Mushata 3 Integral BT

MUŞ ATA BOCOŞ IFTINIA AVRAM

HORA ŢIU CATALANO EUGENIA SOMEŞ AN

COORDONATORI

PEDAGOGIA ÎNV  ĂŢĂ MÂNTULUI MÂNTULUI PREŞCOLAR. INSTRUMENTE DIDACTICE

Colecţia Paedagogia este coordonată de Muşata Bocoş. Seria Pedagogia înv ăţă  mântului primar  ş  colar  ăţă mântului  ş i pre  ş colar  este coordonată de Muşata Bocoş şi Horaţiu Catalano.

Referen ţ  i  ş  tiin ţ  i  fici:  ţ i  ş tiin  ţifici:  Prof. univ. dr. Miron Ionescu Prof. univ. dr. Vasile Chiş

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Pedagogia înv ăţă ăţământului preşcolar – instrumente didactice

/ coord.: Muşata Bocoş, Horaţiu Catalano, Iftinia Avram, Eugenia Someşan. Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-610-958-4 I. Bocoş, Muşata (coord.) II. Catalano, Horaţiu (coord.) III. Avram, Iftinia (coord.) IV. Someşan, Eugenia (coord.) 371.373.2

© 2009 Coordonatorii volumului. Toate drepturile rezervate. Reproducerea Reproducerea integrală sau parţială a textului, prin orice mijloace, f ără acordul coordonatorilor, este interzisă şi se pedepseşte conform legii. Universitatea Babeş-Bolyai Presa Universitară Clujeană Director: Codruţa Săcelean

Str. Hasdeu nr.51 400371 Cluj-Napoca, România Tel./fax: (+40)-264-597.401 E-mail: [email protected] [email protected] http://www.editura.ubbcluj.ro/

MUŞ ATA BOCOŞ IFTINIA AVRAM

HORA ŢIU CATALANO EUGENIA SOMEŞ AN

COORDONATORI

PEDAGOGIA  ÎNV  ĂŢĂ MÂNTULUI MÂNTULUI PREŞCOLAR. INSTRUMENTE DIDACTICE

PRESA UNIVERSITAR  Ă CLUJEAN Ă  2009

Lista autorilor Iftinia AVRAM – lector universitar asociat dr., Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, Extensia Târgu Mureş, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Muşata BOCOŞ – profesor universitar dr., Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Adela BUTIURCĂ – profesor învăţământ primar şi preşcolar, gradul didactic II, Gimnaziul „Liviu Rebreanu” Târgu Mureş Hora ţiu CATALANO – lector universitar dr., Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca Corina ISTRATE – profesor, gradul didactic I, Gimnaziul „Dacia” Târgu Mureş Manuela KOSZORUS – profesor învăţământ primar şi preşcolar, gradul didactic I, Gimnaziul de Stat „Alexandru Ioan Cuza” Târgu Mureş Dora MĂCEAN – profesor, gradul didactic I, Gimnaziul „Dacia” Târgu Mureş Denisia MAN – profesor, gradul didactic I, Gimnaziul „Dacia” Târgu Mureş Lumini ţa POP – profesor, gradul didactic I, Şcoala Generală „Vasile Pop” Nazna de Mureş, judeţul Mureş Maria Rodica RUSU – profesor, gradul didactic I, Gimnaziul „Romulus Guga” Târgu Mureş Leti ţia SAVA – profesor învăţământ primar şi preşcolar, gradul didactic I, Şcoala Generală Nr. 7, Târgu Mureş Eugenia SOMEŞAN – profesor , gradul didactic I drd., Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” Târgu Mureş, lector universitar asociat, Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, Extensia Târgu Mureş, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Autorii au contribuit la operaţionalizarea temelor şi la conceperea ilustrărilor didactice, după cum urmează:

Coordonatori şi autori: Muşata BOCOŞ , Hora ţiu CATALANO, Iftinia AVRAM, Eugenia SOME ŞAN

Autoare: Adela BUTIURCĂ – Subtemele 2.2.3.; 3.2.1; Tema 6 (parţial) Corina ISTRATE – Subtemele 2.2.1., 2.2.5., 2.2.6. Manuela KOSZORUS – Subtemele 2.2.2.; 2.2.3.; 2.2.4; 2.2.7.; 3.2.1. Dora MĂCEAN – Subtemele 2.2.5.; 3.2.4. Denisia MAN – Tema 4 (parţial); Tema 5 (parţial) Lumini ţa POP – Tema 1 (integral); Subtema 2.2.5. Maria Rodica RUSU – Tema 6 (parţial) Leti ţia SAVA – Tema 6 (parţial)

CUPRINS

Tema 1 SPECIFICUL CONŢINUTURILOR CURRICULARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR ................................................................5

Tema 2 PRODUSE CURRICULARE SPECIFICE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR...........................................27 2.1. Programa preşcolară – produs curricular principal ...............................28 2.2. Produse curriculare specifice activit ăţii de proiectare didactic ă ..........31 2.2.1. Esenţa proiectării didactice la nivel micro .....................................31 2.2.2. Planificarea calendaristic ă anuală. Model de planificare ............33 2.2.3. Proiectele tematice.............................................................................50 2.2.4. Proiectele s ăptămânale.....................................................................66 2.2.5. Proiectele de activitate didactic ă .....................................................74 2.2.6. Proiectarea activit ăţilor extracurriculare .....................................102 2.3. Modele de integrare curricular ă specifice învăţământului preşcolar .........................................................110 2.3.1. Modelul integr ării ramificate.........................................................110 2.3.2. Modelul integr ării liniare (modelul hibridării) ...........................112 2.3.3. Modelul integr ării secvenţiale .......................................................114 2.3.4. Modelul curriculumului infuzionat ..............................................116 2.3.5. Modelul integr ării în reţea .............................................................117 2.3.6. Modelul polarizării..........................................................................118

9

Cuprins 

Tema 3 REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII LA PREŞCOLARI. INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A ACESTORA................................121 3.1. Ce sunt rezultatele înv ăţării la preşcolari? ......................................121 3.2. Instrumente de monitorizare şi evaluare a rezultatelor pre şcolarilor............................................129 3.2.1. Înregistrările factuale ...............................................................129 3.2.2. Înregistrările narative sau de tip jurnal.................................130 3.2.3. Fişa de monitorizare şi evaluare.............................................131 3.2.4. Scara de clasificare....................................................................138 3.2.5. Lista de control/ verificare......................................................139 3.2.6. Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale ..............140 3.2.7. Portofoliul ..................................................................................142 3.2.8. Interviul......................................................................................143 Tema 4 ASISTENŢA LA ACTIVITĂŢILE DIDACTICE. MODELE DE FIŞE DE CONSPECTARE.......................................................143 Tema 5 AUTOANALIZA ŞI ANALIZA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE – MOMENT DE REFLECŢIE DIDACTICĂ PERSONALĂ ŞI COLECTIVĂ ...............................................157 Tema 6 FIŞE DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR..........................................................................177 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................193 10

Tema 1

SPECIFICUL CONŢINUTURILOR CURRICULARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Realizarea unui sistem coerent de educa ţie timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din provoc ările şi priorităţile educaţiei la nivel internaţional şi naţional, care au generat preocup ări pentru elaborarea de politici privind dezvoltarea timpurie a copilului. Noul curriculum pentru învăţământul preşcolar are la baz ă conceptul de educa ţie timpurie şi se încadrează în paradigma pedagogică a curriculumului centrat pe copil, situând în centrul aten ţiei copilul cu particularităţile sale de vârst ă şi individuale. Educa ţia timpurie se referă la influen ţele modelatoare exercitate asupra copiilor în intervalul de via ţă de la naştere la 6/7 ani – momentul intrării copilului în şcoală. Ea vizează – ca finalitate majoră – asigurarea dezvoltării generale globale a copilului şi preg ătirea lui pentru şcoală şi via ţă. În acord cu noile achizi ţii din ştiinţele educaţiei, dezvoltarea copilului este abordată holistic, reunind dezvoltarea fizic ă, sănătatea, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea cognitivă şi dezvoltarea socio-emoţională. Premisa în construc ţia noului curriculum este aceea că preşcolarul este recunoscut ca individ cu nevoi proprii de dezvoltare şi ca agent al propriei sale dezvoltări, dezvoltare care se realizeaz ă în contextul interacţiunii cu mediul natural şi social. În ceea ce prive şte activitatea de înv ăţare, se valorifică principiile învăţării autentice, semnificative, în care copilul se implic ă activ, interacţionând cu mediul, în contexte educaţionale semnificative pentru vârsta sa şi particularităţile sale individuale, astfel încât el s ă devină, în bună măsură, autor al propriei învăţări. Învăţarea timpurie favorizează apariţia oportunităţilor de învăţare de mai târziu, iar cuno ştinţele şi deprinderile dobândite devreme favorizează ulterior, dezvoltarea altora. 11

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Planul de învăţământ este conceput pe două nivele de vârstă – pentru nivelul antepreşcolar (de la 0 la 3 ani) şi preşcolar (de la 3 la 6/7 ani), în viziune sistemică, în vederea asigurării continuumului educa ţional în cadrul acestei perioade. Programele sunt precedate de un cadru de referin ţă specific, care esenţializează aspectele principale pentru în ţelegerea şi aplicarea curriculumului pentru intervalul de vârstă respectiv. Structurarea curriculumului este realizată pe domenii de dezvoltare, corelate cu ariile curriculare şi valorificate ca instrumente pedagogice esenţiale pentru realizarea individualiz ării învăţării şi educaţiei. Pentru fiecare domeniu de dezvoltare sunt formulate obiective cadru şi de referin ţă, acestea din urmă fiind etapizate pe intervale de vârst ă. Pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, în programă sunt formulate exemple de activităţi de învăţare; după conţinutul lor, activităţile cotidiene se pot clasifica la acest nivel de vârst ă, în: – activităţi de învăţare – ansambluri de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum (finalităţilor educaţiei timpurii) – rutine – activităţi repetitive, care se repet ă zilnic, la intervale de timp aproximativ stabile, activităţi care conferă siguranţă, securitate, coerenţă şi ordine în viaţa copilului – tranzi ţii – activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la rutine la activităţi de învăţare, de la secven ţele de activitate de înv ăţare organizată şi structurată, la secvenţele de îngrijire, în diferite momente ale zilei. Pentru intervalul de vârstă 3-6/7 ani, în programă sunt precizate ariile curriculare care, prin conţinutul lor, pot sprijini atingerea obiectivelor educaţionale; la acest nivel de vârst ă, ariile curriculare sunt: – limbaj şi comunicare – premise ale citit-scrisului – ştiinţe – arte – educaţie fizică – educaţie pentru societate. Ca orientări curriculare valorificate în conceperea actualului curriculum preşcolar amintim abordarea/ analiza sistemic ă şi abordarea integrată a conţinuturilor în manieră multidisciplinară, interdisciplinară şi transdisciplinară. 12

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Abordarea/ analiza sistemică reprezintă o metodă de interpretare şi analiză ştiinţifică a faptelor, obiectelor, proceselor, fenomenelor realit ăţii, bazată pe cercetarea acestora în totalitatea lor, ca întreg, ca entitate. În abordare sistemică, obiectele şi fenomenele sunt considerate sisteme cu o anumită structură între ale cărei elemente componente se stabilesc rela ţii şi interelaţii, determinări şi interdeterminări, care îi conferă structurii coerenţă şi unitate. Sistemul reprezintă un ansamblu de elemente între care se stabilesc relaţii şi care funcţionează ca un tot unitar, în vederea atingerii anumitor finalităţi bine precizate (în greac ă „systema” – ansamblu, total). Structura sistemului este dat ă de unitatea dintre elementele componente şi interacţiunile lor, de transformările care asigur ă autoreglarea sistemului, a entităţii, care nu este reductibil ă la părţile ei componente. Faptul că în interiorul sistemului este generat ă o reţea de interacţiuni dinamice, face ca orice transformare relevantă a unei componente să determine o restructurare a sistemului. Sistemele sunt organizate în structuri ierarhice; un sistem este alc ătuit din subsisteme, care urmăresc scopuri proprii, subordonate scopului general al sistemului. Eficienţa funcţionalităţii unui sistem este dat ă de măsura în care, subsistemele, prin obiectivele lor proprii, realizeaz ă finalitatea sistemului. Sistemele se încadreaz ă în sisteme supraordonate, numite suprasisteme/ macrosisteme, astfel încât, analiza sistemic ă oferă posibilitatea construirii unei reprezentări globale a „arhitecturii”, a ramifica ţiilor sistemului şi, în baza acesteia, se identific ă modalităţi de transformare a sistemului în direcţia eficientizării funcţionalităţii acestuia. La nivelul proiectării curriculumului, demersul sistemic favorizează nu numai o perspectivă de ansamblu asupra secven ţelor procedurale, ci şi o conştientizare a impactului unei schimbări sau inovaţii introduse pe parcursul desfăşurării procesului. În acest fel se atenueaz ă eventualele discontinuităţi sau neconcordanţe între planurile teoretice şi acţionale, între componentele procesului didactic, spre exemplu, între finalit ăţile educaţionale şi conţinuturi, între elementele de con ţinut, între metodele didactice şi formele de organizare a procesului de înv ăţământ ş.a.; o consecinţă directă a abordării sistemice a procesului educa ţional o constituie sporirea timpului afectat de c ătre educatori proiectării şi 13

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

autoevaluării propriei activităţi. În acelaşi timp, perspectiva sistemic ă este pentru educatori un prilej de medita ţie pentru a identifica şi a distinge elementele existente în sistem, nemodificabile sau greu modificabile, precum şi domeniile în care ei dispun de maximum de libertate, spre exemplu: selectarea, structurarea, prelucrarea şi accesibilizarea conţinuturilor (transpoziţia didactică a acestora), alegerea exemplelor, motivarea şi activizarea preşcolarilor, exploatarea valenţelor metodelor de învăţământ ş.a.m.d. Abordarea integrată a conţinuturilor presupune asocierea şi cooperarea anumitor obiecte de studiu, din acelaşi domeniu sau din domenii diverse,  în contextul uneia şi aceleiaşi planificări a activităţilor de învăţare (sinonimi cu termenul de integrare, ar putea fi: fuziune, armonizare, încorporare, unificare, coeziune). Astfel, integrarea plaseaz ă procesul învăţării în viziunea globală a unităţii cunoaşterii, postulează coerenţa şi logica ansamblului cognitiv al celui care învaţă. În general, prin integrare se înţelege acţiunea graţie căreia sunt făcute să interrelaţioneze diverse elemente pentru a construi un întreg/ tot armonios, de nivel superior; integrarea p ărţilor conduce la un produs/ rezultat care reprezint ă mai mult decât simpla reunire aditivă a părţilor componente. A integra înseamnă a pune în relaţie, a coordona, a îmbina, a aduce împreună părţi separate într-un întreg coerent, func ţional unitar şi armonios. În sens restrâns, prin integrare în ţelegem procesul şi rezultatul procesului prin care un element nou devine parte integrant a unui ansamblu existent. Spre exemplu, o nouă descoperire ştiinţifică poate fi integrată în corpusul unei discipline de învăţământ, în conţinuturile sale curriculare; o nou ă disciplină configurată şi ajunsă la „maturitate” poate fi integrat ă în programele de studiu, în curriculumul anumitor specializări; o cunoştinţă sau o competenţă formată se integrează în manieră sistemică în sistemul cognitiv al individului, în structurile mentale şi comportamentale ale acestuia. La nivelul curriculumului, integrarea înseamn ă stabilire de relaţii clare de convergenţă între cunoştinţele, capacităţile, competenţele, atitudinile şi valorile ce aparţin unor discipline şcolare distincte. Integrarea curriculumului sprijină copiii să identifice legăturile nu numai între paradigmele, ideile şi procesele dintr-un singur domeniu, dar şi ideile, modelele de lucru şi procesele din domenii diferite şi din lumea din afara şcolii. 14

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Un curriculum integrat face ca educa ţia s ă fie organizată astfel încât să traverseze barierele obiectelor de studiu şi să fie centrată pe arii mai largi de studiu. Cei care înva ţă sunt sprijiniţi nu doar să î şi formeze o viziune unificată asupra cunoaşterii existente, ci şi să identifice noi relaţii, să creeze noi modele de lucru şi structuri ale cunoaşterii. Aşadar, prin abordarea integrată a activităţilor în grădiniţă, graniţele dintre tipurile şi categoriile de activităţi dispar, iar studierea diferitelor teme se realizeaz ă cu ajutorul mijloacelor de studiu şi investigare proprii mai multor a mai multor ştiinţe şi discipline de studiu. Astfel, abordarea integrat ă a curriculumului, care depăşeşte cadrele unei singure discipline, reprezint ă o modalitate de dezvoltare curriculară, de completare a curriculumului disciplinar. De aceea, integrarea curricular ă reprezintă o modalitate inovatoare de proiectare a curriculumului, graţie sistematizării şi organizării didactice a conţinuturilor din domeniile diferite ale cunoa şterii, astfel încât s ă se favorizeze construirea de către preşcolari a unei imagini integrate, unitare, despre lumea reală. În acest sens, noul curriculum pentru înv ăţământul preşcolar promovează tendinţa de integrare curricular ă atât la nivel de proces, cât şi la nivel de produse/ rezultate ale înv ăţării. Demersurile concrete de predare şi învăţare în grădiniţă sunt astfel concepute încât să contribuie la dezvoltarea capacit ăţii de gândire a copiilor, în vederea dobândirii unor competenţe care să le asigure utilizarea cuno ştinţelor şi abilităţilor în diferite situaţii. În proiectarea activităţilor integrate şcolară nu se lucrează cu o structură unică a proiectelor de activitate didactic ă integrată. Cadrul didactic î şi poate construi modele pe care le consider ă funcţionale şi utile pentru activitatea didactică proiectată, respectiv care eviden ţiază cât mai intuitiv modalităţile didactice prin care este asigurat ă organizarea, structurarea şi conlucrarea dintre conţinuturile învăţării, proprii diferitelor discipline de studiu implicate. Reuşita activităţilor didactice integrate se bazeaz ă pe un scenariu unitar foarte bine întocmit de către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a sarcinilor zilnice în fiecare sector de activitate şi asigurarea unei palete variate de opţiuni care duc la atingerea obiectivelor educa ţionale propuse. Structura flexibilă a conţinuturilor oferă cadrelor didactice o libertate de decizie aproape deplină în selectarea lor şi o autonomie în privinţa strategiilor didactice cu ajutorul cărora sunt ofertate conţinuturile curriculare. 15

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Elementele de noutate prezente în noul curriculum pentru învăţământul preşcolar sunt:

1. Domeniile experienţ iale: domeniul limbă şi comunicare, domeniul ştiinţe, domeniul om şi societate, domeniul estetic şi creativ, domeniul psihomotric.  2. Temele anuale de studiu – care reprezintă teme complexe, integratoare: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/ organizează o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?, Ce şi cum vreau să fiu?, sprijină proiectarea conţinuturilor şi derularea activităţilor integrate. Ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar; pentru nivelul I pot fi abordate cel puţin 4 teme într-un an şcolar. 3. Activit ăţ ile de învăţ are includ tot ceea ce până la apariţia noului curriculum se numeau categorii de activităţi şi extind semnificaţia acestora: activităţi pe domenii experienţiale (pot fi activităţi integrate sau pe discipline, săptămânal se desfăşoară 3 activităţi integrate la nivelul I şi 5 activităţi integrate la nivelul II), jocuri şi activităţi didactice alese, activit ăţi de dezvoltare personală (rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada dupăamiezii pentru grupele de program prelungit sau s ăptămânal, inclusiv activităţile opţionale). Ordinea desfăşurării etapelor de activit ăţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic are libertatea de a opta pentru varianta pe care o consideră adecvată.  4. Întâlnirea de dimineaţă – este o activitate planificat ă zilnic, după sosirea tuturor copiilor şi cuprinde o perioadă de timp între 15-25 de minute. Etapele întâlnirii de diminea ţă sunt: salutul, prezenţa, completarea calendarului, noutăţi/ evenimente/ ştirea zilei.

Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectiv ă. Pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme s ăptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/ sau proiecte transsemestriale. 16

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

În funcţie de nivelul grupei, de tema mare abordat ă şi de subtema săptămânii, se poate acorda, de la o s ăptămână la alta, o mai mare pondere uneia/ unor discipline/ domenii experien ţiale, pentru intervalul 3-5 ani. Educaţia muzicală, activităţile artistico-plastice şi activităţile practice pot fi alternate de la o s ăptămână la alta, proiectând derularea a cel pu ţin două din cele trei pe care le avem la dispoziţie. În Noul Curriculum nu se mai operează cu orar şi schemă orară, ci există un program zilnic de activitate. În exemplele prezentate în continuare, ne propunem s ă oferim – pentru fiecare din cele şase teme integratoare incluse în curriculum – sugestii de conţ inuturi curriculare, care pot constitui un reper în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice a practicienilor. Exemplu: Tema anuală de studiu: Cine sunt/ suntem? – Nivel de studiu: 5 - 6/7 ani

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare Sugestii de conţinuturi: numele şi prenumele; membrii familiei; comunitate (prieteni, vecini, colegi de gr ădiniţă, personalul grădiniţei); casa familiei; camera personală; grădiniţa; sala de grupă; alte spaţii familiare; responsabilităţi proprii în familie/ la gr ădiniţă. Domeniul experienţial: Ştiin ţe Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor dup ă formă, mărime (mare, mic, mijlociu); culoare (2-3 culori); lungime (lung, scurt); aprecierea globală a cantităţii şi aprecierea prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât ..., mai pu ţin decât ..., tot atâtea); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); pozi ţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga, lângă etc.; numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1 la 10, corpul omenesc; familia în diferite ipostaze (la mas ă, în parc, în excursie etc.); diferen ţe de gen, ras ă, cultură, limbă, religie. Domeniul experienţial: Om şi societate Sugestii de conţinuturi: copilul în diferite ipostaze (la mas ă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie etc.); familia în diferite ipostaze; domiciliul; 17

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

numele ţării de origine; prieteni, vecini; responsabilit ăţi proprii în familie/ la grădiniţă; norme de convieţuire socială; diferenţe de gen, diferenţe etnice, culturale, religioase; drepturile copilului; valori individuale, na ţionale, internaţionale; norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de circulaţie, igienice etc.); diferen ţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc. Denumiri ale obiectelor specifice activit ăţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serve ţele etc. Domeniul experienţial: Estetic şi creativ Sugestii de conţinuturi: sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; sunete produse de diferite obiecte sonore; sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferenţieri de sunete dup ă intensitate (tare, încet); cântece,  jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri populare tradi ţionale, audiţii adecvate temei studiate. Denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensul ă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut etc.; denumiri ale culorilor de baz ă: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate. Domeniul experienţial: Psihomotric Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, s ăritura în lungime, săritura în adâncime; deprinderi utilitaraplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafa ţă  înclinată şi pe o linie trasată pe sol. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”, „Tu şi eu”, „Cele cinci simţuri”, „Am nevoie de o familie”, „Noi credem c ă …”, „Sănătoşi şi fericiţi”, „O minune de copil …”, „Eu sunt unic …”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu şi lumea mea”. 18

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Exemplu: Tema anuală de studiu: Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ? – Nivel de studiu: 5 - 6/7 ani

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare Sugestii de conţinuturi: mediul apropiat (casa/ grupa, gr ădiniţa/ şcoala, planeta/ universul nostru); obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; însemne naţionale (stema, steagul); r ăzboi/ pace, dezastru/ înflorire a unei localităţi/ naţiuni; evoluţia universului/ evoluţia omului; evenimente (istorice, personale etc.); materie şi materiale; transform ări ale materialelor  în procesul muncii; mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor). Domeniul experienţial: Ştiin ţe Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor dup ă formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni); apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât ..., mai pu ţin decât ..., tot atâtea); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); repere cronologice: acum, atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.; recunoa şterea şi indicarea cifrelor de la 1-10; num ărat în intervalul 1-10; opera ţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10, mediul apropiat (casa/ grupa, gr ădiniţa/ şcoala noastră); anotimpurile şi transformările din natură; oraş-sat, munte-vale, ape-mări; exploratori şi mari descoperiri; tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezentviitor; oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei; elemente din spa ţiu: lună, stele, nave spa ţiale etc. Domeniul experienţial: Om şi societate Sugestii de conţinuturi: obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; evenimente (istorice, personale etc.); cum reac ţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă, denumiri ale obiectelor specifice activit ăţilor practice şi practic – gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serveţele etc. Domeniul experienţial: Estetic şi creativ Sugestii de conţinuturi: sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; sunete produse de diferite obiecte sonore; sunete produse 19

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

de diferite instrumente muzicale (tob ă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferen ţieri de sunete după  înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. Denumiri ale obiectelor specifice domeniului estetic şi creativ: creion, pensulă, acuarele, plan şă, şevalet, plastilină, lut etc.; denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. Domeniul experienţial: Psihomotric Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, s ăritura în lungime, săritura în adâncime; deprinderi utilitaraplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafa ţă  înclinată şi pe o linie trasat ă pe sol; dansuri tematice, euritmice; mini-fotbal, mini-basket. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi tradiţii”, „Hainele/ casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie personală”, „Lumea … mereu în mişcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost odat ă …!”, „Tot ce e în jurul nostru …”, „Munţii – un miracol”, „Acas ă”, „Mândru sunt că sunt român!”.

Exemplu: Tema anuală de studiu: Când, cum şi de ce se întâmplă? – Nivel de studiu: 5 - 6/7 ani

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare Sugestii de conţinuturi: vieţuitoare prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina, oaia şi capra etc.; plante prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi tufănica; •

•

20

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

•

•

legume şi fructe prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi alunele, roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.; materie vie, materie moart ă, universul; combustibili, mijloace de locomoţie; fenomene ale naturii; experimente.

Domeniul experienţial: Ştiin ţe Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, l ăţime (3-5 dimensiuni); utilizarea ceasului (orele fixe, jumătate, sfertul de oră); forme geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, romb); recunoaştere şi trasare cifre de la 1-10; num ărat în intervalul 1-20; operaţii de adunare cu 1-2 unit ăţi în intervalul 1-10. •

• • •

Domeniul experienţial: Om şi societate Sugestii de conţinuturi: denumiri ale obiectelor specifice activit ăţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasat ă, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serve ţele etc. •

Domeniul experienţial: Estetic şi creativ Sugestii de conţinuturi: sunete produse de diferite instrumente muzicale (tob ă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferenţieri de sunete dup ă înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. Denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensul ă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut etc.; denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; elemente decorative (combinaţii, alternanţe); opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. •

• •

•

•

21

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Domeniul experienţial: Psihomotric Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, s ăritura în lungime, săritura în adâncime; deprinderi utilitaraplicative: transport de greut ăţi, căţărare, tragere şi împingere; dansuri tematice, euritmice; mini-fotbal, mini-basket. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Esen ţele vieţii”, „Lumini şi umbre”, „Cum trăieşte ...?”,”Cum se mi şcă ...?”, „Forme de via ţă”, „La ce şi cum se foloseşte?”, „Cine a f ăcut ...?”, „Forme şi culori” etc.

Exemplu: Tema anuală de studiu: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce sim ţim? – Nivel de studiu: 5 - 6/7 ani

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare Sugestii de conţinuturi: sentimente; comportamente; modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor; modalit ăţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor; valori umane-valori artistice. Domeniul experienţial: Ştiin ţe Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, l ăţime (3-5 dimensiuni); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); recunoa ştere şi trasare cifre de la 1-10; numărat în intervalul 1-10; opera ţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10, modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare); decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film); despre euritmie. Domeniul experienţial: Om şi societate Sugestii de conţinuturi: modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor; valori umane-valori artistice; comportamente adecvate/ inadecvate  în raport cu exprimarea unui sentiment, denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasat ă, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serve ţele etc. 22

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Domeniul experienţial: Estetic şi creativ Sugestii de conţinuturi: sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; sunete produse de diferite obiecte sonore; sunete produse de diferite instrumente muzicale (tob ă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferen ţieri de sunete după  înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu, denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut etc.; denumiri ale culorilor de baz ă: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. Domeniul experienţial: Psihomotric Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, s ăritura în lungime, săritura în adâncime; deprinderi utilitaraplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafa ţă  înclinată şi pe o linie trasat ă pe sol, tragere şi împingere; dansuri populare, dansuri tematice, euritmice; mini-fotbal, mini-basket. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simţi!”, „În paşi de dans, prin lumea larg ă”, „Scrisuri şi scrieri”, „Idei şi păreri”, „Hai la joacă!”, „În lumea poveştilor/ a teatrului”, „Cum transmiţi ...?”, „Sentimente în lumea vie” etc.

Exemplu: Tema anuală de studiu: Cine şi cum planifică / organizează o activitate? – Nivel de studiu: 5 - 6/7 ani

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare Sugestii de conţinuturi: munca fizică, munca intelectuală; proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare); organizare/ haos; comunitate/ individ; rezultate ale activit ăţii; reguli şi comportamente; răsplata muncii; sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes. 23

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Domeniul experienţial: Ştiin ţe Sugestii de conţinuturi: înserieri ale obiectelor dup ă formă, mărime, lungime, lăţime, grosime, înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval); poziţii spaţiale; recunoaştere şi trasare de cifre de la 1-10; num ărat în intervalul 1-20; operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10. Domeniul experienţial: Om şi societate Sugestii de conţinuturi: denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasat ă, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serveţele etc. Domeniul experienţial: Estetic şi creativ Sugestii de conţinuturi: sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu, denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut etc.; denumiri ale culorilor de baz ă: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; elemente decorative (combinaţii, alternanţe); opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. Domeniul experienţial: Psihomotric Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, s ăritura în lungime, săritura în adâncime; deprinderi utilitaraplicative: transport de greut ăţi, căţărare, tragere şi împingere; dansuri tematice, euritmice; mini-fotbal, mini-basket. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”, „În grădiniţa noastră …”, „Haideţi în excursie!”, „Cine face asta?”, „Arhitectura ora şului/ parcului nostru”, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastr ă”, „Artişti populari şi meşteri făurari” etc. 24

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Exemplu: Tema anuală de studiu: Ce şi cum vreau să fiu? – Nivel de studiu: 5 - 6/7 ani

Domeniul experienţial: Limbă şi comunicare Sugestii de conţinuturi: grupa/ casa/ comunitatea noastr ă şi regulile ei; meserii/ profesii; unelte/ instrumente/ aparatur ă specifice (însuşiri, reguli de folosire); munca în calitate de angajat/ munca în familie sau în propria gospodărie; muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.); patron/ angajat; resurse naturale/ resurse umane; responsabilit ăţi şi comportamente  în legătură cu procesul muncii; responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/ dezvoltarea personală; educaţia pentru dezvoltare durabilă. Domeniul experienţial: Ştiin ţe Sugestii de conţinuturi: diferenţieri ale obiectelor dup ă formă, mărime, lungime, lăţime, grosime, înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori); forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval); poziţii spaţiale; recunoaştere şi trasare cifre de la 1-10; num ărat în intervalul 1-20; operaţii de adunare cu 1-2 unit ăţi în intervalul 1-10. Domeniul experienţial: Om şi societate Sugestii de conţinuturi: denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasat ă, hârtie creponată, lipici, sârmă, ac, aţă, foarfece, tacâmuri, serveţele etc. Domeniul experienţial: Estetic şi creativ Sugestii de conţinuturi: sunete produse de diferite obiecte sonore; sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.); sunetul vorbit şi sunetul cântat; diferen ţieri de sunete după înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet); cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu, denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensul ă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut etc.; denumiri ale culorilor de baz ă: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

25

 Tema 1: Specificul con ţ i nuturilor curriculare în înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Domeniul experienţial: Psihomotric Sugestii de conţinuturi: denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, s ăritura în lungime, săritura în adâncime; deprinderi utilitaraplicative: trasee cu combina ţii de deprinderi; dansuri populare, tematice, euritmice; mini-fotbal, mini-basket. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”, „La fabrica de pâine”, „Munca e br ăţară de aur”, „Harnic, cinstit şi bun”, „Vreau să fiu de folos …”, „Şi eu muncesc …”, „Patron şi angajat” etc. * * *

Actualul plan de învăţământ pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar valorifică ideea de abordare sistemică , precum şi viziunea integrată asupra organizării con ţinuturilor curriculare, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din via ţa copilului, precum şi în vederea dobândirii unor achizi ţii integrate, care faciliteze cunoaşterea obiectivă a realităţii. Referindu-se la copilăria mică , G. Rocher spunea: ,,este perioada cea mai intensă de socializare, este nu numai cea în care fiin ţa umană are cele mai multe lucruri de înv ăţat ... dar şi cea în care ea este mai plastic ă şi cea mai aptă să înve ţe, căci o face atunci cu o uşurin ţă şi cu o rapiditate pe care nu le va mai întâlni tot restul vie ţii”.

26

Tema 2

PRODUSE CURRICULARE SPECIFICE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR Produsele curriculare reprezintă ansamblul documentelor şcolare oficiale şi neoficiale, al resurselor şi al produselor care structureaz ă în maniere specifice conţinuturile învăţământului şi care sprijină procesul curricular în calitate de instrumente de organizare a situa ţiilor de învăţare şi de inducere/ generare a experien ţelor de învăţare. Ele pot avea caracter oficial – spre exemplu, produsele curriculare principale sau nu – spre exemplu, materialele didactice de suport/ auxiliare sau soft-urile educa ţionale concepute şi elaborate de cadrul didactic.

Produsele curriculare pot fi clasificate după cum urmează: a) Produse curriculare principale: – planurile-cadru de învăţământ; – planurile de învăţământ; – programa şcolară; – manualul şcolar. Dintre acestea, le amintim pe cele specifice înv ăţământului preşcolar, precizând faptul că în prezent la acest nivel se opereaz ă cu un nou curriculum, elaborat în anul 2008, care include Planul de învăţă mânt pentru nivelul antepreşcolar  şi preşcolar , Programa pentru educaţia timpurie a copilului de la naştere la 3 ani şi Programa pentru educaţia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani. b) Produse curriculare auxiliare: – auxiliare curriculare; – ghiduri metodice pentru cadrele didactice; – materialele didactice de suport/ ajut ătoare; – norme metodologice; –  îndrumătoare (pentru elevi); – caiete de activitate independent ă (pentru elevi); 27

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

– soft-uri educaţionale; – seturi multimedia; – pachete de învăţare. c) Produse curriculare specifice activit ăţii de proiectare didactic ă  în învăţă mântul preşcolar (activitate realizat ă de către cadrul didactic): – planificarea calendaristică anuală/ semestrială; – proiectele tematice; – proiectele săptămânale; – proiectele de activitate didactic ă.  2.1. Programa şcolar ă – produs curricular principal Programa pentru educa ţia copilului de la naştere la 3 ani şi Programa pentru educa ţia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani reprezintă documente curriculare oficiale, componente ale Curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprins ă între naştere şi 6/7 ani, care redau sintetic conţinuturile învăţământului preşcolar, pe domenii experienţiale şi organizate în cele şase teme integratoare, pentru un parcurs educaţional determinat. În contextul educaţional actual, principiul de baz ă în construirea curriculumului susţine necesitatea situ ării preşcolarului şi a activităţii de  învăţare şi formare a acestuia în centrul procesului curricular, ceea ce are drept consecinţe practice imediate urm ătoarele: – deplasare de accent în planul practic al educa ţiei, de pe dimensiunea informativă pe cea formativă a procesului curricular – conturarea unei noi practici a proiectării curriculare, în conformitate cu noul curriculum şi cu noua viziune curriculară. Noua proiectare curriculară nu mai presupune elaborarea „programelor analitice”, în termeni de inventare ale diferitelor arii/ unit ăţi de conţinut – capitole, teme, subiecte punctuale, c ărora le era repartizat un anumit număr de ore fix, rigid, f ără o precizare clară a finalităţilor educaţionale. Dimpotrivă, conţinuturile sunt considerate mijloace prin care se vizează atingerea obiectivelor curriculare, cadru, de referin ţă şi operaţionale propuse, drept intermediari în procesul de formare şi dezvoltare la copii a unui sistem de competen ţe educaţionale intelectuale/ 28

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

cognitive, psihomorii, afectiv-atitudinale, de comunicare şi relaţionare socială, de luare a deciziilor, de asumare a riscurilor, de adoptare a unor soluţii personale etc., a atitudinilor şi comportamentelor. Această nouă viziune asupra proiectării curriculare se reg ăseşte în noul Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3-7 ani, care prefigurează câteva tendinţe de schimbare în interiorul învăţământului preşcolar, în acord cu prevederile programului de reform ă a educaţiei timpurii, iniţiat de M.E.C.I. şi vizează necesitatea optimizării şi eficientizării calităţii educaţiei la vârstele timpurii. El este conceput şi elaborat prin valorificarea abordării sistemice şi se remarcă prin extensie, echilibru, relevan ţă , diferen ţiere, progresie şi continuitate, în vederea asigur ării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului. Un accent important se pune pe promovarea conceptului de dezvoltare globală a copilului, concept înţeles în sens larg, ca preg ătire a copilului pentru şcoală şi pentru viaţă prin dezvoltare de capacit ăţi, deprinderi şi atitudini realiste. Din perspectivă operaţională, categoriile de activităţi de învăţare sunt structurate în activităţi pe domenii de învăţare (activităţi integrate sau discipline),  jocuri şi activităţi didactice alese (Biblioteca, Colţul căsuţei, Joc de rol, Construcţii etc.) şi activităţi de dezvoltare personală  (rutinele: întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, somnul, relaxarea, igiena etc., tranzi ţiile: mers ritmat, recitative, num ărători, joc cu text şi cânt etc., activit ăţile opţionale – alese de către părinţi: un opţional pe vârstă cu copiii de 3-5 ani şi cel mult două pentru copiii de 5-7 ani, numărul copiilor participanţi la un opţional fiind de maximum 10-15 copii, activităţile desfăşurate în perioada dupăamiezii: recuperatorii, recreative, de dezvoltare a înclina ţiilor etc.). Numărul de activităţi de învăţare din planul de învăţământ este precizat pentru fiecare categorie de activit ăţi (educarea limbajului, matematică, cunoaşterea mediului, muzică, educaţie fizică, educaţie pentru societate, activităţi artistico-plastice, activităţi practice), iar parcurgerea lor este obligatorie pe durata unei s ăptămâni. În curriculum există opt categorii de activităţi, care sunt înglobate în domenii experien ţiale. Domeniile experien ţiale sunt „câmpuri cognitive integrate”, care transced graniţele dintre discipline şi care se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului, respectiv domeniul psihomotric, 29

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

domeniul limbajului, domeniul socio-emoţional, domeniul cognitiv. Noile domenii experienţiale sunt: domeniul om şi societate ( DOS), domeniul limbă şi comunicare ( DLC), domeniul ştiin ţe ( DŞ), domeniul estetic şi creativ ( DEC), domeniul psihomotric ( DPS). Temele anuale de studiu (Cine sunt/ suntem?, Cum este, a fost şi va fi pe  pă mânt?, Cine şi cum planifică  / organizeaz ă  o activitate?, Cu ce şi cum exprimă m ceea ce simţim?, Ce şi cum vreau să fiu?, Când, cum şi de ce se întâmplă ?) ajută în proiectarea conţinuturilor şi în derularea activităţilor integrate; nu este obligatoriu ca aceste teme anuale s ă fie parcurse în ordinea dat ă. Pentru nivelul I de studiu nu trebuie atinse, în mod obligatoriu, toate temele într-un an şcolar, dar acestea să fie cel puţin în număr de patru. Ordinea desfăşurării etapelor activităţii nu este obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta didactic ă pe care o consideră cea mai potrivită în contextul educaţional respectiv. Noul curriculum nu mai cuprinde orar sau schemă orară, ci program zilnic. Noul plan de învăţământ are o structură pe două niveluri de vârstă şi  încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). Planul de înv ăţământ permite parcurgerea interdisciplinară, integrată, a conţinuturilor curriculare propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activit ăţilor didactice zilnice: Plan de învăţământ Intervalul de vârstă

3,1-5 ani

5,1-7 ani

Categorii de activităţi de învăţare

Activităţi pe domenii experien ţiale  Jocuri şi activităţi alese Activităţi de dezvoltare personală TOTAL Activităţi pe domenii experien ţiale  Jocuri şi activităţi alese Activităţi de dezvoltare personală TOTAL

Nr. de ore/ săptămână Program săptăProgram mânal şi pronormal gram prelungit

Nr. de ore/ tură , din norma cadrului didactic

7

+7

2h x 5 zile= 10h

10

+5

1,5h x 5 zile= 7,5h

5

+10

1,5h x 5 zile= 7,5h

22

+22

25h

10

+10

3h x 5 zile= 15h

10

+5

1h x 5 zile= 5h

6

+11

1h x 5 zile= 5h

26

+26

25h

30

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Programul zilnic cuprinde activităţi pe domenii experienţiale, activităţi pe domenii de dezvoltare şi activităţi/ momente/ secvenţe de mişcare (jocuri de mişcare, momente de înviorare, competiţii, trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Triada predare-învăţare-evaluare implică coordonarea eforturilor celor trei parteneri principali: cadre didactice, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate (instituţii locale). Activitatea didactică a educatoarei se compune din 8 ore/ zi (5 ore de activitate desfăşurată cu grupa de 10-20 copii şi 3 ore de activitate metodică). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe s ăptămână va fi dedicată efectuării activităţii metodice în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi ilustrată în portofoliul profesional, în Caietul metodic şi  în portofoliile copiilor. Instrumentele de lucru privind activitatea zilnică cu copiii sunt: caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei acestora la grup ă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor În opinia prof. Laurenţia Culea (2009, p. 17), noul curriculum pentru  învăţământul preşcolar trebuie văzut „ca pe un pas înainte, pornind de la ceea ce am avut pân ă acum în plan curricular şi ca pe o provocare profesională, în raport cu modul de a r ăspunde corespunzător la abordări noi şi standarde în domeniu, prezente şi în alte zone ale globului.”

 2.2. Produse curriculare specifice activit ăţ ii de proiectare didactică 2.2.1. Esenţa proiectă rii didactice la nivel micro

Proiectarea didactică reprezintă o acţiune continuă, permanentă, care precede demersurile instructiv-educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora. La nivel macro, proiectarea pedagogic ă a procesului de învăţământ reprezintă anticiparea ansamblului ac ţiunilor şi opera ţiilor angajate în cadrul activităţilor de instruire şi educare conform finalităţilor asumate la nivel de sistem şi de proces, în vederea asigurării func ţionalităţii acestuia în sens managerial şi strategic.

31

 Tema  Te ma 2: Produse curriculare specifice înv ăţă  ăţ ă mântului m ântului pre ş  ş colar  c olar 

La nivel micro, proiectarea didactică reprezintă ansamblul opera ţiilor de anticipare a obiectivelor educa ţionale, a con ţinuturilor curriculare, a strategiilor instruc ţiei şi educa ţiei şi a strategiilor de evaluare, precum şi a rela ţiilor dintre acestea. Din perspectivă pragmatică, proiectarea didactic ă reprezintă ansamblul de procese şi operaţii de anticipare, de fixare mental ă (şi, de preferat, obiectivată într-un instrument didactic scris) a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei şi a relaţiilor dintre ace ştia, atât la nivel macro (respectiv la nivelul general al procesului de înv ăţământ), cât şi la nivel micro (la nivelul specific - al unit ăţilor de învăţare şi operaţional - al activităţilor didactice concrete). Fireşte că, prefigurarea paşilor care vor fi parcurşi în instruire şi educare se va realiza ţinându-se cont de condiţiile instruirii, de resursele existente etc. Astfel, în perspectiva organizării func ţionale a procesului de învăţământ, proiectarea didactică devine activitatea principală a cadrelor didactice, premisa şi condi ţ ţia necesară pentru realizarea de demersuri instructiveducative eficiente. Pentru cadrul didactic, proiectarea presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruire şi autoinstruire, a modului orientativ în care se va desf ăşura activitatea instructiveducativă. Această problematică este ilustrată prin sintagma „design educaţional”, prin care se în ţelege actul de a anticipa, de a prefigura demersul didactic într-o modalitate opera ţională, în termeni care s ă îl facă traductibil în practic ă şi care să evidenţieze atât dimensiunea instructiv ă, cât şi cea educativă a procesului didactic. La nivel micro, proiectarea didactic ă presupune articularea şi corelarea obiectivelor operaţionale, a strategiile de instruire şi autoinstruire şi a strategiilor de evaluare, precum şi elaborarea unor documente/ instrumente de lucru utile cadrului didactic şi copilului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative. Proiectarea activităţilor instructiv-educative la nivel micro - corect şi realist realizată - reprezintă o condiţie a succesului şi a eficienţei acestora. Ea integrează următoarele demersuri ale cadrului didactic: - Lectura personalizată a curriculumului pentru educa ţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani - Elaborarea planificării calendaristice anuale (orientative) 32

ăţ ă mântului pre ş colar. Instrumente didactice Pedagogia înv ăţă

- Efectuarea proiectării secven ţiale, pe termen scurt (a proiectelor tematice, a proiectelor săptămânale, a proiectelor de activitate didactic ă , a activităţilor extracurriculare).

2.2.2. Planificarea calendaristic ă anuală . Model de planificare

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este documentul care st ă la baza planificării calendaristice anuale, el cuprinzând finalit ăţile educaţionale, conţinuturile curriculare, timpul de instruire şi oferind sugestii în ceea ce prive şte strategiile de instruire şi de evaluare pentru fiecare nivel de vârst ă. În demersurile de elaborare a planific ării calendaristice anuale se vor parcurge următoarele etape metodice: Stabilirea asocierilor  şi a corespondenţelor dintre obiectivele de referin ţă  şi conţinuturile prin intermediul c ă rora rora se ating acestea. Modalitatea concret ă de corelare a obiectivelor şi conţinuturilor instructiv-educative particularizează demersul didactic şi promovează ideea potrivit căreia, preşcolarului trebuie să i se asigure cât mai multe contexte situaţionale cognitive, prin care el s ă poată atinge obiectivele şi competenţele vizate. n

Împă r  rţ  irea conţinuturilor instructiv-educative în teme şi subteme. În operaţionalizarea temelor şi a subtemelor se porneşte de la obiectivele cadru şi de referinţă din curriculum, se exploatează conţinuturi instructiv-educative, se valorifică resurse educaţionale şi se organizeaz ă activităţi de învăţare. Principalele caracteristici ale temelor cuprinse în planific ările anuale sunt: – coerenţa teleologică  – asigurată din punctul de vedere al obiectivelor sau competenţelor educaţionale vizate; ele prefigureaz ă comportamente dezirabile specifice, care se ob ţin în condiţiile integrării obiectivelor şi competenţelor educaţionale; – coerenţa tematică  internă  – conferită de faptul că ele sunt unitare din punctul de vedere al con ţinuturilor instructiv-educative pe care le includ; o

33

 Tema  Te ma 2: Produse curriculare specifice înv ăţă  ăţ ă mântului m ântului pre ş  ş colar  c olar 

– caracterul sistematic şi continuu – se desfăşoară pe o anumită perioadă de timp, în mod sistematic şi continuu, permit asigurarea mecanismului de feed-back (sumativ şi formativ); se finalizeaz ă prin evaluare sumativă, presupunând, însă, şi evaluarea formativă a achiziţiilor comportamentale/ operatorii exersate pe o perioad ă determinată de timp, în contextul specific acestor structuri didactice. Stabilirea modalităţilor operaţionale de parcurgere a temelor şi detalierea conţinuturilor tematice ale fiecărei teme, în raport cu acele obiective de referinţă care le sunt asociate prin program ă. p

Verificarea concordanţei dintre traseul educa ţional propus de cadrul didactic şi oferta de resurse educa ţionale materiale de care poate dispune. q

Alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru fiecare temă, în concordanţă cu obiectivele de referin ţă vizate. Planificările calendaristice au valoare orientativ ă, eventualele modificări ale demersurilor didactice pot fi consemnate în rubrica de Observaţii. Planificarea anuală cuprinde o demarcaţie grafică între semestre, între teme şi subteme. O planificare anuală trebuie să acopere cele 6 teme integratoare în vederea corelării obiectivelor de referin ţă specifice şi cu conţinuturile curriculare. Pentru ,,opţionale” şi ,,extinderi” se realizeaz ă proiectări pedagogice distincte, în vederea aviz ării lor de consiliul de administra ţie şi de Inspectoratele Şcolare Judeţene. r

34

  –   e    i   e      ţ    t   a   a   u    d   t   e   c    t   n   n   u    i   v   p   u   e   c    d   u   c   e   e   n    t   a   m    t    l   e   o   s  ,    A   v      ă   z   c   e    i    M   d    f   a    E   r    T    /   e    B    l   g    U   p   e   r    S    i   a   m   t   s   n    i    i   e   z      ţ    i   r   z   e   o   p   e   p   r   o   r   –   p

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m      ă      ţ      ă

  :   u    l   p   m   e   x    E

  v   n    î   r   o   s   e    f   o   r   p  ,    N    A     ş    F    I   e   r    R   u   T    M  a   n   u   i   r   g   r    I    â   r   a    E   I    T   l    U    R    5   o   c   e    A   L    1     ş    U  .   e   r    C   r   a    I    J   r   n   p   t   o    N   A    t    i    i    i     ş    t    U   B   g   r      ă    M   n   a   g    M   I    L   u   e    l   r    O   m   e    C   A   r    i   r   p    I    E   a    P   p      Ş   R    t   p   m  n   u   r        Ă   A   a   r    â   G    B   C   g   m    U    M   o    I      ţ    /    I   r      ă    I    L   D    P     ă   v   l   :    E   :    l   u   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s   -   e   i   v   n   f   e   N    8   i    i   r   :    t    0    d   o   a   e   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i   r    l   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   e    l   g    l   c    d   e   e   u   m      ă   u   v   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

  a   e   r      ă    i   c   s    i    f   o      ă    l   a   c    i   r   o    f    f   g   a  ,    l   r   e   r   a   g   c   a    i    t   e    t   r   n   a   a   e    t   z   m   n   e   a   e   r   r    )   z   a    ?   p   g    t   e   e   g   e   r    t   e   n   r   u   r   e   p    i      ă   a   e   e   e   e    i     ş   n   r   r    d   m    d   e    i   u   c    )   a    i   e   t   e   o    l   –   n      ţ    i    t   m    )    i    i   v   i   u   ?   m  e   a   i    t   n    l   z   o   o     ş   n   a   e   e    b   d   r   e   n   e   v   o   i   u   r    t   a   e   p   v   f   c    l   e   d   c   p   i   s   u   s    t    t   e   n   i   o   o    l    b   e   c  ,   s   r   e    î    l   n   p   t   a   â   p    d   n    l   e   c   p   r  ,   e   u   a   n   i   p     ş    f    ?    î   v   i   s   e   x   i    d    i   p   e   r   e    i   e    i   c   n   r   u   u    b   r    d   i    t   c   o   n   a   o   i   u   ?    â   s   c    l   e     ş    i    l   c   e   e   r   e   u   e    (    t   e   n    d   e   r   u   a    t   r    t   v    t   c   u    t   s   n      ă   p   n   o   n  ,   a   e    i   n   l   e    i    i   u   p   e   t    i    l   c   m   v   r   o   v   e   p   v   u   m   i   e   a   p   r   r   n   u   g   u   t   u   e   s   c  ,   m  u   c   r   c   e   n   e    i   e    (    i    (   c    d   a   e   a   r    d   o   o   c    t   e     ă   c   s   e   r   n   v      ă   e    l    i    d   i  ,   r    i   r    d   m   a   a   e   z   –    t    t   r    l   u    i   v      ţ   e   o   t   a   a   v   e   a   l      ă   u   e    i   r   r   r   a   d   m  u    b    i   r    t   c   u      ţ    i   r      ă   a   f   a    t    i   c    b   c   s   m   )    i   s   e    t   n   c   a   p   r   e   r    l   n   m   m   o    j   v   c   s   p   o   l    d   d   e   r   a   a   n   i   a   p   o   r   u   r   n   x   n   n   u   l   o   E   o   o   r    f    F   p   E   V   F   A   A   D   F   T   D   i    E   u

      Ă

   L    A    U    N    A    E    R    A    C    I    F    I    N    A    L    P

  u   c  ,    t   a   e   d    t    b   u   a    l   p    i   s   e   e   c   n    d   î   u   e   c   r    (

   A    M    E    T

   A    I      Ţ    I    Z    O    P    O    R    P

   L    U    T    N     Â    V    U    C    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   A    B    A    L    I    S

   E    R    A    U    L    A    V    E

 ,  ,   e   –   e   e   r    i    i   a      ţ   e   e   r      ţ   u    t   e    i   a      ţ   a    i   o   c   r    l    i    i   u   u   a  ,   r    t    t   s    t   u   c    t   e   c   o   a    l    )    t    i   n   c   n   u    d   o    i   c   n   u   n   e   u      ţ    f   a   p    t   c   p   u    t  ,   u    l    i   n   n   p    i   a   p   a   u   u   e   e   e    l    d   e   c    )   v    d   e   r    j    c    i   n   r   u    t   u   e    t   o    d   n   a   o   c    l    î   e    i   n   e   c   c    i    i    i   e   n   e   n   m    t    â   o      ţ   u    i     ş   s   n    d   a   v   n   c   m   m   r   z    (   a    i    â    t   u   e   m    (   e    i   g   o   a   c   v      ţ   e   s   s   e    t   p   i   e    l    d   s   u   z    l   a   r  ,  ,   o   c   a     ă   r  ,   r   o   e   e   e      ă   e   a   n    l      ă   r   c      ă   c    A    i   n   p   p    d    b   n   e    t   a    i   c   c    î    i   e    f    f    i   a    t   n   a    i   m  e   m   a   n    f   r    f    l    M   a    i   v    i    t   e   u    i   e   a   r   p    f    E   r   o     ş   r   s   n   l   g   e   n   e   v   a    (    l    T   g   r   u    i   g   n    t   e    t   u   e   d   v   n   u   u   e    B   e    t   e    f   e    t   s    t   r    i   e   r   o  ,   c   c    l   r   e      ă   e   u   e    U   r   r    t   p   u   n   c   u   n   t   p   a   a    d   n   a   u   c    S    t  ,   e   u   a    t   e   n   u   n    i   c   m  c   s   u   n    i    i   p   e   r   n   s    i   o   s   e   e    f    i   u   e   e      ţ    b   r    i   c    t   z   z    t   r    i   u    (   n   z   n   a   o   i   s    i   e   e   e   c   e    i   o   e   e   r   r   e   z      ă    i    l    i   r   n    d     ş   r   r   v      ţ   v   p   p   m   o   e   p   c    i   p    i   u    i    t      ă   e   e    i   u   o   e   p  ,    i    i    )   u   z   c   r    i   p   e   t    t   r    i   e   r   e   n    i    l   r   c   e   o   c   o   r      ă   r   o      ă  ,    i   r   r   o   a   n   n   –     ă   e   e   –     ă   –   m  p   n   g   i      ţ   r   p   r   a   u   p   î   r   n   e   s    b    b    i    i  ,   g   s   o   o   a    l   e   a   e    i   e   s   e   e    t      ă   e      ă      ă   l   c    t   n   n   r   e   r   r   r   a  ,      ă    i   e    d   c   v   v    d   v   r    t    t   a   n      ă   u   e    i   e   e   d   l   z   e  ,   r    i   x   a   c    i    t    t   n   i   n   i    t   r   z   e    t   e    î   c   n    i   a   î   r   a   a   l    i    i   m  m   t   e    t   e    l   e   g   l    t   a   a   v   u   m   i    t   g   l    f   u    i   m  u   u   n   u   i   c   u   m   u   t   u   a   d    t   p   n   n   n   o   o    i    t    )   u   a    i    i   r   r   n   l   n     ă   o   n   v   v   e   s   n   m   l   r   r   n   e   e   n   v   e   n   e   e   u   t   m  a   a   p   o   c   m  o    t   m  c   r    i    l   n   x   n   x   m   r   u   u   u   r   o   e   e   e   n    d   n    I   s    E   s    A   O   P   C   C   S   c    D   I    C   I   s    D   f    E   u

   A    M    E    T

   A    I      Ţ    I    Z    O    P    O    R    P

   L    U    T    N     Â    V    U    C    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   L    U    T    E    N    U    S

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m      ă      ţ      ă

  v   n    î   r   o   s   e    f   o   r   p  ,    N    A     ş    F    I   e   r    R   u   T    M  a   n   u   i   r       Ă   g   r    I    C   r    â   a    E   I    T   l    R   V    I    5   o   c    A    1     ş   e    C    .   e   r    C   r   a    I    L   r   n   p   t   o    N   A    t    i    i    i    t    U   R   g     ş      ă   n   r    M   O   a   g   e   u    l    O   M   m  r   e    C   E   r    i   r   p    I    I    P   p   a      Ş      Ţ    t   p   m  n   u   r        Ă   A   a   r    â   G    B   C   g   m    U    M   o    I      ţ    /    I   r      ă    I    L   D    P     ă   v   l   :    E   :    l   u   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s   -   e   i   v   n   f   e   N    8   i    i   r   :    t    0    d   o   a   e   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   e    l   g    l   c    d   e   e   u   m      ă   u   v   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

      Ă

   L    A    U    N    A    E    R    A    C    I    F    I    N    A    L    P

  v    t    A   i   c   e    M   l    E   o    T   c    B   î   n    U   t    S   n   e   m   a   e   r    t   a   e   r   s   o   s   a   p   e   r    l   o   m   d   a   u   o   c   c   e    i   r    d   e   e   e    d   l   p    i    l   u    i   u   m   r   u   g   c   e   r   o   o    R   F    L

   A    C    M    I    E    V    T    I    C    T    N    E    M    A    T    R    O    P    M    O    C

   E    I    A    L    U    C    R    I    C    E    D    I    L    U    G    E    R

  r   o    l   e   r   a   o    t    i   u      ţ   e    i   v   a   e   r    i    t   o   r   c    O

     ă    l

  a   n   o   s   r   e   p      ă   n   e    i   g    i   e    d    i    l   u   g   e    R

  e   m   n   i   a    i   n   e    i   s    i    t    t     ş   e   e     ş   n   a   e    d   e    l    t    i   n   r   a   a   n   t   c      ţ    i   e     ş   r   r   a   e      ă   r   e   l   n   e   a   t   p   c   a   i     ş   a   n   c   e   e   t   e     ţ   e   t   e   i   a      ţ   o   t   r   a   e   e   n   s    t   a   r   n   v   v   i   n   e   o   o      ă   u   i   p    P   P   C   H   C   P   A

      Ă

     Ţ

      Ă

   E    I    G    O    L    O    C    E

   L    A    N    O    S    R    E    P

      Ă

   N    E    I    G    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   T    I    U    D    N    O    C    E    D    E    M    R    O    N

   E    N    A    M    U    I

     Ţ       Ă

   T    I    L    A    C

   E    L    A    R    O    M    E    T    N    E    M    I    T    N    E    S

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    M    E    T   e    B   n    U   i   m   s    S   u   r    i   s   o   a   t    l   o   p   i   e   e    i   r    i   r   e     ţ   u   m   t    i   a   a   a      ă   l      ţ    l   o   o   u    i   c   p   a    t    l   u    i   a   p   l    i   e    i   r    i   e   e    i    t   c   u   u   r    h   p   u     ţ    d   d   a   t   c   s    t    i   c   r   e      ă    l    l   e     ş   c   n   e   o   a   i    i   c   e   r    i   u   u   c    t   e   n   v   a   c   e    t    t   r   e   e    l   a   f    i   a   e   d   o   d   l   n   a    i   e   a     ş    t    l    d    l    l   e   n   e   t   e   e    l   c   r   r    i   r   e   t   u   u   u   a     ş   u   t   a   u    i   s   m   m    t   c    t   c    t    t    i    i   n   a    i      ă   s    i   n    t    t   a   r   n   n   o   o   r   p   e     ţ   r   r    i   e   n   n   m   a   u      ă   e   c   c   g    i   u   e   e    t   e   p   r    S   S   N   S   M   B   O   O   S   A   V   S   D

   A    M    E    T

   E    I    A    L    U    C    R    I    C    E    D    I    L    U    G    E    R

     Ţ

   E    T    N    E    M    I    T    N    E    S

   E    I    G    O    L    O    C    E    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   A    I    R       Ă    L    I    P    O    C

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m      ă      ţ      ă

  v   n    î   r   o   s   e    f   o   r   p  ,    N    A     ş    F    I   e   r    R   u   T    M  a   n   u   i       Ă   r   g    I    C   r    I    â   r   a    T    T   l   o    A    5   c    1     ş   e    M  .   e   r   r    E   a   r   n   p   t   o    T    t    i    i    i    A    t   g     ş      ă   r    M   n   a   g   e   u    E    l   m  r   e    i    T   p   r   r    A   a    P   p    T    t   p    E    I   m  n   u      Ţ   r   a    V    â   r    G    N    I    I   g   m    T    I   o      ţ    /    I    T   r      ă    I      Ş   C    P     ă   v   l   :    A   :    l   u   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s   -   e   i   v   n   f   e   N    8   i    i   r   :    t    0    d   o   a   e   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   e    l   g    l   c    d   e   e   u   m      ă   u   v   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

 ,  ,  ,  ,   a   a   a   a  ,   e   e   e   e   e   r   r   r   r    t   e   e   e   e   a    t   n   n   n   n    i    t   u   u   u   u   n    )   p   p   p   p    )   a    l   c  ,    l   m   m   m   a   m   a   o   o   o   o   a   r    i   n   c   n   c   c   c  ,    l    i   o   d  ,   e  ,  ,  ,    i    l    d   e    t   e    t   e    t   e    t   r    t   u   e   a   r    l   r   o   o   a   a   a   a    t    i   u   e    i    i    t    t    t    t    t    i    i    i    i   r   u   t   u    t    t    t   n   l      ă   m    l   n   n   n   n   a   u   l   u   u   c   m   a   a   a   a    )   n   a   c    )   c    )   c    )   c    )   a   l   u   i    d    l    l    l    l   r    l   a   n   i   r   a   a   a   a   a   a   a   a   n   e    l   n   l   n   l   n   i   e   n    l   n   a    i   u    i    i    i    i    i    i    l   u   m   i   e   c   c   u   i   u   d   l   u   d   l   u   d   u   m   r    d   s   e   u    l    l     r   u   r   u   r   r   u   a   v   n   u   r    t    t   o   u   o   r   o   r   o     ă   n    l   r   r  ,   r   a      ă   a     ă    i      ă   i      ă    i      ă    i   m  a   o   n   u   m   l   u   m   l   u   m   l   u      ă   c     ă   p   i    î    t   m   l    t   r   a  ,   u   u   u   u   u   a   a   u   u   u   u   n    t   r   e    l    l    l    l   v   v   r   n   n   n   n    A  ,   a   a   a   a   a   c   m  e   a   r   a   r   a   r   a   r   e   c   u   a   e      ţ   c   e   e   e   e    M   u   d   e   r    d   e   e   e   s   n   r   r   r   r   a    E   n     a   e   a   a   a   m  a   m  a   m  a   m   t   g    T    t   u   t   u   t   u   t   u   r    d   a   r   r   r   r   r   n   o    B   n   o   n   o   n   o   n   p   a   n   a   e   e   u   r   o   r   o    l   c    U  e   a   a   a   a   p   p   p   p   a   a   r   s   z   a     ă   a     ă   a     ă   a     ă   r   a  ,   p    S   a   z   s    (    i   e   r    t   r    t   r    t   r    t   e   i   r   r    l    l   e    (    (    (    (   a   a   a   a    i    i    i   a    0   p   r    t    6   v   7   v   8   v   9   v   1   t      ţ   p   o   r   u   l   c    l   c    l   c    l   c    l   u    b   c     ă   e   u   e   u   e   u   e   u  ,  ,   u    (   m   s   a   u    d   o   m   r   r    d   r    d   r    d   r   a      5       Ă   e   c        ă   a     ă   a      ă   a     ă   a     ă   e   s   u   r  ,    1   n   e   m  a   m  a   m  a   m  a   m  r    L   o   e   e   r   e   e   e   e   i   n   u   e   n   r    A   u   u   u   u   g   r   r   r   r    l   u   e   u   n   a   n   a   n   a   n   a   n   u  ,   e    t   r    U     ş    t   p   i    i   c   z    i    i   z    i    i   z    i    i   z    i   p    i      ă    i   a    i   c     ş    l     ş    l     ş    l     ş    l   m   m    N    i    i    i    i    1   m   i   m   i   e   o   a   t   a   t   a   t   a   t     ş   o   m   o   a      f   n    l   r   r   r   r   r    i    A   u   u   u   u   a   c   c   e    l      ţ    f    f    f    f    f   s    i  ,  ,  ,  ,   r   u    l    i    i    i    i    i   n   e   c   a   c   a   c   a   c   a   c   s   e   c   a    E   u   a    î   u    l      ţ   e   e   e   e    d   e   e    d   r   e   e   e   e   e   r   r   r   r   m    R   u  ,   r   e   r   e   r   e   r   e   r  ,    (   n   r  ,      ă   c   a   a   e   m      ţ   a   a   a    A   e   o   n   a   n   a   n   a   n   a   e   e   e    d    l   z   z   z   z   z   z   n   e   r   r   r    d   u   i   u   i   u   i   u   i    i    i   e    C   r   n   e   e   a   e    l    l    l    l    l    l   a    i   n   r   p   p   p   p    I   e   r   o   r   a   e   a   a   a   a   a   n   n   a   a   r    F   e   n   p   p   m   t   m   t   m   t   m   t   m   t   u   u   u   u   u   u   u   t   u   a    i   s    t    I    l   o   o   o   u   r   o   e   m  c    i   p   c   o   p   c   c   c   c   c   c   c   a   d   m  r   r   a   b   m  a   c   n   a   a   a   a    N   s   s   s   s   e   p   r   o   o   o   e   t   a   o   e   e   e   e   e   e   e   e   e   m    A    D    A   O   C   C   F   R  s   c    R   d   R   d   R   d   R   d   R  o   c

   L    P

   E    C    I    A   R    T    M   E    E   M    T   O    E    G    E    M    R    O    F

   0    1      0    E   E    R   L    A   E    I    R   T       Ă   M    I    M    L    U   N    N     Î

   I    M    I      Ţ    L    U    M    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    M    E    T    B    U    S

   i      ţ      ă    t    i      ţ      ă    t

   i   n   u    2      1   u    C

   i   n   u   e    t    l   u   m    i   a   m   u    C

  e   m   e    l    b   o   r    P

   E    R    A    N    A    U    D    M    A    E    E    T    D   E    R    I    I    E      Ţ   D    A      Ă    R   C    E   S    P   I    O     Ş

  e    t   a    t   u   e   r    G

  e   m    i   g   n   u    L

      Ă

   R    U    S

      Ă

   M    E    D    I

     Ţ       Ă

   T    I    N    U

   I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

 ,   a   e   r   e   n   u   p   m   o   c  ,   e    t   a    t    i    t   n   a   c    l   a   a    l   n    i    i   u    d    l   r   u   r   o      ă    i   u   m   l   u   u   l   n   a   a   r   e   e   r   m   a   u    t   r   n   o   a   p     ă   a   r    t   a    0   v    1   c     e    0   d    i   a   u   a    l   u   e    t   r   a   a   r   z      ă   i    l    i   m   t   e    t   u   u  ,   a   n   a   r    t   a   e   s   e   r   u   r   e    l   a    i   n   z   u   e    i    l   a   p   m   u   m   e    l   o   p    t   c    b   c   m   a   e   s    i   e   o   r    T    R   d    P

   E    R    A    N    U    D    A    E    D   E    R    I    I    E      Ţ   D    A      Ă    R   C    E   S    P   I    O     Ş

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m      ă      ţ      ă

  v   n    î       Ă   r    L   o    A   s   e    f    U   o    N   r   p    A  ,    E    N    R    A     ş    F    A    I   e   r    R    C    I   u   T    F    I    M  a   n    i   u   r    I    N   g    I   r    U    A    â   r    L    L   a    T   l    P    U    I    5   o   c   e    1     ş    D   r  .    E   r   e   a   r   n   p   t   o    M    t    i    i    i    t     ş    A   g   r      ă   n   a   g    E   u   e    R    l   r   m  p    E   e    i   r   r    T   a    P   p      Ş    t   p    E   A   m  n   u   r      Ţ   O   a   r    â   G    N    I   g   m    I    N      ă    /   o    I    T   U   r      ţ    I      Ş    P     ă    l   v   u    l   :    C   :   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s   -   e   i   v   n   f   e   N    8   i    i   r   :    t    0    d   o   a   e   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   e    l   g    l   c    d   e   e   u   m      ă   u   v   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

 ,    i    i   -      ă      ţ   u    i      ă    l   c    t    i   u   m   a    l   o   v    i    j     i   m    t   p   u   c   o   e   c   a   c  ,    d  ,    i    l   e   u   u      ţ    i    i    l    )   n   n   r   o   e     ă   r    i   e   u    )   n   n   m  ,   c   e   e   c    t   u    i   o   i   e  ,   n   r   g    l   a   r   e   a   o   a    l   p   p   p   m   e   a   r   m  u    )   e    i  ,    î   m   i   g   e   n   e   o    i   r   e   u   c    l   m   l   e   r   c    b      ă  ,   e   u    A  g   s   e   d   p   c    t   e   e    d   m   u    M   l   u    j    e   e   e  ,    l   r   e   c   c    E   r   a   u   a   r   g   e   o    T   b   s    f   n    d    (   m    B   r      ă    )   e   r      ă    i   s     ş    )   a    U  a   c    d   i   n   a   e  ,   o   r   n   r  ,   a    (   a   a   a   u    S   e   u    t   e    l  ,   o    t    j    c   a    i   c   e     ă    (    b    i   a    f   n   l    !   e   s    t    i   m     ă    i   e   e    t    i   n    t    d   i   m   s   r    â   n   e    i   n   u   u   a   e   l    i   a   m   e   r   s    d     ş   e   c   u    d   o   a   n   o    i    i   n    i    î   r   c    (   n    (    t   e    l   c    i   e   e    i   e    i    t   n   r    i    ?   r   r    i   e    i   u    t     ş    f    i   u   a    i    i   e   c   r   o   c   e   a   p      ă   p   o      ă  ,   n   s   o   p   v   j     t   e    î   a   c    l  ,   c   n   i    l   u   m  e    t    l   e   a   u    i    t   v    i   c    i   e    t   s   m   i   u     ă   e    i     ş    t   r     ş   r   u    l   e   f    t   a    d   p   e   n   e   u    i   n   r   u   r   o   r   o    C   î    M  a    E   p   C  p   s    N

   )   u   o    N    l   u   n    A    i     ş   n   u    i   c      ă   r    C   e    d   e    l    i   r   o    t      ă    b   r      ă    S    (

   i   r   u    i   e   c    i    b   o    i     ş    i   n   e   m   a    O

   ?    L    P    M     Â    T    N     Î    E    S    E    C    E    D    I       Ă

   A    M    E    T

   ?    M    E    T    N    U    S    /    T    N    U    S    E    N    I    C

   ?    M    E    T    N    U    S    /    T    N    U    S    E    N    I    C

     Ş

   M    U    C  ,    D    N     Â    C    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   )    l   u   s   r   e   v    i   n    U    (

  e    l   e    t   s   e    d   r   e   c  ,   a   r   p   u   s   a   e    D

   )   a   r   r   e    T   a    t   e   n   a    l    P    (

   )    i    i      ţ   e    i   v    l   u   r   o   v   z    i    (

   i    l    ?   o  . . .   p      ă   a   c    l    i   a      ţ      ţ   a   a   a    i    t   p    i      Ş    A    V

   ?    T    N     Â    M       Ă    P    E    P    I    F    A    V    I      Ş    T    S    O    F    A  ,    E    T    S    E    M    U    C

   i      ţ

  a   p   r   a    C   n    î   a   n   r   a    I

   )   r   a   v      ă   m    i   r   p   e    d   r    !    i      ă    l   o   n    f    i    (      ă

   A    M    E    T    B    U    S

   !    l   a   v   a   n   r   a   c   e  ,    !   g   u   e   o   r    t      ă   n   v   u  ,    i   s      ţ   a    i    t    b   s   e   m   c    â    A    Z

   i   n   e   e    l    t   e   e    i   r      ţ   e   p    h   c   u   u   r    t    b   n   n   e    î   p    i   r   e   o   r    l   a    f   o     ş   e    i    d      ţ   r      ă   r   a    M    D

   i    i   m      ă   r   u   r   e    L   a   v   v    i      ă      ă      ţ   m   a   m    i   u    i   r    l   r   p   e   p   e    d   e    l    i    i    d   r      ţ    i   n   o    l   n   u   e   o   v    C    V    Z

   ?    M    I

      Ă

     Ţ

   A    M    E    ?    T    M    E    T    N    U    S    /    T    N    U    S    E    N    I    C

   M    I    S    E    C    A    E    E    C    M

      Ă

   M    I    R    P    X    E    M    U    C    I      Ş    E    C    U    C

   )   e    t   c   e   s   n    I    (

  e    t   a    t   e    i   v   e   c    i   r   o   e    t     ş   e    t   o   r   c    O

   i   r   u    t   u   n    i      ţ   n   o    )    t   r    C   o    (    ?   p   s    i   u   n    l   a   r   u      t   e   e   c    d   e   e   c    d   a   )   a    i   r   o   o    l     ş    l    j     i    i    i      ţ    i   n    M    (   r   e   i   r

   t      ă    i   r     ş   p   u   a   o   /   o   r   n   i    t   e   e   u   c   r   a   m   a   t   o   e   a    l   m  a   c   e    l   u   u   n   a   n   d   e   v    î   a   a   e   e   r   r    i   a   c   r   o   e   g    t   a   e    l      ă    l    l   a   e      ă   a    D    C   l

  e   v    i    )    t    i    i   r   r   o   e   p   s   e   s  ,   m    l   e    i     ş   a   r    i   u    i    t   s    l   e   u    f   c   o   r    i   r    P    (      ă    t   e   s   e   m    f   u    i   n   n   a   a   m    t   s    i     ş   o   r    i   n   n   u    i   u      ţ     c   e   r   a    A    (

   )   a    i   n    â   m   o    R   n    i    d   e   e   n   a    t   n   a    t   s   n    i    i     ş    i   n    i   g   a   m    I    (

 ,    !   e   y   a   m    d    )   u   e    l    h   v   e    t   r    i    t   p    i   c   a   e    b   r   y    t   e   p   s   c   p   i    t   a   d   o    T    H   i     ş

   i   r   e    d   e   v   n     a   c    i   r   u   c   o    L

   O    Z    A    E    Z    I    N    A    G    R    O    /       Ă    C    I    F    I    N    A    L    P    M   E    U   T    C   A    I    T    I      Ş   V    E   I    T    N    I    C    C   A

   ?    L    P    M     Â    T    N     Î    E    S    E    C    E    D    I       Ă

     Ş

   M    U    C  ,    D    N     Â    C    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   ?    U    I    F       Ă

   S    U    A    E    R    V    M    U    C    I      Ş    E    C

   )   n   a   c   a   v   e    d   r   a   r   e   n    i    t    I    (

     ă      ţ

     ă      ţ

  n   a   c   a   v   e    d   r   a   r   e   n    i    t    I

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m

     ă      ţ      ă

   A    M    E    T    B    U    S

  e   r    i   p    i    l  ,   e   e   r    i   r   o   r    l    i   o     ă    i   c    t   r   r   a   a   n      ă   o    l    l    t    t    â   e   e     ă    l   s   a   a     ă   r   r   u    d   u   r   n   c    t   a   o   c   e   a   r   a    i   r   e   a   o   o   o    i  ,   r    l    b   a   i    l   u    i    d    d    b      ă   c    t   e    l    l   c      ţ   e   c   u   u   a   r   a   p   r    l   a   a    l   a   a   e   e   r   c   c   n   a    l   r   c   r   c   a   e   e   e   e   e   a   e   e   e   a     ş   z   i    i      ţ   e   a   n   i    i    i   r   r   u    d      ţ    i   r   n    t   r   r   a   a    t   r   r    d   o   o   o   u   n   r   a   c   a   a   m   i   c     ş   c    l   a   l   o   l   o   n    i   a   t   e    i   a   t   a   m     ş    i    l    l   n   u   n   i   z    t   r   r   n   n   p   u   u   u   a   o   i   u   i   a   o   u   u   u   o    l    P   L   P   F   F   C   C   T   N   A    M   M   A   C   C   N   P   F   L

  v   n    î       Ă   r    L   o    A   s   e    f    U   o    N   r   p    A  ,    E    N    R    A     ş    F    A   e   I       Ă    C   r    R    C   u   T    I    I   a    T    F    I    M  n    S    i    N   u   r    A   g    I    A   r    L    L    â   r    P   a   -    P    T   l   o    O    5   c    1     ş   r    A    C  .   e   e    I    V   r    M   r   a    I    T    E   n   p   o    T    t    S    t    T    i    i    i     ş    t    A   I   g   r      ă    E   T   n   a   g    R   R   e    C   A   u   r    l   m   e   i    I    E   r   r   p      Ş    I   a    P   p      Ţ    t   p    C    I   m  n   u   a   â   r    T   A    C   r   g   m   G    E    U    T   o    S   D      ţ    /    I   r      ă    I    P     ă    l   v   u    E   :    E   :    l   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s    N  -   e   v   n   f   e    i    8   i    i   :    t    0   r    d   o   e   a   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   l    l   e   g   c    d   e   e      ă   u   v   u   m   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

   C    I    T    S    A    L    P    J    A    B    M    I    L    E    D    E    T    N    E    M    E    L    E

   E    L    I    R    O    L    U    C    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   E    R    E   A    L   U    E   L    D   A    O   V    M   E

   )    I    C    I    N    H    E    T    (    J    A    L    E    D    O    M

   E    L    I    R    O    L    U    C    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   C    I    T    S    A    L    P    J    A    E    B    V    I    M    I    T    L    A    E    R    D    O    E    E    C    R    T    E    N    D   A    E    N   U    L    M    E    S    A    E    E    L    V    E    D   E

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m

     ă      ţ      ă

  e    l    i    b    i   s    A   o    l   o    M    f    E   e   r    T  ,    B   e       Ă    l    U    i    C    t    S   i    I   x   e    t    N   m  ,    l    S   a      ă      ă    i   g   r   r    A    t    i   u   u   r   x    t    t    C   o   a   e   a    t    E   –   n   n    i   r    T      ă      ă   n   r   n    f    t    t    i    i    A   a   a   u   u    d    d   s   s   c    T   a   l   a   l   e   t   e      ă    I   n    l    l   e    i   o    d   i   r   g   g   i   r    i   a   a    V   c       Ă   n    I   u   r   u   u   e   i   e   r      ă   t   e   t    i   e    i   e   f   r    T    L    t    t    t    j   p   a   r    â   r   a   u   l      ă   t   a   u   u    C    A    â   a   r   n    A    U    H   H   M   D   S   P   M   C     Ş

  v   n    î   r   o   s   e    f   o    E   r   p    D  ,    E    N    T    A    N     ş    F    E    I   e   r    R    M   u   T    E   a    M  n    L    E   u   i   r    I   g    I   r   r      Ş    â   a    T   l       Ă   o    C    5   c    I    1     ş   r   e  .    V   e   r   r   a    I    T   n   p   t   o    T   C    t    i    i    i     ş    t    A   A   g   r      ă    E   R   n   a   g    R   P   e    C   E   u   r    l   m   e   i    I    T   r   r   p      Ş    A   a    P   p    t   p    C    I    I    T   m  n   u   r    T   a    V    â   r    I   g   m   G    E    T    T   o    S      ţ    /    C    I   r      ă    I    E   A    P     ă    l   v   u    l   :   :   u   n    l   e    9    î   a   t   c    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s    N  -   e   v   n   f   e    i    8   i    i   :    t    0   r    d   o   e   a   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   l    l   e   g   c    d   e   e      ă   u   v   u   m   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

   N    A    E    R    A    C    I    F    I    N    A    L    P

   A    M    E    T

   E    R    E    I    L    P

   E    R    I    P    I    L

   E    L    P    M    I    S    E    T    E      Ţ    E    R    E    D    E    T    A    R    A    P    E    R    P    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   i    i   m   r   e   a      ă    l   u    t    i   g   r   r    i    t    i    j   r    t   x   o   u      ă    l   e   o     ă   e   r    i    i    t   e   a   e   p   t   –   l    i   n   t   r   r      ă   s   n    i    b      ă   e   a    d   e   d    t   n   â   a    h   f    i   n   a   e   m  a   l   u    d   s    l   u   n   e   c    f   a   e   p   a   a   e   i   e   l   a    l    i   e   r    d   r    t   –   r   e   g   m   t   a   r   x   n    i   e   u   e   e   j   a   r    i      ă   e    t   e    j   a   i    i   e   r    t   r    t   a   n   r   m   p   m   r   u   e   u   a   r   g   e   g   e   l   r   e   r   r    â   â   l    i   n   i   n    H   S   E   S     Ş   F   L   A   P    Î

      Ă

   E    R    E    A    E    R    L    R    I    A    E    B    U   U   E   R    I    E    M    R   L   R   O    R    I    A    U   A   E    I    D    P    S    N   V   L    I    N    L    A      Ş   E   P    Î

   E   E    R    I    R    I    E    U   C   R    R   U   A    U   S   G    N      Ă   E      Ş   R   L    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   C    S    A    E    R       Ă    D    O    P    S    O    G    E    T    A    T    I    V    I    T    C    A

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m

     ă      ţ      ă

  v   n    î   r   o   s   e    f   o   r   p  ,    N    A     ş    F   e   I   r    R   u   T   a    M  n    i   u   r   g   r    I    â   r   a    T   l   o       Ă    5   c    1     ş   r   e    L  .   e   a    V   A   r    I   r   n   p   o    T   C    t    t    i    A   I    i    i    t    Z   g     ş    E   U      ă   n   r   g   e    R   u   a   r    l   m  p    C   e   i    I    M   r    E   r   a      Ş    I    P   p      Ţ    t   p    C    I   m  n   u   a   â   r    T   A    C   r   g   m   G    E    U    T   o    S   D      ţ    /    I   r      ă    I    P     ă    l   v   u    E   :    E   :    l   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s    N  -   e   v   n   f   e    i    8   i    i   :    t    0   r    d   o   e   a   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   l    l   e   g   c    d   e   e      ă   u   v   u   m   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

  e   c    i    d  ,   e    i   s    i   m   e  ,   e   e   r    i   o      ţ   a  ,   n   e   r   o    i    l   s   a   p    i    i   s   c      ţ   e      ă   r   z    t  ,   u   e   e      ă    l    i    l   r   a   m   a   c   r   p    i    i   o   o   i   r   z   r   p      ă   u   e   r   p   r   c   m    i   o    i   u   c     ş    j    b   e   r      ă    i   :    t    t    i   o   c   r   n    i   v   u   e   r   r   o   t   n   p   s   u   c   m    i   n   o   u      ţ   r    l   n   i   r    A    î   o   :   g   t   e   o   u   e   j   r   s    t     ş    t    M    i    t   n   n   c   e    t   n   s    E   r   e   a   n   n   r   a   î   n    T   a   c    î   e    i   u   e    i   a   t   e     ş   s   m  c    B    t    i   a   n   d     ă     ş   :   z   a    U    â    l    i   u   e   l   e   a   e   r    l   e    S   c    i   c    i    t    t   r   a    t   u   s    i   n   f   e   n   u   n    i    d    î   r   c   e    i   c    i   e   e   m   u  ,    t   r      ă   e   i   v   d       Ă    t   e   p    l   a   p   a   o   r   u    L    d   r   s   o   r   a   z   m   n    t   n    i   c    i   o    A    l   o   s   p   c    i    i   r   o     ş   s   n   e   i   a    U    l   v   t   e    d   r   e   d   i   e   t   e   i   u   t   o   e   u   n    N    t   a   c   c    i   a   r    d   e   r   e    t   e   p   s   p   i   e   i   e   u    A   c   n   o   n   r   o   b   b   e   e    â   u   u   r   s    E    R    S   V   D   C   S   P   O   O  p    i      ţ

   A    C    I    F    I    N    A    L    P

  a   e   c   o    V

  a   e    t   a    t    i   s   n   e    t   n    i      ă  ,   n   a    )   a   e      ă    i   c   r    i    d   m    i    i    i   z    t   o    l   c    t      ţ    l   u   o    â   u   c      ă   m   r    d   n   o   a   l    î  ,      ţ   n    b   e  ,   a   u    î    t   o   a    i   e   c   n   v   t   o   t   a   r   e   r   e    i   n     ş    d    i   m   c   u    i   r   r    d   o    d   e     ă   g    t    t   o    t    t    i   :   z   s     ş    i    i   r   e   e   i  ,   u   u    d   s   u    i      ă     ş    l   c   s   r    l   u   s    t   o   a   e   o   c   u   c   a   t    i    i    j   m    t   e   n     ş    ,   a   i    d   e   n    i   e   z   e   o   n   u   u   g   m   t   r   e   t   n   m  s   n   o   l   a   l    i   e   p   s   u   n   e   c   m    d   l    l    l    î   m    i    (   n    l    Î   a      ţ   e   e   e   e   u    t    t    t   u    t   a  .    t   s   e   t   e     ă   e   e   e   z   n   r   e   n   n   n   i    l   n   r   u   e   u   u   a   u   a   u   a   u    S   S   C   S   P   S   M   T   S    l   a   c    i   z   u   m    l   u    t   e   n   u    S

  e   t   e   r   o   n   e   n   e   l   o   a   s   m   c    i   u   e   t   r   z    t   c   s   u   e   n   m    i    i    b   i    O    ş       Ă

   A    M    E    T

   L    A    C    I    Z    U    M    A    C    I    T    C    A    R    P    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   E    R    A    U    L    A    V    E

   l   a   c    i   z   u   m    l   u   m    t    i    R

  e   l   a    l    i   u   e   r    d      ţ   o   n   b    l   a   m   e   u    i    M    N   T

   L    A    C    I    Z    U    M    E   J    T   A    N   B    E   M    I    M   L    E   E    L    E   D    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   E    R    A    U    L    A    V    E

   A    C      Ş    A    N   a   n    i    t   s    i   r    C   r   a    l   o   c     ş   e   r   p    i     ş   r   a   m    i   r   p    t   n    â   m      ă      ţ      ă

  v   n    î   r   o   s   e    f   o   r   p  ,    N    A     ş    F    I   e   r    R   u   T    M  a   n   u   i       Ă   r    C   g    I    C    I   r    I    â   r    R   a    T   l    T   R    5   o   c   e    O   T    1     ş    O  .   e   r    M   r   a   n   r   o    O   M   p    t    O    t    i    i    i    t    H    I   g     ş      ă    I    S   H   n   r   g   a    S    P   e   u   r    l    P   m    L   e   r    i    E   r   p    I    P   p   a    U    I      Ţ    t   p    N   m  n   u   r    E   A   a    â   r    G    M   C   g   m    U   o    O      ţ    /    I   r      ă    I    D   D    P     ă   v   l   :    E   :    l   u   u   n   e    9   a   c    î    l    t    i   e    0   r      ţ   a   a    i   v   0   n   t      ţ    i    i   o    2   s   -   e   i   v   n   f   e   N    8   i    i   r   :    t    0    d   o   a   e   c      ă   r   p   0   a   p   r   p   u   2   x   :   e    G  :   e   r   r   e   d

  :   r    G   l   a   l   a   u   i   a   /   o    i    l   r   o   c   n   n   t   o     ş   u    i   a   e    l   g    l   c    d   e   e   u   m      ă   u   v   r    d   i   n   o   t   a    G   E   N   A   D   C   a      ţ    i

   A    M      ă    E   c    i    T     ă    B   i   m   c    t    i    U  z   r    S   i    f      ă   c   e    i   r    t   r   e   a   e   r   s   a    t    l   a    l   e   n   u   o    i   m   d   v      ţ   n   m  p    l   o   z    i    i   r   e      ă   p   g   p   n    d    î    i   s   e   e   e   n    ş   r    d   a   e   n   a    d    î   e   n    d    i   e    t   r   a    i   r   n      ţ   r   a   e   a     ă   â    i   c   e   d   u   m       Ă   c   g   z   s      ă    t   n   r   e     ţ   r    i   r    i   e   d   m    L     ş   e   r   u   e   t   r    l   e     ă   e   r    l    i   a   x   o   E   P   n   F    A    E   M   S   A   A   V    Î

   U    N    A    E    R    A    C       Ă    I    C    F    I    I    I    N    Z    A    F    E    L    P    A   R    A

   M   T    E   L    T   O    V    Z    E    D    E    D    X    E    L    P    M    O    C

     ă

  c    i   m   c    t    i    i   z   r    i    f      ă   c   e    i    i   r    t      ţ   a   s      ă    t    t   a    l   n   o   u   u   e   v   r   m   r   z    i   g    i   e   b    d   l   e   g    i   e   e    d   d   e   h   r   c   e   a    d   e   e   r    t   r   e   n    i    t   e   n   o    i    î    â   n   n   g      ţ   u   p    i   e    i    i   n   s   e     ă   m   r      ţ   c   z   s   r   e    â   c   n   r   m   e   p   r   e   e   t    i    d   r   m  a   r    l   x   e   â   a   n    E   M   T   T    Î    T   E   V    Î      ă

      Ă

      Ă

   Z    A    B    E    D    E    C    I    R    T    O    M    I    R    E    D    N    I    R    P    E    D

   E    C    I    R    T    O    M    I

     Ţ       Ă

   T    I    L    A    C

   I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   )    C    I    E    I    Z    I    M    F    T    I    E    R    R    U    A       Ă   E    (    T    L    C    I    S    O    M   N    V    Z    T    I    A    E    R   D    D    E    E       Ă    D    C    I    E   E   D    T   T   R   X    S   N   A   E    A   E   U   L    N   M   L   P    A   M    M    I    E    L   V   O    G   E   E   C    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   E    C    I    R    T    O    M    I    R    E    D    N    I    R    P    E    D

      Ă

   C    I    E    M   C    T    I    I    R   R    T       Ă   O    C    I    M    I    T     Ţ    S    A      Ă    N   T    I    L    M    I    A    G   C

  r   a    l   u   p   o   p   s   n      ă   a      ţ    d   n    t   e   l   e   e    t   s   a   h   i      ă    i   e   d    i      ţ   z   b   c    l   s     ş   r   e   t   o   a   a   o   o   R   F   B   V   P    F

   E    V    I    T    R    O    P    S    I    R    U    C    O    J

   )    E    I    M    T    I    R    U    E    (    S    N    A    D    E    D    E   E    T   R    N   A    E   U    M   L    E   A    L   V    E   E

   !    E    I      Ţ    A    V    R    E    S    B    O

   i   c      ă   s    i  ,    i    i   n      ţ      ă    â    t    i   m   i   v      ă    t    t   c   p      ă   a   s    l   e    i   a   g   e   e   r    !   e   r      ţ    t   a   z   n   n    i    î    l   e   g   a    i    i   e    l   e   r   e   n   e    t   u   n    i    l    d   e   e   u    l    d   s   r   e    l   e   m   u    i   r   c   r   r    f   o   u   a   p   p   r    i    t   a   e    i   e  ,    t   p   r   o   a    t   o    l    t    i   c    i   e   p    t   e    i    b   o   u   c   c   u   s    l    f      ă   a   s   r      ă    i   u    t    t   a   g   s   s   r   n    i    â   e   s   v    i    f    i   e      ă   u    d   s   n    l    t   u   u    â   c    l    l   e    î   n   u    i   v    l    i   e    d   n    f   u    t   e    t   s    d   s   a  ,   e      ă    i   e      ţ   r    d   c   a   n   n   z    i   r   u    i   p    f    l   a   u   n   r   c    î   e  ,   e      ă    t    d   s   e   c   e   e   r    i   c   a    b   a   s   o   u    j    e   c   s    l   e    i    i   m   n   e   r   e   -    t   e    t    l    t      ă   s   u   e   u   o   m   u    d    i   n   a   a   m   a    t   a   e   e   r   r   c   e    â   a    d   c   e    i   c   n    f    i    i    i    l   r   n   p   p   a    l   m    P   u   c    i

   I    Z    O    E    D    E    T    C    E    I    O    R    P    E    L    I    B    I    S    O    P

  ;   e    i   r   :    b    i   e   r   m    b   e    t   m   p   e   e   s    t    8   p   e   –   s    i    3   u    2    l   ;   –   u   e    i    i   e   r   n    i    b   m   n   o      ţ   e   m   e    D      ă    t    i   r    i   p   c   u   e   s    i   a   c    4    M  a    1    i    l      ă   –    i   a   r    i    i    i   e    d    t   e   c   n     ş    i   r   u   o   a   r    b    C    N   m   m   a   a   a   e    i   u    i   u    i   u    t   p   e    Z    Z    Z

  s   a   n   u    L

       •

       •

       •

  ;   e    i   r    b   m   o    t   c   o    4   ;   –   e   ;    i   r   e   r    i   r    l    b    b   o   e   m   m   l   o   o   a    t   m   c    t    i   o   c   o   n   a    5    6    2    2   a   –   –      ă    l    i    i   a   e    i    t    t   e   a    l    d   n   o   e   m   o   c   r    i   r    A   e   m    b   a   r   a   a   m   i   u   u   u   o    i    i    t   c    Z    Z    Z

  o   a   n   u    L

       •

       •

       •

  ;   e    i   r    b   m   e   c   e    d    5    2   ;   e   –    i   r    i   u    b    l   m   u   r   e   o   c    t   e    i   u    D   t    1   n   –    â    i    M   e    i    i   n    i   r    â    t   e     ş   e   m    i   r   o   a    b    R    N   a   a   m   u    i   u   e    i   c   e    Z    Z

   d   a   n   u    L

       •

       •

  ;   e    i   ;   r   e    i   r   a   a   u   u   n   a   n    i   a    5    i    5    1   –    1    i   –    t     ş   u   e   c   n   s   e    â   n   m    i   o   r   ;   m   e    E    i    i    i   r    i   r   a   a    t   u   u    h    l    i   n   a    M  u   c    i    i    4   u   a    2    l    l      ă   –    i   a    i    i   r   n    i   e   o   r    t    i     ş    i      ţ   :   n   a   a   e    U   n   n    i   r   a   a   a   a   u    i   u    i   u   u    i   n   a    Z    Z    Z

   i   a   n   u    L

       •

       •

       •

  ;   r   o    l    i   r      ă   s      ă   p   a   u    i    Z  ,   e    i   r   a   u   r    b   e    f    4    2   –    l   o   c    i   r   g   a    i   u    l   u   n   a    l   u    t   u   p   e   c   n     Î   –   e    t   :   e   e    b    i   r   a   o   g   u   r   a   r    b    D   e

   f   a   n   u    L

       •

  ;    i    t     ş   a    P   e    l   e   ;    t   n   e    i    i    f    l    i   r    S   ;   p   s   o   a    t   s    7    i   –   r    i    C    i      ţ   s   ;   e      ă   u    i    t    l   s    i      ă    i   r   n    I      ă    i   p   u   a    S    l   a   u    2    1   n      ă   –    l   a   m   i    i   e   o    i    d    D      ţ   n   a   o   a    i   v   :   m   e   a   r   e   a    i   e   a    i    l   u   v    i   u    i   r    i   n    Z    Î    Z

  ;   e   ;    i    t   e   ;   r    i   e   a    t    i   ;    t   e   m   r   r   ;   a    i    t   a    i   e    8   r   m    2    8   m   t   a   r   ;   e   m  –    2    1   a    i    t    i   –   m  r   –   e    i    7      ă    1   a    2    i   u   g    2   m  –   g   o    l   n   –    2    i    l   u   a    i    2    l    t   u   o   r   e   n   e   –   u   o    â   ;   r    i   e    C   e   z   r    i    i    t    t   e    t   m   r   n   e   a   p   e   e      ă   a   o   o   p   a    t   m   p   m   I   a   a   a   a   a    8    i   u      ă    l      ă    l      ă    l      ă    l      ă    l   –    l    i   a   a   a   a   a    i    i    i    i    i    i    i    i   r    d    d    d    d   e    t   e    d   n   n   n   n     ş   o   n   m   o   o   o   o   e   a    F   n   m  m  m  m   m   :   e   a   a   a   a   a   a   a    i    t   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u   r    i   a    Z   Z   Z   Z   Z   Z   Z   p

  m   a   n   u    L

       •

       •

       •

       •

       •

       •

       •

  a   a   n   u    L

       •

       •

       •

  ;    i   u    l   u   n   ;    i   ;   a   m    i   a   m   o   m   1    D   ;    i    0    1   a   a    1   e   e   r   ;    i   r   n      ţ   a   m   a   o    l    l   u      ă    5   ;    i    i   m   r   c    Î   n    i   –   a    9   o      ă   ;    i   ;   ;   –    b   g    i   ;    i      ţ   m   i   a    i   r   u   a    i   r   a    i   a      ă    5   m      ţ   e   a   r   m   m   c   a   e   m   a   –    9    9   n    i   e     ş    d    8    1      ă    i    2   –   –    d   u      ă   –   r   –    l    l    i    l   n   e    i   o    i   a    t   a   r   u    i    i   e    i   e    l    i    i   p   c    d   a   r   o   r    d    l   o   o   p   n   n    b    i   e      ă    t   n   r    i   s   c   r   o   u   o      ă   u    d      ă   o   r   n    M   m   B    V   E    I   p   m   E   a   a   a   a   a   a   a   a   a   :    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   u    i   a    Z    Z    Z    Z    Z    Z    Z    Z    Z

  m   a   n   u    L

       •

       •

       •

       •

       •

       •

       •

       •

       •

  ;   e   ;   e    i    i   n    l    i   u    l    i   a    5   s   u   –    R    i   :   u    h   ;    l   e   u   u    i    i   n    d    D   u   e    i    i   u    1   m   l   u   –   a    t    i      ă   n   u    l    l    f   a    â    i   u    d    S    l    i   n   a   p   o   e   r   o    â    C   m   r   :   a   a   o   e   u   u   g    i    i   o   n    Z    i    Z    P   u

   i   a   n   u    L

       •

       •

       •

  e   n    l    i   e    d   v    i      ă    t   c   c   a   e    i   o    j     b   o   e    d      ă   c    i   u      ă    l   r   u   e   p    d    i   u   s   r   n   g   o    l   c   u   r   e   s    d   a      ă   c   c   a   n    î    d  ,    i   s     ş   o   e    i    t   g   a    i    l   c   e   r  .   r    i   a   u   u   m    l   a   u   e   s    i    i    l    l    f   a      ă   r   p   s   u   o   c    t   r    l   a   o   u    l      ă    i   c    i  ,    l   a    l   p    i   a   o   c    i   c   c   o   s   o   e      l   s   o   a    t    h    i   e   n   c   e   s    i    t   m   p   s    i   a   a   n   e   e   r   m   a   v   o    l   e    t   n   o   e   o   v   c    i   e   z    l   r   e   e   o    d    l    i   a    i   z    l     ş    i   e   a    t   z    i   a      ţ   o   u   o    t   e    l    i    d   o     ş   e   v   e   e    t   r   c   a   e   e    l    t    i   e     ş   o    i   a   r   u   n   p    b    i   e   e   r    t    t    d   a   e   z   n    l    i    !    l   e      ă   a   o   c    l    i    i      ţ   e   a   z   n   r    i   u   e    i    i    f    t    t    d   e   a      ă    t   s   e    i      ţ   o   r   o   c   a    T   g    P   a   v   r  .  .   e   s    1    2

   b    O

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

2.2.3. Proiectele tematice

Proiectarea tematică, centrată pe proiect, reprezintă un demers mult mai elaborat, necesitând o bun ă pregătire a cadrului didactic în ceea ce priveşte utilizarea conceptelor şi a conţinuturilor ştiinţifice, respectiv în vederea ofertării conţinuturilor. Este recomandabil să se aibă în vedere faptul c ă tema şi activităţile circumscrise proiectului tematic să fie alese ţinând cont de dorinţele, preocupările, nevoile, interesele şi experienţa copiilor, cât şi de corelarea obiectivelor de referinţă cu conţinuturile, pentru a fi în consonan ţă cu finalităţile programei preşcolare. De asemenea, se va ţine cont de faptul c ă, pentru asigurarea eficienţei proiectelor tematice, activit ăţile didactice desfăşurate în cadrul acestora necesit ă antrenarea părinţilor, a specialiştilor  în diverse domenii, a membrilor comunităţii. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durat ă de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme s ăptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/ sau proiecte transsemestriale. Exemplu: DESCRIEREA PROIECTULUI GRĂDINIŢA: Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 Târgu Mure ş EDUCATOARE: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN NIVELUL/ GRUPA: Nivelul II/ Grupa pregătitoare TEMA/ SUBIECTUL: „FLUTURELE” ORIGINEA SUBIECTULUI: la alegerea copiilor şi a educatoarei OBIECTIVELE PROIECTULUI: – Familiarizarea cu unele aspecte din viaţa unui fluture; – Cunoaşterea etapelor din via ţa unui fluture; – Educarea dragostei pentru vieţuitoare. STABILIREA DE ROLURI ŞI RESPONSABLITĂŢI: ¾ aplicaţii – confecţionări; ¾  joc didactic; ¾  jocuri de rol; ¾ desen, modelaj; ¾ cântece. 50

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

DIRECŢII DE DEZVOLTARE A DEMERSURILOR DIDACTICE: – plan de întrebări; – discuţii cu copiii din grup ă; – harta proiectului; – discuţii cu părinţii; – lecturarea unor informaţii suplimentare: existente şi procurate. PLANIFICAREA ŞI PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE: INVENTAR DE MATERIALE CURRICULARE: – cărţi pentru copii, imagini tipizate, planşe, fluturi în diferite materiale,  jetoane, jocuri de mas ă „memory” şi „lotto”, casetofon şi cântece pentru copii, filme, cartea cu imagini „Mica omidă nesătulă” INVENTAR DE ACTIVITĂŢI: - joc didactic - lecturi după imagini - audiţii - lectura educatoarei

- jocuri de rol

-

discuţii libere brainstorming jocuri muzicale şi distractive convorbiri (în legătură cu anumite materiale curriculare) - confecţionări, aplicaţii, desen

RESURSE UMANE: –  întreaga grupă de copii; – părinţii; – educatoarea. RESURSE DE TIMP: – o săptămână. FAZA I

1. STABILIREA DIRECŢIILOR DE DEZVOLTARE A DEMERSURILOR DIDACTICE Pentru început, s-a realizat un inventar al cuno ştinţelor pe care copiii le deţin despre fluturi, inventar pe baza c ăruia s-au prefigurat direcţiile pe care se vor axa activităţile didactice. CE ŞTIU COPIII DESPRE FLUTURE? - ştiu care este mediul lor de viaţă - pot să dea câteva exemple (nu toţi)

CE NU ŞTIU COPIII DESPRE FLUTURE? - cu ce se hrănesc fluturii - care este ciclul de via ţă - care sunt părţile corpului unui fluture - ce este o insectă - unde trăieşte fluturele - cu ce zboară - cu ce se hrăneşte - cum se înmulţeşte

51

CE VOR SĂ ŞTIE COPIII DESPRE FLUTURE? - cum se transformă o omidă în fluture - care îi sunt prietenii şi duşmanii - ce fac în timpul ploii - ce fac în timpul iernii - poveşti şi cântece despre fluturi

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Cu ajutorul copiilor, s-a alcătuit o hartă cu principalele elemente de con ţinut care urmau să fie abordate în cadrul proiectului, aceasta r ămânând deschisă eventualelor completări. Harta proiectului a fost afi şată în sala de grupă, având acces la ea atât copiii, cât şi părinţii. Copiii au fost informaţi că pe parcursul derulării proiectului se vor urmări aspectele notate pe hart ă şi li s-a cerut să facă propuneri concrete pentru activit ăţile didactice următoare. Pentru părinţi s-a întocmit un afi ş, prin care au fost informa ţi despre intenţia copiilor şi educatoarelor de a discuta pe tema: „Fluturele”, fiind men ţionate şi materialele de care este nevoie. Unii părinţi au adus fluturi din plastic, c ărţi şi imagini din diverse reviste şi ziare, cu ajutorul cărora au fost planificate activit ăţile didactice, astfel încât ele s ă răspundă interesului copiilor, să îi valorizeze şi să îi activizeze din punct de vedere cognitiv, afectiv şi psihomotric. 2. CREAREA CENTRULUI TEMATIC Într-un colţ al grupei s-au expus diverse materiale curriculare – selectate în acord cu tema proiectului, alcătuindu-se un centru tematic, extrem de util în stabilirea inventarului de probleme de discutat şi, ulterior, a sistemului de activit ăţi didactice prin care s ă se urmărească finalităţile propuse. Centrul nostru tematic a inclus: c ărţi cu imagini cu fluturi, reviste pentru copii, atlas zoologic, fotografii, imagini decupate, fluturi din plastic, flori, jocul „Caut ă umbra potrivită”, cărţi de poveşti, casete audio cu cântece despre insecte. Componentele centrului tematic au contribuit la sprijinirea copiilor în urm ărirea hărţii şi în asimilarea noilor conţinuturi, pe care le-au făcut mai accesibile. 3. DISCUŢII CU PERSOANELE IMPLICATE În vederea unei bune derulări a proiectului, am organizat o întrunire cu părinţii, cărora le-am explicat în ce constă ajutorul pe care ni-l pot da. FAZA a II-a

În această fază s-a desfăşurat investigarea directă, nemijlocită problematica propusă, respectiv s-au realizat activităţi didactice practice, în care copiii s-au documentat şi au realizat investigaţii în legătură cu subiectul proiectului. Categoriile de activităţi didactice planificate şi organizate au fost în concordan ţă cu cerinţele programei, mijloacele de realizare au fost selectate ţinându-se cont de preferinţele copiilor, totodată, urmărindu-se ca tema proiectului şi activităţile didactice circumscrise lui s ă fie cât mai atractive şi mai profitabile pentru copii. Copiii au fost încurajaţi, în permanenţă, ca în lucr ările individuale şi în cele colective să investească originalitate, imaginaţie, creativitate, fantezie. 52

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

HARTA PROIECTULUI  FLUTURELE

Omida

PĂRłILE CORPULUI

În timpul ploii

În tim ul iernii - migrează

MEDIUL DE VIAłĂ

Fluturele

În timpul primăverii

- 3 părŃi ale corpulului – cap, torace, abdomen; - Trompa – tub de hrănire; - Aripi – 2 anterioare, 2 posterioare; - 6 picioare

- se împerechează şi depun ouă - zboară din floare în floare, polenizându-le

TIPURI

Curată, de pe frunze, flori

CICLUL DE VIAłĂ

Apă

NEVOI DE BAZĂ

Hrana fluturilor Preferă florile de culoare: roşie, portocalie, galbenă, roz, violet. Sorb nectarul florilor care  îi atrag cu mirosul lor

- se ascund sub frunze (nu pot zbura cu aripile ude)

Hrana omizilor

Transformări Ou Larva-omidă Pupa-crisalidă Fluture

Varză Morcovi Lucernă Mărar Lăptuci Nalbă

53

Coada-rândunicii; Micul apollo; Fluturele galben; Fluturele de catifea; Albăstrelul; Monarhul; AlbiniŃa; Arămiul de pădure;

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Sistemul activităţilor didactice realizate în cadrul proiectului: activităţi pe domenii experien ţiale şi activităţi liber alese  NR. CRT.

ZIUA

   DOMENIUL EXPERIEN Ţ IAL C Ă RUIA ÎI CORESPUNDE  ACTIVITATEA

DOMENIUL ŞTIINŢĂ 1.

LUNI

SUBIECTUL ACTIVIT  ĂŢ  II 

«Fluturele» – observare

«Dansul fluturaşilor » – exer-ci ţii de gimnastică ritmică DOMENIUL LIMBĂ ŞI «Fluturaşul» de Elena Dragoş COMUNICARE – memorizare «Fluturi» (materiale din DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV natură) – confecţionare « Al câtelea fluturaş lipseşte?» – DOMENIUL ŞTIINŢĂ  joc didactic DOMENIUL PSIHO MOTRIC

2.

MARŢI

3.

MIERCURI

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE 4.

JOI DOMENIUL ŞTIINŢĂ DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE

5.

VINERI DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

 NR CRT.

1.

2.

«Fluturaşul meu» – modelaj «Cei trei fluturaşi» – povestire «Câţi fluturi ai mai pus în această grupă ? De ce?» – joc didactic «Omida cea flă mândă » de Eric Carle – lectura educatoarei «Fluturaşul meu» «Fluturaş , nu mai ai aripioare» – joc cu cânt

ZIUA

ACTIVIT  ĂŢ  I LIBER ALESE

LUNI

Bibliotecă: lecturarea unor pove şti şi poezii: «Bijuterie vie» de Maria Lovin; «Fluturaşul» de Ionescu Gion; Ştiinţă: «Să privim la microscop» (alcătuirea unei aripi de fluture) Artă: «Pictă m fluturaşi» (tehnica suprapunerii, combinare de culori) Ne jucăm în parc – jocuri libere

MARŢI

 Joc de masă: «Să refacem întregul» Artă: «Colorează desenul după cum arată cifrele şi spune ce ai obţinut» Ştiinţă: Ciclul vieţii unui fluture – fişă  Jocuri de mişcare: «Fluturaşii zboar ă la flori»

3.

Bibliotecă: lecturarea unor pove şti şi poezii – «Cei trei fluturaşi»  Joc de rol: «Cei trei fluturaşi» MIERCURI Artă: labirint «Gă seşte drumul corect spre floare»; «Colorează la fel aripile perechii»  Joc de mişcare: «Fluturii vin la flori»

54

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

4.

5.

JOI

VINERI

Bibliotecă: lecturarea unei povestiri – « Legenda buburuzei» de E. Jianu; Artă: «Coasem fluturi» (mărgele înşirate pe sârm ă)  Joc de masă: « Aşează în ordinea evoluţiei imaginile cu fluturi»  Joc de mişcare: «Dă -l mai departe» Construcţii: «Fluturi» (din material mărunt) Ştiinţă: «De la omidă la fluture» – vizionarea filmului despre fluturi Artă: desen «Dansul fluturilor » – confecţionare de carte «Hai cu noi să ne distr ă m» (poezii, cântece, jocuri cu cânt, dans tematic, ghicitori, jocuri de mi şcare)

FAZA a III-a

1. ADĂUGAREA DE DETALII – În cadrul jocurilor de rol, copiii au realizat şi decorul pentru dramatizarea „Cei trei fluturaşi”: o floare şi un car de lemn. – Fondul muzical folosit în timpul activit ăţilor plastice a fost cântecul „Fluturaşul meu”, învăţat la activitatea muzical ă. – Copiii au realizat şi o expoziţie de fotografii, care a cuprins poze de la diferite activităţi sau din timpul plimbărilor în natură. 2. PROIECTAREA DE MIJLOACE DIDACTICE DE VALORIFICARE A PROIECTULUI Am stabilit împreună cu copiii să prezentăm într-o serbare pentru p ărinţi, dar şi copiilor din alte grupe din gr ădiniţă, dramatizarea„ Cei trei fluturaşi”, pentru care copiii înşişi şi-au confecţionat măşti. S-a realizat un afiş prin care copiii de la celelalte grupe şi părinţii erau informaţi c ă pot vizita expoziţia şi c ă pot obţine amănunte în legătură cu aspectele care îi interesează. SCRISOARE DE MULŢUMIRE: Dragi pă rinţi şi bunici, V ă  mulţumim pentru sprijinul acordat în realizarea a ceea ce ne-am propus prin proiectul nostru şi vă invită m să participaţi la expoziţia cu lucr ă rile noastre. V ă aşteptă m cu drag! 3. EVALUARE – Albumul cu imagini „Fluturi”; – Compunere de poveşti şi întâmplări hazlii cu insecte şi prezentarea unora dintre acestea la grupa mică. 55

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

REALIZAREA ÎN FAPT A PROIECTULUI

Bucuria venirii primăverii a fost evidentă în cazul tuturor copiilor din grădiniţă. Semnele venirii primăverii ne-au determinat să ieşim în curte şi să observăm natura. Constatând interesul lor legat de fluturi, le-am propus ca în perioada următoare să desfăşurăm un proiect intitulat FLUTURELE. Copiii au fost de acord şi au primit propunerea cu mult ă încântare. Am proiectat desf ăşurarea proiectului pornind de la întrebările copiilor şi de la cunoştinţele pe care ei le deţineau, stabilind direcţiile de dezvoltare a ideilor, resursele şi materialele de care avem nevoie. Valorificând toate aceste elemente, am stabilit un inventar de strategii didactice potenţial utile, pe care le-am armonizat cu obiectivele educa ţionale propuse şi cu conţinuturile selectate, astfel încât activit ăţile didactice să fie abordate într-o manieră integrată. În acest fel, s-au proiectat scenariile zilnice,  întregul program didactic, ţinând cont de nivelul de preg ătire al grupei şi de modalităţile particulare de motivare a copiilor pentru a participa cu interes la activităţile instructiv-educative.

Exemplu: Oferim un exemplu de proiect de o zi: SCENARIUL ACTIVITĂŢII Data: Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Cristina NAŞCA Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 Târgu Mure ş Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă?” Subtema: TOAMNA – Proiect de o zi Locul de desfăşurare: Sala de grupă

 ARGUMENT  Suntem în anotimpul „toamna”... Aşa începem activităţile. Urmează: „Care sunt semnele toamnei?” Şi răspunsul, neaşteptat, a venit: „ Ţi-am răspuns ieri la  întrebarea aceasta! Astăzi întreabă-ne altceva!”. Şi am meditat ... Ace ştia sunt copiii de azi şi ... indiferent ce vârstă am avea noi, educatorii, trebuie să învăţăm mereu pentru a putea ţine pasul cu ei. Îns ă, acest lucru nu e de ajuns. Pentru a avea performanţe superioare, trebuie să fim cu cel pu ţin un pas înaintea lor şi, dacă se poate, să le anticipăm mişcările.

56

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Mi-am propus astfel, ca acest „proiect de o zi” s ă fie un alt mod de a înv ăţa. Subtema are un spectru larg de aplicabilitate, iar sistematizarea cuno ştinţelor se realizează mai bine prin contactul direct cu materialul curricular pe care copiii o s ă  îl observe. Astfel, legumele pe care le pune mama în ciorbă au devenit „obiecte de numărat”, la fel şi fructele din care mânc ăm compot ori salată. Văzându-le, pipăindu-le, mirosindu-le, gustându-le, copiii vor percepe mai bine caracteristicile specifice: formă, mărime, culoare, gust. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

– – – – –

– –

să participe la activităţile de grup, inclusiv la activit ăţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor; să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/ sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical; să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare  întâlnite în viaţa de zi cu zi sau în poveşti, povestiri; să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute; să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul ţimi pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan; să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de anumite criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare, regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantit ăţii prin punerea în coresponden ţă; să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.

Resurse:

– –

umane: preşcolarii grupei pregătitoare materiale: enciclopedie, harta proiectului, puzzle, legume şi fructe naturale, cărţi.

57

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

 Direcţ ii de dezvoltare. Subteme ale proiectului.  Harta proiectului.

Semnele toamnei  Prietenii lui Vâjâie-Vânt

legume-fructe vitaminele–r ăd ăcina vieţ ii

toamna ne preg ătim de iarnă căsuţ e şi cuiburi

munci de toamnă

58

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

INVENTAR DE PROBLEME – – – – – – – –

Ce ştim? Toamna cad frunzele. Toamna este bogată. Toamna găsim multe fructe şi legume. Ştim cum trebuie să consumăm fructele şi legumele. Ele conţin vitamine şi ne ajută să fim puternici. Ce fenomene meteorologice au loc toamna. Ne pregătim de iarn ă. Ce muncim toamna.

Ce nu ştim şi vrem să aflăm? – Cum se formează anotimpurile? – De ce cad frunzele? – Cum se produc fenomenele meteorologice? – De ce fel de vitamine avem nevoie pentru a creşte sănătoşi? – Când este frig, de unde mânc ăm fructe şi legume? – Cum ne pregătim toamna pentru venirea iernii?

Etapa I: ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: ”Cu papucii ei de frunze ... a venit Toamna la noi” 

Obiective opera ţionale: să caracterizeze anotimpul toamna şi să expliciteze rolul său în viaţa omului şi locul lui în succesiunea celorlalte anotimpuri; să explice necesitatea consumării fructelor şi legumelor; să explice necesitatea manifestării unui comportament responsabil, ecologic; să descrie fenomene ale naturii specifice anotimpului toamna. •

• •

•

Copiii vor intra în sala de grup ă cântând cântecul „Toamn ă, toamnă harnică”. Educatoarea, costumată în Zâna Toamnei, îi întâmpină pe copii cu o poezie: George Topârceanu

Balada unui greier mic

Peste dealuri zgribulite, Peste ţarini zdrenţuite, A venit aşa, deodată, Toamna cea întunecată.

Risipeşte-n evantai Ploi mărunte, Frunze moarte, Stropi de tină, Guturai ...

Lungă, slabă şi zăludă, Botezând natura udă C-un mănunchi de ciumăfai, Când se scutur ă de ciudă, Împrejurul ei departe

Şi cum vine de la munte, Blestemând Şi lăcrimând, Toţi ciulinii de pe vale 59

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Se pitesc prin văgăuni, Iar măceşii de pe câmpuri O întâmpină în cale Cu grăbite plecăciuni ...

Că puteam şi eu s-adun O grăunţă cât de mică, Ca să nu cer împrumut La vecina mea furnică, Fi’ndcă nu-mi dă niciodată, Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut ...

Doar pe coastă, la urcuş, Din căsuţa lui de humă A ieşit un greieruş, Negru, mic, muiat în tuş Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

Dar de-acuş, Zise el cu glas sfârşit Ridicând un picioruş, Dar de-acuş s-a isprăvit ... Cri-cri-cri, Toamnă gri, Tare-s mic şi necă jit!

- Cri-cri-cri, Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai vii Înainte de Cr ăciun,

Copiii sunt invitaţi să se aşeze în cerc şi vor discuta despre tema poeziei: * În ce anotimp se petrece ac ţiunea poeziei? Toamna este şi numele proiectului nostru de ast ă zi. (Educatoarea va lipi pe plan şă  autoco-lantul cu Zâna Toamnei în mijloc.) * Ce se întâmpl ă toamna în poezie? Cine vine? * Cum este vremea? Ce fenomene ale naturii sunt prezente în poezie? Mai cunoaşteţi şi altele? * Care este fenomenul natural specific acestui anotimp? (Educatoarea va lipi pe plan şă autocolantul cu nori, ploaie, vijelii ...) * Ce personaj mai întâlnim în poezie? * Ce făcea greieraşul? Unde trăia? * De ce trebuie s ă avem căsuţe? (Educatoarea va lipi pe plan şă autocolantul cu diferite tipuri de c ă suţe...) * Cine este vecina greiera şului? * Ce fac furnicuţele toată vara şi toamna? * De ce trebuie s ă umplem cămara? (Educatoarea va lipi pe planşă autocolantul cu munci de toamn ă  ). * Ce are oare furnicu ţa în cămară? * Dar noi ce avem? Iată  , eu am intrat în că mara mea şi am umplut un co ş cu multe fructe şi legume! Să le observă m ... * Ce conţin fructele şi legumele? * De ce trebuie s ă consumăm vitamine? * Ce trebuie să facem cu fructele şi legumele înainte să le consumăm? 60

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

* De ce trebuie sp ălate? * Dar iarna, când nu mai sunt fructe şi legume proaspete, de unde consum ăm? (Educatoarea va lipi pe plan şă autocolantul cu multe fructe şi legume). Iată  copii, avem frumos a şezată  pe perete harta proiectului nostru de ast ă zi ... Toamna ... şi  propun, să împă rţ  im fructele şi legumele şi să le folosim ... în felul urm ă tor: Etapa a II-a: ACTIVITĂŢI LIBER ALESE

–

La JOC DE ROL vom fi buc ătari iscusiţi care pun conserve pentru iarnă: compoturi din fructe şi murături din legume, puse în borcane de plastic cu tot ce trebuie peste ele, pentru a ţine ... până la primăvară ...

–

La ARTĂ vom confecţiona – folosind aceleaşi materiale – fructele şi legumele, o Zână a Toamnei şi ajutoarele ei: Vâjâie-Vânt, Doamna Brumă, Pic-Plici etc.

–

La JUCĂRII MANIPULATIVE: „Întregeşte imaginea!” – puzzle cu umplerea unui contur de fructe şi legume după metoda tangramului cu figuri geometrice.

–

La ALFABETIZARE: „The autumn” – convorbire despre fructe şi legume. PROIECT DIDACTIC

ACTIVITATE PE DOMENII EXPERIENŢIALE Data: Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Cristina NAŞCA Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu program prelungit nr. 15 Târgu Mure ş Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Tema anuală de studiu: „Numărăm, aşezăm, matematică învăţăm”, „Cum ne păstrăm sănătatea?” Domenii experien ţiale: Domeniul Ştiinţe/ Domeniul Limbă şi comunicare/ Domeniul Om şi societate Mijloace de realizare: Activitate integrată ( „Număr ăm, aşezăm, matematică învăţăm”  – joc didactic, „Cum ne păstr ăm sănătatea?” – poveste creată de copii) Locul de desfăşurare: Sala de grupă Scopurile activităţii: – Consolidarea deprinderilor de numărare, separare în mulţimi după anumite criterii, formare de perechi prin punere în corespondenţă; – Educarea capacităţii de a exprima verbal şi nonverbal idei, opinii, sentimente proprii. 61

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Obiective opera ţionale: Cognitive: – Să numere corect – crescător şi descrescător – până la 10; – Să separare în mulţimi după anumite criterii, obiectele date; – Să formeze perechi prin punerea în corespondenţă a elementelor a două mulţimi. Psihomotorii: – Să execute corect mişcările de încălzire a muşchilor mici de la mâini; – Să adopte o pozi ţie corectă la masa de lucru. Secvenţ ele didactice 1. Moment organizatoric

Conţ inutul ştiinţ ific

Crearea condiţiilor necesare bunei desf ăşurări a activităţii: aerisirea s ălii de grupă; amenajarea spaţiului sălii de grupă; pregătirea materialului didactic; introducerea copiilor în sală. Vom încerca astăzi, copii, să creăm o poveste cu fructe ..., legume..., le vom număra şi  împărţi în mulţimi şi îl vom ajuta pe greieraş să î şi umple cămara. Organizarea colectivului de copii Ne a şezăm pe covor, în semicerc, iar eu v ă voi spune o întâmplare despre Mihăiţă, vecinul meu. „Mihăiţă, a mers cu mama lui la pia ţă şi a cumpărat ... spuneţi-mi voi ce ... (între timp educatoarea scoate din coş fructele şi legumele indicate de copii şi le aşează  , gr ă madă  , în mijloc, pe o faţă de masă  ). Mulţumesc de ajutor ... „Dar vai!... spune mama lui. Toate sunt amestecate. Oare ce trebuie s ă facem?” „Trebuie să le sortăm în cutii separate: mere, pere, nuci, ardei, gogoşari, cartofi, ceap ă, ro şii, conopidă, varză.” Să separăm acum cutiile cu fructe, de cele cu legume. Câte sunt din fiecare? Dar în total? Toate merele au aceea şi culoare? Să le separăm după culoare ... Să formăm un şir cu mere roşii. Acum să le numărăm ... Să formăm un şir cu mere galbene. Să aşezăm perechi de mere ro şii şi galbene. Ce observăm? Care mulţime are mai multe elemente? Cu câte? Se procedează la fel cu alte fructe şi legume.

 Metode şi procedee didactice

• • • •

2. Captarea aten ţiei şi anun ţarea temei noi

3. Dirijarea învăţării

62

Explicaţia Conversaţia Explicaţia Demonstraţia

Exerci ţiul

Problematizarea

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Secvenţ ele didactice

Conţ inutul ştiinţ ific

Să revenim acum la Mihăiţă. A ales fructele şi legumele şi le-a pus în cămară. Apoi s-a dus la  joacă, iar mama lui a r ămas în casă, cu treburi ... Ce credeţi că s-a întâmplat mai departe? (Din acest moment educatoarea îi lasă pe copii să î şi valorifice creativitatea, imaginând tot felul de întâmplă ri pentru Mihă iţă  ... La un moment dat, intervine ... Lui Mihăiţă i s-a făcut foame ... şi văzând că mama nu este acasă, a intrat în c ămară ... Ce să mănânce oare? A luat repede un m ăr şi o pară şi a plecat la joac ă, mâncându-le. A făcut, însă, o mare greşeală ... care? (Copiii vor intui: nu a spă lat fructele ...) Aşa s-a întâmplat ... şi iată că a început să se simtă rău. Îl durea burtica din ce în ce mai tare. Între timp, a venit şi mama lui acas ă. Ce credeţi că a făcut? Copiii vor intui: L-a dus la doctor. Doctorul l-a consultat, i-a scris re ţeta şi l-a sfătuit să spele întotdeauna fructele şi legumele când le mănâncă proaspete, pentru că sunt pline de microbi ... De atunci, Mihăiţă a spălat întotdeauna fructele şi legumele înainte de a le consuma. V-a plăcut povestea pe care am creat-o  împreună? Ce învăţătură reţinem din poveste? Cum trebuie să procedăm? Ce fructe vă plac cel mai mult? Dar legume? Oare ce vitamine au fructele? Ce sunt vitaminele? În compoturi şi murături mai avem vitamine? De ce facem compoturi? Unde le păstrăm? În încheiere, educatoarea puncteaz ă că, pentru 4. Încheierea a fi sănătoşi, este necesar s ă consumăm multe activităţii, fructe şi legume. realizarea Apoi, realizează aprecieri individuale şi de aprecieri şi argumentarea colective în legătură cu modul de implicare a copiilor în activitate şi argumentează aceste acestora aprecieri.

63

 Metode şi procedee didactice

Conversaţia

Explicaţia Conversaţia Problematizarea Conversaţia Explicaţia

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

PROIECT DIDACTIC Data: Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Cristina NAŞCA Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu program prelungit nr. 15, Târgu Mure ş Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Domenii experien ţiale: Domeniul estetic şi creativ (DEC) Mijloace de realizare: Confecţionare folosind materiale din natură Locul de desfăşurare: Sala de grupă Obiective cadru: – formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea lucrării; – stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin artă. Obiective de referin ţă: – să recunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, s ă enunţe şi să aplice reguli de utilizare a acestora; – să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activit ăţi plastice concrete. Obiective opera ţionale: – să îmbine armonios fructele şi legumele pentru a realiza figurine interesante; – să sesizeze caracteristicile materialelor utilizate şi transformările pe care e suferă acestea. Secvenţ ele didactice

1. Moment organizatoric

Conţ inutul ştiinţ ific

 Metode şi procedee didactice

Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activit ăţii: aerisirea s ălii de grupă; amenajarea spaţiului; pregătirea materialului demonstrativ şi distributiv; introducerea copiilor în sală. Zâna Toamnei le aduce copiilor un Conversaţia Explicaţia coş cu fructe şi legume. Le propune copiilor să îmbine armonios fructele şi legumele, pentru a realiza figurine interesante şi hazlii. Educatoarea le explic ă copiilor modul de Explicaţia lucru: pe un beţişor de frigăruie, înfigem exerci ţiul – prin partea ascu ţită – un măr sau un gogoşar şi îl aducem până la mijlocul băţului. Acesta este corpul. Înfigem apoi o nucă în vârf, care este capul. Prindem demonstraţia apoi cu pioneze colorate frunze, pentru a odată cu realiza rochiţele, iar picioru şele vor fi explicaţia

 Mijloace de învăţământ 

• • •

•

2. Captarea aten ţiei şi anun ţarea temei noi

3. Dirijarea învăţării

•

64

Legume Fructe Beţişoare Lipici, Pioneze

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Secvenţ ele didactice

Conţ inutul ştiinţ ific

confecţionate din sfoară groasă cu bucăţi de cartof în capăt, pe post de pantofii. Pe nucă se lipesc firicele de lâni ţă – părul, iar cu carioca desen ăm ochi, nas şi gură şi, astfel, figurina este gata! Înainte de a începe lucrul, copiii vor executa exerciţiile pentru încălzirea muşchilor mici ai mâinii: „Plouă mărunt!” – mişcări succesive uşoare ale degetelor pe suprafa ţa mesei; „Plouă cu găleata!” – mişcări succesive, puternice ale degetelor pe suprafa ţa mesei; „Tună!” – bătăi puternice cu pumnii pe suprafaţa mesei; „Fulgeră!” – încrucişarea braţelor deasupra capului; „A ieşit soarele!” – bra ţele sus şi urale ale copiilor: Ura! Copiii vor executa tema, respectând indicaţiile educatoarei şi utilizând tehnicile de lucru în mod corect, iar educatoarea îi va sprijini pe cei care au nevoie de ajutor şi va răspunde întrebărilor suplimentare pe care le pun copiii. Copiilor li se va cere s ă păstreze ordinea şi disciplina în timp ce lucreaz ă, să î şi păstreze poziţia corectă în timpul lucrului şi să lase curat în spaţiul în care au lucrat. 4. Încheierea activităţii, realizarea de aprecieri şi argumentarea acestora

Se vor face aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a activit ăţii, la efortul şi progresul realizat de c ătre copii şi vor fi apreciate lucr ările acestora.

 Metode şi procedee didactice

 Mijloace de învăţământ  Frunze Firicele de lâniţă

Exerciţiul

Conversaţia Explicaţia Exerciţiul

Conversaţia

Etapa a III-a: ACTIVITĂŢI LIBER ALESE  Joc interactiv: „Turul galeriei” 



Fiecare grup, în formaţia în care a lucrat la centre, va primi câte un carton mare, pe care va desena imagini specifice fiecărei subteme din harta proiectului cu o singură culoare, culoarea grupului. Desenele se vor afişa într-un loc special destinat. 65

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar   

Pe rând, fiecare grup se va roti pe la fiecare lucrare şi va completa în desen ce crede că lipseşte. La final, lucrările se vor interpreta în colectiv, prin discu ţii ale educatoarei cu toţi copiii.

2.2.4. Proiectele să  ptă mânale Proiectul săptămânal este o activitate de organizare a conţinuturilor cuprinse în curriculum, în jurul unor subiecte de interes, pe o perioad ă mai lungă sau mai scurtă, în funcţie de interesele copiilor, pân ă la epuizarea tuturor aspectelor care capteaz ă copiii, îi provoacă la acţiune şi îi determin ă să acţioneze. Indiferent de modul de desfăşurare a activităţilor (integrate, sub formă de activităţi tematice/ proiecte tematice sau pe discipline) acestea trebuie să încurajeze copilul din toate punctele de vedere, respectiv cognitiv/ intelectual, afectiv-motivaţional şi psihomotoriu. Proiectele săptămânale înglobează: – programarea activităţilor (tipuri de activitate) şi a temelor acestora; – stabilirea mijloacelor tehnice, a materialului didactic şi distributiv necesar; – aplicarea noii clasificări a activităţilor conform noului curriculum: activităţile pe domenii experien ţiale, jocurile şi activităţile didactice alese, activităţile de dezvoltare personal ă  ; – conţinuturile sunt organizate în jurul a 6 teme mari anuale de studiu: – Când, cum şi de ce se întâmpl ă ? – Cum este, a fost şi va fi aici pe p ă mânt? – Cine şi cum planific ă  / organizează o activitate? – Cu ce şi cum exprimă m ceea ce simţim? – Ce şi cum vreau să fiu? – diversificarea planificării în funcţie de plurivalenţa temei tratate, cât şi de interesul, înclinaţiile, aptitudinile şi ritmul propriu al copiilor; – planificarea într-un an şcolar a maximul 7 proiecte cu o durat ă de maximum 5 săptămâni; – planificarea săptămânală a unor teme care suscită interesul copiilor; – planificarea unor proiecte de o zi;

66

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

– planificarea zilnică a cel puţin o activitate sau un moment/ secvenţă de mişcare care se poate realiza în diverse variante : educaţie fizică  ,  jocuri de mişcare, gimnastică  de înviorare, întreceri sau trasee sportive,  plimbă ri în aer liber. – stabilirea mijloacelor tehnice, a materialului didactic şi distributiv necesar. Recomandări didactice pentru realizarea proiectelor săptămânale: – pe parcursul zilei, este necesar să  existe articulare şi armonie între activităţile ce se desfăşoară individual, în grup sau frontal, alternându-le pe cele liniştite cu cele mai zgomotoase, cele organizate cu cele spontane, cele mai active cu cele mai relaxante; – este important să se planifice activităţi în care copiii pot manipula, explora, experimenta materiale şi resurse educaţionale, respectiv să se construiască situaţii reale de învăţare; – observarea permanentă a intereselor şi nevoilor educaţionale ale copiilor, a modalităţilor de evoluţie a acestora în timp şi monitorizarea lor; – să se ţină seama de schimbările care pot apărea în planificare prin extinderea sau reducerea timpului alocat unei teme, prin introducerea unor teme concurente, care s ă completeze informaţia structurată în jurul temei fundamentale sau să facă posibilă fragmentarea/ divizarea temei în alte dou ă-trei subiecte de interes pentru copii.

67

  :   a   n    â   m  :      ă    t    t   a   p      ă   a    S    D  ,    i   c    i    l   p   u   c    ”    i   c    i    i   c    i   m    l   p    i   r    i   u     ş    l   a   p   o   v   r    t   n     s      ă   u   c   n   u   p    d   o   r   a    t   e    S    S  „

  r   a    l   o   c      ş   e   r   p    i   u    l   u    t   n    â   m

  :

  o    t    t   o    M

      ă       ţ       ă

  v   n    î   e   c    i    f    i   c   e   p   s   e   r   a    l   u   c    i   r   r   u   c   e   s   u    d   o   r    P

   I    R    E    N    I    V

  :    ”   e   :    C  u   c    i   n   e     ă    l  .      ă    E   a   r   a   a   r   v   z   c    i   a   a    P   n    D   i   e    t    b   r    l   c   o   m   -    i   c   c    D    i   m   e    t      ţ    i   u   l    A  p   i   g   r         ă        ţ    l    E        ă   n   o    L   E   –   c    D   C   t    O   e    A  „   i   v

  e    !    i   a   r   o   e    l   a   p   o    t    i         ă   c    l   e   r         ă    T   c

  u   c         ă   a   r    I    b   u   r    t    O    J   o   v   a   e   n    D    I    R    U    C    R    E    I    M    I    R    A    M

     Ţ

  a   n   e    t   e   a    i   e   r   p  ,   m   a   p    A

  –   j     i        ţ    ”   a   :         ă   e    l   e    A   t   e   n   d    L   i    i   r   o    A   V  „   a   m  m

  -   n        ă    ”   l   :   -     c   c   s        ă   e   c   e   r   o   i   a    l   e    i    i    C  u   r   p    t    t   r   c   m  p   i   s    h   v  ,   –   n    i    E   i    t    T   n   i   s   e   n   ”   â   –   g    D  r   p  „   o   e   e    i   o   c   a   y   c   :   -    i      ş   r   p   p     ă   r    A  –   R   a   e   o   r   e   u    E   t    l   a      ş   o      ă   g   t    L   ”  „   w   a   r    l    i    t   c   e   e    D   P   c   n    A    i   r   u   p    i    i   o   e    A  „   t    l    t    A  „   –   a   r    b   g   p

  a        ă   r    t    t   e   s   n   a   a    b    l    l    P   A

   ?

      Ă

   L    P    M     Â   ”    T   I    I    N     Ţ     Î    E    E    S    I    V    E    A    C    E      Ă    D   S    I    R      Ş    U    S    M  –    U   A    C  ,    P    D   A    ”   :    N   A     Â    C   :    M    E    A   T    M   B    E    U    T   S

  :    2   a   m   e    T

  :   u    l   p   m   e   x    E

   I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

  –   a    ”   e   )    l      ă   r   r   :   u   o   r   e   u   a    i    A   b   n   l    t    L   u   o   r   c    i   o   c    i    A  r   p   z   l   u    f   u   u   c    C    (  „

   ,    i   a   a   e   e   e    i   r    i   n     ţ   n   i    i    i    t   n   m  u   z    l   n   r    â   a    t    i  ,    d   r    t      ă   n   e     Î    d     ţ

  e   v    ”    !    t   –   i   n   ”      ş    t    i    î   m  n   a    i   e   e   c   m        ă   –   S    i   e    i    t    D    l         ă   n   m   r   p    /    E    t   c   e    i   o   a   p   a   j   u   m  r    D   M         ă   a   e    l   u   e    P   e    i   p   r         ă    A   e   e   x   m  s    D   C    N   p   a   e   u   t  „   l   r    “   x   e   –

     /    ”   e    C   a   r    L   S   p    i   a    t    i    D      ş   s   e   :    O  y    E   D  p   v   o   o    D    l   p    A    F  „   –    /     s   e   e    ”    C    d   r    i   e    L   S    ?    b   a   r    D   m  r   :    O   i   u   o    t    l    E   D     ş   o   v   e   p   n    D    C   o   c    A  „   e   r   p

        ă   a   –   l    i   e    d    I    i    i   n   e   r   o    N    t   p   a    U   m   M  a    L    2   a   a   u    2   i    Z

     ă    t

  r    A

   I    E

   P    D    A

  r    C  ,   a   –   e   a    i    L   ”   r    l   z    i    i   a    i    i    D    t   a   m  r   :   o    O   i   o    E   l   z   m   e    P   a    D  „   d   C  e    A   m

     Ţ   S       Ă   E

   L    T    I    A    V    I    R    T   E    C   B    A   I    L

  e   r   a   z    i    t   e    b   a    f    l    A

  e   –   t    ”   n    i   :    i   r    i   c   o   e    A   i    t   m    i    L   M        ă   r    t   e    A  „   e   c   p   r   e   c   x   e

   i   c   u   r    t   s   n   o    C

   i      ţ

   l   o   r   e    d   c   o    J

   I    I

     Ţ   I      N       Ă   N    E   E   E

   T    I    M   I    R   L    A    V    I    I    O   E    P    T   D   X     Ţ    C   E   E    A   P

   i   -   -     e   l   e   ;   e   e    i   e    i    l   a   s  ,     r   e   ;    t   e   s   e   n    t      ă   r   a   e   a   a   m   e   e   o   l  ,    E   a   i ,   p   e   o   f   e   i   r   n   u   i   r   p   m   n   m   p   z   a   ;   z   n   i   p   i    L   p   u   a    i    i   r   a   e     ş   a   a   a   e    t    b    i   a    l    d   s   n   a   o    A  e   l   e   e   l   u   e   o   a   m  a    i   z   a   e   l   e   e    f      ă   u   u    t    t   r   e   a   r   n   c    l   n   c   s   m    i    t    i   n   s    N   r   a   o   e   a   p      ţ    E   O  e     ă   o   m  c   n   n   u   z   u   u   r   c   n   e   u   e   e   i   e   o   p   r    i   r   o   e   e    î   a    i   e    V    t   p    b   z      ă   e    l    i    d    I   o   e   i   m    i     ş    i   p    t   e      ă    I     Ţ   e   m   e    t   c   a     ş   o     ş   u   ;    i   c   m  p   a    d   z   i    T   A  c   u   t   a   e   ;   e   c     ş   e   t   r   e   n   s   a   i    i   e   e     ă   u   e   s    i   s   u   a   r   n    i    t    l   e   g   s   m     ţ   r    i   p   u   r   g   o   f    C   R  e   p   o   m   o   m   s   n   a   t   a   a   s   e   e   n   i    i    t   a   a   t    l   r    E    l   a    d   o   o   c   e   n   s    i    î    t   o     ţ   r   u   e   a    I    E     ă   c   e    i   n    t   u   i   m  u   n     ă   v   a     ă   î   e   n   v     ă   c    i      ă   p   e    l   o   e   n    B   P   s    i   r   r   a   r   n   s   e   i   s   o   u   n     ă   s    i   o   s   e   u   i   -   n   s    t   m  c   e   -   o   r   n   l   u   s   -    d   p   -   r   c   n    O   O  -     ş   p   î

   8    6

  u   c    ”   :         ă   m   i    A   t   n   i    t    i      ş    L   r   g   o   a   e   p    A   S  „   i   m

  -   r    l   –  ,   o   o   l    ”    ”    i    f   a    l    i   :    d   u   n   p    i   o   n    A  u   a    d   c    L   r   a    i    i    l   o   r    A  p    l   a   a   u   u   r    P   c    l  „   C   o   o  „   j    c

  e    i      2   o   ”   -    l   r   e      ş    b    1   o   u    t   c   l    l    l    i    S  u    d    i   m    i    i   n   c   m   u   i   a   a        ţ   u    i    i   s    i    D   a    l   s      ţ   r    d   r   :   a    i   e    i   o   u   e   e   n   l   c    t    i    î    E  r   p   r   o   c   a   a   v    f    i   e   o   e   n        ţ    d    D  u        ă   n   x   e    0    l   n   a   e   m   i    1    i    A   d   t    i   o     r    t   n   –    A   u   e    l  „   u   0   j   -

  -    )

   i   r    i   u   m   -      ş    ”    i   :    t    h   e   n         ă   c   e    A  g   i   r    i   c    l    L   e   w   i   s   r    d   u        ă    A   P   c   m  „   n   a   s

  c   -    i    i   -   o   ”   o   u   2    l   =   -    i   c    j     i    b   “   m    S  u    d    1   l    t   –   a   m  ,   u   m   ”   (   u   n    i    ”    D    i    i   s    +   :         ă   c    î    0   c   c    i    1    E   j    i   u   r   a   -    i     ş    “      ţ    0   o    t   c   e      ş      ă   e    D  e    i   a   r    d    t   e    l    t    i   a   i   n    l      ş    d    A   N    i   n   e   â   r  „   e   u   p   d   n   u   t   z   l

  e   c    i   t   c   a    d    i    d   e   t   n   e   m   u   r   t   s   n    I  .   r   a    l   o   c      ş   e   r   p    i   u    l   u   t   n    â   m        ă       ţ        ă

  v   n    î   a    i   g   o   g   a    d   e    P

  n    i   r   p   r   e    P   e    i   r    t    D   b   a   r    A  m  a   c    i    l    P

 ,   –   u    t         ă   i   a   e    ”   r    t   –    d   e   e   n   r   u    i    t    â   r   z   –    ”    t   c    !      ş    !   e   a   c   a   a   o   :   e         ă    l      ş    ”   t   p   e   c   e   a   u   a    l   r   g   z   A  u   n   r   n   i    i    f    A  e   e    i   p   a   z   e   n   u  „   n   e   e   s   o   c   e    L   t   r    i   z   e   a   :    d   g    A   e    l   n      ş   e   w   p        ă   a   p   A  a      ă    t    t     Î   r    D   a     ş    â   d   e   a    i  „   i   m    L   p   o   p  „   t   a   r   a    f    A   m  –   u   e     ă    i   c    ”   :    i   r      ţ   m   a   a    A     ş         ă    t    l   c    i    L   d        ă   u   n   n   p    A   â   a   s    d   s   e   e    C  „   n

  c   o    j    c   –   i   g    P   ”   o   a    l    D   i   o    A  a   o   c    l   e

   P  „

  c   c   e   e   s    j     t   o   –    l   n   e    l   :    M    ”   –   a    â   s   c   c   a   e    E   P    i    i    ”   v   t   e   z   e    /   a    D   D   o   r      ş   u    l   a        ă   c    A   C   e    E   P    i   m    d   a         ă    D  „   e   r   r    D   p  „   t

        ă   c   v   a   o   i   s    j    s    t    l    P        ă    l   u   –   c   a    D  u   n   r    ”   t   o         ă    A   N   l   s    i   a    d  „   b   a    d   c

   i    i   -   r   r   e    l      ă   o  ,   u   –   n   o   l   a   e   e   p   i    t    i    f   e    i   u    d    C   u   n   :   r         ă   :   a   a   i   -   r   c    ”   e    i   n   p   a   d    i    A  a   i    i    E   L   e   r   r    ”   o   v   a    P   g   e   a         ă   u   m      ă   a    L   e  „   o    d   c   r    D   D    /    M   i    t   r   p   r    l   e    i  ,   p   r    l   a   s    t   o        ă    A   S  „   t   u   i   c   m    A   h    ”   u    i    i    b    C   r   e   u    i    D         ă   c   p    l   c  „   o   o    d   o   e    l         ă    l   o    l   c   p    j    c   e   v    i    t   a    l   u   p    i   n   a    M

     ă      ţ

  n    i    i    t

     Ş

     ă

  c    i   z   u    M

  :    l    P   a   n   t   e   o   l    D     ţ    i   a    A  p   B    O

  e    i   r      ă    t      ă   c   u    B

  r   e   a   n   r    î   e    i    b   r    i    l   u   c   o    J    E      Ă    R   L    A   A    T    I    E   T    L   N    V    O    I    D   O    S    T    V    Z    C    E   R    A    D   E    P    I

     Ţ       Ă

  ;   ;    i   e    i   -    0   u   e   d   n   t   n   ;   e    l   -    t      ţ  ,   r    i   c    l    i    l   c   c    î    1    i   n    t      ţ   u   r    i    i    i   a   u   u   n   o   r   e   r    i    t   a    d   r   r   -   g   u   â   ;   c    i      ţ  .   e   d   l   e    i    l    i    2   p   e    i    0   n   z   y   e   o   n   o     a    i   c    t    d   e   u   n    l   s   o   n   n   m      ţ    l   c   n   i   u   e   â   a   o   r    i   c   p    1   e   e   r    i    i   r    i   c   ;   e   i    â      ă   a   t   n   r   c    t    î   r      ă   r   c   o   u   l   e     ţ   a   o   z   v    t   p    i   o   e   p   e    i    i   e   r     ş    t    i   z   o   c   o   c   m  s    i   p   a   e   n    t    i    i   e   c    t   c    f   v   p   r   m   t    l   c   r    i   e    i    i    i   e   s   v   z   e   ;      ţ   e      ţ   u    t    t   e   s   r    i   r   n   u   n   e   e    t    i   e   s   a   e   o   n   e   c    t   c    t    t   m  o   n   e   d    f   m   î    â   d   a   o   a   i   r   m   i   c   a   p   e  ,    i   n   f  ,    i    i   c   u    i   u   a    i   e    l  ,   c    i   a    i   r   r    t   c    l   n   x    i    d   n   a   n   e   e  ,   e    i   u   v   t    l   c   n   n   m    t   e   i   r   r    i  ,   e     ş   c   p   n   e   l    i   e   l   p   i    i    t   n   u   a   l    i   e    t    f   e     ş   p   e   u    î   a   e    j    u   s    i    j    a    t   x   x   x   e   n     ţ   a   a   ;    i  ,   e   a   f    i   n    d    i   n   z   p   t    d    i   a   m   m  u   e   î   s   e   g   e   e   c   e    i   z    i   u     ă   i   o   r    b   a     ţ   p    t   u   o    i    l    l   s   o   e    i      ă   e    t   e   r      ă      ă   c      ă     ţ   v   r      ă    l   a     ă      ă   a   p   m     ă   e   a    t    i   m   e   o   s   p     ă   s   g   s   s   s   s   s   e   s    i   a   c   n   p   e    t   o   x     ş   p   m  -   a   î     ş   -    i   -   a   -    l   e   i    l   -    d   n   -    i   v   a   r   -   o   c   e   r   -    l    i    i    t   a

   9    6

   i     e      ă   a     ş    i    l    d    l    i   p   u    i    t    t   e   u   s    O   i   a   r    d    l   e   e      ă   e   m   m    d   a    d   i   p   s   a  ,   z    l   a   e   e    ”   :   a   e   u     ă   r   r   a    C   a   a   i   r    i   a   a   n   z   t   n    t   a   z   c   e   l   o   e   v   a   s    l   n   m   r    i    l    i   u   e   o    â   e   g   a    P    i   o   s   r   s   m  g   p  „   -    t   -   p   -   a   -    ,    ”   r    l    i   e    l    ”   o    i    i   u    i   a    i    t   e   n   o    i   o   s    l    i   a   e      ă    l   p   l   p   d   p   z      ă   e   o   e    i   a   m   a   a   c   p   r    l    i   e    d   s   a   a   z   d   a   r    l    i   u   e   :    t   e   n   u   m  e   c   u   r   r   a   r   a   l   r    â   n   a   u   j    e   i   a   a   m   o   r      t   n   o    t   e   r   m     ă   s   c    l         ă   a   v   e    h   c   –   e   c   r    i    t   p   o    i   p    l    l   u   g   i   e    P   o    i   s   u   g   p    C   s   e   o   -     ş   -    d   -    d   -   -  „  „    f    l    i   u   e    t   a   s      ă    l   e       Ă      ă   z   e    Z   p   m    d   i   a   s   a    l   m  a   a    A   a   z   :   e   u   a   e    I   a   t   r   e   n   r   e   a   r   n    l    i    â     n    t   c   r   m     ă   s   a   v    M    i   e   a   e   r   o   e   p   o   p   u   l    t    A   g   e   u   s   g   p   s   -    i    i       Ă   -     ş   -    d   -    d   -      P    l    i   u   e    U    t   a   s      ă    D    l   e      ă   e   z   a   a   m    d    E   p    i   s   a    l   a   a   z   e    D   :   e   m   e   u   r   r   n   a   t   r    â   n   a   e   i   a    l     n    t    A   e   a   v   r   m     ă   s   a   c   e   r    E    i   p   o   p    l   u   o    t   e   g   i   s   e   s   u   g   p    T    i    A   -     ş   -    d   -    d   -      T    I    l   u    i   e    V   a   s    I    t      ă    l   e   e   z    T      ă   m   a   a   p    d   i    C   s   a    l   a   a   z   e   e   m   e   u   r    A   :   n   a   t   r    â   n   a   e   i   a   r    l     n    t   c   r   m     ă   s   a   a   v   e   e    i    t   p   o   p   u   l   o   r   e   g    i    i   s   e   s   u   g   p   -     ş   -    d   -    d   -   -

  –   c    ”   e   a    t    i   a   n   o    â    l   c    P  „

   ”      ă     ş    i    S   i        ţ    i    f   e    i    D  ,   v   +   u    S   a   e   r   r   c    i    O        ă   s    b    l   r   r   u    D   u   o   e   :   v   d    E   s  ,   n    D  a   o   p    A   A  c  „  „   –    ”   e   e    i   c   s    C   r    S   :         ă   z    ”    E   :   u   n   c   a    D      ă   e   e   e   x      ţ      ă    t    D    /   n   t   s   e    t      ş   e   :   e   r   e    i    l    E   i   n   s    E   A   i    d   p    t   p    D     Ş   m   i   –   y    A   o   l    D   p    A   o    C    l  „    F  „   u    l   –    i    S   l   :   e    b    D    ”   e    S   r    f   a         ă  ,   u   t   r   n   o    L   a   a   n   a    S   s    i    D   z   o   r   o   e    i    D   r    l    O    t   u   t   –     ţ   :   e   i    t   u   s   a   a    t    ”    E   b   a   c   c    D   c   c   e   n   :    i   a   i    l   u    E   e    l   u   c    D   f    d   g   C   d    A   l   e    D   A   e    A   M  „    A  „

  –   t   n    “         ă    â   c   r    t    i   a     ş    i   p   t   e   x   e    d    t    l   u   u   c    d   o   c    P   o  „   j 

  n   –      ă    î    ”   c   e   n     ă   e   s   a    i   p    t   a   e   u   r    P   d    t   r   r      ă    D  o   g   i   v    d   e   i    A  m   d    t   o   c   e   a   c   s   a   p    l   a   o   a    F  „   s   g

  a   p   :   e    t   p   a   v        ă   –   n    i  ,         ă   ”   e    t    ”   r   m    !    P   t         ă   m   a     e   o    t    i   r   e    D  u   a   r   n   p    d    i   u   e   s   i    A  c   l   n   o   p   c   a   r   m   o   P   p   p   x    J   e    A  „  „   :   e   u    t   r   e    ”      ş    l   c   i   e    t   e    t   u    P   l   u   e   n   a   e   n    D  e   c   r   u   m    l    A   d   e   c   e    l   a   n   e   o   p     ş    Î    i  „    F

  :    i   u    l    l   o    ”    i   r    i   y   e   n   p   e    t   o    d   e    l   c   i    F   r   o   P    J

 „

  e   r   p    l   a   s   u   e   a   p   r    d   v    i   m        ă   r    i   o   t   m    t   o    i    i   r   n   c    i    h   a   p    G

  e    ”    d   u   u    ?   e    t   r   –    i    i   e    i   :    t   r    l   e    i    i   e    ”   r    i    C  :    ”   a   u   S   :         ă   :   n   r   p    i      ţ   r   n   a   e   a    b   e   t    i    E     ă   c   a   a   c   e    t   a   e      ă   r    l   r   r    D   c   i   p   e   p   ”    P   s   u      ţ    i   a   u   o   r    D    l    i   a   c   :   n   t   a   o   a    t    t    t   u    i   r    t   e         ă   :   z   l    i      ş    t    t    D   o    i   e      ă   v    E    i   a   n   e    i    d   r   e   e   c   s      ţ    E   u   P   p   t   c    t   n   n   r   u   r    A   a    D   e   a   n      Ş   s   a   o   n   v   p   u      ă    l   u    D   M „   e   c   o   c   g   c   r    â   c    A   e   u   s   M    d   r    A   e    C   –    d   r    A   a   e  „   g  „    C    E   a  „

  –    ”   c    i   c   p   e  ,    t   c   n    i   p   c  ,    â   c    i    P  „

   i   :    d   e   a    i    i    C   r   n    d   a    i    L   z   g   e    ”   r   p   o    i    D   a    l    t   o    i   :   e   i    l    i   m   c    E   b    i   p   a   m  c   o    D   f   n   c    i    A   l    t    E    i    A

  n

   C  „

  –   e   :   c   a    d   e   o   v    C    ”   e    j     j    e   r   r   r    E   :        ţ    l   a   a    t   –   i   a   o   i   c   u    P    t   c    l      ă    D   e    l    l    i    ”    t   :   r   e   n   a   a    d    D  o     ţ   r   r      ă   u   m   t    E   A   b   o    A  v   t   s    i    i   z    i    l   m    d    D   m  m   e   i   o   M    A    U    D   b   a   c  „  „

   ”    t   s   :    l    i   g   o   o   r    l   c   e   o   e    d   l   c   u   c   o   i    J    M  „

   i    i      ţ    i   z   n   a   r    T

  e   n    i    t   u    R

  e   e    l   p   i   a    i    i    i      ţ   n     ţ    E      ă   e   n    t   e   D    i   m   i   v    i   o   r   e   A    t   c    d   p    A   x   e

  e      ă    d   e   r    i   a   l   a      ţ    t    l      ă   n    t   o   o    i   v   v   z   s   r    i    t   e   e   c   d   p    A    i        ţ         ă   a    t   e     ă   :    i   s    t   v   t   r   r        ă    i   c   a    t   a   u    â    i    t    l    i   c   v    i    d   a   u   o    d   i   v   o    i   u      ş   r   c    t    t    t   e   e    t      ş   r   c   m    S   i   n   r   p   e    A   u   p   c   o    J

  –

  :    “   e   i      ă   v   t      ş   s    S   i   e    t   a   p   a    D   m   :    l   u   c   e    E   u   p   e    d    D   i    l   c    A  n   a   z   z    j    u   o    M    P

  r   o   i   a   l   n    i    i        ţ    i   a   m  a   p    7   u   c    l   c    /   u   o    6   u    d   c   e   a   a    i   e    l   r    i   u   r    3   r   r   u   a   u   t   p   l    C   n   e   m  e   p   i    t    d

  e   n   i   u   c    b    t   e    i   c    d   a   r    d    i    h   p    G

   i   e   r   a   o    t   a   c   u    d    E   a   e    t   r   a    C

  e   e    l   p   i   a    i    i    i      ţ   n     ţ    E      ă   e   n    t   e   D    i   m   i   v    i   o   r   e   A    t   c    d   p    A   x   e

  e    d   e   r      ă    i   a   l   a   P      ţ    t    l   n      ă    t   o    D    i   v   o   v   z   s   r    A    i    t   e   e   c    d   p    A

  r   e    b    i    l    i      ţ   e    A   s      ă   e   L    t    i    l   v   a   A    i    t   c    A

  :   a   n    â   m   :      ă   a    t    t   p   a      ă    D    S

  e   c    i   t   c   a    d    i    d   e   t   n   e   m   u   r   t   s   n    I  .   r   a    l   o   c      ş   e   r   p    i   u    l   u   t   n    â   m        ă       ţ        ă

  v   n    î   a    i   g   o   g   a    d   e    P

   ”   e    t   a    t   e    i   v   e   c    i   r   o    i      ţ     e    l   a   c   n    î  ,   e    t   a    t      ă   n   u    b   u   c    i    t     ş   e    t   o   r   c   o      ă    S  „   :

  o    t    t   o    M

   ”    i    t   c      ş     a   e   e    t    I    i    î   a    R   u   e   n   u    E   n   c  ,   u   c    N   a        ă    l    I         ă   c   p    V   a   p   a   e   e    D   p        ţ  „   n

 ,   –   e    ”    i    l   r    S   a    ”    i   :    l   a   –   -    î   u   a   n   l   a    ”   :    O   n   z   u    ?    A  z   e   o   i   m    I   m    E   e   s   c   n   u   r    D   a    l   g   e         ă   n   m  …    L   r    O   o   g    D   /    E   a    â    d   u    i    J   c   r   u    C   r   u        ă    A   b   r    A   L   n   e   a   m   e    t    â    d   F   e   u   o   s   p   t    D    D    B  „    G   m  „  „

   ”    i    I   e   u   r   e   u    R   î   p   n   u   r    t    ”    t    !   :   u     ă   n    U   i   n         ă    i   r      ă    l    f   e    A   l    C   o   v   o   c   u   p   n    i   r    L   a    t    R   a   u   p   b    A     ş   c    i    t    i    i   s    E      ş   r    I    L   z    l   m        ă   p   o  „   u   i   –    M   m   t    F  „   e   p   e    i   p   r    I    l    i   o      Ţ   u      ş    ”    i    R   c   e   r   r   a   o   e    A    d   i   o   l    f   p    M    i    i    i   r   a    M  „

  n    i    ?    d       Ă    I   a   e    ”    L   g    N   r    P   e   n   c    â    U   e    M   ”    L    t   r   r   c    A   R   e    P    T   O  „    N

    Î    L    E    E    S    T    E    C    C   E    S    E    N    D   I    I    A      Ş    E    M   M    U   U    L    C  ,    N    D    Î    ”    N   :     Â   A    C   :    M    A   E    T    M   B    E    U    T   S    I    I    L    U    R    T    S    E    M    E    S

   i   n    i   g   ”   e    t   :   a   m    i   e    A   c    L   m  s   n    i    A        ă    t   u   r   c   o    S  „

  n   :   –    i   –    i    d   e    C   ”     ă   r    i    ”    E   a    t   :         ă        ţ   a   a   r   a   r        ţ   e   o   e   o    D   i    t    l    A    t   u    i    h   e   -   n    t   m   z    L   a   c    t   e   a    A   i   c   o   l   c   u   c    E   i   e   e   o   u    l   r   s    D   P   m   u    d   n    i   e    A  „    C  „

  n   e   i    i    d   t   u    i      ţ   r   a  ,    i   e      ă   z      ţ   r    i   a   n   n   e   a   r    l   n   t    â  ,    t    i   e   n   m     Î    i    d

   P    D    A

   )

  –   e   r    ”   e   e      ă   :    l   n   r   u    A  e   u   r   p    L   t   u   t   c   a    i    A   l   u   p   r   p    F  „   u   s    (

  c    j     C   l   o   c    L   u   –   i        ţ    ”   t    D   c   r   :   n   a   o    d   a    l    E   L   e    i    D  „   t   e    d

   A

  n   u   s

  u   r    t    ”   :   n   e    A  e   p   n    i    L   i    b   p    A  u   l    t   a    S  „    t   a   –   e   n    l   r    i   a   :   u    ”    t   o   p   e    A  o   r   a   u   n   e   r    L   l   e   z    A  e    t   e   u    l   r   w    D  „   f   p   o   p

  :   –    C   i    ”    E      ş      ă   e   e   r   z    D   i   n   u    t   -    b   u   r    l   u    i    E   A   b   c   u   p    D  „   b    A

     ă    t

  r    A

   I    E      Ţ   S       Ă   E    L    T    I    A    V    I    R    T   E    C   B    A   I    L

  a    d   e   e    d   e   n   l    i    i    i   a   r    î    S   r   n      ş   s   r   o   e    i   o   l   u   m    l    l    D    i   r   e   r        ţ   o   o   :    f    i   o    f   e   c    E   s   m  ,    b    d   r   e        ă   s    l   m   e    D  n   r    i   c   x   e   s   s   o   e    A  a   r    b   v    i   r    T   n    i      ş  „   p

   i      ş   e    ”   :    l   a   c    A  e   r    i   e    L   i   n   r    A  e   r    f   u    G  „

   C   i   –   e   r    L   e    i    i   r    ”      ş    t    t    D   a   s   :    i   e   e   r    E   C   u   v    t    D  „   l   u   o    A    f   p   e    ”   –    l   e   :    ”   l   e   :    i   c        ţ   e   e   u   z    A  n   i    A   t   c   c   z    L   r    L   e   a   n    A   H    A  s   r   n   u   p    I   u  „   f  „   e   r   a   z    i    t   e    b   a    f    l    A

   i      ş   r    ”   e         ă   v         ă   i    d   a    f    i   a    S   e      ş    i    t   r    i   e   r   o   e      ş    t   u   e   r    l    D   a   e   r   u   :   n   a   n   v   c    l    E   u   m   n   e    i   o   p   e    t    l   u   r    D  m  z    d   e   r   o   r    b   o    A  o   e   a        ă    d   p   r    C   u  „   p   c   s   s

   i    i      ţ   c   u   r    t   s   n   o    C

   l   o   r   e    d   c   o    J

  e   v    i    t   a    l   u   p    i   n   a    M

   1    7    C  –  ,    E   ”   e   e    t      ă    D   e   r    /    l   c   a   i   a   t    S   e    t   v    i   r   v   c   u   r    D    i   a   e    t   :    t   r   s   u   c    l    E   F   b   a   p   o    D  „    A

     ă      ţ

  n    i    i    t

     Ş

   I    I    I      Ţ   I      Ţ    N       Ă   E   N    T    E    I    M    I    E    L    V    I    O   R    A    E    T   D   P    C   E   X    A   P   E

 ,    E   e   ;      ă   a    l    i   s   o   i    L    i   v   r    t   r     ş      ţ      ă   n  ,   e    E   A     ă   e   c   e   t   e   e   r   o   e   e   s    l    i    l    i      ă   t   s      ă   z      ă   t   v    f   u    i    V   s   n   ;   z   u   s   c    N    l   m    i    d    i   u  ,   m   e    î     ş    j     I   e   i      ă   p   e   i    l    i   a   e   n      ţ   r   o   n    f    i  ,    d      ă   c   s   c   r   e   a      ă   d   n   a   e   s   ;   o   l    T   O     ş   s    i   n   m  ,   p   u    i   s   v   v   e    I     ş    i   a    t   e   c    f   p    î    i   r   o   o   l   e   i   s   e   î   n     ş   c    i    C     Ţ   r  ,   s    l   e   ;      ţ    i   s    t   x    d   i   o   e   e   i   e   m   t   r   n   m  e   i   c   a   e   l   e   j    u   m   i   e   l   e    E   a     ş   ;    f   g   e   n    i   e    l   u   s    i   n   u   n   c    I    A   b    i   e   e   v   c   o   m  e   l      ţ    f   m   t   e   s    t   e   l    l    i   a   o   r   e   r    t    i    â   j    s    l    t   r     ş   n    d    B   R  o   i   a   e    t   u   c   u   e   p   a    i   n    d   c   e   c   z   e   s    î    î   a    t   e  ,   e    t    b    i   e   r    b   x   a   u   n   p   e    b    d   c   u   e   r    l    O   E    i      ă   v    t   n   n      ă      ă      ă      ă      ă      ă   r   r   o   e   e   n    i   e   s   c    d      ă      ţ    P   s    d   e   n   o   s    l   a   i    t    i   e   o   r   m  o   s    i   s   n   s   s   a   m    O  -    i    d   i   c   -   c     ş   u   l   c   -    t   a   f   a   -    â   c   e   r    i    l   u   s   p   -   e   r   p   -   p   c   s   x   e

   ”   e   n    i   e   e   :    b   r    l    d   a    A   i   c   a   c    L      ş    j      ş   o   i    A   i   r   o   –   m    l    F  „   e    d    l   e   –    l   e   e    ”    i      ă    P   u        ţ    i    t   z    i   r   n    D  u   i   z    i   u    i    t    A  m   t   v      ş   a   a   n    L  „

  :   c   l    i   u    ”    ”    t    i      ş   e   e   c    t   a    i        ţ   a   r      ş   e   u   t    d   a    i    t   r   e   u   o    d   l   c   p   c    F   o   o   “   o   s    J

  r   a    l   o   c      ş   e   r   p    i   u    l   u    t   n    â   m       ă       ţ       ă

  v   n    î   e   c    i    f    i   c   e   p   s   e   r   a    l   u   c    i   r   r   u   c   e   s   u    d   o   r    P

  :    2   a   m   e    T

  –   e     ă    M    ”   c      ă   r    P   l    i   o    d    t    i   c    l   s    i    D  u    i      ţ   s    i   n      ş    i   a   –   a   a   c   n   t   m   r   r    i    E   D   e   u   m  r    i   x    D  „   t   u   g   e    l    A    f    ”   l   –   c   e   u   e   r   a    t    ”   n   a   c    l    M   n    i   o  ,   :    P   u    â      ş    i   z      ş   c   p   u    E   D  a   a    i   r   r   e   r    D   /   u   r   a   m   u   a   t    i    t    A   C   c   u    E   l   a    j    u   d    l    i   o   e    D   F   r    F   a  „  „   p   m  –

     ă

  z   :    l   e    l   a   g    P   n   n   o   e    D   i   a    A     ţ   p   b    O  m    i    L   c

  o   i   -    j    v         ă   –   t    P   r   a    ”   c   a   o        ă    D   b   r    t   r    A   Z   a    i   s   o    d  „   b   z    t   e    l   a    B   :    P   l    D  a   n    A   i   o      ţ   p    O

     ă

  c    i   z   u    M

  e    i   r      ă    t      ă   c   u    B

  r   e   a   n   r    î   e    i    i   r    b    l   u   c   o    J    I

   E      Ă    R   L    A   A    T    I    E   T    L   N    V    O    D    I    O    S    T    V    R    C    Z    E   E    A    D   P

     Ţ       Ă

   t  .   e   c    i   ;    i    t   z   y    i    t  ,   e    i   n     ţ    l   e   e   a    i   n    î   a   r     ş    i      ă   e   i   e   i   n   ;   z   o   v    t   n   p   e    i   z      ă   o    î    i    i    t   c   s    i   e   c   n    t   r     ş   e   e   e   i     ş   o   d   n    d   s   n   v   e      ţ   p   n   e   e   r    i   a   e   e    i   n   c   a    i    l    t   u  ,    d   a   ;    d    d   a   i   m  o   t   ;    f   o   o   p   â   ;   p   e   e     ş     ş    i   r    i   c    f    i    t   a   u    i   r    i   n    i    i   n   n   r   e   e   v   r   c   e   ;   a   n   o    l   e   m   l   m  e   m   i    l    d   l   o   l   c   u     ţ   e   i   e   t   e   g   r    l   n   n    i   r   e   e   d    i   e     ş    i   a   l    i    i   p   r   e   â   o    i   u   r   r   a   n   o   i      ţ   e   a    l    j    x   x   o    i   e   r    l   m   n   o    i   n   e    i    d   m  u   d   e   m  c   u   p   a   e   i   z   i   c   z    i   s    b   a   n   d   r   e   p   t   u   p   t    b   p    i   s   u    i    l   s   e   c   c   o   r   e     ă   u     ă     ă   g   r   c   e     ă     ş      ă      ă   o   n   t      ă   o   o   r    l    i   a   m   m   i   r   a   r   e   i   s   s   s   s   s   s    i   e   p      ă    d   c    t    t   u   o   a   e   e   o   o    f   s   o   -   s   p   a   s    l   v   r   m  -   p   -   c   c   r   s   -   p   s   a   -    t   a

  -

   2    7

   i     e      ă     ş    l    d   p   u    i    t   e   u   s   a    d    l   e      ă   e   m    d   p   a   s   a    l   a   e   :   e   u   r   e   a   a   i   r      ă   a   r   a   n    t    t   v   z   n   z   c   e   a   s    l   e   r   n   m   i    i    l   u   e    â   o   e   g   a    i   o   s   r   s   m  g   p   -    t   -   p   -   a   -   -

  –    ”    l   u   c      ş   e    t   a   r   n   u   â    t   u   c    l    F  „

   l    i   e   u   e    d   s    t   e   a    l      ă   m    l      ă   p   z   s   u   i   a   a   a   n   a   :   a   e   z   r   e   a   t    i   n   m  m  e   r   r   a   e   n   a   v   o    â   -    t   a   e   l   s   c   r    i   a   r      ă   s   e   o   e   g   t   s   p   p   u   l    i   e   u   g   p   -    i     ş   -    d   -    d   -   -

  e    d   o  ,   g    ”   a    l   u   r   a    l   e    F   c         ă   a    d   n   n   l   e    â    E    G

  :   a   e   –     ă   v   “   s    C    l    S   i   –    t         ă   a   E   :   u   ”    D   t   n   z   a   n      ă    D         ă    ?   e    /   l   a   m    t   u   u   i   :   r    i   v   e   s   e   E   e    E   i   p   o    d    A  a   z    d   u    D  n   p    D   e   m   n   c    A  a    Î   o   A    C    j   „  „    M

   i     e     ş    d      ă       Ă    l   p   u   u    i    Z    t   e    d   s   a    A   e    I    l   e      ă   m    d    M   p   s    l   a   a   a    A   e   u   e   e   a    i   -   :   r   r   n     ă   r   a   a   n   a   z    t   v       Ă    i   z   c   e   t   m   s   r   a   e   n   e    P    i    i   u   l   o   e   g   l    â   a   s   s   r   g   p    U   -    t   o   -   p   -   m   a   -   -

  a   r   a   e   v   r         ă   p   s   m   e    i    d   r    i   p   r    l   o   u    t    i   c   p    i   m    h   i    G   t   o   n   a

  m    ”   -    i   r   -         ă   v   r    i    i    i  ,   o    l    t         ă    t   e    i    i    l    f   n   :    i   c    b   e   u    b   u   l   a   a   n   i   p    S   C    i   r   a    C    l   u  „   r    i   –     ţ    i    t    L   :    d   o    i   m    L   a   n   a   c   s   s   z   c    ”   o   o   e    P   e    i    i  ,    t    D  r    i   e   r   a    D   c    f    t   r   e   n   i   e    d   :   a   i   e   :    t    D   e   e   x    t   a   e   l    d    E   b    E   i   e   c   z   g   n   n   e   A   l    i    d   T   a   e   o   a   p    D   t   u    D   o   v    f   r   c   o    A   l   u   s   o   v   o   : „   j    e   i   m   l    A   b   –   c    A   C    j    z   l   e   a    i    i    ”   e   r   c      ţ    f  „   r    l   n    D     ă   a    f   c    i    A    E

   D    E    D    A    E    T    A    T    I    V    I    T    C    A

   i    t

     Ş

  a    l      ă   a   u    S     ş      ă   s   e    i   c    t   c    f   s   –    D   s   n   c   e    l  ,   a    î   a    +   u    t         ă   e   o   n    ”    j     â    S   e   e   r   a   e   r   p   s   r    i   c   o   e   m   e   c    P   t   n   u    i   –   r    l    O   l      ă    i   v    i    l   u   t   r   e   u   D   i   v     ş    d    ”    d   g    b    D   r   e    t   r   e    A   t   c   :   n   c   e         ă    t   o   d   e   c   o   o   a      ş   x   s   p    d    E    Î   e  „   i   e    t   v   s    A   n    i   m    D    D   e   n   o         ă  „   r   o   g   c    A    t   a   c    F

   ”    l   r    S   a   a   a   n    D   v   o  ,         ă    i    S   i   m      ţ    O  r   –   a   c    P   u    D   c    d   :    i   e    E   l   c    t    f    D   i    t   o    A   i   s    P  „

   ”

  :    t   a    l   g   a   i    i   r   r    t   s    P   o   a    D  z     n   e    A  e   s   t   c   e   n   o   i    J    C

  –        ă    t    j    a   a   r    l   e   e   f    d   e   o   r   p   m   t   :   a   c      ă   e    t   r   s   n    A   I

 „

   ”   a   c    i   :   n   r    l   u   o    f   r    i   e      ş   e    d   l   c   e   r   o   i   e    J   e   r    G  „

  :    i   r   c   ”   e    i   a   g   l   o   u    t   o    l   r   a   e   o   a   c   c   u    i   e      ş    d   e   e    i      ţ   y   p   a   a   r   p   c   l   o   u   u   F   t    d  „   c   e    E    l

    e    i     ş    d      ă   p    l    i   e   u   u    t   s    d   e   a    l      ă   m   e   a   p   a    d   a    l   e   e   :   e   u   r   a   a   i   r      ă   a   r   n   a   n   z    t   z   c   e   t   a   s    l   e   v   n   m   e   r    i    i    l   u   o    â   g   a   e   r    i   s   g   s   m   o   -   p   -   a   -   p   -    t   -

  e   r      d   n   l   o   a   r    i    i    i   u   a   e      ş    d   i    t    C   r    i    i    i   u   p   E   l   u   a   l   r   r    t   e   u   o   u    i    F   e   c    D  „   c   c    l   e   :   p   e   o   :    d   e    t    j     E   u      ă   r   n    i   r    i   c    ”   â   –   l    i   o   D   i   p   c   z   l    A   c    i   u   o    ”    l   u   z      ş   o    C  „   a    f    M

   i     e      ă     ş    l    d   p   u    i   u   e    t   s    d   a    l   e   e      ă   m    d   p   s   a   a    l   a   e   :   e   e   u   r   r   a   a   i   r      ă   n   a   a   n    t    t   v   z   m  z   c   e   s   a    l   e   r   n    i    i    l   e   o   u   e    â   g   a    i   o   s   r   s   m  g   p   -    t   -   p   -   a   -   -

   i    i   e   e    i        ţ   r    î   n   a    ”   m  –   e   :   :   a   –    t   u   :   m   u    i   u   o   C    d    ”    C  e   m   p    ”   r   z   r   r    i    t   v        ă   ”   s   e    i   –   j     b   c   u  ,   a    E   :    i    L   a    t   a    l   a    ?    i   c   e   c   p   c    l   z   u   r   c   m   e    ”      ş    P   m   e    D   i   n    l         ă   o      ă    A    D    i   e    t   u   o   m   t    t    t   c   u   r   u   r   n   a   :   z   :   e    D   r    d   s   e    î   p   d   p   r   z   o   o    d   a   r   a   n   a   e    l    f   s        ţ    â    E   b   a   e    E   A   a    i  ,    i   e   p    i    A    d   r   r   c   u   a   r   e   c   e    D   c    D    l   a   a   n    f    i   o   c   m      ă   m   o    d    i    l   r     ş   n   o    l   a         ă   u   b    A    i    i    A    J    H    t   o   a   e    C    F   u    l    A  „   t    F   C    Z  „   c   c  „   a  „  „   r   a   e    l

  e   n    i    t   u    R

   i   a   r    i    t   u        ţ   s        ă   c   r   r    t   o        ă   a    â    i    J   v   v   l   o   :    i   c   u   t   u    i   c   r      ş   e   a   t    d   i   r   n   p   u    t      ş   e    S   p

   ”    i      ş   :   a   e   r   r    i   u    t    t    P   s   u    l    D  e   v   f    i   e    A  o   r   p   t   e   i    R  e    C  „

     ă   –

  -    i   n   i      ţ   a   r    i    T   z

  e    i      ă   r      ţ    l   a      ă   a    t    t    i   e   l   n   v   d   o    i   s   v   o    t   r   c   z   e   e    A    d   p

  e     ă    t   c   a   i    t    i    d   v   t   o    i    t   c   e    A  m

 „

  e    i    t      ş    S   e   e   n   ”    i    d    D   :    C  n    E   : „   u   p   s    D     ă      ţ         ă    A   i   n   r

  e    i    i    l    i   a      ţ   n   i      ă   e     ţ    E    t    i   m  n   e   D   v   o   i    i   r    A    t   c    d   e   p    A  e   p   x   e

  e    i    i    l    i   a      ţ   n   i      ă   e     ţ    E    t    i   m  n   e   D   v   o   i    i   r    A    t   c    d   e   p    A  e   p   x

   3    i   a   i   e   m   a    l   r   a   i   u   u   i   e   a   a    l   e   n   a   e    t   o   u   t   r        ţ   r    d   a    t    7   c   u   r   c   a   r    i    /   n   a   c   r   o   6   e   u   p   l   u   r    C   d   m   i    i   a   e    i   u   p   d    l    t   p    E    C   o   c

  e

  e   n   u   i   c    b    i    t   e    d   c   a   r    d    i    h   p    G

  e    i   r      ă      ţ      ţ   e    l    i   a      ă      ă   s   a   e    t    l   n   P   t    i   e   t    i    l    A   v   d   o   o   v   a    L    D    i    i   r   s   v    t   r    A   t    A   e   z   c   c    b   e   e    A    d   p    A   i    l

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

2.2.5. Proiectele de activitate didactică 

Sintagma „proiectare didactic ă” acoperă un demers pedagogic complex, care presupune anticiparea mintal ă a operaţiilor de planificare, organizare şi desfăşurare a instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în buna desfăşurare a activităţii. Acţiunea de proiectare didactică nu mai reprezintă un demers administrativ formal, axat în principal pe managementul timpului şi nu se suprapune peste  întocmirea planurilor de activitate. Dimpotrivă, ea reprezint ă un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice de interpretare personală a programei şcolare, de concepere flexibilă şi creativă a activităţilor didactice. Practic, proiectarea didactic ă la nivel micro presupune gândirea şi prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruire (predare, învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului orientativ (şi nu strict riguros), în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă. Principalele etape parcurse în proiectarea activit ăţii didactice sunt: a) Precizarea obiectivelor opera ţionale, ca punct de plecare în conceperea procesului didactic, funcţie de conţinuturi şi de etapa şi nivelul activităţii proiectate, („Ce voi face?”). b) Cunoaşterea resurselor şi a condi ţiilor de desfăşurare a procesului instructiv-educativ, („Cu ce voi face?”). c) Elaborarea strategiilor didactice adecvate („Cum voi face?”) d) Evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate („Cum voi şti dacă ceea ce am făcut este bine f ăcut?”). Proiectarea didactică înseamnă rela ţionare şi interrela ţionare între obiectivele opera ţionale, strategiile de instruire şi autoinstruire şi strategiile de evaluare, în condi ţiile ofertării unor anumite con ţinuturi curriculare şi presupune elaborarea unor documente/ instrumente de lucru utile cadrului didactic şi copilului în desfăşurarea activităţii instructiv-educative. Tipul de activitate desemnează un mod de concepere, structurare şi realizare a activit ăţii didactice, determinat de sarcina didactică  fundamentală . Nu există o tipologie unică a activităţilor şi a variantelor din cadrul lor; contextul concret al instruirii permite adapt ări şi nuanţări. 74

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

În învăţământul preşcolar, principalele tipuri de activit ăţi didactice sunt următoarele: Activitatea didactică mixtă Caracteristica fundamentală a acestui tip de activitate este aceea c ă urmăreşte realizarea mai multor sarcini didactice: comunicare, sistematizare, fixare, verificare, fiecăreia dintre acestea fiindu-i rezervat un eveniment al instruirii. Este tipul de activitate întâlnit cel mai des în practica didactic ă din învăţământul preşcolar. 

Activitatea didactică de predare-învăţare Nota definitorie a acestui tip de activitate const ă în concentrarea activităţii didactice în scopul dobândirii de c ătre copii a unor cunoştinţe noi şi, implicit, al dezvoltării proceselor şi însuşirilor psihice, precum şi a unor capacităţi şi atitudini intelectuale. Momentul relevant al activit ăţii este împărţit într-o serie de secven ţe: pregătirea copiilor în vederea asimil ării noilor cunoştinţe, anunţarea subiectului şi a obiectivelor ce urmeaz ă a fi realizate, stabilirea de asocia ţii cu cunoştinţele predate anterior, fixarea final ă prin formularea concluziilor. 

Activitatea didactică de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi/ sau practice Specificul acestui tip de activitate const ă în ponderea mare pe care o ocupă activitatea independentă a copiilor, consacrată rezolvării sarcinilor de învăţare, în vederea elabor ării unor componente acţionale (priceperi, deprinderi). Ca şi momente ale activit ăţii, verigi mai relevante, le amintim pe urm ătoarele: moment organizatoric, precizarea temei şi a obiectivelor activităţii, actualizarea sau însu şirea unor cunoştinţe necesare activit ăţii, demonstraţia sau execuţia modelului de către educatoare, antrenarea copiilor în realizarea activităţii cu ajutorul educatoarei, realizarea independent ă a exerciţiilor/ lucrărilor de către fiecare copil, analiza rezultatelor individuale obţinute şi evaluarea activităţii în ansamblu. 

Pentru aceste tipuri de activit ăţi didactice (mixte, de predare-învăţare şi de formare de priceperi şi deprinderi intelectuale şi practice), cele mai importante evenimente metodice/ momente ale instruirii, general valabile, sunt: 75

 Tema  Te ma 2: Produse curriculare specifice înv ăţă  ăţ ă mântului m ântului pre ş  ş colar  c olar 

Moment organizatoric; Captarea aten ţiei; Enunţarea scopului şi a obiectivelor urmărite; Reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior; Dirijarea învăţării; Obţinerea performanţei; Asigurarea conexiunii inverse (feed-back-ului) Evaluarea performanţei şi argumentarea evalu ărilor. Aceste evenimente pot fi prezente în tipurile de activit ăţi menţionate, ceea ce nu înseamn ă, însă, că structurile didactice ale activit ăţilor sunt rigide, inflexibile; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei activităţi didactice poate fi variabil, nu exist ă etape absolut obligatorii, iar ierarhizarea, succesiunea succesiunea lor se poate modifica, de la caz la caz. • • • • • • • •

Activitatea didactică de recapitulare şi sistematizare Acest tip de activitate vizeaz ă, în principal, consolidarea cuno ştinţelor  însuşite, dar şi aprofundarea lor şi completarea unor lacune, prin demersuri recapitulative, care nu presupun reluarea într-o form ă identică a unităţilor de conţinut însuşite anterior, ci presupun reorganizarea cunoştinţelor şi achiziţiilor; între acestea se stabilesc noi corela ţii, noi legături cauzale, în baza c ărora se elaboreaz ă noi generalizări, toate acestea stimulând mecanismul transferului. Anumite cunoştinţe şi achiziţii, o dată asimilate, vor putea fi valorificate în vederea rezolv ării sarcinilor de  învăţare ulterioare. 

Activitatea didactică de verificare, apreciere şi evaluare Scopul fundamental al acestui tip de activitate este acela al evalu ării randamentului şcolar. Prin astfel de activit ăţi se urmăreşte verificarea volumului de informaţii asimilate, a nivelului de formare al priceperilor şi deprinderilor, precum şi evaluarea rezultatelor ob ţinute de preşcolari în activităţile didactice. Structura unei astfel de activit ăţi poate fi următoarea: precizarea con ţinuturilor care urmează să fie verificate, realizarea de demersuri de verificare a conţinuturilor, aprecierea şi evaluarea rezultatelor preşcolarilor. 

76

ăţ ă mântului pre ş colar. Instrumente didactice Pedagogia înv ăţă

Exemple de proiecte de activitate didactic ă :

Exemplul 1: PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ Data: Propună Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN Unitatea de învăţă învăţământ: mânt: Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 Târgu Mure ş Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Tema anuală anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă?” Subtema: „În lumea insectelor” Tipul de activitate: Activitate didactică de predare-învăţare Locul de desfăş desfăşurare: urare: Sala de grupă Obiective de referin ţă referin ţă:: – să exploreze şi să descrie verbal fenomene, procese din mediul înconjur ător, folosind surse de informare diverse; – să comunice impresii, idei pe baza observ o bservărilor efectuate; – să diferenţieze materialele, instrumentele de lucru şi regulile de utilizare a acestora; – să compună în mod original şi personal spa ţiul plastic. Obiective opera ţ opera ţionale: ionale: O1 – să interpreteze corect cântece şi jocuri cu text şi cânt respectând elemente de tehnică vocală (poziţie, respiraţie, dicţie, emisie); O2 – să descrie etapele evolutive din viaţa unui fluture, pe baza vizionării imaginilor Power Point şi a planului de întreb ări; O3 – să exerseze deprinderi practice şi gospodăreşti (îngrijirea şi întreţinerea obiectelor, a plantelor, a mediului în care tr ăieşte); O4 – să identifice şi să analizeze diferite insecte, cu ajutorul imaginilor prezentate de educatoare; O5 – să utilizeze în mod corect materialul pus la dispozi ţie (insectar, album cu imagini, fişe de activitate independent ă, forme de paste, lipici, puzzle, pensule, figurine de lut, forme de gips). Motiva ţia  ţia opera ţ opera ţionaliz ionalizăării temei: Activitatea este valoroasă prin faptul că preşcolarii au posibilitatea de a discuta despre lumea care îi înconjoar ă şi despre vieţuitoare. Activitatea educă şi stimulează gândirea critică cerându-le copiilor să analizeze situaţiile problemă din cadrul întâlnirii de diminea ţă, să găsească soluţii predictive, toate acestea sub amprenta propriei experien ţe de viaţă. 77

 Tema  Te ma 2: Produse curriculare specifice înv ăţă  ăţ ă mântului m ântului pre ş  ş colar  c olar 

1. Resurse procedurale : a.  Metode şi procedee didactice: didactice: conversaţia euristică, explicaţia, activitatea independentă, observarea, demonstraţia, învăţarea prin cooperare (pe grupe), explicaţia, demonstraţia, exerciţiul de creaţie. b. Forme de organizare: frontală, pe grupe de copii, individuală.  2. Resurse materiale materiale: * Computer – prezentare PowerPoint, insectar, album cu o ilustra ţie reprezentând diferiţi fluturi, imagini reprezentând metamorfoza fluturelui, fişe de activitate independentă, diferite forme de paste, lipici; * Şorţuleţe, mănuşi, antene; * Puzzle cu insecte; * Tempera, palete de culori, pensule de diferite m ărimi, figurine de lut, forme de gips, material moale pentru şters, şerveţele, folie protectoare, elemente din mediu, casetofon, CD. 3. Evaluarea: – frontală, realizată pe parcursul activităţii; – finală, realizată prin analiza produselor activităţii.  4. Resurse  4. Resurse temporale: o oră  Detalierea etapelor, etapelor, a conţ inuturilor  inuturilor şi a situaţ iilor iilor de învăţ are are (Activitatea educatoarei)

 Dominante vizate:  Asimilare - Formare - Dezvoltare (Activitatea copiilor)

Pregăteşte materialul pentru activitate. activitate. Întreaga activitate a zilei se desfăşoară sub pretextul organizării unei petreceri a prieteniei, care are loc în crâng. 2. Captarea Întâmpinarea Întâmpinarea tuturor celor aten ţiei  ţiei prezenţi în grupă se va realiza printr-o scurt ă poezie: „Bună dimineaţa vouă  , Tuturor celor veniţi! Bună dimineaţa, pici,  M ă  ă bucur că eşti aici!  A început o nouă zi, Bună dimineaţa, copii!” Educatoarea, costumat ă în albină, le vorbeşte copiilor

Copiii vor intra în sala de grupă interpretând un cântecel vesel de primăvară, după care se vor aşeza în cadrul amenajat.

 Evenimente didactice 1. Organizarea activităţ activităţii ii

 Evaluare  Forme

Tehnici, instrumente

Copiii recită versurile poeziei.

Impuls emoţional

78

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

3. Anun ţarea temei noi

4. Desfăşurarea activităţii şi dirijarea învăţării

despre munca pe care a depus-o până acum pentru a-şi aranja stupul, însă este  întreruptă de către greieraş, care, morocănos şi supărat, nu crede că a venit primăvara. În discuţiile despre insecte vor fi inserate cântecelele: „Copă celul din gr ăd  ină ”; „Albiniţa”; „Fluturaşul meu”; „Cântecul greieraşului”; Greiera şul şi albina îi vor răsplăti pe copii pentru efortul depus oferindu-le simbolurile specifice centrelor pregătite. Sub pretextul nevoii de a decora locul petrecerii şi de a-l ajuta pe greiera ş, educatoarea îi familiarizează pe copii cu sarcinile specifice fiecărui centru, explicându-le ce au de lucru. Centrul ŞTIINŢĂ: „Fluturele” Un grup de 5 copii se va deplasa în acest centru, pe masă fiind pregătite materialele necesare pentru  începerea activităţii: album cu o ilustraţie reprezentând diferiţi fluturi, imagini reprezentând metamorfoza fluturelui, fişe de muncă independentă, diferite forme de paste făinoase, lipici, calculator, prezentare PowerPoint. Educatoarea va prezenta un material având ca subiect fluturii. Apoi se va discuta pe marginea imaginilor şi copiii vor studia fluturii din enciclopedie.

Participare

afectivă

Copiii răspund la diferitele întrebări şi interpreteaz ă cântecele.

Conversaţia

Copiii primesc semnele specifice fiecărui centru. Copiii î şi vor alege centrele după semnele primite de la personaje.

Participare

activă

Copiii se deplasează la centrul de Ştiinţă

Copiii urmăresc prezentarea la calculator Copiii vor viziona un scurt film despre metamorfoza fluturelui, urmând ca apoi să completeze fişa individuală.

79

Conversaţia Evaluare orală Fişa de lucru

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Planul convorbirii: - Ce este fluturele? - Care sunt părţile corpului său? - Cu ce se hrănesc fluturii? În 4 coşuleţe se află paste făinoase de diferite forme şi mărimi, pe care copiii le vor folosi pentru a reda ciclul vieţii unui fluture: - Paste mici asemănătoare cu orezul reprezentând oul pe care îl depune un fluture adult pe frunză. - Paste spiralate reprezentând omida. - Paste sub formă de scoică reprezentând pupa. - Paste fundiţă reprezentând fluturele.

Evaluare Copiii observă pastele orală şi găsesc asemănările. Pe o coală de carton A4 împărţită în 4 vor lipi pastele şi frunzele, respectând ordinea corectă a etapelor de viaţă ale fluturelui.

Explicaţia

Centrul JOC DE ROL: „Harnicele furnicuţe” Copiii vor descoperi Într-un colţ al sălii este materialele şi vor obamenajat ă o poieniţă în serva caracteristicile care există copaci, pietre, acestora. căsuţa greieraşului, dar şi Copiii î şi vor pune deşeuri lăsate de excursio- şorţuleţul, mănuşi, niştii care nu ştiu cum să antene şi vor începe păstreze mediul curat sau să cureţe poieniţa de nu doresc acest lucru. mizerii. Vor strânge Educatoarea va discuta cu hârtiile, vor vărui copiii despre ceea ce au de pomul şi rondoul de făcut. flori, vor răsădi florile Va urmări ca, în timpul  în jardiniere, vor aşelucrului, să se menţină or- za frunzele şi florile dinea şi curăţenia pe masa pe pom şi vor zugrăvi de lucru şi copiii să nu se casa greieraşului. deranjeze unii pe al ţii. Centrul MANIPULATIVE: „Insecte” – puzzle Pe masă sunt aşezate cutii cu puzzle reprezentând insecte (albine, fluturi, greieri, furnici, mămăruţe).

Chestionare orală

Copiii vor îmbina piesele de puzzle, şi la final, vor prezenta imaginea obţinută, albinei şi greieraşului.

80

Evaluare individuală

Conversaţia

Evaluare Activitatea indivi- independentă duală

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

5. Evaluarea produselor activităţii

6. Încheierea activităţii, realizarea de aprecieri şi argumentarea acestora

Centrul ARTĂ: „Albine şi buburuze” Un grup de copii se va deplasa în acest centru, pe masă fiind pregătite materialele necesare pentru a Ascultă explicaţiile picta siluetele de lut şi gips. educatoarei. Explicaţiile se vor oferi sub formă de versuri: „Azi albina-i supă rată  Fiindcă  , ea şi buburuza S-au trezit, aşa de-odată  C ă ele sunt dezbr ăc  ate. Urmăresc cu atenţie  Albiniţa azi vă roagă  modul de lucru. Să le dă m viaţa şi culoare Copiii execută lucrăSă poată zbura la floare.” rile întinzând culorile Se va demonstra copiilor pe figurine cu ajutomodul de lucru corect. rul pensulelor, având Înainte de începerea lugrijă să acopere crului se vor executa împreună câteva exerciţii pen-  întreaga suprafaţă. tru dezvoltarea mu şchilor mici ai mâinilor. Copiii trebuie să picteze ghivecele de lut în culorile specifice pentru albine (galben şi negru) şi figurinele de gips în culorile pentru buburuze (roşu, Copiii execută negru şi alb), diluându-le doar cu câteva pic ături de lucrările folosind instrumentele puse la apă. La sfârşit trebuie să deseneze cu carioca pe fie- dispoziţie. care mămăruţă câte 7 buline şi să picteze jumătate de minge cu maro, aceasta reprezentând capul albinei. Copiii vor fi ajutaţi să lucreze corect, cu atenţie, fără După ce vor picta fisă se grăbească, menţigurinele de lut, copiii nând ordinea şi curăţenia vor duce lucrările pe masa de lucru, să păsrealizate în spaţiul treze o poziţie corectă a special amenajat corpului în timpul activităţii. pentru petrecere. După ce toate patru grupurile au desfăşurat activităţile, se vor evalua lucr ările realizate de c ătre copii, antrenându-i şi pe ei în evaluare şi în autoevaluare.

81

Activitatea independentă

Evaluare finală

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Se vor face aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea, se vor argumenta şi vor fi recompensaţi copiii merituoşi. Copiii, costumaţi, vor dansa împreună cu albina şi greieraşul hora prieteniei pe ritmurile unei melodii vesele.

Exemplul 2: PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ Data: Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Aurica CRĂCIUN Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu Program Prelungit „Târnava” Sighişoara Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Categoria de activitate: Activităţi liber alese (ALA) Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă?” Subtema: „Hristos a înviat!” Tipul de activitate: Activitate didactică de formare de priceperi şi deprinderi practice ADP: Rutine – Gustarea Întâlnirea de dimineaţă Tranziţii – Joc de relaxare “Fluturaşul”  Activităţi pe centre de interes: 1) Artă: „Puişori” – confecţionare „Încondeiăm ouă pentru Paşti” 2) Ştiinţă: „De Paşti, la bunica în ograd ă” – fişe de lucru Obiective opera ţionale: 1) Artă: – „ Puişorii” – confecţionare: Obiective opera ţionale: – să folosească materialele găsite la acest sector (vat ă, mărgele, hârtie cartonată), în vederea realizării „puişorilor”; – să aplice corect etapele de lucru prezentate de educatoare. – „ Încondeiăm ouă pentru Paşti”: Obiectiv opera ţional: – să folosească materialele găsite la acest sector (ou ă, carioci, coşuleţe), în vederea „încondeierii ouălor” în modalităţi estetice şi creative; 82

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

2) Ştiin ţă: – „De Paşti, la bunica în ogradă” – fişe de lucru: Obiectiv opera ţional: – să analizeze cu atenţie fişa de lucru, şi să o completeze respectând indicaţiile primite. Locul de desfăşurare: Sala de grupă. Scopul activităţii: Să cunoască obiceiurile specifice sărbătorilor de Paşti. Obiective de referin ţă: – Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor cât şi în calitate de auditor; – Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice; – Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice; – Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el; – Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. Strategia didactică: • •

Tipul de experienţă  de învăţare: prin exerciţiu. Sistemul metodologic (metode şi procedee didactice) : conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul.

•

•

Sistemul mijloacelor de înv ăţă mânt: fişe de lucru, ouă, carioci, coşuleţe, iarbă, vată, mărgele, lipici, hârtie, creioane colorate. Forme de organizare a activit ăţii preşcolarilor : frontal, pe grupuri. Desfăşurarea activităţii didactice:

Secvenţ ele activit ăţ ii 1. Moment organizatoric

Conţ inutul ştiinţ ific Educarea copiilor  în spiritul ordinii şi al disciplinei

Rutina

 Activitatea educatoarei

Activitatea zilei va începe cu întâlnirea de dimineaţă. Salutul porneşte de la educatoare prin recitarea unei poezii-salut:

„Dimineaţa a sosit Toţi copii au venit În semicerc să  ne adună m Cu toţi să  ne salută m.”

Copiii sunt rugaţi să se aşeze, în semicerc, pe perniţe. După salut, vor urma discuţiile de grup care cuprind: a) prezentarea musafirilor; b)observarea sălii de grupă; c) completarea în calendarul naturii; d) discuţii despre tema săptămânii „Hristos a înviat”.

83

 Metode şi procedee didactice

Conversaţia

 Te ma 2:

Secvenţ ele activit ăţ ii 2. Activarea şi reactualizarea unor cunoştin ţe anterioare 3. Enun ţarea scopului şi a finalităţilor urmărite

Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Conţ inutul ştiinţ ific

 Metode şi procedee didactice

Educatoarea dialogheaz ă cu copiii  în legătură cu subiectele abordate în ziua precedentă. „Hristos a înviat!”

(obiectivelor)

4. Prezentarea regulilor activităţii

Artă

Ştiinţă

5. Ob ţinerea performan ţei şi fixarea ei

 Activitatea educatoarei

Artă

Ştiinţă

Le prezintă copiilor tema activit ăţii şi precizeaz ă acţiunile practice pe care le vor realiza în cursul zilei. Anunţă activităţile realizate pe centre de interes: - Artă: - „Puişori” – confecţionare - „Încondeiăm ouă de Paşti” - Ştiinţă: -„De Paşti, la bunica în ogradă” Îi roagă pe copii să se comporte frumos unii cu alţii, să asculte cu atenţie sugestiile date şi să lucreze ordonat în echipe. Educatoarea îi roag ă să se împartă pe centre de interes şi le explică sarcinile de  îndeplinit. Artă: copiii vor lucra corect şi îngrijit la confecţionarea puişorilor; - ei vor încondeia ou ă exprimându-şi liber simţul estetic şi creativ. Ştiinţă: copiii vor rezolva corect fi şa de lucru, după indicaţiile educatoarei. - În timpul realizării activit ăţilor pe centre de interes, copiii vor fi întrebaţi despre semnificaţia Sărbătorilor de Pa şti. - Educatoarea va trece pe la fiecare sector şi va observa modul de lucru al copiilor, dând explicaţiile necesare. Educatoarea, împreună cu copiii, observă puişorii şi discută modul de realizare practic ă şi îi întreabă dacă le-a plăcut sarcina de lucru. Puişorii vor fi puşi în coşuleţe. Educatoarea va adresa câteva întreb ări,  în vederea fixării noilor achiziţii.

Conversaţia

Educatoarea iniţiază un dialog în legătură cu modul de încondeiere a ouălor, în vederea fixării noilor achizi ţii. De asemenea, se discut ă despre persoanele pentru care au fost preg ătite ouăle. Ouăle pregătite pentru Paşti vor fi puse  în coşuleţ.

Conversaţia euristică

84

Explicaţia

Conversaţia euristică Explicaţia Exerciţiul Explicaţia Exerciţiul Conversaţia euristică Explicaţia Conversaţia Conversaţia

Conversaţia

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Secvenţ ele activit ăţ ii

Conţ inutul ştiinţ ific

6. Intensificarea reten ţiei şi asigurarea transferului

7. Evaluarea performan ţei

8. Aprecierea rezultatelor activităţii

Educarea copiilor în spiritul ordinii şi al disciplinei Tranziţia

 Activitatea educatoarei

 Metode şi procedee didactice

Copiii vor completa individual fişele de lucru, după care, educatoarea le va expune în spaţiul destinat expozi ţiei pentru Sărbătoarea de Paşti. Fişele de la sectorul „ştiinţă” vor fi expuse pe un panou, ouăle de la „art ă” vor fi aşezate în coşuleţe şi, de asemenea, puişorii, purtându-se discuţii în legătură cu activitatea desf ăşurată. Toţi copii vor trece pe la fiecare sector, pentru evaluarea rezultatelor activit ăţii.

Educatoarea va realiza aprecieri verbale, atât pe parcursul activit ăţii, cât şi la sfârşitul acesteia, în leg ătură cu modul de lucru, individual şi în colectiv al copiilor şi cu comportamentele cognitive şi sociale ale acestora. Îi roagă să facă rândul, după care vor ieşi din sala de grupă. Pentru destindere, se propune „Flutura şul” – joc de relaxare.

Conversaţia

Exemplul 3: PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTIC Ă Data: Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Anca Loredana POP Unitatea de învăţământ: Grădiniţa cu Program Prelungit Manpel Târgu Mureş Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa preg ătitoare Domeniul experien ţial: Domeniul estetic şi creativ (DEC) Categoria de activitate: Activitate practică Tema activităţii: „Marionete” Tipul activităţii: Activitate didactică de formare de priceperi şi deprinderi practice Forma de realizare: Activitatea independentă Locul de desfăşurare: Sala de grupă Scopurile activităţii: formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică; dezvoltarea simţului practic şi estetic; dezvoltarea creativităţii în cadrul activităţilor practice; •

• •

85

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Obiective opera ţionale: să identifice materialele folosite pentru realizarea lucrării; să selecteze materialele de lucru necesare realiz ării lucrării; să verbalizeze acţiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat; să aplice tehnicile învăţate în realizarea produsului; să î şi exprime opinia în legătură cu lucrarea proprie şi cu lucrările celorlalţi şi să o argumenteze. Strategia didactică: Tipul de experienţe de învăţare: active şi interactive. Sistemul metodologic (metode şi procedee didactice): exerciţiul, conversaţia, povestirea, activitatea independentă, observaţia, explicaţia, demonstraţia. Sistemul mijloacelor de înv ăţă mânt: linguri de lemn, fire de lân ă, deşeuri textile, nasturi, mărgele colorate, fire de textile colorate, carioca, aracet. Forme de organizare a activit ăţii preşcolarilor : frontală şi individuală. • • • • •

• •

•

•

Secvenţ ele Conţ inutul ştiinţ ific Strategiile didactice didactice 1. Moment Se asigură condiţiile pentru buna desf ăşurare organizatoric a activităţii. Se pregăteşte materialul didactic necesar activităţii. 2. Captarea Captarea aten ţiei este asigurat ă printr-o Conversaţia aten ţiei poveste-dramatizare: „Capra cu trei iezi”. Povestirea Pentru a crea şi a interpreta personajele, se recurge la câteva marionete, realizate pe linguri de lemn. 3. Anun ţarea În finalul dramatiz ării, se iniţiază o scurtă Conversaţia temei noi conversaţie cu copiii în legătură cu persona jele din poveste şi li se comunică faptul că, în cursul zilei, în cadrul activit ăţii practice, vor Observaţia realiza şi ei personajele preferate din cadrul poveştilor cunoscute. 4. Explicarea Li se arat ă copiilor personajele model, şi Explicaţia şi anume: capra, iezii şi lupul, li se cere s ă le Observaţia demonstrarea observe atent şi se precizeaz ă faptul că Demonstraţia procedeului marionetele lor vor fi diferite în funcţie de de lucru personajul lor preferat. Observaţia Se explică şi se demonstrează etapele de lucru: a) Din deşeurile textile primite se decupeaz ă hainele care vor îmbrăca lingura de lemn. Explicaţia b) Tot din deşeuri textile se vor decupa şi Demonstraţia ochii, gura, nasul, mâinile şi părul. Pentru alcătuirea ochilor, copiii primesc şi nasturi şi mărgele colorate. Din fire textile colorate se poate realiza p ărul. c) După ce se confecţionează hainele, ochii, gura şi părul, după preferinţe, cu ajutorul

86

Strategii de evaluare

Observarea sistematic ă a activităţii şi a com-

portamentu-

lui copiilor

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

5. Dirijarea învăţării

6. Intensificarea reten ţiei şi asigurarea transferului

7. Evaluarea activităţii şi a lucrărilor realizate şi argumentarea evaluărilor

8. Încheierea activităţii

aracetului se lipesc pe lingura de lemn. Pe partea de sus a lingurii de lemn vor fi lipi ţi ochii, gura şi părul, iar partea de jos a lingurii de lemn, respectiv b ăţul, va ţine locul corpului personajelor. Lingurile sunt îmbrăcate cu hainele realizate de copii şi, astfel, fiecare lingură de lemn va reda un personaj îndr ăgit din poveştile preferate ale copiilor. Înainte de începerea activit ăţii, li se propune Observarea copiilor să efectueze câteva exerci ţii de încăl- Conversaţia sistematic ă zire a muşchilor mici ai mâinilor: «cânt ăm la Exerci ţiul a activităţii şi a pian, vine ploaia, bate vântul, închidem-deschidem pumnul». Explicaţia comportaÎn timp ce copiii lucrează, nu li se va expune mentului un model, pentru a-i determina să fie creativi copiilor şi inventivi. Pe un fundal muzical plăcut şi liniştitor Exerci ţiul liniştitor, copiii realizeaz ă, la alegere, persoActivitatea Observarea najele preferate din pove ştile cunoscute. independentă sistematic ă În timp ce copiii lucrează în mod indepena activităţii şi a dent, educatoarea va urm ări acţiunile şi Conversaţia comportamentul copiilor şi, dacă va fi Explicaţia comportanecesar, va interveni cu indica ţii şi explicaţii mentului suplimentare, va corecta eventualele gre şeli. copiilor Se realizează o trecere în revist ă a finalităţii Probe de activităţii realizate, a materialelor utilizate, a Conversaţia evaluare tehnicilor valorificate, determinând copiii s ă orală verbalizeze ac ţiunile efectuate şi să exprime propriile opinii, idei şi sentimente legate de activitate. Li se recomandă copiilor, ca acas ă, să confecţioneze şi alte personaje preferate. Pentru evaluarea lucrărilor, se va ţine cont de originalitate, flexibilitate, aspectul estetic geConversaţia neral al lucr ării şi de modul de lucru (corectiIntertudine, caracter ordonat, creativ) al copilului. Explicaţia evaluarea Evaluările realizate se vor argumenta, astfel  încât copiii să înţeleagă de ce activitatea lor şi Coevaluarea produsele realizate au fost apreciate şi evaluate într-un anumit fel. Cu personajele confecţionate de copii se vor realiza piese de teatru de p ăpuşi, în care ei vor mânui marionetele şi, de asemenea, se vor folosi de acestea şi în cadrul dramatiz ărilor şi al expunerii unei poveşti. În încheiere, li se ofer ă copiilor recompense şi Conversaţia sunt felicitaţi, în mod special, cei care au dat dovadă de imaginaţie, originalitate şi creativitate în realizarea marionetelor.

87

      Ă

   C    I    T    C    A    D    I    D    E    T    A    T    I    V    I    T    C    A    E    D    T    C    E    I    O    R    P

  :    4    l   u    l   p   m   e   x    E

 .   e    i      ţ   a   r    i   p   s   e   r   e    d   e    l    i    l    )   ;   u    C   e  .   g   r   e    E   e   a   c   r    i    D   o    t    i    (    t   s     ş   a    i   v    t   r   c    i    t   e   u   u    t   a   p    d   c   e   e   e   a   r   c  .   r   c    i   e   a   n    t    i    î    d     ş   c     ş   a    i   e  .   e   c   e    t   ;    i      ă    P    d    t   r    l   a  .   c      ă   e   e   e    l    i   s   o   u    t    t   a   z   e    d   t   c   e   s   r    i   r   a    l   u   z    l   a   e   a    E   c    d    l   u   e   o    l    i   m   u   a   c   n   r   p     ş   u    i    i   r   m    i  .   u    t   m   u   s   e    h    i   r   o   r   r   n   a    l    t   s   e   u   g   o   a    i   e    i    i    t   ;    ,   r   c     ş   n    N   S   r    i    t   e      ă      ă   e   o      ă   m    t    U    b   a   r   p   n   c    i   n   i    b    I    ”   o   r   e   o   r   u   e   o   a    j    r    C   v   a   e    f    d    D   p  .   r    f   u   n   l   o    i    t   o   v    i    i        Ă   a    l   c   o    i      ă    i     ş   n   d   i      ă   u      ţ    i    î    t   c    R   n    l   e      ă    )   r      ă   r   p   m   r   n   e   a    t    C   â   u   m   a    î   o    i    C    t    t   u   i   z   r    l    l   x   c   a    t   a    L    i    T   n   a   e   a    i    î   c  „   r      ă   p   u    i    b    b    i    t    D    i   n    l    ?   a    i    i   e    i   g   r    t    (   s    t   n    d    l    i   e      ă   u   e   p   u   u   g    l    l   p   e    l   e   s   n   p   o   r    d   o   p   c   a   e   u    A   n  ,   n   a   m   s   a   g   n   s    î   m   a   r    l   n   u   c   m    i    i   a    â   o    î   e   e   e   a    t   r   a   r  ,    )    â   r    t    l   e  ,    i    t   n   o   o    d   d   c    i   s   m    t   r    l   o   e    A   n   u   n   z   e   o      ă    t   e    î   c   u    P    l   e      ţ   a   s   r    L   e   a      ţ   v     ş   n   e      ă   p   m  ,    f   a   e   r   n   e   o    i   e   c   s    A    f   s    i   o   e    i   r   m   a    (   r   v      ă    l    t   p    i   u   r   n   e   c    t    i   e    l   e    î   p   a   o     ş   o   r   p   r    i  ,   e    t    i    t   x   c   v    l   s    i   e   o   u   s    i   s   p   c    i     ş   g   e    i    i     ş   o    t   e   e   e    t   e   e   n   d   c    i   s    l    d      ă   m   r    d   u   e   u   r   c   r   r      ă   u   e   r   z   a   r    b   e   p   e   o   a    P   g   r   c    t   r      ă    i   e    t    l   o   e   c   x    i   r    t     ş   c   p   o   n   m   r   n   a    i   m   e    i   p   e      ţ    â    l   u    i    t   n   e   a    d   i    i   e    i    i   e    i   r   c   p   b      ă    L   c    i   r      ţ   c   p     ş   o     ş   c   n   a    i    l   m   p     ţ   a   a    i    l   a   p   a    i   r    t    i   u   n    i   e    i   e   m   z    t    i   p     ţ   c   e   c   u   d    l   u   i    d   r    l    i    t    i   u    i   r   e   x  ,   n   i   u   r   n   e     ş      ă   n   u   v   a   n    d   r    t   e   r   g   e    î    â    d    t   u    i    t    d   o   c    i   e    i    t   o   s   n   t   g   e   e    G   i   n   n    t      ă    i   v    â   u   c   c   m     ă   e    t   c   e    ”   a   c   m  a    d   r   a    l   u   v      ă    t    d   e    !   s      ţ   r    /    i   o    t   c   e      ţ   e   r   e   c    C   t    i   e    t   u   a   z    i   a    I   e      ă    G   I     ş   a    l  „   o   c    i   a   e    i    D   e   v   :    l    A   n   n   n   v    t   a   c     ş    t   :   :    i    t    i    î   e   a   :   e   :   v    t   u   s    S   n   u   e   r   u   e   e   c   :   e   e   n   l   a   z   e    i    î    î    â   n   l    l   a   a   r   e    t   a   r    t   e   e   e   a    i   e   e   a   r   :   e   a   v    d    A   a   r   u      ţ    d   e   r   r   n   o    i   z   c   p    i   v    t    i   :   r   r   a      ţ   o   m    i   a    i   r      ă    i   u    l   a   a    i    l   e   a    l   s      ţ   o    t   e   s   e      ă    i   a   p    t   g   r   o   v   v   v   s   o   n    i   e      ţ    N   i    t    t      ă   u   x    i    i   e      ţ   s    f   n   o   e    t   u   t   a     ş    t      ă   :    t   e    t    i   r   u   e    i    i   :    l    t    l   a   e   o   n   :   m    b   s   m   r   a   c   r   r    i    i   r   v   v    i   v   m  o   e   o    t   u   u   e      ă    d   r   e   v     ă    i   n   p   a      ă    i    f   s      ă   s      ă   s      ă   s   p   î    t    i    t   v     Î    C    F    S    C    C   p   u   s   p   e   :   c    t    i    H    l   –   –   –   r   r   e    d   a  „   x   e   a   a    t   o    1    2    3   –   c    4   e   o   a    d   a    d    G   :   m   e   u    t   a   e    i   r   –   –   –   –   –   –    O    O    O      ă   a    /   v   O   m    i    l    i   r   n   a    i   e   e    l

  o   e   u   o   a   m  n   d   d   r    f   n   t   n   :   e   e    l    l   u   I   g   a    l   a    t   e   a   u   u   p   u   p   t   e    i   m    t   v    t   m   b   p   c   o   a   o   r   n   i   a   e   u   o   i   o   c    D   P   U   N   C   T   S   D   T   L   S

  r   o    F

   i    t   c   e    i    b    O

 ,   c    i    t   c   a    d    i    d    l   u   c   o    j   ,    l   u    i      ţ    i   c   r   e   x   e  ,   a    i      ţ   a   c    i    l   p   x   e  ,   a    i      ţ   a   s   r   e   v   n   o   c  ,   a    i      ţ   a   v   r   e   s    b   o   :    )

 ,   r   u    t   a   n   n    i    d    l   a    i   r   e    t   a   m  ,     ş   a   r   u   p   e    i  ,    D    C  ,   n   o    f   o    t   e   s   a   c  ,   e      ţ   e    l   u     ş   o   c  ,   e  .    i    t    i   r   s   u   p   o  .   p   u   v   r   e    i   c   n   n   g   e   e   c      ă      ă    i   p    t   u   b    i   c  ,     ş   o   e    l   a    d  ,   s   a    i    i   n    d    i     ş   e    t   n   o   e   r   p   o   e   r    f    d      ă   m   :   e   o   u   c   r  .   c   o   o   o   e      ă   r   r    l    i   :   v   p  ,   v    t    i   e    t   e   n    l    i    i   c      ş    â   e    t   a   r    i   m    i   :   e    â        ţ         ă   e    d        ţ    h        ă   r   a   o         ă    t        ţ    t  .   v   n   i   v         ă   e   a   n    i    i    i    î    d   t   v   m      ţ   n    (   a   e    i    î   a   r   c   r    d    t   o   a   e   c    l    i   s    d   g   n   r    f   e   o  ,   r         ă   o    l        ţ    l   o   e    i   a   o   m  c   m   i   z   n   e    d   a   a    i   e   o   o   g   n   r    t   a    d   l   e    j   e   g    i    i  ,   r   p   r   m   a   o   x   m   o   e    l   e   e    l   e   r   e      ţ    d    i   u   u   :    t   u      ă    d   s   e    l   m   m   c   c   e   e   e   s    i   u   m    t    t    t   r   p    i   s   v   s   o   c    i   o    i   o   r   a    T   S   p   S   b   F    d

   i    d   a    i   g   e    t   a   r    t    S

       •

       •

     ă

       •

       •

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

  e   e   e   e   c    d    i    d   e    t   o   c   c    t   a   e   o   r   p   d    i    M   i    d     ş

   i      ţ

  e    l   e   v   a   n    i    t   o    i   c      ţ   e    i   r    b   a    O  e   p   o

  :   e   c    i    t   c   a    d    i    d    i    i      ţ      ă    t    i   v    i    t   c   a   a   e   r   a   r   u     ş      ă    f   s   e    D

  a   e   r    t   o   a   l    t    i    i   v   i   p    i    t   c   c   o    A

  e    t   s      ă   e    t   s   c   e   a    f    i   e   n   d   a     ă  .   m     ţ   a   i    i    f   r     ş    î    i   a     ă   c    i    i   o    i   r   u   p   c   v   o   u   o   r    C   b   p

     ă

  z   a   e     ş  .   a     ţ   e   e   s    i   n    i   r    i    i   e   p   p   o   e C  p

   i   a   e   e   r    t   a   a   o    t    t    i   a   v    i   c    t   u   c   d    A  e

 ,    l      ă   e   r    î   z   n      ă   a    i   e   s   u   r    i  .   n    t   r   e    i   e   e     ş    i   p  ,   u   a   c  .   r      ţ   r    i   r   e   e   c   e   e     ă    i   c   p   p   r   u   v   p   e   r   c   n   t   e   u   s    i    i   s   e   p   p    l   o   r   m   a   c   n   c    t   p    î   v   p    i   e    i   e    i    l   m    t   u    t   u   n    t    î   e   a    l    i   c    t   u    l   e   c   a    b   m   c    i   m  u   e      ă   a   a   p   e    t   e    i      ţ   n   a   m   c    l   u    d   s      ţ   a   v     ă    i   a   e   r   m  u    t   u    i   p    i   u   n   e   r    t    d   e   e   a   s   r    d    d   d   m   i   v  .   r  .    î   c    i   r    i    i   e      ă   t   e   o   a    t   e    t   a    i   r   u   r   p     ţ    t   a   c    l   c   e    l   a   e   v   p   e    l   a    t   p  .   a      ă    t    l   a  .   a   u   o   t   u    ş      ă   r    l   a      ă    i   s    i    l   z    l    i      ţ    i      ă   r   c    i   a     ţ   c     ă   s    t   e   e   l   u  .   a     ă    i    i     ş   n   u   r   a   v     ş    i   r   p   c      ţ    f    d   e   n   a   e   r    i   n   c    t   s   a   s    t   a   a   e   i   o   a   a   n   e   o   â   t   e   s    l   e   d   c    i    i    P   t    i   r   r    l    t    i   a   r    i   a    f   a    i    i      ţ   p   a   n    d   a   v   e   e   p   p   e    i    t   e   e   v   i     ş   s  ,   r   p   o   a    i   n   z    d   a   a   p   e    i   e   f   e   o   r   e   e   m  n   c   e   o   n   i   o   r   r   r   v   a   n   x   c      ă   d   c   o   r   e   a   u     ă   e   e   u   o   l   a   a    i    t   s   r   r   e   e   e   e    i   r   r   c   a    t    b   a    d   v    l   r   n   u   u   e   e   d   i   n     ă    i    i   e   n   o     ă   e    t   u   i   n   g    t   a   u   u   u     ş      ţ   g   v   e   r    t   e    i   c      ă   t   c    t   r   s      ă   r      ă   a   a   p   i   r   e   p   p   t   a   t    f   g   n    b   r   s   s   n   o   n   a    f   m   n   r   r   r   o   e   u   i   e   e   r   r   n   e   e   s   e   e   n   o   e   i   r   n   e     ă   r   a   e    i   o    P   p   S   d   P   S   c    d   L   p   p   S    Î   v   L   b   p   f

   l   c   u   i    t    f    i   u   n     ţ    i   n      ţ    i    i   n    t   o     ş    C

  r    i   o   i    l   n   i   e    i    i    i   n    i   p   d   r    l   o   o   i   p   c    l   c   a   u   i   s    t   e   r    i    d   r   a    l   c    i   a   u   p   s    i    d   n     ş    E   î

   ”    l    )   u   e     ş   r   a   a   r   x   a   u   l    t   e   u    l   r    F   e  „    l    d   c   u   o   c    j     (   o    J

  e   r   e   a    i   o      ţ    t    i   u    t   c   s      ă    i   g    D  e   r   p

  e    l  ,    d   u   ”     ă   e   r    O  n   t   a  „   a   a   e   o   v   r    t   a      ă   c   a   e   r    t   e   c   s    t   u   e   d   z    d   v     ă   s   e   o   v   e    P   n   o   p

  e   i    l      ţ   e   i      ţ      ă    t   n    i   e   v   v    i   c    t   e   c    S   a

  c    t    i   r   n   o   e   t   a   m   i   o   z   n    M   a  .   r    1   g   o

  a    i      ţ    i   z   n   a   r    T  .    2

  a   e    i   r   e   a     ţ    i    t   p   n   a   t   e    C  .   a    3

  a   e   r   a   i      ţ   n   e   u   m   e   n   t    A  .    4

  a   e    i   e   e      ţ   e   c   a    d    i    d   s   e    t   r   o   c   c   e    t   a   e   o   v   r   p   d   n    i    M   i   o    d     ş

  a   a     ţ    i   a     ţ    i    i      ţ   a   a   s   a   r   c   v    i   r    l   e   e   p   s   v   x   b   n   o    E   O   C

   C

  e    l   e   v   a   n    i    t   o    i   c      ţ   e    i   r    b   a    O  e   p   o

  a   a   i   a   s   v   r   r   e   e   s   v    b   n   o    O   C

   i      ţ      ţ   a

  a   l   a

   i   u     ţ    i      ţ    i   a   a     ţ    i

  v   v   c   r   r   r   e   e   s   e   s    b   x   b    O   E   O

   2

  e  .   a   n    t    i   e    t    i   v   a   t   c      ă   a    t   s   u   e   r    f    t    i   n   n   e   a   p   m  s   e    i   r    i   e    i    t   p   i   n   o   i C    ş    i    t   e      ţ

  e   p    l   u  .   c   e   a   l    l   e      ă     ţ   a   v   r   r   e      ă   s    l    b   f   o   a   e    i    i    i   s   p   e   o   r C   a   c

  a   a      ţ    i   a   a   s   v   r   r   e   e   v   s    b   n   o    O    C

   i      ţ

   O

 .    i   e    i     ş   o   l    i   e   r   e   p    l    l    i   a    i    i   e  ,   u   s   r    l      ţ   e   n   a   o    l    i    l   c   e   u     ş    i    f      ţ   e   d      ă   n   p   s    l   r   e    i   n  .      ă      ă   r   r    i   r   e     ă   o     ă   i   e    f    l   m    i    f   p   r   u   d   z   a      ă   u   a   o   n     ă   l   e   v    t    d    i   v   r    i   a   u   r    i   g   e   e   e   c   s    l   p   u   s   r    b   u   d   o   b   m   o O  c   e   C   o   f

  a   e   r    t   o   a   l    t    i    i   v   i   p    i    t   c   c   o    A

  a   z   u   a  .      ă   a   o   e   r    t    i   n   e   e   e   s   e   u   p   d   t    f    i    t   r   o   l   e   s   e   n   n   o   c   c    i   a   e   i   r   a   a   m  p    ş   u    i    l    t   r   e   s   e     ş   r   e   i    î   u   a   s    t    t    i   m    i    i    i   e   e     ă   r   v   d   g   p   t   e   i   o   n   t   r   c   n   e    C   i   a   î   p

   i   a   e   e   r    t   a   a   o    t    t    i   a   v    i   c    t   u   c   d    A  e

   l    i  .   e  .    l  .  ,   c   e   a   i  .   e   e   i   e      ă   u    i   e    l   r    l   n   r   r    d    ş    i      ă   n   e   r      ă   m   m  e   e   e   r    t   u   r    i    i   a   u   g      ţ    b    i   u      ă   e   m   u      ă   e   e    i    d    l   a      ă   r    l    f   r    t    i   r   n   g    i   u   p      ă   a    t   e   c  ,      ă   e   r   g   n   n   a    l   p   e   p     ă    d   r    i    d   g   o    i    d   m     ă   u   a   r   p   n   t    î    i    l   n      ă   e   e   c   r    f     ş   s    d    î   s    t   o   e   î   a   r    l   r   e    i   p  ,   s   e      ă  .      ă    l   e    i   e   p   u   e   a   u   v   r    i    l      ţ   n      ă   r   e  .    l   u   g    t    t   a   e   e   e   c    l    â   s   v   r   a   e      ă   p  .    l    i      ţ  .   r   m   n   i   a   m  a     ă   e   e   c   e   m  o   n   u   m   r   r    i   c   a   o   s  .    l   e   s   r   u    t   c  .   r    t   a     ş   a   e   e      ă   m    l    t      ă   s   u    l   e   s   p    l   a   e   a    b    i   u   g   c   c    l   e   r   o   r    b   l   a   i   r    j    n   t   o   e     ţ    i   e   r   e      ă   s   u   i   c    i   a   a  .   o     ş   m  n   n    t   o   n     ă   c   p   f   n   e   a   c    î   s   n   e    i   n   r      ţ   p   a   e   s   n    i   a   a  ,   z      ă      ă     ş   e   a   c    t   r   e   e    d    î   u    l    i    l      ă      ă   p   g   n   e   c   a   c    d   a   e   a   e    i    l   r   u   i    b   z   e   p   m   i   e   e    i    î   r   p   g   a   i    f   c   a    i    i   r   o    i   e    i     ş   z   n   v    i      ă   l   a    i   a   o   i     ş   u   o     ţ    i   r   r   e   l    d   i    i    t    f   p   r   p   u   u   p   g   a   s   e    t   r   r    l   o   o    l   p   u   e   e     ş   e   o   e      ă    i   c   o   e   c    b   o   u    i   a   e   p   e    i   r   s   s   c   a   a    b    î   c    t    i    t    i    l   c   c   o     ă   n   e   s   e  .   e   p   a   i   n    î   n    b   e   e    â   e   a    i   e   a   r    i   r   r   r   s    î    i   e   i   n   o   p   a   c   o   p   e    l   c    d   p   u     ă   e   p  ,    t   e   e   l   o   p   i   r      ă  ,      ă   c   p   î    i   c   r      ă      ţ   p      ă     ă    i   s  ,   c      ă      ă   a   u   b   i    b   e   n   f      ă   o   r   s   a   e   s   a   r    t   s   c      ă    i    i    b   n   a   g   a     ă   n   c    i   o   i      ă   a   o    i     ş   n   i   a   a   b    b   a    l   s  ,    t     ş   g   e   l    i   m   i    t   u   i   u   e   a   t   s   a   e    i    l   o   a   e   e    i    f   p   r   e   p   a    i   r   o   a   e    i   r   r   r    b   t   r    t   r    3   u   e   a   t   p   x   e   r   n   t   r   n     ş   c    i    l   r   r    t    t   o   a   c    i    i    t   e   e   a   r    î   c   u   r   o   n   c   n   r    î   n   a   p   a   p   u   o   n   a   d   c   u   n   r    î   r    î   s   c   e    i   e    â   i   p   i   e   m  e   m  e   i    d   l   o   i    i   u   n   u   e   î    i    l    i     Î   p   d   L     ă   c    h    Î   s    Î    L   i    L   î    P    ş    E   f    Î     Î    l    Î   c   r    Î

   l   c   u   i    t    f    i   u   n     ţ    i   n      ţ    i    i   n    t   o     ş    C

  e   i    l      ţ   e   i      ţ      ă    t   n    i   e   v   v    i   c    t   e   c    S   a

  a      ă   e   r   e   e   o     e   e    l   s   r    l    t    i    i   c   a   i    d   a   z   r    t   u   n   -   a    t   r   e    i    t    i   u   m   o   c   c   r    l   v   i   r   p    i   e   e   a    i   p   r    f   r   o    t    l   c   r   e   c   p    i   p   e    d    t    i   o   e   r    A   r   n    ş  .   p   d   p   i    5   a     ş    i

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

   2

   O

     ă

  a    i    l      ţ   u    i   a      ţ   s    i   r   c   e   r   e   v   x   n    E   o    C

 .    i     ş   e   r    l   a   u     ş    b   e   a   r   r    t   u   î   n   p   a   e   l    i      ă    d   v   n   r   u   e   s   p   s    b     ă O  r

 .   a   z   s    i   e   r    f    i    i   p   n     ş   r   a   a   u   s   m   t   e     ă    i   a   r     ş    t   e    î    i   p    i   z    i   o    i    i   o   p   r   c   o   u   s   e C   c    d

     ă    t

 .   -    D   a    t   n   C    î   s   e    i   e   c    î   p   a   i     ş      ă      ă    )    l   c    l    f   a   r   u     o   e   s    l    i   e    i    D   c   p   C    (   e   o    i    t   c   e   l   e   u   u   n   t   r   c   u   n   s   a   p      ă   e   s   p   s   e     ă   r    l   z   o   v   a    i   e      ă   r   r   a   p   r   c   a   o    d    t   u   s   a   c   o     ă   u    b   a    d   e   r   e   r E   a   t

  e   e   e   e   c    d    i    d   e    t   o   c   c    t   a   e   o   r   p   d    i    M   i    d     ş

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

   l   u    i      ţ    i   c   r   e   x    E

  e    l   e   v   a   n    i    t   o    i   c      ţ   e    i   r    b   a    O  e   p   o

  c    i    t   c   a    d    i    d    l   u   c   o    J

  a   a   r    t   s   n   o   m   e    D

   i      ţ

   3

   4

  e   n   e    t   a   u   n   c    i      ţ      ă    t    l   e   r   u    i     ş  .   c   s   e    l   a   l    i   u   r    i   c    i    i    t   e   u   p   n   s   o   â   r   e C   c   v

   i      ţ

   4

   O    O

   i    i      ţ    i   c  .   r    i   e   i   c   x   e   o   v      ă    t   a   u   c   e   r   e   i   x   z    l   e     ă    i    i    i   c   n   p   î   o   e C   d

  a   a   a      ţ    i    i      ţ   a   a   s   a   v   r   c   r    i   e    l   e   v   s   p   x    b   n   o    O    C   E

   l   u    i      ţ    i   c   r   e   x    E

   O

   i      ţ

  -    i  .   u   r    i   c    d  .    i   n   n   e    î   u  ,   r   a   b   o   a   m   t      ţ   u   r   a   c   u   s    d   u     ă    d   a    l   e   c   c   e     ă   v   s   r   e   d   e    i   n      ţ   s   r   a   b   o P   m   O

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

   2

   O

 .    i   e   r   a   o    t   a   c   u    d   a    l   e    i    l   e      ţ    i   n     ţ    i   e   a    t   a   c    t    i   n   l   u   p S   x   e

  a   e   r    t   o   a   l    t    i    i   v   i   p    i    t   c   c   o    A

  r   o  .    l   v    i      ă   r    i    t    t   u   a   s  .   e   u   s      ă    f   m    i    t   r   r   e   r   z   n   n   v   i   a   a   e   a   f   e   a     ş   m  p   e   a   r    d    i    l    t   n   e   e     ş    î   u   s     ş   u   s    i    i   p   a    i    i   s    i    i   e   r   o     ă   p   t   p   e   n   r   o   n   u   i   o    C   i   c     ş C

   i   a   e   e   r    t   a   a   o    t    t    i   a   v    i   c    t   u   c   d    A  e

 .  .    )  .  ,      i   e  .  .    l  .   e    f   r  .  .   e   n    i    i    l    f  .    î   r    l   e   r   e      ţ   u    l    l   u   o   o      ţ    i   r   e   u   o   l   e  .   r   u   c  .   e   u    i     ş   u   r    t   m   t   c    t    i   s   c   c  .   a   c   v   e   l   r     ş    f   u   n   s    i   r   a    i   a    i  .    t   c    i   u   e    i   n   a    i    l   o   r    t   a   e     ş   e    i   c    t   r    i    i   e   c    l    i    i   n   j    e    i   r  .    t      ă   n   c   r   o     ă   u   n   i   c  ,    i   v   a   â   m   p  ,      ă   p   i      ă   o   p   b   i   p   p   u   s   c     ă   s   u   i    l   c   n   â   a   l    i   c   r     ş    i   o   p    l    i   u   p   o      ţ   n     ş   p   o   c   e   e   u   e   p   n   c     ă     ş   u     ţ   e   î   a   l    i    b   u   m   d   u   l   e   u   u   v   f   u   c    d   u   r   c   c    i   u   u   e  ,   p   r    b   o   r      ă   b   u   a   o    d   e   l      ţ   c   a   s   c   a   e   e    i   n   u   s    t   c    d   a   c  ,   z   o   r  ,   o   n   e    l   c    l   e   e   v   e     ă   a   u  ,   o   a   c    l   c   p   o   z    l   r    l   u   î   e      ţ   v   t      ă   u   a   e   c   n   s   r   a    i   u   a     ş   e    â   a    i   n    t   m   n   n   u   e   e   i   n   â   l   n     ă   p   p   e   z   i    l    î   p   n   i   e   u   r    b   c    i   s   r   e     ă   a    (   c   p   t     ş   r   u   a   s    i   p   o   c   e   e      ă   o      ă    â   a    h   u  .    i   s   r   a    t   c    t    h   c      ă   a   c   u   u   a   i   e  .    t   c    l   n  .      ă   i   s   r   r   a    f   n   c  .   n   i   s   m   e   n   e   u   a   a    â   e   e  .   g   c      ă   u   n   e   e   p   o   p    l   r   s   r    î   a   r    â   a    i    l   r   v   v   r   e    d   e   s    t   e   e    t   m   v  ,   o   c    f   c   u   a   r      ă   n   o   c   a   e    i    l   m  u   l   u   a    i    f   r   o   a   a   n   c    d      ţ   r    î    i    i   s    f   a   a   c   u   e   a   c    i    i   e     ţ   a   i   a   a      ă   c   v     ţ    l   n   i   a   o   p   e   e   î   a   s   n   i   c   u   e   o   p   v   t    i   s   v   a    f  .   p   v      ă   r   r   u   o   o  .   e    b   e     ş   n   p    l   a   d   i   p   r   c    i    i   m  a   e  ,   -      ă  ,    i   e   n   a   n   v   s   a   c   a   r   u   t   n   r      ţ   n   b   r    â   e   m  o   t   u   o    î   c    l   e   e   u   m   a    D  a   o   c   u   a   e   l    b   s   u   e   r   :   c   r   z   l   u   î   g     ă   î    l   a   c   r      ă     ă    i   a   c    d   o   e   a   c   s   e   c    l    C   e   u   p   u   d   a   e  ,   a   i    l    i   a   t   e   p     ă   t   a   e   e   v    l    l   o   r    i   o   s      ă   g   o   i      ă   n   b     ă     ş   n     ţ    i    i   e   n   o      ă   z      ă    t   n    t    î   e      ţ    t   e   a   a     ş   a    t   p   e   a   i   n   r    i   a   e   g   r   s     ş   u   r   c   a   i   u   e   g   a    t    l    b   g   a   a    l      ă   r    i    b   c   n   a   t    i   n   p   p   o   n   c   m   l    i   u   n   e   i   p     ă   u   e   s   a   c   r   a   u   i   r    t    î   s    t   o   u   u   j      ş    i   u   r   o   c   p   r   e   o   u    t   r   u   s   m   a   r   a   a   r   a    t   m   s   e   o   i   p   x   e   d   a   e   a   r   p   u   m    â   a   d   o   i   e   l   e    d   n   u   e   n    A   î    L   f    Î    i    Î   e   E   p   E   f   v   L   u   a   D   î   m   C  m   E   p    Î    L   t    A   L

   l   c   u   i    t    f    i   u   n     ţ    i   n      ţ    i    i   n    t   o     ş    C

  e   i    l      ţ   e   i      ţ      ă    t   n    i   e   v   v    i   c    t   e   c    S   a

   l    l    ”   u   u     ş   c   e   a   r    t   n   u    â   p   e    C   I  „

   i    i   c   o   e   v    d   a    i    i   e   r      ţ    i   a   c   z   r    i   e   n   x   e    E   g   o   m   o

     ă

  u   o    d   e   p    t   r   a  .   p   e   p   m   i    î    h   e   c S   e

 .   e   e   p      ţ    i      ă   n   z   e   a    t   e   a     ş   a   u  .   c   e   e   s      ţ      ă    t    i    l    i    i   u   c   p   n   u   s   o     ă   c C   b   A

  a    i   a     ţ    i      ţ   a   a   r   c   s    i    l   e   p   v   x   n   o    E   C

  e   e   e   e   c    d    i    d   e    t   o   c   c    t   a   e   o   r   p   d    i    M   i    d     ş

  a   a    i   e   r      ţ    i   a    t   c   s    i    l   e   p   v   x   o    P   E

  e    l   e   v   a   n    i    t   o    i   c      ţ   e    i   r    b   a    O  e   p   o

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

  a    i      ţ   a   c    i    l   p   x    E

   2

   O

  a   o    l   e   e   g      ă   e   r    t   e   a    l   a   r   a   a    t      ţ    d   a  .   u   n      ă   e   t    â    i   v   a   F   n      ţ   c   u   a   n   i   e    î   n   n     ă    î   n   e   v   z   l    t   e   t   a   e   s      ă    i   a   n    t    E   a  .   z   a   s    l   e   e   e    Î   u  „   e   e  .   r   c    d   i   o   :    d     ă    i   c   a   e   r    f   p   r  ,   n   n   o   ”   t   e   n    i    l   u     ă      ă   a   d   u    b   r    t   e   u    i   p   e    t   p   e   m   r    i      ă   s    t   c     ş   c   o      ţ   s      ă   e   t   r   n   a     ş   a   n R   a   P   A   R   î    Î    f   p

   i      ţ

 .    i   n   r   e    t      ă   a   b   e   e   t   r    t   r   n   a   î   o   a    f    t    l   n   d   n   u   s   u    i   p    i   s    i      ă   p   r   o   i C    ş

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

  c    i    t   c   a    d    i    d    l   u   c   o    J

  a    i   a     ţ    i      ţ   a   a   r   c   s    i    l   e   p   v   x   n   o    E   C

   1

   O

 .    i    i      ţ   a   c    i    t    l   p   u   c   x  .    i   e     ţ      ă    l    i  .   a   a   p    l    d    t      ţ    i   a   u   n   n     ţ   a   n   u    l   o   e   s    i    t   s   a   p    i   a    i    i   e   r    t   p   p   t   n   o   m  n   u   u C   i    S   S

  a   e   r    t   o   a   l    t    i    i   v   i   p    i    t   c   c   o    A

  e    l    i   r      ă    b   e   r    t   n  .    î   a   i   e    l   r    d   a   o   n   t   u   a   c   p   s   u      ă    d    R   e

   i   a   e   e   r    t   a   a   o    t    t    i   a   v    i   c    t   u   c   d    A  e

 ,   u      ă    t      ă   r  .      ă   a   -    t   s   s   s   e    t   u   e   n    t   e   a   a   n    l   a   c   a   e   r   c   e   e   e    i   s   r    i   e   e    f   s    i    l    l    i   e   i      ţ    i   e   o   u    f   e    f   p   c   r    t    i    P   p    i   s   a   u    i    i   c    d   p   e   v   s   a   o  ,   c   n   e   r     ş   r   c    i   u   m   t   r   e   n   l      ă    b    l    i   e   o    j    ”   o   i   e   u   e   c   r   u   a    f   e   o    l   e    i   u   v   m    t    i   r    t   p   c   r    i   c   n   o   p   p   a    t    t   c   c   s    i    t   r   e      ă   o    i   n   n    i     ş   s   m   o   r   a   e   e   u   l   s    i   r   a   s   p   i   p   e      ă    f    i    b   r      ă    f   o   e   o   e   n   m   p   o   c   c    i   u    ş   e   S   t    l   v   o   a   r    l   p    i   r   e    i   n    t   c   e   a    i   e    t    i   s    i   o  ,    l   c   o   n    b  .   c   s   s   r   r   a    i    l    i   e   p  ,    i      ă   e   p   u    i  ,    d   e   i      ă   p  .   e   u   g   i   v   e    l    f   r   e    )  .    i   o   z    f   e   p    l   z    i   m   e  .   r    t   e   a   u   c   o   a   u     ă   a   r   r   e   p   n   t   c   o   a   r   p   o   r   p   a   c   e   e   o   c   e    t   r   a    t    â   a   h    l   c   e    i   e   a   r    i   s   u   r   n   e   n   s   s    f   e   c   c   e   u    l     ş   c   p   î   e   v   e   n    j    o      ă   e      ă   p   a   e   a   e  .    l   e    t   n    t      ţ   n    i   r    i    t   a   u   u   n   p   c    î    t    l   e   i   o   r    i   a     ă  .    d   e   e   u    l   a   e   r   m   e   r   e      ţ    t   n   r    t    d    j    p   e   a   r   e    f   p   e   s   e    t   s   a   r   p   s   u   s   n   a   n   e   r   o   o   s    t   a   n   m   s   r   o    l   o   o   s  .   p   t   a    d   o    l   e   r   s    t   n   r   s   e   o    i   c   e   o   i    i   e   i   e    i   e   e   e   v    t    i   r      ă   v    i      ă      ă      Ş   c    i    l    l    l   a    t    l   z   r   o    l   o   a   e   î   s  „   e   g   n   n   a   c   e   r     ş   a   p   o   a   v    i    t   e   p   d   a   u   s   p    i   n    i   p   p   a   a  .   p   a      ă   p   o    t    i    t   o   c    i   c   e   e   e   e   e     ş    P   r   m   r   e   e   m   r   a    i   r   p   n   c    i   s   c   p     ş   e  .   r   r   e    d   r   e      ă    i   o    i    l   o   a    d   a   z    i    â    d   o    t    t   a   i   o   a   a   l   u   a     ă   e   o   m   c   u    i   e   a    b   r   c     ă    t   e   i  ,   a   r    d   r    t   n   i   r    t   o   c    t   o   â   o     ă   o   u  ,    t   o   n   u   n   a   a   o    t    t    t     ş   o   e    t   a   e   t      ă   a   g   a   l      ă   a   l   e    t    t   u   u   m  n   u   r   a   a   a   a   e   s   c   e   e   r   s    i    b   s   v    i   r      ă      ţ    b     ă   t   c    t   c   c    i   p   p  ,   c   e   c   a   c   p   p   u   r    t    b   e   e   r    l    i      ă   r   s   r    i    h   u   p   s    f   e   a   u   n   e   u   p   v   u   t   e    b   a   u   r   n   r   c   v   r    h   r   r   r    î   o   o    d   e   d   d   x   o   d   n   e   d   p    d   e   e   i   c   u      ă   e   n   o     ă   g   c   a    i   s   e     Î    S   L   î V  s    l    E   p   a   E   e   p   E   î   c    E   m   (   e E   s    L   z   m  c    E   c

  a  .

   i    i   a    t    i      ţ   a     ş   z

   l   c   u   i    t    f    i   u   n     ţ    i   n      ţ    i    i   n    t   o     ş    C

  e   i    l      ţ   e   i      ţ      ă    t   n    i   e   v   v    i   c    t   e   c    S   a

  e    d   c   s   e    t      ă   g   e   r   p   e  .   s   e    i   r    i    i   a   p   c   e   o   l C   p

     ă

   ”   n   a   v   a      ă   e   r    t   s   e   d   z   v     ă   o   n    P   l   u    O  „

  r    i   o   i    l   n   i   e    i    i    i   n    i   p   d   r    l   o   o   i   p   c    l   c   a   u   i   s    t   e   r    i    d   r   a    l   c    i   a   u   p   s    i    d   n     ş    E   î

   ”   r   o    l    i     ş   a    l   r   u   u   c   p   e   o   i    J   a    t   e    f   a    t      Ş  „

  a   e    i   e   e      ţ   e   c   a    d    i    d   s   e    t   r   o   c   c   e    t   a   e   o   v   r   p   d   n    i    M   i   o    d     ş

   C

  e    l   e   v   a   n    i    t   o    i   c      ţ   e    i   r    b   a    O  e   p   o  .   n     ă    î   p    (    i   u      ţ   a   r   z   g    i   e   n   d   a   a   g   r    l   o   a   s   s   n   e   i    i    d    i    i    i    )   p   d   o   n    C   â   r

  a   e   r    t   o   a   l    t    i    i   v   i   p    i    t   c   c   o    A

  s  ,  ,    i   e    i    i   r   r   e     ă   i   n    t    b   n   p    i   e   o   r    t    i  ,   u   c    î   n   e      ă    t   a   d    i  .    l    l   e   u    d   d   c   n   t   s   n   â   a   u   n   e    i   p   m    i   m    i   s    i   r    i    t   p     ă   r   p   n   o   i    C    ş   x   e   e   s

   i   a   e   e   r    t   a   a   o    t    t    i   a   v    i   c    t   u   c   d    A  e

  u   e   u   a   r    l    i     z   r    t    t   e   e   r   n    l   a   u    ş  .     ş   n   u   e   t   r   e   e   a   e   t   p   p   m   t   p   n   m   a   u   a   e   r    f   v   s    t   e   e   c   o   u   m   c   e   u    l    i   u      ă     ş   p   e   n    i   r   r   s   e   i   a   n    d    t   p   p    i     ş   a    i   m   t   e   n   o  ,   a    i   c   e   e   c   r   p     ţ      ţ   u   a  .    t  ,   c   o   p    t   o    i   e   a    l    l      ţ   u   i    t   c   u   s  ,   s     ş     ş    l      ă   e   t   c    t   e   e   e    f   e   t   r   u    i      ă    i    t   a   t   p   m   i   e    l   v   m   n    t    b   n   e   a   i   p   e      ă    l   u   i   n   e   v      ţ   s    i   g  ,   m   t   c   a  .    l    i    t   a     ţ   e   l   a     o    i   u   c     ş   m   e   e     ă   o   a   c    l   n    t   r    i   u   î      ă   d   f   a   m  a   i   n    t    i   v   r   a   i   r    î   e   n   r   c    d     ă    l   e   l   o   o   a   o   s   a   a   t   e   l   p   a   c   p    d   e   a    t   e   e   r   e   m      ă   m  u   r   r    t   m   a   a   e   a   p   t   a   s   o    b   r   n   r   a   o   r    î   o   o   c   a   p   f   v   t    i    t   u   o   a    t   e   u   c   a    i   c   u   t   r   u   f   a   r   p   i   c   o    i    l    t   c   n    t   c    i   u   r   a   n   u   n   m  p   î   n     ă    d   i   o   m   i    l   a    d   a     ă   e    E   d   c    i    Î   p   m   E   p   c   p   r    i   o   i    l   n   i   e    i    i    i   n    i   p   d   r    l   o   o   i   p   c    l   c   a   u   i   s    t   e   r    i    d   r   a    l   c    i   a   u   p   s    i    d   n     ş    E   î

   l   c   u   i    t    f    i   u   n     ţ    i   n      ţ    i    i   n    t   o     ş    C

  e   i    l      ţ   e   i      ţ      ă    t   n    i   e   v   v    i   c    t   e   c    S   a

  a   r    i   e   o   i   r    l   e   e     ţ    i      ă    t    t   c   a    i   e    t   v   r    l    i   p   u   t   c   z    A   a   e  .    6   r

  a   e    i   r    i      ţ   e      ă    i   e   t    i    h   v   c   i    t   n   c     Î  .   a    7

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Exemplul 5: Oferim un exemplu de proiect de activitate didactic ă integrată, care pune accent pe prezentarea elementelor componente ale activităţii integrate:

PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ INTEGRATĂ Data: Grădini ţa: Gimnaziul de Stat „Augustin Maior” Reghin Propunător: profesor învăţământ primar şi preşcolar Mirela ŢIFREA Nivelul/ Grupa: Nivelul I/ Grupa mijlocie Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă?” Tema activităţii: „Primăvara prin ochi de copil” Locul de desfăşurare: Sala de grupă Modelul integrării: polarizat (nivel interdisciplinar) Elementele componente ale activităţii integrate: 1. ADP: - Întâlnirea de diminea ţă – „Îmi place primăvara” Mijloc de realizare: Joc-exerci ţiu – discuţii libere între copii; – salutul. Obiectiv opera ţional: – să descrie verbal anumite schimbări şi transformări ale mediului în anotimpul primăvara pe baza cunoştinţelor asimilate anterior şi pe baza propriilor experienţe de viaţă. Metode şi procedee didactice: conversaţia, jocul-exerciţiu, brainstormingul, problematizarea. Material didactic: ilustraţii şi jetoane cu aspecte specifice anotimpului prim ăvara, coşuleţe, ecusoane, calendarul naturii, ghiocei. 94

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Sarcini didactice: – rezolvarea unor sarcini care implică activarea şi valorificarea de cunoştinţe despre natură şi despre primăvară; – exersarea deprinderilor de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii. Durata: 15-20 minute. 2. ALA: - Activităţi la liberă alegere – ,, A venit primăvara” a) Centrul Bibliotecă Tema: ,,Bucuria primăverii”  Obiective opera ţionale: – să grupeze imaginile care prezintă aspecte specifice anotimpului primăvara; – să descrie imaginile reprezentative pentru anotimpul primăvara formând propoziţii. Metode şi procedee didactice: conversaţia, exerciţiul, problematizarea. Material didactic: cărţi, albume, ilustraţii, jetoane reprezentând imagini reprezentative pentru anotimpurile iarna şi primăvara. Sarcini didactice: – selectarea imaginilor care prezintă aspecte specifice anotimpului primăvara; – adresare de întrebări (educatoarea copiilor şi copiii între ei) în legătură cu aspectele observate. Durata activităţii: 15-20 minute. b) Centrul Art ă Tema: ,,Culorile primăverii”  Obiectiv opera ţional: – să aplice cu pensula culori pe suprafe ţele date (figurine din ipsos), în mod creativ. Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul. Material didactic: figurine din ipsos, acuarele, pensule, alte elemente decorative şi aplicative, suport pentru machet ă. Sarcini didactice: – aplicarea de culori pe suprafeţe date, cu pensula, dup ă model; – aplicarea de culori pe suprafeţe date, cu pensula, în mod creativ. Durata activităţii: 20-25 minute. c) Centrul Ştiinţ e Tema ,,Tablouri de primăvar ă”  Obiectiv opera ţional: – să recompună puzzle-urile reprezentând imagini cu aspecte din natur ă, specifice anotimpului primăvara. Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problematizarea. Material didactic: puzzle-uri reprezentând imagini cu anotimpul primăvara. Sarcini didactice: – recompunerea unor imagini care reprezintă aspecte din natur ă, specifice anotimpului primăvara; 95

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

– acceptarea sprijinului colegilor în realizarea sarcinilor de lucru; – oferirea de sprijin colegilor în realizarea sarcinilor de lucru. Durata activităţii: 20-25 minute. 3. ADE: – Activităţi pe domenii experien ţiale DŞ – Activitate matematică Tema: ,,Cine ştie mai bine”  Obiective opera ţionale: – să numere de la 1 la 4, recunoscând grupele cu 1–4 obiecte şi cifrele corespunzătoare; – să compare două grupe de obiecte în funcţie de numărul acestora, sesizând diferenţele cantitative prin punerea în coresponden ţă a elementelor lor. Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea. Material didactic: jetoane, fişa de muncă individuală. Sarcini didactice: – rezolvarea unor sarcini care implică activarea şi valorificarea de cunoştinţe matematice; – exersarea deprinderilor de exprimare corectă, coerentă, în propoziţii. Durata activităţii: 20-25 minute. DOS – Activitate practică Tema: ,,Vestitorii primăverii”  Obiectiv opera ţional: – să decoreze macheta prin îmbinarea creativă a elementelor date. Metode şi procedee didactice: explicaţia, conversaţia, demonstraţia. Material didactic: buburuze confecţionate din diverse materiale, ghiocei, coji de nucă, acuarele, pensule, hârtie cartonat ă color, lipici, coli albe de hârtie. Sarcini didactice: – aplicarea corectă şi estetică a elementelor plastice, în realizarea obiectului dorit; – completarea machetei într-o manieră creativă. Durata activităţii: 20-25 minute. 4. ALA: - Activităţi la liberă alegere – ,, Hai la joc!” Mijloc de realizare: joc de mi şcare distractiv – ,,Păsărică mută-ţi cuibul”. Obiectiv opera ţional: – să execute mişcarea sugerată de text la semnalul educatoarei. Metode şi procedee didactice: jocul de mişcare distractiv, explica ţia, demonstraţia. Material didactic: scăunele, CD-player, cântece pentru copii.

Exemplul 6: Pentru aceea şi activitate didactică integrată prezentată în exemplul 5, oferim un exemplu de proiect didactic, care prezint ă într-o manieră descriptivă şi comprehensivă desfăşurarea secvenţelor de activitate didactic ă.

96

   l   a   n    î   u   r   c   a   a   o   v    j    e      ă   r  ,   e   a   m    i   n   e   r   r   u   a   p   p   z    l    i    t   u   n    i   a   p   r   ;   m   p   m    l    i   e   a    l    t   e   n   o    b   v    i    i      ă   o   n    t    d   r   r   a   r   a   u   p    t   o    t   n    i  ,    t   a    î    l    l    i   n   n   u   u    l   u   a    i    l      ţ   n   a   c    i    i   r   u   c   e    d    i   e   r    l    d   e   e   e   m    t   e      ţ   x   u   a   e   n   m   r   n    i   e  ,   ;   r   e   a   p    l    d   e   e    i   s   a   r    f      ţ   n    i   n    i   a   a    â    i    d   r   ;   o   z   v    t    i      ă      ă   e   r    l      ţ      ă   c    d    i   e    i    t   m   a   z   s   n    i   r   u    t   n    â    b   c   v   o  ,   a   z   o    f    i    i   r   e   u   s   p   e  ,   s   p   r   ;    i   n    d   s   a   e    f    i   a    i   e   e      ţ   e   r   r   s   r      ţ   c      ţ    i  ,   a    t      ă   o   n   c   a    i   r    i   c    i   e   r     ş   c   m   z    l    i   r   o   u    i   r    l   e   o   p   o   p   l   r   e   e    t   x   s    f      ă   r   r   e   s   o    b   p   f   e   n    i   x   c    i  ,   o    d   e   c   a   a   c   a   n   m    i   r    i      ţ   r    l   u    i     ş    l    h   o   a    A   u   a   ;   o    l   c   s   e   e   r    l   ;   s    i   e    E   s    t    i   r   e      ă   u    ”   r   r   r   c    t    i    R   e   e   e   p   e   m   a   c   p   a    t    F   v    i    i   z   o    i    l   e    I    i   o    t   u    i   n   r    b    l   u   r      Ţ      ă    b    l   a   e   m   n   o   o    l   p   z   o    i   c   a   e   u   a    4    l   e    ”  ,   n   a   r   r   n   a   :   a   g   –   e    ?    )    d    4   u   z   a   a    1   e    i   r   n    l   e    t      ă    t    i    l   c   u   a   p   c    b   u   i   a   a   r   e   n    i    l   s    i    i   r   p    t   v    f    M      ţ   p   e   c   c    h   r    1   m   e   u   c   a   r   c   m    t   a    )   e   e   r   g   e   p  ,   o   n   a    t   a    l   r    â  ,    d   e    l    l   c    d   u    i   g    i   e   u    i    t   c   a  ,     ş     ş   a    f    d    R   o   e   n   e    ”   n    d   l   u   r   p    î   c   u   u    i      ă    ”   a    ”   e    l    d   s   e   n    l   o   u   e   r     ş   s    i   e    b   r    î   e    i   c    î   r   o   r   p   n   a   s   r    f    d   o   r    i   g   r   r   p   u    i    i   p  .    /   e   c   a   e    l   m   e   e    i      ă   c   c   o    t   a    i      ă   s   u    t    d   c   c     ş    i   o   c    i   e   r   v   r   o   n    d   c   e   e   n   n   m    l    i     ş    î   e  .    i   a    M    ş    d   e    t    i   r   a   a    â   p   u   e   a   e    l   r   r   c    d   d   u   n   c   c    b   n    b   e   o   a   n   e   o    t    i    â    i   s    l    i   e    l   a    t    l   r    t    i   o   c    t   e   :      ş   m   a    i   p   d   e    l    i     ş    h    i   a   o   n   m   j    r   s    i   e   r   a   e   e  , ,   e   n   v    i   c   o   e   r   u   r   m  m  o      ă    l   s    i   m  r    l    d   u    d   a  ,   a   g   p   a   u    d   b   e   e   e   p        ţ   o    l   m  c   o    l   s    l   o    i    t    i    i   u   t   p   c    i         ă    t   v   r   e   n   u   e   u   p    i    i   e   s   r   p   n    i   e    i      ţ    i    i   v   c   n   u  ,   r   r   r   r    A   â   a  ,   e   n   s    d   m   g   g   n    (   e     ş   e    d    (  „   u   n   a    î   r   p   e   r    4   r   m   e   c    i   e    i   r    d    d   o    d   l   n   a   e    t    t   m   G   â   e   e   g   e   a    l   n   a   a   n      ă   e    l   e      ţ    i   p   i    d    i   m   r    d   z    i    l    t      ă   r   r   e   a   r      ţ   p    i    i      ă   a    S      ţ         ă   g   s    1    I    C      ă    /   o   o   o    l   r  „        ţ    l   p   v   z   p   n   u    i   u   a    t    l   e   v   a    l    i   :   :   a   r   a   e   r   n      ă   o   e   o     ş    t   o    l   e    d   s   n   u   i    d   î   e      ă     ş    d     ă   u   m   S    d   g   p   o    i    d   n      ţ    l   o   :   o    i    l   r    l   e   r   n   e    d   i   o   a   c    t   n   a   p   :   e   a    d   a   e   u   r   u   e   n   s   n    d   e    i   v   u   P   r    i   e   e   :   p   e   a   :    i   o   r   e   n    i    i   r   r   a   a   r   r   s   e      ţ   u   z   e    N   t  „   r    i   a   o      ă   x   m   b    d    â   a   a   r    i   o   a   a   c   e   c   a    f   :   s   :   u   r      ă  ,   c    l    i    t    i   c   e   c      ţ   r    i    d   n   a   e   p   n   s    i   c      ă   n   o   a   e    i   e    i    t   o   a    i   u     ş   a   r    i    f    f    l   o   u   r    d    t   z   m  m  p   c   v   o   n    i    d     ţ      ă   m  r   g   u   i   c    i   c   e    t    t   a    l   m   r   a   s    f    i   o   p   p      ă   u    t   e   s   e   e   a      ă    t   u   u   s   n   e   p    d   o   u   c    b   c    t   c    t   n   r    l    i    G   :    l    i   r   n   r   r   c   e    d   p   e   s   e   o   a   n   o   e    d   f   a      ă   e      ă      ă   o    d   i    i    i   :   v    d   i   o    G  a   a    t   u   i   e   c   r    i   e   v   e   s   p   s   s   c    T    S    d  .      ă   n   a    i    d    i    t   o   c   a      ţ   a    i   v    i     ş

      Ă

   T    A    R    G    E    T    N    I

      Ă

   C    I    T    C    A    D    I    D    E    T    A    T    I    V    I    T    C    A    E    D    T    C    E    I    O    R    P

   t    l   e    l   n   c    i    l   u   r   a   a    d   n   n    l   u    i    l    l   u   –   :   u   e   a   a    d   p   e   a     ă   u   p    d    t   v   m   m   c   o   o   a   r   o    i   e   e   o   r   c    D   G   P   N   T   T   L   M   S      ţ    i      ă    /

  v    i    t   –   –   –   c   e   –    i    b    O

  –   –

  a    i   g   e    t   a   r    t    S

       •

       •

   l   r    i   r   e   e   a   a   a   o   o   e   e   p    f    t   r   r    t   v   a   e   a    t   n      ă    t   e   z   u    i    d   a   s    i   r   u    i    l    t   z   v   e   a    i   e   a    l    l    t   c   v   r   n   a   c   a    i    i   a    t   n   u    f    l   s    A   d    i   c   r   e   a  .      ă   a    i   c   p   e   e    i   n    l    l   v   p   i   u   e   n   u   f   a    d    l   r    t    l   e   e    D   u   n   n   e    t  .    i   p    l  .   s   o   u   e   a    l   r    i  .   c   u   a   r   u    f    t   n    i   r    ”   r   c   e   s    i    l   c    d    i   c   u      ţ   u   a   n   c   u   o   r    l   r   r      ă    l   e    b   o   a    t    i   e    l    t   u   e   p    i   c    i   s   u    d   i   v   s   r    d   i    i   c   u  ,    i   p   u    t   o   e    i    t   o   u   c    i   e    t      ţ    l   c     ş    l    t   -    t   a   n    i    i   a   u   e   s   u      ă   n    i    t   e   e   n    l    i    d   t    l    i    i   v   u   i   c   a    l   o    t   e   r   e   r   o    t   c   r      ă   m  c   a   a   a   v   m  n    i   s    i   a    f   e      ă    l   o   r   a    t   o   e   z   e   c   e   a   n    i    i   v      ă   z   n   e    t    î   r      ţ   r   a    i   e   r   m   n   r    d   p   m      ă   e   s    l   r   o   e   r    t      ă    i    t   a   a   u   u    t   a   c   n   a    i    P   e  ,   r    i    t  ,   p   u   u   c  ,   u   a   c   s   r    t   o   e    t   c    t   v   e   c   e    i    i   e   r   n    t    t   c   o    L   n   e      ă    i   e   a   c    t    l   c  .    i    l    h   a   p   c   o   a   r   e   u   r   a   s    d   c    t      ă   c   n   e   a   s    î    t   s   m  .    t   n    i    i   n    i   n   c   a    i   s    i    t    i    d   r    l   r   u      ă    â  ,   e   e   g   p     ă   c   n   e   e   r   p   n   r    i  ,   e   m   e      ţ  ,   m   e   a    i   u   t   r   m  r    d   i    i   c    i   z   a    i   p   n   u     ş   e    i   u   o  ,    t    i   e   r   e   c    f      ă   e   p   v    i      ă   m   d   a   u    l   s    t   r      ţ    d    i   a   n   c   e   u   o      ă   e   v    d   e    l   s   u   m    d    d   u    l    i   e   n   r    l   o   a   n   n   e    î   o    t    l   r   e   r    i   u    P    t  ,   p   a    d   e   c   m  .   e   n   c   n   s   m  e  ,   o    l   o   u   u   a   r   e    j     t   u   o   c      ă   c   e   a   c   r   e   c   a      ă   c    h    l   p   c   e   p   e    i     ş     ş    i   r    l   p   c   e   s    f   e    t   e   u   u   u    l   a   r   p   t   e   m   a   e   r    i   g      ă    l      ţ      ă   e   c    d   a   m   c      ă   e    t    i   a   p   a   e   a    f    i   g   r    i    t    d   a   e    i   r   e    l  ,    t   r    l   o    d   r    t    i    i   n   e   a    i    i   e   r    t   u   e   v   a   m  v   u   l   p   n   i   n   a   o    i    l    t   p      ă    î   n   c    i   a   c   a    i   m  a   a   s    d   e    j    o   m   s   r   c   r   a    i   e      ă   p   e   n   e   r   o    i      ţ   s  .   a    t   e   c   a   a   c    i    i    î   v   n    d   e   o   r    t   r    t   u   r    i    i   e   u    i   e   n    i    t   r    i   r    i   a    i   s   e    h     ş   v   c   o   r   p   c   c   v   e    i    b   p   î   n   n   a    i   n   e   n   u   s   v   c    i   o    ’    l   r    l   a    t   e    d   u   e    ”    i    â  ,    t   p    l   r   e   n   c   c   e   e    t    E    i    i   a   a   a    i   r   u  .   e   c    t   u   e   p   î    f    d   n     ă   c    t    i   s   n   r    t   p   o   n   a  ,      ă    î   c    i    l   e    l   e   o    i   e   e   n   c    l   e    i   u   z   a   e   p   r      ă   e   a  ,   r   e   c   a   e   n   z    d   î    d   u    d   p   r   g      ă   o   n   o    i   r   e   c    t   n   p   l   z   a   u    t   c   e      ă   u  ,   a   c    t   u   u    d   c    b    i   e   c   u    i   o   n   r   a   n   p    t   e   u   t    î   u   m  r   u   p    i   c    i   u   e    d    d     ş    b    t   u   a      ă    î   s    T  ,    d      ă   c   e   n   r    t  ,   n    t    i    i   p     ş   e    i    l   n   e  ,   a  .   r    i   a   r    i   e   e    i    t   e      ţ   u    d   p   t   e   o    t   r    i   s   a    i   s    l    i   o   a    t   e   c    i   c   e   e   e    i   s   n     ş    t   c   e    i   c   c   z   o    i   a   o   e    d   e   u   r   v    t   c   e      ă    i    t   u   h    i    i   r   a   c   o  ,    i    t   c    h   r      ă   u    i    l   v   g   c    t   n     ş   r    i   p   t   c    i   a   c   o      ţ    t    î   a   a   a   n    l   e   u   c   a   s      ă   e    i    i   o    t   e   n   i   r    i    D   m   d   A   z   n    P    Î   e    F      ă    t   e    i   v   s    t    l   r   u   a    t   e   c    i   a   a   c     ş   c   e   u   c    l   a   m   i    f   r   e   r   a

  e   r   a   e   u    d    l   o    t   v   e   a    M  e   e    d

  e   c    i    t   c   a   a     ţ    i    d   e    i    d    d   a   s   r   o   e    t   e   e   e   d   v   n    M  e   c   o   o    C   r   p    i     ş

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

  a   a   s   r   e   v   n   o    C

   i      ţ

 ,   e   e  .   a      ă   e   i     ş    l   e    d   r   r   s   o   e   r   r    l    i   a    l   v   t   a    i   a   m   e   v   e   o   r   v   s   p   u      ă    i   c   n      ă    i   e    d   c   c   z   m    i   v   e   e  .    i   n   e   r    i   n   c   p   z   e    i   r    d    i   p   r   r   a   e   e   p   p   P   n   p  ,   g    â   o    d   a   r    t   z   r   e   o   n   e   i   :   c   n   i    l   o   r   a    â   e    l    â   c    l    l   e   a   e   l   o   u   n     ţ    d   Z   e    i    i    i     ş    t    i   z   i   a   r   p      ă   x   u   n   e    l  ,    f   e   r   s   p   e   e  .   o    t   c   a   e    d   e   e   p   e   d   e   u    d   t   r   n   p   t   r   u    t    j    m  a   p    â   a   g   e    t   e   t   r   a   i   e    t    b  .   e   a   p   s   a   u   e   o   o   o   t   r   n   u  ,      ă   o   n   r   e   p   s   r   r   c   s  .      ă    l   a   z     ă   n   t   a    i   r   s   a      ă    t   e   r   e   e   u   e   c    t   s    t   r   c   v   r   n    t    i   s   c   e   a   a     ă   i    f   s   r   e   p     ă   u    t    i    d   e   o   m  n   î   z   c    t   z   n      ţ    i     ş   n   o   o    i   e   v     a   n   a      ă   n   i    i    l   e      ţ    i      ă   r   r    i   r    t   e    f   p     ă   t   p   t    i   u   u   m    i   n   c   s   p    t   z   r   s   r   n   p   t   a   i   o  ,    î   e   e   u   r   a   o   g    C    ş   a   n   e    d   e   g   e   u   c      ă   u    d     ş    l   e   s    t    l   e   r   e   s   e   p   i    t   s    t   e   a    l  ,   e   c   u   d   e   t   a   n   r   e    i   n   c    i    i   e   l   e   r   o   p   s   n   a   c   c    i    i   v   o     ţ   a   p   e   e    l   u   e    t   e   s      ă    l    i   a   s    ”   z   c    i   r      ă   l   a   r    t   n   s   r  .    i   e   u   a   î   a   z   e   t   a    l   c   v   c   n   v   c   s    i   a   n   s    i   a   e   l    î      ă   r   r   r    t   a   e    t   u    i    t   r   e   e   c   p   z   a   r   p   a   s   a   e   c   p   e   a   o   r   s   e    t    t   a   o   r    i   r    b   r   u    t   u   e   a   v   c   e   r   a   s   c   p   n   d   î   e   i   n   o    l   r  ,   e    t   m   i   a    l   a   p  ,   r   u   r    t   c    d   u   e   r      ă   e    i   o    t   e   i   a   n   o   r    l    t   e   l   e   l   c   r    i    t   r     ş   a   i   n   a   e   n   e   v   v   i   r   e   a   l   u   l   v    i    i   e   g    i    i      ţ    t    f   c   m    t   e      ă   o    i   a      ă   u   a   m   c    i    i   e    b     ă   c   s    l   g   m   i   e   i   e   p   m   n   p   r   u   s   e    i   u   E   r    i   o   b    i   u   m   o   r    t   n   r   n   u   C  p   D  m  ,    P    Î  ,   p   s    D  m  o

  c    t    i   e   i   r    i    l   n   o      ţ   e   t   e      ţ      ă   a    t   n   m   i    i   e   o   v   z   v    i   n   c    t    M   a   e   c  .    S   a   1   g   r   o

   i   e    i      ţ   n   e    t   a   a   e   r   a    t   p   a    C  .    2

  a   e   r    l   e   o   r   a   a   l   e   n      ţ   v   i   o   n   i      ţ   u   t   c   n   i   r   e   a   e    A    b   p  .   o    3   o

   i   u    l   a   u   a   a    t      ă    i   e     ş   r    i   c    i   n   e   r   o   a   t    i    l      ţ   m    i   v   a    i      ă   r   a   p   e    i    t   m   t   r   o   s    t   e   v   o   c    b   s    i    t   p   c    O   i   s   a   m   o   c

     ă    l      ă

  c   a    t   r    i   o   c   a   e   r   r   p   a     ă   u    l    b   a   o   v   r    E   P

     ă    l

  a   r   o   e   r   a   u    l   a   v    E

  e   r   a   u    l   a     ă   c   v    t   e   i   e   c   r    d   a   e   p    b   o   r    P

   l    ’   a   a    ’   u   ”    i   e   e   c    i   r   r   e   g   a   a      ă    t   a   a    i    i    l    l   a   a   a   a    i   u  z   c   i    i   u   z   i   n   b      ţ    i      ţ      ţ    i      ţ   r   r      ţ   a   i    i   a      ţ   a   i    i    l   e   a   a   a    t    t      ţ      ţ   s   s   a   a   m    d    i    i   a   v   r   r   v   o   a   a   c   c    i   r   c   c   r    i   r   e   i   e   g    l    l   o   r    d   r   a   e   m   m   v   p  e    t   v    l   e   e    l   p   s   s   n   e   s   â   e   u   n  x   b   x   l   n   x   b   x   l   n   o   E   O   E   b   u   o   E   O   E   b   r   c   i   u   o   o   o   a    C    C  ,   r   J   r   M   r    T  ,  ,    P    B    P  ,    i    i   a   -    )  .   e   e      ă     ă     ă   n   ;   u    i   r    l    t    i   u  .   r   c   z   v   c   p   e    l   m   f      ă   m   e   i    i    i    d   r    i   a    i    f    t  ,   c   u   u   u    b      ţ    t    i   p   c   e   e   s   a    l   c   c   e   c   u   r   r   o   u   z   e    l   o   r   e   c   o   s    t    i   r   e   u   l   a   r    t   n    t   s    l   a   n   e    i   u   c   p   g   c   a   n   a    î   m    l   p     ş    i    î      ă   s    d   e    i    î   e   e    d     ş    i   e   e   e   t   r    l   r    d   p    i   n   z   c    i    i   n   o    i    i   s    l   r    d   n   e   o    i    i    i   a    f   e   p   a    i   r   r   p     ţ   u   a   e    i    d   m    i   o   p   e   l   s   o   o   c   n   l   m   n   e   o   z   c    i   c   e    î   e    i   m      ă    i   r    l   e   r   c   o    b    t   r  ,   n   p   e   s   n   o    f    i   a   n   r   o   m  a   e    i   r   p   s     ş    l   e   a    l   r    i   s   c   m    i   r   a   e   s    i   r   z   r   e   u   u      ţ   e   s   r    d   e   c   e   s   e    t   o    d   a   a    t   g   o   e   n   s    l   r   c    i  .   n   s    i    i    f   ;   e   r    i   n   F   l    f    t    i   a    i   e   r    l   a   e    i   p   a   o  ,   a     ş   r   e   a   r   e   u   p   p   p   –  .   e   n   e   l   e   o   a   f   r   z   a   s   o    t   r    ”    i   n   e   u   u   u   n   v   s    !   s   e   a    l   c   v   a    t   r   c    d   a      ă   a   a   a   a      ă   u   u   e   z  ,   o     ă   a   r   p      ă   a   e    i   r   c   m   i   e   t  .    t   e    l   r   a   e    d   m   a    t   e     ş   r    j    e   e   n   r    t   a   i   v   e   c    i   r      ă   a   r    4    i   r    î   n   a   e   e   m   e    d   e   u   a    t   r   a    t      ţ   z   p   r   p   e   o   n   a     ş    d   n    i   v   e   e   r   r    i    l    t    l    i   e   a   m    f   e   r   a   r   n   n      ţ   o   î   a   l   a   u   o     ă   a   u    i    l   c    i   u   l   e   a   r   e   p   c   z    i   c   e   r   s    f   g   r    1    i   p   i   r   u   b    l   u   n   u   g   a   a   p   r   e   o   m   e   a   e   r   a   p   l    l   a   u   r    d   p   l    i   r    t   e   r   o   u   c   p   m   p   e   a   u   r   s   o   n   u    ”    i   m  o  .   g   e   m  e   e    t    i   c    (    l   u   c   u         ă   c    l   r    f   o    i   e   c    i   ;    ’   e   s    t   r   v    i    t   e   e    l    i    ’    d   p    l    ”   r   r    t    i   r   a   r    b   e   a    i   p   o  ,   e   o   o      ă   e    i    l   c   a   u    i    i  ,   n   u   r   e   o      ă   c   v   o      ţ   e   e   u   c    l   r    i   r   r   n   n   l    d   p         ă   e   s  ,    d   i    i   n    l    b      ă   e   r   e    l   a   u   n   a    i   o    t   n    i   e   p   a   e   n   c   n   ;   v    l   v    i      ă   o   r    i    i    i   m   u   e   i   n   i   e   i   e   r    i   r   s    t    j    a         ă    â         ă    t   o    l    V   m   r   v    t    j     i   r   r    i   r   a   r   n   a   r   c    i  ,    l    i   a   e   e   d        ă   i  ,    t    i   m   u   m   g    t   a   a   î   p   a   r   r   c   e   s    t   u   c     ă   u    f    i    t   c    i   e   p   c    l   u   e    i    i   c   v   c   r   n   p   r   a    l   e    t   p   e  .   r   s   :   :   :   c   m   a   r   a   u    i    t   p   e   i      ă   e   e   u   e   e    d   e   e   c   s    i   s   p   s   p   e   e   e   c   c   e        ţ   c   o   m   n   e    d  ,   z      ă   r    i    d   e   c   c   c    i   a    i   n   p   a   o   r    d   d   i   e     ă   i   m   r         ă   n   r    i    l    i    l   a   e    i    d   e   e   a   e    t   e     ă   c    i    t    i   a    t    t    t   a  ,   s   r   r   u    b   r    t   r   e   a    i   e    t   u   r   r   r   o   p   n   v   r      ă   c      ă   e   p   i    t    i   u   c   e    t   u   a   e  ,   a   a   r   r    t    A   l   o   c   p     ă   o   c   a   p   r   r    l   z   a   a   a   r   v    â   r    B    t   e      ă   a         Ş   l   a   c   a      ă   s   s    i   m   a    t   a   r   c    i   u   e   r    b   m   a   a    l   s    d    d   r    l    d   m   u   g    l    i   u   z    i   c    i   c    i    i   s   s   e   a   u   r   r   u   n   a   c   e   u   e   u   p   r   e   e   u    i   o   u    i   u    i    B    C   e    l    d    t   z    l   r    l    b   n    l   a    d    d    d   c   e   r    T   c      ţ    t   r  „   i    l   u   d    t  „   i   p   e   p   t   e   r  „   i   c   n   o   v   n    i   u   e   a    f   n    l   e   i   o   c   a   e   e   n   n   n   :   n   a   p   a   n   n   r   n   a   o   :   n   s   p   a   î   r    â   p   v   a   n  ,      ă    i   e   r    l    t   e   a   i    i   e   a   i      ă   s   e   e   e   a   i   c   n   c   c   c   r   p   a   m  p   e   u   –   –   p   e   –   –   –   –   o    C   s   m   m    C   m    C   r   r   r   –    i   e   r   r   c   u   )   e   a   e   e    )   e   e   o   a   r   u   o   r    t   a   a    )   n   l   o   c   a   T   S    S   d   C   c   p   d   c    T   i    b   T   S   c    T   S

  a   e      ţ   e   r   a   n   e    i   a   e    t   z   r     ş   r   a   a   i    l   o   i   v   a    i   n   o   r    t   u   u   e   c   t   c    t   c    A   a   n   r  .   e   a   r   o    4   n    i     ş   u

  a    i   e    i   r   r   a      ă    j      ţ    i   r     ă    i   v    D   n    î  .    5

  e   r   a   u    l   a      ă   v   s   e   i   e   r    d   c   s      ă    b   o   r    P

  -   a   i   a   i   u   e   r   m     ş    l   a   u   e    i   u    t    i    t    l      ţ   s   n   r   a     ă   e   l   s      ă   c    i    t   o   v    i    i   e   t    i   a   m   v    i    i   a   p   e   c   e    t   r    d   a   r   r   c    t   a   a   o   o   c      ă   p   v   r    b   e   a   p   o   s      ă   r   c   m   o    i    P    b    t    O   c

  a   a   a   a    ”   c    i   e   e    i    l   r   r   e   a   a    i    l    l   a   a   p   a    i   u   z   i   r      ţ    i   u   z   x     ţ   e      ţ    i    i   a    i    i   a    l    t    t      ţ      ţ   s    E   a    i    i   a   v   r   a   a   c   c   c   a   r   g   e   i    i    l   r   r   m      ţ   e    l   v   p   e   m   e   s   e   a   b   x   l   e   u   n   x   x   l   r   o   E   E   b   s    b   r    E    O   o   u   e   o    C   r    T   r  ,    P   v    P  ,   n   o    C    i      ţ

  c   a   a   i    t    i      ţ    i   c      ţ   a   a   s   a   r   c    d    i   e   i    l   v   p   d   n   x   l   o   E   u   c   o    C    J

  e   e   e   e   e    l   e   a   a   e     ă    l   r    t   s   u   u   s    l   c   e    d   c    d    d     e   a   e   s   a   n   i  .      ă  ,    i   u   c    h   e   a   p    l      ţ   u   d   o   l   e   r   c   e   a    d    d    t   a   u   n   a     ţ   e    i   m   t   m  a   t   n    î   c   e   i   u   i   e   v   i   c   o   n   u    i   r   o    i   m  s   u     ă    j    u    i    d     ă      ă   e    t    d   c   c    t   r   n   c    i    i   n   m   n   n   a    t   a   î   e   i   e   p      ă   i    i    i   m   v    l    t   c   r   r   r   a    d   i   u   a   l   e  ,    d   z   o    d   u   e   e   r   p   e   e   n  ,      ă   c    t   e   i   r   n    t   r   s   p    i   p   p      ă    i   e   s    d   c   a    i   u   g   r    l   e   c    i   e   m   c    i   e     ş   c    i   e   e   c    t    i   a     ş   o     ş     ş    t    l   s    i   r   s    i   a   a   c    i      ă   r    i   r    f    t    i   e     ş      ă   c   n    i   a    l   m   n    î   s   e    i   v   a   z    l   o   t   v   r   p  .    i    i  ,    â    t   o   e   a   e    t   a   r   r   a    t   n    ”   o   c   r   e   c   v   d   n   a      ă   c   e    l   u   o   t   n    i   e    i    t   s   a    î    i    f    l   u   c   c   n   s    i   u    i    i    l   r   r   o   e   o   e    i    b   e   e   c   r    i   r      ă   c   r      ţ   u   e   c   e   r   a   u   r      ă   u   a   p   m   p   v   a   r   v   e   c   a   l   o   c   c    d   l    t   u    t    i    i   u    l    l   o    i      ă    i   a   o    j    v     ţ  ,    i   e      ă     ţ   a   g   s    d   c   z   n     r  ,   n     ă   z     ă   u  .   p   z   e   r   e    i    t   a   e   v   a    i    S   n   o    t   r    t   o   r    t   u   e   v   i    i    î   u  .   c    l   u   r    t     ş   a    t   r   r   u   i   z   i   c      ă   s   n   m   i    t   n   c   e   e    t   a   u   c    i   a    l   u   c   e   p   u   r   e   n   r   a   r   u   u   b   s   o   c   a   a   s    i      ă    l   a   e   c    d   e      ţ   e    i    i   u   c    t   c    i    t   r    i   n   e   p   n   n    b   u    l   n    i   c   e   d   o   c     ă   r   a   î    i   u   n   i    i    i    t      ă   e    l   p   r    i    i    l   e   p   s   e    i      ă   o   e   i   c    l   r   r     ş   e   i   p    d   e     ş   u   o   o      ă   s   c   a    l    l    l    i   c    P   o   i    i   r   p    i    t   n   d    i    t   o   s   n   u   e   o   s   e    t  ,    i   e  ,   n   a   i   s    l  ,   p   a   i   c   n    d   i   a   c   r   e    l   e   o   z   i   o  ,    i   n   e   r   m  p   u   n   v   c   o   î   s    t   e   i   e  ,   r   u   c    i   s    t   c   m  u   c    t    h    i   v   c    d   a   i   u    d   r   e   l    i   u   a   r   g   S   a   m   l    t   a   e   n   a  ,    d    i   e   r   c    i   s   e  ,   r   a   i   m  u   e   n   a   a  .   o     ş    t    t   e   c   s   s    i   c   e    i    d    i   a   a   a    d   i    i   e   i   r   z   i   p   l   r   c    l   e     ă   e   i    i   r   e  .    d   d   i   a   u     ş    l    t   u    l    A    l     ş   e   n   r   u   e   a   a    i   a    t   e   a   r   u   r    h   p   e   i  .    i    t   v   c    l    f    i   e    l    i   u    t    t   c   n   r   r      ă   e   c   m  c   p   r   a   c   c   e   t   v   i   e   l   u   t   c    î    t   e    i   n   i   a   e   p   e   m   t   a    t     ş   r   n    i   n   r   n    d   c   o   e   o   n   o   r    â   a   e   e   i   n   e   r   n    A  c    d   c    Î   v   P   c   m   d   P   m     Î    d   a   c    î

   i   a   e   i      ţ   e   e   r   e   n   a   a   e   n   r    i   m      ţ   a   r   x    b   f   o   i    f    O   r  .   e   i    6   p    ş

  a   e    i   r    i   a   u   a     ş    l   c   i   e    i   r   u    f   e   a   r    i    i   r    f   e   s     ţ   u   n   n   g   e   i   s   e   t   n    t   s   a   e   n   a   r   r    I    t  .    6

  a   e   i   a   e  ,   e    d     ş   r    i   r    i   a   a    i   a   e     ţ   r    t   r    i      ă   e   o   n   e   e   t   r    t    i   a   i   e    h   c   v   i   z   e   m  s   c   i   c    t   r   u   e   n   c   l   a     Î   p   a   a   e   a   g  .   r    8   r   a

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

2.2.6. Proiectarea activit ăţilor extracurriculare Să nu-i educăm pe copiii no ştri pentru lumea de azi. Aceast ă lume nu va mai exista când ei vor fi mai mari şi nimic nu ne permite s ă ştim cum va fi lumea lor.  Atunci să-i învăţăm să se adapteze. (Maria Montessori – Descoperirea copilului)

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporan ă noi conotaţii, determinate mai ales de schimb ările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Ca o consecinţă imediată pentru câmpul educaţiei, putem aminti comutarea accentului în procesele curriculare de pe informativ pe formativ. Fenomen complex şi cuprinzător, educaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii. Un curriculum comprehensiv şi relevant nu poate răspunde singur diversităţii umane, iar dezideratul educa ţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, în afara curriculumului obligatoriu, î şi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Procesul educaţional din grădiniţă presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor obligatorii: – activităţi desfăşurate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii – activităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Activitatea extracurriculară, în sine, prin finalit ăţi, structură şi conţinut specific, este, în mod firesc, complementar ă activităţii de învăţare realizată  în sala de grupă. Activităţi extracurriculare cu o deosebit ă influenţă formativă sunt toate formele de acţiuni turistice: plimbările, excursiile, taberele, la care se adaugă concursurile, serbările, spectacolele, vizionarea spectacolelor, petreceri, activităţile organizate în diferite institu ţii sau locuri, în colaborare cu şcolarii, cu părinţii, în parteneriat cu comunitatea local ă etc. Ca activităţi realizate în afara s ălii de grupă şi a grădiniţei, activităţile extracurriculare completează şi dezvoltă, cu deosebire, acele aspecte ale educaţiei pe care activit ăţile educaţionale formale nu le pot forma şi 102

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

consolida suficient din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Astfel, activităţile extracurriculare pot oferi un ajutor însemnat în educarea copiilor, cu deosebire, în atingerea următoarelor finalităţi educaţionale:  îndrumarea şi dezvoltarea intereselor voca ţionale, a înclinaţiilor copiilor, a aptitudinilor şi talentelor individuale în diferite domenii manifestarea şi dezvoltarea anumitor tipuri de inteligenţă  îmbogăţirea orizontului cognitiv, a volumului de cunoştinţe de cultură generală atragerea, motivarea, stimularea şi implicarea copiilor în activităţi sociale cu caracter educativ, cu influen ţe modelatoare asupra comportamentelor şi personalităţii preşcolarilor aprofundarea reprezentărilor şi noţiunilor morale, promovarea unei conduite morale şi sociale dezirabile, dezvoltarea tr ăsăturilor pozitive de caracter. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii şi în diferite contexte ale vieţii sociale, copiii se confrunt ă cu realitatea printr-o percepere activ ă, investigatoare şi critică, prin realizare de observaţii şi acţiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor  din mediul înconjurător, specifice unor zone geografice şi locuri geografice. Copiii dobândesc o mare cantitate de informa ţii despre activitatea şi viaţa omului, î şi formează reprezentări simple despre structura şi condiţiile de viaţă ale unor plante şi animale, despre legile obiective ale succesiunii anotimpurilor, despre frumuseţile şi bogăţiile care ne înconjoară, despre trecutul istoric al poporului român, despre valorile na ţionale etc. Copilul care a învăţat să admire natura, parcul cu flori, s ă asculte susurul unui izvor, să observe munca depusă de unele insecte pentru a- şi strânge provizii pentru iarn ă sau câtă strădanie depune o rândunică pentru a construi un cuib şi apoi pentru a- şi hrăni puişorii, acel copil va deveni prietenul naturii şi apoi protectorul ei, având o gândire şi un comportament ecologic adecvate. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale, constituie un mijloc de apropiere şi de preţuire a valorilor culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru, toate acestea g ăsindu-şi valorificarea în activităţile integrate ulterioare, care vor avea ca punct de plecare un element sau aspect observat, intuit, analizat, tr ăit şi interiorizat de fiecare copil în cadrul activit ăţii extracurriculare. •

• •

•

•

103

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Vizionă rile şi spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în grădiniţe, prin care copilul face cuno ştinţă cu minunata lume a artei şi a spectacolului. În aceast ă formă de activitate, copilul este pus în două ipostaze: spectator şi actor, iar el învaţă din ambele situaţii, valoarea deosebită a acestor activităţi fiind aceea c ă sunt o sursă inepuizabilă de impresii artistice, precum şi faptul că apelează, permanent, la sensibilitatea şi afectivitatea copilului. Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru, precum şi a emisiunilor de televiziune poate constitui, de asemenea, o surs ă de informaţii, dar, în acelaşi timp, un punct de plecare în organizarea unor ac ţiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, de divertisment, distractive sau sportive, urmat ă de discuţii pregătite  în prealabil, pe lângă faptul că asigură completarea unor influenţe educative, stimulează şi orientează copiii spre unele domenii de activitate, care răspund intereselor vocaţionale ale copiilor: muzică, sport, poezie, pictură etc. Activităţile extracurriculare constituie o pârghie educa ţională deosebit de eficientă, la îndemâna educatoarelor, pentru a întregi în mod unitar sistemul global al experien ţelor de viaţă ale copilului preşcolar, ceea ce duce la realizarea cu succes a educa ţiei integrate, ca cerin ţă primordială a noului curriculum al grădiniţei. Organizarea, conducerea şi evaluarea activităţilor extracurriculare reprezintă demersuri caracterizate de flexibilitate metodic ă; chiar şi în situaţiile în care exist ă programe şi metodologii ale realizării acestui tip de activităţi, acestea au mai mult un caracter orientativ. Totu şi, putem vorbi despre anumite cerinţe pedagogice principiale, cu caracter general , a căror respectare sporeşte eficienţa educaţională a acestor activităţi: precizarea riguroasă a scopurilor informative şi formative urmărite şi a relaţiei lor cu scopurile activităţilor didactice formale cunoaşterea nevoilor şi aşteptărilor educaţionale, a dorinţelor şi intereselor vocaţionale ale preşcolarilor proiectarea, conducerea şi organizarea acestor activit ăţi în funcţie de nevoile şi aşteptările educaţionale, de dorinţele şi interesele copiilor respectarea resurselor psihologice ale grupei de pre şcolari, a particularităţilor de vârstă şi individuale ale acestora •

•

•

•

104

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

•

•

•

 încurajarea iniţiativei şi a spiritului de independen ţă, dar şi a celui de întrajutorare, de colegialitate şi de fairplay al copiilor planificarea riguroasă a sistemului de activităţi extracurriculare, în corespondenţă cu cele curriculare, pentru a se preveni manifestarea unor influenţe nedorite ale aleatoriului/ hazardului şi ineficienţa evitarea repetiţiilor, a paralelismului abordărilor educaţionale, a rigidităţii în tratarea unor problematici şi a supraîncărcării informaţionale a copiilor.

Exemplu de planificare a unui sistem de activit ăţi extracurriculare: Planificarea sistemului de activităţi extracurriculare Grădini ţa: Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 Târgu Mure ş Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN Grupa preg ătitoare Semestrul I şi II Periodicitate:  Denumirea  Locul de activit ăţ ii desf ăşurare „Grădiniţa mea iubită, bine Curtea te-am găsit” – grădiniţei program artistic

Obiective Prezentarea unui program de cântece, poezii, dansuri

Vizionarea unor Poveşti de Teatrul de spectacole toamnă – teatru păpuşi de marionete de păpuşi Ariel adecvate vârstei preşcolarilor Cunoaşterea „Toamna Pădurea de către copii la români” – de lângă a unor obiceiuri vizionare grădiniţă şi îndeletniciri spectacole de toamnă Simfonia Observarea Toamnei Parcul naturii Colecţionare Central  în anotimpul de materiale toamna din natură Cunoaşterea de „Casa către copii a porbunicilor” – Muzeul tului popular Vizită la Etnografic şi a specificului Muzeul popular Etnografic românesc

1. Resurse materiale  2. Resurse de timp 1. - Baloane colorate - Dulciuri pentru copii 2. O oră

 Responsabili

Evaluare

Director Comisia pentru activităţi extracurriculare

Chestionare

1. Mijloc de transport Educatoare – – 2 microbuze grupa maghiară 2. Trei ore 1. Mijloc de transport – 1 autocar; Baloane colorate; Costume naţionale 2. O zi

Educatoare – grupe mari şi pregătitoare Părinţi

Album de poze Desene ale copiilor Albume de poze

1. Coşuri pentru Educatoare – materialul din natur ă grupe mici şi mijlocii 2. Două ore

Lucrări cu material din natură

1. Microbuz 2. Trei ore

Desene ale copiilor Realizarea colţului folcloric al grupei

105

Educatoare – grupa mare

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

 Denumirea activit ăţ ii „Hallowen-ul copiilor“ – Bal mascat „Din lumea celor care nu cuvântă” – Vizitare Grădina Zoologică

 Locul de desf ăşurare

Obiective

Sala de Cunoaşterea spectacol a tradiţiilor altor grădiniţei popoare Târgu Mureş

Să recunoască şi să observe animalele salbatice

Cunoaşterea de O carte pentru către copii a bibfiecare – Vizită Biblioteca liotecii judeţene, la Biblioteca  Judeţeană a cărţilor pentru  Judeţeană copii Cunoaşterea de „Marea Unire către copii a unor de la 1918” – Muzeul documente care expoziţie de de Istorie redau însemnăfotodocumente tatea momentului istoric „Eroi au fost, Cunoaşterea de eroi sunt încă” Sala către copii sem– serbare de spectacol nificaţiei modedicată zilei a grădiniţei mentului istoric de 1 Decembrie Cunoaşterea de Grădiniţa – către copii a „Vine Moş sala semnificaţiei Nicolae” de grupă acestei sărbători tradiţionale. Cunoaşterea de Sala către copii „Uite vine Moş de spectacol semnificaţiei Crăciun” a grădiniţei acestei sărbători tradiţionale. Să sărbătorească  împreună cu coCentrul de piii de la Cen„Hai, cu toţi, să plasament trul de plasacolindăm!” Prichindel ment prin intermediul colindelor şi al poeziilor „Zi de sărbăCunoaşterea toare” – proSala de către copii gram artistic de spectacol semnificaţiei dedicat Unirii a grădiniţei momentului Principatelor istoric Române „Sănătate prin Să cunoască educaţie”– Cabinetul şi să respecte vizită la stomatoregulile de cabinetul logic igienă dentară stomatologic

1. Resurse materiale  2. Resurse de timp 1. Costume, dovleci, accesorii pentru costume 2. Două ore

 Responsabili

Evaluare

Comisia pentru activităţi extracurriculare Educatoare

Chestionare

1. Autocar 2. O zi întreagă

Director Educatoare – grupe pregătitoare

Fişe de evaluare Album de poze

1. Buchete de flori 2. Trei ore

Educatoare – grupe mari şi pregătitoare

Concurs cu temă literară

1. Autobuz 2. Trei ore

Educatoare – grupa pregătitoare

Diapozitive

1. Costume populare, steaguri, baloane colorate 2. O oră

Director Comisia pentru activităţi extracurriculare

Chestionare Fişe de evaluare

1. Daruri pentru gazde 2. O zi

Educatoare – grupa mică şi mijlocie

Albume de poze Fişe de lucru

1. Costumaţie, dulciuri 2. Trei ore

Director Comisia pentru activităţi extracurriculare Părinţi

Chestionare

1. Cadouri pentru gazde 2. Două ore

Educatoare – grupa pregătitoare

Înregistrări video

1. Costume populare, steaguri, baloane colorate 2. O oră

Director Comisia pentru activităţi extracurriculare

Chestionare Fişe de evaluare

1. Buchete de flori 2. O oră

Educatoare – grupa mijlocie

Fişe de evaluare Desene ale copiilor

106

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

 Denumirea  Locul de activit ăţ ii desf ăşurare „Povestea omului Teatrul de zăpadă” – de păpuşi teatru Ariel de păpuşi „1 Martie” – Biblioteca expoziţie copiilor de mărţişoare „Ziua mamei Sala mele” – de spectacol program a grădiniţei artistic „Sănătate prin educa ţie”– Cabinetul vizită medical la cabinetul medical

„Cel mai bun sportiv” – concurs sportiv

Curtea grădiniţei

Expoziţie pascală

Şcoala Generală „Serafim Duicu”

„Astăzi s-a născut Hristos” – program artistic „Despre Ştefan, domn cel mare” – excursie „Apa e viaţă – deci să o protejăm” – vizită Serbări de sfârşit de an şcolar

Sala de spectacol a grădiniţei Mănăstirea Recea Staţia de epurare a apei Sala de sport a Şcolii „Serafim Duicu”

Obiective Vizionarea unor spectacole de marionete adecvate vârstei preşcolarilor Vizionarea expoziţiei de marţişoare Cunoaşterea de către copii semnificaţiei sărbătorii de 8 Martie Să cunoască implicaţiile respectării regulilor de igienă personală şi consecinţe ale nerespectării acestora Dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, dezvoltarea spiritului de colegialitate Vizionarea expoziţiei de obiecte specifice acestei sărbători Cunoaşterea de către copii a semnificaţiei acestei sărbători Cunoaşterea personalităţii marelui domnitor Cunoaşterea specificului activităţii Companiei de Apă Prezentarea unor programe de scenete, cântece şi poezii

1. Resurse materiale  2. Resurse de timp

 Responsabili

1. Mijloc de transport Comisia pentru – 2 microbuze activităţi 2. Trei ore extracurriculare 1. Mărţişoare realizate de copii 2. Două ore 1. Costumaţie de gală; cadouri pentru mame 2. Două ore

1. Buchete de flori 2. O oră

1. Băncuţe, fluier, obstacole 2. O oră 1. Ouă încondeiate, coşuri pentru ouă realizate de copii 2. Două ore

Educatoare – grupa pregătitoare Director Comisia pentru activităţi extracurriculare

Educatoare – grupa mare

Comisia pentru activităţi extracurriculare

Educatoare – grupa mare şi pregătitoare

Evaluare Desene ale copiilor Album de poze Înregistrări video

Fişe de evaluare Desene ale copiilor

Album de poze

Album de poze Desene ale copiilor

Director 1. Costumaţie de gal ă Comisia Înregistrări pentru activităţi 2. Două ore video extracurriculare 1. Autocar 2. O zi

Educatoare – grupa mare şi pregătitoare

1. Microbuze 2. Două ore

Comisia Desene pentru activităţi ale copiilor extracurriculare

1. Costumaţie 2. Două ore

Director Educatoare

107

Fişe de evaluare

Albume foto;  înregistrări audio-video

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Exemplu de proiect de activitate extracurricular ă : Grădini ţa: Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 15 Târgu Mure ş Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN

Proiect de activitate extracurriculară pe tema „În gr ădină la bunici”  Argument

Coordonatele actuale ale vieţii cotidiene impun abordarea în grădiniţă, al ături de alte elemente de educa ţie, şi a problemelor legate de educaţia copiilor în spiritul dragostei pentru muncă şi rezultatele acesteia. Componenţa grupei de copii (provenind, adesea, din familii f ără legături cu mediul rural) impune ca necesitate găsirea unor activităţi care să implice copiii în muncile din gr ădină, ca o concretizare a proiectului realizat în gr ădiniţă: „Primăvară, harnică albină”. Implicarea copiilor în activităţi concrete de pregătire a patului germinativ,  însămânţare, curăţare a pomilor, răsădire etc., dau posibilitatea form ării acestora în spiritul respectului pentru munc ă şi roadele sale, al respectării naturii şi al conlucrării în vederea obţinerii rezultatelor dorite. Activităţile organizate în curtea bunicii dau posibilitatea de a-i face pe copii s ă  înţeleagă importanţa vieţii desfăşurate în armonie cu natura, realizând cu aceasta o comunicare autentică, un „schimb” reciproc de valori. Copiii învaţă să respecte oamenii în vârstă şi să le acorde sprijin ori de câte ori aceştia au nevoie de ajutorul lor. SCOPUL PROIECTULUI: Modelarea atitudinii pozitive faţă de muncă şi rezultatele sale. •

•

OBIECTIVE EDUCAŢIONALE URMĂRITE: – Să identifice elementele componente ale unei gospodării ţărăneşti; – Să identifice reguli şi norme de comportament specifice muncii în gr ădină; – Să utilizeze corect denumirile uneltelor folosite în grădină; – Să sesizeze legăturile cauzale dintre factorii naturali (c ăldură, lumină, apă) şi realitatea înconjurătoare; – Să î şi formeze unele abilităţi tehnice-practice pentru realizarea unor colţuri ale naturii în sala de grup ă; FINALITĂŢI URMĂRITE PENTRU PĂRINŢI: – Să conştientizeze rolul important pe care îl au în educarea propriilor copii, în modelarea la ace ştia a unei atitudini pozitive fa ţă de muncă; – Să valorifice avantajele şi beneficiile pe care le aduce gr ădiniţa ca partener real în educarea copiilor lor. 108

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

•

•

•

•

GRUP-ŢINTĂ: – Grupul-ţintă primar: Grupa de pre şcolari – Grupul-ţintă secundar: Părinţii, comunitatea locală (prin exemplul grădiniţei, prin modelele de bun ă practică valorificate) PARTICIPANŢI: – Direcţi: Preşcolari şi cadre didactice – Indirecţi: Părinţii copiilor de la grupă. REZULTATE AŞTEPTATE: Implicarea copiilor în muncile de grădină pe care le efectuează bunicii lor  în anotimpul primăvara, exersarea priceperilor formate în realizarea unei mini-grădini în curtea grădiniţei. PERIOADA DE DESFĂŞURARE: 13-14 mai 2009 Desfăşurarea proiectului

În perioada 4-8 mai 2009, copiii de grup ă mijlocie de la grupa „Voinicilor”, Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 12 Târgu Mureş, vor desfăşura activităţi didactice integrate, care vor avea ca element ideatic ac ţiunile multiple legate de îngrijirea grădinii în timpul anotimpului prim ăvara. Copiii vor observa imagini cu munci specifice din grădină, vor mânui unelte de jucărie (reproduceri ale uneltelor reale), vor observa pomii din curtea gr ădiniţei şi alte elemente componente. În data de 13 mai 2009 copiii se vor deplasa, cu ajutorul unui microbus, în satul Porumbeni, aflat la 12 km de ora şul Târgu Mureş. În curtea gospodarilor, copiii vor avea preg ătite unelte specifice muncilor din grădină, locuri destinate straturilor de legume, var şi scăriţă pentru pomi. Gazdele le vor explica şi le vor demonstra modul de utilizare a uneltelor pregătite, apoi îi vor invita să participe la pregătirea grădinii pentru a primi seminţele şi răsadurile pregătite în solarii. Copiii vor fi serviţi cu cornuleţe pregătite de gospodină, cu ajutorul unor feti ţe de la grădiniţă. În data de 14 mai 2009, copiii vor utiliza unelte adev ărate, sub atenta supraveghere a cadrelor didactice şi vor amenaja un strat al grupei „Voinicilor” în curtea grădiniţei. Vor fi invitaţi să urmărească modurile de lucru şi acţiunile specifice, copiii de la grupa mic ă, denumită grupa „Puişorilor”. EVALUAREA PROIECTULUI: Se va realiza prin organizarea şi evaluarea unei mini-grădini experimentale în curtea grădiniţei şi prin calitatea îngrijirii pomilor plantaţi în jurul gardului ce împrejmuieşte curtea.

•

109

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Copiii vor desfăşura activităţi de plivire, răsădire, curăţare, udare a plantelor aduse din solariile din satul vizitat. Fotografiile realizate în timpul excursiei, al muncii din gr ădină şi în timpul lucrului din curtea grădiniţei vor fi utilizate în elaborarea, cu ajutorul copiilor, a unui album cu titlul: „ Şi mâinile mici pot face lucruri mari”, album distribuit fiecărui părinte la sfârşitul anului şcolar.

 2.3. Modele de integrare curricular ă specifice învăţământului preşcolar 

Literatura de specialitate (Cre ţu, C., 1996, Chiş, V., 2001, Sarivan, L., 2005, Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L.-L., 2009) ofer ă o serie de modele de organizare şi monitorizare a curriculumului integrat. Precizăm că activităţile didactice componente ale activit ăţii integrate î şi pierd statutul de activităţi de sine st ătătoare, de această dată fiind elemente sau părţi componente ale unui demers global. De aceea, pentru activitatea integrat ă se realizează un singur proiect didactic, indiferent de amploarea şi conţinutul acesteia. Activităţile integrate propuse de planul de înv ăţământ propriu grădiniţei sunt de patru tipuri, în funcţie de durată şi de elementele de conţinut: Activitate integrată care înglobează toate activităţile din programul unei zile şi care se desf ăşoară pe parcursul întregii zile; Activitate integrată care înglobează ALA şi ADE din ziua respectivă; Activitate integrată care înglobează ADE dintr-o zi; Activitate integrată în care activitatea de baz ă este un anumit tip de ADE din ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de programul zilei. Prezentăm şi ilustrăm modelele de integrare curricular ă valorificabile  în demersurile de proiectare a activităţilor integrate din grădiniţă. •

• • •

2.3.1. Modelul integr ă rii ramificate

Modelul integrării ramificate este structurat în jurul unei teme centrale, iar situaţiile de învăţare sunt construite, la un prim nivel, func ţie de domeniile experienţiale prevăzute în programă. La un al doilea nivel de proiectare sunt evidenţiate experienţele de învăţare, pe diversele dimensiuni psihofizice individuale: intelectuală, afectivă, socială, fizică. 110

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Având în vedere finalităţile stabilite pentru aceste dou ă nivele, cadrul didactic alege conţinuturile curriculare care se înscriu în sfera temei centrale şi care pot contribui la atingerea finalit ăţilor educaţionale. Aşadar, în acest model: ¾ Elementul central al abord ării – îl constituie tema studiat ă; ¾ Cadrul didactic alege con ţinuturile curriculare; ¾ Nivelul 1 de proiectare – înv ăţarea se organizeaz ă pe domeniile experienţiale prevăzute în programă; ¾ Nivelul 2 de proiectare – experien ţele de înv ăţare sunt organizate pe diversele domenii de dezvoltare fizică, sănătate şi igienă personală; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a premiselor citirii şi scrierii; dezvoltarea cognitiv ă şi cunoaşterea lumii; capacităţi şi atitudini în învăţare. Exemplu: Structurarea conţinuturilor curriculare valorificate într-un proiect tematic, după modelul integrării ramificate, din perspectiva proiectării zilei. Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare (Step by Step) Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă” Tema proiectului tematic: „În lumea minunată a insectelor” Tema zilei: „Cei trei fluturaşi” Elementele componente ale activităţii integrate: ADP: rutine: primirea copiilor, salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă: „De vorbă cu Fluturaşul Roşu”, gustarea, ştirea zilei: „Scrisoare de la Fluturaşul Roşu” ; tranzi ţie: „Dansul fluturaşilor” – dans ritmic ADE: DLC: „Cei trei flutura şi” – repovestire ADE: DŞ: Ştiinţă – Matematică : „Să facem un tablou cu 1, 2 … 5 flutura şi” ALA:   Artă : „Fluturaşul” – confecţionare  Bucă tă rie: „Fursecuri” Harta poveştii „Cei trei fluturaşi” – aplicaţie – strategie de învăţare prin cooperare „Patru colţuri”. •

• • •

•

111

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

Întâlnirea de diminea ă

Ştirea zilei

Artă

RUTINE

 ALA

Tranziţii

Bucătărie

CEI TREI   FLUTURAŞ I 

DŞ

DLC  ADE

Figura 1.2. Structurarea conţ inuturilor curriculare valorificate în proiectul tematic „Cei trei flutura şi”, după modelul integr ării ramificate Tipul activităţii: Activitate de verificare, apreciere şi evaluare Obiective opera ţionale: O1 – să repovestească povestea „Cei trei fluturaşi” pe baza imaginilor prezentate la calculator; O2 – să realizeze lucrarea practică „Fluturaşul”, prin valorificarea deprinderilor de lucru însuşite anterior; O3 – să numere în limitele 1-5 crescător şi descrescător.

2.3.2. Modelul integr ăr  ii liniare (modelul hibrid ă rii)

Modelul integrării liniare valorizează conţinuturile curriculare în operaţionalizarea unor teme complexe, de natur ă interdisciplinară şi în atingerii unei finalităţi transversale, complexe, pentru a c ăror atingere este nevoie de exercitarea de influen ţe educaţionale modelatoare, pe perioade mai îndelungate. Prin complexitatea lor şi prin specificul integrat, aceste finalităţi se pot constitui ca (sub)domenii independente. Aşadar, în acest model: ¾ Elementul central – îl reprezint ă teme cuprinzătoare, multi-, pluri- şi interdisciplinare şi finalităţi de transfer, de tipul „dezvoltarea comportamentului social” sau „dezvoltarea comportamentului cognitiv”, finalităţi care se urm ăresc pe perioade mai îndelungate de timp; 112

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

¾

Atingerea obiectivelor necesit ă constituirea unui (sub)domeniu independent „hibrid”.

Exemple de teme care se pot încadra în aceast ă  categorie: educaţia pentru sănătate, educaţia rutieră. Exemplu: Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Simona NECŞULESCU Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa mare Tema anuală de studiu: „Cine sunt/ suntem?” Tema zilei: „Să circulăm corect!” Elementele componente ale activităţii integrate: ADP: rutine: primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „De vorbă cu agentul de circulaţie”, Ne pregătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplină, autoservire. ALA: Bibliotecă : Citim imagini din cărţi rutiere  Artă : Confecţionăm indicatoare Construcţii: „Şoseaua” ADE: DLC/DOS – Educarea limbajului: – „Stopul” de F. Iord ăchescu – memorizare / Joc de rol: „Hai la drum, mici pietoni!” ALA: Joc distractiv: „Hai, copii în pas vioi!  ADE

 ALA

 ADP

S Ă CIRCUL Ă M  CORECT!

Figura 2.2. Structurarea con ţ inuturilor curriculare valorificate în studiul temei  „Să circulăm corect”, după modelul integr ării liniare (modelul hibrid ării)

113

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

2.3.3. Modelul integr ăr  ii secvenţiale

În acest model, cunoştinţele din aceeaşi sferă ideatică sunt predate în proximitate temporală: deşi adordarea lor se face distinct, propun ătorul facilitează transferul achiziţiilor învăţate de la un domeniu la altul, prin comentariile, trimiterile, întreb ările, sarcinile de lucru formulate. Proiectarea pe teme, o cerin ţă de actualitate în înv ăţământul preşcolar românesc, ilustrează cel mai adesea acest model de integrare curriculară. Aşadar, în acest model: ¾ Elementul central – cuno ştinţe din aceeaşi arie de con ţinuturi sunt predate distinct, eşalonat în timp şi în proximitate temporală; ¾ Educatoarea faciliteaz ă transferul nespecific al achizi ţiilor dobândite de la un domeniu la altul. Exemple: proiectările săptămânale pe teme în înv ăţământul preşcolar. Exemplu: Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Cristina NAŞCA Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă” Tema proiectului tematic: „Coşul toamnei” LUNI ADP: rutine primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „De vorbă cu Zâna toamnă”, Ne pregătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplin ă, autoservire. ALA: Bibliotecă : Citim imagini din c ărţi despre fructe, legume de toamnă Construcţii: „Coşuleţe pentru fructe şi legume” ADE: DŞ/DEC – Cunoaşterea mediului: „Coşul toamnei” – observare/ Educaţie  plastică : „Coşul toamnei” – pictură ALA: Joc distractiv: „Zboară, zboară”. MARŢI ADP: rutine: primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „Ghiceşte cine sunt?”, Ne preg ătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplină, autoservire. ALA:  Artă : modelaj „Fructe şi legume de toamnă” Ştiinţă : „Spune tot ce ştii despre mine?” – joc didactic ADE: DLC/DOS – Educarea limbajului: „Toamna” de D. Botez – memorizare/ Joc de rol: „Poftă bună la salată!” ALA: Jocuri cu mingea în curtea grădiniţei. 114

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

MIERCURI ADP: rutine: primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „Toamnă harnică şi de toate darnică”, Ne pregătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplină, autoservire. ALA:  Joc de masă : „Din jumătăţi întregul” Ştiinţă : Joc senzorial „Ghiceşte ce ai gustat?” ADE: DŞ/DPM – Activitate matematică : „Ordonează fructele după formă, mărime, culoare”, Educaţie fizică : joc „ Mergem corect” ALA: Joc de mişcare: „Coşuleţul rupt!”.  JOI ADP: rutine: primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „Fructele şi legumele izvor de sănătate”, Ne pregătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplin ă, autoservire. ALA:  Artă : „Legume năzdrăvane” – mototolire şi lipire  Joc de rol: „De-a vânzătorii” ADE: DLC/DEC – Educarea limbajului: „Descrie fructul ales!” – joc-exerciţiu/ Educaţie muzicală : – „Acum e toamnă, da!” – joc muzical: „Bate vântul frunzele” ALA: Joc distractiv: „Fă ca mine, fă aşa”. VINERI ADP: rutine: primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „Culorile toamnei”, Ne pregătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplină, autoservire. ALA: Bibliotecă : „Povestea nucii lăudăroase” Construcţii: „Camionul cară fructe şi legume” ADE: DŞ /DEC Joc de masă : „Eu sunt gros, tu e şti subţire!” – exerciţii cu material individual/ Activitate practică : „Coşul toamnei” – colaj ALA: Joc de mişcare: „La perete ... Stop!”.  ARŢ  I 

 LUNI 

 MIERCURI  COŞUL TOAMNEI 

VINERI 

 JOI 

Figura 3.2. Structurarea conţ inuturilor curriculare valorificate în proiectul să pt ămânal „Coşul toamnei”, după modelul integr ării secvenţ iale 115

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

2.3.4. Modelul curriculumului infuzionat

Modelul curriculumului infuzionat se bazează pe operaţionalizarea unor teme de studiu, din perspectiva unui centru de interes, fie temporar configurat (de exemplu: o finalitate complexă, precum înţelegerea conceptului de transformare reversibilă/ ireversibilă, relaţia timptransformare etc., analiza structurilor şi compararea structurilor naturale cu cele artificiale, create de om), fie permanent (de exemplu: studierea unei discipline opţionale utilizând o limbă străină: educaţia pentru sănătate, conţinutul fiind parcurs în limba engleză). Aşadar, în acest model: ¾ Elementul central – opera ţionalizarea şi studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar sau permanent; ¾ Eficienţa acestui model este sporit ă prin îmbinarea cu alte modalităţi de integrare curricular ă, aplicarea lui exclusivă determinând o restrângere a ariilor de interes ale pre şcolarilor (dată fiind existenţa unui centru de interes al acestora); ¾ Modelul este întâlnit în institu ţiile preşcolare cu un profil aparte: grădiniţe muzicale, grădiniţe de limbă străină, grădiniţe ecologice etc., spre exemplu, în studierea unei discipline op ţionale utilizând o limbă străină. Exemple de teme care se pot încadra în aceast ă  categorie: calitatea vieţii, educaţie pentru mediul înconjurător. Exemplu: Educatoare: profesor Laura GABOR Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa mare Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmpl ă?” Tema zilei: „Să ocrotim pădurea!” – temă care reprezintă un centru de interes temporar Elementele componente ale activităţii integrate: ADP: rutine: primirea copiilor (deprinderi specifice), salutul, calendarul zilei, prezenţa copiilor, întâlnirea de diminea ţă „Cum ne comportăm la picnic?”, Ne pregătim pentru activităţi – deprinderi de ordine, disciplină, autoservire. ALA: Bibliotecă : „Pădurea, izvor de sănătate” – citire de imagini  Artă : „Frunze de copaci” – pictur ă 116

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

ADE: DŞ/DPM Cunoaşterea mediului: „Împreună putem salva pădurea” – convorbire/ Educaţie fizică : „La plimbare prin pădure” – parcurs aplicativ ALA: Joc de mişcare: „Nu scăpa balonul”.

S Ă OCROTIM P Ă DUREA!

ÎMPREUNĂ PUTEM SALVA PĂDUREA

PĂDUREA, IZVOR DE S ĂNĂTATE FRUNZE DE COPACI LA PLIMBARE PRIN PĂDURE

Figura 4.2. Structurarea conţ inuturilor valorificate în curriculumul de profil ecologic, cu proiectul „S ă ocrotim pădurea!”, după modelul integr ării curriculumului infuzionat 

2.3.5. Modelul integr ă rii în reţea

Modelul integrării în reţea este corelat cu metoda proiectelor la vârste timpurii. Având ca punct de plecare tema/ subiectul proiectului, în activitatea didactică se identifică un sistem de domenii corelate, subteme, activităţi şi resurse valorificabile în operaţionalizare. Proiectarea bazată pe acest model presupune două nivele: alcătuirea unei hărţi tematice care permite reprezentarea grafic ă a temei centrale şi a subtemelor care vor fi parcurse; inventarierea sistemului de activit ăţi desfăşurate în cadrul proiectului şi a conţinuturilor curriculare valorificate, în scopul atingerii finalităţilor acestuia şi rezolvării temei sale centrale; o

o

117

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

o

domeniul central şi cele corelate ale proiectului reprezint ă teme complexe, transdisciplinare şi vor fi abordate ca atare.

Exemplu: Structurarea conţinuturilor curriculare valorificate într-un proiect, după modelul integrării în reţea. Aspecte şi caracteristici

Mediul de viaţă

 IEPURAŞUL  DE CAS Ă

Curiozităţi din lumea ie uraşilor

Hrănire şi  înmulţire

Figura 5.2. Exemplu de structurare a conţ inuturilor curriculare valorificate în proiectul „Iepura şul de casă”, după modelul integr ării în reţ ea (harta tematic ă )

2.3.6. Modelul polariz ă rii

În cadrul modelului polarizării, elementul central îl constituie stabilirea unui nou domeniu de cunoaştere, în jurul căruia sunt organizate şi polarizate arii de conţinuturi din diferite discipline, în vederea atingerii unor finalităţi specifice, cu contribuţia specifică a diferitelor categorii de de activităţi didactice prevăzute în planul de înv ăţământ. Exemplu: Tema „În lumea fermecată  a poveştilor” permite atingerea unor finalităţi educaţionale complexe, cum ar fi dezvoltarea comportamentului comunicativ al copiilor, prin valorificarea conţinutului mai multor poveşti,  în contextele particulare ale mai multor categorii de activităţi didactice prevăzute în planul de înv ăţământ. Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Nathalia HELMICK Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?” Tema activităţii: „În lumea fermecată a poveştilor” 118

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Elementele componente ale activităţii integrate: ADE – DOS: „În lumea fermecată a poveştilor” (educaţie pentru societate) mijloc de realizare – convorbire cu suport intuitiv – poveştile: „Puiul” scrisă de Al. Brătescu-Voineşti, „Coliba iepuraşului” – poveste popular ă, „Găinuşa cea moţată”, scrisă de Călin Gruia, „Fata babei şi fata moşneagului”, scrisă de Ion Creangă ALA 1: – Tema: –„Trăistuţa cu poveşti” – Bibliotecă – (centrul bibliotecă) citire de imagini, selectarea cuvintelor care alcătuiesc titlul poveştii preferate, precum şi denumirea persona jelor care fac parte din povestea îndrăgită, aplicarea cu lipici a cuvântului selectat pe imaginea aleasă de copii, motivând acest lucru; – Joc de masă – (centrul joc manipulativ) – rezolvare de puzzle reprezentând fundalul unei poveşti; – Artă – (centru artă) – aplicaţii cu materiale textile, lân ă, hârtie reciclabilă şi hârtie glasată. ALA 2: – Tema „Recunoaşte personajul“ – teatru de p ăpuşi organizat cu siluete realizate de copii, interpretând rolul personajului confecţionat. ADP: 1. Întâlnirea de diminea ţă – „Cuvântul fermecat” – discuţii libere între copii şi magician, salutul, realizarea calendarului. 2. Tranzi ţii – joc – numărătoare, forme de mers specifice unor personaje din poveste, elemente de euritmie – mi şcarea ramurilor părului, elemente semnificative în coordonarea etapelor activităţii (clinchetul clopoţelului, intervenţii spontane cu ajutorul instrumentelor muzicale etc.), reproducerea unor replici ale personajelor din poveştile cunoscute de copii: Puiul cel mare – „Nu mă lăsaţi, nu mă lăsaţi!”, Dulăii, lupul şi ursul „– Vulpe, ieşi afară din casă,/ Că de nu, r ău o să iasă!”, Cocoşelul – „Sunt cocoş cu pinten roş,/ Pe umăr port coasa tăioasă,/ Vulpea ticăloasă s-o gonesc din casă!”, Fata babei „– S ă-mi murdăresc eu mânuţele mămuţii şi ale tătuţii?” 3. Rutine – „Mă pregătesc pentru activitate” – exersarea unor deprinderi de autoservire, „Prosopelul însetat” – exersarea unor deprinderi igienice, „Singurel îmi fac ordine la locul de munc ă ” – exersarea unor deprinderi de muncă gospodărească.

119

 Tema 2: Produse curriculare specifice înv ăţă m ântului pre ş c olar 

 ÎN LUMEA  FERMECAT  Ă  A POVEŞTILOR

FATA BABEI  ŞI FATA  MOŞNEAGULUI 

G ĂINU Ş A CEA MOŢ  AT  Ă

COLIBA IEPURAŞULUI 

PUIUL

Figura 6.2. Structurarea conţ inuturilor curriculare valorificate în noul domeniu de cunoaştere, intitulat „În lumea fermecat ă a poveştilor”, dup ă modelul polariz ării

LEGENDA PRESCURTĂRILOR ADE – activitate pe domenii experienţiale ALA – activităţi liber alese ADP – activităţi de dezvoltare personală DŞ – domeniul „Ştiinţă” DOS – domeniul „Om şi societate” DPM – domeniul „Psihomotric” DEC – domeniul „Estetic şi creativ” DLC – domeniul „Limbă şi comunicare”.

În exemplele 5 şi 6 din secţiunea 2.2.5. sunt prezentate dou ă proiecte didactice pentru o activitate didactic ă integrată, în care conţinuturile curriculare sunt integrate la nivel interdisciplinar, după modelul polarizării.

120

Tema 3

REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII LA PREŞCOLARI. INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A ACESTORA 3.1. Ce sunt rezultatele înv ăţării la preşcolari? Rezultatele învăţării ob ţinute de preşcolari reprezintă ansamblul achiziţiilor şi modificărilor evolutive şi cumulative înregistrate în planul lor personal, în urma parcurgerii unui program educa ţional sau a unei secvenţe educaţionale; ele reflectă o constelaţie de factori ai personalit ăţii (cognitivi, afectivi, motivaţionali). Achiziţiile şi modificările se pot produce la nivelul structurilor lor cognitive, afective şi psihomotorii şi pot fi constatate/ materializate în presta ţia, performan ţa, competen ţa şi conduita preşcolarilor. Rezultatele obţinute de preşcolari în activitatea didactic ă reprezintă principalul obiect al evaluării didactice din grădiniţă. Presta ţiile

Ipostazele rezultatelor preşcolarilor şi obiectivele educaţionale corespunzătoare lor

Obiective o era ionale

Performan ţele

Obiective opera ţionale şi neopera ţionale

Competen ţele

Obiective educa ţionale de generalitate medie sau generale

Conduitele

Obiective opera ţionale şi neopera ţionale, obiective educa ţionale de generalitate medie sau enerale

Figura 1.3. Ipostazele rezultatelor înv ăţării la preşcolari şi obiectivele educaţ ionale cu care acestea se corelează

121

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

Vom explicita şi vom ilustra conceptele de presta ţie, performanţă, competenţă şi conduită, evidenţiind creşterea progresivă a complexităţii lor. Presta ţia şcolară reprezintă cel mai simplu rezultat al activit ăţii de  învăţare din cele patru prezentate mai sus. Ea este, practic, o mic ă secvenţă din activitatea preşcolarului, un detaliu al activităţii acestuia, un demers, o acţiune sau doar un act, care ofer ă informaţii despre ceea ce face el. Întrucât este observabilă şi evaluabilă contextual, prestaţia nu poate garanta realizarea unei evaluări obiective, fundamentate, relevante; îns ă, ea poate fi corelată uşor cu obiectivul operaţional care a anticipat-o. Exemplu: Domeniul experien ţial: Domeniul Limbă şi comunicare (DLC) Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Categoria de activitate: Educarea limbajului Instruc ţiunea educatoarei:  Ascultă  cu atenţie textul şi bate din palme atunci când nu în ţelegi semnificaţia unui cuvânt:

„– Poate era mai bine atunci s ă-l fi lăsat pe o insul ă cu eschimoşi! î şi dădu părerea femeia cea tânără, care îl aplaudase de multe ori la circ pe Fram, ursul  polar . S-ar fi deprins s ă stea în apropierea oamenilor … Vânătorul clătină din cap: – Tocmai aceasta n-am voit. Spre binele lui! Înadins am hotărât să-l l ăsăm aici, pe o insulă  goală, nu într-o insul ă cu eschimoşi. Fram s-a învăţat să nu se teamă de oameni. S-ar putea întâmpla să dea peste un vânător care să-l ia la ochi …” (Cezar Petrescu – „Fram, ursul polar”)

În această situaţie de învăţare, obiectivul operaţional urmărit poate fi intuit uşor: „Copiii să  semnaleze cuvintele necunoscute din fragmentul de text  prezentat de educatoare printr-o bă taie uşoar ă  din palme” (aceste cuvinte sunt: insulă, eschimoşi, polar, înadins). Rezultatul şcolar urmărit, respectiv prestaţia copiilor constă în ascultarea cu aten ţie a fragmentului de text şi în identificarea cuvintelor necunoscute de ei ( insulă  , eschimoşi, polar, înadins ), printr-o bătaie uşoară din palme. Performan ţa şcolară reprezintă un rezultat şcolar mai complex şi mai semnificativ, care, la fel ca şi prestaţia, este constatabil şi evaluabil 122

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

contextual, dar, într-o perioad ă de timp mai mare. Performanţele sunt corelate cu nivelul de realizare a unei sarcini de înv ăţare, indicatorul cel mai concret al performan ţei constituindu-l comportamentul sau maniestarea vizibilă a preşcolarului. Există tipuri de evaluare care se axeaz ă pe performanţele acestuia, respectiv pe evaluarea a ceea ce ştie el să facă . Performanţa învăţării la preşcolari reprezintă un sistem omogen de  prestaţii, integrate în cadrul unei anumite acţiuni şi valorificate în modelele acţionale utilizate de evaluat; performan ţa oferă date doar despre achizi ţiile pe care le de ţine evaluatul în prezent, nu are dimensiune predictiv ă. Ea poate fi corelată şi cu obiective operaţionale, dar şi cu obiective educaţionale mai complexe decât în cazul presta ţiei, obiective care pot fi şi neoperaţionale (prin operaţionalizare, din dorinţa de a delimita clar performanţa, aceasta poate fi limitat ă, îngustată şi contextualizată). Exemplu: Domeniul experien ţial: Domeniul Limbă şi comunicare (DLC) Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Categoria de activitate: Educarea limbajului (vezi textul citat)

Performanţa preşcolarilor va putea fi observată în contextul rezolvării următoarelor sarcini de lucru:  Ascultă cu atenţie explicaţia dată de educatoare pentru cuvintele necunoscute descoperite de ei în textul audiat (insul ă, eschimoşi, polar, înadins).  Caută şi identifică imaginile (insul ă   , eschimoşi, polar,) în Primul meu dic ţionar  ilustrat.  Copiii să î şi imagineze ce s-ar întâmpla dac ă Fram ursul polar s-ar întâlni cu un vânător.

În această situaţie de învăţare, un obiectiv operaţional, este următorul: „Copiii să  gă sească  în dicţionarul cu ilustraţii semnificaţia cuvintelor necunoscute (insulă  , eschimoşi, polar)”. Pentru atingerea acestui obiectiv, copiii vor c ăuta (cu sprijinul educatoarei) în Primul meu dicţionar ilustrat imaginile corespunzătoare cuvintelor necunoscute.” Un alt obiectiv educaţional, de data aceasta neopera ţionalizat, este următorul: „Copiii să  joace rolul personajelor din text citit”. Performanţa copiilor asociată acestui obiectiv constă în interpretarea rolurilor din textul 123

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

audiat, în găsirea unor replici care pot con ţine elemente de originalitate, chiar de creaţie, în care subiectivitatea fiec ărui copil poate fi mult prezent ă. Altfel spus, răspunsurile copiilor nu pot fi uniformizate, performanţa nu poate fi delimitată clar, iar obiectivul nu este opera ţionalizabil. Competen ţa include performanţa şi este inferată din performanţă, ceea ce face ca ea s ă fie realizabilă în intervale mai lungi de timp. De asemenea, pe baza performanţelor pe care le integreaz ă, se pot realiza inferen ţe referitoare la comportamentul, manifest ările vizibile şi performanţele evaluaţilor în viitorul imediat. Spre exemplu, o dificultate major ă în evaluarea didactică o constituie faptul că trăsăturile psihice şi morale, cunoştinţele, capacităţile, abilităţile şi competenţele nu pot fi sesizate şi, implicit, evaluate nemijlocit, ci numai mijlocit, prin intermediul comportamentului manifest, respectiv prin manifest ările exterioare, care pot fi măsurate. Definim competenţele ca ansambluri integrate de cuno ştinţe, capacităţi şi abilităţi de aplicare, operare şi transfer al achiziţiilor, care permit desfăşurarea cu succes a unei activit ăţi, rezolvarea eficientă a unei probleme sau a unei clase de probleme/ situa ţii. Competenţa presupune „a şti să faci” calitativ, eficient şi prompt, într-o categorie/ clas ă de situaţii asemănătoare sau atipice. Îns ă, cum conţinutul sarcinilor de lucru este foarte divers, apare necesitatea form ării unor competenţe la fel de diverse şi complexe: „Competenţa se naşte şi se va evalua la confluen ţa verbelor: a şti, a şti să faci, a şti să fii, a şti să devii, deci nu este rezultatul ac ţiunii educative numai pe domeniul cognitiv, ci se raportează şi la cel afectivatitudinal şi psihomotor” (R.M. Niculescu, coord., 2001, p. 226). Gra ţie competenţelor pe care le posed ă, o persoană poate acţiona oportun şi eficient, poate gândi critic, poate alege rapid, poate lua decizii pertinente, poate selecta, analiza şi sintetiza informaţii, poate judeca, poate argumenta, poate identifica şi soluţiona probleme, poate improviza în cunoştinţă de cauză, poate face fa ţă unor situaţii diverse etc. Având în vederea complexitatea competen ţelor şi a subcompetenţelor, este recomandabil ca dezvoltarea lor s ă se realizeze progresiv, prin acumulări cumulative şi integrative. Spre exemplu, în perioada pre şcolarităţii, a şcolarităţii mici şi mijlocii, vârsta copiilor permite dezvoltarea de competenţe doar parţial şi gradual, treptat, termenii „capacitate” şi „abilitate” fiind mult mai prezenţi şi mai justificaţi. 124

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Referindu-se la procesul complex de formare a competenţelor, R. Étienne şi A. Lerouge (1997, p. 67) arat ă: „Construcţia unei competenţe depinde de un dozaj just între activitatea izolat ă a diverselor sale elemente şi integrarea acestor elemente în situa ţii de operaţionalizare. Întreaga dificultate didactică este de a gestiona într-o manier ă dialectică aceste două abordări. Dar a crede c ă învăţarea secvenţială de cunoştinţe determină în mod spontan integrarea lor opera ţională într-o competenţă este o utopie”. Competenţele utilizează, integrează şi mobilizează cunoştinţe. Însă: „O competenţă nu este niciodată pura şi simpla punere în operă <> a cunoştinţelor, a modelelor de ac ţiune, a procedurilor. Formarea competenţelor nu conduce la negarea asimil ării de cunoştinţe. Cu toate acestea,  însuşirea de numeroase cunoştinţe nu permite, ipso facto, mobilizarea lor în situaţii de acţiune” (Ph. Perrenoud, 1997, p. 9). Adoptând drept criteriu taxonomic sfera personalit ăţii, competenţele pot fi: cognitive (referitoare la construcţia şi dezvoltarea de structuri cognitive, la capacitatea de a asimila noul şi de a-l integra în sistemul cognitiv propriu),  psihomotorii (referitoare la construcţia şi dezvoltarea de structuri psihomotorii, la capacitatea de efectua eficient activit ăţi practice) şi afectiv-atitudinale (referitoare la construcţia şi dezvoltarea de structuri afective, la capacitatea de control a sentimentelor şi trăirilor interioare). În funcţie de domeniile şi de abordările cu care se coreleaz ă, competenţele pot fi: – competenţe disciplinare (corespunzătoare câmpului unei discipline), – competenţe interdisciplinare (realizate cu contribuţia mai multor domenii, în maniere integratoare) – competenţe transversale/ transferabile (formate/ realizate longitudinal, „de-a lungul” disciplinelor de studiu şi al practicilor educative şi explicitate în termeni de achizi ţii transferabile şi nu strict disciplinare). Exemple de competenţe transversale: formularea de situaţii-problemă şi rezolvarea lor; stabilirea ipotezelor şi verificarea lor; rela ţionarea cu cei din  jur, empatizarea cu ei; lucrul în grup, colaborarea; participarea la conducerea colectivă a unei activităţi; spiritul critic etc. Competenţa este, practic, un mega/ metarezultat educa ţional, care „nu poate fi corelat decât orientativ şi suficient cu un obiectiv educa ţional pe măsură (obiectiv specific compozit, obiectiv intermediar/ de arie curriculară, sau chiar obiectiv general/ de ciclu curricular, în cazul soclurilor de competenţe)” (D. Ungureanu, 2001, p. 82). 125

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

Exemplu: Competenţa de „receptare a unui text care i se cite şte ori i se  povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.” Pentru această competenţă oferim în secţiunea următoare o fişă de monitorizare şi evaluare, cuprinzând criterii opera ţionale pentru a se stabili prezenţa sau absenţa performanţelor preşcolarilor. Competenţele se pot organiza şi structura în seturi/ ansambluri/ socluri integrative mari şi semnificative sau în competenţe-sinteză . Exemplu: Domeniul experien ţial: Domeniul Limbă şi comunicare (DLC) Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Categoria de activitate: Educarea limbajului (vezi textul citat) 

Formulează răspunsurile la următoarele întrebări: a) Unde trebuia dus Fram? b) Dacă erai stăpânul lui te-ai fi desp ărţit de el? c) Alte comentarii.

Elaborând răspunsurile la aceste întreb ări, copiii î şi vor exersa şi dezvolta competenţa „receptare a unui text care i se cite şte ori i se poveste şte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia ”. Pentru evaluarea acestei competen ţe, educatoarea poate alege criterii de evaluare din fişa de evaluare a competen ţei amintite – vezi prima fişă din subdiviziunea 3.2.3. În această fişă, prin existenţa coloanelor „Rareori”, „Uneori”, „Deseori” şi „Permanent”, se ofer ă posibilitatea de a se consemna prezenţa sau absen ţa performanţelor copiilor. Facem precizarea că aceste fişe pot juca un rol important în monitorizarea procesului de formare şi dezvoltare a competenţelor. De asemenea, dimensiunea lor cantitativă poate fi accentuată, prin precizarea detaliat ă a posibilităţilor de cuantificare a diferitelor performanţe ale preşcolarilor (de exemplu, prin utilizarea unor scări cantitative). Conduita preşcolarului se referă la ansamblul reacţiilor, relaţiilor cu colegii, acţiunilor şi atitudinilor sale, în contextul rezolv ării sarcinilor de  învăţare, la felul său de a se comporta şi de a-şi îndeplini obligaţiile şcolare şi sociale. 126

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

„În cazul specific al evaluării, considerăm comportamentele ca singurele semne observabile şi uneori măsurabile ale operaţiilor din „interiorul” persoanei, semne care indic ă existenţa unor relaţii şi schimbări  între individ şi mediu (implicit mediul şcolar) şi capacitatea poten ţială a unor reacţii adaptative, reglatoare şi transformatoare în configura ţii situaţionale noi. Dacă vrem să le considerăm un sistem fundamental de referin ţă pentru atingerea performanţelor şcolare sau a celor realizate sub influen ţa şcolii, atunci nu putem ignora că atât comportamentele intenţionale (conştiente şi,  în anumite limite, stabile în situaţii similare), cele ocazionale (con ştiente şi adaptate la situaţii trecătoare) cât şi cele inconştiente sunt în orice caz supuse procesului de maturizare, dar şi influenţelor învăţării şi exerciţiului, chiar dacă nu pot ieşi în întregime dintre limitele structurii fiec ărei personalităţi. În sfârşit, mai suntem obligaţi să ţinem seama şi de faptul că influenţarea tuturor comportamentelor reprezint ă o situaţie ideală, dar nu total realizabilă în practică, aşa încât şcoala urmăreşte prioritar asimilarea şi aplicarea de cunoştinţe, sesizarea, selec ţia şi stocarea informaţiilor noi, rezolvarea de probleme, adaptabilitatea, sociabilitatea şi spiritul de cooperare, interiorizarea valorilor şi idealurilor societăţii, manifestate prin acte etc.” (Vl. Krasnaseschi, coord., 1976, p. 57). Comportamentul preşcolarilor poate avea grad ridicat de complexitate, atât în ceea ce prive şte nivelele de integrare neurofiziologic ă, cât şi formele de manifestare. În unele situa ţii, comportamentele manifeste, observabile, pot fi uşor corelate cu obiectivele opera ţionale care le-au anticipat. În alte situaţii, comportamentele mai complexe, pot fi corelate cu unul sau mai multe obiective educaţionale neoperaţionalizate, cu obiective de generalitate medie/ obiective intermediare sau chiar generale. Exemplu: Domeniul experien ţial: Domeniul Limbă şi comunicare (DLC) Nivelul/ Grupa: Nivelul II/ Grupa pregătitoare Categoria de activitate: Educarea limbajului (vezi textul citat)

127

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

Sarcina de lucru a copiilor este s ă sesizeze cuvintele necunoscute din fragmentul de text prezentat de educatoare printr-o b ătaie uşoară din palme. În aceast ă situaţie de învăţare, conduita copiilor este observabil ă şi asociată cu obiectivul operaţional următor: „Copiii să semnaleze cuvintele necunoscute din fragmentul de text prezentat de educatoare printr-o b ătaie uşoară din palme”. Practic, conduita copiilor poate fi interpretat ă pornind de la interesul pe care ei îl manifest ă în rezolvarea itemului propus. Astfel, unii copii ascultă cu plăcere textul, sesizeaz ă repede cuvintele necunoscute, răspund corect la întrebări şi î şi exprimă părerea personală în enunţuri corecte gramatical, clare şi nuanţate. Aceştia sunt copiii care au formate deprinderi de ascultare activă şi interactivă, de receptare şi interpretare a mesajelor, de analizare şi sintetizare a informaţiei. Ei dovedesc interes pentru pove şti şi  îndrăgesc personajul principal, manifestându- şi dorinţa de a afla întâmpl ările prin care trece Fram. Alţi copii, însă, manifestă plictiseală, deoarece nu au formate deprinderi corecte de a asculta un text. De aceea, au un vocabular s ărac, î şi exprimă cu dificultate părerile personale şi pot fi inhibaţi în momentul în care li se cere să rezolve un astfel de item. Aceşti copii trebuie urmăriţi permanent,  îndrumaţi, sprijiniţi atent şi corectaţi. De asemenea, dacă li se cere pre şcolarilor să participe la un joc de rol, interpretând rolurile unor personaje alese de ei în şişi, conduita lor poate avea dimensiuni multiple şi nu poate fi uşor corelată cu un obiectiv operaţional, ci, mai degrab ă, cu un set de astfel de obiective sau cu obiective cu grad de generalitate mai mare. Astfel, intereseaz ă modalităţile de analiză a status-urilor şi rolurilor, de interiorizare a lor, de interpretare personală, originală şi creativă. Practic, copiii î şi construiesc un discurs adaptat personajului interpretat şi situaţiei concrete, î şi exersează mişcările corpului, atitudinile, comportamentele etc., manifestând o conduit ă specifică. Să nu uităm, însă, că sunt şi copii timizi sau care nu au încredere în ei  înşişi, în propriul potenţial; în consecinţă, conduita lor în timpul diferitelor activităţi şi, implicit, rezultatele lor, pot fi afectate. Şi faţă de aceşti copii se impune un sprijin atent şi individualizat oferit de c ătre cadrul didactic.

128

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

3.2. Instrumente de monitorizare şi evaluare a rezultatelor preşcolarilor 

Prin evaluare se urmăreşte progresul copilului în raport cu el însu şi şi mai puţin o raportare la norme de grup. La nivelul înv ăţământului preşcolar se acordă o atenţie sporită evaluării sub cele trei forme: ini ţială, continuă şi sumativă, ca acţiune de cunoaştere a individualităţii şi comportamentului cognitiv, comunicativ şi social al copiilor de 3-6/7 ani, cuprinşi în procesul educaţional. Componentele procesului de evaluare sunt: 1. Obiectivele evaluării (ce măsurăm), respectiv obiectivele opera ţionale ale activităţii didactice; 2. Instrumentele de evaluare (cu ce m ăsurăm): metode, probe, grile şi tehnicile de utilizare a acestora; 3. Criteriile de evaluare (cum interpret ăm rezultatele evaluării). Observarea este fundamentul evaluării şi constă în urmărirea atentă şi sistematică a comportamentului cognitiv, comunicativ şi social al unui copil, fără a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele lor particulare. Pentru a-l influenţa în mod optim, educatorul trebuie s ă redescopere mereu copilul  în dinamica ipostazelor inedite ale activităţii sale individuale şi a comportamentelor pe care el le exersează. 3.2.1. Înregistr ăr  ile factuale

Înregistrările factuale sunt rezumate ale unor evenimente care cuprind informaţii despre: - ce s-a întâmplat; - când s-a întâmplat; - unde s-a întâmplat; - care a fost stimulul care a declanşat interesul pentru o anume activitate; - care au fost reac ţiile copilului; - cum s-a încheiat ac ţiunea. Exemplu de înregistrare factual ă  a modului de relaţionare la nivelul unui microgrup de preşcolari, într-o secvenţă de activitate didactică : Alex şi Filip construiesc o pistă de „Hot Weels” din şine de plastic şi cuburi la centrul „Construcţii”. „ – Uite cu ce vitez ă grozavă alunecă maşina mea ... Parcă zboară ...” 129

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

„ – Sunt în spatele t ău! Te ajung! Te întrec! Completează Alex ...” Cei doi copii se joacă liniştiţi pe covor. De pe margine, Andrei îi priveşte. Ar vrea să intre şi el în joc ... dar nu e sigur că va fi acceptat. Totu şi ... se apropie cu emo ţie şi întrebă: „ – Aş putea să mă joc şi eu cu voi?” „ – Nici gând!” îi răspunde repede şi răstit Filip. Fără să se gândească prea mult, Andrei loveşte cu piciorul şinele şi cuburile care se împrăştie cu zgomot în toate p ărţile.

3.2.2. Înregistr ă rile narative sau de tip jurnal

Înregistrările narative sau de tip jurnal sunt instrumente care cuprind aprecieri, impresii ale educatoarei, realizate la sfâr şitul zilei, în legătură cu activităţile individuale sau de grup, respectiv cu aspectele pozitive/ reu şite sau negative, mai puţin reuşite, ca urmare a observ ării atente a activit ăţilor didactice. Exemplu de înregistrare narativ ă  în legă tur ă  cu vizita f ă cută  de un grup de pre şcolari la un muzeu: „Astăzi am mers cu copiii la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Pe drum, vântul a luat p ălăria Mariei care a fugit repede după ea, ieşind din rând, fără să anunţe. Norocul nostru că trotuarul era destul de lat. Ajun şi la muzeu, ghidul ne-a introdus pe rând în toate s ălile cu exponate, animalele  împăiate şi expoziţia de fluturi fiind locurile preferate ale copiilor, locuri în care se  îngrămădeau să ajungă în faţa vitrinei. Mihai şi Teodora au alergat prin toat ă sala, nefiind deloc atenţi la explicaţii. David a urmărit cu foarte mare interes totul şi a adresat multe întrebări. La fel şi Briana. La plecare, copiii şi-au cumpărat cărţi poştale cu exponate ale muzeului. Vizita a decurs fără alte incidente, iar copiii au fost pl ăcut impresionaţi de ceea ce au văzut şi au propus s ă vizităm şi alte muzee.”

130

ăţ ă mântului pre ş colar. Instrumente didactice Pedagogia înv ăţă

3.2.3. Fişa de monitorizare şi evaluare Exemplu de fişă monitorizare şi evaluare a unei competen ţe: DOMENIUL EXPERIENŢ EXPERIENŢIAL LIMBĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE Competenţa: „Receptarea unui text care i se cite şte ori i se poveste şte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia”: Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN

Numele şi prenumele preşcolarului: ................... ............................. ............... ..... RAREORI

COMPORTAMENTE

Demonstreaz ă interes pentru poveşti Are poveşti favorite Prevede ce se va petrece într-o povestire Pune întrebări pentru a l ămuri înţelesul Se sprijină pe imagini şi text pentru a clarifica idei Face aprecieri şi trage concluzii în urma ascultării poveşti Împărtăşeşte înţelesurile însuşite prin ascultarea poveşti Poate povesti cu: - început şi sfârşit - punctele principale în succesiune - amănunte Poate vorbi curent despre: - personaje - cadru - întâmplări - problemă pusă - soluţie - conflict Poate crea poveşti: - doar cu început dat - cunoscând punctele principale - singur Poate participa la: - o conversaţie în doi - discuţie organizată în grupă

131

UNEORI

DESEORI

PERMANENT

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă  ăţă rii rii la pre ş  ş colari. colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

Exemplu de fişă monitorizare şi evaluare a unei competen ţe: DOMENIUL EXPERIENŢ EXPERIENŢIAL LIMBĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE Competenţa: „Receptarea unui text care i se cite şte ori i se poveste şte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia”: Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN

Numele şi prenumele preşcolarului: ................... ............................. ............... .....

 Receptare  Receptareaa un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţ elegând elegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia

În vederea evaluării competenţei precizate mai sus, cadrul didactic va colora petalele florii, pentru a surprinde calităţile comportamentale ale preşcolarului, utilizând următorul cod al culorilor:

132

ăţ ă mântului pre ş colar. Instrumente didactice Pedagogia înv ăţă

permanent deseori uneori rareori Exemplu de fi şă  de monitorizare şi evaluare a capacit ăţilor şi deprinderilor, cu spectru larg, pe domenii experien ţiale: Educatoare: profesor învăţământ primar şi preşcolar Simona NECŞULESCU, profesor învăţământ primar şi preşcolar Cristina NAŞCA, profesor învăţământ primar şi preşcolar Irina TRIFAN

Numele şi prenumele preşcolarului: .................................. DOMENIUL EXPERIENŢ EXPERIENŢIAL LIMBĂ LIMBĂ ŞI COMUNICARE RAREORI

COMPORTAMENTE

Particip ă la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de  joc, atât în calitate calitate de vorbitor, vorbitor, cât şi în calitate de auditor Înţelege şi transmite mesaje simple; reac ţionează la acestea Audiază cu atenţie un text, reţine ideile acestuia şi demonstrează că l-a înţeles Distinge sunetele ce compun cuvintele şi le pronunţă corect Îşi îmbogăţeşte vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activit ăţii personale şi/ sau a relaţiilor cu ceilal ţi şi, simultan, utilizeaz ă un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Recepteaz ă un text care i se cite şte ori i se poveste şte,  înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia Este capabil s ă creeze el însuşi (cu sprijin) structuri verbale, verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elemente expresive Recunoaşte existenţa scrisului oriunde îl întâlne î ntâlneşte Înţelege că tipăritura (scrisul) are în ţeles (semnificaţie) Găseşte ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini Manifestă interes pentru citit Recunoaşte cuvinte simple şi litere în contexte familiare Recunoaşte literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris

133

UNEORI

DESEORI

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

COMPORTAMENTE

RAREORI

UNEORI

DESEORI

RAREORI

UNEORI

DESEORI

Utilizeaz ă materiale scrise în vederea execut ării unei sarcini date Percepe şi discriminează între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc. Utilizeaz ă efectiv instrumentele de scris, de ţinând deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora Utilizeaz ă desene, simboluri pentru a semnifica elementele de conţinut Descoperă că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerin ţe sociale şi se foloseşte de aceast ă descoperire (de exemplu, recunoaşte şi respectă simboluri care avertizeaz ă asupra prezenţei/ existenţei unui pericol sau care arat ă direcţia, destinaţia unei clădiri/ a unui loc etc.) Înţelege semnificaţia cuvintelor, literelor, cifrelor, înv ăţând să le ortografieze

DOMENIUL EXPERIENŢIAL ŞTIINŢE COMPORTAMENTE

Îşi îmbogăţeşte experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoa şterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe, simultan Efectuează operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori g ăsite de el însuşi: triere, grupare/ regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantit ăţii prin punere în corespondenţă Înţelege şi numeşte relaţiile spaţiale relative, plaseaz ă obiecte într-un spaţiu dat ori se plaseaz ă corect el însuşi în raport cu un reper dat Înţelege raporturile cauzale între ac ţiuni, fenomene (efectuează raţionamente de tipul dacă ... atunci) prin observare şi realizare de experimente Recunoaşte, denumeşte, construieşte şi utilizează în jocuri formele geometrice: cerc, p ătrat, triunghi, dreptunghi Efectuează operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice Numără de la 1 la 10 recunoscând mul ţimile cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare Efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10 Identifică poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal

134

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

COMPORTAMENTE

RAREORI

UNEORI

DESEORI

RAREORI

UNEORI

DESEORI

Realizeaz ă serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însu şi Compune şi rezolvă probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 Identifică poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal Găseşte soluţii diverse pentru situa ţii problematice reale sau imaginare întâlnite în via ţa de zi cu zi sau în poveşti şi povestiri Cunoaşte informaţii despre unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrant ă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele Recunoaşte şi descrie verbal şi/ sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul natural şi social apropiat Cunoaşte elemente ale mediului natural, social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrant ă a mediului Cunoaşte existenţa corpurilor cere şti, a vehiculelor cosmice/ spaţiale Comunică impresii, idei, opinii pe baza observ ărilor efectuate şi le argumentează Manifestă disponibilitate în a participa la ac ţiuni de  îngrijire şi protejare a mediului înconjur ător, aplicând cunoştinţele dobândite Aplică norme de comportare specifice asigur ării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii

DOMENIUL EXPERIENŢIAL OM ŞI SOCIETATE COMPORTAMENTE

Cunoaşte şi respectă normele necesare integrării în viaţa social ă, precum şi regulile referitoare la s ănătatea şi securitatea personal ă (de exemplu: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman, reguli ale activit ăţii şi ale jocului, în vederea evit ării unor situaţii periculoase, reguli de minimă protecţie a naturii şi cunoaşterea pericolului încălcării lor, reguli privind protec ţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.) Îşi adaptează propriul comportament social la cerin ţele grupului şi ale comunităţii restrânse în care trăieşte (familie, mediul grădiniţei, grupul de joacă) Negociaz ă, ia poziţie faţă de diverse situaţii şi participă la decizii comune

135

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

RAREORI

COMPORTAMENTE

UNEORI

DESEORI

Apreciază în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite, cunoscute şi acceptate Trăieşte în relaţiile cu cei din jur st ări afective pozitive, manifestă prietenie, fairplay, toleran ţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului Influenţează în sens dezirabil comportamentul colectiv al grupului în care se integrează Descrie şi identifică elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuie şte (elemente de relief, a şezare geografic ă, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice) Cunoaşte şi utilizează unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit ăţi practice Cunoaşte diferite materiale de lucru, din natur ă ori sintetice Efectuează operaţii simple de lucru cu materiale din natură ori sintetice Identifică, proiectează şi găseşte cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activit ăţilor practice Se raportează la mediul apropiat, contribuind la îmbog ăţirea acestuia prin lucr ările personale Dobândeşte comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte Capătă abilitatea de a intra în rela ţie cu cei din jur, respectând normele de comportament, principiile şi valorile acceptate la nivelul grupului din care face parte Îşi formează deprinderi practice şi gospodăreşti Adoptă comportamente relaţionale adecvate în diferite contexte sociale

DOMENIUL EXPERIENŢIAL ESTETIC ŞI CREATIV RAREORI

COMPORTAMENTE

Redă liber teme plastice specifice desenului Obţine efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii Exerseaz ă deprinderi tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice Recunoaşte elemente ale limbajului plastic şi diferenţiază forme şi culori în mediul înconjurător Cunoaşte şi diferenţiază materiale şi instrumente de lucru, cunoaşte şi aplică reguli de utilizare a acestora Utilizeaz ă un limbaj adecvat cu privire la diferitele activit ăţi plastice concrete Compune în mod original şi personal spaţiul plastic, alegând şi utilizând materiale şi tehnici diverse

136

UNEORI

DESEORI

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

COMPORTAMENTE

RAREORI

UNEORI

DESEORI

RAREORI

UNEORI

DESEORI

Interpreteaz ă liber şi creativ lucr ări plastice, exprimând propriile sentimente estetice Priveşte şi recunoaşte creaţii artistice corespunz ătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activit ăţi cotidiene ale oamenilor) Descoperă lumea înconjurătoare, în diversitatea ei, cu ajutorul auzului Diferen ţiază auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale Diferen ţiază auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale Diferen ţiază auditiv durata determinat ă a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale Diferen ţiază auditiv înălţimea sunetelor muzicale Intonează cântece pentru copii Cântă acompaniat de educatoare, împreun ă cu ceilalţi copii Acompaniaz ă ritmic cântecele Cântă cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare Asociază mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia Exprimă prin mişcare starea sufleteasc ă generată de muzica audiat ă Exprimă într-un joc impresia muzicală (de exemplu, dramatizare, pantomim ă, povestire) Improvizeaz ă spontan, liber, scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mi şcare, text onomatopeic + melodie + mişcare Ascultă şi recunoaşte fragmente din crea ţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia

DOMENIUL EXPERIENŢIAL PSIHOMOTRIC COMPORTAMENTE

Execut ă mişcări motrice de baz ă: mers, alergare, s ărituri, rostogoliri, căţărări Cunoaşte şi aplică regulile de igien ă referitoare la igiena echipamentului Cunoaşte şi aplică reguli de igienă a efortului fizic Îşi formează o ţinută corporală corectă (poziţiile stând, şezând şi în deplasare) Percepe componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare)

137

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

RAREORI

COMPORTAMENTE

UNEORI

DESEORI

Îşi exersează, în diferite contexte, deprinderile motrice formate Foloseşte acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/ sau comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri Manifestă în timpul activităţii atitudini dezirabile muncii  în echipă: spirit de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fairplay.

Exemplu de fişă cantitativă de apreciere a nivelului de efectuare sarcinilor de lucru:

Precizare: Fişa cuprinde aprecierea nivelului de efectuare a sarcinilor de lucru pentru anumite categorii de activitate: Să pt ămâna .....

Numă r de copii  prezenţi

Categoria de activitate ..... Numă r de copii care au efecNumă r de copii care au efectuat integral sarcina de lucru tuat par ţial sarcina de lucru

Luni Marţi Miercuri  Joi Vineri

Vezi şi consideraţiile de la subdiviziunea 3.2.6.

3.2.4. Scara de clasificare

Este un instrument util în evaluarea atitudinii şi comportamentului copiilor faţă de o activitate de înv ăţare sau faţă de o sarcină de lucru (individuală sau de grup), cu ajutorul unei scări. De obicei se opereaz ă cu o scară cu cinci trepte - scara Lickert, care discrimineaz ă următoarele trepte: „puternic acord”, „acord”, „indecis (neutru)”, „dezacord”, „puternic dezacord”. Copilului îi sunt prezentate o serie de enun ţuri, pentru care, el trebuie să î şi manifeste acordul sau dezacordul, optând pentru una din trepte. Pentru utilizarea cu succes a acestui instrument de evaluare, se va ţine cont de următoarele recomandări:

138

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

– enunţurile să fie formulate cu structuri simple, utilizând cuvinte familiare copilului; – enunţurile să fie exprimate clar, pozitiv sau negativ; – să se elaboreze un număr egal de enunţuri pozitive şi negative; – fiecare enunţ trebuie să fie corelat cu o informaţie bine definită. Scara de clasificare poate fi folosit ă atât în Fi şa individuală de observaţii curente, cât şi în Fişa de caracterizare a pre şcolarului la sfârşitul grădiniţei, pentru ca observarea şi evaluarea comportamentului acestuia să aibă un pronunţat grad de obiectivitate. Exemplu de scar ă  de clasificare pentru evaluarea opiniei şi atitudinii preşcolarilor în legă tur ă cu participarea lor la activit ăţile extraşcolare: Precizare: Educatoarea va completa scara de clasificare, ţinând cont de părerile exprimate de copii oral. Numele şi prenumele preşcolarului: .................................. Îmi place să particip la activităţile extraşcolare organizate la nivelul grupei.  Puternic acord

Acord

Indecis/ Neutru

Dezacord

Puternic dezacord 











Este bine să se noteze impresiile acumulate de noi în aceste activităţi.  Puternic acord

Acord

Indecis/ Neutru

Dezacord

Puternic dezacord 











Nu îmi place să organiză m activităţi extraşcolare în colaborare cu o altă grupă .  Puternic acord

Acord

Indecis/ Neutru

Dezacord

Puternic dezacord 











3.2.5. Lista de control/ verificare

Lista de control/ verificare reprezint ă o modalitate rapidă şi u şoară de evaluare a comportamentului. Se pot întocmi liste de verificare pentru a se surprinde evoluţia în dezvoltarea copiilor, corespunz ătoare domeniilor cognitiv, psihomotoriu, socio-emoţional. Această listă seamănă cu scara de clasificare ca manieră de structurare, dar se deosebeşte de aceasta prin faptul c ă, prin intermediul ei, doar se 139

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

constată prezenţa sau absen ţa unei caracteristici, a unui comportament, f ără să se emită o judecată de valoare, oricât de simplă. Un avantaj al listei de control este acela c ă se elaborează relativ uşor, fiind şi simplu de aplicat în activitatea cu preşcolarii. Exemplu de listă  de control individuală  pentru evaluarea comportamentului copiilor  într-o secvenţă de învăţare prin cooperare: Numele şi prenumele preşcolarului: .................................. Preşcolarul: - A participat cu interes la activitatea didactic ă. - A cerut sprijinul unor colegi. - A oferit sprijin colegilor. - A aşteptat cu răbdare să îi vină rândul la materialele necesare experimentării. - A colaborat cu ceilal ţi colegi pentru a ob ţine produsul final. - A finalizat cu succes sarcina de lucru. - A făcut curat pe masa de lucru.

DA 9 DA DA 9

NU NU 9 NU

DA

NU 9

DA 9 DA 9 DA

NU NU NU 9

3.2.6. Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale Cuantumurile de frecven ţă şi mostrele temporale ajută educatorul să urmărească frecvenţa manifestării anumitor comportamente – cognitive, ale preşcolarilor şi să o cuantifice. Exemple: - „Adina a ridicat de patru ori mâna în cursul unei activit ăţi didactice”; - „Este a treia zi în care Cristian nu doarme!”; - „Este a patra oară când Veronica desenează liber, fără să i se impună, familia ei: mama, tata şi copilul lângă o casă, deşi părinţii au divorţat şi ea locuieşte doar cu mama.”

Întrucât frecvenţa apariţiei anumitor comportamente – cognitive, comunicative şi sociale ale copiilor reprezint ă un indicator valoros pentru conduitele şi atitudinile lor, cadrul didactic poate elabora instrumente de cuantificare a acestor comportamente: Exemplu: Instrument/ Fişă de consemnare a elementelor definitorii ale com-portamentului social al copiilor în cadrul unei activităţi didactice de grup 140

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Elementele definitorii ale acestui tip de comportament sunt: - Implicarea activă în rezolvarea sarcinii de lucru, respectiv stabilirea de interacţiuni cu educatoarea şi cu conţinuturile curriculare - Implicarea interactivă în rezolvarea sarcinii de lucru, respectiv stabilirea de interacţiuni cu colegii de grupă şi cu conţinuturile curriculare - Oferirea de sprijin în învăţare colegilor de grupă – din perspectivă cognitivă şi metacognitivă - Solicitare de sprijin în învăţare, de la educatoare – din perspectivă cognitivă şi metacognitivă - Solicitare de sprijin în învăţare, de la colegi – din perspectivă cognitivă şi metacognitivă. Pentru cuantificări se poate utiliza o scar ă de clasificare cu 3-5 trepte. Spre exemplu, în cazul nostru, putem avea treptele: 1 – Comportament social foarte dezirabil 2 – Comportament social dezirabil 3 – Comportament social pu ţin dezirabil 4 – Comportament social indezirabil.  Nr. crt.

 Numele şi  prenumele copiilor 

Implicarea activă 

Comportamentul social al copiilor  Oferirea Solicitare de Implicarea de sprijin sprijin de la interactivă  colegilor  educatoare

Solicitare de sprijin de la colegi

Exemplu: Instrument/ Fişă de consemnare a gradului de activizare a copiilor într-o secvenţă de activitate didactică, cu ajutorul unei scări cu trei trepte: 1 – Foarte activ 2 – Activ 3 – Pasiv 141

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

 Numele şi  prenumele copiilor 

 Nr. crt.

Gradul de activizare  Activitatea  Activitatea  Activitatea ... nr. 1 nr. 2 nr. 3

 Activitatea nr. n

3.2.7. Portofoliul Portofoliul este o metodă alternativă de evaluare sumativă, dar şi de autoevaluare a copilului mic, întrucât respect ă principiul de bază al ritmului unic de dezvoltare al copilului. Analiza modului de structurare a unui portofoliu şi a elementelor sale componente, se pot constata şi evalua progresele înregistrate de copil în timp, în actul cunoa şterii. Practic, portofoliul reprezintă o „carte de vizită ”, un mijloc de valorizare a datelor obţinute în învăţare şi cunoaştere, prin evaluările realizate. Portofoliul poate să cuprindă şi observaţii şi comentarii metodice ale cadrului didactic, comentarii privind progresele f ăcute de copil, precum şi aspecte care necesit ă mai mult sprijin educativ sau stimulare cognitivă. Ce poate conţine un portofoliu în învăţământul preşcolar? lista conţinutului acestuia; argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu şi importanţa fiecăreia; lucrările pe care le realizeaz ă copilul, individual sau în grup, pe care se precizează numele celor care au lucrat şi data la care au fost realizate; auxiliarele curriculare şi caietele individuale; chestionare cu data realiz ării lor;  înregistrări audio şi video, fotografii, care reflectă activitatea desfăşurată de copil, individual sau împreună cu colegii săi, datate; date obţinute în urma utilizării unor ghiduri de observare, cu data calendaristică a înregistrării lor; • •

•

• • •

•

142

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

alte materiale, contribu ţii la activitate care reflect ă participarea copilului/ grupului la realizarea temei date; viitoare obiective, formalizate pornind de la realiz ările curente ale copiilor, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate de ace ştia; comentarii didactice ale educatoarei dup ă anumite perioade de timp. Forma pe care o poate îmbr ăca portofoliul este fie o mapă cu documente, fie o cutie de carton în care se pot aduna: casete video, DVD, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezint ă aspecte ale învăţării şi cunoaşterii şi/ sau pe cei implicaţi în activitate, diplome ş.a. •

•

Exemplu: Un portofoliu corespunzător Domeniului Ştiinţe pentru tema „Animaele să lbatice de pe teritoriul ţă rii noastre” poate cuprinde: imagini reprezentând animalele s ălbatice de pe teritoriul ţării noastre; desene ale copiilor cu animalele s ălbatice de pe teritoriul ţării noastre; picturi, colaje, origami, modelaje din plastilin ă, din aluat, mulaje din gips sub formă de animale pictate; fişă de lucru la matematică, având ca elemente animalele s ălbatice de pe teritoriul ţării noastre; fotografii reprezentând copiii lucrând; machetă cu o pădure în care realizează diferite adăposturi pentru animalele sălbatice şi animale din plastic sau origami; soft-uri educaţionale pe CD ş.a. impresii ale educatoarei în leg ătură cu procesul elaborării portofoliilor de către preşcolari. • • •

•

• •

• •

3.2.8. Interviul Interviurile reprezintă o sursă directă de colectare a informaţiei de la copii; este recomandabil ca ele s ă se realizeze într-o atmosfer ă degajată, lipsită de stări de tensiune, intimidare etc., astfel încât copiii s ă î şi poată exprima deschis opiniile. Ei nu trebuie sustra şi de la o activitate în care sunt implicaţi şi care le face plăcere, pentru a li se lua un interviu, deoarece pot avea, într-o primă fază, o reacţie de refuz, care va influen ţa negativ răspunsurile. 143

 Tema 3: Rezultatele înv ăţă rii la pre ş colari. Instrumente de monitorizare  ş i evaluare 

Exemplu de ghid de interviu pentru colectarea de informa ţii de la p ă rinţi, referitoare la influen ţa televizorului asupra pre şcolarilor:

GHID DE INTERVIU 1. Cum preferă copilul dumneavoastră să î şi petreacă timpul liber, cu preponderenţă? 2. Copilul dumneavoastră are televizor în camera proprie? 3. Cât timp î şi petrece copilul dumneavoastră în faţa televizorului? 4. În ce perioadă a zilei stă la televizor? 5. În week-end î şi petrece mai mult timp în fa ţa televizorului decât în timpul săptămânii? 6. Dumneavoastră controlaţi la ce programe se uit ă copilul? 7. Cu cine se uită la televizor? 8. Are program pentru vizionarea programelor de televiziune? 9. Care sunt programele, emisiunile şi personajele preferate? 10. Aţi sesizat influenţe ale emisiunilor de televiziune în comportamentul copilului? 11. Negociaţi cu copilul programul de televiziune la care se uit ă şi timpul alocat? 12. Folosiţi televizorul ca pedeapsă sau ca recompensă pentru copil?

144

Tema 4

ASISTENŢA LA ACTIVITĂŢILE DIDACTICE. MODELE DE FIŞE DE CONSPECTARE Dacă pedagogia şi-a câştigat, în timp, un loc aparte în ansamblul disciplinelor ştiinţifice şi o demnitate teoretică (C. Cucoş, 2006), rolul practicii educative/ paideutice a fost, de asemenea, resemnificat. În prezent, pedagogia deţine statut epistemologic de ştiinţă descriptivă, de teorie normativă şi de realizare practică, astfel încât ea este într-un dialog permanent cu realitatea educa ţională pe care o chestionează, o analizează, o ameliorează şi o anticipează. Astfel, în unele circumstan ţe, discursul teoretic asupra fenomenului educaţional se prelungeşte, în mod firesc, în acţiuni concrete, întruchipând note şi nuanţe specifice demersurilor acţionale, ale strategiilor şi tehnicilor educative. Progresul în pedagogie este asigurat de dinamica perspectivelor de dezvoltare şi validare a teoriilor pedagogice şi a practicii educative, precum şi complementaritatea dintre acestea. Prin organizarea şi desfăşurarea practicii educative, cadrul didactic î şi valorifică şi, totodată, î şi dezvoltă competenţele profesionale şi experienţa didactică proprie. Din perspectivă didactică, putem vorbi de două laturi interrelaţionate ale practicii pedagogice şi anume latura informativă şi cea formativă. Latura informativă a practicii pedagogice este realizată prin activităţile didactice observative, graţie cărora cadrele didactice care urm ăresc activităţile î şi exersează competenţele de observare şi analiză critic-constructivă a proiectelor didactice experimentate, precum şi a activităţilor didactice realizate. Participarea la diverse activit ăţi didactice, observarea secvenţială  a anumitor aspecte practice şi observarea globală  a întregilor activităţi sprijină achiziţionarea şi utilizarea unui instrumentar pedagogic de studiu, reflec ţie şi analiză critică a activităţilor şi a contextelor educa ţionale, care vor facilita activitatea de proiectare didactic ă şi mai ales cea de organizare efectiv ă a predării şi vor contribui la îmbogăţirea sistemului de competen ţe didactice. 145

 Tema 4: Asisten ţ a la activit ăţ ile didactice. Modele de fi ş e de conspectare 

Latura informativă se află în raport de complementaritate cu cea formativă a practicii pedagogice; aceasta se realizeaz ă prin activităţile didactice efective organizate şi conduse de cadrul didactic, care realizeaz ă  în practică proiectele activităţilor didactice elaborate în prealabil, care se implică direct şi gradat în activităţile didactice, se angajeaz ă conştient şi activ într-un efort personal susţinut. Acumulările în experienţa didactică proprie, trăită individual sau în colectivul de colegi, determin ă noi reflecţii, noi căutări, perspective şi angajamente pe plan profesional şi educativ. Competenţa psihopedagogică şi metodică, măiestria didactică şi tactul pedagogic se dobândesc numai în condi ţiile unei sistematice exers ări în organizarea şi conducerea independentă a diferitelor activităţi didactice, precum şi în asistenţa la activităţi didactice propuse de alte cadre didactice. Elementul esenţial pentru secvenţele de asistenţă şi observare a activităţilor didactice îl reprezint ă observarea şi analizarea demersului acţional efectiv întreprins în vederea atingerii anumitor obiective opera ţionale, în condiţiile educaţionale specifice şi nu a proiectului adiacent, în sine. Fire şte,  între structura proiectului de activitate didactică şi activitatea didactică realizată există o complementaritate valorică, o corespondenţă şi o coerenţă logică. De aceea, ele nu se vor analiza separat, întrucât ar putea fi afectat ă obiectivitatea şi rigurozitatea analizelor. Astfel, cadrul didactic observator nu va observa şi analiza separat, doar proiectul de activitate didactic ă,  întrucât acesta reprezintă un instrument de lucru cu caracter orientativ, care este valorificat în mod creativ, într-un anumit context pedagogic (copiii cu anumite particularităţi de vârstă şi individuale, cu anumite resurse psihologice, cu un anumit nivel cognitiv, cu anumite cuno ştinţe anterioare; conţinuturi curriculare cu un anumit specific; o anumit ă categorie şi o anumită variantă de activitate; resurse educa ţionale – umane, metodologice, temporale specifice ş.a.m.d.). De asemenea, cadrul didactic observator nu va observa şi analiza activitatea didactic ă efectivă, a cadrului didactic propunător, în sine, ci se va raporta în permanen ţă la condiţiile concrete ale instruirii şi la variabilele amintite mai sus, observând comportamentul didactic al acestuia şi evaluând gradul lui de adecvare la caracteristicile contextului educaţional şi ale condiţiilor educaţionale existente. Oferim un model de fişă de conspectare pentru activit ăţile didactice asistate, care poate fi utilizat ă ca un instrument didactic flexibil, pentru 146

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

observarea secvenţelor de activitate didactic ă, pentru consemnarea unor aspecte relevante, pentru formularea unor judec ăţi de valoare primare (evaluarea activităţilor didactice se realizeaz ă într-o manieră operaţională cu ajutorul fişelor de evaluare de tipul celei prezentate la tema 5) referitoare la intervenţiile educaţionale, pentru formulare de teme de reflec ţie, de  întrebări şi autoîntrebări ş.a.m.d. Exemple de fişe de observare/ conspectare a activit ăţii didactice asistate: Exemplul 1: FIŞĂ DE OBSERVARE/ CONSPECTARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE Data: Grupa: Nivelul grupei: Grădini ţa: Educatoare: Subiectul activităţii: Domeniul experien ţial: Obiectivul fundamental: Categoria de activitate: Obiective opera ţionale: O1 – O2 – O3 – Strategia didactică: Tipul de experienţă de învăţare: Sistemul metodologic (metode şi procedee didactice): Sistemul mijloacelor de înv ăţă mânt: Forme de organizare a activit ăţii preşcolarilor : Resurse: - temporale: - umane: - informaţionale: 147

 Tema 4: Asisten ţ a la activit ăţ ile didactice. Modele de fi ş e de conspectare 

Desfăşurarea activităţii didactice:

 Etapele activit ăţ ii didactice

 Modalit ăţ i  practice de realizare a etapelor  şi verigilor  activit ăţ ii didactice

Strategia didactică (tipul de experienţă de învăţ are, metode şi procedee didactice, forme de organizare a activit ăţ ii  preşcolarilor)

1. Captarea aten ţiei 2. Activarea şi reactualizarea unor cunoştin ţe anterioare 3. Enun ţarea obiectivelor opera ţionale şi a titlului lec ţiei noi 4. Dirijarea învăţării: valorificarea con ţinuturilor curriculare, utilizarea creativ ă a metodelor didactice şi a celorlalte resurse, spiritul în care sunt utilizate metodele didactice, flexibilitatea metodică, antrenamentul metacognitiv, diferenţierea instruirii ş.a.m.d. 5. Ob ţinerea performan ţei şi fixarea ei 6. Intensificarea reten ţiei şi asigurarea transferului 7. Asigurarea feed-backului (cognitiv şi/ sau afectiv, formativ şi/ sau sumativ) 8. Motivarea şi argumentarea feedback-ului, a aprecierilor şi a evaluărilor realizate

148

 Reflecţ ii proprii în leg ătur ă cu urmărirea şi atingerea obiectivelor  operaţ ionale Observaţ ii, autoîntrebări şi întrebări adresate cadrului didactic  propunător, colegilor   participanţ i, profesorului metodist 

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Exemplul 2: FIŞĂ DE OBSERVARE/ CONSPECTARE ŞI EVALUARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE Numele cadrului didactic asistat_________________________________  Unitatea de învăţământ________________________________________  Data___________________  Grupa__________________  Număr de preşcolari prezen ţi ___________  Număr de preşcolari absen ţi____________  Domeniul experien ţial _________________________________________  Tema activităţii_______________________________________________  Categoria de activitate _________________________________________  EVALUĂRI

INDICATORI

FB

1. Documente de proiectare şi planificare  Cuprinderea pe capitole a curriculumului preşcolar şi planificarea domeniilor de cunoa ştere  Cuprinderea tematicilor s ăptămânale, obiectivizarea şi operaţionalizarea con ţinuturilor  Parcurgerea ritmic ă a programei şcolare  Calitatea proiectelor de activitate 2. Preg ătirea ştiin ţifică şi psihopedagogică a cadrului didactic  Pregătirea ştiinţifică de bază  Pregătirea specific ă pentru activităţi  Pregătirea psihopedagogică 3. Baza didactico-materială  Gradul de dotare, func ţionalitatea şi utilizarea mijloacelor de învăţământ  Aportul personal la amenajarea spa ţiului educaţional  Priceperea în integrarea elementelor de noutate  în activitatea didactică 4. Activitatea la grupă  Claritatea în formularea obiectivelor  Gradul de structurare şi organizare a activit ăţii

149

B

SAT. SLAB

F. SLAB

 Tema 4: Asisten ţ a la activit ăţ ile didactice. Modele de fi ş e de conspectare 

EVALUĂRI

INDICATORI

FB

B

SAT. SLAB

F. SLAB

Rigurozitatea ştiinţifică a informaţiei  Caracterul practic-aplicativ a activit ăţii  Corelaţia conţinuturilor curriculare cu strategiile didactice şi cu tipurile de interacţiuni  Raportul dintre formativ şi informativ  Relaţia educatoare – copil  Evaluarea predictiv ă, sumativă, formativă  Realizarea obiectivelor activit ăţii  Realizarea feed-back-ului  Nivelul de preg ătire al copilului  Rezultatele probelor de evaluare  Rezultate la diferite concursuri 5. Activitatea educativă  Proiectarea şi eficienţa activit ăţii educative  Activităţi cultural-artistice şi sportive 6. Activităţi op ţionale  De extindere, de aprofundare 7. Integrarea în colectivul grădini ţei, gradul de implicare în rezolvarea problemelor grădini ţei 8. Aprecierea activităţii 9. Calificativul acordat 

Aspecte pozitive

Semnături:

Educatoare

Aspecte negative

Director

150

Recomandări/ măsuri ameliorative

Inspector

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Exemplul 3: FIŞĂ DE OBSERVARE/ CONSPECTARE ŞI EVALUARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE Data: …….......…………… Grupa: ………..………….. Educatoare: ……………… Domeniul experien ţial: …….……………………………… Aria curriculară: …………………………………………… Categoria de activitate: ….………………………………… Denumirea activităţii: ……………………………………… Tema activităţii: …………………………………………… I. Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Eviden ţierea aspectelor pozitive şi negative referitoare la managementul lec ţiei: Indicatori observa ţionali

Educatoarea pregăteşte copiii pentru activitate şi le captează eficient atenţia Educatoarea comunică tema şi principalele obiective ale activit ăţii Întrebările sunt adresate corect Educatoarea acord ă copiilor timp de gândire Educatoarea ascult ă cu atenţie şi stabileşte contact vizual cu copiii Educatoarea corecteaz ă cu tact răspunsurile copiilor Se construiesc dialoguri utile, se clarific ă şi se lămuresc conţinuturile  învăţării Educatoarea solicită pentru răspunsuri cât mai mul ţi copii Educatoarea diferen ţiază sarcinile de lucru/ întrebările pe nivele de performanţă ale copiilor Educatoarea încurajeaz ă preşcolarii şi le acordă sprijin cognitiv şi metacognitiv Prezentarea conţinuturilor este întemeiat ă pe principiile învăţării active Frazele rostite de educatoare sunt clare, concise, topica este firească, mesajul este exprimat direct cu sus ţinere şi motivare Educatoarea utilizeaz ă resurse variate (materiale şi mijloace de  învăţământ) care provoacă gândirea critic ă şi angajează activ copiii  în demersurile didactice În activitate sunt prezente elemente care asigur ă interdisciplinaritatea/ transdisciplinaritatea Educatoarea evalueaz ă nivelul de realizare a obiectivelor Educatoarea apreciaz ă copiii (global şi individual), motivând aprecierile f ăcute

151

Apreciere cu: DA NU

 Tema 4: Asisten ţ a la activit ăţ ile didactice. Modele de fi ş e de conspectare 

Nr. crt.

Apreciere cu: DA NU

Indicatori observa ţionali

Educatoarea manifestă o atitudine corespunzătoare în relaţiile cu copiii Educatoarea interac ţionează cu copiii (individual, dar şi cu întreaga grupă) Educatoarea provoacă interacţiuni între copii (colaborare, cooperare, competiţie)

17. 18. 19.

II. Observa ţii: ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… III. Recomandări/ sugestii ameliorative ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………… IV. Aprecieri prin calificative: Concluzii generale: •

•

•

Activitatea propusă de educatoare este activizantă: DA

NU





Activitatea propusă de educatoare este eficientă: DA

NU





Educatoarea este: DA - bine pregătită, competentă



DA - organizată, sistematică



DA - implicată în profesie



152

NU 

NU 

NU 

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Exemplul 4: Oferim în continuare o Fi şă de observare/ conspectare a unei activităţi didactice cu subiectul „Portretul prietenului meu”, completat ă cu date concrete referitoare la modalitatea concretă de operaţionalizare a acestui subiect educaţional. FIŞĂ DE CONSPECTARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE I. DATE GENERALE Data: Ora: 8,30-12 Grupa: mare Numărul de preşcolari prezen ţi: Cadrul didactic propunător: Specialitatea: Gradul didactic: Vechimea în învăţământ: Domeniul curricular: Domeniul Om şi societate (DOS) Tema: „Cine sunt/ suntem?”  Subtema: „Eu şi copiii”  Subiectul: „Portretul prietenului meu”  Obiective opera ţionale: O1 – să enumere diferite modalităţi de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor; O2 – să î şi compare propriul comportament în raport cu persoane şi situaţii concrete; O3 – să exerseze atitudini tolerante faţă de reacţiile emoţionale care sunt exprimate în jurul lor; O4 – să realizeze elemente grafice elementare: trasare liberă, colorare. Obiective urmărite de către cadrul didactic care asistă la activitate: modalitatea de valorificarea şi adaptare a con ţinuturilor curriculare de către educatoare; stabilirea etapelor activităţii didactice proiectului didactic; modalităţi de realizare a obiectivelor operaţionale propuse; atitudinea educatoarei faţă de grupul de copii; comportamentul cognitiv, comunicativ şi social al copiilor; Strategii didactice: modul de abordare a instruirii: interacţiune, comunicare, joc; metode şi procedee didactice: jocul, conversa ţia, povestirea, modelarea, lucrul în grup, problematizarea; Mijloace de învăţământ care cuprind mesaj didactic: planşe, imagini; Mijloace de învăţământ care facilitează transmiterea mesajelor: - calculator, maculatură, jucării; 153

 Tema 4: Asisten ţ a la activit ăţ ile didactice. Modele de fi ş e de conspectare 

Forme de organizare a activităţii preşcolarilor: grupuri mici, frontal; Mod de organizare a mediului: mobilier grupat în funcţie de sarcina didactic ă; II. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII: Moment organizatoric: - pregătirea materialului didactic (fişe de lucru, maculatur ă, planşe cu portrete de copii, juc ării (mingi, modele); - amenajarea spaţiului (gruparea măsuţelor); - pregătirea elementelor-surpriză (trusa de teatru de p ăpuşi); - reactualizarea jocurilor din folclorul copiilor ( Mi-am pierdut o batistuţă  , Coroana e rotund ă  , Cireşica, Printre mun ţi şi printre vă i); - reactualizarea jocurilor sportive (Să rim coarda, Berzele); Secven ţele activităţii: - Captarea aten ţiei: întâlnirea de dimineaţă (povestirea copilului fericit – Prietenii ştiu de ce ..., momente plăcute din viaţa de familie, exerciţii de înviorare); - Reactualizarea celor învăţate anterior (identitate, apartenenţă, descrierea corpului uman, elemente de igienă şi nutriţie, prezentare imagini cu acţiuni ale copiilor în diferite ipostaze – utilizarea calculatorului, ghicitori, proverbe); - Enun ţarea obiectivelor (întrebări şi răspunsuri despre prietenie, enun ţarea titlului activităţii); - Conducerea şi dirijarea învăţării (convorbire bazată pe întrebări deschise, mimică şi pantomimică, recunoaşterea stării sufleteşti imortalizate prin imagini sau în mod real, dezvoltarea subiectului despre prietenie, gruparea copiilor pentru realizarea portretului plastic al unui potenţial prieten, rezolvarea fişelor de lucru prin recunoaşterea şi selectarea diferitelor fizionomii – vesel, trist, mirat, uimit, speriat); jocuri de pantomimic ă („Recunoaşte personajul!”, „Cum sunt eu azi?”, „Despre cine este vorba?”, „Ghici ce lipseşte!”, „Transformă -l în copil fericit!”); - „Un semn de prietenie pentru colegii no ştri mai mici” – realizarea unei machete din dulciuri: o cas ă cu pereţi de turtă dulce, acoperiş din biscuiţi, ferestre din ciocolată, pomi din acadele, pietricele din bomboane colorate, pârâu din gumă de mestecat; - Interacţiune cu o grup ă mai mică şi dăruirea cadoului; - Intensificarea reten ţiei şi asigurarea transferului: dialoguri construite pe  întrebări despre alţi prieteni, jocuri în grup. III. CARACTERISTICI OBSERVATE: Managementul activităţii didactice (se va completa cu Da sau Nu): Educatoarea pregăteşte preşcolarii pentru activitate şi le captează atenţia: Da; Întrebările sunt adresate corect: Da, cu r ăspunsuri elaborate; Acordă preşcolarilor timp de gândire: Da; 154

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Domină discuţia în grupă: Nu; Corectează cu tact răspunsurile copiilor: Da; Încurajează şi acordă sprijin cognitiv şi metacognitiv: Da; Utilizează adecvat resurse nonverbale: Da, multe; Angajează activ copiii: Da; Încurajează copiii să colaboreze între ei: Da; Asigură retenţia şi transferul prin sarcini noi de înv ăţare: Da; Oferă feed-back şi aprecieri verbale copiilor: Da; Motivează feed-back-ul şi aprecierile verbale, oferă recompense: Da;  Indicatori observaţ ionali care solicit ă elaborarea r ăspunsurilor: Modalităţi de captare a aten ţiei: - prin procedeul surpriză : copil fericit; - prin povestirea „Prietenii ştiu de ce ...”; - prin prezentarea şi utilizarea materialului didactic; Tehnici de reactualizare a celor învăţate anterior: - Antrenare la dialog: Spune-mi cum te sim ţi azi! Ce lucru bun crezi c ă ţi se va întâmpla azi? Cu cine ţi-ar plă cea să te joci? Cu cine ţi-ar plă cea să te întâlneşti? Cine te-a supă rat mai demult? - Dezvoltarea creativităţii: De ce ai vrea s ă ai mai mul ţi prieteni? Asigurarea corectitudinii şi accesibilităţii con ţinutului ştiin ţific: - descriere: brunet, ochi verzi, păr lung; - sentimente: vesel, prietenos, mofturos; - comportamente: înţelegător vs, ascultător vs, harnic vs, disciplinat vs, modest vs; Exemple de tehnici pentru punerea întrebărilor şi pentru stimularea răspunsurilor: - Cum este colegul de lângă tine? - De ce este prieten cui X? - Cu ce se aseam ănă şi de ce se deosebesc X şi Y? - Cu cine doreşti să te împrieteneşti azi? - De ce? - Ce ai dori să îi oferi? - Ce aştepţi de la el? - Ce joc vrei să te joci cu el? Modalităţi de evaluare a preşcolarilor: - orală (prin întrebări); - scrisă (prin desen); - de grup (prin lucrul în grup); - individuală (prin dialog cu copilul); 155

 Tema 4: Asisten ţ a la activit ăţ ile didactice. Modele de fi ş e de conspectare 

Modalităţi de intensificare a reten ţiei şi de asigurare a transferului: - Ce alţi prieteni putem avea? (p ărinţi, animale, îngeraşul de seară, o jucărie, bunici); - De ce avem nevoie de prieteni? Tehnici didactice de men ţinere a disciplinei la nivelul grupei şi a ordinii în sala de grupă: - surpriza, jocuri diferite, aten ţionarea, ignorarea; Modul de interac ţiune: implicarea preşcolarilor în propriul proces de învăţare (cuantificări): - implicarea preşcolarilor în propriul proces de înv ăţare: în timpul conversaţiilor,  în timpul jocurilor; - educatoare-preşcolar: permanent; - educatoare-întreaga grupă de preşcolari: multiple; - preşcolar-preşcolar: în întreaga activitate, cu excep ţia momentului de desen; - perechi apropiate: multiple; - lucru în grup: 2 ori; - preşcolar-întreaga grup ă: 3 ori.

Tema 5

AUTOANALIZA ŞI ANALIZA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE – MOMENT DE REFLEC ŢIE DIDACTICĂ PERSONALĂ ŞI COLECTIVĂ În ansamblul demersurilor de evaluare a activit ăţilor didactice, autoanaliza şi analiza acestora reprezint ă momente de maximă relevanţă, prin care se urm ăreşte înlăturarea neajunsurilor şi a disfuncţiilor, soluţionarea aspectelor problematice constatate şi obţinerea, în perspectivă, a unor rezultate calitativ superioare în demersurile instructiv-educative. Un cadru didactic eficient, de tip modern, este un practician reflexiv, care conştientizează cât este de important să reflectezi la acţiunile educaţionale întreprinse, care î şi formează abilităţi de a face alegeri raţionale, care adapteaz ă şi orientează actul educativ circumstanţelor. Dascălul reflexiv se autochestioneaz ă în legătură cu strategiile, deciziile şi demersurile sale, în toate etapele pe care le parcurge împreun ă cu copiii: în selectarea achiziţiilor anterioare care vor fi valorificate în contextul însu şirii noului; în  prezentarea şi personalizarea noilor achiziţii; în operaţionalizarea şi  fixarea noului; în realizarea transferului; în evaluarea noilor achiziţii. Treptat, prin practicile sale, prin întreb ările generice şi, fireşte, prin întrebările particulare şi particularizante pe care le formuleaz ă, dascălul reflexiv va orienta şi va ghida gândirea preşcolarilor spre niveluri taxonomice tot mai  înalte şi mai complexe, rafinând astfel abilităţile lor de gândire. Referindu-se, în general, la ac ţiunile umane, Donald Schön (1983, 1987) distinge două tipuri majore de reflecţii: reflecţia despre acţiune - care se realizează după derularea evenimentelor; reflecţia în acţiune - care are loc pe durata acţiunii însăşi. Acestor tipuri, J.P. Killion şi G.R. Todnem (1991), le adaugă reflecţia pentru acţiune - care valorifică, practic, datele culese gra ţie exersării primelor două tipuri de gândire reflexiv ă şi care ghideaz ă demersurile didactice viitoare. Aceste tipuri de reflec ţii sunt transferabile în domeniul educaţional, în care, existen ţa circuitului continuu „proiectarerealizare-evaluare-reglare”, face ca taxonomia de mai sus s ă fie compatibilă 157

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

cu rolurile şi comportamentele unui cadru didactic reflexiv eficient. Numai un astfel de cadru didactic, care dore şte să î şi îmbunătăţească prestaţia didactică şi performanţele, va putea fi capabil s ă promoveze o pedagogie de tip reflexiv-interactiv, să încurajeze reflecţia individuală şi colectivă a copiilor, interacţiunile sociale, schimburile verbale şi intelectuale dintre aceştia, dezbaterile, experiment ările etc. şi să contribuie la integrarea lor eficientă în societate. Reflecţia asupra practicilor educative are o contribu ţie majoră la creşterea calităţii prestaţiei didactice, la îmbunătăţirea performanţelor obţinute în procesul instruirii şi la creşterea eficienţei acestuia, cu atât mai mult cu cât ea vizeaz ă nu doar contextele educaţionale formale , ci şi pe cele nonformale şi informale. Prin diversitatea formelor sale (interoga ţie retrospectivă , interoga ţie prospectivă , reflec ţie personală şi colectivă , autoreflec ţie, autoreflec ţie colaborativă etc.), gândirea reflexivă este o sursă valoroasă de dezvoltare personală şi profesională şi chiar o premisă a unei instruiri eficiente. Secven ţele de autoanaliză şi analiză a activităţilor didactice se vor realiza în perspectivă formativă, în sensul influenţării formative a cadrului didactic propunător. Subliniem valoarea formativă specială a autoanalizei realizate de acesta, conferit ă de efectele sale pozitive pe mai multe planuri. Mai întâi, asupra cadrului didactic însu şi, autoanaliza constituind un mijloc pertinent de: – generare şi susţinere a propriilor reflecţii cognitive şi metacognitive legate de organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice; – conştientizare şi autocunoaştere dinamică a punctelor şi părţilor pozitive/ tari/ forte şi negative/ slabe proprii, din perspectiva activităţii didactice desfăşurate, dar şi a propriei pregătiri teoretice şi practice de ansamblu; – dezvoltare a capacităţilor şi competenţelor evaluative şi autoevaluative; – dezvoltare a capacităţilor şi competenţelor transversale; – realizare de analize didactice şi educaţionale critic-constructive, în viziune sistemică; – identificare a dificultăţilor întâmpinate în plan teoretic-conceptual şi în plan practic-acţional, precum şi a cauzelor care le-au generat; – formare şi exersare a spiritului critic şi autocritic şi a atitudinii critice şi autocritice constructive. 158

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Conştientizând aspectele reu şite şi cele mai puţin reuşite ale activităţii didactice, prin secvenţa de autoanaliză pot fi susţinute şi catalizate eforturile cadrului didactic de autoformare şi de ameliorare a eficien ţei activităţii educaţionale. De asemenea, momentele de autoanaliz ă – realizate după criterii ştiinţifice valide – au valoare formativă pentru celelalte cadre didactice participante, care identific ă nivelul la care s-au realizat acumulări în plan conceptual şi practic-acţional şi dobândesc confirmarea observaţiilor, aprecierilor şi evaluărilor proprii. Momentele de autoanaliz ă pregătesc momentele de analiză a activităţii didactice, reflec ţia didactică personală a propunătorului constituind un valoros punct de plecare pentru reflec ţia colectivă , pentru discu ţiile dintre cadrele didactice participante şi pentru experien ţele profesionale construite împreună , prin cooperare. Analiza activităţilor didactice presupune o privire retrospectiv ă, sistematică asupra evenimentelor şi verigilor sale şi emiterea unor judecăţi de valoare asupra reuşitei acestora. Departe de a se urm ări realizarea unei  înşiruiri aditive de observa ţii critice, în analiza activităţii didactice să se  ţină seama de o serie de criterii ştiin ţifice în inventarierea aspectelor pozitive şi negative ale activităţii didactice, a elementelor pozitive/  reuşite şi a celor negative/ deficitare, pentru a se ajunge la o concluzie generală justă şi obiectivă asupra realizării activităţii didactice, considerată ca sistem. Foarte important este ca pe parcursul analizei, s ă i se ofere cadrului didactic propunător, care a sus ţinut activitatea didactică, feedback secven ţial şi global, dar şi sugestii şi recomandări didactice, care să  însoţească observaţiile critice, precum şi argumente în favoarea judec ăţilor de apreciere efectuate. Experienţa didactică acumulată a permis detaşarea unor jaloane pentru secvenţele de autoanaliză şi analiză a activităţilor didactice, secvenţe care au ca punct de referin ţă obiectivele operaţionale urmărite. Prezentăm aceste jaloane, încadrându-le în urm ătoarele categorii de analiz ă pedagogică, cărora le asociem în grila/ fi şa de evaluare de mai jos, indicatori observaţionali, concreţi: a) Proiectarea activităţii didactice b) Desfăşurarea activităţii didactice c) Evaluarea activităţii didactice d) Autoevaluarea (realizată de cadrul didactic propunător). 159

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

a) Proiectarea activităţii didactice reprezintă prima categorie de analiză, dată fiind importanţa decisivă a demersurilor de design al instruirii în asigurarea eficien ţei activităţii didactice. Pentru început, se vor lua în discu ţie obiectivele operaţionale formulate prin derivare, pornind de la obiectivele cadru şi de la obiectivele de referinţă existente în programa şcolară, calitatea formulărilor, pertinenţa lor, numărul de obiective opera ţionale, prin raportare la specificul activităţii didactice. Plecând de la obiectivele formulate, se va analiza modul în care propunătorul a reuşit selectarea, organizarea, structurarea şi relaţionarea logică  a conţinuturilor instructiv-educative, funcţie de resursele psihologice ale grupei şi de condiţiile educaţionale concrete. Desigur, în primul rând, se va avea în vedere, corectitudinea conţinutului ştiinţific prezentat în proiectul de activitate didactic ă, precum şi adaptarea volumului şi a nivelului ştiinţific al cunoştinţelor la resursele psihologice ale grupei de copii . Ulterior, se va stabili concordanţa dintre obiectivele opera ţionale şi conţinuturile propuse, măsura în care exist ă unitate între obiective şi conţinuturile curriculare. În strânsă corelaţie cu obiectivele operaţionale şi cu conţinutul ştiinţific, se va discuta tipul de strategie didactic ă  imaginată de profesor, precum şi caracteristicile acesteia, analizându-se  pertinenţa alegerii mijloacelor de învăţă mânt şi a stabilirii modalit ăţilor de valorificare efectiv ă  a acestora. Şi aici se va avea în vedere concordanţa dintre strategia didactic ă  şi nivelul de dezvoltare intelectuală  a copiilor , respectiv capacit ăţile lor de învăţare, ca cerinţă de bază a unei activităţi didactice reuşite. b) Desfăşurarea activităţii didactice În analizarea etapei de realizare a activit ăţii didactice, respectiv a metodicii de desfăşurare, aspectele care ţin de conţinutul noţional sunt de primă importanţă. Se discută în primul rând corectitudinea conţinutului ştiinţific valorificat în predare, respectiv rigoarea ştiinţifică  şi gradul de sistematizare, dar şi alte aspecte, cum ar fi: raportul dintre conţinutul prevă zut în programa şcolar ă  şi cel cuprins în activitate ; corectitudinea aplicării concepţiei sistemice; corelaţiile intra- şi interdisciplinare; nivelul de accesibilitate şi raportarea la experienţa copiilor ; evidenţierea legă turii organice dintre cunoştinţele teoretice şi aplicaţiile lor practice, toate aceste elemente asigurând realizarea laturii formative a activităţilor didactice. 160

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

În ceea ce prive şte metodica desfăşurării activităţii, discuţia porneşte tot de la obiectivele opera ţionale, stabilindu-se gradul de adecvare a structurii activităţii la acestea. Se trec în revist ă secvenţele/ etapele activităţii didactice şi se stabileşte dacă succesiunea lor a fost optim ă sau s-ar putea îmbunătăţi, analizându-se mai multe variante şi argumentându-se eficienţa fiecăreia. Practic, se analizeaz ă categoria sau tipul de activitate pentru care s-a optat, precum şi varianta de activitate concretă propusă. Întreaga discuţie are ca punct de pornire  particularităţile psihologice individuale şi de grup ale copiilor  şi ritmurile de învăţare ale acestora. Astfel, în discutarea aspectelor metodologice ale activit ăţii didactice, pe lângă adaptarea strategiilor de instruire la obiectivele opera ţionale şi la conţinuturile ştiinţifice, se va ţine cont de particularităţile diferitelor categorii de copii din grupă (copii foarte buni, buni sau cu ritmuri lente de înv ăţare). Se va analiza măsura în care s-a realizat un antrenament cognitiv şi metacognitiv pentru toate aceste categorii de copii şi se vor discuta modalităţile metodologice concrete de activizare, de transformare a copiilor în  participanţi direcţi la construirea noii cunoa şteri. Cu ale cuvinte, se va încerca stabilirea raportului dintre strategiile didactice predominant expozitive şi strategiile activ-participative, bazate pe dialog şi pe participarea deplină a copiilor. Acolo unde este cazul, se vor lua în discu ţie strategiile de diferenţiere a instruirii pentru diferite categorii de copii, a celor de individualizare a înv ăţă rii, precum şi a celor de accentuare a caracterului formativ al activităţilor didactice. Din ansamblul elementelor constitutive ale strategiilor de instruire, se va acorda atenţie următoarelor: alegerea şi valorificarea efectivă şi în spirit creativ a metodelor şi procedeelor didactice, precum şi modalitatea de îmbinare a acestora în cadrul sistemelor metodologice; selectarea şi integrarea creativă a mijloacelor de înv ăţă mânt în activitatea didactică; ansamblul  formelor de organizare a activit ăţii copiilor; crearea şi stimularea permanentă a motivaţiei copiilor ; preocuparea pentru  formarea deprinderilor de activitate  practică şi intelectuală la copii. În ceea ce priveşte comportamentul de ansamblu al cadrului didactic şi relaţia sa cu copiii, se vor lua în discuţie următoarele aspecte: măsura în care cadrul didactic a reu şit să organizeze eficient, s ă urmărească, să îndrume, să conducă şi să controleze activitatea de  învăţare a copiilor (calitatea întreb ărilor ajutătoare); •

161

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

• • • • •

•

•

•

creativitatea în conceperea şi conducerea activităţii; perseverenţa în urmărirea şi realizarea obiectivelor operaţionale; stăpânirea grupei şi gradul de solicitare şi angajare a copiilor; măsura în care s-a realizat antrenarea tuturor copiilor în activitate; măsura în care s-au stimulat interac ţiunile în clasă şi dialogul copilcopil şi educatoare-copil; flexibilitatea viitorului profesor, tactul pedagogic, adecvarea stilului didactic la specificul situaţiilor de învăţare şi la particularităţile grupei; atitudinea şi conduita în relaţiile cu copiii: atitudinea faţă de grupă; exigenţa; obiectivitatea; comunicarea verbal ă şi nonverbală; ţinuta generală; dicţia; claritatea exprim ării şi a limbajului; gestica; prezenţa de spirit; capacitatea st ăpânirii de sine; climatul psihosocial în care s-a desf ăşurat activitatea (calm, tensionat, precipitat etc.)

c) Evaluarea activităţii didactice Pentru această categorie de analiză pedagogică interesează, cu deosebire preocuparea cadrului didactic pentru evaluarea cunoştinţelor  şi, deopotrivă  , a abilităţilor, capacităţilor şi competenţelor, cu ajutorul unor strategii de evaluare adecvate contextului educa ţional, care să îmbine metodele tradiţionale cu cele alternative de evaluare. În contextul discutării strategiei didactice elaborate în vederea atingerii obiectivelor operaţionale, se vor preciza şi se vor analiza  probele de evaluare concepute în proiectul de activitate şi care trebuie să fie centrate pe obiectivele operaţionale. Cu alte cuvinte, se stabile şte în ce m ăsură probele de evaluare măsoară gradul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a competen ţelor prevăzute în obiectivele operaţionale formulate şi dacă evaluarea a fost continuă şi formativă , chiar formatoare. d) Autoevaluarea (realizată de cadrul didactic propunător) Demersurile autoevaluative ale cadrului didactic propun ător întregesc imaginea cadrelor didactice participante despre activitatea didactic ă la care au asistat. Atitudinea reflexiv ă a propunătorului, demersurile de autoobservare şi autochestionare, interoga ţiile proprii, reflecţiile sale cognitive şi metacognitive, explicaţiile oferite şi soluţiile anticipate oferă indicii despre capacităţile sale autoevaluative şi, totodată, despre posibilităţile de ameliorare a instruirii în viitor. 162

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

O grilă de analiză bine proiectată şi elaborată constituie nu doar un instrument opera ţional pentru demersurile de evaluare a eficien ţei activităţilor didactice, ci şi un instrument de formare şi autoformare profesională , datorită reflec ţiilor cognitive şi metacognitive pe care le favorizează , precum şi conştientizării şi interiorizării exigen ţelor proiectării, organizării, desfăşurării şi evaluării activităţilor didactice. Exemplul 1: Model de gril ă de analiză şi evaluare a activităţii didactice: GRILĂ DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE

 Aspecte didactice urmărite (Categorii de analiză pedagogică )

Proiectarea activităţii didactice

Desfăşurarea activităţii didactice

- documentarea metodică şi ştiinţifică - corectitudine, claritate şi operaţionalitate în formularea obiectivelor - corelarea obiectivelor cu conţinutul (asigurarea unităţii dintre ele) - selectarea, restructurarea şi relaţionarea logică a conţinuturilor curriculare, funcţie de resursele psihologice ale grupei - stabilirea strategiilor didactice în conformitate nivelul de dezvoltare intelectuală al copiilor, cu capacităţile de învăţare ale copiilor şi cu celelalte particularităţi ale acestora - selectarea, pregătirea şi valorificarea didactică a mijloacelor de învăţământ - corectitudinea conţinutului ştiinţific - organizarea şi sistematizarea conţinutului,  înlănţuirea noţiunilor, respectarea logicii didactice şi a celei ştiinţifice - asigurarea rigurozităţii ştiinţifice - perseverenţa în urmărirea obiectivelor operaţionale - captarea atenţiei şi menţinerea ei, crearea unor momente de vârf - activarea şi reactualizarea unora din cunoştinţelor anterioare, în viziune sistemică - densitatea activităţii didactice, valorificarea valenţelor formative şi informative ale conţinuturilor curriculare vehiculate - integrarea activităţii didactice în sistemul de activităţi didactice din care face parte

163

 Aprecierea calitativă a corectitudinii urmăririi aspectelor  didactice   e   e    t   r   n   a    i   o    b    F

  e   n    i    B

       ă   r    f   o   s    t    i    t      ă   a   c    S

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

Evaluarea activităţii didactice

- valorificarea concepţiei sistemice, realizarea de corelaţii intra- şi interdisciplinare - claritatea, accesibilitatea şi corectitudinea explicaţiilor - asigurarea transparenţei legăturii organice dintre cunoştinţele teoretice şi aplicaţiile lor practice - preocuparea pentru formarea şi exersarea deprinderilor de activitate intelectuală şi practică - adaptarea creativă a metodelor şi procedeelor didactice folosite la obiectivele şi conţinutul activităţii - crearea de situaţii de învăţare care permit aplicarea achiziţiilor în situaţii diverse - îmbinarea abilă a diferitelor forme de activitate (individuală, pe grupe, în perechi/ binoame, frontală) - calitatea strategiilor de diferenţiere şi individualizare a instruirii - gradul de activizare a copiilor, de implicare autentică în activitatea didactică, în calitate de coparticipanţi în procesul cunoaşterii - volumul şi calitatea interacţiunilor: educatoarecopil, copil-copil, copil-educatoare, copil-conţinuturi - măsura în care s-a stimulat dialogul copil-copil, educatoare-copil - managementul activităţii de învăţare: organizare, urmărire, îndrumare, conducere, controlare a activităţii de învăţare a copiilor (calitatea  întrebărilor ajutătoare) - adaptarea stilului didactic la particularităţile grupei şi ale fiecărui copil - sprijinirea efectivă a copiilor în demersurile lor cognitive (antrenamentul cognitiv) - sprijinirea efectivă a copiilor în demersurile lor metacognitive (antrenament metacognitiv) - calitatea mecanismului de feed-back cognitiv şi afectiv, formativ şi sumativ - climatul psihosocial instalat în sala de grup ă - atitudinea şi conduita în relaţiile cu copiii: atitudinea faţă de grupă, exigenţa, obiectivitatea, comunicarea verbală şi nonverbală, ţinuta generală, dicţia, claritatea exprimării şi a limbajului, gestica, prezenţa de spirit, tactul pedagogic, capacitatea stăpânirii de sine, capacitatea de a st ăpâni grupa de copii ş.a. - atitudinea creativă în realizarea activităţii şi în dirijarea învăţării, flexibilitatea metodică demonstrată, adecvarea intervenţiilor didactice la specificul situaţiilor de învăţare şi la particularităţile grupei - pertinenţa şi eficienţa strategiilor de evaluare proiectate, oportunitatea de a evalua nu doar cunoştinţe, ci şi abilităţi, capacităţi şi competenţe - asigurarea unei evaluări continue şi formative, chiar formatoare

164

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Autoevaluarea (realizată de cadrul didactic propunător)

- îmbinarea flexibilă a metodelor de evaluare tradiţionale şi moderne - pertinenţa probelor de evaluare, centrarea lor pe obiectivele urmărite şi pe conţinuturi - atitudinea reflexivă a cadrului didactic, exerciţiile de autoobservare şi autochestionare, interogaţiile retrospective şi prospective, reflecţiile sale cognitive şi metacognitive - capacitatea de autoanaliză şi autoevaluare a propriilor prestaţii didactice - obiectivitatea autoevaluării fiecărei secvenţe didactice - capacitatea de anticipare a unor strategii de ameliorare a procesului curricular

Recomandări/ Măsuri de ameliorare a activităţii didactice

 ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________   ___________________________________________________________________  Exemplul 2: Model de fi şă de observare a activităţii didactice însoţită de descriptori de performanţă: FIŞĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE Numele cadrului didactic asistat_________________________________  Unitatea de învăţământ________________________________________  Data___________________  Grupa__________________  Număr de preşcolari prezen ţi ___________  Număr de preşcolari absen ţi____________  Domeniul experien ţial ________________________________________  Tema activităţii ______________________________________________  Categoria de activitate ________________________________________  165

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

I. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE 1. Relaţia educaţională stabilită cu copiii 2. Atitudinea în sala de grupă 3. Vocea şi calităţile ei 4. Gradul de st ăpânire a limbii 5. Cunoaşterea locului şi a rolului categoriei de activitate în curriculum II. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII 6. Claritatea formul ării obiectivelor opera ţionale 7. Corectitudinea conţinutului ştiinţific şi modalitatea de prezentare a acestuia 8. Selectarea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice 9. Echilibru/ varietate a evenimentelor didactice, a activităţilor şi a metodelor 10. Corelarea intra- şi interdisciplinară a conţinuturilor III. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII 11. Tehnici de prezentare a con ţinuturilor curriculare 12. Folosirea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice 13. Capacitatea de a se adapta la situa ţiile educaţionale concrete, de a improviza, de a face fa ţă neprevăzutului 14. Ritmul activit ăţii şi încadrarea în timpul destinat acesteia 15. Realizarea obiectivelor opera ţionale 16. Succesiunea logică a etapelor în activitate IV. MANAGEMENTUL GRUPEI 17. Organizarea grupei 18. Implicarea motivant ă a copiilor în propriul proces de învăţare/ evaluare 19. Organizarea activit ăţilor 20. Conştientizarea şi corectarea gre şelilor 21. Echilibrul între activitatea frontal ă, activitatea pe grupuri mici şi cea individual ă 22. Capacitatea de a men ţine ordinea şi disciplina 23. Evaluarea performan ţelor copiilor 24. Alte aspecte relevante V. CAPACITATEA DE AUTOREFLECŢIE, REFLECŢIE, AUTOEVALUARE ŞI RĂSPUNS LA FEED-BACK 25. Capacitatea de autoreflec ţie, reflecţie şi autoevaluare 26. Capacitatea de a r ăspunde la feed-back

166

OBSERVAŢII

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Evaluator: GHID DE FOLOSIRE A FIŞEI DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE (DESCRIPTORI) I. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE  Nota Rela ţia educa ţională stabilită cu copiii

- Abilitatea de a relaţiona cu copiii şi de a stabili relaţii educaţionale dezirabile; - Limbajul corpului; - Gesturi; - Contactul vizual.

10 Atmosferă relaxantă, prietenoasă, productivă. Educatoarea şi copiii stabilesc o relaţie foarte bună, aparţin aceluiaşi grup de lucru, aceleiaşi comunităţi educative; comunicare nonverbală excelentă.

Atitudinea în Maximă ressala de grupă ponsabilitate. Implicare şi - Atitudine dedicare pe tot profesională, parcursul ţinuta de activităţii, ansamblu în inventivitate, faţa grupei de prezenţă copii; plăcută şi - Implicare în impunătoare, profesie; stil de predare - Ţinută stimulativ, generală; individualizat, - Punctuali- ţinută tate. ireproşabilă şi punctualitate. Vocea şi calităţile ei - Sonoritate; - Claritate; - Elemente paraverbale (tonul, ritmul vorbirii şi volumul vocii).

9 Bună atmosferă de lucru; educatoarea şi copiii cooperează bine; comunicare nonverbală bună.

8 Atmosferă destul de plăcută, copiii nu o percep pe educatoare ca pe un outsider; comunicare nonverbală bună.

7 Atmosferă de lucru adecvată, ocazional, demonstrează lipsă de cooperare; comunicare nonverbală adecvată.

4 Atmosferă neplăcută, tensionată, nu se stabileşte o relaţie coerentă între educatoare şi copii, lipsa contactului vizual, limbajul corpului confuz.

Responsabilitate Responsabilitate şi dedicare. acceptabilă, dedicare pentru Prezenţă impunătoare, profesie stil de predare moderată, stimulativ, eficienţă ţinuta acceptabilă, fără vestimentară co- deficienţe majore respunzătoare,  în stilul de punctualitate. predare, vestimentaţie corespunzătoare, punctualitate în absenţa unor situaţii speciale.

Uneori dedicată profesiei şi cu dorinţă de cooperare, personalitate cu impact minor, deficienţe în stilul de predare, uneori nepunctual.

Lipsa dedicării pentru profesie, lipsă de colaborare, personalitate ştearsă, stil de predare anost şi enervant, vestimentaţie neadecvată, nepunctualitate.

Voce, în general, sonoră, vorbire parţial inteligibilă (numai de aproape).

Voce neplăcută, sonoritate insuficientă, vorbire uneori greu de înţeles.

Calităţi vocale Bune calităţi excelente; vocale, vorbire vorbire foarte clară. clară, expresivă, ritm adecvat.

Voce destul de sonoră, vorbire clară.

167

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

Gradul Educatoarea de stăpânire oferă un a limbii model excelent de - Acurateţea stăpânire a şi fluenţa; limbii, vorbeşte - Adaptarea corect şi vocabularului fluent, î şi utilizat la poate adapta nivelul nivelul copiilor. exprimării la nevoile de  înţelegere ale copiilor. Cunoaşterea Educatoarea locului este şi a rolului familiarizată categoriei cu sistemul de activitate educaţional. în curriculum Cunoaşte şi explicitează locul şi rolul categoriei de activitate în curriculum.

Bun model de stăpânire a limbii, pronunţie clară, exprimare corectă şi fluenţă, de cele mai multe ori adaptează nivelul exprimării la nevoile copiilor.

Model de Nu oferă un limbă destul model de de bun; gre-  însuşire a şeli repetate limbii; folode pronunţie seşte un limşi gramaticale; baj inadecvat, capacitatea de greu de a-şi adapta  înţeles pentru nivelul expri- copii, uneori mării la nevo- incorect, ile copiilor, incapabilă de numai dacă i a-şi adapta se atrage exprimarea la atenţia în nevoile prealabil. copiilor. Educatoarea Educatoarea este Educatoarea Educatoarea este destul de conştientă de are o idee ignoră locul familiarizată cu nevoia de a vagă despre şi rolul sistemul cunoaşte sistemul sistemul categoriei de educaţional şi educaţional şi de educaţional şi activitate în cu locul şi rolul a plasa corect despre locul şi curriculum. categoria de rolul categoriei de activitate în activitate în categoriei de curriculum. curriculum. activitate în curriculum. Bun model de stăpânire a limbii, pronunţie clară, cu greşeli minore de exprimare foloseşte limba adecvat, sesizează nevoile copiilor, dar nu se poate adapta  întotdeauna funcţie de acestea.

II. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII  Nota Claritatea formulării obiectivelor opera ţionale

Corectitudinea con ţinutului ştiin ţific şi modalitatea de prezentare a acestuia

10 Formularea unor obiective operaţionale, specifice clare, relevante şi realiste; prefigurarea unor criterii clare de verificare a realizării obiectivelor. Conţinuturile curriculare vehiculate sunt foarte corecte. Eficienţă maximă în valorificarea valenţelor instrumentale formative şi

9 Obiective clare şi realiste; obiective şi relevante realizabile; prefigurarea unor modalităţi clare de verificare a realizării obiectivelor. Conţinuturile curriculare vehiculate sunt foarte corecte. Eficienţă bună  în valorificarea valenţelor instrumentale formative şi informative ale

8

Scopuri realiste şi obiective realizabile; modul de verificare a realizării obiectivelor, în general, clar.

Conţinuturile curriculare vehiculate sunt relativ corecte. Eficienţă satisfăcătoare în valorificarea valenţelor instrumentale formative şi

168

7 În general, şi scopurile obiectivele îi sunt clare; modalitatea de verificare a realizării obiectivelor este relativ clară.

În general, conţinuturile curriculare vehiculate sunt corecte. Eficienţă relativ satisfăcătoare în valorificarea valenţelor instru-

4 Scopuri şi obiective nerealiste, nearticulate (sau incorect formulate); idei, criterii neclare de verificare a atingerii obiectivelor (sau inexistente). Conţinuturile curriculare vehiculate nu sunt corecte. Eficienţă redusă în valorificarea valenţelor instrumentale formative şi

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

informative ale conţinuturilor. informative ale conţinuturilor. conţinuturilor.

Selectarea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice

Echilibru/  varietate a evenimentel or didactice, a activităţilor şi a metodelor

mentale formative şi informative ale conţinuturilor. Originalitate în Materialele şi Materialele alese Materialele selecţia mate- auxiliarele sunt sunt, în general, didactice şi rialelor funcţie alese cu atenţie, adecvate auxiliarele de conţinutul sunt adecvate conţinuturilor selectate prin curricular şi de la conţinutul curriculare şi proiectarea obiectivele ope- curricular şi la obiectivelor didactică sunt raţionale ale obiectivele operaţionale. sporadice, iar activităţii. Ma- operaţionale Logica valenţele lor terialele selec- ale activităţii. valorificării lor educaţionale  în proiectarea sunt, în tate sunt rele- Ele prezintă vante, prezintă valenţe didactică este general, destul valenţe educa- educaţionale şi satisfăcătoare. de relevante. ţionale certe şi sunt bine Logica sunt foarte efi-  îmbinate în valorificării cient îmbinate demersurile de lor în  în demersurile proiectare proiectarea de proiectare didactică. didactică este acceptabilă. didactică. Receptivitate Receptivitate foarte mare la mare la nevoile nevoile educa- educaţionale ale ţionale ale copi- copiilor. Realism ilor. Asigurarea  în alegerea şi unui echilibru gestionarea everaţional, optim nimentelor  între evenimen- didactice, a sectele activităţii venţelor de actididactice şi între vitate şi a metosecvenţele de delor instructivactivitate. educative. Manifestă Echilibru foarte creativitate bun în structudidactică înaltă rarea secven în selectarea şi ţelor activităţii valorificarea po- didactice. tenţialului edu- Creativitate în caţional al meto- selectarea şi delor didactice. valorificarea Varietate bogată potenţialului de evenimente educaţional al didactice, sec- metodelor didacvenţe didactice tice. Varietate de şi metode evenimente diinstructivdactice, secvenţe educative. didactice şi meInterpretarea tode instructivfoarte pertinentă educative.Interpretare adecvată a a reacţiilor reacţiei copiilor. copiilor.

informative ale conţinuturilor.

Materialele utilizate sunt nepotrivite pentru contextul didactic, irelevente, nefolositoare, generatoare de confuzii cognitive.Nu există preocupări pentru selectarea materialelor şi a auxiliarelor didactice în demersurile de proiectare didactică. Preocupată de În general, Lipsă de nevoile reacţiile creativitate şi educaţionale ale copiilor sunt varietate în copiilor. luate în structurarea Realism în considerare, evenimentelor alegerea şi dar uneori didactice, a sunt activităţilor gestionarea evenimentelor interpretate didactice şi a didactice, a inadecvat. metodelor secvenţelor de Echilibru instructivactivitate şi a destul de bun educative. metodelor  în structurarea Reacţia instructivsecvenţelor copiilor este educative. activităţii. adeseori interpretată Echilibru bun în Varietate structurarea satisfăcătoare inadecvat. secvenţelor de evenimente activităţii didactice, didactice. secvenţe didactice şi Varietate de evenimente metode didactice, instructivsecvenţe educative. didactice şi metode instructiveducative. Conştientizarea reacţiei copiilor.

169

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

Corelarea intra- şi interdisciplinară a con ţinuturilor

Cunoaşte foarte Cunoaşte bine bine esenţa şi bine esenţa şi rolul modali- rolul modalităţile de core- tăţile de corelalare intra- şi re intra- şi interdisciplina- interdisciplinară a conţinutu- ră a conţinuturilor. rilor. În organizarea În organizarea şi structurarea şi structurarea conţinuturilor conţinuturilor curriculare ale curriculare ale activităţii activităţii didactice aplică didactice aplică foarte corect,  în mod corect şi creativ şi efi- eficient modalicient modali- tăţile de corelatăţile de corela- re intra- şi re intra- şi interdisciplinainterdisciplina- ră a acestora. ră a acestora.

Cunoaşte destul de bine esenţa şi rolul modalităţile de corelare intraşi interdisciplinară a conţinuturilor. În organizarea şi structurarea conţinuturilor curriculare ale activităţii didactice conştientizează necesitatea valorificării modalităţilor de corelare intra- şi interdisciplinară a acestora şi valorifică aceste modalităţi destul de corect.

Educatoarea are o idee vagă despre rolul şi esenţa modalităţilor de corelare intra- şi interdisciplinară a conţinuturilor. Nu are preocupări explicite în direcţia exersării modalităţilor de asigurare a corelaţiilor intra- şi interdisciplinare a conţinuturilor curriculare.

Educatoarea ignoră şi rolul modalităţilor de corelare intra- şi interdisciplinară a conţinuturilor şi dă dovadă că nu cunoaşte esenţa acestor modalităţi şi nu are preocupări în direcţia utilizării modalităţilor de asigurare a corelaţiilor intra- şi interdisciplinare a conţinuturilor curriculare.

III. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII  Nota Tehnici de prezentare a con ţinuturilor curriculare

10 Educatoarea foloseşte tehnici relevante, eficiente motivante, contextualizate şi corespunzător gradate pentru ofertarea conţinuturilor curriculare în cadrul activităţii didactice.

Folosirea materialului didactic şi a auxiliarelor didactice

Materialele didactice şi auxiliarele didactice sunt folosite adecvat, competent, eficient,  în mod creativ; ele sprijină semnificativ şi

9 Educatoarea foloseşte tehici relevante şi contextualizate corespunzător gradate pentru ofertarea conţinuturilor curriculare în cadrul activităţii didactice, dar nu întotdeauna variate şi motivante. Materialele didactice şi auxiliarele didactice sunt folosite corespunzător, competent şi eficient, uşurând învăţarea.

8 7 În general, Tehnicile folositehnici pentru te pentru oferofertarea tarea conţinutuconţinuturilor rilor curriculare curriculare  în cadrul activicontextualizate, tăţii sunt, în dar nu corect mare parte, eşalonate în timp relevante, dar nu întotdeauna şi nu foarte motivante; contextualizate; puţină varietate. gradarea este adeseori generatoare de confuzii; slabă varietate şi motivaţie. Bună valorificare Materialele a materialelor didactice şi didactice şi a auxiliarele auxiliarelor didactice sunt didactice. Ele folosite, dar nu sunt bine la potenţialul corelate cu lor educaţional obiectivele şi cu maxim; ele nu conţinutul uşurează

170

4 Tehnici pentru ofertarea conţinuturilor curriculare nerelevante şi nemotivante, necontextualizate; etapizare neclară şi ineficientă.

Materialele folosite inadecvat, ineficient, creând confuzii în mintea copiilor; ele mai mult

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Capacitatea de a se adapta, de a improviza, de a face fa ţă neprevăzutului

Ritmul activităţii şi încadrarea în timpul destinat acesteia Realizarea obiectivelor opera ţionale

evident activi- Ele sunt bine activităţii  întotdeauna tatea de învăţa- exploatate în didactice, şi  învăţarea şi nu re. Ele sunt foar- raport cu adesea sprijină sunt te bine exploa- obiectivele şi activitatea de  întotdeauna tate în raport cu conţinutul  învăţare a corelate cu cu obiectivele şi activităţii preşcolarilor. obiectivele şi cu cu conţinutul didactice. conţinutul activităţii Ordinea activităţii didactice. utilizării lor didactice. Ordinea utili- este logică şi zării lor este raţională şi face logică şi raţio-  învăţarea mai nală şi faciliplăcută. tează semnificativ învăţarea, o face mai plăcută. Educatoarea Educatoarea Educatoarea este, Educatoarea manifestă sis- manifestă de cele mai adoptă uneori tematic un com- creativitate şi multe ori, un portament di- capacitate de flexibilă în comportament abordările didactic creativ, dactic creativ, reacţie flexibil, este adecvată, este didactice şi, dacă este flexibilă, capabilă să rareori în o activitate nu dar nu improvizeze în impas; pare eficientă, realizează mod construc- modifică este capabilă să  întotdeauna de tiv şi eficient şi modul concret improvizeze şi să că o secvenţă să modifice de desfăşurare modifice de activitate nu cursul unei a unei activităţi strategia este eficientă şi activităţi care care nu pare didactică în mod reacţionează cu nu pare să fie eficientă şi este constructiv şi în  întârziere şi, eficientă sau să capabilă să eficient. uneori, adopte o altă improvizeze în neadecvat. strategie didac- mod tică decât cea constructiv şi planificată, da- eficient, la că situaţia educa- nevoie. ţională o cere. Alocarea foarte Echilibru în Este preocupată Alocarea timadecvată a structurarea de nevoile copii- pului pentru timpului secvenţelor lor privitoare la diferitele destinat fiecărei activităţii din echilibrul secvenţe de secvenţe de perspectivă secvenţelor de activitate activitate. temporală. activitate şi la didactică este timpul alocat lor. acceptabilă. Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea atinge integral realizează realizează realizează obiectivele parţial şi în condiţii de majoritatea maximă efiobiectivelor operaţionale obiectivele cienţă obiecti- operaţionale propuse, la un operaţionale vele operaţio- propuse. nivel acceptabil. propuse. nale propuse.

171

distrag atenţia de la scopul activităţilor. În unele secvenţe de activitate didactică, materialele didactice şi auxiliarele didactice sunt sărace sau chiar inexistente. Educatoarea este prea rigidă şi este luată prin surprindere de unele evoluţii neaşteptate ale unor secvenţe de activitate; nu este capabilă să facă faţă neprevăzutului.

Neîncadrare a în timpul alocat unor secvenţe de activitate didactică. Educatoarea nu atinge obiectivele operaţionale propuse la un nivel acceptabil.

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

Succesiunea logică a etapelor în activitate

Succesiunea logică şi coerentă a etapelor activităţii; secvenţele de activitate decurg firesc, una din alta; educatoarea gestionează în mod eficient şi cu uşurinţă desfăşurarea activităţii.

Înlănţuire firească a etapelor; educatoarea deţine permanent controlul asupra desfăşurării activităţii.

Apar unele discontinuităţi în succesiunea etapelor, dar educatoarea redobândeşte, în general, controlul asupra activităţii.

Uneori, succesiunea etapelor este firească. Există situaţii în care educatoarea pierde controlul asupra activităţii didactice şi îl recâştigă cu dificultate.

Etapele se succed total incoerent. Adesea, educatoarea pierde controlul asupra activităţii didactice şi îl recâştigă cu dificultate.

IV. MANAGEMENTUL GRUPEI  Nota: Organizarea grupei

10 Organizarea grupei de copii,  în cadrul activităţii, este realizată la un nivel calitativ superior. Implicarea Educatoarea motivantă captează şi a copiilor în menţine în propriul proces mod eficient de învăţare/  interesul tutuevaluare ror copiilor pentru activitate. Modalităţile de motivare şi activizare a copiilor sunt diferenţiate, funcţie de particularităţile lor de grup şi individuale, de nevoile şi interesele lor educaţionale. Educatoarea utilizează modalităţi de interacţiune diverse, pentru a asigura un grad maxim de participare a copiilor la activitate.

9 Organizarea grupei de copii, în cadrul activităţii, este bună.

8 Organizarea grupei de copii, în cadrul activităţii, este destul de bună.

Educatoarea Educatoarea poate, în  încearcă să general, să motiveze şi să stabilească, să implice toţi faciliteze şi să copiii, dar menţină participarea interesul şi lor este gradul de inegală. implicare al Modelele de copiilor în interacţiune activitate. sunt destul de Modelele de variate şi interacţiune destul de sunt destul eficiente. de motivante şi variate; copiii sunt implicaţi în activitatea didactică şi interesaţi de aceasta, în majoritatea timpului.

172

7 4 Organizarea Organizarea grupei de grupei de copii, copii, în  în cadrul cadrul activităţii, este activităţii, este nesatisfăcătoare. satisfăcătoare.

Uneori, educatoarea este în stare să motiveze şi să activeze copiii. Modele de interacţiune cu copiii sunt monotone, iar implicarea acestora în activitatea didactică este sporadică.

Educatoarea este incapabilă să motiveze şi să implice copiii în activitatea didactică sau să le menţină interesul. Copiii par să fie plictisiţi , demotivaţi şi agitaţi.

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Educatoarea se Educatoarea Educatoarea Uneori mono- Educatoarea intervine inoportun menţine în nu este figura are tendinţa de polizează  în activităţile planul al doilea dominantă în a reprezenta activitatea - varietatea şi oferă sprijin activitate. Ea figura inutil, totuşi frontale, pe gruactivităţilor/ cognitiv şi le oferă dominantă în oferă infor- pe sau pe petehnicilor; metacognitiv copiilor activitate şi maţii şi sprijin rechi; nu ofer ă informaţiile nece- raportul între foarte eficient, sprijin oferă copiilor cognitiv şi nu ofer ă cât vorbeşte informaţiile cognitiv şi sprijin cognitiv metacognitiv sare, sprijin cognitiv şi educatoarea şi necesare şi le metacognitiv şi relativ redus metacognitiv, iar cât vorbeşte oferă copiilor semnificativ metacognitiv şi şanse pen- şansele oferite copilul; şanse maxime şi şanse şi şanse pentru tru a învăţa, a copiilor pentru a -dezvoltarea/ pentru a pentru a a învăţa, a cunoaşte şi a  învăţa, a cunoaşintegrarea  învăţa, a  învăţa, a cunoaşte şi a se dezvolta te şi a se dezvolta deprinderilor. cunoaşte şi a se cunoaşte şi a se dezvolta. relativ sunt insuficiente. dezvolta. se dezvolta. suficiente. Conştientizarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea nu ş dovede te imaşi corectarea este capabilă este, în este, uneori, reuşeşte să ţ gina ie în creagreşelilor să genereze o general, capabilă să stabilească o rea unor situa ţii comunicare capabilă să genereze o comunicare reale de via ţă, didactică genereze o comunicare didactică care să determi- eficientă; în comunicare didactică eficientă; adesea ne o folosire general ştie didactică eficientă; ştie corectează adecvată a achicând să eficientă;  întotdeauna inadecvat şi ziţiilor; ştie cu când să ignoră greşelile, precizie când să ignore şi când  încearcă să ignore şi când corectează peste ignore şi când să să corecteze corecteze sistematic să corecteze măsură sau corecteze greşe- greşelile;  într-o manieră lile; folose şte cu tehnicile de greşelile, fără greşelile; corectare sunt  însă a abuza; uneori aceasta demotivantă, tact strategii copiii nu se se face fără deranjantă sau variate de sem- eficiente şi simt jigniţi de tact, chiar jignitoare nalare, identifi- folositoare care şi corectare pentru copii. corectură. provocând pentru copii. a greşelilor; co întreruperea rectarea greşerăspunsului lilor este percecopiilor sau pută de copii ca chiar blocarea un sprijin cogniacestora. tiv şi Organizarea activităţilor

metacognitiv.

Echilibrul Educatoarea între activitatea propune şi frontală ,  îmbină cu activitatea pe maximă grupuri mici şi eficienţă o cea individuală mare varietate de activităţi şi modalităţi de lucru cu copiii (frontal, în grup, în perechi, individual etc.).

Educatoarea propune activităţi şi modalităţi de lucru variate, combinate eficient (frontal, în grup, în perechi, individual etc.).

În general, educatoarea propune şi  îmbină activităţi şi modalităţi de lucru destul de variate.

173

Mică varietate de activităţi cu puţine schimbări ale modului de lucru, eficienţa activităţii didactice din acest punct de vedere fiind relativ satisfăcătoare.

Activităţi monotone, lipsă de varietate în modul de lucru, ceea ce duce la ineficienţa activităţii didactice din acest punct de vedere.

 Tema 5: Autoanaliza ş i analiza activit ăţ i lor didactice 

Capacitatea de a men ţine ordinea şi disciplina

Educatoarea Educatoarea deţine perma- deţine nent controlul controlul, dă asupra instrucţiuni activităţii clare, verifică didactice.  înţelegerea Rezolvă foarte lor de cele eficient mai multe problemele de ori; atenţie disciplină, de distributivă lipsă de bună, gesturi concentrare; dă şi mişcări indicaţii clare şi care verifică facilitează  înţelegerea lor; comunicarea distributivididactică. tatea atenţiei şi dinamismul educatoarei susţin comunicarea didactică eficientă.

Evaluarea Educatoarea performan ţelor verifică copiilor  întotdeauna gradul de  înţelegere a noilor achiziţii şi calitatea  învăţării, oferă un feed-back permanent, constructiv,  încurajând copiii să preia răspunderea pentru propria pregătire; foloseşte un limbaj potrivit pentru a  încuraja; are criterii solide, corecte şi sistematice de evaluare;  încurajează copiii să î şi evalueze propria performanţă

Educatoarea Uneori controlează, în educatoarea general, grupa pierde controlul şi menţine asupra grupei destul de eficient atenţia şi menţine cu dificultate copiilor; ţia instrucţiunile aten copiilor; sunt, în instrucţiunile general, clare, nu sunt confuziile sunt  întotdeauna rare; relativ destul de clare bună şi nu se distributivitate verifică a atenţiei;  înţelegerea lor; gestica nu atenţia este inegal  împiedică distribuită, realizarea gestica nu este comunicării  întotdeauna didactice. utilă în realizarea comunicării didactice.

Activitatea nu este organizată, grupa este dezorganizată, educatoarea est incapabilă să rezolve probleme de disciplină sau să se concentreze asupra obiectivelor operaţionale; instrucţiunile sunt neclare, contradictorii sau greşite, ceea ce reduce substanţial eficienţa comunicării didactice.

Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea nu verifică verifică gradul verifică rar şi verifică gradul gradul de de înţelegere a la întâmplare de înţelegere a  înţelegere a noilor achiziţii gradul de noilor achiziţii şi şi calitatea noilor  înţelegere a calitatea achiziţii şi  învăţării, noilor  învăţării, calitatea folosirea achiziţii şi neglijează  învăţării; în  încurajării calitatea necesitatea cea mai mare verbale şi a  învăţării;  încurajării şi parte a recompenselor  încurajează şi laudei; timpului, verbale (lauda) laudă exagerează cu foloseşte este sporadic laudele sau adecvat satisfăcătoare; copiii; descurajează  încurajarea criteriile de criteriile de copiii; nu are verbală şi evaluare sunt evaluare nu criterii clare de recompensele destul de clare sunt evaluare, iar şi, în bună verbale  întotdeauna evaluările sunt (lauda), are măsură, bine definite percepute de criterii clare  înţelese de şi clar înţelese copii ca fiind şi corecte de copii; de copii. lipsite de evaluare, care evaluarea nu obiectivitate şi  încurajează afectează nedrepte. implicarea negativ copiilor şi atmosfera din stimulează sala de grupă. progresul acestora.

174

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

V. CAPACITATEA DE AUTOREFLECŢIE, REFLECŢIE, AUTOEVALUARE ŞI RĂSPUNS LA FEED-BACK  Nota: Capacitatea de autoreflec ţie, reflec ţie şi autoevaluare

10 9 8 7 4 Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea Educatoarea este capabilă să este capabilă, trebuie să fie are unele nu are reflecteze pro-  în general, să explicit reţineri şi disponibilitate fund asupra reflecteze asu-  îndemnată să dificultăţi în de a se prestaţiei pra prestaţiei realizeze evaluarea autoevalua, nu proprii, asupra proprii, asupra autoreflecţii şi prestaţiei conştientizează propriilor propriilor prac- autoevaluări, proprii şi a propriile sale practici didac- tici didactice, precum şi colegilor; este, calităţi şi tice şi asupra precum şi evaluări ale  în general, defecte; propriului asupra colegilor; în cooperantă în reacţionează comportament propriului general, este discutarea negativ la didactic, să se comportament cooperantă în activităţii, dar evaluarea autoevalueze didactic, discutarea nu este realizată de obiectiv şi să  încearcă să se activităţii  întotdeauna către ceilalţi evalueze pres- autoevalueze. susţinute. este capabilă să colegi. taţia colegilor; Evaluează ofere sugestii este pe deplin prestaţia sau alternative; cooperantă în colegilor, este uneori este demersurile de cooperantă în refractară la evaluare a discutarea şi sugestiile altor activităţii analizarea colegi. didactice activităţii susţinute. susţinute. Capacitatea Capacitate Capacitate Conştientizare Nu este Este incapabilă de  înaltă de  înaltă de conş- relativ modestă  întotdeauna să sugereze a răspunde conştientizare a tientizare a a rezultatelor capabilă să modalităţi şi la feed-back rezultatelor rezultatelor autoreflecţiilor, ofere sugestii căi de autoreflecţiilor, autoreflecţiilor, reflecţiilor şi sau alternative  îmbunătăţire a reflecţiilor şi reflecţiilor şi feed-back-ului. pentru activităţii feed-back-ului. feed-back-ului. Gata să accepte ameliorarea didactice; Sugerează Capacitate de a şi să ofere activităţii adeseori adoptă o critică modalităţi face sugestii sugestii pentru didactice; eficient de realiste şi perti-  îmbunătăţirea uneori este neconstructivă.  îmbunătăţire a nente pentru prestaţiei refractară la prestaţiei  îmbunătăţirea didactice. sugestiile altor didactice, este prestaţiei dicolegi şi uneori noncritică şi dactice, este adoptă o critică răspunde noncritică şi, în neconstructivă. constructiv la general, răsfeed-back. punde constructiv la feedback.

175

Tema 6

FIŞE DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC Ă A COPILULUI PREŞCOLAR Modelul nr. 1 (fişă de intrare a copilului în grădini ţă): I. IDENTITATEA COPILULUI

Data naşterii: Adresa: Tipul familiei: Numele mamei: Studiile mamei: Starea de sănătate a mamei (boli cronice şi cele cu risc de transmitere): Numele tatălui: Studiile tatălui: Starea de sănătate: Fraţi/ Surori: Vârsta: Nivel de instituţionalizare: Boli cronice: Starea economică a familiei: Locuinţă şi confort: Relaţiile din familie (calde, afectuoase, rigide, interven ţia bunicilor etc.): II. DEZVOLTARE PSIHICĂ GENERALĂ

Vârsta la care s-a ridicat din p ătuţ: Vârsta la care a spus primele cuvinte: Vârsta la care a început s ă meargă independent: Somnul (liniştit, agitat): Vârsta la care a început s ă fugă: Mânuieşte cu interes obiectele: La ce vârstă a început să povestească mici întâmplări prin care a trecut? 177

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

Care este starea afectiv ă de bază pe care copilul o manifestă? (nervos, agitat, oboseşte uşor, aruncă lucruri peste tot etc.): Are o jucărie preferată: E acaparator de jucării: Trăieşte sentimentul vinovăţiei după ce strică ceva: Are control al sfincterelor: Are enuriazis nocturn: Doreşte să se spele pe mâini când este murdar?: Conduita la masă (liniştit, neliniştit, grăbit, neatent, agitat etc.): Ce fel de jocuri prefer ă? Îi place să aranjeze jucăriile la locul lor: Este furios faţă de jucării?: Este obsedat de „De ce?”: Reţine situaţii mai deosebite prin care a trecut?: Spune că pleacă în lume?: Doreşte să doarmă cu lumina aprinsă?: Modelul nr. 2 FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR

Numele şi prenumele copilului: ............................................................................ Grădiniţa: .................................................................................................................. Grupa: ........................................................................................................................ Anul şcolar: ...............................................................................................................  Date generale despre copil şi familia sa: 1. Date biografice ale copilului: Data şi locul naşterii: .................................................................................. CNP: .............................................................................................................. Adresa: .......................................................................................................... Nr. telefon acasă: ......................................................................................... • • • •

2. Starea de s ănătate a copilului: Parametri fizici: ........................................................................................... ...................................................................................................................................... •

178

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Proporţionalitatea corpului: ................................................................................... ...................................................................................................................................... Antecedente patologice: ............................................................................. ...................................................................................................................................... Evoluţia psiho-fizică: .................................................................................. ...................................................................................................................................... •

•

3. Climatul familial al copilului: Structura familiei: ........................................................................................ Tata – Numele şi prenumele: .................................................................... Locul de muncă şi ocupaţia: ...................................................................... ........................................................................................................................ Mama – Numele şi prenumele: ................................................................ Locul de muncă şi ocupaţia: ...................................................................... ......................................................................................................................... Fraţi/ surori: ............................................................................................... ........................................................................................................................ Bunici sau alte rude cu care locuie şte copilul: ....................................... ........................................................................................................................ În general, climatul educativ din familie este: - favorabil  - nefavorabil  • •

•

•

•

•

4. Condi ţii de locuit: foarte bune bune satisfăcătoare nesatisfăcătoare o o o o

5. Climatul educativ în familie: - relaţii intrafamiliale: favorabile nefavorabile organizate dezorganizate - cine se ocupă în mod special de copil: mama tata o o o o

o

o

179

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

fraţii bunicii alte persoane - influenţarea educaţională a copilului de către părinţi: pozitivă, benefică negativă, nebenefică - alte aspecte semnificative: .................................................................................... o o o

o o

6. Comportamentul copilului în familie:  întotdeauna corespunzător  în general corespunzător  în general necorespunzător o o o

7. Aspecte ale activităţii copilului în familie: Activităţi ludice ........................................................................................................ Activităţi intelectuale ............................................................................................... Activităţi artistice ..................................................................................................... Activităţi practice-gospodăreşti ............................................................................. Activităţi sportive .................................................................................................... Activităţi de loisir .....................................................................................................

 Activitatea copilului în gr ădiniţă 1. Rezultatele ob ţinute de copil în cadrul categoriilor de activităţi structurate în con ţinutul învăţământului preşcolar: Domeniul limbă şi comunicare............................................................................... ...................................................................................................................................... Domeniul ştiinţă........................................................................................................ ...................................................................................................................................... Domeniul om şi societate......................................................................................... ...................................................................................................................................... Domeniul psiho motric............................................................................................ ...................................................................................................................................... Domeniul estetic şi creativ....................................................................................... ......................................................................................................................................  Jocuri şi alte activităţi la alegere.............................................................................. ...................................................................................................................................... 180

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

2. Jocuri preferate de copil:  jocuri de creaţie cu subiecte şi roluri  jocuri de construcţie  jocuri logico-matematice  jocuri de mişcare  jocuri cu caracter sportiv altele (care) o o o o o

o

3. Conduita copilului în grădini ţă: şi-a format deprinderile de comportare civilizat ă şi le exerseaz ă în relaţiile cu adulţii şi copiii şi-a format deprinderile de comportare civilizată, dar le exerseaz ă numai când relaţionează cu adulţii conduita sa sistematică nu are caracteristici constante nu şi-a format deprinderile de comportare civilizată o

o

o o

4. Concordan ţa între comportamentul copilului în familie şi în grădini ţă: există concordanţă nu există concordanţă Posibile explicaţii: .................................................................................................... ...................................................................................................................................... o o

5. Modul de îndeplinire a sarcinilor în activităţile educa ţionale formale:  îndeplineşte sarcinile întotdeauna  îndeplineşte sarcinile uneori  îndeplineşte sarcinile dacă insistă cadrul didactic refuză îndeplinirea sarcinilor o o o o

6. Integrarea în grupul de copii din grădini ţă: uşor integrabil social greu integrabil social neintegrabil o o o

7. Rolul pe care îl îndeplineşte în grupul de joc: preferă rolul de conducător preferă să fie condus preferă să se joace singur trece cu uşurinţă de la un rol la altul o o o o

181

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

Caracteristici ale personalit ăţ ii copilului: 1. Motricitatea: Controlul şi coordonarea mişcă rilor : foarte bune bune reduse •

•

o

o

o

o

o

Ritmul mişcă rilor: rapid mediu lent

o

2. Capacităţi cognitive: Percep ţia Perceperea formei: foarte bună bună slabă

Spirit de observaţie: foarte bun bun slab

o

o

o

o

o

o

Orientarea în spaţiu: foarte bună bună slabă

 Modalitatea preferată  de receptare a informaţiei: vizuală auditivă tactilă

o

o

o

o

o

o

Perceperea relaţiilor între însuşirile obiectelor: foarte bună bună slabă

Orientarea în timp: foarte bună bună slabă o

o

o

o

o

o

Aten ţia Stabilitatea atenţiei în activităţile educaţionale formale: manifestată pe tot parcursul activităţilor manifestată numai în anumite momente ale activităţii Orientarea atenţiei în activităţile ludice este superioar ă:  în jocurile individuale  în jocurile cu grupuri mici de copii Concentrarea atenţiei exprimată în rezistenţa la factorii perturbatori care apar în timpul activităţilor: o o

o o

182

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

- în activităţile comune, cu întreaga grupă: foarte bună bună slabă - în activităţile liber alese: foarte bună bună slabă Distribuţia atenţiei în diferite forme de activitate ale copilului: foarte bună bună slabă o o o

o o o

o o o

Memoria

Viteza de memorare a cunoştinţelor: rapidă medie lentă o o o

Reproducerea cunoştinţelor: fidelă creatoare anevoioasă, cu dificultăţi o o o

Durata păstrării cunoştinţelor: lungă medie scurtă o o o

Uitarea: rapidă medie lentă o o o

183

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

Imagina ţia Formele imaginaţiei: Imaginaţia reproductivă manifestată în: activităţi intelectuale activităţi artistice  joc Imaginaţia creatoare manifestat ă în: activităţi intelectuale activităţi artistice  joc Inventivitatea: bogată medie săracă Creativitatea: bogată medie săracă o o o

o o o

o o o

o o o

Gândirea Volumul cunoştinţelor: bogat mediu sărac Înţelegerea noţiunilor: uşoară grea Tipul de înţelegere: logic mecanic Rezolvarea de probleme: uşoară grea Rapiditate în găsirea soluţiilor: da nu o o o

o o

o o

o o

o

o

184

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Capacitatea de a utiliza opera ţiile gândirii: analiza............................................................................................................ sinteza............................................................................................................ comparaţia.................................................................................................... abstractizarea................................................................................................ generalizarea................................................................................................. clasificarea..................................................................................................... o o o o

o o

Limbajul Volumul vocabularului: bogat mediu redus Forma de limbaj care predomină: concret situativ contextual monologat dialogat forme îmbinate Limbajul folosit în activităţile organizate de educatoare, cât şi în jocuri şi activităţi la alegere: fonetic lexical-semantic gramatical Limbajul general: corect incorect expresiv inexpresiv o o o

o o o

o o

o o o

o o o o

Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii: exprimare bogată în idei exprimare săracă în idei o o

185

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

Trăsăturile temperamentale dobândite:

Mobilitate: accentuată medie redusă o o o

Stabilitatea liniilor generale de conduit ă, echilibrul între tendin ţa analitică şi cea acţională: stabil instabil o o

Intensitatea reac ţiilor: reţinut exploziv ponderat o o o

Rezistenţa la dificultăţi: foarte rezistent la solicit ări destul de rezistent oboseşte uşor o o

o

Trăsături de caracter o o o o o o o o o o o o o o o o

sociabilitate comunicativitate spirit de prietenie altruism egoism spirit de cooperare spirit de fairplay spirit de ordine sinceritate respect faţă de adulţi politeţe hărnicie respect pentru muncă sârguinţă corectitudine independenţa

o o o o o o o o

o o o o o o o

186

spirit de iniţiativă disciplină perseverenţă neglijenţă dezordine modestie stăpânire de sine  încredere în propriile puteri neîncredere în sine curaj  îngâmfare lăudăroşenie timiditate nehotărâre nesiguranţă

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Înclina ţii/ aptitudini speciale: o o o o o o

artistice actoriceşti literare matematice tehnice practice

Concluzii 1. Aprecieri generale în leg ătură cu nivelul dezvoltării copilului, cu conduita sa sistematică şi cu pregătirea pentru şcoală ....................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ......................................................................................................................................

2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul ................................................. ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... Data completării fişei: ........................................

Educatoare: ........................................... 187

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

Modelul nr. 3 FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A COPILULUI PREŞCOLAR NUMELE ŞI PRENUMELE COPILULUI: DATA NAŞTERII: SEXUL: DATE BIOGRAFICE ALE COPILULUI: Data şi locul naşterii: .................................................................................. CNP: .............................................................................................................. Adresa: .......................................................................................................... Nr. telefon acasă: ......................................................................................... CLIMATUL EDUCATIV DIN FAMILIE: Structura familiei: ........................................................................................ Tata – Numele şi prenumele: ................................................................... Locul de muncă şi ocupaţia: ......................................................... ........................................................................................................... Mama – Numele şi prenumele: ............................................................... Locul de muncă şi ocupaţia: ..................................................... ....................................................................................................... Fraţi/ surori: ............................................................................................... ...................................................................................................................................... Bunici sau alte rude cu care locuie şte copilul: ....................................... ...................................................................................................................................... În general, climatul educativ din familie este: - favorabil  - nefavorabil  • • • •

• •

•

•

•

•

TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE: - Extrovertit  - Introvertit  - Energic  - Calm  - Curios  - Indiferent  - Ordonat  - Dezordonat  •

•

•

•

188

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

•

•

- Prudent  - Imprudent  - Încrezător  - Sceptic .

STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI: Este rezistent la îmboln ăviri Face alergie rar sau deloc Rareori se plânge că este bolnav Lipseşte rar din motive medicale • • • •

NIVELUL REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII: Educarea limba jului

Cunoaşterea mediului

Activitate matematică

Educaţie Educaţie Educaţie pentru plastică muzicală societate

Activităţi practice

Educaţie fizică

Se notează, după caz: Foarte bun, Bun, Satisf ăcător, Insuficient. COORDONATELE DEZVOLTĂRII FIZICE: Înălţime

Greutate

Mers în Pliază hârtia echilibru după model

Orientare în schema corporală

Ritmul mişcărilor: rapid/ mediu/ lent

NIVELUL REZULTATELOR ÎN PLAN ARTISTIC: Desen liber

Desen – omul

Colorează

Modelează

Pictează

Cântă

Se notează, după caz: Foarte bun, Bun, Satisf ăcător, Insuficient. SISTEMUL DE DEPRINDERI: DEPRINDERI DE COMUNICARE Vorbeşte cu copiii Vorbeşte cu adulţii Se face înţeles Utilizeaz ă enunţuri complete Vorbeşte spontan Iniţiază conversaţii Îşi exprimă sentimentele în cuvinte

FB

189

B

S

I

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

DEPRINDERI SENZORIALE Asortează culori şi forme Observă materialele şi jucăriile noi Îşi recunoaşte numele scris Identifică sunete obişnuite Nu se enervează din cauza zgomotului Ascultă şi înţelege indicaţiile verbale Ascultă şi comentează povestiri Participă la activit ăţi muzicale şi fizice

FB

B

S

I

DEPRINDERI ALE MUŞCHILOR MICI AI MÂINII

FB

B

S

I

FB

B

S

I

Îşi desface şi încheie nasturii Îşi trage fermoarul Înşiră mărgele sau alte materiale mici Face puzzle Aranjeaz ă obiecte într-o grămadă Trasează conturul unei figuri Foloseşte foarfeca Desenează forme simple Bate cuie în lemn Foloseşte ustensile de gătit cu puţin ajutor DEPRINDERI ALE MUŞCHILOR MARI Sare cu ambele picioare peste un obiect Îşi ţine echilibrul pe banca de gimnastic ă Urcă şi coboară scările cu uşurinţă Aruncă mingea Foloseşte o anumită mână pentru a arunca Loveşte mingea cu piciorul Utilizează un anumit picior pentru a lovi Alearg ă fără să cadă Merge uşor pe un vehicul cu roţi Se dă pe leagăn Se dă pe tobogan DEPRINDERI COGNITIVE/ INTELECTUALE Pune întrebări referitoare la materialele curriculare Numără corect până la ... Recunoaşte anumite litere şi cifre Sortează după mărime, formă şi culoare Înţelege diferenţa dintre asemănări şi deosebiri Este convingător în jocurile de rol Îi plac c ărţile Recunoaşte anumite cuvinte Poate să citească Construieşte „clădiri” înalte Construieşte poduri cu materiale de construc ţii Construieşte gărduleţe

190

FB

B

S

I

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

DEPRINDERI SOCIALE ŞI EMOŢIONALE Stabileşte interacţiuni şi relaţii sociale dezirabile cu copiii Stabileşte interacţiuni şi relaţii sociale dezirabile cu adulţii Împărtăşeşte idei, gânduri, sentimente cu al ţii Îşi aşteaptă respectuos rândul Îşi manifestă furia în maniere tolerabile Are unul sau mai mul ţi prieteni Ajută la activităţile de curăţenie Particip ă la jocurile de grup Lucreaz ă în grupuri mici cu unul sau doi copii Cunoaşte numele şi prenumele copiilor Se uită la persoana care sau c ăreia îi vorbeşte Se desparte de p ărinţi fără să plângă Zâmbeşte şi pare fericit de cele mai multe ori Nu obişnuieşte să deranjeze activitatea grupei Pare mulţumit de realizările sale Nu îi este team ă să încerce ceva nou Nu îi este frică de animale sau insecte COMPORTAMENTUL ÎN OCAZIILE PE CARE LE OFERĂ RUTINA ZILNICĂ , INTERACŢIUNILE CU CEILALŢI ŞI ACTIVITĂŢILE DE ÎNVĂŢARE Alege activităţi fără dificultate

Foarte dezirabil

Nu se lasă până nu termină o activitate începută

Trece de la un centru de activitate la altul fără dificultate De obicei, se joacă cu alţi copii Participă benevol şi eficient la activi-t ăţi de grup Foloseşte toaleta fără ajutor Nu este pretenţios la mâncare Respectă regulile grupei Este nerăbdător să iasă afară Se odihneşte bine la amiază

ÎNCLINAŢII/ APTITUDINI SPECIALE: artistice actoriceşti literare matematice tehnice practice • • • • • •

191

FB

Dezirabil

B

S

I

Puţin Indezirabil dezirabil

 Tema 6: Fi ş e de caracterizare psihopedagogic ă  a copilului pre ş c olar 

Concluzii 1. Aprecieri generale în leg ătură cu nivelul dezvoltării copilului, cu conduita sa sistematică şi cu pregătirea pentru şcoală ....................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ......................................................................................................................................

2. Sugestii pentru activitatea viitoare cu copilul ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ...................................................................................................................................... ......................................................................................................................................

Data completării fişei: ........................................

Educatoare: ...........................................

192

BIBLIOGRAFIE Bocoş, M. (2008), Teoria curriculum-ului. Elemente conceptuale şi metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. Bocoş, M., Jucan D. (2007), Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluă rii. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. Bocoş, M., Catalano, H. (coord.) (2008), Pedagogia învăţă mântului primar  şi preşcolar , Volumul 1 – „Cercet ă ri-acţiune”, Editura Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca. Bocoş, M., Stan, C., Some şan, E. (coord.) (2008), Strategii didactice activizante în învăţă mântul preşcolar şi primar , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. Chiş, V. (2001),  Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura Presa universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Chiş, V. (2005), Pedagogia contemporană  – Pedagogia pentru competenţe, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. Ciolan, L. (2008), Învăţarea integrată . Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar , Editura Polirom, Iaşi. Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.) (1998), Psihologie şcolar ă , Editura Polirom, Iaşi. Creţu C. (1996), Curriculum diferen ţiat şi personalizat, Editura Polirom, Ia şi. Cucoş, C. (2006), Pedagogie, ediţia a II-a, rev ăzută şi adăugită, Editura Polirom, Ia şi. Culea, L., (2009), Aplicarea noului curriculum pentru educatie timpurie – O provocare?, Editura Diana, Piteşti. Étienne, R., Lerouge, A. (1997), Enseigner en collège et en lycée. Repères pour un nouveau métier , Paris, Armand Colin. Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere în pedagogia pre şcolar ă , Editura Dacia, ClujNapoca. Glava, A., Pocol, M., T ătaru, L.-L. (coord.) (2009), Educaţia timpurie – Ghid metodic  pentru aplicarea curriculumului pre şcolar , Editura Paralela 45, Pite şti. Grama, F. şi colaboratorii (2008), Activitatea integrată din gr ă diniţă  , Editura Didactica Publishing House, Bucureşti. 193

Bibliografie 

Grama, F. şi colaboratorii (2009), Aplicaţii ale noului curriculum pentru înv ăţă mântul  pr şcolar (vol. I, II şi III), Editura Didactica Publishing House , Bucureşti. Hansen, K.A., Kaufmann R.K., Burke Walsh, K. (1999), Crearea claselor orientate dup ă  necesităţile copilului, C.E.D.P. Step by Step, România. Holban, I. (1995), Testele de cuno ştinţe, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Horghidan, V. (2000),  Metode de psihodiagnostic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Ionescu, M. (coord.) (1986), Practica pedagogică  între tradiţie şi inovaţie (multigr.), Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. Ionescu, M., Chi ş, V. (1992), Strategii de predare şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Ionescu, M. (2007), Instrucţie şi educaţie, ediţia a III-a revăzută şi adăugită, „Vasile Goldiş” University Press, Arad. Ionescu, M., Boco ş, M. (coord.) (2009), Tratat de didactică  modernă , Editura Paralela 45, Piteşti. Killion, J.P., Todnem, G.R. (1991),  A Process for Personal Theory Building, în „Educational leadership”, 48 (6). Krasnaseschi, Vl. (coord.) (1976), Evaluarea sistemelor  şi a proceselor educa ţionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Meyer, G. (2000), De ce şi cum evaluă m, Editura Polirom, Iaşi. Muster, D. (coord.) (1971), Fişe pedagogice pentru orientarea şcolar ă  şi profesională , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Niculescu, R.M. (2001), Obiectivele educaţiei, în „Pregătirea iniţială, psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor”, coord. R.M. Niculescu, Editura Universităţii „Transilvania”, Braşov. Ozunu, D. (1977), Pedagogia preşcolar ă şi a jocului, Editura Genesis, Cluj-Napoca. Perrenoud, Ph. (1997), Construire des compétences dès l'école, ESF éditeur, Issy-lesMoulineaux. Preda, V. (2005), Metoda proiectelor la vârste timpurii; Editura Miniped, Bucure şti. Radu, I.T. (1999), Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Sarivan, L. (coord.) (2005), Predarea interactiv ă  centrată  pe elev, Editura Educa ţia 2000+, Bucureşti. Schön, D. (1983), The Reflective Practitioner , New York: Basic Books. 194

Pedagogia înv ăţă mântului pre ş colar. Instrumente didactice

Schön, D. (1987), Educating the Reflective Practitioner , San Francisco: Jossey Bass. Someşan, E., Avram, I., Catalano, H. (coord.) (2009), Instrucţie şi educaţie în şcoala contemporană , Editura Eurotur, Bucure şti.

Şuteu, T. (1978), Cunoaşterea şi autocunoaşterea elevilor , Editura Politică, Bucureşti. Tagliante, C. (1991), L'Évaluation; techniques de classe, Ed. CLÉ-International, Paris. Ungureanu, D. (2000), Educaţie şi curriculum, Editura Eurostampa, Timi şoara. Ungureanu, D. (2001), Teroarea creionului ro şu. Evaluarea educa ţională , Editura Universităţii de Vest, Timişoara. Vogler, J. (coord.) (2000), Evaluarea în învăţă mântul preuniversitar , Editura Polirom, Iaşi. Zaharia, D., Iorga, G. (2008), Caietul de asistenţe al directorului, Editura Paralela 45, Piteşti. *** M.E.C.T. (2008), Curriculum pentru educa ţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprins ă  între naştere şi 6/7 ani, Bucureşti.

*** M.E.C.T. (2008), Curriculum pentru înv ăţă mântul preşcolar (3-6/7 ani), Bucureşti. *** M.E.C.T. (2008), Curriculum pentru înv ăţă mântul preşcolar (3-6/7 ani). *** (2002), Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, Bucure şti. *** (2007), Primul meu dicţionar ilustrat, Editura Litera Interna ţional. *** (2008),  Activitatea integrată  din gr ăd  iniţă  – Ghid pentru cadrele didactice, Didactica Publishg House, Bucure şti. *** (2008), Revista Învăţă mântului Preşcolar , nr. 1-2, Editura Arlequin, Bucureşti. *** (2009), Curriculum pentru înv ăţă mântul preşcolar , Editura Didactica Publishing House, Bucureşti. *** (2009), Revista Învăţă mântului Preşcolar , nr. 3-4, Editura Arlequin, Bucureşti.

195