SCOALA POSTLICEALA F.E.G Calarasi
MOTIVATIA PENTRU CARIERA DIDACTICA
Elev Petcu Daniel
Professor Sisman Carmen
Motivaţia pentru carieră la cadrele didactice poate fi explicată prin relaţia motivaţie-cogniţie. Menţinerea şi îmunătăţirea acesteia se poate oţine prin de!voltare personală. "na din manierele de reali!are a acesteia este formarea la cadrele didactice a convingerii puterii do#ndite la nivel psi$ologic %empo&erment psi$ologic'.
Cuvinte cheie
motivaţie( convingere( empo&erment( atitudine( de!voltare personală( cadre didactice
Introducere
Prin excelenţă profesia didactică presupune permenenta formare şi de!voltare a cadrului didactic astfel înc#t acesta să poată să îi poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă compre$ensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice speciali!are se anga)ea!ă astfel întrun proces de formare care îi va de!volta cariera periodic pănă la finalul acesteia. De!voltarea profesională prin participarea la cursurile de perfecţionare este necesară pentru ca profesorul să poată să oferi o imagine asupra lumii ştiinţifice contemporane şi să îşi însuşească maniere eficiente de interacţiune cu elevii. Pe perioada carierei didactice unul din cele mai importante aspecte este menţinerea motivaţiei pentru de!voltarea profesională în cadrul carieri didactice deoarece tot mai mulţi profesori aleg să se reoriente!e profesional. *aptul că menţinerea motivaţiei pentru cariera didactică a devenit o prolemă în r#ndul cadrelor didactice a fost evidenţiată prin studii de specialitate. +a întrearea dacă doresc să îşi continue de!voltarea profesională în cariera didactică mai mult de , din profesorii din Portugalia întreaţi au afirmat că nu mai doresc acest lucru. %/esus( 0112( 34,5( p. 04' Situaţia nu este cu mult mai ună în 6om#nia( mulţi profesori dorind să se reoriente!e profesional. Cadrele didactice răm#n în sistemul educaţional at#ta timp c#t au sunt motivaţi pentru a alege acest domeniu profesional. 7iliografia de specialitate pre!intă modele şi strategii motivaţionale care repre!intă propuneri valoroase în activitatea de motivare pentru profesie a cadrelor didactice.
Relaţia dintre dezvoltarea personală şi motivaţia pentru formare în cariera didactică
+a nivelul sistemului psi$ic uman motivaţia a fost adesea pusă în relaţie cu dimensiunea cognitivă. 8n cogniţia socială studierea relaţiilor de influenţă între structurile psi$ice a ocupat o mare parte a preocupărilor cercetărilor de
specialitate. După anii 9: orientarea principală este cea de factură cognitivistă iar concepţia generală care se poate regăsi în ma)oritatea studiilor este că procesele psi$ice sunt în general circulare( aşa cum se poate oserva din următoarea sc$emă;
Conform acestei aordări între motivaţie şi cogniţie există mereu o interacţiune în sensul în care motivaţia direcţionea!ă procesele cognitive( iar la r#ndul ei( cogniţia constr#nge motivaţia. %
psi$ice treuie menţionat că există aordări teoretice de actualitate care integrea!ă factorii motivaţionali şi cognitivi pentru a explica )udecăţile şi inferenţele sociale( examin#nd cum pot motivele să direcţione!e procesarea cognitivă astfel înc#t aceasta să fie consistentă cu motivaţia %
unda şi Santiso( 01:1'. ? aordare interesantă a motivaţiei pentru carieră în domeniul didactic a fost reali!ată de /esus şi +ens %/esus( +ens( 4,'. Pornind de la constructe din mai multe teorii cognitiv motivaţionale( autorii creionea!ă un model integrativ al motivaţiei pentru profesie a cadrelor didactice( model prin care se încearcă depăşirea unor limitări ale modelelor existente. Modelul integrativ %/esus( +ens( 4,' are ca dimensiuni teoretice de spri)in modelul nea)utorării învăţate( reformularea atriuiri şi modelul aşteptarevaloare sau modelul discrepanţei motivaţionale.
Pentru a explica modelul treuie evidenţiate componentele acestuia. Pe l#ngă aspectele legate de nea)utorarea învăţată şi teoria aşteptare valoare( autorii mai includ în model aspecte ale teoriei autoeficienţei %7andura 01' şi teoria motivaţiei intrinseci %Deci( 01,( Deci @ 6an( 01:,'. Auto-eficienţa re!ultă din atriuirile pe care le face individul. Convingerile eficienţei formea!ă a!a pentru aşteptările legate de performanţe %/esus@+ens( 4,( p.04,( apud. 7andura( 01'. Aspectele cognitive ale modelului motivaţional se referă la conceptul de convingere ca principiu călău!itor( orice dicton( credintă religioasă sau pasiune care poate da un sens vieţii. Convingerile sunt nişte filtre organi!ate( prestailite( pentru modul în care percepem ceea ce ne încon)oară %6oins( 40( p.,'. Motivaţia intrinsecă a profesorilor are de asemenea rădăcini în autodeterminare şi orientarea cadrelor didactice spre această profesie. Cu c#t este mai mare dorinţa personală să continue cariera în profesia didactică( cu at#t va fi mai crescută motivaţia intrinsecă. %/esus@+ens( 4,( p.04, apud. /esus 0112(
propus de aceştia se regăsesc în cadrul unor dimensiuni ale de!voltării personale prin asumarea puterii %empo&erment' propuse de 7ruscaglioni %Gani @ Palmonari( 4=( p. 2: apud. 7ruscaglioni( 011'. 8n cadrul acestui model dimensiunile principale sunt repre!entate de percepţia autoeficienţei( percepţia competenţei( atriuire în interiorul sinelui a cau!alităţii( motivaţie pentru acţiune şi participare( idelogia influenţei posiile şi speranţa învăţată. Modelul propus de 7ruscaglioni %011' este reprodus în *igura =.
Din analiza modelelor prezentate în Figura 2 şi Figura 3 se pot observa elementele comune legate de motivaţie, percepţia autoeficienţei şi speranţa învăţată ca dimensiune opusă neajutorării învăţate. Dobndirea unui sentiment de control asupra traiectului dezvoltării personale va se va asocia cu o diminuare a stresului legat de maniera de abordare a evenimentelor, o mai bună evaluare a mediului e!tern şi o mai mare încredere în forţele proprii şi în capacitatea personală de a acţiona în propria viaţă. "entimenul puterii asumate se poate dobndi prin sc#imbări succesive la nivelul convingerilor care conturează imaginea individului despre sine, despre lumea în care trăieşte şi despre interacţiunea celor două entităţi. $onvingerile reprezintă imagini şi e!plicaţii prefabricate despre sine, realitatea înconjurătoare şi despre relaţiile individului cu aceasta realitate. "istemul de convingeri g#idează maniera individului de a se raporta la această lume, adică sistemul de atitudini. %ulte dintre acestea sunt legate de aspecte pozitive ale vieţii care sprijină adaptarea eficientă şi armonioasă a individului la mediu şi îi conferă o atitudine pozitivă faţă de sine şi de ceilalţi. & parte din aceste convingeri însă, sunt auto'limitative ()ers#on * "traub, +-, p.23 deoarece au fost însuşite în mod eronat în istoria e!perienţelor trecute ale individului. /ceste convingeri s'au întipărit în memoria individului prin mesajele primite constant şi comportamentele observate de'a lungul anilor mai ales la părinţi, iar apoi acestea au fost modelate de profesori, cultură, rude apropiate, prieteni, colegi, comunitate şi în general de toate e!perienţele trăite. "'au identificat cinci categorii mari de convingeri autolimitative ()ers#on * "traub, +-, pp.0+'021 responsabilitatea de sine, autoevaluare de sine, orientare a!iologică, atitudine pozitivă şi adaptare la sc#imbare. /spectele negative ale convingerilor prezentate anterior înseamnă neasumarea responsabilităţii pentru acţiunile întreprinse, adică găsirea întotdeauna a unui vinovat pentru rezultatele acţiunii pe care individul le realizează, o evaluare de sine nagativă centrată pe neajutorare, neîncredere totală în e!istenţa unui ajutor e!tern, centrare în primul rnd pe aspectele negative ale realităţii şi rezistenţă la orice sc#imbare. $oncluzii %enţinerea motivaţiei cadrelor didactice pentru profesie a devenit un
deziderat din ce în ce mai dificil datorită diversificării problemelor cu care aceştia se confruntă mai ales în relaţionarea cu elevii dar şi cu sistemul educaţional. ibiografia de specialitate propune o serie de modele e!plicative ale scăderii motivaţiei cadrelor didactice, modele care se constituie şi în veritabile maniere de intervenţie pentru creşterea motivaţiei cadrelor didactice. /ceste modele sisntetizează idei referitoare la neajutorarea învăţată, teoria aşteptare valoare, percepţia autoeficienţei şi teoria motivaţiei intrinseci. /bordări contemporane integrează aspecte legate de motivaţie şi cogniţie pentru a e!plica judecăţile şi reacţiile persoanelor. /tunci cnd va e!ista discrepanţă între motivaţie şi cogniţie, tendinţa este de a modela cogniţia pentru a corespunde motivaţiei. Dimensiunea cogniţiei greu de sc#imbat este convingerea ca şi manieră de e!plicaţie familiară faţă de sine, faţă de realitatea înconjurătoare şi faţă de relaţiile cu această realitate. /spectele legate de motivaţie şi cogniţie se integrează foarte bine în dezvoltarea personală prin formarea convingerii puterii dobndite la nivel psi#ologic (empoerment psi#ologic, care poate reprezenta o manieră de creştere a motivaţiei pentru profesie la cadrele didactice.
Bibliografie
4 )ers#on, D., "traub, ). (+-. 5mpoerment 6 7#e /rt of $reating 8our 9ife as 8ou :ant it., ;ig# . 4 ?esus, ".=., 9ens, :. (2@@A 6 /n Bntegrated %odel for t#e "tudu8 of 7eac#er %otivation, /pplied
