Monitorizarea Mediului 1

MONITORIZAREA MEDIULUI 1.Monitorizarea 1.Monitorizarea - sistem de supraveghere şi control a stării mediului ambiant Termenul monitorizare este întâlnit de relativ scurt timp în limba română şi, în sens larg, semnifică supravegherea evoluţiei în timp a unui sistem prin măsurarea, estimarea sau semnalarea depăşirii valorilor limită a unor indicatori sau parametric definitorii ai sistemului, diagnoza stării prezente şi eventual elaborarea unor prognoze. În ultimul timp, regăsim des termenul monitorizare utilizat cu referire la sisteme politice, sociale, sociale, biologice, tehnice, tehnice, informaţionale, informaţionale, transporturi transporturi şi evident protecţia protecţia mediului. mediului. -MONITORIZAREA -MONITORIZAREA MEDIULUI reprezint reprezintăă supraveghe supravegherea, rea, prognozar prognozarea, ea, avertizar avertizarea ea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Monitorizarea poate fi definită în mai multe feluri, cea prezentată este cea din legea protecţiei mediului mediului 29 decembrie decembrie 1995 şi este a tot cuprinzătoa cuprinzătoare. re. Dacă privim privim în sens ecologic, ecologic, monitorizarea ecologică poate fi definită astfel: Sistemul de supraveghere sistematică şi continuă a stării mediului şi a componente componentelor lor sale sub influenţa influenţa factorilo factorilorr naturali naturali şi antropici antropici; În sens sens tehnol tehnologi ogic, c, monitoringul integrat reprezintă un sistem complex de achiziţii de date privind calitatea emisiilor, obţinut pe baza unor măsurători sistematice, de lungă durată, la un ansamblu de parametri şi indicatori, cu acoperire spaţială şi temporală care creează posibilitatea evaluării dinamicii acestora, analiza încadrării în limitele maxime admise şi stabilirea măsurilor ce se impun .

Inceputul oricarei activitati de protectie a mediului dintr-o tara se face cu organizarea si asigurarea functionarii sistemului de supraveghere a mediului in ansamblu si a componentelor sale. Pentru Romania se cer 2 concepte actuale: 1.-un sistem integrat pentru toti factorii de mediu; 2.-un sistem global pe diferite niveluri de agregare inclusiv cu conectare la reteaua mondiala. Monitoringul mediului: reprezinta un ansamblu de operatiuni privind supravegherea, evaluarea, prognozarea si avertizarea in scopul interventiei operative pentru mentinerea starii de echilibru a mediului. Ca instrument al activitatii manageriale in domeniul mediului, monitoringul trebuie sa asigure un flux informational, structurat atat pe sectoare specifice cat si intersectorial intersectorial cu privire la sursele de poluare si calitatea mediului, la folosirea si starea resurselor naturale. SMIR -; reprezinta un sistem complet de achizitie a datelor privind calitatea mediului obtinute pe baza unor masuratori sistematice de lunga durata la un ansamblu de parametrii si indicatori cu acoperire spatiala si temporala care sa asigure posibilitatea controlului poluarii. Structura SMIR are la baza: -Sisteme Nationale de Supraveghere a Calitatii Apelor (ape de suprafata, curgatoare, maritime). -Reteaua de Fond si cea de Imisie pentru Supravegherea Calitatii Aerului; -Reteaua de Ploi Acide; -Reteaua de Radioactivitate cat si o serie de alte informatii periodice privind calitatea solului, vegetatiei, aunei, sanatatii umane primite de la alte ministere si alte unitati de profil. SMIR -;sistemul de monitoring integrat din Romania . -sistemul trebuie sa furnizeze informatie de monitoring care inseamna informatie capabila sa verifice si sa avertizeze asupra starii si actiunilor legate de mediu asa incat utilizatorii sa poata sa defineasca scopurile, sa ia decizii de management, sa actioneze asupra mediului. Pentru aceste sisteme se disting 2 tipuri de activitati: a).-o activitate operativa de culegere a datelor, avertizarea unor poluari accidentale si luarea unor masuri de protectie a folosintelor. b).-activitati de caracterizare a calitatii pe termen lung, evaluarea tendintelor de evolutie si a masurilor de protectie adecvate. - monitorizare integrată a apelor : reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Aceasta activitate presupune triplă integrare a: a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate şi folosinţe de apă; b) mediilor de investigare: investigare: apă, apă, sedimente/materii sedimente/materii în suspensie, suspensie, biotă; c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice hidromorfologice şi fizico-chimice. fizico-chimice. - punct de control - locul de unde se prelevează probe, care poate fi:

The world’s largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.











a) ultimul cămin al canalizării interioare a utilizatorului de apă înainte de debuşarea în reţeaua de canalizare a localităţii, în cazul evacuărilor în reţeaua de canalizare a localităţii a apelor uzate menajere şi industriale,; b) punctul de evacuare finală a apelor uzate în apa receptoare, în cazul efluenţilor din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, a apelor uzate industriale sau al evacuărilor directe,; c) orice orice loc care poate caracteriz caracterizaa influenţa influenţa unei surse de poluare poluare asupra asupra emisarulu emisaruluii sau influenţa influenţa unui râu asupra altuia; pentru ape de suprafaţă( secţiune transversală prin râu, mijlocul unui pod, deversare, mijloc sau coada unui lac). d) orice loc în care a fost realizat realizat un corp de apă în vederea caracteriz caracterizării ării influenţii influenţii surselor de poluare asupra apei freatice sau pentru a caracteriza rezervele de apă subterană. e) - coş de fum sau locul în care gazele gazele părăsesc părăsesc instalaţi instalaţia; a; canal gaze de ardere ardere sau canale canale de evacuare gaze industriale, guri de aerişiri la rezervoare; pentru surse şi zone de aglomerare urbană, pentru imisie şi altele; pentru aer . f) - locul în care se consideră ca reprezentativ pentru caracterizarea influenţa unei surse de poluare a aerului aerului (de 50 ori înălţimea înălţimea coşului coşului de fum), un loc în care au fost depozitat depozitatee deşeuri deşeuri sau deversări deversări accidentale şi altele pentru sol . - MEDIU MEDIU – „Ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terei: aerul, apa, solul şi subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii , sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului”. Important de reţinut este faptul că din mediu fac parte şi valorile materiale, cele spirituale, sănătatea omului precum şi calitatea vieţii. prezentului, fără a - DEZVOLTARE DURABILĂ – „ Dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi” - UTILIZAREA DURABILĂ – „ Folosirea resurselor naturale într-un mod şi o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menţinând potenţialul lor în acord cu necesităţile şi prezente şi viitoare”. viitoare”. aspiraţiile generaţiilor prezente - Cele mai bune tehnici disponibile reprezintă stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său: a) tehnicile se referă deopotrivă la tehnologia utilizata şi modul în care instalaţia este proiectată, construit construită, ă, întreţinu întreţinută, tă, exploatat exploatată, ă, precum precum şi la scoaterea scoaterea din funcţiune funcţiune a acesteia acesteia şi remediere remediereaa amplasamentului; b) disponibile se referă la acele cerinţe care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel naţional, cu condiţia ca aceste tehnici să fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se referă la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea în ansamblu a unui nivel ridicat de protecţie a mediului în întregul său; Cele mai bune tehnici disponiobile (BAT), înseamnă: - folosirea folosirea unor unor tehnologii tehnologii care care produc puţine puţine deşeuri; deşeuri; - cantităţi mici sau chiar lipsă lipsă de substanţe chimice chimice periculoase; periculoase; - asigurar asigurarea ea uni bune recicl reciclări ări a deşeurilor deşeurilor;; - procese procese comparab comparabile ile la scară scară industria industrială; lă; - perioadă perioadă scurtă scurtă de introduc introducere ere a tehnologie tehnologiei; i; - eficienţ eficienţăă energetică energetică a utilizării utilizării resurselor resurselor;; - valori standard privind calitatea mediului : concentraţia unui anumit poluant/noxă sau a unui











Valorile limită ale emisiilor pentru substanţe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalaţia, diluţia nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă/aer, efectul staţiilor de epurare a apelor uzate respectiv a instalaţiilor de depoluare a gazelor, poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalaţiilor implicate, cu condiţia să fie garantat, să se asigure un nivel echivalent pentru protecţia mediului ca întreg şi că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului. Aceste valori sunt precizate în legi sau mai des în ordine ale autorităţilor centrale care administrează calitatea calitatea factorilor de mediu. - controlul emisiilor : acţiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiţii referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiţii de operare cu efect asupra emisiilor;

- „metodologia de monitorizare ” înseamnă totalitatea metodelor utilizate de către un operator pentru determinarea emisiilor rezultate de la o anumită instalaţie; - „plan de monitorizare ” înseamnă o documentaţie detaliată, completă şi transparentă a metodologiei de monitorizare a unei instalaţii specifice, inclusiv documentaţia privind obţinerea datelor şi activităţile de tratare a acestora, precum şi sistemul de control al corectitudinii acestora; acestora; - „nivel” înseamnă un element specific dintr-o metodologie de stabilire a datelor de activitate, a factorilor de emisie şi a factorilor de oxidare sau de conversie; - „anual” înseamnă o perioadă de timp care acoperă un an calendaristic de la 1 ianuarie până la 31 decembrie; - „perioadă de raportare ” înseamnă un an calendaristic în timpul căruia emisiile trebuie monitorizate şi raportate; - „perioadă de comercializare” înseamnă o fază anuală multiplă din programul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (de exemplu 2005-2007 sau 2008-2012) pentru care statul membru a stabilit un plan naţional de alocare. - „emisii de ardere ” înseamnă emisii de gaze cu efect de seră care se produc în timpul reacţiei exoterme a combustibilului cu oxigenul; - „emisii de proces ” înseamnă emisii de gaze cu efect de seră, altele decât emisiile de ardere, care apar în urma reacţiilo reacţiilorr delibera deliberate te şi involuntar involuntaree între între substanţe substanţe sau în urma transformăr transformării ii acestora acestora,, inclusiv inclusiv reducerea reducerea chimică chimică sau electroli electrolitică tică a minereuri minereurilor lor metalife metalifere, re, descompune descompunerea rea termică termică a substanţe substanţelor, lor, precum şi obţinerea obţinerea substanţelor utilizate utilizate ca produs produs sau materie primă; - „CO2 inerent” înseamnă CO2 care face parte dintr-un combustibil; - „prudent” înseamnă că se defineşte un set de ipoteze pentru a evita orice subestimare a emisiilor anuale;

- „lot” înseamnă o cantitate de combustibil sau de materie primă eşantionată în mod reprezentativ, caracterizată şi transferată într-un singur transport sau în mod continuu de-a lungul unei anumite perioade de timp; - „combustibili tranzacţionaţi în scop comercial” înseamnă combustibili care au o compoziţie specifică, tranzacţionaţi în mod liber şi frecvent, dacă lotul respectiv a fost tranzacţionat între părţi independente din punct de vedere economic, inclusiv toţi combustibilii comerciali standard, gazul natural, petrolul uşor şi greu, cărbunele, cocsul de petrol; - „materii prime tranzacţionate în scop comercial ” înseamnă materii care au o compoziţie specială, tranzacţionate în mod liber şi frecvent, dacă lotul respectiv a fost tranzacţionat între părţi independente din punct de vedere economic; economic;

combustibil comercial standard ” înseamnă combustibili comerciali standardizaţi la nivel internaţional











acceptate acceptate şi identific identificabile abile la nivel nivel internaţ internaţional ional), ), luând în considera considerare re atât factorii factorii accidenta accidentali, li, cât şi cei sistematici; - „incertitudine” înseam înseamnă nă un parame parametru tru,, asocia asociatt rezult rezultatu atului lui determ determină inării rii unei unei cantit cantităţi ăţi,, care care caracterizează dispersia valorilor care ar putea fi, în mod logic, atribuite cantităţii în cauză, incluzând efectele factorilor sistematici, precum şi ale factorilor accidentali şi care se exprimă în procente şi descrie un interval de încredere situat în jurul valorii medii care cuprinde 95% din valorile sugerate, luând în considerare orice asimetrie a distribuirii valorilor; - „media aritmetică ” înseamnă suma tuturor membrilor unui set de valori împărţită la numărul articolelor care fac parte din set; - „măsurare” înseamnă un set de operaţii care au drept scop determinarea valorii unei cantităţi; - „instrument de măsurare ” înseamnă un dispozitiv destinat a fi utilizat pentru a face măsurări, singur sau împreună cu dispozitive suplimentare; - „sistem de măsurare ” înseamnă un set complet de instrumente de măsurare şi alte echipamente, precum echipamentul pentru eşantionare şi procesarea datelor, utilizat pentru determinarea variabilelor. (cum ar fi datele de activitate, conţinutul de carbon, puterea calorică sau factorul de emisie al emisiilor de CO 2); - „calibrare” înseamnă setul de operaţii care stabilesc, în condiţii specifice, relaţiile dintre valorile indicate printr-un instrument de de măsurare sau sistem de măsurare măsurare ori valorile reprezentate reprezentate de o măsură materializată materializată sau de un material de referinţă şi de valorile corespunzătoare ale unei cantităţi obţinute printr-un standard de referinţă;

-„măsurarea continuă a emisiilor ” înseamnă un set de operaţii care au drept scop determinarea valorii unei cantităţi prin măsurări periodice (mai multe pe oră), care aplică fie măsurări in-situ la coşul de emisie fie procedee de extracţie în care instrumentul de măsurare se află în apropierea coşului; nu include metodele de măsurare bazate pe colectarea de eşantioane individuale din coş; -„condiţii standard” înseamnă temperatură de 273,15 K (adică 0°C) şi condiţii de presiune de 101,325 Pa care definesc metrii cub normali (Nm 3). - „costuri excesive” înseamnă costuri disproporţionate faţă de beneficiile globale ale măsurării în cauză, astfel cum au fost stabilite de autoritatea competentă. În ceea ce priveşte alegerea nivelurilor, pragul poate fi definit ca fiind valoarea cotelor corespunzătoare îmbunătăţării nivelului de precizie. Pentru măsurile care sporesc calitatea emisiilor raportate, dar fără efect direct asupra preciziei, costul excesiv poate corespunde unui procent care depăşeşte pragul indicativ de 1% din valoarea medie a datelor privind emisiile disponibile raportate pentru perioada de comercializare comercializare anterioară. Pentru instalaţiile pentru care nu există date istorice, datele provenind de la instalaţii reprezentative reprezentative care îndeplinesc activităţi identice sau similare sunt utilizate drept referinţă şi sunt adaptate în funcţie de capacitatea instalaţiilor instalaţiilor în cauză. - „realizabil din punct de vedere tehnic ” înseamnă că resursele tehnice necesare pentru îndeplinirea exigenţelor unui sistem propus pot fi obţinute de către operator într-o perioadă de timp cerută; - „factori sursă de minimis ” înseamnă un grup de factori sursă minori selectaţi de către operator şi care emit împreună anual cel mult 1 kilotonă de CO 2 fosil sau care contribuie cu mai puţin de 2% (până la o contribuţie totală maximă de 20 kilotone de CO 2 fosil pe an) la totalul emisiilor anuale de CO 2 ale instalaţiei respective, respective, înainte de scăderea CO 2 transferat, luându-se în considerare valoarea cea mai ridicată în termeni de emisii absolute; - „factori sursă majori” înseamnă un grup de factori sursă care nu fac aparţin grupului „factori sursă minori”; - „factori sursă minori ” înseamnă factorii sursă selectaţi de către operator care emit împreună 5 kilotone











alte industrii conexe, precum şi resturile organice nefosilizate şi biodegradabile ale deşeurilor industriale şi urbane, urbane, inclusiv inclusiv gazele gazele şi lichidele lichidele recupera recuperate te din descompun descompunerea erea materiei materiei organice nefosiliz nefosilizate ate şi biodegradabile; - „pur” referitor la o substanţă înseamnă că o materie sau un combustibil conţine cel puţin 97% (cu referire la masă) din substanţa sau elementul specificat, conform clasificării comerciale a „purum-ului”. În cazul biomasei, „pur” se referă la fracţiunea de carbon organic în cantitatea totală de carbon conţinut de combustibil sau materie; - „metoda echilibrului energetic ” înseamnă o metodă de estimare a cantităţii de energie utilizată drept combustibil într-un cazan, calculată ca sumă a căldurii utilizabile şi a tuturor pierderilor semnificative de căldură prin radiaţie, transmitere sau prin gaz rezidual. - „riscuri de control ” înseamnă susceptibilitatea unui parametru din raportul de emisii anual de a conţine declaraţii materiale inexacte, fapt care nu este împiedicat, identificat identificat şi corectat la timp de către sistemul de control; - „risc de identificare ” înseamnă riscul că un verificator nu va identifica o declaraţie materială inexactă sau o nonconformitate materială; materială; - „risc inerent” înseamnă susceptibilitatea unui parametru din raportul de emisii anual de a conţine declaraţii materiale inexacte, presupunând presupunând că nu au existat activităţi de control asociate; - „risc de verificare ” înseamnă riscul că un verificator exprimă o verificare neadecvată. Riscul de verificare este o funcţie a riscurilor inerente, riscurilor de control şi a riscului de identificare; - „ siguranţă rezonabilă” înseamnă un nivel de siguranţă ridicat, dar nu absolut, exprimat oficial în avizul de verificare, indiferent că raportul de emisii supus verificării nu conţine declaraţii materiale inexacte sau că instalaţia nu prezintă neregularităţi materiale; materiale; - „nivelul materialităţii materialităţii ” înseam înseamnă nă pragul pragul cantit cantitati ativv sau pun punctu ctull critic critic folosi folosite te pentru pentru a deter determin minaa evaluarea de verificare adecvată referitoare la datele de emisie raportate în raportul de emisii anual; - „nivelul de siguranţă” înseamnă măsura în care verificatorul are siguranţa că, prin concluziile de verificare, s-a dovedit sau nu că informaţiile privind o instalaţie raportate în raportul de emisie anual nu conţin declaraţii materiale inexacte; - „neregularitate” înseamnă orice act sau omiterea unui act din partea unei instalaţii care este verificată, în mod intenţionat sau accidental, ce contravine cerinţelor stabilite în planul de monitorizare aprobat de către autoritatea competentă, în temeiul autorizaţiei instalaţiei; - „neregularitate materială ” înseamnă o neregularitate a cerinţelor existentă în planul de monitorizare aprobat de către autoritatea competentă, cu încuviinţarea instalaţiei, ar putea conduce la un mod diferit de abordare a instalaţiei de către autoritatea competentă; - „ declaraţie materială inexactă ” înseamnă o declaraţie inexactă (omitere, reprezentări false sau erori, cu excepţ excepţia ia incer incertit titudi udini niii accept acceptabi abile) le) conţin conţinută ută în raport raportul ul de emisii emisii anual anual care, care, confor conform m apreci aprecieri eriii profesionale a verificatorului, verificatorului, ar putea afecta abordarea raportului de emisii anual de către autoritatea competentă, de exemplu atunci când declaraţia inexactă depăşeşte nivelul materialităţii; - „acreditare” înseamnă, în contextul verificării, întocmirea unei declaraţii de către un organism de acreditare pe baza deciziei acestuia, luată în urma unei evaluări detaliate a unui verificator şi din care rezultă dovada formală a competenţei şi a independenţei acestuia de a realiza verificarea, în conformitate cu cerinţele specifice; - „verificare” înseamnă activităţile realizate de către un verificator pentru a furniza un aviz de verificare;











importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului şi a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite în reglementările reglementările specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă; - Emisie difuză: o emisie care este generată de contactul direct al substanţelor volatile sau al particulelor uşoare uşoare cu mediul in condiţii normale de operare. Acestea Acestea pot rezulta din: Design-ul inerent al echipamentului (fibre, uscatoare etc.) Condiţiile de operare (pe parcursul transferului materialului între containere) • Tipul de operaţie (exemplu activităţi de întreţinere) O eliberare graduală a celorlalţi factori (a apelor de răcire sau a apei uzate) Sursele emisiilor difuze pot fi punctiforme, lineare, de suprafaţă sau de volum. Emisiile multiple din interiorul unei clădiri sunt considerate in mod obişnuit emisii difuze in timp ce emisiile din sistemul general de ventilaţie sunt considerate emisii canalizate. Exemple de emisii difuze include deschiderea filtrului unei nave, difuzia printr-o suprafaţă deschisă, emisiile de compuşi volatili din canalizări, operaţiunile de încărcare/descărcare fără capturarea vaporilor de la supape, praf de la depozitarea mărfurilor. Emisiile temporare sunt o componenta a emisiilor difuze. - Surse difuze: multiple surse de emisii similare, distribuite in interiorul unei arii delimitate. - Masurători directe: determinări cantitative specifice ale compuşilor emişi la sursă. - Substante Substante de interfer interferenţă enţă: substa substanţe nţe prezen prezente te in materi materialu alull de analiz analizat, at, altul altul decit decit măsurandul care din cauza prezenţei sale, induce variaţii in răspunsul sistemului de măsură. - Prelevare izokinetică ; tehnica de prelevare in care viteza cu care intră proba in duza dispozitivului de prelevare este aceeaşi cu viteza fluxului in conductă. - Limita detecţiei (LD) : cea mai mică cantitate detectabilă a unui compus. - Limita cuantificării (LQ) : cea mai mică cantitate cuantificată a compusului. - Bilanţurile de masă - proceduri care ţin cont în mod normal de admisiile acumulate, producţia, generarea sau distrugerea substanţei de interes şi justifică diferenţa claşificând-o ca eliberare în mediu. Dacă materialele sunt transformate în proces, ( ex. prin incinerare) în principiu este posibil să se obţină un echilibru, nu în termeni de masă reală de produs, dar în termen de element (de exemplu carbon în proces de combustie). Pentru rezultate unui bilant de masă este în mod normal o mică diferenţă între o largă admisie şi o mare producţie, de altfel luând în considerare incertitudinile implicate. De aceea echilibru de masă este aplicat numai în practică atunci când cantităţile exacte de admisie, producţie şi incertitudine pot fi determinate. - Măsurand; cantitatea specifică de material supusă măsurării. - Valoare măsurată : rezultatul măsurătorii. - Metoda de măsurare ; secvenţa logică de operaţiei, descrisă in mod generic, folosită pentru realizarea măsurătorilor. - un locuitor echivalent(I.e) - încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5 zile –CBO 5 de 60 g O2/zi; - epurare primară este epurarea apelor uzate printr-un proces fizic şi/sau chimic care implică decantarea materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care CBO 5 al apelor uzate influente este redus cu cel puţin 20%, iar materiile în suspensie, cu cel puţin 50%; - epurare secundară este epurarea apelor uzate printr-un proces biologic cu decantare secundară sau printr-un alt procedeu care permite respectarea condiţiilor prevăzute; - epurare corespunzătoare este epurarea apelor uzate prin orice proces şi/sau sistem care după evacuarea apelor uzate permite receptorilor să întrunească obiectivele relevante de calitate prevăzute în normele tehnice şi în avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor; - eutrofizare (înflorirea) este îmbogăţirea apei în nutrienţi, în special în compuşi cu azot şi/sau •

• •













- ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi apele meteorice; - reţea de canalizare sistem de conducte care colectează şi transportă apele uzate urbane şi/sau industriale; - aglomerare umană - o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibile colectarea apelor; - gospodărirea apelor : activităţile care conduc la cunoaşterea , utilizarea , valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă, pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor; - gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente accidente la construcţ construcţii ii hidrotehn hidrotehnice ice şi poluări poluări accidenta accidentale le se înţelege înţelege identific identificarea area şi monitoriz monitorizarea area,, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc; - acumulare nepermanentă: acumulare realizata prin bararea unui curs de apa sau ca incinta laterala îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor; - acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantităţi cantităţi importante importante de ape subterane; subterane; - albie minoră: suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, incluşiv insulele create create prin curgerea naturală a apelor; - albie majoră: porţiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieşirea lor din albia minoră; - ape de suprafaţă: apele interioare, cu excepţia apelor subterane; ape tranzitorii şi ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale; - ape subterane: apele aflate sub suprafaţa solului în zona saturată şi în contact direct cu solul sau cu subsolul; - ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafaţă aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parţial saline ca rezultat al apropierii de apele de coasta, dar care sunt influenţate puternic de cursurile de apă dulce; - ape costiere : apele de suprafaţă situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanţă de l milă marină pe partea dinspre mare, faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii; - ape interioare: toate apele de suprafaţă stătătoare şi curgătoare şi subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale; - ape uzate: ape provenind din activităţi casnice, sociale sau economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi











- evacuarea directă în apa subterană : evacuarea poluanţilor în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol - lac: corp de apă interioară, stătătoare, stătătoare, de suprafaţă; - mal: porţiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape; - notificarea reprezintă un act de reglementare, reglementare, în baza căruia beneficiarul sau titularul de investiţie poate să execute sau să pună în funcţiune anumite categorii de lucrări şi activităţi desfăşurate pe ape sau în legătură cu acestea; - râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafaţa terenului, dar care poate curge şi subteran într-o anumită parte a cursului său; - starea ecologică: este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu prevederile stabilite prin Legea apelor sau alte ordine al autorităţii centrale pentru protecţia mediului; - starea ecologică bună : este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificată in concordanta cu prevederile stabilite prin Legea apelor sau alte ordine al autorităţii centrale pentru protecţia mediului; - starea apelor de suprafaţă : este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafaţă, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică şi starea sa chimică; - starea ecologică a apelor de suprafaţă : starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice; caracteristice; - starea ecologică bună a apelor de suprafaţă : starea unui corp de apă de suprafaţă, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice; biologice; - starea chimică bună a apelor de suprafaţă : starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi a mediului acvatic specifice apelor de suprafaţă, respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafaţă pentru care concentraţiile poluanţilor nu depăşesc valorile standard privind calitatea mediului; - starea bună a apelor de suprafaţă : starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt "bune"; - starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică; - starea bună a apelor subterane : este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune"; - starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte toate condiţiile stabilite prin Legea apelor sau alte ordine al autorităţii centrale pentru protecţia mediului; - concentraţia medie letală - CL(50) - este concentraţia substanţei din apă, care omoară 50% din organismele test într-o perioadă scurtă de expunere continuă. - starea cantitativă : expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe şi indirecte; - starea cantitativă bună: este starea definită conform Legii Apelor prin care nivelul apelor











- sub-unitate hidrografică: suprafaţa de teren situată pe teritoriul naţional formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părţi de sub-bazine;- district al bazinului hidrografic: suprafaţa de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane şi costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare administrare a bazinului bazinului hidrografic. hidrografic.

2. MONITORINGULUI ECOLOGIC INTEGRAT - NECESITATE Mediul înconjurător specific omului, care este în centru, este format din Mediul transformat, Mediul natural şi Mediul construit – artificial. Mediul Natural este format din partea abiotică (atmosferă, hidrosferă, litosferă) litosferă) şi partea biotică (biosfera, ecosisteme, populaţii cu funcţii specifice). Mediul Transformat format din păduri şi parcuri, agrosfera, agroecosisteme şi acvacultura. Mediul Mediul Constr Construit uit format format din tehnos tehnosfer feraa indust industrie rieii şi servic serviciil iilor, or, spaţiu spaţiull locuit locuit,, căi de comunicaţii, ecosisteme ecosisteme create şi dependente total de om. Cu cât se acţionează mai mult în sensul ieşirii din parametri normali de variaţie (depăşirea capacităţii de suportabilitate a mediului), cu atât capacitatea de REZILIENŢĂ (revenirea ecosistemelor la starea iniţială) este pusă sub semnul întrebării, ducând la modificări ale echilibrului ecologic. Cunoaşterea evoluţiei calităţii şi cantităţii componentelor mediului; Apare ca o necesitate dat fiind dorinţa omului de a-şi asigura o viaţă mai bună, un mediu prielnic vieţii. Orice dezvoltare impune cunoaştere calităţii tuturor factorilor de mediu pentru a putea asigura dezvoltarea durabilă şi în acelaşi timp garanţia existenţei pe tera. Calitatea mediului este hotărâtoare şi asupra siguranţei existenţei pe termen lung a activităţilor dezvoltate, privite ca afaceri. Faptul că poluare nu are limite în special datorită vectorilor de transport a acesteia, apa şi aerul, nu putem considera că suntem limitaţi în teritoriu şi că poluarea ne influenţează numai pe noi, în cadrul spaţiului pe care ne desfăşurăm activitatea curentă. Crearea unu sistem de supraveghere a mediului este şi unul dintre principiile Legii protecţiei mediului, cu componente pentru fiecare factor de mediu. Analiza acestor monitorizări trebuie să se facă luând-se în considerare şi interacţiunea dintre ele.

2.1 Principii de monitorizare şi raportare Garanţia unei monitorizări şi raportări a emisiilor, precisă şi verificabilă, o constituie respectarea următoarelor principii: Exhaustivitate. Monitorizarea şi raportarea referitoare la o instalaţie trebuie să acopere toate emisiile de proces şi de ardere ardere provenite din totalitatea totalitatea surselor surselor de emisie. Coerenţă. Emisiile monitorizate şi raportate trebuie să fie comparabile de-a lungul timpului. În acest scop, se vor folosi aceleaşi metodologii de monitorizare şi seturi de date Metodele de monitorizare pot fi modifi mod ificat cat dacă dacă st lu mit îmbună îmbunătăţ tăţir ir ciziei ciziei datelo datelo ortate ortate Modif Modifică icăril ril adu











Raportul cost-eficacitate . În cazul selectării unei metode de monitorizare, se cuvine să se pună în balanţă efectele pozitive ale unei precizii mai mari cu cheltuielile suplimentare. În consecinţă, monitorizarea şi raportarea emisiilor trebuie să vizeze nivelul de precizie cel mai ridicat, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau ar atrage costuri iraţional de ridicate. Fiabilitate. Fiabilitate. Utilizatorii trebuie să poată avea încredere într-un raport de emisie verificat, care trebuie să reprezinte ceea ce pretinde că reprezintă sau ceea ce trebuie, în mod rezonabil, să reprezinte. Îmbunătăţirea performanţei în materie de monitorizare şi raportare a emisiilor . Procesul verificării rapoartelor de emisie trebuie să constituie un instrument eficient şi fiabil în sprijinul procedurilor de control şi de asigurare a calităţii, furnizând informaţii pe care un operator să le poate folosi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa în monitorizarea monitorizarea şi raportarea emisiilor. emisiilor. 2.2 SISTEMUL DE MONITORING INTEGRAT AL APELOR DIN ROMÂNIA (SMIAR) În perspectiva integrării în UE, Legea Apelor nr. 107/1996 a fost completată şi modificată cu Legea 310/2004 şi cu Legea 112/2006, Legea 161/2007 care aprobă OG 12/2007 care au transpus în legislaţia română obligaţiile asumate de România pentru implementarea Directivei 60/2000. În acest sens sau reglementat activităţile de monitoring în domeniul apelor, pentru evaluarea coerentă şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă, a zonelor protejate, protejate, a evaluării calităţii calităţii apelor şi stabilirii stabilirii programelor de măsuri pentru realizarea realizarea stării bune a apelor. apelor. Prin Ordinul 31/2006, s-a aprobat Manualul pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) care are ca obiectiv, cunoaşterea stării corpurilor de apă şi a evoluţiei acesteia în timp. Sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring, conform cerintelor prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE in domeniul apei si celelalte Directive UE. Astfel se realizeaza un monitoring de supraveghere avand rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa din cadrul bazinelor hidrografice si un monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce au riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor. Elaborarea sintezei sintezei calitatii apelor apelor din România se bazeaza bazeaza pe prelucrarea prelucrarea unui volum mare de informatii - date analitice primare, obtinute în activitatea de cunoastere a calitatii apelor desfasurate, in raport raport cu specific specificul ul fiecarui fiecarui subsistem subsistem,, de unitatile unitatile teritori teritoriale ale ale Administr Administratie atieii Nationale Nationale „Apele Romane”. . Potr Potriv ivit it Manua Manualu lulu luii pent pentru ru moder moderni niza zare reaa si dezvo dezvolt ltar area ea S.M. S.M.II.A.R .A.R,, sist sistem emul ul de mo moni nito tori riza zare re,, prevăzut de Directiva Directiva Cadru şi de celelalte Directive Directive Europene este este reprezentat de 6 subsisteme, şi anume:  Subşistemul râuri;  Subsistemul lacuri;  Subsistemul ape tranzitorii;  Subsistemul ape costiere;











Conform prevederilor comunitare şi a noului n oului cadru legislativ din România, aplicarea noului sistem de monitorizare, se realizează prin programe specifice, după cum urmează: Programul de monitoring de supraveghere (S) are ca scop evaluarea stării globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizând informaţii pentru: validarea validarea procedur procedurii ii de evaluare evaluare a impactulu impactului,i, proiecta proiectarea rea eficientă eficientă a viitoare viitoarelor lor programe de monitoring, evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a resurselor de apă, incluşiv datorită impactului activităţilor antropice. Programul de monitoring operational (O) se realizează pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza preşiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt sunt iden identi tifi fica cate te ca avân avândd risc riscul ul să nu înde îndepl plin inea easc scăă obie obiect ctiv ivel elee de medi mediu. u. Monitoringul operaţional are ca scop stabilirea stării ecoşistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea unor astfel de ecoşisteme acvatice, schimbări datorită aplicării programului de măsuri. efectueazăă pentru: pentru: identific identificarea area Programul Programul de monitoring monitoring de investigar investigaree (I) se efectueaz cauzelor depăşirilor limitelor prevazute în standardele de calitate şi în alte reglementări din domeniul gospodăririi apelor, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate poate atinge atinge obiectivel obiectivelee de mediu (acolo unde monitoring monitoringul ul de supraveghe supraveghere re arată că obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă încă stabilit), precum precum şi pentru stabilirea impactului impactului poluărilor poluărilor accidentale. Programul de referinţă (R) se stabileşte pentru acele secţiuni in regim natural sau cvaşi-natural (fără impact antropic sau cu influenţe antropice minime) care au ca scop stabilire stabilireaa condiţiil condiţiilor or de referinţ referinţăă pentru pentru fiecare fiecare tip, în conformit conformitate ate cu cerintel cerintelee Directivei Cadru. Programul “cea mai bună secţiune disponibilă” (CBSD) se aplică pentru fiecare tip de curs de apă care este impactat de activitatea umană (corp de apă care prezintă o şingură categorie de risc) şi pentru care nu a fost poşibilă găşirea unei secţiuni de referinţă. Acolo unde nu s-au putut identifica secţiuni pentru corpurile de apă care prezintă o şingură categorie de risc, s-au selectat secţiuni pentru corpurile de apă cu mai multe categorii de risc. Programul de intercalibrare (IC) se referă la secţiunile care participă la exercitiul european de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice (limitele dintre starea foarte bună şi bună şi dintre starea bună şi moderată), în conformitate cu prevederile Directivei Directivei Cadru. Programul de potabilizare (P ) se referă la secţiunile de captare apă de suprafaţă •

•

•

•

•

•

•













•

•

•

•

îmbunătăţire a calităţii pentru a intreţine viaţa piscicolă (în aval de sursele de poluare – corpuri de apă care nu se încadrează în cerinţele Directivei) frecvenţa de monitorizare este cea prevăzută prevăzută în HG 202/2002. 202/2002. Acest program program nu se aplică corpurilor corpurilor de apă foloşite pentru creşterea intenşivă a peştilor. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna şi/sau flora protejată. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) monitorizează acele secţiuni şi acei parametrii prevăzuţi în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecvenţa frecvenţa stabilită în în acestea. Programul CAPM are ca scop cunoaşterea impactului alterărilor hidromorfologice asupra apelor. În aceste secţiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici (pot exista secţiuni unde se analizează elementele biologice şi hidromorfologice, fără a se analiza cele fizico-chimice) cu frecvenţa mai mare pentru cei mai senşibili la tipul de alterare alterare hidromor hidromorfolog fologică. ică. Secţiunil Secţiunilee de monitori monitorizare zare se vor selecta selecta pentru pentru acele acele corp corpur urii de apă apă care care sunt sunt la risc risc/p /poş oşib ibil il la risc risc numa numaii dato datori rită tă alte alteră rări rilo lor r hidromorfologice. hidromorfologice. De asemenea, selectarea secţiunilor se face astfel încât să studiem un şingur tip de impact, de exemplu: impactul regimului nivelelor în aval de un lac de acumulare, impactul regimului debitelor minime în aval de un lac de acumulare sau în aval de prelevăr prelevării de debite debite importan importante, te, impactul impactul unui obstacol obstacol important important asupra asupra speciilor migratoare, impactul dispariţiei zonelor umede asupra florei şi faunei pe un sector de râu, etc. Este de subliniat faptul că, în cazul în care o secţiune de monitoring poate servi mai multor tipuri de programe de monitoring (ex. o secţiune poate fi: S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS), se vor monitoriza toţi parametrii ceruţi de fiecare program, alegând frecvenţa cea mai ridicată.











c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat; d) există locuri identificate în conformitate cu legislaţia privind schimbul de informaţii; e) în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanţilor care sunt transferaţi peste graniţe şi care sunt transferaţi transferaţi în mediul mediul acvatic marin. marin. Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru: a) parametrii care indică toate elementele biologice de calitate; b) parametrii care care indică toate toate elementele hidromorfologice hidromorfologice de calitate; c) parametrii care indică toate elementele fizico-chimice de calitate; d) lista poluanţilor prioritari care sunt evacuaţi într-un bazin hidrografic sau sub-bazin; e) alţi poluanţi evacuaţi în cantităţi importante în bazinul sau sub-bazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună şi nu există nici o dovadă, în urma revizuirii impactului activităţii din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succeşive, elaborate la nivel de bazin hidrografic. 2.2.1.b. Monitoringul operaţional trebuie să fie făcut pentru: a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic acvatic stabilite; b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri. Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcţie de informaţiile obţinute (pentru a permite o reducere a frecvenţei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca preşiunea importantă generată de impact să fie eliminată). Monitoringul operational trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, fie pe baza evaluării impactului realizat sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de protecţie a apelor şi a ecoşistemului acvatic şi pentru acele corpuri de apă în care care sunt sunt evacua evacuate te subst substanţ anţele ele din lista lista priori prioritar tară. ă. Puncte Punctele le de mon monito itorin ringg trebui trebuiee select selectate ate pentru pentru substanţele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislaţia care stabileşte valorile standard relevante











b) acolo unde monitoringul monitoringul de supraveghere arată că obiectivele obiectivele stabilite stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite; c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale. Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informaţii necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite şi a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. 2.2.1.2. Frecvenţa monitoringului

Pentru Pentru perioada perioada programu programului lui de monitoring monitoring de supravegh supraveghere, ere, investiga investigare re frecvenţe frecvenţele le pentru pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. din Legea apelor 107/96 modificată prin Legea 310/2004 trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puţin o dată în perioada de monitoring de supraveghere. Pentru Pentru programul programul de monitorin monitoringg operaţiona operaţional,l, frecvenţa frecvenţa monitoring monitoringului ului necesară necesară pentru pentru fiecare fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regulă, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depăşesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepţia cazurilor când, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei experţilor, sunt justificate intervale mai mari de timp. Pentru monitoringul de investigare fregvenţa este dată în tabel 1.3.4. pe tipuri de elemente de calitate şi pentru râuri, lacuri, ape tranziţionale, ape costiere. Pentru monitoringul suplimentar necesar în zonele protejate frecvenţa este dată în tabelul 1.3.5. din aceeaşi lege, iar în tabelul1.3.6. sunt prezentate şi standardele de recoltare a probelor. Frecvenţele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine şi precizie. Estimările Estimările certitudinii certitudinii şi preciziei preciziei realizate de şistemul de monitoring monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic. Frecvenţele de monitoring trebuie să fie alese ţinând seama de variabilitatea parametrilor parametrilor care rezultă atât din condiţiile naturale, cât şi cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul











2.2.1.6. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice

I. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă sau pentru corpurile de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale se stabilesc şisteme şisteme de monitori monitoring. ng. Pentru Pentru aplicarea aplicarea procedurii, procedurii, la corpurile corpurile de apă puternic puternic modificat modificatee sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potenţialul ecologic. Astfel de şisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg; b) pentru asigurarea comparabilităţii unor astfel de şisteme de monitoring, rezultatele obţinute prin aplicarea şistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relaţia dintre valorile parametrilor biologici observaţi pentru pentru un corp de apă de suprafaţă dat şi valorile pentru aceşti parametri parametri în condiţiile de referinţă aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 şi 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0; c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafaţă trebuie împărţită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, prin asocierea unei valori numerice numerice fiecărei limite între între clase. Valoarea limitei limitei dintre clasele de stare foarte bună şi bună, precum şi valoarea limitei între starea bună şi moderată trebuie să fie stabilite prin exercitiu de intercalibrare. intercalibrare. II. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea starii ecologice şi a potentialului ecologic: a) pentru pentru categoriil categoriilee de ape de suprafaţă, suprafaţă, clasifica clasificarea rea stării stării ecologice ecologice pentru pentru corpurile corpurile de apă trebuie trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obţinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, claşificate în concordanţă cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.a), din Legea 107/1996 modificată. Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă, astfel:











2.2.2 . Monitoringul apelor subterane 2.2.2.1. Monitoringul stării cantitative cantitative a apelor subterane subterane

I). Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane Reţeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să aşigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, incluşiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reţeaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărti. II). Densitatea punctelor de control şi frecvenţa monitoringului Reţeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ţinând seama de variaţiile pe termen scurt şi lung în realimentarea lor şi în particular: a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic, trebuie să aşigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring şi frecvenţa suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor şi evacuărilor asupra nivelului apelor subterane; b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să aşigure suficiente puncte de monitoring şi o frecvenţă de măsurare pentru estimarea direcţiei şi debitului de apă subterană care curge peste frontieră. III). Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane Rezultatele obţinute din reţeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie foloşite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană, trebuind să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori: Starea calitativă bună - verde, Starea calitativă slabă - roşu. 2.2.2.2. Starea chimică a apelor subterane

I). Reţeaua de monitoring a apelor subterane Reţeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să detecteze prezenţa













Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanti pentru protecţia tuturor foloşinţelor aşigurate din debitul de apă subterană. I.2. Monitoringul operaţional 1. Obiectiv Monitoringul operaţional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru: a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc; b) stabilirea prezenţei oricărei tendinţe crescătoare a concentraţiei oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung. 2. Selectarea punctelor de monitoring Monitoringul operaţio nal trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului cât şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neândeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informaţii informaţii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.











(iv) zonele senşibile la nutrienţi, incluşiv ariile desemnate ca zone vulnerabile; (v) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protecţia acestora, incluşiv zonele importante pentru Natura 2000. 2. Rezumatul registrului, care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, va include hărţile care indică amplasamentul fiecărei zone protejate şi o descriere a legislaţiei naţionale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite. 2.2.4. Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă.Caracterizarea impacturilor şi presiunilor generate de activităţile antropice

1. APE DE SUPRAFAŢĂ 1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafaţă În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul şi limitele corpurilor de apă de suprafaţă şi se va realiza o caracterizare iniţială a tuturor acestor corpuri, în concordanţă cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării iniţiale a acestora, corpurile de apă de suprafaţă pot fi grupate astfel: a ) corpurile de apă de suprafaţă din cadrul districtului districtului bazinului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafaţă artificiale artificiale sau corpuri de apă puternic modificate;











corespunzatoare starii ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apa de suprafata şi tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e); e) conditiile de referinta biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate foloşind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie sa foloseasca date istorice, paleologice şi alte date disponibile şi trebuie sa asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile conditiilor de referinta pentru a aşigura ca acele conditii, astfel derivate sunt corespunzatoare şi valabile pentru fiecare tip tip de corp de apa de suprafata; f) acolo unde nu este poşibila stabilirea unor conditii corespunzatoare de referinta specifice tipului pentru un element de calitate intr-un tip de corp de apa de suprafata, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, inregistrat nu doar ca rezultat al variatiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea starii ecologice pentru acel tip de corp de apa de suprafata. In astfel de circumstante, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate in schema directoare a bazinului hidrografic respectiv. 1.4. Identificarea presiunilor antropice In vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta şi reactualiza informatiile despre tipul şi marimea preşiunilor antropice semnificative la care sunt supuse in mod deosebit apele de suprafata din fiecare district al bazinului hidrografic, in special urmatoarele:











Monitoringul integrat al solului reprezinta un sistem de supraveghere continua a starii mediului care furnizeaza date privind componentele structurale : apa , aer , sol , date ce sunt transformate in informatie . Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate a investigatiilor . Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite ( 720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere ) . Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat concentratii sporite de poluanti . Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare . Pentru nivelul I de investigare , probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse tipurilor de analiza : Fizice : •

granulometrie continut de apa











• supravegherea poluării cu reziduuri de la pesticidele organoclorurate, organoclorurate, ape uzate etc. • supravegherea evoluţiei degradării solurilor prin eroziune şi alunecări de teren

4.Monitorizarea 4.Monitorizarea Zgomotului In 2006 a început elaborarea hartilor strategice de zgomot pentru aglomerarile urbane cu peste 250.000 250.000 de locuitori locuitori,, pentru pentru drumurile drumurile si caile caile ferate ferate principa principale, le, si pentru pentru aeroportu aeroporturile rile civile mari (principale) si a aeroporturilor urbane din România. Pentru aglomerari sursele de zgomot urmarite sunt:  traficul rutier;  traficul feroviar;  traficul aerroportuar pentru aeroporturile urbane din interiorul aglomerarilor;  zone industriale in care se care desfasoara activitati potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si













înlocuirea terasamentului terasamentului caii ferate si a liniilor de cale ferata de tramvaie;  sudarea sudarea aparatel aparatelor or de cale si înglobare înglobareaa lor în calea calea fara joante, joante, în zonele zonele statiilor statiilor CF din interiorul interiorul aglomerarilor;  înlocuirea si înoirea treptata a parcului de vagoane CF si de tramvaie; restrictionarea traficului aeroportuar pentru aeroporturile din interiorul aglomerarilor pe timp de noapte;  restrictionarea  tio ficulu ficuluii înt ier ima utiliz utilizând ând pistel pistel exi (în ul 











• supravegherea calităţii aerului în raport cu norme şi standarde prestabilite şi declanşarea alarmei în cazul depăşirii accidentale/ sistematice sistematice a normelor • identificarea surselor de poluare • stabilirea poluării de fond şi a tendinţelor de poluare • predicţii pe termen scurt pentru prevenirea poluărilor cu efecte catastrofale • evaluarea impactului de mediu a diferiţilor poluanţi











- metoda empirică: se realizează măsurători pe un anumit traseu, stabilit de exemplu în funcţie de rutele de trafic auto intens dintr-o anumită zonă

Monitorizarea Mediului 1

Recommend Documents