Monitorizarea zgomotului

Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth” Specializarea: Ingineria Mediului în Industrie

Monitorizarea zgomotului într- o zonă geografică limitată

PROFESOR COORDONATOR:

STUDENTI:

STANCIU MIHAI BELEI COSMIN Grupa 531

Conținut 1.

Monitorizarea zgomotului . Tipuri de monitorizare. Concepte, formule ............... 3 Noțiuni teoretice .................................................................................................... 3 Legislația din România privind monitorizarea zgomotului într -o zonă geografică............. 4 1.2. Legislația din UE privind monitorizarea zgomotului într-o zonă geografică. .................... 6 1.3. 2. Monitorizarea diverselor tipuri de zgomote ........................................................ 9 3. Realizarea unui plan de monitorizare a zgomotului .......................................... 10 3.1. I dentificarea obiectivelor generale şi specifice ale monitorizării ................................... 10 Definirea mărimii zonei de monitorizare ................................................................... 10 3.2. Selectarea şi justificarea fiecărui factor de mediu care va fi monitorizat .......................10 3.3. Selectarea şi justificarea parametrilor care să fie mo nitorizaţi pentru fiecare factor de m ediu 10 3.4. Definirea gradului de precizie şi acurateţe necesar pentru măsurăto ri şi analize ............10 3.5. Definirea tehnicilor şi procedurilor de prelevare a probelor şi măsurare, de teren și de laborator 3.6. 10 Definirea frecvenţei de prelevare a probelor şi de măsurare .......................................10 3.7. Definirea celor mai potrivite echipamente de teren şi de laborator .............................. 10 3.8. Selectarea punctelor de prelevare a probelor, măsurare şi observare în zona desemnată10 3.9. Explicarea modului în care va fi utilizată informaţia în procesul de luare a deciziei .........10 3.10. Studierea datelor deja existente care ar putea fi utilizate la monitorizare .....................10 3.11. Selectarea indicatorilor cheie .................................................................................. 10 3.12. Implementarea sistemului de Control al calităţii ........................................................ 10 3.13. 4. Tehnici moderne de monitorizare ..................................................................... 11 5. Aparatura necesară pentru monitorizare .......................................................... 12 Descriere ................................................................... Error! Bookmark not defined. 5.1. Prezentare caracteristici ........................................................................................14 8.1. Scheme ............................................................................................................... 14 8.2. Clasificare ............................................................................................................ 14 8.3. 9. Proiectarea unui aparat virtual pentru măsurarea și prezentarea grafică a datelor privind monitorizarea solului. ......................................................................................... 15 Senzori................................................................................................................ 15 9.1. Plăci de achiziții .................................................................................................... 15 9.2. Simulare .............................................................................................................. 15 9.3. Realizare ............................................................................................................. 15 9.4. 10. Emisii sonore. Măsurători de zgomot ................................................................ 16 Sonometru Solo.................................................................................................... 16 10.1. Norme de control și metodologia de determinare: ..................................................... 16 10.2. Domenii de utilizare: Masurarea nivelului de zgomot produs de surse industriale, trafic rutier, 10.3. activitati sociale sau menajere, etc. ...................................................................................... 17 11. Prezentarea power point a proiectului. ............................................................. 18 1.1.

Monitorizarea zgomotului într-o zonă geografică limitată

Stanciu Mihai, Belei Cosmin

1. Monitorizarea zgomotului . Tipuri de monitorizare. Concepte, formule 1.1. Noțiuni teoretice 1.1.1.

Zgomotul ambiental

Administrarea zgomotului și evaluarea acestuia este realizată în urma unor plângeri sau pentru cartografiere, monitorizarea, planificare sau depășiri de limite. Zgomotul poate proveni dintr-o multitudine de surse precum industrie, traficul de șosea, cale ferată sau aeronave, din activități recreaționale, ceea ce duce la o di versitate de moduri de administrare, măsurare și evaluare. Această monitorizare necesită un grad ridicat de resurse și cunoștințe. 1.1.2.

Zgomot în aglomerările urbane

În aglomerările urbane zgomotul se datorează în principal traficului și, mai puțin, diferitelor activități productive. Impactul asupra sănătății umane poate fi direct asupra urechii și asupra întregului organism. Impactul asupra urechii poate conduce la tulburări acute rezultate în urma unor zgomote prelungite de mare intensitate care provoacă traumatisme ale timpanului sau ale urechii medii, materializându-se prin înfundarea sau spargerea timpanului, hemoragii, surditate etc. La copiii mici zgomotele de mare intensitate produc numeroase tulburări cu urmări negative în dezvoltarea ulterioară a organismului. În cazul impactului asupra întregului organism, pătrunderea zgomotului se face nu numai pe calea nervului auditiv ci și prin piele, mușchi, oase etc. Ca urmare apare accelerarea pulsului, creșterea tensiunii arteriale, creșterea frecvenței și amplitudinii respiratorii, scăderea atenției, apariția oboselii rapide, a cefaleei și a asteniei nervoase. Dintre maladiile cauzate de zgomot mai pot fi citate: nevrozele, psihastenia, gastrită, ulcerul gastric și duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul etc. Impactul asupra mediului: zgomotele și vibrațiile produc dereglări de intensități diferite asupra tuturor organismelor vii. Impactul asupra calității vieții prin existența unui zgomot de fond permanent se creează o stare de disconfort locuitorilor din așezările urbane, dar și celor din așezările rurale care sunt străbătute de drumuri intens circulate.

3/18



1.2. Legislația din România privind monitorizarea zgomotului într-o zon ă geografică.

Legislația din România privind monitorizarea zgomotului într -o zonă geografică preveder anumite valori limită ale nivelului de zgomot. Aceste limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurător sunt stabilite în funcţie de caracteristicile activităţilor în aer liber sau din clădirile din zonele funcţionale respective, considerate ca protejate sau ca sursă de zgomot. Astfel, conform: a) STAS 10009-88 – Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot : • Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv, în exterior, sunt precizate în STAS 10009-88 şi prevăd, pentru obiective amplasate în zone industriale, valoarea maximă admisibiă pentru nivelul de presiune sonoră, continuu, echivalent, ponderat A, valoarea de 65 dB(A), la limita incintei întreprinderii. • În ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit, este prevăzut că aceasta se va face în aşa fel încât pornind de la valorile admisibile prevăzute în STAS 10009-88 (cărora li s-au aplicat corecţiile necesare), prin alegerea în mod corespunzător a soluţiilor tehnice, să se asigure valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1-89. Dacă în cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, această condiţie nu poate fi adoptată, trebuie să asigure valoarea admisibilă a nivelului de zgomot interior din clădiri conform STAS 6156-86 şi STAS 6161/1-79. Pentru zgomote provenite din alte surse (cinematografe în aer liber, spaţii de joacă, parcaje auto etc.) nu este admisă depăşirea valorii de 50 dB(A). • Pentru străzi de categorie tehnică II, de legătură, valoarea maximă admisibilă pentru nivelul de presiune sonoră, continuu, echivalent, exterior pe străzi, măsurată la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă, este de 70 dB(A). • Pentru străzi de categorie tehnică I, magistrală, valoarea maximă admisibilă pentru nivelul de presiune sonoră, continuu, echivalent, exterior pe străzi, măsurată la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă, este de 75 – 85 dB(A). • Limitele de mai sus sunt pentru parametrul Leq, adică nivelul de presiune sonoră, continuu, echivalent, ponderat A, pentru o anumită durată de referinţă. De aici rezultă că nivelul de presiune acustică ca valoare momentană poate să depăşescă valoarea limită impusă pentru intervale scurte de timp, dacă Leq se păstrează sub limita impusă. • În cazul a două sau mai multe zone şi dotări funcţionale adiacente, cu valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limită admisă pe linia de separaţie între aceste zone se ia valoarea cea mai mică. b) Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997, pentru intervalul orar 6.00 – 22.00 se impune ca limită de zgomot (nivelul de presiune sonoră continuu, echivalent, ponderat A) valoarea de 50 dB(A), iar pentru intervalul orar 22.00 – 6.00 se impune ca limită 4/18



de zgomot (nivelul de presiune sonoră continuu, echivalent, ponderat A) valoarea de 40 dB(A). c) Ghidul tehnic pentru protecţia împotriva zgomotului (TA Larm), capitolul 6.1, în practica germană de autorizare pentru evaluarea zgomotului pentru locurile de imisie din afara clădirilor, sunt precizate urmatoarele valori: • în zonele industriale 70dB(A) • în zonele cu activităţi lucrative: ziua 65dB(A), noaptea 50dB(A) • în zonele urbane, zonele comunale şi zonele mixte: ziua 60dB(A), noaptea 45dB(A) • în zone rezidenţiale generale şi zone cu aşezări mici, ziua 55dB(A), noaptea 40dB(A) Vârfurile de zgomot de durată scurtă nu au voie să depăşească valorile prevăzute din timpul zilei cu mai mult de 30dB(A) şi noaptea cu mai mult de 20dB(A). Pentru locaţiile cu caracter mixt, conform capitolului 6.7, atunci când zonele, care au o utilizare specială din punct de vedere comercial, industrial şi din punctul de vedere al acţiunii zgomotelor, se învecinează cu zonele rezidenţiale (locaţii cu caracter mixt), valorile de referinţă ale imisiilor, valabile pentru zone rezidenţiale, pot fi majorate la o valoare medie valabilă pentru valoarea stabilită pentru aceste categorii de zone, atâta timp cât acest lucru este cerut de obligaţia de acceptare reciprocă. În Capitolul X, Protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental, din O.U. nr. 195 din 22-12-2005 sunt prezentate mai multe articole cu privire la monitorizarea zgomotului în mediul înconjurător: 



Art. 59, prezintă atribuții și responsabilități autorității publice centrale pentru protecția mediului. În ceea ce privește monitorizarea zgomotului aceasta : a) elaborează politica națională și coordonează acțiunile la nivel național, regional și local privind protecția atmosferei, schimbările climatice, precum și pentru protecția populației față de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sănătății umane, în conformitate cu politicile europene și internaționale specifice; b) elaborează, promovează și actualizează Strategia națională în domeniul protecției atmosferei și Planul național de acțiune în domeniul protecției atmosferei; j) aprobă și promovează Planul Național de acțiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot; l) stabilește, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de emisie mai restrictive și măsurile necesare în vederea respectării plafoanelor naționale de emisii, respectiv a încărcărilor și nivelelor critice. Art. 61. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritățile publice din subordinea sa, supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale privind protecția atmosferei și gestionarea zgomotului ambiental, în care scop: 5/18



a) dispune încetarea temporară sau definitivă a activităților generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgență sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de acțiuni; b) solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricțiilor și interdicțiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanți; c) solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. 





Art. 62. Deținătorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se găsesc perdelele și aliniamentele de protecție, spațiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligați să le întrețină pentru îmbunătățirea capacității de regenerare a atmosferei, protecția fonicaă și eoliană. Art. 63. Autoritățile cu responsabilități privind securizarea frontierei au obligația să nu permită intrarea/ieșirea din țară a surselor mobile poluante care nu respectă prevederile legale in vigoare. Art. 64. Persoanele fizice și juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) să respecte reglementările privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici; b) să doteze instalațiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare și să asigure corecta lor funcționare; c) să asigure personal calificat și să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităților competente pentru protecția mediului, datele necesare; d) să îmbunătățească performanțele tehnologice în scopul reducerii emisiilor și să nu pună în exploatare instalațiile prin care se depășesc limitele maxime admise prevăzute în legislația în vigoare; e) să asigure, la cererea autorităților competente pentru protecția mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activității generatoare de poluare; f) să asigure măsuri și dotări speciale pentru izolarea și protecția fonică a surselor generatoare de zgomot și vibratii, astfel încăt să nu conducă, prin funcționarea acestora, la depășirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.

1.3. Legislația din UE privind monitorizarea zgomotului într-o zonă geografică.

Legislația Europeană în ceea ce privește monitorizarea zgomotului prevede mai multe directive printre care: 

Vehicule motorizate - 70/157/EEC



Aviatie subsonica - 80/51/EEC



Zgomotul la locul de munca - 86/188/EEC 6/18





Aparatura electrocasnica - 86/594/EEC



Avioane cu reactie subsonice - 89/629/EEC



Limite in operarea avioanelor - 92/14/EEC



IPPC - 96/61/EEC



Motociclete - 97/24/EC



Zgomotul de la echipamentele folosite in exterior - 2000/14/EC*



Restrictii legate de zgomot in operarea aeroporturilor - 2002/30/EC



Directiva agentilor fizici (vibratii transmise omului) - 2002/44/EC



Zgomot in mediu - 2002/49/EC

Directiva 2000/14/EEC - privind zgomotul emis de echipamentele utilizate în aer liber acoperă 55 de tipuri de echipamente a căror utilizare poate afecta sănătatea oamenilor și pot deranja datorită zgomotului emis. Directiva are ca obiective: 





informarea publicului, prin etichetare, despre nivelul maxim, declarat, al zgomotului emis de echipamentele utilizate în aer liber; limitarea zgomotului emis, prin stabilirea nivelului permis al zgomotului emis; colectarea datelor privind zgomotul în scopul evaluarii impactului zgomotului și a potențialului de reducere a acestuia prin mijloace tehnice.

Directiva 2002/49 definește o parte a politicii comunitare ca fiind atingerea unui nivel înalt de protecție a sănătății și a mediului, iar unul dintre obiectivele care trebuie urmărite este protecția împotriva zgomotului. În Cartea verde asupra strategiei viitoare privind zgomotul, Comisia a desemnat zgomotul ambiental ca fiind una din principalele probleme de mediu din Europa. Are ca și principale obiective: 



Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autorităților competente ale statelor membre să creeze „hărți acustice strategice” (…) utilizând indicatori de zgomot armonizați precum: Lden and Lnight. Aceste hărți vor fi utilzate pentru evaluarea numărului de persoane afectate de zgomot în întreaga UE, cât și pentru realizarea planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului și a efectelor acestuia. Informarea și consultarea publicului despre expunerea la zgomot , efectele sale, și măsurile ce se pot lua pentru combaterea sau limitarea nivelului de zgomot.

Lansarea de teme locale prin solicitarea autorităților competente de a crea planuri de acțiune de reducere a zgomotului, de gestionare a acestuia și a efectelor sale, ținânduse cont de hărțile strategice de zgomot. Această directivă are ca scop stabilirea unei abordări comune a statelor membre în vederea evitării, prevenirii sau reducerii efectelor nocive asupra populației, inclusiv a 

7/18



disconfortului, provocare de zgomotul ambiental. Aceasta prezintă în cadrul UE dezvoltarea măsurilor pentru reducere a zgomotului emis de susele de zgomot majore. Nu stabilește limite pentru indicatorii de zgomot și nici pentru măsurile ce trebuie luate prin planurile de acțiune, alegeri ce rămân la discreția autorităților. Prezenta directivă ar trebui să asigure, inter alia, o bază pentru dezvoltarea și completarea măsurilor comunitare existente privind zgomotul emis de sursele principale, în special vehiculele rutiere și feroviare și infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele utilizate în exterior și cele industriale și mecanismele mobile, precum și pentru elaborarea unor măsuri suplimentare pe termen scurt, mediu și lung. Este necesar, de asemenea, să se stabilească metode comune de evaluare a „zgomotului ambiental” și o definiție a „valorilor limită”, din perspectiva unor indicatori armonizați pentru determinarea nivelurilor de zgomot. Cifrele concrete ale oricăror valori limită urmează să fie stabilite de statele membre, luând în considerare, inter alia, nevoia de a se aplica principiul prevenirii pentru a menține zone de liniște în aglomerații. Se aplică zgomotului ambiental la care oamenii sunt expuși, în special în anumite zone cu construcții, în parcuri publice sau în alte zone de liniște din aglomerații, în zonele liniștite din spațiile deschise, în apropierea școlilor, a spitalelor și a altor clădiri sau zone sensibile la zgomot.

8/18


2. Monitorizarea diverselor tipuri de zgomote

9/18




3. Realizarea unui plan de monitorizare a zgomotului 3.1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale monitorizării 3.2. Definirea mărimii zonei de monitorizare 3.3. Selectarea şi justificarea fiecărui factor de mediu care va fi monitorizat 3.4. Selectarea şi justificarea parametrilor care să fie monitorizaţi pentru fiecare factor de mediu

3.5. Definirea gradului de precizie şi acurateţe necesar pentru măsurători şi analize

3.6. Definirea tehnicilor şi procedurilor de prelevare a probelor şi măsurare, de teren și de laborator

3.7. Definirea frecvenţei de prelevare a probelor şi de măsurare 3.8. Definirea celor mai potrivite echipamente de teren şi de laborator 3.9. Selectarea punctelor de prelevare a probelor, măsurare şi observare în zona desemnată

3.10. Explicarea modului în care va fi utilizată informaţia în procesul de luare a deciziei

3.11. Studierea datelor deja existente care ar putea fi utilizate la monitorizare

3.12. Selectarea indicatorilor cheie 3.13. Implementarea sistemului de Control al calităţii

10/18


4. Tehnici moderne de monitorizare

11/18




5. Aparatura necesară pentru monitorizare 5.1. Hărți acustice

Directiva 2002/49 definește hărțile de zgomot ca și cartarea pentru o anumită zonă a datelor privind situațiile existente sau prognozate referitoare la zgomot, în funcție de un indicator de zgomot evidentiind depășirile valorilor limită în vigoare, populația afectată dintr-o anumită zonă sau numărul de locuințe expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot. O hartă strategică de zgomot este o hartă concepută pentru evaluarea generală a expunerii la zgomot provenit din surse diferite într-o zonă dată, sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectivă. O hartă de zgomot este : 





O situație de indicație a zgomotului existentă, trecută sau viitoare în termenii unui indicator de zgomot; Depășirea unei valori limită; Numărul de locuințe dintr-o anumită zonă care sunt expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot;

Numărul de persoane ce este afectat (disconfort, deranj somn, etc) într-o anumită zonă; Hărțile de zgomot trebuie să servească următoarele cauze : 



Oferă o bază pentru datele ce trebuie trimise Comisiei



Reprezintă o sursă de informare pentru cetățeni;

Ofera o bază pentru planuri de acțiune Fiecare dintre aceste cauze necesita diferite tipuri de h ărți acustice 

5.2. Sonometru

Sonometrele măsoară nivelul de presiune acustică și sunt utilizate frecvent în studii de poluare acustică pentru determinarea aproape a oricărui tip de zgomot, dar în mod special pentru domeniile industrial, protecția mediului și zgomot aeroportuar. Este folosit pentru măsurarea nivelului sonor în sectorul civil și în cel industrial, igiena muncii, protecția muncii, pentru analiza statistică, pentru verificarea respectării legislației privitoare la poluarea sonoră, etc. Sonometrul are de regulă două moduri de măsură: Fast și Slow. Totuși, valorile indicate de sonometru nu sunt identice cu percepția sunetului de către urechea umană; pentru aceasta standardul Internațional pentru performanțele sonometrelor IEC 61672:2003 prevede includerea și utilizarea filtrului A de ponderare î n frecvență precum și altor curbe de ponderare C și Z (zero). De regula sonometrul are disponibile două curbe de presiune acustică, notate "A" sau "C". Curba "A" este utilizată în determinările standard de presiune acustică, care corespunde 12/18



la presiunea acustică raportată la urechea umană, altfel spus nivel sonor compensat. Pentru măsurători ale sunetelor cu frecvență joasă trebuie utilizată curba de tip "C". Un sonometru poate avea funcții de MAX sau MIN prin care afișează valorile maxime sau minime într-un interval de timp. Pentru monitorizare continuă se utilizează sonometre cu memorie de date ce au posibilitatea de transfer a datelor pe calculator. 5.2.1.

Curba "A" de ponderare în frecvență

În aproape toate țările, utilizarea ponderării pe curba A se face pentru protecția muncitorilor la zgomotul la care sunt expuși la locul de muncă. Curba A se bazează pe curbele de contur de tărie constantă și este cerință legală pentru aproape toate măsurările, în timp ce curbele 'C' și 'Z' sunt opționale. Inițial, curba de ponderare A s-a utilizat pentru determinări de zgomot in jurul valorii de 40 dB (SPL), dar în prezent se folosește pentru toate nivelurile. Curba C se utilizează î ncă pentru măsurarea valorilor de vârf. 5.2.2.

Leq nivel de sunet echivalent continuu

În determinarea zgomotului se utilizează valori mediate în timp. Acesta este nivelul mediat în timp denumit uzual 'nivel de sunet continuu echivalent' are ca simbol formal LAT așa cum este descris în paragraful 3,9 "Definiții" în IEC 61672-1. Totuși. în uzul curent, în principal din motive istorice LAT este utilizat ca Leq. Formal, LAT reprezintă de 20 de ori logaritmul în baza 10 al raportului dintre valoarea RMS ponderată î n frecvență A a presiunii acustice în timpul unui interval și presiunea acustică de referință (20uPa). Pentru a măsura Leq este necesar un sonometru integrator-mediator; iar valoarea măsurată este logaritmul în baza 10 a nivelului împărțit la timp. 5.2.3.

Standarde Internaționale

Standardele Internaționale care definesc sonometrele sunt: 

IEC 61672 : 2003 "Electroacustică - sonometre"



IEC 61252 : 1993 "Electroacustică - expozimetre"

IEC 60942 : 2003 "Electroacustică - calibratoare acustice" Până în 2003 au fost în vigoare standarde separate pentru sonometrele exponențiale și liniare, începând cu IEC 61672 sunt descrise ambele. Sonometrul clasic exponențial era descris original prin IEC 60651, în timp ce sonometrele liniare integratoare erau descrise de IEC60804. Atât IEC 60651 cât și 60804 includeau 4 clase de precizie, numite "tipuri". In IEC 61672 acestea au fost reduse la doar două clase de precizie 1 și 2. Aceste standarde nu mai trebuie utilizate în special pentru orice cerință de achiziționare oficială, deoarece ele au prevederi inferioare de precizie față de IEC 61672. 

13/18


5.3. Prezentare caracteristici 5.4. Scheme 5.5. Clasificare

14/18




6. Proiectarea unui aparat virtual pentru măsurarea și prezentarea grafică a datelor privind monitorizarea solului. 6.1. Senzori 6.2. Plăci de achiziții 6.3. Simulare 6.4. Realizare

15/18



7. Emisii sonore. Măsurători de zgomot 7.1. Sonometru

Solo

, producător MVI Technologies Group, Franta. Sonometrul Solo este un instrument pentru masuratori acustice avand caracteristicile unui sonometru clasic și integrator.

In corespondenta cu normele internaționale, sonometrul Solo afiseaza pe ecran graficul masuratorii. Sonometru exista la departament Masuratorile pot indica (rezultatul masuratorilor este exprimat in dB): Nivelul de presiune acustica: LP; Nivel minim/Nivel maxim: LP min/LP max; Nivelul continuu echivalent: Lechiv(eq), cu durata de integrare corespunzatoare; Ponderare de frecventa: A, B, C, Z. Domeniul de masurare: 30-137 dB. 









7.2. Norme de control și metodologia de determinare: 

Ord. Min. Sanatatii nr. 933/2002;



Ord. Min. Sanatatii nr. 536/97.



STAS 6156 – 86,

Limite admisibile.

Protectia impotriva zgomotului in constructii civile și social – culturale. 16/18









Masurarea nivelului de zgomot in constructii civile. Metode de masurare. STAS 10.009 – 88, Acustica in constructii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 1957/1-3 – 88, Acustica in constructii și transporturi. Terminologie. STAS 6161/2008,

7.3. Domenii de utilizare: Masurarea nivelului de zgomot produs de surse industriale, trafic rutier, activitati sociale sau menajere, etc.

17/18


8. Prezentarea power point a proiectului.

18/18


Monitorizarea zgomotului

Recommend Documents