Marele dictional geografic al romaniei 1902.pdf

A propos de ce livre Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans precaution par Google dans

les

rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec

cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir

le

1'

ensemble du patrimoine

litteraire

mondial en

ligne.

Ce

livre etant relativement ancien,

"appartenir au expiration.

domaine public"

il

n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au

signifie

que

le livre

Les conditions requises pour qu'un

autant de liens avec le passe.

lis

livre

en question

tombe dans

domaine public peuvent

le

domaine

public. L' expression

jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a

n' a

varier d'un pays a

1'

autre.

Les

livres libres

de droit sont

humaine

sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance

et sont

trop souvent difficilement accessibles au public.

Les notes de bas de page

et autres annotations

du long chemin parcouru par

1'

ouvrage depuis

en marge du texte presentes dans la

maison

le

en passant par

d' edition

volume la

original sont reprises dans ce fichier,

comme un

souvenir

bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains.

Consignes d 'utilisation

Google

est fier

de travailler en partenariat avec des bibliotheques a

ainsi accessibles a tous. II

s'agit toutefois

Ces

livres sont

en

effet la propriete

d'un projet couteux. Par consequent

et

numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre

la

de tous

et

de toutes

en vue de poursuivre

et

nous sommes tout simplement

la diffusion

les gardiens

de ce patrimoine.

de ces ressources inepuisables, nous avons pris

dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites

marchands

tiers,

notamment en

les

instaurant des

contraintes techniques relatives aux requetes automatisees.

Nous vous demandons egalement

de:

+ Ne pas utiliser les fichiers a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un quelconque but commercial.

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle

qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez

des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer

d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter.

ouvrages

et

documents appartenant au domaine public

+ Nepas supprimer V attribution Le et leur

aucun

filigrane

Nous encourageons pour

et serions

heureux de vous

Google contenu dans chaque

permettre d'acceder a davantage de documents par

1'

la realisation

de ce type de travaux

1'

utilisation des

etre utile.

fichier est indispensable

pour informer

les internautes

intermediate du Programme Google Recherche de Livres.

Ne

de notre projet

le

supprimez en

cas.

+ Rester dans

soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous

la legalite

Quelle que

veiller a respecter la loi.

Si

vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut

etre severe.

A propos du service Google Recherche de Livres En

favorisant la recherche et l'acces a

un nombre croissant de

livres disponibles

dans de nombreuses langues, dont

contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres.

aux internautes de decouvrir

le

des recherches en ligne dans

le texte integral

patrimoine

litteraire

En

effet, le

le frangais,

Google souhaite

Programme Google Recherche de Livres permet

mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer

de cet ouvrage a l'adresse |http

:

//books .qooqle com .

This to It

is

a digital copy of a

make

the world's

book

that

was preserved

for generations

on

library shelves before

it

was

carefully scanned

by Google

as part of a project

books discoverable online.

A public domain book is one that was never subject domain may vary country to country. Public domain books

has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain.

whose

to copyright or

legal copyright

term has expired. Whether a book

are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture

is

in the public

and knowledge

that's often difficult to discover.

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in

this file

-

a reminder of this book's long journey

from the

publisher to a library and finally to you.

Usage guidelines Google

is

proud

public and

we

prevent abuse by commercial parties,

We

domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to including placing technical restrictions on automated querying.

to partner with libraries to digitize public

are merely their custodians. Nevertheless, this

also ask that you:

+ Make non-commercial use of the files

We

designed Google

Book Search

for use

by

individuals,

and

we

request that you use these

files for

personal, non-commercial purposes.

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the use of public domain materials for these purposes and may be able to help. + Maintain

attribution

The Google "watermark" you see on each file is essential Google Book Search. Please do not remove it.

for informing people about this project

and helping them find

additional materials through

+ Keep

it

because

legal

we

Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you book is in the public domain for users in the United States, that the work is

believe a

are doing

is legal.

also in the public

Do

not assume that just

domain

for users in other

Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.

countries.

specific use of

in

any manner

About Google Book Search Google's mission

is to

organize the world's information and to

make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers new audiences. You can search through the full text of this book on the web

discover the world's books while helping authors and publishers reach at

http //books google com/| :

.

.

a 3

90 15

1506M3

5b

^jan ^c

\t$8j&-

Jid*

1

*'

i»

f#

^AsJ-i-y*^

m:^*

'w*

^# "V-J»

•»H :

-*,%

f

r

.i*

'W#-

^

'"J7

**--' -1

1LAS WRIGHT DUNNING 1 BEQUEST

UNIVERSITY

or

MICHIGAN

GENERAL LIBRARY

Hosted by

Google

/J

fi

&
MARELE

DICf IONAR GEOGRAFIC AL

ROM INI EI f^_jy y

sr>

"Z

o>/ V

.

649 iS. MotrtU Dicitonar G$ograAc. VoU V

*

7J&

'

ix Hosted by

GoogfSi^

•

Hosted by

Google

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlN FUNDATA LA

is

IUNIE, 1875

RECUNOSCUTA DREPT INSTITUJIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN

*

20 FEBRUARIE, 1897

MEDALIA DE AUR LA EXPOZI^IA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMINIEI alcAtuit

§i

prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete DE

GEORGE I0AN LAHOVARI PRESEDINTE AL INALTEI CURf I DE COMPTURI, PRESEDINTE AL SOCIETAf II PENTRU lNVAf ATURA POPORULUI ROMlN,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETAfll GEOGRAFICE ROMlNE,

MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMlNE ?I

GENERAL

C.

I.

BRATIANU

GRIGORE

G.

TOCILESCU

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE,

SUB-§EF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,

PROFESOR UNIVERSITAR,

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMtNE

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITAtI

VOLUMUL

V.

/')

X BUCURE§TI STAB. GRAFIC

J.

V.

SOCECtf, STR. BERZEI, 1902

59 Hosted by

Google

^•^fa

3)K ,Ll2>

Hosted by

Google

:

^

Z24-6: I'll

fl

To

'marele dictionar geogi?/:fic AL ROMINIEI

(URMARE)

Podul-peste-Dunare,

«Regele

navoda,

— Stabilirea uneJ

IstoricuL

le-

Dunare

pentru

?i

romine cu Dobrogea

decis a se {ine un concurs

Marea-

?i

care

o Jnal^ime de

la

odata cu podurile peste Borcea

gaturf directe intre caile ferate ?i

cu suprastructurJ

ramas sa se execute de

tura, a

Carol I».

complecta lega-

care

pra apelor marl,

a^ezate

fixe,

30 m. d'asuscop de a

in

permite trecerea pe sub pod a

s'a

vaselor celor mal marl, sau po-

in|

Neagra, a preocupat Guvernul

romin indata dupa

ternatfonal de proiecte.

durf joase-inturnatoare, cu o inal-

{ime libera de 11 m.

In anul 1882, s'apublicat con-

alipirea a-

j

cestei provinctf, in iukri

urmarazbo-

mul care

Independen^eT.

In afara de interesele de or-

din politic

?i

strategic care re-

maJ intervenea ?i chestiunea de ordin economic, anume: de a se aduce o Imbunata^ire condi^iuniclamau acea legatura,

lor generale

a exportului nostru

maritim, care se facea numai pe

Dunare

?i

era intrerupt

care iarna, pe timpul {urile

in

cit

fie-

ghe-

impfedecau naviga^ia pe

acest fluviu.

Cum

linia

Cernavoda - Con-

din timpul domina^iunei Turciei

Dobrogea, era natural,

fara

de

'

Pentru construc^ia suprastruc-

cu progra-

stabilea dispozhriunile

'.

turei se

in a-

alte considera^iunT, ex-

grinzf,

sarea proiectelor, mso^it de un

zile

suspendate, iar ca material

plan idrografic

fierul

cut de

d-1

observat la dre-

Dunaref,

al

fa-

trei

premiJ in valoare totals de

In rezumat prin program se

rile

peste Borcea

91

Dunare.

Pentru amplasamentul podurilor,

constructor^

erau

liberl

gat sa o determine singur, astfel

ca soliditatea pilelor sa nu

fie

amenin^ata prin mincarf de

terenul de fundafie^este sanatos.

La

Septembrie

1

menul

1883,

fixat pentru concurs,

ter-

opt

case constructoare au prezentat proiecte, care manifestau

o mare precum

varietate

maJ

era,de altmintrelea, de prevazut.

preferabil, acel

al

progra-

800 m.

rei-Fete?ti, iar linia Fete$ti-Cer-

tot odata sa justifice cu

$i

sa propuna traseul ce vor gasi

decis construirea imediata a

Fau-

nu se

sondaje, facute la fafalocuhtf, ca

voda. Ast-fel in anul 1880 s'a

$i

funda^iilor

prescria. Constructorul era obli-

nef podurilor.

Lungimea aproximativa a podurilor peste Dunare se fixa la

niilor Bucure$ti-Fete?ti

sau o^elul.

apa

Dunarel sa se faca

li-

grin-

150000 leT, pemiul intiiu atragind ?i concedarea construc{iu-

muluJ nefiind obligatoriu.

Cerna-

excluzindu-se

Adincimea

inginer Ch. Hartley

de traseul intre Fete?ti $i Cernavoda. Tot odata se fixa

?i

puse ma? departe, ca trecerea la

admitea toate slstemele

de

principale de

cerea: proiectele pentru podu-

stanta era deja construita, inca

in

dimpreuna

cursul,

;

— 270 m.

Podurile puteau sa

fie inalte,

solu^iunlf,

Din punctul de vedere asuprastructuref,

proiectele se

di-

vizau in trei grupuri

aceea a poduluJ peste

Borcea, la 260

de

1

.

Proiectele

Societal Bat-

tigriolles (Paris) ?i Klein, ?i

Schmoll

Gartner](Viena), in asocia^iune

Hosted by

Google

.

:

fr.

PODUL-PESTE-DUNARE

PODULje»tE-DUNARE cu Gutehoffnungshiittedin Ober-

formulat

hausen, prevedeau grinzi semi-

pale pe care

parabolice independente.

observare la dresarea proiecte-

a executa lucrari de natura ce-

lor definitive.

lor prevclzute, cu invitare sa in-

Companiei

Proiectele

2.

Fi-

ves-Lille (Paris), Eiffel (Paris)

Braine-le-Comte (Belgia), preve3 Proiectele Holzmann (Frank-

princi-

recomanda spre

le

Aceste dispozhuuni erau a) Pentru amplasamentul po-

?i

deau grinzJ continue drepte.

dispozi^iunile

b) Podurile s& se construeascS

cu travee fixe a^ezate

la

30 m.

$ini

Esslingen, Cail (Paris), Roth-

de-asupra apelor mar J

$i

sS,

?i

Simon

cu dou&

(Elve^ia), pre-

in

cu

arc,

far& nici o articulate.

$i

206 m. Adincimea de fundable,

intre 100

varia

la nivelul

m.

15.7

injtre

so-

25.5 m.

proiectase de

Pilele se

pan&

unil

;

al^tf

prev&zusera o combi-

na^iune din

de zidarie

pile

propuneau

fie-

pe

pcltrat.

minimale s&

material pentru supra-

structuri sa se intrebuin^eze

Presiunea vintulul care se

va admite

in calcule si

180 kgr.

E. Collignon, inspector general

cazul cind podul va

de podurf

de 270 podul va

$osele din

corpul §i

de poduri

fesor la ?coala sele din Paris,

dr. E.

pro-

?i

Ca

$0-

Wingler,

profesor la §coala politechnicS.

D. Frunza, C. Ol£nescu, Iorceanu $i A. Saligny ca secretar, a inceput prin exadin partea fie-c&ruJ membru. Discu^iunile asupra merituluT proiectelor au urmat

ce juriul a luat opiniunile nicate

de

?i

de aprecierile comu-

fie-care

concluziunea fost,

numai dup&

cuno§tin$&

la

membru

?i

care s'a ajuns a

c& nici unul din proiectele

prezintate nu

indeplinesc con-

di^iunile necesare, spre

a

fi

re-

comandat spre executare.

Cu

aceast£ ocaziune juriul a

in

kgr., fi

fi

de

La

aceasta invitare a raspuns ?i

dup&

examinarea proiectului

?i

a o-

cum

fertelor prezentate,

cind

cazul

l

1

cini,

k din suprafa^a

In anul 1885, Ministerul Lu-

sar-

modificari esen^iale in dispozi-

programulul, parte fiind-ca

pe care se bazau

calculele

tele erau eronate,

ofertele

plete,

lipsindu-le

serii

ofer-

parte in fine

incom-

erau

fiind-ca

masuratori,

depre^url, estima^iuni,

etc.,

comisia examinatoare a proiectelor a hotarlt respingerea

tulor ofertelor,

tu-

recomandind Mi-

de Lucrari Publice a

nu adjudeca

lucrSrile

asupra

nici

uneia din casele ofertante.

Neob^inindu-se un rezultat tisfacStor nici cu

lea concurs,

acest

Ministerul Lucra-

urma

in

rectorul general al ?i

sa-

doi-

al

staruin-

^elor d-lui G. Cantacuzino,

de atuncT

reala vizibila a unel grinzi.

de

ca introdusese

parte fiind

rilor Publice,

liber.

nici u-

nul din ofertan^T nu indeplinea

in

incarcat

suprafa^a ac{ionat& de vint

sa se adopte

din Berlin,

minarea separata, a proiectelor,

fie

pe metrul p&trat,

?i

inainteze inso^ite

cinci case constructoare

nisterului

rea proiectelor, compus din d-nii

?i

de

preferin^a fierul. i)

technic al statului francez

fun-

de 165 m. ^Grinzile sa fie independente.

Ca

le

lucr&rilor.

^iile

de

fa^a

f) Deschiderile

rul, altele o^elul.

Juriul ins&rcinat cu examina-

preva-

fie

h)

tura, unele case

fie

nu intreaca 10 kgr. pe

centimetru

?i

material pentru suprastruc-

sa

?i

e) Presiunile

dable sS

s&

91

condi^iile proiectului-caet

construite cu

fie

zute cu spartghefurT.

pile metalice.

Ca

cai.

S& se scoboare

adincimea de 31 m. sub

d) Pilele s&

din concuren^i cu totul din zid&rie

la

se

apele mici.

apelor midf, $i

Fundable

c)

totul in zidarie

?i

de

cotit£

intocmeascS. pentru dou£

treJ,

Numarul deschiderilor varia intre 3 ?i 7, iar m5rimea lor

progra-

de oferte pentru intreprinderea

de ma-

vedeau grinzi

in conformi-

prescript nile

tate cu

mului

Dortmund

lisberger

tocmeasca proiecte

dului s£ se adopteze traseul pro-

din

fabrica

cunoscute ca capabile de

tate,

pus de Societatea Battignoles.

furt p/M), in asociajie cu uzinele ?i

case constructoare din str&ina-

di-

Cclilor ferate

dorin^ei d-lui

I.

C.

Bratianu, Pre?edintele Consiliu-

de

cr&rilor Publice a instituit o co-

lui

misiune compusa din d-nii

nele anului 1887, crearea unui

:

G.

Mini^tri, a

decis,

la

fi-

Duca, C. Mironescu, C. Popescu, A. Saligny §i Sp. Iorceanu, cu

serviciu special, dependinte

de

Direc^iunea Generala a cailor

fe-

ins&rcinarea ca sa intocmeascS,

rate,

in

sensul

dispozi^iunilor

mandate de expuse mai

juriul din

sus,

gram-caet de

un

reco-

1883 care

definitive

s£

ner-?ef,

proiectelor

51

adjude-

Programul-caet de sarcinl,

atunci ingi-

a fost insarcinat cu con-

Proiectele intocmite de acest serviciu au fost terminate in a-

nul 1888

carea lucr&rilor.

executarealucr&rilor.

ducerea acestuJ serviciu.

serveascii pentru dresarea definitive a

?i

D-l A. Saligny,

§i

noii pro-

sarcinl

pentru dresarea proiectelor

$i

prezintate, spre exa-

in-

minare, unei comisiuni instituita

tocmit de aceasti comisiune, a

de Ministerul Lucrarilor Publice

fost

pus

in

vederea maJ multor

?i

compus^ din

Hosted by

d-nij

:

C.

MS-

Google

:

podul-peste-dunAre

podul-peste-dunAre

nescu, E. Miclescu, E.

Radu

si

M. Rimniceanu,sub presiden^ia

urma

In

admiterel proiectelor,

compun

care

lucrari

diferitele

trecerea Dunarei, au fostscoase

conform uprogram intocmit de mai cit

la

con-

in cele

mat

rel

de catre serviciul Ministerului de Lucrari Publice. detalii,

Situajia podului,

— Podul «Re-

gele Carol I», din punctul de ve-

dere

al

marimel deschiderilor,

mai important pod de pe confix

este inca

si

pod

unicul

Dunare

peste

Neusatz. El se

aval de

in

afla

fa^a o-

in

Cernavoda si la 280 kil. departe de gurile Dunarei. Situa^ia lui era impusa prin aceea

rasulul

a

liniei

«Regele Ca-

Apele marl se urea cu

pana

si

cunda,

m. pe

2

volumul se poate

iar

bra^ul principal

cub! in

si

la

:

Borcea, separate prin o insula submersibila de 13

kil.

largime.

In aceste condi^iuni se impunea construirea unul {ul principal,

un

pod peste

bra-

peste Bor-

altul

cea, executarea unel

cal

care

leaga aceste doua poduri, construita

pe rambleuri

inalte, pe-

reate, intrerupte la partea centrala

si la

extremitafi prin via-

duce de descarcare o lungime totala de

Daca

chiar

s'ar

si

fl

care au

3 kil.

cautat a

al doilea.

26000 m.

Descrierea suprastructu-

1.

Descrierea infrastruc-

2.

si

ture!. 1.

Suprastructura.

Descripfia ft dispozifiunile ge-

—

Cum s'a

spus mai sus, sistemul de grinzi adtnis este acela de grinzi console,

sau grinzi

culate

si

continue

arti-

care, din studiele

com-

parative, reprezinta sistemul eel

mai favorabil din punct de veal minimulul de cheltueli.

dere

Dispozifiunile

generale

sunt

urmatoarele Inaijimea libera de-asupra pelor marl, admisa

importance!

in

a-

vederea

navigajiunel

si

in

nerate ale proiectului. — Proiec-

conformitate cu programul co-

podului «Regele Carol

misiunel din 1885, este de 30 m.

tele

I»,

intocmit de Serviciul Ministeru-

Aceasta inal^ime a

fost pastrata

se deo-

pe toata largimea

fluviulul

Lucrarilor Publice,

lui

sebeste cu totul

de proiectele

prezintate

anterioare,

la

cele

Sistemul de grinzi adoptat a

si

care

nicl

de grinzi console, nu-

nu

articulate

fusese prevazut in

unul din proiectele ante-

rioare.

cu

Pilele,

dupa formele

cauza lesnel schimbari

de navigate

(le

totul

de

zidarie,

amintesc, in

lor

a

din

liniei

chenal). Aceeasl

considera^iune precum,

doua concursuri. fost acel

Dunarea se imparte in doua bra^e Dunarea proprie zisa si

e-

total.

mite grinzi continue

acolo

se-

valua la 18000 m. cubl pentru

toate ca in acea localitate con-

favorabila, din cauza ca

Vitesa

Borcea.

struct

era cu deosebire de-

7 m.

inundeaza toata

la

curentului atinge

Cernavoda-Constan^a, cu

lui

pe

o adincime mijlocie de 7 m.

era, atuncl, cind s'a construit, eel

tinent

al fluviulul

ordinare o largime de 620 m.

insula

obfi-

mit de Serviciul Ministerului de

in:

peste etiagiu

de-

cit

care

Descrierea proiectului, intoc-

din Dobrogea.

si

de

fl

proiectului

nuse premiul

ca acel

Lucrari Publice, se va imparfi

trece podul

exe-

program nu ar

interna^io-

cum

necesitat

si

prezinta in timpul apelor

l'a

de catre comisiunea

cauza configura^iunel terenului Bra^ul principal

prbgramulul

hala, in anul 1883,

scripfia

cu oca-

facuse,

intocmirel

mai marl, din

care-1

cutat in conformitate cu planu-

mid

in-

rol I»

panies Fives-Lille, care

pana

fl

a

adjudecat, in anul 1889, com-

intocmite,

s'ar

mai mult

cit cele l'alte lucrari,

fost scos in licita^ie eel d'intiiu

rile

Rominiel;

de Cernavoda

mai mult procentele

executare necesitat-a

si

ambele ma-

timpinat dificulta^f

lor.

apropiere

in

cit

Silistra,

cheltueli cu mult

Podul peste Dunare a carul timp de

in amonte de doua bra^e ne-

cu scop de a se re-

capitaluluT intrebuin^at

struct

{iunile care se

ziunea

nu mai apar^in

luri

in aval

duce

n*

unindu-se de

de orasul

nui

si

s'ar

Cernavoda, cele

treptat in licita^ie,

inainte

inconveniente,

ob^inut vre-un

aceste

nu

totusi

avantagiu, cacl,

Sp. Iorceanu.

d-lui

se evita

si

adln-

cimea enorma a funda^iunelor, au obligat a se ad mite deschiderl marl,

anume: patru

late-

de 140 m. si una centrala de 190 m. Lungimea totala a podului este de 750 m. rale

Accesul podului pe malul sting al fluviulul se

ob^ine prin inter-

priveste spartghe^urile,

mediarul unul viaduc metalic de

pe acele executate deja in Canada si in Rusia, de la care se

912.75 m. lungime. Construcfiunea acestul viaduc a fost mo-

ceea-ce

inspirase, probabil,

si

unil

din

Aceste dispozi^iuni iectului, pe linga alte ce prezinta, fa{a prezintate anii

1883

tivate, parte din considera^iunl

de oare-ce, pentru de 30 m. de-asupra te-

financiare,

concurenp,

la si

ale

pro-

foloase

cu proiectele

concursurile din

1886,

mai are

si

pe acela de a inlatura reclama-

ina1{iml

renului, la care se

gaseste ca-

lea in apropierea podului, con-

struct unul viaduc avantagioasa de

cit

este

mai

executarea

unul rambleu, parte in scop de

Hosted by

Google

PODUL-PESTE-DUNARE

a se

PODUL-PESTE-DUNARE

scurgerea apelor

facilita

dupa cum

mart, care,

revarsa pe

s'a zis, se

console, iar distan^a intre grin-

transversale este de 7,5 m.

zile

de 13

Pentru terminarea eforturilor

Suprastr uctura podului se com-

maxime s'a considerat un tren compus din trei locomotive cu

toata

insula

largime.

kil.

pune din doua. grinzl console de cite 240 m. lungime, fiecare rezemata pe cite doua pile, din trel grinzi

si

de

Iice,

semi-parabo-

90 m. lungime, care pe extremita^ile con-

cite

se sprijina

de 50 m., a grinAceasta forma prezinta avantaje insemnate a-

cite 8 tone)

o necesita

lului ce

montarea

situ at ast-fel

de un numar

efortul

inferioara dreapta,

membrura

kgr.

cea su-

pentru cazul

p.,

de

si

180

podului

in-

Eforturile cele mai defavorabile provenite din ac^iunea vintului

au fost acele pentru cazul

Inah;imele grinzilor, aproape pro-

podului incarcat

portionate cu momentele,

considerable,

de 32 m. de-asupra

sunt

pilelor,

de

17 m. la mijloc si de 9 m. la extremity. Sistemul de zebrele este triangular dublu, cu diago-

nale intinse

comprimate,

si

iar

montan^i nu sunt prevazup de de-asupra pilelor

cit

extre-

si la

de acele

transversale

in

23 par^i, din care 9 de 10,2 m. lungime iar 14, cu o lungime care variaza intre 7,5 m.

si

13,0

m.

nu au

recla-

zilor;!

sunt inclina^i cu 1/10 pe

Largimea zis,

tablierului

socotita intre axele

de 9,0 m. pe

pile si

grinzilor

si

a

compusa din diago-

nale care lucreaza numai la ten-

de

Contraventuirea transversala se

afla in

diagonalelor

planul

comprimate a zabrelelor si nu este deel verticals de cit in dreptul montan^ilor pe pile silaextre-

semi-parabolice.

Aceste

de lemn, ingropate

din

urma

grinzl au

13,0 m. inal^ime la mijloc la extremitafi.

si

9,0

Sistemul de za-

brele este acelasi ca

si

in

beton de

traverse de

intre

continuu care

toata lungimea grinzilor

la grinzile

cit

si

ve-

din acel a

de montagiu, care pen-

de important

tru poduri

de peste Dunare, sta

celui

in raport

turei.

1883

anul

din

Juriul international

recomandase a se

buin^a de prefer in^a

intre-

ca

fierul

suprastructura

podului peste Dunare.

La

acea

epoca, modul de fabricate in u-

a o^elului precum

zina,

si

aceea

a lucrarei lul la Atelier, nu erau

cunoscute in de ajuns de bine

si

majoritatea constructorilor erau

sub impresiunea rezultatelor decute cu piese de o$el,

in

fa-

anii

1879 din uzinele din Duisburg, din ordinul Guvernusi

Olandez.

lui

se reazima pe grinzile

longitu-

Aparatele de reazam sunt cu balanciere si

louri

pe

pemm.

rezisten^ade 42-48 kgr.

cu o limita de elasticitate de

p.,

24 kgr. pe mm. p. si o lungime minimala de 21%, masurata pe Incercarile

metalului in

mar de mal multe

nu-

au fost

mil,

facute cu epruvete de

20

cm.

lungime, masurata intre repere, Travali ul metalului admis in calcule a fost 10 kgr. pe

m.

p.

pentru sec^iunile barelor in care

dinale.

trale

suprastructurel podului are o

\\a

o distanfa de 200 milimetri.

tablier-propriu-zis

la extremita^ile consolelor, presi

facilitate!

de

din punctul

tagios atit

dere financiar

Calea este asezata pe traverse

neutre

6,5

cantitajile

O^elul intrebuin^atin construc-

urma formeaza

m.

mal mult

1878

inferioara

metal. Aceste din

este

cit

de material, ceea ce este avan-

asezata la partea

propriu

a membrurelor inferioare,

cum

a fost dictata de motivul de a

reduce

favorabile a unor incercari

asfalt turnat

verticals.

extremitate.

Podul este prevazut cu o singura contraventuire orizontala,

mitajile grinzilor.

In planul vertical, pere^ii grin-

m.

cu toate ca

si

ele

mat un supliment de sec^iune de cit pentru membrura inferioara.

Grinzile principale sunt divi-

zate

prin ajutorul unui

Martin basic. Alegerea o^elului

siune.

mita^I.

si

cea-1-alta

material pentru

carcat.

membru-

relor sunt acele a unui dublu T.

la

Toata suprastructura esteconstruita din o^el moale Siemens-

pentru

perioara este in parte dreapta, in parte curba. Profilele

mobil

invers cu greutatea suprastruc-

270 kgr. pe m.

fost

iar

ma-

Presiunea vintului admisa a cazul podului liber

Grinzile console au

ne-

ca fie-care bara

ac^ionata de

fie

pentru

grinzilor.

tende-

xim.

meta-

cit si

si

purtind fie-care

osii si

fie-care

osii,

determinat de vagoane, compus si

greuta^ei

doua

rul cu

sa

privin^a

mal greu

eel

cu 4

purtind cate 13 tone,

ziior precedente.

in

tipul

(locomotive

solelor, lungl

tit

de

tender!,

extremita^I

cu

fixe

pe

pilele

balanciere

cu

cenru-

pilele laterale. Grinzile

semi-parabolice

se

reazima pe

capetele consolelor prin ajutorul

unui balancier

fix

la

una din

nu intervine ac^iunea si

de 12 kgr. pe m.

cele alte sec^iunl. zile

transversale

geroane

s'a

maxim de 2.

si

vintului, p.

pentru lon-

admis un

8 kgr. pe

Infrastructura.

Hosted by

pentru

Pentru grin-

travaliu

mm. p. Dupa cum

Google

;

:

podul-peste-dunArE

PODUL-PESTE-DUNArE

mai departe,

se

vede

lile

datorite infrastructure! con-

mai importan-

stitue partea cea

ta din costul

cheltue-

total

podulul

al

peste Dunare.

Aceste cheltueli sunt

justifi-

pe de o parte, prin adin-

cate

cimea mare

a

care

la

trebuit

sa se scoboare funda^iunile, pe

de alta parte, prin inal^imea bera intre nivelul

mai

man

In privin^a adincimei de funinternational din

Juriul

dable,

1885 recomandase ca fundable

pana

sa se coboare

31

la

executat a derogat de

la acea-

recomandase, scoborind fundable pana la 28,5 m. sub e-

sta

pana

tiagiu sau

31,5 m. sub

la

apele ordinare. Pilele sunt implintate

in

pe o adincime

sol

si

de

o lun-

gime de 29,7 m., iar culeei de pe malul sting, o largime de 7,5 m. si o lungime de 17,5 m. Dimensiunile sub reazem sunt: 15,5 m. pe 4,5 m. pentru pile si 20,5 m. pe 5,77 m. pentru

Fundable

s'au executat prin

aer comprimat,

intrebuin^indu-

se chesoane de

a caror ca-

fier

de 2,20 m. cu

prevazute

erau

si

Chesoanele au fost montate complect pe mai

in

si

morcate cu vaporul

urma

la locul in-

— De ordinar, Du-

pe malul de

la Cer-

primavara,

in

si

ruperei

la

epoca

transporta

ghe^urilor,

cite odata,

Inal^imea totala a pilelor, so-

apa

si

este

de 63,0

acea

partea ingropata

din

in sol,

cu

m., construita

totul in zidarie.

Forma

lor

ge-

sloiuri,

10 m. de

ce

ati,

inal^ime,

un caracter provizoriu, cum sunt schelele. Pe linga cheltuelile marl ce ar

fi

ocazionat

de Scheie de

cotind partea libera,

construirea

m. inal^ime,

30

de-asupra nivelului apelor man, ar

fi

timpul

lipsit si

pentru ca fel

execute

sa se

de schele

si

tot

ast-

odata sa se

cutate pe fluviul

pe

perei ghe^urilor, epoca la care

din Canada, pile care

grindele trebuiau sa se reazame,

si

sunt prevazute cu spartghe^uri.

Sec^iunea neral, este

pilelor,

ca

tip

unghiu terminat prin doua micercun.

ge-

neaparat, pe pile pentru fi

aceea a unui drept-

La

se-

ru-

a nu

inal^imea

amonte

este

inlocuit

din

printr'un

triunghiu. Presiunile admise au fost:

trat

12

10 kgr. pe centimetru pa-

pentru solul de fundable kgr.

si

pe centimetru patrat

pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat

lucrarilor executate pentru

dul «Regele Carol

dele console

la

I »,

au

care se oprise

fost

montate

si

zidariele pi-

rezemau grindele odata ce montarea a

lelor,

si

pe

care

fost terminate. In

se

urma, cu

a-

jutorul de prese hidraulice, s'au inal^at

po-

sunt urma-

grindele, executindu-se,

treptat, zidaria

sub dinsele, pana

•

toarele

— SapSturi

a) Infrastructura.

comprimat, 42743 m. c. in fundajie, 1 136 tone

la aer

zideril,

47340 m.

c.

Suprastructura.

b)

;

— Greuta-

tea ofelului suprastructurei, 5066

apara-

de reazem, 148 tone,

telor

Costul aceste! lucrarl a fost: a) Infrastructura, 5254429

lei;

3902183 lei; 772226 lei; total

b) suprastructura, c)

parabole,

9928838

lei.

Lucrarl care complecteaza

Dunarel

cerea

Cernavoda.

— In

de potrecerea de

afara"

dul «Regele Carol la Fetesti la

tre-

Fetesti si

intre

I»,

Cernavoda a mai

necesitat urmatoarele lucrarl: 1.

Podul peste Borcea, de 420

m. lungime, compus din

trei des-

chiderl de cite 140 m. fie-care. 2.

Viaducul de racordare

podul Borcea, de 500

la

m. lun-

gime.

Viaducul

3.

din

Balta,

podul

jos de cit inal^imea definitive),

la

Cantita^ile

expuse.

matate de elipsa

;

—

lor.

Di n aceste considera^ium, grin-

din aval este inlocuit prin o ju-

spartghe^urilor, semicercul

execu-

Cantitdfile lucr&rilor

1455,2 m. lungime. 4. Viaducul de racordare

pe schele a caror inal^ime era aceea a apelor man (20 m. mai

baza, semicercul

la inal^imea* lor

definitive.

termine montarea grindelor cu console pana in momentul

Volga

pe schele,

tate

trebuitor

nerala este aceea a pilelor exe-

alte fluvii

lor putindu-se face

mult mai repede, au fost mon-

narea inghe^ata in luna Decem-

periclitind orl-ce construc^ie cu

navoda.

montagiul

mai

precedente

cele

cit

tone; greutatea o^elulul

Montagiul.

de 25 m. sub eriagiu, iar cea din dreapta repauzeaza direct la supra-

si

re-

trebuin^arei.

brie

semi-parabolice,

usoare de

chesoane

trei cosuri.

mase enorme de

fa{a solului,

Grindele

mere de lucru aveau o inal^ime

de 18,50 m. pana la 22,0 m. Culea din stinga are o adincime

pe stinca, care apare

s'a ajuns la lnal^imea definitive.

tate si costul

culee.

m.

sub nivelul apelor mici. Proiectul

baza, o largime

la

10 m. pana la 11 m.

li-

apelor celor

suprastructura.

si

pilelor,

Carol

«Regele

I»,

de la

de

912,75 m. lungime.

Terasamente 21

lungime

Jn

de

kil.

Cantita^ile

de

lucrarl

execu-

tate au fost: 1

.

Podul peste Borcea.

— Sapaturi

a) Infrastructure

comprimat, 19043 m. c. chesoane de fundable, 610 tone;

la aer

zidaril,

b)

19772 m.

c.

Suprastructurl.

— Greuta-

64 745. Marele Dictionar Qeograflc. Vol. V

Hosted by

Google

:

;

podul-peste-dunAre

tea o^elului suprastructurei,27 16

tone

greutatea o^elului apara

;

podul-peste-dunAre

10

de

Cernavoda

la Fetesti la

Prejuind asa

s'a

inceput in anul 1890 prin aceea

Duna>e

podulut peste

valoarea

Cernavoda, hot&rlt'am

la

se

sa"

aseze in prezenfa Mea, a Principelui Fer-

de reazem, 77 tone. Costul acestor lucrari au fost:

a podului «Regele Carol

890,

roanet, a Ministrilor care se ana la cirma

Costul infrastructure!, 2266958

a avut loc solemnitatea punerei

f£ret, piatra fundamental^ in zid£ria, care

telor

lei; al suprastructurel,

3843217

total,

tei;

1567259

Viaducele,

II.

de lucran exe-

Cantita^ile

1.

cutate au fost: a)

Regele Carol,

S.

Zidarii,

cutarea,

tala a pilo^tlor

sub etagiu, a fost

intra^i

fun

in

98688 m.

— Greuta-

suprastructuri,

tea o^elului din

greutatea

din aparatele de

o^elului

reazem,

dimpreuna

sticla,

romine din

timpul acela, documentui

va-

loarea suprastructurel, 281 1607 lei;

5605752

total,

Terasamente^ podefe, pe-

II.

Rege

Aducem

exe-

cutate

al

terasamente,

kil.

2950000 m. c; pereuri zidite: suprafe^e, 200120 m. p., cub de zidarie, 66000 m. c; pode^e, 7210 m. 2.

c.

Valoarea pereurilor

si

vitejii

rei

cele

lei.

de

Zidarii totaleexecutate,

1

c.

;

pereuri

al

banchetul ce a urmat ser-

tunci,

a-

:

hotarele

\3.

rosteste

Rominiet

Regatul

Spintecind mun^it rile,

Traian

inscrip^iune

Pe acea viliza^iunea

De

facut'a

atunct

necontenit

inlaturind

si

valu-

— asa se

deschise o cale,

ist

MtrinH de aproape

opt-sprezece secole.

st&pin

si

de

urma-

cuvintarea

rosti

Marea-Neagra, intrupindu-t Dobrogea.

Marele Imparat duse

cale,

romanS de

ci-

la Istru la

Tisa,

de colonizare

fu asa

la Nistru, iar

de virtoasa\ ca nict veacunle, nict furtunile

preste si

dam

sa

litoralulut

porturilor luT via^a

Ne

lut

o-

nu au putut smulge neamul rominesc din

Maret-Negn

lanurile fundate de batrinul singe roman.

si

desvoltarea tR-

si

opera

Lucrarea materials, era in proporjiune

buincioasa pentru prosperitateaeconomica

cu m^rimea ^intet

a ^aret.

vizibile

Numai construcpunea

unut pod peste

de focul nestins hotarit in anul

not

cart

inl&tureazS aceste piedict.

de

iubiret

al

^ara,

aii

poc!

acelast an

in

virsita'

vor trece de

va

nument

fi

si

Severin,

vestigiele

atest&

inc&

et,

geniui

celor

executat-o.

aii

pa

Sire,

opera strSbunS,

si

dupa*

Roman

podul ImpSratulut

cum

prin

a trecut lumina

dincoace de DunSre, prin podul Regelut

Romin

se

va implinta cultura

infra^i-

si

rea dincolo de Dunare.

Azt inginerit romint cl&desc podul.

Nu

la

Dupa" asa indelungttimpurt, reincepem,

1883 cl&direa acestut

am sancponat

cit

ci^t-va ant

si

un

grandioasa lucrare,

sn-

mo

care va transmite urmasilor nostti

Podul Romanilor a cit

piramidele

nilor

va

fi

eel

zidariile lut ar

si

fost

Coliseul

;

mat m^re^ de podul Romi-

mat mare de pe continent ajunge pentru a

incinge

:

10207

me

zidite,

genera^iunilor viitoare

terea

acestor lucrari lei.

Executarea lucrarilor trecerei

dovad& de pu

de via$, patriotismul

si

harnicia

Fie ca aceasta mSrea^a lucrare reasca prosperitatea

mum&,

fie

fie

splendoare le

si

gloria

ca prin ea

care unesc

de doua* ort capitala J^ret cu un val inalt de

tret

meiri

si

ftentria lut

ar Jine

in

cumpSna" greutatea unet oaste de 60000

Rominiet actuale.

gaturile

Costul total

doilea exemplar se va

al

p&stra in Arhivele Statulut.

pt

noastre peste ^armul drepl al Duna-

stre ^art,

a fost de 35000000

miniet; eel de

insa

16823 tone; terasamente,

2950000 m. 66000 m. c.

si

ne-a

si

m. c; greutatea totala a

Domniet Noastre

10-lea de la inninjarea Regatulut Ro-

pironita

de la

nasterea Mintuitorulut,

la

fost gindirea la aceasta provincie,

lucrari care a necesitat trecerea

Dunare! de la Fetesti pana Cernavoda este urmatoarea

al

1877

la

triotica lor hot&rire.

Recapitula^ia cantita^ilor

piatra

in

ce

Corpurile noastre legiuitoare, inc&lziu

a

terasamentelor,

tombrie 1890 de

Rominiet

cimpiile Bulgariet, intins'a

si

talului,

de

1878

panii la

fost:

pode^elor, 5876410

Not

ingropa de

fundamental^ in ziua a noua a lunet Oc-

:

Dunare

Costul lucrarilor a

s'aii

Statulut.

exemplar, insojit de monetele co-

rente, se va

toare

tuturora

stiin^a

la

voinfa

si

Rominiet.

mare^ui Danubiu Ne-a oprit

Pentru 21

investit cu sigiliul

Un

sem-

s'a

doua exemplare, cart

in

SIRE,

urmeaz&

reuri.

Cantita^ile lucrarilor

Not

nistrul Lucrarilor Publice

Prin gratia lut Dumnezeii

la

1.

podulut

picior al

Dun&ret.

al

barea, D-i Al. Marghiloman, Mi-

ret

lei.

d'intiiu

Co-

al

ca

al

I,

Rszboiul, purtat in anii

viaduce, 2794145 lei;

eel

presumtiv

Acest document comemorativ nat de

La

NOl CAROL

a fost:

Valoarea infrastructure^ celor trei

formeaza

pe $rmul sting

rui cuprins este:

na^ionala,

lucrarilor

de

inchis

pus,

cu toate monetele

a-

7070 tone. Costul

m.

2,20

Mostenitorul

in al 25-lea an al

paratele de intre^inere, 2 16 tone;

2.

cu

inca

233

tone; greutatea o^elului din

total,

malul

nind unui rind care trebuia sa

intr'un tub

Suprastructuii.

tone;

pe

intr'o piatra, apar^i

si

se scoboare

;

6621

Ferdinand.

de

culeei

35885 m. c. numarul pilo^ilor de fundable, 9259; lungimea to-

b)

fa^a fiind

S. R. Principele

In pila

catre

sting, cu care se incepuse exe-

—

Infrastructure

da^ie,

dinand, 1

fundamental de

pietrei

M. A.

lei.

I».

In ziua de 9 Octombrie

sa"

sa"

spo

scumpet noase strlnga" le

Dobrogea de

patria

ca porturile et s& ajunga" la o

vrednica de

solicitudinea cc

oament.

Ne putem

fSli

cu aceasta grandioasa

intreprindere, cact inginerit romint ceput-o, inginerit romint o

pe cind, sunt abia 30 ant, ceaii

aii

conduc strainit

neinsemnatele lucrSrt de

fter

con-

astSzt,

ne

fS-

ce

a-

poarta" Jara.

Hosted by

Google

:

:

podul-peste-dunAre

In

amintire pare

aceastft scurtft

este

eft

istoria noastrft contimporanft.

toatft

scrisft

§i inima Voastrft, Sire, de sigur bate

indoit de cald, clnd evenimentele conduc

De

pe

Voastre

pa^ii Majesta^eY

aceste

{ftr-

Vostru,

s'a

redesteptat voinicia strftbunft, pe ele,

de

murt.

pe

glasul

la

ele,

pe indemnul Vosiru, se

nou

afirmft din

hftrnicia strftbunft.

MlndriY de victoriile platite cu singe, sft

serbftm veselY

victoriile, tot

si

§i unele

cele-1'alte,

si

de

atat

Solemnitatea inaugurareT crarilor a avut

lu-

cipesa ereditftrft de Saxa Meiningen, inal-

de

tul cler, ministriY

14 Septembrie 1895, fa^a fiind

M. M. L. L. Regele si Regina inso^I de A. A. L. L. R. R. Principele si Principesa RomJniel, de A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, A. S. Principele

Wilhelm de Hohenzollern, A.

S.

§i unele

tnofelsunt

sftpate.

S& Sa

traesti, trftiascft

M.

Sa

trftiascft

A.

Regina.

S.

Fer-

S. Regele, luind cu-

Sunt

foarte miscat

ca*ldurft

mul^umesc din

Vft

si

de

vSerbarea

de cuvintele a?a de exprima$Y cu

ce'MY

adinc simple

siste

Mine,

satisfac^ie pentru

cftcY este

un an, de cind cu ocazia Dobrogea, am

stftruit

ca podul peste

ceput.

Astft-zY

DunHre

Dobrogea care a

si

a

{ind interesele

in chip trainic

ingineriY

farft

gftsi

nostri

un

Trebue

si

mlndru

Borcea

si

cit

toate silinjele

maY curind podul peste mare

si

portul de

la Constanta, fiind-cft atuncY calea cea scurtft' intre

Marea de Nord

Neagrft va

deschisft

plni o

fi

si

eft

aceste

realiza, inchin acest

Marea-

Rominia va

prevederY se

stft-

intftri

trftiascft

sacrificiii,

mosia sa strftmoseascft

asigura viitorul

vor

pahar iubituluY Meu

popor, care n'a cru|at nicY un

Sft

maY

mare parte a comerciuluY din Orient.

Convins

spre a

si

sftii.

Rominia.

de pe {ftrmul

si

a

MftriY,

Vom

Ast-fel

provinciY

acesteY

porturilor

si

ingrijirea

toatft

Noastrft, spre a lor desvoltare

am

ridicat

propftsire.

si

rui cuprins este

P.

I.

S.

al

do-

al

ca-

care va

si

fi

eft

falft

pururea

indemn puternic pentru urmasiY nostri, spre a purcede tot maY departe pe calea munceY, a

Am

civiliza^ieY

si

a

mftrireY,

de

chibzuit, dar, ca,

poduluY,

plar

sft

Am a-

vecinicft

de

fftcutft

I.

dupft

P.

S.

sfin^enia

Archie-

S.

si

Mitropolitul Primat, un exem-

fie

asezat in zid3ria de pe malul

cumentuluY, ce a fost pus in

doilea

al

voin|a

si

se

de

eel

pftstreze in Arhivele Sta-

tuluY.

Dupa loc

aceasta ceremonie, a

a-

podului cu

incercarea

un tren compus din 15 locomotive, dintre cele mai grele, toate sub presiune si care a trecut podul cu o vitesa de 80 kil., iar la esirea de pe pod, trenul

I,

Dumnezeu

sft

pi-

zidftria

cioruluY de pe ^ftrmul sting, iar

vut

:

NOI CAROL Prin gratia luY

un monument, care face

neamuluY rominesc

inchiderea in zidul cu-

la

na^ionalft

avea o vitesa de 96

REGE AL ROMANIEI

Maiesta^ile lor

am pus

fundamental a podul uY, menit

sft

piatra

gale cu

impre-

urcat in

uneze cele douft malurY ale DunftreY in-

trecind

Cernavoda.

tre Fetesti si

Dupft cincY anY de muncft

Dumnezeu destulare,

peste Dunftrea

de

de pe malul drept, cumentuluT comemorativ

pentru

rftsunet puternic

punem acum

sft.

podului

nit al

terminat servi-

In anul mintuireY 1890 si

in toatft Europa.

spre a isprSvi

cedat

Ro-

conceputft

izvor de bogs' (ie

fi

care va

s'a

leel

la

Suntem de o intreprindere asa de insemcare va

urm&

S. Mitropolitul Primat, s'a pro-

neperitor.

si

lucrarea

este

da

drept al DunftreY, impreunft cu copia do-

ciul religios oficiat

infrft-

StatuluY

mUmft.

din noii cu patria

piscopul

ce M. S. Regele a ba-

dupa ce

cimentind unirea intre

si

aceste douft trunchiurY ale

am imprennato

din rftzboiul de la 1877,

de un nu-

alergat

martorft

fi

DunftreY,

aceste douft {ftrmurY ale

de

in-

care va lega de-a pururea

aceastft opera,

condusft

fie

de impunfttoare

toate parole, spre a

Mftrea{ft

sS.

si

poduluY, in fa{a

stilp al

uneY intrunirY asa popula^ieY din

am

Mea este un eft am putut

fftgftduiala

intiiul

Mele

apoY

si

fapt implinit si sunt fericit

incununa

gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri,

mintire.

tocmaY

r.ftlfttorieY

ftigftduit

nu maY desparte

lucrarile liniei

acea serbare.

la

tut eel din

adevnratft

man

public, care venise sa a-

Dupa

atita

suflet.

este o

astft-zY

corpul technic.

si

azY inainte nimic

semnat acest document

Fetesti-Cernavoda

si

si

Corpurilor Le-

reprezentan^il caselor

tuluT,

meros

vintul, rosti

natft,

de LucrarT Pu-

Ministri

can au executat

Apoi M.

Ministrtf,

giuitoare, marii demnitari aT Sta-

R. Principele

dinand.

min

Diplomatic,

blice, biurourile

S.

demnitarY aY Statulu], frun-

Mele

Mindri, impreunft cu Jara intreagft,

Corpul

tri.

Rominia din stlnga DunftreY de Dobro-

tur-

Sire.

inal^iY

De

et

fostiT

idinc

Mine,

tasiY ostireY

cipesa Charlota de Saxa-Meinin-

cele-1'alte

si

mem-

si

misiY puterilor strftine acredita^Y pe llngft

Vouft se inchinft,

pentru ca in inima Rominilor sunt

MeY, presedin^iY

biurourilor Corpurilor legiuitoare,

briY

putea

gen, A. S. Principesa Feodora,

nate,

din

ziua

in

Principele Bernard, A. S. Prin-

si

Sire.

in

loc

sirguin^ft.

muncK

glorioase, pittite cu

podul-peste-dunAre

11

statornicft,

hftrazind f&rei liniste astft-zY,

in

a 14-a

zi

si

rivneY trecut

si

al

maestrieYinginerilor romlnY,

bra^e ale DunftreY

mftre^e

si

am

douft

am

Augusts Qaspett s'au* urma in trenul regal, Dunarea si ast-fel s'a

podului

« Regele

La banchetul

Carol

I».

care a avut loc,

?i

DomnieY Mele, mul^umitft

pe deasupra valurilor celor

kil.

Alte^ele Re-

declarat punerea in circulate a

luneY

a

Septembrie, din anul mintuireY 1895, al 30-lea

in-

si

d-1

Olanescu, MinistrulLucrarilor

Publice, a pronun^at urmatorul

discurs

bfttut

SIRE, eel din urmft cuiii, care a incheiat

aceste

falnice lucrarY,

fa^ft

fiind

Regina, Alte^ele Lor Regale si

Principesa RomlnieY, iubitul

si sfirsit

M.

S.

Principele

lurile mftre^eY

Meu

pentru Intlia

frate,

Principele Leopold de Hohenzollern, ne-

potul

Meu, A.

S. Principele ereditar

de

Hohenzollern, Altera Sa Principele ereditar

de Meiningen

si

Altera Sa Regalft Prin-

de

Se apropie 18 veacurY

oarft.

AtuncY, un mare zidit

podul

leascft

cind

va-

Dunftre au fost subjugate

sftii

de

f

Domn piatrft

neamul rominesc

din ca

si

apus

sft

sft-sY

a

zftmis-

scrie

numele in cartea nemurireY.

Hosted by

Google

:

:

podul-peste-dunAre

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot

apus, InfringY pentru piatra

cu

si

doua

a

din

cu

oara,

general

mele

C&lor

al

ferate,

in nu-

inginerilor, a rostit

urm&-

falnicul fluviii, ca sa a-

fer,

sigurY pentru tot-d'auna pasnica propasire

a RegatuluY, pe care cu

cu

vitejie si

1'aY

intemeiat in acea vale pe barbarieY Imp&ratul Tra-

A^Y trecut Dunlrea ca sS duce^Y os-

IngineriY

Va mul^umesc

ca a{Y

voit prin prezen^a Voastra

Voastre FamiliY, sa tntrerupt

firul

al

si

in admirafia

^i unul boaie,

unul

aceea a munceY in potriva

de

stra-

azY.

fala vremurilor

nostri

in tot

str&mosii

nemurit-o in coloana' de piatra

aii

Roma,

in tropeul pe care tot aicY,

si

pe acest

p£m1nt

DobrogeY,

al

ser-

marile date in istoria proprisireY economice a farei, dar ea este in acelast timp consfin^irea uneY opere m^refe, s^ivirsite

de inginerit rominY.

dovada

adinciY

a

lor

C&nd, in 1890, Maiestatea Voastra a pus intiia piatra a poduluY peste Dunare,

cumin^iY,

si

a maluluY drept al DunareY pentru noua

numSra

nieY,

cum

nemuri

pKmintul Romi-

in

tip^rite

sta*

intre

lu-

parte a

in

cit

pe care

regatuluY,

sute de anY de desp&r^ire

de

roana

acelor

puneaii

in

patru trupul

la

Tale

patrieY, a fost dat Maiesta^eY

lipeasca iar^sY

aceasta

dupa*

pentru tot-d'auna

si

cu

voevozY, carY,

titlurile lor

si

folositoare Ja'reY,

imMrbSteze

si

si

lor,

timp de

carY,

consacreze

anY,

5

toatft inteligen^a,

munca

toata

sa*

o

la co-

mindrie

pe acela

de

ta^eY Tale.

AY

Regatul

infiinfat

;

cu drumurile de

drumul

la

aY

fer,

Mare,

aY

inzestrat

Rominia

asta-zY

deschizY

si

f£ra*

neam pSna acum

si

iY

de care

nicY

un

n'a putut intemeia pu-

tere trainica*.

timp de

fericit si biruitor estY in

pace. Fericit

d'auna aY

si

biruitor pentru

ca"

avut o nemarginita

in tot-

incredere

colaboratorii

si-

BulgarieY

;

cu mesteriY jareY at ingenun-

Tale r^spunde credinfa

ne^armurita a na^iuneY, la

nestrSmu-

Mare, din

si

tot locul,

din

Carpafi

rasuna

un

domdi-

si

devota^Y, marilor Socie-

Jara se poate

crlrY, carY

un

la

bun

cu aceste

f&li

lu-

bine cuvinta^t

anit

DomnieY Maiestajei Voaslre.

la granifele'pireT, lucrarile hidraulice,

Braila

de

si

Gala^i,

la

doua treimi din

inginerii,

parte la executarea il

serbSm

seaml cS

cart

scoala noastrS de podurY

al

sunt si

luat

aii

lucrSrilor,

asta-zt,

1

din

sosele, o le-

si

alcStuesc o a doua

tot

atit

de nem&rginit devotatl Maiesta^et Voastre si

Jaret, ca

aceea in capul c^reia

si

singur strigSt a^i

Sa

tr^estY Sire.

Sa* trBiasca

Maiestatea Sa Regina.

SSI traiasca

Dinastia noastra.

Domnul

G, Duca, Directorul

cucerit,

neatirnarea

Sire,

Aceastl armatl

a

vreme de nevoe va

Rominiet.

progresulut, fi

valurile,

nicY

care

la

si

stlpin a rSmas pe plmintul

niele,

str^-

mosesc.

El se

la

inal^rt

30 m. d'asupra apelor

marY, pare c& ar vrea si cuprinda" intr'o ochire

sH

cit

mat mult din scumpa Jarl, si

fie-caruia,

zica*

Muntenia, ce a sus este

gindi^i-va

fost

ce

Moldova,

vrea

a

fost

privifi ce

acum Regatul RominieY.

Imense deschiderY de 190 m. despart lftsind trecereY o cale largS,

pre-

largH a fost tot-d'auna calea ce

Ro-

pilele,

cum

minia a deschis progresuluY.

pe de asupra

§i

asezate

staii

5000000

de metal. masK enorml care a

kil.

buit si

De

fie

ridicata'

la

Rominia

'1

;

si

de puternic

Romi-

de o\e\ este

numele tata

Do-

intinde

unire

sprijin.

podul cRegele Carol I>,

lata

tre-

inai^ime.

coroana pe care

o^el este

bra{ul pe care

m.

30

nia v'a pus-o pe cap, Sire

el poarta*

vostru, Sire, ca"cY prin nestra*mu-

Voastra incredere, in

fara va trage din aceasta MaiesLa|eY Voastre, de

foloasele

ce

lucrare, visul

acum un

sfert

de

veac, este azY indeplinit.

SIRE,

a patrieY, are

si

dinsa, in luptele sale pacinice, mor^it

si

r^ni^iY sli

acestor victime ale

dato-

;

sit

alaturY cu cea-1'alta

pentru ap&rarea tronuluY

;

nicY

ramina pe ^rmurile DunlreY, precum poporul romin, cu toate dusma*stlpin

azt eY sunt legiune

armatS,

ca

ca*

adincY

brogeY, ca un simbol de vecinica'

866, abia 21 inginert romint eraii ;

pare

;

nicY furtunile si nu-1 zdruncine

sloiurile,

caror

esi^t

gitime mindrie trebue sa sim^im.

in serviciul statulut

a fost invins.

el

cu dragoste r&d&cinY

in fundul riuluY,

sunt atitea dovezt de muncftroditoare a acestui corp. §i daca ^inem in

inecind intreaga cimpie, de

30 m. sub nivelul apelor mict

Liniile

noastre ferate, marile cat na^ionale, carY

due

si

arate cit de sus ea a ajuns, adica*

dovedesc progresele fScute de

corpul inginerilor in aY

aduce

o operS plina de greuta^i.

Sire,

In

aceea, Sire, tncredereY

tate a Maiesta^eY

pana

sftT

cri^at nimic pentru a

chiat DunSrea.

De

ingSduit

fie

zot, si tutulor -intreprinzfttorilor, carY n'aii

sfirsit

ostasiY J£ret at tnvins in cimpiile

si tur-

Funda^iunile podulut sunt coborite la

tal Fives-Lille, Cockerill, Gartner-Creu-

in supusiY Maiesta^iY Tale.

Cu

sa-mt

nuluY Saligny, autorul proectelor

docurile de la

Fericit si biruitor aY fost in ra*zboaie, Sire,

c&utat

a

sa secular^,

lupta a fost crincenh', dar

el a infipt

rectorul lucr3rilor, inginerilor carY au fost

DomnieY Maies-

cucerit neatirnarea

lor neobosite,

a aduce un meritat tribut de laude

sfirsit lipsit, Sire,

fluviii

burat& cu atitaindraznealS,deslan^uindu-

sa

aveati

la savirsirea acesteY opere uriase.

StapinitorY aY DobrogeY,

Nimic n'a

In zadar biitrinul

apere cu furie linistea

malul DunareY pana la malul BorceY;

Asta-zY, cind izblnda a incununat

mat mult de

Du-

obstacol,

n&rea.

valurile

lin^ele

tnsa,

mat mare

st

noastre dragostea de Maiestatea Ta. NicSerY,

pentru a ajunge

lucr^rt

eel

la

inimile

toate

si

dovada de solicitudinea Sa pentru lucrKrile

tot

toate aceste

cJtpetenie datorite ar-

pe aceia

de urmasiY nostri pe

si

900 m.

a voit sa dea o nouS

provincie.

va

!

in mijlocul ballet, altul de

kil.

Ea

teY inginerulut,

se

de viaducte peste Bor-

si

maY de

crarile cele

de Traian pentru imp^r^ia romana,

1000

cubY,

l'aii

care au injeles important jariY cucerita

Slava MaiestajeY Tale

500000 m.

cea,

la ultimul

care, cu drept cuvint,

asezat,

:

1

taetura de

2000000 m. cubY de rambleurY aplra\X in contra apelor prin 200000 m, pStra^Y de pereurY zidjte, un viaduct de 1 2 /

si

roman,

:

elementelor.

m. de podurY

o

este

lor.

Gloria Imp^ratuluY

Du-

iar

victorie

alta*

menita sa prelungeasca cHile noastre de

spornicY

si

o

s^rbS.tori^t

comunica^ie pana la Mare,

bare a na^uneY; ea va insemna una din

mart

si

In adeva>, cite greuta^Y eraii de invins

O

Fetesti-Cernavoda,

linieY

biruitorY in r&z-

si

altul

si

monumente,

de

ziditorY

Carol, reinvietorul.

altul vitejY

si

si

maY

si re-

Tnaugurarea luY'

tirea la victorie, astl-zt trece^Y

nSrea ca

face^i si

cunostinja noastrS, chipul luY Traian, intemeietorul, cu al

bine-

a Augustet

is-

lucita serbarea torieY si se amesteca,

noY

sl&vesc,

le

dator^m o duioasd amintire,

SIRE,

SIRE,

ian.

Ast-fel se leaga"

pe care poe^iY nu

rieY,

eel pu^in le

torul toast

in-

care a smuls-o

{elepciune

PODUL-PESTE-DUNARE

12

Spre izvoarele DunareY stramosiY Vostri

aii

cLldit

un mindru

Hosted by

castel,

leaganuj

Google

:

:

PODUL-CHEIA

uneY ilustre dinastiY

ap

reY

un

cl&dit

monument.

falnic

vor

1

de

pilda*

Carol I> vor zice

vii-

cRegele

Rege

in^elept

si

Iar not top,

Sire*,

cea mat nem^rginit^

S&

In timp de

de

plina"

dragoste

spunem

noscut In porturile din Europa, tn curind

va

fllfii

In toate ^rile cele

si

renumele scumpeY noastre

sul

care

pe ^rmurile DobrogeY, prin slngele vitejilor

unita*

nou

nostri si din

printr'un

f^unta*

lan{

cu Romtnia, serb^m un eveniment,

asteptat cu ner&bdare de

hotarele

un

se

departe

inaintea

ridica*

de

attt

a-

v&-

se

resfring

al

a invins toate greuta^ile, a

inlStu-

puternic

avintul

si

1

rat toate piedicele spre a

neperitoare, care

tre-

lumeY ca vrednic este

po-

lucrare trainica* arate

sa*

executa aceasta

si

;

Mrnicia

a desf&su-

ce

maY frumoasa* a

lor

inal^Y oaspe^Y

suntep martorY zi,

in-

economic^,

Mine

ye\\ uni cu

c£

vft

sft

traiasca*

cftruY

la aceasta*

si

memora-

drumul marireY

sunt

si

nu'l

Rominie,

poate

opri

DunSreY

si

pe pragul Orientului.

Monumentele sunt

a po-

vie

istoria

poarelor; pBna* ast&-zY urmele luYTraian

nu

s'au sters. Cine

nu vorbeste de

dul sSu de la Severin? zeu ca

doilea pod, stabilit

al

de anY

pe

po-

dea Dumne-

Sa*

DunSrea-de-Jos,

miY

dupa" sft

trSiasca*

veacurY spre a povesti genera^iunilor toare, din jertfe,

tul

neam

lupte

si

in

romin a putut

Mtndru pot

Mea

s'a

fi

conceput

nostri, acest

neam,

o munca*

numaY prin sta-

dar,

sub Domnia

ca*

deD. A.

Sa-

atrage

pe

platoti,

Zanoaga,

jud.

Dimbovi^a. In acest platou este

un

lac tot cu

numele de Podul-

cu-Florile, sau Cimpml-cu-FIorile.

vara

?i

tatoare.

de

plin

E

imprejur cu

flori

mcin-

are o priveli$te

de jurde piatra foarte

inconjurat colti

tnal^i

?i

ascu^i^i.

Podul-de-Fier,

sat, jud.

Bacau,

com. Saupe malul Bistri^eT, de Sauce?ti ($coala).

Bigtri^a-de-sus,

la

5V2

situat kil.

Are o populate de

familtf,

15

sau 60 suflete; 6 circiume.

Podul-Cheia,

parte

sat, ftcind

din com. rur. Brebul, jud.

Prahova. Are

no

o

?i pi.

populate de

locuitori.

Vilceaua Valea-Rea desparte acest catun de Brebul-Megiesc. Si-a luat niimele

toare foarte

de

cheie,

de

ingusta

pe

poseda:

Locuitorii

60

manf cornute,

30 2

vite cai

?i

9 porci. Se afla situat linga podul


fier

de pe

01,

Bistri^a, al caii ferate

Bacau-Roman.

la o strimin

forma

unde trece

riul

Podul-de-la-Celeiu. VezT PodulAntic-de-la Celeiu.

Doftana.

Podul - de - la - Ru§i,

ispr&vit, de ingineriY

ma>e{ pod, care va

muntelui

virful

pi.

ligny).

vii-

fntemeiat.

fi

si

ca\

statornica*

Podul - cu - Florile,

ce?ti,

(Articol redactat

Podul-Cheiei, proprietate a Efo-

riul Bistri^a, jud.

pod, peste

Neam^u,

situat

1

o insemnata parte a

pean pe zY

euro-

rieT

Spitalelor Civile din Bucu-

diile noastre ferate, fiind-ca ast&-

stSptnim linia cea

ma>ile nordice

si

pe mare, pe ap&, unde se

privire

1

incruciseaza

bog£$iele

Brebul, com. Brebul, jud.

maY departe de

$i pi.

Prahova, care se arendeaza cu

520

lei

IntregeY lumY, care

asupra

na^iunelor.

aceasta. cale

marglnea despre

S.

a.ora?u

lui

Piatra; une?te trupul Mara-

tei

cu Petro-Dava

larg&,

?i

cariera

de

piatra de peste riul Bistrija.

anual.

nenum&ratele

Prin portul de la Constanta podul peste

Duna>e ne descbide

de schitul

fosta pendinte

la

tntre

scurta*

aceasta* nema'rginita' cale

ale misc^reY

r&spindesc

re?tl,

maY

^rile din Orient.

Arunc&m acum o

drumurY

comerciuluY

Podul - Corbeanca, proprietatea

Corbii

-

•

com. Valea-Lunga.

al

In

al propSsireY.

si

se varsa

$i

sigur

in strigarea de

iubita Noastrft

avint nimenY

Prahova,

Acest platou este

D-v.

care inseamnS o nou£ epoca in

viata noastra'

pi.

?i

isvore^te

Valea-Lunga.

si

coronare in podul de peste DunBre. eft

vale,

in Valea-luJ-lDan, tot in raionul

sK-

porul romin de frumoasa sa chem^re la gurile

Podul-cu-Fagi,

?i

Fericit Sunt

Corbulul, Ihtr'o pozi^i-

de

cursul celor din urma' anY,

care g&sesc cea

?i

Mutyumesc

numeroasele lucr^rY publice,

rat In

vlrsite in

E

une foarte frumoasa.

jud.

de ma*gulitoare pen-

attt

si

duluJ

unuY

mutyumesc corpuluY technic

pentru rivna

bila*

Romi-

progresul

Mine

tru

to^Y

a t&riel RegatuluY.

Geniul omenesc, In care

bue

contribuit

adinca" satisfac^ie.

si

locuitorY.

situat intre vaile -PrahoveJ, Bra-

tutu-

de noY

cu

164

din raionul com.

izblnda* ce se serb&toreste asta-zY

de veac

o ma'rturie

ceasta falnicH oper&, ca

niei,

a

pe

mare a

implinit, noastra"

Are o

Prahova.

jud.

populate de

aceasta"

la

poduluY

sfert

un fapt

este ast£-zf

uriasa*

intreagB,

S&virsirea

sale.

peste Dun&re, dorit de

de Mine,

X ara

r&sunet mare,

un

care va g&si

ditS.

Cu

:

Intruni^Y aci

si

patriY.

de asemenea pentru cuvint&rile asa

de a pururea

peste

din-

mul^umind c&lduros

can au

bine sim^ite

fer

de-

cu

privesc ca cheia de aur

'1

lor acelora

de

maY

•

acesteY impunfttoare

convtngere, In fa^a

TrMasca" Dinastia.

zicind

faclnd parte

din com. rur. Comarnicul, plaiul Pele?ul,

adunftrY, In fa^a uriasuluY nostru pod,

Regele a luat cuvintul,

Podul-Corbului; sat,

Steagul RominieF, care este deja cu-

viitor str&lucit,

S.

asi-

gura desvoltarea noastra* maritime.

Tr&iasca M. S. Regina.

M.

va

si

inima plin& de bucurie, exprim

pace.

cu inima

Sire.

trai{Y,

neasteptat re-

comerciale

p&rtate ale UniversuluY, duclnd

:

Carol viteaz a fost In timp de luptK,

mare

mod

care va spori lntr'un la^iunile noastre

sKvir^ite

podul

v&zind cu uimire

toare,

privi

generative

iar

;

il

mart,

fapte

sub Domnia-Voastr&

DunS-

spre gurile

;

alt

UrmasiY MaiestS^et Voastre ca pe o

PODUL-DF-PIATR&

13

catun,

pe

Mari,

pi.

^Neajlovul, jud. Vla^ca.

Podul-de-Piatra, picket ve chin de frontiera, pe Dunare, in jud. Iajomi^a, pi.

Ialomi^a-Balta,

in

dreptul satului Bordu^ani-Mari,

Hosted by

Google

*

;

U

PODUL-DOAMNE1

Podul-Doamnei,

pod, jud. Vlas-

apa Gisca sau

ca, peste

Ilfova-

pe proprietatea cu acelas! nume ce constitue mosia Batul,

ftf •

Petrei, o stinca

Tunusli,

metoh

a fost un

inalta

carelegenda spune ca ar

de

aci

catre o

despre

sunt EvreT, ocupindu-se cu co-

adusa

merciul, Rominii, indeletnicindu-

fi

de Jidov

fata

(urias).

piraiele Drincea,

sunt:

Stigni^a

Podul-Iloaiei, tirgusor vechie numire a

satulul Malul.

com.

Prahova, pi.

izolat in

loc

ce se intinde de

Gornetul-

Podgoria, unde Valea-

BeneT se varsa

Nuce-

in piriul

^eanca.

lue^ul

riul

si

confluen^a

cari fac

o zidire mare

tirgulul,

prietatea

deschide intinsul

Podul-Grosului, com. rur. si sat, injud. Mehedinti, pi. Dumbrava,

1

ca-

o static

si

frumoasa, pro-

si

comuneT, in care este

cancelaria

precum

mai mul^i EvreT au

8 10,

S.,

In centrul tirgusoruluT se afla

centrul

ses al BahluiuluT.

La

lea ferata, avind

Bahluiul,

in

de unde se

fie-care din-

pe riiarginea despre

iar

Bah-

intre piriul

S.,

Tirgul-Fru-

de

tre aceste localitatT. Prin mijlo-

asezat la capa-

N. spre

Iasi si kil.

cul lui trece soseaua nationals,

luiul, jud. Iasi,

S. a pi.

22

la

jumatatea

la

com.

de

la

vi-

Bah-

si

rur. y in partea

tul podisului,

Podul-Frinculul,

cresterea

si

situat

afla

mos,

Podul-Dragan,

Cuib,

Se

caleT dintre

Iablanifa.

si

de calugari^e.

jud.

se cu agricultura telor.

Ape

Aci, la 1775, ne spun Fra-

bele.

PODUL-ILOAEI

si

preceptia comuneT,

sub -pre-

cancelaria

si

fecture! plaseT Bahluiul. Alaturea

cerut de la proprietarul mosiei

este scoala mixta, cu localul eT

Totoesti, de a le da voie, sa se

propriu, condusa

de orasul Turnul-Se43 verin. Esituatape vale. Satul for-

aseze in aceasta localitate, ca sa

torT

si

fost

frecuentata in

meaza comuna cu catunele Pe-

hrisovul

dupa Voevod,

la

kil.

trea

Podeni, avind o popula-

si

te de 1500 250 case;

locuind in

suflete,

deservite

2 bisericT,

de 2 preoti

si 4 Se margineste spre N. cu com. Aduna^i-TeiuluT; spre E.,

cintare^I.

cu com. Biclesul

com. Corzul

si

deschiza tirg

1818,

la

si

Calimah

lui

-

pod, luind

s'a intemeiat tirgul la

De

numire de Podul-Iloaei.

oare

maT multe

nesc [intr'un punct

capete de

fie-care pro-

mosiT,

sa se aseze tirgul

si

aceasta

se vede din mat multe hrisoave

si Slasoma; iar spre V., cu comunele: Plopi, Stigni^a si

ce au fost recunoscute de catre

Iablani^a.

Locuitorii

104 care cu

gur!,

60

poseda:

plu-

12 ca-

boT,

rute cu caT; 20 stupT cu albine.

Prin

comuna

soseaua

trece

ce vine de la Stignhra

si

merge Podul-

la Biclesul, trecind prin

Budgetul comuneT tueli

de 1258 de 1068

lei

e la veni-

iar la

;

chel-

la

670 vite man cornute, 32 ca!, 760 01 si 540 rimaton. Dealur! ma! principale sunt: Petra

si

Dealul-Tu-

dosiet.

misar

guvernulu?,

al

tunci e clasat

a-

Iulie,

dela

dela 10 12

— 20

zile

de tirg

iar

iarma-

dela

:

— 18

Decembrie

La

:

in

si

iar-

intins soiul,

de cimp,

tirgusoruluT are o

cam de 164

intindere

Stigni^a cu piriul Drincea (Podul-

populate de 330

Grosului); la Petra, in

locuiton,

din

familil

cea de

1862,

1867.

la

:

o bise-

farmacie

un

;

spital pentru bol-

de jude^; o cazarma pentru o companie de doroban^T si un biurou telegrafotru

o moara cu vaporT, pen-

;

macinat

fec^ionate

faina,

cu masinTper-

luminata cu lumina

si

electrica.

comuneT

Budgetul

si

1

le!,

20 banT,

de 30157

este

50 banT,

lei,

de

la veniturT la chel-

tuelT.

Vite: 917 vite marT cornute, 1 1

86

oT,

208 caT

si

220 rimatorT.

in

dreapta mosiT cu padurT.

Teritoriul

— 9°°

navT, intretinut

—8

lemnariT, fiind

man

stinga mosiT

si

aceste

maroace se face comerciu de cereale, vite de tot brinza, pieT, lina

1

Octombrie,

1899

preot,

3021

Sunt statornicite numaT Duminicele,

care a

de zid nou, deservita de 1 1 cintare^ si un eclesiarh;

rica

comunele

rurale.

Mormin^i, la confluen^a ptriulu!

Dealul-

de

iar

intre

de

postal

tir-

gusor era administrat de un co-

iar in

Locuri ma! insemnate sunt:

1839.

si

anul 1864, acest

Saptamina-Alba.

lei.

Vite:

Dirdoaia,

1823

in anii

roace anuale patru

Grosulu!.

turi

DomnI, Pana

inva^a-

si

In tirgule^ maT sunt

prietar a dat voe, ca pe parole lor,

2

Scoala de bae^T

copiT.

se afla aci de la

ce in aceasta localitate se intru-

cu comunele: Padina-Mare

la S.

de 154 fete,

de

2 inva^atoare

Podul-Iloaei,

statie

dr.-d.-f.,

jud. Iasi, pi. Cirligatura-Bahluiul,

com. Podul-IloaeT, pe

pusa

in

Iunie 1870.

Se

Pascani, 1

bile (1 1.1

Cucuteni (8.7 kil.).

hect., cu

niveluluT

Venitul acesteT

Marii,

Hosted by

la

afla intre stakil.)

de 41 sta^iT

a fost de 197.415

linia Iasi-

circulate

Inaltimea

sau 2736

can doua par^T

de

le!,

si

Sirca

d'asupra m., 95.

pe 1896 66 ban!.

Google

—

PODUL-NEAOTLUl

PODUL-JIJ1EI

Podul-Jijiei,

sat, jud.

Dealul, in

pi.

Ia$i,

Brani^tea, com. Golae$ti, situat

mare parte din

ra'

de pa-

mificarile lui, e acoperit

Podul-lui-Zisu,

tin, in jud.

II-

com. Prundul,

fov, pi. Oltenija,

#

intre riul Jijia ^ul

avind o populate de 44 sau 201 suflete.

?i

;

Dubruva

girla

$i

familii,

Are o moara pe apa Locuitorii poseda:

marl cornute, 410

vite

cai

44

01,

pentrufoc^iconstruc^iuni: brazi, anini

mesteacani

?i

hat

?i

parte cu

R.

in jud.

Ora^ului, cat. com. Odobasca, numit $i Ureche§tid.-j., pentru-ca ma! inainte {inea de com. Ureche^ti. Vezi Lacu Sarat, pi.

sat, in jud.

Ialomi^a, catunul

pi.

com. Bolovani.

catun

In

intinde

ce se

mai 111 tot lungul sail in partea de E. a com. Cornul, jud. ?i pi Prahova. Serva de pa^une vitelor.

este

un pod peste Dimbovi^a, pe

?i

$oseaua ce merge

la

Prundul.

$i

Pele$ul,

facind parte

sat,

Comarnicul,

pi.

Are o

Prahova.

jud.

populate de 284 locuitori. E situat la S. comuneT, intre vaile: Prahovei, Corbului

§i

Sarului.

gara Titu

Podul-Lupei,

prin Tirgovi^te.

vale,

in

jud.

Ia-

lomi^a, pi. Borcea, pe teritoriul

pe deal,

curgind prin mobile Pueni

Podul-Lung,

Podul-lui-Tautu, pod de

lui (Podul-).

kil. $i

din com. rur.

Dimbovifa, sat,

e

avind o lungime de apfoape 2

cu su-

viT.

Podul-lui-Petrache,

Podul-Lacului,

parte

;

$i

52 rimatori.

Podul-Lat,

dau lemne

ce

arbori

acoperit cu fina^, parte

Jijiei.

151

dun cu

Piriul-Mare,

de

piatra,

com.

pe mo?ia

trece

Rude$ti, jud. Dorohoiu,

pi.

Ber-

comuna Grame?ti.

hometele,

de Logofat loan Tautu, dupa. construit

fost rele

aci la

Cala"ra?i la Bucure^ti.

A

Ma-

catre

Ciocane^ti-Sirbi. Pe drumul care duce de

Podul-Motrului, Mehedin^i,

tnahala,

jud.

pi. Motrul-d.-j.,

com.

Stingaceaua.

tradi^iunea ce se pastreaza.

Podul-Lat, Giantaul, Cioata ?i

Poiana-Humei,

deal

intins,

ce poarta aceste numiri

conjoara com. Lipova,

in-

$i

Ra-

pi.

Podul-lui-Traian, de la Severin, fost pod peste Dunare, in partea de S.-E. a ora?ului T.-

cova, jud. Vasluiu, in forma de

Severin, construit de

semicerc, incepind de

ts Apolodor de

De

N.-V.

la

la

architec-

Damasc, din

Podul-Neagului, vechia numire a comunel Predealul, $u),

Se intindea

jud. Prahova.

mai inainte de

la

Pele-

pi.

Predeal pana

Posada, cuprinzind toate ca-

la

V. spre E. poarta

ordinul Imparatului Traian, in

tunele cari formeaza actualmente

numele de Chiliile, Lipova-Strimba, Ragoazele, Scaunul-Doam-

anul 104, cu ocaziunea razboiu-

comuna

spre S.

nei,

la

Potopoaia,

canul, Plopani

$i

Voiosul. Tre-

cind in com. Doagele, se prelunge^te inainte pana. la com.

Dragomire^ti,

pi. $i

jud. Tutova,

formind acolo o limba de pamint,

unde se une?te valea

piiiul

Lipova, cu

riul

valea

Tutova.

Culmea

acestui deal, in toata

prelungirea sa, serva de

hotar

despar^itor, de la Giantaul im-

prejur

$i

tre

acest

man

;

la

iar

pana

la

jude{

de

la

Ragoazele $i

jud.

in-

Ro-

Ragoazele pana

Voiosul, unde se termina a

ceasta com.,

desparte jude^ul

de jud. Tutova. Tot acest deal,

in partea

S.-V., desparte acest jude{

jud. Bacau.

com. Sinaia cu

doilea dacic.

Podul era a?ternut pe 20

stilpi

de piatra impreuna^i prin bolte de lemn, iar pe d'asupra se intindea podeala cu amindoua parmaclicurile sale impodobite in rascruci.

Din causa vremei

$i

pi-

$i

al

lui

Mo

Dracoaia,

Predeal, apoi teritoriul

§i

a bar-

barilor navalitori, boltfle

$i

po-

Podul-Neagului s'au

numirea de Sinaia,

mai

ceasta din

pana apa.

astazT in fiin^a

Dar

cele

can stau ascun^i sub

zidarie,

doua

capatiie stri-

la

com. Podul-Neagului a luat

I,

s'a

de

alipit

Comarnicul 1874, dupa dorin^a exprimata de M. S. Carol $i la

deala s'au stricat, raminind nustilpii

cat. Izvorul, pre-

cunei Posada ?i Podul-Neagului. Re?edin^a com. era la Bu^teni. La 1864, catunele Posada ?i

mutat de

urma

primaria in

a-

localitate.

din

Prin legea

iar

Bu§teni

la

1880, Sinaia

a fost declarata comuna urbana.

cate ale podului se vad inca in

amindoua malurile de pe malul sting a fost desgropat de d. Gr. Tocilescu impreuna cu castelul de linga dinsul, care apara podul. picioare pe

opuse. Capatiiul

de

(Vezi Gr. G. Tocilesco, Fouilles

de

et

recherches archeologiques en

Roumame,

p.

140

141).

Podul-Neagului, sat, te din

com.

Pele?ul,

rur.

facind par-

Comarnicul,

Prahova. Are

jud.

pi.

o

populate de 142 locuitori. E situat pe malul drept al riului Prahova,

la poalele

$uva-Mare Obielei(N.)

?i ?i

muntelui Ple-

cuprins intre vaile Mesteacanului(S.).

Hosted by

Google

,

PODUL-NEGRI

La ,

PODUL-TURCULUt

16

N. de acest catun, in

Dimbovi^a, jud,

lo-

numita Lespezile, este o biserica fondata la 1661 de Jupin Pirvu Cantacuzino, ve] Lo-

intin-

dere de 205 hectare.

calitatea

gofat, cu tatal sau Draghiciu vel

Ilfov, in

Podul-Piulni^ei, numire ce se da comunel Guinea, jud. Muscel.

un sat

nici

munte;

XVII

veaculuf

la sfirsitul

Podul-Popa-Nae,

case ^aranesti

cioarele, situat

intil-

Comarnicul, in

dului Popa-Nae.

cat.

Podul-Nea-

capul

la

po-

par^este,

Neagului, vechia numire a com.

prietate. S'a

Predealul).

Aci s'a improprietarit in 1864 un numar de 40 de locuiton, Bacau,

in jud.

de peste

148

aruncat pe pe care trebue

si

ga

nistea.

sau

El

Bogdanesti.

tot odata, orasul

pro-

la

1854.

120 hectare.

sat, in jud.

sat,

Dimbocom. Bra-

in jud.

Bolintinul,

Podul-Riului, unul din

II-

Dimbovtya, facind parte

situat la S.

malul sting

cuiton

de

pe

Plataresti,

al riului

Dimbovi^a.

lo-

21 case.

si

Podul-Turcului, com. Tecuciu,

rur., jud.

formata

Zeletinul,

pi.

din 2 catune: Tirgul-Podul-Turcului

la

E

Damacusa.

si

43

pe

situat

de resedin^a

kil.

ca-

lara,

de

N.

la

la S.,

avind in

partea de E. a tirgului o colina

de dealuri cu priviri frumoase, formind si limita jude^ulul. cele

Are

6

o populate de 1973

pichete ale jude^ului Muscel pen-

cuiton,

paza fruntariei, la 35 de pichetul Gropile si la 20 de pichetul CiocanuL

buabili, locuind in

kil.

can

din

Biserica, cu

kil.

lo-

contri-

1525

940 case. hramul Sf. Hie, s'a

1830 de vechiul proprieMihal Emandi. Pe

zidit la

din com. rur. Cucueti-Plataresti.

E

Vrancea.

pi.

Are o popula^iune de 114

pitaleL

tru

Podul-Pitarului,

catun, in jude^ul

Putna, com. Naruja,

ses,

leaga.

Tirgu-Ocna cu

sec^ia Tisesti.

fov, pi.

Podul-Stoica,

-

Gro-

la

Ca-

si

Are o forma drept unghiuPodul-Rizi, vi|a, pi.

si

singura

o

infiin^at

Are o circiuma.

sa treaca cei care vor sa mearla baile Slanicul

Va-

:

lugareni, din jud. Botosani.

m.,

Trotusul

zesti

fiind

car! au luat

Trotusul, com. Tirgu-Ocna,

riul

la Dorohoiu. Mosia se hotareste cu

Cascioarele, de care nu se des-

vechiu de

pe valea Prahovei (Vezi Podul-

Podul-Negri, pod,

la

mer-

gind

Se arendeaza

odata cu mosia Vatra-Manastirei-

ceea ce ar dovedi ca acest

catun este eel ma!

catun, in jud.

pe partea stinga

a apei Argesului,

pi.

de

acel

si

Plopeni-Jianul,

si

Vlasca, pendinte de com. Cas-

sus

aci

neaT pe valea Prahovei abia la

gului,

Darabani, mer-

si

Botosani,

la

deni, Vorniceni, Tautesti

nu exista la

Radau^i

la

Borzesti

Spatar.

Pe

de

gind

tar al tirgului,

Podul-Sf.-Mariei, deal, tea de S. a satului

Aci este resedin^a primaries

in

par-

clopot se afla data de 18 13.

Dupa profesiune,

Rafaila,

locuitorii se

100 agricultori,

jud. Vasluiu, pi. Stemnicul. In a-

impart

cestloc se afla o ripa foarte mare,

100 meseriasl, 250 comerciam:i,

558 hect., cu o popula^iune de

a carei

48 cu profesiuni

345 locuiton.

voioasa.

Se intinde pe o suprafa^a de

Statul are 380 hect. torii,

si

afara

terenul,

de 175 hect. care sunt ocupate de padure.

Are o

biserica, cu

Vasile, deservita de 2 cintare^i;

1

hramul 1

helesteu

Sf.

preot si

1

si

pod

statator.

Comerciul se ciumar

si

1

Numarul 318,

si

al

face

de

1

vitelor

man

mici

e de de 600.

Podul-Pitarului, padure, a tului,

cir-

hangiu.

celor

e

foarte

ane-

citori,

pendinte de Plataresti,

stapi.

Podul-Stamatei, *

sat,

pe mosia

cu acelasT nume, com. Borzesti, pi.

Baseu, jud. Dorohoiu.

populate de 180

la

libere,

1868

care in

6

nistreaza.

se urea la 21 132

Satul s'a infiin^at in 1848. Sa-

bivoli,

boi,

lei.

GindaciJ de matase se

69 aril, iar proprietatea, 895 hect. 32 aril cimp. Riul Jijia trece pe hotarul mo-

2 V2

prin partea de V.

no

215 vaci, 23 lepe, 90

374 01, 125 porci, 45 capre; 150 stupJ cu albine. Veniturile si cheltuelile com.

tiva

Drumur! principale sunt:

—

cai,

teniiimproprietari^iau 10 1 hect.,

si ei,

1899

LocuitoriJ poseda:

Mosia in trecut, facea parte din Tautesti acum se afla alipit la mosia Vorniceni, de unde se si admi;

de 900

scoala, care dateaza si

a fost frecuentata de 103 copiu

Are o

suflete.

iomun-

142 servitori.

Are o

locui-

178 hect. Statul cultiva prin

arendasii sai tot

trecere

ast-fel:

pe o scara

Comuna kil.

si

are

cul-

intinsa.

o

lungime de

o la^ime de

1

V2

kil.

Este strabatuta de soseaua jude^eana care o leaga de com.

acel

Giurgioana

la S. si

Hosted by

de com. Mun-

Google

;

PODUL-TURCULUI

N. In partea de V. curge

eel la piriul

Zeletinul, care

limita com. in partea

E

brazdata

la E.

Prahova, jud.

populate de 966 locuiton

de V.

biserica, fondata la 181 8,

de dealul

Bi-

mul Nasterea

s'a infiintat la 1840.

1827 si 1838 pe acest loc erau 3 circiumi cu numele de

Apoi a

de

fost iarmaroc, un-

locuitorii satelor vecine ve-

neau de schimbau intre

1834 un stabiliment de

la

vitele

ei

Podul- Vadului,

cunoscute pe la 1834, situate pe loc ses, aproape de soseaua nationals, in centrul

com.

Breaza-d.-j., pi.

obstei locuitorilor.

locuiton,

mul^i

un numar de Evrei, Podul

tirgul

fiintat

au

si -

si

platind bezmin (embatic) proprie-

de

tarului

M. Iamandi,

atuncif,

iod

si

Apa

de astazi, I. Gheorghiade. Se margineste la N. cu com. Muncelul, la S. cu com. Giurgicelui

oana, la E. cu jud. Tutova,

din

com.

Poenari-Burchi,

rur.

Prahova.

Tecuciu. Aici se afla resedin^a tuturor

plasei Ze-

autorita^tlor

de

In tirg se afla un spital

de

d. Vasile

intre^ine

Are

:

un

ta;

Teodor

si

care se

de jude{. o biserica

;

o scoala mix-

Este resedin^a unei compantf a reg.

24 de

Cojocareanca. Are o biserica.

Tirgul este situat pe vale,

vind la E.

si

la

a-

V. dealuri. In

centru se afla ocolul de cereale.

deal, situat la

te din

com.

sat, facind par-

rur.

Telea-

pi.

Pe deaiurile com. se cultiva ovaz, sunt vii si pomi roditori. Pe unele se afla izlaz si padure

Podul-Virtos,

parte

sat, facind

din com. rur. Comarnicul, plaiul

pulate de 243 locuiton. E situat la poalele munteluT Gilmeia si

e coprins intre vaile

Cernica

si

Praho-

:

sat, facind

parte

bilaul, jud.

Prahova.

sim Podurile

tea (azi

sat,

facind parte

din com. rur. Breaza-d.-j., plasa

64.74.5.

Marele Bicifonar Geografic.

Vol.

Prohogesti, moiar

in

1873, gasim com. Branis-

:

Osebi^i-Pro-

Branesti),

Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sa-

va

si

Suseni, din care parte sunt siliste.

Se margineste

tea de

uda par-

manesti

cel,

si

se varsa in riul

pe malul drept,

Mus-

Dimbo-

in raionul

comunei.

si

la V.,

cu comunele

Valea-Arinilor.

izvo-

padurea Priboaia, jud. Muscel, pi. Riurile, com. Golesti, si se varsa in riul Bratia, pe teritoriul cat. Priboaia, com. Golesti. vale, izvoreste

din locurile de aratura ale

com

de

brazdat de mun^if

de

porul

si

:

Tarnifa,

Schitul-Ve-

deaiurile:

Mazana-

Dealul- luJ-Tanase,

si

pi-

Valea-Soasel

si

Savul, Fundatura si

si

cu com. Dar-

rilasele Branesti si

co-

la S.,

Pri-

Cremenisul.

Are o populate de 520 fasau 2416 suflete, din care

milii,

394

agricultorl,

6 meseriasi, 12

comercian^i, 24 cu profesiuni bere, 125 muncitori

vale,

cu

Leontinesti

Teritoriul com. e udat"

vitor?

Podului (Valea-),

;

si

Moinesti

N. a com. Laicai-Run-

ceasa, pi. Argesului, jud.

si

cu comunele Bucsesti

la E.,

estilor,

vale,

N.

la

munele Magiresti

;

si

23

li-

ser-

o scoala mixta, care func-

{ioneaza din 1866 in satul Podurile, frecuentata

7 biserici 1

:

de 31

copii;

2 in satul Prohogesti,

in Rusaesti, 2 in Podurile

si

2 in Valea-Soasei (Suseni), deservite

Podul- Vadului,

si

apar^inind razesilor;

sil

chiu,

Batrioara.

Podului (Valea-),

din com. rur. Livadia, plaiul Var-

Schitul-Savu.

si

In condica Liuzilor (1803), ga-

Are o po-

reste din

Podul-Ursului,

5

cu

primarie,

sec^ia Branesti, apoi Prohogesti,

Berzuntul

Cosminele, pla-

Varbilaul, jud. Prahova.

compusa din

si

Podurile,

:

ramase

jenul, jud. Prahova.

vi{a,

Podul-Ursulul,

la S.-E.

catune

hogesti, Petri-Moinesti, Podurile,

Podului (Valea-),

bilciu (iarmaroc).

pe o lungime de ce se desfasura de

alcatuita din 8 catune

si

se face aci

Lunif

N.

la

kii.,

Statistica din

vel,

infanterie.

In fie-care

deal,

1864 pe mosiile Podul- Valeni

Pelesul, jud. Prahova.

telegrafo-postal.

oficiu

Lo-

ocol. fa cut

pe

si

peste 20

cuitorii s'au improprietarit la a.

E. de com. Bughiile, tirg, resedmja comunei cu acelasi nume, jud.

rur., in jud. Ba-

cau, pi. Muntelui, situata in vale

sat, facind parte

Crivina, jud.

pi.

com.

in raionul

Ogretinul.

esti

Podul- Valeni,

Podul- Valenilor,

Podul-Turcului,

se varsa in girla

si

Valea-Soaseif sau Bunesti, Rusa-

pucioasa.

la

V. cu com. Giurgioana.

letinul si a judecatoriei

confine

in-

Turcului,

Prahova, se impreuna cu Valea-

Dragomirei

Podurile, com. bat,

La

1840, au venit din satele

Teleajenul, jud.

pi.

baf.

Prahova, jud. Prahova, apar^inind

vecine mai

iul

pana

obiectele casnice.

si

Ogretinul,

Ogretinul, tot

la

ratese.

si

o

;

cu hra

loan.

Sf.

In acest catun a fost

Comuna

Are o

Prahova.

formeaza

chesti.

Pe

PODURILE

17

de 4 preofi

si

8

cint&-

re{i.

Dupa

legea rurala din

1864

V.

Hosted by

Google

;

PODURILE

In com. sunt renumitele bai,

s'au improprietarit 26 locuiton

cu 77

PODURILE

18

numite Pucioasa,

pamint.

falci

com. are o

Teritoriul

intin-

dere de 3825 hect. Padurile

o-

lor

de

izvoarele

cu

pucioasa. (Vezi Pu-

fier si

Se compune din patru catune: Ma-

lurile si

hect., din care

late de 2300 locuiton.

233,30 hect. paAlecu Benea, mint productiv

Podurile-d.-s., Podurile-de-j.,

500

hect.

de 250

Ghindaru, cu o mosie

Agripina V.

hect.,

Maria V. Botezatu

si

cu cite 50 hect.

vici,

Leonti, cu 120 hect.

C.

;

bovi^a.

Herman

;

de

poseda

Locuitoril

84

:

de 10300

bam

76

lei,

de 9601

Moinesti

la

Bucsesti, Te^cani

48

districtuluT,

Bacau, capitala

la

kil.

resedin^a

com. Bucsesti, 4

Berzun^ul,

lea-Arinilor, giresti,

kil.

1 1

la

;

kil,

;

5

;

(7

com.

la

timpul

sezonului

bailor este multa animate.

Aci

unul

Se

fac

hotele,

brutarii

cazinuri,

birturi, tele.

mai multe

nou,

doua

si

27 Iulie In

si

la 7

raionul

al-

tirguri mari la

August,

comunei

este

o

padure cam de 25000 Comuna Podurile, pana la Mararii.

com. Ma-

s'a unit cu com. Serbaamindouaformeaza o singura comuna sub numele de

1886, forma o singura com.;

49

cu

cai,

porci

si

78 capre.

Podurile, sat, facind parte din com. rur. StSnesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, situat pe madrept

lul

Doamna

riului

al

si

Toaca. La

si

V. este dealul acoperit cu durea numita Toaca.

lemn peste

Doamna

riul

pa-

Un pod

de

uneste

satul Podurile cu Stanesti.

Este asezat pe un platou

de atunci nesti

20

poseda:

Locuitoril

841 vite cornute, 146

intre vaile Bore^ul

la

inalt.

si

com. Serbanesti-Podurile cu

re-

Podurile, com.

facind parte din

sat,

rur.

Drajna-d.-j.,

sedinta in Poduri, avind o popu-

leajenul, jud. Prahova.

de

late de 4300 locuiton romini

Te-

pi.

Are

o po-

ri-

4 scoale mixte. Com. Podurile

pulate de 70 suflete. Locuitoril au ^inut mai inainte de

na-

propriu-zisa se invecineste: la E.

Drajna-d.-s., in raza

Tirgoviste-Transilvania.

cu Valea-Lunga, la V. cu Cucu-

fost improprietarip in

N., la

kil.

Tirgoviste, pe malul sting al si

pe soseaua

asezata parte

parte pe

mun|i

intre

si

raionul

com.

Virful-Patrani, si

vai

dealuri.

cioasel,

Davuli

— In

Satui Podurile, impreuna

Pu-

baile

tie

Ialomi^a-Dimbovi^a,

spre

ului Ialomi^a

E

cioasa.

viziteaza

com. Va-

kil.).

vi^a, plaiul

tionals

ce

cu-

la

la

;

5 kil.

;

kil.

Podurile, com. rur., jud. Dimbosituata

bailor

facerea

ran^ii

com. Moi-

plasei,

2 cintarep; 7 circiumi.

si

anuale, tot in timpul bailor:

Nadisa.

Distance:

la

gips

man.

sunt doua pavilioane, din care

30 bant.

lei,

{uica

fier si

de 72 baie^i; 2 biserici, una cu hramul «Sf. Niculae», cladita la 1840 de preotul G. Iscu si cea-1'alta cu hramul «Sf. Ion», cladita pe la 1 7 70, in sectia Branesti, de preotul Lupan si ambele deservite de 1 preot tata

sau 917 suflete.

de calea vecinala care pleaca de

nesti,

face

scoala mixta, frecuen-

gust cu

ca-

chel-

si la

Are o

sec^ia Branesti, are 185 familii,

venituri

la

prejmuita de dealuri.

cat,

Teritoriul com. este strabatut

si

prune din care se

im-

vale

sorul Moinesti, intr'o

Mai top locuitoril comunei se ocupa in lunele Iunie si Au-

vite

Budgetul com. e

porumb,

:

mai cu seama

si fructe,

nume, jud. Bacau,

MunteluT, situat linga tirgu-

in cantita^i

marl cornute, 78 pre, 827 01 si 208 porcT.

la

padure

vegetale

;

resedinta comu-

si

cul-

tura este de 1083 hect.

tueli

capre

minerale: pucioasa,

Totalul paminturilor

1

In Podurile sunt: boi, vaci, cai, si

cu Branesti prin so-

nei cu acelasi

de ocol

judecatoriei

resedinta

este

a plaiurilor unite Ialomi^a-Dim-

anual.

151

Aci

6 mori de apa.

D. Popo-

de Buzau, D. Climescu, cu o mosie, ce-i da un venit de 5000 lei

ricT;

iar

Podurile, sat pi.

Botezatu,

Episcopul

si

Pucioasa, avind o popu-

In com. sunt 9 uli^e; 2 bise-

;

de

cu o mosie

cu Serbanesti prin sosea co-

munala,

sea nationals (Vezi $erbanesti).

cioasa).

cupa o suprafa^a de 2030 hect. Eufrosina Proprietary mai sunt Crupenschi, cu o mosie de 523 :

cu Cucuteni prin drumuri practice,

sunt:

si

In

Virful-PuVirful-

curge,

in partea

E., piriul Bezdedelul.

N. cu Serbanesti

Branesti. si

Cucuteni,

dealuri

si

si la

S.

cu

De com. Valea-Lunga se

paduri,

desparte prin

de Branesti,

prin Ialomi^a, iar de Serbanesti, e

Piscul-Malurilor.

Afara de Ialomi^a, prin raio nul com.

teni, la

si

de

nedespar^ita.

Cu Valea-Lunga se

foarte aproape de in cit

de

careia 1

Drajna-d.-s.,

formeaza o singura grupa

pe cind de Drajna-

locuin^e,

de de sec^iunea scoalei

d.-j.

e separat prin distance

3 —8

kil.

'fine

din Drajna-d.-s.,

leaga prin soseaua vecinala Ser-

sunt

banesti - Virfurile -Valea - Lunga,

aci.

au

864. Este

enoriasi

Hosted by

si

ai

locuitoril lui

bisericei

Google

de

;

PODURILE

POENARl

19

Podurile, altd numire a c&tunului Cornul-d.-s., com. Cornul, pi. Prahova, jud. Prahova.

cuentata de 30 copii; 3 biserici,

nuja

deservite de 2 preo^i

1

2

si

cin-

Locuitorii sunt mosneni, afara

mal.

de

cuitori;

1

9 case;

1

biserica

lo-

813

cat;

cornute, 74 cal,

983 120 rimatori, 228 capre; 48

Veniturile

com.

cheltuelile

si

lei

comuna

in

guri: 6j cu boi,

care

anual.

se

care o

munica^ie

la

V.

pune

co-

in

cu Bumbesti-

sosea comunala.

besti, printr'o

In com. se gasesc 8 morT pe apa, 3 joagare, 14 pive, 3

Galbenul (Baia-de-Fier)

durea Tesila, care are o

si

pa-

intin-

dere de 5000 hectare.

si

cat.

si

Balanesti. Incepe de la Poduri

si

se scurge in Sara^elul-B&lanesti.

Confine substance minerale

si

ma!

cu seama pucioasa.

Pe

la

si

32

com.

Neagra;

curge

la S.

nicul, iar limita

trece

riul

Comerciul se

Poenari, com.

la

si

compusele

cu

Poenari, com.

jud.

rur.,

Gorj,

com. Bum-

plaiul Novaci, la E.

formata din 4 cat.: Poenari, Ciuperceni, Riul si Pobesti-Pi^icu,

noarele.

pi.

piriul Cii-

despre E. a com.,

rur.,

26

din care: 3400 hect.

kil.

al

hect.,

mosne-

si

Se compune din

Serbanesti

turl

si

sunt

livezi

restul

vii,

ara-

fa-

sau 578 suflete, din care

130 contribuabili

;

1

scoala, fre-

:

Ulmi-Ornesti, cu

pulate de 1273

suflete,

o

de

2 biserici, deservite

de

lei

si

lei.

1

Are

3 preo^i si 2 ctntarep o ^coala, frecuentata de 45 copii. ;

Comunica^ia cu orasul de

Bo-

po-

276 case. Se intinde pe o suprafa^S de 192 hect. D-niTN. Butculescu,

T. Anastasescu, Poenarescu, G. Florescu,

si

mosnenii au

470 620

si locuitoriT,

722

anume

si

lui

tei

2 biserici (la Poenari-E-

de mir

ctitor al

(Vezi

biserici.

Serbanesti

aces-

Grosani). in

timpul

Constantin Brincoveanu apar-

{inea manastirei Cimpulung.

Poenari, com. pi.

rur., jud. Vilcea,

situate

01te|ul-d.-j.,

Pesteana, la 85

tueli.

4.

Basarab

I.

bisericei

Negru, ca

Catunul

Budgetul com. e de 3717 lei si de 3627 lei, la chel-

Pi-

No.

kil.

Grosani, a fost

satul

6883 (1365)

la

lui

venituri

na^ionala

daruita de Nicolae

a

sosea

printr'o

in calea

re-

parte din aceasta comuna,

hect. Pro-

(49 53 padure). Locuitorii cultiva 446 hect. (24 izlaz).

Are

O

hect.

izlaz,

la

da

testi-Cimpulung, la

locuind

in

venituri

e la

la cheltueli,

de 1266

sedin^a se face

si

a {uicei.

si

care

teni

Poenari,

Valea-din-Darat.

si

Budgetul com.

si

catune:

5

populate de 952 locare se ocup& cu fabri-

Poenari-Florescu, Poenari -Mos-

fine^e.

Are o populate de 135 milii,

de

satele

kil.

o

carea varului

125

de

S.

la

Grosani,

lintinul-Spiridon, Poenari-Enu^a,

prietary cultiva

pruni, 30 hect.

la

in le-

sosele vecinale.

hect.

hect.

Rastoaca,

Floresti-d.-s., prin

nilor, iar restul al proprietarilor

30

Ilfov,

de Bucuresti. Sta

din acestea, 1000 hect. sunt paduri,

jud.

6

Se compune din

Sabarul, situata la V. de Bu-

curesti, linga riul

1

Are o suprafaja de 6162

cir-

5

Muscel,

rur., jud.

la

Brebenesti,

Are

Poenari, com.

ei,

Poiana.

de

face

Argeselul, situata

Cimpulung,

piriul

si

gatura cu Bolintinul-din-Deal

A se cauta cuvintele

aceasta numire

mai

neimproprietari^i

si

ciumari.

pi.

fintini.

N.-V.

cu Stoenesti

Poeana.

194 62

boi,

sunt 71.

riul Olte^ul.

com.

in

piriil,

plu-

cai;

Improprietari^i sunt 190 locuitori

cuitori,

Podurile,

10 1

:

Rusul,

Prislopul

34 cu caru^e: 132 cu

cu cai.

face prin soseaua jude^eana T.Jiii-Vilcea,

circiumi

Rusul-d.-j.,

15

bivoli^e) si al celor mici

Locuitorii poseda:

impreuna cu trupurile: Gilma, Carabanul cu Boia, Lacurile cu Virful-Negrasului, formeaza

si

8 au diferite profesii.

gari,

stupi.

Pe^icu, iar la S.-E., cu cat. Sir-

plaiul Pelesul, jud. Prahova, care,

boi,

tauri,

de 1206 (149 porci, 1057 °0Dintre locuitori, 248 sunt plu-

cu

caru^e

man

Comunica^ia

Podurile, trup de padure, al statuluT, pendinte de com. Tesila,

27

vifei,

cu boi, 4 vite

sunt de 2300

Podurile, padure, in jud. Buzau, com. Grajdana, de 420 hect., impar|ite la mai mul^i proprietarT.

si

e de

iepe, 295

si

bivoli

filiala,

cu hramul Buna-Vestire.

351 vaci

mari

vitelor

833 (145 cai

improprietaru:!.

;

Ei poseda: 70 pluguri, 140 care

01,

Are o popula^iune de 430

can sunt

4,

scoala

1

;

pod.

1

Numarul

taretT.

Podurile, catun, in jud. Putna, com. Colacul, pi. Vrancea, situat pe malul drept al Putnei, pe un podis format de acest

Ulmi-Ornesti)

si

zalhana;

judetului

si la

kil.

40

Hosted by

kil.

pe

riul

de resedin^a

de a

plasei.

Google

:

POENARI

Are

de 620 lomixta

o populate

cuitori; 161 case; o ?coala

— 9°°

frecuentatS in 1899

cum se vede ia dosul unef Cea veche a

dupa

lemn

?i

icoane, fost

de

actuala s'a zidit din

te-

1560.

melie sub Episcopul

Neofit

$i

Alexandru Ghica-Voda. poseda:

Cind

52 bof, 43 vadf,

cai,

5

71 capre

112

?i

cam 500

fabrica

favorabil

Veniturile

O

izlaz

co-

E lor,

S.

nume, jud.

nah Tudor Preda da Episcopiei de Roman danie partea sa de raza?ie din satul Poenari. Acest sat forma inainte de 1886 o comuna.

Are o suprafa^a de 2560 de

50

hect.

familii,

tribuabili.

Locuitorii poseda

:

29 pluguri,

Poenari, subdivizie a catunului

man

Hale?ul, jud. Buzau, com. Tisaul.

282

;

vite

cornute, 53 cai, 345

:

18

$i

Poenari, cdtunas,

7

mod pe apa, de

1

Poenari, vechie numire a satului Homocea, jud. Tecuciu.

cintare£.

1

Poenari,

sat,

facind

parte

com.

MireT,

Arge?elul, jud. Mu?cel.

Strimba, Mirea,

udatS

$i

de

§i

Strimba.

Se margine^te cu comunele: Zatreni,

Gane?ti,

din

nume,

rur. cu acela?i

pi.

Ciorte?ti

$i

E Poenari,

Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Buhalni{a, situat pe maiul sting al sdtuc, in jud.

riuluT Bistri^a ?i

avind o popu-

late de 118 suflete.

Ghioroiul.

sat,

cu

232

locuitorl,

de

numai

neaza

pietri?

Buzatl,

Bisceni-d.-j.

gol.

?i

Culmi-

in Virful-Poenarilor.

Poenari, pi.

jud.

in cat.

deal,

jud.

in

Mu$cel,

Arge^eiul, com. Poenari, pe

care se afla vr'o 25

Locuitorif poseda 147 capete

Poenari,

Poenari, munte, com. Calvini,

vaile

Miculuf

Firfoloaia,

Motrul-d.-s.,

din^i, pi.

Meheal com.

in jud.

rur. Iupca.

fintinT.

biserica, servita

1

?i

ri-

stupi cu albine.

In catun sunt

Are

43

01,

brazdata dedealurile: ViiFirfoloaia, MiculuT,

in-

ce se face cunoscut, ca un mo-

§osea pune in comunica^ie

com. Poenari cu Ghioroiul spre

1591, Iulie 30,

?i,

de Petru Schiopul, Dom-

al

re$edin{a,

acela?f

cu o populate

preot

lei.

Aprilie 16 tarite

Gorj.

2 joagare

980

la

comunei cu

maton; 24

cu tot

cheltuelile

?i

munei se urea

se

decal. fuica.

Vatra satului cu are 1000 hect.

pi.

nul Moldovei, prin care ispisoa-

Poenari, catun de

81 care cu boT

01.

timpul e

Dimbovi^a,

sat, jud.

Ialomija, cat. com. Tatarai.

sau 200 suflete, din care 53 con-

sunt mo^neni. Ei

LocuitoriJ

Poenari,

de 4 1

coptf; o biserica, fondata,

la

POENARI

20

mai

dure, care se

hect.

pa-

nume^te

$i

Coasta-Ruginoasa.

vite.

jud. Arge?, pi. Lovi^tea, facind

parte

com.

din

Corbeni.

rur.

Aidf sunt ruinele palatului nesc, zidit

Dom-

de fepe$-Voda\ dupa

ce zidise cela^uia de la

com.

Prahova,

cu

biserica,

loan cu un preot

$i

o

biserica*

vechie, cu

hramul Adormirea, deservita de 1

preot

?i

1

cintare}:.

Poenari, vechie nutnire a catunulul Clinciul, jud.

Verne^ti.

Roman,

de

Buzau, com.

el,

pe

piriul

Chisali^a.

de 153

§i

la

Fodor lui in

raionul comu-

50

aril

se

cultiva

16

vie.

Poenari, proprietate a

statului,

3

pendinte de manastirea Rinca-

$i

ciovul, avind

pi-

Are o populate

familii,

m

deal,

nei Poenari, pi. Olte^ul-d.-j., jud.

pi.

com. Pince$ti, spre

aproape de varsarea riul

$i

sat, in jud.

S.-V. de satul Pince?ti

Arge?.

Poenari,

Vilcea, pe care

Siretul-d.-s.,

cln-

Poenari, sau Moara-din-Sili§te, sat, jud. Arges, pi. Topologul, pendinte de com, rur. Alimane^ti-Poenari. Are 418 locuitori

din

Crivina.

un

kil.

riul

pi.

hramul

tare{.

Este strabatut de

parte

hect.

Poenari,

Are o

facind

sat,

rur. Poenari-Apostoli, jud.

Capa-

{ineni.

Sf.

Poenari,

sau 692 suflete

p. loc

de

Poenari,

69 hect. 191 2 m. Tine de com.

cultura.

pi.

Arge$elul,

judeful

Mu?cel.

locuind in 180 case; o biserica

de lemn

$i

o ?coala prim, mixta,

frecuentata de 33 elevi. Locuitorii poseda

man

2492

vite

Poenari, fosta mosie a statului, jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com.

Pince?ti.

cornute.

Este legat cu ora$ul

Roman

Poenari, padure, supusa regimu-

prin ?osea. In jurul acestui sat

lui silvic, jud.

sunt paduri foarte intinse.

ge?elul,

De vechimea

acestui

sat

a-

mintesc ispisoacele de la 1589,

Mu?cel,

com. Poenari,

pi.

Ar-

in intin-

dere aproximativa de300 hect.

Se invecine?te

Hosted by

la

N.

cu

lo-

Google

2

:

POENARI cuitoriT si statul; la S., cu pro-

statului;

prieta^ile

com. Jugurul

cu locu-

la V.,

si

cu

E.,

la

jud. Prahova, pi. Crivina, situata

Poeriari-Grosul, sau' SchitulGrosul, catun, pendinte de com.

Ialomi^a,

Grosul, plasa Marginea, jude^ul

Poenari-Burchi, com. pe loc

20

la

rile locuitorilor.

ses, linga

Siretul-d.-s.,

1641 hect. Este cea ma! intinsa padurile

toate

dintre

statulu!

din jud. Roman.

si la

nelocuit, proprietate a d-lu!

de

250

vr'o

E

an!.

pe malul

situata

covul-Sec, la 23 jude^ului

Dateaza

Crivina.

pi.

de capitala de rese-

kil.

la 8

si

riulu! Cri-

kil.

Podul-Valeni,

suceni, pi. Marginea, jud. Vlasca.

Poenari-Burchi

si

de 1359 234 contribua-

avind o populate

lo-

Se compune din Poenari

-

Gorgani, avind

de 849

170

scoala mixta; 2

1

una

si

seda

155

cu

vac!,

data

la

180,

pe

Burchi, Podul-

bo!,

275

cai,

Comerciul se exercita

187 si

o!

Veniturile

si

de clucerul Raducanu Clinceanu; ambele sunt deservite de 1 preot. Locuitori! se ocup& parte cu

sunt de 3700

agricultura, parte cu chirigeria,

gara

propriet&rit la 1864

1889,

pe

mosia

im-

parte la

si

statulu!

Gor-

com.

si

cai,

20 !epe,

183 bo!, 83 vac!, 2 capre, 605

48 pore!. Toata comuna, cu

Prahova

rur.

merge

si

izlaz

mint de munca, are 508 Comerciul se exercita

muna de

pa-

hect. in co-

de 4890,60 le!, iar tuelT, de 2890,24 le!.

turi

singur

drum

care merge spre

gara

comunele Crivina :

e

si

sat, facind par-

cu acelas! nume,

al

27

elev!

zalhana.

1

vitelor

celor mic!,

mar! e de 142

de 237.

Poenari

-

Mo^teni,

sat,

facind pi.

riulu 1

aci

com.

Sabarul, peste care e

un pod

statator.

Aci este

resedinta primarieT.

Mosneni! au capatat pSmint

rur.

Sabarul, jud. Ilfov.

urraa faptelor vitejest! contra

vrajmasilor Tare!,

si

cu deose-

bire in contra Turcilor. Mosiile

de Domni! pSminten! de pe acele timpuri. Acest catun se crede ca ar exista de ma! mult de 400 an!.

li

s'au daruit

Se intinde pe o suprafa^a de

76 hect. Proprieta-

130 hect., cu o populate de 246

locuitori!,

laz,

24 hect.

(8

hect.

iz-

locuitori.

Comerciul se face de

3 hect. padure). Locuitori!

cultiva 73 hect. (3 izlaz).

Num&rul si

;

scoala

D-l G. Fiorescu are 35 hect.

rul cultiva

Crivina

o

;

Sabarul, jud. Ilfov, situat la V.

cuitori.

la chel-

Gorgota.

2 cint&re{!

eleve

3

Sf.

parte din com. rur. Poenari,

Se intinde pe o suprafa^a de 1 1 cu o populate de 221 lo-

si

com.

hramul

deservita de 2

la

hect.,

la veni-

in

si

Pavel,

de Bucuresti, pe {annul sting

sat, facind parte din

3 circiumari.

Budgetul comune! e

si

si

hect. pentru

la

Poenari-Florescu (Trestieni), pi.

(25

le!.

Crivina, jud. Prahova.

Poenari,

01,

5

biserica, cu

Numarul

in

E! poseda: 158

si

preo{!

com.

gota.

Un

Are o Petre

cheltuelile

Poenari-Burchi, pi.

hect.

izlaz.

si

Crivina.

te din

65 hect. Pro-

50 hect. padure).

si

Locuitori! rezerva

al

s'au

locuitori!,

si

hect. izlaz

com.

parte cu rotaria. Parte din locuitori

de

D. Poen&rescu are 400

D-l hect.

in

singura sosea ce incepe de limita jud.

suprafa^a"

mixta, frecuentata de

Poenari-Burchi trece o

Prin

Sa-

pi.

locuitori.

de 7 circiumari.

si re-

parata la anul 1852

-

74 taur!, 590 capre 166 pore!.

si

a

Nicolae, fon-

Sf.

anul 7252 (1744)

:

Se intinde pe o

Cojocareanca. E! po-

bise-

si

numar de

parte

465 hect., cu o populate de 252

prietary cultiva 325

mosiile Poenari si

nului, fondata la anul 1820,

frecuentata

s'au improprietarit la 1864,

Valeni

hramul Adormirea Maice! Dom-

sat, facind

barul, jud. Ilfov.

o scoala, in-

;

si

copi!.

case.

in Poenari-Apostoli,

doua, cu hramul

1870

in

fiin^ata

Locuitori!, in

popula^iune

o

locuitori cu

Are rici,

3

Poenari

Apostoli,

biseric!,

Podeni-Valeni

cat.

catune

Poenari-Ienu^a,

din com. rur. Poenari,

una in Poenari-Burchi, cu hramul Adormirea, fondata la 1888 de preotul Barbu Manea si a doua in Are: doua

de 45

din^a plase!.

V.

Christopolu, situat in com. Ra-

bili.

Prahova,

Poenari-Grosul, trup de mosie

Se compune din doua catune:

cuitori, din care

Poenari- Apostoli, com. rur., jud.

Vlasca.

resedin^a pla^ei.

1500 hect.

de

intindere

Pincesti, in

riul

de Se intinde pe o suprafa^a de

in

statului,

in

rur.,

de capitala jud.

kil.

15 kil.

Poenari, pddure a jud. Roman, pi com.

POBNARI-MOSTENI

21

vitelor

al celor mic!,

mar! e de 126

de 254.

2

cir-

ciumari.

si

mar! e de 137

Numarul

vitelor

al celor

mic! de 212.

Hosted by

Google

P0ENARI-PLETAR1

Poenari-Pletari, catun, ?i

pe?ti, pi.

Budgetul com. e

la

venituri

Znagovul, jud. Ufov.

munica^ie: spre V. cu com. Poe-

sat, facind par-

rur.

cu com. Ti-

Spre E. trece calea ferata Bu-

nari-Burchi

cure$ti-Ploe$ti.

gane?ti; la N., cu com. Poenari-

Se intinde pe o suprafa^a de 617 hect., cu o populatie de 186

Apostoli

Brezoianu

locuitori. D-l C.

473 hect.

§i

are

144 hect.

locuitorii,

Proprietarul cultiva 125 hect.

(5

200

hect. sterpe, 143 hect. izlaz,

la E.,

;

la S.,

?i

cu com. Bal-

446

sari,

al celor

10 arma-

iepe,

$i

293 vaci

boi,

12 tauri, 20 ?i

mari e de

vitelor

881 (100 cai

hangir.

Poenari-Vul-

com.

din

5

de 3222 lei, 61 bani $i la cheltueli de 2702 lei, 24 ban!. §osele comunale o pun in co-

Poenari-Polizu, te

lo-

case.

1 1

Numarul

Comerciul se exercita aci de

com.

al

Cane^ti, jud. Buzau, cu 50 cuitori

POENARU-BORDEA

22

bivollf

?i vi^ei,

bivoli^e)

$i

de 612

mici,

(107

168 porci, 337 01). Locuitoriif poseda: 89 pluguri:

capre,

83 cu bo!

6 cucai; 210 care

?i

caru^e: 169 cu boi

$i

$i

41 cu

cai.

Locuitorii improprietari^i sunt

teni.

de la V. de riul Ialomi£a, care face mai multe zigzaguri si de Valea-Manasiei. tot lungul sau,

In

spre

E., e

udata*

1 53 ?i neimproprietari^i mai sunt 206.

Comerciul se face de 13 ciumari

cir-

2 hangii.

$i

hect. padure). Locuitorii cultiva

totterenul, afara de vr'o 7 hect,

can ramin sterpe.

si

hangiu.

1

de 109

e

de 189.

al celor mici,

13 loturi

in

scoasa

si

in

vin-

conform legel pentru

zare,

Numarul vitelor man si

cir-

a.

Muscel, impar^ita

statuluT, jud.

Comerciul se face de 2 ciumari

Poenari -Rincaciovul, mosie

in-

Poenari- Vulpe^ti (Vulpache), parte din com. rur.

sat, facind

cu acela?! nume,

rur., in jud.

Prahova,

cam pe

na. S'a format

de Ralea Poenarul,

Crivi-

pi.

la

1808

fostul

pro-

E

pe malul sting

situata

22

riului Talomi^a, la

pitala jud.

la

§i

12

kil.

din Ianuarie 1890.

tremitatea

kil.

la

rea Radu-Voda, la

la

1886

lescu, Poenari-Polizu

La

o

si

funiilor

comune sunt

Ti-

s'au dat

li

47

vaci, 51

7

368

Gheorghe

hect. din mosia D-luT

Andreescu. Ei poseda capre, 368 oi

160

calf,

bivoli,

10

:

145 porcT; 78

stupi cu albine.

In

raionul

cu aburi.

D-nii G. Bedros, C. Brezoianu

mo$tenitorii D. H. Vasile au

3753 hect.

com. e o moar&

cultiva

318

552

izlaz,

tarul cultiva 2 10 hect. (24 sterpe,

74

2

izlaz,

Locuitorii

300 padure).

vie,

cultiva

Are

4

Budgetul comunei e

Poenari

hect. vie

si

la veni-

iar lacheltueli,

;

1

$i

;

301

?i

hangiu.

1

Numarul

mari e de

vitelor

al celor mici,

de 128.

Poenarilor (Valea-), vore^te de la E. de

vale, cat.

$i

se

iz-

Gra-

varsa

pe malul sting,

dupa ce uda com. Schitul-Gole$ti,

plasa Riurile.

lei.

2 biserici (la -

Niculescu)

;

Movila 1

mixta;

1

moara cu apa;

le$teu

1

pod.

;

terenul,

moara cu apa 1 hepod 1 ?coala mixta\ Comerciul se face de 2 cir1

;

date, jud. Muscel,

Are

tot

afara de 24 hect. sterpe.

in Riul-Tirgului,

lei,

hect.

240 hect. Proprie-

locuitorii,

tot terenul.

de 5292

610

D-l G. Bedros are ?i

2825 pSdure). Locuitorii cultiva

de 5257

este

724 hect.

locuitorii,

$i

Proprietary

turi

calea

Aci

Se intinde pe o suprafa^a de 850 hect., cu o populate de

ciumari

4477 hect. si

trece

re$edin^a primariei.

le?teu

Se intinde pe o suprafa{& de

(54 sterpe,

Locuitorii s'au improprietarit

si

lo-

frecuentata

tetu topit.

case

10 bordeie. Mare parte din

gani lingurari.

;

E.

ferata Bucure?ti-Ploe$ti.

Cio-

Poenari-

$i

locuind in 323

suflete,

cuitorii acestei

maf ocupa cu facerea

iepe,

:

Poenari -Nicu-

Movila,

re-

lo-

spre jud.

jude^ului

561 locuitori.

bi-

de

12

de

kil.

Se compune din satele

1865 de Iancu

se

cind

35

de

de 54 bae^T $i 15 fete. Pe linga. agricultura, locuitorii

1864,

N. de Bucuresti, linga padu-

canari,

Gheorghe Andreescu, deservita de un preot; o scoala mixta,

la

rur.,

jud. Ilfov, pi. Znagovului, situata

si

infiintata in

com.

ca-

150 contribua-

locuind in 160 case

fondata

Vulpe^ti,

Vulpesti, cu o populate de 1454

cuitori, din care

serica,

-

de

Are o populate de 774 bili,

Poenari

al

?edinta plaseT.

Bu-

curesti, linga lacul Zorila, la ex-

Bucuresti.

prietar al acestei mosil.

de

strainareabunurilor statului, inca

Dimbovi^a.

Poenari-Rali, sau Glrliciul, com.

Znagovului,

pi.

jud. Ilfov, situat la N.

$i

?coal& 1

he-

Poenaru-Bordea,

sat,

in jud.

Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-

dinte de com. Perie^i, situat pe

{annul sting

Hosted by

al riului

Ialomi^a,

Google

5

POENARU-NICULESCU

spre E.

al&turat

?i

decal.

Locuitorii posed&:

Proprietarul mo$iei aconstruit

un solid

aci local de $coala, cu care a cheltuit suma de ioooo

Casa proprietarului mo^iei

este o frumoasa construcjiune,

de

inconjurata

in stil elve^ian,

frumoasa gradina. sat, facind

parte din com. rur. Poenari-Vul

Znagovul, jud.

pe$ti, pi.

Ilfov.

de Vulpe?tt, pe valea Nedei. Spre E. trece casituat la S.

115 hect., proprietatea locuito-

cu o populate de 178

Are o

Adormirea, deservitS de fi

loc.

hramul

cu

biserica,

preol

1

pu^in

E., iar

cir-

1

man

vitelor

de

e

de

ai celor mici,

$i

de

Poenarei, com.

Mu$-

30

la

kil.

spre V. de Cimpulung. Drumul e ?oseluit

trece

$i

prin

Doamna. Pe

moara

1

$i

al

pe Dealul-Poenareilor, in partea de V. ariului Doamna $i la 1 kil. de mal. Se margine$te la N. cu com. $i

cu com. Stane§ti;

la S.,

;

cu Com. Corb^ori

la E.,

la

$i

care

lo-

Are o populate de 336 locuind in 65 case

serica, deservita 1

dascal

;

de

o $coala

cuentata de 40

1

su-

o

bi-

preot

$i

;

mixta,

fre-

man

in

comuna

sunt:

d-na Alexandrina Ple?oianu d-1 Gr.

Pe

?i

Poenareanu.

teritoriul

comunale

comunei sunt $i

al riului

$0-

pe

£ar-

Doamna,

este

la E.,

$oseaua jude^eana care vine de la Pite^ti

cerea bilelor

mun^i duri

$i

?i

bu^tenilor

$i

pe carl

'I

$i^a

pe can

?i

adudin

este situata iul

com. Poenarei, pla

le

vind

Poe-

satele:

numit

Valea-Caselor sau Poe-

$i

jescu,

Poenejti

-

Stra-

Poene^ti - Slobozia

-

Stra-

jescului (Hir^overti) cului,

?i

Iazul-Dra-

pe o suprafa^a

de 3446

hect., din care ?i

543 hect. padure

2102 hect. ima$

finat,

810

hect.,

28 hect.

Are milii, rici,

cultura, iar

ale

cu

locuitorilor,

vie.

o populate

de 359

sau 1273 suflete

?i

Vite

:

01,

o $coala

;

4

fa-

2 bise-

;

deservite de 2 preo^i

cint&re^i

841

de

loc

ale proprieta^ei

$i

3

o moara cu

;

circiumi.

315 vite marl cornute, 3 capre, 101 cai?ii57

rim^tori.

la

Budgetul com. e de 3127 lei venituri $i de 3041 lei, 91

bani, la cheltueli.

Locuitorii poseda: 63 pluguri, 89 care cu boi %\ 7 caru^e cu cai. Prin marginea de E. a comunei,

trece piriul Racova.

ritoriul

sunt

ei

Pe

mo vile

trei

mate din timpuri vechi de ?an{uri.

$i

te-

for-

urme

Poenel (Dealul-). V.

Raze$i.

Poene^ti

-

Manastirei,

partea de S. a com.

Nuc^ora, jud. Muscel. Poienei

sat,

in

Poene^ti,

pi.

Racova, jud. Vasluiu; situat

pe

culmea dealului cu acela?i

nume, pe o suprafa^a de 121

(Dealul-).

343 hect. padure, 372 hect. loc de cultura, fina^, ima$ ale statului, iar 500 hect. ale hect., din care

Poenei (Fundul-). V.

Poienei

Poenele. $i

A

se cauta acest

compusele

lui la

nume

Poienele.

locuitorilor.

Are o populate de

128

sau 659 suflete.

familii,

Acest sat a manastirea

preface in scin-

in ora^ele Pite^ti, Craiova, etc.

din

Poene^ti-Ghigai. Vezi Poene?ti-

Poenareilor (Dealul-), deal, la 1 kil. de riul Doamna, pe care

Locuitorii se ocupa cu agricultura, cre$terea vitelor,

formata

piriului

spre Nuc?oara.

(Fundul-).

elevi.

pe valea

ne?ti Manastirei, Poene?ti-Raze$i

de 22

pe mo-

Mihalache Rucareanu.

Proprietan

E

$i

de Punge^ti, re$edin^a

pla$ei, situata

riul

V., cu jud. Arge?.

flete,

kil.

vapori

de lemn, peste

cuitorilor mo^neni, afara

mul drept

Corbi

piua,

cu Corb^ori. Mo$ia e a

Berevoe^ti-Ungureni.

Doamna

1

4 herastrae,

Doamna, leaga comuna Poena-

comu-

situata pe malul drept

riu

taie bu^teni.

sele

E

acest

sunt in raionul comunei,

nele Corb?ori, Stane^ti, Slanicul,

riuluT

stra-

in riul

carl s'au improprietarit

118.

jud.

rur.,

Nuc?oara,

V. spre E. o

Dracului, care se varsa

?ia d-lui

cel, plaiul

la

ricei $i

rei

Numarul 130

sat

prin apropiere sunt ograzi

Un pod

Comerciul se face de

prin

Atit

stejar.

de pruni, men, nuci, cire?i, etc. Budgetul comunei e la venituri $i la cheltueli de 598,50 let. Riul Doamna uda com. la

2 cint&re^i.

ciumar.

kil.

19

ne$ti-lui-Ghig&,

mesteacani,

fagi,

:

Se intinde pe o suprafa^a de

21

compusa din

123 porci,

cai,

bate vaile Moarei, Cirstei, Bise-

lea ferata Bucure?ti-Ploe?ti.

rilor,

146 vacT,

de ora?ul Vasluiu

la la

Racova.

$i

Poenaru-Niculescu,

2500

la

653 01. comunei imprejurul De jur sunt livezT, dealuri, ma! cu seama la S. $i S.-V., ?i o padure

86 boi, 75

cit ?i

E

dau p&na de ^uica pe an.

Prunele

de satul Pe-

rie{i.

lei.

poenesti-mAnAstire!

23

Poene§ti, com. rur., in partea de S. a pi. Racova, jud. Vasluiu,

fost

pendinte de

Flore?ti,

Tutova, de unde

?i

din jud.

numele

lui,

de Poene^ti-Manastirei.

Hosted by

Google

;,

poenesti-mAnXstirei

Are o i

preot

lnfiin^ata

de 35 Vite

i

eclesiarh

in

i88r,

elevl;

o scoala,

;

frecuentata

circiuma.

i

450

:

deservita de

biserica,

si

50 cai

01,

si

62

Poene^ti-Strajescului, sat, in partea de N.-V. a com. Poenesti, pi. Racova, jud. Vasluiu, cu o suprafa^a de 7 15 hect., din care 14 hect. padure si 529 hect. loc de cultura,

rimatori.

Locuitorii poseda: 30 pluguri,

66 care cu

4 caru^e cu cai;

boi,

finaj:

Are o populate de 54

Poene^ti-Manastirei,

deal,

cu

situat satul

nume, com. Poenesti,

pe

Raco-

Locuitorii poseda: 10 pluguri,

care cu boi,

15

200

va, jud. Vasluiu.

man

vite

S3 rimatori

Poenesti - Raze^i (Poene§tiGhigai sau Valea-Caselor), Vasluiu,

sat, jud.

com. Poenesti, de-a

si

Poenesti-Stra-

dreapta

Racova. Se intinde pe o supra-

de 743 hect. din carl 143 hect. padure, 572 hect. loc de cultura, fina^, imas ale proprie-

Are o populate de 16

familii,

sau jj suflete. Este resedin^a comunei. Are

60

moara cu vapori. 01,

6 cai

man

Locuitorii poseda si

Poeni. V.

cornute,

de N.-V. a comunei Poenesti, Racova, jud. Vasluiu, situat pe malul sting al piriului Raco va, pe o suprafa^a de 772 hect din care 42 hect. padure si 630 pi.

Pogana,

in jud.

sat,

Tude

pi.

si

tova, com, Bogesti, spre S. satul Bogesti

m

si

apropiere de

Are o populate de 345

{eana

si

Birlad-Bacau,

legindu-se

punct cu soseaua

si

pi.

Pereschivul.

sat,

parte din

facind

rur. Dumitresti, pi. Oltul

jud.

d.-j.,

^iune de 1000 locuitori

si

2 bi-

de lemn, din care una

serici

Locuitorii poseda

:

1

Poganul, deal man,

in jud.

inalt,

pi. Siretul-d.-s.,

cu cai

boi, 2 caru^e

cornute,

88

Pogaceni, a

6 pluguri,

24 rimatori; 90

cu albine.

dealuluiMovila-PescaruluT. Poala satului, e

udata de

formeaza

un

01,

piriul Isaia si

singur

de

trup

mosie.

Are o populate de sau 602

milii,

160

fa-

suflete,

din care

2

biserici,

contribuabili

;

a doua in

1890,

2 preo^i

2 cintare^i.

si

si

de

deservite

Locuitorii poseda 346 1 fe hect.

impro-

1430 hect. cimp padure de plop

tarul mosiei,

57V2 hect.

Proprietatea

rachit&.

Veniturile

mosiei

Vite

1500

1

:

cheltuelile

si

sunt de 2500

si

si

e

Ro-

com. Gin-

satul

sat, in

160 vite mari cornute, si

90

porci.

parte din

facind

sat,

com.

Corbasca, jud.

situat

pe

deal,

N. a com.,

la

4

in kil.

Tecuciu,

Gin

paduri.

jud. Falciu, asezat

nume,

de 35

suflete.

cu

pi.

Mijlocul,

pe valea cu o

populate

730 m. de

resedin^a com.

Are o populate de milii,

17

fa-

sau 69 suflete, locuind in

15 case.

N. de

si

pe linga

sat,

toate

dealuri.

La

biserica, e

hotarul jud. Bacau. Locuitorii sunt vechi

Parte din

ei

au fost

ai

razesi.

schitu-

din acest sat.

Pogle^ul, fost in satul

schit de calugarl,

cu acelasi nume, jud.

Tecuciu, astazJ biserica de mir. Biserica, situata pe deal, este de lemn, frumos facuta si bine

stupi

Pogane§ti, com,

de

partea

partea de N.

com. Urdesti,

acelasi

com.

lei.

65 cai

01,

Pogle^ul,

lui

sau 231 suflete; 2 circiumi.

man

suprafa^a de 34V2 hect. si care se afla situat pe coasta de E. a

Satul e inconjurat din

ale locuitorilor.

25 familii,

formata

parole de paduri

Este acoperit cu

cai,

satul

pe o

ruinata.

di^i.

120 vite

numai din

Are o popula-

Olt.

100 hect.

24

E

Poganesti, ce se intinde

veci-

nala Tutova, care vine din

spre S.-E. de

6 care cu

Prutul.

lo-

93 case. Prin sat trece soseaua jude-

cuitori

di^i,

Are o populate de

jud.

a d-lui Dimitrie Castroian.

Birlad.

hect. loc^de cultura, fina{, imas iar

riul

a

prietarire din 1864; iar proprie-

com. lui (Hir^oveni), sat, in partea

margineste spre rasarit cu

E.

pamint, dupa legea de

Poieni^ele.

nh:a,

Poganul,

Poene^ti-Slobozia-Strajescu -

Se

no

7 pluguri

:

Falciu.

Poenija, Poeni^ele. Vezi Poie-

Corodul

8 care cu boi.

ale proprieta^ei,

01,

cai.

Poieni.

in acest

18 rimatori.

si

20

S. a pi. Podoleni si in par-

din care una facuta la 18 12

28 hect. ale locuitorilor

Vite: 85 vite

cornute, 233

si

de

tea de

caru^a. cu cai;

piriului

fa^a

o

1

Racova,

pi.

intre satele: Poe-

nesti-ManastireT jesculuT,

fami-

sau 206 suflete; o biserica;

o circiuma.

acelasi

pi.

lo

cuitorilor.

lii,

ta^if, iar

imas ale pro-

si

172 hect. ale

prieta^ei, iar

72 stupi.

care e

POGLETUL

24

rur.,

in

partea

conservata.

Dupa

Hosted by

o inscrip^ie ce

Google

;

POGLEfUL

POIANA

25

vede anul 1774. Sezice ca e facuta de Constantin Bals, care

munala Pogoanele-Padina prin Caldaresti, afara de alte drumun naturale, dintre care mai

soane.

mult timp proprietarul

insemnatesteAlbesti-Pogoanele.

7475

se ana in altar, pe o icoana, se

a

fost

'

Vite:

mosie!.

La

1880, s'a mai reparat pu-

\m, cu spesele locuitorilor.

66S

Pogle^ul, trup de mosie, al statului, com. Corbasca, jud. Tecuciu.

Pogle^ul, piriu, curgind in parte pe limita jud. Bacau spre TePancesti

lui

mobile

(jud.

stinga

ma! jos de Galasesti

Siretului,

Meserias! sunt

(jud. Bacau).

neran, 2

cojocari,

6 brutar!

si

boiangii,

3

comunei este la

1853 urmatoarele imprejurari: Cos-

m

tea Musceleanul, proprietarul in-

Caragelele

mosii

tinselor

cu

la clacasii

pog. loc, pe

mijloace sa

care

sau

vinda cite

5

constru-

case de locuin^a

teni), com, rur., in jud. Buzau,

iasca

si

in

cam

curind se stabiiesc aci 370

fa-

40

la

centrul

in

Cimpului,

pi.

de orasul Buzau.

kil.

mitele sale sunt: la N.,

hotarul

S.,

mosie!

Li-

V.

si

Caragelele,

iar la E., hotarul mosiei Calda-

soroaie

E

mo-

indicat prin san^uri,

resti,

si

drumuri.

formata din

cat.

Pogoanele,

avind o populate de 4200

lo-

cuiton. scoala mixta, frecuen-

de 260

condusa de

elevi,

pun inceputul

car!

milii,

Pogonari

lui

im-

le da nimic pogoane prime, prin

proprietarip, nu insa cele

5

diviziuni

si

subdiviziun! la

fii

avind

si

pu-

teren agricol. Locuitorii, prin

harnicia lor, au ajuns a tre ce!

fi

prin-

ma! avu^i sateni Buzoeni.

—

4 invajatori (1899 1900); 2 bisericl, deservite de 5 preo^i, 2 cintarep

si

drala e cea

2 paraclisen. Cate-

cu hramul

Ador-

Tintesti, jud. cuitori

si

al

cat,,

com.

Buzau, cu 450

si

Suprafata com. e de 930 hect.,

avind

2 hect. Terenul

e

si

Tutova,

tirguri anuale:

spre S.-V. de Birlad

(pe malul sting).

si

Satul formeaza

si

Tutova

20

Ca! de comunica^ie sunt soseaua vecinala Meteleul-Cilibia :

soseaua

64715. Marele Dictionar Geografic.

co-

ca-

Belcesti,

Polocinul-d.-s.

Polocinul-d.-j.,

avind o popu-

Vol.

case.

Are 2 moara cu

biserici;

aburi.

o

si

partea

in

al Jijie!,

dea-

sesul

de N.-E. a com. Comindaresti, pi. Jijia,-

jud. Botosani, cu o su-

prafata de 896 hect. pamint al

Mosia se

locuitorilor razes!.

in-

tinde, din Jijia spre Prut, peste

ma! multe dealur!

si

pana

vai,

Drumul-Furilor.

in

Are o populate de 30 sati

130

suflete, din car!

famili!,

28 con-

tribuabili, locuind in

34 case; 1 biserica, reparata la 1848 de locuitor! razes!, deservite de 1 eclesiarh.

Vite: 77 bo!

1002 o!

si

vac!,

22

ca!,

30 pore!. Locuitorii poseda si 60 stup! cu aibine. In sat, pe ses, aproape de riul Jijia

si

se afla instalata de la 1886

de

al

2-lea ordin.

tele, situata

tulu!

in jud. pi.

Neam^u,

Piatra-Mun-

pe cuprinderea

sa-

Gindaoani.

Poiana, com. Jiul-d.-s.,

comuna cu

150 contribuabili, locuind in 175

si

tarmul sting

pe

si

in apro-

26 Octombrie.

15

prin Pogoanele

in

late de 612 locuitori, din car!

lie,

si

si

sat,

Iu-

23 Aprilie, 21 Maiu,

August

9 Mar-

si

Pereschivul,

piere de dinsul, pe piriul

tunele:

Are 6

rur, pi.

vie

?es

fertil.

tie,

pe coasta

Pogorul, padure,

90 case.

Pogone§ti, com, jud.

ocupate de locuin^e, cu loc de

cam

sat,

Pogoresti

com. Cracaoani,

In com. sunt 39 circiurm

aratura imprejur,

lulu!

lo-

mirea-MaiceT-Domnului. 2 mori cu aburi.

com.

Horincea.

pi.

o sta^iune meteorologica

Pogoanele-MicI,

parti-

culars, in jud. Covurluiu,

nepop, sunt ocupate mai mult cu locurile de case,

com.

Horincea.

pi.

Pogone§ti-Mici, padure

satu-

apo! Pogoanele.

si

Legea din 1864, gasindu-i

{in

Are o tata*

si

Rogojeni,

Pogore^ti, s'a fondat

parti-

culara, in jud. Covurluiu,

de

lei.

Comuna

de

e

Pogone§ti-Mari, padure

Rogojeni,

2 zidari.

Budgetul

com.

al

26 ban!.

le!,

5

10 cismari, 8

Tuguiatul, a inceput sa

Pogoanele (Tuguiatul-Pamin-

01,

4 lemnan,

:

rotari, 7 croitori,

14650

cal,

5200

1105 pore!.

si

Budgetul anul

vac!,

12 14

bivoli,

capre, 7 asin!

statu-

Corbasca

si

Tecuciu). Se scurge pe

6

vifei,

11 20

boi,

538 lepe, 152 minji, 15

cuciu, despar^ind

1674

Comerciul se face de 9 per-

scoala; o

si

la

13

la kil.

rtir,,

48 de

jud. Dolj, pi.

kil.

de Craiova

Filiasi,

resedin^a

subprefecturei.

Se compune din patru catune: pe locul ses, PoianaValea-Gilortului; numit d.-s., situata pe costisa dealuCimpul-Mare catulu!, numit nul Cocorova situat pe girla Poiana-d.-j., situata

;

V

Hosted by

Google

:

;

POIANA Cocorova;

Bulbuceni,

catunul

Se invecineste

la

N. cu com.

$ipotuI, din jud. Gorj, la S. cu Floresti,

V. cu

la

desparte

se

care

direc^iunea N.-E.,

in

trecind riul Gilortul

terminin-

si

du-se in dealul Icleanul.

Limita

de E. este

liniei

mats de dealul cepe de

la

for-

Icleanul, care in-

hotar (Gorj)

si

se

intinde intre com. Capreni, Stoina, §ipotul

Limita

Lainicul

for-

pe costisa luT, pas-

com. cu

catunul Cocorova nele Poiana-d.-s.

acci-

dentat, avind dealuri, vai,

Icleanul

po-

Dealurile sunt

movile.

o ramura a acestuia

si

ce vine prin catunul Bulbuceni, prin Poiana-d.-s., pana in fata

si

formind

Cocorova,

cat.

ast-fel

este dealul Chera, cu

o inah:ime de 500 metri, ful

si

in vir-

caruia se afla o movila nu-

mita

:

Cula-Nem^ilor, sau Strea-

ja-Inalta, ce se zice ca era

de supraveghiare

punct

intre valea Gi-

lortului si valea Jiului.

Se gaseste

in

si

locuind in

flete,

biserici:

din caramida

comuna

o sin-

gura colina, numita Cimpul-Mare.

case

su;

5

1

;

in Poiana-d.-j.,

de caramida, insa ruinata;

tot 1

315

Cocorova, facuta de birne

in

2 in Bulbuceni, de lemn, de-

re^i

de 2 preo^i

si

deschisa de decedatul

iana-d.-j.,

Poenarul, frecuentata de 68 copii

;

comuna

In

vechi,

ruinele

unde

se

si

gasesc niste

can se cred a

palatului

e

marelui

fi

o fintina numita Fin-

Dupa

legea rurala din

1864

goaza

si

este

de

fine^a,

2500

este

udata de

in

izlaz si 41 35

intindere

padure.

de

85 V2

hect., apar^in mosnenilor.

Ro-

Livezi de pruni sunt in intin-

riul

dere de 73 1 J2 hect. Se gasesc cariere de piatra

figanca.

Comuna

ses,

rur.

jud.

sat,

si

numit Poiana,

la

86

la

E. cu com.

kil.

spre

S.-V. de Craiova.

Se invecineste Tunari la

la V.,

;

com.

S. cu

cu com. Calafat

com. Maglavitul

N., cu

la

si

la

Are forma

Desa.

N.

la S.

Limitele sunt toate

Hnii fara ondulatiuni.

Pe

teritoriul

multe tt

com. se gasesc apa mi-

bait! carl con^in

mult cautata. Printre

erala,

Balta-Dolana

spre

;

se afla Balta-Barba-Alba

a-

S.,

si

Balta-

In jurul satului se vad

mine

SirbuluT.

Popula^ia com., in maioritate

Bulgari

sunt 264 improprietari^T.

Viile

Vai sunt: Bulbuceni, Lainicul,

com.

Dolj, pi. Cimpul, situata pe loc

vechi.

lei.

10320 pogoane, din can 3000 pogoane arabile, 367

Maila^elul, Valea- Gardului,

Poiana,

2969

vii,

izlazuri.

iana-d.-s.

Floricel,

:

Gorj, sunt acoperite

servesc de

Cocoro-

si

Vite 484 vite man cornute, 49 caT si 216 01. Budgetul com. e la venituri de 3203 lei, si la cheltueli, de

cu padurl,

tufisuri ce

kil.

/2

cestea sunt: Balta-Chiriac, Balta-

lurilor din

si

lunga

e

si

tina-Rece.

Suprafata teritoriului comunal

munca

leaga

cale

alta

va sunt unite prin drumuri comunale cu cat. de resedinta Po-

pro-

Barbu Craiovescu,

Dealurile, prelungiri ale dea-

pruni, locuri de

4

unul dreptunghiu prelungit de

7 circiumi.

ziduri

x

o

si

stasia Gilortul

Catunele Bulbuceni

cinta-

5

o scoala mixta in cat. Po-

;

cat.

din Po-

comunala leaga Coco-

kil.,

7

de

printrecatud.-j.

parte

in Poiana-d.-s., facuta

1

prietar Banul

valea Bulbuceni.

La V.

si

o

si

spre E.-V., cu o lungime in com.

de

spre E., apoi spre V., pe linga

2

Bulbuceni cu Poiana-d.-j.,

curge pe valea Bulbuceni,

intiiu

,

/

pe o lungime de

cale si

dreptul moarei. Girla Cocorova

servite

si

in

1

la

cu indreptarea S.-N.

kil.,

O

N.-S.

comunei este

Poiana-d.-j. iana-d.-s.,

Are un vad

Gilort,

la

Calea jude^eana strabate

rova

direc^ia N.-S.

mori.

3

de comuna.

kil.

linga poalele dealului Chera, cu

si

dise

Bulbuceni.

si

ce se opreste

prin partea seasa de la V., pe

trind in tot lungul sau direc^ia

Terenul

pira-

com.

in

Prin com. trece o cale ferata

saii,

Are o populate de 1708

de V. este

mats de dealul Chera, ce pleaca de la hotarul com. Valea-CiineluT, merge mai intiiu pe culmea dealuluT, apoi

care se varsa in Gi-

Cursul GilortuluT strabatecom.

Poiana.

si

liniei

si

se incarca pe dreapta cu

liniei

merge

si

Bulbuceni.

Se mat gasesc

riul

Riul Cocorova, la rindul

d.-s.

iele

de N. pleaca din dealului Chera, despre V.

Limita

in dealul Maila^elului si in dealul

Cocorova, ce izvoreste din valea lort in dreptul catunului Poiana-

Icleanul.

virful

Poiana. Primeste in stinga

com. dealul

prin

de com.

Maila^elul

Amaradia, de

pi.

S.

la

com.

Branesti (Gorj), la E. cu Stoina, din

ce se varsa. in Jiu la

Gilortul,

com. fintareni,

situat pe valea Bulbuceni.

com.

POIANA

26

Sirbi, e

si

de 7734

su-

locuind in 1900 case.

flete,

Are doua :

biserici

:

una vech ie

facuta de locuitori; a doua, cu

hramul

Sf.

Voevozi, fondata de

catreprincipeleMilos Obrenovici, deservite de un preot tare{

;

Vite: 950 vite

186

01

si

un

cin-

o scoala mixta.

si

Hosted by

man

cornute,

41 rimaton.

Google

—

:

POIANA

POIANA

27

Dupa. legea rurala

din 1864

sunt 960 impaminteniti.

pe partea dreapta a

Suprafa^a teritoriului comunal

riului Ialo-

Larga

com.

mi^a, intre

Al-

si

fa esti.

Pavel P. Bratasanu, 76 locuitori,

cu 300 hect.

In cat.

Calinesti,

mare proprietar e statul, care poseda mosia numit& Gilmeeie, pe care sunt improprietaripf dupa

este de 7000 hect., din cari pamint arabil SOOO hect., lacuri si loc sterp 500 hect., vh 400

hect. padure, se intinde din riul

legea din 1864, 66 locuitori, cu

hect.

Ialomi^a, spre S., pe cimpul Ba-

231 hect.

ragan, coprinzind sase sfori de

173 insurant, cu 865 hect. Sta-

mosii, proprietati particulare.

tul

In com. se afla o mosie

nu-

mita Poiana, cu o suprafa^a de

2500 hect. arabile nit de 1 00000 lei.

de 400 pe proprietatea

Viile, in intindere

se gasesc

hect., locui-

mai

cupa o suprafa^a de aproape 3000 hect. Viile ocupa 15,75

si

caru^e. fierari, co-

si

are

de

zi

ContribuabilT

1

litate.

Postelnicul,

lei

venitun

la

la cheltueli,

si

lei.

si

mai

Iulie

tirziu se

sta-

comandamentul suprem

cu cuartierul general

anna-

al

romine, zece escadroane de

cavalerie, adica escadroanele

jandarmi de

Iasi si

regimentele

de

de Bucuresti

i-iu

si

2-lea

Poiana.

m

preziua

inva^atoare

doua.

Budgetul com. e de 6404

lei

si

6514 lei. Pe partea de com. trece

la

S.

a teritoriului ferata

com. rur.

y

situata

Siui-d.-j.,

jud.

pe

capitala

Slatina, la

15

kil.

S.-E.

N.-V. cu

cu

Ghi-

Poiana.

$i

Calinesti,

de 1447

rur., in jud.

Ialo-

mh;a, pi. Ialomi^a-Balta, situata

47

si

kil.

jude^ului, re-

mixta

in cSt.

900 de 55

care

Calinesti,

a

copiT.

Comerciul se exercita de

Budgetul com. e

4

venitun

la

de 5097 lei, 90 bani, iar la cheltueli de 4337 lei, 57 bam. O sosea vecinala leaga com. la

N. cu Craciunei-d.-j. spre

leaga

o

sosea

:

cu o popula^iune

locuitori, din care

o alt&

si

S.-V.

cu

e

proprietari^i

o (la

de

parte

si

E.

V.)

si

alta

se

a

ridica

dealun, numite Dealurile-Calma^uiului,

din care se continue se-

suri intinse acoperite cu {arinele locuitorilor.

N.

la

batuta de

la

S.,

com.

e stra-

piriul Calma^uiul,

in

care se varsa ma! multe valcele.

251

Poiana, (Poiana-Sarata), com.

contribuabili.

Mosia

com.

De din 2 cat. Poiana

proprietate particu-

lara in cat. Poiana,

Poiana, com.

Oit, pi.

valea

de Draganesti,

Se compune

la

si

De

tilerie.

so-

de doi un cintare^; o scoala

cite una, deservite

preo^i

com. Frunzarul.

$i

:

Bucu-

paji.

sedin^a plasei.

diciul, iar la

de

cheltueli,

avind stasia Ghim-

comandan^ilor drapeleie noilor

in legatura

Sunt: doua bisericT, in fie-care cat.

venitun

la

calea

resti-Fetesti,

regimente de doroban^i

comunale, can pun comuna

:

circiumari.

vite.

de

Comunica^ia se face prin

.

pete de

Domnitorul Rominilor inmina

ar-

ca-

fost frecuentata in anul 1899

dealul Calmatuiului, la

si

si

Ghimpa^i, condusa de

mergerei pe cimpul de onoare, aci

mai

e

de buna

un inva^ator; 3 biserici, deservite de 3 preo^T si 4 dascaii. Locuitorii poseda 10301 ca-

Poiana,

In 17 Iulie 1877,

volT,

scoale mixte, in sa-

Poiana, condusa dedoilnva-

in satul

si

porci.

Are doua si

o-

54 cai, 5° 354 boT, 100 vaci, 80 bi1500 01, 40 capre si 300

iepe,

de

rosiori.

sele

a ju-

si

cultura

negru

ses,

Locuitorii poseda

cu o populate de 1722 locuitori.

Resedin^a primariei,

de

Pamintul

Verde, Ulmule^ul

si

com.

al

hectare.

Buciumeni,

:

mult

1877, se aflau stabilite aci opt

si

(tirlele)

Capul-Gradinei, Buzoeni,Frunza-

^atori

In timpul razboiului romino-

te!

cat.

^in si

tul

ruso-turc, in lunile Iunie,

aci

locuitori.

Se compune din satele Posi Ghimpa^i, de care mai

Vi-

tirg

800.

Budgetul com. e

de 14846,14 de I3793.67

biii

204

iana

tul

bilciur! anuale.

3

companii,

afla

decatorieT comunale, este in sa-

zidan.

Teritoriul intreg

;

lemnari

In com. sunt 41 circiumi.

Comuna

mai poseda aci inca 750 hect. si o padure numita Bra-

nistea.

:

jocari, cizmari, timplan,

dupa cea din 1889

si

sunt improprietari^i pe mosii 45 neimproprietari^ se locuitori

Locuitorii lucreaza rogojimf

nerea

340

arabile

Pe proprietatea locuitorilor se afla si doua mori cu abun.

Meseriasi sunt 20:

can

din

hect.,

legea rurala din 1864,

car or a apar^in.

torilor,

si

Dupa

cu un ve-

si

suprafa^a

Teritoriul com., in

de 10 100

undesuntim-

dupa legea

rurala

din 1864, pe proprietatea d-lui

rur., jud.

si

anul

in

aceasta

duri

plaiul Prahova.

Pan a

1680, spune legenda,

la

localitate erau

seculare.

Spatarul

Hosted by

pa-

Toma

Google

:

POIANA

nu se

stie

refugiat

din locuiton se mai

din

aci,

Dumnezeu

rotaria, chirigeria

ca ajutor

si

cu

inzestrind-o

cinci mosii, asta-zi proprietati ale

Eforiei Spitalelor din Bucuresti.

atunci s'a infiin^at com.,

luind numele de Poiana, de la

numele schitului fondat

Comuna

1688.

in anul

suprafa^a de 2450 hectare.

Prahova,

ai riuliri

capitala jud.

si

la

!

|

la

36

kil.

de

5

kil.

de

re-

1864 pe mosiile: Poiana,

saca,

la

Bobolia, din care

si

s'au dat

428 hect. Ei poseda

27

cai,

136

lepe,

13

li

vaci,

45 117 porci, afara de vitele trebuincioase muncei. capre,

173

pe

In raionul com.,

pe

riul

Are

o piva

si

bae^i

24

si

gara Cimpina

cantitate. (Vezi Poiana,

pe poiana cea unde azi sunt

si

intinsa,

tarinile

Locuitorii

locuitorilor.

pe dealurile de

ape mi-

Tuica se fabrica

com. cam

in

hova.

Piatra din

Secompunedin bozia

3 biseric!

fondat tarul

rat

SIo-

:

si

In localita^iie numite

schitul Poiana,

sare.

de

spa-

repa-

purtind

urma-

si

Dumnezeu

tuitorului Isus Christos

prea

sfintei

ridicat

si

si

si

f arei

1838,

si

a

treia, in

fondata de Mihaiu

Cantacuzino, ca metoh

al

ma-

de doi

biserici sunt deservite

preo^i, plati^i

Afara de

in

com.

e

la

venitun

de

cheltueli,

drumuri inlesnesc

co-

de Eforie.

agricultural

fa-

146 case

biserica parohiala,

1

;

Adormirea 2 circiumi 4 mori de apa. Budgetul com. e la venitun de 808,24 lei si la cheltueli, de ;

;

803,18

lei.

de lemn; 80 boi, 120 vaci, 84 cai, 1600 01, 40 capre, 100 porci;

436 stupi cu

albine.

Poiana, com.

rur. y

malul Siretului, pitala

jud.

plasei.

E

si

la

Diaconi, Hulesti

milii,

de

kil.

din

ca-

de a

kiL

14

formata

pe

situata

28

la

Te-

jud.

in

satele

Poiana.

si

de 442

o populate

fa-

sau 1884 suflete, din care

416

contribuabili,

438

case

coni, in

;

3

locuind

biserici,

in

Dia-

in

Poiana propriu zisa

si

de

2 preo^i

E

brazdata*

de dealurile Rac-

manul, Slobozia toate

si.

acoperite

padure

de pasune

si

cu

locuri,

cring,

servind

vitelor locuitorilor.

In partea de E. e strabatuta

de

riul

vaile

Rea

:

Prahova,

in

care se varsa

Turburea, Bragarea, Valea-

si

parte

la

Magura, spre

Breaza-d.-j.,

o scoala, infiintata

1862, frecuentata

de46

208

copii.

561

boi,

49 cai, 48 iepe, 7 armasari, 634 01 si 1 1 capre; 64 stupi. E strabatuta de vaile Valeavaci, 7

tauri,

:

Rosie, Pu^urile, ce desparte Dia-

coni de Poiana

si

Valea-Lupei.

Prin com. trece soseaua care

Cimpina,

Banesti,

Magureni, Prahovi^a-d.-j. hovi^a-d.-s.

;

Locuitorii poseda:

Tisa.

Se margineste cu comunele:

nastirei Sinaia.

Aceste

de 115

o populatie

sau 496 suflete, locuind in

milii,

Cocorasti-CapliT, Breaza, etc.

fondata de stare^ul Pre-

cat. Slobozia,

Alghianul.

si

Are

de

piriiasele

mahalaua Ticaul, deservite

V.,

biserica e in cat. Bo-

dealului, la

zunul

Are

la

si

Pia-

lei.

izlaz,

bolia,

piriul Vasluiul

de Hu-

Putna,

riul

si

in

Egumenul Ar~

himandrit Ghenadie.

doua

de

udata

munica^ia cu com. Provita-d.-s.,

domnulut Ale-

ale Mitropolitului

Neofit, leat 1841, de catre

A

lei

Min-

Nascatoare de Dumnezeu s'au

xandru Voda

E

cinstea

infrumusetat aceasta sfinta bi-

serica, din temelie, in zilele

«La

Comerciul se exercita

Diferite intru

si

de capitala ju-

detului.

cuciu, pi. Nicoresti,

sunt mine de

livezi»

de 6 circiumari. Budgetul com.

5680 Intru marirea lui

«Pe

de 5800

toarea inscrip^ie

sub-prefectura

kil.

s'a

intrebuin^at la canalizarea riului

tra»

Cantacuzino,

1893,

po-

comuna

aceasta

Dimbovi^a, in Bucuresti.

locuitori.

anul 1688

la

Toma

in

catune: Bo-

Vrajitoarea, cu o

si

pulate de 13 17

Are

S

Poiana,

bolia, Piatra-d.-s.,

49

Locuitorii poseda: 10 pluguri

1820 decal. anual. Are renumite carieri de piatra.

azi,

si la

nerale).

din cauza inundatiilor riului Pra-

s'au retras

plasei,

de

cu hramul

fete.

de apa sarata\ provenite din localitati unde se afla sare in mare

si

kil.

si

este o moarS.

o scoala mixta, frecuen-

de 44

tata

mori

5

Doftana

riul Pra-

de Valea-Sarii,

kil.

1

12

la

01,

La inceput, com. a fost situata cam pe locul unde azi e verde

Putnei, din sus de Pri-

al

Slobozia

rur., in jud. Putna,

Vrancea, situata pe malul

drept

In raionul com. sunt izvoare

sedin^a plaiului.

Poiana, com.

107 locuitori s'au improprie-

hova, sunt

Este situata pe tarmul drept

jud. Prahova.

Vezi Poiana-de-Varbilau.

pi.

tarit la

pe o

se intinde

fabricarea

si

^uicei.

pentru armata romina-rusa contra Ungurilor,

negru,

si

Poiana, com. rm\,

cu dulgheria, timplaria, zidaria,

locuri,

a zidit schitul Poiana intru marirea lui

ocupa cu

fabricarea varuluT alb

ce imprejur&ri, incin-

de pozi^iunea acestor

De

POIANA

28

Cantacuzino,

tat

1:

:

si

Pra-

vine de la Nicoresti, la

N. in lungime de 2

de

la S.

kil.,

224

m. in com.; drumul spre Ploscu^eni

;

drumul

Hosted by

la

Buciumeni,

Google

POL AN A

trecind prin Poiana, in lungime

de

3

de

la

430 m. si drumul Coasta-Lupel, ce merge

kil.

prin

si

lungime de

Hulesti, in

numesc: Batca, Bulboaca, tea

de 72

cu o populate de 185

familil,

Vite sunt:

65

cai,

01

sau

212

in

boi

suflete.

vacT,

si

22 pore!.

si

lin-

si

Turburea

tatuia.

dealului

Hotarele com. sunt:

com. Buciumeni; la V.,

;

la N.-E.,

com. Ni-

la S.,

Siretul.

riul

Botosani,com.

asezat

Flaminzi,

si

linga

piraiele

Stahna, pe coasta

si

c&ru{a cu cai; 327

1

marl cornute, 22

Ei

Are

numit Coasta- Velnite!

Are o populate de 103

servita de

fa-

de 16

elevi; o biserica, de-

preot.

1

In catun se gasesc 15

suflete, din care

603

01,

o scoala" mixta, frecuen-

tata

sati

vite

169

cai,

67 capre, no rimatori; 15 stupi cu albine.

sub padurea mosiei Flaminzi.

milii,

mosneni.

poseda: 14 plugun, 42 care cu

sat, in jud.

ga mahalaua Ticaul, se afia o ridicatura de pamint, numita Ce-

coresti

Locuitori! sunt

1

circiuma.

Poiana,

familil,

sau 480 suflete, din care 7 1 con-

boi,

In partea de V. a com.,

o suprafa^a de i486 hect.,

tribuabili.

In sat sunt 15 meseriasi

Sbiera.

si

Amaradia.

Are

se Pie-

Gorj, situat pe riul

mosia Feredieni, cu o populatie

1

si

pe

tosani, linga padure, asezat

30

543 m. Mosiile de pe linga com.

kil.

POIANA

29

fintin!.

185 contribuabili.

Poiana,

cu 103 locuitori, jud.

sat,

Arges,

pi.

Lovistea, facind parte

din com. rur. Perisani.

Locuitori! poseda: 153 bo!

?i

2 capre

si

70

vacT,

131

cai,

75 pore!;

01,

109 stupi cu albine.

Poiana, pi.

catun,

jud. Gorj, la N.

Jiului,

munei, situat pe stinga riului

Poiana, sauPoiana-Bisericani, sat, in jud.

Bacau,

Tazlaul-

pi.

com. Tirgul-Valea-Rea,

d.-j.,

si-

Poiana. Vez! Unsa,

sat

ma-

si

com. Feredieni, jud. Bo-

nastire,

la

de Tirgul-Valea-Rea

kil.

3

Are o populatie de 508 o

flete;

biserica,

preot

1

de

si

com.

al

Valea-

2

su-

locuitori

cintare^i,

cladita

181

1

;

2

circiumi.

Dolj,

jud.

in

sat,

pi.

16 cai, 285 si

45

pore!.

Poiana,

Dorohoiu, com.

sat, jud.

Poiana, sau Poiana-Uzului,^/, Muntelm, com. Darmanesti, situata pe ambele Bacau,

in jud.

pi.

com.

sat,

malur! ale piriulu! Uzul, aproape

Dorohoiu,

250

si

lui

din Ardeal

poalele muntelui

la

Mare,

la 12 kil.

de

satul

Farcul-

Darma-

nesti.

Are o populate de 127 flete,

guri) la

cu

pi,

munica^ie

familil,

sau

iar la S.

50

Proprietatea

mosiei

locuitori,

deservita

cintarepf.

este

a

familiei P. Cazimir.

Satenii improprietari^! au 55 hect. 85 aril pamint, Tar pro-

114 hect. 58

arii

padure.

Hotarele mosiei sunt cu nesti,

Cristinesti,

cimp

aril

Iba-

:

Pomirla

si

Hrea^ca.

Poiana,

sat,

toarea

si

in partea

Feredieni,

pi.

pi.

de V. a com.

Cosula, jud.

Bo-

Filiasi-

pune

co-

in

com.

N. cu

biserica

de

Poiana,

Iasi,

1

sat,

preot

de lemn, in si

jud.

in

Ialomi^a-Balta,

1 1

fon-

790, decintare^.

Ialomi^a,

pendinte de

com. cu acelasi nume, situat pe malul drept al riului Ialomi^a, pe o ingust& lunca dintre coasta Baraganulu!

pe coasta de V. a

dealului Cerbatoarea sau Gilgai-

la

il

data de locuitori servita

si

de

43

cu com. Moi.

Are o

suflete.

o biserica catolica, cladita 1

care

soseaua na^ionala

Pietrosani, care

jud.

prietatea: 524hect. 18

;

familil,

53

din

34 pore! si 58 01 si capre. Comunica^ia in cat. se face

Her^a,

aproape top Sacui (Un-

185

de 2

su-

mosia Her^a,

pe

Movila,

de trecatoarea

de

suflete,

cai,

prin

Poiana,

265 hect. arabile,

Locuitori! poseda: 12 plugun,

Vez! Poieni^a.

Braesti.

si

32 care cu bo!, 5 caru^e cu ca!, 112 vite mari cornute, 10

marl

vite

236

10

vatra satulu!,

si

contribuabil!.

Cimpul, com. Poiana, resedin^a primariei.

cornute, 11 capre

hect. izlaz hect. fine^e

sau

Poiana,

Filiasi-Pietro-

100 hect. padure, 60

cu o populate

33 case.

si

deservita de

locuitori razesi la

Vite:

catun,

pe

ses,

d'alungul

si

o suprafa^a de 435 hect.,

din car!:

Poiana,

co-

sani.

Are

Muscelului, jud. Buzaii, cu 120

(scoala).

loc

Jiul

na^ionale

soselei

tosani.

tuat pe dreapta Tazlaului-Mare,

com. Rovinari,

al

si

riul Ialomija.

Aic! este resedii^a primariei

Poiana,

cat.

de resedin^

al

com.

Poiana-Seciurile, la N. com. Pojarul-d.-s.,

pi.

Amaradia, jud.

si

a judecatorie! comunale.

Are o populate de 1075 cuitori;

o

scoala

Hosted by

mixta,

lo-

con-

Google

—

;

POIANA

dus£ de 2 inv5^torif cuentatS de 104

doua

900);

Cimpina.

(1899

jud.

sat, in

Motrul-d.-s.,

com.

Poiana,

Birladul, la E.

sat, facind

Comarnicul,

Mehedin^i,

Prahova.

rur. Ercia;

1

are 59 case.

122

Neam^u, com.

Sarulul

Pelesul, jud.

E

situat

vaile

si

:

intr'o

mun^ii

intre

apropierea

in

mun^ilor

Hurduga, Magura, Ciumarca si Pintecu, pe valea piriului Bistricioara, spre hotarul jude^ului

despre Transilvania.

Are o populate de 487 o biserica de

flete;

de

servita

lemn,

preot

1

si

1228

30

of,

Poiana,

Po-

Poiana-Alma-

Neam^u.

sat,

si

cu acelasi nume,

iana-de-Varbilau, pe linia Buda-

ses, in

afla resedinja

comunei.

pi. Siul-d.-j.,

pe valea

Olt, situat

jud.

piriului Cal-

ma^uiul.

Are

cuitori, din care

76 sunt impro-

dupa legea

prietari^i

lo-

servita

de

preot

1

200 800

volf,

boi, 01,

59

:

e de-

cintarej.

si 1

Locuitorit poseda ifepe,

1870 30

vaci,

30 capre

calf,

27

60

bi-

180

si

porci.

228 case;

in

o

scoala

cu

sat, resedin^a si

com.

una cu hramul Sf. mahalaua f icaul si zisa,

si

Inah:imea d'a-

Venitul acestei

1896 a bam.

fost

pe anul

sta^ii

de 56596

lei,

75

hramul Adormirea MaiciT facuta de locuiton

Poiana, ape minerale,

reparata de 2 on.

Prahova, com. Poiana,

la 5 kil.

6

de Cimpina. Long. E.

25°.38'.

-

1853

si

Vite:

324

boi,

117

vaci,

taun, 26 cai, 23

ifepe, 4 arma64 capre. Lomat poseda 30 stupi,

322

sari,

01

144 pluguri

si

si

cazane de

S

fa-

Lat. 47°.8'. Alt.

sat, facind

Colonesti, jud.

pe

pirtul

.

jud.

Statie de

cale ferata (Cimpina). Sunt mai

multe izvoare cu apa minerala, care e intrebuin^ata pentru bai

de

kil.

440

111

in

contra durerilor de picioare

cut rachiu.

parte din com.

Tecuciu, situat

cu acelasi nume,

Sunt

oase.

si

frecuentate de

mul^i bolnavi, de

nu exista

si

un stabiiiment.

la 12

de resedin^a com., spre N.

Poiana, fost

sat,

sub poalele pa-

Are o populate de 54

fa-

durei Faga^elul, jud. Suceava,

can

lo-

com. Stolniceni.

milii,

sau

195

suflete,

o populate de

tori.

Aci e

Poiana, manastire, asezata pe un deal frumos in la^a orasului Cim-

rur.

Prahova.

plaiul

Are

Poiana,

sat,

in jud.

Tutova,

pi.

pina, jud. Prahova.

locui-

Pereschivul, com. Stanuesti, spre

de Eforia Spitalelor

schitul Poiana. Lo-

N.-V. de satul Stanuesti, in mar-

Bucuresti

s'au

592

improprietarit

la

1864 pe mosia Poiana a Eforiei. Vara, acest sat e vizitat de mul^f piitimasi, pentru rate.

kil.).

cuesc in 52 case.

Poiana, jud.

cuitoril

Slanic (10,3

supra nivelului Marii, de 298 m ,66.

Locuitortf sunt impropriet&rh:i.

Poiana,

in-

10 Decembrie 1883. Se afla

Poiana,

Biserica, cl£dita la

la

tre statiile Plopeni (11,9 kil.)

rurala din

1864.

circulate

fa-

cuitorii

o populate de 900

in

lo-

bisericT,

com.

pusa

Sl£nicul,

dr.-d.-f., in jud.

Teleajenul, cat. Po-

pi.

sau 1006 suflete, can

cuesc

2

statie

Are o populate de 233 milil,

Domnului,

resedin^a

de

centrul com.

pe

situat

in

Poiana,

Poiana,

Prahova,

Nicolae, in

Vezi

sat.

sului, sat, jud.

caf,

jud. Tecuciu,

a doua in Poiana propriu

Poiana,

144 vite man cornute, 160 01 si 40 rimatorl.

Vite:

10

Suceava.

mixta, frecuentata de 46 copif si

Actualminte, mosia e proprie-

parte din com.

2 dascali.

Satul se mai numeste

neanu.

sat, facind

si

iana-Grin{iesului.

piatra, fa-

cu acelasi nume,

Aci se

junci.

de

biserica

cuta la 1873, de Nicolae $oro-

Vezi Plesesti-Sineas-

sat.

cai, jud.

su-

100 porcT, 146

cai,

fa-

luiu.

Poiana,

de-

Vite sunt: 157 boi, 270 vaci,

populate de 33

tatea spitalului Draghici din Vas-

Comarnicul.

si

de satul Valeade 618

sau 180 suflete.

Are o

Prahovei,

Bistricioara, pi. Piatra-Muntele,

situat

milii,

riului

intindere

hect,, cu o

Are o populate de

frumoasa,

pozi^ie

in jud.

parte din com.

pi.

locuitori.

Comarnicului

Poiana, sat,

pe costisa de-a dreapta Mare, pe o

rur.

pi.

de gara

apropriere

in

deservite

2 cintSrep.

si

Este

fre-

si

elevi,

bisericif,

de 2 preo^I

Poiana,

POIANA

30

bai sa-

ginea de V. a jude^ului.

205 locuiton

si

44

Are

case.

de un

si

se

Se

intre^ine

Civile

din

administreaza

ingrijitor.

Aceasta manastire, care acum a ramas ca biserica de mir, s'a

Poiana,

sat,

in jud.

Vasluiu, pi.

Fundurile, com. Negresti, situat

fondat la anul SpStarul

1688

de c£tre

Toma Cantacuzino,

Hosted by

fra-

Google

POLANA

Serban-Voda Cantacu-

tele lui

Poiana, ienile

zino.

Biserica actuala s'a recladit in

si

jud. Prahova,

partea dreaptS. in

Civile din Bucuresti.

tot in

Poiana, parohie, nume,

com. cu

in

pi.

a-

Vrancea, jud.

po-

piriU, izvoreste din

com. Prahovifa-d.-s., plaiul

anul 1840 de Eforia Spitalelor

celasf

POIANA-ClRNULUI

31

si

riul

Prahovi^a,

piriU, jud. Tecuciu, izvo-

din zarea

reste

Dobrotforulul,

nume

Putna, avind o biserica parohiala,

uda

cu hramul Adormirea.

vars& pe partea dreapta a Ze-

satul cu acelasi

lui

deal, ramificare a dealu-

Humaria-Bahnoaia,

;

S.-V.

si

se intinde

tarul

satului

are direc^iunea spre

p&na

la ho-

Serafinesti,

com.

com. Colonesti.

Poiana, din

in jud. Ialomi^a, in-

lac,

pul,

proprietatea statului

rele Poieni, din judeful

Dolj, pi. Cimpul,

2500

1

pe dinsa

2

jud.

com. Poiana,

aproximativa

aducind un

hect.,

anual de

00000

lei.

de

in jud.

de cultura,

Muncelul-Negresti, pe valea

flete,

1

dascal;

45

01,

10

de

calf,

preot

1

o v&rarie;

Vite: 90 vite

venit

1

mari

si

fierarie.

cornute,

Are o populate de 912

com. Tir-

Inainte de secularizare ^inea de

Bacau,

pi.

Muntelui, com. Brus-

turoasa, din mun^ii Popoi, inalt

de 1272 m.

si

situat

ni^a.

si

mosie, jud. BacSu.

o scoala; 4 mori

satul

si

Poiana-Boului,

satuc, jud.

Ba-

Poiana-Chioara, trup de mosie

durea Serafinesti

si

pa-

se varsa in

63 c&ru$e cu cai

si

437

;

stupi cu albine.

N.

la

S.

Vasluiu-Iasi

trece

de

soseaua na^ionala si

piriul

Poiana-Cirnului,

Vaslue^ul,

sat, resedin^a pi.

Cras-

pe valea de o parte si alta a soselei na^ionale Vasluiu-Iasi, la 23 kil. de orasul Iasi si la 42 kil. de Vasluiu. Se intinde pe o suprafa^a de na, jud. Vasluiu, asezat

din proprietatea izvoreste din

:

com. Poiana-Cirnului,

Vezi

Poiana, jud. Olt.

de 5853 lei, 50 ban!, iar la cheltueli, de 5783 lei. Locuitorii poseda 154 pluguri si 262 care cu boi, 31 plu-

Prin mijlocul com.

cu acelasi nume. statului.

60 1 vite mari cornute, 66 capre, 375 cai, 2

1

:

01,

415 rim&torl. Budgetul com. e la venituri

la

trup cu satul Scor^eni, din com.

statului

basca, com. Corbasca,

pi.

CorBer-

heciul, jud. Tecuciu.

com. Poiana-Lunga,

jud. Botosani.

si

bivoli si

Borca, jud. Suceava.

Neam^u.

Poiana, padure a

Vite

1038

guri

Poiana-Borcei, parte din

cau, pi. Tazl&ul-d.-s., care face

lacul Poiana,

de 4 preopf

4 cintarep; 6 circiumi. Comerciul se face de 11 per-

vite

pe gra-

manastirea Bisericani, din jud.

piriti,

fa-

sau 2439 suflete, locuind in 608 case; 4 bisericl, desermiinf,

30 rimatori.

Poiana-Bisericani. VezT Poiana,

gul-Valea-Rea, de 433 hect. Este amenajata si apar^ine statului.

Poiana,

imas, sunt ale

locuitorilor.

locuind in 55 case; o bi-

seric£, deservita

flna^,

proprieta^eT, iar 1834 hect., ale

su-

foioasa, jud. Ba-

cau, pi. Tazlaui-d.-j.,

si

Dupe o supra-

Schiletul-Ducal,

Blaga,

si

Muntele, situat in curb&tura mun-

sat

Ursul

Poiana,

faf&de 6994 hect., din care 2393 hect. p&dure si 2746 hect. loc

sat,

Se gasesc

mori de aburi.

Poiana, padure

:

soane.

particular^,

intindere

formata din satele

-

Poiana-Arsa, vtrf de munte,]ud.

in

si

Neam{u,com.Dobreni,pl. Piatra-

la secularizare.

Poiana, mosie

Iasi

Codae^ti, din jud. Vasluiu.

mitresti

cu

de

mare

v$X acoperite in

si

$ei (Cirpi^i),

Are o populate de 199

E

dealunf

parte cu p&duri, intre tirgusoa-

bozia MiluluT, Dumitresti - Gala-

Dolj, pi.

Poiana.

piriului Negresti.

peste 703 hect, cu padure

de Cope

kil.

Hilifa, Trestiana, Pocreaca, Slo-

garcea.

mope, jud. Bacau, pi. Tazlauld.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de

22

Cim-

£ilor

Poiana, sau Poiana-Bisericani,

la

si

daesti, resedin^a pi., asezatS,

pe care este asezat& com.

ses, jud.

sula Baita, pi. Borcea, com. Co-

tot.

jud. Iasi,

E Poiana,

Poiana-Alma§ului,

Corni.

Poiana,

se

Poiana-Cirnului, com, rur., in partea de N. a pi. Crasna, jud. Vasluiu, in marginea de S. a

in partea

de N. acorn. Poiana-Lunga, jud. Botosani

si

si

Analogul

letinului, intre satele

Poiana,

Patulele, pi. Blahni^a, jud.

Mehedin^i.

se varsa pe

com. Prahovi^a-de-sus.

Poiana,

rur.

Poiana-Cioarei,

catun, in com.

piriului

Vasluejul,

2866 hect, din care 1430 hect.

Hosted by

Google

;

POIANA-COPACIULUI

padure

1287 hect. loc de

cul-

tori si

3 case.

tura, fina£, imas ale proprieta^ei,

drept

al

si

Are o populate de 27 catolica ruinata ta^ii

;

1

casele proprie-

;

moara cu aburi

de vint;

fami-

o biserica

sau 153 suflete;

lii,

cat

si

30

2

man

1015 vite

18

2 capre,

bivoli,

si

rim&tori.

loc

de finefe,

Berivoe

lul

partea

in

Sara^elul,

piriul

si

com. Gornetui-Cuib,

pi.

Poiana-de-Sus,

sat,

facind

sat,

parte din com. rur. Oparh:i,

pi.

Teleajenul, jud. Prahova.

Are o populate de 307 locuitori. Cade in partea de V.

Poiana-de-Jos, pi. Jiul-d.-s.,

populate de 444 in 120 case.

Are

de raposatul

mesc acest catun

tata

Copaceni.

De

S'a format pe la 1783.

aci

se exploateaza pacura.

Poiana-Copaciului, numire chia a comunei

Opari^i,

ve-

3

suflete,

Are o populate de 66

locuind

de 69 copii

o biserica

;

sdtuc, cu

Brosteni,

jud.

Suceava.

Teritoriul

§acova^ul

:

;

70

80 capre,

rimatori

Iasi,

pi.

jud.

sat,

com. Ciurea, de padurea Bir-

Codrul,

de satul Ciurea, pe podisul dealulul Bordea, linga codrul Borosesti, din jud. Vasnovei, spre S.

;

Poiana-de-Sus, mosie lar^ jud. Dolj,

de orasul

cu venit anual de

Are pe ea o padure de 350 pog., compusa din ulmi,

mai inainte satul era asezat pe locul unde azi se vad urme de ziduri, fintini, cruci, etc. zice ca

Are o

iana.

com. Po-

talului Sf. Spiridon.

Are

pulate de 6

sau ^7 su-

o po-

3297

lei.

de 320 de

intindere

pog., dind un

anual

venit

Pe mosie au parte si

lo-

mosneni.

plaiul Varbilaul,

Poiana-de-Jos, paduri

lare, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s.,

com.

01,

42

vite

8 cai

si

4

de kil.

Are o populate de 638

su-

flete,

23 la

si

plaiului.

locuind in 150 case

pog., apar^inind d-nei Ecat. Cio-

deservita de unpreot; o scoala

de 65 pog., apar^i-

mixta, frecuentata de 30 bae^i

cazan,

nind

alta

d-nei

Ecat.

alta

Poenaru,

C.

si

6

fondata

fete

stejari,

apoi din ulmi

si

(1899

pi. Jiul-d.-s.,

com.

Poiana, jud. Dolj.

com. Goidesti, jud. Buzau, 1 1

alipit

locui-

pi.

Jiul-d.-s.,

sat,

— 900).

s'aii

1864, cind

li

improprietarit

Dolj,

com. Poiana,

resedin^a primariei.

dat

s'au

vac!,

cu

Are o popu-

late de 342 suflete, cari loeuese

si

26 capre, 107

184 iepe,

01 si

57

porci.

In raionul com., pe riul Varbilaul, este

jud.

locuitori,

hect. Ei poseda: 9 cai

fagi.

70 a com. Poiana,

1864 de

la

Parte din locuitorii com. sunt

de 100, pog., apar^inind d-lui

Poiana-de-Sus,

de com. Virlam si avind

;

o bise-

rica,

o moara.

Teritoriul com. e de

catunas, ai

ale

10

la

Poiana, una in intindere de 120

rlm&tori.

Poiana - cu - Rugi,

maluri kil.

Varbilaul,

girlei

particu-

rur.,

Prahova,

jud.

pe ambele

situata

capitala jude^ului

Poiana-de-Sus, vechie numire

flete.

marl cornute, 18

mai cu

Poiana-de-Varbilau, com.

mosneni. 71

:

Este

lei.

fagi, frasini, jugastri si

la

poseda

340

1

seama. stejari.

Se compun mai cu seama din

Locuitorii

1

arendata.

Marin Popescu. Sunt amenajate.

familii,

com.

circiumi.

Borosesti, proprietatea easel spi-

kil.

particu-

pi. Jiul-d.-s.,

Poiana, in intindere de 500 pog.,

Iasi. 24 Face parte din trupul mosiei

luiu, la

17 pluguri

33 cai si 90 30 stupi de albine.

de resedinta

situat dincolo

Tibana.

si

163 vite mari cornute,

cu boi oi,

udat de

satului e

Se

cuitorii clacasi

Poiana - cu - Cetatea,

fami-

sau 138 suflete.

lii,

Poiana-de-J OS, mosie particulars,

15 case, facind parte din satul

com.

o

Poenaru, frecuen-

P.

jud. Dolj, pi. [iul-d.-s.,

Cotirgasi,

cii

plaiul

Teleajenul, jud. Prahova.

Poiana-Cotirga^ului,

Dolj,

o scoala mixta, fondata

a comunei. Locuitorii mai nusi

jud.

sat,

pe

pe o suprafa^& de 660 hect.

piraiele

com. Poiana,

Fun-

Vasluiu, asezat

Locuitorii poseda:

Poiana-Copaciului,

partea

in

Girbesti, pi.

coasta de V. a dealului Voinesti,

Podgo-

jud. Prahova.

ria,

240 m.

Poiana-d.-j., ce este la

Cuibul, intre dea-

cat.

sat ur-

meaza la scoala mixta din satul

durile, jud.

Poiana-Cuibului, sau Poiana2 pluguri

Copiii din

de E. a com.

Mare,

cornute,

jude-

al

88 case.

in

E

{ului.

de V. a

;

Mare,

in apro-

si

mai nordic catun

eel

20 care cu

2 caru^e cu cai

Bisca

piriului

-

una

si

3 circiumi.

boT,

pe malul

situat

piere de Ghenunea-Dracului.

Locuitorii poseda: 20 pluguri si

E

sub muntele Cursele

149 hect., ale locuitorilor.

iar

POIANA-DE-VARBILAU

32

tare

450 hec-

c

Comerciul se exercita

muna de

3

in co-

circiumari.

Budgetul com. e

Hosted by

la

venituri

Google

:

.

POIANA-DIN-CALE

de lei 3066,34, de 2526,11 lei.

la cheltueli,

iar

comuna sunt

In cinaie

2 sosele ve-

una o leaga cu com. Ma-

:

laesti la S.

si

Poiana-G!§tei, munte, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Caiugareni, situat llnga Piatra-

rur. Valeni-

Vite

Poiana-Golen^i,

de

dr.-

jud. Dolj, pi. Cimpul,

com.

stafie

d.-f.,

E udata de la N. la S. de apa Varbilaul si de Valea-Bise-

Maglavitul, pe linia Craiova-Ca-

ce se varsa in Varbilaul,

tot in raionul

la

esti,

la

la

E.

Mo^ei

comune.

bile (9,9

Varbilaul, la S. cu com. Mala-

cu com. Bughiile

si

in circulate la

cembrie 1895. Se

N. cu com.

acestei

Se margineste

pusa

lafat,

kil.).

(12,6

De-

afla intre stakil.) si

Calafat

Inal^imea d'asupra

nitul acestei sta^ii

ni-

m. Ve-

velulul Marii, de 53,15

a fost de 5633

V. cu com. Trestioara.

1

pe anul 1896 70

lei,

404

si

384 boi 996

:

Poiana-cu-

Pietrelesau Bolovanul-Hurducului, munte insemnat, pe frontiera, in jud. Buzau, com. Nehoia?ul.

Are padurf

intinse

pasunT, care nutresc pana

3000 de

si

de

si

arborHzola^I

pe mosia

diferite esen^e,

com. Calimanesti,

Vilcea, in intindere de 18 hect.

la

cu 241

sat,

Arges,

cuitorl, jud.

nume. Are 2

la

pe frontiera, jud. Buzau, muntele Poiana-din-Cale

N.

intins,

de muntele Clabucetul-

vara,

Taurului, intre piraiele Prahovi^a

intre

si

si

iz-

jud.

Prahova,

com. Predeal, plaiul

Pelesului.

Limbaselul,

rur.

bisericl,

Poiana-Humei,

Poiana - dintre - Paduri. si

Vezi

Dracinul, mosie a

statulm, jud. Dolj, pi. va-d.-s.,

cu cu

hramurile Cuvioasa Paraschiva

si

loan, deservite de 2 preop,

Sf.

2 cintare^I

2 paracliseri.

si

dure

de pa-

de de com. Va-

statulul, in intindere

al

13 hect., pendinte

plaiul Teleajenul, jud. Pra-

leni,

hova, care, impreuna cu trupurile

Valea-Gardulul (62 hect.),

:

Obra^ele - dupa-

Sfoara-Predealul (25 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.)

Runcul

si

padurea

formeaza

hect.),

(40

Valeni.

Poiana-Largului. Vezi Largul,

vorul Surducul.

Baltare^ul

lo-

Pitesti,

pi.

com.

facind parte din

Cotul-cu-Plopi,

Poiana-Ho^ilor, platoU

01 anual.

Poiana-din-Cale, picket &t

si

Cozia, jud.

pi.

54

64 capre

ol,

bani.

Poiana-Hotarele, sau Butea, teren cu tufaris

la

rimatori.

Poiana-Lacului,

acelasi

vacl,

si

2 bivoll,

Poiana-Lacului, trup Poiana-din-Cale,

lei

cheltueli.

cat,

de-Munte.

riceT,

Budgetul com. e de 2323 si de 15 14 lei

la veniturl

Teiulul.

Varbilaul la N.,

a doua, cu com.

si

POIANA-LUl-IURA$CU

33

Dumbra-

com. Tiul.

Roman,

pi.

sat,

judetul

in

Fundul, com.

turesti, asezat

pe deal,

Neam{u.

sat, jud.

Ciu-

la extre-

mitatea de S.-E. a jude^ului,

la

hotarul despre jud. Tutova, cu

Poiana-lui-Bor§. Vezi Protopopeni, sat,

com.

Poiana-Lunga,

jud. Botosani.

o populate (dimpreuna cu aceea

Poiana - Dringului, ramura

Cozlei, jud.

munte,

Neam^u,

in pi.

Piatra-Muntele, com. Gircinajse afla in prelungirea dealulul

Rup-

a satului Misahanesti)

de

locuitorl, locuind in

case.

Locuitoril

45

poseda

183

186

vite

marl cornute.

Poiana - Fagului,

de

el si la

numire

alia

pi.

lui

13

kil.

de com.

rur.

resedin^a sub-

Prahova, Telea-

jenul. aci

era

comunica^ia

Austro-Ungaria, pana

cu

la facerea

calei-ferate Ploesti-Predeal.

Iurascu,

Neguseni

si

Cau^iseni-

Cau^iseni - Razasi,

Poiana-luMurascu,

cu resedin^a comunei

in

satul

si la 15 kil. de Pitesti. Se compune din 8 sate Duculesti, Galesti, Gala{eanu-NegoNeagra, Poiana Lacului, esti, Popesti si Teiusul, cu o populate de 867 locuitori. Are 2 bisericl, deservite de

432 in 322 case; o scoala mixta; 3^ biserici de lemn, din care una catolica. Unguril fin de parohia

2 preo{i, 2 cintare^f

catolica Prajesti (Bacau).

prefecturel,

:

Cerasiul, plaiul

-

resedin^a

formata din satele

apa Cotmeana, jud. Arges, Biscovul-Flestii,

Fata-lui-Craiti, jud.

de

Cau^iseni-luI-Burchi,

Pitesti, la

comuna

kil.

pe

Neam^u, plasa Piatra-Muntele, com. Galul.

Poiana-Fetei, poiand, spre N.

E

6

rur.,

data satului Piriul-Fagului, jud.

Pe

S.

plasel.

Poiana-Laculul, com.

rur.,

Roman, pi. Fundul, spre de orasul Roman, la 31 kil.

in jud.

tura.

de

Poiana-lui-Iura§cu, com.

-

cliseri;

si

o scoala mixta.

2 para-

Poiana-luMurascu

Are o populate de 238 milil,

fa-

sau 924 suflete, din care locuitori Ungurl, locuind

Budgetul com. e

la

veniturl

64746. Marele Dicifonar GeograAc. Vol. V.

Hosted by

Google

:

POIANA-LUMURASCU

la chel-

si

Poiana-Lunga, com. tea de

Poiana-lui-Iura§cu, Roman, pi. Fundul,

sat, in jud.

com.

Po-

Roman,

la 31

de

kil.

el

si

plaseT,

pe

Populatfunea,

impreuna cu lusesti,

Recea, Rosiori

Ba-

:

de

^in

parohia catolica Prajesti (Bacau).

Are o

lemn

biserica de

si

o

si

Protopopeni,

Poiana-Sasului.

populat cu

com.

Pe

el

este

241

si

fag.

la pichetele

No.

8,

numit Scarisoara. Pe linga

a-

No.

7,

numit Buliga

ceste pichete e

si

si

Are

trecatoareaj

are numirea de la re!,

zice

ca

padure

barit cu oastea

poalele

pe

'si

fi

ta-

virful si

la

lui.

Poiana-lui-Stan, sat, facind parte din com. Muncelul, jud. Tecuciu, situat la N. comuneT,

200 m. Are o populate de 74

la

;

2

de

frecuentate

si

poseda

231

858

:

1006

cai,

boi

231

01,

porci; 500 stupi cu albine.

comuna sunt 6

In 5

iazuri

si

Budgetul comunei e turi si la cheltueli

Comuna

de

la veni-

'

la

1

improprieta-

864.

comunala incepe din calea jude^eana, trece pe linga lacul mare al VoroneT, prin saPoiana

tul

com. Corni

in

si

comunala merge

cale

;

alta

satul

in

Chiscovata.

pi.

Neajlovul, jud.

Vlasca, situat in mijlocul rei Cascioarele, in

Corbil-CiungT, la

Popa-Nae.

4

p2du-

apropiere de kil.

de satul

Bo-

situata pe cimpie, la S.

lintinul,

de Tirgoviste, linga marginea jud.

15

si la

spre S.-E. de

kil.

gara Titu. Prin raionul com. curge Cio-

un pod

rogirla, peste care este

o populate de 1070 lo

o biserica

cuitorl;

seni

com

cu com.

Gai

la E.

cu Poiana-d.-s.

N.,

la

;

la V.,

o scoala

si

cu

Se invecineste

si

la S.,

cu com. Floresti, din jud.

Ilfov.

De

Gaiseni

desparte

se

nindu-se prin sosele

drumuri.

si

Poiana - Lunga -de - Sus, rur., in jud.

Poiana-Lunga,

sat, in

partea de

Botosani,

vatea Poiana

si

pi. Si-

pe

situat

pe mosia

statu-

Vorona.

miliT,

no

pe cimpie

sail

suflete, din

si

1838, 2

deservita

cint&repf;

mixta, condusa de frecuentata fete.

de

60

1

o scoala ihva^ator,

bae$I

si

de

can sunt

mai curge

piriul

un podef. 3

catune si

Seca-

cu o populate de

1208

Are o

1

la

alta.

afara.

Poiana-d.-s., Buroianul

care

de

dita.

preot

com.,

Ciorogirla,

Se compune din

Bo-

cea de jos

si

Baiul, peste care este

locuitori.

zi-

si

com.

pi.

vecine una cu

in apropiere,

turile,

758

si

raionul

fa-

contribuabili; o biserica,

Dimbovi^a,

situata ca

lintinul,

Prin

Are o populate de 145

Vinatori-MicI,

com.

pi.

cale

lui

Poiana-lui-Stinca, cdtun, locuit de figani, pendinte de com.

Dimbovi^a,

cele-ralte prin cimpii arabile, u-

retul, jud.

de

Poiana - Lunga - de - Jos,

ca-

60 t\\\

pending de Episcopia ArgesuluT, jud. Muscel.

Dimbovi^a

case.

Ferigele,

si

proprietor ale statuluT,

de

e strabatuta

N. a com. Poiana-Lunga,

sunt

Lunga

-

prin padurea Silistioara, iar de

sau 345 suflete, care locuesc in Locuitorii

altitu-

lei.

3 kil.

familiT,

m.

n 202

lea jude^eana Botosani-Falticeni

O

jud.

in

dine.

Brezaele;

mori de apa.

munte,

avind 1340,1

lauca,

Are

18 fete.

si

Locuitorii vacT,

conduse de

scoale,

155 baepf

si

3 para-

si

schitul Sehastria, in

si

2 investor!

Domnul Ta-

Mihai-Viteazul, care ar

deservite de

bisericT,

manastirea Vorona, de

;

cat,

Suceava, com. Malini, sub Ha-

rur., in jud.

5

:

calugari,

prin Vulcan, in Austro-Ungaria.

Acest munte se

din care 450 con-

suflete,

1

tribuabili.

merge

poteca ce

vama Buliga

la

de

padure

ale locuitori-

2267 hect. padure, si o populate de 491 familii, sau

lor si

2 preo^T, 3 cintare^f

Poiana-lui-Mihai, munte, al comunei Schela, plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E. de

-

man, 2106

tariior

cliseri

E

Poiana-Lunga,

covata, Icuseni,

numea

scoala primara mixta. Se

mat inainte

Chis-

:

munti,

Rusi,

si

din satele

Poiana

din satele

45

Poiana-Lunga,

E compusa

80

vacT,

si

porci.

acoperit cu

si

paduri.

din care 1600 hect. ale proprie-

Calugareni, Mi gla -Negri,

si

Sunt 90 stupi cu albine.

maioritate

in

loc.

01

suflete, care,

malul sting a piriului Sasa.

UngurT, e de 360

Vite: 220 boi

285

Vorona Carale, Vorona-Theodor si Satul Nou. Are o intindere de 5622 hect.,

de resedinta

kil.

Siretul,

Se intinde pe un

teritoriu deluros

iana-luMurascu, spre S. de ora-

6

rur., in par-

a plasei

S.-E.

jud. Botosani.

la

POIANA-MARE

34

de 2071 lei, 85 ban! tueli, de 1807 lei.

sul

:

.

biserica

si

o scoala.

Se Invecineste cu comunele Poiana-d.-j. spre E.,

Rominesti

spre V., Lungule^i la N.

si

Gai-

seni la S.

6

Poiana-Mare,

Hosted by

sat, facind

parte

Google

POTANA-MARE

POlANA-PLENIfA

35

din com. rur. Batrini, plaiul Te-

Cade

leajenul, jud. Prahova.

in

partea de N. a com.inei.

Poiana

-

Negustorului,

sat,

Valea-lui-Ion,

pe coasta

situat

dealului Corlatele, la 3

Poiana-Mare, cdtun,

al

com. Mo-

Romanafi, pe valea

Burluiul.

Altitudinea

Are

poseda

marl cornute

si

vite

15

50 capre.

d'asupra nivelului Marii este de

Poiana-Petrel,

210 m.

Are o populate de 288 cuitori

si

lo

_

o biserica, cu hramul

Cuvioasa Paraschiva (1837), deservita de 1 preot si 2 cintare^i.

Poiana-Manastirei,

sat, in par-

tea de N. a com. Tingujei,

pi.

mar-

gin ea jud. despre Vasluiu.

Are

Moara lui-Ciorneiu. Are o suprafa^a de 15 hect, si o populate de 40 familii, sau

Poiana-Pleni^a.

121 suflete.

Verbi^a;

locul

15

N. cu com.

cu com. Risipi^i;

la S.,

comunele

cu

Caraula

la

cu

la V.,

si

Cornul

si

com. Ge-

meni, din jud. Mehedin^i.

al satului Scaesti, jud. Dolj.

Limita

Poiana-Mierlei, sat, facind parte Te-

de N. incepe din

liniei

Drumurile-Mari, spre E.

pana

Limita

leajenul, jud. Prahova.

si

duce

hotarul Pleni^ei.

la

Poiana-Muierei, munte,

in jud.

Gorj, plaiul Novaci, apar^inind

Mare,

com. Ciocadia,

mun-

Ceringul.

Cotul-

Limita

{ii

:

situat intre

Pravatul, Salanele

lui-Urs, la frontiera

pichetul

No.

14,

;

si

aci se afla

numit Sala-

valea Padina-

Padina-Mica,

valea

de

Drumurile-Mari,

Limita

S. incepe din

avind

pe panta N.-E. a muntelui cu acelasi nume, jud. Gorj. Poteca ce merge la acest pichet este tot aceea care duce la pichetul

Timpa

la

pana

si

de

pe muntele Pravatul

aci in Poiana-Muierei.

liniei

de V. incepe din

la S. prin in

hotarul

de

sat,

Dolj, pi. Jiul-d.-j.j com.

in

jud.

Piscul.

1879, e

dina-Miccl

In

com.

Risipip.

si

In

comuna

se vad

urmele a

4 redute ce se zice ca dateaza de pe timpurl foarte indep&rtate. Dupa legea rurala din 1864 168

sunt

70

impaminte-

locuitorl

dup& cea din 1879 sunt

nip, iar

insura^ei.

Teritoriul

comunei are o

se

g&sesc 4 mo-

2360 hect. pamint

1250

arabil,

hect. padure, 2 hect. teren sterp,

197 hect.

iar restul finea^a"

vii,

izlaz.

si

Mosia se numeste Poiana-Plenifa, dind un venit de 94400 lei.

Parte apar^ine Statului, parte

Padurea, se

tului,

de

pe mosia

compune

sta-

din cer

si

girni^a.

de 197 po-

Viile, in intindere

si

locui-

Produc vin negru.

torilor.

com. sunt 4 circiumi; 4

In

pana

O

Fintini sunt 7, din

cari

mai

De

decalitri anual.

moara de aburi

vite se

si

una cu

gasesc pe mosia statului,

precum si o stinci unde se brinza de putina. vecinala pana la Risipi^i, in calea comunalS.

Cetatea.

face

infiin^ata

la

Un drum

la infiinfare

pana

1879 a facut parte ca catun

unde

Craiova-

Poiana-Pleni^a este u-

nita prin cai delul,

fost

500

si

Fintina-Oilor.

a

la

producind

tescovina,

din

lui

da

insemnate Fintina-Cocorasca

anul 1864.

su-

hect., din cari

Transportul se face pe calea

Ceringul.

comuna

vile.

la

frecuentata de 59 copii.

valea Ceringul,

Padina-Mare, Pa-

vaile:

Comuna Poiana-Mujei, fast

Scoala, infiin^atS la

darei.

velni^e pentru fabricarea rachiu-

Terenul comunei este accidentat

stinga in Valea-Lotrului, sue pe acest riu si

N.

la

pana, la muntele

Mereu^ul; de acolo coboara

data fon-

direc^i-

hotarul com. Verbifa, merge de

13, situat

si

si

unea V.-E.

nele.

Poiana-Muierei, picket cu No.

cu numele ctitorilor

goane, apar^in statului liniei

locui-

locuitorilor.

hotarul Verbi^a, merge de la N. la S., trece prin

zid, fondata,

1858, de obstea

o inscrip^ie

de E. incepe din

liniei

su-

torilor, are in altar

numit

ses

de

Biserica,

flete.

in anul

prafa^a de 3877

Se invecineste la E.,

pi.

la

de Virtopul, resedin^a plasi la 62 kil. de Craiova.

Situata pe

si

jud.

rur,,

Dolj, pi. Dumbrava-d.-j.,

sei,

din com. rur. Catunul,

37 case.

si

Poiana-Pleni^a, com.

Dealul-Manastirei,

Poiana -Marine!, v echini mime

si pi.

la

kil.

intre satele

sat, in jud.

N. de satul Dragomiresti,

Funduri, jud. Vasluiu, situat pe

Panoasa

Poiana-Plenifa.

Tutova, com. Dragomiresti, spre

131 locuitori

cu un singur catun, numit

sebitS.

Are o populate de 1247

q populate de 72 suflete.

Locuitorii

riuluT

terenuluT

de

kil.

La anul 1879 devenind com, deo-

din com. Pleni^a. s'a despar^it,

resedin^a com.

runglaval, pi. Olte^ul-OItul-d.-s., jud.

in

com.

jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s.,

comunale cu Oro-

cu Caraula,

si

cu

Risipi^i.

vechiu, numit Drumul-

Mare, trece prin centrul comunei.

Budgetul com. e

Hosted by

la veniturl

Google

;

:

POIANA-PLENITA

de 2753,04 de 1752,95

lei

la cheltuell,

si

lei.

440,

01

Ungureanu

trie

cintare^

1

cornute

Vite

si

si

e deservita

colul-de-sus.

Neam^u, com. Dolj,

sat, jud.

com

Dumbrava-d.-j.,

Poiana-

Dolj,

lara, jud.

Bistri^a.

Roman.

Are o popula^iune de 245

si

Dolj,

Are pe

de

cer

gir-

si

Poiana-Prisacii, sat, pe mosia si in com. Draganesti, jud. Suceava, la V. si la 3 kil. de sade resedin^a, asezat pe am-

can locuesc in 99 case. Vatra satului ocupa 15

80 porci

si

de 700 metri.

20

Are o

drept

1

preot

si

falci,

2 cintarep.

§coala din Brusturi serva

si

acestui sat. inainte

de a se

fi

pe acest loc se

Infiin^at

aria pri-

saca manastirel Neam{u, poiana

fund frumoasa

si

inconjurata de

codri nestrabatu^I.

Vatra satului ocupa

nume,

Berhometele, jud. Dorohoiu*

cu o populate de 176

familii,

In vechime fund mosie a parte

373 ble

si

era proprietatea manastirei Putna

1785. Sf.

de lemn,

Mifa-

cutS in 1774, de preotul Dimi-

si

1

1

hect. teren cu padure.

A

si

fost

pendinte de Episcopia Rimnicul.

Raftivanul, menind-o

sa

devie

manastire

de

1

si I

e deservita

cintare^. Scoala din si

N. com. Muieril

pre-

Corni

sat, in

de N. a com. Laza,

pi.

jud. Vasluiu, asezat

partea

Racova,

pe dealul

pe o

supra

fa£a de 163 hect, din care 12

prietareasca

boi,

1

plug

si

1

caru^a cu cai, 50 vite marl cor-

100

patrime e pro-

2 par{I din aceasta

300 hect. cu

vie,

e fine^e

si

Are o populate de 256

fa-

restul

iar

padure.

sau 765 suflete, din care

milii,

94 contribuabill

1

;

scoala mixta, elevi; 3

de

deservite

1

ol,

10 stupl.

10

cai,

30 rimatorl

preot

bisi

2 cintare^I.

Locuitorii poseda

63 care cu

boi,

1

:

24 plugurT,

caru^a cu cai

585 vite mari cornute, 299 ol, 40 cai, 207 rimatorl si 1 10 capre.

Budgetul com. e

Locuitorii poseda: 6 pluguri

nute,

;

100 hect. cu araturS,

hect. vie.

cu

cat.: Se-

ciurile si Poiana.

sericl

8 care

pe Dealul-

formatadin 2

frecuentata de 16

acestui sat.

Poiana-Rasni^a,

Pojarul-d.-s.,

si

intindere e acoperita de padure,

cu

hramul Nasterea Maicei Domnulul, zidita in 1848 de Lupu

;

Poiana-Seciurile, com. rnr,, jud. Gorj, pi. Amaradia, situata la

hect., din care o

864 sunt

17 palmasl, stapi-

nind 74 falci. Are o biserica frumoasa,

si

7 hect., din

care 6 hect. teren de flne^e

Are o suprafa^a cam de 4200

99 padure.

Improprietari^i in

si

hail si Gavril, este

de

din care 274 cultiva-

falci,

8 fruntasi

din Bucovina, care a stapinit-o

hramul

mosteni-

Mosia, proprietatea

cu acelasi nume,

sau 704 suflete.

la

falci.

5

pe mosia

Zvoristea, com. cu acelasi

Biserica, cu

Are o popu-

al Siretulul.

de

cea, in intindere

sesul

locuind in 82 case.

ot

sat,

^armureste

Vil-

diu care 70 contribuabill,

flete,

serva

Poiana-Pustaiul,

ce

finate

com. Bog-

in

danesti, plaiul Cozia, jud.

late de 68 familii, sau 302 su-

de lemn, de-

biserica

de

coasta

de

teren

cu pSdure, situat

pe Poiana-Raftivanului, mosia cu acelasi nume, jud. Su-

torilor familiei Raftivanu, e

25 prajinl.

pana

cai,

Poiana-Seciul,

cu o populate de 430 suflete,

pi.

9

munte, jud.

Trotusul, com. Dof-

tana, pe stinga Trotusului, inalt

vaci,

sat,

bele {armurl ale piriului Culesa,

satul,

ol,

pi.

junci.

o

Mai

Bacau,

ceava, com. Dolhesti, asezat pe

ni{a.

servita

Poiana-Schitului,

moara de apa

Dumbrava-d.-j:,

pi.

Poiana -Plentya.

dinsa padure

tul

1

fierarie.

1

203 statului,

un document dat de Alex. Lapusneanu in Husi la 1552, Apr. 4.

plu-

Vite sunt: 20 boi, 36

Poiana-Pleni^a, mosie a com.

cu

jud.

acestui

agricultura.

In sat se afla

{inind locuitorilor.

jud.

si

De vechimea

sat aminteste

su-

din care 57 contribuabill.

taria

Dumbrava-

pi.

com. Poiana-Pleni^a, apar-

d.-j.,

Poiana-lui Iurascu,

satului

flete,

particu-

Poiana-Sasului, numire vechie a

Galul, pi. Piatra-

Locuitorii se ocupa

Poiana- Pleni^a, mosie

jud.

in

sat,

Muntele, situat in stinga riulul

Pleni^a, cu resedinfc primariel.

(VezI com. Poiana-Plenh:a).

O-

nifd, in jud. Mehedin^i, pi.

palamar.

1

Poiana - Rachi^i,

Poiana-Pleni^a,

Poiana-Rotata, picket de gra-

de

179,

cai 28.

pi.

POIANA-SECIURILE

36

de

lei

tueli,

E

la

venituri

922, ban! 87, iar la chel-

de

lei

866, banl 50.

udata de

riul

Amaradia,

care izvoreste dinDealul-Muieril,

din dreptul cat. Seciurile,

Hosted by

pri-

Google

POTANA-SOC1I

meste

piriul

pe dreapta

Borna

To^oioasa

si

Sonul pe stinga.

si

Comunica^ta

se

in cat.

face

prin soseaua vecinala, care o leaga

de Pojarul-d.-s.

de Negoesti

si

printr'o sosea comunala, care

si

o leaga cu Rosia-de-jos. In com.

POIENELE

37

sunt

de

25

fintini

Poiana-Socil, parte din satul

pe calea Ploesti-Frontiera, Sinaia

intre

Busteni, gra^ie pozi^iu-

si

neisale incintatoare

si

aerulu!s3u

de munte, a devenit o sta^iunc de vilegiatura in timpul verei. Pana la 7 Maiu 1885, acest catun, impreuna cu Predealul,

Azuga

si

pi.

de Sus-Mijlocul, situata linga

meaza comuna Predealul, aparcomuna Sinaia.

^inea de

Poiana-figanceij/Wtf 7/tf frumoasa, in ramura mun^ilor Ciungi, jud. Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Filioara, pu^in mai sus de manastirea Varaticul.

satul Hirtopul.

Poiana-sub Ponoara, in

grupa Ceahlaului,

in

diumul

voare minerale feruginoase con

Hangul,

com.

Rapciunele,

Piatra-Muntele, jud. Neam^u.

Odinioara

Poiana - Teiului,

sat,

jud.

in

com. Gropile.

d.-j.,

si

Tazlaul

pi.

E

parti-

situat

riului Bistri^a,

dreapta

in

fa{£

in

fa^a

cu

Are

carpeni.

intindere de 143

hect.

supusa regimului

silvic.

si

o

estc

si

se

Un

ocupa cu

agri-

cu plutaria.

agent vamal sta

aci, fiind

insclrcinat cu privegherea,

nu se introduca

mod

ca si

pe Nea-

in Jara,

fraudulos, plute.

Poiana (In-),

catun, al com. Colfi,

jud. BuzSu. Vezi In-Poiana.

satulul

Poiana-Ursulul. Vezi sat,

Poiana,

jud. Bacau.

Poiana-Ursulul, Bacau,

pi.

ceava.

Poienei (Dealul-), Suceava,

deal, in jud.

com. Dolhesti, parte

ma

fag.

araturei,

Adese

cu pd-

orl, aci, in ur-

segasesccaramizi

alte obiecte ale gospodariel,

trecdtoare, jud.

dovedeste

ca

si

ceea

odata a fost

locuit.

Muntelui, com. Dar-

Uzului

V. de satul cu in f acelasi nume. La acest pas merai*a,

de N.- V. a

Negotesti, jude^ul Su-

cultivabil, parte acoperit

manesti, de la intrarea

elevi.

Locuitorii cultura

su-

o scoala mixta, frecuen-

de 52

localitate hope Neagra, jud. Suceava, com. Brosteni, 20 kil. de resedin^a com. latd,

ce

Are o populate de 226 flete, si

Poiana-Vinului,

dure de

satul Poiana-Largului.

tata

sunt ^arinele locuitorilor.

populata

Neam^u,pl. Piatra-Muntele, com. Calugareni,

din cauza inun-

Prahova. Azf, aci

Poiana (In-), partea Poiana-Ursulul, pddure

cu ulmi, fag!

calugari^e.

da^iilor riului

centrate.

cular, jud. Bacau,

a fost schit de

aci

iz-

si

pi.

tras spre deal,

m&-

poiana,

merge spre stinga Dochiei,

ce

ai

nastirei Varaticul, au g^sit aci

asezata intre piraiele Cisonul

intinsa,

pe care ma! 'nainte era asezata com. Poiana, din jud. si pi. Prahova, si de unde Iocuitori! s'au re-

gra, in

Mat mul^i vizitaton -

Poiana- Verde, poiana

Busteni, cari azi for

Borca, jud. Suceava.

Poiana-Stejarului, padure, in jud. Neam^u, com. Birg&oani,

I

situat la

Poienei (Fundul-). Vezi Fundul-Poienel, sat, in jud. Roman, pi.

Siretul-d.-s.,

com. Stanza.

ge o cale vecinala, care vine de

Poiana-Trestiei, sat, facind parte din com. rur. Cozminele, pi.

la

D&rm&nesti, pe Valea Uzu-

luT,

-

in susul apei.

{isul,

Varbilaul, jud. Prahova.

torl

Poiana -Varbilaul, Poiana - Turcilor,

pddure,

pe

mosia Hudesti, com. cu acelasT nume, pi. Prutul-d.-s., jud. Do-

fostd mosic

si

case.

45

in Poienele-d.-j.

si

200

locui-

Se subdivide Poienele-d.-s.

De

dinsele se alipeste

Varbilaul, com. Varbilaul, pen

sul

foca.

si

catuna-

dinte de manastirea Margin eni.

Poienele, vechle nutnire a

Poiana-Varbilaul

Poiana- Japului, com.

sat, facind par-

rur.

Predealul,

dure

particular^,

(Tei§ul), pd-

nului Poenari-Pletari,

supusa

z&u,

regi-

mat inurma catunului Busteni,

mului silvic incS din 1883, P e mosia Poiana- Varbilaul, pendinte de com. Poiana-Varbilaul,

pe

plaiul

Pelesul, jud.

la

com. M&run-

catun, ai

jud. Buzau, cu

a statului, jud. Prahova, plaiul

rohoiu.

te din

Poienele,

Prahova.

S'a

pi.

for-

1830.

Poiana-Tapului,

care

se afla

hova.

Varbilaul,

judeful

Pra-

jud.

catu-

Bu-

com. Canesti.

Poienele, cdtun, in jud. Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Usca^i, situat pe valea piriulul Va leaAlba.

Hosted by

Google

,

POlEtfELE

Poienele, sat, pi. Marginea la 3

R.-Sarat,

in jud.

d.

-

-

com. La-

s.,

a$ezat

cul-lui-Baban,

munei,

POIENI

38

la

N. co

de catunul de

kil.

dureni

(com.

Damiene$ti),

se

cu o populate de 236suflete, o biserica, deservita de ?i

$i

preot

1

in piriul

Poienele, piriU, jud. Tecuciu, ce trece prin satul cu acela$T nume, com. Godine$ti, $i se varsa in piriul Repriva^ul.

cintare^:.

t

la

Albuia, pe stinga. PriPricopul,

piriul

Poienele-Boulul, padure

deal, in jud. R.-Sarat,

Ora^ulul,

pi.

com Odobasca. Se

supusa regimului

culara.,

inca din anul

Poienele-Oancei, sat, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com.

Poienele-de-Jos, com. nu\,

Roman,

jud.

nele.

E

Are o

pa$um

acoperit cu

intinse

$i

cat.

mosie,

Buzau, com. Marun^i§ul,

in jud.

Are 830

Poienele.

hect.: lo-

curi arabile, izlaz, livezi

$ina padure, proprietate a mo?-

nenilor

:

Poenari,

proprietari^ilcr

$i

im

Sibie^ti, d-lui

N. Ru$ia-

facind parte din hotarul Le-

Are cam 30 hect. proprietate deosebita de a mo$ne-

reasca.

Vezi' Lereasca.

jud.

ce

piriu,

Roman,

vore^te de

Fundul,

pi.

Poienele-d.-j.

?i

la

Poienele-d.-j.;

de satul

N.-E.

curge de

spre N.-V.; trece satul Poienele-d.-j.

pe

la S.-E.

la

$i la

E.

de

satul Pa-

al

Lapo^ului,

de

letnn

;

o

(Dealul-),

—

900); o fabrica de

teni, jud.

com.

Vasluiu,

Ivane^ti,

comune

Poieni, com.

lei.

deal,

se intinde la E. de satul Bro$-

ne$ti.

1393

Vrancea, jud.

pi.

Putna.

Poiene^tilor biserica

Racova,

pi.

formind

limita

catre com. Poie-

de

partea

rur., in

S.-E. a pla?ei Codrul, jud. Ia?i,

Poienele-de-Jos, sat, in jud. Roman, pi. Fundul, formind com. Poienele-d.-j. (V.

a.

Parte

n.).

apar^inea

Episcopiei de

mai inainte

Roman.

Poienele-Macri^ulul, munte,

al

in

Gorj,spre N.-V. comuneT, acope-

cu 50 hect. padure de brad

padure de

340 Pe acest munte este o hect.

stina.

Comarna

gu?or),

ge prin

pi.

piriu, ce cur-

Siretul-d.-s.,

Stanza, jud. Roman. la

de

com.

Izvore?te

V. de satul Ghedeonul, curge la E. la V., trece

pe

la

S.

$i

d.-j.

(tir-

Comar-

Terenul sau este foarte accidental prezintind mai multe acoperite cu siruri de deaiuri, paduri.

Are o populate de milii,

sau

2891

suflete

biserici, deservite

cintare^i;

de

doua

?i

184

oi,

:

$i

con-

frecuen-

1899—900) de 65 comunei

$oseaua na^ionala

fa-

doua.

;

2 preo^i

Prin mijlocul

Vite

514

?coale,

duse de 2 inva^atori tate (in

Poienele-Oancei,

Poieni

:

na-d.-s.

4

fag.

marginea despre jud. Vasluiu,

formata din satele

com. Runcul, plaiul Vulcan, jud.

com. Iz-

Poienele-Sarei, virf de munte,

Budgetul com. e la venituri de 1465 lei ?i la cheltuell, de

prin

Damiene^ti.

fane$ti.

acestei

rit

curge

Sunt 157 vite man cornute. Se numea mai inainte ?i Ste-

spirt.

?i

Poienele,

Poie-

piriul

$coala mixta, frecuentata de 46

tui sat,

Poienele, mosie, in jud. Buzau, com. Mlajetul, cat. Valea-Lupu-

nilor.

pe

din mo$ia inconjuratoare a aces

ve^ianu.

lui,

spre

pu-

$i

a-

cu o populate de 730

elevi (1890

Poienele (Gura-Biscil),

Fundul,

formata din satul Poe-

plasa Margin ea-d.-s.

semanaturi.

pi.

$edin^a placet,

locuitorl.

E

Aici se gasesc pa^uni in

in

de ora?ul Roman, la 29 de el ?i la 7V2 kil. de re-

intra

in

de iemn.

S.-E.

deazapartea de E. a com. $i

;

;

bonden^a.

Prahova.

nele-d.-j.,

put'm,

1883,

Sta-

satul

nza ?i la 1 x /a kil. de el. Are o populate de 368 loo biserica cuitori 96 case

Comarnicul, plaiul Pele$ul, jud.

desface din dealul Magura; braz?i

silvic

P e tnosia Comarnicul, pendinte de com.

kil.

Poienele,

parti

incarcat

cu piriul Stanza.

Stanza, spre N. de

Poienele, sat, facind parte din com. Godine^ti, jud. Tecuciu, situat la 9 kil. spre N. de comuna. Are o popula^iune de 70 suflete; o biserica, cu hramul Adormirea Maicei DomnuluT, deservita de I preot ?i 1 cintare^, construita la 1850 de Costache Craescu $i refacuta de zid la 1872 de Emanuel Craescu.

pe

$i

albie foarte adinca.

stin-

me$te 12 hect

Oancei

satul Poienele

N. de satul Balomire$ti ?i, mai spre V. de acest sat, se varsa

pe

re^edin^a, Costandoiul.

Are osuprafa^a de

de

ga. In tot cursul sau a sapat o

varsa. in piriul Cre^oaia,

elevi.

trece

Ia$i- Vasluiu.

1009 vite mari cornute, 10

capre,

162

cai

?i

323 rimatori.

Hosted by

Google

P01ENI

Poieni, sat

(tirgusor), in jude^ul

culmea

asezat pe

nume,

acelas!

pra

com.

Codrul,

pi.

Iasi,

Poieni,

cu

dealului

450 m. d'asu-

la

inconjurat

nivelului Marif,

de toate parole cu

Poieni, virf de deal, cati,

in jud. Ba-

com.

Siretul-d.-s.,

pi,

cerin^ele stiin^ei

stra-

si

de drumun

batute de o re^ea

peni, facind parte din sirul dealurilor care

de

heciului

al

Racataului.

Poieni, piriias,

Neam^u,

in jud.

din

izvoreste

muntele

Poiana

(ramura Cozlei)

numar

de

dreapta piriului Cuejdiul,

locuitori traiau izola^i prin

pa-

funtarea satului, un

dun, avind bordeie parasi

locuin^ele

si

unde este

i-au

asta-zi

de hrana

satul, dindu-le locuri

lemne pentru case mai

si

pe

asezat

acele izolate to^T in locul

se varsa pe

si

in fa^a

Are 259

el.

locuitori;

de

o biserica

si

vala-

tuci.

Este inconjurat de jur-impre-

;

tirziu

Poieni^a, izvor cu apa minerala, situat pe deal, in apropriere de gara Cimpina, com. Poiana, jud. si

pi.

Apa

Prahova.

sa confine

pucioasa.

Cuejdiul.

satului

Poieni^a-Blidare, numire vechie

cite-va

in

poieni; proprietarul de pe atunci a'si

de

61 case

jur cu padure.

Piatra Muntele, com. Gircina;

pi.

in-

i-au silit

kil.

despart basinul Ber-

Mai inainte de

sistematice.

Fili-

alte dealuri

acoperite de paduri, amenajate

dupa

POJARUL-DE-JOS

80

Poieni^a,

cu 49 familil, jud. Arges, plasa Topologul, facind sat,

parte din com. rur. Golesti.

Are

o biserica, cu hramul Cuvioasa

Paraschiva, deservita de si

1

preot

1

a calunului Dumitresti-d.-s., jud. R.-Sarat, com. Dumitresti.

Poieni^ele-de-Jos, cdtun, cu 240 locuitori

cintare^:.

al

Chiojdul-din-Bisca, jud.

46

si

com.

Buzau, case.

s'a infun^at si tirgusorul, in mij-

de fostul proprieAlexandru Bals. De la 1868,

locul satului, tor

mosia

a

proprietatea

devenit

Maiesta^ei Sale RegeluT.

Are

de

o

fa-

bise-

zidita din piatra, deservita

preot

1

2 cintare^i

si

Cosula, com. Braesti, cu 63

fa-

sau 304 sufiV.te. Proprietatea mosiei e a d

lui

lul

si

o

elevi, avind loca-

construit cu spesele Ma-

ei,

Satenii improprietari^i au 157 hect.

54

si

o departare de 14

se afla kil.

de

la

ora-

sul Iasi.

Vite

307

:

vite

10 capre, 57 cai

Poieni,

sat,

Neam^u,

com

Dumbrava-Rosie, la

100 rimaton.

in jud.

Piatra-Muntele,

podis,

mari cornute,

si

pi.

Vinatori-

situat

pe un

40

si

case.

Poiteasca, vechie numire a mo-

Pojare^ul, Poieni^a, sat, facind parte din com. rur. Golesti, pi. Riurile, al riului

Bratia

udat de

si

spre E. de girlele

:

la

V.

Poieni^a, Fa-

geanca si Pesteleasa, iar de girla Valea-Ursului.

la

N.

sau 298 suflete

;

o scoala,

pe

Tulcea,

jud.

in

lac,

Sulina,

teritoriul

com.

urb. Chilia-Vechie, situat in par-

tea N.-V. a plasiT

com.,

linga

si

care e format

Are o forma

si

e inconjurat

Are o

nuraai cu stuf.

de

cu care comu-

si

nica prin o girli^a.

de 100 hect.

cea de V. a

Tatanir,

lacul

intindere

confine

si

peste.

fre-

—

cuentata de

53 elevi (1899 un herastrau cu aburT.

;

pi.

aproape rotunda

Aci e resedin^a comuneT. Are o populate de 66 familii,

900)

Buzau, com.

M&racineni.

Pojarul. Vezi Lunca, sat, com. Valeni, pi.

Argeselul, jud. Muscel.

Sudul ramurei mun^ilor

Cernegura, intr'o pozi^iune

pi-

Are o populate de 73

suflete.

Locuitorii se ocupa cu si

Poieni^a, caiun, pi.

toreasca.

cultura

cu 200 locuitori

com.

Buzau,

p&mint.

aril

jud. Muscel, situat pe maiuldrept

iesta^ei Sale Regelui.

Tirgusorul Poieni

al

Chiojdul-din-Bisca, jud.

siei Cirlovoaia, jud.

Al. Curt.

scoala, infun^ata in 1868, frecu-

entata de 47

Poieni^ele-de-Sus, cdtun,

milir,

178

sau 729 suflete;

miliT,

rica,

o populate de

Poieni^a, sau Poiana, sat, pe mo^ia Braesti, jud. Dorohoiu, pi.

agri-

linga. cat.

flete,

Poieni, sir de munfl, in jud. Bacau, pi. Trotusul, com. Dofteana, pe marginea

satului

Bogata

pe dreapta TrotusuluL

si

jud.

Putna,

Lunca, pe locul unde

se varsa Naruja in Zabala.

Are

plutaria.

in

Vrancea, com. Naruja, asezat

o populate

de 142

can locuesc in

Pojarul, Padure N.-S.

su-

30 case.

si

si

la

Pojareie.

V.;

la

sat, in jud.

Siretul-d.-s.,

S.-E.

de

Roman,

pi.

mina

E.

Are

direc^ia

si

Valea-Scra-

prelungeste

se

dealurile de la

Poieni^a,

apar-

Bifzeiul-de-

e coprins intre Valea-

Amaradiei dei

Gorj,

deal, jud.

comunelor

^inind

Scrada

si

cu

se ter-

in Valea-Amaradiei.

com. Gtdin^i, spre

satul Gidin^i

si

la

10

Pojarul-de-Jos,

com.

Hosted by

rur.,

in

Google

:

POJARUL-DE-JOS

partea de

com.

S. a

Se compune din jarul

d.-j.

catune

2

pe o

cam de 1800

prafa^a

Ama-

ale riulul

ale Strimbel,

si

hect

su-

42 hect. prunet, restul

finale

sau 434 suflete, din

Locuitorii poseda: 25 pluguri,

60 care cu 316

man

vite

cu

boi, o carina

cat,

cornute, 164

22 capre, 164 rimaton

01,

35 cal.

si

In catun se gasesc: 3 puturi 6 izvoare acoperite.

si

196

fa-

com.

rur.,

V. a com.

partea de

in

Birzeiul-

Amaradia, jud.

milil,

sau 796 suflete, din care

de-Padure,

466

contribuabili;

Gorj, situata pe ambele maluri

de

deservite

bisericT,

preot

1

2

si

cin-

ale riului fa^a

taretl.

Locuitorii poseda

40 pluguri,

:

pi.

Amaradia, pe o supra-

cam de 800

hect., din care

170 hect. arabile, 40 hect. pru-

108 care cu

net, 25 hect. vie, iar restul izlaz,

cat,

fine^e

01,

cal, 4 caru^e cu 536 vite marl cornute, 472 24 capre, 190 rimatorl, 42

stupl.

cat; 65

de

1377

lei,

75

veniturl

la

ban!,

iar

la

de 1094 lei, 57 bani. Comunica^ia it comuna se

cheltuelf

face prin soseaua comunala, ce,

vine de la

Mosneni

din com. Logresti-

S.,

o

si

printr'un

curge de

si

la

comunala din

urma

la

drum de

piriul

Curva,

turi

si

trecind piriu, are

ce

peste

acest

peste dinsul

se gasesc:

pu-

5

situat in Valea-Amaradiel.

700

25 hect. vie,

10 hect.

sau

1

100

1857

o scoala, infVintata la

frecuentata de 84 copil

?i

— 900),

una de

bise-

3

;

a

familil,

din care 2 ^con-

suflete,

tribuabili;

(1899

prunet,

de 300

cu o populate

6

bisericl,

din carl

conslruita la 1837,

zid,

3 cintaretl.

si

Locuitorii sunt mosneni

din

vechime, afara de o mica parte, improprietarip dupa

care sunt

legea rurala.

1780 de loan

Budgetul com. e

de

1206

cheltueli

E

banl,

95

lei,

de

veniturl

la

1141

lei,

Veniturile

sunt de

lei

si

com.

cheltueiile

1152, banl 62.

Comunicatia

com. se face

in

jude^eana

prin soseaua

T.-Jiul-

iar

la

riul

Amaradia. Comunicatia

face prin soseaua

vine de la

o leaga

ciurile

si

la

se

comunala ce

N. cu Poiana-Se-

V.

cu Birzeiul-de.

Padure printr'un drum. si

comuna

hect.

iar restul izlaz, fine^e

cu o populate de

si

108

vie,

{ie

se gasesc:

I

apropiata,

fe-

Car-

stasia

Locuitorii poseda

:

728 vite 309 capre,

marl cornute, 510

01,

290 rimaton, 31

cal,

no

guri, 6 caru^e cu cal,

cu boi

si

47

In com. se

gasesc

10 puturi

zid,

plu-

193 care

stupl.

pe apa Blahni^a, si

2

:

morl

cismea

1

7

de

izvoare

a-

de

la

de E. des-

Vilcea,

mal

c Valea-Amaradiel.

curge

Piriul Blahni^a

N.

Deal mal principal este Dea-

de jud.

prin linia

si

bunesti.

pu^

40 izvoare acoperite.

lul-Muieril, in partea

mal

Petresti-d.-s. prin dru-

coperite..

la S.,

pe

la

E. comunei.

Dealurl mal insemnate in com.

sunt

Gruiui,

:

Viilor.

nita

57 hect. arabile,

25 hect. prunet, 27

N.-V. cu com. Scoar{a, iar spre S.-E. cu

din Pojarul-d.-j.,

S,,

la

comuna

in

ce o leaga spre

Spahil (Dolj),

66 banl.

udata prin centru de

par^ind-o

Are o suprafa^a cam de 1000 1

bae^i

zidita la

doua la 1782 si a treia zidita de locuiton, deservite de un preot si 3 cintaretl.

In

Pojarul-de-Jos, cdtun de resedinfa al comunei Pojarul-d.-j., din pi. Amaradia, jud. Gorj,

:

una

!

si

10 izvoare acoperite.

hect., din care

contribuabili, o scoala, fre-

Ti van,

Soseaua

ploioase.

comun&

cam de 1300 hect. arabile,

rata T.-Jiul-Filiasi, avind ca sta-

si

un pod de lemn. In

suflete,

cuentata de 35 ricl,

N. spre S.-V., dind

timpurl

in

o suprafa^a

hect., din care

13 cal.

care,

Amaradia, avind apa numal

in

—

murl ordinare,

drum de

S.

Se constata din acte vechl acum 400 500 anl, comuna exista si purta acelasl nume. ca

Locuitorii poseda: 45 pluguri,

Amaradia ce o strabate de la

care

220

Apele ce uda comuna sunt: N.

din

sau 976

colina

de V. a vael Blahni^a, care se imbina aci cu a vael Gilortulul.

84 care cu bol, 1 caru^a cu cal, 762 vite marl cornute, 240 01, 150 capre, 200 rimatorl si

care.

la

fami-

situate

parte pe

ses,

deservite de 2 preo^l

padure.

Pojogeni,

V. cu Licuriciul

E. cu Seaca, tot prin

riul

parte pe

si

cu

la

leaga.

Pojarul-d.-s., la

N.

si

Are o populate de 291 lil,

Budgetul com. e

3 cat.:

Colibasul,

Are Pojarul-de-Sus,

2

compune din Comanesti

izlaz,

si tufaris.

Are o populate de

100

care

contribuabili.

din

,

care 260 hect. arabile, 47 hect. vie,

I

Po-

:

Strimba, situate pe

si

ambele ^rmuri radia

Pojarul-

Amaradia, jud. Gorj.

pi.

d.-s.,

POJOGENI

40

si

Ocea

Val sunt a

f

:

si

Dealul-

valea

Blah-

cu

luncl

eretelulul,

roditoare.

Pojogeni, com.

padure

pi.

familil,

de N. a com.

rur.,

jud. Gorj,

Amaradia, situata

in

partea

Petresti-d.-s.

Se

Pojogeni, cdtun de resedinja al com. cu acelasi nume, jud. Gorj,

Hosted by

Google

Amaradia,

pi.

POLEITUL

41

POJOGI

cam de 450

o suprafata

lui-Ilie

si

de

udata.

si

nisoara,

pe colina.

ses, parte

Are

pe

parte

situat

vaile

Cer-

:

Valea-Cerbului

Cerna,

FormeazS

R&chitoasa. Din riul

Mutilor.

limita intre Cr&esti ei

si

izvoreste pi-

cu acelasi nume.

hect, din care: 250 hect. ara-

4 hect. prunet, padure si tufa-

8 hect. vie,

bile,

iar restul izlaz,

cu o populate

ris,

de 120

83 contribuabili. :

40 pluguri,

70 care cu boi, 2 carute cu 292 vite marl cornute, 281

cat,

17 stupi.

Calugareasa

care curg numai in tim-

ratelul,

purl ploioase

si

se varsa in Blah-

mai jos de Comanesti. com. se afla 1 scoala

nita

In

si

Ta-

si

:

bisericT;

moara pe apa, o

1

mea, 4 p'ltun

si

3

;

izvoare aco-

rur., jud. Vilcea, pi.

pe valea

Cerna-d.-s., situata

Cerna

si

ri-

Cernisoara, la 70

de capitala jud.

de a

si la

20

sufl.

Pojora§ti,

pe Valea-Pojora-

iar,,

format

din piriul Pojorasti,

la E. de satul C^uesti, comuna Scheia, pi. Funduri, jud. Vas

can 130 locuind in 200 case una

sericT,

lo-

contribi-

din

cuitori,

zidita la

;

8 rp

1

bi-

2

si

cea-

Locuitorii s'au improprietarit

poseda: 15 vaci, 200 01

597 hect. pe Panait Sordoni. Ei

Pe

riul

cai, si

160

200

boi,

Cerna, in raionul com.,

pamint

iar

;

cu

izlaz

5

1

cu

223

sosea comunala inlesneste

comunicatia cu com. Ciresul

1

1

52

87

dreapt& a Ze-

partea

letinului.

Pojoritele, mosie, in jud. Tele-

nume, curge spre ce formeaza' doua pe

teritoriul

E.,

si,

iazurT,

orman,

pi.

Are o

trece

hectare.

com. Draguseni

TirguluT, situate in-

tre mosiile Butculesti

dupa

intindere

si

Sfin^esti.

cam de 600

si

Polata,

se varsa in piriul Rebricea.

cdtun,

comunei

al

Slo-

bozia, pi. Ocolul, jud. Gorj,spre

tre dealurile Filosofului

guluT, incepind

S.-E.

a

Cauesti,

satului

Scheia, jud.

Fa-

si

de

din partea

Vasluiu;

com.

pastrind

proape de

a-

N. comunel, situat pe deal. Are o suprafata de 269 hect., din care 97 hect. padure,

de pruni

la

N. satului

Craesti, jud. Tecuciu.

cest

Aci a

si

4 hect. vie, cu o populate de 30 familii,

livezi

si

fost

vechime purta

a-

poseda

33 piugurl, 32 care cu boi, 1 c&ru{a cu cai; 174 vite mari cornute, Locuitorii

Pojorita, mahala,

105

hect. arabile, 63 hect. fine^e

sau 107 suflete.

girla Rebricea.

87

01,

:

10 cai, 6j rimatori;

12

stupi.

nume.

Pojorita, munte,

la

V.

comunel

Dimbovita, jud.

Leresti, plaiul

si

Riul-Tirgului,

unit

cu Cuca

si

muri de care. In c&tun se g&sesc

5

fintini.

Poleitul, deal, eel mai insemnat

si

maiintins din jud. Covurluiu. In-

Riusorul.

lei

si

la

la

venituri

cheltuelf,

de

Pojorita, munte, jud. Suceava.

in

com. Malini,

Suhuluiul

E brazdatadedealurile: Giula, Seciul, Piscul-Cheilor

strabate, in jud. CovurluiuluJ, pi.

Zimbrul si Prutul, printre piraiele

lei.

61,7^5.

se

v&rsin-

cepe din jud. Tutova (Radesti),

Budgetul com. e 1 1

uneste cu Dobrotforul, du-se in

spre

Cr&estilor,

Pojorasti, piriu, jud. Vasluiu, pi. Fanduri, com. Scheia, izvo-

Balteni.

de

gura

Muscel. In partea de E. curge

hectare.

O

la

Comunicatia se face prin dru-

hectare tot,

curge

intregimea,

ceava, avind 975 m. altitudine.

satul care in

180 porcT.

Vatra satului are

toata

mai mic; ambele contin peste.

arii;

moara pentru macinat.

e o

nume, la N. satului Craesti. Are o adincime de 5 m. si o la^ime de 3 m. Trece prin mijlocul satului Craesti, pe care il uda in

Pojoritei (Virful-), piscul mu?itelui cu acelasi nume, jud. Su-

la 1864, dindu-li-se d-lui

iz-

acelasi

avind o intindere de 170 din acesta se formeaza altul

luiii,

aceeasi direc^iune se termina

de lemn.

mosia

cu

dealul

din

voreste

S., iar

Pojorasti, vale, se intinde prin-

Are o popula^iune de 610

l-alta

90

sati

kil.

plaiului.

abilT,

populatie de 25 fam.,

reste din fundul vaei cu acelasi

Pojogi, com,

kil.

Prutul.

o suprafata de I400hect., cu o

Pojorita, pirtU, jud. Tecuciu,

3

cis-

perite.

urilor

de la niveSe intinde pe

Prutul, la 10 m.

sei,

Este udat de apa Blahnita piratele

Prutul,

pi.

jud.

01,

162 capre, 123 rimatori, 16 cai

de

lui

lul riului

Locuitorii poseda

si

Lunca-Banului,

com.

centrul

in

sat,

Falciu, situat pe coasta dealu-

fa

sau 400 suflete, din care

miliT,

Pojorani,

si

Piscul-

Marele Dicilonar Geografic.

Vol.

Pojorita, deal, jud. Tecuciu,

in

partea de E. a satului Cr&esti.

si

Covurluiul;

trece

prin partea E. a Bursucanilor, da peste Craesti, apoi se indreapta

V.

Hosted by

Google

:

POLICIORI

spre V. de Virlezi

si,

la Baleni,

se bifurca in doua. ramuri, din

pe

care una trece spre V.

Oasele

si

la

seintindeparalel cu Su-

doua ramura, cea mai principals, de la Baleni trece spre E. de Cuca si continua pana la Gala^i. Formeaza spiintregului

ridicatura

si

judet, silind toate piraiele riiasele sa

pi-

si

De

la

Baleni

la

pulate de cuind

padurea Prin^ulul

prin

cuzino

si

trece

Canta-

prin Radacini.

De

la

Mogosul, Ghilanul, Mos-DuTatarca,

mitru,

Bacal-Basa

si

7 10

o po-

locuitorT,

6

in jud.

Bu-

loan Botezatorul

Sf.

;

400

Vite: 350 boT,

n

3800 01, 140 capre, 220 porci. Sunt 250 stupi cu Meseriasi cizmar,

1

2

1

30 kil. de Buzau. Are o suprafa^a de 3475 hect.,

fierar,

si

albine. rotar,

1

nale Policiori-Canesti

comu-

jud.

350 locuiton

sub-divizia Dilma.

670

83

si

al

Buzau,

cu

case;

are

hect. izlaz, 89 hect. livede,

71 hect. vie Proprietati

cu

Policiori,

535 hect. sterp. insemnate sunt

si

Sforile-Banulul

si

Gura-Vaei,

Florica, Scor^oasa,

Valea-lui-Dragomir(particulare),

Frasinul

si

Plopeasa ale cetelor

de mosneni: Plopesani, descending din vechile cete Mitanesti,

care 18 hect.

Policiori, mope, in com. jud.

Policiori,

Buzau

;

hect. si

flete.

hect.,

340 hect. arabile, 92 sforile de padure Floricica 100 hect.

45 hect. livede,

de

Biserica, deservita si

eclesiarc, e

1

cuiton

la

care cu

8

bol,

lo-

;

nute, 30

12 cai

oi,

3 plugurl

:

plug

1

caru^a cu cai

tori

de

1846.

Locuitorii poseda si

preot

1

facuta

man

83 vite

si

1

cor-

38 rima-

si

150 stupi cu albine.

;

numire vechie a satulul

Polini,

Prahova,

Baltesti, jud.

Pod-

pi.

com. Podoleni-Vechl.

goria,

Sulina, pe

Gheorghe,

Sf.

rur.

S. a

plasei

si

Tul-

com.

teritoriul

de

in partea

cea de

S.-V. a

com., pe linga grindul Dranova.

Are o lungime de

2

intindere de 25 hect.,

si

kil. si

o

e incon-

jurata de toate parole cu stuf.

are, im-

:

Valea-BeciuluT,

laz,

cat.

si

preuna cu Floricica, 740 din care

din

popu-

cu o

vie,

Are

hect.,

late de 50 familiT, sau 218 si-

cea, pi.

din care 1240 hect. arabile, 683

piriul Gilcarul.

Politaischi, balta, in jud.

Policiori, cdtnn de resedin^a Policiori,

de

o suprafa^a de 225

Policiori-

si

Grabicina, prin com. Beciul.

com.

Racova, jud. Vasluiu,

pe platoul dealuluT Alexa.

masinist,

1

cojocan, 3 pietrari si 10 olari. Cai de comunicatie: Valea-

hect. padure,

187 hect. fine^e,

pi.

situat

minjT,

8 asinl

3 lemnari,

:

64

vacT,

18 epe,

8 cai,

circiumT.

5

ambele maluri ale piriului Saracelul-Bercii, la

Laza,

care catedrala e cea cu hramul

Sara^elului, apoi soselele

zau, plaiul Pirscovul, situata pe

bi-

deservite de 3 preo^T, 4 si 4 paraclisen, si din

sericT,

partea de S.-E. a com.

sat, in

E udat

cintare^i

Gala^i.

Policiori, com. rur.,

lo-

o scoala in cat. Policiori,

frecuentata de 45 elevT;

Cuca, strabate urmatoarele puncte:

1

Va-

si

411 case.

in

Are

vrfeT,

Cuca

avind

lea-Dragomirului,

apuce unele la dreapta,

iar altele la stinga.

Scortoasa

Policiori,

d.-s.,

huluiul, iar a

narea

POLIZESTI

42

iz-

Poli^em, tova,

sat,

in jud.

si

pi.

Tu-

com. Halaresti, spre S.-E.

de satul Halaresti. Are 306 locuiton si 84 case. Pe aici trece soseaua jude^eana Birlad-Bacau.

etc.

:

Stoenesti, CraciunestT nesti, in si

si

Diaco-

devalmasie intru cit-va

cu mosnenii NegosinenL

Terenul

este

multe coline

si

accidentat vaT, insa

cios atit cereaielor cit lor.

Pe malul

de

priin-

si livezi-

piriului Sara^elul

Policratul,£77W, pe

in jud. Tulcea,

pi.

Sulina,

Sf.

Gheorghe, situat

de

S. a plasei

com.

;

S.-V.

si

se desface

luI-Tanase in

;

din

tindere de 70 hect.

mai cu seama pe Valea Dragomirului, unde se poate gasi diferite speciif de

rat

bogat

in fosile,

a

Grindul-

spre

forma unei panglicT;

are o lungime de 8

salbatica.

partea

se intinde in

Din

vi^a

in

cea de V.

punct de vedere geologic este

are multa

com.

teritoriul

kil. si ;

o

in-

Polize^ti, catun, pendinte de com.

E

Braila, situat spre

jud.

4 kil. comunei. departare de resedinfa Se numea maT nainte VadulSeicii.

hect., milii,

e inconju-

cu stuf de toate parole.

plasa Balta,

Bertesti-d.-j.,

la

de

6

cu o populate de 40

fa-

Vatra

satulul

e

sau 229 suflete.

Vite sunt: 38 boT,

20

,

vi£ei,

676

01

si

3

47

vatif,

rimatori.

-

psilodoni; tot pe aceasta

se gaseste sare

E

si

vale

lignita.

sat,

Polize$ti,mosie, pendinte de com.

Belcesti, pi. Bahluiul, jud.

Bertesti-d.-j., pi. Balta, jud. Brai-

Polieni, sat. Vezi Uimii- Vechi,

com. Iasi.

formata din catunele: Gura-

Vaei,

Plopeasa-d.-j.,

Plopeasa-

la.

Are

o

suprafa^a de 6000

cu un venit de 27363 lei, apar^inind d-lui G. San-Marin.

hect.,

Polincul, sauPoiana-lui- Alexa,

Hosted by

Google

;

,

POLOBOCUL Polobocul,

Neamtu,

in jud.

sat,

situata" la

Ca^inul (spre

compune

N.)

Jurcanilor

?i

cu pa-

(spre S.-V.), inconjurat

udat prin mijloc de

$i

raicle

Radiul

Jurcanilor

si

pi(Pi-

riul-Satului).

Are

o intindere de 342 hect.

o populate de 3

396

suflete

1

sau

familii,

5

o biserica de lemn,

;

deservita de

preot

1

mare parte

Ei poseda

:

15 gonitoare, 01

E

§i

pus

6S

56

bo!,

vacT,

25 minzatT, 4

cat,

29 pore!. comunica^ie cu

ce-

sate vecinase printr'un

le-1-alte

comunal Radiul-Ruseni (comuna

lei.

Ma^cani,

famili!,

Are o 1

;

uda

co-

munele Condrache^ti si Huruesti la V., purtind numele satelor

pe unde trece strabate satele Lespezi si Homocea, si se varsa ;

Orghidan,

varsa in Siret,

se

sau 1063 suflete,

care

si

Magheru

scoala, frecuentata de

o

;

biserica,

la satul

Ho-

zidita' ia

capitanului Serban

si

so^ia sa, capitaneasa

Ioana.

poseda

:

40

plu-

gun, 69 care cu boT, 30 caru^e cu ca! 704 vite mar! cor;

capre, 300 oT, 300 rimaton; 109 stupi cu albine. nute, 5065

2732

E

lei

de

udata

E. de

la

Ti-

piriul

si

se varsa

com. se

In la 23

com. se Aprilie

Sirbesti.

afla si

fac si

in 01te£, a-

:

14 mori, 33

are

scut

de

Tutova,

pi.

Pogonesti, piriulu!

tor!

si

in

Pereschivul,

pe

jud.

com.

malul drept

al

Tutova. Are 96 locui27 case.

sat,

in jud.

so-

seaua vecinala Novaci-Polovragi prin alte drumuri de care.

Polovragi, cdtun de resedint,a al com. Polovragi. Are o supra fat^a de 9500 hect., cu o populate de 256 familii, sau ion din care 302 contribua-

poseda:

man

si

1

10 locuitorl

26 case.

5000 tori

;

85

plu-

ghirlanda

o

a ajuns in curind

silin^a sa,

$i

capitan.

Ramasi^e din neamul sau se gasesc

si

linga*

comunele de No-

astazi in

mun^ilor

poalele

vaci.

De

la

m&nastire,

spre N., se

la

kil.

V2

o pe^tera cu

afl^

stalagmite, la care

stalactite

si

vizitatorii

merg

printr'o poteca al-

Olte^ulu!, poteca foarte saL

pe

batica, ceea ce face

mult.i sa

renunte de a vizita pestera. la lo-

calitatea numita' Baia de-Fier, a fost

o mina de

fier,

care astazi

Acest

nu se ma! exploateaza\

gasim

il

Raportul,

in

facut intre ani! 17 18

— 1730, des-

pre Romini in genere

si

Oltenia in deoseb!, de t.er

al

armate!

despre

un

austriace

ofi-

(Eu-

Documente

doxiu Hurmuzaki,

cornute,

274 capre, 260 rim&108 stupi cu albine. (A se

lovragi,

alte deslusiri, Po-

comuna).

vol.

IX, partea

I).

28 c&ru{e

01,

vedea pentru

Polovragi, sau Polovraci, com.

de

stejar.

privitoare la Istoria Rominilor,

Locuitoril

cu cai; 652 vite

nume. Are

c&pitan», iar totul

sus^inut

Aproape de manastire,

Comunica^ia se face prin

Pogonesti, spre V. de satul cu acelas!

sub

si

« Andrei

:

Acest Score!, se zice ca a fost un ciobari si intrind ca voluntar in armata romina' pe timpul lui Serban-Voda, prin curagiul

tului.

bo!,

Pereschivul,

inscript.ia

biei

gun, 52 care cu

pi.

un

doua bilciurT, la 20 lulie a

com.

Tutova,

sapat

e

ingusta, la 200 m. d'asupra

bili.

Polocinul-de-Sus,

un sarco-

aria"

7 circiumi.

caru! an, pe proprietatea sta-

suflete,

Piri-

intr'insul este

Scorei, fost este

in-

fondata*

senestru ce {ine o sabie

detaliu sat,

E

Stan, marele Postelnic.

si

scut, iar

pe

lei.

pive, 41 fintini

$i

Polocinul-de-Jos,

pe o cimpie

In biseric
care izvoreste de la N. co-

In

fie

cheltuelT,

egu-

1

1640, de jupin Donciu

la

ianu

e la venituri

la

si

proape de com.

ea

mocea.

si

asezata pe malul sting

Olte^ului,

un

806, de jupin Petre Diaconescu,

padurea Con-

drachesti, jud. Tecuciu

E

men. al

din care 273 contribuabili.

riia,

din

izvoreste

piriii,

locuit& de 7 calug£r!

fag pe al caru! capac

munei

Polocinul,

Novaci, com. rur. Polovragi,

pi.

de 322

com. Radiul, aducind

un venit anual de 13200

Polo-

jud. Gorj,

tinsa, intre 2 stinci.

Budgetul com.

pi. Bistri^a,

:

Obrejeni.

si

de 2880

in balta

catune

Polovragi, mdndstire,

Are o suprafa^a de 1 0000 hect. din care 1200 hect. arabile, 6000 hect. padure, 2800 hect. izlaz, fine^e si livezi, cu o populate

Borlesti).

Polobocul, mosie, in jud. Neam^u,

Se

al Olte^ului.

2

Locuitoril

in

singur drum, care da in drumul

dealul

din

cu ajutorul

raze$T.

280

vragi

59 copii

Locuitoril sunt in

E. com. Baia-de-Fier,

pe malul sting

2 ecle-

?i

siarci.

Gorj, plaiul Novaci,

jud.

rar.,

Bistri^a, com. Radiul, situat pe valea formata* de dealurile pi.

dun,

POLUCCI

43

Polucci, pi.

sat,

Constanta,

in jud.

Medjidia,

cat.

com. Enige,

situat intr'una din cele

moase

pozi^iuni

partea S.-V. a

ale

e! si

Hosted by

ma!

fru-

pl&se!, in

cea N.-V.

Google

—

;

u

POLUCCI

pe valea

a comunei,

Polucci,

balta Vederoasa, la 25

linga.

spre N.-V. de resedin^a.

kil.

Areo

intindere de 371 hect., din care

14 hect. ocupate de vatra sacu o populate de 97 su-

tului,

21 case.

flete si

Pomete^ti,

Silistra-Noua,

pi.

com. Aliman din si

Enige din

Silistra-Noua

pi.

Se

Medjidia.

pi.

intinde de la N.

spre

pre-

S.,

se intinde prin vaile Tiu-

;

tiuiuc-Ceair

Polucci-Ceair

si

si

balta Sarpu (a bal^ii Vederoasa) ati

m

115

dominind

->

balta de mai sus

drum comunal Aliman rit

ce

si

precum si un merge de la

Polucci

la

vaile

S.-E.

si la

cu cite-va padurl.

stanta,

vale, in jud. Con-

de

un

nige, cat. Polucci, ai

vael Urluia,

satul Polucci

sa in

roasa

balta

lurile

are

ce-1

pana

la

nume de

la

varsarea

Sarpu sau

Polucci

lurile-i si

alt

Vede-

este cuprinsa intre dea-

;

si

inalte

pietroase. Este taiata de un

Aliman

la

preotul

bise-

S-tji

Ni-

Dumitru, deservita de

dincata-d.-j.,

si

A

parohiale

bisericei

de

cintaret

1

;

o

scoala mixta, infiin^atala 1834,

de 23

frecuentatcl

E si

legat prin sosele

comunale

d.-s.

la

;

:

N., cu Negoesti

soseaua jude^eana E., cu

vecinale

Muereni,

ce merge de la

Arabagi.

cu

si

Craiova-Ca-

pe

iar la

aci,

peste

A-

rial

maradia, pe un pode£.

de

N. spre

la

riul

com

rur.

pe

terito-

Tas-Punar; este

sau Sabangia,

nul

la poalele-i E.),

Pomete^ti, mosie particular^, jud.

de

lele sale

valea Surec-Ceair

;

cu

malui

sSu

N.-V. este format de dealul Panar-Bair

;

nordica

si

drumuri, intre car! este

sudica a com.

si

si

cea

e strabatuta

Pomii Robului, localitate, in jud. Suceava, satul Risca.

Traditia

spune ca pe locul unde se afla satul era o padure mare. Dintre descalicaton

nu s'au intors

tar!

cit doT,

Pomirla, com. Pomete^ti, padure jud. Dolj,

particulars,

Amaradia, com.

pi.

satului

a!

— zice legensi

V. a

au pus

te-

Pomirla

si

care predomina, cer

sedinta

primarief in

alun.

particulars,

jud. Dolj,

pi.

Amaradia, com.

Adincata,

in

intindere

de 80

Popeni-Basota, cu

sau 3

Amaradia,

1 1 1

suflete

cintarepi

si

4 palaman

si

si

com. Adincata. (Dealul-cu-), deal,

pi.

2 inva^atonsi

inva-

1

900) de 215 elevi; 1848

hect.

pamint satesc, 4400 hect.

aril

cimp, 3468 hect. 25

aril

padure,

1889

proprietarilor

ale

lei

aril si

5

iar in

1890

fost in anul

in jud.

desface din ramurile de S. ale

Sari-Chioi

;

se

man cai

si

6959 de

— 91

5716

lei

ve-

cheltueli.

lei

665

(Vezi

16

la cheltueli,

:

2296

albe corn ute, 2145

si

hoiii,

bam

7009,

4694 la Locuitorii poseda

Cesme

si

—

90, de

la veniturisi lei

nituri

Tulcea, pe teritoriul com.

Agi-Ghiol

5

2 scoale,

frecuentate in (1899

Budgetul com. a

Pomi

;

iazun.

Pomete§ti-de-Sus, fost sat catre 1873, si azi mahala in satul Pometesti, jud. Dolj, pi. Amaradia,

bi-

3

;

deservite de 4 preop,

serici,

79 42

re-

Po-

satul

Are o populatie de 630

familii,

condusade

Pomete§ti-de-Jos, sau GuraBarcaciului, fost sat, catre 1873 si azi mahala in satul Po-

Cor-

:

Hliboca,

Hiliseul-Virnav,

mirla.

Pomete^ti, padure

jud Doro-

hoiu, formata. din satele jau^i,

si

partea de

rur., in

pi. Prutul-d.-s.,

Adincata, in intindere de 162V2 hect. E populata cu girnita,

rur.

Tas-Punar-Baltagesti.

livez!

neni, carora apar^in mosia.

de drumurile TasPunar-Chiorsi

Dru-

si

acoperit cu

de pomi.

este situata in partea

centrala a plaset

;

poa

la

la poalele sale ;

melia satului.

Amaradia, com. Adinpe care sunt cete de mos-

direc^iune generala de la N.-E.

continua

pe

de V. se intinde valea Cazangia este intretaiat de o mul^ime de

cata,

com. Adincata.

apoT se

S.

Dolj, pi.

se indrepteaza spre S., avind o

si

asezat

este

cea de N. a

com. Sari-Chioi, asezata

da — de

metesti, jud. Dolj, pi.

Punar

si

Risca can au fost robi^i de Ta-

continuarea vaei Hagi-Virt-Dere;

catre S.-V.; trece prin satul Tas-

brazdind par-

S.,

V. a comunei Agi-Ghiol (catu-

tatoare

stanta, pi. Medjidia,

intinde

tea centrala a plasii, pe cea S.-

primii

hect.

Pomana-Ceair, vale, in jud. Con-

se

;

spre S. intr'o direc^ie generala

cu Adincata-

la S.,

preni, care trece

Orta-Bair

dealului

mul-PadureT,

copii.

Talasman. Ma-

sunt pe alocurea

drum comunal

cu hramul

zid,

si

o

;

com. E-

Medjidia,

pi.

1

este acope-

;

cu pasune, fine^e

Polucci-Ceair,

l

sau 368 suflete

colae

Uzun-Culac-

lungit prin dealul

Bair

Medjidia,

si

Amaradia, jud.

pe dreapta Amara kil. spre N. deTan/? dava, resedin^a comunei. Are o populate de 94 fadid, la

milii,

deal, in jud. Constanta,

pi.

Dolj, situat

rica'

Polucci,

pendinte de com.

sat,

Adincata,

rur.

POMlRLA

01,

vile

174

porci.

descriptia jud,

Doro-

in ce priveste scoala fon-

Hosted by

Google

;

::

pomIrla

PONORULUI

45

data la Pomirla de Anastasie Ba-

mir!: Boghileni,

sota, in

Chiriceni, Lozia Neagra, Lunca,

1838).

Comori, Cosoca,

Tinea, Tirfichi, Bilane^ti

Pomirla,

pe mosia Pomirla, centrul comunei Pomirla, pi.

in

sat,

Dorohoiu.

Prutul-d.-s., jud.

Are

populate de 291

o

fa-

i899suflete; o biserica cu

milii,

hramul Duminica-Tuturor-Sfin^ideservita de 2 preop, 2 cin-

lor,

tare^t

palamari,

2

si

1805, de boerul si

fecuta in

Basota

Ioni^a

286 hect. 44 pamint pentru intre^inerea in buna stare o scoala, coninzestrata cu

;

dusa de toare

de 42

2 inva^ator!

si

inva^a-

f

frecuentata in 1899

si

—

900

elevi.

Proprietatea mosiei este parte

a erezilor defunctului

Anas-

Ponoarele,

Este una din cele ma! intinse

una din cele ma! vesvechimea,

tea dreapt& a Olte^ulu!

si la

din

pi.,

din jude^,

marimea

prin

copacilor

calitatea

si

pentru construc^ii. Esen^ele de

domina

arbor! ce

aic! sunt: fa-

gul, carpenul, frasinul

E pusa

in exploatare

si

stejarul.

de

anul

la

Mehedin^i,

rur.si sat, in jud.

Closani, ia 60

pi.

kil.

de orasui Turnul-Severin, situata pe dealur! si vai. Satul for-

meaza com. cu

satele Balu^a, Bi-

Cra-

Buicani,

riiacul, Brinzeni,

Girdaneasa, Gher-

ghesti, Proitesti, Rieni, Raiculesti,

Institutul Ba-

si

de

infiin^ata

Basota

in

1838,

descrip^ia jud. Dorohoiu).

69

pamint;

aril

pro-

lar

prietatea mosiei are: 3036 hect.

25

padure

aril

cimp.

aril

3641 hect. 36

si

Iazuri sunt 3,

can ma! mare

e acel

al

Chetrosului, apoi Balta-Orbejei, in

suprafata de 14 hect. 32

Apele ce piriul

Chetrosul

Drumurile acel

acel ce in *

duce

de

la

Dersca,

liseul,

Dorohoiu

Locality! Ochiui,

si

insemnate

Trei-Movile

si

4 cintare^! condusa de un inva^asi

frecuentata

fost

elevi

;

o

Locuitori! poseda: 29 plugun,

38 care cu ca!, ca!,

bo!,

10

cu

caru^e

960 vite mar! cornute, 70 1060 o!, 800 capre, 700 ri-

Budgetul com. e

de 1603

iar la cheltuel!,

le!,

bisericti

6

si

fintini.

23 plugur!, 42 care cu bo!; 337 vite mar! cornute, 9 ca!, 390 pre,

:

106 ca-

01,

rimator!, 8 stup!.

49

Comunicat;ia se face prin so-

seaua jude^eanl T.-Jiul-Ciuperprin

drumur!

Ponoarele, pdiure, pe

Ionasani,

ceni-R.-Vilcea

si

ordinare.

com.

Virful-Cimpulu!,

impreunS

cu

leanca, La- Vie

Ber-

pi.

hometele, jud. Dorohoiu,

care,

si

padurile:

Vasi-

Virn&voaia, are

si

o suprafata de 150 hectare.

Comanesli, d.-s., si

de

cu com.

la E.

S.

cu

spre V. cu com.

Selistea;

Ponoralul, mahala,

Bala-

Busesti

spre N. cu com.

si

Baia-de-Arama

si

in jud.

Me-

com.

rur.

hedin^i, plaiui Cerna, Balta.

vale,

pe

teritoriul

satului Chiscareni, jud. Iasi, pi.

Ponorul-Apelor, ponor, pe mosia

Tir-

Dealul-

o

Locuitori! poseda

venitur!

la

le!.

spre

Marasesti.

Darabani,

nume,

pi.

com.

cu

acelas!

Do-

Prutul-d.-j., jud.

rohoiu, spre E. de curtea boereasca, la poalele

din

dealulu!

dreapr& a piriulu! Po-

laturea driga.

Locur! ma! insemnate sunt:

Comorilor.

din care 52 contri-

Bahluiul, com. Sipotele.

Severin-Balta-Baia-de-Arama.

Se margineste

sunt

s'iflete,

Ponoratura,

matori, 890 stup!.

Hi-

Gala^ul.

194

hect.,

famiiif, saii

circiuma.

1135

Tureatca,

nauca, Ibanesti

biserici, de-

1899—900 de 65

in

si

sus spre Her^a.

Mosia se hotareste cu:

4

;

de 2 preo$! care a

si

locuitor!, lo-

Prin com. trece soseauaTurnul

sunt

Dorohoiu,

la

tor

riul Jijia.

si

principale

ce duce

aril.

pe mosie sunt

tree

350 case

o scoala,

intre

numit

Are o suprafata de 1832 cu o populate de 50

Are o

Valea-Ursului.

si

in

servite

Satenii improprietari^Tau 777 hect.

Sipotui

populate de 1500 cuind

S.

T.-Jiul-Ciuper-

ceni-Rimnicui-Viicea.

Are

Ponoarele, com.

parte a InstitutuluT Basota.

(Vezi in ce priveste scoala

sosele! jude^ene

buabil!.

1870.

cul-Muntelu!,

In sat se afla

a-

pe par-

tite

si

parte

facind

catun,

din com. Poenari, jud. Gorj, sezat pe Dealul-Muiere!,

tasie BasotS, Mare-Logofat, Tar

sota.

facuta de 600 de anf.

fi

Bi-

si

volari.

aril

e!

de lemn ce se crede

sericu^S

a

(PlRlUL-)

Are ma! multe

izvoare

de apa.

Valea-Homulu!, Valea Vulpe!, -

Pomirla, padure, pe mosia Pomirla,

com. cu acelasi nume,

pi.

Dorohoiu,

in

Prutul-d.-s.,

jud.

suprafata de 3036 hect. 25 si

aril,

care poarta urmatoarele nu-

Valea Rastaveiulu!, -

par^itoare!

Loc

si

Dealul-Im-

Sghebinele.

istoric in

com.

acum

se afla

ziditS,

(Piriul-), piriu,

izvoreste din muntele

se

afla

ruinele unei vech! cl&diri peste

care

Ponorului

o

bi-

zuluT,

ce

Huhure-

com. Dobreni, mosia Al-

masulu!,

pi.

Neam^u;

Piatra-Muntele,

trece

j

jd.

pe dup& Pono-

Hosted by

Google

rul-Tal&smanuluT, curgind in

di-

recjiune ma! intiiu de la N. spre

pe urma" de

V.,

drept

lul

de

tea

con-

Tocilescu pe ma-

al Oltului, in localita-

az! Ionesti-Govorii, jud.

Vilcea;

ea figureaza

Pentingeriana

si

Tabla

in

in alte itinerant

stafinne

romana,

constatata de d. Tocilescu Caineni,

Cozia,

pi.

jud.

unde se vad ruine romane. Aci trece calea romana

de pe malul sting pe al

Poparnicul,

la

Mahmudia,

tirla, in jud. Braila,

/2

pi.

§1

N. a plasei

nu de-

a com.,

$i

urb.

partea de

situ at in

parte de bra^ul Sulina. Este ma!

mult o prelungire de

V. a

pe ma-

al viroagei Sire^elul,

spre S.-V.

kil.

de

satul

Vadeni. ostrov,

in jud.

Braila,

si-

Coi-

si

taneasa, la S. de ostrovui Calia la

Popa^licul,

jud.

in

insula Balta,

lac, ia

reste

la

E.

care izvo-

teritoriulu!

cin&tate

compune

din satele

Cismeaua, Luizoaia,

:

Teascul,

si

populate de 145

1

463

si

din care 360 con-

suflete,

260 case.

tribuabilT, locuind in

com. e deluros

negru

in

:

si

galben,

a-

Are

3

hect.,

fi-

curge paralel

valceaua

Manolache,

apoi

varsa in Iminogul, pe stinga

se iui.

si

2 cinlarefi

Budgetul com.

pi.

Olte^ul-d.-s.,

Pe poalele si

in jud. Vilcea,

com. Turcesti.

lul se

g£seste cetinS

porci In

Siena

Popa-Savu,

vechid suburbie a

Cimpulung (183 1), jud. Muscel. Coprindea toata partea orasi/lul

tul

7688

no

poseda 872

cai,

com. sunt 6

;

Con-

usa vechie a biserice!.

la

nie aceste! manastir! cite-va si!

si

cu acele mosi!,

urma,

in

mo-

a iuchinat-o patriarhie! din An-

A

tiochia.

reparata pe la

fost

1843.

Popau^i, sat, jud. Botosani, in partea de N. a orasulu! Botosani,

este a

2

o!

si

iazur!

la iazuri si

pe

cu care

statului,

avind o supra-

de 915 hect. Pe mosie sunt mor! de apa.

bo!

radia,

108

suflete

544

:

si

formeaza com. Botosani. Mosia ^ine de com. rur. Popau^i si

50

lei,

43 stup! cu albine.

;

sat si

4

piriul

sat, jud. Dolj, pi.

com. Adincata, si

52

urmeaza

satul

Ama-

cu

case. Copii!

la scoala

Pomenesti,

ce

230 din

mixta din este

la

500 m.

o fabric^ de bere in sa-

Cismeaua,

spodium (de lane)

Aceasta data este cunoscuta. inscriptie de piatra de

dupa o

Popeasa,

vac!,

si

pag. 186.)

Biserica s'a zidit la 1496.

fa^a

venitur!

la

ban!.

mor! de apa

brazi.

e

cheltueli de

la

si

Locuitori!

Popa-Petru, pise,

2 scol!

;

frecuentata de 69 copil.

si

este

Nicolae» («Letopise-

tul», torn. Ill,

catre care este alipit

de

deservite

biseric!,

Sf.

pa-

la

unde

Antiohiei,

se imparte

si

ar&tura 2239

padure 10 hect.

si

Egumen

cu sobor, inchinind'o

tea veaculu! tiecut, a facut da-

sau

familiT,

cu

au

si

o

2 preot!

impreuna' cu

dat mosiile

stants Racovi^a, pe lajumata-

mixte, conduse de 2 inva^ator!

se

i-au

cu

taie dealul, apoi se intoarce ca-

Iminogul,

;

manastire

facut'o

de N.-E.

partea

in

§i

Mierlesti, pi. Siul-d.-s., jud. Olt,

cu

«Era

:

Botosani facuta de Stefan-Voe-

Botosani, in ve-

a orasulu! Botosani. Se

com.

tre S. si dupcl ce

Iatace zice Letopise^ul

hramui in centrul pla-

eel-

o biserica de piatra in Popau^i la

triarhia

ast-fel

piriu,

Stefan

Mare.

com. Fetesti.

ne^e 479 hect., imas 610 hect.

Popa-Florea,

Boto$ani, facuta de

si

Teritoriul

Suceava,

com.

satul

in

vodul-cel-Batrin

vind solul ma! mult lutos, variind

com. Brosteni.

Boto-

Popau^i,

sani,

jud. Ialoaii^a, pi. Ialomifa-Balta,

N. de ostrovui Iapa.

Popa, munte,

Schimbarea-la-Fata, jud.

tatine-seu lu! Mihatu-Voda,

R&chi^i, Rosiori

tuat intre Dunare, Vilciul

$i

de

confine peste.

si

o suprafa^a de 3392 hect.

Popa,

Botosani-Ra-

si

Popau^i, manastire, cu hramui

la-

Gorgova. Are o intindere

de 30 hect.

Popau(;i, com. riu\,

drept 1

jud.

lac, in

Tulcea, pe teritoriul com.

sei Tirgul, jud.

lul

Botosani-Saveni dautl.

eel drept

Oltului.

Popa,

deal,

in

Vilcea,

4 me-

si

Prin com. tree calle jude^ene

Popa-Vasile. Vez! Bordea,

lacul

Pons - Vetus,

circiumi; 9 comercianp seriasi.

cului Cutine^ul-Mare, format

antice.

com.

boerul Rucareanu pana la

jud. Iasi.

Pons- Aluti, stafhine romana, d.

la

,

Almasul u!,

in fa^a Sipotelor.

de

de

boerul Urianu.

V. spre E.,

la

v£rsindu-se in piriul

statata"

POPEASA

46

PONS-ALUTI

lingS.

o fabrica de

si

ars

si

satul

macinat Luizoaia

cio;

7

Popeasa, mosie Dolj, pi.

particular^, jud.

Amaradia, com. Adin-

cata.

Hosted by

Google

:

POPEASCA

Popeasca, jud.

de com.

cu

sat,

12

familii,

Argesului, pendinte

pi.

si

POPENI-VlRNAV

47

Zarnesti-Cacale^i.

rur.

nelucratoare)

livezile

si

cu pruni

pe o suprafa^a de 4 hect.

menea se

cultiva pu^in

ase-

;

Ialomi^a, pi. Cimpului, com. Bo-

Popeasca, padure, mita,

in jud. Ialo-

Cosimbesti, cu o suprafa^a

50 hect.

cu

si

urma-

esentele

toare: salcie, plop

de

ulm.

si

Popeni,

mosie, a Eforiel

din

Civile

lelor

Spita-

Bucuresti,

in

Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a,

pi.

Racovi^a-Voda,

lui

Vel-

si

Basota («Cron.

N.

com. Sudh:i are o suprafa^a de 1200 hect. si se arendeaza cu

(7264), Iulie 17, Mi-

Racovita-Voda,

hail

cu

61 bani.

lei,

a

La 1756 sunt

cheltuelile

si

pag. 269.)

(7217), Iulie 20, se

Hus.», Melh., pag. 175.)

par^i

com.

Ialomita-Balta,

pi.

de 5819

La 1709

Popeni-d.-s.

si

Veniturile

Basota- Vel-Stclnic

2,

Visternicui

doua

Este divizat in Popeni-d.-j.

hect.

soseaua jud.

trece

Birlad Falciu.

de 540

Ialomi^a,

ranesti, jud.

Prin sat

t.

g£sea intre consilerii Doninestf

dacT de matasa.

P Opeasca, mosie nelocuita, in jud.

(«Let.»,

gin-

si

Zosin

trasc

pe

hrisov,

a trimes

BasotS, cu

al^f

hotarnicia

mosiilor

sa

boeri,

Pumn., pag.

faca

Berhesesti

Bucuresti. («Fond.

si

V.

Paharnicul

Relig.»,

51).

;

Po^orcani,

Popeni, sau

Trotusul,

com.

pe stinga

piriu-

jud. Bacau, pi. Caiu^ul, sltuat lui

sat,

Caiutul-Mare,

la 3

200

kil.

lui

locuitorii vechiu-

sat Posorcani.

Grigore Facaoriu

de 2

la

anume de-

1796,

cintare^i; 2 circiumT.

Vite: 34

304

cai,

cornute, 61 porci

man

vite

73 capre.

si

70 hect., mosia este

18 arii pamint, iar

de 759

mosiei

si

sat, in jud. Falciu,

Mijlocul, spre

Urdesti, pi.

de

Urdesli,

satul

valea

com.

situat

E.

Drum

pe

Pomirla

ElanuluT, pe o suprafa^a

cam de 860

hect., cu

o popu-

late de 6 familii, sau 23 suflete. Prin sat trece

Nicu

Djuvara.

Doua

culmi de

si

dealul

Hu-

Aci e leagSnul

Tutova, oras,

pe

com. rur.,

in jud.

piriul

Dimitriu

era

Su-

Mol-

Logofatul

intre

boern

dus sa starue

Voda. («Let.»,

lul

la

can

Poarta

venirea

Alex.

torn. 1,

la

Radu

pag. 292

)

La

Locuitor'tf

Sihna

hect. (din carl

pag. 225.)

esti,

aril

pamint,

Cotirgasi

iar pro-

:

Bra-

Dolina.

si

Proprietatea

mosiei

in

ve-

chime era toata a Banului Vasile Virnav. Acest boer proprietar avea asezarea sa aici, retras in lini^tea cimpeneasca, unde se literare, isto-

scrierl

Era un

rice si stiin^ifice.

belor

si

cunoscator

elena, franceza

si

bar-

al lim-

latina.

in

slujba

Era contimporan cu scriitoril A. Beldiman si I. Tautu, cu care dimpreuna au facut maf multe

intre al^i veli^i boerl, si

pe Pa-

scrierl originale

1701 "(7207), venind Con-

stantin

4

improprietari^i au

Braeasca.

si

bat instruit

2,

la

413 hect. cimp. Piraiele ce tree pe mosie sunt

HatmanpeZosin Basota. («Let.»,

Se cultiva viea pe o supra-

hramul Adormi-

lamar, este de lemn, facuta

locuitorl, din

La

fa-

V. Calmuschi.

si

Biserica, cu

ocupa cu

vaporT, 9 circiumi.

de 33,75

:

Basota,

familii ale

1630 (7138),

Basota

torn.

a

a

si

Mosia se hotareste cu

La

mixta; o biserica; o moara cu

fa^a

I.

Are o

car! 153 contribuabili; o scoala

este

Anton Podhaischi, Iorgu

1684 (7192), Demetrie Cantacuzin-Voda, puse Mare

Trausul.

populate de 1084

la

dovei.

Domnia Tare! a Tirgul, spre E. de

mosieT

1872, de monahia Virnav.

fatniliel

pentru a impiedica

si

miliilor

78 hect., 77

cu acelasi nume.

pi.

sau 191 suflete.

Proprietatea

prietary,

s'au

sat

Cosula, com. Braesti, cu 48

familii,

nesti si Liveni-Virnavul.

lubasul, linga care se afla iazul

Popeni,

de

Codareni.

una din vechile

pe mosia

rea Maicit Domnulul, cu un pa-

principal e acel la

pi.

haraul, Cracaiia, Trestiana, Iba-

deal seintind pe aceasta mosie:

Dealul-Popenilor

la-

supra-

in

Hotarele mosiei sunt cu

piriul Elanul.

Proprietatea mosiei este a d-lui

pe

trece

formeaza iazul

de 15V2 hect.

fafa

sat,

monahiei Agafia Virnav,

cimp.

arii

Ibaneasa

Piriul

turea

6

hect.,

Popeni-Virnav,

cu acelasi nume, jud. Dorohoiu,

numit al-Virnavuiui,

Popeni,

familii,

45

improprietari^i au

nii

biserica, fondata

1870.

la

pi. Prutul-d.-s.,

cu

Dorohoiti,

fine de mosia Pomirla. Sate-

suflete;

o biserica, cladita de unul

servita

pe mosia

sat,

sau 161 suflete.

Are o populate de 561

Are o

metesti.

Popeni-Ba^ota, jud.

jud.

Vilcea, plaiul Horezul, com. Fo-

lei.

cu acelasi nume,

m. de satul Caiu^ul.

E format din

12200

Popeni-Negreni, mahala,

la

Duca-Voda a doua oara

Domnie,

a

pus

si

Hosted by

traducer! din

Google

:

POPESCU

Muke

autorii clasici,

acestor

rile

din scrie fost

n'au

barba^I

date la luminal Se zice c& parte din scrlerile in

liel;

V. Virnav ar

lui

posesiunea

N.

juns in miinele def.

a-

fi

Istrati,

dupa ce Tautu a disp£rut

in

Constantinopol, dus acolo in

a-

Rom.»,

facerl politice. («Cron. II,

t.

300 de

E

anl.

§es, la 7

jud. la

(tirla), in

pe loc

situata

6

la

$i

de re$edin{a pla$el. Are o populate de 448

kil.

cuiton

lo-

fondata de

o biserica,

;

d na Olimpia Lahovari, deservita de un preot. Locuitorii s'au improprietarit la

1864, pe mo?ia Pope?ti, din s'au dat

li

63 vaci

boT,

hect. pa-

122

cat,

160 porci.

$i

600 hect. Comerciul se exercita de un

dinte de corn. Balaciul.

circiumar.

Popescu, V. de

$i

a

Jijiel,

satul Macare^ti,

la S.-

E

com. Cos-

tuleni, pi. Brant^tea, jud. la??.

com.

cheltuelile

$i

sunt de 5623,59

de apa Leaotul, peste

udata.

care e o moara de macinat.

a

$i

statu lui, pe

malul Prutului, jud.

Ia?i, pi.

Bra-

com. Costuleni.

ni?tea,

Pope^ti, com.

de Buzau, de catre jupin Nastase Caraiman cu so^ia sa Zoi^a,

de pe Bu-

pitarul Margaritescu

zau

protopopul Radu,

?i

deservita de 2 preopf

Voevozi, zidita

Oreavul, a?ezata

riul

de N. a

Pope§ti, com.

in partea

rut'.,

de

S. a pla$e! Cirligatura, jud. Ia?i, situata*

pe

dealuri

tea dreapta

a

$i vai,

in par-

piriulul Bahlue^ul.

E

pe

Marginea-d.-s.,

pi.

rat,

jud., la

ra?ul R.-Sarat,

dica a pla?ei,

de com.

25

de

la 7

de

o-

spre N.

kil.

Plaine^ti, re$edin{a pla-

Se invecine^te cu comunele: Timboe$ti, la 6 kil. Sihlea, Bor-

HSrpa$e$ti, Madirjac, Grumu?e-

de?ti,

Goste§ti, la

pe o suprafafa cam de 1 018 1 hect, ?i cu o populate de 618 fatniUi, sau 2736 su-

de$ti,

la

flete.

Ureche^ti, despar^ita prin piriul

Are 3 ?coii, conduse de 3 inva^atorl $i frecuentate de 98

Oreavul;

lele si Bojila,

elevi

(1899 — 900);

7

biserici,

deservite de 4 preop, 3 cint&rep

$13 eclesiarhl; 9!

1

moar£ cu

Vite

:

1938

1

vite

227 cal, 2706 806 rimatorl.

moar& de apa

aburl.

5

kil.

dare, la 9

kil.

;

la

— 900

de

de

la E.

cu

V.,

la S., cu

cu

E rile

venitun

§i

la

la

lei,

29 ban!.

©it.

pi.

Bli

Lacul-lul

prin

dealul

Dragosloveni,

com.

Slobozia-Cio

Ve.dead.-j., jud.

26 plu-

234

vaci,

165 rimatori.

?i

In com. sunt 55 poverne. Co-

importul de

coloniale,

cereale,

pentru

instrumente

haine,

consta in

§i

bricarea vinului

fa-

exportul

in

?i

:

brazdata

la

Guge?ti, la 7

V.

la

E. Mai

de dealu?i

Palanca.

sunt in com.

22 pu^url.

1

1605

la venituri

e

7obani

lei,

$i la

chel-

de 1 1599 lei, 55 ban!. Cai de comunica^ie sunt caile

catunele ?i

Run-

cui, la S.-V.

,de?ti-Cote$ti-Blidare,

rae?ti-Gologan

e

Ureche^ti-

,

Slobozia-Cio-

?i

Plaine?ti-Rim-

Lacul-lui-Baban

nicul-Sarat.

pi.

rijba.

E

compusa din Pope?ti

Meeni,

de 1282

^>i

3

Fi-

situata pe valea riului

Luncava^ul,

a

jud. Vilcea,

rur.,

Cerna-d.-s.,

catune:

la

30

kil.

la

de capikil. de

24

plel^el.

Are o populate de 1197I0cuitori

com.

Bu-

Gole?ti-Foc?ani,

vecinale:

tala jude^uiul $i

Pope$ti, re^edin^a, la N.

Suprafa^a

spre S.-E.

kil.

Budgetul com. de

Pope^ti, com.

M2gura, Runcui

V.

Transportul se face prin gara

§oseaua

prin

Se compune din Pepe^ti, numire vechie a comu-

6 lepe

1

:

no

merciul este activ

Bu

Riul Oreavul o ujl& la N., de

de 11091

nei Poberul,

;

nationala.

?i

in-

1878.

la

guri; 338 boi,

N. cu com.

la

despar^ita

ra$ti,

314 capre

de 117

$coala de

1859;

la

§i

fre-

tueli,

Baban, despar^ita

Magura;

kil.

7

Ureche^ti,

Se margine^te

marl cornute,

o?,

Budgetul com. e eheltuell

;

$i

preot

1

vinurilor.

sel.

formata din satele Pope?ti, Radeni, Obrijeni, Doro^cani, :

lo-

Scoala de bae^i este

fiin^ata

cat,

Sf.

?coala mixta,

1

cuentata in 1899

partea

in kil.

partea nor

in

$i

pi-

cin-

1

1848 de

la

cuitori, deservita

cint^re^;

1816,

la

?i

cu hramui

cea-1'alta,

;

fete,

rur., in jud. R.-Sa-

Caragea

Kir Costandie, episcop

lui

Locuitorii poseda

Popescu, pddure a

vatra

hect.

zidita in timpul lui

luf,

copii.

let.

40

restul ale locuitorilor, cu

?i

populate de 550 familii, sau 2460 suflete. Are 2 biserici, una cu hramul Adormirea Maicil Domnu-

1

Veniturile

balta, formats din var-

sarea Prutului

hect., din care

com.

t&re^

Teritoriul com. e de

pen-

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

de vr'o

de Ploe$ti

kil.

400 mint. Ei poseda: 97

catun

Prahova,

rur., jud.

Tirg$orul. Dateaza

pi.

care

p. 208).

Popescu,

Pope^ti, com.

la erezii fami-

Tautu, ar

iar ale lui

fi

Virnav;

N.

lui

Beldiman,

ale lui

POPESTI

48

;

o

?coala,

de 41 copii (1899

Hosted by

frecuentata

—900);

Google

3 bi-

;

POPESTI

una

serici,

in

Meeni

cat.

2

si

in cat. Popesti. Biserica din cat.

Meeni

s'a zidit la

si

cultura, dulgheria,

cu seama de porci

bo-

mai

vite si

fabricarea

si

de Ghimpa^i,

kil.

cuiton; o Sf.

Treime, deservita de

si

1

26

copii;

ciuml.

cai,

Sunt mosnenl $i poseda: 15 260 boT, 340 vacl, 300 capre, 80 01, 1200 porci; 35

de 23 hect. Budgetul com. e

stupi.

de 7060

Pe

Luncava^ul, in raionul

riul

1490

lei

Arges,

la

V., cu com.

Mo-

cu com. Ursi

si la

cu com. Daesti.

E

Dealul

Dealul-Mare, De-la-Tei,

Cu-

de

si

cu 69 locuiton, jud.

si

facind parte din com.

sat,

Are

Pitesti.

locuitori,

o populate de

si

o biserica, cu

servita

udata

si

1

vaile

Ursului, Bar-

Popesti,

cu

sat,

Leurdei

sesti, jud.

si

Valea-Mare.

piscurile

si

Piatra, Seiului

Cu-

:

Bolovanulul.

si

comuna

de

apropiere

In

Dealul-Caramidel, unde, se

Gala-

Pitesti.

Arges,

Arges,

pe

az! caramizl

pi.

cu 20 locuitori, jud.

sat, pi.

Pitesti,

facind parte

din com. rur. Poiana-Lacului.

aci.

^oseaua Horezulul, pe Valea-Luncava^ului,

incepind

Calea-lui-Traian,

de pe

din

maiul

comunica^ia

inlesneste

com. Popesti

intre

si

Popesti,

sat,

resedin^a com. rur.

Sapata-d.-s.Jud. Arges, testi.

Are 190

pi.

Pi-

locuitorl.

Popesti, com.

rur., jud. Vlasca,

Cilnistea,

pe partea dreapta

a Argesulul, din jos de Mihalesti,

la

situat

sub

Iaiomi^a,

riulul

si

aproape de satul Cosimbesti.

Are o populate de 48 o biserica; o moara cu Locuitoril poseda:

1800

bol,

Popesti,

sat,

cu

200 locuiton,

01 si

famiiii

aburi.

115

cat,

50 rimatorl.

la N.-E.-E.

si

despre

Ilfov,

curesti, la

45

la

1

kil.

8

Pope§ti, sat, facind parte din com. rur. Bleici, jud. Arges, pi.

Cil-

Pitesti.

Are o populate de 84

famiiii;

o biserica,

kil.

de Bu-

de Giurgiu

6+746. Marele Wcfionar Geografio.

Vol.

sat, jud. Iasi, pi.

Cirli-

gatura, com. Popesti, situat pe

un podis intins. E format din doua catune Popesti si Radeni, facind un singur trup, cu o populate de 196 famiiii, sail" 676 Este resedin^a comunei. Are doua biserici, una de lemn foarte vechie, si cea -l'alta de zid, facuta la

cu

hramul

1

1

infiin^ata in 1865, fre-

vechiu.

Vite: 559 vite marl cornute, cai,

1000

01 si

394 rimatorl.

Popesti, sat, facind parte din com. rur. Vasila^i-Popesti, pi. Negoesti, jud.

Ilfov,

situat

la

N.-V. de Vasilatf, pe malul drept

de un preot

la S.

cintarej.

de

eclesiarh;

;

al riulul

un

si 1

cuentata de 42 elevl o moara de apa si casele proprietajil, zidire mare si frumoasa in stil

Cuvioasa Paraschiva, deservita si

deservite

8 14,

cintare^

1

o scoala,

91

jude^ului

extremitatea plasei

nistea

Popesti,

pendinte de com. rur. Samara,

Tirgul-Horezulul.

jud. Arges, pi. Pitesti.

pi.

drept al

E

coasta Baraganului, spre V.

preot,

comunele:

si

§irineasa, Ursi, Cirstanesti, Ote-

sani

com. pe malul

Ialomi^a-Balta, pendinte de

suflete.

Pitesti.

e

a fost o cetate Daca. Se vad

Oitului,

sat, in jud. Ialomi^a, pi.

:

Popesti,

si

rur.

pi.

fa-

Popesti, sat, facind parte din com. rur. Corbi-Mangureni, jud.

zice,

chiar

Arges,

famiiii,

sunt surpatu-

teritoriul ef

Bajenia,

lui,

:

Trandafirul, Inalta, Stilpu-

:

Pope§ti,

280

paracliser.

59 cind parte din com.

rile

Arges,

hramul Cuvioasa Paraschiva, dede 1 preot, I cintare^

Inalt,

-

Costesti.

de

Galasesti, facind parte

bului, Runculul, Urzicel, Popil,

Pe

venituri

la

rur. Cocul-Popesti, jud.

200

catu-

Luncava^ul, de girla Fi-

riul

rijba

:

Modoaia, Ma-

Ursani,

nailesti,

Popesti,

numire a

nulul Grosani, jud. Buzau, com.

Pope§ti, sub-divizie a catunulul Badeni, jud. Buzau, com. Breaza.

sat, pi.

Pope§ti, vechie

Cosimbesti.

pi.

brazdata de dealurile

raturile, Deluselul,

de

pe o intindere

E. cu com.

la

la N.,

Frincesti; ;

Gheraseni.

la cheltueli,

si

catu-

cir-

din com. rur. Cateasca-Popesti.

Se margineste

S.,

Pope§ti,

de

lei.

doaia

let

4

Popesti, vechfe numire a

nulul Balaia, jud. Buzau, com.

lei.

la venituri

cheltueli,

la

si

7036

cultiva viea

cat. Scheiul.

fre-

morl.

5

Budgetul com. e de 1510

Se

lo-

preot

1

o scoala mixta,

;

de

cuentata

com. Vin-

al

cu hramul

biserica,

dascal

Popesti, cdtunas,

tila-Voda, jud. Buzau, alipit de

^uicei.

comunei, sunt

rese-

Are o populate de 796

rotaria,

de

iangeria, nego^ul

18

la

din^a plasei.

1835.

Locuitoril se ocupa cu agri-

.

POPE?TI

49

Dimbovi^a, inconjurat

de o frumoasa padure.

V

Hosted by

Google

:

tOPESTl

com.

rur. Vai-de-Ei,

d.-s.,

448 locuiton.

de 300 locuiton

D-l St. D. Greceanu are 850

245 hect. Pro-

si locuitorii,

150 padure). Lo-

si

cuitorii cultiva tot pamintul.

Are o

cintare^

1

pod

Numarul 421

statator.

marl e de

vitelor

de 572. de 2 cir-

celor mici,

al

si

preot

1

Comerciul se

face

anul

foarte vechie, reparatl la

Pope^ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelasi nume, pi.

1859.

Pope^ti, catun. Vezi Osica, jud.

rar. Ca-

pul-Piscului, jud. Muscel.

Pope^ti, sat, facind parte din com. rur. Podoleni-Nol, pi. Podgoria, jud. Prahova. Are o bi-

jud.

departare intre

satele Mastcatesti

si

neni,

si

la

Steriade.

hect.,

cu o populate de 117 suflete; o biserica, deservita de

5

1

sat,

si

resedin^a

com.

cu acelasi nume, jud. R.-Sarat, Marginea-d.-j., asezat in par-

cat,

80 vite man cornute, 200 01 si 10 porci. :

Pope§ti, catun, pendinte de com. Valea-Merilor,

pi.

Mijlocul, jud.

pe muchia dealului

Olt, situat

cam

sting al girlei Plapcea,

Are o populate de 155 maf

to^i

rici, zidita la

mosneni

locui-

o bise-

;

1888, in locul

$erb&nesti, jud. Olt,

situat la S.

de Valeni, pe malul

drept al Vedei.

Are o popu-

late de 253 locuitori serica, zidita

la

1824

si

o

si

repa-

bi-

rata la 1885.

populate de 418 familii, sau 1 86 1 suflete, din care 380 contribuabili

;

2 biserici

sat,

Pope^ti,

parte

din

Vilcea,

Luncava^ul

dealurile

intre

Modoaia

pi.

situat

udat de

si

de Valea-Ur-

si

zicei.

Are o populate de 573

lo-

una numita Silistea- Vechie, fondata la 1820 si cea-1'alta, numita Biserica-din-

cuiton; 2 biserici,

Valea-Mare, cu o inscrip^ie foarte vechie

reparata

si

1849.

la

2 scoale.

si

Crapaturile,

jud. Suceava.

rur.

d.-j.,

jud.

parte

facind

sat,

com.

Izvorul,

o popu-

cu

Vilcea,

din

Olte^ul-

pi.

late de 165 locuiton.

Pope^ti, sat, facind parte din com. rur. Gaiceana, jud. Tecuciu, situat la N. comunei, pe coasta dealului cu acelasi nume. Are o intindere de 507 hect., cu o populate de 125 locuiton. Satul dateaza de 200 de am. Pope^ti,

sat,

in

jud.

Tu-

Are 230

tova, com. Tulesti.

cuiton

pi.

si

d.-j., 1

J

/2

unde

kil.

de catunul

este resedin^a

situat la

Oveselul,

comunei

si

runesti,

Are o populate de 545 si

o

locuiton,

265

jud.

Olte^ul-d.-j.,

pi.

Vilcea.

Pope^ti,

Zgubea,

rur.

d.-s.,

jud. Vilcea.

din

parte

facind

sat,

com.

d.-j.,

jud.

Vilcea.

rica,

care

servS

pi.

Olte^ul-

cu

biserica,

lo-

si

bise-

locuitorilor

La N.

e

iar la S. e

udat de

riul

cu

vii

§asa;

de dea-

inconjurat si

pome-

tun.

urm&-

de lemn,

fost

in anul 1889 s'a darimat

Are o si

din c^t. fepesti.

lurf acoperite

scoala.

cuiton

cu

sat,

facind parte din com. rur. Go-

Pope^ti, sat, facind parte din com. rur. Crapaturile, pi. Cerna-

E

Vilcea.

jud.

Pope§ti,

lo-

6j case.

$i

toarea inscrip^ie

facind

riul

si

din

nume,

acelasi

N. comunei,

Pope^ti, Vezi

sat.

Aceasta biserica a

Pope^ti,

cu o

hect.,

Pope^ti, sat, facind parte din com. rur. Maciuca, pi. Cerna-

Pope^ti, catun, pendinte de com. pi.

Are

Oreavul.

de 28

al-

teia vechi.

Valeni,

al piriului

o intindere

in

centru, lingS c£tunul Baboesti.

torf,

drept

preot

dascal.

Vite

cu

rur.

parte

facind

sat,

Cerna-d.-s., jud.

de proprietarii mosrefacuta la 1857, de N.

Caciulesti.

Are o suprafata de 268

1

Pope^ti,

serica, zidita

tea de N. a comuneT, pe malul

si

1872.

com.

pi.

Neamtu, Pope§ti, pi. Piatra-Muntele, com. Caciulesti, asezat pe podi^ele ce se scoboara spre E. de dealul Balaurul, la egala

Are o

Vilcea.

Cerna-d.-j., jud.

populate de 233 locuiton si o biserica, fondata de locuiton la

Pope^ti,

in

epitropia

Marin Mis-

biserica

ciumari.

sat,

sub

zid,

Maciuceanu,

coci, Protesariu, etc.

o

si

Manailesti

Pope^ti, parte din com.

de

s'a recladit alta

d-lor Draghici

Sf.

marina de treerat

1

;

1

;

Are o populate

Olt.

cu hrarnul

biserica,

Imparap, deservita. de cu aburi

jud. Olt.

Oltul-

pi.

600 hect. (100

prietarul cultiva hect. sterpe

si

t>OPE$TI

50

Se intinde pe o suprafa^L de 1095 hect., cu o populate de

hect.

:

si

in locul et

Pope§ti, sat, in partea de S. a com. Miclesti, pi. Crasna, jud. Vasluiu.

E

Hosted by

formata din satele

Google

POPE?TI

Pope$ti-Raze$)f eel

re$ti,

Pope?ti-Boe-

?i

pe

situat

d'intiiu

coasta dealului Piscul-CorbuluT,

de

iar eel

in-

suprafa^a de 1083

o

hect., din

care

Pope^ti, mahala, Sla^oma,

com.

in

163

hect.

p&-

ima$, ale proprietS^eT, iar

Mehedin^i.

Pope§ti, mahala, Dragote?ti,

com.

in

rur.

Me-

Viilor, jud.

pi.

hedin^i.

Are o populate de 72

familii,

sau 333 suflete; o biserica

facuta de loan Miclescu, vechiul

proprietar

$i

deservita de 2 ecle-

siarhi; 3 iazurlf

o circiuma.

$i

Locuitorii poseda

cornute, 3 bivoli, 01,

7

capre,

30

cai,

444

pi.

com.

rur.

Viilor, jud.

Me-

in

hedinji.

Pope§ti, mahala,

com.

in

rur.

Are

o

biserica,

repa-

rata la 1850.

Pope^ti, cdtun, £inind de satul

Li-

Racova, jud.

pi.

Vasluiu.

jud.

tilor,

com.

Ilfov,

Vasila^i-

Pope^ti.

Vasluiu.

Are

spre

din dreptul satulul Ta-

S.,

p&n&

de

direc^ia

in valea

la

N.

Pirt&no$i.

In partea de S. poarta numele

de Piscul-Ulucilor.

Vla$ca. vita

de

Marginea, jud.

pi.

Are o 1

biserica,

preot

deser-

2 dasc&li.

$i

Pope^ti, mope, in jud. Buz&u, com. Breaza, cat. BSdeni. Are 280 hect., din care 100 hect.

in

cdtu?ia§,

Balaci^a, pi.

com.

rur.

ar£turi

restul

$i

vie,

com.

in

rur. Je-

gujani, pi. Motrul-d.-s., jud.

Me-

Scheiul. litate

Poseda

de o caAre cam 75

lignite

superioar&.

Baltanele, pi.

com.

in

rur.

Motrul-d.-s., jud.

Pope§ti, mo§ie, in jud. Ia?i, pi. Cirlig&tura, com. Pope?ti, pe care se afl& satele:

Mehedin^i.

cani,

Pope^ti, mic cdtun, Men{i-din-Fat&,

in

pi.

com.

rur,

Motrul-d.-j.,

in

com.

Su?u:a, pi. Motrul-d.-j., jud. "hedin^i.

Pope?ti, Doro$?i

*Frumu?elele.

Are o suprafa^a de 68 14 hect., din care 1204 hect. proprietatea

afl£

Pope§ti, mahala,

Madirjac

locuitorilor, iar restul,

jud. Mehedin^i,

rur.

kil.

cuda,

Ghionoaia,

pe care se

2617 hect. p&dure, proprie-

tatea d-luJ Alex. Mavrocordat.

MePope^ti, mofie nelocuita,

in jud.

?i

de Bucu-

satele: ArIleana,

Joi$a

Pope?ti-Bicul, cu o populate

de 1400 case

locuind in 318

suflete,

9 bordeie.

$i

Se intinde pe o suprafa{& de 3904 hect. D-nil: H. FundS{eanu, Gr. Cerchez, D. lescu

$i

V.

I. ApostoDan, au 2928 hect.

I.

976 hect. Proprie-

locuitorii,

sterpe, vie,

1842 hect. (175 hect.

145 hect. izlaz,

5

861 hect. p^dure).

torii cultiva

sterpe

Are

$i

940

hect.

Locui-

hect. (28 hect.

8 hect. izlaz).

2 bisericif (la Joi^a

2 morf cu

;

la

?i

2 $coale mixte;

aborf

1

;

2 ma?inJ de treerat

;

1

povarnS

;

hele^teu

;

6 poduri. Vite: 129 cai §iiepe, 11

{ei,

Pope^ti, cdtuna§,

22

compus& din

mSsarT, 478 bof, 391 vaci

hect.

hedin^i.

la

re?ti,

Pope^ti-Bicul)

Pope§ti, sfoard de mo§ie, in jud. Buzciu, com. Vintila-Vod5, c&t.

Pope^ti, cdtun,

Dimbovita,

proprietatea mo^nenllor Pope^ti.

Dumbrava, jud. Me-

hedin^i.

Ciorogirla

Ilfova^ul,

.

jud.

rur.,

Sabarul, situate intre

tarif cultiv&

p£dure,

Pope§ti,

Pope§ti-Blcul, com.

?i

pe§ti, cdtun, pendinte de com. Trestenicul,

varsS in iazul Dud&ul.

?i

nacul,

Pope§ti, sau Trestenicul-Po-

Pope^ti, pi riU, jud. Ia?i, pi. Cirlig^tura, com. Pope?ti. Se formeazS din satul Pope^ti $i se

Ilfov, pi.

in jurul Bucure$-

fort,

Fole^ti.

?i

riurile

Pope^ti,

mobile fopul, Valea-

intre

Me-

Sine?ti, pi. Olte^ul-d.-s., jud.

hedin^i.

Pope§ti, deal, in partea de E. a com. Tanacul, pi. Crasna, jud.

stupi cu albine.

pova-Raze?i,

mahala,

16

rtm&torf;

50

Pope§ti,

30 pluguri

:

16 care cu boT, 4 pluguri $i 2 caru^e cu cai; 160 vite marl ?i

tatea r£ze?ilor din Tanacul; se

SeacS

de

lemn, in satul Pope?ti-Boere?ti,

Pope^ti, mo§ie, jud. Vasluiti, pi. Crasna, com. Tanacul, proprieafla.

Negomirul,

175 hect. ale locuitorilor.

apro-

pi. Siretul-d.-j., in

piere de satul Cirligi.

jud.

dure, 745 hect. loc de cultura, fina{,

Roman,

rur.

Dumbrava,

pi.

sub poala

doilea

al

sudicS a dealului Ursoaia. Se tinde pe

POPE$TI-BtCUL

51

li^e,

22

taurl,

812

porcf.

6 bivolf 19

01,

Loc. posedS:

guri: 122 cu boi

262 care ?i

40 cu

?i

c&rute

$i :

bivo-

?i

capre

ar-

?i vi-

$i

132

129 plu7 cu cai,

222 cu hoi

cai.

Budgetul com. e la venituri de 6586 lei $i la cheltueli, de 6488 leL In satul Arcuda, la 18 kil. de Bucure^ti, se afla instala^iunile

pentru captarea

Hosted by

^i filtrare^

Google

:

:

POPE^TI-BlCUL

ape! DimboviteT, la

Se intinde pe o suprafata de

care serveste

alimentarea orasuluT. Cotnerciul se face de 14

ciumarT

cir-

2179 hect, c u o populate de 810 suflete, locuind in 154 case.

3 hangiT.

si

D-niT:

Pope§ti - Blcul ( Pope^ti - lui Faca), sat, facind parte din com. cu acelasT nume,

rul, jud.

Ilfov.

E

Saba-

pi.

format din 2

hect.

prietary cultiva 1650 hect. (95 hect. sterpe, 49 hect. izlaz si

linga riul Ilfovatul,

izlaz si

de

S.-E.

bovi^a

Dim-

intre riul

Joh:a,

Ciorogirla.

si

285

oT,

D-l V.

Dan

I.

are 891 hect.

129 hect. Proprie-

locuitoriT,

870 hect. (32 hect. sterpe, 40 hect. izlaz, 4 hect.

tarul cultiva

vie

si

45 hect. padure). Locui-

toriT cultiva tot terenul.

Are o

Adormirea, si

1

deservita*

cintaret; o

de

1

scoala

frecuentata de 10 lul s'a

hramui

cu

biserica,

Loca-

I.

Dan.

matorT.

povarna

;

1

moara* cu

apa*

si

Numarul 181

si

I

1

20 capre

206

Tepe,

si

si vi^eT,

7 bivolite,

boT, 1

200

104 porcT. LocuitoriT poseda 85 plugun

cir-

7 cu caT; 85 care

carute: 78 cu boT

Budgetul com. e

7cu

si

circiumarT

veniturT

la

si

hangiu.

I

ImproprietaritT sunt 96 locui-

Pope§ti

de 188.

Dragomire§ti,

-

catun,

pen-

dinte de com. Uesti-Golesti, jud.

Vlasca,

pi.

Neajlovul, situat pe

rur.>

jud. Ilfov, pi. Dimbovt^a, situata

Aci se afla niste ruine vechT. La V. trece soseaua capitala.

jude^eana Bucuresti-Olteni^a. Sta in

legatura cu com.

Leurdeni

prin o sosea vecinala.

Se compune din 2 catune: Popesti-Kominl chenT, locuite CatolicT.

si

-

din

-

$i

Popesti-Pavli-

numaT de

Sirbi-

:

Dra-

Dragomt-

lo-

Popesti-

pi.

Znagovul, jud.

de

957

locuitorT.

D-l A. FSnuta are 733 hect.

tribuabilT, locuind in

586 con551 case.

Dragomirescu,

Davril, Statul, A,

Fanuta

si

Br.

d-na

Ecaterina* Odobescu locuitoriT,

au 3398 1610 hect.

Proprietaril cultiva

1735 hect. (210 hect. sterpe, 542 hect. izlaz, hect. vie

si

910

hect. pSdure).

LocuitoriT cultiva tot terenul (98 hect. ramin sterpe).

Are 4 bisericT

135 hect. Proprie-

locuitoriT,

404

hect. (20 hect.

sterpe, 8 hect. izlaz,

1

hect. vie

300 hect. p£dure). LocuitoriT de 12 hect. can ramin sterpe. si

cultiva tot terenul, afara

hramui Sf. de 1 preot

biserica, cu

Nicolae, deservita si

i

cintaret.

Comerciul se face de

1

cir-

ciumar.

177

si

marT e de

vitelor

al celor micT,

de 792.

o populate de

suflete, din care

$i

Ilfov.

Se intinde pe o suprafata de 868 hect., cu o populate de

Numarul suprafata.

2844

D-niT G.

cir-

din com. rur. Popesti-Dragomiresti,

Zurbaua.

hect., cu

1

371

Pope^ti-Manuc, sat, facind parte

Gulia, Popesti-

Sab&reni,

5008

hect.

sunt

neimproprietaritT maT

Bicul, sat, jud. Ilfov:

Are o

satele

Deal,

din -Vale,

Manuc

spre S.-E. de Bucure^ti, la 10

de

pSdurea Riioasa,

Se intinde pe o

Pope§ti-Conduratu, com.

ri-

Pope§ti-luI-Faca. VezT Popesti-

de Bucuresti.

M&nSstireT,

Valea-DrimbovniculuT.

kil.

V. de Bucuresti, intre

Se compune din re$ti-

com.

Znagovul,

pi.

Ilfov,

kil.

gomiresti

Pope§ti-Ciupagea,

348

ciumarT.

si

situata la

20

si

Comerciul se face de 15

maT

neimproprietaritT

si

sunt 93.

la

6

caT.

de 31 17 lei si la cheltuelT, de 3109 leT. Comerciul se exercita de 2

riul Ilfovatul si

marT e de

al celor mici,

si

Tepe,

si

si

rur.y jud.

hangiu. vitelor

cuitorT

tarul cultiva

helesteu.

1

Comerciul se face de 2 ciumarT

;

125 capre

ImproprietaritT ;

In raionul satuluT maT sunt

2 podurT,

01,

si

viteT,

si

107 bivolite,

bivolT,

15

caT

sunt 447.

vacT

torT

taurT,

4

scoala mixta

1

;

297 560 vacT

boT,

5364

hect.

:

mixta*,

copiT.

construit de d. V.

preot

bisericT

78 cu boT si

872

27 cu caT;

si

carute: 327 cu boT

si

82 cu caT;

si

hect. vie).

Vite: 57 caT 5

:

gurT: 216 cu boT

cultiva

pod.

1

1

si

(2 hect. sterpe,

40

Are 2

Se intinde pe o suprafata de 1020 hect., cu o populate de locuitori.

LocuitoriT

7 hect. vie).

moara cu apa; 1 masinS de abun si 2 podurT. LocuitoriT poseda 243 plu-

1

treerat cu

410 care

378 hect. Pro-

locuitoriT,

si

332 hect.

Bicul, la

O. Sutzu, au 1801

si

trupurT: Popesti, la N. de Joita, si

N. Alexandrescu,

G.

G. Petre

rur.

POPESTI-MANASTIREI

52

;

2 scoale mixte;

Pope^ti-Manastirei,

sat,

facind

parte din com. rur Popesti-Dragomiresti,

pi.

Znagovul, jud.

Il-

de SabSreni,

fov, situat la

S.

pe malul sting

al riuluT Ilfovatul.

1 1

Are, impreuna

cu Sabareni,

o

populatie de

44

832

hect.

si

locuitorT.

StatuluT apartin

694

hect.

si

locuitorilor,45o hect. Statul cultiva prin arendasiT sai

(248 hect. izlaz

Hosted by

si

250 hect.

196 hect/pa-

Google

P0PESTI-MELINEST1

Com. Popesti-Palanga e

dure). LocuitoriJ cultiva tot te-

de 40 hect. car!

afara

renul,

Are o masina de

de 2

kil.

kil.

de resedin^a judetului. Catunul Popesti e asezat pe valea Teleormanuluf, pe partea

kil.

treerat.

face

cir-

ciumari.

stinga a riuluJ cu acelasi

Pope§ti-Meline§ti, de com. rur. Melinesti,

pendinte

sat,

A-

pi.

maradia, jud. Dolj, situat la 29

de Craiova

kil.

N.-V.

kil.

N.-V. de Godeni.

la

si

E

4

format

din satele unite Popesti

si

Are o populate de 53

fa-

de26

copii;

un biurou postal rural. Aci e resedin^a judecatorief de ocol a pi. Amaradia si a unei regimen tul Dolj.

compan'rf din

Prin catun trece soseaua ju-

de^eana, care leaga Craiova cu

Nordul judetului (Capreni). Alte sosele vecinale si comunale il Godeni, Bodaesti

cu

si

pe

Purcare?ti,

parte din com. rur. Popesti Conduratu, pL Dimbovifa,

714

locuitort.

D-l G. N. Alexandrescu

601 hect.

tunul Palanga, pe coasta dealu-

(46 hect. sterpe, 4

din partea dreapta a riului

Teleorman. Catunul Purcaresti se

afla la

40

de catunul de resedin^a

4 si

Palanga, la 2V2 kil. Pe teritoriul Popestilor sunt

lacurile

:

Lacul-Popii, Lacul-de-

la-Palanga

hect.

si

Lacul-de-sub-Coas-

care vara adese-orf seaca.

care

piriias

trece

Are

una cu hramul

2 bisericf,

Adormirea, deservita de si

cintare^

I

preot

I

cea-Falta catolica

si

c°pri-

Numarul 157

vitelor

al celor

si

e de de 800.

mart

micf,

Comerciul se face de 2

13 18 su-

o scoala mixta, condusa de un inva^ator si frecuentata de 17 elevT; doua bisericf, una

;

o scoala mixta, frecuentata de

valcea, la N. cat. Popesti.

Are o populate de

cul-

izlaz si

hect. vie).

39

printr'o

izlaz

LocuitoriJ

Aci e resedinja primariei.

Vijiitoarea sau Urlatoarea, este

un

hect. vie).

1

550 hect.

tiva 261 hect. (4 hect.

kil.

ta,

si

cultiva

are

305 hect.

si locuitorif,

Proprietarul

lut

II-

Se intinde pe o suprafa^a de 906 hect., cu o populate de

nume; partea

jud.

fov.

stinga a vaei Bucovului, iar ca-

269 suflete; o $coa1a

mixta, frecuentata

leaga

catunul

Me-

linesti.

mily, sau

si-

de Rosiori, la de Alexandria si la 92

tuata la 43

61

ramin sterpe. Comerciul se

POPB$TI-ROBE?TI

53

ciumarf

si

cir-

hangiu.

1

flete;

de

Popesti

-

Petre§ti,

com.

parte din

Balotesti,

rur.

Znagovul, jud.

facind

sat,

E

Odoleni.

in cat. Popesti, deservita

Mosia din Popesti fusese daruita manastirel Horezul de catre

preot

egumen loan de la Horezul, dupa cum se vede din

preot

hrisovul lul Constant! n Brinco-

157

veanu, din anul 7219 (171

85 porci.

tionals Bucuresti-Ploesti.

Se intinde pe o suprafa^a de 620 hect., cu o populate de

riului

Budgetul com. e la veniturl de 2663 lei, 18 ban! si la cheltueli, de 2653 lei, 44 bani. Drumuri la N., calea ju-

din 3 ca-

deteana Alexandria-Pitesti, care

hect.

parintele

Pope^ti-Palanga, com. jud.

Teleorman,

nului,

tune:

langa

Teleorma-

pi.

E formata

Popesti

(resedinfa),

Slobozia-Trasnitul nele Bucovul

si

;

si

la

la E.,

la V.,

comu-

S.,

;

la N., co-

caf,

1528

01,

capre

12

si

:

o uneste

com. Izvorul-d.-j. Arges; la S.-E., so-

cu

jud.

seaua jude^eana, care o uneste cu com. Slobozia-Trasnitul, iar la V.,

soseaua vecinala, care o

com.

vul-Aduna^i.

Tata-

1

2 cintare^T.

uneste cu com.

Rica

si

Buco-

pe coastele vaei Teleorsi

ale

formind diferite numiri osebite,

vaeJ BucovuluT,

grupe can au

cum

de curind,

iar

menfionata

atit

Palanga se vede

pe

la

jumatatea

secolulul al XVIII-lea, cit

si

«Istoria» lul Dionisie Fotino.

mat din

2 trupuri:

Petresti,

situate spre S.-V.

Preo^esti,

pe maluldrept

Are

CalugaruluT.

Pe

coase.

for-

Popesti

al

lacurl

si

de

Vaeizmir-

alaturf trece calea na-

165 locuitorf.

D. Eugeniu Statescu are 528 92 hect. Pro300 hect. (25

locuitoriT,

§i

prietarul cultiva

200 hect. padure). hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot 1 masina de treerat si 1 cintaret

hect. izlaz

Are o

si

biserica, cu

;

cu aburi;

1

helesteu.

mar J e de de 431. Comerciul se face de 2 cir-

138

si

vitelor

al celor

mici,

ciumari.

Pope§ti-Robe§ti, fost Dolj,

Pope§ti-Pavlicheni,

Ilfov.

in

este Catri-

nesti, Briosti si altele.

pi.

Numarul

Satul Popesti este format maJ

Popula^ia catun elor este res-

manuluJ

si

de

Vite: 542 vite marl cornute,

din jude^ul

rasti-d.-s.

firata

cintarej, si cea-1'alta

1

in cat. Palanga, deservita

din :

Rica

Tzvorul-d.-j.,

Arges

Pa-

Purcaresti.

si

Limitele comunel sunt

muna

rur., in

pe partea stinga a

Teleorman.

1).

si

1

sat, facind

pi.

sat, jud.

Amaradia, com. Zai-

coiu.

Hosted by

Google

;

POPE?TI-ROMlNl

Pope§ti-Romini, te din

com.

ficind par-

sat,

Popesti-Condu-

rur.

Dimbovi^a, jud.

ratu, pi.

Ilfov.

Se intinde pe o suprafa^a de 1272 hect., cu o populate de 96 locuitorf. D-nif G. Petre si O. Sutzu

1200 hect.

aii

6 hect.

hect.

45

izlaz si

Locuitorif

vie).

Pro-

1100 hect. (49

prietarii cultiva*

hect. sterpe,

cultiva

tot terenul.

Are o

la

com. Dudesti.

al

in

jud.

com.

Prahova,

pi.

si

mart e de 49 celor micT, de 524. vitelor

Comerciul se face de 20

cir-

cea. Izvoreste dintre Poiana-Paltinului

partea de V.

S.,

a

soselei

nafio-

Horezul., com. Re-

Vilcea, pi.

Breaza-d.-s., cat. Gura-Belii, in

Plopisul

si

Popina, Popii (Piscul-), virf de

deal,

insula, in iezerul Razelm,

jud. Tulcea,

situata

S.-E. a plasei

Filipeni, care face parte din lan-

V.

a

kil.

departe de {arm

\\A

de ridicaturi ce desparte baBerheciului de al Raca-

com.

Pope§ti-Sf.-Ecaterina, pddure a statuluif, pendinte de com. Popesti, pi.

Znagovul, jud.

in intindere

de 298

Ilfov,

pzrzu,

tz-

voreste din satul Pope^ti, com. Miclesti, jud. Ilfov

sul Brinduseni

strabate se-

;

se

si

varsa

in

Iazul-Racului.

Popii (Piriul-), ptriu, jud. Botosani, com. Brehuesti. Izvoreste de la Fintina-lui-Axinte si se Vladeni, mosia

varsa in iazul

Popii (Valea-), vechie numire a catunului Viforita, com. GuraAninoaseT, jud. Buzau.

hova,

com. Lipova,

pi.

sariteana al el,

cea de la

V2

I

are o

cir-

o

in-

kil.

stincoasa

e

de 48 m., gol

si

doming

insula

a-

cea

ra-

un

virf

;

pietros,

si

o mare intin-

si

dere dimprejur.

ge de

la

com.

Teleajenul,

piaiul

virful

Pra-

;

izvoreste de

Nebunilor-Mari

V. spre E.

si

;

cur-

se vars2 in

Teleajenul, pe malul drept.

Popii (Valea-),

vale, in jud. Tul-

si

in jud.

N. a plasei

pe

te-

comuneT,

pe

chide

ultimele ramificatiun? vestice ale

o inal^ime

de 68 m., dominJnd prin inaltimea sa: Dunarea, la marginea careia se afl&, Valea-Mosuluf, va-

in

si,

si

pe cea de

dupa

lacul

tea de S. a

S.

si

a

3 kil., se des-

par-

Jijila,

in

linga

satul

lui,

Popina,

Ji-

E E

kil.

Ostrovul.

mal spre

S.

de

jud.

com.

Tulcea, in

rur.

formata de Dunare

si

Pisica.

si

comu-

mare Crapia. inconjurata cu stuf. Are o

peste in abunden^a

jila.

si

al carui

venit apar^ine statului.

Popii (Valea-), cea, pi.

vale,

Cerna-d.-s.,

jud. Vil-

com. Po-

Popina, movila,

munei

la

in

intindere de 220 hect. Confine

E

a comunel,

si

nica cu balta cea

pe

situata in partea N.-V. a pla-

balta,

cea de E. a

doaia, trece pe linga scoala co-

so-

com.

teritoriul

situat spre E.

partea de N. a plasei Macin

seaua jude$ean2 Ostrov-Daeni.

cea S.-E.

lac, in jud. Ialomrfa, pi.

Popina,

pi.

si

rachip

apropiere de movila Popina.

Mo-

precum

si

(120 hect.).

di-

pe linga movilele Nadoleanul

rur. Ostrovul,

lea Dereana-Rost

hect., acoperite cu stuf

presarate cu salcii

ale dealulu?

Hirsova,

cu

de 450

lele N.-E.

Popii (Movila-), movila,

Sfis-

Sunt despar^ite printr'un bra^ mai mic. Au o intindere

in piriul

Aganim

partea estica a

a com. rur.

tofca.

Bordusani,

Mos-Staicu, brazdind partea de

Rost,

si

Ialomi^a-Balta,

Popi-Dii. Vezi Pochi-Dif.

dealului

in

pe teritoriul com. Se desface din poa-

se intinde spre N., avind o

com.

Baba-Hasan, plasei Sulina

cea, pi. Macin,

rec^iune de la S. spre N.; trece

pi.

mare, coprinse intre bra^ele secundare Stari-Stambul si Zalivi-

rur. Jijila.

Lipova.

Constanta,

insule, jud. Tulcea,

in bra^ul Chilia, la varsarea lui in

Racova,

Se varsa

jud. Vasluiu.

vale, jud.

Maneciul-Ungureni

sub rial

Pope^tilOr (Piriul-), pzriu, curge de la S. spre N., pe terito-

2V2

^h

cumferin^a de

;

pusana e mlastinoasa,

hect.

Pope^tilor (Piriul-),

si

si

tindere de 140 hect.; partea

taului.

Popii (Valea-),

sef

Tulcea

Sari-Ghiol,

Popina, doud

ritoriul

partea

in

jud. Bacclu, pi. Siretul-d.-s., com.

cu acelasi nume.

ciumarT.

riul

curge spre

si

catre riul Cerna.

nale Ploesti-Frontiera.

de preo^iJ din

1890, deservita

si

Popii (Muchia-), virfde munte,

sinul

reparata

biserica,

Numarul

POPINA

54

pesti. Izvoreste din dealul

si

se varsa in riul Lun-

com. Bordusani.

teritoriul

Are o

inah:ime

gaseste intr'insa,

cava^ul.

prejur"ul

cat.

Popilor (Piriul-),

in insula Balta,

Ialomi^a-Balta, jud. lalomi^a,

piriU, in jud.

el,

de si

20 m.

Se

risipite im-

bucap groase

de

vase, nearse in foe,

Hosted by

Google

POPINA-ASCUNSA

Popina-Ascunsa,

movild, jud.

Tulcea, in mijlocul

stufului, la

de balta Crapia,

S.

munei Luncavi^a, Tsaccea

Are 6

coasa.

Ciuline^ul

E

M&cin.

si

a co-

si

hotarul pla-

la

stin-

dominind girla drumul comunal

m.,

si

nume, jud. Ro-

satul cu acelasi

mana^i.

par tea

in

N.-V. a plasei Isaccea

silor

POPRICANI

55

Popinzale^ti

Vatra - Schitu-

(

mofie

lul-),

Popinzalesti,

pi.

Oite^ul-Oltul-

insula stincoasa,

Tulcea,

balta

Popina,

a cdtiinului Popinzalesti, te^ul-Oltul-d.-s., jud.

in

partea de N. a plasei Macin

Are o

si

cea de E. a com. Pisica. Are

aci se

maluri ripoase, o circumferin^a

de 900 m. si o intindere de 20 hect., cu un virf inalt de 26 m.

Popina-Mica, movild,

jud. Tul-

de N.

a plasei

cea, in partea

Macin

si

cea de S. a com.

pe grindul

sica,

E

balta Popina.

Pi-

linga

Pisica,

Are

stincoasa.

Ol-

pi.

Romana^i. pog. Pe

piidure de 150

observa urme din Brazda-

Popoaia, vale tosani

;

fi piriu, jud.

Bo-

curge prin valea Popoaia,

com. Movila-Rupta,

se varsa

si

in

timpun

(60

jud. Bacau, pi. Muntelui,

Brusturoasa,

cu

virfui

com.

Poiana-

Arsa. Este punctul eel mai de

Macin

V.

si

cea S.-E.

conjurata cu

:

E

o populate situata

18

27

rur., in S.-V.

pe

de

Ciupuria, cu

si

1162

locuitori.

Tesluiul,

riul

de

spre

kil.

spre N.-V. de Caracal.

Bals,

si

la

Altitudinea nivelului d'asupra Maril e de 180 m.

Are

3

biserici, in fie-care ca-

Nicolae;

o

cuentata"

de

scoala

50

mixta,

copii;

Dolj,

de

N. c£tre

com.

Ocolul,

pi.

Balta-

Verde, apar^inind cetelor de mosneni ce se g£sesc pe dinsa.

Sf. fre-

3 cir-

Dolj,

E populate

Verde.

{ari, frasini si

ceri

45 case.

Popone^i (Balaurul), Buzau,

mofie, in

com. Baesti,

Are 230

hect.,

zate intre

mai mul£i

proprietarl.

Poporlta, deal, $erbanesti-d.-j.,

situat la pi.

divi-

V. com.

§erb&nesti,

jud, Olt, intre valcelele

Tomoa-

Cap&tul de E.

se termini ling3. Dorofeiu, in censi se numeste Badup5 numele mahalalei.

comunei,

boesti,

el e situate biserica

Poporita, linga

;

stejarul pre-

b&nesti,

comunei.

vale, jud. Olt, pi. $er-

com.

Dolj, pi.

jud.

piriu,

trece prin V.

Popoveni

si

se vars& pe

Are

Jiul.

1

pod

peste dinsul.

cat.

Popone^i.

Pe

cu stejarl, ar-

Ocolul, com. Balta-Verde; iese

stinga riulul

trul

jud.

Balta-

domina\

din Balta-PopiT;

jud.

com.

Ocolul,

pi.

Popricani,

sat, in

com.

E.

a

pi.

Copoul, jud.

podisul

si

$erb&nesti-d.-j.,

si-

partea de S.-

Radiul-Mitropoliei, Iasi,

situat

pe

valea dealuluJ Popri-

dreapta a

cani, in partea

riului

Jijia.

Este resedin^a comunei. Are o populate de 103 familii, sau

498

suflete; o bisericS,

vita

de

I

preot

si

I

deser-

cintaref.

Vite: 616 vite mari cornute, 57 cai, 439 01

mandstire,

Dolj, pi.

Popoveni, mofie particulars, jud.

satulul

si

ciumi.

Popinzalesti,

jud.

limita

locuitori

cei si Pojoritei.

tun cite una, avind hramul

deal,

Ocolul, com. Balta-Verde, prin

com. B&esti, jud. Buz&u, cu 200

la

kil.

S.

de

comuna\

Popoveni, al

jud.

formata din catu-

Buzducul

lo-

al jude^ului.

Popone^i (Balaurul), cdtun

Popinzalesti, Loloesti, (Ba-

beni),

E

in-

Olte^ul-Oltul-d.-s.,

Romana^i. nele

Pi-

E

stuf.

Poplnzale^ti, com. plasei

a com.

balta Popina.

1854 de

reedificata in 1892,

ploioase.

Tulcea, in partea de N. a plasei

sica, linga

si

Popoveni, pddure a statului,

jud.

richita,

si

cuitorl,

orasul Craiova.

— Luncavi^a.

salcie

suflete; o bi

series, fondata" in

care trece

Popoi, sau Ar§i{a-Popoi, munft, de

populate de 403

mana^i.

mai

Popinei (Padurea-),/£aW

Dolj, pi. O-

sat, jud.

com. Balta-Verde. Are o

a satulul Popinzalesti, jud. Ro-

Pisica, girla

dominind satul Ciuline^ul si drumul

colul,

Popoveni, Popinzale^ti-derSus, despdrfire

pe stinga Baseului. Are ap& nu-

hect.),

pau^i.

lui-Novac.

6 m. inal^ime,

comunal Pisica

jud. Botosani. Vezi Po-

Popoveni, Popinzale§ti-de-Jos, sub -divizie

in jud.

Popou^i,

jud. Romaoa^i.

Luncavi^a-Pisica.

Popina- Mare,

acelasi

nume, cu care merge paralel, p&n& ce se vars& in Dorofeiu, pe dreapta lu!.

statu] ui, cu o p&-

sl

dure de 396 pog., linga com. d.-s.,

dealulu! cu

tuate la S.

si

114 rimatori.

Prin mijlocul satului trece so-

seaua jude^eanS Iasi-Botosani,

Hosted by

Google

;

POPRICANI

si,

de

V. spre E., Valul-lul-

la

PORCE?Tl

56

Traian.

Popucci,

nume

alt

al vdei Che-

jud. Constanta. Vezi Che-

ragi,

ruia e

cu

satul

situat

nume, jud. la N.,

pe podisul ca-

deal,

acelasi

Se intinde de

Iasi.

din satul Coarba, spre

dreapta a

Pe platoul acestui deal avea razboiul

Voda,

fiul lui

t.

I.).

Constantin-

cu

Irimia-Movila, la

(1612). («Letop.», p. 262,

Batalia

Porcare^ul. Vezi Laposul,

intre

Timus si darabanii Voda, care domnea

cazacii

Porcare^ul, com.

E

pu^inl au scapat

parte din

Corbasca, jud.

Tecuciii.

asezat pe coasta dealului Fra-

TiganJ

in pa-

deal.

Copoul, com. Radiul-Mitropoliei. Izvoreste de sub dealul

curge spre N.

si

Popri-

se varsa

in riul Jijia.

piriul Porcare^ul,

Neagota, afla

iar in partea

un punct

si

cea vestica a com. Cheragi, la spre S. de cat. de rese-

din^a Cheragi.

E

lea Popucci

e dominat de vir-

si

asezat pe va-

Murzac-Tepe,

la

E.

si Si-

nir-Tepe (102 m.), la N.

com.

din care

1

hect. ocupat

tuala vatra a satulul dini,

cu

si

hect.,

de

ac-

E., se

o populate de 14 suCadi-Chioi-

satulul.

Plostina,

com.

in

rur.

jud.

Motrul-d.-s.,

pi.

Porceni, catun

si

re^edin^a com.

Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

situat

pe loc

de 376

o suprafa^a

pe

ses,

din

hect.,

care 113 hect. arabile, 253 hect.

padure, 10 hect. vie

si

livezi

cu

181

fa-

pruni.

Are o populate de

sau 798 suflete, din care 148 contribuabili o biserica de-

sat, in

partea de E.

Doagele,

situat

in

nume

si

hect., din si

24

care

guri, 35

incon-

cu cai

iar

43

1

la

biserica,

deservita

preot; un schit, facut

de

cam pe

nail Popescu, care dupa secularizare a ramas ca biserica de

mir.

;

fintini si

4

pu^uri,

31

cismea.

1

Linga catun se

afla

o ruina,

satului

sunt doua

Porceni, numire vechie a lui Chioara, pi.

Porce§ti, com. rur,, jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., spre S.V. de orasul Roman,

vechi.

plasei,

si la

el

pe

15 kil.

Are

Me-

hedin^i, plaiul Closani, acoperit

milii,

cu intinse paduri de brad.

in

la

16

si

parte pe vale.

o populate

de

438

fa-

sau 1545 suflete, locuind

347 case

;

2 biserid

;

o scoala

mixta, frecuentata in 1899 piriu, jud. Dolj, pi.

kil.

de resedin^a

piriul Poarca, asezata

parte pe deal in jud.

satu-

Iaiomi^a-Baita,

jud. Ialomi^a.

de

PorcSre^ul,

plu-

2 caru^e

;

In Poeni sunt

movile marl, facute din timpuri

Porcare^ul, munte,

16

care cu boi,

su-

1851, de Ieromonahul Nata-

sesul

cintare{.

1

numita Cetatea.

Are o populate de 205 o

si

poseda:

275 vite mari cornute, 433 01, 165 capre, 366 rimatori 20 stupi cu albine.

hect.

ale locuitorilor.

flete;

preot

15 cai,

hect.

cultivabile

hect.

proprieta^ei,

143

1

Locuitorii

fundul

jurat de 3 par^i cu dealuri. Se intinde pe o suprafa^a de

210

de

servita

Racova,

pi.

Hagilar trece prin partea de N.

a

Porceasca, mahala,

numit

de gra-

flete.

Drumul comunai

de

strategic,

vaei cu acelasi

Pe

Are o suprafa^a de 183

se varsa in piriul Guzari,

;

Constanta, situat in par-

tea meridionala a pi. Mangalia

furile

cu acelasi nume, care, cur-

milii,

Porcare^ul,

padure

Popucci, rdmdsifele unui vechiu

izvoreste

sub numele de

Ceta^uia.

ale

kil.

pi.

jud. Falciu, prin care curge pi-

spre N.,

numit Tabara,

locul

a piriu, in jud. Iasi, pi.

lingurilor, co-

In partea de V. a satului, din

jud. Vasluiu,

6

Mijlocul,

su-

cari se

(lingurari),

ocupa cu facerea

durea din satul Radiul, aproape de Popricani. («Letop.», p. 330, L). Vezi Radiul-Mitropoliei, t.

sat, jud.

de E.

vale, in partea

Hurduji,

Mehedin^i.

Are o populate de 207

ventor, etc.

invinsi,

spre S. de re-

sedin^a comunei.

lui

lui Ti-

pana

sat, facind

lo-

in locul lui

mus. Darabanii au fost

Popricani,

Porceana,

riul

sinelul, la 3 kil.

$tefan-

lui

Vasile-Voda-Lupu, socrul

cani,

sat,

jud. Bacau.

flete,

anul 7157, a fost o

vire tot aid,

si

Racova, jud. Vasluiu.

a com.

dat la Cor-

s'a

nul-lul-Sas.

Dupa

Razesi,

catun, in satul Lipova-

pi.

gind alaturea cu dealul Berea,

asezata oastea§tefan-VodaTom-

7120

Popusoc,

riului.

sa, in

se varsa pe malul

si

sting al riului Dasna^uiul.

S.,

pana in sesul Prutulul, formind culmea sesului Jijiei, pe partea

curge prin satul Geblesti, com. Carpenul,

ragi.

Popricani,

Dumbrava-d.-s., com. Carpenul

de 131

—900

coptf.

Hosted by

Google

;

;

PORCE?TI

Sunt 900 vite man cornute. Se cultiva viea. Se face comerciu cu nuale de

Aprilie

la

cele

la

si

saptaminale, care se fac in

fie-

care Lunl.

Budgetul com. e 3651

E

veniturl

la

cheltuelT,

la

si

lei

livezl

ogrSzi de prunl

locuri arabile.

Vaile

26

si

de

cu

legata

Roman

orasul

ni,

valcelele sunt:

sat,

resedin^a com.

si

Roman,

cu acelasl nume, jud.

com. Porcesti.

Siretul-d.-j.,

Se compune din

trel par^i

^cesti-Razesi, la N.-V.

sau

Catargiului,

:

Por-

Porcesti-

;

Rusi,

E.

la

Porcesti-Ungureni, la S. Vezi

Porcesti, com.

rur.

com. Costesti, care izvoreste

hedin^i,

^

jud.

in

Ocolul-d.-j.,

pi.

Mecom.

Gutul.

rur.

Porcilor (Balta-), Tulcea,

pi.

Costesti

varsa in

se

si

izvorind

Valea-Sigel,

;

riul

batestilor si varsindu-se pe stinga

Valea-Gnimesti-

;

care izvoreste din Dealul-Bra-

curge spre V.

ianul,

pe stinga

de o

girla ce

nare

si

pe ;

pleaca

se termina in

al ca-

e format

din

Du-

balta

Ji-

de toate parole cu stuf are o intindere de 90 hect. si confine peste.

jiei

si

e inconjurat ;

se varsa

si

Costesti

riului

deal,

con-

Val-

;

si

Costesti

riului

lea-Seaca, numita

se afla

multe

6U7J,6. Marele JHcfionar Geografie.

Vol.

Alu-

Ogr&zile,

Ponorul,

Sub-

nisul,

Ocolul, Bog-

Magurl, Fleanca,

dan, Gl&voci, Fafa-Mare, Zato-

si

Livedea-Lunga.

Va-

;

Valea-Br&ia-

Porci§eni-Raze§i, sat, na, jud. Falciu,

valceaua

se

si

la

la

S.,

iz-

dintre Dealul-Braianu-

voreste lui

care

Secaturile,

N.,

Dealul-LazSruluI

si

varsa

se

si

Costesti;

Popesti

si

pe

stinga Ful-

valcelele

Vaiea-cu-FagI,

partea

in

Cras-

pi.

hotarul de

in

S.-E. al jud. Vasluiu, situat

pe

coasta de E. a dealulul Drag&linul si

cea

de V. a Dealulul-

Gugulul, pe o suprafa^a de 550 hect.

Are o populate de 73 sau 320 suflete,

familil,

o biserica\

si

toate izvorind din Dealul-Laza-

Locuitoril sunt vechl razesl.

varsindu-se tot pe stinga

EI mal posed& o parte de mosie

Valea-Jidovei,

pe o intindere de 375 hect., numita Mindresti, si care laun loc cu mosia Porceni, formeazS o suprafa^a de 580 hect.

rului

si

riului

Costesti

;

care primeste in partea dreapta valcelele

:

Strimta, Valea-cu-Fin-

tinele, Valceaua-cu-Ripile, iar

pe

Valceaua-cu-Maracinl

si

stinga

care izvoreste din

si

dealul Jidova, curge spre V.,

si

se varsa pe stinga riului Costesti

Porci§enilor Schitul, deal,

(

Vezi

Dealul-).

com. Botesti,

pi.

Crasna, jud. F&lciu.

Valea-Blezeni, units, cu ValceauaBoulul, care ia nastere din Pis-

se

si

varsa

Costesti

riului

Dealulul, a-Nisipulu!

ga

si

;

tot

pe

Valea-

a-Sudo-

si

varsindu-se pe stin-

Cele mal multe din aceste v&I valcele curg

pirea zapezel

numai dupa

stinga

a

situat

riului

01-

te^ul.

si

Porcul,

lac, jud.

Braila, situat in

in timpurl plo-

dup&

creasta acestul

dealurl, plecind

N.

de

de com.

Ti-

de

la

la

iezerul Lungule^ul.

Porcul, japse,

la E.

chilesti, jud. Braila

Piscurile

de

in partea

to-

ioase.

sir

deal, in jud. Gorj, plaiul

Novaci, com. Polovragi,

ostrovul Bregoloiul,

riului Costesti.

si

Porcul,

toate izvorind din Dealul-

Costestilor

lul

Sub-

Girlici,

Padesul,

Braianului, curge spre V.

sulul,

pe poalele

Seciul,

de N. a com. Botesti,

gura, formind

cimpii cu izlazurl pentru p&su-

sunt:

nulul, care izvoreste din Dealul-

al-LazaruluI, al-Costestilor

si

lul

Dos, M&lurelul,

si

pe stinga

stinga

si Maun singur lan{, ce se plerde in partea de S. a com. Costesti. Este semanat de o muhVime de piscuri si brazdat de mal multe vai si valcele. Pe creasta

Cimpiile de la poalele dealu-

La-Lunc&, Sudosulul, Sub-

stinga riului Costesti, sub difeDealul-Braianului,

Do-

si

nul,

cul-Zaton

numiri:

dulul, Piscul-cu-Bordeele sul.

Lac

tinuare a piun^ilor Arnota si Buila, prelungindu-se pe toata partea de E. a com. Costesti, plaiul Horezul, jud. Viicea, pe

rite

Virful-Cheil,

se varsa

din Dealul-Braianul,

a-DosuluI,

Porcilor (Dealul-),

M&gura,

ceaua-Turdel, care izvoreste tot

gesti,

si

curelele,

Re-

Turda,

VirfuUnalt,

pisul,

Voiculul, Corna^elul, Virful-Ra-

spre S.-V.

Macin, pe teritoriul

com. urb. Macin,

Muchia-Fe^el-Nuculul, Plo-

Virful-cu-Ogr&zile, Slemi, Lazuri,

riului

tunului sau Ghecetul

Albina, Piciorul-

:

numit Piciorul-Schitulul, curge

in jud.

lac,

sunt

S.,

Calulul, Pl&e^ul, Cur&turile, Seciul,

varsa pe stinga riului Costesti;

Porce§ti, mahala,

spre

din poalele mun^ilor, din locul

lor,

si

fin,

Valea-Bisericel, in cat. Petre-

riului Costesti

prin sosea.

pi.

si

si

din locul numit Scarisoara-Bar-

lei.

Porce§ti,

de

natul vitelor, cu

tirgurile a-

la

vite,

23 Octombrie, precum

de 3700

PORCtfL

57

N.

;

pleaca din

Frunza, curge spre V.,

japsa paralel

cu privalul Dimuleasa,

V

Hosted by

Google

PORCUL comunicind cu iezerele Barga :

nul,

PORFlRA

58

Cociul

Zeciul.

si

mat de valea cu acelasi nume, incepind de pe teritoriul com. Beresti, jud. Covurluiu, in

Porcul, prival,

jud. Braila, la E.

com. Stancu^a, linga DunareaVechle; uneste privalul Plamina

T.-Beresti,

tul

aproape de

drep

terminindu-se

si

Balintesti,

se varsa in

riul Oltul,

com. Cireasovul.

in raionul

tot

Are de

a

dealulul

despre

E.

Turia, a

com. Carniceni,

(Poiana

p2na

N.

la

formeaza valea

catre

la S.

unde

Probota,

satul

in

Perieni,

de

Hirja,

Paltinisul

poiana,

),

muntelui

poalele

la si

-

Trotusul, com.

pi.

alaturea de poteca

ce duce la Baile-Slanic.

Turia, jud.

pi.

Se intinde de

Iasi.

partea

in

satului

din stinga pe

tributar

Pirlitura.

jud. Bacau,

Porcul, piriU, jud. Olt, uda com. Cireasovul de la N. la S., face mal multe zigzaguri, se impreuna cu piraiele Cireasovul ?i

se varsa

si

printr'un canal in riul Suceava.

Porcului

Porcului (Dealul-), ramificare

si

Sucevei,

$esul

punc-

la

tul Branistea.

cu iezerul Purceaua.

Barbul

pe

sesul

Ji-

Porcului

(Valea-),

cdtun,

al

com. Minzaiesti, jud. Buzau, cu

20

locuitori

si

case.

5

jiel.

Porculoi, punct trigonometric, de rangul I-iu, situat in pi. Sulina,

com. Cara-

Tulcea,

jud.

Orman, in partea de E. a com. si de S.-E. a plasei, linga lacul Porculoi. Are 2.6 m., dominind lacurile Porculoi, Porcul ful,

pe o mare

si

Porcului (Valea-), pddure, Porcului (Lacul-), Teleorman, situat narei ei,

in lunca

Du-

format din varsaturile

si

dreptul

in

lac, in jud.

lac,

jud.

in

in

com. Ostrovul, situata

teritoriul

pe teritoriul com. rur. Cara-Orman, situat in partea de S.-E. a plasei $i cea de E. a comunei; este format de

in partea

Girla-lmpu^ita cu care comunica

ium-Punar,

pi.

Sulina,

o forma

prin o girla; are

tri-

de N.-V. a

plasei

$i

cea de N. a com., intre doua Valea- Hagii

val:

milor

Valea- Ul-

si

pe culmea dealului Co-

si

avind

56

m.

cu

peste;

are

stuf;

confine pu^in

o intindere de 40

lac,

in

Dunare,

in

Sulina, jud. Tulcea, linga lacul

Porculoi,

cu

care

girli^e

;

parole si

de care e format si comunica prin doua e inconjurat de toate

cu

stuf;

insula,

are 20 hect.

Are pe si

plop.

Porcului

(Col{ul-), pi.

munte,

in

padurea Hinte^ti, jud.

Dorohoiu,

de

diferite

vale, si

intre

Beresti,

jud. Covurluiu.

Porcului (Valea-),

vale, in jud.

Gorj, com. Polovragi, plaiul No-

formata de dealul Porcul.

despar^ind

mosiile

Porcului (Valea-),

vale, in jud.

Gorj, com. Poiana-Seciurile din

Amaradia.

§i

Fetesti de mosia Gri-

pi.

si

se varsa in piriul Fe-

dealul Strimba.

na^tere din

Ia

mo$ia Grigoresti, com. Ca-

testi,

linesti, jud.

(Piriul-), piriu, jud.

mosiile

pe

este acoperit cu paduri.

cului

si

Liteni

si

in

Vrancei, in

pise, al

Paltinul, jud. Putna.

in-

Silistea;

linga satul Balta-Por-

ajungind

munpreajma com.

Porcului (Virful-),

Boto^anL

Suceava, ce formeaza hotar

trece

for-

pentru co-

plante,

Hintesti

tre

se in-

ei

lorat.

goresti,

Andreasi, spre N. de comuna;

deal,

Apa

laptele.

trebuin^eaza, amestecata cu fol

{ilor

OrasuluT, com.

Porcului (Dealul-),

nind cu

(Piriul-), pirin, izvo-

reste din

Porcului jud. R.-Sarat,

strabatind strate ferugi-

noase, ia o coloare alba, sema-

vaci,

confine pu^in peste.

Porcului

si,

Ne-

com.

dreptul

in par-

tea de E. a comunei Cara-Orman si m cea de S.-E. a plasei

cului

cat.

Lacul-Por-

din

comunele Bursucani

Porcului (Ostrovul-),

dinsa zavoiu de salcie

Porcului (Balta-),

incepe

hoiul;

Porcului (Valea-),

Cioara, jud. Teleorman.

hectare.

vale, in jud.

inal-

^ime.

unghiulara; inconjurat de toate

parole

sia Minzaiesti.

Buzau, com. Paltineni,

Porcului (Mo Vila-), movild,

Tulcea,

proprietate mo^neneasca pe mo-

Porcului (Valea-),

nume.

fa^a insulel cu acela?i

jud. Constanta, pi. Hir$ova, pe

Porculoi,

in

Minzaiesti,

com. Cioara, in

Stu-

intindere.

com.

Buzau,

jud.

localitatea

numele de Piriul-luiformeaza balta Rama^ifa,

Porfira,

ramurd de

rnunfi,

ce

se detaseaza spre E., din grupa

Tarcaul, pe teritoriul com. Mas-

Zeilicul, ia

tacanul, pi. Bistri^a, jud.

Zeilic,

^u,

dind

si

Hosted by

ea ramuri

Neamscurte

Google

POROINA

N.

spre

in

Catre

S.

?i

despre

tatea

E.

se

alte

ramifica

leagS cu comunele vecine.

Codrul-Ne-

Negule^ti,

Este aco-

a-DraganuluI.

gului,

perita cu padurl.

?osele

muna

sunt

Poroina

com.

Poroina,

Mica,

-

O-

pi.

Dedovi^a.

rur.

sat, in jud. Mehedintf,

com.

Ocolul-d.-s.,

pi.

Dealul $ipotea

Bis-

rur.

bum*.

in

InSl^ime in

trece ?oseaua

deal, peste care

national a

ciorova din^i,

$i

calea

Cioclovilor

de

ca

trel

metri,

ca de 40

circumferin^a

metri.

Mehe-

jud.

com. Poroina-Mare.

se g&sesc in p&mint

s3gep ?i cioburi de oale vechl romane.

rur.

Poroina-Mica, din^i,

32

com.

E.

deal.

cu

blani^a;

la

catunele ?i

cu comunele

MeheDedovi^a. VezI

sat

rur.

jud.

f

§ipotea, Fintina-Mare

Are o populate de 3000 locuitorT, locuind in 436 case 4 bi;

seridf, deservite

de 2 preo^i

cintare^i; o ?coala mixta,

fost

inva^tor

1

frecuentata

de 88

in

?i

$i

7

con-

10 caxu^e cu

cu bof, 1000 vite

6

3216

com.

aci trece

pi.

rur., in jud.

lea-Vedei, la

4

kil.

Se invecine?te

la

ora$ul Alexandria;

la V.,

90

plu-

parte din S.,

$i

o pune in legStura

?i

la S.

cu com.

pietruite.

$i

spre

figane^ti,

comuna

Zimnicea. Stradele din

im-

$i

mat

Aci se gasesc

multe stabilimente de comerciu, circiuml.

?i

pi.

padure.

Te-

de ora?ul N.-V.

cu

E.,

cu

la

se

$i

cu

Marginea.

curge

vale.

cite

un

poarta numele vailor.

Suprafa^a com. este de 2030

hect, impreuna

pe dinsa. Este

cu $i

partea de V. a

Valea-Rea,

Mijlocul,

pi.

pe coasta

dealulul Olane?ti, pe

de 71

o

supra-

care

hect., din

45

hect. padure.

Are o populate de 109 flete $i

su-

o biserica, facuta de

cuitorl la

lo-

1847.

Locuitoril poseda

10 care cu boT,

caru^a cu cal

;

4

1

nute, 50 ol, 8 cai

5

:

vite $i

plugurl

plug

1

S

$i

1

man corrlmatorl.

Portari-de-Jos, sat, in partea de S. a com. Zapodeni, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe coasta de E. a dealulul Chicerea.

Are o suprafa^a de 186

module de

o padure, nu-

mita Padurea-DoamneJ, spre Vain

sat, in

Valea-

Vede! ?i formeaz&o singura

lea-NanovuluI,

?i

com.

?i

unesc cu Valea-

piriias care

precum

?i

de E. a com. curge Vedea, iar maT spre N.,

Prin aceste val

$oseaua Bros-

?i

jud. Vasluiu, situat

fa^a

In partea

cornute,

in

particulara, in

Are pe dinsa

Valea- Nanovulul; la

158 care

le*.

Poroschia, mosie

Va-

cu com. fig&ne^ti.

cat,

Are o $osea ce o pune cu

01

directa la N. cu Alexandria,

jud. Teleorman,

cu Valea- Vedel

Valea-NanovuIuJ

bivol!,

comunica^ie

giii;

man

carulu! spre Severin,

comunel

rur.

Marginea, pe Va-

—900

790 rimatorl, 1000 of ?i 200 stup? de albine. Budgetul com. e la venituri de 5i961eT, iar la cheltueft, de 58 cal,

leorman,

Doamnel poseda:

7 magari, 1295

Budgetul com. e la veniturl de 2333 lei ?i la cheltuell, de 2294 let. Calea jude^eana Alexandria-

Portari,

Poroschia, com.

riul

1899

cal,

117 pordf.

lul-luf-Traian.

care a

copft.

Locuitortf guri,

Pe

Mehe-

calea jude$eana" Alexandria-Giur-

Novaci.

dusa de

Blahni^a,

pi.

Vinjul-Mare.

comuna cu

formeaza :

din^i,

jud.

in

sat,

Alexandria, spre S.-E.

Cacotul.

?i

Satul

com

cu

V.,

la

la N.,

?i

Izvoralul

cu com. Finti

S.,

nele-Negre; Broscari

?i

Se margine$te com. Stigni^a si la

parte pe la

pe vale

situata parte

verin,

327

boiangerii

Poroini^a,

de ora?ul Turnul-Se

kil.

?coala

de un inva^ator $i frecuentata de 23 elevT. Vite: 686 vite marl cornute,

sat, in

§i

jud. Mehedintf, pi. Ocolul-d.-j la

o

cint&ref,

1

mixta, condusa

sunt mal toate $oseluite

Poroina.

Poroina-Mare, com.

o biserica, deservita de 2

;

preoflf ?i

Zimnicea, strabate prin centrul

despre

in partea

dealuri,

ferata Vir-

Bucure?ti,

-

Valea- Al-

o gr5mada* de p^mlnt

afla

iar

-

PoroineT,

-

?i

Dealul

In

se

IzvorSlul,

Dealul-Poroinei,

Valea

:

Valea- Ostre$evei

Pe sati

PoroineJ,

•

din carl 246 contribua-

cuitorf, bill

Dealul - Zo-

$i

-

tri^a.

Poroina

o

rile!.

jud.-Mehedinti,

in

sat,

colul-d.-s.,

Dealul

:

Val sunt

Poroina, sau

care

Dealuri maf principale in co-

a-Alu-

-

ni$ului,

comunale,

extremi-

Culmea Nechidulul,

:

PORTARI-DE-JOS

59

cu o

tal $i fertil.

Are o populate de 1438

hect., locui-

Mo^ia se divide

in

doua

par^I;

cea mal mare este a raze§ilor ?i

lo-

de 211

tori.

intindere de

10 hect. Solul este negru-vege-

populate

cea-l'alta

a succesorilor def.

Mih. Antoniu.

Hosted by

Google

PORTARI-DE-MIJLOC

Afara din

PORflLE-DE-FIER

60

de

partea

sat, in

de

tunul

re?edin{a

comu-

al

com.

rur. Lalo^ul,

Oltejul

pi.

ze?? din Portari (Ciohodare?ti) §i

cuitori ?i o biserica, fondata in

Are o populate de 312 locuitori. Cade cam in centrul comunei ?i-i uda riul

deservit^ de

1827 de Pitarul Matheiu Con-

Olte^ul la V.

E., e situata biserica, facutS la

nei.

Are o populate de 287

1804, Maiu 20, de locuitoril ra-

preot

1

?i

2 ecle-

stantin Portarescu,

siarhT.

poseda

Locuitoril

mart cornute,

5

vite

95 150 ol

:

caf,

?i

In trupul raza$iel s'a alipit

:

Aceasta S-ta

si

cu hramul

rica,

Dumnezeiasca

caramida in 1827,

in

Grigore Ghica, de

la

iarasi a

Romint,

10

caf,

Neofit

250

01

?i

man

cornute,

80 rimatori.

Portareasa, munte,

in

patrieT,

fii

Roman

rescu, frate si

P.

S.

de D.

D.

Parintele

S.

stare

Dumnezeii

Spiridon Porta-

in no! au stat neamul,

si

S-ta Troita,in

Prea Inaltatulut Nostru al

si

Domn

nostru Calinic

Roman, si Maiu 28.

in

savirsit

anul 1851,

(Chirul,

Pe linga

trece

sat

linia

fe-

Dimbovita, com. Tu-

nari-Dimieni, proprietatea d-lu?

Are o

intin-

dere de 62 hect., din care

$0-

seaua jude^eana Craiova-Bistrecare pune satul in legatura

$ul,

la

N. cu

Ceratul

?i

la

cu

S.

Giurgi^a-Cioromela.

Portare§ti,£#/#;z, in jud. Neam^u,

com. Mastacanul se

pi. Bistri^a,

particulars,

jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Grin-

;

desparte de satul Sovoaia prin piriul

Mastacanoasa.

Portare^ti,

Portareasa, padure a in intindere de 2500

stafie

dr.~d.-f., jud.

statuluT,

pe

hect., a-

linia

pusa

in

Craiova-Calafat,

circulate la

Cimpulung, care fac parte din com. Corb?ori $i Berevoe?ti,

Se

Nuc?oara, jud. Mu?cel. sat, jud. Dolj, pi. Bal-

ta,

com. Giurgifa, situat pe ma-

lul

sting al

kil.

de

Dolj, pi. Balta, cat. Ceratul,

parfinind de mun^iJ M&nastire*

Portare§ti,

frasini

tei,

mai cu seama

§i

stejari.

Portare^ti-Dobriceni, Lal6§ul $i Gonita, padurl particulare, supuse regimuiui silvic, pending de com. Lalo$ul, jud. Vilcea. Porti^a, braf Balta,

jud.

(prival),

insula

in

Ialomi^a,

Ialo-

pi.

mi^a-Balta, com. Fete$ti.

1

afla intre

(7,6 kil.)

?i

Decembrie 1895. stabile

Segarcea

Afuma^i (io,2

kil.).

InahMmea d'asupra nivelulul Marii e de 73 m .26. Venitul acestei sta^ii pe anul 1896 a fost de 2212 lei, 35 bani. r

pi.

al

2 -lea, in jud. Tulcea,

Babadag, pe

teritoriui

Canli-Bugeac,

rur.

mai spre

kil.

a?ezat

com. la 3

de Gura-Por-

S.

pe malui Mariif, in partea de E. a comunei $i a placet. ti^ei,

c£-

Porti^ei (Gura-), desckizdtura, jud. Tulcea, prin

Portare§ti,

sat, f&cind

parte din

marele

care

basin lacustru-marin, format de

Razim,

Zmeica,

Golo-

Sinoe, comunica cu Ma-

vi^a

?i

rea.

Aceasta limba de pamint,

acoperita numai

apa

cu 2,3 m. de

impiedica

Maril,

intrarea

de Mare in lacuriie de mai sus une-ori chiar ocorabiilor

;

pre^te cu totul comunicarea lacuriie

Por^ile

-

de - Fier,

mun^ii Carpa^i

'?J

?i

devin izolate.

Mehedin^i,

Desna^uiuluJ, la 2

de Giurgi^a-CurmStura,

Porti^a, punct trigonometric, de

lacuriie

deni.

plaiul

cu

15

hect. sterpe.

Portareasa, padure

?i

rangul

Comunica^ia se face prin

Odaia-

Chirului), mosie, nelocuita, jud.

C. D. Vernescu.

de 122 hect. juga?tri,

populata

partea de rata Craiova-Calafat.

Ilfov, pi.

gi^a, in intindere

E

Bar-

Iubitorulut

de Dumnezeii Episcopul s'aii

particulars,

Balta, com. Giur-

proasta,

s'a prefacut in

mat mic, care n'are moste-

pana

bu D. Stirbeiu-Voevod

V. a com. Lere?ti, jud. Mu?cel.

Portareasa

padure pi.

in zilele iubitoru-

si

mat adaogat hramul

s'au

Domnulu!

zilele

care s'au inceput

fiind in

si

luT

1850,

nitori

bise-

plopT

cu ajutorul anul

dinsa.

in Principatele Romine, print!

de Dumnezeii,

lut

zilele

Vite: 195 vite

fi

com. Giurgi^a.

Are padure pe

jud. Dolj,

dere de 57 hect., care s'a cum-

locuitori.

e $coa!a.

Dolj, pi. Balta,

Portare§ti,

parat de locuitori de

Portari-de-Mijloc, sat, in partea de E. a com. Zapodeni, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe coasta de E. a dealulu! Chicera, pe o suprafa^ de 272 hect., cu o populate de 370

unde

Portare^ti, mosie particular^, jud.

Matheiu Por-

tarescu, facind-o

(VezI 01ane?ti).

situat la 2 kil.

Lalo^ul,

cat.

de lemn in paiente, de

au prefacut-o d-nul Pitar

stat.

de

E

VoevozT, care intiiu

S-t;it

mint, numita 01ane?ti, in intin-

la

reparata

?i

1850 de Spiridon Constantin Portarescu, avind urmatoarea

Portarilor

o por^iune de pa-

?i

lo-

la

inscrip^ie

50 rimStori.

jud. Vilcea.

d.-j.,

$i

defileU, intre

Balcani, jud.

prin care

Dunarea

croe?te drumul la intrarea sa

Hosted by

Google

PORflLE-DE-FiER

Tara\ De

in

ambele

sunt

laturl ale fluviului

dup&

unul

{in

pe

altul

o lun-

gime de peste 120

kil. $i

unde

sale curg cu

mare

repe-

apele

ce

cole,

multele

printre

ziciune

se

Tractatul de la Berlin, intre

Palanca-Nou&,

la

formtnd defileurJ ce se

inalte,

albia

in

afla

obsta-

in-

a pus indatorire monar-

altele,

hiei

Austro Ungare

albia

DunSref de periculoasele

In 1890 s'a adjudecat intre-

prinderea, gra^ie nistrulul

patrunzind

pesta,

se angajeazS.

trecatoarea pericu-

intiiu in

Ioas& a GrebenuluT, numita

a

in ai

§i

ficulta^ile

navigafiunefprovin dar

din stinciie numeroase de sub apa,

saii

aparind cu

d'asupra apeT, in

\]\i

buit

de

lucr&ri

ascu-

coh;ii

a tre-

cit

rectificare con-

stind in canaluri adincT de

4 m.

fa^a reprezentan^ilor

$i

cu

fost

oficiaft

o la^ime de 1400 m.

nuhrf,

in

strimt

gitul

pare o

care

tur£ facuta

al

Caza-

uria^a" tae-

stincS

in

?i

unde

apele sunt inghemuite intre doua

de

inalte zidurf

stindf vertioale.

a?a c& in unele locunf ajunge pana

50 m., cu

un

nivel

de 20 metri

mat jos ca acela

al

curentul apei are

insS.

Dup&

formidabila.

acest defileu,

M.-Negre;

lei),

dusS la bun sfirsit, $t in Septembre 1896 s'a

inaugurat cu multa"

pompS

des-

Iosef, insotit fiind

gele Carol

de M.

Re-

S.

p2-

mentio-

a fost construita de lemn

cerul

anul

al Buliba^ii; in

Dimitrie

Constantin

sin

so^iasa Margareta.

$i

tulul

cela§r

deal, pe teritoriul sa-

Ghermane?ti, com. cu

nume,

de E.

F&lciu, in partea

Porumbul,

a

ramificare

deal,

dealuluT Lohanul,

tinde pe

a-

Podoleni, jud.

pi.

care

teritoriul

se

in-

com. Iepu-

reni, pi. Prutul, jud.

Falciu, in

partea de E. a satuluT Iepureni.

I.

Por{ile-de-Fier (Portile-de-Arama), doua movile, in jud. Buz&u, com. Zili§teanca, situate pe malul riuluif Ciln&ul, la extremitatea de E. a podulul de peste aceasta*

intra in

Porumbul, Baile^ti,

Renea.

com.

Porumbarele, mo§ie zau,

com.

de 200

%

in jud.

Mizil, \n intindere

mal toate

hect.,

Bu-

cam

arabile.

girld, jud. Dolj, pi.

com. Negoiul, prin care

balta Cotlova se scurge in balta

Posada,

ap<£.

le$ul, jud.

Comarnicul,

pi.

din

Pe-

Prahova, cu o popu-

late de 207 la

parte

f&cind

sat,

rur.

muntelul

poalele

E

locuitorf.

situat

Floriul

$i

coprins intre v&ile Prahovel (V.),

o putere

e?irea sa din

Dunarea

se

fru-

neazSincSdin secolulalXVII-lea. Intiiu

Porumbul,

mil.

45

Aci, adincimea ef e foarte mare,

la

despre care

$i

prin

$i aci,

o intorsatura" brusca, Dunarea intra

dure,

(Jug&-Urs)

Maiestatea Sa Imparatul Franz

Milonovatz, unde ajunge a avea

pe un

pise acoperit de vif

1833, a fost reedificata" de Clu-

Dunarea

formeazci basinul

$i

ciule^ti-SSrata, situata

mos

aer,

chiderea acestui canal, de c^tre

se lSrge?te

biserica^ in jud. Bu-

com. Gura-S&r&tey, cat. Nen-

z^Q,

de Mateiti

pentru a permite circula^ia vapoarelor; trecind d'aci

Rah-

-

890

aceasta gigantic^ intreprindere

a

Porumbi^a,

SerbieJ.

(aproape

ast-fel

Sarai

-

man.

de ?ase anT de zed de mi-

§i

Eni

?i

munca"

o

sacrifici!

lioane

1

fu svirlita in

AustrieT, Ungariei

Dupa

superioare ale Dunarei. Di-

{ile

Baross. In Sept.

prima stinca

Porfilor micl de Fier sau Por-

mi-

initiative!

de comerciu din Buda-

d.

Carapelit

curS^i

de la Por^ile-de-Ffer, care mare parte a anului ingreunati atit de mult navigatfa fluviului

tr'adevar m^re^. Apele Dunarei in ele

a

-

stincf

sa.

Aspectul acestor defileun e

ma?

POSADA

61

Porumbeilor

(Lacul-),

lac, in

Conciul (N.)

?i

Floriul (S.).

com.

jud. R.-S&rat, pi. Ora$ul,

renumitul defileu cunoscut sub

Cote$ti. Confine caracudS, ce se

numele de Gherdapuri sau Por-

consuma" in comuna\

Posada,

trec&toare, in

Transil-

vania, jud. Prahova.

tilemari de Fzer. In acest defileu,

cu toate ca malurile sale sunt maT pu^in mare^e

§i

abrupte ca acelea

din strimtorile Cazanelor, totu$i din cauza nenumSratelor stincf vultori,

aceasta

este

cea

§i

mal

periculoascl regiune a fluviuhrf.

Inca de

la

1830, sub

impul-

sia conteluf Szechenyi, s'a f&cut

Porumbi§tea,

sat, in jud.

Hir$ova, pe

stanta, pi.

Con-

terito-

com. Eni-Sarai §i Girlici. Se m£rgine?te la E. cu dealul

riul

Carapelit-Bair Ci?la-Ia-flrca

cu-M&r&cin! $i

la S.,

cu

;

;

?i

la N.,

cu dealul

la V.,

cu Valea-

Dealul-CilibiuIuJ

Valea-Mezarlic

E

un plan complect pentru regu-

Dealul-Balgiulul.

larea cursului Dunarei.

de drumurile comunale

$i

strabatuta Girlici-

Posada, com.

izolat,

loc

Cheia,

Vilcea. Aci,

cere peste

la

N.

de

plaiul Cozia, jud.

mat inainte, era tremunte c3tre Austro-

Ungaria.

Posada, munte, B&trini,

plaiul

la

E. de com.

Teleajenul, jud.

Prahova. Pe timpul domnieHui

Alexandru - Ghica -Vod& era a

Hosted by

Google

:

;

POSADA doua controls vamal& si resedin^a c&pitanului de pl&esf. Prin veacul al XVI-lea> p'aci era

drumul

potecS ingusta*

(o

abia cit putea merge omul c&-

de

lare) nic.

Pe

la

Timis

la

Comar-

la

aci se transportau m£r-

din Brasov, pe cal, p&n&

furile

Cimpina, de unde se incar-

hramul

ghe

de Ruc&rul, jud. Muscel, asezat pe soseaua care merge la frontier^. De aci, riul Dimbovita ist largeste albia, roasa\

N.

la

str&b&tind

basinul

tertiar

al

Se sustfne c& locul satulu! Ruc&r a fost la inceput (inainte de 1600) pe lunca de

Rucarului.

.

sub Posada, unde se v&d

si

hramul

patra

a

si

Valea-Plo-

VoevozT,

Sf.

deservite de

4

mixta,

a fost frecuentatci

care

1899—900 de

in

de

scoala"

112

copii;

de apa\ $coal& exista

mori

2 aci

o

preoflf;

1836.

la

pe lingS

agricul-

ture, se

ma! ocupa* cu: dog&ria, timplaria,

la

178

;

din care

li

posed&: boi

s'au dat

40

vitei,

SO capre, 1500 01;

Tepe, 843

340

porcT,

161 stupi.

Suprafa^a comuneT, cu

azi

izlaz,

de case si de o bisericu^a, ce se numeste Biserica JidoveascS, pe ruinele careia s'a

fine^e, locurif arabile si

ridicat biserica cresting. In rui-

izvoare de ap& minerals. Unul,

niste ruine

de sub Posada s'au

nele

alte

si

s&geflf

romane

si

aflat

antichita^T dace,

t&tare.

este

In

Piscuri sunt: Cremenisul, spre

N.-E.

p&dure,

de 2350 hect. raionul comunei sunt

pasunf de

ce

si

Pe

piscuri sunt

vite.

com.

f&cind

sat,

parte

din

rur. Posesti, pi. Teleajenul,

Aci e resedin^a

jud. Prahova.

comunei.

2

Poslar,

partea de V. a

in

lac,

Sulina

pi.

a com. urb. Chilia-

?i

Vechie, jud. Tulcea, format de

laculTihac; are 50 hect. dere

Posmocul,

braf

Balta,

sula

din

muntele Topilea,

riciul

confine pucioasS; cel-ralt, care

mi^a.

intin-

confine peste.

si

pe

izvorind

S.,

Gogeasca.

c&t.

si

acesti mun^isori

mare abonden{a\

curge

Calineasca spre

si

desparte com. Posesti de com.

in

ce

intreg plaiul Buz&uluT,

si

jude^ului BuzSului.

284 hect. Ef

30

cai,

200

vaci,

si

ImproprietaYit

s'au

pe mosia mosnenilor,

1864,

Tirlesti al

Posesti,

Parte din locuitorT sunt mosnen!

in lung,

inlesnind transportul spre com.

zidaria, dul~

cizmSria.

si

comuna

str&bate

sesti

Tirlesti

rot&ria,

gheria

$oseaua jude^eanS Valeni-Po-

treia

Gheor-

Sf.

in

cu hramul

pululf,

Locuitoril,

cu piatr& calca-

deal,

VoevozH, a

«Sf.

in Bodesti, cu

cau in chervane.

Posada,

postAvAria

62

(prival),

in

in-

Ialomi^a-Balta,

pi.

comunelor Soca-

teritoriul

Jegalia, din jud. Ialo-

si

confine sare, izvoreste din mun-

Posesti, com.

Prahova,

rur., jud.

plaiul Teleajenul, situate

pe am-

bele maluri ale girleT Zeletinul,

de capitala jude{ului de resedin^a pl&seT. Mai inainte de venirea Tatase afla sirilor, com. Posesti tuate mai spre N., in mijlocul clmpiel Zeletinul, cu numele de la

43

si

la

kil.

1 5 kil.

cSilistea*.

Cu venirea

T&tarilor,

locuitoril s'au impr&stiat,

apoT,

Verm&narea. Ambele sunt

tisorul

comuneT. Aci se fabrica anual p&n&

Veniturile

si

Dilma.

cheltuelile

com.

Posobe§ti,

Merdeala, Topilea

:

unde e

unde se

cind

aci

si

biserica

ce

con-

Se compune din Bodesti

ridicat

3

cStune

Valea-Plo-

si

si.Priporul,

este

Piatra, facut&

numit&

movilS —o 'spun

batrinil

—

de Tatari.

pulul.

Are o populate de 2030

su-

E

udata*

cdtun, al

ziorul,

jud.

cuiton

si

Buzau,

com.

Bo-

cu 120

lo-

30 case.

Postavari,

jud. Ilfov. Vezi

sat,

Postovari.

Postavaria,

girlele:

Zele-

loc izolat,

spre N.

de apa Pociovalistea, in catunul Corbeanca, pi. ZnagovuluY, jud. Ilfov. Acolo, spune legenda,

a

de

Poso-

un punct

geodezic. In partea de N. a co-

tinului,

cat.

150 hect. si face un si sforile Corneanul

Vir-

munei, in mijlocul PoieneT-Zele-

struiserS din lemn.

Posesti,

afla

si

spre N.-E., de Ver-

revenind, s'au stabilit pe locul

com. Posesti, adu-

lei.

E brSzdatS prin centru de munful-Mierlel, si

cu

corp

com.

se ridica la 2785.98

ti$oriT

besti; are

in

m&narea, Cremenisul

azi

la

mosie, in jud. Bu-

com. Boziorul,

zau,

in centrul

2500 decal. {uica. Comerciul se exercita de 8 C'rciumarT.

Posobeasca,

pe

fost la

cas5

in

vechime

anul 1830 ruinate

inca"

un

tirg

exista o

ramasa din acel pe coasta

din care 337 contribuabilT, locuind in 493 case 4 biserici,

Valea M&nestilor

dou& In Posesti, una cu hramul cAdormirea* si cea-Falta cu

care toate se varsa in girla Ze-

dealulul

letinul.

coasta dealulu! de la Postav^rie

flete,

;

StupineT,

tinul,

-

Valea-PlopuIuT, si

B&raciei,

or&sel, casa asezatS,

Pociovalistea.

Hosted by

Tot pe

Google

POSTELNICUL

pe

exista

un pe locul unde vechime se fa-

anul

la

co? mare ruinat, se crede

c& in

brica postavul,

1830

de unde

?i

nu-

mirea aceasta.

Num&rul 317

marl

vitelor

de 676.

al celor mici,

?i

Po§irce§ti, catun,

de

e

com. Gura-

ai

acel

loc exista

pana la 1830, insa ruinata. Se crede ca la 1821, in timpul rascoalei lul Tudor Via

Iocuitori

30 case.

?i

de Turcl. Linga casele proprieta^el din cat. Corbeanca exista chiar asta-zi ruine, unde in vechime au fost case, din dreptul carora se

cam de

o distan^a

la

80 metri pana

actuala bise-

la

numit& Capre^ti. Acea sub-

rica,

terana servea ca loc de aparare

timpul invaziunilor

in

Postelnicul, catun

Bac&u,

de

siliste

sat, jud.

Trotu?ul, pe terito-

pi.

com. Caiu^ul.

riul

in jud.

Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, pen-

com. Poiana,

de

dinte

Po^ta, catun,

com. Pietroasa-

al

jud. Buzau,

d.-s.,

cu 40 Iocui-

§ani,

pi.

teni,

in

$tefane$ti,

intindere

de

in partea

E.,

Boto-

grescuL

Postovari (JJtiubeiul - Clucerului, Canela, Moara), sat,

Po^ta, catun,

Se

case.

94

alipe^te

de

?i

cat.

Haimanalele.

Po^ta, vechie numire a catunului Haimanalele, jud. Buzau, com. Zili^teanca.

la

trece

N.

de

Ora$ti.

?oseaua

jude-

com. Clon-

Po§ta (Caldaru§a - Jugureni),

D-na

Elena $i

Caramaliu

are

106 hect.

locuitorif,

Proprietarul cultiva 1075 hect.

125 padure). Locui-

(75 sterpe,

Are o «Sf.

biserica,

Gheorghe*,

preot

§i

1

cint&re{;

Comerciul ciumarl.

cu

hramul

deservitS.

se face

1

de

i'

Se intinde pe o suprafa^a de 433 hect., cu o populate de 65 Iocuitori.

Case!

395 hect.

z&ti,

da$ii

Are

subdivizia Cald2ru$a.

45

are

Oteteli^anu,

locuitoril,

?i

38 hect.

Proprietara cultiva prin aren-

al

sal

275 hect. (75 sterpe, Locuitoril

padure).

cultiva

tot terenul.

Po§ta,

riul

sat,

in jud. Ialomi^a,

pi.

kil.

§1

piriul Sarata, ?i

spre E. de satul Bar-

Numirea aceasta pentru-c^

s'a dat

aid era

sa-

stajie

de po$ta\ Are o popula^iune de 45 Locuitoril

$i

4 285

103

?i

marl

vitelor

al celor mici,

e

de

de

76.

posed&:

fa-

16

cai,

2 asinl,

bivoli,

Po§ta, e$ti.

PO§ta,

sat, jud. Ilfov,

pi.

Nego-

Vezi Negoe$ti-Po?ta.

sat,

in jud. R.-Sarat, pi.

Rimnicul-d.-s c&tunul com. Zgirs

Aci mai inainte era o po$ta de cai, pe riul Oreavul, la 500 m. spre S. de catunul de re$edin{a. Are o intindere de 200 hect., cu o populate de 35 familil, ci{i.

milil.

148 bol,

Numarul

pe lunca dintre

situat

Ialomija

la 3

porcl

cultiva tot terenul.

torii

la N.-

Dimbovi^a.

com. Colibia, jud. Bucu 160 Iocuitori ^131 case.

eft tun

tului,

27s hect.

Dim-

pi.

Academia Romina, mo?teni-

bule^ti.

1

facind parte din com.

Dimbovi^a, aproape de unde Valea-Pasarea se varsa

toarea

Se intinde pe o suprafa^a de 38 hect., cu o populate de 1 1 locuitorT.

de

al riulul

dirul.

^eana Bucure$ti-Oltenh;a.

303

sat,

rur.' $tiubeiul-Ora>ti,

in

bule^ti,

situat

Po§ta,

bovh;a, jud. Ilfov, situat

beiul-Ora^ti, pi. Dimbovi^a, jud.

V.

e

de 134.

E. de Ora?ti, pe {armul drept

Cimpului, pendinte de com. Bar-

Spre

mari

vitelor

al celor mici,

§i

com. Zili^teanca,

al

jud. Buzau, cu 520 Iocuitori

facind parte din com. rur. §tiu-

Ilfov,

12 hect.

Num&rul

com. Br3-

de 5 hect., pe mo^ia Ne-

are 200 hect., iar Iocuitori! au

57

Po§ta, vechie numire a catunului

iaz, in jud.

locui-

?i

ocolesc spre a trece pe la

Se intinde pe o suprafa^a de 212 hect., cu o populate de 99

tori ?i 8 case.

Baltare^i, jud. Buzau,

Postelnicu^a,

intrerupe

se

nica^ia

D-l N. Turnescu, proprietar,

situat

pe campul Baragan.

Aci este un

Iocuitori.

turce^ti.

(tirla),

jud. Ilfov.

pod pe vase peste riul Arge?ul. Iarna, cand riul inghiafa, comu-

Malul-Spart.

Po^orcani,

spune ca era o subterana, care

mergea

rur. Buda-Prisiceni, pi. Sa-

torif

inca

dimirescu s'a ruinat

com.

barul,

Ni$covuiuI, jud. Buzau, cu 130

din

Biserica

POgTA

63

94

ol.

Prin acest sat trece $oseaua

jude^eana Bucure^ti-Urziceni.

sau

209

suflete,

din

care 48

contribuabili.

hele^teu.

de 2

cir-

Po§ta

(Prisiceni

Cului),

sat,

-

Turnes

facind parte

-

din

Po^ta,

cu 93 Iocuitori, facind parte din com. Gohorul, jud. Tesat,

Hosted by

Google

::

PO$TA

cuciti, situat

pe ?oseaua ce duce

din Tecuciu la Birlad. Aci era

maf

POTCOAVA

64

o

inainte

a

statfune

padure,

278 hect. tura

$i

?e?ti.

Po§ta-Elanului, com. Malae?ti,

sat,

in centrul

pi. Mijlocul,

356

Tulcea,

jud.

locuitorl,

in

Isaccea, com.

pi.

de E.

in partea

Telifa,

situat

a

munel,

$i de S. E. a cope ambele maluri ale

piriului

Telifa,

pla$el

Are o

o

$i

pe valea pe $esul Elanukrf, pe

2864

suprafa^a de

hect.,

$i

la

7

spre

kil.

cu

tinde pe

86 hect. ale

iocuitorilor $i res-

tul ai Statului.

Po^ta, fost sat, jud. Tecuciu, pe drumul ce merge din Tecuciu la Foc§ani. Aci era un conac al drume^ilor, inainte de a trece

satul

loc izolat, linga

com.

Spinoasa,

Birle^ti,

unde

Bahluiul, jud. Ia$i,

vechime a fost

Locuitorii

mutat

acestui

rile.

in

sta^ie po^tala.

a com.

Po§ta-Vechie, cdtun

$i

in

(tirla),

Buzau,

pi.

loc

izolat,

2

jud.

$i Ive?ti, la

spre S. de satul Barcea.

kil.

Aici sta^ionau trasurile care ple-

Tecuciu

spre

de construirea

Gala^i, liniei fe-

de postd, jud.

Suceava, in dreptul satului Ta-

in partea

suburbie,

a ora-

de pdsune, in jud.

de S.-E. a ora^ului.

are pentru ca

cail po^tei

maJ

aci

sta^ionau

inainte.

Po§tea. Vezi

Po$ta.

—

Copoul, com.

deal, jud. Ia?i,

Movileni

;

se

Coasta sa de V. se lasa

ne$ti.

pana

apa

riului Bahluiul.

luf,

in

to$ani, era

in

in

poalele

po$tei.

are 530

mosie,

Ia$i, pi.

Bahluiul, com. Birle^ti.

pi.

din care

com.

Plapcea, la jude^ului

rur.,

25

kil.

la 8

?i

jud. Olt,

situata

Mijlocul,

pi.

pe

girla

de capitala kil.

de

re$e-

din^a placet.

Se compune din 6 catune Potcoava (Falcoeni), Broscari, cu

Trufine^ti,

213 1

$i

populate de

o

locuitori.

Teritoriul com. se intinde pe

4

deservite de

biserici,

4 preo^i; o ?coala mixta, frecuentata de 60 copii. $coala s'a 1867.

infiin^at aci in

Locuitorii in maioritate sunt

mo^nenf, garia

150

$i

cai,

?i

ocupa

se

Ei

pastoria.

cu plu-

poseda

52 lepe, 540 boi, 150

1200

01,

25 capre

$i

400

Improprietari^i

dupa legea

rala sunt 146 locuitorf,

ru-

pe 503

hect., din proprieta^ile d-lor Bis-

coveanu, Balkan, Tomescu, Ga-

com. Pietroasahect.,

Tutova,

porci.

dealulul Norocelul, jud.

;

sat, in jud.

Potcoava,

vaci,

Po^tei (Dealul-), ramificare a

Calara?i.

d.-s.

La

drumul Ia?i-Bovechime stasia

a vechiuluf drum Braila-

in jud. Buzau,

Potirlaci,

43 rimatorl.

ol $i

747

care 100 hect. padure.

intinde la S.-V. de satul Romi-

Po§ta (Alexandre§ti),

fost pro-

308 vite mari cornute,

:

cal,

x\re

Po§tei (Dealul-), pi.

Po§ta, movild, situatS la N. de com. Mihaiu-Bravul, pi. Balta, 700 m. de jud. Braila, la 6 comunel. Ceva mai re§edin^a la E, se afla mai inainte a 5 -a stafie

un

Toma Cozma.

o suprafa^a de 3035 hect., din

Vil-

in ve-

chime Traistari. Numele depo^ta il

lo-

zidita din

biserica,

Mijlocul, Cirste?ti, Me$cine$ti

Po§ta-Vechie,

$ului Birlad, jud. Birlad, situata

taru^i.

loc

hect.

Simila, com. Sirbi.

Ilfov.

rate Tecuciu-Gala^i.

com. Horezul, nutnit

Vite

34

Po^ta-Vechie. Vezi Oracul,

inainte

cea,

o

cuitori;

pe Baraganul, pe

este situat

mo$ia Pope?ti.

stajiunea po?tei Buzau.

Po§ta,

cam de 1538

prietar,

cau din

stafie

cu acela?i nume, pe o su-

lului

prafa^a

piatra la 1759, de

pe locul unde era mai inainte

Po§ta, fostd

pi.

face parte din com. Cosimbe?ti,

Po§ta-Vechie,

partea de S.

a ora^ului Buzau, jud.

Movileni,

Copoul,

jud. Ia?i, situat pe podi^ul dea-

jud. Ialomifa, pi. Ialomi^a-Balta,

Tecuciu, intre Tecuciu in

de V.

in partea

sat,

s'au

sat

in satul Furceni.

Po^ta, suburbie,

se in-

Are o populate de 391

Znagovul, jud.

Siretul.

;

Grajdu-

satului

la S.

Fun-

pi.

com. Valea-Satului

duri,

din care 12 hect. vatra satului, 1

deal, acoperit

Vasluiu,

jud.

vii,

Potingeni,

Po§ta-Spinoasa, pi.

intindere de 1200 hect.,

Po^tei (Dealul-),

cu o populate de 80 locuitorf.

-

de re^edin^a.

S.-E.

Elanul

jud.

piriului

Falciu, situat

cu

sat,

Mogo-

Stavnicul, com.

Ia?i, pi.

tra-

de po?ta ce plecau din Tecuciu spre Birlad. surilor

Po§ta,

ara-

restul

viJ.

Po§tei (Dealul-),

deal, in jud.

bunea, Sorescu

Hosted by

$i

Polihron.

Google

POTCOAVA Comerciul se face de 10

cir-

Budgetul com. e

de S7S4 lei 4983 lei. la

de

cheltueli,

la

si

la venituri

pi.

Mijlocul, jud. Olt,

N.-V. cuBalta^i

si

al girlei

direc^iunea V.-E.

distant de

se intinde pe o kil.

Pe culmea

se

lui

gara Potcoava.

afla*

alt& re^ea

o pune in comunica^ie

N. cu

la

prin Negreni, cu calea

Potcoava,

balta,

tului, linga" satul

Cirniceni,

pe sesul Pru Probota, com.

Turia, jud.

pi.

Pe

comunei de S.,

teritoriul

coava, in partea

malul drept

pe

Plapcea,

girlei

al

Potsi

care formeaza aci un deal mare,

prima

e situata gara Potcoava,

a caei

sta^ie

Pitesti. si

ferate Bucuresti-

de

Virciorova,

Doua

de alta a

Slatina spre

la

dealuri,

matca, traverseaza teritoriul in

partea de

cu el,

pe o distan^a

S.,

de aproape 4 kil. Ele sunt acoperite cu seman&tun si fine^e.

La E. Vedea si

se margineste cu riul

V. cu

la

com.

La

com.

de

soara, care o separa Bal^a^i.

N., se limiteaza cu

Birci.

stable

de

pe teritoriul com. Cara-Orman, situat in par-

tea centrala a plSsel

pusa* in

linia Pitesti-Slatina,

circulate

la

5

cea

si

es-

Rosu, cu care comunica" prin o girli^

;

e inconjurat cu

stuf

si

Ianuarie 1875.

si

Slatina (21,3

Inal-

kil.).

^imea d'asupra nivelului M&ril m e de I96 .2i. Venitul acestei sta^il

pe anul 1896 a

120715

lei,

fost

de

Potcoava, mope a

statulul, pen-

impreunS

care,

cu

Luica-Mitreni a m&n&stirel Mi-

anual.

Are o populate de 872

lo-

hramul

bisericS, cu

o

Adormirea Maicel Domnulul, deservita de 1 preot si 2 cint^re^i tata*

o scoala* mixta, frecuen-

;

de 41

copiT

marl,

2200

vite

circiuml.

5

;

Locuitoril posed&

751 vite

:

mid

952

si

ri-

mfttorl.

2306

lei

venituri

la

la cheltueli,

si

de

lei.

Poteiul, balta

formats

intinsS,

de varsarea DunSrel. Se intinde E. de com. Ianca p&n£ la orSse-

la

lul

Corabia, ocupind colful

de

S.-V. alpl. Balta-Oltul-d.-j., jud.

Potcoava-Mare,

balta,

pe sesul

Jijiel,

jud. Falciu, pi. Podoleni,

com.

Isaia, formats,

Romana^i. Are mal multe insule. Confine foarte mult peste.

din varsS-

Poteiul, cu balta Ianca

Jijiel.

si

Ho-

tarul, mosiz ale statulul, in jud.

Potcoava-Mica,

balta,

pe sesul

Jijiel,

jud. Falciu, pi. Podoleni,

com

Isaia.

Romana^i, cu o arenda* anuala

de 189000

lei.

lac, in insula Balta,

Poteiul (Manastirea Bistri^a), padure de 510 pog., pe pro-

pi.

Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a,

prietatea Poteiul, cu balta Ianca

pe

teritoriul

Potcoavele,

si

comunelor Stelnica

si

Hotarul, linga com. Ianca,

Balta-Oltul-d.-j., jud.

Fetesti.

Potecul, fost cdtun,

,

pendinte de com. Potcoava, Mijlocul, jud. Olt, situat

sedin^a comunei.

fondata la

riasi

si

E re-

Are o popu-

late de 369 locuitorl; ric&,

pi.

1875

in jud.

de c£lugan, com. Niculesti,

schit

Buz&u,

c&t. Merei,

pe colina Potecul.

o bise-

de eno-

Poteiul, insula

pi.

Romana^i.

si

tului cu acelasl

picket de gra-

nume, jud. Ro-

teritoriul

6+745. Afar ele IHcfionar Geograflc.

com. Vol.

rur.

sat,

ficind parte din

Gorgota,

pi.

Crivina,

cai

de post&

jud. Prahova. fost sta^ie

de

pe drumul Bucuresti-Ploesti.

Potlrnichea,^/««

(tirl&),

faclnd

parte din com. rur. Tonea, jud.

mana^i.

Ialomija, pi. Borcea.

Poteiul, com,

pe

com.

nifd pe Dun&re, in dreptul sa-

deservita de un preot.

deal,

Potigraful,

A

pe ma-

sting al girlei Plapcea.

Potcoava,

nive-

m&nastirea Negoesti,

Ilfov,

haiu-Vod^,searendeaz^cu5S200 lei

d'asupra

Maril e de 62 m.

18 banif.

Potcoava (Falcoeni)

lul

dinea terenului

Budgetul com. e

Seaflaintre stabile Corbul(i2,3 kil.)

si la 38 spre S. de Caracal. Altitu-

de 2827 dinte de

(Dolj), la 23

spre V. de Corabia

lului

confine peste.

jud.

Sadova

din spre

a comunei si format de Lacul-

tica"

dr.-d.-f., jud.

Olt, pi. Mijlocul, cat. Potcoava,

pe

jud. Tulcea,

Sulina,

pi.

rur.

tura

Potcoava,

in

lac,

Negri-

piriul

coline de nisipuri aduse

serve

Iasi.

de o parte paralel

girlei',

nume, situate pe soseaua unde se ob-

celasl

cuitorl;

Potcoava,

cu com. Perie^i.

a-

Bechet-Corabia,

kil.

nationals Slatina-Virciorova, iar la S.-V.,

formats numal din satul cu

kil.

la S.-E.,

si

O

cu Valea-Merilor.

si,

Are

Plapcea.

aproape 4

sosea vecinala leaga com.

Bird

Plapcea,

format de malul drept

ciumari.

O

POTlRNICHEASA

65

rur.,

in

Balta-Oltul-d.-j., jud.

S.-V.

pi.

Romana^i,

Potlrnicheasa, mosie,

in

jud.

V

Hosted by

Google

;

POTlRNICHESTl

com.

Buzau,

Zilisteanca,

cat.

Haimanalele. Are 67 hect. ara-

Face un corp cu Rincio-

bile.

geasca, de 115

mahala, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Amaresti, satul

c&t.

rur., jud.

Bolintinul,

pi.

si-

spre

kil.

este unhelesteu; spre E., piriul

covul.

Rastoaca,

pod com. Beceni,

Buzau,

in jud.

tate a mosnenilor Potlogea sau

Are 192

Ghi^oi.

hect., din care

27 hect. padurea Ocea.

linga lieni

Olt, si

N.-E.,

spre

Romana^i, situata

jud.

tul-d.-j.,

Tia-Mare,

S.-E.,

Ci-

la 15 kil.,

spre

32

kil.,

de Corabia

seaua

la

si

de Caracal, pe

so-

Altitudi-

Izlaz-Stoenesti.

nea terenului lui

comunele

intre

d'asupra

nivelu-

Marii este de 65 m.

Are o populate de milii,

rica,

sau 863 suflete

;

preot

1

118 o

si

fa-

374 porci. Budgetul com.

Vlasteni

2 cin-

756

de 2635

2570 Pe

lei

la

si

la

venitun

cheltueli,

de

Rurali

roman mergea de la Izlaz

vechiul

drum

Romula. In

Se invecineste minesti

De

Gaiseni. resti-de-

prin

E. cu Ro-

la

cu Crovul

la N.-V.,

la

;

si la S.,

Rominesti

Rastoaca

si

cele l'alte, prin cimpii

cu

Vaca-

de

iar

si

padurl,

Potlogi-Urbani, com. Dimbovi^a,

la

urb., jud.

Bolintinul,

pi.

si

si-

de sus,

mijlocul celei

in

pe cimpie

Potlogi -Rural!.

Are 309

pe treistrade:

locuitori, aseza^f

Valea-Cojocarul, Visterescul

merciul

si

din

si

jud.

Dimbovi^a, troaia.

pi.

sat,

jud.

Cobia, com. Ple-

comunei se

vechile

afla

palaturi ale

Constantin Brancoveanu. Aci fi

ruine din tim-

Romaniior. Se crede de

asemeni ca pe Argesuluf, ar

malul

Mihai^a,

pi.

d-nei Eufrosina

populata cu

e

si

com.

de 179

intindere

in

Sulioti

particular^,

Jiul-d.-s.,

jugastri, frasim, ulmi si

cerT,

mai cu

girni^e.

Potoceanca, din

com.

sat,

rurala

parte

Bobesti-Bala-

Dimbovi^a, jud.

pi.

situat

fov,

facind

la

II-

de Giina-

S.-E.

Gherman, pe malul drept al Dambovi^a. Aproape de toate parole e inconjurat de dealuri.

Se intinde pe o suprafa^a de o populate de

538 hect., cu 122 locuitori.

D

1

I.

Paplica, proprietar, are

ciumar.

Numarul 116

si

Potmel^ul,

al

vitelor

man

celor micT,

e

de

de 170.

fi

Potoceni-d.-j.

(Greci-de-Bu-

zau), catun,

com. Maracineni,

jud.

sat,

fost vestita ce-

com.

populate de 405

jud.

al

Buzau, cu 260 locuitori

si

46 case. Potoceni-d.-j., mosie, in jud. Buzau, com. Maracineni, cat. are 380 hect., 340 hect. arabile, 22 hect. gradini de zarzavat si 18 Potoceni-d.-j.;

din care

hect. crivina.

sting al

romana Amurgium.

Jiul-d.-s.,

padure

Dolj,

cu co-

ocupindu-se industria.

raionul

In

ruine

Potmel^ul,

Potoceni - de - Sus (Pu^intei), catun, al com. Maracineni, jud.

Buzau,

Potlogeni-din-Vale,

Are padure pe dinsa.

invecinindu-se mai

punctele cardinale cu

toate

tate

troaia.

com.

478 hect. si locuitoriT, 60 hect. Comerciul se face de 1 cir-

comunale.

purile

Cobia, com. Pie-

particular^,

Jiul-d.-s.,

riului

desparte

se

Rastoaca,

piriul

se presupune a

pi.

;

Vacaresti-de-Rastoaca

mare, facuta din timpuri vechi.

Dimbovi^a,

moara

o

V., cu Argesul

la

;

cu

N.,

lui

sat, jud.

sina Sulioti.

ceanca,

spre V. de sat se vede o magura

Potlogeni - din - Deal,

pi.

Mihai^a, apar^inlnd d-nei Eufro-

seama

cu aburi.

pe malul Oltului, la

mosie

Dolj,

in

cea-l'alta in Potlogi-

si

o scoala mixta

;

:

Potlogi-RuralT, cu o

si

Macelarul,

lei.

aci trecea

care,

'*

vite

mirif si

jud.

hect. Apar^ine

populate de 2482 locuitorl. Are doua biserici, una

com. e

Argesul.

Se compune din doua catune

tuata

poseda

LocuitoriT

departare

bise-

tarep; 2 clrciumi.

marl cornute, 1940 vite

un

este

unindu-se cu toate prin sosele

cu hramul Sf. Nicolae ( 1 863),

deservita de

care

mic&

o

riul

Vlasteni

Potlogeni, sau Damuri, com. rur., formata numai din satul cu acelasi nume, la E. pi. Balta-Ol-

peste

la

si

spre V.,

Ocea, proprie-

cat.

10 bordee. Are o

si

o circiuma.

si

de Titu. In raionul comune!

S.

Pirscovul, jud. Buzau, com. Pirs-

Potlogea, mope,

76 case

biserica

Potmel^ul, Potlogi-Rurall, com.

tuata pe cimpie, la 12

Potirnichesti, sub-divizie a

in

Amara^ti.

Dimbovi^a,

Rinciogl.

si

Potlogi,

proprie-

hect.,

tate in devalmasie a mosnenilor

Potirnichesti

POTOCENI-DE-SUS

66

Dolj,

Mihai^a, suflete,

cu

pi.

cu

210

locuitori

si

44

case.

o

locuind

Potoceni-de-Sus, mosie,

Hosted by

in jud.

Google

;

POTOCI

POTUR

67

com.

Buzau,

Mar&cineni, are

Potoceni-d.-s.;

de

gradini

araturi,

crivina

240

cat.

hect.,

zarzavat,

izlaz.

si

sau 307 suflete; o biserica,

milii,

cu hramul

de

deservita

Grigorie (1867),

Sf.

preot

1

tuluX Ostroveni, jud. Dolj, pi.

2 cin-

si

Potrojani, vechie numire a mo-

tarepf.

Grindeni, jud. Dolj, plasa

siei

Potoci,

Neamfu, com.

sat, in jud.

Buhalni^a,

pi.

Piatra-Muntele,

in stinga

situat

riuluf Bistri^a.

Are o populate de 265 flete

su-

4 mori de apa.

;

Vite: 8

cai,

32 boT, 18 vaci,

7 rimaton, 31 junci

si

862

Potopinul, mosie a statului, in jud. Romana^i, pi. Ocolul, linga com. Dobrosloveni, cu o arenda anuala de 3580 lef; are o padure de 598 pog., pendinte de man&stirea

cu plutaria.

tele

;

cu

legatura

formeaza o

strabate

terminindu-se in Va-

si

lea-Oltului, jud.

Romana^i, com.

Potopul,

piriU, jud. Dimbovi^a,

izvoreste din dealurile

prin

Piatra-Mun-

Neam^u, Are o

tele, jud.

intin-

Cobia

com.

Pingaraciorulul.

selor;

Neamtu, com. Buhalni^a,

Piatra-Muntele, proprietatea

statului,

care

521

anual.

1

lei

Potopelul,

arendeaza cu

o

piriu,

izvoreste

Fintina-lui-Costache,

com. Prigoria

la

se

si

proprietatea statului

E.

varsa

din

de in

Ludesti;

si

apoi

in

Telesti, ale

pe linga

trece

Lude^ti, Hulubesti

Potopinul, catun, siluat in partea de N. a com. Dobrosloveni, Ocolul, jud. Romana^i, pe pi. soseaua nationals Corabia-Riul-

si

9

kil.

apropiere

in

de Caracal,

de

gara

Ro-

mula. Aititudinea terenulu! d'a-

supra nivelulu?

89

yy hect.,

pi.

cuta

Satul

mosia sunt proprie-

si

statului

a locuitorilor

si

dupa legea

improprietarrpf

ru-

rala.

Locuitorii poseda si 1

24 care cu caru^a

Valea-Ca-

vite

pre,

comunele Valea-Mare, Gaesti, Dragodana

fa-

1804 de Maiorul Duca.

la

tatea

Cobia trece

si

fam.,

sau 208 suflete; o biserica,

cu

man 7

10 plugurl

:

boi, 2 plugurl

cai;

17

cornute, 34

16

rimatori;

si

100

cai,

2 ca-

01,

cu

stupj

albine.

si,

mat

cam

la

vale 'de [Dragodana,

linga

com. Cuparul se varsa

in piriul

Rastoaca. In cursul sau

Potsolul, piriu, izvoreste de pe teritoriul satukri Poiana d. - s., -

com. Girbesti, mat jos se varsa

jud. Vasiuiu,

primeste mai mul^f afluen^i: Va-

Funduri,

lea-Butoiului, Valea-Cobiasi

stinga piriulul

atyif.

si

pi.

in

^acov^ul.

Potoroiul, trup de mosie,

Neamtu,

pi.

in jud.

Piatra-Muntele, com.

Buhalnh:a,

situat si

linga

Izvorul-Alb

mosia si

Sec.

Potur,

com.

Marii

este

de

Potre§ul, mahala, facind parte din com. rur. Slatioara, plaiul

si

cea de E. a plaseT

Ciamurli-d.-s. la V.,

si

la

Ciamurli-d.-j^

parte de V. a comunei

gelac

si

udata

si

Popa Radu.

si la

E.,

S.,

Co-

cu lacul Golovh;a.

Relieful solulul $ine

unea

si

de

regi-

dealurilor, printre cari dis-

tingem: dealul Eniceri (147 m.), Cara-Burun, la N. dealul Mo;

,

Potrojani, vechle nurnire a

pe

N. cu com.

cu com. Beidant; la

vila-Mare fa-

Istrul,

cu comunele Casap-Chioi

de piriul Ciupa. Are o biserica, numita a Cociobilor, fondata la anul 1802 de vataful I. Ursanu

in

piriul Beidant.

Horezul, jud. Vilcea, situata in

142 m.

Are o populate de 70

asezata

rur.,

partea de S. a jude^ulul Tulcea

Se margineste

la

si

si

imas,

Gura-FoiT,

Buhalni^a

Cilnicul.

Vadului,

flne^,

hect.,

jud. Gorj,

in

Novaci;

plaiul

curge

Dimbovi^a, se

pi.

Scheiul

pe linga

pi.

de cultura,

hect. loc

raionul catunelor Greci, al com.

de 1875 pog., coprinzindu-se si padurea de pe mosia

in jud.

padu-

trece in cursul sau prin

;

Bo^esti,

dere

Potoci-Bistri^ei, trup de padure,

si ;

spre S.-E., prin plasa

intoarce

pi.

Cu^igna.

Are o populate de 41

S.,

ni^a-Pingara^i,

strabatut de piriul

ale locuitorilor.

Bistri^a.

spre

com. Buhal-

parte pe

N.-V. de satul Potopinul, pe care

Bistri^ei-Moldovei.

in

pi. Mijlocul,

asezat

din care 74 hect. padure

comunel Cindesti

Potoci, padure,

Vasiuiu,

Are o suprafa{& de 240

rile

fa-

partea de N.-

sat, in

a com. Tacuta,

E.,

jud.

si

ramura Pingara^i si cind parte din grupa mun^ilor Botosul,

Potrope§ti,

Potopinul, vale, incepind spre il

Potoci, munte, situat intre comunele Buhalni^a si Pingara^i, Neam^u, pi. Piatra-Munjud.

com. Grindeni.

Jiul-d.-j.,

valea Cujbei, iar parte pe deal,

Bistri^a.

01.

Locuitorii se ocupa mai mult

com. Grindeni.

Jiul-d.-j.,

sa-

(1

16 m.), la S.

Maadem-Bair (104

Hosted by

;

m.),

dealul la E.,

Google

)

, :

POTUR

PRAHOVA (JUDEf

acoperite toate cu finefe

m&n&turX

se-

?i

dealul Haidan, la S.-

;

V., acoperit cu p&dure.

Apele

m.), la S.-V.

car!

N.

la

Beidant, numit pe aci

al

ale piriului

luri

Are o

tur.

ud& comuna sunt

Slava-Rus£

piriul

com. Potur,

re?edin{a este,

Moviia mal insemnata' e Ha-

mamgi (104

a pl5$el Istrulul

centrals

piriul

$i

Potur

$i

la

E. comunei.

Are o

mult de

suferit

Catunele can formeaza com.

biserica

in

timpul

o $coala\

§i

E. trece drumul national

la

dant;

ale piriului Bei-

Hamamgi,

la E.,

pe malul

piriU, in jud. Tuicea, pi.

pe

Istruluif,

teritoriul

comunelor

rurale

lea-Ciamurli.

Izvore?te sub numele de Valea-

can 144 hect. vatra satului, 4100 hect. ale locuitorilor, 2556 hect. ale statului. Populafiunea, compusa mai mult din Bulgari, este de 244 hect., din

sau I246suflete, din care

familii,

260

238

barbaflf $1

pamintului este

Calitatea

fa-

pla?ei

de

poseda

1 1

2

plu-

Potur.

la

N.-V. spre

brSzdind partea de N. a ?i a com. Potur $i pe cea

S.-E.,

com.

a

S.

prin acest sat,

dupa 9

?i,

kil.

$i

Budgetul com. e

ceagul, Fintinelele, Vadul-Sapat,

Calugareni, Tatarul, Chiojdeanca, Salcia,

Carbune^ti, Tirle^ti,

Star-Chiojdul

pan a

$i

Povernei (Valea-),

vdlcea,

in

Intinderea teritoriala a jude-

Prahova este de 487813

tului

hectare.

Clima

judefulul,

iar

vara e temperata ?i

de vinturi violente,

7900 lei. Drumurile care brazdeaza co-

Arge?elul

muna

Perie£eanu-Buz&u.

sunt

calea nationals Tul-

:

la

;

se varsa* in riul Ar-

S.

de moara

d-luif

Hamamgi

;

calf

comunale

la Sari-

Pragul,

Mit, Casap-Chioi, Cogeiac, Bei-

com.

dant

rita

Ciamurli.

?i

Are

2 biserici

cu hramul Paltcl in

una

in Potur,

Apostoli

$i

cea-

Hamamgi, cu

hra-

Sf.

cat.

:

mul Acoperamintul-Maictf Doranului, ambele fScute de locuitorl in

1868

de 2

preoflf

?coale, cite

1872

$i

?i

una

3

$i

deservite

cint^re^;

2

in fiecare c&tun,

frecuentate de 122 elevl.

aerul este curat

S.

sat,

?i

jud.

Buzaii,

Monteorul, acope-

Pe sub dinsa due pacura de la sorginte in fabrica de la gara Monteorul. Pe- culmea sa sunt ni$te ruine

numite Cetatea.

cea

in

cit $i

iar

cimp,

la

sanatos, afara

?i

de unele locurif din partea de S.-E., unde adesea bintue frigurile,

din cauza bal^ilor.

Geologia judefalul. Masivul

de p&dure.

Bucegilor,

cea

mai insemnata

catena de munfi din jude^, este alcatuita

din 3

grupe

grupa

secondara,

:

grupa

terfiara

?i

grupa quartenarS.

Prahova,

judef,

ne?te la N. cu Transilvania, de

care

se

In

care se margi-

desparte prin

culmile

mun^iior T&tarul, Piatra-Lapte-

a$ezat in partea de

a jude^ulul Tulcea.

cat.

$i

in

tree tuburile ce

lui,

Potur,

colindy

Atit la munte,

St.

cea-Constan{a, pe la E., pe ling&

;

cimpeana,

iarna nu e tocmai aspra, de?i e bintuita

ge$,

partea

in

muntoasa, este aspra in timpul

vara e caiduroasa.

de

vama

la

Buzelor.

jud. Mu?cel, com. Con^e?ti, pi.

la cheltueli,

lei ?i

plaiul

$i

ce pleach de la S. spre N.-V. $i care merge pe la E. de com. Adincata, Fulga, Col-

partea deluroasa

venituri

la

Sarata

tr'o linie

iernei,

ripoase.

guri; 3800 capete de vite.

de 8200

E. se margine^te cu pla-

Tohani,

BuzauluT, din jud. Buzaul, prin-

dant, pe stinga, linga satul Hamalurile sunt inalte

Mosti^tea, din jud. Ilfov,

Sarat.

Ciamurli; trece

curs, se varsa in piriul Bei-

mamgi;

vorabila. agriculture!.

Locuitorii

Ciamurli;

o direcfie de

S., in

?i

de S.-E. ale curge spre

Satului, din poalele

dealului

de

femeif.

Ciamurli-d.-s.

Cricovul-

cu pla^ile Zna-

la S.,

$i

$i

dealuri

$i

riul

$i

de care se desparte prin riurile Ialomifa, Prahova $i Cricovul-

La

sting al piriului Potur sau Va-

Intinderea comunei e de 6800

govul

?ile

Potur,

de munfi

?ire

Dulce,

Tulcea-Constan^a.

sunt: Potur, re$edin{&, la V., pe

ambele maluri

prin

ale Carpa^iior

Acest sat a

Pe

se margine^te cu jud.

Dimbovi^a, de care se desparte

g&reasca.

parte din lacul eel mare

Paduchibsul.

La V.

112

Populafiunea e mai toat& bul-

razboiulu! de la 1877.

aria*

de

intindere

comunei;

O

Clabucetul,

Omul, Virful-cu-Dor,

Caraimanul, Piatra-Arsa, Furnica

la ba^buzucii Tatari

valea Dealului-Mare

Predelu?ul, Mu?i{a,

Predealul,

pe ambele ma-

hect.

;

sau Hagi-Avat, prin mijloc, tre-

Golovifa se

a

de

Beidant sau Po-

cind prin cele douS catune ale

la S.

$i

c&rei catun

M^gurarSiriului,

Zanoaga,

descrierea

aratat diferitele

Carpa^ilor s'a

culmi

ce

meaza malurile Prahovei, mile dela $i

for-

cul-

Piatra-Arsa, Furnica

Virful-cu-Dor.

Sistemul cre-

Curul-Ro^u, Cheia, Bratocea, Ba-

taceu inferior ocupa culmea de

Bobul-Mare, Bobul-Mic,

rasarit a masivului dela Bu^teni

be^ul,

Hosted by

Google

,;

PRAHOVA QUDEf) si

PRAHOVA

69

Izvoarele. Diferite conglome-

miscare! de

urraa

Rominia

numulitice se observa la culmea Babelor, Col^ul Obirsiel

s'a facut in

Seaua-OmuluT. Tot masivul Omului si Bucegi nu sunt de cit o imensa ridicatura calcara,

mult din apele Maril, a

rate

si

care

se

prezinta,

etajate

mase

aci in

scan

in

si

uriase,

aci

in toata

si

Europa, lnsula-Mare esind

rasice, care,

ma!

si

tirit

depozitele

din

parte

sine

ce

ridicare

de insule se gasesc Prahova,

este

repre-

Prahova prin toate

pezi

etajele sale,

dar rar sunt toate

Bratocea

loc.

compun

care se

sunt

un

la

stratele

sale

compacte,

cind

calcare,

marmoreene

Rocele din

albicioase sau gal-

bii.

pana

cice s'a

Cretacicul superior

Turonianul

Cnoma-

:

nul, sunt foarte bine reprezintate

jude{

in acest

la si

pog.).

Cele

sunt

Tesila,

:

Moreni

Pacaloaia,

la

Transii-

frontiera

la

si

epocei creta-

finele

produs o noua

ridicare,

de sub apele

stratelor cretatice

si

jud. Prahova, cit

atit in

Rominia.

in aite jude^e din

puncte ale JareT,

In diferite

precum

Pucheni, jud. Pra-

si la

Mobile seda

statulul.

impreuna apar^in

cu

:

;

4 de

treierat cu

zuitoare

mus

Coran-

labiatus, Micraster,

giunum,

Micraster

narium,

Galerites

Belemnitella

Cortestudialbogalerus,

Mucronata

Os-

si

de

si

os, industrie

quaternar. Prin faptui ca la Baicoiul,

trea Vesicularis, fosile din cele

numite de

locuiton

mai

clocotisun

si

caracteristice

ale

acestei

fierbatori,

nestinse,

focurl

Eocenului, ce

al

ingropate

combusti-

substance

ocupa o larga banda, incepind

bile,

ca

din Ispania sitrecind prin Franca,

leul,

din carl, prin distilare na-

Elvetia, Italia,

Turcia

si

Austro-Ungaria,

Rominia de o parte,

Maroco, Algeria, Tunis, Tripoli,

de

etc., lasi

alta.

parte, prezinta ace-

caracter petrografic

pale-

si

ontologlc in toata intinderea sa.

El a luat parte

la

cari ale mun^ilor,

de^ul

Prahova

marele

formind

virfurile

:

huila, lignitui

turala, se

si

tocarbonat

si

lese in unele tim-

la esire

un

de fierbere

fei

sau clocotire.

Pdduri,

punctul de ve-

Prahova face parte

silvic,

in ju-

din

circumscripta IX-a

Carai-

impar^it in 4 ocoale

j.

:

si

s'a

Valeni-de-

manul si Omul. Miocenul este destul de bine

Munte, cu resedinfa sefulul de ocoi in Valeni Urla^i, cu rese-

reprezintat in acest jude{

din^a in Ploesti

si

este

;

insemnat prin marea cantitate

sedin^a sefuiui

de sare gema,

esti,

lignite, petrol si

ozocherita, pe linga care trebue

sa mai

adaogam

libarului

La

si

;

;

cu apa; 2 cu vint.

existen^a chih-

a suifuluT.

finele epocei

jurasice, in

Vite,

si

;

Ploesti, cu re-

de ocol

in Plo-

Sinaia, cu resedinta

bol

Mare parte din de^ului

padurl.

Prahova

e

teritoriul ju-

acoperit cu

statistica din

si

De-

cal,

108894

bivoll, 19 17 16 01,

10982

capre, 79902 porcl.

poseda

Locuitoril

si

13293

stupl cu albine (1901). Viticultura.

nu se poate inceput

sesc

;

Cu siguranfa

epoca de cind

plantarea

in

viilor

Date precise

lip-

se crede insa ca plantarea

dealurilor 3

—

sti

jud. Prahova.

—400

cu

vi{a

de

dateaza

anl.

Situa^iunea viilor in jud. Pra-

hova este in genere pe mica parte fiind pe val si mai micS pe sesurl.

in

Sinaia.

dupa

cembrie 1900: 19901

a

— Din

;

84 masinl de ales 27 greble samin^a; 36 mori cu aburl; 51

puri ale anului cu apa, produ-

cind

;

;

;

degaje idrogenul pro-

dere

ridi-

petro-

de

5

porumb porumb

50 grape 4983 scarificatoare de fier; 13 tavalugurl; 80 mosoroitoare de fier; 4288 delemn

reiese ca, in aceasta parte, sunt

serii cretacice.

Tipul de S.

pi.

Filipesti, exista fintini arzatoare,

lemn

1 1

;

44 de batut 5034 piugurl de piugurl de fier 4608

Ptychodus

de piatra a omului

manej

21 de batut

vinturat;

(cu manivela)

alte obiecte

in jud.

Prahova (1893) 52 masinl de semanat; 33 de secerat si cosit 60 de treierat (cu aburl);

(cu aburl)

^i

le

la locuitorl.

MasinI si unelte agricole

silexuri lustruite, cu^ite sau ra-

Inocero-

ce

trupurile

afara de cele vindute

si

de vecl

— Statul po-

Prahova 46 mosil,

in jud.

hova, s'au gasit silexuri cioplite,

latissimus,

Urjugoaia, Ari-

Jintea, Izvoarele,

caracteri-

se

Cocorasti

,

etc.

seaza prin Orbitolina Concava,

si

si

marl

Varbila-

Carbunesti, Haimanalele,

Curul-Rosu,

Les-

de

mat

(85042 padurl

care a avut de efect scoaterea

Senonia-

si

Sinaia

la

La

vaniei.

Mariif,

nianul,

padurl cu trupurile

cu

masivele de

in

pe valea Prahovel, de

zintat in jud.

reunite

intindere de 42521 hect.

Mislea, Musi^a

Ast-fel

jurasic

108

cesti,

in jud.

Sistemul

hova

insule in sisturile lor cristaline:

pare^i verticall.

Pra-

lor, in

acoperindu se au ramas ca niste

in platouri inalte, marginite prin

jud.

in

ju-

mai

urma, ne

in

poseda

Statul

(JUDEX)

Viile, in

deal, o si

alta

cea mai mare parte

a dealurilor,

sunt expuse spre

E.

de

si S.,

afar3

viile

care se

in-

tind pe Valea-Teleajenululf si care

au expozi^iunea spre V. In cite-va

Hosted by

Google

)

PRAHOVA QUDEf expuse

locality! sunt

in toate

Solul in genere este argilos,

gasindu-se

clisos

ria

depinde de

vi^el

expuse spre N. mai tirziu.

cal-

In regiunile

durile prima-verel.

la

inflorirea se face

pirgui

Mase considera pe la

finele lunel lul Iulie.

25 Septembrie.

cultiva

:

—

ale

vedere

pla?ile Cricovui, Pele-

toate

facut

s'a

:

n etul-Cuib

Pacure^i

,

Tatarul,

,

Udre^ti, Brebul, Breaza-d.-j.,Tir-

Poiana,

Cornul,

Aduna^i,

Prahovifa-

Ocina,

Telega,

Predealul, Sinaia, Cimpina, Slanicul, Vilcane§ti,

po-

altele,

?i

seda bogate izvoare de apa minerals, contfnind

pacura, sare

Mai

pla$i

la

?i

pucioasa,

:

iod.

Davila), cele

de

la

M.

de S.

la

sta^iel

870 m. d'asupra

stafiei Ploe^ti.

In acest traect, calea scoboara

pu^in la Cimpina

n.).

Prahova,

lipe?ti,

Teleajenul

?i

Podgoria. este ora-

jude^ulul

Capitala

1900—901 veniturl,

let

550588, ban! 71,

cheltueli,

lei

5345 20

Drumuri: venitun, de

spre

S.

mea

lul,

Dan* 77

>

\

141 568,

lei

136462.

cheltueli, lei

Cat

Cimpina

Intre

camunicafie.

N.-V. in toata

la

lungi-

de calea ferata Bucu-

podul de

la

Comarnicul

Ploe?ti,

ga,

Sinaia,

Azuga

Bu^teni,

Predealul (frontiera).

Aceasta cale are hova, incepind de

?i

Sinaia

Calea mai traverseaza Prahova de 7 orl intre aceste doua stafu pe ni^te poduri mai mult sau mai pu{in lungl, precum ?i podul de peste Ostrov. Intre Sinaia

Bu^teni, Pra-

$i

hova mai este inca o data trecuta de cale, care dupa ce a strabatut

tunelul dintre Bu?teni

ajunge

Cimpina, Comarnicul, Valea-Lar-

?i

sunt doua tunelurl.

Azuga, precum

Brazi,

Comarnicul

Gura-Belil (22 m.).

garile: Crivina, halta Prahovei,

Baicoiul,

?i

4 pe ni$te podurl de 114 m., 109 m., 96 m., 45 m., afara. de

re^ti-Predeal, care se opre?te la

Buda,

Cim-

orl

— Jud.

strabatut de

?i

trece inca, Prahova de

calea

Intre

este acesta: Zecimi:

Baicoiul

intre

m.,

pod lung de

pina.

$ul Ploe?ti.

pe anul

Valea-Pra-

in

hovel, trecind acest riu pentru

?i

girli^a

§i

Azuga,

la Predeal.

Pe linga calea ferata, jude^ul Prahova mai are urmatoarele cal,

bine ingrijite

:

a) Calea na^ionala Ploe?ti-Bu-

.

in jud. Prala riul Ialo-

cure$ti,

trece prin

care

comu-

nele Barcane^ti, Brazi, Pucheni-

(de rap. dr.

Cornul (pro-

oprindu-se la garile Plopeni ?iPo-

lea-Prahovel

prietatea principului bescu), cele

a.

940 m.

Bucure?ti, sau

ramura secundara apuca de la Buda, spre E., la Slanic,

poate face cu

pele de la Brebu

Aceasta

sta^ie se afla la

$i de aci intra pi Znagovul. Din aceasta cale, o ramura pleaca din Ploe?ti, strabate Va-

numal

lesnire. S'au analizat

prietatea

fier,

toate aceste izvoare,

circulajia se

(v.

Cimpul-Tirg?or, Fi-

:

Prahova este

Comunele Apostolache, Gor-

d.-j.,

{it in 5

analiza

apelor.

sa,

Varbilaul

?i

Budgetul jude^ului

Prahova ?i Teleajenul numara peste 50 surse de ape minerale, cea mai mare parte intrebuin^ate de suferinzi, de $i la

Cimpul, Crico-

10 pla?i:

tot urcind.

fier

Azi jud. Prahova este impar-

cele

$ul,

nu

Prahova

jud.

leajenul

apelor minerale.

al

Numal

Jude^ul Pra-

mai boTare! din punctul de

hova e unul din

s'a impar-

merge

mul de

259

-

minerale.

Noembrie

1

ferate.

Predeal dru-

Podgoria, Pele^ul, Prahova, Te-

-

Ape

la

de cal

kil.

la Ploe§ti la

d'asupra

?i

teritoriul jud. Pra-

Ta-

Coarna Neagra, Negru Virtos §i Negru Moale. Seina,

total,

hova are 175

prima-oara, peste un

Draguiasca, Coarna, Tig-

voasa,

gate

pusS in aplicare

$i

-

:

vui, Crivina, Filipe?ti, Tirg?orul,

miioasa, Timpuria, Gordinul, Ba$icata,

promulgate

administrative,

in

in

jud.

in

se

ce

strugurl,

Prahova, sunt

in

1883, jude^ul a suferit o noua impar^ire, iar dupa legea

1892,

la

Valea Calugareasca Albe?ti ?i avind o lungime Prahova de 27 kil. garile

De

La

Buzau,

la

Prahova

oprindu-se

In

$i

Prahova.

tit

de

Speciile

Teleajenul

plaiurile

?i

pentru fixarea circumscrip$iilor

incep a se

turitatea lor

Cimpul, Tirg^oCricovui, Podgo-

rul,

mustadta.

Struguril

pla?ile

Filipe?ti,

adica:

prin

(JUDE^)

Ploe^ti, spre E., este

la

calea ferata, ducind

—

se impar^ea in 7 circumscripta,

prin buta?T,

vj{a

De

Cim-

Imp arrive a administrative. Inainte de 1865, jud. Prahova

prin

moarta,

pe

inal^iml.

la Slanic,

Vilcane?ti.

$i

face

se

vi^el

vi^a

Datul

pe

fosile

?i

Prasirea

pietros,

?i

de

cure§ti), cele

pina

direc^iunile.

argilo-varos,

PRAHOVA

70

N. G.

ina-

Bi-

Predeal (pro-

Regelui

foriel Spitalelor Civile

?i

a E-

din Bu-

mifa (S.) pana o lungime de

la

Predeal (N.-V.),

no

kil.

O

iana

$i

avind o lungime de 34

Marl, Poenari-Ralel in jud. Ilfov,

kil.

De la Cimpina spre E. este o cale ferata, care merge pana la ocnele de la Doftana.

?i

la

vama Predeal

se une§te cu ^oseaua la

austriaca

Bra^ov. Aceasta cale merge

pe Valea-Prahovel ?i strabate comunele Baicoiul, Bane?ti, Cim:

Hosted by

Google

PRAHOVA

(JUDEf)

Comarnicul,

Breaza,

pina,

naia

Ploe^ti-

Tirgovi^tea, care pleaca din Plo-

strabate

e$ti,

S.

-

V. jude^ului

Prahova, trece prin comunele Tirg$orul

-

Margineni

Nou,

Dirmone^ti

intra in jud.

$i

Dim-

bovita.

Soseaua jude^eana

c)

Ploe^ti-

care pleaca din Plo-

Bratocea,

pe barierea Valeni, ?i ia direc^ia spre N., pe Valea-Teleajenului, legind mai toate comunele de pe aceasta vale, ae$ti,

dica

Bucovul,

:

riciurile, Izvoarele,

gureni

ajunge

In

ajunul

cite

facerea

poata

trece o$tile.

ca

sa"

§i d'atunci

dateaza drumul eel vechiu pen-

La

$i

in-

oare-cum acest drum,

construindu-se peste prapastii

vagaune,

pun^i

§i

$i

de

podurl

$i

vama

SuBra-

aceasta,

Timi?

Ghighiul

comu-

$i

nele Rifovul, Buda-Palanga, Ciu:

$i

la riul

Ialomi^a intra in

Znagovul, jud.

Ilfov.

Soseaua na^ionala spre Mi-

care strabate

toata

partea

trasura

era grea

vechiu

eel

drept ce

in

de

la

se face 15

— 20

facea p'atundf

peri-

?i

urea de

Predeal

?i

asta-zi

cu

minute,

se

in cite

o juma-

de multe orl intr'o zi intreaga iar de la Predeal incoace, drumul {inea albia PrahoveF, pe alocurea plina de bolovanl, pe alocurea ingusta

tate

zi

$i

de

$i

E

aci desla Pre-

Pe

la

Doamna,

Inote^ti

poduri

se^ea

apo!

intra

de lemn $i pentru trecere incasau de la chirigii taxe. Soseaua actuala, una dintre cele mai frumoase $i poate una

ce se gase?te pe toate este

bine

$oseluit,

in toate direc^iunile.

Din

istoria

Prahova.

— Cu

drumurilor jud. mult inainte de

vecW din

dintre cele mai construit

s'a

la

domniei

timpul bescu.

jumatate lunel

LucrSrile

fara,

anul 1846, pe lui

George

Bi-

vizitara Sinaia.

$oseleJ nafio-

asigurat

domneascS a Prahova un vii-

vizita

vaiei

str&lucit,

pentru-cS

cu care natura

pe Suveranii

no^tri

de vara. Acestei

imprejurarl

struc^ia

caiei

au fost conduse de

nerul Ruset, asistat de inginerul

cietate

Or^ii

Delejanu.

vreme impledicata

ingusta

omul

Posada, era o poteca abia

cit

putea merge

calare.

Prin

construcfia

acestei

sele,

rela^iunile fare!

Transporturile de marfun se

$ovul

?i

faceau pe cai, pana la Cimpina,

avint

$i

unde se incarcau

de

in chervane.

la

?o-

cu Bra-

pe valea

ferate

riior,

$i

fericite

se datore?te in prima linie con-

1739, delaTimi?, peste Predealul §i pana la Comarnicul, peste

ingi-

a face

din Sinaia re^edin^a domneasca

precum

facerea podu-

frumu-

a inzes-

trat aceste locuri pitore^ti, de-

cise

nale,

§1

luJ Iulie

87 1, Maria Sa Carol I, Domnul Rominilor, ?i cu Elizabeta 1

$i

sale,

Sel

deal.

de Tom?ani

tri^ului

Predealul,

mention&m

piere

vaile

timpul

in

pasui mul^ime

la tot

locul

tor

Prahova, gra^ie pfe-

^i

pre calea ferat& ducind

peste ape, oamenii construisera

Jude^ul

dar

de tr&surL

prin apro-

Tohani din

drumul

s'a deschis

umblata,

intilne^tf

$i

pi.

valea

$oseaua nationals e mai

verei, intre Sinaia

gareasca, Albe$ti,

in

la Ploe?ti

drum pe

la

cind

fier,

Aceasta

Prin unele locuri, la trecerea

scrisorilor

acela prin

Bra?ov erau d'aseme-

la

zilnic

De de

;

primejdioasa.

$i

de

diligence. Birjari!

$i

jud. Buzau.

— 10

chirigii

de mare era agio*

facea pe timpul

se

de E. a jude^uluT Prahova, trecind pe la Bucov, Valea-Calu§i

scape

sa*

portul mesageriilor

pu^in

Drumul distan^a

Ploe^ti, ba-

trece pe linga

obiceiu

merafia.

mun^i

traverseaza

ce

stinci uria?e,

$i

atit

de

dintre carl 7

zile,

de vama,

PrahoveT.

culoasa.

manastirea

20 de

tea comunica^iunea pe $oseaua

trece

^i-

Transportul de persoane, transreparat

s'a

1789,

dreptat

dura

Bucure^ti

trebuiau p&n&

tru carufe.

de S.-E. a ora?ului

e)

drumurilor,

de m&rfurl se

felul

Transportul de la Bra§ov pSni

incheiat

trimise salahon prin mun^i, pentru

chervane incSrcate

lan^.

pe

la

RifovuluT,

tot

la

la

zil,

razboiu

Bra?ovuluI p&nS

la bariera

neau

prin pacea de la 1730, Austria

Calara?i, care pleaca din partea

ma^i

turco-

?oseaua austriacS Ti-

la Predeal,

cu

razboiului

rusoaustriac,

De

de

ne reamintesc des-

de viu acele timpuri.

tul

d) Soseaua jude^eana Ploe§ti-

pi.

mi?-Predeal.

intil-

nea

tocea.

riera

mai

ce

in comerciul

asta-zl

?i

terminat

lemn, primitive; cu toate aces-

Cheia

manastirile ?i

nim

cal,

cal sau o

Maneciul-Un-

Paminteni,

$i

linga

sana

Magu-

Scaeni,

Vaieni-de-Munte, Horao-

relele,

de

bra?ovenie,

:

§i

de un

Expresiunile

jumatate

Soseaua jude^eana

b)

Si-

Predealul.

$i

PRAHOVA QUDET)

71

Prahovet, constrUc^iune ce a

ceput

anul

la

engleza,

razboiului. lucrarile

1876 de o ?i

La 1878

acestei

a

fost

din

in-

so-

o

cauza

s'au reluat

liniT,

de asta

mare

data de societatea franceza Guil-

aceasta maif cu osebire

loux, iar la 1879, linia s'a pus

Transilvania, luara

1854 incoace, de cind

s'a

in circulate.

Hosted by

Google

PRAHOVA

de persoane

Primul tren Predeal

tre

in-

a circu-

Sinaia

si

de 10 Iunie 1879.

lat in ziua

Invafarnintul rural.

— In pro-

iectul al 2-lea din

regulamentul

8

se prevedea

organic,

ca

la art.

fie- care

sa ^ina

un

si

pe linga preot,

sat,

cintare^, cu plata

de 2 kile de bucate pe an si cite do! lei de enorias satean, carte

pe

sase

lun!

care

fie-care

in cele

raminind

iarna,

de vara pentru munca cim-

cele

pului.

Marea

din launtrul

vornicie

chibzuind a pune in lucrare ceasta

Ocirmuirea

din

masurile

regula-

ca

Ploesti

sa

pen-

cuviincioase

noua intocmire,

tru aceasta

datorindu-se

in-

mo-

proprietarii

ca sa gaseasca case pen-

siilor,

tru

a-

a dat porunca catre

mentului,

iea

a

dispozifiune

sau

scoale,

inva^atura,

a se cladi

in-

ca

fie

trini,

^

ca sunt prea ba-

mi n tea ma! tim-

ail

departeze cu totul din

pita, sa-!

numarul candida^ilor, iar pe ce! ce sunt ma! slab! la invatatura

mat opreasca la scoala normala spre deprindere, cita vreme vor socoti de trebuin{a».

Eforia, cu hirtia

No. 125 din

5

comunale, frecuentate

scoli

1

1845 nu-

de 721 marul lor atinge cifra de 180, frecuentate de 2227 copii. In anul 1846, numarul scoalelor scade

in

iar

copii,

numarul co-

la 169, insa

Toate aceste scoale se intre{ineau de stat si de comune. Azi (1899 900) suntinjud.

—

Prahova 169 scoale primare rurale mixte si 4 scoale de catun, 129 inva^atori

cu

toare

si

de

si

91 inva^a-

frecuentate regulat de

numarul

1

3801

inscris!,

total al copiilor in vir-

incepatoare

sa

fie

dator! a {ine

si

apoi

scoala in

vre-un sat.

scoala

fiind

de 36906.

inva^amintul ur-

(In ce priveste

^aran!, feciori

va^aturile

scoale rurale in ju-

clnepa,

Loc. din plasile Tirgsor, Crivina, Cimpul, Cricovul,

ocupa

Filipesti, se

si

Podgoria deosebi

in

Cultul.

de canine,

dinaria, facerea

carami-

fabricarea

rul, rotaria,

fa-

dei, fringhelaria, fabricarea

ra-

chiului, transportul lemnelor, ^uicei

fabricarea trais-

pacurei,

si

de

telor din par

de

delor

cal

ploca-

si

lingurilor,

lina,

co-

Cei din partea de N.,

lipsi^i

de un teren propriu culocupa in special cu cresterea vitelor, cu nego^ul de

fiind

ture!, se

lemnarie, cu fabricarea de brinzeturi, transportul

sarei,

fabri-

carea rachiului de cea mai buna calitate.

Fiind in jude^ fabric!

de var negru,

de pos-

fabric!

tav, hirtie, carieri

de piatra

alte instala^iun! industriale

si

si

co-

merciale, loc. gasesc ocupa^iun!,

— Jude^ul Prahova ^ine

care

le

aduc

foloase,

mai

ales

de Eparhia Mitropolitului Primat. Pentru conducerea trebilor bisericestT, este in jude£ un

acelora care se indeletnicesc cu

pe 6 respectiv, ajutat de eparhiotul

jude^ulu!, locuitorii sunt

protoereu,

care

reprezinta

chirigeria.

Mai

in toate

Jude^ul e impar^it in 163 pa-

comunele din N.

gheri. Cei care

meserie din

sub-protoerei.

Primele

de

etc.

olariei,

pailor, fuselor, etc.

piilor creste la 2355.

ban, vezi Ploesti-Sinaia).

la in-

fringhielor

jinelor,

bricarea vaselor de pamint, va-

ca sa ingrijeasca a cauta tineri

vreme ca sa se deprinda

scindu-

doni^elor, doagelor, rogo-

gasim ca func^ionau in jude^ul Prahova (1842) un numar de

sta

acea scoala din Ploesti cita-va

rilor,

cu agricultura, viticultura, gra-

chipul acesta,

24 Ianuarie 1838, a invitat din parte! pe profesorul din Ploesti,

de popa si al^ii, can sa primeasca a urma in

construc^ie, a sindrileT,

an!,

Cu

8691 copii, din

caperi intr'adins.

dupa 4

fJUDET)

cupa cu industria lemnelor de

sa-!

fie-care

sa inve^e

copii! satului

de

PRAHOVA

72

(JCJDET)

s!-au

dulgherie

dul-

tim-

si

cu arta

plarie, lucreaza

si

format o

diferite

de^ul Prahova, s'au infiin^at prin

rohii,

afar a

lucrari trebuincioase la o casa.

candidal esi^f din scoala normala din Ploesti.

de cele urbane. (Vezi Ploesti). Sunt cip-va an! Industria.

Prahova, afara de cele din orasul

1839

O

si

cu

jumatate a funcfionat scoala normala din Ploesti luna

au

ment, cascaval, salam, var negru,

toate dotate

trimisi.pe la

multora din Candida^!, din Ploesti

1

120,

nedestoinici

si

scrie :

cu

hir-

profesoru-

«Pe candidal neprimitori

var hidraulic, cherestea

de chibrituri,

Eforia, pricepind nedestoinicia

No.

Iaca cite-va fabric! din

prea pujini

si

sate sa deschida scoalele.

lui

—

ma! mul{! abia

fost

tia

filiale,

Ploesti, carora

stiiud sa citeasca

sa scrie,

106

si

de cind industria in jude^ul Prahova a luat un mare avint. Sunt fabrice de postav, sticlarie, ci-

si

candidajii, cei

si

avind

de

de tra,

la

Azuga

;

hirtie, var si carieri

la

Busteni

si

be^e

si

Comarnic

pia;

fa-

de cherestea, var si cuie de slrma, la Sinaia. Mare parte brice

din

locuitorii

judejulu!

se

o-

le-a a-

cordat avantagiele lege! pentru incuragiarea industrie! na^ionale,

cu

masini

in-

si

strumente perfec^ionate. Fabrica de hirtie de pa!e, din

fabrice

de

guvernul

jud.

Scaeni, a

d

lui

Ezra Penhas

brica de var hidraulic

a

d-lui

E.

Erler, din

si

;

fa-

ciment

Azuga;

de var hidraulic si ciment din Comarnic a d-lui B. fabrica

Hosted by

Google

:

PRAHOVA

(JUDEX)

tuelile,

ciment, din Breaza, a d-lui

parale.

;

Ernest Manoel

de

fabrica

;

de {esaturi de

Azuga, a ser

Schee-

si

sticl&rie, din

Montesi

si

fabrica

;

de var hidraulic, din Comarnic, a d-lui H. Schorsch; fabrica de pasta de lemn, pe mosia Cheia, a d-lui Ezra Penhas fabrica de ;

dup& ultima

295714

si

mazare,

tofi,

mal

se face

nat salbatic

In

pa-

Tirguri

produc^iunT,

alte

nuale se fac

Cimpina,

a-

La-doua-Circiumi,

:

la

si

Drajna,

tirg

mare de pie! de animale salbatice, mai ales de vulpi si jden.

Din punctul de vedere tar, jude^ul S

sani-

Prahova se imparte

me

circumscriptum, cu un

die de fie-care, facind serviciul

in

de

1884,

toreste

1993 14 241 184 loc;

loc.

in

doua

leni,

si

tarul despre Transilvania

orasul

Predeal

esti

si

vama

orasu-

XlX-lea,

Cimpina

si,

vama

pe

vre-

mea domniei lui Alexandru Ghica-Voda, vama a fost mutata la

Cimpina

unde e

anul si

la

1852,

Breaza la

si

de

Predeal,

In i860, veniturile tutulorvamilor, impreuna cu Predelus,

vechi

si

suma de 771159

Vi7/>5. Marele

3

strabate

comunele:

Berceni

Bucovui

comunele

de

afar&

Manesti

Vladeni-Margineni

toata

si

si

Cricovul), toata pi.

(pi.

si

Crivina.

pi.

1.

parale

Dictimar

Cimpina,

tul jud.,

plaiul PelesuJ.

cu resedin^a

in

hova. Filipesti,

cu

resedinfa

coprinzind

Filipesti,

comunele Manesti

MSrgineni, din 4. Slanicul,

Slanic,

pi.

cu

in

pi. Filipesti si

VlSdeni-

5.

si

Gtografic.

chel-

Vol.

6.

com.

vi-

vi$&,

inseamna cS producea bun.

si

— Intre

trecutuljudefulul.

armata arde-

leneas^ condusS

de Voevodul

1360

Nicolae in contra

Vladislav

lui

Domnul farel Romi-

Basarab,

-

f ar&

nesti, intr^ in

pe

la Pre-

Voevodul Transilvaniei Ialomi^a.

Pentru prima oar& atunci

numirea de Prede aci incolo nu se mai pomeneste multci vreme nimic de aceastS trec&toare; se face insa" de mai multe ori men^iune de Timis si mai cu seama pe deal;

inceputul secolulul al XVI-lea. In

mare

acest

buna seama

desele lor

vice-versa in Tran-

si

silvania,

Turcii

mintf

Ungurii vor

si

Tataril,

si

cu armatele lor pe si

de

interval, in

c£,

incursarl

la

fi

Ro-

trecut

Predeal

daca nu putem pune inainte

date concrete este cS, manua-

de istorie nu precizeazS, ci mul^umesc de obiceiu a spu-

resedin^a

in

in-

tilnim in Istorie

se

Var-

tre-

cind mun^tf, cu S&cuil, ajunse la

lele

coprinzind plaiul

coarda de

iar

:

— 1372

Tirgsorul.

ne: trecind Carpafi, intrind in

far S.

bilaul.

dinfa

Din

la

Cimpina, coprinzind plaiul Pra-

3.

in acest jud., prin

care inainte de desfiin^areajud. Saac (Sacueni) era marca aces-

Sinaia, cu resedin^a in Si-

naia, coprinzind

f

un

apul

munji, se gasea odata. mult

— In

Prahova sunt 8 judecatorii

si

c2.

vi^S.

deal.

la S.

Valeni-de-Munte, cu resein

com. V&leni-de-Munte,

coprinzind plaiul Teleajenul.

asta-zT.

se evaluau la

N.

Tirgsorul,

si

In secolul al

aci, in

care

la

de ocoale, afara de cele dou& din orasul Ploesti, can mai coprind pe ling& circumscripta Plo-

Bra-

:

Ploesti.

la

de

Puterea judeedtoreased. jud.

2.

farei era

intre-

Cele 8 judecatorii sunt

Vamile. Jude^ul Prahova are vami, doua in munte, la ho-

si

Prahovei,

tot jude^ul

Ploesti).

tocea

numeroaselor

si

valea

plasi.

Cimpina. (Vezi

la

avintulul luat de com.

si

prinden industriale instalate pe

Spitale sunt la Urla^i, la Va-

lei

populafiunea jud.

1859,

Prahova era de

Sinaia

gaz,

rachiu,

jud. Prahova este

o coard& de

si

alte religiuni,

cura, spirt, lemnarie, var, olarie

de

$ap

anil

Se face comerciu cu vinun, porumb, gnu, fasole, linte, car

lui

Marca

insemneazi

protestan^i,

resedinja

cu

Cimpul.

pi.

70 mahometani, 9 armeni, 499 mozaici, 35 de si

Ber-

si

DrSg&nesti, coprinzind toata*

pulajiunel in ultimii ani se da-

Bucuresli.

3

Dr&g&nesti,

8.

in

Comerciul jude^ului Prahova si

in

(Decem-

vin mult

si

ales cu Braila

in

statistica

brie 1899) este

1889, de 257101 loc; in 1894, de 278704 loc Cresterea po-

mucava, din Bus-

si

a d-lor Schiel. (V.

este foarte intins

la

comunele Cricovul

ceni.

Ploesti).

impachetat teni,

si

Urla^i, coprinzind pi. Cricovul, fcLrS

Prahova,

jud.

ortodoxi, 5691 catolici

din

lina,

de cherestea, din Sinaia, a d-lor Costinescu

18

S. Griinfeld; fabrica

de

t

si

A-

Rhein

d-lor

zuga ad-lui

vechi

lei

de 304376 locuitori: 152737 b&rbap si 151639 femei; 63992 capi de familie;

fabrica

;

67854

la

Populafiunea

ip-

sos, din Slanic, afra^ilor Axerio;

fabrica

PRAHOVA JUDEX;

73

Aldasaro fabrica de var hidraulic si

;

Baltesti, Baltesti,

cu

resedinja

in

coprinzind plasa

anul

o

singeroasi

intre

ranul,

lui

si

fiul

cu resedinja

in

com.

pe riul Pramare b&talie

1548, loc

Mircea

III

ti-

Mihnea-cel-Rau,

boerii romini revolta^i.

La 1596— 1597,

Podgoria. 7. Urla^i,

In

hova avu

zul a repurtat

Mihaiu-Vitea-

o str&lucit£

I

vic-

10

Hosted by

Google

PRAHOVA

Gher-

torie in contra Tatarilor la

La

plina de boeri, fugind cu familile

ghita.

Moldoveni

si

Bucovului

si

padurea

in

se retrage la Tirg-

Dupa moartea

Mihaiu-Vi-

lui

man

teazul, nascindu-se certuri

pentru domnia Tfarei-Rominesti, boerii, impreuna cu frazil Bu-

Domn

alesera

zesti,

pe Radu

Serban Basarab.

cesc

Moldoveni, navaleste

si

in

(1602)

^inu

si

Ea

trei zile.

fu

hotarita prin lupta de fa|a a lui Stroe Buzescu cu un Tatar vestit prin vitejia lui

nepot

care era

si

Hanului tataresc (Gr.

al

G. Tocilescu).

La

161

1,

Brasov,

din

Sasii

de principele TranGavril Batory si ame-

strimtoratT silvaniei,

de pierzanie, cerura

nin^a^i

de

la

aju-

Domnul Jarei-Romi-

nesti.

Radu $erban Bucuresti

pul a

1

0000 Romlni si,

1300

si

trecind pe la

fiorul

oase,

in

cum

gindea

numai

Pribegii,

la Sinaia, al{ii

Slonul-de-Piatra,

Intre-

alfii

Predeal.

la

peste mun^i pe

la

Bra-

apucau pe valea Azugei si mul^i 'si cautau drumul sa treaca la Brasov, pe ValeaJoi^ei. Aceasta stare de lucruri al^ii

un an sau doi, ci pe tot timpul domniei fanario^ilor. Masa de mila era intinsa ziua

n'a ^inut

noaptea pentru sarmanii ca-

inainte

de

Curmatura,

amia-zi, labari in

fa^a

Braso-

vului.

de orasul Ploesti sau Tirgsorul, intimpinat

s'au

«

cu

ostile

tur-

Austriacii au fost respinsi de

Turci

m

venind

si

fuga lor au

apa Prahovei, printre

intrat in

munp pana Austriacii

Sinaia,

la

ca

lasind

si

400

la

ostasi in

manastire, grosul ostirei s'a dus

pana si

la granh:a

numita Predeal

au pus lagarul acolo. Insa,

spionul, care

aveau Turcii, cu-

il

nostea potecile foarte bine prin

pe apa Prahovei

mun^i,

au

si

rul,

si

si

Turcia (1737),

cesti in

satul

piriului

Dupa

ce s'au facut dru-

muri prin mun^i, Ducele de Lorena,

comandantul

armatelor

un

corp de armata din Brasov, peste Timistrimise

austriace,

Domnul Tarei-Rominesti

stant! n-Voda, in capul a

Bucuresti,

dar auzind ca Con-

20000

ca

aflind

sunt Nem^i,

la

ostirile

tur-

urma Nem^ilor, de

razboiu incheiat prin pacea de

Predeal, cu ordinul de a ocupa

cistiga.

apropiere

in

Austria, Rusia

In lupta de la Biserica-luiBartolomey (Brasovul Vechiu), -

nem^esti

ostile

Valahia pana

Comarnic in sus prin Opana la apa numita Izvo-

cordat.

fortat,

«Trecind dar

ra^i

;

de

un mar?

intimplate

cu aceasta ocaziune:

pornit noaptea cu

lui

9 Iulie si Batory, dupa

istoriseste

evenimentele

can in tot ceasul nu lipseau, zice un martor ocular, vorbind de manastirea Sinaia. Era in ajunul razboiului intre latori,

zilei

Prahove, soseste

contimporan

cesti.

Unii mergeau direct pe drumul Prahovei, altii de la Sinaia

si

Un ast-fel

in

usor.

Unii poposiau

Prahove sau

Po-

si

d'a impiedica inaintarea

si

Turcilor.

Prahovei,

{inuturile

mai

si

cu ordinul d'a apara strimtorile

sa scape

dupa ce treceau Oracle sada, prin

tur-

prinzind iscoadele

-

Predeal in dimineafa

la

din

iataganului

si

Belgrad (1739) si in Muntenia domnea Constantin Mavro-

Intre

Sinaia,

porneste

intirziere in ca-

fara

calare^i Poloni,

inca.

era ocupata de ostiri austriace,

de fugan. Minia

mai de graba.

nul,

spre a

trece in Ardeal. Valea Prahovei

si

bagase

o luau

Tatari, ina-

si

Cimpina,

noaptea un lan^

fie-care se

la

(JUDEX)

Bucuresti pana. la Bra-

sfirsit

rasuflau

fara. Batalia se dete in GuraTeleajenului, la satul Teisani

la

de

fara

Simion Movila, cu Tatar!, Po-

tor

la

un corp de TurcT inteaza spre

lor.

sov, era ziua

fanariotului

sorul.

loni

avutul

si

De

1600, Mihaiu e invins de

Poloni

PRAHOVA

74

(JUDET)

in

la

manastire

pe apa pe apa numita Zgarbora, care este de la vale de Sinaia, si mergind prin padure au inconjurat manastirea fara veste de diminea^a si au in

au intrat

sus

si

intrat in intru, taind foarte rau

pe

ostasii nemfi, din car! pu^ini

scapind cu fuga, au dat de veste la lagar la Predeal. Si

Turcii

in

graba dupa

mergind ei pana

o victorie stralucita. Batory sea-

ieniceri,

capi-

la grani^a, s'au facut razboiu si

pa cu fuga; 8000 morp ramasera pe cimpul de bataie.

tala Austriei, se retrasera spre

varsare de singe mare, biruind

Pitesti.

Turcii

La

aniil 17 16, vine ca

fare!*,

ai

primul In

Domn

Nicolae Mavrocordat,

Domn

cumplite,

boerii

cautau sa scape cu fuga, lea

Prahovei

era

Bucuresti Turci,

can,

Tfarei si

va-

neintrerupt

spre

de

fura

ocupa^i

dupa

obiceiul lor,

pradara, robira

fanariot.

aceste vremuri de perse-

cu^iunl

inainteaza

du-se

au

pe Nem^i.

inapoin-

Si

ostirile turcesti in Sinaia,

ingropat

pe

to^i

solda^ii

pustiira tot

mor^i, in dosul manastirei, de-

ce le esi in cale; popula^iunea

spre munte. Iar Pasa ce era cu

speriata si

si

se refugiase la

munte

Dupa

victoria

ostile

turcesti

au

poruncit

au dat foe manastirei

la manastiri.

de

la Persinari,

rit

zidaria

si

ceta^uiei prin

Hosted by

si

au gau-

doua

Google

)

:

PRAHOVA

porunca sa o

locuri. Fost-au

sipeasca de

tot,

pe la Tiunde intimpinind pe vraj-

urma

poruncei».

mas?

Jovindu-J

si

foarte

rominesc

maciu

imparatesc

cu steaguriie si

nhxlor pentru

nenumSrate

zidirea bisericei

tualuluT

prezinta ac-

se

zi

Nifon

stari^;,

ani,

al SinaieT,

dol calugari cu un inscris, ema-

nind de

urmatoarele

:

«In-

cepind razboiul intre Austria Turcia

si

mai 'nainte prevazin-

si

du-se primejdia

ce

asupra

manastin,

acestei

era sa vie

am

luat clopotele din clopotni^a

din Biserica

argintariile

odoare

si

turcesc

si

doua mil

lei

si

si

alte

argint

regulindu-le toate in

mare le-am ingropat in pamint in apropiere de man&stire, linga drumul Brasovului, despre apa Pelesului, de la vale de fmtini^a, ce este linga. drum, puindu-se o lespede de clopotul

eel

piatra peste dinsele

si

dindu-se

apei pe d' asupra

curgerea

Dar eu m'am dus

lor.

in Transil-

vania la rudele mele». S'a cautat de maT multe

ori,

nu s'a putut descoperi aceasta comoara. La anul 1788, Nicolae Mavrogheni bate o armata ausdar

pana

nici

triaca

pana

Cimpina, o

la la

azi

Sinaia,

si

respinge

d'aci har^u-

Mele,

si

ale

celor

capete,

vii si

merg

inainte

aceasta a

Dupa. victoria de la Cimpina,

Mavrogheni trece pe in Transilvania;

ajungind

sate ce

drumu-i se supun,

intilneste in si

vului, adreseaza, pova^uit

de un

de umanitate, pode a intimida, un

spirit

va^uit poate

si

ultimatum orasenilor, prin care ft

vesteste ca de se vor supune

de buna voe, nu le va face nimic, va ^ine seama de toate breslele, ostasilor treita leafa

va da

le

ca daca s'a vazut

niei luT;

Calian,

capitan in regimentul rominesc

No.

1, si

Tolhofin, tilmaciu im-

paratesc.

Pentru Inalta Poarta

Otomaniceasca: Slavitul El Hadji

Abdulah

Sabika Tes-

EfYendi,

-

-

Ahmed

Hadji

keregesi, El

si

Kurala-EfTendi, maf marele cavasiior.

Pentru Rominia

Constantin

Baratov,

:

Paharnicul

si

Stol-

nicul Dumitrache.

La

1

Martie 1 82 1 Ipsilante,ple,

cind din

se indreapta spre

Iasi,

Bucuresti, trecind pe la Tirgul-

Frumos

De

opri

se

si

la

Roman.

trimise o adresa Diva-

aci

de

nuluJ din Bucuresti, cu data 5

care

Martie, in

facea

'f

cu-

noscut scopul rasculareJ sale.

Focsani

spre

apol

Porni

si

Buzau. In trecerea

pe linga Plo-

lu!

intimpinat cu armele de

esti fu

catre PloestenI, iieingSduindu-l

a intra in oras. Iordache, unul

semanind zizanie Aceste '1 numai face de a porni la

din capitaniJ

si

.

.

bStalie

sa

verse

mai bine ar itorii

fl

.

atita

BrasovuluT,

singe,

ca

dar,

luind

locu-

pilda

de la cele sapte sate sa se supuna: «ca mai nimerit este sa se intoarca de voe buna* iar la vechiul principat de unde prin

stiut,

ca

jaf,

foe

si

si

c& dac& nu fie

bine

varsare de

M

Ipsilante^ spre

a evita un conflict nefolositor, ocoli capitala Prahovel, trecind

Teleajenul.

La

Martie, fu

12

primit

in

pentru ca exclusese din

Ploesti,

armata ce avea pe vagabonzil, cari

La

pinat de

c?{I-va

carora

curesti,

sau.

marl

facea u

neorinduell.

Ploesti, Ipsilante

Tot

fu

intim-

boeri din Bu-

le tainui

la Ploesti

cugetul

primi stirea,

de

singe o sa se intimple fara cru-

prin Eforif din

o vesteste Se-

$are, peste tot orasul, etc, etc.

aprobarea miscarel grecestT, de

si

incintat

Pe vremea domnie! hu Mi-

raskieratuluif ast-fel

De

Lt.-Colonel

:

Avram

Stanciu,

til-

Ba-

c& numai imp&ratul

o vor face aceasta, sa

Dumnealor

Seras-

hail Constantint

$u£u,

5

Iulie

Dupa

rea hotarelor ^arel Rominesti

dupa ce maJ

din-spre Ardeal,

va Grecl

si

na-

1792, s'a instituit o interna^ionala

pentru

comisiune rectifica-

despre des-

ce strinse toate armele

ind pe D-zeu intr'ajutor

obste

Iasi,

catre Alexandru al RusieT.

va facem Domnia mea cunoscuta ca ostiriie noastre de la Cimpina, lukierilor.

pentru

lor e pricina, calcindu-i hotarele

la ef, arata

la

«Cinsth:ilor

silit

sa vie cu oaste nenumSrata pana

se

aceasta victorie

in-

Dom-

ca acelora a J

Transilvania pe

pasul Timisului;

poate

Zizer,

si

Pentru Ardeal

nat.

Ionat

sub zidurile Braso-

si

sus pe Prahova, silind-o sa in

Bucegi

la

sapte

sila s'a deslipit»

retraga

pen-

;

noastra biruin$a».

in

mereu, o

am

Dom-

scaunul

aici la

si

omortyi,

gr^madeste

ind-o

dim-

lor

nu lipsim a v& vesti

tru care

la stari^ul Partenie. Hir-

con^inea

tia

adus astSzI niei

vif si

cu tobele; iar capete

din care mul^f

la Sinaia.

Trecusera deja mai mul^i

Roditzky, capitan in regi-

;

mul^ime de robl solda^i

preun&

anul

ior

mentul

roabe,

la

rati,

Lt.-Colonel

:

i-au zdrobit si i-au sfarimat, luind

1843, cu ocaziunea facerei var-

cind intr'o

Ma-

bova{; Petre Duca, inginer-ma-

aceasta lupta s'au gasit

man de

Adam

tria

mis,

au

plaiu

Scheletele ostasilor cazu^i in

celei

Comisaril erau, pentru Aus-

intre in pamintul lor,

el implinitorul

fi

valind asupra vrajmasului, ca sa

de

sa o lase, ca in

mijlocit

ri-

dar prin mij-

vatafului

locirea

va

PRAHOVA (JUDEf

(JUDEJ)

cite

putu

gasi

in

Ploesti,

promisiunea ca se vor

si

inrola

Bulgarl,

Hosted by

de

-plati,

cu si

aci cip-

dupa mat

Google

PRAHOVA multe

PRAHOVA

(JUDEf)

comise

jafurl

aci

§i

de

porni spre Tir-

eteri^tl, Ipsilante

hovei

martorl

fost

Intre m&surile energice luate

insurec{iunel din

82 1 guvernul,

1

,

mai mult brigandagiulul.

cit

Dup2

de reacfiune pentru nabu?irea

urma

spre a paraliza mi?carea, intre

cete

a dat ordin c£tre isprav-

capf

nicil

au

mul^ime de

o

la

scene, propril nu atit razboiului,

govi?te.

altele,

mun^ii dimprejur

?i

Prahova, Dimbovija,

din

Arge?, Mu?cel

$i

cum

Olt,

?i

fuga

Ipsilante,

lui

de

bataliei

marl de

in

Draga?ani,

la

Sericoglulul

de

?i

de Turcii arnau^ii lui

armata pentru

cu

paza drumurilor. sera

El intrepringoana energica contra

o

jefuitorilor, $i cei carl

au putut

scapa

fugit

cu

au

via^a,

timpul revolutiunei de

In

Romine

1848, Principatele

de

ocupate

armatele

ruse^ti.

Bimba?a Sava, se infundara pe

mandantul Transilvaniei,

sa ingadue pe trimi$il

valea Prahovei.

ma

sau

Sava

Panait,

cum

La

a

Sava

§i

al

fratelui

$i

pe

al lui capitan Iordache,

sosirea Turcilor

a

$i

lui

cautind

la Sinaia, eteri^tii,

nereu^itei

Bucure?ti,

tea locului, oameni cu plata, de-

m

Liders,

arma

?i

viteji,

pentru

infringerea razvr&titorului.

ocupase aceste

Ipsilante

deje

avind

militare^te,

in

care cite o companie de

de

ca

eteri^tl,

Turcii, intrind in 'fara, luara.

drumul spre Bucure^ti.

Ipsilante,

care se afla la Tirgovi?te, dete

ordin

Duca

lui

sa

vie cu o?-

tirea sa la Tirgovi^te

?i

prin urmare

trece

sa pre-

nu

51

mun|i

la

Tara

tele din

In

de Bran

trecura

ceiral^r

deal,

toate parfile, iar

in

risipi^i

e$ti,

Cimpina

Pentru-ca

mare

$i

Margineni.

iar

al^ii,

capitani!

Frangulea,

de griu $i de orz, Barbu VScarescu, marele Banul lipsa

Vistier, rindui

Saac,

de^ele vi$a,

etc.,

bumba^irl

la ju-

Prahova, Dimbo-

pentru ridicarea po-

rumbulul din magaziile arendaboere^ti

$e?tl,

$i

manastire^tl

?i

trimiterea lor la magazineie o$-

platindu-se

tirel,

cite

1

8

lei

chila

din

pentru caratul lor rale

de

Vistierie

de porumb, cite

iar

60 pa-

chila.

Pe vremea

eteriel,

Asemenea, dezertori,

valea Pra-

mun^f,

pe unii

a

cum

ras-

can

ince-

in

fara,

se inapoia

sa

afacerile publice,

la

putea, jefuind

pribegi,

chema^i

la al£il

parte

la

sili^T

sa

paraseasca Bra?ovul, spre a nu fi

inrola^i

armata austriaca.

in

Ianuarie

Pe la inceputul anulul 1822, drumul Prahovei nu mai era bajenarii nu mai sigur de loc cutezau sa intre in Tara. Atunci comandantul trupelor turce?ti, Chehaia-Bey, trimise mai mul^i

sosira zilei

de

ocupind

1849,

precum

manastirea,

schitul

?i

casele locuitorilor, iar

?i

frontiera

instalara

un corp

Auzind ca Secuii ameninta Bra?ovul, Rusii trecura Predealul ?i

de

in zilele

2,

3

§i

arie sosira la Bra^ov,

4 Februunde ga-

pe generalul austriac Schus-

sira

ter cu purine trupe

precum

corp de gardi?tl Romini

?i

?i

un

Sa?I.

In ziua de 20 Februarie, tru-

Greci

se ascunsera prin

de unde e?eau

boieril

pusera

Predeal

la

Sirbi, BulgarT,

care

pintil,

profita

suma de Turci

o

eteri^ti,

al^i

a

deta?amente

Sinaia in diminea^a

10/22

la

a se imboga^i

$i

Primele la

la

fi

ulani,

intr'ajutor la Bra?ov.

de observable.

din

430

8 tunurT, fu trimis

$i

Pre-

unul

voind

sal,

infanterie,

190 cazaci

che-

mat de Chehaia-Bey, pleaca Bucure?ti insop't de Ghencea

$i

an era o

acel

in

sa-

ce-

Sibiulul.

$i

Generalul Engelhardt, cu 2680

Predeal

urma victoriei de la Bimba?a Sava, fiind

prin jafuri, ramase

la Baicoiul, lasind streji la Plo-

in

$i

Birsei.

de ocaziune

drumul sau tabari

Sinaia

la

apararea

intru

Bra^ovului

oameni

dar fura batupf de Turci

ta^uia,

larejl.

in

re-

trasera in intariturile de la Ce-

pare proviziunl pentru 1500 ca-

Duca,

se

muscale^tl, ta^ilor

$i

vor putea

Transilvania,

in

peste

la locuitori.

corpul

Ploe?ti,

o-

cupat de o armata austriaca

de entire din era comandant Duca.

Peste

este

ju-

pentru implinirea con-

tribu^iunilor

ca Timisul

fie-

sub comanda unul capitan, pentru inrolare de voluntan, deosebit cite un ispravnic de incredere

drumul Predealului. Acolo,

luara

in^elegind

la in-

de la Feldmare?alui comandantul trupelor

sa scape cu fuga, se impar^ira

prin^I cu

Epis-

pe

ceputul anulul 1849 ajutor de la

stringe, dintre Bulgaril din par-

doua. tabere. Cei mai mul^f

co-

in ur-

misiunei

copului Saguna, ceru

la

fura

Baron Puchner,

Generalul

catre ispravnicul de strain!, ca lui

in

Transilvania.

ameste-

eteri^ti,

cu cfyl-va dintre panduri,

urmari^I de aproape

Kirc-Serdari

(JUDEX)

pele la

lui

Engelhardt

pe mare ninsoare

A

doua

vifor.

ii

urmara pe

amiazi; iar brigada van der

Null ajunsa guri

de

$i

Ru?ii trecura peste

zi

Predeal. Austriacii la

au ajuns

poalele mun^ilor Predealului

la

carantina de Un-

(vama ungara de

asta-zi

avu sa sus^ina o lupta inver^unata §i fu silita a la Timi?),

se retrage catre

pad are.

Unguril dadura foe Timi^ului

;

?i

la

nu slabira pe Austriac! pana Predeal,

unde lupta se

iu-

cepu din nou.

Hosted by

Google

; ;

PRAHOVA

(RlU)

Hanul

de sub Ce

eel vechiu

cunoscut sub numelede

tat.uie,

Circiuma

de

Ruja,

la

a fost

neintrerupt de-a lungul cursului

nul topografic

pe ambele

tier!

si

diri,

au

companil

2

esit

de grena-

Predeal

la

prin

padurea Vlade^uluT,

pe

necunoscute,

ome|i

peste

unde

gropT,

prapadit

ziuni

cu

6

si

cai cu provi

tot.

1

86

nierl.

Toata averea

gare,

lasata

dealului, a in

rani^I

mort/i,

prizo-

si

familiilor fu-

padurile

in

Pre-

de Bern

data

fost

prada Secuilor. Chiar

toril

unguri spun

carelor

In

suta.

pite

jefuite

tot

a

averile

Tara

general

Rusii

'si-au

si

manastirea

in

iar la Predeal, intre la

Austriacii

Sinaia,

Prahova

si

Poiana-Tapulul ramasera mici

detasamente,

spre

a

observa

In ziua de 7 Iunie se incinse

prima lupta

intre

Rusi

si

Un-

mai intiiu sus la Predeal apoi pe Coasta-Predealului si pan& la carantina austriaca. gurl,

Aci cazu, omorit miseleste, comandantul reg. 1 de cazaci de Don, loc.-colonel Ion Costin,

Romin din Basarabia. La 1853 — 54, Rominia ocupata

de

trupele

a fost

sub comanda geneialulul Coronini, iar

terie din

detasamente de

infan-

corpul de ocupa^iune

au ramas pe valea PrahoveT

comandantul

acestor

mente, generalul Hess,

detasasl-a

avut

un timp in manasAtunc! ofi^erii statu-

cuartierul s&u tirea Sinaia.

si

iar

dup&

de

kil.

1

ajunge

aci

Poiana-f apulas& in dreapta

in dreptul satulul

pe care

si

4

d'aci,

il

mai

kil.

la vale atinge

udind-o pe o intindere de 3000

m.

cari

lungul

in

jude^uiui Prahova, udindu

intinderea vestica

cea de S. pe

din

parte

si

o

toata

i

ca

intindere

pana ce se varsa

kil.,

la satul

Ialomir^a,

Dri-

dul-Znagov.

muntoasa

Comarnicul

;

satulul Baicoiul

sa

tura

dreptul

varsS-

la

In acest

Ialomita.

in

Prahova este foarte ca-

prir/ioasa, f&cind

multe cotituri

si

citeo data marl stricaciunl,cind, umflatci

toamna prin

mavara prin topirea sine tot ce

plol

in

intilneste

urma unor

pri-

si

zapezei, de-

Asa, in anil 1830, 1864

si ia

cu

in

cale.

si

1884,

plol toren^iale, a

sfarimat podurile, a surpat or&-

a

r/iile,

inundat

La

cimpiile.

1884, Prahova a

luat

cu sine

tot ce a intilnit; traseul calel fe-

rate a fost

spalat

si

din fost

podul de

dreptul VcLIei-ConciuluI, rupt,

comunicar,ia

si

calea ferat& intrerupta.

aceste

capricii

timpulul, riul

7000 m.

S., la

tot

la vale lasa

la stinga localitatea numitS. Po-

sada;

mai

si

Podul

2500

la vale, dupa"

m. de curgere,

dreapta

lasS. la

Neagulul,

-

iar

la

stinga Podul-Virtos, pendinte de

in

pana

ses,

curgind

aci

com. Comarnicul, pe care o lasa

d'aci, in re-

si

;

de

Sinaia;

spre

dreptul spitalulul

in

intinde

apoi in regiu-

nea de dealuri, pSnS

curs,

pan&

panS. in

Cursul Prahovei, se in regiunea

satul

care asemenea o lasa pe dreapta,

satul

peste Prahova, la gura tunelulul

austriace,

partea esticl a satulul Busteni

gara Azuga. Curge

Azuga,

vine cu totul torent^iala

miscarile Ungurilor.

ud&

la vale.,

kil.

muntelui Sorica, nu departe de

giunea de

stabilit cuartierul

in Car-

Hit, izvoreste

Prahova, dup&

riul

o scurgere de 4

partea de N. a urbel Sinaia, pe

ra

conside-

sa la Azuga,

forma^ia

la

Prakovifa se unesc in fat^a

riul

fie

al

25 Maiu 1877.

pa{i prin douii ramur),

150

alte pret^ioase.

Trecind

Prahova,

la

cazul

ru-

sale $&rmurl.

Asa, incepind de

lul,

in

caci fugarii luaserS, de bun& seama cu el sume man de banl, scule de aur si argiut

in

Imparatul Alexandru

II lea sosi aci la

scrii-

rable,

si

sestl.

c& numarul fost peste o

au trebuit sa

armatel

general

al

la

a fost cuar-

in Ploesti

tierul

si

Austriacii pierdura in aceasta zi,

vremea razboiulul de

— 78,

si

scufundat

s'au

s'au

locur!

1877

al intregei fron

romine din spre Ardeal.

In

Tur

Batalionul III (austriac)

(RltJ)

lul-major austriac au ridicat pla-

prefacut in cenuse.

schy

PRAHOVA

77

Cu

a

pe

toate

accidentale ale

Prahova este prinviat.a la o mul

tot la stinga, iar

in

aces-

fat^a

pe malul drept, satul Ghioseci; apoi is* continua* mersul teia

spre S.-E., l&sindpe malul drept satele Breaza-d.-s. iar

pe malul

d.-s.

si

Prahova mat spre

cStunele

cu

Corni-d.-j.,

Podul-Vadulul aci

Breaza-d.-j.;

si

sting, satele Corni-

De

Cimpini^a.

si

continua cursul

isl

tot S.-E., udind partea de E. a com. Poiana si partea de V. a tirgulut Cimpina; la

m.

1500

vale

la

cu

sa

enfa

Bobolia,

si

apoi lasind

com. B&nesti, cu dreapta,

iar

in

se

indreapta

conflu-

este.

Doftana,

cat.

cSt.

la

satul

la

stinga

Slobozia,

Bobolia,

com.

catre

Co-

cores ti, asezata* pe malul drept,

com. put

-

sting,

cu c^tunul

Floresti,

Rosu, si

pe

asezate

mai

la vale,

Ca-

malul

pe malul

drept, cat. Poroasa, pendinte

com.

M&gureni

nesti,

cu satul C&tina.

si

com.

de

Cali-

DupS un

cipals motor de

parcurs de 3000 m.

time de industril, carl au luat

junge in dreptul com. Filipesti'

via{&

de

la

deschiderea calel

ud& o mul^ime de locality populate, asezate aproape ferate

si

de

aci a-

unde este resedin^ de companie si oficiii teleg. postal. De aci, l&sind pe malul drept Tirg,

:

Hosted by

Google

;

PRAHOVA

(RtU)

de

Br3ta$anca, pendinte

Celt.

PRATIOVA

78

com. Darm2ne?ti, se indreapta spre ?oseaua jude$ean& Tlrgo-

pe care

o depar-

Prahova face o mul^ime de cotiturl mar? ?i uda satele urmape malul drept Risimni-

toare

:

de 600 m. o tale, trecind-o sub un pod bine construit cu picioare de piatra. Mai la S. §i

cea,

Filitis

850 m. departare, Prahova teritoriul com. Darmane^ti ?i intra, pe teritoriul com. Tirgu?orul-Nou, ?i dupa un parcurs de 3600 m. intra pe

din jud. Prahova.

vi?tea-Ploe$ti,

la

tare

ca

la

Tirgu^orulul - Vechiii,

laslnd

acest

-

Radule?ti - Caldaru-

?ani, din jud. Ilfov;

De m.

la

pe malul

?i

com. Adincata (Ra^ani)

sting,

parase?te

teritoriul

parcurs

acest

in

Patru-Fraflf;

la

s&u pe masura ce prime^te

A$a

en^ii sal.

1200

la

aflu-

la Sinaia, prin

o

abatere din apa sa, s'a creat o

cadere capabila a da for^a

elec-

pentru toata valea Praho-

trica

vei;

Cimpina, tot prin o

la

?i

abatere

a apei sale, s'a

caderi pentru

punctul situat

(RllJ)

facut

perforagiul

elec-

de puturi petrolifere. Adincimea curentului

este

tric

N. de satul Patru-Fra^i,

dupa cum

Prahova, in cursul s£u pe o lun-

foarte variabila,

gime de 9800

m., pana

pul este ploios sau secetos. In

fluen^a sa cu

Ialomtya, la satul

con-

la

timpuri de ploi toren^iale

tim-

?i to-

Dridul-Znagov, formeazS hotar

pirea zapezei in mun^i, volumul

malul drept, cat. Zalhanaua, pen-

intre jude^ele Ilfov

apei create

dinte de com. Vladeni

formind

in

parcurs

pe

?i

loca-

§i

Ialomi^a,

$i

asemenea ma?

multe

ei

Catinca (Comanacul), pen-

cotitun, udind in acest parcurs

Prahovei

dinte de com. Mane^ti, formind

satul Patru-Fra^I, din jud. Ialo-

?i

litatea

pe o iatindere de S400 m. hocom. Bane^ti

tar intre

gu?orul-Vechiu.

schimbind

De

aci,

Tir-

§i

Prahova

malul

200

— 600

riaza intre

Negoe^ti, Pope^ti, Tinosul pana

p'un pat nisipos

Piscule?ti, pen-

cSt.

dinte de com. Tinosul; apoi

continua cursul,

mai ?i

intre

intiiu

Pucheni-Mici,

com. Crivina cheni-Miel

N.

;

Gorgota aceasta la N.

?i

$i

?i

la vale intre

Pu-

Pucheni-Mari spre

e ingust, de la

bolovanos variata ast-fel

lea

cality,

com. Buda-Palanga com. Ciuma^i la S. pana

gituri,

cu Teleajenul. In

fileurl

?i

satul

Bel-

5

— 30 m., o

prezinta"

?i

mult

cuprins intre aceste se

o

afla

unde

serie

largimea

vail

—

iana-Tapului,

la

1400 m.

la

De

la

Bu§-

iara in regiu-

general se face

in

com. Brata?anca,

Pucheni-

Miroslove^ti, Tinosul, Crivina

Dargane?ti

?i

pod umblator)

(cu

unde trecerea se face pe poduri bine construite.

Comunicafia.

— Valea

Prahova, deschide

bun

mai

mat

eel

?i

riului

drumul

eel

scurt

ce une?te Bra?ovul cu Ploe?ti; prin aceasta vale trece $oseaua

na^ionala

altitudini d'a-

podun

prin vad afara de trecatorile de

de

300 400 m. spre Azuga, 1200 m. catre Posupra apei de

bine construite;

de

foarte redusa, formind ni$te de-

uria?e cu

deluroasa se face pe

lo-

e

regiunea muntoasa

in

nea ?esurilor

serie

;

intre

Gherghi^a

regiunea de

Comarnic $i Cimpina, vaiara in e ceva mai larga

rele,

Miroslave$ti,

limiteaza pamintul oamenilor din

in

la ?es

de largiturl §i gituri la Azuga, Bu?teni, Izvoa-

spa^iul

?i

;

m.

va-

mun^i, patul Prahovei

?i

com.

pe o intindere de 7600 m.,

com.

dealuri

la vale, intre

la confluenja

jos,

com. Tinosul

la S. ?i intre

?i

mai

iar

i?i

formind hotar

?i

la im-

Ldrgimea vait Prahova

spre E., trece pe teritoriul com.

in dreptul

sting

de

bucatura Prahovei cu Ialomi^a.

mai

pu^in

direc^ia

mh)a, situat pe

satul Dridul-Znagov,

ca trecerea

ast-fel

devine imposibila. Trecerea

tiera

calea

?i

pasul

la

care

ferata

duce

Ploe?ti

la

la

fron-

Predeal

(To-

mos). Calea ferata, in regiunea

muntoasa

deluroasa, urmeaza

$i

chiar albia

riului;

?i

are

doua

tunelun in apropiere de defileul

Comarnicul

Ora^iilor, intre

$i

N.

Iz-

de

ciugul; apol trece pe teritoriul

teni,

com. Dr&gane$ti, formind hotar intre aceasta com. $i com. Gherghifa, intre Gherghi^a ?i Hat-

aspectul valel Prahova in aceasta

Bu^teni; are

regiune de munte este cu totul

pe unde traverseaza Prahova. Soseaua nationals are aproape 40 poduri de scurgere. Tot ur$i pode^e

caraul,

muci

intre proprietatea Mala-

la S.

?i

Hatcaraul

la

N.

Din punctul situat cam la 400 m. la S. de cat. Tufani, pendinte de com. Hatcaraul, Prahova in cursul sau spre E. $i pe o distant de 24600 m. formeaza hotar intre jud. Ilfov ?i Prahova p&na la r200 m. spre N. de satul

1200

mare$ ?i $i

la Sinaia,

incf ntator,

aceea

dupa cum au

pre^uit-o Ale?il Jarei in 1875,

stabilind la Sinaia re?edin{a re-

i?i

ia

al

Prahovei

insemnatatea sa

indus-

de la Azuga, unde de motor $i alimenteaza mai multe fabrice; aceasta insemnatate spore^te cu cursul trials chiar

serva*

?i

treilea la

al

poduri

5

man

$i

peste 30 pode^e

mind riul,

gala de vara.

Debitul de ap&

voarele,

traseul calei ferate face

pornind de la urmeaza in de aproape malul sting p&na la N. de Po* iana, unde traverseaza Prahova pentru a trece pe malul drept multe cotitun; Ploe?ti,

pana

la

satul

Podul-Corbulul;

Hosted by

Google

;

PRAHOVA

(RlU)

nou Prahova

pe malul

reia traseul

sting,

p&na in dreptul Vael - Gagului, unde traverseaza iar£sl Prahova, urmind malul drept panii Ja S. de Azuga unde iarasl trece pe malul sting pana la Predeal; traverseaza pasul, apoi

aci

scoboara

in

PRAHOVA

79

aci traversind din isl

se

Valea-Timesulul.

De

urmeaza o mutyime de

trepte colosale, ale caror parep cad brusc formind prabusirl colo-

de V. ale Prahovei panS

sale cu des&virsire impracticabill.

aci

Afluenfii din

stinga al Pra-

hovei mai principal! sunt lea

Azuga, care

narea sa cu Prahovifa chiar in

Azuga. Aceasta vale este

satul

mai

una din frumoasele sinulul

formats din doua pirale rarului

:

Valea-Cerbului, care e

;

Mo-

:

Seaca, ce izvorasc din

?i

munteleDihamul Valea- Alba, ce ;

izvoreste din muntele Caraima-

nul

se varsa in acelasl punct

si

va-

:

are irapreu-

'si

Pra-

hovi^a

la esi-

rea sa din zona dealurilor.

dreapta

din

Prahovei;

gaseste

ploatare

o

pe dinsa se

de ex-

ferata

linie

pana

vai ale ba-

la

intiinirea

cu

Limb&selul, de unde urmeaza aceasta vale pana la confluen^a sa cu piriul Cas&riei de aci linia urea coama de N. a mun;

telui

confluente cu Prahova la satul

se scobori iarasi in Valea-Azu-

Busteni; Urlatoarea, formata de

gei.

Urlatoarea-Mica

carel

Urlatoarea-

Clabucetul-Azugel, pentru a

Apoi vine

el

are

repede

$i

valea

zgomotos, precum

Valea-Fetel, a

confluent cu Prahova o

Mare, renumita pentru cursul $i

la

S.

de tunelul Busteni

Zamura ce

izvoreste din

cascada el de la locul numit Mesele-Regale, vizitata de

muntele Zamura; Valea-Rea ce

numerosl

acelasi punct cu Pelesul

pentru

merge

escursionisti,

de se varsa in Prahova la N. de satul Poiana-Tapulul Valea

-

;

'si

da

intilnire

vale serva

pentru

BabeT, ce trece prin Poiana-fa-

timpul

pului; piriul Pelesul, de la care

M.

numele

Asupra acestul masiv, adesea platourl mai mult sati mai pu^in marl, carl si ele la

intilnim

rindul re{I

S.

cu Prahova si

in

care

ca cimp de tragere

batalionul verei

Regelui

statfonar

in

garda de onoare ;

Valea

Cilnelul,

-

se termini prin pa-

lor

stincosl,

cum de exemplu

sunt ace! al munfilor Furnica, Piatra-Arsa, Jepi-M arl, Jepi-MicI, Costila

frunte

Caraimanul, a caror

si

o incline spre

'si

E. in

valea Prahovei.

Natura construc^iunel acestul

piriul

cu Valea-Cerbului; Valea-Jepilor,

si

(RltJJ

valcele ce se scurg din coastele

principal! al Prahovei sunt

Afluenfii

;

masiv, nu este aceeasl in toate parfile, cacl straturile din care

compune de

se

general

in

si

sunt calcaroase, ele insa se prezinta sub colorl diferite

galbene,

verzul,

aibe,

:

cenusil,

etc.

Asa, inalfimile din stinga Prahovei

sunt formate din

carl

si

mun^il; Cl&bucetul-TauruluI,Cla-

Zamura, Baiul, Doamnele, se pre-

bucetul-Azugel,

Rasoarele

si

un

sub

zint

aspect

cu

totul

contrarie inalfimilor din dreapta riulul.

To^I acestl mun^I

proape una

si

compun

a-

coama,

aceeasl

Caste lul Pe-

(Gagului); valea Bogdan, valea

a carel spinare descoperita, nu

de vara a M. S. Regelui Carol I, izvoreste de sub muntele Piatra-Arsa, si dupa ce trece pe la S. de Castelul Peles, merge de se varsa in Prahova in dreptul vail numita

S. de Posada; Valea-Batrioarei, la S de satul Podul-Virtos Valea Comarniculul, al c&rul loc de in tilnire cu Prahova este la 750 m la S. de gara Comarnicul; apoi urmeaza spre S. vaile Sarul Bradul, Cimpenija si Doftana, a Ccirul confluen^a cu Prahova

prezinta prabusirl nici stincl esite

'si-a

luat

resedin^a

les,

Valea-Rea; scoborind 1540 m. pe o lungime de 5000 m.; Valea-lzvorulul izvoreste din par-

de

tea

chiosul

N. a ?i

ful-cu-Dor la

S.

zind

de

muntelui

Padu-

de sub muntele Virsi se varsa in Prahova spitalul Sinaia deschi-

drumul de legaturS

in-

tre Valea-Prahovei si Valea-Ialo-

mh:el prin o

admirabila sosea

de curind construita si inzestrata cu podurl si diferite lucrarl

de arta

;

carui confluen^a

Valea-Larga a cu Prahova o

are linga gara cu acelasl nume.

Ora^il, valea Floreiul, la

;

:

o are la satul Bobolia.

De

aci

Prahova lese cu totul din zona dealurilor $i urmeaza cursul linistit in zona sesurilor.

Natura orograficd a v&Iel Prahova este mareafa si mult avuta. Aproape intreg masivul ce se ridica in partea muntoasa a vael Prahova si al carui nod orografic este virful

Omul

nu prezinta de

si virful

cit

Bucegi,

o ridic£tur&

uriasa intrerupta adesea de niste

pe fundul vailor ce

insa*

vad

verseaza se

'I

tra-

ripl adincl si

al caror pareji in general sunt

adica de o constitute

fugitivl,

slaba. Spinarea lor lata este a-

cu Iocurl de pasune,

coperita

iar poalele lor, acoperite

cu pa-

durl ce coboara pana in

valea

Prahovei.

De la lurile

ale

Comarnic, spre

S.,

dea-

ce formeaza ambele par$I

Prahova sunt desco-

vaiei

perite

si

struct nisipos

in general

de o con-

slaba, formate din teren si

cu

pietris, plerzin-

du-si succesiv aceasta a lor na-

masura ce inainteaza spre zona sesurilor, unde terenul devine bun pentru agri-

tura pe

cultura.

Hosted by

Google

»

:

PRAHOVA

PRAHOVA

80

(RlU)

Geologia acestei vai este pe

se considera

fara, intru

cit

de variata pe atit de interesanta. Tn adevar aci avem a face aproape cu toate formafi-

Baicoiul

^intea

unile geoiogice ce incep cu Ju-

prin exportul petrolului in care

rasicul si sa termina cu Pleisto-

abunda, este considerabila, dar

cit

si

ca

si

apar^i-

tiiu

ramura

prin

lunga de 34

Boga^ia ce ea a adus in 1"ara

tana, de 6

liniei

Cretacicul inferior (Baremianul),

terne

reprezintat prin gresii intrebuin^ate

marne

si

fabricarea

la

ci-

acestei

adevar de

vai ne vor

Comarnic

la

albe

calcarele

pana.

asezat

e

si

si

pe

Jurasicului

ale

superior (Titonicul si Beriasul), ca

Poiana

la

etc.:

-

TapuluT,

La Comamic

Sinaia,

suporta

el

puternicele depozite de nisipuri si

conglomerate cenoma?ie (Cre-

can gesc spre N. pana la frontiera se prelun

tacicul superior),

si

formeaza culmile impozantului

masiv

Mun^ilor Bucegi.

al

si

albe ale Se?ionianului.

Ele cedeaza insa cul lor

curind

lo-

depozitelor ter^iare,

in-

in

cepind cu Eocenul (Gura-Beliei) supoarta terenurile

ce

fere ale

pctroli-

Helvefianului (Breaza,

Cimpina)si terminindu-se cu si

iana)

pontice foarte

si

gresiile

ni-

sarmatice (Po-

sipurile

fosilifere.

Pu^in mai jos de Cimpina, Pon{ianul este acoperit

vai.

da

proba

pe

linif

de

Astazi exploatarea acestul pe se

minT,

ci

cu capitalurf

marl.

Actualmente ca societal

de

«Steaua Romina»,

Societ.

Societatea

2.

«01andezaRo-

de depozi-

Amsterdam »,

4.

Societatea

5.

Societatea «Telega Oil Co.

(fost Pecici

&

«

»

27.634.625

1S98-99

»

28.779.933

1S99 — 900

»

28.399.338

— 901

»

26.510.562

de

(J.

de

petrol

Tak).

ceea ce ocazioneaza adese-

cu seama din cauza ca

consuma^ia

pentru

interna

1

foarte usor

lelor,

pacurei nu inaintade ordinal* sub

200 m. adin-

Statul care are monopolul

lei

la

450

m.;

plateste acestei

1851

bine-faceri

anual pentru

sarea ce ex-

ploateaza. Piatra, granit

arare-on aceasta exploa

adincea pana

cele-1'alte

Mind proprietate aEforie! Spita-

dinare de exploatare, extragerea

;

si

nu

00000 tone pe

numai din

de

.se

cit

ceea ce se poate extrage

an,

sarii,

cime

mai pen-

trebuin^ele

export,

institu^iunt

tare

si

atit

de apa;

ori infiltra^iuni

exploatarei

sol mai mult ca la

Aprilie 1901,

I

deschis salina este amestecat cu

ca mijloacele or-

In origina,

salina a

saline existinde in Tara. Slanicul

Blachowski),

Societatea

Prahova

25.244.915

— 98

intrec cu mult

Romina»,

6.

24.572.564

fost declasata la

tru

Societatea «Nederlandeza-

3.

43.830.794 43-57°-705

din cauza ca masivul unde s'a

nisip,

exploatare sunt i.

» »

Aceasta din urma

ro-

de catre societal

si

constituite

5i.276.17S

43.649-134

indivi-

de catre proprietarif

dual

»

»

»

1900

nu numaT

face

48.703.718

»

1897

important Cimpinei. trol

40.667.956

»

— 96

S9

1

alte locality!

kilgr.

6— 97

Doflana, 1895

alte

mina»,

Pe depozitele cenomane se reazama la rindul lor marnele rosii

ca in viitor alte

— 96

1895

hambarul Tarii-Romi-

zinta azi

urma 6 am a dat

1896—97 1897— 98 1S9S— 99 1899-900 1900-901

daca Cimpina repre-

nesti in petrol, e foarte

Predeal

cea de a

Extrac^ia anualain aceste doua

care s'as-

mentulm, ocupa intinderea cea mai mare. El se intinde in la

si

lungime.

kil.

cit gratie

fier,

lungul

d'a

Ast-fel ca

bil

Buda-Slanic,

kil.

saline in cei din Slanicul,

de drum de

Dintre toate aceste formafiuni

(RltJ)

dona prin ramura Cimpina-Dof-

nindu-i.

ea n'a fost posibila de

(Quaternarul).

ceriul

:

negru

de var (var

si

se gaseste in

cimenL)

si

astazi cu perforate electrica s'a

man

forma^iune care ocupa intreaga

mers cu sonda pana

lungul PraboveT, in regiunea de

cimpie a RominieT.

si ast-fel

tele

ce

Pleistocenuhd,

apar^in

Avufiile miniere sunt variate si

abondente,

ceea ce face ca

valea Prahovel sa cele niei.

fie

una dintre

mai avute vai ale Romi

Asa:

Ploesti.

ceste

vale reprezintS

azi

din

producfia

petrolului

/o

din

fost

pe

pe 1900/901, de 16480 vagoane. Sarea asemenea abunda in va-

pana aproape de

4

anuala a

Extrac^ia

anul 1899/900, de lS540vagoane,

lea

Aceasta

800 m.

abondente, aproape artesiane.

Pacura, cu abondente surse aproape artesiane, se exLrage in tot cursul vaiei de la Comarnic

aproape

la

s'a dobindit surse foarte

Prahovel

si

se

gaseste

Slanic la 10 m. adincime

Doftana

la

si

20 m. Ambele

locality!

la

ferate

zuga

:

cea d'in-

si

si

Predeal. fabric!

de

var

ciment sunt urmatoarele:

La Comarnic, dasaro

si

fab. Basjlio Al-

Ernest Manoei.

La Sinaia, La Azuga, si

;

cariere

si

Actualmente,

sunt legate cu

deosebite

in tot

numeroase de piatra si nisip, func^ioneaza mat cu seama la Comarnic, Sinaia, Asi

de var

calea ferata Ploesti-Predeal prin cat

aproape

si

de munte

dealuri

fabrice

la a-

cantita^i

fab.

E. Costinescu.

fab. E.

Elhet

&

Co.

$tefan Blebea.

Hosted by

Google

;;;

PRAHOVA

La

fabrica de hirtie C.

Breaza, fab. Davidescu.

?i

S. Schiel

a-

de cue ?i sirma, la Sinaia, a d-lul Emil Costinescu la Azuga, fabric!: de sticlarie,

Izvoare de ape minerals, iod,

Societatea romina de mobile, frazil Hornung & Co.; de conserve, E. Waller & Co.; de

vreme, rudarl extra-

Inainte

geau din apa Prahovel mult aur

precum $i chihlibar cum Prahova da numa! renumifarimat,

;

pastravul.

tul pe$te,

gasesc in

sare, pucioasa, etc. se

marl cantita^i

de munte pe acolo unde

iar

noscute

$i

dealurl

?i

ele sunt cu-

analizate, ca la Pre-

Cimpina

deal,

lungul re-

in tot

giunel

§i

numai prin excelenta

nu

cute

Cea mai

minerale stau

ascunse

damnate chiar a nu

$i

fi

con-

vizitate

proape

a frumoaselor

$i

climatologice, ca

Comarnic,

partea ?easa

se

cultiva

a-

proape toate produsele agricole ale fare!; in regiunea

muntoasa

numai porumbul. Padurl seculare, cu tot soiul de lemn

insa,

—

brazl, fag, plopi, frasinl

dealurl

$i

de munte

;

iar la

poale

de ?es se gasesc de copacl fructifierl:

in regiunea

livezi intinse

pruni,

men,

Afara de aceste produse, vaPrahovel este avuta in

lea

in-

tinse pa?unl, ceea ce inlesne?te

mult cre?terea numeroaselor ani-

construe^! la Sinaia

?i

Doftana

nele Telega

cu

Bordeni

parte

la S.,

;

de care se des-

Filipe?ti,

pi.

E. de comu-

la

?i

linie orizontala,

printr'o

dusa din plaiul Varbilaul pana judejul Dimbovi^a ?i care trece pe la S. de comunele Va-

in

B£ne?ti

?i

la N.-V.,

;

cu jud. Dimbovifa $ipl. Pele?ul.

Se compune comuna urbana rurale d.-j

,

nul,

:

Cimpina,

din

comune

13

?i

Bane?ti, Bordeni, Breaza-

Brebul Cof-

Breaza-d.-s.,

Prahovifa -d.

Poiana,

-j.,

Prahovi^a-d.-s., Scor^eni, $otrile,

Telega

f

aril,

Valea-Lunga.

?i

bastina?!

vaiel

a!

angajap cu lucrul

din plaiul Prahova sunt

la fabrice ?i la

populafia flotanta,

Brebul, Breaza-d.-s.

procura

i$I

zilnic

Afara de

lei.

Prahova, sunt

2,

?i

4 5 pe valea ?i

3,

ace^tia,

mulpf strain! carl

se indeletnicesc

exploatarea

la

avu^ilor paminte^ti

?i

precum

locala, face fie

val

placuta clima

$i

ca valea Prahovei sa

una din cele mai populate de la deschiderea calel

;

fund dotata in tot lungul

mai cu

de seama in regiunea de dealurl ?i de munte, se aseamana cu cele mai placute regiunl ale Elve^iel cladiri frumoase,

el

apol vin

vi^a-d.-s.

:

§i

Telega, Breaza-

Scor^eni, Praho-

Bordeni. In

?i

de populate sunt

comune

:

$i

destul

cele-1'alte

din plaiu.

Terenul

plaiulul,

care

marulu! in

parului. Finea^a este

?i

ceea ce face ca

abunden^a,

plaiu sa

in acest

se nutreasca

vara numeroase turme de ol ?i vacl ?i sa se produca brinzeturl bune.

Prahova e in mare parte padurl seculare. Locuitoril se ocupa cu nego^ul de lemnarie. EI sunt bun! Plaiul

acoperit cu

me?te$ugarl; fac paturl,

Tirolulul.

Situafia politico*.

este

foarte muntos, prie^te prunului,

Avufia solulul, pitorescul regiunel,

d.-j.,

la fabri-

cele manufacturiale.

plaiuri

—

care trece pe

carl,

multe joagare pentru lemne de

stabilirea

printr'o linie oblica spre stinga,

com. Cimpina. Cele mai populate comune

§i

?i

cu plaiul

E.

la

Varbilaul, de care se desparte

un mijloc sigur de existenta a

toate

pe aci a numeroase turme de 01 $i cirezl de vacl, carora se datoreaza renumitele brinzeturl de tot soiul de la Azuga $i Sinaia. Fab rice. In afara de fabricele de var citate, pe valea Prahovel, in regiunea de munte ?i de dealuri, se gasesc inca mai male

plain, in jud. Prahova.

Se margine?te

Re?edin^a sub -prefecture! e in

unghiurile

ferate,

perl, cire$T.

A-

(PLAltJ)

creaza

— aco-

pera mai cu seam& regiunea de

Cimpina,

:

zuga ?iPredeal, unde vara atrage o numeroasa popula^iune din

locuitorilor

in

a-

locali-

Bu^teni,

Sinaia,

Prahova,

Prahovel inca este foarte avuta

nu-

Existenja

in tot lungul Prahovei,

inaccesibil.

agricold a vaiel

—

Populafia.

Prahova,

lea-Lunga

meroaselor fabrice presarate

de nimeni, din cauza terenului Fertilitatea

par-

in

tea despre Cimpina-Baicoiu.

ty

mare parte insa din aceste surse

{uica

pentru

poverne

precum

timpul vereT.

in

lor

o fabrica de bere. Rafinarii de petrol sunt la Cimpina ?i renumite

unde sute de

gasesc tamaduirea

Co.;

$i

prin bunatatea

i§i

&

postav, Rhein, Scheeser

ci ?i

suferinz!

;

;

minerale

clima locals, apelor

Bu?teni

la

Slanic, fac din

aceste locality!, stadium cunos-

?i

PRAHOVA

81

(RlU)

— Valea Pra-

hirdae,

donifl,

saricl,

roabe, §indrila,

de partea de jos, Prahova formeaza li-

porumbare, etc. Parte din el se ocupa cu scoaterea pietrel cu-

mits intrejudetele Prahova, Ilfov

bice din preajma Comarniculul,

hovei, in afara

unde $i

riul

Ialomi^a, e cuprinsa in intre-

gul sau in jud. Prahova

$i

con-

de comune intocmite administrativ in dou&

stitue in sine

:

Prahova.

un

?ir

plaiul Pele^ul

$i

plaiul

pe care iar parte

car&

o se

la

Bucure?ti,

ocupa cu

fabrica-

rea varulul negru.

Se

E

112V2 hect. vie. de riurile Prahova,

cultiva

udat

Prahovita

$i

Doftana.

11

61715. MareU JHcfionar Q«ografio. Vol. V

Hosted by

Google

..

.

PRAHOVA

(PLAIU)

Se imparte vind 1

rica

18 parohii,

in

a-

si 6 filiale Parohia Scorfeni, cu biseparohiala Cuvioasa Paras:

avind ca

biserica Sf.

filiala

Gheorghe. (com. Brebul), cu

biserica

din cat. Brebul-Megiesti

si

Po-

dul-Cheei.

cu

Treime.

Sf.

-

(com. Breaza-d.-j.),

cu

biserica

parohiala Sf. loan Botezatorul,

compusa

din

Valea-

catunul

Lunga. 6. Parohia Breaza-de-sus, cu biserica parohiala

Schimbarea-

compusa din

ra-Beliei

Parohia Telega, parohiala

ca

cat.

Gu-

Podul-Cerbului (Co-

si

14.

Parohia Bustenari (com.

Telega),

cu

compusa din

$tefan,

Sf.

parohiala

biserica

avind

ca

cat.

filiala

Sf.

Parohia

15.

Valea

Lunga,

-

parohiala

biserica

compusa din

colae,

Ghesi

16.

Parohia Bdnesti, cu biseAdormirea, com-

pusa din filiala

17.

Parohia

18.

(com. §otrile),

Prahova,

Cuvioasa

Paraschiva,

ni^a,

avind ca

filiala

compusa Cimpi-

biserica Inal-

Lunca cu

-

Parohia Prahovifa-de-jos,

cu biserica parohiala lae,

compusa

neasa, Piatra

din si

Sf.

cat.

Draga-

iana),

Parohia Poiana cu biseparohiala Adormirea, com-

10.

rica

biserica

pa-

Bobolia filiala 1 1

statie de dr.-d.-f., jud. pi.

Cimpul-Tirgsorul,

pusa

si

stabile Crivina (5,0 (6>6

MariT

Venitul aceste! a fost

Brazi

de

deasupra in m .4i.

sta^ii

pe anul

Inal^imea

kil.).

nivelului

afla intre

kil.) si

e

de 77809

lei,

60

ban*.

Parohia Prahovija-d.-s.,

compusa din

cat.

Minzaul, fapo-

Moiseni, Valea-Benef, Sul-

pe

Birlad,

Are 445

piriul Pereschivul.

locuitori

126 case.

si

comuna cu

Fataciuni

tunele

in jud.

sat,

si

Pereschivul, spre V.

ca-

Fundatura.

si

Are o populatiune de 874 locuitori sericT,

2

bi-

comunei este foarte

Are 70,50

deluros.

din care

Se

case;

237

si

scoala mixta.

1

hect. vie,

hect. nelucratoare.

8

lucreaza. pu^in rotaria, do-

butnaria.

si

Comerciul se face de

5

per-

Prajila,

Govora,

rur.

jud.

Vilcea.

226

de 4

facind

sat,

com.

parte

din

Are o populate

E

locuitori.

de

kil.

Ocolul,

pi.

situat la

Gurisoara, unde

cat.

e scoala.

Pralea,

Bacau,

sat, jud.

com. Caiutul,

tusul,

pi.

Tro-

Prahova,

un podis muntelui cu acelasT nume, pe dreapta piriului Caal

iu^ul-Mare

si

la limita

Putna. Se afla

picket de granifd, pe

flete

;

12

la

spre jud.

de

kil.

timpul

dinji.

egumenul

lui

Prahovita, com.

rur., sat, mosie,

Vezi Provi^a.

de

care

fa-

cuitori

Predeal

si

piriias. riul

Vezi

piriiasul

;

1

catun,

Paltinul,

de

lo-

circiuma.

sunt:

mari cornute

14 si

cai,

40

172 vite

porci.

Prahova.

Pralea, padure,

Prahuda,

o

calugari;

cladita

biserica catolica

Vite

Prahovita,

su-

Stefan-cel-Mare,

Dosofteiu,

cuse aci schit de

com.

sa-

o biserica, cladita de pe

marginea Dunaref, jud. Mehe-

etc.

pe

situat

Are o populate de 246

cu biserica parohiala Adormirea,

ristea,

de

rur.,

pi.

tul Caiutul.

Slobozia, avind ca

biserica Sf. Voevozi.

Tutova,

in circulate la 13

Septembrie 1872. Se

t

pusa din catunele Vrajitoarea,

fi-

soane.

Nico-

Piatra-d.-s. (Po-

o biserica

si

;

Mare

Tinosul, pe linia Bucuresti-

1896

^area-DomnuluI. 9.

cat.

Ploesti,

si

Praja, com.

bi-

serica parohiala Sf. Nicolae.

(Breaza-d.-j.)

din cat. Cornul-d.-s.

67 case

cu hramul Adormirea.

garia

Parohia Sot rile, cu

compusa din

Cornurile), cu biserica parohiala

su-

avind ca

cat. Urleta,

Voevozi.

Sf.

Valea-Tirsei

Pa roh ia Co rn u l-de-jos (com.

Are o populate de 201

Teritoriul

rica parohiala

hiala Sf. Nicolae,

Frasinetul (Cornurile).

Za-

liala,

Visinesti.

Prahova,

cat.

in

flete si

Ni-

Sf.

cat.

boasa; Valea-lui-Dan, Bocesti

cu biserica paro-

Breaza-d.-s.),

linga var-

Tindura

piriului

Satul formeaza

Voevozi.

Parohia Nistoresti (com.

7.

8

bi-

rohiala Sf. Pantelimon.

marnicul).

si

cu

Nicolae,

Sf.

Zabala,

piriului

sarea

de ambele parpf

bala.

biserica Buna-

filiala

tuat pe vale,

Vestire.

cu

Parohia Breaza-de-jos, cu biserica parohiala Sf. Gheorghe. Parohia Podul Vadului 5. 4.

la-Fa^a,

13.

serica

parohiala

biserica

bise-

rica parohiala Sf. Voevozi.

Milicesti,

Parohia Petriceaua (com.

3.

Brebul),

si

ale

Parohia Telega, cu

12.

pa-

compusa

rohiala S-^ii VoevozT,

Secaturile

Fricoasa (Breaza-d.-j.).

avind

Parohia Brebul-Manastirei

2.

Schiopota,

tanul,

compusa din catunul Mis-

chiva, lea,

PRALEA

82

in pi.

jud. Putna,

Vrancea,

si-

jud. Bacau, pi.

Trotusul, com. Caiutul, proprietatea

mostenitorilor

Hosted by

lui

Radu-

Google

:

PRALEA

E populate de brazf

canu-Rosetti.

Are o

si fagi.

hect.

PRAjA$TI

83

intindere de

4000

Dragoslavele

si

intindere de

in

este supusa regimului

si

Bacau,

jud.

deal,

Tazl&u-d.-j., situat

Pralea,

com.

curge pe

pe

cu

are obirsia in

isi

;

nume

muntele cu acelasi varsa

pi.

care

Caiu^ul,

teritoriul catunului

nume

acelasi

Bacau,

jud.

piriu,

Trotusul,

dreapta

si

se

Caiu^ului-

cu codru virf se

mal

inainte

pi.

Bistrifa-d.-s.,

lul

sting

vre-o

pune

ca se

Moldovenl, Praj&sti-Ungur!,

de

frica

ascundeau

locuitorit

din

sedin^a,

de

S.-E.

pddure, spre

si

com.

munte,

jud. Bacau).

Balta-Oltul-d.-j., jud.

Roma-

Se invecineste la V. cu domeniul Sadova (Dolj).

sit

un mormint de

Prava^ul, tirld, jud. Br&ila, pendinte de com. Gropeni, pe malul privalului cu acelasi nume.

de o m&rime extraordinary. In mele

vi^a,

pe mosia Dumbra-

sat,

Suceava, com.

jud.

ma-

Tefeloaga,

(Vezi

Impreuna cu mun^ii Dra-

Fin-

Are o popula^iune de

tina-Mare.

27 case.

si

Vatra satului ocupa 6

frumoasa vedere asupra Ru-

carului.

Biserica

din

falci.

Dumbravi^a

si

scoala din Fintina-Mare servesc si

unui

Capitanul, Altamu-

Muntisorul,

Mateiasul, formeaza linia

si

de despar^ire

intre riul

Dimbo-

vi{a si riul Argeselul.

Se

aria la

Praxia, d.-j.,

riul

890,9 m. d'asupra

piriu, izvoreste

Estul com. Fumureni, jud. Vilcea,

Mamul,

tot

si

de

la N.-

pi. Oltul-

se varsa in

in cercul

com.

tuat

in

zezer,

partea

Franca

trovului

S.-V. cu

jud.

Braila, si-

de S.-V. a ;

se

Armeneasa,

os-

uneste prival,

la

si la

N.-E. cu fezerul Lungule^ul.

proprietate a mosnenilor

pendinte

NamaestJ,

N&maesti

si

parte din

V. a dealului, cu acelas

nume

partea de S. a comunei.

sufl.,

fam.,

locuind in 27 case.

de

in intindere

com.

de 150

Slanicul,

a

riulut

prin

com.

alta ?iumire

mai

ales

Varbil&ul, plaiul V&rbil&ul, jud.

Prahova.

;

Pravatul, pddure pi.

',

jud.

Muscel,

Dimbovi^a, supusa regimului

silvic,

de care se desparte prin

hociul, piriul

Valea-Mare

SScueni

bil&ul, jud.

Prahova.

piriu, ce curge

de

riul Siretul,

Are

care

piriul

varsS pe

se

in

o

populate de 392

fa-

sau 1747 suflete, locuind

524 case; o scoala mixta

in

satul Praj&sti-Unguri, frecuent. de

— 901);

una ortodox& Moldoveni si satul

in

In

2 biserici

in satul

Prajesti-

cea-l'alta catolicS

Prajesti

-

Ungureni, cu

un preot. Sunt 524 case si

7 circiumi*.

1879,

sa"

improprietarit

112 insur&tei, cu 273 Teritoriul

Prajanul,

este udat

falci

pa-

este

de

mint.

proprietate a mosnenilor

Dragosloveni, pendinte de com.

Ca-

Roman.

partea stinga a Siretuiui.

cite

Prajani, numire data party de S. a com. SlSnicul, pi. Var-

cu com.

comunei

Bogdanesti,

cu com.

la V.,

;

la N.,

si

de

afar&

dese

hect.

din

Se m&rgineste la E. cu com. BogdSnesti la S„ cu com. Bu-

42copii(i900

Prajanca,

Bisericei.

felci.

milii,

Are o populate de 35

-

Academiei Romine). 1873 Pe teritoriul comunei se aria o movila de p&mint, artificiala, si avind o in<ime de vr'o 25 m., cu o suprafa^S de aproape

in

jud. Muscel,

Dimbovi^a, supusa regimului

silvic.

sat, facind

com. Huruesti,pl. Berheciu, jud. Tecuciii, situat pe coasta de

sau 186

Pravatul, pddure,

Piriul

al

Teritoriul

Pradaia§ul,

uneif bi-

Arheologic

lmest!, din jud.

Fumureni.

ale

si

numit

(Chestionarul

Marii-Negre.

Pravatul,

sat

ur-

Pe acolo curge un mic

piriias,

4

acestui sat.

Mara, Tefeloaga, Preajma,

xinul,

ce era

trup cu mosia Comanestilor.

Muscel, cu

jud.

pise,

chiar

si

partea de E., se vad iarasl

Praxia,

si-

s'a g&-

mope, jud. Bacau, pi. Muntelui, com.Com&nesti, facind

Pravila,

102 suflete

Pravatul,

urias!

schelet

dintr'un

serici.

pi.

re-

a comunei

S.

Pe malul Siretuiui

liste.

parte

Am&rasti-d.-j.,

na{i.

sul

Pr&jasti-

:

satul nou, Traian.

si

partea de

In

Tatarilor.

c&tune

3

se aria un sat cu biserica, azi

Praporul, mosie

siv.)

pe maSe com-

situata

al Siretuiui.

si

o p&durice

Pravila. (Vez! Bratesti,

o

jud. Bac&u,

%

in care se zice

aflci

20 gropi

Praja^ti, com. rur.

mare. Azi numai in

acoperit

Beresti,

com.

S.

la

in piriul Miletinui.

pi.

Mare.

pi.

se varsa

si

Pravila,

silvic.

com.

Chisc&reni,

toriul satului

$ipotele, pi. Bahluiul, jud. Iasi,

150 hect.

pe

teri-

6000

hect,

comunei

Proprietatea

Hosted by

mare

Google

PRAjA$TI

PRASTE?TI

84

in-

Prajasti, trup de mosie, pe linga

tindere aproximativ de 180 hect.,

mosia Birgaoani, jud. Neam^u. Ion Neculcea (f 1 743), in Dom-

o are

cu o mosie in

statul,

dind un venit anual de 13000 lei.

Padurea

numita Pra-

o suprafa^S de 2371

are

jasti,

Statului,

Domnul (1679— 1684), zice :

«Dup&aceea mers'au in plimbare

hect.

suprafa£& de

o

ocupa"

Viile

un sat

la

Vite: 106

941 vite marl 5 capre si

caf,

avind

jesti,

cornute, 696 porci,

toat& casa

1038

rimea

of.

—

la la

anume

Neamjului,

nutul

38.56 hect.

al lui, ce este in

si

matu-1'au

Bogdanesti, strabate

dS merge

jude{ean&

calea

in

si

comuna ce

Bac&u.

la

Totalul p&minturilor de cul-

:

14

districtului,

kil.

la

;

com. Sa-

cueni, resedin^a pl&sei, 12

com.

la

Buhociul,

com. Bogd&nesti, Schineni, 5

12

3 kil.

kil.;

kil.; ;

la

com.

la

Prajasti,

Urme

V. de Stanesti

cu acelasi nume,

pe dealul

si

100 m.

la 2 kil.

de satul M&giresti

14

cornute

si

Prajasti,

in

1.

d.-s.;

Roman,

si la ikil.

Este asezat pe deal,

la

lo-

o bisericS de v&latuci.

Este legat cu orasul

Roman

prin sosea.

a statului, jud.

com. Prade 180 hect.,

pi. Siretul-d.-s.,

in intindere

cu venit anual de 13000

capre.

5

de 1936 hect.

90

Roman,

Siretul-d.-j.

fi

si

suprafa^a

o populate de

360 suflete 1 de preotul

sau

familii,

pe

Miletinului,

Are o

mosia Latai.

;

deservita

ca

zice

Prajeni

satul

ar

intemeiat de Mitropolitul Mol-

dovei,

Veniamin

cSreia

proprietate

Costachi,

a

mosia

era

Prajeni.

Vite 940 boi si vaci, 32 cai, 2630 oi, 116 porci. Loc. poseda 147 stupi cu albine. :

Buhociul

si

populate cu arbor!

fo-

lei.

Prajesti,

mosie,

sat,

Prajoia sau Prejoaia, Bacau,

E proprietatea

Buda, care curge de

statului

are o

si

hect.,

care

apar^inea bisericilor Precista

si

-

Moldoveni,

pi.

Prajasti,

sat,

Siretul-d.-s.,

situat

al&turi

deservitS

satul

pe

jud.

Praste^ti,

pe mosia cu

sat,

lo-

hramul

de un

o populate

cuitori;

o

116 vite mari

33 porcl.

Praja§ti-Ungurl sau Catolici,

de 127 lohramul

Sf. Nicolae.

Proprietatea mosiei e a d-lui

hect.

si

a-

biserica, cu

Iordache Miclescu. cornute

se

Braesti, pi. Cosula.

Iancu T. Gherghel.

cai,

si

Girlei-Mo-

celasinume, jud. Dorohoiu, com.

si

Vite: 19

V. spre

$ipotele

dreapta

un dasc&l, facuta. in 1847 de Dumitriu si reparata de

preot

la

de Pr&-

Are

o bisericS, cu

Voevozi,

uda

scurge

jud.

comuna

comuna

Are o populate de 376 Sf.

E.,

piriti,

pi. Bistri^a-d.-s.,

rilor.

jasti-Unguri.

cuitori;

Vezi

etc.

Prajasti.

iosi (stejari, fagi, carpeni, etc.).

Bac&u,

Are o populate de 201

Bac&u,

comunelor

limita

Prajasti

extremitatea de V. a jude^ului.

jasti,

in acel jude{, pi.

tot

Prajasti, padure, jud. Bac^u, pi. Siretul-d.-s., care se intinde pe

pi.

tndsie

Bistri^a-

pi.

Birjoveni, pi.

com. Birjoveni, spre

V. de satul Birjoveni

Prajasti,

2.

Bacau,

Raducanu din Tirgul-Ocna.

porci.

sat, in jud.

cuitori;

jud.

mari

vite

Botosani, com.

sat, jud.

pesti, in stinga

Se

un asemenea

intindere de 2371

189 vite marl

caf,

99

Siretul-d.-j.,

el.

lo-

o circiumS.

si

Vite:

de

su-

o biserica, cl&dita de

cuitori

in-

sat nu sunt, dar locality cu numele de Prajesti se g&sesc:

Prajasti,

(scoal&).

Are o populate de 395 flete;

asa iarasi s'a

despre

3

pe coasta dealului Neli-

Latai,

bisericei din Latai.

si

de

si

pi.

Muntelui, com. M&giresti, situat la

Prajeni,

douS

com. Bacau,

jud.

cai, 825 663 porci si

87

biserica,

zile,

facuta

si

scoaia mixta

numele Constantin, Postelun sat al lui anume Saliste, de i'au cinstit nicul Ciobanul la

Tazl&ul-d.-s., 3. in jud.

kil.

sat,

Che-

un boer

si

cu

Bacau, capitala

la

la alte sate ale lui.

in cinste

preot

1 1

circiumi.

tors la Iasi la scaun».

tura este de 1421.42 hect.

Distance

servitS de locuitori;

de-

catolicS,

au z&-

si

O

pre

biseric&

Vite:

tamini, umblind pe la vinaturi, si

si-

o populate de 1200 su1

cornute,

bovit acolo vre-o dou5, trei s&p-

la

Are flete;

cu

Budg. com. in 1892 93 era venituri de lei 6304, ban* 66 si cheltueli, de lei 2442, bani 98. cale comunala, ce vine de

Prajasti,

tuat in Valea-Siretului.

cu toata boe-

curtea lui;

si

Pra-

cur^i acolo,

si

lui,

\i-

pi. Siretul-d.-s.,

com.

resedin^a

si

nia a treia a lui Duca,

Moldovei

Bacau,

sat, jud.

Satenii improprietHri^i au 78 5

arii

pSmint,

iar

pro-

prietary, 93 hect., 9 arii cimp si 107 hect., 4 aril padure. Se mai afla pe mosie o livada si 3 pogoane vie.

Hosted by

Google

—

:

prAvAte?ti

ce

Piriul

pe mosie se

trece

numeste Costasul. Dolina

cu

si

Braesti.

De ta^ile

sunt

aici

Temeliele

locali-

Radicatura-

si

Mare.

Prava^e§ti, vechie numire a catunulul Tega, jud. Buzau, com.

Ocolul,

la

de orasul

kil.

7

Dolj,

jud.

rur.,

Se margineste Cosoveni-d.-s. Balta- Verde

Craiova

o

Limita

com.

cu

la N., liniei

Pielesti.

de N. incepe din

ce o face

rascrucirea

Live-

la o de-

partare de 200 m. spre E., de

Limita colful

liniei

una

in

Circea, facuta din

zid,

cu hra-

mul

S.-V.

al

teritoriului

co-

de

Este udata de

piriul Circea,

care ia nastere din cismelele

pe va-

ce se gasesc

Valea

lea Sfenea,

curge pe

-

Calugarului.

valea Budu-

roaele, spre satul Preajba in teritoriul

si

si

trece

com. Balta-Verde,

varsindu-se in Piriul -Morilor de Piriul Circea are di-

rec^iunea de la E. la V. Vaduri are mai pretutindenl

hanurile

din

si

valea

un pod, Piriul

-

Circea.

In anul 1873,

dogar,

2

1

Preajba.

fierar, in

1

Prin com. Preajba trece

orasulul

Craiova

muna pe

la

intra

1

kil.

de

stasia

100 m.

si

Circea, face o curba spre N.-V. si

trece in com. Pielesti

cinta-

lul

Vel Paharnic, preot

si

deservita

de 8

urmatoarea inscrip^ie

Aceasta sfinta

biserica a

fost

infrumuse^ata^ cu toata po-

doaba, dupa

cum

se vede, cu'toata chel-

Jupin Hagi Stan

loan

dru

Domn

Luminatului

si

Ipsilante

Voevod,

Alexan-

cu blagos-

lovenia P. S. S. Parintelui Chiriac Che-

Episcopul

fost

Rimnicului, la anul de

Budgetul com. e

de 3970,47 de 3721,39

let * el

frecuentate in

Dupa

1899

— 9°°

10 circiumi.

legea rurala din 1864,

sunt improprietariflf in 75 locuitorl

si

in

la S.

cal ve-

la

si

veniturT

la

cheltueli,

-

Preajba, com. rur pi.

jud. Vlasca,

%}

Glavaciocul, la extremitatea

N.-N.-E. a jude^uluT, situata pe

Valea

-

Glavacioculul,

Circea

Preajba,

93.

Suprafa^a comunelf este de 7330 pogoane, din care 5984 pamint arabil, 30 pog. finea^a, 90 pog. izlaz, 216 teren sterp, 60 varzarie si 950 vii. :

Viile, in intindere

de 950 po-

goane, apar^in proprietarilor Ru-

Dabuleanu

si

Guran,

locuitorilor din Circea, Preajba

compusa

Bulaci, Hagiesti,

din catunele: Poeni, Preajba

Vatasi.

si

Are o populate de 1081

1778, luna Noembrie 25.

copil, si

N.

ambele catune pornesc

cuitori; 2 bisericJ,

de 127

la

.

Jianu, Vel Paharnic, in zilele prea Inal^atului

mergind de

comuna

zidita

din temelie,

tuiala si osteneala D-lui

kil.,

calea judefeana Cra-

;

prin V. catunuluJ Preajba. Din

In tinda bisericel din Preajba afla

Circea

cinale in toate direc^iunile.

cintare^.

1

calea

;

ga in Preajba de 9 kil., care merge de la V. Ia E. prin S. satu-

2

si

iova-Bechetul, lunga in

1

si

Circea

hramui Sf. $tefan si Sf. Gheorghe, facuta tot de zid, la anul 1778, de jupin Hagi Stan

de

co-

in

satululf

re^i; cea-1'alta, in cat. Preajba,

Jianu

ca-

Valea-Croitorulul

ajunge in dreptul la

:

satuluf, de-

cu

sanescu,

com. Preajba

rotar,

1

si

jude^eana Craiova-Caracal, lun-

preot

1

si

Zam-

Sunt 2 scoale mixte, care au

Piriul-Circea.

la

locuitoriJ

si

la Christos,

Facai.

la a-

se gasesc pe valea

Smircuri

la

reparata

1874, de preotul Ion

sarie,

plan.

Circea

si

Preotu $er-

si

S. incepe din

munei Balta-Verde. Limita linieT de E. incepe din punctul numit Cotofirul. De la limita liniei de E. si pana la V. de satul Circea, terenul comunei este cu totul

izvoarele

cat.

Nicolae, fondata de Du-

Sf.

nul

se

de

lo-

cuitori; 2 biserici,

bariera Crucea-de-Piatra a orasulul Craiova.

6 in

pornind din marginea de N. a

firescu

cu com. Ma-

rotarl,

3 fierari,

S

si

prin Valea- Varzaril or.

servita

parte din

sunt:

dogar

1

lea ferata Craiova-Bucuresti, care

Circea

cu com.

la S.,

;

MeseriasJ dulgherf,

dulgherf

o parte din ora-

la V.,

;

si

si

E. cu com.

la

din jud. Romana^i.

riul Jiti ce-1 uda in parde V. la S.-V. si Circea, situat pe Piriul-Circea; aceste doua catune sunt despar^ite

ban Kintescu

Circea.

locuitorilor din Popinzalesti,

tea

ba

zile si

Preajba-

:

CraiovenI

Pielesti, orasenilor

Lunga,

mitrache Kintescu

sul

si

Cosoveni-d.-s. Az!

Craiova, situatape sesurile Preaj-

lul-Mare

si

Preajba. Intre

Are o populate de 2024

Preajba, com.

si

:

pune din doua catune

Rusiava^ul.

pi.

si

catune

trei

76 a avut resedin^a se com-

1874

anii in

insemnat :

compunea din

se

Circea, Prisca

sunt

Hotarele

PREAJBA

85

Bulaci

si

una

lo-

in cat.

cea-1'alta in Preajba-

Vata$i, deservite de 2 preo^I 3

cintare^i;

o

frecuentata de 32 copii; 6 ciumi.

Este

si

mixta,

scoala

cir-

departe de Bucu-

de 66 kil., de Giurgiu, de 82 kil. si de Obedeni, resedin^a plasei Glavaciocul-Neajlovul, de resti

28

kil.

Prin

comuna

trece

jude^eana ce duce

soseaua

la Glavacioc.

Mosia Preajba, cu trupurile Bulaci

si

Visica,

a

Yarka, avind padure intinse

si

d-lui si

Sc.

flne^e

o intindere de 5350

Hosted by

Google

;

: ;

PREASNA-NOUA

PREAJBA

de pog., aduce un venit aproximativ de 60000 lei anual. Este strabatuta de riurile Neajlovul, Glavaciocul

$i

Drimbovnicul.

d'asupra

nuJuf

nivelului

de 145 m. sau 802 suflete

cdtun,

com.

al

cu

nume, jud. Vla$ca,

cela^i

a-

situat

pe Valea-Glavaciocului.

(1899

—

Isus

Hristos,

com. Preajba, re$edin{a

lul,

pri-

de

deservita

1

poseda

marl, 1447 vite mici

742 vite 246 porci.

:

?i

Are

o populate de 750 su-

locuind in 75 case; o

flete,

serica

de

Stefan

$i Sf.

zid,

bi-

hramul

cu

Sf.

Gheorghe, fondata

1778, Noembrie 25, de jupin Hagi Stan Jianu, Vel Pa-

Preajba- Mare, cdtun Vadeni,

harnic, deservita cintare^;

o

de

preot

1

?coala;

?i

cir-

3

Are o suprafafa de 600

Mehedin^i.

100 hect. padure,

fine^e,

231 hect.

izlaz

242

Preajba, mosie pi.

particular^, jud.

Ocolul,

Preajba, mosie a cuita,

in

le-

jud. Preajba.

18

pluguri,

cu

caru^e

30 care cu boi, 2 400 vite man

cai,

cornute,

120

89

4298

cai,

statului,

nelo-

rimatorT,

jud. Romana^i,

linga

20 stupT cu albine.

com. Babiciul,

capre,

Comunica^ia

Ocolul, cu o

pi.

in

poseda

01, 5

1

102

asini

^ionala din T.-Jiu

gasesc

catun se face

in

prin drumuri ordinare, care dau

de manastirea Tigane^ti.

tro$ani,

;

?oseaua na^ionala Filia^i-Pe-

in

in

$i

$oseaua jude^eana

T. Jiu Ciuperceni-Vilcea.

Preajba-de-Cimp, spre

Babiciul,

com.

cdtun,

S.,

Ocolul,

pi.

jud.

Romana^i, linga

Olt, la 18

kil.

de Caracal. Vezi

Babiciul.

In catun $i

3

se gasesc 4 puturi

fintinT.

Preajba-Mica,

in jud.

Romana^i,

compune din

com. rur.,

satele

:

la

N.

Se

Vilcea

Preajba-

situata

Ocolul.

pi.

de-Padure sau Frasinetul-de-Pa-

comunei

cdtun, al

jude^ene

soselei

pe loc

?es.

Atirnati

arabile,

245 hect.

(200 locuitori), situate linga apa

padure

$i

cu

Tesluiul,

locuitori),

Boanta

in stinga,

?i

pe ?oseaua

Caracai-Vii^oara, la 15

de Caracal

$i

kil.

la

spre

S.

cu

fine^e,

80 hect.

o populate

de 38

de despar^ire intre bovi^a

Are 1

preot

1

biserica, $i

1

linia

DimArge?eiul, impreuna cu

?i

riurile

mun^iT

Draxinul,

leaga,

Munti^orul,

Mara,

Tefe-

Capitanul,

Altamu^ul

Plai^orul, Prava^ul,

$i

Mateia^ul.

Preasna-Noua,

com. rur., jud.

Negoe§ti, situata la E.

de Bucure$ti, pe ambele maluri ale vaei Mosti^tea, la

Sta

Bucure?ti.

47

kil.

legatura

in

de cu

com. Gurbane^ti prin o $osea vecinala.

Se compune din satele: Preasna-Noua ?i Codreni, cu o pode

pulate

care

suflete,

133

1

$i

18 bor-

dee.

Se intinde pe o suprafata de 5832 hect. Statul ?i d-na M. remberg au 5309 hect. ?i cuitorif,

523

cultiva

4409

izlaz,

cultiva

6

lo-

Proprietarii

hect.

hect.

Bla-

(335 sterpe,

190 padure). Locui-

375 torii

477 hect. (40

izlaz,

vie).

Are

2 biserici, in fie-care cat.

cite una;

1

?coala mixta,

1

detreerat cu aburi,

rina

Vite

deservita de

603 cai

49

voli,

porci

?i

:

bi voli^e,

2730

ma-

3 he-

104 cu

$i

Jepe, 193 boi,

2

13 bi-

taurif,

50 capre, 124

01.

poseda

26 cu bof

114 care $i

$i

?i vi^ei,

Locuitorii

guri

cintare^.

:

245 vaci

familii,

sau 214 suflete.

de

Dealul-Muierei. Altitudinea tere-

170 hect.

hect. vatra satului,

5

Mu$cel,

jud.

Dimbovi^a, formind

plaiul

le^teie.

hect., din care

N.-V.

se gasesc 3 fintini

cu apa.

Teritoriul lui are o intindere

de 560

(602

T.-Jiu-

apropiere de dinsa,

in

§i

Co^oreni

(Fulai)

in apropiere.

In catun

Petre$ti-de-Vars&turi, jud. Gorj,

Preajba-de-Padure,

na-

?i

cu cari se

$i

locuesc in 233 case

arenda de 14280 lei are o padure de 80 pog., fosta pendinte

dure

catun se face

in

?oseaua jude^eana

Ilfov, pi.

gea rurala, ocupindu-se mai special cu pastoria. Ei

Dolj,

de 6j

suflete.

impropriety^ dupa

parte

ri-

9 hect. vatra

$i

cu o populate

Locuitorii sunt parte mo^nenT,

rur.

jud.

hect.,

care 60 hect. arabile, 200

din hect.

familn, sau

Preajba, mahala, in com. Cleanovul, pi. Dumbrava,

jud. Gorj,

partea de E. a catunului de

in

satului,

ciumL

Ocolul,

pi.

com.

al

,

re^edinfa.

in

1

Comunica^ia prin

Preajma, munte,

mariei.

46

?i

matori.

2 cintarep; 2 circiumi.

$i

Locuitorii

Oco-

sat, jud. Dolj, pi.

900); o biserica (1783),

cu hramul Na^terea Domnului

preot

Preajba,

o $coala

;

cornute, 9 cai, 435 01

de 42 copii

mixta, frecuentata

Preajba,

fa-

6 pluguri,

:

care cu boi, 174 vite mari

12

Are o populate de 218 milii,

Locuitorii poseda

Marii

carufe

:

91

plu-

65 cu cai

$i :

10

cu boi

cai.

Hosted by

Google

—

;

PREASNA-NOUA Comerciul se face de ciumari

si

cir-

5

hangiu.

1

132; neimproprietarifi ma! sunt

ciumari

Budgetul com. e lei

venitun

la

parte

sat, facind

din com. rur. cu acelasi nume, Negoesti, jud. Ilfov,

malun

In

Mostistea.

vaiei

ale

1080

helesteu. cir-

man

vitelor

partea de N.-E. e inconjurat de

de

e

celor mici, de 2748.

Precistanul, catun, in jud. Putna, com. Faurei, pi. Susi^a, situat pe soseaua de duce de la sat la

Siret

pe malul Putnei.

si

Are

suflete, care 1

de

popula^iune

o

biserica

170

locuesc in 62 case

cu hramul

filiala,

873 locuitori.

Dna

M. Blaremberg are 4270 locuitorii, si 380 hect.

Sf.

Gheorghe.

hect.

Proprietarul

cultiva

(300 sterpe,

300

3520 hect.

2 cintare^i;

scoala mixta,

1

frecuentata de 38 copii (1899

900);

de

helesteie

2

si

si

masina

1

marl

vitelor

com.

de

e

tul-d.-s.,

sat,

facind parte din com. rur.

Gurbanesti-Co^ofanca, goesti,

jud.

Spitalelor

Civile

Bucuresti are 3000 hect.

lo-

162 hect.

Eforia cultiv& sal

si

din

prin arendasii

1800 hect. (800

izlaz

si

400

Po-

si

formind

naia,

com.

Si-

Predealul,

cu resedinja in cat Predeal,

urm&

in

si

Azuga, unde e

in

azi.

si

Orografia.

— Teritoriul comu-

nef Predealul

de

cu desavir-

este

muntos. La V. se intinde, Sinaia

de de munflf cunoscut sub numele colectiv de Bucegi, cu virful eel mal inalt, Omul. la

sir

Omul

Lipita cu

me de

se afl£ o cul-

ceva mal

mun{f,

Morarul,

pana" dincolo

si

Bran, m&retul

d'asupra

mica,

cSreia

este

hotarul

T&rei.

urmeaza

Costila, apof Caraima-

Dupa" Morarul,

nul. In acelasi rind,

mal departe,

sunt [epi-Mari

Jepi-Mici,

pe

golasi,

pe

de o parte

§i

stincosi

si

cea-raltS parte boga^i in

de pasune,

mal

si

in

iarb&

urma

vine

Piatra-Arsa, cu renumita elpes-

com. rur., plaiul Pe-

filor,

la

dica

si

4S 2O latitudine nor43°I5 longitudine

la

marginindu-se

la

german),

(meridianul

estica

la S.

la

N. cu Tran-

comuna urcu comuna

cu

Sinaia, la E. si

cu mun^ii Doftanei,

V. cu

si

hotarul

f

comuna Moroeni,

arei

din

si

pan&

la

J arei, si

Susaiul, bogafi

in pasuni, livezi

La

paduri.

si

suntmun^ii: Fa^a-Ga-

E.,

vanei,

Reteveiul

Lacul-Rosu,

,

Turcul, Cazacul, Neamful,

ghia-Mare

si

,cul

de

la

Predeal

formeaza actualmente

Un-

Unghia-Mica\

In partea de V., intilnim

jude^ul

Posada, coprinzind toate

satele, care

sunt mun^il Predealului,

Cump&tul,

prin

iar

munmijlo-

comunei, mun^ii: R&snoava,

Clabucetul-Taurulu*,

intindea

se

hotarul

t:ii:

Dimbovi^a.

si

La N.,

Pietricica-deJ ar&, pe unde trece

cu

si

dealul s'a numit Podul-Neaguluf

Spre N.-E.,

locuitori.

cuitorii,

ca o po-

pe malul sting

Mostistea.

de dealuri. Se intinde pe o suprafa^a de 3162 hect., cu o populate de Eforia

01-

In timpurile vechT, com. Pre-

la

este inconjurat

527

jud. Vilcea,

pi.

E.

Ilfov, situat

de Gurbanesti, al vaiei

Ne-

pi.

Orlesti,

parte

asezata in creasta Carpa-

Tesila

(Ciofliceni),

rur.

Predealul,

bana

hangiu.

facind

sat,

Azuga, Busteni

tera\

ciumari

Preasna - Vechie

lei

pulate de 979 locuitori.

silvania,

1

arendata cu 4000

Precupoaele,

922 si al celor mici, de 2904. Comerciul se face de trei cirsi

jud.

Susi^a,

pi.

anual.

lesul,

treerat.

Numarul

Putna,

din

izlaz.

Aci este resedin^a primariei. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 1 preot si

Faurei,

150 pa-

izlaz,

dure). Locuitorii rezerva 25 hect.

pentru

Precistanul, mosie a statului, foasta pendinte de Manastirea Mera, situata pe teritoriul cornunei

Co-

alipit la

1874, catunele Pre-

si la

dealul,

sire

dealuri frumoase.

Se intinde pe o suprafa^a de 4650 hect., cu o populatie de

marnic

iana-fapuluf, s'au deslipit de

hangiu.

I

al

si

2

Podul-Neagulul s'au

mal

situat

pe ambele

E. de Bucuresti,

1

de

cheltueli,

la

si

Preasna-Noua,

la

si

NumaYul

de 2965 2918 lei.

Are

Comerciul se face de

220.

pi.

Locuitorii cultiv& 115

p&dure).

hect. (47 izlaz).

Locuitorii impropriet&rifi sunt

'•

PREDEALUL

87

al-Baiului,

al-Azugel, Sorica, Dutca, Diha*

mul

si

Zamura,

renumhu

to$f

pentru pSdurile de fag, pentru

nenum&ratele stine de tru bogatele

lor

01 si

p&suni

pen-

si

lo-

com. Predealul, apoi teritoriul comunei Sinaia cu cat. Izvorul,

curf de finefe.

precum

Podul-Nea-

men^iona^f maT sus, izvoresc o

Pe atunci resedinfa comunef

multime nenumarata de plriiase, cu ap3 cristalina, ce se'pierd

si

Posada

si

gulm.

sub

era la Busteni.

La

1864, c&tunele Posada

Hidrografia.

si

straturi

troieni

—

Din

inverzite

de zapad&

Hosted by

si

mun^ii

sau sub ies iar^si

Google

PREDEALUL

PREDEALUL mai mari, formind

la iveala,

cursul lor zburdalnic valcele

piriie,

si

in

repede,

v&i, dintre carl

si

unele nu pu^in insemnate.

S

—6

metri departe de fron-

un mic

izvoreste

tiers,

zate,

piriias,

abia bagat in seama, numit Pre-

apa

nume, Predealul, impre-

unindu-se

cu

numeste Provi^a.

incolo [se

varsa

se

tr'insul

Valea

reasa,

de

si

-

lul

-

vaile

Iod

.

.

.

.

o,

»

.

.

o,

»

.

o,

»

In-

Magnezie

Populaftunea. cele

mai

gr.

1

.

de E. a comunel, din

care a

cior

fi

rar.

la

Invdfdmintul public.

— Pana

anul 1865

comuna

Predeal

toata

in

vorba nu era de

nicl

La 1865

scoala.

prima scoalS

s'a

infiinfat

la Busteni,

si

dupa Pan-

ci^I-va anl, raposatul starij

din

3876 0320

^ionat 5 anl.

la

Predeal,

m&n&stirei

chiliile

o scoala particulars, care a func-

In vara anulul 1873,

timpurile

com.

^inuturile

momai

si

inceput a

a infiin^at

durl seculare, necalcate de in

liftul,

telimon

natate.

hotarul farei,

apoi vine bradul

intr'una

— In

vechi,

dominanta

fagul,

7750 0031

:

Predeal erau

la

de

litru

Ursulul, toate de pu^ina insem-

Tot de

si

urmatoa-

un

pentru

valori

Calce

Valea-

si

calcea

iodul, s'a gasit

si

aci

Ola-

:

Vlad,

clorul,

Clor

Valea-Risnoavel,

numele

pierde

isl

a-

li-

nu s'au constatat. S'a

azotate

rele

dreapta manastirei cu

In celasl

in

carbonate alcaline. Sulfate

si

dozat

Valea-Teasculul.

coprinde

1.0032. Coprinde clorure, iodure

magnezia,

si

treaga suprafa^a a comunei Predeal, avind ca esen^a

tru si are o densitate egal& cii

moasa Arsenie

in

260 materil solide

gr.,

deal ul, care prime? te in sine fruvale a Joi^el, Valea-lui-

inca neutili-

gradina ma-

sare),

si

un izvor

si

nastirei Predealul, care S

In apropiere de gara Predeal, la

pucioasa

acoperite cu

papi-

de om. Primii locuiton,

in

Domnul

T&rei, vizitind Predealul, a dat

ordin sa se construiasca in fa^a

un local de scoala,

manastirei

care a ars la 1889, recladinduse in cursul anului

890, de

1

Ad-

munfil

Prahovei,

au fost scu-

ministra^iaDomeniilor Coroanei.

muntele Fa^a-Gavanei, izvoreste

telnicil,

care erau insarcina^I cu

Tot de Administra^ia Domeniilor

Valea-Azugel, ce

paza manastirei Sinaia prin urmare prima populate stabila isl

partea

vars&

se

in

Prahovi^a, in fa^a munteluT So-

;

nu departe de gara Azuga. Aceasta vale, in cursul s;£u, pri-

rea manastirei

meste Valea

1695.

rica,

-

Unghia-Mica,

Turcului,

Stevei,

Orjogoaia, Ceau-

Urechia

soaia, Cazacului,

si

Lim-

incepe

aci

Prahova,

riul

Azuga

format din vaile

si

hovi^a, care primeste v&ile

:

prap&stioasa

vale

bulul,

s'au

Cer-

si

a-

si

dincS, cu niste pareflf drep^i

Valea-Urlatoarel,

Jepilor,

lea-Babel

si

piriul

Peles,

Valea

Jepel, a-Tufel

Lacurl.

Fetei,

Retevoiul

si

:

si

iganesti, in

mai pe urma (1830) pana

Pe

un punct interesant prin faptul a fost mutata

la

Breaza

aceasta locali-

Valea

-

tate,

Lacul-

muntele figanesti

in

adapostind vara

sute de

vizitatori.

Valea-

doua a

sec.

XlX-lea, popula^ia com. Pre-

deal a crescut mereu

si

de

la

1879, dar mai cu deosebire de la

1886 incoace, numarul

torilor

locui-

a crescut considerabil.

Dupa* statistica primariel, popula^ia

Cump&tul

locuitori.

(iod),

pe Valea-Teas-

pe Valea-Joi^el

(iod,

comunel,

brie anul

Padurile

1892,

la 1 Octomnumara 3441

si

scoli

Busteni.

— Pe linga schitul Pre-

(v.l.r.),

mai e

in

Busteni o

numita Biserica-Dom-

neasca, una dintre cele mai fru-

moase

f ara,

din

bisericl

M.

struita din fondurile

Carol

gelul

I,

si

con-

Re-

S.

tirnosita la 8

Septembre 1889. Industria este bine reprezintata in

comuna

fabricl.

(VezI

si

prin diferite Busteni,

fa-

Azuga

Predealul, catun).

Predealul, com.

rur.,

pendinte de

plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

numele de'la situafia'el pe care este asezata.

Si-a luat

In jumatatea a al

deal

la

1852, Predealul devine

la

Ape minerale se g&sesc intre Azuga si Busteni (pucioasa), pe (fier),

XlX-lea Prahove

vama fare!

din Bucegi.

culul

si

abia

de

Lacul-Rosu, intre si

intins pana, intre

si

ca

Valea-Rea.

Turcul,

Izvor

Busteni

din

— Lacuri in com. Pre-

dealul sunt

f

-

Valea-Zamurel,

la

s'au

Va-

dreapta; iar din stinga: ValeaMarului,

anul

la

Predeal.

si

Valea-Alba, Valea-

golasl apoi

Seaca,

intiiu

la inceputul sec. al

Pra-

CultuL

fonda-

priml locuitorl,

mai

stabilit

pe

Sinaia,

Azuga

biserica,

Acest!

Sinaia, apoi la

baselul.

De

odata cu

are inceputul

Coroanei s'au mai construit la

pe

dealurile

Asuprainfiin^rii el se pu^in.

tind

stie foarte

Legenda spune ca

de vre-o

la anil

200 de

ar

fi

da-

anl. Pe-

si 1825 nu erau com. de cit 20 60

18 14

in aceasta

—

case, asta-zi com. Predealul se

compune dealul,

din

4 catune:

Pre-

Turburea, Zimbroaia

si

Sarari.

ocupa aproape

in-

Se margineste

Hosted by

la

N. cu com.

Google

.

PREDEALUL

PREDEALUL

Drajna-de-jos,

Arice?ti

Va-

V. cu com.

la

$i

cu com.

E.

la

com.

cu

S.

la

Surani-Opari$i,

bae

de 1308

lul-Sarari.

dintre care

669 barRominI

cu padurl, livezi de prunl

639

?i

femeT,

tot?

neao$I.

de

Cap?

sunt

familie

243

128

nenl,

improprietarit

s'au

1864 pe mo$ii manastire?tt, una pendinte de Mitropolie ?i la

de

alta

cind

manastirea s'au dat

li

Cotroceni,

277 porci Economia,

394

2 capre.

?i

N.

S.

Este acoperit cu padurl,

— Afara de agriculmai ocupa cu mai ales cu cul-

se prelunge^te catre

$i

de pruni,

vezl

de

man& cu porumb

Comuna

pa?unl.

loc

se sea-

dle

e strabatuta de gir-

Apa-Dulce

de

§i

Turburea,

?i

ture, locuitoril se

cat.

Sarari,

pomicultura

ti^a,

afluent al Cricovulu!.

?i

care

tura

prunului,

din

principalele

mijloace

de

loc ele

?i

la

hectol. {uica

§i

100 hectol.

Stupl cu albine

mats de

Ma-

riul

dmm.

m. 6609 pra

german)

$i

ceea ce

Adriatice;

in

exista

3020

205

817 nucl, 105 pergutul,

185

zarzari.

Cele 500 hect. livezl datt pana

000000 kgr.

fin.

in

1756,82

?i

de anul 1695 acoperita cu

locuita, ci

ma!

nepatrunza-

?i

tirziu insa,

dealul de la 1885

e frecuentata

?i

in{a la

—

de 48 copil (1899 900). $osea regulata e aceea de la

Predeal

cat.

Valea- GarduluT

una

de

la

catre Arice?ti

de

la

la

Valeni prin

s'a

;

Valeni

-

proectat

de-Munte

Surani

?i

Drajna-d.-j.

Cea

Moise Zangura

hanul

cazarma de

in 1852,

sub guver-

de

nul prin^ulul Alexandru Ghica,

jud.

prin ini^iativa arenda$ulul de pe

atuncl al vamilor, raposatul Lazar

Prahova. Predeal,

dupa

Calenderu, s'a infiin^at aci mai

mo^ie, facind parte dintr'un do-

marfurilor ce intraQ

MmrtU

o

cu mutarea vame? de la Breaza

veau de adapost

6*T4I.

astazl); iar

^ionale Ploe?ti-Predeal, la 1846,

multe hanuri

aco-

tir-

Buja

alta

unii se datore^te cuvintulu! lati-

parte

lui

com.

pendinte Pele?ul,

$i

ciobanul

1830; mai

la

ziu s'a construit

?i

pi.

de

a fost construita

(linga

Azuga,

se spune,

d'intiiu casa,

la Predeal,

com, Predeal,

la

?i

nesc «Prdd'tah care insemneaza

Zimbroaiel,

in-

la Predeal.

Predeal e brazdata

-

dupa

data cu construct^ §oseleI na-

$i

catre

Bu^teni

mai apoi

de dealul Zimbroaia, cu piscul Virful

— Aceasta

Prahova, stabilindu-se cu locu-

$coala, exista in catunul Pre-

Numirea de

1739,20.

Comuna

Situafiunea locala.

;

ri-

nivel.

telnicil s'au intins in susul vaii

biserica",

deal.

Predealul, cdtun,

comunei sunt de cheltuelile, de lei

Marea-Adria-

?i

ca aceste Marf au

si-

o

are

com.

de 2 circiumari. Veniturile

Comuna

Opari^i.

Comerciul se exercita

ci

tuata in cat. de re?edin^a, Pre-

ova-

a

cire$i,

—

—

doua Marl

cele

Marea-Neagra

toare

Turburea.

se credea

fiin^area manastirel Sinaia, scu-

vin.

—

sicl,

intre

padurl seculare

riului

?i

trecut — o denivela^iune sim-

spune ca

pi-

Negre,

adevere$te

— cum

iocalitate, inainte

pe valea

-

1000 m. S935 dmm. altitudine d'asupra niveluluT Marii-

Predeleanu

gasit

1000

la

la

nu era

da in timpurl bune 6 7 hectol. pe hectar. Fasolea ?i dovlecil cresc asemenea. Dintre pomil roditori sunt cam 2600 merl, 1800 perl, 100 duzi, reu?esc

pu-

?i

?i

altitudine d'asu-

Maril

niveluluf

gare mare de chihlibar, pe care

sunt 112,

Numai porumbul

pacura

Time$ul despre

$i

Transilvania, la 45 ,2O latitudine nordica, 43°,I5 longitudine es-

ca nu

mul^ime

for-

piriia?ul Prahovi^a des-

pre Rominia

din cat. Predeal poseda un bul-

l'a

Predeal,

origina vaiel Prahova

la

I,

rar

Patnintul com. este pu^in productiv.

mo$ia

Plo-

Bucure^ti.

$i

$i

fi

Locuitorul

cioasa.

— Ca-

$eaua cu acela?! nume,

presupune.a

In com. se fabrica anual 2500

lei

in

guros acela?!

10 dulghen.

mai tot-d'auna pe merg cu

1

sunt

rol

tica

locuitorii

la

pe

duitoare de unele boale. Aci se

?i

Pre-

«

tunul Predeal e situat pe creasta

Carpa^ilor

locuito-

Produsele muncei se desfac

zul

Situafiunea geograftcd.

comunel. Me$te?ugarl sunt

maiorita^ii

aceasta

«Pe-deal», orl

{ibila

10 dogari

e?ti

formeaza

In cat. Sarari

atyft,

deal >

de izvoare de apa sarata, cunoscute de locuitorl ca tama-

existence a rilor

una

este

gir-

impreunindu-se din jos de

care,

rominesc

tica (merid.

ovaz.

?i

Valea-Gardului

lu;a

li-

?i

vil

petece

Purine

dupa

iar

proprietate a M. S. Regelul Ca-

la

hect. El au

152 vaci, 124 boi, 1016

7 cal,

el

Dealul-Predeal. Incepe de

este

Parte din locuitorl sunt rao§-

?i fT-

de V. a comunei

partea

In

;

meniu;

numire o datore^te cuvintulul

aci este acoperit

purine porumburT.

$i

contribuabift 305; case 263.

$i

mai cultivindu-se pe

neaja,

in

numirea de Dea-

Sarari, ia

este

Populafiunea locuitori,

Acest deal, trecind

vitelor.

cat.

leni.

oT,

cu padurl ?i cea ma! mare parte servind de pa?une

perit

l

?i

barace ce ser-

ZHcfionmr Gboqrifie. Vol. f

chirigiilor $i e?iaii

$i

din

12

Hosted by

Google

PREDEALUL

PREDEALUL

90

fara prin acest punct; dar cu

cipale

stabilirea

Generalul C. Barozzi, colonelul

dicat din nou schitul

G. Ionescu, Capitanul P. Mino-

(1788), ajutat

cale! ferate, toate a-

ceste barace ale unui

si

colibe {aranest!

improvizat

sat

inles-

nind contrabandele cele ma!

in-

vic!

Vila Ionel

:

multe

si

particular!

C. Bratianu,

I.

draznefe, au disparut, una cite

tutul Geografic,

una, pentru a lasa locul la con-

Regele a bine-voit a

moderne, publice

structiunl private,

si

le

M.

S.

ceda

lo-

special avan-

tagioase cu ocaziunea lucrarilor

Intre aceste frumoase

de ridicare geometrica a hartei f are! ce acest! ofijerl au exe-

gasim

constructiunl

cazarma

:

trupe! de paza a frontieri! con-

cutat

M. S. Regelu!; vila Administrator Mosielor Regale, numita «Casa Cimpineanu* intru eternizarea memorie! raposatulu! Ion Cim-

1898

struita cu cheltuiala

—

— mult

timp un sfetnic

S. RegeluT — care

M.

prejios al

urma petrecea vara

in timpii din

de predilec^iune

Predeal casa

la

;

Domeniilor Coroanei scoala con;

struita tot

cu cheltuiala M. S.

Regelui; sanatoriul scolar con-

de Ministerul instruc^iunei

struit

la Insti-

unele ma! placuta de

cit altele.

pineanu

de

carora

condemn!

curi in

altor

ale

altele oft^er!

si

pe aceste

—

rea pace!, Stari^ul Ionichie a

de

din

fel

de

Buzatul Sacelelor

Bacifalul

({inutul Bra^ovului).

Dupa 30 de am,

schitul

Manole si de piatra, iar biserica cea mare s'a zidit ma! tirziii de Safta Castrezit si

18 19, Ion

la

au

al^ii

o

bisericu^a

1844,

schitul

zidit

anil

trisoaia.

Ge-

deal avea ca danie din

Bratianu, Directo-

si

de lemn, au pu-

chilioarele fiind

in

neralulu! C.

chiliile

si

Ion

99 sub direc^iunea

locuri

ri-

In

Ban

marelui

Alex.

Pre-

partea

Filipescu,

rul Institutulu! Geografic al Ar-

muntele Clabucetul-Taurulu!;

mate!.

din partea logofatului Mate! Fi-

Clima romatic lor,

Predeal e placuta.

la

Cura^enia

florilor

al

S ?i

+

a-

erburi-

$i

dau vara sanatate

Caldura verei J

mirosul

aerulu!,

via^a

si

variaza intre

—2

8° R., iar tem-

mo?ia Bobolia,

car!

si

confirmate

de

George Bibescu-Voda (Vez!

Pre-

au

danii

fost

dealul, schit).

— Pana

Invafdmintul public,

-f-

3°° R-> Gerul feme! se

urea pana la

lipescu,

iar

la

anul 1865 in toata com. Pre-

deal nic! vorba nu era de scoala.

peratura anuala medie este de

La 1865

+ 4°R.

la

s'a infiintat

Busteni,

prima ?coala

dupa

$i,

cif J

-

va

Pantelimon

infiin^ata

de reposatul Skender;

in fine

dependinjele vaste ale

de obiceiu ploios si plin de vijelii, iar pe la finele lui Iulie caldura trece de -j- 25°

o mul^ime

R.; cu toate acestea serile sunt

particulars, care a func^ionat 5

Pe finele lui August incepe un timp statornic si frumos. Daca zapada cade din Octombre, atunc! pe

an!.

publice

si

de

fabrica

;

personalului garei

de in

si

ce se intrec

vile particulare

frumuse^e

can

si

dati

Pre-

nadejdea unui frumos

dealului, viitor,

cherestea

de

rivala a Sinae!, ca sta-

^iune climatologica de vara. Si

aceasta

speran^a

nu

va trece

mult pana sa se realizeze, cac! prin faptul

M.

S.

initiative! fericite

a

Regelu! de a se ceda

in

lotur! admirabilul amfiteatru

V.

de

al aceste! locality!, traversat

de bine-cuvintata vale a sulu!

Joija,

bogata

nerale de iod, etc.,

in

piriia

ape mi-

pucioasa, sare,

mutyi din adoratori! aces-

te! frumoase locality! datatoare de viata, s'au grabit a construi pe acele loturi vile moderne a caror frumoasa infatfsare lasa spe-

urb. Intre vilele construite

putem

cita ca

ma!

racoroase,

la

dar placute.

jumatatea

peste

lui

Noembre

se to-

frumos din a

timpul

si

la

doua jumatate a lunei Noembre se numeste de t& r ani! din localitate «Vara babelora. CultuL

— Ca loc

credinciosilor in

de

zoianu.

chiliile

1.

r.),

Du1774, pe si

Crisoscoleu Bu-

Schitul era de lemn

si

Predeal intr'una

manastire! o scoala

Domnul

In vara anulu! 1873,

ordin sa se construiasca in fa^a

manastire! un

care

a

ars

local

de

scoala,

recladin-

1889,

la

du-se in cursul anulu! 1890 de

Administratia Domeniilor Coroane!.

Tot de Administratia DomeCoroane! s'au ma! con-

struit

(v.

la

Tare!, vizitind Predealul, a dat

trecut la Pre-

hovnicul Ionichie la lui

infiin^at

din

niilor

de Eromonahul

proprietatea

a

intilnire al

deal a existat un schit

fondat

an!, raposatul stari^

scol!

la

Azuga

Bus-

si

teni.

Date

is tor ice.

—

1360— 1372 gasim tiias!

Intre

ani!

pentru

in-

data faptul ca o armata

sa treaca pe la Predeal

;

aceasta

de jur imprejur avea chilioare pentru calugan. Pe timpul razboiululdin 1788 condus deDomnul f arel Mavrogheni contra

a fost armata ardeleana, con-

Austriacilor ce voiau a se razboi

fapt are insemnatatea ca pentru

pana

cu Turcii, acest schit a fost pre-

prima oara intilnim

prin-

facut in cenusa, iar

dupa inchee-

numirea de Predeal.

ranta ca nu suntem departe de a inaugura aci o incintatoare com.

astazl,

Iunie e

dusa de Voevodul Nicolae in contra lu! Vladislav Basarab

Domnul fare! Rominest!

Hosted by

in

;

acest

istorie

Google

;;

;

PREDEALUL

De

1372

la

pana pe

si

la in-

ocazie

mal pomenit nimic de Predeal, de si in acest interval a servit de trecere: Turcilor, Tatarilor, Rominilor, Ungurilor, totusi nu putem precisa date pozitive, de oare-ce istoria se mul^umeste numai a spune: «au trecut mun-

in

s'a

au

trecut

trat in

fara».

Carpafii, au

de 9

Radu §erban

1,

10000 Romini

si

1300

calare^i

la

Predeal,

in

ajutorul

PolonI soseste aci

a se duce

pentru

Sailor, contra

Ba

Gavrila

lui

principele

thori,

Iulie

capul a

in

Transilvaniei.

Pe timpul domniei

Nico-

lui

Mavrocordat, valea Prahovei

lae

era locul de refugiu al Boerilor,

can fugeau cu

familiile

contim-

tul lor (zice cronicarul

poran Nicolae Mustea) Bucuresti

la

deal

ca de

si

Brasov prin Pre-

la

un

era

avu-

si

lan£

nesflrsit

de

fugari.

razboiului

Austria, Turcia Austriacii intra

Rusia (1737), de Turci,

si

respinsi

Prahovei,

valea

in

dintre

lasa

400

ostasl la manastirea Sinaia,

iar

grosul

armatel

inainteazS

mal departe, p&na la Predeal unde 'si stabileste lagarul. Pe timpul razboiului 1787 12

batalioane

infanterie

comanda Generaiului pe

trat in Tf ara

11

austriace, sub

cavalerie

divizil

si

la

Ball a in-

Predeal, ocu-

prefacut

fost

cenusa (pomelnicul Zlatarnic Predeal), iar Aus-

Schitulul

al

(Ceta^uia

tot Predealul),

dealul

este

predomina

care

garei

in fa^a

parasesc

b£tu{I,

fiind

Cetatuia

trecind hotarul.

Pe vremea Domniei

lui

Mi-

hail Constantin $u£u, Predealul fost

vizitat

de o comisiune

interna^ionala pentru rectificarea

Mabova^, Petre Ducu,

in-

giner major, Roditzchi, capitan

regimentul

rominesc-iliresc

Zizer, tilmaciul im-

paratesc pentru Banat.

Ardeal: Lt.-Colonel

Pentru

Sonat Stanciu, Avram Calian, capitan in regimentul rominesc

No.

signorul Tolhofin,

si

1

til-

maciu imparatesc. Hadji

El

Poartd:

Inalta

Pentrtt

Sla-

Abdulach

Sabica-Teschereges,

fendi,

Ef-

El

Hadji-Ahmed si Kurala-Effendi, mai marele cavasilor. Pentru Rominia: Baratov Constantin

Paharnicul

si

Stoinicul

Pe vremea domniei lui IpsiPredealul a fost martor la o muljime de scene proprie nu atit rezbelulul, cit mat mult

lante,

Pe timpul revolupunel (1848), cu Schitul

casele

de Ge-

tulul Predeal

neralul rus Engelhardt, cu mi-

siunea de a se duce in ajutorul

naia.

In luna Februarie 1788, Ma-

vrogheni

infrunta

aceasta

ar-

mata cu 8000 Romini si 3000 pe Austriacii a se

Turci, fortfnd

retrage

cu

top spre Predeal

bateriile austriace

pe

muntele

unde bricei

asta-zi

erau asezate

Sorica,

este

de postav;

pe

locul

turbina aci,

fa-

in Pre-

burg a pierdut marele Principat al Transilvaniel,

afara

mun^ilor de V.,

toriul

voiniceste

Iancu

de Rominil

comandantul Regimentulul

de (Romin din Basarabia), iar corpul sau a fost immormintat cu mare pompa la Predeal iar pe mormintul lui Costin, s'a ridicat de ofi^erii austriacl an monument de piatra, care se vede si asta-zi, dincolo de fron1

cazacl

tiera,

dar mormintul

lui

Costin

nu se mai stie in ce loc va fi fost, de oare-ce arendasii care s'au succedat la circiuma de la frontiera, au mutat piatra dupa piac, dintr'un loc intr'altul.

Predealul,

pendinte

catun,

com. Predealul,

pi.

de

Teleajenul,

530 loc. si 103 pe coama deaEste situat case.

lului La-Peri, intre valea

rea la E.

ceru in

urma nereu-

a episcopului

Jj>a-

Turbu-

Valea-Gardului

si

la

V. Are o biserica fondata de

de

din$;ii

la

restaurata tot

si

1865. Aci este

si

re-

sedin^a primariei comunei Predeal.

La 500 m.

spre N. de acest

catun, exista localitatea numitil «Dealul-la-ChiliI»,

'1

aparaflf

Avram

Ungurl, cazu omo-

si

nueste ca ar

misiunl

teri-

miseleste Lt.-Col. loan Costin,

Generaiului Baron Puchner, co-

sitei

lui

de

Axente Severul.

si

mandantul Transilvaniel, ajutor

pe care

se

Casade Habs-

cronicari,

locuitorl la 1837

brigandagiulul.

si

Si-

exprimS

me-

zi

cum

jud. Prahova, cu

Dumitrache.

Predealul

o

fost

morabila, in care dupa

rit

locuitorilor fura ocupate

manastirea

aceasta a

alt-fel

intre Rusi

signorul

De

Ruja, fu prefacut in cenusa.

Comisiunea se compunea:

in

;

In lupta de la 7 Iunie (1849)

pind pozijiunile din jurul schisi

iar hanul eel mare pe atuncl, numit Circiuma-de-la-

prizonierl

Pentru Austria: Lt. -Colonel

Adam

si

plerdura i86mor$I, ranip

triacii si

frontierel (1792).

vitul

timpul

In

a

schitul

triacii,

a

In diminea^a zilei

161

in-

cu care

se incinge lupta,

deal

ceputul secoluluf al XVI-lea nu

$it,

PREDEALUL

91

fi

unde se ba-

fost in timpurl

departate, chiliele unor pusnici. Cat. Predealul se gaseste

la

32 kil.de Ploesti, capitala jude-

guna. In ziua de 21 Februarie 1849,

tulul, si

la 2 kil.

de Valeni-de-

Unguril urmarira pe AustriacI

Munte, resedinta plaiului Telea-

pana mare

jenul. (VezI Predealul,

la si

Predeal;

un

era

ninsoare

viscol sfisiitor

;

Aus-

din

pi.

com.

rur.,

Teleajenul).

Hosted by

Google

: ;

:

PREDEALUL

92

Predealul, numire

ce se

satulul Edera-d.-j., rile,

com. EdePrahova.

Filipesti, jud.

pi.

mat da

1

cat.

com. Grajdana, jud.

de

S

P.

Prahova,

schit, in jud.

Pelesul, cat. Predealul,

fon-

dat

la a. 1774 de Ieromonahul Duhovnicul Ionichie, la poa-

lele

in

sub No.

9,

muntelul Clabucetul-Tauru-

lulie

7,

prin

care da-

lui.

(V. Predealul, cat., pi. Pelesul).

La

anul

Marele Ban

1844,

Alexandru

Filipescu,

daruieste

schitului Predeal

muntele Cla-

bucetul-TauruluT,

iar

logofatul

Mihaiu Filipescu, mosia Bobolia.

Ambele

aceste

au

danii

fost

anaforaua

Dom-

avere a

Banul Filipescu, cumparata prin documentul

cu leatul 1834, Aprilie 23, sub iscalitura

via^a

sa,

dumneaet Logofeteasa Elenca, mar-

de

impreuna cu

aflindu-se,

de

so^ia

P. S. S. parintele Grigorie,

dupa acea vreme,

mitropolitul faret si

Prahova,

pe

deal,

de

stafie pi.

pusS

linia

PJoesti-Predeal,

in circulate

Se

1879.

Azuga,

dr.-d.f., jud.

Prahova, com. Pre-

afla

stasia cea

10

la

sf.-lor trel

kil.

7,7

Inal^imea d'asupra nivelului Ma-

i033 m ,598o

dmm.

Venitul

pe anul 1896 a de 1.288,589 lei, 56 ban*. cestei stafil

Predeal,

schit

sf.

Predealul, picket de granifd, plaiul Closani, jud.

Predealul, ramificafie din muntele Stina-BatrinS, com. Lapo-

confirmate de George Vod3-Bi-

mosia dumnealor Bobolia,

Prahova, care din cercetarea ce

Not George Dimitrie Bibescu-Voda, cu mila lui Dumnezeu, Domn stapinitor

nealor daruitorilor. Si

mentui drepta^et prin mat sus

zisul

ra-

a toata feara-Romineasca.

port da incredin^area ca pomenitele

lu-

Predeal, in com. Opariti

crurt, ca niste avert ale

da-

Predeal

sa Cuviosul German, stari^ul schi-

tului Predealul, prin jalba

catre not sub

No. 3479, a facut aratare ca de catre dumnealor cinsti^t si credinciost boeri at

DomnieT mele, Ban Alexandru

pescu

si

raposatul

haiu Filipescu, in

preuna cu

so^ia

Fili-

domniei

Elena Filipescu, vasind

im-

afiindu-se,

dumueaet

seale,

strimtoarea

de

jude^ul s'a

fa-

dum-

se dovedeste avere dreapta a

ruitorilor

dumnealor

nu sunt supuse

vre-o

la

instrainare

pravila

pra-

J

numi^it boeri slobozt dupa

si

cu desavlrsire

intarim stSpinirca

sf.

recunoscind

mat sus

daniile

lipsa celor trebuincioase, in care se afla

aratate,

schit Predeal, asu-

am

dat acest

hrisov

al

acel schit, spre ^inerea cu toata ortndu-

nostru intarit cu a noastrS. iscalitura

si

iala a

Mare-pecete la anul de

sf.

locas de acolo, cit

calugarestT, si indemnafi de aii

daruit spre

menire, Insa:

veciuica

si

a obstet

bun

cuget,

dumnealor po-

Domnul Banul

Filipescu

schit, iar

de D.

gofat Mihail Filipescu o mosioara

Chr.

Is.

tala

(ss)

danii,

ob-

stea calugareasca din acest schit, dorind

coprinderea

lor, veri-caret

menin^atoare catre ciune de a

li

schit,

scaunul

al

care

Domniei mele.

sa

condifiunl

cad pe

imprejurari a-

au facut ruga-

materiale

ling2 mosil,

avea turme de

01,

tru scinduri

un han

si

foarte maif

herastrae penla

poalele

Clabucetulul, linga Valea-Teas culul.

am

stari£,

coprinsa

mat

mentulut

dreptaji't sa cerceteze si sa arate,

poruncit

Predealul,

biuroii

vamal, com.

departa-

rur. si catunul

cu acelasl nume,

carele prin referatul sau ale curgatoaret

lum cu No. 8588,

rul venit in

catre

not

satulul

Op&ri$i

(cota 471 m. d'asupra nivelului Manf-Negre)

iar

mal

virfurile

Virful-Coastei. (Vezi

si

com.

Predealul, pi.

sunt

vale

la

BSltoci

rur.,

pend. de

Teleajenul).

Dealul nea^a,

este

livez*

ara-

tarea urmatoare : cit pentru muntele Cla-

Predealul,

acoperit cu:

de pomf,

vii

fi-

si

deal, in com. Chioj-

dul, plaiul Buzaulal, jud.

Se limiteaza

1896

—97 a

fost

de

leli.816,478, ban! ss. S'ainfi-

la

Buzau.

N. cu Piriul-Pa-

curei, piriul Balbaitoarea si

chia-Episcopului

;

Mu-

la S. si E.,

cu

valea Smacinisul, la origina careia

si

jud. Prahova, pi. Pelesul, al ca-

face

tulul Opan{i. Virful principal al

se afla satele

se slobozi hrisovul nostru.

sus,

com.

Teleajenul,

Georgie Dimitrie Bibescu.

intemeiata

Not, primind cererea cuviosulut

plaiul

Dealulsi

jud. Prahova, situat la N.-V. sa-

Dom-

In capi-

Schitul Predealul se afla dar

anume

bune,

se recunoasca cu desavlrsire

an

din

si

Lo-

jude^ui Prahova, pentru care

domnesc, cu

N. D. nostru

Octombre.

deal, numit

foarte purine ar&turl.

in

cistiga hrisovul

la

al doilea

si

luna

Bucuresti,

Bobolia, amindoua aceste propriety! in

a

1844,

niei Noastre,

muntele Clabucetul-Taurului, pe care se afla vatra acestui

Predealul,

pra nemiscatoarelor acareturi coprinse aci.

Pentru care

Buzau; desparte catu-

jud.

nul Laposul de Laposelul.

acestui deal se afla chiar la N.

aret a face aceste darurt.

Not, pe aceste temeiurt,

sul,

departa-

fiind-ca

vilnica imprejurare privitoare la aceasta

Marele Logofat Mivia£a

din

in

Mehedin^i.

bescu, cu urmatorul hrisov

Sf.

a-

fost

cit

Episcopl, prin care da-

ruesc asemenea catre

cut,

Iunie

de mat apropiata.

la

Logofatulut Mihaiu Filipescu

in

turisit atit

Predealul,

ril,

mezat cu banit Domniet-seale.

r&posatului

are

si

Predelu-

si

sul.

curgator,

sub No. 4831, cu intarirea noas-

Iar pentru mosia Bobolia,

Bariera

Muntele

anul

se dovedeste dreapta

tra"

nia-lui

adeverit

si

curgator,

7,

Ianuarie i860

1

P.

J arei,

anul

Predeal

schit

sf.

departament din

acelut

in^at la

sucursalele

Chesarie,

Clabucetul-Taurului, care din

Predealul,

si

parintele

de acel departament

ruieste catre

pi.

S.

Episcopul Eparhiet Buzaulut,

Octombrie

Buzau.

de

atit

S. parintele Neofit, Mitropolitul

cit si

Izvorani,

vBzut document cu

644, Iulie 13, sub iscalitura d-lut

Banulut Filipescu, marturisit S.

Predealul, vechie numire a

am

bucetul-Taurului, leatul

PREDEALUL

:

Poeni^ele-din-Vale

Poeni^ele-din-Deal

;

piriul Bisca-Chiojdulul

Chiojdul

si

Inal^imea

la V., si

cu

satele

Piatra-Bocsef. mijlocie

a acestui

deal este de 820 m. asupra

ni-

velului Maril-Negre.

Hosted by

Google

;:

PREDE^Ti

PREDEALUL Dealul este arabil

$i

acoperit

La poalele despre deal se

afla

Predealul, pi. Teleajenul,

un izvor de apa

Predelu§ul, fostd vama, judeful

sulfuroasa, dar neexploatat; a-

Prahova. In anul i860 s'a

cest loc se nume§te La-Groapa-

casat de la aceasta

Fintinel.

lei ?i

Lupan

se desface din dealui

brazdeaza partea de V.

Este

acoperit

$i

Prede§ti, com.

17

de Craiova

?i

cu

pa-

?edin$a

com. $opotul.

pi.,

10

la

particulars,

supusa regimulul silvic inca din anui 1883, pe mo?ia Predealul, Pele?ul, jud. Prahova.

{elul,

kil.

de

co-

pe maiul drept

pi.

la

a

kil.

al riule^ului

pi. Jiul-d.-s., la S.

com. Terpezi^a, Breasta

la

?i

la

cu

com.

E. cu

V. cu

ce izvore?te

piriia§,

din Carpa^i, la locui numit $eaua-

—6

m. linga

Predealului,

la

frontiera, in

dreptul cantonului

5

com.

Ple-

?i

'$1

cam

$i

;

d'aci, pi-

plerde

nu-

se nume^te

Prahovi^a sau Provi^a; pe stinga

prime^te piriia^ul Teascul

cantonul No. 41

$i

la

al calei ferate

pe dreapta

V.

E.

la

riulul

Peste Mere^elul se dreptul

in

comuna

$oseleI

rnuntl, din jud.

de

Buzau, despart

valea Buzaulul de valea Ni?covulul, incepind din

muntele Li-

(com. Cinde§ti), pana

in

muntelui Bradul (com. Vi-

Are

culmina^iiie

:

Cer-

bul, Ciolanul, Ceta^uia $i Bradul.

Predeleni (Mo§neni-), padure supusa regimulul

vic inca din anul

cal.

cu 248 suflete, jud.

sat,

facind parte

pi. GSlSse?ti,

Are o

Obedeanca.

biserica, cu

hramul Top-Sfin^ii,

afla

un pod,

deservitS de

1

ce

strabate

catunele

:

Pre-

preot

?i 1

cintarej.

al

Daia. Inainte coprindea

mal catunul Prede^ti. Are o populate de 709 doua biserici, una in flete ;

Prede^ti,

zidita

Anghel Belivaca cat.

preot

?i

sucat.

cea -Falta in lo-

ambeie deservite de 1 2 cintare^I; o ?coala mix-

ce func^ioneaza din 1887, ffe *

cuentata de 39 baeflf $i 3 fete o moara cu aburl; 4 circiuml.

Suprafafa teritoriulul comunel

1883, pe mo-

de 7500 hect., din care 4750 hect. pamint arabil, 1000 hect. este

820

locuitorl

?i

209 case, avind §i

Sben-

Jiganl.

Prede^ti,

sat, jud. Dolj, pi.

brava-d.-s., re^edin^a

Daia, facuta de birne de

cuitorl,

ta,

nu-

de protopopul $i

com. Vipere^ti, jud. BuzSu, cu

de re$edin$a

sil-

Mo^neni-Predeleni, pendinte

marl

vite

41

?i

ghea. Mutyl dintre locuitorl sunt

$i

?ia

Locuitoril au 218

cornute, 148 ol

toare.

tul-TauruluI.

sir

se varsa

de

lei.

sub-diviziunile: Tronari

de§ti, care e catunul

particulars,

la veniturl

la cheltuell,

Prede^ti (Tronari), catun

izvore?te din muntele Clabuce-

pere?ti).

2011,89

lei ?i

Se gasesc doua mici bah:I una numita Rasnicul $i cea-l-alta Meretelul; ambeie sunt curga-

E compusa din

Buzaului,

?i

Prede?ti.

prime^te valea Ursoaia-Mare, ce

virful

4

cite

Budgetul com. e

din com. rur. Cer?anele.

mirea de Predeal

liacul

de

pe o lungime

curge de

la

de

kil.

Arge$,

Predeal

-

Pfede$ti-Belo$ul,

Prede§ti,

Sanatoriul $colar

Predealul

strabatuta

ce izvore^te din jud. Mehedin^i,

el

500 m. de confluen^a sa se

afla*

este

prime?te,

;

novulul, pe stinga caruia

riia^ul

?i

Comuna

calea comunala Prede§ti-Ple?oiul-

piriia^ul Joi^a $i la

manastirea Predeal, piriia$ul Raj-

la

m.

de 100

Dealul- Viilor, de aproape

?i

de prunl

200 m. inal^ime. Este udat de piriul Merejelul

No. 63

calel ferate

pe dreapta,

deaiurile: Goiciulul,

locuitorilor,

au o intindere de 150 hect.

de 2610

Terenul com. este acciden tat

de

apar^in

Viile

Mere-

se invecine^te la N. cu com.

Mihai{a, din

:

de 400 hect. ?i G, Mateescu, pe unade 100 hect. Sunt populate cu ulm ?i stejar. daii vin ro§u. Livezile

?i

$oiul.

Predealul,

.

dureacu acela?! nume ceaparjine Geblescu, pe o intindere

re-

mic delulej

Situata pe un

Predealul, padure

500 hect.

1

de 50000 lei. Apar^ine d-lor I. G. Mateescu $i Aurel Geblescu. Pe mo?ia Prede^ti se afla pad-lor

jud. Dolj,

rur.,

Dumbrava-d.-s.,

pi.

pa^uni.

durif ?i

e sucur-

vamei Predealul.

deal, in jud. R.-Sarat,

plaiulRimnicul, com. Dumitre^ti;

munel.

in-

vama 33608

Acum

10 parale.

sala a

Predealul,

izlaz,

Mo?ia Prede?ti da un venit

a acestul

S.

250 hect.

finea{a,

padure.

jud. Prahova.

genere cu finea$a\

in

decom.

Dum-

com. Pre-

Are o populate de 424

de?ti.

suflete

;

o ?coala mixta, ce func-

^ioneaza din 1887, frecuentata de

33 bSe^I

§i

de zid, pul Anghel chie

3 fete; o bisericS ve-

de protopo-

fondata, Belivaca.

Prede^ti, sat, facind parte din com. rur. Tinosul, pi. Crivina, jud.

Prahova. Are

fondata

mo^nenl

o biserica,

la 1828. Locuitoril ?i

poseda

vil

§i

sunt livezl

cu prunl.

Hosted by

Google

:

PREDE$TI

mofie

Prede§ti,

particulars, jud.

com.

Dolj, pi. Dumbrava-d.-s.,

Prede$ti,cu venitanual de 50000

Apar^ine

lei.

Aurel

d-lui

Are p&dure pe

blescu.

Ge-

dinsa.

E

numai din satul cu acela^i nume. Are o populate de 840 locuitori; 140 de case; o $coal& mixtS cu 22 elevi (1899 9°o); ° formats

—

lunca Prejnei, care e

biserica. in

Prede^ti, padure a statului, com.

Buz&u,

Vipere^ti,

parte

din Valea

Larg£

(Valea-), p&dure.

-

in jud.

facind

Larga\ Vezi

dimirescu logicS

Dumbrava-d.-s., com.

Are

Prede^ti, pe mo?ia Prede$ti.

o intindere de aproximativ 100 hect.

apar^ne

$i

teescu. Este

G. Ma-

d-lui

populata cu

garnije, stejari

ceri,

sericS cu o livada, care

Dumbrava-d.-s., com.

Dolj, pi.

Prede?ti, in intindere

Apar^ine

de 400 hect.

Aurel Geblescu.

d-lui

Prede^ti-fipeni,

sat,

f&cind parte din

lui,

cu 620

Arge^ul,

cuitori, jud.

pi.

com.

rur.

dupS cum

Prahova, pe care se ?i

locuri

afl&

p&dure

ar rezuita

com. P&nat&ul,

Corcoianul, acoperit cu

in c&t.

Locuitorii

cu

posedS

12 care cu

guri,

450

cai,

rur.,

jud.

in

Mekil.

de ora$ul Turnul-Severin, situate la poalele muntelu! Secul, pe vale, la 2 kil.

de frontiera aus-

Se margine?te

:

la N.-E.

N.-V. cu ni$te inalte dealuri, i

12

:

boi,

4

servesc de adapost contra

plu-

riirufe

trece prin Prejna

Gornen^i,

la

se leaga cu

?i

strimteaza'

la

formind un

tocmal ca

fel

intrarea

de

care in

se sat,

citadels, in-

la Coste^ti.

:

R&-

udatci

nume.

com. d.-j.,

parte

f&clnd

sat,

rur. Prejoiul, pi.

din

Oltetul-

jud. Vilcea.

Prelipca, sat, pe mo?ia cu acela?! nume, com. V&cule?ti, pi. Copula, jud. Dorohoiu, cu o po-

pulate de 105

sau 411

familii,

Are o

hramul Ade Bade 1804,

biserica, cu

dormirea-Maicei - Domnului, birne, facuta in

nul loan Ghi^escu, fost proprie-

Baia-de-Arama.

tar ai mo^iel.

sat, in jud.

Mehedin{i,

com.

pi. Motrul-d.-s.,

Cr&g-

rur.

proprietari!

arii

p&mint,

iar

72

arii

arii

pa-

hect.

565 702 hect. 49

?i

au

improprietari^i

201 hect. 44

cimp

ne?ti.

:

dure. rur., jud.

din 2

Sunt 3 iazuri, din care eel mai mare este al Ghi^escului.

Prejoiul,

si-

valceaua. Prejoiul,

la

de capitala jude^ului

?i

trece pe drum, calea f jude^eancl Dorohoiu-Leorda.

Are o populajiune de 363

Sauceni^a, Broscau^i, Horlclceni

c&tune: Sili^tea tuate

160 la

Vilcea,

compusS

Oite^ul-d.-j.,

pi.

pe

kil.

80

kil.

locuitor!

;

?i

de a

ibulea,

Hotarele

o biserica reparatS la

ce

Piriul principal

mo?ie e

pla^ei.

?i

?i

mo^iel

sunt

cu:

V^cule?ti.

1886. Ocupa^ia de capetenie a

dusul muncef se desface

PrejneT,

?i

V.

$oseaua Turnul - Severin - Balta-

locuitorilor e

lunca

Lupa

?i

vaile cu aceste

Prejoiul,

trece $oseaua co-

partea despre Nord; la miaz&-

cu

de

brSzdata de deaiurile Prejoiul

la

$i

suflete.

vinturilor puternice ce sufl& din

zi

re-

izlaz.

hedin^i, plaiul Cerna, la 43

care

in apro-

stupi.

comuna

Prejoiul, com.

Prejna, com.

de Dolj.

N. cu com.

la

cu com. BaMce^ti

SStenii

(VIrful-), munte,

jud. Buz£u,

?i

din

com. Beletinul, intSritS cu dute, care se vad ?i azT.

Prejneni,

triacS.

E chi$i,

de pa?une.

Predvalei

Buize?ti

cu o mo?ie particular^.

Slugerul.

Deasupra comunei,

Prin

Teieajenul, jud.

Tirle^ti, plasa

?i

Se mcirgine^te

c& satul e foarte ve-

munala ce vine de plain, la S. de com.

com. Fra^ila

piere de com. Izvernea, se afl&

Stoiceni-Ple^oiul.

Predvalea,

leT.

?osea comunala' o leaga" cu

bi-

actele de posesiune ce au locui-

lo-

Oltu-

800

O

la E.

arendare este cu-

torii.

comunei se urea

Veniturile

as-

numele de Livadea

Tudor Vladimirescu

padure,

Fra^iia, la S. cu Bulze?ti (Dolj),

la

luT

30 hect.

izlaz,

are 1550 hect,

etc.,

la

are

a

bi-

noscuta* sub

sericcl ?i

chiu,

Prede§ti, padure particular^, jud.

?i

de c&tre

t&zf se stapine?te

Se crede

ulml.

?i

icoana

aflS

daruind aceasta

dimirescu,

Vatra satului p&mint; iar

Tudor Vla-

lui

al

$i

25 hect. p&mint, in mo^ia d-lui

loan Pazu.

de Gr. To-

cilescu), in care se

Prede^ti, pddure particular^, jud.

Arheo-

(vezt Istoria

Filologica*

?i

s'au improprietarit la 1864, cu

Tudor Vla-

facuta cu spesele lui

bisericei

Dolj, pi.

PRELUCA-LUf-RARE?

94

agricultura.

Pro-

la ora-

Vite:

21

cai,

50 capre

Locuitorii

Prelipca,

com.

Copula, jud.

$ul Craiova.

vaci,

Prelipcele, p&dure,

§i

sunt

136 boi,

200

150

pe

mo§ia

Vacule^ti,

pi.

Dorohoiu, in

su-

prafa^ de 572 hect.

01.

mo§neni;

9

Preluca-luI-Rare§, unul dintre

Hosted by

Google

;

;

PRELUCI

PREQTE^TI

95

Se margineste

piscurile muntelui Halciugosul,

E. cu com.

la

in jud. Suceava, com. Madeiul,

Dolhesti; la V., cu com.

peste care se zice c& a ratadt

d&nesti; la S., cu com. Uidesti

Rares-Voda, infuga

si

?

spre Ciceu.

Ciumulesti

Giurgesti

sunt: Schitul-Brana (Adamoaia),

Ceta^uia

tentorial^ este aceea

La-Cetate.

si

Preote§ti,

com.

Valea-Glodulu?.

si

Formal

Preluci, sdtuc, jud. Bac£u, plasa

cu com.

la N.,

si

$ol-

facind

sat,

vul, jud.

llfov,

a unu? romb, ale caru? unghiur?

de Bucuresti, pe

pe sesul Trotusulu?, facind trup

optuse sunt expuse spre S.-E.

al vie*

Agasul,

cu satul Sul^a.

rul, lanjul

Alunisulu?, pi. Vran-

ce'l

calea nationals Bucuresti-Ploesti.

V.

Preo-

Aci este resedinja primariel. Se intinde pe o suprafa^a de 1090 hect., cu o populate de

Fun-

165 locuitor?.

Se compune din satele in jud. R.-S&-

plaiulRimniculu?, com.

se intinde printre piriui Rimni-

cuie

brazdeaza partea

si

comunei. si

E

Ne-

N.

Husi, cu

si

a

acoperit cu padur!

Are o populate de 575 fasau 2324 suflete, din care ;

re$?;

un

schitisor,

cu

(Brana)

p^suni.

hect.

milii,

506 contribuabil? 3 servite de 3 preo^T

biseric? desi

Adamoaea

Preoteasa, movild,

de N. a com.;

sipeni, in partea

de stat 3 mor?. Budgetul com. e la venituri

investor

com. Ni-

Rimnicul-d.-j.,

rat, pi.

fost

in jud. R.-Sa-

punct trigonometric de ob-

servable.

Preotesele sau Preutesele, sird de munte, jud. Bac&ti, pi. Munramificata din culmea Pie-

troasa. Prezinta virfurile: Preo-

Radvanul si Suerul, care str&bat comunele Agasul si Brusturoasa. Gemoiul,

tesele,

1498

518 pore?.

si

Altitudinea com. de la nive-

Mari? variaza intre

lul

cum

si

statulu?, in

marea

Muscel. Face parte din

padure Corbi,

plaiul

Nucsoara,

formata din 10 trupurT rul,

Bindea,

Zanoaga,

:

Plaiso-

Papelul,

Rusul, Platica, Alunisul, Padurile,

Cringul

Preotesele, a-

si

vind toata o intindere de 17530

Basarabi

si

Preote§ti,

com,

ceava,

situata

pl&sel

$omuzul

Falticeni.

Arghira, pre-

de ma? multe

e

Comerciul se face de

Preote§ti,

rur.,

cam si

la

jud. in

6

Su-

centrul kil.

de

2

cir-

din care 1927

file!,

Neamju, pe

in jud.

sat,

Sus-Mijlocul,

situat

Are o suprafa^a de cu o

suflete

;

1

preot

3

vr'o

420

populate de 561

hect.,

o biserica, deservita de 2 eclesiarh?

si

;

o scoala

mori de apa. Vite

160 bo?, 230 vac?, 809 200 porci si 275

:

40

01,

ca?,

junc?.

Preote§ti,

facind parte din

sat,

rur.

de 116

Oporelul,

jud. Olt.

pi.

Oltul-

Are o populate

locuitor?.

1046 hect. pd-

iazuri,

mlastin?

Improprietari{? in 1864 sunt

138 palmas?

164

si

codas?, stapinind 971 fSlcL e strabatuta

de soseaua jude^eana FaiticeniDolhasca, pe o lungime de 9 kil., si de calea ferata avind si

al

com.

pi. Olte^ul-Oltul-d.-s.,

jud. Romana^i, aproape de hotarul judefulu?,

linga

apa Ol-

pe partea dreapta, unde altitudinea terenulul este de 241

te^ul,

m. d'asupra nivelulu? Mari?. Are

30

famili?,

sau 100 suflete.

Preote§ti, sau Preote§ti-Ad&-

o gara, Basarabi.

Locur? mai insemnate

Preote§ti, cdtun, spre N. Dobriceni,

teren neproductiv.

2 fruntas?,

Sf.

valea riulu? Moldovei.

com.

hect. cultivable,

si

de

pi.

de 3222

restul

hramul

helesteii.

1

ciumar?.

d.-j.,

si

bisericS, cu

si

Suprafa^a teritoriului comunei

dure

(75

600 padure).

izlaz,

piriiase.

statului, parte

Comuna Preotesti

hectare.

—

altor proprietary

intindere de 2000 hect., jude^ul

20

Are o Petre

-

Mosia e parte a Preotesele, pddure a

335

350 m. E udata de $omuzul Mare (9500 m.), care in com. formeaza iazurile

945

Locuitori? cultiva tot terenul.

:

o!

are

145 hect. Pro-

;

de 7141 lei si 51 ban! si la cheltueli de 6439 le? si 75 ban?. Vite 104 cai, 594 bo?, 302 vac?,

telui,

platit

la

prietary cultivS 250 hect.

2

scoale rurale mixte, cu cite un

si

V. Gugiu

lu?

locuitori?,

si

sterpe,

cinta-

3

c&lug&rl;

cine?

Casa

rese-

din^a in satul Basaraba.

Jitia

celul si afluentul s3.u piriui

Brana

doaia,

Omul,

muntele

:

Arghira, Basaraba,

testi,

Prelungul, munte, se desface din

la

E.

la

cea, jud. Putna.

rat,

de

strabate prin mijloc,

drept

part?

spre albia $omuzulu?-Mare

Prelunca, virf al muntelui Fu-

malul

N. padure? Preo^estilor. Spre V. trece

ambe

N.-V., inclinate de

si

Calugirul

Znagospre N.

situat

situat

Muntelui, com.

parte din

rur. Balotesti, pi.

in

com.

moael,

sat,

pe mosia cu ace-

Hosted by

Google

;

PREOTE$TI

PRIBEGI

nume, jud. Suceava. A$ezat pe {annul sting al Jj>omuzuluIMare ?i strabatut de piriul Brana. Are o populate de 385 su-

la$I

din care 62 contribuabill

flete,

o biserica, cladita din lemn, in 1

830, de Const.

un

in

de un preot

Biserica, deservita §i

1859

?i

frecuentata

—

faici,

mla$tinl

restul

$i

neproductiv.

teren

?i

Improprietari^ in 1864 sunt

28 palma?! nind 192

29 coda?I,

?i

kil.)

?i

la

:

la

a Queenum2r& no

Preote?ti

1803,

Adamoaia

liuzl

platind 1496

lei bir

anual.

de T. C, Vol. VII,

(«Uricariul»,

Se intinde din hect., din care

Preote§ti,

VezI Basarabi,

sat.

ju-

?i

Ialomifa,

riul

530

pSdure

hect.

coprinde patru mo?ii particula-

re

de^ul Suceava.

mo$ia Motilva, proprietate

?i

a statului, cu 1400 hect. din care

Preote§ti,

Suceava.

jud.

sckit,

130 hect.

Inainte de {mea de mo-

padure.

secularizare mo$ia

Brana.

?i

nastirea Slobozia.

Se compune din catunele

Preote§ti-de-Secara, sfoara de mosie, fara

80

m&rime de

in

sat,

jud. Suceava, corauna

falcl,

begi

Lata, cu

?i

mariei

$i

Pri-

re^edinfa pri-

comu-

judecatoriei

a

:

nale in Pribegi.

Preote?ti.

Are o populate de 895 jud.

flete

Suceava, Neamfu, vezi Preote?ti.

tata

rur., sate,

o $coala mixta,

;

de 45

biserica,

curge de

Rifovul,

satul

Prahova,

Antofiloaia Ghighiul,

§1

tot

E. de

pe

linga

cat.

se varsa in piriul

Vite 01,

12 eleve; o

$i

de 2 prep^i

deservita

600

:

80

150

boi,

bivoli,

4400

caT,

10

capre,

25

a-

100 rimatorl.

sini $i

Dupa

com.

raionul

in

elevi

su-

frecuen-

2 cintarep.

$i

Crivina, jud.

pi.

trece

la

legea rurala din 1864,

comuna

sunt improprietariti in

Rifovul.

P- 253).

Ialomi^a-Balta, situata

spre N., pe o suprafa^ade 5150

com. Mlajetul.

Pria, izvor,

rest

pi.

Perie^i.

din

Sibicee,

-

Basarabi

kil.).

In

de catunul Intre

Preute§ti, com.

Drumurl principale sunt (3

pu^in maljos

la Malul-Presecel,

mi$a,

pe partea stinga a riului Ialomi^a, intre comunele Slobozia ?i

stapi-

ftlci.

Faiticeni (8

termini

statulul,

din care 312 falcl

200 padure

cultivabile,

se

$i

VezI Adamoaia

45 elevi. Mo?ia, proprietatea

are 532

Valea-Sibiciului

o $coala mixta,

cintclre^;

de 40

merge

Elena Ada-

?i

mescu, cu hramul Intrarea

infan^ata in

Sibiciul-d.-s., jud. Buzati,

d'alungul malulul sting al apel

28 locuiton.

Preote§ti,

com. d.-j.,

sat,

fecind parte

rur. F&ure?ti, pi.

jud.

Vllcea.

Are o popu-

late de 310 locuiton. la

2

de

kil.

din

Olte^ul-

E

cat. Faure^ti,

situat

unde

e $coala.

Are o dita

de

Prianul, \\jX

de zid, reziM. Maldarescu, din

biserica

de

dealurX,

com. la

pe hotarul comunelor Bahna?eni, Ardeoani $i BerzunN.

comunel trece Slobozia-Urzi-

ceni.

Pribegi,

sat, jud. Ialomi^a, pi. Ialo-

Bejenia.

mita-Balta, facind parte din com.

Partea de S. este acoperita cu padurea Marunta.

Murgeanca. Este situat pe maiul

formind

podi?ul

de V. 1

Priba, Preo{e§tilor (Padurea-), padure, 600 hect., la S. cat. Preo-

teritoriul

calea jude^eana

la S.,

Dobriceni, in 1890.

te^ti,

Pe

jude-

Ardeoani, care se intinde de

$ul,

d-1

sir

Bacati, pi. Tazlaul-d.-s.,

sat,

rur. Meri^ani.

la

de satul de re$edin$a. o populate de 15 familii. Vite: 100 boi, 80 cai, 400 kil.

Are

cu 25 fam., jud. Ar-

ge$, pi. Pite?ti, facind parte din

com.

Strachina,

laculul

al

ol ?i

60

porcl,

jud. Ilfov, pi. Znagovulul.

Priba, mahala, a ora^ulul Rim-

Preofilor (Ceata-), mosie, in jud. Buz&u, com.

$i cat.

nicul, jud. Vilcea.

pi.

Are 320 64 hect. arabile, 57 hect. padurea Ocea; restul finea$a, livezl, izlaz ?i sterp. Se mat nume^te ?i Beceni. prietate mo^neneascS.

Pribegeanca, padure,

in jud. Ia-

lomifa, pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi,

care formeaza cu

pa-

durea Lascoiul un trup de 300 hect., populat cu stejarT, ulmi, saicii,

Preseaca, catena de munfi, ce incepe de la cat. Gornetul, com.

sat,

in

jud.

Ialomi^a-Balta,

Ialomi^a,

facind

parte

din com. cu acela^i nume. Este

Beceni, pro-

hect., din care

Pribegi,

plopT,

aninl

?i

situat

riel ?i

Aid

pa-

este re$edin{a prima-

a judecatoriei com. Pribegi.

Se compunea din

jugastri.

rur.^ in jud. Ialo-

riului riului,

de care se desparte prin dure.

?i

Pribegi* com.

pe tarmul sting al 1 kil. de apa

Ialomi^a, la

Pribegi-d.-s.

Pribegi-d.-j., carl,

terea popula^iunil,

Hosted by

prin

s'afi

cre?-

unit.

Google

;

PRIBE?TI

Are

o scoala mixta"

o

si

bi-

de 2 preo^i

serica, deservita

si

500

:

Golesti, pi. cel,

3000

boi,

25 capre, 80 bivoli,

sini

si

10

a-

100 rimatori.

Priboaia, la Sudul com.

pi

Vasluiu,

jud.

sat,

limits

Schitul-Golesti, pi.

Muscel; serveste de

com. Mihaesti

intre

Crasna, com. Ciortesti, spre V.

Balilesti,

de satul Ciortesti, situat intre doua dealuri, ce merg paralel,

cu dealul Vladeanul

de

preuna cu

spre N.,

capul ca-

si la

Dealul-Padurei,

rora se intinde

care formeaza limita intre acest sat

o suprafafa de 2137 hect.,

capul

la

si,

Manetul,

piriul

ur-

hect., ale d-nei Eliza Bals.

Populatiunea este de 107

familii,

sau 480 suflete.

de sat este o biseLupusor Bal$, la 1838, deservita de 1 preot si 2 cintarep. Sunt 2 circiumi. Vite: 271 vite marl cornute, Spre

rica,

27

S.

Muscel,

rur., jud.

Podgoria, situata

pi.

la

kil.

57

voli si

700

01,

50 rimatori.

70 care cu

cai;

90

boi,

:

25 pluguri

10 caru^e cu

Are

sat,

com.

rur.

jud.

Muscel,

2 biserici, deservite de 3

preo^i

4

$i

cintare^i

o

;

mixta, frecuentata de

(1899

1

scoala

80 copii

— 900).

Gole?ti,

din

parte

facind

pi.

situat

Riurile,

pe malul

sting al riului Bratia.

Locuitorii, afara

de

agricul-

ture, se

mai ocupa cu rotaria

cu

^uicei,

$i

cuitori.

statului,

Riurile,

in

Priboaia, jud. Muscel.

Priboaia, girld, ce izvoreste de la S. de dealul Vladeanul, com. 6^7 id. March IHcfionar Geografio.

Vol.

Pe-

Cerbul, jud.

si

pi. Sulina, pe teritoriul comunei rurale Sf. - Gheorghe, in partea de S.-V. a plasel si a comunei. Are o lungime cam de 2 x /2 kil., o ia^ime de 2 kil. o intindere totala de 400 $i

Este

hect.

acoperit la S. cu nisip

si

par^i cu stufarii

l'alte

Priboiul,

fund

neproductiv,

com.

in celeintinse.

jud. Dim-

rur.,

bovi^a, pi. Dealul-Dimbovi^a,

tuata la 24

riului

spre

kil.

malul drept

Dimbovi^a, pe vale

un mic deal

si

si-

N.-V. de

?i

al

pe

coprinsa intre

Parte din locuitori sunt mos-

Dealul-Inalt, iar spre N., cimpie

neni si parte, improprietarip

dupa

si

legea din 1864, pe mobile Cim-

puiungeanca

si

Cotroceanca, am-

padure.

Se tune

:

compune din doua Priboiul

si

populate de 756

cultiva

deal, acela^i

in

raionul

nume,

pi.

co-

Pod-

jud. Muscel, pe care se

100,25 hect. vie.

Podgoria,

jud.

Muscel,

in

in-

de 960 hect., in care predomina stejarul, fagul si car-

ca-

Sturzeni, cu o locuitori.

Are dou£ biserici o scoala o moara de apa. In com. sunt 38000 aril pa;

Priboeni, munel cu

Priboeni, padure, supusa regimului silvic, com. Priboeni, plasa

Priboaia, padure a statului, in intindere de 225 hect., in com.

Metav&

de comuna, si riul Dimbovr$a, spre E. Spre S. de Priboiul e

jud.

Muscel.

intre

grindurile

si

de

meile, cu cre^terea gindacilor

goria,

Priboaia, mosie a com. Golesti, pi.

coprins

teren,

Dealul-Fluerului care e spre V.

iar

bele ale statului.

lo-

Circi-

fe-

fabricarea

In raionul satului e o moara.

Are o populate de 186

Priboina,

Tirgoviste, pe

matase.

stupi.

Priboaia,

formata din satul cu ace-

nume, care se margineste la N. cu com. Dobresti, la S. cu com. Tigane^ti, $i la E. cu jud. Dimbovi^a.

15 capre, 27 bi-

Locuitorii poseda $i

E la$i

facuta de

cai,

girla

Tulcea,

padure de

o

intre

situat

Pod-

pi.

si

risorul,

bele maluri ale girlei Circinovul.

si

deal, jud.

apa Calianului si pe care se afla mai multe petec! cu locurl de aratura, sadiri de vii, pruni si padure m&runta. novul

Stilpeni.

cuitorilor clacasi, iar 17 16 hect.,

intra

goria,

{annul Marii

spre S. de Ctmpulung, pe am-

429

Hus-

rur.

case.

49

Muscel, com. Jiganesti,

mindu-si cursul pe teritoriulcom.

lo-

din care 421 hect. sunt ale

in care

com.

Ocolul-d.-s.,

nicioara; are

acestui deal, se im-

al

Priboeni, com.

Poiana-Cirnului.

Are

de Sud

$i

curge aproape paralel

com.

satul Porcoaia, din

si

pi.

Priboianul-Tunse§ti, de

girlifd, ce izvoreste

Riurile, jud.

la S.

Bratia,

100

01,

cat,

Pribe^ti,

Mus-

jud.

Riurile,

se varsa in riul

$i

pe^malul sting.

2 dascali.

Vite

PRIBOIUL

97

;

dure.

Se invecineste la E. cu com. Izvoarele, de care se desparte prin Dimbovi^a; la V., cu cat. Greci, com. Bo^esti, de care se desparte

prin Dealul-Fluerului,

paduri marl;

N., cu

tindere

si

penul.

com. Cindesti, de care se desparte prin Valea-Seaca si cimpie

cu

iar la S.,

Priboe§ti,

sat, in jud.

Mehedinfi,

care se

la

cu com. Tatarani, de

desparte prin Dealul-

V.

13

Hosted by

Google

—

PRIB01UL

Inalt

cu Cindesti prin sosea comunala.

109 m.,

de

S&raria,

m.,

puncte trigonome-

etc.,

goria, Potopelul

Toate aceste cu

paduri,

proprietaji ale d-lui G. Gr. Can-

pasuni

de V.,

Pe

fine^e.

si

in spre Macin, se intind

Secarul, mosie nePriboiul^ locuita, pendinfe de com. Zasati

Vlasca

dariciul, jud.

si

avind o

suprafa^a de 250 hect.

cul-

me pi.

Macinul,

pe

urbane Macinul nelor ruraie

com.

teritoriul

pe

si

si

Jijila

al

comu-

Greci. For-

o direcjiune geneE.

rate de N.-V. de orasul Macinul, mai purtind si numele de Dealurile-Macinuprelungeste prin lui. La V. se dealurile Cheea si Sararia, si

spre S.-E.,

aceasta

la rindul ei

Aganimul

Orliga.

si

prelungirile

la

cu dealurile

La N.

sat, jud. Iasi, pi. Cir-

si la

S.-E. se prelungeste cu Dealul-

Culmea sa

Grecilor.

coasa,

goala

vede de

Din ea

la

isi

si

este stin-

din^ata

si

se

o mare departare. iau o nastere la N.

Valea-Popei, Valea-Lar-

:

ga, valea Vasilica, Valea-Bostasi

Valea-Greciior, care se

varsa in piriul

de

canului aJ

si

Jijila; iar

din poa-

coasta despre E. a dealului Radiul.

In vechime a fost pe coasta

{imea

purta nu-

si

e de

2937

cu

hect.,

late de 129 flete.

Are o

biserica, construita din

lemn, cu 1

preot,

1

eclesiarc

1881,

man

Vite: 851 vite

50

880

cai,

trigonometric de observa^ie de

Alte

virfuri

care a

sunt

comu-

in

N. cu Zorlesti.

:

Corbul

si

cornute,

Prigoria, com. rur., jud. Gorj, pi. Amaradia, situata intre comunele Zorlesti si Rosia si forla

din

N.

si

catune

2

Bucsana

zata pe dealuri

Prigoria

:

ase-

acope-

val,

si

partea de N.

rite in

E

E.

la

cu

S.

si

paduri seculare.

Are o suprafa^a de 3500

o scoala

;

rici,

deservite de

clntare^i; 2

Locuitorii

sau 1090 su-

mixta;

flete

iar

o popula-

;

1

dealul

Cilnicul

si

comunei PriAmaradia, jud. Gorj,

goria, pi.

al

pe apa Ciinicului. Are o suprafa^a de 1235 hect., cu o populate de 70 familil, sau 340 suflete

o

;

1

scoala

de

biserica, deservita

1

;

preot

o si

cintare^.

19 care cu boi,

1

8 pluguri,

:

caru^acucai;

201 vite mar! cornute, 18

cai,

capre

27

01,

rima-

stupi.

In catun se gasesc

Prigoria,

113

84

si

1

5

fintini.

ptrtti, jud. Gorj, pi.

A-

maradia, ce izvoreste din izvoarele

Fintinei-lui-Petre

Ghencea, situate Prigoria

se

si

la

Ion-

si

N. comunei

varsa in Cilnic,

comuna.

hect.,

1592 hect. padure, fine^e

vaile

Prigoria, cdtun,

in

din care 15 hect. vie, 300 hect. araturi,

Bumbrisiul,

de

Bucsana.

tori; 35

mata

e brazdat

Dealul-Sesului, in partea de dealul

N.,

comunei

Locuitorii poseda

210 rimaton.

01 si

de

1899

7 elevT, din 45 inscrisi.

1

familii,

i-iu.

si

fost frecuentata in anul

900 de

si

o scoala mixta, in-

;

anul

fiin£ata la

cintare^

1

te de 200

364

popu-

o

sau 525 su-

familil,

valea Sulucul, afluen^l m., punct

co-

acolo.

aflau

si

virful Sulucul, are

rangul

ce se

viilor

Intinderea teritoriulul satului

restul izlaz

Dunarel. Punctul culminant,

aceasta

in

se face prin soseaua co-

In Prigoria sunt 42 fintini.

izvoresc Valea- Val-

S.

Pri-

:

Iacobul.

si

Teritoriul

lasa

dealului ^tubeiului

dealului Piscul-Dascalului

Comunica^ia

muna

raionul

de

meaza un sistem aparte de deaavind

lei.

Apele ce uda comuna sunt

com. Braesti, la 5 kil. Tirgul-Frumos, situat pe

mele de Podgoreni, pentru mulde dealuri, in jud. Tulcea,

de 493

cheltuelile,

iar

ligatura,

de S.-E. a dealului

Pricopanulul (Dealurile-),

Venitul comunei este de 580 lei,

nica^ie la S. cu Negoesti, iar la

Prigoreni,

vite.

01,

munala care o pune

livezi.

si

298

capre; 32 stupi.

poalele

la

tacuzino, avind pe dinsele livezi

pasuni pentru

cai,

;

de comuna,

S.

altele.

si

si

se varsa in Cri-

si

vai sunt acoperite

lele

caru^a cu

1

mar! cornute, 49 164 rimatori; 85

paduri, iar restul e acoperit cu

Ursului

nelor

vite

Pioscariei, Riiosul, Valea-

la

virfurile: Vir-

dupa ce primeste ca

vaile

410

comunei, primeste piraiele

Calul

covul-Dulce, la

si

;

N.-E. sunt acoperite cu cite-va

tejul si

luri,

cai

afluen^i

Prahova, din

si

cu boi, 20 pluguri,

piriul Cilnicul, care, in

de

izvoreste

E. de com. Valea-Lunga, jud.

vaile:

no

de

Oliga,

trice. Pe la poalele sale de V. merge drumul jude^eanMacinulIsaccea pe la cele de S., drumul jude^ean Macinul-Babadag. Alte drumuri comunaie il strabat in toate direc^iunile. Pantele de

Priboiul, vale,

pi.

PRltfODI^EA

98

prin padure. Se leaga

si

:

2 bise-

preot

si

2

Prigvarea,

vale, ce izvoreste din

muchiile Prigvarei, in riul Teleajenul, in

raionul

Ungureni,

si

comunei pi.

se

pe malul

varsa sting,

Maneciul-

Teleajenul,

jud.

Prahova,

circiumi.

poseda:

58 care

Prihodi§tea, padure,

Hosted by

in jud.

Bu-

Google

;

PRIHODUL-ZAHAICUL

zau,

com.

de

iul,

Are o suprafa^a de 220 hect.,

Neho-

Paltineni, c£t.

proprietate

150 hect.,

PRISACA

99

de

cu o populate

34

suflete.

Clor

mosneneasca.

Prihodul-Zahaicul, padure de stejar, in intindere de 420 hect, pe dealul Prihodul, com. Drac-

pe

Ia?i,

Materiile

Botosani, in

jud.

sat,

Pripone§ti-de-Jos, sat

partea de S.-E. a comunei Sa-

rur.,

tul-Burdujeni, cu o populate de

reschivul, spre S.-V.

120

51

Are 1

sau 560 suflete.

familii,

2 cintare{i;

$i

scoala

1

291

01

146 bo?

30

vacT,

si

cai,

50 porcT.

$i

Pe-

pi.

de Birlad marginea jude^ulul. lo-

cuiton.

mixta, frecuentata de 18 elevT.

Vite:

com.

si

Tutova,

jud.

Are o populate de 406

deservita de

biserica,

1

preot

la

in

Priporul,

suprafafa"

.

.0,

»

3019

.

o,

»

1556

fier o,

»

0136

vn:a,

com.

Cobia,

pi.

Dimbo-

jud.

sat,

sunt

Se cultivS. viea pe o de 89,50 hect.

se afla

Valea-

Mare.

Tutova,

rur., in jud.

chivul,

in

com.

?i

Peres-

pi.

de S.-V. a

partea

700. (A-

gr.

1

Priporul, munie, jud. Dimbovi^a, de la Moroeni in sus, pe matca

munte

Pripone§ti-de-Sus, sat

coprinse in-

de ap& din valea

in

dreapta.

In acest

muntele Brindusile carbunl de p&mint. in

si

Priporul, munte,

Primejde§ti,

136

0160

nuarul BiurouluT Geologic).

Ialomi^ei,

deluros.

1

»

solide

litru

foarte

comunei este

Teritoriul

pro-

1,

.

de

Prot.

un

o, gr.

.

.

sulfuric

Calce.

tr'

Prilipca,

.

Magnezie

despre

hotarul

si

fier.

Acid

jud. Vasluiu.

Boto^ani.

$ani, jud.

Pripoarele, deal, vale si drum, pe partea de S. a dealulul Bordea, com. Ciurea, pi. Codrul, jud.

magnezie

sulfuric, calce,

toxid de

N. de com.

la

Caline?ti, plaiul Cozia, jud. Vil-

cea, 11

cu

spre S.-E.,

direc^ia

de vatra

kil.

la

satulul.

jude^ului.

Priopcea, pi.

M&cin, pe

teritoriul

rurale Cerna,

E. a plasei

situat

comunei partea

in

cea N.-V. a

in

?i

comunei; lasa spre

N.

Piatra-Ascu{it&

S.-E.

lul

?i

la

dealul

dea-

Curt-Bair; pe la poalele-i de

S. trece soseaua jude^eana Mcl-

cin-Greci-Babadag

;

pe

Are o populatie de 790

Tulcea,

deal, in jud.

cuiton

E. curge piriul

Valea-Megina de 403 m. $i este unul din cele mai inalte virfuri din Dobrogea este aco-

biserici

?i

o $coala\

comunei este foarte deluros. Se cultiva viea pe o suprafa^a de 328 hect, dind vinul eel mat de soiu din jude{. Se cultiva asemenea mult ?i gindacii de matasa. Teritoriul

Comerciul

cele

la

2

;

lo-

se exercita de 6

;

Priponul, munte, pe malul

piriu, jud. Botosani,

com.

pi.

Teleajenul, jud. Prahova,

unde

un punct

trigo-

se

Pripa,

gir-

com. Pose^ti,

Zeletinul,

leT

afla ridicat

nometric de

norul Pripa riul Topli^a,

?i

se

varsa in

impreuna

pi-

in ia-

jud.

Prahova,

caline.

Pripoarele,

coprinde

care

carbonate

si

Apele sunt foarte

al-

alca-

cu 20 locuiton,

line.

Sarurile

sunt

in

jud. Arges, pi. Lovi?tea, facind

mai

mare propor^iune de

cit

parte din com. rur. Peri^ani.

cele magneziane.

sat,

calcare

Pripoarele.

Priporului (Lunca-), resedin^,

com.

al

si

fier

sub

partea

e acoperit

;

cdtun,

de

Nehoiasul,

120 locuiton

?i

26 case, situat in fafa punctual unde riul Bisca-Rozilet da in

Buzau. Aci, mai nainte, era

un biurou la

vamal, mutat

acum

Cheea.

form&

de

bicar-

bonat.

Apele coprind

Bacau,

pi.

Sanduleni, Sion.

E

numit

$i

com.

Ver?esti-

pe stinga Taz-

situat

laului-Mare,

sat, jud.

Tazlaul-d.-j.,

pe

deal.

Are o popula^iune de 103 suflete.

Locuitorif poseda

In aceasta ap<£ s'a constatat

Pripoarele, sat, in partea de N. a com. Tacuta, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe dealul

br&zdeaz&

de V. a comunei cu pa^unL

Prisaca, sau Vidra§cu, Priporul, izvor cu ape minerale, clorure, sulfate

zul Clopo^elul.

desface din Dealui-

Traistenilor,

intiiul ordin.

Poiana-Lunga, izvore^te din po$i

se

de?ti;

jud. Buzau, cu

persoane.

are o inal^ime

perit cu p&§unf.

Priporul, deal, in jud. R.-Sarat, pi. Marginea -d.-s., com. Bor*

vite

marl cornute,

:

4

cai,

13 porci

34 si

8 capre. <.

in litru

toarele proporjiunl

de

urm&-

clor,

acid

Prisaca, Prisaca - Mica, sau Priseaca, sat, jud. Bac&u, pi.

Hosted by

Google

;

com.

Tazl£ul-d.-j.,

Bere?ti,

pe dreapta 200 m. de

si-

Tazlaulul,

la

satul Bere$ti

kil.

3

($coal&).

Are o populate de 297 cuitorl

o

;

lo-

anul 1883;

cir.

1

com. Time$e$ti, din

{u,

ca!,

1 1

:

1

vite

5 1

54 pore!

cornute,

marl

14 capre.

§i

Prisaca, cdtun, in jud. Putna, com. Valea-S&ref, pi. Vrancea, Putna, situat pe malul jud. sting al Putnel, in sus de cat. Valea-Sarei,

l

la

ora dep&r-

/2

Are o populate de 234

su-

cu hramul

filiate,

Sf.

E Prisacani, com.

pe ?esul dintre

situate

Bazgarei,

pi.

de com.

Olte^ul-OItul-d.

s.,

pe Dealuljud. Romanafii Murga?ului, linga apa Geamarsituat

taluiul.

supra

Altitudinea terenului d'anivelului

M&rii

190 m. Are 162

de

este

Prisacani

Moreni.

$i

Prisaca, fost Ocolul, com. Preajba.

padure

hect.

657

de 390

late

jud. Dolj, pi.

48

hect.,

la S.

com.

tenilor,

in

care se ocupa cu

suflete,

cre^terea

cultura,

agri-

de

de Valea-Ca?o-

sad

particular^, jud. Bac£u, pi. Taz-

man

de

N.

la

de stejan,

locuri

?i

drumul mare

Are

biserici, deservite de

5

3 preopf, 2 siarci; o

cintare^i

$coala

2

?i

2 ecle-

?i

mori

66 bani, :

la cheltueli.

1396

vite

223

ca!

01,

Prisaca, vale, continuare a v&ei Ur^a, jud. Ia?i, com. Mironeasa, pi. Stavnicul.

(1

899

in pi.

fre-

— 900)

fost proprietatea

MitropolieT, e astazi a StatuluT.

Aid,

in satul Prisacani,

isi

avea

resedinta in timpul verei Mitro-

Veniamin-Costache.

politul

marl cornute, 1838 si

1041 vite

:

133 cai

01,

369 rimatori.

Tutova, S.-E.

pi.

sat, in jud.

si

spre

Pereschivul,

de Birlad, pe

piriul

Bolbo-

rosoaia (Bolbosoaia).

marl cornute,

568 rima-

$i

2

eclesiarc

Are 37s

locuitori

Satul formeaza o

si

105 case.

comun& (com.

Apa, Jugani, T&bacesti

1

se

1

Prisacani) cu catunele Valea-cu-

sat, a?ezat

sub dealul

pe stinga MiletinuluT, partea de E. a com. Flaminzi, Copula, jud. Boto^ani, cu o

Are

$i

Mosia care a

Prisacani, com. rur.

tori.

lei.

Stemnicul, jud. Vasluiu,

si

de

Budgetul com. e de 6905 let, 21 bam, la veniturl $i de 6805

suflete.

varsS in piriul Fistica.

Mitropolitul Veni-

Locuitorii poseda

hect.,

pi.

1797, de

cuentata de 9 1 elev!

iar

fine^e,

Jijia,

arat

la S.,

populate de 80

Prisaca, ptrin, izvore^te de sub dealul Prisaca, com. Cozme?ti,

la

Brani^tei.

l&ul-d.-j.,

com. Bere?ti, de 591 cu venit anual de 12000

comunef. Are o biserica zidita

preo^i, 2 cintare^f

$i

mla^tinoase. Prin mijlocul com.

Prisacani,

Priseaca, mosie

pi.

live-

despre

partea

2619

din

resedin^a

este

a

viilor

Prisacani,

Prisaca,

populat

Aci

amin-Costache, deservita de

Crasna,

jud. F&lciu.

mai

o scoala, infiin^atS in 1886,

sunt paduri

al

si

Branistea.

pes-

Pe marginea com. despre Prut

trece

mare

vitelor,

zilor.

lei,

suprafa^a

Tirzii, pi.

sau 1603

familiT,

Satul Prisacani este eel ma!

o su-

o popu-

$i

malul

si

pe o supra-

;

:

prafa^a de 3521 hect., din care

Vite

Prisaca, deal,

Are

sesul

de 2537 hect., din care 573 padure si are o populate de 267 familiT, sau 1100 suflete.

Pru-

formata din satele

pe

Prutulul,

fa^a

vint.

locuitori.

sat,

riul

tul ?i Jijia ?i

al

foamete

unei

bintuit in satele

fi

situat

drept

S. a pi. Brani§tea, jud. Ia?i,

ima?e, locuri de S.

partea

in

rur.,

Ccl

Mun-

veniti din

fi

timpul

in

ce locuiau.

in

Nicolae.

Prisaca, cdtun, spre

tenia,

marl, ce ar

care locuesc in 75 case;

biserici

de

pi.

pentru

Munteni,

locuitorii ar

Sus-Mijlocul, arendata in folosul

caria, cultura

tare.

flete,

numeste

manastire? Neam{u.

de

cium&.

1

- de - la - DumbravaNeagra, padure, in jud. Neam-

Prisaca

de

bisericS, cl&dit&

la

locuitori

Vite

PRISACANl

100

PRISACA

tuat

;.

familiT,

sau 465

comunei este foarte Se cultiva viea pe o suprafa^a de 152 hect., din Teritoriul

deluros.

care

6 nelucr&toare

cu pomi biserica

1

preot

?i

deservita de

cintare{

1

;

1

cir-

Locuitorii posed& vacT, 31

nii

fructiferi,

si

cai,

334

:

oT,

146 boi

si

41 porci

61 stupl.

Prisacani,

livezile

din can pru-

ocupa o suprafa^a de 27,25

hect.

Comerciul se face de

cium&.

Ple-

si

sesti.

1 1

per-

soane.

Are o

?coalS de

bae^i

?i

2

biserici.

sat,

jud.

Iasi,

com.

Prisacani, pi. Branistea.

Partea despre S. a satului se

Prisacani, padure, in partea de S. a com. Prisacani, pi. Brani?tea, jud.

Ia$i.

Are o

intinL

Hosted by

Google

-

;

PRISACANI

PRISEACA

101

dere cam de 573 hect. §i poarta la intrare mal multe numiri :

mergind spre S. la dreapta, se nume^te Besetca, ?i la stinga Besetcu^a; apoi mai departe, Radiul,

Heibet

Calestrul,

§i

Priscul (Muntele-), padure particulara, supusa regimului silvic pe mo$ia Mun-

din 1893

inca

pendinte de com.

telui-Priscul,

Comarnicul,

Pele?ului,

pi.

jud.

Prisacani, piriu, ce izvore?te din mun^ii Pietrele-Rosii, curge in toata intinderea sa pe hotarul dintre com. Bistricioara, pi. Pia-

tra-Muntele, jud. Neam{u, pan& la varsarea iui pe stinga piriu

in jud. Gorj,

de Po-

plaiul Novaci, care la S.

la

grani^a jude^ului despre Transilsituata

com.

in

cioara, pi. Piatra-Muntele.

nume^te

$i

Are sucursala

infiin^at la

Bistri-

Go(a

lor

Saltaneanca, care se

$i

Priseaca,

§i

Ianuarie i860.

1

1

kil.

kil.

ast-fel

nesc

de a

dure, in raionul

comunel "pga-

com.

e de

1300

du

pose-

in

afla

comuna, se do-

comuna Priseaca

este

eel

-

-

Mare, Domnul Munte-

niei.

Priseaca,

sat,

Dimbovita,

jud.

Ialomifa, com. Vizure?ti.

pi.

Priseaca,

Dimbovita,

jud.

sat,

Dealul-Dimbovita, com. Co-

pi.

spre V. de ba-

riera Tirgovi?teI,

Lung

tane$ti,

260 case

?i

Priseaca

2 in cat.

biserici,

3

;

§i

in Sal-

1

deservite de 2 preotf

o $coal&, frecuentata de 45 copii.

Tecuciti.

Prisacei (Dealul-), deal, ast-fel numit de la o prisaca ce a fost din vechime pe el face hotarul Mironeasa ?i jud. intre com. Vasluiu, la punctul numit Linn. (Vezi Dealul-Mare, com. Miro:

Stavnicul, jud.

Ia?i).

Prisacei (Piriul-),/zVz#, numit ?i al Hirtopului izvore^te din Dealul-RadiuluI, purtind, aproape de obir^ie, numele de Pinul-Ursului $i se varsa in Somuzul-Mare, dupa un curs de 5 kil. Are de ;

tributari din stinga piriul

Ola-

Piriul-Arinilor.

jud. Ia?i).

se

infan^ata cu mult inainte de Ra-

numit a Cimpul-

sau Oborul-Vechiu.

Priseaca, com.

(Vezi Bordea, deal,

parte improprietariti

fii

1864 pe

Gigirtul, fra-

Vii^oreni, Ionita

Pirvulescu,

din care ati

la

Toma

mobile d-lor

li

s'au dat 265 hect. Ei

140 cai

§i

iepe,

200

boi,

ciumari.

Veniturile

$i

cheltuelile

com.

suma de 2455

lei.

Are o $osea care strabate

d'a-

se urea la

lungul comunei de la N. la S. fi

care la S. se intilne?te cu ?o-

cuitori.

De

la

de 2

vilcele,

cul-Predoanei,

Viea-Diaconulul,

se

vars£

in

drept.

mo?ia statulul Corbul

-

Pa

-

dure$.

Priseaca, sat, ficind parte din com. rur. cu acela^I nume, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatfune de 1 100 locuitori 2 biserici, una de birne, fondata ;

la

1323,

$i

avind

Radu

inainte de §i

?i

1

ca

frontis-

lemn cu scoaba Ma-

piciu, sSpat in

teiu,

Pis-

carl

Locuitorii s'au improprietarit

pe

pul-Mare-Slatina. :

V. spre E. este udat

Doamna, pe malul

riul

anul 1323

brazdata de dealurile

situat

al riului Doamna. Are o populate de 60 lo-

seaua nationals jude^eana Cim-

E

Nucpe

plaiul

Mu$cel,

jud.

malul drept

50

2500 ol. In raionul com., pe piriulSalteanca, este o moar& cu aburi. Comerciul se face de 4 cir-

vaci, 30 capre,

facind parte din

sat,

rur. Leice?ti,

?oara,

Locuitorii sunt parte mo?nenI,

Prisacilor.

care

siunea preotului $tefan Duhov-

Are o popula^iune de 1202

Prisacei (Dealul-), deal cu pa-

?i

cu

lanul, la 2 kil.

pla$ii.

locuitori

pi.

Radu-

pe piele de caprisigiliul Dotn-

int&rit ?i

lui

unite poarta

hect.

Mehedin{i.

ne$ti, jud.

spre V. de cat.

numele de Dirjovul. E la 10 kil. de capitala jude^uluisi la 5 Intinderea

Prisaceana. Vezi Prisaceana, jud.

2

Saltane^ti,

?i

Mogo$e$ti.

situata pe malul sting al piraie-

Veni-

Bicazul. S'a

compusa din

Oltul-d.-j.,

catune: Priseaca

la

50

Olt,

jud.

rur.,

$i

cu data 7 131, luna

scris

2,

vede?te ca

impreuna

lei,

cel-Mare,

nicul din aceasta

com,

Saltaneasa,

:

Dintr'un hrisov al

araturl.

Se ma!

Trecatoarea.

pe 1896—97: 18216

reni

piraiele

oara\

pi.

Prisacani, vama, jud. Neam^u,

neasa,

uda

mai spre S. se nume^te M&gura. Se termina la Balce$ti. Are pe ea vii, livezi $i

Priseaca,

Trecatoarea (Prisacani).

cultura

seman&turilor.

Maiu

lui Bistricioara, linga localitatea

bani.

pentru

?une, iar parte

ciovali?tea formeaza malul drept al Gilortului $i

Gota. Parte

?i

din aceste dealuri servS de pa-

PirvuluT, Clocoticiul

Priscuricea, coama,

tul

Bacanul, Banu^a, Ima^ul, PujulluI-Ene, Pristoase

O

Prahova.

Mindra.

vania,

:

ctitorl: Stan,

cea-ralta, zidita

$i

821 de preotul Barbu ,

purtind la u?a inscriptiunea

Hosted by

Google

:

;

PRISEACA La 1830 pana

cocem,

invelita cu

La 1864

lindu-i-se si clopot. ficat

cu sindrila, caci

s'a invelit

era

aci

insta-

Priseaca,

munte,

rime

Mu^cel,

jud.

Dimbovi^a, com. Badeni-

P&minteni,

cu

de o maPe coaste pe culme este

virful

impunatoare.

este paduros, iar

acoperit cu p3?uni

nutresc

ce

numeroase turme de

com. trece

Prin aceasta

?o-

seaua Opri?orul-Balaci^a.

vite.

:

pe

;

se

el

mori

afla

?i

E. a com. se

Prisecile, piriias,

Are

ce

izvore^te

Dealul - Rusului,

teritoriul

bovifa, jud. Mu^cel, in intindere

de 500 hect., avind esen^a dominanta fag, iar spre virf brad.

com. Girovul, jud. Neam^u, curge

Se invecine?te

la

cu apa Badeanca, zicelul

la E.

$i

N. cu mun-

Olaneasca,

la S.

V. cu Fa-

la

cu Badeni-Slo-

bozia.

pana aproape

intrind

S.,

de marginea despre N. a pi. Bistri^a, unde se varsa pe stinga

dupa ce

Cracaul,

piriului

hect.

pri-

me?te ca afluent din stinga

Pi-

$coalei

Prisiceni

«Ioan Craciunescu», pendinte de com. Gornetul-Cricovul, pi. Cri-

ne§ti),

covul, jud. Prahova, pe care la

pi.

1864 s'au improprietarit o parte din loc. com. Gornetul-Cricovul.

la E.

com.

Prisiceni-Buturugeni,

Sabarul,

jud.

Ilfov,

de Buturugeni, $i

-

situat

intre

Vite:

Vla$ca.

Priseceaua, com. Mehedin^i,

pi.

rur.

$i

Cimpul,

Se imparte

sat, jud. la 5 5 kil.

siceni-din-Deal

de ora?ul Turnul-Severin, a$ezat£ pe partea de S. a unui mic platou. Se margine?te la

Vale.

E. cu com. Cringul ce aparfine

407

:

com. Drincea

?i

Vladaia

Dobra

?i

;

iar

la N.,

cu com.

BalSci^a.

o

1200 locuitori

?i

Are

3 cintareflf;

tata

de 35

Dr. A.

1

hect.,

238 case. 1

o ?coala,

preot

Prisiceni-din-

$i

100

are

150

172 hect.

padure).

(18

Locuitorii

cultiva tot terenul. 3

cir-

frecuen-

364

?i

vitelor

marl e

al celor mici,

de

de 352.

elevi.

Locuitori! poseda: 60 pluguri,

Prisiceni Buturugeni, com. rur.,

120 care cu boi, 10 caru^e cu

pi.

cai; 80 stupi.

pe un loc

iepe,

vitei,

28

349 taurT,

Dintre locuitori, 266 sunt plu-

6 au

7 industrial,

gari,

profesiuni. Ei poseda: :

15

?i

156 cu boi ?i

cu

diferite

189 plu-

?i

33 cu cai;

canine:

nocuboi

cai.

Improprietarip sunt cuitori

$i

194

lo-

neimproprietarip mai

sunt 90.

Comerciul se face

de

cir-

5

ciumari.

Budgetul com. de 3347 lei ?i la 3326 lei,

Prisiceni

-

e la

venituri

cheltueli,

Turnescului.

de

Vezi

Po?ta, com. Buda-Prisiceni, jud.

Prislava,

Sabarul, jud. ridicat,

Ilfov, la.

situata

N. de Bu-

sat, in jud.

cea, catun al

?i

pi.

Tul-

comunei Malcoci, de N.-E. a pla?ei

situat in partea

cea de E. a comunei,

la 3

spre N.-E. de cat. de re$e-

kil.

din^a

ciumari.

Numarul

$i

?i

9 bivoli, 54 bivoli^e, 31 capre, 168 porci ?i 1267 01.

?i

Comerciul se face de

$i

cai

290

247 hect. Pro-

locuitori!

?i

moara cu

;

Ilfov.

Fotino

prietarul cultiva

populate de

2 biserici cu

Pri-

locuitori.

D

izlaz,

Satul formeaza com. cu satul Scorila, avind

:

Se intinde pe o suprafa^a de 537 hect., cu o populate de

jud. Dolj; la S., cu com. Opri-

?orul; la V., cu

in 2 trupuri

Saxoni)

(la 1

265 vaci

boi,

riul

limlta jude^ului despre

cultiva

368 padure).

aburi.

din

parte

facind

sat,

rur.

Arge?

Dom

(Prisiceni -

izlaz,

mixta

135 care

Priseaca, proprietate a

locuitoriT,

Proprietarii

biserica

1

?coala

guri

riia^ul -Rusului.

Lasca-

I.

$i

Locuitori! cultiva tot terenul.

1

spre

mo$tenitorii

$i

611

afla ni$te batyi mla?tinoase.

din

tele Algiiul ?i

1574 hectare. D-niT G. Enescu, Dr. A. Fo-

510 hect. (85

In partea de N.

?i

139

$i 252 case. Se intinde pe o suprafa^a de

tino

de macinat.

1

locuitori

?i

se indrepteaza spre

?i

Bu-

:

Saxoni, cu o populate de

rescu au 963 hect.

01

27

Plopi

Prisiceni,

pul-Apei

cat,

Drincea

Priseaca, padure, supusa regimului silvic, situata pe muntele Priseaca, proprietate a mo?nenilor Iline?ti, pendinte de com. Badeni-Paminteni, plaiul Dim-

Se compune din satele turugeni,

700 rimatori. 750 E strabatuta de un mic piriu ce se formeaza de la fintini, $i care confluenfeazS cu piriul numit Ca36

la

de Bucure?ti.

kil.

Budgetul com. e la veniturl de 3289 lei, iar la cheltuelT, de 2292 lei. Vite 700 vite marl cornute,

Arge?,

cure^ti, linga riul

s'a reedi-

din temelie.

plaiul

PRISLAVA

102

pe malul drept Gheorghe, la poa-

Malcoci,

al bra^ului Sf.

de N. ale dealului DervenTepe. Se margine^te la N. cu c£t. Pardina, la V. cu cat. Malcoci, la S. cu com. Sari-Ghiol lele

§i

la

E.

cu

cat.

Hosted by

Pirlita.

Este

Google

pRlSLOAPELti

udat de bra^ul

Gheorghe.

Sf.

de 1290 hect., din care 30 hect. ocupate de

Intinderea

vatra

lui este

120 hect. gradi-

satului,

100 hect. ale

locuitorilor,

nile

Populatiunea,

maioritate

in

Komini, este de 114

familii,

cauza caderel arborilor

sau

Are

com.

de

vita

o

?i

deser-

biserica,

preot

1

?i

1

cintare^.

Poteca ce se privegheaza de

boara dupa dealul Negoaia valea Bistri^a

de

?i

Are o populate de ;

nezeiaica

aceasta sfinta

biserica,

precum

se vede, in

cinstea hramului Pogorirea duhului sfint si

hramul

si

al

Sf.

vechiu

eel

s'a

si

fondata

biserici,

Prislopeanu,

mat adoptat

La

Ion Botezatorul.

de

la acest sfint ^itului

ctitorii

si

Ion

vor ajuta

Arhipastor Calinic, ale prea lnal-

Rege Carol

I si ale

la

Gureni

la

Patrularea

aci la Bradiceni. $i

$i

Gruiul-Negru

Gruiul-Negru.

$i

precum

?i

din

cauza prabu$iturilor de pamint.

Prisloapele, picket de granifd, cu No.

jud.

10,

Gorj,

situat

pe dealul cu acela^i nume. Se margine^te

la

N. cu virful Ar-

dicul, spre E. cu

spre

gulul,

Poteca

culmea Parin-

din com. rur. Te$ila,

Pele-

pi.

jud. Prahova.

?ul,

ce se privegheaza din

pe

la Ardicul,

Doftana, pe {armui

in

com.

rur.

Vlade^ti, pi. Riurile, jud. Mu?cel,

partea de E.

strabate

situat

89 1, in locul

Transilvaniei

?i

Pristolul, com. rur.

Prislopul, virf de munte, din

mea pi.

Fagara^ului,

jud.

cul-

Arge?,

Lovi?tea.

Prislopul,

munte,

inalt,

plaiul

Dimbovi^a, jud. Mu^cel. Pecoaste este paduros, iar

pa?uni

ce

tunne de

pe culme are

numeroase

nutresc vite.

Prislopul, munte, N.-V.

Mehedin^i,

:

;

in

a comunei jud. Vilcea,

partea de

Robe?ti, pi. in

care se

bia; iar in partea deN., cu Gruia.

formeaza

Satul

comuna cu

mahalaua Insura^ei, avind o populate de 1260 locuitorl $i 256

gurl,

ru^e cu caL

in

straba-

incarcate.

Intre^inerea este anevoioasa din

poseda

Locuitorii

154 care cu boi

Prin

comuna

plu-

85

:

12 cS-

§i

$oseaua

trece

Gruia-Pristolul-Girla-Mare.

este pichetul. fi

Cimpul.

pi.

de manastirea Cimpulung, intindere de 347 hect.

poteci pot

in jud.

afla la distanja

proprietary a statulul, pendinte

de animale

?i sat,

de 55 kil. de ora$ul Turnul-Severin, situata pe o pozi^iune, ridicata in partea de N. Se margine?te in partea de E. cu com. GirlaMare; in partea de S., cu Dunarea, care o desparte de Bulgaria in partea de V., cu Dunarea, care o desparte de SerSe

pe poteca ce duce pe coama de S. a muntelui Sapa, "apoi scoboara pe

?i

mai nu-

case.

se face

Aceste

teritoriul

Se

Plopul.

Prislopul, padure, jud. Mu^cel,

tute

pe

$i

alteia vechl.

la satul Gruiul-d.-s.

unde

S. a

se varsa in

parte) pehotarul

(in

§i

Paiu^ul,

?i

?i

Prislopului (Muntele-), munte, in grupa Grin^ie^ulul, jud. Neam-

me$te

biserica, rezidita la anul

Cozia,

Lainici

drept, tot

Prislopul, vale, izvore?te din padurea cu acela^I nume, com.

Are o

fabric^ brinzii.

Patrularea intre Prisloape

N.

la

in riul

com. Te?ila.

in raionul

com. Calugareni.

urmeaza culmea Sadului, trecind

pana

%\

Stoene^ti, pi. Ocolul, jud. Vilcea.

pe linga muntele Muncelul-Mare,

se varsa

{u,

Prislopul, makala,

S. cu Virful-Betei.

acest pichet, trece

de

curge

catre

riul Bratia,

1

inchid potecile,

Pele?ul,

pi.

jud. Prahova, S.-E.

din

izvore?te

Prislopul, makala, facind parte

Comunica^ia e anevoiasa din cauza copacilor secular! ce cad

piriit,

mun^ii com. Te^ila,

satului Prislopul

1876, terminate la anul 1882.

se face pe poteca ce scoboara

pe Negoiul spre V., trece Bistri^a pe la Curul-Boului, sue apoi muntele Boul $i scoboara la

intin-

dere de 5000 hect.

Re-

ginei Elizabeta, so^ia sa. Punerea temeliei

durea Te^ila, care are o

cu a-

si

locas, in zilele Preaosfin-

nostru

?i

facerea a-

Const. Pirvulescu

jutorul fra^ilor car! au ajutat

Rusul-d.-j.

Virful-Negra?ului,* formeaza pa-

Prislopul,

Dum-

si

Podurile,

Gilma,

Lacurile-cu-

ur-

:

urmeazS cursul

pana

intre Prisloape

in

facind parte din

324 locuitori o biserica, cu matoarea inscrip^ie

£atului

acest pichet este aceea ce sco-

Carabanul-cu-Boia,

rur. Vlade§ti, pi. Riurile,

cestei

Prisloapele, picket, de granted, cu No. 2, jud. Gorj, situat la S. de muntele Negoaia.

acestul riu,

sat,

Ridicatu-s'aii

o $coala, condusa de un

impreuna cu trupurile: Rusul,

Prislopul,

suflete.

inva^ator

a pra-

?i

bu^tturel terenulul.

jud. Mu?cel.

statulul, restul al locuitorilor.

554

fcRlSTOLUL

103

Prislopul, trup de p&dure, a tuluT, pi.

sta-

Are o

pendinte de com. Te^ila,

2 preop

Pele?ul, jud. Prahova, care,

biserici, deservita ?i

condusa de

2 cintare^J 1

Hosted by

;

1

inva^ator

de

^coala ^i

fre-

Google

::

PRISTOLUL

cuentatS de 40 elevT (1899-900).

comunei e

Budgetul

tun de 4286 tueli, de 1 #19 Vite

768

:

la

la chel-

iar

lei,

Privalul-Dimuleasa- Gingara§oaei, pdduri

veni

Balta,

nesc

lei.

769

vite

mar! cornute,

31

cai

si

oi,

.

PROBOTA

104

700 rima-

jud.

Sunt, pe

comunei,

teritoriul

Dun£re

din

:

60

hect. Esen^a

insemnat sunt

Dosul

-

Nisipul-cu-Oase,

:

salcie.

Pristolului, Valea-Viilor,

Privalul-Filipoiului

pdduri. Se margineste in toate

cimpia

cu

parole

pind din Dunare

Fintina-lui-Vulpe.

Orzea,

§i

si

marginea Dunarei,

in jud.

Mehe-

Suprafa^a

:

terminindu-

salcie.

de restul

co-

din fostul sat Privalul.

Priveghiul,

sat, in jud. R.-Sarat,

Orasului, cat. com. Brosteni,

asezat pe kil.

Milcov,

riul

V. de cat.

spre

la

de

3V2 rese-

din^a, Brosteni.

Privalul-Manghelul Pristolul-de-pe-Doftana, proprietate^ a Eforiei Spitalelor Ci-

din Bucuresti, jud. Prahova,

vile

Te-

jud.

munei prin calea feratS HanulConachi- Vamesul. Locuitorii de aici sunt venial

pi.

75 hect. Esenfa

Cimpul.

din^i, pi.

com.

S.

la

ince-

b&l^ei,

se in Girliciul-Serbanului.

Pristolul, picket de granted, pe

Privaleni, mahala, cuciu, despar^ita

niste ruine vechi in carl se ga-

sesc monete romane. Locuri de

na^elul, jud. Ilfov.

Tudor-Vladimirescu,

in Girliciul-Serbanului.

Suprafa^a

tori.

cket de granifd, pe Dun&re, cu

No. 163, drept man&stirea Cor-

parole cu cimpia

Se intind

locala.

pi.

Se margi-

Br&ila.

in toate

p&na

situate

in

impreun& cu mobile Unghia-Mare, Ceausoaia si Neam^ul, are o intindere de 606 hect.

care,

nea, pddure, situata V.

cu

Vilciulsiin cele-1'alte

parpf cu cimpul faja

hect.

5

:

in jude^ul

Se margineste

Braila, pi. Balta. la

Re-

cu

Supra-

bal^ei.

Esen^a

in jud. R.-Sa-

Orasul, com.

rat, pi.

Brosteni.

Se desface din dealul Hoja si

si

se

piraiele Valea-

printre

intinde

Grozoaia

salcie.

:

Priveghiul, deal,

Priveghiul. Este a-

coperit cu p&duri

si

pasunl.

Privalul-Satului, picket de graPrivalul, fostd stafie de cale ferata lingci satul cu acelasi nume, }

Aceasta

jud. Tecuciu. fost

pana

la

sta^ie

a

s'a

mutat

comunei

No.

160,

Surlari, jud,

si

cuitorii s'au

satul

mutat

gara. Lo-

si

in

com. Tu-

pi.

Privalul

-

granifd,

Turcului, picket de pe Dunare,

Vames, pe

Conachi

Gala^i.

linia

Hanul-

Tecuciu.

Privalul, a

pi.

gtrld, in partea

Macin

si

de N.-E.

a com. urb. M&-

cin, jud. Tiilcea.

Se desface din

girla Piatra-Fetei, se intinde spre

E., taie

soseaua jude{ean& Br&ila-

M&cin, str£bate grindul Somova, si

dupa

1

V2

kil.

partea de S. a

se deschide in

baljii

Somova.

N. cu Dun&rea M&cinului

in cele-1'alte

Suprafaja: salcie.

p&rp cu 2

hect.

S.

pe

sat,

Cea mal mica

revar-

sare a Siretului inunda tot satul,

cuin^ele sat

1

881

paraseasca

lo-

ceea ce a facut ca

locuitorii

sa-si si

si

balta.

mosiel

si

Gavanesti,

jud.

Buz&u^ com. Gavanesti.

jude^ului

la.

sa se mute in noul

Proaspe^i, sat, fecind parte din com. rur. Dobrotinetul, pi. Oltul-d.-j„ jud.

Olt.

de 280

la^iune

Are o popu-

E

locuitori.

si-

tuat pe valea Oltului.

Tudor- Vladimirescu.

Satul era foarte vechiu, caci se pomeneste de el in

Letopi-

se^e pe la 1600. Aici era un popas al calatorilor ce veneau

Privalul-Cotofenei, pddnre, jud. Braila, pendinte de com. Chiscani, pi. Vadeni. Se margineste la

la

cat.

Privi^i, vechie numire a catunulul

Privalul- Vechiu, fost malul Siretului

com. Brosteni,

Orasul,

Priveghiul.

in dreptul

movilei Sirbi, jud. Ilfov.

dor- Vladimirescu, iar stasia Privalul la

Priveghiul, picket vechiu, cu No. 18, pe riul Milcov, catre hotarul Moldovei, jud. R.-S&rat,

Ilfov.

188 1, cind din cauza

deselor inunda^ii ale Siretului, •

pe Dunare, cu

nifd,

in dreptul

din Gala^i,

si

intraii in

jlide^ul

Tecuciu.

Pe

teritoriul satului

la

din trupurile

a fost

si

:

Zavoiul-Strehare-

Valea-Viilor (25

hect.),

ful (15

hect.),

gara cu acelasi nume, care s'a

mutat

Proaspe^i, Strehare^ul si SeCU^a, padurl ale statului, in intindere de 145 hect., formate

Secu^a (40

iul-Salcia (10

(45 hect.'

si

hect.),

hect.),

Z&vo-

Proaspefi

Marina (10 hect.).

Vamesul.

Probota,

Esen^a:

Privalului (In

-

Dreptul-), pi-

sat,

in

partea

E. a com. Cirniceni,

Hosted by

pi.

de N.Turia,

Google

:

.

PROBOTA

Porcul

si

pe poalele dea-

adaposteste nicl un c&lug&r, e

Jijiei.

scrie ast-fel

sau

Gura-Frasi-

are nutnele de la ma-

nastirea Probota, careia a inchinat;

celui

doilea

de-al

s'a dat

numele de

ciuline,

ce se gasesc prin

si

prin

la piriul

i

multele

la

de prin prejurul

de

fost

precum

luT,

o

de

suprafa^a

hect., cu o milii,

11

populate de 79

44

Manastirea aceasta pe

la in-

ceputul veacului XV-lea se nu-

mea Manastirea

Nicolal din

Sf.

Poiana-Siretului. («Arh.

Hasdeu,

d-lui B. P.

In urma,

rele

pag. 283).

1. 1,

manastiri

acestei

curgerea

in

a

Ist.»

numele de Pobrata,

s'a dat

i

timpulul

mar! cornute, 43 8 rimaton.

caT,

vite

334 423

Pe marginea de E. a soseaua

care

01 si

satului

jude^eana

Iasi-

Boto?ani.

este

despre vechii

1. «Stefan Voevod si fiii lui Bogdan Voevod si $tefan Voe-

in-

Domn dupa

Dra-

Siretul, jud.

Suceava.

cu o populate de si

gos Voevod, ce a descSlecat ta,

Vatra satului ocupa 60

falci,

1153 suflete

si

Mosia

e proprietatea statului,

marime de 1245 falci, din carl 37s cultivabile, 720 padure, in

125 iina{

si

nefolositor.

restul

Improprietarip

in

umbla atuncea

Mantuitorul Christos biserica cea

lemn de

Bun,

de

la

din

(clSdita

unde-t pntirimul vechiu

stejar), 1

de se ingroapa robit acum, aceste mosit

muzul

si

miresti,

:

au dat

si

tntre piriul Pobratet

Bodesti

Iurcesti,

Nego-

si

Moara,

si

$i la

Beresti.

si

si

1879 sunt 108 fruntasi si ra^ei, 97 palma^i si 107 codasi, 5

la

Botna

Ritimipt ce se chiamli acum K&piceni

stapinind 71

si

ce este tutre §0-

tot locul

falci.

Moara-pe-Teli^a ce se chiama' si

Biserica Manastirei serva sa-

si

Ceriscani

acum R&deni

ca|t-va robt \igant.

tunct

din

se

numea

PoeanS,

:

A

§i

si

B&liinesti,

M&n&stirea

Sf&ntulut

trecu|;T

in

infiin^ata

1882, condusa de

un inva-

{ator, frecuentata

de 30

scolari

(1899—900).

Drumuri principale sunt:

la

Tatarusi

(3

Heciul

(S

kil.)

la

si

kil.),

la

Dolhasca

(4

432

in jud.

ceava, in satul cu acelasi si

Su-

nume

de nu mai

a care! biserica serveste

biserica satului.

Acum

617 U5. Marele Dicfionar Geograflc.

Vol.

lut,

si

fiil

fiil

lor:

Bogsi

Despre Alexandru-cel-Bun se inseamna aceasta a

afierosit

ctitorie mosia

si

fiit

!n-

aii

si

dind

neamu-

de

tret familit

titart.

Acesta a

acum,

este

Rares Voevod, Ileana

si

lort.

fiil

zidit a

mSn^stire,

treia

dat

aii

si

ce

mosiile acestea

si

in {inutul Soroca

si

Contesti,

si

tirgul Htrl&ii. §i eglrlele

Dorohoiul

llnga*

sarabia,

cu alte odoare

si

Gala^i),

si

cu ctyt-va robt T^tart o

lut,

cu

si

si

trece in Ba-

vestminte

aii inzestrat,

si

pe

care manastire la leat 7035, Aprilie 12,

o

aii

si

s6n^it.

Cum

c& biserica actuala din Manastirea Probota, cu adevarat este zidita de Petru Rares,

adevareaza

se

prin urm5toarele

si

inscrip^iunl slavone, ce se p£s-

treazS pe pSre^il

ei

;

data insa

— 1527) este

din pomelnic (7035 gresita cu trel anl,

precum

in-

dat£ se va vedea:


Tatalut,

cu

Budin^i

cu conlucrarea

Duh,

savirsirea sflntulut

tos,

Ion Petru Voevoda, cu mila

nezeii

lut

Dum-

Domnitoriu ^^ret Moldovet,

lut §tefan

Voevod

Domnia mea in al patrulea

an

acest templu in

Christos

si

al

fiii

bitrln, bine-vol.

eel

din a noastra* bunS,

vrere,

al autocraioriet, a zidi

numele

facStoriulutde

arhereulut

lut

minune Nicoalt.

Grigort, In

anul

7038, Oct. 16 (1530).

La jertfelnic si

,

si

iati eii robul stXptnulut mett Isus Chris-

Sub egumenul Kyr

lor».

Acesta

cu alte

si

4. « Petru

Fiulut,

« Alexandru

dan Voevod, Petru Voevod

Probota, manastire,

rile

de

ma'na'stire

pirlfi,

rob pe t^tarul Dimitrie cu

Cu

Voevod eel Bun, Evdochia Doamna, Maria Doamna, Alexandru Voevod, Ileana Doamna, Hie Voevod, Bogdan Voevod, Ruxanda D-na, 2.

doua

a

zidit

la vale ltnga*

zestrat-o cu cite-va niosit si odoare,

sunt

ant.

Ana Doamna

kil.).

mat

Nicolat

acum

de cind p&na"

a-

tului.

Are o scoala mixta,

Acesta a piatra"

si

Kadovi^i,

st

(Bun),

mosia Vaieni in ^inutul Tigheciulut (adicX

1391. §i au f&cut

:

Mare

eel

zerul BilSul, cu toate

si

insu-

Despre §tefan spune

un vad de moar^ In

aceas-

eel

acel

durat&

I-iii

Prutul Grabovi|it

1864

f ara

Alexandru

este frate lut

veleatul

si

si

280 case.

7-lea

al

cum

lut,

3. «$tefan Voevod eel Bun, Constantin Vv., Maria Doamna ».

Dobrusa

vod » Despre acest $tefan se seamna urmStoarele Acesta este

pi.

gura Blca, cu glrlele

Doamna

ctitori

ei

pe mosia cu ace-

sat,

nume, com. Dolhasca,

la?!

din

numesc Htrtoapele,

se

satul Giurgiul, Cluceriul si Ieze-

cinct familit, robt tStart.

si

1823, gasim urm^toarele no^iuni

:

Probota,

rul,

Partinosi, §erba*nesti,

anul

in

scris

acum

Sucevet, care si

:

leat

la

mosit cu

Negoesti, pe Siretul, In Jinutul

si

cum

s'a

In pomelnicul acestei manastiri,

anume

aceea

alte patru

si

ca-

sa zica «infratire», sau «fra^ie».

fa-

sau 311 suflete.

Locuitorii poseda:

trece

6906 (1396), cum

prefacut in Probota. Pobrata va

el.

Are

2

Episcopul Melchisedec o de-

b&l-

Frasinul ce curge

Turbata, mat din sus de

Vl&desti

nuluT, infiin^at in anul 1879. Cel i$i

si

si

silistele lor

mit

Ciulinesti

de 2 preo^i

deservita

cintare^i.

£ile

:

PROBOTA (MAnASTIrE)

pe sesul

Se imparte in doua: satul vechiu, numit Probota si satul nou, nu-

intiiu

:

:

105

jud. lasi, situat lului

:

:

se citeste aceasta

inscrip{iune sculptata in piatra

V,

:

14

Hosted by

Google

:

tROBOTA (MANASTIRE) II0M6HH

Rare?

Petru Voevoda

si

pre

si

pre

Doamna Doamna

luTf

Maria

pre

lut

Elena

a

fost

Insurat

de

Doamna si

Maria

pre

Doamne

si

Rare?

(Petru

intlT

pre

si

cu

Elena, fiit

lor

Pomeneste

in

Doamna epitafuri,

de pe mormintul

Piatra

1.

la mijloc,

de aceea cuvintele

si

pune

man&stirei

Domni dupa

Petru

ce lipsesc se pot numai presupune spre a se complecta Acest mormint este

al tubitorulut

de

Domn

al

Moldaviei loan Petru Voevod,

casurt.

s'a

si

— Vtactnica

fiul

batri-

mutat

la vtactnicele 1&-

pomenire >.

lut

«$tefan Voevod, Angelina

Doamna, Petru Voevod, Alexandru Voevod, Ana Doamna, Bog-

G'hH 1P0K

fiica

Ralis,

si aii

lut

dat mobile acestea

In ^inutul Neam^ulut, stesti,

si

numat

7 si

din

.

et

la vtactnicele

Roman Voevod,

a so^iel

Petru Rares

lui

sale

g3tit

mormintele

fiind

in

masii

nu sunt puse,

via^a

si

acestea

datele

Bog-

§tefan nu se temea de moarte,

vod, Alexandru Voevod,

dan Voevod, Grigore Ghica Voevod, Smaragda Doamna. Grigore Voevod, Maria Doamna, Dimitrie Barnovski Voevod. Alexandru Voevod, Constantin Mavrocordat Voevod ».

—

—

si

pentru

robit tatart si tfgant,

pentru preop, poslusnict

rile

nastiret, ca sa fie ap&ra^t

f^ret,

de

si

si

stet

tatal

ca oamenii ordinarT, tau

si

Marele

sau

ei

o astep-

erau pregati^i pentru

timpinarea

ei.

Ce

este

in-

mai mult

se vede

inten^ia, ca

cind

presim^i

apropierea

mor^ii

vor

fost

un

si {iganit

mS-

si

a desetinet

se

mormintul Domnulul Petru

a

acestor epitafuri

acelasi

amindoua arata

si

In biserica mai este o pia-

mormintala,

din

care

se

inmor-

acolo a fost

c&

mintat in anul 1544, Fra^ineanul Parcalabul de la Neam^u, precum se vede din

urmator:

epitaful

In loc de

nume

poate si

fi

formind

lut

Dumnezeu

Pa\in...

dar nedescifra-

litere,

pircSlabul de Neam^u.

FrS^ineanu

Viactnica

lut

sunt sapate niste flort; cart

pomenire.

In anul 7052

(1544).

Voevod,

Vasilie

9.

anul

in

1646, a facut ograda manastirei

de zid precum se vede astazi. Marca farel ce este la poarta, ;

imprejur

are

{iune

aceasta inscrip-

:

Cu Tatilut,

si

cu

savirsirea Sfintulut

cu mila lut

vod,

voin^a

conlucrarea Fiulut

cu

si

Duh, Ion Vasile Voe-

Dumnezeu

Domnitoriti

f&ret Moldovet, vazind

invechite lucru-

Manastiret, tngr&di

cu zid Biserica,

in anul

7154 (1646).

se duca la Probota ca sa acolo,

10.

man

Unul dintre a!

manastirei

ctitori

cei

Pobrata a

;

gasim

in

amindoua

epitafele

fost renumitul Mitropolit al Mol-

doveT, Dositheiu.

El H}KS

IIPCIOTfl EHGfl

care s'a mutat in acest l&cas la viactnicele lacasurt.

m&nastirel

sculptorul

si

artist iscusit.

rile

sa

sta vra sa zica expresiunile ce le

mosit

a lua egumenul ace-

In biserica

si

si

pentru

man$stirt>.

7.

afl&

ca

de d&rile de toate

venitul gostinet

la dinsit s& aiba"

a barbate! Marelui Domn,

privileghiu-

cele-1-alte

cum

carele

moar& unde is! preparase mormintele de timpuriu caci acea-

cAcestia au IntSrit hrisoavele ezerul Bil&ul

teristic

de

a lasat ca ur-

sa insemneze

lui

inca

dupa moartea lui si a Doamnei, ceea ce insa nu s'a realizat. Acesta este inca un tras carac-

fan

re-

nP6GT*lEHG*l

.>

Voevod, Melania Doamna, Voevod, Axana Doamna, Levin Voevod, Ruxanda Doamna, Aaron Voevod. Bogdan Voevod, $tefan Voe$te-

am

pomenire, in anul

din cauza ca Petru Rares a pre-

Petru Voevod, Irimia Mo-

din

si

manastirea

la

Desemnatorul

11.

bi.'e.

Voevod, Elizaveta Doamna, Simion Movila

vila

.

Data mor^ii

de si

«

mit

— Viactnica

in acest

se vede

antichitafile acelei manastiri,No.

Reposata robui

care

de st&pinesc acum

Carea a reposat in

mutat)

s'a

Dum-

Petru Voevod,

lut

Cr&-

mSn&stire*.

6.

l&casurt.

S&vesti,

:

Purcelesti

si

pol sat din StrSseni,

Stravesti

voevod

Petru

(si

roabet lut

al

se vede

pe biserica

produs-o in urma, vorbind

vede,

^arulut Despot.

acest IScas fiul

Tot aceasta o inscrip^ie de

an.

8.

Acest mormint e

1550, ea era

Roman

Episcopiei de

tra <

este

este acest epi-

nezeu Elenet, Doamnet

La

ei.

din inscrip^ia pusa

taf:

teanca».

cAcesta

mormintala a

piatra

Doamnef Elenei

dan Voevod, Maria Doamna 01Despre acest Stefan Voevod spune asa:

Pe

2.

barbatului

inca in via^a, precum

aminduror

Rare? 5.

I,

Doamna Elena

Secul, pre carea nol o

nulut §tefan Voevod. Carele a r&posat in acest locas

anul 7054 (1546). (Letop., T. pag. 172). Iara

a mai trait inca dupa moartea

Christos robulut lut Dumnezeu,

inca intre ctitorii manastirei pre

urmatorii

al soviet sale

Domnitorului Petru este rupta

«

Kyr Gngori egumenul.

Pomelnicul

si

limba slavona

Monahul

sufletul robulut t&ii

si

PROBOTA (MANASTIRE)

Elena cu urmatoarele

pre nit lor

si

Ana.

pre

Maria

Doamna

Slrbiet)

:

saTi

fiul

lut

doua" ort;

Maria, apot cu

Despoiulut

pre

si

muma

si

fata

robilor

sufletele

Ion Stefan Voevoda

VLX

:

i06

>

Pomeneste Doamne

—

:

:

Data mor^ii lui Petru Rares, Letopise^ul Moldovei o pune in

fiind calugarit inca din

ti-

nere^e in aceasta manastire, a pastrat o deosebitS venera^iune

pentru dinsa, Pe cind episcop la

el

se afla

Roman, aceasta ma-

nastire fusese devastate, ars&

Hosted by

si

Google

PROBOTA (MANASTIRE)

pustiita.

El a restabilit-o

a pus

$i

Dupa

orindueala anterioara.

in

Dositheiu

ce

Mitro-

facut

s'a

manastirea sa a prosperat

Rare? in sfinta

mat mult. Dar cind

s'a re-

el

sub

tras intiia oara in Polonia,

Petriceico Voda, in timpul raz-

vrajmas mare

numeste

il

cu

turcesc

boiulu!

al sau,

—

tropolitul

De

aceea Mi-

dupa ce

scaunul

la

B. Mitropoli^i

?i

Gheorghie

Mitro-

—

stricasH.

ca sa asigure soarta

man as tin, cu

cestei

a-

sfatul Jari!

o a inchinat sflntului Mormint, prin Patriarhul IerusalimuluT

Vodft

luY IeremiiY

Do-

ObneaYul

au bftgat tilhariY de

bun

eel

3PA

so"

a sfenteY

c&lugSriY

ceY r&Y

jehuit toaLa* ave-

aii

Duhul

ztce

a?Ya ?i

se ru?lnaze

sH

sftnt

Yubesc Sionul.

acoloY

co"

acolo

marele tmparatul Hristos gortt din cerY

prea

cioara

Mania

sfinta

unde

acoloY Vitleemul

n^scut.

sail

?i

deaii luminat. acoloY Iordanul

o

?i

aprins

aii

cu

X ara

da cuviin^ in toata

deau st&tut B

»

domneasca nime

aY descoperita" ?i fiind

se facH ctitor sH o acopere,

sa"

actul inchinarii

vftruluY

postelnicul

dumisale

de o

sKtt

aii

la

p^rintele

din cerY

?i

iubit

fiiii

Golgoda

acoloY

unde

pre

rSstignit

saii

ingropat

s'aii

M

petrecut dupH tnvoiere

acoperit

cu siborul un munte dumisale luY Gheor-

Hristos cu apostoliY to{Y

ghe Paharnicul mare

de ucenicY adecS de cre?tinY

«Candela», No.

1885,

3,

VodS Dumnezeu

147—150.

la pag.

fratele

Vasilie

luY

potneneasc^, nu pre

s'il

banY. ce pentru sK dereagfl trip^zKrile ceale

Facem

cu aceastft carte

?tire tuturor

a smerenieY

pentru sfinta ma-

noastre,

nastirea noastra* Probota, careaY este iSp-

de

tura

cand

inceputui

la

acelea

prea

ctnd

diresele

va'd

locurY

era

Stefan-Vodft

Voda' aceYa de

era

la inceputui

?i

T&tHrusiY

pomenitiY

Ce-au

f a*reY.

Alexandru-

saTi

Dumnezeu

de

adevarateY

dat.

dadoh tomu

:

istinnomu nasemu Monastiriu

tocom dve

cale

edino na ime Budin^ii

!

a drugve bl?e togo Tatarei. DecY manHstire

aceia

sfintS.

du-o

DnmniY

bun

Domn

fost preste

si

Vod&

Voda Rare?

de postrig cu nevoinfa sa

ca mai ghizdava

s&'Y fie

si

din Voronet

?i

maY

cu sate,

?i

1

njY de sa ingropa

i

la

Putna era la

Dom-

m&n&stirY

?i

celor

rKmiind vinovatt m^n^stirY

munte,

?i

inte

la

valeatul

3PAO,

sarni^a

un turn

?i

fiind la

Roman

niY M^n^stiriY

am

episcop

?am r^scumpHrat lam

r^s^pit.

sfinta Mftna'stire

toatd

cam

zidit tot

ce era

§am

fScut

?i

pre

si

fa*cut tot,

zarea ?am

altd din ce

miau

rasturnat

cut vestminte.

?i

de var^

tripHzarea

cu

puterea

fost

ctt era

deschis trepS-

cS perYa cu pivni^ cu beciurt ?i

muntele

totul.

am

ft-

?am sprejenituo panH ctnd

a cazut la mazilie. atuncea afltnd vreme

sail

purees

socotit

?am tnchtnat

brata

postrigul

mYeii.

si

dectt

In

am

?i

nevoin^a

mea

Dumnezeu, unde

lumina preste toatS

lumea cX acoloY locul sfint

dat rSsSp^

sfinta MSnSstire Po-

sfintuIuY mormintuluY luY

izvorea?te via^a

aii

cu tSu. PentraceYa

eel sftnt

?i

maY

toaU lumea, acolo sunt

brota

Mtrtn

eel

Stefan Vod^t eel bun

cH de stnt p*n& odoarSle.

eel ttnKr

DomnY

iarY

alal{

?i

ast^zY uricele

iubi^Y

voevoda

blacocestivY

Dumneza'ii.

?i

meii unuY

nostru

prea

sttnta cetate

a lor

Enachi alalt

?i

blagoslovi

pentru sSn^tatea Dumilor

smerit

dat pre

va

cet

marY

maY apoY

?a tutarora.

bosale,

?i

voevoda.

sale cinsti^ilor boiarY

am

Dom-

?i

Anton Ru?it voe-

Gheorghie

voevoda.

DomnY

Elena

MJfriY

Doamna* Zoi

Alexandru

fiY

satele

?i

§tefan Vod^l

?i

s^n^tatea

cinstita sa

?i

?i

mitropoli^Y

ctitorY

DomnuluY nostru Ton voda

Bogdan VodS

Petru Voda* Rare?

pentru

?i

VodS

IHYa

pentru sufletele tuturor

?i

Po-

Hristos

luY

?i

si

Despot tmp&rat

fata luY

nilor

?i

inchi-

M&na*stire

mormtnt a

sftntuluY

am

noastr^

smereniYa

Alexandru Vod^

?i

§i

cu

ceriuluY,

pentru sufletele rKposa^lor aceYa

?i

?i

giudeca

bunY dtndule tmp^rK^tYa

nat slujba noastrS sftnta

cli-

slava*

strHmbiYsor duce tn muncX vecinica\

PentraceYa

satul

GYude|.

la

de va

sfein{

sftnt

va pViti c^ruYa? dupS nevoin^

?i

ma-

cu ba-

plMtit

de

saii

Sion

David

luY

Hristos cu

pue

noastri

pentru

schituluY

scaunele

?edea

Domnul mult?l

casele

?i

iart

acoperit

aii

smerenia

?i

vina aceia din

lucrul

?i

luat

aii

§oldan Vornicul c^ce

acela,

sS.

sa"

sfinteY mftnilstincji

cu prea

?i

Duhul

pogortt

sail

acel

mNnSstirY MihalS?aniY pre Ba?eu\

sfinteY

din

B

pentru

nime

ne' aflindusi

pentru nevoia

oprit

sail

PobratiY

Domnul

mare n^rod

§i

de dinaintea lor

?i

acoloY

unde vor va veni

sate a

tire

sfinteY

sfinta

?i

unde

casa

ucenicilor.

putere

pierdut

sail

ztle

cerY la Pa*rintele. acoloY tn

suit in

lumea

dat danie

de

suit

saii

1

maYca

cinstita sa

mKnKs-

?i

mare

priimitu-o

sSl

unde

muntele

onul

pomeneasca', iarK muntele unde'ra vtndut

nepriitoriul luY Dumneza'ii

sail

naii

Dabija VodK Dumnezeu

dat ctitor

!mfra'm?ata', sau

tocma

la

indemnat

de 'ngrop&ciune, care preatuncea la Bistri^a

pe

aii

de iznoava

facS,

si

trectnd vremea cu de?ert, ctnd

?i

fost

aii

lucrat o samK,

deaii

s'aii

la Pobrata, s'aii fScut biserica

numaY

bun

Grigorie Rosea

farK Mitropolitul

inta*rit-o

eel

odoar^, apoY ctnd

pre Petru Vod& Rare? de

maY

aii

(80) de aY ca*zind be-

II

vSrul luY Petru

?i

eel

vechindu-s&

si

{*>tefan

ca maY dat sate

serica',

VodS

de iznoav& aceia de Dumnezeu

pomenitul

au

pre rtnd tnt&rin-

la §tefan

ce au fScut Putna,

fa'cutu-o

Y-aii

ph'nK

ail trKit

ceale de iznoavH sX le

si

apucat

istovit,

ot polian,

mejdu §umuzo pobratovem po-

est

iaje

DomnY

Bote?tiY,

mana'stirY

sale

PobrateY, a?a zice in uric

?i

se

X3Il,f>.

vftleatul

fratele

si

desert,

precum

depre-atuncea

inceput

s'aa*

de sehastri,

T%,r'i{

de dires sail

?i

tnvins

saii

adesea vorovind cu apostoliY. acoloY Ele"

manastirei PobrateT, publicat in

vtndut cHlugKriY

saii

ca s*l ascultHm,

?i

jurnalul bisericesc din Bucovina,

iara* tripMzJlrile aii

apa unde

mHrturisit de

saii

unde

mormtntul unde saii

tmblat

aii

muntele Davorul unde

?i

arKtat slava

Na

?i

IScuit ?i acoloY ^ara Pa-

aii

GalileYa

botezat

saii

fe

tntrupa

saii

l^tstina

eY,

po-_

saii

din Duhul sftnt din

?i

maY

be^tile deaii ars acea sfinta mKna'stire ce

ce nu

cetste a

sfinta

mK-

aii

nime

tuturor si

c&otat de nevoia

^a-

yj

s^ vtrtSjascH tnnapoY totY ceYa

naii

TorgftY

intitulat:

too,

stStut

de atunce

?i

uritK

ao*(Y.6
Xapxfpvjolo^ aoxeoa^ aouov

unde

pKnK deade voe Vasilie Voda*

Reproducem

wpxopxop

zaretul

de Yau sKrHcit

iu-

Y eVYl^| T(00av ^*'l

stdiv

jJLtooovte

IxoTCaoO-irvat

rea boYarilor 'f HriY din visteriul m&n8stireY

nu cuteza

sitheiu.

?i

cariY facera" Sucevi^a,

mana'stirY intr'attta cit

nSstirea

poliei,

Ot TCplv

din Pobrata

stHtut

aii

fratele

cu

nu

cine

?i

be?te Sionul.

deosebi deepiscopY

attta ctt

maY apot pre vreamea vSletuluY

Dositheiu,

s'a reintors

mare

cinste

m&n£stire

sfinta*

tfnut

s'aii

?i

alalt co-

?i

robulut omenesc,

spSs^niiY

tnceputurile

acolo este Sionul muntele

sau §tefan

fiiii

el

Dum-

nezeu, din nou a devastat manastirea Pobrata.

coni,

?i

?i

Despot

fata luY

domnit pre urmSY

aii

Teodosie Barbovski

pe care

blestemat de

:

un

Polontf,

ce

In pomelnic

biserica'

Doamnft Elena

cinstita sa

Vod&

Petru Voda"

ingropat r£p&usatul

s'aii

?i

ImpKratul de Strbia

polit,

PROBOTA (MANASTIRE)

107

mtna

?i

?i

?i

celor micY

pentru sufletul

maY mic de

sfin^ii

fer'cituluY

Ierusalimul

sale

to{Y ?i

PSrintele

Patriarchul ?i

de

toat£ Pales-

tina chir DosoteY ca s& fie danie vecYnic^

Hosted by

Google

PROBOTA (MAnASTIRE) sfenteY

sale

vor

c^rora

si

Dumnezaii

mormintul

din^a mi -am pus

rugat

ra'am

si

{ilor botarilor

mat mare

pentru

si

peceate

si

mare at

sale

dumnealor ca

sa*

se pomeneasca* cu ctitoriY ceY

dumnealor, ca s&

cinsti-

{arlY deaii isc&lit

si

le fie

sa"

ere-

am

dupa

aceasta danie. acela*

s&

fie

padat din catastihul

vie^iY si

si

Intari si

subt

fie

mart

ghieziY

si

drepfilor

troije In vecY

si

din partea

Dum-

frateluY

va direge acela sa

In partea

In

le-

si

uci-

si

cu

sfiin^iY

sfinteY

fie

bucurtndu-sa*

Domnul

cu

(Notice istorice

adunate de pe

privitoare la acest

istorice

sfint locas

panK

I3PFI6

uias

manastirea

I,

din

Tara-Ungureascft (1532), intru acea lauda*

au

Serafim Episcop RadovskiY.

zidit&

de

Halistru Episcop Huskit.

reche,


La

Logout.

BuhusHatman.

res

manastire? Probota

Biserica este

una din

maT

edificiile cele

Arhitectura este aceeasi ca a

XV- lea

manastirilor din veacul

XVI-lea bizantinS cu decora-

Ea conserva

^iuni gotice.

antica

pSreti

interme-

manastirea

BistriteT,

anume: pridvorul sau

porticul,

diarl,

ca

prin $i

narthica, templul voriul a fost

cu

si altariul.

deschis

si

Prid-

cu co-

dar egumeni? greel au

infundat

si

pa*retil acestT

loane, facindu-i

Biserica vity,

este

obli

cu co-

peste

peste tot

tot.

zu gra-

partea din nainte are pic-

tura moderna, iar cea din

urma

antica.

AstazI manastirea Pobrata

re-

prezinta o ruina. Casele egumenestf,

foarte mari

tagiurT,

si

cu

trei

e-

au cazut in ruinS.

Gradina de prin prejurul ma-

cinste

Petru-VodK Ra-

nastirei este data

in stapinirea

Cind am

vizi tat a-

ceasta manastire, in anul 1879,

I,

doilea an al

in anul

DomnieY

luY,

PastY, Iiias-VodS (feciorul lut Petru

si

l'au

dus de

l'ati

numit Temir-Ta?

I,

Probota 9

1st.,

I.,

de Jigani (Arhiv.

Iancu-Vod#-Sasul,

Rares

1st.,

Ex'Mitropolitul

Probota

s;t

Alexandru-cel-Bun

si

dintre carY Petru-Voda scuteste in si

de llnga Hirlaii sa nu pl&teasca

sa

nu

facH,

nicY

in

nicY bu|ile noastre

a

alt&

slujbl

al{Y

mesterY

de

nu care

sa"

nicY o

si

din

acele -

sate sa

venit

fie

in sftrsit nicY judecft-

:

nu aiba a judeca pe aceT

s^

oamenit, nicY sS-Y prade, nicY gloabH tretin

sa*

nu

le YeY,

tare,

ci

In

orY-care

sa-Y

judice

oamenY venitul

Pe seste

si

HirlSu, nicY globasiY lor, nicY

la

pripHsariY

nu Imble,

sa

noastra\ To^Y cojocarii

numaY mSnastirei torii

solda*

cit

va

sail

nicY pentru neascul-

treabH

chlug^riY, luind tot

I.,

M-rei

cere

o

ce

a

serviciile

cu

toatS

magnificen|,a

a induplecat pe Petru

2.

Doamna

si

sa Elena sa-sY aleag^ in acea

Scoase de

3. tjlnosi

Putna

la

Domnie

la

ma'na'stire

ca

Pr8-

satele

Negoesti, pe carY fScu morY

si

cu

cheltuiala luY. 4.

cSpHta'

de

1562. Septemb.

Domnie

la 9.

(Archiv.

Prin zapisul dat

obiecte la

la

1

lacul

Belcul

1st., T., p.

22).

Febr. 6 in

67 1

sub Duca Voevod se scot dintre alte

Iasi

hh'ra'zite

Ierusalim,

scoar^

si

banY

o

si

mKnKstire

bisericeY

de

mai

o icoana Precista pecete la

au

de

cea sfintS Costin,

che

I,

boerY,

$i

dat

m.a'na'stire la


ceY 8 leY la

Probota pentru ca

sfinta

ce

au

23 anYtntr'a-

Probota*. (Miron

Opere complecte, de V. A. Urep.

127).

Maiu 9 dat

Prin uricile din 1676

VV.

de Antonie Ruset

Iasi

marY de

celeY

mul^Y

^inut c^ilugnrii aceste unelte

acei

intre

Tom.

dupH moarte

anualft pentru

a edificat

1.

bir, nicY

posada\ nicY podovada, nicYilis, nicY morY

Si-

ceruta biserica din camp.

1448 Rosea

la

pe

adus m^nSstireY.

la Bis-

a urmasilor sSY,

1st.,

Grigorie fac&

se

i

obiceiii.

luY

Probota

127).

de inmormintare, nu

trifa

123).

1,

19, satul Protopopeni

morY in Siret (Arh.

ret cu

I.,

Petru-Voda*-

fiul luY

m^n^stireY

dHrueste Iulie

fiul

hKrilzeste patru

iY

dup&

pe timpul

(Arh.

123).

1.

locul

favoare

m^naV

'pgsurf-

1444, Aprilie 26, Petru-VodS,

sSlasY

p.

de

case

Alexandru-cel-Bun

luY

#

12).

reche,
de o deosebitft

a-

Alexandru (Hasdeu, Arh

pag.

2,

ingropat in ma'nftstirea Pobrata. (Gr. U-

Se bucura alKturea cu cea de

Te-

cincY

Tn 1442, Maiii 8 se int&reste

Rares) au tSiat capul luY Vartic Hatmanul, in tlrg in Husi,

prin documentul

Probata

tfttftresc

tireY

7056 (1548), Simbatfl

7,

dupa

12).

Bun,

eel

sezat ltngS balta ^omuzuluY. Acest Petru

ingropat in mft-

l'au

April

in

se despSgu-

besc cSlug^riY din Pobrata pentru o bu-

fi. 1

linga"

aceasta

hSrSzit^

favoare se

aceleasY

maY

si

pe

tot

de vin din acea de Cotnari,

ga-

mSnastirY, toatS

ceara din zecimea domneasca de

gul-Frumos,

arendasilor.

sSvirsit

s'aii

al

part. II,

I,

nul hanuluY

pomenire in

bfll^eY si

mirY-tasenY, in infelegere cu Petru ; sulta-

1580

satele ei Ciulinesti, Gheresteni

loane legate prin arcurl triunghiare;

(Gr. U-

sfin^it

205).

205).

Impar^ire in patru despar^itun,

deosebite

o au

si

1.

nSstirea Pobrata. (Gr. Ureche, «Letop.»,

Iar

alese ale Moldovei.

N.

la

si

;

dlnsul

anul 7055 (1547) Septembre in 4,

VinerY

gura

la

Mra'zeste mSnSstireY

Pobrata, care era

mftnastirea

sJlvirsit

Siretului,

dat in Suceava la 22 Septembrie 1410,

In

Vod&

Pentru

intors

s'aii

Ion Episcop RomanskaY.

vel

Hasdeu,

Alexandru

190).

Dosotheii Mitropolit SuceavskaY.

Miron Kostin

P.

urzit

numaY

Pobrata,

Ureche,«Letop.>,

'n jumfttate! (Gr.

Daca*

Niculae

Sf.

poiana

de

incepind

era vasalul luY

:

Pe acea vreme (7036=1528) a Petru-Voda"

manastireY

ca nimene sa nu pa*scuiasca" in balta §0-

1st.,

p.

si

Moldova

din

150, 1885). lata inca cite-va notice

18, Alexandru-cel-

Aprilie

(Probota) afl&toare pe

48 manastiri

antice

biserici

arheologice

si

la

de Episcopul Melhisedec, pag.

nostru Hristos amin. pis'

1409

MrSzeste

p^n^l la hotarul Hetca. (« Archiv. Ist.», B.

Iar& care va

lumina

In

Bun

muzul,

strice

stricat

scarotki.

si

sa

urgia lui

bant zavistnicul

nezaii ca

gasul

sa

la sosirea

lui.

statatoare in vecY.

fie

va

ispiti

si

timp de

desteptat din paro-

el s'a

xismul

pomana* in vecY.

sa

sfin^ilor

acela epileptic.

si

cit-va

mea

si

cind

cine

Iara*

un singur preot Abia

gasit acolo

de mir,

iscalitura

si

Domnilor

si

urma

pre

fi

sfentiY sale Patriars la sffntul

luY

PROBOTA TMAnASTIRE)

108

la Tir-

anul cite sease bu^Y la Hirlftii

ca sa se poat& da

sail

de

la

fra^ilor cite

un adaos de bautura. (Xenopol,

III, 592).

cata*

de hotar din Hangul ce

Bistricioara, pentru

care

se

se chiamft

judecasera'

cu Tudorascu, Iordache Spa tar mare aii

fost ramasY,

au

fost

bunS voe de acesta cu I,

P-

despHgubi^Y

200

leY.

§i

de

(Idem,

137).

Printr'un alt hrisovdin 1802 Martie 20,

Hosted by

Google

1

:

PROBOTA

pe mobile Platone§ti

Probota

Manolea),

(astS-zt

Turbata, Budin^i, Miriceni

de

Probota, padure

urma

de impresurare pentru megie^it el

a statului, de

pe mosia cu acelasi nume, jud.

N8n8$eni

§i

{inutul Suceavet, pentru care

la

PRODANESTI

109

se tnt&re$te st£pinirea mSnKstireK

pricina*

Suceava, hect.

marime de 1690

in

cu diferite esen^e.

si

(tUricariub, de T. Codr., VI, p. 242).

Probote^ti, lata pe ce pre^ fusesera aren-

date mobile m&nastirei Probata inainte de 1851, pe cit

rendat prin (1851)

si

acel an

licita^ie in

ce venit

aduc acum

din

250 galbeni, galbeni, iar

man&stirei

jurul

185

(cu

1

de

Tatarusi,

1

de

1851

acum cu

iar

preot, 2 cint£reti

si

1

1

de

1

pal&mar

Mosia

cu

hram, facutS

acelasi

Dolhesti

inainte

1290 galbeni,

cu 1445 galbenT, iar 211 12 lei.

de

in 185

acum cu

Obolinschi,

nastirea

pendinte de ma-

Neamtu, jud. Neam^u,

com. Vin&tori-Neam^ului, din

pi.

si

Ghica Grigore

intre cari: al lui

Voevod, de la 7249 (1741) hrisovul de la 7255 (1747); hrisovul lui Constantin M. Cehan Ra-

La 7262 egumenul schi(1754) Tudosie tului, cumpara pentru trebuinta schitului o moara cu toate cele ei,

care este din sus

facut imbun£tatiri schitului, loa-

in

185

1

nichie,

cu 171 galbeni.

in

185

1

cu 380 galbeni.

(Vezi arenda vechie, in Uri-

cariuldeT. Codr.,vol. VI,

al lui

p. 96).

Probota, lul

Prutului,

si

Turia, jud. Iasi,

Cirniceni, plasa

sunt

Scarlat Ghica Voevod, de

7265 (1757); Ghica Voevod, de

Vedea-d.-s., jud. Olt, situat pe

Valea-Vedijei.

com.

parte din

facind

sat,

Gura-Boului,

rur.

dea-d.-s., jud. Olt.

Ve-

pi.

Are o popu-

de 140 locuitori

lafiune

Prodani,

subdivizie

com. Va^a,

tani,

si

o

bi-

pi.

a

cat.

Chi-

Vedea-d.-s.,

jud. Olt.

la

Gr. Alex.

Prodane§ti, com. de

Se

Gala^i.

si

T utcani

nesti

si

;

-

lui

VIII,

S.,

cu G&-

la V.,

cu cat.

si

E

ase-

pe o muchia de deal, in partea de V. a Hornicei, intr'o pozuVie frumoasS, de unde se vad satele invecinate rincei,

si

^u^cani,

anume

:

ale

Ho-

Sipeni, in fa{&,

Malusteni,

Aldesti

si

Puricani.

compune din

cari sunt

Puricani

3 si

catune S&seni,

aproape una de

alta,

urmS. mai impreu-

istbria schitu-

de 259 familii, sau 999 suflete. Terenul com. e foarte acci-

nele sunt razasi. Popula^iunea e

«Bise-

Ortodoxa RominS», Anul No. 1—2).

si

nate. Locuitorii din toate catu-

Procovul in revista

rica

E.

Pri-

si

Procoveni.

(Vezi.pe larg

la

zata

iar cele din

Prisaca-de-sub-Muncea

margineste

(com. Bere$ti).

Aldesti

ruit intre altele

stupii schitului

la

Slivna

Prodelnesti,

:

Ho-

N. cu com. Lupesti, Malusteni

Se

1765.

rur., in pi.

rincea, jud. Covurluiu, la 87 kil.

La 1 80 1, schitul a fost pr&dat. La 1802, Chir Doroteiu a d&-

ma-

spre E. de satul

Probota, com.

domnesti mai al lui

saca padure, pe sesul

Romanului.

Episcopul

Hrisoave la

Mobile Ciulinesti si Verejeni, inainte de 185 1 cu 150 galbeni,

parte din

facind

t

;

cu 737 galbeni,

Mosia Protopopeni (Botosani), inainte de 185 1 cu 260 galbeni,

sat

rur. B&rasti-de-Cepturi, pi.

Procopul.

galbeni, in 185

lei.

jud.

pendinte

serica fondatS la 1892.

de Sus-Mijlocul.

de 1851 cu 563

1

in

(tirlS),

Borcea,

de com. Tonea.

Prodani, schit,

Bidilita, inainte

acum cu 26230

pi.

Maria Potlog.

de metocul mosiei Blebei, pe apa Topoli^a. La 7263 (175 5) a

iar

Ialomi^a,

com.

conform testamen-

tului defunctei

Prodani, cdtun

Prodani,

1874, de Princesa Olga Mihail

trebuitoare

Mosia Hirtoapele, Crivesti sau

imbelsugata. in izvoare

si

in

covi^adin 7259 (1758).

lei.

duri

de

In privinta acestui schit sunt

lei.

de Sus-Mijlocul.

pi.

Se intinde de la hotarul jud. Suceava, pe la N.-V. manSstirei Neamtu. Este acoperitS cu p&-

ftcutS la

cca-Falta"

si

o mul^ime de hrisoave domnesti,

cu 803 galbeni,

acum cu 8000

1851 cu

Gavriil,

de

1

Mosia Platonesti sau Manoinainte de 1851 cu 560 1

si

1766 de sateni zid,

Neamfului,

minerale.

cu 1791

inainte 185

acum cu 24420

galbeni, in 185

Mihail

Sf.

Se mai numeste

lea,

iar

2 biserici, deservite

flete;

Procovul, ratnurd de munft, in jud. Neamtu, comuna Vin£tori-

o populate de 1586 su-

Procovul,

lei.

inainte

175 galbeni, in 185

galbeni, iar

si

1851

cu 900 galbeni, in

cu 1557 galbenT,

cu

Are

cu 671

1

acum 37500

21000 lei. Mosia Heciul,

lei.

Dolhasca

inainte

cu 55° galbeni, in 185

Mosia

382

acum cu 7030

acum),

galbeni, iar

cu

1

cu

1851

in

Mosia Gulia

185

Herfa, jud. Dorohoiu.

pi.

una vechie de lemn, cu hramul

(Probota), inainte de

Buda

pe mosia Tir-

sat,

com. cu acelasi nume,

nauca,

a-

s'aii

statulul

Mosia

:

: :

dental dealul in direc^ia Slivnel mai ales e plin
Hosted by

Google

:

prodAne^ti

pfriia§e

Jn fundul fie-carei ripi,

;

fiind albia unui pirlia?, cresc in-

?irate

roase

mal lea

ambele parpf nume-

in

regulate salcii. Aici, ca

?i

fundul HorniceT, sunt

moase

$i

fru-

bogate gradini cu pom!

roditorl,

special meri, perl,

in

pruni, nucT, vi?inT, etc.

Pamintul arabil

de

1 1

al

comuneT e

29 hect.; mat sunt

hect.

12

vii,

de

sebit

hect.

$i

97 V2 20

flne^e,

10 hect. tufari$, o-

hect. ima$,

ripT

locurl

$i

nepro-

ductive.

Agricultura, cre?terea vitelor, cultura viilor

?i

a gradinilor cu

pomt fructiferf sunt ocupa^iile de capitenie ale locuitorilor, can au case in buna stare ?i bine ingradite ?i 729 capete de vite. Budgetul com.

?i

de

cheltuell,

2 biseridf, Sf.

Prodane$ti

mo$ia Parte - din Verne?ti, are -

30

bovi^a, pi. Bolintinul, loc

$es,

kil.

spre N.-V.

VoevozT

in

Dimitrie

Sf.

in

de

gara Titu,

?i

Veniturile

Profa,

tasarul la V., Gura-Su^iT la N.

d.-s.,

Coste^ti

la

S.;

pa-

Spineni.

Are 3 biserici $i o $coala. Comunele vecine cu Produle?ti sunt: Branistea la E., Ma§i

statu-

§i

rur.

cu agri-

cheltuelile

?i

sunt de 2569

locuitori.

de

hect.

Locuitorii se ocupa

Coste$ti-din-Deal, cu o populate

de 1700

cin-

400 hect. padure. Sosele comunale o leaga cu com. Mereni, Aluni^ul, Fage^elul

cultura.

Bro?teni

cam 1500

mint arabil

tune

Produle?ti,

un

e proprietate a

are

lul §i

?i

:

biserica,

?i

copii.

doua podefe pe piriul Su^a. Se compune din trei ca-

lei

sat, facind parte din

cu

nume,

acela?3f

com.

92 bani.

$i

com.

Vedea-

pi.

jud. Olt.

se desparte

de toate prin cimpie

$i

se une$te

Profa, mope a

statuluT, jud. Olt.

Vezi Ciorica, sau Profa.

prin $osele comunale,

Proeni,

catedrala Sf. Dimitrie, cu 1

tare^i;

o $coala mixta.

preot ajutor

preot

1

?i

cin-

5

parte din com.

Profa ge?ti,

situat

ale §osele! natfonale Riul-Vadu-

$i

de Prodane$ti, e Slivna, kil. spre V.

la 3

900

hect.

pe malul Oltului, care face

Profeseni, catun de E,

mare curba.

Are

o populate de 109 locui-

urmatoarea

cu

tori; o biserica

Arce?ti,

Aceasta* bisericS Dumnezeiasca" tru tot cinstita*

al

com.

01te(;ul-01tul-d.-s.,

pi.

jud. Romanati, situat linga riul

Beica, pe $oseaua Caracal-Riul-

inscripfie $i

a tutulor sfin^ilor

$i

temelie s'au f&cut oslrdia

jud. Olt,

Oltul-d.-s.,

pi.

in intindere de

VaduluT,

mat invecinata

sta-

pendinte de com. Cioma-

pe ambele latun

Vilcea,

Ciorica, paduri ale

?i

rur. Caline$ti, plaiul Cozia, jud.

constituind o parohie, cu

paroh,

sat, facind

tului,

aci o

Alde?ti (com. Be-

cea

linga piriul Su{a, la 4

avlnd

lui $i

Comuna

Dimsituata pe

preot

I

tare^; o ?coala, frecuentata

49

rur., jud.

Are o

locuitori.

deservita de

Mo?ia Produle§ti, com.

un& cu re?ti),

cri-

vina Simileasca, de 49 hect.

Saseni, com. Prodane?ti imprecat.

un corp cu

hect., facind

de 926

e la venituri

de 2755 lei, iar la 2693 leT, 65 ban!.

Are

pendinte de Episcopie. Pe

tulut,

comunele din va-

in toate ?i

PROGRESUL

no

?i

zugr&vit

s'au

apropiere

in

de Olt

In-

din prin

Domnulut Constantin Davidescu

$i

gara Arce?ti.

Are 120

familii,

sau 610 su-

flete.

din Rlmnic la leatu 1798; iar advonul

Prodane^ti,

sat,

jud. Arge?,

pi.

cu

50 Topologul,

familiT,

?i

de Tamandi din Rlmnic

biserica,

trarea-in-Biserica, 1

preot

?i

1

cu hramul

La

In-

com.

rur.

deservita de

o

biserica vechie, unde,

pi. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea, situat linga riul 01tul,

spre E. de comuna.

la

3V2

unde e

in jud.

com. Gura-Ni?covuluI,

Saseni-Noi,

proprietate

a

rur. Cucue{i-Platare$ti, pi.

Se intinde pe o suprafa^a de hect.., cu o populate de

1000

locuitori.

partea de S. a com.,

Proprietatea e a insura^eilor,

de catunul Caline^ti

care cultiva 900 hect. (100 hect.

?coala.

izlaz).

Are o

Bu-

luT

tune:

sta-

$i

Ilfov, situat la

E. de Platare?ti.

in

Profa, com.

cat.

facind parte din

kil.

rur., in jud. Olt, pi.

Vedea-d.-s., situata

zau,

sat,

Dimbovi^a, jud.

448

Are o

populajiune de 109 locuitori.

Produleasa, padure,

spune

celebrat cununia

Mihaiu Viteazul.

Cade

sat, facind parte din

fi

Progresul, com.

maT sus de

satul Proeni,

legenda, s'ar

clntare^.

Marcea,

1817.

varsarea Lotrului in Olt, se afla

lui

Prodane§ti,

la

fa-

cind parte din com. rur. Bleici.

Are o

de p&rintele Macarie Monahul

s'a f£cut

Ciorica

?i

Profa,

Turcane$ti,

pe valea

riu-

formata din 4 caCiure?ti, Once^ti cu

o populate

$coala mixta;

un he-

le?teu.

Numarul 194

?i

vitelor

marl e de

al celor micT,

Progresul,

sat, facind

Hosted by

de 313. parte din

Google

fcROttALtL

com.

Dudesti-Cioplea,

rur.

Dimbovi^a, jud.

pi.

Se intinde

Ilfov.

pe o suprafa^a de47S hect., cu o populate de 190 locuitori. au 473 hect., din sterpe, 23 hect.

Insura^eii

care 48 hect.

izlaz si 2 hect.

cir-

Buzau, com.

Numarul

de

al celor mici,

Are o scoala

si

de

mar? e

vitelor

76.

Neam^u, plasa Piatra-Muntele, com. Dodeal, in jud.

breni, situat in

prelungimea dea-

Ceuca.

iuiui

Podurile, situat pe podisul

de

N.

satul Podurile

Vasila^i-Popesti,

rur.

Are

de una cu 3 hramul S -$il Voevozi, cladita pe la i860 si a doua cu hramul Cuvioasa Paraschiva, cladita pe 1

la

preot

1

de Toader a Gavriloaei.

8 10

Vite

cintare^i,

si

:

cornute

23 §i

cai,

419

mar!

vite

arenda^ii

sat, in jud.

plaiul Clo^ani, rele.

Are 23

hect.

1035

250 padure). Locuitorii rezerva pentru izlaz 160 hect. 218

marl e de

vitelor

de 806.

al celor mici,

si

Rasa, mosil

si

ale

pendinte de Mitropolie,

jud. Ilfov, care se arendeaza cu

20000

com.

Ponoa-

Mehe-

tnunte, in jud.

Cerna. Are o pes-

din^i, plaiul

Proselnici,

sat, in

partea de

E. a com. Miroslava,

S.-

Stav-

pi.

y

pe valea Oltului,

valcelei Urlatoarea, la 2

gura

la 1

/*

kil.

de resedin^a comunei. Are o populate de 380 locuitori; o biserica, cu hramul Sf. si

Voevozi, deservita de 1

cintare^.

La

1

preot

E. de com., pe

sau 251 suflete;

familii,

o biserica; o

un semn trigonometric. Vite: 60 boi, 75 vaci, 32

27 cai

si

380

01

si

52 porci.

testi,

Arges,

sat, jud.

pi. Pi-

facind parte din com. rur.

Pro§ca,

catun, al com. Naeni, jud.

Buzau, cu 400 case.

Pana

locuitorl

si

1864, forma

in

93 sat

independent, de atuncl s'a unit cu satul Naeni

formind com.

si

Naeni-Prosca, sau simplu Naeni.

Pro^ca, vechiU

metoh al com.

schit si

Episcopiei, in jud. Buzau,

Naeni. Azi biserica de mir.

mosie, a statului, eni,

de

Iasi,

pi. Cirligatura,

la capatui

Budeanul

izlaz.

Pro§ca-Naeni, com.

si

de S.

com.

incepind

al dealulul

intinzindu-se

hotarul jud.

Sahateni-

mosneneasca.

proprietate

Are 60

hect. arabile

finea^a.

si

pe coasta de de V. a com. Poiana-Lunga, pi. Siretul, jud. Botosani, cu o suprafa^a de 601

pana in

Roman. Pe coasta

sat,

deal, in partea

hectare, din care

Statului

Pe mosie se sat,

cu 30

familii,

jud.

parte din

rur. Musatesti.

locuitorilor

cu o populate de 85

sau 392 suflete.

Arges, facind

400 hect. ale

261 ale

si

satului Ganesti.

com.

Sahateni),

geni-Vintileanca, cat.

si

pi.

-

mo§ie, in jud. Buzau, com. Ga-

sa de N.-E. e situata o parte a

si

rur,, in pi.

Tohani, jud. Buzau. Vezi Naeni.

Protopopeni, Buznea,

com. NaBuzau,

in

Prosca, jud.

cat.

35 rimatori.

Prosia, deal, in jud.

Prosica, cai,

Proste§ti,

d.-j.,

malul Oltului, in capul dealului, e

Braesti, Vaculesti

Pro§cani, (Sfoara

nume.

Are o populate de 59

Milcovul, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, situat

:

cu ace-

Vite: 170 vite mart cornute,

Prooroci, catun pendintedecom.

in pi-

hotarul

Dimacheni.

avind 3 hect.

frumoasa.

ter a

moara de apa.

case.

intre mosiile si

se varsa

si

Ciobalaia, ce face

Pro§ca (Metohul-Schitului-),

Mehedin^i,

rur.

riul

anual.

lei

Prosecul,

lasi

Proite§ti,

sal

cultiva

(65 izlaz,

nicul, jud. Ia$i, in valea

28 porci.

;

io-

si

930 hect. Statul

cuitorii,

spre

su-

hect.

deservite

biserici,

Dorohoiu formeaza iauda partea de S.-

sula, jud.

Cocu-Popesti.

locuitori.

prin

pe Co-

pi.

Pirlita.

si

statului,

o populate de 512 2

flete;

pi.

Se intinde pe o suprafa^a de 2280 hect., cu o populate de

Prosanicul

(scoala).

parte din

sat, facind

Negoesti, jud. Ilfov, situat intre

mun-

telui Hainela, la 2 kil. in

Fintina-Mironesei,

mosia cu acelasi nume,

V. a mosiei

Prosanicul,

Numarul Prohoje§ti, sau Prohoze^ti, sat, in jud. Bacau, pi. Muntelui, com.

din

tor

zul Prosianu,

Statu! are 1350

Prohalul,

§i

Nartesti.

278

o biserica.

in jud.

pe pro-

Vispesti,

prietatea mosnenilor Pi^igoe$ti

Vasila^i

ciumari.

si

de apa mineraid s&rata,

com.

vie.

Comerciul se face de 7

SS

t>kOTOt>OPENI

111

padure

si

1

oi,

115

hect.

moara de apa.

Vite: 134 boi

260

afla

familii,

si

vaci,

29

cai,

57 porci. Sunt 80 stupi

cu albine.

Proorocul (Priorocul), sorginte

Prosiei (Pirlul-), piriu, incepa-

Mosia se

zice ca in

Hosted by

vechime

Google

:

PROTOPOPENI

112

Ra-

era proprietatea lul Petru

Domnul Moldovei. Din

re?,

te se

ac-

constats ca ea era inchi-

nata manastirei Probota.

PROVIfA-DE-jOS

Provi^a, mosie a

statuhrf, pe care 1864 s'au improprietarit lo-

la

jud.

com.

din

cuitorii

numele de Poiana-luI-Bors.

dinoasa

si

Siretul, jud. Botosani,

com. Poiana-Lunga.

hedin^i,

in

sat,

si

Me-

Cimpul, com.

pi.

rur.

Marun^isul), Draganeasa, Pia-

tra

Provi^a (Prahovi(a),

com. Talea,

muntii

din

reste

izvo-

rift,

plaiul Pelesul, jud. Prahova,

numit Cheia

Breaza-d.-s.

Breaza-d.-j., trece

si

com. Ocina, unde se

prin

in-

carca cu tisul

Protopopul. Vezi Arama, com.

sat,

Belcesti, pi. Bahluiul, jud.

girli^ele

Valea

si

o uda in tot

d.-s.,

din com.

rur.

Magurelele,

pi.

Podgoria, jud. Prahova.

Aceasta temelie

Podgoria.

de 150

sta-

hect.,

pendinte de com. Pacure^i,

pi.

Podgoria, jud. Prahova.

lungul sau,

de Prea Sfinfia Sa P£rintele Esarh^Kiriil,

I'aporasti

centrul

prin

trece

N.

la

la S.

meste de afluen^i vaile Sarata, Nuculul,

De

Bo-

Iuda

si

-

com. Magureni,

monesti

Margineni,

si

si

lul Risnova, jud. Prahova.

Vladeni.

Provifa, jud.

606

li-se

piriias.

com. rur., jud. va. $i-a luat

hovi^a,

statului,

plaiul Praho-

numirea de Pra-

dupa numele

490

pre,

«de jos» spre a se

com.

ale

ce cade in susul situata piriului

lea-Mare,

Nou

nul,

care se aren-

lef

anual.

pe

Provi^a

vaile:

Sarata, Nuculul, Draganesti, Va-

dinte de biserica Sf. Gheorghe(Bucuresti),

piriului.

pe ambele maluri

si la

Iuda-Mica

si

Bolova-

poalele dealurilor

ful-Pietrel,

Vladanukr

si

:

Vir-

Plaiul-

48

270 vaci, 145 268 porci.

ca-

boi, 01

si

pe riul Promoara de macinat. Suprafa^a totala a com. e de

In raionul com., vi^a e o

1900 hect. In Provi^a sunt 2 izvoarecu

apa

minerale, unul numit Sipo^elul, poalele

Vladeanul,

dealului

care izvoreste,

si

altui

pe

coasta dealului Iuda-Mica, linga locuitorului

Ion Ni^a.

Apaacestor izvoarese intrebuin^eaza de locuitori la diferite boale.

In catunul Piatra

piriului Pra-

deosebi de comuna vecina, Provi{a,

Prahova, pen-

si pi.

deaz& cu 6200

si

Pia-

hect. Ei au 80 cai,

258

iepe,

la

Provi^a. Vezi Predealul,

si

a d-luf C. Stefanescu, dindu-

tra,

din

E Provi^a, mosie a

cu bu-

si

G. Gr. Cantacuzino

d-lui

se varsa

Cricovul-Dulce, la V. de co

tr'insa; iar

a munte-

s'a ince-

s'a sfirsit la

86 1, Octombre in 26.

(hambaragii), rotaria

apoi in comunele

Filipesti-de-Padure, Di^esti, Dir-

hovi^a sau Provifa ce curge prin-

Provi^a, alta numire

si

si

Pe linga agricultura, 120 locuitori se mai ocupa cu dulgheria

vilceaua Puciosului,

la

Filipesti,

pi.

pri-

Lunga,

:

Puciosul,

Draganesti

lovanul,

si

ei,

Provi{a-de-Jos (Prahovi^a),

463

1

locuin^a

locuitori.

Mormint

epitropul SflntuluY

put la 1861, Maiii tn 25,

Racota, ale statului, Catunul, a

Poienei,

mana^i.

Provi^a, sat, facind parte din com. rur. Provnra-d.-j., jud. si pi. Prahova. Are o popula^iune de

vede

si

vaile

N.-

Ro-

si

Schiopoti, intra in com. Provi-

Pietrei,

muna V., a orasuktf Caracal, jud.

din

zidit

185 s'au improprietarit la 1864 pe mosiile Provija, Draganeasa-

in

Proto^eni, suburbie, dinspre

s'a

Sultanul,

cu

intra in raionul

tulul, in intindere

biserica"

impodobit& precum se

si

:

Mica.

Protosinghelul, padure, a

sfinta"

:

taria.

udind-o de

pi.

o biserica, cu

dupa ce

{a-d.-j.,

Protosinghelul, pddure, a statuluT, in intindere de 125 hect., pendinte de com. Magurelele,

;

si

se incarca

Protosinghelul, sat, facind parte

trece

apoi pe teritoriul com, Provi^aface multe cotituri,

Iasi.

;

lo-

Ocina, Bal-

:

Bradului,

-

o scoala

urmatoarea inscrip^ie

de

Provide!,

-

cuitori

leatul

Punghina.

Provi^a.

si

Are o populate de 1560

la locul

jud.

5 kil.

Se compune din 4 catune de locuitori

uda partea de E. a comunelor

Protopopeni,

de capitala de resedin

kil.

{a plaseif.

deal, care se pre-

Protopopeni, intre piriul Glo-

la

si

Provifa-d.-j. (numit

Provi^a, fostd manastire, in jud. si pi. Prahova, com. Provi^a-d.-s.

lungeste din com. Corni, pe mosia

Nisipului, la 48

jude^uln

Prahova.

pi.

si

Provi^a-d.-j.,

Satul Protopopeni mal purta

Protopopeni,

:

riera,

pentru poduri, etc.

este o ca-

din care se scoate piatra

Pe

valea,

zidarii, canaluri,

numita Vaiceaua-

Sarata, sunt izvoare de pacura si

sare.

StupT cu albine sunt 150.

Comerciul se exercita

muna de 6 Veniturile

munel se

in co-

circiumari. si

cheltuelile

ridicS la

Hosted by

co-

2645 leL

Google

:

:

PROVIJA-DE-JOS

E

O la

la

sosea comunala o leaga N. cu com. Provi^a-d.-s. si S. cu Magureni, iar o sosea

brazdata

pe ambele malurl de

situata

de dealul

capitala jude^ulul

si

20

la

3778

plasei.

Se compune din 9 catune

Vla-

Minzaul,

N.

Schiopata, Secaturile, Sultanul,

se prelungeste

in

unui semi-cere catre

forma

E.

S.,

si

Valea-Bradului

Taporistea,

Valea-Poenii, cu o

Din

de 1696 locuiton.

ful-Poenei

si

Virful-Pietrei.

aceste dealuri, se ramifica dealu-

Durda, Piaiul-Nisipului

rile

si

Pia-

tra-Neagutui. Toate aceste dea-

sunt acoperite

luri

cu padure

Are

o

pomi porumb.

izlazuri,

se cuJtiva

roditori

biserica,

urmatoare

padure de stejar, parte serveste de pasune pentru vite

perit cu

si

:

Valea-Lar-

ga, Iuda-Mica, Valea-Mare,

Va-

lea-Bolovanul,

Vil-

Draganesti,

ceaua-Puciosului,

mormint din

prapadire,

fost zidita

la

1

si

Ierusalim,

787

plaiii, intru

s'aii

si

fiind intru

prefacut de ro-

Vataf de

prapadire fiind la 1834, Iulie

indemnal

15, s'aii

robit lut Dumnezeii

de - Jos (Prahovi^a),

sat, facind

parte din com. rur.

Provi^a-de-jos,

jud.

si

Pra-

pi.

hova.

Se mai numeste de locuiton Marun^isul.

Are o popula^iune de 432

Aceasta biserica se gaseste mai tirziu ca metoh al bisericei sf. Gheorghe din Bucuresti. E deservita de un preot. Scoala

infiin^ata

loc.

89

1857, e

la

baepf

18

si

fete.

-

de - Jos (Muntele -),

(Prahovi^a), padure particusupusa

lard,

regimului

silvic

inca din 1883, P e niosia Provi^ad.-j,, pendinte de com. Provi^ad.-j.,

jud.

si

plaiul

Provi^a-de-Sus com. rur.) plaiul care se crede a

pe

la

Prahova.

(Prahovita) si

,

jud. Prahova,

se

fi

infiintat

Pe

linga agricultura

cres-

si

terea vitelor, locuitorii se

si

si

S.-V.,

la

creste tufiris de padure,

curea fiind

Sul-

:

N.-E.,

la

pe pe

carl alo-

cu iarba

acoperite

In partea de N.-V. a comunel este Poiana-Stinel

Z&po-

si

dia.

E

strabatut

girla Provita

de

de

centru

prin si

vaile

Sul-

:

tanul, Poenel, $chiopoti, Pietrei,

Vol.

Breaza-d.-j.,

mai

seiul,

si

la

Provita (Prahovita) -Manastirei,

mosie a statulul, pe care din

cuitorii

jud.

la Ploesti,

pe can

le

desfac

Bucuresti, Giurgiu

si

tunele situata

nastireT, din care

li

s'au dat 755

Carapancea

:

pe vaiea

de 33

kil.,

porcl. Stupi cu albine sunt 197.

suflete;

de Ghimpati,

n

de 58

rese-

kil.,de Bu-

kil.

Are o popula^iune de 691 fostul proprietar Eftimie, la anul

1840, cu hramul Duminica

la comuna exista inca ruine din vechia manastire, numita

turor Sfin^ilor,

preot

Provita.

parohia Prunarul

;

cuentata de

copii;

pamint de munca,

izlaz

si

p&-

de

o biserica, cladita

Provi^a, sunt 2 morl de macinat.

o suprafa^a de 755 hect.,

St.

Hristopolu. Departe de Giurgiu

curesti,

In raionul comunei, pe girla

Prunarul,

Zmaranda

prietate a d-nel

39 lepe, 679 880 oT, 298

cal,

capre,

si

Cilnistea, pro-

din^a plaseT, de

Vite: 176

Are

lo-

Provi^a-d.-s.,

Prunarul, com. rur., jud. Vlasca, capi. Cilnistea, compusa din

248 locuitorl s'au improprietarit dupa legea rurala din 1864, pe mosia statulul Provi^a-Ma-

150

1864

la

com.

plaiul Prahova.

si

prin satele vecine.

vaci,

Pro-

Breaza-d.-s.,

V. cu com. Urdin jud. Dimbovuja.

vl£a-d.-j.

cu facerea hambarelor

tronurilor,

dure.

1550.

617 A5. MareU iHcfionar Geografic.

Piatra,

s'au improprietarit

hect.

Provi^a

la V.,

toate varsindu-se in riul Provita.

cu toate din temelio.

ocupa -

brazdata de piscurile

Arhimandritul Gheorghit siTanase Calin,

frecuentata de

Se margineste cu comunele Provi^a-d.-s. (N.), Magureni (S.), Poiana (E.) si Valea-Lunga (V.).

Provi^a

N. cu

S. cu Pro-

spre

si

inles

'I

spre

Inchinata la sfin-

Dumnezeii Mihalache

bul lut

Cerbului, Sa-

Nucului, Pietrei.

rata,

lei

Se margineste cu comunele

strabatuta de Provi^a, in

care se varsa vaile

si

veche a

parte culture! prunului.

E

de

de 3145

pentru pasune.

tul

iar

d.-s.

Draganeasa,

*

cSfinta biserica

parte e aco-

Plaiul-Stejerisului,

principals

comunica^ia

tanul,

inscrip^ia

:

de preotul Monach

padure mare,

acoperit cu

sosea

Breaza

Domnuluf,

1629, cu

la

la veniturl

la cheltuell,

vi^a-d.-j.

hramul

cu

si

Iuda-Mica, spre V., e

Plaiul

O

si

si

23 bani.

E

Adormirea Maicei fondata

let

neste

popula^iune

marunta; pe lapoalelelor sunt livezi,

lei,

Moiseni, Provi^a-d.-s.,

formind culmile: Mesteceni, Vir-

circiumarl.

Budgetul e

kil.

deanul, care incepe din partea de si

Comerciul se exercita in co-

muna de 6

ale riulai Provi^a, la 63 kil.

de resedin^a

vecinala, cu gara Cimpina.

E

PRUNARUL

113

si

2 cintare^I

57

si

tu-

de

deservita

1

^inind de

o scoala,

6

frectr-

ciuml.

Suprafaja intregei mosii este 15

V.

Hosted by

Google

PRUNARUL

Budgetul comunel e

de 3000 hect, din care p&dure de sleau in valea Cilnistei, de

de 2874 de 2612 lei. turi

750 hectare. S'a dat in

total,

sate, pentru

E

ambele

la

1864 dupa legea rurala, suprafafa de443 hect.

Arenda anuala a mosiei

?i

Veniturile

doua Gamanul si

piscuri

Dae?ti,

si

Se margine$te

sunt de 2473,27

comunala de

kil.,

1

sosea

o

:

deni

E si

formata din 2

suflete, care locuesc in

case

D-l B. Belu are 7500 hect.

Vite: 465 boT, 24 bivoll, 160

940

186

82 capre,

01,

ri-

750 hect. (5750 sterpe, 350 vie, 350 padure).

cultiva

parte din

300

Guinea,

Podgoria,

Locuitorii cultiva 385 hect. (65

com.

rur.

jud.

Mu?cel.

de 390

matorl.

pi.

Are o populate

izlaz,

132

sterpe,

Are

locuitori.

de

pendinte

catun,

com. cu acelasi nume,

Cil-

pi.

Prundeni, mahala,

in

com.

rur.

Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud.

Mehedin^i.

ni$tea, jud. Vla?ca.

in jud. Buzau,

Prundeni,

com. Nehoia$ul, ramificatie spre V. din muntele Podul-Calului.

cea,

Adapostul ce

50

padurile

ofera,

Prudeni,

pi.

Oltul-d.-j., jud. Vil-

pe care se cultiva 179

hect.,

vie.

aril

de fag nestrabatute ce-lacopera,

munte sa

fac ca acest

mistre^ilor

fugiul

re-

fie

de

timp

in

marginea ge$, pi.

iarna.

com.

Prundeni, com. Oltul-d.-j.,

pi.

catune:

rur., jud. Vllcea,

din^a

compusa din

kil.

Tataroaica

si

2

Daesti.

Situata pe valea Oltulul, la 55 kil. de capitala jude^ului si la 8

de a

kil.

plasei.

a fost situata pe tulul

in

si

urma

La

;

2

cite

biserici

80

vacT,

Pe

riul

200

Biscovul-Fle$ti, re$e-

Se compune din

Pitesti.

o

cu

familii,

Are o

22

la

si

ma-Rece, 102

de

kil.

Prundul

si

Zea-

populate de

sau 488 suflete.

biserica, cu

hramul

cai,

boi,

01.

28

43 rimatorl. Priu com. curg piraiele Gea01

si

mana-Mare

Geamana-Mica.

$i

106 care

46 cu

num&r de

202,

618 hect. Vatra satulul are 150 iar in total 800 hect.

pe

Prundul

(Prundul Belului),

com. rur., jud.

-

Iifov,

nh;a, situata la S.

hect.,

linga.

venituri

cheltueli,

de

:

canine: 60 cu

si

plu-

cai; boi,

cai.

Locuitori improprietaru;Isunt

154 si neimproprietari^I, 151. Comerciul se face de 8 circiumari

si

1

hangiu.

sat, pi.

pe

riul

Pitesti,

Arges, jud.

facind parte

din com. rur. cu acela?i nume.

Are 49

familii.

Prundul,

cat.

al

pi.

Olte-

Prundul,

insula, in Dunare, linga

Ilfov,

pi.

Oiteni^a, jud.

intre pichetul

No. 157

si

158.

de Bucure^ti,

bra^ul Baltinasul, la limita

jud. despre jud.

com. Nehoiasul,

jud. Buzau.

com. Span^ov,

munei, sunt 2 mori. s'au improprietarit la 1864,

porcl,

lei.

Vite: 248 vite marl cornute,

151

si

bi-

S-tul

si

1243

la

si

205 guri: 102 cu boT, 103 cu

Arges,

fie-care

la

?i

Locuitorii posed&

Prundul,

Olte^ul, in raionul co-

Locuitorii, in

4771

lei

ar-

vacl

lei.

un cintare^; o scoala mixta. Budgetul com. e la veniturl de 1980 lei si la cheltueli, de

(in

595

1958 01. Budgetul com. e

Spiridon, deservita de un preot

lo-

277

capre,

73s

mutat pe

una); o scoala.

Vite sunt: 20

voli^e,

4

iepe,

?i

boi,

12 taurl, 29 bivoll

vi^ei,

prundul Ols'a

Are o populate de 1123 c&tun

10

satele: Bananai,

inceput,

valea Oltulul, calea Traiana.

cuitori

la

subprefecturei,

de

pe

Arge$, jud. Ar-

riulul Pitesti,

rur.

asezata.

rur,,

cai

208

de 4851

Prundul, com.

Sf.

deservite

de 2 preo^i; o scoala mixta. In raionul com. e o balta. Vite: 245

deal, in raionul com.

hramul

Olga,

Sf.

?i

masarl,

Pruncea, munte,

izlaz).

2 biserici, cu

Nicolae

Prunarul,

si

582 hect. Proprietarul

locuitorii,

sat, facind

|

cai,

198

24 bordeie,

?i

|

Prundeni,

Prundul

942

riul

care merge

catre Carapancea.

cat.:

Flaminda.

cu

cu com. Calina.

la S.

si

o ?osea vecinala.

Se intinde pe o suprafa^a de 8082 hect., cu o populate de

E.

la

in

Greaca prin

formate

Oltul, la

lei.

Prin acest sat este

vaile

V. cu dealurile Gamanul si Tataroaica, la N. cu com, Zavi-

com.

cheltuelile

$i

de

e uclata

Sta

mla?tinos.

foarte

tul e

Chirca

:

din ploi.

este

de Bucure?ti. La N., pamin-

kil.

legatura cu com.

brazdata de dealul Oltulul,

Tataroaica

50000.

lef

la veni-

la cheltueli,

lei si

care are

im-

locuitori

145

proprietari^ la

de

PRUNDUL-BELULUI

114

Vlascasila47

Prundul-Belului. VezI com. Prundul. jud.

Hosted by

rur.

Ilfov.

Google

:

PRUNDUL-GOL

Prundul-Gol, padure, a jud. Dolj, pi.

statulul,

com. Ca-

marginea Dunarel. Are

la

rasi,

Jiul-d.-j.,

pe mosia statulul Cala-

lara?i,

Este

o intindere de 150 hect.

compusa din

plopl, salcil

Turnul-Severin, situat pe Valea-

formeaza com.

Husni{el. Satul

cu mahalalele tina,

Girni^a

135

si

case.

comuna

Prin

nationals

soseaua

trece

calea ferata Vircio-

$i

o

sta^ie,

Prunisori.

Prundul-Nou, jud.

nare,

Dolj,

com. Calarasi,

pi.

Are o

Du-

pe

ostrov,

Jiul d.-j.,

in intindere

de

preot

1

cu

46

50 hect.

2 cintarefl

si

parfi a

data

nurnire

unet

Breaza-mosne

mosiei

neasca, jud. Buzau, com. Breaza.

de

o scoala,

;

frecuentata de

2 clrciuml.

elevi;

poseda:

Locuitoril

Pruneasca,

34 plu49 care

gurl, 6 caru^e cu cat,

cu boi; 64 stupi. In

comuna

se fac

bilciurl

3

E. de catunul Albeni, in

la

a-

cu o populate de sau 485

100

hect.,

familil,

:

7 plugurl,

20 care cu boi; 320

vite

cornute, 30 cal, 358

oT,

mar?

64

ca-

Comunicafia

catun se face

in

prin soseaua vecinala

prin com. Albeni

ce trece prin dru-

si

1

Cimpie

sat,

rul,

facind parte din com.

jud. Ilfov, situat la S.

pe ^armul sting

Argesul.

Locul

cornute,

si 240 rimatori. com. este cimpul

in

:

Borogel,

:

incepe din culmea dealul Boeni$ca.

si

de

se-

de manastirea CoSe numeste Pruntul-Comenei, ca sa se deosebeasca de mana.

si

de jude^ul

fine

Ilfov.

de de Bucuresti, de 42 kil., stasia drumulul de fer Baneasa, de 14 kil. Are o suprafata de 3100 hect. S'a dat in 1864 la 120 locuiEste departe de Giurgiu

30 de

kil.,

clacasl, o

fostl

tor!,

suprafata

Are

cie,

si

de salde 940 Aceste padurl depind de sialta,

Dunarif,

valea

in

Are o

de pescuit ce Du-

balta

se formeaza din varsatura

Aci se fac rogojinl multe.

La

a-BarosuluI,

cat.

acest catun

este

lipit

si

Flaminda.

a-Selistenilor.

Apele ce uda comuna sunt Husnicioara,

deal, in supra-

ocolul silvic Giurgiu.

:

Husnicioarel

pe

de 560 hect.

hect.

Vai mai principale sunt Valea-Ghelmegeoaei,

multe; o padure de

vil

stejar, situata

nSril.

Piriul si

-

Fiorestilor,

niste

bolbo-

e

teritoriul

Prunisorilor

se

carbunl de pamint.

Pruteanca, padure la S.

particular^,

de satul $erbane?ti, com.

Liesti, jud.

de Virmlas-

Tecuciu.

Mehedin^i,

pi.

dr.-d.-f., jud.

Ocolul

d.-j.,

lanuarie 1875. Se afla intre sta-

Se intinde pe o suprafa^a de 30 hect., cu o populate de 76

bile

locuitorl.

de 213,71 m. Venitul acestel stapi pe anul 1896 a fost de 10325 lei, 25 bam.

(10,1

kil.).

nivelulul

carl rezerva 3 hect. pentru izlaz.

rur.

si

Prutului,

pe

unde

este

si

o moara

de apa. Prute^ul, girla, formats din varsarea

pi.

spre

Prutului,

satul Macare?ti,

S.-E.

de

com. Costuleni,

Branistea, jud.

Iasi.

d'asupra

Maril,

Prute^ul, vale

si

piriU, jud. Bo-

ponor de N. a com. Zlatu-

tosani, izvoveste dintr'un in partea

noaia

si

se varsa in Siena.

sat, re-

sedin^a plasel Ocolul- d.-j,, jud. kil.

5

(9,8 kil.) si Palota

Inaitimea

al

com.

Prunisorul, pe linia Craiova-T.-

Tinmea

braf,

com. Bobulesti, jud. Bo-

tosani,

Pruni§ori, stafie de

barul.

Proprietatea e a locuitorilor,

Prute^ul, sesul

Saba-

al riulul

sau

afla

Severin, pusa in circulate la

Mehedinji, la 24

inainte

cularizare,

Dealul-

tinos. In apropiere trece riul Sa-

Pruni^ori, com.

depindea,

roase man.

biserica.

rur. Virtejul-Nefliulul, pi.

tejul,

man

Lainestilor, iar dealuri

Pe Pruni,

400

vite

Piriul-Barosulul

muri de care.

Are

:

a-Perilor, a-Aiului, a-Girnitel, a-

170 rimatori.

si

dealulul

Mosia, proprietatea sta-

lul Ilfov.

fata

lei.

Cioacei, ce

suflete.

Locuitoril poseda

pre

de 2006

13 cal, 300 ol

propiere de apa Cilnicului.

Are o suprafafa de 195

Budgetul comunel e la venide 3953 lei, iar la cheltuell,

turl

Vite

coasta

de 360 hect.

anuale.

Prune§ti, catun, al comunel Albeni, pi. Amaradia, jud. Gorj, situat pe Dealul-Prunestilor si

S.-V. jud., pe

Dunaril, in marginea districtu-

Pruntul-Belulul care este alaturl, biserica, deservita

inva^ator,

1

ginea, jud. Vlasca, situat la S.-

tulul,

rova-Bucuresti, avind

par^inea schitulul Roaba.

Plos-

si

avind o populate de 672

locuitorl

gir-

si

care predomina. Inainte a-

nu;a,

PRUTEfUL

115

de orasul

Pruntul - Comenei,

catun,

pen-

dinte de com. Pueni, pi.

Mar-

Prute^ul, padure, S.

in

partea de

a com. Saiageni, plL Podo*

Hosted by

Google

.

:

;

.

PRUTUL (PLASA) suprafa^

in

hect., J 6 aril.

de 45

Bozia

si

de

in partea y

Bogdan,

testi,

Corni-Unguri

Iepureni, in partea de N.

al jude^ului, la

comunele meaz& sunt Baneasa, 1 bozia-B£neasa

si

for-

cu satele

Slo-

:

chioaia

Gola-

:

Umbraresti.

si

cu

Foltesti,

4.

satele

Fin-

:

tinele, Foltesti si Stoicani. 5.

Ij-

Frumusi^a, Scinteesti

si

Jordsti, cu satele: Lunca,

Jor&sti

Zirnesti.

si

Draculesti

raftei,

Oancea,

8.

bozia-Oancea

cu

Chi-

:

Mastacani.

si

satele

Slo-

:

Tatarca

:

10. nesti,

Lmica,

Todireni, in

si

cu

satele

Bum-

:

Gura-Sara^ei, si

Rusca, cu satele

10. Std?iilesti,

Cris-

:

Musata,

si

:

Cirliga^i,

cu satele: Bros-

Raducani, Sa-

Teritoriul plasei,

Si-

in

cea mai

in

este ses, acoperit

bal^T

intinse, lunci

si

pe toata partea de E., malul Prutului, iar la cea mai mica, este

Este foarte productive

jud. Covurluiu).

b5rit

Prutul, plasd,

in partea

de

S.-E.

calita^ile

si

pentru a uda

Sneatinul,

platoul

Cotul-Boia-

si

nul spre frontiera Bucovinei cu

Rominia,

partea

la

De

tiera

Prutul

79,

se

Bucovina de stilpul yS,

Tara

;

strabate extremitatea N.

Dorohoiu

a jud. cotituri

prin

udind

si

HotinuluT, pe malul sting

Cotul-Boianuluf, pe

tul

in er-

are imase intinse pentru

cresterea vitelor. Baljile formate

cu

Podoleni tova

la

;

la E.,

;

S.,

cu jud. Tu-

cu Basarabia, des-

pSr^ita prin riul Prutul,

cu

pl&sile

Crasna

si

avind de hotar piriul Elanul.

Este formats din 10 comune rurale 1.

si

rezeni

de

S.

si

cu satele: Be-

Vicoleni,

in

Mijlocul. Re-

sub-prefecturei

se afla

in tirgusorul Falciul.

cel-1'alt

partea

mion Marcelin Cantemir) semneazS.

malul

bra^.

bifurcarea Prutului se intiiu

;

in

si

Porota (A-

citat

limba

de Dim. scitica in-

trecdtoare (Hasdeu).

spre N. p&n2 la

frontiera

81,

la

dirijeazS

iar

E.

stil-

d'aci

pana

la

de unde printr'un cot cu concavitatea spre V. o ia spre S. pentru a se impreuna cu

stilpul 83,

bra^ul

Prutul, riti. La Greci se numea Poras sau Piretus (Herodot) Gela Romani, Hierasus sau rasus (Ptolomeu)

una urban&:

Berezeni,

pi.

si Iasi.

la V.,

Mijlocul,

si

cu

unita

sedinja

sa-

si

Acest brat din stinga, de

se indreapta spre

E

man Cotul-

drept, se indreapta catre stilpul

teaza orasele Husi, Vasluiu pi.

5

satul

jud. Tutova.

N. cu

bifurca in

79 p&na unde patrunde in

mai

la

la

la stilpul

pul de

Se margineste

ca

marginind frontiera Tarei cu

S.,

mult peste, din care se alimen-

Se intinde

si

dou& bra^e

din varsaturile Prutului, produc

Falciti.

a

extremi-

N. de stilpul de fron-

la

in

jud.

nordidi la

tatea S. a acestui cot

lungul Prutului, p&na in hotarul

a

lo-

Zoblotul,

de frontiera 85 pentru a se uni

deluroasa. si

si

spre N.

;

spre E.-S.-E.

la

parte,

intiiu

Brazil drept se dirijeaza spre :

plasei.

V., partea

(Vez?

la

Pocutfa),

p&n& Delatin, apoi spre E. pana Colomea in fine se indreapta

350 m.

Rusca.

Vetrisoaia, in mijlocul

P£scani, Roscani

desti.

curge mat

jud. Dorohoiu.

Vetri§oaia, cu satele si

(provincia

vinei

Stanilesti.

p&n&

Via.-

in

Stuhule^ul.

Davidesti, Leosti

cu sate,

intinde

pendinte de Carpafii Buco-

Cernaufi satele

Ranceni

Vlddesti, cu satele: Bnisi

Baneasa,

si

tiniciul,

minesti

se

Hovarla, din Mun^ii-Ne-

virfului

la

Rdnceni, cu

paduri,

$ivh:a.

si

Ivanesti

si

P.

in

Prutului

pe un parcus de 125 mile (750 ktl.), din care 25 mile in Bucovina si 100 in Moldova.

gri,

centrul pl&sei.

mare

Oancea.

si

§ivifa, cu satele

9.

N.

Lunca, Pojorani

ratul

B

lui

trans-

El izvoreste din partea N. a

Ivdnesti, cu satele: Capo-

1 1

Mastacani, cu satele

7.

7.

ca de-

Brutus prin

la

Cursul

S.

cosesti, Cantemir,

Tim&oani. 6.

6. testi,

9.

cu satele:

Frumusi(a,

dileni,

par-

in

Husi, orasul de resedin^a

8.

Fdrfdnesti.

3.

de

5.

tirgusor,

bata, Condrea, Focsa, Hirtopul,

Baneasa.

Tirgul-Bujor, Moscul, Pufi-

sei,

Fdlciuly

4.

mijlocul pl2seif.

Bujoruly cu satele

2.

iar

;

ceo

si

(RtU)

pretind

(Vaillant)

de

formarea satele: Bo-

cu

suflete.

satele

Odaea-Bogdana,

rive

:

S.

tea

Resedin^a e Tirgul-Bujor

Unii

Iepureni,

3.

de E. a jude^ului. Are o suprafafa de 94070 hect, cu o populate de 20072

tiera

Bogda-

cu satele

Bozia,

2.

nesti,

Prutul, plasd jud. Covurluiu, numitS ast-fel de la riul cu acelasl nume, ce formeazS. fron-

si

PRUTUL

116

jud. Falciu,

leni,

:

drept

la

stilpul

85

de

frontiera. In acest parcurs Prutul incaleca

linia

de frontiera

spre Bucovina formats prinstilpii

de frontiera 84

81, 82,

83,

Aceste doua marl bra^e

ale

si

cita^i:

85.

Prutului dau nastere, in partea

Hosted by

Google

;

PRUTUL

PRUTUL

117

(RltT)

extreme a jud. Dorohoiu, unel

cat. Solone^ul,

marl insule cu satul Cotul-Ho-

tei),

tinulul.

Zaboloteni (Fo

Hermeziul, Vladomira, $en-

urmatoare:

Vadeni,

(RlO)

Rogojeni,

Oancea, Slobozia-Oancea, VlaPascani (Busuioaca)

dreni, Sorca, Frasuleni, Sculeni,

desti

de frontiera 85,

Medeleni, Petresti, Branul, Mar-

apoi se varsa in Dunare, drept

Prutul unit continua cursul sau

honta, Beresti, Bozia, Ungheni

locul

De

la stilpul

Do-

spre E., pe marginea jud. rohoiu, formind frontiera

farei

spre Bucovina pana in dreptul

Noua-Suli{a,

satulul rusesc

udind

si

in cale satul Molni^a.

De

Noua-Suli^a, Prutul

la

rijindu-se spre S.-E., face

caruia Prutul trece in jud.

neste partea de E.

sa

Dunare

in

la

V. de Reni.

ge mai

pana

pe mar-

E.

a jude^ulul Dorohoiu

dreptul tlrgusorului Ra-

in

udind

dau^i,

spre

intiiu

ginea N.

beni, satele

udind,

in cale

sesul

Bo-

Lunca, Prisaca, O-

(Bucuresti),

2800

de este

si

apoi

de unde se

lasa

si

in

tul

Mircani (Hudesti)

si

si

Crasna-

satele Cotul-Miculintfl, leuca, Ghtreni-lui -Curt,

Liveni

-

N01

si

udind Mitoc,

Liveni - VechI,

Serpenita, Manoleasa-Prut, Stroici

si

Boldul, de unde trece in

jud. Botosani.

De

la

acest punct, Prutul, ur-

mind marginea de E. a judeuda toat& margi-

tulul Botosani,

nea plasei Stefanesti, apoi tele

:

Ripiceni,

Damachi

sa-

(Movila-

Rupta), Lehnesti, Rasca, Stinca, sesurile

Stefanestilor

lestilor, satele

si

Bobu-

Ostopceni, Dami-

deni, Boroseni, Berza, Santa-Maria si Durnesti,

de unde trece

In acest jude{, Prutul urmeaza

sub-prefectu-

Rasesti,

unde se

situat

afla

22, localitatea

la

si

piche-

numita Con-

unde se afla si pichetul 23, catunul Bumbata, unde se afla pichetul 25, com. Falciu, resedinta' de sub-prefectura si a unel companii de dorobantf dra,

si

in

fine

Bogdanesti,

c&t.

si-

Tutova.

Aci Prutul paraseste jud. Falciu

si

teritoriul

trece pe acela al

Tutova a ca.ru! margine de E. o atinge pe o lungime de

jud.

aproape 34 sul

sau

udind

kil.,

localita^ile

Hraniceni, Birsana

in

Cirja,

si-

tuate toate pe sub coasta dealulul

Dragoioasa, pe care se rea-

De

la

pichetul

15

luiu udindu-I partea

uda

in acest par-

Badarai,

Tabara,

Cornul-Negru, comuna Bivolari,

afla si

stilpul

pe

kil.

teritoriul

o lungime de 122 parcurs, Prutul

cauza coturilor prea

totusl din

multe

intortochiate, face sa-si

si

modifice in unele

locurl albia,

rupind malurile pe care se rea-

zama. Diferen^a de

insemnata

pe care

nivel

scurge albia

se

Prutului este

sa in

'J'ara

are cota 149; la Rad&u^i,

no

m. la

satul

la

;

la intrarea

:

90 m.

Mitocul,

Ripiceni, 80 m.

;

Maria, jud. Botosani, 50 m.

Ungheni, 35 m.; cu Jijia, 30 m. ;

jm.

14m.;

cea,

si

;

la

la

confluen^a sa

la

Drinceni, 25

18 m.

Falciu,

la

;

;

la satul Sf.

;

in fine la

la

Oan-

gura sa,

6 m.

Tarmurile Prutului sunt inalte si

mat

nicl

odata

—

ci

el

nu prezinta

— afara de cele

bra^e sau insule,

numal

coturl

si

Lafimea sa variaza intre 50 m. pan& la Sculeni; in80 tre 90 m. la Leova; intre 90 95 la Falciu la Oancea asemenea si pana la gura sa.

— 70

—

—

;

Apa

Prutului

este din

cele

mai usoare; este insa turbure, din cauza nisipulul ce duce 'cu sine

sa

puind-o insa intr'un

;

stea,

fund

si

nisipul

se

vas

aseaza

apa ramine foarte

in

lim-

pede. Totusl, studiele facute in

Prutul

vederea alimentarel cu apa ale

Covur-

orasului Iasi au gasit suspecta apa Prutului, cacl dupa anaiizele

jud.

de E.

kil.

origina.

unde se

122,

uda

pe mSsurS

si

Albia sa are o inclinable dulce

cur-

Rinzesti,

:

si

aci in sus se mic-

merge catre

foarte multe.

tre Falciu si

variaza

Ungheni

la

Curentul sau nu este toren^ial.

aratate

intra

si

de

soreaza succesiv

la

la 50 m. N. de hotarul de jude^ din

Prutului

m. de

tuat pe malul drept,

de 170

satele:

unde

(Brinza),

marginea de E. a jude{ulul, pe o distan^a aproape tot spre S.

curs

Cil-

zima sesul din dreapta Prutului.

in jud. Iasi.

kil.

Copacea-

2—5

in jos, iar

o lungime

1000 m. pe malul drept, Bros-

a judetulul, urmind poalele dea-

cul

Cor-

Scoposeni,

resedinta

satele

jos spre S. pe marginea de E.

Botcea, $leahulul, Varati-

-

companiel de dorobanti,

si

cosesti,

lurilor

Col^ul

:

(pe

m.),

Drinceni

bozia, Horodisca, Crainiceni

sau, loca-

Grozesti,

cia,

rei

margi-

a judetulul

Cotul-luI-Chiriac

Zberoaia,

nul,

rofteana, Teioasa, Cuzlaul, Slo-

Radau^i,

urmatoare

Salageni,

nil,

Prutul

parcursul

in

lita^ile

In acest parcurs, Prutul cur-

Adincimea

In tot parcursul pe teritoriul jude$ulul Falciu,

numit Piscul-Ungurulul, din

intre

ce

Falciu.

linia

de frontiera de E. a Rominiel varsatura

pe

reni, Prisacani si Macaresti,

cu Rusia spre Basarabia, pana la

Mo-

Opriseni-d.-j.,

si

jud. Tulcea.

com. fu^ora, satul O-

priseni-d.-s.,

la S. di-

Ba-

(trecatoarea calei ferate in sarabia),

si

pe

In acest

localita^ile

facute

de

d.

Hosted by

pe mai confine si

^umuleanu,

linga acid azotic,

Google

;

PRUTUL

(RtO)

s&rurl amoniacale, materil orga-

nice in descompunere precum

?i

un exces de cloruri, denotlnd astcontinuitatea

fel

infecfiunel

ineficacitatea purifica^iunel

$i

na-

turale.

de

microbl

g&site

Proteus, Baccilus col com-

:

pe poduri umbl&toare $i pe la anumite puncte cum de exemplu

munis, din flora comunS

apei.

Navigafiunea pe acest

riu se

face in virtutea unul regulament

Oancea in fine 2500 m. mal la V. de gura F&lciu,

la

se

pod

;

la Gala^i

lul

sunt foarte restrinse, ne exis-

ttnd de cit acele ce tele

tionals,

compusa

murl ordinare

:

Austria, Rusia

numitS

Rominia,

$i

«Comisiunea Mixta

a

Prutului*, al c&rul sediu este la

Gala^i

aceastS.

;

da

pe

navigabil

contribuind

E

tot

ast-fel

vecine, p&r{ase

de o

lucrari

aces-

insemn&tate

a?a de mare. Prutul

de pe malul drept, trebue sa aibe un drum care sa ducS la Prut

gura

?i

pana

bele sensurl este

navigabil de

;

la

am-

in

de

aci in sus

adic&

mclrfurile

iar

plutitor,

Leova

sunt transportate pe plute,

de multe ori de Ungheni

;

p&n&

ce

tree o^nS. dincolo

lemnele din

durile Bucovinei se

chiar

la

due

p&-

in plute

la Gala^i.

riu este la %\

Ungheni, unde este

junc^iunea

liniel

ferate

Ia?i-

Chi?inSu.

De

la

cerea pe

toate

in

Ungheni spre acest

riu

N., tre-

se face in

pe poduri umblStoare, afar& de la Cernau^i pentru drumul de fer al Bucovinei; iar de la Ungheni spre S. trecerea se face numal general prin vad

?i

?i

balfile Prutului,

se pierde

la

N. de Balta-B&deanulul

?esul Prutului,

in

mSritS

rincea,

varsS

Prut

in

teresele

pentru

parte

locale;

din

in-

ele

dup&

mat

intii

ce

pe dreapta

prime^te,

Oarbei, Va-

Piriul

lea-Chineaza, ce se pierde in La-

Bucovina

Bistri^a in

Moldova

:

in Prut

la

satul

;

Hum&ria, Ghireni,

;

in

29 DurOnofreanca-

Pichetul

niitoarea, la

dejos

iar

;

Molni^a, ce se varsS

Pri-

Prut.

AfarS de aceste, Prutul mai prime^te alte o mul^ime de vSI ce se scurg din coastele orien-

Rominiei

Afluenp pe stinga sunt

Rad£u{i,

satul

Dorohoiu

;

toate

in

jude-

Ba$eul, ce vine

din jude^ul Dorohoiu, trece in jud.

Botosani

?i

se

varsS in

Huchea

Moscul,

gul, Caline?ti, ?i

Bdlfi.

LSpu?na, Strata

bSh;ile

pierde in ?esul Prutului

Probota la$i,

;

Jijia

se

Vl&dichil

la satul

mSrita cu Cobi-

IbSneasa, Sitna, Miletinul;

Bahluiul, al cSrui ?es se confunda

cu ?esul Prutului la satul Cirpifi continue pe acest §es p&n& la

?i

in-

ne?ti

Ungheni

;

?i

Alba,

Rucosul,

Balta-RotundS, toate

formind una la

;

Cele

bSl^I sunt: Balta-

Tochila, Vladnicul, Lu-

Uimul,

cani,

o mul-

b£h;I.

?i

Vladnicalul, la S. de

balta

ce

cu

acoperit

mal insemnate

Vaiea-Juncanilor, la satul Solo-

Valea-Frasinului,

in

— $esul din dreapta Pru-

este

aceste

;

Rachita

$i

Sirga, piraie in Basarabia.

Prutul la E. satulul Ostopceni;

ne^ul

pi-

Bucovina; Stinca, Dobri?tea,Giur-

tului

satul Boldul; Radaufi, la

:

riurile Turca, Cerniava, §ovi^a,

$ime de mla?tine

^ul, la

pe

cit

timpurl ploioase.

saca, Mamornita, Buhaiul, Cor-

Volovei-

care in ge-

?i

posedS ap& de

nell, la satul Teioasa

;

sa-

Folte?ti

ce se varsS in

ramurl,

diferite

Lu{a,

Postunca, Ribnica, Ceremuresul

intre $i

S. Acest lac, la rindul s&u comunicS cu ?esul Prutului, prin

neral nu

Prute^ul, Ostava,

N.

la

^iilor.

:

de satul

S.

la

jud. Covurluiu,

tale ale

sunt

Ho-

din

chiar dispar pe timpul inunda-

Afluenftl din dreapta Prutului

;

cu Liscovul, se

Rogojeni

nu sunt

direc^iunile,

intrebuintate de cit

^ul

Trecatoare principals pe acest

drumurl care §erpuesc

aceste

prin $esurile

§i

este

Covurluiu

in jud.

a jud.

$i

situat

a dezvolta prosperitatea din cele

tor

Tutova, trece

la

spre N., aceste drumurl

;

tra-

E.

Mastacani

de sperat ca gra^ie lucr£de Comisiunea mixta Prutul intr'un apropiat

trei state

dupS ce

$i

verseazS partea de

Covurluiu

rilor intreprinse

sau,

ce izvore?te

tele

insS.

cursul

interiorul

din jud. F&lciu

de satul

N.

la

Elanul,

;

cul

nisipos, adesea

fi

pe malul Prutului cu

leaga trecere

Prutului

Berezeni

a$a ca aproape fie-care sat

(dune) ce impedicS. naviga^ia.

va

acele ce

Valea-Sar&^el se pierde in

;

$esul

care due la Prut se inmul^esc,

$i

na?tere la formarea de bancuri

viitor

cit

principale de

punctele

nu

?osele

iar

;

sa-

ciu

T&rel

rectifica

a inlesni plutirea cursulul. Patul rlulul fiind

posedS de

leagS

general dru-

in

ele,

la

de satul Zberoaia, 3 lingS Pichetul No. 8 din jud. F&lla S.

kil.

a

Prutului pentru

lntrefine albia

intre

(RtO)

buc&tura sa cu Prutul, cam

comisiune are

de

misiunea

$i

Reni.

la

Oomunicafii pe malul Prutu-

de o comisiune interna-din Statele ve-

$oseaua ce

mobil, legind

duce de

pe

iar&§! trecerea

face

stabilit

cine

Bum-

Drinceni, Zberoaia,

la

:

bata,

sa,

Speciele

sunt

PRUTUL

118

$i

aceea?!

de satul

S.-E.

Slati-

apoi Balta-Foc?eI, Catar-

giulul, Balta-Mare, la E. satuiui

Vetri?oara;

bSl^ile Tufa,

dului, BroscSria, la

Prun-

N. de F&l-

urmeaz5 spre S., inca un lung ?ir de b&l^I, sub numele de Balta Hir^etel, BrSciu; apoi

-

Hosted by

Google

; ;

PRUTUL

(RlO)

deanul,

confluen^a

la

Elanul

;

cana

si

tesul,

coprins

lucesti

sa

cu

Sovarca, Maicasul, Pasin

la S.-V.

Lacul

fine

E.

la

sau multe alte insule

mui

mai mid

si

care este

riu,

basinul

Nistrului,

prin

Siretulul,

cit

si

o

cite

care

de

desparte

'1

merge

basin,

mure

Orofteana-d.-j. la

si

Molni^a

la

gaseste asemenea o

se

ra-

Prutului ce pornesc

ale

interiorul Tarei;

in

mid

din niste

grupa

de

desparte

doilea

al

basin,

de unde se indreapta spre

S.-E.

tulul

si

alta.

care apar^in Rominiei

Pichetul

la

apar^ine Slobozia",

o

30,

Rusiel,

insula

Pichetul

la

dau^i, 2 insule mici

o insula

,

95,

Liveni-Noi

satelor

tul

Ser-

penrfa.

De

aci

Prutul

si

pana

numal are

gura

la

o insula.

nici

Orografia, — Basinul este

marginit

Vipcina, Horel,

in

ce

:

Starei-

a-Cerna-

a-SuliguluI,

a-Duhai,

Prutului

regiunea sa

de culmele

superioara

sa,

'1

despart

de basinul Tisel a-HomniciuluI, a Jamironiculul, a Cerna-Ho;

-

-

refulul,

a Coniaciulul

horeT, ce'l

si

a Stra-

despart de basenul

Nistrului; a-HreabanuluI,

a-Tom-

naticului, a-Stevioarei, a-Ploscal,

si

pe

mun^I

printre

pana la Delatin. De aci cursul sau urmeaza dealungul poalelor partea

aseme-

si

curge

Prutul

si

si

la

de E.

S.

a

Moldovel; totusl aceste dealurl in

partea

incep sul

dreapta

a

cursulul

a se departa cu

Delatin

la

cit cur-

gura

spre

inainteaza

Asa de ses

nou

sa.

incepe un

a carel lungime variaza

si

dealungul careia domina cu mult

dreapta pe cele

in^imile de

la

de

p&na

la stinga

De aid tare

si

sesul

riul

la

Olescov.

se largeste mai

curge pe linga dea-

din dreapta, panaaproape de Mamorni^a, avind un ses larg aproape de 5 kil. si dupa un curs de 10 kil. vine din nou lurile

pe linga dealurile din dreapta, pe ling& care curge panS la Rad^u^i de aici in jos pana la ;

merg cu ambele ^rmurl ale

gura Baseulul, al£turea riulul,

cele

din

dealurile

dreapta

fund

(RttJ)

din stinga.

cit cele

se largeste

Baseul curge prin

si

iar dealurile

din dreapta acestui afluent sunt

mai

de

inalte

cele din stinga

cit

Apoi, acest

Prutului.

riu con-

tinue a curge pe linga dealurile

din

dreapta,

p&n&

dup& care incepe a curge

Iasi),

pe

domineazS

care

satul Zaboloteni (jud.

la

linga

din stinga,

dealurile

lasind pe partea dreapta intinse sesurl aproape neintrerupte

pana

vars&tura sa in Dunare

la

supuse

surl

se-

;

la inunda{iunl,

de

desea acoperite

a-

flne^e, p&-

durl, stufurl, locurl mlSstinoase

si

avute in peste. Asa, sesul

bal^I

larg

Jijiei,

de

cepe Iasi,

si

4—8

intre

in-

kil.,

Zaboloteni, in jud.

la

p&na la Drinunde Prutul

se intinde

ceni in jud. Falciu,

da

se

din

pe lingS dealurile care domineaz£

iarSsi

dreapta,

p5na

Bucovina

in drep-

si

cit

marginesc

asemenea se gaseste cite o in-

nea o insula, precum

pe o parte

ce

47

A-

culml poarta diferite nuatit

dealuriior

sula; la Cresnaleuca, o insula; la satul Ghireni-lui-Curt,

Birladulul.

in-

Pichetul

la

;

la

al

si

Ra-

40,

la Pichetele

;

ce

V. satuiui

la

sula Cuzlaul a Rominiei;

45

Crasnei

Crainiceni se afla 2 mici si

si Jijia

apoi dealungul ^armului sting

mir!

insule

pi.

printre piraiele Vasluiu

N. satu-

la

;

la

Iasi,

ceste

pichetul 29

la

fun-

si

Codrul, jud.

apo!

insula

de unde apuca

dul basenului Birladulul, panS

al

o

'I

pe linga Siret pana

intil

Tomesti,

de insule tot de aceasta natura ce apar^ine Rusiel

cu

cursul Prutului; iar cea care

spre E. printre Bahluiul

N.

pri-

paralel

6

la

de a culme

neintrerupt& de dealurl, din carl

merge

formate

de

atit

la satul Cindesti,

S.,

din

cea mai

si

(dune). Cele mai principale din

saca

de

de

acelasl ses cu el;

aceste insule sunt: un grup de insule, situate intre satele Pri-

$tefanesti sesul

a basinului

intinsa, este despar^ita

in cursul

caracterui unor bancurl de nisip

despart

Partea inferioarS

cea

mult

'1

inalte

La

basinul SiretuluT.

mare formata la N. de jud. Dorohoiu, de cele douS man bra{e Cotulsi pe care se afla satul Hotinuiul, Prutul mai formeaza care au mai

care

a-Chercei,

mai

si

a-Cio-

a-Lapusnel

a-Travei,

chilie!,

acestui

— Afara de insula cea

Insule.

a-Serghiel, a-Vancinului,

orasul Gala^i

Prut

riul

si

Bra-

-

satul Tu-

intre

N.-V.,

la

PRUTUL

119

Albifa

satul

la

jud.

in

dup& care Prutul incepe a curge pe linga dealurile din stinga p&na la com. Oncea in jud. Covurluiu, unde sesul se Falciu,

pierde

de

S.

nu reapare de

si

cit la

satul Slobozia-Oncea, lar-

gindu-se succesiv spre S. pana satul

la

unde

Dragulesti,

lar-

gimea

sesulul ajunge

De

acest sat, sesul se trans-

la

forma

4

kil.

mare aco-

balta

intr'o

la

perita cu stuf ce se prelungeste

pana

la

22

kil.

;

satul Tulucesti iara

de

lacul Bratesul

aci se

ce se intinde in

lungul Dunarel pe 20 o largime de 12

§esul

de

drept

formeaza

kil. si

kil.

acestui

riu

incepind

la Trifesti, este acoperit

mlastinl

si

$ine

de Leova aproape

ast-fel

si

in

mai

ajung a se continuitate,

in cit trecerea

acest oras pana

de

carl se inmul-

bah:I,

^esc foarte mult, incepind

jos

pe

sa de la

la Gaia^i este

nepracticabiU.

Hosted by

Google

\

:

PRUTUL

—

Geologia Vdiel Prutului. geologica

Constitufia

rilor Vaiel-Prutulul

in

{ara

Mitoc,dealurile

pana

la

dupa malul drept

aparpn

ce

Ja intrarea

si

nu sunt formate de renurl

malu-

a

este relativ

De

destul de simpla. Prutului

PRUTUL-DE-JOS

120

(RltJ)

cit

din

te-

forma^iunel

parte mosia Hudesti de

mosia

Darabani, din partea Rusiel, continuind pana la Radau^i ;

cu

S.,

Unele par{I din aceasta

intindere.

si

padure se leaga cu alte padurl

la

de prin

plasiie vecine.

Apele.

Baseul de care se des-

pi.

— In plasa se gasesc

destulatoare

izvoare,

taraseni, Pufureni, Ichimeni, Ghi-

mind

si

reni

in

parte prin hotarul mosiilor

Ta-

:

Mitocul, despre mobile

si

Baling,

Draguseni,

Nichiteni,

piraie

Din 61

Mitropoliel; la E., cu Basarabia

ferite

mosii, cele

de care se desparte prin

sunt

al-Misolinet,

aco-

Prutului,

al

de

Prutul, incepind

Liveni-

riul

tirgusorul

la

de depozite tortoniane ce par a ocupa o mica mtindere. Ceva mai la S., Sarmaticul

Radau^i

reapare din

se varsa piriul Ghireni in Pru-

perit aci

intinzindu-se

nou,

si

continuind pana

hotarul ce desparte

la

mosia Mi-

tocul deLiveni-MitropolieljUnde

45

:

aril intindere,

de 64 hect.

pe Tataraseni

Turculul, de 41 hect., 91 aril; Milencel, 22 hect., 21 aril

aril,

pe

de

15

hect, pe Crasnaleuca

Lipova-

;

de care se desparte prin hotarul mosiilor: Darabani si Mileanca, despre mosiile Hudesti,

nului,

ocupa ambeie maluri ale Prutului pana in apropiere de var-

Concesti

tocul

sarea acestei val in Dunare. In

de care se desparte prin hota-

lor,

adevar, in apropiere de Galafi,

rul mosiilor

reni-TautuluI; Curtul,

Pon^ianul

ceasta plasa

no!

anume

si

mai

Ponjianului

dispare

sub

ce

depo-

;

Prutul-d.-s„

pi.

:

si

tul-d.-s.,

si

Girbeni, din

apoi cu

pi.

Pru-

Baseul,

pi.

Tataraseni, din

:

si

a-

Baling, din acea

pe Bivolul-Mare

aril,

16

de 7 arii

care ele o con^in.

are o intindere de 60347 hect.,

pe

te-

88

hect.,

une-ori

renurl

este

acoperita

calul,

aril,

din care:

cimp

59406 hect., 940 hect., 96

92

aril

pe marl intinden de puternice

aril

padure. Din acestea

depozite ale PleistocenuluT.

hect., 5

Nu

trebue sa uitam a men-

si

29

aril si

c.

12990

:

a.

se

sta-

pinesc de locuitoril improprie-

dupa legea din 1864,

Jiona ca in tot parcursul Vail

tari^i

Prutului intilnim

restul pamintulul, cu padure,

si

aluviunl re-

can ocupa o intindere mai mare, mai ales la revar-

cente

sarea PrutuluJ

in

Populafiunea. si

curge printre

Dunare.

—Riul Prutul de munp pana

la

Suprafafa.

Dealurile

p&na mai sus de confluen^a cu Prute^ul. Aceasta populate, pe ambeie maluri, e compusa din RominI ortodoxi mai cu seama.

vintulul.

locuita

— Teritoriul plasel

disurl, favorabile tice.

la

N.

ati

la S.,

$irul eel

economiei rusintinderea lor

adica dealungul

mai innalt este si

ginita: la N. cu Basarabia,

de

care se desparte prin riul Prutul,

incepind din hotarul ce des-

in-

cepind despre Prutul.

si

foarte viticul-

ture!.

Pddurile.

— Teritoriul

plasei

fund loc cimpienesc, are prea si

mai mult

de7

30 Misolului, de

;

si

hect., ;

Muspe

aril,

3 hect.,

de

Sturzal,

3

pe Radau^i.

Din numarul lor,

pe Ghi-

arii,

hect.,

Mileanca

cele

total al

piraie-

mai principale sunt

Baseul, Bodeasa, Iasanca,

Ghi-

Negrul, Podriga,

reni, Iznova^ul,

Volova^ul.

—

Vitecultura.

un numar de cornute,

Pe

intinsele

tin&ra,

care nu trece peste 960 hect.

1

1

306

25581

ol,

vite

63

marl capre,

3214 cal, 3169 porci. Sunt si 1522 stupi. Populafia este de 5838

fa-

sau 23563 suflete.

Cult si Ins trueftune

— In plasa

se afla 23 bisericl, cu 20 preo^I,

In plasiie Prutul-d.-j.,

rale

pu^ina padure

de 4

34 cintarep

este

favorabil agriculture!

Prutul-de-Jos, plasd, in partea de N.-E. a jud. Dorohoiu, m&r-

acel

Darabani,

Teritoriul plasel

70

hect.,

59

Slavileni-

;

pe Ghireni-Curtul

Miorcani

milii,

dintre Paltinisul

pe Mi-

hect.,

imase ale acestei plasi se cresc

este accidentat, avind marl po-

de

este

de

catre proprietarii de mosii.

Delatin, cu toate acestea vaiea

sa

iar

pe Hatcau^i

de 8

Boldur,

;

plasa.

Intreaga aceasta serie de

15 hect.,

Prodanul, de 10 hect.,

mai noi ale Levantinuluf, cunoscute prin forma bogata pe

— Teritoriul plasel

de

;

Zamel, de 10 hect. pe Codreni

zitele

Inti?iderea.

si Ie-

de 20 hect., 5 Darabani Vircoliciui,

pariel,

de Falciu, unde ceva mai cedeaza locul terenuriior

la S.

di-

mai principale

tul

V., cu

pe

iazuri ce exista

aproximativ pana in apropiere

la

economiei

rurale.

com. Mitoc, Cretacicul superior din Basarabia se intinde si pe drept

in-

for-

satisfac

iazurl,

Avrameni, Adasani

si

carl

trebuin^ele

totul

sarmatice. In apropiere insa de

malul

;:

mixte

24 palamarl.

si

acum si

2

scoale ru-

de catun care

au fost frecuentate

de 1283

unite Baseul-

sunt 27

in

1899

— 900

copii.

Irnparftrea administrativd.

—

Plasa Prutul-d.-j. este impar^ita

Hosted by

Google

:

.

;

.

:

PRUTUL-DE-SUS

9 com.

in

rur.

91

32 sale, cu 2

poteni

Bivo-

beieni

bile

Bivolele, cu satele

lul-Mare 2.

:

cu

Cofa§ca,

satele

Co-

:

Ghireni-Tautul, Pu^ureni

{u?ca,

Darabani, cu satele

3.

:

giura, Corne^ti, Darabani,

rabani ttrgu^or

$i

mo?iilor

Runcul-Odaei.

$i

satele

dreni, Ghitcau^i, Mileanca

ne$ti

:

§i

pre mobile

arii

satele

Izno-

:

—

tir-

gu?or. unit& cu

azi

Ba?eul.

pi.

din

legea

N.

dupa cum

la S.,

$i

Ba?ota; Orbeja, de 14 hect., pe Hili§eul-Virnav Ra^hh;ilor de 1 1 /2 hect., pe Lozna Gainari^ef, de 7 hect., pe D&mileni; Morarulul, de 8 hect, pe ;

;

Ibane?ti

;

Dintre piraie, cele mai prinBa?eul, Concescu, Corobana,

$i

este

de

la

scur-

direc^iunea dea-

Ibaneasa,

inalta este

Magura-Iba-

in

partea

de S.-E. a jud. Dorohoiu. Se margine^te la N., cu Ba-

driga

:

sarabia,

de care se desparte prin incepind

Prutul,

riul

din linia

de hotar ce desparte tno§ia Orofteana, din pi. Her^a, de $ia

Hude?ti

mo-

continuind pana.

?i

la

de hotar ce desparte moHude^ti de mo$ia Darabani,

linia

$ia

din pi.

de

ceea

ce-1 face

?i in

Padurile. In raport cu

derea

teritoriului,

destui de intinsa;

Dumeni

Liveni,

despre mobile

:

Repeni,

:

Cord&reni,

$i

Trestiana, Bros-

cau^i, Carasa, Miclau^eni, Cor$i

la E.,

cu

Vladeni, din

lateni

pi.

pi. Prutul-d.-j.,

beni, despre

mobile

Ghitcau^i

Mileanca,

?i

:

intin-

padurea este ea e presa-

$i

in

trupuri

lo-

Gir-

§i

cu

pi.

Havirna,

t>i746. Marele JHctionar Geografic

Vol.

$i

29

pal&marl.

clntareflf ?i 8

Instrucfia.

Pana

la

1885, nu-

marul ?coalelor rurale era de

8,

conduse de 8 inva^£tor!, ?i frecuentate de 240 elevf; azJ (1 899— 1900) sunt in pla^iie unite Her{a-Prutul-de-sus

23

?coale

rale mixte, frecuentate

ru-

de 1402

copiJ.

administrativd.

Impdrfirea

Plasa Prutul-d.-s. coprinde 6 co-

Pomirla.

in diferite directum?, fazurile for-

mune, cu 37 sate Cordareni cu satele Cor1 dareni, Cracalia, Dumeni, Ghin-

mate prin staviiarea

ghioaia, Grivi^a-Vechie, Grivija-

:

?i

Apele.

Piraiele

:

ce

§erpuesc

piriia?elor,

duc abunden^i de apa, care satisfac cerinfele economice agricole. Din cele 47 iazurJ acum existente, cele mai principale

$i

Num^rul bisericelor e de 23 preofl,

Hude?ti, Suhar£ul, Iba-

neasa

de care

Darabani,

sau 21596 suflete.

de 25, deservite

marl pe

fintineie, ploile $i

Ba$eul, de care se desparte prin

hotarul mo^iilor:

hleiu

Copula

se desparte prin hotarul mo?iilor: Hude^ti, Concetti

spre

rata in rediuri prin diferite

mobile

prin hotarul mo^iilor

iar

unele p&r{i nisip.

cality

S.,

;

partea padurilor, confine

Copula, de care se desparte

la

;

manos

Pfetrosul, Po-

Rastoaca.

?i

familiJ,

mult humus in partea cimpului,

cu

Prutul-d.-j.

pi.

calitate bun&, confinind

Havirneanca,

,

Populafia pl^^el e de 5867 Cultul.

SoluL Terenul intregei pla$i este

Jijia

Hlibocui, Langa,

ne^tilor.

Prutul-de-Sus, plasa,

;

;

Ridicatura cea mal mare

mai

;

;

Suprafaja. Terenulpla?eleste

gerea apelor,

17

pe CordSreni Arborea, de 15 1 /a hect., pe Suharaul Virnavulut, de 15 hect., pe Popeni-

hect.,

cipale sunt:

de mo?ii.

lurilor.

Este

8471

46

hect.,

accidentat, cu inclinarea

Teiosa.

Radau^i

arii

peHude?ti; Doljescu, de

1864, iar restul, al proprietari-

:

$i

?i

p£dure. Dinacestea: 129 15 71

I8 1 /* hect.,

de

ne?ti; Velni^el,

mileni.

Ta-

proprietari^f

;

sunt ale loc. 1m-

Co-

cimp,

aril,

dupa

hect.,

ari!

pe Hude?ti Acsintoaei, de 28 hect., tot pe Hude?ti; Dragule!, de 21 hect., pe Ib£85

MiclesculuT, de 7 hect., pe Comane?ti Cristesculul, de 6 hect., pe Ib&ne$ti Donicioael, de 4V2 hect., pe Dumeni, ?i Cristi?oruluI, de 3 hect v pe D£-

46280

%.Paltini§ul, cu satele Grivi^a,

R&dau$i

teri-

din care

arii,

lor

Radauft, cu

Intinderea

67 22

Mitocul.

?i

$endri-

$i

hect,

Crasnaleuca, Ghiveni-Curt, Hat-

9.

Buhaiul

54751

:

va^ul,

:

de

Mitocul, cu satele Bodron,

Ivanc&u{i, Paltini§ul

Ib£-

ceni, din aceast& plasa\

hect.,

$i

:

Pomirla, din plas&, des-

?i

este

tar&$eni.

cau^i

Her^a,

$i

Copula, de care se des-

pi.

Intinderea.

Mileanca, cu

?i

Orofteana

:

Sii-

Ibane?ti, des-

toriului

cani.

7.

Hude^ti, Miculinfi,

:

$i

Hude§ti-Mici, cu satul Mior-

6.

prin hotarul

parte prin hotarul mo^iilor

cu

$tiu-

$i

Her^a, de

pi.

desparte

haraul, DSmileni

Slobozia. 5.

cu

Ba-

Horodi?tea

Cuzlaui,

la V.,

;

Da-

4. Horodi§tea, cu satele Crai-

niceni,

Baling, Vorniceni

:

pre mobile

Cotul-Miculin^e!.

?i

Cordareni, despre mo-

$i

care se

Bivolul-Mic.

?i

PRUTUL-DE-SUS

121

tirgu^oare 1

1

om&tul,

pro-

sunt Al-GhicaT, de 52 hect., 99 arii, pe Havirla Cal-Alb, de 45 hect., ;

:

}

Nou^L, Liveni-Sofian (Liveni- Virnav), $ipoteni, Vircoliciul

?i

Slo-

bozia. 2.

Havirna,

cu

satele

:

Ba-

Havirna ?i Girbeni. Hude$ti-Marf, cu satele: 3. Alba, Ba?eul, Concetti, Lupeni ling,

?i

Vatra.

V

16

Hosted by

Google

:

PUCHENI

cu satele

4. Ibdnesti,

leni-Cristescu) 5.

jeu^i,

Ibanesti.

si

satele: Cor-

cu

Pornirla,

Hiliseul-Virnav, Pomirla

si

Sukardul,

cu satele

borea, Comanesti, Lozna, nau^i, Plevna

pi.

pi.

si la

22

kil.

de acest oras.

Se compune din 2 Pucheni

catune cu o

Valea-Larga,

si

populate de 1035 206 case.

locuitori

im-

s'au

27 locuitori

proprietarit pe mosia Circiuma-

45 pe mosia

si

mos-

nenilor Pucheni.

Budgetul com. e 16

1 1

945

lei

la venituri

de

la cheltueli,

si

luri

ale

cu

se margineste la N.

Gavana la S.

la

si

si

ma-

Valea-Larga

girlei

si

si

lei.

Miclosani

E. cu com. Riul-Alb, din

jude^ul Dimbovi^a,

cu com.

si

comunala'

care

Are o Vite

biserica

o scoala.

si

456 boi, 594 vaci, 18 204 porci, 590 capre si

668

01.

padurl cu tot

cei,

com.

comuna

lemne.

:

Dealul-Flastei

mul-Mort,

de

felul

se afla Dealul-Crusi

Dealul-O-

mun^ii Gavana

si

si

nume, jud. resedinta comu-

Muscel. Aci e

frumoasa,

nei. Pozi^ia satului e

si

livezi

padurl acoperite cu tot

reste din poalele muntelui Ga-

prin

Are rata

.

de Chiriac, Neagu

si

frecuentata

la,

1899

(in

de 41

regulat

—

900)

din

copii,

de scoala, toata comuna.

Pucheni,

141

reparat

Ambele sunt

&re o scoala mixta, frecuen-

si

de 65 bae^i si 11 fete. de agricultura, locui-

tata

Afara tori! se

mai ocupa cu rogoji-

naria

olaria.

si

Locuitori! s'au improprietarit la

parte

1864,

la

cheni-Man; mosia

Pucheni,

dindu-li-se la

purile: Bodirlanul

Vacaria

(100 hect.),

(263

hect.)

(25

si

Pe Pucheni Mici, -

toflf

cam 250

Ei poseda 50 cai

tru-

si

formeaza padurea

lepe, 123

hect.

Comerciul se exercit&

muna de 5206

lei

la

6j

si

de 3245

cheltueli,

Diferite sosele

Prahova,

pi.

jud.

jude^ului.

pe loc

14

E are

si

si

ses, intre

iazul

Ploesti,

oficiu

capitala

si

telegrafo -postal. lo-

cuitori.

una pa-

si

la

lei.

o pun in co:

Petro-

Batesti la N.-V., la V., iar

leaga

o

si

soseaua

spre

N,

spre S. cu Pu-

E

udata

de

micul

piriias

Pierla, ce o incinge in partea si

S.

;

iar in

de

partea de S.-V.

se afla o mica v$lcea smircoasa,

unde si

creste

care

S.-E., biserici,

venituri

banif

cheni-Mosneni.

V.

Are o populate de 896 Sunt doua

na^ionala

Leaotul,

resedinta pl&sei Crivina

un

la N.-E.,

cu Rominesti

Prahova kil. de

Dim-

sal

Pucheni-Mici

Crivina.

situata

Miclosani, se varsa in riul

Capul-Coastei,

rur.,

Se mai numeste Rastoaica

la

com. Gemenea, jud. Dimbovi^a. Pe Valea-LargSL sunt 3 facae de moarS, care func^ioneaza numai

coin,

in co-

circiuman.

3

Budgetul com. e

de

ara-

padure.

izlaz si restul

Gura-Criva^ului.

Pucheni-Mari,

hect.

10 hect. finea^a, 63 hect.

bile,

hect.),

Balota

care 412

hect., din

jude^ul

Crivina,

pi.

iar cei din 1879,

statului

92 01, 194 boi, 6j porci. Suprafa^a comunei e de 625

Prahova, care, impreuna cu

E

1879.

vaci,

de 150 hect., pendinte de comunele Batesti

riul

pe timpurl ploioase.

zilele lui

din contribu-

1893

in

^iunile locuitorilor.

afla-

trup de padure, al sta-

com.

cat.

in

2,

Constantin Nicolae Voevod. S'a

s'au improprietarit pe mosia Pu-

1844 ;

Meisoarele,

la

1742, Aprilie

Dragnea,

de

zugravita la

si

Murgii, care curge din padurea cat.

Constantin

Cei din 1864, in numar de 129,

Rastoeni.

bovi^a,

zidita

Balin

o biserica vechie, repa-

dupa ce primeste la vale de biserica si scoala apa Valeade linga

.

de V.,

parte

preotul loan Duhovnicul o scoa-

centru

si

filiala,

;

munica^ie cu comunele

Girla Valea-Larga, care izvo-

comuna

Iorgu cea Talta,

cimpie, in partea

felul

de arbori.

Marginea-Domneasca.

vana, uda

terminate,

si

86 1 de so^ia sa Smaranda

pe o

din

parte

facind

sat,

rur. cu acelasi

tului, in intindere

hect. sunt livezi cu pruni, apoi

1

sifiul el

:

Se intinde pe o suprafa^a cam de 1250 hect. Din acestea, 400

In

Pucheni,

tori in

cai,

co-

deservite de un preot.

copii in virsta

Barbuleful.

la

la

o sosea

o leaga cu Miclosani si un pod de lemn pe Valea-Copacenilor.

mun^ii

Marginea-Domneasca,

V. cu com.

culae Doroban^ul,

situata

avind in jurul sau dealun,

Este situata pe ambele

si

1864;

si

Argeselul, la S.-E. de Cimpu-

lung,

centrul

in

datul capitan de dorobanp, Ne-

Are

com. rur., jud. Muscel,

zid,

locuitorilor prin improprietarire la

este unita cu pi. Her^a.

Pucheni,

de

rohiala,

muneT, zidita in i860 de dece-

de

Prutul-de-sus

sunt

o parte este datS

Mle-

Suhar&ul.

si

Az! (1901)

Ar-

:

mosie

din

par^i

mosnenesti

de-Piatra

Popeni. 6.

Trei

Cris-

:

D&mileni-Cristea (Dami-

tinesti,

PUCHENI-MARI

122

se

papura largeste

rezervata ca

si

^P^g>

mult spre loc

de

fi-

nefe.

Hosted by

Google

:

:

PUCHENI-MICI

E

Se margineste cu comunele Batesti, Pucheni-MicI,

Mosnenl

Pucheni-

satul cu ace-

formata din

nume, care are o populate de 689 locuitori; o scoala mixta la?

Prahova,

frumoasa biserica din com. Pu-

de capitala

cheni-Mosnenl, la facerea cSreia

orasele Pioesti

com.

loc ses, la

12

kil.

jude^ului

la

2

$i

din^a pla?ei

rur., jud.

Crivina, situata

pi.

de re$e-

kil.

cu acelas nume,

Are

de 641 deservita

biserica,

de unpreot; o scoala frecuentata regulat de 23 copii, din 123 in

— 900).

de scoala (1899 Pe linga agricultural

virsta

locuito-

Parte din locuitori sunt mosneni, parte

s'au

improprietarit

1864

parte,

prin loturl, la

la

si

128

nenl,

au

poseda 91 cal si iepe, j6 vaci, 1 1 bivoli, 288 oi, 50 porci. Tot terenul comunei, cu izlaz si

3

in co-

circiumari.

de

cheltueli,

E 11

turi

In comunei este o movila, nu-

mita Cetatea, care, spune legenda,

si

timpul

in care s'au gasit

unelte: sabiT, cu^ite

E

udata de un

numit

de N.,

mai multe iatagane.

si

piriias,

trece

prin

v&rsindu-se

in

Prahova.

Comerciul se exercita de

5

un bacan.

E. cu Gher-

la

si

la

si

Bucuresti-Ploesti ce strabate co-

muna, mai ce o pune

e o sosea

vecinala

legaturS cu com.

in

Pucheni-Miroslavesti.

Riul

com.

Gorgota

Vitioara strabate

ginea comunei,

mar-

trece prin mij-

de pa$une

locul izlazulul

varsa in Prahova,

la

si

se

Buda-Pa-

lanca.

Pucheni Mo^neni,

com.

-

rur.,

Pucheni

jud. Prahova, pi. Crivina.

E $i

asezata pe

E

de capitala

kil.

de a

la 2 kil.

si

udata

loc ses,

de apa Viisoara

se afia la 15

judetulul

Tatarilor

mic

care

Pierla,

partea

si

V. cu Crivina.

pe margine

din

N. cu

la

S. cu

ghita, la

Prahova

riul

margineste

se

Pucheni-Man, Tinosul

Crivina.

dateaza

udata de

2386, bani 90.

de sosele care

inlesnesc comunicatia spre co-

munele si

lei

strabatuta

9 tauri, 48 vi{el si 230.0!. Suprafa^a com. e de 288 hect.

vaci,

Budgetul com. e la venituri de 753°~,36- lei si la cheltueli, de 3092 lei. Pe linga soseaua nationaia

in co-

trei circiumari.

Pucheni-MosnenT,

Budgetul comunei e la veniturl de lei 4184, bani 28 si la

iepe,

si

Comerciul se exercita

E

Comerciul se exercita

204 hect. Et 212 bol, 93

dindu-li-se

57 cal

la

circiumari

se intinde pe o su-

iepe,

si

porci.

s'au

padure, este de 300 hect.

muna de

prafa^a de 240 hect.

muna de

dat 382 hect. Ei

s'au

improprietarit

1864 pe mosia celor 15 mos-

Soseaua nafionala Ploesti-Bucure?ti trece prin comuna.

46

80

mosnenl,

10

mosia D-lut Alex. Ioanidis, din li

sunt

pe

79

01,

Comuna

1

Budgetul comunei e la venide lei 4633, bani 87 si la cheltueli, de lei 2345, bani 60.

1892. Ei au 28 cal vaci,

15

Bucuresti.

si

locuitori

iar

care

se mai ocupa cu olaria.

rii

numSr de

Locuitorii in

si

din

Locuitorii

baneste.

ei

si

noua

la

s'au improprietarit la 1864,

popula^iune

o

locuitori; o

au contribuit

— 900).

merg

Credinciosil

formata din satul

si

1899—900 de 46

in

pe

cu 42 elevl (1899

Pucheni - Mici,

cuentata copii.

comuna, pe linga agricultura, se mai ocupa si cu fabricarea de rogojinT. Ei desfac produsul muncei lor la

Petrosani.

si

PUCIOASA

123

formata

din

de 746 Sunt

cu

a-

locuitori.

2

biserici,

1884

struita la

si

Znagovul

de

manas-

figanesti, jud.

si

Prahova.

plasei.

satul

nume, avind o populate

cela$i

pendinte

statului, tirile

Bate^ti, mosil ale

si

una

con-

a doua, care

Pucioasa,

de

stable

Dimbovi^a,

dr.-d.-f., jud.

Ialomi^a,

pi.

^erbanesti

-

Podurile,

Tirgoviste

-

Pucioasa,

cat.

pe iinia pusa in

circulate la 27 Maiu 1894. Se

e capela cimitirului, avind urma-

afla

la

toarea inscrip^ie

le^e,

stasia

kil.

7

de

stasia

Lacu-

cea mai apropiata.

Inai^imea d'asupra nivelulul Ma-

Pucheni- Mici, MicI,

com.

sat.

VezI Pucheni-

rur., pi. Crivina, jud.

serici

Nicolae, In

-

f&cuta*

pe loc

Prahova, jud,

si

com.

zilele

ragea,

al

embre

10.

de

Sf.

bi-

Erarh

ob§tea locuitorilor,

DomnuluY nostru Ion G. CaJiret Romine?tT, 1818, No-

la

ses,

la 14 kil.

2V2

kil.

linga riul

de resedin^a de a

plasel.

Ambele vite

biserici

tel

de 394m .77- Venitul acessta^ii pe anul 1896 a fost

e

de 89712

mixta,

lei,

5 bani.

stafie

balnearti,

si-

tuata

aproape de

sunt deser-

nesti,

com. $erbanesti-Podurile,

a

Are o populate de 4500

de dol preo^I.

§coala,

ril

Pucioasa,

Crivina, jud. Prahova,

rur., pi.

situate

Miroslave§ti,

Dumnezeiasca*

§i

prSznue^te hramul

ce

Prahova.

Pucheni

sAnta*

Aceasta"

satul $erba-

plaiul Ialomi^a, jud. Dimbovifa. fost

fre-

Hosted by

locui-

Google

:

PUCIOASA

de

localit&tei s'a luat

apa minerals numita Pu-

la

adincime, iar debitul apei este

duce

de 4 m.

apoi la Petro5ita, Vulcana, M&-

Apa

cioasa.

Sub

nume

acest

neazS

se desem-

sta^iunea balnearS Pu-

si

cioasa,

care

poarte

numele

ar

sa

trebuit

fi

$erba-

satului

nesti, din care face parte.

Longitudine

/

estica

2S°.25

latitudine nordica 45°.6'

,

si alti-

tudine la gar&, de 394 m.

Aceasta sta^iune se

20

care

afl&

la

de orasul Tirgoviste cu

kil.

legate

este

prin

o

linie

pe

c.

ora.

este adusa

pentru bai

de

iar baile se fac

in butoaie,

catre pacien^i la locuin^ele lor,

casele ce {in cu chirie de la

in

cind

1828,

la

struira

medic

unui

se

militar

con-

si

;

barace ceva mai

niste

minerale

Constitutivele

6

8

si

in

un

de apa,

litru

sunt urmatoarele

doctorul Episcopescu zice des-

La

pre aceste ape:

$erb£nesti

cu pujin

fier

si

Sulfat de strontiu,

al

in

ape minerale

Pucioasa,

calciu

.

.

0,0315

.

.

0,7629

.

0,0053

.

0,0458

.

»

in

494; 1898, 411;

Pucioasa,

un

Fer peroxid

pe care un pavilion

Pucioasele,

de

b&f,

cit

si

cu

captarea

apelor

masinelor.

Aceasta lucrare a pana asta-zl in stare

instalarea

si

proiect.

0,0003

.

s'a facut

mult

acestei

.

tnunfi, in jud. R.-Sa-

Rimnicul, com.

in partea

de N. a comunei.

Jitia,

Au

apelor

Pystian

din Ungaria

plitz

douS pentru bSI

trei,

si

din carl

indicate

roide,

unul pentru

de unde izvoreste bSJ

are

6 metri

pirin, in jud. R.-S&-

Tot apa

la

Mare

;

curge d'alungul munfilor

dupa

si

repede de vre-o 4

un

kil.

curs

se varsa

pe partea

piriul Rimnicelul,

Pucipsul, izvoare minerale furoase,

linga

nume,

Tazlaul, si

pi.

piriiasul

'jud.

sul-

cu

a-

Neamfu, com. Se mai nu-

Bistrita.

Puturosul.

PuciOsul,

piriti, in jud.

com. Madeiul

(2 kil.); -

Suceava, izvoreste

contra

reumatizmelor

varsa in Bistrifa in dreptul sa-

chronice

si

muscuhemo-

limfatizm, der-

leucoree.

Pucioasa

de

iodatci

Excursiuni

si

Jitia;

Stejicul-

de

se

se fac ba! la

Vulcana.

fac

la

Bez-

deadul unde este «malul ce suna»

com.

muntele

din

Pucioasa sunt

scrofule, si

vara

;

la

lare, paraliziilor, la sifilis,

cu

Te-

si

din Boemia.

Apele de

pasuni

minerale de

Similare la

si

plaiul Rimnicul,

meste

sulfuroase hepatice forte.

Izvoarele principale sulfuroase

sunt in numar de

Pucioasele-Mici. Sunta-

si

0,0504

.

Fac parte din clasa apelor

matoze

stadium balneare.

pentru

Musta-

sulf.

dreapta\

Hidrogen sulfurat. .452C.C. Acid carbonic liber. 809 cc. Acid carbonic comb 222 cc.

articulare,

94,

infrumusefarea

bSut; puful

comuna

rat, plaiul

izvoreste

0,0004 .

Materii organice

executarea planurilor pentru un

—

Confine mult

celasl

din Gala^i fusese insarcinat cu

pentru

de apa mi-

Fin^esti, in viea statului

in

1879, arhitectul Kertsch

In 1892

;

sorginte

Pucioasele,

0,008

in-

loc,

s'a construit

si

1897, 343 1899 au fost

in

nerala, in jud. Buzau,

Pucioasele, Silice

pentru petrecerl.

ramas

in

se fac aci multe stine de oL

s'a

cum-

a

judefean

stabiliment

XV-lea, la

439 bolnavi.

Mari

0,0299 0,1620

.

calciu

»

lor.

1875

in

1888

.

Mangan. peroxid

Consiliul

parat

sodiu

»

Carbonat de mag.

de

analizate

Bernard si ast-fel inceput a se cunoaste pu{in semncitatea

secolul

in

1896,

rat,

dr.

apa

sodiu

»

»

la

de

»

»

Expozijia din

la

1873,

Viena, s'a trimis

In

»

Clorura de potasiu

La

in

Mare

Lacule^i, etc.

coperifi cu paduri

0,0376

pa-

cura\

d-1

0,0782

calciu,

Hyposulfit de calciu, 0,0066

sunt 6 izvoare, eel mai sus mai

de

de Radu-cel-

2 virfurT principale: Pucioasele-

de

Sulfidrat

In cartea sa publicata in 1837,

si

Man&stirea-

BanuluT,

fixe

sorgintele 4,

prin

sus de izvoare.

insemnat

vocals,

Dealului, fondata

giul.

reprezintate 5,

-

scarS

In 1895 au fost 323 bolnavl;

Temperatura apei pentru bai, in pu{, e de ii° C, pe cind a iar temaeruiui e de 23 °C. peratura apei din izvorui de baut e de 16 C. D-1 dr. Bernard a facut in 1886 anaiiza himica a acestor

Descoperirea acestor ape se datoreste

o

exact

nastirea

locuitorl.

ape

ferata.

rus

PUCIOSULUI (VALCEAUA-)

124

Numele

tor!.

1

:

unde

ecoul

r&-

repro-

sub Bitca Lacurilor

tului'

si

se

Madeiul.

Puciosului(Valceaua-), vdlcea, intre comunele Magureni si Prahovifa-d.-j.,

plaiul

si

jud. Pra-

hova, ce se vars& in riul Prahointre aceste doua comune. Pe cursul ei se gasesc izvorase cu apa de pucioas&.

vifa,

Hosted by

Google

:

:

PUENI

PUE$TI

125

Pueni, com.

rur., jud. Vlasca, pi.

Marginea, compusa din c&tunele

Flamtnda

Prundul-Comenel,

Pueni

Proprietate a statulul, fosta a

hect.,

42 kil. de Bucuresti, la 31 kil. de Giurgiu, la 34 kil. de Stanesti, resedinfa

locuitori improprietaYifl la

Ilfov, la

plasei,

si

neasa,

a

de

la 12 kil.

stasia Ba-

ferate Giurgiu-

liniei

Bucuresti.

Are o 1858 de

parohia Pietrele preot,

1

arendas

al

si

dascal

si

1

fete

si

de

25 b&e{I; 3 circiuml

12 si

o

pr&v&lie de manufacture.

Vite: 300 bo*, 6 bivoll, 106

820

cal,

10 capre

ol,

hect.

106

si

ri-

Are o

biserica

Budgetul com. e

la

veniturl

47 bani si la cheltuell, de 3714 lei, 50 bant. Prin comuna curge Comasca, l

e *>

o ramificafie

pind de

Ro^u

si

la

a

Preajba,

pi.

numit Malul-

varsindu-se

Greaca din

lezerul

in

Apoi sunt

Ilfov.

Izvorul-Tiriitoarea

si

Fintina-Ho-

Are o padure, compusa din doua

O

Comana

statia

si

Pueni.

comuna

sosea duce din

la

Fr&testi.

balft rogojinl carl

Giurgiu

si

se

vind

la

Bucuresti.

sat.

Vezi

jud. Dorohoiu, pi.

Stanesti,

sat,

com. Tureatca,

Pueni, pi. Marginea, jud. Vlasca,

locuitoril, preoflf

ambele si

2

$tefan

lor

deservite

si

o

ctntaretl;

in-

I

de 45

frecuentata

elevl.

Locuitoril

20

poseda:

plu-

masina de treerat; 650 vacl, 300 cal, 1120

de

coloniale, brasovenil, {esSturi

Pueni, baltd cu

pe pro-

peste,

si

1

300

exportul de cereale

in

si vite.

prietatea statulul Pueni, pi. Mar-

Transportul se face prin

ginea, jud. Vlasca; se

Rimnicul-Sarat.

alimen-

gara

Cal de comunicafie sunt dru-

teaza din revarsarile Dunarei.

murile vecinale spre: Nicolesti,

Pue^ti, com.

rur., in jud. R.-Sa-

pe

plasa Gradistea,

rat,

malul

E

asezata in partea E. a jud.,

14

la

spre

kil.

Rimnicul-Sarat,

27

de orasul

E.

N.

in cea

si

Gradistea-d.-s., resedin^a plasei.

Comune mal Nicolesti, la 3

kil.;

1

apropiate sunt kil.;

Balesti, la la

12

6

Macrina kil.

cul-Sarat, Balesti

la

Cio-

si

N. cu Ba-

la

-

Rimni-

Cior&sti.

si

e la

veniturl

de 5694 lei, 77 banl, si la cheltuell, de 5520 lei, 59 banl. Pue§ti, com. rur. jud.

si

tirgu§or, in

plasa Tutova, la 25

si

kil.

spre N.-V. de orasul Birlad, pe

cu acelasl nume.

plriul

Are cuitori;

kil.

Se margineste

Foteni

a

de

N.

spre

kil.

Macrina-$tubei,

Budgetul com.

sting al riulul R.-Sarat.

o populate de

6

209 case;

o scoala in

863

lo-

biserici;

Puesti-Tirg,

frecu-

entata

de

cu Macrina, despar^indu-se de

900)

una

amindoua prin

entata regulat de 13 copil, din

lesti,

la

E. cu

Nicolesti,

riul

la S.

Rimnicul

si

Riul Rimnicul-Sarat o uda la S.,

curgind de

la

la

resedinfa, la E. la V.,

de

suflete.

1

V.

100

in

copil

(1899-—

Giltesti,

frecu-

ral; o

moarS cu vaporl. com. (com.

Tirgul formeaza

E.

formata din c&tunele

esti-d.-s.,

si

103

35 inscrisi; un oficiu postal ru-

V. cu Voetinul.

E de com.

zi-

4 capre, 506 rimatori. Comerciul constS in importul

esti-d.-j.,

cdtun, pendinte

so^ia sa Elena, fiul si

Im-

Sf.

Elena,

si

ol,

Berhometele.

Pueni,

cu hramul

1874 de Margaritescu,

dita in

Glavaciocul.

la

Pueni,

Puesti-d.-s.,

para{! Constantin

inainte resedin^a subprefecturel

rasti,

din papura care creste pe

Dedulescu, cea-1'alta in cStunul

gurl;

Aci se lucreaza multe rogojini,

cSt.

Gheor-

bol,

trupurl: Pruntul-Comenel

care {inea de

in

Sf.

a Glavacioculul. Aci a fost mal

plasei, la

filor.

una

:

cu hramul

Vlasca, situat pe partea stinga

Valea-BarbuluT, Valea - Nucilor,

Valea-Neagra, Izvorul-Nuntulul,

2 biserici

ghe, zidita in 1840 de Anastase

Glavaciocul, jude^ul

Dun&rei, ince-

locul

Are

Puesti-d.-j.,

vestor cdtun, pendinte de com.

Pueni,

proprieta-

hect. ale

scoala mixta, condusa de

scoala.

si

matorl.

d e 3475

4320

rilor.

de 2

paracliser;

frecuentata

si

fine^e, in

15300-

deservita de

o scoala mixta, condusa de un in viator

si

2514 fine de ocolul silvic Giurgiu. Venitul mosiei este de lei

mo-

Padiu, dependinte de

siel Ioni^a

1

bait!, araturi, izlaz

intindere de

fostul

1864

vatra

50 hect.

comunei, 250 hect. ale locuito-

care s'a dat la 140

din

dupa legea rurala 420 hect. Are o padure de 770 hect. si alta de stejar de 696 hect.,

biserica, zidita la anul

hect., din care

rilor,

mosiel e de 5400

Suprafa^a

Dun&rel, in marginea jude^ulul

despre

jud.

si

manastirel Sf. Gheorghe-Noti.

a jude^uluf, pe malul

S.-S.-V.

Suprafafa comunei e de 4620

Dealulul-Du-

coasta

n5rei, la S.-S.-E. plasei

si

situate la extremitatea

si

pe

situat

:

Pu-

Puesti) cu Ccltunele

si

Pu-

Strimba, Bartalusul, Gura-Ieze-

cu o populate

rulul, Rust,

Giltesti

:

Puesti-Sat,

si

Rotari.

Viea se cultiv& pe o supra-

Hosted by

Google

PUE$TI

PUiUL-GlSTII

126

de 113,50 hect. Locuitoril si gindacil de matase. Comerciul se face de 96 per-

fa{a

cultiva

soane.

Locuitoril posedS

:

1 1

2 plugurl

de lemn si 2 de fier 350 boi, 280 vacl, 90 cat, 655 ol si 130 ;

feana Birlad-Bacau.

Industria cit&

de

si

comerciul se exer-

sat, in jud.

Tutova,

si pi.

com. Puesti, spre V. de

Are 578

sorul Puesti.

tirgu-

locuitori

147 case.

pomenit de

In anul 1683 el e

Amira

unde vorbeste de fugarirea lul Buhus Hatmanul de catre Cazaci, pe in cronica sa,

cind se incerca sa patrunza in

Pue§ti,

facind parte din com.

sat,

Margineni,

jud. Vilcea.

Cerna-d.-j.,

pi.

palatul din Domnesti,

ascuns Duca-Voda.

com. cu acelasl

Pufesti, catun, in

nume, jud. Putna,

Pue§ti-de-Jos, Sarat,

m

sat,

R.-

jud.

Gradistea, catunul de

pi.

resedin^a al com. Puesti, asezat

pe

Are o

Rimnicul, spre E.

riul

suprafa^a de 35 hect., cu o po-

pula^iunede 275

familii,

suflete; o biserica

Pue§ti-de-Sus, pi.

scoala.

si

stafie

de

situata

la

33

kil.

in josul

rani

Pufesti,

si

Si-

de capitala jud.

Se compune din

cat.

:

resedin^a

Are o populate de 356

Cio-

familii,

una cu hramul Inal^area Domnului, in cat. Pufesti si cearohiale,

cu hramul

Ciorani;

o

Nicolae, in

Sf.

scoala

mixta,

fre-

cuentata de 21 copil. Intre

Pufesti

si

Ciorani

varsa piriul Caregna in

se

riul Si-

Racaciuni, com. Pu-

pi.

linia

Marasesti-Bacati,

circulate

la

Sept.

13

M&-

1872. Se afla intre stabile rasesti (14.7 kil.)

Inatyimea

si

Adjud

d'asupra

de 5572.37 lei si de 5557.50 banl.

la

la

si

spre

Slanicului

a

din

vederea in-

este

Puie^ti. VezI Puesti.

pi.

cea de E. a com. Cara-Orman, jud. Tulcea.

rur.

si

Comunica cu lacurile Puiule^ul si Rosul. Are o forma triunghiulara neregulata

si

o intin-

300 hect. E inconjunumal cu stuf. Confine peste mult si de o buna caiitate.

dere de

nive-

rat

de 82,52 m. Venipe anul 1896

partea centrala a

lac, in

Sulina

(10.9

lei,

40 banl.

Puiul, piriU, jud. Roman, ce curge prin

Pufesti, parohie,

in

com.

cu

a-

;

desparte satele Hociungi

celasl nume, pi. Susi^a, jud. Putna,

de Ciocanesti se

cu

hramul Inal^area Domnului.

com. Ho-

Siretul-d.-j.,

pi.

ciungi

avind o biserica parohiala,

varsa in

si

la satul Porcesti

piriul

Poarca pe

dreapta.

Puful, pirtU, jud. Bacau, pi. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, care izvoreste din muntele

Bota-Pu-

curge aproape de hotar

veniturl cheltuell,

Puiul-Gi§tii, insula, in Dunare, jud. Constanta,

pi.

Hirsova, com.

urb. Hirsova, situata in partea

cea de N.-V. a unde se desface

de V. a

pi.

com.,

la

locul

La acest punct,

girla

numita Privalul-Buazului-

comisiunea de delimitare (1887)

Tair

a luat o hotarire, care a fost con-

se

fulul si

spre Transilvania, varsindu-se pe stinga Slanicului.

sfin^ita si

de conven^iune

in fa-

voarea Romlniel, revenindu-I

retul.

Budgetui com. e

spre baile Slanicul vale

baile

com.

sau 1398 suflete; 2 biserici pa-

1'alta,

munte,

acestul

virful

de

poiana

tul acestei sta^il

suflete.

Domnestilor, pe malul riului retul,

jud.

dr.-de-f.,

rur., in jud. Putna,

Racaciuni,

pe

Puiul, Pufesti,

a fost de 105 5 53 pi.

N.-V.

De

hramul Tnal^area Domnului.

lului Maril,

Pufesti, com.

spre

cu

de 70

populate de

situat in

Slanicul.

biserica parohiala,

Are o

kil.).

sau 324

Trotusul, com. Tirgul-

pi.

Caregna.

piriul

in

hect., cu o

Bacau,

jud.

Trotusul, din culmea Sl&niculul,

foarte frumoasa.

pe

familii,

Puful-Mic, virf de munte,

treaga

de resedin^a. Are o intindere 84

lul.

pe

pusa

spre V. de cat.

muntele Bota-Pufu-

cului, linga

de

festi,

riulul

com. Tirgul-Trotusul, din culmea Slani-

strabatut

sat, in jud. R.-Sa-

la 5 kil.

Racaciuni,

jud.

Trotusul,

pi.

situat in josul Domnestilor,

Gradistea, com. Puesti,

asezat pe malul sting al

Rimnic,

pi.

sau 709

o

si

Puful-Mare, virf de munte,

malul Siretului

Putna,

rat,

unde era

Are o populate de

locuitori.

395

de var-

V.

la

sarea Pufulul.

Bacau,

8 persoane.

Satul Pufesti este foartevechiu.

Pue§ti,

rur.

confluen^a acestuia

la

porcl.

Pe aid trece soseaua jude-

si

ches pana

cu Slanicul, mal

a-

si

si

numita

ast-fel

afla linga insula

pentru ca

mal mare,

numita Gisca-Mare. Are o

gime de

1

kil.,

o

lun-

largime

de

de

15

692 hect. S'a prelungit atunci frontiera din muntele $an-

hect, improductiva, flind aco-

drul-Mare in valea piriulul Ches-

perita

cesteia

100 m.

si

cu

o

intindere

pietris

Hosted by

si

nisip.

Google

PUIUL-STRlMBULUl

PUNGHINA

127

Puiul-Strimbului,

Du-

insula, in

nare, jud. Constanta,

pi.

Silis-

Punga, picket,

de N. a pi. o si cea de N.-E. a com. Are forma lunguia^a, o lungime de 1200 m., o lSrgime de ioo m,

serica, facuta

Pungesti, com. rur., in partea de V. a plasei Racova, jud. Vasluiu, la 30 kil. de orasul

E

Vasluiu.

resedin^a plasei.

Pungestilor

Puiuletul, .

o forma triunghiu-

si

partea centrala a

in

lara,

Sulina

Tulcea, avind

lac, jud.

290 hect.

de E.

cea

si

a

E

si-

tuata pe sesul Racovei, Dealul-

o intindere de 30 hect.

si

pi.

com.

Cara-Orman, linga grindul cu acelasl nume. Confine peste.

si

vaile formate din alte dealurl,

intre

comunele

pova,

Girceni

compusa din (tirgusor),

(Piriul-lui-), piriu, jud.

Suceava, izvoreste de sub Poiana-Frasinului,

mai

curge

in-

taiu

sub numele de Magazia,

Cursesti,

:

Li-

E

Doagele.

si

satele

Pungesti

:

Pungesti

(sat)

Dum-

si

braveni, pe o suprafa^a* de 2308

569 hect. padure 1530 hect. loc de cultura, finat, imas ale proprietafel, iar

apoi

trece prin

si

dupa

lungime de 4V2 kil., trece in com. Lespezi, sub numele de Plrlul-

2 preofl

Probotel

se varsa

si

numit Zaton.

locul

Are de

Piriul -Ra-

si

Punar-Orman-Ceair,

Coptul.

vale,

in

jud. Constanta, pi. Silistra-Noua,

pe

bulgaresc

teritoriul

Ese-Chioi

rur.

;

nordice

poalele

com.

dealurilor

ale

Chiucic-Cainardgi

al

desface din

se

la

S.-E. spre

padurl,

prin

Pinirlic-Bair tra in jud. 3,

spre

si

eclesiarhl

si 3

si

;

2 scoli,

14 circiumi.

Comerciui se face de

12 per-

Vite 3

13 16 vite marl cornute,

:

274

bivoli,

154

01,

62

cal,

si 136 rimatori. Budgetul comunei e de 14864 lei la venituri si de 14048 lei,

capre

N.-V., nuraai

printre

dealurile

Tiumbet-Bair;

Constanta de

in-

la kil.

E. de pichetul No. 9,

50 care cu boi, 5 caru^e cu cai, vite marl cornute, 3 bivoli, 146

49 capre, 133 cai, 109 93 stupi. In partea de E. a tirgusorului Pungesti se aria 2 izvoare de ape minerale, con^inind iod si pucioasa, si ambele folositoare ol,

rim&torl

;

contra reumatizmelor.

de tirgusor,

Spre S.-E.

cam de 6

locul numit

unde

se zice ca au fost

la

Valea-Racovei

de S.-V. este

de holera de

Locuitorii

guri

poseda

luiu, pi.

de

partea

1866.

:

82

plu-

VezI Pungesti, com. rur.

Mehedin^i,

pi.

stupi.

Racova, asezat

in par-

si

rului trece piriul

1

si

tata de

cintare{

1

condus£ de

Racova.

o suprafa^a de 1796 hect.,

care

25,0 familii,

po-

sau 1153

case.

Este resedin{a com., a judecatoriei

la

in jud.

50

kil.

de

o scoala,

inva^ator, frecuen-

1

49

;

elevl

(1899

— 900);

2 circiumi.

Locuitorii poseda boi,

18

:

40 pluguri, carufe

cu

marl cornute, 48

650 rimatori

;

40

stupi,

suflete. al

si sat,

Qmpul,

biserica, deservita

preot

01,

Buzau, cu

un

tirg.

271 case.

Are o

800

(Darbace§ti), catun

Vasluiu,

topopesti, avind 1700 locuitori

293

cai,

se

jud.

a tirgusorului

tirgusor, in jud. Vas-

si

boi,

Racova. Prin marginea tirguso-

din

in

Pungesti, cu care formeaza trup.

tea de E. a com., pe sesul vaiei

Are

sat,

pulate de

60

iar in

;

cimitirul mor^ilor la

partea de V.

ce se deschide in valea Ese-Chioi.

si

ingro-

de orasul Turnul-Severin, situata pe malul riulul Drincea. Satul formeaza com. cu catunul Pro-

ru$e cu cai

Punge§ti,

m

vite

locuitorl

o

10 ca-

85 care cu

$i

Pungesti,

800

320

la

se afla

pa^i acel cazu^i in razboiul

cai;

si

Chilege-Ceair

com. Trestia, jud.

kil.,

f intirimul-luI-Voda,

hect. ale locuitorilor, cu o

Punga

si

949

spre a forma valea Begene-Ceair,

cea estica a comunei, valea

ceal'alta

Locuitorii posed&: 60 pluguri,

61 care cu

si

doua

;

mal multe sinagogl

;

569 hect. padure si 961 hect. loc de cultural fina{, imas ale proprieta^el, iar 266

brazdeaza partea sudica a plasei une$te cu

si

preot

1

un paraclis

14 circiumi.

Punghina,

78 banl, la cheltueli.

se indreapta

;

spre N. intr'o direc^ie generala

de

de

paraclis, deservite

bi-

soane.

iar din stinga p.

cilor,

un

2 mori cu vapori

pe dreapta

tributari

Budeanul

piriul

fa-

sau 1709 suflete; 2 bise-

milii,

ricT ?i

in Siret la

cu cal

departare

Are o populate de 597

ce a udat com. Dolhasca pe o

eclesiarh,

1

morl, una cu vapori,

hect. ale locuitorilor, cu 54

hect. vie.

Probota,

satul

strabate Balta-Colaculul

,

si

778

si

o

;

de Beizadea Ni-

colae $u^u, deservita de

pe ramifica^iunile

si

hect., din care

Pulpa

scoala, infiin$at& la 1861,

frecuentatS de 46 elevl

tra-Noua, pe teritoriul com. rur. Oltina, in partea

Are o

jud. Putna, la con-

farel cu Transilyania.

finele

ocolulul

subprefecturel.

Racova

si

a

Are o sosea care o leaga de soseaua Cujmjrulul.

Budgetul com. e

Hosted by

la

venituri

Google

:

PUNGILOR (MOVILA-) de 4346 lei, 3260 lei.

PURANI-DE-SUS

128

iar la cheltuelT,

de

Are o

$coaia mixta

?i

4

bi-

Veniturile com. sunt de 7 1 50 1.

Pungilor (Movila), movild, spre S.

de

satul Dr&goe$ti, pi.

inconjurata la

ti§tea, jud. Ilfov,

S.

de padure

Mos-

E. de bai-

la

?i

Lapati, trecut in posesia Principelul $tirbei

Punti^eni,

rnosie nelocuita, linga

satul cu acela?i

la

1856, cind s'a

intrupat cu mo$ia Pietro^ani.

nume, jud. Tu-

proprietatea

tova,

rendata cu 4100

tace.

nelocuita, jud. Vla?ca, pi. Margi-

nea, fosta proprietate a familiei

seridf.

statulul,

a-

Purani-de-Jos, sau Cotorani, catun, pendinte de com. Bleje^ti,

anual.

lei

jud. Vla^ca, fosta proprietate a

Puntea-de-GrecI, com. Dimbovifa,

jud.

rur., in

Cobia,

pi.

si-

tuate pe cimpia numita ValeaNeajlovul, la 8

spre S. de

kil.

Gae$ti, pe malul sting

al riului

Neajlovul.

Are o populate de 686 cuitor!

;

o biserica

Punti^eni, padure a statulul, in intindere de 65 hect., linga satul cu acela^i nume, jud. Tutova.

lo-

Morteni

la E.,

ne?ti la N.

Arge?,

$i

in

prin

Rascae^i, din jud.

cimpii

unindu-se

$i

vecinale-comunale.

$osele

stra-

bate N.-V. com. Corn^elul, Oltul-d.-s.,

se

$i

pi.

varsa in Va-

Aceasta valcea, prin

d-lui

din padurea Babeni,

cuitorf improprietaripf

pi.

Otas£ul,

Pupaza,

de 560 hect. S'adat

Vezi Noua-Vac&reasca.

ocolul silvic Cirtojani.

sat, in jud. Ialomi^a,

Cimpului, pendinte de com.

Ialomifa

$i lipit

in

de Bucure^ti, de 60

$i

Venitul anual

3600

piriuluJ Sarata, la varsarea acestui plriu in riul

departe de Giurgiu de 68

kil.,

lei.

Prin catun trece valea Glavaciocul.

partea de V. de satul Alexeni. afla

satul

Purani-de-Sus, com.

rur.,

pusa din Purani-d.-s.

spune legenda, servea

populafiuneT, s'a unit cu Pupa-

pi.

de ascunz&toare locuttorilor ?i calugarilor de la schit, pe tim-

zeni formind

tuata

pul cind Turcii sau Muscalii

un preot

trau in {ara

Punti^eni, jud.

riul

com.

rur. pi.

$i

sat,

Simila,

in

Buga.

$i

Pirve?ti,

avind

o

Chifcani

Locuitorii se ocupa pe linga

$i

ca

olaria, fieraria

butnaria.

Glavaciocul, jud. Vla?ca,

si-

pe coasta dealului apei

Glavaciocul, care trece prin vale in

marginea

satului.

Bucure^ti de 60

kil.,

Departe de de Giurgiu

de 70

din^a pla$ei Glavaciocul-Neajlovul,

Pupazeni,

sat, in

jud.

E

Tutova,

Corodul, com. Baiase^ti, spre

de satul Bala$e$ti. Are o populate de 321 loc. ?i8i case.

kil.

de 2 1

$i

de Obedeni,

re$e-

kil.

proprietate a statulul, fosta

a Mitropoliei.

Are o populate de 1757

S.-E.

flete

su-

2 biserici, din care una,

;

cuhramul Sf.VoevozI, cu 2 preoff

Purani, pi.

cdtun^ in jud. Teleorman,

Marginel, pendinte de com.

$i

4

cintaretf, constitue

parohia

Purani, cu catunele Bune^ti, Tur-

Pielea.

Are o populate de 400

nescu

suflete.

Este foarte vechiu, men-

condusa de un inva^ator, frecuentata de i4copif.

din

in

?i

anul

Fotino.

comunelor de Dionisie

tabloul

1741,

?i

finea ma! inainte de

jud. Vla?ca, pi. Fr&sinetulul.

Comerciul se face de 12 persoane.

com-

Bute^ti,

Urziceni.

^ionat

tare.

?i

a satului

populate

de 10 1 2 locuitor! $i 255 case. Se cultiva viea pe o suprafafa de 32,75 hect §i livezile cu prunJ pe o suprafa^a de 23,75 hec-

agricultura

dol cintare^f.

$i

trece calea jude^eana Slobozia-

pi.

Rade^ti,

deservita de

biserica, ?i

sat.

spre

Satul formeaza com. Punti^eni :

un singur

Pe partea de N.

ora^ul Blrlad, pe pi-

cu c&tunele

Are o

o pradau.

$i

Tutova,

N.-E. de

in-

kil.

mo$iei e de

al

Baldovene^ti, care prin cre$terea

el,

lo-

1864

Padure ramasa pe seama stade 251 hect., {mind de

pozi^iu-

nea

25

tulul este

E pi.

la

la

o suprafafa de 130 hect.

jud. Ilfov, pi. Oltenifa.

Pupazeni,

Gheor-

Grajd^nescu.

e

Linga Pupazeni se

lea-Gugului.

Sf.

tindere de 20 hect., facind parte

Alexeni, situat pe malul sting al

Puntea-Gainei, v dicea, ce

de man^st.

Suprafa^a mo?iei fara padure

in-

despar{indu-se de

la S.,

toate prin

la V., Io-

care inainte de secula-

ghe. Azi s'a vindut numai locul

Se invecine?te cu comunele Greci

$i

de aratura

Puntul-Bistrija, padure,

jud. Vilcea.

o ?coaia.

;

statulul

risare f inea

-

?coala

Bulaciul

Purani-de-Sus sau

Slave^ti

;

o

ai- Mitro-

poliei, catun, pendinte de com.

cu acela^i nume,

Purani, sau Bujor, trupde rnosie

$i

mixta,

pi.

Glavaciocul,

jud. Vla^ca, situat pe deal

Hosted by

?i

pe

Google

GHEORGHE

PURANI-SF.

valea Glavaciocul. Apar^ine sta-

de secularizare,

tulul

si,

^inea

de Mitropolie.

inainte

purcAreni

129

apropiere de

cat.

curge un

tr'insa

Dobreni. Prin-

si

la

vara

si

a judecatoriel de ocol.

piriias care

Are o suprafa^a de 2500

Purcareanca,

sat, facind

dupa legea rurala, o suprafa^a de 304 hect. S'a mai dat la 1882 la 10 in-

din com. rur. Purcareni,

sured

o scoala, o suprafa^a

cuitori.

de 64,15 hect. Pe mosie este o padure de stejar in suprafa^a de 529 hect. (Vezi com. Purani-d.-s.).

Cade

si

Doamna de

tru,

Purani-Sf. Gheorghe, sau Cotorani, catun, pendinte de com. (VezT Co-

si

lo-

comunei Pur-

rica,

1766

intre anil

Ni-

Sf.

Gheorghe,

s'a zidit

Gilortul, jud. Gorj,

pi.

tuat pe valea cu si

Muscu-

in parte

si-

nume

acelasl

despre V. a catunului

regimului

silvic,

in intindere

pusa din

de

deservita

o

;

2

supusa

subise-

preoflf

si

porcl.

354

si

Budgetui comunei e

de 1296

de 1288

jud. Muscel, pi.

Riul-Doamnel, com.

o scoala mixta

;

155 capre

01,

— 1770.

Purcareanca, padure, catun, al com.

V.

Vite: 202 boT, 155* vac!, 200

turl

Purcarul,

la

si

dascall.

3

cu hramul

Sf.

si

Dir-

Are o populate de 678

de girla cu

torani).

lesti,

E. cu com. Piscani,

flete

la E.,

se

si

N. cu com.

la

cu com. Micesti.

este udat prin cen-

V.

la

Tirseni

si

monesti, la S. cu com. Ciumesti,

al riului

nume.

Biserica,

colae

:

la

acelasl

Blejesti, jud. Vlasca.

Purcareanca margineste

pe malul drept

si-

riului

Riul-

pi.

Are o populate de 165

careni,

E

al

Doamna. Are 3 catune PurcSreni-Mari,

Doamnei, jud. Muscel.

in centrul

drept

parte

hect.

lmproprietari^I

de resedinfa plasel

kil.

tuata pe malul

seaca.

S'a dat in 1864 la 70 locuitori,

21

lei

la veni-

la cheltuell,

si

lei.

In jurul comunei sunt o mul-

Purcareni,

fune de pomi roditori, cea mai

de 650 hect, com-

mare parte prunl. In partea de V. este strabStuta, de la N. spre S. de o ramura a Carpa^ilor, acoperitS cu padure, compusa din stejar, fag,

fag

stejar,

carpen.

si

Musculesti.

}

Are o din care

suprafa^a de 289 hect., :

90 hect. padure, 90 100 hect.

hect. arabile,

hect. vie

4

si

1

o populate de 40

140

fine^e,

hect.

izlaz,

sau

familil,

cel

girla,

Mus-

jud.

izvoreste din coastele dea-

;

com. Micesti, uda

lurilor

Purcareni prin centru in riul

com.

Doamna.

rurala.

40

EI poseda

13 care cu bol,

ru^a cu cai; nute, 4

cai,

1

:

ca-

70 vite man cor 200 01, 25 capre

rimatori.

Comunica^ia

Ilfov, pi.

Doamna.

manul,

Luceanca.

c<£t.

catun se face

zaul,

si

prin alte

drumuri ordinare.

-

Prahova.

improprietarit

1864, pe proprieta^ile dlor Achil

sub

de

o

formeaza cea mai

sorginte

a

piriuluT

Ioanide, C. Lerescu, si

T. Boranescu

;

Ioanide

I.

ceM'al^I sunt

Cclminasl.

Intreaga

comuna

peste

are

2000 hect. pamint.

Purcarea^a, raionul

carea, vale. Inqepe din preajma comunei Izvorul-d.-j., jud. Ar-

dupa legea din

Bu-

comunei

Jupinesti,

bate partea de V. si

din

vale, izvoreste

Riul-Doamnei, jud. Muscel;

Purcarului (Valea-), sau Pur-

in riul

cat.

Purcarului (Valceaua-^z/d/oK, pi.

se varsa

Locuitorii din cStunul Purca-

Sarata.

si

comuna

jud.

izvoreste

s tinea si

principals

ce strabate partea de N. a com.

si

6

9 piue.

si

Sara^ei,

izvor, in

Gura

com.

Ciuhoiul;

a

pi.

stra-

comunei

se scurge spre S. de catunul

Valea-NandreI,com. Dirmonesti.

Peste

riul

Doamna

este

pod de lemn pe soseaua

un

natio-

nals Pitesti-Cimpulung.

Purcareni mai sunt strabatu^I

de o sosea comunala

si

de una

vecinala.

trece pe linga marginea cat.

Purcareni, al com. Slobozia-Traznitul, jud.

pana

se afla

el

reni-Man, in numar de 71, s'au

mare

;

partea de

uda

Girla Purcareasa

prin centru

Purcarea^a, in.

particulars,

de 125 hect., jud. Znagovul, com. Buti-

in intindere

prin com. Musculesti,

ges

Pe

ulm.

si

Doamna uda

E. a comunei.

Purcarea^a, padure

prin soseaua jude^eana ce trece

Brebu, jud.

Riul

mori pentru macinat

Locuitorii sunt impaminteni^T

7 plugurl,

carpen, alun, plop

se varsa

si

suflete.

dupa legea

si

Purcareanca,

Teleorman,

si

merge

in

Valea-Teleormanulul,

CiHS.

ilarele JHcfionar Geografic. Vol.

in

Purcareni, com. cel, kil.

pi.

rur., jud.

Riul-Doamnei,

spre S.-V.

Mus-

40 de Cimpulung, la

Purcareni, parte din

comuna

Micesti, pi. Riul-Doamnei, jud.

Muscel.

V.

17

Hosted by

Google

purcAreni

Purcareni, orman,

pi.

re$te din ni$te vai mici,

ce strabate com., de-alungul

Are o

Slobozia-Trasnitul.

po-

suflete, din care

109 contribuabill.

Marl,

-

Purc&reni,

Riul-DoamneT, judeful Mu$re$edin{a comunei,

cel,

S.

la

ei,

situat

pe malul drept

Doamna, peste

lui

nu-

al

un pod

$oseaua

de

Pite?ti-Cim-

o populate de

283

lo-

cuitori; o biserica,

fondata

1835 de r£posatul

Alecu Ra-

tescu

;

Are

se varsa in riul Desnatuiul.

Romana^i, situat linga Olt, aproape de hotarul jude^ului. niveluluT Mariif

Purceaua.

Are o populate de 34

vad

?i

Altitudinea

$i

Purcareni-

Aduna^i.

Purcei,

Putna,

cfttun, in jud.

o

populate de 246 suflete, ?i o biserica, cu hramul Sf. Nicolae. Purcele^ti, catun,

in jud.

Putna,

com. Balote^ti, situat

pi. Girlele,

$i

Puricoasa, catun al^com. Nehoia$u1, jud.

Are o populate de 318 cuitori,

o biserica, cu hramul

?i

Cuvioasa Paraschiva.

Purcelul, munte,

in jud.

R.-Sa

com.

Jitia,

$t

brazdeaza partea de V. a co-

E

munei.

acoperit cu paduri

in jud. Buzau, com. Nehoia^ul, catunele Je^ul

sul stine

Purcareni, braf

in

(prival),

sula Balta, jud. Ialomi^a, cea, com. Jeg&lia,

de

pi.

punind

in-

Bor-

in co-

Purcelul, piriU,

jud.

in

R.-Sa-

com.

plaiul Rimnicul,

rat,

pu-

?i

Poroinica,

lacul Pruna$ul.

se

varsa in

stinga lac, in jud.

moara cu

o

Poroinica,

pe

$i

al catunului

sau Seimeni-Mici, a?ezat

impreuna cu

lea Tribinul,

niceni

lacul

1864,

Ramazan, cu carecomunicaprintr'un mic piriia?. Este dominat de dealul Cernavoda, care se marginea

sau, iar la

sa de N.-V. se aria a$ezat satul Seimeni-MicT.

Are o

160 hect.

mult pe^te.

E

N.-V. a pla?ei

confine

?i

situat ?i

suprafa^a

in

partea

-

com.

teritoriul

Prajescu, cind,

cu

Stol-

desfiintat

ocazia

dat

s'a

de case

satul Stolniceni.

loc.

in

impro-

prietarirei,

in

acum

cimitirul satului Stol-

de la E. spre V., avind o lungime de 300 metri.

jud.

de Le?ii

lui

a

fost

ars

Sobieski. Vez! Stol-

catun,

de punctul

su-

situat in-

mun^ii Coasta-Benghii, Bo-

Mirul-Mare

Pu^caria,

riul Lotrul.

?i

feser,

jud.

Braila,

si-

tuat in ostrovul Cistia, la N. de

ostrovul Strechianul.

Vilcea,

$i

;

muntele

din

izvore^te

Virful-Mare

curge printr'o vale

adinca indreptata de

N. catre S.E.

se varsa

$i

stinga riului Lotrul,

sat,

la

pe

pu^in mat

prime$te

com.

Streje?ti-

ca

afluente pe

dreapta girla Priboiasa. $ia ace$teia se afla ficial,

Puricei,

in jud. Gorj, plaiul

S.

la

vamal Vidra,

cursai

El

Purice. Vezi Aprodul-Purice, jud. Neam^u. izvo-

Novaci,

sus de cat. Sili^tea.

niceni-Prajescu.

Dolj, pi.

com. Virvorul,

Purul, munte,

ingusta Purcile$ti

de com.

Puscoiul,sauPuscoaia,m2,jud.

niceni.

Satul

deal, spre E.

pi. Oltul-d.-j., jud. Olt,

locuri

In jurul bisericel fostuluT sat, este

apa

Su-

jud.

sat,

S.-V. a com.,

comunica cu Dun&rea. piriu,

pe

ceava,

va-

in

fost

pe

turbina,

direc^ia

rul,

Purcile§ti,

Are

Rastoaca, a doctoruluT Nichita.

tre

lui.

Constanta,

Medjidia, pe teritoriul com.

Seimeni

$i

Rimnicul, pe

riul

Dimbovita,

sat, jud.

Cobia, com. Mogo^ani.

pi.

Jitia,

izvore?te din muntele Purcelul,

uda partea de V. a comune!

Jiul-d.-mj.,

devalma^ie.

hect. padure, izlaz, livede

Oporelul,

01.

munica^ie bra^ul Gura-Baiiei cu

Purceaua,

in

Are o suprafa^a cam de 90

cu

§i

proprietate mo?-

Puricoasa,

$i

?i

late de 344 suflete.

cam de

locui-

rine curaturi.

pa?unT, iar vara se fac pe din-

la S.

80

cu

Puricoasa, mosie,

lo-

Pope^ti-Palanga, avind o popu-

aria"

Buzau,

22 case.

tori ?i

neneasca

Putna.

se desface din muntele Necule

rur.

familii,

pi.

Are

Vrancea, com. Gaurile.

rat, plaiul Rimnicul,

Purcare^ti, catun, in jud. Teleorman, pi. Teleormanului, com.

pi.

de 136 m.

este

3 eleve.

?i

Se mai nume^te

Purcareni,

d'asupra

terenului

sau 140 suflete.

la

o $coala, frecuentata de

27 elevJ

Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

pi.

d.-j.,

un pod numit Podul-Virvorului. Curge prin valea

un

pe malul Putnei, intre Magura

pulung.

Are

el,

care, in drep-

tul Celtunului, este

lemn, pe

$i

facind

sat,

parte din com. rur. pi.

dupa

catun, in jud. Tele-

Teleormanului, com.

pulate de 615

Purcareni

PUSCOIUL SAU PUSCOAIA

130

construit

de

un

La

obir-

lac arti-

societatea

Stagni.

Hosted by

Google

;

PUSTAIA

Pustaia,

PUTINEIUL

131

sdtuc. Vezi Virful-Cim-

com. Virful-Cimpului,

pului, sat,

com.

Rominesti,

rur.

Cri-

pi.

vina, jud. Prahova.

pe malul apel ce trece prin muna.

co-

Berhometele, jud. Dorohoiu.

pi.

Pustiana,

Bacau,

jud.

sat,

Tazlaul-d.

com.

-s.,

pi.

Scor^eni,

pe stinga Tazlaului-Mare

situat

pe coasta dealului Magura,

si

la

4

J

de

kil.

/2

su-

maioritateUnguri; obiseri-

ca catolica cladita de locuitori 87

cu

1,

jud. Vasluiu, situat luri, si

pe dreapta

dea-

intre

piriuluT

Racova,

Are o suprafafa de 1300

preot

1

si

1

la

cintare^

685

suflete;

o biserica,

hect.

si

1

cintaret^

;

o

sati

facuta

1840, deservita de

la

Vite nute

Se

20

:

90

si

441

cai,

vite

cor-

porci.

zice ca

acest

catun este

fundat de Ungurii adusi prizonieride Stefan -eel-Mare, in

scoala mixta

o circiuma.

urma

Pu$ca§ul, munte,

Corvin. Parte din locuitori sunt

Bacau,

pi.

a statulut, jud.

com.

Tazlaul-d. -s.,

Scor^eni.

jud. Bacau,

pi.

Bacau,

pi.

com.

Tazlaul-d. -s.,

Are o

intindere de

confine

si

arbor!

90

hect.

foiosT.

Mai

si

Tir-

pe stinga

situat

sat,

com. Oniceni, drept

zat

jud.

pi.

Fundul, spre

de satul Oniceni, pe ma-

S.-E. lul

Roman,

in

al riului Birladul, ase-

pe deal.

2

Locuitorii

au

Se invecineste

Oniceni,

^ipotele

dinul

com.

Fundul, jud. Ro-

man. Uda satul Pustieta N. de dul,

el

si

mai

la

Pu§ca§ul,

pirtU, jud. Bacau, pi.

muntele

Bolovanul

la vale

se

si

varsa pe stinga Oituzului,

mai

de confluen^a acestuia

pe dreapta. Valea sa este

Pu^casAilui (Muchia-),

deal, in

jud. R.-Sarat, pi. Rimntcul-d.-s.,

E

in

de V.

partea

acoperit cu pasuni

p5-

si

dun.

sat,

facind

parte

din

la

cimpia de

cu

V.,

la

la

si

E.

cu

Ulmeni.

cat.

si

resedin^a jud.

de 19 kil., iar de la Rostori, de 25 kilometri. Teritoriul com. este strabatut in

de

direc^iun!

diferite

multe vai

si

valcele

:

mai

Valea-Mol-

dovencei, care adese-ort are apa se termina in Valea-Calma^uValea-Toti^ei, care o separa

;

de com. Dracea si Segarcea-dinDeal Valea-Stejarului si a-Du;

nafului

Valceaua-Vacif

;

despre com. Ologi

si

,

la limita

valceaua

Tu^orea, la N.-V.

Din (Piriul-), piriias, in

dealurile inconjuratoare

izvorasc abundente

de

izvoare

jud. Bacati, pi. Tazlaul-d. -j., com.

apa, din care se formeaza o balta,

Berzun^ul izvoreste din padurea

numita

;

si

se scurge in

^ului-Mare, tar intre

piriul

Berzun-

dupa ce a facut ho-

com. Berzunful

si

Bir-

la

Balta Grecilor,

situata

E. com. Alimentat de apele

izvoarelor, piriul Calma^uiul

ca-

pata aci

un volum ma! mare

de apa

si

serveste la udatul gra-

dinilor

de zarzavat.

Pe

teritoriul

com. se gasesc de petris, cum

ce izvoreste din cat. Puscasi, uda

si

com. Petrosani,

sunt cele de la Valea-Totije!

pi.

Crivina,

si

cite-va cariere

se varsa in riul Leaotul, in ra-

din cat. Cirlomanul, unde

ionul com. Petrosani.

gasit, in fosile

Pute-rau, localitate si izvor de apa minerala, pe pamintul mosnenilor,

Pu^casi,

B£neasa; la com. Dracea,

cu parte din

com. Bogdana

si

se varsa in riul Birla-

marginita de dealuri foarte inalte.

ale

c&t.

Iaman-

si

de care se desparte prin Valea-

Pu^ca^anca, piriti, jud. Prahova,

pi.

N. cu

la

Baduleasa,

Distanfa de

325 vite marl

Pustieta, ///'/#, ce curge prin com.

kil.

este

sanesti.

cornute.

pe valea Calma^uiulur,

situat tot la

OituzuluT.

Pu§ca§ului

Pustieta,

are un c&t.

si

numit Cirlomanul, spre N.-V.,

inainte tinea de manastirea Agafton.

inconjuraia de toate

pe mosia Riioasa

gul-Trotusul,

com. Babeni,

Scorteni.

E

dreapta.

iului

statului, jud.

pe

hotarul intre com. Hirja

cu piriul Pescarul.

Pustiana, pddure a

Te-

Toti^ei;

din

Pustiana, mosie

rur., in jud.

Calma^uiului,

Trotusul, prin virful caruia trece

Trotusul, com. Hirja; izvoreste

Sasi (German!).

pi.

valea cu acelasi nume, pe partea

S.,

avut cu Matei

unei lupte ce a

leorman,

preot

1

2 circtuman; o scoala mixta.

si

Putineiul, com.

parole de dealuri

inconjurat de paduri.

o populate de 140 familii,

Are o populate de 762 flete,

Pu§ca§i, sat, in partea de V. a com. Radiul, pi. Stemnicul,

Scor^eni

satul

(scoala).

1

.

com. Apostolache,

si

s'au

mai multe rindurl, si de animale anti-deluviane.

Intinderea com., cu a mosiei este cam de 6400 Mosia este proprietatea Al. de Vrany din Viena

Putineiul,

pi.

hect.

Podgoria, jud. Prahova, situata

d-lui

Hosted by

Google

:

PUT1NEIUL

cam 200

are pe dinsa

si

hect.

Putineiul

care

din

hect.,

64 din

si

din

167

Cirlo-

cat.

manul. Viile locuitorilor ocupa o intindere de 65 hectare. din teritoriul acestei com.

face parte Stilpul

-

de

-

de mosie

trupul

si

Piatra,

avind

o intindere

de

lomanul

suluT,

1878

linga com., venind

in cat. Cir-

o scoala, condusa de

un inva^ator si frecuentata de elevi; dou& biserici, una in Putineiul, deservita de 2 preo£i 2 ciritare^T

si

cea -l'alta

in cat.

Cirlomanul, deservita de ot

pre-

1

2 cintareji.

si

Vite: 363 cai, 3^ magan, 891 vite marl cornute, 2655 01 si berbeci, 276 capre si {api si porci.

877 Budgetul com. e

de

95 73

lei

9454

la

si

venitun

la

cheltueli,

de

Banului

Satul Putineiul e impar^it in suburbii can poarta numirile de:

Pantelimonesti, la V. com. Greci ;

si

Carave^eni, la

E.

si

Straini

la S.-E.

Caile de comunica^iune sunt

soseaua jude^eana Turnul-Rosiori,

si

;

,

d'asupra

si

care pune in legatura com.

cu aceste doua

Cirlomanul.

cat.

Traian trece pe

lui

despreDunare directiunea spre cat. Badu-

ia

leasa

drum

parte din acest

;

acoperit de araturi, dar

unele locun se

este

pe

la

distinge foarte

bine.

Ocupafiunea locuitorilor este numai agricultura, care se face aci in bune condi^iuni, mai to{i avind instrumente

locuitorii

a-

gricole perfec^ionate.

produs ma! per-

avind un numar insemnat

fect,

instrumente

si

precum

cole,

un

si

agri-

atelier

me-

canic.

Satul Putineiul este unul din

mai vechT

cele

;

de jud.

£inea

el

Olt pana

la

anul 1836

trecut

in

lista satelor

si

mite sub domnia cordat, pe

la

il

;

pana

prelungire

com. Baneasa

in

Salcia. In partea

de

si

gara

S.-E. trece

soseaua vecinala spre com. Dra-

pi.

Mavro-

C.

lui

jumatatea

seco-

aria asta-zT, cat.

iarasi

din

format ma!

este un rait

iar

o

spre com.

drum vechiu

alta

ra-

Bogdana

natural, nu-

drumul Heriei, care duce

la

pana

lo-

dupa

ari^T

le-

o suprafa^a de 1226

hect.

Are un

petic de padure de de 560 hect.

tufa

Venitul anual

60000

E

mosieT e de

al

lei.

de 18

departe de Giurgiu

de soseaua Giurgiu-Alexan-

kil.;

cu care se leaga, de 24 kil.; de Stanesti, resedinta plasei, de 8 kil.; de Bucuresti, de 76 kil.

dria,

Are o populate de 1346

su-

o biserica, cu hramul

Sf.

flete

;

loan Botezatorul, facuta

de un Hagi

in

de-

Putineiul

s'a

urma,

populin-

du-se de catre locuitorii

de prin plica bii.

alte parp,

impar^irea

se este

pujina

la

Iordan,

la

1831, pro-

fost

de C.

in

si

;

mixta, frecuentata (1899

de 55

— 900)

copif.

Are o moara cu vapor! si una pe apa cu turbina, asezata intre helestaie, pe valea Putineiul, care se alimenteaza din si

apele

izvoarele vaii

ploi-

man

2

;

he-

unul al proprietaruiui

cel-rait

locuitorilor

al

con^in peste

;

si

cazane de

2

cut rachiii din prastina

;

si

care

10

fa-

cir-

ciumT.

Vite: bivoli of,

43

boi

752

si

bivoli^e,

capre,

$i

vaci,

335

caT,

16

asini

106

2460 si 280

rimatorT.

Budgetul com. e de 8466 5053

lei

si

la venituri

chtltuelf,

la

de

lei.

venial

ceea-ce ei

parohie

Du-

la

acolo unde

Comuna

Baduleasa porneste

;

ci

Cirlomanul,

parture.

soseaua judefeana

a Margined,

uu era insa pe locui unde

cat.

mura

numea

intindea

Spre

cat.

ruralaj

lestae,

nare. Vechiui sat al Putineiului

Zlata.

cea prin

cuiton improprie

intoc-

care se

cu

1

lor

ramuri de sosele vecinale spre Cirlomanul

Are o suprafa^a de 6 00 hect. S'a dat la 1864 pentru 250

gasim

ce se

cat.

I.

deservita de 3 preo^T, 4 cintare^i si paraclisen o scoala

tot ce stiinta a

din

a-

def.

Su{u, bis. constituind singura o

ceasta sosea pornesc mat multe

din

mostenitorilor

Proprietarul mosiel intrebuin-

XVIII-lea, ca facind parte

;

a

az!

Marghiloman.

prietar al mosiei, inainte

lului al

orase

pe proprietatea

Putineiul, fosta a d-lui C. Su{u

teaza in exploata^iunea agricola

de masini

lei.

Hodivoaia, facind parte din cimpul Burnazului

gea

:

rur., jud. Vlasca,

Marginea, situata din sus de

si

Drumul

;

in-

1250

46 si

pe deal, urmele unei

S.,

de

Are o populajiune de 350

partea

in

com.

Viena,

Putineiul, com.

tarituri, ce se crede a fi ramas de pe timpul razboaielor cu Turcn. Imprejurul com. sunt insirate o mul^ime de magun, din care mat principale sunt Magura-

hectare.

suflete, din care

biserica

:

si

V.

din

proprietate situata la si

sunt

din cat. Cirlomanul

magura Ghiburdelul la E spre com. Bogdana Magura Mare si Basicu^a-Geamba-

proprietatea

Ana Dumba

d-nel

co-

pi.

De insemnat

Improprietartyi sunt pe mosie

261 locuiton, pe o intindere de

Tot

acea

din

viile locuitorilor

muna.

p&dure.

1254

PUTINEIUL

132

ex-

subur-

Putineiul, coliua,

com. Vispesti, perita de

in jud.

cat.

padurea

Hosted by

Buzau,

Virful, aco-

statului Sfin-

Google

:

PUTINE1UL

de

livezi

hect.

apoT

;

fineje rao'snenesti.

$i

intre 45°, 36'

si

Dolj, pi.

sat, jud.

com.

maradia,

cu 138 suflete

A-

Mierea-Bimici,

24 case.

si

Putineiul, mahala, jud.

Ialomi^a, .

cea parte p&na

jud.

in

(tirla),

E

situat

pe cimpul Baraganul.

Putineiul, vale, jud. Vilcea, pi. Horezul, com. Slatioara uda mahalaua Manasiesti si Olarh ;

unirea Prin-

la

apar^inind locuitorilor clacasT

$1

cetelor de mosnenT.

pi.

Bacau, situat

la

parte

din

Stanisesti, jud.

N.V., jude^ul Bade la gura piriu-

si

Racaciuni,

formeaza

care-i

hotarul pana in

dreptui

Parava; de aci hotarul

com.

face

o

pana in fa^a com. R&coasa, de unde se indrepteaza spre V., panS. la muntele Clabucul, pe hotarul Transpre

cotitura

kil.

5

265 m.

de re?edin^a comunei.

Are

La

S.

la

La

25

cu o populate de 339 o bisericS, cu hramul

arif,

suflete;

Adormirea

din

construita

DomnuluT, lemn de stejar,

Maicii

1880, de locuiton.

la

cir-

ciumar.

la obirsia

lui

pan&

la

Foc-

de aci prin canalul tras

si

din Milcovul de Stefan-cel-Mare, linie

tenia

mos,

de demarcare intre Mun-

si

Moldova, dupa razboiul cind

1475,

Domnul

Radu-cel-Fru-

MuntenieT, fu

in-

vins de Stefan, iar jud. Putna,

anexat Moldovel.

Acest

canal

Tecuciu,

jud.

curge prin satul cu acelasi nume, Buda, curge in

si

fa^a

direc^ia

in

satului Puti-

nele se vars& in Zeletinul.

riul

judef, numit ast-fel

care

la S.-E.

il

si

strabate

care

de

dupa V.

ud& impreuna

cu afluen^ii saK toata partea centrals

si

sudica a jude^ului.

Situafiune si limite. ^ul si

Putna, 25°, 13'

cuprins

— Jude-

intre

24°

longitudine orientala

Giurgiu. Prin hri-

si

sovul dat Vrincenilor de catre

Grigore Ghica,

se statornicesc

hotarele prin virfurile mun^ilor Stogul, Buneul

Lacau^ul, de

si

unde se incepe Z&bala. conven^ia de delimitare

Noembrie 1887,

incheiat& la 25

pentru

a

executa invoirea

se

facuta la Viena la

cial»

Aprilie a-

«Monitorul Ofi-

publicat in

lul

5

semnat protoco-

celasi an, s'a

Dup&

din 10 Aprilie 1888.

acest protocol hotarul

fan?

in

dreptui jud. Putna incepe de la

muntele

Clabucul,

urmind pe

se coboara*

din mijloc la

Lepsa, pe care urmeazS

piriul

pana

ripa

gura

la

Haram-

piriului

bercz (cota 804)

si

se suie mer-

gind pe creasta picioruluf N.-E. muntelui Jahorosbercz

al

munte

la vir-

de acolo se coboara c&tre S. mergind pe o ripa pan& la pi-

loganul,

Hmgulesti,

Malurile

da

hani,

Siretul

in

dup& ce a

la

satul Ble-

facut in tot dru-

mul sau o muhVime de

cotituri.

LaS.-V., jud. Buzau, incepind din muntele Giurgiu,

de unde

se lasa in jos cu o mica incli-

la

Gorul

nului,

ful

a-

nare spre E. prin mun^if: Mu-

Putna,

Virful-L&c&u^ului, Zarea-Morda-

pleaca din Focsani, din sus de

Rimniceni, Bolboaca, Girleasca,

Putinele, piriu,

Stogul,

Tab&cari, trece la Mindresti,

si

N.-S.,

de care

jud. R.-Sarat,

poi la Lamoteasa, Argintul, Go-

Comerciul se face de un

com.

S.,

se desparte prin riul Milcovul,

Lepsa,

StSnisoara,

Dupa desparte

E., Siretul, care-1

numit Capul-Dracului si mergind in jos pana la Blehani.

din

o suprafa^a de 340 hect.

V., Transilvania, incepind

Hclrtanul, Buneul, Fa^a-Arisoael,

silvaniei.

ca

Rim-

nicul-Scirat.

^ii

de

facind

sat,

com. Buda,

incepind de

aci inainte a se m&rgini cu

La N.

sani

Putinele,

Putnei

vecin&tatea

cu jude^ul Buzciu,

La

locul

Putineiul, mosie, jud. Dolj, pi Amaradia, com. Mierea-Birnici,

unde

Rimnicul-Sarat,

si

delaVirful-ClabuculuT, prin mun-

de jud. Tecuciu, incepind de

se varsa in riul Cerna.

si

f&-

Buz&u

se termina

Limitele judetului sunt

Mehe-

Borcea, facind par

pi.

care

cau, incepind

com. Dichiseni.

te din

marginea

in

Jarei,

lati-

asezat

afla

S. a MoldoveT, din

lui

Putineiul, catun

se

cipatelor.

Vezi Voradia.

dinti.

de

46°, 12,

si

tudine boreal^, in centrul

Putineiul,

PUTNA (JUDEf

133

cam de 93

{ianul,

)

,

sa-Mare,

Musa-Mica,

Vetrilele,

Neharna si Piatra-Secuiului, de unde face un arc spre N., trecind

prin

muntele

Furul-Mic,

acestui

peste care trece,

riul Paltinul, si

pe o

apoi se urccl

situate fa^& in tiiu

la

alta ripa

cea

fa^a cu

Din

(cota 1.290).

virful acestul

urmeazi

linia fruntariei

p^na la virful Mesteac^nul, de unde se coboara* c&tre S. mergind mereu pe creasta,

creasta

trecind 1. 1

39

si

prin

punctele

184 p&na

cotate

la piriul Put-

unde

na- Vrancif, la punctul

Pi-

riul-Marulu! se vars& in Putna.

urcind spre N. in muntele Furul-

De

Mare, numit

de locuiton LaTrei-Hotare, de oare-ce formeaza

Putna p&n& la sorgintea

hotarul

dola (cota 1.67

dintre jude^ele Putna,

d'in-

muntelui Sobercz

virful

munte

(cota 1.211);

acolo ea merge in

prin dosul

Hosted by

muntelui 1)

sus el,

pe

trece

Harayol-

pana

la

Google

sor-

1

PUTNA

; ;:

:

gintea piriului Zabala pe

al ea-

parte

urmeaza pan& la gura piriului Gorul, apoi pe acesta in sus p&n£ la sorgintea lui de unde trece la seaua dintre muntele Giurgiu si Dealul-Negru

ciuni,

rn! curs

(cota

i. 5

jude^ului Putna

e

a-

ceea a unui poligon octogonal neregulat, ale carui laturi ar i)

De

la

muntele Clabucul pana

comunei R&coasa comunei R&coasa pana in fa|a comunei Parava; 3) din fa^a comunei Parava pana 2) din dreptul

la

gura

Raca-

si

regiunea cimpeana,

3)

pu^in

foarte

care

accidentata,

ocupa toata

plasa

Biliesti

si

parte din plasile Susi^a, Girlele,

Zabrau^ul

Racaciuni

si

se

si

Magura si DealulMare de-o parte si intre Siret

Racaciuni;

piriului

si

fi

dreptul

in

Zabrau^ul

din si

intinde intre

3 5).

Forma

PUTNA

134

(JUDEX)

4)

toata plasa Biliesti plasile Girlele

nu e deal,

mai ret

si

Milcovui nei

si

:

Regiunea muntoasa cuprinde

de pamint.

comunele

RScoasa, Cim-

:

comunele

Zabrciu^ul,

Bilca

si

ciuni

si

Soveja din

si

Co^ofanesti

Borsani,

Raca-

din

comuna Mera

din

Gir-

;

parte

Vrancea si parte in unde se afla Magura,

in

Girlele,

intre Milcovui

muntele Furul-Mare pana

sipos,

iatinsele vii

;

Giurgiu

tele

si

Giurgiu pana

8)

de

la

mun-

la

muntele

muntele

la

Cla-

bucul.

parte

negru.

aceasta regiune sunt

Putna, pe ale

si

sunt situate renu-

parte in Zabrau^i, unde se afla

Zabalei,

si

pe-alocurea

si

poale

marginea

mare parte nimai cu searaa pe platou-

Putnei

lutos

care!

mitele podgoril de la Odobesti,

si

sunt podgoriile. Solul acestei

rile

ra-

mifica^iuni ale Carpa^ilor ei sunt

si£a,

ei

Mun^ii Putnei

de

Milcovui

alta Trotusul; iar la

intinden

sunt ceie mai de pe urma

regiuni este in

Aceasta regiune de munte

are de-o parte

man

—

Orografia.

de la gura piriului Racaciuni pana la Blehani; 5) de la Blehani pana la catunul Reghiul 6) de la cat. Reghiul pana la muntele Furul-Mare 7) de la

lele.

si

formate din izvoare

men^inute pe

si

plasi

Putna

intre

si

Este nu-

al-MilcovuluT. In acest ses

sunt bal^i

toata Vrancea, iar din cele-1-alte

vale.

intins intre Si-

sesui Siretului, al-Put-

Milcov de alta parte.

purile, Vizantia

nicl

Putna

parte din

Racaciuni. Aici

si

pamint

ses,

si

(JUDEX)

prea

Dealul-Mare, intre Putna

Panciul

si

de

lor,

si

Su-

picioare sunt

Crucea-de-Jos,

la

Crucea-de-Sus.

In privinfa

In

pu-

la ale carui

stapinirei

mun^i-

Vrancenii avura proces cu

Lungimea cea mai mare a

rine locuri arabile. Mul^i sateni

marele boier Iordache Rozno-

judejului Putna este de la^Ra-

se cobor in regiunea cimpeana,

vanu,

unde

pe un pre£

caciuni pana la Blehani, intreg drumui parcurs in acest judet

;

adica

de

Siret

iar la^imea

cea

ma! mare o prezinta de la munClabucul pana la Blehani.

tele

Suprafa^a

258000

jude^ului

hect.

(180240

de

este

din

falci);

care: 42595 V2 hect. pamint rabil,

20044

pasune,

si

toare,

2084

1

2

finefe,

49681

802972

vie

1

lucra-

padure,

livezT,

invoesc

a

lucra

pa-

din plasile Zabrau^ul ciuni,

intinzindu-se

ocupa si

parte

Raca-

si

de

Pa-

la

rava, de la marginea de

N.

a

pana la Odobesti. Toate poalele dealurilor sunt

jude^uluT,

acoperite cu

apar^inind co-

vii,

munelor Parava, Dragusani, Orbeni, Scurta, Cucova, Pancesti,

a cumpara

reusise

de

nimic intregul

Vrancei.

teritoriu al

Regiunea dealurilor mat toata plasa Girlele

izlaz

nelucratoare,

vie

/a

a-

se

mintul cu dijma.

care

Cistigind

procesul in anul 18 14, Vrancenii

au impar^it

muntii

lor

in

14

par^i de-o potriva, dind cite o

parte

comunele

din

fie-careia

care au luat parte la cheltuelile

de dezrobire.

De

atunci numai

mun^ii Tulnici, Negrilesti sesti

si

Bir-

au ramas ne-subimpar^i.

Impar^irea mun^ilor

este ur-

matoarea

31450V2 103994 acoperit de ape, locuri

Sascut

neproductive, etc.

acolo podgoriile incep pe dealul

comunelor Nerejul, Spulberul

dintre Domosi^a

Paltinul.

Re lieful de vedere lului,

solului.

Din punctui

al configura^iunii so-

jud. Putna se imparte in

trei regiuni

bine

distincte

1)

:

regiunea muntoasa, care ocupa toata Vrancea sile

si

lele si se intinde

lele

2)

parte din pla-

Zabraujul, Racaciuni

Magurei

si

pana

si

la

Gir-

poa-

a Dealului-Mare

regiunea dealurilor, formata

din ma! toata plasa

Girlele

si

si

pana

la

si

De

Trotus.

Trotusul

si

1.

se intinde pe poalele dealurilor la

Ruginesti, Paunesti, Movili^a,

Straoani, Crucea, Panciul festi

pana

in valea Putnei

;

si

iar

f

i-

2.

Laposul-de-Jos

Laposul-de-Sus

soarele, ai

si

Furul, ai

si

si

Mun^i-

comunelor Narujasi

Nistoresti.

de

3.

Zboina

si

Dealul-Saraturei,

Putna se intind pe poalele

ai

comunelor Spinesti, Vasuiul

dealului renumitele podgoril de

si

Herastraul.

la

la Odobesti-cu-Jaristea

si

Var-

satura ce se continua pana

la

Valea-Milcovului.

Regiunea

cimpeana

4. Pietrosul, si

lor Valea-Sarit

ocupa

Cobalasul-de-Sus

Cobalasul-de-Jos, ai comunesi

Colacul

(cat.

Podurile).

Hosted by

Google

.

:

PUTNA (JUDEX) Verdele,

5.

Vidra

com.

al

Volo?cani).

(cat.

Mu$a

6.

comu-

7. 8.

Paiusele,

Gaurile

Negri-

comunei

Tichiri$ul.

si

comunelor Ti-

Rugetul)

(cat.

Co-

si

si

Piscul-Lep$it,

14.

apa

Pietricelele, pana. in

Tisu:et,

com.

al

Paulesti

(cat.

Coza).

si

cea este

Pietrosul.

Virfui

dintre Milcovul

si

este la Titila, d'asupra

Din

Tarni^a.

frumosit sal mun^ii

a-

Cucova,

na

Domosi^a si se varsa in Simat jos de satul Barcioaia.

retul,

Titilei

Haulita

se varsa

si

$oaiei,

iungul ju-

curge

Comuni-

at

ju-

numai Zboidoua prin piriul Sagaul ce da in Lepsa; Andreiasul, pe teritoriul comunei Mera; Ciurugul, la izvorul Narujei; Fa^a-Arisoaet, unde e ode^uiui Putna, citcim

:

na, despar^it in

Clabucul,

la

Dejul,

Zabala

si

mict ca Ca-

ApaPietroasa si altele. La Rastoaca primeste eel mat mare afluent al sau, Milcolugarasul,

?i

Calieni se varsa

la satul

Milcovul izvoreste din

virfui

punc-

intre Transilvania

piraiele

Arva,

:

Regiul,

iar

Valea Rea

Milcovelul

pe stinga, Larga si

si si

apoi se varsa in

Putna, in dreptul Rastoacei. Geologia.

— Aluviunile ocupa

toata

la

ridica

gura tirgul

Grupa cuaternara sau

diiu-

de o

in jud. Putna, afara

ingusta

care

se

fasie

pe mat

afla

toata partea stinga a vait Mil-

de

Mera pana

la satul

Ea

Odobesti.

for-

meaza platoul intreg unde se afla

Focsani

care e

si

coprins

intre malul drept al Putnet, intre

Precistanul,

Petresti

si

Jora?ti

de-o parte pan2 la Ceardac, pe

malul sting

intinde

pgna

la

;

la

mare parte din

N.-V. ea se

vit

mare desvoltare

— 20 aci,

O

Odobesti.

sunt sadite

o foarte

in losul ce prezinta aict

de 15

de

Milcovulut,

al

cea-l-alta parte

De

Munteorului,prime?tepe dreapta

plaiul Laposul.

munp

primind

vale,

la

apele din Valea-Marulut, Lep^a,

sunt plaiul Cozit, plaiul Valea-

de hotar

Siretul,

Ve-

mat insemnate

jude^ul Bacau.

in

si

alta

in Siretul.

;

Repedea

Repejoara,

$u$i{a,

si

viana este destul de desvoltata

coasa,

vul

birsia Putnet

unde se

si

schitu-

ca^ia in muntit Vrancei se face

$i

muntit

Trotusul

sa

albiile

Adjud.

covulut,

se afla dincolo

Dintre ceM'al^T

lut

aproape de

pe

Neagra

din

Susi^a izvoreste

trebue

cimpia care se gase?te

E., luind in sine a-

de

Tulcea.

poteci. Cele

Btlca,

piriul

tarim

mare parte

si

Sovejit, culege apele Crimine^ul,

Braila,

ce si

pri-

pele Cornatelul, Lunca-Dochiei

alte cite-va piraie

de Isaccea

unde

la satul Borsani,

curge spre

de in

Zabrau^ul

pana la muntit din spre Dunare si Marea-Neagra

gura Milcovulut. La aceasta

riuriior Milcovul, Putna,

Ti?i^a, Coza,

$i

la

la

pe

jude{

din

iese

si

de^elor Rimnicul-Sarat, Tecuciu,

Covurluiu

de cit intre Siretul si Putna, pentru a se largi din nou

prinsa

adaugam

satul Blehani.

Put-

ne mat fiind cu-

se ingusteaza,

si

Putna

si

la Mircesti la Mindresti,

Caregna, Zabrau^ul, Susi^a

Putna.

si

de

;

si

ast-fel la S.-V.

intindere

ma! jos de satul Doaga. Putna izvoreste din Fa{a-Ari-

derea se intinde in

si

;

nei

Largu^a, Valea-BabeT, Alba, Ra-

virfui

Capotesti

la

coprinzind

net,

Putna,

se vede de-o parte Vranceacu

cimpia din judejul

N.-E. pana

Valea-Seaca, Paucesti, Trotusul,

eel

Magurei, ramul de

inalt al

munte

tul

Tecuciu

duna din jude^ul Putna apele

si

Cel ma! inalt munte din Vran-

lui

Putna

me?te pe dreapta

com. Tulnici.

mal

Putna pe

Trotusul intra in jude^ul Put-

Macradeul

al

fa{a Cozmestilor,

cimpiile Siretului, $usi{et

Racaciuni, formind hota-

la satul

lacul. 3

si

Siretul intra in jud.

co-

Capul-CoziT-de-jos, al co-

12. Mi$ina, al

1

Su^a

Tro-

:

Putna.

R&caciuni, Dragusani,

chirisul

al

mal insemnajt sunt

carl

rul dintre

munelor Vidra

malul drept

la

Faurei, pe {3rmul drept al Put-

Paulesti. 11.

de

se intinde

la

Parosul).

10. Mijiocul-CoziT, al

mult; ea

varsa sau d'a-dreptul in Siretul,

Tichirisul

si

aceasta

la Marasesti,

suprafa^a se large ? te

sau in afluen^ii acestuia, dintre

Capul-Cozit-de-sus, al

munelor

De

lie?ti.

Birsesti.

lesti.

(cat.

riul

mat toate

Siretul, care stringe

tusul,

9.

de E. de

Siretulut, din

com.

al

— Jude^ul Putna

partea-t

in

apeie jude^ului. Aceste ape se

Bodesti).

com.

udat

(JUDET)

(cat.

Spine?ti

si

Giurgiu, al

Hidrografia. e

Vetrila, ai

si

nelor Poiana

PUTNA

135

si

o grosime

m.

grupa cuaternara se

continue, prin Jarestea

si

Balo-

spre valea Putnet, care pe

testi,

ambele-t malurt prezinta o fasie cuaternara, dar mat cu

seama

pe malu-t sting unde se

afla

satele Cucuveji, Calimanul, Vi-

dra

si

pana

la

Tichirisul.

Ea

o mare intindere in jud. Putna,

se indrepteaza apot spre N., for-

toata valea Siretulut de la Ra-

meaza

pana Namoloasa, la

caciuni, la

N.,

la

prin Marasesti,

Ciuslea

si

la

Vultur

S. trecind si

Bi-

de

la

colinele

Panciul

si

unde se

afla viile

Str&oani, se con-

tinua la N., formind o fasie paralela cu

cimpia Siretulut, prin

Hosted by

Google

PUTNA QUDEf) satele Dioche^i, Domnesti, Sas-

p&na

cutul,

Racaciuni, f£sie

la

care nu e intrerupta" de

de

cit

depoziteie de aluviune din

va-

pe malul caruia asemenea depozite cuaternare, ce se vad continuindu-se cu intrerupen pana la

Sindilari, in valea Milcovului, se

gasesc

gura

CasinuluT.

vaii

Grupa

destul de ban ca

o grosime de

prezinta o foarte

mare

desvol-

Ea

e repre-

tare in acest jude{.

zentata aci prin

sis

trei

ale sale: pliocenicul, mio-

teme

cenicul

Putna o

drepteaza de N.-V.;

el

fasie care se in-

la N.-

la S.-S.-E.

doua

e coprins intre

flexuoase, din care una,

ceea de

la E.,

Milcovului,

a-

pieaca din valea

Odobesti

intre

si

Capatanul, trece prin Clipicesti, Straoani

in vaJea PutneT, intre si

Muncel, in valea Susi^ei,

pentru a se termina Racaciuni,

la

Zabrau^uluT,

valea

Speria^i, in

V. de

la

dupa ce a

proape de Copaceni

trecut, a-

de Ure-

si

chesti, in valea TrotusuluT; cea1-alta,

de la V., pieaca

mai

de

aflat

Tichirisuiui, la satul Secatura

neretine

intr'un argil negricios, pe malul

sting al PutneT, in

Sistemul miocenic e mat pu-

valea

in

^in

desvoltat de

el

formeaza, cu toate acestea, o

cam

fasie

trece intre

Vilceaua-SariT, in valea Put-

pu^in maT la

E. de Cimpurile, in

valea

Su-

teaza ca

pliocenic;

cit eel

larga care se indrepsi

pliocenicul de

plioceniculuT

linie foarte

o alta

si

sunt

:

argilurile

alb&striT, cind

numaT pu^in

plastice, cind nisipoase

si

marnoase. Gresiile

formele

cele

maT

iaii

pitoresti; ele se

zinta unele sub

pre-

forma de ma-

am V. a

de

sinuoasa, care pieaca de la

de Andreiasul,

S.

Milco-

in valea

Spulbernl

vului, trece intre

si

Coza

V.

la

si

de

E. de

la

;

Tulnici, in

in

valea

Magura-

CasinuluT, in valea CasinuluT,

si

Gogoiul

si

Cimpurile.

La

si

de gresie micacioasa. La

su-

prafa^a acestor argilurT se vede sare

gema

Andreiasi pe ma-

la

sting al Milcovului,

Ri-

la

vilceaua

Righioara,

la satul Paltinul in

valea Zaba-

leT

;

in

in vilceaua Pi^icul; la Nis-

toresti, in valea

NarujeT

in

si

Vilceaua-SariT, com. Valea-SariT, in

Aceasta sare

valea PutneT.

gema

manifesta

se

pe Corcomanul,

inca

Rocele care compun stratele

marnoase cu

rile

Argilu-

1.

placT

de gresie

pestri^e, rosiT, verzuT si cenusiT,

cu cordoane

prin

flbros 2.

grupate.

cu cristalele

si

Gresiile

cu bobul

mai mult

sau maT pu^in mic, unele foarte

grosolane

nefiind

si

adevarate

chiar

de

niste

conglome

chiar

cu totul

aceastS din urma

fasie,

verde; care se

recunoaste dup^ coloarea T foarte pronun^ata, merge dreiasi

p^n^

la

de

la

An-

muntele Raiutul,

se varsa

pe malul drept

in Sushra,

al a-

sa-

si

tul

Manastirea-CasinuluT, pe ma-

lul

sting

CasinuluT.

vilcelei

al

argiluri salifere sunt in

petroleu,

cum

de

imbibate

locurT

e

Re-

valea

in

ghiului, afluent al MilcovuluT in

Valceaua SareT

(din

-

si

valea

Putnei).

plachete de ghips

si

care

cestuT riu; intre Casinul

maT multe

ce au suferit prin

intre

cu cordoane sau placT de ghips

in valea Trotusului.

si

Valea-SariTsi in valea Susi^iT,

4. ArgilurT salifere cenusiT,

Aceste

bue

si

intre

valea

in

Soveja, in valea Su-

la

se incovoaie la E. spre Onesti,

cu o coloare cenusie gal-

in valea PutneT, intre Tichirisul

ZabaleT;

NarujeT;

Paltinul,

si

in valea Vizau^ului, la Cimpurile,

si

cit

intemperiile

valea

in

Spulberul

schitul Valea-Nea-

Herastrau

gra in valea NarujeT

rate,

se poate vedea

pe malul sting

niste izvoare sarate ia Vizantia,

meloane, altele ca niste tunur!

cum

dupa cum se

albastru,

Paltinul, in valea ZabaleT, intre

sau ruine, din cauza eroziunilor

atmosferice,

nodule

cu

alburiT,

si

PutneT, intre Naruja^si'Nisto-

resti

ghioara

pe care

linia

in^ plachete

GhipsurT cenusiT,

3.

la Tulnici,

drept

limite, la E.,

insemnat-o ca limita

de

lul

avind

acestuT sistem sunt: stratele

roscatice

la S.-

S.-E. la N.-N.-V.,

pentru a se termina ceva

ma! la E de Casinul. Rocele care compun

schistoase.

al

cind

groa?e,

tin

siteT.

Susi^a; apoT la E. de

si

supre-

fata

Colacul

galbene

;

fragmente de Unio

si

gresiT, foarte

maT mult sau maT pu-

straturT

albe

valea

in

Alte

drept

micacioase, se prezinta, cind in

vede

;

inal^imile maluluT

al RighioruluT.

limnea

lui la Sindrilari

Reghiorul,

acestul sistem

ne-

si

trecind prin Secatura, care for-

meaza

coborind valea Milcovu-

valea PutneT la Soveja,

si^ei,

nu s'au

planorbi

cit

piriuluT

neT, prin Vizantia,

50.

AfarS de bivalvele, care s'au

Milcovului, de la gura

si

m.

I

gasit la Gura-ReghiuluT,

formeaza

pliocenic

Sisteinul

—

de

si

fectureT din Tichirisul.

eocenicul.

si

in jud.

linii

cele

calitate

m.

I

lignit

Fosilele simtpufin numeroase.

ritine,

ter^iara sau chenozoica

de

gasesc doua straturT

lea Trotusului,

se

PUTNA tfUDET)

136

Petroleul

Cimpurile,

se in

exploteaza

valea

Susi(.eT,

la in

vilceaua Halosul, pe malul drept al

piriului Casinul

inso^it

;

el

se scurge

de apa sarata din Dea-

lul-luT-Paun, in valea Vizau^uluT,

care e

compusa din

gresie

al-

burie.

Fosilele ce s'au putut gasi in

acest sistem

sunt

bivalvele

si

ceritele.

Trebue observat

Hosted by

ca,

in stra-

Google

tMJTNA (JUDEt)

ce se intind sub ghipsurl,

tele

sunt numeroase

mid

de

straturi

de

cipita^ia

cordoane sau

de

pre-

albas truiu,

Acesta

in valea Ca^inului.

in satul

sunt

pronun^ate,

sunt

Transilvaniei,

mate, cu gresii albe tan, adesea

in

ast-fel

for-

galbicioase,

?i

puter

straturi

cu mici puncte

nice, impestri^ate

mai

?i

Coza, in

N.

la

valea Putnei valea

in

Lep?ii,

ceva mai sus de schitul Lep?a.

Ea

mai arata

se

malul drept

Magurel-Ca^inulul, prin ni?te

iz-

voare sarate, carora locuitoril

le

albe; aceste

gresii

cu

foliculate,

negri-

dau numele de saramure. Toata partea sau nivelul

Spulberul

cioase, cu

plachete

de

gresii

rior, in

cu mica

cu marne schistoase,

Paltinul.

Sistemul eocenic

o

prezinta

mare dez vol tare. El formeaza o fa$ie paralela cu acelea

foarte

schistun

$i

alterneaza

intru cit-va nisipoase

verzue, violete

?i

pestri^e,

dupa

albastrii,

$i

$i

se

la

S.-

cum se vad coborind muntele Mu$a la Zabala.

S.-E. la N.-N.-V., din valea Mil-

Trebue observat ca mai toate

din sistemele precedente intinde de

asemenea de

covului la aceea a Ca?inului,

hotarul jud. Putna

la

Bacau. In

§i

la^ime, acest sistem este limitat la

E. prin miocenicul

Transilvaniei;

hotarul

prin

$ilor

S.

anume de

Vrancel,

doua

cele

:

neagra

?i

cea

el

mun-

formeaza toate inal^imile

la

V.

la

$i

N.

la

cea

Zboine,

Clabucul, muntele Macradeul

$i

fi

considerat, in jud. Putna, ca

mind doua nivelurl. In partea

su-

perioara se gase?te o succesiune

mica

$i

calcarun mar-

noase in plachete, con^inind argiluri salifere fie

de

cu vine

saii

plachete,

gema, gresii mai mult sau mai pu^in

gips, cu sare

albastrii,

grosolane

fi

pu^in

rezistente,

marne, conglomerate ca

la Pia-

tra-Geamana, schistun argiloase, foliculate, negricioase

roase cu gresie in cite

plachete

la cataracta

ritoarea Putnei balel,

intre

$i

sulfu-

$i

o data feruginoase

de acestea

zone,

zis

mai sus, al

gase?te

se

doilea

;

?t

se vad

sau

sa-

pe albia Za-

mun^ii

Pai^ele

6UU6. Mottle Dicfionar Qeograflc

Vol.

$i

$i

la Valea-Sarii

;

s'a

inter-

de

orizont

de

vechiii

el

cit eel

con-

Spulberul evident

e

momentul ce ecu-

eocenic, din

prins intre stratele de gresii ?i de marne calcaroase cu fucoizi ?i

cu hieroglifl.

cit §i

Atit deasupra,

dedesuptul acestor argiluri

salifere, s'a

constatat existen^a

unor numero?! car! spe^ele

drites

intricatus,

Targioni,

printre

fucoizi,

urmatoare

Brogn

$i

aceea^I

pe $i

:

Chon-

Brogn,

Ch.

Ch. furcatus,

s'aii

hieroglifi

de gresie

placile

$i

schis-

de calcarurl marnoase,

hotarulul. S'au aflat intr'adevSr

muntele Zboina-Nea-

fucoizi in

cum

mai mult ca

atit

mai multe par$I ale acestel pana chiar in vecinatatea

in

In nivelul superior,

mai

poate

cu

constatat

sunt,

statat la Reghiul, la

pe-

nic,

mica.

flexuoase.

$i

de citca

facind parte din sistemul eoce-

fara

ale celui precedent, foarte

$i

sare,

for-

gresii cu

ca

turmentate

fi

pana la o probacondin momentul ce fosilele

lipsesc cu desavir^ire,

sistem

$i

Straturile acestui

muntele Giurgiul

trografic, acest sistem

de

chete, sunt pure

un

Din punctul de vedere

trarie,

toasa

acelea in pla-

$i

care

considerate,

de schistoasele

calat

muntele Mu?a.

pe cind

cu mica,

infe-

§i

gresia carpatica, nu poate deel

fucoizi

Con-

Noveseie,

Piatra - Scrisa, dratul, Pai$ele,

saii

?i

care gresiadomina

pare a constitui mai in special

acelea din nivelul inferior, afara

muntele

verde,

sunt

gresiile niveiului superior

marnoase

pe

la Ciurbe,

al Ca?inulul, in fa^a

dupa cum se poate vedea mai cu seama pe malul Zabalei, intre $i

fa$ie

marnoase schistoase. Piscul-Ciutei, muntele Gurguiatul ?i muntele Pai^ele, aproape de hotarul

sistem

foarte

$i

de calcar compact,

N. pan a

neagra,

de fcanita

formeaza flexuositap nu-

meroase

argiluri se continua la

straturi

insa-?I este vizibila la suprafa^a

foarte turmentate in Pulna, a?a in cit

depozitul de sare chiar; aceste

gase^te o succesiune de

alburiu, in plachete, cu calcarun

lidita.

Stratele acestui

Giurgiul. In partea inferioara, se

albastrie,

ob$te

care poarta nnmele

sau

cu

sil'ice,

coloare

dar mal in

t>UTNA fjUDEf)

137

gra

Zboina-Neagra

intre

$i

?i

Zboina- Verde, urcind de la

urma munte, de

cest din cul

numitCurmatura-Zboinel-Ne-

gre; s'au mai gasit inca

muntele

Aureul al

a-

la lo-

Clabucul

apol pe malul drept

$i

mun-

coborind din

Lep^ei,

tele

intre

muntele

$i

Macradeul.

Minerale.

bogat

— Jude^ul

Putna e

in minerale.

Pirita ordinara sau

bisulfura

de fier se gase?te raspindita in

grupe

de

izolate

frumoase,

$i

cristale, foarte

care se pot foarte

bine determina in

mijlocul ar-

ghipsoase,

Brogn.

gilurilor

Aceste argiluri salifere formeaza o fa?ie care se continua de la S. unde se vad la supra-

in valea Reghiorulul, a gresiilor

fata,

satul

salifere

de

alburii

?i

Andrea^i

la

mai

in valea ZabaleT, la

V. de

Zabalei

locul

numit

transforma^i in pirite

Nerejul,

Poienile-SariT

;

aceasta parte

la

Zabala curge ?i-?i

sapa albia

in in

^i

a

gresiilor cu hierogliff din valea ;

toflf

acoperip de

Ghipsul se

hieroglifil

sunt

sau sunt

ele.

prezinta

F.

in

fru-

18

Hosted by

Google

)

;

PUTNA QUDEf moase nelor

cristale izolate sau gru-

a argilurilor ghipsoase,

si

precum

:

in valceaua CaciuluT, la

muntele Gherghelaul, toresti si

la Nis-

si

sub forma de lamele

foarte

transparente,

unele

prezinta

care

caracter

pe suprafa^a

fi

cum

dupa

din

acest

particular de a

curba,

PUTNA

138

pate in flabele in mijlocul mar-

vede

se

la

intre gresiile

cu

calcalurile

si

Sarea din aceasta din

fucoizi.

urma zona

se gaseste la supra-

valea

fa^a la: Poenile-Sarei, in

Zabalei, la satul Coza, in valea

Putnei

sare, sunt

Fa^a-Spurrei, Zboina

:

hotarul

(in

mai gaseste

se

care

in

litati

Pietrosul,

SovejiT),

Valceaua-Sarii, unde se gasesc

Monteorul, Dealul-Poenei, Nere-

asemenea ghipsun

jul,

fibroase

si

din care unele

cristale izolate,

stau sa se prefaca in epigenie. In mun^ii

prin

sulf,

comunei

Bir-

din plasa Vrancea, femeile

sesti,

scot mici cantitati de ghips, pe le utilizeaza

care arzindu-le,

la

Spulberul,

nu sunt puse

cality!

tare

Vrancenii

;

Aceste

etc.

lo-

in exploa-

insa scot sare

pentru trebuin^ele lor casnice, in

baza privilegiului ce

acordat prin hrisovul din 1858, dat de Grigore Ghica,

Domnul

Moldovei.

vapsitul caselor.

Pucioasa se gaseste

mare

in

Petroleul

exploateaza

se

a-

tale

man

si

nodule amorfe

in

si

nului, la hotarul

Bacau sarata,

lui-Alb (Vizau^ul)

taresc mai bine de

zantia

au

gr.

$i

un diametru de 11 cm pe Aceasfa pucioasa se ga.

8 cm.

seste raspindita cu imbelsugare in argilurile si

ghipsoase

marnoase

soaiei, localttate

pe malul drept

din al

al

Tana-

Secaturi,

al Piriu-

satul Vi-

in

imbiba argilurile ghip-

si

Valea-Sarii

la

Putnei)

(basinul

Reghiul, in

la

si

valea

ReghiuluT.

teritoriul

com. Mera,

afla

pe

ia cat. Sin-

aceea

Moruzzi

torul

1803

in

cata in Uricarul

VII

vol.

publi-

si

Codrescu,

lui

VIII.

si

din condica

Dupa

aceasta

condica vedem ca acest jude^ se impar^ea in 8 ocoale

Ocohd Racaciuni, cu

1.

sa-

tele:Siscani aivornicului Const.

Bals

Boscani razasesti

;

Con-

;

Const. Bals; Sas-

ai vorn.

Mavrocordat Cucova razaseasca; Orbeni raParava razaseasca; Dra-

zasesti;

gusani razasesti; Adjudul-Vechiu al

Mera

manastirei

Nou

Adjudul-

;

sardaresei Ilinca

al

gogon pentru pavagiu

Lunca-

;

Mindriscai.

Ocolul-Luncet,

2.

cu

satele:

Padureni razasesti; Calim&nesti

Dom-

;

Razu

a comis. Grigore

nesti

Borcioaie

a

Mihaiu

camaras.

razasesti

;

Piatra

bozia-Boul razasesti;

se afla in abunden^a pe riurile

razasesti Paunesti razasesti

Putna

richesti a vist. Bals

bena-verzuie.

tatea d-lui A.

Sarea gema se gaseste

An-

la

dreasi, in valea Milcovului, chiar la

suprafa^;

la

Reghioara,

Pi^icului;

valea Narujii,

in

la

Piatra

cai-

caroasa se gaseste pe piriul Su-

Marmora

se afla pe proprie-

Lupascu si a d-nei Maria Ghi^escu, in com. Cimpurile.

Ape minerale.

Savastos

mai

Putna, care toate sunt

reel.

mun-

si

;

Corna^elul

;

Bilca

a

;

U-

a

slug.

a

slug.

manastirei

Barnova Popeni a hatm. Raducanu Roset Copacesti raza;

;

sesti.

Ocolul Zabraufalui, cu sa-

3.

— Sunt

multe izvoare de apa minerala in

;

Savastos

si{a.

in

valea Reghiorului; in valceaua

Milcovul.

Slo-

;

Ruginesti

pe povirnisul colinei, unde la pri mele lovituri de tirnacop se gasesc frumoase cristale sau nodule de pucioasa cea mai pura galsi de o frumoasa coloare

si

—

pentru Domni-

lucrata

liuziior

Razu Anghelesti

driiari.

Reghiorului,

noastem, e

a postelnicesei Catrina

Carbuni de piatra se

salifere

Petre

la

soase

despre jude^ul

pe malul drept

foarte pure, din care unele cin-

250

Imparfirea administrativa.

Cea mai vechie imparpre administrativa a jud. Putna ce cu-

resti ai beizadelei

curge inso^it de apa

el

;

altele iodate sau feruginoase.

cutul al vorn. Const. Bals; Be-

Halos, pe malul drept al Ca$i-

ghipsoase ca

unele magnezice,

sulfo-alcaline,

la

se pot usor determina in mijlo-

celea din Valceaua-Sarii, in cris-

deobste

in

la

cantitate, in cristale izolate, care

si

A-

la Piriul-Sarat.

si

ceste izvoare sunt

test!

Cimpurile, in valea Susi^ei

cul straturilor

comanului

s'au

li

(JUDEJ)

valea Susi^ei), in valceaua Cor-

N. de

Lepsei, la

a

si

schitul Lepsa. Principalele loca-

;;

:

tele

:

Satul-Nou razasesc razaseasca;

cea-d.-j. d.-j.

razasesti;

Cru-

Straoani-

Ursoiul

Bogdana

;

ai

ma-

Valceaua-Sarei si in valea Putnei,

In valea Putnei, esind din

unde se exploateaza. Trebue de

tele Sisarul, este

razaseasca

salin

seasca

Straoant-d.-s. razasesti; Sparie^i

jud.

Putna,

in-

dependent de zona ma! sus, exista una

salifera

de

un izvor sulfomai sunt altele la Stirni^a-Raiu^ului; numeroase izvoa-

mai ve-

re minerale se g&sesc in valea

observat

chie,

ca*

in

si

de virsta eoceniculuT,

cuprinsa,

cum

s'a zis

mai

fiind

sus,

;

Vizaujului,

la

de asemenea

satul la

Vizantia

Cimpurile

(in

nastirei

;

;

;

Crucea-d.-s.

Gura-Repezi

tionesti a manastirei

razasesti

raza-

Movili^a razaseasca; Fi-

;

Bogdana;

Deoche^i a vorn. Cons-

tants Bals; Muncelul razasesc;

Hosted by

Google

; : ;

.

PUTNA (JUDEX)

razasesti

raza^easdi

Toader Tacu

Racoasa

;

Ocolnl Vrancei, cu satele

4.

PUTNA

Voloscani, Calimanul,

rases ti

Colacul,

ai

Pomil-Strajesculul

Mircesti

;

paharni-

ai

cului loan.

(JUDET)

inchinate Sf. loan, Precista, Profetul

Mera,

Samoil,

Soveja

si

Vizantia.

Din acestea, parte din ele au de mir,

Iordache

spatarulul

ai

Catargiu

:

Morile-Cozmil

;

;

manastirel Rachitoasa; Ma-

ai

Soveja; Vizantia razaseasca.

rei

Dimitrie

Sf.

Soveja a manasti-

;

: :

139

Panciul a manastirel Bogdana;

Cimpurile

—

;

fost prefacute in biserici

iar parte s'aii inchis, risipindu-

|

Valea-SariT, Poiana-Budesti, Na-

Pau-

Spinesti,

ruja, Nistoresti,

Ocolul Ghilie§tilor

8.

|

e§ti),

cu satele

Die

Ghiliesti

j

Gau-

Negrilesti, Barsesti,

lesti,

Vidra, Tulnici, Nerejul,

rile,

a!

Faurei

Precista;

manastirel

Pruncul

Ianacache

lul

caminaru-

ai

razasesti

Bizi

;

;

Calieni

Dumitrache Ghica zasesti

N&nesti

;

tieni razasesti

;

Malurile ai vorn.

;

Dumitrache Ghica Vulturul ;

ghesti a! vist. Iordache Roset;

zasesc

Igesti razasesti; Slobozia-luI-Pa-

seasca

trascan razaseasca

Slobozia-Clucer razaseasca

Batinesti ra-

;

zasesti; Purcelesti razasesti; Ga-

Olesasti a spat. Nicolai Stratulat

;

razasesti

Tifesti

Sirbilor razasesc razasesti

razasesti

s.

razasesti

razasesti

Balotesti

;

Iresti-d.-s. razasesti

supt-Magura

Sarbesti

;

razasesti

Cucue^i-de-

;

razasesti;

de-supt-Magura razasesti

Iresti-

Vita-

;

nesti-de-supt-Magura razasesti. 6.

Ocolul Milcovului-de-Sus,

cu satele zasesti

Slobozia-Orbeni

:

Guguesti r5zasestl

;

;

resti-d.-j.

razasesti; Botesti

zasesti

Slobozia

;

lui

-

-

ra-

Flora-

Vidrascu

razaseasca; Panticesti razasesti; Grozesti razasesti; Odobesti ra-

;

coprinsi

In anul 1849, jud.

Putna

a-

vea 159 de sate si 5 orase. Sa16 manastirilor, tele apar^ineau :

56 particularilor.

razesilor,

Impar^irea aceasta in 159 de

pana la 1864, cind, aplicindu se noua lege comunala, s'au facut 82 de comune sate a durat

In acest jude{

si

mal func^ionea-

catolice,

sina-

7

si

pub lied. Sunt 66 scoale rurale mixte,

Jnstrucfiunea

care au fost frecuentate in anul scolar 1899

— 900

de4588copii.

3

comune urbane,

a-

de bae^i, 4 de fete si 1 mixta 1 de bae^I si 1 de in Focsani 1 de baep si fete in Odobesti 5

;

;

1

de

fete in Panciu.

In ce priveste instr. sec, vezi

Focsani. In

comuna Vidra

jude^

899 a

Bacus

este

judefului

calare pe butoiu, din cauza vi-

Capatanul

Populatiunea jud. Putna, dupa.

razasesc

Sindilari-d.-s. ai

ma-

recensamintul din D-brie 1899,

nurilor multe ce produce.

50410

o

lei

anual.

Budgetul jude^ulul pe 1898 fost

veniturl

si

de 463362,57 de 430081,07

lei la lei

la

cheltueli.

Justifia se toril,

suflete, din care:

afla

subven^ionata de stat

si

4 plasl: Biliesti-Girlele, Racaciuni, Vrancea si ZabrSu^ul.

Marca

se

scoala de meserie, intrefmuta de

cu 12000

de

si

2 biserici armene.

deca peste tot 84 de comune. AzI, jud. Putna e impar^it in

razasesti

Mera; Sindilari-d.-j. ai manastirel Mera; Patesti razasesti; Miera a manastirel Mera;

biserici),

Scoale primare urbane sunt

Padureni ;

im-

fost

13 urbane (cu 33 biserici).

Ble-

tirguri

178

(cu

94 rurale

in jude^

7

repartizare a pa-

Putna a

107 parohii, din carl

p3r|it in

goge

razasesti;

;

rohiilor, jud.

ra-

Calimanesti

zasesti;

Dupa noua

198 sate.

rurale

manastin.

ast^-zi

Namoloasa r&zaseasc&

In anul 1834, Putna

Sy

Soveja au ramas incS

si

za 3 biserici

dea 6 ocoale, cu

Vitanesti-d.-s.

;

Clipicesti

;

Cucue^i-d.

Codrul-

;

;

Mera

Slobozia-luI-Ciuca raza-

hani razasesti.

Mera

man.

gesti razasesti, ai

;

ra-

Cos-

Numal

se calugSrii care incotro.

Su-

;

vorn

ai

Belciugul razasesc

;

satr.

Sasul

;

razasesc; Dimaciul razasesc raia razaseasc&

Ocolul Girlelor, cu satele

5

;

Rastoaca a

:

1

vistierulul Iordachi Roset.

Slobozia-Precistel, a

;

(Bili-

da de

tribunal

1

o curte

in

cu jura^I.

se afla un

5

judeca-

Focsani In

si

Focsani

penitenciar central.

Agricultural.

— Instrumentele

nastirel

este

cuitoril din jud.

Floresti-d.-s.; Vinasesti.

Numarul caselor de locuit din tot jud. trece de 30000. Putna 210 biserici, deservite de 164 preo^i si 304 cintare^T. Pana la

rat cu aburl, 9 masini

porumb cu aburl, 10 masinl de batut porumb cu manivela, 20

man&sti-

masinl de vinturat, 8 masinl de

schi-

1 masina de ales sa4 masinl de secerat, 2613 plugurl de lemn, 3103 plugurl de fier, 2 plugurl cu aburl, 59

7.

Ocolul Milcovuluide-Jos,

Bahnele a prooroculul

cu satele

:

Samoil

Budesti

;

si

Mindresti

ai

manastirel Mera; Jorasti a! manastirel Sf. loan

Ciusle al ma-

76893 barba^i

Sunt

Cultul.

secularizarea restl,

jud.

73517 femel.

si

in

jud.

averilor

Putna avea

7

Dobroesti

turi:

Lepsa, Valea-Neagra, Var-

Manolache Avram Vadul-

ni^a,

Sf.

Paraipanul

ni^a

nastirel ai lui

;

1

Turcului

Rachitoasa

;

;

si

ai

lui

si

Nicolae, Scinteia, Tar-

Bulucul,

si

6

manastirl

agricole de care dispuneau

au fost

:

Putna

in

lo-

1894

24 de masinl de treede batut

semanat, min^a,

Hosted by

Google

)

PUTNA (JUDEf

fitr,

21 tavalugur!, 7 trioare, 31 ri^e

9 mosoroitoare de

si

Numarul

rafier.

cultivatorilor a fost

1894 de 13984 si intinderea cultivate, de 70000 hect. in

Vite

47 1 6

bo!

cai,

34

cu

Viticultura.

albine

— Viile

sute de mun^i acoperi^f de pa-

Putna sunt renumite pentru

ca-

litatea vinulu! ce produc. Insa-s!

marca jud. reprezinta pe zeul calare pe un butoiu.

tute,

in scrierea!

Moldaviae»

tio

de

vinurile din

in

al

3-lea

«Descrip-

28), vorbind

(p.

cele din Cotnari

dupa

adeca

Husi, vinu-

si

din Odobesti. In anul 1859,

rile

dupa insemnarea misiunile teritoriulu!

de 4337

facuta de co-

intinderea

statistice,

ocupat cu

vie

sau 6201

felci

era

de mare

anurae

si

de

dar care cade in putrezi-

Calieni

Sunt 844 167

regiunea de

mare

vr'o

si

si

10 fabric! de

;

pi.

Beresti

Pa^esti din ;

dustria olariei

in

brican^i

(unde

Biliesti,

orasul

Suraia.

din

se

practica

pi. Girlele

se afla 10 fabric!)

si

Focsani (unde sunt

Din

lipsa cailor

in 1 1

fabrici).

de comunica-

;

si

2

comunele: Cim-

Sascut

din si

Foc-

si

din care

:

in

1

2 in Focsani;

cojocarii

;

5

220

fa-

de rogojin! Mircesti, Rastoaca

in

176 dogarii;

curelari!;

(Vez!

;

si

saten!

Odobesti

Nerejul

Tichirisul

;

;

Na-

-

Bir-

-

Jude^ul este de asemenea stra-

comu-

nale.

Caiferate. cu

— Buzau-Marasesti, Focsani

stabile

(resedin^a

Putna Seaca, Mara-

jude^ulu!),

-

unde se bifurca calea fecu ramura

sesti,

rata

Bucuresti-Iasi

Tecuciu

-

Adjud

festi,

Pu-

Gala^i,

-

Sascut.

(tirgul),

Calea Adjud-Ocna, cu stabile

Adjud

si

Urechesti.

gorie Odobesti.

Podurile de

— Ca!

pe

te-

caile

jude^ene sunt

Unul pe rasesti, in

Unul pe

riui

Unul pe

riul

Putna, linga Fau-

256

metri,

riul Susi^a, linga

Putna-

Seaca, in lungime

Unul pe jud, in

de

100

m.

Adlungime de 271 m. Unul Aramoasa, linga Pufesti, riul

Trotusul, linga

pe

riul

in

lungime de 55

riul

Ma76 '/a m. 5

Siret, linga

lungime de

lungime de

in

rei,

m

si

altul

pe

Milcovul, linga Focsani, in

lungime de 151 m.

La

si

aceleas! puncte sunt ose-

podur! pentru calea

Din ju-

pe

fier aflate

acestu! jude^,

ritoriul

com. Focsani).

Cat de comunicafie.

;

sesti.

bite si

Adjud Satul-Adjud

;

uneste Focsani cu marea pod-

de incal^aminte,

blanari!

1

-

Dom-

-

Vizantea-

;

Za-

luminar!

Girlele

pi.

Paunesti

-

Calea Focsani-Odobesti, care

de 320 lucraton si 59 6 fabrican^! de pa-

ajuta^i

practican^i larii

Iresti,

si

pietrarii,

3

Putna exporta mai cu seama vin, lemne si grine. ln-

com.

in

Haret

Pu^ul

Fi-

Racaciuni, Gagesti, Iresti

114 fabrican^!

Jude^ul

pi.

d.-s., Straoani-d.-s.,

a patra parte din intinderea to-

—

ruja

purile din pi. Zabrau^i, Adjudul-

Vechiu,

Movili^a

Mindrisca-Parava

41 de fabrici de ca-

;

ramizi; 14 casari!

Crucea

si

Racoasa,

Cimpurile din

si

sapun

var

Pan-

;

Panciul-Ara-

;

-

Panciul Soveja

Marasesti

comunele Pan-

Straoani-d.-s.,

com. Odobesti

Industria.

a inceput sa

in

Panciul

;

Cimpuri

com. Batinesti din

in

:

a-

tabacan.

15

Girlele

pi.

ocupa

abia se ma! men-

si

Sunt 8 fabrican^! de

anume

ta-

cita-va vreme,

industrie

dea indarat ^in

Bizighesti-Vidra

;

batut de ma! multe cai

de aceasta

activitate

De

meserie.

mintul acoperit cu padure este

si

in

47, in-

bacarilor din Focsani se

sani

Comerciul

sunt

Popula^iunea din suburbia

munte. Nuraai in Vrancea pa-

tala a jude^ului.

si

trebuin^ind 149 lucraton.

brau^i

in

anul

numar de

acest jud. in

nu are o mai mare intindere de vie de cit jud. Putna. Produc^iunea totala a fost m 1899 de bine mat de 600000 de hectol. Pddurile ocupa in jud. Putna ma! mult de a treia parte din tind ma! mult

;

tot

Odobesti-

;

Cringul-Babei-Manastioara-Fitio-

;

in

ceasta

Namoloasa

-

moasa

nesti

Piinarii si covrigari!

cu

lotesti

nesti

lucratoare

Ma-

-

;

din can:

727 numa! timporane, la care se intrebuin^eaza 900 de lucraton.

Biliesti

Varsatura Jaristea Odobesti-Ba-

de rachiu de vin,

tionesti

in-

fabric!

de

si

mult

in tot jude^ul.

drojdi!

prune

Rominiei de dincolo de Milcovul

Ele se

si

;

Suraia- Vulturul Calieni

;

ciul-Podui-Susita

de 100 herastraie

ciu,

lui.

comerciului

Asta-z! sunt pu^in mai

12270 hect. Nic! unul din jud.

toata intinderea

-

industries

hect.

Asta-zT viea ocupa o intindere indoit

Dimaciul Mircesti rasesti

dispozi^iunea

la

Moldova, pune

rind,

:

mo-

nestraba-

si

(JUDEJ)

Cai vecinale Rastoaca-Jorasti;

ciune fiind-ca nu se poate pune

Bacus

Cantemir,

paduri seculare

lift,

9007.

:

din jud.

90%

duri de brad, aproape

bivolT,

si

9979 capre, 33801

01,

Stupi

pore!.

15268

:

61051

magari, 1 1

1901)

(in

PUTNA

140

244 grape de

scarificatoare,

;;

:

trecutul judefului.

ferata.

—

Ju-

de^ul Putna a apar^inut inainte

de^ene: Focsani-Gala^i; Focsani-

de 1475

face cu

Odobesti

tindea pana atunci hotarele pana

pi.

chirisul,

\\e,

exploatarea lemnariilor se

mare greutate. Singura Vrancea numar2 peste doua

;

Focsani-BalotestiTi-

la

Munteniei,

care-si

m-

Bacau. Dintr'un document din

Hosted by

Google

»

:

PUTNA anul

(JUDET)

emanat de

1407

Ale-

la

dat pamintul nostru al Moldovei

anume unde a

xandru-cel-Bun, prin care acest

de pe

Domn

Ha^iban, unde a

reguleaza comerciul de

export

import,

transport se

$i

zice lamurit ca hotarul se

Bacau

la

Ǥi

Valachia

Putna,

si

de

Bacau,

la

la

cu marfi de

acolo,

de

lut

ciu de

12

la

gint...»

cintare —

strinepo^ilor lut

si

tot

(Arch.

1st.

\i

neamulut

hotarul

Rom. Tom.

a

I,

hotar,

apucat.

Eari

pe

pe au

credin\a

este

Un

document din 1460 Aprilie 23, emanat de la Stealt

vorbe?te de

fan-cel-Mare,

ase-

menea de vama din Bacau. (Arch. 1st. a Rom. Tom. I, p. II, p. Intemeiat pe aceste 2 docu-

7).

ments,

Ha$deu

d.

de 1475, Muntenia

inainte

ca

sus^ine

sta-

sus sciisulut §tefan

a Moldovei, p&na la Bacau

Rom.

Crit. a

vol.

I.

(1st.

Buc. 1875,

Voda, Bun,

de

1445,

Ivan

nulut

Oana

Urecli.

cea paharnicul

ca neexacta afirmarea d-lul Ha$-

deu cu

$i

riul

sus^ine

ca Vrancea

Putna, a

ei

?i

apar^inut

de marele Stefan (Notice

1st.

?i

Arch., Buc., 1885, p. 97). Documentul in chestiune este

urmatorul mila

lut

Dumnezeu,

not §tefan

Voevod Domnitorul fire? Moldovef. Fa-

cem cunoscut

si

tuturor acelor ce vor vedea, sau vor auzi cetindu-se,

cum

ca acest adevirat

Oana

si

cre-

Urecli a slu-

jit inainte riposatulu* intru sinitatea ta-

tiM

nostru,

drept

si

credincios

asti-zY slujeste noua* drept

Dect not vizlnd a dincioasi

slujbi

sail

citre

Dumnezeu

ort pe cine va alege

fie

Domn strice si

acela si

^aret noastre,

al

dania noastri,

si

ci

imputerniceasci pentru dreapta

tirie,

scrise,

pan

la

toate

cele

de mat sus

poruncit-am credinciosulut nostru

Michail logothetul

atirne

pecetea

noastri.

In anul

1475, invingind $te-

si

eari

;

sa

mos

s'a

si

scrie

la aceasti

si

si

"i

:

Miicovul eel ce

piriu,

dobe^ti

Putnei

?i

acela pana asta-zi este

?i

hotarul faril- Moldovei

Romine?ti». (Let v

Tot

a$a

Trotu?ul

de

price

intre

de cronicariul era

inainte

amindoua

^arile:

«Teara-Munteneasca vrea sa

fie

hotarul sau, pana. in apa Trotubulin;

eara

Moldovenii

$i

Moldova

despar^eau

f eara-Romineasca,

dar apo?

prin virtutea lui $tefan-cel-Mare,

Putna s'a adus Moldovet pana la riule^ul Milcov». Din anul 1475 pana la 1859

jud.

si

de Stefan-cel-Mare, totu$i avind mai

ex-

inainte Siretul

riul

Milcov a

mat

hotarul

intre

cele

Voda Bibescu

zise

162).

se

N01 credem insa ca, cu toata existen^a acestui document, prin care dupa unii s'ar parea bine dovedita stapinirea de catre Moldova a jud. Putna, inainte

ca

f aril-

p.

,

Cantemir

?i

«mai

prima:

I

§i

2

for-

foaie

in Suceava in

Scris-au Ilias

vedere cele

a-

«au despar^it de mare o parte de vine pre linga Otrece de d5 in apa

cela?i cronicar

{an surorl. Drepturile de

Urechia,

defi-

cum spunea

sau dupa

cov,

mod

in

aril la riul Mil-

nu-i

lasau, p&na. au vrut

Dumnezeu

de s'au tocmit a$a.

Si

dou&

vama

mare parte sub in 1846, nu s'au desfiin^at cu totul de cit in 1862, dup& legea votatS de Adunarea legislative din acel an, sub Voda Cuza. In jude^ul Putna s'au nascut

Voda

Dabija lui

cul

in

Neculce: din

lui

Let., II 2

,

Tom?a. nascut

(dupa Ǥi

{iriutul

pag. 192) din

Acest in

apar^inut

el

lo-

Putnel... $i

§tefan

urma

s'a

Ote$ti, care a

satul in

marturia era de

vechime jude^ulul

cre-

not, l'am daruit

cu o deosebiti mili a noastra

f

hotarul

nitiv,

Radul-cel-Fru-

stabilit,

neintrerupt, noastri

credincios.

lut dreapti

pe

fan-cel-Mare

anul 6953, August 8 (i445)-

in

inve-

cinate.

in-

't-o

credincioasa lut slujbi. Iara spre mat

mare

a

Domnul ^iret

fi

nostrit sau dintre

sau din seminjia noastra,

nostrit,

tSreasci si

Eari dupi

mict.

si

copit

dintre

cu aceasti foae a noastri

dincios al nostru pan

credin^a panulut

cine va

noastra

noastre,

doua mo^ii

proprietaril a

suprimate

Moldovei din vechime, inainte

Cu

ai

§i

intimpla adesea or! cearta intre

credin^a tuturor boe-

si

mart

nostrit

'1

deduce

Dulcict

Costea Vistiarnicul, credin^a panulut Por-

fie

acest temeiu

Duma

sau panulut Lacociu, cre-

fratelut

a

nu

Pe

intre

credinja panulut

BSlceanu,

din^a panulut Crastea,

sa

Melchisedec

parintele

logothetul, credin^a

credin'v a panulut

spatariul,

Alexandru-cel-

de pe riul Putna, date de Stefan -Voda in stapinirea panulul

a co-

si

Stanciul Ponict, credin^a panulut Dienis

pomenesc sate

lui

fiul

in care se

Stefan-

la

a copiilor

si

panulut Oancea logothetul, credin^a pa-

fra^it

anul

Simon

dinfa panului

via^a

din

cearta

cre-

credin^a panulut Iorghict, cre-

piilor lut,

descoperit, la manastirea din So-

un document slavon datat

logothetul,

panulut Negrila

credin^a

lut,

rilor

veja,

Neagoe

din^a panulut Petru Hudict

Parintele Melchisedec a

10).

credin^a boerilor nostrit, cre-

si

panulut

din^a

si

occidentals

pinia toata laturea

un motiv de Domnii Moldovet Munteniei, dupa cum se

^tefan- eel -Mare,

fie

si

sate

aceasta

la

pre Ivan, (Let.

p.

Voevod

p.

mat de

fi

unde din vecie

acelor

vechiul

?i

pag. 162). Se injelege foarte

,

u$or cS stapinirea acestui judej

131).

p.

2

a fost multa vreme, inainte de

care va

lut,

I

lut

si

aproape, nestricat nici odati in vect.

Domniet mele, mat I,

nepo^ilor

pre Vilcea

saT,

restrinepotilor lut,

lut si

de

1-au lipit

$i

au pus parcalabil

$i

ali-

sa'Y fie

Ba-

rubla de ar-

x

fra^ilor

si

si

Putnel,

finutul

se chiama

cu tot, ce

Moldova,

not uric cu tot venitul lut, co-

la

cu {inut

si

piper,

fie

va plati in

se

Andrias (C)

man. Toate acele mat sus scrise

lar ltna, fie ori-si-ce,

fie

Radu

1

apoi la intoarcere din

satele

panul

fost

fost casa lut

mat sus de

Andriasul

piilor lut

fruntarie

la

afla

:

griona 2 gros?

PUTNA QUDET)

141

am

Stefan -Voda

cetatea

au luat

Craciuna

Putna, iar

acum

face parte din

jud. Buzati.

Hosted by

Google

;

:

PUTNA

(RtO)

Pentru

PUTNA

142

date

alte

vedea

se

;

a

istorice

cuvintele

Adjud,

:

Domnesti,

pul de frontiera 121

rominesc

pichetul

si

Acest izvor este

3.

un sipot mare,

dreapta din aci

satul

Cr&ciuna,

Focsani,

Mera, Milcovul, Odo-

gere formeaza o frumoasa cas-

32

Vran-

cada prin caderea succesiva a

Ra^ei, pendinte

apei pe

rei,

Vizantia,

Soveja,

besti,

cea, etc.

cinci trepte

scur-

unei

ale

De

Iresti.

schimba direc^iunea spre si dupS o scurgere de

'si

C&caina,

a carui

(RtlJ)

S.-E.

ajunge

kil.

de unde

Balta-

la satul

de com. Fauindreptindu-

riul

un

scan deschise intre munpf, pana

se direct spre S.,

{inutululf,

la piciorul muntelui, la locul nu-

gere de 24

cu puteri nelimitate, cite o data,

mit Scarisoara-Veche, care alta

fluen^a sa

cu piriul Rimna, ce

asupra

data

constituia

vine

jud.

tor;

cu timpul

Printre starostil de Putna,

de guvernatori

fel

ai

din

locuitorilor

namintul

a fost

lor,

Miron Costtn, a inlocuit

guver-

1687, care

in

aceasta funcjiune

in

pe Hie Dragu^escul. Miron Costin e inlocuit in starostia Putnei de Manolache

apa

Putna

si

basinul s'a

colec-

o alta

ftcut

si-a

de

stricat

scurgere pe Vaioaga-Ferestrae-

mina

capat se

c&rul

al

la

lor,

ter-

cataractul Putnei.

si

Ruset, fratele vistierniculuT Ior-

dache Ruset din neamul Cup&-

{iunea N.-V. spre S.-E.

n

2

Neculcea,

(Vezl

restilor.

Let.

235).

P Sub domnia lui Ion Mavrocordat, scrie Enache Kogalni.

,

ceanu, st&rostia Putnei incredinjata

rice, ce fusese

a fost

Costache

lui

Pu-

mai inainte Aga

alt staroste

de Putna, po.

menit de Enache Kogalniceanu, Hrisoverghi, pus

este vornicul

aceasta funcjiune

in

stants Racovifa

in

de Con-

1755. (Let.

IIP, p. 299). In 1802, staroste al Putnei a

Todirascu Bals.

fost Vornicul

In fost

8 14, aceasta funcjiune a

1

de

ocupata

Dumitrache

Plaghino. In

1

8 18,

a fost staroste de

Putna vornicul Vasile Milicescu. In

1

82 1, st&rostia Putnei era

In 1823, fu staroste de Putna,

spatarul SSndulachi Stamatin.

In 1829, a fost fecut staroste

paharnicul Constantin Sion. In

1842, funcjiunea

de

tiera politica

intre

sta-

Austro-Un-

Rominia pe o distant de peste 14 kil. pan& la congaria

si

unde se

riul

aci

;

merge

tinua a

cind

-

de pe partea norstil-

cat.

com. Tulnici pe stinga si cat. Coza pe dreappendinte de com. Paulesti

:

Lunca

ta si

com. Negrilesti pe stinga;

Poiana pe dreapta; Cola-

sesti si

cul, Tichirisul, si :

Vidra, Ciipicesti,

pe

Mircesti

stinga,

si

co-

Gagesti, Bolotesti, Fau-

Rastoaca

ur-

rei, Jorasti,

iar

de acestea, Putna mai uda si alte numeroase catune pendinte de comunele men^ionate mai sus.

in

in Tara, schim-

spre

direc^iunea

bindu-si

E.

pe dreapta

ajunge

numita

Lungimea

Poiana-Lepsa, confluenja sa din

la obirsia sa

localitatea

la

Lepsa de aci, schimba direc^iunea si dupa un parcurs

stinga cu piriul

Putna

'sf

spre S.-E.

kil.

;

de 9 kil. ajunge la N. satului Lunca, unde primeste pe dreap-

Coza ce

ta piriul

izvoreste din

muntele cu acelasi nume. D.e ia

kil.,

ajunge

la

kil.

si

in

de

varsarea

kil.

:

Plriul-Les-

muntelui Condratul

;

piriul

Coza, ce izvoreste din muntele se varsa in Putna intre

si

de 12

la

Tisita, ce vin din coas-

Lunca

de unde schimbindu-si direc^iunea spre S., dupa un parcurs

tele

si

Coza,

primeste pe stinga Vllceaua-

pana

nea muntoasa sunt pezilor

satele

Var&rieT,

cursului Putnei,

de 150

direc^iunea spre 8

Vulturul

Afluenji pe dreapta, in regiu-

la

dupa un parcurs de

si

in Siret, e

si

riului; afara

10

18

Bir-

N.,

fluents

dicS a virfului, unde se afla

In acest parcurs, Putna stra-

bate

munele

pe dreapta

tele Arisioaia

la satul Lungope malul sting al Sipendinte de com. Fun-

deni din jud. Tecuciu.

con-

confluenja sa cu piriul Zabala,

din mun-

si

frontiera

unuia Pruncul. riU, ce isvoreste

retului

Tifesti

roste a Putnei era incredin^ata

Putna,

si

se

varsa in Siret

dupa un parcurs de

kil.

kil.

muntele Mesteacanul,

Putna intra

N.-E.

iarasi di-

dupa un parcurs de 23

fron-

spre

schimba

isi

de

R.-Sarat;

ma! spre E.-S.-E.

rec^iunea

de

afla si stilpul

20

1

Valea Marului,

cu

sa

fluen^a

Lunca, Putna

ocupata de un Dascalescu.

la

direc^iu-

ia

'si

de

nea spre N.-E., formind fron-

tiera

in Iasi (Let. IIP, p. 211).

Un

pichetul No. 3

Putna

scur-

ajunge la con-

kil.,

ciul, situat

Cursul Putnei ce str&bate numai jud. Putna, urmeaza direc;

aci

din

dupa o

si

Coza. Pe stinga

sunt Piriul-MaruluT, ce formeaza :

frontiera spre N.

format de

;

piriul Dejul,

Tighitanul

piriul

si

Arsamanoael si care se varsa in Putna, mai spre S. de satul Negrilesti.

aceasta con-

In aceasta regiune de munte,

dup£ un parcurs de

Putna primeste in sinul el o mul^ime de alte mici piriiase care se scurg din coastele mun-

;

de

la

direc^iune spre

Putna ajunge

la

E.,

confluen^a sa

cu piriul Valea-Seaca ce vine pe

{ilor,

din stinga

Hosted by

si

din dreapta.

Google

—

;

PUTNA

(RIU)

Putna mai dreapta

deal

ses,

si

pe

are ca afluenpf

piriul V3suiul, ce izvo-

:

reste din muntele Via-Draci; pi-

(marit cu

Zabala,

riul

piraiele

Neruja, Pe^icul sialtele) ce'si dau

Sud de

intilnire la

satul Prisaca

cu

fluen^a

lasa

poate

considerat

din punct

Inaltimile

o admi-

flancurile

de oprire;

rabila pozi^ie

Vaei-Rele

ca

piriul

Valea-§oimului ce

si

vin din plaiul Magura-Odobesti

piriul

;

Coza, Putna

piriul

dreapta

in

stinga

si

acestel

de

;

Lunca

si

Coza,

variaza intre 640

confluen^a

Coza,

siderate ca o ramura a Putnel

raca in paduri, iar patul

de confluen^a sa cu

riul-Sarat ce se varsa in la satul

:

Pi-

Putna

Valea-Sarei; piriul

cepe

Ti-

Vizau^ului

satul

la

Afara de

Voloscani.

Putna

aceste,

in

de deal si ses, mai piimeste o mul^ime de alte piriiase mai mid, ce se scurg din regiunea

coastele

dealurilor

de pe am-

bele flancuri.

Orografta.

ge

in

pana

— Riul Putna curmunjilor Vran-

de de deal pana la satul Gagesti, iar de aci si pana cei,

la satul Negrilesti,

aci in regiune

la

confluen^a sa cu

regiune de

ses,

Siretul,

a carui

in

incli-

nare se pierde succesiv spre

S.-

S.-E.

De la

si

la

sorgintea sa

si

pana

cit

for-

Rominia Austro-Ungaria, Putna strafrontiera

intre

si

confluen^a sa cu

piriul Za-

o

chilor

Coza

m.

demna de

pozi^iune

De p&na

si

Zabala, si

prezintind o-

intortochiat,

confluen^a

la

la

inaljimile

din dreapta

la satul Negrilesti si

700 m.

pe aceasta por^iune

este traversata

ea

de un drum de

—

850 400

cu piriul

confluenta

la

cu

confluenta cu

stinga variaza intre 500

Zabala.

din

Bolo-

la satul

Putnel

sa largeste

inahVimile din dreapta

;

a dispare

stinga incep

pe nesim^ite;

Dupa saca,

la satul

de

iar

Mircesti

satul

la

ce lese din defileul Pri-

Putna intr&

regiunea

in

pe

pat mult mailarg (400

un

— 500 m.);

si

pana

la satul

de com.

pendinte

pe care parcurs

Surdia

sesul

Putnel se confunda cu sesul

pana

retului,

Si-

la confluenta lor.

Patul sau este pletros in re-

giunea muntoasa, pana sub Muntele-Mesteacanului, iar de aci

si

pana la satul Faurei, este bolovanos si nisipos, de unde succesiv se transform^ intr'un pat

pSna

nisipos

confluenta

la

sa

cu Siretul.

— Valea-Putnel din

Geologia.

punct de vedere geologic este destul de interesanta\ De la gracurge Flyschuleocen, in care predo-

ni^asi p&na* laCozla-Tulnici in

mineazS Oligocenul. Conglomeformeaz& cheile pe care

ratele ce le

strSbate Valea-Putnel aparfin

asemenea acestul la vale de aceste isi

taie patul sau

terasa

Mai

etagiu. chei,

profund

mai vechie. La

Oligocenul

dispare

si

valea intr'o

Tulnici,

cedeaza

locul Helve^ianulul, ce se intinde

pana

Valea-Sanl. Acest Hel-

la

vetian

e reprezintat prin tipul

obicinuit

:

marne

si

gipsurl.

Valea-SaYiI apar calcarele sipurile sarmatice carl

La

si ni-

mai spre

E. sunt acoperite de nisipurile

pontice

si

de Levantin repre-

curentul sau e aci mai pu^in zgo-

zintat prin

motos

pun M&gura Odobestilor. In fine Valea-Putnel mai strabate p^na

si

mai multe locurl

in

despSr^it in

mai multe ramurl

pana

;

de afla

pri^ioasa a dat nastere unul defileu

inso^esc

secu-

ma-

bala; in acest punct, natura ca-

cu

paduri

ce

(pendinte

Prisaca

com. Valea-Sarei), unde se

din

lare

abrupte,

ripoase insojesc Putna pana

satul

dealurile

acoperita

De

m.

patul

1000 m. si

darama din cauza

bate o regiune foarte salbatica si

flancurile

dealurilor, resfa^indu se

Piatra-Bahneanului,

meaz&

inal^imile

si

malurl

se

admirat.

regiunea

largi,

sa-

el in-

slabei lor forma^iuni; aceste

la

Piriul-

a

tind

lurl

si

se

prin

ral

chirisul la satul Tichirisul; piriul

Vidra

regiune

intr'o

pe care se reazama

Vidra

la satul

a

piriul

acestei vai, se termina in gene-

Siretul.

pe stinga sunt

Afluen^ii

in

la deal

— 400

sim^itor, ajungind chiar pana* la

950 m. De

si

cu

inahVimile

Putna intra

500 m. mai

200

testi,

Dimanciul,

la Piatra-

;

tele

Leica ce se varsa

au o {nal^me intre

stinga

asupra MSril-Negre

Vulturul piriul Putna-Seaca con-

la

cele

din

varat ses, supus inunda^iilor, de

la

piriul

(vir-

birsia si pana la confluenja cu Coza sunt: La obirsie, 1668 m.

la S.

nu-

m. iar

600

la

F2urei, Putna intra intr'un ade-

Rtmna, mai

la locul

— 1000

Magurel-Odobesti),

de

riazS ful

(RtO)

la o-

vai,

Ras-

de gura Milcovului,

si

sa.

pe care sunt rezemate

mit Cotul-JiganuluT; de la satul

Putna

con-

la

la satul

Putna o are

toaca

la Piatra-

Bahneanului, 957 si 1026 m.; la Poiana Lepsa, 1150 m. la sa-

a carui intilnire

piriul Milcovul,

cu

si

de pana ;

un pat mai luminat lung sir de poeni ce

pe

insa

printr'un

defileu ce

militar,

infunda sub

se

strSbate o regiune tot muntoasci

un

si

ce

Bahneanului

aria

de vedere

,

exploatare

muntele Arisoaia

unde se fi

PUTNA

143

regiunea de

In

;;

testi,

dreapta, la

care

satul

o

Bolo-

la

varsarea

pietrisurl carl corn-

ei in

analog cu acel

sunt mult mai inalte de

Ldrgimea

din stinga; acestea va-

la obirsie si

cit cele

al

ft

Siret

si

Loessul

Moldovei de

adincitnea.

p&n&

Hosted by

la

S.

— De

confluenta

Google

;

PUTNA

Putna

Pirtul-Zburaturei,

cu

sa

lemn

la

care

trece

meroasele

aceste,

munp. Ajunge de

ce

v&lcele

din

vin

pod

un

Suraia;

sani-satul

e un mic piriias, iar dead incepe a se m&ri succesiv si pe m£sur& ce primeste intr'insa nu-

piriul

PUTREDA

144

(RtlJ)

satul Bo^irlaul,

soseaua

de

nele sunt carate cu care cu boi

peste

pana la Odobesti saii Focsani, de unde cu calea ferata sunt

Rastoaca-

Bo£irlaul-Dumbravi£a. AfarS. de

Putna mat poseda podul

transportate

cu

Hniei ferate Focsani-Bac&u, care

in

Zabala sa aibe o largime

este situat la N. satului Faurei.

telor.

m.

10

m.

0,40

;

la confluen^a

o

la

satul

Pe linga aceste trecaton,

de

adincime

si

o

Vidra,

de pe un mal pe

cerea

tre-

altul

in diferite

pasuni, inlesnind cresterea

ape minerale, dar neexploatate

acum

sistematic pana

se mat face prin vad, insa nu-

brinzetur! multe

20

litate

tul Rastoaca, 25 m. largime si iar la gura o,6o m. adincime

mal cind apele sunt mici. Comunicatia. Drumurile ce parcurg aceasta vale sunt foarte restrinse mai cu seama in re-

0,80 m.

giunea muntoasa, nu se gasesc

si

Faurei,

0,40

m.;

m.

0,50 m. adincime;

si

satul

la

la sa-

:

50 m. largime Aceste

sa,

adincime. foarte

variabile

si

si

sunt

date

supuse

la

—

;

de

drumurile ce leaga sat

cit

cu sat

discre^ia timpului ploios sau se-

ordinara

cetos.

nicatia,

Curentul PutneT

in

regiunea

muntoasa este repede si zgomotos pana la defileul Prisaca,in care parcurs aduce cu sine cantita^i marl de bolovan! iar de aci, curentul incepe a se mai linisti cu cit inainteaza spre zona ?esurilor. ;

Putna porneste la obirsia sa cu cota 1668 m. d'asupra MariiNegre, intra in Tara sub cota 690 m. si in poiana Lep?a are cota 592 m. d'aci merge scobo;

De

pe

pana

la

part

fluen^a

cu Zabala, 226

N.

la

Faurei,

si

20 m.

37 m. confluen^a la

sa

la

cu

Putna de

la sorginte

satul Vidra, se

riului

pana

§i

face prin

la

vad,

si

in

pan& la confluen^a sa cu Siretul, Putna poseda cite-va podun si anume un pod de lemn la E. satului Vidra si

:

un pod de piatra

la N.-E. satului

spre

formind legatura cu

S.

moment duce de

struct celor

Vidra

direc^iune

Aceste sosele

sunt bine construite

strins

la

Si-

bine

si

in-

locald.

—

Pentru

Vaiea-Putnei

nu

pro-

lemnarie

de

con-

cit

aceasta in

si

mod

re-

din cauza lipsei mijloa-

pusa

ra$e$ti,

nitul

a fost de

nicul-Sarat,

pe

E

9

jud., la

ci^i,

sunt

puse

E

la

Florii

al

E

la

aceste her&strae, lem-

la

S.

V. cu Valea-Ra-

Calea- VaciY,

$i

re^edin^a,

uda prin

o

afluentul

formata din

sau

cat.

la

:

Ciapa-

PutredaE.

si

Pu-

treda-Mica, la V.

Suprafa^a com. este de 900

hect, din care 200 hect. vatra

cu

De

la

Zgir-

N. cu Gre-

la

Putreda

Piriul

si

80.

de com.

toate la V.

rilor,

trece soseaua Foc-

in S. pi.,

si

br^zdata de dealurile Stre-

je^ti,

com.

care

de V. a

covi^eni.

de

ferestraelor

nume.

banul, la E. cu Zgirch:i,

aceasta natuni, se urea" panS la

Num&rul

Rim-

re$edin^a pla?ii.

miscare.

in

jud.

spre V. de orasul

Se margine$te

Mare,

mijloc

'in

Rimnicul-d.-s.,

V.

spre

kil.

de lemn peste

kil.

Rimnicul-Sarat,

6

bani.

asezata in partea

prin ajutorul unor

c&rui

ni-

65

lei,

rur., pi.

la S.

se gaseste pe malul apei, prin

Marase^ti

d'asupra

piriul cu acelasi

nationals Focsani-Bacau un pod ;

10597

Putreda, com.

al

satului Jora$ti,

1

Verde

her&strae in stare primitiva, ce

$i

de 77 in -95. Veacestei statii pe anul 1896

si

face

kil.)

velului Marii e

F5urei, peste care trece soseaua

la S.-E.

in circulate la 15

(7.8 kil.). Inal^imea

mijloc

se

dr.-d.-f.,

Girlele-Biliesti,

Iunie t88i. Se afla intre stabile

de transport si a pozi{iunilor greu de exploatat. Modelarea lemnelor de construc{ie

de

statle pi.

Faurei, pe iinia Buzau-Ma-

cu Bah^i,

tre^inute.

munica^ia cind apele vin man;

de

cu

sa

din aceste $osele, se desalteie

cea ce face sa se intrerupa* co-

iar

confluen^a

la ;

Economia

— Trecerea

sosea,

Vidra; de aci se rami-

satele marginase.

Siretul.

Trecatorl.

sting o

trecut Putna pe un pod de lemn de la E. sat. Vidra continuind pe malul drept, urmarind in de aproape apa Putnei

la defileul Prisaca conla

maiui

a

pana

Putna,

Foc?ani (11.7 la

fica indoua, o ramura continuind pe malul sting, iar alta dupa ce

314 m.

70 m. R&stoaca

cat.

com. Birse§ti merge

la

vale

retul

m.

comu-

din cauza ploilor

fiQ

ca-

;

Putna-Seaca, jud.

fac anevoioasa

procura

;

de buna

si

asemenea are man cantit&tT de piatra de var si nisip, intrebuin^ate pana acum insa numai pentru nevoile locale.

construc^ie

periodice.

44S m. linga satul Coza,

la Gage?ti,

caror

de din cauza terenului

accidentat,

rind, la

Vidra, 150 m.

a

si

vi-

Poseda multe izvoare de

o adincime

largime de 20 m.

directum.

Valea-Putnei este foarte bogata

700 hect. ale locuitoo populate de 1022

suflete.

Hosted by

Google

;;

PUTREDA

PtFTUROASA (FlNTlNA-)

146

com. Putreda,

com. urb. Hir^ova, situata

Locuitorii sunt mo?neni.

pi. Rlmnicul-d.-s.,

Are

una vechie de lemn, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, zidita in 1794 de loan

izvore?te

uda mijlocul com., trece prin cat. de re$edin{a ?i se varsa pe

N.-V. a comunel.

Peticanu, cu un preot

dreapta piriulul Oreavul.

can toate unite se varsa in girla numita Privalul-Rotundului sau

2 biserici,

noua,

tarep, cea-1'alta

mul

2 cintare^i

;

de un preot mixta,

o ?coala

frecuentata in 1899

— 900 de 64

Putreda-Mare,

:

60 pluguri

15 vaci, 19 cai, 5 epe,

boi*,

229 01, 49 capre $i 44 rimatori. Loc. au vii $i livezi cu pruni. Comerciul consta in importul ^esaturi, instrumente agricole,

postav, ?i

in jud.

sat,

Putreda, a?ezat pe

riul

R.-

com.

Putreda,

spre E. com.

export

in

?i

rachiu.

de vin

Transportul se face

prin gara R.-Sarat.

?oseaua jud. Obidi^i-Valea-Ra^ei

cu o populate de 147 o

;

familii,

biserica

?i

o $coala.

partea V.

a

pla^el

E

cea

$i

formata din

mai multe midf lacurl lunguiete,

Tair-Buaz.

Are o

E

taiata

40 hect. ce

merge de

de de un drum Hir^ova la Co-

la

suprafa^ei

Sarat; spre Pardo?i-Margarite?tiValea-Salciei-Jitia.

Putreda-Mica, Sarat,

sat, in

la 2

jud.

R.-

Rimnicul-d.-s.,

pi.

com. Putreda, a^ezat

la

cat.

V. com.,

spre V. de cat. de

kil.,

Are o

re-

intindere de 50

cu o populate de 25

hect.,

la

venituri

de 1390 lei, 45 bam ?i la chelde 1380 lei, 62 bani.

fa-

sat, in jud.

spre V. de satul

Are 100

loc.

Tutova,

com. Coroe^ti,

Pereschivul,

$i

Coroe?ti-d.-j.

f&cind parte din

sat,

com.

rur.

Coteana,

jud.

Olt,

situata

re$te din locul numit Sesul-fa-

malul drept

;

curge pe linga satul Crisin partea sa

pe pamintul

S.-V., apoi

locuitorilor,

se

?i

formind

Meletinul,

varsa in balta,

de

o

la

piriu,

jud.

Berhometele,

Dorohoiu, din

izvore?te

piriu, izvore^te

mo$ia Ibane?ti, jud. Dorohoiu, iazurile

Odael

pi.

S.,

Copula,

unde formeaza

Putreda, Lipovenilor

:

$i

se varsa in riul

$i

6

kil.

Dirjovului,

al

N.-V. de

spre

W7tf, Marel4 IHcfionar

pentru

boalele reumatice.

Tu-

ra), iaz, in valea dealului jud. Ia?i,

ria,

com.

Turia,

pi.

Ro?cani, cat. Bor$a.

de

izvore^te

piriu,

sub dealul Movileni, jud.

Ia?i,

Copoul, com. Movileni,

$i

se

Jijiel.

cam satul

Puturoasa,

izvore^te de

piriu,

popula^iune de

jud. Ia?i, pi. Turia, com. Iepu-

1

24

locuitori, din

care 27 sunt improprietarip

dupa

:

voli, 01,

16 boi, 59 vacl, 12 bi15 bivoli^e, 10 cai, 146

162 porci.

teritoriul satului Glavane?ti,

reni,

?i

se varsa in Iazul-de-la-

Rachitl.

Puturoasa, mats din

Puturoasa,

girla, la S. de satul

Corcioveni, jud.

Tecuciu,

for-

piriul Berheciul.

mosie, a statului, jud.

Olt, fosta pendinte de m3nas-

Puturoasa,

loc izolat, la 8

kil.

de vatra com. Calimane§ti, pi. Aci este un

Cozia, jud. Vilcea.

Puturoasa, pddure

a

statului,

de 325 hect, pendinte de com. Coteana, pi. Siulin intindere

d.-s.,

abondent de apa

izvor

sulfu-

roasa.

Puturoasa (Flntlna-),

jud. Olt.

sorginte

de apa minerala, in jud.

Jijia.

piriu, in jud. R.-Sarat,

?i

este u^oara

;

pe

Puturoasa, Putreda,

gust

folositoare

$i

varsa pe dreapta

de pe

curge spre

prin com. Corlateni,

baut

pi.

?i

tirea Plumbuita.

Putreda,

la

de

litruri

are

miros de pucioasa

pi. Siul-d.-s.,

Poiana-Velni^ei, mo$ia Zamo§tia,

com. cu acela^i nume, ?i se varsa in Baranca la Podul-lui-Strejac.

80

da

Apa

Coteana, re?edin^a com. Are o

seda

Putreda,

§i

ora.

pe valea

legea rurala, pe 36 hect. Ei po-

numita Ochiul.

apa pe

27 case.

vind de afluent Piriul-Mic, izvo-

te?ti,

de Tirgul-Frumos. Izvo-

kil.

Puturoasa, Puturoasa,

piriu, jud. Boto^ani, a-

12

rul e rece

Puturoasa (Iazul-de-la-MoaPutrezeni,

tueli,

Putreda,

apa sulfuroasa, in jud. Ia$i, pi. Bahluiul, com. ?i satul Balceni,

sau 167 suflete.

milii,

pi.

Budgetul com. e

Puturoasa (Impu^ita), izvorcu

in poalele dealului Ceta^uea, la

spre Greban-Zgirci^i-Rimnicul-

pi.

in

nacul-luI-Manole.

sau 835 suflete

$edin{a.

de comunica^ie sunt:

Caile

rinei

riul

Are o suprafa^i de isohect.,

Locuitorii poseda

de

Streje?ti,

Rimnicul-d.-s.,

Sarat, pi.

elevi.

108

dealul

cu hra-

Pantelimon, zidita

Sf.

locuiton in 1872, cu $i

2 cin-

?i

din

tanta,

pi.

balta, in jud. Cons-

Hir^ova,

pe

terito-

zau,

com. Gura-Sara^ei,

hoiul

;

Bu-

cat. Ciu-

se scurge in pir. Sarata.

Qeoyrafio. Vol, V.

19

Hosted by

Google

PUTUROASA

(VtNA-)

Puturoasa (Vina-), apd minerald, com.

sorginte de

Buzau,

jud.

in

pe hotarul des-

Sibiciul,

PUTUROSUL

146

pre com. Col{i.

da pana la 800 litri de apa pe ora, care in scurtul sau curs, pana la intrarea sa in riu, depune pe pietre o materie alba

Puturosul,

pe mosia Cior-

taz,

nohalul, in partea de E. a com. Ringhile^ti, pi.

Stefane?ti, jud.

Botosani.

cenusie, batind pu^in in galben.

Puturosul,

sat, jud.

Dimbovita,

In

com.

pana

plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a,

apa

Urseiui.

Puturosul,

Dimbovita,

sat, jud.

com.

plaiul Ialomrfa-Dimbovi^a,

Vi$ine$ti.

dreptul acestor izvoare la

100 m. spre S. de

nu

riului

inghia^a,

ceea$i temperatura

la

inghe^a de

fost

n'ar

fi

$i

ele,

la

care

a-

ar

ames-

Puturosul, viroagd, Balta

pi.

in jud. Braila,

ia na?tere din

;

partea

de N.-E. a laculul Fleasca; trece pe sub malul de S. al iuncei Calma^uiului, pe la N. cat. Scar-

tecata cu apele minerale ce curg

late?ti

din izvoare.

jitori-Albotesti

?i

al

com. Dudescu, Slu-

?i cat. Caragica; $oseaua Braila-Calarasi, la N. com. Insura^ei, $i, dupa ce

taie

Puturosul, mahala,

jud.

pi.

$i

Puturosul, izvor de apa roasa, jud. Bacau,

Prahova, com. Valea-Lunga.

d.-j.,

Puturosul, munte,

Bacau,

jud.

Trotu^ul.

pi.

Tazlaul-

com. Gropile, pe

teritoriul

Da cam

satului Paltinata.

60

sulfu-

pi.

pe

litri

ora.

E

la

vre-o

8 kil.

1

de

atinge partea de N.

a

lacului

Lacul-Rezii, da in partea dreapta

a Calma^uiului, la punctul Cornul-Malului.

gara One?ti, dincolo de Trotu?.

Puturosul, rat,

Odo-

com.

basca, in partea de N. a com.

Este acoperit cu

Din

pa$unT.

izvore?te piriul Puturosul, ce

el

Rimna, udind

se varsa in riul

Puturosul,

jud. R.-Sa-

deal, in

Ora^ului,

pi.

nordul comunei.

Puturosul, sau Impu^itul,

cu izvoare sulfuroase si balta, jud. Bacau,

Trotu?ul, com.

pi.

Manastirea-Casinul,

$i

com. Bradetul.

Arge$ul,

pi.

Izvoarele se gasesc 2

Bradetul. Calea

parcursul

in tot

merge

Vilsanul,

ling& riul

tot

sau, este {ar-

murit la mica distant de perepf

calcaro?if,

?i inal^i

cal!,

pe mai

care,

inal^i

aproape

de 40

— 60

m., in-

douS. ziduri gigantice

?i

prapas-

Pe fundul

pede sal,

v&iei clocote?te re-

riul Vilsanul,

apoi

se

de 70 12

litri

pe ora.

de

stinci

de vre o

virful inclinat

50 m., are

d'asupra

riului.

Sunt ma! multe izvoare furoase in$irate pe linga albia

riului.

?i

la

roasd, jud. Bacau, d.-j.,

Cel mai abundent

in apa $i concentrat pe partea dreapta a riului. Poate

in materif e

dupa ce

Oituzului.

ape feruginoase.

afia si

Puturosul,

Puturosul, izvor de apa

mo$iei Viforani,

voare

piriii,

format din

curge prin

;

iz-

Valea-Graj-

Siretul-

diului, jud. Botosani, pi. Tirgul,

teritoriul

com. Manastireni; formeaza lazurile de la Valea-Grajdiului, de

pi.

com. Bote^ti, pe

sulfu-

a d-Iui Iunius

Leca.

la

Manastireni

apoi trece

de

si

la

On^eni,

Puturosul, sorginte de apd mi-

com. Gorbanesti sub numele de Ursoaia si se

com.

varsa Iing& tirgul Suli^a in Siena.

nerald,

in

jud.

Buzau,

Chiojdul - din - Bisca,

in

poalele

la

Sipotul.

Puturosul, lazul

piriii,

Puturosul,

nastere din

ia

de

pe mosia

Borsa, com. Roscani,

Puturosul,

taz,

jud. Bacau, 1 1

pi.

hect,

(Zosin),

in

acelasi

nume.

S.,

intra

pe

la

?ani.

Turia,

de la N. spre pe mosia Caminaresti,

hotarul

Basenilor,

prin lazurile Baseni

in

Puturosul, baltd, formata de riul la moara mosiei R&diul, Jijia, com.

pi.

jud. Iasi, curge

^i

trece

Carp,

§i,

indreptindu-se spre V., se varsa

sul-

sub

sub munsi,

de gara Onesti.

kil.

pe mo$ia Baluseni partea de N. a com. cu

inalt

de

nume

Aci se

Roibului lui,

acelasi*

se varsa pe dreapta

Tirgul, in suprafa^a de

$i

cu

situat

ca Col^ul-de-la Pietrarie, Col^ulSeciul. Cotyul-Roibu-

Izvoreste

estica.

He-

satele

un debit

E

cu pastravil

izbe$te

printre

Grozesti, in direc^ie

si

se uneste cu piriiasul Pietricica,

muntelui Ple^ea, linga cascada

tioase.

rastraul

izvore^te piriul cu acelasi nume.

verti-

chizind ast-fel valea riului intre

care curge

jud. Ba-

in

com. Groze?ti,

tele

la vre-o

spre N. de centrul com.

kil.

poalele

la

pzriias,

cau, pi. Trotu?ul,

muntelui Halosul-Mare, de unde

Izvorul principal are

Puturosul, izvoare minerale, jud.

loc

Comindare^ti, jud. Boto-

Jijia,

pe

Puturosul, dealul

la

Scruntanil-Mare.

piriii,

Sec&turile,

izvore?te din jud.

?i

Prahova, com. Valea-Lunga,

Hosted by

pi. $i

Google

;

PUTUROSUL

se varsa in riul Cricovul-Dulce,

dupa ce primeste ca vatcelele

Magazia,

:

PUfULUl (DEALUL-)

147

Mateiu, Cracanul

afluenft

Valea-lui-

pendinte

sat,

Puteni, pi. Nicoresti,

de com.

jud.

Teleorman

Te-

cat.

Pu^intei

jud.

pe ambele

cuciu, situat

laturl

ale piriului Gerul.

altele.

si

Puteni,

vale,

jud.

in

Tulcea, pe teritoriul Cataloi

Mare

pi.

si

com.

rur.

se desface din Dealul-

;

se intinde spre S., intr'o

;

de

direc^ie

brazdind partea centrala a plasef cea estica a comunei

pe

la

trece

;

poalele dealului Rezii, taie

soseaua nationals Tulcea-Cons-

pe

la kil.

kil.

de

lea

piriului

1812,

o scoala

primara mixta

pe

Teli^a,

Puteni, mosie, jud. Tecuciu, com. Puteni. Are o suprafa^a de 1560

stinga,

satul Cataloi.

catune

:

compusa din

Mindresti

tuata pe

Pu^eni

si

Valea-Gerului,

de Tecuciu

kil.

Tecuciu,

rur., jud.

Nicoresti,

pi.

16

Teritoriul com. este de hect., din care

24568

1459 hect.

cul-

com.

Prutul,

luiu, pi.

una

preoti

una

Pu^eni

in

4

$i

in

54 copii

cintare^i

Puteni, si

si

cea-1'alta

si

de

deservite ;

2

2 scoale,

frecuentata

cind parte

suflete;

o biserica,

;

parohia

din

fa-

Fir^a-

Pe

aici trece

calea ferata Bir-

lad-Gala^i.

Pu^ichioaia, mosie particular^, de 2788 hect., in jud. Covurluiii, pi. Prutul, com. Bujorul. Pu^inei,

sat,

cu 38 case, facind

parte din com. rur.

Malovaful,

una cu

;

din

o moara

aburi, ale pro-

Locuitorii poseda vacT,

01, 3 tauri,

272

caT,

4

bivoli

470

:

185 iepe, si

boi,

495

521 porci.

si

jud. Mepe malul sting

situat

al Topolni^ei.

Imprejurul satuluT,

udat de

care este

piriul Plesuva, se

Cos-

stafie po$-

tald, jud. Putna, la 23 la

kil.

de

Focsani spre Bacau.

Pu^ul-lui-Ene, deal, situat la E. de com. Priseaca, pi. Oltul-d.-j., jud. Olc, cu direc^ia de la N\ la S. si cu o lungime de 1 kil. 600

metri.

tova,

pi.

sat, in jud.

Tu-

com. Ib&nesti,

Simila,

spre S. de satul Ibanesti.

afla

piatra de o

monument de

forma piramidala,

avind o inaltime de 2 m., sub care se afla ramasi^ele

genera-

rus Alexandru VasilievicT, la

muna de

orasul Tecuciu.

nordica

a plasei Isaccea

direc^ie

spre

Pu^intei, catun, in jud.

man, com.

pi.

3

1

Teleor-

Marginel, pendinte de

Are o populate

Atirna^i. S suflete.

Este foarte vechiu,

si

Sevastin, se intinde spre E., generala*

N.-E.,

Teleorman, Atirna^i, 1

104

pi.

de la pe la si

dup&

kil.

de drum, se deschide in

piriul

Luncavifc, pe stinga, chiar

5

linga satul Luncavi^a.

deal, in jud.

statului, in jud.

Buzau, com.

Marginel, com.

Valea-Botii; are 90 hect. vie $i

avind o intindere de

hect.,

trece

poalele movile* CodruluT,

Pu^ului (Coasta-), Pu^intei, mosie a

V. a com.

Luncavi^a; se desface din dea-

S.-V.

din

10 hect.

Gura-S^ra^ii,

c&t.

livezi.

care o parte

Pu^inteilor (Valea-), vale, rami-

Pu^ului (Dealul-), deal, jud. Neam^u, plasa Piatra-Muntele, com. C&ciulesti se desface din

din valea TeleormanuluJ,

Dealul-Balaurului, in direc^iune

s'a vindut satenilor in loturi.

1770.

sosea jude{ean& leaga co-

vale, in

jud. Tulcea, in partea

lul

de

Puteni se afla un

Pu^ul-Popei (Valea-),

intr'o

anterior satului Atirna^i.

O

Pu^ul-Haretul, vechie

mai multe gradini cu zarzava-

com. sunt de 7500 lei. In partea de S.-E. a satului

mort

Dim-

sat, jud.

testi.

turi.

Veniturile si cheltuelile anuale ale

lului

cind s'a prabusit in

fundul pr&pastief, zis& Pu^iil-Batf.

Ocolul-d.-s.,

pi.

hedin^i

prietarului.

504

ctyi-va anT,

nesti.

de

cea-1-alta in Mindresti,

frecuentata de 34 copii

de vint

a rezistat

p&na acum

-

Mindresti,

in

fa-

sau i860 suflete; 2 bise-

rici,

care

tutulor intemperiilor

Pu^ul-Olarului,

Are o populate de 474

prima

deschis

s'a

Bujorul.

Are o populate de 585

tivabile.

miliT,

hova, unde

bovi^a, pi. Bolintinul, com.

Covur-

in jud.

sat,

de

resedin^a plaseT, spre E.

com.

din

localitate,

Slanicul, pi. VarbilSul, jud. Pra-

Putul-cu-Salcie,

Constantin Mavrocordat.

Pu^ichioaia,

si si-

la

la 31 kil.

si

2

Pu^ul-Baii,

proprietatea descendin^ilor

falcT,

lui

dis-

Vlasca.

in jud.

gura de ocn&,

6 circiumi.

o scoala mixta

Pu^eni, com.

locui-

dup& 6

12, si

curs, se deschide in va-

maT jos de

pii^in

;

zidita la

N.-E. spre S.-V.,

la

si

tan^a,

tori

de

si

Atirna^i

mica

o

fa-

sau 12 16 suflete; o bise-

miliT,

rica,

se

com.

pe

intinde,

tant,

Are o populate de 314 Puturosul,

si

trece pe Hng2L

;

al

fica^ie

;

Hosted by

Google

PUTULUl (VALEA-)

spre

E.,

pe

PUZDRA

148

ling& satul Gura-

V2ei.

pitropiei SpitaluluJ Sf. Spiridon

din

Ia?i,

d&ruita de

cStre

Ior-

Pu{urile, mosie, a

statului.

VezJ

Bratovoe^ti, jud. Dolj.

dachi PopovicI din Boto$ani.

Pu^ului (Valea-), catun Lipia, jud. cuitorf

com.

cu 280

Buz&u,

60

$i

al

lo-

case.

Satenii impropriet&ri^i au 257 hect.,

74

ar.

pamint,

pro-

iar

catun, al com.

Merei, jud. Buz&u, cu cuitorf

64

$i

300

lo-

case.

Sunt 2 iazuri. Apele ce tree pe mo?ie sunt piraiele Volova-

tovoe?ti, cu

42150

hect.,

74

?i

Puzdra,

Bodeasa.

Drumuri principale acel de la Darabani, ce merge la Stefane^ti, §i acel de la Mitoc, ce merge la Dorohoiu. Mo$ia se hotara^te cu Ni-

Cernate^ti, jud. Buzau, cu locuitor!

$i

46

220

case.

:

Pu^ureni, sat, pe mo?ia cu la§T nume, jud. Dorohoiu, Prutul-d.-j.,

83

com.

Cofu^ca,

acepi.

cu

sau 353 suflete. Proprietatea mo?iei este a Efamilil,

chiteni,

Dragu^eni,

pan, Codreni

Pe

$i

teritoriul

vila-ArmeanuluT

Bivolul-Li-

com. se $i

afla

lei

Holda,

sau

anual.

piriu, jud.

Suceava, izvore?te de sub mun-

uda teritoriul com. Bro^teni, pe o lungime de 5 6 kil. ?i, dupa ce tele

cu acela^i nume,

—

a invirtit o mori$cii se arunca

?i

o

piua,

in Bistri^a. Prime?te

din dreapta Pinul-Rusului,

Cofu$ca.

Mo-

Movila-C&l-

pe

Se arendeaza, impreuna cu mo$ia Brajud. Dolj.

$ul

catun, al com.

statului,

Giorocul-Mare,

pi. Jiul-d.-j.,

2719

:

Pu^ului (Valea-),

com.

teritoriul

artf

prietatea,

cimp.

Pu^ului (Valea-),

Pu^urile, mosie, a

din

stinga

Socului

$i

Goroviciul,

iar

Piriul-

Piriul-Cuciniei.

darei.

Hosted by

Google

R Raba,

subdivizie a comunei Bo-

Amaradia,

bul, jud. Gorj, pi.

la

de re?edin^a,

E. catunului

si-

tuata pe loc ?es.

Are o din care

Valea-Tuinterio-

rul catunului. Balta Crapina, la

Piatra-Cacata,

§i

hect., din care

padure, 7 hect. pomet

pate de vatra satului, 211 hect.

?i

vatra satului, cu o populate de

ale locuitorilor

85 suflete.

statului.

Locuitorii poseda

6 care cu

boi

:

50

;

man

vite

cornute, 2 cai, 119

01

23

$i

ri-

matori.

Comunica^ia

in

catun se face

judecomunala {eana a comunei ?i prin alte drumuri ordinare.

flete

sat,

Isaccea,

5*1

in jud.

Tulcea,

com.

cat.

Luncavi^a,

cea de E. a comunei, spre E. de

dinta, Luncavi^a, ai girle!

pi.

de N. a pla§el

situat in partea

kil.

la

3

la S.,

E.,

Rachelului

la

N. cu Du-

cu com. Balabancea;

sunt

Gilma-Mare

:

?i

brazdeaza

la

Gilma-Mica.

acesteia

afluen^tf

te-

Gilmele-In?irate,

dat de girla Ciuline^ul

de

com.

(Fortul-) Tulcea, rur.

Intitri-

,

Isac-

pi.

Luncavi^a,

cat.

Rachel, situat in partea de-N.

a pla$ei nei, in

$i

cea de E. a comu-

punctul de N.

al satuluf

mina pe o mare intindere, dominind de asemeni ?i asupra satului Rachel, asupra drumului comunal Rachel-Luncavi^a

cu com. urb. Isaccea.

Dealurile care

jud.

y

cea,

la :

Tulcea-Isaccea, pe

?i

asupra

care

o do-

muntele

Breaza-Talea

plaiurile

hova, com. Breaza-d.-s.

Pra-

curge

;

la

riul

Prahova, tot in raionul com.

V. spre E.

$i

se varsa in

Breaza-d.-s.

Este

girlet Ciuline^ul.

Rachi^eaua, plaiul

vale, in jud. Gorj,

Vulcan, spre N.-V. com.

Tope?ti, in direc^ie V.-E., se desface din muntele Gruiul-Negru,

da in hotarul Pe?ti?anilor $i \§\ schimba direcfia spre S., lasind spre V. mun^it

:

Dumurile, Cra-

Cracul-^oratuluJ

cul-Fagului,

Gruiul-Negru sinul; are o

Raci,

com.

Jiului, la

muntele

?i

de Turci,

de razboiul de

la

ina-

1877,

u-

pentru a impiedica trecerea Ru-

N.

?i

?ilor

peste Dunare, de care este

departe de 3

kil.

kil.

jud. Gorj, pi.

rur.,

N. com. Ohaba, situata

cam pe Se compune din catunele:

parte pe loc ?es, parte deal.

Raci, Artaniil

Baniul.

$i

Are o suprafa^a de 513 hect.

e facut

Fra-

lungime de 7

Mare

?i

$i

Cracul-Rachi^elelor, iar spre E.

din car* 19 hect.

inte

Lazul, $i

de

a?ezat la poalele dealuluf Gilma-

E

Valea-

jud. Prahova,

vale,

din

izvore^te

o ?coala mixta, condusa

;

poalele

la

cu cat. Luncavija;

la V.,

ritoriul

su-

Rachel, llnga ?oseaua jude^eana

Ciulinetul,

Se margine^te ;

ale

cat. de re$epe malul drept

dealului Gilma-Mare.

narea

300 hect.

?i

de un inva^ator $i frecuentata de 34 elevi o biserica, zidita in 1859 de locuitori, deservita de un preot ?i un cintare^.

turd

$i

ocu-

hect.

;

prin $oseaua

Rachel,

16

Are o populate de 440

3 pluguri,

Cricovul, jud. Prahova.

pi.

Rachieri^a, de 527

Intinderea satului e

hect. fine^e, 8 hect. vie, 19 hect. 3 hect.

Rachieri, sat, facind parte din com. rur. Valea-Calugareasca,

E.,

la

con^in pe$te.

107

hect. arabile,

$i

curg prin

riaculuf carl

N.-V.,

intindere de 184 hect.,

40

CeairuluT, a-Bozului

arabile,

6

hect.,

padure, hect.

259

vtf,

hect. prunT, iar restul fine^e

21 ?i

pa?une, cu o populate de 1722 suflete.

Sunt 3

bisericl, deservite

de

(

Hosted by

Google

;;

RACI

preot

si

fondata

la

i

RACLARIUL

150

de 35

4 cintare^i o scoala, 1836 si frecuentata ;

N. spre

la

Este formata

elevi.

poseda

Locuitori!

20

:

plu-

care cu boT, 3 caru^e

guri, 33

terminindu-se in

S.,

dreptul com. Borascul.

mea

de

cul-

dealului Jiul, care vine de-

spre N.,

se varsa

si

in

riul

Cricovul-Dulce, in raionul com.

E.

la

durea Mija

Haimanalele,

jud.

Filipesti,

pi.

Prahova.

V. de culmile

iar la

Racilor (Iazul-),

cu cai; 137 vite marl cornute,

Dealului-Ohabe!

323 01, 22 capre, 143 rimatori; 20 stupi cu albine.

se prelungesc asemenea despre

fa^a

N., din jud. Mehedin^i.

com. Vorniceni, pL Baseul, jud. Dorohoiu.

39

cai,

Comuna

este udata

pe par-

tea de V. de piriul Jil^ul-Mic.

Comunica^ia se face prin soseaua comunala care o pune in legatura

N.-V.

la

com.

cu

Ursoaia din jud. Mehedin^i,

iar

cu com. Calaparul-d.-s.

la S.

si

Borascu. In com. se

IO

?i

gasesc 6 pu^un

Raci-de-peste-Deal,

loc ses

39 si

10 hect. pruni,

Raci, jud. Gorj,

parte pe ses

com.

al

pi. Jiului,

ase-

cam pe

parte

si

deal.

Are o suprafa^a de 366

hect.,

10 hect. padure, 184

arabile,

5

hect.

hect. pruni, restul izlaz

vii,

contribuabil!

;

tata la 1836,

si finete,

o

o si

scoala,

infiin-

frecuentata de

de lemn,

biserica

de locuitori la 1780, dede 2 cintarefi. Locuitorii poseda 10 plu-

facuta

:

20 care cu

cai,

193

01,

62

vite

22 capre

bo!,

4 caru^e

man si

cornute,

68 rimatori;

In catun se gasesc

3 pu^uri

care

128 vite 57

Raci, tezer, jud. Braila, situat la N. de Pesti-Rominest! si PestiTurcestT, cu can comunica prin

bo!

cu

20

;

mart cornute,

vale, in jud. Gorj,

pi. Jiu-

pe care este situata com.

Mehedin^i, la com. Ra-

in jud.

dealul

Chi-

N. cat. Celeiul.

cai,

3

Baniul.

Se intinde de

bovi^a,

rur.,

Dealul Dimbovi^a,

pi.

-

situata parte

pe deal

si

Comunicatia

in

catun se face

intinsa parte

pe vale

intre vaile

pe soseaua

comunala care

leaga la N. cu

cat.

com. Raci,

la

iar

il

Baniul, S.

al

cu com.

Borascul. si

3

Raciul,

:

Speriatul; apoi piraiele

resedin^a com. Girleni,

sat, si

Bis-

pi.

Are

dreapta BistricioareT, in fa{a

sa-

caresti

su-

Seaca

Are o populate de 312

o biserica, fondata in 1868

de C. Danu, deservita de un preot, un diacon si

2 cintarepf

o scoala mixta

;

01

Racila, padure,

127

si

in

jud.

man

biserica

si

o scoala.

si

la E.

Va-

cu

Persinari, la V. cu Pi-

si

la S.

Sperie^eni,

Vacaresti prin iar

de

cu Gura-Sufii

riul

cele-1-alte,

delule^e

si

si

de

despar^indu-se

Dimbovi^a,

prin

padun,

v&! mici.

Bacau,

com. Calugara-Mare. in jud.

com.

47850

aril

de padure.

pore!.

plasa Bistri^a-d.-j., pe teritoriul

Bistri^a-d.-s.,

:

cu

Silistea,

In raionul com. se aria peste

Vite: 27 cai, 187 vite

143

catune

3

si

ciorul-de-Munte, la N. cu Suta-

tului Girleni.

de enoriasi

o

Se invecineste

pe

;

$u{a

o populate de 666 locuitori.

jud. Bac3u, asezat

flete

:

Valea-Seaca.

si

Raciul, Coborisul

Racila, sau Obreje^ti,

Olarul

Su{a,

Se compune din

fintini.

tri^a-d.-s.,

com. sunt

In raionul

dealurile

cea mat

spre S. de Tir-

Sutiei, la 15 kil.

goviste.

si

In catun sunt 2 pu^uri

si

Dim-

jud.

in

16 rimatori.

Bacau,

Raciul, munte, in jud. Dimbovhra, ma! in sus de Moroeni, in stinga. Pe linga munte curge piriul Valea-Raciulu!, pe care sunt herestraie de taiat scindun.

pi.

Girleni, care

se varsa in Bistricioara.

Raci, cu c&tunele sale Artanul, si

pana

kil.,

3

si

Racila, piriU,

Raci

plaiul Vulcan, in direc^ia E.-V.,

pe o intindere de

Raciul, com*

stupi

Gitul-Racilor.

lui,

se

4 capre

01,

cornute,

7 fintini.

Raci,

ce

vale,

ciora, iar la

o circiuma.

12 stupi.

si

teritoriul

intinde din cat. Arjoci, jud. Gorj,

flete.

servita

cu

popu-

Racilor (Valea-),

tezul, lasind la S.

11

cu o populate de 375 familiT, sau 1 20 1 suflete, din care 203

gur!,

pe

late de 30 familii, sau 120 su-

cu acelas! nume,

valea

35 elevi;

hect. vie

o

si

iaz, in supra-

hect.,

al

avind o suprafa^a de 1

de 35

Locuitorii poseda: 8 pluguri,

Raci, catun de resedinta

din can:

si

hect., dintre care

20

hect.

catun,

com. Strimba, jud. Gorj, in partea de V. a com., situat pe

fintini.

zat pe

ce

Bolbosi,

si

Racila, piriu, izvoreste din pa-

Raclariul, deal, pe Mironeasa,

pi.

teritoriul

com.

Stavnicul,

jud.

Iasi,

se prelungeste spre N. de

satul

Mironeasa

Hosted by

;

pe coastele

lui

Google

.

RACLARIUL

sunt plantate

mai

se

i

RACOVA (PLASA)

151

pentru

vii,

zice

Este proprietatea locuitorilor

care

Coasta-Vitlor.

si

si

e acoperit de

pomet

vii,

si

arSturi.

Raclariul, pddure,

in partea

V. a com. Poiana-Cirnului, Crasna, jud. Vasluiu,

in

pi.

hotar

cu com. Dobrova^ul.

Racova,

de com. Ciacirul,

tntinde de la V. spre S.,

pi.

Balta,jud.

Racova

lacul

S.-V. a

si

figanca,

lacului

apoi se indreapta spre N., cind prin

tre-

Tudor-Oan-

lacurile

Manea, si se varsa in Groapele, sub mal, in apropiere de comuna.

cea

si

Raco^i,

cdtun, al com. Godinesti,

Vulcan, jud.

plaiul

comuna,

S.-V. de

spre

Gorj,

pe dea-

situat

Are

din care 301 hect.

30

hect. fine^e, hect. vii

arabile, 55

hect.

de

livezi

160

populate de

pi.

luiu

si

frecuentata de 44 copii; o

1823

serica, reedificata la

servita

de

1

preot

guri,

care

125

de-

cu

42

:

boi,

plu1

ca-

ru^a cu cai; 515 vite marl cornute, 51 cai,

370

01

205

si

ri-

m&tori.

de

comunale,

dinesti, iar

de

Teritoriul riul

care

cu

o parte

de

com.

alta

si

il

so-

3.

si

Cur-

satele: -

si

Liposi

catunului

e

udat

Tismana.

Ivdne§ti,

(Huseni),

6

pe

fintini.

satele

doua ramuri numite: Modorani.

Dolcesti

si

satele

:

Iva-

Bus-

Brosteni,

si

a padurilor. tot

teritoriul a-

can exista

dri secular!, din

mare

si

parte.

Intinderea plasei e de 36628 hectare.

sau 17058 suflete; 27

milii,

de

deservite

serici, si

21

fa-

bi-

preotf

25 cintare^i; 10 scoale,

fre-

cuentate de 327 elevi si 32 eleve cu

satele

Gir-

:

Slobozia

si

(1899

— 900).

Vite 82

1 1

Laza, cu satele: Bejenesti,

Sauca

Lipova, cu satele

si :

Laza.

Lipova-

:

01,

capre

Racova, Lingurari, Oprisita, Po-

si

6710

vite

marl cornute,

898

cai,

IO bivoli, 281

2125 rimatori.

Sunt 1849 stupi cu

moasa

lupta de la

da-cel-Mare

Moldovenii au satele:

(Ghigai),

Po-

Valea-

Caselor, Poenesti-Manastirei, Po-

fai-

Racova,

in

Ianuarie 1475, intre §tefan Vo-

Valea-Mosneagului. 10. Poene§ti} cu

albine.

In aceasta plasa s'a dat

Razesi, Malosul, Valea-Caselor,

enesti-Razesi

in

cit

cauza po-

din

Are o populate de 5365 cu

Malinesti,

Risni^a,

plasei

din cauza

mai mica de

In vechime,

Hir-

:

Trohanul.

lincul,

Raco^i, deal, jud. Gorj, plaiul Vulcan, la V. catunului Raco^i, bifurcat de la E. la V. in

-

N. a

cestei plasi era acoperit cu co-

Racova, Racovi^a, Scaunele,

Schitul

8.

mod

alelor este

asta-zi o

Valea-Mare.

ceni,

si

ridicata,

mare parte cu padurL Sunt purine sesuri si locur!

Fundatura.

Go-

sa

Partea de V. este foarte

Doaga-

:

(Valea-Hogei)

Hir§ova, cu

Girceni,

care curg

diferite piraie.

noarelor

sova-Razesi, Hirsova-Manastirei

7.

vai, prin

Rapsa.

Porcareful.

nesti

de

cele-1-alte plasi,

Doagele, cu satele

6.

cul-

si

mea dreapta a sesului Birladului. Ambele aceste culm! sunt in-

Sofronie,

Son^ului, Doaga-Vasiliii,

si

continua

deschise, de aceea cultura cere-

Curse§ti, cu

Toporasti, Hordila

9.

si

Fundatura

sesti-Razesf, Cursesti

5

alta din dreapta

si

inal^imei dealurilor, acoperite in

Albina.

va-Manastirei

linga Vasluiu,

Ur-

Valea-Onei.

leaga

cu Costeni.

In catun se gasesc 3

apa

satele: Ar-

Radiul,

Co$e$ti, cu satele: Cosca,

Cosesti, Iezerul,

sfirseste in

sesul Birladului la satul Radiul,

tretaete

solea, Valea-lui-Nastase, Valeasi

se

si

pla-

Racova

Racova, care

Armd§oaia cu

Silistei

Stemnicul

piraiele

Tutova, formind

1.

y

si

de-a lungul

una printre

piriuiu!

cu jud. Roman.

Bleasca,

sei:

in jud.

cata, Golgofca, Valea-Cinepei

Comunica^ia se face prin sele

la V.,

Roman,

de^ul

cu

orasul Vas-

si

de doua cuiml mari de dea-

lun, care se prelungesc din ju-

S.,

formata din comunele:

masoaia,

2 cintare^i.

si

poseda

Locuitorii

bi-

si

Stemnicul

si

Teritoriul plasel este strabatut

cu o parte

la

Pun

:

(sat)

N.

;

la E.,

Pungesti

(tirg),

la

E

4.

scoala, fondata la 1858,

Tutova;

din

sau 629 suflete.

Are o

margineste

cu plasa Stemnicul jud.

sesul

dreptul orasului

in

Vasluiu. Se

60

izlaz,

10 hect.

si

pruni, cu o familii,

456

hect.,

piriului

covei, care are esirea in

2.

o suprafa^a de

stinga

pe intinsa vale a Ra-

Birladului,

cu acelasi nume.

lul

din

si

si

si

Dumbraveni.

ocu-

asezata pe dealurile din

dreapta

Groapele, trecind pe partea de S.

E

N.-E.

la

Dunarea cu

Braila; uneste

plasd, jud, Vasluiu. Se

pind toata partea S. a jude^u-

jap§e, situata

Pu7ige§ti, cu satele

1.

gesti

lui.

Racota,

1

de

Slobozia

enesti-Strajescului, Iazul-Draculuif.

si

Turcti

si

in

care

esit invingatori.

In aceasta batalie,

o armata

mica de 47000 osteni a invins pe alta de 120000, intr'o vale,

Hosted by

Google

RACOVA

in

care era acoperita' cu codri se-

la

cular!.

in impropriet&rire.

In legendele populare locale, se arata ca vatra a razboiului, fie-care

incepind

plase!,

pana

aceasta

din

localitate

plasa,

de

fundul

la

la esirea

in

sesul

Birladului, linga orasul Vasluiu;

dupa semnele

cum san^un

movile,

do-

se

catre partea

Racova

preurmat

in

de S., spre gura de unde apoi s'a sus pe apa Birla;

comuna

dului, prin

Birzesti

si

apoi pe valea Rebricei, pana satul Scinteia,

mare ce merge spre

sleahul

o-

rasul Iasi.

com, rur., jud.

Bacau,

asezata pe deal

Bistri{a-d.-s.,

si

falci

/4

Teritoriul

comunei

de

este

Le£-

cana, Racova, Halmacioaia, Gura-Vaiei

Satuf-Nou. Satul Su-

si

rina,

fost al acestei

alipit

pe ling& com.

dreapta

comune,

s'a

Girleni, din

2

si

mixta,

circiumi.

3

;

12 cai,

si

trece

apoi da

de 20

este

in calea

si

Buda,,

spre Beresti, 7 kil.,

5

sedin^a

kil.;

Ciu-

re-

De

la

kil.

5

Le^cani se bifurca in sus doua

comunale

cai

in jud. Mehedin^i,

nesoseluite,

Vatra satuluY ocupa Improprietarip 18

fruntasi,

Biserica gesti serva

Un duce

la

si

acestui sat.

drum

Giurgesti

in

Racova,

Piriului-RacoveT,

cam de 1244

al Viilor,

riiasele

al

Halmacioaiei

Lejcana, Racova, Do-

:

Run-

Glodul.

si

Are o populate de 173 1 flete

3

;

preo^i

biserici, deservite

si

in satul

cint&re{i;

3

su-

de

3

o scoala,

Racova, resedin^a co-

muneJ, frecuentata de 18 copiT. Vite

29

:

cornute

si

Dupa

824

cai,

487

vite

mari

Racova,

sat, jud.

Bacau,

pi.

Si-

retul-d.-j.,

com. Tamasi, situat

pe

cu

piriul

acelasi

marginea padureT,

la

nume, la 500 m. de

satul Tamasi.

256

dat

falci

in farina. In

la

locuitori

694

1879 s'au dat

tunele

Racovhja

:

Are o populate de 331 flete,

si

su-

2 circiumi.

Locuitorii poseda: 8 cai, 102 vite

mari cornute, 61 porci

asezate

nele,

si

iar

Scau-

pe stinga

si

pe o intindere din

care

880

hect.

hect.,

padure

proprieta^ei,

si

Slo-

pe Valea-

toate

de cultura,

loc

ca

din

Cuzei,

-

Racovei, pe dreapta

si

ftna$,

imas ale

236 hect.

ale

locuitorilor cu 35 hect. vie.

Are

populate de 120

o

sau 550 suflete; facuta

la

de

preot

o circiuma.

1

Vite: cornute,

;

^^

cai,

fa-

o bise-

rica,

1804, deservita

255 vite

man

36

01 si

78 rimatori,

24 capre.

poseda 24 plu4 caru^e cu cai si 3 1 care cu boi; 42 stupi cu albine. Locuitorii

Racova,

Racova,

pi.

format

Vasluiu,

jud.

milii,

legea rurala din 1864,

s'au

Girceni,

128 hect.

8 capre.

01.

com.

a

bozia, Fundul-Racovei

Gara Girleni fund asezata la kil. de com., inlesneste mult

este brazdat de pi-

si

garul, Valea-Rea, Iliesul,

cul

si

principal kil.).

(5

partea de N.-V.

sat, in

litate.

ca acel

luri,

cul-

tura este de 807,95 hect.

5

6

din Giur-

scoala

singur

si

falci.

si

transportul cerealelor din loca-

Teritoriul

de

palmasi

15

codasi, stapinind 50

com. prezinta dea-

;

Totalul paminturilor

8 falci,

de 147 suflete. in 1864 sunt

cu o populate

jud. Neam^u si cea din dreapta in jude^ul Roman.

;

com.

in

si

din

merge

stinga

pe mosia

sat,

Se margineste la N., cu com. Buhusi (jud. Neam^u) la S., cu teritoriul com. Ciumasi si al com. Girleni la E., cu teritoriul com. Beresti si la V. cu com. Buda. :

com.

de

^inind

linga hotarul Bucovinei.

spre

spre Girleni,

plasei,

si

Giurgesti, jud. Suceava, asezat

Depar-

spre

kil.;

Racova,

jos

in

na^ionala Bacau-Piatra.

luT,

7 capre

porci,

83

mari

vite

la venituri

e

de 9549 lei, 15 bam si la cheltueli, de 3501 lei, 95 bam. O cale comunala soseluita in-

Racova

350

01.

reale.

la

1

o scoala

;

care fjnc^ioneaza de la

Vite:

336

cintare^i

rur. Ilovaful.

care cea din

Bistri^eT.

preot

sat,

Le^cani,

lo-

1870, deservita de

Cerna,

la

su-

facuta de

cuitori la

plaiul

masi

catune:

o biserica,

flete;

Racova,

E

5

Are o populate de ^80

pentru fabricarea spirtului de ce

Budgetul com.

valea piriului

in

pe deal.

si

3509 hect. Se afla. in Racova o velni^a

tarea la Bacau, capitala jude^u-

formata din

situat

cornute,

Racova-Le^cani.

tului

pe coasta din stinga Bistri^eT, limita de N. a jude^ului.

la

nume, Runcul

1865

hect.

cepe

Racova,

276.40

In com. se afla padurea sta-

la

pe drumul sau

3

30

insa ramase, pre-

si

insurant

Mosia Racova este domeniul statului, fosta proprietate a manastirei Bistri^a (jud. Neam^u). Statui mai are vre-o 800 hect. Viile ocupa o intindere de

vedeste c& razboiul s'a petrecut

vaiei

RACOVA

152

sat,

jud.

Bacau,

Bistrifa-d.-s.,

com.

cu

pi.

acelasi

:

guri,

Hosted by

Google

3

;

;

RACOVA

RACOVIJA

153

Racova,

deal,

Bacau,

pi.

hotar din spre Bucovina, trece

spre S.-E., curge printre parent

Tamasi,

si-

m

inalp

jud.

com.

Sir etui- d.-j.,

pe stinga

tuat

.

com.

Silistea

De

Suceava.

Siretului.

jud. Bacau,

mo§ie,

de

Bistri^a-d.-s.,

pe

pi.

jud. Bacau,

de pe

pi.

com.

teritoriul

Leca.

jud. Bacau,

de pe

Siretul-d.-j.,

pi.

Tamasi.

curge pe linga satul Ganeni

primit, pe stinga,

se varsa in Somuzul-Mic (2

si

—

conul

in jud. Tulcea, pi.

pana

a com. Girceni,

durea numita Povirnisul-Racovei

Isaccea, situat in partea de N.

(Fundui-Racovei), curge spre E.,

a plasei

printre

de

o

a comunei, format

si

revarsare

a

anterioara

Dunarei; este inconjurat cu stuf

de toate parole

comunica,

;

la

Isaccea

zil

(un

prin

narei),

canal

Du

al

Hambarului

Girla-

are o suprafa^a de 25 hect.

uda

baltd,

in

sau 520

com. Ivanesti,

Ivanesti,

Ra-

pi.

cova, jud. Vasluiu, formata din

Racova.

piriul

peste

si

rogoz

si

Contine

e acoperita

meste la

cu stuh,

gofta

com. Tamasi, care

din

izvoreste

iana-Mare, satului

locul

trece

Racova,

si

numit Po-

prin mij locul se varsa prin

Balta-Bradului in Siret.

Cosesti

dure

de

na,

stinga piraiele:

Hir-

Hopul,

din

dreapta

:

Ghilcarul

si

din com. Poinesti teritoriul

;

piriu,

jud.

Bacau,

Bistri£a-d.-s., izvoreste

tele

Runcul,

Racova

si

se

pi.

in

dreapta

izvoreste

menea

si

varsa d'a stinga

Tulcea,

la

Bistri^ei.

Her^a,

se

Tinea.

toriul

mat

piriU, jud. Suceava, for-

din piraiele

Obirsiei,

din

sus de satul Racova; serva de

6^745. Marele Dictionar Geograflc.

Vol.

si

Tirnauca,

varsa

pi.

piriul

in

apoT

trece

si,

Racovi^a, com.

in

de

rur., in

Olt, jud.

riul

vistea,

Birladul.

piriu toren^ial, in jud. pi.

com.

Macinul, rur.

pe

Greci

;

kil.

la

dealului

35

apropiere

Arges,

kil.

de

pi.

Lo-

$uici, re-

spre

direc^iune generala

S.,

avind o

de

la

N.-V.

Pitesti.

si la 84 Se compune din

Bradul, Clocoticiul, Co-

:

paceni, Draganesti, Racovi^a

iz-

Piscul-Inalt-si-^jTu^uiat,

se indreapta

de

6 sate

terisi

si

Varatica, cu o populate de 141

voreste din poalele de S.-V. ale

Racova,

jud. Dorohoiu,

padurea cu asenumire, de pe mosia din

sedin^a sub-prefecturei,

Racova,

pe

Me-

izvoreste piriul

el

si

in

din mun-

com.

trece

Din

Valea-Mare,

com. Radiul

riului

in plaiul Cer-

rur. Ilova^ul, jud.

Racova{ul,/m#,

jos de orasul Vasluiu, se varsS

Racova,

com.

com.

iar

Valea-Caselor, Boul

Lupoaia, Boini^a

tinea

Tirnauca,

com. Laza,

foiosl:

Aceasta pa-

cu acelasi numire.

din com. Hirsova, Laza, Oprisi^a,

com. Rade 780 hect. plan de ex

copadf

etc.

fagl,

hedin^i.

Golpri-

;

fara

cu

si

Racova^ul, munte,

com. Ivanesti, apoi

Ianca,

pe

pri-

iar

;

piraiele:

Boului

si

in

piriul

unde

jud.

mai inainte de manastirea Bistri^a, jud. Neam^u, pi. Piatra, com. Doamna.

de

si

din sesul Ni-

in

primeste

meste

piriiaf, jud. Bacau, pi.

Siretul-d.-j.,

Cosesti,

Pirlita,

trece

tulesti,

unde

si

piriul

podul

mult

lozie.

Racova.

falci,

stejarl,

acolo se lasa printre comunele:

sova,

Racova,

Pungesti

in

prin ea

pl.Bistri^a-d.-s.,

ploatare

Armasoaia, unde primeste

satului

fa^a

S., si

tirgusorul

;

Racova-Le^cani, padure,

unde primeste in stinga Cursesti si Toporasca;

Armasoaia

Racova,

piriul

cova, cu o intindere

piraiele

cu bra-

Birladulul,

Bac&u,

Girla-Cazacului,

E.,

valea

de acolo se indreapta spre Pungesti printre comunele Cursesti,

jud.

linga

se intinde spre S.-E.

si

in

curge

Tro-

si

pe

han, pana la Podul-lui-Hangan

V., cu lacul Piatra-Cacata, prin si la

Racova

satele

de

dreptul orasului Vasluiu

din pa-

Isaccea, pe teritoriul com. urb.

Racova, des-

la satul

N.-V.,

Roman

piriu, jud. Vasluiu, pi.

jud. Vasluiu, in-

vale,

cepe de pre

N.-V.

Crucelari.

si

Racova,

Hermeziul, iar din stinga

Racova, izvoreste din partea de lac,

piraiele Dit-

tributar din dreapta

piriul Poeni.

Racova,

Racova,

pe stinga, ceva mai de satul Greci, dupa ce a

jos

com.

teritoriul

se varsa in piriul Valea-

kil.,

Grecilor,

iz-

voreste de sub dealul Hirtopul,

piriul

Racova, padure,

piriu, jud. Suceava,

Are de

a comunei,

drumul comunal Greci-Badupa un curs de si,

taie

3

kil.).

si

labancea,

in Sucevi^a.

Racova,

Racova, padure,

schimba nu-

is!

br&zdeaza par-

stincosi,

si

de E. a plasei

tea

teritoriul

com. Racova.

Siretul-d.-j.,

mele

se varsa in

la intrarea lui in

satul Stirba^ul

Racova,

si

familif |

Prin j

covi^a

sau 551 suflete.

comuna si

tree piraiele

Ra-

Baiasi.

20

V.

Hosted by

Google

—

:

:

RACOVIJA

Are 3

RACOVljA

154

biserici,

3

preoji

:

deservite de

aburi: unul al d-lui Ion Hessu,

n&stin Rinc^ciovul

o scoala

exploatatorul padurei d-lui Do-

mitra^cu Bratianu

3 cintare^i

si

;

mixta.

macina coaja de

care

brovici,

in

zilele

Ion

Budgetul com.

de 2151 1845

de

20

:

800 boi

cat,

1300

rimatori,

si

01

sesc

pe

doilea

al

Cornasanu

&

Co.

in

com.

unei vechT ceta^i,

ruinele

Piriul-Baiesii,

asemenea

si

un turn de

in

mine, care din vremea

se zice ca dateaza

Romanilor.

Riul-Doamnei,

plasa

Cimpulung, sting

pulung

si

Stilpeni,

unde

si

Argeselul

Tirgului, la 33

riul

$armul

8

la

pe

si

de Cim-

kil.

de com,

kil.

comuna

na^ionala

pulu ng

Bucuresti-Pitesti-Cim-

calea ferata Golesti-

si

Cimpulung,

aceiasi

in

direc-

{iune.

Se

4 catune Racovita-d.-s., Racovi{a-d.-j., Valea-Stinei

din

Clucereasa,

si

populate de 1349 302 case.

Pana si

1880,

la

cu

locuitori

o

se

fieraria

si

de lemne de foe

lida,

ocupa cu

Confesti

cu transportul constructie

si

Racovi^a,

:

Mioveni,

si

ro-

puse

18

posed&

taurT,

:

484

144 vi^ei si pore! si 68 capre. vaci,

39 cat boi,

vi^ele,

si

240 280

aci

her&straie,

pe

Argeselul 4 puse in miscare cu riul

«Zidita in anul

:

Septembre

anul

Sunt

Arsa

12.

Decembre

1877,

inoita in anul

s'a reparat

anul 1877.

Scoala din Racovit^-d.-j. dade la anul 1830. Dupa anul 1840, s'au intrerupt cursurile,

a

iar

anul 1857 scoala

la

reinceput

Pana aveau

Acum

deosebite.

2 scoale, cea

Racovi^a-d.-j.

Au

Valea-Stinei.

cuentate

in

Ra-

atit

Racovita-d.-j.

si

comuna

in la

la

func^ioneze.

1870,

cit

scoale

sunt

de

sa

anul

la

covi^a-d.-s.

si

una

fost

fre-

1899—900 de 144

Budgetul com.

de

24 r 3 2184 lei.

lei

si

13.

si

3

Sarat,

e la venituri

de

la cheltueli,

Re».

de

Mavrogheni

lui

se gaseste inca in stare foarte

buna. Vechi proprietari

Bratianu

trascu

Este asezata la

38

cu familia

sa,

pare^il bisericei, fiindu-i ctitori.

Pe

de

S.

urmatoarea inscrip-

Domni^a,

$i

Dumnezeascli biserica

prSznue^te hramul

colae

nunt

$i

sf.

Archiereii Ni-

Mira-LichieT, facStorul

al

al

sfinplor

apostoli Petru

si

si

Pavel

de mi-

a tot l&udaplor si

s'a

facut

Dumnezeii

din temelie,

cum

dupa

se

vede

cei s'a

celele;

V.,

egumenul

spre

kil.

Chir Daniil sfintet

Mo-

kil.

la

E.,

la

N. cu

Vil-

cu Domni^a;

la

la S.,

si

cu Su^esti (jud. Braila). Riul Buzaui o uda la

V.

la

S.,

de

E.

la

Suprafa^a comunei e de 3034 din care 30 hect. vatra

hect.,

comunei, torilor

si

cularilor,

lnfrumuluf

sunt

Gradistea-

si

cu Gradistea-d.-j.

12 Apos-

de robii

Sfin^ia-sa Parintele

Archimandrite,

9

invecinate

Se margineste

familii, tolY,

la

si

la 5 kil.

la 8

d.-j.,

{iune cu litere cirilice Aceasta" sfinta

de jude^, de orasul

la S.

Gradistea-d.-s., resedin^a

Comunele

frontispiciu, d'asupra usei,

citeste

pe malul

spre S.-E.

kil.

Rimnicul-Sarat,

Dumi-

:

vad zugravip pe unul din

se

in jud. R.-

plasei.

dascalf.

dat din timpul

rur.,

Gradistea,

pi.

sting al riului Buzau.

in

1878, Iunie 15

2 biserici, deservite

Racovi^a, com.

Biserica din Racovi^a s'a fon-

se^at

Sunt

Pe fatada

secoli.

ci^T-va

1806,

ce

Locuitorii lepe,

m., este foarte so-

despre curte se vede urmatoa-

albine.

de matase.

la

Iulie 2.

lui*

Aceasta biserica la

cladire, in-

gra^ie materialului din

si,

inca

se

comuna sunt 50 60 stupi Se cultiva gindacii

1786, luna

care e cladita, va putea sa reziste

in

exploatare.

Chir

copil.

Aceasta frumoasa

Racovi^a-d.-s.

din padurile vecine

In

numita de popor

«Cula».

si

Locuitorii

caselor foste

acum Dobrovici,

este o intarire,

2 preoti

separate.

de

curtea

in

Racoviceanu,

si

formau comune

Racovita-d.-j.

taria,

In centrui comunei, linga pri-

marie,

rea inscripfiune

compune

fra^ilor

Contest!, azi a d-lui Dobrovici.

nate de 20 §oseaua

trece

la

S3 pe mosia

si

P. S. S. PgrinteJe

I.

Ungro-Vlahiei, la anit de

al

Cristos

nostru

teaza

1864 pe 3 mosii: 144 pe mosia d-lui Moraitu; 20 pe mosia d-lui Raco-

este subprefectura

judecatoria de ocol. Prin

A. Do-

I.

spirt din Ciucereasa.

improprietarire

Grigore

Domnului

Petru Mavrogheni- Voevod,

Mitropolit

fiind

si

Locuitorii au luat pamint prin

de

S.

la

pe

situata

riului

al

Muscel,

rar., jud.

Con^ti

brovici, instalat in fabrica d-sale

de

luminatulu*

Nicolae

de d-1 Jupin Du-

exploatatori

patrulea al d-lui

viceanu

Racovi^a, com.

al treilea al d-lor

de padurT,

comunei se ga-

teritoriul

Perie-

St.

500

al

piatra

d-lui

al

vaci,

si

capre.

Pe

destinata pentru tabacit;

stejar,

{eanu-Buzau;

lei.

Vite

250

la venituri

e

iar la cheltueli,

lei,

§i

de aict din Racovi^a,

Are Sf.

504 hect. 2500 hect.

ale

locui-

ale parti-

cu o populate de 172

sau 855 suflete. o

biserica,

cu hramul

Trei Ierarchi, zidita

de Maria C. Su£u,

Hosted by

fiica

in

i860

marelui

Google

;

:

RACOVlfA Vornic Racovi{a preot

I

si

deservita de

si

cintare^; o scoala

i

frecuentata

mixta,

deSS

elevi;

4 circiumT. 184

Carpapf,

{ilor

Goga^a?tilor, Greculestilor,

nei,

poseda: 554

cai,

175 plu-

boi,

i6oTepe, 105 rimatori

257

vaci,

990

si

de coloniale, {esaturi,

de a

cuitor!

din Racovita s'a zidit la

-

spre

Macrina

iar ctitorii

Dom-

distea-d.-s. -Balta-Alba"

si

nu se cunosc, restul

pe {armul la

?i

dat jos din temelie 1886,

la

ei,

zugravita\

tencuita'

din

Biserica

in lo-

?i

construit

s'a

mai spa{ioas&,

alta,

hram. Intrarea deservita de taret

;

;

1 1

100

o biserica, cu

in Biseric&(i779),

preot

1

si

cin-

1

17

lei

Scoala e

$i

Ote$ti

e

la

si

la

venituri

de

cheltueli,

poseda

Locuitorii

frecuentata de

Racovita, com.

:

si

423 vite 160 porci.

satul

rur., in jud. Vil-

Horezul,

plaiul

cu

acelasi

compusa

nume

mahalaua Otesti. Dateaza mai bine de 200 am.

558

anual.

Mo?ia Racovita, parcelata si vindut

divizatS in 25 loturi, s'a

;

;

Bro-

N., cu p&durile Racovita si ?teni

la

si

cu Milostea

S.,

si

Fomete$ti.

32 plu-

mul

rea varuluT, transportul s&rel de

1

Ocnele-MarT, facerea de

f&-

01,

70

vaci,

168 capre, 48

viteif,

Cerna, in raionul com.,

riul

este un herastrau

?i 4 mori. com. s'au impro-

Locuitorii

preot

si

1

cu hra-

deservita de

cintaret.

numea Tesco-

Racovita,

cu

sat,

jud. Arges, pi.

247

suflete,

Lovistea,

rese-

nume. Are o biserica, cu hramul S-tul Nicolae, deservita de un preot din^a com. rur. cu acelasT

125 porci.

si

biserica,

Sfin^ii Ingerl,

beni.

Me$te?ugan sunt 25. Vite sunt: 360 boT, 198 cai

Topologul,

In vechime se

si$a

de brazi dupa munte.

Are o

le$oiul.

garia, cre$terea vitelor, fabrica-

949

cu 225 locuitorT,

sat,

jud. Arges, pi.

1864, JJ pe mo$ia statului Racovita, din care li s'au

si

un

cintare^.

dat 304 hect. iar 63 pe mosia

?i

de

?teanu, din care

li

Gr.

Racovita,

s'au dat 282

Racovita, Jiul-d. s.,

De

aceasta

comuna

apar^ine in

si

pe'care, in lunile Iu-

Racovita,

ce-

si

August, pasuneaza

Jiul-d. -s.,

romane Sargidava, unde

vite

mart

unt

si

s'a gasit o piatrS

cu inscrip^ia

can dau

brinza,

suflete,

urda. In acest munte, pe

bordee.

si

micT,

latinS: «populi Sargida-Vensis».

apa Cerna, este o caverna mare.

Urmele

Pe valea Cernei sunt cariere de

acestei

ceta{i

vad

forma drept-un-

inca, avind

o

ghiulara, cu

4 intran.

Este situata

se

la poalele

piatr£

de var.

Vatra

mun-

satului, cu izlaz cu tot,

are 586 hect.

Dolj,

cu 79 su-

Filiasi,

pi.

19 case.

flete si

Iulie

tea

sat, in jud.

com.

par-

de N.

ruinele

Dimbovita, pi.

Bro-

hect.

muntele Milescu, situat

sat, jud.

Dealul-Dimbovi^a, com. H&beni.

nie,

S'a intemeiat pe tatei

la lef

cind parte din com. rur. Fede-

ocupa cu

LocuitoriT se

Otesti a D-lui lancu

din

urccl

prietarit la

lei.

mar?, 331 vite mici

cea,

se

cheltuelile, la

si

Racovita,

copii.

Pe

2 circiumT.

Budgetul com.

1

fa-

sau 497 suflete, din care

123 contribuabili

lei

fondat la anul 7215 (1707).

s'a

la

Are o populate de 115

de

29

spre N.-V. de Caracal.

milii,

com.

Veniturile

564

Se margineste la E. cu com. Recea la V., cu jud. Gorj la

la venituri

de Bals

com. Milos-

la

tea.

s'a

rur., pi. Olte^ul-

kil.

S.,

la

spre

Oltul-d.-s., jud. Romana^i, compusa din satul cu acela§i nume,

drept, la 3

covita, spre

de

locuitorilor.

nezugr&vita,

si

(Vezi Ote?ti).

kil.

prin

com. Polovragi si trece spre E. in com. Recea si altul ce pleac& din Raeel ce vine

de lemn, simpla cul

situat linga Olte^ul,

com. sunt

fund sters. Aceastci biserica\ fiind

de 3669 lei, 9 ban!, iar la cheltueli, de 3995 leif, 61 ban?.

Racovi^a, com.

Fome-

tree

Gra-

Su^esti (jud. Buzau).

Budgetul com. e

s'a gasit

Drumurile ce

testi.

de piatrS

cruce

intr'o

sunt

;

dupa cum

(,1711),

anul

Cernei

uneste com. Racovita cu

Cea

cea-1'alta in Ote?ti.

si

lo-

Ra-

in

covita

vecinale

Vilcele

una

bisericT,

in ex-

sapat

;

2

;

Trans-

nicul-S&rat.

ni^a

plaiului.

si

7219

drumurile

la 18

si

si vite.

de comunica^ie

la

Are o populate de 587

ports se face prin gara RlmCaile

de capitala jud.

kil.

kil.

01.

Comerciul consta" in importul portul de cereale

60

Priporenilor,

si

§oseaua dup& valea

extremitatea de

la

N.-V. a jud., pe dealurile Cer-

Labaestilor

Locuitortf guri;

RACOVlfA

155

Dolj,

in jud.

locuind in 25 case

Racovita, pi.

sat,

catun,

al

com.

Balta-Oltul-d.-j., jud.

na^i.

pi.

com. Argetoaia, cu 126

Are o

biserica

si

9

Izlaz,

Roma-

o cetate

de pamint imprejmuita cu

Hosted by

si

san^:.

Google

;

;

RACOVIfA Racovi{a,

RACOVIfENI

156

deal, in raionul

Racovita,

com.

Racovita,

jud.

voreste

Horezul,

plaiul

Valcea, pe care se

cultiva

50

Cirstanesti

de

aril vie.

particulara, jud.

com.

Dolj, pi. Jiul-d.-s.,

Filiasi.

Buzau).

;

curge

E

se varsa in

si

Cernisoara, pe malul sting,

riul

Racovi^a, mosie

Otesani

si

com.

in raionul

cu com. Vadul-Sorestilor

com.

dealurile

E. spre V.

la

Vilcea. Iz-

pirtit, jud.

dintre

Madulari,

pi.

Cerna.

brazdata

de dealul

V. de ramifi-

la

Hirboca

ca^iile dealului

(jud.

Strejesti,

la E.,

;

in inte-

si

de dealurile: Mocani, Mo-

rior

tohani,

Budrea

Racovi^eni,

si

Petrisorul.

Racovi^a, mosie

particulara,

in

Racovita,

voreste din raionul com. Raco-

getoaia.

vita,

format din vaile

prin comuna,

Racovi^a, mosie, de 2500 gara

linga

pog.,

proprietatea

Bals,

la 8

Tiriia,

Racovi^a, mosie a

compune

vita.

Budrea,

statuluT, pen-

Horezul,

manastirea

jud. Vilcea.

pe

com. Bralosti^a,

d.-s.,

este asezatci

comuna

curge

Racovita.

piriul

care

prin care

si

sau Ciochina, trup de

mosie nelocuit, pendinte de com. Cacale^i, pi. Marginea,

judetul

Vlasca, fosta

a manastire!

Gheorghe

azT

si

Ion Marghiloman. Supra-

d-luT

de 679

fa£a ei este

com. Racovita, Doamnei, jud. Muscel.

te din

Pana

Sf.

proprietatea

hect.

ma

la 1880, acest

vita-d.-s.

par.

pi. Riul-

De cu

for-

la a-

Raco-

comuna Ra-

formind

covita.

Racovi^a, padure, supusS

320 hect.

si

muluJ

jud. Muscel, plasa

silvic,

Rlul-Domnei, are,

com.

lo-

cuitori.

Racovita -de - Sus,

sat,

facind

parte

1000 hect, populate cu

Riul-Doamnei, jud. Muscel.

fag,

carpen,

plop, pluta

si

jugastru,

De

frasin,

anin.

com.

din

la

Racovita,

com.

formind

Ra-

in

com. Racovita,

zul, jud.

Vilcea,

trupurile

:

(80 hect.)

plaiul

Dumbrava-Racovitei si

Gruiul

impreuna cu Clucereasa.

(35 hect.).

Jiul-d.-s.,

lostija.

piriU,

jud.

Dolj,

com. Argetoaia Izvoreste

din

si

pi.

Bra-

malurile

Racoviteni, com.

com. Argetoaia curge pe valea ;

Racovita, se m&reste prin scur-

gerea mal multor izvorase tr'insul si se

tura.

in-

vars2 in balta Rup-

m

rur.,

R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s.

jud. ,

pe

riul Cilnaul.

a judepjluT,

kil.

1 1

ci^i,

la

in

partea de V.

14

kil.

spre N.-

;

Se margineste Valea-Ratei; si

de

a doua,

Nicolae, zidita la

Sf.

de

1

preot

si

a treia cu hramul

si

loan, zidita la 1848, deser-

Sf.

de

1

preot

si

1

cintaret

o scoala mixta, in satul Raco-

frecuentata de 49 elevi

o scoala de catun

Locuitorii poseda

caT, si

in

Petri-

frecuentata de 20 copii.

sorul,

900

:

270

boi,

25 lepe, 4490

01,

160 plu150

vaci,

15 capre

250 rimaton. de comunica^ie

drumurile vecinale Sorestilor -

:

Buz3u)

(jud.

lea-Salciei

;

spre

;

RateT Margaritesti -

sunt

spre Vadul-

-

Va-

spre Putreda-Grea-

banul-Zgirciti-Rimnicul-Sarat,

si

si

Budgetul com.

e la venituri

de 4573 lei, 18 bam si la cheltuelT, de 4526 lei, 81 ban!.

spre V. de com. Zgir-

resedin^a plaseT.

treda

Treime,

spre gara Zoita.

V. de orasul Rimnicul-Sarat, la

Sf.

fa-

deservita

si

2 cintare^i

si

cintaret,

Valea

Este asezata

Racovita,

lo-

Hore-

forma ta din

si

cuitori,

1857

r.

3 bise-

;

Caile

Are o populatie de 723

statuluT, in

intindere de 215 hect., situata

1

guri;

covita.

Racovita, padure a

ale proprietarilo

1845, deservita

pi.

1880, s'a unit cu Ra-

covita -d.-j.

1482

260 hect. vatra

una cu hramul

cu hramul

si

dure Clucereasa, o intindere de stejar,

ricT,

vi^eni,

Racovita

impreuna cu trupul de pa-

de

sau 2298 suflete

zidita in

vita

Are o populatie de 415

regi-

N.

la

e

com., 902 hect. ale locuitorilor

2 preott

catun

singur o comuna.

ceasta data s'a unit

com.

Are o populate de 616

Racovi^a-de-Jos, sat, facind

:

Petrisorul, laS.;

;

Motohani,

si

hect., din care

milii,

Racovi^a

la E.

Suprafa^a vale, jud. Dolj, pi. Jiul-

catunele

din

Racovi^eni, resedin^a, la mijloc;

Mocani

Racovita, de

de com. Raco-

kil.

V.

piriul Hilboca, la

si

Se

curg

ce

se varsa in riul

si

loc

Cesianu.

d-lu! C. S.

dinte

Riul CilnSul o uda prin mij-

piriU, jud. Vilcea. Iz-

jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Ar-

:

Racovi^eni,

la N.,

la E.,

cu com.

cu com. Pu-

Grebanul,

prin dealul Strejesti

despar^ita ;

la S.-V.,

Racovi^eni,

resedin^a com.

sat,

jud.

R.-Sarat,

pi.

Rimnicul-d.-s.,

asezat spre

pe malul sting

al riutui Cilnaul.

Are

S.,

o suprafa^a de 80 hect.,

Hosted by

Google

—

-

RACUL

RADOVANUL

157

cu o populate de sau 657 suflete;

142 o

familii,

biserica

si

pe dreapta

riulul Siretul, la 3 Va

de satul Letea. Are o po-

kil.

pulate de 93 locuitori

o scoala.

si

o

cir-

cu cai; 30 stupl; 602 vite marl cornute, 68 cai,

capre

rur.

facind parte din com.

sat,

Nemoiul,

jud.

pi. Oltul-d.-j.,

Vilcea.

Are o populate de

familii,

si

35

o biserica" fondata

poseda 24 mart cornute si

Locuitorii

162

vite

(Iazul-), iaz, in partea

de N. a

satului

com.

Sole^ti,

Solesti, pi. Crasna, jud. Vasluiu, in care se varsa piraiele

Popes

cdtun

Ialomi^a,

Romana^i, formats din

tele:

Radomirul (400

Vijulesti (247 locuitori),

ate la 15

jud.

in

(tirld),

com.

cind parte din

kil.

fa-

^jTindSrei.

sa-

locuitori) si

si

pe soseaua Caracal-Craiova. Sf.

2 cintare^T; o scoala

si

frecuentata de 50 elevl

mixta,

(1899-900); 4 circiuroi.

Radila,

parte din com.

sat, facind

Coslegiul, pi. Cricovul, jud.

rur.

Prahova.

la

tueli.

o biserica, care

In

142 locuitori

si

s'a reparat la

M&gura-lui-St&ncila

1892.

VezI

sat.

Craciu-

jud. Olt.

nei-d.-j.,

com.

pe

lac,

teritoriul

Craciunei-d.-j., pi. Siul-d.-j.,

jud. Olt, situat in partea

Are o suprafa^a cam

a com.

de 2

de V.

hect.

pi.

ruine

si

antice

cSminte de

zale, sabii

monede

dovedi c&

de

com. Letea, cu

o intindere de 800 hect. venit anual de 13000

si

un

ceea-ce

vechi,

ar

aci a fost o sta^iune linia

Rado§i, com. rur.,

m

jud. Gorj,

N. com.

pe ambele

maluri

ale apei Sorbul, ce izvor^ste din

Radomire§ti-de-Jos, sau cazi,

sat,

Al-

cu 38 locuitori, jud.

Prislopul la

S.

da

si

in

apa Aninisul,

com.

Bistrh:a-d.-j.,

com.

Are o suprafa^a de 121 8 hect.,

Letea, situat pe dreapta

Sire-

din care 238 hect. aratura, 180

Bacau,

pi.

tuluT, la

2

kil.

de resedin^a

porci.

Doo

vita

munel. Locuitorii poseda: vite

marl

cornute

si

cai,

5

8

hect. livezl cu finefe,

300 hect. izlaz si 500 hect. p&dure, cu o populate de 167 familii sau 634 suflete; o moara pe apa

co-

41

si

Radomire§ti-de-Sus, sau torul,

sat, jud.

trh;a-d.-j.,

al

Bac&u,

pi. Bis-

com. Letea, situat

malul

drept

44

kil.

in

12 fintini; o biserica, deser-

de

I

preot

Locuitorii

si

S.-E.

de

apropiere

al riulul

Argesul,

de Bucuresti.

Sta in legatura cu com. Criva^ul prin o sosea vecinala.

culestilor, zidite

I

poseda:

cintarej.

45 pluguri, 54 care cu boi, 3 cSru^e

Ghica pe

lat

in mar-

la

de Banul Scar-

anul 1769,

si

care

aveau apeducte in regula pana la casele

din mijlocui comunel,

care azl servesc de scoala.

Comuna Radovanul mal marl com.

cele

e una din

rur. ale jud.

Ilfov.

Se intinde pe o suprafa^a de hect., cu o populate de

Drupetis-Ro-

plaiul Novaci, situata la

Carpinisul,

lei.

de Bucuresti,

o^el

mosie, jud. Bacau,

Bistrh;a-d.-j.,

com. rur., jud. Ilfov,

Olteni^a, situata spre

pi.

se v&d ruine din palaturile Ghi-

mula.

Radomire^ti,

Radovanul,

(Hagiului),

s'a g^sit caramizi d* Antina,

romana, pe

confine peste.

si

in plaiul Clo-

Mehedin^i.

ginea com., pe coasta dealulul,

urcioare, oale, strachini, imbrS-

si

Rado^easa, munte,

afia:

-

san^uri

vechi,

unde

Radomire^ti,

se

Magura Maiugulul, a Dumbravel si linga ele gropl Dolani,

Radomire^ti,

de o parte cu com. Carpinisul, de alta cu Aninisul.

La V. de Radovanul, com.

cuprinsul

da*

puind'o in legatura

Jil-Novaci,

la

Budgetul com. e de 3377 lei venituri si de 3377 lei la chel-

Are o populate de

568.

lei

com. se face

in

locui-

o biserica, cu hramul

preot

lei

soseaua vecinala Bumbesti-de-

sani, jud.

Gheorghe (18 15), deservita de 1

de

situ-

spre V. de Caracal,

Are o populate de 647

Ialomi^a-Balta,

pi.

Ocolul,

pi.

jud.

tori;

Radieni.,

com. rur.,

de

437

comunala care

printr'o sosea in

Fundaturel.

tilor si

Comunicajia

ol,

sunt

586, iar cheltuelile,

67

porci.

Radomirul,

Racului

cai,

:

la

1808.

1983 287 rimatorl.

Veniturile com.

ciuma.

Racul,

si

6003 4600

suflete, care locuesc in

case

si

770

9 bordeie. Societa^ei Dacia apar^in 3765

hect.

locuitorilor,

si

2238 hect.

Societatea cultiva prin arendasil

3190 hect. (50 izlaz, 225 vie, 300 p&dure). Locuitorii cultiva 2088 hect. (150 islaz).

sal

Are

1

scoala

mixta, cu

un

local foarte frumos, frecuentata

de 173

elevl

si

24 eleve; (1899

900) o biserica vechie, cu hramul ;

«

Adormirea», deservita de

o$i si 2 cintareflf.

se afla

linga

Ghiculestilor

Aceasta biserica

ruinele si

3 pre-

palatulul

servea de capeia

a palatulul.

Hosted by

Google

RADOVANUL

RAGOCI

158

In raionul com. mai sunt: 2

marina de treerat

helesteie; o

Populata cu

hect. aproximativ. ceri, stejari si

Budgetul com. e de 9739 venituri si de 9720 lei

lei

la

Radu-Voda. schit, jud.

Vite

:

970 600

20

vi^ei,

4100

30

ar-

vac!

si

fepe,

si

300

boi,

14

tauri,

66

bivoll,

200

capre,

50

bivolije, §i

caf

Muscel.

Radu-Voda,

Cricovul, jud. Prahova.

210 pluposeda 264 cu cai; 618 caru^e: 258 cu boi, 360 :

rur.

care

Mehedinti.

cu

Rafaila,

sat

Batoji,

582

lo-

cuitorisi neimproprietari$i, 1418.

Comerciul se face de 10

cir-

Radu-Voda,

mosie a

statului,

pe

care, la 1864, s'a improprietarit

parte

din locuitorii com.

tura, pi. Cricovul, jud.

ciumari.

in

sat,

jud.

com.

Jiul-d.-mj.,

pi.

Dolj,

Intorsura.

de

mele

schitul

Cep-

Prahova.

Are o populate de 450 o scoala. mixta,

flete;

su-

frecuen-

de 28 baeji; o biserica, cu hramui Adormirea Maicii Domtata

fondata la

nului,

de

vita 7

preot

1

deser-

1870, si

cintare^;

1

circiumi.

Radu-Voda, pddurice, supusa gimului

com. Valeni,

silvic,

Podgoria, jud. Muscel,

dere de cu fagi

12

si

hect,

si

lemn.

intinsa, lin-

izolat cu acelasi

nume,

la

nu-

afla

o

de calugarul

1834,

In mijlocul

satulul

scoala, frecuentata infiin^ata in

din

facuta

biserica

este o

de 30

elevi

1859.

Rafailei (Dealul-), deal, se

in-

tinde la S.-E. de satul Dumesti,

com. Dumesti,

jud. Ilfov.

st-a luat

satul.

si

In ograda manastirei

in intin-

si

Radu-Voda, padure ga locul

se

pi.

populata

care

la

M&nastirea ce exista asta-zi e zidita

re-

stejari.

si

dealuri,

de catre un calugar,

Rafaila,

Dorosteiu.

Radovanul,

doua

populate de 336 locuitori. In marginea de N.-V. a satului, se afla un schit de calu-

jud.

gari, facut

sunt

Stemnicul, jud.

pog., in com.

cat.

Improprietarip

pi.

avind forma de semicerc. Are o

Blahni^a,

pi.

com.

resedin^a

si

sta-

proprietate a

cam de 2800

tului,

guri cu boi, si

pi.

Vasluiu, asezat pe

Radu-Voda,

Locuitorii

Raeful, fost sat, in jud. Dolj, Jiul-d.-s., com. Sadova.

Buda-Rafaila,

porci

01.

49.

a catu-

subdivizie

nului Soimescu, com. Ceptura, pi.

Do-

kil.

Vezi Negru-Voda,

cheltueli.

masari,

piriului

breni-Moinesti, in dreptul

cu aburi.

la

pe stinga

varsarea sa

Tazlaul, soseaua jude^eanS

girni^e.

pi.

Funduri, jud.

Vasluiu. Acoperit cu padure.

Radovanul, pi.

deal, in

jud.

Dolj,

com. Intorsura,

Jiul-d.-mj.,

de aproape 300 m., aco-

inalt

perit cu padurif

si

Radului

(Piscul

- ),

creasta sirului de dealuri ce br&z-

deaza

in

lung

si

in

lat

com.

Costesti, pi. Horezul, jud.

vil.

pe

pise,

Vil-

Se prelungeste pe toata partea de E. a com., in stinga cea.

Radovanul, vie

(224

mosie, a statului, cu

pog.)

si

cariera

de

in intindere

300 pog., aducind un venit nual de 9950 lei.

de a-

mesti, formata prin prelungirea

dealului Rafaila, la S.-E.

ce se intinde

de satul Dumesti.

riului Costesti.

Ragla, padure

piatrd, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-mj.,

com. Intorsura,

Rafailei (Valea-), vale, in jud. Vasluiu, pi. Funduri, com. Du-

Radului

(Piriul-),

piriias,

ce

ce izvoreste din ramura mun^ilor

Tarcaul,

jud.

Neam^u,

pi.

regimului

particular^,

silvic,

mosia Robesti,

supusa

apar^inind

com.

de

Robesti,

plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Piatra-Muntele, com. Pinga"ra$i,

Radovanul, padure jud.

Dolj,

pi.

a statului,

Jiul-d.-mj.,

com.

Lipovul, in intindere de 75 hect. Populate cu ceri, alunif, jugastri, corn!, girni^e

frasini, si

si

curge spre V. pe mosia Tarcaul, varsindu-se riului lui

izolat Bratesul.

Radului

(Piriul-), piriias, in jud.

Radovanul, padme a

statului,

Jiul-d.-mj.,

Intorsura, in intindere

com.

de 550

laul

;

pi.

Bistri^a,

com. Taz-

izvoreste din mun^if Lin-

gurari, curge spre S.

RagOCi, catun

de satul

Balcani, traversind, aproape

de

al

com. Frumusei,

jud. Gorj, pi. Gilortul, situat ses

si

pe

pe partea dreapta Negreana.

coasta,

a piriului

mai cu seama

stejari.

pi.

pi-

Tarcaul, in dreptul locu-

Neam^u, jud. Dolj,

pe dreapta

Are o suprafa^a de 157 hect., din care: 60 hect. padure, 55 hect. arabile,

hect.

vie

si

30 hect. 5

hect.

pruni, cu o populate milii,

fine^e, 7 livezi

de 50

sau 140 suflete.

Hosted by

Google

de fa-

;

RAGUL Locuitorii poseda

14 care cu bol, 45 vite 01

RAMAZANCHIA

159

man

8 plugurl,

:

carina cu

1

cornute,

calf,

40

5 cai,

prelungirea mun^ilor

Razimul

Pirvul,

prin soseaua vecinala a com.

Raicul, vale, izvoreste din deaOlte^ul

lul

varsa in

se

si

Are o

Cobia, com. Petresti.

scoala,

instalata

spa^ios, oferit

intr'un

Balcesti,

de generalul Fal-

kil.

com. Tesluiul,

com. de N.-E.

jud. Olt.

Raiul,

Botosani, pe

sat, jud.

Uncani

sul

si

pe mosia Oraseni. Are

resedinta, Calfa. Este asezat in

o moara. cu aburi. In apropiere

valea Chior-Dere, pe malul drept

de moara se

la

inchis

V. de dealul Elmelichi

si

E

E. de dealul Corul-Bair.

de

afla

un

iaz

format

piriul Broscaria.

Ramadanul,

pi.

i

Raiul,

de

partea

in

sat,

minat de Movila-Chh:ului, care

com. Cirniceni,

are 163 m.

Iasi,

S. a

Turia,

pi.

\

jud.

teritoriul

com. Pausesti,

Cirligatura, jud. Iasi.

pi.

j

pe

iaz,

satului Hoisesti,

i

la

do-

in

se-

valea piriului Bros-

partea de S.-E. a com.

fund

Iasi,

Cirligatura.

Curtesti,

Haidar,

jud.

a satului Bu

com. Pausesti,

din

{ulucul,

caria, in

al piriului

deal,

de S.-E.

partea

Oltul-

pi.

la

cea de V. a com.,

si

Ramadanul,

Curti-

cat.

spre S.-V. de catunul de

a placet

6

a

Constan-

Calfa, situat in partea

pi.

com.

rur. Ratesti-Furduesti.

Raicul, subdivizie soara,

catunul

Hirsova,

pi.

ta,

Argesul,

jud.

sat,

Galasesti, facind parte din

Vilcea.

d.-j.,

sat, in jud.

Raletul,

si

jud.

Olte^ul-d.-j.,

local

coianu, proprietarul mosieT.

Rahmanul,

pi.

Poenari-

comuna, jud. Prahova.

Ralif,

riui

Pesteana, intre com. Stirbesti catun, in jud. Dimbovh;a,

jud.

Petru-Voda.

si

Ralea-Poenarul. Vezi

Comunicatia in catun se face

Ragul,

pi. Pelesul,

Prahova.

20 rimatorT.

si

pi.

de com. Sinaia,

Piatra-Muntele, com. Galul;

pi.

se afla in

Ramadanul,

pe Dunare, pe stinga Verigei,

ostrov

jud. Vlasca,

spre V.

in

{inind este

de Giurgiu, aparSuprafa^a

statului.

de 200

hect.,

lui

impadurite cu

j

kil.

e situata la 2*/2

si

situat

pe o

costisa, in fa^a

salcie. \

spre N.-V. de sat.

de care se desValea -Blindestilor,

satului Blindesti,

Drumuri comunale pleaca

in

prin

parte

j

Raman-Bair,

deal, in jud. Tul-

j

toate direc^iunile

Fagarasul-Nou,

la Cirligi, la

:

Haidar

la

Dulgherul, trecind rapelit.

Soseaua jude^eana Hir-

sova-Babadag trece pe spre S.-E. de

la

1

Are o suprafa^a de 68

la

si

prin Ca-

si

prin care trece piriul Fundoaia.

si

o popula^iune

intinde sesul riului

com.

rur.

parte

facind

sat,

Podeni-Noi,

pi.

din

Pod-

Are o biserica, fondata de o doamna Domnica si de Protopopul Ni-

familii,

In partea de S. a satului se

kil.

sat.

cai,

3

:

104 vite mari cornute, 38 rimatori si 68 01.

goria, jud. Prahova.

colae Protopopescu,

Rahtivanca. Vezi Ilfov,

pi.

la

1832.

din jud. Prahova, trece pe linga

Ialomi^a,

com.

pi.

si,

termina in va-

in

pi.

com. Murgeni, spre N.

de

tirgusorul

riul

Elanul.

aci sunt

Murgeni,

pe

pi-

izvoarele piriului Ber-

heci.

jud.

Neam^u,

pe

Macinul,

Cerna;

rur.

teritoriul

desface

se

Daiaman Bair

tinde

spre

^iune

generala

S.,

avind

de

la

se

;

padure

particular^, silvic

inca

in-

o

direc-

N.

la S.,

si

pe cea de N. a comunei

prelungeste Saia-Cula

se

;

piriului

ridica

283

de

la

Dihamul, supusa din

;

se

S.-E. cu dealul

dealun-

intinde

Valea Megina -

;

se

pana la o inal^ime de punct trigonometric m., de

observable

rangul

al

3-lea, dominind asupra vaii Megina si a drumului comunal ce merge prin valea Megina, de la Cerna la Greci in partea de V. este acoperit cu paduri de stejar, iar poalele lui ;

sunt invelite cu verdea^a

Raiul - Sa^ilor sau gimulu!

lea piriului Sarata.

Raicul, munte,

Tirgul,

jud. Tutova,

intrind in jud.

CimpuluT, teritoriul

Jilavele, se

in

sat,

Raiul, virf de deal, jud. Bacau, Siretul-d.-s., com. Obirsia pi.

Raiciului (Valea-), vale, ce vine satul Salciile

Raiul,

pi.

din dealul

gul

Pasarea, jud.

Negoesti.

com.

brazdind partea de E. a plasei

Jijia.

poseda

j

hect.

sau 40 suflete.

Locuitorii

Rahova,

de 12

|

cea,

si

pa-

sunl bogate.

re-

anul

1883, pe mosia Muntele-RaiulSasilor sau Dihamul, pendinte

Ramazanchia, stanta, situat

pi.

sat, in jud.

Hirsova,

mat mult

Hosted by

in

com

Con-

Calfa,

partea de

Google

:

RAMBA a

N.-E. trala

RARAtJL

160

plasel

munei,

cea

si

de

pu^in

si

N.

co-

N.-V. de

3 kil. spre

la

cen-

a

de resedinfa, Calfa, a pe valea Chior-Dere, pe

com.

Malini,

vinel,

avind 10 19.2

m.

altitu-

sezat

spre

pu$in

de locul unde

V.

Sulugeac se varsa

pirlul

Haidar,

riul

Haidar,

al piriulul

spre

avind

ultimele

S.

in pi-

fa{a

in

si

cea

Acest fost

la

Rahman pe

sat,

distrus

peste

7

Topologul,

;

la S.-E.

dova.

numit

so{ sa

Rapoda,

piriu, jud. Vasluiu,

din

Rap§a,

sdtulef,

com.

com.

Jiului,

in

partea de E.

Cursesti,

Racova,

pi.

4

la

kil.

in

a

meiu.

pi.

Pesteana-d.-s.,

Suceava,

Maiesta^ei

Acest schit ar

la locul

mai

fi

fost

si

formeaza

cea

mai

T atari!, tot ce

de 22

in in-

pe dealul Costinestilor, jud. Botosani, com. Costinesti, plantata de d-1 I. Arapu, pe mo$ia Leorda. tindere

hect.,

asezat

schit,

pitoreasca

in

com.

(Piscul-), pise, Dozesti,

pi.

la

E. de

Cerna-d.-j.,

in

in partea tuleni,

de

cu

S. a satului

com. Costuleni,

pi.

vii,

Cos Bra

pozi^iune

Ratacind

in caie.

nu

o biserica, insarcinind cu aceasta

pe Egumenul manastirei

lucrare

Vorone{. Acesta cladi

sub poalele muntelui Dodul,

astazi Raraul, cu trel calugari,

scotocind biserica de

Dar voind

a-s!

urma intr'o

se a^inura

4

locui-

loan Dodu, Mihalachi Dodu, o sora a lor Ilinca Dodu si Istrati Dodu, cu topoare si

trei

Suceava,

turnuri, in

preajma

Sihastria Dodul, fund aproape si

ducind lipsa de toate,

iar calugarii Sihastriei

se

ase-

zara in biserica cea noua.

Locul

vede

lata res,

Dodul

Sihastriei

se

azi.

$i

§i

inscrisul lui Petru -Ra-

copiat dintr'o condica

inti-

Tradi^iile Schitului

Ra-

tulata

:

raul. NoY, Petru Rare^-Voevod, tuturor capilor de o^tire

Domn

cu

mila

lui

Dumnezeii

credincios a toata fara MoldoveY,

intr'un glnd

?i

intr'o

inimS impreuna cu

Elena Doamna, facem

^tire

cu a noastrS scrisoare tuturor cui se cade a

sti

cum

c^

am

fScut o sfintS. bisericS.

pentru calugari In preajma munteluY Dodul,

fiind-ca se

mat gSseste o vechie

s£-

-

lanci ascu^ite

rea in jud.

biserica

muntelui Dodul.

averi,

drumul spre Maramures,

bisericei.

cu

res,

cunosteau

si

omorira

la

300

paginl, razbunind ast-fel prada-

nistea, jud. Iasi.

Rangul, munte,

cheltueala sa sa se faca acolo

Cimpulung, pustiind

gaseau

strimtoare,

acoperit

ca cu

ducindu-?! acolo toate odoarele,

drumul, au gasit sahastria Do-

si

drept

si

Domnul porunci

in

navalind in Moldova, au

si

prin mun^i, caci

dul,

petrecura

calatorie,

cu toata suita dom-

pri-

tori:

deal,

ziie

so^ia noastrS

jud. Vilcea.

Rangul,

multe

Doamna

si

se uni cu biserica Rares-Voda,

au omorit pe calugari, dind foe

Rangai

pornira in

ruinata,

numit Bitcule^ele.

acestui

ajuns

Ranga-Arapului, pddure,

cladit

pe Valea-Seaca, spre

intiiu

vin^a

Domnul

din trecut.

de Cimpulungul Bucovinei, lata ce zice legenda

Buduhoacea.

Re-

Sale

gelui.

^inind mult peste.

iazul

pe-

din lemn, cu numele Elena Ra-

S.

Tirgul, com. Cucoreni, ce curge

in

nume. Se intre^ine cu

de E. a comunei, formats din apele Jiului, si con-

din com. Costinesti

re-

apropiere de virful muntelui cu

in

piriu, jud. Botosani, pi.

sa

si

neasca pe muntele Dodul

jud.

schit,

acelasi

Gorj,

jud.

mearga acolo

amintire

Raraul,

partea

Ranga,

de

vechiulul

cheltuiala balta,

de

se varsa

si

Silesti.

$edin{a comunei.

si

Bora?ti,

satul

iz-

treaca ca sa mai uite necazurile

a

navaiiriie Cer-

aci

domdupa indemnul Doamnei

in piriul Vilna (Gelna), la locul

sau.

de azL produce

suferin^elor

el in intiia

sale Elena, care dorea a se sui

de

ruinele

urma

sa domnie, in

ce daduse peste nie, si

jud. Vasluiu,

bunden^a ovaz

Ramba,

dupa. un curs de

se varsa in Mol-

soseaua

iar

Petru Rares-Voda, in a doua

la

sat s'a ridicat eel

Pamintul

si,

kil.,

odinioara mare, a

Pe

chezilor.

Kangul

lul

numele de Sihastria-Dodul.

du-i

sub dealul Olariul,

jude^eana Hirsova-Babadag (Tulcea) trece

piriu,

la

Curdjea, la Mahomet-

la

si

Ciohoranca,

sau

jud. Suceava, izvoreste din dea-

voreste

Fagarasul-Nou, Calfa, la

Rangul

lor, din-

pe muntele Dodul, fund unui din cei mai frumo^i mun|i ai Sucevei si care se vede din mare departare, indupleca pe

Coru-Bair.

Drumur? comunale pleaca

strinsera ramasi-

poiana tot pe pamintul

ramifica^iuni

de N.-E., ale dealului

stincoase,

elf

$ele arse ale bisericeJ si facura

o alta intemeiere schitului intr'o

dine.

catunul

malul drept

In urma,

hotarul Buco-

la

si

arderea schitulul care era

pe pamintul

lor.

hastrie cu porecla

vechie

am

Dodul mat

de

Impreunat'o cu a noastr& tot

sub numele de Rar&ul. inte

perita

poroncim a

noastra* schitul si

Hosted by

se

Da

de ast^zt Ina-

numi pe porecla

PietreleDoamneY, hra-

Google

kARAUL mul

bisericei

loan

Sf.

a noastra pomenire si

Bogoslov,

tntru

a pSrin^ilor no^tri

si

a urmfttorilor nostri

mat

si

norocirile

domnie

Socotit'am

acel

le-am dat toate

si

buin^a* in Si

am

biserica"

sf.

dat

grija'

aju-

si

is-

carele vor petrece

le-am rinduit

locas,

sf.

niseala

cit

toata*

calu-

bisericei

fu

de

pentru care

01,

fapta

de Mitropolitul Ve-

afurisit

niamin.

La

schitul

1877,

pradat

fu

de hop din Bucovina.

nostri

sa"

Evanghelii se

In fa{a sfintei

tre-

alama

gaseste o tabli^a de inscrip^ie slavona din

cu

1706.

poarte chiverniseala cind va trebui a se

nou

face ceva din

rrai

daca cineva ar sup&ra

la

Hristos.

sS

in

fie

DomnuluY nostru

ceata protivnicilor

Raraul, munte,

jud. Suceava, nu-

Isus

Am in.

Se mai povesteste ca schitul

mit in vechime Dodul, intre com. Brosteni

Bucovinel.

{inutul

si

de

zidit

1777 ctnd

la

Nem^I,

la

el

stricara biserica, luara odoarele,

calugarii fugira.

de ma1500

1100 hect

hect., din care

bal-

30 hect. izlaz si 370 hect. pamint de culture Bogata, proprie-

tis,

;

parte

hect, din care 1700 hect. balta,

Sub

50 hect. izlaz si 250 hect. pamint de cultura Piscul-Perisani,

Cimpu-

proprietate particular^, cu 350

se

si

in-

Bucovina, mindrele

lungul din

Pietrele-Doamnei

stinci

fosta pendinte

statului,

si

;

hect.

Dupa

riul

ca o panglica lucioasa.

legea rurala din 1864, coprin-

sunt improprietartyi in

dupa

de

mila, pre-

Carpatilor cu Ceahlaul, Budacul,

legea rurala din 1878 s'au mai

se arata intr'un pomelnic, a

Calimani, Lucaci, Pietrosi, Intre-

improprietant 25

acea

biserica

s'ar

luat

fi

de

s'a sfiin^it la

1800,

schimbindu-i-se

si

la bi-

biserica

la

Homor

nemteasca din

peste

unde se

in locul

Sosoi

August

15,

patronul

anul

facut

schit,

1822,

un

Bals

familia

asezamint

pentru

hotarind ca pe tot

sa se dea schitului de

mosieT Brosteni 1602

la

condica ce se

la schit,

schitul sa

s'a

de

Rasa, com.

jefuit si furat

de un decedat din Crucea,

ti? 45. Marelt Dictionar Geograjie. Vol.

Ico-

si

mo$ii

sase

Ca-

a statului,

hect.,

Rasa,

:

cu

cu o supra-

5800 hect, din

foasta

Vladeni,

compune din

se

din

si

catunele

si

Lef-

(tirlele):

Malacul.

si

primariel

sa-

Bogata,

Cunesti,

Ovreiul

si

comunale este

a judein satul

Are o populate de 2282 cuitorl; 3 tele

:

scoale

Rasa,

lo-

mixte, in sa-

Cunesti

si

Bogata,

frecuentate de 230 copil (1899

— 900); 01,

pendinte de manastirea

afla la-

Rasa.

proprietate a statului,

zeanca,

loc

com. se

Oarbele,

Rasa,

Resedin^a

de

hect.

locui-

Gradistea.

si

Bechirul,

de culfoasta pendinte de manasMihaiu-Voda; Cunesti-Ri-

3700

203

afla

Vaidomirul, Glavacioaca terul

coprinde

proprietate

care 2000 hect. baltis, 100 hect. si

:

catoriel

de 16350

fa{a

si

spre V. de orasul

Teritoriul com.,

tirea

de Turci

rur., in jud. lalomi^a,

neimproprie-

;

Gala^uiul-Gimineaua, Va-

Comuna

nele Ciocanesti-Margineni

Calarasi.

1821

teritoriul :

Coveiul

Cuca.

Borcea, situata intre comu-

pi.

poata ^inea la

Pe

tele

casa

scris

mai

se

tari^I

locuitorl;

torl.

curile

Siretul, linga

pi.

tura,

schitul a fost pradat

presarat

com. 270

dul-luI-Ene,

pamin-

si

MoldoveT,

frumosul

Rare^ul, pddure, jud. Covurluiu,

izlaz

Se mai spune ca 1833 a fost

al

afla si azi

hotarindu-se

pe care

ses

anul

vechi,

lei

Asezamintul acesta

alte virfuri,

sate.

comeanca

10 oca de unt-de-lemn, 15 oca de luminan de ceara, 15 vedre vin si 2 mer^e griu.

intr'o

si

dincolo de mun^I,

in

Adormirea Maicei DomnuluT. In

Borce, Grintiesul si,

Buco-

in

de

vina. Biserica zidita

in

Glavacioaca, cu

sul

afla azT, iar clopotele

si

nastirea

Mai departe se zareste masivul

serica

tul,

fosta pendinte

egumenul

muntele Raraul,

vite.

Curesti,

statului,

Sisoe,

stramutat

a

se vede de o

el

Bistri^a,

schitului, cu ajutor

cum

proprietate a

cultura;

tate a

tinde intr'o mare departare.

Eromonahul

Radu-Voda, cu 2000 hect., din care 800 hect. balta, 50 hect. izlaz si 1 1 50 hect. pamint de

de Episcopia Argesul, cu 2000

din vechime, unde fu

si

statului,

pendinte de manastirea

Piscul RarauluT, aflator la o mica

din virful sau e marea^a

Bucovina a trecut

a

Cunesti, proprietate

distant peste frontiera si avind peste 2000 m.de altit. Privelistea

Raraul de astazi nu e pe locul Petru Rare?, caci

cu supra-

Cunesti-d.-j.,

si

4500 hect, din care 400 hect. izlaz, 2000 hect. balta si 2100 hect. pamint de cultura;

ar strica cele

sail

de noY, unul ca acela

fctcute

Iar

locas.

sf.

mirul fa^a

foasta

chiver-

pe din afara

si

urmasilor

si

la

de

cele

alungind

odoarele

prefacind ograda bisericei in

stina

pentru chivernisala

si

(c&lugarT),

fra^ilor

furind

si

doua

a

Moldovei

a

Dimitrie,

garii,

ne-

Dumnezeu de am

tindu-ne mila lul pr&vit.

pentru

norocirile,

si

nomu

ales intru

mul^umirea catre Dumnezeu pentru

a noastra"

RASA

161

3

trei

preop

bisericl, si

6

deservite

dascall.

220 bol, 6800 200 capre, 1100 porcl* 13

Vite: 2100 cal,

asini si

120

bivoll.

Znagovul, compusa din trupurile

:

Cunesti-d.-s.,

sau

Vaido-

Rasa,

sat, in

jud.

Ialomifa,

pi.

21

V.

Hosted by

Google

;

RASA com.

Borcea, facind parte din

cu acelasl nume, situat spreV.

de lacnl Calarasi

spre S. de

si

Gala^uiul.

lacul

Aici este resedin^a primariel

a judecatoriel comunale.

si

lo-

elevi (1899-900); o biserica, de-

de

preot

1

2 dascali.

si

Scaesti

cu

si

lac,

Plataresti,

cat.

linga.

com. Cucue^i-Plataresti,

mo§ii, ale sta-

pending de Mitropolie, jud.

tuluT,

Ilfov,

Negoesti.

pi.

cu com. Gogosul

Limita

de 367

in intindere

tuluT,

pendinte de com. Negoesti, jud.

Vasila^i, pi.

Ilfov.

Rascae^i-Draghineasca, com. rur., jud.

Argesul,

ce

face

in

lui,

apropiere de limita jud.

Dimbovija, rur.

28

la

Limita

de

si

de

liniel

Costesti, resedin^a subpre-

fectureT,

63

la

si

kil.

de

Pitesti.

Se compune din 3 sate: Cioflesti, Dragineasca si Rascae^i, cu o populate de 850 iocuitorl.

Are o 5

biserica

o

;

scoala

si

Budgetul

3°S3 2593 lei. Vite:

cal, si

S

ce

com. e

lei

la

si

la venituri

cheltueli,

de

bivoll,

bol

1563

132

vacl,

si

31 capre

ol,

si

precum si desparte, de la N. sus,

Terenul comunel este deluros N. prezinta

la

Dealul-RobuluT,

SopotuluT

la S., dealurile

iar

si

pi.

rur.,

Dumbrava-d.-s.,

la

21

kil.

Este parte

situata

pe deal,

pe

parte afara

re-

de

cat.

Cornea, care este situat pe o valcea, dealuri.

intre

doua

sirurl

de

Socolesti, fondata si

E.

la

si

au o inal^ime

ce variaza intre 40

sunt

parte

In

de

lucrata

zid,

in

60 m.

si

ripoase,

udata de

comuna sa

in

pana

si

la

Jiul

Peste

cat.

:

el

se

unul

afla

in

mai

dreptul

doua pe

Rasnicul-Batrin,

soseaua jude^eana ce tae valea in

dreptul

in

Din

cauza

doua puncte

si

unul

catunului Socolesti.

prea marl,

ploilor si

toamna, Rasnicul

Socolesti sau Cornea, situat pe

valceaua

numit

si

numita Valceaua-Rea ;

Rasnicul,

Rasnicul-Oghiar, situat

parte pe Dealul-Robulul

pe

Dealul-Bisericel

Batrin,

situat

;

parte

si

;

de doamna Mate!

e zidita

raposatulul

so^ia

terminate de

si

se

afla

in

parte

cele

Un

preot

din comuna.

mixta,

scoala

ce

func^ioneaza

din 1866.

Dupa

1864

legea rurala din

sunt 4 impaminteni^T. Suprafa^a intregulul teritoriu

comunal din

este

de

pog.,

5663 pog.

4906

care

arabile,

150 pog. fineata, 50 pog. izlaz, 428 pog. padure, 99 pog. vil si

30 pog. prunl. Mosia Cornea,

mal

numita

inainte Socolesti, apar^ine d-lul

N. G. Racovi^a

de

5185

si

are o supra-

pog.

Rasnicul-

Oghiar, in cat. Rasnicul, apar^ine

G.

d-lul

prinde

Cu-

Saulescu.

10 hect. lunca,

5

hect.

mare si 75 hect. tuTot in cat. Rasnicul, proprietatea d-lui Dinca Amarascu, padure faris.

cuprinde

pe

hect. tufaris.

parte pe Valceaua-Rasniculul.

de catre Teodosie,

birne.

3 biserici

Rasniculdeal,

fiul

treia

Ras-

cat.

fondata

din

facuta

A

un cintaret oficiaza succesiv

fa^a

Se compune din trelcatune:

—

In catunul Rasnicul se afla o

la

com.

1846

anul

sau, Costache Saulescu.

Breasta, poarta numele de Obe-

deanca.

la

tinda se afla o inscrip^ie, ce

Saulescu,

riul

la esirea

riu,

din birne. Alta

Constantin Dimitrie

Rasnicul, ce izvoreste din jud.

din

si

de M. Saulescu. Aceasta de caramida iar

Ilinca,

la

varsarea

in-

Mateiu Cruccriu

:

fondata

1855

sau cu tufarisun.

sa

o

biserica este

si

Acest

in cat.

anul 1852

care se vede ca e

restul

iar

nicul,

si

Mehedin^i.

su-

biserica se gaseste in cat. Ras-

iar

este

la

in tinda careia se afla

scrip^ie din

parte sunt acoperite cu cereale

Comuna

una

trel biserici,

biserica

V.

sau Valceaua-Cornh;eI

vale,

Sunt

nicul-Batrin,

jud. Dolj,

de Craiova si la 5 kil. de ceding plasel, §opotul.

Are o populate de 1114 flete.

Buciumului, ce sunt indreptate

se revarsa.

Rasnicul, com.

iar cat. Socolesti se afla spre E.

de

la

Rasnicul-Batrin

cat.

;

este

resedinja

este situat spre S. de Rasnicul,

ne spune ca

prima-vara

732 rimatorl.

Dea-

S.

Rasnicul

603

S. tae trans-

tae transversal dea-

le

de

Nicolae. Baza bisericel este de

Limitele de E.

mal

multe poduri

circiume.

de

V.

de

lurile

de com.

kil.

de

limita

versal Dealul-Sopotului

pi. Galasesti,

extremitatea S.-E. a judetu-

di-

V., trece

la

N. a acestei comune.

sta-

hect.,

N. are

E.

la

pe muchia dealului numit Dea-

la a.

Rasnicul

Cernatesti.

si

de

liniel

rec^iunea de

vaile

Rasa-Prosanicul, pddure,

Valea-lul;

lul-BuciumuluI.

Rasa-Prosanicul,

cat.

Catunul

;

Dim-

pi.

Confine peste.

bovi^a, jud. Ilfov.

N. cu com.

din

lul-RobuluI,

Rasa,

la

com. Salcia la S., cu comunele Belo^ul si Sopotul la E., cu com. Co^ofenidin-Dos si com. Predesti laV., Petre

188

cuitori; o scoala mixta, cu

servita

Se invecineste

;

Are o populate de 583

la

RASNICUL

162

Batrin

1

hect.

si

25

Padurea Rasnicul-

apar^ine

Hosted by

lunca

d-lor

Plopso-

Google

:: ;

:

RASNICUL

reanu

Virgiliu Valeanu. Pa-

si

durea Cornea

Socolesti, ce

in

are 40 hect. tufaris, iar d-lui N.

30

si

apar^in

lunca

hect.

1

populate

sunt

mai cu seama

si

cu

ceri, ulmi, fagi,

frasini, jugastri,

plopT,

si

Viile apar^in

de

Livezile

Rasnicul,

piriii, in jud. Dolj, pi.

Dumbrava

atit

si

deanca.

cinepct

Locuitorii

ocup&

se

si

Batrin,

jud.

in

sat,

com.

Dumbrava-d.-s.,

Rasnicul. Are o populate de

289

suflete

o

si

de

biserica"

de

fondata

birne,

Constantin

si

cu cresterea gindacilor de m&-

Dimitrie Theodosie.

N. G. Raco-

d-lui

moarS de

vi^a se an* a o

4 circiumT.

Craiova Severin -

$opotul, nala

la

Scaesti,

N.

la

Sopotul

com.

poteca ce ser

;

la

cat.

Se maf gasesc

plopi,

stejan

si

ulmi.

cular^, in jud.

Dolj,

parti-

Dum-

pi.

com. Rasnicul, apar-

mai multor proprietarl.

^inind

Are padure

si

pe dinsa se ga-

la Valea-lui-Petru,

sesc cete de mosnenT. prin

din-Dos

Budgetul com. ela venituri de

2245 lei, 33 bam si la cheltueli, de 2770 lei 36 bam. Vite 18 cai, 300 vite manf

Rasnicul-Oghian, pddure ticulara\ in jud. Dolj, pi.

brava

d.-s.,

com.

par-

Dum-

Rasnicul,

intindere de 10 hect.

in

lunca,

5

:

cornute, 41 capre

si

146

p&dure mare

hect.

01.

Rasnicul sau Rasnicul-Oghian, sat, in jud. Dolj, pi. Dumbravacom. Rasnicul, resedin^a

Are o populate de 475 flete

;

o scoala mixta, ce

{ioneaz& din

fondata lescu,

si

Saulescu, parte d

in

1

1866; o

lui

d-lui G.

compune

din

Amarascu. ulmi,

ceri,

plopT, fag!, frasini, jugastri, p&si

mat cu seama

girni^e.

su-

func-

biserica,

846, de familia Sau-

terminate in 1855. In

Rasova,

com. rur., in jud. Con-

stanta, pi. Medjidia,

situate in

partea de V. a jud., la 70 spre

V.

kil.

de orasul Constanta, cea

capitala

inscrip^iunea

de E. a pl&sei, la 28 kil. spre S.-V. de oraselul Medjidia, rese-

Lucrat&

de

llinca,

Saulescu,

terminate de

fiul

so|;ia

chiar

din

dea-

districtului,

si

in

rSposatulut temelie

si

sau Cosiache Saulescu

Vlah-Chioi. Principalele

si

dealurf carl br&zdeaz& com. sunt

E.

la

Cochirleni (135

m.),

din^a narii.

ei,

la

dealul Geanul-Pasa (122 m.),

;

dealul Vlah-Chioi

;•

(155

m.), la V.; din care se desface

dealul Germeli (115 m.), la N.

Dealul-Mare (101 m.),la V. lul

;

Diucul, pietros, la S.-V.

;

deadea-

Mustana (144 m.), la S.-E. interiorul comunei avem culmea Rasova (133 m.), din lul

Prin

spre V.;

intinzindu-se

dealurile: Baciul, la S.-

S.,

Malagenilor (130

dealurile

Grindul-Mare

m.), la S.; dealul

(115

m.),

cu dealul

prelungit

Matnele (154 m.),

la S.

;

dealul

m.), la S.-E.;

Dealul-Mare (134 Aceste dealurf

m.), tot la S.-E.

sunt acoperite cu fine^e, p&sunf si

sem&nSturf Movilele .sunt nu.

meroase,

toate artificiale,

struite pentru

con-

a servi ca puncte

de observa^ie principalele sunt Vlaher (155 m.),

S.-V.;

la

pe malul drept

al

Du-

:

Mo-

vila-Arnautului (137 m.), la S.;

movila Groapa-S&pat3 (158 m.),

cea mat inalt& din com.,

tinda acestel biserici se g&seste

Mateiu

sovei

;

Se

ducei,

Primaries

100 hect.

si

Apar^ine parte

tufaris.

d.-s.,

;

(143 m.), prelungit cu dealul Socuj-Bair (158

Belo^ul.

si

cu malurl inalte

si

Ormanul-Lung

Scaesti, Co^ofeni-

Salcia,

general

e in

v£ile dealurilor sunt

care se desparte,

Rasnicul-Oghian, mosie

Rasnicul la

poteca ce duce de

si

Socolesti

Plopsoreanu,

I.

ca-

;

la

comumerge la

ce

in in-

parte d-lui V&leanu. PredominS girni^a.

calea

;

d-lui

brava-d.-s.,

de

pueste

la

S.

vecinala,

com. Rasnicul,

calea ju-

:

comunala ce merge

lea

brava-d.-s.,

tindere de 20 hect. tufaris. Parte

apar^ine

comuna sunt

parti-

Dum-

pi.

aburi,

ce trece prin comuna.

de^eana

Rasnicul-Batrin, pddure culara, in jud. Dolj,

nu departe de calea jude^eana

Prin Rasnicul tree

;

gr&madesc unele peste altele mai toate sunt de nature stincoasS si {in de culmea Ra-

N.

Pe mosia

pi.

se

lurile

dealul

tase.

In

Relieful solulul

adincl -

iar la V.,

Silistra-Nou&).

accidentat

Rasnicul

;

;

30 pog.,

prunT,

cu com. Enige

cu com. rur. Alimanul (din

stinga riului Obe-

se varsi pe

Du-

cu com, Cochirleni;

la E.,

;

la S.,

com. Rasnicul,

d.-s.,

N. cu jud.

la

Ialomi^a, despSr^indu-se prin

girni^e.

proprieta-

locuitorilor.

cultiva

5.

locuitorilor.

cit si

apar^in

1855, Maiu

la

n&re

Dolj, pi. rilor

Se m&rgineste

cheltuiala lor; inceputS la 1846

toata*

terminate

ce curge prin valea Rasnicul

hect. tuferis.

PSdurile

cu

N. G. Racovi^,

apar^ine d-lui

Pinianu

RASOVA

163

si,

la S.-E.

pu^in la N. de dinsa,

Mo-

vila-S&pata (154 m.), tot la S.-E.

DunSrea o ud& la trovul-Lung p£n& bal{tf

Cochirleni

N., dela Os-

in

la

v&rsarea

ea,

pe o

lungime de 7 kil. aproape, cu o direc^ie de la S.-V. spre N.-E.; are pe aci o lSrgime medie de 1

100 m.

si

o adincime mijlociede

Hosted by

Google

RASOVA

12

avind malul

m.,

din

inalt,

hect.

sfirsesc chiar ling£ apa, faYa ca

hect.

poat3 rupe; prin unele

le

curi,

V. de Rasova,

la

stincoase

ele

care

statul

si

are

2871

sunt

Are

2

una

bisericl,

fa-

cat.

in

care se gasesc pe teritoriul com.

Rasova, cu hramul deservita

din dou& trupun

raclisen, cea Taita in cat. Vlah-

Vederoasa,

:

Sarful la V.

800 hect. intindere, acoperite in cea mai mare parte cu stuf si

raclisen

stuf,

care

in

se

2

Paraschiva,

Sf.

preot

1

pa-

2

si

una

cite

scoli,

Din cele9i39 sunt

in

teren

hect.

392

:

hect. ale com.,

nepro-

ascund o mul^ime de pasarT acuatice comunica cu Dunarea

ductiv, din care 48 hect. vatra

de care a

ale statului;

;

puri

formata din tim-

fost

vechi,

Baciul

prin girla

produce mult

peste

apartine

;

Lacul Cochirleni, de

statuluf.

;

la

344 hect. balta $i stuf 8747 hect. teren productiv, din care 2527 hect. ale statului si 6218 hect. ale

satelor

udind numai pu{in com. Rasomarl

va. Vaile sunt

sunt

principalele

:

adincT

si

;

Valea-Mare,

Vlah-Chioi, Germeli, Banciul, Polucci

sau

Arabagi in balta

Ghiol-Punar,

la S.-V.,

Ceair-

deschizindu-se

Vederoasa, Rasova,

mats din

Orman-Ceair,

si

Locuitorii poseda

boi,

34

si

unele

Cernavoda,

manufactun

in

:

Rasova,

eel inalt al Dunaril,

valea Rasova,

in

frumoase, bine si

asezatS

cu case

sat

zidite,

si

ingrijite,

inconjurate de gradini

si vii;

$i

vite cu

venitun

e

lor.

de 7827

de 9080

si

lei,

Dunare

?i bal^T,

cu luntre

Cernavoda

la

:

lei

la

pe

si cai-

mare de

curi turce?ti; calea

la

Oltina trecind prin

satul Rasova, apo! la

drumuri mici

Enige, Adam-Clisi, Arabagi,

Cochirleni,

de V. a com., pe malul de E. al b&l#i Vederoasa (sau Lim-

etc.

Pe

Ba?ca, distrus de TurcT.

Rasova, pi.

dinta

com. Rasova, situat

al

partea

de

de

a

N.

moasa

V. a

comuneT,

Dealului-Mare

de gradinile

locuitorilor

case,

si

282

familii,

sau 1366 suflete. biserica

Rasova,

o scoala.

si

com. Stolojani,

deal, al

plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat

spre E. comunei

pe care sunt

si

viile locuitorilor.

Rasovi^a, esti,

catun,

com.

al

Vulcan,

plaiul

Stro-

jud. Gorj,

spre N.-E. de com., situat pe ses.

Are o suprafa^a de 210

hect.,

din care 80 hect. arabile, 40 hect. fine^e

livezi

si

padure

cu pruni, 70 hect.

20

si

hect.

populate de 49

Ivrines,

Alimanul,

Are

1

cu

vii,

familii,

o

sau 242

preot

si

de

biserica, facuta

lo-

1854, deservita de

cuitorl la

1

cintare^.

1

Locuitorii poseda: 20 pluguri,

30 care cu boi, 1 caru^a cu 20 stupi; 160 vite man

cat;

cornute, 90

10 cai

01,

si

76

ri-

matori. teritoriul com.,

cat.

Vlah-

Comunica^ia

Baciul,

soseaua

Vederoasa si pe muchea dealului Ger-

lacul Baciul.

meli, se

vad urmele unui

de9i39

pamint,

zis al

restul se imparte in-

fru-

pantele

pe malul Du-

si

cu o populate de

pe dru-

;

intr'o

pe

o intindere de 7444 hect., din care 32 hect. ocupate

de resedin^a, la 12 mul care ocoleste

402 case

cea

Are

narei.

prin drumuri

48 hect. ocupate de vetrele celor doua sate cu

in

si

pla$ei

poznViune,

Chioi, intre bal^ile

hect., din care

de rese-

catunul

dreapta

Suprafa^a com. este

Constanta,

in jud.

sat,

Medjidia,

pezi?ul), la 5 kil. in linie kil.

u-

nui sat, bogat odinioara, Ghiol-

suflete.

Cai de comunicafie sunt

Vlah-Chioi sau Viahoi, in partea

produsele

cheltuelT.

resedin^a,

partea de N. a com., pe malul

si

export de

in

si

Budgetul com. la

Citunele care formeaza com. sunt doua

spre N.

la 17 kil.

consta in import de coloniale

locuri, la

N.-E.

33 asini, 7178

Comerciul se face prin gara

cereale

N.

bivoli,

1505

cai,

;

ramancea cu malurile pietroase prin

418

;

linga

vad ruinele

plu-

307

1 670 capre, 309 rimatori moara. cu abun, 1 moara de apa $i 5 mon de vint.

§i

si

:

caru^e, 2 ma-

si

oT,

prin interioriul com.; valea Cainalte

nu

iar

Pe valea Ceair-Arabagi,

Are o

gun, 240 care sini de secerat

for-

vaile Ciairul-din-mijloc,

Saiana-Doice

si

locuitorilor.

N.-E. apartine com. Cochirleni,

de aparare spre S.

2 pa-

si

fie-care catun.

insule plutitoare de iarba a-

mestecata cu

hramul

;

Nicolae,

Sf.

preot

1

deservita de

Baciul la E.; are

$i

de

Chioi, cu

cu

si

tul

balta Baciul, se

sunt: Vederoasa, la V., formata

prelungita cu Limpezi$ul

dinainte de Traian, avind san-

spre N. ca eel mare de pamint.

Populatiunea este de 433 milif, sau 1819 suflete.

lo-

pr&pastioase. B<ile

si

poseda 6218

tre locuitorl care

cauza dealurilor pietroase ce se

sa

RASTAVE1UL

164

lul

val

de

Traian, fiind-

ca se aseamana cu eel mic de

pamint, dintre Constanta chirleni

si

si

din spre

la

catun se face

ordinare

vecinala

care,

si

prin

venind

Tismana, trece pe

la

N.-V. acestui catun. In catun se gaseste 12 fintim.

Co-

care, se zice, dateaza

Rastaveiul,

Hosted by

vale,

com.

rur.

Google

Po-

»

RASTOAICA

165

noarele, plaiul Closani, jud. hedinfi, in care se gasesc

Me-

Gheorghe

car-

fiind

Sa

bun? de piatra.

Niculae,

la zugr&vit

mitrie Bibescu

Pucheni-Mari,

Crivina,

pi.

jud.

prea

si

Rastul, com. rur. Bailesti,

jud. Dolj,

si sat,

formata din

satul

cu acelas? nume, situat in partea

de

S.-V., la 72 kil.

la

15

de Craiova

si

de resedin^a plase? pe loc ses, aproape de

kil,

Dunare,

Lom-

in fa^a orasulu?

Palanca din Bulgaria.

Se invecineste Negoiul;

la V.,

E. cu com.

la

cu com. Ghidiciul;

cu com. Bailesti,

la N.,

s'au zugrlivit

M.

S.

si

Maria

dupH cum

Gheorghe Di-

Voevod cu blagoslovenia

pSrinteluY Episcop al Rlmnicu-

Sf.

luY si Mitropolit a toat£

Sunt doua

Bailesti,

JSrcovnicul,

dind

la S.,

si

Dupa

scol?; 8 circiumT.

locuitori

1864 impaminte-

dupa cea din 1879 sunt

nit?, iar

12 insura^ei.

Suprafa^a teritoriulu? comunal

de 2288 pogoane, din care: pogoane pamint arabil, 118 pogoane izlaz si 56 pogoane este

liniei

(Baneasa).

lac

teren sterp.

si

la

V.

la

E.

Limita la N.,

de E. incepe de

din com. Negoiul,

si

merge

spre S. pana in Dunare.

Limita de V. e de

pana

in

la

com.

compus

este

din pamint negru, lutos, in unele locuri nisipos.

Dacilor.

Dunare

Rastul este udat de

de bailie Rastul, Ochio^a si Tinosul, in intindere de 6200 si

pogoane.

Are o populate de 2195 de

cAceasta sflnt& Intru Cristos

$i

sunt

pr3z-

cuvioasa Paraschiva,

la loate din tnceput

?i

$i

1

cintare^.

1

sat, jud.

com.

lesti,

Dolj,

Rastul.

pi.

Bai-

Vezf com.

Rastul.

Rastul,

baltd, jud.

Dolj, pi. Bai-

com. Rastul. Se scurge

Dunare

prin

canale.

in

Confine

peste.

munala ce duce

la Calafat, tre-

cind prin Ghidiciul, Tunari, Po-

particular a,

jud.

com. Rastul, de aproape 9000 Apar^ine Principilor

in intindere

pogoane. Bibescu

Brincoveanu. Are

si

si

padure pe dinsa. jud. Dolj, pi. Jiul-

com. Damianul, apar^inind Domeniulu? CoroaneT. d.-j.,

Rastul, padure particular^, jud. Dolj, pi. Bailesti, com. Rastul, pe marginea Dunare?, pe mosia

Are o

Rastul.

Calafat.

si

mofie

Rastul,

pe mosia Rastul.

Budgetul comunei este de 6011,74

la venituri

4969,03

la cheltueli.

si

de

le?

pog.

let

bescu

intindere de 300

Apart/ine

Principilor

Bi-

Brincoveanu. Populata

si

cu plop?

salcim?.

si

Vite cornute 116. O? 40. ruso-turc din 1877-78, la 22

Mai

1877, se schimbara aci ostilitat?:

un detasament turcesc pornit de la Lom-Palanca si voind se debarce pe malul sting al Dunare? a fost respins de calarasi? Ro-

Rastul;

vie, jud.

Dolj,

com. Damianul, de 60 hect. d.-j.,

Ra§a,

sat,

pi.

unindu-se

care

Jiul-

in intindere

prin

cresterea popula^iune? cu satele

Vlacheni

si

Dudesti, a format

satul Dudesti, pi. Ialomi^a-Balta,

acelas? an, cind Turci? fura

de

jud. Ialomi^a.

Ra§ca,

satuc,

in

plaiul Rimnicul,

respins?.

jud.

R.-Sarat,

comuna Dea-

lul-Lung, pe piriul Valea-Rasca.

dumnezeiascS. bise-

din temelie fiind Indemnitor

:

Dunare?

zavoae in intindere de 300 pog., situate tot

asemenea

nue^te hramul Stintului (marelut) erarch

acedia

marginea

Pe acest punct se ma? facuse

se

si

Rastul, mo fie,

o asemenea incercare la 18 Maiu,

cinstitS, ce

preot

bise-

de

si

Brincoveanu.

sufl.

1844, are in tinda urmatoa-

$i

apartfne principilor Bibescu

locuitori.

rea inscrip^iune:

Nicolae

lei;

min?.

Biserica, fondata

ric&,

ara-

In timpul razboiulu? romino-

Se gasesc in com. 26 movile, din can una numita Magura

la

si

iana

Baneasa

Dunare.

Terenul

bile

de 9000 pogoane un venit de 197000

Prin corauna trece calea co-

liniei

de lemn, deservita

Dolj, pi. B&ilesti,

Mosia de pe teritoriul comunal se numeste Rastul are o su-

Pe

Limita liniei de S. e formata de Dunare ce curge drept de

rica

21 14

prafa^a

de N. incepe din mosia Negoiul, merge drept de la E. la V., pana in mosia Seaca Limita

pulate de 380 suflete; o

lesti,

;

cu Dunarea.

la

3V2 kil. de satul Damianul. Are o po-

Rastul,

legea rurala din

sunt 282

com. Damianul,

d.-j.,

Ungro-Vlachia.

1844, Iunie 20.

Prahova.

pi

P£tru

de ob?te tot satul,

se vede, In zilele

Rastoaica, altd numire data com.

RA?CA

Rastul, cdtun,

al

com. Boziorul,

jud. Buzau, cu 80 locuitorf

si

Ra§ca,

deal,

in

jud.

R.-Sarat,

s'a zidit

Ingrijitor

23 case.

Lung;

pana* !n st!r?it de

Stoica Iordache, \ Stanca

P&tru,

Rimnicul,

plaiul

Rastul,

sat, jud.

Dolj,

pi.

Jiul-

com.

se desface

Lupanul

si

din

Dealul-

culmea

se intinde printre pi-

Hosted by

Google

;

RA?CA

raele Valea-Ra$ca leticul,

Valea-Pe-

?i

brazdind partea de V. a

o

Vite

girlifd, izvore^te din pla-

pi.

Teleajenul,

se varsa.

in

in

pzrtil,

com.

Lung;

izvore$te din dealul Lu-

panul,

uda apusul comunei,

Dealul-

cur-

se varsa in

Rimna, maf

riul

nului,

din

culmea

Lupa-

brazdeaza partea de V.

comunei Dealul-Lung

sfir$e$te in piriul

$i

sub coasta Baraganuluf,

in drep-

de care

se desparte prin

Aicf este re?edin^a primarief

se

$i

Valea-Ra$ca.

Ialomi^a

Balta,

-

marf cornute,

vite

15

19 capre, 20 caf.

of,

Locuitori! poseda

car cu bof

situata

pe

plug,

1

8 caru^e

$i

Rate^ului (Dealul-),

cu

1

caf.

deal, jud.

Stemnicul, com. Bro-

Vasluiu,

o $coala mixta, condusa de

;

pi.

ladul.

o biserica, de-

$i

de 2 preo^i

2 dascalf.

?i

Ratiaria,

de

untie

jud.

cetate,

Dolj, pi. Cimpul, com. Cetatea,

Ra$i,

lac, jud.

$i

com.

Braila, la E.

Stancu^a, intre

canalul

Vilciul

care au fost in vechime capitala

Dacief-Ripense.

Dunarea-Vechie, unit cu Vil-

ciul prin privalul

Ruptura-Ban-

Rativoiul

(Muntele-), pddure supusa regimuluf sil-

particulars,

doiul.

1883, pe mo-

vic inc& din anul

rur., in jud. Ialomi^a,

lo-

docul, prelungire a dealului Bir-

fami-

Ra§i-de-Sus, alta numire a pi.

Vite: 185

10 1

3 circiuml.

a judecatoriel comunale.

acoperit cu padurf.

Ra§i, com.

$i

Are o populate de 180

?i

lii

cuitorf

Ialomi^a.

riul

deal,

Rimnicul

$i pe va de pe mo-

Are o populate de

pi.

Ialomi^a

riuluf

al

un inva^Stor

Ra§ca (Fundul-Vaiei-), se desface

Ialomi^a,

tul satuluf Sar^eni-d.-s.,

servita

in jud. R.-Sarat, plaiul

jud.

in

sat,

mul drept

gind dealungul dealului Ra?ca, jos de catunul Petreanul.

Cucoara

piriului

$ia Borosa^ti.

Ra§i,

cu acela?f nume, situat pe tar-

R.-Sarat,

jud.

Mijlo-

pi.

Vasluiu, situat pe \kr-

cul, jud.

mul

Bode^ti,

lea dealului Poiana,

porcT.

Ialomi^a-Balta, pendinte de com.

Rimnicul,

E

300

$i

E.

plaiul

a

2000

boT,

10 bivolf

Chiojdul,

spre

girla

com. Star-Chiojdul.

tot in raionul

Ra§ca,

Pra-

jud.

hova, curge de la V.

$i

500

cai,

§orul-Borasa§ti,//r^-/^r, spre N.-V. com.

$erb5neasa, com. Star-Chioj-

dul,

$i

580

:

doi

doi dascali,

10 capre,

of,

iul

?i

de

deservita

biserica,

preop

comunef.

Ra§ca,

RAJA

166

tulni Calara^i,

pi.

sa-

Ialomi^a-Bal-

de com. Sinaia,

pendinte

pi. Pele$ul, jud.

Prahova.

Ialomi^a.

ta, jud.

nume,

$ia cu acela?f

partea dreapta a riuluf Ialomi^a, intre

coraunele

Bordu^elul

$i

Copuzul.

pi.

Se intinde din spre

S.,

riul

Ialomi^a,

pe cimpul Baraganul,

pe o suprafa^a de 3350 hect. pamint de cultural $i 10 hect. p&dure $i coprinde doua mo?ii: Rasi-d.-j. $i Ra?i-d.-s., ambele propriela^i particulare.

Dupe

Ra^ova,

din care

hect. padute,

deservita de

loaga.

proprietari$i

maf sunt

Se compune din satele sau

d.-j.

sau Ra$i lele)

:

Carau^i $i

din

$i

:

Ra?i-

Ra$i-d.-s.

catunele

Calciugeni, Hulueni

$i

(tir-

M09-

Stefan, cu o populate de 1098 locuitori.

;

Re$edin{a primarief

$i

a judecatorief comunale este in $coala primara mixta;

Dunarif

;

jud. Braila, pe

na^tere din

ia

1

?i

;

119 o

preot

pe

teritoriul

com. Izlazul

;

20

pe

teritoriul

pferde

fa-

in

com.

?i

Cazasul se

de linga

balti^ul

de

curge

spre N., paralel cu Dunarea

os-

trovul Cotitura.

bise$i

1

Po-

RatO^ul-Apostol,

sat,

to$ani, pi. $tefane$ti, piriului Ba$eul, in

posed&:

a com. Brateni.

jud. Bo-

pe dreapta

partea de S.

Mo?ia,

in

ve-

30 plugurf; 60 care cu bof; 150 vite marf cornute, 4 cai, 80 of, 10

chime proprietatea paharniculuf

100 rimatori.

spitalului Sf. Spiridon din Ia$i.

capre

$i

com. este udat de Ra$ova $i Poioaga.

Teritoriul piriurile

Apostol,

Are o

e ast^-zf a epitropief

suprafa^a de 169

hect.,

cu o populate de 15 locuitori.

Comunica^ia se face prin dru-

Ra(a,

murf ordinare.

satul Ra§i-d.-s.

Are o

lunca

52

cu prunf.

o moara, pe apa

Locuitorif

76.

hect. vie

livezi

sau 529 suflete

comunei

neim-

r

$i

Are o populate de rica,

hect.,

80 hect. arabile,

hect. finete

Ratonul, viroagd,

dreptul satuluf Lipovenesc,

Are o suprafa^a de 153

cintare^

locuitori;

Bale$ti,

Ocolul, jud. Gorj, situat spre

sunt improprietari$f pe teritoriul 125

com.

N. de comuna.

milif,

legea rurala din 1864,

cdtun, al

pi.

Rate§ul-Epureanu,

sau Tirgu-

cdtun, in jud.

Teleorman,

Calmatuiuluf, format din

sura^ef improprietari^f la

Hosted by

in-

1880

Google

:

RATA

RAZIMUL

167

fine de com. Basesti. Are o populate de 310 locuitori.

dam

urmeazel sa

celor ce

grafice uzitate in aceasta

Ra^a, padure,

jud.

in

com.

Ialomi^a-Balta,

pi.

Ialomi^a,

geni, populate cu salciT

plopT.

mosie, jud.

Setcd : navod des pentru prin-

derea de scrumbif.

Giol

cu

lac

:

caracter

manent care nu seaca

§amd

per-

nici

o-

leorman, cumparata* de

de

ci^i-va locuitori.

stat

la

Purta

in ve-

cam 40

are fiin^a

vale, ce

tinde din com. pi. Stanise$ti,

$i

Zaton

revarsatu-

satul Once^ti,

tiiicialmente.

pana

Periprava

jud. Tecuciu,

sapata

girla

:

$i

ar-

permanenta.

pe

mosia Havirna, com. cu acelasi

nume,

Prutul-d.-s., jud.

pi.

Do-

Perivoloc

girla

:

scurgere

cu

permanenta

vremelnica,

intr'o direc^iune, cind in

:

Razelmul,

lac.

Vezi Razimul, jud.

unei

al

Neam^u, Piatra-Muntele, com. Galul.

pi.

girle

Razimul,

narei, in jud Tulcea, pi.

Du-

Camli

rilofca,

Chioi;

zis

-

si

Buceag,

Casap-

Reazim,

ruseste

Razim, turceste Razelm; Herodot

il

a)

Geografia

chis

Jeric

revarsaturilor

Gheorghe de-a dreapta sa si de a lungul coastei Dobrogene, intre Dunava^ si pana de

Buhazului) litoralului

Cap-Midia,

de

aci de-a lungul

Metre!

Negre la imGheorghe, la

si

bucatura gurei

Sf.

punctul Catirlez, la satul

(gura

si

apof in sus

Dunava^ul.

Pentru mat bunul infeles

lacuri

girlct

:

ginea lagunei sau sSrarea

secundar&

ce

pentru pastrarea

trestle

luntrea,

:

ce

inci-

patruns in duba.

prajini"

lungi pen-

de

la spate.

maf cu seama

in susul

Strapazane cuele de care se :

sprijinesc babaicele. :

funii

sau sforf ce leaga

babaicele de strapajane.

Crapind

:

un

giol

in care se stringe

girla.

sau japse

mai cu seama

crapi.

Plevused: pestemarunt de Ciortan

:

crap pana

la

tot.

20

c.

m. lungime. :

inpletitura

Ciortdnas

verticals

pentru abaterea pes-

crap pana

la

10

Cetal: bifurcate.

numirea lipoveneasca

Vilcof: cuvint rusesc p. cetal.

Chedril

pentru Perdea. §ahafi: numirea lipoveneasca

Matula: navod mare,

:

m. lungime.

c.

telul la cote^:.

Casar

fi

tru impinsul luntret

numire riiseasca pen-

Perdea

mid cupe de lemn

:

Nojife

tru cote^.

de

pentru serviciul pe Mare.

Bdbdici: lope^l

rea pesteluT.

Rinac:

ca echipaj com-

la scolc,

Scolc

pestelul.

gardurT pentru prinde-

:

luntre mare pana la 8 un cirmaciu si doi" oa-

:

pentru scoaterea apel

pentru Cherhanea.

Cotef

numai prin

gurile Dunarel.

si

lopatarT,

plect,

cit

cirma-

apel.

numirea lipoveneascS

:

intrebuin^ata

si

Edec: funie cu care se trage

Sf.

intrebu-

:

pe turceste

bra^ul

Gheorghe.

Musura

pentru Japse. al

ciul, si

Cherhanea /stabilimentin mar-

se in-

sf.

des-

nisip.

nu pot incapea de

dental ar

leaga doua periboine.

Rinac: cot de

^elege complexul

giol,

de

aratatoare

mult do! lopatarl

eel

Ghiondere: golf sau

:

:

sau bancurl de

m'tci"

Lotcd : luntre mica, lungarea^a,

numai deoparte.

Labas

descripfiunea

si

Sub aceasta denumire

aproape

ape

revarsatura generala

:

Liman

numeste Preazimus.

topografted.

gurei

si

nisetruluf in largul Marei.

mai cu seama

de resu-

forma de

pentru prinderea morunului"

catre Mare.

nava^ul, Sarinasuf, Zibil, Baba-

dag, Enisala, Caraman-Chioi, Ju-

si

de scurgere

lagunei cu Marea.

flare al

Baba-

dag, pe teritoriulcomunelor: Du-

locul

contactul sau punctul

Buhaz lac, la S. gurilor

:

in

fier

meni

Periteasea

in jud.

navoade

:

:

Dubd fara

scurgere.

Tulcea

Razimul, munte,

cind

cea -l'alta,

dupa nivelul extrem. Pardina girla inchisa,

rohoiii.

:

con sau sac. Cirmacl undine marl de

in care

t/iune.

deal,

navod aruncator. navod aga^atde plu-

Giamandure girla

:

calcan.

si

titor.

cu scurgere numai intr'o direc-

Ra^ei (Piscul-), pise de

:

Vintire

format

lac vremelnic

:

Periboina

se in-

Taula.

in satul

timpul

in

Ldptas

seama

de revarsatura Marei Negre in zona litoralului acesteia.

hect. padure.

Ra^ei (Valea-),

lac ce mai cu

rilor si viiturilor Marii.

chime numirea de Gilmeiul. Are

navod special pentru

:

prindere de canbula

Prostovol

Jlapse:

Te

pe

pesteluf

Mare.

data.

Ra^a-Tolceasca,

prinderea

in^at la

loca-

litate

Giur-

si

aci

explica^iunea unor numiri topo-

:

aruncSturl de nisip

din Mare, mai cu

Hosted by

seama

restu-

Google

:

RAZIMUL

de crustacee; musura insem-

rile

nind pe turceste gunoi. Cocioc

{esatura compacts de

:

a

radacini

ca

trestie,

plantelor

acuatice,

papura, sipica

a.,

s.

care plutesc pe suprafa^a

apei

de colo pana colo dupa cum

le

inpinge vintul.

pietroasein forma

riale teroasesi

de groho^isuri

tV. Sinoe-Giol, ruseste lacul albastru, legat

despre

Dobrogean cu

giolul

legatura

in atit

unui

fundul

in

curs de apa, in general al unui basin.

Malire depuneri potmolitoare sau la {armul unui

sau

lac,

in-

pe litoralul Maret. Razimul sau mai bine zis laguna Dobrogeana, se comsusi

pune din urmatoarele lacuri I. Iezerul Razimul cu lacurile laterale despre Dunare Dranof, legat cu bra^ul Sf. Gheorghe :

:

prin girla Cerni-Florea,

cu

iar

Razimul prin gura Dranofului, despre masivul Dobrogean Giol, Savanciac, si

gio-

Babadag, Eni-

Caraman-Chioi,

dinsele

intre

;

Sarinasuf, Casica, Hagi-

legate

iezerul

si

Razim

parte direct parte prin Periboina

sau

indirect

cu japsele vecine.

Despre Mare, zatoanele Cacinova,

Perisor

si

:

Crulic,

Malciana.

Lacul Golovi^a, ce insem-

II.

neaza lipoveneste capatul, legat cu iezerul Razimul prin canalul Bisericu^a cu desvarsaturile des-

pre masivul Dobrogean formate prin

giolurile

Cisla,

Jurilofca,

Pasa-

CanliBuceag, flancate

in

spre Capul Midia de baita Zmeica, legata cu lacul Golovifa prin gura Zmeica si direc^iunea

cu lacul Sinoe prin gura Sinoe si

in

comunicafie cu Marea prin

gura Portija. III.

Lacul Zmeica, pe ruseste

$arpele, legat cu Golovi^a prin

gura Zmeichef

si

cu lacul Sinoe

prin gura Sinoe, in comunica^ie

cu Marea prin Periteasca-Mare.

si

Marea cit

si

V. Chituc-Giol, ruseste capasfirsitul,

manul, o Sinoe,

in

fundul, zis

Li-

a laculuT

continuare legatura

si

directa cu

Marea prin gura Buhazului. In

:

ale unui curs

Tuzla cu

prin gura Periteasca

ce priveste

cestor lacuri

pe ambele margin!

sala

directa

masivul

prin gura Buhazului.

tul,

Potmoliri : depuneri de mate-

iurile:

RAZIMUL

168

Iezerul

Razimul

si

suprafa^a

gioluri

avem

a-

,

;

RAfclMUL

pele

sale

Razim,

in

O

Gura-Dranovulu!.

-

La

punc-

la

numit Meterezul

tul

Turcesc,

alta artera

dulce, se face prin girla Cerni-

care purcede

Gheorghe

din

Sf.

localise!

in dreptul

aceste soiuri de alimentare

adaugS

ma!

se

alimentarea

si

In

formind

re! acestor revarsatur!

explica

se

dobrogeana

laguna

impreuna

ast-fel:

viiturile

in

ramuri din care principalele sunt

Dunare! ea devarsa in bra^ul Chilia cine! din nou& par^!, in bra^ul Sf. Gheorghe,

Pardinele - Greculu!

patru

Caciatina (ruseste pisicu^a), se

desface in nenumarate bra^e

si

Grulihul,

si

pana primeste revarsaturtle periboinelor enumerate ma! sus, si

cart toate pornesc din Duna va{.

Intregul acest

apos se de-

sisterii

varsa apoi in giolul Dranof si de

Dranovulu!

aci prin girla

Ra-

in

zim, la punctul cherhaneaua pa-

mar! ale

bra^ul

in

si

nou&

una din

Sulina,

dupa

;

Credner, din totalul debitiilu! de

— 38

30

milioane m.

de apa,

c.

°

bra^ul Chilia absoarbe 65 la Sf.

Gheorghe 30

tul

de

la

5

la

,

/

o,

res-

si

°/o

bra^ul Sulina.

°/o,

anume anotimpur!,

In

pind de

rSsita.

noua

din

jumStatea

ince-

Februa-

la sfirsitul lu!

pana

gune! dobrogene, se face propriu

lie,

apele versantulu! rusesc ca-

Razim, prin

tre

pentru iezerul

zis

orificiul Cistai-Case,

Pahani-Hrani

;

si

pardinele

Ivancea

leful,

:

Cline^ul-Zaporogeni, Dunava^ul,

Sulimanca,Cerni-Florea

resuflatoarea Limanulul.

masivul

dobrogean,

Gruh-

si

ma! intiiu formind iezerul Razimuf si apo! toate cfle l'alte gioiur! deja enumarate.

Debitul alicot ce, in stare de

mare

Gheorghe devarsarile dobrogene gura

viitur!,

arunca in

Sf.

poate

fi

m.

pe ora sau aproape

10,

cm. de-asupra

multe mlas-

alte

de partea dreapta apele Sf. Gheorghe, car!, dupa cum am aratat ma! sus pornesc in spre laguna Dobrogeana prin girlele iar

tin!,

c.

socotit la

cantitate

ba chiar 25

si

Puiu-

Puiul,

Du

;

normala cu

Solen^ia, Eren-

Do-

niprul,

velul peste cota

:

Lumina,

Litcovul,

se gaseste umflata, ridicindu-s! ni-

Gura-Buhazului, cunoscuta ca

Despre

reprezintat

Dunistrul,

si

cina, Izacoful, Uzlina, Caciatina,

da injapcea

zatonui Chituc. Pen-

complectare ma! enumeram

tru

Done^ul,

cele

Apri-

lui

prin rigolile fluviale, Prutul, nul,

in-

delte! propri! zise, giolurile, jap-

prin orificiul Pe-

riteasca, Girli^a ce

Lungana

Marea-Neagra

formeaza de-a stinga,

milioane m.

prin ori-

Portia (ruseste Portuxaja)

giolul Sinoe,

si

Golovi^a,

la

alte

si

Gheorghe de partea

In fine, bra^ul Sf.

Cuban si alte riur!, ating maximul debitulu! apelor extraordinare prin acest fapt, Marea

se alimenteaza direct ficiul

punctul

la

giolul

la-

periboine fara multa

si

lia,

rie

Alimentarea din Mare a

Mati^a,

alimenta-

sistemul

scurt,

Babina

prosta,

japce

semnatate.

cu apa din sub-sol.

principala de alimentare cu apa

Florea,

RAZIMUL

169

1

5

obis-

milioane

12

300 apa revarsatSL in

c.

24 ore peste intreaga suprafa^a a

m.

c.

m.

c.

Din aceasta

lagune.

aceste!

pu^in

eel

milioane

5

pe ora sau 120 milioane apa pe zi is! ia cursul

nuitulu!, ast-fel ca atunc! cind Du-

pravalindu-se parte in direc^iune

narea atinge maximul de debit in

spre Mare

partea sa inferioara, ease gaseste

!ezerul

si

parte pornind spre

Razimul

si

brafele sale

Daca aceasta enorma

laguna primeste o contribu^iune

oprita in cursul

de devarsan apoase prin

menul semnalat ma! sus. Apele sunt dar oprite in cursul lor si aceasta stagnare se resimte p&n&

cantitate

aproape de dev&rsarea

Siretulu!.

gulat al curgere! in aceasta di-

arunca

recfiune, parte prin faptul insu-

si

riurile

piriiasele: Cataloiul, Tai^a,

Te-

Slava-Rusa, Beidant

val-

li^a,

si

ceaua Babadagului, care toate

is!

revarsa apele ma! intiiu in gio-

Babadag, care se gaseste

e!,

feno-

prin

Atunc! bra^ul Chilia

is!

Covur-

laterale.

in

de apa nu p&trunde e! in !ezerul Ra-

intregimea

zimul, cauza este sistemul nere-

de panta, parte

prin

in

apele

legatura directa cu iezerul Ra-

luiul,

zimul prin canalul Eraclia; apo!

hul, crapina Izmailulu!

si

Slava-Cerchezeasca, piriul Hagi-

formind o

de

Arad,

lacule^e, limanur!, gioiur!, japce,

de

cu nenumarate ramifica^i!

de extraordinare revarsatur! o 300.000 suprafa^a de peste

lul

revSrsindu-se

Canli-Buceag

Zmeica,

;

in

in

giolul

legatur&

riul Sarintului,

cu

varsindu-

rale.

sale

La

formeaza

lacul

Tuzla

zis si

Saratura, legat

cu Limanul-Sinoe prin canalul Cetatea-Vechie (turceste

61,71,5.

sau

Cara-Harman

Dumbrava-Neagra). Marele Dicpionar Oeografic.

Vol.

:

in

infinitate

Cartalul, iacur!,

late-

rindul s&u bra^ul Suii-

aceasta stare anormala

ne!

ghival

Peletlia, varsindu-se in

!ezerile

Iarpugul, Catalpugul, Ca-

se in giolul Sinoe, piriul Dunsi

in

si

considerabil

mareste lacurile

in :

mod Giolul-

ficien^e!

vegetafiunea

noasa

la

tuna, Litcovul, Pordina, $on(e!,

a

Bogda-

In asemenea

;

in

si

momente

de-a stinga

Chilia, se gaseste

pana sub

de

loc

apele

se

Gheorghe,

Sf.

gura

apa

Gablavatca,

aceasta parte

hect. de-a dreapta

gure!

Rosu, Obretinul, Gorgova, ForTriozelul,

morenica, ce caracte-

si

rizeaza intreaga loc.

mlasti-

lacustrS,

or! ce

aceste!

parte

regiunl,

si

misca greoae, dar aceasta ma! 22

V.

Hosted by

Google

RA2IMUL seama

cu

direc^iunea catre

in

Razimul unde scurgerea

lezerul

RAZIMUL

170

devine aproape

impel ceptibila,

a MareT, anormala, se da-

rior al

toreste,

dupa cum vom vedea

admite

la vale,

influen^elor aeolitice

matiuni

flare

terenul fiind pe de o parte lipsit

pele

de ori-ce panta, dealta parte producindu se anomaltf datorite

prin orificiile enumarate

stagnarilor

dobrogene.

-

diferitelor oprituri,

si

maritime patrund atuncl

sistemul

in

a-

;

bat

toate aceste colosale pie-

pierden de debit se poate

lagunei

li^a,

explica

cezeasca, piraiele

a

si

gioluri-

Zmeica, Sinoe, Bu-

Limanul,

Chitucul,

etc.

admite ca un milion m.

c.

pe

Fapt de netagaduit este ca

adica 24000000 m.

c.

pe

tazi

ora,

apelor

intrarea

atit

Slava-Rusa

al

Razimul

lor Golovi^a,

hazul,

de apa, ce

se

lezerului

as-

din-

daul

for-

numai

ca

stra-

N. DobrogeT, ca Tai^a, Te-

la

baltos

starea salmastra sau brachica a

Cu

quaternare

Astfel

uscate sau in putrefac^ie.

se poate bine

timpuri de

pentru

micile incursiuni

ma! sus

cauzate de barajele vegeta^iunei

dici si

Nu

Marei.

sa

si altele,

Slava-Cer-

si

Potur, Pari-

:

provocat acest

fi

curent, data fiind mica cantitate

de apa ce

ele poarta,

numai

anumite

in

aceasta

si

timpuri

ale

man. Deci urmeaza sa cautam

anului, cind ele vin in alta parte

patrund in Razimul. Acest volum de apa, alimentata in mica parte, dupa, cum vazuram mat sus si de versantul dobrogean, formeaza la un moment dat intre-

spre Mare cit

puri stravechi, a fost despartita

culare

gul sistem lagunic al revarsarei.

de Mare prin bancurile de nisip ce valurile acesteia aruncau ne-

ingaduit consolidarea compacta

incetat in partile

dintre Olinca

zi

Mai ^inind seama ca principala cauza ce produce stagnarea ge-

patrunderea

si

pelor despre Dunarea este

a-

curentul ce din timpurile forma-

cu

{iunei quaternare ale deluviulul

desavirsire ingreuiata.

Laguna dobrogeana,

nerala a cursului Dunarei, adica

despre ^armul

umflarea Marei, este cauzalitatea

tim. Ast-fel

si

din thn-

pu^in

adinci,

litoraiul

si

incetul

cu

de

si

alta parte

interven^iuni

continua

a

lanului

nisipos

capul Midia.

si

mentat dec! din

alta

fi

ali-

parte,

de Du-

24000000

din dreptul ^armului maritim, din

proveni^i din ravar-

direc^iunea Dranovulu! (punctul

nare. Aceasta constatata nu

Gheorghe, se poate

cerceta de o

la nivelul

pana aproape de Cap Midia (buhazul Cara-Harman), s'a format un lung sir de avant-

ordinar, hi aceeasi mitsurd Du-

^arm (Vorland), pe o lungime de

dobrogeana;

ndrea incepe

aproape 60

vedere numai

curentul,

puterei

caruia

bancul

a

neincetat

stagnarei

m.

pe

c.

satura

zi

Sf.

conchide

a

si

:

eel or

In momentul ce

rea incepe sa revie

sale in

Mare

sistem

b altos

rene

Ma-

arunca apele

a-si

reducind intregul al

deltel

duna-

lagunel dobrogene

si

Perisorul)

starea normald ce descreste pen-

xuri

de secetd

Atuncl

obisnuit.

12000000 m.

c.

la etajul

debitul

pe

zi

de

ce revine

flan-

coastele tuturor Ma-

timpla pe rilor

lunile

masura^i in

kil.,

cul Marii, fapt ce adesea se in-

la

tru

si

mai pu^in bintuite de si

flu-

refluxuri. Tipic in aceasta

privin^asunt asa numitele HafTuri

de pe coastele

germanice din

spre Marea Baltica. Ele se ga-

cit

se-

instantanee ce nu au

si

Acest curent nu putea

mari-

incetul

de o parte, sau

ale aluviului,

cu apa

din

provenita

cam data

vom

prin ce

imprejuran naturale sau mestesugite apa a patruns in laguna

fost

vom avea

aci

in

gra^ie

maritim

pe

atacat

la

spate. Efectele se vad la Malciana,

Periteasca

Porti^a,

Buhazul.

si

DecT, laguna dobrogeana pe de o parte despartita prin molul flancator creat de Marea-

revarsaturilor dobrogene scade

sesc

un minim disparent pornind din masa de revarsare prin orifi-

coastele Marei de Nord, mai pu^in

totusi in strinsa legatura cu acea-

pronun^ate

sta prin curentul

la

Pahani-Hrani, Portia, Peri

ciile

testile,

Gura-BuhazuluT,

varsa la rindul lor apele

de

asa de respindite pe

tot

cit

^armuri stincoase

la

acolo

unde Marea

pre-

zinta largitun sese, sau }armuri

orificiile

rate

Mare.

acoperite de nisipurT zburatoare, inlesnitoare forma^iunei Dunelor.

spre laguna dobrogeana se face

Stavila formata de

numai

in

anume epoce

extraor-

dinare, adica atuncl cind

Marea

gra intre dinsa

geana ar fi

se afla la un nivel ridicat, dar

si

nu provenit din

daca nu

lor

tului rite

viiturile

basinulul rusesc

provocat prin ale Dunarei.

intemeiat

care-si

Invers alimentarea din Mare in

in

Neagra, de

fluvii-

sau

debi-

apele spo-

Aceasta

urn-

si

Marea-Nea-

laguna dobro-

fost neincetat ridicata,

marita de ac^iunea valurilor, s'ar

fi

gasit

un curent

parte a ramas

alta

dunarean ce a

intre^inut neincetat

si

de admisiune enuma-

mat

sus.

Bra^ul Sf. Gheorghe,

ca volum

de apa

dupa bra^ul

Chilia

lageanca)

si

'si

neincetat sa

mai mult de

lucrat in potriva inte-

are originea

revarsa

tul cetalul Sulinei

fi

doilea

cit

la

punc-

aproape, ce-va

un

sfert din de-

bitul sau in bra^ul Sulinei

Hosted by

al

Pat-

(Cetalul Izmailului,

puternic din partea opusa, care

consolidarei acestui ^arm

al

intindere

de dejectare

in virful conulu!

deltel

'si

si

si

por-

Google

RAZIMUL

neste de aci in colo greoi la vale

impinse catre

pana

furie.

revarsarea sa in Mare,

la

la

comparam

punctul Catirle^. Daca

un moment cursul bra^ulu! Chicu

lia

Gheorghe, de mul^imea cotu-

al bra^ulul Sf.

suntem

izbi^i

urma

ce eel din

rilor

port cu eel

face in ra-

Bra{ul Chilia

d'intiiu.

pastreaza un curs

isi

mai

RAZIMUL

171

direct,

de

ori-cum

ramificat, for-

si

mind o mul^ime de ostroave

in

s'au

pe

^ rrn

cu

atita

acestor fapte

In virtutea

produs stagna^iunea care de o parte a provocat co-

turile din bra^ul

lare ale cursului

si

597

Era

ca

dar

caute

firesc

din timp

ralnice. Ast-fel

apele sa'si

poate ca

latu-

Catirlet din potrivS

neincetat

cursul

si

schimba

'si

variind

infinitate dedirec^ionale,

intr'o

formind

coturl care de care mai opuse

spre Mare. Pen-

t'mtei naturale in

a

tru

caracteriza

ma! bine

si

aceasta stare de lucruri e des-

stravechf

in special in iezerul

Apele odata incotro

theilungem,

a treia

si

zice

preschimbat intru

tiunei sale, au

si

favorabile, fie in virtutea viduluT

logica.

dobrogeana prin

pana ajungin

noastrS,

seama intre a doua, a patra Era a forma-

Suess, mai cu

totul o stare

efectele aeolitice,

groaznice ce a

planeta

curg fie in virtutea pantei celel maf creat in laguna

complimen-

fasc.

Zbuciumarile indurat

pornesc

gasesc curs liber

isT

pag.

tary No. 56.

incu-

Razimul.

aci sosite

sec{. VIII,

urmatoarele; asemenea

publicatiunea speciala Credner:

ghe inspre laguna dobrogeana si

si

I,

*DieDeltas»\x\ «Petermann'sMit-

s'a pro-

rarea apelor bra^ului Sf. Gheor-

Mahmudia

in timpuri

— Lu&m in

«Das Antlitz der

:

Erde», volumul

mStcei sale.

revarsan

for-

privi

ajutorulnostru vestitul opal lul

Eduard Suess

tinta directs spre Vilcov. Bra{ul intre

a ne reslafi

pe de alta a inaltat patul acestuia, producindschimbarile secu-

dus

Gheorghe,

si

continente invecinate.

iar

cursul sau, dar men^ine neincetat

Sf.

maf multe epoce de

rea eel pu^in asupra celor dou&

Gheorghe,

Sf.

in vedere

mafiune

cest

de normalitate geo-

Intr'o harta speciala, a-

prezinta

specialist

zbucium&rl

si

aceste

zguduirl prin anu-

spre bancurile nisipoase ce mar-

me traecturlsi traseuri. Din punc-

cheaza

litoralul si t&rmul Marei despre aceasta revarsatura. Cu-

tul nostru de vedere consider&m numal traseulNo. 8 contracjiu-

cu

rentul apelor dulci cauta si gaseste

nea cea mai grozava ce a trebuit

vaporul sau cu luntrea a putut

punctelecele maislabealedigului

saindure continentul european

sa se incredin^eze de

natural, le strSpunge

a cita tipicul ocol ce acest

tul

face intre

brat

Mahmudia

Mo-

si

ru-Ghiol. Cine at recut vre-o data

aceasta

prin

de

variatfune

aceasta

direc^ionale

;

se para ca se intoarce

i

Mahmudia

si

Tot

asa,

pana dincolo de

la vale

cea, coturile se {in lan{. la

de

la

totusi el inainteaza

catre Moru-Ghiol.

de

fie

sa inttmpla c&latorului

tref or!

sa

localitate,

Ivancea p&n&

de

Ivan-

la Catirle^

cursul final pastreaza direc^iunea

de o mat mica de cit a celor l'alte dou& bra^e, exceptind lucr&rile artificiale de corec^iune intreprinse de comisiunea europeana pe bra^ul Sulinei iar dejec^iunile depuse pe acest bra^ ?* re^inute de Mare Acest

panta

dispune

bra{

cu

mult

;

la

revarsarea

Catirle^

sa,

au

un punct de

gasit

la

sprijin des-

de puternic pentru a nu putea fi invins nici de curentul acestui bra{ nici de efectul tul

eel asiatic,

ast

actuate.

fel

s'au creat Malcianul, Por-

tia, Periteasca

si

Gura-Buhazu-

isi

ea nasterea

c)

Geofizica.

a descrie

Cind este vorba

o partenie

istoriel omenirel,

marginim restrinse

in si

statator.

Nu

a epocef

putem

cercetan

de

orl-cit

cu toate astea si

ne

sa

vom

de sine

este tot asa

cind

este vorba te ori-cit

de a descrie o parde mica si neinsem-

nat£ a istoriei geo-tectonice formatiunei

suntem

prafa^a terestra ce

void a considera; c&cT aci

sunt

atit

a

crimpeului de su-

Himalaia; porneste

prin Turchestan

si

Buhala, trece

prin apropierea orasulul rus de astazi Mihailov,

pe coastele Ma-

rel-Caspice, strabate basin ul aces-

M5rl

tei

apare

si

in dreptul

la cel-1'alt ;

tangeaza aproape de gurile Dunarel si li-

cazul, atinge Critneea,

dobrogean al Marii-Neurmeaza liniasicrestetul bal-

toralul

gre,

canului Etropul, trece pe la Cli-

zura(Portile-de-Fer),sestrecoara

ne cerca dar a schi^a

pe

la Portile-de-Fer,

Carpatul romin

na

in

si

coprinde tot

unguresc pS-

spre Tatra, trece prin Mo-

Bohemia

drumul

geo-fizica istorica a forma^iuntlor

ravia

ce au predominat

prin tot masivul Alpilor pentru

deltei

dunSrene

si

la

a

crea^iunea

lagnnel do-

a' si

si

manifesta in

si* si

mod

ia

slab exis-

ten^a la golful Genuel,

o Era intreaga geologica, a avea

i

Marii;

\§xm

Baculul cutreeraCau-

ne-

de strins legate, pe

A

Indiilor,

i$ele

urzeala se imprastie in toate

direc^iile.

si vul

brogene, insemneaza a considera

valurilor

la in-

de mun^I Mon-

golo-ChinezI Tian-Chian, cu ma-

lui.

cit

Ea

tilnirea catenelor

ce

al

si

pentru a se acomoda

timpul marilor uragane, sunt

contrar in

in

configuratiunel sale geognostice

da un ce complect

dreapta.

se pune

directa legatura cu largul Marei;

aci

Numaf

si

;

deunde

se perde urma.

Hosted by

Google

»

:

RAZIMUL

indoiturT

de pamint

produs

ati

depresiunile Aralului caspic

Marei-Negre

al

si

aces tor groaz-

;

basinul actualilor Marl

Caspica, Marea-Neagra Aralul. Cit timp va terilor

lacul

si

geo-dinamice s& creeze

a-

doua formidabile lasaturi sau depresiunl de pamint, nu ceste

stim!

Dar

stim ca, Ja

1755, Lisabona

Noembre

I

o buna parte

si

uraganul se

si

de odata Marea

si

linisteste, se face

ca

iar3sT senin,

si

cind nu s'ar

fi

intimplat nimic.

lul

cit

ne

edifice

asupra timpu-

a trebuit puterilor

ele-

mentare pe acele vremuri dep^rtate

incalculabile

si

sa for-

meze basinul MariJ-Negre. Apoi in Era cuaternara si perioada deluviala, tot dupa acelas! autrebue sa se

tor,

creat

fi

ac-

a coastef portugheze, sunt sfara

tualul basin al revarsaturilor do-

mate

brogene. Sigur ca atunc!

reduse

si

nimic prin-

la

tr'un teribil cutremur;

spumeginde

valurile

ale Atlanticului se

ridica cu furie ciei si Sco^iei,

pe coastele Fran-

lovesc Izlanda, na-

padescintr'o clipape^armurile coastele americane,

si

rile

o insemnata parte a Antilelor, deslipestestinci si confunda {armurT, pe cind in Europa mugeste

scrisa,

au luat cu

ele detritun

cuaternare

si

ca potmol

in basinul

ter^iare

si

in

aceasta clipa in virful Cordilierilor,Popocatepelul izbucneste in foe

si

lava produclnd un urlet

spaimintator

zanatura

!

— Toate aceste s'au

!

timplat in aceeasT ora.

in-

— lata cum lucrea-

— Mai incoace,

valite

Peters, Hockstetter,

can

logice a basinulul

Denuda^iunile

brogene de

la

si

talazurile

coastele actuate

ale

mai cu seama

si

cum

ne-o probeazS Credner in

:

mare parte din nisipun aduse fluviu si depuse in delta sa. lata un exemplu in aceasta privin^a luat dupa Pes eke I, «Neue Probleme der vergleichenden Erdkundev, la cap. Innisipari: Poul debusa m vechime in Ma-

T.

Koschkul de aceiasT

Martf-Negre.

do-

coastelor

Cap Nidia de-a

lungul revarsaturilor dobrogene

re in dreptul Ravenei,

formind

pana in Evul Mediu lagune cacele de la Venecia; atunc! Ravena

in-

sipanalaDunava^ul-d.-s. nespun

era un orasinsemnatsi vestitport

zi

si

aceeasi

despre stratifica^iunea masivu-

la

la

5

August

lui

1

dobrogean precum

despre

si

7

Mare;

asta-zT

se gaseste la

departat de ea. Poul

kil.

schimbat cursul de-abia

tremur

indure, iar vaile

al

;

toata partea

si

depresiunile in

XIMea, indreptindu-se

orografia

agita, {annul californian se zgu-

dobrogean ne arata colosalele mase ce au fost ridicate de aci si duse de furia elementelor

tate era port la Mare, se

catre ^armul

kil.

si

iata

za capitanul «

ce

ne raportea-

corvetel prusiene

Angora », caresegasea

zi

in

neca

zi

incit

acea

geologia versantulu!

si

fundul

Marii",

asa

La ora

ca se poate admite cu oare-care

de o data se intunu se maf putea dis-

siguran^a ca au fost deplasate

apele australiene:

unu din

in

si

«

un

tinge catargul corabieT,

100

mil.

m. c. detrituri

si

anume

in-

65000000 m.

c.

tunerec desavirsit staplneste tot

35000000 m.

c.

detrituri ter^iare

hausul, echipagiul e coprins de

100000000 m.

c.

materia scufundata

spalma, Marea s'au unit rile

si

si

norii

in

pareau ca

s'au inchegat talazu;

se ridicau ca cele mai inalte

sedimente cuaternare

Mare.

cufundate

in Mare,

kil.

de

afla la la

distan^a

12

de

Mare.

In aceasta ordine de idei este

a

se

forma^iunea

privi

dunarene

si

deltei

lagunei dobrogene.

de contrac^iunea de care am vorbit mai sus, iata cele-

parte

sau instantanee pe litoralul Ma-

dupa cum ne spun

fe^ele noastre,

33

Azi se

influente capabile de a produce preschimbari seculare

ciucura

loveste

gasea

deja departat de aceasta cu

detri-

prin puterea erodonta, iar parte printr'o

vechiul oras Adria, ce in antichi-

l'alte

Odata aceste mase de turi

catre

chiar pe acele timpuri

N. dar

Afara

un uragan puternic le mina cu furie, pe cind o ploaie cu case,

sl-a

in sec.

nordica a Oceanului Pacific se duie

cele

op. citat.

deslocatiunile ce eleati trebuit se

Japonia

bat

intervin dejec^iunile alu-

1868, izbucneste un puternic cuin

ei

Dobrogei.

potmolitoare ale Dunarei dupa

de

Toula,

sunt

to^i

a

Aceste dejec^iuni se compun

Spratt, Favre, Sivers, a.

basin

Mare sunt acoperite

in

de aceasta

ca

geologi

al^i

si

cit detritul

lagunei dobrogene. Masele pra-

in

s.

tot

;

mult mai vechie de

din fundul actualului

spu-

parere, asupra forma^iunei geo-

cenusa

mase pietroase stau pe un piedestal de granit si a altor mase eruptive, de o virsta cu

Marii.

Dar nu numai Suess ne ne aceasta

dus

le-au

Po-

insula

si

ror

vionee

de

si

Marea-Neagra

Acum

de-

mar-

Insula Serpilor

pina din lezerul Razimul, a ca-

Ma-

Etna, iar Vezuvul scoate valuri foe, lava

neperiton

tori

ca

invocind

Hockstetter,

pravalindu-se in abizul creat

de contracfiunea ma? sus

aci

sfasie

mai sus, dar mai cu seama

tatf

in

Aceste doua exemple arajunge, ca sa

trebuit pu-

fi

—

ca niste ace

nice evenimente geologice se da-

toresc

RAZIMUL

172

Aceste puternice contractu ni si

:

scufundatura

brusca,

autorit

ci~

rii

si

in special

brogean a I.

pe coasta do-

:

Fluxul

Hosted by

si refluxul.

Google

; :

RAZIMUL

valurilor §i

Izbirea

III.

ta-

Rev arsave a

afluenfilor

maritimi,

V. Influenza aeoliticd. VI.

temperature!.

bifluenfa

VII. Denudarea

rosatura

§i

VIII. Influenza organismelor.

Dupa.

cum

se stie basinul Ma-

rei-Negre avind aproape un con-

o deschizatura

cu

inchis,

tur

relativ destul

de mica, a Bosfo-

face ca fluxul

ruluf,

refluxul

si

maritim sa se reduca

la

un mi-

nu se percepe. Izbirea valurilor este de o

nim, care mai

mare insemnatate in cercetan geo fizice mal cu seama ca malurile revarsaturilor dobrogene au

preistorice,

moderni

timpil

in

si

irea scursurilor

bor!

de apa, prin

desradScinaflf

Co-

(Red-River,

unf plutitoare

ar-

vegeta^i-

si

lombia, Nilul, etc.) pe care ac-

o influenza vadita asupra con-

{iune naturalistul

figurate! litoralulul Maril-Negre

anul german o numeste carac-

a intregului {inut

si

lagunei

al

dobrogene.

Pe de au

zium.

timpurl

in

dar chiar

Coroziuni §i Ero-

{drmurilor,

izbirea ta-

si

(Brandung) au avut nu

lazurilor

numai

lazurilor.

IV.

precum

witterung)

Curenfii maritimi.

II.

RAZIMUL

173

parte

o

intemperiile

coheren^a

slabit

lulul

din care se

sivul

coastelor;

materia-

pravalit spre

MSril-Negre, formata

denu-

aci

groho^isu-

detriturilor.

si

erosiunea

si

cu

bintue regiune,

ati

marea

ea prin

si

continental^ descrisa

falie

mat sus.

basinului

fundul

In epoca cuaternara,

s'a zamislit

si

tuala stare

de

cimentat dar aclucrur! prin ero-

vehement

aceasta

darea

influen^at

influen-

masiv balcanic. Apol

s'a

tupat depresiunea

si

s'a ridicat

fundul Maril

scufundatura

si

^eaza inca, potmolirile in interiorul lagunei

:

de

In urma mal cu seama corosiunea produse de valurl care

rilor

Wasser-Pest.

:

Din acesta putem conchide ca Masivul dobrogean in cele mal vechl epocl geologice a fost

compune ma-

pornirea

datiunile,

teristic

geo-fizici-

si

malirea din apro-

si

pierea ^armuriior.

O proba

neta-

corodarea

si

indurata in

din

intregului

mal

as-

trecute

perioadele

gaduita despre aceasta ac^iune

si

sunt rosaturile de a lungul coas-

afara de insula $erpilor

Popina din lezerul Razim. Decl

saindure mult din aceasta cauza,

dobrogene ce pe alocurea apar atit de vadite in malurile

care provoaca

despoiate de argilui acoperitor.

se gasesc astazl,

In unele locuri chiar forma^iunT

influen^elor deluviane care s-I-au

avutintimpulpreistoric chiar la

tate

poate

si

inceputul Erel quaternare

si

asta-zf neince-

preschimbari

;

proba.

denudatiunile

pre acesta

telor masivului

spre laguna,

coas-

dobrogean

la

din-

cap Iancina

Dolojmanul, CasapChioi rinasuf;

des*

si

Sa-

si

asemenea grohotisurile si pe marintregulul complex ale

aflate in fundul cit

gin ele

To^I autoril moderni, socotesc ac^iunea valurilor in timpul de fa^a ca principalul factor al

mor-

Coastele

do-

Marilor.

numulitice

fenomene

si

brogene, dupa calculeie facute

de profesorul Rummer, de

la

fosiie

apar direct vederei noastre, cu toate ca ele apar^in unor epocl

mult trecute

mala acoperite adinc sub de o

de

virsta cu

straturl

mult mal tinara.

In fine influenza organismelor

forma^iunei

si

actuale a ^armurilor ta^ellor, are o aci,

ca

si

vecin&-

si

mare insemnatate,

pretutindeni unde s'au

produs asemenea ac^iuni zice.

Ca exemplu vom

Potmolirea aproape

geo-fi-

cita aci

desavirsita

si

insula

revarsaturile dobrogene, asa

cum

sunt datorite

asternut patura Sarmaticulul

si

Permiculul asupra marilor scufundSturi anterioare.

sunt in stare nor-

si

asupra dislocare!

lagunei dobrogene.

fologiel

tei

care acoperise totul sub apa,

In epoca aluvionee s'a format

de patnint ce despart

limbile si

formeaza astazl

trasaturl

in

generate iezerul Razim

riboinele in leg^tura cu

toate

si

giolurile, japcele

baltile,

pe-

si el,

din-

tre care principalele sunt:

Go-

Zmeica, Sinoe, Limanul-

lovi^a,

Sinoe

si

poate chiar

si

la Sarinasuf, Calica,

Sabanciag,

lacurile

de

Hagi-Ghiol,

Erencina,

Enisala,

a portului Alexandria (Egipt)

Babadag, Canli-Bugeag, Casap-

(Charlottenburg), sunt lovitecu o

precum

Chioi

putere de 15000 kilogr. pe m.

de devarsare a

scoala

politecnica

Influenza enfilor

si

jec^iunilor in

din

Berlin

revarsaturilor

p.

aflu-

ma! cu seam& a deprovocate de acestea

spre basinul maritim,

cit

si

influenza vinturilor, adica ac^iuniie

aeolitice le

vom

paragraful formarel

trata

in

{armurilor.

Influence le temperaturei (Ver-

si

potmolirea de

prin ac^iunea

la

fluviului

farelor

gura Elba,

foramine

(molusce); imlastinarea golfulut

Odesei prin alge

si

conifere

;

re-

ducerea pe uscat a Ceta^el Albe ce in antichitate

port

al

era un vestit

Pontulul Euxin, cunoscut

de eel vechl sub denumirea 01bia,

apo! potmolirea

si

zmircu-

si

Tuzla-Ceair. Intru cit la

desp2r{irea acestor lacurl a con-

Marea

tribuit

si

care este par-

tea datorita dejec^iunilor dunSrene,

o

vom

trata

mat

la vale

sub paragraful formarel ^armurilor.

Ne mutyumim

aci a

con-

stata in rezumat ca revarsaturile

dobrogene sunt resturl

si

in

prima

linie

fragmente ale Maril,

Hosted by

Google

RAZ1MUL

dezbinate de aceasta prin unile deluviale

numaT

si

acti-

in urnia

a intervenit aluvionul potmolitor malitor care se gaseste pe

si

pe

RAZIMUL

174

cum

colea,

icT

arata configurafia

mine-Burum rele

de

sin

nindu-se

Balcic,

la

Chiar golful Constanta

concava spre

S.

ralul devars&turilor

consistente au format acele

privite ca un

gun

de

molurl

si

lagunic

si

tern

— Pen-

putea sa ne intemeiam o

;

asupra formare!

si

cite-va

nevoe a nu urmari numai

rh-Negre.

a considera tot

ci

acelut

o

buna

vn ca

apar-

niprul,

si

Rion

(Halys),

Dec!

a

{armulu!

trebue

de

privirea

Elespont

incord&m

Dardanele prin

la

Marea

in Propontis,

Marmara,

de

Mediteran.

ne

sa

Bosfor

prin

si

—

pana dincolo de Odesa. La prima ochire asupra unei har{! geografice ni se imprima caracforma^iunea

teristic

de

nur!

si

infinitive!

a nenumaYatelor

golfuri,

si-

sinule^uri, sinuozita^T ce

intrerup intregul

complex contu-

ral-periferic,

coastelor

l'ntreaga

siderate,

de

al

golfuri

treaza fara S.,

si

complexiune

sinun

mod

in

con-

'$!

pas-

caracteristic

concava

excep^iune

si

spre

spata convexa indrep-

iar

tata tot-d'auna spre N.

Sa citam golfuri

sinun

si

din aceste

capul proeminent

cu

Zandal-Bunar; golful Iniadei cu ascu^itura

Cara-Bunar Burgas,

cu

catre ;

S.

a

capului

marele golf de sinurile

la

secundare

de la Iusuf-Efendi-Tschifi sinul Mezembria pana la capul E;

a puternicilor

(Phasis)

flu-

Chisil

si

-

Itnac

devarsa in Mare

cart

sunt cunoscute ura-

alt-fel

ganele de pe Marea-Neagra aces;

tora

datoreste numele

si

'si

eT.

Vinturile puternicece bintue, maT

cu seama toamna

de

iarna,

si

la

E. spre S.-E., formeaza marele

se

aceste vintun

contrar;

curent

pe

intilnesc

supra-

arealul

Marii -Negre, cu furtunile

fe{e!

N.

la

la un moment dat sunt oprite de curentul aeolitic descris mai sus, atuncT in aer si pe Mare se produc virtejun, car! izbesc coas-

cu vitese uimitoare

occidentale ale MariT-Negre

tele

—

;

perioade geologice incalculabile,

dispune

in

S.-V.

de

a

debit

mil

nicT

toata intregimea

zecea parte

de

afluen^e

verse

ce vin

ma-

in

sa se re-

MariT-Negre.

basinul

in

eT,

a uneT

ap& dulce,

sele colosale

Marea-Neagra, gratie pozitfuneT geografice, sa

minimala fata

fie

de aceea a Mediteran eT lata

cum

'si

asupra acestui

ceasta

Acum

sa ne restringem pri-

virea asupra forma^iunel revarsaturilor

dobrogene

Cap Midia

si

anume

si

Cap Olinca si

asupra coastelor acestui areal

in-

unifor-

am

Marele mase

razlet,

un

ver-

con-

s'au

depresiunile dintre

(Colhia),

Ararat

(Pa-

(Farul Sf. Gheorghe), la revar-

tre Cap Midia,

Buceag,

sa

si

Dardania),

si

ale

Tau-

pana ce puterea

lor

deve-

versantele Casariei

nind covirsitoare, au spart

ist-

de

Dunava^uluT, pana

consideram

avem

forma^iunT

(malurT

pronun^ate)

Sari-

la

Zaporoje-

ceta^el

virful

spre Moru-Ghiol. DecT

coaste

Do-

al

Cap-Jancina, Saban-

nilor si cotul

canice (Mezembria

stincos

coroziunile

;

nasuf,

in

proeminen^a Canli-

virful

lojmanului ciag

flagonia), Anatolia, parole bal-

rieT,

MariT-Negre

partea occidentala.

sarea bra^uluT Sf. Gheorghe

:

in

gene-

a

si

enumerat mai sus de apa strinse dupa centrat

litoraluluT

dinspre

intre

mSreT corodare! sinurilor ce

de

pe care se

teoria

configura^iunea

a

rala

A-

V.-N.

inflexiuni

este

bazeaza

directiunea

in

format

cu

perpetua din

se

d& seama Ritter fenomen al for-

ma^iunei golfurilor

atit

aceasta

si

erodind

Aceasta face ca evapora^ia pe

Caucaz

:

De

stabilit.

de sute si sute de de metri cubi de apa pe secundape cind Mediterana nu un

sant

Midia de linga San-

Golful

Stefano

cite-va

puternic curent este

intempestive ce sufla de

ma-

intii

Donul, Done^ul, Cuban,

o

ritime,

in

Dunarea, Dunistrul, Du-

:

{inind

Marii-Negre, precum si buna parte a regiuneT ma-

aci

hidrologia Ma-

cuvinte

rea afluen^a

nordic,

occidental

a

parte

te-

schita

Aci ne izbeste mai

cea mat apropiata ve-

in

cinatate, ritoriul

lito-

a

nevoipf

muluT dobrogean, cred ca este

ratul

complex, formeaza

£ar-

al in-

seama a morfologie!

cu

dobrogiene

5*1

Formarea fdrmurilor. parere

lito-

mai

si

tregel aceste! regiuni.

tru a

are

'sf

un golf larg a carui cavitate urmeaza direc^iunea de S.-V. asemenea imbucatura Dunistrului, tot asa golful Odesa mat departe Marea-de-Azof. Spre a ne da seama in deplina cunostiinta de cauza, sun-

detrituri

sedimente, care imprima caracterul mlastinos

termi-

insusf

si

topografica a localita^eT. Straturl di-

pu^in cite pu^in in spre Marea-

de-Marmara (Propontis) si strapungind Elespontul in Dardanele. Atunci masele de apa napadesc cu furie in Marea Mediterana si primul si eel ma!

Giul-Grad.

capul

in

ma-

sinul Varni,

;

inalte

si

tarmuri propriu

si

de

adica

lito-

zise,

ralul

toarea Bosforului,

^iunea coastelor, ea a fost

razla^indu-se

bine

forma^iunT

mul {arimului ce leaga Europa de Asia, formind mat inti! strim-

In

de

MariT.

ceea

ce

priveste

Hosted by

formatra-

Google

:

RAZ1MUL

de

tata

RAZ1MUL

175

o data cu schita geo-

techtonica sinului

forma^unei

lagunelor

Pentru a

ba-

dobrogene.

complec^i vora mai

fi

pe

privin^a,

mai

Hauer (Anwendung

sunt:

sus,

linga cei citatf

der Geologie auf die Kenntnisse

arunca o ultima privire asupra

der BodenbeschafTenheit), Har-

denuda^iunilor

ting

ajuta^i

acestei

fiind

de

dera^iuni cialist!

coaste,

aceste

in

consi-

autoritapf

spe-

si

Czerny (Wirkung der

:

Winde

auf

die

der

Bertrand

Diinen),

(Geologie des Kurischen

HafTs),

Wessely (Der europaische Plug-

Meeresufer),

sand), Sokoloff (J^wviAt Rusesti).

(Epochen der NaLapparent (Traite de geo-

restrins vorbind, litoralul mari-

logie), Lyell,

intemeietorul ac-

tualismulul, in cartea sa

«

Prin-

ciples of Geology,», Suess (Ant-

der Erde),

litz

Bildung und Befes-

(Die

tigung

Quenstaedt tur),

Aproape

etc.

topfacesti autori sunt

de acord, intru cit priveste forma{iunea basinului MariT-Negre

si in

parte asupra actualei star! de

Tarmul dobrogean sau mai tim si

coprins

capul Midia

intre

limba-^arm

Olinca,

des-

ce

punctul de vedere terestre

puse din particele zdrobite

pana aproape

Ele se

compun

bazaltica lurica

se

vad

si

depuna

le

transporte mai departe. Aci

in

alte locuri forma^iu-

nea dispare, cauza sedimentarile

rogene

si

in

forma^iunei

am

expus'o mine-

deluviale,

zoogene;

din

cele

speciile treptelor

logice, jurazice, crustacee

mulitice

(fare

foramine)

colea

urme

fitogene,

geosi

nu-

si

ici

si

la

nu avem de a

Sahara,

a

o alta vreme sa

le

distinct succesiunea straclasice

contribueste in mare

sa

sipurile

dacS

urma

sus,

precum si pe golul de la Moru-Ghiol, unde

tigrafiei

face,

ridicate

furtuni

si

si

cu

nici

purtate

si

desertul

nici

o parte a pustei un-

Aci nu poate

fi

vorba,

de dunele de-a lungul Bal-

ticei

Marii Nordulul,

si

intind

pii

deserturi, pustiuri

si

aride.

Dunele sunt expresiunea a

ce se

terea uraganului, dar

rilor,

ce acopere zone intregi de-

forma^iuni instantanee descrise

mai pana

sus,

mutindu-le

colo,

formind

de

nisipoase

troeniri

de

alungul

litoralului Marilor.

Dam

urmind conturul ^armu-

aci

va date asupra

cite

rusa,

pe coastele germane, da-

sul profesat la scoala

Toate aceste conglomerate, de-

neze,

si

grohotisuri

ce sunt liber aruncate ca storistea

pe

coaste

si

dealungul

poalelor lor, ne intareste

mult

in

mai expunerea facuta mai si

sus.

Pe al

olandeze

ceza.

din punctul de vedere

formarel geo-fizice

ne intereseaza

si

hidrolo-

si

Excep^iune formeaza, pe

litoralul

oare ca Zuederzea

si

Haarlemul,

care se aseamana intru

brogene.

Cu

al

cit

va cu

lagunelor do-

toate acestea pentru

din

nica

Berlin

Kummer

fesor

al

Forma^iunea in

lungul

lor,

vintului,

cind acesta nu e oprit in calea sa

transversal

si

cind

in

intilneste

directfei

lui,

drumul sau

sus^inerea celor avansate mai sus

obstacole, ce abat curentul din

este bine sa aratam aci in trea-

cursul

cat ce sunt nisipurile zbur&toare,

acelas timp puterea iu^elef.

acum ne indreptam

sedimentele

in fa^a Marii

privirea.

am

este adesea

direc^iunei

mult

mai

pro-

d-lui

(«Der Bau

forma^iunea ^armului, catre care

gice,

cur-

politech-

Meer»).

olandez, bal^ile interi-

sistemul baltos noi,

belgiene

si

pana, dincolo de Bretania fran-

colo

siruri si in-

terpare.

sedimente

ri-

dice sedimentele de pe {armii Ma-

fenomenului aeolitic dupa

trituri,

cum

ori

sunt destul de intense, ca sa

acestor mari din Finlanda

stratifica^iunilor

lo-

zburatoare,

nisipurilor

rilor

nind

for-

cim-

acolo unde vinturile nu au pu-

Egiptului sau groaznicele

na^ean

greutatea lor proprie cad

acopera coaja pamintului,

de

terenuri aride ale ^inutului Ba-

guresti.

molire a vitesei; atunci masele

cala

Buhari, stepele Podolice, deserturile

sunt spulbe-

si

viscolul poarta

ni-

uragane, ce au format pustiul Gobi,

cum

apar^i-

si

pot-

in generalitatea cazurilor o do-

mind

Iancina,

si

zapada depune prin depresiunile terestre, acolo unde vinturile indura o oprire sau un virtej si

din alte locuri departate pe care

coastelor

si-

o

si

derat nu sa arata ochilor nostri de

si

epoca

lave din

de dune, nici de sedimente si mai pu^in de niNetagaduit sipuri zburatoare. priu zisa, nici

si

-

si

paleozoica. Ele au for-

si

nisipuri au fost rate,

dar nu prin aducere de nisipuri,

Cara Nasuf, Cap Dolojman

titan,

geana, nu este o forma^iune pro-

unile coastelor masivulul consi-

la

(glimer),

parte Marea de laguna dobro-

prin

in

feldspat,

molul marilor disparute. Aceste

mai

si

particule

mat odinioara sedimentul

parte la formaViunea acestui^arm,

pe colea

din

hornblende, interstice de natura

domneste si pe la coasdobrogene. Daca denuda^i-

ici

si

la faina.

granit,

lucitoare

roci

tele

sporadic, dar caracteristic,

de

pietroase

ca curentul vinturilor, descrise

arare on, pe

mai cu seama a dina-

si

prafaite

lu-

mod

morfologiei

al

mo-geologiei, sunt nisipuri com-

cruri ce

cit

— din

Nisipurile zburatoare,

Autorii consultafi in aceasta !

a

si

dunele.

initial

micosorindu-i in

si

Hosted by

Dnna

la originea ei

Google

RAZIMUL se

un unghiu

sub

ridica

— 15°

5

cade dup& ce

$i

mat muchia repede

de

$I-a for-

cStre

inte

un unghiu mai lent variind intre 30 40 Dunele au tending neincetata de a avansa c&tre interiorul litoraluluf, marcind din ce in ce f&rmul. Acela$ lan{ $i sistem de riorul ^armulul

sub

—

Dune se gase^te neincetat

.

in mi$-

tending de a inainta

care, cu

spre interiorul f£rilor lor variaza

;

inahjimea

cu puterea vintului,

in-

tinderea zone! aride de care dis-

anumite

la

mul

el.

narei

— 15 me^ri, in termen de mijloc30 — 40 metre in unele la

10

$i

1

de

chiar

cazuri ridicindu-se

la

00 — 1 20 metre de-asupra supraAvansarea anuala dau aci cite va

solului.

fe^ei

este foarte variata;

date caracteristice pentru unele

pe insula

locality!. Ast-fel

Sylt,

avansarea anuala este de 4 metri, pe coasta prusiana a Marii-

de 4

Baltice,

Nahrung),

Leon

Midia,

nelor

tribue

urma

in

forma^iunea

la

zun,

?i

$i,

ad-

de

la

localitatea

ci-

s'au

acoperit

avansarea du-

la

r&minind

interior,

lor

terenul

natural

din

satele

dis-

innomolite sub masele

nisipitoare

din

dejec^iunile

puse de Dunare

§i

minitnala

solut

Despre

locals.

zburatoare

desanisipuri

adevaratul sens

in

cuvintului,

cu

$i

ab-

aci

aci

nu

vorb&

nici

al

Ingramadirele de nisip

poate

fi.

de

Letca, adic£ de la gura

la

intre Periprava

Chilia

de asemenea, de

Mozorali;

gura

la

Gheorghe la poalele Cara-Orman (Padurea-

Sf.

padurei

Cap

$i

Neagr&), intre Cisla-V&duvei

nu sunt de

Catirle^ul,

mameloane,

$i

cit ni$te

ridic&turi deluroase,

tei.

Tot asemenea nisiparile de

gura Periteasca tia zului

de

nisip,

Sinoe

iacul

?i

de

Por-

la

Gura-Buhaca

$i

sunt depuneri

lo-

La

gu-

cu caracter

Dun&rei,

$i

formats intre

(limanul Sinoe)

lacul Tuzla,

rile

la

spre Periteasca

in

limba

cele

de

cele

$i

la

Malciana, in

$i

Cap Midia,

spre

cale

regiunea del-

cit $i

fix.

pe tot

{inu-

tul lagunei dobrogene, nu poate

potmolitor

mod

este

aeoliticS

nu se ga-

afla in stare

inchegat&, amorfa

inerta, din

$i

cauza temperature! scazute fund imbibat de

renul

a-

ca intregul sol sa

ceasta face

gaseasca

se

te-

;

apcl,

in stare inghe^ata,

de puternicS, in cit uraganele nu pot ridica masele terestre de cit prin

consistent

atit

corodare

intr'o

$i

de

infim

lativ

cantitate re-

mica, nel&sind

urma lor de cit ni$te slabe urme de rosaturi §i denudan.

in

In timpul verei, cind nisipurile

mai pu^in coherente, pu-

sunt

sc^zuta

nu

?i

cu

este

aeolitica

terea

totul

depa?e$te

re-

dar

rile

$i

se

compun

aduse in

introeniaci

$i

de-

prima

linie

secundar de nisipul potmolul ce Marea depune

in

Ac-

rite influen^elor hidrologice.

sub apa, se

se^te

lagunei

al

$i

intru cit

teri-

S& examin&m dar, din acest punct de vedere revars&turile dobrogene ?i {inutul delte! dunarene. In prima linie mate-

$i

sunt

ca-

dato-

dobrogene,

datore^te

nisipoase.

rialul

ambele

In

sedimentarile

Martie, tot arealul

lui

dunarene

dunarene pe

bisericilor

p&rute

Deci

^armului.

consolidarea

?i

inceputul deltei

la sfir-

Octombre p&na spre

luT

?itul

de

cu putere

sufla

ast-

marilor vinturi

se

desgolit, s'au descoperit turnurile

mai mare parte

cea

in

ce

probeaza

se

timpul

in

dijec^iunilor

In

catre

lagunei do-

flancul

brogene, Marea este care con-

Faptul

lity!. fel:

dimentarea

urma

sate intregl

la

terice ce staptnesc aceste loca-

tele anotimpuri, in

— Rectus

m.

pana

Olinca

la

ac^iunea

ale vinturilor ce bintue, la diferi-

Bretania

in

anuale

din

Du

dejec^iunile

intre

influence clima-

$i

de

Paul

Saint

la

avans&ri

— 25

de

Deltei,

Cap

din

concor-

gimul vinturilor

mite

tato

necesarS

vinturilor

exista

terenuri aride, produse iocalnice

franceza de 8 m.,

20

dats.

nu

— 6 metre (Frische

Laudes

$i

Deci ramine bine con-

aceasta pe tot teritoriul

$i

vir^ire

coama

caci

Olinca este format aproape

$i

herenta a materialulu! nisipos, la

dune,

exclusiv

^iunea

avind inal^iml masurate

\$x-

timpurl catre

ca {armul dintre Vilcov

statat

pune acesta, precum fi de consistent mai mult sau maipu^in co-

de

RAZIMUL

176

fi

vorba de o innisipare

sul larg al cuvintului

seam&,

produs&

zburatoare

cu

$i

prin

torul deltei proprii, iar

mul

Mariif,

mai

la

timpul

in

cu seamS

mai

$i

uraganelor ce bintue aceastS

$i

Mare,

?i

Am

litoralul ei.

mai

atins

sus, in para-

graful geo-techtonicei localita^ei",

forma^iunei limbelor,

cestiunea

proeminen^elor

?i

molurilor na-

pe de o parte

turale

du-

brogeana,

de

digulu!

ce

de

la

Cara$i

te?tile,

lidul

de

cea

lungul M&ril

drept

a

Periteascel,

Chitaculu!

de cap

Hosted by

toate Peri-

spre Portia,

mare

alungul

pot

clasate

alta

se poate urm&ri

Malciana

din colo

$i

de

natural, ce

periboina Pergonal spre

la

Cara-Nasuf (Apele -Negre), nu luate

$i

desparte Marea de laguna do-

Harman (Dumbrava-Neagra) fl

?i

mai cu

caracterul

Cetatea-Vechie,

obi^nuit

ingustimea

nisipuri

nisipurile

{ar-

tempestelor

al

baliza Englezeasca,

Tot a$a

pe

nisipuriior

zviriirei

in sen-

nelor.

Chituc,

obi$nuite. Se-

la

pana

Midia, de-a-

Mamaia, Sciut-

Google

;

RAZIMUL pana in apropierea Conpe care Germanul le nume?te foarte caracteristic Nekrung, precum sunt Kurisches Haff, Trisisches Haff, Danziger Bucht ?i Cantul de insule dinGhiol

$i

stance!,

Suedia

tre

coastele Olden-

?i

burgulul. Intemeiindu-se aceasta

pe sedimentari

cum

dupa

locali-

consistent

tere-

nurilor a ingaduit, sau influen-

ce

aeolitice

mai

mici,

lor

marl aceste

;

sunt

despar^itoare

guri

sau

cre^terea

sporit

cazuri

alte

in

mai

a

pera

aluvionul ce

apar

$i

departeze

$i

?i

Ere ?i Epoc! geologice de mult trecute a fost acoperita de apele Maril-Negre imediat in

numai dupa desfa^urarea

evenimenteior ter^iare

epoca quaternary deluviale

teasca-cea-Mare fi

comparate

Buhazul, pot

$i

miniatura cu

in

strimtorile: Bosforului, Elespon-

geraculul,

de

Sca-

sau

Gibraltarului

tului,

unde mase puternice opus coro-

stinci vechi s'au

darel

$i

erosiv

efectulul

ale

perioadele

$i

aluvionee de detri-

sedimente provenite din

$i

brogean.

Porti^el, Peri-

?i

infiin^area ?i scobirea actualelor

masivul do-

brazdeaza

ce

se-

dimente s'au a^ezat, au prins coherent, raminind numai vir§erpilor din Marea-

furile insulei

Neagra

$i

Razim,

ca

a Popinei din iezerul

mentele

neperitorl

stilpl

epoci

acelor

disparute.

Sedi-

pe parole

a?eaza

se

a

stincoase formind oscila^iuni

?i

valurilor Marii ce le cutreera, sau

ondula^iuni in a caror depresiunl

puterilor denudatoare ale vintu-

patrund

rilor ce bintue aceste localitapf.

intemeietoare

Daca

litoralul intre

brogene. Blocurl eratice respin-

zului

?i

gura Buha-

pana dincolo de

boina Peri^orul, ar

numai

ni?te

in

fi

producte

Peri-

adevar

seculare

sau instantanee, de mult comunica^iunea

dobrogene

laguneior

cu largul Marii ar

fi

fost

$i aci, ca

$1

la

fiin^ata.

des-

marile

dite

lajirea lagunel

$i

ramin apele Marii, lagunel

ale

blocurile

do-

belor

de

la

forma^iunea

lim-

Cozbura-Holbina,

Cistai-Caze Bisericu^a, limba de

pamint despar^itoare lovi^a

?i

intre

Zmeica, precum

despar^itoare

dintre

$i

Golimba

Zmeica

?i

a-

ati a-

limbele eratice des-

?i

mai sus

par^itoare semnalate

imprimind

$i

localita^el caracterul

tipic actual. Ac^iunile seculare ?i

instantanee complecteaza opera.

—

Hidrologia,

d)

Asupra

dobrogene ne r&mine foarte pu^in de zis, lagunel

hidrologiel

partea

caci

a

esen^iala

fost

deja tratata in cap. hidrografie,

precum §i in descrierea

geo-fisica,

tectonica a basinului

{armu-

?i

riior sale.

ne ramine acum

de

cit

trata aci cestiuneadin punctul

a

de

vedere curat technic, cercind a arata sistemul de alimentare din

Dunare

gurele principale

prin

enumerate mai

discuta

a

sus,

generalitatea potmolirei de care sufere

$i

sunt amenin^ate cu des-

fiin^are atit canaleie

tare cit

de alimen-

insu?I dispari^ia prin

?i

potmolire a intregel regiunl gunice; apol a

alimentarea

partea

In

apa

la-

in scurt

schi^a

cu

prin orificiile

pe intreaga regiune lagu-

nica ingadue

restrins r&s-

ati

despre Dunare;

coperit cu o p&tura potmolitoare

Nu

Incetul cu incetui aceste

?i

de putfna insemnS-

tate,dejec{iunl ce

$i

(Mezozoice), aceasta prabu^ire in

Pahani - Hrani,

-

dobro-

s'a creat depresiunea, care

gean

vaf ului, Cerni-Florel, Turef ulul

pol tot aceste sedimentari

ei.

unel par^ia masivulul

complexiunea

gura -cea mare a

urma

Am probat caprin scufundarea

turl

Perite$tilor, Mal-

in

sa trecem la hidrologia

vai

Haholul,

laguna

afla resia^ita

dobrogeana, pentru ca

Gurile ce unesc laguna dobrogeana cu largul Marii, adica:

ciana,

Iezerul Reazim, lasind in

alte scursorl

pe care se

Gheorghe urma Cline^ulul, Duna-

asta-zl intre braful Sf.

Sa rezumam dar intregul sistem de forma {iune al basinului

sfir^irea

la suprafa^a.

relativ

el rasuflatorile

re-

le aco-

mijioace

cu

foarte pu^in costisitoare.

$i

unor perioade mai vechl de forma^iune in raport cu de$i

intregimel arealulul smircos, aflat

di-

zultatul

luvionul

fenomen trecator pe care techmoderna ar putea sa'l in-

nica

depuneri,

$i

sau instantanee,

ele seculare

fie

a

geologica

forma^iune ta{el

RAZIMUL

177

maritihia

enumerate.

deja

hidrografica,

am

aratat ce rol joaca cele

4 guri de alimentare cu ap& dulce din Dunare ?i mai cu seamS a canaluiul

in

Dunava^ul, care direct

mod permanent

intre^ine

$i

in

starea apoasa aproape intregul

Acest canal de

strimtori continentale citate mai

Sinoe, numita insula Curt-bei sau

sistem

ac^iunea

Ostrovul-Lupilor. Vine apol pe-

alimentare i$Iia cursul din braful

de rezisten^e

rioada aluvioanee, in care Bu-

puterea apel

sus,

vinturilor se love^te

paleontologice.

?i

Daca

din cind in

tt

area incepe

a

se

revarsa

in

cind aceste gurl, vorbind in sensul

perioade seculare asupra intre-

restrins al strimtorilor, sunt

gulul

parte

potmolite

§i

chiar

in

vre-

melnic astupate, aceasta esteun

61,765.

Mar ele

Dicfionar Geografic.

Vol.

teritoriu

al

lagunel,

efectul dejec^iunilor sale

sa

se

$i

incep

manifeste in potmolirea

Sf.

baltos.

Gheorghe

(Kedril, turce$te

balaurul) la punctul numit Mete-

rezul-Turcescsau Girla-Greculul

lungimea sa m&surata in sborul pasarel, de la acest punct pana la

devarsarea sa

in

Razim nu 23

V.

Hosted by

Google

RAZIMUL

masoara in linie dreapta nicl 20 kil., pe cind de fapt, printr'o infinitate de coturi, ocoale, periboine, peste 120

numar,

la

el

este nevoit a strabate o distan^a

de peste 52 fie-care

la

avind a lupta

kil.,

pas cu

mlastinl

$i

potmolurl, ne mai socotind gardurile

coterie abatatoare ce

si

de a

pescarii le infiin^eaza

cur-

mezisul cursuluT, spre a bate apa in periboinele

vine

si

jepcile lor apoi ;

fecunditatea

stuh,

papura

si

care

moment

ii

origina sa din Bra^ul Sf. Gheor-

apoase ce

tele

data serveau

alta

de artera de alimentare cu apa dulce a Razimului, sa fie mai mai pu^in potmolite,

mult sau

numar

restrinse ca

ca pat

ingustate

si

matca din partea des-

si

pre delta Dunarei pana

Razim

despre

rele

alimenta

a-

si

ii

toate aceste

mase apoase, au adus cu

cestor

sine ridicarea patului

De

de alimentare.

arterelor

fiin^a legendel,

debitul acestui

gends

este,

de alimentare

sa

principal

fie

redus

la

potmolirea atingind

iar

maximul putiincios. El debiteaza Razim la viituri ordinare cam

incolo

aci

incepe

canal

acest curs

daca

le-

ce persists inca in

gura a locuitorilor din

mintea

si

partea

locului,

mina ome-

ca

neasca a sapat

a dat

si

fiin^a

mai

astu-

si

intreaga sa regiune

si

de revarsare. Si daca nu mijlocea si se intrepunea mina omeneasca, se in^eiege in

cetul prin ac^iunea valuriior

fie-

potmolirea

;

parea desavarsita caracteriseaza

destul

gu-

si

de

ce la

a nature!

dar cu efect mai minimal

obstacole fac pe de o parte ca

un minim,

la re-

ghe (punctul Calinova), se vede iarasi ac^iunea netagaduita

varsarea lor in laguna. Tot asa,

in-

impedica ;

adica de la Sulimanca, pana la

ce a facut ca cu timpul deriva-

toare ale restuluT lagunei cu

si pica,

ingreueaza drumul

in sensul rnalirilor laterale, cea-

vegeta^iunel

plutitoare, cociocur!

fixe si

RAZIMUL

178

vremuri de departate, pentru a

quo

restabili statul

ante, atuncl

incetui cu incetui ac^iunea pot-

molitoare

astupatoare

si

avansat pana

in

Omul

Dranovului.

ar

fi

spre apropierea

urmat

aci a

marele principiu, a imitat natura, a facut cea ce alta data se

in-

deletnicise sa faca dinsa;

omul

a sapat din nou canalul,

intre

Calinova

Sulimanca

si

si

a redat

putin^a apelor de a porni iarasi

in

Cerne^ului, Dunava^ului

9. mil.

cu seama infiin^area Cline^ului,

dobrogene. Identic acelas lucru

dupa

trebue sa se

m.

c.

apa, dar la viituri

marl acest debit se indoeste sa

chiar

Din

intreeste.

quantum de

apa,

si

acest

lagunei

do-

brogene ii revine insa o foarte mica parte, cacl cea mai mare sa imprastie fara rost

si

rasla-

zisa locuitorilor autohtonl

de mina

facut

s'a

si

«letinului».

lui

Sulimanca prezinta urmele ac-

au

^iunei nature! desi aceastarigola,

cura

de rodul muncei cu mina

intervenit

lor

spre a

lor,

de lucruri bine

facatoare, ce alta data natura

cuse

Gheorghe.

ei

sau mai

timp mai mult

pu^in departat,

bra^ulul Sf.

apele

Gheorghe au incurat

cu mai multa putere

cu

si

cursul

Si

a se bu-

si

Mare sau chiar inapoindu-se in matca gurei Sf. intr'un

intimplat

fi

Dunava^ului.

cursul

cu dor de a produce

restabili o stare

Daca

spre luminisul apos al lagunei

Este de netagaduit ca oamenii

t'mdu-se se devarsa prin diferite scursorl catre

in

si

fa-

apoi iarasi prin capriciul

au fost

distruse.

Cel

pu^in

Cerne^ul (Cerni-Florea, Turetul) si

Dunava^ul pot

siderate

fi

ast-fel

con-

mai precis vorbind

si

de

la vale

intre

mai pu^in larga

notind ca nu mina

a fost aceia ce de intemeiat.

De

sus cursul

'si

la

si

ma! pu^in

si

ca Cerne^ul,

adinca

Razim

totusl de-

omeneascS la obirsie 1-a

Sulimanca

in

schimba deodata

direc^ia primitiva S.-N., perpen-

diculara E.-V., pana in

dreptul

cu un

Cerne^ul astazi chiar in cea ce

locaiita^ei Dunava^ul-d.-j.,

volum cu mult mai mare de cit eel de astazl, catre basinul lagunel dobrogene si in special

priveste cursul sau intre Razim,

parte de cetatea Zaporojenilor,

Sulimanca

si

de

inca acele

semne

Razim, cauzele au

ritoare ale unei crea^iuni cu de-

a lezerului fost

apa,

fie viituri

:

fie

si

extraordinare de

influence

de perturba^iuni

terestre sau alte

ac^iunl hidro-

nome. Odata aceastS stare extraordinary incetata, disparuta sau nerepe^ita, a

produs starea nor-

mals, secularitatea tea.

Apele

tat

de atuncl

legile

Sf.

si

actualita-

Gheorghe au cauin coace urmind

firestl a-sl

ingusta patul

Dranof,

savirsire naturale.

si

presinta

urme nepe-

Largimea sa

extraordinary, de 25 in uneie

pana

lo-

40 m.; adincimea sa masurata la apa mica care nu scade nicl odatS sub 5 6 m., toate aceste ne spun pana la eviden^a ca aci nu a fost o intervenien^a curi

la

—

a mine! omenestl cerea in

fiin^a

In partea de

pentru

adu-

a acestui canal.

sus a Cernefulul,

aci

isl

S.-N.-N.

ea larSsi

pana

nu de-

direc^iunea

la origina sa ac-

Gheorghe (Duna-

tuals din Sf.

va^ul-Greci bifurcatinDunavaful-

Lipoveni adica

de

nilor,

pana

al

Cetatea

gura

la

Aci,

Saiciilor).

si

la

Sf.

Zaporoje-

Gheorghe,

vede directa intervenjiune

se

a omulul. linie

De

dreapta

la si

Sulimanca in urmind direc-

^iunea primitiva a Dunava^ulul

pana

in Sf.

Gheorghe (Punctul

Perivolca) nu sunt de cit

Hosted by

4

kil.

Google

RAZIMUL

si

de sigur odata cursul natural

ea ar

al

Dunava^ului a urtnat aceasta*

nu

direc^nme stie

interese sau

cine

ce trebuin^e omenestl

si si-

si

gur vremelnice

i-au

abatut cursul

atit

fi

citimea

cunoaste asigure ca

scurgerea pe

omeneasca a

mina

restabilit calea a-

•poasa. intre Salimanca, Perivolca,

nu se poate do-

nici

stie

vedi, faptul persista, insa ca, cur-

cum

a ramas deviat asa

sul

se

gaseste astazi. a mai vorbi de

alimentare Clinetul,

nume pe care-1 poarta intre Razim insula Popinei in dreptul

§\

un moment dat,

la

aceste canale

lo-

sa

drepta^it

fi

E. Baterea acestor vintur! pro-

cu mult mai considerabila de

duc schinibar! foarte resim^ite in nivelul normal al aceste! marl

de care

aceia

Dunava^

curarel apelor din

mai poate proba ?i si mat isbitor.

se

canal,

cita

observat

cazul

aci

de 7

Aprilie mai intreaga gura a

'si

schimba cursul

la

stinga catre fie

opera complects conceputa de

mintea omeneasca si executata de mina lor, cind cum si care

—

a fost motivele infiin^are!

vom

ne

luT,

cerca a o dovedi, in partea

istorica.

Caracterul

lagunic

neste intre gura si

Sf.

Razim

iezerul

este

domGheorghe in prima ce

condi^ionat de lipsa aproape

linie

desavirsita a diferen^ei de nivel

prima

intre

este

si

Panta

secunda.

aproape redusa

la

nula

;

o

in

printr'un alt fapt

punct

Sulimanca. Cline^ul pare sa

in-

Reazim, vorbim numa! de acest

zilele

cursul sau

cit

este

in realitate

In

cu

ca, daca Marea-Neagra nu dispune de un flux si reflux tot atit de mare ca al altor Mart, in schimb insa apele ei sunt su-

succedare a vinturilor S.-N., V.-

cine ar

si

de no! insine in

raport

care cu to{! sunt de acord

si al{l,

creada ca aceste

Aprilie

in

Marigny Mer Noire)

de la

puse unu! groaznic freamat produs din alternativa si simultana

sa cu Dunava^i), care in acest

intilnirea

Talb out

cursur! dispun de o alta panta

Putem

la

rungen),

(Hydrographie de

in-

zim, in cit or

calise! Sarinazuf (turce?te, apd

pana

se

face atit de repede in spre Ra-

galbend)

$i

sa

stapinita localitatea. Efectui

Ne malramine canalul de

poate

localitatea

spre catunul Danava^ul-d.-j.

data

de

acestea, observatorul atent care

indrumindu-1 de aci in spre alta.

in cit nic!

numerica. $i cu toate

e!

si

Dunare. Daca,

de mica

putea \\ne seama

s'ar

in

nu se

RAZIMUL

179

1900.

ziua

si

12

de

7

Du-

intensitatea

stie

de

la

lor

de

N. spre

S.,

faptul

ca

unde

direc^iune S. ma!

toare

si

in directfunea

aceasta

va^ulu! se

Neagra cum

pu^in

largise eel

la

25 metre, cu o adincime mini-

mala de

eel pu^in

3

metre.

Or

a se intreba de unde aceasta schimbare atit de brusca si savirsita numa! in restimpul de 4 zile, fiind data cine e dispus

schimbarei

de

opusele

cita

aci

sunt

ca:

covirsi-

de

sudice

denivelarea produsa in

seama ca ne gasim in epoca de mare viitur! a apelor iar in ziua de 12 Aprilie gura Duna;

am

asupra celor

jumatate metru,

se {ina

cit

constatat

nordice

mai mare de 5 m. in largime, cu o adincime de eel mult 1 si sa

de

numal parerea unuia din autorifle de mai sus, asupra existence! acestul fenomen aeolitic.

Luam

si

ca

prea departe daca

vinturile

devarsatoare

vinturilor

spre N. Ne-ar duce

la S.

nava^ulu! era malita, nedispunind

descbidere

se

energie, sunt cu mult mai mar!

de

o

Dupa cum

suprafe^e apoase.

mare de

cit

N. Curentul N.

preponderent curentuiuiS. Daca

alt-fel in

se intimpla pe Mareas'ar

putea intimpla

laguna dobrogeana

si

in

pe iezerul Razim, masa cea malcompacta si malresleaja a intregulu! complex de revarsare. special

Apele cu o

aci se retrag in spre

vehement

Mare

vertiginoasa in

urma ma! cu seama

direc^iunea N. S., lasind in

pajiste orizontala se intinde peste

imposibilitatea

tot {inutul, cea ce face ca scur-

panta, adica a sporirel

gerea apelor

a augmentarei scurgerel pe acest

avind in vedere mica adincime

motiv.

a Razimului

sa

fie

alternative

adica sa se produca fenomenul une! scurgerl cind din in lagune, cind din

Dunare

lagune in spre

Explical^iunea acestul fenomen

intemeiaza in parte pe

se

Dunare. Pentru toate canalele

treaga

de alimentare enumerate

si

sus,

putem

sus^ine cu drept cu-

vint ca nu dispune

scurgere

ma!

in

de o panta de

in^elesul obisnuit;

caci daca in adevar am dispune de o diferen^a de nivel intre origina acelor canale de alimen-

tare

si

devarsarea lor in Razim,

dec!

el,

in

suprafa^a

a

Razimului

general a lagune! dobro-

gene. $i daca consultam rita^i

in-

ca:

Thome de

(Memoire sur

le

auto-

Gumonid

regime

des

lor

sa.

un gol

sim^itor,

fa{a

de

nava^ului

si

a celor-l'alte canale

alimentare, pare.ca ar si

resla^irea

Atunc! napadesc apele Du-

fi

animate

pornite de panta unul riu din

vaile muntflor (nu vol sa infeleg

torent)

si

nic!

nu sunt

In stare

a podidi umplerea golulul;

a-

eaux courantes en France), Revy

tunc! se face adevarata primenire

LI. (Hydraulics of Grant Rivers),

Lorenz

a Dunavatulul, a Razimului si a intregulu! sistem lagunic cu

ihre

apa dulce adusa din brajul

v. Libumau (Die Donau, Stromungen und Ablage-

Hosted by

Sf.

Google

:

RAZIMUL Gheorghe prin canalele enumamat sus. Daca asta-zt acest fenomen nu se mat intimpla in intre gimea grandiositafei sale, a-

si

ceasta

nof

rate

-

datoreste

se

vectnicel

astupart, cind a gurilor despre

bra^ul

Gheorghe,

Sf.

nu

care

ingadue atunci intrarea apelor

de alimentare, cind

in canalele

a

de revarsare despre

gurilor

Razim, care tocmat

impedecind

momen-

in

gasesc

malite,

napadirea

prodi-

se

prielnic

tul

RAZIMUL

180

Vinturile nordice ce in laguna

dobrogeana,

privite

ac^iunt idrostatice,

Mare

si

spre

laguneT;

maselor apoase

a

de

abatuta

lancina

fiind

acestor

viteselor

ape, dec! a ac^iunilor lor fa^a de

curentul la intoarcere

cele-1-alte,

nu mat este

atit

de puternic, decl

pulut meniret sale.

in

Fenomenul

o schimbare

de

tate in directfunea

maritime,

Razim

prin

festata

intensi-

vigoarea

§i

la

V.-E. mani-

ante

izbirtle

{5r-

-

mulut despSr^itor intre laguna' Mare, ceia ce da nastere

si

de la Portia raminind ca

ficiilor

teasca,

ori-

Peri-

si

$i

in special

vinturile

Mat sus am aratat care este si important Duna-

bam

despre

orificiilor

dulct

de

in

ce debuseaza prin canalele de ali-

gulata func^ionare,

mentare din gura

Dunavafulut, daca nu

Din

Sf.

Gheorghe.

toate aceste,

vedem ca

de

cestiunea vafulut

si

panta

Duna-

a celor-1-alte canale

alimentarea

in

a

lagune!

dobro-

gene cu apa dulce, $ine un infim

de mic

desvoltata ture!,

fa^a

de

rol

de energia

elementele

na-

ca influentele aeolitice

si

Acum

cite-va cuvinte asupra

intrefineret geo-dinamice, a orificiilor

teasca

de contact si

sus,

nare

cele

cele-1-alte

lipsi.

artere

asemenea momente, trebue sa duca destula apa in bazinul tezerulut Razim si al intreget la-

in

tulut

sa

ca

puterea vin-

poarte

le

beasca cu putere,

si

sa

le iz-

aruncindu-le

o repede

seste

tref

'$t

scurgere

orificit

ga-

prin

mat marcante

spre Mare, prin care fapt

un moment trebue

sa* 'si

geo-fisic

la

Dunava^ul

incordeze intr'atita

debitul intru

cit

basinul lagunic

mat mult urmind a fi reumplut

se

sta^io-

regiune sub

intreaga

in

ac^iunea vtntuluT nordic,

in

gaseste

tutea gravita^et

si

golit in

si

vir-

pantet celet

mat favorabile; m acest moment geo-fisic in presupunerea pu^in

gasim ne-

cate cu rezidurile putrefac^iilor

lagunet dobrogene este ocupat

zind

in treacat existenfa lor.

Aci ne ramine numat a proba litice,

a celor-

§i

cuarea apelor sta^ionare, incar-

a justifica aci contactul

continuitatea

si

apele stagnante aflate

ce-

sirul

mat mult sau mat pu{in perpetuu, intre laguna dobrogeana si apele Maret. Mai la vale vom indica

eel puftn a

artere

celor-1-alte

peste forlandul maritim, deschi-

Buhazul.

expuse mat

merit

re-

daca nu

de coocupa spatiul secat basinul Razimulut, pe cind

a

motor, daca obiectul inlesnitor

pentru

si

in

feno-

Peri*

Portifa,

Pentru a complecta lor

de

de alimentare, cact

$i

acest

Apele Dunavatului, si

conducerei energiel sale ar

Dunava^ul

cuvinte

cite-va

a

ce ar folosi puterea vintulut ca

gune,

ale valurilor.

ingriji iarast

l-alte artere

vom rezuma

acestea

toate

Cu

precedente.

rindurile

in

o stavila incuraret apelor dulcl,

a ne

apelor maritime se

a

si

poate dar vedea in cele expuse

munica^ie,

cit

Inter-

miten^a jocului incurarei apelor

neasc&, nu vrea sa zic£ alt-ceva

zisa

mina ome-

prin

Mare.

men.

propriu

orificit

cautat sa pro-

necesitatea netagSduita. a

chisa gura Buhazuliii. Intre^inerea

am

va^ului, apot

de

N. spre S. sa $in£ des-

ast-fel

menirea

mat este animata de aceea for^a, de care a fost coprinsa in cazul precedent. Apele maritime se intorc lent si se mul^umesc a pune

acestor

laguna

in general in

nict rebufnirea apelor inapot nu

la

si

in tezerul

dobrogeana se explica

pis-

perpendicular

apet,

ce pro-

geo-fisic

duce incurarea apelor dulcl

cul ruinet Eraclia, ceea ce pro-

duce

ca sa faca fa^a sco-

timpurile

mase

pana dincolo de

si

ar-

trebue sa se ingrijeasca in toate

Ra-

Cap Dolojman,

stincoase de la

Dunav^uluT, ca

de alimentare pentru care

ter&

gaseste

se

regulatet functionary

?i

eel pu^in a

forta vie

puternicile

cea dintiiu, adica

inferioritatea

iau ori-

pornesc de aci

si

largul

—

bat vinturile S.-N.? Data

'si

tence!

zimul, intre Sarinasuf catre Dra-

puteret

se intimpla acum, cind

puteri

pe flancul tezeruluT

gina

gioasa a apelor in spre laguna.

Cum

ca

influen^elor

constatate mat sus.

aeo-

ast-fel por^ile

vegetale

si

Gheorghe si

celor-1-alte

Dunarei, iarast

a

Sf.

de

Razimul, care

in-

crurilor

moment

vidate,

proaspete

regulate

unei

morenice dintre si

tr'un atare

pentru eva-

iar

ale

reese

de

la

se

schimba,

lu-

vinturile

Sud, daca nu an energie ca

dulct

si

puterea vintulut de

?i

eel puttn

apele

eel

basinul

apa dulce, cind starea

Dunava^ulut

la

Nord, dar

ca volum de apa, ce

apele

incura in spre laguna esteceva

ia locul.

Dect,

mat mare de

important

exis-

mul moment

artere,

sa

sunt scurse

func^ionart,

Dunava^ulut,

le

adica

Hosted by

cit eel

ce

geo-fisic

in pri-

era de-

Google

.

RAZIMUL

bitat

RAZIMUL

181

de Dunavaf. Intr'un atare

caz se produce un contra-efect

merita. Cele l'alte studit

fecute

termen de mijloc este de 1,011,

de Marcovnicoff, Andruzoff, ?. a.

lacul

se refera mat mult

ar

—

laguna

Maret-Negre, atingind numat in

Babadag 1,009 1,01, dect urma ca apele laculut Babada sa fie mat dulct de cit ale

neputin^a apelor dulct de a

treacat laguna dobrogeana, tot

Razimulut.

se retrage sub imperiul acestet

asemenea ca §i lucrarile d-lor Luksch §i Wolf publicate in « Deutsche Rundschau fur Geographic und Statistik>, asemenea

cercetarile chimistulut rus citat

maritime

apele

intre

ding de a patrunde ?i

cu in

ten-

presiunl prin gura Dunava^ulut.

Acest fenomen se datore?te dect

sau

salmastru

regimulut

de bine-facator

brachic, atit

in

ale cresteret, inmutyiret pe^tilor $i

a pescuitului

Dunavajul

ca

cele-1-alte

$i

sunt

sa

stare

in

ma!

nu

de alimentare

artere

indepli-

'$!

neasca chemarea.

Pentru

dobrogene,

lagunet

logia

meaza

atingem

mat

sa

ultimele 2 cestiunt ?i

:

ur-

inca

abiziologia

salinitatea acestut bazin apos.

dobro-

lagunet

Abiziologia

mat sus putem da

«Zur Geschichte des ostlichen

kil.

Neumayr

d-lui

Salinitatea

Dobro-

lagunet

gene pastreaza intru

din

totul

ca-

racteristica apelor salmastre

?i

precum

brachice. Date precise,

studit continue nict in aceasta

privin^a

nu

prea pufin se in

ca

a?a

facut,

s'a

spune $i aceasta direc^iune. Gradul de

salinitate

poate o

fiind

functfune

a

temperaturet, a cStimet de eva-

porate, nu prea se poate

cu

?ti

salinitate din

gurele

:

Dunaret

o nealterare

de

tit

covir?itoare,

ca

se?te

%

ve?te

asemenea pana

Audruzoff,

neinsemnate

s'au indeletnicit

culese

$1

dintr'un

trecut relativ departat de catre

de

c&pitanul

municate

«On

in

the

$i

fara

a't

da impor-

Fauna

e)

sta privin^a

saract

in

?i

Geology Do-

turalmente numat de basinul Ma-

mare important din toate punctele de vedere, un studiu in aceasta

ret-Negre cu care au fost ins&rci-

privin^a pentru

journal

geol.

na^t

cuvenita, a salinitatet lagu-

de guvernul

De

lor.

ase-

toate ca ar merita o

cu

indicatoare a curbelor de egala

de

aci ca plante

adincime, din care reese ca adin-

gene, publicata in lucrarile sale:

vremurt a

o

g&si

in

locul

harta

maT mart adica

patru m.

mijlocul

Cap

intocmit

iezerul liniet

$i

intre

jumState s'ar

Razim

pe

la

Englesa-

balisa

precum $i la mijCap Iancina-insula

Iancina, liniet

salinitate al

«Die

1876*, precum

mar can te nu

Din

2

metri.

Cum am

spus

insa

aceasta lucrare este invechita atunct cind s'a

facut

nu

i

91

s'a

dat important ce cu adevarat

§i in

ihr

Gebiet

lucrareasa de

Wissenschaften.

d.

catimea de

und

mare important «Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha* publicata in Denkschriften der K. K. Academie

Popina, in colo adincimele mat in tree

Donau

laguneT dobro-

toate

aceste

Wien lucr&rt

aci urm&toarele date

cifics'

dau

f&ra pre-

ten^iune de normalitate titate covir^itoare.

1866.

$i

exac-

Greutate spe-

a apet in lacul Razim

in

laguna dobro-

geana.

menea %\ geologul german Peters s'a ocupat in treacat de gradul

cimele cele

foarte

cercetart speciale, cu

net dobrogene, ocupindu-se na-

pe acele

tret 51

Flora, $i in acea-

suntem inca

co-

$i

Soc. vol. XIV», care ?i

de nu

tant

part of the

Quart

brutscha.

laturalnica

cercetarea

present

in

a fost studiata de niment.

chimistul Lebidinski,

cu

dobrogeana

laguna

din

navigat'iune

Flota engleza T. Spratt,

of the N.-E.

$i

;

Tetnperatura. In ceea ce pri-

In

Mar-

geo-fizicianul

covnicoffy

salinitate

1,20—1.50 la %, dect in termen de mijloc cam 1,35 la pe cind gradul de salinitate in termen de mijloc al Maret-Mediterane este eel pu^in de 3%.

nulut MSret-Negre, geologul rus

in

de

gradul

timpurt, cu ocazia studiulut basi-

putem spune

apele

Maret-Negre ar varia intre

al

cercetata, nict

aceasta privintS sunt date foarte

im-

cit

ace?tia; tot acest cercetator ga-

ca cestiune generala nict ca am&-

salinitate.

in

pinge spre largul Maret

ment de niment

de

dulct

revarsare a fluviulut este intr'a-

siguran^a care este catimea medie aprocentulut

apet

a

cu apa maritima, dect furia de

gene sau chiar aceia a ezerului Razim nu a fost pana in mo-

nunte, tot ce

aci observa-

asupra gradulut de

fiunile sale

Mtttel meerbeckens »

$i

complecta hydro

a

cea ce prive^te

In

Marea-Neagra La el constata pe o intindere de mat bine de 10

comunicatul

numal din cau-

t&zt a disparut

za

fapt ce as-

lor,

basinul

la

Flora a fost asemenea aproape desavir$ire neglijata,

uvalactuca (lat.

?i

:

citam

marina,

zostera

Cucuta maritima

Cicuta virosa, germ. Wasser-

schierling), care create

inatyimt

de

3

m.

$i

pana

la

care aco-

pera mat cu seama regiunea Deltet.

Pe

insulele, holdele ?i limbile

lungare^e ale Deltet, se observa

o fecundi vegetate a stufurilor

de

trestie, sipica ?i

racteristic

papura; ca-

este ca aproape

in-

treaga laguna nu se gase?te bintuita

de cocioacele

plutitoare

care se gasesc in ghiolul Dranof

Hosted by

Google

:

RAZ1MUL

$i

RAZ1MUL

182

ma! cu seama

in stare foarte

ma! toate

fecunda in

pardinele

jepcile $i

ghiolurile,

Deltel dunarene.

Ca

lacurile,

vom

vorbi ma! la vale sub Ich-

Acum

tiologie

sa complectam

In

Ornitologie.

planta^iune

aceasta

pri-

este foarte saraca, sunt multe lo-

terial atit

cality care se numesc: Cara-Or

clature

specificarl, insa

man

dobrogeana

pddurea neagrd), Deli Orman (turce?te, pddure nebund), Cara Harman (dumbrava neagrd), Leti, ceea ce va sa ziccl turce^te, zdzoiii, mdra(turce$te,

-

-

din toate aceste astaz! nu

cinif,

se ma!

pomene^te nimic, excep-

tind cite-va

pe

salc'ri

nalele pescarilor. In

curator

kerha-

mod

imbu-

isbesc plantatiunile

te

de pom!

la

merl,

fructiferl,

ma! cu seama

cai$I $i

perl,

persicii

vin^a se dispune

$i

tula parere

Poulu! pe

1897 pe naturalistul Dr. Almasy Gyorgy V. care a $i

prin bra^ul

zis Jul),

pe romi-

ne§te Recunoa?tere-ornitologica :

Dobrogea romina. Recoman-

in

pe

cercet&tor.

studiu,

a-

numitulu!

cartea

Razim

Iezerul

de apa

acuma Gheorghe (caca

trecut Sf.

sau

artificiale

Cerne^ul,

Cerni-Floarea

$i

?i

Dunava^ul,

naturale

Cline^ul,

Ture-

sau

despre Mare apele

iar

sa-

rate incura in spre laguna prin

dar cele ma!

diferite,

orificiile

principale sunt: Malciana, PeritePorti^a

$tile,

man

Ichtiologia.

f)

intil-

tuturor ce-! intereseaza

Marii-Negre, a

al

este aiimentata

$i

nalele

Dobrudsaba»,

adica.

des-

Ambele au

Laguna dobrogeana,

un apendice

un studiu sub titlul: «Madartani Betekintes a Romani

pubiicat

doua

aproape aceia$! configuratiune

dulce in

$i

$i

revarsarea

coasta italiana

au trimis in 2 verf de arindul

1896

la

pre Marea Adriatica.

fost

cest

pe colea

laguna Comachiu,

privin^a, ci vecini! no$tri Unguri!

tea locului, ce se gasesc plantate

nava^uiul, pe id

trebue s'o spu-

Dunari!

in fa^a Marii-Negre, iar a

geo-fizica.

dam

kerhanalele de-a lungul Du-

rati

cu des-

:

gurile

la

nem ca nu no! suntem aceia ce am intreprins studiul in aceasta

carl reu?esc foarte bine in par-

la

de

descris

brogeana.

aceste date cu capitolul

de un bogat maca colec^iune, nomen-

laguna

lemnoasa,

de pozi^ia geo-fizica ce ma! sus laguna do-

tulul,

am

;

?i

Buhazul-Carahar-

starea este analoaga, in

guna sau

la-

Ea

lido Comachiolui.

e

ne$ti vi^e

sau ma! bine

laguna dobro-

apendiceie Mare! Adriatice, din partea de N. se gase$te indirect

despre flora lagune! dobrogene.

geana se bucura de una din cele ma! rar! posi^iun! geograflce,

de strugur! ce dau rod foarte bun. Aceasta e tot Fauna. Si in privin^a aceasta nu putem sa ne laudam ca dispunem de un material covir$i-

care dupa

zis

cum am

vazut

am

$i

invederat ma! sus, inlesnesc

a-

aiimentata

apa

cu

Po di VolanO)

riul

ra?i indirect prin

dulce

riul

din

Sud

ia-

Reno,

a-

la

mestecul apelor Mare! cu apele

pele patrund in aceasta laguna

tor, nici chiar inventarierea ani-

dulc!. In general aceasta se in-

prin intrarile de la Volano-Co-

malica nu

timpla

s'a

facut in

Se gasesc prin

locului.

partea stufur!

mistreflf ?i pisici salbatice, ?i can de sigur nu sunt de cit urmele unor animale ce alta data au

fost domesticite. $i

Din Crustacee

Conhile se gasesc multe

numarate specii Dreizena,

de

ne-

$i

Kardium, mai

Polimorfa,

rar

Edotea Emaginata,

Crustaceul

care formeaza spaima pescarilor local!, cac!

cu ?i

desavir?ire

distruge

matulele,

secile

$i novoade de mai gasesc crevete

Palaemon, Scvila

specia

Polibius, $i

?i

alte obiecte

pescuit, se in

ea roade

asemenea

in

scoicarie se gasesc

$i

melcane specii

?i

care insa toate

acolo

^iunea topica

unde

configura-

inga*due?te

in

a-

propierea une! revarsatur! de

riu

sau fluviu, forma^iun! lagunice, «lido», fie

produsul

configura^iune!

al

Mare! ce

ea restul

s'a retras, fie

topografice

geologice a deltel

sau tive.

lateral

respec-

Din acest amestec de

apa.

Salamastru sau Brashic, ce

gadue sta^ionarea ritim! cit in

unui

$i

$i

pe?tilor

in-

ma-

a celor de apa dulce basin

acela?!

multe or! aceste

$i

quatice prefer men^ionatul amestec

de apa pentru

tive a c&ror

diferite

mo-

amanun^ire nu poate descrip^iunei

de

a^teapta pe inva^atul cercetator

fa^a.

Doua

Europa sunt

lo-

spre a

calita^ile

menclatura

clasa lor.

$i

a fixa

no-

Despre pescarie

in

ce caracteristic se bu-

cura in in^elesui larg

al

cuvin-

$i

Po-di-Primaro pe cind ;

pastreaza

'$i

numele

$i

astaz!

re-

in ale pescariilor (Iacobi,

«Der Fischfang in der Lagune Comachio»), iar laguna noastra dobrogeana amenin^a von

pe

zi

ce trece sa devie o ade-

varata Mare-Moarta. Pe^ti!,

ce

alta

data,

aceasta laguna, erau foarte ci!

?i

mare

?i

de

in

populau

numar

diferite

spe-

famili!.

Se impart ma!

de

vie^uitoare a-

obiectul

le

tice

se formeaza a$a numitul regim

face

familii diferite,

machio

laguna din sinul Mare! Adria-

intiiu

in

tre!

categori!: in pe$ti care vin din

Mare ma! cu seama

in

scopul

reproduc^iune! sau pe$ti migrator! ce in diferitele

anotimpur!

vi-

ziteaza regimul Salmastru al aceste!

din

lagune

;

al 2-lea, pe?t! car! vin

Dunare

?i

in fine, categoria

sta^ionara adica cea autohtona,

Hosted by

Google

RAZIMUL

localnica, care

odata

nu parase^te

bal^ile lagunel.

maram acum

nicl

Sa enu-

principalele specii

Temnadon,

seama

cele

setru

sus:

germ.

data

aci

grupe descrise

din

mai

Cambula adica Calcan sau Pita Pleuronectus flessus,

(Iatine$te

germ. Flunder, Flinder, Struftbutt,

Sandbutt, Graubutt, franc.

Plie,

englez. Flounder, Butt), di-

de

feritele specii

gobios,

niger,

Cuvidii

grece^te

(lat.

Batra-

Cegz

ratacesc turtio,

alta

Saltator, rus.

Motun

glaber),

In anul 1886, Contele Behr-

Schmolden {ei germane

numele societade pe^ticultura

in

(Deutscher Fischerei-Verein) s'a cercat sa

bun

germ.

Mullus,

(lat.

Meer-

barbe, franc. Rouget-mullet), feritele specii

di-

de Sardele, scrum-

scrumbi^e (grece^te hamsi,

bil,

latin.

Eugraulis

franc.

Auchois), §alaii de

(lat.

lar,

Anquiila

familia

fipart

$i

vulgaris

(germ.

Aal,

franc. Anquille, grec.Helii), insa

Terminam nalind

rus.

face

Dun are

acest capitol sem-

urmeazS

ca

mult

in

ce

ceia

mai cu

der, Sandart, Sandbarsch, Schill,

ploataref ichtiologice a lagunel

Amaul, ungure^te Fago$, franc. Sandre), Crap (lat. Ciprinus

dobrogene.

Carpfen),

Somn

Silurus glanis, germ. Wels,

Weller, Waller, Scheid, Schaiden, Schaden,

Scharn),

Arvat

Aspius sapax, rus. bellisma), Morunaq (lat. Aspius clupeoi(lat.

des), Platica

ma,

Abranus

(lat.

germ.

Cebac,

rus.

Bressen,

Brassen,

Breitling),

Cosac

Bdbu§cd

balerus),

rutilus, rus.

$\

(lat.

(lat.

pe^tii

(lat.

capito franc,

etc.,

germ.

Meerasche,

muge, mulet), apoi Scrum-

de Dunare (Clupea pontica

bii §i

Mugii cephalus, mugil,

Clupea

cultriventris, turce?te

Caraghios), Scrumbia de (lat.

Mare

Scromber, germ. Macrele,

franc. Macreant),

Lufar

(latin.

acest ca-

vedere al actualita^el, raminind ca la partea istorica

dam

sa-I

desvoltarea cuvenita, de la cea

mai veche obir^ie in

pana

$i

marginea putinjel

no$tin{elor flee

istorice

$i

astazi,

a

cu-

geogra-

$i

ce au fost inregistrate din $i

pana pe

inceputul secolulul trecut.

Popula^iunea

fe-

spre

ex-

trata cestiunea etno-

la

ce patrund in laguna din

a

?i

numai din punctul de

leociscus

migrator!

$i

— In

antichitatea clasica

Mare mai enumaramaci: Cefalul

vom

cue^te

tot

actuala

litoratul

ce

costi?

al

cap Midia

$i

sfir^ind la

Mu-

ri-Ghiol, este resultatul deselor

deplasari

a carul

insa

socotita

fi

$i

zdruncinSrl

indurat dislocarea acestel par^I

de

?i

ce

a

repopularea

loc.

Rasboaele ruso-turce ce fara

precurmare s'au succedat

fara

a ne

pre

care

vom

vorbi

mai

in tot

S'o

luam de

la

Cap Midia

Jurilofca, Ba-

badag, Sarinazuf, Dunava^; termina

se

la Muri-Ghiol.

Locaiitatea Bacagic-Tepe in-

semneaza

de

virful

la vale, se

infelege in raport cu coasta

la-

gunel dobrogene. Gagirlic - Buiuc,

insemneaza

pamint respindit.

Buhaz, capul revarsSturei. Cara Harmau, Dumbrava-

Neagra.

podul

draculul negru.

Tusla-Ceair, cimpul sarat. Cara-Nazufy apa neagra. Taf-Bunar, pu^ul de piatra.

Toate aceste

localitaflf

sunt

mare parte de in mica popula^iune tatSrasca parte de Turd antohtonl, ace$tl inca locuite in

9*1

Tatar! s'au stabilit in partea culul inca colulul

Tauria

mare parte din Ana

la

vale.

pe de

venita in

XVIMea.

cite-va din aceste

sa in^elege

numirl,

numirl

mai veche de

cit din secolul al

o parte ca popula^ia turceasca

secolul trecut, au facut

sau

urma nu poate

Peletli-Cara §aitkan, lo-

lagunei dobrogene, incepind de la

straveche

slavice

spre Casapchioi,

Abranus

marunt albi^oara

Din

altele.

Brachsen,

Tarun), apoi tot

de pe$te

lul

braBlei,

pitol

grafica

pastrat, ca prin minune, o de-

numire

racter istoric sau geografic, des-

seama. a Ichtiologiel

Carpio, germ.

fi

prive^te

studiul faunei, floret

(lat.

de provenienfa turceasca, insa de cit cea topica $i impusa de caracterul localita^el, daca nu care cum-va pe id pe colea sa se fara o alta insemnatate

atinge de numirile vechi cu ca-

(lat.

g) Etnografia.

lo-

sunt netagaduit

ele

mai

a se

Luciperca Sandra, germ. Zan-

secret),

Judecind dupa denumirea

Sa cercetam

fara vre-un resultat practic.

Luciperca volgensis,

§aldu de

Salmo-Sa-

(lat.

germ. Lachs, Salm, franc. So-

mon) precum

encrasicholus,

Mare

sadeasca in laguna

coprinde

a

partea loculut.

calitatflor,

dobrogeana Lax

Bar-

amenin^a

incetat

(Aci-

penser huso).

Bculereau germ. Schwarze Meergrlindel, englez. Rockfisch),

potriva invasiel moscovite, ce ne-

(Acipenser stelatus), Viza (Aci-

penser

aci

ni-

Pdstruga

Stor),

Sterlet,

a^ezata

§i

rutenus,

Sterlet,

Acipenser

(lat.

tolia ?i Circazia

de stapinirea turceascS, sa fie zbuciumata dc colo pana colo, pentru a forma un gard viu in

Acipenser

(lat.

germ. Stor),

chocephalus, franc. Gobie noir, ,

Vizi-

zop), apoi din cind in cind se

de pe?ti ce se prindea mai cu trei

RAZIMUL

183

de pe

lo-

la mijlocul se-

XVIII cind Chersonatul, §i Crimea au fost trans-

formate in guvernaminte ruse^tl,

Hosted by

Google

:

RAZ1MUL

RAZIMUL

184

care a fost sporita cu alte se-

Eni-Zala, Castelul-Vechiu.

minal tot tatarest!, veaite aseminea in partea loculul dupa

Babadag, Baba insemnind batrin, vechiu; dag munte adica:

lului si in

rasboiul Crimee! din 1856.

Muntele-batrin.

ence turceasca,

Casap-Chioi,

Baiz-Tabia, intaritura de

macelari-

satul

numirile apar^inind farmulu! so-

la

Hama?igi, gradinar!,

de pometurl.

tor!

spre nisip.

brogea

sta-

de a deveni Doromineasca,

provincie

de ce! ma! salbatici Cerchezi adunaf de prin Circazia si Anatolia si adusi aici poate pe vremuri de un demnitar sau mare 1

bogatas turc,

din

fie

pentru

economice posesiunea

a avea

si

interese

popula

a-si

munca

la dispo-

vreme sifie de serveasca se sa de nevoe, dinsii ca putere de aparare. brafe de

si

iarasi

la

pu^in in

generalitatea

smircoase

mare

sunt in

etc.,

de

destul sa reamintim numiri noua

deja cunoscute ca Sinoe, Liman,

parte locuite de populate slava,

Zmeica, Golovifa, Malciane, Ha-

pe care no! 11 numim Ltpoven! si Rus!, ambele numiri insa e!

hol,

resping cu indignare ca

le

sultatoare.'

drie

Ei

alta credin|a»,

Cataracte»,

la

impotrivitor! cei ce

Rdscolnici,

revolta

in

s'au ridicat

supunere. Asupra

vom

reveni

ne-

si

Pahani-Hrani,

Portifcaja,

Olinca,

Dranof

Dunav^ui nu

furtunosul, chiar este

de

va{

al

insemneaza

ce

diminutivul

cit

Duna-

Dunare!: "Cerni-Florea

de provenience slava

iarasi

dica Florea eel negru,

a-

apo! o

mul^ime de numiri cu caracter

ve-

cu totul localnic, ca §marhun,

in partea

Ermalai, Cubrei, Nichifor, Hu-

origine!

neamur!

nire! acestor

locului

in-

cu min-

zic

's!

Haholi «de

Zaporogeni «de

la

si

partea

Chiril

lai,

altele multe, care

si

amintesc numele

istorica.

diferi^ilor pes-

Sabanciac, locul adinc.

car!

Tighir- Ghiol, iacul de la fund.

stapinesc inca osebitele cherha-

Tausan-epure,

Tau$an- Tepe,

Chiar din numirele urmatoare

au

ce

slavi

stapinit

sau

nale, periboine sau jepc!.

Excep^iune de

Tepe-virf.

resulta aceasta

cei

mare

origina turceasca, sunt in

Canld-Buceag, marginea din-

Aceste locality! au fost

Toate aceste numiri

cu

ace! ce ard peatra de var.

sau

proveninumirile

toate

parte de provenience slava. Este

tra.

Ciamurli, zidar! sinonim

pinite inainte

Tobrac- Ta§, pamintul de pia-

cultiva-

sunt de

lor referitoare la locality apoase,

deal.

lor.

general legate de to-

pica terestra

la

aceste nu-

Sari- Ghiol, lacul galben.

miri, sunt

Carabil, malul negru.

tice

Sarinazu, apa galbena.

din timpuri

Beibuceag, drumnl domnesc.

care Turci! l'au numit insa tot-

alte

Actualmente locality! stapinite in mare parte de Romini,

una Kedril, balaurul, de unde si localitatea la devarsa-

Jurilofca, ce ar parea la pri-

amestecap cu popula^ia autoh-

Pa§a-Ci$la, oerie sau

tirla

pa-

sei.

Pa^a-Chizlic, locul unde pasa stringe productele.

isi

Conac-Efendi, nului,

casa,

sederea stapi-

palatul

lui

.

si

numirl de acest soiu.

mul moment

sa sune a numire

slava, provine insa tul turcesc

Yurik (suna

vrea sa

ce

bedei,

de

zica

oameni

la cuvin:

fara capatal.

nic.

Caramanchioi, ce trebue desin

trei

Cara-negru,

cuvinte turcesti:

Adam-om>

Chioi-

stabilit

tona slava

de

din spre proeminenfa.

Ghiuzel-Bakce,

moasa.

gradina

fru-

stravechi

asa,

pe

-

bra^ulu! Sf. Gheorghe, se numeste Katirle^ a doua numire Racaracteristica este insus!

rea

;

zimul, numire asupra care!

vom

grafia clasicd a lagunei doRazimul cu toata labrogene.

lacul pietros.

Sunt locality! actualmente ocupate aproape numa! de Romini,

venial

in

partea

locului

Inainte

de a parasi aceasta

de

cit

si

restrinsa schi^a

nu are

etno-

alta vaioare,

aceia a actualize!,

ma

urmeaza.

h) Cercetari istorice

§i

geo-

—

guna dobrogeana,

fiind in strin-

revarsarea

sa legatura cu relor Dunare!,

dupa ocupa^ia Dobroge!.

grafica care

la vlrf,

foarte

caracteris-

Gheorghe, numita

Muri- Ghiol,

sat arabesc.

Ja?ici?ia-Tepe, virful placut.

numar

Sf.

insista in cele ce

scurta

de

Dobrogea

Gura

Dunavdf, denumire provenita la scursoarea cu acelas nume.

sat, adica: satul-oamenilor-negri;

Cherhanea- Tepe, Cherhaneaua

in

si

in

mic Muzulman!.

juriik),

vinatori, der-

Dolojtnan-Tepe, virful groaz-

par^it

s'au

ce

d'a

:

doua foarte

gu-

nu putem sa oco-

lim aceasta, ma!

cu

seama ca

to^! istoriografii si geografi! antic!

de

la

Herodot-Euripides,

Ptolomeu, Hesiod, Strabo,

Pli-

considerau laguna

simt dator de a atrage aten^i-

niu

unea asupra unu! fenomen de nomenclature caracteristica in partea loculu!. Pe cind toate

dobrogeana ca o gura de revarsare a Dunare! in Mare. Tot asa aceasta revarsare a fost pri-

si

al^i!,

Hosted by

Google

— ;;

:

RAZIMUL de geografi pana pe

vita

situl secolului al

Stenostoma,

la sfir

XVIII-lea.

—

scurgere.

discuta inca daca DunSrea, Is-

Din

aceste dou& ca una

Danubiuly are sapte, sase

avea

narea ar

lona

gun de

sapte

tus

geografii

intre

si

gind

Delta Dun2rei), precum dupa Antiquarius, Dunarea

uda

dar

ajungem

aceasta,

si

1768

iarasi

si

Tacitus (de moribus German.

numai de cinci guri. In general, in vechime era ca incontestabil considerat ca Duar dispune

dispune de

narea In

timpul

ria

natur.

guri.

cu

numirea

si

toma

si

Tojxa),

toma

nume

lent

observa

aceasta

revSrsare

Calostoma (KaXoaio[j.a) sau Pulchrum Ostium ; Pseudostoma -

faceau,

observa

lua

mai pe jumatate din lungimea sa pe sub pamint si formind intre bifurca^iile sale insula Rolopa; Boreostoma (Bopsoato|ta), Borzeale- Ostium recursul,

varsatura despre

E.

N.

sau

Spiraeostoma (sTupasoaio \La) F/exuorum- Ostium, din cauza cotiy

turilor sale, iar

sare sati gura

a saptea revar-

de scurgere se

Stenostoma (aisvoato^a),

Augustum- Ostium. Cel ce admit numai cinci guri elimineaza* revarsaturile

Spiraeostoma

6*745. Marele Picfionar Geografie.

Vol.

si

II,

chiar de

si

moderni soco-

ca revaYsStun ale Dun&ret,

tite

admi^ind probabil

Negre,

Mant-

litoralul

adica* lidul dispSrjitor

ca

'

al

gurile

unui fenomen ce de

c&

Incontestabil si

o

ce

gurile

formeaz&,

decursul

si in

delta

deplasari

direc^iune,

cum

in

nenumeirate

de matca aceasta se

observe chiar in ultimil 40 am, in care direcfiunea rev&rsaturei

Dun&rene de la Nord-Est la Sud Est, num&r& actualmente

cum

sigur

Ja-

:

orificiul

Periteasca, Por-

si

Kurth-Boghasi

si

In alte

Buhazului.

de geografie mat gasim c3 DunSrea ar avea patru guri de c5r{i

sapte

cu

scurgere

debuseurt.

este locul a trata aci cestiuc£ci

incovirsiret,

ea

parte din delta DunSret cine

stie

sunt tret

Kilia, Sulina

face

si

orl-

de

cS gurile

astS-zt

devarsare

Du-

indurat

gura

adicSL

nea

se

de

Malciana

la

Nu

de scurgere

a

secolelor

schimbari, si

ei

indestul de stranit

lova-Boghasi

fie

cea ce priveste delta Nilului.

narei

alt-fel

hi-

alt-fel

geografi

la clasicii

de

tiJa-Boghasi

cap.

nume-

asta-zi in unele geografii

rate intre gureleDunSrei, lucruri

de

se des-

iar&si

si

drologic, lucru

,

'si

au fost de cei vechi unii din geograft

No-

prin bifurcate,

fie

ca rezuitat

lib.

intervale,

se contopeau

.

legcfturS cu laguna,

in

cum

in

decursul timpului

in

diferite

la

si

(W^o^zo^cf^Falsum- Ostium de oare-ce aceasta scurgere

ca

VIII)

Ostium ce

(dupa

Celarius

deja

Orbis antiqui

tit/ia

(Iep03-

potmolit

si

ale

provenea probabil

sau

Naracustoma sau Narcos-

(yaKM3zo\L
numea

geografi

clasicii

si

varsaturi

mai vechie Hieros-

caracterisa

cind

in

Dunarei, aceasta

acelas

aceasta

despre Mare ce pun

facind parte integrants din delta

montis

edito

12),

Sacrum- Ostium

cursul

et

devarsaturi purtau

IV, capit.

dect a intreget lagune. Orificiile

dun5reanS, asa putem g5si chiar

greci

(gura moale, lenesS) probabil de la

ele-

de

Razim

alimentare ale tezurulut

Abnoos

cind

(Histo-

I)

principalele canale

paludibus hauritur». Daca din

menter

urmatoarele numiri: Peuce, de la insula

«Danubius molli

zice:

$i

sapte rev&rsaturi.

la

romani admiteau cind mai multe cind mai purine re-

lib.

sapte

cele

sapte

Plinius

lui

insa'

si

coasta basarabeana Kilia; adao-

1764

anil

bat la locul cuvenit, formind

>

se omite gura principala ce

modernl Kleetnann (ca-

re a studiat prin

pro-

unul din

Kurt-

si

cum am

soare secundarS,

nomenclatura turc& ins&

In

;

IV. Dunav&ful, iu sine o scur-

Bog-

-

Bogfcasi.

;

doty Strabo, Dionysios

Kiitschuk

Boghasi,

hasiy Portessa-Boghasi

dupa Plinius si Tacinumai sase iar dupa Hero-

scurgere

-

Gheorghe, admisa" de unit

lita\

Kedrill-Boghasi, Sa-

Boghasiy

modern e, Busching, Du-

ra Sf.

ale

pe nume: Sulina-

si

Kedrill-Boghasi, adica* gu-

geograft, din eroare ca potmo-

tur-

guri

sase

scursoa-

III.

aceiasi

si

Gura Sulina, cu

II.

rea Eni-Fanal.

imperiui Oto-

si

admitea

Dun&rei

MarcellinuSy Solinus%\ tatal geografie!

ca

cesti reese

Ammianus

Mare; dupa

Pli-

mai vechi date

cele

man

sau cinci revarsSturt sau scurgert in spre

ce cu

iar eel

nius admit sase guri considers

Mai inliiu gurile Dunarel. Din cea mat clasica vechime se truly

RAZIMUL

185

si

anume

Sf. Gheorghe,

si

:

al

cSror debit s5 varsS cu atita putere

in

Pontul-Euximus,

pe o distant de

eel pujin

in cit

10

kil.

spre largul MSrit, apele dulct ale fluviulut incS

nu sunt amestecate

cu apa maritime.

Este

de netagSduit cS

delta DunSrel, cit

atit

mat cu seamS

coastele lagunet dobrogene, sunt

o admit geografi*

locurtclasicesibinecunoscute din

modernl, nesocotind laguna do-

cea mat strSvechte antichitate.

avind patru de-

Insust Strabo susjine cS t#rmul

si

asa

brogean&,

c£

v&rs&ri principale, adicS. I.

Gura

Chilia, desparjita in-

tr'o infinitate

de braje.

Pontulut-Euxin, din partea loculut,

inainte

corabierilor

de a

fi

loc

de adSpost

Phenicient,

V.

a

fost

24

Hosted by

Google

—

RAZIMUL

o colonie

persanS; ca

asiriana* si

cum

ne aminteste si Herodot, drumul luT Dariu pornea de

la

Odessos (Varna), prin strimtorile munfilor dobrogenT si cum Aegtssus, a

in dreptul IsacceT,

a construit podul de trecere in

spre Podolia

Era

Chersonat.

si

confederal Pen-

vestita

adica

tapolilor-Pontice,

alianfa

Jason ar

la

stins

tonsura berbeculuT de aur.

si

la

Caraharman de

actualul

polis,

gura

pionia,

BuhazuluT,

cam

Istrio-

si

Ponti-Ca-

dreptul VilcovuluT

in

regele Eesel focul ne-

«Lehrbuch der alten Geographies sue No. 250, pag. 280, il numeste Ha/ipedon/adica. Cimtea sa

pia-Sarata

si

urma

te sa

de

tauri

un cimp cu niste

foe,

brazdele

din

iar

de

va'pal

Medea,

foe.

regeluT Eesel, inamotfndu-se

de Jason,

daduse o

ii

care sa se unga

cu

alifie

sa se pue

si

la

alta

fie

de

In inima

laguneT dobrogene,

lojmanuluT se

un vechiu

cufa,

autor o indica

de Munychia, ca o veche colo-

urma

din

Medea

stie,

cele

in

parasi pe tatal sau

si

ce se intilneste adesea la

ce serveau ca porturT

sau puncte

de

bune

ca

reputate,

aostat sica adSpost in contra

groaznicelor

tot-d'a-una

fost

de care a

furtuni

apele

bintuite

PontuluT. Numiri generice cu care

a lost impartasita coasta

si

laguneT

care

dintre

si

Dobrogea, dobrogene,

localitatea Halmis,

actualul sat cerchezesc

despre

Chioi,

maT

care

Caraman-

am

vorbit

sus.

Near duce prea departe dac2 am cauta sS facem cercet£rT istoriografice

vom

si

diuta

numal

geografice, de aceia

a

ne restringe

in principale

aci

indicafiuni

este £inta noastra a urmari

acesteT

peripe^iile

mitice calatoriT, cea ce insa pe

noi ne intereseaza, este cerceta-

confirma spusele

rea locala, ce

Herodot

lui

;

prin pSstrarea de

numiri isbitoare

dobrogeanS reT.

atit

laguna

in

cit si in delta

prin aceasta

pastrat in

de

parte

mod

caracteristic o-

apoi gura

sf.

Gheorghe, Kedrilul turcesc,

ce

in

laguna

dobrogeanS,

slavoneste

ce

iar3sT

insemneaza

§er-

poaica, apoi canaiul de alimentare

Cerni-Floarea

ce ruseste

mon-

se numeste Pahani-Hrani,

asupra

legende.

de

negru, ne-ar la

fi

de ajuns a

un punct oareacelei

alta a

Cine a avut ocazia a

vizita

vre o data ruinele de la

Cara-

aprofondeze cestiunea.

b&stinasT

se

stie,

Herodot

stabileste c3 expedijiunea mitica

a Argonaufiior in loc

pe Phasis

in sus

sa*

apuce

spre Anatolia;

Turci!

raclia.

mesc

si

o

TatariT

harman, asa numita de zidurile

nu-

Ereclic. OrT-ce vizitator al

acesteT Jocalitapf ramine

incre-

sub impresia admirap'eT

menit

mSrefelor zidariT

in

ce-

ruina,

dominat intreaga in lar-

gul M^reT, poate ca aci noaptea

un puternic

fanal, arata direc^iu-

tate

domina

si

spre

in

tim-

in

mare cepartea

$armulu! toata Valea-BabadaguluT pSna aproape de Cataloi si Tulcea, de sigur ruina, ce poate

mSsoare cu

sa se tele

de

alungul

susul

DunSreT de

spre

Ulm precum

vestitele cas-

RinuluT la si

si

in

Passau

in

alte castrun

feodale din Turingia, Germania

indemnat pe ce! ce se indeletnicesc cu asemenea studif sa

Dup2 cum

numesc cetatea imparatuluT Eraclie si iT zic He-

pul furtunilor. Aceasta

acestuT

caracteristic, iar

Enisala, pe care io-

la

balaurul, apoi ghiolul Zmeica, in

care, ca intemeiat mitul

{aYm

ruina de

nea calatorilor ratacip

in

la-

cuitoriT o

limbS insemneaza'

acea

gem

clasicita^eT

Cine a calatorit pe coasta

guneT dobrogene, a vazut marea{a

laguna cu privire departe

ne proba, pana

si

locuitori Bisericufa.

§erpilor, ruseste Zminios-Ostrof,

scop, ca pe de o parte sa atra-

atenfiunea

numeste

se

tate ce odata a

turceste Hina-Adazi,

urma

in

si

ea

biectul aceluT mit ast-fel: insula

strul

vechimeT

au

loc,

de aceasta naturS, cu indoitul tutuior

Duna-

— Popoarele ce s'au strecurat

denumirea

sub

Capadochiana

nie

de

calit^^ilor

citatul

pa cum se

mat departe

scrii-

ceta-

sail

adapostul verT-caruT pericol. Du-

Nu

:

fort

de apSrare, pe care

£uie

Do-

in fa^a

ruina Biseri-

afla

Milieza, astazT

ton vechT, ca Haltni, Halmis, Halmiza si Halmira, sunt nume generice, care se da tutuior lo-

Ha-

vechiul

cit

pe peninsula aflata

porni cu Jason in susul IstruluT.

asta-zT,

sare,

Ceair cimp, numirea nu poa-

precum si Olbia, Cetatea-Alba\ apoi numele generic de

Tusla-Ciah

lipedon, CimpuI-SSrat.

aratureT esaii neincetat balaurT, si

pe care numire Tur-

cum Tusla insemneaza

iar

s£ are

si

pastrat'o sub

ciT aii

Pentru a dobindi aceasta, Jason

fiica

Constanf a, Istria

se afla

ea de

anume: Odessos (Varna)^ Apolonia (Mangalia), To mi, actual a

cam pe unde

acum laguna dobrogean2, dupa cum mitul spune, Jason avea sa

serpT

si

gasit regnul impara-

fl

tuluT Eesel

celor cine! ceta^t din partea lo-

culuT

RAZIMUL

186

locuitorii

Cetatea-NeagrS, vecht

a putut

sS

sail

se

Tatra-UngureascS insa vechimea lor nicT odata nu este maT virstnica de cit 6 secole pe

sail

;

cind sigur peste muschiul crescut

pe

zidurile

HeraclieT

maT bine de

2500

au

incredinfeze c2 aci a existat o-

trecut

data un mSref oras

Tot Kieppert in op. citato maT vorbe^te de o localitate sub

si

port,

pe

care profesorul Kieppert in car-

Hosted by

anT.

Google

1:

.

RAZIMUL No. 96, Melas> car e se numeste astazf Caranazul, Apele Negre, pe care

semnaleaza

o

de

vorbeste

Cartea IV, § 22,

o localitate aflata

nu

de Halipedon pe

care

departe

o

nu-

MopKat, ceea ce va sa zic£

meste

oameni

dm

un

ca

Herodot,

grecesc.

port

vestit

vinaton,

cSpStaT,

fara

care Turcii au facut

jiiriik.

adica nomazT caiaton, iar popu-

de acuma trSitoare

slava

la^ia

Dobrogea

in

numirea de

a preftcut'o in de-

Era

brerilor, Agrienilor

lor

luT

xin, (rog

dor, se intimpla

si

carui in timpul

viiturilor

creste

in aceasf socoteala

numSrul

si

pe

fie-c5rei Jocuinje se afla

un cher-

(deschizatura, oblon orizon-

colonie sau factorie a NicomedieT.

prin mijlocirea c3ruia se p5-

tal)

trunde

in

lac.

CopiiT

Odoma-

Pontului-Eu-

nu con-

Preazimus cu

mo-

cum vom vedea pe

Cu

toate ca PersiT s'au

din pricina feluluT

cuesc, adica

pe care se

de asupra

{arm

aria

lo-

lor se

pe pari podelele

lor sunt locuin^ele,

sunt lega^i

eT

vremelnice,

vreme de nevoe

le

cu Marea se pun

in

cu luntrile

cum

locuinjele

:

afla in mijlocul lacului

lor,

pe care ridica';

cu la

iar

comunica^ie

dintre care unele

sunt foarte mart. PariT pe care

si

O

o numeste Alt-

alta localitate

monia, (poate

AltmSgeaua,

ca

si

cele l'alte animate trSgatoare

podeala s'au facut

de

str5mosi in devaimasia

locuitorilor,

Dobrogea),

tot coprinsa in cartea I a

cariT,

VII

alta data lstropolis in dep3rtare

cSznit sa-i repue dar nu au reu-

most

mici

ceY

intre

deschida

Do-

care nu a putut sai invinga Me-

afla

si

ne vorbeste de oraselul Istrus,

din expunerea de la vale),

se

Strabo numeste Jinutul coprins

acestut autor, iar in cartea

cititorT sa

Preazimus dupa

podurT

muzurarilor.

ful

:

Gura Sf. Gheorghe si laguna dobrogeana, insula Peuceia, unde arata ca exists Niconia, o

cine-va n'are decit sa

cherpengul funde si

in

a

apof in urma s'a

fa-

se cu

sS

la\sa

un cos

valurile lacului

se va

el

si

umple

timp

in scurt

de 500 stadit de la gura Istruadapost, si o indica ca un

lui

in potriva

maritime.

furtunelor

lo-

Aseminea Melis, apoi vorbeste

cuitorT rasvratiton sau nesupust,

de Totneus, latinul Tomi, devenit sub domina^ia bulgara To-

pana

cu pe^te. AceT

in virf

mat

ca pedeapsa sunt trimisT de

marii

sa

lor,

munceasca

zi

si

noapte spre a £ine deschise patrunde apa de

cStre

atuncT pe vir-

si

dreptul

platformei

deala

§ Paeonia, mocirla ce de mult a dispSrut si ne-avind a face cu

si

Ei sunt

dSposteste ca

pesse a-

in

fie-care

trSrile

inalp,

parilor.

modul urmator poseda o coliba pe po

traitorT acolo in

pre care vorbeste Kiepert sub 28

sit,

mat

Dio-

astazT,

sunt hrSnite cu pestT. Pesti sunt

Prazia din Macedonia, des-

gabalus.

care ce-

fie

lui

o mulfime, pentru prinderea lor

|ara

si

coastele

funde lacul cirla

cum

tacean este indriduit a lua

multe neveste,

ceea ce

se intimpla

crestina.

adapostesc cu locuin^ele

la

dul lacului, dar

;

pe vremea

implinta in fun-

prin a

pe un lac ce se numeste Prea-

zimus,

11

in care locuesc SidoniT adica pes-

inainte de

sa'

pari pe car!

tret

pentru a nu cadea in apa\ Caii

locuitori ce tr^esc in

nilor

adicS movilT de gunoaie

bSrbat

fie-care

16, in care descrie ur-

I3s^m s5 vorbeascS: «AceT

Sa'l

astazT locuitorft le zic Muzurali,

aducedin muntele OrbeluluT,

ca

:

localitate actuaia in

contra Schijilor,

nul 513

se insura avea indatorirea de a

anume

sunt lega^T cu funie depicioare

luT

matoarele despre campania

Dariu

movili^e ridicate din dejec^iunile

animalor domestice, pe care chiar

Herodot, Car-

o adnota^iune a tea V, §

clasicis-

nu pot a trece peste

antic,

si

ce

cut o lege in aceasta privinja

peng

Jurilofca.

de a parasi

Inainte

mul

RAZIMUL

187

dinspre

in-

pe unde

Mare,

Mare

aci ei

se indeletnicesc

derea

pestilor celor

in

lac,

cu

man

prinin-

si

groziton, servindu-sede navoade

trSgatoare toare

(aaX^VYj)

(a|i/p£(3XY]Tpov)

sail

de cum

virful

$i

Prazia

tare de

Tomis

Cea ce a in

la

si

280

fost delta

in depar3tadiT.

Dunaret

special laguna dobrogeana

e-

pentru negustorimea genueza

sa

venefiana ne o spune Heidt in

si

din

vestitul saii tin.

Ne

op Comerciul Levan-

descrim acea epoca

Diodor, Cartea

laguna dobrogeana misuia

III

cestt».

delta Istrului in

cSLlcl-

maritime ale Phenicienilor

Pontus.

Intre

altele

el

re-

marcS ciudajenie, ca locuitori! acestor cimpun de inundate in timpul marilor vinturf de apa se adapostesc

elf

si

potriva inecurilor,

avutul lor

pe niste

si

ar duce prea departe, sa

galiotele latine si

in

o cetate de-

pendinte de Eraclia

munjilor Siris din Paeonia.

si

sta-

nie pe care ne-o descrie Strabo

brogeana in

500

actuaia Mangalie, o colo-

§ 34, ne vorbeste despre laguna do-

toriiie

la

afla

Istrus, in fine Cal-

in cartea citata, ca

si

»

lacul

de oraselul

latisy

asvirli-

Din aceasU reese pana la viden^a ca Herodot a vrut in^eleaga laguna dobrogeana nicT

misvar, care se dii

Epoca

lut

dosios al Il-iea

in care toata

«de

dromele greArcadios,Teo-

si

Justinian sunt

pline deconcesiunT acordateacelor

popoare intreprinza toare in ale

nego^uluT maritim. Mihail Paleo-

logu pune ostirile sale in serviciul

Genovezilor pentru a bate pe concurenttt lor Pizanf

Hosted by

si

VeneJ:ienL

Google

RAZIMUL

RAZIMUL

188

Ar urma sS

descriem o intreaga

dispareau galiotele

dromele

si

ne-

gustoresti ale Levantet de la gu-

epoca de activitate cultural!*, 15sata* de GenovezT si Venetien! in laguna dobrogeana si in delta dunareana. Este asta-zT un lucru

put indolence*

probat cS

ce

cestV,

la

chanatelor tatSrest! din Crimeea,

purcede

Popina

canalul

din

Cline^ul,

Iezerul

Razim

-

dreptul ceta^e! Zapo-

in

rojenilor

pana

si

gura

in

Gheorghe, este opera Care vor

ft

Fost'au

apoase. —

call

conduct de

eT

in-

gindul

unei alimentari cu apa dulce a

Avutaii

lagunei dobrogene? in

eT

vedere scurtarea drumului na-

vigator

desele

de

ghe

in

asemenea

nerea

in

Gheor

cestiuni ce apar^in unuT

studiu

amanunte nu

putem pStrunde teama a dep5si

aci,

fiindu-ne

caracterul

dic-

{ionaric al subiectulut ce tratam.

Activitatea genoveza sa

beaza pSna

pro-

evident

la

in

si

dunareana, unde zect strebat

canale

ce

mente

gurile

de

transversal-

buna stare a func{ionarei

intregul secol

au

revin la

ale pescariilor

acela

inlesnirel

al

altul

de

pescui-

general

in-

serviciu

de

pSstrarea

in

intre^inere

pentru

buna

de funcfionare a

stare

de alimentare

nalelor

ca-

ape

cu

dulcT din spre bra^ul Sf. Gheor-

ciilor

men^inerea rasuflatorilor

de

Portia

Nu

Mare,

adica

a

orifi-

Malciana, PeritestI,

la

Buhazul.

si

acestei in^elepte

la

luarea

m&sur!

tot

si

pescaresc din delta

teritoriul

De odata cilor in

cu patrunderea Tur-

Europa

si

luarea lor in

sta*pinire al acestuT teritoriu cla-

ca

istorie

obiect comercial

neprejuit ca

si si

pescaresc, au

te.

si

si

Pescarl din Anatolia, TurcT alte ginte, Tatari din

sonat

poare

Arabia

semitice vin

Cher-

ba chiar

Tauria,

si

po-

Africa

din

exercita

a'sT

trei

apoase de alimentare de

lele lor

erau impar^iJT in sectiunT.

Se in^elege ca nu nimic

trat

cu orta-

Buli-basi, cart

si

in

ni

nunfita organizare a acestuT ser-

hydraulic;

citor-va

batrinT

hogi

turcT,

nicat minuna^iile acelor timpun.

De

alt-fel

am

daca

punctul de vedere

hydrolog lut

si

judeca

al

de cultura technica, este lesne

de priceput ca canalele de

mentare ca

Sulimanca

Florea, ar

vul,

Dunava^ul,

fi

vedeati

urmele

culturale

XV

si

se mai si

de

activitate ale Genuezilor in delta si

in lagun2,

dar cu

tSrea dominanja

se

in-

otomanS cu

atit

cit

prinzator

inteligent

Genovezul,

data este inlocuit prevazStorul

si

si

aci

de

si

de

intre-

asta

dibaciul,

cunoscatorul ma-

rinar grec.

Era dat ca

prefacute mai

si

in

in

intiiu in mlastina,

cele din

urma transformate

cimpie mlastinoasa

prierie lacustra

si

asemenea con-

dijiuni pescuitul sa ia

un mare

apoT

si

aquatica,

cum s'a intimplat aceasta

in

dupa

cu cana-

de alimentare Cline^ul. Zicca daca n'ar fi fost un interes vital si lul

o

staruin^a

de

indiferent

fier,

din partea cuT, acele canale

fa-

talmente trebuia sa dispara, data natura transformatoare

^inere;

aceasta

de

serviciu

eviden^a

probeaza

Jia

ce

Daca dar legenda ne-a

pastrat acel

fiin^a

in

Drano-

sail

regiune.

XVI

ali-

Cerni-

de mult disparute,

fost

cu spiritul

la sfirsitui secoluluT

omu-

in general a

part mai

Pe

din

ingineruluT

caracterizeaza intreaga

inceputul secolului

si

Babadag, Enisala si Caraharman, cart ne-aii comucadii din

fiind

pujin

pose-

ce

tot

ca cuno^tin^e se datoreaza

pescarT, ceea ce alta data facea

mai

pas-

s'a

despre ama-

scris,

greaua dar banoasa meserie de

mult sau

deschi-

zecTdeBim-

nele sale se gasea

basT

si

Mare. Sub ordi-

la

facut ca prin barbaria lor sa dis-

urmele activitajeT Levantinilor.

al

dupa putin^a pana la 40 oa-

periboina, astupate de cocioace

de

trece mult

laguna dobrogeana reinsufle(e?-

tului.

sic,

un

insghebeaza

eT

nale au fost savirsite, nu incape n*

vene^iene

si

si in

treprinderel negustorestT, totusi

spre

indoiaia, ca nu poate

genueze

a activitSJii

si

ca-

mai

dea

zaturile

dam

daca nu

intreprinzator

menT anual in serviciul unui Aga, care avea subt a sa ingrijire buna intre^inere a cailor

in-

reinosc splendoarea de alta data

mic

si

lor sa

gindun mat bune,

lor

cetul cu incetul,

in

mare

obliga ca fie-care

si

obiectelor pescuite

viciu

ghe

aceste

conving^l

nepasare

ET

din

Scopul pentru care

pana ce Turse

sa

jurna-

si

intimplat.

si

minune ese din legendara

tr'o eT

procedare.

ale

cit

XVI-lea

al

putut

de vandalica

po-

cutezatoare.

pes-

A trebuit sa treaca aproape

carief.

de scurgere

si

fi

condifii de intre^i-

acestuT bogat areal in ale

deltei sunt faptura acestor

poare inteligente

prada-

salbatice

vorba nu mat putea

cii

special in a c&ruT

delta

mai

celor

ciunT, nicT

infrunte

Sf.

incorporareT

coasta dobrogeanS deveni tea-

au vrut sa

Mare? Toate aceste sunt

in

la

tur-

Chersonat, teritoriul de

si

tate din al XVII-lea

revarsarea gureT

la

Tauria

din

la ince-

nepasarei

prilejul

Dun5re,

periculoasele potmolirt

si

apoTcu

si

si

intre

sau poate

Mare

general

in

si

Marea-NeagrS, lasind loc

trul

motivele

fost

temeerel acestei

Sf.

lor.

DunSreT

rele

avint, lucru ce s'a

Administra^ia turceasca ca prin-

pana

faptelor la

intre-

ne-o

netagaduit,

bunei intre^inerT. Popula-

slava ce aproape exclusiva-

mente exercita acum

Hosted by

in

aceas-

Google

RAZIMUL

RAZIMUL

189

de

ta parte

loc

paV

pescaria,

uraganele

mat groaznice

cele

si

mod

a contribute in

ce

factor

treaza inca un sentiment de o-

tempeste ale Mare!-Negre, prin

simjitor la decSderea pescariilor

roare pentru administra^ia

care

dobrogene,

care

ceasca,

s& abata

multa vorba

fara

spinzura pe or!

tur-

cine indraznia

si

alimentare

apele

cursul lor, spre a'st crea

boine

din

Pe lingS africant

negustorimea

si

gre-

ceascS mijlocitoare intre produ-

si

de neindrazneala

abatia pes-

si

musulman.

carulut

producjiunea

culmea

c^reasca

sa

tivita^et.

Daca aceasta

intimplat,

atinga

fara

pes-

nu

Rus, cact locuitorul de

s'a

din

mare

adusa

exercita

se stabi-

tulut

de

Dobrogea

Haholii,

cistigulu! fara masura, ce a ca

seria, ceia-ce a

racterizat in toate timpurile sta-

ce in ce

pinirea turceasca\

din partea loculuT.

leasca

in

Rascolnicii

Zaporozenii, nea-

si

slave, parte plecate ele

de

buna voe din Rusia, parte

iz-

muri

eel

Mare, inca

revoke!

Streli^ilor;

gonite de Petru

timpul

din iar

ca

al|ii

Ra'scolnicI izgonipf

partea

din

zarele

pentru

loculuT

fanaticele

si

Aceste

reiigioase.

Donului

acum

sa se stabileasca ca cute-

zator: si

DunipruluT, vin

si

in

gurele Dunarel

pescan

la

laguna

dobrogeanS. Ad-

ministrajia

turceasca*

de

dublul

indata

a

in^eles

putea trage din primirea

si

linis-

saiasluire a noilor venifi

tita

Intaiu, ura

ce

beneficiu

neimpacata

:

—

in contra

de aceiasi

1878

la

in-

de

la

Berlin ne-a harazit aceasta stem^ si

pSna

ce n'am spune o la

—

in zilele noastre.

inceput,

de

§i

— De, chiar de

?

cum am pus mina pe

stSpinirea aceste! $a*!, de toate

neam

ingrijit

pu^in

spre

brogea

intr'o

demna

fara

civilizata,

a purta numele de pro-

maritime romina,

vincie in

mat mult sau ma! transforma Do-

a

numa!

ceea-ce priveste pescuitul

producfiunea

niment nu

hit,

si

s'a

in potriva fra{ilor lor din Rusia,

cu desavirsire. In consecin^a ca-

va constitui o stavila puternica

nalele

moscovite,

ziunilor

deja inccpea

atunct rate.

Al

ligios

si

sa

se

a-

fanatismul re-

doilea,

unite

pe

de

ce

cu

o

credin^a

oarba ca tot pescarul de neam slav

ce

piere

in

valurT,

este

Dumnezeu, inecarit, dau cuin momentul rajul fara pilda pescarilor Ha-

strins in bra£ele

holi

si

luT

Rascolnic!,

a infrunta

apele Mediterane, iar pescarul

pare

ce

serviciul

intiiu

mat

a vorbi

cu

a

gra^ie

lepciune

rusesc a luat raslaji,

cuitulut

nu inceteaza a

si

pentru propasirea pes-

bra^ul

pSna

nict mijloace

loace de

avut

localitate vrednica

sus,

dispare

extrema

la

gura

si

a

intr'o

de comparat

cu Ahtuba, Astrahan

de

Vilcov,

localitatea

Marea-Neagra,

in

mij-

absoluta de a

devarsarea

la

nu a crujat

banestt, nict

voin^a

transforma

la

adminis-

asta-zt,

tra^ia imperiala rusa

in

De

Kilia.

Kiliet

pri-

DunSret,

gurele

la

special pe si

in£e-

guvernul

ce

voin^a

si

technico-

am

dea

sa

pescariilor

masurt pline de

energice,

1878

menit

fi

Sunt masurile extrem de

nostre.

le

regret pe

destul

de

lovitura

de

neimp&cat ce acest! Slav! poarta

inva-

musulman emigreaza

Pescarul in

§i in fine un al treilea factor,

lejul

potriva

disparifia lor

stare actuals voiu

laguna\ Prin

hydraulic, de care

in

mat mult

coasta anatolica a M3ret Negre.

Mat

neinvinsa

me

adus cu sine din

slav trece

neam, oferea Otomanilor garan{ia trebuitoare, ca antagonismul

si

insulta

si

din delta

gindit.

ginta*

'st

c5toare privire asupra stare! ac-

si

lor

tratilor

in a

lul)

tuale a pescuitulut

coace, de cind congresul

fire si

tre-

si

sa in^eleg epoca de

in

Caspice, care din {inuturile Volge!,

o repede

neamuri

pe coastele

care de

a arunca

fara*

si

pot p^rSsi acest capitol,

lor credin^e

mare parte pescan, prin apucaturt,

bi-

Nu

brutalttS^et

si

slav

Zaporozeanul, considera

si

aceasta numire, ca o

XVII-lea, incep s3

sicane,

neam

Dobrogea Haholul, Rascol-

nicul

asupra

vexa^iunilor spiri-

slav (de

si

adins nu voiu sa zic Lipovean

cade

consumator

si

vexa pe

a

si

musulman

pescarul

asta-zt,

ne caracteriza

impedeca

a

pana

si

si

ac-

vina

indoiald,

inceput

la

desftsuram

il

in

Totul dar era dat, pentru ca si

ce de

a fost desinteresul,

in secolui

cator al

pilduitort, faja

tapt

pescuitul

anatolient,

pescarit

deveneati pescarit

peri-

jepcT particulare.

si

e!

de cutezanja

si

in cursul

Zarizin

Volget.

spre

De indata ce Rusia a pus stapinire

DunSre sepotmolesc, cocioacele

la Vilcov, mat multe regimente de infanterie s'au pus pe lucru

le

de alimentare din

astupa caile

sapa

si

abate

fie-cine

apele in cotro

vine mat bine si

apoase,

la

it

indemina, jepce

periboine incurseaza toata re-

giunea lacustra

orghe

si

intre

Sf.

Ghe-

Razimul, fie-care facea

ce vrea, disparuse spaima c3 de '1

va prinde

cesc,

cata

pe loc '1

vre-un si

fara

va spinzura.

Cadiu

tur-

multa jude-

Al doilea

la acest

^ert

si

condust de

punct, inginerl

ofi-

destoinict in a

ap3ra localitatea, in potriva inunda^iilor ce ftcea nesigura sederea in

partea loculut. Sotnii intregt

de Cazact cutreerau

Basarabia

inferioara,

Podolene,

^inuturile

V^|pit, Tauril

Negre de

la

si

coasta Maret-

Cetatea Alba, cara-

Hosted by

Google

RAZTMUL

banind locuitort ca

munca

Evul Mediu

in

silnica,

la

potvoada,

ramas& legendara

la

de

sulut

de unde

cu lacrimT locul

traltoare

din

partea

«Sa ne fereasc^ Dumnezeu

litate inflo.ritoare in

loca-

pescui-

ale

peste, din

kgr.

20

— 25

care, prin

manufacture, sa transforma intrc 10

—

mi'-

15

cSreasca, in

exportulut,

kg r in sSraturS pesmare parte destinata -

m

care privinja Casa

Schi^kin a atins o reputafie con-

si

unde unde

ma

In atart imprejurart,

intreb,

ce ne servesc toate legile cu

menire a ocroti epocile de cru-

nSscut

s'a

data*

me-

draga-T

se indeletnicea cu

daca negustorulut grec

serie,

altS

data,

seici

si

vasele

dacS

mat trimet

sa incarce pescSrii si

si

de

ce'r zicea

cul

schimbat

l'a

daghlary,

(

si

tatareste Ereclic

am

putea

dobrogene pe care tradus simplamente

mirile actuale

Ionice,

Turcul

dup5 originalul grec. De ce dar ne-am mira dac5 din Preazimusui lut Herodot, la vreme gura

gurile

la

laguna dobrogeanS,

le-a

Turculutl'a prefacut

serve cercate la Jurilofca,

Numirea actuala Razimul

Sari-

Chioi, Uslina, Ivanceasi Catirlet,

cind

si

in

acelas timp pescariile imperialc

de

rusestt,

la

Vilcov

iau

zilnic

Legenda

turcesc.

spune: Erau tort

si

mart stapinitot pamintul

lulut

sentart ale 'fare! la Congresele

care timp eel mai grandios areal

cel-1'alt

de pescarie de

mare

de

europeanamenifacu

canalele de alimentare din

zi

ce

diparifia sa.

Nu acuzam pe facem

doar

slava iata ce

domnt pe

avea palatul

pe continentul nimenT,

datorie

ne

atrage

a

este

tret

dintre Marea-Neagra

avinturl nepomenite.

DacS

in

netagSduit deriva^ia Razelmulut

toare, representarf fara folos, in

deosebitele state europene.

Reazelm.

daca micile intreprinderi de con-

repre-

cind in cind se organizeaza

tot ast-fel

si

mat toate nu-

in^ira

Inca odata, dar lace bun sunt

Exposifiunile pescarestt ce din

transformat in

Jurilofca, Eracliel i-a zis Enisala

Iegt platonice, convenfiunt suna-

si

pe care

facut Jiiriik

lopxai) a

apot Slavit Paii

convenjiuni incheiate cu

statele vecine, multiplele

muntele celor

o mie de taurt; din vechiul Iuchai

{are a procrea^'unet pestilor, diferitele

Bin- Bog ha-

in

adica

Bosfor,

din insulele

Dardanele, Marmara

Dunarei

a

de

armatorl

caice nu'sT lor

i

de intreprindere de

Antitauros, Tur-

dagulut

c

alta

sunt inabusite in fase

tinentals.

la

a crescut

perit spiritul

prinde peste

s£

;

lo-

Vilcovului*.

Ast2-zt Vilcovul este o

mil.

Zaporojean, parSseste

zicatoarea

si

cutezStorul

RSscolnic impreuna cu

gura Ru-

culut:

tuluf

si

in

locuitorif

furcile

Hahol

Vifcov,

tntre

de

dacS

ne a parasit,

fratele.sSii

la

asta-zt

si

RAZ1MUL

190

si

munjii

dobrogent, unul Hrisca Restri^ca girla

lut la

Haho,

unde este acum Bisericu^a, frate,Wianca Cairn, era un

tilhar

nebun, sta

si

Po-

la

pina (insula in iezerul Razimul),

mat

iar eel

batrin §enca Razin

locuia cetatea lut Eraclie.

Aceas

orificiile

atenjiunea celor cu dor de {ara

ta ins& nu poate

de admisiune dinspre Mare ame-

asupra dezastrului ce ameninfa

gends parte adusa de Rascolnict de la Don cart cu adevarat, dupa

trece se

ninfa

daca

astupS,

cu

desavirsita

pare, daca

maleste

se

si

mult

redusS,

adincimea

ei

deja

se va preface

de apa

tr'o mocirla'

si

fScute de Genovezi

si

economics a

Jiune

fin a termina acest

am

cu cea ce

in-

Razimulut.

inceput.

— Dupa

cum

ne spune

cap

f Sret. capitol,

— Legenda

cum am

va-

executat

pe

De

intrejinute

de cum mlSstina Prazia din

Turcit

vir-

munplor macedonent. TurciT

Moscova

la

1700

la

in

zut

o

le-

au avut ca

in

167

1,

pe

cind Rascolnicit au venit de abia

alimentare

morenS

sigur prin Prea-

istoria,

cit

Rascoalet pe un Razin,

al

mat sus, zirnus Herodot a vrut sS infeleaga laguna dobrogeana si nict

si

canalele de

cea mat inlesnicioasa produc-

si

cu

stagnanta.

DacS

sa distruga una din principalele

mat trece

se potmoleste, nu va

mult

innisi-

dobrogeana

laguna

cu ant ce trece

lor

de

fi

gene.

{inuturile

in

sigur cu

memoria

dobro-

acest

gSsesc aci ma-

lor,

reaja intindere de apa pe it

nume

ziceau

care

Razelm, deci

mintea omeneascS ca

de Turci au cSzut

in uitare,

vestitele GhiolurT

si

Pardine din

au numit laguna dobrogeana adi-

cuitorit slavt not stabilijt in delta

Delta sunt

ne mat putind

cS iezerul Razimul cu toate cele-

si

izolate,

pStrunde nici

pestt, nicT apa

daca

proas

patS de primenire, daca pontile si

Litcovurile sunt astupate prin

cocioace

la

capete,

curge prin

stie locuitorui daca"

ele pohoiul

riprava sau bilul

pescar

de numaV

de apa, pardina, perivoloc. turc

si

Qpca

pe-

ful

l'alte

ghiolurt sub denumirea ge-

nerics

Razelm,

el

Turcul

ce

cu sfin^enie a cautat sS pSstreze Ha/i/>edonu I traducindu lut

asa

Tusla-Ceair, Melas

cum

l'a

cucerit

I

in

l'a

si i-a

limba primit

zis tur-

era

la

lo-

laguna dobrogeana Haholi,

in

Rascolnici

si

Zaporojent sa nu-

meascS intreaga aceasta regiune apoase Razimul, numire cea mat recentS i)

si

actuala.

Literaturti

:

O

literature pro-

Razimul sau a dobrogene nu exista.

prie a iezeruiut

a-

ceste Carazul adicS apele negre,

lagunet

anatolian

apot muntele din virfurile Baba-

Vom

cita ins& aci

Hosted by

pe lingi au-

Google

—

RAZIMUL enumerap

torii

clasa^I

pe categoriT geografo-is-

toricT,

cercetari naturalist, scri-

speciale

de

si

mult technics,

mat

naturS

cari

ocupat

lor s'aii

in

brogeana.

Autorl geografo-istoricl

partus ad historiam Hungariae.

Matthias

Scripsit

I735Notitia Hungariae novae his-

Elaboravit

Matthias. Bel. Viennae 1737.

Codexdiplomaticus Hungariae

A. Georgio Fejer Budae 1829

—

Beitragezur europaischen Lan-

Von Graf Teodor von Karacsay. Wien 181 8.

derkunde.

Romer

Kozlemenyek.

Magyarorszag

Hunfalvi.

es

Erdely Kepegkben. Lauffer W. Cooperation de l'Arm£e rou-

maine en

Boulgarie.

der alten Gcographie.

scher und slavischer Zunge.

schen Donau und Kaukasus.

grafica

Martie 1882.

Eugen Kawalewsky. Der Krieg

Isidorus

274

Von

Unter dem Halbmonde.

Armand Freiherrvon

Sckweiger-

Lerchenfeld.

Italiana

la

Cartea Orig.

:

lib.

Copernico stor.

«Memorie

Donau-Bulgarien.

Lombardo,

serie III*, pag. 407.

Topograpisch-historische

Be-

II,

schreibung der beiden Fiirstenthiimer Moldau-Walachei,

Wien

vol.

Cassiodor:

XLV

Wien, 1781.

pag.

ricer-

del R. 1st. della

Reise durch einen Theil Ungarns,Siebenbiirgens, derMoldau,

der Bukovina. Pest 181

1.

Von

Graf Bincenz Batthyanyi.

Variarum

lib.

I,

Patr., V?l.

Wolff. Leipzig.

1. 1.

Weber

1848.

Auflage.

Donausagen. Zamarsky Dittmarsch, i860.

Dr. dartani

Klein-

0. Blau Aphorismen alter und neuer Ortskunde Klein-A-

Peterm.

Mitth. . 1865, §

250.

1875, §

etc.

Wenjukow

nach

184,

der Russ. Revue.

du MiniCommission

Affaires Etrangeres

de

stere

France:

technique europ^nne, ris,

1879. Pa-

Imprimerie Na^ionale. speciale.

—- An tip a

:

Raport, publicatin Buletinul Minist.

Domeniilor,

VI,

fasc.

Hartley: Ch. Description

din

the Delta of the Danube,

of

and

of the works, recently executet, of the

mouth. (London

Sulina

XXI. Vol.

of

Institution of

the

the publ. of

Civil-Engineers.

Mdrthininu Exploatarea Volga si Rhin in :

/.

pestelut pe

Excursiun!

in

raport

cu

exploatarea

lut

pe

DunSre.

Almdsy Gyorgy V. MaBetekintes a roman Do-

brudsaba.

Al

%

Mdrthininu

:

Cestiunea

pescariilor in Romlnia.

Al.

kunde,

Mdrthininu: Laguna do-

brogeanS,

publ.

in

Gazeta Li-

berals.

der

Al. Mdrthininu: Excursiune economic^ de alungul {Srmului

Vogt : Lehrbuch de Geologie,

nostru maritim, publLcat in Ga-

Herm. Credner: Elem. Geologie,

und

9. ed.,

§ 437.

I,

—

naturalists

Lickerdopol :

Orient,

Erdkunde.

Kilter:

C.

Al.

pag. 112.

Kloederis Handbuch der Erd-

Donau, Von 0. L. B.

Lyell: Princ. of Geol.

1862), from, the

Dobrogea.

1810.

329,

15 Oct. 1894.

XII. Ill

Max.Bibl. Vet.

Cercetatori

P.

24.

Prescursori di

des

Sulzer.

12

§

XI,

antichita,

nell'

in

I.

Geschichte

Von

Roma, III,

F, Kanitz.

Daciens.

Geo-

urmatoarele.

si

Schiaparelli'.

che

transalphini-

Fruas: Aus dem

0.

Scrieri

Genesis:

Russlands mit der Tiirkei 1853 1854-

confe-

rin^a {inutS la Societatea

1896.

§

•1867, § 177.

in

Marinelli: Cunostinja pamin-

uber die Schlacht bei Nicopolis,

1876,

Taf. VI.

Annalender Hydrographie

tulut de c&tre cet vechi,

Froissart, Chronique. Bericht

Wien,

in

siens.

Schweiger-Lerchenfeld: Zwi-

Geschichte der Volker ungari-

im Donau-Delta, mit

:

Heinrich Kiep p er t .-Lehrbuch

II.

Dankowsky. Fragmente zur

Ges.

Capitain

Herodot: Descrip^ia Pontulut Euxinus.

lib.

die Verand.

Karten. Mitth. der K. K. Geogr.

Asien,

Mon. Germ. L S. Monachi Iangallensis de Gestiss

1876,

C. Muszynski: Die Regulirung der Sulina-Miindung und

Bericht der Europaischen Donau-Commission zu Galatz. 1880.

II.

Die Donau

Peters:

ihr Gebiet, Leipzig,

Fisch. 'Bruxelles 1879.

Pertz.

Caroli imp.

F.

p. 284.

Cellarius.

I.

IX. Kot.

Floristol. Pest.

und

§ 371.

Strabo: Geografia antica.

Notitia orbis antiqui. Lib.

Die

K.

Budapest 1838.

Archaeologiai

15.

Idem, pag. 23.

An-

Die Donau-Katarakte. Anton

1844.

schen

Von

Bvleszni. Orsova 1874.

Posonii

Bel.

toric^ -geographice.

ton Benkert.

Ad-

:

Credner. Die Deltas, pag.

des Elements und Milde

des Menschenherzens.

lucr&rile

de laguna do-

si

Wuth

cursul aces-

in

urmStoriT scriitorT

teT descrierl,

eri

RAZIMUL

191

III,

pagina 114.

pag. 225.

zeta Liberals.

Hosted by

Google

1

rAbaia

rAbIia

192

Taibout de Marigny : Hidrographie de

Mer

la

Odesa

Noir.

R&baia,

cdtun, jud. Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, com. Petricani.

pe stinga in Basarabia. Intre aceste doua siruri de dealuri se

un

afla

1850.

Beyer

Buletin de la Societe

:

Geologique de France,

268.

Le Bosphore

Tehihatchejf:

Gonstantinopole. pag. 548

2, p.

et

1864,

Paris,

568.

si

Quaterly journal of

Spratt:

Rabiia,

mosia Horodni-

pe

sat,

com. Br&-

Suceava,

ceni, jud.

pe valea

da^elul, asezat

nume

piriului

Timofti

rici,

5 V2 falci,

das!, stapinind

Lorenz

Liburnau : Die Do-

v.

de 10—15 m. de nivelul sesului Prutui, avind

la

spre V. una din acele doua culmi ce fornieaza valea PrutuluT. Pe

6 co-

marginea acestuT platou despre ses, st& ridicata uriasa movila

palmasi

216

si

falci

si

35

Rabiia, de la care privind spre

prj.

Drumuri principale sunt la si la Horod:

doua movile marl pe

alte

ceni (1500 m.).

mea

rabia, care par a

Die

Eisbildung

in

Rabiia, movila, pe teritoriulcom.

pe

Remeney

situate pe platoul din sesul Pru-

Rabiia

A.: Zur Geschichte

von den Ro-

Donauflotille

merzeiten

bis zur Schlacht bei

Mohaes, 1526.

A

Dunai ha-

johadak tdrtenete.

Tuma Anton

Die

:

ostliche

und

statistisch

kriegs-

originei

din cele

are din

expuse,

punctele de vedere o

semn&tate

deosebitci

punct de vedere

in-

din

atit

clasic, istoric,

cit

mai cu seamS ca un areal

de

pescuire

In

toate

DunSreT

unic in

geana" sunt

si

fizice,

dobro-

acum cu

de-

de cercet&rT geo-

economice,

nict chiar

delta

atit

laguna

pa^ia*

saVirsire lipsite

s3u.

felul

privinfele cit

technice

si

geograficeste, pe de-

plin cunoscute.

Cunostinti in cercetare

tele

a cSror

intirziere

sunt din toate punc-

najionale

si

inte-

economice.

(Intreg articolul asupra Razi-

mulul a fost redactat de giner Alex. Marthinenu).

d. in-

asupra

strategic^, a fi

fost

movila numita Rabiia.

si

consta dintr'o movila incon-

jurata de un

mur

de pa-

inalt

mint, cu intrarea despre

Despre ea pomeneste mir

in

si

Prut.

Cante-

«Descrierea Moldovei»,

acele

doua

trebue

sa

fie

— 10

kil.

si

fa{2,

mativ de

la 8

movile, se vad in luT, luT,

sfau

ce-i

aproxi-

in directia dintre aceste

sesul Prutu-

de o parte si de alta a riuo suma de valuri de pa-

mint, asezate paralel unele lingS.

de-a curmezisul

altele,

:

legata

Ea

1

numirei acestei mo-

Husilor, cred ca trebue sa

movilelor

10—15

si

m

fa^a

si in

avind o lungime de

-

se vede

Nici o sapatura nu

in jurul movilei din care sa se filuat

pamint pentru ridicarea

Are forma unui con cu o riferie la

el.

pe-

baza de peste 150 m.

De

cu inal^imea treptatS.

jur

pag. 28, ed. 1851, pe care TaHan-Tapesi, atarit o numeau

inconjurata de un val mare de

dica movila Hanului. Din docu-

pamint care

mentele Episcopiei se vede

numai

:

ca,

movila Rabiia, era pod peste

la

Prut; de aid

putem deduce c2,

movila RabiieT, era fortare^

la

de vedere d^unatoare

reselor

si

«Cu insemnatatea

Laguna dobrogeana, toate

Mel-

Episcopul

din «Cronica Husilor»,

vile

in

le-

aceste de

Distan^a dintre movila

ses.

Tot

lata ce zice

historisch dargestellt.

vazut

de orasul

kil.

hisedec, intr'o nota, la pag.

Balkan-Halbinsel.militar-geogra-

am

17

la

si

satul Ri-

Husi.

E. Szentklaray:

phisch,

sesti

600 m. de

la

tului,

cul-

Basa-

fost in

fi

g&tura strategica cu

Risesti, pi. Podoleni, jud. Falciu,

ce

opus din

dealului

der Donau.

der

dreapta, se vad

E., in direc^ie

Botesti (1800 m.)

nau.

Packer:

un

cite

Improprietcirip in 1864 sunt 2 fruntasT, 78

Toula: Eine geologische

Fr.

prin unele lo-

la o inal^ime

Rabiia.

si

Vatra satuluf ocupS

Reise in die Dobrudscha.

Tot

kil.

1 5

cality se ridicS din ses

se afl& ridicat un platou intins

zur Verbreitung der naturwissenschaftlichen Kenntnisse

£ime prin unele locality trece peste

dealurilor Piciorul-HuciuluJ, Zva-

cu o populate de 308 suflete.

Wien).

1£-

platou intins. Pe mosia Risesti

si

KulturtechAd. Friederich nischer Wasserbau. AL Penek: Die Donau (Vereln

in

caruia

pe coastele

cu acelasi

the geol. soc. XIII, pag. 81. :

a

intins ses

de apararea podulul, litorii

ce ar

fi

de nava-

voit s& treac&

din acea parte a Prutului».

Riul

Prutui

curge

gul fare! de la N. tre

dou&

struri

la

in

lun-

S., piin-

si

aceastS

altul

lasa.

movila

vila si valul

vedea mo-

a se

virful movilei.

Intre

ce o inconjoara se

afla in interior loc liber, iar in

partea de E., tulul,

se afla o deschizaturci ce

si

;

esirea

pe acolo din

ce-

Aceasta deschizatura este

tate.

int&rita

mint rile

Pru-

spre sesul

se las& in vale pe ses era intrarea

de dealurl, unul

pe dreapta in Rominia

imprejur,

este

de

care

alte valurf

se

unesc cu

din ses. Valul

Hosted by

de pavalu-

de pamint

Google

:

:

rAbIia

dimprejurul movilei are o

cumferen^a de 300

cir-

—

400 m. in NicT un san{,

partea externa. nic! o

nu

sapatura,

se zaresc

imprejurul movilei, ceea ce do-

vedeste

ca pamintul,

movila

par$i 5 sau

alte

pamintul

nivelat

ca s'a

urma

in

^ a cari, iova

lu-

par^i din

unele

in

Sapatura ci^i-va

s'a facut,

de

an!,

nu

;

si

la

V. cu

dealurile:

este

proprie-

Teodor

s'a gasit intr'insa

in-

treprinse.

tunuri, gloan^e

vechi. Aceste

dintre 7

1 1

de

a fost

compune

Racari-d.-s.

si

din catunele

,

Stanilesti,

pod umblator,

Rusi

si

care

a

ma!

in

Turci

Valerio.

o citeste

HONORI

C[aio]

ast-fel:

TR[oesmis] IuL[ius]

HERCULANUS

edilul

Municipiulu!

de

fondata

cat.

catre

Morait, avind in tinda bise-

urmatoare

rice! inscrip^ia

al

:

domnulut nostru

1874

si

a stat netencuit

cu toata

si

1875 au

obstea

pana"

locuitorilor,

oferit banit dupS. pea-

5

si

a zugr&vit'o

circium!.

de 1339 pog., din car!: 100 pamint arabil si 139 hect.

este 1

edilul,

Caiu

flaminul,

duumvirulu!, Iulius

prea bunulu!

ast-fel

in intindere

cetatea

de

20 pog. arabile, 1200 pog. padure si 320 pog. finea^a, apar^ine d lu! G. Glogoveanu. 1 1

Prin S. com. trece

lu!

Troesmis,

Laurian descrie

calea

fe-

rata ce are static in Racari, la

650 m. departe de

sat.

Calea naturala trece prin com.,

pe o intindere de 3 l k kil. Budgetul com. e la venitur! de 2339,47 le! si la cheltuel! de

la S.,

2085,47

le!.

acelas!

Amutria «Merseram la satul Racari, unde

dupa un curs de 3500

aflaram ruinele unu! castel ro-

Sunt 359 contribuabil!. Vite 1 74 vite mar! cornute, 340 o!, 48 ca!, 14 capre si 80

varsa in Bradafelul.

man. Fundamentele acestuia for-

pore!.

din

izvoreste

64745.

Q[uaestori]

Longinianu

Herculanu,

metri,

R&cari-d.-s.,

satul

o biserica, in

Mosia Racari,

AED[ilis] OP[tirao] s.OCRO.

sau socru».

Suceava,

;

izlaz.

VIRO Mu[nicipii]

AED[ili] II

Banulu!.

si,

o scoala mixta, in

Racari-d.-j.

VALERIO

LONGINIANO FLAMIN[i]

Petru, ma! inapo! la satul Lunca-

nume

o populate de 1004 su-

Sunt

:

quaestorul,

cu Imparatul

—44°33'».

dupa cum se vede.

pe care D-nul Tocilescu in opul «Dacia inainte de Traian»,

Valeriu

in jud.

;

/

la

varsa in

Suprafa^a teritoriulu! comunei

tocma!

Rabiia, piriU,

flete

se

care

sub 4i°20

Jiul,

Tr. Iul. Herculanus.

cu generalul Ianos, care a ajuns

altul

E-

consuna binisor

tru vinduta la linia ferata

Flamin. Q. II viro Mu.

adica «Zeh:e! Honorei,

si

la

Dara numele ne indreapta ripa Motrul,

la leatul

unde apoi a plecat in jos, la satul Stanilesti, unde s'a impreunat cu cele-l'alte doua obuze, car! trecuse cu mult ma! inainte in jos de Stanilesti, unul Gura-Sara^e!, aproape

de

noastre. Distan^a

aed. op. socro.

de

despre antichitafile pa-

cu pusaciunea loculu! acestuia.

aic!

bol-

cu

geta cea ma! insemnata, pe tabla

la

Aed.

p. 450,

si

lucru

e

aduca mar!

castel ar putea sa ne deslusir!

de Kne Morait

LONGTNIANO.

pedestrime, pana ce s'a odihnit oastea, care era obosita

ca

o cercetare ma!

Acest sflnt loca$

de

se

Isus Christos s'a ziditdin temelie la 1833

C.

jos

care! mijloc

al

indoir!,

La

roman.

Ene

inscrip^ie

avut loc

de

care s'a gasit urm^toarea

tate, in

Repuin, cu obuzul eel mare de

de Falciu

ce

In com. Racari se afla o ce-

sau

la

Ra-

si

sunt puse in comuni-

cari-d.-j.

linia

marturisesc in contra*

aic!

Are

Catunele Racari-d.-s.

raz-

Rabiia a stat generalul rus

nava,

:

Racari-d.-j. Inainte

HonorL

timpul

ram

ver!-carei

Racarelul.

si

nouci

movila Rabiia; cac! atunci la

infiin^ata la

compunea din catunele Ra-

se

;

vede poarta, face 150 pas!. Buca^ile de caramida care le afla-

peutingeriana,

Comuna 1833. Se

figura patrata

catre E., in

trie!

Riul Jiul o desparte de com.

schija, pusti

urme mai din

lasate

1

si

se afla peste Jiul.

Pe platoul din jurul movilei s'a gasit cuie de fier de capete de osii pierdute, de la care de

la

Racari-d.-s.

Bralosti^a.

catre

meaza o

catre N. face 180 pasi, cea de

de amanuntul, ramastyile acestu!

Racari-d.-j.

ca^ieprintr'un

de

Fili-

accidental de

Inalt,

din cauza greuta^ei lucrarei

la

com.

Filiasi.

cari

boiului

cu com.

la S.

E. cu com. Tatomiresti

la

asi,

de cit pamint argilos si o grinda de lemn. Cercetarea insa nu s'a putut face pana la fundament,

sunt

Dolj,

de Cra-

de resedinfa pe Dealul-

kil.

Se invecineste

sunt vr'o

tarul mosie! Risesti, d-1

Cerchez

jud.

kil.

Bralosti^a, la N. cu

cauza mincaturei pamintului provenita din apa ploilor.

31

Inalt.

Comuna

ruinat

afla

4

la

si

la

plase!, Filiasi, situata

crarei.

Valul din prejurul movilei se

m

com. rur.,

pi. Jiul d. s.,

din

atit

din val, a fost ca-

cit si

din

rat

RACARI

193

se

satul

MareU JHctionar

cu

:

Geograjlc. Vol* F.

25

Hosted by

Google

.

rAcari Racari, Dolj,

pe

dr.-d.-f., in jud.

de

stafie

com. RScari,

pi. Jiul-d.-s.,

Ciaiova-T.-Severin, puse

linia

Se

intre

afle

kil.)

(1 1,1

Co^ofeni

stabile Filiasi

si

In^imea d'asupra

nivelului Mam rif de I03 .64. Venitul acestei sta^il pe anul 1896 a fost de

22286

lei

47 bam.

si

Cucova, cu satul Cucova.

12.

Dragusani, cu satul DraMindrisca, cu satul Min-

13.

Dolj,

Dumbrava-d.-s., com.

pi.

Racari,

11 20

de

intindere

in

pog. arabile, cu venit anual de

21890

Apar^ine

lei.

Glogoveanu. Are

Orbeni-d.-s.

si

Pancesti, cu satele: Fin-

Pencesti

tinele,

rava

C.

d-luT

pedure,

pulate cu ceri, goruni

Parava,

si

pi. Jiul-d.-s.,

o populate de 432 mixta,

scoale

din

Are

suflete

;

Racari-de-Sus,

19.

Urechesti, cu satele: Ure-

pi. Jiul-d.-s.,

com. Racari,

re?e-

din^a primeriei.

Are

de 572

locuind in

suflete,

o populate

Racaciuni, plasd, in jud. Putna, compuse din 20 comune, 36 catune

si

Adjudul-NoU, cu satul Ad-

Dumitru si 1 filiale, cu hramul Adormirea, ambele in cat. Adparohiale cu hramul

mul

Vechifi,

Anghelesti,

cu satele:

Siscani.

si

cu satul

in cet.

Beresti,

6.

Borsani, cu satul Borsani.

7.

Burcioaia,

cu

Beresti.

satul

Bur-

Copdcesti, cu si

satele:

Co-

Slobozia.

n&felul,

Lunca-Dochief

si

si

TemSsoaia.

Nicolae,

Sf..

Bilca), 1

Nicolae,

filiala,

cu 2

parohiale, in cat.

cu hramul

Sf.

biserice parohiala, cu

5.

Duh,

Pantelimon

6.

Orbeni

cu

hramul

Copecesti (com. Copecesti)

1

pa-

biserice parohiale, cu hra-

1

mul

Sf.

13.

2

Nicolae, in cet. Pencesti.

Parava (com. Parava), cu

biseridf,

din care

cu hramul S

\\i

tunul Parava

si

cu

cet. 1,

in ce-

cu hra-

filiale,

in Teiusul.

Sascutul (com. Sascutul), din care

biserici,

3

hiale,

parohiale,

1

Voevozl, 1

mul Adormirea,

1

paro-

cu hramul Adormirea in

Sascut

2

si

cu hramul si

din care:

filiale,

Irnpera$i, in

S-^ii

cu hramul

I,

Sf. Ni-

colae, in Sascut. 15.

Beresti.

Orbeni),

din care

Pencesti (com. Pencesti),

12.

3

Scurta (com. Scurta), cu

cu hramul

in cet.

(com.

in Orbeni-d.-j.

biserici,

cu

paro-

Nicolae, in

Sf.

biserici,

3

hramul cat.

(comuna Minbiserica

1

Mindrisca.

in

Beresti (com. Beresti),

biserici parohiale cu

Sf.

avind

Con^esti

Borsani (com. Borsani), cu

Dregusani.

cu hramul

14.

Borsani.

I

Cofofdnesti, cu satele: Co-

{ofenesti

1

Sa-

tul-Nou. 10.

1

Pogorirea S-tului

9. Corndfelul, cu satele: Cor-

Sf.

Gheorghe, in Co^ofenesti. 4.

pecesti

si

(com.

din care

cu hramul

cioaia. 8.

Bilca

Bilca

hramul

1

hramul S\\\ Voevozi ?i 1 filiale, cu hramul Sf. Nicolae, ambele m Orbeni-d.-s. si 1 filiale, cu hramul Sf. Nicolae,

Adjudul-Vechiu.

biserici,

5.

biserice pa-

1

$i

Nicolae,

Sf.

rohiale, cu

hra-

Adjudul-Vechiu (com. Ad-

3.

4. Bilca, cu satul Bilca.

cu

filial^,

parohiale,

Voevozl

S-$ii

hramul

in cet,

11.

Sf.

VoevozJ, in Burcioaia.

rohiale cu

An-

1

judul-Vechiu), cu

ghelesti.

cu satul

si

S-^ii

2.

Adjudul-

Adjudul-Vechiu 3.

Adjudul-Nou (com. Adju-

1.

judul-Nou. 2.

Rac&ciuni cuprinde

Dregu-

(com.

Mindrisca

10.

avind

:

in

cu hramul

biserice

1

cu

filiala,

si

a pa-

fili-

1

Cucova.

in cet.

cu hramul

cet.

judul-Nou

tirg.

1

cu

bi-

impar^ire

si

Nicolae,

Sf.

Dregu^ani

9.

19581 suflete; 32

dul-Nou), cu 3 biserici, din carl 1

Adormirea,

hiala,

filiale.

1

Cucova (com. Cucova), cu

fa-

din can 17 parohiale

Corne^elul

biserice parohiala,

1

Are o populate de 5055 saii

care

Lunca-Dochiel.

drisca),

7 parohii

1

Anghe-

in

din

biserici,

hramul

cu

ambele

Urechesti- d.-s.

si

rohiilor, pi.

161

case.

1.

Scurta.

2

vozl, in cat.

Valea-Seacd, cu satul Va-

Dupa noua

sat, in jud. Dolj,

cu

sani),

lea-Seaca.

15

Gheorghe,

Sf.

in

cu

filiale,

1

parohiale, cu hramul S-fif Voe-

si

Scurta, cu satul

serici,

1850.

Bal-

:

18.

milii,

si

Cornetelul (com. Corne^e-

7.

8.

Sascutul, cu satele

20.

o

func^ioneaza

ce

Pa-

satele:

Valea-Nacului.

sat, in jud. Dolj,

com. Racari.

cu

Fintinele, Sascutul, Schineni

tufani.

hramul

Teiusul.

si

che^ti-d.-j.

Racari-de-Jos,

Tirgul-Pan-

si

cu{a, Con^esti, Fabrica Zaharina,

po-

Copecesti

ale,

17.

cu hramul Sf. Nicolae,

hiala,

lul)

cesti.

particular^, in jud.

paro-

I

lesti.

ni-d.-j.

15.

biserici, din care

2

Orbeni, cu satele: Orbe-

14.

16.

Racari, mosie

cu

cet.

drisca.

kil.).

(6,4

1 1

gusani.

in circulate la S Ianuarie 1875.

%

RACAC1UNI (PLASA)

194

ale,

din care Sf.

cu hramul

bele in cet.

parohiala,

1

Nicolae Sf.

Scurta

si

cu hramul Adormirea, 16.

si

1

fili-

Dumitru, am1

in

filiale,

Cioaca.

Urechesti (com. Urechesti),

Hosted by

Google

—

RACACIUNI

2

cu

biserici,

si

filiala,

i

cu

parohiala,

I

hramui Buna-Vestire, chesti

Ure-

in cat.

cu hramui S

hect.

si

tot

filiate,

1

S-$*u

900) frecuentate de 1024 copif.

cau,

jud. Ba-

rur.,

situata la

Bistri^a-d.-j.,

pi.

Este alcatuita din

catune

Racaciuni,

:

Satul-Noti

Teiusul,

Gisteni,

5

resedin^a,

180

cat,

fost

din vechime a

la

Budgetul com. e lei

1

Dom-

nului Gheorghi^a Stefan,

si

s'au

29

kil.

com. Pancesti, 8 Cleja,

Gropile,

1

15

si

Racaciuni,

(jud.

Putna)

Pancesti

cu comunele

Fundul Racaciuni

Gropile.

si

-

Este parcursa in direc^ia

de

E.

si

de V.

Racaciuni

si

de dealurile Delureni

brazdata si

piriul

com.

cu

E.,

la V.,

si

Teiusul.

Are o populate de 2201 flete;

o scoala mixta,

de

55

su-

infiin^atS,

la 1865 in satul Racaciuni,

cuentata

copii

si

fre-

alta,

tot mixta, in Gisteni, cu 13 copit;

3

biserici,

catolica; 3

de apa

din

15 circiumT; si

Teritoriul

com.

la

intre-

faca slujba a-

imparafiel,

^eascS

de

s&

se cura-

faptele lor

si

$tefan

co{i.

se

Raco^i

II,

indemnul regelui

din

Are flete

;

pi.

resedin^a com. cu

lui

situat

pe stinga

aproape de

cu Siretul.

o populate de 1397 su-

o

mixta

scoala

2

;

a-

Constantin-VodSL

si

cu

aliase

de

cu Ra-

mestecaturl ce avusese

care

X

Carol

Gustav, plecase asupra Poloniei («Letop. MoldoveI», torn.

Racaciuni, Bacau,

stafie

de

I).

dr.-d.-f., jud.

com.

Bistri^a-d.-j.,

pi.

pe

Marasesti-

linia

bi-

din care una catolica una ortodoxa\ fondata" la 1852, de catre defunctul Vasile

la

13

Septembrie 1872. Se afla intre stabile Negri (6,8 kil.) si Faraoni

(7,9

kil.).

InahYimea d'a-

supra nivelulul Maril de Venitul

acestei

1896 a

fost

1

I9 m .04.

pe anul

sta^il

de 111568

lei,

93

ban!.

serici, si

Sturdza

575 vite man cornute, 137 porci si 10 capre. Vite: 90

mea Renchesul sau Rencheci, Gheorghe sau Gheordin

ghi{a-$tefan restilor,

lui

fiul

dovei», torn.

familia CeauDumitrascu sau

I,

edi^ia

II,

pag.

Racaciuni,

Gheorghi{a-$tefan

1653,

s'a asezat in satul

oastea

ce

Bac&u,

reste

o

Racaciuni cu

capatase

de

la

pi.

Putna. Izvo-

din locul numit Limbari,

Fundul-Ra-

strabate comunele: c&ciuni

spre

Bacau,

piriit, jud.

Bistri^a-d.-j., si jud.

si

Racaciuni sccildind

E.,

de

satele

la

V.

care

compune, formeaza limita Bacau si Putna si se

varsa in Siretul, pe malul drept,

dupa ce

322).

La

jud.

com. R5c&ciuni,

cal,

In acest sat care se mai nu-

s'a nascut

ntosie,

pi. Bistri{a-d.-j.,

cu mai multe p&r$I.

12 circiuml.

;

Racaciuni,

intre jud.

ocupa 1700

sa

osti,

ceasta

le

La-GropI, Fundul-Gisteni, Fun-

'I

la

com. R&-

la

cu

co{i

Cogalniceanu. «Letopise{ul Mol-

in-

fara

dac& se vor apuca sa mearg£ amindol asupra lui Ra-

Dumitru Stefan (Miron Costin,

tindere de 5023 hect. Padurile:

etc.,

vor da Sultanului, care

4 morl,

comunei are o

la

Munteneasca, ca sa intrebe pe Constantin - Voda, ce raspuns

care una

una cu aburi.

dul-Racaciuni,

confluen^a

cu com. Parava la

;

com.

cu

;

jud. Bacau,

sat,

Racaciuni,

si

1656,

in

Bac&u, pusa* in circulate

piriului

S.,

anulul

sfirsitul

Racaciuni,

nume,

Siretul

kil.

8 kil.

cataul,

acelasi

la

kil.;

com.

la

;

kil.;

kil.

1

kil. 1 1

Bistri^a-d.-j.,

riul

Valea-

la

;

Seaca, resedin^a plasel, 18

Se margineste la N. cu com. Racataui, de care se desparte Cleja;

la

de lei 6615, bani 30. Distance: la Bacau, capitala

istorice (vezi Racaciuni, sat).

prin

si

aci

mai multe fapte

intrupat

42

cheltuell

com.

cul originar stramosesc al

la veniturl

ban!

601 7,

Canta. Satul ce poarta numele acestei

de satul cu

nume.

acelasi

de

Raca-

stasia

ciuni, situata la E.

Fundul-Racaciuni,

lo-

pe Miron Costin, pe

Ali-Bei,

de calea ferata

si

pe

trece

la

si

a trimis Gheorghtya-

aci

$tefan

resti-Roman

Stefan, apoi a postelnicului Ion

este

stra-

ajutor

Ardeal.

din

II

base prin Aga, anume Urzum-

DomnuluT Moldove! Gheorghi^a

comune mai

e

astepta

si

Raco^i

la

De

1

comunei

districtulul,

Mosia a

de

de fabricat rachiu. :

sa alunge din

ca

batut de calea na^ionala Bucu-

si

Berindesti.

5

Stupl de albine sunt 120.

limita spre jud. Putna, in dreapta SiretuluT.

Matel-Voda, Vasile-Lupu,

sunt

134 vite marl cornute, 337 porclf, 1176 ol si 80 capre.

care

Racaciuni, com.

Racaciuni

Teritoriul

scoll mixte,*fi899

mul^I

nou de pe tronul Moldovel pe

satul

Vite

Valea-Seaca.

in c&t.

Sunt 16

pa-

1

Voevozi cu acelasi hram,

hramui

rohiala, cu

Va-

(com.

lea-Seaca), cu 2 biserici,

ambele

In

caldarl

Valea-Seaca

mai

la

ocupa 102 hect.

Viile

\VL

Copacesti).

apar^in

si

proprietarlf.

Voevozi, in Slobozia (din com.

17.

rAcAciuni

195

se ingroas&

cu piriiasele si

:

Gisteni, iar

pe dreapta

Fundul-R^caciuni

pe stinga cu Ca-

prianul.

Hosted by

Google

;

racAnei

RACEA

196

Racanei,

Distance

Mehedin^i,

sat, in jud.

plaiul Closani,

com. rur. Glogova.

Locuitorif pe

linga agricultura

se ma* ocupa

si

cu facerea oa-

:

com.

cesti,

R&c&reluV/arf

sat, jud. Dolj, pi.

6

7 kil.;

la

;

com. Pa

com. Pan-

com.

la

com.

kil.; la

la

kil.;

kil

14

pi.,

9

Petresti,

Racaciuni, 8

lelor.

kil.

resedin^a

rincea, la

Bacau, capitala

la

29

districtului,

Siretului

Bacau,

rur., jud.

regiunea

in

si

stinga

taul sau

5 cat.

Racat5ul-Razesi, rese-

Se mSrgineste Gioseni; la

S.,

Racea.

si

Racataul, Racataul Raze§i, sau Dealul-Mazililor, sat, in

N. cu com.

la

cu com. Cleja

care se desparte prin

riul Siretul.

com.

Racataul

si

serpuesc

Dealuri

Soimul

Mazililor,

al

si

Zdrobisul.

;

o

mixta,

scoala.

Racataul

de 2

preo^i

7 circiumi

Dupa

;

2

pe malul drept

40

o populate de 234

in

o

1

straba-

cai

comunale,

2567,

Gioseni

Nanesti,

Racataul,

si

varsindu-se pe stinga la satul

obirsia

la

Racau^ul

teritoriul satului

si

dupa ce

cu Buciumi.

s'a incarcat

Siretului

Alexandroaia pe dreapta,

si

Racia,

sau

Bac&u,

sat,

pi. Siretul-d.-j.,

jud.

in

com. Gio-

pe malul sting al pe valea Racataul, 650 m. de satul Hor-

situat

seni,

4

si

kil.

Locuitorii poseda,

man

vite

cornute

:

2 cai,

20

si

54

porci.

Gura-Racataului, dupace

Rabinilor

si

la

Corni^elul

Racea

Racea-Raze§i,

sau

Bacau,

in jud.

sat,

Siretul-d.-j.,

pi.

o lungime de 27

kil.

si

Corni^elul si la 4 kil. 800 m. de satul Racataul. Are o popu-

late de 190 suflete; o biserica facuta de razes! la

Racataul, pi.

vale,, in

Siretul-d.-j.,

roditoare,

care

jud. Bacau,

foarte viabila

se

intinde

comunelor

teritoriele

si

si

Vite:

cornute

Racea,

Bacau,

pi.

Trotusul, com. Onesti, situat pe

dreapta piriuiui CasinuluT, mai sus

de

confluen^a

cir-

3

15 si

cai,

94

vite

marl

27 porci.

sat, in

jud.

Roman,

pi.

Fundul, com. Iucsesti, spre N.

de satul in jud.

;

Botesti,

Racataul.

sat,

846

1

ciumi.

pe

Leca, Milesti, Parincea, Nanesti, Gioseni

la

confluen^a acestuia cu piriiasul

chel-

49.

Racataul,

piriuiui

al

pe

venituri

si la

bam

si

750 metri.

Racau^i,

3037, ban! 82 lei

care uda Valea-

Siretul-d.-j.,

pi.

Bacau,

in jud.

piriu,

cu

cele-1'alte sate.

de

are

se varsa in Casinul, pe dreapta,

Racea, Racataul,

hect.

care unesc resedinfa com.

tueli,

isi

numit al-Olarului, curge

locul

com. Racataul, situat pe malul

este

e

Trotusul, com.

sting

de calea vecinala Leca-Gura-

lei

Onesti, care

pzriias,

pi.

cu piraiele Fine^ul, Bo^esti, Un-

514 vite marl cornute, 167 porci, 63 capre si 667 01. Stupi de albine sunt 70.

Budgetul com.

Racau^i,

sati

Bacau,

in jud.

gurenilor, Brusture^ul, Balanea-

cai,

de

Racau^ul

locuiton

sunt pe o intindere de 3

de

teritoriul

se ingroasa cu piriiasele Bo^esti

Padurile ocupa 380 hectare. Vil

si

domneasca, pe tim-

^tefan -eel-Mare.

lui

com. Racataul.

Are

tut

Bacau,

prajini in fa-

are

Teritoriul com.

pul

gesti.

una

in

o

fttcuta,

Bacau,

in jud.

de pe

Siretul-d.-j.,

pi.

stinga.

Racataului

;

mosie, in jud.

zesilor, fosta

pe

Racataul, mosie,

intin-

67

pe

Are

de razasi in 1843 o circiuma. Vite: 20 cai, 137 vite cornute, 55 porci si 6 capre.

dere aproximativa de 1870 hect.

:

suflete

scoala mixta; o biserica,

sa,

Teritoriul com.

man

vite

Trotusul, com. Onesti, a ra

pi.

la

rina.

Vite

piriuiui si

al

costisea Dealulul-Mazililor.

Raca^ul,

mit Rivna, trece prin comunele

mori de apa.

falc! si

si

Bo^esti, Leca, Milesti, Parincea,

legea rurala din 1864

s'au improprietarit 62

cu 155

cin-

vechime numele de Malurile.

su-

2 cintare^i;

si

2

si

88 porci,

si

in satul

Racea, deser-

si

246

8 cai,

1

:

Siretului

3 biserici, cite

;

satele Racataul vite

Vite

Racataului. Izvoreste in locul nu-

Are o populate de 936 flete

Siretul-d.-j.,

pi.

cursul inferior

al piriiasului Corni^elul.

sunt:

Bacau,

resedin^a com. Racataul, situat

V.,

Rac&ciuni, de

si

teritoriul

si la

jud.

;

cu com. Pancesti;

cu com. Petresti

la E.,

piriul

Raca-

:

Gura Racataului, Slobo-

zia-Rac&taui, Bizga

Pe

sesulu*

valea Racataul.

in

riu,

Este alcatuita din

preot

1

2 circiumi.

;

Teritoriul catunulu! purta

pi. Siretul-d.-j., situata in

din{a,

tare^i

cornute

-

Racataul, com.

de

deservita

Gioseni,

kil.

kil.

de satul Onesti. Are o populate de 350 suflete; o biserica,

com. Racari.

Jiul-d.-s.,

acestui

cu plriiasul Buciumul, la 4

acestui

riu

de

Iucsesti-d.-j. si la 3 kil.

pe malul sting

al

riuluT

Are o populate de 213

locui-

el,

Siretul.

ton

;

o biserica de

Hosted by

lemn.

Google

;

:

rAcea Sat ul e

compus din doua

Racea-d.-j.

par^t

din locul numit Ripa-Beroaiet

dupa ce

Racea-d.-s.

si

de E. a

partea

in

sat,

com. Tingujei,

pi.

se varsa in

trece

satului

piriu,

Botosani,

jud.

in

piriul

Ra-

ritoriul

populate de 251

suflete

te-

comunelor Todireni si Comindaresti, formeaza mat mul-

te

iazurt

se varsa in

si

Mile-

poseda:

si

100

cornute,

30 rimatort

142 vite

27 cat stupi cu al50

;

ot,

Racea,

piriu,

brava,

iuiut,

Racea,

loc cu siliste, in jud. Ba-

cau, pi. Siretul-d.-j., com. seni, linga satul

fost sat

Racea,

Dum-

Racea, unde a

biserica care au ars.

si

virf de deal, in jud. Ba-

seni, situat in

Gio-

apropierea satu-

spre S. de Pircovaci, com.

Deleni.

deal, in jud.

Bacau,

pi.

Trotusul, com. Javreni, ramificat

Racea,

piriU,

deal,

in

jud.

Falciu, in

partea de V. a satului Novaci.

mijlocul

satului

spre E.,

la

deal, in jud. Iasi, pi. Bah-

com.

mificari

:

Birlesti,

Tintet,

Mosna,

mat

si,

Racea,

Racea,

Novaci,

Mosna.

com. Duda,

de

nastere din izvoarele

la

jud.

piriu,

la

Racea, curge

dealulut

V. spre E.-S.

Vulturului

si

mosia

jud.

Iasi,

Racea,

com.

teritoriul

Husi

asi

Girov-Tupilafi, intre

Racea,

{oaia,

de

Racea,

Cirligatura, jud. Iasi.

piriias, in jud. Bacau, pi.

intra in

jud. Suceava,

acest jude^:

jud.

si

pri-

Coada-

de N.-V., trece

in

com. Baiceni,

izvorul Paturosul

si

scurge pe stinga Trotusulut.

com., trece

in

prin com. Sirca, de

nume.

mele de prin piriias, in jud. Bacau, pi.

Siretul-d.-j.,

com. Leca, care iese

si,

pi.

voreste din muntele cu acelast

Racea,

si

piriul Sirca;

satele:

Chilile, la

N.

se varsa in piriul Cre-

pe dreapta,

in

apropiere

R&cea, pi.

curge prin

ce

piriias,

Fundul, com.

Iucsesti,

satul

rlul Siretul,

jud.

Racea si se de a stinga.

Racea,

piriU,

in

Suceava,

jud.

izvoreste din dealul cu

acelast

si se varsa in iezerul

Un-

partea

pe sub poalele dealulut Cetafuia, primestela dreapta piriul Mitocul

Trotusul, com. Javreni, care se Iz-

prin

Iasi,

— 26.

25

satul Padureni.

cesti.

in

jude^eana kil.

din dea-

piriU, izvoreste

lul Stroesti,

dreapta

dupa ce

piriias, ce izvoreste la S.

spre S.

Sipotul-Mare, pe stinga; apot

pi.

si

Piriulut-

de satul Buciumi, com. jud. Roman, curge de

varsa in

Racea,

soseaua

traverseaza

Roman, uda

se varsa in piriul Husi.

si

Buznea,

Socit

Valea-Alba),

piriulut

nume

com.

de Sus-Mijiocul

Vadulut (afluente din

luiul.

teritoriul

pi.

pe partea stinga a

ca^i,

Girlei, Zoi^a, Budaile, Ciomizga

pe

Neam^u,

piriias, in jud.

com. Uscafi,

Totoesti din stinga riulut Bah-

deal,

varsa in piriul

se

si

terito-

Bahluiul,

pi.

Meletinul.

meste

Racea,

nume de pe

com. $ipotele,

valea

cursul

in

;

sau trece prin satul Novaci,

cu tret ra-

Hinciul, pe care se afla

curge prin

piriU,

Ceta-

si

piriul

Falciu, pi. Podoleni,

de

jos,

in

Podul BoeruluT, unin-

nimirea de

sau

Po-

pi.

trece prin

du-se cu piraiele Plopi

poi pe

Racea,

izvoreste din par-

Falciu,

jud.

poalele

Racea,

varsa

in ochiul din sesul Birca.

izvoreste din* dealurile

tea de N. a com.

ia

din sira CiortolomuluT.

Miros-

se

si

se varsi in dreptul satulut Us-

^uea, ia

Gioseni.

Racea,

lava, pi. Stavnicul,

Pirco-

si

Gio-

cau, pi. Siretul-d.-j., com.

luiul,

Deleni

dintre

doleni,

lui

Botosani,

jud.

in

izvoreste din locul numit

vaci, se varsa in stinga Bahlu-

bine.

piriU, jud. Iasi, izvoreste

din dealul Racea, com.

riul

Locuitorit

man

a comunei

S.

Sirca.

cu acelast

tinul.

o biserica.

si

se varsa in piriul Bahlue^ul

marginea de

Racea,

Racea,

curge prin valea Racea, pe

Are o suprafafa de 429 hect,

urma in

pe stinga.

mij-

cea.

cu o

Racataul,

Prin

Dealui-Petrestilor.

locul

si,

linga satul

Funduri, jud.

Vasluiu, situat intre dealulTpaca si

pe

trece

Botesti,

Racea,

rAcea

197

esind din

Racea,

piriias, jud.

Teleorman,

format din izvoare, curge prin

com. Neto^i riul

si

se varsa

in

pi-

Teleormanelul.

Cirligatura,

unde

ia nu-

curge apot

Madirjesti,

(unde

Racea,

piriU,

izvoreste

faila,

jud.

Vasluiu, curge

nume

formeaza iazul Madirjesti), Sirca

valea cu acelast

(unde formeaza iazul Sirca)

in piriul Stemnicul.

si'n

Hosted by

de sub

Buda Ra-

Dealul-Hirbulul, com.

si

prin

se varsa

Google

:

rAcea

Racea,

rAchlta

198

piriii,

de sub

izvoreste

com.

Mijlocul,

Bode?ti,

pe ambele ma-

si

numal

{ineau

1864; az * apar^in

trece

Se invecineste la N. cu com. Brabova; la S., cu com. Mosna si Caciulatesti la E., cu com.

cit si locuitorilor.

foarte inalte,

lese

;

Floran

pana

statului

lurl ale piriului Valea- Viicomul.

de a lungulsatulul Mircesti, unde are malurile

dealul Vilaia

pi.

dealul Tufesti, jud. Vasluiu,

la

statului

atit

Din Viicomul, Floranul i-a ramas

si

389 hect. Supra fa$a vinduta este de 1228 hect. Venitul aproximativ este de 25630 lei.

{igna.

si la V., cu com. Seaca Mosna. Limita liniei de N. este formats de dealul Vilaia.

de S. este formats de soseaua jude^eana Brea-

aparfin

Racea,

sta-Cleanovul, ce uneste jud. Dolj

Pe mo?ia Viicomul sunt stine unde se fabrica brinza de 01.

prin partea de S.

a satulul

si,

cotind spre E., trece prin §esul-

Mare

se varsa in piriul

si

Cu-

Piesoiul si

Limita

vale, ce se intinde din par-

tea de S.-V. a com. Todireni

si

Comind&resti, jud. Boto^ani, in

cu jud. Mehedin^i.

Limita

valea MeletinuluJ, com. §ipotele,

vale, ce se

dealurile Scaiul.

Buznea,

si

Racea, com. jud.

pi. Cirligatura,

se§ti,

jud.

sesti,

Raceni,

Fundul,

pi.

jud.

satul Iuc-

Roman.

Racea-de-Sus, parte Racea,

Iasi.

com.

Fundul,

pi.

Limita

intinde spre

Racea-de-Jos, parte din Racea,

de E. este

liniei

mats de mosia sau Lemnul.

jud. Ia$i.

Racea,

liniei

Iuc-

Roman.

sat, facind parte din

rur. Voinesti, plaiul

com.

Dimbovi^a,

Treime, s'a fondat

1802 de

ctitoril

la

anul

popa Nica

si

sunt:

stra-

soseaua

de^eana

ju-

Breasta-Cleanovul

ce

trece chiar pe

limita

comuna pana

din aceasta

care are o inal^ime de

spre N. la

40 — 50

Brabova, pe o lun-

metri.

gime de 3 lunga de 4

kil.;

Este udata de

piriul

Leamna,

kil.

spre S.,

alta

a treia spre E.

;

ce izvoreste pe teritoriul acestei

catre Plosca, lunga de

comune, curge prin valea

a patra spre V.

Vii-

comul pana. la e?irea sa din comuna. Tot aici se afla o balta,

lunga de

numita Rachita.

de 2377,03 de 1735 lei.

1

comuna

izvor

si

In anul

16

se gasesc 8 cruel,

catre

6

kil. si

Mosna,

kil.

3

Budgetul com. e lei

la

veniturl cheltuell,

la

si

fintini.

1875, Rachita facea

compune

dintr'un singur

catun, Rachita.

Rachita,

sat, jud. Dolj, pi.

com. Seaca, cu 498

suflete

19 case.

si

Are o

Are o populate de 1075 o biserica, cu hramul flete ;

Dum-

brava-d.-s.,

su-

tencuite,

Sf.

Varvara.

1

biserica

cu

de birne neMucenica

hramul

Nicolae, zidita in anul 1867 de

ah;ii.

locuitori, deservita

Raceni, trup de

mosie, nelocuit,

pe proprietatea Pa-

jud. Vla?ca,

si

un

frecuentata de 35 copii.

sunt

Rachicioasa, Jiul-de-Sus,

E. com.

lac, jud. Dolj, pi..

com. Scaesti,

Are scurgere in

Rachita, com.

rur., jud. Dolj, pi.

Dumbrava-d.-s.,

Craiova

si la

in N.-

riul Jiul.

la

15 kil.

28

kil.

de

de resedin^a

com. $opotul, situata pe

de un preot

cintare^; o scoala mixta,

Dupa

com. Arsache.

raipani,

pla^el,

de comunica^ie ce

comuna

Vilaia,

azl se

Sf.

bat

kil.,

Angheleanu,

hramul

o brasovenie.

Craiova. Patru ca! vecinale

parte ca catun din com. Mo?na;

1877.

se afla o circiuma

35

77 s'au improprietarit pe mosia d-lui Iancu Gr. la

si

comuna

la

cuitorl, din care

Biserica din cat., cu

In

Terenul com. este accidentat de valea Vilcomulul si de dealul

In lo-

for-

dau vin

si

de S. a comunel, avind o lungime de

jud. Muscel.

Are o populate de 590

locuitorilor

Caile

de V. este

pe mosia Viide 162 pog.;

negru.

for-

Cerul

in intindere

mats de movila de hotar Basica, unde se invecinesc mobile Viicomul, Brabova, Seaca si Mosna.

din satul

com.

liniei

statului

Viile se gasesc

comul,

1

legea rurala

Rachita,

sat, jud. Dolj, pi.

brava-d.-s.,

formind

Dum-

com.

Ra-

chita. (V. a. n.).

din 1864

59 improprietari^I, iar dupa

cea din 1879 sunt 8 insured. teritoriulul com. 2863 pogoane, din care: 2563 pog. arabile, 100 pog. finea^a ?i 200 pog. izlaz.

Rachita,

fosi sat, jud.

Dolj, pi.

Dumbrava-d.-s., com. Brabova.

Suprafa^a

este de

Mosiile de pe teritoriul comunal sunt: Viicomul, Florarul

Rachita, mosie

particular^, jud.

com. pe care se gaseste o

Dolj, pi. Dumbrava-d.-s.,

Seaca,

moara cu

aburl.

si

Stubeiul. Aceste 3 mosii apar-

Rachita,

pirtU, jud.

Hosted by

Ia$i,

izvo-

Google

rAchita?ul

din

reste

hotarul

prin sosea.

Copoul,

si In

partea

se vars&

satului,

in

Rachiteni

Agiudeni,

-

a statuluf,

fosta

com. Ra-

in

Moldova,

pi.

mosie,

;

el se afla localitatea numita*

unde

moara-lui-Bucur,

un mare

Co-

este

§i

sipot.

Rachita^ul,

piriias, jud. Putna,

ce izvoreste din mun^il SovejeJ

Rachitisul,

jud. Bac&u,

l^ul-d.-s.,

com.

Siretului

al

formata

din

satele

Rachiteni

:

Urs&resti (lugani-din-Vale), cu

re?edin^a comunef in satul Rachiteni.

Are o populate de 925 sucompusa numai din Un-

flete,

guri;

o

scoala.

mixta, frecuentatS de 36

biserica. catolicS.

o

si

la

(scoala).

ortodoxci, cu

biserica*

i860 de

cint&re{, claditS la

locuitori,

una

si

dita la 1865

Vite:

7

cornute

si

;

catolicS,

Este

man

cu

legata

orasul

Ro-

Mare, de pe marginea padurel RScila.

Rachitisul, piriti, jud. Suceava, mic afluent al piriulul Haita (1200 m.).

282

afluent

vite

mar!

12 porcl.

munte,

locul

Suha-Mare.

cu

a-

nume, pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u.

sat,

in jud.

Roman,

Moldova,

com. Rachiteni, spre N.-N.-E. de orasul Roman, pi.

la

17 kit

de

el

si

la 18 kil.

de

resedin^a plasei, pe malul drept al riului Siretul. tr'o

Este asezatin-

com.

Pausesti,

pi.

Tazlaul-d.-s.,

com.

pe

satului Rachitisul,

teritoriul

Nadisa,

din

parte

face

de

sira dea-

$acovatul, la Poiana-M&n&stirei,

RAchitoasa, mdndstire,

Rachitisul, munte, in jud. Suceava, com. Neagra-$arulm.

V. a satului

V.

si

acelasi

Are o

aci bilciu la 13 Iunie.

biserica catolica

scoala primary mixta, tata

de 36

elevT.

mosie,

Rachitisul, pi.

Tazl&ul-d.-s.,

despre

care

T.

si

avind mart,

frumoasS,

acoperite cu p&durl seculare. lata ce ne relateaza defunctul

si

o

frecuen-

torice

si

«

Notice

archeologice»

jud.

Bac&u,

com. Nadisa,

Codrescu

in

rSze-

mosiei Rachitisul catre Di-

mitrie

Sturdza,

Vel

Logofet,

ca p&rintele Macarie, egu-

menul

Sf.

impreunS. soesti ce lor,

plingerea

li-au

M&nSstirl Berzun^ul,

:

mic£ de

lemn de

exists

N&-

stejar,

care

si

servind

astl-zJ linga" m£nastire,

de biserica a cimitirulu! s^tesc. In

anul

1867,

fiul

boerului

Ianaki, marele spStar Hie Ianaki, si

cu so^ia sa Tofana sau Teo-

fana, fiica marelui

Racovi^a

si

luat mosia.

manastirl.»

mosil

si

vornic loan

sora Domnitorulul

Mihaiu Racovita, a

cu au mosie vecin£ cu a

din

la

R&chitoasa o bisericS

tirea actuala

r&zesil

la is-

«La finele veaculuf al X VH-lea,

document din 1820,

cuprinde

care

cum

Se face

de N.nume,

E. dou& dealuri

intr'o vale la

cu

jud.

marele clucer Ianaki a facut

silor

com. Rachi-

in

episcop Melchisedec, relativ

Siretul.

guri.

resedin^a

Cirpirlul

din jud. Vasluiti.

ce despart Tazl&ul-Mare

lurilor

aduce un

Este

in

Tecuciii, situate in partea

Rachitisul, deal, jud. Bacau,

Are o populate de 380 locuitorf, compusa numai din Un-

teni.

pi.

se varsa

si

celasT

«Uricarul» s&u (vol. X, pag. 266),

pozi^iune joasS.

de

Iasi,

numit Poiana-Jorovlea,

aceasta man&stire, in

Rachiteni,

din

izvoreste

piriit,

curge spre E. de satul Frumuselele,

ramura

in

munfilor Pingaratf, com.

piriulul

padurea S&caturi, jud. la

teritoriul catunului se ga-

Rachitisul,

jud. Suceava,

piriii,

al

Rachitna,

3 circiumt.

cat,

Rachitisul,

ligStura,

de

prin sosea.

pi.

C&lug&ra-

cla-

sesc izvoare cu apa sarata\

care

elevl.

com.

o populate de 457 suo

Pe

situat

intr'o pozi^iune joasa, si e

lui,

si

pe malul drept

si

de satul Nadi?a

Are un

Pfetricica.

Taz-

pi.

Nadisa,

cu acelasi nume,

dealul

7 kil.

sec-

Rachi-

si

tisul-d.-j.,

flete;

Rachiteni, com. rur., in jud. Roman, pi. Moldova, spre N.-N.-E. de orasul Roman, la 17 kil. de el si la 18 kil. de resedin^a plasei. Este asezatcl pe sesul

compus din

sat,

R&chitisul-d.-s.

{iile

si

se vars£ in Susi^a.

aproape de satul

Bistrija-d.-j.,

pe

si

cu pirtul Tur-

uneste

se

Tazul

Rachitisul, vale, jud. BacaQ,

teritoriul

com. Cimpurile, jud. Putna pe

apol luiul,

Dealul-

care ud& satul

Ro-

jud.

man.

Rachita^ul, munte, pe

com.

Bistri^a-d.-j.,

Nou,

chiteni,

Jijia.

RSchiti§ul, piriias, jud. Bacau, pi.

com. Radiul-Mi-

satul Epureni,

de N. a

Roman

Este legat cu orasul

Za-

satului

horna, com. Tautesti, curge prin

tropolieT, pi.

rAchitoasa

199

si

zidit

m&n5s-

a inzestrat-o cu

cu tot ce trebue

Hosted by

Google

unelf

:

:

rAchitoasa Aceasta. ctitorie se vede atit

din inscriptfa ce este pe

pere-

mosiile cele de pe maica mea,

afara

partea de

prin testa-

S., cit si

mentul pe care

vom

il

cumpKrat eu

repro-

mele,

soviet

siile

nezeii cu aceasta

In zilele lut Ion Antioch

Voivod,

Constantin

dumnealut

zidit-a aceasta biserica'

Hie vel stolnic, cu

—

Teofana.

dumisale

giupineasa

Hramul

Maicet

Adormirea

Domnulut. Anul 7206

1697, Oct. 24.

51

In aceasta inscrip^ie, se arata datele,

tot-odata

si

se vede l&murit ca autorul

de

incepea anul

scrip^iei

Septembrie, cact ca

in-

la

munca

so^ia

tuturor

stire

bisericu^,

am

osteneala noastra*

si

unde

descalecat

in-

biseric&

facut

aii

§i

din

Intlt $i

meii Ianaki, ce au fost clu-

tat&l

Acum

In

urma

pftrintelut nos-

miluindu-ne Dumnezeii,

una pentru

foe, alta

not

am mat

din

Gavriil, carele

anume

nostru,

trupul lSsftm

il

ce este la

cista,

am

trS

si el,

Cum In

noastrii via^a, ?i

§i inca*

am

eu

si

Blrladulut

am

sintet

s'aii

fac&

sil

si

;

este

nu

aib&

se

este a Sesestilor s'ar prileji

in

urma

tata*l

pe

?i

tat&l

sa

lut,

meii,

MotJi-

insa la vadul moret ce

este in hotarul Sesestilor

moarte,

mele

socotit din mosiile

mSnSstirt satul

ia.

apa

1

De

nu

pe

in Birlad, sa

?i

s'ar in-

plugurile

are

{inutul Tecuciulut,

ce't la

Se?ti,

sa*

fi

proclet afu-

si

pe seama soviet

fie

aibii

a

rind, doua,

vrind Dumnezeii

fac& si

meii

ManSstire,

la

a

cite

sati

putea,

,

.

;

cact

vadul

moaret

nostru

Gavriil

feciort sS-t

la mosiile

si

pe copilul

mele

ce's

n'aibB. treab& ruda

mea o

casa

si

le

poarte de grije

$i

aceasta diata a mea,

mea Tofana.

so^ia

am

Insa*

isc&lit si

deosebit

pentru

cinstea

blestemat

ma ^ de Domnul

cum

amin. §i

to^t

Leat.

si

eii

ce

caset

ci

este.

asezare

am

turala

lor Gavril,

fiul

boeresc, tatal

tal

islice

;

Mihaiu Racovi^a,

Hie,

lui

Nicolai Mavrocordat

In

Ghica.

si

Grigori

cu dinsii sunt

rind

zugravi^T: impara^iibizantini, Arcadie, ctitorul manastire! Vato-

ped,

Teodosie-cel-Mare.

si

N.

In paretele despre

al bi-

cu morminDeasupra mor-

sericei este cripta ctitorilor.

tul

mintului

cu urma-

o piatra

e

toarea inscrip^ie romineasca: Sd se

si

sl

'

e c^ a i°^ su ^ aceasta piatra*

ingropat dumnealut Hie vel sp&tar

este sin

Ianake

fiul

dumisale Gavril

Maiu

vel clucer

§i

sSpat

Dumnezeii

si

de

Neofit (anul 7245

(an. zilele

in

si

Noembre

7235 April Egumenulut 20).

mea am

16.

vel

dimpreun&

Hie (an. 7243

dumneaet Tofana

si

sftvirsit

s'aii

s'aii

s'1

sin

26). Asisderea

spat&roae 19).

Ianaki

cu

fiul

si

si

costumul lor

in

stinga, Ianachi Clucerul, ta-

fie

singur cu mina

Subscrisit: Hie

na-

Hie

Tofana

sa

so^ia

sa

7212 Maiu,

sunt

marime

partea dreapta,

in

:

Spatarul,

zis,

su s

V.

despre

fie

alte jupinese

si

cu aur.

poleita

si

peretele

zugraviji ctitorii in

si

urma mea,

in

dintr'aceasta

esi

eii

mea To-

so^ia

si

petreaci ca

sil

tij.

credincioasa s&

fana si nu se mlrite

cu cinste

pe

las

MftnSstirt

sintet

si

§i pentru ca buna*

este

Voevod, sa

ajutorul MSriet sale Michaiii

spStariu.

Tofana spatSreasa\

Sunt inca douS mic! pietre izolate, una in bi-

mormintale

serica mare, alta in biserica cea

vechle de lemn.

Dupa moartea

Hie

luJ

Ia-

naki, Epitropia inchina biserica

averea

ei

de

la

se

constata

m^nSstirei

Vatoped

muntele Athos. Aceasta din

actul boerilor

7237=1729, Ghenarie 10. Cu douS zile inainte, Grigorie Ghica le d& un hrisov

din

prin care aproba hotarirea

De pe forma vede ca

care era

la

Mihaiu Racovi{a\

Domn

in

prune!

mica se

puse pe ai

ctito-

familiei lor.

rilor si

Pe cea

d'intii se citeste

acest

epitaf Aceastft piatrS o

aii

infrumuse^at dum-

lane Mare Stolnic cuconilor sSt

Alexandru

de

de

fost

lor.

Octombrie 26, administra^ia manastireK Vatoped si

lor

au

eie

morminte

nealut

In 1742,

ia

.

fiulut

nu aib&

treaba"

sculptata

e

Pe

Iar

putin^a.

c£ct fecior las pe Manastire. Iar pe To-

fana

Ea

Daniil.

sft

de piatra,

chilit

dindu-t

reparat

s'a

a

mele

sufletul

griji

a istovi zidul

si

sa aibM

ea vie. Asisderea

si

1739,

frumos zugravita; catapeteazma

mele

casele

alte ale caset agoniseli

si

nevoitoare s£

fie

urma noas-

nimenea zeciuial& s&

dat

un

not pe

$i

pe ort-ce mosie

timpla de ale noastre, s£

Si

asezare

si

pe

1

m&n&stiret,

al et,

Si

si

sa intareasdi,

triclet

a

si

Tecuciulut,

{inutul

fAcut, a?a

dup& a

si

Si

RA-

pKrintelut nostru cu acele ce

cuvenit

din odoare

scris.

slug&

fie

sa*

o desp3r{itura a Zeletinulut.

urma

Si

iar

scurtfi,

hramul Adormirea Maicet Pre-

si

tocmeala

so^ia Tofana,

o asculta pana va

tocmeala'

paznic bisericet acestia ce-t numele chitoasa,

amesteca

traiii;

mat lunga\ Dect avind not

un cucon

rKmine de

ne

s'ar

pe toate

si

toate

actuala

Egumenul

de

in

31.

Biserica

la

Iar cine ar

pentru

ca lemnul petrece via^a mat

si

cu

pentru o

sti,

f&cut-o de peatr&,

piatra via^a

cine

fie

sft

sH.

§i

mare, facem

cut se cade a

zidit:

facut,

Asisderea

sft

loan Racovi^a, ce

fata lut

fost vornic

tril,

Dum-

rudele mele la nimica sa nu se amestece,

mea Teofana,

cer mare.

am

ce

risit.

Tofana, ca

Hie Ianaki vel Sp&tariii

aii

aceea

c&

ne strica a noastra*

iarast toate

Hie Ianaki

de lemn

Iar

sa dobin-

testamentul sp&tarului

lata, si

ceput

;

aict fecioara\

1

dim anul de la Christos, trebue s& sc&dem 5509 din 7206.

care din

a RSchitoaset

Maiu

mSnlsiirt

a sintet

fie

fi

sau

fra^it

mat sus pomenitft,

mosiile noastre s£

pun epitrop pe

amindoua

mova

ce

treabS.

rimata de un cutremur

am

la

si

Tofanet.

a

a-

nime

iarast

nu se amestece. Asisderea

si

se

rudele mele. $i cind ne-ar pedepsi

Inscrip^ia sun& astfel:

ati

mea,

in viafa

partea mea, sa n'aibl

duce.

a

pe mosiile ce

si

in

bisericei

ai

n'aibit

sa"

mea de pe maicS

treab& ruda

mesteca. Asisderea

din

tele

rAchitoasa

200

Muntenia,

si

si

Sata

(a.

7297^=1699, Maiii

30»-

Pe taful

doua piatra

a

este epi-

urmator:

rSmie

de pe

mea de

meii a se amesteca. Asisderea

si

de

la

fratele

Tofanei,

un

alt c

hrisov de intarire.

Aceasta manastire a

Aceasta

f&cut

fost d&-

si

o

piatr^i

au

o

aii

facut

si

°

aii

tnfrumuse^at giupineasa

Anna Mare Vorniceasa

Hosted by

fiulut saii Irimie

Google

8

RACHITOASA

.

!n

zilele

lui

Aci

s'a

de

nuscrise si

Duca Voevod

loan

(anul

ma-

car^I slavonesti, tiparituri

si

kil.

spre N. de ca-

slavone

manuscrisele

Vilor

paring, Tetravanghele, psal-

Theologia

Damaskin,

lui

fa-

420 case si 10 bordee; 2 biserici, una in satui Rachitoasa, manastirea,

cea -l'alta in satul

si

Gunoaia, deservite de 3 preo^i si

4

cintare^i

1864

in

o scoala infiin^ata

;

de 62

frecuentaja

si

lata cele mai importante i.

cai

:

Mineiul slavon manuscris, se spune

care

Macarie,

in

Mo

de

7074=1556

anul

nahul

ca s'a scris

lui

zilele

Aiexandru Voevod Lapusnea2.

O

Evanghelie slavona,

nasterea

Maiu

lui

prietari^I prin legea rurala

22

si

Christos anul 1644,

Zeletinul,

ducind

Noul testament, in folio tiGeorge Raco^i, craiul Ardealulul. Fara frontispiciu. Se incepe cu o prefata

dedicata catre craiul Raco^i

si

tiparitain Belgrad in anul 1648.

com. Buda,

in

Budgetul com. se urea

E

prin

si

mijlocul satului

se

si

varsa in

riul

pe partea dreapta,

in

fa^a satului.

Rachitosul, numire data locului pe care se afid situat satul Placom. Giurgioana, jud.

cin^eni,

Rachitosul, mosie a statului, fosta a manastirei Rachitoasa. Pe aceasta mosie se afla satul Gri-

com. Calma^uiul,

vi^a,

Bir-

pi.

ladul, jud. Tecuciu.

fron-

si

Afara de cele indispensabile obiecte de valoare

serviciului,

Manastirea nu poseda, caci

in

Tutova,

jud.

Rachitoasa, com.

cu Valea-Ze-

sat, facind

rur. cu

acelasl

tirea le poseda.

anul 1872,

chiliile

din

curtea Manastirei au fost trans-

formate in

de

azil

sub conducerea

infirm?,

pus

intre

nume,

pi. Zeletinul,

din 4 catune

:

Gunoaia

E situata

in

jud.

compusa

Barcana, Fundasi

Rachitoasa.

pe valea Zeletinului,

Marele ZHcfionar Geografic.

dealurl

2 bordee.

vale, se

2 circiumi.

;

Locuitorii poseda: 187 bol

afla

in

Rachi^ile, cul,

plaiul

c&tun, al

sat,

com. Run-

Vulcan, jud.

si

o

Are o suprafa^a de 200 hect. padure,

este infiin^at

de o

numita Alexe, venita din

Bucovina.

si

44 porci

com. Galul.

cam de

familie,

si

15 stupl.

din care 152

si

inva^ator

1

Gorj,

spre S. de com., situat pe ses.

resedin^a com.

Satul are o vechime

o scoala

frecuentata

scoala frecuentata de 62 copii.

200 ani

cintare^:;

Rachi^i. VezI Poiana-Rachtyil, fa-

e

1

stra-

si

io-

si

de

biserica, deservita si

vaci, 58 cai, 198 ol

sau 552 suflete, care

in 170 case Spre N.V., pe

o po-

si

sau 510

de 43 copii; o moara de apa la iazul de Ra-

pi.

Are o populate de 182 cuesc

familii,

mixta, condusa de

chel

batut de piriul Rachitoasa.

milii,

preot

parte din

manastirea Rachitoasa.

statului.

rur. y

2

Are o 1

si

asezat pe valea cu acelasi

Aid Rachitoasa, com.

N.

la

si

nume,

E

piriului

Tirgul, jud. Botosani, cu o

pi.

Craesti.

si

egumen grec a transportat peste Dunare toate argintariile si alte manas-

pe valea

sat,

suprafa^a de 479 hect.

N. cu com.

la

Zeletinul, jud. Tecuciu.

ce

de

udata in par-

timpul secularizarei eel din urma

de valoare

Rachi^i,

1

suflete.

cu com. Stanisesti

sfirsit.

47

curge in direc^ie N.-S.

letinuluT,

6591*0.

datura

Rachitoasa

pulate de 125

sub craiul Raco^i. N'are

tura,

;

Rachitoasa, trece prin satul Fun-

tea de E. de riul Zeletinul, ce

Se margineste

nici

la

strabatuta prin centru

Valea-Rachitoasa

Burdusaci, la E.

Tecuciu,

Te-

jud.

in

Siena, in centrul com. Popouji,

romina tradusa

Psaltirea

la

riului

lei.

din Evreeste, tot in Transivania

De

ptriU,

izvoreste din fundulvaii

spre Colonesti.

3.

obiecte

1013

63 ari! cuitivabile. Prin com. trece soseaua ve-

hect.,

merge pe valea

25.

tispiciu,

cuciu

5636

din care

arii,

cinala ce

7152,

Rachitoasa,

Tecuciu.

Teritoriul com. este de

la

iar

din

1864, parte vechT razes!.

la

in

parit in Ardeal, sub

4.

impro-

de

lumei

zidirea

albine.

Locuitorii parte sunt

anul de

in Liov,

parita

ti-

com. Burdusaci.

in

ol.

Sunt 220 stupl cu

hect.

nul.

1325

si

in jud. Te-

de satul cu acelasl nume; se intinde pana

Zeletinul,

copii.

Vite: 300 bol, 380 vaci, 60

etc.

RSchitoasa, padure, cuciu, situata la E.

sau 1605 suflete, locuind

milif,

grecesti

Minee lunare si obstesti, sbornice de predici de ale sin-

in

70

si la

in

:

in

V.

Are o populate de 446

o frumoasa

pastrat

sunt

tire,

la

pitala jude^ului.

rominestT. Intre

RACHIflLE

201

7i88=i68o)>.

colec^ie

;

nete

si

livezi

pulate de 33 suflete

;

hect.

hect.,

8

arabile,

40 hect. vie, fide prunl; o pofamilii,

o biserica de

sau zid,

145 fa-

26

Vol. V.

Hosted by

Google

.

;

rAchijile

cuts de Andronachi Ciuchi Cal1859, cu 7 turle

foglu, in

clopote, deservita de 1

RACORELELE

202

I

?i

5

preot

$i

nos,

bogat in papurS,

iazul

Humana, de unde

Are o populate de 623

prin

?i

e?ind

se varsa in piriul Potingeni.

Locuitorii poseda: 20 pluguri,

20 care cu

120 vite marl cornute, 210 195 capre, 12 cal

$i

200

Rachitilor (Valea

oT,

porci.

Este udat de apa Sohodolul

com.

Romine^ti,

Copoul, jud.

Movileni,

Ia?i,

$i

se

Gogoiul

pi.

prin

comunale

?osele

prin

?i

Neam^u,

in jud.

com.

Bistri^a,

pi.

Tazlaul

comun&.

(aproape unde acesta se leaga

In catun se gasesc

1

:

cuptor

4 mori $i 1 piuS pe apa Sohodolul $i 5 flntini. Afara de agricultura, locuitorii se

;

ma! ocupa

pra?tila

cu

?i

lemnaria,

fabricarea de var.

§i

pddure de

Rachi^ile,

salcii

plop, in jud. Ialomija, mita-Balta, teritoriul

pi.

?i

muntele

cu spre

Scaunele)

capre

curge

;

Re-

viga.

Are o suprafa^a de 60

hect.,

populata cu

3J — 38,

mergind apoi paralel cu aceasta $osea ?i muntele Dragva, pana in dreptul kil. 42, unde se varsa pe stinga

rar,

sat,

Vezi Pau$e$ti,

Poiana,

pi.

Prahova,

Pra-

jud.

iiliala,

hova. Are o pozi^iune frumoasa ?i

cu

este acoperit livezi

$i

Copoul, jud.

Ia$i.

E

pentru pa?unatul

in

stuh.

Rachi^ilor prafa^a de 12 hect, pe mo?ia Li$na, com. Pilipau^i, pi. Prutuld.-s.,

jud. Dorohoiu.

vaei

piriului

case

$i

Bacau,

pi.

(27

hect),

Siretul

Repejoara,

pe malul

Distan^a

avind

d.-j.,

in

de

dinja jude^ului e de 45

E

Verdea

afluenp

ai

Se

compune

piriul

Su?i{a.

din

catunele

Alba, pana

in

in

:

sus

piriul

Racoasa (unde e $i primacomunei); Verdea, in fun-

in

de

jud. Ia$i, pi. Copoul, com.

Mo-

ria

vileni, izvore^te din fintinele

Ra-

dul unei

formeaza iazul Amara,

a format

chi^ilor,

piriu,

apoT trece printr'un ?es mla$ti-

in

1884.

vai.

parohie, in com. cu

nume,

Racoasa

in

tunele

Zabrau^ul, jud.

1

biserica paro-

hramul

cu

hiala,

a-

pi.

avind

§i

4

Sf.

Nicolae,

filiale,

in

ca-

Racoasa, Mara?ti, Go-

:

Verdea.

§i

Racoasa,

Dracia; Mara^ti, pe deal, din sus

Rachi^ilor (Pjrlul-),

biserica

Voevozi;

riul

piriu, format pe terito-

com. cu acela?i nume,

brau^ul,

?i

pi.

Za-

care se varsa in Su?i{a.

Verdea-Seaca,

piriului

Gogoiul, pe malul Su$i{ef,

de

Leca.

fi

$i 1

S-$ii

re?ekil.

udat& de piraiele: Dracia,

ghioaia,

jud.

comuna

cu hramul

Racoasa,

goiul

Su$i{el.

comunei

Alba, Balicioasa, Racoasa, Rin-

Rachi^ilor (Padurea-), pddure particular^

Z&brau$ul, situata in fundul

pi.

(Iazul-), laz, in su-

Putna,

corn, rur., in jud.

case

parohiala, cu

Nicolae

Sf.

Putna,

Racoasa,

piriului

avind cite-va

$coala mixta.

cela?I

rao-

bogat

1

cu

pa-

cring,

vitelor.

pi.

com.

in

Zabr&u^ul, jud.

pi.

biserica

1

hramul

deal, la V. de com.

fa-

pe malul Su^ei.

$i

Are

dure

Rachi^ilor (Iazul-), taz, pe ?ia Amara, com. Movileni,

ctitun,

Repejioara,

Cirligatura, jud. Ia$i.

pi.

fie-

1

13

Putna, situat pe malul

Racmanul,

Dorohoiu.

brutar;

1

nume,

acela^I

sat.

stupi

138

de rachtu de prune.

Racoasa,

piriului Tazlaul.

Raciuleni,yW

chel-

comuna: 6 comerci-

in

varar,

1

brice

s&lcii ?i plopl.

Rachi^ilor (Hirtopul-), hirtop, pe mo$ia Cordareni, com. cu acela$T nume, pi. Prutul-d.-s., jud.

la veni-

la

$i

10 rotari, 2 morari,

an{i,

Ialo-

com.

lei

563 porci;

$i

Sunt

de^eana Dobreni-Moine?ti intre kil.

5153,33

cu albine.

traversind ?oseaua ju-

S.,

Ver-

in

de 4826,84 lei. Locuitorii poseda: 901 boT, 942 vaei", 238 cai, 2281 01, 176

iz-

;

vore^te din

Sf. Ni-

tueli,

muntele Stridinile

$oseaua vecinala ce trece prin

de var

Nicolae

Sf.

$i

Budgetul comunei e

iazul Romine?ti.

Racila, pirizas,

Racoasa,

Sf. S-^ii

:

dea; o $coala mixta\

varsa. in

tun de

in catun se face

hramul

cu

biserici filiale

in cat.

fa-

bise-

1

colae in M&rasti, Sf. Voevozi in

ce trece in apropiere.

Comunica^ia

4

$i

VoevozT

Piriul-),

?i

izvore?te din dealul Soci, satul

cu cat

bol, 2 caru^e

suflete;

parohiala,

ricci

Nicolae,

cintare{.

2162

sau

milii,

Catunul

Mara?ti

comuna deosebita pana

Racorelele, trup de pddure al statuluT, in intindere de 17 hect., pendinte de com. Apostolache, pi.

Podgoria, jud. Prahova, care,

impreuna cu Trestiatul (41

(35

hect.),

§i

hect.),

Virful

hect.),

hect.)

trupurile

Valea

-

-

:

Lacul-

Ursoaia

Pietrel

P&curei

(12

(150

formeaza padurea Apos-

tolache.

Hosted by

Google

—

RACORELELOR

(VALEA-)

Racorelelor (Valea-), com.

Pau?e?ti

Cozia,

vale, jud.

raionul

din

izvore^te

Vilcea,

Magla$i,

-

comuna.

nicul, tot in aceasta

Guinea,

acum

con-

Comarnicul,

pi. Pele$ul, jud.

Prutul, jud. Falciu,

pi.

nile?ti,

pe $esul Prutulul, intre balfile Colacul $i Lungu^a. I s'a dat

nume

acest

de

cantitaflf

din

marei

cauza

curge

jud. Boto^ani,

codri Deleni

prin

§i

se

varsa in stinga Humosulul, un bra$

al

vdlcea,

din com. rur. Arice$ti,

Prahova.

pe?ti, jud.

Racule^ti, plaiul

pi. Fili-

sat, in jud.

Clo?ani,

Mehedin^i,

de com.

^inind

Arge^elul, com. Vul-

pi.

lului

de

a com.

E.

Birze?ti

lung

lat

$i

plaiul Horezul,

com.

Coste?ti,

jud. Vilcea.

Se

prelunge?te pe toata partea de E. a comunei,

in stinga riului

Radacine^ti,

cu 480

sat,

Arge?ul,

torl, jud.

rica,

Are o

de un preot

servita

Racu§ana, rur.

parte din

sat, facind

Giurgioana,

jud. Tecuciu,

pi.

3 kil.

a$ezat

pe

500 m. de re^edin^a

comunei. Teritoriui hect., cu ©

satului

e

de 180

populate de 108

un

pe partea

dreapta

a

800 m.

de re^edin^a comunei,

riului Berheciul,

sunt vechT raze?I.

Are o populate de 446 locuind

Maicei Domnului, facuta de in

1772

anual.

lei

Rada§eni, com.

arendata cu

rur./jud. Suceava,

de E, a

situata in partea

Moldova-de-sus

?i la

pi.

de

kil.

2V2

Falticeni.

com. de

Altitudinea

Maril

variaza

la nive-

340

intre

350 m. Se margine$te

la

Opri?eni

cu com. Sasca

$i

la V.,

;

Brada^elul;

Baea

la

S.,

cu com.

cu Bucovina.

la N.,

?i

E. cu com.

Are forma unul poligon

ne-

$i

Se compune din satele: Ra$i Lama?eni, cu re?edinta

da?eni

in satul

reparata in

Rada^eni.

Are o populate de 636

lo-

1854.

fa-

sau 2721 suflete; 3 bise-

miiiT,

deservite de 4 preo^f, 1 diacon 9*1 9 cintare^I; 2 $coale mixte,

rici,

Teritoriui satului este

9

conduse de 2

Mo$ia se nume?te

Plitos,

de 689

aril.

644 40 hect.

hect.

Pletrosul.

;

iar

§i

sta-

inva^atorl.

Bud-

getul com. e la veniturl de 7903 lei

de 7563 lei. 46 cal, 298 1396 01 $i 230

la cheltueli,

$i

Locuitorii poseda

familia

346

bol,

vacl,

:

porcl.

Radacine^ti, mosie, com. Rada-

E

jud. Ar-

kil.),

cine?ti,

pi.

Lovi$tea,

udatade: §omuzul-Mare

ge?ul, proprietatea Eforiel Spi-

(4 kil.),

A

dinte de schitul Berislave?ti.

Tutova,

pi.

$i

$i

Brada^elul.

da^eni este proprietatea Statu-

sat, in jud.

Simila, spre N.

Lama$anca

patra parte din mo$ia Ra-

lul, iar

rur.

(6

Sipotele (5730 m.), Sili$tea

talelor Civile din Bucure^ti, pen-

Birlad, pe piriul

de

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.

cu catunele: Cepe?ti, Birjoveni,

mo$ia Lama^eni e a d-lor

G. Ciudin

$i

G. Vasescu

;

restul

e al satenilor.

Bogdana.

Satul formeaza com. Radae^ti,

(tirla),

statulul,

14000

su-

in

in jud. Ia-

cdtun

prietatea

regulat inclinat spre N.-E.

Radae$ti, com.

Locuitorii

la

spre N.-V.

cuitorl

Tutova,

in jud.

Simila, com. Radae^ti, pro-

pi.

lul

Radacine§ti, sat, facind parte din com. Corbi^a, pi. Zeletinul,

hect.,

Radae^ti, mosie,

cin-

su-

flete.

Radaua,

?i

Zele-

coasta dealului cu acela$I nume, la

bise-

tare{.

jud. Tecuciu, a?ezat

lei,

locui-

Lovi^tea,

cu hramul Sf-^iMngeri, de-

pinesc

tinul,

pi.

Locuitorii sunt raze^i

Coste^ti.

com.

se varsa

Lentea.

in piriul

flete,

Racurelele, pise, pe creasta ?irului de dealurl ce brazdeaza in

partea de $i

Budgetul com. e de 3570 91 banl.

V. dea-

la

strabate

Pana,

114 case; o biserica, cu hramul Adormirea

Ponoarele.

rur.

9 hect.

?i

de pruni.

livezi

jud.

Bahluiulul din dreapta.

Ractivanul, mahala, facind parte

13,75 hect. vie

soane.

Radacina - Mare,

ce$ti-Radacine$ti.

Racosul, pddure,

Pra-

facind parte din com. rur. Dan-

raci ce confine.

Hupca, cu o populate

Comerciul se face de 6 per-

ture$ti, izvore?te

de V. Racosul, a satului Raducani, com. Stabalta, in partea

Are

com.

tnunte,

-

Mu$cel,

topit cu satul Manasia.

$i

;

Radacina, virf de

jud. Ia-

in

sat,

iomi^a, pi. Cimpulul,

Cernafi

de 551 locuitorl; o $coala mixta de b&e£I 2 bisericl.

ganul.

hova.

Racore^ti, fost

pe cimpul Bara-

situat

plaiul

se varsa in riul Rim-

$i

rAdA?eni

203

Intinderea teritoriului com. e

de

2322

cultivabile

falcl, ?i

Hosted by

din

S3

care

falcl

2269

padure.

Google

-

;

radA?eni

160 p&lma$I

33 fruntasf,

16 insurant

au

locuitori

131

iar

32

ati

tot atitea lotunf micif

316

si

coda??, stapinind 1821 f&lcl prajint;

rAdA?eni

204

Cultura

Improprietarip in 1864 sunt; la

In

58

si

ftlcT;

1

— 1615

?i

$ 22

l

acel

de

cre-

(VezI

si

stants Mavrocordat, mul{i oameni

sat).

in

si

jul unei hotarnicii,

de

com. cu acela?i nume, jud. Su-

si

ceava. Partea de S.-V. poarta nu-

Stefan

E

Are aspectul unei

spre N.-E.

p&durt

numai

deschisa

mart,

dealuri

asezat in-

incunjurata de

man

de arbor!

roditori.

Satul nu se poate vedea de

cit

si

ei

si

nezeu cu domnia, au R£d&seni, sericS,

si

au facut

si

la

o

bt-

aicT

de cetate naturals. Pana

la

alte imprejurari.

suflete; o biseric&, a c&reia te-

melie

a

0$,

1

pusa de Stefan

fost

Tomsa- Vod&,

deservitcl

diacon

si

de

cea

mai

vechle scoal& din

falci

AsezSrile locuitorilor pot servi

Mai

tuturor toata

satelor

din

mosia e pro-

prietatea locuitorilor, dobindita in virtu tea legilor din si

1

864, 1878

1889. fructiferi din

RSdaseni sunt prea frumoase si aduc un insemnat venit Radaseailor. Perele

merele de Ra-

lui

sese vestea

Rad£seni.

isi

archiva din

ciumeni)

zidirea

Urmatoarele

documente

1.

Documentul

R&daseni.

pa Iuga

mosia

pSstrarea

lui

Po-

Buciumeni,

a-

Vasile Dia-

scaunul

flat in

fegadu-

conul, din Buciumeni

inscrip^ia

slavonS, care pe romineste suna

ne

prin care xAle-

xandru-cel-Bun darueste

:

:

nof, in biserica din

lui

Documentul din 1434, prin fiul lui Alexandru Voda, intare^te din nou st^pinirea lui Popa Iuga asupra sa2.

care $tefan,

tului

Buciumeni, de linga Ra-

daseni

dat'o pre ea, spre a se

ruga pentru

dec! vechimea satului

dup& cum

indeplini

de

e

vorbesc despre Radaseni

pomenesc de ctitori a! bisericei Stefan Voevod si Elena Doamna, si se afl& si o

am

si

nia acestuia.

Si astazi se

«Si

;

Moscva

dateaza de mai nainte de dom-

in^a facuta in timpul fugei sale.

de aur cu

p&strat

Alexandru-cel-Bun (vezi Bu-

Rad&seni,

in

mai

eel

s'a

3.

;

Documentul de

$tefan,

lui

fiul

la Hie?

si

Alexandru-cel-

hot&reste iarasi satul Buciumeni

D. Cantemir mer-

unde este hramul Marele mucenic Mercurie, Io $tefan Voevod Tom?ovia».

de

Inscrip^ia nu poarta nici o data.

reului Iuga

si

da$eni sunt foarte c&utate.

pe timpul

MoldoveT,

ni

la

de Constantin

tradifia, intiiu in

lingurit^

pomT

Livezile cu

tesc despre acest sat,

vechiu cunoscut

Movil&, cSutase scapare la Ta-

spune

— Ra-

m

Tomsa

Cind dinsul se urc&

prajini.

de model jude{.

in

tan, adapostindu-se,

Vatra satului ocupa4«J5

34

cind, fiind fugarit

492).

p.

satului.

de

El f&g&duise c£ o va zidi atunci

jude{.

si

A$a,

acum

atribue lul $tefan

Ill,

tradifia,

insa* intarita

o

1858

Rom., vol. Din trecutul

1st.

con-

bisericei ce. se aria in acel sat.

scoala* mixta, reinfiin^atS in si

nu

si

3 pre-

cintSreti;

3

pastratS pan&

de-

cit

spre biserica». (A. D. Xenopol,

se intelege). Aceasta marturisire

timporana, este

sau 1907

familii,

tradi^n,

Intre documentele care ne amin-

tirguluT»

late de 417

popor urme de

insa mult mai slabe de

(Baia

loc din hotarul

gur com. a parte. Are o popu-

vazut din aerul de la

da?enenii sunt din obirsie raza^i.

un

a documentului, de

Stefan

unde se o bucata de

dealurile din juru-i formeaza

1886 satul Rada?eni forma sin

linguri^ei lui

pre scoala din Rada^eni s'a p^s-

n'au

si

am

trat in

jaluind oamenii ca lit

strimt

locul

venit

inscrip^ia

Bunesti ca era Axinia. Si des-

Dum-

miluindu-1

$1

fel

so^ie

mic

s£rac, a inva^at carte la $coal&

din R3d£seni

hrani, le-au dat

Jul,

prile-

copil

din

Tom$a pe Elena ca acesta a fost Tom?a II si nu I, a caruia

ca fiind

la batrinii lor,

Voda Tomsa

a

mai

eel

sat,

care arata de so{ie a

ca «apucase

asa c&

aflindu-te d'asupra

vede

din satul

batrinl

in

iubire

frumos din toata Moldova. Se

Con-

luT

care mai

in

Rada^eni m^rturisesc, cu

mele de Fundoaia.

ori-

trecutului

cum ne spune un

document de pe timpul

tr'o albie adincS,

cea

si

trainica

s'au g^sit unelte

mo^ia

intocmai ca

vada despre

si

pe

poleit,

oteasc& din R&d3$eni, in {inutul

mene

sat,

a se face una de argint

d'a-

unde

Rad&§eni,

in-

grijira'

ginala,

Put-

{inutul

SuceveT, dupa

Rad&seni,

— 1623,

Rada^eniT insa

nei, inva^ase carte la scoala pre-

originar din

si

supra satului R&d&seni, spre S-E.,

lut.

'

astazi).

?i

com.

un platou

vase de

afla

tirziu

pe care o pastreaza ca un scump odor, o frumoasa do-

de in

Ra-

in

pusera

mina pe Rada?eni, la M&nastirea Neam^uluT, unde se

Tomsa- Vod&, care a domnit

intre 161

Loc mai insemnat

mai

vechime a existat

de

5

iugarii din Slatina, care

Riidaseni.

da$eni o scoala preo^easca. $tefan

cite

introdus

trifoiului s'a

in

1

cumpSrat

hect.

este Ceta^eaua,

88

1

:

despre

merele

De

satul R&daseni,

(Lingurita a fost

dusa de

cS-

Bun,

si

din

1435,

prin

care

se

o parte din Radaseni protoe-

4.

Un

;

alt

Hosted by

document din 1439

Google

;

.

;

;

;

rXdAuti de

la aceiasi

?i

cu acela?! con-

10.

Gr.

M&rturia din

Iunie

1723,

Lamaseni, de pe timpul

Mih. Racovi^a, privitoare la

decata

dreapta mosie a Mclnastirel

Anaforaua

1765, Iunie

Ma-

N.

vrocordat, din 1743, Aprilie 20,

hrisovul din

si

dughene {mute de Evrel, pe o ture

a-

Rad&seni ca

Iocuitorii din

drept de proprietary;

alta

$i

la-

a soselel. Mahalalele

sunt ocupate de cre$tinl, car! au case bune cu livezu! cu

Biserica

prin care se po-

3,

runceste a se rupe carfile ce

veau

Anaforaua catre

1765, Iunie 3,

zice

sese in boeresc; 6.

n. Idem din

12.

se afla strada principals, cu

lu!

ju-

pu-

§i-t

parte sunt bune.In centrul tirgu-

tot catre Gr. Ghica, in care se

cu calugarii Manastirei Slatina,

can usurpasera mo?ia

Asezarile locuitorilor in mare

Ghica, tot in pricina

lui

Radaseni

din

razas'rior

Anaforaua din 1764 catre

Al.

aceste! judecaflf

Bosancea

20, a locuitorilor din $i

rAdAuji

205

^inut 5.

:;

belferi! $i

se

afla

aid: 6 sinagoage,

Izraelita are

4

grcldine.

Comunitatea

RcLdau#.

in satul

si

scoalele

un

feredeii.

comerciul, meseriile, agricultura

fiind-ca inva{ase carte la scoala

Anaforaua si hrisovul din 1767, Dec. 2, si 1768 Ghenar 30, de la Cr. Calimach, tot pen-

din Radaseni, a daruit locuito-

tru ruperea actelor. (V. «Urica-

serii

in care se zice

rilor

Tom?a

ca Stefan

o bucata din trupul mosie!

de T. Codrescu,

vol. X).

In 1803, «R&da?eni a Manas-

Anaforaua de judecatS catre

7

rul»,

Baia

tirgului

numara 201

Slatina

tire!

C. Racovita, din 1750, Oct. 28,

platind

prin care se spune ca RSdaseni

pa{i cu lucrul pamintulu!

ca

mej.

luT

Va-

252).

fost inchinap

Ma-

au fost darabani domnest!

de

a doua domnie a

la

Lupu au

sile

?i

Documentul din 7258

8.

la?!

(ace-

an) in care, nedindu-se drep-

tate nicT Manastirei, nic!

Rada-

senilor, s'a facut a?ezare intr'a-

cest chip, adica

de tot anul ca

sa

o falce

se faca

cite

pe an, sa o dea gata §i

cite o

nastirei, sf.

$i

iaras! la

Manastire

la

sa iasS cu

totil

9.

1752,

se da drept

Mai

dure; 7 iazur!

de

15, prin care

nastire! Slatina, atlt

Radaseni,

Sie!

menilor ce

Maasupra mo-

de st&pinire cit si

s'aii aflat

ca fusese

sez&tor! a-

spunlndu-

data Manastirei

de Alexandru-Voda Lapusneanul iar RSda?eni susfm ca mo;

§ia e

a lor din batrin!

ma! oameni! ar

fi

$*

I2

pogoane

Budgetul

com. e

12857

si la

le!

la venitur!

cheltuell,

de

Locuitori! poseda:

maricornute, 1833 421

cal,

ol,

408 porcl;

454

vite

12 capre,

71

stupl.

fost

?i

ca nu

dap

in

slujba Manastire! nu^$i mo?ia

Radau^i, tirgu§or pe mosia cu }

a-

nume, jud. Dorohoiu, com.

Radau^i,

pi.

Prutul-de-Jos,

si-

pe o radicatura, in s esu l Prutulul, nu departe de riu si cuprinzind o suprafa^a de 47 hect. 26 aril, cu o populate de 1059

tuat

suflete.

?i

in

si

telegra-

resedinta

a JudecStoriei

anul 1881, cind

unirea

s'a facut

administrate!

Prutul-de-Jos, cu

Tot aid se peste

afla

a

pi.

trecatoare

Prut la Lipcani

riul

in

Basarabia; trecerea calatorilor se

pe un pod umblfttor

face

Sief.

Vatra

tirgului

ocup& o

imasul din jurul tirgului,

92

hect.,

su-

138

aril.

Fostul proprietar, Marele-Logofat

celasi

a fost

prafa^a de 47 hect. 26 aril; Iar

12845, °ani 23.

le!

un biurou

ce apar^ine proprietarulu! mo-

vie.

de

tirg.

Sub-Prefecture!

pa-

ari!

asupra oa-

colo pe acea mosie,

se

76

hect.,

mint satesc; 2821 hect., 44 aril cimp si 20 hect., 50 aril pa-

;

Aid

de Ocol pana"

Baseul.

Borghinesti

sa tocmeasca

Basarabia

fo-postal.

3

Mao moara ce

Hot&rirea boerilor judeca-

tor! din

cu 4 cintapalamarl; 1 scoalS

976

de

catoare! de la Radauji-Lipcani in

plasei

si

Dumi-

In fie-care sapramina,

2 biserici,

pe Somuzul, cind ar trebui a se iezi

3160

famili! ?i

morl pe apa

Prutulul.

suflete;

mixta;

acel fin sa-1 ridice {igani!

are

populate de 666

sa

zi

o claca de fin

Are o

Radau^i.

tirgusorul

iaras! intr'o to{i!

jud.

satele

Radau^i cu resedinta primarie! in

Sunt doua

etc.

Pe linga* resedinta Prim&riel, aid se ma! afla sediul une! compani! de dorobantf cu o cazarma, biuroul vamal al tre-

tirgusorul

si

cojocarif, fieraril, stoleril,

toril,

pag.

partea de

in

y

Iznovatul, Radaufi

re^I

§i

rur.

se gSsesc: ciobotaril, croi-

nica, e zi

Prutul-de-Jos,

pi.

Intre me-

comerciul cu vite.

poa-

$i

VII,

vol.

Dorohoiu, formata din

la

manastire

$i

si

de fin sa duca

N.-E. a

liuzi,

Si

bir anual, ocu-

lei

(Uricar.,

podvoada de pine

coseasca cu

4212

RSdau^i, com.

nastirei Slatina;

Ocupafiunile tirgovefilor sunt:

13.

si

Cavaler Costachi-Sandu-

vazind ca, prin

infiin-

de tirgusoare prin

loca-

Sturdza, tarea lita^ile

depSrtate de ora^ul Do-

rohoiQ, mosiilor,

spore$te

se si

veniturile

vSzind ca

nein-

de oameni pe linga ratosul ce era facut in 1772 de paiintele sati cetat se sporeste adun&tura

Hosted by

Google

;

;

rAdAuji Sandu

Sturdza,

drumul

la

vine din jos de pe malul Prutului

Stefanesti

la

in sus

trece

si

de

Mihail Grigore Sturdza-

la

Voda, pentrj recunoasterea gusorului, cu in

tindu-se

1845,

l

de

zi

rile

dreptu-

s'au stabilit

hotarindu-se

bele par^T,

si

satul

Spre

E.,

drumul

ducator

leanca

tinuhu.

adunatura de locuitor? aceasta

;

nu numai din

negu-

si

dovedeste

se

populara

spuse

de o piatra mormintala

jdin {intirimul

-

Mi-

vechime

din

Bacau,

jud.

Radeana,

piriul

4

la

kil.

Bogdana (scoala). Are o populate de 370

dupa.

inchiderea Prutului

prin

de marele Logofat Dumitrascu

Basarabiei

luarea

18 12,

la

ministrative

aici,

mai mult

populate.

in

si

ad-

autorita^ilor

spori

tirgul

o biserica, cladita la 1628

;

Stefan

si

un cintare^; Vite:

cornute

Radau^i, sat, pe mosia cu celasi nume, com. Radau^i, Prutul-d.-j.,

jud. Dorohoiu,

224

sau 1089 suflete.

familif,

Proprietatea mosiei

N.

defunctulul

zilor

defunctuluf

fat

si

Cavaler

2

219

marl

vite

Pilat,

marelui Logo-

Costache

G.

5

50 porci. sunt cariere de piatra

Bacau,

pi.

16

si

1

moara de

6 comercianpf

aci


30

dealuri,

jud.

dana, dintre Casinul

si

bol

si

361

si

01.

la venituri

de 4139 let, 49 ban! si la cheltueli de 4026 lei. Prin partea de E. a comunei

Caiu^ul,

si

565

cai,

Budgetul com. e

care prezinta dealurile Cosmina,

Pope!

74

135 porci

vaci,

Neghi-

noasa.

trece

calea na^ionala Botosani-

Hirlau.

Are o

biserica,

cu

Nicolae, deservita de

2 cintareJJ

si

hramul

Radeia,

preot,

Cozia,

1

2 palamari, mica,

de lemn, avind o vechime de 200 anif o scoala mixta o moara de abun pentru macinat; o ;

;

pentru

braharie

ingrasatul

4

numit

al Sturdzef,

livada

cu

lazuri,

pomi

vie.

vi-

din care unul

telor;

pog. de

1

con^inind peste;

meseriasi.

Trotusul, com. Bog-

Dolca, Arsi^a,

cintare^T; o

2

si

iazuri,

Vite:

de

de vie.

biserici, deservite

mori de apa

Sunt

mori de apa. sir

carpen

vint.

Sturdza.

Sf.

6

elevi;

3 circiumi.

cai,

fag,

planta^iuni

si

preot

1

e com-

scoala mixta, frecuentata de

si

Radeana,

cumparatadelalorgu C. Sturdza, fiul

si

14

de

preot

1

stejar.Are

si

144 hect.

1

Are doua

cu

e a ere-

V.

Aci

api.

de

deservita

si

Kneghina

sa

so^ia

si

Zenica,

hect.,

1973

pusa mai mult din

su-

flete

prin asezarea

aratura

tindere de

ales

dupa

pamintului

S.

satul

Mai

se

Padurea care ocupa partea de si S.-V. a comunei are o in-

de

de

negru,

fine^e 255 hect., imas 715 hect.

pi.

Trotusul, com. Bogdana, situat

pe

pamint

parte,

de

e

calcaroasa,

si

cultiva.

Pru-

culturi e:

rusesc ce poarta 1755.

petroasa

Distribu^ia

sat,

familiT,

cu paduri,

acoperit

iar

Mior-

data

la

tate

tul.

Radeana,

de 407

aproape pe juma-

Pamintul,

natura

si

Vladeni,

si

sau 1282 suflete.

Calea-Ho-

cani, Bivolul, Iznova^ul

Bos-

:

Radeni, Sen-

Bahiuiul,

o populate

si

spre §tefanesti,

Mitocul,

cani,

Bivol

la

Pi-

avind o intindere de 2434 hect.

acel ducator la Mior-

si

satele

dreni, Schitul-Balu?

ca-

judefeanaRadau^i-Darabani

bez-

Hotin,

catra

coteni,

riul Prutul. :

pe

pe valea

si

Se compune din

vechime acolo

atrase inca din

si

curge

a dealului

Dealul - Viei,

riului-Vladenilor.

Radau^i.

tirgul

si

Drumuri principale sunt lea

pe

valea Bahiuiul

mosie este Negrul, care trece

numit

Lipcani peste

la

drumului

Prut a

dar

ce curge pe

Hotarele mosiei sunt:

Trecatoarea

care e o continuare

Jencusa,

prin

manul.

taton

lar pro-

1732 hect., 96

Piriul principal

jud. Botosani.

Se intinde pe dealul Holmul,

cimp.

aril

am-

dintre

indatoririle

si

de

14, actul

sub No. 182,

invoiala, legalizat

care

la

pamint,

arii

prietarul mosiei,

Immul-

a format

tirgove^ii,

una Maiii

tir-

tirg Marta,

saptamina.

fie-care

prin

hect., 35

a scos cuvenitul hrisov

si

S. a pi. Cosula,

Satenil lmproprietari^T au 309

ce

catra Lipcani spre Hotin, a st3ruit

rAdeni

206

de

3

hect.

fructierl

si

deal,

jud,

la

kil.

7

Vilcea,

pi.

N.

de

spre

vatra com. Calinesti.

Radeni, .

com.

Radeiul, munte,

plaiul Novaci, la N. sesti,

E

apar^inind

situat

lortul,

jud.

in

de

Gorj,

cat. Hiri-

com. Novaci.

pi.

rur.

biserica, cu

rap,

un

cu 30 familii,

.sat,

Argesul,

jud.

Oltul, pendinte

Launeled.-j.

hramul

deservita

Sf-$ii

de

Are

o

Impa-

de un preot

si

cintare^.

pe dreapta apei Gi-

linga muntele Rotunda.

6

Radeni,

sat,

jud.

Botosani,

in

centrul com. Radeni, pe coasta

Radeni, com.

rur.,

in

partea de

de E. a dealului Holmul.

Hosted by

Google

:

rAdeni Mosia are o intindere de 1287 hect.

e formata din 2 trupuri

si

Boscoteni

Radeni, din

si

600

vre-o

Bahluiul

Pe

sunt sa-

Radeni sunt

Boscoteni.

si

In

renumite prin

vii

Are o populate de 330

de

1

veche,

foarte

piatra,

preot

2 cintarep

si

deservita ;

scoala

1

mixta, condusa de un inva^ator

frecuentata de 116

si

elevi;

mori de apS pe Bahluiu dure

si

moara de

1

vint; 2 cir-

Vite: 269 vite cornute, 83 caT,

205

40 porci.

01,

cultivabile

:

Piscul

in

sau Dealul-VIada, Dealul-cu-Me-

Neam^u, situata in prelungirea de E. a dealurilor Gruma-

rii-Dincului, Glodul, al-Ordiilor,

dealuri,

jud.

zesti

formeaza in parte hotarul

;

si

Repegusul, al-Colinelor, Iepurele,

Drumurile

de V. curge RiulMai este strabatuta

Tirgulul.

Radeni,

piriu, se formeaza in sa-

Radeni, com. Popesti,

tul

ligatura, jud. Iasi,

pi. Cir-

se varsa in

si

Dudaul.

iazul

de

vaile

J iganuluT,

:

care toate se varsa in Riul-Tirgulul.

piriu, jud. Iasi, pi.

Cir-

riu, in

dreptul com.,

sunt 2 mori.

com. Pausesti. Izvoreste

ligatura,

§ipotului,

Camianulul,

Lupulul,

Fintinel,

Pe acest

Radeni,

Aldea.

si

In partea

Usca^i.

din valea Radiului, aproape de

ciuml.

locuri

padurl de fag. In partea de

E. a com. sunt dealurile

Radeni, ramurd de

5

in pa-

sunt

rul sau si

su-

biserica, construita din

1

de Sus-Mij-

pi.

locul.

dintre com. Pastraveni

calitatea vinulul.

flete;

com. Pastraveni,

carl

hect. este padure.

teritoriul acestei mosii tele

rXde$ti

207

Calea ferata Golesti lung

-

Cimpu-

soseaua nationals. Bucu-

si

hotarul Scobil^enilor, curge prin

resti-Pitesti-Frontiera tree

marginea despre E.

V. comunel.

a satulul

pe

la

Hoisesti, unde, unindu-se cu pi-

Radeni,

in

sat,

partea de

a com. Roscani, jud.

S.-E. pi.

Iasi,

Halagie, ce face hotarul

riul

Dumesti

tre satele

in-

Hoisesti,

si

Turia, situat pe valea Radiului,

se varsS in Bahluiu, in dreptul

cu o suprafa^a de 716 hect.

satulul Hoisesti.

populate de 90

si

363 locuiton, vechi razesi, ocupindu se cu agricultura, cresterea vitelor

cultura

si

Aici este resedin^a comunet.

1

Are o

biserica, deservita

preot,

1

cintare^

siarc; o scoala,

52

si

un

frecuentata

de

de Cimpulung

resedin^a

E

50 cai

Radeni. Vezi

si

106 rimatori.

Popesti, sat,

com

24

compune

Radesti

N.

la

Pi^igaia.

si

ca corn.

al

Se Va-

o

la

cuitori;

Iasi.

anul 1778 de Partenie Ieromo-

nahul

Radeni, trup de sat,m ^u, pi.

jud.

Neam-

de Sus-Mijlocul, com. Rau-

cuitorul N. Marcusanu, deservita

de un preot

La pi.

Neam^u, de Sus-Mijlocul, com. Pascdtun, in jud.

traveni.

un

si

Locuitorii

99 sat,

in jud.

Tutova,

pi.

Tutoya, com. Tulesti.

1864, s'au

dascal

de 70

;

o

elevi.

improprietarit

133 locuiton pe mosia statulul.

si

Radeni,

la

reparata la 1867 delo-

scoala, frecuentata

cesti.

Radeni,

si

cladita

si

poseda:

192 boT,

104

23 capre

vaci, 8 cai,

of,

93 porci. Budgetul com. e la cheltueli

de

11

schit, in jud.

Neam^u,

si

atyl

de resedin^a

kil.

Are

2 bisericl,

anul

la

79

pla-

una fondata cea-1'alta

la 1753 1789, ambele avind de ctitor pe si

un Grama Eromonahul si deo scoala de 1 preot

servite

;

mixta. Locuitorii sunt mosnenl, afara

de

8,

s'au improprietarit

carl

din

hect.

1864, pe 32 mosia statulul Caza-

neasca-Radesti.

Ei poseda: 260 bol, 115 si 1000 oT.

Comuna

27

cai

vaci,

si

iepe,

350 porci

se intinde pe o su-

prafata de 1185 hect.

Budgetul com. e la veniturl de 1300 lei si la cheltueli, de 1200 lei.

$oseaua

jude^eana

Slatina-

Cimpul-Mare trece pe linga veniturt lei.

In interiorul com. sunt prunl

Radeni,/"^/

20

dupa legea din lo-

Popesti, pi. Cirligatura, jude^ul

biserica,

de capitala jude^ului

kil.

sel.

lea-Popel, la S., cu com. Stilpeni, la E., cu com. Vulturesti si V., cu com. Balilesti. Are o populate de 833

pe valea Tesluiului,

situata

la

si

in

din

de

populate

o

525 locuiton.

de

la 3 kil.

si

pe ^armul sting

situata

:

spre

kil,

(com. Stilpeni).

pi.

riului Tirgul, si se

2 cat.

Mus-

rur., in jud.

Riurile, la

margineste

Vite: 327 vite marl cornute, 01,

cel, pi.

de

ecle-

elevi.

265

Rade§ti, com.

rur., pi. Oltul-d.-j.,

cu

Olt,

la 25

S.

viilor.

jud.

E

sau

familii,

Rade§ti, com.

arborl roditori, iar in ju-

muna

si

cu Oporelul

Comuna doua

co-

inlesneste comunicafia si

Ibanesti,

este

dealuri, cu

Hosted by

inchisa

intre

o lungime de

Google

rAde?ti 6

Din

fie-care.

kil.

crestetul

acestor dealuri, incep sesuri

in-

porumb, grid, orz si ovaz. Afara de aceste dealuri mai este PoianaCalugarulul si Piscul-cu-$ira, can servesc de livezf de fin. E udata de Valea-Caselor,

unde se

tinse,

rAdoaia

208

Valea-Ioanef

munel trece soseaua jude^eana Budgetul com. e de 7797

cultiva

Valea-Solomo-

si

Radianul,

76 bani. statului,

jud. Muscel, pendinte de Schi-

si

avind o

populate de686 locuitori si 169 case. Aci este resedinfa comuscoala

nei,

15 of

74 pordf,

vacl,

164

boi,

si

19

Rade§ti-Fripti, cdtun, pendinte de com. Craciunei-d.-j., pi. Siuljud. Olt.

120

de

Are o populate din

locuitorl,

car*

Aci se

afla

o moara

si

cu aburi.

Rade§ti,

Tutova,

sat, in jud.

pi.

Simila, com. Puntiseni, spre E.

de

piriul

Are o populate de

Bilavoiul.

184

pe

Puntiseni,

satul

Radesti, pddure, a Muscel,

in

de

pi.

Birlad,

rur.

?i

sat, in jud.

Corodul, spre S.-E. la

marginea jude-

Are o populate de o biserica

cuitorl;

si

141 4

lo-

o scoala

Satul formeaza com. Radesti,

cu cat. Oanca. Locuitori!

via

4

trupuri

:

de 137,50 hect., din 24,50 nelucratoare si lu-

creaza rot&ria

si

caru^aria ordi-

nary.

Comerciul se face de 19 persoane. Prin

a co-

com. Obir-

Gilortului, la S.

pi.

pe

situata

Plosca, pe ses

valea

piriului

coasta.

si

Are o suprafa^a de 850

hect.,

din care: 306 hect. padure, 250

256 hect.

de pruni, 10 hect.

cereasa (9 hect.)

vie

Zavoiul-de-

si

si

livezi

fine^e,

popu-

hect. izlaz, cu o

5

late de 222 fam., sau 931

la-Lunca (10 hect.).

sufl.

Locuitoril sunt mosneni, parte

Rade^tilor (Valea-), vale, jud. Covurluiu, incepe de la N. de com. Radesti (Tutova), merge spre S. pana aproape de tericom.

toriul

comuna

sta

cepe a se

Jorasti, lasind aceala E., $i

d'acolo

formind

pierde,

in-

in

capul despre S. un mic podi? in

cam de incepe

a

Covurluiului-Sec,

2

S.

si

kil.,

apol

forma valea ce vine

E. de com. Virlezi,

spre

merge spre

se termina la S. de Pu{i-

in linie

dreapta spre S.

valea Covurluiului-Sec

;

si

dupa legea

improprietariti

ru-

rala.

Are o

elevi; 2 biserici

facute de

lemn,

18 12

la

scoala mixta, frecuen-

de 46

tata

$i

locuitori,

preot

1

si

Locuitoril poseda

care cu

135

de una

cea-1'alta la 1837, de-

de

servite

boi,

I

cintare^.

50 plugurT, 7 caru^e cu :

cai; 511 vite mari cornute, 23 cai,

701

01,

76 capre

si

370

ri-

matori.

Comunica^ia

merge si da in

pune

aceasta

sia,

in

com. se face

printr'o sosea comunala, care o in legatura la N. cu Obir-

si

prin drumuri ordinare.

teritoriului

com. Radesti, parte com. Craparte Jorastilor.

Radiul. acest

A

se cauta cuvintele cu

nume

compusele

si

lui, la

cuv. Rediul, Rediul-Aldel, Re-

Radiacul (Radiul),

sat, in par-

tea de E. a com. Buhae^ti,

Stemnicul, jud. Vasluiu,

o populate de 58

situat

225

suflete.

familii,

diul-Mitropoliet, etc.

pi.

pe coasta dealulu! Radiacul. Are suprafa^a de 225 hect. ?i

marginea de V.

rur., in jud. Gorj,

35 hect.

Tinjala

pe o

suprafa^a

a-

hect. arabile,

esti

cultiva

Radine§ti, com.

de 3497

hect.),

(3321

vale apar^ine parte

mixta.

care

din

chioaia. Valea- Radesti lor

{ululf.

pi.

(157 hect), Zavoiul-de-linga-Clu-

treptat

Tutova,

statului, jud.

intindere

formata

lungime

locuitorl.

Radesti, com.

Covurluiu, din

30

sunt lmproprietari^i dupa legea rurala.

com. Bujorul,

jud.

com. Fir^anesti.

Radesti, pddure, a statului, jud. Muscel, com. Radesti, pi. Riurile, in intindere de 3321 hect.

Radesti

d.-j.,

din

Prutul,

propierea Vael-Miloaei pana in

jud. Olt. Vezi Cazane?ti.

hect.,

capre.

vale, ce se

intinde

sia,

poseda:

Locuitoril

j6

statului,

biserica.

si

Co-

Horincea, jud.

goieni, pi. vurluiu.

Radiciului (Valea-),

anual.

Radesti, trup de mo§ie a

Riurile, jud. Muscel,

Vadeni, com. Ro-

20100

arendata cu

tul- Valea, lef

pe

baltd, linga Prut,

teritoriul cat.

Rade§ti, proprietate a

mari cornute, 10 rimatori.

$i

lei,

nului.

Radesti, sat, facind parte din com. rur. cu acela?i nume, pi.

Vite: 16 vite 13 cai, 30 ol

Birlad-Gala^i.

sau

Radoaia, izvoreste

piriia$, in jud. Putna,

din

coasta

Mare, din Budan, prin Ciurucul

;

si

da

Dealuluiin

$u$i^a

uda com. Cim-

purile.

Hosted by

Google

—

"

rAdoesti

Radoe§ti, com. leorman,

Te-

rur., in jud.

Tirgulut,

pi.

pe partea stinga a

situata

Este impar^ita in doua parp

de

Radoesti-din-Vale sau

jos,

nu

impar^irile

;

constitue

Fundul-Bohotinulut, care mat in

de Rosiori este de 13 kil. de de 2J kil. si de Turnul-Magurele, de 57 kil., pe ;

sosele jude^ene

vecinale.

si

Se invecineste Virtoapele-d.-j., la

Duleanca,

Radoe^ti, mosie, in jud. Teleorman, pi. Tirgulut, proprietatea fra^ilor Butculest! si a d-lut Ma-

cu com.

S.

E. cu com. Bivo-

la

com.

N.-V. cu

Sfin^esti, la

com. Antonesti.

S.-E. cu

Raducanul,

gul-Ocna, oras, jud. Bacau.

Raducaneni,

Falciu, asezata

pe Valea-Boho-

cam de 2214

un trup din mosia mostenumirea de Briesti,

;

numeste

trup se

cel-1'alt

legea rurala sunt 211, din can 121

cu

Radoesti-d.-s.,

in

90

si

m

444

Radoesti-d.-j., cu

342 hect.

Are flete

o populate de 1260 suo

;

scoala

si

Rado-

de 2 preoji

deservitSL

2 cintare^i.

Vite

197

:

cat,

Viile

man si

locuitorilor

cornute,

Este udat de

Budgetul com. e

com.

Vite

:

648

112

cat,

226

porci.

1

veniturt,

la

de

iar la cheltuelt,

vite

191

mart cornute,

01,

36 capre

2467, bant

si

se zice

I

acum Raducaneni,

dupa numele fostulut proprietar hatmanul R&ducanu Roset. Satul s'a infiin^at

pe

1806 cu

la

la

6

kil.

de satul de resedin{&. Are o sude 400 hect. si o populate de 20 familit, sau 69 su-

prafa^a

flete.

se ocupa

si

cu pescaria. Proprie-

tatea satulut e razasie veche a

Raducaneni, celasi

nume,

sat, in pi.

com. cu

a-

Podoleni, jud.

Falciu, asezat pe coasta Dealu-

lui-Besleaget

si

pe valea Boho1 806 de Ra-

ducanu Roset Hatman,

1830.

nizat cu Ungurt, avlnd o popu-

Raducaneni,

tirgusor,

pe mosia

com. Raducaneni,

in

si

Falciu,

pi.

Po-

asezat

pe

valea piriulut Bohotinul, sub satul

Raducaneni, ce vine spre V.

flete

;

in 1830,

900)

;

su-

o scoala, cu 2 invajatort,

o biserica catolica, cu un

Prin mijlocul tirgulut trece so-

seaua judejeana, care duce spre Musi.

colo-

1864.

Face parte din trupul mosiet Raducaneni,

si

considerat

este

ca mahala a tirgului Raducaneni. sat, in jud.

Rimnicul-

Sarat, pi. Rimnicul-de-sus,

com. Babeni, asezat S.,

pe malui drept cat.

de

in

cat.

partea de

al riului

Rim-

kil.

spre S.

resedinja,

Babeni.

nicul-Sarat, la 3V2

de

so-

si

si

late de 727 locuitort, cart sunt improprietari^t dupa legea din

Raduce§ti,

dascal.

lasi

infiintat la

de Hatmanul

lea-

spre V.

Prut,

din anul 1826. Tirgusorul e din

pe

si

si

tinulut,

spre N.-E. se

ga cu Virtoapele-d.-j.

Prute^

o colonie de Ungurt. Biserica e

frecuentata de 78 copit (1899 la S.-E. si spre

pi. Prutul,

locuitorilor.

2659

let

de

partea

S'a numit in vechime Pietro-

Raducanu Roset. Are o populate de 1038

let

sat, in

E. a com. StSnilesti,

Locuitorit, peling&agricultura,

E infiin^at

Sfin^esti la N.-V. ;

6475

;

pe o

Catde comunica^iune are spre

sele vecinale

bi-

piriul Bohotinul.

263

87, la cheltueli.

com. Antonesti

o

sunt

Budgetul com. e de

de

si

porci.

intindere de 85 hect.

Raducaneni,

tre

doleni, jud.

573 vite 1783 01

la veniturt si

are:

si

frecuentata de

33 elevi; o biserica, in esti-d.-j.,

Tirgove^ii sunt bezmanart.

1864

sul.

Locuitori improprietarip dupa

cazarma unet companit de do-

roban^t.

jud. Falciu, situat pe sesul din-

Dici-

lesti.

hect.

hect.

suflete; o scoala

5050, ban! 36.

dure

de

o populate de 411 familit, sau

let

nilor poarta

dealulut, se

Raduca-

tirgusorul

si

Se intinde pe o supra-

neni. fafci

de mosie, este

de

tir-

In centrul tirgulut e primaria si

formata din satul Ra-

ducaneni

comuna; ei munca si pa-

pamint

pe poala plana a

com. rur., in partea

de N.-V. a plaset Podoleni, jud.

let

au

S.

incepe mosia Bohotinul.

afla spitalul rural, construit

serica.

in

spre

iar

stat.

de

mostent

se ter-

al tirgulut

satul Bazga,

In partea despre N.-E. a

mdndstire. Vezi Tir-

de 1600 hect. aproximativ. Sunt mul^i

mina

gusorulut, peste piriul Bohotinul,

Intinderea com., dimpreuna" cu diferitele trupuri

cap&tul de N.

D. Bratianu.

ior

tinului,

cu

V. cu com. Draganesti,

la

li^a,

la

N.-E.

la

de Bohotinul. In

jos ia numirea

catune osebite. Departarea com. Alexandria,

Prin partea de E. trece piriul

Draganesti, tot prin

sosele vecinale.

si,

Radoesti-din-Deal sau de-

tare,

sus

:

pe partea stinga a la o mica depar-

situa^i tot

com.

cu

Ti-

piriulut

noasa.

Tinoaset,

RADUCE^TI

209

Are o suprafa^a.de 265 hect., cu o populate de 60 familit, saii

213 suflete; o biserica.

66940. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V.

27

Hosted by

Google

:

hAduce$ti R4duce§ti, valcea, care se formeaza pe teritoriul com. Mierle?ti, pi. Siul-d.-s.,

jud. Olt, curge

paralel cu Iminogul

dreapta

in

rAgoaza

210

Magura

intre

luf,

se varsa

§i

$i

211 care

o ?coala mixta, condusa

milil;

de un inva^ator $i frecuentata de 44 copil (1899 900); o biserica, deservita de un preot $i

50 cu

—

caru^e

$i

161 cu boi,

:

cai.

Improprietari^i sunt 21 tori

locui-

1

neimproprietSri^I, 87.

?i

Comerciul se face de

2 dascali.

ciumart

Catanele.

§i

3

cir-

hangiti.

1

Radule§ti, parte din comuna Ca-

Raducului (Lacul-), Tulcea,

com.

pe

Sulina,

pi.

Satul-Nou

rur.

lac, in jud.

pe

?i

al cat.

sau Letea, situat in partea cen-

a

trals

pi.

cea de

in

?i

S.-V.

com. Este format de o

a

girli^e;

comunica prin 3 mid la V., comunica cu lacul

Mati^a printr'o alta

girli^a;

iar

Radule§ti, sat, facind parte din com. «rur. Voroveni, pi. Arge-

la

Radule§ti, cdtun, com. Mirce?ti, E.

la

pe

$i

balta

Tudor,

lui

Are o

Are o

popula^iune de 536 suflete, care locuesc in 127 case; 1 bise-

E

100 hect.

inconjurat cu stuf

din Letea

torii

Radue§ti,

$i

confine

consuma de

pe$te, ce se

Cara-Orman.

$i

partea de

in

sat,

locui-

a com. Chetre?ti,

Stemnicul,

pi.

jud. Vasluiu, situat

N.

pe valea

for-

mats din prelungirea dealurilor Vie!, Boldei

Cioata, pe o su

$i

prafa^a de 340 hect.

?i

cu o po-

pulate de 57 fam. sau 186 suflete.

Are o cuta la

seda cai,

1

:

vite

85

fa-

de Iordache Cuza,

8 1 8,

proprietar.

fost

de lemn,

biserica

po-

Locuitorii

man

cornute,

6001, 35 rimatori

$i

6

10 stup!

cu albine.

rica

Cotul-Roibulul.

cu hramul

filiala,

Radule^ti

jud. Dolj,

com. Lipovul,

pi.

Radu^ari, piriii, mat in mun^ii $i

care

rur.) jad.

Ilfov,

com.

Prahova,

la

51

de Bu-

kil.

cure^ti. Sta in legatura cu

Resimnicea,

$i

cu

d.-s,, pi.

2197

D-nii N. G.

40 1

hect.

locuitorii,

§i

Prahova, jud. Prahova, care izvora?te

Ragazul,

piriias, jud. Tecuciu,

Zeletinul

pi.

Boghe^ti

piriu, in jud. Suceava,

com. Modeiul; izvore?te de sub

Locuitorii cultiva 609 hect., re-

tri^a.

pi.

Cimpulul, pendinte de com.

Arma$e$ti sting al

T

situat

piriului

pe

{annul

Sarata,

pe o

micS vale adapostitS de coline $i

la

2

kil.

spre

N. de

satul

bisericl

(la

173

fa-

Filitis

§i

mixta;

ma?ina de treerat cu o fabrica de cognac.

aburi;

1

Vite sarl,

:

98 caf

234

23 tauri,

boi,

$i

Jepe, 7

191 vacl

240 pordf,

gurl,

107 cu

boi,

arma-

?i vifei,

1359

133 26 cu :

.

se

$i

varsa

in Bis-

izlaz.

?coala

1

Locuitorii poseda

Arma$e$ti.

Are o populate de

2

in piriul

mune.

Gherghea

Are

se varsa

796

Ragajeni,

Resimnicea);

izvore^te din com.

;

?i

Vlejului, in raionul acelea?! co-

I.

hect.

zervind restul pentru

Valea-

in riul Pra-

hova.

V. G. Nicolescu,

$i

sub

Tirsei, care se varsa

Filitis,

Frazil Filitis, G. Z. Nicolau,

1

de

o

populate de 11 60 locuitorl. Se intinde pe o suprafa^a de hect.

Are o popula-

Rafacea, munte, com. Breaza-

com.

Maia prin o $osea vecinala. Se compune din satele Caldaru?ani, Radule?ti-Filitis, Movileanca

Olt.

de Bucure?ti, linga

(98 sterpe, 83 izlaz, 170 padure).

sat, in jud. Iaiomi^a,

Za-

^iune de 200 locuitori.

Mosti^tea,

pi.

jud.

d.-s.,

de 108 hect. Apar{ine DomeniuluT Coroanei. Predomina cerul ?i girni^a.

Radule^ti,

Paltinul,

in piriul

bala.

Proprietarit cultiva 1050 hect.

intindere

com.

varsa

se

in

Jiul-de-Mijioc,

jud. Putna, for-

Voe-

Resimnicea,

-

situata la N.

ati

$esul

in

Radute§ti, sat, facind parte din com. rur. Ciomage?ti, pi. Oltul-

C. Calcianul

Radulea, padure,

S-ftf

vozi.

riui

pan&

V.,

malul

$i

balta

spre

E.

mirea de Podeiul.

pi. Bilie^ti, situat

Mirce$tilor

Putnei, linga

curmezi^ul, de

Birladukri, purtind spre E. nu-

Putna,

in jud.

Tutova;

Ghermane$ti din jud. se intinde de-a

Mu?cel.

?elul, jud.

alte trei girli^e se pierd in stuf.

intindere de

deal, facind hotar in-

comunele: Stoe?e?ti, din pi. Mijlocul, jud. Falciti, ?i com. tre

re-

varsare veche a bra^ului Sulina,

cu care

Radule^ul,

Mu$cel.

pul-Piscului, jud.

teritoriul

ol.

Ragoaza,

alta

Nistra, jud. d.-s.,

numire a satulul

Roman,

Ragoaza,

balta, jud.

mats din varsarea in

pi. Siretui-

com. Boghicea. Ia?i,

riului

forJijia,

partea de S.-E. a satului BoBrani§tea. Confine

plu-

sia,

cai;

pe$ti, raci, stuh

din

pi.

Hosted by

$t

papura.

Google

RAlCULE^TI

Raicule§ti, pi.

REPEGIOARA

211

Este

jud. Dimbovifa,

sat,

com. Sardanul.

Bolintinul,

comunel cu

resedinfa

nume.

acelasi

RSpciunifa,

Are o scoala o biserica, dede 1 preot si 2 cin-

piriias.

Vezi Boura-

munte.

Firjigi, ;

Rai, mosie, Fin^esti

care

proprietate

Tisaul,

Se

520 hect., padure §i 325

195

hect. araturi,

fine^e

viT,

$i izlaz,

cultiva

pirtU,

facind

un corp cu Badule?ti com. Tis&ul ?i cu Buni, Glogoveanul $i Sarul, din com.

Ranceni,

Fin^e?ti.

?i

ciu

;

aceasta comuna. Din-

in

izvore?te

tr'insul

Raiu-

piriui

vars£

se

balta Bere-

in

com. Berezeni L

zenilor, in

;

nume

aceia?i

uda com. Miera.

si

Hangul,

sat, jud.

Neam^u, com.

Piatra-Muntele,

pi.

pe maiul drept

tuat

al

si-

riului

la poalele Ceahlaului.

$i

su-

o $coala, frecuentata de

flete;

balta, formata

linga

Siretul,

satul

73 elevl (1899—900). Locuitori! se ocupa

cu plu-

liate,

cu hramui Adormirea.

Rapedea,

com. Zamo?tia,

Berhometele,

pi.

din

rur.> in partea

satele:

Gura-Sara^ef, $i

de

Cristiniciul,

Mu?ata,

Ranceni

Stuhule^ul.

Are o

de 5317 cu o populate de 310 fa-

hect.,

Se

afla intre

soaea,

Malae^ti,

bosi

Berezeni.

$i

Gusefi,

Bar-

?ata,

Ranceni

Are

si

$i

deservite de

4 cintare^

;

o $coala.

grupa Ceahlaului, situat pe com. Hangul, pi. Pia-

si

1550

01.

timpui verel,

in

pentru

ca loc

de

o suprafa^a

733

dei5Q

hect. familil,

populate sau 606 suflete. $i

o

oraseni,

cit

pentru

cura

si

sufe-

rinzi.

Rapedea

la

o

se

desfa-

frumoasa priveliste a

Ia?ilor.

Stabilimentul de hidroterapie

de

acj a fost eel d'intiiu in Mol-

dova,

infiinjat

Rapedea,

Aga

de

dr. Vir-

mit

Rapciuni (Rapciunele), piriias, a-

nume, jud. Neam^u, com. Hangul, pi. Piatra-Muntele. Se cela?J

lui

linga

Bistri^a,

bate

dupa

nume, ?oseaua

Prisacani,

riu-

cu

satul

ce

a-

kil.

drept.

o

acest

ci$mea

sat.

105 — 106.

Vezi

comuna Hangul,

nu-

coborisul sau

cu

trece

virful

apa.

Pe

Jul

Peste

?oseaua

Iasi-Vasluiu.

na-

virful

sau se afla stabilimentul de bai

cu aceiasl nume.

Rapedea, piria, drul,

jud. Ia^i, pi. Co-

com. Buciumi, ce izvoreste

din dealul Rapedea

Rapciunifa,

a

Ia?i,

Codrul,

pi.

la

jud.

Aproape de deal

^ionala

de

in

str&-

natfonala Piatra-

intre

ast-fel

este

continuare

deal,

Bordea,

com. Buciumi,

;

curge spre

Fir^igi,

N. paralel cu soseaua nafionala;

judeful

satul Socola, se uneste cu piriui

Neam^u.

la

Vamasoaia, trece prin tlrgusorul de unde mai spre

partea de S.-V. a com. Ran-

ceni, pi. Prutul, cu

de

sat,

ca loc de pe-

atit

trecere

tra-Muntele, jud. Neam^u.

sat, in

Ranceni, sau Splrcoceni,

fru-

sta-

biliment balnear este vizitat in

dealului

Vite: 170 cai, 1261 vite marl cornute, 331 porcl

de ora?ul

Are o pozijiune foarte moasa si aer curat. Acest

Iasi.

teritoriul

cela^I

Stuhule^ul.

biserici,

3

2 preo^I

in

varsa pe partea dreapta a

Este udata de piraiele: Mu-

linga ?oseaua nationals.

Ia?i-Vasluiu, la 8 kil.

Rapciuni, Rapciunele, munte,

ce izvoreste din muntele cu

comunele:Vetri-

Codrul,

pi.

nav.

suprafa^a

sau 1297 suflete.

milii,

pe

stabiliment de bat, jud.

pe coasta de N.-V. si aproape in virful dealului Ra-

valea piriulul cu acelasf nume, jud.

S. a pi. Prutul, jud. Falciu, for-

mata

situat

schit,

Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Hangul.

jud. Dorohoiu.

Ranceni, com.

fost

fi-

situat

?oara

Rapciuni,

1

com. Buciumi,

Iasi,

De

de nul

Baline?ti,

su-

biserica

si

taria si agricultura.

Rama^a,

78 case;

flete

pedea,

Rapciuni,

Are o populate de 660 Raiuful, pirtU, jud. Putna, afluent curge din muntele cu al Arvel

Zabra-

pi.

jud. Fal-

Musata, din jqs de satul Ran-

Bistri^a

tul.

com.

teritoriul

Prutul,

pi.

din

unit cu piraiele Stuhule^ul

ceni,

toare

jud. Putna,

in

u^ul.

vie.

izvoreste

Holmul,

din

inalt dintre toate piscurile afla-

10 hect.

si

cdtun,

Straoani-d.-j.,

Are o populate de 246

Ranceni, dealul

Raiu^ul, munte, jud. Putna, pe teritoriul com. Miera, eel mai

Rapedea, com.

tare^T.

Are

mo^neneasca. din

Buz2u, com.

in jud. si

servita

Trei-Fintini,

Rapciuni{a, munte. Vezi ObcinaVerde, sau

Neamju.

Firjigi,

E. se vars& in riul Bahluiul.

munte, jud.

Repegioara, padure, a

Hosted by

statulu!,

Google

•

rApegioara in jud. Putna,

com. Racoasa,

in

intindere de 61 hect

format pe teritoriul com.

Straoani-d.-s., jud.

reste din

Rasboiului (Valea-). Vezi Raz-

Putna; izvo-

Fintinele-din-Deal

Rascae^i,

sat, jud.

Arge$,

Ga-

pi.

com.

din

facind parte

lase^ti,

RSscae^i-Draghineasca. Are

rur.

Raspochi (Raspopi),

la

din^a com.

dea

si

si

Varni^a.

cintare^.

1

Aici este

rese-

din^a primaries.

RSpuroasa,

vale,

com. 01ane?ti,

Pe

ea sunt sursele de apa minerala:

Domni^a- Maria, Eufrosina, Regina-Elizabeta, Regele Carol I, Semiramiza si Libertatea. Se varsa in riul Olanesti, pe teritoriul com. Olane^ti.

N. com.,

Are

la

sunt

jud. Vilcea, situata in-

tui-d.-s.,

tre

Dealul-Oltului

?i

Balta-Ris-

partea de E. trece

ciiatuluf. In

rese-

150 su-

30 case.

improprietS-

1864.

la

rifi

situat

de

kil.

o populate de

Locuitorii

Rascae^i, mahala, facind parte din com. rur. Fiscalia, pi. 01-

4

care loeuese in

flete,

Vilcea,

jud.

plaiul Cozia.

Tecuciu,

Berheciul, jud.

o biserica, cu hramul Cuvioasa preot

sat, facind

parte din com. Negule§ti, plasa

Paraschiva, deservita de

I

hele^teu

ea.

se varsa in $ush;a, printre Ver-

si

Are

nea, jud. Vla?ca.

pe

boiuiul (Valea-).

RSpegioara, sau Rapejoara, piriias,

RASTACIOASA

212

Are

o biserica, cu hramul S-^ii

VoivozJ. Data fondaref se

cu-

noa^te dupa un pomelnic care zice

:

calea ferata Piatra-Rimnicul-VilcPomelnicul

cea.

lut

Simion Oprisan,

gi-

nerele luY Neculae Serucerescu, ce a pref&cut biserica din Rispochi la 1833, fon-

Raraul,

vale, situata

com. Matca,

pi.

raionul

in

Nicore^ti, jud.

Rascaiasca, cel,

in riul

Raraul,

vale, ce se intinde in di-

rec^ie N.-S., in partea

Runceasa

Vilcea,

Rascole§ti,

piriU, ce izvore?te din

driciul

din jos

si,

jud.

Mehe-

Ocolul-d.-s., {inind

rur.

satul

I-

sat,

se

de

varsa in dreapta piriului Idriciul.

Rasaritul si Apusul, (VatraSchitului-Cotmeana), mosie, jud. Arges, pi. Oltui, pendinte de

de

pog. padure, proprietate a sta-

20000

un venit anual de

lei.

anul

1

775

»

de 534

Locuitorii, fo?tT

178 hect.

iar proprietarui,

d-1

28

%\

I.

Za-

356 hect.

$i

arii.

Locuitorii poseda 2

fer,

secerat

:

de lemn,

si

de

1

1

10 plugurT

ma?ina de

treerat.

Comerciul se face de 2

cir-

ciumari.

jud. Vla?ca.

Rasmire§ti, com. ca,

catun, pendinte

de

Trestenicul-d.-j., jud. Vla$-

fosta

poliei

si

proprietate a Mitro-

azi apar^inind mo?teni-

Eremia Carpescu. Suprafa^a mo?iei este de 378 hect. In vechime se mai numea si Gomoaia. def.

Rasboieni. Vez! Razboieni. Rasboinicul. VezI Razboinicul.

Raspochi (Raspopi), Tecuciu, situat

jud.

satul

Blaga,

in

deal, la

directfe

E.

in

de

N.-E.

spre S.-E,, pe o lungime de 4 kil. $i 800 m., pana in valea riuluf Berheciul.

Raspochi

(Raspopi), padure, nume, jud. pi. Berheciul, com. Ne-

linga satul cu acelasi

Rasmire§ti, trup de mosie cuit,

jud.

Vla?ca,

nelo-

proprietatea

Tecuciii, gule§ti.

Eforief Spitalelor Civile din Bucuresti.

hect.

Rasboiul. Vez* Razboiul.

56

Izvorul-Birzei.

manastirea Cozia, cu o intindere

de 19304 pog., din care 12701 dind

arii'.

rifopol, stapine?te

de

torilor

tulu!,

la

pi.

Crasna, jud. Falciu, din padurea Tilhare^ti,

in

Rasmires, ti sau Trestenicul-deSus. Vezicom. Trestenicul-d.-s.,

partea de N. a com. Idriciul,

curge prin

sat,

84

si

arii,

pi.

Ocolul, com. Birsesti.

hect.

claca$V, stapinesc

in raionul acestui catun.

com. jud.

de Nicolae Serucerescu

Teritoriul satuluT este

se varsa

Dimbovi^a, pe malul drept,

din^i, pi.

Tecuciu.

Rari^ul, pise,

$i

data"

uda

ce

de V. a

satuluf Matca, pi. Nicoresti, jud.

Raroaia,

Dimbovi^a,

plaiul

centrul cat.

Tecuciu.

Mu§-

vale, in jud.

si

Are o suprafa^a de 1163 fine

de com. Tresteni-

vale, ce trece

prin

com. Rasuceni ?i Trestenicul, da in Ludaneasa, pi. Margi-

$i

pi.

vale, in jud. Gorj\

com.

Ocolul,

Hodoreasca,

spre S. de com. Incepe din ho-

cul-d.-s.

Rasmire§ti,

Rastacioasa,

tarul

com.

S.-V.

si

Stejerei,

merge spre

se termina in cat. Strim-

ba, pendinte tot

de Hodoreasca.

Este formata din

Hosted by

dealurile.

Ho

Google

;

;

rAsteni

si

Galesoaia

si

acope-

de padure. com.

in

rur. Sal-

Podgoria, judeful Pra-

pi.

Rastoaca,

Bac&u,

baltd, in jud.

com. R&cS-

Bistri^a-de-sus,

pi.

Rasteni, mahala, cia,

RASUCENI

213

doreasca rit&

ciuni,

formats

ciuni.

E

de

RScS-

piriul

de 2 hect.

teni si are o intindere

E

Biliesti.

in jud. Putna,

pe malul

situate

sting al Milcovului, la revarsarea

Putna, pe intinsa clmpie

lu! in

a Focsanilor, la 6 prefectura plasei

de sub-

kil.

si

la 7

de

kil.

com. se

teritoriul

baltS, numita' Mindresti,

25

hect.,

Are

pSdurile

din

coprinse

dealurile

si

com. Boga^i

intre

Prutul-d.-s., si vSr-

pi.

sindu-se in Baseu.

Rastoaca,

pitiu, jud. Vilcea, pi.

Dimbovifa; curge prin raionul com. Glimbocata, sub numele de Valea-SeacS si apol,

jud.

cam spre S.E.,

curgind

o

cam de

trece

formats din izvoare

mat

Cringuriie, GSesti

si

deDragodana

uneste cu

De

Potopul.

riul

se

pierde numele

la vale

Potopul

aci

si

udS com. Milos-

se varsS in riul Tiriia, tot

com. Milostea.

\n raionul

Rasturna^i, mosie, in jud. BuzSu, com. Boldesti, Glodeanul-SSrat si

MihSilesti, care prin succesi-

un! s'a despSr^it in douS trupuri;

primul

marl

Glodeanul

:

GrSdistea, desp&rtft

si

acesta in

si

pi-

Giodeanul-Cufurit, din com. Glo-

is?

deanul-SSrat,

apa curge sub

si

tea

Hulubesti,

si

1

afla

con^inind peste.

si

Izvoreste

ptriti.

pe linga comunele Valea-Mare,

capitala jude^uluT.

Pe

Hudesti,

Olte^ul-d.-s., ce

Rastoaca, Rastoaca, com. rur.,

com.

incepind de pe Hudesti,

situata* linga" satul Gis-

hova.

pi.

: ;

Glodeanul-GrS-

si

com.

distea, din

Al

Boldesti.

numele de RSstoaca, trecind pe lingS com. MStSsarul, Costesti,

pr'ms in com. MihSilesti, s'a des-

parohialS, cu hramul Sf. Nicolae

MSrun^isul, Crovul, VScSresti-de-

pSr^it

o scoala* mixta, care a fost

fre-

Rastoaca, Ruminesti

si

1899—900 de

55

o populate sati

milii,

cuentata*

860

in

de 215

suflete

copii; 8 circiumi

;

si S

fa-

o bisericS

fabric!

de

rogojim.

860

tre

of,

20

100 porcl.

Budgetul com. e

de 2883,92 de 2841,03

bovi^a

si

lei

si

la

la

venitun cheltuelif,

lei.

sat, in jud.

Siretul-de-jos,

situat luT,

Bac&Q,

com. P&ncesti.

pe malul drept

pi.

E

al Siretu-

aproape de R&c&ciuni,

la

de satul PSncesti. Are o 5 populate de 35 suflete. kil.

nume

acest

zindu-si

Rastoaca, fost sath in jud. Tecuciu, ce a existat pe linga* malul sting al riului Birlad,

in

locul,

care

numeste Malul -Alb, din com. Barcea, la N. de sa-

astSzT se

Dr&gSnesti.

se

pi.

Ocolul,

Rastoaca,

com.

Ocnele-Mari.

parohie, in jud. Putna,

com. cu acelas! nume, avind o biserica' parohialS, cu hramul Sf. Nicolae.

mat varsS

RSsturnati-Doamnei-Balasa.

pi-

:

Rasturna^i-

Doamnel Bala^a, -

mosie, in jud. BuzSu, com. MihSilesti,

proprietate a spitalulu! Brin-

covenesc.

Are 600

ma!

hect.,

toate arabile.

RSsturnati-lui-Mi§u, sau Doam-

na Paraschiva,

mosie, in jud.

BuzSu, com. Mih&ilesti. Are 600

de com. VScSresti-de-RSstoaca

hect.,

piriul Baiul, care se varsS in

R&s-

toaca din sus de Floresti, jud. Ilfov,

aproape de

si

ca-

Dimbovi^a, piitfn spre N.-E. de Poiana -LungS-d. -j., si care nu este azi de cit un canal al riului

din jud.

Dimbovi^a, care curge spre

S. printre

com. si

si

com. Brezoaiele

curge

la

intra"

Domnesti

si

in

Po-

si

Ciorogirla

MSgu-

aproape de

reni.

(VezT Baiul, Branistea, Ciosi

Gostieni,

com.

Sabarul).

piriU, jud.

si

pu-

ma!

pe

situatS

valea Cilnistea, la N. plSsel.

departe 32

kil.,

de orasul Giurgiu

iarde Bucuresti, de 58

E de

kil.

Suprafafa trupurilor de mosie care constitue com. este de

6000

969 pSdure. Are o populate de 2089

hect., din care

flete,

4 si

Dorohoiu,

Asan-Aga, RSsuceni-

d.-s. si RSsuceni-d.-j.,

biserici, deservite

6

su-

din care 425 contribuabil!

de 4 preotf

cintSre^T, constituind paro-

hia din

Rastoaca,

arabile,

cunoscutS

Rasuceni, com. rur., jud. Vlasca, pi. Margin ea, compusS din cSt.

se varsa* in Saba-

rul,

rogirla

E

bine sub numele de MihSilesti.

jud.

pe linga

vale

mSnSstirea

si

ma! toate

stufaris.

tin

GSiseni,

Dimbovi^a; Ciorogirla,

jud.

iana-LungS-d.-j.,

catun, in jud. Vilcea,

in RSsturna^i-luMMisu

riul-$u$a, care se varsS din sus

Ilfov

Rastoaca,

conti-

si

nued sub numele de Sabarul, pSnS cind se varsS in Arges, mat la vale de Bucuresti. In Rastoaca afarS de Potopul cu

res! ia nastere

tul

apol prin-

com. Floresti din jud.

afluen^i! lui,

Rastoaca,

si

si el

com. G&iseni din jud. Ditn-

Ilfovul, intra in jud. Ilfovul pier-

Vite: 350 boT, 150 vadT, caT,

:

doilea trup al RSsturna^ilor co-

RSsucenid.-s. f

mixtS, frecuentatS

Hosted by

;

o scolS

de 77 copi!

Google

rAsuceni-de-jos

(1899

— 900);

mori cu aburl

3

Budgetul com. e

venituri

la

de 12351 lei", 19 ban! si la cheltueil, de 8195 lei, 83 bani. Vite

844

:

1552

caT,

50

bol,

bivoll,

307 320 rimatorl .51 6

01,

Gropani

zoiul

Valea-Manafulul.

si

Are dou& 1824

1

una cladita

bisericl,

1876

cea-1'alta la

si

cu hramul

Nicolae,

Sf.

de 2 preojl

vite

asinl.

Valea Spalatu-

si

care dau toate in valea Bre-

lui,

la

Pu^il Ba-

sau

Valea-luI-Bratan bel,

10 circiuml.

si

rAteijti

214

si

com.

Marginea,

jud.

Rasuceni, Vlasca,

pi.

pe valea

situat

Cilnis-

tel.

Proprietatea

mosiel

apar-

fine

doamnel Zmaranda

Hris-

Dem.

topol, d-lul

Profirescu

si

Are

o

la

lo-

360 hect.

aci trece vaiea Berbecari.

Are o

biserica

deservit^ 2

tare{I;

zidita

1883,

la

de 1 preot si 2 morl de aburi

cinsi

4

circiuml.

Rasuceni-de-Sus, pi.

Marginea, jud. Vlasca, situat

pe valea

proprietate

Cilnistea,

a d-lor Filipescu

si

general Zef-

cari.

Are pe dtnsa

Aga

sau Bujoreanca

si cat. si

zice

Are

o

dat la

locuitorl fosti clacasl 1308 hect.

Singureni au o suprafa^i de

867

hect., iar

Asan-Aga

hect., din care

are

296 date

la

Venitul anual

de 60000

al mosiilor este

si

merge

Dimian,

Simileni,

Brezoiul, Urzicele,

Valea Berbecarilor, -

Va-

Valea-Cringulul-

UlmuletuI,

Trestenicul,

Cil-

Draganesti

in Prunarul, apol:

lea-ManafuluI,

Frumos,

alta

numire a com. Adin-

Ra§ani,

Valea - lul-

Valea-lul - Mos

-

a

proprietate

Chi^u,

com. Co-

Muntelul,

pi.

de

o padure,

careia

se

in mij-

o poiana

afla

catun, in jud. TeleorTirgului,

pi.

com.

de 239

de

{infold

Are o populate

Sfin^esti.

din care 63 con-

suflete,

Eforiel

Spitalelor Civile din Bucuresti,

com.

jud. Prahova, pi. Cimpul,

Adincata,

de

pendinte

fosta

Rateasca, cu

mosie, situata in cat.

nume,

acelasl

man. VezI

jud. Teleor-

com.

Sfin^esti,

rur.

manastireaTirgsorul, in inttndere

de 937

hect., din care

50 hect.

suprafa^a impadurita

si

pamint

fine^e.

cultivabil

si

887 hect.

Rateiul, munte, jud. Dlmbovi^a,

rur., jud. Gorj, pi.

de com.

Jiului, situata la S.-V.

de

ficleni,

ambele

ale

laturl

vatra satulul, 270 hect.

si

si

670

hect. cultivabile,

de 251 familii, suflete 6 fintini 3

o populate

cu

sau

946

cismele;

;

apa Cioieni; cuentata de 41 la

anul 1752 si

guri,

cu

de

de muntele Cufu-

parte

;

iar

de muntele Les-

alta parte

Pe

pezile prin riule^ul Brateiul.

sunt

riule^e

herastrae

pentru taiat scindurl.

Rate^ti,

com. si

parte

facind

sat,

din

rur. Malureni-Badiceni, jud.

Argesul.

pi.

;

1

Rate^ti,

scoala, fre-

Arges,

si

elevl;

2

2 bise-

de lemn, fondate de

preot

de

sus

in

prin riule^ul Cufuritul

mor!

2 circiuml

pe

rici

o

ritul,

ambele

soseleT vecinale.

izlaz

Dimbovi^a,

plaiui

Moroeni, spre stinga, despar^it

de

Ra§ina, com.

si

locui-

1832, cu

1

poseda

cu 362 suflete, jud.

sat,

pi. Galasesti,

facind parte

din com. rur. Ratesti-Furdulesti.

Aid Are

este

resedinfa

o bisericS,

primariel.

cu hramul Ador-

mirea, deservita de un preot

2 cintarep.

Locuitoril

vine din

Bacau,

tribuabilf.

lei.

Trece printr'insa valea nistea ce

Ra§ani,

ton

locuitorl.

so-

Ratacitul, picior de munte, jud.

man,

finete

5357 300

unde

in calea nationals.

Rateasca,

R&zvan.

Are o suprafa^a de 2014 hect.,

ma!

S.-V. cu

la

VezI

- ).

din care: 810 padure, 270 hect.

de

suprafa^S

hect., din car? s'a

2051

lui

Asan-

Rasuceni-Baba.

si

-

Singu-

reni, care este nelocuit. I se

iar

mare, de peste 4 hect. intindere. ( Movila

Rasvan,

pen-

catun,

dinte de com. cu acelasl nume,

seaua da

locui

1500

dat

s'a

clacasT

cuitorl fostl

Pe

de

suprafa^a

hect., din care

Pesteana-d.-s.,

acoperit

Rasvadul. VezI RazvaduL

cata, pi. Cimpul, jud. Prahova.

mostenilor.

ficleni,

com.

manesti, de pe stinga $upanulul,

scoala mixta.

Rasuceni-de-Jos, sau Berbecari, catun, pendinte de

com.

si

deser-

cintare^i,

5

pe soseaua vecinala care

face

o pune in leg&tura la N.-E. cu

:

46

plu-

un

si

cintare^.

112 care cu bol, 2 caru^e

cal;

cornute,

23 cat,

499

528

porcl,

vite

639

marl ol

si

capre.

Budgetul com. e

Rate^ti, catun cuitorl

la venituri

de 1034 lei, 65 bani, iar la chelt'iell, de 1002 lei, 75 bani. Comunica^ia in comuna se

al

com. Gura-Ani-

noasel, jud. Buzau, si

160

cu 640

case.

Are

lo-

sub-

divizia Schitul-Ratesti.

Rate^ti,

sat, jud.

Dimbovi^a,

Cobia, com. Cringurile.

Hosted by

Google

pi.

;

:

RATESTI

de calugarife, in

schit

Ratesti,,

noasei,

mitatea

de V.

testilor,

avind

buna

poa-

la extre-

si

muchiel Ra-

a

cimitirul sunt

si

stare; chiliile, frumoase

Numarul maicelor

curate.

de 96, iar al surorilor, de Fondarea lui se pune in colul

XVII

al

un

dind

Bucuresti,

anual de 2950

Locuitoril poseda

pi.

com. Ratesti, proprie-

a Eforiel Spitalelor Civile

tate

din

jud. Arges,

mofie,

Galasesti,

venit

1

lea

e

60 stupi

schitui Ratesti, avifld

Episcopul Chesarie

rezidindu-1

in

una

nicl

mai

n'a

1844,

din datele

cele vechi.

padure

hect.

padure

aceasta

din

200

albine;

360

cai,

vite ol si

sosea, care o leaga cu

Glogova si care merge si spre jud. Gorjului. Dealurlmal insemnate in com. soseaua com.

Dealul-de-

sunt:

Lazura-Bojel,

jos

si

Dealul-de-sus,

cu

vil,

dind un vin bun.

Ca pirale

a

acoperite

in

com. sunt Ogasul, :

de boeril

Fagetul, Valea-VIezurilor, Valea-

Scarlatestl; o alt& parte a fost

luI-Nanau, Valea-Stanel, Ogasul,

fost daruita schitulul

maid

cumparata de

Frontespiciul este acesta

426

pu^ina finea^a. Mare

si

parte

de

pendinte

se-

se atribue

si

Aninoasel, cat. Ratesti, proprietary

statulul,

cu

marl cornute,- 20

Are o Ratesti (Vatra-Schitului-), mofie, in jud. Buzati, com. Guraa

20 plugurl,

:

care cu boi, 3 caru^e cu cai

5

280 rimatori.

lei.

21.

Grecenilor.

menl'mut

Rate§ti,

o frumoasa po-

Biserica

zi^ie.

si

sub

cat. Ratesti,

muntelul $oimul

lele

in

Gura-Ani-

com.

Buzati,

jud.

RAqrALEyri

215

de Clucerul

darurfl

cu

bani!

Gr. Taut.

Padina Mare, -

Podul

-

Turculul,

Ogasul-Bisericel-Ulmatul

si

Apa-

Sarata. Intru slava

de o

cinstea prea sfintei cei

$i

Treime,

fiinta si nedespar^ita sf.

din temelie aceasta

ridicat

In locul celei vechi,

cum

multe podoabe prin osirdia prea

sfin^itului

DD.

D-zeestI

cele

Buzaului,

la care

sale,

nici

a ajutat

an

pastoriei

al

vreme

Maria

bescu

Voevod,

Sa

iar

precum

si la 44 Se compune din

Furduesti,

Bi-

cirmele pravoslaviei

Mitropolit

Are

in aceasta

DD.

la

Patulul,

si

cai,

si

fagl.

Ratule§ti,

Arges,

sat, in jud.

facind

Pitesti,

din

parte

pi.

com.

o scoala. lei

la

Ratunda,

com. rur.,

N. plasei

la

Romana^i,

Balta-Oltul-d.-j., jud.

formata din satul cu acelasl nu-

700 boi si vaci, 200 bivoll, 900 01, 20 capre 17

Vite

Raticna, munte, in jud. Suceava, com. Bogdanesti, acoperit de pacfyre de rasinoase, mesteacanl

rur. Bradul-d.-j.

suflete.

Budgetul com. e de 3140 venituri si de 2737 le!

schit fiind

sf.

3 bisericl

$indrilitul,

Tigveni, cu o

si

cheltueli.

Neofit,

Evghenia Schimonachia

cuvioasa

5 sate:

ase-

Demetru

de

kil.

Pitesti.

precum

Sf. Troite,

kil.

rur. Costesti, resedin^a

populate de 1003

;

pe

y

subprefecturel,

scrie-va-le

starita a acestui

si

de com.

rur.

Arges, jud.

Galasesti, la 26

nume

George

^iind pre sfin^itul

pi.

Raletul, Ratesti

domnind

a fost din vechime,

Arges,

al riulul

pravoslav-

in cartea vie^ei, in ceruri

zindu-se iarasi hramul

malul drept

al^i

si

ale caror

crestini,

Domnul

cheltuiala

Chesarie, Episcopul

19-lea

intr'al

cu alte

si

si

Rate§ti-Furdue§ti, com.

rivnitorului de

inult

si

biserica

sf.

impodobita, pre-

si

cu zugraveala

vede,

se

s'a

:

me, situat pe un teren

ses,

V. de com. Studina,

26

la

la kil.

Gresi

ceanca. Leat 1844.

spre N. de Corabia

rimatori.

450

si

la 15 kil.

spre S. de Caracal.

Dintre

mai mult pe rezidirea

si

au contribuit

ce

cei

linga Chesarie la

inavu^irea

acestui

schit,

sunt: Marele Clucer Gri-

gore

Taut,

sa

so^ia

Elena

Hramul

boerii

Scarlatestl.

sericei

este Sf. Treime,

cimitirulul: si

Invierea

Buna-Vestire.

lui

taurat

cimitirul,

Dionisie, in

dinesti

iar al

la S.,

V., cu

1865, a ridicat din

a

unei

scoli

Ratesti,

de

pentru infiinjarea

staruit

de

fete

scoala care

cfyl-va an!.

in

schitui

s'a inchis

E.,

la

;

61

la

lale

Cal-

;

com. Negoesti.

numite:

d.-s. si Chiliul,

de 800

Are 1

com.

cu

trel

maha-

Luna-d.-j.,

Luna-

Este formata din

nou o frumoasa clopotni^a. Tot el

Closani,

Me-

ambele {inind de jud. Gorj; cu com. Glogova iar la

Lazar res-

in jud.

de orasul Turnul-Severin. Se margineste la N. cu com. Go-

cesti,

Episcopul

y

kil.

In timpil mai

iar

rur.

plaiul

hedin^i,

bi-

Demetru Papazolu a

nol,

si

Ratezul, com.

avind o populate

locuitori, si

262 case.

o biserica, deservita de

preotsi

1

1.,

tata

lo-

o scoala mixta, frecuen-

;

de 43

elevi

(1899

— 900V,

o

hramul Buna-Vestire (1868), deservita de 2 preo^i si 2 cintareff; 6 circiumi. Budgetul com. e de 2326 lei la venituri si de 2317 lei la

biserica, cu

cheltueli.

Ratuneiul, munte, in jud. Dimbo vi^a, in partea de N.-V., cam spre jud. Muscel.

cintare^; o scoala, fre-

cuentatade 45 elev! (1899-900). Budgetul com. e la venituri de 882

Are o populate de 759 cuitori

iar la cheltueli,

de 641

1.

Ra{ale§ti, mahala, cea,

pi.

Rosiile.

in

Cerna-d.-j.,

jud.

Vil-

com.

rur.

Are o populate de 90

Hosted by

Google

:

;

rATENI locuitori; o biserica, facuta

de

Rauce§ti, com. rur^

pi.

com. Schitul-Frumoasa, situat nu departe de ma-

Tazlaul-d.-s.,

drept

lul

ComanuL

al piriului

Are o populate de 193 flete

o biserica, cladita

;

la

su1

de Grigori^a Constantinidi, de

servita

1

o

cintare^;

863

Moldovei, pana

in

podi$ele

$i

pi.

teritoriul

mosze,

se margine^te spre S.-V. cu

com. Vinatori-Neatn^ului, spre

in jud.

de pe

Tazlaul-d.-s.,

Ri?ca spre

intre cursul piriului

com. $i mo?ia Gra?i, spre E. cu com. Pastraveni, iar N. cu

com. Schitul-Frumoasa,

apar^inind statului.

com.

desparte

mobile Dragu^eni, $i

Su-

hotarul jud.

ceava, care

de

Sirbi, Save?ti

a piriului Ri$ca.

Ra{oe§ti (Dealul-), deal, in Suceava, satul Sodomeni.

jud.

Rauce§ti,

com. Rauce^ti,

:

Rau-

tra

o

(Radeni)

de

intindere

aril

familii.

Are 2 cea din

sat, in jud. Dimbovi^a,

?i

nulul, a fost inceputa

1866; o

galniceanu la

Intre alte multe ispisoace re-

acest

la

com.

din

rur. Izvorul, pi. Vedea-d.-s.,

Are o populate de 68 locuitori. Cade in partea de

jud.

Olt.

S.-E. a

inca singuri

Ra^oiul,

(privai), in jud. Ia-

com. Dude^ti. iaz,

format din

piriul

Uluci, in partea de V. a com.

Broscaufi,

pi.

Copula, jud. Do-

(Izvorul-), izvor,

Buzau, com.

in jud.

Valea-Mu?celulul

incepe din muntele Virful-Fe^ii $i

se scurge in Valea-Mu^celulul.

RSu

(Izvorul-), izvor,

Buzau,

com.

ce

183

;

stapinesc locurile, ca urma?J

Dintre

celor improprietari^l.

157 car! traesc

Goide^ti;

din muntele Viforita

$i

in

jud.

incepe

se scurge

;

ai lo-

1878

157 can

au mo$tenit pamintul de

la ceT

64 de in?i, can de ?i cultivator! de pamint ?i insurap, n'au nicT un fel de proimproprietari^T

$i

prietate.

Are

soborul de

tire

egumenul

mKnSstirea

la sf.

4 preop

$i

deservita de

6 eclesiarci o $coala morJ de apa. ;

Budgetul com. e de 4559 $i de 4553 lei

la venituri

1600

:

si

ispisoace ce

de

vite

man

-

:

Zosim,

sf.

m&nSs-

cit

post.

numat

de

$i

perit de

la

Cazaci

ce-aii aflat,

ce-aii

nSstirea cu Constantin postel.

si

fScut ma-

Tau

r^s-

cump^irat din £ara C^zSceascS. de la Nijnal,

DomnieT-mele

dect s'au rugat

de

fac ispisoc

dect

cu

isc^lit

mart

anume,

sat

pe

Domnia-mea vSzind

$i

adevarat

sf.

int&ritura"

si

sa le

acel

zapis,

iscSliturile tuturor bo-

p^inS

la

vornicii de poartjl

Domnia-mea am dat

si

Intarit

mSnSstir! din Cetatea-Neam^ulut acel R&ucesti, cu vecinT cu tot, ca s£

s^

lut

ca

acel zapis,

fie

spre

pomenirea

Urechi Vornicul

7219 (171

si

fie

mosie,

ctitorilor,

si

a

ce-aii f^cut mJinSstirea 1).

cornute,

214 cai $i 380 rimatori. Comunica^ia cu satele vecine

Neam^u

lui

mSnastirea

avut

vel.

Safta au

lui

un zapis de schimb&tura'

si

01,

se face prin

ail

Constantin biv.

la

jup&neasa

lei

la

a

cu tot

si

pre satul R&ucesti, ce au avut schimbStura

SSculut.

1836

la

sfintelor m&n&stir! dreapt^ ocin^

cheltueli.

Vite

de

si

inasi

din Cetatea-Neam^ulut, j&luind precum

dres^

ierilor

biserici,

3

:

mixta; 2

rohoiti.

Rau

locurile

135

:

stapinesc

?i-?i

cuitori! improprietari^T in

lomi^a, insula Balta, pi. lalomi^aBaita,

1864, sunt asta-zi

ia

si

intea tuturor boerilor nostri a mart

mict, au venit Iorest

can inca traesc

m.

B.

Adeca" Inaintea Domniei-noastre

raze$i.

sunt:

Ra^oiul, bra}

Voevod

M.

z.

cind rascoalele, fSra

com.

pe

citam

sat,

urmatorul

de 2834 hect.

Locuitori! sunt in mare parte

ru;i

parte

facind

$coala,

frecuentata de 77 elevi.

ce se chiama Secul,

sat,

cu hra-

Adormirea Maicei Domde M. Co-

mul

Lingurari, pe o supra-

Dintre locuitorii improprieta-

beni.

care

dintre

biserici,

Rauce$ti-d.-j.,

Io Dumitrie Cantemir

Oglinzi

Dealul-Dimbovi^a, com. Ha-

Ra^oiul,

723 hect., 90 o popula^iune

falci), $i

(635

de 262

Obraji,cu

$i

Munteni, Aprodul-Purice,

ce?ti,

fa$a

pi.

?i

ce$ti-d.-j.

g.

Ra^oaia,

de Sus-Mijlo-

pi.

48 kil. de orasul Piaformat din trupurile RSu-

lative

formata din catunele

Neamtu,

in jud.

sat,

cul, situat la

Brusturi, prin o a treia parte

E

Ti-

la

mi$e$ti.

paminturile

din

aceleea^i

spre

Bacau,

pe

?i

cir-

47 porci.

Rafeni-Tazlaul,

cum

dealurile ce se intind

S.,

113 vite marl cornute

:

es-

ginele jud. Suceava),

S. cu o parte

Vite

V.

ramurile

Halauca (mar-

mun^ilor

tice a

Munteni, Ungheni,

ce?ti,

teri-

catre

intinde

se

de-

ciuma.

$i

ce

toriul

Sus-

Neamju, pe

Mijlocul, jud.

Bacau,

jud.

in

sat,

marginea

in

despre N.-E. a pla^ei de

Ion Ro?ianu.

Rateni,

rAuseni

216

Rauce§ti-de-Sus. Vez! Suzeni, jud. Neamtu.

$oseaua jude^eana

Falticeni,

$i

Pa?cani; apol prin un

Neam^u-

drum

care

in piriul Bisca-Mare, pu^in mai

se leaga cu $oseaua Falticenilor,

sus de Trestia-Milei

trecind prin satele Oglinzi,

Rau

Rauce§ti-de-Jos. Vez! Radeni, jud. Neamtu.

Rauseni,

sat,

Hosted by

in

partea de V. a

Google

8

:

rAuja

rAzboieni

217

com. ComandSresti,

pi. Jijia,

Botosani, asezat parte

parte pe coasta de E. lului-R&usenilor

dreapta

si

jud.

de

ses,

chie.

pe

Tot

a Dea-

Livezilor,

in

Jijiel.

piatrS

linga

biserica

ve-

urmele une!

p'aci sunt

la

R&useni, de ambele p&rp ale

la

Ji-

jiel,

foarte

mare ce se intindea spre

proprietarulul, d-1 loan Pavli,

V.

acoperea tot sesul

si

ale locuitoriior.

Locurile cultivabile

si

ati

o

Sunt

de

stejar

de 25 hect. si o pe coasta Dealului-Viei, in intindere de 6 hect.

vie

Are o populate de 200 sau 690 suflete

milii,

;

o

fa-

biserica"

vechie, de birne, zidita la 1789

de d-na Bogdan, nSscuta Ghica, si avind catapeteazma luat& de la

o alta biserica foarte vechfe,

ce era in gr&dina caselor proprieta^ef, biserica deservita

preot,

ser; si

1

2 1

de

peste

cintare^t

si

6

iazurl

Jijia

bogate

vaci,

in

63

Sciu,

Rau{a, padure, pe mosia Fundoaia, com. Hrea^ca, pi. Herfa,

sat, in jud. Neamtu, de Sus-Mijlocul, com. Usca$i, situat pe piriiasul Struginosul. VezI Razboieni, mosie.

pi.

Razboieni,

sdtuc. VezI Zamostia, com. Zamostia, pi. Berho-

:

cu mila doveY,

105

gape.

urme,

aceste

de Turci acum 300

al Jijiel,

fa^

in fa{&

cu vechiul sat Huseni,

la

lele podisului Ciurgaul,

legenda

un vechiu

Mur&reni,

ale

gradini

locuri

observa

si si

iubitoruluT de

si

Domnului Ion $tefan Voevod,

iar

Domnitor

D-zeii

lui

fiul

lui

domniet

al

Mol-

faril

Bogdan- Voevod. In anul lui

an

20-lea

al

Maho-

curgatoriu, sculatu-s'au puternicul

pe teritoriul satulul Zamostia, com. cu acelasl nume, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu se intinde de la

01,

de am. Spre N.-V. de Rauseni, pe

aseazS

nume.

PosedS urm&toarea inscrip^iune

met, imparatul turcesc, cu toate ale sale

Rauseni, deal

locul

Odaia-Rauseni.

atribue

{annul sting

de-Sus-Mijlocul,

pi.

situat in satul cu acelasl

6984,

metele, jud. Dorohoiu.

Neamtu,

sckit, in jud.

In zHele evlaviosului

Rauseni,

boi

unui sat numit Huseni, care ar fost ars

la

R&zboieni,

si

podi§,

rasaritenc

Inca

puteri.

Basarab-Voe-

si

vod, eel numit Laiota, venit'a cu dlnsul

cu toata £ara sa cea basarabeasca. nit

numit Budai, p&n&

la

A-

ca sa jefuiasca

dovei

Au

ve-

sa piarza £ara Mol-

si

sat,

caruia

poa-

numit

urme de

de case se pot

asta-zi.

Mai tirziu, mosia Rauseni ia numele de Domneasca si se stSpineste de o familie Ghica. A-

ceast& familie a avut case

man

au ajuns pana

si

mit Piriul-Alb,

RazS§ia-Gogoiul,

raza§ie, jud.

boiii in

am

la locul

aci,

nu-

not Stefan Voevod, cu

si

Alexandra,

nostra

fiul

lor aci, si

inaintea

esit'am

mare

facut cu dinsii

luna lui lulie in 26

zile.

raz-

$i cu

ingaduirea lut D-zeu birui^i fura crestinii

Putna,

in

suprafa^S aproxima-

de 300 hect., situata pe mosia cu acelasi nume, pendinte

tiva

de com. R&coasa, limitatcl la cu mosia Musunoaele statulul, la V. cu r&zastf RScoasa

N.

de catre pagint,

si

la

E.

si

S.

cu p^durea

rucul a statulul

si

Ciu-

cu razasil din

G&uri.

si

tiva*

sia

de 500

jud.

aproxima-

suprafa^a"

hect., situate

pe mo-

cu acelasl nume, pendinte de

com. Racoasa, limitatS

la

N.

si

Pentru acea bine-voit'a Io Stefan

Voevod de buna

sa voin^a,

templu intru rugasie

si

fiilor

si

si

Alexandra

sai

intra pomenirea

si

desufle^rea

intra

can

al

40-lea curgatoriu, luna

Inscrip^ia dateaz£

de

la zidi-

rea bisericel, in anul 7004(1495),

adicS cu 18 anl mai r&zboiui

de

tirziu

Piriul-Alb

la

Valea-Alb£; ziua de

ruia

statulul.

sf.

de sau

arStata

8,

barea

mosia Vizantea a

aii

lui,

Noembre 8.

in inscrip^iune, coincide

cu

aci

In anul 7004, iar al domniei

E. cu Musunoaele statulul, la V. la S.

MaBogdan

sale

si

cu razasii Cimpuri

si

zidi acest

si

Doamnei

tuturor ortodoxilor crestini

anul

Putna, in

multa

acolo

MoldoveT din acea

Tatarii lovit-au fara

lature.

perit.

Raza§ia-Racoasa, p&dure,

cazura

si

mul^ime de ostasi MoldovenT. Tot atunci

riei

fi

si

cu Varni^a.

S.

ChriStos

;

Legenda

Aposto-

d-lu!

cu Racoasa

leanu, la V.

jud. Dorohoiu.

590

2000

cal,

bordee, numit&

mosia

com. Uscafi,

sat,

Str&oani-d.-s.,

r&zasif

cu

E.

;

:

250 stupi cu albine. Urmele unuT sat foarte vechiu se vad la o localitate situata spre V. de satul Rauseni pe coasta de deal si in dreapta JijieT, unde asta-zf se afl& cite-va porci

impre-

si

dovedesc ca aici, mai inainte vreme, a fost un centru de populate mare si bogat.

jurul

StrSoani-d.-s., limitata

Jijiel

numea Iazul-Doamnei.

1

stuh.

si

Locuitorif poseda si

de

paracli-

1

moara de apa pe aburi,

si

care se

care se afl& prin sat

cite-va radiurl

intindere

in

care se zice forma un iaz

Numeroasele gropl de piine

in-

tindere de 2000 hect.

pe com. N. cu

vechi iezaturf, la N.-V. de satul

Intinderea mosiei este de 33 1 hect., din care 2700 hect. ale

618 hect.

tiv& de 100 hect., situate pe mosia cu acelasJ nume, pendinte

cu ser-

Arhistratic Mihail, ca-

Marele ^tefan

a dedicat

templul de la Razboieni.

Raza§ia - Varni^a, padure, Putna, in

suprafa^ci

jud.

aproxima-

Cea

d'intiiu

scrip^iei

de

la

tcilmScire

a

in-

Razboieni a pu-

66940. Marele Dicpionar Geografic. Vol. V.

28

Hosted by

Google

;

:

rAzboieni

Gh. Asachi

blicat-o

Asachi

Nuvele

:

ist

,

a pretins a

se da

i

mosia RAzboieni se stApinea de Veliciko

Ca^iki, starostele

sin

ed. Ill,

din mosia pArinteascA RAzboieni.

RAz-

LogofAtul Petrascu BasotA, con-

acest an a vindut-o

damnat de

Neculai

si

boieni, mosie.

domnie, a impAr^it

la

mosia RAzboieni

Razboieni, mo§ie,

o parte

si luT

de negustori din

1867, p. 122). Vezi

Iasi,

In acelasi an Ionascu PrAjescu

sfir^itul

la

nuvelel sale istorice Valea-AlbA (v.

rAzboieni

218

douA

in

pArt,i

in

slugerului

jupinesil

si

care

Iasi,

Ca-

sale

trineT.

atunci mat toata mo-

Asa dar

Neamfu, pi. de Sus-Mijlocul, com. Usca^i, fostA pendinte de schitul Raz

Lupului

boieni.

familia

Din o carta de ju decat A din 1 620, de la Gaspar- Voda,

1668, cind ea toatA se stApinea

si

de Dimitrascu PrAjescu, carele

din Usca^i, pentru hotare; dar

cA $tefan-cel-Mare

a trecut'o in stApinirea cumA-

judecata constatA dreaptA

trului sAu

pinirea Slugerului

in jud.

Istoric*

se constats

de

zidind biserica

monument comemorativ

ca un

rAzboiu pentru

celor cAzu^f in

apArarea

a dotat acea

{Aril,

serica cu o bucata

carul venit ea

al

RAzboieni,

la

intre^inea

de

sA

loc,

poata

se

sa se perpetue po-

si

menirea ostasilor acolo

Pe

biv.

ingro-

din sus.

partea

Mosia aceasta

s'a stApinit

PrAjescu panA

TAbir^A,

Gavril

de

anul

la

fost

RAzboieni

sia

de

se stApinea

Slugerul Neculai,

Medelni-

fiul

cerulul Ene, care la rindul sAii

a avut procese cu razAsii

el

si

stA-

o confirmA.

cAmAras, jumAtate prin da-

Egumenul mAnAstirei Hangul,

jumAtate prin vinzare.

cind a vindut Slugerului partea

nie, iarA

TAbir^a, imprumutind

bi-

din

dat partea din jos,

i-a

iar Ionasculuf,

Ionascu

PrAjescu

130

de

la 'I-a

lei,

PrAjascal din RAzboieni, se adre-

sase mai

intiiti

nepotului

ei

An-

amanetat jumAtate din Razbo-

drei, feciorui lui Stefan PrAjescu

neplAtind banii, partea de

cu propunere de a rescumpAra

ieni, si

mosie

cea

amanetatA a trecut

el

a mAtusei

parte

acea

sale

rAspuns, cA n'are

acel loc al bisericel, cu

iarAsI la familia PrAjescu. In anul

acela insA

timpul s'a format sAtisorul Raz-

urmAtor, 1660, TAbir^A a vindut

bani ca s'o rascumpere. Mai pe

boieni.

si

papf.

curgerea timpurilor ins A,

In

proprietate

aceastA

de

a bisericel

RSzboieni a devenit pro-

la

prietate boereascA. Asa, pe tim-

pul

lui

$tefan

Tomsa

(1612), pro-

prietarul mosiei

RAzboieni, im-

preunA cu ea

a bisericel Ma-

si

cea

1'altA

parte din RAzboieni

Tudurachi

spAtar

fostului

Ior-

dachi. Se vede ins A cA aceastA vinzare nu s'a efectuat; cAci peste douA luni face vinzare

pe jumAtate din mosia Razboieni nasulul sAu, al doilea logofAt Dumitrascu Boul. AceastA vinzare

dom-

i-a

urmA acest Andrei anul

73

1

a

1,

Slugerului. In

proces

curgerea acestui

pentru jumAtatea

proces

din

jascA

PrAjescu, in

intentat

satui

care cAdea

si

Mareiui

biserica

in anul

Stefan,

Pra-

Razboieni, pe

1734, Slugerul

Neculai, vazind cA impreunA cu

are sa piarda

reiui $tefan, era visternicul Ni-

se intAreste prin

coarA PrAjescu, care, participind

nesc dela Stefan Petriceicu-Voda

si

din anul 1673.

scape mAcar acea bisericA de

revolta boerilor contra

la

Tomsa, ca

nului rAsi nia.

de

Voda a

si

MAnAstiref

sf.

de

P.olo-

si

lui

a daruit o

Hie din Bucovina.

Sub domnia cAlugArii

in

confiscat mosia

Nicoara-RAzboieni,

lui

In anul 1688, Maria Prajasca,

mul^i tova-

a fugit

at lui

Dom-

Radu-VodA,

la sfintul Hie se ju-

ispisoc

cu el

fiul

sAu $tefan

cu ginerele

si

vind jumAtatea lor din RAz-

boieni,

Hatmanului Constantin

Veliciko. Vinzarea

aceasta

Hatmanui

fAcut cu conduce ca

sA

o

plAteascA

s'a

datorie a vin-

domnie pentru o bu-

zatoarei PrAjasca la MAnAstirea

catA de loc a mosiei RAzboieni,

HanguluT, unde era amanetatA

ce o impresuraserA rAzesii din

acea parte de mosie.

decarA

la

Uscafi,

si

cistigarA procesul

in

1632.

Hatmanui Veliciko insA n'a platit

Lupu

PrAjescu,

fiul lui

NicoarA,

tirea,

acea datorie,

sA acopere biserica

de

a vindut acea

sf.

Hie,

rAscumpArA mosia

mAnas-

avind trebuinfa de ban! ca

prin bunA invoialA cu cAlugArii la

si

manastirei,

parte de

mosie

partea PrAjascAi

a trece

tire sit

mosia sa de

care pe atunci era Antonie, spre a cere terea si

si

documentele indArAt.

In

17 14,

a patra parte din

pe deoparte recunoasmanAstin

intarirea nouei

a daniei,

iar

pe de

alta,

sA

dobindeascA binecuvintarea pregAri.

mindu-sl

RAzboieni pentru ales

;

otulul

pri-

la

de egumen pe preotul Dumitru a imputernicit pe fiiT set Sandu si Safta sA se ducA la mitropolitul {Arei,

biserica.

si

sfir-

hArAzit a patra parte din

intre^inere; a

slugerului NecolaT, impreunA cu

niste vite

sA

s'a decis

alt stApin,

de cAlugArl. Spre acest i-a

300 de

si

la

ca

a preface biserica mareiui Stefan de la RAzboieni in mAnAs-

RAzboieni cu biserica, dindu-le taleri

DomneascA,

biserica

De

Dimitrie

atunci

Hosted by

de a se

cAlu-

dateazA fondarea

Google

rAzboieni

m&n£stirel

RAZBOIENI

219

sau

Raz-

schitului

sau

neruiul

boieni.

de zestre

dase

o

acesta

Vornicul

gi-

Mihail

se exprima

«1,

de

intrebuin^ind

singe,

Intre acestea, procesul Sluge-

Sturdza. Tot din acea scrisoare

silin^a

rului cu Prajescu continua.

Dupa

sa vede ca era nacealnic schi-

tului cu

ce judecata

drep-

tului

a legitimat

Sturdzel imputerniceste

turile Prajesculul,

Slugerul n'a

nerele

voit sa primeasca

de

prin amintita scrisoare pe

de rascumparare,

si

la el banii

a lasat pro

a stringe veniturile mosiei Raz-

cesului loc deschis pentru alte

boieni, ca

vreml. Prajescu insa, puind sta-

a

pe partea din mosia Razboieni n'a {inut seama de schit

sericel

pinire

de

si

dania

Slugerului,

vindut toata acea parte sie

a

ci

demo-

cu schitul, Logofatulul Sandu

le

Dupa moartea

Slugerului,

nuat procesul cu

fiul

Andrei Pra-

jescu, carele insa prin judecata

pe

silit

sub socrul sau

rivalul

sau

a primi

si

intrebuin^a intru {inerea

bi-

a servitorilor

De

si

el.

aci se vede, ca, la inceput, noul

Mihail Sturdza, era

proprietar, favorabil

schitului

mai

Arhiman-

si

Efrem. Dar aceasta n'a

dritului

vom vedea

jos.

In

sau, Vatavul Costachi, a conti-

a

si

durat mult, precum

Sturdza.

Efrem

dovel se

Mol-

Mitropoliel

afla o

marturie a mai

multor boerl SturdzestI, data prin

1790,

care

silnicil

Slugerul,

dania facuta lor de

precum

si

al^i

razes!

Efrem apol se

s'a incercat in

de

apuce documentele

un Prajescu

si

o a

afie-

schitului Razboieni, carele

risit

timp se administra de

la acel

Arhimandritul Efrem, pe laudS

ii

si-1

care

recomanda pentru

buna orinduiala duhovniceasca

stapin pe mosia schitului, ca

se

pastrau

acest

mai multe

zestI, subscrisl in

acea marturie

milia

schitul Razboieni

Egumen, Manadul

Visarion, care

sunt

:

I.

Sturdza Vel Vornic, Ste-

fan Sturdza Vel Logofat,

Dumi-

pradat

rinduri,

documentele

ted

la

schitului, ce

Egumen.

la

Spre

chilia in

pana ce

in

a izbutit a pune mina pe

fine

instalat

1768 era

multe rinduri sa

sfirsit i-a

Boerii Sturd-

in

title

si

ca sa se faca

cumparat& de tatal lor, marele Logofat Sandu Sturdza

schit.

in anul

boer voeste

Razboieni

la

strice schitul

ce

vede ca

jelueste Mitro-

ca acest

alunge de

din vecin&tate. Asa, in documenschitului, se

nu figureazS Sturdza

cu preten^ia.

politului

el

isl

boerii Sturd-

la

marturia citata mai sus,

in care

si

eel

a

si

de

procurase

tea Prajascai din Razboieni.

biserica

atitudinf ilegale

a logofatului Sturdza, Efrem

sa

caiugarT in pace, sa stapineasca

si

in-

aceasta pana si violSrl. Se vede ca la

contra acestel

a zidit biserica de

la

a se face

a desfiin^a acesta,

chiar

si

trebuin^ind

gerul de rascumparare pe par-

Noul proprietar al mosiei Razboieni, Sandu Sturdza, a respectat schitul fondat acolo de Slugerul Nicolau, si a lasat pe

acum

deplin stapin pe mosia schitului

sa-1

fost

vede ca

Razboieni,

anterioara catre

El tindea

schit.

ca mosia pe care Marele Stefan Razboieni,

mosiei

sa

atitudinea

banii ce-T daduse tatal sau Slu-

la

vil.

si

M. Sturdza, schimbase

logofatul

in

se adevereste

morl

tot din aceea se

proprietarul

zestI,

arhiva

toata

sa spre inzestrarea schi-

Dar

Arhimandritul Efrem. Gi-

costat sudorl

l'a

Apol a

schitului.

pe vataful sau

cu

fa-

poruncindu-I

schit,

in

[a

pune mina pe toata averea ca1'igarilor. Efrem s'a tinguit Mi-

se judeca cu

trachi Sturdza Ban,. Gr. Sturdza

tropolitulul

;

catf,

Hatman.

acesta nu

1-a

vede

raze^ii de la Uscan pretindeau ca biserica schitului ar fl pe mosia lor, ca prin urmare calugarii ar fl sta-

Moruzzi, prin hrisovul sau, mi-

pinind cu nedreptul o parte din

lueste schitul Razboieni cu oare-

de acum schitul Razboieni cu mosia sa a trecut in stapinirea familiel SturdzestI si schitul de

mosia razaseasca. Dar pe

care haraziri din veniturile

calugarl a

te-

In anul

1

792, Domnitorul Alex.

(ru-

dar

se

ca

putut ajuta, cad

ramas

desfiin^at de-o

din 1624, ce era la mina

haraziri se confirma in anul ur-

cam data. La 1803, dupa o

calugarilor, s'a recunoscut drep-

m^tor, de Domnitorul M. Su{u.

particulara a Mitropolitului Ve-

meiul

Voda

ispisocului

de

la

Radu

zumaturile) domnestl.

Din o

tatea schitului.

Monahul Hie

a

suplica

AceleasI

Arhiman-

Dabija, dintre razesiT locall, ha-

din anul 1793, catre Mitropolitul Iacob Stamate

razeste schitului toata averea sa.

(suplica

Din o scrisoare din anul 1790, se vede ca mosia Razboieni cu schitul trecuse de la Sandu

archiva Mitropoliel

cut

Sturdza la Constantin Sturdza,

schitul Razboieni, ^si'care,

In

anul 1789,

si

dritului

se

Efrem, ce

se

pSstreaza

in

Moldovel),

vede ca acest Efrem a mai muite imbunata$iri

fa-

la

cum

niamin s'ati

infelegere

cu familia Sturdzeasca,

asezat

aci

25 maice

aceea, pana de acolo n'au avut

;

de

la 1813, calugari^ele

nici

un act

public constatator dreptulul lor

de

a locui

acolo

si

a

avea

drept la intre^inerea din averea schitului.

Hosted by

Google

:

La

i8ii, murind marele Lo-

goftt M. Sturdza, rapitorul schi-

Razboiul, munte, com. Goide$ti,

Buz^u,

ioasa, jud. Bacati, pi. Muntelul,

cat. Bratile?ti $i

com. Podurile, a raze^ilor din

de

com., cu o intindere de 50 hect.

in jud.

Virful

acoperit

e

tulul Razboieni, urma?il lul, im-

Plo^tina.

preuna eu toat& familia Sturd-

pa?unl, iar poalele, cu seculare

au inchinat schitul cu

zeasca,

mo$ia Razboieni,

spitalulu! Sf.

p&duri de brad, fag

Spiridon din Ia$i (vezl actui de

danie publicat de

pana

d. Gusti, fost

Spiridon,

case!

al

anul 1786, No. 87, re-

intind

in riul Bisca-Rozilel.

luind in stapinire

acolo acele 25 calugarite

sa

$i

Razboiul,

izvora?te din

valcea,

dealurile despre E. ale

com.

$i

mina Veniamin

La

1 83 S Alecu Sturdza, urma$ donatorilor schitulul, cere

al

de

cSlug&ri^elor

Razboieni pentru tot-d'a-una paturl

5

peste atuncl

ceie

amenin^ind ca

guvern stricarea daniei el la

Veniamin

urma?il

?i

rein-

a desfiin^a schitul

in-

§i

a

intrebuin^a averea lul nuraai la spital,

s'a

nume,

dar Mitropolitul Meletie

opus; a$a in

cit

?i

pana unde cur-

se indreapta spre S.-E.,

spre

desparte

E.,

cat.

Parepa de Ru$ani, ocole?te pe acest din $i

apol

urma pe partea de E. se

indrepteaza

iara$I

asta-zT

Ceptureanca, care

ii

schimba

rec^iunea spre S.-E.

$i

di-

apoi iar

spre E. spre com. Fulga.

se intre^in dupa un budget aparte. Mo?ia schitului a avut o intindere de 777 hect., 70 aril sau 684 falci, din care 239 falci

Raze§ii-de-Clipice§ti, mo§ie,

in

de 140 hect., pe tericom. Clipice^ti, pi. Gir-

intindere toriul lele,

jud. Putna.

E

proprietatea

raze?ilor Clipice^ti.

-

dure, jud. Bacau,

com. Leontine?ti, a raze$ilor din com., care se intinde pe o suprafa{a

devre-o 130 hect. Este

lei

se

anual, din carl 4480 dau pentru intre^inerea

lei

schitulul,

?i

Razboinicul, Albule$ti,

Mehedin^i.

restul

spitalulul.

deal, in com. rur.

pi.

este

$i

fo-

carpen)

supusH regimului

silvic.

Dumbrava,

Comarnicul,

$i

N. de com.

la

jud. Pra-

pi. Pele^ul,

hova, coprins intre vaile: Conciul

Razvadul, bovifa,

Prahova

riul

Ora^iele.

$i

Dim-

com. rur., jud.

Dealul - Dimbovi^a,

pi.

pe cimpie

$i

parte

peste

Ia4 lomi^a, spre E. de Tirgovi^te. Prin Razvad trece ?oseaua judetiana

la

kil.,

Aceasta co-

Tirgovi^te-Ploe^ti.

muna

este de podgorie

?i

?i

pro-

fructe.

Calugareasca, Valea-

Zarafulul,

Mare, Valea-Pietrel, Valea-An-

Raze^ii - de- Magire§ti, padure foioasa, jud. Bacau, pi. Muntelul,

com.

Magire?ti,.

proprietate

a

Valea

ghele?tilor,

Valea-lui-Socol cimpiile

sunt

-

Opre^tilor,

Valea- Viei iar

^i

;

Razvadul-d.-s.,

:

RSzvaduI-d.-j.

?i

Draganeasca.

Prin raionul com. curge Slanicul spre E.

proprieta^el.

Arendat, acest pamint aduce

6000

pa-

pi. Tazlaul-d.-s.,

satul Razboieni,

falci ati

Razoarele, munte,

duce mai numai vinuri

Leontine^ti,

$i

445

rohoiu.

Dealurile principale sunt: Fetile-

Raze§ii -de

ioasa (fag, stejar, alun

?i

Berhometele, jud. Do-

pe dealuri,

s'au dat locuitorilor claca?! din

ramas pe seama

pi.

situata parte

stau acolo cite-va ca1ug&ri$e batrine, care

com. cu acela$I

H£n^a$ti,

spre E. unde se intilne?te cu girla

tirziu

chiar Epitropia spitalulul s'a

cercat

la

familiel.

Mai

opus.

s'a

de

va cere

contrar

turnarea

pana

intre^inea

spitalul,

caz

la

ce

pentru bolnavl,

Rikze§ul-V echiu, ptidure, pemo$iea

multe hele$taie,

gind

Berhometele, jud.

pi.

Dorohoiu.

formeaza mai

$i

silvic.

Raze§ilor (Padurea-), padure,

curge prin com. Tom?ani, unde

la

cu venitul schitulul sa se intre-

regimului

supusa

?i

com.

,

alungarea

tina

iz-

jud.Prahova;

linga com. Parepa, de

cu o

foioasa (fag, stejar),

pe mo$iea Ru^i-Ciomartan, com.

vale,

Urla^i, pi. Cricovul,

opus.

com. Ri-

cau, pi. Tazlaul.-d.-j.,

Zamo?tia,

Razboiului (Valea-),

vor&$te din imprejurimile

s'a

Raze§ii-Ripile, padure, jud. Ba-

Sla-

se varsa in riul Tiriia.

r&miie toata averea schitulul in spitalulul, insa Mitropolitul

silvic.

intindere de 160 hect.

a voit sa departeze de

dania,

supusa regimului

pile,

ve$ti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea,

produs de Melchisedec). Epitropia,

care se

N.,

$i

mesteacan.

in

jurnalul Curierul (Balassan), din Ta?i, in

$i

El lasa mai multe ramificatu in partea de

Epitrop

^

rAzvadul

220

rAzboinicul

?i

Razvedeanca prin

centrul com. Este un pode$ peste

Slanic

?i

altul peste

Razvedeanca.

Se compune din

trei

catune

raze?ilor din

com. Are o intindere de 620 hect. ?i este supusa

Razvadul-d.-s., Razvadul-d.-j.

regimulut

2457

silvic.

Gorgoteni,

Raze^ii - Podurile, padure,

fo-

populate de

locuitori.

Are

jud.

cu o

?i

2 biserici;

o

$coal&

§i

2 mori pe apa. Paduri sunt doua,

Hosted by

Google

;

RAZVAN

una dej 65000

arii

Mahalaua),

cu

la S.

la

riul

E. cu com.

la

Sacueni, la V.

si

cu Tirgovistea

de

alta

si

Viforita (cat.

si

N. cu Ocni^a prin

vai

si

dealurl acoperite cu pSdurl, iar

$i

cele-1'alte,

prin dealurl cu

viT

cimpii.

situat la

Jiulul,

1

pe malul de kil.

com. Are o populate de 385

al

Reboca. Vezi

Comunica^ia se face prin tunul la N. de

Grecesti, la

S.

Rece

(Valea-),

Tulcea,

de Gingiova, iar la V. de Maunde e resedinta sub-

tere

prefecturel.

ale dealului

(Movila-lui-), movild,

Rebegi, mosie a Dolj, pi. Balta,

nicarul Miron Costin despre aceasta movila, aflStoare pe mo-

arendata cu

com. urb. Isaccea din

«Cind Ieremia Voda

din biserica

au

la

esit

ostile

(la

Areni),

sat la

timpinatu-sau

o$ti,

de ambele pSrp,

dupa

si

cita-va lupta intre o?ti au lovit

pre

Le$ii

oastea' Ungureasca

anual.

lei

fruntea o$ti-

si

era Ieremia Voda, au

unde pe Unguri.

lor

Subt Razvan

frint

Voda

au cazut calul atunci in

rtizboiu;

cal

ce,

indata a

incalectnd pe

sa

silit

alt

opreasca

oastea Ungureasca, $iau oprit'o ?i

pusera

razboiul

iar

Ce, imbarbatindu-se

iar

lui

Teremia Voda, unde

sii

in frunte,

lui

la

la

loc.

oastea si

Le-

si

Tau dus

si

Rebricea,

mlastina stufoasa ce inconjoara

girni^a.

Are

Face parte

jud. Vasluiu,

pusa

Se (8.7

Rebegari, com. situat

intre

cdtun, in jud.

Nistoresti,

pi.

Putna,

Vrancea,

pe malul piriului Naruja, catunele Naruja si Heras-

traul.

Are o popula^iune de 185 flete,

care locuesc in 45

su-

case.

Rebege§ti. Vezi Cre^ulesti-Mana-

tel

sta^ii

Maiu 1892.

Scinteia

kil.).

(5.5

pe anul 1896 a

de 21739

lei,

Znagovul, jud.

Ilfov.

sat, jud.

Dolj, pi. Balta,

un

este repede, fiind

sati

piriu

cinal Tichilesti

soseauajude-

si

{eana Isaccea-Macinul.

fost

90 ban!.

Rece

(Valea-), piriu,

Tulcea,

pi.

com.

riul

in

Macinul, pe

rur.

Greci

jud.

terito-

izvoreste

;

din poalele orientale ale DealululGrecilor; se indreapta spre S.,

avind o direct/iune generala de la

N.-V. spre S.-E.

brazdeaza

;

si pe cea de N.-V. a com. taie drumul comunal Luncavi^a Greci si, dupa un curs de 1 kil. se a-

partea de E. a piasel

Rebricea,

piriil,

in jud. Vasluiu,

Mijlocul; izvoreste statuluT,

din

pa-

numita Valea-

de sub coasta dealului Bordea, din partea de N. a com. Valea -Satulul; curge spre S., Satului,

prin valea cu acela§I

nume

trecind in com. Bodesti,

si,

se u-

neste cu piriul Cucoara, ma! in jos de tirgu^orul Ratesul Epu-

;

-

runca

in

piriul

de

Galasesti, la

com. Negresti

Buhaesti

Postovarul

?i,

la

(com.

locul numit Birzesti),

se

9

kil.

rur. Costesti, resedinta

fecturel

rur.

Teleorman, jud. Arges

pi.

tra

acoperite cu

Recea, sau Recile, com.

satulul Scinteia, face hotarul in

atinge teritoriul

si

verdea^a.

riul

;

malurile

acestuia;

izvorul

sale sunt inalte

pe

com. Bodesti si Scheia inpe teritoriul com. Parpanija,

Valea- Greciior,

pe partea dreapta, nu departe

reanulul; trece apol prin sesul

si

Rebegi,

r

InahVimea d'asupra nivelului Mam ril e de I27 ,90. Venitul aces-

tre

stirea, pi.

$i

in

stabile Buhaesti

intre

kil.)

V., cu

la

Cherhanaua-luI-Melentie. Cursui

linia Vasluiu-Iasi,

in circulate la

afla

dr.-d.-f.,

Fundurile, com.

pi.

Dragasani, pe

Piatra-CacatS,

balta

varsa in

se

kil.,

3

de munte. Curge numal prin padurl. Pe valea lui e drumul ve-

de

stafie

judefeana

dupa un curs

si,

de aproape

din ocolul Murta.

pi.

(Valea-). Vezi Valea Rea.

pe cea de V. a

si

taie calea

com. Grecesti,

o intindere de 318 hect., popu-

durea

Rea

brazdind partea de

statului, in jud.

au dat dos oastea

Razvan Voda, Ieremia Voda».

N. a plasel

com. urb.;

din aripa despre Scheea. Indata,

imbarbatindu-se

numit Muntele-lul-

la S. la N.,

pe mo$ia statului Rebegi. lata cu cer

-

se indrepteaza spre N.,

;

Isaccea-Macinul

Dolj, pi. Balta,

sud vestice

avind o direcfiune generala de

Grecesti,

ea.

Rebegi, pddure a

nas-

ia

isl

;

poalele

com.

deasupra dealului Mo-

vila-jyiare:

jud.

in

statului, in jud.

13000

Are padure pe

piriil,

Isaccea, pe teritoriul

pi.

ce^ul-d.-s.

jud. Suceava. lata ce zice cro-

$ia Baia,

Mihaesti, mosie a

so-

comunale, care leaga ca-

Hasan

Razvan

dupa ce

Birladul,

riul

statului.

suflete.

selele

varsa in

prime^te mal mul{I afluen^T.

de resedinta

Grecesti, catunul

si

despar-

Ialomi^a,

{indu-se de Ocni^a

de

com. Grecesti, drept al

21000 aril. Se invecineste Gura-Ocni^ii

e

RECEA

221

(MOVILA-LUI-)

si

la

54

kil.

de com subpre

de

Pitesti

Se compune din satele: Recea si Recea-d.-s., cu o popu

d.-j.

lafie

de 354fam.,sati 1562

Hosted by

sufl

Google

;

;

, ;

RECEA Are

2 bisericl; o

{eana

scoala;

Pe

2

soseaua jude-

Budgetul com. e de 2629

de 3571

lei la

sedlnd pamint

lei

mo?i.

De

1280 boi

:

2500 500 rimatori.

bivoll,

15

10 capre

100

vaci,

si

si

9

asinl,

01,

piua.

com. rur., in jud. Mehe-

Cimpul,

din^i, pi.

la

45 orasul Turnul-Severin.

kil.

2 cintarefi

si

o circiuma.

si

cresterea :

56 care cu 500 vite mari cornute, 18 cai, 560 01 si 360 rimatorj. Prin com. trece soseaua Vinboi, 5

jul-Mare-Recea-Cujmirul.

Budgetul com. e

de 3153 1516 lei.

veniturl

la

V.

de

Mosia

Bratovoiesti-d.-j., din

7.

Via de

8.

Mosia din Popesti

Salcu^a

la

Mosia Stoiceni din Arges 10. Metohul de la Stoiceni

si

200 hect

peste 1500 hect., cu

iar in total

munte,

izlaz,

padure,

livezl

si

Dou&

micl sosele sunt in

;

cu moara

1040

in-

cheltueli,

la

si

veniturl

la

de

Se margineste la E. cu com. la V. cu com. Fome N.

la

si

Mamul, Gauriciul

mun^ii

cu

Mosia Birzoteni

13.

Mosia Cirstane$ti Mosia Bagdanesti

15.

Mo$ia Ulmetul

16.

Mo^ia Birzotea

Asupra

Paltinulul, Piatra; si

manda.

Mamul,

E

:

Buza,

Poiana-

de mun^il: Ga-

Piscul-Vacil, Co-

udata de

parintelul

hrisovul

mandritul,

„

;

riurile:

Ion, lul

Re-

care mosii cu lucrurile lor

ce

pe dinsele sunt cumparate

crat

iutru adaogirea

si

rur., jud. Vilcea, pla-

Recea

a fost nastavnic

de

intarirea sfintei

manas-

ostenitor

si

la

Recea

In com.

s'a nascut E-

Recea,

sat, facind

gumenulmanastirel Horezul, Ion,

rur. Turia,

contimporan cu Constantin Voda

Olt.

Zavoiana

Brincoveanu

cuitorl.

:

E

Delureni.

si

Recea

situata pe riurile

Marina, la 50 de^ulu!

si

kil.

la

de

8

si

resedin^a ju-

de a

kil.

Are o populate de 1175 si

2

in

4

bisericl, 2

cat.

Marina

in ;

io-

o scoala

olaria,

Gingule?ti

Vite sunt: 35

200

si zi-

El desfac produsul mun-

cel lor la bilciurile rezul,

la

Horez

a

vaci,

300 porcl.

:

si

Riureni, HoPolovraci.

cat,

150

290 capre, 1000

bo!, of,

j.,

jud. lo-

Mosia

1.

de

Balesti,

cumparata

2.

Barbu Paharnicui Urdaseama manastirel; Mosia Otaesti, asemenea;

3.

Mosia

la

tohul si

si

Falcoiul-d.-j.,

de

casele

2 roate

cu me-

piatra, cu viea

de moara pe apa

Bis-

Tecuciu, situat

in

jud.

partea de N.

la 5 kil. de re?edin^:a com. Are o populate de 63 fa-

nume,

sau

miiil,

250

suflete

;

o bise-

rica,

cu hramul Adormirea Mai-

cel

Domnulul,

construitS

de

Ecaterina Sturdza, cu ajutorul locuitorilor,

Locurile

si

Jivezile din

Dea-

supra

dupa cum

se

vede

Metohul

cu casele

si

usel.

La

lul-Troianului 5.

parte din com.

Berheciul,

pi.

din o inscrip^ie ce se aria dea-

tri^a 4.

sat, facind

Gaiceana,

a comunei, pe dealul cu acelasi

dotat manastirea

dulghe-

rotaria, fieraria simpla

parte din com.

Oltul-d.

pi.

Are o populate de 60

Recea,

reanu, pe

mal ocupa cu

daria.

a-

lata mobile, cu care parintele

Locuitorii, pelinga agricultura,

se

care a dotat

menil

Recea

mixta.

ria,

si

Ion Egumenul de

cuitorl;

ispra-

ceasta manastire cu intinse do-

pla-

iului.

facerea

s'aii

tot.

Marina, impar^ite in 4 mahalale Coasta-Corbulul, Ripa, si

lu-

lucrate

soara.

Horezul, formata din 2 cat.:

iul

s'aii si

de parintele Ion archimandritul, care

tiri

vit

Recea, com.

arhi-

Const.

VodaBasarab, se exprimaasttel

Reci-

Maricioara,

Marina,

altele.

?i

acesteT sfinte manastiri pana

cea,

parte

$i

;

Piatra.

si

E brazdata;de dealurile

uriciul

com

Racovija, la S. cu

slomnul

si

din hotarul Rime^tilor

Vaideeni,

Slatioara

livedea din poalele

si

12.

lei.

testi si

si

vie in Dealul-Pitestilor

cu casa

viel,

14.

Budgetul com. e lei

O

1 1

cu delni^a

comunei.

teriorul

;

9.

din Arge^, cu viea

Piscul, Piscul-Cerbului,

iar la cheltueli,

lei,

Dolj

dupa apa Topologului

vitelor.

30 plugun caru^e cu cai,

Locuitoril poseda

Luncava-

apa

in

se fabrica brinza.

de 1230

Ocupa^iunea locuitorilor este agricultura

si

dirsta

spre N. de com. Pe acestl munti

o scoala

;

6.

stra-

Piatra,

si

cu direc^iune catre E.

lo-

o biserica, deservita de

;

preot

po-

araturi.

Are o populate de 650 cuitorl

de

o

$i

aceasta com. apar^in mun-

Vatra satuluT are

Recea,

:

tulul

mosi

din

Mamul, Gauriciul

{if:

Vite

Marina sunt

1

Locuitorii sunt mosneni,

chel-

tueli.

si

joagar,

1

;; ;

;;

RECEA

Recea

riurile

4 mori,

— Turnu-Magurele.

Pite$ti

la veniturf $i

1

.; ;

:,

222

mori cu aburl. Pe aid trece

cai,

:

de

la

Strineasa,

2 roate

de moara

de

intrare

in sat, in partea

afla

cite-va izvoare

Hosted by

Google

S.,

se

cu apa.

:

RECEA

RECELEA-CALDA

223

Recea,

jud. Tutova, pi.

in

sat,

com. Halaresti,

Tutova,

de

populate

171

cu

o

locuitori

si

1879 de catre improprietariti pe mosia

42 case. S'a format

la

statuluT.

du-se catre

Slasoma, si,

uda comunele

S.,

la Branistea,

confluen^eaza cu indreptindu-

Piriul-Oprisanulul,

se catre com. Salcia,

unde

meaza

si

Salcia

bal^ile

Ascunsa. Patrunde

Recea, rur.

parte din com.

sat, facind

Ho-

cu acelasi nume, plaiul

Are o populate de 874 cuitori

doua

;

hramul Cuvioasa Paraschiva,

hramul la

re-

a doua, cu

si

Voevozl, construita

Sf.

1775

lo-

reparata la 1870. Aci

si

e resedin^a

comunei

Recea, pddure, a

si

o scoala.

statului, in in-

tindere de 150 hect., pendinte

de com.

Balteni,

pi.

hect.)

Luda

hect.),

Vedifa (200

si

iar

mori

are

in

pe

jud. Mehedin^i,

din care

dinsul,

moara Pebsa construita pe tur-

cea mai principals d-lui

(60

este

bina.

Numele de Drincea il poarta seama in jud. Mehe-

mai cu din^i.

Recea, piriU, jud. Tecuciu, ce trece prin satul cu acelasi nume, com.

Gaiceana, din

hect.).

varsl in

izvor, in jud. Buzau,

ce

Minzalesti,

muntele

din

izvoreste

Martinul

si

se varsa

in riul Rimnicul, in dreptul telui

com.

mun-

Recea, ionul

pi.

com. Boghesti,

Buzau

si

Rim-

tioara.

Recea, v dice a,

ce izvoreste din ra-

com. Ogretinul,

ionui

Recea,

piriias, ce

reasca,

din

uda

cat.

Ghe-

com. Lupesti,

Horincea, jud. Covurluiu,

si

pi.

uda

piriias,

ce. izvoreste din

despre V.

tele

a

in par-

satuluT

Ga-

Horincea, jud. Covur-

serva

Ganesti

ca

hotar intre sa-

si

Comanesti, din

com. Ganesti.

varsa in girla Ogretinul.

patele,

Oltul-d.-s., jud. Vil-

pi.

cea, de

com. $erbanesti

izvo-

reste in jud. Mehedinfi, in hotarul la

Carap-

piriti,

jud.

ce curge prin

pi.

Tutova; izvoreste

din apropierea satului Ghermanesti, dintr'un loc

curge de ritoriul

numit Recea,

E. spre V., pe

com. Banca

in stinga

acest

la

si

se varsa

riului Birladul.

piriu

trece

te-

sat, cu 750 loc. Teleorman, jud. Arges,

pe

riul

pi.

Gal&sesti,

com.

rur.

Recea. Aici

rur.

numele de

Podul-Grosului sub

Piriul-Albului, primes,

te ci^i-va afluen^i, apoi, indreptin-

este

Are o

sedin^a primariei.

din

parte

facind

re-

biserica,

preot

1

si

cin-

1

tare^.

Recea-de-Sus, pe

riul

pi.

Galasesti,

com.

cu 812 loc,

sat,

Teleorman, jud. Arges,

rur.

parte din

facind

Recea. Are o biserici,

cu hramul Adormirea, deservita

de

preot

1

si

cintare^.

1

ce izvoreste din

piriti,

linia

pi.

Crivina, jud. Prahova, trece prin

partea de N.-E.

a

ei,

neste cu piriul Calda

una

formeaza

Dupa

Calda.

de

S.

piriul

ce uda

se si

intil-

impre-

Receleasi

partea

a com. Tatarani, iese din

Peste

com., face mai multe cotituri

ferata

apoi se

varsa*

in

riul

si

Leaotul.

pe un pod cu

m. deschidere.

Se mai numeste

si

Piriul-Gher-

Recelea-Calda. Vezi Recelea si Calda, doua piriiase, care izvorasc din

manestilor.

com. Caiu^ul, curge pana

com.

dupa

Recea-de-Jos,

Recelea,

Birlad-Vasluiti,

girla,

com.

si,

uda partea de V. a com. Surpatele, se varsa in riul Otas&ul, pe teritoriul aceleasi comune. ce

partea de N. a com. Tatarani,

7

Recea (Drincea),

se

si

uneste apoi cu piriul

Ceta^uia.

Recea,

o ripa cu acelasi nume,

teritoriul

cesti si se

Tirgul,

nesti, pi.

pi.

se

varsa in Horincea.

Recea,

ce curge prin

piriU,

Te-

pi.

Prahova,

jud.

leajenul,

Zele-

se varsa

in Olul.

si

Recea,

luiu;

pi.

si

Corodul, jud. Tutova; izvoreste

nicul-Sarat.

lea

Tecuciu,

Curcubeta-Mare, facind ho-

tar intre jude^ele

se

si

cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

Berheciul.

piriti, ce izvoreste in ra-

tinul, jud.

sau

Cerna, linga Sla-

riul

deservita de

Recea,

uda aceasta

Recea,

in tot lungul

Recea, v dice a, ce separa com. Surmai multe

In com. Cetatea, are

poduri,

com.

comuna

Are scurgere

in balta Ochiul.

Siul-d.-s.,

jud. Olt, formata din trupurile:

Coscova (70

Balta-

in jud. Dolj,

com. Cetatea,

in

de

for-

pe care o uda cu direc^ia de

una cu

biserici,

parata la 1867,

Cimpului,

pi.

N.-V. catre S.-E.

rezul, jud. Vilcea.

Cujmirul,

Corna^elul,

com. Tatarani,

pi.

Crivina, jud. Prahova, se impre-

Recea, reste

riii,

din

jud. Vilcea, ce izvo-

muntele

Zavidanul,

se uneste cu Recsisoara, la N.

una

tot in

rani

si

raionul

se varsa in

com. Tatariul Leao-

tul.

Hosted by

Google

RECILE

Recile, pirate,

pi.

varsa in

se

kil.

ma! jos degura

avind o direcjiune generate de

populate de 1246

Telea-

si

Moara-

Domneasca, din com. Rifovul.

S.

la

ri^i

Apa-No-

rile

se varsa in

kil.

roioasa,

girla

inchizind

intre

ele

si

Dunare o insula nisipoasa (100 hect.). Pe partea dreapta are numal stuf.

ce izvoreste din

Poeana-Paltinului

cu

Recea

riul

la

se

si

uneste

N. com. Recea,

Rede^ti, cdtun, cu 10

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Arges,

Redea,

com. rur.,

pi.

Ocolul, jud.

com.

familil, jud.

Barbatesti.

rur.

locuit.)

si

Valea-

deal, in

Soarelul (Flaminda, Chintesi 332

jud. Tulcea, pi. Tulcea, pe te-

pe valea Govora, la 8 kil. spre S.-V. de Caracal, pe drumul Caracal-Bechet. Cat.

ritoriul

locuit.), situata

Valea-SoareluT, se afla la 3

mai spre

Are tori

;

S-{il

o populate de 3232 locui-

o scoala mixta 3 biserici, Voevozi (1868), Intrarea in ;

Bis. (1850),

Sf.

si

Nicolae (1844),

deservite de 4 preo$ t£re^l;

si

kil.

de resedin^a com.

S.

si

8

cin-

com.

rur.

Cataloi

este

;

marginesc

orasul Tulcea

S.

la

situat

;

partea de V. a plasei

m

si

in

cea

Vite mar! 3049, vite mici 1375 pore! 745.

Budgetul com. e la venituri de 7235 lei si la cheltueli de 7145 lei.

300 m. inal^tme

si

are

e punct trigo-

nometric de rangul

al 3-lea,

si

punct trigo-

nometric de observafie, linga satul

Redea,

pi.

Ocolul, jud. Ro-

mana^i.

de 785 Imasul

la poalele sale de V. trece drumul national Tulcea Babadag-Constan^a si drumul Lipu-

lu!

;

este acoperit cu pasuni.

;

118

196 boi,

jud.

statulul,

Romana^i,

Are

2

Ocolul, com. Redea, cu o arenda

anuala de 20500

le!.

Are o pa

dure de 48 pog.

si

:

170 junci,

83 rimatorl.

si

biserici

nutreste

de lemn,

de-

de 3 preo^i si 4 eclesio scoala, condusa de un arcl moara de apa cu inva^ator 1 servite ;

;

Budgetul com. e de 6794 lei, la venituri si de 4754 33 ban!, la cheltueli. Comunicafia cu satele vecine

lei,

se face prin

de

la satul

:

un drum ce duce

Rediul

seni, legindu-se

la satul

— 28

si

lobocul

din care

si

kil.

drum pleaca

drum

in satul Po-

alta in satul Mirau^eni

un drum (continuare a

prin

Ru-

cu soseaua jude-

^eana Dobreni -Moinesli intre

27

pi.

aril.

vacl,

58 cal, 2146 01

o ramura de

a

11

hect.,

(suhatui), are o intin-

dere de 250 hect.

do-

pe

2 locuri

de proprietate.

fel

63 bam,

;

;

Intinderea locurilor cultivabile

afluente ale Izvorulul-Teli^a

Redi§oara (Razi^oara), mo fie

Redea, mdgurd,

un

nicl

2 pletre.

;

de urmasi

de catre com. 97 de loc. sunt, care de si insurant si cultivator! de pamint, nu au

de E. a com. asezat intre cele doua val Cardonul si Puturosul

minind asupra satulu! Cataloi

14 circiumf.

lor; 30, care stapinesc pa-

se stapinesc

unul din piscurile cele ma! inalte ale Dealului-Mare, ce

stapinesc locu-

celor improprietarip

ai

e

Redii (Dealul-), virf de

si-si

minturile in calitate

Romana^i, formata din satele

Redea (2900

1864 sunt astazl: 22 carl

in

inca traesc

de

Oltulul, pendinte

pi.

o

si

suflete.

Dintre locuitorl improprieta-

brazdind partea

N.,

la

de V. a piasel si cea de S.-V. a com.; dupa* un curs de 2*2

;

riii,

Mirau^eni, cu

si

Crivina,

dupa ce formeaza hotarul

Reci^oara,

Polobocul

diul,

o suprafa^a de 1977 hect.

riul

intre catunele Malaesti

Balanul,

acesteia; se indreapta spre N.,

jud. Prahova, udapaciurea Strimsi

se

1

Este formata din satele: Ra-

desface din apa

Turcoaia;

de N.

in partea

a com. Petrosani,

jenul,

REDIUL

224

Recile. Vezl Recea, jud. Arges.

bei

;

;

:

ce-

precedent), de la satul Re-

lui

diul prin satul Be^esti (com. So-

cea)

;

prin un

drum de

la satul

Rediul prin satul Soci-d.-s.

Redea, pddure, pi.

Cimpulul, com. Malul,

Redea, la

in jud. Ialomi^a,

vilcea, ce se intinde

N.

spre

breasca,

pi.

N.-V.

com.

de

Zim-

Teleormanulul, jud.

Teleorman. Se infunda

in valea

Burdea, spre com. Beuca.

Rediul, com.

Neam^u, pi. Bistri^a, spre S. Se invecineste la S.-E. cu com. Socea; la V., cu com. Tazlaul, de care rur., in jud.

se desparte prin munti! si

Ca^inul

tacanul

si

;

la N.,

Dragva

cu com. Mas-

Borlesti,

si

la E.,

cu

pi.

girld, in jud. Tulcea,

Macin, pe

teritoriul

com.

rur.

catre V., fund acoperit cu durl, alt& data nestrabatute.

rur., in

pa-

partea de

S. a plasei Stemnicul, jud. luiu, si

la 3

de 28

kil. kil.

Vas-

de orasul Vasluiu

de Negresti,

re-

sedin^a plasei, situata intre riul Birladul

si

Piriul

formata din satele

riul Bistri^a.

Terenul sau se ridica treptat

Redeluia,

Rediul, com.

casi

si

-

:

Racovel.

E

R&diul, Pus-

Buhnari, pe o suprafa^a

de 5619 hect., din care 1287 hect. padure si cu o populate

Hosted by

Google

;

REDIUL

de

sau

familii,

357

1633 su-

flete.

Prin aceasta com. tree Vaslue^ul,

iele

f

pira-

:

Racova

riul

si

Birladul, calea na^ionala Vasluiu-

Birlad

Are

jude^ene Vasluiu-

caile

si

Pungesti

2

REDIUL

225

Vasluiu-Negresti.

si

deservite de

2 bisericl,

preop

si

2 cintarepf

o scoala

;

Siretul-d.-s.,

s'a facut impropriet&rirea locui-

S.

torilor,

com. Doljesti, spre de satul Doljesti, si la 2 1 /* kil. de el. Are o populate de 451 locuitori; o biserica de zid. Sunt 639 capete vite mar! Acest sat, impreuna cu mosia incun.

Vite

man

vite

525

ol,

47

si

rimatori.

Budgetul com. e de 40 11 la venitur? si

3470

lei,

lei

ban!,

1 1

hect. sunt ale locuitorilor.

care era inchi-

Rediul,

Siretul-d.-j.,

com.

S.-E.

de

satul

2 kil.

de

el,

pi.

spre

Trifesti, Trifesti,

pe

proprietatea

ridicat,

locui-

torilor razes!.

Are

de 20

sau 150 suflete

familii,

Valea-

piriul

;

1868.

VezT

sat.

in jud.

Neam^u,

com. Rediul,

pi.

situat la la

N. de

din

com.

si

(ambele

Soci

prin drumuri comunale.

pe colinele

Rediul,

parte

Rugi-

a satului

noasa, jud. Suceava.

Rediul,

partea de N.-V. a

sat, in

com. Rediul,

Stemnicul, jud.

pi.

cova

E

ase-

de 3500 hect.

faja

pulate de 130

pe o supracu o po-

si

familii,

vtf si

de

si

unesc

se

la

Mirauextre-

mitatea satului, trecind apoi pe

Are o

com. Socea. intindere,

Pe drumul ce merge de

preste

care

cu

hect.,

o scoala

;

;

pe

o

girla

ce

si

2 ecle-

o moara cu 2

pietre, situata la 2 V2

kil.

vine

de

din

riul

52

17

nel, are si

$tefan-Voda, pur-

numele de Po-

o biserica, zidita la 1845,

deservita de

preot

1

si

2 cin-

gonitoare,

1555

ol

si

Vite: 253 vite

41

cai,

250

ol,

man

11

cornute,

bivolf

si

34

sat, in jud.

Roman,

65940. Marele Diclionur Geoyra/ic

lot.

pi.

pusa

August,

1

com.

linia Iasi-Do-

in circulate la

1

896. Se afla intre sta-

$oldana

direni (10,1

kil.)

(7,8

To-

si

Inatyimea d'a-

kil.).

supra nivelului Maril e de 150 m., 61. Venitul acestei sta^ii pe

anul 1896 a fost de

15232

let,

60 banl. deal, jud. BacSu, pi. Taz-

com. Scor^eni, de pe

laul-d.-s.,

Rediul, deal, jud. Bacau, pi. Tazcom. Birsanesti, pe laul-d.-j., costisa

Voinesti,

Urmele de

cesti.

vad

caruia se zice ca ar

satul

fost

fi

Voi-

sau

biserica se

mal

inca.

Rediul, in

tului

numit

deal,

dreapta

Rediul,

de

satul

al-Catargei,

Trusesti,

com.

Botosani,

continuare

sta-

Trusesti,

din

Dealul-Hulubulul.

Rediul, deal,

sat, in jos

si

pe mosia

Jijiel,

situat satul

lea lui-Nastase,

porcl.

rohoiu,

bile

jud. Bo-

dr.-d.~f.,

10

vi-

25 minza^i,

de

pi. Jijia-§tefanesti,

Comindaresti, pe

jud.

tareti.

pi.

Rediul,

lui

e facut

rimatori.

Vite: 88 boi, 75 vacT, 29

cai,

7 cai si 8

dul-Arapului.

sat,

Bistrh:a.

$ei,

pod se spune, ca

Rediul, care e resedin^a comu-

de lemn, vechle,

deservita de 2 preo^i siarci

ol,

1

vite

17

la

un pod de lemn Racova, despre

tind de atunci

o populate de 420 suflete. biserica

piriul

din timpul

impreuna cu

vatra satului de 585

Are o

plug,

1

stupl,

hotarul com. spre com. Nadisa.

livezi.

^ocul, se afla

Rediul

care

piriul

stafie

Rediul,

Dealul e acoperit de

de

teritoriul

2 cin-

si

sau 570

suflete.

podisele de

si

Birladul,

si riul

acest sat spre S., la satul Chi-

piriul

10

cornute, 43

Rediul,

E. a mun^ilor Iurcani, fund udat

Jeni,

preot

1

Locuitortf poseda: car cu boi;

tosani,

Socea), cu care sta in legatura

zat

de

jud.

Giulesti,

Suceava.

Vasluiu, situat pe coasta de E. a

V. de satul Be^esti satul

fa-

taretf.

man

Neagra.

dealulul Rediul, intre piriul Ra-

Bistrh;a,

144

sau 142 suflete; o biserica,

deservita

la

si

populate

o

o biserica, facuta de obstea ra-

sat,

iar

Are o populate de 23

Roman,

in jud.

sat,

si

fina{,

boiul din Iasi,

Rediul,

Rediul,

cultura\

rimatori.

Rediul, sat, in partea de V. a com. Idriciul, pi. Crasna, jud. Falciti, situat pe un platou pu-

zesilor, in

de

hect.,

padure

hect.

imas ale proprieta^ef,

la cheltueli.

^:in

82

care

58 hect. loc

nata manastiref Golia.

cornute,

75 cai

afla in apropriere.

Are o suprafa^a de 284 din

milii,

484

:

bivoll,

numit Rediul-

la locul

jur&toare, era a raclnastirei Bar-

2 circiumi.

11

de

Vechiu, ce se

Va-

com. Armasoaia,

cani,

pi.

in

valea caruia e

Radeni, com. Ros-

Turia,

jud. Iasi; pe

coastele luJ sunt sadite

vil.

Racova, jud. Vasluiu.

E stramutat aici din 1864, cind

Rediul, deal,

in jud.

Iasi,

com.

29

V

Hosted by

Google

REDIUL

:

Birlesti,

o parte a

cu

Bahluiul,

pi.

Birlesti,

ramificarl si

REDIUL-LUI-BUZILA

226

trel

Nucusorul, Dorostei

pe

care se

intinde

Erbiceni,

niosiel

in

Rediul,

piriU, in jud. Iasi,

ge de

izvo-

padurea Izvoarele,

reste din

cur-

spre N., trece prin

la S.

com. Rediul Mi-

satul Iepureni,

;

ria Catargiu, deservita

tropoliei, si se varsa, in Jijia.

stinga Bahluiulul.

pe partea de S. a dealului cu acelasl nume. Are o populate de 69 familil, sau 2 1 3 suflete o biserica, facuta de d-na Masi

Rediul, deal, spre V. de satul Hoisesti, jud. Iasi, com. PauCirligatura, pe care sesti, pi. din vechime se afla padure mare. In satul Hoisesti,

si

asta-zl exista

Rediul,

piriU,

izvoreste

de sub

com.

Rediul-

Dealul Rediulul, -

Mitropoliel, pi. Copoul, jud. Iasi,

curge de

se

si

varsa in

Jijia.

case construite din lemnul taiat din acea padure.

Rediul, parte

pe care e

deal,

situat o

din satul Ruginoasa,

ceava.

E.,

formind o curba cu

un

fel

dealul Anina,

de

si

unindu-

formeaza

cetate, avind in

mij-

loc Valea-Fundaturel cu piriul

el.

Rediul, mosie a statulul, in jud. Roman, pi. Fundul, com. Bozieni, arendata cu 22100 lei a-

Rediul, sau Mitocul, padure, in partea de S.-E. a com. Uriceni, pi.

Cosula, jud. Botosani.

Rediul, cul numit Fundul-Vaiei, curge prin satul

la lo

com

Rediul -lul-Ta

printre dealurile Mirzasti

tar,

balta,

pe mosia Carniceni,

Turia; jud.

Iasi,

^an^ul-lui-Traian

si

Rediul Mitropoliei, -

trece peste

intra in

com.

plasa

Co-

poul.

Macaresti,

de satul

com. Costuleni,

diulul

;

apol, taind soseaua na

^ionala Iasi-Podul-Iloael, se varsa

dupa

stinga riulul Bahluiul,

in

dreapta

ce primeste in

piriul

varsarea Prutulul.

hect, din care 57 hect. padure

646

si

hect. loc de

nat, imas,

208

si

1

deservita de

cintare^

^ilor

Ca^inul

spre

EM

Neam^u, ce

Dragva,

si

curge

trecind pe la satul Po-

lobocul (Iurcani), apoi pe

Rediul

intra

teritoriul acestel in

Belcesti

la sa-

com. Radiul);

(in

com.

:

iese

com.

pe dreap-

tulul Cindesti, se varsS

ta riulul Bistrija,

dupa ce

tea stinga si

:

Mirau^eni,

pri-

Locuitoril poseda

32 care cu boi

incepe

din

merge spre Blinzi,

satul

S., peinS

Iasi,

149

pi.

229 15

01,

99 rimatorl. jud.

Bahluiul, com. Birlesti,

pe mosia Erbiceni. Are o

intin-

dere cam de 45 hect., impar^ita

de

in piicuri

cite

7

—8

compuse mai mult din

hect., stejarl.

Rediul-lui-Buzila,^, pe coasta dealului Topala, jiel,

in

dreapta

Ji-

de S.-E. a com.

in partea

Comlndaresti,

pi. Jijia,

jud. Bo-

tosani.

Are

o suprafa^a de 824 hect.,

sat,

in jud.

Iasi,

Copoul, com. Copoul, situat

174 hect. ale

si

o

cu

60

sau 280 suflete.

familil,

Linga

sat,

20

afla

vie

de 4 hect. o

de

pe dealul Topala,

se

Are

lo-

populate

cuitorilor,

com. Corodul,

Nicoresti, jud. Tecuciu.

Rediul- Aldei, pi.

si

1

;

din care vre-o 650 hect. ale pro-

vale,

padurea

cir-

16 plugurT,

:

10 stupi

marl cornute,

prietarului

pi.

;

Rediul-Ciaurului, padure,

Dragva

Cocirla.

Rediul,

o

si

si

Socea, Be^esti,

trecind pe la N. sa-

si,

moara

o

;

o

;

preot

1

ciuma.

capre, 25 cai

ramurile mun-

familil,

suflete, fostl clacasl

zul.

piriic, in jud,

fi-

hect., ale locuitorilor.

Are o populate de 74

vite

Rediul,

cultura,

proprieta^ei, iar

ale

Silistea, iar in stinga piriul Brea-

pi.

Branistea, jud. Iasi, formata din

Vas-

pe coasta de E. a

dealului Holmul.

biserica,

si

Bratulesti,

balta, spre S.-V.

partea de S. a com.

situat

printre dealul Capul-Re

zului

in

Rediul,

luiu,

si

meste urmatoarele ape pe par-

pi.

85 rimatorl.

si

Mircesti, pi. Mijlocul, jud.

sau 356

de pe

Rediul,

35

unit cu Copoul, prin Gitul-Brea

tul

Rediul, padure, in partea de S. a com. Poiana-Cirnulul, pi. Crasna, jud. Vasluiu, in ho tar cu com. Ciortesti.

cal

Are o suprafa^a cam de 1001 de

piriU, izvoreste

izvoreste dintre

nual.

vite mari cornute,

329

:

lui, sat, in

Rediul, piriti, in jud. Iasi, pe mosia Larga. Vezi Budaiul, piriu, com. Movileni, pi. Copoul

Tautesti, pi. Copoul, jud. Iasi

Rediul, deal, in jud. Vasluiu, pi. Crasna, com. Solesti; porneste de linga stinga piriulul Fundaturei, merge spre S., apoi spre

ol,

acoperit

e

livezT.

si

Rediul-Burchii, sau al-Zmeu-

ce

poarta numele dealului, jud. Su-

se

Vite

preot

1

spre N. prin sa-

la S.

Rediul

tul

vil

63

Satul

cintaret-

1

de

de

hect.

padure

biserica,

facuta

si

o

de

proprietarul mosiel, d-nul Cons-

Hosted by

Google

:

rediul-luI-tAtaru

tantin Corjescu, la 1874, deser-

de preotul

vita

Pe riul de apa si Vite

de

1

50 124 porcl si c

:

Rauseni.

din

2 mori

se afla

Jijia

satele

420 bol si vacl, 286 ol; 200 stupl

cal,

despre care se zice Rediul

trel tru-

ca era

centru

in

mat! satul Vidra,

carl for-

asezat

spre N.-E. de Rediul

Jijia,

Vidra

si

razesil,

la

linga

coastele dealului Mirzesti

Ca-

si

Are o populate de 172 sau 398 suflete

de

deservita

rica,

cintare^

si

fa-

o bise-

;

preot,

1

1

eclesiarc; o scoala.

1

de 44 elevi. Vite: 96 cal, 919

tata

cornute, 160 rimatori

Rediul-lui-Voda,

vite

deal,

zice

pe

teri-

Stemnicul, jud. Vasluiu.

ca $tefan-Voda ar

ft

avut un palat de .vara pe acest

frecuentate de

si

Vite: 201

2277

cat,

2576 ol. Budgetul com. e

de

9669

cheltuell,

20

lei,

asezat

afla

haesti, jud.

pe

vale,

Mi-

satul

rur.,

Copoul, jud.

Coarba

si

flete;

Are o popu-

familii,

o scoala

dreapta

a

riulul

Jijia.

Terenul sau este accidentat,

mind: podise,

dealurl,

pe

for-

ponoare, val

can sunt

in

dealurile

intre

Rediul.

late de 18

situat

o biserica,

;

f&-

cuta de locuitori.

38

ol

si

si

asezate

de

hect. loc

si

1

139

cultura, fina^, iraas

nindu-se in sesul lele lui se

Jijiel.

La

poa-

formeazS valea cu

a-

nume.

familii,

54

sau 185 suflete.

Locuitori! posedci si

15 care cu boT,

nute, si

113 ol, 42 20 de stupl.

afla

si

pa-

unde au scapat

Voda-Gheorghe,

lui

dupa lui

18 plugurl

:

plug

1

si

o

Redivoaia,

vale,

20 rimatori

cal,

pe care e

situ-

ata com. Corbi-Marl, jud. Vlasca, si

care da in Neajiovul.

Regalul,

p&dure de

cu

ostrov,

pe domeniul Giurgiu, jud,

salcie,

Vlasca, proprietate

a

Statulul,

cu o suprafa^a de 50 hect., depinzind de ocolul

silvic Giurgiu.

Rege-Deresi-Ceair,

vale, in jud.

Silistra-Noua, pe

pi.

com.

teritoriul

rur. Almaliul, si-

a com. Se desface din

lele

de N.-V.

cea-Bair

si

anume de

la

se

;

indreapta spre

avind o direc^iune de

la

;

Topci-Olu

si

de o parte,

Siil-Olu-Sirti,

de

jud. Silistrel (Bulgaria)

mit& Ibraim-Pasa-Cesme

33°-) Vezl Popricani.

;

din alt3

formeaza o fintina nu-

parte

Popricani. («Let.»,

N., S.-E.

spre N.-V. se intinde printre dea-

b£talia la

virful

de unde se desface culmea Topci-Olu

$tefan-

Timus,

poa-

ale dealului Ieral-

lurile Ieralcea-Bair

o parte din Darabanil

si

populate de

locuitorilor, cu o

si

P-

13 12 hect.,

din care 84 hect. padure

tuata in partea de V. a plasel

50 rimatori.

Rediul-Mitropoliei, deal, in partea de S.-E. a satului RediulMitropoliei, jud. Iasi. Se prelungeste de la S. spre N., termi-

celasl

re-

diu.

Constanta,

Vite: 113 vite marl cornute, cal,

pe coasta

unul podis, inconjurat de un

88 su-

sau

;

trece

50 m. spre V. de fortarea^a Arale-Tabia, de unde apol

pe

la

iese din jude£

si

din

Dobrogea

spre a intra in Bulgaria, udind

Iasi,

intinzindu-se de la N. la S., pe

partea

47 banl.

lei,

jud. Iasi, pi. Copoul,

Pod ul -Jijiel in centrul pi.

iar la

Rediul-Mitropoliei, sat, cam in centrul com. Rediul-Mitropoliei,

urmata cu Cazacil

Suceava.

Rediul-Mitropoliei, com.

mar!

la venituri

banl,

de 9448

durea Rediul, se

vite

373 rimatori

bivoli,

1 1

Pe acest deal se

Rediul - Mihae§tilor,

luiu, pi. Mijlocul, situat

caru^a cu cal, 269 vite marl cor-

67 elevi; 2 mori de aburl.

deal.

care

si 4 ecleconduse de

scoale,

marl

138601.

com. Re-

toriul satului Bahnari,

Se

cintare^

1

2

investor!

2

deservite de

bisericl,

2 preoflf, siarhl;

15

si

Iasi-

partea

ale proprieta^el, iar 97 hect. ale

Are 4

infan^ata in anul 1879, frecuen-

diul, pi.

jude{ean&

o infundatura

pul-Rediuluf.

a com.

S.-E.

m

sat,

de E. a com. Bodesti, jud. Vas-

Are o suprafa^a de

Botosani.

si

milii,

soseaua

trece

cornute,

Rediul-lui-Tataru, sat, in partea de S. a com. Tautesti, pi. Copoul, jud. Iasi, la 6 kil. de orasul Iasi, situat pe vilceaua piriului Silistea, in capatul de N.-V. al piriului Rediul si pe

familii,

Rediul -Scinteei,

sau 1698 suflete.

care

si

1872.

s'a desfiin^at la

1"i-

Izvoarele,

si

de 375

o populate

cu

r3-

mosie razaseasca cum-

de

parata

Iepureni

pilesti,

Pe partea de

purl: Pungeni, in partea de E.,

la N.-V.,

Coarba,

Popricani,

avind o suprafa^a de 6500 hect.,

aburi.

Mosia e compusa din

zasie,

Rediul-Mitropoliei, Moi-

:

nesti,

albine.

1

REGE-DERESI-CEA1R

227

Rediul-Ro§u, padure,

in

de N. a com. Dracsani, letinul, jud.

Mi-

Botosani, pe mosia

Cerchejeni, cu

213 hect.

partea pi.

o

suprafafa de

partea de E. a districtulul Si listra

si

se deschide

drum de 6

kil. in

Dunarel linga orasul la

izvorul

sau

dupa un

malul drept

si

Hosted by

Silistra.

p&n£

al

De

lingcl

Google

;

KEGELE CAROL

Arale-Tabia, ea face hotarul

Arale-Tabia sa, malurile

si ii

la

panaUa varsarea

sunt acoperite cu

Pe vale ^merge

vii.

calea na-

?i

de

un drum comunal

E.,

Cuciuc Cainargi,

li^a

vale,

Dobrogei catre Bulgaria.

valea

Regep-Cuius, com.

Rapuroasa, com. Olanesti, jud.

Constanta,

Vilcea, care d& in 24 ore 1200 ve-

tuata

dre de apa.

jud.,

Are ca substance

fixe acelea?!

ca

si

sursa Regina

(v.

a.

n.),

Elizabeta

iodure mai

insa cu

concentrate.

Apele din aceasta sursa din izvoarele Regina si

Petre Munteanu, strabat pro-

94

la

trictuluif,

Aceste ape, avind aceleasi pro prieta^i medicale ca apele de la Bonnes,

ca

$i

acestea

dupa mai multe

lul

Ostrovul, re?edin^a ocoluluT.

kil.

Se margineste

nifesta proprieta^ile reale

de-

si

Prin profunditatea aces-

finitive.

ape

tor ac^iuni prelungite, aceste

lucreaza nu numai asupra catarelor

de

piept, astmelor

afec-

si

dar

fiunilor cronice ale gitului, si

chiar asupra

Contra

altera^iuni

aceste!

Relieful

de grava, apele de la Bonnes (ca si cele de la Olanesti), desfa?ura o putere cu care 1 medicamentele oficinelor nu se pot compara*

atit

iar la

solului

accidentat

e

de culmea Teche-Deresi, cu mifica^tunile

ei.

Cele mai insemCara-Peritlic-

:

m.) la N.-V,

(140

ra-

Ai-

valic-Bair (120 m.), tot la N.-V.,

acoperite cu livezi

apar^inind

dealul Sinir-Iol-

padurea Ca-

Uzum-Bair prin Caralmus-Orman-Bair cu padurea Sarpali-Oracoperite cu

la S. si S.-E.,

pa§unl

livezif,

$i

Cranova

N.-E.,

interior,

man

;

m.), cu

Bair (180

tana la

pa$uni

si

dealurilor

(din Bulgaria)

(210 m.),

ftisiei.

la

resturi din

paduri intinse,

si

intinsele

paduri ce

ocupau odinioara toate aceste dealuri

Vai

:

si

platouri.

deal, in jud.

pe

stanta, pi. Silistra-Noua, ritoriul

com.

nume pe iurgiuc)

;

rur.

Garvan

acela al cat.

Contea-

(si

sau Cu-

este o prelungire N.-V.

a dealulut Garvan -Bair; are aspectul unui masiv mai mult situat in partea §i

in cea

de

S.

si

S.-V. a com.

inatyime de 164 m.

si

;

V. a ;

e pi.

Cuius-Ceair, trecind tul

?i

prin sa-

Regep-Cuius, brazdind N.

N.-V. com. centa sa,

E formata din doua catune Regep-Cuius, re$edin{a, asezat in partea de N. a com., pe valea :

Regep-Cuius, intre dealuriie Aivalic-Bair la N.

Uzum-Bair

si

;

S.

a com., pe valea Teche-Deresi,

la

4

spre S.-E. de re^edinta,

kil.

Uzum-Bair la N. la V. Are o populatie de 149 fa-

intre dealuriie si

E.

Tuzla-Iuc

si

sau 654 suflete.

milii,

Suprafa^a com. este de 4804 hect., din care 142 hect. ocu-

de vatra satelor cu 128

pate case

restul e impar^it intre stat

;

cu proprietari, cari poseda 2220 hect.

locuitorii, cari stapfnesc

?i

;

?i

valea Catana, adia-

la N.,

poseda 42 pluguri, 93 care si canine, 1 masina de treerat cu aburi 1400 vite, mai Locuitorii

valea Biuiuc-Os-

man-Culac, tot adiacenta

sa,

pe

dreapta, brazdind interiorul co-

:

;

cu seama

01 si boi.

Budgetul com. este de 1846 venituri

lei la

de 1406

si

lei la

cheltueli.

Cai de comunicafie sunt drumurile vecinale

due

la satele

Carvan,

$i

comunale ce

invecinate

Para-Chioi

:

Calaigi,

Dobro-

?i

mirul.

Regep-Cuius,

sat,

jud. Con-

in

stanta, pi. Silistra-Noua, catunul

de E.

al

comunei Regep-Cuius, meridionals a

situat in partea

nei,

de V.

a comu-

pe valea Calaigi,

la conflu-

en^a

cea

?i

ei

cu valea Regep-Cuius

are o intindere de 2442

20 hect.

din care

hect.,

ocupate de

vatra satului, cu o populate,

maioritate

de 639

in

compusa din Turci,

suflete

locuind in 115

case.

munei; valea Techi-Deresi, ce trece prin satul cu

nume

acelasi

Regep - Cuius - Ceair,

o

jud.

cu valea Terescondu-Ceair, braz-

Noua, pe teritoriul com. Regep-Cuius. Se desface

dind partea de

S.

a com.

;

toate

Constanta,

Hosted by

pi.

m

vale,

domina

prin inal^imea sa valea Nursus-

la

Teche-Deresi, in partea de

S.

si intra in Bulgaria si se une?te

are

pa-

duri.

plasei

Ghiuvenli, ce vine din

Bulgaria sub numele de Regep-

Regene-Bair,

numai prin

aceste vai curg

2442 hect.

Artasi

in-

cat.

V., cu com. Cadi-Chioi, din

?i

la

ma-

N. cu

la

com. Dobromirul,

E., cu

nate dealuri sunt

a' si

ora$e-

Calaigi al com. Ghiuvegea;

numai

de

luni

trebuin^area lor incep

S. a pi.,

29

S.

efectele prelungite.

de

spre S.-E. de

la

Bulgaria.

si

capitala dis-

in cea

si

fund pana la baza organizmulul,

stabila

si-

spre S.-V. de

kil.

orasul Constanta,

si

Elizabeta

rur., in jud.

Silistra-Noua,

pi.

partea meridionals a

in

ceea ce face ca ac^iunea lor sa fie

ho-

si

apa

I-iu, sursa de in

trece

ce

-

Gir-

un alt drum ce trece aproape pe muchia sa; pe la pe

tarul

minerald sulfuroasd,

la poalele sale

poalele sale de S. trece

tionals Silistra-Pazargic.

Regele Carol

pe

Ceair, ce trece

in-

De

Dobrogea.

tre Bulgaria si

REGEP-CUIUS-CEA1R

228

I

Silistra-

rur.

din

Google

REGHINARI

REPAOSUL

229

poalele de S. ale dealului Ghi-

hect, pe teritoriul com. Naruja,

vermelic-Bair

pi.

printre

N.,

Coreci

dealurile

V.

la

Cavalic-

Uzum

si

-

Bair

Vrancea, jud.

Putna,

prietatea locuitorilor

de

N.

la S. la

trece pe

;

unde

linga satul Regep-Cuius,

Regina-Elizabeta, sursd de apd minerald

in valea

sub numele de valea Sarp-

Orman-Ceair, intra pe

pe

bulgaresc, -

linga

Uzummerge un

Peretlic - Artasi

si

Pe aceasta vale

Bair.

drum comunal Regep-Cuius

ce trece de la Cajdi-Chioi

la

in

Bulgaria.

24

in

Vil-

ore,

6800

fixe:

Clo-

Are ca substance

rur de sodium (concentrat), Iodur

de sodium (mat

forte),

Lun-

a cat.

com. Vintila-Voda, jud. Buzau.

ca,

de magnezium Sulfat de calce, Sulsi

de magnezie, Hiposulfat de calce si de soda (foarte pronun{ate), Carbonat de calce. fat

Rena§terea,

colinti, in jud.

com. Vintila-Voda,

Buzau,

Lunca,

c2t.

Se intinde pe o suprafa^a de 990 hect., cu o populate de 285 Cucue^i-Plataresti.

d'asupra careia se afla ruinele

locuitori. Proprietatea e

manastirei Ot-Menedecul,

ra^eilor, carl

si

ale

Are o

ceta^ei lui Vintila-Voda.

46

Reghine§ti, cdtun, nesti, jud.

tori

com. Ma-

al

Renea-Cirnului, pddure, in jud. Braila, pi. Balta.

relele,

scoala, frecuentata

— 900);

de 7V2

de

1

cir-

Reghine^ti, parte din mo sia Mavra, jud. Buzau, pe care s'au improprietarit locuitoriT din com.

Manesti.

marl e de

vitelor

de

313.

in

jud.

Ialomi^a, pi. Borcea, com.

Co-

194

al

si

Renciul,

celor

cdtun

mici,

(tirla),

cargea, situat pe Baragan.

Reghiul,

cdtun,

in

Renea-Toana,

pddure, in insula

Balta, jud. Ialomi^a, pi. Borcea,

com. Petroiul, de 20

d'asupra dealului cu acelas nume, la

poalele caruia curge Zabala.

Are o popula^iune de 102 suflete, care locuesc in

numele

Sindrilari-d.-s.

Renea

(Izlazul), insula,

nare, in

din jud. satuluT

com. Romana^i $i

dreptul

pirin, ce izvoreste

din

mun^ii com. Naruja, jud. Putna,

Mi era

si

balta, jud.

Izlazul in

fata

Uda com.

Dolj, pi. Ba-

com. Negoiul, scurge

care, in

bul, ce-i

aduce apele

prin

Dunare.

Intr'insa se varsa girla

pddure,

dinte de Braila,

com.

jud.

margi-

neste la E. cu Dunarea-Macinuin

iar

lui;

hect.

cu

par^l

cele-1'alte

Are o suprafa^a de 50 Esen^a

:

salcie.

600

situata la

metri spre E. de cat. Buta, jud.

Are o

nesti-d.-s. 1

com. $erba-

inahVime

cam de baza

2 metri si o circomferin^a la

de 72 metri. Locuitoril spun ca ar fi facuta de TatarT. Arind, s'au gasit

imprejurul

eT diferite

Reni (Padure-de-la-), pddure de

salcii si plopf, in jud.

pi.

Macin, com. Pisica, in

Porum-

bal^ei Cot-

Blago-

in intindere

de 150

Tulcea,

ora?ului Reni, in partea pi.

si

Dunare

fa^a

de N.

a com., coprinsa si

intre

grindul Pogoncea,

in-

pan& la mila 85. Are o suprafa^a de 280 hect., apar^inind com. Pitinzindu-se de la mila 78

sica.

Repaosul, si

Vadeni. Se

pi.

pen-

Tichilesti,

lova.

Renea-Budurului, iul,

Du-

Naruja.

Reghiul (Dealul-),

Renea-Turcoaia, pddure,

a

Renea, lesti,

se varsa in Milcov.

in

Lemovi^ul din Bulgaria.

girla Url^u, se

si

hect., aco-

salcie.

bucatf de olarie groasa, vechfe.

23 case.

In trecut catunul purta

Reghiul,

si

Putna,

jud.

Vrancea, com. Naruja, situat

pi.

po-

pulate cu salcie.

Olt, pi. $erbanesti,

ciumari.

Numarul

Supra-

hect.,

biserica;

face de 3

se

situata

Se mar-

cu Vilciul.

Ren^ea, movila,

Comerciul

ca-

E. cu iezerul Vultu-

la

la S.

fa^a sa este

Balta.

2 helesteie.

Buzau, cu 100 locui-

28 case.

si

a insu-

o cultiva toata.

copii (1899

7V2 si

Ilfov, pi.

Dimbovita, facind parte din com. rur.

Reghinari,

jud.

sat,

cu salcie

rina.

perite cu plop

Reghinari, subdivizie

Cimpul-

S. cu

si

Suprafaja este de

gined

vedre apa.

teritoriul

dealurile

N.

la

si

V.

Ripu-

riuluJ

cea, care da,

amindoua*

cii,

la

cu Iezerul-J igan-

si

hect., acoperite

iuc-Orman-Culac,

si

neste la E. cu Dunarea,

cu Finejele

Bal^el.

roasa, com. Olanesti, jud.

Cara

com.

din

Naruja,

primeste pe dreapta valea Biu-

unite,

pro-

avind o direc^iune gene-

la E,,

rals

se indreapta spre

;

pddure, jud.

Braila, pi. Balta, situata lul

pe ma-

sting al Dunarel. Se margi-

colind, in jud. Buzau,

com. Panataul,

cat. Sibiciul-d.-j.;

desparte catunul in biciul-d.-j.

si

doua:

Si-

Diculesti.

Hosted by

Google

:

REPEDEA

RETEVOESTI

230

Repedea,

stabiliment bal-

deal,

near, in jud. Iasi. Vezl Rapedea.

2 piriiase: Valea-Salcie!

si

Go-

Re§ca, cu

(Piriul-), piriu, in jud.

Brabova, ce da in nelul,

com.

Dumbrava-d.-s.,

Dolj, pi.

Bogda-

piriul

cu care impreuna se varsa

Obedeanca.

in girla

Repedea,

te-

Corni-d.-s., jud.

Te-

ritoriul cat.

Resimnicea,

cuciu, proprietatea

Leon

d-lui

Vidrascu.

nicea, jud. Ilfov, pi.

dinte de Episcopia Rimnicului.

incepind din Gingarasoaia spre E, de Sainca

al riulul

pe malul

Prahova,

si

vale

dind

in

piriU,

si

jud.

in

si

se

Se intinde pe o suprafa^a de 356hect., cu o populate de 345 C. Calcianu

I.

si

Niculescu au 221 hect.

Proprietary cultiva 162 hect. sterpe, 22 izlaz, 32 padure).

de

face

se varsa in Lotri^a, aproape de cat. Ciungetul, care este

singura

localitate locuita ce se

aria

hramul A-

biserica, cu

si

1

Numarul 368

mari

vitelor

al celor

si

piriu, ce izvoreste din

se varsa in riul

si

Lotrul.

Repejoara, Japfe, pleacadin Buarea Veche de pe teritoriul tt

-

com. Luciul, din

jud. Ialomi^a,

spre N., trece prin Tezerul Pesteanul,

din

jud. Braila,

com.

Bertesti-d.-j.,

se uneste cu pri-

si

valul Vilciasi.

(prival), in jud.

Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

tuat in insula Balta, riul

preot

mici,

de

e

de 202.

com. Facaeni

si

pe

si-

terito-

Gaita.

Zeletinul,

spre S.-E.

jud. si

Tecuciu,

curge

se varsa in

riul

Berheciul. In cursul sau primeste

Drumul

24

la

28

la

si

la S.-V.

de

la

de

la

kil. kil.

e soseluit;

pana

Cim-

la

pulung trece prin comunele Petrosani, Domnesti, Slanicul, Berevoesti

Godeni

si

pana

iar

;

subprefectura trece prin

munele

pune din

eda

satele

(500

Se com-

:

Leresti,

co-

Dir-

Cosesti,

f

i-

si

situate

Chiliile

pe apa

TesluiuluT, pe ^armul sting (vezi Romula, Antina), la 7 kil. spre N.-E. de Caracal, in apropiere de gara Resca (Romula), si de

soseaua Corabia-Riul-Vadului.

Are o populate de 759 o scoala,

mixta,

lo-

con-

dusa de un inva^ator si frecuentata de 48 elevi o biserica, cu

hramul

Sf.

servita

de

re^T;

Doamna. Se compune din

Retevoesti

preop

si

2 cinta-

7 circiumT.

Locuitorii poseda:

catune

2

Ganesti

si

si

cu com. Leicesti,

la S.

se mar-

com. Vladesti

la

Golesti

si

E. cu si

la

V. cu jud. Arges.

Mai mai la

Pe

inainte,

satul, care

deal, se

numea

anul 1793,

la

si

locuitorii cari

era

Silistea.

satul

Silistea

cauza ciumei

s'a desfiintat din

au mai ramas

s'au mutat mat la vale.

de

agricul-

mai ocupa cu

sitaria si

Locuitorii, afara ture, se olaria.

In jurul com.

vite

559 mari cornute, 975 vite mici

si

prum

;

iar in

stafie-de dr.-d.-f., spre N.

de Caracal si linga satul cu acelas! nume, jud. Romana^i. VezT Romula.

sunt

livezi

partea de E.

sunt paduri compuse din stejari, alunl,

Re§ca,

al

gineste la N. cu com. Petrosani,

Nicolae (1781), de2

pe {annul drept

situata

riulut

Resca cu Res-

:

locuitori)

(259 locuitori),

cuitori;

E

rur., in N.-E. plasel

933 porci.

Repriva^ul, piriu, ce izvoreste din satul Barna, com. Godinesti, pi.

acest oras

jud.

in

monesti, Piscani, Racovifa,

;

Repejorul, braf

rur.,

testi si Livezeni.

Re§ca, com.

mun^ii com. Malaia, plaiul Cozia,

de Cimpulung,

la

Ocolul, jud. Romana^i.

jud. Vilcea,

1

cintare^.

in

aceasta vale.

Repedea,

cir-

1

ciumar.

dormirea, deservita de riU, in jud. Vilcea, ce

Retevoe^ti, com.

resedin^a piaset (com. Stilpeni).

Locuitorii cultiva tot terenul.

Are o

com. Resca,

cdtun, al

Ocolul, jud. Romana^i.

Muscel, plaiul Nucsoara,

Comerciul se

Calu-

V. G.

si locui-

135 hect.

torii,

Re§CU^a, pi.

Neam^u,

cdtun, in jud.

Piatra-Muntele, com.

gareni.

Berheciul.

riul

Re§cani,

Prahova.

Nomolita.

com. Oncesti,

lul-Perjului,

Repedea,

ex-

la

pi.

Tecuciu, ce trece prin satul Dea-

varsa in

Mostistea,

Filitis,

tremitatea jude^ului despre jud.

(5

Repedea,

N. de

situat la

parte

facind

sat,

locuitori.

prival, in jud. Braila,

a-

din com. rur, Radulesti-Resim-

D-nii

Repedea,

O-

pi.

renda anuala de 55730 leT. Are o padure de 1394 pog., pen-

drept

trup de mosie, pe

com. Resca,

Romana^i, cu o

jud.

colul,

Repede

trupurile, mosie, a sta-

tului, linga

dinesti.

Riul

V. si

si

V.,

fagi,

mesteacam.

Doamna uda

a com.

si

Pe

el

partea de

sunt 2 mori

2 herastrae.

Locuitorii au

Hosted by

fost

clacasi

si

Google

;

RETEVOE^Tl

pe

improprietarit

s'au

d

fosta a

RICHITELE

231

mosia

N. Laptew.

lui

de

Manuc-Bey, pe prepil de

la

850.000

(1899

Proprietari mar! in com. sunt

Colonel A.

d-nii si

D.

2 bisericT, in fie-care cat.

de

cite una, deservite si

3 dascali

3

(1899-900) de 77

tata

Revedere, catun

elevT

si

In com. se vad cite-va unde a fost satul Silistea

bi-

si

Revenicele, dinp,

anul 1792

zid, vechie, cladita in

de boerul Druganescu. S'a

urma distrugerel

cla-

satulu!

care a avut biserica mai

Urma

N. de aceasta.

poarta

Motrul-d.-j.,

pi.

silvic,

Muscel,

jud.

in

re-

com. Retevo-

plaiul Nucsoara, in intindere

de 500 hect,

spre V.

si

cu com. Cocora.

de 10000

fa^a

supra-

pana

jud. Buzau, spre S.,

a statu-

Cazanesti. Proprietate lui,

com.

in

de manasti-

fosta pendinte

rea Caldarusani.

torl.

In 1878

prietarit

s'au

112

:

fagi, stejari,

mesteacani. Se invecineste

cu Retevoesti,

cu

E.

la

la

N.

cu padurea

la S.

Corbul-Padure^,

Bali-

V. cu Stroesti.

la

Retivoiul, munte,

1

la

si

S.

Teritoriul com.

jud.

Olt,

situat

Eiul.

o

biserica,

Richicioara, Cepturi s.,

si

Mereni,

jud. Olt,

si

pe ^armul drept,

Fileanca.

cea. IsT are

obirsia

In el se varsa Valea- Matusil

Richita

si

ticulars,

Negaia, pddure supusa regimului

pendinte de com.

Prejoiul,

Balta, jud. Ialomi^a.

Are un singur situat in

partea

din timpurile

apar^inea

sat,

Fileanca.

de prelungirea

De

de M.

primaries

a

munale este Reviga.

catunele

Tumea

Regele Carol

I,

si

fost

cumparat, impreuna cu top mun-

de mai

\\n si

sus,

in

Maiu

1892,

si

Are o tate

(tirlele)

Rechitele. si

:

Ghinica,

Resedin^a

a judecatoriel co-

scoala mixta, frecuen-

de 76

elevi

si

(tirla),

pi.

pendinte Ialomi^a-

16

Richitele, deal,

la

6

spre N.

kil.

de vatra satulul Calinesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

vail

aceasta com. mai

Asta-zf se stapineste

tilor.

vaii

pe malurile laculuJ cu nume. Prin sat sunt doua

Fileanca,

Dudes-

ctitun

pi.

Reviga,

de N. a

familiel

mai vechi

Richitele,

par-

silvic,

Vilcea.

Olte^ul-d.-j., jud.

de com. Reviga,

cu

si

Valea-cu-Cruce.

Cocora.

impreuna.

raionul

in

com., izvorind din dealurile sale.

acum cad sub administrapa com.

munte,

in cercul

com. Mereni.

Maiar

Vedea-d.-

pi.

se varsa in girla

Frafila, pi. Olte^ul-d.-j., jud. Vil-

;

este brazdat

vail

ce izvoreste

piriu,

m. d'asupra nivelului

Azuga,

la

dintre dealurile com.: Barasti-de-

dinte de Reviga; Munteni-Buzau,

piriul

zidita

1848.

fund pe teritoriul com. Cocora,

V. de

S.

Are o populapune de 320

de

de Lacul-Rosu.

la

com., pe ambele malurt ale girleT

Pe-

vai formate

{ii

de-sus,

:

Gavanei, Costila, Unghia-Mica,

S.

Richicioara, sat, facind parte din com. rur. Mereni, pi. Vedea-

neim-

locuitor!

534

acelasi

a.,

Fileanca.

Richita, piriu, ce trece prin com.

proprietarip se mai aria 609.

Susaiul, Virful-luI-Dragan, Fa{a-

s.

Crunp prin valea

pi.

Acest

cele

lacul

sa-

S.

comunicind cu

si

inalt

E.

la

Prahova,

jud.

rii-Negre. Este inconjurat la E.,

N.

Reviga

locui-

Pana la 1 Aprilie 1891, com. Reviga coprindea trei sate Reviga, Cocora si Munteni-Buzau de la acea data, satul Cocora a format singur o com. si satul Munteni-Buzau ramasese pen-

7 18

lac, in jud. Ialomi^a, pi,

ma! impro-

de prelungirea

lesul,

bof,

5350 1809 porcl.

tulul

Eiul,

legea rurala din 1864,

ca principale esen^e

si

si

cintaretf.

1020

hect., se intinde

din teritoriul com. Padina, din

cu o vegeta^iune activa, avind

lesti

Reviga,

locuitorl;

Teritoriul com., cu o

sunt improprietaripi

Retevoe§ti, pddure, supusa

Ialo-

Se invecineste spre

com. Milosesti

E. cu

jud.

rur., in

Ialomi^a-Balta, situata

pi.

Dupa

numele de Biserica-Vechle.

esti,

Mehecom. rur.

vale, in jud.

Reviga, com. mi^a,

Retevoe§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelasi nume, jud. Muscel. Aci este resedin^a com. Are o scoala si o biserica de

gimului

cai,

Ialomi^a-Balta, situat la

in N. plaseT.

la

550 25 capre :

2

si

pi.

Borcea, com. Calarasi-VechT.

ruine,

serica vechie.

Silistea,

01,

o biserica, deser-

Menp-din-Fata.

10 eieve.

dit in

pe cim-

(tirla),

preop

o scoala, frecuen-

;

Vite pul Baragan, jud. Ialomh^a,

C. Paltineanu.

I.

Are

Carcale^eanu

— 900);

de 2 preop

vita

lei.

eleve

Richitele, loc

izolat, intr'o

poiana

ce {ine de mosia Govora, jud. Vilcea,

si

unde se

afla

o foarte

vechie ruina.

Richitele, (Licoi sau Hirboca, Richi^i), mosie, in jud. Buzau,

Hosted by

Google

: :

com. Carpinistea, cat. Valea-Hotarului; are 800 hect. araturl, finea^a

si

izlaz

din

face parte

;

corpul Virboceni

RISIPI71

232

RICH1TELE-DE-J0S

Blestematele.

-

Richitele-de-Jos, com. rur., ;pe apa Cotmeana, jud. Arges, pi. Pitesti, Ja 12 kii. de com. rur.

Aid

este resedin^a primariei.

Are o

Nicolae,

preot

si

hramul

cu

biserica,

S-tul

deservita de un

un cintare^; o

scoala.

Richi^ele. Vezi Richitele. Richi^elul,

Vlasca,

jud.

lac, in

si la 11 kil. de PiSe compune din satele Bogdan ul, Arsenesti-Chelbestii Dealul-Scroafei, Grebenul, Mo-

Paraipanul; se scurge in Girla-

prefecturei, testi.

Mare,

in dreptul cat.

Balariile.

,

gindeneni, Plesesti

si

Rachitele-

cu o populate de 843 su-

d.-j.,

Are la

3 biserid

com, d.-j.,

rur. Poborul,

Arges,

locuitori, jud.

cu 169

sat,

pi. Pitesti,

facind parte din com. chitele-d.-j.

hramul

Are o

rur.

Ri-

biserica,

cu

S-tul Nicolae, deservita

de un preot

un

si

Richitele-de-Sus, com. rur., pe apa Cotmeana, jud. Arges, pi. Pitesti, la 14 kil. de com. rur.

testi.

si

la 5

kil.

Se compune din -

Dealul-Grebenului d.-s.,

si

2 preo^I

biserid, si

de N.-V. Iasi,

a pi.

deal, in partea

podgoriei Galata, Codrul, a caruia

N. formeaza Valea-

lui-Stefan-Voda, intre com. Galata

si

in

deservite

de

Budgetul com. e de 1663

de

1

262

lei,

lei la chel-

tueli.

Vite: 182 boi

396

01 si

si

vaci, 11 cat,

de

partea

N.-

V. a com. Robesti, plaiul Cozia, se

fabrica

locuitori, jud.

Arges,

facind parte din acelasi

nume.

sat,

cu

300

pi. Pitesti,

com.

un preot

Tirgul, jud.

Tutova

;

pi.

izvoreste

rur.

cu

si

si

sat, in jud.

Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., la

de Craiova

si

la

15 kil.

Suprafa^a teritoriului comunei

de 4093 V2 hect., din care 3868 V2 pamint arabil si 286 1 \%

Limita la hotarul

liniei

fa^a

Risipi^i are

de 3868 V2 de 1 54740

Comuna

com.

Dobridorui.

de N. incepe de

5 cir-

Locuitori! sunt mosneni.

este

o supra-

hect.,

cu un ve-

lei.

Apar^ine

mosnenilor Risipiceni.

pe loc ses si pe o ramura din Valea-Co^obi^ulul ce trece prin S. com. Se invecineste la E. cu com.

;

cu articole

nit

situata

de

alte marfuri.

62

valcea,

cu

si

de

resedinta plasei Virtopul.

E

deservita

8 pravalil

de bacanie

Mosia Risipi^i, com. rur.

kil.

1847,

do! cintare^I; o scoala

si

mixta, ce func^ioneaza din 1854,

ciuml

Risipa, piriias, ce curge prin

jud. Mehedin^i, la N.

Richitele-de-Sus,

la

cuitori

frecuentata de 202 copil

Rudariul, la V. cu com. Gemeni,

194 rimatori.

Conaca.

si

vii.

2 cintarep; o scoala

si

^ul

Co^obi-

din-Plaiu,

cului, Inalta,

Un-

:

a-Di-

a-lui-Gainau,

:

Richiteleloc.

sunt fintinele

Are o biserica de zid, cu hramul Sf. Nicolae, fondata de lo-

Miroslava.

Rigla, mtinte,

In com. gureanulul,

piriului Jerava^ul.

saii

si

bUuilui.

este

satele

curge spre S.

Risipi^ilor,

uda teritoriul com. Vinderei si Docani si se varsa in dreapta

mixta, frecuentata de 48 copil.

la venituri

Este udata de Piriul-Comunei,

Pi-

de

alta

si

numita Padina-Purcelel.

N.,

la

din locul numit Rediul-Turcului,

cu osuprafa^ade 782

Are 2

mita Valea-Co^obitului,

sub-

Grebenul

Dealul Scroafei,

ror p&mint de munca se gasesc. Vai sunt dou&, una la S. nu-

se pierde chiar pe teritoriul com.,

brinza.

prefecturei,

com. este aproape Se g&sesc cite-va movile, cu numele locuitorilor pe al ca-

dupa ce a curs pe Valea-Co^o-

jud. Viicea, in care

cintare^.

Biscovul-Flestil, resedin^a

Terenul

ce izvoreste din niste fintini la

locuitori.

coasta de

Richitele -de -Jos,

Vedea-

pi.

Richi^i. Vezi Richitele.

jud.

350 rimatori.

01 si

merge spre

si

ses.

Are o populate

jud. Olt.

Riga! (Dealul-), vaci, 16 cai,

si

trece

S.

lungimea sa 33 micT cotiturl. Limita liniei de E. incepe din

N.

tueli.

Vite: 150 bo!

din

facind parte

sat,

o scoala.

si

Budgetul com. e de 1829 lei venituri si de 1428 lei la chel-

800

Richi^eni,

de 75

flete.

de

liniei

prin Valea-Co^obi^ului, facind in

N.-E. in linie dreapta.

com. Arsache, pe proprietatea

-

N.-E. Limita

curba spre

o

apol

si

Magura-Ciaringului

sub-

Biscovul Flesti, resedin^a

spre S.

strabatuta

de

calea jude^eana Craiova-Cetatea,

care trece prin mosie pe o lun-

gime de 6

O

kil.

comunala lunga de la Dobridorui. kil. duce 2V2 Budgetul com. e la venituri cale

de 6217,16 de 4252,03

lei

si

la cheltuell,

lei.

movila Piatra-Nanulul,

merge spre

E., face o cotitura

Risipi^i, com. rur., in jud. R.-Sa-

Hosted by

Google

;1:

RISIPIJI

OrasuluT, pe malul drept

rat, pi,

Milcovul.

al riulu!

E

jud., la

39

de

in partea

si

E. a plasei Orasul, la 19

kil.

de

Mindresti, la

10

kil.

kil.

4

kil.

Gologanul,

;

Slobozia-Ciorasti,

;

10

Golesti, la

si

Se margineste

la

com.

la

com. Slobozia-Cio-

S. cu

si

V.

E.

la

munei si

uda de

o

formeaza

si

la

64

Are

lacul Argintoianul.

163

100 hect. vatra

hect., din care

731 hect. ale locuitori-

satului,

800 hect.

lor si

de

e

ale proprieta^ei

particulare.

Are o populate de 275 milii,

sau

rica,

cu

zidita

154 suflete; o bisehramui S-^ii Voevozi,

1859 de locuitorl

la

deservita de

preot

1

locuitori

si

data

in

s'au

care

215 iepe, 1055

54,

fosta a

Risipi^i,

de Kimnic,

s'au dat

li

din

si

pi.

com.

Dumbrava-d.-j., in intindere

Risiphri,

tiva

de 3868

anual de

aproxima-

hect., cu venit

V2

154740

Pe mosie

lei.

117 rima-

in

80

Risipi^i,

pddure particular,

pusa regimulul pi.

su-

pe

aflata

silvic,

mosia Locusteni-Risipi^i,

414

cai,

1994

covul prin o sosea

Rizea,

piriU, jud.

magesti,

pi.

Cotesti,

la

9

kil.

spre

V.

de

comuna. Caile de comunica^ie sunt drumurile vecinale

spre orasul si

:

spre Mindresti

Focsani

gara Cotesti

gulesti-Maxineni

;

;

;

spre Gospre Hin-

spre Gologa-

nul-Obilesti-Martinesti; spre Slo-

6591,0.

Morel* JHcfionar Qeografio.

Vol.

si

cunos-

cut mai inainte sub numele de

Rica-Vechie, este din cele mai ale

jud.

trecut

in

Olt,

com. Cio-

varsa in Cungrea-Mare, pe

mui drept,

in raionul

II

gasim

satelor

princi-

jude^ului. lista

domnie a

lul

\%x-

com. Cio-

parte din

urma a

pi.

Mijlocul.

trecut

Mai

in

plasa care

la

poarta pana astazi numirea Teleormanului.

magestt.

Oltul,

Transportul se face prin

vecinala

kil.

vechi

Oltul-d.-s., care se

pi.

vite.

la venitur!

Constantin Mavrocordat, facind

Arges,

gara

226

un pod peste apa Bucovului, Silistea-Gumesti, iar cu com.

pale sub a treia

import de instrumente agrisi vestminte si si

si

de 6605 lei, 8 bani, si la cheltueli de 4596 lei, 51 ban!. Se leaga la N. cu com. Bu-

Rica-Noua,

cereale

6 capre

of,

porcl.

com.

Mijlocul,

cu 62

de

vite mari cornute,

Vite:

Satul de astazi Rica,

sat,

export

preoflf

2 cintare^!.

prin o alta sosea vecinala, lunga

Rize§ti,

lesti

si

de 6

consta

si

cole, coloniale

in

55 elevi; o biserica, in centrul

Risipiceni.

tori.

Comerciul e activ

lo-

de

cuitori; o scoalcl, frecuentata

locueste ceata de mosneni" numh;i

de

cai,

pe 28 hect.

8 locuitorl

Budgetul com. e

140 hect.

mosie particular^, jud.

Risipi^i,

Vilcea.

si

num&r de

in

mosia statulu!

fon-

:

si a mode pe dlnsa este cam de 820 hect. Sunt impropriet&ri^f

siilor

improprietarit la 1864 pe

bae^f,

guri; 388 boi, 304 vacT, 56 01

o biserica, zidita la

Locuitorii,

Locusteni,

48 elevi; 9 circiuml; o moara cu abun. Locuitorii poseda 150 plu-

V. cu com.

Silistea-Gumesti.

comunei, deservita de 3

cin-

si

frecuentata

1857,

189

1864.

2

de

tare^i; o scoala

si

la

si

cu

S.-V.

E. cu com.

la

Are o populate de 769

fa-

1

Popesti Palanga

Risipi^i.

Dolj,

com.

Mijlo-

pi.

Vilcea, situat pe valea

V. co-

la

pu^uri.

Suprafa^a

din

parte

Locusteni,

rur.

Episcopiei

rasti.

Riul Milcovul

facind

sat,

cui, jud.

prin riui Milcovul, la E. cu com.

Rastoaca (din jud. Putna),

Rica-Noua,

cat.

la

Intinderea comunel

Risipi^i,

Are o popula^iune de

Mindresti, de care se desparte

V.

venitun

la

de 4830 lei, 33 bani, iar la cheltueli, de 4800 lei, 6 bani.

kil.

N. cu com.

la

Budgetul com. e

N. cu com.

la

Bucovul-Aduna^i,

de

com. Cotesti, resedin^a plasei. Se invecineste cu comunele

Se invecineste

spre

si

-

N. a

N.-E.

spre

kil.

orasul R.-Sarat

bozia - Cior&sti Poplesti Plamesti R.-Sarat.

asezata in partea de

la 8

RlCHII (LACUL-)

233

familii,

facind

jud.

parte

Rizii (Dealul-), deal, jud. Vilcea, Birsesti, pi.

manulul, jud. Teleorman, cu o

popula^iune de 478 suflete.

din com, rur. Uda-d.-s.

com.

pendinte de

catun,

com. Gumesti-Silistea, pl.Teleor-

Rica-Noua, leorman,

Ocolul.

mosie,

pi.

in

jud. Te-

Teleormanului,

fa-

cind parte din domeniul Gumes-

Rica, sau Rlca-Vechie, com. rur., in jud. Teleorman, pi. TeleormanuluT, situate pe Valea-Bucovului, tul

pe partea stinga,

la

ti-Silistea;

1250

are o

intindere

hect., din care

de

o mica parte

acoperita cu padure.

punc-

unde se impreuna valea cu

vilceaua numita a-PurcaruluT.

Rlchii (Lacul-), lac, la S.-V. com. Rica, jud. Teleorman, spre

30

V.

Hosted by

Google

:

RlENI

hotarul dintre mobile din com. Balaciul

mosia

si

EI au

sat, in jud.

Mehedin^i, plaiul

com.

In piriul

noarele.

bul.

mat din

Sara

piriiasele

for-

Tur-

si

bata; curge prin partea de N.

a orasului Husi, mahalaua esti

de E. a

in partea

si

Ri-

tirgu-

unindu-se cu piriul Brosteni,

lui,

pe

formeaza Piriul-Husulul.

formeaza

limita

143

muneT,

departare de 2 l k

piue

1 pe Dim-

:

2 pe piriul

2 pe piriul

:

com.

exercita" in

hova,

pe malul drept

ses,

girlei

II

9

kil.

Te-

al riulul

pe ambele maluri ale Ca^imboaia si Ghighiul,

leajenul

Ja

pe loc

si

de capitala jud.

kil.

de resedin^a

soseaua vecinala

Cos-

si la

Antofiloaia,

Goga, Mal&esti

Buchilasi,

locuitori.

hramul

la Rifovul,

cu

Nicolae, fondata"

in

biserici

Sf.

1724 de

:

Chivu

CSplescu

la

;

Antofiloaia, cu hramul

Sf.

colae, fondata* in

de Se-

1783

Paraschiv Caplescu

trarul

parata de enoriasl

la

Goga, cu hramul

Sf.

Ni-

re-

si

1875

;

la

Nicolae,

Vornicul C. Bala

reparatS in

1866;

Sunt deservite de

lanca, Pietrosani

cu porumb

com.

1854,

50 b&e{I

si

si

10

Locuitorii, in s'au la

3

Crivina,

in

esti,

Prahova.

jud.

com.

211,

1864


pe mobile Rifovul, M&1&-

Moara-Dom-

neascei, Buchilasi si

fertil;

Olt

numai par-

este

nisipiste,

rapi^a.

si

Goga.

din

pi.

bili;

o scoata,

Are o

inva^ator, elevi;

2

Prahova,

jud.

spre S.-E.

si

curge de

la

N.

se vars& in giria

mat jos de gara, pe {annul drept, tot in raionul com. Slanicui, dupa ce trece printre Slanicui,

Gheorghe

Sf.

si

Sf.

si

aceia se cultiva, mai ales

flete,

Riga, vale, ce izvoreste de la V. de com. Sl&nicul, pi. Varbilaul,

care

su-

contribua-

503

condusa de un

frecuentata de 49 deservita de

$i

o biserica,

preo^I

si

1

cintare{

marfuri de manufacture; o

;

mai si

moara

de macinat cu aburi, a proprieta^ii.

Locuitorii poseda:

789

vite

man

cornute mici

190

cai,

cornute, 1511 vite si

248 porci.

Femeile se disting

in lucrari

de Industrie casnica, in tesat'iri;

ele

mai

p^streaza

ales

inca

portul oltenesc.

Riioasa, com pi.

rur., in jud. Teleor-

Veniturile comunei au fost in

CalmS^uiul, pe Valea-

1890 de 7316 lei, 50 banl; iar cheltuelile, de 6288 lei, 10 bani.

de V. a jude-

SiuluT, in partea

com.

Segarcea-din-Vale

Antofiloaia,

Solul este

precum

de zarzavat.

multe circiumi, unde se vind

fete.

improprietarit la

sunt

iar in vale este

parte,

din

populate de 225 locuitori. Aci e resedin^a comunei.

{ulul,

num&r de

parte

cu acelasi nume,

e frecuentat& de

1879, dindu-li se la toJT 695

hect.,

Barcane^ti.

facind

sat,

rur.

man,

$coala func^ioneaza la

cite-va gr&dini

la

preopf.

de

numai o mica

Pria, Ghi-

si

Erarhl.

si

Teleajenul

dar

ate locui-

proprieta^ii

pe deal;

despre

si

munca

Locurile de torilor si ale

tea

Brezoianu M&l&esti.

paria.

situate

:

bisericile

ceanu

Din zavoaele de pe marginea mai mare este Lu-

Oltuiui, eel

Cotimboaica si Recilea. Se margineste cu comunele Corl&testi, Coslegiul, Buda-Pa

fondatS la 1776 de Pitarul Gr. si

ocup& o suprafa^a de

92 V2 hect.

ghiul,

Rifovul,

neasca, cu o populatie de 1238

Are 4

piriul

Dimbul,

girlele

improprietari^I pe

Are o populatie de 1707

Moara-Dom-

si

udata de

de

de pe

zavoaele

si

Oltuiui.

Locuitorii

placet.

Se compune din 6 c&tune Rifovul,

E si

kil.

mosie sunt 314 pe o intindere de 610 hect.

cheltueli,

la

de 483749 lei. Prin com. trece soseaua judejeana Pioesti-Rifovul-Buda-Pa-

Pra-

jud.

rur,, in

Crivina, situata

pi.

intra

Viile

venituri

la

legiul-Rifovul-Pietrosani.

Rifovul, com.

a co-

Riioasa, e de 2750 hect., in

care

marginea

Dimbul.

piriul

de 6 circiumari. Budgetul com. e de 5748,25 lei si

si

la

Suprafa^a comunei, cu a mosiei

Suprafa^a totala a com. e de

lanca

de V.

373 1

de vatra.

mori

si 5

2

si

si

2255 hect. Comerciul se

Rie§ti, piriU, in jud. Falciti,

lepe,

bivoli,

13

sunt 3

Recilea

Sunt

Pria

jud. Falciu.

96

calf,

vacl,

405 pore!.

si

Closani, £inind de com. rur. Po-

Rie§ti, mahala, a orasului Husi,

120

:

266

boi,

Silistea.

01

Rleni,

RllOASA

234

intre

riui

Oltul

altcl

parte, la 12

si

Pleasovul

de o

Dealul-Oltului kil.

si

parte,

de

de capitala

Caile

de comunica^iune sunt:

spre com. Pleasovul

si

Segarcea-

din-Vale, pe sosele vecinale,

in-

trerupte in mai multe par^i de

judetuluT T.-Magurele.

serpuiturite piriului Siul.

uda toata marginea comunei, formind nume-

nica^iunea la locurile de ale locuitorilor se face

pe mai

roase serpuiturl; jar

multe rustl care

soseaua

Piriul-Siului

riul

Oltul

Hosted by

dati in

Comumunca

Google

;

RllOASA

RtjLEATA

235

judejeana Turnul-Slatina. Peste cu luntrele

tree

Olt, locuitorii

pendinte

Lemn,

de

schitul

Dintr'un-

jud. Vilcea.

este

mele unei

inalta

de

un ?an^ lung

cea mai importanta este MaguraStanii, in partea

de E.

Satul Riioasa este foarte ve-

nomendommarl, sub clatura satelor nia lui C. Mavrocordat; facea gasim trecut

parte din jud.

in

Oltul,

Riioasa, pddure a statuluf, in intindere de 250 hect., situata in com. Babeni,

pi.

Otasaul, jud.

Mar-

pi.

acela?i

nume,

lac, in insula

haia sunt mici

intre

Riiosul,

lac, in jud. Ialomi^a, pi.

Borcea, com. Cioc&ne?ti-Sirbi,

si-

de lacul Boianul

spre S. de satul Ciocane?ti-Sirbi.

$i

fost re?edin^a

;

Riioasa, padure,

in jud. Ilfov, pi.

dova

in

Siretul.

in

plaiul Prahova,

1875,

Znagovul, spre V. jude^ului. Se

ga, ce izvore?te

mutat

in

Turnul-Ma-

intinde intre com. Pope$ti-Dra-

Telpe^oaia,

$i

Marginea, a trecut

re^edin^a lor la

Riioasa,

Alexandria.

sat, facind

gomire§ti, Bucoveni

$i

coianca. Prin mijlocul

cat. Falel

trece

calea ferata Bucure$ti-Pite$ti

parte din com.

Babeni, jud. Vilcea,

rur.

?i

pi.

O-

?i

locuitori.

E situat la

2

kil.

de

cat.

Ungureni, unde e $coala.

de sub dealul

se varsa in valea

Priboiul, tot in raionul

E

lea-Lunga.

propriety!

duri,

com. Va-

ale

govi^te. Este a^ezata intre gariie

de pa^une.

$i

G.

d-lui

Gr. Cantacuzino, avind

Chitila

cu pa-

acoperita

?oseauajude{eana Bucure?ti-Tir-

?i livez!

Ciocane^ti.

Are o populate de 90

tasaul.

§i

Prahova,

jud.

com. Valea-Lun-

anul

ma^uiul

Moldova,

?i

Roman, la S.-E. de ora?ul Roman, la varsarea riului Mol-

la

gurele. Intrunindu-se pla^ile Cal-

cuprinsa

loc,

jud.

ma^uiuluT pana

cind s'a

formeaza

alt-fel

Siretul

riul

Riiosul, vale,

Turnul-Magurele. Cal-

dis-

o masa cu balta intreaga.

Riiosul, parte de

s'a

pi.

cu acela^J

Riurile, jud.

pi.

Mu?cel.

tuat spre E.

Aci a

Riiosul,

tinge bine cind apele bal^tl Su-

Riioasa, valcea, ce se varsa in Valea-PopeJ, pe teritoriul com. cu

gined,

pana la anul 1836, cind mutat re^edin^a jude^ului la

de 10 hect.

nume, jud. Teleorman. Se

Vilcea.

magun,

Printre

de 114 metri.

Gur-

se vad ur-

intarituri,

metri, avind 1 6

11

Riiosul

varsaturi,

alte

$i

avind o intindere aproximativa

Loc de insemnat guiul-Nem^ilor, unde

;

De

Dunare.

in

Strimba

{in

sau cu dubele.

chiu

scurge

Riio§i, vechie numire a catunulul

Riiosul, padure, in jud. Ialomi^a, pi.

Ialomi^a-Balta,

com. Pribegi

cu padurea Motilva un trup de 130 hect., populat

Gemenile, jud. BuzSu, com. Gageni-Vintileanca.

formeaza

Riioasa, d.-s.,

in

balta, jud. Dolj, pi. Jiul-

com.

Filia^i, la

intindere de

scurge in

2

riul Jiul.

mai cu seama

V. de com.,

1

hect.

/*

crap

$i

Riioasa, mosie, in jud. Teleorman, Calma^uiului, fosta proprie-

tate a Societa^ii

d-lor Belizarie

in

Leontopolu

urma ?i

C.

Atanasiu, din Caracal.

Riioasa, trup de mosie, nelocuit, in suprafa^a

azl

de

de 1635

nile.

Riiosul, picket No. 36, jud. Dolj, pi. Cimpul, com. Ciuperceni, din

incorporat

cu

Comana,

mo$ia Co-

mana.

Gageni-Vintileanca,

{ita

in balta Suhaia,

Teleorman, in partea de pe proprietatea mo$ie! Fintinelele. Are o intindere cam de

jud.

care izlaz.

Riio§i, mosie, in jud. BuzSu, com.

dinte de Episcopie.

Riiosul, insula,

Geme-

din

arabile, restul

No. 37, Canapa.

ca*t.

Geme-

proprietate a statuluJ, pen-

E

despar-

de sfoara Vintileanca

preunata cu

?i

o sfoarS din

1m-

Mi-

ro$i, facind un corp de 150 hect, din care parte s'a vindut.

Are

araturl, izlaz

?i

saraturi.

150 hect. Riio§i, mosie, in jud. Teleorman,

Riiosul, balta, in jud. Dolj, Cimpul, com. Ciuperceni, E.

statului,

120 hect.

180 hect.,

nile,

sul,

Riioasa, fosta mosie a

Are

nou cu direc^iunea de N.-N.-E. spre S.-S.-V., pana la pichetul

hect., pen-

manastirea

Riio^i, mosie, in jud. Buzau, com.

Gageni-Vintileanca, cat.

de asigurare

Dacia-Romania, vinduta

dinte

ulm.

dreptul cSruiaDunarea curge din

§tiuca.

pi.

$i

Se

Confine pe$te,

platica,

cu ?tejar

de

$i

pi.

spre

spre N. de pichetul RiioIn

intindere

pi.

Tirgului, tinind de com. Peri-

Riio?i.

E

proprietatea

Eforiei

Spitalelor Civile din Bucure?ti.

aproximativa

15 hect. Confine pe$te.

Se

Rijlea^a, gtrld, ce izvore^te din

Hosted by

Google

:

rIjletul-govora

jud. Arges,

se varsa

si

in riul

poseda

hect. ET

60

Vedi^a, in raionul com. Rijle^ul-

240

Vierosul,

140 porci.

Vedea-d.-s., jud.

pi.

avind de afluen^f piraiele

Olt,

Urdinisul, Ferata, Sausul

boi,

20 cat

:

vacl,

de 1289 Olt,

catune

3

de 771

late

Govora, Radu-

:

Diconesti, cu

si

popu-

o

locuiton

264

si

case.

E

1

189

compusa

Vedea-d.-s.,

pi.

lesti

rur., jud.

parte pe

situata

pe valea

deal,

Ciorica,

de capitala jud., si la 4 kil. de resedinja plaseT. A fost a?ezata de la inceput pe dealul si kil.

e*

^

?*

a cheltueli, de

Slatina,

si

E

fiin^ata

familtf

pe

1788 din cite-va venite de peste Olt, pe

timpul razmiri^elor,

din

si

de 1788. Numele de Rijle^ul valea Rijle^ul

la

piriul Rijlea^a

;

iar

Ca-

:

NevoeT,

Bu£i,

Casei, Piscul - lui - Pruna,

if

sau

Govora, de

la

Are o

biserica, zidita la 1824,

cu urmatoarea inscrip^ie Cu si

sf.

uda valea Vedi^a ?i

valcelele

Cio-

si

Piriul si Plopul.

:

nueste hramul

Ion

sf.

si

ce

ImpodobitS. cu osteneala

si

prSz-

se

sf.

E. cu com.

Ghica Voivod,

trie

nezeii

cheituiala

si

1824;

zilele

iar

teasa Alexandra

piscopulut de la Hristos

1

lea-Ungureni

munica^ia ?i

$i

N.

la

com. com.

Uda

com.

cu

S.

cul-Runcului, Fintinelor, Burtes-

cu Profa

la

si

Gura-Boului.

$i

:

tilor,

Barane^tilor, Salistei, Urdi-

ni$uluf,

Rijle^ul-Govora,

com. Rijle^ul-Govora, jud.

Olt,

Vedea-d.-s., pe care se cul-

pi.

40

tiva

50

hect.,

E

deal, in raionul

aril,

Vlazilor, Iconarului, etc.

udata de

girlele

Ciorica,

:

Vedita, Rijlea^a, Geamana-Mica si

Geamana Mare,

in

-

care

varsa alte diferite piraie

vie.

se vil-

si

cele.

mo fie

Rijle^ul-Govora,

fosta

Olt,

a

sta-

pendinte

de manastirea Govora.

cu

Se margine^te la N.-V. ?i E., com. Valea-Ungiireni, Uda-

d.-j.

Cocul-Pope?ti,

si

iar la S.,

din jud.

cu com. Rijle^ul-

Govora.

tului,

in intindere

pendinte de com.

de 800

hect.,

Rijle^ul, jud.

Rijletul-Viero^i, deal, nul com.

Olt, pi. Vedea-d.-s.

Rijle^ul

-

raio§

pe care se

Olt, pi. Vedea-d.-s.,

Rijletul

-

Viero^i, com. Vedea-d.

rur.,

in

cultiva 58 hect. vie.

comlui,

tirea Vierosi, jud. Olt.

s'a savtrsit

Domn

in

Viero^i, jud

nia-Mare

si

ImpSraE-

sus numit. Leatul de

182S.

E {et,

864, pe mosia statului Rijle^uls'au dat 505

pi.

5 cat.

si

situata

:

kil.

Dea

Chiri^e$ti.

?i

GemeneT,

la

6

fosta

pendinte

de manas-

Rijle^ul-Viero§i,/^///;v,

pc

tului, in intindere

ale riuluT Vedi^a,

pendinte de com.

Ciresului,

si

de capitala jude^ului

de resedinfa placet. Are o populate de 1104 locuitori; 253 case; doua biserici si

Rijle{ul-Viero§i, mosie a statu-

pe dealurile: Vedi-

ambele maluri 75

s.,

Baranesti,

Tolce$ti, Bisericei,

Grebanulu!

la

li

inies-

cu Rijle^ul-Govora.

la S.

lul-Tolce$ti, Dealul-BisericeT, Li-

si

de

V. cu Va-

la

pusa din

Doamna

Govora, din care

ce

soselele

nesc comunica^ia

venituri

la

cheltueli,

la

?i

sf.

LocuitoriJ s'au improprietarit in

de 2737 lei 2730 leY. Afara de

ziditS.

Teodorovna, starea

mat

si

Dum-

Iubitorul de

bine credinciosulut

binecredincioasa

porci.

01

N. cu com. Uda-d.-s.

ImpSrat a toata Rusia Nicolae Pavlovict $i

276

1171

Badgetul com. e

jud. Olt,

de zugravit

15

vacT,

Ion Grigore Dfmi-

Episcop Grigorie Argesiu,

la leatu

in

Domn

25 capre,

poseda:

267 boi, 172

Dealurile pe care e asezata com. au urmatoarele piscuri Pis-

vede,

sale p&rintelut Ciortceanu, in zilele bine-

credinciosulut

iepe,

fiuluT,

se

cum

si

la

la

Rijle^ul- Govora, padure a sta-

Cuvioasa Paraschiva,

Nicolae dup£

mosia statului

hect., din

Fata, la V. cu com. Chilia,

:

duh, s'a zidit aceastS

stlnta biserica* din temelie,

caJ

Arges,

cu ajutorul

vrerea tat&luY,

cu savlrsirea

pe 724

este soseaua care inlesne^te co-

vite.

tului, jud.

inchinata.

194,

pentru

manastirea Govora, careia aceasta mo$ie, azi a statului, a fost

numar de

s'au improprietarit in anul 1864,

la E. cu Cocul -Pope?ti, d'alungul

-

alte

cite-va familii, venite aci inainte

de

CiresuluT,

Se margineste

la

m

care servesc mai mult ca pa?une

pul delimitarei clacasilor. in-

Profa.

si

brazdata de dealurile

Piscul

O

a fost

si

Lunca-

la

si

copii.

soseaua

,

rului,

Dealul-Bisericel

Rijletul-Viero?i. Ei

Rijle^ul-Vierosul care leaga com.

rica

se zice,

venituri

lei.

Profa

la

valea Ciorica, afara de cat. Di-

vine

l

la

din jud. Arges, care merge

d.-j.,

conesti, care s'a format in tim-

Comuna,

com. de

Prin com. trece soseaua Uda-

si

65

la

Vedi^ei), deservite de 3 preop; o scoala, frecuentata de 75

si

Locuitorn,

cu Gura-Boului

parte

(la

01

un hangiu. Budgetul com. e

Rljle^ul-Govora, com.

in

iepe,

si

100

1

Comerciul se face

To-

si

pora.

din

rIma

236

ro$i, jud.

de 900

a stahect.,

Rijle^ul-Vie-

Olt, pi. Vedea-d.-s.

kil.

Rima,

deal, la E.

jud. Vilcea,

com. Slave^ti,

pi. Olte^ul-d.-s.,

Hosted by

din

Google

;: :

rIma

RtMNA

237

poalele caruia izvoreste

Valea-

Rimei.

tune:

Rimesti

vaciorul, la 50

Rima, pirin, No vaci, pi.

in jud.

com.

Gorj,

Novaci, pe dreapta

Gilortul, in care se varsa.

riului

Rima,

vtilcea, in jud. Vilcea, pi.

com.

Olte^ul-d.-s.,

voreste din dealul

varsa in

riul

jud.

4 kil. de a plaiului. Are o populate de 1212 locuitori; 282 case; 4 bisericl la Covrigesti, fondata de enoriasi la 1844, la

Mosneni-RominiT,

fondata de Nicolae

Rima

se

ghel

Tiriia,

raionul

in

sa cu riul Tiriia.

si-

Lunca-

de resedin^a

kil.

Iz-

com. Tarmurile sale sunt inalte de la izvor si pana la confluen^a

si

la

si

Slavesti. si

E

Ursani.

si

tuata pe riurile Rimesti

Popa An-

rur., in jud. Vilcea,

Oltul-d.-j.,

pi.

Beica, la jud.

la

si

pe valea de resedinfc de a plasei.

situata

69

kil.

fondata de Ion Gru-

la Ifrimesti,

e^eanu

la

acum

1853, reparata

urma si in cat. Ursani, fondata de Vataful Ion Ursanu la in

15

kil.

Are o populate de 912 o biserica\

cuitori;

6 copii; 4 morT pe 2

si

lo-

fondata

Rimesti

riul

pe Luncavaciorul.

la

70 capre, 20

1000

caT.

Margineaua, Ludeasa, RoPiscul-Lung

200

vaci,

100 capre, 1000

of.

tarit la

480

1864, cind

s'au

li

dat

pamint, pe mosia statului Rimesti, pendintede schitul in

si

O

sosea comunala" inlesneste comunica^ia intre aceasta com. si

Cirlogani

j.

(la

(la S.), si

$usani-d.-

N.).

Budgetul com. e-la venituri de 1700 lei si la cheltuelT, de 1000 lei. In jurul com. sunt: la E., mosia statului

mosia Ciutura sau

V.,

Voda; la S.,

E si

Mamul-Fumureni

la N.,

com.

;

la

$tirbei-

Susani-d.-j.

si

com. Cepari.

brazdata de dealurile

Meelor

Morisca

si si

udata de

:

Muta

vaile: Beica,

munica^ia catre Horezul. Veniturile se urea la

E

pi.

si

Oltul-d.-j.,

pi.

formate din

si

tru-

Coasta,

Ulari,

data de

riurile:

cavaciorul

Are

(440 hect.).

si

sat, in jud.

com.

Orasului,

Rimna,

riul

Are

2

la

R.-Sarat, pi.

Andreasi,

pe

spre

E.

kil.

800

o intindere de

de 43

o populate

hect., familii,

sau 228 suflete.

lei.

de

dealurile

Poamesul

si

u-

Lun-

Rimesti,

Ursani.

Rimna,

riU, izvoreste

din culmea

Laculul, Dealul-RimneT, jud. R.Sarat, pi.

dreasi

;

Orasului,

com.

An-

se indreapta spre S.E.,

mosia Romani; la V., com. Vaideeni; la N., Tran-

trecind prin cat. Tiritul, Petrea-

silvania

plaiul Rimnicul,

la E.

si

Muntii Lotrului

Mosnenii

S.,

O

-

si

la

Tirgului-Horezul.

parte din mosia Rimestf a

fost inchinata m£nastirei

de Popa Danciul

la

iar cea-1'alta parte

7232

Horezul (17*24)

a fost cum-

parata de parintele Ion,

Egume-

nul manastirei Horezul,

si

nata aceste! manastiri.

Un

sov

al lul

inchihri-

Constantin VodaBrin-

coveanu se exprima astfel: aii

com. Odobasca

nul,

lui

-

parte hit Grigorie Vitaful Zglrciul, drept talere 44.-

$i

a lut Zane

;

intra in

udind com. Dea-

lul-Lung, apol in d.-s.,

pi.

Marginea-

trecind prin com.: Lacul-

Baban, Dragosloveni,

nesti, Slobozia-Ciorasti

si

Plai-

Golo-

gan intra in Putna, unde uda com. Rastoaca si se varsa in riul Putna, aproape de varsarea Milcovului. Are un curs de 85 ;

kil.,

brazdind

pi.

Orasul

si

Mar-

ginea-d.-s., plaiul Rimnicul, din

cumparat (parintele Ion)

mo$ie in hotarul Rlme?tilor ot S. Vilcea

Horezul, compusa din 2 ca-

ale

1520

comunele $u-

Lungesti,

si

jud. R.-S&rat

Vilcea,

pdduri,

intindere de

(350 hect.), Cernisorul (350 hect.) si Lunca-Stanestilor

cu

com.

cheltuelile

2500

brazdata

<§i earS

rur., jud.

sani

Rimna, se intinde pe o supra-

Caprioara.

Rimesti, com.

in

Vataful-lul-

de 1043 hect, cu izlaz cu tot. Cite-va drumuri inlesnesc co-

vechime pendinte

de hanul Zlatari din Bucuresti. Suprafata com. e de 493 hect.

si

Pfetri-

fata

hect.

Stanesti

Piscul-Tiganului,

Roman. Com.

140 locuitori s'au improprie-

statului,

bovul

muntii:

?iile,

peste

Rime§ti-St&ne§ti,

vie.

purile: Stupina (380 hect.), Gir-

apar^in

cica,

Beica.

pe care se cultiva 6j hect.

De comuna

dor Lica si la 1882 de fiul sau Stan Teodorescu o moara pe Vite: 20 cat, 200 boi,

deal, in raionul com. Ri-

mesti, pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea,

jud. Vilcea,

Bolca,

riul

Rfme§ti,

Locuitori! sunt mosneni.

1790, reparata la 1840 de Tu-

;

jud. Vilcea.

hect., situate iu

Vite: 60 boi, 90 vaci, 01,

Rimesti, padure particulars, supusa regimului silvic, apar^inind de com. Rimesti, plaiul Horezul,

preotul Simion, la 1877,

si

1805; o scoala, frecuentata de

Rime§ti, com.

Rime§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelas! nume, pi. Horezul, jud. Vilcea. Are o populate de 809 lociitori.

si

parte din jud.

Putna. Basinul, cuprins intre culmile

Laculul,

ScorusuluJ,

Hosted by

Deleanul,

Google

;:

:

RlMNIC-BAIR

Lupanul,

Turcule^ul, Streaja

suprafa{& de

Nuci, are o kil.

si

340

pe dreapta Valea-Neagr&, cu piriul Lacul

units,

P&curele

si

Va-

si

lea-Rasca, unita cu Peleticul

Strimba

si

pe stinga

strimta

;

unde

In pi. Orasulul,

si

unde

Marginea-d.-s.,

curge

si riul

cu iu^eala, mai deschisa

in

pi.

curge

riul

pentru a se cufunda

in cimpie,

partea de E. a

Marginea-

pi.

Pe apa sa sunt 30 de morl.

poalele sale de V.

asezate

Rimnicul-

satele

Rimnicul-d.-j.

cea,

pe

Istrului,

pi.

com.

deal, in jud. Tul-

Tocsof

rur.

si

teritoriul

Cogelac

are o direc^iune generala de

la

Este strabatut de drumurile co-

munale ce due de Rimnice,

la

Iuan-Cisme

gelac. Este

n&tun

dou&

la cele

Co-

si la

sema-

acoperit cu

pasunl.

si

Rimnic-Dere, cea,

pi.

com.

rur.

piriii, in jud.

pe

Istrului,

Tocsof,

si

Tul-

teritoriul

pe

cat.

al

si

Culelia. lzvoreste

sub numele

de Sari-Ghiol-Dere, din poalele de S. ale dealului Caragea-Punar (de pe teritoriul c&t. Sari-Ghiol, com. Beidant); se indreapta spre S.,

avind o direc^iune generala de

pe cea

de V. a com. Cogelac. Desparte intru

basinurile

cit-va

Rimnicul (afluent

piriului

Ca-

al piriului

simcea) de acelea ale piraielor

Beidant (tributar

Go-

al lacului

Cogelac sau Duimgi

lovi^a) si

(tributar al lacului Sinoe)

lasa

;

la N.-E. spre S.-V.

;

curge pe

la

de unde incepe a purta numele de Rimnic - Dere trece apoi prin intra in satul Rimnicul-d.-s.,

;

satele

Rimnicul-d.-j.,

curge tot spre S.-V. curs de 14

kil.,

Culelia,

dupa un

si,

se vars& in piriul

numit Moara-Cucoanei, pe hota-

Sarim-

rul jude^ului. Cursul sau este pu-

deaiurile Sarim-Meselic, Iuc,

Haidin

Iuan-Bair

si

si,

mai

Tasla-Cula;

dealul

la S.,

sta

in

comunica^ie cu deaiurile Cascalac-Bair

Veli-Tepe-Bair. Este

si

Are apa destula locurile pe unde

fertilizeazS

si

trece.

Rimnicelul,

in jud. R.-SS-

piriii,

Rimnicul.

plaiul

rat,

Casimcea, pe malul drept,

{in

cam

la locul

repede, iar malurile sale,

incepind ceva mai sus de satul

de

plaiul

N. spre

la

com.

prin cat. ni^a

sunt

pana

trece

Dumitresti-d.-s.,

Poe-

cat. Dumitresti-d.-j.

repede

e

si

Rimni-

riul

pe dreapta

cul-Sclrat,

^ime de torente. Are o lungime

de 30

kil.

si

mori pe

3

Rimniceni, com.

el.

E

asezata la N. jude^ului, la

40

R.-S^rat,

si

plasei, la 3

in

partea de V. a spre V. de Mai-

kil.

resedin^a

cSnesti,

mune mai

de orasul

N.-E.

spre

kil.

kil.;

Obilesti,

luri,

la

kil.;

Martinesti, la 12

5

Se margineste luri;

la

la

(al

com. Cogelac). Ondulatiunilesale de V. se termina pe malurile pi-

si

Martinesti

riului

Rimnicul

sau

din

pricina

dealului sunt

curl.

si

ale

Sari-Ghiol-Dere,

lui

coase

si

afluentu-

care

nature! stincoase a si

inalte

ele ripoase, stin-

prin

unele

Se intinde de-alungul

lo-

aces-

si

si

Riul R.-Sarat o uda de la N.V.-E., formind la E. lacul Coada-

in

de

si

de

Rimnic-Bair

30

teritoriul

catunelor Rimnicul-d.-s.

Tocsof).

si

Culelia

Are

patra^i

kil.

(3000 hect.),cuprinzind nicul-d.-j.

S.-

Are si 43 pu^uri. Se compune din catunele

Girlei.

si

(ale

Rimcom.

re^edin^a,

E.

la

si

Suprafa^a com. este de 5150

Iuci-Tepe-Bair,

intre

Tasla-Cula, de alta parte.

o intindere

la

si

cu Gulianca.

satul

si

ciuc-Chioi-Bair

de-oparte

Ma-

N. cu

Slobozia-Rimniceni, la V.

Cisme

13

kil.

Rimniceni,

-

Ma-

:

laE., cu Mciicanesti; la V.,

cu Obilesti S.,

Co-

plasei.

invecinate sunt

mare, cuprins intre deaiurile Cu-

Iuan

pe

riul R.-Sarat.

V. a plasel ^ pe cea de V. a com. Basinul sau este destul de

com. Tocsof), Rim-

jud.

in

rur.,

R.-S^rat, pi. Marginea-d.-j.,

ripoase. Brardeaz& partea

de

Sciu

incarcat cu o mul-

c&tunele Rimnicul-d.-s., de Rim-

nicul-d.-s.,

linga

lui,

Cursul

intretaiat de hotarele ce despart

cul-d.-j. (ale

Du-

;

si Jitia

se varsa in

si

udind

S.,

Andreasi,

inalte, stincoase si

Rimnicul-d.-s. -Culelia,

lzvoreste

din virful Alunisului; brazdeaza

poalele dealului Iuci-Tepe-Bair,

mai multe prelungiri, din care cele mai insemnate sunt E.

spre

pe

Curu-Dere,

;

mitresti, Chiojdeni

tea centrals a plasel, pe cea de si

nu de-

primeste

care-1

parte de izvor

teritoriile

N.-E. spre S.-V., brazdind par-

N.-E. a com. Tocsof

pe

lic,

Culelia.

si

sale Rimnicul-d.-s., Rimnicul-d.-j.

Rimnic-Bair,

are pe stinga: Curt-Ba-

il

Rimnicul-d.-j.

La

3-lea.

deschisa cu totul

linistit si

d.-s.

204 m..

cite

mai insem-

Afluen^il sal eel

nap

metrice de observable de rangul al

d.-s,

inchisS.

;

care-1 primeste chiar linga satul

sunt

mai frumoase

in

de 266 m.

202 m., unul de 192 m. si altele mai mici, puncte trigono-

Valea-

:

Valea sa este una din cele

ceiul.

mai

si

mai mai are unul de

piraie. Virful eel

inalt este

Oreavul, unit cu Cir-

iar

;

doua

tor

doua de

patraji.

Afluen^ii sal principal! sunt:

Mahriul

RlMNICENl

238

hect., din care

150 hect. vatra

com., 800 hect. ale locuitorilor si

4200 hect. ale proprietarilor. Are o populate de 404 fa-

milii,

rica,

sau 1523 suflete

cu hramul

dita in

Sf.

1834 de

Hosted by

;

o bise-

Dumitru,

locuitori,

zi-

de-

Google

; ;

:

rImniceni

servita re^T

de

preot

I

2 cinta-

$i

o ?coala mixta, fondata in

;

de

anul 1867, frecuentata

121

Scari?oara, Ulmu?orul, Carpenul,

Cumaria,

Sunt 2905 hect.

2095

arabile,

hect. irna?.

din

289 plumorl cu aburT, 2 ma?im

secerat,

1

tna§ina

:

de treerat

basinul

uda pi. prin mijloc, trecind pe linga comunele Jitia,

Are ca

plapaman, 4 timplar!

$i

1

pot-

Catau^ul,

pe

Buda,

Rea,

-

Recea, Folcea,

;

Schitul,

spre Martine^ti,

:

Maica-

Ciora^ti, R.-Sarat; spre

spre

spre Obile^ti

Maluri-Hingule?ti ;

spre Gulianca.

Budgetul com. e la venitur! de 3765 lei, 20 bam, iar la cheltueli, de 3647 lei, 90 ban!.

Rimniceni,

sat, in jud. R.-Sarat,

Marginea-d.-j., cat. de re$e-

din^a a com. Rimniceni, a?ezat

Are

rurale

partea

comune

7

Bisoca, la V.; Chiojdeni,

:

in mijloc; Dumitre^ti,

Jitia,

nule^ti

Rimnicul,

muzul

Buda,

§i

Da-

Valea-

la E.,

Are hect.

o

?i

de 42205

suprafafa

o populate de 2300

fa-

sau 1 1 440 locuitori. Produse naturale are paduri

miiii,

intinse.

Are pu^in

pentru

loc

cultura cerealelor. Sarea se ga-

mare

se?te in

riul

cantitate, in nu-

R.-Sarat de aci

com. Rimniceni, a$ezat riul

de

Rimnicul, cat.

j.,

cat.

la V.,

tindere de 40 hect.,^ cu famili!,

pe

spre V.

la 2 kii.

de re$edin^a. Are o

pulate de 70

Caile

sat, in jud.

R.-Sarat, pi. Marginea-d.

in-

o po-

sau

i?i

Piriul;

chiar

sareaza

ne?ti

calea $i

Rimnicul-Jitia

caile vecinale, care

albiile riului

en^ilor sai.

Rimnicul

E acum

in jud.

Rimni-

de V. a jud., in partea sa cea ma! muntoasa. Este brazdat la V.

cul-Sarat, a?ezat

de mun^ii Bisoca,

in

Pietrele-Fetei,

a! aflu-

unit cu pi.

la V.,

de Catau^ul,

com. Saracicurg sub numele de Riul-

malul drept, in dreapta ora$ulu!

Rimnicul.

Rimnicul-Cogalniceanu,

baltd,

pe mosia Vladeni, com. Corlateni, pi. Copula, jud. Dorohoiu.

Rimnicul-de-Jos, plasa, Rimnicul-Sarat, S.-V. a judejulu!.

N. cu cu

pi.

de Se margine?te

Rimnicul-d.-s.; la

Gradi^tea;

pi.

in jud.

partea

in

la

cu

S.,

jud. Braila, de care se desparte

prin

Buzaul,

riul

La ?i

cu

la V.,

$i

S.,

sunt malurile Buzaului,

in interiorul pla^e!

movile.

Riul

sipuri

numeroase

Buzaul o uda

la

comunele NiVi^ani; un alt curs de

trecind

S.,

apa

$i

prin

numit Valeauda plasa prin mijloc precum $i comunele Costieni, este

piriul

Boului, care

deal,

pe mo$ia Buda, pi.

Her^a,

jud. Dorohoiu.

Balacianul, Galbenul,

numele

Rimnicul,

deal,

com. Buda,

pi.

pe mo$ia Buda, Her^a, jud. Do-

Este formata

in

raionul ora-

$ulu! Rimnicul, pi.

Ocolul, jud.

Vilcea, pe care hect., 25

se

aril vie.

cultiva

81

poarta

comunelor linga

care

intinsa baita Jirl2ul sau Va*ceni.

rurale:

deal,

formeaza

se aria; Valea-Boulu! se varsa in

rohoiu.

Rimnicul,

$i

in cursuri micT hele^tae, ce

Carimbiul,

lul-Chiojdenilor,al-Dumitre?tilor,

Dealul Ro?u;

$i

partea

Omul, Furul, $tejicul; la E., de Culmea-Lupaul, dealul Magura, DeaPiatra-Penei,

merg pe

Rimnicul-d.-s.

Rimnicul, plain,

Am-

01ane?ti.

la

Rimnicului, varsindu-se in Olt pe

de comunica^ie sunt

jude^eana

com. cu acela^i nume,

Rimnicul,

?i

?i

unesc

jud. Buzaul.

264

suflete.

kil.

Salciei, la S.

apele sale.

Rimniceni-Slobozia,

Cheia

bra$e:

Sarei, satul Dealul-Sare!

E.

care se

?i

Rimnicul, (Riul-Morilor), rin, jud. Vilcea, format din doua

late de 334 famiiii, sau 1259 suflete; o biserica $i o ?coala.

?i

Ciubarul,

?i

un curs de 4

la

spre

Su-

jud.

in

pierde pe ?esul Siretulu!, dupa

E.,

drept

hect. intindere

piriias,

obir^ie este intre dealurile Hur-

numele de Dealul-Sarei,

10

Gidinfi,

se varsa in piriul

?i

ceava, com. Dolhasca, a caruia

meroasele locality!, care poarta

1

com.

pe dreapta.

Pletrosul,

o popu-

pe malul

Roman,

bele se

Se compune din

de comunica^ie sunt dru-

murile vecinale

;

pe stinga

Ulmu^orul,

Valea

curge prin

piriias, ce

Siretul-d.-s.,

Tocitoarea, Saritoa-

dreapta.

covar. Caile

Cer-

:

bul, Martinul, Malu?elul, Corbul,

rea,

2 cojocan, 2

Buda.

?i

afluen^f principal!

rimaton. :

Dumitre^ti

Chiojdeni,

Turburea,

Meseria^i sunt

pi.

R.-Sarat,

riulu!

care izvore^te din muntele Mar-

1097 hoi, 654 vaci, 176 cai, 325 2145 01, 14 capre ?i 135

lepe,

Rimnicul, jud.

tinul,

Locuitori! poseda guri, 2

pi.

?i

In privin^a apelor, face parte

Calitatea pamintulu! este buna,

ne?ti

Cilnaul

Goicelul,

altele.

elevi.

de

RtMNlCUL-DE-JOS

239

N. E.,

la

tieni-d.-j.,

;

comunele

Costieni -Man,

Cos-

Socariciul la V.

sipuri, Vi^ani,

S.

din

Salcioara, Ghergheaca,

Drogul,

Ni-

Jirlaul, la

Balacianul, Galbenul

Hosted by

;

§i

Slo-

Google

:

bozia-Galbenul,

mijloc. Rese-

la

din^a este in com. Balacianul. Are o suprafa^a de 48920 hect, si o populate de 2504 Patnintul pl&sei este produc-

bun mai cu seama pentru

tiv,

care

agricultura,

principals

e

Are o suprafata de 77

boca, iar prin mijloc, de dealuCilnaul, Baba, Doua-Coaie,

rile

Fintina-Turcului

In privin^a apelor, partea de

R.-Sarat,

basinul

din

prin

ocupatfune a locuitorilor. Comerciul consta in importul

com. Dedulesti, Babeni,Zgirci^i

de coloniale, instrumente agricole si in exportul de cereale

afluen^i

si

:

si

primeste

riu

Bulgari, de

44

fa-

sau 172 suflete.

milii,

Prin

drumul comu-

trece

el

nal Culelia-Sari-Ghiol.

ca

Rimnicul-Sarat, luatnumele de

Capraria,

Izvo-

Oreavul

Baba, Greabanul,

ce

judef,

Este asezat intre

mijloc. 18'

24

si

25° 28' longitudine orientals 4'

45

48'

45°

si

a

si

Rimnicul-

la riul

uda prin

Sarat, care-1

Valea-Dedulestilor, Mo-

:

canca, Badila, rul,

vite.

Acest

Jideni.

hect.,

maioritate

in

Rimni-

trecind

E.,

la

V.

Cilnaul.

riului

uda

cul o

partea de

si

populatie,

compusa din

Strejesti.

si

o

cu

E. face parte din basinul riului

sau 12504 suflete.

familii,

rImnicul-sArat

240

RtMNICUL-DE-JOS

si

latitudine

boreal^, aproape in mijlocul Ta-

calea ferata Buzau-Rimnicul-Sa-

uda la V., trecind prin comunele Cimpu-

V.; drumul comunal Rim-

lungeanca, Valea-Ra^ei, Racovi-

de^e (Oltul, Rimnicul-Sarat, Ro-

de comunicatie

Caile

rat, la

sunt

nicul-Faurei, ce trece prin mijlocul plasei,

si

E acum

drumurile vecinale. cu

unita

Gra-

pi.

si

Putrida. CilnSul o

:

^eni,

primind ca afluenti

si

Hirboca, Par-

raiele: Carpinisul,

dosi

E

distea.

formats

in partea

asezat

cea,

com. Tocsof,

la 7 kil.

de N. a

spre N. de

ambele

pe

Tocsof,

resedin^a,

Tul-

sat, jud.

malurl ale plriului Rimnic-Dere.

Are o si

de 92

intindere

o populate de 63

280

suflete,

sau

familiT,

cea mai mare parte

mijloc

Zgirci^i si

tru agricultura

gradinarit, ocu-

si

principale

si

Dedulesti,

1

1

locui-

ale

Hotare

Bal^i

991

V. padurile; la E. la S.,

un hoge. drumul Ciu-

giamie, cu

de 4543

suflete.

Rese-

si

plasa, in jud.

Rimnicul-Sarat, in partea de V.

a jude^ului.

E

de

udata

riul

R.-S5rat, in partea de E.

la V.,

despar^it

prin

lungeanca;

cu jud. Buzaul,

importul si

in ce-

si

de comunicatie sunt:

calea ferata

soseaua

si

natio-

nals Buzau-Rimnicul-Sarat lea jude^eana

E acum

ca-

;

Rimnicul-Jitia

si

nicul-d.-j., si la si

cu

E.,

pi.

cu

Rim-

plasile

Gradistea.

Face parte din regiunea deasi este brazdata la V. de culmea Cimpulungeanca, cu virfurile Licoi, D&mieni si Hir-

virful La-trei-

intre trei

afla

urea in sus pana

lui se

si

spre E., catre

Omul,

unde izvoreste riul Milcovul; de aci hotarul urmeaza

vului,

de

cursul

riului

dreapta

sat, jud.

Tul-

se

in-

direc^iune con-

N.-E., printre

spre

tinua

Milcovul,

intr'o

cul-

mele Alunului, Lacului, Chicioa-

de o parte

si

culmea Zabalei de

pana

(jud. Putna),

dilari;

de

la

tele

§indilari

Vilcaneasa,

Capeieanul

alta parte

la satul Sin-

se indreapta spre

si

R.-Sarat)

(jud.

(jud. R.-Sarat),

Rimnicul-de-Sus,

munte

stincosul

culmea Fundul-Milco-

si

E.,

hotarul

pe

riul

pe linga

sa-

VaJea-Larga,

Valea-Rea, Pitulusa

n.)

Mun-

la

tele-Prelung, se indreapta apoi

Milcovul, trecind

unita cu plaiul Rim-

nicul. (v. a.

si

(caci se

jude^e vecine, Buzau, Putna

rei

culmea Cimpu-

la S.,

Marginea-d.-s.

in

drumurile vecinale.

margineste la N. cu plaiul

Rimnicul;

la

cerealele.

de manufacture Jesaturl exportul de lemne, vite Caile

Rlmnicul-de-Sus,

:

mijloc, viile,

reale.

ciuc-Chioi-Sari-Ghiol.

Co-

si

Incepind din muntele Furul-

Babeni,

Produc^iunile plasei sunt

si

Tecuciu

Braila,

Rimnicul-Sarat), hotarul jude^u-

cu o populate sau

Braila),

vurluiu.

cel-Mare, numit

Are o suprafata de 30249 familiT,

Buzau,

Putrida

Jideni, la E.;

Comerciul consta

Printr'insul trece

lurilor

Margaritesti,

Obidi^i, la S.

hect.,

pen-

torilor.

Se

si

man, Tecuciul, Vasluiul,

care nu ating de loc fruntaria.

Racovi^eni, la V.;

si

;

:

din^a plasei este in com. Zgircifi.

Patnintul este favorabil

Are o

la

comunele

din

Greabanul

Pardosi,

hect.,

BulgarT.

pa^iunile

Valea-Ra{ei

este unul din cele 6 ju-

si

Este coprins intre jud. Putna,

Iernatica.

si

Cimpulungeanca,

Rlmnicul-de-Jos,

pi-

rei,

si

Brosteni

$indilari,

(jud.

Mera

Putna)

din

;

cea, pi. IstruluT, asezat in par-

dreptul catunului Brosteni, ho-

tea de S. a pl&sei

tarul

N. a com. Tocsof,

si

al

in cea

de

carei ca-

tun este, pe ambele maluri ale

si

riul

S.-E., iar

se indreapta

in dreptul

spre

catunului

Pintecesti (R.-Sarat), hotarul, pa-

piriului Rimnicul, la 8 kil. spre

rasind riul Milcovul,

N. de resedin^S.

schimbat cursul, urmeaza vechia

Hosted by

care

si-a

Google

RlMNICUL-SARAT QVDEJ)

albie a riului sul Focsani,

'

ajungind

;

il

ni la ora-

Clociti

RImNICUL-SARAT (JUDEf)

Hirboca, avind o

si

di-

inconjoara pe la

rec^iune mai mult

de 1862 trecea

poi trece muchiile dealurilor Ri-

S. (mai inainte

chiar prin oras, inchizind in jud.

Motohani,

chi^elele,

Dimiana

Gardoaia,

de

lungeanca, Bisoca

si

Re-

piriul

cea.

Regiunea

Orografta.

mun-

toasa coprinde o mic& parte din

aci se in-

Vestul jude^ulul; e cuprinsa pe de-o parte intre culmea ce pleaca

muchia Cimpulungeanca, trecind prin virfurile Homocioaia, Cim

din muntele Furul-Mare, merge

pana

pulungeanca, Caranaul, Tatarul,

cursul Milcovului, panala

Goicelul, Cumatra, Carpenul

Brosteni.

Licpi

mita Focsani-Muntenesti)

dreapta numai

se in-

N., a-

spre N., ^inind

R.-Sarat o parte din oras, nu;

spre

si

;

j

dreapta spre E., pana

la

com.

unde se coboara spre pana da iarasi de riul Milcovul, il taie, da de riul Rimna, Maluri, de

S.,

il

taie si

pe acesta se indreapta ;

spre S.-E.,

dupa mai multe

si

pe linga com.

cotiturl, trecind

Maluri

Maicanesti, taie

si

pe cursul

R.-Sarat, se urea cestui lesti,

pana

riii,

riul a-

catunul Gir-

la

in dreptul caruia se varsa

Rimnicul

Putna

in

60

intindere de

cu jud. Putna

pe aceasta

;

kil.

se limiteaza

de

la

;

Girlesti,

hotarul urmeaza o direc^ie spre

ajunge

E.,

la

Siretul,

riul

la

com. Corbul, despar^indu-se pe aceasta scurta distan^a,

de jud. Tecuciu

kil.,

;

de

de 13 la

Cor-

urmeaza cursul riupana la gura BuzauluT, despar^indu-1 pe o distan^a de 12 kil. de jude^ul Covurluiu; de la gura Buzaulul hotarul urmeaza cursul riului Buzaul, intr'o directie spre S.V., si, dupa numeroase cotitun, trecind pe linga comunele Domni^a, Racobul, hotarul lui

Siretul,

Gradistea, Ciineni, Visani,

vi^a,

Nisipuri,

copulul,

pana il

la

Movila-Epis-

desparte pe

tindere de 70 la

rul

urmeaza o

Movila-Episcopului, hota-

in direcfia

unde,

si

Piciorul-Nuculul, taie riul Rim-

ajunge in ma-

na, mai sus de com. Odobasca, culmea Dealulul-Lung, piriul Va-

Locusta,

dra,

si

de unde se ridica in sus pe piriul Bisoca si pe muchia Sindila-Plesii, formind un sivul Bisoca,

mic arc pana atinge riul R.-Sa rat, la locul numit Podul-Coi^ei;

de

pe albia Rimniculul, se indreapta spre V., avind pe aci,

muchia

stinga piriul Sara^elul,

Gavanul

Bisericu^el,

beta-Mica, pana

Curcu-

si

punctul nu-

la

mit Urzicarile de unde se ridica spre N., pe

poalele muntelui

la

Curcubeta-Mare, urmeaza cursul riului

Recea, numit

si

Fundul-

Rimnicelulul, unul din izvoarele riului R.-Sarat,

avind

virful Piatra-Penel si

ajunge

numit

la

dreapta

Carimbul

si

la defileul prapastios,

Belciul,

de unde izvoreste

Recea; de aci, descriind un mic arc spre V., urmeaz? piriul

cursul piriulul

Martin,

pe

muntelui Furul

poalele

la

Mare, se urea apoi punctul de unde

trecind

in virful lui,

am

plecat; pe

lea-NeagrS

trece

Peleticul,

si

drin dealul Lupan, taie riul Motnaul, linga

Gura-Trestiei,

cat.

trecind prin Lacul-cu-Richi^I, se

pe virful deaMagura, inchide

lasa apoi in jos, lurilor

com.

Rosu

si

Jitia, taie riul

tre Chiojdeni

R.-Sarat, in-

si Jitia,

nul; de aci urmeaza trecind

de^ulul,

se o-

si

preste in virful Jutuiul

sau Di-

limita ju-

muntele

prin

Ulmusorul, Bisoca, $indila,

riul

Rimnicul, mun^ii Virstele

Fu-

rul-Mare. Partea

cam

prinde

si

muntoasa

tinderea jude^uiul, adica

pra fa^a de 400

kil.

vestica*

in-

o su-

patraji, ocu-

pind mai tot plaiui Rimnicul

matatea

co-

a 8-a parte din

si ju-

a plasel Orasul.

Culmile, care strabat aceasta

regiune sunt

masivul

:

Bisoca,

carul virf atinge 973

al

m., la

hotarul dintre jud. R.-Sarat

Buzau,

si

si

ale carul ramifica^iuni

Ceta^uia,

si

in dreptul

Zoifa, la

facind o

(Pirliti);

kil.

sta-

jicul

145,

cu jud.

mica cotitura, N.-V., si

in riul Cilnaul,

satulul

Virful-Deleanului

Priveghiul,

sorul, trecind prin piscurile Min-

Ulmusorul, ce se intind printre

soseaua na^ionala

tul

imagi-

culmile

jprin

Se margineste la N. si N.-V., cu jud. Putna, de care se desparte prin mun^ii Omul, Ste

indreapta spre

junge

pe culmea Ulmu-

S.,

nary, ce ar trece

comuna

linie

aceasta intindere de 80

V., taie calea ferata intre

se

apoi spre

indreapta

se

;

o

aci,

desparte de jud. Buzau.

aci hotarul se indreapta spre

Boboc

(pi^uiul)

De

urmeaza

si

linie artificiala,

catunulul Cochirleanca

bile

Dinul

si

muntele Omul

la

de N., trecind prin

apa Costeiulul, pana de

in-

de jud. Braila;

kil.

de

o

j

;

de

taie

aci a-

in drep-

Fundeni (Buzau)

trecind Cilnaul

urea

;

dealurile

6oi)40. Jlarele JJicfiunar (Jeoyrajic.

Vol.

si

Milcovul

riul

Tecuciu

si

kil.

se

la N.-V.,

;

Covurluiu,

despar^indu se de Covurluiu prin riul

Siretul;

la

S.-E.,

cu

ju-

de^ul Braila, despar^indu-seprin riul

Buzaul

jude^ul prin

;

la S.-V.

Buzau,

culmile

si

V., cu

despar^indu-se

Hirboca,

Cimpu-

principale, sunt

riurile

:

§indila, Popa,

Ripa-Alba,

Rimnicul

si

Ghizdita,

Buzaul.

O

cul-

me, ce pleaca din Furul, trece prin Omul, si de aci se desface

doua

in

cultnl,

jud. Putna,

si

una spre V. in a doua spre E„

inchizind ast-fei Valea-Milcovulul.

furl:

Cea din R.-Sarat are ca virOrbul,

Stejicul,

Girbova,

Pacurele, Sorbul, Spoata, Laeul si

Chioara, care trimit famifica-

31

V.

Hosted by

Google

)

;

KtMNlCUL-SAkAT

{mm

Rimnicu-

printre afluen^ii

Rimniculul

lul, si

acei al

nei

princi palele

;

si

Rim-

ramificatiunl

sunt: Neculele, cu virful Pietrele-

culmea Magura, cu

virful

Magura, dealul Stoica, cu

virful

Fetei,

Stoica, Lacul-cu-Richi^ si Dealul

Rosu, printre riulMotnaulsi Rim-

Culmea Alunulul,

nicelul.

Motnaul virfurile

Alunul, Furul

:

printre

afluen^H Rimnei, cu

si

Las-

si

pe dreapta culDealul- Lung, Peleticul,

tuni, trimhiind

mile:

Lastuni,

Tinosul

si

fluen^ii

Rimnei.

lul,

printre

a-

Culmea-Lacu-

ce se desface din virful La-

culul, printre

Rimna

Valea-Neagra,

sau

Tigna

virfurile

si

Slimnicului

dul-CilnauluI,

cu

si

Fun-

:

Poiana-

Spidele,

Sarat {ine de marele

mat

sine

sunt:

Slimniculsi Rimnicul, la mijloc;

mifica^iile sale

Buda

{ul,

cu

Strejesti, si

ra-

Schitul, Catau-

:

Fintina-Turculul,

si

Rimnicul

printre afluen^ii riului

si Cilnaul; dealul Cimpulungeanca care se desface din dealul

Ju^uiul, cu virfunle

Carpenul,

:

Milcovul, la

Cilnaul, la V.,

Buzaul, laS. Cel

si

mai insemnat din

uda prin

mijloc, trecind

orasul R.-Sarat, {ulul,

care a dat numele sau

si

apoi vine Rimna, la N., care uda

mieni, Hirboca

tirgusorul Plainesti

si

Cloci^i, prin-

tre afluen^ii riului Cilnaul

si

jude^ului

Sla-

covul

Bu-

gaseste

desparte jude^ul

nicul, si

si

;

partea de S.

iar in

marilor

basinul

Petreanul.

pasunl, numeroase

nistrativd

semanaturi.

Regiunea cimpuiui ocupa partea de E. a jude^ului,

este

si

coprinsa intre calea ferata,

riul

Populafia.

§i

am

hotarele ce

descris, jude^ul

ale carui col^url ar

este coprinsa intre limita regi

coprinzind piasile Rimnicul-d.-j.,

kil.,

Gradistea, Marginea-d.-j.

Ciinenilor, lunga

taie mijlocul jude^ului, incingin-

un

de 550

kil.

Are o

briu.

patra^i,

partea de E. a

tea de E.

a

o

intindere patratT,

kil.

par-

si

Marginea

plasei

d.-s.

50 m. Este o intinsa cimpie, accidentata de malurile Rimni

Orasul,

Rimni-

plasa

Inatyimile sunt coprinse

cul-d.-s.

2500

coprinde

plasei

intreaga

si

Are

Covurluiu.

de aproape

intindere

si

partea de V. a plasei Marginead.-s.,

si

variaza

Inaltimile

intre 5

si

cului, Buzaului, lacurilor.

Siretului

Numeroase mo vile,

mai multe

regiune sunt: Deleanul, cu ra

de

ghiul,

sale

Cucul,

Hopa,

:

Capra,

Perisorul, Corni^ele

si

Prive-

Piciorul-

in

Peleticul

Tinosul, printre aflu-

si

en$il riului

tandoiul

;

Rimna;

si

Peleticulul

dealurile

Cos

Cali^a, continua^il ale ;

dealul

Lupan

si

Tur-

cule^ul (360 m.), cu ramifica^iile

Streaja, Nuci,

Danulesti, Jinu-

mul, Cofatcul, Gurguiatul $e$ti, printre

afluenfil

si

Ple-

Rimnei,

uda cimpia,

fiind

multe, marl

lacuri

regiune.

Principa

Amara, Va-

Ghergheasa, Boldul, Putu-

Guinea, Maxineni, Hin-

gulesti, Voetinul,

Negrul,

Pamintul sau este

fertil

acoperit cu semanaturi si

si

sunt risipite

lelesunt: Balta-Alba,

rosul,

Si-

si

formate din ploi

insa,

aceasta

ceni,

afara

si

Buzaul, R.-Sarat

schimb numeroase pe

Pu-

cele 1'alte n'au nicl o im-

portant,

Rimnei Dealul-Lung,

si

retul,

Teiusul,

Nucului, printre afluen^il riului

Milcovul

riurile

celc

sunt ras-

artificiale,

pindite in aceasta regiune. rine riuri

ale

si

700 si 20 m. Principalele deaiuri, can brazdeaza aceasta intre

mifica^iile

al

si

etc.

este

intinse

bogate.

Hidrogi 'afia Jude^ul Rimnicul-

Dupa

are forma unui trapez neregulat,

jude^ulul, din spre P utna, Tecuciu

hotarul despre N.

si

si

Suprafata. Impdrfirea admi-

cite-va

si

se

lacuri

Amara, Vaceni

nul, Capra si Teiusul. Regiunea dealurilor coprinde partea de mijloc a jude^ului si

du-i ca

Cilnaul, Mil-

;

Balta-Alba,

vil

sale

capitalel

si

apoi basinul Buzaului.

calea ferata ce

prin

jude-

Cumatra, Valea-Salciei, Cimpulungeanca, Modreni, Licoi, Da-

zau de jud. R.-Sarat. Regiunea

Cumea

si

capitala

Buzaul

si

toate, pentru

jude^, este riul R.-Sarat, care-1

na, Crucea-Ciocanelulul, Delea-

unei mun^ilor,

N.; Rimna,

Parulul, Poiana-MalaiuluT, Baba,

dealurilor e acoperita cu intinse

virfurile: Scorosul,

al

mici. Riurile care-1 uda.

afluentul

Milcovulul,

basin

Siretului, sub-divizat in alte ba-

Doua-Coaie,

virful Poarta-Scorusulul, printre

Rimnei

Rimniculul; dea-

si

Cilnaulul, cu virfurile

lul

prezintincl

si

Culmea-Scoru^ulul, ce pleaca din

afluen^ii

•RtMNICUL-SARAT (JUDEf

242

(JUDE'f)

;

fi

muntele

:

Furul, Sindilari, Gura-Buzaului

si

Movila-EpiscopuluT. Diagonalele

mai marl sunt de la Furul gura Buzaului, lunga de 90

cele la

:

si

tregul

de

la Sindilari

circuit

Suprafata jud. este de hect., sau

3340

Inkil.

334000

patrapf.

kil.

Este impar^it in 1.

cotul

la

de 80 kil. este de 250

7

plasl:

Plaiul Rimnicul, in

partea

de V., brazdat de numerosi mun^I si plaiurl, udat de riul Rimnicul si format din 8 co-

mune:

Bisoca, Dumitresti,

Jitia,

Chiojdeni,Buda, Danulesti, Dealul-Lung

si

Valea-Salciei, cu re-

sedin^a in Dumitresti,

avind

si

o suprafata de 42205 hect. Plasa Orasul, in partea de

2.

V. de mun^I,

N., brazdata la

mijloc rite

cu

si

E. de deaiuri

vii

si

la

acope-

semanaturi.

Mil-

Rimna la S. E formata din i4comune: Ancovul o uda

dreasi, desti, Cirligi,

la N.,

Brosteni Cotesti,

,

Cimpineanca, Golesti,

oanele, Odobasca, Risipi^i

Hosted by

Bu-

Bon^esti,

Blidare,

Farasi

Vir-

Google

:

RlMNICUL-SARAT (JUDEX)

te?coi, cu resedinta in

Are o

udat

intins,

se afla bal^ile

E

Alba.

Cotes ti.

Maluri, Martinesti, Maxineni, O-

s£ dulce, MSnastirea

Amara

Balta-

$i

Cii-

Macrina,

Nico-

Stubeiul

Are o

in-

hect.

49904

Rimniceni

bilesti,

Slobozia-

$i

Mihalceni, cu resedinta in Mai-

Are o

cane?ti.

intindere de 673

1

hect. pl&si sunt

azi (1900)

formind 4 pla?! MargiOrasul, Rimnicul-

unite,

—

de sus

Rimnicul, Mar-

plaiul

-

— Rim-

Gradistea

ginea-de-sus, nicul-de-jos.

Populatfa jud. R.-Sarat e de

de Rimnicul

de Cilnaul

E

V.

la

for-

mats din 13 comune: Babeni, Baltati, Cimpulungeanca, DeduGreabSnul, Jideni, MSrga-

lesti,

Obiditi, Pardo$i,

ritesti,

da, Racovi^eni, Zgirciti

pe

lea-RateT,

30249 5.

o

Putre-

Va-

?i

de

intindere

Sarat rala

brSzdata

mijlocul judetului,

la E.,

datS de Rimna

la

nicul la S.

comune

:

E

N.

la

cimpie, usi

de Slim-

formata din

13

Bogza, Bordesti, Dra-

scoala

1

;

de b&eti

(3

in

R.-

primara

ru-

scoale primare urbane

5

de

101

;

mixte

n

?i

2

?i

pitala jud.

fete) in ca-

scoale

scoale

resedinta judetului, vaccinator?

2

sub

Urechesti

Voetinul,

si

Are

cu resedinta in Plainest!, o intindere de 60529 hect.

zaul, linga care se afl& balta

E formata" din

V&-

2

com. B&-

la'ceanul, Costieni-d.-j.,

Costieni-

ceni.

Drogul,

Marlf,

gheasa,

1

:

Galbenul, Gher-

Jirlaul, Nisipuri,

Salci-

oara, Slobozia, Socariciul

Vi-

sani,

si

cu resedinta in BSlaceanuI.

Are o 7.

intindere de 48920 hect. Margin ea-de-jos, in partea

de N.-E. a judetului, cimp intins, brazdat la V. de Rimnicul tul,

$i la

E. de Buzaul

care formeaza balta

si

Sire-

Maxi-

judetean

1

si

Bagdat. Sunt 2 spitale dinta,

pie intinsa, udatS la S. deriulBu-

al orasuliri,

spitalului

1

in

ta se gase?te la chie, la Si

luT,

lul

al

spitaluluT in

rese-

Minerale

Piri-

:

Argintaria-Vela

SarT

riuluT Cilnaul.

Sarea

gema formeaza munt? de Dealul-Sarii

sare

pe valea Rimnicu-

La-San, pe valea Saratelusi

La-Sari in muntii

S&riT.

Lignit se gaseste la Pliscul, linga catunul jea, la

Lindilari, in dealul Hir-

Modreni, pe

nauluT. Petroliu

Valea-Rea

?i

26882

:

65934 vite of, 28459 59io capre (Decembrie

mari cornute, 140441 porcl

si

StupT cu albine sunt 9429. o«up& o suprafat& de

Viile

9052 hect. de comunicafie

calea ferata

la

se

sunt

Buzau-Focsani, ce

com.

trece prin

Rimni-

Zoita,

Sihlea, Gugesti

cul,

Cote?ti-

si

calea nationals Buzau-Focsani la

Rimnic

valea

gase$te

Cil-

la

Scropus. Afara

de Balta-Alba, lac salin, se mal g&sesc izvoare de apa sulfuroas5,

la

de cal

vecinale intre comune.

Din

trecutul judefulut.

fan-cel-Mare,

$te-

Domnul MoldoveT,

luptindu-se cu Radu-cel-Frumos,

Domnul Munteniei cilor, la

aliatul

si

Tur-

1474, bate pe Radu, care

fuge la Turdf, iar

el intra in Rimpune fundamentele biseriPiatra sau Domneasca. Cu puinainte de T e P es se luptase

nic, cei tin

si

>

cu TurciT, locul

Malul-Negru,

pe albia

doctor

al

Plainesti.

Producftuni.

Rimnicul-de-jos, la S., cim-

6.

chirurgT, 3

doctor

sunt

magari,

173

Balta Alba; o multime

judetuluT, 3 moase, 2 farmacistf,

boesti,

In tot judetul caT,

la Puesti, la Maic5nesti, la

de ocol ?i 1 tribunal, care depinde de curtea din Galat?. Serviciul sanitar. Sunt 6 me-

1

Milco-

Jitia,

gosloveni, Gologanul, Lacul-luif-

Slobozia, Slobozia-Cior5sti, Tim-

Cloco-

al

judetene: de

torii

-

pe malul drept

de catun

Baban,

Pl&inesti, Popesti, Sihlea,

muntele

cSile

— 901).

in

Birsa-

mun^i

vuluT.

judecatorii comunale, 3 judecS-

dici

-

rurale

Justifta e reprezintata prin 82

Marginea-de-sus, asezata in

V. de dealuri,

un gimnaziu

:

lul

Carimbul. Mai sunt

si

fierbatori la

C&ile

si

(1900

hect.

Purcelul Si

z&ului.

§coale

-

?i

1900).

136467 suflete (1900). Bisericile tin de Eparhia Bu-

si

sulfuroasS

che, pe piriul Furul, intre

:

—

nea-de-jos

Rimnicul-de-sus, in partea

dealurT, br&zdata

la

tisui,

Aceste

Gradistea-d.-j.,

Gradistea-d.-s.

E.

importante

N. de Rimnicul

Balesti, Cior&sti, Corbul,

:

de V., strabatuta de numeroase la

Bisoca,

sarata, Poiana-M^rulul, sulfuroa-

Valcelele, cu resedinta in co-

4.

cele

sunt:

Gulianca, Hingule$ti, Maic3ne?ti,

Pue?ti, Racovita,

muna

mal

din care

cimp

formata din 13 comune:

tindere de

12 co-

S.-E.,

la

Gradistea-d.-s.,

si

formats din

mune

Domni^a,

lesti,

E

nenilor.

hect.

Amara, Balta-Alba, Boldul, neni,

r!mnicul-sArat qudet)

243

de Buz&ul, linga care

la S.

S*i

la

;:

44506

intindere de

Gradistea,

3.

5

si

se stie

de unde

pele pentru

asta-zl

?i

fecea

is?

Turcii

el

t^-

prizonieri:

este dealul feapa, in plasa Ora-

comuna Odobasca. Stefan a batut pe Radu la Cursul- Apeif, Sul,

care nu este probabil de

cit cur-

sul apeT RimniculuT,

in ade-

si>

legenda spune de o b£talie intre Domnul Stefan si Radu. Din acest timp judetul a ramas lini^tit; semnalam insa trecerile armatelor turvar, la MSrtinesti,

cestl, in

pentru

Polonia,

raz-

boaiele lor.

Declarindu-se

Turci

si

r&zboiu

intre

RusI, RusiT, in unire cu

Hosted by

Google

;

RiMNICUL-SARAT (ORAS)

Austriacif, bat pe nesti, la

RlMNICUL-SARAT (ORAS)

244

Turd la

Marti-

1789, dupa care se

in-

cheie armistj^iul de la Focsani

este tot a orasului.

imparl t

Este

in

culori

3

in

anul ur-

Rosu, in centru, care coprinde

mator,

si

numai prin

vechia parte, numita Vatra-Ora-

pacea

de

se termina

Bucuresti,

la

18 12,

1862, jud. purta numele de

la

Slam-Rimnicul,

resedinfa

si

lui

Focsani Muntenesti,

era in

iar

de atunci isi schimba numele in eel de Rimnicul-Sarat, si-si

muta

capitala sa in tirgul Rim-

sului; culoarea

de Galben,

Pitareasa

Erculesti

si

Are 117

strade,

2 114

si

de

luT,

VictorieT,

intre strada Carol

levardul Justice!,

Rimnicul-Sarat, com.

pe malul sting

jud. R.-Sarat, riului

22'

in

urb.,

al

Rimnicul, situata intre 45

latitudine

boreala

°

24

si

E

asezata in partea de S.-V.

a jude^ului,

si

partea de E.

in

a plasel Rtmnicul-d.-s.

Se margineste

la

N.-V.

si

S.

neasca, iar la V., cu riul Rim-

desparte de

care-1

comunele Zgirci^i si Bal^ati. Este asezat pe un platou dintre riul Rimnicul si piriul ValeaCo^atcul, platou

nare

avind o

incli-

spre S.-S.-E.

Este udat

in partea

de V. de

care curge in

direc^iune de la N.-V. la S.-E. Iazul-Morilor, ce se desface din

Rimnicul, din dreptul com.

riul

curge d'alungul orasului;

Jideni,

apa, atit a riului si

a

Rimnicul,

Iazului-Morilor,

flind

cit

sa-

de baut, apa potabila se aduce din catunul Raducesti (al com. Babeni), la o departare de 7 x /a kil. spre N.-V. de oras, prin tubun de pamint,

rata

si

si

I

si

buin-

tindere de 4 hect.

rea

se distribue in oras prin 12

fintini.

Are o suprafa^ade 23iohect, din care 444 hect. ocupate de vatra orasului si 1866 hect. in-

are 2 preop,

;

Serviciul sanitar se face de

medic

Mormint

Sf.

rinarsi

I

1

:

Bagdat,

spitalul

40

paturi,

si

cu 12 paturi.

Bagdat,

adoptiv

fiu

din care

10 cintare^i

diacon,

3 paraclisen

si

;

3

sinagoge, cu 3 cintarett.

din carl se intre^ine

Bisericele ortodoxe cele

mai

Domneas-

Biserica Piatra sau

hramul Cuvioasa Paraschiva, zidita din temelie de §tefan-cel-Mare,

Domnul Moldovei,

Este fundat

mele de Piatra.

1

cintarej

si

spitalul

1

889 si care poartj nubarbat

Vasile Boerescu

;

poli-

2 scoale pri-

mare urbane debaeti; 2 scoale urbane de fete si o scoala rurala

mixta (1900—901);

2 scoale

Cea

d'intiiu scoala pri-

mara urbana

s'a inflin^at la 1864,

private.

a 2-a la

1867.

Din 23 10 hect

suprafa^a o-

,

rasului R.-Sarat, 1866 hect. sunt

S'a reparat in

ocupate de Mosia-Domneasca. Aceasta se margineste la E. cu

si

1

-paracliser.

Biserica catedrala, cu hramul

riul R.-S&rat,

si

sia Jideni,

si

Obidi^i

sarab-Voevod

tru agricultura

Mihail

cuzino, Vel Spatar

servenp 2 preo^i.

;

A

Canta-

cu mosia Bal^i,

Braesti-Dumitresti

Adormirea Maicii Domnului, zidita in 1697, de Constantin Basi

si

nu-

si

urma de familia C. Dragomirescu. Are ca deserven^i 3 preoflf,

poseda

R.-Sarat un gimnaziu,

in

la

mele cunoscutului

pe la 1474, dupa razboiul cu Radu-cel-Frumos. La inceput a fost de piatra, de unde

n'a fost

Bisericile apar^in Eparhiel din

tic

principale s'int

si

;

asta-zi mosii, vii, pravalii, etc.,

jud. Buzau.

1

2 cintare^i,

si

nic&eri

paharni-

are ca de-

;

paracliser

1

inchinata

Sunt 8 biserici ortodoxe, depreo^T,

al

Alecu Bagdat

(1899;.

1 1

vie in Jideni.

cu hramul Dumitru Sf. si Sf. Toma, zidita in 1753 de Dumitra?cu Bagdat, reparata in 1870—71 de Toma

Bagdat.

de

de secuNisipurile,

Bagdat,

Are o populate de 13 134 suflete 6884barba^i si 6250 femei

servite

mo si a

40 pog.

si

si

inchinata

inainte

;

avea

larizare

cintaret

1

fost

serven^i 2 preoti

1

medic vetemoasa. Sunt 2 spitale

al orasului,

a

paracliser;

cului

ca, cu

riul Rimnicul-Sctrat,

1

:

cu mosia sa numita Mosia-Dom-

nicul-S&rat,

pu-

orasu-

avind o

si

spitalul jude^ean, cu

43' longitudine orientals.

stat

Biserica

sunt

Gradina

Calea

ictelor din acest roditor jude^.

8 14

1

Jideni

plimbare

blica, situata in centrul

d

de

case.

Locuri

reparat

s'a

de biv-vel-serdar Asanache Robescu; e ingrijita de

in

culoarea

;

so^ia sa Maria;

si

la S.,

de Albastru, la N., care coprinde mahalaua Sf. Nicolae.

veni un mare antrepozit

pro-

sanache Nicolescu, biv-vel-pitar

care coprinde vecbile mahalale

nicul-Sarat, care cu timpul deal

Biserica Robeasca, cu hramul Adormirea Maicii Domnului si Sf. Spiridon, zidita in 1784 de A-

tinderea mosiel Domnesti, care

dar razboiul continua

cind Rusii iau Basarabia. Pana

,

::

:

si

si

la N.,

cu mo-

la S.,

cu mosiile

E

divizata in

Rubla.

6 parchete

;

e arendata ;

are c£ de-

arendate pentru

fost inchi-

hect., in partea

12

hect.

pen-

sunt

gradinaYn, 18

de N. sunt

re-

nata manastirei

Muntele-SinaT.

zervate pentru exerci^ii militare,

Are

diacon, 2 cin-

si

2 preo^T,

tare^i

si

1

1

paracliser.

636 hect. pentru pasune. Mai sunt in comuna 2 mici

Hosted by

Google

:

RlMNICUL-SARAT

de sapun, 8 poverne de

fabric!

fabricat rachiu,

apoT

de luminari, io

fierarii,

olar,

3

fabricT

2

u

lem-

34 cizmarT, 2 dogan, i 22 croitori, 3 boiangiT,

narii;

hotelien, 2 libran,

tipograf

I

Comerciul este activ

se face

;

de 452 persoane si consta in si cumparari de lemne,

vinzarT

lemne de ?i manufacture

construc^ie, vin,

vite,

oras urmatoarele

in

pi-

ete: Pia^a-Halelor, situatain cen-

Rimnicul,

trul orasuluT, linga. riul

unde

se vind toate cele necesare

pentru alimenta^iune; Piata Li-

de N. a

bertafu, in partea

unde se

suluT,

ale

si

de

fac bilciurile anu-

lemne

Gheorghe

Sf.

Dragaica

24

(la

sunt

Aprilie),

(23

Iunie), la Ispas

(Mai, la Inaltare); in

aceste

de

afara

mat sunt

bilciur!

3

si

saptaminale, ce se fac

bilciurile

in piata Halelor.

la cat. Bice$ti, face

com. Dedule$ti

trece

judetene

partea

prin

Maicanesti alte

si

spre spre

si

drumuri

comunele

Jitia,

spre

Balta-Alba,

vecinale

invecinate

spre

Zgirciji,

:

Stubeiul, Voetinul, etc.

Nu

exista, cacT

1474

Pe

la

anul

vedem pe

jos

Radu cel-Frumos, ca ras

si

pune

cu

intra in o-

temeliile

bisericei

catedrale.

riU, ce izvores-

Buzau, dintre muntiT

Curcubeta-Mare

si

Mica. Izvoarele

sunt socotite 3

mid

in

Curcubeta-

piraiase, Maluselul, in

Minzalesti, beta.

lui

Dupa

Martinul

Ciorasti

se indreapta spre

si

com.

Curcu-

ce se impreuna, intra

jude^ulR.-Sarat, se indreapta

curi

pana

N.,

la

dupa ce

si

ta spre E.,

*a cat.

si,

Bolboaca,

din jud. R.-Sarat, intra in

iese

Si

dupa

pe a

Schitul, Catautul, Valea-Rea, Sa-

Buda, Oreavul, unit cu Greabanul

Putreda; pe stinga, Pur-

si

Cerbul, Corbul, Turburea,

cel'il,

Saritoarea, Motnaul, Dumitresti,

Mocanca, B5dila,

drum,

vre-o

15

ta

dreptul com. Fundeni

lui, in

Are un curs

(jud. Tecuciu).

avind

forma unui semi-cere, si

in $i

imbucatura pe acelasT

grad latitudinal. Are o lungime

cam de 150

kil.

sau

Cursul

pa*na la cat. Bicesti este repede

de

de

tot;

pana

aci

R.-Sa-

la

rat se

mai domoleste, pentru a

deveni

linistit

de

pSnS

tot

la

luT.

muntiT Omul,

Stoica,

Stejicul,

Dea-

Alunul, culmea Lupanul,

Magnra

lul-Turculetul, neT, Streaja, la N.,

beta,

$i

Jinurul.

Capati-

Cotatcul,

muntiT:

intre

Bisoca,

-

Curcu-

Baba,

Doua-Coaie, Fintina-Turcului

100

kil.

V.

si

patratT

si

cu

Jitia,

Buda

cam de

coprinde mai

comunele:

Chiojdeni, si

si

S.

tot plaiul Rimnicul, cu

Bisoca,

Dumi-

Danulesti

par-

;

de E. a plaseT Rimnicul-d.-s., comunele Babeni, Dedu-

lesti,

:

Jideni, Zgirciti, Greabanul,

Putreda, Bal^ati

$i

Obiditi

;

par-

de N. a plaseT Gradi$tea, cu comunele Stubeiul, Macrina, Nicolesti, Puesti, $i partea de V. a plaseT Margin ea-d.-j., cu comunele Ciorasti, Slobozia-Mitea

:

:

diti

cind apele

menteaza

sale

marT,

ali-

lacurT

de

cite

va

pe malurile

sale,

ca

com.

in

balta Ne-

:

Coada-

Balesti,

Rimniceni. Pe

GirleT, in

s*ii,

vin

?i

grul,

$i

R-Sarat, Baltati, Obi-

Stubeiul. Tn cursul

si

el

sunt

de

dr.-

maT mult ca 40 mori.

Rimnicul-Sarat,

pe

stafte

R.-Sarat,

jud.

com.

cul-d.-s.,

Rimni-

pi.

R.

urb.

-

Buzaii-Marasesti,

linia

in circulate la

m.

it 8.43

Iunie

13

d'asupra

MariT. Venit

Sarat,

pusa 1881.

niveluluT

pe 1896: 422433

let.

Rimnicul

-

Vilcea, ora$

9

situat

sub poalele dealuluT Capela,

la

Rimnicul

$i

confluenta

Basinul are o intindere 1

iaznrT

Capraria

MaT are apoT de ale morilor

Dealul-CilnauluT,

Poiana-Parului,

Strejesti, la

micT.

in Jideni,

d.-f.,

Basinul s^u este coprins intre

Bida, Dediilesti,

unita cu

rat, •

se varsa in riul Siretul, pe dreap-

cit-va

lo-

apa T-au sarat-o de unde si numele),

luT

mat

jud. Putna,

aceste

primeste o mul^ime de

el

altele

si,

Recea Mot-

:

(prin

piraie a caror

apoT

;

maT insemna^T

saT

pe dreapta

:

dovanul, Sari

in-

mare curba, se indreap-

face o

tea

te din jud.

comuna

la

tresti,

Rimnicul-Sarat,

aci se

la

continua spre N.-E.,

ia directia

pana

Ste-

fan -eel-Mare, in razboiul lui

pana

sunt

pana mat de orasul R.-Sarat, de unde

Spidele,

se cunosc fapte relative la

fundarea orasului.

de

;

Afluen^iT

o mare curba

intors,

si

Maicanesti sau Bolboca.

pana

spre S.-E.,

varsarea

de V. a orasului de unde pleaca caile

forma de S.

in

halceni, Martine^ti, Rimniceni

de unde,

direc{ie spre E.

avind o

Soseaua nationala Buzau-Rimnic-Focsani,

spre N.-E., pana la ca-

Intre-Rimnice,

izvorul

cereale.

si

Bilciurile, car! se fac aci la

ora-

saptaminale, pentru vinzarT

vite,

intiiu

tunul

catunul Tataranul,

rachiu

Sunt

mai

dreapta

litograf.

si

RtMNICUL-VtLCEA

245

(RlU)

Oltul. kil.

riurilor

Are o suprafata de 16

patratT.

Vilcea

$i

Este capitala jud. Episcopa-

resedinta

tuluT Rimnicul-Noul-Severin.

Rimnic se cunoaste bine intre aniT 1240 1259; iar din 1290 il gasim pana azT capitala jude^uluT; din I304devine Orasul

—

Si

capitala ArchiepiscopieT La-

turilor,

mutata

definitiv din Se-

—

1370 de Alexandru $i Vladislav Basarab, sub numele de Archiepiscopia

verin intre aniT 1355

Rimnicul-Noul-Severin.

Hosted by

Google

-

;

Limitele sale sunt Bujoreni;

la

la N.,

:

;

care

ge?

desparte de jud. Ar-

il

com. Vlade^ti, de

la V.,

?i

Episcopia s'a

com.

com. Ocnele-

S.,

Mari, de care se desparte prin la E., riul 01dealul Inate?ti tul,

rImnicul-vIlcea

246

RtM*[CUL-VlLCEA

1504 de

zidit la

Tugomir Basarab, care in domnie lua numele de Ion Radu-Voda. Vladislav Basarab, la 1370,

in-

nuc. Pe una se vede marca fare!, iar pe cea l'alta, marca Episcopiei.

tate

a doua mitropolie cu scau-

fiin^a

vechla

Rimnicul- Vilcea,

nul in

U$ile sunt frumos sculp

nicul.

in

cum

In partea dreapta, in

intri

curtea Episcopiei, este palatul

care se desparte prin dealurile

mitropolie fiind in Severin. Epis-

episcopal, din care, prin galeril,

Priba

copia din Rimnicul poarta nu-

tree! in biblioteca

mirea de Noul-Severin, pentru

raclisul

cam

Grigore

De

Capela.

$i

Rimnic sunt

ora?ul

catunele: Inate?ti, la

$i

malul drept Ceta^uia,

N.

Arhanghelul

$i

pe

S.,

Rimnicul

al riuluif

la

alipite

Priba, la

;

V.;

comisii: coloarea albastra,

in centru

coprinzind

veni

coloarea galbena,

;

(Tigania

§i

cat.

$coli

una de bae^i

?i

3192

fete,

in

o $coala primara rurala

sub.

Arhanghelul, frecuen-

tata gr.

de 73 i-iu pentru

hirotonisesc

un seminar de tineril

preo^i

care se

pentru

co-

munele rurale un gimnaziu, ;

anul ?colar 1891

fiin^at in $i

o ?coala de meserii,

in-

— 92

intre^i-

nuta de jud. In aceasta $coala se invaja

vind

:

fferaria,

rotaria

plaria,

o

§i

sectfe

dogaria, tim-

in

:

Gheorghe, ?i

Sf.

Sf.

loan

Capela Cetafuia.

In centrul ora?ului e manastirea catolica (Baraga), nilor. In

Biserica actuala a Episcopie!'

§i

zidit la

sub domnia

1856,

Barbu Dimitrie Stirbeiu. In pisania acestui an se zice «In :

acest

loc,

unde

inainte biserica

$i

a

al

de Arhie-

Severinulu!

Mihail Episcopul, dar

(1735), in cilor

ma!

fost

zidita

piscopul Eftimie

la

7243

vremea razboiului Tur-

cu Nem^iT, arzind, s'a facut

a doua oara de

Grigore Soco-

teanu, Episcopul, apol d'atunc! $i

pana, la 1847, stricindu-se de

o $coala primara mixta, subven-

{ionata de comunitatea catolica.

cum

multe ora^e

cit ?i

atit

91

?i

de focul

in-

intr'acesta,

o parte din

ora§

aceasta Episcopie, cu toate

imprejurimile

Badea

vistier,

de

facut

ii

DomnT

ah;i

ma-

Stirbeiu,

confirma

darul

antecesorl

ei

$i

bolni^a,

au

consistind

cu toate namestiile ce

lesculul,

sunt pe dinsul, ca sa

neam

Hrisovul

2.

in

lui

metohului

intare^te

Episcopiei

Rimnicul din Bucure$ti, cu hra-

mul

40 Mucenici,

Sfln^ilor

vilegiul

?i

mat inaintea acestuia, de a avea metohul, numat elsingur dreptul

de a £inea o Kerhanea sau brica

a

impodobit-o cu

zu-

graveala a doua oara». In interioriul biserice! se vad la

dreapta

Barbu

portretul Principelui

$tirbeiu, la stlnga al lui

Calinic, episcop al eparhiei

Rim-

fa-

de luminan de ceara-alba

pentru sfintele

bisericT,

plus 2

scaunede carne, scutite de orl-ce taxe, cum $i 20 oamenl scutip de toate darile cStre hazna (anu> 1797, Octombrie 10). 3.

Hrisovul

Constantin

lui

lea?! drepturl zisului

$i

pri-

Domni de

altora

al

Calinic a zidit biserica din

melie

stSpi-

le

neam. Alexandru Ion Ipsilante Voevod, prin care

neasca din

Gheorghe

te-

pe-

intr'o

ramas numai ni§te ziduri ruinate pana la 1850, cind Episcopul

a Francisca-

aceasta manastire este

rele

reche de case din mahalaua Go-

mistuind

Maica-DomnuluT, Top-Sfin^ii,

ale boerulul

stramutat la Craiova.

de dogarie

Pe linga catedrala sfintel E. piscopil, mal sunt 7 bisericT ?i Cuvioasa Paraschiva, anume

Botezatorul

a ars cu de-

sale,

timplat din anul acela prin mal

40, sunt intern!.

Sf.

cind biserica, cu toate

vechime, precum

Draga$ani. EleviT, in numar de

Dumitru,

1847

strungaria, a-

$i

pe

Hrisovul

1.

acestuia,

cu

;

elevl;

:

savir^ire; din aceasta cauza s'a

frecuentate de 482 copil (1899

— 900)

zeu urmatoarele hrisoave

din 1767, Octombrie 23,

dintre anil

dependin^ele

lui

7

?i

timp

— 1856,

institutoare,

institutorl

azi,

hail Episcopul.

s'a

2

defi-

sub Mi-

Grigore G. Toci-

d-l

dupa care imprumutam aceste $tiin{e, a luat pentru mu-

care, pentru credincioasele slujbe

primare urbane,

una de

mutata

?i

unde se vede

nitiv,

scurtul

femei (1899).

Are: 2

schimbatain Episcopie, de

Radu-cel-Mare

aci,

lescu,

Re?edin{a Episcopiei a fost

barba^T,

4125

1497, a

pururea in Rimnicul, afara de

la

Are o popula^iune de 7317 locuitorl:

la

N.,

Rim-

Ceta^uia).

$i

Aceasta mitropolie, fost

RimniculuT, la 1745.

De

tropolie din Severin.

de

zidit

Episcopul

Socoteanu,

Ostro-

al riulul

nicul,

^inut

d'aci in pa-

pergament hit Alexandru Scarlat Voevod, prin

coloarea ro$ie, la S.-

;

pe malul drept

E.,

acela^i

eparhial, care l'a avut fosta Mi-

Ostroveni, la E.

Ora?ul s'a divizat in 3 colorl sau

ca a capatat

$i

Grigore,

Sf.

Hangerli,

din

anul

1798, Iulie 27, confirmind ace-

4.

Hrisovul

lui

metoh.

Const. Alex.

Ipsilante

Voevod, din anul 1803,

August

10,

5.

cu acela$I cuprins.

Hrisovul

lui

Grigore D.

Ghica Voevod, din 1825, Martie 12, asemenea.

Hosted by

Google

—

rImnicul-vIlcea

:

RlMNICUL-VlLCEA

247

Bolni^a, din sus de Episcopie,

nirea ImperiuluT Austriac, impe-

totul de logofStul Radu Rimniceanu (Socoteanu), frate ma! mare

este zidita la anul

7254 (1745),

ratore fiind Carol VI,

dup& cum

in inscrip^ia

se rezbel cu Turcii, acestia au

al

scos Nem^il din ^Tara,

Ion

vede

se

sapata in piatr&

la intrare:

Este ziditS din temelie prin osteneala $i

cu

toat& cheltuiala Prea

Kir Grigore Socoteanu

cum {ia

biserica cea

si

Sa

mare

impodobi* in

s'a

Sfin^iei sale

Episcopul, iarSsY

pre-

de Sfin-

Mariet Sale

zilele

lo Constantin Nicolae Voevod.

de sub peretele boldela intrare ne arata c£ bi-

Inscrip^ia {iT

serica s'a zugr&vit

si

s'a inzes-

odoare tot de Episcopul Grigore Socoteanu, in anul trat cu

1748, prin zugravii

Popa George

Badea Dinca\ Icoanele imp&rcitestT, in numar de patru, sunt si

vastat

anul 1740

de

s'au reparat

La

Kiprovenl.

cu

1768,

au de-

si

orasul prin foe

tot

gustori!

fecindu-

si

ne-

din

anul

Turcia s'au d&-

si

In

m&toarele fabric!

restrile».

& Comp.

zid,

pictura din anul 1679.

Portrete

despre

stinga

la

in-

de

portre-

mare dateaz& numai din 1848. Aci se afl& 2 usi vechT, sculpate

tul

foarte frumos.

din

Pe

deal, in viea

inscrip^iune

de linga bol-

cruce

mare,

slavonS.

din

o

este

nh:a,

Clopotul

cu anul

din care se vede c& s'a

1656, inal^at

Voevod

de Constantin Serban si de so^ia sa Balasa,

doroban^

doamne! Marina M&ld&rescu, zidind cu bani! sa! turla

care,

mijlocul bisericel

vind tora. lui

alaturl,

;

a

biserica,

La dreapta

Rimnic se

de 1850 scoala pentru candida^ii de preo{ie,

afla inainte

arzind

si

a fost

reziditS. la

s'a

zi-

Proin Episco-

Rimnic Grigorie Socoteanu, a lui Hagi Constantin Malahia si a lui Tudor Monahul, Egumenul Dobrusei, de la 1762 1764,

cum

se citestepe pisania

anul 1856,

cu cheltuiala Prea

din tinda, cu data 7274 (1765),

Sfin^iei Sale

Episcopului Calinic.

Septembrie

de candidal de preo^ie

scoalei

tin

Malahia in

a fost prefcicut in tipografie a

gu^ator, cu

Episcopie!. Asta-zl serveste de

teriu, ^inind

locuin^ personalului servitor

alaturea este Ion Lahovari,

al

tal

bisericel.

Biserica Cuvioasa Paraschiva,

dupi cum se din

in si

min&

cu an-

biserica;

Lahovari,

costum modern

cu gheroc

pantalonl

;

apol Bica Ion La-

Ea

bi-

hovari, nascutci Socoteanu.

in-

a inzestrat biserica cu un venit

ceput

din temelie

Voevod,

iar la

anul 1558,

la

de Ion P&anul 1557; fiul sau, Mi-

Bravul, Banul Craiovei, au

terminat-o.

La

natul Craiovei

anul 1738, fiind

sub

Ba-

stSpi-

not pe an. Maica Domnului

s'a

fondat de Mircea-cel-B&trin

la

de 1000

lei

Biserica

anul 1388, cu

de cherestea N. C. V&m&sescu; fa

d-lui

prilejul

sale prin Rimnic.

La

trecerei

1747, fiind

ars& de Turcl, s'a prefecut cu

fabrica

;

de

fringhii

si

fabrica

mianu

a

frajilor Si-

de

pielSrie a

Hanciu & Comp. moara Avr&mescu, pe apa Rimnicul, unde se macin& odat& p£na la frafilor

;

de

cine! felur!

sco^ind

falna,

si

gris.

dou£

Sunt unul

anuale,

bilciur!

Petru (29 Iunie)

la Sf.

si

Vinerea-Mare (14 Octombrie) se {in linga" oras. Afar&

altul

la

ma! este

acestea

sapt&minal

tirgul

si

ce se fine in toate

Marble. Orasul este legat cu jud.

Argesul prin podul

fier

de

una ling&

Ia-

de

pe apa Oltului.

Are zul

-

pie^e

2

:

cu

Morilor,

struite

gherete

con-

pe

aita in centrul s&u,

;

loc deschis.

S.

;

Traian, spre

barieri:

Cetafuia, la N.

;

Tudor-Vla-

dimirescu, la podul de Olt,

la E.

;

si

fier

peste

bariera Ol&nesti,

pe calea Cal&rasilor, spre V.

O

ta-

r&posatulu! Nicu

d'asupra use!

trasco

haiti

in pisania

si

cu data 1880, «s'au

nauntru,

sericel,

aratS.

scurteica in

unul protestant.

si

Are 4 Hagi Constancostum de ne-

cimitire:

Rimnicul-Vilcea sunt ur-

brica

13.

Portrete sunt:

Infiin^indu-se seminarul, locaiul

a

de

Biserica-cu-to^i-Sfin^ii dit cu cheltuiala

din

iar al&turea

5

Fabrica de cherestea, Stagni

cti-

portretul lui Biv- Vel Ceaus Ste-

pului de

Episcopie!

devenit

rie Iufca.

cu blagoslovenia Episcopului de bolni^a

zugra-

este portretul

Patrascu-Voda,

Rimnic, Dionisie.

La

si

Kir Cle-

doua* crestine, unul izraelit, unul catolic

Biserica este mica\ Timpla e

Gri-

urm&

si

sunt

de enoriasl; la 1844 Sterie Iufca biv vel Ceaus au zugravit-o din nou facind fe-

eel

an.

acel

In comuna*

s'a reparat

costum

din

ajutind

Sibiiu,

d-lor

ment Episcopul.

rimat, iar biserica la anul 1790

de

si al

jupin

si

gore, fiind acesti do! din

ocaziunea rezbelulu!

intre Austria

Moldoveanu

La

trare: Mihaiu Bravul, in

tot

Episcopului Grigore

gr&dina

«Z&voiul», lor,

iaz

publics,

intre

legate

numita

iazurile mori-

cu un pode{ peste

pe strada

Cal&ra$ilor,

are

frumoas^L. Aci se ma! multe izvoare de ap& sulfuroas&, un stabiliment de

o pozi^iune afla

bSI

si

o

fintin&

alimenteaz^

tot

cu api, care orasul.

..

Linga"

Podul-de-Fer de peste Olt se afla

o

alta"

fintina,

fondata de Epis-

copul Ritnnicului Filaret, in 1 792.

Hosted by

Google

— ;

RlMNICUL-VtLCEA

Are un spital jude^ean cu 30 patun, din care unul intre^inut cu venitul fondului de 7000

lei,

ce Episcopul Iosif Bobulesca a

pentru

lasat

pat

acestui

nalului

anual le!

plata perso-

inscrk

spital,

Muscel,

pi.

ganul, zidite de Arsenie Soimu,

Vel Capitan

de so^ia

si

de David Rincacioveanul. Asta

Rincaciovul, mosie,

14760

are 400 hect.,

tirea Rincaciovul

;

s'au dat insura^eilor

lei.

Budgetul orasuluT R.-Vilcea pe

si

—

128

;

chelt, 270115,98

la

lei

stafie de dr.

Vilcea,

jud.

com. R.-Vilcea, pe

Dr&ga pusa in

linia

sani-Rimnicul -Vilcea, circulate

Ocolu),

pi.

20 Iunie 1887. De

la

R.-Vilcea —

aci pleaca

si

Frontiers

(Riul-VaduluT),

linia

in circulate in

1901. Inalfimea

d'asupra nivelului M&rii m 234 ,03. Venitul acestei

pe anul 1896 a

pusa

fost

e

dc

Rincaciovul,

girld, izvoreste de

locul numit Fundul-Vael-Rus-

culuT, din

punctul Salcioara, jud.

Podgoria, de

pi.

N. spre

la

Rincezi, com.

mosia si

lele

rur., jud.

Baluseni,

com.

Rincezi,

si

si

si

Rincezi, la 43

in

partea stinga" a

Novaci, jud.

de

cu

de

kil.

12

la

si

kil.

plaiulul.

2 catune

Sf.

Niculae,

Sf.

una Dumitru

rezidita

la

Rinsi

1890

cu ajutorul locuitorilor; doua

com. Lucieni. Are o p&dure de peste 145000

in

Nucsoara, din care una fon-

:

Pentru slava

lui

Dumnezeii

zidiia

E

Leurdeanul cu plaiul Stanila

tele

de N., se afla muntelePo-

sada cu ramurile Zamora

vir-

si

Chiciura; in partea de S. a

ful

comunei este muntele Mierla

;

iar

prin centru, plaiul Nucsoara, nu-

mit

si

C&rpenisul, care se intinla

N. spre

S. prin mijlo-

comunei, pe care o desparte

E. de c&t. Nucsoara

Rincezi

si

care este

si

la

V. de

plantat in

cea mal mare parte cu pruni,meri, nuci,

osirdia

frosin Poteca,

vecl sa

:

si

N-

brazdata, in partea de

Chesarie episcopea.

Nucsorenilor

si

a egu-

fie

nascut in satul

#1

Virful- Mierlei,

si

mid Iar cea-1'alte fondate in 1895 si

de

Mun-

Leurdeanul,

Posada, cu ramurile sale ra

pomeni^T.

din osirdja

livezi

ciresT, etc.

:

Zamo

acesta in

Gorganul, jud. Muscel, populate

numal de figani de vatra aT ma n&stirei cu acelasi nume.

ve-

V. a catunului Rincezi, de mun-

Alexandru Ghica domnea

menului Motrenilor, Arhimandritului Eu-

Rincaciovul, parte a comunei

o sosea

Star-Chiojdul

Biserica sunt eu sfin^ha,

Prin

aril.

de

si cu ODin partea de

E. a com. incepe

la

Dealul-Dimbovi^a, cat.

venituri

la

la cheltueli,

lei, si

cinala la com.

cul

vi^a, pi.

co-

in

circiumarT.

o pune in comunica^ie cu

in partea

3 biserici,

5

gretinul, spre V.

:

locuitori, locuind

cu hramul

si

B&trini.

Nucsoara, cu o po-

in

izlaz

com. Posesti, spre E.

de de

Dimbo

fete.

4505,32 lei. Soseaua judefeana Valeni-Po-

to are

sat, in jud.

18

cultivabile,

Budgetul com. e

data in 1840, cu inscrip^ia urma

Rincaciovul,

si

la

(1899

Comerciul se exercita

munS de

cat.

vele.

128

si

hect.

mun^it: Paltinul, Dilbanul

Tit

01

padure, este aproximativ de 950

Gorj, la N. com. Novaci, intre si

Tepe, 375

si

1500

52 bae^i

locurile

sesti,

375 case.

Are

plaiul

si

pulate de 1760 in

cezi,

Gilortului,

poa

pe v&ile Nuc-

Se compune din Rincezi

lul-Boghian.

Rinca, munte,

Prahova,

muntelui Posada, plaiul Nuc-

soara

se varsa in Girla-

88 cal

e frecuentate

si

de 7986,98

plaiul Teleajenul, situate la

{Glf\SL-),girld, jud.

Fintinelele,

pe

a statuluT.

si

$coala dateaza in com. de

1880

se varsa in riul Argesul, in

si

de 265094

dealui

S.

raionul com. Gorganul.

soara

din

:

75 capre,

1864.

la

locuitori,

porcT.

Muscel, strabate com. Gorganul,

capitala jude^ului,

Botosani, izvoreste Deleni,

Ei poseda boi,

1900)

de Valeni, resedin^a

Rimnicului

iar restul, cl^casT.

Suprafa^a comunei, impreuna

sta^ii

96 bani.

din locuitori

patra parte

S'au improprietarit

hect.

8.5 hecr.,

si

scoalei.

la

lei,

arabile

Sunt

locuitori.

si atyl

pe 410 hect., 120 mosia mosnenilor

99 are la venit 270729,69

Rlmnicul-Vilcea, d.-f.,

A

com. Boldesti, proprietate

zau,

pentru hrana bolnavilor

Sciu

Rada

deservite de do! preo^i.

sunt mosneni,

Bu-

sa

so^ia

Nicolae Ionescu cu so-

si

sa

^ia

mir.

in jud.

anual in budgetul sau 18332

lei

de

este redus& la bisericS

zi

ma! toate

898

Ana,

sa,

Gheorghe Salaoru, cu

Rada

7155 (1647), reparatela 1838

la

din spital, medicamente, inscrie

1

in jud.

Podgoria, com. Gor

a statului, pendinte de manas-

budgetul

in

iar

;

Rincaciovul, mdnastire,

Lahovari.

Elizabeta Constantin

pentru

intre^i

Doamna

nute din fondul l&sat de

Jude^ul,

unuT

intretinerea

doua patun

alte

si

RfNCEZl

218

cheltuiala

dlor

Chiciura, sunt acoperiflf cu tufisuri

de padure

si

ser-

vesdj in timpu! veret, pentru pasuriarea: vit^lor.

Hosted by

Google

RlNCEZI

E

udat& de piraiele Nuc?oara

Rincezi, care se impreuna la

$i

numit Gura-Rincezilor

locul

?i

com. Ogretinul. Se margine?te la N.. cu mun^ii Posada $i Leurdeanul, la E. cu mo$ia Zeletinul ?i com. Starintra in

Chiojdul, la S. cu cor*. Pose^ti

mun^il Virful-Mierlei

?i

?i la

V

cu com. Ogretinul.

jenul, jud. Prahova.

Rincezi, mo fie

fi

padure

Prahova,

tulul, jud.

pi.

tului,

3700 hect. ale lo1430 hect. ale sta cu o populate de 729 fa-

milil,

sau 3407 suflete.

1

proprietarilor, cuitorilor

Are

com. Rincezi, pendinte de

3

cu 3100

anual.

lei

250 hect. purile

— 1896 s'aarendat

$i

Padurea are

fete

(125

hect.)

$i

6 circiuml

;

iz-

Teleajenul,

pi.

com. la lo-

numit Gura-Rincezilor, se

cul

une^te cu

Nuc^oara. cu

piriul

care se varsa in girla Ogretinul.

com.

In

sunt

morl de apa

$i

e de 14937 le * a de 11100 lei, 50 b.,

rur., in partea

pl&$ei Steftne^ti. jud.

Boto^ani. Se intinde pe dealuri

piriului

Corogea p&n&

in

riurile Prutul ?i Jijia.

E seni,

formata din satele C&Iara?i,

ne?ti-Mitropoliei, le$ti, $i

Berza,

Boro-

:

Dur-

Odaia-Ringhi-

Ili§eni,

Ringhile^ti

t

in jud.

com.

format

din dealuri inalte, podi?e intinse ?i

pe coasta de deal iaz,

Prutului

Suprafafa com. este de 9766 MareU Dicfionar

$i

im-

pe o vale care

in

Rinza§ti, com. rur.

pi. $tefane$ti.

pi.

in jud.

$i sat,

Tirgul, spre E. de

pe malul

Prutul.

riulul

Satul formeazS com. cu acela^I

nume cu cSt. Golia. Are o populate de 515 135 case

cuitorl,

partea de V.

sau 664 suflete, din care

$i

com. este mlS^tiSe scoate din bStyl mult

Teritoriul

nos.

pe?te

Se

?i

stuh.

cultivS viea

pe o suprafaja

216 contribuabili. Pe mo^ie sunt

soane.

Pe

Ili?eni.

Agricultura se face aid

Mo^ia care poate

zuri

teritoriul

per-

com. sunt pichete

pentru paza fruntariilor.

Budg. com. este de 3457

servi

lei.

e inzestrata cu 8 ia-

bine ingrijite,

de ap&

sis-

lo-

bisericS.

satele Ringhile^ti, Odaia-Ringhi ?i

din

Ringoaia.

?i

cu 2

de aburi

1

morl

la Ili^eni,

Ripa,

Mehedin^i,

sat, in jud.

Motrul-d.-s.,

com.

rur.

pi.

Lupoaia.

care produce mart cantitS^i de fainS iar

de griu pentru comerciu;

pe mo$ie, $i

?i

in satele

Ili^eni,

Odaia-

tarie

$i

de

lemnSrie,

Horezul, jud, Vilcea.

pi.

sunt con-

struite magazil, $uri, ^oproane,

grajduri, ateliere

Ripa, subdivizie a com. Recea,

Ripa,

numire vechie a satului

fier&rie, ro-

Brani^tea, jud. Prahova,

pentru ex-

lipe^ti,

pi. Fi-

com. Haimanalele.

ploatafiunea agricolS. virful

se aflS o 1 1

S

dealulul

p&dure de

Ciornohal stejar,

de

hect.

Ripa, catunaf, pi.

in jud. Mehedin^i,

Motrul-d.-s.,

com.

rur. Jegu-

jani.

Aici este re$edin$a prim&riel

vai inguste.

66940.

dealulul

de 1725 hect. Comerciul se face de 10

milil,

Pe este

Boto?ani,

Mo$ia are o intindere de 3245 hect. ?i o populate de 147 fa-

Santa-Maria. Teritoriul

formats

Valea sa este

Tutova,

se deschide spre valea Corogea a

Du-

in mijlocul satului

ladul.

Birlad,

Ringhile^ti

Ciornoha,

?i,

*

Ringhile§ti, sat

tematic.

ce se prelungesc de ambele par^i ale

2

;

com.

moarS

I

la cheltaeli,

de model, Ringhile§ti, com.

Fundurile, jud. Vasluiu, ud&

prelungirea

Budgetul veniturl

Vla^ca.

catun, jud.

Vezi Ba^coveni.

de S.-E. a

iazuri

13

la iazuri $i

cu aburi.

le$ti

Rindunica,

Dume?ti,

me$ti-MarI, se varsS in riul Bir-

$i

?i,

din

izvore?te

pirin,

partea de N. a com.

stupi cu albine.

a com. Ringhile?ti,

la S. prin

$i

Stupi cu albine 192.

pi.

delapoalele p&durei Purcare^ul, N.

236

caT,

2 cintSre^I.

635 calf, 6 161 01, 955 porcl, 164 capre, 2 bivoli ?i 458

vore?te din munteie Leurdeanul,

la

740 vite mart cornute, 2770 01, 50 capre, 10 890 mascurl.

:

Ringoaia, 208 1 bol

:

vaci,

?i

prejurul unui

Rincezi, girla, jud. Prahova,

$i

Vite

2 1 comer-

;

Locuitorif poseda

preot

bivoli

?i

26 meseria?!.

?i

situat

Pietrele-Infierate (125 hect.).

curge de

150 bae^i

e formats din tru-

Plopi^ul

Rincezi,

de

deservite

biserici,

frecuentate de

$i

m&n3stirea Cotroceni. Mo?ia pe periodul 1886

?i

3 preo^I $i 6 cintSre^i; 3 $colI mixte, conduse de 3 inva^Stoji

ale sta-

Teleaje-

$coal& mixta, condusS

de un investor ?i frecuentata de 36 elevi; 1 bisericS de zid, in centrul satului, deservitS de

20

Rincezi, sat, facind parte din com. rur. cu acela§i nume, pi. Telea-

Are o

din care 4636 hect. ale

hect.,

cianp

nul,

rIpa-fete!

249

com. Ringhile^ti.

Ripa-Fetei,

pise, in jud* A Mu^cel,

Geografic. Vol. V.

32

Hosted by

Google

:; ;

RlPA-raPEi

RlPILE

250

com. Cimpulung, mahalaua Ma-

Botosani, cu o suprafa^a de 1718

lul-d.-s.

hect.

si

milii,

sau 670 suflete.

Ripa-Iepei,

in

sat,

Luncani, situat aproape de Pa-

pe dealul Gri goreni. Are o populate de 28

durea-lui-Ianoli,

preot

1

si

rat,

R.-Sa-

de

la poalele dealului

a com., Ripa-Lunga, pe

S.

ga, la S

kil.

Chiojdeni

de

piriul

cat.

Ripa-Lun-

de resedin^a,

inva^tor

1

elevi

4 capre,

01,

50

caT,

bivoli,

84

vacT,

si

3

*

R.-

in jud.

pi.

Tazlaul-d.-j.,a$ezatainvaleaTro

E alcatuita"

S&rat, plaiul Rimnicul,

comuna

din 7 catune

Slobozia Mielului, -

stingaTazlauluT-Mare, aproape

de confluen^a tusuiui

mici afluen^i ai piriului C&tau^ul

si

Ripa Lunga, brazdind partea de S. a com.

pe

Paltinata,

piriu,

in jud. 'R.

Sarat, plaiul Rimnicul,

Chiojdeni

;

Ripa-Lunga 7

Borzesti

in piriul Catau-

Ripa-

apropiere de cat.

in

Lunga.

din 1874 numai

ripa, in partea

de S.-V. a satului Rinceni, pi. Prutul, jud. Falciu, numita astfel

pentru

ca pe aci era locul

unde nav&leau Tatarii

in

{ara,

trecind Prutul.

Ripeni, subdivizie a cat. testi,

lipsesc

(Motocesti

la

Cerna-

com. Cern£testi, jud. Bu

pile; la

ai

jud. Buzau, cu

com. Rusiava^ul,

380

locuitori

si

77 case.

Rlpiceni,

pe {annul drept al partea de N. a com.

sat,

Prutulul, in

Movila-Rupta,

pi. $tefanesti,

jud.

erau

alipi^i

Paminturile mai sunt impar{ite intre fostii clacasi si vechi

riul

impreuna

aci

Gro-

Este

Trotusul, care se

Tazlaul-Mare

cu

se incarca cu piriul Paltinata

pe stinga.

miliT,

si

sau 2774 suflete; o scoala

mixta, frecuentata" de 46 elevi

d.-j.)

si

Cl&casi,

alta

una

Borzesti si

servite

de

-

in

Ripile

in

in Borzesti

R&zesi,

Pa-

1404

vite

marl

211 capre

1375 Budgetul com. e

la venituri

394 01.

de

11523,

lei

de

tueli,

bam

si

la chel-

2804, bant 90.

lei

Comuna

41

strabatuta

este

de

calea vecinala Ripile-Gropile-Rac&ciuni

si

de

A djud-

linia ferata

Distance

8 kil.;

Bacau, capitala

55 kil.;

districtului,

Ocna, 18

la

:

kil.;

com. Onesti,

la

com. Bogdana,

la

com.

la Tirgul-

com. Gropile,

la

Bratila, 15

12

kil.

si

7 kil.; kil.;

la

la

com.

Tirgul-Valea-Rea, resedin^a pla-

24

kil.

la

satul Ripile

la sta^iunea

drumului-de-

este

numai de 4

Distan^a

pana

de

fier

Onesti,

kil.,

iar satele

Borzesti

Cru-

si

cea-de-Piatra vin pe stinga liniei ferate, maT aproape de Onesti

de cit Ripile. Tot pe la aceste doua catune trece soseaua na^ionala

Adjud-

Caiu^ul- Onesti,

paralela cu calea ferata.

Slobozia-Mielului, de3

preo^i

si

9

cint£-

9 circiumi.

Dup& s'au

si

cite

trascani

re^i;

(una

2 in Ripile

biserici,

cul-

porci,

cornute, si

de

2532,04 hect.

ture este de

sei,

culmea Ciortolomului sunt ridicaturile mai insemnate de aci. Are o populate de 762 faDealul-Benel

pe o intindere de

Viile sunt

186,25 hect. Totalul paminturilor

N. cu com.

la

V., cu com. Onesti.

Ripile-d.-s.

Ripile, cdtun,

Motocesti

cu com. Bogdana

S.,

la

udata de

6

zau.

si

cu com.

E.,

G. E.

casa defunctului D. A.

;

Tirgul Ocna.

Se margineste la

Alex. D. Pa-

;

33 5 hect.;

cu

raschiv,

5

com. Gropile).

Bratila;

si

gasini

Ripile, razasesti, iar

si

iar Paltinata

si

Ripa-Tatarului,

Liuzilor

catune

dupa un curs de

si,

se vars&

kil.,

ful,

comuna

izvoreste din dealul

cu 611 hect.

pamint productiv

piriul Paltinata.

condica

In

Motocesti

Patrascani,

in statistica

Ripa-Lunga,

Proprietan

Vite: 67 caT,

Ciln&ului, se intinde printre niste

piriul

ocupa peste 1000 hect. mari sunt: Du-

pile,

cu Trotusul

lui

Chiojdeni, se desface din Dealul-

;

in-

razesi.

Ripile, resedin^a, in stinga Tro-

si

comunei are o

tindere de 473 5 hect. P&durile Patrascani, Slobozia, Razesi-Ri-

Borzesti-Cia'casT, Borzesti-Razesi

;

prajini

Hepites.

Ripile, com. rur., jud. Bac&u,

in

40

si

in farina.

Bogdan

porci.

tusuluT.

falci

mitru "Taraschiv,

Trotusuiui deal,

pamint

2

;

sau Crucea-de-Piatr&,d'adreapta

Marl".

Ripa-Lunga,

de

o scoala"

;

circiumi.

com.

cat.

Chiojdeni, situat in partea

ton, cu 816

Teritoriul

de 66

Vite: 410 boT

sat, in jud.

plaiul Rimnicul,

2 cintarep

frecuentata

3630

Ripa-Lunga,

fa-

biserica, deservita si

mixtS, condusa* de

sau 105 suflete.

familii,

o populate de 153

Are o

Bac&u,

jud.

com. Slobozia-

Tazl&ul-d.^s.,

pi.

:

legea rurala

improprietarit

Ripile,

sat, jud.

l&ul-d.-j.,

din 1864

251

locui

R?pile-d.-s.

din^a

Bacau,

compus din si

com.

Hosted by

pi.

Ripile-d.-j.,

Ripile,

Taz-

sec^iile

rese-

situat

Google

pe

:

;

RlPlLE

aproape de

Trotusulul,

stinga

Este format din

trel alte sate,

care in vechtme erau separate Balaceni, Rauani

fa-

2

bi-

1144

saii

una

serici,

de

servita

suflete

preot

2 cintS-

si

cladita la 1790,

cu

tata

scoala mixta,

1

de 36 copii

Vite:

15

man

25 capre.

si

Falciu,

jud.

gusorul Dranceni,

Suprafa^a

de

spre V.

dealuri,

pi.

la

kil.

5

mosiel

teritoriului

de 3000 hect., cu o populate de 66 familil, sau 260 suflete.

Are o

biserica, fondata

mosiel

;

de pro-

moara cu

1

com.

Movila-Rupta,

manastire

sale

de

cdlugari,

Bogda-

com.

Suceava,

in jud.

om

politic

intr'o pozi^ie

foarte frumoasa.

com.

Draguseni, jud.

zidita

Probota

manas-

in stilul

zugravita

si

si

pe

din afara cu tablourl din istoria vechiului

de

Rusiava^ul, cat. Ripile. hect., proprietate

Are 152

mosneneasca.

in

1839,

-

Ciorbenilor,

odat;

la

1766, Calistru

acelasi

numire,

pi.

Kirio-Kirio-Veniamin Costache,

Isaia,

Archimandritul,

tirei,

aii

inoit

lor

12

coperit

urme de

Petru Rares

luT

oda*T

si

si aii

facut

2 trapezT

cu

lignit,

care dupa

analiza chimica facuta in

labo-

din si

pamint cu

intreg

cu

facut

de

pftreff

cara-

mida

si

zilele

prea sfintulu! Mitropolit Veniamin

de desubt in

cu pivni^a boltita

met de mine

de foarte buna

[erarchuluT Nicolae, slujind

jud. Bacau.

slujba si

jud. Bacau.

Ripile, sat,

sfintel

dicheiei

egumen

nica

Ripile-de-Sus. Vezi

eii

carele

cinste 1-au ingropat tirea sa

patronul

Mitropolit

m'aii tras a

acestei

a

Manasfost

in

si

la

cu

Manas-

Risca ...»

Deci, nu Petru Rares,

copul Macarie ziditor tire!

este

incepator

si

Risca. Aceasta si

meii,

ne-uitatul

facut

sluga sa

acestea la

anul 1830*.

Inauntru la trapez,

si

ci

Epis-

adevaratul al

Manas-

ne-o

con-

Episcop Mel(I,

Pumnul («Manastirile

pe.

pere-

tot in Letopisefe citim

intoarcerea din Ungaria

(1532) face Petru

Voda Manas-

205 );» se vede insa ca Petru Vodd a restaurat sau a terminat definitiv ceea ce tirea

Risca

(I,

p.

Episcopul Macarie incepuse.

La

26 ani in fi

si

«Dupa

ca

ManastirT, spre veci-

mea pomenire am

193)

De s'aii

smeritul Isaia Archimandritu, intru lauda

Ripile, sat,

incepatorul

din Bucovina*, p. 89).

«lntru slava sfintet Treimi

12 chili!

7066,

scaunul Romanului 27 ani

p.

Costache cu drept banii

Ripile-de-Jos. Vezi

si

Riscal,

tire!

arhon-

intrare!

dariculul mic se zice:

temelie de piatra

an

hisedec Cronica Romanului^

ratoriul din Bucuresti, s'a gasit calitate.

ziditorul

cu toata cheltuiala sa; ga-

tindu-se la 1840, Iulie 20 de zile».

aceste

intr'acesta?

pag.

(1558) Septembre, pristavitu-s'au Macarie, Episcopul de Roman,

firma si

«Letop.»,

un acoperemint

beciul lor de dedesubt,

cu oserdia

mare.

arhondariculuf

«Iara

Egumen Manas-

odnile

a lui Calistru Eni

si

d'asupra

Prutul-d.j.,

jud. Dorohoiu, in care s'a des-

Mai sunt doua

prea sfintulu! Mi-

zilele

localitate,

pe mosia Darabani, comuna cu

d'asupra

210, scrie:

in

este o

si un iaz. Adevarata data a infiin^arei acestei manastiri nu este cea de 1540 ce se vede

(m partea

opt

proiri

gr&dina de legume, o florarie ce

bisericel

«La 1540 s'aii zidit biserica Risca a doua domnie a luT Petru Raressi

sfin^iet i

marl cu pom! roditorl, o

Gr. Ureche in

Iar d'asupra

Ripile

manSstirel

cismea cu apa.

testament.

supra use! arhondariculul mare

Voivod

Ripile, mosie, in jud. Buzau, com.

In curtea

sunt doua inscrip^ii. D'a-

S.)

vad s'au

se

Manastiri Rascal. Anul 1807*.

sf.

noulul

si

Pe zidul

tropolit

Suceava.

cum

Arhimandrit

Kir-Kirie

.

.

de

Istoric. -T-

Eni Egumen Manastirei au adaos 4 odai

Ripile, fost sat,

.

si

facut cu cheltueala

inconjura manSstirea

Este

Voi-

stS scris:

poalele mun^ilor,

tire!

lui

Constantin.

cadre dupa

s'aii

si

si

livezl

iar la

in jurul iazului

Petru

a^zata pe malul drept al piriulul cu acelasi nume, sub nesti,

Voivod

Mi hail Cogalniceanu.

si

Ierarh Nicolae

sf.

« Aceste

scris

egumen

Aici este inca asezarea vechie

a familiei raposatulul

de

eT,

sat,

$tefa-

pi.

se citeste:

vapori.

Stroesti,

Doamna, $tefan

fiil

Botosani.

nesti, jud.

reprezintind famtlia

Petru Rares, compusa din Elena

Luxandra Sub tablou

Pasatul.

si

Ri§ca. Vezi Lehnesti-Risca,

tir-

e

prietarul

Buda

de d'asupra mesei, este un

tele

tablou

vod, tinind biserica sprijinita de

Hotarele mosiel sunt cu: Becesti,

Ri^Ca,

Podoleni, com. Dranceni, asezat intre

sau 92 suflete.

frecuen-

545 vite

cal,

in

sat,

cin-

1

3 circiumif.

;

cornute, 190 porcl

Ripile,

a doua

si

sec^ia Ripile-d.-j.,

tare$;

acelasi

Ripile-d.-s., de-

in 1

;

cu

milii,

Are o populate de 320 milil,

in

:

Marceni.

si

Slobozia, sat, pe nume, com. Hrea^ca, pi. Her^a, jud. Dorohoiu, cu o populate, de 18 fa-

Ripta, sau mosia

confluenta Tazlaulul-Mare.

re^i,

r!$ca

251

al

1569, Anastase

I,

Episcop

Romanului, harazeste aceste!

manastiri satul Barlesti. (Melhisedec, cCron. Rom.»,

I,

p. 195).

Afara de Barlesti, manastirea Risca mal st&pinea urmatoarele

Hosted by

Google

RtsCA

mosii: Bogdane?ti,

Grasi

si viile

de

Bo-

Risca,

Zamo$tea,

Harmane^ti,

roaia,

si

din dealul Neicueni

Cruce, din jud. Putna.

la

superior! aT mSnSstirei.

La si

1

82 1, Arhimandritul Isaia

dechiu

Egumen

inlocuind pe

Arhimandritul Grigorie Crupenschi,

care cump&rase, pe pre^ul

de 15000

fiin^ata

«cu

contractul

acel

intarit

sfinta pecetea MitropolieT scris

cu

sub-

(MitropolituluT),

facut pe 12 ani

^i

2 am*». («Ist. Mitr.

198

numai

pazit

Mold.

si

Suc.»,

199).

si

In acelasT an (1821), manastirea

Risca

pradata

fu

far a nic!

un motiv de r5m&$u;ele eteri$tilor (Xenopol, V, p. 499). «M&n&stirea Risca, Duminica, s'au pradat de 40 de Turci; numai zidul a

legat

si

rSmas

;

in-

falcT.

1864 sunt:

Improprietari^i in

22 frunta?T, 47 palma$i si 138 codasi, stapinind 754 falci.

Drumurl principale sunt Bogdanesti (1 (12

la Slatioara

si

fost intemeiat

robii manastireT Ri^ca. (VezT

•

Pomii-Robului).

batut

i-au

am

straele frate

meu

vataf acolo

$i

Pavel

si

§i

v3zut

Turd;

vezT

le

po-

ochii si taci» (Scrisoarea

cu

Arhim.

Isaia din 1824, catrS Paharnicul

Costantin, «Ist. Mitr. Moldovel

Sucevel*, p. 131.) In 1826, Arhimandritul Isaia,

Egumenul MSn^stirei judeca

oamentf

cu

pe o lungime de

—8

trei

kil.,

$i,

dupa ce a

invirtit

mori, trece in com. Boroaia,

intra in

rochiile nevestei;

la

Bogdane?ti, uda com.

?i

uli^T

runca au dat nimenT sa nu curapere de

Ri$ca

Bogdane?ti,

pra-

Vasile ce 'lam

Risca, se

pronumrpf

com. Drag&ne$ti, luind

direc^iunea de la N. la

S.,

curge

aproape paralel cu Moldova,

puind

prin

Panure?ti

satele si

pe

Giule?ti

linga

Soimane^ti

printre

formeaza Cotul-Turculut,

invir-

moara lui Agioglu si dupa 7 kil. de serpuire prin aceasta comuna, intra in com. Draguseni, unde are un curs de 4 kil. arunca in Moldova. Are si se de tributari din dreapta: Ri^cu^a, vorul,

VI, p. 230).

Chilineasa,

Tirzia, Culesa,

rata

Ri§ca, sau Cotul-Ri§cai, sat, pe mosia si in com. Bogdanesti,

Ri§cani,

linga lunca

dreapta

in

com.

partea de N.

sat, in

a

Mijlocul, jud.

Jigalia, pi.

avind o populate de

56

fa-

sau 274 suflete.

milii,

Are o

biserica, facuta la 1750,

deservita de

sunt

Locuitorii

ocupa

preot

1

2 dascalT.

?i

raze^T

de cultura

^i

se

?i

viilor.

Ri§cani, sat, in partea de N., a com. Bereasa, pi. Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe Dealul-Ri?canilor,

pe

de 286

suprafa^a

o

hect, din care 27 hect. padure,

149 hect. loc de cultura, imas ale proprietateT. Are

$i

finat,

o populate de 15 fam., sau 78 suflete.

Locuitorii poseda: 2 plugurT ?i

3

cai; 01,

care cu boi, 2

16

man

vite

3 cai,

carute

cu

cornute,

30

10 stupi.

9 rimatori;

;

Saca,

Brustura

iar din stinga

:

Iz-

Ulia, $i

Ri^ca-Mare

§i

Intre-Ri§cu^a,

culrne de munfi, in jud. Suceava,

com. Bogdane$ti, a careT miT, Gruiul,

Piciorul

-

Piciorul-Lupului

si

fag.

Sa-

Slatioara,

Rl§ca-Mare §i Intre-Slatioara, culme de

Arinulul

com. Bogdanesti, avind ca

Runcul-Bornii.

Confine pe?ti

:

?i

Acoperita

CirlanuluT.

de paduri de brad

Budacelul, Piriul-CoIibeT, Piriul?i

prin-

cipale piscuri sunt: Crucea-To-

p&str&v¥, zgia-

ntwifi, in jud. Suceava,

curi principale:

Lidvul

t&rmurl ale piriului Risca. Are

porcu^or, zvirluga

cata in paduri.

1

lasin-

Bahluiul.

riului

voci, grindele, boisterri, mreane,

familii,

si,

varsa

se

jud. Suceava, asezat pe ambele

o populate de 361

Sarata,

si

du-se spre S.-E., Cirjoaia,

Cot-

Ineama-

te?te

pesti din obirsia piriulu! Vasluiul vol.

S. a satului

MindruluT

nul,

cu

valea

pre linga

trece

nari, printre dealurile:

si

Save^ti,

$i

Moisa, Bogdaneasca, Pirlea,

deT. Codrescu,

$er-

Ton^i,

«bogdaprosti» pentru mosia Po(«Uricariul»

marginea de

pi-

Druganul si Padure^ul, ce izvor^sc de sub muntele Padure^ul. Curge ma? intiiu de la V. spre E., strabate satele raiele

pe

straele v&tafuiu!

nume,

acela^i

?i

pi.

i-au

i-au

BahluiuluT,

pi.

Falciu, situat in fundul une! vai,

Ri§ca, piriU, in jud. Suceava, Moldova. -d -j., format din

7

Mindru-

dealul

com. Cotnari,

lui,

Dea-

dealuluT, ce une^te

kil.).

Satul Ri?ca a

de

la

:

ManSstirea

kil.), la

Risca (1500 m.)

culmea

lui-Cateiinei cu

jud. Ia?i, curge prin

1876.

in

pe care o uda pe o lungime de 4 kil. ApoT, mat invirtind o moara,

pe cSlugSrl

dat; asta-zT

si

o scoaia mixta,

;

si

cu insusi iscSlitura Preao-

sfin^iei-voastre,

165,

si

;

Vatra satului ocupa 150

m&n&stirea Ri$ca

lei,

76 feme! o biserica de

5

2 cintareflf

Mitropolie! se aria

ai

la Ri?ca,

$i

baflf

lemn, deservita de un preot

Mobile Te^cani si Sabaoani s'au ^inut numai in arenda de fostii

RtsCUJA

252

si cleni.

^i

Bitca

-

pis-

Neagra,

Capul-Dealului. Imbra-

sau

165 suflete, din carl 589 b&r-

Rl^cana,

piriU, izvore?te

de sub

Ri^CUya,

piriu, jud. Suceava, for-

Hosted by

Google

RJSESTI

mat de

RtUL-ALB

253

piraiele Chi^igalle

si

Dim-

bovi^a, ce izvor&sc

de sub munfu

Chi^igaia-Mare

Plesul.

un curs de 4

si

—

5

Dup&

se arun-

kil.,

care s'a desfiin^at, impreuna" cu Stefanoaia, Cioricesti

sateie

roveni, din pi

si

com. Ghi-

Chira, care au format

Harjulea

tributarT din dreapta

Piriul-Rusulul

si

Vizunoaia, Gruiul

El

:

iar

;

si

Crucea.

com. Bogdanesti

uda"

si

Ri§ni^a,

sat, in

com. Laza, luiu,

situat

partea de N.-V.

Racova,

pi.

j.

Vas-

populate de 40 sau 227 suflete.

rur.,

partea de

in

S.-E. a pi. Podoleni,

jud.

Fal-

asezat&in valea riuiui Prutul.

Marginit£ la N. cu com. Drancu com. Duda;

ceni; la S.,

Prutul

Dranceni

la

si

V., cu

mosiile

Este formata numal din satul Risesti, situat

parte pe podisul

din sesul Prutulu?

si

parte pe ses.

Suprafata teritoriului com* e

cam de 1000 hect, cu late de 260

familif,

sau 752 su-

de N.

se

afla biserica,

al

fcLcutS.

satului la

anil

—

1846, de comisul Costa84 1 che Cerchez, fostul proprietar 1

al

mdsieT. Al&turea cu biserica,

Ambele

lezerul Babalicul,

prin

privalul

Scheauca.

Ri§nova, ape minerale

y

la

Poiana-

Pietroasa, in jud. Prahova, com.

proprietatea

mosiei

Teodor Cerchez.

afla

padure, pe malul Prutulul,

iar in

partea de V., pe deal, viea

600 vite marl cornute, 120 cai, 600 01 si 400 porcT. Locuitorii

posedci:

rur., jud,

Vezi

Risesti,

com.

Falciti.

si

foarte pufin carbonat

tind, se fac bat

Au

intr'o

de

calce.

neexispiscinS.

fost descoperite in

1859

de Dr. Davila.

sat, jud.

Prahova,

numea

a fost

si

Pro-

m&surat de inginerul

Gheorghe Fischtum,

trimis

marele Postelnic Ion Al.

de Fili-

Rltul-Porcului, deal, cu pSdure, in partea de N. a com. Bazga, pi. Podoleni, jud. Falciu.Depe valea din partea dreaptS, curge piriul

Ri^novei (Valea), vale,

se varsa

nume

cu acelasi piriul

din cea stingS

izvoreste

$ipotul

si

si

Fundul-Bohotinului.

Riul, catun, Buzaii, cu

al

com, Boziorul, jud.

97 locuitorl

si

20 case.

si

pe

Riul, catun, f&cind parte din com.

malul drept, din sus de Azuga.

Poenari, plaiul Novaci, jud. Gorj,

in riul Prahovi^a,

situat

Risnova, munte, inalt

de

Prahova,

jud.

m.

12 18

nivelului M&rtf

de asupra

Negre,

situat la

extremitatea jud. Prahova spre

impreun£ cu Dutca,

Piscul-luT-Cumpat>

bucetui-Taurulu! a

fost

si

CI&-

Dosul-Cer-

vindut

la

(Baia-de-Fer),

de

Galbenul

riul

pe

ses.

Are o populate de 30

familii,

sau 97 suflete romini mosnenT, si o biserica\

anul 1844, Baronul ChrisSachelarie,

prin soseaua jude^eani T.-JiuluT-

Ciuperceni-Vilcea, care o traverseazS.

1821

de Biv-vel logof&t Chrisoscoleu, doamnei D. Sachelarie. todor

S.

la

Comunica^ia in c&tun seface

Acest munte,

La Ri§narul, fost

muntele Risnova,

1846,

pescu.

bului,

Rl§e§ti, sat.

La

Con^in sare, iodur de natriu

jud. Dimbovi^a.

proprieta^ii.

la familia Filipesti-

care pe atuncl se

lelor Civile din Bucuresti.

In sat se afla o scoala, con-

dusa de un investor. In partea de E. a satului se

poseda prin cum-

11

lor.

vita,

mun^ilor Risnova

Asta-zi,

si

mos-

ft

tenise de la fratele s&u Scarlat,

m. d'asupra MSriT, aproape de gara Predealul, pe proprietatea M. S. RegeluT si Eforiel Spita-

metri in jos de

este a d-lui

impreuna" cu Sorica,

leT,

p&r&toare de

mostf sunt la o distan^a de 500

movila Rlbiea.

Au-

vindut de

N. Crefulescu pe pre^ul de

d-1

400000

iar acesta

de la iimita jud. Prahova, cu jud. Dimbovi^a, trece pe la poalele

este casa proprieta^ei.

actul

15

Jeptf-Mici. D-1 Cretulescu

Instaja^iuni sistematice

In capatul

la

lezerul

o popu-

flete.

fost

prin

Dutca, Cump&tul, Jepil-Mari

Predealul,pe valea Risnova, 1050

Ripele.

si

A

I,

peni, intre privalul

la

E., cu Basarabia, despar^it£ prin

Regele Carol

gust 1882.

Dobrota si Ulmul; comunica la N. cu

de M.

AstcL-zI se stSp&neste

de cumpSratoare de

jn

cum*

i-a

Aiexandru

Filipescu.

familiT,

partea de S.-E. a comune? GroRl§e§ti, com.

Ban

S.

Br&ila,

sale marl

munflf

marele

p&rat

pe coasta dealulu!

Ri§ni{ele, tezer, jud.

dele.

riul

urma morsel

Risni^a, cu o

confine: p&str&vi, boisten? si grin-

ciu,

la Biv-vel logoftt Chrisoscoleu,

datorii, acestf

din stinga: Raticna, Piriul-Tocilei,

p&rap de doamna Sachelarie de l&sind in

Filipesti.

ca in Risca.

Are de

prin mostenire al mun^ilor cunr

proprietarul

Riul-Alb, com.

rur.,

Dim-

jud.

Dimbovi^a Ialomi^a, situate spre N. deTirgobovija,

viste,

plaiul

pe valea .

-

piriului

Hosted by

Riul-Alb

Google

;

RtUL-ALB

intre dealurile Giurcul

si

Are

covul.

locuitorl

o populate de 1098

o biserica

;

Ia-

si

o scoala

;

mori de apa. cu seama si mai

trei

Locuitortf,

ocupS cu industria domestica, facfnd tot felul de costume nationale. Se vecineste la E. cu com. femeile, se

Runcul,

N.

V. cu B&rbuletul,

la

com. Brebul

cu

cu com. Pietrari

S.

Cucuteni, cat.

si

prin

val

si

padurl,

$1

unindu-se cu Barbule^ul

si

cu

potecl

cele-1'alte, prin

pete

de

capre

vaci,

precum

porci,

si

multe ca-

boT,

vite:

cal,

si livezT

care

izvoreste

dreptul

vita, in

Afluen^ii

com.

jud. Mehedin^i,

in

Closani.

plaiul

;

piriul Burlanesti, ce

com.

Voi-

nesti.

cea, la 7

Vil-

de Ciineni.

kil.

cu un

riu, jud. Vilcea,

de

lung

Riul

-

Vadulul incepe un

strimt defileu,

si

care se

termina aproape de RimniculVilcea

si

in-

kil.

o l&rgime de la 100 m.

lanuarie i860. Ve-

61

kil.

un

telegrafo -postal.

— 97:

10

la

frontiera, aceasta trecatoare este

si

frumos, posedind

pe 1896

la

S'a

edificiu

biurou

1

Tigveni,

ajunge

si

fortificata.

jud. Vilcea,

Cozia, com. Ciineni,

alta,

Oltului.

In Transilvania,

La pi.

Ciineni, a-

com. Ciineni, dup& ^armul sting al

si

pan a

la

are o lungime de 56

kil.

1

lef,

In vechime, fortificata acestuT

si

panel la trecatoarea Scciunelele,

debuseu consista dintr'un turn de caramida. care a facut sa

trecatoarea cea mai

se

De

10 banT.

sunt 12

kil.

la

1

15

Riul-VaduluT

Pe

apropiata, calea

aci trece

i

dea numele de trecatoarea

Turnul-Rosu.

Pe

na^ionalasi calea feratS irj^Ardeal.

aci trece

rata R.

tul

de vedere

istoric

adinca, avind de

acum

si

calea

fe-

ValceT-Frontiera-Sibiiu,

cu stasia

finala, ling& frontiera,

Ciineni.

cea mai

si

la 3

-

— 400

m.,

Riul-Vadului,

riii,

in

jud.

Vil-

in fundul careia se rostogolesc

cea, afluent al Oltului. Izvoreste

apele OltuluK, jud. Vilcea.

din muntele Virful-Mare. Curge

Romanil Riul-Ciinenilor,

Salatrucul, Titesti

Riul-Vadului, subdivizie a com. Ciineni, plaiul Cozia, jud.

Sibiiu.

la

Curtea-de-Arges,

prin Riul-Jjies, picket de granifd,

trecatoare, insemnata din punc-

curge prin raionul

si

care, pornind din Pitesti, trece

Riul-Vadului (Turnul-Ro§u),

Barbule^ul

La

ceasta sosea se intilneste cu

Maracineni.

la

Valea-Run-

§i

Riul-Vadului

p£na

Priboiul.

ce curg prin raionul com.

culul,

Dr&gasani, Rtm-

toate comunele de la Domnesti

saf sunt: Valea-Tisei,

Valea-Barbule^ului

la

Ciineni,

nicul,

ajunge

nitul

de sub muntele Brebul, jud. Dimbovi^a, curge prin com. RiulAlb si Pietrari, pe linga com. Izvoarele si se varsa in Dimbo-

merge

tina,

la inceputul secolului al XVIII-lea

fiintat la

cu prunl.

Riul-Alb, piriu,

plasd, in

Mused, care coprindea pe

jud.

Riul-Vadului, zwtftf,

LocuitoriT poseda

impilarile

Prin aceasta trecatoare trece

si

drumurl ne$oseluite.

care fugeau de

biiu,

Ungurilor.

soseaua, care plecind de la Sla-

Rtul-Doamnei, foastd

de

dealuri

Pietrari prin soseaua comunala, iar

de o m ,20. Peste acest riu, aproape de Ciineni, este un pod de piatra, lung de 40 m.

la

la

si

Vilcana-d.-s., desparjindu-se

toate

RtURENI

254

trecatoare,

fortificasera aceasta

de

de unde

ingusta

si

vechia

la

V. spre

E., printr'o vale

se varsa in

si

Olt,

pe

afluent al Oltului. Izvoreste din

sa denumire de Poarta-Traiana.

{annul drept, aproape de vama

muntele Robul, curge de

In timpul luptelor dintre Turci,

cu acelasl nume. Acest afluent

V.

la

Romtni, avu o mare

spre E., printr'o vale mult mat

Unguri

IargS ca a Riului-VaduluT

importan^a. Ungurii baturS aci

aceasta parte a

pe Turci

rea sa in Olt. Largimea albiei

se

si

varsa in Oltul, pe ^armul drept, din sus de com. Ciineni. origin^ neni,

dinca

si

pana aproape de

valea sa e ingusta ;

De

iar

de

Cii-

si

la Ciineni, are

200

—

la

a-

o

300 metri. Albia de asemenea la origina este ingusta; iar aproape de Ciineni are o largime de 60 m. Fundul confine pietris mare. Largimea ape! e de 2 m. adincimea,

largime de

la

;

si

1442 si 1493. 1849, P e ac Intrara

in anif

In anul

trupele rusesti

*

in

Transilvania

al Oltului

este de 20 m. fine pietris

sub comanda generaluiui Lliders, care voi sa taie linia de retra-

piatra,

pe aci acest general batut de Bern trebui sa se retraga repede in mijlocul ernei si intr'o noapte

Sibiiul.

gere a Ungurilor

si

tot

ingrozitoare, ducind cu sine nu-

meroase

familil

romine din

Si-

formeaza frontiera,

Fundul

mare.

in

la varsa-

s&ti

con-

Un pod de

lung de 18 m., inlesneste

comunica^ia

si

^areif,

intre

Rimnicui

si

Acest riu se mai numeste Vodul. Are o lungime de 40

kil.

Riureni, catun, in jud. Vilcea, pi. Ocolul, com. urb. Ocnele-

Hosted by

Google

; :

RlURENI

Mari.

cimpia Riurenilor se

In

face

Riureni

bilciul

care {ine de la 25

a.

(v.

n.),

August pan2

8 Septembrie in fie-care an.

la

Are o Riureni,

biserica zidita la 1747.

localitate, in jud. Vilcea,

cunoscuta jud.

de

dincolo

limitele

chiar ale Tarei, prin im-

si

portantul bilciu

an

fie-care

ce

se

{ine in

Maria mi-

aci la Sf.

ca (8 Septembre).

Cade

6

la

spre

kil.

S.

de

Rimnic.

Dificuitatea comunica^iunilor,

muhumea

manastirilor

si

orase-

de a doua mina ca Dragasani, Ocnele-Man, Horezul, Curlor

tea-de-Arges

altele, contribu-

si

iau laprosperitateaacestui bilciu.

Manastiriie,

oraseie, proprie-

din jude^eie limi-

tari si boerii

trofe, se aprovizionati

de

la Riu-

reni cu cele trebuincioase pen-

gospodaria

s'a

infiin^at

Basarab, de negu^atori mamulari; mai inainte n'avea loc te!

stabil.

Din acest timp a inceput

sa

stabiiit aci.

fie

fiind

in

Govora,

hramui

vechime

la

15

ma-

August,

bisericei. S'a {inut si

pe

locul

unde

este Ocni^a.

Vilcea,

nele: sesti,

Dirmonesti, Jupinesti, Pis-

cani,

Purcareni

^ului.

riul Bratia,

Se margineste la N. cu plaiul Nucsoara, de care se desparte

jesti

printr'o tala,

mergind pe

si

Leicesti, Co-

Maracineni

si

care uda comunele

Vladesti, Golesti, Baliiesti Riul-Tirgulul,

;

de E. a

partea

comunele

prin

uda

plasel, trecind

desti, Stilpeni si Livezeni.

Capul-Pisculuif,

suflete.

terminindu-se

si

de Schitul-Golesti;

S. cu jud.

V.

la

Arges, printr'o

linie

ce trece pe la V. de comunele Retevoesti,

Jupanesti,

Ciumesti

Maracineni;

cu

si

prin

muchii

luri

diferite

$esti

si

se si

dea

intre co-

Mioveni, JiDavidesti, Livezeni si

si

Voroveni, Radesti

de

coprinse

vai,

si

munele Piscani

la E.,

Doamna,

riul

si

si

Stilpeni

Birzesti,

si

Vulturesti, Draghiciul

Hirtiesti.

brazdate cu

ne-

aci sese, aci

dealur?

acoperite

pom! roditori. Se compune din 62 sate, care formeaza 21 comune rurale: si

Dirmonesti,

sesti,

Golesti,

Co-

Draghiciul,

Jupinesti, Leicesti, Li-

vezeni, Maracineni, Micesti, Mihaesti,

nate

prin

de

Piscani,

Purcareni, Ra-

Retevoesti,

Valea-Popei

Stilpeni, si

fi-

Vladesti.

12473

sunt insem-

plasei

bogatele

de

livezi

prunl.

de- comunica^ie,

Caile

strabat

sunt

N.,

de

pi. Riurile,

calea

:

care

la S. spre

na^ionala

testi-Cimpulung- Frontiera,

comunele

prin

trece neni,

;

care

Maraci-

Livezeni,

Piscani,

Pi-

Stil-

peni, Radesti, Valea-Popel, Mihaesti, lesti

-

etc.;

calea

Cimpulung,

Go

ferata

merge

care

aproape paralel cu soseaua nationals, si se opreste, in

regulat, cu locuri

cu paduri

Dealurile

Micesti,

de care

Argeselul,

pi.

desparte prin

Are o populate

si

Ra-

Mihaesti,

:

de^omunele: Petrosani, Badesti, Aninoasa si la S.

Ba-

si

care

plasa, la garile

:

aceasta

Gropeni, Ciu-

mesti, Clucereasa, Stilpeni, Mi-

haesti

si

Furnicosi

;

calea, care

pleaca din Piscani, din soseaua na^ionala

drept

si

al riului

merge pe malul Doamna, trecind

prin comunele Dirmonesti, Cosesti,

Leicesti, Retevoesti, etc.;

soseaua, care pleaca din Purca-

din

reni,

soseaua na^ionala

si

merge pe malul drept al riului Doamna, trecind prin com. Jupinesti

si

unindu-se cu calea ce

tul secoluluf al XVIII-lea, se im-

munele Leicesti

par^ea in

soseaua care pleaca din com. Ba-

circulate in

(frontiera),

anui

pusa

190 1.

Se

afla intre stabile R.-Viicea (6 kil.)

Govora

aproape orizon-

linie

incepind din jud. Arges,

Retevoesti,

Ocolul, com. Ocnele-

Vilcea-Ciineni

si

Doamna, care uda comu-

Plasa Riurile, pana la incepu-

Mari, catunul Riureni, pe linia R,-

in

si

Riul

dr.-de-f., jud.

stafie pi.

girlie. Principalele sunt

girle

Aceasta plasa coprindea partea din centru si V. a jude-

desti,

de

rese-

din^a in com. Stilpeni.

{esti,

Riureni,

avind

si

Bajesti, Baliiesti, Ciumesti,

Bilciul se {inea inaintea

nastirei

Argeselul de l a

Are forma unui poligon

1636, pe timpul lui Ma-

la

pi.

Aprilie 1882,

1

lor.

Riureni

Bilciul

pe

contopita cu

la S.

de la Riureni era de o important comerciala insemnata in vremurile de demult. Bilciul

tru

RlURILE (PLASA)

255

Riul-Doamnei, care

coprindea comunele de nesti

pana

Bratia-Bughea,

la

Riureni-Noi. Vezi Chiricu^a,

pi.

la

care

Domsi

pi.

coprindea

Aninoasa pana Bajesti si de aci in sus pana Poenari, impreuna cu Go-

deni,

Ilfov.

la

Maracineni

la

comunele de

(6 kil.).

Negoesti, jud.

pi.

la

Furnicosi

si

Capul-Pis-

in

jud.

Muscel,

Este

udata

de multe

riurl,

trece prin

jesti, liiesti,

Golesti,

pe malul drept

si

co-

Retevoesti;

comunele

Ba-

:

Vladesti,

etc.,

al riului

Bra-

tia.

In

plasile

unite

Argeselul-

Riurile sunt 35 scoale mixte 1

de

cului.

Riurile, plasa,

pleaca de la Piscani, intre

scoala de catun, 1

In

si

frecuentate

87 1 copii (1899 -—900). pi.

Riurile

singura

Hosted by

sunt

Google

RlUSORUL

37 biserici, deservite de 41 pre-

Vlasca,

din

36 dascalf.

si

oflf

asigurate

inecurilor

din^a plasei Glavaciocul-Neajlo-

si

Rucarul,

prin

trece

unde malurile

sale

sunt

contra

in

comuna

din jos de

se varsa

de

Are Muscel, com.

piriti,]\id.

Leresti, plaiul Dimbovi^a, izvo

dintre

reste

Tari^oasa,

mun^ii

Iezerul

si

se varsa in Riul-

si

Tirgului, pe partea dreapta.

de 758

lo-

mixta; o

bi-

o populate

o

scoala

de un preot

deservita

serica, si

kil.

1 1

cuitori;

Riu§orul,

in

;

vul,

jud. Dolj,

sat,

Prin

com. Caciulatesti, cu o po-

d.-j.,

pulate de 295 suflete. In sat sunt 2 biserici (mafondat

Roaba-Vechiu,

schitul

nastirl),

la

1834,

Nou, fondat

la

si

schitul

Roaba-

1855 de Pahonie

Robu Ieromonahui.

tree Valea-Drim-

valea Glodeni, ce

si

Pe apa Drimbovnicului o moara de apa.

Roata-de-Jos,

cdtun, pendinte

com. cu acelasi nume,

d.-j.,

-s.

se afla

pe

lovul, jud. Vlasca, situat

de

Neaj

pi.

mal. hect.

mosie, jad. Dolj,

pi. Jiul-

S'a dat la 122 locuitori, impro

com. Caciulatesti,

in care

dupa legea

are a

statul

anuai 59846

4-a

parte.

Venit

Are padure

si

cete de mos-

prietari^i

1864, o suprafa^a de 381 hect si

Roata - Ursoaia - Fa^a, paduri com. Caciulatesti,

Jiul-d.-j.,

dat

schit, jud. Dolj, pi.

1885 de Pahonie

la

fon-

Robu

particulare, supuse regimuluisilvic,

pe mosia

Piriieni d.-s.,

pi.

pi.

Jiul-d.-j.,

fondat

la

com. Caciulatesti,

1834.

Roata-Catunul, com.

Bojoiul, deservite

si

3 cintare^i;

Robanesti-d.-s.,

varsSrile

tul-d.-s.,

jud.

tata

de 42

rur. t

jud.

jud. Bu-

riului Buzaul, la

al

(hotar

Trestienilor

intre

Runcul), pe

si

Ara

care merge pana. in izvorul bagiul

se

la E.,

;

pana in pe S., albia

lasa

pe

albia riului Buzaul

Buzaul,

riul

pan&

sa,

iz-

merge pe

si

el

la

;

pe

urea

Parul-Mari-

la

noaiei; la V., urea

din

Parul-

Parul-cu-Preces-

la

pe

Roschila

la

si

coboara in Valea-Purcarului.

E

formata din catunele

Runcul

besti,

si

populate de 630

cu 1

2 biserici,

preot

e cea cu

si

:

Rocu

Stanilesti,

Are

locuitori.

deservite dc

2 cintare^T. Catedrala

hramul Nasterea Maicii

Domnului.

formata din satele

Robanesti-d.-s.,

situata

Roata-de-Jos, com.

in

linga Tesluiul, pe malul drept.

in

care

maria, Robanesti-d.-j.,

copii.

rur.,

catunul Olesesti

01 si

su-

o scoala mixta, frecuen-

in

30 kil. de orasul Buzaul. Limita sa, la N., incepe din Valea-Purcarului, urea pe dru-

Romana^i,

Are o populate de 758

Co^atcul,

zau, plaiul Pirscovul, situata pe

{el,

flete;

re-

si

E.,

Robe§ti, com.

S.-V. pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

pi.

de

Are 60

familii si o biserica,

R.-Sarat,

comunicind cu Lacul-Negru, din com. Balesti.

Glavaciocul-Neajlovul.

din^a

si

com. Voeti-

piriului

de

partea

Oltejul-Ol-

pi.

Romana^i, situat

jud.

lac, in

format din ploT

nul,

Robane§ti-de-Sus, com. rur., in

kil.

vite mici

Marginea-d.-s.,

pi.

66 kil. de Giurgiu, de Obedeni, rese-

11

si la

vite

114 porci.

hramul Inal^area (1740), deservita de 1 preot si 2 cintare^i.

bovnicul, la

560

:

marl cornute, 1569

Vlasca, situata pe valea Drim-

rur., jud.

de 2 preo^i

circiumi.

5

Locuitori! poseda

tanie, trece

Robane§ti-de-Jos, cdtun, al com. schit, jud. Dolj,

in

Marinoaiei

Mijiocul, jud. Vilcea.

Ieremonahul, in satul Roaba.

Roaba-Vechiii,

dormireaMaiciiDomnuluT(i8io),

vorul Arabagiul

primaria.

nen! pe dinsa.

Roaba-Nou,

mul Inal^area (1881), in Bobanesti, si cea l'alta, cu hramul A-

mul

rurala din

Aci sunt scoala, biserica

lei.

lo

2 biserici, una, cu hra-

malul sting

stin

ga ape! Drimbovnicui, cam sub

Are o suprafa^a de i486

Roaba,

spre N.-

kil.,

Are o populate de 735 cuitorl;

Robescu, comuna

bovniculul

pi. Jiul-

23

la

si

V., de Caracal.

un dascal, ^inind de parohia

Sadina.

vine din proprietatea Roata-d.

Roaba,

de Bals

situata

bovniculuT,

Dimbovi^a.

in riul

si

-j.

bine

com.

reste din muntele P&pusa,

Rucarul,

compusa

Roata-d.

pe valea Drim jos de RoataCatunului. Departarea de Bucuresti de 33 kil. de Giurgiu, de 65 kil. si de Obedeni, rese

jud. Muscel, izvo

riii,

Neajlovul,

pi.

catunele:

Zgaia,

Riu§orul,

ROBE?TI

256

si

pe malul drept

lui Tesluiul,

la

7

kil.

:

e pri-

Bojoiul, al

riu-

spre S.

Vite: 74 boT, 59 vaci, 12 8 caT,

5

lepe,

5

minjT,

vi-

600

140 porci.

Suprafafa com. e de 630 hect., din care 186 hect. arabile, hect. padure, 95

83 hect.

izlaz,

Hosted by

80

15

hect. finea^a, hect. iivezi,

Google

:

:

:

:

ROBESTI

ROBOAIA

257

27 hect. vie Proprieta^i

144 hect. sterp.

si

ma! inseranate sunt

Oleseasca- Robesti

Robesti,

nenl Robesti, RuncenI

si

Terenul e accidentat

si

afla

Men^i-din-Fa^a,

Vatra satului ocupS 40 hect., com., 1250 hect. Prin com. trece soseaua nauneste

care

{ionala

puncteie

R. -Vilcea cu Sibiiul, strabatind

priu ori-carei culturi.

Cai de comunica^ie sunt

so-

:

Calimanesti, Brezoiul, Calinesti,

Robesti

muna

si

rur., jud. Vilcea,

compusa din

plaiul Cozia,

comuneJ se

tune

Robesti

:

E

Oltuiui,

purosul,

Saracinesti.

si

situata pe malul

drept

al

pe cuimea dealului Ghim-

purosul, la 53

de capitala

kil.

de a plaiului. Are o populate de 381 locuitori 2 biserici, una de zid

jud.

la

si

kil.

35

;

in

construita

Robesti,

cat.

la

18 17, de raposatul ctitor, vata-

Constantin Robescu,

ful

ajutorul

cu

si

Negru, lota

Magura,

si

udata de

100 vaci

bol,

si

30

:

Pe valea Robesti, herastrau

1

racinesti, o

;

iar

macinat

pe valea Sa-

Lunca-Robestilor

la N.,

trovul-d.-j.,

comuna

si

Bolo-

la E.,

cu ju-

vanul, la S.

tiiu

in

de S.-V. a comunei, urm&, cesti

munp

Parte din

ei

se

fabrica

a-

com. Robesti, jud. locuitorl

Oltul,

gasit

un

preastol de piatra,

picior

care s'a

Pe valea

659L0.

MareU

Jjicfionar dtogratic. Vol,

Gavril,

na^ionala

familii;

hramul Sf. Micu urmatoarea

schitul

afla

parte din

facind

sat,

Ar-

rur. Berislavesti, jud.

late de 68

Are o popu-

Sf.

de

si

preot

1

o biserica

familii;

cu hramul

deservita

loan, I

de

cintare^,

Eforia

schit,

Vestire, jud.

si

in-

Spitalelor

cu hramul Buna-

si pi.

Argesul,

si-

tuat pe valea Roboaiel, care se ore, cu

Vilsana, la 2

de Cur tea-de-Arges. Aceasta mclnastire s'a intemeiat de Sava Liveru Musat

Doamne

tigat-o cu

scump

biserica ta care at

slngele

cis-

s'a

inceput a

se zidi din temelie de repausatul

ghel Robescu, in anul si

sfin^it in

1777

totul

independents,

nici

o

alta

ma-

nastire din {ar& sau din strain a-

Pe

la

1843,

fi

ruinata, s'a rezidit

piscopia de Arges,

md

cu totul de catre EcSreia ser-

vea de metoh. Biserica se

bunS

de 2

afla

stare, si este deservita

preoJJ,

In

racliser.

1

dntaref

urma

si

1

pa-

secularizarii

boaia se intre^ine de stat.

robul

Aci se

Dumnezeii, vataful Constantin sin An-

minat

cu

era

averilor man&stirest?, schitul Ro-

r.Su.

Aceasta sfinta biserica

a-

si

neatirnind de

in

IntSrirea celor ce n£d&jduesc spre tine,

de

satului, in partea stinga,

com.

tate.

o biserica, cu

intSreste

forma dacica.

Roboaia,

varsa in

case.

Are o populate de 50

lut

niste s£ge^i, cu

64

Buz&u, cu

pe soseaua

si

bi-

sezat in biserica de la Robesti si

si

al

Riul-Vadului.

In cat. Saracinesti se vad ruine

S'a

Aci se

familii.

trasura,

inscrip^ie

urme de

pi.

Are o populate de

Argesul.

Roboaia, Robesti, cdtun de resedin{&,

rilor.

serici.

cu co-

la S.,

si

Calinesti.

hail si

si

si

;

se

parte din

facind

sat,

rur. Rusatesti, jud.

Civile din Bucuresti.

brinza.

se arendeaza si parte

com.

muna muna

valea Robesti, in dreapta riului

iar cei din

Roboaia,

trefinuta

Ciineni

si

riul Oltul.

mun^ii Murgasul; la N., cu co-

se opresc pentru vitele locuito

de zidur! vechi

V., cu

la

;

d'in-

partea de N.-V. In

in

se des-

partea

Gorganele. Cel

si

sunt situap

trei

de care

Robe§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelasi nume, pi. Cozia, jud. Vilcea, situat pe

apartin mun^ii

varsa spre E., in

ges, pi. Lovistea.

Se margineste:

Gorganele.

si

Os-

De

Robul, Danul, Murgasul, Rigla, Prisiopul

si

lingaOlt,

in centru,

Cimpul-S£racinestilor

260

moara.

gla de Prisiopul

Roboaia.

Ostrovul

in raionul

Locuitorii sunt mosneni.

aceasta

59

1700 capresiol.

com., sunt 3 mori de si

cai,

vaile

Silistea.

si

si

parte prin riul Oltul

Locuitorii poseda

Robe§ti, vale, jud. Vilcea, plaiul Cozia. Izvoreste din muntelc Murgasul, desparte muntele Ri-

besti sunt: Poeni^a

si

mixta.

se varsa in Zabala.

140

1858, de boerul Maciuceanu o scoala

si

Locurile din jurul comunei Ro-

de^ul Arges,

;

Robesti, piriU, ce izvoreste din mun^i? com. Paltinul, jud. Putna,

Dealul-

Zcipodioarele,

la

al^ii

Ghim-

:

Dealul-Viei, Piscul-Ba-

reparata

in cat. Saracinesti,

jud. Mehedinfi.

trece prin com. Robesti,

Robesti, Saracinesti

cea-1'alta

locuitorilor,

si

urea

anual.*

lei

E brazdat& de dealurile

2 ca-

co-

la frontier^.

2000

la

ultima

Ciineni,

Veniturile

Robesti, com.

rur,

Motrul-d.-j.,

:

seaua Maracineni-Rusiava^ul, un dru-

com.

in pi.

comuneie Bujoreni, Bogd&nesti,

vad peste riul Buzaul mul Tircovului.

si

Robesti, mahala,

iar intreaga

PalcaT.

pro-

numit ComorJ, se

muita piatra de var.

si

mos-

Pirscovul-d.-j., alecetelorde

la locul

si

s'a

1817, Iulie 18.

ter-

d.

SlavicI,

man

si

dupa cum arata una din cele mai

afla,

mai interesante

V-

colecjii

33

Hosted by

Google

; ;;-

,

ROBUL de

vech?

c&rflf

manuscripte

si

Are o

Balta, jud.

Ialomi^a,

Ialo-

pi.

din Borcea,

mifa-Balta; pleach

din dreptul satuluT Vladeni, cur-

ge spre N., intre si

Saltava,

Borcea,

in

bra^ul Borcea

se

si

i£r&si

varscl

dreptul

in

2741 pog., din care 1062 pog. padure.

satului

Chioara.

Roc§oreni, com. Mehedinti,

partea

in

de S.-V. a com. Robesti, Cozia, jud. Vilcea, fabrica brinza.

muntele Virfui-Mare. Din

se

el

ramified: Culmea-Brezoilor, intre riul

Puscoiul

si

Brezoiul, avind

ca piscuri: muntele Murgasul

si

Robul (Muntele-), padure ticular^, jud. Vilcea, plaiul zia,

fa{&

Roca,

par-

Co-

com. Robesti, cu o supraaproximativ de 400 hect.,

supusS regimului

com

silvic.

subdivizie a corn. rur. Mar-

ga, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Greci;

rur.

si

Drimbovnicul, jud. G5l&sesti, la

16

pe apa

sat,

Arges,

pi.

de com.

kil.

rur. Costesti, resedin^a sub-pre-

fecture!,

si

la

42

kil.

de

meazci comunei. cu satul Varadia

la

sau Putineiul, avind o populate

lei

Locuitorii poseda: 42 pluguri,

80 care cu

;

ric&,

cu hramul In&I{area

nuluT, deserviti 1

de

1

Dom

preot

^i

frecuentata de 67 Budgetul com.

de 1063 481

lei,

de$ean£

Pitesti- Giurgiu.

si

1

inv£{ator,

elevi.

e

la

trupul

vai

si

pia-Nucului

veniturl

de

mai principale

in

Valea-NuculuT. In

si

de E. se

partea

afl&

l&sesti,

pi.

Ga-

com. Rociul, proprietatea

Por-

Negraia,

Pes-

Cernisoara.

sat, ftcind parte

nume,

rur. cu acelasi

jud.

din com.

Cerna-

pi.

Are o po-

Vilcea.

pulate de 662 locuitori

2 bi-

si

sericT.

Rogina, padure,

in jud. Iasi, pi.

-

B&ii

LupuluT,

a

si

iar

dealul Brigleasa, cu

si

parte

particular^.

padurea

Valea Rosiorii, cu Valea

lui,

la

S.,

valea Bri

Rogina,

piriu, format

durile H&rp&sesti

Cirligatura, si

si

si

jud.

de hotar

mosil

gleasa.

pi.

serveste

Iasi;

aceste

intre

pa-

intre

Popesti,

dona

se varsS in iazul Fan-

dolica.

Roe^ti, com.

rur.,

catune

Roesti

:

jud.

Vilcea,

compusa din

Cerna-d.-j.,

pi.

si

2

Ciocilteiul, cu

multe subdiviziT, situate periu-

Pesteana

si

Cernisoara, la 38

de capitala jude^ului

34

de a

kil.

si

1

in

3

;

lo-

bisericT, 2 in Roesti

O parte din si

sat, in jud.

Fundul,

com.

Roman,

Batrinesti,

pi.

spre

V. de satul Batrinesti si la 2 kil. de el, pe piriul Glodeni. Are o

populate de 30

locuitorii,

se

ocupa

rot^ria. Ei

Rogoaza,

sau

familil.

pe linga

Fcilciu,

cu dul-

rul

poseda: 10

Bujorul, phia,

izvoreste din partea

com. O^eleni,

Ciocilteiu.

agriculture,

gheria

la

Rogna,

pl&sei.

Are o populate de 1276 cuitori

Stanislavean

ca, mo§ie, jud. Arges,

si

si

Riioasa,

:

Manasul,

culuT,

d.-s.,

la cheltueli,

v&ile

Cer

:

Luncava^ul

si

este proprietatea statului

si

Rociul cu

brazdata de dealurile

Pesteana

coruluT cu Valea-CocoruluT, Cim-

kil.

si

na,

Stavnicul, com. Mogosesti; parte

400 boi si vacT, 30 caT 200 rimStori. Prin com. trece soseaua ju:

of

anuai.

aceasta comunasunt: Dealul-Co-

rile

Vite

urea

1630

lei si

lei.

Dealuri

cint&re$; o scoala. mixta.

700

comunei se

Roe§ti,

si

izlaz

cheltuelile, la

2 cintcire^i; o scoala,

preot

1750 hect., cu

1934

teana

1

au locuitDacii.

se intinde pe o su-

Veniturile

460 vite man cornute, 30 caT, 500 oX si 460 rimatori 20 stupi. Are o biserica, deservita de ;

comunei se vhc\ formS de cetate,

zice c&

udata de

boi, 8 caru^e cu caT

Cerna-

tot.

E

180 case.

si

Pitesti.

Are o populate de 170 familif, sau 610 suflete o bise

raionul

unde se

cu

Cerchezelor, proprietatea statu

Rociul, com.

In

niste ruine, in

*Este situata pe vale. Satul for

locuitori,

1864 pe I.

dinduli-se 75 hect. pamint.

prafa^a de

Cu com. Plopi.

si

7 pe a d-lor DiaconestT,

si

cu com. Adunafi-Teiului

iar la V.,

Em.

mosiile d-lor

Comuna

si

sunt mosneni. 12

improprietclrit la

B^l^i

mixta, condusa de

Muntele-lui-Popovici.

sau

pi. Motrui-d.-j., la 41

cu com. Greci

de 900

Robul, pise, jud. Vilcea, pe cul mea Veveri^a, situat la S. dc

sat, in jud.

si

mcirgineste la N., cu

plaiul

care sc

in

rur.

de orasul Turnul-Severin. Se

kil.

la S.,

situ at

01.

Locuitorii

tescu,

la E.,

Robul, munte,

100

si

de

intindere

180 boi, 250 vaci, 30 capre

cat,

pendinte de schitul Be

rislSvesti.

bra(, al BorciT, in insula

Bu

Eforiei Spitalelor Civile din curesti,

roniinestf.

Robul,

ROGOAZA

258

pi.

de N. a

Mijlocul, jud.

din padure, despre hota-

com. Hoceni curge prin ;

locul

comuneT

Hosted by

O^eleni,

unde

mijfor-

Google

;

ROGOAZA meaza

de pe valea Ro-

iazurile

care, unindu-se din jos

de

sat,

cu

Burghelea

si

piraiele

com

Saca, trece in

numele de Bujorul; tul

-

Talaba, la

si,

varsa

se

si

dreapta

in

Rogoaza, rur.

Corbasca,

E

Tecuciu.

nul, jud.

Zeleti-

pi.

asezat pe

valea cu aceiasi nume, pe malul sting al SiretuluT,

la 2

kil.

de

Rogoazele, padure,

fa-

sau 166 suflete.

miliT,

Tazlaul

pi.

com.

jud. Bac&u,

de pe

d.-j.,

teritoriul

Rogojanca

Valea-Nucetu

si

Prahova,

Teleajenul,

pi.

Rogojelul, cdtun, pi. Jiului,

Teritoriul

hect. Locuitorii sunt parte improprietari^f, parte razesT,

si sta-

panesc 153

D.

hect., iar d-I

Si-

mionescu, 551 hect.

Linga

se afla un

sat, la V.,

pod de vase peste

Siret.

com. Rosia,

al

jud. Gorj, situat parte

pe deal, parte pe vale

N.-V.

si la

vatra satulul, 35

si

fme^e

hect.

hect.

445

si

ara-

Are o populate de 87 sau 368

lii,

suflete;

fami-

biserica

1

de lemn, facut& de locuiton

in

1750, deservita de

si

cintare^

preot

1

2 circiumT.

;

iz-

Locuitoriif poseda 50 pluguri, 76 care cu bol, 6 caru^e cu cal

voreste din punctul numit Ta-

sub numele de

bara-Tiganilor,

290

100 porcl

Neagota, trece prin partea de S.

a comunel Corbasca, udind

satele Fofaza

meste pe stinga si

Rogoaza,

si

piriul

Zapodia

piriul

in Siret, in partea tulul

182

si

Comunica^ia prin

drumun

in

01

30

si

cal,

capre.

catun se face

varsa

de V. a

sa-

Rogoaza.

Oarba (Chirilesti), lacul precum si alte bal^I ma? mid, formate de v&rs&turile

Sovirca,

Rogojelul,

catune

incepe de

;

si

la N.,

din capul

merge spre

S.,

de

misani, care parte este asezatcl

pe aceasta vale; pe aci

in

jud.

Ialomi{a,

pi.

si

matca

piriiasulul

aceastci vale e

merge

Rogojelul;

formata de Dealul-

heel., din care

Rogojelul, vale, plaiul Vulcan,

cu numele de Grindul-Rogoazele.

N. spre

;

ta, jud.

in insula Bal-

lalomita, pi.

Ialomtya-

in

com.

jud.

Gorj,

Virtopul;

pleacS din aceasta com., de la

kil.,

Rogoazele, padure,

2299

de 9438

e

3718

4290

arabile,

imas,

211

aril finefe,

20 gr&dinanl

vil,

143 livezl

si

si

vetrele satelor.

poseda 1601 hect., 60 PropriariT, in mosia Vadeni. etatea mare particular^ este reprezintatS prin mosiile Rogojeni Statul

mostenitorilor

Chirilesti, ale

si

defunctulul Alexandru Calrhiah,

de 5750 hect. (din

in intindere

care peste 4000 hect. pSdure)

1864;

in

poseda 1801

din^i

iar in

hect.,

Vadeni sunt

sured impropriety! Locuitorii posed&

de treerat bol,

481

80

170

bisericl

:

Sf.

Spiridon in Chirilesti,

Sf.

Pantelimon

si

Sf.

darul, iar la E.

DealulRosu.

Sf.

in

Vadeni. scoale mixte, in Ro-

Chirilesti, frecuentata

V.

si

Voevozl

gojeni, frecuentata cu

are la

Voevozl,

Rogojeni, vechie, de valatucl,

dealul ChivS-

;

150

taurl,

140 lepe.

cal,

pe o intindere de 5 pana in hotarul jud. MeheS.,

1880.

masinl

vi^el,

minzate, 7

60

56 armasari, 3

la

2

:

in-

300 pluguri; 1198

si

vacl,

150

minzap,

in

com. Fundul-Crasani formeaza cu mosia Grindul un trup,

Balta,

com.

paduri, 371 hect. 80 aril

Are

statuluif,

Ialomtya-

sau

familil,

574

Suprafa^a

Rosu.

RogOB.ze\e^proprtetatea

(resedin^a),

V&deni, cu o popu-

Chirilesti si

sunt fosti cl&casl impropriet&ritl

Talomi^a-Balta, com. ;

trel

Locuitorii din com. Rogojeni

braf (prival), in jud.

in bra^ul S£ltava-d.-j.

Rogojeni

:

din

Rogo-

cat.

Ialomi^a,

Gat^a, in insula Balta

formata

pi. Jiului, jud.

in

com. Rosia,

jelul,

Gorj

vale,

Rogoazele,

Dunare

E

Prutulul.

arn.

catunului

curge din

piri-

iasul

se termina in culmea com. Te-

pi.

riul

:

Horincea,

piriul

iarsatenii

ordinare.

pri-

Corbasca se

si

vite marif cornute,

cu

la V., cu Cavadinesti.

228 hect. 80

bile.

la

;

la E.,

;

Apele ce o ud£ sunt Prutul,

care 487 hect. padure, 70

din

spre E.

Cirja,

si

si

suflete.

1

jud. Tecuciu,

Prutul

late de

:

Rogoaza, piriii,

V.

cu com. Oancea

,

Are

o suprafa^S de 1037 hect,

N. cu

Bl£gesti,

comunel.

hect. izlaz

de 707

este

c&t.

Se margineste Tutova prin com.

de

kil.

la

de mosii ale statuluT,

lui, trupurl

jud.

70

la

Galati.

spre

BrStila.

jud.

in

rur.,

Horincea, asezata

jud.

S

resedin^a com., spre S.

Are o populate de 44

com. pi.

pe malul Prutulu!,

parte din

sat, facind

Rogojeni, Covurluiu,

plop.

si

com. Rincezi, pending! de biserica Sf. Ion din Bjcuresti.

ElanuluT.

com.

;

primeste

de la sanumirea de piriul

Fintinelor

Talaba

Deleni, sub

aic!

com. Gai^a are 200 hect.

Balta,

populate cu salcie

Horja,

Cotacul sau

si

dup£

Piriul

ROGOJENI

259

goaza: BotezatuluT, Dahore, Dragunoiul

;

Sunt

pil,

si

3

in

66 elevl, in de 42 co-

Vadeni, cu 40

Hosted by

elevl.

Google

ROGOJENI

Veniturile comunei se ridica

9875 lei, iar cheltuelile, la 8798 lei. Pe teritoriul comunei trece

la

pe o intindere de

calea

kil.

3

jude^eana ce merge

Falciu.

la

Din satul Rogojeni pana de un

in intindere

Budgetul com. e

980 ell

lei,

de

la

N.

Comunica^ia

in

Rogojina se

el,

face prin soseaua comunala, care

pune

kil.

cu acela^i nume,

Horincea,

pi.

pe malul Pru-

Are o populate de 843 o biserica

suflete,

o

9*1

?coala.

c&tun, facind parte din

com. Petre?ti-d.

Amara-

pi.

s.,

Gorj, a?ezat pe dealui

dia, jud.

din partea dreapta a Gilortulul.

Are o suprafa^a cam de 30 hect, cu o populate de 10

poseda: 6 plugurl, 6 bol,

cu

caruta

1

marl cornute, 86 35 rimatorl

?i

Comunicatia pf*in

4

care

cai;

55

Rogojina, pe

vale, care se formeaza

teritoriul

com. Ursoaia,

N.-E.

la

N. de com.

pi.

$erbane$ti.

d.-j.,

cu

comuna de

de 5750

Rogojeni,

pi.

com. Horincea, jud. Co-

de

Rogova,

in partea

rur.,

a com. Vier$ani,

S.

Are o suprafa^a cam de 403 milil,

cu o populate de 456 sau 490 suflete.

Are 1

1

E.

Cerna-

se varsa in

fa-

888, deservita de

preot

1

?i

1

cintaref.

Locuitoril poseda

a?ezat pe un

marginea

36 plugurl,

Me-

in jud.

24

piriului

loc

ses

kil.

cuitorl

pe

Blahnita.

Are o populate de 900

Rogozul,

sat, in

Marginea

pi.

$i

1

pe

re?edin^a,

piriul

Rogozul,

Slo-

Rim-

cintare^; o ?coala

Locuitoril poseda 46 plugurl :

care cu bol, 7 caru^e cu cai vite

marl cornute, 24 cat

ol $i

540 rimatorl, 65 stupi

comuna

trece

?o

Turnul- Severin-Hinova

Rogova-Corla^elul precum

?i

?o

-s.,

nicul-Sarat, fondat in anul 1825

de

Constantin Ghimulea

catre

(Robescu)

$i

Maria C. Ghimulea,

so^ia sa.

vreme, fusese aci

o

de lemn, locuita de pade unde $i numele

ring Ru?i,

—

de Poiana-Ru$ilor, dat poienei ce inconjoara schitul. Intre obiectele vechi ale acestui

mai

schit,

Voevod, 15,

pretioase sunt

de

dat

:

un

Grigore Ghica

in anul 1828, Fevruarie

prin care inzestreaza schitul

cu 6 scutelnicT, 6 poslu§nici, re-

de a primi pe

Prin aceasta

Rogozul.

com.

cunoscind

740 800

catunul de

bozia, la 2 ore de ora?ul

2 circiuml.

1

com. Slo-

schit, in jud. R.-Sarat,

Marginea-d.

mixta, frecuentata de^53elevi

8

A-

R.-Sarat,

jud.

d. -s.,

-

V. de

spre

bozia,

hrisov, lo-

o biserica, deservita de

;

preot

seaua

fondata in

biserica,

com. rur.,

pi. Ia-

Ialomi^a.

formeaza partea de

unit,

Inainte

de ora$ul Turnul-Severin. Este formata dintr'un singur

Gi-

pi.

Gorj, situata pe va-

lea Gilortului.

hect.,

pi.

hedin^i, pi. Blahni^a, la

1

lortul, jud.

Margineni,

$i

jud.

N. a satului Fundul-Crasani.

pi.

vale, in parte de

Draganul

cum

riul Beica.

hect., in

vurluiu.

Rogojina, com.

$erbane?ti-d.-j.,

jud. Vilcea. Izvore$te din

dealui

sat,

Rogojeni-Chirile^ti, mosie par-

Samara, jud. Arge$,

rur.

Pite?ti.

biserica

catun se face

in

com. pi.

Dorofeiul,

in

caT.

re$edin^a.

ticulars,

Florul

?i

Serbane?ti-

$i

se varsa

$i

a com.

drumurl ne?oseluite, care o

Ieaga la

$erbane$ti-d.-s. d.-j.j

sat,

la

formind hotar intre

S.,

apol trece pe teritoriul com.

$i

El

10 capre,*

01,

pi.

de

Mijlocul, jud. Olt, curge

N. spre

cu vite

Rogozi (Dealul-Rogozii),

lomi^a-Balta,

Rogojina,

sau 35 suflete. LocuitoriT sunt mo^neni.

care are pe dinsa mori de

m&cinat.

Rogozul,fost sat separat, in

cu Andree^ti.

fa-

milil,

udata de apa Blah-

in legatura la N. cu Vier-

com. Timpeni, Icoana

Rogojeni,

ni^ei

e

cu 30 locuitori, facind parte din

la S.

re^edin^a com.

?i

jud. Covurluiu, tului.

care curge prin

riul Gilortul,

$ani, iar la S. sat,

iar la cheltu-

89 bani. Teritoriul comunei este udat

de

Comuna

de

la veniturl

50 banl,

lei,

de 918

mijlocul

la ca-

lea jude^eana e ?osea petruita,

Rogojeni,

ROGOZUL

260

dreptul

manastirei

an

fie-care

cite

30 bolovani de sare din salinele Slanicului.

Rogozul, pi.

lac,

in jud.

R.-Sarat,

Marginea-d. -s., com. Slobozia,

linga schitul Rogozul, format de piriul

cu acela^i nume.

seaua Broscari-Rogova-Patulele

Budgetul comunei e la veni de 3820 lei, iar la cheltueli

Rogozul,

trup de mosie, in jud.

turl

Ialomi^a, pi. Cimpulul; formeaza

42 care cu bol, 2 caru^e cu cal, vite marl cornute, 208 ol, 1 75

de 3218 lei. Deal ma! principal in com. este

mo$ia Bro^teni- Vechi

72 capre, 118 rim£tori

Dealul-Rogovel, plantat cu

:

?i

12 cai.

vil.

— Rogozul.

RogOZul,y<2/^ jud. Braila, une?te

Hosted by

Google

;

ROGOZUL Baba Alecu

Jezerul

jap$a

cu

-

Camni^a

ROMAN

261

gSsesc

in ostrovul Iazului.

nume

cu acelasi

ripa

se unesc intre ele

Rogozul, pi.

Prahova,

jud.

piriti,

Teleajenul, com. Maneciul-Un-

de sub muntele Bobul-Mic, curge de la N.-V.

gureni, izvore?te

cStre S.-E.

se

$i

vars& in

riul

pi.

cu

si

numit al-Morii, ce

piriul

vine de

la

com. Aduna^i-de-Giormane, satul Bratovoesti $i curge pe partea joasa V. a com., matca Jiuluf,

spre

jud. R.-Sarat,

Marginea-d.-s., com. Slobozia,

S.,

si §i

:

Strimba, Metlfa, Lunga,

Trestina,

Jie^ul

pe

Ochiui

si

stejar

$i

bozia, linga schitul Rogozul, 1015

din

hect.,

care

15

hect.

ale

Balta-Folef

cu-Salciile,

Are

populate de 806

o

de

Nicolae, deservita $i

cintare^

1

su-

o biserica, cu hramul Sf.

preot

1

scoala. mixta,

o

;

4

;

cir-

(Piscul-), pise,

in

Vite 17 caT,

dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-

porcT.

$i

serve?te

la

N.

la S.

pentru

locuitorilor

400

:

180

Dupa

pi.

?i

la

17

Dolj,

jud.

situata la

Jiul-d.-j.,

de Craiova

rur.,

ktl.

29 de

ktl.

re-

?edin{a placet Caciulatesti. Situata pe

costisa unui deal

ce vine din com. limitrofa, Bratovoe^ti, la

si

se intinde de la N.

cuprinzind ripele

S.,

TomeT,

Ripa-Rosie,

cineanu

?i

:

Ripa-

Ripa

-

Bel-

Ripa-Vijoaele, intre-

rupte de 4 micT vaT.

mad

36

?i

1864

de 975

suprafa^a"

care 49 V2 pog. ocu-

Ripa-

Tomei; Ripa-Rosie, Ripa-Belcineanu si Ripa-Vijoaele. Aceste izvoare, afara

de

Vijoaele

din

stabilit aci,

alungat

In com.

sunt 2

mo$iI:

a familiei Paianu

ji$tea,

numele

si

au

ducatori,

invadat carl

aci,

'$!

dau

de RomanI, Rimf,

azi

din

sub

diferi^I

con-

Transilvania,

$i

din care cea

mat insemnata a

fost Sitilesti,

din Transilvania.

Pana azi, fie-care ceata de mosneni poarta briu cu colon distinctive

de

alte

cete.

Roman,

judef, situat in regiunea

Ro-

de N. a fare!, Moldova, pe ambele malurl

si alta,

Madona Ambele au

in

ale

riulul Siretul,

inconjurat

$i

care apartfne bisericeT

de jude^ele: Suceava,

Dudu

luiul,

din Craiova.

5240 pog. arabile si aduc un venit de 32000 lei. Paduri

cite

sunt

De

despre care

lae^T,

venial aci

etc.,

s'ati

Buzau ».

jude^ul

ca

zice

si

com. Chiojdul-

in

si

sunt Tigan*

numu;! Ro-

ral,

man?, care i-au

seasa, in partea

2,

de 307 hect.

compuse din

alunf

si

fie-care,

juga^tri

Ora?ul

Roman

Ia$i,

Vas-

$i

Neam^u.

este

capitala

Tutova, Bacaul

acestui jude^.

Se margine?te

la

Sjceava, de care

N. cu jud.

se desparte,

incepind de la V. catre E., prin

mat cu seama. Craiova-Be

riul

Moldova, insa numaJ pe o

chet strabate com. Mat e o cale

foarte

naturala ce duce la com. Apele-

o linie conventionale, ce incepe

Vil

si

care

are 6

kil.

100 m.

mica distant

din maiul acestui

Roma, cdtun,

al

com. Cl£tina,jud.

Buzau, cu 40 locuitori se alipeste

de

si

11 case;

cat. Tronari.

si

riu,

apoi prin

la

N. de

merge spre E., ridicindu-se pu^in catre N., pana in malul riuluJ Siretul, la S. de satul Tupila^i,

;

care izvoresc din ripele:

oamenl foarte

V2

pate de vatra comuneT.

Calea jude^eana

Se invecineste la E. cu com. ApeleVii; la V., cu riul Jiul, care o desparte de com. Foi?orul la N., cu com. Bratovoesti si la S., cu com. Murta. Este udata de mici piriia?e

cornute,

24 capre

legea rurala din

pog., din

Roji^tea, com.

vite 01,

sunt 129 locuitorl impaminteni^i.

Are o

aratura.

au venit peste dinsit niste

curf,

se

lo-

formind diferitecete de mosneni,

partea de N. a com. Star- Chi oj-

hova. Se intinde de

«Pe

cind Tatarii stapineau aceste

sigur ca Romanii,

ciumi.

Rogozului

inprivin^a acestu!

plaiu este cea urmatoare:

ji§tea.

flete;

se

iziaz.

si

din-Bisca,

frecuentata de 27 copiJ

statuluk

Gil-

$i

pSdure

afla

Teleaje-

pi.

Prahova, pe care

daul-Morii, pe mosia numita Ro-

jugastru, in jud. R.-Sa-

Marginea-d.-s., com. Slo-

rat, pi.

avind

?i

plain, in partea de E. a

O traditiune

numit Capacul-Iul-Trica.

Batyl

Roma,

nul, jud.

toate o intindere de 35 pog. Balta-Boului, Girla-I^dor, Balta-

Rogozul- Varatii,^^^, de fag,

apol padurea

finea^a,

Tronari-Roma.

se

uda catunul Rogozul $i schitul Rogozul, unde formeaza o balta. piriul Slobozia.

Garoflide;

din care 35 ara

com. Star-Chiojdul,

izvore^te din Dealul-Traistenilor,

se varsa. in

40

bile,

si

de

mosia Madona-Dudu,

si

mo$nenilor Izba^oi are 90 hect.,

N., din

tul piriti, in

se

varsa in balta Strimba, la punc-

Teleajenul, pe tnalul drept.

Rogozul,

care

partea de S. a com.,

in

(JUDEX)

satul

Cozmesti

si

(jud. Suceava);

de aid urmeaza pu^in spre N.,

Roma,

mofie, in jud. Buzau, com.

Catina, cat.

Roma,

proprietatea

vr'o tul,

400 m., cursul riului de unde se desparte

Hosted by

SireiarS^I

Google

:

.

ROMAN

din malul i

spre E.

cam

Siretul,

riului

N. de satul

kil.

la

Volintiresti,

pan& la N.-E. de sa-

si

La

tul Crivesti.

ROMAN

262

(JUDET)

prin o linie conventionale, trasa

S. se hotereste

de

N. spre

la

Boatca

satul

{in prin

S.,

pene

de

la S.

apoT de aid pu-

si

valea piriului Girbove^ul,

de unde apoi cXtre

culmea

S.,

urmeaze

pene

N. de satul Fun-

dul-Tutove! (jud. Tutova).

prin o

acestul jude$ este acea socotite

si

conventionale, care

linie

incepe din dreptul satului Le{-

cana

cam

Bacau),

(jud.

la

spre N. de acest sat,

kil,

ge spre E., pe spre

3 kil.

Grosulul S.,

de

;

pana

de 55

mare a leni si

la 3

kil.

de

tionale trasa spre E.,

riul Si-

conven-

linie

pe

la S.

kil.,

iar le^imea

cea ma!

Roman se poate

riulu?

Culmea-Muncel

3.

de

ramifica^iuni

ultirnele

cit

Sesul Moldova, Piatoul

Moldovei, al-Scheei.

Siretul,

a-

mai deluroase.

si

Poiana-HumeT, jud. Ro-

man

se limiteaza

tova.

LaV. dejud.Neamtu

para prin o

cu jud. Tuse se-

conventionale,

linie

ce merge de la N., din dreptul

1

lani,

sesul

Valea-Siretuluf, prin care curge Siretul,

riul

Valea-

S.;

curge

care

in

strabate

care

si

acest jud. de la N. la

care curge

cea mai inalte,

Neagre, prin care curge

stinga riului Siretul, in

partea

de E. a jude^ului. Virfurile cele inalte din aceaste culme

riul

Valea-Birladului, prin

;

Culmea Dealul-Meruhn-Gosituate in

Cirli-

Veile cele ma! mari din jud.

Moldova

Culmile de dealuri, cele mai

mai bine

Roman, sunt urmetoarele:

man, sunt

si

principale

sati

gilor

urma resti

mai

Sesurile cele

Moldovei,

Ciutu-

a Si-

si

retul.

prin cipale care strebat jud. Ro-

satele

care nu este

mun^ilor dintre Moldova

stinga acelui

Intre

care vine

jlui,

si

de satele Ursoaia, Alexandri, Ciuturesti si Poiana-HumeT, se terming la S -E. de acest din sat.

nici

din jud. Suceava

aproape toata plane, si partea din riu,

Valea-Rea.

si

o ramure cetre E, in interiorul

doue perp: partea

dreapta

Dealul-fu^ca-

Aceaste culme nu lase

este

de 165772 hect.

din

Oretea

nilor,

din acest judej sunt

Vadul-Veje!.

imperii in

Dealul - Celinei,

Movila, Goronul,

Va-

luT este intre satele

Teritoriul jud.

(JUDEf

jude^ului.

de satul Ursoaica,

Suprafa^a acestuT jude£

satul Cotul-

urmeaze spre

aici

de unde, o

retul,

cam

S.

:

Stan, Dealul-Mocanilor, Dealul-

mare a

N. de satul Volintiresti

la

pene la

si

in dreptul satului Ur-

cam

soaia,

de

S.

de

mer-.

Galbeni, pana in riul Siretul,

la

Lungimea cea mai

satul

si

de

S.

la

I

tinsi

Corhana,

{uia,

dealurilor, prin codri in-

Tutova (cu acest din urme numaT pe o mica distant), de care se desparte cu jud. Bac3u

)

:

Birladul

riul

Valea-Neagre,

piriul

Valea-Albuei,

si

curge

prin care

Valea-

;

Albuia.

piriul

Ape:

mai

pen a

sunt Todireni, Vlednicelele, Buz-

N. de satul Le^ca (jud. Ba-

dugi, Menestirea, Chicera, Pis-

N.

conventio-

cul-Rusului, Ghida, Zimbrul, Ce-

udindu-1 in toate intinderea sa.

nale urmeaze, in cea mai

mare culmea dealurilor din par-

patina, Stan, Dealul MeruluT, Po-

El intre

parte,

ganul, Golani, Tabera, Chiliile,

mai

Muncelul,

iese la S.

de

Acest

primeste in

satului Tupila^i, spre S., la

Aceaste

cau).

linie

tea de V. a jud.

Roman,

ale ce-

ror piscurT ma! inalte, de la N.

sunt

la S.,

Corhana,

:

Chicera,

Cete^uia,

Dea-

Dealul-Celinel,

lul-lui-Stan,

Dealul-Mocanilor,

Dealul-lui-Vode, Movila-Goronului, Dealul-Tu^canilor, si

prin

E.,

o

linie

incepe de vesti, si

la

Poiana-Humei. Din ea se desfac si

alte culmi secundare, din care

pe dreapta cu

N.

spre S.

:

pi-

Lufca, incercat piraiele Ciorgul

Moldova,

separe

lea-Albe

riului Birladul.

stinga cu piriul Ciurlicul, piriul

la E.

de

aici se

indreapte spre E.,

satul Hindresti,

E. de Nistra,

-

la

piriul

Roman,

cat pe dreapta cu piraiele Va-

la S.

ce

a-Bretestilor.

2.

Culmea de V.

nu

care

Berendis,

riul

Moreanca,

si

este alt-ceva de cit ultima terasa*

ta

de pene

despre E. a munfilor, ce separa

piriil

Poarca

basinul Bistri^ef de al Moldoveif.

Puiul,

piriul

Aceaste culme se continue prin

varse in

partea de V. a jude^ulul, de

jud. Baceu), incercat

si

N.-

se limiteaza

cu

jud. Vasluiu, de care se desparte

N.

prin o linie conventionale, duse

furi

la S.,

mai

avind urmetoarele inalte

:

la

incer-

iar

pe

Valea-Neagre, incarcat pe dreap-

pena

La

aproape de satul Nistra.

a Giurgenilor,

Draga,

pe

sine

Aceste 3 culmi secundare se termine in valea

N.-E. de satul Cri-

N.

incepind de

si

—

si

lasi se

la

riu

dreapta, in coprinsul jud.

mea

GoronuluT,

pu^in

satul Ursoaia.

riul

-

la

a-Holmului, Cre^oaia, a-Taberei

conventionale,

duce de

acest jude^:

in

N. de satul Volintiresti

mai principale sunt: PoianaHumei, Fundul-Sistarului, Cul-

cele

si

de jud.

si

la

curge de

prin mijlocul jude^ului

la S.

Oretea

Valea-Rea.

La

Fundul-Sistarului

Siretul, care

1.

:

cu

Brenisteni, unit cu

piriul

si

acesta cu piriul

Turbata (care se

riul Siretul,

Bahna

pe

teritoriul

pe dreapta

vir-

cu

piraiele

Chicera, Cete-

Pe

stinga, riul Siretul primeste

Hosted by

si

Galbeni.

Google

;

ROMAN

marit

pe stinga

Caracas, Piriul-Morii,

piriul

Piriui-Stircei, piriul Albuia,

pe dreapta cu

rit

piriul

pe stinga cu

si

ma-

Buhoanca

Piriul- Velni^ei

Poenele-Oncei, marit cu piriul

si

Pricopul

raiele Stani^a riul

varsa

care se

in

si

pi-

Calugarija, pi-

Vulpasesti (Sagna), marit pe

dreapta cu Piriul Lincani, marit pe

Petrosul,

Piriul-Velni^ei

si

Rimnicul, piriul

Lingurari

Averesti,

marit pe

David, piriul Ciolac, cu

dreapta

Piriul -Balusestilor,

Corhana,

piriul

si

Glodeni,

piriul

marit pe dreapta, cu piriul Valcelele, piriul Cre^oaia,

dreapta cu

piriul

marit pe

Racea

stinga cu piriul Poenele

pe

si

si piriul

Sasa.

E.

de

la

S.-V.

a

Birladul, care curge

jude^ului,

de 20 cesti.

o intindcre aproape

pe

kil.

pe

de{,

partea de

uda.

si

iese din acest ju-

si

de tirgusorul Ba-

la E.

—

Primeste in

sine,

in

cuprinsul jude^ului, incepind de

mificaVtunile

Agiudeni

laucesti,

piriul

Goronul,

Pi-

jiul-$ipotului, PiriulOceT, piriul

Pustieta

si

piriul

Brabusa, pe

dreapta.

ordinara in satele Iugani

Nistra

si

cereale,

lui

Ha

;

Izvorul, Linsesti, Iucsa,

O^eleni,

Manastirea,

Hindresti

si

Dulcesti

Fundul-Ocei; jocaria

in satele

;

ghi

rogojinele

{esaturiie

si

Galbeni; co-

si

Li^ca

si

Ghi-

mangalul in satul Bun-

raesti ;

fleraria in

fringhieria in sa-

Marmureni

tele

;

Chicera,

:

lina

Dulcesti

si

ma! mult

in

la

spirtul in 3 fabric!

la Dulcesti, la

Poenile

superioara

facut

sa

marca a judetAilui

trei

aii

Padurile acopera aproape toata

marginea de V.

si

cea de E. a

si

sulfuroase se

unde

Strunga,

este

un stabiliment balnear. Caile de comunica^ie cele mai

principale sunt

:

Linia ferata

Bacati

Roman-

-

sa, de la S. la N. Ea meaza malul drept al riului

mea

retul;

infra

satul

Galbeni,

in

N. de satul

Si

jude{ la

S.

de

iese

pe

la

si

avind

Halauce$ti,

in cuprinsul jude^ulul

Galbeni (23

ur-

4 sta^iuni

spre S. de

kil.

o-

Roman), Roman, Mircesti

rasul

(16

kil.

spre N.)

(20

kil.

spre N.

man). Aceasta prinsul

Halaucesti

si

de orasul Roare in cu-

linie

acestui jud.

pode^e:

3

Sunt 2 morl cu vapori: la Bramat multe testi si Dagi^a, si cu apa, din care ceie mai bune sunt cele de la Simionesti, Ro-

Valea-Neagra si un pod peste riui Moldova, lung de 226 m.

man, Valeni, Moreni, Dulcesti

cau

si

consta

Roman

si

tirgusorul

Bacesti. Griul, pentru calitatea sa

Roman,

in fie care

iarmarocul

(tirgul) sap-

{a orasului Mart^T, la

tamanal

si

$oseaua nafionala Bacau-Roman-Pascani ce vine de si

la S.

mai mult Sunt 2 cerealelor. desfacerea

Comerciul

si

odata pe an,

marocul anual de

spice de griu.

minerale la

peste piraieie Galbeni, Turbata

la Vovriesti.

superioara, este mai mult cautat.

calita-

Ape gasesc

de{ prin mijloc, in toata lungi-

olaria in satele

;

Vite se vind mat cu seama pe pia-

si

din

si

Siretul.

si

Sunt cariere de piatra in ex si Gaureana.

jugurf in

raport

precum

precum

Trifesti,

ploatare la Averesti

Veja-

cu cultura celor-

in acest jude{, in

cu suprafafa tea

si

si

Moldova

Munce-

Bacesti

pie^e: orasul

se sea-

si

Pascani, care strabate acest ju-

acestui jude^.

se dea ca

Solca,

Vadul-Vejei

si

Poienele-d.-j.

satul Vadul; dogaria in tirgusorul

intiiul loc

Cantitatea griului ce

ni^teni riurile

-

Lingurari, Vulpasesti, Ghideon,

in

l'alte

lui

-

laucesti; linguri, cove^e, fuse, in

printre ocupa^iunele iocuitorilor

mana

in satul

;

Paltinisul,

la Dulcesti, ;

Trifesti.

Agricultura ocupa

de

fabrica velni^ele

il

din iazurile de la Dulcesti, Bra-

Ene, Bacesti, Boghicea, ISlobocaru^aria zia, Sagna si Todireni

satele

pe care

spirt,

Samaseni.

Corneiul, Valea

Pustieta,

d.-j.

stinga,

si

Se lucreaza timplaria

mats din piriul Chisali^a adaus pe stinga cu piriul Fodorul si din pe

intins de faina si mai cu seamS de papusoiu, pe care o macina in marl cantitapf morile de apa de

Vovriesti de peste, care se scoate

Tupilati, rotaria in satele Valeni,

(velniti)

piriul Zimbrul, piriul Girbova^ul,

Se

iernei.

si al

ma! face un comerciu destul de

Ha

Cartoafele, la Sabaoani,

ligi.

timpul primaverel

;

Viea se cultiva la Porcesti, Hociungi, Bahna, Bralesti si Cir-

zianca, Craieasca (Toinar), for-

bota-Rosie, Sacalusul, Valea-luT-

in

pa-

hect.

dure.

Ene, Trestiana, Marmureni, Bo-

piraieie Giurgeni, Ciu-

toate ra-

Statulposeda

ei.

acest jude{ 5655,90

de satul Bahna. Se fabrica

la izvor,

culmea Dea-

si

lului-Marului-Golani cu

lul-d.-s.,

2.

precum

jude^ului

piriul

dreapta cu

Brateasca, marit pe dreapta cu piraieie

ROMAN QUDEf)

263

f iganca,

piriul

cj

rjUDEf)

:

de asemeni

si

la

la iar-

6 August

in tirgusorul

Da-

mienesti in fie-care Duminica din

la

Ba-

jude$ pe

intra in "acest

de satul Galbeni. Ea face

parte din soseaua na^ionala principals, care strabate in lung {ara

mijiocul sau, de la Mihai-

prin

leni la Virciorova.

§osele judet,ene: Roman-Piatra,

care incepe din soseaua na-

tionals Bacau-Roman-Iasi

man

-

Falticeni,

podul de

fier

husi

-

Piatra

;

;

Ro-

de linga

chiar

de linga

dova linga Roman

si

riui

Mol-

Roman-Bu-

Roman

-

Bacesti

-

Vasluiu, ce strabate acest jude^

Hosted by

Google

:

ROMAN

(OR AS)

pe o lungime de 30

700

kil.

m.; Roman-Bira-Vasluiu Piatra;

Tupilafi-Iasi

si

si

comunale leaga

alte sosele vecino

comune

diferitele

Moldova,

partea de N.-E.

Acum,

91 pi.

de S.-E. a

362734,39

Fundul,

un

spital

com.

spitalul din

si

Roman

un

are

tribu

Roman, care

nal in orasul

de-

pinde de Cur tea de Apel din 3 judecatoril

in orasul

de ocol: una

Roman, a doua in

Bira

a treia in

si

tirgu-

tirg

1-

sorul Damienesti.

In privin^a bisericeasca,

Roman

jud.

singur formeaza o pro

sub privigherea

toerie, care are

sa 121 biserici ortodoxe. Acest jude^:

pi.

al riului

impreuna cu jud. Bacau,

Putna

Tecuciu

si

Ro-

jud.

in

formeazS o

Roman

si

care

Tot

de

Iasi.

30

biserici catolice,

in acest jude^

care

varsarea sa in

de

kil.

Este

riul Siretul.

retulul

si

aproape

346

116 kil.de

de Bucuresti,

103

kil.

de Su-

de Bacau si 102 pe sosea) de Piatra.

ceava, 44

(46

Iasi,

al Si-

in mijlocul ju-

kil.

kil.

kil.

Teritoriul intregel com. ocupa

o suprafa^a de 350

Are

— 400

o populate de

hect.

4019 suflete, locuind m vr'o 2500 case. Aceasta populate in mare maioritate este compusa din Ro1

vin Evrei, ArmenT,

mini, apoi

Unguri, Greet

si

Are un seminar clase), infiin^at in

Nemp.

fete, infun^ate in

de

4 1858; ungim-

1880;

si

trei scoli

bae^i,

1

doua

(scoala No.

tarea directa a Episcopului ca

3 sau Costachi-Negri) la

tolic din Iasi.

doua

Sunt

din care 59 rurale In anul 1899 $ionat in jud.

si

— 900,

Roman

rurale, din care

1

urbana.

au func-

una de

una (scoala sau Ghica-Voda) infiin-

primare

{ata la 1832, a

60 comune,

69 mixte

scolt si

6

sticla

si

se pastreaza insa

despre

istoric

afara de rela^iunea

luT,

inso^ea in

Paul, prin

calatorie

Moldova pe Patriarhul Makarie O tradi^iune locala insa spune

1

85

1

scoli

si

a treia (scoala No.

primare de

1867

fete,

care cea d'intiiu (scoala No. infiinjata la

si

biserici orto-

la

Sf. Pa-

1542

ca Alexandru-cel-

si

daruit manastirei sale

fi

Roman

in-

de documental respectiv, care a existat la Episcopie pana la 1722, cind documentele Episso^it

copie! s'au inecat

Tot

tri^ei.

apa Bis

in

sunt

aicT

si

cite-va

de moaste (o parte din palma), care daca trebue sa creparticele

tradi^iunea sunt ale Sf. Pa-

raschive.

hramui A-

Precista-Mare, cu

dormirea-Maicei-Domnului, dita la

de

1569,

Doamna

zi-

Ru-

xandra, so{ia,lui Alexandru La-

pusneanu.

dupa

lata,

inscrip^iu

nea, ce se pastreaza in pridvorul

care

prin

fazele

bisericeT,

a trecut aceasta biserica Aceasta

sf.

de

biserica

Adormirea

zidita

de

:

Bogdan-Voivod, zid.it

unde

Precistei,

se intiiii

praznua

Doamna Ruxandra, maica la

Al doilea

1569.

fost hit

s'a

de iznoava. de Episcopul Ioanikie,

cu ajutorul DomnuluT Constantin Racovi^a-Voevod, Sf.

la

Spiridon din

din nou, fiind

Episcopia, cu hramui

Mitropolitul

si

Episcopia de

2)

anume

raschiva, inceputa

l'ar

la

este

1867; un pensionat

Roman 6

Bun

unul

fost

Imparatul Constantin

la

Paleologul

de

fi

;

si

Sunt in

doxe

de

Iosif,

din

dou& de fete si o scoala primara de bae^i si una de fete a comunita^ei armene din Roman. de baepf

felonul acesta ar

xandru-cel-Bun,

la

75

Nu

un document

originea

de

capacul

cu

cutie

dem

inferior (cu

2) la

in tot jud.

lul

loan Crisostomul, asezat intr'o

ca.

alca

a Camere! de comerciu.

Aci se pastreaza felonul

din darurile ce le-a primit Ale-

tuesc 8 eparhif, puse sub ascul-

$ie

Alexandru-cel-Bun.

lul

para basinul Moldovei de

No.

Roman, impreuna cu jude^ele: Iasi, Neam^u si Vasluiu, alcatueste a Villa circumscrip-

pe vremea

se dateaza de

mitatea de S. a platoului, ce se

sunt

Judet.ul

Episcopia eparhie! de Ro-

lui.

man

ce ne-o da Arhidiaconul

la 3

profesionala de bae^i

eparhie depinde de Mitropolia

cea ma!

si

care

si

Roman, cu

pulul in orasul

mat vechie

rica cea

frumoasa. Este catedrala orasu-

Moldova, pe malul sting

naziu, infiin^at in 1872; o scoala

Episco-

terminate in 1550

si

Moldova

eparhie, Eparhia Episcopiei de

resedin^a

(ORAS)

sau Ilias-Voda. Este bise-

fiul

pecetluit.

com, urb,,

de^ului, la

Bira.

si

de

cbeitueli,

si la

de

nici

Roman, man,

Siretul-

si

are un spital,

intre^ine

la Damicesti,

Jude^ul

a fost la venitun de

353446,44.

Petru-Rares

pe

asezata pe un loc inalt, la extre-

Roman

iar jude^ul

sorul

— 99

1898

lei

subprefect.

Orasul

este

Roman

jud.

lei

sunt unite, avind un singur

d.-j.

kil.

5

o scoala practica de agricultural

in

lut.

Moldova

pi.

la

Roman,

pi. Siretul-d. j.,

;

de S.-V.

in partea

statului

Pincesti-Dragomiresti,

spre S. de orasul

N.-V.

Siretul-d.-s.,

pi.

pe mosia

si

Budgetul

plasi: pi.

4

partea de

in

a jude^ului;

Iasi

an scolar de 3019 copii. Pe teritoriul com. Elizabeta-

intre ele.

Este impar^it in

in partea

na

jude^eane, mal multe

frecuentate

fost

in acel

Doamna

Afar& de aceste sosele,

Au

de catun.

Piatra-Buhusi- Vas

luiu.

Jionale

ROMAN

264

si

s'a

Iasi.

Al

treilea s'a zidit

egumen Gerasim Putneanul

1787, carele au facut

talului. s'a zidit

dat metoh

1753,

Al pntrulea

si

incepere spi-

iarasi,

stricindu-se,

din noii de Archimandritul Ghe-

Hosted by

Google

ROMAN

(ORAS)

rasim Bucovineanul, carele a mat sporit 10 crivatun, la 1826. Al

in spital

pana

stricat

un

la

loc

mat

carele a

sporit

in spital, mijlocind

pentru 40

lei

s'a

s'a ziditde Ie-

si

gumenul Macarie Basarabeanul cu bam,

cin-

de cutremurile urmate,

hrintuita

cilea,

ai sat

20 crivatun

si

cumpararea bina-

si

crivaturt,

domnind Dora-

mai vechl. Ea este cu 4 Aceasta biserica avea din vechime ca venit taxa de la

zile ?i

dova dupa

cintar.

j

Veniamin

profesorul

fiind

In curtea acestel bisericl este

1872, de Epi-

zidit la

acum

e des

fiin^at.

bisericl cite

Alba,

-

patronul

cu

VoevozT, zidita

de

la 1695,

vel-Spatarul Vasile Cantacuzino,

dupacese surpase cea

vechle, ce

de Stefan

fusese zidita

am mai

cu vr'o 100

Tom ?a,

vechime, mul^i an! judecata, pen

armeana din

scest ora$, cu care este alaturea.

Ea avea ca

mai inainte

venit,

una catolica cimitir, facute de curind. Biserica armeana din acest o

la

la

parale

4

din pre^ul chirieT;

de bute, de

rale

seior;

la

leu,

20 pa-

cite

s'a cladit in

1872

in locul celuT

vechiu. Acest spital

are

i$I

1787 $i este fondat de Gherasim Putneanul, egume-

nul.

manastirel

Precista

-

la

ceT ce'$i

to^i

Mare.

obiceiu.

Taxa de harabagelic 1853 Iunie

fiin^a la

Biserica

am

90 in

intiiu

in

[forma

Sf.

de

facuta

apoi cu

$i

urma, facuta in

de zid care se vede §i as

tazl.

Agricultura

?i

torii

mai zid,

intiiu

din lemn

79 1, Adormirea. la

1

apoi de

?i

avind

facuta

patronul

acestui ora?

;

1

/s

din locui-

iar

o parte se

cea de prima necesitate ca:

cum

daria, lemnaria, croitoria,

etc.

este asta-zl, la 1847, $i

Elena DonicT,

zi-

ciubo

fierarie,

pu^ini se

;

brica^iunea sapunulul

$i fa-

foarte

?i

pu^ini cu blanaria care odinioara

Moldova

de apa. Comerciul Gala^i

Roman. Pe

este o singura

?i

riul

moara

cu

cu

ora?ul

strainatate

prin

Produsele care

se expoarta sunt cereale (griu $i

de

in

6+7 U5. Marele Dicfionar Geografic.

Gri-

locul

papu^ol mai El serve$te

mult)

$i

vite.

ca pia^a numai

Vol.

Roman

o vechime mai

poate o are

clt

punindu-1

litate,

meiat pe timpul

pe timpul

^ii

care

$i

se

lul

in rea-

ca

unil

inte-

Traian,

al-

Claudiu, idel

lul

contrazic unele pe

al-

care nu se bazeaza pe

$i

Cronica

lasind la o parte

;

lul

Hur,

in care se

spune ca jude^ul Romanulul ar existat inainte de Drago?-

fi

Voda, cronica pe care iara$i nu putem pune baza, ne vom opri la eel mai vechiu document sigur, pe care il avem $i care dateaza de la 1392 Martie 30. In acest document, Ro man-Voda ne spune ca el se afla atuncl in cetatea de la Roman, pe care o nume?te cetate a sa Roman-Voda $i de unde el §i fiil sal, Alexandru ?i Bogdan, harazesc lul Iana? Viteazul, trel sate pe Siret Ciur-

August un iarmaroc

anual, care ^ine, in unil an?, cite

1

o

Vlademirou^i

saciu^i, rou^i.

No.

(«Arh.

19).

ist.

— Ca

?i

Bucu-

a Rom.»,

t. I,

acest tirg a fost

de Roman-Voda sau ca a existat mai inainte de el

infiin^at

$i

ca

atuncl,

In acest ora?, in fie-care an,

se face la 6

Wolf

:

face

il

pentru jud. Roman.

Biserica Sf. Gheorghe, zidita,

gore

Cos-

cre?terea vitelor

ocupa aproximativ

punctul I^cani.

Biserica Precista-d.-s.,

ora^ulul

mare de

nimic sigur

Roman Veniamin

era in floare in

Nicolae

iemn

des

se

2.

o

au cautat sa dea

care

al{il,

organizat pe la 1798, de Epis-

taria,

rachiu dupa

la

emise de

idel

Fotino, Bonfiniu, Cantemir,

tele

indeletnicesc cu muingeria

cu

Lasind

istorice.

diferitele

Pana la aceasta data, aid era un azii pentru saracl. El afost

rea cu cotul sau cu vadra a va-

ma?

in-

la

masura singuri vasele $i cite o para de vadra, pentru masuraselor

?i

Industriacare sepractica, este

de

Notice

?i

din Ia$i

ocupa cu industrial comerciul.

cul cu vin,

aceea

?i

tropia Sf. Spiridon

va

cotitul

ministra^iunel jude^ulul,

parte

10 parale de la bolobo-

la

dateaza de

la finele secolului trecut.

unil istoricl ca: Bising, Benku,

masuratoarea vaselor cu bauturT. cite

3 pie

Ora$ul are un spital mare $i frumos, care depinde de Epi-

tache.

de

$i

Are

vite.

din care cea din fa^a bise

a Episcopulul din Roman.

prima oara

1609.

cite

Este pe linga re?edin^a ad

$i

ra$ este zidita pentru

taxa de

harabagii

mai mult pentru

ricel Precista-Mare,

capela ortodoxa

iar-

mai face

anual, se

unulsaptaminal, in fie-care Mar^T,

pe

copul de

Incasa

in locul a-

lei

Afara de acest

Iulie).

maroc

Afara de acestea, mai este o

de inceputul secolului nostru, la

500

acestel

20

la

$e,

ceput pe

inainte.

Aceasta biserica a avut, din tru loc, cu biserica

prin

2,

eel din Falticeni. (A-

cest iarmaroc in vechime se facea

taxe pe care o incasa E-

celei

la

Biserica Sf.

da

obliga Eforia tirguluT a

de

tropia*Sf. Spiridon, alaturea

vechiul spital, care

i843,Iulie

la

foria.

Costache. 1838, Oct. 21.

spitalul

De

anaforaua statului No. 1681, se

(ORA?)

care este al doileadin Mol-

alteia

turnurif.

nul Mihail Grigorie Stuidza-Voivod, iar

Mitropolitul

ROMAN

265

vorit i?I

acest

de al

avea

Domn

nu-1

ca

un ora§

cit

sau,

in

care

avea fa-

poate

re^edin^a, aceasta nu

se ?tie cu preciziune Este $tiut 34

V.

Hosted by

Google

; ,

ROMAN

(ORAS)

insa ca

el

are inceputui

isi

irt-

un document

Roman

copiel de la

Epis

al

din 1408, de

Alexandru-cel-Bun, se vede

ca afara de cetate exista o serica, in

care

Sf.

Paraschive,

devenit patroana Epis-

a

aceasta

In

copiei. fost

onoarea

bi-

biserica

inmormintata so^ia

man-Voda

si_

muma

a

luT R<>-

Ale-

lui

In

anume

ce

aceea biserica nu se

care

dovei,

dat

i-a

pe sub munte

A

eparhie

si

in jos

iar cro-

;

$tefan Logofat zice ca

nicarul

acea eparhie era

aveau sederea

isi

formata din

avea 2 Pircaiabi,

Pe

la

Mitropolia

Sucevel,

Mitropolia

Jarei-de-Jos.

nume

nunua Acest

pana. la inceputui seco

lului al 17-lea,

cind Mitropolitul

SuceveT, ca unul pitalei,

se

purtat Episcopia de

l'a

Roman

do

spre deosebire

une-ori,

si-a

pentru sine, lasind celui

ce era al ca

cac!

de

teste letie,

al

si

cu

ocaziunea con

cu Patriarhia se amin-

numele unui Episcop Mccare

se presupune

Romanului,

a

fi

insa pozitiv nu

se stie daca e asa. Cel

d'intiiti

Episcop de Roman, de care ne vorbesce

pozitiv

documentele

cunoscute pana acum, este Ca-

pelaanul 1444. (Vezi p. a. «Cr. Rom.» de Ep. Melchisedec).

list,

m

relig.

tol.

Rom.», pag.

Afara de catre Unguri,

29).

acest

Armeni

si

lo

t.

de prin

ca

vecine

satele

I,

17—39).

p.

Roman

orasul

In

exista din

ca a blanarilor, a croitorilor, a

pentru

varza,

si

vinzare

iarmarocul

in acest oras, la

a-

licilor

vama domneasc;. de unde deducem ca, inca de pe

etc.

plateau

lulie),

aceasta data, orasul

la

era un tirg

pentru

fixe

ziie

si

La

iar-

anul 1467, Decembrie

a

el

un venit oarc-

cu

destul de intemeiat, caei

si

avea

Roman

7,

de catre Mateiu

fost ars

Corvin, regele Ungariei, in mer-

sau

sul

catre Baia, contra lui

Domnul Mol

Stefan-cel-Mare,

dupa ce a

dovei,

cu

odihnit

de

stat

sale

ostile

in

6

Aici si-a concentrat Stefan-

zile.

sesc,

cu

oastea

din

sa

"fara,

Lc

ostT asupra MoldoveT,

dat

s'a

batalia

Vom

vorbi ce-va despre cele

Roman

erau

formau,

asa

asocia^iune

cel-Mare

ii

muh;I saraci, carl

un

zicind,

pe

si

de

fel

care Stefan-

da sub jurisdic^iunea Pe la

bisericeasca a Episcopiei.

vedem ca

Ianuarie 21,

1704,

aceasta asociatiune era organizata

regula

toata

in

si

purta

numele de breasla

miseilor,

vind starostele

cu membriT

lor,

de dari catre

scuti^i

Rom. » Melchisedec, breasla

alta

curioasa ca

si

stat. («Cr.

1. 1,

,

O

a-

p. 3

7).

1

asa de

tot

cea de mai sus,

care exista in vechime in orasul

Pe

una a

din

fost

pie^ele acestin taiat

cronicarul

Miron Costin,in Decembrie 169

1

Roman, era breasla cioclilor, dupa cum ne arata un document de la Domnul Moldovei,

din ordinul Domnuhii MoldoveT

Mihail

C. Cantemir.

April

Din documente se vede ca acest oras, in vechime, ca laul

a ca-

a cioclilor,

miseilor),

(a

doua din urma, de oare-ce celcTalte sunt destul de cunoscute. Din un uric al lui Stefan-celMare, din 1458, se vede ca in

CodriT-

la

Octombrie

26

Cozminului, in

oras

s'a

el

mul^ime de bresle,

o

barbierilor, a cojocarilor,

nual, ce se facea la Sf. Hie (20

1497.

nu ne-a pastrat numele

religiunea catolica. (Hasdeu, «Ist.

peste

jumatate. a secolulul

unui Episcop de Roman,

la

vedem

cind a venit Albert, Craiul

nici

Hus, au trecut

in eresul lui

vechime

de

flictulul

1458,

d'intiiu

cu orasul Roman, care aduceau

numele de Episcop. In secolul al XlV-lea si aproape in intiia istoria

rataci^i

jude^:,

si

Evrei. (Melchisedec, «Cr.Rom.»,

de Mitropolit, de Roman, numai

XV-lea,

ca Ungurii, din acest

lui

cel-Mare

al

oras

1571 Nun^iului Papal,

in

pe timpul

apropriat exclusiv, titlul

meni^a

se vede

oras mai era locuit de

12 pirgarT.

si

mult timp numele de Mitropolie si

com

pusa din soltuz ca presedinle

maroc.

a purtat

orasul avea

si

administra^iunea sa proprie,

piscopia acestui

oras

PircalabiT. fi-

Romanului din vechime

nutul

care

:

\\-

asemene numire, unde

nutului cu

Roman, Bacau, Putna, Tecuciu, Tutova si Vasluiu. E

jude^ele

fost resedin{a

cuitoril

Domnul Mol

lexandru eel-Bun,

de Secretarul Episcopiei de Ca-

acum, a

si

stie.

trebue sa credem pe cronicarul

din timpuri

inca

na^ionalitati,

vechi in o rela^iune comunicata

§tefan eel-Mare,

Ureche, a fost infiin^ata de

al

Mitropolitul Taref.

loc a fost

Roman, daca

de

Episcopia

dupa

era

Orasul Roman, din vechime, ca

xandru eel-Bun, Doamna Anastasia.

Romanului

Episcopul doilea

nainte de 30 Martie 1392.

Din

ROMAN* (ORA?)

266

si

Vasluiul

in cind, locul

Domnul Acest

era,

si

Hir

din cind

de sedere pentru

compunea tei,

Aceasta

la

1718,

breasla

se

30 oameni holdestina^I pentru astrucarea din

oaselor celor mor^i

mai ales

si

perip

a celor straini

si

si

ne-

mernici. EI aveau starostele lor,

JareT. oras, din deosebite do-

cumente, se vede

Romini mai era

Racovi^a, de 20.

ca pe linga

locuit

si

de

alte

depindeau de Episcopia de Ro-

man, care si

ii

administra, judeca

certa la trebuin^a. Erau scu-

Hosted by

Google

:

ROMAN

(ORAS)

de dariie catre stat

ti^I

toate angaralele,

de

domnestT,

si

de

servitorilor

si

categorie

ori-ce

nu le era perrais sa se amestece in afacerile lor. Numarul acestor ciocli s'a rear

fost el,

fi

dus

in Ianuarie 175

stants Racovh:a,

1

la

sub Con-

,

oameni

15

Andreas Wolf, care

pe spune

scrie

secolulul trecut,

la finele

ROMAN

267

Episcopuiul de

asupri-

500 galbenl, ce corespunde cu

ce suferS, din partea aren-

adev^ratul venit, ce poate f&r&

tinguit rile

dasilor mosiel tirgulul, prin

carcarea

ingreuerea

si

bezm&naie treprizel)

otcupului

a

si

rachiulul.

sa imputerniceasca din parte-le

persoane de incredere, cu

niste

care

el

cum

s'ar

300 case

aceste nemulj&mirl

(Erst. Theil,

pag.

t. I.,

184. «Cr. Rom.», Melchisedec). Pamintul pe care este situat orasul Roman a fost din vechime proprietatea statuluT si numal

cu

timpul a devenit

(an-

sulul

putea curma pe

viitor

comune

ora-

Episcopiei. Or&senil au

si

spata-

Doni, pe spatarul

Grigori

Podul de pe apa Moldovel

4.

ramine

pe

si

proprietate

viitor

a Episcopiei, lasindu-sc insa o-

de a trece

r&senilor libertatea

prin vadurl

s& poate chibzui modul

delegat dintre dinsil pe rul

abuz sa aib& Episcopia de la oras, dup& drepturile dobindite de ea din antichitate.

Episcopul

suferin^e, le-au propus, ca el

Romanul era un tirgusor compus din ceva mat mult de ca

in-

d&rilor

convingindu-se c& or^seni! sunt in

de pe Moldova

Morile

5.

zalhanaua r&min posesiunea

plata

de

pentru imasul

si

dimprejurul lor; pentru care s'a

nes Criste (Armean)

si

gore Naum. Acestia au aratat

Domdupa cum zice

Episcopiei toate asupririle ce su-

se cuvenea.

pe care nie,

da acest oras

il

era destinat,

la

lntrep-

nerea a 4 VornicI de

poarta\

v<}

din afara

la

Tasi,

de Curtea-Domneasca procesele cele mici

marl

se

le

;

trimeteau

judecau

si

pe cele

iar

la

Domnie.

Din un document de la 1712, vede ca Pahomie, Episcop

de Roman, este imputernicit a lua dijma

tirgulul

caci

la

ori-ce

improprietarirea

casa Sf. Episcopil, cu

:

la-

tot locul dimprejurul ei

comia antreprenorilor

la-

acareturl ale Episcopiei din

pe

si

titudinea abuzurilor, ajunsese atunct la

suma de 850

galbenl,

pl&tip Episcopiei anual,

osebit

teriorul orasuluf,

si

precum

si

alte in-

alte

locurl, dintre care 2 sterpe,

15 iar

13 locuite

de

servitorii Epis-

cestor abuzurl, Episcopia a con-

aprobat de guvern, dupa* ce s'a votat anul urmator (1845), ?" de ob-

orl-care

era

ar

fi,

hSrazita"

documente se spune ca dijma se lua de la pine, fin, prisecT, gr&dinl, etc.,

si

de

la tot

locul

cu venit din cuprinsul tirgulul. lua afarS de aceste

ban! de

vinde ceva in

la

tirg.

orl-cine

si

va

Aceste ve-

Episcopia de Ro-

incS din vechime.

Tocmal

de

li

chiar de plata

si

prin o concuren^a bazata" pe

simpt lor si

tirziu,

la

17

August

1844, comunitatea orasulul

s'a

la

fi

propunerea delegap-

de a se rescumpSra orasul a deveni com. proprietary pe :

locul ce

ocupa

necesar, in

va mai

si

cit

if

cit,

pe

viitor,

sa

Invoiala aceasta s'a

si

!

Adunare a

steasca

mosioare

:

una

cumparat dou&

in {inutul

anume

Episcopie. Invoiala s'afacutcu

ceal'aita

conditiunile urm&toare

Neam^u, pe Orbic,

1.

Episcopia

nilor dreptul

vatra tirgulul,

cedeaza orase-

de proprietate pe si

osebit,

afara

de periferia orasulut, un imas de 330 falci. 2. Locul acesta stilpindu-se si

facinduse harta, se va da in

^Srel. Con-

form condi^iunilor expuse mai sus, orasenil au

nu mai depinda intru nimic de

sa ia Episcopia dijma. In acele

man

aceste,

orasulul

ce

scutite

fi

dare catre oras, despagubirel

falci,

de hrana pe mosia dijma

niturl le lua

Veniturile

Vor

imas

de cea ce aveati a profita ace!

Domnii ce? mai dinainte. Din alte doua documente, unul de la 4 Ianuarie si altul de la 1722, date 1 72 1 de Mih. Racovi^a-Voda, se specificS anume de la ce trebuia

cite 2

este

drept a trage Episcopia de orasenl.

6.

intre-

ce

ftlcl

antreprenori. Spre curmarea a-

Episcopiei de

Ea mai

partea

venitulul

Gri-

ce cul-

la totf eel

Roman

acea

prinzatoriior

pe

si

copiei.

de

tivau locurl

din

orasul

ferea

Dem. Cantemir, pentru care resedeau in

nicl o

pentru

Dimitrie Strat, pe Clucerul Ova-

dat orasulul 30 mai mult peste 300

si

tir-

si

Episcopie

la

si

viitor in

Episcopiei,

precum

ele,

pe

si

nu vor pretinde

gove^il

in

Cosmanii,

stapinirea

Melchisedec, si

F&lciu,

pe Crasna,

Cordarenil,

in si

^inutul

le-au dat

Episcopiei. p. 201,

II,

t.

(Cr.

202

204).

In anul

1845,

orasul

a mai

ars odata\

Roman, orasul

stafie

de

dr.-d.-f. y

Roman, pe

jud.

Roman-

stapinirea orasulut.

si

Spre despclgubirea Episcopiei de venitul ce avea de la

Burdujeni, pus5. in circulate

3.

oras, sa se

cumpere o

care sa produca anual

mosie,

suma de

t

iarna pe ghia^a.

si

proprietatea Episcopiei. Venitul

treptat

(ORAS)

15

Decembre

tre stabile si

linia

1869.

Se

Secueni (11,6

Mircesti (15,1

kil.).

Hosted by

la

afl& inkil.),

Inal^imea

Google

;

:

ROMANAfl

Mari!

d'asupra nivelului

i89m ,40. Venitul

de

e

aceste!

pe anul 1896 a

sta^ii

de 474600

fost

28 ban*.

leT,

Romana^i,

ROMANATI QUDEJ)

268

(JUDEX)

unul din cele 32

ju-

de^e ale Rominiei. Situafiunea geografica §i Li-

Romana^i este un district de cimp format din o mica parte mite.

spre N., deluroasa

din cimpie

si

imparjirea administrative a co-

munelor. AceastS

pleaca de

linie

Blana, trece pe linga

la pichetul

cia,

V. de comunele: Amarasti-d.-j., Do-

Orlea, Florilor, Gostevi, Movila-

brotesti, Apele-Vii, Cacale^i, Le-

Titiri,

Sadova,

niala

Vulpeni

reni,

termina

la

Ungu-

Robanesti,

Golfltiul,

ul,

pe

trece

Bazgarei,

si

linga

paralela cu cursul Oltului.

E. a Olteniei

S.-

ocupa unghiul

si

ce se formeaza prin varsarea 01tulu! in Dunare, intinzindu-se pe $armul drept al Oltului si

pe

Dunarei.

eel sting al

N. cu jud. Vilcea Oltul

;

la E.,

Teleormanul

si

;

principatul Bulgarie!

cu jud.

la S., si

la

cu V.,

la

cu jud. Dolj.

La riul

E., are o limita naturala,

Oltul,

Scarisoara, de jud. Olt,

pana

aci in

jos,

hotar

dinspre jud.

avind

in

la

de

desparte,

care-1

Foisorul pana. la com.

la satul

N.-V.

la S.-E.

Izlaz,

la

genere o

La

iar

de

face

Teleorman, direc^ie

de

S. are iarasi

Mologesti

Intindere*

de

jude^,

la

de satul Runcul,

la

are

S.,

o

26

si

de peste

podul

o la^ime de

socotita pe sosea, de la

kil.,

pana

Olt,

de 333660

Topografie.

mint foarte vechiu, anterior chiar epocei Romanilor in Dacia, nu-

doua

jude^ul in

desparte

giunea dealurilor de a

observa

Se

Vladuleni

pirli^a,

formarea acelor

de

Considerind

as-

Roma-

avem la N. dealurile al-Stre:

(246 m. altitudine), Ba-

Mamul si Beica, Morun-

adus de

Dealul-

deS. alRomana^ilor,incepinddin

Surulm,

dreptul com.

dealul Fra^ila, Curtisoara,

Domni^a

Dabuleni (insula

Balasa)

si

pana

la

gura

reni

al-Chiliei,

o parte

dealul Bobul,

si

Oltului, intr'o linie care prezinta

ca^ie din dealul Bals,

un arc de cere ce incepe de la com. Gura-Padinel si se termina

Dealul-Murgasului.

in dreptul

com.

Izlazul, si la care

orasul Corabia vine ca un punct tangential, la N.

La

care se determina

prin

E., este

rele ses

o ramifiin fine

si

Cursunde apamai Romanati sunt Mauda N.-E. Romana-

^ului

si

se varsa in Olt, mat sus

de Colibasi

uda N.-E. in

;

Beica (Beiha),

jud.

si

spre

S.,

de

ma-

Dunarean.

:

Strimba, Tigani,

nele, Voinei,

care

;

se u-

com. Greci

OlteJul-Oltul-d.-s.,

neste cu

coveni

Cor-

;

Romanati in paralela cu Oltul, uda

direc^ie

Olte^ul la Olte^ul,

si

se u-

com.

Pirs-

din

izvoreste

Romanati la com. Dobriceni, trece pe linga

$tevii,

Bals

si

coiu,

Romana^i sunt mai multe

mo vile

Slatina

Dranova^ul, care unite

si

formeaza Oltisorul,

pi.

piriu,

se varsa in Olt,

orasului

fa{a

nesul

:

jud. Gorj, intra in

sesul format

valea Oltului, iar

In

V., hotarul este o linie ar-

tificiala

La

din

Ungu-

Jiu,

Idrografie. principale in

Burluiul, strabate

si

ni-

depus la gura si pe malurile sale si dus de vint in jud. Romanati.

sipul fin

Pavalioaia

Gradiste,

Burluiul,

si

intinse

care aci provin din

si

neste cu Oltul la

fluviu face hotarul

cora-

cu delusoare, numite

nisip,

dune

Dealul Secilor, dealul Cocoresti,

Acest

de calea Apulum.

cimpii

glavul, intre Olte^ul

par^in.

la

ac^iunei ape!,

S.,

sunt dincoace de

apei ne a-

unde

Greci,

si

Romana, ce merge Spre

Popin-

Dobrunul, So-

calcata transversal

e

re-

sesului.

satele

la

zalesti, Viisoara,

Bulgaria, asa ca toate insulele ce firul

cam pe

par^T,

aceeasi linie care

mul, piriu,

hect.

pectul topografie al jud. na^i,

Craiului.

si

Se mat distinge un val de pa-

in

valea TeslueJuluT. Suprafata jud. este

Dragoi, DragicI

binata cu a vintului, se datoreste

Teritoriul acestui

N.

Dadul, Calugarul, Tufanul,

lei,

terminindu-se

si

lungime de 94 kil., socotita pe sosea de la Corabia pana in sus

nul, intre

f

Strejesti-

,

Foisorul.

formeaza

arei catre

Dobriceni,

Stupina

,

Runcul,

si

la satul

jestilor

grani^a

paralel cu

Preo^esti, MSrcusul,

Mutulei, Movila-Morii,

Panci, Sterie, Barbu, De-

mit Brazda-luT-Novac, care taie

un hotar Dunarea, care desparte Romana^i de Vilcea, incepind de la riul Caluiul si mergind in linie dreapta, de la V. spre E., pe la N. de satele

o limita naturala, Dunarea, care si

si

N., este iarasi

artificial,

d.-s.

Jud.Romana^isemargineste

linii

spre N.-V.

S.-E.

Neichi, Padini, Rusaneasa,

cu-ViJa,

Caluiul.

riule^ul

de longitudine orientala se tae, in dreptul com. Vladila (la S. de Caracal), cu al 44-lea grad

La

se

si

este de la

partea de

Tovaristea, Piatra,

Romana^ilor prin mosia dome-

Direc^ia generala a acestei

in

legiul, Gisca,

Muntele-Mare, Manm^elul, Mo-

sesului Dunarei. Al 42-lea grad

Este situat

Jidova, Jidovilor, Bes-

Dabuleni, face un cot inauntrul

vasta ce face parte din regiunea

de latitudine boreala.

Balanul, Ota-

Ascut'ta-cu-Colt, rul, Jidovi,

Visi-

Ascujita,

in care riia,

se varsa in Olt la Fal-

dupa un curs de 150 primeste ca afluenfi

Maneasa, Cerna

si

:

kil.

Ti-

Curluiul,

pestinga, Cioroiul, Caluiulsi Gea-

Hosted by

Google

;

ROMANAfl

(JUDEX)

N.-V. placet Olte^ulvarsa in

Oltul-d.-s., ?i se la

com. Oboga

rei,

Olte^:,

unita

Fratia,

;

uda N.-V. pla?e! Oltecurge

vale larga de

i

—2

kil.

Tes-

;

Izlazul a fost port.

Caiferate

-

•

Ostrovul-Mare, Jiraul-de-la-

§i fose/e. Teritoriul

ferate

-

care are 94

de

kil.

la

bia-R.-Vadulu!, de 95

?i

uda* in cursul sau

pla?e!

Olte^ul-Oltul-d.-s.,

for-

mat din mat multe ape

mici,

trece prin mijlocul ora$ulu! Ca-

Oltul

dreapta toate varsa

limita

de

prime$te

pe

face

jude^ului,

se

te$ul-01tul-d.-s.,

com.

riurile

de ma! sus

Dunare,

in

Dunarea,

T.-Magurele.

$i

intre

rur.

de $oselele jude^ene: Da-

Ca-

Caracal-Leul

de 50

kil.

hotarul Dolju-

(la

de 35

lu!),

Caracal-Stoe-

kil.;

(12 kil.); Caracal-Zvosca-

ne?ti

(1899).

kil.), VladuleniDabuleni (51 Mirila Morunglavul-Lalo?ul (40 -

Agricultura este ocupa^iunea

Din

a popula^iune!.

principals

punctul de

vedere

avem ( 1 897)

solului

(v.

buleni-Corabia-Izlaz,

locuitor!

la

la

no

202439

de

kil.,

Runcul ?i Slatina-CraBal$), de4i kil. in Roma-

Corabia

coprinzind

Dunare. Populafia.

na^ionale, Cora-

na^i;

:

Corabia

Slatina-Craio-

01-

racalul, capitala, $i Corabia, port la

$i

§i

com. urb.

2

$i

Runcul,

de 2 $osele

iova

in 3 pla?!

Ocolul, Oltul-d.-j.- Balta

se varsa in Olt la com.

$i

Slaveni.

a

Romana^i se imparte

;

2

Corabia R.-Vilce!,

:

nul, etc.

Imparftre administrativd. Jud.

de

Romanafilor e strabatut lini!

va

Ocolul, de-alungul, de la

Izlaz

Catina sau

Chir^elor,

Gura Boazulu!, Ostrovul SatuluT,

$i

Ostrovul-BanuluT,

Teu^anul, Mosafirul, Boldul, Ba-

de jos al Olt la com.

V. la E.; Caracalul, piriu,

§i

Prundul

-

transports pasageri!. Ma! inainte

are o direc^ie de la E. la

Stoene?ti,

racal

Verdea,

Sirbi-

-

la satul

Olte^ulin, se varsa in

pi.

Chichine-

Ostrovul

-Izlaz,

$i aburi, ?i de vapoade po$ta pe Dunare care

te c j pinze

rele

Olt, Bica, Marincioaica, Vadinul,

V., paralel cu cursul

S.-V.

de

-

(JUDEf)

port, Corabia, vizitat de bastimen-

varsa in Tes-

lue^ul, piriia?, se luiul,

prin o

Psarda, Plopi, Calno-

Benea-Izlazul,

va^ul,

lor,

^ul-Oltul-d.-s., ?i

E.

Ahmed,

se varsa in Olte^ul, la com.

Virtina,

§i

Chichinetele, Corabia, Prundullul-

tele

la

Guinea, Dragaveiul,

bra, Potelul,

com. Bazga-

cu Geamartaluiul

ROMANAJI

269

martaluiul, pe dreapta; Caluiul, pirlu, uda.

;;

:.

:

al

2

calitat;e!

07 1

1

1

hect

kil.)

Izlazul

;

Oltul

-

-

Stoene^ti

apo! cat vecinale intre toate co-

munele jude^ului.

Sunt

biurour!

3

po?tale:

la

uda partea de S. a jud. Romana^i, de la com. Dabuleni la Izlaz, in linie dreapta de la V. la E., cu un arc de cere la Co-

pamint

7514

CultuL Jude^ul Romana^i face

hect.

parte din eparchiaRimniculu!(N.-

rabia.

suprafa^a vetrelor com., 51203

Severin) ^i este administrat in afa-

Bal^!

Turcului

sunt

lacur!

?i

de Caracal,

S.

la

Lacul-

:

mici bal^T la com. Vladila

Vultoarea

le$ul; bailie

Racovicioara

Izlazul,

o

in

insula

Potelul,

Glo-

?i

din

balta

care se intinde de

Dabuleni pana

la

la

pe

Corabia,

Vai principale sunt Dunarei Insule. sale,

i$i

:

Valea-

Valea-Oltului.

?i

padur!,

Oltul, prin

Cimpiile

spa^ioase

fecunde formeaza bogafta judeprin recoltele

ce dau,

— de

admirabile

aceea marca

gar!

$i

ca!,

91

74760 bo!

catir!,4894 capre,

77947 Comerciul are 2 centrur! de

desfacere ma! insemnate

Slatioara, Osica-d.-s., ni,

Romana^i

vul,

apei

?i

anume: Doamni{a-Bala$a,

Papadia-Mare,

Papadia-Mica,

I-

§i

:

Cara-

Corabia. Se fac bilciur!

Caracal, Babiciul, Brincoveni,

balta Potelulsunt 4 insule. Dejud.

firul

90801

1

pore!.

mare

din Dunare, dincoace de

189 ma-

bivoli^e,

la

lele

$i

Streje?ti-d.-j.,

Dabuleni,

ne?ti-d.-j.,

Pir$cove-

Oboga, Cru$o-

Izbiceni,

Rusa-

Studina, Vadastri^a

?i

In

Romana^i

este un singur

de un protoe

Are 149 de

^a in Caracal. rohiT,

216

pa-

din care

biseric!,

5

intre^inute destat, iar cele-1'alte

de comune,

^i

preo^!, ^i

1

unde func^ioneaza diacon, 259 de

66

paracliser!.

un gimnaziu

o §coala de me-

^i

Caracal

seri! in

bae^I

fete in Caracal; 2 in

fete

$coale pri-

3

;

mare urbane de una de

2 de

?i

de bae{!

Corabia;

?coale primare rurale

de catun prin

Este

publicd.

Instrucftunea

$i 1

1

?i

113

?coale

sate, ?coale care au

fost frecuentate

de 8208 copi!

—

1899 900. Justifia se imparte in jude^ul Romana^i de un tribunal, de

in anul $colar

resortul cur^i!

Vi?ina.

la gar!.

un proestos, cu re?edin-

cintare^i

statistica din 1900,

neinsemnate, din care una ma!

^in in fine toate insu-

?i

dupa sunt: 36014 Vite,

Corabia, afara de

cerile biserice^t!

236

cotiturile

Izlazul. In

ju-

?i

de pe

biurourile

de^ulu! este un snop de griu.

calul

de com.

foarte

§i

apele formind ma! multe insule

in sus

Bal?, Caracal

reu

hect.

o!,

imparte de multe on

1385

li-

drumuri, in total 833660

$i

vac!, bivol!

malul Dunarii.

191 79

1283 hect. cu

fin,

18280

sterp

izlaz,

prunl, 678 graclini,

91

vii,

tulu!,

Plamini,

$i

intinsa

vez!

Ga-

de com. Dabuleni

la S.

dul,

?i

§i

de

livezi

23367

arabil,

iova,

de

de apel din Cracu jur! ?i de

o. curte

Hosted by

Google

—

;

ROMANAfI una

In to$i timpii s'au ridicat din

Corabia

acest jude{ barba^i carf sa lupte

de ocoale

in Bais, Ocolul,

si

pentru libertatea

Caracal.

si

In Romana^i tale

sant

spi-

trei

unul in Caracal, cu 30 pa

:

de jude{

intre^tnut

turf,

de

si

Asa

Tarei.

de 4000

tat

anual,

lei

instalat

Smaranda

unei donatoare,

in-

nurnele

Via-

doianu; spitalul arondismentului spitalul

si

te^ul-Oltul-d.-s., in

01

placet

Bals.

Mihaiu, care

orde

atitea

Turci,

ramasitele

leiu

:

la

inte-

;

despre

cei

Recica, Ho-

Rusanesti

si

Ce-

Vadastra; prin valul de

prin soseleie

si

Tot

in

s'a

gasit o

vizibile.

acest jude{, la Grojdibod,

un templu

la

Slaveni

zeului Mithras, etc

al

unde sapa

pe vetrele

;

intra in pamint,

vechilor

mane, scoate

ceta^i

la iveala

:

ro-

monede,

hirburi, ptetre gravate (antice),

obiecte de metal, etc. Movilele de pe linga satul Hotarani con^in toate sarcofage, pe can iocuitorii nu inceteaza a le tot

scoate

familii,

cu dorul dupa

ban!

si

capitani

vitejii

Bu-

fra^i

Mi-

lui

ai

pendent

Romana^i

Romana^i

V. cat. Negrasi.

Romana^ul,

Romunates,

adica

jud. Gorj, pi. Jiului,

cu pu^ini ostasi izbea cete

teana-d.-s.,

Aga

ostiie Craiovei

si

la

lovitz),

cu Ro§ii, porni

Leon-Voda,

pe urma se face

E

mana^ul.

Chicioara-lui-Epure.

Romani, com

Domn.

8 (pacea

Horezul,

catune

:

nea austriaca,

Balanesti la V.

resedin^a jud.

Ipsilante, erau

plaiului. In

mana^i

a) al-Caracalului

:

Izlazului si

al

c)

;

;

podului

Ro-

riul

in

(v. si

In

si

ur-

mele podului peste Dunare,

res-

de Constantin-cel-Mare. Dupa diploma lui Bela IV,

taurat

na^ii fac parte

Roma-

din {ara Severi-

Rominia Mare pe atunci nutnea Cumania.

n

dui,

caci

-

se

fine, la si

istoria

1848

1877, Corabia,

Iz-

bombardate mai mult de Turci. La 20 August 1877

si

s'a terminat

podul pentru

trecerea ostirei noastre, stabilit la

com.

Selistioara,

Regele da un ordin de armata,

indemnind-o

M.

si

zi

la

vechime, parte din

o populate de

cuitori Sf.

o biserica, cu

;

Voevozi, afara de

S.

catre

lupta

900 a copii. al

Dezro

parte Neagota.

si

Are

Gura-Oltului, sunt punc-

tele atacate

3

de de a

kil.

kil.

bit!

de catre Heliad, Tell Magheru.

lazul

50

la la

si

aceasta com. se nutnea

Izlaz)

Romulei, colonia cea

Costesti la E.,

b) al-

d) Catanele-Calarasilor.

important

si

Bistri^a,

Bals

In sec. al XlX-lea joaca un rol foarte

Birzoteni.

si

doua dealuri

situata, intre

dar pacea din Belgrad (1739) restituie Turciei Oltenia. La 1775, sub Alexandru in

formata din 2

Romani

E pe

jud. Vilcea,

rur,,

plaiul

una cu Oltenia sub domina^iu-

4 capitani

Ro-

girla

formata de dealul

mai

si

de la Car17 Romana^ii tree impre1

com. Pesspre E. de

situata

comuna. Pe ea curge

Mateiu-Basarab, care cu

in contra lui

De

in-

de Turci.

zecite

ma! insemnata romana din Rominia-Mica pe timpul Romanilor. Celeiu se observa

vale cu padure^ in

popa Stoica din Farcas, care

^ata in

regele Ungariei (1247),

pi.

rur.

Romine§ti, pro-

sau

regenera^iunei, la Izlaz, in

La

de com.

prietate a statului, jud. Arges.

Numele chiar de Romana^i, dupa etimologia d-lui Hasdeu, locuitorii

sat,

Negrasi.

rea Horezul

la

Romine^ti,

sau

Tarei prin ridicarea stindardului

de

regatul romin.

si

obiecte pre^ioase.

vine

ne aduce inde-

laurii victoriei,

se ridica

capitanui priceput in ale ostilor,

diploma militara a

imparatului Hadrian

On

romane, ce

sunt pe alocurea

inca

trei

Tot din acest jude^

pamint, numit Brazda-luT-Novac,

ca

virtutea stramoseasc&, odata cu

si

vad amintiri pe zidurile cele si pe pietrele mormin-

tale,

aseza-

prin asezamintele preisto-

rice la

incercindu-si

Gaiasesti, pendinte

se

si

unde mai Rominul vitejia si

zboara spre Plevna

cu 100 locuitori, jud. Arges,

zesti,

tarani, Slaveni,

Tatari

revista,

funda^iunea a aceleiast

haiu- Viteazul.

mintelor romane

de

infrun-

ati

dupa

la Corabia,

gina. Iar la manastirea Caluiul,

sunt ca Romanaji, asa de prin

si lo-

au domolit furia lor pa-

si

Dintre jude^ele Rominiei, purine resante

a fost vatra

De

pornesc batalioanele romine

zugravite

Romana[i.

Istoricul judefalui

independent

cuin^a Buzestilor, vestip generail ai lui

tr'un local care poarta

si

la satul Ciuturoaia,

(azi $tirbeiu),

oras, care plateste o subven^ie

Corabia;

ROMANI

270

3 judecatorii

de oras,

:

1889

si

care in 1899

frecuentata de

29

mijlocul secolului

la

XlX-lea

manasti-

o scoala, reinflin-

;

fost

De

938 lo hramul

si

pana

fost scoala in com.,

la

1872 a

numita «a

Plaiului», care s'a intemeiat

de arhimandrip d'ai manastirei Horezul.

Vite sunt 23 cai, 83 boi, 231 vaci, 115 capre, 160 oi si :

130 porci.

Pe

riul

Horezul,

crincena pentru scuturarea ju-

com., sunt 2 mori,

gului pagin.

ciorul, tot

doua, in

Hosted by

si

in

raionul

pe Luncava-

cat. Birzoteni.

Google

i

ROMANI

La

1864, s'au improprietarit

Roman

186 locuitori pe mosia a statului, din care

s'au dat

li

552 hect. pamint. Veniturile

com.

cheltuelile

si

se urea la 1299

E

margineste

:

BaPla

Coasta-Manastirei,

udata de vaile

Neagotii

Strimptul,

:

MaruluT.

si

Se margineste

si

cu

Costesti, la V. cu Balanesti, la

N. cu pSdurea statului si

la

S cu

Romani

Bogdanesti.

cat.

com.

rur.

Vilcea.

facind

sat,

parte

Mosia apar^ine

tori

;

o scoala

hramul la

Sfin^ii

o

;

Are o

locui-

cu

Dioni-

archimandri^i a! sHntei ma-

nastiri Horezul.

Romani, mahala, plaiul Cozia,

in jud. Vilcea,

com. a

rur. Rimesti.

statului,

Vite

gari,

168

com. Horezul si Neagota

formata din trupurile

:

oi

si

la

:

spre N.,

12

oi

582

:

si

2 asini,

cai,

ca-

1

mari cornute, 578

1365 vite

231 rimatori.

Romanul, plaiul

piriu,

jud.

in

Gorj,

Novaci; izvoreste dintre

—

Mohorul, se

si

Gilort la

in

de com.

N.

Novaci.

spre N.,

8

8

vaci,

de N.

cfitun

Virtina,

kil.;

Caza-

kil.; la Braila,

la Latinul,

;

jud. Romaha^i, situat

pe valea

pe tarmul drept,

1

m

87 ,76

altitudine d'asupra nivelului rii.

Are 300

Romlna,

Mo-

teni, pi.

la

;

10

kil.;

8

S.,

la

kil.

Ma-

locuitori.

situat

catun,

com.

al

Boso-

Ocolul, jud. Romana^i,

pe malul

Tesluiulut, la 17

drept kil.

al

apei

spre N.-V.

tir-

de Caracal. Are o populate de 45 familii, sau 200 suflete. Numele satului vine de la vorba

Jipesti, Cir-

«rumini», prin care in secolele

1879

prin improprietarirea insura^eilor

venirea altor locuitori din :

la 7

spre N. de Bals, la poalele

Scor^arul-

kil.

e infiin$ata" la

din vecinatate

Olte^ului,

Gurgue^i,

la

la

;

si

com.

al

Olte^ul-Oltul-d.-s.,

pi.

dealului Chiliile, care are

vila-Miresei, spre S.,

Comuna

Romina,

Nazirul

kil.

kil.

lef,

lei.

kil.

Nou, spre V., 28

si

2 mori de

582 caf, 3 ma232 rimatori.

spre E., 10-15

spre N.-E., 15

lele

Vite

varsa

500

boT,

vi^ei,

578

Drumuri sul,

un para-

si

vint.

munfii Piescoaia

de 4032

694

:

si

2 piefe.

si

iar cheltuelile,

in

jud. Vilcea, in intindere de 785 hect., situata in

mixta,

Venitul com. e de 4390

tauri,

10 circiumi

frecuentata

Scor^arul-Vechiu, spre

Romani, pddure

preot

1

scoala

1881,

la

Sf.

de 134 elevi (1899 900); 2 mori de vint strade bine 13

statului.

si

o

;

un cintarej

1890 de

la

deservita de

si

cintaret

infiin^ata.

Voevozi, fondata

1765 de catre loan

sie,

cu hramul

biserica,

88 1,

preot,

tir,

Voevozi, construita

1

1

elevi

,

suflete.

si

frecuentata de 134 ;o biserica, claditala 1890, de locuitori, deservita de un la

cliser;

Suprafa^a com. este de 2299 cu o populate de 1255

hect

din

biserica,

si

;

cu acelasi nume, jud.

Are o populate de 493

Movila-

Nazirul

Tudor Vladimirescu.

aliniate

Romani,

E.,

la

;

si

S.-V., cu

si

cu

Scortarul-Vechiti

locuitori

E. cu com.

la

la S.

;

Miresei

viceanu, Piscul-Daroilor, Bistri\ti si

N. cu Latinul

la

com. Cungul

anual.

lei

brazdata de dealurile

lanesti,

RQMtNEgTI

271

Valea-lui-Neagu (750 hect.), Cringul-Popesti (15 hect.) si Pla-

paceni, Ghesui^i, Soreni, Jilava,

16

desemnau

{aranii

Ceaunari. Pe acest loc au fost

cari s'au vindut clacasi

de buna

e$ul (26 hect.).

satele Platica

voie.

si

Romani, Neagota si Birzoteni,

Ceaunari, care

si

mai in urma au Romanul.

luat

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Romani, Bolca, Ludeasa

Romine^ti, com.

Romanul,

sat, in jud. Braila, in

lul

unde a

pe loc

fost vechiul satisor Ciau-

nari, la 21

sul Braila.

sia

pe mo-

Romani, aparfinind de com.

Rimesti,

plaiul

Horezul,

jud.

Romanul

kil.

(Platica

§i

Ceau-

nari), com. rur., jud. Braila,

pi.

Vadeni, situate pe un platou. Se

Dim-

la

cu ocazia improprietaririi.

1879

La

in

cuitori,

la

1822

i

s'a

dat numele de

hect., familii,

cu

o

dintr'un singur sat,

o biserica

si

lo-

o scoala.

Peste Rastoaca este un pod si

peste Baiul un pode{

al pro-

prieta^i Poiaha-d.-s.

de

200

populate de 274

sau 1245 suflete.

Are o

si

ses.

care are o populate de 1500

ceput purta numele de Platica;

de

de Titu, pe ma-

sting al piriului Rastoaca

E formata

spre V. de ora-

Este innin^at

Romanul. Vatra satului este

Vilcea.

8 kil. spre S.

partea de E. a com. Romanul,

§i

silvic,

rur., jud.

bovita, pi. Bolintinul, situata la

Bradule{ul,/waforrparticulare,

supuse regimului

se

17

numele de

mosii ale statului, pending de

manastirea Bistri^a, com. Romani,

si

scoala mixta, infiin^ata

Se invecineste

la

E.

cu

Po-

iana-Lunga-d.-s., la V. cu Potlogi-Rurali

Lungule^i

si si

Urbani, la N. cu

Rastoaca. DePoia-

Hosted by

Google

:

rom!ne§ti

na-Lungase desparte prin Baiul si de cele-i'alte, prin cimpii. Se

cea, pi. Cerna-d.-s.,

cStune

2

munale.

60

si

la

15

de a

kil.

Are o populate de 569 cuitori; o scoala; 2 biserici,

pe un teren

Are o

suprafa^a de 423 hect,

cu o populate de

1

10 familii, s^u

463 suflete: 2 biserici, din can una de zid, facuta in 1883, iar cea-1'alta de lemn, mai vechie, facuta de locuitori, deservite de preot

si 1 cintare^:

o scoala

;

:

39 care cu boi, 3 caru^e cu 320 vite man cornute, 24

20 banT,

de 827 tueli, de 814 si

lei,

este

piriul

70 ban!. udata de

Filiasi

sani, care o str&bate si

cu orasui

Rominesti, com.

-

Pra-

rur., jud.

Crivina, situata pe loc

compusa din doua

ne Rominesti si populate de 794 :

185

catu

94

hect.

Sf.

loan,

56

locuitori s'au improprieta-

1864, dindu-li-se 242 hect.

si

si

tepe,

6$

190 boi.

Comerciui se exercita in com. de do! circiumari. Budgetul com. e la venitun si la cheltueli de lei 2541.

comuna

trece

soseaua

na^ionala Ploesti-Bucuresti.

Rominesti, com.

are 40 hect.

rur.,

jud. Vil-

;

suprafa^a intregei com. este

de

5

121

hect.,

cu

izlaz

cu

tot.

Veniturile comunei se urea lei

si

la

1202

cheltuelile, la

pulate de

Are o mul

189

una vecinala

fondata

Mic3t

suflete,

Rominesti,

1800 de Dinca

la

de Opran,

si

dealurile:

Fundatura, si

care e situat satul

curge

piriul

Poianasi

printre

789

prin care

si

cu acelasi nume. Are

cam de 859

o suprafa^a

suflete;

cintare^

La-

Holmul,

Cimitirul,

can se intinde o vale mare, pe

1

:

o

familii, saii

1

la

zidita

biserica,

deservita de si

hect., cu

1

preot,

eclesiarc o scoala, ;

frecuentata

1879,

de 34 elevT (1899—900). Vite: 611 vite marl cornute,

937

of,

68 cat

1 1 1

rimaton.

sat, facind

parte din

si

Zgubea, Sasa,

Rominesti,

Trestia.

Se invecineste cu comunele Stravesti,

Baesti

si

Rosiile.

com.

Baiilesti,

pi.

Riurile, jud.

Muscel, situat

pe

malul

sting

al rlului Bratia.

Are o populate de 248 Rominesti,

sat,

si

mosie,

jud.

Arges. Vezi Romana^i.

Ostopceni,

sat,

pi.

flete,

si

su-

o biserica, zidita de

lo-

cuitori.

pe coasta de megiesie cu Ciurul, com.

Rominesti, deal, in

la

Co

sat, jud. Iasi, pi.

Rominesti

infiin^ata

si

37

poul, com. Movileni, situat intre

sata.

udatS de vaile:

si

1856; 2 circiumi.

1821,

Baesti,

pi.

Domnu-

Maicii

reparata

si

la

brazdata de dealurile

Dolj,

biserica vechie, cu hra-

Nasterea

comunala inlesnesc conrinica^ia cu com. Rosiile si LSpu-

Hirtopul

jud.

sat,

Ocolul, com. Isalni^a, cu o po-

populate de 173

sosele:

corn ute,

30 porct.

Vezi Dumbraveni, com. Dumbraveni, pi. Siret

alta

E

man

si

jud. Botosani.

anual.

Doua

Lapusata,

rit la

li-

iar

lei

sat,

luT,

pamint.

Vatra satului

cu Perl, Boerul-Dinu, Paraua

preot.

166 porcl

N. T. Popp.

pusata, Viilor,

deservita de

Ei poseda 19 cal

si

raposatuluT Patnoghi, dindu

1553

01

Rominesti.

faI. si

locuitori.

hramul T&ierea capului si

si

244

case.

si

Puscasi, cu o

o scoala; o biserica, cu

1792

C.

so-

T.-Jiul.

ses

Prin

riul

18 bivoli,

149 capre. Sasa se afla o

Weisbock

se

Pietro-

pi.

vaci,

Linga

riul

o pune

hova,

zidita la

169 porci

de 29 caris'au improprietarit la 1864 P e mosiiie d-lor Greceanu, loan Busuioc, Safta Greceanca

Pe apa

Slastiul.

seaua na^ionala

Are

13 caT,

vi{ei,

cat,

iar la chel-

Comunica^ia se face prin

si

Vite sunt: 138 boi, 28ovacl,

58

caT,

Rominesti,

ciul.

01,

piriul

Bala-

Locuitorii sunt mosneni, afara

Jiului sunt 2 mori.

in Iegatur&

eno-

si al{i

cea-1'alta in cat.

si

caT,

104 ol si 132 rimaton. Budgetul com. e la venitun

Jiul

la

moara

;

lo-

una 1863 de

brics de cherestea a d-lor

Locuitorii poseda 24 plugurl,

Comuna

raposatul Ion Busuioc riasi,

;

3 circiumi.

leT,

Rominesti, fondata

in

ses.

2

si

Vite: 120 vite

20

plasei.

1

de apa pe

de vr-o 200 hect.

Saha.

de capitala jude^ulu!

kil.

rur., jud. Gorj,

T.-Jiul,

1

la

plopi,

de vint

Balaciul

si

Ocolul, situata la S. orasuluT

Rominesti, com.

1

compusa din

Rominesti

:

Este situata pe valea Sasa,

uneste cu toate prin sosele co-

pi.

ROMlNESTI

272

$tef£nesti,

jud.

Rominesti, com.

rur.

sat, facind parte din

cu acelasi nume,

pi.

Crivina, jud. Prahova.

Botosani, cu o suprafa^a de 250

o populate de

hect.

si

milii,

sau 387 suflete.

Are o padure de

83

fa-

Rominesti, hova,

salcie

si

pi.

cdtun,

in

jud.

Pra-

Vrancea, com. Nisto-

resti.

Hosted by

Google

ROMlNESTI

Are flete

de 162

o populate

su-

72

29 case.

si

cu o populate de 150

arii,

sau 520 suflete,

familiT,

de

serica deservita

Rominesti, com.

rur.

ROSETI~VOLNA$I

273

sat, facind parte

din

nume,

pi.

cu

acelasl

Cerna-d,-s., jud. Vilcea.

o

si

bi-

preot

1

si

Vite:

Are o populate de 362 lo piraele

§asa

si

Zgubea.

396

cat,

01

Rosetti, stafie de dr.-d.-f., jud. Buzau, pi. Cimpul, cat. Cotul-

Neam^u,

pusa in circulate la 13 Septembre 1872. Se afla intre sta-

Stroesti, jud. Bacau, pi. Tazlauld.-j.,

mosie,

in jud.

com.

Bistri^a,

pro-

Siliste,

a

a

subdivizie

corn,

rur. Greci, pi. Motrul-d.-j., jud.

Mehedin^i.

jude^ul Romana^i, mu-

nicipiu

urma

pe

ce

Rofninejjfti, deal,

partea de E. jud.

a

si

Ro-

satului

Iasi,

pi.

com. Movileni. Pe sunt izvoare

se intinde

urma

Copoul,

podisul

lui

imase.

Arabul

lip

co-

incrucisa

nea de

razboiulul lui Fi-

cu

la

ve-

Severin (Drubeta) cu

pornea de

eel care

Aci se

Carpii.

drumul roman ce

(Malva) spre

Celeiu

la

merge pe Olt

a

in sus in Transilvania. Sapatu-

Romine§ti, deal cu paduri,

in

Tocilescu in

com. Slobozia;

velit,

dealul Gurguiatul

si

brazdeaza

V. comunei.

d.

localitate au dez-

intre

ruine de

cu

pardosite

Pe o

cara-

mida, epigrafistul nostru a des-

Rominesti, mosie

intinsa. parti-

culara, in jud. Dolj, pi. Ocolul,

com.

Isalni^a.

Romine§ti,

piriu,

de

izvoreste

din Iliada

cifrat versuri

prin mijlocul satului,

de

el

se varsa

in

si

iazul

nesti.

Balaciul, paduri

ale statului, jude^ul Vilcea, Cerna-d.-j.,

pi.

com. Rominesti.

Bistri^a,

sat, in jud.

com.

V. de satul

Silistea, situat

Silistea,

desparte printr'un

Are o

Neam^u,

Ho-

Omer

orasuiui

Cimi-

Resca).

la

antic

este azi osi

Ho-

spre

de care se

la

situat

de

spre E. de satul

2

de kil.

resedin^a

alaturat de satul Rose^i-Vol-

si

nasi.

Are o populate de 90 familil de figanl, carl se ocupa cu caramidaria o biserica, deservita de ;

preot

1

si

2 dascall.

Rose{i-Volna§i,

com.

rur.,

in

jud. Ialomtya, pi. Borcea, situata intre

comunele Tonea

si

Dichi-

seni, jud. Ialomi^a, la 8 kil.

spre

de

orasul Calarasi.

nasi, al carul locuitori

Romula,

stafie pi.

de

dr.-d.-f.,

linia Piatra-Corabia,

circulate la

si

jud.

Ocolul, cat. Resca,

1

Caracal

pusa

in

Aprilie 1887. Se

afla intre stabile

Vladuleni( 1 0,0 (7,5

kil.).

nivelulul

Inal-

Marii

de 75 m ,59. Venitul acestel sta^ii pe anul 1896 a fost de e

35976

lei,

de

200

cite

stinjeni patra^I.

10 ban!.

cdtun,

al

mosia Ro-

se^i-Cioroiul, care este proprie-

tate particular^, cu o suprafa^a

de 7000 Tonea.

hect.,

pendinte de com.

Se compune dintr'un singur sat,

Rose^i-Volnasi,

cuitoril

il

si

caruia

lo-

zic Cioroiul, sat situat

pe {annul sting ses

com. Cotul-

sunt invoi^i

si

a face plugarie pe

drepte

Rosetti,

poseda,

prin cumparare, locurl de case

sunt agricultori

iaz.

intindere de 1308 hect,

Tonea,

com.

Maioritatea locuitorilor com.

tarani din apropiere.

kil.)

pi.

Ia-

satului Rose^i-Vol-

lescu,

^imea d'asupra

Romini,

in jud.

sat,

lomi$a, pi. Borcea, pendinte

comunei coprinde

pe si

Rose{i-Claca§i,

numal vatra

Romana^i,

Rominesti

lui

in jos

Romi-

banl.

ca aparat didactic. (Vezi Toci-

cupat de satele Rescu^a

Iasi,

e

Teritoriul

din satul Rominesti,

jud.

d'asupra

de 47 m ,68. Venitul acestel stafil pe anul 1896 a fost de 25154 lei, 10 Marii

mer si a conchis ca acea caramida servea elevilor in scoala

tirul

Copoul, com. Movileni, trece

Faurei

E.

sub poalele dealului Fundatura, pi.

Inal^imea

kil.).

si

Braila,

insemnate

aitele,

edificil

de marmura.

placi

de

arheologice facute

turile

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-s.,

se desface din

(10,1

-

anul 245 d.

la

Chr. se intareste cu zidurl, probabil in

minesti,

mai

si

romana. Pe

lonic

Buzau

linia

bile Cilibia (10,4 kil.),

nivelulul

nual.

Romula,

in

^

Este arendata cu 25577

"

com. Beresti.

Rominesti,

pe

Cioril,

Romini,

prietatea Sf. Spiridon din Iasi.

Rominesti, subdivizie a saUilul

insura^eil improprietari^i la 1883,

ri-

31

si

matorl.

pi.

lo-

190 bol, 105 vaci, 30

39

Aci e resedin^a comunei.

cuitori.

Este udat de

290

format din

59 case,

si

pe mosia Ciorani.

3 eclesiarhi.

junci,

cu

Buzau,

Cioril, jud.

cuitorl

al BorciT,

pe loc

care e impar^it in strade si

Are o

largl.

poplua^ie de 3368

lo-

35 €5940. Jtarele Ificfionar Geograjic Vol. V,

Hosted by

Google

ROSOGE^TI

dupa ce

cuitorl; o scoala mixta, frecuen-

dobul,

de 206 copil (1899— 900); 3 biseridf, deservite de 5 preo\i si 6 dascalf. Vite: 1600 cai, 5250 bo!,

riul satului

tata

4000

300 capre, 50 si 2600 porci.

01,

17 asini

Rosoge§ti,

bivolT,

pi.

Bacau,

com.

Siretul-d.-s.,

pi.

Pitesti, facind

parte din com. rur. Dealul-Bradului.

in jud. Gorj,

Vulcan, situat in partea

plaiul

de V. a muntelui Arcanul. Are o suprafata cam de 440 hect., coprinzind

muntele

si

Prisloa-

se prelungeste de la S. pana in hotarul AustroUngariei. Pe el se afla padun de brad si fag, pasun* de vite pele,

si

lac, in jud.

2 stini.

de N. a plasii si in cea de E. a comunei, format de revarsarile bah;ii Velichi-Merhei, cu care comunica acum prin o girli^a mal comunica si cu balta in partea

cu prelungirea acesteia,

Pe cracul de munte

Prisloa-

un pichet.

Nediu^a

la

si

Ro§ca.

Vezi

com.

Unsa,

Ro^cani,

rur.,

tea din mijlocul

Radeni, cu

hect.

o

Vadul-

prezinta o mul^ime

parohiala,

biserica S-$ii

Ro§ca

cu

hramul

(Vadul-), mope a

tulul, jud.

biserici,

5

3

inva^atorl

si

elevf (1899

de dealuri

una cu aburi. Vite 2262 vite mari cornute,

4188 01, 22 capre, 296 cai si 468 rimatori. Budgetul com. e la venituri

Ro§cani,

sat,

cevd

la

o suprafata de

901

varsarea Su-

de

S.

pi. Siretul,

cu

in Siret, in partea

populate de suflete.

pe

jud. Botosani,

a com. Fintinelele,

se varsa in piriul O-

suflete;

o

bi-

1

1

76

26 cai

2 capre,

01,

si

60

rimatori.

Roscani, mo§ie 2864

vurluiu,

jud. Co-

aril, in

com. Vla-

Prutul,

pi.

de

particulars,

60

hect.,

desti.

Ro§cari,

sat,

R.-Sarat,

jud.

in

com. Dumitresti,

plaiul Rimnicul,

Ro^cari, nutnire veche a

re-

catu-

nului Dumitresti-d.-j., com. Dumitresti, plaiul Rtmnicul, jud. R.-

Sarat.

Ro^chila, piidure particular^, in intindere de 400 falci, situata pe teritoriul com. Cimpurile, pL Zabrau^ul, jud, Putna.

Ro§coi, £#/#;*, al com. Gura-Teghii, jud.'Buzau, cu 240 locuiton

sta-

pirtia§, care vine din jud.

184

si

de 8670 lei, 64 ban!, si la cheltuell, de 8634 lei, 64 bani.

Putna, fosta pendinte

sau

milii,

deservite de

—

goane.

si

cam de

si 4 ecleconduse de 3 frecuentate de 102 900); o moara de

sesul Siretului,

Tutova

Pau-

cintare^I

de manastirea Agapia din jud. Neam^u, in intindere de 241 po-

Ro§ca,

si

:

Voevozi.

pe coastele dealului

sedin^a, Dumitresti-d.-s.

apa

10 1 case; o

situat

Rosea,

ale dealului Turia.

Putnei. In trecut acest catun se

de 402

Turia, jud.

pi.

subdiviziune a catunului de

siarci;

popula^iune

de N.

partea

in

a com. Roscani,

cu intinse podise, ramificatiuni

scolf,

suflete, locuind in

Gaureni,

cu o populate de

Ro§cai, cdtun, in jud. Putna, com. Vulturul, pi. Biliesti, situat pe malul Siretulul, linga apa Cracul.

sat,

sau 571

o scoala.

si

Ros-

satele:

suprafata si

2

o

Turia, jud.

Borsa,

2 preo^I,

numea Are

pi.

formata din

cani,

ocupind par-

495 familii, sau 1957 suflete. Terenul com. fund accidentat

sau

familii,

biserica

Vite: 344 vite mari cornute,

Ro^cani, com.

Are

Ro§ca (Vadul-)

o

serica.

7919

sani.

Covurluiu,

Prutul, cu o

pi.

populate de 157

Ro§cani,

albine.

sat, in jud.

com. Vladesti, suflete,

cornute,

Vechie.

leni,

manastire,

man

50 porci.

01,

pe o suprafata de 401 hect. Are o populate de 48 fa

E. de

Feredieni, jude^ul Boto-

151

cai,

Iasi,

V. de

muntele Rastovanul.

de

o scoala

de toate parole cu stuf. Are o intindere de 1 10 hect., apar^inind com. urb. Chilia-

Albota, Edu^ul, Cauesti

Prisloapele se afla la

muntele

si

numita balta Saon. Este inconjurat

Iasi,

pele, se afla

cintare^

Sunt 197 stupi cu

Tul-

la N.,

si

1

Vite: 117 vite

Ro§ca-Liman,

si

si

mixta.

19

Mati^a

biserica, deservite

preot

1

Odobesti.

;

Rostovanul, munte,

Are o

trece pe terito-

Tisa Silvestrul, jud.

cea, pi. Sulina, pe teritoriul com. urb. Chilia-VechTe, situat

cu 190 locuiton,

sat,

Arges,

jud.

ROSCOI

274

542 hect.

209

familii,

si

o

sau

32

case;

are

si

subdivizia

Dia-

vale, in jud. Buzau,

com.

conesti.

Ro§COi,

Gura-TeghiT, cat. Roscoi; incepe din localitate

se

si

riul Bisca-Rozilei

Hosted by

;

in

scurge in albia

sa

Google

;

:

RO?CULESTI

se g3se?te chihlibar

in

si

malu-

pe anul 1896 a

sta^ii

81666

sale se afla lignita.

rile

RO$IA

275

Ro§CUle§ti, catun, in jud. Putna, pi. Zabrauti, com. Cimpurile, a-

pe malul Su?i{el si mal sus de Cimpurile-d.-j.

fost

de

50 banl.

let,

Ro§i, vechie ?tumire a satu/u}Ro$i,

Are o popula^iune de

Ro^cule^ul, movila, cea,

pi.

com.

rur.

Faci)

in jud.

pe

IstruluT,

pe acela

Casimcea

anume

catunului sau

al

pla$ii

vestica a

com.,

cea

in

si

la

V. de satul Ali-Faci

Tul-

teritoriul (si

e situata in partea

;

tica a

194

locuesc in 54 case.

suflete, care

2

kil.

Ali-

spre

este unul

;

din virfurile cele inalte ale dea-

Turbencea-Bair, a$ezata

lului

proape de frontiera

jud., are

a-

250 m. $i e punct trigonometric de observable de rangul al 2-lea, dominind asupoalele sale

la

estice, asu-

Ro^ia-d.-s.

Are

izlaz

cu

acoperita

este

pa$unl

§t

Ro^eni, pi.

Neam^u, Piatra Muntele, com. Calucatun,

in

jud.

8

care cu bol,

1

vite

man

1

rul,

Ro$ia,

si

Samarine?ti,

pi.

in

com.

rur.

Motrul-d.-s., jud.

212 rima-

com.

lei.

Este udata de

riurile

Caprio-

care, unita

cu Ca-

Olte^ul, la

Col^ti, jud. Vilcea. Comunica^ia in com. se face prin ?osele comunale. Dealurile maT insemnate sunt

in

iinia

circulate

la

1886. Se afla intre (11,2

kil.)

?i

pusa

Noembrie stabile Banca

13

Crasna

rii,

de 77 m ,28. Venitul acestei

$i

E

udata de apele

Jiul si Tis-

Comunica^ia $oseaua

com. se face

in

vecinalS.

in

partea de

N.-V.

In partea despre N. a se vad niste

urme de

pi.

Jiul,

dreapta a riulul

Jiul,

in

partea dreptul

com. Moi, situata pe loc ses si pe ambele laturif ale ?oselei vecinale, care trece prin

E

gojelul

de

comuna. Ro-

formata din 2~catune ?i

2000

:

Ro?ia, cu o suprafa^a hect.,

din care: 900

care

padure.

Aceasta cetate, asezatS mal jos de confluen^a riurilor Bistri^a cu Tismana, tormaii sistem de aparare

al vailor

acestor

cu

riurl,

ruinele care se gSsesc in apropiere, in cat. Vir^ul,

pe malul

sting al riulul Tismana.

Ro§ia, Gorj,

catun, al com. Ro?ia, jud. pi. JiuluT.

Are o suprafa{£

hect., din care

familil,

Are

com. rur.,

pe

com.

ztd

de

Jnconjurate

sunt

hect. arabile, cu o

jud. Gorj,

prin

si

?osele comunale.

28 hect. finefe

GruiuluT,

?i

mana.

satulul,

-

capre

veniturl

la

81 hect. izlaz

(8,8 kil.).

Inatyimea d'asupra niveluluiMa

of

de 2281 lei, 48 bani, iar la cheltuell, de 2214 lei, 32 bam.

150

Birlad-Vasluiti,

244

209 rimatorl. Budgetul com. e

p&dure,

Ro§ia (Ro§ia-de-Jii),

pe

vacl, 15 c3-

si

Dealul-Ro?u, in partea de V.,

Dealul

4 mori

$i

de 963

Mehedintf.

Ro$e$tUstafiededr. -d.-f., jud. Falciu, pi. Crasna, com. Ro§e?ti,

circiuml

Dealul-Muerel, dealul Capriorul si

Ro§e§ti, mahala,

2

2

nute, 50 cat,

cai, cai,

cheltuelile

$i

sunt de 1000

caru^a cu

cornute, 31

85 capre

01,

Veniturile

gareni, situat pe malul drept al riuluT Bistri^a.

$i

prin

priorul, se varsa in

fine^e.

In com. se afla: 3 fintini

ru^e cu cai, 482 vite marl cor-

preot

1

Locuitorii poseda: 25 plugurT,

ton.

Casimcea-Calfa

de

cintare^.

1

Curu-

Ceau?-Chioi- Ali-

2

1

Locuitorii poseda: 80 plugurT,

fa-

sau 878 suflete; o scoala;

2 bisericT, deservite si

(din

Faci- Curugea,

restul ale locuitorilor

Are o populate de 232

gea

-

iar

milil,

489

gea- Ali Faci,

livezl $i

par^i sunt ale proprie-

3

;

15 12

?i

400

improprietarip.

comunei Casimcea), Curusi

aratura

ta^ei,

(ale

Constanta),

?i

124 care cu bol

Ro?ia-d.-j.

si

o suprafa^a de 2008 hect.,

hect.

631

jud.

pi.

din care 500 hect. pMdure,

pra satelor Ceau$-Chioi, Ali-Faci

asupra drumurilor com.

preot

de apa\

din

din 3 catune: Sitoaia,

Curu-Dere, ce curge

pra piriului

1780, deservite de

Amaradia. Se

Seciurile

de

scoala, frecuentata

cintarejl.

cismele,

compune

60

izlaz,

$i

34 copil; 2 bisericl de lemn, fondate de locuitorl la 1775 si

din Vilcea, iar la V,, cu Poiana-

o

inatyime de

pe

Ro§ia, com. rur., in jud. Gorj, pi. Amaradia, situata pe DealulMuerel. Se m&rgineste la E. cu comunele Alunul $i Col{esti,

ves-

nord-

Are o

Ialomi^a-Balta, jud. Ialomrfa.

pi.

150 hect.

890 hect. culture, si o populate de 137 familil, sau 868 suflete.

hect. fine{e

$ezat in

hect. p&dure,

413 hect. vatra

si

si

445 populate de

sau 500 suflete.

de lemn,

2 bisericl

fon-

date de locuiton in anil 1775 ?i 1780, deservite de 1 preot si

2 cint&re{I; 2 mori

si

2

cir-

ciuml.

Locuitorii poseda: 30 pluguri,

48 care cu

bol,

9 cSru^e cu

192 vite marl cornute, 20

6z

o\

si

capre

si

Hosted by

cai, cai,

109 porcl,

Google

RO?IA

Ro§ia,

ROSIILE

276

Mehedin^i,

sat, in jud.

Motrul-d.-s.,

com.

pi.

rur. C&Zcinesti.

Amaradia,

jud. Gorj, pi.

sia,

rur.

sat,

ftcind parte din com.

Coltesti,

Olte^ul-d.-s.,

pi.

Are o populate de

jud. Vilcea.

406

locuitorl

dat£

la

1794

si

o biserici, fon-

102

biserica, de-

Tecuciu.

de

servitS

1

preot

1

familii,

si

cin-

1

168

o scoala mixta.

;

1004 vi^ mari cornute,

:

cai,

1

Ro§ie§ti,

170

sat,

01

493 porci.

si

com.

resedin^a

si

Rosiesti, jud. Falciu, pi. Crasna,

tare^.

Locuitorii posed^

reparatS la i860.

si

Ro§ia, veche numire a satului Diaconi, com. Poiana, pi. Nicoresti, jud.

cu o populate de sau 382 suflete

;

Vite

hect.,

de

deservite

biserici,

3

3 preo^i

Are o suprafa^ de 1058 Ro§ia,

Are

si-

tuat pe Deaiul-Muerei.

:

i6plugun,

38 care cu boT, 1 c&ru^a cu cai; 287 vite mart cornute, 245 01, 8 cat, 27 capre si 114 rima-

asezat pe

piriul Idriciul,

pe

o

suprafa^a de 3062 hect., din care

715 padure, si cu o populate de 173 familiT, sau 690 suflete.

Are o scoalS primara mixta

tori.

;

o biserica, facuta la 1827.

Ro§ia, insula in Dunare, in dreptul com. Cioara, jud. Teleorman.

Ro^ieni, com.

in

Teleorman,

baltd, in jud.

lunca Dunarei, in dreptul com.

Cioara. Create mult stuf

purS

com.

si

Locuitorii

intr'insa.

Izlazul, din jud.

brunul

si

situat intre

com. Doin apro-

pa-

piere de Olte^ul, la

Bals

Romanaji,

Roma-

Osica-Mica,

din

se aprovizioneazS de aci cu materialul

nume,

lasJ

15

de

kil.

16 de Caracal. Alti-

la

si

de 145 m. d'asupra nivelului Marii, pe

tudinea terenului

Are o populate de 588 Ro§ia, mosie particular^, de 429 hect., 64 ariT, in jud. Covurluiu, pi. Prutul, com. Jor&sti.

hramul

Ro§ia, parte din mosia

micT 1292, pore? 66.

cuitori

;

servita*

Vite

Didesti,

pi.

Tirguluf,

statului

jud.

o scoala Sf.

de

1

;

lo-

o biserica, cu

Nicolae (1843), depreot si 2 cintare^f.

man

cornute

490, vite

Olte^ul-Oltul-d.-s., linga

pi.

tul Rosieni.

sa-

Are o padure de

502 pog. ArendS: 5000

Oltenifc.

lef

c&t. Rosia-d.-s.

Are o

de 605 hect., cu o populate de 100 familiT; suprafa^a*

are o scoala. servitS

si

o bisericS, de-

de preotul

si

cint&re^ul

com. Locuitorii posed&

35 care cu bof

;

4 plugurT, 9 cai, 248 vite

marj cornute, 153 si

15 capre

Ro§ie§ti, com.

cdtun, al

com. Ro-

HatmanuluT

casele

iar

de aid a

plecat la Falciu, unde s'a asezat

preajma Tatarilor

in

MirzacT,

voiau sa pra r le Moldova.

Mosia este proprietatea Spitalului

Sf.

Spiridon

donata de vechiul

din

Iasi,

proprie-

ei

tar Negel.

rur., in

partea de

prafa^a de

pi.

715 hect, proprie-

S.-V. a plSsef Crasna, jud. Fal-

tatea Epitropiei

mat mult pe ses in stinga riului Birladul. Se margineste la E. cu com. Vutcani;

Spiridon din

ciu,

situate

cu jude^ul Tutova, avlnd

la V.,

de limits apa BirladuluT; la cu com. Basesti si Vicolesti la N. cu com. Idriciul.

E

formats din

satele

gheni, Gura-Idriciului, si

:

S., si

Bo-

Rosiesti

Valea-luI-Darie.

hect.,

Ro§ia-de-Sus,

in

to^i

Ro§ie§ti, padure, jud. Falciu,

com. e de 2586 populate de 379 sau 1424 suflete.

Suprafa^a

63 porcl.

boerii,

Const. Costache,

masa cu

Crasna, com. Rosiesti, cu o su-

:

01,

danul, apoi a stat la

a-

nual.

Ro§ia-de-Jos, cdtun, al com. Rosia, pi. Amaradia, jud. Gorj, situat in partea de S. a com. pe Dealul-Muerel si la N. de

In acest sat, Grigore Ghica,

apopositcu oastea, in anul 1728, in ziua de Boboteaza, facind Ior-

si

Ro^ieni, cu cureaua din Dobrun, mosie a statului, jud. Romana^i,

Ro§ia, padure a statulu*, in intindere de 75 hect., jud. Ilfov, pi.

Chelariu.

care serezvratise contra HanuluT

Te-

leorman.

Mi-

al

Veniamin Costache; urmele easel, unde a locuit cu parin^ii sai, se ma! cunosc si asta-zi in livada cu pomi a locuitorului Constantin Ursache tropolitulu!

este

dealul Bobul.

pentru rogojini.

Aici a fost locul natal

S. pl3sei

la

jud.

formata din satul cu ace-

na^i,

Ro§ia,

rur.,

Olte^ul-Oltul-d.-s.,

familii,

cu o

Spitalului

Ro^iile, com. rur., jud. pi.

Vilcea,

compusa din

Cerna-d.-j.,

mahaiale

Sf.

Iasi.

8

Osaceni,

Pertesti,

Lupuesti, Hotaroaia,

Ra^alesti,

:

Herasti, Pasarei

Plesesti, si-

si

tuata pe riule^ul §asa, la 50

de resedin^a jude^ului si la de a plasei. Are o populate de 1787

kil.

n

kil.

cuitori

facuta

;

5

biserici

:

lo-

la Plesesti,

de preotul Ion Plesescu

Hosted by

Google

;

:

ROSIOARA

si

reparata de enoriasl

reparata de

anul 1875

Lu-

la

;

de I. Catalistru M. Rosianu in

puesti, facuta $i

la Pertesti, zidita in

;

anul 1770 de preotul Streanga reparata

si

si

cuta de

Rosianu

I.

infiin^ata

1856,

;

o scoala,

frecuentata

669

cai,

hovi^a in raionul com. Dtyesti.

Pe Jarmui drept acestul piriu

388

01,

313

Rosioara este situata com.

lulul

Sasa, in raionul com.,

riul

sunt 4 mori.

Ro^iori, com.

Ro^iori,

com. rur.,

Calma^uiulul, situata pe ses.

pi.

cu com.

la S.-E.,

Iazul, din jud. Ialomi^a; la N.-

com. Tatarul;

la E.,

cu com. Coh:ea

141

5

hect. pamint. venituri

la

de 5227 lei si la cheltueli, de 3678 lei. Soseaua comunala inlesne^te comunica^ia

com.

cu

Roraa-

de unde se uneste cu

nesti,

so-

Nenciulesti,

banesti

com.

Crapaturile,

Ser-

la

com. Ganesti.

brazdata de dealurile

:

Bo-

rului,

Bratcului, BobuluT, Case-

lor

Teiului

si

Sasa, Budele,

Budichia

udata de vaile

si

Geamana, Bratcul,

Se margineste Romanesti, lesti,

Maldare^ti

S.

la

Are o un preot

;

o scoala mixta,

—

900).

de 3873 let, 82 ban! si la cheltueli, de 3723 lei, 75 banT. pe

la

kil.)

;

T&tarul, spre N.,

Crucea lui-Vlad-Voda (5 la com. Cioara-Radu-Voda,

cat.

Nenciu-

Ciumagi, la

si

V.

Vinatorii(n

numire a com. Di-

si

de

kil.);

aci prin la

Chichinetul, spre S.-V. (9 la

com.

la Braila,

;

spre N.-E. (68

kil.).

jud. Prahova.

Sunt

2 pie^e

si

Com.

deal, la poalele caruia

7 strade bine

e situata com. lipesti, jud.

Di^esti,

pi.

Fi-

Prahova.

infiin^at

la

piriu,

din

izvoreste

si

e formata

din satele Rosiori

si

Rusi, cu

resedin^a comunel in satul Rosiori.

Are o populate de 853

de 2134,50 21 17

Rosiori,

la S.,

de

la

formeaza mai multe

N. zig-

sat, jud.

Bucuresti nilor,

la

46

la

rur., jud. Ilfov, pi.

linga

extremitatea jude^ului,

kil.

de Bucuresti.

venituri

cheltueli

de

Botosani, ase-

pe coasta dealulul Teisoara, de S.-E. a com. Popou^i, cu o suprafa^a de 1002 hect. si o populate de 130 fazat

in partea

518

sati

suflete.

Satul e infiin{at pe mosia sta-

ty!

drumul Moca-

curge

si la

la

lei.

tulul Popou^i,

Filipesti-de-Padure, pi. Filipesti, jud. Prahova,

Heiesteul,

lei

lo-

Ungurl.

112

Budgetul com. e

dupa legea din anul 1878.

Mostistea, situata spre N.-E. de

vaiei

care

cuitorl, din

1881

com.

fundul

cea mai mare

in

prin improprietarea insura^eilor,

Ro^iori, com.

si

plasei.

parte pe un loc plan,

Se

Ro^ioara,

deel

kil.

de resedin^a

kil.

Este asezata

milii,

s'a

Roman, la 32

kil.)

com. Col^ea, spre V. (4 kil.); com. Iazul, jud. Ialomi^a, spre

aliniate.

Ro^ioara,

Ro^iori, com. rur., in jud. Roman, pi. Fundul, spre S.-E. de

vaci, 345 vi^ef, 708 2093 01 si 14 capre. Budgetul com. e la venituri

679

la

cir-

de fre-

rimatorl,

:

01.

:

Comerciul se face de 4

ora?ul

Drumurl

vi{el,

805

neimproprietarip mai sunt

la 7V2

boi,

si

si

Improprietari^I sunt ioolocui-

16 taurl, 878

Vite: 724 caT,

191 vaci

boi,

arma

;

cu

suflete.

biserica, deservita

cuentata de 92 copii (1 899

S.-E.

alta

lepe, 7

:?i

cu o populate de 1559

la

^e$ti, pi. Filipesti,

si

la

lei

74 plugurl: 46 cu boi, 28 cu cal 1 24 care caru^e: 106 cu boi, 28 cu cal.

ciumarl.

cu

cu Bae?ti.

Ro^ioara,

2289

Locuitorii poseda*

70.

eta^H locuitorilor

Lapu^ata,

si

la V.,

la S.-V.,

234

Suprafa^a com. este de 3550 hect., proprietatea locuitorilor,

N. cu com.

cu com.

E.

la

la

de

23 taurl, 172 porci

spre E., pana la capul propri-

Zgubea.

si

si

cu

sari,

torl si

cu soseaua jude^eana

si

a Olte^ului,

E

cu

apoT

Cernei,

si

Vite: 98 cal

com. Chichine^ul.

seaua jude^eana, care urmeaza cursul

venituri

la

jud. Braila,

com. Cioara-Radu-Voda;

com. are

Budgetul com. e

izlaz.

o scoala mixta, frecuen

de 18 copii (1899-900). Budgetul com. e de 2435 lei

Teleor-

urb., jud.

Cu

tot,

Proprieta-

case*.

60 hect. pentru

Are

man. Vezi Rosiori-de-Vede.

E., cu

cu

157

tata

Locuitorii sunt to^I mosneni. izlaz

locuitorlsi

tea e a insurafeilor, care rezerva

Di^esti, pi. Filipesti.

Se margineste

porci.

Pe

sting al

si

la poalele dea-

si

Se intinde pe o suprafa^a de 875 hect., cu o populate de 672

cheltueli.

boT,

107 capre, 1001

vaci,

se varsa in riul Pra-

si

— 900).

copii (1899

Vite: 58

la

zagun

Ra|ale?ti, fa-

la

la

1888;

anul

la

Hotaroaia;

de 89

RO^IORI

277

in

cu noii improprie-

1879.

afla 3

circiuml,

3

comer

-

cian^I si 2 meseriasl.

Are o 1

preot

si

biserica, deservita 1

cintare^

;

1

condusa de 1 inva{ator cuentata de 40 copii.

Hosted by

]de

scoala, $i

fre-

Google

1

;;

ROSIORI

RO?IORI-DE-VEDE

278

man

Vite: 200 vite

32

:

310

cai,

of

50

$i

cornute,

porcT.

Vipere?ti, jud. Buzau, com. Vi-

deschiderea

pere?ti.

te$ti-T.-Magurele.

Cos-

ferate

liniei

In toate Vinerile se ^ine aci tirg

Ro^iori,

partea de S. a

sat, in

com. cu acelasi nume,

muchea

E. atinge

de ora$ul

Braila,

s'a infiin-

$i

ocazia impro-

cu

1879

tat la

kil.

spre

Suprafa^a satului este de 167 hect., cu o

populate de

locuitori

247 case.

$i

16

eleve (1899

o biserica, zidita

brutarie

se ^in pe loculanume destinat, la

;

§i

—

cit ?i

Ro§iori sau Ru§i, mosie,

o

;

cornute,

708 rimatori

pe tim-

pul luJ Mihaiu Viteazul, cu pri-

prevazute

vilegiile

al

com. Cochir-

hrisovul

in

de marele Domn, au

120

lo-

domnia

reinoite sub

lui

fost

Alexan-

dru Sc. Ghica.

com. Avere$ti,

partea de N. a

Crasna, jud.

pi.

pe valea cu ace nume, cu o populate de 1

Teleorman,

jud.

Vedea, pe

lui

la$i

de capitala

sau 31 suflete.

pi.

Roman,

pi.

plan

§i

Roman,

32

Este

O iar

pe

V.

?i

com. Ro$iori.

vul

ora$ul de

la

Roman,

de

el.

Are 199

pi.

com. Dulce^ti, spre

S.-V. de satul Dulce^ti kil.

$i

la 2

Este a?ezat pe deal.

locuitori

1899—90 de 644

tate in

preo^i

E, cu

?i

o biserica.

la

de

S.-

Vedea.

riul

:

la

N.-V. cu co-

Maldaeni

?i

Vedea)

iar la S.

;

$i

(din-

Rosiori.

Populatia com. este de 8492 locuitori

:

4388 barba^i

?i

4103

un

de

jude^;

Comerciul se face pe o scara

(eel

o farmacie

;

;

oficiu telegrafo postal.

Aci este subprefectura Tirgului,

?i

pla$ii

judecatoria ocolului

Ro?iori.

Cai de

sunt

comunicat;iune

$oseaua jude^eana Turnul

-

Ro-

formind strada

a luat un mare avint

de cereale mai

^oseaua Ro?iori-Cio-

?iori

-

;

Maldaeni

?oseaua Ro-

;

de acolo

$i

in

jud. Olt.

Locuitori!

2331

vite:

poseda 7783 ca616 cat $i lepe,

man

vite

3800 1020 porcT.

cornute,

vite mici cornute

§i

IstoricuL Ro^iori sau Ru?i-de-

Vede sunt unul tind,

din cele mai vechT

Intemeierea

dupa

lui

ar

fi

dalui

dupa ah:ii, Rope timpul

Mihaiu-Viteazul, $iori

ar

epoca

lui

din

unii,

existat

fi

Mircea-cel-Batrin. Afirma^iu-

neacelor

d'inti? este

hrisovul

lui

care

acorda

bazata pe

Mihai-Voda, prin diferite

privilegii

locuitorilor din acest tirg, lasin-

femel (1899).

§i

de

un diacon.

si

intre^inut

tirgurT.

cu mobile Belitori

intinsa,

Ro^iori, subdivizie a catunului

si

comuna Meri-Goala

de

copii.

Are o gradina publica. Are un spital cu 25 paturl,

pete de

la extremitatile lui

riul

fost frecuen-

pod peste Vedea

fe-

N.-E., tree piriul Bratco-

munele Scrioa?tea colo

sat, in jud.

Siretul-d.-j.,

Au

kil.

238 pe calea

de

kil.

Se invecine^te

fami-

infiin^at prin improprie-

?i

scoala primara

1

mixta.

rurala

scoala primara

1

si

com. Dragane^ti-Tigania, cu un

parte din marginele ora$u-

7V2 kil. dere^edinEste a$ezat pe un loc

tarirea noilor insura^ei.

Ro^iori,

fete

riu-

sunt inconjurate de dealuri

lui

la

Are o populate de 75 lii.

32

kil.

e re^edin^a

baepf,

de

lane^ti, care ia direc^iunea spre

de Alexandria.

kil.

-

el ?i la

^a pla?ei.

de

urb.

si-

vale, la

TariT,

44

rata, la

Fundul, com. Ro^iori, spre S

de

Scoli sunt 4: 2 scoli primare urb.

principals

Tirgului,

re?edin^a Turnul-Magurele sat, in jud.

E. de ora?ul

§i

in

urb.,

tuata pe partea dreapta a

Falciu, situat

linia

riul Vedea. In ora$ sunt

ora?ul in lung,

Ro§iori-de-Vede, com, in

intre

ora^ului,

eel

$i

?iori-Strimbeni, care strabate tot

29 case.

sat,

la

pie^e.

trei

a bise-

jud. Teleorman, daruita in parte ora^enilor din Ro$iori

leanca, jud. Buzau, cu

Ro^iori,

ferata

Spiridon din Bucure§ti,

ce a lasat. Privilegiile, statorni-

RoJjfiori, catun,

$i

marginea

1 1

ricel Sf.

unul

:

Biserici sunt 8, deservite

900);

cintarej:

man

01,

lei,

pentru Turnul-Port,

pentru Braila.

cite

familii,

ni-

43 bam. producte incarcan de

a fost de 51 1768

atit

7 circiumi

Vite: 19 1 8 vite

Ro^iori,

Troian

de 78 n, ,42. Veacestei sta^ii pe anul 1896

de /6

o lipscanie.

?i

724 cai, 2093 $i 20 capre.

cuitori

in circulate

(9,4 kil.)

infiin-

1890, de-

la

de un preot, un

un paracliser

?i

d'al doilea la 8 Septembrie, care

linia

Inaltimea d'asupra

kil.).

(13

Aci se fac

Are: o $coala mixta,

servita

Papa

stabile

nitul

1559

{ata la 1883, frecuentata ?i

pusa

tirguri

25 Martie

Cos-

pe

Ianuarie 1887. Seafla intre

1

doua

§i

anuale

velulut Marii e

prietarirei.

elevi

la

sSptamanal. Sunt

com.

Tirgului,

pi.

te$ti-Ro§iori,

jud.

dr.-d.-f.,

Ro^iori-de-Vede,

N.-

laculut

vaei

Tatarul. Se afl& la 68 S.

Teleorman,

jud. Brai

despre

satului

Colful

la.

de

RoJjfiori, stafie

ales)

de

la

du-l a stapini ei

?i

urma?ii

lor,

nesuparap,

atit proprieta^ile

ora?, cit

a se folosi de mo^ie,

?i

Hosted by

din

Google

—

ROSIORILOR (VALEA-)

intreg

mosiei era

al

Venitul

manSs-

al

Spiridon din Bucuresti.

Sf.

tirei

Privilegiile

acordate au primit

urma

diferite modifican,

mai

in

caci,

din pricina evenimentelor

prin care trecea ori

se lua cit se putea

ci

si

de unde se gasea. Ca dovada ca nu s'a t^inut seama de cele statornicite prin hrisov, este o carte din

1

tului

Spiridon

da voie sa aibatirg

«I se

la

mosia Rosiori-de-Vede din Te-

vama

si

ce se va agonisi sa

fie

Asemenea pana

a manastirei.

(Valea-),

2000 vedre de vin

vale,

a-Lupoi$e!, a-Stirpariilor,

vinei,

a-Conacelor, Valea-Mare

si

Va-

lea-Popei.

apa Rosiu^a

si

Lacul-Mic

Lacul-

Piriiase:

com. Viperesti; incepe din slemnea muchei Vipeuneste

se

restilor,

Cirstel,

si

da

Lacuri:

in

jud. Buzau,

apa

cu Izvorul

catunul

In

si

sat, in jud.

Vaile, la

49

Turnul-Severin,

orasul

kil.

de

situata

pe vale.

se

afla

deal,

tanta, pi. Hirsova,

com.

de

la

jud. Cons-

in

pe

teritoriui

Ostrovul. Se intinde

rur.

Movila-Sapata pana

la virful

Ghiolgic-Tepe, avind o direc{i-

Se margineste

la E.

cu com.

Runcurelul, de care se desparte

Dealul - Grigorescului

prin

Lupoi^a

carbuni de pamint.

in riul Buzaul.

rur.,

pi.

si

fara-Fund.

Ro§t-Bair, Ro§iu{a, com.

saptamana,

odata pe

leorman

Ro^iorilor

Mehedin^i,

:

Vai: Valea-Stirbe{ului, Valea-

Larga, a-Viilor, a-Socului, a-Cer-

$tirbe{ului.

Apri-

3

1793, in favoarea mosiei Sfin-

lie

de S.V., linga Urse mai vede inca un patrulater, lung de 40 m., larg de 24, in care s'au g&sit resturi de caramida ce se presupune a fi romana. In partea

luiul,

adesea-

tara,

nu se mai {inea seama de

scutiri,

RO$UL

279

numal o dijma.

dind

;

la

;

une gen erala de S.-E.

Se

N.-V. catre

la

afla printre

reaua-Rost

si

vaile

De-

Valea-Mosulul. Are

inahHme maxima de 197 m.,

libera

cu com. Plostina; la V., cu com. Lupoaia; iar la N,, cu jud.

pe care o atinge in

unde

Gorj, de care se desparte prin

Haznale-Tepe. Este acoperit cu

la tirg scutite de caminarit si vama. Pi avalioarele din Rosi-de-

Dealul-Bujorescului.

pasuni in cea mai mare parte

Vede vor

Lupoh:a

la

vedre de

rachiu

sa

manastirea a aduce de

de

si

fi

si

fie

ori

100

aparate de fumarit

S.,

Satul formeaza com. cu cat.

Cacova

cosarit».

si s.i

Rosiori au fost pana la 1838

populate

resedin^a jude^ului

Teleorman,

190 case.

dupa impar^irea ce

a avut

atuncl.

In memoriile generalului Bauer,

scrise

la

finele secolului al

si

al

ispravniciei

se exprima parerea ca pe locul

unde este

azi acest

oras

ar

fost vechia Arcina.

in N.-V. plasei nei.

850

locuitori

si

cu boi, 6 caru^e cu

cal;

150 stupi; 360 vite marl

400

rimatori.

Este strabatuta de

soseaua

cornute, 400 oi

si

jude^eana Turnul-Severin-Bujo-

Ro§ul, com.

Are

2 biserici,

preopf

si

riul

frecuentata de 53 elevi (1899

Ilfov, pi.

V. de Bu-

la

Dimbovi^a,

prin sosele vecinale.

Catanele,

satele: Boja,

Cringasi,

Giulesti

locuitori,

si

179 case.

900).

de un san^ ordinar si avind o la^ime de 8 m., o adincime de 8 m. si o inal^ime in interior de 10 m. Diametrul ei este de 260 m. Asta-zi este arata mai din toate

Budgetul com. e la veniturl de 1594 lei si la cheltueli, de

1763 hect.

775

Ionescu au 1138 hect.

parole.

Culmea-Busuiocului, Dealul-Chi-

S.-E. orasului, spre livezi,

de 66 m. diametru, avind o inal^ime de 16 m. Imprejurul ei suntinsirate opt este o alta intaritura

maguri, grupate una in fa{a teia.

al-

si

800

de

Rosul, cu o populate

delaS. orasului, rotunda, ocoiita

La

la 8

de Bucuresti. Sta in legatura cu com. Militari si Chiajna kil.

Se compune din de

deservite

cintare^i; o scoala,

4

rur., jud.

pe

comu-

a

S.

si

Znagovul, situata curesti,

rescul-Tirgul-Jiu.

3

Locuri istorice sunt: Cetatea

Valea-Mare, avind o

de

care

fi

N.-E.

sunt purine paduri. Este situat

109

XVIII-lea, se men^ioneazadespre

Rosiori ca scaun

partea sa de

in

mahalalele $tirbe^ul,

Locuitorii poseda: 60 pluguri,

pana

numai

sau

virful

Se intinde pe o suprafa^a de

lei.

Dealuri mai principale sunt: Bujorescul,

vadarului,

cu

ramurile

Ghiara - Mi^ei,

sale,

Cul-

Statul, d-nii Al. Costescu,

rii,

Cioaca

padure).

restul

Are

Padurea Chivadarului, Culmea Inalta, culmea 'pflea si Piscul-

tatoare.

Lung.

1

bisericT,

3

Giulesti

-

cultiva

si

Rosul

izlaz,

Locuitorii

zerva 106 hect. pentru

Hie,

Sf.

locuito-

845 hect. (58 sterpe, 207

mea-Cerveniei, Groapa-Lupului, Dealul-Viilor,

si

626 hect. Proprietary

1

;

moarS cu apa

;

la

I.

re

izlaz.

Cringasi,

scoala mixta 2 poduri sta-

Vite: 50 cal sifepe, 173 bof,

Hosted by

Google

;

RO?UL 256 vac!

vi^ei,

?i

25 bivoli, 51

30 porci ?i 209 01. Budgetul com. e de 5137

bivoli^e,

venitur!

la

ROSUL

280

de 4975

?i

Ro^ul,

lei

le!

la

cheltueli.

insula,

Borcea,

pi.

in

Ialomi^a,

jud.

com.

Cocargea,

in

ImproprietSri^i cuitorl

sunt 125

lo-

neimproprietari^i ma!

§i

Comerciul se face de 8

cir-

com. Turceni-d.-j., intinzindu-se

de

$i

are

Ro^ul, munte,

in

Dimbovita,

plaiul

d.-s.

Bazga, situat pe culraea dea-

§ia

Ro?ul, care este

lului

cu

vi! $i livezi,

acoperit

purtind numirea

de podgoria Ro^uluf. Vatra satulu! e de 51 cu o populate de 68 poalele

la

acoperit cu

acoperit cu

creasta, cu padure.

pa$uni, ce nutresc

Jijiei $i

pe

riulu!

la

malui

Copula, com. ^endriceni, pe care se

afla

tarul cultiva

centraia a pla?ei

Ilfov,

V.

drept

al

(7

Locuitorii

1

izlaz,

cultiva

$coala mixta, frecuen-

(1899—900); o biserica, cu hramul Izvorul Tamaduirei, deservita de 1 preot 2 fabric! de cara§i 1 cintare^ mida; 1 moara cu apa. Comerciul se face de 3 cir-

^i

Ro^ul,

vitelor

marl e de

al celor mici,

de 170.

pe

Sulina,

Tulcea,

jud.

com.

teritoriul

situat

in

deal, in jud. Gorj, pi. O-

com.

Cilnicul, spre

N. de

com. Se intinde din cat. Leuca, pana la Cilnicul-d.-s. Pe el se afla planta^ii de vii $i prun! ?i

;

are

o forma lunguia^a, cu o directiune generala de la S.-V. spre

N.-E.

lungimea

;

atinge 6

lui

kil.,

medie e de 300 m. are o suprafa^a de 115 hect.; este strabatut de-alungul de o girli^a; in partea de S. comucu

nica

grindurile

Luriciul

punct trigonometric

observa^ie de rangul deal,

ce

se intinde din

com. Ro$ia, jud. Gorj,

pi. Jiu-

$i

al-Ivancii.

Ro§ul,

padure.

Ro§ul,

partea

a com.

?i

pi.

rur.

iar la^imea

nului.

al

jud. Tulcea, pi. Sulina, ritoriul

com.

de

3-lea.,

pe

te-

Cara-Orman,

rur.

de la Matca-Ro^ie, spre S.-V., pana la com. Bourelul,

in partea centraia a pla^ei

din jud. Mehedin^i.

dominind asupra drumului Ma-

lui,

com. mut,

Ro§ul,

deal, in jud. Gorj, plaiul

Vulcan,

la S.

de com. Virtopul.

Se prelunge^te de la N. spre S. pana in hotarul jud. Mehedin^i. Pe cracui sau trece hotarul. E proprietate a locuitorilor

ciumarl.

301

Gura-Bohoti-

a satului

copii

;

Num£rul

?i

de N.

253 hect. Proprie-

28 padure).

de 41

com. Radutermina se la coasta

de

214 hect. (39 izlaz). Aci este re?edin{a primariel. tata

cu paduri

-

colul,

370 hect.

acoperit

pa$uni.

?i

Cara-Orman,

Ionescu are 469 hect.

locuitorii,

afluen^i

virful princi-

pal este Deaiul-Ro?u,

$urpa, care incepe din com. Bo-

locuitori.

Are o

suprafa^a

Cerbului,

?i

a! riului R.-Sarat;

jud. Falciu, prelungire a dealului

Se intinde pe o suprafa^a de hect., cu o populate de 387 I.

in

de 380 hect.

se intinde printre piraiele

;

Turburea

in-

Dimbovi^a.

D-l

padurea Buhaiul, pro-

chi^i

se

Jitia;

Lacul-cu-Ri-

desface din virful deal, in jud. Dorohoiu, pi.

R.-Sarat,

in jud.

Rimnicul, com.

acel

722

$i

Ro§ul, culme, plaiul

vita.

Ro^ul,

pe

prun!, iar

?i

Ro§ul, grind,

din com.

cu acela^i nume, jud.

Znagovul, situat

vii

vite.

riului

hotinul, trece prin

sat, facind parte

Bucure$ti,

Se inDimbo-

a

com. Turceni-d.-j. Pe coasta despre com. este

marime impunatoare. Pe coaste paduros, iar pe culme este

caneni

pi.

de o

din

Jiului

despre V.

linia

$i

Ro§ul, deal, spre N. de satul Gura Bohotinul, pi. Podoleni,

al Prutului.

rur.

virf

Formeaza culmea dreapta

pe

dealului,

tinde spre E. $esul

?i

la

familil,

care e situata podgoria, se

Ro§ul,

Mu$cel,

de com.

prietatea statului, hect.,

sau 261 suflete.

De

jud. la E.

Are un

Dragoslavele,

tinde in lungul

Ro§ul, sat, jud. Falciu, in partea de N.-E. a com. Bazga, pe mo-

com. Turcenipana spre S., la com. de

la N.,

Ione$ti.

numeroase turme de

ciumarif.

din partea despre V. a

mata de bra^ul Borcea, o lungime de 4 kil.

e

sunt 125.

plasa

deal, in jud. Gorj,

Jiului,

dreptul satului Buliga. Este for

Locuitorif poseda: 81 pluguri:

77 cu boi, 4 cu ca!; 56 care $i caru^e: 48 cu bo!, 8 cu cai.

Ro§ul,

Virtopul. $i

Are pe

locuri arabile.

com.

$i

a

are o inal^ime de 24 m.,

;

ce une?te

grindul

Orman, cu malul

Cara-

bra^ului

Sf.

Gheorghe.

Ro§ul, padure, pi.

in jud.

Ialomi^a,

Borcea, situata intre bra^ul

Borcea

?i

satul Cocargea.

dinsul padure

Ro§ul, padure a

Hosted by

statului, in

in-

Google

tindere de 200 hect., apar^inind

soara, jud. Muscel.

rel-Negre;

com.

pe

Sulina,

p).

teritoriul

Cara-Orman, situat in si a com.

rur.

partea de E. a plasei

e

format de

lacul

cu care comunica prin

girltye,

care

prin

mentat de

lacul

com.

Costuleni,

Costuleni,

pi.

Branistea, jud. Iasi.

a com.,

si

spre V. de {annul Ma-

la 2 kil.

Rosul,

Tulcea,

situat in par-

tea de E. a plasei

1 1

com.

teritoriul

Cara-Orman,

rur.

lac, din delta Dunarii, jud.

pe

Sulina,

pi.

de Mun^ii manastirei Cimpulung, care fac parte din com. Corbsori si Berevoesti, plaiul Nuc-

Ro§ul,

rotAre^ti

281

RO$UL

este

Rosul

ali-

are o

;

de 200 hect. la E. comunica prin o mica scursoare intindere

Rotarilor (PSdurea-), padure, in

de 309

intindere

Dealul

Costuleni, Iasi

;

pe

hect.,

Valea-Rotarilor, com.

si

jud.

Branistea,

pi.

proprietatea Statului.

;

Rotarul, sfoara de mosie,

in ra-

mal considerabii din dupa lacul Gorgova. delta, toata Are o in tindere de 6V2 kil.

cu Girla Impu^ita

2 insule^e, acoperite cu stuf si a

Zeletinul,

Este format de o revarsare anterioara a bra^ului Sulina, cu

caror intindere este de 20 hect.;

mosia Rachitoasa, care a apar{inut pana la 1862 manastirei

care comunica prin girla Tudor-

cu stuf; confine peste in

Vataful, ce trece mai intiiu prin

titate

Este cei

iacurile

Potcoava

Lumina. La

si

cu Marea

;

si

prin aceasta

sau are

in interioriui

este inconjurat

de toate parole can-

Girla-lmpu-

Marea. Confine peste in

^ita si

mare

cantitate

chefal

:

alte

si

stiuca, lin, crap,

ce

varietal

se

pescueste de cherhanaua Ermalaiul si se consuma in Cara-

Orman

si

lac, in jud.

pe

teritoriul

si

pe acela

si pi.

com.

rur.

cat.

al

Tulcea,

sau

Patla-

a plasei

si

de V. a com.,

for-

mat de vre-o revarsare anterioara a

bra^ului

Chilia,

cu care coe incon-

rur. Star-Chiojdul, pi.

Te-

munica prin 2 girli^e jurat numai cu stuf; are o inconfine tindere de 200 hect. ;

;

peste

:

lin,

Are o

Prahova.

stiuca

si

biserica.

preuna cu

Este situat

la poalele plaiulul

pe

il

la S., girla Batrineanca.

Buzau,

jud.

in

neneasca, avind 50 hect. Pe dinsa

spune ca ruinele au tatarasca,

si

ca

si cite-

Legenda

vi^e foarte groase.

fost biserica

viea ar

pana. in dreptul hirtopului Ca^inul,

de unde trece

Cucuteni,

pi.

in

Stavnicul,

Rotarul, sau Malae^ti,

com. si

se

se

deal, in

partea de S.-V. a com. Podoleni, Podoleni, jud. Faiciu, acoperit

cu padure, proprietatea statului.

fi

fost

Rotarului (Plriia§ul-), piriias, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Munizvoreste din ramura muntele ;

filor

Cozla

si

se varsa pe dreapta

piriului Cuejdiul.

Rotarului

de pe teritoriul satului Le^cani, com. Tautesti, pi. Copoul, jud. Iasi. Curge de la N. spre V.,

si

plantata de Tatar!. (Piriul-),

pirin,

in

Prahova. Are o popula^iune de

Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Hangul; izvoreste din Munfii-Hangulul si se varsa pe

501 locuitori; o biserica, cu hra-

stinga riulul Bistr^a, in dreptul

mul Adormirea Maicei Domnu-

satului Hangul.

Rotari, sat, facind parte din com. izvoreste

piriul Mihoi,

im-

mos-

proprietate

se vad inca ruine de zid

se

varsa in piriul §anta.

pi.

com. Catina,

Rotarul, apoi

si

Prin

uda izvorul Rotarea,

Rotarea, mosie,

padurile

prin

trece

Iasi,

Cre^ul

biban.

Ro§ul (Le\cani), piriti,

jud.

popula^iune de 375 locuitori, o

va

1868, statul a

Rotarul, vale si piriU, izvoreste dealului Bordea, din culmea com. Mogosesti, pi. Stavnicul,

facind

Satul-Nou

geanca, situat in partea de N.

La

Rachitoasa.

din

sat,

leajenul, jud.

iar

se intinde paralei cu

si

parte

Rotarea,

centru

Ro§ul,

riul

crap.

si

Roma si Dealului-Coasteior.

Sulina.

incepe din

;

vindut-o iocuitorilor din Gohor.

racuda

com.

Tecuciu

jud.

stiuca, ca-

mare: biban,

E. comunica prin 11 girli^e cu lacul Rosule^ul, cu

ionulcom. Gohorul,pl. Zeletinul,

rur. Ceptura, pi.

Cricovul, jud.

jud.

iui.

In

catun

se

gasesc

foarte

mutyl carbuni de pamint.

Rotata, fost picket de granifa, in plaiul Closani, jud. Mehedinji.

varsa in Bahluiul.

Formeaza hotarul, despre V., comunele Tautesti si Cu-

intre

Rotari,

com.

sat, in jud. si pi.

Tutova,

sat,

pi.

cu 30

Pitesti,

din com. rur.

cuteni.

Rotarilor (Dealul-), Ro§ule{ul,

Rotare^ti, Arges,

Puiesti.

lac,

in

65910. Murele VtC^onai

jud.

Ucvyrujic.

Tulcea,

Vol.

familif, jud.

facind parte

Biscovul-Flestii.

deal, aco-

perit cu padure, la E.

de satul

Rot&re^ti,

sat,

cu

68

locuitori,

36

V.

Hosted by

Google

:

rotAre^ti

Arge$,

jud.

Rotare§ti, pi.

facind

Oltul,

pi.

com.

parte din

Balce?ti.

rur.

R.-Sarat,

sat, in jud.

Rotopane^ti, sat, pe mo$ia cu acela$i nume, jud. Suceava, com. Brada^elul. Pana la 1886 forma

com. Virte^coi, a^ezat

mij-

in

pe malul drept

locul com.,

Are o

Milcovul.

al

E

o biserica

o $coala.

?i

are o populate de 104

$i

Vatra satului ocupa aproape 10

Rot&re§ti,

jud. Vla^ca.

Mo?ia

proprietatea

e

Are 1781

hect. padure,

d-lui

698

cultivabile,

207 hect.

restul mla^tini, ripi

Tutova,

sat, in jud.

?i

N.

de

Are

satul Chilieni -d.-s.

147 locuitori.

Rotaria, deal,

jud.

in

Suceava,

comuna Valea-Glodului,

facind

6

fina{

$i

loc nepro-

1864 sunt:

Mare de aceea a Somuzului-Mic.

vita $i

de un preot

izvore^te din Dealul-Lupanului,

uda partea de V. a com. varsa

dreapta

Motnaul,

in riul

doi cintareji

templu,

fondat de si

pe

fratele

cavaler Nicolai

l

Titu

fiuluT lor

In care

Roma,

in

sapate mai multe

care

sunt

grote.

pi.

Zabr&u{i,

com.

Putna,

Cimpurile,

in fa{a cat.

Mare

sau,

postelnic

cu indemnul

Istrati,

Istrati,

suflete

hramul

;

o

biserica

Sf.

Nicolae.

filiala,

cu

Tre-

Istrati, s'au

si

a

pe proprietatea sa

anul erel noastre 1856,

Moldova au recapatat

$i

privilegiile

Moldova au recapatat

in

privile-

asezate de§tefan-cel-Mare»

com.

2

de

kil.

a riulut Siretul

Albuia

riului

pi-

Are o

locuitori,

aci bilctu la Sf.

Rotunda,

com-

Treime.

pe mo?ia cu ace-

sat,

nume, com. Liteni, jud. Su-

la$T

ceava, a$ezat sub dealul cu ace-

nume

pe ^armul drept

$i

a lasat ?i

erau pe

al

Somuzului-Mic.

Are o populate de 515 suo biserica, cu hramul Ador-

flete

;

mirea Maicei DomnuluT, cladita

de

V. Liteanu

I.

de

servita

in

preotul

Corni

de-

1803, $i

cu

dascalul care

for-

meaza o parohie. Vatra satului ocupa 44

falci.

din

sat,

Mo$ia, proprietate a d-lui A.

Virnav Liteanul, are 1480 din

cari

741

falci,

cultivabile, ?i

590

restul teren

Improprietari^i in

1864 sunt 49 palma^i ?i 9

frunta?i,

1 1

coda?i, stapinind

stejar.

Doua

varsarea

numai din Unguri, care de parohia catolica Agiu-

Se face

in

forma unei fecioare intinzind o

triotism.

?i

pusa"

pu^in productiv.

Moldova

ne^terse de filantropie

la

$i

in acesta.

curtea bisericei q statue de

Istrati

Dolje$ti,

pe malul sting

el,

padure, 81 fina^

Nicolae

Roman,

spre S.-V. de satul Dolje^ti

ridica

piatra, reprezintind

cdtun,

case.

49

jud.

in

sat,

Siretul-d.-s.,

pi.

In acela^i an (1856) «in care

cununa de

Ro?cule$ti.

Are o populafiune de 301

Rotunda,

Sale E-

asezate de §tefan-cel-Mare.

giile

de ambele maluri ale $u-

situat $i{ei,

jud.

in

cu 220 locuitori

Ia$i

Sfintei

marinimosul proprietar, Rotile^ti, cdtun,

falci.

/2

sale Sevastia, nascuta Ciudin

Rotopanesti, in

Rotariei ( Vlrful-), munte, in jud. Buzau, comunele Catina ?i Chioj-

dedicat

piscdpuluT de HusY, Meletie

§i

lui.

dul, cat.

deser-

imT, cu binecuvititarea prea Sf.

so^iei

se

?i

improprietarita cu 8

Acest

com. Chiojdeni;

(Mitropolia),

com. Bradeanul, jud. Buzau,

Cavaler

?i

Biserica are inscrip^ia:

plaiul Rimnicul,

Rotunda

deni.

E

R.-Sarat,

pe

dascalul.

de 35 copii; o biserica, cu hramul Schimbarea la fa^a, zidita

ferite esen^e.

scria car^i,

piese, facea chiar

{in

Nicolai Istrati, la 1856,

piriU, in jud.

compunea

reinfiin^ata in 1865, frecuentata

mul, ce desparte albia §omuzului-

Rotaria,

proprietar

populate de 424

de Marele Postelnic

di-

pentru care insu$i Pos-

telnicul

44 palma?i ?i 8 costapinind da?!, 143 falci. Are o $coala rurala mixta, frunta?!,

parte din culmea dealului Hal-

imbracat in padure de

natoasa, se dadeau reprezenta^ii teatrale,

la

Improprietari^i in

pi.

Pereschivul, com. Chilieni, spre

$i sa-

hect., din

ductiv.

Rotaria,

ea se inva^a carte multa

al

falci.

Gr. Goilav.

Vezi Bi^coveni,

m

sau 410 suflete.

familii,

care 821 hect. ciitun,

a parte.

strabatut de piriul Brada-

{elul,

intin

dere de 25 hect., cu o populate de 47 familii, sau 235 suflete;

comuna

singur

Ora§ul, cat. de re?edin{a al

riului

ROTUNDA

282

urme de pa-

Liteni (3

timpul

m.)

181

Drumuri principale ?i

kil.),

la

la

falci.

vSunt:

la

Dolhe?ti (3500

Corni (2800 m.).

sau cele mai vestite $coale din Rotile^ti, padure particular^, in suprafa^a de 100

ritoriul cat. Rotile§ti, .:

purile, pi.

pe tecom. Cim-

falci,

Zabraufi, jud. Putna.

{inutul nostru: cea din nesti,

a

lui Istrate,

?i

Rotopacea din

lui Nanu. Scoala lui nu era ?coala de rind

Rotunda, virf de munte Bacau,

pi.

>

jud.

Muntelui, com. Va-

Bro^tenU a

lea-Arinilor, din.^ira

Istrati

De

aci izvore^te

Hosted by

Geamana.

Tazlaul-S2rat.

Google

ROTUNDA Rotunda, munte,

in

Gorj,

situat intre mun^i!

si

tunda

jud.

N. com. Ani-

plaiul Novaci, la nisul,

Radiul-Mitropoliel,

Rotunda, Bacau,

pi.

si

stuf

Rotunda pddure, jud.

Tazlaul

d.-j.,

com.

munte,

(Virful-),

com. Brebul,

plaiul

Prahova, jud.

tre

movild, de-asupra dea-

si

mosia Dobrova^ul,

din jud. Vasluiu. Virful el pre-

domina toate

inatyimele din ve-

cinatate.

in

deal, care

partea

din

de

Rotunda,

proprietatea

Spitalelor Civile din

Eforiei

orasulul

Tecuciu, jud. Tecuciu, spre

S.,

iezer, jud. Braila, situat

spre S.-E. de

lezerul Ca^eaua, intre Vilciul

Bucuresti,

iezer, jud. Braila, la E.

aproape de Du-

narea-Vechie intre fezerele Lupoiul

V.

man,

piriU, in jud. Teleor-

marginea padurel

la

sta-

E

format

din izvoare.

Rotundului (Privalul-), Constanta,

pi.

gtrld,

Hirsova,

terito-

com. urb. Hirsova. Se desface din Dunare, sub numele de pri-

com.

rur. Nicoli{elul, situat

valul Tair-Buaz, primeste apele

in partea

de N. a plaseT si a format de o resi

mele de Rotundul. Are o lun-

(Balta-),

Tulcea, riul

pe

Isaccea,

pi.

in jud.

lac,

varsare anterioara a Dunarei, de care e departe de

V* kil.;are

1

forma aproape rotunda;

V.

asezata balta Capaclia,

gasesc

Saon,

viile

jurat de si

la

iar la S.

se

Saon; este incon-

baltif

Puturoasa, de unde ia nu-

gime de aproape 4 kil. si brazdeaza partea de V*. a plasel si cea de N. a com., pu^in adinc,

curge numaf prin stuf pestele din

DunSre

si

in lacul

duce Ro-

tundul.

cu stuf

parole

toate

Rotunzeni, vechie numire a com,

confine peste.

Fusarul.

si

Rotundul,

in jud.

Rotunda

se afla

Vizirul,

la

spre orasul Rosiori.

;

la E. balta

com.

si

consta din doua sforl, avind impreuna 1720 hect., din care 30 hect. padurea ^opirliga, restul

rul

si

Bandoiul.

Rotunda,

de Jezerul Melcisi de lezerul Fusarul.

tulul Draganesti, in partea din

comuneT; in ostrovul Iazul,

Braila,

iezer, in jud.

pendinte de manastirea Tirgso-

intinde

se

V. a

pana aproape de satul Podoleni, com. Borcea, pi. Birlad.

Rotunda,

Rotundul,

jud. Buzau, com. Bradeanu, cat.

loc cultivabil.

Rotunda,

caru!

al

E.

Bornea facind hotarul inmosia Ciurea, pi. Codrul,

jud. Iasi,

confine peste,

situat in ostrovul Bregoloiul, la

Prahova.

Rotunda-§i-§oplrliga, mo§ie, luluT

si

venit apar^ine statulul.

de E. a

partea

toata

in

si-

Tirgul-Valea-Rea.

Rotunda,

Rotundulul; are o intindere de 100 hect, inconjurata numaf cu

iazul Cirligul.

tuat

deal

se varsa in

si

Ro-

Baileasa.

si

ROVINARI

283

Gheraseni, jud. Buzau.

Rotundul (Vlrful-Denimiezi), Rotunda,

balta adinca, pe mosia

com.

Ghireni-Tautul, pi.

jud.

Prutul-d.-j.,

Cojusca,

Dorohoiu.

Rotunda (Mitropolia)

saii

Ro-

munte, in jud. Buzau, com. covul,

Badila,

cat.

Pirs-

care se

ri-

in

jud.

Buzau, com. Bra

deanu, fosta proprietate a sta tului,

pendinte de Mitropolie

si

data in loturi; are 458 hect.

deal,

Jiul-d. s.,

rectiunea de

supra Vaei-Tatarilor

cu

neaza

si

culmi-

in

com.

dica in forma de semicerc d'a-

la V.-E.,

lac, in jud. Braila,

Calma^uiulul,

la

3

pe kil.

spre N. de satul Insura^ei, intre

viroaga

cu

di-

acoperit

viT.

Rovinari, com.

Rotundul, lunca

jud. Dolj, pi. Scaesti,

virful Dintele.

in

tunda-de-Iinga-Meteleu, mo$ie,

Rovina,

si

Calma^uiul.

tuata

rur., in jud. Gorj,

com. Rosia, sipe loc ses si in partea la E.

pi. Jiuktf,

stinga a Jiului, d'alungul soseleT na^ionale Filiasi-Pietrosani, care

o strabate.

Rotunda, pddure pi.

Cimpului,

pe lunca

y

in jud. Ialomi^a,

com. Boranesti,

riului Ialomi^a.

Rotundul, stanza,

balta,

pi.

Hirsova, situata

V. a plaseJ

Rotunda,

piriti,

.

izvoreste din va-

nume, trece printre deaiurile Moimesti si PiatraAlba, jud. Iasi, pi. Copoul, com.

lea cu acelasi

in

jud.

Con

Hirsova, com. urb.

si

in

partea de

cea de N. a com.,

Are o suprafa^a de 1037 hect, din care: 300 hect padure, 130 hect. izlaz

hect. fine^e

si si

vatra satuluT, 40

567 hect. arabile,

in vecinatatea batyii Slateia, for-

cu o populate de 154

mats de vre-o revSrsare

sau 669 suflete.

oara a Dunarii

si

anteri-

alimentatS de

privalurile Tair-Buaz

si

Privalul-

familii,

Locuitoril sunt parte mosneni si

parte improprietari^. EI po-

Hosted by

Google

ROVINARI

seda: 54 plugurf, 102 care cu bol, 17 carufe cucai; 448 vite mari cornute, 59 cai, 334 ol ?i capre

Are o 44 de

?coala, frecuentata

elevJ

(1899—900)

zid,

fondata de locuitori

1796, deservita de cintare{

de

;

gating

N. cu

la

cat. s£ti

Poiana, ?o-

vitele se,

In partea despre E. a com.

sunt ni$te dealun care au o

cam

rec^lune

oblica

cu $oseaua care trece prin $i

di-

raport

in

sat,

care dau na?tere vailor Dim-

bova, prin care curge piriul cu acela^i

name, Scoarfa

Rovi-

?i

nari.

Rovinari, c&tun de re$edin{a com. Rovinari, jud.

Gorj,

al pi.

Are o suprafaja de 602 din care

vatra

?i

satuluif,

302 hect. cu o populate de 10 1

hect. fine^e

sad 433

hect.,

200 hect. padure, 70

:

hect. izlaz

$i

30

arabile, familii,

suflete.

Locuitorii poseda: 42 pluguri,

70 care cu bol

?i

vac!,

12

ca-

nine cu cat; 336 vite mari cor-

?i

204

urma

lor

iar el

;

49

276

cai,

01

$i

capre

padurile

in

dese, care

mata Turca

i$i

Rovinari,

pi.

in dreptul

Jiului,

jud.

lul-Bran

$i

prin pii

piriul

de Bisca-

Bisca-Mare,

la

Rozilei

V. de satul Ione?ti.

E

^i

la

S.-E.

acoperit de finea^a, intrerupta

de doua culmina^iuni Caicu§

^i

Podul-lui-

:

Muchia-de-la-Vadul-

platou, iau de

Bisca-

?i

nu-

inainte

aci

mele de Bisca-Rozilei.

Rozi§tea, com,

rur.

sat, jud.

^\

Dolj, pi. Jiul-d.-j. Vezi Rozi?tea.

ale Ba-

padun sau rataciau

prin cim-

dupa jafurT, erau pindite

Rozi§tea (Roji§tea-), mosie par ticulara, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,

ni-

$i

intindere aproximativa de 5240

pog. arabile, intre cari intra

micite. Prin aceste mici izbinzi,

pamintul arabil de peste

curajul Rominilor cre?teape cind

^ine tot

Aduce un

ca ace$tia

lei.

detera semnalul

retragere

apucara

?i

i$I

la

in

Dunare.

de

$i

ce

venit anual de 3200

Are padure pe

dinsa.

inval-

Mircea

intocme?te atuncif oastea cimpie deschisa

Jiu,

$i

de aceasta proprietate.

desperareacoprinse peTurcf, a$a

Rozi^tea (Roji^tea-), mosie

par-

$i

ticulara, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,

mla$tinoa-

com. Rozi^tea, apar^inind familiei

Aduce

arunca fara de veste cu 30000 Romini asupra inamicilor, ii bate $i-i pune pe goana, luin-

Paianu.

du-le toate proviziunile

mul^i

la-I^elor, Balta-cu-Salciile, Balta-

toata

Fotii $iGildaul-Mori!,

sa se

prizionen. S'ar

turcimea

fi

daca Baiazet n'ar sfatul

luf

$i

Mircea

$i

inecat

DunareT,

valurile

in

ascultat

fi

Evernos-beg, eel mai turc, n'ar

nu

s'ar

fi

sting al fi

oprit

$i

$an£uri.

a doua

zi

aparat de aceasta tabara, Baia-

Dunarea cu rama$ita

zet trecu

ea curge

trupelor sale. In

urma

venit anual de a-

proximativ 32000

lei.

mo$ie sunt

:

bal^ile

Tot

rele Vijoaei.

Pe aceasta

BanuluT, Gir-

de

la izvoa-

act este

?i iz-

Are o moaVijoaia. Are

vorul numit Ale?teul. ra de apa pe piriul

padure pe dinsa.

Du-

intarit intr'o

nu'l ataca aci ?i

nafionala Filia$i-Pietro$ani. Prin

$i

Virful-

^i

com. Rozi$tea, apar^inebisericei

tabafa facutS cu care

piriul Rovinari.

Draculuf, Virful-Ten^ii

Madona-Dudu din Craiova. Are o

Gorj.

Este acoperita cu padure

de muntele

limitat la N.

singuratice deTurci,care umblau

nare*,

se termina In $oseaua

Ione$ti,

urmarind-o pas cu pas. Trupele

com.

Incepe despre E., din Dealul-

{ar-

facea mi$carile,

armata pe malul f

Buzau,

cat.

oaste

raganuluf, in partea in care ar-

bun general

porci.

Rovinari, vale

cu o

destul de numeroasa, se intare$-

ma^eala spre

Jiulul.

nute,

lucrurile lor trebuincioa-

$i

punind apoi sa arz5 holdele

muiau cimpiile apusene

pod de lemn.

care este un

mun^ipe femeT,code la ?es, cu toate

jud,

Cornului. Bisca-Mare

te

peste

incepu a

$i

Rozila, platoii, in com. Gura-Teghii,

Mica, reunindu-se la capul acestai

apa

JiuluT,

Calara?i

la

in anul

Dunarii.

al

dia, trimise in

in

prin

Dunarea

stapin peste

iara^i

pii ?i batrlni

seaua comunalS, care o leag£ cu com. Ro$ia, de care este desparftta

Sultanul Baiazet,

pustii {ara. Mircea, vazind primej-

"

cu com. Moil prin

iar la S.

la Nicopoli,

1398 pe

Filia?ile-

de

stralucitei izbinzt

facindu-se stapin peste intreaga

de 1260 lef, 50 bani. Comunica^ia in com. se face in

Munteniei, a

Bulgarie, trecu

cheltuelf

pune

Domnul

urma

In

1

de

$oseaua nationals

unde Mircea-

supranumit Iiderim (Fulgerul).

la

$i

loc istoric,

batut la 1 398 pe Sultanul Baiazet,

o biserica preot

1

Pietro^ani, care o

Dobrogea,?i cetaple de pe malul

cel-Mare,

de

Budgetul com. e la venitun 1264 lei, 4 bam, iar la

prin

cea se facu

lui-lui-Bran.

drept

2 circiuml.

;

formata din ramifica^iile Dealu-

R ovine,

238 porci.

?i

ROZI$TEA

284

acestel victoril, Mir

Rozi§tea,/^^;v particular^, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j.,

com. Rozi$tea,

apar^inind familiei Paianu.

Are

o intindere de aproape 307 hect.

Se compune din ulmf,

ar^ari, carp'eni,

paducel, plopi

seama ulmi

?i

Hosted by

$i

mai cu

jugastri.

Google

;

ROZIfTEA

Rozi§tea,/v7*/#;v particulars, jud. Dolj,

ROZNOVUL

285

com. Rozistea,

pi. Jiul-d.-j.,

apanjinlnd bisericei

com. sunt doua parohii:

In

Madona Du-

Roznovul

Sevinesti

si

;

Roznovul sunt 2

hia

de pletre umblatoare, din care catunul Slobozia, pe apa

in paro-

una

biserici,

Cracaul, una in satul Roznovul,

in

du din Craiova, pe proprietatea

din care una a fost construita

pe apa

careia se g&seste.

din nou de proprietar, d. Colonel

cat. Chintinici,

G. Ruset Roznovanu siso^iasa

Iepel.

E cei

populata cu plop!, padusi

mat cu seama jugastri

si

ulml.

e deservitS

si

cint^re^r

Roznovanul,

deal, jud. Iasi, ce

se intinde de la N. spre S., facind

hotarul despre E. al satelor joaia, Baiceni

si

:

1

preot

si

Sunt

3

de

pi.

Bahluiul.

afla

ridicata Movila-Mare, pe mosia

com.

Hiliseul-Curt,

Hiliseui, pi.

200 bae^f

din care

satul

de

pi. Bistrrfa,

jud.

;

biurou postal jude^ean, o gara

drumului de

a

Piatra-Ba-

fier

cau,

Roznovul, Chintinici,

cherestea a fabricilor

Slobozia,

Dumbrava Rosie

Cuteni,

-

Brasau^i,

si

-

d.-j.,

pulate de 4144 suflete. Dintre locuitoril improprietari^T

1864, sunt asta-zi 73

in anul

singun

carl traesc, stSp&nindu-si

locui lor

iar

;

La

ca urmasi a ace-

lor improprietaripf sunt

415

Negulesti

oficiul

14,900

nesti,

nala

8

si

Comunica^iunea cu comunele vechie se

Tazlaul,

si

primaries

ian, Lanesti,

nul

si

Calul.

este

in-

Roznovul,

Bistri^a

si

cu

jandarmeria, depositul

de cherestea.

Moinesti

Aci se

in

s'a

este resedin^a companies a 12-a

Bacau

de Doroban^I din Regimentul

zidita din

sunt

asta-zi

in

via{£

stapinesc

carfsi iar

carora

li

loc

47

,

pinesc locurile de la paring!

lor.

Razboieni.

15

lor;

locurile

ca urmasi sunt 65 can sta-

01,

1

de

tori.

S

marl, din care 4 7

de 10

11

de 25

loturi

hect.

si

plutaria

pe

riul

Bis-

set

1

capra

si

289 rima-

(han) mare, proprie-

Roznovanu, o

Agricultura se face in com.

pe o intindere de 3514 hect. Imasul are o intindere de 950

3000

vite.

pentru

serveste

aceasta

trita.

hect., nutrind peste

^ap,

l5oberbeci, 3800

tatea domnulu! Colonel G. Ru-

Locuitoril se ocup& cu agricultura

bivoli^e,

Un rates

si

hect.).

si

;

2 biserici, din care una

;

nou din piatra

cio-

acoperita cu aram& de

si

444 boi, 860 200 vi^ele, 208 juncT minza^f, 200 junce si minzavacT,

vi{el,

statulul Sevinesti (85 loturi mici fie-care,

resedin^a com.

domnul propiietar Colonel G.

4

hect.

o po-

Ruset Roznovanu, deservita de un preot paroh si 2 cintfirep; o

200 si

afla

Are

suflete.

168 cai, 214 Tepe, 60

Vite;

te,

1

Piatra.

o gara a drumului de fer Piatra-

plita

minzT, 9 tauri,

896 si 1 898 s'a vindut pamint de pe mosia

In anil

locuitorilor

in cat. Chintinici

situat

Dobreni-

Bac^u-Piatra, la 14

si

pulate de 680

Este o sec^iune de jandarmi

Neamfu,

soselelor

de orasul

kil.

com. Roznovul,

sat, in

Bistri^a, jud.

Din anul 1878,

lor,

falcl.

Colo-

d.

Roznovanu.)

nel G.

crucial

;

de

(Articol trimes

in

Slobozia

Tra

Mastaca-

Borlesti,

pi.

comunele din plasa

Slo-

in satele:

Negritesti,

Vinatori Dumbrava-Rosie.

de

parin^I

due

si

bozia, Dochia,

cat.

la

aceste so-

prin

face

Roznovul

cuiton, can au mostenit locurile

dat 1350

kil.

soseaua vecinala,

In legatura cu orasul Piatra, cu

lo-

12

soseaua comu-

kil.

kil.

stalat un post de telefon ce este

spitalul,

m.

soseaua

kil.

soseaua jude{ean& Dobreni-Moi-

unde sunt 4 depozite de

Nechitul,

cu o po-

no

kil.

sosele, din care 6,430

sele ce se incruciseaza in satul

Neam^u, formata din catunele:

Sevinesti

intre-

stat.

Se maiafla in com. o farmacie una fabrica de petrol un

com. rur. y situata in

partea de N. a

In com. sunt 41

un

este

cu 30 paturi,

spital rural

^inut

la veniturl si la cheltueli.

lei

toate pletruite.

Roznovul

filiala,

Roznovul,

de

fete.

In

Copula, jud. Dorohoiu.

conduse

in

3

Piriulul-

nationals Bacau-Piatra,

scoli rurale,

elevl,

38

si

pe care se

loc,

3

2 cintareflf.

3 inva^atori, frecuentate

238

Roznoveni,

$i

sunt tot 2 biserici, deservite de

Cir-

Cotnari, din

2 preo^I

parohia Sevinesti

in

;

de

si

pe apa

Budgetul com. este de 20374

Alexandrina, nascuta Cimpineanu,

Bistri^a

riulul

comuna

8 comercian^i

si

satele vecine

de bacanie

si

Roznovul. S

10 perechi

farmacie

;

(han)

mare

ciuml, o

;

;

rates 2

cir-

moara cu

bacanie, o

iarmaroace

In sat se fin 34

pe an J

un

;

o brutSrie

in-

cu 30

parechl pletre.

4

»

10 si

8

mori cu

o

paturi

brutarie, care

populatfa din

lipscanie sunt in coprinsul com.

Sunt

scoala primara rurala, cu un

va^ator; un spital rural,

27

7

j

si

urmatoarele

in

3° 7 24 Fevruarie;

26 Martie si

;

8

si

6,

15

Hosted by

si

la 8,

9,

14,

25

23 Aprilie

21 Mai; 24 Iunie;

Iulie;

:

2,

zile

Ianuarie;

?i

l

21

20

si

August;

Google

: :

. .

RPZNOVUL 8

23 Septembrie; 14

si

Octombrie;8, brie

Ca

fapt

27 Decembric.

si

petrecut in

istoric

Voda dupa

Iasi a treia

«Gri

ca

citeaza:

localitate se

gore

26

si

si3oNoem-

13, 21

20

12,

6,

;

venit vestc

zi, i-a si

pe

la

Oituz, din

£ara

Ungureasca, in Moldova, cu 8000

de oaste

ca au esit pe Bistri^a,

;

au luat-o in sus pe

si

1890, de

Neam\u»

Roz-

la

catre ambele corpuri

unanimitatea vo-

legiuitoare, cu turilor,

lege promulgate

cata prin Monitorul

la

oficial,

Aceasta biserica a

fost

edi-

p. 552, de I. M. Codrescu). Tot pe tentorial com., la locul I,

(Articol trimes de d. colonel

Roznovul, mope,

com. Roznovul, pro-

pi.

mului Ruset Roznovanu,

muluf Cimpineanu,

al

al nea-

singurului

lor flu

Alexandru, raposat in anul

1883

la virsta

in

amintirea

de 20 de

ani

si

Anton Ruset

lui

al

Moldovel. Neamul direct

marelul

ilustruluT Dimitrie

si

Domn al Mol-

Bistrija,

Ruset

colonel

G.

Are un

venit

domnuluT

Roznovanu. de

anual

Proprietarul poseda

let.

4

2 boi, si

Neam^u,

jud.

prietate stramosasca a

parin^ilor lor al nea-

si

at rfariT

Ni-

in

G. Roznovanu).

bunilor

A.

1.

militara

ficata in amintirea bunilor, stra-

Voevod, si al luf Dimitrie Cantimir Voevod, amindoi DomnT

(v.

sa

regimentul Gardelor Calan.

publi-

si

culcea;idem «BuciumulRomin»,

novul, pe la

inceput cariera

anul 1890, 29 Martie.

ce a sosit in

de la Camarasi de Ocna ca Vahmistrul si cu atamanul Dontilor ies

RUBIN-ESCULAP

286

72000 cat,

3

:

10 vact de rasa

taurt,

casele de locuin{a\ adevSratS

curte vechte boereasca, construita

am

cu 150

pu£in in urma.

eel

Arendasul posedS: 15 boi,

taur,

1

cat,

bivoli^a, 15

1

130 vad,

nutnit Dumbrava-Rosie, care se

Cantemir Voevod,

zice a

dovei, s'a stins cu desavirsire.

35 berbecT, 36 plugun, 10

Prin alianta familia Cantemir cu

trapaturi mart americane, 3 ro-

din timpurile mareluT

fi

Doran Stefan -eel-Mare, unde dupa razboiul avut cu Lest ca umileasca mindria

sa

pus pe prizonieri Lest locul

si

ghinda dicat

arat

care o

urma"

s'a

dumbrava de

gasindu-se

si

plug

la

semanat cu

l'a

pe

au

lor,

asta-zi vr'o

ri-

familia

Cimpineanu,

satoria

principesei

prin

Maria Can-

maritat cu

temir care s'a

Valahia Pantazi

erul din

pineanu

si

ca-

bo-

Cim-

care a murit ca ca-

neanu, in anil 1890 planurile

masini

de

50 grape

de

lemn cu

col£

grape englezestt, toate de locomobila de treerat cu

piipusot cu elevator.

Cimpi-

— 1892, dupa din

St.

Cimpineanu, Cre^ulesti,

odoarescumpe Roznovul sunt bronz

catapeteazma, facuta de cu smal{

si

3

icoane, din care

Roznovul, Neamfu, vul,

pe

m

pusa

in

Cremlinul

care

I»,

de

Imparatulut Alexandru

al IT-

amintirea liberariT

ser-

lea,

in

vilor din Rusia.

Planurile bisericei din

au fost executate fect

mod

per-

de catre inginerul romin

loan Bacalu. stilul

in

Roznov

vechiu

Stilul bisericei este

slavon - bizantin

Biserica din Roznovul

este re-

cunoscuta ca persoana morala, prin legea de la 23 Martie

Rusiilor

Alexandru

treia icoana,

cu

III,

chipul

si

a

de

stable

colonel

dr.-d.~f., jud.

c. RoznoBac&u Piatra-N.,

Bistrifa,

pi.

linia

tet stafit

al

«Imparatul Neculai

erijat

d.

Intre mai multe ale bisericei din

Maiestatea Sa Imparatul tuturor

civil!

de

(Articol trimes

G. Roznovanu).

Moscva grandiosul monument

stat

o batoza' de batut

et si

la

Sultanof, consilier de

director al scoaleT de ingineri

pentru gr5-

5

doleni (9,4

a

fer

si

1

una cu chipul Mintuitorului, harazita bisericei de catre Maiestatea Sa Regele Carol I, a doua icoana, cu chipul Sf. Alexandru Nevski, harazita bisericei de catre

si

de

boritoriaiacestuiDomnitorsunt

Petersburg, Neculai Vladimirovic!

legat,

si

batoza

de so^ia sa

arhitectuluf

3

secerat

20

IoanGhica, Slatineanu, Olanesti.

nascuta*

ingropat samin£a,

pat,

mosiet Roznovul, Colonel G. Ru-

Alexandrina,

semanat

fer,

familiile

si

aratura, 7 masini de

Lemn, din jud. Rimnicul-Vilcea, unde este ingropata, singurii co-

ste-

01,

es-

americane pentru a doua

tative

lugari£i la Manastirea Dintr'un-

de pe acele timpun Biserica din Roznovul este edificata de catre proprietarul

Roznovanu,

minzate, 1000

si

stejari,

jarf secular!

set

12 minza^t

•

circulate la 15 Felzruarie

1884. Se afla intre stabile

kil.).

Po-

Piatra-N. (12,7

kil.) si

Inal^imea d'asupra nivelulut

Marit e de 26i m ,82. Venitul aces

pe anul 1896 a

de 130357

let,

fost

85 bant.

Blago-

vistenie! (Buna-Vestire), daruita

Rozoarele (Muntele-), pddure

de Altera Sa Imperials Mare-

particular^, jud. Prahova, supusS

le

Duce Pavel Alexandrovici, comandant al regimentuluT «Gardei-Calare» din Garda Im-

regimulut

fost

1883, P e mosia Muntcle-Rozoa

periala

a Rusiei

acestui regiment,

si

de

ca

simpatie vechiuluT lor

G.

ofiferii

semn de camarad

Ruset Roznovanu,

care

a

rele,

nicul,

inca

silvic

pendinte de com. pi.

din

anul

Comar-

Pelesul.

Rubin-Esculap, sursa de apa mineraid,

linga

Hosted by

com.

Olanesti,

Google

:

»

:

RUBLA

—

Vilcea, valea Tiset. Este o

jud.

apa atermala, avind o tempera24 ore

—

vedre.

p5na

da*

6800

la

Ca substance

fixe are

Cake

Bicarbonat de Soda, de

de Magnezie

de

Clorur

:

Natrium

de

Fosfate

si

Ce

da.

— Vrem

Ta, ca sa fim Mariei Tale

R.-Sarat,

in jud.

Rimnicul-d.-s., catunul

asezat la 2

ta{i,

kil.

pi.

de

resedin^a com., pe Girla-Morilor.

Are o

intindere de

La chea

pendinte

Lacul Rezit,

pi.

de com.

Balta, jud. Bra

situata la N.-V. com., la

ila,

5

Are o populate de 30 sufl. Vite 80 boi, 40 vact, 5 taurt,

kil.

:

50

34

vi^et,

cat,

r

m5gar, 253

rimatort.

01 si 35

pi.

Putna,

jud.

Zabrauji, situ-

unde poposi oastea Negru cnemS pe Ber-

unde

suflete

mul

;

Sf.

1680; de

la

alfi

de at nostri, de frica Tatarilor

J

fraji

alpf

de linga

Rucar,

Moldovent frajii

Olt,

in

cel,

plaiul

Dimbovija

rur., in jud.

si

de Cimpulung, situata d'asupra Bucurestilor

d'asupra

Marit-Negre.

la si

lata

ce

«La trecerea din Fagaras in

intimpinat sub

lut

OraJiT,

de haiducT Romini, pitan se tariul

zise

al

o

lut

in

l'a

ceata*

carei cS-

numea Berchea.

Berchea cSzu

inaintea

Negru- Vbda

Cimpulung,

Capi-

genucht

Negru-Voda

si

it

fie

nici

sa se

ei

numai

;

in acesti

colft, fa-

de Tatart. Din

codri

am

din

esit

cadem

venit sa

Domnt

si

Actul feodal teazul dela

clacas depropnetatea

boereasca, a lovit

sovul lut §erban

preajma acestor munpf

fim birnict at Mariet Tale tor sa»p cite «

on

dam

si

sa

aju-

on de

vet avea nevoie de not*.

Negru Voda

dupa

oaste,

la

si

't

cu

el

caci iaca ce

de impar^eaia

al

domneasca satul

si

gasim

I-iii

'si

in actul

si

Rucafenilor dela

7306 (1798, Noembrie care

Ru-

in hri-

^o), prin

impart mosnenit Ruca-

reni, in parjt egale, muftjit, livezile

si

locurile satulut':

si

Rascumparatu-s'a Rucarul cu banl gata

triumful de

Jidovet, Berchea

lua

a) ^1

noi

1601, care lipea pe

sa

in

si

Mihaiu Vi-

al lut

milostivestt asupra noastra

si

mina mosne-

la

acest hrjsov, etc.

carul,

locurt de locuit

grani^et

din vechime, intarim

te

noua

la

plati birul

DragoslovehTj dela

genuchii Mariei Tale ca sa

si

ci

dupa hrisoaveie ce

caci,

Domnia mea

vazut

frajt

;

si

ne dat

plaiasi,

al^i

yor pazi bine toate. potecile

la

si

de

daton a da zapis

ei sa fie

despre Ardeal

vr'o

am

£ie

Domniei mele ca voi

nilor Rucareni

vinatoare

va-

§i

vamesilor din Dragos-

i

sa se judece de'ai lor pircalabi, et intre

am

si

Ipsiiante,

mat toate

au

supusi ispravuicilor

de plaiu,

am

nirea Mariet Tale,

spune legenda despre Ruc&rent

Sa nu

si

coborit* plaiurile incoace

Const.

urmatoarea coprindere:

ce Tatarit

kil.

579 m. 666 m.

altele)

vistieria

20 am ramas numat 12 si cu mine 13. §i auzind not de ve-

Riusorul, la 20

la

1802;

lavele;

riul

Mus-

Dimbovi£a, lfnga

la

si

Mateiu,

la

Alexandru Ghica, Nicolae Mavrogheni,

o ceatS de haiduct, ca vr'o 20,

cind

Rucarul, com.

de

;

nostri Ardelent,

Dupa

Oltulut.

si

§erban Cantacuzin,

1787; de

tasilor

{inut potecile mun^ilor ca sa

f ara

1767

MuntenI, dim-

si

1628; de

la Ilias,

Top Ro-

Fagarasului.

preuna cu

am

si

ara Mariei Tale (Rominia)

satul

la

cu

aaSpostit,

de plaiu

cu* drepturile pir-

§erban-Voda, 1602;

frap

23-36),

de acolo, cu mulfi

pircalab (jude),

Hrisoaveie ce poseda Rucarul azl (de la

la

pag.

ne-am asezat

Ni'culae.

gent; aveaii un

1634; de

din

cu

dete aceleast

le

neatirnat de vataful

fu-

am

consingent

fondara

lor,

Negru-Voda

de Cantemir,

ne

Ru-

din

lipindu-se

si

alpf

si

nevestelor

d'ai

de

fura pusi pe goana, not, Rominit,

dc 1320 o biserka filiaia, cu hra-

linga dinsit

cea Moldo vet ( * Cartea Moldo vet

deal.

popula^iurie

Fagarasului

carul

flicat din

si

garilor Cimpulungent.

sunte^i vot?

oprim pe pagint sa nu razbeasca

Are

mat chema

d'at lut de

cip-va Ales'I,

pe valea cu acelast nume si desp^r^it de Dragomira prin un at

Berchea trimese dot haiduct

drepturt ca mosnenilor Cimpulun-

v

gi£t

din diferite

sate.

ras-

le

Berchea atunct rSspunde: «No i suntem de fel din Vran-

{iriutul

in

ciitun,

com. Soveja,

dupa mine,

intreba:

si-1

minit,

Rucareni,

locul

— De

15 hect., cu

populate de 318 familit, sau suflete; o biserka. tirl&y

cu fete de Romint

top satul Rucar*.

Rominului.

f ara

a se odihni,

890

Rubla,

goana Tatarilor

punse Negru.

com. Bal-

spre E.

not de ajutor

si

la

Rucar

satulut

fara neveste se insurara

fiind

si

Vrancea Moldovet

urmam pe Maria

sa

hotarut

inja tot

c

vrejt vot?

— Venifi sat,

din

— Amin, raspunde Negru-Vo-

din

(urme).

Rubla,

Dom-

o scapa

a

la

ghiara pSginuluT!

Na-

trium, Iodur de Natrium (sensibil), Sulfat

venirea Mariet Tale

fie

nul sa-{i ajute

si

foarte

(cite-st trele

predominante),

-Doamne Negru,

Marite

bunS

vechia mosie pSrinteasc5!

turn de 14,5° R. In

RUCARUL

287

sub

si

primira dela Negru

zidurile

tovarasit

spre

lui

locu-

peste tot coprinsul

satului,'

din

.

munie,

din cimp, cu padure, cu uscat, cu tot

si

cu tot hotarul satulut dela Jupmeasa Buica

Hosted by

Google

—

RUCONIUM

si

dupa cum

DoamneT

fetele

Juptneasa llinca,

richet,

RUDART

288

scrie

Flo-

hrisovul de res-

si

Domn

cumparatoare dela raposatul

rea porcilor, pe

Mateiu

Brasov

la

Basarab Voevod, cu leatul

7

ocupau mult cu

renit se

care

carf le aduceaii un

si

141 (1634),

insemnat venit.

Februarie 18.

Budgetul sau prezinta

creste-

vindeaii

1

ve-

la

suma de 8661 lei si la cheltueli suma de 8340 lei. Are

nituri

594 contribuabilT.

Rucar func^ioneaza o scoala de b3efi, condusa de 3 invafaton de si l inva^atoare si o scoala In

Ruc&reniT stapinira mun^ii

si

mosia Rucarului d'avalma, pana la

anul 1798, cind se impar^ira

intre ei,

cum

cartea

arata

lor

condusa de

fete,

Ambele

177 elevi

7306.

900).

Locul satulut Ruc2rul a fost de

(inainte

lunca de sub Posada la

Nord sau ma!

se v2d

de o

biserica'

ma! la unde

si

pe deal,

de

case

si

ce se numeste

bi-

azi ruine

si

la

pe

1600)

serica jidoveasc5 sau tdtareasca,

pe

ruinele careia s'a ridicat bi

sage^t si alte

Posada s'au

aflat

antice dace,

romane sau

tatare.

Hotarul satulut RucSrul se

Pana

1886

la

s'a

comuna

Sunt preotT

3

ele a

si

fost

.5

de

deservite

bisericT,

3

Una

dascali.

din

M.

de

reparat£

S.

a vizitat RucSrul,

Regele, care

2V2 decimetri

si

de

late

n,

lungi de 3 de-

cimetri.

Ruda,

cu 234 loc, jud. Ar-

sat,

ges, pi. Topologul, facind parte

o biserica, cu hramul

S-JiT IngerT,

deservita de un preot taref.

la frontiers (1891).

Prin pozijia sa cea

frumoasa

sanatos,

Ruc&rul

aerul

$i

eel

atrage in timpul vereT mulff

vi-

Are

din com. Birsesti-Bercoiul.

ce duce

Ruda, in

un

si

deal, acoperit cu

cin-

padurT,

partea de N.-E. a com. MiRiurile, jud.

Muscel.

Din partea de

voreste piriiasul Ruda, care, dup5

can

ctitort la acele bisericT

portant, cSci aci Domnul Jarel

N.-E. spre S.-E., se varsa in RiulTirguluT, in centrul

la

Bran

proba*

;

din

bisericile

la

Moeci

si

altele,

le

au

dotat

Romine^tT, Vladislav Basarab,

munp

aflap

anul 1340, a

fin

si

azi in hotarul AustrieT.

Mijloacele de

Ludovic, regele Ungariel. ale

intrejinere

cu seama in exploatarea cheres-

torul lui

vitelor, care

procura Ruc&renilor

mai

brinzeturile cele

alese.

Dimbovh;a

riul

cresterea

in

si

pentru

durilor;

mon

pe Riu-

mat multe

sorul sunt instalate

rastrae

si

fabricarea

preparatul p^nurilor

si

man

celor, lucrate in

scin

pentru

dirste

si

he-

sari

al

cantita^i

de m&iastra mina a femeilor din Rucarul, care lucreaza cu inulta maestrie costume

najionale

fe

cum

se vede

§tefan

lui

mul slu dela

Pitesti

pal, soseluite

la

sunt

linie

frumos

mobile! nafionala

Ruca-

na^ionala Pitesti-Cimpulung.

Ruda

(Muntele-), munte, in pi. Topologul, com.

Arges, sesti,

proprietatea

Eforiei

jud. Bir-

Spi-

de

:

si

I.

multe gropi

lucrate.

jud.

Oltul-d.-s.,

C. Bratianu. Aci sunt mai

stat Tatarii si

au

unde se gasesc pamint diferite cioburl

azi in

de oale

unde, se zice,

si

si

alte

vase tan

si

foarte

bine lucrate.

cu

curS-

Rudari, com. pi.

Rucarul are 2 catune mat prin-

cipal Rucarul

pi.

Olt, proprietatea mo^tenitorilor

princi-

ingrijite.

o

deal, spre E. de com.

Simburepti,

lui

mobilate, si

Rudarea,

Tortz-

bitne, sunt

bine

si

$enie exemplars.

Austria,

la

bine

si

mat toate din

mat man. P&na

convenfia cu

dru-

in

strade

Ruc2rul are 2

din Rucar

vite

Cantacuzino

burg (G. lonnescu-Gion).

40000

multe mil de

(Nic.

scrisoare a

intr'o

Voda

locuitorii

si

7

unde

revista

cStre Patriarhul Iacob,

Ele

ot

se

dinte de Schitul Fedelesoiul.

o fabrica de peste

unde

talelor Civile din Bucuresti, pen-

puse

Asta-zT,

com. Miha-

pujin mai sus de

esti,

la

La Ruc2r a conacit Carol XII, regele SuedieT, la anul 1 7 1 2, dupa

Aci este o mare fabric^ de var plosti.

ce strabate cat. Geabelea, de

Balcescu).

Casele,

meiestT.

*

in

iz-

in aju-

o saptamina, trecm-

armata

du-si

la

Mihaiii Viteazul,

a zabovit

S. a dealuluT

intretaie calea feratS cu soseaua

Sigismund

trecu

P'aci

Octombrie 1595, venind

a varuluT

la

batut cumplit pe

satenilor Ruc3renT constau mai

la

urmele cetaJeT

astS-zT

si

c2ramizi cu litera

cu ocaziunea inaugurarei soseleT

cu livezi de

cultiva"

Se vad

Vilcea.

jud.

o scoala de meserii.

sunt RucareniT ce

si

Ocolul,

pi.

hSesti, pi.

satele §irna,

Pe

lin

Mai sus de Rucarul, cStre trecatoarea Bran in Transilvania, este un loc istoric de mare im-

pomelnicul de

teleT,

romana,

cetate

Stolniceni, com. Ocnele-

cat.

Mari,

si

intre^i

si

ga

zitaton.

tindea odata pana

spun ca

in-

135 eleve (1899

si

nut in Rucar de stat

de sub

serica crestina. In ruinele

de

scoale se frecuenta

de imparjeal^ dela 30 Noembrie

inceput

invafatoare.

3

Ruconium,

Dimbovicioara.

rur., in jud.

Dumbrava-d.-j.,

Craiova

si la

12

kil.

la

15

Dolj y kil.

de

de resedin^a

plasei Virtopul.

Hosted by

Google

1

,

RUDARI

Este formats din satul cu ace-

nume,

ln^T

pe costi^a dea-

situat

Rudari, pe valea cu acela^T

luluT

nume

apropiere de

in

$i

padu-

Se invecine^te

Rudari.

rea

N. cu comunele Corlatele Caraula

$i

Giubega kil.);

la $i

(5

E., cu

la

kil.);

(29

(6 kil.)

la

Galiciuica (13

$i

comunele: Mo-

V. cu

Risipiji (9

kil.),

din

pi.

Cimpul.

tru §ire

pe dealuri, care formeaza numite

Rudari

:

$i

Mobile

sta-

statuluT sunt date

intregime in loturT. Inainte

in

Pe ambele mo^ii ale statulu?

com.

din

padure

649

gSse^te

se

arii

o

Rudari, in intindere de

:

hect.,

arii

55

1

3 hect.

12 cent., populate

$i

ulml

girni£a,

cu

Finejele au o intindere de 103 hect.

Cio

aparpin locuitorilor.

$i

Ru-

Viile apar£in locuitorilor

canari. Inal^imea dealurilor este

darenT, se gasesc pe mo^ia Ru-

cam de 40 m. Sunt

dareni

paduri

viT,

§i

acoperi|T cu

cu locuri de munca.

Se gasesc

a-Cazacilor, Sapata, Piatra

$i

ma-

gura numita Gura-Pietroasei. Este udata de

V.

la

in

mori de apa

Rudari

$ia

in-

com. Rudari

?i

sesc

3-a

prin raionul com.

de 2516,30

apoT trece

3122,93

Pe

se afla 2

el

Are o populate de 1509 flete

vioasa

Paraschiva,

tezatorul §i

—

su-

o biserica, cu hramul Cu-

;

Sf.

$i

sf.

Apostolf Petru

S53, de catre locuitorii com., deservita de 1 preot $i 2 cinta1

reji

de

lei

$i

la

venitun

la cheltueli,

19 bordee. Casele sunt con-

iante,

Mai toate

etc.

gradinele

casele

au

pamintarabil 2512 hect.

$i

padure 662 hect.

teritoriul

doua mo§ii

:

nari-de-Rudari,

de 50250

43250 65940

lei,

lei,

hect., fineafa

com. se gasesc Rudari dind

$i

Cioca-

un venit

sat, facind

parte din com.

pi. Oltejul-d.-j.,

jud.

Are o popula^iune de 190

Morcle Dictfonar

de 7000

(ieogrnfic.

Vol.

lei

carpen, jugastru

rur.

Va-

Cimpul, jud. Me-

mes-

vale, jud. Prahova,

com.

Rudele,

curge

S.-V.

§i

se varsa in riul Telea-

jenul,

pe malul sting.

de

E.

la

Rudeni, sat, cu j66 Arge$,

spre

cu

hramul

preot

1

Are o

§uici.

rur.

cu

locution, jud.

Lovi^tea, pendinte de

pi.

$i

1

bise-

Gheorghe,

Sf.

cintSreJ.

sat, jud.

II-

Znagovul, facind parte

din com. rur. Chiajna. Se intinde

pe o suprafa^a de 238 o populate de 553

vita'

de

cu

hramul

Mucenici, deser-

preot

I

Comerciul

hect., cu

suflete.

biserica,

1

40 de

Num^rul

Rudari, mosie, Dolj,

$i

padure

statuluT,

se

$i

cint
1

face de 2 cir-

hect. Inainte apar£inea Manasti-

Brincoveanu. $i §i

ulmT

226

$i

man

vitelor

al celor mici,

$i

E

populate cu

mat cu seama

Berhometele, jud. Dorohoiii, cu o populate de 105 suflete. Proprietatea mo$iei e a d-nei Pulheria Alecu Stircea.

Are o

cerf.

sat,

de

Rude^ti, sat, pe mo$ia cu acela^t nume, com. GrSme^ti, pi.

bisericS, cu

hramul A-

dormirea-Maicef-DomnuluY,

Rudaria,

e

de 445.

Dumbrava-d.-j.,

pi.

com. Rudari. Are pe dinsa padure. Padurea are o intindere de aproape 650

girnije

Ciu-

$i

mernic,

ciumari.

hedinfi.

frasinl

fag,

$i

Are

lea- Aninilor, pi.

rei

pi.

teacan.

Sfin^it

din care statul ia

iar restul

stejar,

Rudeni (Rudari),

rur.).

locuitori.

jud.

lor.

Suprafa^a com. este de 3449 hect., 8 arii $i 64 cm. din care:

Pe

Dum-

de caramida, gard, pa-

struite

hect.,

com

lei.

Babeni,

Vilcea.

compusa din

de 40

fov, pi.

rur.

regi-

Mihae^ti,

com. Rudari. (V. Ru-

com.

Rudari,

com.

Mogo$

pe mo^ia

Rudari, subdivizie com.

1881.

la

In com. Rudari sunt 372 case

103

dari,

padure, supusa

silvic,

culmea muchii

o $coala, ce tunc^ioneaza

;

muluT

Coma^ile, dintre

loan Bo-

Pavel, fondata intre anil 185

Rudeanca,

jen, izvore^te din

sat, in jud. Dolj, pi.

brava-d.-j.,

Are o popu-

late de 431 locuitori.

rica'

Rudari,

podun.

pi. Oltul-

com.

com. Galicia unde se pierde.

in

M£n2stireni,

jud. Vilcea.

d.-s.,

din

parte

facind

sat,

rur.

de piatra.

cariere mici

2

Budgetul com. e

§i

com.

pe mo-

in

In vatra satului Rudari se ga-

de

§i

a

$i

curge pe valea numita Rudari, $i

catun

in

Ciocanari.

ce izvore^te din com. Seaca,

pe

50 3

Rudaria,

Mctneciul-Ungureni, plaiul Telea-

arii.

Rudareni, 2

Baboaia,

piriul

o intindere de 171

ail

$i

$i

Sunt

com. urmatoa-

in

toarele movile: Magura, a-Gainet,

tra

hect.

Bude^ti.

rur.

Riurile, jud. Mu^cel, in intindere

frasinl.

§i

Topologul, facind parte din

pi.

com.

52 cent.;

$i

Ciocanari, in intindere de 3

cite

de Olt, jud. Arge$,

apropiere

a-

Brincoveanu.

parjineau manast.

cer,

vai

pe mobile

reni ce se gasesc tului.

Terenul este accidentat de pa-

doua

mo^neni Ruda-

e al locuitorilor

kil.)

S.,cu Ga-

la

kil.);

(3

licia-Mare

Jajei

RUDE?TI

289

cu

70

familif,

in

servita

de

1

cintSreJ

V.

$i

1

depala-

37

Hosted by

Google

» ;;

RUDEyri

mar; este vechie, de lemn,

fa-

locul unui schit caluga-

cuta in

Satenii improprieta>h;T au

hect., 81 ariT,

320

52

:

cimp

ce

principal

Piriul

pe

trece

mosie se numeste Marele; curge din Bucovina.

Drumun man duce

sunt:

Botosani£a

la

si

ce

acel

acel spre

Mosia

Gra-

cu:

se hot&reste

Gropeni

Botosanija,

mesti,

Insemnat

este

aici

Podul-

Familia Stircea, una

luT-T2utu.

vechile

Mihu

a

ostasT

in

Stefan-eel

luT

pe

fu cu totul zdrobit;

gurilor,

care

Stolnicul-Stircea,

la

Meh.»,

domnesc. (cCron. Rom.

t.

1,

158).

p.

Dup& moartea dan-Voda\ el

la

tronul

cea, batrin

de

1527, se stinse cu

Mihu

Stir-

de 84 am, inca plin

dupa

via{3,

Bogdanl-

a

f 2riT.

n&rei boerilor,

com

Bala-d.-j. la

locuiton

Locuitori? poseda

si

frecuentata* de 25

E. com.,

flete,

fiu al

sau

recunoaste

pe

recunostea pe Petru de natural,

Stircea

Petru de

Domn. («Calend. Asaki

BasotS-Paharnic,

fac

hotcirnicia Falticenilor in 12 Iu

cat,

la

veniturT

iar la cheltuelt,

lei,

560

01

si

1768 («Fond. Relig. Pum.s,

su-

de

:

in

comuna

Dealul-StaiculuY,

dealul

Dirnova, Dealul-Gozobilor, plantate cu vii

si

— pe

pomi roditon.

care locuitori!

il

unde

Valea-Mare,

In

cul

se

o stincS de piatrS, Valeasi

pe unde curge

Inalfarea

SfinteT

1838,

in

vede din

piriii,

in

Rugetul, com. jud.

piriul

Rudina.

com.

Vaii-Mari, trece prin la

Me-

jud.

com. Ru-

Ohaba, se impreuna

cu Piriul§overnilor, apoT curge spre Iupca

al

cum

se

usei.

caruT

nume

facind

sat,

rur.

Mihaesti,

Vilcea.

parte

E

din

Ocolul,

pi.

Are o populate de si

e udat de valea Arsanca.

teritoriul

50

asezat in centrul com.

Pe

trece calea ferata

lul

— Rimnicul- Vilcea

si

pe

la

E., soseaua na^ionala Rimnicul-

Vilcea

E

— Riul-Vadului.

la

distan^a

cat. Mihaesti, si

de

2

kil.

de

unde este resedin^a

scoala.

Ru-

rur.

hedinji; izvoreste din infundatura

si,

Este

CrucT. dupa*

108 locuiton (58 barbafi

Valea-RudineT,

Closani,

plaiul

hramul

inscripjia ce se gaseste

deasupra

corn,

Rudina,

razesT,

cu

biserica,

zidita

Piatra

Val:

vechT

600 rimSton.

Dealurt principale

dina

deal,

de Vul-

stapinesc tot teritoriul.

Are o

557 lei. Vite 480 vite marl cornute,

dina,

100.)

Mihail Stircea, Portar-SuceveT,

un

kil.

/2

LocuitoriT,

hect.

$i

ara-

1

case.

13

si

tou care poarta* numele de Mor-

si

1

la

Are o populate de 62

elevu

Budgetul com. e

de 1232

de

deservite

4 cintare^T; o scoala,

aflS

pag. 61).

jud. Tecuciu, situat pe la

din

parte

facind

sat,

rur. Vultureni, pi. Berheciul,

a visternicului

Petru,

su-

hra-

Dumitru.

St.

Rugetul,

soseaua

trece

bisericT,

3

preot

sunt

cu

filiala,

Teritoriul catunului este de 164

Are

39

biserica

1

;

mul

roasa.

Miroslavulul

lie

cu

Craguesti-Ilova^ul Rudina-Latu-

1

apa PutneT.

Are o popula£iune de 278

tureni (scoala).

comuna

Stefan-cel-Mare, prin care acesta

Const.

30 plugun, caru£e

for-

si

150 stupi.

;

Prin

tind uricul cu inelul SuveranuluT

si

:

Tichirisul,

meaza podisul care merge pSna in

com.

12

boT,

Putna,

jud.

in

com.

pe coasta dealului ce

situat

flete

172 case.

si

cdtun,

Vrancea,

pi.

femei).

atunci

margined

la

FundStura-RugarieT.

si

Rugetul,

la

populate de 896

Croitori, cu o

min^iT

1854, p.

;

mahalalele Gozobi, Plavi^i

tiva.

ei

$ovarnad.-j.

si

Satul formeaza com. cu Beresti

Domnia.

fiul

Vi-

comunele

V. cu com. Dilma.

Trotusanu, se indupleca' a primi

Raresa cu

E.

la

com.

si

cu

S.,

meste

Dealul-Staicului este un mic pla-

Prezintindu-se

N.

spre

Are o populate de 86 si 24 case. Se mat nu-

adu-

staruin^ele si

margineste

:

Stefan Bog-

luT

ereditara

linia

lor la

si

Se

vale.

dimiresti;

1520

(7028), era intre veli^ii boeriT, consilier

orasul

pe

N. cu com. Bala-d.-s;

razboiul de la Baia,

unde Mateiii Corvin Regele Un-

de satul Corodesti,

Tu-

pi.

si

la

45 Turnul-Severin,

la

cat

straluci prin bra-

carele

in jud.

sat,

si

cu

Stircea, unul din ve-

sat, in jud.

tova, com. Corodesti,

jud.

rur.

60 care cu

a dat muljT barbap insemnapi

Mare,

de

kil.

situata

familii

ilustrele

si

MoldoveT, se trage de aci

vura sa

Rudina, com,

si

:

Rugaria,

locuiton

si

Negustina din Bucovina.

teraniT

de 58 hect.

faja

$ovarna-d.-s.

GrSmesti.

pe:

com.

padure,

si

Berhometele, jud.

pi.

Mehedinji, plaiul Closani,

58 hect. pSdure.

din

Gramesti,

pSmint, Tar propri-

2 aril

hect.,

etatea:

ale

Rude^ti, mo fie

Dorohoiu. Padurea are o supra-

resc.

si

RUGETUL

290

il

ia.

Rugetul, pi.

pirtU, in jud. R.-Sarct,

Marginea-d.-j.,

com.

Tim-

boesti izvoreste din Dealul-Trals;

tenilor, si

udS partea de V. a com.

se vars& in riul Slimnicul, pe

dreapta

lui.

Hosted by

Google

RUGI

RUGINOASA

291

Rugi, com. Vulcan,

rur., jud. Gorj, plaiul

pe

situata

de comuna Schela,

la S.

Mat

prezintS pozifiunt frumoase. inainte aci era locul

duse de 2 invS^tort.

Covurluiu,

de 14608,99 let de 13554 let.

Budgetul com. e

blare al Bac£oanilor.

deal.

Are o suprafaja de 3iohect., din care:

90

hect. arabile,

115

hect. vie,

100

hect. p2dure, hect. fine£e

5

cu prunt,

livezt

si

cu o populate de

sat, in jud.

com. Cavadinesti, cu 755 suflete

si

vacT,

4 carufe

Domosi^et,

la

de Adjud

cornute,

din^a jude^ulut.

cat

50

capre,

50

oT,

24

Budgetul com. e

de

lei

let

549, bant 14.

912,

iar

de

cheltuelt

se zice,

formeaza

se

din

plot

si

Comunica^ia comunet

cu sa-

tele invecinate, se face prin dru-

muri ordinare

Are

de 39

soseaua comu-

si

scoala,

1

frecuentata*

(1899— 900);

elevt,

1825

serict, facute in anit

de locuiton, deservite de si

o

2 bi-

nulut

una

si

su-

cu

parohiala,

(1899—900). Budgetul com. e

1832,

preot

3867,73

N.

a

comunel

la

piriii,

in

com. Minzalesti;

in-

cepe din muntele Brazeul, trece

veniturt

de

:

piriul

si

scurge

se

Sturzea, in c3t.

in

Gura B&-

Muscel, com.

lac, in jud.

Ciumesti,

pi.

Riul-Doamnet,

for-

fer si

269 bot, 185

471

capre

11

ot,

hect. cultivabile,

imas

400

un

Suceava, la

si

cizmar, 8

dogar

jud.

riul

Doamna.

E

Rugina (Lunca-lui-),

lunca, in

c5u,

si

formata de

pe malul drept

E

acoperita'

si-

si

Ba-

bra^ele

de

al riulut Bistri^a.

de plopt

si

rachipf

si

284

Ruginoasa,

stolert,

3

mat mulpf

si

si

rotart;

10

un

4 bS-

circiume.

sat, in jud. si pi.

Ar-

ges, cu 65 locuitort, fScind parte

Cerburenul-Iasul.

Ruginoasa,

266

tort

si

si

catun, al com. BrS-

200

BuzSu, cu

jud.

46

locui-

case.

de

Ruginoasa,

pi.

61

si

dealulut

ale

Comori, ce se intinde

Siretul-d.-s.,

spre

girea dinspre E. a dealulut CetS-

rur.,

de Faiticeni. Se

la

si

Crivesti din

V. cu com. Pas-

Stolniceni, la S. cu

Helestieni, la N.

com.

cu com. V#s-

£uia

si la

in prelun-

N. tirgusorulut Bozieni.

Are o populate de familit rominestt,

st3ruin$a

vr'o

proprietarulut

atunct a mosiet

Bugi-

DumbraVi^a, Giur-

Costesti cu Pietrisurile

Cornesti, cu resedin^a in

de

Bozieni,

Bals.

servita

o

de 2 preo$t

Bugi-

Are o populate de 1046 fasau 3925 suflete; 4 bise-

milit,

5

si

si

de-

2 dasc<

scoalcl.

Ruginoasa, com, cu

preo$t

pe

Lupu

si

oaia.

deservite de

224

mutant aci prin

In sat se aflS o biserica,

formata din sateie:

gesti,

rict,

S.

jud.

kil.

Roman,

Neam^u,

sat, in jud.

de Sus-Mijlocul, asezat sub

in

com.

oaia, RSdiul,

tuata intre satul Gheraesti

si

hectare.

3554

fierart,

2 hanurt

c&nit,

pi.

ceni din jud. Iasi

cani.

jud. Bac2u, pi. Bistri^a-d.-s.,

si

In com. sunt: un croitor, un

culmile despre

cu acelast nume, cu direcfia spre

aproape de

hect. fin

38 fruntast, .316 palmast

esti,

hect.

Ruginoasa,

cani

si

350

restul mlastine.

si

codast, stSpinind

vact,

pe o intindere

Vit sunt vr'o

mat din lacul Bazdavanul. Din el se mat formeaza inc3 un lac, N.

Cuza, are 8445 hect.,

din care 22 10 hect. pSdure, 5855

margineste spre E. cu com. Bal-

Rugina,

Domnitorulut

a

fostet

I

porct.

E.

diculut.

Piriul- VSetBune.

si

20 plugurt

com. Bustea, primeste izvorul

mineral Bustea

DumbrS-

piraiele:

din com. rur.

let.

scarificator;

57

Rugina (Ruginosul),

copit

78

de lemn, 50 plugurt de cat,

scoala*

let si la cheltuelt,

Locuitorit posedii

In partea de

o

;

mixta, frecuentatS de

I

hramul

cu

filial^,

Cuvioasa Paraschiva

de 3237,17

peste

si

Improprietan'tt in 1864 sunt:

biserica'

si

se gSsesc urmele unuT vechiu sat.

prin

din timpul lut

dateaza*

Are o populate de 1278 flete;

2 cintareft.

jud. Buzau,

Trotusul.

riul

de

udata*

Ion

Al.

4 capre

ot,

R&diul, Bahlue^ul-Rece, Giur-

Mosia,

rese-

hramul Nasterea Maicet Dom-

mict izvoare.

nala.

gesti

de

kil.

Vlad-fepes.

Prin com. trece apa Pietroasa,

care

departe

ceas

39

la

In com. sunt tret movile, care,

veniturt

la

la

vi £a,

Este udata de

500 rimatort.

si

si

E

valea

V2

cu cat; 30 stupi; 450 vite mart

3675 porct.

rur., in jud. Put-

situate in

na, pi. §usifa,

veniturt

la

la cheltuelt,

si

Vite: 277 cat, 1068 bot, 650 vact,

600 Rugine^ti, com.

Locuitorii posed5: 25 plugurt, si

Horincea,

pi.

o biserica\

familit,

155

sau 790 suflete.

60 care cu boT

Rugineni,

dou£ scoale mixte, con-

cintarep;

de preum-

6

ceava.

sat,

pe mosia

si

in

nume, jud. SustrelbStut de piraiele

acelast

E

DumbraViJa, R&diul

E impact

si

Bugioaia.

in: Bugioaia,

Hosted by

Dum-

Google

RUGINOASA

br£vifa

R2diul

si

11 felcT,

cu o populate de 2435 suflete. Improprieta'dp la 1864 sunt

:

166 palmasi

fruntasi,

codasi, stapinind 1420

155

si

20

falcT,

Are o

restaurata de

Alex.

deservita de 2

preopf

o scoalS mixta,

;

I si

in-

sunt

(14

kil.)

(4

:

la

PSscani (12

la

kil.),

la Stroesti

mSnesti

kil.), la

Ruginoasa, pe

Se

Siretul,

pi.

linia Pascani-Iasi,

in circulate la

Iunie 1870.

1

aflaintre stabile Pascani (4.7 si

Tirgul-Frumos (16

pe 1896, a 60 bani.

Ruginoasa

curdle

si

au fost arse,

multe stricaciuni de Sobieski

suferind

la Lesii luT

Tatar? pe timpul

si

Constantin Cantemir*. «Letopis.>,

(I.

torn.

lui

Necul-

II,

leT,

Ruginoasa, munte,

zac

rSmSsitele

ale lui

Cuza-Voda

pSminsi

at saK, Dimitrie

fiT

jud. Bu-

in

com. MlSjetul,

zau,

cat.

Tresti-

oara, acoperit de padure.

a cesi

A

lexandru, avind un frumos mo-

nument dintr'un singur bloc de marmura neagra, reprezintind un trunchiu de copac t&iat.

ce se

deal,

spre E. com. Osesti, nicul, jud.

Stem-

Vasluiu, despar^ind-o

mat

intiiu

sicriul

Domnitorulut Cuza, seciteste cunoscuta poezie a

lui

com.

jud.

in

Osesti,

Vasluiu,

pe culme se

aflS

iar

partea de E.

pi.

situat

com.

mosie, in jud. Buzau,

BrSesti,

280

Are

50 hect. pa

hect., din care

numat

prin piriul Micl2usul.

Teritoriul satului are o supra-

de 516

de 63

hect., si

familft,

o populate

sau 264

suflete.

la

piriu,

de

izvoreste

E. com. Armasesti, plaiul Ho-

udS centrul

Vilcea,

rezul, jud.

se varsa* in

si

Ruginoasa,

riul

Cerni-

Cernad.-s.,

feruginoase.

Ruginoasa (Trestioara-Rugi-

pendinte de Episcopie. Are

du-se in Ccrna.

Ruginosul, com.

sat, facind parte din

rur. Tetoiul, pi. Oltefcul-d.-j

Ruginosul, munte,

jud. Bacau, pi.

Trotusul, com. Tirgul-Ocna,

partea de

Groapa CiobanuluT, -

si

tuat linga muntele Crosna.

Ruginosului (Izvorul - ), Buzau, com.

in

,

Are o populate de

ginte de apd miner'aid

175 hect.

si

Vil-

Lapusata, varsin

si

224 locuiton.

Hirsova

jud.

formeaza in partea de S.

si

maT multe izvoare

lui,

com. Lapu-

Magura-lui-Mircea, pi.

din

vftlcea, izvoreste

jud. Vilcea.

al

trup, desp&r^it

Stem-

riul

nicul.

durea Guzioca, din care izvoresc

pe coasta

cu satul Osesti, formind

Coz-

satuluT

in

Ruginoasa,

c3t.

mosneneasca.

proprietate

jud. Constanta,

un singur

fa£2

varsa

mesti, se

MaldSresti

Stemnicul,

ast-fel

indreapta spre

S., se

dreptul

in

si

a com., hotarele intre comunele

padure.

Ruginoasa, padure,

de V. a dealului Ruginoasa, faj£ in fa{a

V.

Vas-

in jud.

pSdurea Ruginoasa,

curge spre

cea,

Ruginoasa,

satul

N. a plaset Hirsova, comunele a

piriu,

Stemnicul, izvoreste de

pi.

N., din

V. e asezat

Alexandri,

Cuza-Voda. sat,

la

sata,

Trestioara, proprietate a statu-

Ruginoasa,

luiu,

de com. Buhaesti. Pe coasta de

unde

bisericeT, d'asupra loculuT

Ra£oiu.

lui

intinde

pi.

In cavoul familiei, din nSuntrul

intitulatS

podul

la

Ruginoasa,

com.

noasa), padure, in jud. Buz&u, com. Mlajetul, pe mosia

fusese depus

in Jijia,

Ru-

:

se varsa

si

soara, avind o direc^ie cStre S.-E.

Ruginoasa, ograda bisericeT din Ru-

doT

de 62764

pag.

233)'

ginoasa

fost

stajii

Ruginoasa,

boeresti

kil.).

de 268 m ,i9. Venitul acestei

riT,

Ta-

cSt.

V2scani

la

si

H&r-

kii.).

«Satul

lor

Suceava,

Ra^oiul

si

Ruginoasa,

principale

Costesti (7

testi

stable de dr.-d.-f., in

1865.

in

Drumurf

In

Ruginoasa, jud.

numit

locul

la

curge prin partea de S.

;

ginoasa

Inal^imea d'asupra niveluluT Ma-

si

de

rohoiu, tarca

BUC1UMENI

SI

a satu^uT, formind lazurile

in

fiinfata'

cea,

rimSton.

de Sandulache Sturdza

2 cint&rep

4

50

si

kil.)

Cuza,

(

cornute,

10 capre

oT,

zi-

80 1

kil.),

43

DomnuluT,

dormirea Maicii

1

hramul A-

bisericS, cu

man

161 vite

cal,

pusa

prajinT.

dita

Vite:

in parte lo-

si

de figant Casasl. Vatra satului ocupS 238

cuit

66

RUICA

292

pucioasS

si

s3rurt.

,

in jud.

Confine

Coh;i.

sor-

poalele munteluT Vatraele

scurge

in

fier,

:

Incepe de sub si

se

Valea-BouluT.

pe malul drept

Dunarei. Are o lungime de

Ruica

si

Buciumeni,

mosie, jud. Vlasca,

DunSreT.

statuluT, fosta a mSnSstirei

com.

B^Iclnoaia,

pi.

de

trup

6 kil. si o intindere de 140 hect. Adesea on e inundata de apele

Marginea,

proprietate

a

Co-

mana.

Ruginoasa,

piriu,

izvoreste de

pe mosia BroscSuJi, com. cu celasi

nume,

pi.

Cosula, jud.

a-

Do-

Are o

intindere de 837 hect,

din care 400 p&dure. Aci,in 1882, s'aii

improprieta'rit 100 insuraJeT,

Hosted by

Google

RUICA

?I

cSrora

li

BUCIUMENI

RUNCUL

293

s'au dat 575 hect.,

87

Tot

acestuT

raionul

in

ved ruinele unei vechi

ariT.

Arenda anuala

este de

13720

P3na separata

let.

Ruica

Buciumeni, padure,

si

cu a

jud. Vlasca, proprietatea

nume, in suprafaje de 400 si {mind de ocolul silvic

celasT hect.,

Giurgiu.

si'sT

De

rate.

la

avea scoala sepa-

acea

data* s'a intru-

cu LSicSi.

nit

Este udat

V.

la

de Valea-TurnuluT

can se

varsal in

si

riul

spre E.

piriti, jud.

Mun-

Bacati, pi.

com. Megiresti, care iese din Bujorelul si se varsS in Taz-

dupl ce

leul-Serat,

s'a incarcat

s'ar

sat, in

pi.

Runceasa

Radu-Negru cu Ta-

dureT, proprietatea statuluT, pen-

padurea Ru-

de

piriul

din care 265 hect. padure

de

Cu-

imas

Si-

:

Giurculeful,

Ton^ea. In cuprin-

com. Runcul este

si

un izvor

cu apS minerals de pucioase pe Valea-RachierieT.

dinte de Episcopie.

locuiton.

Are pe dinsa

cam

herestrae de teiat sclndurl, pive

padurea

Arhimandrita

40

loc

hect.

si

dat

cultivabil,

in

si

morl de ape cu fScae.

Se cresc

loturi.

multe

Runceni, padure,

si

Runcul, cu o populate de 1734

jud. Buz^u,

com.

si

com.

in

porcT.

Pe

capre

bo¥,

Run-

teritoriul

cului se afle o pSdure, in intin-

dere de peste 35000

Are o populate de 80

fednd un corp cu pSdurea Buda, din com. Cisleul, de 1280 hect.

Se invecineste la E. cu com. RiulAlb, la N. cu muntele Orlea si la S. cu com. Modern. De Pietrosita si Riul Alb se

care cu boi

cornute, 6

hect.,

mart

37 vite

;

Se

alipeste marei paduri Cislaul

cu trupurile.

rimaton.

01, 5 caT si 5

a

subdivizie

Preajna,

in

plaiul

com.

Cerna,

jud. Mehedin^i.

kil.

de com. subpre-

Tigveni, resedin^a

rur.

fectureT, si la 35

Dirjani, pddurl par-

12

la

Arges,

jud.

rur.,

Topologul,

pi.

Se compune

Rumurile si

arif.

desparte prin dealuri

Runcul, com,

Rumeniori, rur.

si

-

Ialo-

:

varse

Valea-LileT,

Chincioana sul

ape

La

Jugureni, cet. Marginea-PadureT,

si

Locuitorii poseda: 3 plugurT 5

Cursurile de

-

Are 4 biserici si o scoale. In comune sunt maf multe

12

suflete.

si

:

Piscul

si

ale lo-

ale statuluT cuitorilor.

si

culture, finaf,

60

Buzau,

mosie, in jud.

com. Jugureni, c£t Matginea-P3-

intindere de 337 hect.,

hect. loc

Tonfea.

si

Se compune din patrucetune:

de N.-V.

Jigna.

Are o

Piscul -VulturuluT

listea, si

Mijlocul, jud.

partea

strabetut

si

Podul-Frumos

V3i: Valea-Orlei, Valea-Dulbapiscurile nului, Valea - SeacS

Costesti, BSdeni, Piatra-Iepei

Vasluiii, situat linga leni,

nele,

tarit.

Runceni, a com. Tecuta,

ma, LacuI-BrebuluT, Fa^a, Cati

micioara, in care se

cu piriul Staneasa.

Ruleni,

Gil-

:

Dimbovifa,

unde, spune legenda,

betut

fi

din

si

comunet sunt Orlea,

culuT.

este locul numit Piscul, pe Virful-Olarii,

Mun$il din apropiere

raionul

Ra'sca'iasca,

pe malul drept.

tele,

lurT.

;

de

In catunele LSicai

Ruja,

se

forma o com.

1864

la

sat

biserici.

kil.

de

Pitesti.

din 4 sate

peni, Runcul, Vareticile

:

si

Gru

Zno

paduri, iar de

cu

vSi

si

Mo^eni, prin o

mice cimpie. Cu com. Pietrosifa si

Riul-Alb se leagS

mun

soseluite,

dru-

prin

cu Mo^Seni

iar

prin soseaua comunaie.

Comuna Runcul

se

mat

afl£

ticular, supuse regimuluT

silvic,

mana, cu o populate de 1123

toata situata pe albia riului Ia-

pe mosia Genuneni,

Oltul-

suflete.

lomicioara.

pi.

Are o

jud. Vilcea.

d.-s.,

biserica in

Runcul

si

Runcul, com.

o scoale mixte.

Runceasa

sau

Malul-cu-Flo-

rile, sat, facind parte din

Lacai

-

Runceasa,

com.

Argeselul,

pi.

Budgetul com. e

de

situat

riului

1

pe malul

Dimbovi^a.

drept

al

Are o popu-

150

lei

si

la

cheltuelT,

de

lei.

Vite

jud. Muscel.

E

2382

185

veniturT

la

:

oT,

500 boi si vact, 30 caT, 100 capre si 220 ri-

metorT.

biserice de

preot

si

1

zid, deservite

dascal,

ciedite

de in

Runcul, com, vifa,

pi.

rur.,

kil.,

in

Dimbola

munpf, spre N. de Tir-

35

goviste, situate

locuitorilor.

jud.

Ialomi^a-Dimbovi^a,

1854 de decedatul Ni{a Dicoajutorul

comuna

Stroesti

hodolul.

E

pe

si

Runcul, Beltisoara

si

t

N. de

riul

compusS din

So-

3 cet:

Reduce.

Are o suprafate de 2400 hect., hect. pedure,

nescu

cu

plaiul Vulcanul, situate la

Gorj

dincari: 717 hect. arabile, 1427

late de 384 locuiton mosnenT;

1

jud.

rur,,

pe vST

si

pe dea-

135 hect.

121

livezi si

vie

si

pryni, cu

o

hect.

populate de 270 familit,sau 1425 suflete.

Locuitorii posede

Hosted by

:

70 plugurT,

Google

;

RUNCUL

1

boY, 8 cSru^e cu cat

70 care cu

ion

30 stupT;

mar* cor-

vite

1839 of, 826 capre, 58 662 rim&ton.

nute, cat

si

Are

RUNCUL

294

—

39 elevi(t899 900); de 4 preopf

3 bisericT,

deservite

si

6

cin-

cat

Dealurile RunculuT produc

mat bune. In Runcul se afla o

mart cor-

vite

1284

capre,

of, 391 126 rimatorf.

si

30

pe apele JalesuluT joagare,

2

si

pentru

19 fintinT.

si

jud.

sat,

din com. rur. Dascalul-Crea^a,

Doamna

tuat spre S. de VSrasti-d.-s.

fi

fScuta de

Se

Florica, fiica luf Mihaid-Viteazul.

Veniturile com. sunt de 1331 lei

de

cheltuelile,

si

13 12

let,

com. se face

in

prin sosele comunale care o pun in

legatura

la

N.

cu

Balta

strSbatutS

cu Arcani, iar

S.

la

Dobri£a.

si

E

In

hodolul

var

si

5

arendasii padure).

(300

96

hect,, din care

hect.

Locuitorii

le

si

184

sSf

pe

cultiva'

cuptoare de

Numarul

vitelor

mart

de

e

Runcul, munte,

Arges, te din

cu 405 locuitorT, jud

sat, pi.

Topologul, ficind par-

com.

cu acelasT nume.

rur.

forma

in

Are o

biserica'

Sfin^if,

preot,

un

,

cu

deservita'

cinta'ref si

un

hramul de

un

paracliser.

sat,

cfttun,

al

jud. Buzau, cu

26

com. Robesti,

100 locuiton

com/

Cerna,

plaiul

§0-

rur.

Runcul, Dolj, pi.

Runcul,

sat,

Bistri^a,

jud.

in

com.

Neam$u,

Are o 60

Silistea, situat spre

cu 65 locuiton, jud.

Amaradia, com. Stoina. de resedinfa,

cfttun,

com. Runcul,

plaiul

Are o suprafa£& de din care:

400

al

Vulcan. 1

500

ariT,

965 hect. pSdure, 55 hect. vie si 80 hect. livezT cu prunT, cu o populate de 168

famili!,

sad 902

suflete.

Locuitorii posed&: 30 pluguri,

aco-

Runcul, virf

de munte, in jud.

Trotusul, de pe stinga

pi.

Runcul, munte,

de

44

piatra,

suflete; o bisericS

zidita

de schit de

de

§tefan-cella

i860

Dimbovifa, com. Badeni-Uncu

virful

de o marime

impunatoare. Pe coaste este paduros, iar pe culme este acoperit

pasunt ce nutresc numeroase

turme de

vite.

Runcul, munte, fag

Marginead.s., com. Popesti,

la

poalele dealului Runcul, S.

in jud.

Suceava,

com. BogdSnesti.

Runcul, pi.

sat, in jud.

m. spre

cu padure de brad,

mesteacan,

si

ca1ugari{:e.

R.SSrat,

de

cSt.

la

500

de resedinfa.

deal, situat

m

partea de

N.-E. a com. Scorfeni, jud.

hova,

pi.

Pra-

Prahova, avind o direc-

^iune povirnita.

Pe

el

se afla plantata vie.

intindere de 12 hect., cu

o populate de 132

608

Muscel,

jud.

in

cu o populafiune de 13

familif,

sad

suflete; o bisericT.

Runcul,

Runcul, cdtun, jesti d.-s,,

pi.

deal, servind de limita in-

tre jud.

Are

hect.,

hect. arabile,

E

meste Din^ii-RunculuT.

cu

intindere de 558 hect.,

fam., sad

Are o

Runcul,

pi.

marginea jud. Roman.

Runcul,

sat,

nu-

se

creste,

perit cu pSdurT seculare.

pi.

si

case.

sa,

unei

jud. Mehedinfi,

in

Mare, care a servit p3n3

Runcul,

Buda, pe ho-

Prahova. Culmea

CasinuluT.

Runcul,

Aci este resedin^a primaries. Toff

sat,

Buzau,

jud.

in

Cislaul, cSt.

tarul jud.

gureni,

Runcul,

Vezi Runcul,

schit.

Neam^u.

Bacau,

celor micT, de 506.

al

si

varna-d.-s.

fintinT.

Runcul,

toate.

joagare,

2

peapele So-

pive,

Jalesul,

30

si

4

si

Are o populate de 316

locuiton.

com.

484

prin

hect.

au

com.

intinde pe o suprafaJS de

cultiva'

72

Runcul sunt:

14 morl

sat, facind parte din

Stanesti, pi. Cerna-d.-j., jud.

jud.

locuiton.

de soseaua vecinala

si

T.-Jiu-Tismana.

si-

580 hect., cu o populate de 52 Statul are

84 banf. Comunica^ia

cladita la

Dimbovita, ftcind parte

Iifov, pi.

foarte vechie, despre care tradi^ia

spune cS ar

Runcul, Vilcea.

Runcul (Buliba§a), biserica

Grigorie,

Sf.

596 de marele ban Dobromiru si deservita de 1 preot si 2cint5re£T.

rur.

vi-

nurile cele

hramul

populate

o

o biserica, cu

si

Sohodolului,

cuptoare

3

Are

Valea-Dilga.

de 400 locuiton,

1

In Ccttun sunt: 6 morf, 2 pive

var

tarepf.

4 caruje cu

20 stupi; 641

nute,

de

scoal&, frecuentatS

1

:

100 care cu boi, cat;

Oltul

Teleormanul.

si

direcjiunea N.-S.

separa

si

spre N. com. Stre-

com.

OlteJul-Oltul-d.-s.,

Olt,

de com. Cochinesti

nici,

din jud. Teleorman.

jud. Romana^i,

situat aproape de hotarul judefului, pe soseaua

Corabia-R.-Vilcea,

la 53 kil. de Caracal, in apropiere de Olt si de

Corbul,

Runcul, mosie

pi.

Mijlocul, si

jud. Stol-

a statului, pendinte

de Mitropolie, jud.

Hosted by

Ilfov,

aren-

Google

RUNCUL

RUNCUL-SIMlI

295

data cu 7194 lei anual, una cu trupul Dingeni.

impre-

resti

se intinde din Valea-Run-

;

p2na

culuT

in Dealul-Cucue£ilor.

Trotusul, com.

pi.

c3ii,

Ardeal

Runcul, mosie

a statului, injud.

Romanap', cu o arenda anuala de 5200

Te^cani.

Are o

hect.

este

si

foioasS,

jud.

in

intindere de

supusa

Riurile,

pi.

din

Muscel,

jud.

in

cu

valea

care

800

regimulut

com.

hect.,

selul, jud.

proprietate

de

intindere

in

Hirtiesti, pi.

a

672 Arge-

Muscel.

Runcul,

girld, jud. Prahova,

iz-

voraste de sub virful Maciucul,

cat.

mun^ii

manastireT

car! fac

parte

voesti

Corbsori.

$i

din

{mind

de

merge

Sirca,

Sarata

de

si

catunul

varsS

se

in

Mislea, in par-

sail

com.

Silistea, pi.

Gorj,

Vulcanul

pi,

iar in

de 40 hect., com. Valeni, pi.

in intindere

de

Prahova,

Teleajenul, jud.

impreuna cu

inkil.,

care,

trupurile: Poiana-

Cotucul PlopiT

hect.),

(62

Obra£ele, dupa sfoara Predealul (25

hect.)

hect.),

Bughea-d.-s.

si

(45

formeaza padurea Valeni.

luT,

in

trup de pddure,

jud.

in

cu

Oltul,

acelasi

curge cStre S.-V., trece prin ca tunul pi.

di^a,

com.

Vitanesti,

Mijiocul,

si

pe stinga

varsa

se

Corbul,

de 60

intindere

hect.,

Podgoria,

jud.

impreuna

cu

Prahova, trupurile

care,

Dum-

in

Ve-

cu piriii, izvoreste

din partea de N.-V. a com. Bu-

ciumeni, jud. Tecuciii, curge in direcfie S.-E.

si

se varsa in Te-

com. Buciumeni.

Runcul,

piriii, izvoreste din

durea Sinesti, jud.

la satul

du-se

maT

la

iaz,

maT

chitna, se varsa

Ma\n3stireT-Mislea.

satul Poiana-d.-s., in

Gir

apoT, unin-

in

jos

piriul

de §a-

in raionul pi.

com. Nico-

siesti,

pi.

MunteluT,

pe

de

in

jud.

com.

Va-

satuluT

teritoriul

VSsiesti.

Runcul-Mic, munte, cau,

pi.

Ba-

in jud.

MunteluT, com. Vasiesti,

situat iinga

Runcul-Mare. mosia

pe

sat,

Darabani, com. cu acelasT nume, jud. Dorohoiu, afla alipit la

pi. Prutul-d.-j.

satul Darabani,

Se si-

tuat pe malul PrutuluT, spre V.

Bagiurea.

Localitatea

Runcul-Rau,

virf de munte,

jud. Bac&ii, pi.

in

MunteluT, com.

Valea-Arinilor, acoperit

cu

pa-

dure foioasa.

Runcul-Simil, pddure, injud. Bacau,

pi.

GhereT.

Runcul- Alb, munte,

TazlSul-d.-j.,

com.

Bir-

sSnesti, proprietatea luT G. Sion-

cov2£ul.

Poiana, jud. Tecuciii,

com.

vale cu piriul RS-

formeaza padurea numita Vatra-

Runcul, pddure,

com. B3-

partea de N.-V, a

pa-

Iasi, trece in

Runcul din com.

Plaiul (5 5 hect),

si

sSsti, situat in

Ba-

deal, in jud.

cau, pi. Tazlciul-d.-s.,

de satul

jud. Vasluiu, pi. Funduri, unde,

formeaz5 un

Mare (3 5

si

Dingeni

si

este ponoroasa.

besti,

hect.),

Runcul-Fetei,

Runcul - Odaei, Runcul, vale

Dumbrava-

brava-Mica (40 hect.)

:

pi.

(200 hect.)

eT.

al statu-

pendinte de com. Scorfeni,

Tlfov, for-

Runcul

trupurile:

nume, in dreptul com. Cochinesti,

cucelul, in

Runcul,

din

Bacau, vdlcea,

LaculuT (13 hect.), Valea-GarduluT,

Dimbovija, jud.

pi.

mata

Runcul-Mare, munte,

pro-

al sta-

$a,

hect.,

partea de N., dealul

izvoreste din dealul

pendinte

se

Lazurile.

Runcul,

Runcul, trup de pddure, tuluT,

;

lasind in partea de S. dealul Mas-

Bistri^a,

a sta-

de 225

in intindere

J iganca

com. Godinesti,

vale, la E. de

tinde de la E. spre V. pe 3

prietatea statuluT.

Runcul-Dingeni, pddure

Valea -de - Rune,

sau

jud.

Neamju,

Malini, jud. Suceava.

(25 hect.).

Runcul

Cimpulung, Bere-

Runcul-Boicului, munte, in com.

pendinte de com. Dasc£lul-Crea

com.

in jud.

com.

in

Suceava.

limita intre acest cat.

losul,

Runcul, pddure,

Mcilini, jud.

tuluT,

a statuluT, plaiul

hect,

Runcul-Barnii, munte,

BordeniMarT, si dupa ce formeaza'

girla

Nuc,soara, jud. Muscel, in intin-

dere de 2500

desprinde §ira-Grozes-

se

intra prin parte a

tea de S. E. a com. Bordeni

Runcul, pddure

din

si

tilor.

7

de N. a com. Bordeni, ud2 statuluT,

spre jud. Putna

acelasT

nume, varsinduse in riul Bratia, dupa ce strabate cat. Prislopul.

com. Scor^eni,

silvic.

Runcul, pddure,

care

si

com.

Tazl&ul-d.-s.,

pi.

piriii,

com. Vladesti, izvoreste

lei.

Runcul, pddure BacSu,

Runcul,

Manaspe hotarul spre

tirea-Casinul, de

in jud.

Ba-

stejart),

Este

foioasa'

(fagT

are o intindere de

Hosted by

si

286

Google

;;

RUNCUL-STlNELOR

beet.

supus*

este

si

RUPTURILOR (DEALUL-)

296

regimuluT

Locuitorii poseda: 31 plugurT,

54 care cu boT, 7 c3nu;e cu cat 340 vite mart cornute, 19 cat

silvic.

Runcul-Stinelor, virf de munte,

318 rimatori 40 stupf Prin aceasta" cumuna' trece so

com.

jud. Bac2u, pi. MunteluT,

culmea Gea-

Valea-Arinilor, din

410

m5na.

01,

seaua

Prunisori

-

Degera^i

com.

rur. 9 in

jud.

Vailor, la 59 kil

pi.

pe

Are o pop. de 700

vale.

de

deservita'

o

tSref;

preot

1

E

scoala.

mat din

lo-

case; o biserica',

132

si

si

formats nu

Ape

Locuitorii poseda

la

lea

-

luT.

Ruptura-Moldovencei,

Rup veni-

ciul,

cheltu-

iar la

let,

incepe din Vil-

;

curge spre N.-E. de hotarul

com. StSncuJa

se uneste cu te-

si

zerul Tituloaia, din

com.

Cerulut,

si

Va-

impreunin-

care,

du-se, primesc ogasul Minet,

figanasulut

al-

al-Chirculestilor.

si

Dealul-Con-

DealurT: Cucele,

Rupture!

(Piriul-),

Co

Irul,

N. spre

jud.

pufin maT in jos de

mea-Rupturei

tavuluT, se varsS

300

01 si

350 rimStort; 40

12 cat, stupT.

Dealul-Pirvu-

si

unindu-se cu Piriul -Efrimoaet,

Podul-Vastinga

in

pi-

Tatarca.

riulut

lestilor.

la

aceste dealurt

S., printre

pestei, Chirculesti, Ja^arigi, Cul-

cornute,

pi.

de

curge

Iasi,

si,

mart

Parmuva

Doamnei, com. Tomesti,

si

destilor, Cuca-Inalta, Dealul-Po-

vite

piriii, izvo-

reste dintre dealurile:

16 plugurT,

260

Vizirul.

sunt: Cotoroaia, ce'st ia

3 cSru^e cu cat;

:

/apse,

jud. Braila, situata la S. de Teze-

let.

sorgintea din Valea-Cotit

nume.

satul cu acelasl

26 care cu boT,

cin-

1

196

1

de 785

eli,

de orasul Turnul-Severin, situata cuitort

de

turt

se varsS in riul

si

Rimna, pe stinga

rele Bataturile

Budgetul comuneT e Mehedinfi,

uda N. com.

;

tura- Voloiacul.

Runcurelul,

Culmea-ScurusuluT,

voreste din

Are o sosea comunaia, care o

de

leaga"

soseaua

judefian*

Severin-Tirgul-Jiu.

eli,

nu

de

de 742

lei,

iar

la

la veni-

tort

si

Neho-

com.

ctitun, al

Buzau, cu 120

iasul, jud.

Budgetul comuneT e turi

Ruptura,

30

locui-

la

case.

cheltusat, jud.

Dolj,

pi. Jiul-

de-Mijloc, com. Virnovul, la Va

Runcu^orul,

plaiul

sat, in

Clo-

Mehedinfi, com.

sani, jud.

rur.

kil.

de satul Virnovul,

(scoala),

Ruptura,

com. rur.

Mehedinji,

de

2

sat, in jud.

Turnul-Severin,

Valea-Rup-

vat:

valea Cotoroiul, despar-

si

de Dealul-Rupturet.

Se margineste: Voloiacul; la

menea; iar

si

Ocolul-dj,, la 38

pi.

orasul

asezata pe turti

la

S.,

in

sat,

jud.

com.

Siretul-d.j .,

pi.

Roman, Cirligi,

pe coasta unul deal, spre E. Are o populate de 251

familit, sail

locuind in

1095 locuitort,

V., cu com.

Crc-

Lumnicul

spre N. cu com. Jirovul, de Ji-

rovul.

Ruptura,

213

ostrov, jud. Braila, com.

Chiscani, format de canalele Lata-

Bratusca

si

gime de

7

3

catunul de resedin$a\

Are o populate de 284 flete,

si

o biserici, Mitrache

asezat

pe

Valea-RuptureT, Sperlesti, Cotoroia-d.-j.,

cu mahalaua

'J'a^Srigi,

care sunt pe valea Cotoroaiet.

Are o populate de 850 169 case;

3 biserici,

loc.

kil.

si

o lSJime

de

kil.

Matheiii.

prin o

leaga ca-

care

tunul, la S., de Velesti.

Rupturile, insula, Ialomija,

in jud.

pe pi.

Dunare,

Borcea,

in

dreptul satului §ocariciul.

Rupturile, picket vechiu de frontierd, pe Dunare, in dreptul sa§ocariciul,

tulut

jud.

Ialomi^a.

Rupturile, mosie si ptidure, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Velesti. Aparjine mosnenilor.

Ruptura, jud.

mosie

Tutova,

pddure,

si

pi.

in

Corodul, com.

Ghidiceni, proprietatea statuluT, arendata*,

Geful, cu

impreuna

5000

let

cu

mosia

anual.

Rupturile, pttdure, in insula cu acelast nume, jud. Ialomi^a, pi. Borcea, in dreptul satului $ocariciul

cu 2 preop

si5cmtSrep; o scoala, frecuentat5 de 66 elevT (1899—900).

si

se face

sosea vecinala,

su-

fondata de

Stupari^a; are o lun-

Satul formeaza' comuna' cu caVoloiecelul,

la

Velesti,

o scoall.

;

E. cu com.

la

cu com.

Frajila,

spre N.-E. de

spre V. de satul Cirligi, asezat

case; 2 biserici

care se desparte prin dealul

tunele

dealulut

Comunicajia

Ruptura,

tite

kil.

Capitanit

cu 598 suflete.

Rudina.

kil.

poaleie

V2

Ruptura,

lei.

Rupturile, sat, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Velesti, situat

salcie

Ruptura, pi.

;

are si

60

hect.

populate cu

plop.

piriu, in jud. R.-Sarat,

Orasul, com. Odobasca;

iz-

Rupturilor (Dealul-),

Hosted by

deal,

in-

Google

a

RUSAVETA tinzindu-se de la

§endriceni, rohoiu,

com.

Cobila,

Cosula, jud. Do-

pi.

prelungindu se

si

Berhometele, cu comunele Va-

culesti

Virful

si

CimpuluT

-

se

;

termina in sesul SiretuluT intre

Hapii

satele

Talpa.

si

la

iasca- Draganul, fdindu-li-se hect.

avind fie-care casa

pestera, in jud. Bacau,

Muntelut, com. Arinilor, de

la

poalele munteluT Runcul-Sti-

nelor.

Va

Comuna

are 1370 hect. Vatra situate pe

afla

MunteluT, com. vale

Podurile, situat

pe deal,

si

pi.

partea de

in

lescu)

ript,

poent. Locurile

si

de munca (proprietatea mosnenilor

din

vit,

se urea la

seaua Cerna, ce merge spre Rim-

pe

1540 de

la

Ioni£a Tatarul

Veniturtle

de un preot. Vite: 12

nic (la N.)

cornute

251

mart

vite

34 porct.

si

Spre

let.

Grojdibodul

Gura-Padinet, din

Romana^i,

jud.

un

cu

jent,

stinjent

ascuj;it si

S

(la

).

si

nata, Braiasca

de

Afi-

vilcelele:

Omoricea, care

si

inalta

de 9 stinde 43

N. cu com.

la

Draganul

Ciulesti, la E. cu

si la

La N.

V. cu com. Tetoiul.

un

virf

are imprejur zidurt de

cetate.

Are o populate de 1890

lo-

e

mosiastatului Braiasca- Draganul.

de 26

compusa din 4 catune: Afinata, Maricesti, RuCerna-d.-j.,

pi.

sanesti

E pe

si

Omoricea.

situata

Rusanesti, sau Ru§ca, com. ^erbanesti, jud.

pi.

2 preoji

si

3 cintareji

de 4192

4056

let

si

Atinata

si

vilcelele Braiasca,

Omoricea,

67

la

din£a judejului

si

de

kil.

la

39

Rusanesti, com. d.-j.,

de

E cat. si

3

si

rata in

:

la

anul

1832,

la

Afinata,

si

ricea, zidita in anul

1852.

comuna

$59W.

la

Rusanesti, repa-

reparata in anul 1827

In

pe

frecuentata de 30 copii;

biserict

facind parte din

sat,

Rusanesti,

jud. Vilcea.

pi.

la

Cerna-

Are o populate

E

situate

in

udaU

$>i

la

Cerna.

riul

distanfa de 2V2

Afinata, resedin^a

kil.

de

comunet

Alarete Dicfionar Geografc. Vol,

sunt

1447,

de

mart

vite

porct 1208.

si

anual

bilciu

Septembrie.

1

In cuprinsul comunet se afla urme de calea romana care merge pe malul Oltulut, de la Izlaz la Romula. In mSgura lui I.

Ciobanu

s'a aflat

nerara cu 2

o stela

si

pe care se

aceasta inscrip^ie

citi

fu-

un

pe

culcajt

let

fronton triangulat,

:

«Dis

Manibus, Aelius Vales, quiet Esbenus, vixit annos

Conjux

LXXX

fortunatus

et

Sira

libertus,

patrono bene merenti, taciendum

Rusane§ti-de-Sus(de-Padure),

Rusanesti,

deal, in raionul com. pi.

Cerna-d.-j.,

Vilcea, pe care se hect.

cultiva'

jud.

104

Mica

si

com.

rur.,

jud.

(de-Cimp), Romana^i,

pi.

Voineasa-

Voineasa-Mare (100 loc), Oltejul, la

de Bals

23 de Caracal.

la

si

8

kil.

La

com. se intinde Dealul Muerit.

Are o populate de 396 locuitOrt; 2 biserict Sf. Dumitru :

preoJT

4

in

si

(1863), si

Blaj,

Sf$it Impa-

deservite

de

2

4 cintare^t; o scoala;

circiumt.

Budgetul comunet

de 3618

de 3559

Rusane§ti-de-Jos

sa-

situata linga

niturt

vie.

Ol-

loc), Blaj (100 loc),

rajt

Rusanesti,

pi.

compusa din

Rusanesti -de-Padure (196

tele:

(1837),

a scoalet.

Omo-

sunt: 31 cat, 281

cheltuelt,

Aci se face un

S.

11 90 lo-

cuitort; o scoala, infiin|ata

1850

rur.

spre E. de

a plaset.

Are o populate de

veniturt

la

si

rur.,

(Vezt

Olt.

partea de N. a comunet

rese-

kil.

la

let.

mict 3890,

la

8 circiumt.

;

Budgetul com. e

com. rur., jud. Romanaji,

de 380 locuitort.

pe ValeaCernet

— 900);

Maicet Domnulut, deservita de

te{ul Oltul-d.-s.,

rur., jud. Vilcea,

(1899

baefct

cu hramul Adormirea

curaverunt.»

Mihaesti-d.-j.).

Rusanesti, com.

si la

o scoala mixta, frecuen

;

biserica',

poate

perimetru

se termina cu

;

so-

se varsa in riul Cerna,

movila, intre com. si

e

com. este udata de

Se margineste

Rusaneasca,

com.

spre Craiova

si

E.,

Cerna

riul

cat,

950

In apropiere de

un calugSr Catana, deservita

si

com.

cheltuelile

si

Izlaz, kil.

tata

au o suprafa^a de 540 hect.

late de 375 suflete; o biserica, cu hramul S-{i! VoevozT, cladita

la

soseaua Stoinesti

Vite

2700 m. de satul Podurile (scoala). Are o popu-

N.-E. a com.,

sa-

19

cuitort

statulut,

a d-lut Al. Savu-

si

pe

la 27 kil. de Caracal de Corabia.

pamint compus din coaste,

ogr~zt cu prunt

Bacau,

jud.

sat,

833

compusa" din

j.,

cu acelast nume, situat linga

Olt,

o

hect.

satulut se hect.,

cite

pSmint; pu^inrau p3na

hect. 1

cam

si

pe care s'au sadit

Rusae^ti, in

29 sunt mosnent,

iar restul

;

Balta-Oltul-d. tul

9 locuitor! s'au improprietarit 1864 pe mosia statulut Bra-

V2

pi.

25 capre,

01,

168 porct.

la

Rusaveta,

109 vact, 780

bot,

spre

V., formind hotarul com. Lozna, pi.

rusAne?ti-de-sus

297

lei

si la

e

la

ve-

cheltuelt,

let.

Vite mart sunt 523, vite mict

661

si

rimatoil 191.

V.

Hosted by

Google

-

;

.

RUSCA

de

Rusca,

N. a pla^eT Prutul, jud. Faiciu,

supra

Rusca, com,

§chiopeni

partea

rur., in

comunele:

intre

St5nile$ti la E.,

V., Iv3ne$ti la S.

la

Are o

ora?ul Hu$i la N.

$i

accidental

zijiune

piraiele:

po-

e udatS de

$i

Rusca, Chetroiul

§>i

Nem-

t?eni.

E

formata din satele Davide^ti

Cirli

:

Rusca, pe o

$ri

de 187 hect. $i cu o 266 familit, sail

suprafa^ei

144

$coala

biserict, de-

4 de 2 preofi $i 4 cintSrep In com. sunt mo§ia Rusca, $i

servite

Viea se

mobile

partea de N. a placet

munelor. Se

Vite

co-

drept.

jud. Olt.

Are o populate de 198

locuiton,

§i

intindere

aflindu-se pe

el

o*

§i

girld, in jud. Tulcea,

pe

Mahmudia, Be^-Tepe

com.

urb.

pe

com.

rur.

al

se desface din bra^ul

;

Sf.

948

sat,

vite

man

01 $i

Gheorghe,

la

kil.

3

mat

ciu, situat

cornute,

CiobanuluT,

se

e la veniturt

se arunca in

;

N.

a

Prutul, jud. Fai-

pi.

pe valea

Rusca.

piriului

hect.,

cu o populate de 26 familii; o

cuentata de 30 elevi deservit£ de ficutS la

1864,

in

^coalS, infiin^ata

o biserica,

;

preot

1

$i

Girla-

indreapta

spre

bra^ul

fi

la

18 10 de cStre un

la St5nile$ti,

rSmas pe

in-

fi

urma

171 1, in

kil.

pe

Sulina,

partea dreapta, in dreptul milei

No. 36

;

in partea

Are o populate de 80 Vite:

79

01

§\

Ruseni,

£ul

Sulina;

bra-

prin girla Litcovul,

comunica cu marele lac Gorgova in partea de S., pe malul drept, se afla grindul Rusca ;

in

vite mart cornute,

15

porcY.

Neam^u,

bS-

dupa care

aci ci^T-va osta^T

Ru$T.

sat, in jud.

com.

a comunelor

$i

Be^-Tepe.

$i

piriu, izvore^te

ritoriul satuluT

20

la

pe kil.

Are o populate de 319 flete

su-

o biserica, deservita de

;

preot

dascali

2

$i

;

mori

2

1

de

apa\

28 boT, 41

Vite: 17

oi,

cat,

vacT,

junci

27

660

106

$i

ri-

matort.

Ruseni, trup de ^u,

Neam-

sat, in jud.

de Sus-Mijlocul.

pi.

Ruseni,

deal, acoperit cu pSdure,

in jud;

de pe

Rusca, com.

nume,

acela^i

pi.

Borle^ti, situat

Ia$l,

Brani^tea, linga*

pi.

satul Ruseni, eel

Rusca,

suflete.

16

brazdeaza partea

cursul sau

de N. a placet

Mahmudia

pi.

de ora^ul Piatra.

de E. comu-

cinta-

1

Rus. Se zice ca satul s'ar

pe

fre-

$i,

numita

dupa un curs de 10

N.-V.

Are o suprafa^a de 1571

ar

Neamju,

in jud.

sat,

Piatra-Muntele, com. Galul.

jos

S.-V. spre N.-E.

la

143 porcT.

partea de

in

com. Rusca,

de

pi.

teritoriul $i

in-

1883—85.

tre anir

Ruseni,

Rusca,

o biseridi, ziditS

tirla.

nic2 printr'o girli^a tot cu

taliei

Vedea-d.-j.,

pi.

de 125 hect., acoperita cu iarba pentru vite,

pe malul

Rusca,

girle!

in dreptul pescSrieT

de 5444 leT, 82 ban! ^i la chelde 4937 let, 37 bani.

fiinfat

$uica,

valea riuluT Bistrifa,

438

parte din

facind

sat,

rur.

nerala de

tuelt,

re$,

com.

Bistri£a,

Budgetul com.

Rusca,

Rusciori,

de satul Prislavul; se indreapta

pe o intindere

Covurluiu,

File^ti.

spre E., avind o direc^iune ge-

cultivS.

:

cat,

a

$i

com.

Siretul,

pi.

particulars,

\n jud.

hect.,

in

dealungul

intinde

de 286

Cirliga^i,

«;i

de 150 hect.

69

Be^-Tepe, situat

rur.

Rusca-Mica, mosie

Davide^ti, ale rSze§ilor.

a statuluT, ?i

in

Tulcea, pe teritoriul

pi.

51

com.

Sulina,

suflete.

Are o

Leosti

inconjurator,

stufului

1

populate de 1

jud.

grind, sau loc ridicat dea-

Are o

ga£i,

ruseni-rAzAsI

298

Prutul,

pi.

Faiciu, curge de-a-lungul

te-

cu jud.

com.

$i

se une^te piraiele Pietrosul (Chetrosul), la satul Ciriiga^i, $i

ma! mare deal

din com. Hulboca.

Nem-

Ruseni-Boere§ti, pi.

S.

sat, in jud.

$i

Tutova, com. Plopana, spre

de tirgu^orul

521 locuiton

Are

Plopana.

64

$i

case.

{eni, la satul Davide^ti.-

Rusca, $ia

sau Osoiul, sat, pe mo-

Ruseni-Noi,

r5z5^easc5 din com. Dorna,

Rusca,

pe $5rmul

nume,

jud. Suceava, situat

drept

al

Bistrijei.

Are o popu-

late de 175 suflete. Biserica din Ortoaia

$i

$coala

$i

aces-

singur

lul BistriJeT,

drum la

kil.,

her&straie

?i

$i,

;

izvore^te

dup3 un curs

duce, pe ma-

Sun&tori

(3 kil.).

^at in seni.

hect.

o moar£, se arunc2

miJii,

E

in Bistrija.

sat,

jud.

Ia^i,

Brani^tea, com. Hulboca,

in care a invirtit 3

dou£ surse

de ape minerala feruginoasa\

Un

Suceava

jud.

de sub Prislopul de 5V2

din Gura-NegreT servesc tut sat. In sat sunt

piriu, in satul cu acelasT

pi.

infiin-

1879, situat pe valea Ru-

\re o suprafaja de 572 o populate de 25 fa-

$i

sau

1 1 1

locuiton.

proprietatea com.

Iasi, ce-

data de stat pentru plata a 10

Rusca- Mare, mosie de 743 pi.

particulars,

milioane

leT.

hect., in jud. Covurluiu,

Siretul,

com.

File^ti.

Ruseni- Raza^i,

Hosted by

sat,

in

jud.

si

Google

;;

RUSENI-VECHI

RU?ETUL

209

pi.

Tutova, com. Plopana, spre

S.

de tirgusoiul Plopana.

157 locuitort

Are

tul

N. cu com. Strimbul

intin-

dere de 5000 hect.

38 case.

si

la-Greci

sat, jud. Iasi, pi.

Branistea, com. Hulboca, situat

doua

intre

pe o

dealuri,

dere de 292 hect.

intin-

cu o popu-

si

late de 61 familil, sau 272

locuitoriT

Are o

17 10

— 17 12

din

Rusia.

venial

biserica\ cu

preot

1

zidita din

cintaref,

1

la

piatra*

de boerul Cananaii

iaz cu

moara

si

o p3dure,

la

un

;

in

si

hect.

Vite: 341 vite

man

cornute,

39

rimatorl.

288

34 cal

01,

si

V. de com.

com.

aria*

o

cam de 10 m.,zidit&din

lata

Cdtr^mida mSruntS.

munei

Rusului

facind parte din

rur. Tesila, pi. Pelesul, jud.

te

in

partea de V. a Pra-

pi. Pelesul, jud.

hova, ce serveste de

izlaz.

hect.

face

si

1

750

sufle-

reparata*

zu-

si

1885 de Domeniul Co-

graVitS, in

roaneT, deservita* de 2 preopf, cint£re$

si

paracliser

1

1780; o scoala mixta\

1

alta, din

si

infiintata' la

1856, frecuentatS de 52 baeji

(Piriul-), piriias, ce

me, jud. Neam^u,

S.,

Piatra»Mun-

pi.

curge

com. Girovul,

si

Locuitort

1864

pe si

pi.

improprieUrifT

in

1878 sunt 436; neim-

si

mat sunt 54. Vite: 1074 boi, 828 vaa,

proprietaYiJi

lui-PriseceT.

Ialomi^a,

venituri

la

de 14709 lei, 40 bant si la cheltuelT, de 14274 lei, 24 banT.

spre

se varsS pe stinga Piriu-

si

com. e

Budgetul

iz

voreste din dealul cu acelasT nu-

Rusului (Valea-), com. Tesila,

8000

una

2 biserict,

;

Prahova.

Rusul, munte,

este de

18 fete (1899—900).

tele,

Rusul, mahala,

Oltul-

pi.

Pe ea se

lunga cam de 100 m.

cetajuie si

Dejesti,

jud. Olt.

la

m3-

cam de 60

rime

com.

la

cu

Ciocile si la E.,

Are o populate de

d.-j.,

BuzSu;

parte din Domeniul CoroaneT.

Rusului (Magura-), magura,

S'a infiin^at pe

1780,

mesteacan

S.-E. ,cu

Padina

satul

,

com. Jugureanul. Suprafa^a co-

lo-

cution.

de

Rusul-Riscei, munte, in jud. Su ciava, com. BogdSnesti, acoperit de p&dure de brad, fag si

S cu

la

;

la

com. Sudi-

si

Sc&rl&testi, din jud.

si

Ruseni-Vechi,

comunei. Se miirgineste

Virful-Negrasului, formeaza p5-

durea Tesila, care are o

vale, in jud.

Borcea, ce se intinde

teritoriul

comunelor Jegalia

413

taurT,

garf,

vifei,

3204

817

cat, 2

213 berbect

01,

si

15

m&581

nmStori.

$ocariciul.

Izlazul locuitorilor e

de 2000

hect.

Rusul, unul dmtre ptscurzfe munBourul, jud. Suceava, com.

telui

Ru^ani,

sat, fecind

parte din com.

Parepa,pl. Cimpul, jud. Pra-

rur.

hova.

Bogdanesti.

Drumunf:

§arul-Dornei

Brosteni,

Dorna, jud.

si

Su-

ceava, avind 1540 m. altitudine.

Ru§ava,

"R\lS\A)pddure,m intindere de 3095 proprietatea

hect.,

cind

parte

Corbi, eel,

din

statului,

fa-

marea padure

Nucsoara, jud. Mus-

pi.

formata din iotrupuri:

sorul, Preotesele, Bindea,

Plai-

si

Padurile

si

Dun&rea-Vechie

Dunarea-Vapoarelor,

drep-

in

pleacS din

orasuluT Braila;

Dunarea-Vechle mai sus de valul Scurtul, face o

S.-E.

si

se uneste cu

a privaluluT Scurtul rul

Cringul, avind

toata o intindere de 17530 hect.

tului,

o ramura

Borcea.

pi.

Pelesul,

jud. Prahova, care,

impreuna cu trupurile:

MSnastirea, com. Dagija, retul-d.-s., jud.

pi. Si-

Roman. Vezi MS-

lul

cu-Rusul,

cu

-

Podurile

si

podul pe Cilma^uiul in linia dreapta" prin

-

Margi-

rur,, in jud. Braila,

C5lma{uiul, asezata*

drept

al

si la

stinga

proprietatea

apa Strimbul

gara FaureT, trecind

prin Strimbul la

kil.);

Strimbul, spre N.-V., trecind

si

Surdila-Greci

Macoveiul, dinjud.Buz5u, spre

S.,

prin padurea Ruse^ul; la com.

linga*

Boaia, Lacurile-

Prislopul,

movila Geme-

mosia Macovet

Sorga, jud. Buz&u, spre V., pe

Ru§e{ul sau Ru§e{ul neni, com,

la

hotarul mosiei Ciocile (16

(4 kil.); la

pi.

-

de pe

locuitorilor, peste

Ru^eni, numirea vechie a satului

Gilma,

Carabanul

movila mare, drept la ho-

tarul mosiei prin

la

linga teze-

crucea Petroiul, de aci pe

la

nile si

la

al sta-

pendinte de com. Tesila,

pe

pri-

nastirea, sat.

Rusul-d.-j., trup de padure,

spre

si pe la Movila-1 opei (5 kil.) com. Ciocile, spreS., trecind

linga*

curba spre

Zanoa-

ga, PapSul, Rusul, Platica, Alunisul,

prival, jud. Braila, com.

Chiscani, intre

tul

Jugureanul,

pe Valea-Calma^u-

iului la

Rusul, munte, intre com.

la

S.-E. trecind

girlei

peste care este un

Movila-Rusefculul

tirlele

si

pe lin-

Sc&rlatesti; la Braila,

spre N.-E. (73

kil.).

pe ma-

QUma^uiul,

pod

ga

in drep-

Ru§e$ul, de S.

sat, al

pe muchea platouluT

jud.

Hosted by

Braila,

com. cu

Google

RU?EJUL acelasi nume, la 7$ kil. spre S.-V. de orasul BrSila. Poarta acest nume de la movila Rusejul. Are o pozi^ie frumoasS, predominind

mucheT pe care

prin inalfimea

e asezat satele de

La

RUSI

300

sa

1879,

prin prejur.

cu ocazia

nicfrit

lasi

dan. (Condica Liuzilor).

Se mSrgineste la N. cu com. Letea, la S. cu comunele Valea-

Are o populate de 712 suflete; o scoala mixta; o bisericS, cladita in 1881, de-

Seac5

servita de

Tamasi,

si

Dealul-Nou,

Bohociul

V. cu com.

la

Siretul

si

Batata

Are o populate de 1750

lurile

Furnicari, Batata

343 case;

su-

moar3

2 lipscSnii; o brut&rie; o

cu aburT; 2 biserict, una vechie ztdita la 1780,

cu

riacescu rezidita'

de Mandacbe ChilocuitoriT,

alta,

si

deDomeniul CoroaneT

la

1885, deservitS de 2 preoft, un

un paracliser; o

cint5re$

si

mixta,

infiin£at&

scoala"

1856,

la

fre-

cuentata de 70 elevi

(1

$coala are localul

s&u propriu,

{ioneaza de

asinf,

man

59 elev! 4 ortodoxe, in satele

£ata

2330

817

man

vite

cai,

2

cornute,

584 rimaton. La 500 m. spre N. de sat, pe

3204. oT, 9 capre

t&rmul sting lunca", este

man

te! Coroanet, cu case de locu-

pe o movilS

in{a

magaziT

si

sis-

catolica, si

legea rurala

443

sunt fostiT clncasT

Padurea

intin-

Proprietary vechiT rSzesT.

de

cul-

ocupa o de

htrtie

suprafa^a,

pe canalul

si

fa-

pftdure de tufa,

spre S.-V. de satul Ruse^ul,

kil.

com. Ruse^ul

in intindere

si

de 176 hect.

cat,

628

intindere

01

de 7401

pi.

Bistrifa-d.-j.,

lurile BistrifeT

confluen^a 5

catune

:

lor.

si

ale SiretuluT, la

E compusa

Batata.

si

inainte din

Mugulef, Rusi

-1

uT

-

:

Rusi-

Giusca,

Rusilui-Hociung, Fundul-Bogdan

(in

vechime Jaeni), Izvoarele,

Bichinzul, Batata, Cotini

si

e

Mosia Fundul din aceastS com.

;

de lemn

o

;

mixta,

scoala

cuentatade48

elevi

fre-

(1899— 900).

Se face iarmaroc in cea dinDumineca din Octombrie. Inainte se maT numea si Rusi-

VladicST,

chime

cftci

ap/irfinea din ve-

EpiscopieT

cind, la infiin{area siori s'a

Roman.

de

Forma o singura com.

,

Rusi, pana

satulut

Ro

unit cu acesta, formind

com. Rosiori.

Ru§i,

sat.

Vezi Heresti, jud. Su-

ceava.

89 bam

let,

de 4402

Vatra satuluT ocup5 12

vcniturl la chel-

si

si,

pe

de

strabStuta

de calea ferata

la V.,

si

de

cea na^ionala Focsani Bacau.

Distance

:

kil.;

kil.;

la

la

capitala

la Bicaii,

districtulut, 8 kil.; la

20

com. Leca,

com.' Dealul-Nou, 17

com.

Letea, 3

com. Buhociul,

1 1

kil.

;

kil.;

la

la

com.

Valea-Seaca*, resedinj;a plaseT, 22 kil.;

la

cu o populate de 418

com. Tamasi,

5

si

sat, in jud.

trh;a-d.-j.,

Bacau,

deservita de

resedinfa com. cu ace-

preot

Mosia e proprietatea AcademieT

Romine, careia a

cuta

danie

tar Vasile

tindere

330

fostul

fost ft-

proprie-

Adamache. Are o

de 600

falci

pSduri,

de

falcT,

din

cultivabile,

70

100

falcT fina£

si

in-

care fSlci

restul

neproductiv. Improprietari^i la

Bis-

1

cintare^.

1

kil.

pi.

de V.

cladita

Gavril,

si

Adamache,

30

Ru§i,

falcT,

suflete;

o biserica cu hramul Sf. Arch. Mihail

lei.

este

Fur-

nicari.

e),

de 567 locuitorT o biserica ortodoxa de zid si una catolica

pore!.

la

calea jude^eanS Bacail-Parincea,

din

Rusi, resedinfa, Coteni,

Se compunea -

pe ma-

asezat

Furnicari, Izvoarele

luT

BacSu,

in jud.

210

si

com.

Budgetul

tuelt,

rur. 9

200 m. de

Are o populate

com. Uidesti, asezat pe farmurile piraielor Mediasca si Rusi.

pe o

sunt

Comuna Ru§i, com.

la

si

Rusi.

piriul

pi. Fun-

spre E. de

Rosiori,

Vite: 925 vite mart cornute,

72

pe hotarul de S.-V.

jud. Bralla, al

5V2

com.

satul Rosiori

pe

Roman,

in jud.

sat,

dul,

de

ViT

la

Ru§i,

Ru§i, sau Rosiori, sat, pe mosia cu acelast nume, jud. Suceava,

34 hect.

Ru^ul,

59 porci.

1

Letea, de

la

aproximativ 300 hect.

tematice pentru producte.

si

1401 hect.

Siretul

de

brice!

si

paminturilor

tara este de

riul

in farina.

com. are o

dere de 2949 hect.

pe

53 cai

1864

din

pamint

falci*

Totalul

cintarej:;

1

tiiu

s'au improprietarit 131 locuitorT,

cu

si

Vite: 530 vite mart cornute,

5

de apa.

Dupa

si

armanul administra-

3

:

Bal-

Ruj>i,

:

una

si

9 circiumt

Izvoarele;

in

CSlma^uiuluT, in

al

Izvoarele

si

fost

biserict

;

Teritoriul

sunt:

in satul Rusi,

1899—900 au

inscrisi

niuluT CoroaneT.

Vite

1864

la

care in

la

si

su-

o scoala mixta, care func-

flete;

899 —900).

dotatdeadministratjunea Dome-

altele.

si

Are o populate de 1203

circiumi;

11

preot

1

brazdat de dea-

Vatra satuluT este de 204 hect.

si

de

si

situat intre riurile Si-

Bistri^a

si

6 circiumi.

Leca. Este udata de

si

piriul

flete si

retul

E. cu comunele

la

riurile Bistri^a

improprietSrirei'.

nume,

aparfinea caminaruluT Gh. Bog-

fruntasT,

codasT,

24

32

stSpinind

1864 sunt:

palmasT 21

1

si

fSlcT

15 si

prajini.

Hosted by

Google

RU$I

DrumurT Fonisti (2

principale kil.)

sunt

In 1803, pe mosia Rosiori, a stolniculuT Ianache Botez,

plStind 280

liuzt,

adaogeau

nual, la care se

ot

tam

bir a-

plStind 316

21,

pe an. («Uric.»,

vol. VII,

liuziT

bir

lei

p 251).

luT

La 1864

sau Ru§i-Vidra§cului, sat,

in jud.

Tutova,

Puiesti,

spre

Puiesti,

pe

E.

a erezilor defunctuluT

si

150 hect. Arenda anuaia* este de

Enachi LepSdatu.

Are o Mihail si

cu hramul

biserica,

un p&lamir, micS,

facuta

Sf.

35000

de lemn,

1801 de Emanoil Cio-

in

538 locuiton

de

Are

Iezerul.

in jud.

Bacau,

Tazl2uld.-j.,

pi.

com. Sanduleni.

cimp

716 p&dure, cu maT

arii

si

fagul, frasinul, venisul,

:

curge

ce

Aceasta* proprietate era inain-

Roman,

VezT

Siretul-d.-j.

pi.

Hotarele

Porcesti, jud.

mostea

de 1821

se

numea Asan

Tecuciu, satul Homocea,

numita

ast-fel

locuita

de o colonie de Rusi ve-

pentru ca a a fost

din Gallia pe

Aci se facebilciu cu obor de vite, de dou& orf pe an, la 23

Vlasca,

pi.

jud.

rur.,

NeajlovuluT,

compusS

din cStunele: Rusi-luT-Asan, Sa-

tul-Nou

mahalaua Cunesti,

si

si-

R.-S&rat,

in jud.

d. -s.,

pi.

com. Slobozia,

ud&

Rusi, primeste pe

stinga

satul piriul

Misihanestilor, incarcat cu piriul

pe

teri-

toriul jud. Bacau, unde se

varsa*

Strimba

in

riul

si

apoi

Siretul,

trece

de a

flete;

serves de

sat,

cimp

ariT,

109 hect., 85

si

Ru§i-Ciomortanul, suflete,

Corpaci

format si

Badragi,

cu acelasT nume, pi.

sat,

din

s&tisoarele

pe

mosia

com Zamostia,

Berhometele, jud. Dorohoiu.

96

ariT,

padure.

Ru§i-Vladicai,

vechia

preot

1

si

dascSl

1

siori,

nutnire

com.

Ro-

Fundul, jud. Roman.

pi.

(VezT Rusi,

sat, in

Fundul,

pi.

;

Ru§i-Vladicai, mosie

a statuluT,

de

fosta proprietatea EpiscopieT

Roman,

Roman,

jud.

pi.

Fundul,

baep

lei

(1899—900);

4

Are o sosea care merge

la

^i

7 fete

anual.

circiumT.

Giurgiu, pe la Camineasa,

teritoriul

Milcovul, ce

Ciobanul

si

si

la

com. trece valea de

duce

la

podul

la

tatea statuluT,

fosta"

Roman, siori,

d-luT

Gr.

faja mosiei

Vlasca,

in

Fundul, com.

pi.

in intindere

jud

Ro-

de 800 hect.

Letca-Noua\

Ru§i-lui-Asan, catun, de com. cu acelasT nume, lovul, jud.

proprietatea

Roman,

EpiscopieT de

la Mihalesti.

vine

Ru§i-Vladicai, padure, proprie-

Ru§iav&tul, com. cu 412

par-

com. Rosiori, arendatS cu 141 10

Pe

Ru§i-Bojica. VezT Pircovaci, com. Deleni, jud. Botosani.

iar

scoala mixta, frecuentat5 de 34

Bucuresti, pe

stinga.

cimp,

su-

o biserica, cu hramul A-

Fundul, com. Rosiori, curge de S.-V.,

ariT,

com. Rosiori).

o

spre

98

hect.,

tea mosiei este de 433 hect.,

Bucuresti.

dormirea-MaiceT-DomnuluT, de-

de satul Rusi, jud.

443

a satului Rusi, din

Are o populate de 909 pirtii, izvoreste

N.-E.

Lozna.

46 kil. de Giurgiii, la 10 kil. de Obedeni resedin^a plastt Glavaciocul-Neajlovul si la 40 kil. de

maT la N. Roman, pi.

la

Iulie.

tuata pe partea stingS a platoulut

Glavaciocul, din sus de BalSri,

1798.

la

fScind parte din padurea Rogozul.

Ru§i,

20

la

si

taruluT mosiei

la

Marginea-

si

Locuitorit improprietaritT au:

Ru§i, sau Cotul-Ru§ilor, mahala,

Ru§i, pftdure>

era

Proprietatea apar^ine proprie-

Ru§i-lui-Asan, com.

nial

acesta

;

proprietar al ToporuluT.

Porcesti, sat.

in jud.

a

mosiei sunt cu ZaBalinesti.

si

unuT pasdturc, care

te

Ru^i-Strateni* parte a satului Lozna, jud. Dorohoiu, pi. Berhometele, com. Lozna.

cantitate.

Ru§i, parte din satul

comuna

mare

se aria in

silicioasa'

si

o moarS

si

pe

mosie e Verichia. Piatra calcariccl

precum

cu aburT vechie. (VezT

Aprilie

mesteacanul.

si

Piriul principal

Costinesti,

citt.

10

pro

iar

multe e$en{e de arbori, intre can

plopul

Ru§i, subdivizie a

p&mint,

ariT

7153 hect.

:

si

doming

125 case.

si

10

si

o scoala, casa

biserica,

comunala,

Rusi-luT-Asan).

martan, fostul proprietar.

hect.

lei.

Are o

Gavril, cu un cint5re{

si

hect.

piriul

hect.

Holban

prietatea

tirgusorul

locui-

480

Padurea este pe o suprafa^ de

Tutova, com.

pi.

160

de

ton o suprafa^

S3tenii improprietarijTau: 338

Ru§i

dat la

s'a

Gh. Herescu, a d-neT Maria N.

erau

lei

d

Prpprietatea mo^iet e a

la

:

Uidesti (4

la

si

kil.).

18

RU^IAVAjUL

301

pendinte pi.

Neaj-

proprietatea

GraJdSnescu. este de

1 1

Supra-

80 hect.

rur., in

BuzSuluT, plaiul Buz&ul,

pe malul sting

al riuluT

jud.

situata

Buz&ul

si

d'alungul piriiasuluT Rusiav3{ul, la

46^2

kil.

Limita, la

de orasul Buzaul.

N.,

incepe din

Hosted by

Mu-

Google

RU?IAVAJUL

pe

chea-Chilielor,

pSna

merge

care

Virful-DinteluT

in

la E.,

;

Dinte pe Muchea-

lasa din

se

Inalta (hotar despre Pietr£reni), ia

pe marginea padureT Ursoaea,

pana

intilneste Izvorul-SariT, con-

tinue pe izvor in jos

pe

de paduri, livezT

Buzau;

riul

la

marele arc ficut de

U

pan5

Buzaul

riul

gura izvorului Tega;

V., urea pe izvor

pana

la

vad si

E

Tega

siava^ul,

Ursoaia, cu o

si

populate de 2670 locuiton.

Are o scoa^ 6

Rusia-

dit.

deservite de 3 pre-

bisericT,

op, 3 cintarefi si

in

frecuentata de 34 elevt;

va{ul,

din care

2 paracliseri;

si

catedrala e cea

cu

August.

5

Buzau

riul

3

bivolT,

7

1400

01,

12

epe,

168 capre

si

Rusiavatul,

Ripile

soaia existau in secolul curt

demne de

tirea

Cirnul,

si

Ur-

XVI. Lo-

vizitat are

:

Manas-

Drumul-DoamneT-

Neaga, apoi muntele Dintele

si

Sarea-lui-Buzau. In apropiere de

Are o din care

suprafafa de 4561 hect.

1700

arabile,

1340 pa-

614 izlaz, 237 308 sterp. Proma! insemnate sunt: Ur-

dure, 361 finea^, livezi,

1

priety {T

vie

si

soaia -figanesti,

Rusiava^ul

Terenul

si

este

multe coline

Tega

(statul),

Ripile (particulare).

si

accidentat

munp,

prin

acoperi{T

rele ce pleacS

gan

si

incepe

Rusiavatul;

din

Muscelul-fi-

din Piatra-Boncilor,' uda

lung

com.

vars& in

riul

Rusiavaful

si

se

BuzSul.

Ru^iava^ul, incepe

a

viroaga,

varsa

forma

se

ce

Gomesti,

Buzau,

piriia§, jud. se

in

cu o alta

incarca'

com.

pSdurea

din

Tese

padure

Costesti,

in Calmaj;uiul, in

si

se

fafa cat.

Ruijilor

(Iazul-), iaz,

gura

in

V&ei-Rusilor pe mosia RSuseni, jud. resti.

Comind&-

Botosani,

com.

Se scurge

in Jijia prin girla

Durducul. Confine peste

si

pu^in

stuh.

Cirnul, la Lacul-CirnuluT, s'a dat in

1

82 1 o crincen^ lupta intre

Turci

si

Eteristi.

Ru^ilor (Valea-), vale, in partea de N.V. a com. Comindaresti,

Ru§iava{ul, cdtun, de

12 circium!.

Lacatusul, primeste izvoa-

la

e foarte vechie; sa-

hramul Adormirea Maicei Domnului;

de

Albesti, din com. Albesti.

153 porcl. Stupi 214.

tele

com.

Snatarul,

vacT, 185

cat,

Bu-

in jud.

piriia§,

zau,

so-

:

drumurt naturale.

Comuna

formata din catunele Mus-

1

Vite: 532 boT, 191

Muchea-Chiliilor.

celul-f igan, Paliciul, Ripile, Ru-

la

insemnat peste

alte

Ru^iava^ul,

in

seaua RusiavS^ul-Maracineni, un

2 minjT,

in

si

calitate su-

Cai de comunicaj;ie sunt

vi^ei,

tarului Sibiesc (P5t3rlagi), ajunge

sulfuroasa

Are un tirg anual

Cre^uleasca (Ma>un{isul)

ho-

apS

perioara.

gintea, apoT pe marginea mosiel si

de

mat multe

are

;

piatra de var de o

sor-

la

fier

si

sorginfT

lingS

urmeaza

S.,

Din

finefe.

si

poseda sare, pacura,

minerale lignita

munteleSarea-lui-Buz3u,pana da in

RUSTI

302

al

com. Rusiavatul,

resedin^a,

jud.

locuiton

si

teanul.

pe mosia

Ru^inari, tnahala, Susi{:a,

pi.

in

com.

Motrul-d.-j., jud.

rur.

Me-

hedinfi.

Ru^iava^ul. mo§ie, si

hect.

din care

cat

in jud.

Buzau,

Rusiavatul; are 600

com.

tul

Botosani,

BuzSu,

670 158 case. Are subdiviziile: Biidea si 01-

cu

jud.

Rauseni.

160 padure,

Ru§ti, picket de granifd, pe marginea DunareT, jud.

Mehedin^i.

res-

arcttura, livezT, fineje si izlaz.

Hosted by

Google

;

Saac

ce

drumul comunal Agi-Ghiol-Sari-

mune

se daii com. urb. Urlafi, pi. Cri-

Chioi, trece pe ling& satul Sa-

ni,

si

Nuc^eteasa, numirt

Aceasta se

covul, jud. Prahova.

constata dintr'un hrisov

bangia,

Duca-Vod&, prin care hrisov se da in posesiunea preotesei Ana a preotului Dimitrie Stancu Lar-

mosia Necseteasca «s£

giu fie

lor ocin£

copiilor

§i

Urla^i, ce se

chiama

si

le

in

lor

Necse-

teasca».

dependent

anul

844.

1

Vezi Sacueni.

a lacului Razimul.

Sabarul, plasa, jud. Ilfov. Ocupa' partea de S.-V. a jude^ului. Se .

margineste

ca

si

cu plasa Negoesti la N.,

si

govul

jud.

in

pi.

si

com. Agi Ghiol, ase-

Tulcea,

-

de

zat in partea

a

S.

pl&sif

a comuneT, pe malul de V. lacului

mineral Agi Ghiol, -

margineste

la

N. cu

S.-E. de

meaza, de

de

riurile

R&stoaca

si

jul

si

la

de

se varsa in

serica, ca

Are o

suflete.

Intinderea pl£sil e de 62422

hramul

Sf.

Voevozl.

proprie-

si

locuitoriT,

si

In plasS sunt 3 batyi

8 he-

si

Tulcea,

vale,

pe

Agi-Ghiol,

in

jud.

teritoriul si al

si

c&tunului

Sabangia; izvoreste

pi.

comunei s&u

din dealul

C&usul-Mare, se indreapta spre

N.,peling& dealul Pietrosul,

taie

mijlocul

de

la

str&bate in lung,

ei,

N.-V. spre S.-E.

printre

Argesul

riurile

si

curge

si

Dim-

bovifa aproape paralel cu

Resedin^a rur.

-

s.

din

Coli-

Vale,

-

breni

Do-

D£r&sti,

Sintesti,

Cimpurelul, Domnesti-d-

Domnesti C&l{una,

s., ti,

-

-

Flores-

-

Gostinari, GrSdinari, Jilava-

Ogrezeni-

Magurelele, Prisiceni

-

Buturugeni,

Ciinceni, Stoenesti-Palanga, Str&-

T&ntava,

ini-Dobreni,

f ig&nia-

Crivina, Varasti-Obedeni

si

Vir-

tejul-Nefliul.

Are o populate de 49993

su-

locuind in 104 10 case

flete,

si

149 bordeie; 60 bisericl, deser-

de 90 preo^I; 41 scoale (1 de c&tun si 40 mixte), frecuentate (in 1899 900) de 2 10 1 elevl; 4 mori cu abun, vite

—

21 morf cu apa,

si

poverne, 3

8

26 masinl de treerat cu Vite: 6391

lestaie.

Riul Sabarul, care trece prin

Sabangia,

-

zalhanale, 65 poduri stat&toare

hect.

24349

bi-

d.

Pri-

-

rurale

tary au 38073 hect.

sau 502

Argesul

Sabarul.

riul

vatra comunel. Popula^ia, in ma-

lii,

si

sub numele

com. Izvoarele,

hect., din care statul

romin&, e de 89 fami-

Vale,

-

Buda

Cop&ceni Mogosesti, Cornetul, Cre^esti

Ciorogirla,

riul

din care 45

ioritate

li-

Vlasca

si

care se impreuna la com. Virte-

Ghiol, la S. cu Sari-Chioi, la V.

Are ointindere de 58ohect., hect. ocupate de

for-

com. Colibasi,

la

al

cu Concaz, la E. cu lacul Razimul.

Argesul, care

riul

mita intre jud. Ilfov

Agi-

cat.

din

-

Poenari, Pope^ti-Bicul, Slobozia-

N.-V. spre

la

si

Se

Cop&ceni -

Hobaia,

bovi^a.

sat,

Baiasoe-

:

Ciorogirla-Dirvari,

siceni,

Dim-

plasa

anume

Bragadirul-Bulgarul,

Merlari,

parte din

si

Dim-

si

si

din-Deal, Bolintinul

cu plasa Zna-

Este udatS de

Sabangia,

ci jud. Vlas-

la S.-V.

o parte din plasa Olteni^a

la E.,

la

de drum,

kil.

intr'o baltS. mica,

basi,

bo vi{a

Saac, judef desfiin^at

dup& 6

si,

deschide

se

luT

al

rurale

Berceni-Dobreni, Bolintinul-

ele.

pl&sif este in

Domnesti

-

d.

-

s.

com.

Are 32

co-

cal

si

abiirl.

lepe,

102

arm&sari, 12308 boi, 6072 vaci,

2906 vol!,

vi$ei, 1

in

663

taurl,

bivolite,

257

369

bb

capre,

3942 porci si 37146 of. Comerciul se face de 28 hangii si

223 circiumarl.

Locuitori improprietari|I sunt

Hosted by

Google

;

SABARUL 6218

si

304

6105.

neimproprietari^T,

ET poseda 6019 pluguri: 47 5 1 cu boi si 1268 cu cai 7856 care ;

caru^e

si

cu

5744 cu boi

:

21 12

si

Sabarul-Mare, pi.

Vela,

ce compunea,

cu

satul

Caile de comunicafie sunt: calea ferata Bucurestt-Giurgiu, care

trece prin Jilava

jude^eana

Vidra

si

Bucuresti

care atinge numai

actualul

Se mat numea Su-

o mica par-

Mosia face parte din Ocol. I Domeniului Coroanei. Are o suprafa^a de 8216 hect.,

Silvic ai

din care 6020 hect. padure, 960

1200 hect. fide 36 hect. sterp. Improprietari^i in 1864 si 1879

na^:

Sabarul-Mic, fost Dolj, pi.

jud.

in

sat,

com.

Dumbrava-d.-j.,

din plasa Sabarul, partea de

Vela,

pe linga com. Berceni

cu satul Sabarul-Mare, actualul

compunea, impreuna

ce

Se maT numea Su-

restul

si

sunt

1

411V2

munp

de

sat Sabarul.

harul-Mic. Azi constitue o ma-

sunt

intre Bucuresti

hala in satul Sabarul.

(1320)

bate aceastS plasa de

stra-

si

trecind pe linga satul Copa-

S.,

ceni

calea mixta Bucuresti-Ale-

;

xandria, care trece prinsatele:

Bragadirul

Balgarul

-

jude^eana

calea

Buda

si

;

Bucuresti-Cra-

iova, care trece pria satele Clin-

ceni

Prisiceni

si

;

calea judetea-

na Bucuresti-Pitesti, care trece Bolintinul-din-Deal

prin satele

Bolintinul-din Vale.

si

La Domnesti-Caltuna

este

o

judecatorie de ocol.

Sabarul sau Drumul drum vechiii, jud. Tasi,

Sarei,

-

ce se in-

tinde de la Lerxani, din drumul

mare

spre

al Iasulin,

pana

N.,

satul Iepureni, din com. Ra-

in

diul-MitropolieT,

apoi spre E.,

si

culmea dealulu!, prin

pe

pana

Popricani,

podul

transporta

de

Ocna

la

trecut

in

sarea,

pentru

Sculeni,

la

de

la Jilava si

Vidra.

suflete, in jud. Dolj,

brava-d.-j.,

cu 226

sat,

Dum-

pi.

Sabasa, com. rur E.

Inainte era despar^it in doua:

Suharul sau Sabarul Mic

Su-

si

Ciorogirla

si

la

com.

formeaza varsa

in

Ghimpa^i

Uda testi,

riul ri-il

si

Vidra,

la

jud.

Sabarul,

S.

Ilfov,

cat.

1

Sintesti,

Straini

Varasti

si

-

Cre-

Sabarului are un curs foarte

iute; albia sa e ingusta

odata nu seaca.

si nici-

de

populate

o

(1050).

o

Coroanei, s'a

linie ferata ingusta,

construit

de 20

Drumuri principale sunt Borca (trece numai peste tri|a),

la

Farcasa

Malini (44

(6 kil.)

kil.

la

:

Bis-

si

la

kil.).

In 1803 «mosia Sabasa, parte

a manastirei Slatina

si

parte a

manastirei Risca, avea 55 platind 888

lei

liuzT,

bir anual, a ca01,

scinduri

lemne si cu sucmane, neavind loc de hrana si hrana lor o aduc pe cai din alte parp.» alte

(«Uricar.», VII, p.

156).

N.

822

su-

1

1

300

1070

leT

venitur!

la

la cheltueli

si

de

piriU, jud. Suceava, izvo-

de sub Muntele-Lung, com. Brosteni, si, dupa un cursde 22 reste

kil.,

in care

a invirtit 3 moriste,

o piua, se arunca, in Bistri^a.

si

Are de

tributari din dreapta:

^inelor, al-Colibei, al-Gemenilor,

Piciorul-Scurt, Corauta, al-Bolo-

hanului, Frasina

leT. :

30

cai,

102

boi,

iar

si al

Bisericei

din stinga piraiele Sabasi^a,

420 porcT. Locuitorii se ocupa cu plu-

Fintina, Alauta, Breaza, Glodi-

exploatarea padurilor.

gurul-d.-s., al-Scorusului, al-Min-

garitul

Are

si

01

si

o btserica de lemn, res-

taurata din noCi de

Adm. Dom.

Cor.

hramul

in

1889,

cu

Dumitru, deservitS de si

Sabasa,

piraiele Secul, al-Stinei, al-Capi-

Vite sunt

Dobreni,

Obedeni.

la

formata dintr'un singur sat,

108 vacf, 1503

Izvoarele. :

si

Brosteni.

si

Budgetul com. e

de

care se

Arges, intre

catunele

Dobreni,

Apa

Virtejul,

cu

flete.

(v. a. n.).

Aceste piraie unindu-se

de

E.

la

S cu com. Farcasa

cu com. Madeiul

E

format din piraiele

Rastoaca

V. de

spre

kil.

Se margineste

basa.

cu riii,

com.

Falticeni, in lungul piriului Sa-

harul sau Sabarul-Mare.

Sabarul,

62

la

partea de

in

,

Muntele, jud. Su-

a plasel

com. Malini, laV. cu com. Borca,

com. Vela.

meniul

si

ceava,

Sabarul (Suharul),

Gherghea

si

ror alisveris este cu

LaUomnesti-d.-s.esteunoficiu

calei ferate,

teritoriul

cind aceasta face parte din Dc-

Jijiei, la

Pe acest drum

stinceT.

se

valea

in

satul

Basarabia.

telegrafo-postal, afara de cele ale

de pe

Arsi^a-Ungurului, Lacurile

:

Pentru exploatarea mosiei, de

N. spre

la

stapinind

locuitorl,

3

falci.

intretaie calea ferata la Giurgiu,

Jilava

1

Piscurile cele mai insemnate

na^ionala Bucuresti-Giurgiu, care

si

Sabasa,

hect. cultivabile,

E.,

calea

si

lor.

satul Sabarul.

te

;

udata de Bistri^a

cu afluenfii

harul-Mare. Azi este mahala in

calea

;

Olteni^a,

-

impreuna

Sabarul-Mic,

sat Sabarul.

caT.

E

fost sat, in jud.

Dumbrava-d.j., com.

Dolj,

2 cintare^i; o scoala*

1

sorul,

zei,

Babsa, Ungurul-d.-j., Un-

al-lui-Ni^a, Cocozisul, al-lui-

Braniste

al-Padinilor.

si

Sf.

preot mixta.

Saca, com.

rur, : ctiiun, jud. Gorj.

VezI Seaca.

Hosted by

Google

9

SACA-DE-ClMP

SADOVA

305

Saca-de-Cimp. VezI

Seaca -de-

Cimp.

Sadina,

Neajlovul,

pi.

Vla?ca, situat pe

Sacar-Bair,. deal, pi. Istrulul, pe

in jud. Tulcea,

N.

de

Cirtojani,

biserica, deservita

un preot

hect.

minind piriul Slava-Rusa, manas-

gea

dat

s'a

improprietarip dupa

Camena.

satul

in toata intinderea

azi

le-

mit Sadova; iar intre anil 1875 76 coprindea c&tunele: Da-

Sadova,

com. rur,, jud. Dolj,

6

la

$i

48

la

Jiul-d.-j.,

de re^edin^a

kil.

pi.

de Craiova

kil.

playri.

Este situata parte pe un loc

deal, in jud. Tulcea,

rur.

com.

teritoriul

Atmagea. Are o direc^iune

brazdind partea nord-vestica a

Coroanei Sadova;

mai multe

pornesc

ramifica^ii

directum: Ta?licV., Topologul la S., Ghi-

diferite

Bair la

N.

obilche la

magea,

Virful

At-

sau,

luri,

Dealul-Aninilor

—

$i

alt

40 m.

nume a I piriului

d'intii

valea piriului

izvorul

la

sau pana in dreptul satului At-

E mit

sat, facind

parte din com.

rur. Milostea, pi. Olte^ul-d.-s.jud.

Vilcea.

Are o populate de 70

loc.

udata de

$i

sat, in jud.

Constanta,

listra-Noua, pe rur.

Si-

pi.

teritoriul

com.

Hairam-Chioi, situate in par-

tea meridionala a la

ruinele unul

pi. $i

a com.,

200 m. de hotar. Prin apro-

piere trece drumul

cuzaci

comunal Do-

— Hairam-Chioi.

65940. Mareie JJic(ionar (ieograric. Vol.

ce $i

are

piriul

Sadova, nu-

modi Gainareasa, din

se

§i

dova, in

?i

locurl

de casa,

iar

arabil

46 numai

Dupa

cu locurl de casa,

legea

insured im-

din 1879, sunt 2 proprietari^I.

comunei

Suprafa^a

de

este

3372 pog., din care vatra satului

ocupa 216 pog., pamintul

arabil

367 pog., fine^a 400 pog., izlazul 361 pog., $i terenul sterp 28 pog. 1

In

comuna Sadova

se afla o

16600

intindere de bile.

hect.

in

ara-

Aceasta mo^ie apartfnea

in

se intinde

$i

trecut statului

?i

rea Sadova, ce apar^ine Coroa-

sau

in

nei, iar in trecut

aparjinea sta-

de

raovila

tulul.

Suprafa^a sa este de 2753

Are un pod

in drep-

hect.

Este

moarei Podul. afla

in

Izvorul

com.

sau

Damian,

poarta numele de Damian.

Dup& cum spune cuitorii

sunt impamintenu:! 339 locuitorl,

Valea-

apropiere

Bostanele.

se

669 feme!.

pierde in ni?te

Valea-Piriulul

smircurl din mo?ia Coroanei Sa-

ce

?i

legea rurala din 1864,

com. Piscul, unde are 618 pog. Se gSse^te in comuna p&du-

E. com., curge de la E. la V.,

tul

1415 suflete, din care

din car! 293 cu p£mint

valea

Piriul-Morilor, ce izvore^te

in dreptul

prin

1888.

singura mo?ie a Coroanei;

Sadovei

Sadie (A^i-Sadic),

Sadova

Dupa

— 40

Gheta.

magea. Sacoti,

in&l-

Valea-Suvi^ei, iar cele de al 3-lea,

direc^iunea E. spre V.

poarta de

:

locurl arate.

Slava-Cerchezeasca, jud. Tulcea,

pri-

in anul

Popula^ia comunei Sadova se ridica la

ni-

dealurl formeaza

pe care

il

cu

cu direc^iune

vii ?i

o ?coala

;

fete din

sunt goale;

$i

cu o inal^ime de 30

m., acoperit cu

dova, manastire)

S.,

Dealul-Tolel,

si

cu direc^iunea N.-S., au o

fimede 30

sarab, pe la anul 1643 in amintirea rezbelului cu Turcil (v. Sa-

00 de 88 copii. $coala 1899 de baeflf e aci din 1865 ?i de

maT insemnate

dintre care

Cele 2

Sacar-Dere,

Rae^ul.

te-

de dea-

sipos, parte accidentat

E.-V.

pa$unl frumoase.

iar la E.,

Terenul com. este parte

brogea. Este acoperit cu paduri $i

?i

com. se afla manastirea Sadova, edificata de Mateiu Ba-

746 barba^I

dealul Bostanele,

intinse

—

cu mo$ia

la V.,

de 400 m., este dintre cele mai inalte din Doinalt

nu-

mara mixta, frecuentata

com. Damian.

Este un nod central, de unde in

compune

c&tun,

—

Se invecine?te la N. cu ritoriul com. Caciulate^ti; la cu com. Piscul;

cea vestica a comunei.

se

singur

dintr'un

pe

costi^a dealului Sadova.

generala de la N.-V. spre S.-E.,

pla$ii $i

?i

s'au dat pamint.

mian, Piscul

$es numit Sadova, iar parte

Babadag, pe

libertate

lo-

de 640

rural&, o suprafa^a

dupa

li

Comuna Sadova 160

la

calu-

al

?i

In

numai cu paduri.

pi.

1633, de catre figanii

egumenilor

de

un cintaref.

?i

La 1864,

dice curge piriul Slava-Ruseasca.

Sacar-Bair,

robl, al

cl£direi manastirel Sa-

ce au fost pu?I in

Are o

Are un virf pietros de 260 m., do-

Este acoperit

la

Cirtojani, cu care se arendeaza.

intr'o direc^ie

$i

dova,

com. Sadova s'a format

Camena. Se

cuitorl,

Uspinia

urma

in

garilor acestel man&stirl,

de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea nordica a pla^ii $i a comunei. Pe la poalele sale nor-

tirea

f iganl,

pe proprietatea statulul Sadina-

desface din dealul Ciamurli;se intinde spre

Drim-

valea

bovnicul, din jos

jud.

com.

teritoriul

Ciamurli-d.-s., cat.

de com.

cdtun, pendinte

Cirtojani,

comunei

mai

lo-

to$I

valea

trece pe linga late^ti,

legenda,

fiind

Sadova,

situata

pe

Sadova

mo$ia

pe riulul

Jiul,

comunele ?i Piscul. Padurea

este amenajata

:

?i

C&ciu-

populate cu

urmatoarele esen^e:

stejar,

ulm,

39

V.

Hosted by

Google

:

;

SADOVA ar^ar, fag, jugastru, anin

predomina

cie;

SAELELE

806

sal-

§i

stejarul.

Viile in intindere de vre o 200 hect. de pe mo?ia Sadova,

apar^in

com.

din

locuitorilor

Damian. Locuitoril din Sadova au 18 pogoane vie pe mo?iile

aii

b^tut pe TurcY la Schela CiobanuluY,

unde avtnd mare strtmtoare de cBtre dtnsit in doua rindurt si scSpind cu loatfl oastea Intru acest sfiat locas ce era f£cut o biserica de Jemn,

va paring calugdrY,

dupa

si

vre-o

la

anul de

au int&rit'o cu

si

c&minte.

pentru hranii

— 1633, August

si-

tuata pe Valea-Jiului, care de

la

N. la

trece pe linga Caciule?ti

S.,

Rae^i, Piscul, va.

aii

in-

mosii

si

si

pS-

Imbnt-

si

o intindere de 2753 hect., este

vede,

venituri pentru vecYnica pomenire rin^ilor c^lugSrY

Bostoanele. Apar^inea

Dum

se

zidirea lumei 7 141,

la

frumuse^ai'o

si

dupa cum

neziasca* M&n&stire,

$i

maiinainte statuluT. Padurea are

ctyi-

sfirsirea rSz-

boiulut au zidit aceasta* Sfintd.

lor.

Pe mo$ia Domeniului Coroa nei, pe apa Sadova, se gasesc 6 morl de apa: Gainareasa, Ra-

unde locuiau

Podul

26.

Sadova

Este amenajata

Li$tea-

$i

se exploa-

$i

E populata

teaza sistematic.

cu

:

ulmT, frasini, aluni, ar^ari, aninT, salcii,

jugastri

mai cu seama

?i

stejarl.

coviceanca, Ale^teul, Saraceaua,

Podul

Inscrip^ia din altar

Bostoanele.

$i

Circiumf

sunt

Comerci-

9.

antf 13.

de comunica^ie sunt caile comunale vecinale ce due la Damian, la Piscul §i la Gingiova. Aceste 3 drumurf au o lungime de 1420 metri in Sadova. Mai sunt alte drumurT naturale in lungime de 3650 m. Budgetul comunei e la veniturl de 6405 lei, ^i la cheltueli, de 6121,53 lei.

.

man

Vite

cornute

118,

si

Vezi Sa-

s'aii

precum

se vede, in a

com. Sadova, impiej-

muita cu zid (cetate)

chilii.

?i

Este fondata de voivodul Mateiu

Basarab

anul 1643,

la

$i

s'a

Egumenul Parisie, in a doua Domnie a lui Mihail

reinnoit de

E

Su$u, la 1792. preotf,

diacon

1

Se gasesc doua in tinda

?i

deservitade 2 $i

2

cintare^T.

inscrip^iuni,

alta in altar.

PSrinteluY

infrumuse^at

s'aii

si

una

Cea din

Domn

Mihaiti

al sflntuluY si

Duh,

si

Fiulut

al

troi^eY cet

de o

nedespSr^itS, tnduratu-s'au de la

Sfint: Mateiu Basarab Voivod, toata"

fara RomineascS.

AlmasuluY

si

F3g&rasuluY,

si 1

aceast& sfinta

ce se numeste

si

despre

de

au

Duhul in

fara zidit

dumnezeiascS MSnSstire,

Sadova,

unde

se

prSz-

nueste hramul Sf. Erarch Nicolae de la Miralichia, f&c&tor de

minunY, dup&

varsa

se

?i

in

comuna Bumbe^ti.

la

Valea

este ingusta

'i

;

cea mai

Albia propriu zisa a Sadului are o largime de vr'o 40 m.

fun-

;

Severin.DascKlul zugravfiind d-luY Gheor-

ghe

;

Portar,

I.

dul e bolovanos, ^armurile stin-

§tefan Popa.

AniYdelaHristos, i792,Septembrie 30.

coase

$i

ripoase.

timpul anului

manastire

aproape

Nu

parasita.

§i

$i

poarta

afia

o

nici

se zice ca a

data

o

se

darimata

cu

Are apa

?i

in tot

pe dinsul se

o

gasesc mai multe instala^iuni

?i

dustriale: joagare

in-

fost

manastirea

ca servea pentru ingroparea

Era imprejmuitS ca mai vad stilpii. Alte urme de cetate sunt vechiie fortifica^ii din jurul manastire! $i bolni^ei. Aci se zice

restea

$i

in-

de

taiat che-

turbine sau

facae de

macinat.

Aproape de confluen^a sa este un pod de piatra peste care ?o-

calugarilor.

seaua na^ionala Filia^i-Pietro^ani

cetate, din care se

trece acest riu.

ca este imormintat

la fereastra

stranei din dreapta, jupin Velichie,

Aci

1784,

Buzau.

Barbu

Ban Craiovesc.

la

Saegil (La-), vechle 7iumire a cat. Trestia, din com. Trestia, jud.

Austriacii

Saelele, com. au

batut cumplit pe Turci.

de V. a

rur., la

pi.

extremitatea

Calmatuiului, jud.

Teleorman,

situata

Siului, intre

comunele Uda-Pa-

ciurel

$i

pe

Valea-

Plea?ovul, la departare

si

fiin^a

Domn

a Moldovi$ului

Kir

RimniculuY-NouluY

Episcopul

Sadova, mosie§\pddure,a\z DoTat&luT

ajutorul

S.-

Voivod

Christos

a

tinda este urmatoarea: Cu

—

mare largime o atinge la gura sa ?i aci nu trece peste 80 m.

Domnie

doua

§u{u, pastorind turma luY

facuta

Jiul-d.-j.,

reinoit

prea InSlfatuluY

N. E.

Egumenul SfinteYMa-

Parisie,

scrip^iune

jud. Dolj, pi.

muntele Min-

direc^iunea

V., desparte Culmea-Sadulut de

01

rur.

Sadova, m&nastire,

tot stricat,

zugrftveala

si

Sale

Sfin^ieY

n^stirY,

Filaret,

Gorj, plaiul No-

nil, jud.

drul, in

Jul,

Ieromonach

Linga

sat, jud. Dolj.

zidirea cit

indemnarea

bolni^a

dova, com.

fund maY de

altar

derSpSnat,

cu

Sadul,

Kir Iosif Episcopul SavastieY, de cuviosul

140, cai 9, porcl 40.

Sadova,

ur-

vaci, izvore?te din

Acest sfint

Caile

este

matoarea:

ce

meniului CoroaneT, jud. Dolj, Jiul-d.-j.,

com.

pi.

Sadova, cu o

de 16 din^a

de ora?ul de

kil.

T.

-

Magurele.

Ca

intindere aproximativa de 16600

naturale are

un venit anual de aproximativ 220000 lei. Pe mo$ie se gasesc stine $i 6 mori de apa, anume Gainareasa, Ra-

E.,

coviceanca, Ale?teul, Saraceaua,

nea despre V. a com.,

hect.,

aducind

:

la

V.

riul

re?e-

limite

Oltul

?i

la

cimpia care se intinde d'asu-

pra deaiuluT, pana la hotarul mo$iei

statului

Doroban^ul.

Riul Oltul uda toata margi-

Hosted by

iar

pi-

Google

9

:

SAELELE

riul Siiul trece

in

pe linga

puiturT

diferite

hect.,

este

zavoaiele

in

si

din lunca Oltulul, 513 hect.

62 hect.

sipiste,

mint

vii si restul

ni-

pa-

1

frecuen-

tata din 25 elevT (1899

—

00 )

'>

o biserica, deservita de un preot

176

cat,

1899

in

o scoala

— 900

copil. Locuitoril catolic!

2236

vite mici

336 Locuiton improprietari^ pe mosie sunt 212, pe o intindere porci.

si

de 373 hect. Budgetul com. e de 5i3oleT, 98 ban! la venitun si la cheltueli, de 5123 lei, 17 bam. Cai de comunica^ie sunt spre com. Pleasovul si Uda-PaciureT :

Budgetul com. este

la

sat,

Siretul-d.-s.,

Roman,

jud.

in

com.

Sagna,

familil,

sau 102 1 suflete; 2

de

serici

lemn,

alta catolica

si

;

frecuentata

tun,

o scoala de ca-

1899—900

com.

Larga, situat pe cimpulBaragan.

pi.

Teleorman,

in jud.

4000

hect., din care o parte a-

coperita de padure.

pe an

si

aci

doua iarmaroace

pi.

Siretul-d.-s.,

Roman,

orasul

de

rur,, in jud.

Roman,

la

o

departare

de

de

el

resedin^a

pi.

Este formats din

Sagna

si

si

la 8

kil.

Vulpasesti, cu

Are o populate de 428 sau 1976

suflete,

fa-

locuind

si

man-Sirt

are o intindere de

;

populate cu fag

hect.,

1

50

mes-

si

teacan; pe linga ea tree doua

drumurl comunale, Chioi, si

precum

due de

ce

Lipni^a

Para-

si

v&ile Ciali-Ceair

si

Dermen-Ceair.

Saia-Cula, deal, in jud. Tulcea, pi. Macinul, pe teritoriul com. rur. Cerna este o prelungire a dealului Raman-Bair;

S.

o direcfiune de la S.-E.

;

are

N.-V.

spre

de E.

ondulafiile sale

si

S.

pe malul drept al piriulul Cerna; satul Cerna e asezat sub cele din urma de

se termini

;

nature stincoas£, are o inatyime

de 259 m., dominind piriul si Cerna si drumul jude^ean ,Macin-Cerna-Babadag este acosatul

;

perit cu pasunf.

Saiana-Doice,

vale, in jud. Con-

stanta, pi. Medjidia,

com.

pe

teritoriul

se

gaseste

Rasova;

rur.

Ormanul-Lung,

intre dealurile

blator, peste care trece soseaua

descriind ast-fel un arc de cere,

jude^eana Roman-Sagna-Bara.

cu concavitatea

De vechimea teste

acestul sat amin-

un document de

la

Du-

mitrascu Cantacuzino,dela 1674,

Martie

8,

Sagna^mosie a statuluT, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-s., com. lei

anual.

spre V.

$i

cea de E. acorn.,

spre E. de satul

Saidi

-

cat.

a

pi.

2V2

kil.

Rasova; are

kil. si

este aco-

mat toat& cu verdea^aV

Orman,

Constanta,

hect.

la

este

;

de V.

situata in partea

teritoriul

Sahastrului (Piciorul-), munte,

Grindul-

si

are o direc^iune

;

generala de la N.-V.-S.-E.-S.-V.,

perita

16000

spre E,

este

Mare spre V.

o lungime de 4

scris in Iasi.

pi.

padure,

in

jud.

Silistra-NouS, pe

com.

rur.

Garvanul,

200

Garvanul-Mare, avind si

apar^inind statulu!

;

for-

in

com. Buhalntya, pi. PiatraMuntele, jud. Neam^u, situat pe

meaza cu padurea Echendi-Or-

linga stinca Dochiei.

durea Garvan; este strabatuta

resedin^a com. in satul Sagna.

milii,

S. a pi.

care

spre N.-E.-E. de

8 kil.

satele:

Dom-

cea d'intiiu

al doilea in

Sagna, arendata cu

Sagna, com.

de

de E. a comunei, pe dealul Der-

Dumineca dupa Sf. ApostolT. Intre satele Sagna si Lu^ca, peste riul Siretul, e un pod um-

Calmatuiul, proprietatea d-luT

Leonida Paciurea. Formeaza cu mosia Uda-Paciurea (in vechime Uda-Comaneanului), un singur coip. Are o intindere de aproape

in

Este re^edin^a com. Sagna. Se

nului in jud. Ia-

bi-

una ortodoxa

unul in ziua de Inal^area

(tirla),

spre

de orasul Roman, la 8 kil. de el si la 8 de resedin^a pi., pe pirlul Vulpasesti (Sagna) si aproape de varsarea \w\ in Siretul. Are o populate de 228

{eana.

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta,

pi.

S.-E.-E.

fac

o

;

Garvanul, cat. Veli-Chioi,

;

Sagna,

se uneste apoi cu soseaua jude-

Saelele, cdtun

veni-

turi de 4846 lei' si la cheltueli, de 4403 let. Este legata cu orasul Roman

de 35 copiL

vecinalS

Saelele, mosie,

de 79 {in de

com.

situata in partea

la Veli-Chioi, la

ramura de sosea, care trece pe deal, pe la rusca despre N.-E. comunei si sosea

fre-

magan, 716

1 t

vite marl cornute,

cornute

cuentate

si

Sagna,

prin sosea.

dot cintare^i. :

o scoala primara

;

satul

in

or-

am-

l'alta catolicS,

mixta, in Vulpasesti

de catun

una

2 biseridf,

;

cea

bele de iemn

su-

flete; o scoal& mixtS,

Vite

si

parohia Tamaseni.

arabil.

Are o populate de 120

si

464 case

in

todoxa

de din care 200 padure

pe deal

situata

ser-

sat.

Suprafa^a comunei

4785

SAIDI-ORMAN

307

man

o padure mare, numitS pa-

de drumul Lipni^a-Cranova e populata cu fag, mesteacan si ;

Saia-Coru-Orman,

padure,

in

jud. Constanta, pi. Silistra-NouS,

stejar mic.

Hosted by

Google

SA1DIA

Saidia,

Constanta,

sat, in jud.

pi.

Mamut-Cuiusu,

Medjidia, com. situat in partea

a

centrala

pi.

cea de V. a com., in valea

si

Pestera, la 12

spre N.-V. de

kil.

catunul de resedin^a

are o

;

in-

priveghiat trecatorile de la riul

de 100 m.

Frumoasa

si

si

lanele,

lea

riulu?

doua poteca

cu o populate,

in maioritate ro-

minS, de 22 fam., sau 60

sufl.

Prava^ul, trece iereT,

D&esti,

rur.

Vilcea.

jud.

Oltul-d.-s.,

pi.

Are o populate de 69

E

locuitori. cat.

parte din com.

4

situat la

pe

a la

urma trecatoare

tre Salanele

se

afl
facind parte din

sat,

com. Buda,

Stani$e$ti,

pi.

jud.

tuat

al

Are

o populate de 33 familii, sau 54 suflete, care locuesc in case.

51

hectare.

Valea-lui-

in

si

— 900);

copii

circiumi.

3

pla?el Siretul, jud. Bo-

mele de Viea-Domneasca, datind

:

tot din acest tirnp.

Sal-

Are o

Siminicia-Bals.

Dupa

su-

legea rurala din 1864,

prafa^a de 3088 hect., din care

sunt 283 locuitoniinproprietariti,

1844 proprietatea mare si 1244 si o populate de

iar

dupa cea din

1879

sunt

Satul s'a infiin^at la 1700.

600 familii, sau 2518 suflete. Are 2 biserici, deservite de

Suprafa^a teritoriului com. e d e 5599 pog-. din care 3869 pog. pamint arabil, 370 pog. finea^a,

Gorj,

jud.

in

Novaci, la N. com. Novaci, T&rtSr&ul,

mun-

Poiana-Muiertf ;

aci este piche

de grants, cu No.

2 preo^i

si

4

cintare^i

;

scoli,

160

97 co6 circiumT. (1899—900);

pii

Vite: 200 caT, 800 bot

158 porci

si

Comuna

14.

2

de

frecuentate

mixte,

?i

1

1

72

muntelui Salanele.

de

e strabatuta

Padurea

e la veni-

de 8604 let, 75 bam cheltuelf, de 8260 lei. tur?

si

Salanele, T2rt&r&ul

drumul ce duce PSpusa si de aci

da Timpa,

Jiul-d.-s.,

la

la

Novaci.

Craiova

apoi

si

Patrularea intre Salane chetul vecin

Boianul,

pe poteca ce trece pe Muierii,

si pi-

se

la

la

si

Bo-

ianul.

Aceste

situata

Omornel, ?i

mal au de

20

kil.

dealul

37

de

kil.

neral

Baicoianu,

O

si

de

si

pog., se

si

Ge-

cea

din

cer,

apartin locui-

in intindere

gasesc

mo?ia Salcia

$i

12

:

2

V'2

de

14V2 pog. pe

pe mosia

sunt pe o intindere de 13 pog. Comuna este strabatuta de o

la

de

Dealul-Omornel, cu o inal^ime

padun

cu

predomina.

Valea-lui-Petru. Liveziledepruni

com. Cernatesti. este accidentat

populate

girni^a, care

parte din

Viile,

Filias!',

N. cu com. Bralo$ti{a,

S. cu

iar

d-lui

torilor.

Se invecineste la E. cu com. V. cu com. Argetoaia,

la

co-

Salcia, in catunul cu

nume, aparfine

gorun

Dolj, pi.

Scae$ti, la

Terenul 2 poteci

la

pe la

Valea-lui-Pe-

Valea-lui-Petru, d-lui Th. Davi-

resedin^a pla$el.

face

Poiana-

Cotul - Ursului, Ciban,

Coasta-lui-Rusu, Huluzul

valea

$i

acela$i

descu. Sunt

Salcia, com. rur., jud.

pog.

muna.

ca-

Poteca ce se priveghiaza din acest pichet trece pe dealurile:

1200

si

tru apar^in locuitorilor din

01.

Budgetul comunei

izlaz

Mosiile Salcia

vacT,

si

pog.

padure.

lea ferata Botosani-Veresti.

Salanele, picket, cu No. 14, jud. Gorj, asezat pe clina de N.-V. a

la

1857,

patru insurant.

Riul-Frumoasel

m

Vir-

Ion Meli-

ale locuitorilor

linga frontjera, situat intre

tul

Dinu

si

Locuitorii sunt r£zesi

Salanele, munte,

t'ri

si

1827

ntr., situata in partea

m.

1489

tosani, formata din satele

cia

Teritoriul satului este de 152

pi.

de V. a

la

Petru, frecuentate de 62

(1899

inatyime de

Salcia, com.

Zeletinului.

din

In comuna se afla un loc numit Teapa, datind din timpul lui Tepe§-Voda, iar altul, cu nu-

Are o

5 kil. si 760 m. de resedin^a com., pe malul

de

cea

scoale mixte in catu-

2

;

anul

la

si-

muntele

de

S.

su-

zidite

nele Salcia, ce func^ioneaza de

Melihausul.

Tecuciu, situat la

drept

mat spre

care

G. Popescu

nescu in jud.

Neam{u,grupaCicul-Tarcaul,

din

cuiescu, loan Balacei,

in-

gilie,

Sala§ul-lui-Mihai, munte,

:

re-

are ca ctitori pe §tefan St&n-

$i

Boianul.

?i

si

biserici,

catunul Salcia s'a zidit

poteca Papusa-Novaci. Aceasta din

doua*

;

locuitori

de

kil.

Curtea, unde e localul scoalei.

Salahorul,

Are o populate de 1041 flete

Papusa, apoi urmeazS

$i

de

$edin^:a si Valea-lui-Petru.

Poiana-Mu-

la

numita

degirla Salcia.

Se compune din doua catune

da

Tara pe

de apa $i

Salcia, care este catunul

apoi pe mun^il Stefan, Car-

bunele sat, facind

intra in

Este udata

pe

iar

padun

acoperit cu

Valea-lui-Petru

va-

fine

in

si

poteca Timpa-Novaci,

$i

vii.

Sa-

si

in

dealul Tartaraului

2 hect. ocupate

satuluT,

Timpa

d'in-

Tara pe Frumoasa, apoi

intra

si

in

de vatra

Cea

Prava^ul.

se afla intre

tiiii

tindere de 2500 hect., din care

Saioci,

SALCIA

308

cale vecinala comunala, avind o I

lungime de 10

Hosted by

kil.

Google

;

SALCIA

Vite

no

141 vite cornute,

:

Aci sunt redute ridicate pe marginea bailor,

18 cai.

01,

belului din

Salcia, com.

Mehekil. de

la

7

orasul Turnul-Severin, situata in

Se

Dunarei.

margineste

Dun area

cu

N.,

si

la

si

Obirsia.

E

a

comuneie Izimsa

pi.

cu com. Vrata

pi.

formata din satul cu acelasi

vilcele.

Mitranesti.

a.

care

jud.

mul^ime

de

com.

in

lei

ridica

la

cheltuelile,

si

la

In

com.

este

duce

spre

comuneie Singerul

Chiojdeanca

si

sosea

o

si,

care

spre N., o so-

sea ce duce spre plaiul \Buzau.

60

afla la

20

la

si

de capitala de com. Bal-

E

kil.

kil.

resedin^a plaseT.

^esti,

su-

1887,91 leL

Ripa-Chirilel,

varsa

se

vacl,

se intinde pe o

Veniturile com. se

de

Salcia,

100

80 porcT.

si

Comerciul se exercita

Moso-

girlel

800

Jepe, of

de dol circiumari. 6017,08

pe valea

si

Se

Salcenilor, Porojenesti, Ciuresti.

tine

situata pe dealurile

halalele Udrestilor, Pasolestilor,

Manesti

azi

si

si

prafa^a de 1250 hect.

a

urrria

Podgoria.

in

Ciontesti,

Teleajenul, in

roaele, Gorganul, s.

Buz&ul,

plaiul

Cricovul

cu

nume, avind mai multe mahalale, intre carl mat principale sunt :ma-

si

de

^inut

de

la S.,

inainte

caJ

capre,

Comuna

Prahova,

Podgoria, care mai

pi.

E

Tumsoesti,

seda:*^

rur., in jud.

;

;

hect. pe mosia Icoana, fosta a decedatulud. Babeanu. Ei po-

90 Salcia, com.

pi.

la V.,

;

— 78.

1877

poi de

E. cu com. Cetatea

la

in timpul rez-

in jud.

rur. y

Cimpul,

din^i, pi.

valea

SALCIA

309

brazdata de dealurile

:

Vir-

ful-Mosoroaia, pe care se cultiva cereale

serva

Ripa-Chiriltf, ce

;

Are o populate de 4000 locuiton; 660 case; o biseric&,

Se compune din 3 ocoale, numire Tirisari, Rasteni si Li-

neT,

deservita de 2 preo^t

nieri.

acoperita cu padure; Plaiul-Lem-

tare^i

5

2 cin-

—

900);

cuiton;

o scoala

mixta; o

de

deservita

Vite: 2300 vite mart cornute,

cu urmatoarea inscrip^ie:

cai,

1

500

01 si

200 rimatori.

t

agricultura, cresterea

pescuitul

cu

si

Dunare

din

pestelui

376 care cu boi

guri,

vitelor

si

200 plu60 carute

lena, so|ia

soseaua

trece

Vrata-Salcia Cetatea, care apar-

Are

tine jude^ului Dolj. 2 sosele

si

alte

ve-

la

de 6733 leT, iar la cheltueli, de 3642 leT. Locuri insemnate in comuna Virtopul, Haralamboaica,

pre

Ascunsa, can sunt

de mosie.

curele birsia

si

si

Ascunsa,

N.-E.,

Drincea.

O-

Curelele

in cohuil des-

sunt taiate de

Mai este

si

vechime

sat.

Tot

sfinta Episcopie Buzati,

zidit

s'a

prin

Ion

si

iubitorulut

din

Constantin

de

biserica neterminata" so^ia sa Balasa si

Ion Popescu

;

zidit

s'aii

nenorocire

D-soara

si

Locas

acest

a

decedat,

§i

s'a

nWind

terminat

de ginerile

sail

in aceasta

se aria balta Salcia

si

riul

E

etc.

strabatuta de girla Salcia,

de

izvoarele

lor,

PacureT, Oancei, Vezuniilc,

Ciuciurul,

:

Bilci-

Stupina-PopeT, Burlacul, CiineluT si

Vulpei, care toate formeaza

si de Izvorul-Rece. Se margineste spre N. cu mun-

girla Salcia

Baba,

Poiana-

Ripa-StineT,

Mare, Ripa-Chiriltf

si

Goganul

cu plaiul Buzaul

la E.,

cu'com. Singerul

si

la

;

;

la

S.,

V.,

cu

com. Chiojdeanca.

avind de so^ie pe una din

6 Decembrie 1867

N.

de

Minea

cele douft fiice cu cea d'intiiu so{ie,

topopul

Poiana-RunculuT,

CiineluT,

cSrui

din temelie acest

oslrdia

Ri-

Stupina-Popei, Burlacul, Valea-

t'11

D-lor

Ionescu,

iar

s'a sfin^it

de Pro-

in zilele

M. Sale

Salcia, com.

man,

pi.

rtir.,

in jud.

Calma^uiul,

Teleor-

pe valea

Carol I-iu de Hohenzollern,

Domnul Ro-

Calma^uiuluT. Se invecineste la

minieT,

D-l Pandele

E. cu com. Baneasa, la N.

fiind

zugravittl

de

Arges, pictor, cu toate tablourile tretele

Silistea-

Balta-Ascunsa, formata din Drincea.

Mitropolit

§i

Dior

ctitori

si

por-

Teisanu.

Parte

din

locuitorii

acestei

com. se ocupa cu agricultura si parte cu dulgheria. Locuitorii com. sunt mosneni, afar a

de

priet&rit la

si

cu

mosia Adin-

si

com. Baneasa.

in vale

si

Este

situata

inchisa intre dealuri,

care par a

fi

o cetate naturala

de jur imprejur.

impro-

Dealul mai insemnat este Ras-

864, dindu-li-se 200

turnica, ce se prelungeste spre

83, car! s'au 1

com. Caravane^i

cata, la S. cu piriul Calma^uiul

riul

Crucei, unde se zice ca a fost

comunS

Loca$,

Elena, pe cind

la :

Archiepiscop

Dumnezeti Gh. Tei?anu, avind de so^ie a doua pe D-na Balasa si de fit ^i fiice

iar

nituri

Obirsia

Sale, Unitorul Principatelor ?i

Din^i!-Run-

PiaiuMzvorului-Rece,

cuiui,

Doamnei E

$i

Plaiul Cocior-

Plaiul-LupuluT,

pa-Bechii,Valea-Sarei,Vezuniile,

Prea Sf. Sa D. D. Filofteiu cu a

pe

comunale.

Budgetul comunei e

sunt

M.

fiind

bine cuvintare sf.

comuna

nelor-de-Biser ica, ba,

Prea Ina^atului nostru Prin-

S.

cipe Alexandru loan I-iu

D. D. Nifon, in :

cat.

Prin

M.

Ripa-Sti-

Poiana-Mare, Muchea-Babei',

bi-

preot,

1

Goganul,

;

lo-

In aceastS comuna, numitft Salcia, in zilele

Romine,

Ascunsei.

bal^ile

Locuitorii poseda

in

o populate de 1700

serica,

Ocupa^iunea locuitorilor este

si

Are

circiumt.

70

1

4 eleve (1899

elevi si

34

si

o scoala, frecuentata de

;

de pasune

Hosted by

Google

;

SALCIA

com.

Putineiul

Riioasa, for-

si

mind maT departe Valea-SasuluT. Suprafa^a com. este de 3780 hect.

Din acestea, 3000 hect.

sunt

proprietatea

carl sunt

statuluT,

68 hect.

viT;

650 hect. sunt pamintun

ale

improprietarip

in

livezT,

si

locuitorilor

1864.

Popula^ia com.

cu a noulul

catun este de 1706

Are

(1899

— 900)

de 76

elevl

o biserica, deservita de 2 preotT 2 cintarep; 4 si apa Calma^uiului

este

Pe o moara

man

cornute,

circiumT.

639

:

vite

vite micT cornute,

1659

233 caT

283 porcT. venitun

la

de 3902 lei, 75 banT si la cheltuelT, de 3771 lei, 29 bam. Calea

ferata

Costesti-Magu-

rele atinge partea tuluT

gara

si

sosea si

de E. a

si

aceeasT

la

de com. B&neasa.

vecinala*

o

cu

leaga*

cu com. Baneasa.

O

Rusilor,

al

numit

al

si

posteT inainte de a se construi

soseaua jude^eana

Turnul-Ro-

trecea prin aceasta

siori,

com.

Distan^a de la T.-Magurele Salcia este de 25 kil., iar de Rosiori, de 22 kil.

la

de 1836 din

Margined

;

este

mat vechT sate

jud. Oit,

unul din

sat,

in

de

cu

biserica,

2

mixte,

de 97 copii

jud. Buzau.

clr-

3

92

4 bivoli

01,

de

stable

Teleorman,

Magurele, pusa al

jud. Buzau, cu

in circulate

Se

com. Grajdana,

12

70 locuitori

stabile Troian (9,5

si

Sept.

(16,7

14 case.

jud.

dr.-d.-f.,

Calma^uiul, com.

pi.

pejinia Rosiori-Turnul-

Salcia,

porci.

Salcia, catun,

87 hect.

1

sulul Picleni,com. Vintila-Voda,

Salcia,

Vite: 70 cai, 924

de

numire a catuna-

Salcia, vechie preot

1

scolT

stapinesc tot teritoriul catu-

250

"ciumi.

1887.

intre

kil.) si

Lija

d'asupra

Inalfimea

kil.).

la

afla

de S9 m ,87. VeacesteT stapT pe anul 1896

niveluluT MariT sat, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s.,

com.

Salcia.

Are o populate fre "

1857,

cuentata de o biserica cu baza

de zid

si

nitul

de 47809

a fost

50 bam.

lei,

o scoala mixta,

suflete;

ce funcfioneaza din

trunchiul de lemn

;

3

circiutnT.

Salcia ^Ciufa -Nem^ilor), munte si punct trigonometric {j \o m.), pe hotarul dintre jud. Buzau

si

Prahova,

si

com. Cislaul

intre

Calvini; e acoperit de in jud.

sat,

R.-S&rat,

Marginea-d.-j., catunul

Rimnicul-Sarat,

spre N. de catunul de Slobozia-Mihalceni.

la

pe kil.

1

resedin^a,

Are o

intin-

dere de 40 hect., cu o popula-

te de 124

padure.

pi.

comuneT

a?ezat

Slobozia-Mihalceni,

Salcia,

Salcia,

a

mo§ie,

jud.

statuluT,

Teleorman, daruita de Raducan Ionascu

din Slatina pentru in

tre^inerea scoalelor

Ionascu din acel intindere de

bisericei

si

oras.

Are

o

3000 hect.

peste

o p&dure de 15 hect.

si

suflete.

sat,

in jud.

Marginea-d.-s., cat.

R.-Sarat,

pi.

comuneT Go-

pi.

cele

S. a

Salcia, parte din mo§ia care

for-

meaz& un corp cu Cotorga sau Teleorman,

loganul, asezat in cimp, la E. de

Ciuperceanca, jud.

catunul de resedin^a.

com. Merisani, proprietate a dluT

Salcia, catun,

spre

N.

com.

al

Slatioara, pi. Olte^ul-Oltul-d.

s.,

Romana^i, situat linga Olt

jud.

Are pe dinsa

C. Colibasanu.

o locuinta care serveste de co-

nac

al

Pe

proprieta^ii,

locul

unde

este acest co-

pe acest trup de mosie

spre varsatura riuluT Beica, pe

nac

un teren a carui altitudine

a fost mai de mult sat

d'a-

si

supra niveluluT Maril este de

populat. Acest sat

128 m. Are 316 locuitorT.

cut atit

m

intocmita

Salcia,

ale jude^uluf.

partea

1

cint&re^i;

rur.

sat,

Tecuciu, la 4

pi.

kil.

lista la

anul

il

foarte

gasim

satelor

1741,

tre-

man, cit

si

in descrierile

facute in secolui

Btrladul, jud.

trecut. I'inea

de plasa care se

de resedin^a

numea

facind parte din com.

Umbraresti,

a §erbanestilor.

comuneT. su-

Salcia, girld, jud. Prahova, com.

razesi

izvoarele Ciuciurul, Btlcilor, Pa-

Are o populate de 489 flete,

Salcia,

de

la

Satul Salcia facea parte inainte

nuluT, care e

alta

ramura de sosea duce spre com. Caravane^i, la N. Drumul vechiu

2

si

de 2002

sa-

Salcia se afla in

de com.,

apropiere

departare ca

O

si

jud. Bo-

populate

o

frecuentate

riul

Budgetul com. e

gara

Are

Salcia,

de macinat.

pi. Siretul,

sau 1090 suflete.

de 550

suflete.

2 scoale mixte, frecuen-

Vite

si

fatnilii,

Salcia,

suflete.

si

hect.,

si

Pe cea maT mare parte din mosia statului vinduta in loturi locuitorilor, s'a format satul nou cu numele Cuza-Voda. Acest catun are o populate de 626

tate

com. Salcia,

tosani, cu o suprafa^a

in

15 hect. padure, 10

si

hect. izlaz iar

SALCIA

310

locuind in 134 case.

Locuitorii sunt

vechT

Salcia, pi. Podgoria, formate din

Hosted by

Google

salcia-cAlcAi

Valea Oancei,

cure!,

SAL1NELE

311

Vezuniile,

si

comunei,

S.-E. a

tra

fiind

Stupina- Pope!, Valea -lul -Bur-

versata

lacu,

Vulpea,

de drumul comunal Tas-Punar

in raza

Bilarlar

Valea-Ciinelui

si

impreuna

car! toate se

comunei. curge spre

Salcia

girla

(Doroban^ul)

e!

taiata

si

drumul comunal Tartoman-Chior-Cesme.

unde se varsa in riul Cricovul-Sarat, pe malul drept.

goria,

Salcia-Calcai, vechiu picket, cu No. 63, spre hotarul Moldovei, R.-Sarat,

Marginea-

pi.

com. Gologanul,

cimp;

azT e

merge

la

la E., in

han pe drumul ce Rastoaca (jud. Putna).

Saligny,

stafie de dr.-d.-f., in jud.

Constanta,

Medjidia,

pi.

Cernavoda, pe

com.

linia Fetesti-Con-

Se afla intre stabile Cernavoda-Pod (6,0 kil.) si Mircea-

stan^a.

Voda

Inal^imea

(8,2 kil.).

supra nivelului Marii, de

1 i

d'a

m ,6i.

pe anul

Venitul aceste!

sta^ii

1896 a fost de

24863

lei,

35

jud. Buzau, com.

Salcioara,

Zmeeni,

in cat.

proprietate

fosta

a

pendinte de manastirea

statului,

Vacaresti

Saleonai-Liman, Tulcea,

lac,

in

jud.

rur.

Sfistofca

si

anume

catunului s&u Peri-

al

Ocna,

vechime numite Ocpe o coasta de deal,

in

de N.-V.

in latura

Ocna

de sare de

numai cu

stuf;

de pe malul sting

lurile

eocenica

Sali-Bei-Dere,

vale, in jud. Cons-

tanta, pi. Medjidia,

com.

pe

teritoriul

Tas-Punar;

rur.

des-

se

face din dealul Mezarlic-Bair

anume

din virful

indrepteaza

spre

Mezarlic; S.,

si

se

avind o

de

:

vechia exploata^iune

si

cea

precum

este

noua, alipita

la

cea vechie, cu cele 4 galerii ale si noul pu{ de extrac^ie.

sale

Forma generala

a exploata^iunei

un drept-unghiu sunt

laturi

galeriile.

ale carui

Ocnita

meaza unul din unghiurile drept-unghiu.

tui

de

tatea

for-

aces-

au

Galeriile

de 45°; accst

stilp patrat,

destinat sa

este

Canti-

galeriilor.

ce

sare

extrage

se

anual din mina este in teunen mediti de

17000000 kgr.

Sarea s'a extras cu ajutorul

pana

cailor

in

Octombrie 1892,

cind s'a terminat instalarea ma-

pe un nou pu\ facut ad-

sine!

hoc. Transportul

salina

la

pentru

sarei

se face de

f ara

gara locala,

unei

locirea

diindu-se 90 tone sare pe

de

Galeriile in

anul 1870.

la

din care pleaca aceste

de

la anul 1855. Adincimea minei este de 85 m. Admi nistra^ia salinelor se imparte

in

2 sec^ii:

sec^ia technica cu

3

itigineri si

cea administrative

cu un director

Dupa

salinelor.

al

toata probabilitatea, sa-

rea de aci

se exploata inainte

de intemeierea orasului timpurl

mod

tr'un si

foarte

primitiv.

mai cu folos au

tate

de

fost exploa-

aci.

si

mele ce au ramas gendele locale,

si

dupa dupa

apo! o scoteau printr'un

Bair spre S.-E.

si

Mezarlic-Bair

Telega

spre N.-E. trece prin satul Tas-

stinca

Punar

bila,

;

si

se uneste cu valea Po-

mana-Ceair, care is! schimba numele in Surec-Ceair; are o lungime de 10 kil. si este situata in partea de N.-E. a

pla^sei

(jud.

Slanic

unde

Prahova),

de sare este foarte el

are

numai 30

.

si

fria-

Pere^ii

pastreaza aceasta inclinable pana

fel

si

de

cu salinele

vech! sunt asta-zi acoperite cu pclmtnt,

in care

vor avea l&rgimea

succes

vi$a.

saline,

nu

de

sau dalta

tuneluri cu deschizaturi, numite

ghioarce. Dealurile

50 metri, de unde pere}ii vor deveni vertical!. In ocne te

ce

galeriile

le-

lasau Salgai! pe scar!, sfarimaii

masivului de sare;

la

ur-

se crede ca se

sarea cu ciocanul

Mahomet-Bair siTusIe-

Sa-

erau ma! aproape

de apa Trotusului

unghiu variaza dupa consistent

dealurile

in-

dovada toata

strain!;

vech!

din

Mai bine

terminologia straina de linele

si

insa

vechi,

pere^ii

printre

zi.

sunt puse

asta-zi

exploatare de

catre S.-V., se

intinde

mij-

cai aeriane, expe-

direc^iune generala de la N.-E.

inclina^i

pe o

distan^a de 2400 m., prin

Tirgul-Ocna

la

forma de con,

este

El

tavanul

{ina

Ocnita,

superioara. Exploata-

de

drobii

galerii izoleaza

un

mijlocul lor

galerii,

impar^ita in doua par{i

fi

distincte in

extrag

se

crivag

verticals

avind pe fie-care latura o lungime

for-

Tro-

al

cu

si

coborire

Aceste 4

Gis-

de forma^iune

El este

tusului.

Ocnita,

are 20 hect.

aci

meaza o masa subterana de sare de stinca (sare gema) in dea-

poate

fund

a Tirgului-

in valea Vilcelei.

si

a fost format de o revarsare a

de care acum e

care

in

nele, situate

^iunea sare!

bra^ului Chilia,

com. Tirgul-

cau, pi. Trotusul,

prava, linga grindul Periprava;

izolat cu totul, inconjurat

cu

sare).

la

mentele

arabile.

Sulina, pe teritoriul

pi.

pe acela

Are

particular^.

azi

;

700 hect. mal toate

com.

mosie,

de

depozitele din

ban!.

Salinele, mine de save, jud. Ba-

Salcia-Pogo§easca,

cobon pe scan (aparat

de 80 m.

marindu-se cu

S.,

apa Izvorului-Rece, pana. in raionul com. Apostolache, pi. Pod-

d.-j.,

lungimea

crucis de

Ast-fel formata,

in jud.

toata

in

Ocna, dar

s'a plantat cu

Lucratori!

numa! si

din

de

la

Tirgul-

de prin satele me-

Hosted by

Google

;

: :

SALOMONESTI purtau numele de rufe-

giese,

sau braslasi (formau rufetul

tasi

brasla

mestesuguluT scoa-

terei sarei).

Acestia locuiesc az!

sau

SAMURCASESTI

312

mai cu searaa prin sec^iile din Tirgul-Ocna, numite Mosoarele si

Pacurele,

unde exploateaza

si

petroliul

(peste

pu^uri

30

Samara (Valea-Sa-

(300

loc),

tului)

(240 loc), Zlapia (70 loc).

Prin comuna tree piraiele: Cotmena si Catina. Are 3 biserici, Buna Vestire, Adormirea si Sf. Teo-

dor,

cintare^i

3

de

deservite

preo^i

3

o scoala mixta pri-

,

mara

d»

Vite 40 cai, 495 bot 563 rimatori, 119 capre

chemau

se

sare

sau

salgii

^=sare

(ungureste

si

z/tf£7?=taietor), iar capul rufeta-

termen

care se

vechiu,

intre-

buin^a ca sa insemneze pe

marul

comunele despre Ar-

in

Membrii municipalita^ilor

deal.

se

pri-

numeau Pirgari (nem^este

Budgetul com.

de 3924

304

si

Samaldar-Bair, Tulcea,

pi.

Deaiul-Ora-

sau

unde se mai gasesc inca

case.

com.

Babadag,

pe

teri-

Mehedin^i,

Enisala,

cat.

42

Se desface

Stuparul,

se

E.,

brazdind

partea

din dea-

intinde

spre

de E. a

Se prelungeste spre E. cu Orta Bair.

dealurile Sevri-Bair

si

Pe

de V. curge

la poalele

sale

valea Ceelin-Chioi. Visterna.

Domina

satul

Este acoperit cu pa-

de

Se margineste

munele

rur.

la

Pitesti.

si

de com.

kil.

Biscovul-Fiestii,

sub-prefectureT,

Borli

10

la E.

:

Strimptul

Lupsea

la

resedin^a

10

Se compune din (Dealul-Borlii)

de

satele

(50 loc),

Dealul-Viilor (290 loc), sesti (251

kil.

Gogo-

loc), Orasul (Dealul-

Orasului) (100 loc), Popesti (200 loc),

Rogozi (Dealul Rogozii) -

t

cu co-

Covrigi

si

spre

;

nele Vagiulesti

cu comu-

S., si

Imoasa;

iar

spre N., cu com. Tirioi.

din

comunei

deservite de

2 cintare^i

o scoala

;

frecuentata de

o

(1899—900);

cir-

490 vite marl cornute, 450 rimatori si 540 01. Budgetul com. e la venitun de 1 42 1 lei, iar la cheltueli, de 1

:

cai,

128

lei.

Ape

in

comuna sunt

riul

:

pe care sunt asezate

mai

multe

mai

principals

mori,

care

dintre

este

moara

BisericeT,

d-lui

sisteme actuale. Dealuri:

dealurile

Plopsore-

nilor,

Aldestilor,

Copacestilor,

tilor,

formata care

mahaModore-

Valea-PoeniT,

Plopsorenilor,

Negovanilor,

Bertestilor,

Ghelmegenilor,

Bale-

Pasares-

ce apar^in satului Sama-

rinesti,

Jieni,

si

mahalalele

doranilor

si

Tomestilor, cu

Moridi-

caturile: Dilma, Cioaca-Poenilor si

Vai sunt: Va-

Cioaca-Mi^ei.

Valea - Balenilor,

lea - Bisericei,

Valea-Boului

si

Valea-Samari-

de

comunei, Valea-

laiele

nilor,

E

si

M. Calloianu, fund construita dupa cele mai bune

piva

nestilor.

este

Samarinesti,

satele:

este resedinta

si

biserici, si

inva^ator,

Vite

Mo-

spre V., cu comunele Brosteni si

soseaua

trece

nilor, Balenilor, Bengestilor,

Suprafa^a

Pitesti,

udata

riul

trul.

peste 5000 pogoane.

pi.

la

Turnul-Se-

vai, flind

partea de S.-V. de

in

duri.

com. rur., jud. Arges,

2

Motrul,

in jud.

rur.,

orasul

pe

plu-

10 ca-

ciuma.

din

Motrul-d.-s.,

pi.

verin, situata

cea de S.-V. a comu-

si

parte

facind

Samarine§ti, com. kil.

sat,

cu acelasi nume.

rur.

jud.

lul

Samara,

si

Arges,

jud.

locuitorl,

in

rur.

Are

28

(Valea-Satulul),

Pitesti,

pi.

62

cu bol,

comuna

Prin

elevi

240

di-

cojo-

ru^e cu ca!.

35

Orasul

poseda:

103 care

1

cu

precum:

altele.

si

Locuitori!

cu

deal,

com.

Visterna.

cu

Plesoiul,

gerie

tor

al Salgailor.

com.

cu

parte

si

industrii,

ferite

fost

de caramida.

suflete

nei.

fi

ur-

Dealuld.-s.,

Parte din locuitori se ocupa

cu agricultura,

2 preo^i

Samara

plasei

aici ar

vreme un oras infloride unde se si numeste un

despre munte, prin

sat, jud. Dolj, pi.

lo-

cuitorl.

Brosteni-Strehaia.

ramasite de cladiri de piatra

Salomone^ti,

Rosesti.

si

inainte

catun

To-

mahalalele

Are o populate de 1000

de

la cheltuelf,

si

lo-

si

toriul

lei

e la venitun

3148 lei. Se pretinde ca

sului,

800

vaci,

1040

capul rufetasilor din

calita^ile

mesti

guri,

mea mare

si si

01.

Burger=ceta\em). Birau se nusi

rurala. :

chema birau (ungureste

silor se

^z>0=judecator). Birau este un

sunt

Bisericei

carie, dulgherie, timplarie, aba-

deschise). Lucratoril din minele

sangaT,

si

Valea-Petrei. In catunul Valea-

Cirligeri

care se alipesc de cat.

Samurcase^ti, sau Ciorogirla, manastire de calugarije, jud. fov, pi. Sabarul, la o or a

de

La

Bucuresti.

II-

departe

spatele ma-

nastire! curge piriul Ciorogirla.

S'a

fondat

Vornicul

la

Const.

anul

1808

Samurcast

de si

so^ia sa Zinca.

Are 45 calugarite. Se administreaza de o stari^a, ajutata de un consiliu economic

Hosted by

si

unul

Google

;

SANDEI (DOSUL-) Cheltuelile pentru in-

spiritual.

manastin se

acestei

tre^inerea

urea in tot

suma de 14609

la

—

dupa budgetul anului 1901

lei,

1902. incintatoare.

Aci se vede inca palatul

ctito-

rului manastirei, azi in ruina.

Sandei (Dosul-),

Olte^ul-

pi.

Romanati, situat

hotarul jude^uhn, pe un teren

cu o altitudine de 186 m. d'a-

Are 133

supra niveluluT Marii.

Ciungiuc;

locuitori.

se

des-

face din ramifica^iile vestice ale

Garvan-Bair;

dealulul

se

in-

E. la V., brazdind

la

partea meridionals a plasii

comunei;

poalele

la

satul

bulgaresc

nargi,

pe

si

si

sud-

sale

parte

in

a

Chiuciuc-Cai-

Chiuciuc-Cainargi,

Ceair, satul si

drumul comunal Garvan-Cucu

este acoperit

;

cu 40 locuitori,

sat,

Arges, facind parte

pi.

si

din com. rur. Bascovele.

muna Mamorni^a,

pi.

Her^a, jud.

1

de S.

coasta

a dealu-

S.-E.

si

pe

asezat

Siretul, jud.

preot Vite

biserica,

1

si

386

cai,

2 dascali; 6 circiumi. vite cornute,

294

:

deservita de

01

1

39

76 porci.

si

de E.

partea

com. Ringhi-

a

jud. Botosani, infiin^at la

lesti,

1880, pe

mosia

cu no! impro-

nesti-Mitropoliei prietarip.

Are

901 hect.

si

suprafa^a de

o

o populate de 150

sau 604 suflete

sat,

com. Brateni, jud. Botosani.

Saragea, pi.

in jud.

sat,

Constanta,

Medjidia, cat. comunei Tas-

Punar, situat in partea

de V.

scoala

a comunei spre N.-E.

si

frecuentata de 37 elevi unde se inva^a si fringheria.

sedin^a, Tas-Punar, in valea Sa-

Vite

68

:

52 porci

au 2

si

Saon, parte a Tulcea,

nordica a

396 boi si vaci, 700 01. Locuitorii

cai,

iazuri,

jud.

1

;

cu peste

lacuiui situat

4suh.

si

partea

in

plasii Sulina si

cea su-

la

virful sati

confine peste in abunden^a.

toriul

van

bulgaresc

si

6d9JtO.

al

anume pe Marelc l/ic(ionar

isi

N.

de

(137

m.), care

trimite ultimile ramifica^iuni

stincoase pana la marginea de satului.

Are

o

suprafa^a

hect., din care 11 hect.

familii,

si

vatra

cu o populate de 63 sau 207 suflete, formata

acela al

Tas-Punar,

Vol.

kil.

capitala districtulul

si

centrala a plasii, la

1

partea

in

8 kil. spre

din^a

pe ambele malurT ale

eT,

piriulul Sarai.

Se mSrgineste Daeni

Girliciul si

la ;

N. cu com.

cu com.

la E.,

la V.,

;

iar

cu com. Ciobanul.

Reliefulsolului e accidentat

pietroasele

de

stincoasele rami-

si

cipalele sunt

N.-E.

la

din care

prin-

Dealul- Viilor (64

:

Dealul-Cilibiului

;

(82 m.), la N.; dealul Jirca (75 m.) si m.), la N. Elmeliki

(m

;

Carapelit

(173 m.), la Mohametcea Bair (168

N.-E.

-

Dulgherul (190

ba-Tepe

m.)

m.), la E.

(164

Muslu (142m.)

m.), si

la

;

;

si

Tav-

S.-E.;

Cadicisla(ri6

m.), la S. Eschi-Sarai (88 m.)

si

giui

Siuri-Tepe

sad

din Romini

(ieoyratic.

86

la

spre N.-V. de orasul Constanta,

la S.

pe tericomunei Garca-

de V. a jude^ului,

partea

in

virful

satului,

tanta, pi. Silistra-Noua,

situata

si

sunt ocupate de gradini

Cons-

Hirsova,

pi.

Constanta,

rur., jud.

corn,

de dealul Saragea-Bair, cu

V. a

si

Sarai,

Hazarlic (jf m.), la V. Eni-Sarai (53 m.), Balgiul (112 m.), Capu-

de 2870

jud.

re-

dealul Alah-Bair, cu

dica a comunei urbane Chilia-

deal, in

kil.

ragea-Dere, marginit

Vechie; are 80 hect. intindere

Sapo-Bair,

a plasii, la 10

de ;catunul de

si

Saragea-Iuiuc (204 m.)

Babinof,

cat, Lipia,

din com. Lipia, jud. Buzau.

m.),

mixta,

familii,

Saragele, subdivizie a

deaza comuna, Sarafine§ti. Vezi Mihalaseni,

Dur-

statului

Sudifi.

fica^iuni ale dealurilor care braz-

Durnestilor, linga Prut, in

rilor

jud.

in

(tirla),

Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.

Calfa; la S., cu com. Siriul

sau 902 suflete.

familii,

Are sat,

pi.

Botosani, cu o populate de 170

Dorohoiu.

Santa -Maria,

pe dealul

sat, situat

Sarannestilor, in partea de S.-E.

sat, co-

Saragea, catun

N.-E. de oraselul Hirsova, rese-

Sarafine§ti,

a com. Corni,

Sanihaul. Vezi Horbova,

la Bal-

si

tage?ti.

hotarul comunei Garvan catre

com. Cainargi;are o inal^ime de 175 m., dominind valea Cuingic-

tufarisuri.

jud.

Capugi

tis-Chioi, la

la Sa-

si

Nordul caruia trece

la

ciuc-Cainargi

Sandule§ti,

Ghelingec, la Terzi-Chioi,

dreapta spre V., intr'o direc^iune

estice este asezat

catun, spre S.

com. Gropsani,

Oltul-d.-j., jud. la

tunuluT sau

generala de

Are o pozi^iune

al

SARAI

313

comunale

si

TurcT. Drumurile

pleaca la

din

sat:

Kior-Cesme,

;

m

(115

-)»

P rm

interiorul

comunei. Culmi: Balgiul rapelit, la

Muslu,

N.

;

la S.

Movile

Dulgherul,

si

sunt

si

Ca-

la

E.

Hirsova, la V. 28, toate

arti-

ficiale.

Piraiele sunt

comuna de mijlocul

ei,

la

:

Sarai, care

ud&

E. spre V., prin

trecind prin satele

Carapelit, Balgiul

si

Eni-Sarai,

la

varsindu-se in lacul Hazarlic,

la

avind malurile in general inalte

V

si

40

Hosted by

Google

;

::

SARAI

si

SARI-CHIOI

314

ripoase

fluent

Dulgherul,

piriul

;

precedent,

celul

al

gherul

a-

din

cu malurile tot inalte

si

ripoase

Valea-

sau

Girlici

;

fa-

sau 2149 suflete.

miliT,

Are de

in

cat.

pe

inceputul secolului

la

2

dascali

si

Sarai,

in jud.

sat,

Hirsova,

Viilor, care o uda. pu^in la N.-

2 paracliseri, cea-1'alta

V., varsindu se in girla Baroiul

Dulgherul, zidita tot de locuiton,

com

privalul sau girla

deservita de

trala a plasei

Baroiul, care

uda

curgind prin stuf o

V.

la

Lacul Hazarlic-Ghiol format de are o intindere de aproape ioo

consuma

ce

peste

con^inind

in localitate

se

e incon-

;

jurat cu stuf, care de

preot,

1

paracliser

1

;

e

cat.

in

dascal

1

o geamie cu

si

Sunt doua in

una

mixte,

scoli

catunul de resedin^a, infiin^ata

de locuitori

de 64

in 1882, frecuentata

cea

elevif,

l'alta in

catunul

Dulgherul, infiintata tot de

alt-fel

se

gaseste pe ambele maluri ale

pi-

cuiton, frecuentata de 14 elevi.

Eni-

Locuitori! poseda 30 pluguri, 326 care si caru^e, 8 masinT de secerat, 60 grape de fier, 3 trioare; 1151 caT, 1108 boi, 14

de

Sarai,

riului

satul

la

Sarai pana la varsarea

sunt

Vaiie

apa

avind

mici

numai toamna

lul in lac.

in timpul ploilor

prima-vara dupa topirea

si

pezilor. Principalele sunt:

Valea-Lunga, spre N.

lic si

pugi-Culac,

za-

Mezar-

;

care

sunt patru

sedin^a,

kil.

spre E.

malul drept

de

pe

V.,

in vre-o

5

strinse. Bal-

centrala, la

3

5

pe

Sarai.

piriului

kil.

spre

N.-E. de resedin^a, tot pe malul

drept al piriului Sarai, Dulgherul,

6

S., la

kil.

spre S.-E. de

resedin^a, pe malul drept al piriului

240

comunei

hect., din care

ocupate de vetrele sate, cart

11040

hect.,

statul cu

de

este

200 hect.

celor patru

au 436 case; restul de

cuitorl, carl

impar^it intre

au

8

kil.

si

si

oraselul Hir-

consta

si

in ex-

cu pro-

vite

si

import de manu-

in

comunei

Budgetul

e

la

.

10500 hect.

proprietarii,

ve-

intindere de 3800 hect.,

din

70 hect. ocupate de

care

vatra

;

sau 1070 suflete.

familii,

Sarai-Eschi (Vechiul-Sarai), in

com.

piriul Sarai, jud.

Con-

ruinele satului

pe

Sarai,

Sarai,

stanta, la varsarea lui in

Baroiul, la

de

resedin^a

numit

Sarai,

Eni-Sarai (eel

cea,

la

1829.

Tul-

pirin, in jud.

pe

Isaccea,

pi.

com. Balabancea, al cat. Hancearca

teritoriul

anurne pe

si ;

si

Acest sat

nou).

a fost distrus de Turci

Sarap-Dere,

girla

spre V. de cat.

5 kil.

izvoreste din

dealul David, se indreapta spre

primeste pe dreapta piriul

David

si

se

varsa

piriul

in

dupa

3 kil.

de curs; strabate in cursul sau paduri, udind partea centrala a si

cea de V. a com.

calea jude^eana

Hirsova-Babadag, si

populatie

o

cu

satului,

mai toata romineasca, de 200

plasei

trecind pe la V.

pe am-

a com.,

calea jude^eana Macin-Hirsova,

prin

mijloc,

Sarata. Vezi Sarata.

trecind prin toate satele afara

de Carapelit; drumuri comunale sau vecinale ce unesc satele intre

ele

Girliciul,

acele

si

invecinate

Fagarasul, Aigar-Ah-

Sarba, munte, Vulcan,

Pe

teritoriul

Viilor, la 5

al piriului

kil.

Valea-

vad ruinele satului Eschi-Sarai (Sarai- Vechiu) distrus de incensi

pradarf, s'au

si

muntele

;

com. Pocruia.

tate a locuitorilor

dure

si

pasuni de

vite.

afla pa-

Are

si

o stina.

spre N.-V. de

catunul Eni-Sarai (Sarai-Nou), se

itori

de

N.

Pe acest munte se

comunei, spre V.,

pe malul drept

in jud. Gorj, plaiul

spre

Frumoasa, de care se {ine si muntele Turcineasa e proprie-

Ciobanul, etc.

lu,

si

ma-

si

Tai^a, pe dreapta,

diu in

al

de 15850 lei, si la cheltueli, de 5718 leT. Caile de comunica^ie sunt nituri

lo-

carl po-

seda 540 hect. Popuia^iunea comunef,

resedin^a

de

cat.

bele maluri ale piriului Sarai

E.,

coloniale.

met, Haidar, Calfa, Siriul, Mus-

Dulgherul.

Suprafa^a 1 1

1

facture

Carapelit, spreE., la

spre

sova, la

prin

port de cereale

de resedin^a, al

sau

kil.,

dusele lor

si

partea

in

cele-

50

Eni-Sarai, re-

mare, impar^it

giul,

si

ale piriului Sarai,

trupuri distincte

430 de

apa

formeaza. co-

partea

in

ambele maluri sat

:

2

se face prin gara Cernavoda, la

pe dreapta pe stinga.

Catunele

muna

01,

sunt toate

d'intiiu doua. trei

11350

moara cu abun,

l

si 4 de vint. Comerciui e destul de activ;

adiacente ale piriului Sarai, cele

l'alte

8 magarf, ;

si

Ca-

;

Valea-Cismelii

Culac-Sinar, spre S.

capre

pi.

lo-

:

bivoli,

Constanta,

Sarai, situat in partea cen-

are o

hoge, in catunul Carapelit.

1

V. com.;

girla Boroiul, e situat la

hect.,

si

al

XlX-lea.

de locuiton, deser-

preo^i,

2

intemeind actualul sat Eni-Sarai,

una

2 biserici,

Sarai, zidita vita

de 456

romina, e

ioritate

satul Dul-

stinga, trecind prin

si

;

ai carui locu-

mutat mal spre

E.,

Sari-Chioi, com, pi.

rur., in jud. si

Tulcea, situata in partea de

E. a districtului, la 22 S.-E. jud.,

kil.

spre

de orasul Tulcea, capitala si

in partea

Hosted by

de

S, a plasii,

Google

: ;

;

SARI-GHIOL

21

la

spre S.-V. de oraselul

kil.

Mahmudia, re?edin^a plasei. Se margineste la N. cu cat. Sabangea (al com. Agi-Ghiol), V. cu

la

comunele Cataloi

Congaz,

la S.

si

cu com. Zibilul,

cu lacul Razelm.

la E.

$i

com. sunt: Dealul-cu-PomT, acoperit cu p&suni,

la N.,

alocurea

stincos

dealuluiFundul-Gavanulm, Movile

pe

si

prelungirile

;

V.

la

Movila-BursuculuT, na-

:

Sabangea- Agi-Ghiol,

lul

turala, acoperita cu iarb3, la S.,

Sari-Ghiol, com.

partea de N. a jude^uluT,

capitala

stanta,

Razelmul

lacul

ghiol, la E.

cu

tinue

de

sat, ce se con-

Agi-Ghiol

lacurile

?i

la

17

Comuna Che-

ragi se afla la 7

kil.

satele

Cadi

:

Hoscadiul,

Intinderea com. este de 2767

din

care 140 hect. sunt

Chioi, kil.

5

la 5

kil.;

Acargea,

;

la

17

kil.,

spre V.; A-

spre N.-V.

kil.,

N. cu com.

la

Mangalia despar^indu-se

urb.

prin lacul Mangalia

Gheringec

rur.

cu com.

si

(cat.

Papucci),

Valea- Viilor

dealul Copucci

si

cu com. rur. Cheragi, (ca-

la V.,

tunele Deleuru?i

hect., ale locuitorilor improprie-

separata fund prin dealurile De-

de 687

hect., ale

Popula^iunea com. e seasca,

toata. ru-

compusa din 605

familii,

Are

bisericT lipovene$tI

2

1883 de tei

fara

locuitorT,

:

alta a sec-

si

o scoala

;

data

1

89 1 de

mixta,

fon-

locuiton,

LocuitoriJ poseda

de

513

vint,

227 boi si 870 01; 23 mori cazan de fabricat ra:

chiu.

Comerciui este activ in

proaspat

si

consta

de peste s&rat sau

export si

ceva cereale

si

in

import de coloniale, manufacture,

imbrac^minte,

Budgetul com. e

de 7820

7029

lei

si

valea Pa-

Bulgaria, des-

spre Bulgaria; la E., cu Ma-

Teritoriul com. e brazdat la S.

si

centru de culmea Ilancul,

care are o direc^ie de la V. spre E,

trimite ramurf in diferite

si

venituri

la cheltueli,

de

se

la N.,

14

Cai de comunica^ie sunt: drula Zibi-

capatul extrem de V.

E. de dealul Hagilar; la N.

si

Basi-Bair

comunei,

4

la

re?edin{a, pe

spre S.-E. de

kil.

ambele maluri V.

V. de dealul Hagilar,

iar la S.-

E.

Cara-Aci-Culac, asezat

;

partea de N.-E. a

in

la 7

comuneT,

spre E. de catunulde

kil.

re?edin{a\ pe malul de S. al

Mangalia

cului

sting

v5J

inchis

la

Mamut -

de dealul

distance

S.

si

La

cam

la.i

g&se?te

de

lia.

La

1 /*

Cisla

Miustegep, tot pe malul eel dicat,

ri-

MangaCura Aci-

S., al laculuT

de

E.

satul

•

Culac, se gasesc ruinele satului

micT,

in anif din ur-

si

si

pr&-

rSminind

numai vre-o cite-va case can servesc de adSpost

el

locuitorilor r&taci{i

si

pSstorilor

poarta numele de Ci?la-Che-

cege. Ilanlic, a?ezatin partea de

E. a com., la

1 1

kil.

spre

S.-

E. de catunul de resedin^a, Sari-Ghiol,

acoperite

Cara-

V.

Cuiusu.

N.-V. de acest sat, se

!a-

eel vestic sau

si

pietroasei

al

Aci-Culac

din

si

N.-

si

de dealul Mamut-

N.-E.

si

Cuiusu

pe ma-

lacul Mangalia,

ale

vail Hagilar, inchis la

in par-

sunt deschise, largl

Hagilar,

;

asezat tot in partea centrala a

$i

kil.

este

situat

pe malul

M&rii-Negre, la locul unde acest

mal

inalt

si

ripos de obicel, lasa

o deschizatur& continual cu o

cu verdea^a.

:

Ac

de dealul

si

;

si

al la

culu! Mangalia, inchis la V., S.

Mare

kil.

Ac-

valea

intilnirea lor

la

incendtf, navSlirile

pe o lungime de peste

sunt cinci

Basi-Culac,

sale,

basibuzucilor,

Apele care uda com. sunt Marea-Neagra la E., pe o dis7

adiacentei

ale

Mangalia si

ale vail

ma de

tea centrala,

tant de

spre E.dere?edinta, tot pe

kil.

1

ambele maluri

mai g3sesc

E., linga

Catunele carl

lei.

murile comunale, ce due

;

S.-E.

si

darile

Val nu sunt numeroase, dar

etc. la

de ei

V,-S.

in par-

Movile sunt innumarde 122,

lul

N.-V.,

la

Checegec, distrus

directum.

tea

de V. a comuneT,

in partea

kil.

gramadite mat cu seama

cat, 1

gie!

fre-

cuentata de 52 elevi.

vacf,

cu

si

par^indu-se prin hotarul Dobro-

1

in

popa, zidita din timpul

Turcilor in

fondata

popa,

cu

sectei

S.

Cadi-Chioi),

rea-Neagra.

sau 3017 suflete.

a

si

Sari-Ghiol

leurusi.

pucci; la

statului.

va-

de dealul Sari Ghiol, si la N. de dealul Casimcea; Ac-Basi, in partea centrals a comunei, la

la

ocupate de vatra satului, 2040 tanflf si restul

ale adiacenteT sale

si

inchis

;

Valali, la 7 kil.; Ca-

kil.;

5

-

la

spre V.

separindu-le prin lacul Mangalia,

Calica.

hect.,

pl&$iT,

si

re?edin^a plastf.

Se margineste

apol un

la E.,

55

spre V. de orasul Mangalia,

kil.

V.

la

la

districtului

partea de N. a

in

zaplar la 12

Valea Cazangea,

:

Con-

spre S.-V. de orasul Con-

ra-Omer,

Ape

rur., jud.

stanta, pi. Mangalia, asezata in

simiul, la N.-V.,

perita cu finete.

galia

lor,

la

aco-

Con-

lea Sari-Chioi-Ceair, la intilnirea

linga viile satului; movila Tocnaturala,

si

gaz.

kil.

Dealurile, care brazdea/a aceasta

SARI-GHIOL

315

compun com.

Sari-Ghiol, resedin^a,

pe ambele maluri ale v&ei Man-

plaja nisipoasi, in care se ter-

mini valea

ambe

Ilanlic,

pe

ale c&re?

maluri e asezat satul,

Hosted by

in-

Google

;:

;

SARI-GHIOL

chis la N. de dealul Ilanlic, la

de dealul Acangi

S.

inconjurat

si

de movile numeroase V.

la N.-V.,

S.-E.

si

SARI-GHIOL

316

DealurT sunt:

Movila-Ceardacului,

Calica,

la

N.-E.

E.

la

Ceatal-Tepe, la V.

lul

Suprafa^a totala a com. este

dealul

Tepe-Tausan,

dealul

dea-

;

84 minji, 69 armasari, 1 01, 286 capre, 73

ezi

N.-V.

si

Aceste dealuri sunt

ocupate de vetrele celor 7 sate cu 335 case, restul impar^'it intreproprietariT, carlposeda 1742

de movile, a caror inahVime va-

de 5000 2800 lei.

hect.

si

6340

hect.

locuitorii,

294

hect.

can stapinesc

sau 1348

Sunt doua

Vai: mita

suflete.

biserici

:

986

cat,

I4asinl, 1395

pre

204

18

boif,

47 ca-

01,

1

se face prin oraselul

;

sau gara Mulfatlar,

galia,

spre N.

kil.

const£

si

Valea-Nucarilor,

si

Ghiol

Calica

si

Calica

iezerul

in

Manla

Razelmul,

37 import

prelungin

Budgetul

in

si

export de

cu produsele

com. e

lor.

la venituri

de 8093 le* si la cheltuelf, de 2603 lei. Cai de comnica^ie sunt drumul jude^ean Cara-Omer-Man:

galia ce trece prin com.,

a

Razimului

N.; drumuri

la

due

Sari-Ghiol, sat,

braz-

al

com.

si

pe

;

lor, si

comune.

Constanta,

de resedinta

Sari-Ghiol,

pe

asezat

Mangalia

ale vail

Sari-Ghiol-Ceair, la intilnirea

si

de V. a comune?,

in partea

inchis de dealurile Sari-Ghiol,

Hagilar

Are

Casimcea.

si

o intindere de 1508 hect.,

vatra

insula Popina, cu

tnal^ime de 48 m., apar^inind

in jud. cat.

ambele maluri

zim se

69 hect.

ocupate de

gradinele satuluT, cu o

si

populate de

122

sau

familii,

515 suflete.

compune

Se

comunale, car!

Sari-Nasuf.

si

din care

acestei

soseaua

:

Tulcea, Agi-Ghiol, Moru-

la

Ghiol

urma

doua din

si

de

jude^eana Tulcea-Mahmudia pe

creste stuf in abunden^a. In Raafla

venituri

la

la cheltuelT,

si

Mangalia,

fund

cite-si trele

ale

malurile celor

lei

pi.

balta Calica in centru

la V.,

comerciul se face cu Tulcea.

ei se

Agi Ghiol

la S., lacul

mente agricole vite

prelungire

Pe stinga

partea de E. Bal^i:

in

o alta spre E.,

si

braz-

la S., tre-

deschide Valea-Viilor, ce

deaza com.

;

Budgetul com. e

varsindu-se in

si

(o

de coloniale, manufacturi, instrucereale

N.

la

lacului Razelm).

porcT.

Comerciul este destul de activ

cole

se importa

si

instrumente agri.

si

Cai de comunica^ie nu-

cind prin mijlocul satelor Sari-

1753

bivoli, si

parte sunt

;

Sari-Ghiol,

valea

deaza com. de

catolice

o geamie; o scoala. Vite

— 24 m.

animale

si

manufacturi

naturale, parte artificiale.

Popula^iunea com. e de 280 familii,

4

riaza intre

27

437 Comerciul e activ; se exporta

cereale

hect., din carl

^apJ,

porci.

si

in cea mat mare parte acoperite cu imasuri, fine^e si semanatun. Tot pe teritoriul com. se afla o mul^ime

de 8376

asim,

5

341

din

catunele

Sari-Ghiol,

Tulcea,

apoi

Sari-Ghiol, resedin^a, asezat pu-

drumur! mici care unesc catu-

tin spre N., pe valea Sari-Ghiol,

pi.

nele intre ele

la poalele dealuluf

asezat in partea centrala a plasii

si

cu

satele

ve-

cine.

la

lica,

din^a,

Sari-Ghiol, com. pi.

E. a jude^ulm,

jud.

la

17

kil.

spre

si

S

in partea centrala a pi.,

kil.,

spre S.-V., de

Mahmu-

Intinderea com. este de

800

hect.

Se margineste

la

N. cu com.

flete

in

2

;

doua

stia locuitorilor,

biserici,

diacon

ciumi.

Agi-Ghiol.

vi^ei,

l'alta, in si

si

cintare^;

1

guri; 864

boT,

667

familii,

(ghiol), al caru? fund,

nu-

Are

Rimnic-Dere).

de 37

o

bulga-

sau

si

un

315 lac

format de

ii

da o culoare

Prin sat trece

drumul comu-

pamint

lutos,

galbena.

nal Rimnic-Beidaut.

cir-

Sari-Ghiol,

Locuitorii poseda:

vale

la

In apropiere, se afla

in

preot,

4

de

ia

populate, in maioritate

un cintare^

Calica, cu 1

ale piriulu? Sari-

ma?

suflete.

ob-

pe

Ghiol (care

reasca,

Inal-

6

la

ambele malur?

de

una

comune?,

a

de resedinta,

V.

spre

com. Beidaut;

cat.

cea de V.

kil.

una

deservita de 2

un diacon

1

com. Sari-Nasuf) si lacul Razimul; la S., cu Razimul laV. cu Razimul si com. ;

;

Sari-Ghiol, cu

cea

cu com. Bes-Tepe,

cite

hramul {area Domnului, facuta de cat.

si

la E.,

mixte,

scoli

si

Istrului,

mele su-

fie-care catun, frecuentate

preo^i,

;

ocu-

Are o populate de 1945

Malcoci, catunul Pirlita, de care

cat. Caraibil (al

rese-

pate de vetrele satelor.

se desparte prin soseaua jude-

^eana

210 hect.

hect., din care

125 elevi

dia, resedinta plasii.

de

S.

pe valea Sari-Ghiol.

tot

Intinderea com. este de 4300

si

de orasul Tulcea, capitala

S.-E:

la

rur., in jud.

Tulcea, situata in partea de

spre

kil.

1

Ca-

Calica;

in jud.

sat,

pi. Tulcea,

vaci,

318

al

13 tauri, 285 cat, 235 iepe,

sat,

Tulcea,

in jud.

catunul de resedinta com. Sari-Ghiol, asezat in par-

520

plu-

tea de mijloc a plasii

Hosted by

si

cea de

Google

;;

SARI-GHIOL

SARI-NASUF

317

N. a comuneT, pe ambele maluri

Are

ale vaii Sari-Ghiol.

o intin-

de V. a comunei; din

tuluT,

cu o populate de 115

poalele E. ale luT pleaca valea

miliT,

sau 527 de suflete.

plasii

si

dere de 160 hect., cu o popu-

Gogea-Dere; e acoperit cu

ver-

Are o

late de 225

1073

dea^a; domina satul Sari-Ghiol,

Dumitru

o

valea Gogea-Dere

mixta

suflete; o scoala

si

si

bi-

de 2 preoty

serica, deservita

diacon

sau

fatnilii,

1

ctntare^.

1

si

pe tento-

comunelor Chiragi

rial

Ghiol;

face

parte

comunale Cail-Dere — Sari-Ghiol si Beidaut— Sari-Ghiol.

Sari-Iurt, piriu,

de

tea

a

plasii,

a com. Chiragi

piriu, in jud. Tulcea,

pe

IstruluT,

pi.

Beidaut

rur.

Papucci

cadiul,

cea de E.

intr'o direc^ie generala

Hagilar; lasa

de la N.-E.

pe* linga

E.,

unde maT poarta piriul

Casap-Chioi,

pe cea de V. a

dupa

8

de

cea

si

com. TocsorT; curge pe

N.

a

poa-

la

dealului Rimnic-Bair, trece

lele

kil.

si

ripoase pe valea luT mer;

ge un drum comunal sure

fie inalt

riulRimnic-Dere, pe stinga, linga

cea,

satul Rimnicul.

com. Ciamurli-d.-s.

se

ridica

la

107 m. inal^ime; este acoperit cu finete

semanaturT.

si

Sari-Ghiol,

pe

Beidaut

rur. al

deal, in jud. Tulcea,

IstruluT,

pi.

si

rurale Malcoci

anume pe

acela

din poalele estice

;

se

indreapta spre E.,

forma de semi-cere, generala de

S.-E.,

intr'o direc-

spre

N.-V.

la

brazdind partea centrala

a plasii

si

de V. a comuneT;

lasa spre E. dealul Peclic taiat

in

de drumul comunal

Ghiol-Beidaut

;

e

;

direc^ie

Sari-Ghiol; iese ale Dealului

generala

de

S., intr'o

la

N.-V.

si a comunei Saripe cea sudica a co-

riul

pi.

com.

pe acela

IstruluT,

pe

rur. Beidaut, si al

Ghiol; este

virful

ma! poarta

Calica;

nu-

de Valea-Nucarilor; pe aceasta vale merge drumul co munal Malcoci Sari-Ghiol. si

—

sat,

si

IstruluT,

in

jud.

cea vestica

de

S.-E. a pl&siT

ambele maluri ale piriului CasapChioi, numit pe aci si Ripa Sari6

spre

Iurt,

de 273 m., punct trigonometric de observable de rangul

catunul de resedint^a.

situat in partea centrals a

pe

a comuneT,

dealului Sari-Ghiol; are o inal-

I-iu,

Tulcea,

com. Casap-Chioi;

asezat in partea

r,ime

valea

si

la

Calaigi,

de V. a com.

;

pi.

si

satul Eschi-Baba,

de N. drumul comunal

este asezat la poalele sale

;

e acoperit

finete.

se deschide in

tele Sari-Ghiol;

pi.

al

Beidaut

brazdind partea de N. a

si

sa-

se in-

;

N.-E. spre S.-V., printre pi-

la

riul

cu pasunT

munei Malcoci; trece prin

se des-

;

tinde spre S., intr'o directJe de

de

terito-

culminant

sau Eschi-Baba

face din dealul Dolojanul

— Beidaut

in jud.

c&tunuluT sau Sari-

anume pe

este taiat

mele

anuuie

teritoriul

si

Eschi-Baba

si

Sari-Iurt, Tulcea,

in jud. Tul-

pe

Ghiol,

manatun. Sari-Ghiol, virf de deal,

IstruluT,

pi.

trala a plasii

Sari-

se-

pi.

spre S.-E., brazdind partea cen-

balta

si

si

Mare; se indreapta spre

este

de natura hu-

moasa, acoperit cu HvezT

si

Tulcea, pe teritoriul comunelor

com.

desface din dealul Caragea-Pu

tfe

in jud.

teritoriul

catunuluT sau Sari-Ghiol

nar; se

Sari-Me§elic, deal,

al cat.

Sari-Ghiol, vale,

Ivan-Ce-

— Sari-Iurt — Casap-Chioi.

pana

de mat sus sa

se varsa, in iezerul

Golovi^a-Mica; malurile sale sunt inalte

munal Beidaut-Rimnic, si, dupa 10 kil. de curs, se varsa in pi-

stincos;

satul

numele de si

de curs,

tura stincoasa, face malul drept vailor

Dealul-

prin

si

spre S.-V., brazdind partea cen-

prin satul Culelia, taie drumul co-

si

;

se indreap-

Sari-Iurt, apoT prin Casap-Chioi,

spre

spre V. dealul Chiragi; de na-

al

nordice

poalele

Haidin

Sari-Ghiol, se indreapta spre S.,

S.-E.

la

Acargea, Hos-

si

izvo-

din

Mormintelor, trece

trala a plasii,

vaile

izvoreste

ale dealuluT

lului Sari-Ghiol, trece prin satul

com. Beidaut

si

acela al catunuluT sau Sari-Iurt

com.

desface, a-

cea de V. a

MangalieT,

TocsorT;

si

anume pe

si

ta

com. Sari-Ghiol, printre valea

si

teritoriul

com.

teritoriul

Casap-Chioi,

reste din poalele de S. ale dea-

se intinde prin par-

;

S.

Sari-Ghiol,

pe

IstruluT,

pi.

Tulcea,

in jud.

culmea

de

vind o directiune

Sari-

si

din

Uanlic, din care se

spre N.-V.

Cons-

in jud.

tanta, pi. Mangalia,

Sf.

o scoala.

drumurile

rur.

Sari-Ghiol, deal,

hramul

bisericS, cu si

fa-

kil.

tindere de 5500

Vest de

Are

o

in-

hect., din care

50 hect. ocupate de vatra

sa-

Sari-Nasuf, com. pi.

rur., in jud. si

Tulcea, asezatS in parte de

E. a jud., la 35

kil.

spre S.-E.

de orasul Tulcea, capitala trictuluT, si in partea de la 8

pi.,

lul

kil.

disS.

a

spre S. de orase-

Mahmudia,

resedint^a pi.

Se margineste la N. cucom. urb. Mahmudia, la V. si N.-V. cu com. Bes-Tepe, la N. cu lacul Razim si la E. cu com. Moru-Ghiol. Dealurile care brazdeaza com.

sunt

:

dealul Bes-Tepe, la V., a-

vind cariere de piatra; dealul Ca-

Hosted by

Google

;

;

SARI-NASUF

pietros,

racile,

V.

la

dealul

;

Cara-Bair, la E. Movile se

ga-

sesc in diferite parfi ale com.

sunt

ele

N., pro-

la

cambul, calcan

chefal,

(ve-

nitul e alstatulul); Lacul-Sarat,

compun com.,

Catunele, care

sunt: Sari-Nasuf, cat. de din^a, asezat la

rese-

linga lacul Razimul; Bei-Bugeac (Cotul-Beiului), la

de

de resedinta

cat.

la

2V2

spre

kil.

spre E.

5 kil.

Caraibil,

;

de

N.-V.

cat.

Sari-Nasuf.

Intinderea com. este de 3614

sate,

3

hect. ale locuitorilor ale

statuluif,

cu

Razimul.

la S.,

cu

cam

de un preot

2 cintarepf.

si

poseda 140 plugurif, 2 masim de vinturat si una de batut porumbul 580 Locuitorii

:

al lacului

Se margineste

Mahmudia

Are

la

N.

la V.,

;

Sari-Chioi;

si

cu lacul Razimul

la E.,

si

Bei-Bugeac.

cat.

o intindere de 1700 hect,

din care

82 hect.

cuitorilor

si

850 hect. ale

lo-

sta-

populate compusa din Romini si Bulgan, de y6 cu

tului,

o

6504

01

vint, 2

vacT,

256

berbecT

si

cai ;

si

iepe,

morl de

15

tiv;

se transports

cereale, si

si

Una

ac-

vite,

si

se importa coloniale

bauturi spirtoase.

Budgetul com.

de 3810 3803

lei

si

venituri

e la

la cheltuelf,

de

Cai de comunica^ie sunt dru-

Mahmudia, Bei-Bugeac,

Moru-Ghiol, Bes-Tepe

Comuna de Romini!

s'a si

fundat

Beidaut

(pi.

la

(pi.

1864

— Ese-Chioi si

cu semanatun,

fine^e

Constanta,

pu^ini

si

jud.

deal, in

Silistra-Noua, pe

pi.

com.

teritoriul

Almaliul; se

rur.

de

1

generala de

romina

1

jud. Tulcea, in plasei

Babadag

cea de S.-E. a com. Nalbant,

prelungire de S.-E. a dealulu! Cilicului piriul

de

se intinde

;

Alceac-Punar

drumul

pe linga este taiat

;

comunal

Nalbant-

are un virf de 79 m.; este acoperit cu fine^e si livezi.

Hagilar

spre N.-E.,

Almaliul

printre piriul

sau

intr'o direc^iune

;

la S.-V.

aflu-

si

Iaguda Ceair,

valea

-

brazdind partea de V. a

pi.

a com.

de N.

raminca^iile sale

;

si

fac

ca malul piriuiui Almaliul sa

fie

inalt

viT,

cu

si

ripos; e acoperit cu

semanatun

si

are 102 m. inalfime

pasuni;

e taiat

;

drumul comunal Almaliul

de

— Ese-

Chioi.

;

Sari-Me§ea-Bair, Constanta,

Sarica, cea mai insemnata podgorie din jud. Tulcea si din intreaga, asezata pe

poalele de N. ale dealulul Telija,

eel

tinde spre E.

entul

Sari-Tepe, deal, partea de N. a si

maho-

2

si

desface din

in pi. Isaccea,

com. Telita

pe

teritoriul

Nicoli^el

si

;

pro-

teritoriul

pi.

com.

desface din Bair, vail

Tulcea; produce vin

excelent;

r

o intindere de peste 400

se

se indreapta

;

spre E., intr'o direc^ie generala

de

la S.-V.

spre N.-E., brazdind

S.-E. a

orasul

;

Sari-Mesea-

mai sus pufin de inceputul

doua comune

din

Almaliul

dealul

partea de V. a

si

jud.

Silistra-Noua, pe

prietari sunt mul^T, atit din cele cit

deal, in

rur.

Iaguda- Ceair

com.

guda-Ceair afluente

;

cea

de

printre vaile

Ia-

pi.

si

Sari-Mesea-Ceair,

si

ale

piriuiui

Almaliul

semanatun si de drumul comu-

este acoperit cu

hect.

pasuni

Sari-Me§ea-Bair, Constanta, teritoriul

pi.

com.

deal, in

jud.

;

e taiat

nal Almaliul

rur.

Almaliul;

Sari-Me§ea-Ceair,

Bair; se intinde spre S., avind

teritoriul

o direc^iune generala de la N.-V.

desface

plecat din pricina lipsel de pa-

spre S.-E., de

mint pentru agricultura.

vi{a,

— Ese-Chioi.

Silistra-Noua, pe

Babadag) au

este acoperit

Sari-Me§ea-Bair,

Constanta,

ce

inal-

arbori.

se desface din dealul Ieral-Cea-

Istruluf),

are o

;

time de 105 m.

venial

Bulgariif,

din satele Visterna si

Tulcea.

si

111-

in-

murile comunale ce due la com. vecine:

este

;

de drumul jude^ean Al-

linga movila Gabrovi^a; se

sau 413 suflete. Are o biserica, deservita de preot si 1 cintare^; 3 scoli,

are

lei.

;

si

Bulgaria

brogei spre tretaiat

maliul

Pampe muchia hotarul Do-

familii,

Dobrogea

lemnarii.

Comerciui este destul de

merge putin

si

Ceair,

piriul

si

pur-Ghiolgic-Ceair lui

-

precedent,

;

788

bof,

Saguda

printre

ocupate de

vatra satului; 687 hect. ale

medane.

1847, de locuiton, deser-

la

vita

cea centrala a

in

si

cu com. urb.

popula^iune

o biserica ortodoxa, fondata

pe

a plasel

com., pe malul de N.

734 hect.

de Romini, Tatar! si BulgarT, de 274 familii, sail 903 suflete. Are 3 scoli, una romina fondata de locuiton, frecuentata de 56 elevi si 2 mahomedane;

tre afluen^ii piriuiui Almaliul

Sari-Mesea-Ceair

din care

si 1

o

1745

pi.

Sari-Nasuf, asezat in partea de

hect, din care 235 hect., ocupate

de vetrele celor

si

anume

com.,

mijlocul

jud.

in

sat,

Tulcea, cat. de resedin^a al com.

cu com. Bes-Tepe

E.

la

Sari-Nasuf,

S.

artificiale.

Lacuri: Razimul,

duce

SARt-MESEA-CEAIR

318

la

movila Gabro-

de unde se desface,

prin-

pi.

com. din

vale, in jud.

Silistra-Noua, pe rur.

dealul

Almaliul cu

la

se

acelasi

nume, de linga pichetul No. de

;

7,

hotarul

spre Dobrogea

Hosted by

Google

;

SARO?UL

bulgareasca

se indreapta spre

;

E., intr'o direc^iune generala

S.-V.

la

spre

de

br^zdind

N.-E.,

partea de V. a

cea de S. a

pi. si

com., taie drumul jude^ean Almaliul

— Ese-Chioi

gime de

numita de

mai sus

ceva

Beilic-Ceair,

lun-

se deschide in

kil.,

5

dupa o

si

piriului Almaliul,

valea

SASCA

319

confluen^a lu! cu piriui Ghiolgic-

com.

teritoriul

Dobromirul

rur.

anume pe

acela al cat.

Techi-Deresi,

intinzindu-se

si

la

pe

E. satului, din valea Teres-

condu-Ceair Uzun-Bair.

p&n&

si

dealul

la

Are o suprafa^l de

250 hect, coprinzind tot de arbori, mai ales ulmi $i

E

saii

situata la S. plasei

felul

fagi.

la S.-E.

9*1

comuneT.

teniton

Sarpul,

Saro^ul sau Saro§a, munte,

pi.

rur.

din culmea Oituzului.

al

Orman,

Constanta,

pddure,

jud.

in

Silistra-Noua, pe

pi.

teritoriul bulgaresc, al

com.

rur.

Regep-Cuiusu, situata in partea meridionala a pla^ei

V. a com,, pe

de

cea

si

ramifica^iile orien-

baltd, in jud. Constanta,

Medjidia, pe teritoriul com.

pi.

Trotu$ul, com. Tirgul-Trotu$ul,

-

LSpu?neanu Voda, dat din Husi, 4 Aprilie 1552, se vede ca pe atuncl aici nu era sat ci numal simplu o poiana, ca aceasta poiana impreuna" cu un sat anume Bal&nesti, pe riul Birladul, le mo?teneste Alexandru Lapu?neanu Voda de la Postelnicul la

Hralor, care murise

Pampur-Ceair.

Sarp

Dintr'un document dela Alex.

Rasova

anume pe

si

acela

Vlah-Chioi. Este o pre-

cat.

Toader Bolea cu 1200

niculuif

care bant

zlo^i tatarestl,

apoi

tribui

pe

satuluL («Arh.

cuprinsa intre dealurile Polucci

125).

ale carui padurici

S.,

pera pe

ii

ici

inalt,

ripos

acoperit cu

si

Este acoperita pe toata

tufi$uri.

Tst.»,

Sasa,

Roman,

ce curge

Fundul, com.

Poiana-

piriu, jud.

prin pi.

satul Neguseni, curge prin satul

intinderea cu stuf. Intr'insa se

Neguseni, printre satele

deschide valea Tiutiuluc-Ceair

seni

pul-Orman-Ceair. Are o

V.

si

la

S.-E.

Uzun-Bair,

dere de

no

hect.

si,

carpenul.

principals,

in-

intin-

ca esen^a

trece

de

Regep-Cuiusu

?i

la

la

Polucci-Ceair (sau Urluia),

Crenova,

Orman

com Bechet

intre

Oltul,

si

?i

Are direc^a

Ceair, vale,

jud. Constanta, pi. Silistra-NouS,

ne^ul.

pe

d'asupra nivelulul Marii

com.

teritoriul bulgaresc al

rur.

Regep-Cuiusul; se desface

din poalele de N.

Uzun intiiu

•

Bair,

ale

dealului

indreapta

se

spre E., apoi spre

S.,

mai

avind

o direc^iune generala de la N.-V.

spre S.-E.

;

S. a plasei

brazdeaza partea de si

cea de V. a com.

se intinde printre dealurile

zun-Bair

$i

;

Are

i2>f

n

^6

este

mod

mare important de post-garda, cind o armata s'ar egal, au o

militara, servind ca pozi^iuni

retrage

silita

situat la 10

Linia

spre Slatina. Este

kil.

ferata

spre E. de Bal$.

Slatina-Craiova

il

iar

ii

soseaua

trece

pe

la

pe stinga, ceva mai sus de satul Regep-Cuiusu.

Constanta,

pi.

in jud.

Silistra-Noua,

pe

plasei

la

si

10

kil.

de Falticeni. Se margineste

la

E. cu com. Baia

Radaseni,

la

Malini

si

si

S.-V. cu com. Baia la

N.

cu

inclinat

care

com.

si

Malini

Bra-

si

Sasa, dul,

sat,

Forma-i spre

teritoriala este

MoldoveT,

albia

strabate de la N.-V. spre

il

Se compune din

S.-E.

m jud.

Roman,

pi.

Fun-

com. Poiana-luMurascu, pe al

piriului

Sasa

$i

spre E. de satul Poiana-luUura^cu, locuit

numal de

{igani.

satele

Sasca-Mica, Sasca-Mare, Bogata si

Paiseni, cu re$edin{a in Sasca-

Mica.

Are o populate de 494 milii,

tare^i

malul sting

Sarpali-Orman, pddure,

Moldova-d.-s., la V.

fa-

sau 1743 suflete 4 biserici, ;

deservite de 2 preo^f

mijloc.

deschide in valea Regep-CuiusuCeair,

centrul

in

aceia a unui poligon neregulat

Slatina-Craiova

de drum se

si

cam

situate

jud. Suceava,

rur.,

dafelul.

Aivalic-Bair la

kil.

altitudine

sale coaste, inclinate in

S.,

dupa 6

N.-

Sasca, com.

Ambele

inconjura pe la

si

se

si

pe stinga,

acoperit de intinsa padure Mirila.

Caralic-Coresi la V.,

Cara-Peretlic

E.

U

$i

terminindu-se la com. Bra-

S.-E.,

-

$i

Beica, jud.

in

-

alta

riul Siretul,

deal, nelocuit,

intre riurile Olte^ul

in jud. Vilcea.

Sarp

de

iana-luT-Iura^cu

Po-

si

mai spre V. de satul Migla.

Sarului (Dealul-),

Romana^i. Se intinde pu^in

in Bulgaria.

C&u^i-

Negri de o parte

si

varsa in

Pe linga

anume in partea de S., un drum comunal ce duce

dinsa

la

de

lui-Iurascu. Izvoreste din sus

tre vaile Caraclic-Coresi si Sar-

tale ale dealului

pag.

J,

t.

aco-

pe colo malurile si dealul Diuc, la N. care ii face malul

dis-

il

principalele

la

manastiri, pentru sufletul r&po-

lungire de S. a bal^ii Vederoasa,

la

mos-

f3ra

vinde in urma Stol-

$i le

;

si

4

cin-

o scoala mixta, condusa

de un invS^ator. Budgetul comunei e la venituri de 4460 lei si la cheltuelf, de 4382,50 lei. E udata de

riul

Hosted by

Moldova

si

de

Google

SASCA-MARE

Sasca

piraiele §inca,

cu afluen^ii

Doua

Bogata,

si

munei este muntos.

.

intindere

de

$utzu

care 939

falci

2614

are o

si

din

falci,

padure, 1039

si

18 fruntasi, 121 palmas! codas!, stapinind 915

133

si

falc!.

pinze.

dintre

Cfyi-va

se ocupa cu

15

si

—

30

locuitorl

stuparitul, iar ce!

din Bogata cu fabricarea doni-

de brad.

{elor

Mun^il sunt

cu

acoperite

comunei

padun de

brad, pu^in fag, plop, mesteacan si

Prin

fine^uri.

dapostesc tot iar in

gasesc

felul

Moldova :

padun

si

se

a-

pastravi, clean, mreana,

Locuri ma! insemnate sunt:

zisa

Sapata «

si

du-se facutul

cu

12

se varsa in Moldova.

kil.,

Are de Sascu^a

lei

Mica, riul

pamintului

si

dranitei». («Uric.», vol.

din

;

Pi-

si

stinga

Piriul-Voiu-

Ciungil, Piriul-Costorovei,

Borozan,

Piriul-Morosencel,

duluT,

Plostinul

si

sat,

pe mosia

si

in

Piriul-Tul-

se

numeste

sau Ru§i, sat, jud.

Suceava, pe mosia

E

comuna

si in

asezat

pe ^armul sting

Are o

1

3

!

falci,

/2

in

un preot

cu

biserica,

Alexandru,

Sturdza

zidita

si

Melusoaia.

Are o populate de 471 suo biserica, cu hramul Sf. VoevozT, deservita de un preot

flete

si

;

2 cintareflf.

tut

1847,

si

832

bo!,

842

01

si

210V2

la

Malini

(7

Cornul-Luncei (4

Au

frecuen-

si

20

co-

kil.)

kil.

la

si

57

Sascut:

16 comer-

o fabrica

de zahar,

in si

avind

1

mi-

ma! mult de 300

Sascut, catuu, in com. cu acelasi nume, pi. Racaciuni, jud. Putna. Are o biserica parohiala, cu hramul Adormirea si una filiala, cu hramul Sf. Nicolae o scoala mixta, frecuentata de 109 copii. ;

la

(4 la

Sascut, parohie, in com. cu acelas nume, pi. Racaciuni, jud. avind

Putna,

cu hramul

filiala,

in cat.

Sascut

hramul

Sf-^i!

Siretului,

si

se

la

13

biserica

1

paro-

hramul Adormirea

cu

pe valea

de sub-prefectura plasei kil.

59 192 pore!,

vac!,

rur., in jud. Putna,

sesul

cai!,

cu un capital de aproape

hiala,

piriului ce trece prin sat in

trior;

1

20

fier,

falci.

kil.).

Racaciuni, situata

duce

de ba-

1

156 hect. viL

cian^i',

1

Sascut, com.

bam,

masina

1

de

:

kil.),

7

la

28 capre; 60 stupi

si

lucratori.

Al.

1864 sunt

in

36 palmas!

fruntasi,

fier,

iar

cu abun, 286

tot

242

de

2 cintare^i; o scoala

Improprietari^i

pi.

le!,

cu aburi,

porumb

lion,

Drumuri principale sunt Lamaseni (615 m.), la Baia

Sinca

de treerat

hramul

deservita

dusa de 1 inva^ator tata de 35 copii. 3

ban!,

87

lei

venitun

e la

Locuitorii poseda:

al

o populate de 403 suflete.

Sf.

— 900).

de 112 17

cheltuel!,

Sunt

E eel mai vechiu sat din comuna. (Satul exista pe timpul descalicari!. V. Baia. Xenopol A. D., «Ist. Rom.»). E asezat pe ^armul drept al piraele

1255

1

o

de

frecuentata

cu albine.

das!, stapinind

intre

mixta,

Budgetul com. de

Sascut;

cat.

109 copii (1899

Moldovei. cu

in

in

cu hramul

cea-1'alta,

si

scoala

Impara^i,

Sf-^ii

Nicolae,

grape de

Sasca-Mica

$inca.

Moldovei,

Sf.

in cat. Sas-

din care, una,

filiale,

plugur! de lemn, 30 de

bure.

com. Sasca, jud. Suceava. ParS.-E. a satului

2

si

hramul

cu

Pi-

riul-Cimpulungeanulu!,Piriul-Va-

suflete.

biserica parohiala, cu

hramul Adormirea, cut

Schi-

Valea-Naculul, cu o po-

si

Are o

:

mixta, reinfiin^ata in 1887, con-

Sasca-Mare,

•

Maciesul iar

:

Sascuta-

NicoricI,

Poiana,

Negru

-

-

Scursura-din-Hleiu,

liuzi,

bir anual, ocupin-

lucrul

comunei)

primaria

si

Contesti

tributari din dreapta

lu!

-

o intindere de

Vatra satului ocupa

VII.)

tea

Camesoiul,

nume pe

Bogata.

Sasca, Visternicului

Sandui Sturdza, avea 68 piatind 936

sub

acelasi

co-

in

Movila-Bortoasa,

e

jud. Suceava,

cu acelasi nume.

muna si

de

Fabrica Za-

harina, Fintinele, Sascut, (unde

neni

de vinatun,

prin pirae se

zglavocT, etc.

In 1803,

2

dupa ce a udat comuna cu

si

jilor,

dealurile

si

Moldova)

kil.

catunele:

din

Con^esti,

pulate de 2414

Paiseni este un herastrau

un jug (gater)

4

Sasca-Mare, piriii, izvoreste

Improprietari^i, in 1864, sunt

cu

la Malini,

la

:

Con-

:

Fintinele.

si

compune

Se

Balcu^a,

Drumuri principale sunt kil.,

3

Balcu^a

^esti,

co-

falc!

restul prundis

si

loc sterp.

La

34 palmasi si 50 das!, stapinind 277 */2 falci. Sasca-Mica (peste

Este udata de piraiele

falci.

1864 sunt

fruntasi,

proprietatea Prin-

e

cipesei El. G.

cultivabile

Vatra satului ocupa 80 Improprietarip in

lor.

par{! din teritoriul co-

xWosia

SASCUT

320

si

Sf. 1

filiala,

Imparati

si

Nicolae

cu

in

cat.

dr.-d.-f.,

jud.

Con^esti.

si

Sascut,

de capitala jude^ului.

Putna,

stafie pi.

de

Racaciuni, com. Sas-

Hosted by

Google

SASCUT (HOTARUL-)

pe

cut,

pusa

Marasesti-Bacau,

linia

circulate la 13 Sept.

iq

1872. Se afla intre stabile Ad-

jud (13,7

Negri

kil.) si

,67.

pe anul 1896 a

13 1867

de

fost

de E. a

fund udat de

Rebricea.

piriul

E

satului,

asezat pe mosia

pe o suprafa^a de

intindere de

pe

teritoriul

nume,

o populate de

hect.,

padure, cu

din care 100 hect.

sau

familii,

33

in

Sascuteanca,

in

lo-

pe

com.

si

Eni-Sarai

rur.

acela

Con-

jud,

stanta, pi. Hirsova,

teritoriul

anume pe

al satului Terzi-Chioi,

partea de S.-E. a plasei

in

cea

si

de E. a comunei; are o direc generala de

\\e

14 cai, 200

Sasul,

sat, jud. Braila, la

Su^esti,

cam

de satul

Su^esti,

{esti

si

Movila-Miresel.

fata

vetrel

si

ta-

de drumul comunal Terzi si

strabatuta

de drumul comunal Terzi-Chioi-

Supra-

este

poseda

38

:

cai,

in jud.

Putna, com.

Biliesti,

pi.

situat

in cat.

Are o popula^iune de 375 locuitori;

biserica, cu

1

hramul

Voevozi.

Curudjea.

Sasic-Culac,

vale, in jud. Cons-

tanta, pi. Hirsova,

pe

com.

si

rur. Eni-Sarai

acela

al

cat.

sau

se desface din

si

anume pe

dealul

Memen-

avind o direc^ie de

la

N.

spre S,; se uneste cu valea Sasic-Corai

Sasul (Oratiile), munte, in racomunei Rucarul, jud. ionui Muscel, proprietatea fra^ilor Bu-

la

7

partea centrala

cea de S. a comuspre S. de cat.

kil.

de resedin^a, pe ambele maluri ale piriulul Sarai.

Are o

de

flete,

1

16 familii, sau 670 su-

ocupindu-se cu agricultura

cresterea vitelor.

si

Satis-Chioi-Ceair, vale, teritoriul

vegea

si

pi.

Sasulul (Muntele-), munte, com. Nehoiasul,

Gura-Siriulul, ramifica^ie a telui

in cat.

mun-

Teharaul.

in jud.

Silistra-Noua, pe

comunelor rurale GhiuPara-Chioi. Satis-Chioi-

nume nume ce-1

Ceair este un alt

al vail

Dermen-Ceair,

poarta

aceasta vale de la hotarul spre

pana

Bulgaria, tar

ho-

care

la

a avut numele

de Canara-

Ceair si pana in dreptui comunei Ghiuvegea, de unde ia pe eel de valea Dermen-Ceair, pastrindu-1 pana la deschiderea sa in balta Iortmac. Aceasta vale are niste maluri inalte

si

aco-

perite cu paduri, din care

mai

insemnata, pe dreapta, este pa-

Buluc-Orman.

carl o marginesc sunt

jud. Buzau,

intin-

de

dere

durea

nesti.

Terzi-Chioi;

indreptindu-se spre

deni-Tepe, S.

teritoriul

nei,

si

com.

cSt.

de 8

cimpia Siretulul, spre V. de

Sf.

Siriul, situat in

Con-

jud.

in

sat,

Hirsova,

pi.

este

pe drumul Su-

ol.

Sasul, cdtun,

Biliesti.

kil.

Chioi-Cartal-Sercus

420

lei

E. com.

130 vite mari cornute, 40 rimatori

stanta,

Constanta,

cu valea Sasic-Culac. Este iata

kil.

satului

Locuitoril

Biliesti,

1

6

flete.

mai sus de satul Terzi-Chioi si, dupa ce s'a unit cu

la

cu o populate de 65 su-

hect.,

Se

8422

spre E.

rimatori.

15

si

finefe).

4265 hect., din care 159 hect. ocupate de vatra satului cu 140 case. Popula^iunea, compusa din Turd si RominI,

6 capre

01,

N.-E. catre

la

S.-V.; se deschide in valea Cartal

1

nute,

com. Sascut, jud. Putna.

Sasic-Corai, vale,

si

acelasT

apar^inind

case,

plug

1

caru^a cu cai; 88 vite marl cor-

160

cdtun, cu

40

si

10 care cu bol,

si

si

in total cu

Satis-Chioi,

a plasei

situata

Racaciuni, jud. Putna.

pi.

cuitori

pddiire,

400 falcl, comunei cu

cultivabil

Scinteia,

135

Locuitoril poseda: 6 pluguri

Sascut (Hotarul-),

pamint

arendeaza anuai.

119 suflete.

ban!.

74

lei,

Sasova, ce vine in partea

lului

(9,3 kil.).

Inal^imea d'asupra nivelulul Mam rii de I22 Venitul acestei sta^il

SATIS-CHIOI-DERE

321

Sirt,

E

la

taiata

duce de

V.

;

Dealurile :

Dermen-

Curp-Chioi,

la

E.

de drumul comunal ce la Veli-Chioi

la Para-

Chioi.

se deschide apoi in

si

valea Cartal, pu^in mai spre N.

de satul Terzi-Chioi este situata ;

de S.-E. a plasei

Sa^ilor (Muntele-), proprietate a Eforiei Spitalelor Civile din Bu-

Satis-Chioi-Dere,

vale insem-

nata in jud. Constanta,

pi.

Med-

si

curesti, fosta

pendinte de manas-

cea de E. a comunei, avind o

tirea Sinaia,

com. Tesila, plaiul

lungime de 2V2

Peles, jud. Prahova, care, impre-

tunulul sau Baltagesti

una cu mosiile Mun^ii-Negrasul

mata de valea Uzuncea, care vine de la N. si se deschide

in

partea

Sasova,

sat,

in

com. Bodesti, Vasluiu,

kil.

partea de S. a pi.

Mijlocul, jud.

situat pe coasta

65940. Marele JJicpionar Ueogratic. Vol,

dea-

si

Zilistea-Trestieni, are o intindere

de 1246 hect.

si

200

;

este for-

su-

in ea, indreptindu-se spre S.,

si

hect.

avind o direc^ie generala de

la

(1046 hect.

prafaja impadurita

pe teritoriul com. rur. TasPunar si anume pe acela al ca-

jidia,

41

V.

Hosted by

Google

;;

;

SATNOENI

N.-E. catre S.-V. se intinde prin;

Erchesec

tre dealurile

N.-V.

spre

Bair

Zavol

?i

Alac Bair

?i

trece prin satul Bal-

spre S.-E.

;

tage^ti

se continua cu valea

$i

Boazgic-Dere

munef

are 4

$i

situata

este

;

de N. a

partea

pla$ei

in

a co-

?i

stanta,

zata {uluf,

jud.

in

sat,

pe {annul sting

Borcea,

bra^ului

al

de com.

pendinte

Dichiseni, situat

la

kil.

1

spre E. de satul Dichiseni.

Are o populate de 84 milii

Ostrov,

?elul

of

$i

4

boJ, 5

la

90

bivolf,

150

caf,

porcl,

750

:

re^edin^a pla$ei.

spre

N.

nei,

la

de 365

sat,

in jud.

Covur-

com.

File?ti,

Siretul,

pi.

4

comu-

de

re$edin{a

kil.

Are o populate

suflete; o biserica

?i

o

desparfindu

jud.

Ialomi^a,

prin

Dunare la de care

la S.,

doua

d'a

Satul-Mare. Vezi

Crivina, com.

Prahova.

VezJ Dobro-

com. Virful-Cimpului, Berhometele, jud. Dorohoiu.

d'intii

dealul

prin

de

sale

E.

m.),

(140

virful Pirjoaia (142 m.),

vila-Pirjoaia (141 m.)

laV.

(115

aparfin

m.),

la

Satul-Nem^esc,

catun, pendinte

de com. Cazasul,

pi.

jud. Braila, situat la N.

dincolo

de

Herja,

Vadeni,

de com.,

muchea Baldove-

S.-V.,

domina

fluviul

Dunarea.

dreptul tr'o

partea

36 rimatorl.

iar in

rur., jud.

Con-

centa

valea

sa,

la S.

Iroftie

tre-

prin Satul-Nou, ambele

?i

deschizindu-se

Este

lacul Oltina.

in

formata

doua

din

ca-

tune: Satul-Nou, re^edin^a, a?e-

pe malul

de V.

;

al

lacului Ol-

tina, in Valea-Satului, inchis

$i

dominat de dealul Dincolo-de in partea

a comunei, la 4 re^edin^a,

500 m.

in

kil.

de V.

spre V. de

valea Pirjoaia, la

de malul Dunarei,

in-

de dealul La-DouaMovile, la E. de Ciatal-Orman ?i la S.-V. de dealul Co$lugea chis la N.

cu movila Pirjoaia.

Suprafa^a din

hect.,

de

pate

com. e care 26

de 3162 hect. ocu-

cu o

vetreie satelor,

populate de 808

suflete.

2 bisericT,

una

in cat.

la

Satul-Nou, cu hramul Inal^area

?i

Domnului

?i

cea-1'alta

in

cat.

hramul S-$ii Aposdeservite de 2 preo^i, 2

Pirjoaia, cu

la

Pirlitul,

in-

S. -V.

-V.

maluriie sale in

de V. sunt inalte ?i ripe alocurea stincoase, partea de E. sunt joase.

Formeaza ?i cinci ostroave $oimul (30 hect.), Bira-Ba?ul (100 :

hect.),

Satul-Nou, com.

de

direc^ie

poase,

$i

m.),

satul Pirjoaia

ostrovului

spre N.-E.-E.

de com. Cazasul. Are o populate de 65 sufl. Vite: 84 cal, 80 bof, 200

vac!

Co^lugea, cu adia-

valea

tina;

Are

tufari?uri.

$i

Dunarea uda comuna la N., pe o distant de 10 kil., de la movila Pirjoaia ?i pana in

ne$ti $i calea ferata Braila-Barbo$i, la 7 kil.

cu se-

sunt acoperite

Movila Pirjoaia (141 pi.

N.-E.

toate culmei Co§-

manaturi, pa^uni

com. Pilipauji, jud. Dorohoiu.

Mo-

Co§lugea

;

V.; dealul Dincolo-

la

pi.

sat,

§i

;

lugea

Pilipauji,

V. spre

cind

V.; Dealul-de-la-Cetate (125 dealul Gatal-Orman,

?i

la

zat in partea de E. a comunei,

naufi, sat,

Satul-Mare, satuc. V> zi

cu direc^ie de

deschizindu-se in lacul Ol-

Valea-Satului prin interior,

Irostie,

?i

La-Doua-Movile

Ele

trecind prin satul Pirjoaia, des-

Sili^te. Pirjoaia,

(138 m.),

di-

S.-E. spre N.-V.,

la

Cilnia,

Dealuri principale sunt: Dea-

de-Sili?te satuc.

de

la N.,

N.-E.

la

Vai: Pirjoaia, la V., cu o rec^ie

E.,

Relieful solului e pu^in acci-

m.), la N.

pie-

troase.

se

Ghiviziicul.

lul

stincos, din

?i

cauza vecinata^ei dealurilor

cu co

munele rurale Lipni^a ?i despar^indu se de cea Co?lugea

-

desparte

se

prin lacul Oltina;

vaile

salcii.

com.

afla la E.

malul inalt

are

de

paduri

cu

Lacul Oltina se

cu

com.

cu

E.,

;

Oltina,

prin

de forma lunguia^a,

hect.), toate

acoperite

chizindu-se in Dunare; Sili^tea,

N.-V.

la

dealul Ghiviziicul, cu virful

Satul-Mare,

la

$i

S. cu Lipni^a.

cu

$coala.

rur., jud.

cu

S.-V.

la

cu Oltina

E.,

ramifica^iunile

luiu,

ora-

dentat de culmea Co^lugea, cu

capre.

Satul-Costii,

de

N.-E.

invecine^te

de cea

posedS

Locuitoril

300

fa

o biserica.

$i

spre

kil.

Se margine^te

in jud. Ialomi^a,

sat,

Borcea,

pi.

o-

cea de N. a pla$ei,

in

$i

20

la

Vezi Li$coteanca.

Satnoeni,

spre V. de

kil.

1

a?e-

a jude-

ra$ul Constanta, capitala distric-

Se

Braila.

de V.

partea

la

tuluf

lungime.

kil.

Silistra-Noua,

pi.

in

Cilnia;

Satnoeni,

SATUL-NOU

322

Veriga (15

Gheorghe (10 hect.)

hect.), $i

Cali-

Pirlitul (85

toli,

dascali

?i

2 cintarepf;

1

$coala

mixta, frecuentata de 77 copii

(1899

— 900).

poseda: 78 plu134 care ?i caru^e, 2 made secerat.

Locuitoril guri, ?ini

Budgetul

com.

e la venituri

de 3545 lei $i la cheltueli, de 2995 lei. Cal de comunica^ie sunt

numal

drumurile comunale ce

unesc catunele intre ele

Hosted by

$i

cu

Google

—

;:;

SATUL-NOU

Lipni^a,

Ctl-

de E. a

12

pl&seT, la

spre

kil.

N.-V. de or&selul Sulina,

Oltina, etc.

nia,

SATUL-NOtJ

323

apropiate:

satele

rese-

din^a plasei.

Satul-Nou, com.

si

cea de S.-V. a pl&sei M&ci-

nul,

pe

Se m&rgineste Turcoaia;

la E.,

N. cu com.

la

si

cu comunele Coium-Punar

de

dealurile:

la

E.

m,

S.-E., acoperite

cu fine^e

la

Ape Valea Ai-Ormanuluf sau :

Picineaga, la S.

Vaiea-Cernei, pe

si

afluentul s£u

la N.,

trecind

prin sat. Valea Jaila

o ud&

formata dintr'un singur c&Satul-Nou,

asezat pe am-

bele maluri al piriulul Cerna

GrindulVi-

Chirila\

soca-Hreda, Hasmacul, P&ruluT,

unde au atacat si au S ilina de la Turci.

—

5

pe malul sting

sunt:

cipalele

si

mad

Se margineste

(180

E

hect.)

la

peanS-bclltoasci

Intinderea com. este de 1700

apar^inind hect.

ale

1 1

80 hect.

locuitorilor statului,

late in maioritate rus&, de 181 familii,

lui

hect.)

resedin^a,

Letea, la 2

kil.

hect., din

de 1756 leT. Drumuri: Calea jude^eana M&-

pate

de vatra satelor

hect.

p&mint

iar cheltuelile,

lei,

cin-Ostrov; cai comunale

Cerna, Cirjelar

cineaga,

la Pi-

Co-

si

ium-Punar.

Are o

o

biserica,

cu

hramul

solid,

populate sau

1

circiumi.

rur.,

Sulina,

in

jud.

situate

partea de E. a jud., la 40

in kil.

de orasul Tulcea,

capitala districtulut,

si

in partea

de 4100

monah

1821 de un

lei

si

la

fre-

si

de p&sunf. Malcoci e o de4 m. Grinduri sunt

V. Par$ondul si Stipotul, la E. Apele sunt numeroase: bra{ul Chilia, o ud& la V. si N. Ciatal, P&tl&geanca, la

;

braful Tulcea,

la

S.

;

gtrlele

Ciatal, PSLtlSgeanca, la V.;

$on-

da, Iacob-Suhat

la

Lacurf

:

Pardina,

Costinul,

Pentilicul

cul,

si

E.

Costinciu-

Pentiliciucul

si

Honful-Mare

si

Mic, Simi-

nocul, prin mijloc; Ghido, Siderul,

Savca, Rosul,

la

V.

si S.;

contfn toate peste in abunden(a\

compun

C&tunele carl o

sunt

5

4, toate asezate pe malul drept

veniturf

N., resedinfa, in fata Izmailului;

;

la cheltueli,

de

3941 lei. Cailedecomunica^iesuntniste

drumuri naturale ce

afl&

numite grinduri,

dina,

al

Budgetul com. e

Satul-Nou, com.

locuri

la E.,

Nasterea MaiciT Domnului, fon-

1900).

spre N.-E.

fa-

100 suflete.

o scoala mixta,

in

si

stuf, lacuri si

pe malul Dun&rii se

acoperite cu p&durf de s&lcil

maioritate

in

cuentate de 66 elevi ( 1 899 - 900) o bisericS ortodoxS, cu hramul

1

data

pi.

850

statului,

Are doua scoale mixte,

frecuentata de 62 elevi (1899

Tulcea,

al

si

preot

de

locuitori, deservita

clnt&re{;

150 hect. ocu-

compusS din Rusi, de 250 milii,

Nasterea Maicii Domnuluif, zidita

1

cu

si

de 1000

e

Veniturile com, sunt de 1808

care

E.

la

spre V.

Intinderea com.

Du-

ridic&tur&

formats din dou£ catune

Satul-Nou,

sau 944 suflete.

R&ducu-

si

(150 hect.), la S.

E

500

'si

o popu-

cu

Dovinca (120

V. cu

p&mtntul e ses

;

intins, acoperit cu

locurf ridicate

pate de vatra satulul,

si

asezatS intr'o regiune cim-

V.; Velichi-Merhei (250 hect.), Malul-Merhei (100 hect.) laN.;

120 hect. ocu-

N.

E. cu orasul Chilia-Vechie.

la

girle;

Cale-Bair.

la

n&re, la S. cu orasul Tulcea

prin-

;

de 200

Marina,

Babina

hect.,

N.-V. Bal$I

la

al bra^ulul Chilia,

in fa^a Izmatlulul.

Basarabia, despar$it& prin

metri.

Bra^ul-Sulina ud& com. la S.

Sulimanca,

cucerit

Satul-Nou, com. rur., in partea de N. a jud. si a pi. Tulcea,

Grindul-lui-David; inal^imea lor variaz& intre 2

1877 un escadron de Caf&cut laga>ul aci, de

la

N.-V.; Bodaproste (isohect.) la

hect., din care

si

Grindul-cu-P&rul,

Rusief

Satul-

:

Nou, Letea, Sulina, Cherhanoiu-

girla

si

com. s'a fecut atacul

si

la poalele dealului

de

productive, ca grindurile

sunt numeroase

la E.

tun,

se ridica* asa numitele

cu-ArinT, Chiserul, artificiale.

stuf; ici

si

b&lflf

grinduri, unele nisipoase, altele

lui,

Letea

in razboiul Crimeel. In r&zboiul

zacl sl-au

girle,

coio

din care unele due

armatelor aliate contra ne-

de

manatun. Movile sunt multe,

terit.

insemnat; p&mintul, jos, acoperit

se-

si

Pe

rur.

de ape,

Cale Bair, 45 m.,

Hasan-Bair, 112

;

cu

S.,

com.

pamintuluf este

Relieful

si

Comuna s'a intemeiat la i860 de c&tre monahul Sebastian si un locuitor, Pocaca.

si

accidentat

solulu* e

la

si si

Cara-Orman.

si

Relieful

E

urb. Chiiia-Vechfe

com.

cu

V.,

la

Cirjelar.

si

rur. Sfistofca; la

cu com. Cerna;

cu com. Picineaga

la V.,

S.,

N. cu com.

la

com. urb. Sulina

Cerna.

piriul

cu peste

la Sfistofca, Periprava,

Sulina.

Se m&rgineste

rur., asezata* in

partea de V. a jud. Tulcea, in

: ;:

locuitoril

le-au facut prin stuf, la lacurile

brajuluf Chilia

Satul-Notl, la

:

Ciatal-Chioi, PatlSgeanca, la 7

si

16

kil.

spre S.-V.; Pardina,

la

16

kil.

spre E. de resedin{a\

Intinderea com. hect., din care

e de 5800 180 hect. vetrele

Hosted by

Google

SATUL-NOU

cornute

cata de 648 suflete.

poseda:

Locuitortf ;

642

vacT,

10

cai

49S

1900

708

boi,

400 pore!

01,

si

mari

156 vite

cai,

40

porci.

Botosani,

jud.

sat,

si

situat linga iazul Poienei, in par-

lei ?i

de N.-V. a com. PoianaLung&, pe mosia statuluT Votea

asini.

Venitul com. e de 1865

de 1614 lei. Comunica^ia se face pe bra-

si pe girle munal este acela de

$ul Chilia

Satul-Nou

Are dou£

drum

;

co-

Tulcea

la

biseridf,

una

E

rona.

infiin^at la

improprietSrip

fa^de 132 de 24

in Par-

ta in

hramul Sf. Maria, cu si un cint&ret, fondai860 de un Stefan Beli-

bov

cea-1'altS in Ceatal-Chioi,

1886 cu

populate

hect., cu o

sau 103

familii,

8 cai, 131 01

si

noil

are o supra-

si

Vite: 41 vite

Chilia-Vechfe.

si

si

cu hramul

Sf. Nicolae, fondata,

1870 de o vaduvS Domnica Belcic&ncT, deservit& de 1 preot in

si

1

s'au f&cut

Nou, pe

hect.,

populate de

familii,

d.

-

Bacau,

sat, jud.

s

-

si

o

sau

pi.

com. Buhociul,

,

1878, pe o suprafata de 180

Are o populate de 30

hect.

familii,

sau 141 suflete.

Satul-Noii,

partea de S.

sat, in

a satului Vicoleni, com. Berezeni, pi.

suflete.

939

jud.

Prutul,

sat, in jud.

Constanta,

Medjidia, catunul com. Tor-

toman, situat a plSseT

Suprafata teritoriulu?

de 2288

e

mosiei

pe valea Geabam. Are o intindere

de 3012 hect., din care 18 hect. ocupate de vatra satuluT, cu o

Are o populate de

scoala mixta

populate,

;

lic&,

o

fecuta in

cuitori

bisericS cato-

89 1 de catre

1

lo-

de 58

familii,

;

Vite:

15

vite

marl

6 capre.

si

sat, jud. Dolj, pi.

com. Satul-Noii, Bistru:a-d.

pe

Bacau,

sat, jud. -

pi.

com. Racaciuni,

j\,

sesul Siretului, linga

piriul Salva,

mai sus de satul

Teiusul, la 8

kil.

de satul Ra-

caciuni (scoala). su-

flete. :

65

Seaca,

vite

344

cai,

cornute, 113 porci

1878, pe

si

mar J

47 capre.

dou&

pe

asezat

rieT,

Dealul- Seaca

prima-

si

dealuri:

Are ;

o populate de 11 76 su-

1883, frecuentata*

de 67 bae^i o biserica" de birne, cu hramul S-^ii Impara^i Con;

1

si

infiintat

si

Suceava. VezT

Satul-Noii, jud. satul Hirtoapele.

Satul-Noii,

o scoala mixta, ce func-

stantin

s'a

satul.

Seaca-TinaYa,

despar^ite printr'o vale.

flete

domeniul statului

cind

Dumbrava-d.-s.,

resedin^a

{ioneazci din

Are o populate de 375 Vite

in

Satul-Noii, sau Seaca-Tinara,

fa-

Locuitorii sunt tmpropriet&riti

Vicoleni,

486

cat,

cornute, 251 porci

situat

sau 299 suflete.

3 circiumT.

no

sau 455 suflete.

milii,

rominS,

in maioritate

un

formind

hect.,

trup cu mosia Vicoleni.

;

de

balta Berezeni.

partea centrala

in

cea de S. a comunei,

si

pe

si

aproape

Satul-Nou,

piriul

pe sesul din stinga Siretului. Are o populate de 833 suflete, in maioritate Unguri o

situat

asezat

Falciu,

pe platoul dealului Prutul

pi.

Siretul

126

pe

impropriet&rirT

Are o

lacul Mirleanul.

suprafat& de 2442

Satul-Noii,

tun.

Satul-Nou,

com. Satul-

spre

Falciu,

Gherm£nesti,

statuluT

care

Silistra-Noua,

pi.

fa-

5

Valea Cumpenelor, pe dome-

16 mascuri.

Constanta,

de

com. Zberoaia,

sat, in

Podoleni, jud.

niul

sat, in jud.

al

Siminesti.

V.-S. de satul Scoposeni, asezat

in

Satul-Nou,

si

sau 26 suflete.

Satul-Noii, pi.

statu-

pe platou,

inconjurator

Vetrisoaia

Are o populate milii,

in

suflete.

o scoala de c&-

cint^ret;

san^ul

satelor

marl cornute,

dina, cu

un preot

Vetrisoaia, situat

ling&

Satul-Noii,

pe domeniul

proprietSri^r lui

115 plu-

lepe,

si

cheltuelile,

la

Vite: 8

populate ameste-

satelor, cu o

gur!

SATUL-NOU

824

Elena; 2 circium!

si

com.

sat, facind

rur. Colonesti, jud.

parte din

Tecuciu,

asezat pe partea stinga a riului Zeletinul, la

6

de resedin^a

kil.

comuneT, spre N. Teritoriul satului hect., cu o

de

e

populate de 170

148 sufl.

Locuitori! sunt razes!.

brasovenie. In sat este silistea Seaca-Ti-

Satul-Nou, Trotusul,

sat, jud.

Bacau,

com. Bogd&nesti,

tuat intre

Trotusul

si

su-

to$ Unguri o biseric^ cato-

lic£, cl&dita,

;

de

deservit& de

1

locuitori in cint&re{.

1

Satul-Nou,

nara.

com.

si-

Oituzul.

Are o populate de 202 flete,

pi.

890,

Satul-Noii, a

sat,

in

partea de S.

com. Vetrisoaia,

pi.

Prutul,

250 m. de de resedin^a Vetrisoaia, infiin-

jud. F&lciu, la

{at in

satul

1878, cu locuitori noi

in-

jud.

facind parte din

sat,

Cosmesti,

pi.

Nicoresti,

Tecuciu, asezat pe partea kil.

de

Are o populate de 229

su-

sting3 a Siretului, la 3

resedin^a comunei.

flete.

Hosted by

Google

;

SATUL-NOU

Satul

cu

infiin^at

vs'a

torii impropriet&ritl in

locui-

anul 1878,

pe mosiastatuluIFurceni. Locuitorii venial aid au fost din Ion&Cosmesti. Teritoriul sa-

sesti si

de 394 hect.

tului este

si

Satul-Nou, nutnirea

ce

de 120

Romini,

60

Are o

suflete.

cu un cint&re$

biserica* vechie,

o

si

da

ment

cum

se vede

ordonS

Domnul

c&

dreg&torilor

judec&to-

de

resti si administrative

scoalci.

Satul-Nou,

pendinte de

catun,

com. Rusi-lui-Asan, se

sau

familii,

man, s& nu se amestice Neajlo-

pi.

(VezI com.

Vlasca.

jud.

vul,

la

Ro-

in afa-

cerile acestui sat. Ast&zl

acest

sat face parte din cuprinsul ora-

Roman, formind mahalaua

sulul

EpiscopieT.

Rusi-lui-Asan).

din insured

catunului format

mosia Statului Dr&g&ne?ti-

pe

SAUCA

325

Tig&nia, jud. Teleorman,

formeazaun corp cu

si

care

cat. Atirna^i.

Satul-Noii, subdivizie a satului Gura-Vciil, jud. Bac&u, pi.

com. Racova,

trhra-d.-s.,

Bis-

3V2

la

de scoala si primaria din satul Racova. Are 37 familii.

Satul -Vechiii. (VezI Flaminzi, sat, com. Fl&minzi, pi. Cosula, jud. Botosani).

kil.

Satul-Nou, Tulcea,

jud.

in

sat,

de

cat.

pi.

$i

re?edin^3.

com. Satul-Nou, asezat

in par-

tea nordica" a comunei, in fa^a

orasulul Izmail, din

malul drept

Are o

intindere

din care 22 vatra satulu! rilor

si

;

1

Satul-Nou,

alta

numire a

satu-

Ialomi^a.

560 hect.,

Satul-Noii, grind sau loc ridicat

de

deasupra stufulul inconjurator, in jud. Tulcea, pi. Sulina, pe

ocupate

al statuluT.

teritoriul

de

lipovanS, e

com. Satul-Nou

tinde intre bra^ul Chilia

Drumul comunal Tulcea-Chilia trece pe linga sat.

numeste

si

se in-

;

Mare mal

si

este acoperit cu nisip;

suflete.

sat,

grindul Letea in par-

tea de V.,

in jud.

Tulcea,

cuitorl

lo-

33 case.

si

Hasmacul

N.

in partea

de

lui clinurl, e situat satul Cosesti,

com. Cosesti,

Racova, jud.

pi.

mal

Vasluiu. Acest deal se

meste

nu-

Schelea.

si

Satului (Insula-), insula, in Dun&re, cu 50 pogoane padure, {inind de com.

Izlazul, jud.

Roma-

na{i.

Sfistofca spre E.

si

Satului (Dealul-), deal, ce se intinde de la N. spre E. La cap&tul s£u despre E., pe ambele

se

centrals, Periprava in partea

Satul-Nou,

com.

al

lui ^teftnesti, pi. Cimpuluj, jud.

Chilia.

restul, al locuito-

Populatfunea,

118

de

hect.

pe

Rusia,

al bra^ului

Satului (Capul-), catun,

Od&ile, jud. Buz&u, cu 130

al

Babadag, catunul comunei

pi.

Congazul, situat in partea de N.

Satul-Noii, grind sau loc

a pl&?el si de S.-V. a comunei, pe malul sting al piriulul Teli^a, la 7 kil. spre S. -V.de resedin^a.

tea

Intinderea satului e de 82 hect.,

cea de N. a com.

cu o

populate de 63

sau 315

familii,

suflete.

drumul de^ean Babadag-M&cin.

Satul-Nou, pi.

sat, in

Sulina, c&t.

deasupra stufulul inconjurator, in

jud. Tulcea,

jud.

ju-

Tulcea,

de resedin^a

com. Satul-Nou, asezat pe

Nou

grin-

E. cu com.

si

tofca, la S.

cu orasul Sulina,

pi.

par-

in

Tulcea rur.

si

Satul-

se intinde dealungul ma-

;

drept

al

are,

180 hect. intindere, acoperite cu iarM; pe el e asezat SatulNou.

Sfis-

la

V. cu cSt. Letea. Are o intindere de 5500 hect., din care 25 hect. ocupate de vatra satului,

400 hect. ale locuitorilor, restul de balp si stuf, al statului, cu o popula^iune compusa' din Rusi

Satul-Poslujnicilor,

Roman, ce in

Satului (Valea-),

nume al

alt

piriulul Potur sau Ciamurli, in jud. Tulcea, pi.

pe care

il

Istrulul,

poarta de

Ciamurli-d.-s.

si

nume

linga* satul

intra

p£na"

in

com. Potur.

teritoriul

bra^ului Chilia, in

dreptul cotulul Tzmailului;

al

dul cu acelasl nume. Se m&rgineste la N.

situat

de N.-V. a

lulul

Printr'insul trece

ridicat

exista

marginea de

Roman. Acest

S.

sat, in jud.

in

vechime

a orasulul

sat era locuit de

Sauca,

sat,

in jud.

Vasluiu, nu-

mit de la piriul Sauca, ce curge lui, situat pe coasta Dumbrava, spre E. si

prin mijlocul dealulul

pe dealul Mijlocul spre V., pe o suprafa^a de 500 hect., din care 42 hect. vie

pulate de 130

si

cu o

familii,

po-

sau 641

suflete.

Mosia aparfine

oameni, ce erau in serviciul E-

statului.

sub

Locuitoril posed&: 18 pluguri

dupa cum ne arata un document de

36 care cu bol, un plug si 2 c&ru{e cu cal; 239 vite marl cor-

piscopiel de

Roman

si eraii

administra^ia Episcopului,

pe

la

175

1,

Ianuarie

covn;&-Voda\

1,

de

Prin acest

la

Ra-

docu-

si

nute,

30

500

ol,

23

cal,

98 rimStorl;

stupi.

Hosted by

Google

SAUCENIfA Sauceni{a, la?? nume,

pe mosia cu ace-

sat,

jud. Dorohoiu, com.

Vaculesti,

Cosula.

pi.

Asezarile

pe

cea, Noti,

si

Satul-

riului

al cat.

suprafa^a de 472 hect., cu o po-

sad Ciatal-Chioi, situata in partea

de N. a

livezuJ

si

munei; comunica cu un bra{

gradine, iar stapinul mosie* are

cundar girli^a,

cu

com. acela

in

casa vechle facuta din lemn

si

heiurile necesare,

mica livada, pu^ina vie

gra-

si

cea de V. a co-

plasiif si

prin o mica

Chiliei,

al

se-

inconjurata cu stuf; are

o forma aproape

rotunda

si

o

su-

o biserica, cu hramul Ador-

mirea Maicei Domnului, deser-

1

de

preot,

1

cintare^

1

a

este

56

Saxan-Cairac, cea,

pi.

com.

rur.

mult

deal, in jud. Tul-

pe teritoriul Casimcea; este mai

Istrului,

a

prelungire

o

p&mmt;

aril,

prietatea: 713 hect., 23

143 hect, 22

aril,

IazurJ sunt 3, din

numit Arbore,

389

:

iar proaril,

cimp

plasel

si

zata o parte din satul

pe

Drumuri calea jude^eana Do:

Sau-

calea

si

ase-

Casimcea

;

trigonometric, si

dominind

piriul

satul Casimcea, drumurile Ca-

simcea-Alifaci

simcea,

rohoiu -Loerda,

de S.-V. a

cea centrala a comunei;

poalele sale de S.-V. e

la

di-

care unul

mosie.

ce

este acoperit

lui;

cu

Vaculesti,

Pre-

:

livezi

si

izlaz.

Broscau^i

si

Goroveiu.

Saxan-Cula, deal, pi.

Istrului,

rur.

Beidaut

Tulcea,

pi.

com.

teritoriul

calugari,

pe

Tsaccea,

rur. Parches, si-

tuata in partea de N. a plasef si

cea de V. a comunei,

kil.

de

spre V.

la

pe

sat,

3

malul

si

in jud. Tulcea,

com.

teritoriul

Casimcea; se des-

din dealul

face

Sauna, mandstire, de

pe

Sari-Ghiol, se

S.-V.,

brazdind partea de V. a

plasei

si

si

ei

coasa, e acoperit cu pasuni.

1880—81 de m&nastirea

Saxan-Cula,

balta, jud. Tulcea, in par-

tea de N.

cea de

a

plasii

Isaccea

si

V. a comunei Parches,

linga manastirea Sauna.

E

for-

stin-

;

de 120 hect.

si

ruinele unui sat ve-

1

V2

kil.

spre

de satul

N.-E.

Casimcea, aproape de

riul

Ca-

la 9 kil. de el de resedin^a plasel.

Este asezata pe platoul ce para

basin ul

se-

de

Siretulul

al

Moldovei.

Are

de

populate

o

2462

Unguri.

locuitorT, in maioritate

Este formata dintr'un singur sat Sabaoani. Are o biserica ca-

de

cu satele

zid.

Formeaza o parohie Leucuseni

Pildesti,

:

si

Corhana. Scoala, mixta, a fost frecuentata in 1899

— 900 de

1

15

copil.

Sunt 1739 vite man cornute. Se face bilciu la 29 Septembrie. Budgetul com. e lei

la

venituri

la

cheltuelf,

7735 7638. Este legata cu orasul

prin

si

de

Roman

sosea. este eel

ma* mare jude^,

dupa orasul Roman.

12,

ca

de el

catra

simcea.

la

a

Irimia

fost

acest

Movila

fScut

Domn

Secu impreuna cu com.

Tul-

kil.

document din anul 1606, Maiu

confine peste.

pi.

Roman, 10

Exista din vechime, caci un

Saxoni,

si

Ro-

de

jud. Tulcea, la poalele

are o intindere

balta, in jud.

la

si

rur., in jud.

N. ale dealului Saxan-Cairac, la

pi.

Savca,

de 1466.

micT,

Moldova, spre N. de

Acest sat

mata de Dunare; comunica cu balta Parches

de

e

centru de populate din

chiii,

Sauna,

de natura

calugarii Cilicul.

eleve.

man

vitelor

celor

pi.

orasul

merge

fundat

veni^i din

man,

lei

varsarea

balta Sauna. S'a

1

moara cu

1

elevi si 3

Sabaoani, com.

ceade

pe muchia

in

248

de

scoala mixta, frecuen-

al

si

hramul

deservita

cintare^;

1

1

de 44 NumSrul

inaltde 280 m., dominind drumul

lui;

hect.

cu

biserica,

tata

de

Casimcea-Sari-Ghiol, ce

si

aburi;

E. a com. Casimcea; are un virf

sting al vaii Adinca, aproape de

in

preot

intinde spre V.,in direc^ia N.-E.-

a com. Beidaut,

192

cultiv^ tot terenul.

tolica

Mosia se hotareste cu

hect.

go p&dure). Locuitorii

(18 izlaz,

Sari-Ghiol-Ca-

si

merg pe muchia

ceni^a-Virful-Cimpului.

in jud.

cultiva

300

172

spre

la E.

are o inal^ime de 226 m., punct

3 hect. ^ibulea, piriu, trece

lipca,

Proprietarul

dealului

padure.

suprafa^a de

in

de

generala

rec^ie

V., brazdind partea

Satenii improprietari^ au hect.,

locuitorii,

si

Are o

Saxancula; se intinde intr'o mosieT

Vartan Pruncu.

d-luT

si

si

palamar. Proprietatea

hect.

Buna-Vestire,

Are o populate de 656

vita

pulate de 361 locuitori. D-l Dr. A. Fotino are

intindere de 80 hect.

ding de legume.

flete;

Arges. Se intinde pe o

teritoriul

anume pe

sunt

satenllor

mare parte bane, cu

tencuitS,

sAbAoani

326

danie

zice

de

manastirei alt

sat,

Be-

rur. Prisiceni-Buturugeni,

Acest document zice ca acele sate, Sabaoani si Be-

Sabarul, jud. Ilfov, la E. de

rendesti, erau drepte domnesti

sat,

facind

parte

Buturugeni, pe malul drept

din

al

rendesti.

si

populate cu Unguri.

Hosted by

Google

.

sAbaoani

Sabaoani, mosie a statului, in jud. Roman, pi. Moldova, com. Sacu 21560

arendata

baoani,

lei

Sacaleni, mosie, cu padure de 240 a statului, in jud. Roman,

hect.,

da cu 5000

Sabareni (Pope§ti

com.

Popesti-Dragomiresti,

Znagovul, jud.

pi.

situat

Ilfov,

V. de Bucuresti, intre si

la

riul Ilfova-

padurea Riioasa. Acieste

Are, impreuna cu Popesti-Ma11 44 hect.

nastireT,

450

locuitorilor,

Statul

cultiva*

o popu-

si

hect.

si

prin arendasii

padure). Locuitorii

601

si

este

cu o

1

preot

se

si

1

sunt razes! din timpul

cultiva

tot

fan-cel-Mare,

carl

documentele

man de

al celor mici,

de

e

193

Comerciui se face de 2

dupa cum glasuesc lor.

Peste aceasta apa

de

sunt

podurl de lemn.

prin soseaua vecinala

si

printr'o

soseacomunala: malare un drum cu comunele Bobul, Magheresti,

Ciocadia

Are

de

Satul Balosi-

mosia Cu-

poseda: S3 vite cornute, 17 cai, 1570! si

Locuitorii

man

rimatori.

15

ciumari.

o

$te

lul

S.,

albie

Comunica^ia comunei se face

1848 (1899

si

$urupa^i.

si

o

scoala,

infiin^ata

frecuentata

— 90);

data

doua

la

elevi

una

fon-

1790 1848, deservite de

preo^T, 4cintare£I

1

deS9

3 bisericl,

1715, a

a treia la

cuteni.

1

cir-

afla

e deservita

nesti este intrupat in

vitelor

mare parte pe o

ordinar care o pune in legatura

de 2250 m.

eclesiarc. Locuitorii

196

de 40 hect.

lo-

delemn, care are o vechi-

biserica

izlaz,

ramin sterpe.

Numarul

in

Distan^a dintre aceste

doua sate

Blahnifa

riul

tru-

2

cuitori.

lei,

lei

ce o strabate de la N, spre

suprafa^a de 49 hect., avind im-

me de ioode an! si

hect.

de IT35

sat,

de 72

Sacaresti,

30

Venitul com. e de 1160

stinci.

si

of,

;

stupi.

puri: Balosinesri, cu o supra fa^a hect.

1020

cai,

83 capre

si

iar cheltuelile

Sacare§ti cu Balosine§ti, jud. Iasi, format din doua

In satul Sacaresti

694

250 hect (248

terenul, afara

anual.

rimatori

Este udata de

late de 832 locuitori. Statului apar^in

lei

preuna o populate de 150

resedin^a primaries

sal

Pincesti,

Manasti-

-

rei), sat, facind parte din

{ul

com.

Siretul d.-s.,

pi.

marl cornute, 47

257

arendata impreuna cu mosiaBu-

anual.

rur.

SACELUL

327

la

si

3

si I

paracliser.

In com. se gasesc:

iofintinT,

joagar, 8 mori.

Spre N, de catunul Sacelul, in interiorul

comunei, sunt niste

ape minerale, feruginoase-sulfuSabie§ti,

sat, jud.

Dimbovi^a,

pi.

Sacaturile, sdtuc,

Ialomi^a, com. Ghergani.

in

jud.

Iasi,

Stavnicul, format din cite-va

pi.

case, situat pe coasta din valea

Sacaleni,

Siretul-d.-s.,

Roman,

in jud.

sat,

com.

Pincesti, spre

S.-V. de satul Pincesti kil.

de

la

si

5

dealului

tarul jude^ului

de

De vechimea acestui un document de

lo-

partea de Amaradia, jud. Gorj,

in valea riului Blahni^a

pi.

Roman

ra-

ca Episcopul sa faca acolo

o manastire, adica

biserica

piatra pentru pomenirea lor

a parin^ilor

lor.

(«Cr.

de si

Rom.»,

Melhisedec, 305).

Sacaleni (Slobozia-). Vezi Ba neasa, sat, in jud. Roman, pi. Fundul, com. Giurgeni.

la S.

formata din 3 catune: Coropesti, Gurani si Sa-

ses, parte

zasia lor din Sacaleni, cu con-

si

com. Surupa^i,

$tefana

Episcopului loan de

in

sat amin-

harazesc

E

situata parte

pe loc

pe dealuri.

Are o suprafa^a de 2000 hect. fine^e,

80 hect.

de 639

pomet,

hect.,

iar res-

izlaz si locuri

ocupa2i hect., cu o populate de 958 suflete. satuluif

Locuitorii sunt

boi,

mosneni. Ef

20 plugurl, 45 care cu 2 carufe cu cat; 512 vite

poseda

:

feapa, numit

Vlad-'Jepes

la

si

ast-

dealul

Jidovul unde se gasesc ruine dc zid in pamint.

dealuri curge

Printre aceste riul

Blahni^a, care formeaza

unde se

lea-Mare,

Va

afla izvoarele

Sacelul, cdtun de resedinfa, la com. Sacelul, pi. Amaradia, jud. Gorj, in valea riului Blahni^a

pe malul sau

si

eel sting.

Are o suprafa^a de 1400

neproductive.

Vatra

:

hect.,

138 hect. padure,

vil si

de

fel

sunt

minerale.

din car! 400 hect. arabile, 722

tul

Va-

aci se apropie, strimtind valea.

Sacelul, com. rur.,

celul.

Craesti,

in

Dealuri mai insemnate in co-

Aug. 8, prin care se spune cum ca Gheorghie Birca, cu so^ia sa din

1886; izvoarele sunt

desprejud. Vas-

si

luiu.

N. a

168 1,

un stabiliment

lea Blahni^ei, intre 2 dealuri ce

zid.

la

si

balnear; apele sunt descoperite in

muna

Are o populate de 352

di^ie

Aci e

sarate

si

ho-

Sacaturi.

el.

cuitori; o biserica

teste

pi.

roase

hect.,

din care: 285 hect. arabile, 460 hect. fine^e,

55 hect. vie

met, 500 hect.

padure

si

izlaz,

90

si

po-

hect.

10 hect. vatra satului,

cu o populate de

Hosted by

561 suflete.

Google

3

SACELUL

:

SACENI

328

10 plugun,

Izvoarele ies dintr'un conglo-

25 care cu bol, 2 caru^e cu caT;

merat eocenic, dupa cum arata

Locuitoril poseda

330 635

marl

vite 01,

:

cornute, 41 cal,

158 rimatorf, 35 capre;

14 stup!.

Sacelul, stafiune balnearti, com.

Grig. Stefanescu in Anuarul

d-1

sulfurat

situate:

No.

No.

1

pei Blahni^a.

la

30

kil.

3

pe malul sting,

2

si

pe malul drept

pe marginea apel Blahni^a, la 25 kil. de si

Nu

de loc captate. No. mici basine adinci

de 2

—

45°-3'.

reste din o stinca

1840, cind proprietarul

anume Saceleanu, a si

s'a vindecat

ce-1

facut

bai

La

Izvorul

al

C,

16

jude^ului Gorj,

comu-

Sanitar ca aceste

vindeca mai multe boll

ape

si

fi

la

2

1

m.

si

si

izvo-

este foarte

C,

12

Apa rat

No.

are

1

temp,

No. 2 are

temp,

precum

Apele se intrebuin^eaza

apa dulce, inmagazinind vapori supra-incalzi^i in apa minerala din putina, de unde

de

nele

mi-

5

ale vaii Tinoasa.

= 15

1

Se invecineste

litruri

2=31

»

Ciurari, la

toate proprietat'ile vecine, deve-

»

No.

3=9

»

lesti,

La

El

Izvorul eel de pe malul drept

tru a capta apele

stafiune balneara

a face

si

la

si

1884

o s'a

construit un otel dar societatea ;

s'a disolvat in

La

1888, d-1

metalice.

sulfuri

aflate

Sclcelul

fu

declarat

pe dinsa este cam de 1600

Paucescu, posedind aproape 500 hect. arabile si 5 hect. padure;

ciu

si

cal-

de magneziu.

apa adusa de

d-1

Grig.

$tefa-

Magnesiu, Stron^iu,

an

com. Dragsenei.

mostenitorii raposatului Gr.

oxid de

si

salon pentru distrac^ii; acest

al

este foarte sarat, confine sulfure,

nescu, constats ca confine

in

Dragsani

V. cu

hect. Proprietarii principal! sunt:

si

a devenit proprietar. D-sa facu un stabiliment pentru bai si un tot

cat.

si la

Izvorul eel de pe malul sting,

confine

sulfurat,

D-1 P. Poni analizind calitativ

Sadoveanu

pi.

iodure precum

1885. St.

Teleormanul

din

ButcuNecsesti

Intinderea com. cu a mosiilor

nesie

cap cu proprietarul, pen-

N. cu com.

com.

cu com.

E.

la

la

cu

S.

mag-

drogen

1883, s'a format o socie-

tate, in

pu^in sarat, degajeaza hi

este

cabi-

Saceni, com. rur,, la extremitatea de N. a pi. Tirgului, jud. Teleorman, situata pe ambele par^i

No.

un mic stabiliment.

in

bai.

»

si

J

este limpede, cu gust sa-

Izvorul No.

izvoarelor cu ape minerale.

d asupra

asezata

unui aparat in care se incalzeste

Dimitrie Saceleanu, cumparind

facu

in bai.

Incalzirea apei se face intr'o

putina mare,

prin {evi se distribue

nute s'a gasit:

nise singurul proprietar a tuturor

unele boll

in

si

ale sistemulul nervos.

In 1897 au fost 60 vizitatori.

la

Pentru un interval de

analizate.

diferitele afec^iuni

tertiar,

sifilis

uterine,

-j-

mirosind a acid sulfhidric.

si

Apele au dat rezultate foarte bune, mat ales in reumatizme,

-f-

a aeruluT.

1

hidrogen

cantitate.

de apa

a aerului.

1

mare

amar,

vecina se

are

izvor ce

m

altul

No. 3 are temp, 413° a aerului.

Izvorul

tri

mise probe dintr'insele spre a

la

Izvorul

nica direc^iunei generate a Serviciulul

C,

ii°

1865, dr. Grossu, medicul

primar

de

au

si

limpede.

de un reumatizm

avea.

1

un basin mai mic. Apa

un

lor,

a

3 m., iar No. 3 are

de stafiunea c. f. r, Carbunesti. Long. E. gr. 23 .2O\ Lat. N. la

al

sunt aproape

largi

Apele sunt cunoscute de

un

afla

si

valceaua

iar in

Sunt mai multe izvoare din care 3 au fost analizate si sunt iar

orasul Tirgul-Jiului

nos, altul alcalin etc.,

Biuroului Geologic.

rur. Sacelul, satul Sacelul, jud.

Gorj, pi. Amaradia,

izvoare, din care unul e ferugi-

diu

(mare

cantitate),

:

So-

Calciu,

Litiu, Cloru,

(mare cantitate), Potasiu, Acid

Acid carbonic, Iod

colonelul hect.

si

I.

G.

Paucescu, avind 500

minorii defunctului Gr.

N. Paucescu, posedind vr'o 230 hect.

Locuitori improprietarip sunt 89,

pe 250

hect.

Sunt

si

vre-o

stafiune balneara de Ministerial

sulfhidric,

de Interne. Asta-zi aceasta stae proprietatea doamnei

este

Teritoriul com. este intretaiat

fiune

o apa minerala importanta prin

de valceaua numita Pauceasca,

Sadoveanu.

faptul ca confine principii ran,

de apa Tinoasa

Apele de la Sacelul isi au legenda lor. In popor este credin^a ca bolnavil de guse se vindecS, bind apa de izvor in ziua de 6 August, Schimbarea

ca Iod, Stron^iu

alt izvor e

la fa{a.

bulance! rurale. Mai sunt

si

Brom. D-1 Poni arata ca

Un izvor sa^ilor,

s'a

ci^i-va

mosteni.

si

de o ramura

Litiu.

a vaii numita Valea-Mica, care

numit Izvorul-Gu-

toate se impreuna cu valea Ti-

si

din cauza prezen^ei

de

noasei, mai jos

de sodiu,

iar

lesti.

sigur a Iodurei

Am-

numit Izvorul si

alte

de com. Butcu-

Din cauza terenului argilos s'a format aci mai multe lacur!

Hosted by

Google

:

SACUENI

Lacul-Cosoteiulu!, Lacul-luI-Pus-

Lacul-Serdarulu!

ca,

La

Porcului.

Lacul-

si

N.-V. de com., spre

Valea-Burdel, este o lunca

moasa, pentru

fru-

pasunatul

vite-

com. Valeni

in

Are

o populate de 732

d.-s.

;

de

tata

instalata.

31 elevi,

in-

frumos, construit

tr'un edificiu

Despre-

plaiul

in Sibiciul-

plasa Podgoria, cu

;

hani, cu resedin^a in

Plavia

Ultimul ispravnic

pi.

al

che Lahovari, si

tatal lu!

1845).

man

551 vite

125 ca!, 12 magari, mici cornute

si

cornute,

2275

120 porci.

Budgetul com. este

de

turi

veni-

la

de

lei

si la

fru-

numai agricultural femeiie se cu

si

industria

Ca! de comunica^ie Ciurari

si

spre N. S. si

;

;

de acolo

la

Drag$ani,

la cat.

gara Beuca,

la

la

V.

In acest jud. se coprindea

In

trecut

printre cele

mat insemnate

ale

jude^ului

facea parte din

pi.

si

Imprejurul magurei numita

a-

Morii, situata spre lunca de pe gasit

ceramica vechie, geflf

si

obiecte

de

de

sa-

virfurT

Cimpul,

:

si

Avea 4

capitanii

fost judef

al

Tare!, desfiintat la 1844, situat si

hova, Ialomi^a par^it

pe

la

si

judetele

:

Pra-

Buzau. Eraim-

1835 in doua pla-

Plaiul Teleajenul, cu resedin^a

(ieogranc.

Vol.

:

a Scaunului,

Margineanului

a

o polcovnicie.

si

In tot jud. eraii 187 biserici,

de cele de prin orase, 2 manastin si 11 metoace Va:

Iordachianu, Apostolache, Barbul,

Ba

Zamfira,

deni,Alunisul,Tufani, Mihaile^ti ?i

Scheatul.

Ca populate avea 10892

fa-

milii. 1

Cimpeni, cu Baloseni,

Dumbrava. vechime

In

Se margineste

de

Bahna,

girla

urma

din

de

E.

la

si

3 orase

:

?i

Ploesti, scaunul

com.

piriu strabate

spre

V.

se varsa

si

in Siretul, d'a stinga.

Are o populate de 649 flete

;

1899

cuentata in

x

si

1

—

cintare^.

Intinderea este

fre-

900 de 25 deservita de

o biserica,

preot

su-

satul

o scoala mixta, in

Sacueni, scoala care a fost

com.

teritoriulu!

de 1143 hect. de

Totalul paminturilor

cul-

tura este de 330 hect. :

Hie

Conduratu, C. Frunzeanu,

Gh.

mar!

Proprietar!

Livezeanu

si

Al.

sunt

Lupascu.

Aci se gaseste padurea Cimcu o intindere de 400 Budgetul com. e

10, 35

112

si

varsa tot in Valea-Mare. Acest

ma! mic de

cad

se

care

V. de piriul Denchi, care se

de 1973 lei, tuel!, de 1531

familii

com..

scurge in piriul Valea-Mare

hect.

Sacueni,

cu

Terftoriul com. este udat, la

una greceasca la Valeni, afara de scoala normala din Valeni. Pe acel timp jud. Prahova era cit

E. cu com.

V.

testi.

138 scol! comunale, si

la

si

Berbenceni, la S. cu com. Bo-

peni,

frecuentate de 2190 copii

sate

com. purta nu-

mele de Cimpeni.

1842, in jud- Sa-

Iulie

de pace si in vechime

a judecatorie!

si

elev!;

afara.

avea numai 7132

iur! si treT plasi

65H0. Marele Dicfionar

Cri-

a Gagenilor. Pe linga acestea

cueni, erau

intre Carpa^i

Tohani,

Despre-Buzau, cu 170 de vatasi.

a Starchiozi,

La

altele.

Sacueni (Saac),

pe dreapta piriului Valea-Mare $i pe stinga Siretului. Se compune din 2 catune". Sa-

la

Varbila,

Mijlocului.

Burdea, s'au

vi{a cu stru-

desfiin^are era impar^it in

7 plasi

leni,

rur.,

Siretul-d.-s.,

pi.

situata

E.,

covul, Podgoria, Scaeni, Telea-

secolul

XVIII, satul acesta era

Secueni, com.

sati

Bacau,

in jud.

bunatatea vinu-

si

Marca jud. era o

mai avea

satul lor.

si

rilor sale.

poate vedea ca aci au avut si

Sacueni,

Obirsia, la N,

si

e!

o parte jud. Buzau.

si

Varbila, Izvoranul, Suzana

din secolele trecute, din care se

mobile

vama cea

Dealul-Mare, vestit pentru ma-

jenul

desfiin^indu-se,

o parte jud. Prahova,

dat

s'a

sate, administrative

mosteni! poseda hrisoave

;

Valeni-de-

Cheia.

La

Satul Saceni este din cele ma!

vechi

si

com.

Gardesti, la N.-E.

com.

la

leni,

casnica. la

Acest jude^,

;

gun.

:

:

pentru

vestiti

si

mare Slanieul, renumit pentru Ocnele sale ?i mSnastirile Va-

o-

com. Butculesti,

la

Munte,

rea cantitate

in stil elve^ian.

Ocupa^iunea locuitorilor este

cupa

capitala Bucovul

ca orase principale

19 17, ban! 15.

Locuin^a proprieta^i! este moasa,

No. 2

:

1948, ban! 91,

lei

cheltueli,

vite

Cim-

si

cueni, resedin^a com., a plase!

Avea de

;

George

Alexandru Em. Lahovari. (V.

cescu; o biserica, deservita de

:

acestui

jude{ a fost raposatul Manola-

«Vestitorul Rominesc»,

Vite

si

Filipesti

pina.

in Mizil.

cu ajutorul defunctului Gr. Pau-

un preot si do! cintarep o moara cu abun.

To-

;

Cimpul, cu resedin^a

ispravnicilor,

rese-

dinta in Podeni-Vech!

su-

frecuen-

mixta,

o scoala

;

Buzau, cu resedin^a

pi.

lor.

flete

SACUENI

329

47 ban!

Viile

venitur!

la si

la chel-

le!, 90 ban!. ocupa o suprafa^a de

hect.

Locuitori!

508 vite

man

poseda: cornute,

53 1 1

ca!,

capre,

42

V.

Hosted by

Google

SACUENI

295

sAgeata

330

81

porci;

01 si 51

com.

Teritoriul

stupi.

este strabatut

Sacueni, com. man,

pi.

de calea jude^eana Bacau -Birlad si de calea vecinala ce duce la

de orasul Roman,

com. Obirsia.

Este asezata pe ses

Distance 9

birsia,

ceni, 5

kil.

kil.

;

Bacau, capitala

la

:

18

districtului,

kil.

la

;

com. O-

com. Berbencom. Botesti, 6

la

;

la

spre S.-V.

kil.

la 1 1 kil. de de resedin^a plasei.

e formata

si

Dlm-

rur., in jud.

bovi^a, pi. Dealul-Dimbovita,

Sacueni, cu

comunei

in satul Sacueni.

resedinta

si-

Ialomi^ei, la 10 kil. spre E.

lo-

lei

anual

de zid. Vecomunei este de cheltulelile, de lei

al

3976,38

si

Este

legata

cu

sosea

prin

Roman.

orasul

dealurile

Capul-Pisculul

:

lul-Cruceif,

Ocnhui

sunt

Dea

si

Plaiul-DealuluT, ce {ine

si

de com. Adinca; apofc CimpiaLunca, in partea de S., Potcoava si

Podul-Cliserului, in partea de

E.

si

Ciubucesti, in partea de N.

Prin raionul com. curge riui Ialomifa, in partea de S., raele Slanicul in partea

N.-V. Peste

si

Bacau,

nume, a

pi.

comunei

Siretul-d.-s., resedinta

plasit

si

a

judecatoriei de pace, asezat pe

Sacueni

ca

timpul

lui

dateaza

din

Stefan-cel-Mare.

Are

o populate de

428 suflete; o scoala; o biserica de lemn, facuta

de

locuitori

1790;

la

1

circiuma.

man

Vite: 38 cat, 365 vite cornute, 47 porci

si

capre.

1 1

comunei:

Podul

-

Cliserului

Podul-Rosu,

Podul

si

-

luT

-

Druga. romini

cuitori

scoala

;

fabric!

;

o

de

biserica var,

lo;

o

de {uica

de car&mida. Se invecineste la E. cu Adinca, la V. cu Colanul si Lazurile, la N. cu Gura-Ocni^ei si si

la S.

cu Comisani

si

Bucsiani,

desparjindu-se de Golan, Lazuri si

Sacueni, sat si resedinta com. cu acelasi nume, jud. Roman, pi.

Are o populate de 719

Comisani prin Ialomi^a,

Adinca

si

Slanicul,

iar

Siretul-d.-j.,

com.

Sacueni,

Roman,

spre S.-S.-V. de orasul la

n

kil.

resedinta

de pi.,

el

si

la

10

de Gura-Ocnifei,

pe malul sting

al

piriului Poarca.

ca-

mai cu seama boi pete de mica distanfa de si 01. La o vatra se afla in pamint pacura, vite,

care n'a inceput inca a ploatata.

fi

ex-

escului.

in jud.

Prahova,

izvoreste din virful Poiana-Mare,

V. spre

la

E., primeste

Gheba, linga com. Ma-

neciul-Paminteni

si

se varsa in

Teleajenul, pe malul drept,

riul

com. M^neciul-Ungureni

intre

Paminteni,

si

Teleajenul.

pi.

Sacuieni. Vezi Sacueni. Saftica,

sat,

jud. Ilfov, pi. Zna-

govul, facind parte din com. rur. Balotesti, spre

V. de Preo^esti,

situat la S.-E.

padurei

Vlasia,

intre Valea-Calugarului

Pis-

si

Prin mijlocul satului trece

lari.

Are o populate de 376 cuitori

si

lo-

o biserica de zid.

Aci se lucreaza

esti.

Se intinde pe o suprafa\a de 352 hect., cu o populate de 85 locuitori.

Are

pod Numarul si

fost sat raza$esc in com.

Sacueni, stafie de dr.-d.-f., in jucl. Roman, pi. Siretul-d.-j., c. Sacueni, pe linia Bacau-Roman, la

Sep-

13

tembrie, 1872. Se afla intre stabile Galbeni (11,2

e

de

celor mici, de 49.

kil.)

pi.

rur.,

in

Cimpului,

malul sting

jud. Bu-

situata

al riului

Buzau,

pe la

17V2 kil. de orasul Buzau. Limitele sale sunt: laN., Dru-

Draguseni, jud. Suceava.

circulate

al

mari

vitelor

Sageata, com. zau,

in

;

Roman

prin sosea.

pusa

Sf.

statcitor.

66

rogojini.

Este legat cu orasul

Sacueni,

o biserica, cu hramul

Gheorghe, deservita de un preot un helesteti un si un cintare^ ;

prin hotarul mosiei.

LocuitoriT poseda. multe

din

detasaza

se

ce

grupa Ceahlaului, jud. Neam^u. Se mai numeste Neagra-Sacu-

de

kil.

de

Bucsiani, prin piriul

Sacuescului (Mun^ii-), ramura

soseaua nationals Bucuresti-Plo-

Slanicul sunf trei poduri in coprinsul

65

dreapta piriului Valea-Mare. Se zice

Razvedeanca,

si

de N.

pi-

si

46012

anul

lei,

bani.

curge de

in jud.

sat,

cu acelasi

ce {ine de com. Gura-

sta^ii

1896 a fost de

piriiasul

Sacueni,

de com.

apropiere

In

pe

Venitul acesteT

Sacuianca, piriii,

3S67.

de Tirgoviste, pe soseaua jude{eana, Tirgoviste-Ploesti.

Inal^imea d'asu-

kil.).

de munfz,

Are o populate de 975

pe cimpie, pe {annul sting

tuata

(11,6

:

cesti si

nitul

Sacueni, com.

man

pra nivelului Marii, de i63 m ,99.

din satele Basta, Cuciula^i, Mir-

cuitori; o biserica

kil.

al

10

el si la

Ro-

rur., in jud.

Siretul-d.-j.,

si

Ro-

mul-Fierului

incepind in

lea

de

si

Drumul-Robesc,

la

Curtasul pana

valea Costeiului; Costeiului,

hotarul

Gavanesti pana in la

la E., va-

riul

mosiei

Buzau,

petecul de crivina numit Ro-

Hosted by

Google

;

SAGEATA-DE-JOS

sia

albia

la S.,

;

pana

la

Dimbroca

hotarul mosie!

si

Tirla-Curtasul

dind

si

V.,

cam 90

pe-

tivabil.

pe

tecul lui Luscan, trecind in

612

hect. izlaz

si

Sageata-de-Sus (Bagdat), mo-

si la

(a statulu!),Sageata-d.-j.,

zau. Are 1030 hect., din care 90 hect. padure crivina.

neni.

Murgeasca. Terenul e

Sahastria,

tulu!,

de 41 copii;

catunele

catedrala

Vite

196

:

932

;

ca!,

8

bivoli,

capre

si

1840

neaza sunt

este

6 circium!.

rilor,

zidita

131 lepe,

Arhimandritul Rafail.

44

:

in

lei.

din-

Beilicul

si

rezbelulu!

rus

1842

la

50

dintre

a

vie,

35

finefe,

pe,

scoalci

preot

650

in

si

2 biserici, cu

si

Budgetul comune! e de

lei

1793

lei.

1742

la venituri

cheltueli,

si la

ca!

01

97,

169

1

pore! 403.

si

Salageni, sat, in partea de N.-V. a com. Dumbraveni, pi. Siretul, jud. Botosani, pe mosia Dumbraveni. Are o popula^iune de

satul;

si

iar

parte aratur!

vie in siliste.

Salagenilor

ce

strabate

Gageni-Vintileanca, jud. Buzau,

cu 260 locuitori

si

65 case.

pe

circiuma.

1

104 vite marl cornute, o!,

sat,

Salageni,

pi.

centrul

in

com.

Podoleni, jud. Fal-

pe

asezat

41 pore!.

malul

Prutulu!,

intre satele: Cohtul-Cornii la si

(Naeanca,

2 cin-

apa

Salageni, ciu,

si

de

Vite:

7

Satucul-de-Jos,) cdtun, al com.

85 case.

-

suflete; o

preot

1

morisca

o

tare^!;

Piriul

8 izlaz

cu

biserica,

N.

Bucuresti la S. Suprafa^a mo-

siei

lo-

de

Vite mar! cornute sunt 730,

are

com. Gageni-Vintileanca,

Sahateni - de -Jos cdtun, al com.

su-

2 dascal!.

si

25 ca!, 255

data clacasilor,

de Bagration, a comandat ma! mult timp lag^rul de aci.

si

populate

o

sau

famili!,

Are o 1

arabile,

jud. Buzau; are 170 hect* parte

fortificat-o,

Sageata, jud. Buzau, cu 440

250

Sahateni (Satucul-de-Sus), mo-

cinat

Sageata-de-Jos,

Buzau;

hect., din care

rachitis.

In anul 1809, gene-

Essen

com. Gageni-Vintileanca, com.

350

apoi generalul Langeron, insar-

cuitori

de catre

Sihastria.

si

Sahateni-d.-s., jud.

Sageata.

ori

devastate.

cu

si

105 famili!, sau 483

geata a fost de ma! multe

ralul

schitulu!,

Pru-

cam de

flete.

cea-

Sahateni ( Jandaroaia), mope,

Sa-

si

si

Salageni,

suprafa^a

pe o

167

si

malul

cimitirul caluga-

si

Sahastria. Vez!

10

Turd (1806— 1812),

Rusi

Arhi-

si

01.

vechie. Cele

timpul

ograda

afara de

unde

sate despre care se mentio-

In

Sinodon, Irodia-

l'alta

329 porci,

de

1857 de Arhie-

la

din

si

cu

Budgetul com. e de 3389 e

zidita

mandritul Iosif Vasiliu,

Stupi cu albine sunt 26.

Comuna

asezat in

537 vaci, 225

boi,

vi^ei,

tii

pi.

pe

asezate

1763 hect.,

-

hra-

cea

e

Dumitru

Sf.

partea de

conul Daniil Stroescu

Beilicul

paracliser,

1

si in

com. Poiana-Lunga,

reul Chesarie

Sageata-d.-s., cu 2 preo^i, 2 si

Vorona

-

scoala, in cat. Sageata-

cintarep

tulu!,

2 biseric!: una in ograda schi-

locuitori.

in

spre E, de ma-

Valea Schitulu! Sahastria. Are

Seineasca, cu o populate de

2 biserici,

toate

jud. Botosani,

Siret,

Sageata-d.-s.

kil.

V.,

Este formata din satele: Bu-

padurea Vo-

schit, in

rona, la 2

S.-E. a

frecuentata

si

curesti, Col^ul-Cornii

ondulat pu^in de

fertil,

minjT,

cu com.

cu Basarabia,

Raduca-

Sageata-d.-j.,

mul

Iasi; la S.,

la E.,

cu comunele Bazga

Beilicul,

Coiteasca, Dimbroca, Plev-

care

N. cu jud.

riu-

Se margineste

si Jijia.

despar^ita de riul Prut

Are o

si

Prutul

de

pe, in com. Sageata, jud. Bu-

sunt:

nastirea

d.-s.,

rur.> in partea

Podoleni, jud. Fal-

pi.

asezata pe sesul dintre

ciu, rile

la

formata din catunele: Bei-

1490

93

N.-E. a

Grozesti;

malurile Buzaului.

na,

55 case.

si

$ei-

si

licul,

si

case.

Sageata-d.-s., Coiteasca, Carpu-

E

locuitori

si

160 hect. sterpe. Propriety! ma! insemnate

si

460

cu

zau,

din care 4548 hect. arabile, 225

ses

rese-

din£a al com. Sageata, jud. Bu-

hect. padure,

Vintileanca, jud. Buzau, cu 240 locuitori

Salageni, com.

Sageata-de-Sus, cdtun de

Are o suprafa^a de 5545 hect,

leasa

hect., din care

hect. crivina, restul cul-

la

Dru-

mul-Fierului.

neasca

Are 1030

geata.

Buzaul,

riului

Movila-Lunga;

la

sAlAgeni

33 L

e

cam de 1255

populate de 31

hect.,

famili!,

cu o

sau 129

suflete.

Este resedin^a comune!. Are o scoala infiin^ata in 1884,

fre-

cuentata de 13 elev!; o biserica

Sageata -de - Jos (Zisuleasa), mope,

in jud.

Buzau, com. Sa-

Sahateni-de-Sus (Satucul-deI

Sus), catun,

al

com.

Gageni-

vech!e, cu

1

preot

si

un dascal

o circiuma.

Hosted by

Google

:

SALATRUCELUL

SALCULE

332

Locuitorii se ocupa cu lucrul

Proprietatea mosiei a fost a

de lemnarie

defunctulul Andrianopol.

herastrae pe apa

Salatrucelul, com.

com.

14

kil.

rur. Suici, resedin^a

prefecturei

65

la

si

Salatrucelul

(500

Pi-

satele

locuitori)

Seaca (107 locuitori). Prin com. trece riul

Are

de

sub-

de

kil.

Se compune din

testi.

Coisca. la

Salatrucul, com. rur. la

39

asezata intre satele Beris-

Ba-

si

buesti.

Este situata, parte pe Valea-

534

:

vite

77 capre, 165

01,

Baltanele

Greci

spre V.,

;

parte

facind

pe apa Coisca, jud. Arges,

pi.

Lovistea.

de 500

Are

populate

locuitori

o

o

si

co-

avind

Valea-Pietrei, cu

si

de 740

la^ie

Are

si

si

2 biserici,

2 cintare^T

si

;

o scoala,

inva^ator

1

Budgetul com. e

de 710 562

lei,

Suici,

si

de

cheltueli,

la

poseda

Locuitorii

gun, 46 care cu

40

;

fecturei

?i

kil.

de com. subpre-

la

58

kil.

Se compune din 2

de

Pitesti.

sate:

Sala-

trucul-d.-j.

(So

trucui-d.-s.

(90 fam.). Este stra-

batutS de

riul

fam.)

stupi

16

cai,

;

:

bo!,

28 5

Radacinesti (9 (10

si

Suici (6

kil.)

se

kil.),

2

biserici

vechi

si

o

2

Poiana Mare.

iar

E

trucului

si

Ape

familii,

si

si

50

capre

si

314

legata

si

de

:

precum

si

Matca-Sala-

Matca-Colare^ului.

padure, jud.

Arges,

pi.

proprietatea statului,

Are o arenda de 5000

lei.

si

Lo-

o biserica cu hramul

un cintare^ o scoala primara. ;

Salcieni, com.

rur. Sala-

rur., jud.

Tutova.

Vezi Saiceni-d.-s.

Salceni-de-Jos,

jud. Tuto-

sat,

com. Salceni,

Corodul,

va, pi.

spre S. de satul Salceni-d.-s.

in jud. S.

-

Tutova,

rur.

sat,

si

Corodul, spre

pi.

S.-V. de orasul Tutova,

tori,

pe

formeaza o

locuind in 180 de case.

Are o

scoala primara de bae^i

o biserica. Veniturile com. sunt de 5180

lei

27 bani.

Salciile, com. rur.,

hova,

pendinte de mitropolia din Bu-

ri-

pi.

spre

alta

de 21735 pog., din care 19600

curesti.

riul

o populate de 90

Face parte din com.

E

pi.

Pe mosie sunt case, magazii 2 mori pe apa Topologului.

jud. Pra-

in

Cimpul.

situata pe ses,

de capitala jud. de resedin^a

si

plasiT,

la

la si

46

kil.

18

kil.

e straba-

tuta prin centru in directia N.-S.

de un

la cheltueli.

pe

Sf.Nicolae, deservita de un preot

si

al-Ulmului,

si

Lovistea,

01,

Are

Dealuri sunt: Dealul-Salatru-

Budgetul comunei e de 2472 de 2019 lei lei la venituri si

1592

vistea.

una

comunele vecine cu drumuri. cului

sat,

Topologul, jud. Argesul,

com. impreuna cu Salceni-d.j.,

sosele comunale,

com. Biltanele.

pog.

matori.

cintaref.

avind o populate de 667 locui-

400 vite man 400 01 $i 360

seaua na^ionala,

scoala primara rurala.

Vite: 598 boisi vaci, 80 cai,

un

si

Salatrucul-de-Sus,

iaz.

Are o populate de 1782

Salatrucul, mosie, cu o intindere

kil.).

Are

un preot

plu-

Ariful

si

Niculae, deservita de

Sf.

caru^e

care duce de la scoala spre so-

Sala-

$i

Topologul

aria intre satele:

Are

Arges,

resedin^a

cu

biserica,

Salceni-de-Sus, com. venituri

la

rimatori.

Lovistea, la 9

rur.

Are o

piriul Salceni. Satul

cornute,

pi.

Face parte din com.

Salatrucul.

fre-

si

lei.

cu cai

rur.

80

o po-

360 case. deservite de

loc.

cuentata de 38 elevi.

biserica

rur., jud.

de

o populate

cu

trucul.

:

cintaref.

Salatrucul, com.

Lo-

vistea,

hramul

riul

pi.

comunacu sa-

tele Biindari si Virgatul,

hramul S \n Ingen, deservita de un preot si un

vechle, cu

cu

4 mahalale Ulari, Penesti, Mihu-

2 preo^i

sat,

cu co-

S.,

prietatea statului, Strehaia.

din com. rur. cu acelasi nume, situat

spre

;

Plopi; iar spre N., cu pro-

condusa de Salatrucelul,

incli-

Se margineste spre E. cu co-

muna muna muna

ri-

matori.

.

pe

narea dealulul Ulmul.

£esti

man, 495

de orasul Turnul-Se-

kil.

Satul formeaza

lavesti, Jiblea, Serbanesti

in

pe

sat,

Topologul, jud. Argesul,

verin.

cheltueli.

Locuitorii poseda

si sat,

jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-j.,

anul

de locuitori si o scoala primara rurala. Budgetul com. e de 1728 lei la veniturl si de 1472 lei la

Salatrucul-de-Jos,

familii.

$i

1807

E

Topologului.

Salatrucului, iar parte

o biserica, zidita

multe

Ar-

rur., jud.

ges, pi. Lovistea, la

mai

au

si

lo-

cuitori, o biserica, deservita

de

o scoala, inflin^ata

la

1

preot;

frecuentata de 61 copii

1863

$i

(1899

— 900)

;

4 circiumT, o moa-

ra cu aburi. Locuitorii, in

numar de

s'au improprietarit la

mosia

d-lui Scarlat

Hosted by

286,

1864, pe

Barcanescu,

Google

:

;

sAlciile

din care

s'au dat 1295 hect.

li

Ei poseda:

306

389

1055 boT,

caT,

188 porcf, 2871

vacT,

01 si

tSre{

se intinde pe o su-

prafa^a de 1770 hect.

Veniturile

si

Are doua rec^ie E.-V.

4000

sosele:

una in dicomuni-

inlesnind

alta, in

kil. la

/2

jude{ean& ce vine din com. Ter-

si

145 rimaton.

Comerciul e destui de activ consta

in

importul de colo-

instrumente

niale,

brasovenii,

si

agricole

si

de ce-

in exportul

pezi^a. Peste el se afl&

mic

rat,

la

14

spre N.-E.

kil.

Bol-

si

Ama-

pi.

pe

situat

murile

vecinale

spre

Boldul;

R.-S&rat;

Obidi^i-

81 suflete.

ctitun,

al

comuna

Buzau, cu 500 locuitori

rur>, in jud. R.-

Sarat, pi. Rimnicul-d.-j., asezata

Salcu^a, in

partea de S. a jude^ului,

si

8

la

sii,

la

spre S.-E. de orasul R.-

de E. a

in partea kil.

plasii.

gheasa

(4 kil.), Boldul (6

Balta-Alb5 (10

si

kil.),

dea cSt: Tincanaul, Maracineie,

Piraiele

Valea-Salciei

Vi-

si

S.-E.,

formind

Suprafa^a

3530

hect.,

lacul Salcioara.

si

comunei din can

este

de

torilor,

3000

hect. ale proprie-

private.

ta^ii

rica, Sf.

sau 814 suflete;

cu hramul

Sf.

o

fa-

bise-

Gheorghe

Ecaterina, zidita la

si

^a,

deservita de

1

in centru, care este

resedin^

si

280

Sal-

hect.,

purine saraturi.

Salcu^a, com.

rur., in jud. Dolj,

Dumbrava-d.-j.,

pi.

la

de orasul Craiova, costisa Dasna^uiuluT

35

situata si

numita Valea-Satulul

de malul drept

kil.

pe o si

pe

vale,

aproape

al riului

Dasn£-

864 de

preot,

1

cin-

spre

Mirza,

si

pe

de

cat.

si

S.-E.,

costise.

Se invecineste Terpezifa,

la

bega, la V.

S.

cu

la

N. cu com.

com.

cu

com.

Giu-

Virtopul

E. cu com. Tincanaul.

e{!

:

Ripa-Rosie, cu o

Jime de 50 m.

;

inal-

Cornisorul, aco-

cu

semanaturi

inalfime de 20 m. riul

7 fete

si

in

suc3t.

de 17 ba-

Salcu^a, frecuentata

o scoala de

si

Ccl-

tun in Plopsorul; 2 bisericl: una

com. Plopsorul

hramul

Sfin^il

soreanu

si

E^

si

cea-l'altd. in c&t. Sal"

Septembrie

fondata la 2

cu$a,

cu

V.),

(la

Constantin

de Constantin Plop-

lena, fondata

1850, de logofetul Nicolae Brailoiu

so^ia

si

Sf.

Nicolae

gaseste

Zoe

sa,

Brailoiu.

D&sna$uiul,

E

si

cu

o

udatS de

ce intra

si

prin

in

amvonul

Aceasta sfinta biserica 2,

credin^a N. Brailoiu zilele

se

ei

urm&toarea inscrip^ie

anul 1850 Sept.

Terenul com. e accidentat de dealurile

perit

mixta,

scoala

Biserica din S£lcu{a are hramul

{uiul.

la

o

flete;

este

zidita

:

la

de marele logofat de si

so^ia sa Zoe,

prea inal^atului nostru

Domn

in

Gri-

gore N. Bibescu, cu binecuvintarea prea sfin^iei

1

clucerul Costache Niculescu Ci-

m

com. Zmeeni, com.

toate arabile

si

Are o populate de 162 milii,

in

cioara, jud. Buzau; are

30 hect.

vatra com., 500 hect. ale locui-

pe costise; S&lcu{a,

la V., situat

m

roaga, o uda la V., de la N.-V. la

Suhariul; az!

si

catune: Plopsorul,

trei

Are o populate de 1978

kil).

Se margineste la N.-V. cu com. Boldul, la S.-E. cu Ghergheasa si la S.-V. cu Balaceanul.

com. Salcufa coprin-

situat tot

Salcioara (Barbuleanca), mosie,

Se invecineste cu com. Gher-

proprie-

Brailoiu.

Inainte,

pla-

spre N.-E. de com.

Balaceanul, resedin^a

pul Bar^gan.

Cara-

infiin^at

urma Regu-

prin

1842 s'a regulat

Dragoaia, Vela

Salcioara, catun (tirla), pendinte de com, Guinea, jud. Iaiomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, situat pe cim-

Voda*

lul

lamentului Organic, iar la anul

com. Zme-

109 case.

si

dreptul

din

gea, la anul 1832, s'a

tarii

Salcioara,

Valea-Putine-

izvoreste

Sub domnia

Amaradia

N.-E. de Adincata-

ce

coprinde

Sarat

iar

com. Virtopul, in col^ul de S.-V. si trece in com. Tincanaul.

Balta-Alba

Ghergheasa-Amara; Balaceanul. Budgetui com. e la veniturl de 3639 leT, 17 bani, iar la cheltueli, de 3581 lei, 2 ban!.

eni, jud.

kil.

la N.-S.;

la V.-E., trece

iului,

Caile de comunica^ie sunt dru-

Are o populate de

13

Piriul-SatuluT,

de

com.

d,j.

in

numit

piriu,

cu direc^iunea de

prin gara orasului Rimnicul-Sa-

riului

Salcioara, com.

un

aci

pod. Prin centrul com. trece un

N.-S.,

com. Adincata,

1

153 lepe, 1088 01

sa in com., taie calea

direc^ia

Salciile, sat, jud. Dolj,

3

S.,

din comuna. Chiar

esi

prin S. com., tot cu indreptarea

dest!.

la

pentru a

realesivite; transportul se face

Se margineste cu comunele

al

120 plu-

cotiturf spre E.

apol se indrepteaza spre

la intrarea

Jilavele.

malul sting

si

poseda:

maf multe

face

Adin-

Adincata, Fulga, Jilavele

radia,

elevT.

N.-N.-V. com. (din com. Vela),

si

inlesnind comunica^ia cu si

o scoala

;

guri; 377 boT, 213 vacT, 146 caT,

si

lei.

ca^iacu com. Boldesti

Fulgele

de 53

tata

cheltuelile corau-

nale se urea la

si

paracliser

1

Locuitorii

Comuna

cata,

si

mixta, fondata in 1886, frecuen-

capre.

5

SALCUTA

333

Sale Neofit Mitropolit. Si raposind

marele logofat

s'a zugravit

de logofeteasa

Zoe, in zilele

lnal|:atului

Domn

Barbu

Stirbeiu.

Hosted by

Google

sAlcuja

sanAtesti

334

sunt deservite de un cintare^. Suprafa^a com. este de 1369V2 pogoane, din care pamint arapogoane, finea^i 150 bil in pogoane, paduri 200 heel. Mosia Salcuta are o suprafa^a de 1200 pogoane si mosia Plopsorul, de 1000 pogoane, dind un Bisericile

2 preoti

?i

:

de 94769 lei. Apar^in d-lor N. Popp, D. M. Boicescu, D. Magilea, D. C. Ionescu, D. I. Valeanu, D. N. loan, Doctor Atavenit

Salcuta,

stafie de

Dolj, pi. Balta,

jud.

Calop&rul, pe

Craiova - Calafat,

linia

circulate la

Se

dr.-d.-f.,

c.

pus& in Decembrie 1895.

1

kil.)

Segarcea(il,5

si

kil). Inal-

timea d'asupra nivelului Marii,

de I49 TU ,S4. Venitul acestei pe anul 1896 a

fost

Dolj,

:

87 cai

414 vite si 320 01.

man

lei.

cornute,

Piua-PetreT,

jud.

particular^,

Dumbrava-d.-j., com.

pi.

jud. Olt, pi.

piriti,

com. Priseaca. Curge in direc^ie N.S., face

Oltul-d.-j.,

mai

multe

cotituri,

din

kil.

I

de cat. impreuna poarta numele de Dircu

Priseaca,

care

jovul.

aproxi-

intindere

in

uneste

se

Saltane^ti,

Malcove^i,

sail

sat,

facind parte din com. rur. Pri-

Saltava,

Ialomi^a,

jud.

in

lac,

E

Borcea, insula Balta.

pi.

Venitul com. e de 3801,08 Vite

Saltaneasca,

jos

Salcuta, mosie

mativa de 1200 pog., arabile.

8 circiumi.

satulul

cu valceaua Go^a, la

85 bam.

let,

Se cultiva vieape o suprafa^a de 140 pogoane. In com. sunt: 2 mori cu aburi, si

dreptul

in

la

Dunare,

in

linga pichetul Gura-Saltavei.

sta^ii

de 24502

Salcu^a,

cu apa

Se varsa

S. spre N.

aria intre stabile Livezi (13,8

nasescu.

5

Curgerea o are de

tava- d.-j.

mai mult lung de

mult

cit lat

si

se

seaca,

Petroiul

si

Cocargea.

Olt,

al piriulul

Saltaneasca.

Are o populate de 250

intinde pe teritoriul comunelor: Gildaul,

jud.

Oltul-d.-j.,

pi.

pe malul sting

situat

cuitori

o

;

biserica,

lo-

construita

de d-nul Dimitrie Protopopescu

Salcu^a,

com.

sat, in

Cornetul,

Dimbovi^a.

jud.

Bolintinul,

pi.

Saltava, trup a I padiirei CaltinSaltava, in jud. Ialomi^a,

lomi^a-Balta, insula Balta, com.

(Vezi Cornetul).

Are 40

Piua-Petrei.

Salcuta,

sat,

in

jud.

pi.

primariei,

a ezat :

in

Se margineste si

la V.,

la S.-E.

cu satul

cu Mirza.

Are o populate de 902 flete

{ioneaza

de 17 rica,

zidita la

si

7 fete; o bise-

1850 de si

marele so^ia sa

3 circiumi.

Galbeni.

locuind in

50 case

susi

6

bordee. Locuitorii sunt si

parte

tului e si

parte

E

clacasi.

parte

razes!

Teritoriul

sa-

de 116 hect. si 90 aril de locuitori.

e tot stapinit

de N. a comunei, pe

si

Are o suprafa^a de 720 hect., din care 470 hect. padure, 210 hect.

7 hect. vie

Vladeni,

si

are 100 hect.,

pulate cu plop

po-

salcie.

si

Balta,

Curge pe

milii,

si

tul

si

insula

jud.

din

Fac&eni lacul Co-

din alte lacuri mai mici

merge spre

N., formind bra-

sau

de

braf,

in insula

Ialomita-Balta,

Ialomi^a.

Curge pe

munelor:

Vladeni

in

si

suflete

o bise-

;

facuta la 1853,

zid,

poseda:

Locuitorii guri, 1

22 care

de

22

plu-

si

vaci,

cu boi

caru^a cu cai; 223 vite mari

cornute,

292

oi

16 si

120 rimatori,

cai,

41 capre;

udat

si

care'l strabate

In

jud.

teritoriul co-

Chioara.

Este o continuare acanalului Saltava-d.-j.

424

de fa-

Hirgot.

Este

pi.

hect. fine^e,

40 stupi

cu albine.

Saltava-d.-s.

Balta,

25

8 hect. livezi

si

proprietarul mosiei Draghiceanu

teritoriul co-

Bordusani,

Gai^a. Incepe

bol

in

Ialomi^a-Balta,

pi.

Ialomi^a.

braf,

arabile,

pruni, cu o populate de 66

rica

Saltava-de-Jos,

com. Arcani,

linga piriul Jalesul.

lomi^a, pi. Ialomita-Balta, com.

Saltava-de-Sus,

Are o populate de 219 flete,

facind

al

Vulcan, jud. Gorj, situat

plaiul

situata in insula Balta, jud. Ia-

si

cat.

Sanate^ti, catun

ses

Saltava, padure,

munelor:

Salcuta, sat, facind parte din com. Valea-Rea, pi. Zeletinul, jud. Tecuciu, situat pe valea cu acelasi nume, la 6 kil. de

obstea locuitorilor.

in partea

plop.

si

din 1842, frecuentata'

bae^i

logofat Nic. Braiioiu

Zoe;

su-

o scoala mixta ce func-

;

cu salcie

popu-

din trupul padurei Vladeni.

centrul com.

Plopul

late

hect.,

com. Salcuta,

Dumbrava-d.-j., resedin^a

Dolj,

si

pi. Ia-

formeaza un centru

care curg mai multe bra^e,

din care eel mai mare este Sal-

si

7

catun

se

leaga cani,

gasesc

2

mori

pive pe apa Jalesului.

Comunica^ia prin

de piriul Jalesul, de la N. la S.

in

catun se face

soseaua comunala*, la S. si

care'l

cu comuna sa Ar-

spre N., la esirea din

catun, cu soseaua ce vine de

Hosted by

la*

Google

;

SANDENI

despre albia Jalesului,

E.,

care

pe

trece

'1

pe

si

capul catu-

la

pod de lemn.

printr'un

nului,

sApata-de-jos

335

duleni, Costineni,

rasa-Avram

O-

Versesti,

Versesti-Ion, care

si

acopera peste 2400 hect.

hasca, jud. Suceava.

Sanduleni, com.

rur., jud.

compune din

Tazlaului-Mare. Se

n ^

Sturdza,

$tefan

f ir^escu, Zamflra

Rosetti,

Profira

Gheorghiu-Budu

Orasa-

Vidrascu,

sau

ful,

toate pe stinga riului

Pe valea

Tisa

sesti-d.-j.,

dreapta

pe

Mateesti,

si

In Condica Liuziior nu gasim

de cit Orasa, a banului Stefan Roset; iar in Statistica din 1874 se ma! coprinde

catunele Co-

si

manul, Turluianul

si

Gaidarul,

si

com. Dealul-Noti,

azi aiipite la

Ghizunia, azi

;

;

Beresti.

si

Are o populate de cuitori

;

17 18

lo-

tata de 50 copii (1899—900); 2 biserici ortodoxe, cite una in cat.

Versesti

tare{

si

Stuful

si

2

si

Orasa-Avram, in

catolice,

Largu^a

;

un

si

5

cin-

satele

circiumi.

Riul Tazlaul curge de la N. la S.

prin

comuua

scurge Turluiul stinga, iar

Locuitorii poseda

si

Versesti

si

in el

Orasa, si

496

:

88

887

cai,

137 porcl, 29 ca82 stupi.

vite cornute, 01

;

Budgetul comunei e lavenituri de 8140 lei, 11 banisi la cheltuielT, de 6558 lei, 68 bani. Comuna este strabatuta de

se

pe

Tisa pe

dealuiui Iocuj-Bairsi are 158 m.

punct trigonometric.

e

Sapata, movild, Rasova

cani-Ardeoani

de soseaua Ba-

dealul

si

kil.; kil.

;

kil.

la

;

la Tirgul-

com. Valea-

com. Berzun^ul,

la

com. Tirgul- Valea-

la

kil.;

la plasii, 4 kil. la com. Valea-Mare, 44 kil. la com. com. Beresti, 6 kil. Bosoteni, 6 kil, si la com. Buc-

Rea, resedin^a

;

;

sesti,

23

sat, si

resedin^a com.

cu acelasf nume, jud. Bacau, Tazlaul-d.-j., situat

pe

San-

piriul

Are o populate de 247 cuitori

pi.

pe stinga Tazlaului-Mare.

duleni,

;

Vite:

Iocuj-Bair, spre E.

;

pe are

lo-

2 mori de apa.

14

Sapata, movild,

Constanta,

in jud,

Medjidia, com. Rasova

pi.

nigea, la 4

kil.

si

E-

de satul Ostro-

pe panta dealuiui Rost; are 96 m. inal^ime, dominind valea Rost, Dunarea si soseaua jude-

vul,

{eana Ostrov-Dacui-Hirsova; este artificiala

si

serva ca punct

tri-

gonometric de observa^ie.

kil.

Sanduleni,

Enigea, situate

si

Bacau, capitala

la

28

districtuluT,

Seaca, 42

com.

hotarul

la

154 m. inal^ime.

Distance: Ocna, 32

Constanta,

in jud.

Medjidia,

pi.

113 vite

cai,

Sapata, movild, pi.

in jud.

Constanta,

Hirsova, com. Ostrovul,

si-

tuata in partea de V. a pl&sei si

cea centrala a com.,

la

1

V2 kil.

spre S.-E. de satul Ostrovul, pe muchia dealuiui OstrovuluT are S 1 m. inal^ime, dominind satul ;

man

Ostrovul, veriga Ostrovul, piriul

cornute, 24 porci.

Rostul, drumul judetean Ostro-

Dealurl Scurtul, Caragea,Bel:

diman, Stuhul, Rosul, Strimbul

Sanduleni, mosie, Tazlaul-d.-j.,

jud. Bacau,

pi.

com. Sanduleni, cu

vul-Cernavoda si

;

este

artificiala

acoperita cu verdea^a\

o intindere de 550 hect., care

altele.

Teritoriul

tindere

plasei, de N. a comunei Enigea si de S.-E. a comune! Rasova; este asezata pe culmea

Sanduleni-Te{-

dreapta.

si

Enigea, situata in partea de

si

calea jude^eana

15

in

V. a

12 hect.

si

movild,

jud. Constanta, pi. Medjidia, la

hotarul comunelor rurale Rasova

de

intindere

o

;

o scoala mixta, frecuen-

deservite de un preot

Sapata (Groapa),

cau -Onesti.

siliste.

Se margineste la E. cu teritoriul comunelor Valea-Seaca si Valea-Mare la S., cu al comunelor Valea-Rea si Berzun^ul la V., cu al comunelor Bucsesti si Berzun^ul si la N., cu al comunelor Bosoteni

Vii sunt pe

Sapata, numire ce se da DunareiVapoarelor, de la despar^irea sa de Dunarea- Vechlfe, pSna" unde se desparte canalul Cremenea de Munusoaia, jud. in Braila.

gfi-

tura este de 598 hect.

pre

riului.

Orasa se

piriului

Totalul paminturilor de cul-

Ver-

;

Maria

sesc mine de gips (ipsos).

Avram, Largu^a, Costineni, cu sec^ia Rusi, Fundul-Rusii, Stu-

si

Ciupagea.

catune: Sanduleni, resedinja,

Prisaca

:

Var-

pi.

Prahova.

t

fra^ii

pe valea

situata

pi. Tazlaul-d.-j.,

Bacau,

Proprietari sunt

Cosmina-d.-s.,

bilaul, jud.

unele

;

din ele au padure.

Sandeni, parte din satul Dol-

nidul

de

comunei are o peste

4000

in-

hect.

Padurile (Carunta, Versesti, etc.)

dau un venit anual de 11090 cu padure cu tot. Apar^ine

Arges,

casei lui Sandu-Sturdza.

com. Biscovul

ocupa aproape 2000 hect. Proprieta{ile marl sunt: San-

Sapata-de-Jos, com.

lei,

pi.

Pitesti,

Flestii,

subprefecturei,

Sandule^ti,

alta

numire, a catu-

Pitesti.

rur., in jud.

la

si

la

19 12

Se compune din

Hosted by

kil.

de

resedinfa kil.

de

satele

:

Google

;

sApata-de-sus

BSnare$ti,

populate de 244 1

Morare?ti

Ma>{e$ti,

sau Pepele^ti, cu o

Ti{ie?ti

$i

sau

familii,

133 suflete. Prin comuna trece

preo^i, 2 cintare^I

Budgetul com. e 1

61 7

1267

lei.

4

lei

?i

la

de

2

venituri

la

de

cheltueli,

1

53

1

$i

01,

40

vaci,

cai,

capre

21

pi.

$i

jud.

rur.,

22

Pite?ti, la

de

kil.

rur. Biscovul-Fle^tii, re?e-

dinfa subprefecturei, Pite^ti.

tele

26

?i la

kil.

Se compune din

sa-

Draghice?ti, Gainu^ca, Li-

:

picul

$i

Are de

M2cin,

de unui Balota, deservite

3 preo^f, 2 cintareflf

?i

2 pa-

raclisen; o $coala mixta.

$i

pe

teritoriul ei se

ana

semne trigonometrice de armatele austriace

fa-

tea de N.

Budgetul com. e la venituri de 2846 lei ?i la cheltueli, de 2108 lei. Vite sunt:

1200

607 01,

boi

52

$i

capre

$i

movild,

jud. Tulcea, pi. Isaccea,

com.

rur.

pe

in te-

Somova,

si-

tuate in partea de E. a pla?ei

de S.-V. a com.

;

principal al dealului

este virful

Pietrosul

are o inal^ime de 227 metri

?i

e

punct trigonometric de rangul

dominind satul Somova

?i

?oseaua jude{ean£ Tulcea-Isaccea

;

e

Are o

biserica, cu hra-

mul S-tii VoevozT, cu ?i un cintare^.

preot

1

in

Ji-

dreapta

hect.,

o

$i

de

populate

103

sau 330 suflete.

$i

2 cintare^T

;

1

?coala,

frecuentata de 35 elevl. Vite: 206 vite man cornute,

50

pe amindoua malurile ale vaii Sapunari ?i la 2 kil. spre N. de satul

cai,

356

Lehliul.

Are o populate de 100

fa-

frecuen-

milii; o $coala mixta,

—

de 32 copil (1890 900); o biserica, deservita de 2 preoti $i

2 dascali.

400

Locuitorii poseda:

309

1300

boi,

capre

cai,

65 bivoli, 10

01,

105 porci.

?i

Prin sat trece drumul dintre

Urziceni

23 porci.

01 $i

situat

Lehliul,

tata

Aci e re$edin£apri marie! com. Ungureni. Are 1 biserica, deservita de 2 preoti

sat, in jud. Ialomi^a,

Cimpului, facind parte din

com.

Are o suprafa^a de 742

cdtun, ai com. Cernate?ti,

jud. Buzau, situat la gura riului

pe ambele sale maluri

Slanicul,

avind

$i

Calara^i.

$i

560 locuiton

?i

128

de natura pietroasa\

Sapunari,

vale, ce se intinde din

jud. Ilfov, spre N.,

Ialomi^a,

mai multe

pana

Cimpului,

pi.

in jud.

confine

?i

Pe malurile

lacuri.

acestei vai sunt satele: Lehliul

Are

tirgul Sapocei, ce incepe

9 Martie ?i ^ine pana la 20 Aprilie: Miercurea ?i Joia.

$i

Sapunari.

la

Sarari,

sat, facind

parte din com.

rur. Predealul, plaiul Teleajenul,

com. are

mosie,

in

Cernate^ti,

1000 hect.

izlaz ?i

Buzau,

jud. cat.

Sapoca;

aratura,

o frumoasa gradina.

al riuluf Slanicul,

Are

jud. Prahova.

o popula^iune

de 260 locuiton.

livezT,

Sapocii (Muchea-),//#^/7, in jud. Buzau, ce se ridica pe malul drept

Sapata (Movila-),

I-iu,

$i

la

pi.

vaci,

305 rimatori.

?i

par-

Dealului-Viei

Ungureni,

jud. Boto^ani,

Jijiei.

Sapoca,

ritoriul

a

comunei

S.

pe

a$ezat

sat,

la

I8S5.

cai,

Sapunari.

Sapunari,

Jijila.

case.

cite-va

35

metri, domi-

facind

Oltului,

parte din com. rur. Dragu$e$ti-

pi.

Este strabatuta de apa Cot-

cute

valea

$i

Sapoca, una

3 bisericT, din care

meana

in&l-

cu 300 locuiton,

sat,

jud. Arge?, pi.

Pope§ti, cu o populate

de 108 1 locuiton. zidita

120—125

au o

;

Sapunari,

nind $oseaua jude^eana Isaccea-

familii,

Sapata-de-Sus, com. Arge?,

com. V£ca-

partea de E. a pla^ei

Sapioveni,

115 porci.

de

teritoriul

cea de S. a com.

jia,

800 boi

:

bivoli,

com.

?i

Maci-

2 paracli-

?i

seri; o ^coalcl mixta.

Vite

pe

nul,

mo

sir de

in jud. Tulcea, pi.

vile,

$ime de

una

2 biserici t din care

in satul Ti^ie^ti, deservite

de

Sapate (Movilele-),

reni, in

apa Cot-

meana.

Are

SARATA

336

Sarari, pddure, a. statului, in intindere de 600 hect., pendinte

de com. Predealul,

Teleaje-

pi.

nul, jud. Prahova.

aproape

de varsarea sa in riul Buzaul, desparfind com. Ple^coiul de com. Cernate^ti. Din acest platou pleaca o serie de movile, care se continua pe malul drept al riului Buzaul, pana in Braila, lasind la gura riului Cilnaul o ramura ce se dirige spre N., pe albia sa, p&na

Sarasca, Matija priet&p,

Delni^a,/;v-

?i

Eforiei

ale

Spitalelor

Civile din Bucure^ti, foste pen-

dinte de manastirea Sinaia, com. Pacureti, pi. Podgoria, jud. Pra-

hova, in intindere de 101 din care

315

impadurita cultivabil

?i

$i

hect.

696

1

hect.,

suprafata

hect.

pamint

jud.

Buzau,

flne^e.

la Goc'ifi.

Acest platou e acoperit de

vii.

Sarata, plasd,

in

Hosted by

Google

::

sArata

udata

situata

de

plaiul

riul

partea cen-

in

E

a jud. Buzau.

N.

la

de

tot latul sau

in

Sarata, trala

limitata

Pirscovul,

N.-E. de plaiul Slaniculul, la E.

dana,

Gura-Niscovulul,

Me-

Monteorul, Simileasca,

Stil-

rei,

si

TeanculuT, cu

de pi. Cimpul, la V. de pi. Tohani si la N.-V. de plaiul

45850

Buzaului.

din

Are o suprafa^a de 61048 hect., din care 21700 hect. a-

plarl,

18915 hect. padure, 3362

mari,

hect. finea^a,

6397 hect. izlaz, 744 hect. livezi, 4638 hect. vie. Terenul sau e parte ses, parte acoperit de

deluros,

livezi,

vii

locuitori.

oras

106

60

72 paduri mai insemnate,

si

a-

din^a

posedat de

oras;

de cele 48 cete de

hani,

E

avut& in paduri,

precum

vezi,

minerale

pacurS,

:

si

piatra

sare,

In

sorgin^i

de ape minerale,

etc.

Ca

are

de petroleu,

o

si

de

fabric!

2 facae,

aburl,

stine

fabric!

de apa,

32 mori

niac,

de

2

6

1

co-

piva,

15

Comerciul consta indesfacerea cerealelor,

vinului,

nelor de foe

cum

si

construe^!, prein-

de

Cai

comunicatie

soseaua

Vernesti-Tisaul covul, soselele

calea

:

jude^eana

Bu-

soselele vecinale

z&u -frontiera,

si

Saringa-Nis-

comunale

:

Merei, Monteorul, Sarata

perpendiculare

ringa,

Mizil.

unite au 42 scoale una de catun, frecuen-

si

singura

Lipia, si

pe

seaua na^ionala, precum

elevi

si

Sa-

369

si

eleve.

8022

2484 3046

bol,

cai,

formata

Buzau

si

si

un dascal; 2 morl;

Num^rul

vitelor

Se mai numeste

In privinfa istoricS,

din 6995, Octombrie

si

si

Monteorul,

sat, jud.

Bacau,

pi.

com. Solon^ul,

Taz-

2

Toma Grigorce de loan Murgul, care au avut-o dreapta ocin& a sa de bastina. Sarata,

sat, in jud.

Dobreni,

pi.

Neam^u, com.

Piatra-Muntele,

locuitori re^I;

biserica,

la

Vite:

12 cai, si

aril,

suflete;

nume

si

dealul Ba-

de orasul

Piatra.

suprafa{& de 257 hect.

cu o populate de 192 o

bisericl

vechie,

de

lemn, facutS de raposatul preot

la

118 capete.

Se mai numeste

si

S&rata-

Ping&ra{i.

Sarata, mahala, facind parte din com. rur. Pletrari-d.-s., pi. Ocolul.

claditS de

cu

1888,

lo-

2 cinta-

circiuma.

1

cu acelasl

si-

de dea-

de satul Solonful

Are o populate de 306 o

la

la

situat

piriul Sarata, la

(scoala).

cuitori;

de

Gheorghe Luca. Num&rul vitelor se urc&

jud. Buzau.

600 m.

7,

matate de sat de Sarata, ce au

64 nelor Gura-Sara^ii

Uricul

cumparat-o

Are o

Sarata, nuniire vechie a comu-

v.

$tefan Voevod, intaritor pe ju-

176 circiumi.

kil.

la

Sarata-

st

lul

laul-d.-s.,

urea

se

325 capete.

laurul, la 7 kil.

Sarata,

o

v&rarie.

de 38 preo^f, 26 paracliserl;

cornute

175 vite marl

Sarata, vechie numire a satulul Lata, pi. Ialomi^a-Balta, com. Pribegi, jud. Ialomifa.

17 porci.

Sarata, stafiune balneara. VezI 1265 lepe,

vaci, I505vi{ei,

din

o biserica, deservita de un

38 cintare^i

so-

421 capre. Stupl sunt 653.

E

flete;

preot

bisericl, deservite

alte

54 bivoll, 147 bivoli^e, 93 asini, 382 minjl, 5276 porcl, 2213 01 si

Neam$u, com.

sat, in jud.

tuat pe valea formats

drumurl naturale. Vite:

91 porcl.

Sarata sunt 42

pi.

aproape de

dustriale.

ferata,

de subprefectura

avind

lem-

^uicel,

a citor-va produse

si

apoi in

morl

7

de postav.

fabrica"

Stilpul,

e unita cu pi. To-

de 2089

tate

var,

:

com.

in

ol,

Doamna, pi. Piatra- Mun tele. Are o populate de 266 su-

si

a avut mult timp rese-

mixte

de construe^!, piatra de industrie

Sarata,

ciz-

de orasul

rurale, afara

Plasile

li-

substance

in

si

vii

39

7 masinisti, 16

600

cai,

Varatic.

acum

com,

mosnenl.

17 croiton,

fierarl,

60

Plasa Sarata, formata din 16

comune

si

locuitori

butnarl,

125

rotarl,

17 pietrarl.

Buzau,

pamintul

de eel 6 tim-

afara

lemnari,

cojocarl, 6 brutarl, 35 vararl

paduri, divizat in 108 mosii

de

62

:

caru^asl,

5

Valea-

si

populate de

o

MeseriasI sunt,

si

fara

Tisaul

$aringa,

pul,

Vite: 206 vite marl cornute,

Gura-

S&r&fel, Lipia, MSracineni,

la

S.

rabile,

sArata

337

comuna

urb.

din comuneie rurale

Cindesti, Clondirul, Dara, Graj-

Sarata,

sat,

pe valea Sarata,

partea de

V. a com.

Rupt£,

Stefanesti, jud.

pi.

in

SSrata-Monteorul.

Movila-

Bo-

de 1363 si o populate de 93 faSe mai numeste si Jovir-

Sarata,

bal, in satul

Dealul-Nou,

tosani, cu o suprafa^a

pi.

hect.

de apa foarte sarata\ Intre orasul BacSu si aceste izvoare se mai afla, intr'o vale, inca un izvor sarat si sulfuros.

milii.

teni.

Are o

biserica

si

2 circiumi.

Bistri^a-d.-j., jud.

Bacau, cu

3 izvoare,

43

65940. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V.

Hosted by

Google

e

,

sArata Pentru prima

au fost ana-

oara"

de Dr.

lizate

Istrati

anul

in

1875, care a constatat ca izvo-

mai abundent con-

rul s&rat eel

urme de

fine

unde se

afl&

sulfuros,

mai

izvor numit rat

Tot

iod.

izvorul

in valea

s&rat e

un

Omenesc, pufin

sa-

la dreapta,

In sat, aproape toate easel (175; au cite o baie sau instalate in odal,

pe care

jud. Buzau; are

livede

sterp

$i

doua,

le inchi-

ne$ti

podul

lui

Strata, mo§ie, cu trupurl, fosta pendinte de manastirea PingaNeamfu. Are o intindere de 216 hect., 60 aril, imparfita ra$i, jud.

tele,

situat

Piatra-Mun-

pi.

traversat de

?oseaua jud.

Piatra- Neam^u, in apropiere

de

de ora?ul Piatra, compus din pamint de aratura, finefe 7 kil.

cam 62 de

?i

de

3 pilcuri virste.

mo$ia ca?ii

$ia

din Dobreni,

la

E. cu mo-

Leon Bog-

d-lui

cu Darmane?ti, pro

la S.

M. Miclescu

V., cu mo^ia statului Gircina.

Al

2-lea

?i

3 -lea

al

situat linga Bala$e?ti

de com. Girovul, tele,

?i

Se invecine^te la N. cu statului Alma?ul $i Cla-

prietatea casei d-lui %\ la

in

esenfe

diferite

Dobreni a

dan,

padure

hect.

in

pi.

apropiere

?i

trup

e

pendinte

a r&ze$ilor, insurafeilor

la S.

din Dochia, la

V.

Sub acest nume

pi-

cul,

direcfiunea de S.-E pana ce se varsa in pir. Vaslue^il.

pastrind

Sarata,

Buzau,

Vladimirul, tre-

$i

Valea-Scoar^ei,

se varsa

care se varsa

numit

intr'insa la punctul

Sarata,

Pis-

1

apa sarata, care

vale, cu

izvore$te de la N. com. Pietrarid.-s.,

Ocolul, jud. Vilcea,

pi.

me?te izvorul Muratoarea, care

afluenpf

o sara

care

§i

numirea.

'i

a

determinat

curbe, uda teritoriul com. Dara, se

dirige

Clondirul,

spre

S.

$i

Glodeanul jud.

-

com.

prin

Cioranca,

in

Mihaile^ti

Sarat, apoi intra

Ialomifa

pe

curge

$i

linga satele Radule?ti, Arma?e$ti $i

Barbule?ti

?i,

linga. satul

xeni, se varsa in riul

Cursul sau, repede in

bal^i

acoperite de trestie

Ale-

Ialomi^a.

in jud.

Ialomi^a

forma unor

Valea-Sandului, a-RateT

:

altele,

§i

Sarata-Bugheni (Bughianca), mope,

Buzau, com. Cio-

in jud.

ranca, proprietate a statului, pen-

dinte de manastirea Banul;

cea un corp cu Urseasca daru^a,

care

s'au

fa-

?i

Cal-

vindut,

iar

partea Sarata-Bugheni a ramas

600

a statului; are

hect.

Buzau,

toate arabile

adesea

padurea Sarata-Banului.

;

mai

de dinsa {ine

si

nomoloase, stuf.

$i

A-

fluenp mai insemna^i are in jud.

Buzau,

pe partea dreapta: Sa-

ringa,

Pietroasa

Naeanca,

?i

numai cind vine mare, i$i scurge o parte din volumul sati

care,

in Sarata, linga Miro^i :

$i

?i

Are ca

Dupa ce face ma! multe

;

iar

Huiubul, Leoteasa

pe sau

Sarata-Comana, Buzau,

com.

mo$ie,

m

jud.

Gura-Sara^ii, cat.

Atirna^i, fosta proprietate a statului,

pendinte de

Comana. Are

manastirea

268

hect.,

din

care vr'o 200 arabile, restul vie $i

12

Comana.

padurea

hect.

Azi data

44

in

loturi.

lacul Glave?. In jud.

mare?te

piriul Ghighiul,

cursul

cu

cu o mica scur-

gere de pe Valea-RaiciuluT,

com. Monteorul,

?i

$i

Sarata, la cat. Mislea

girla

se varsa in riul OtSsaul.

vine din jud. Prahova 7no§ie, in

Run-

izvore^te din cat. Bu?tenari, pen-

ce in com. Monteorul, unde pri-

?i

Sarata,

prin

valea Purcareafa, prime?te izvoarele Brinzeasca

i?J

Balu?e?ti.

:

Izvqre?te din com.

piriii.

Gura-Sara^tf, jud.

Ialomi^a

cu r&ze$ii din

afluen^i

cani.

Pi^igoiul

laturile

Are de

piriia?ul Mislea-Dulce, care

in

easel rapos. St. Pruncul.

de toate

satuluT

Plopeni, pendinte de com.

cat.

dinte de com. Telega

stinga

al 3 -lea se invecine?te

se varsa in riul Teleajenul, la

Malae?ti.

cu mo«ua Hirtopui, proprietatea

Trupul

$i

pi-

tentorial

cat.

Scor^eni, intra in com. Bordeni

Belegan, formeaza

Mijlocul, jud. Vasluiu,

pi.

ia

cu p&minturile

Prahova, trece prin

pi.

Rea,

de

de ora?ul Piatra ?i la 10 kil. de gara Roznov; sunt compuse numal din p&mint de aratura. Trupul al 2-lea se invecine^te la N. $i E. cu mo$ia BalSne^ti

?i

Mislea, uda partea de S. a cat.

la

strabate

e incet

kil.

Sarata, girla, izvore?te din partea de N. a com. Telega, jud.

Moara-Domneasca, com. Valea-

Piatra-Mun15

Pe linga numirea de Sarata, mai poarta numirile de Cricovul, ?i de Cricovul-Sarat.

intrunindu-se

riul

com. Dobreni,

restul

incorporate cu

;

care,

si

ports apa cu butoaiele.

dintiiu

viT,

Sarata, ptriU, jud> Vasluiti, format din alte doua piraie mai mici, unul ce vine din com. Fere^ti ?i altul din com. Da-

riul Sarata.

in 3 trupuri, eel

din

hect.,

mo?ia Hagi-Moscu, formind impreuna mo$ia Monteorul.

riaza la vizitatori. ^aranii trans-

in

300

care: 160 p&dure, 80

?i

cu hidrogen sulfurat.

$i

sArata-monteorul

338

?i

ce

de o

alta scurgere a lacului Jilavele.

Sarata-Monteorul, neard, situata

Buzau

?i

la

l /4

staftunebal-

40 minute de de ora de gara

la

Monteorul, jud. Buzau, comuna Monteorul.

Ocupa o

Hosted by

pozi^ie pi-

Google

SARATA-NENCIULE^TI

sArAcine^ti

339

toreasca\ inconjuratS in toate par-

bune

ole de dealurl acoperite de p&-

^iunTnervoase, neurasthenie, etc.

De

duri, la ad&postul curenjilor, pre-

de

rezultate in cazurl

au

1900

la

afec-

inceput

s&

zintind o clima temperata Con-

func^ioneze baile de namol. A-

stanta.

cest namol, care confine o

Emana^iunile

de gudron

minelor de p&cura, aflate

ale

in

a-

propiere, dau acestor bai efecte

de iod

cantitate

de

si

si

fer,

jud.

Prahova,

pi.

si

dreptul com. Breaza-d.-s.

in

este

Saracine^ti, com.

prezinta propriety!

Vilcea, pi. Cozia,

la

se varsa

si

Prahova, in partea de V.,

in riul

Fran-

comparabil celuf de

zensbad

mare

Saracila (Valea-lui-), vale, izvoreste la E. de com. Cornul,

in jud.

rur.,

compusa din

2

terapeutice roinunate in afec^iu-

curative minunate in afecVmnile

cat.

organelor respiratoare Tu-

scrofuloase, reumatizmale, in a-

tuate

fec^iunlle uterine, etc.

nesti (Rimnicul), intre dealurile

nile

:

Bronchite

berculoza\

Astme, Emfiseme,

cronice,

Instalajiunea

etc.

Efectele apelor de la Sfirata-

— Aceste

Monteorul.

ape sunt

Ape Iodo-Bromo-Cloruro-Sodice Ape Cloruro-Sodice-Sulfuroase Ape Alconstituite din

:

;

;

caline-Bicarbonate

BaK de Na-

;

mol.

si

analizele doctorilor Istrati

Bernard reese ca apele de

la

Sarata- Monteorul sunt superioare apelor

de

la Hall,

Kreutznach,

Saltes les bains, Uriage, etc.

Ele confin, pe linga o mare

de Iodura de Magne-

cantitate zie,

— Sunt

in

din str&inatate. In aces-

otelurl

te otelurl

este

telegrafic,

postal

peste 180 grarae la

Clorura*

litru

de

de Sodiu.

instalat si

oficiul

telefonic,

o farmacie.

si

Baile au

Din

Sarata-

doua otelurl genul celor mai marl

Monteorul.

marl

bfi.ilor

o

mo-

instala^iune

Vizitatoril

mai pot gasi camere

din apropierea bailor.

in satul

In mijiocul parculul s'a ridi-

Gra^ie IoduluK ce ele con^in,

cat un mic

monument, — bustul

aceste ape se intrebuin^eaza cu

raposatului Monteoru, care a in-

mare succes contra: SifHisului, Boalelor de piele, Reu-

fiin^at

matizmuluij

captarea apelor, zidirea

foarte

Boalelor gitului

si

nasului, etc.

diu, ce aceste

ape prezinta\ face

ca boalele de femef, mul,

Limfatiz-

in-

ban! pentru cladiri-

etc.

Sarata

-

mire a

poata

fi

etc.,

tratate cu succes la

Baile Sarata-Monteorul. *

In fine apele

cfit.

teorul, jud.

bonate-Sodice dau rezultate inapreciabile

Stomac,

contra boalelor Intestine,

Vesica

de uri-

de Ficat si de Rinichi. De asemenea la Baile SarataMonteorul este instalat un stabiliment de idroterapie sistematica moderns, care da cele mai nara, contra boalelor

de a plaiuiui. Se margineste Cheia

altd

nu-

Bugheni, com. MonBuz&u.

com.

partea de E. a

sat, in

Stanilesti, pi. Prutul, jud.

de satul de resedin^a, asezat pe sesul dintre kil.

girla Prute^ul

prafa^a

si riul

mosiel e

cam de 500

cu o populate de 63 sufl. Locuitoril sunt r&zesl, avind din vechime proprieta^ile

com. d.-j.,

rur.

sat,

12

la 5 kil.

si

N. cu com.

la

Olanesti, la S. cu com.

si

V.

cu

Bu-

cu

Zmeur&tul

si

Cacova.

Are o suprafa^a de 255

E brazdata de dealurile ta-Luncil vaile

si

Pirigului

si

:

hect.

Coas-

udat& de

Surdulul, Miului, Pirgulul,

:

precum si de riul Sar£cinesti. Are o populate de 660 locuitori

;

171 2

la

2

una fondata

biserici,

si

a doua, in cSt. Vie-

zura, fondata la 1852; o scoala

mixta, infiinfcta la 1857.

50 boi, 40 vaci, 120 capre, 325 oi, 100 porcl. Vite

Pe

:

25

cat,

riul Saracinesti, in raionul

com., e o moara. s'au

locuitori

improprie-

1864 pe mosia statulul

Saracinesti, din care

li

s'au dat

255 hectare. Budgetul com. elaveniturl de

O

lei si la

cheltuell,

de 950 lei.

sosea comunala inlesneste

comunicafia intre com. Olanesti com. Pausi ^i Cheia (la N.) sesti-MSglasi (la S.).

Prutul. Su-

hect.,

Sarace^ti,

Pirigul, la

Pausesti-M&glasi, la E.

1020

Saratul,

F&lciu, la S

Alcalino-Bicar-

kil.

94

Nenciule^ti,

si

si si-

Saraci-

riulul

de capitala jud.

tarit la

Anemia, Scrofulosa, Ma-

nifestatiunile tuberculoase, Sci

cheltuind

aceste bai,

semnate sume de lor,

Combina^ia Iodului cu enorma cantitate de Clorura* de So-

Coasta-Luncei

(totui in

instalat in pare.

Viezuri,

si

linga* albia

joreni, la

marmora) si se pot compara cu cele mai renumite bai din strainatate. Pe linga" cele 2 oteluri, este un casino de toata frumuse^ea, derna

Saracinesti

:

lor.

facind parte din

Saracine§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelas! nume, jud. Vilcea. Are o populate de

620

locuitori;

data

la

o biserica, fon-

anul 17 12 de §tefan

si

Climent Episcopul.

Cireasovul, pi. Oltul-

jud. Olt.

SSracine§ti,

sat,

Hosted by

facind

parte

Google

;

sArAcinesti

din com. rur. Robesti, jud. Vilcea,

zia,

Co-

pi.

pe va-

situat

si

pe malul drept

al Oltulul, ling&

soseaua natio-

lea S&r&cinesti

Rful-Vadului,

nals

de

2

la

unde

cat. Robesti,

dinfa comunei

J

kil.

/«

e

rese-

Nicolae,

Sf.

stants din lemn, reparata

fa-

la

Dumnezeu

lut

nationals

so-

si

Pitesti

-

Fron-

Peste

riul

con-

nul

satulul,

fier

al

Doamna,

un pod de Aci e si

este

caiei

in raio-

ferate.

gara Ciumesti. loc.

biserica

sfinta

luna Septembre

18,

1858,

leatu

la

,

de robtt

nezeu pravoslavnicy acestet

Dum-

lut

Tu-

biserici,

dor GrSdinSrescu, sofia Smaranda, Mitu cu

sin Dumitru,

so|ia

Maria

Saraturile, grind, jud. Tulcea, lina

in

raionul

In

c&tunului se vad

cea de N. a com.

$i

partea de S.

spre Sulina

asezat la biserica din Robesti,

si

si

mai multe sagep

forma

in

Surur.

a satului

Sf.

Gheorghe, e strabatut de mai

de ziduri vechi si urme de biserici. S'a g&sit un picior de preastol de piatra, care s'a ruine

pi.

Gheorghe, pe malul Marii;

St.

Manu MSciuceanu, eto

de E. a

situat in partea

boer

d-lui

multe drumuri comunale, ce due are o intindere de

;

cea,

in raionul

com.

pL Cozia, jud.

Vil-

Saracine^ti, Olanesti

Ambele r&cinesti

rtU,

vite 3

de 4

se intilnesc in com. Sa-

formeazS

si

nicul, care

pe

riul

Rim-

cisle

(tirle).

jud. Buzau, pi.

16

la

in

Strata, situata

pe ambele maluri Strata,

rur.,

ale

kil.

piriului

de

orasul

Are o suprafa^a de 3080

Comuna mai vechi

:

Cirlesti,

na$i,

Ciuhoiul,

Dobri-

comune poartS numele de S&ra-

Muscelui-Darei, Nenciulesti-Mos-

cinesti.

neni

Vilcea,

plaiul Cozia,

com. Robesti;

voreste

poalele

iz-

seaua

vecinala

Mizil

-

:

so-

care o compun, numai si

prin Strata (Drumul-Dealului)

soseaua comunale Strata, care

desparte dealul M&gura

o pune in contact cu soseaua na-

Ghimpurosul,

trece

cat. Saracinesti, si se

prin

varsa spre

tionals

orul

E. in riul Oltul.

Vite vi^ei,

SarSre§ti,

sat,

jud.

Arges,

pi.

com.

rur.

Oltul, facind parte din

DrSgu£esti-Sapunari.

01,

sat,

f&cind parte din

drumuri naturale.

alte

434

:

cai,

45

boi,

70

vaci,

si

3

,

1

4 rotari, 4 butnarf, 4 6 cizmari, 1 5 fierari si

cojocari.

Dealul-

Domnia, acoperit de nenumarate ruine de case, despre care se zice ca ar

fi

rama^i^e din

sul Buzau, care ar

inainte pe aci, apoi

ora-

fost situat

fi

Valea-Beiza

:

delelor, Pu^ul-Beizadelelor,

nele schitului Negoi^a,

etc.,

rui-

care

inconjoara Dealul-Domnia si care

Ca

locuri

presupunere.

demne de vazut

are

:

Fintina-cu-

Fintina-Romane?tilor

$i

mai cu seama Casa-Ho^ilor. Nu mai pu^in insemnate sunt si crucile de piatr& de la Izvorul-

Dulce

si

Borcanesti, prin vechi-

marimea

si

lor.

Sara^ei (Gura-), cdtun

com.

al

Gura-Sara^ei, jud. Buzau, cu 430 locuitori

si

99 case.

Sara^ei (Fundul-), vechie

niimi-

Buzau, com. Monteorul.

Sara^ei (Fundul-), numire data unei pdrfi din mosia Hagi-Moscu, jud. Buzau, com. Monteorul, unde se afla vaiie Muratoarea, :

Ursoaia, Pacura

MicS,

etc.,

-

Mare, Pacura-

din care se extrage

pacura.

62 porci.

Meseria^i sunt: 6 lemnari, timplar,

32

52 iepe, 8 minji, 460

capre

11

croitorf

Sarare§ti,

soseaua Sarata-Monte-

;

si

Valea-

:

Izvorul-Dulce.

Ni^covul

muntelui

din

cele

re a catunului Monteorul, jud.

Valea-Botii.

si

Cai de comunica^ie are jud.

una din

este

ale jude^ului. Dionisie

hect.

cu o populate de 3330 locuitori. E formata din catunele Atirlesti,Gura-Sara^ei, Izvorul-Dulce,

vale,

si

din care cate-

si

ime. Circiumi sunt 13.

mea

teritoriul acestei

Saracine§ti,

elevi

preo^i, 3 cintare^i

paracliseri

Biserica-Porumbifa,

format din riurile

Cheia, jud. Vilcea.

§i

si

biserici, deser-

3

mai multe

Buz&u.

de

17 eleve;

Cerc,

pe care se cultiva soarii vie.

Rigla,

si

confirma aceasta

Sara^ei (Gura-), com. Sar&cinesti,

Atir-

cat.

de 55

frecuentata

Botii,

1900 hect, acoperita cu iarba suhat pentru vite si avind si

dacicS.

Saracine^ti, deal,

in

o scoala mixta in com. Valea

Botii

1

aceasta

scoala

frecuentala de 82 elevi

Fotino men^ioneaza, din satele

Are o populate de 140

s'a zugravit

Are o na^i,

draia e cea cu hramul Sf. Tre-

tiera.

anul

1858, cu urm&toarea inscrip^ie:
Golesti-Cimpulung

rata

o biserica foarte vechie,

hramul

cu

com. rur. Ciumesti, pi. RiulDoamnei, jud. Muscel, in partea de N. a comunei. E udat la E. de riul Doamna, pe malul caruia trece calea feseaua

scoala.

si

Are o populate de 35 milii;

SARAfELUL

340

Sara^elul, padurile

pMU,

izvore?te

Valei-Buzatului,

Gornetul-Cuib,

pi.

Podgoria, jud.

Prahova, curge spre

Hosted by

din

com.

S.,

trece

Google

SARAfiiLUL

pe linga bul

Bogdanesti, Cui-

cat.

Gornetul, primeste vaile:

si

Bogdanesti, Dosulul, Baba-SanGornetul, Va-

da, Petricanesti,

lea-Viilor, Valea-Benei, unita cu

Onceteanca aci,

Turburea,

si

si,

de

Sara^elul-BalSnestilor

e

numele Sara^elul-Balanestilor

si

Apa-Pirscovuluf. ploaie si

fiind

timp

de un torent mare

devine

Se ma! numeste S&r&$eni-d. j., mat in josul riului Ialomtya. Are o populate de 35 familil; biserici, deservita de preotul

Sara-

si

Mai raspindit

^elul Pirscov.

In

din satul Bucul. Vite:

furios.

com. Gornetul-

din

esind

sardAne^ti

341

01

105

Bercei, sau {elul-Joseni, pirin,

se varsa in Cricovul-Sarat.

Buz&u,

Pe ambele maluri ale piriului sunt abondente izvoare de sare.

nastere din doua. piriiase: Fin

spre S.

data

Piriul-Sarat.

spre S.-E.,

Sara^elul

Sara^elul

si

-

plaiul

Sara^elul,

din

izvoreste

piriii,

coastele dealului Predealul, jud.

Prahova,

com.

Teleajenul,

pi.

Sub

Opari^i.

poalele

dealului

Boia, din aceeasi comuna, se im-

preuna

jud.

in

Pirscovul,

ia

isi

Sl&nicelul.

Afluenftf sa! principall sunt:

Gabricina

pe dreapta; afara de

mai

alte

multe

sarate sau

toate

amestecate cu

Plopeasa

si

Sara{eni-de-Jos,

de

de 388

Ialomi^a-Balta, jud. Ialomifa.

Sara^eni-de-Sus,

in disolu^ie.

cuitori.

dreptul com. Pacura^i primeste

pe partea stinga a

gom&nesti.

numele de Turburea.

mita, intre

spre

continua drumul

'si

Sara^eni, com.

si

printre comunele Gor-

S.,

netul-Cuib

jud.

rur., in

jud.

riului Ialo-

populate de 513 loSe mai numeste si Dra-

o

comunele: Cazanesti

Sara^eni de-Sus, alta numire a

Balaciurile.

Teritoriul comunei, cu o su-

prafa^a de 3450 hect, din care

Pacure^i.

si

in

sat,

Tutova, pi. Tirgul, com. Schineni. lomifa, pi. Ialomi^a-Balta, situata

aci

Are o populate

Sara^eni-de-Jos, alta numire a satului S&ra$eni, com. Bucul, pi.

— Are

De

pe

satul Schineni,

—

locuitori.

la-

Adinca si Sara^elul si primeste numele de Sara^elul, iar in

Tu-

sat, in jud.

tova, pi. Tirgul, com. Schineni,

diferite rainerale

cu piraiele: Stupinei, Cil-

naul,

385

Baligoasa pe par-

si

tea stinga, Negosina

izvoare

boi,

177

Sara-

intra in com. Podeni-Noi, unde

se indreapta

Cuib,

cal,

100 porcl.

si

satului Sara^eni, com. Sarafeni, pi.

Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a.

12 hect. padure, se intinde din

Sara^elul, girla cu apa sdrata, izvoreste de la poalele com. Gornetul-Cuib, curge de la V. spre E.,

VechT,

hova,

com, Podeni-

intra in

teritoriul

Sara^eni

se varsa in riul Ovisa.

cuitori; rica,

Saratelul-Balane§tilor,

Buzau.

plaiul Pirscovul, jud.

uda

Ivanejul,

comunele

desti, Braesti, Balanesti

covul

si

se

varsa in

com. Primeste mai

zaul, in dreptul

gura.

na^i

sunt:

Pirs-

si

Pietrarul

pe

Numirea sa calita^ile

ce

le

o scoal£ mixta; o bisepreot

si

din cat. Trandafirul. Improprietarit.T

rala din

cat.

M&-

lacurile:

1864 sunt 121 Sara^uica

700

cai,

si

ru-

locuitori.

comunei se

teritoriul

Vite:

afla

Bentul.

60 boi

si

Cim-

variaza*

Pe

dupa

lo-

{elul-Goidesti, Sara^elul-Braesti,

in-

bozia-Urziceni spre N. tea

vail

despre S.

;

in par-

este

lacul

Sara^ica.

Sarcatoarea,

sat, jud.

Dolj, pi.

com. Bucova^ul,

cu o populate de 628 suflete, din care 335 barba^i

si

393

me!. Locuesc in 220 case

10

bordee.

Sardarul, sat, VezI $endreni,

teritoriul

fe-

si

com. trece calea

sat,

jud. Covurluiu.

jude^eana Slobozia-Urziceni.

Sardane^ti, catun, Sara^eni, pi.

parcurge: Sara-

spre

situate

N. de satul Sara^eni-d.-j.; se

230

rimatori.

Mura-

stinga.

m jud. Ialomifa,

Ialomi^a-Balta,

Jiul-de-Mijloc,

dup& legea

pe dreapta;

Muratoarea-Posobestilor, poiasul, etc.,

si

Pe

toarea-Scaeni, Valea-Iepii, Tur-

burea

lo-

formata din satul Sara^eni

Bu-

Pirscovelul,

pi.

tinde din calea jude^eanS Slo-

Sofia.

deservit& de un

riul

muhn acare mai insem-

din

fluentT,

si

E

Goi-

si

Sara^uica, vale,

un dascal.

Iz-

muntelul

poalele

din

voreste

pirin,

si

Are o populate de 918

Podgoria, jud. Pra-

pi. si

N., pana in comunei Colelia, co prinzind doua mosiT particulare:

Ialomi^a spre

riul

sat, in

jud.

Ialomifa,

Ialomi^a-Balta, pendinte de

comuna

Bucul, situat pe malul

sting al riului Iaiomi^a, spre E. si

la 2 kil.

de satul Bucul.

al

curile, pi. Jiulul, jud.

com. Gorj,

Pissi-

tuat pe ses, in partea stinga a Jiulul

si

linga lan^ul de inal^imi

d'alungul soselel na^ionale

Fi-

iiasi-Pietrosani.

Hosted by

Google

1;;

:

sArdanesti

Are o

de 986

suprafar,&

hect.,

cu o populate de 197 locuiton; 1

de

biserica

nescu, in unire cu Iocuitorif, pe 1858.

beni

25 care cu

25 stupl

2 caru^e cu cai;

boi",

man

173 vite

;

8 cat, 223

cornute,

capre

25

of,

29

si

rira&ton.

prin soseaua Pietrosani,

raschiva

Sarei (Drumul-), drum vechitt, jud. Teleorman, ce venea dessi

despre Ocnele-Mari,

urmind direcfiunea soselelor vecinale de pe Valea-TeleormanuluT, pana la com. Mavrodinul, de unde apuca spre orasul Zim-

nafionala '1

Filiasi-

strabate

in legatura

cu com. Plopsorul,

la

iar la S.

si

Sardane§ti,

in

com.

nici-MoT. Poarta

numirea

Sardanesti-d.-s.

Sarei (Valea-), com, Putna,

si

cu

sa

rur. Crai-

si de de Babeni.In

dealurile acestui sat se

c&r-

afla*

buni de pamint.

si

sat,

in

com.

Mehe-

jud.

Motrul-

Rupca. Are 1 numele si de Sar-

danesti-d.-j.

liile,

Bozul

sat, in jud. R.-

unde se

afl&

milii,

si

care se afla

si

si la

sau 719 suflete;

Paraschiva,

Sarei

si

mixta.

la

poalele

Sarei ( Dealul-), numire vechie a din catunul

Jitia,

Jitia,

deal, in jud. R.-

Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia

se desface din

muntele Ulmu-

br&zdeaza V. com., se

6kil.

1

fa-

biseri-

confine marl cantit£fi de sare.

Sarei (Drumul-), vechiU drum de pe care se transporta in

cat.

cu hramul

Prisaca;

Budgetul com. lei

o

o

scoala

la

cheltueli',

:

12 pluguri

moar&deapa; 170

si

Vii sunt

01,

128 porcT.

pe o intindere de

80 hect.

Vintileanca,

Cio-

ap& dulce,

si

Galimea, apa devine sarata.

Se varsa

Putna, mai sus de

in

satul Valea-S&rei.

de pacura

in

Se vad urme

el.

Sareni, catun,

al

jud. Buzau,

com. Minzalesti,

cu 90 locuiton

si

20 case.

Sarindarul-de-Jos,

facind

sat,

parte din com. rur.

Dridul-S&-

rindarele, pi. Mostistea, jud. fov.

II-

Situat la S. de Dridul, pe

{armul drept

al

riului Ialomifa.

Se intinde pe o suprafata de 2250 hect., cu o populatie de y8j

locuitorT.

Are o

cu

biserica,

Adormirea, deservita de si

1

hramul 1

preot

cintare{.

Comerciul se face de 4

ciuman si Numarul 511

si

al

cir-

hangiu.

1

man

vitelor

de

e

celor midf, de 13 14.

Sarindarul-de-Sus, parte din com. rur.

sat,

ftcind

Dridul-Sa-

rindarele, pi. Mostistea, jud.

spre S.

fov, situat

pe {armul drept

al

II-

de Dridul, riului

Ialo-

mit.a.

Se intinde pe o suprafa^ de Sarei (Valea-), catun, in com. cu acelasi nume, pi. Vrancea, jud. Putna, situat sub dealul Virful-Plesilor, la k ora de com. l

Colacul.

Braila

Buz&u trece prin comu-

obirsia lui are

leT.

105 vac!, 68 cai, 1400

68 capre

Sf.

e la venituri

si

LocuitoriT poseda ;

Valea-

in-

tinde de-a-lungul Piriuluf-Saref

sarea din jud. Prahova

in

de 3698,97 de 3660,10

boT,

Sarei (Dealul-),

in

filiala,

1

de lemn

jud. R.-Sarat.

Birsesti.

/a

pri-

Are o populate de 193

Niculae,

Dealului-S&rei, pe Piriul-Sarei'.

Putna.

l

catuneJe

la 43 kil. de Focsani de resedinta plasei.

Sarat, plaiul Rimnicul, com.Jitia,

Mizilul,

din

Gornetul, Matacina, Prisaca

asezat la V. comunei,

nele

com.

ca parohiala, cu hramul Cuvioa-

Sarei (Dealul-),

in jud.

S&ref, pi. Vrancea, jud.

Izvoreste din Bahane, la hotarul

Saratul.

si

compune

Se

sa

carausi,

la

de ceas. Este udata de riul Putna, si de piraiele Matacina, Plesa, Chi-

rur.

case. Poarta

Put-

riul

de com. Colacul

Valea-SareT,

din^i, plaiul Ciosani, pi.

pe

Virful-Chiliilor,

maria comunei,

Sardane§ti,

rur,, in jud.

Vrancea, situata sub

pi.

dealurile Virful-Plesilor, Pietroa-

Mehe-

jud.

din$i, pi. Ciosani,

sorul,

Sarei (Valea-), piriu, cu apa sarata, pe teritoriul com. Valea-

La

na, in sus

sat,

si

Nicolae, in Prisaca.

Sf.

insS trecind printre munfii Plesa

N.

com. Izvoarele.

biserica pa-

1

hramul Cuvioasa Pa1 filiala, cu hramul

rohiala, cu

in catun se face

care

pune

catunului

jud. Putna, avind

nicea.

Comunicafia

d.-j.,

Zmeeni, Al-

Cilibia.

si

pre Pitesti

LocuitorilposedS: ioplugun,

care'l

ranca, BrSdeanul,

de un

zid, fiacuta

fost proprietar Cornelie Sarda-

la

sArjndarul-moara-din-deal

342

1500 hect, cu o populate de

404

Comerciul se face de

3

cir-

ciuman.

NumSrul 447

Sarei (Valea-), parohie, in com. cu acelasi nume, pi. Vrancea,

locuitorl.

si

al

vitelor

mart e de

celor mici, de 1092.

Sarindarul - Moara - din- Deal,

Hosted by

Google

,

:,

sarindareanca pddure a

intindere

statului, in

rindareanca,

Stroesti-Sa-

Mostistea, jud.

pi.

SASCIOARA

343

hect. Vezi

de 450 Ilfov.

Valea 1 1

populate de

Stinei, cu o

20 locuiton.

sat, facind parte

com. run

din

Corbeanca,

16

de 214.

al celor micf,

si

pe

avind

dure de 500

hect.,

o pa-

Znago-

pi.

22

statului),

Goicelul (particulars),

f urioesti,

Valea-Larg£

si

Apos-

si

biserica, cu

hramul

Sf.

Nicolae, in cat. Goicelul, deser-

de un preot, un cintare^: un paracliser; o scoala mixta ;

46

jud. Ialomifa, pi. Ialomita-Balta,

1500

oT,

140 capre, 2 asini

Transilvania,

hotarul Tare! cu

78

Saroaia, valcea, .

Sarule§ti, catun,

si

din

izvoreste

malul numit Virtopul, com. Va-

Sarule§ti,

com.

al

39 case.

si

sat, facind

rur.

Sascioara, com.

parte din

Pirlita-Sarulesti,

pi.

de a

facuta

la

temelia, altarui

avind

ca

Se intinde pe o suprafa^a de 2050 hect., cu o populate de

colae,

Stanciu

la

riul

Dimbovi^a,

la

in

E. de com.

654 locuiton.

Laicai.

Doamna Sarule§ti, com.

rur., in jud.

Bu-

1382 hect.

Are o

zaulu!,plaiul Slanicului,situata la

Sf.

pe valea Peceneaga,

tare^i

50

kil.

de orasul Buzaul. Terenui are aci aspectul unul

unde

amfiteatru

colinele,

apoi

celul

s. a.)

lerburi

malul

Largi e format albe

E tari, lesti,

si

cu

are

hect.

hramul

de 67 copii 2 helestaie. Comerciul se face de 3 cir;

Numarul 847

al

vitelor

man

celor mici,

e

de

de 1347.

sting

din

si

padure. Vaei-

al

pamintun

sterpe.

rur.

sat,

Lapusata,

jud. Vilcea.

:

resedin^a pi.

com.

Cerna-d.-s.,

Are o populate de

357 locuiton o biserica, 1 841; o scoala mixta. ;

formata din catunele AposCaratn&ul,

Sarule§ti,

zidita

si

turla de zid, pe Popa Ni-

si

ctitor!

zidita

S.,

si

lordache, alta

Stanciu

cu jupin si

la

a treia in

Sastioreanu,

mijloc,

zidita la

1835, reparata la 1858; o scoala,

frecuentata de 27 copi!. Locuitoril posedS bo!, 150 vaci, 50

:

14 cal, 200

capre

si

200

01.

Locuitori! sunt mosnenl, afara

improprietarit la

4, car! s'au

1864

si

carora

li

s'au dat 7 hect.

pamint.

Vatra com. are 20 hect. In raionul com. e o sosea spre N., alta care o pune in

le-

gatura cu Nenciulesti, silaS.-V., o sosea care da in soseaua jusi

care o leagS cu Za-

breni, Valeni, etc.

Goicelul, Saru-

Turloesti, Valea-Larga

1857 s'a reparat, f&cindu-i-se

de^eana

la

kil.

1826 de polcovnicul Dumitru Oculescu si

de

ciumari.

si

la

o scoala mixta, frecuen-

se ridica treptat, im-

bricate cu Singur,

;

tata

mun^ii (Carpenul,Piscul-Mindru, Bisoca, Muntele Tatarului, Goi-

biseric5,

668

Nicolae, deservita de 2 cin-

extremitatea de N.-E. a jude^ul u! la

Elisa Filipescu si locuitoril,

16

una la N., inceput de lemn, si

Vaiel-Mostistea.

se varsa

la

cuitorl; 3 biserici,

E. de Pirlita, pe malul sting al

si

si

S'a infiinfat pe la 1842, sub domnia lui Bibescu. Are o populate de 728 lo-

vilcelele: Muscelului, Bradule^u-

Lespezile

60

plasel.

se impreuna in centrul com. cu

si

hect.,

rur., in jud. Vil-

de capitala jud.

Negoesti, jud. Ilfov, situat spre

lui

cam 300

formind impreuna 1780 hect.

Argeselul, jud. Muscel,

pi.

leni,

Bancila, Zar-

:

cea, pi. Mijlocul, situate la

com. Sarujud. Buzau, cu 180 locui-

lesti,

FormeazS

hect.

lepe, 17 minjt,

porcT. Stup! sunt 63.

ton

Voda), pd-

marele trup S&rata-Car&tnaul,

kil.

jud. Putna.

-

singura un trup, la care se ma!

si

caT,

la

cam 170

avind

zul si Veveri^ele,

98

20 ban!.

lei,

Sarule§ti (Vintila

alipeste trupui II

73

Saritoarea-Ca§inului,/*V/^/,

de 89709

fost

si

vifei,

facind parte din com. Ograda.

a

vita

in

(tirla),

Inalfimea d'a-

kil.).

supra nivelulu! Maxi!, de 53 m ,07. Venitui aceste! sta^i! pe 1896

dure, a statului, in jud. Buzau,

Vite: 344 boT, 210 vaci,

Sarindareanul, catun

Noembrie 1886. Se afla intre stabile Fundulea (11,6 kil.) si 17

Valea-Stinei (ale

mosnenilor Gromest!

3 circium!.

vul, jud. Iifov.

pe linia Bucurestipus£ in circulate la

Ciulnifa,

Lehliul(i6,3

tar!).

nelocuita,

sau

teritoriui

izlaz,

383 sterp. ma! insemnate

S^rulesti-Caratnaul (a

Are o

Sarindareanca, wosie

si

Propriety

pi.

Znagovul, jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafa^a de 350 hect., cu o populate de 43 locuiton. Numarul vitelor man e de

6 vie

livezi,

jud. Ilfov, pi. Negoesti, com. Pirlita-Sarulesti,

Are o suprafa^a de 2944 hect. din care 375 arabile, 472 padure, 728 fineaja, 960

Sarindareanca,

;

Sarule^ti, stafie de dr.d.-f.,

in

Veniturile

com. se urea

Hosted by

la

Google

:

:

sAscuta-micA

3009 1966

anual

lef

cheltuelile, la

si

brazdata de dealurile

de

data braia,

:

Dimonul, Mijlocul

tioara,

te$\i,Ghicule$ti), cdtun, alcom. Cindesti,

lei.

E

v&ile

S&su-

si

Marinasi,

:

Iez£relul,

Lacul-Bu^tf

SAUCESTI

344

locuitori si 71

case.

cu

300

Are

sub-

Balta-Fieruluf,

Satucul, cdtun, al com. Catina, jud. Buzau,

80

cu

locuitori

19

si

piriu, in jud. Su-

ceava, izvoreste din dealul Fintinef si se

varsS in Sasca-Mare,

—

dupa un curs de 7 8 kil. Are de tributarl pe dreapta Piriul

-

Velni^ei,

Pirlul-Lung,

bunul

si

Piriul - Rusului,

G2deni. Luc2i

Saseni,

Ne-

Cracul-Stinel,

Harjurile; iar

pe stinga:

sat, in jud. Covurluiu, pi

familii,

Satucul, sub-divizie a cat. Ciriom&nesti, com. Gura-Niscovului, jud. Buzau.

sau 225 suflete

si

Satucul-de-Jos, vechie numire a

at

Episco-

Buzau, com. Gura-

piei, in jud.

de Episcopul Chesarie

in

1835. Azi, biseric& de mir.

Saseni-Nol, cdtun,

al

acelasi

450

al

com. Pestisani,

comuneT, pe

sesul cu

nume.

o

de 81

no

120

Saseni-Noi (Valea-), sau Valea-Teancului, cdtun, al com.

familii,

18

plu-

rimatori, 135 capre

biserica

de

1

preot

de lemn, desi

1

cintare^.

Gura-Niscovului, jud. Buzau, cu si

40

Saseni- Vechi,

cdtun,

al

com.

i'ur.,

Bistrija-d.-s.,

pi.

jud. Bacau,

71

1

sesul riului Siretul, in locul

unde

170

si

Se compune din 4 catune ambele pe dreapta SiretuluT, Dos-

kil.

DealulDimbovifa, com. Doicesti, situat pe matca Ialomitei

pi.

la 3

kil.

in

sus de

Tirgoviste.

pinesti

al

jud. BuzSu, cu 20 5

com. Largul, locuitori

si

case.

Satucul (Vadul-Turcului, Fu-

in

stinga

si

Podul-de-

01.

1

calea ve-

de

in

Schi-

la

soseaua na-

Bacau -Roman. Sectia pe calea juBacau Odobesti Vas-

-

Buhociul, 10

la

;

com.

la sei,

14

5 kil.;

kil.;

capi-

la

com.

com. Pra-

la

com. Fintinele, com. Schineni, 3 la

7 kil.;

kil.;

13

Bacau,

la

:

la

com. Letea, Girleni,

5

kil.

si

resedin^a pla-

kil.

Fier.

anul

In

Satuceni, cdtun,

r&spunde

Distan^ele

Saucesti, resedinfa, Holtul,

jud.

trece

tala districtului,

Dimbovi^a,

in

131

si

luiu.

jesti,

sat,

:

Holtul se gaseste

al Bistri^el.

Sateni,

cai,

320

vine

care

tionals

62

cornute,

poseda

mar?

comuna

Prin

se confunda sesul Siretului

49

vite

cinala,

case.

cu

84.

ocupa o suprafa^ de

porci, 6 capre

320

si

bam

7461,

lei

la chel-

si

arii.

Gura-Niscovului, jud. Buzau, cu locuitori

de

Viile

pe

asezata

in-

venitun

la

10449, Da m 50

lei

de^eana

Sauce^ti, com.

case.

cul-

comunei are o

Budgetui com. e

de

neni

01.

Are o servita

si

tindere de 2432 hect.

Locuitorii

poseda:

de

Totalul paminturilor

hect.,

gun, 46 care cu bo?, 3 carute cu cai, 12 cai, 246 vite man si

140 locuitori

Eugenie Sturdza,

Poch.

Iulia

tueli,

populate

cornute,

113 case.

in improprietarire.

tura este de 1357,07 hect.

Are o suprafa^a de 500 cu

fre-

Proprietari marl sunt: G. C.

sau 422 suflete.

com. Gura-

NiscovuluT, jud. Buzau, cu

pamint

falci

Vulcan, jud. Gorj, situat

la S.-E.

e

si

legea rurala din 1864,

Teritoriul cdtun,

Locuitorii

locuitori si

com.

j.,

Vintileanca, jud. Buzau.

NiscovuluT, cat. S&seni-Noi, rezidit

Sahateni-d.

Satucul-de-Sus, vechie numire a cdtunului Sahateni-d. -s., com.

plaiul

Saseni, vechiU metoh

864

s'au dat, la 246 locuitori, 849

Vintileanca, jud. Buzaii.

Sauca,

1

3 cintare^i; 22 circiumT.

o

biseric&.

mixta, care

scoala

deservite

Dupa cdtunului

desparte

o

de 52 copii; 2 bisede 2 preoti si

cuentata rici,

Sturdza,

Horincea, com. Prod&nesti. Are 59

o

;

func^ioneaza din

Losnicerul.

si

care

Bistri^a,

de com. Fintinele si la N., cu com. Schineni. Are o populate de 1604 locuitori

case.

Sascuta-Mica,

Se margineste la E. cu comunele Buhociul si Prajesti; la S., cu com. Letea; la V., cu riul

divizia Palanga-d.-j.

Zim-

Valea-Sasuhri.

si

Buzau,

jud.

1803,

gasim

cesti facind parte din jud. $u,

ocoiul

Siretului,

si

Sau-

Sauce§ti, sat

Neam-

cu

acelasi

apar-

pi.

Bistri^a d-s.,

{inind Spatarului Ioni^S Sturdza

riul

(«Uric.» Codrescu, vol. VII, pag.

tului.

273).

si

resedin^a com.

nume, jud. Bacau, situat

pe

pi-

Turbata, pe dreapta Sire-

Are

o populate

Hosted by

de 917

lo-

Google

:

SAULESTI

cuitori

o

;

Voevod de

scoala

o

;

restaurata in i860

si

de

servita

4

tare^;

preot

1

si

cin-

1

circiumT.

Vite:

Saule§ti,

com.

in

rur.,

a com.

S.-V.

S

cu

E

Scoica,

si

plu-

44

499

si

bele {&rmur? ale riulu? Gilortul

curgind de

catun, S.-E.

acest

v&rsindu-se in Gilort

si

la

Are o suprafa^a cam de 1500 familii, saii

infiin^ata

10 17 suflete; o scoala, la

de 40 bae^i rici,

de 220

o populate

cu

frecuentata"

1878,

fete;

2 bise-

din care una f&cut&

la 1828,

si

5

Saveni, com.

Bozieni, Saveni

cu

gusor,

tare^i.

diacon,

guri,

plu-

50

10 1 care cu boi, 3 c&ru^e

cu caT; 399 vite man cornute, 29 cat, 208 rimStorf, 574 01 si 45 capre; 63 stupi cu al-

si

din Saveni,

resedin^a

2700

sau

milii,

bi-

tata*

de 134

1

2 pal-

si

copil.

Vite: 356

917 vite mar? 2272 01 si

cai,

3 5449

cheltueli,

Saveni,

comunale care o

acelasi

leaga cu soseaua jude^eana T.-

Mai are

ferataTirgul-Jiul-Filiasi,

ma? apropiata,

linia

cu stasia

40 de 28835

ban?, l

Bibesti.

Apele ce Gilortul,

in

pod de fier. ud£ comuna sunt: partea de E. si

Purcaroaia, in interiorul comunei,

formata mai mult din

varsindu-se

in Gilort,

ploi,

in drep-

iar la

4 8 Dan *-

e *>

si

Saule^ti, catun de resedin{&

com.

Gorj, situat

669*0.

Mar el e

linga

com. Saveni,

ului,

al

p'.

jud. Dorohoiu, cu

de 675

Are o

biserica,

cu

Nicolae,

2 cintare^i

de

zid,

o

Baseul,

populate

2600 suflete. cu hramul Sf.

familii, sati

preot,

1

si

1

1

diacon,

palamar, facut&

fondata de locuitori? din

1

recunoastere

nu dateazS de

al

din

S&veni

8 16, cu toate ca

de posedare

tul

cit

drep-

si

locuitorilor

al

de pe No. 64, legade Tribunalul de Dorohoiu,

actul reinoit sub lizat

Saveni, sat, pe mosia cu acelas? nume, com. S&veni, pi. Baseul, jud. Dorohoiu. Are o populate de 439 suflete; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservitS de 1 preot, 2 cintare^? si 1 pavechie, fondata in 1805

improprietSri^? au

Locuitorii

553

hect.,

19

proprietatea,

pamint,

ari?,

2434

iar

hect., 73 ari?,

Piraiele:

Bodeasa, Podriga

pe

si

Baseu,

tree

sunt

din care eel ma? mare

3,

mosie.

Iazur?

este al Negrei.

Drumuri principale sunt acel ce vine de la Radaufi, Co^usca acel de la Darasi Ichimeni; :

Mileanca

bani,

acel ce

duce

si

Tat&raseni;

Botosani, peste

la

acel ce

duce

Do-

localitate in anul 1880; o scoala

Vl&sinesti

mixta, frecuentata de

rohoiu, peste $tiubeieni, Podriga

un

cu

139 copil;

telegrafo-postal

oficiu

spital

1

2 patur?

strade, dintre

si

impact

care

;

un

Sunt

pe valea Purcaroaia,

articole

si

;

la

Ichimeni.

o cazarmS. in 8

doua ma?

principale.

Gilortul, jud.

Saulesti, pi.

pe mosia cu apa Base-

tirgusor,

nume

Tirgusorul este

tul cat. Scoica.

Doro-

si

cimp.

Calea

ferata trece peste piriul Purca-

roaia pe un

Hrisovul de tirgulu?

la veniturl

e

le?,

a-

prin-

hoiu.

lamar,

de 1835 lei, 49 ban!. Comunica^ia in catun se face

Jiul-Spahii, din Dolj.

Darabani

:

de Maria Luchieasa.

de

in

ceast& privinja' intiul loc

21 capre.

Budgetul com.

sosele

in privinfa ne-

ocupind

vitelor,

cornute, 370 porci,

cheltueli,

prin

gusor este vestit go^ulu?

fa-

2

scoala mixta,, frecuen-

1

an, se

din 1853.

suflete;

4 cintarep

;

bine.

Budgetul com. e la veniturl de 1864 lei, 64 bam, iar la

prim&rie?

deservite de 2 preo^i,

mar?

Dumide la

embaticar?, se cunoaste

tir-

Are o populate de 531 serici,

poseda:

Dorohoiu,

in tirgusorul S&veni.

de Pitarul Scarlat Saulescu, deservite de 2 preo^i si 2 cinLocuitorii

rur., jud.

Baseul, formata din satele

pi.

iar

fie-care

sunt mult mai vech?;

pe valea Purcaroaei.

hect.,

Iulie in

;

mare iarmaroc, de vinza*r? vite. Acest tir-

anul

c&tunul Scoica.

ttrg

cumpar&r? de

si

N. spre

la

de

zi

tre tirgurile

stupJ.

Purcaroaia udci

Piriul Saii-

48

01;

3 caru^e

boi,

— 25

face

scoalci.

si cite-

toate s&pt£minile,

10

partea

86 care cu

In

locui-

cu cai; 364 vite mar* cornute, 26 cat, 199 rimaton, 27 capre

pe am-

situate

o

;

posed2:

Locuitori?

precum

manufacturiale,

neca, este

guri,

Petresti-d.-j.,

si

va ateliere pentru osebite meseri?.

hect.,

capre.

formata din catunele:

le?ti

de 897

o biseric£

;

ra-

a dealului Aminosija.

populate

o

Gilortului, jud. Gorj.

pi.

de o

S.-V.

la

Are o suprafa^S de 1250 tori

si

iar

mifica^ie

man

623 vite

35 caT,

cornute, 194 pore?

si

coprins& la N.-V. de dealul Vulparului,

sau Costache Sturdza, de-

fiul

de

biserica,

1825 de Ion Sturdza-

zidita in

SAVE$TI

345

ma? multe pr&vali? cu de coloniale, industriale

Save^ti,

sat, in jud.

Suceava, com.

Dr2g&nesti, asezat pe sesul Moldove?.

E

strabatut

de

Piriul-Izvoa-

relor.

44

Dic\ionar GeograAc. Vol. Fj

Hosted by

Google

SAVE?TI

Vatra satuluf ocup& 9 cu o populate de 351

Are o

de

deservit£

Sf.

preot

1

2 cintarepf. $coala din

g&nesti serveste

ftlcT,

suflete.

hramul

biserica, cu

Voevozi, si

Dra-

(3

la

Drag&nesti

la

kil.),

la $oimaresti (1025 m.),

(3

kil.),

la

R&ucesti (400 m.)

la Sirbi

si

Vite:

s

com.

4 porci

si

Dolj,

Dumbrava-d.-j.,

pi.

Gubancea, Trifescu

apar^inind

venit anual, de 17000

;

fi

un

fost

Sava sau Savu, care ne-avind copii, a facut-o

danie m&nastirei

Scafe§ti, mosie particulara,

jud.

com.

Dumbrava-d.-j.,

Dolj, pi.

Dimbovi^a,

sat, in jud.

catunul com. Bra-

nistea.

Strimbeanu, aduciud un

venit

Savine§ti,

jud.

sat, in

com. Calul-Iapa, pe

situat

riulul Bistri^a,

pi.

Piatra-Mun-

raalul

10

la

Neam^u, sting

kil.

Are o populate de 839 cuitori; o biserica, deservita

preot

din te de

com. Roata-d.-j.,

pi.

Savine^ti,

jud.

sat, in

com. Galul,

pi.

Are o populate de 200 Vite: of,

man&stirea Bistrifa

sat, facind parte

Orlesti, pi.

rur.

Vilcea,

situat

tuluf, la

4

38

7 caf

si

bof,

Oltul

din com.

d.-s.,

jud.

pe malul 01de c&t Valea-

kil.

(scoala).

Are o po-

pula^iune de 350 locuitori

si

o

a

a mers sa

Scaunul-Reginei,

Calul-Iapa,

Are o

pi.

Piatra-Muntele.

intindere de 72 pogoane,

cu un venit anual de 2450

lei.

Scaiul, deal,

in jud. Iasi, pi. Cir-

dealurf, ce

formeaza hotarul

dintre com.

Dolj,

sat,

pi.

cu razimatoare, facute din piatra,

onoarea Reginef Elizabeta,

de la castelul Peles, adesemergea de vizita aceste in-

ori

cint£toare pozi^iuni.

Mai sus de Scaunul-Reginei, pe apa Jepilor, intr'un loc

tot la

are directiunea de

greutate, este Scaunul-RegeluT.

continuind

N.,

la

pan&

S.

spre

in

iazul

Buznea, paralel cudealurile: BuHorpazul.

si

care te urcl cu foarte multa

Scaunul-Tilharulul,

Scara

(Scari§oara),

munte, in jud.

Arges,

vistea, in apropriere

de

virf

com.

Gubancea.

de fronticra in ill-

pi.

Dumbrava-d.-j.,

com.

sat, jud.

linga

Bac&u,

3

kil.

(scoal&).

locuitori

anual de 18000

ief.

jud.

a

desfiin^atului

jud. S&cueni. V. a. n.

pi.

Taz-

de apa\

Berzunf,

la

Tirgul-Valea-Rea Are o populate de 50 o circiuma si o moara

de

1

;

rur., jud.

Podgoria,

Prahova,

una dintre

cele

ma! vechf comune ale judefulul.

E

com. Tirgul-Valea-Rea,

Scariga din

Zoe

aduce un venit

Scaeni, plasa,

pi.

Scariga,

Gubancea, aparjinind minorilor Cloni, c&rora

Crasna,

Vasluiu.

Scaeni, com,

Negre.

situat pe dreaptaTazl&uluf-Mare,

Dolj,

pi.

time de 21 16 m. d'asupra nive-

l&ul-d.-j.,

Scafe§ti, mosie particulara, jud.

spre

Lo-

pi.

despre Transilvania. Are o

pise,

de satul Chi^ocul, com.

N.-V.

cu 353 suflete, jud.

Dumbrava-d.-j.,

localitate, jud.

cu dealul numit L&catuseni, care

luluf Marii

Scafe^ti,

ef.

Prahova, dup&apajepilor, o ora

Munteni-d.-j.,

Savine§ti (Lunca-), padure, a statuluf, in jud. Neam^u, com.

m&nasttrea

maf sus de cascada Url&toarea, unde se vede o masa si un scaun

biserica.

deanul

59 porcf.

viziteze

Arnota, zidita de so^ul

Buznea si jud. Roman, mergind paralel cu dea ul Budeanu, p&na in dreptul iazuluf Ganesti, iar de acolo se leaga

ioc.

Elena

Mateiu-Voda-Basarab, cind

de

6y vacf, 198

Arnota,

si

Doamna

odihnit

fi

luf

care,

Piatra-Muntele.

lo-

jud. Vilcea, unde, zice legenda,

Neajlovul, jud. Vlasca.

de

Neamfu,

populate de 72

scobit, la oare-care inal^ime, intre

lo-

2 dascali; o scoala,

si

o

cuitorf.

in

frecuentata de 35 elevi.

5 kil.

satul Berzun^ul (scoala).

Are

lig&tura. Se prelungeste din seria

sul Piatra.

si-

Scaunul-Doamnei, coif de piatra pen-

al

de ora-

pi.

com. Berzun^ul,

lef.

Scaia, cdtun sau rnahala,

Bisericef

1

de

s'ar

pi. Bolintinul,

Bac&u,

jud.

sat,

zun^ul cu Tazlaul-Mare, la

Gubancea; aparfine d-nef Ana

Scaio§i,

teie,

Scariga,

tuat la confluenfa piriului Ber-

Neamju. Save^ti,

12 capre.

Tazlaul-d.-j.,

al

oare-care

54 vite cornute,

caf,

fra^ilor

lef.

anual de 8000

kil.).

Cei maf vechiu proprietar mosief ar

Scafe§ti, mosie particulara, in jud.

acestuf sat.

si

Drumurl principale sunt: Brusturi

(1516

SCAENI

346

situate la poaiele dealului

Sc&eni,

in

apropiere

Teleajenul, la 6 si

la

La

22

kil.

kil.

de

de

de resedin^a

riul

Ploesti pl&seT.

inceput a fost situata pe

acest loc, insa o mica* parte se intindea maf spre E.

Hosted by

Google

;

scAeni

Sc£eni

o

Balaca, deservite de do! preo{i

o scoala, frecuentata de 82 copii;

de faina de paie.

2 pive, 3 morl, o fabric^

fabrica de hirtie

o

si

Mai

dupa legea din 1 864.

proprietarit

mosneni.

sunt

Pu^ini

im-

s'au

locuitori?

to^i

Cei

im-

numar de

proprietari^i sunt in

70 si li s'au dat 287 hect. din mobile Balaceanul, Anghelache, P. Filitis si a Eforiel. EI au 23 cai

60

iepe,

si

136

vacl,

10 capre, 282 ol

si

ruinele unor case ale

lui

Bnn-

coveanu

lui

Con-

ale

altele

stantin Boltasul, despre care se

de Turcl.

zice ca au fost arse

Comerciul se exercita

com.

in

de 6 circiumari.

lei

rur.

cu acelasl nume,

pula^iune

biserica, zidita la

Sterienescu

tin

preotul Iancu

din

com.

ai

jud. Buzau, cu

a

si

Boziorul,

140 locuitori

si

44 case.

Scaeanca,

mosie> in jud. Buzau,

com. Boziorul,

cSt. Scaeni, pro-

Are 1720 1200 padurea

prietate mosneneasca\

din care

Scaeanca,

restul

Scae§ti, com.

E.

si

curaturl,

care

cu

Plea-

leaga

dealul

si

24

la

sel,

27

ia kil.

de resedin^a

pla-

situata

neasa

si

pe dealurile Coma-

se

la E.

cu com.

V. cu co-

la

Salcia, la N. cu

com. Bra-

destisi la S. cu com. Rasnicul.

de pamint, despre care se zice

sau Rovina. Dealurile sunt

ca este facuta din timpul Tata-

dreptate de la E. la V., sunt

In partea de

E.

a com.

Comuna dealurile

este accidentata

Comaneasa

intrerupte prin

mid

ComSneasa

si

Dimitrie

da

de

vilcele

in-

lo-

are 52 m. inal-

cuite.

spre S.-E.

fime, iar Rovina, 60 m. Costisa de sus a dealurilor este acoperita cu paduri si vil, iar pe poa-

girla Iazul-

nastere din

riul

mai jos de satul Plopeni, face mai multe zigzagurl, strab&tind comunele Bol-

Teleajenul,

desti, Scaeni, Pleasa si

Bucovul,

de izvorul Balahu^a

vaile Chirulul

si

Bisericel.

si

numit ve-

in

1

lo-

Mavrodin.

I.

lele lor este

asezata comuna.

Prin N. comunel, cu indrep-

tareaN.-V.

— S.E.,

vind vadurl cia,

in

pana

tin-

si

data terminarel. Biserica de la cimitir, fondata

laz,

de

zid.

comude 4182 pog., din care

Suprafa^a nel este

Ambele

Trifan.

bisericl sunt facute

teritoriulul

arabile,

7 lac

si

905

finea^a, 15 iz-

teren

sterp,

645

Mosia Scaesti are o suprafa^a de 1640 pog., si aduce un venit de 24425 lei. PSdurea Scaesti este amenajata.

Viile apar{in sateniior

pe pamintul delimitat lor

Comuna cale

sunt 864.

comunala lunga de 4

o alta

kil.

de de 2500 m., indreptata de la

V.

si

N. la S.

Budgetul com. e

de

1

este strabatuta de o

indreptata de la E.

la

si

la

2719,65

de 2408,25

lei

si

la

venituri

la cheitueli,

lei.

trecejiul, a-

com. Girla

care izvoreste din

Salcia,

In

bisericel se gasesc inscrip^ii

care arata numele fondatorului

Rachi^a

se afla dealul Scaeni, cu direc^ia

strabatutS. de:

&c

zice,

padure.

Voichi^a.

Spre V. de aceasta comuna, in apropiere de soseaua BucovulValeni, se afla o movila mare

de

unde,

de 72 copii; 2 bisericl, una si una in cimitir. Biserica din sat are hramul sf. Nicolae, Sf. Dumitru si Sf-ta Paraschiva si s'afondat la 1824 de

3222

Filiasi.

E

muna

a Bisericel.

se

in sat

de Craiova

kil.

Se margineste

si

com. un

afla in

Silistea,

si

Jiu.

cu ajutorul locuitorilor, are hra-

rur., jud. Dolj, pi.

Co^ofeni-din-Dos,

precum

scurg in

fi-

izlaz.

inte-

ia

N.-E. Toate con^in peste

ia

mul Mucenicul

:

isl

p., Gildaul, de 47 m. Rachitoasa, de 56 m. p.,

si

tatS

Scaeni, cdtun

com, sunt soselele Anghe-

Fetel, ce

p.

cuitori; o scoala mixta, frecuen-

soselele:

soseaua Bucovul-Valeni. In

E

Bisdinul, la N.-V., cu o suprafa^a

Aci e resedin^a comunel.

tree

si

comunel.

in dreptul

altor persoane pioase din Ploesti.

nea^a, livezl

catunul Seciul, iar spre V. da in

rilor.

girla se

chime se afla sat. Are o populate de 181

,

cheitueli,

Balaceanul,

si

pe aceasta

de 23 m.

Se

lei.

comuna spre

la S.-V.

In Scaesti se gasesc lacurile

Stefesti

Sava Balacea-

si

nu proprietarul mosiel Scaeni

si

lache

prin

staruin^a postelniculul Constan-

municatia intre Blejoiui

riorul

si

;

la

de

E., iar aci

un pod

afla

de

indreptata

Scaesti, este

V. spre

Pod-

anil 1850-55,

prin ajutorul locuitorilor

Jiul-d.-s.,

si

pi.

Prahova Are o pode 389 locuitori; o

goria, jud.

Cioraneani, care inlesneste co-

sa

facind parte din com.

sat,

la

si

comuna

Prin

veniturl

la

comunele Tlrgsorul.

pi.

si

spre N.-E.

Scaeni,

hect.,

Budgetul com. e

de 6463,12 de 6403,88

Boldesti, Pleasa

bol,

229 porcT. Spre E. de comuna, se afla

si

Se margineste cu

c£-

cu

Balaca,

si

populafiune de 657 locuitori. Are doua bisericl, la Scaeni si

scAe^ti

347

Se compune din doua. tune:

:

,

Sal-

comuna

la trecerea

sa in

Scaesti, tnosie particulars, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. ScSesti, in intindere

de 1640 pog., cu

Hosted by

Google

:

SCAESTI-DE-JOS

de 24425

venit anual

padure pe ea

650

vr'o

SCAR1SOARA

348

Are

lei.

intindere de

in

106 vaci, 567

01,

93 vi{el, 23 tauri, 16 capre $i 262 porci.

comunei

In raionul

hect.

pe Scae§ti-de-Jos, catun, cu 589 cuitori, jud. Dolj,

e o

moara

se intinde pe o su-

se afla o fintina, din care curge

din^ primariei. te de 72 1 ta,

ce

sat, jud. Dolj,

com. Scae?ti,

pi. Jiul-d.-s.,

re$e-

Are o popula-

suflete

din

funcfioneaza

1868,

frecuentatade72 baefi: 35 bae^t

33

tori.

Budgetul com.

de 3352,13 de 2583,78

18 din Scae$ti

?i

d.-s.;

2 biserici, una in vatra satului

Cea din

alta la cimitir.

$i

s'a fondat la

vrodin

§i

1

824 de

d.

1

jude^eana,

864

;

cea din cimitir, cu hramul Marti-

In partea de E.

cuiton, jud. Dolj,

cu 501

lo-

pi. Jiul-d.-s.,

a com.

se

de V.,

de

$i

sub un

mal, numit Coasta-Mare, pe ambele maluri ale

20

riului

la 7

kil.

kil.

Fundeni $i late de 992 locuiton. Are 2 biserici, una in Scaio^i, fondata la 1801 de familia Filipescu $i a doua in c&t. FunScaio?i, cu o popu-

de

deni, construita

gari

?i

calu-

ni$te

ambele deservite de doT

-

preofi; o $coala mixta, frecuentata

de S3

Pietrei iar

serva

Berila

$i

Valea-Rotarului

numar de

lipescu, din care

li

poseda 21 :

185,

1864, pe

mobile Domnija Bala^a hect. EI

sat,

parte

facind

cu acela?!

$i

Fi-

sau dat 593 cai,

262

boi,

nume,

deal,

la

E.

din

nume,

pi.

com. Babiciul

virful eel

de

mai

com.

inalt nu-

mit Virful-Dorului.

Are o populatie de

11

97

Io-

de

—

Domnului (1833) deservite

de

Me-

rur., in jud.

kil.

de ora^ul Turnul-Severin, situata Stirmina

?i

Nicolae,

$i Sf.

2 preo^i

?i

vite mici cornute,

2095

4

cin-

9 circiumi. 1410 vite mari cornute, ?i

267

porci.

In coprinsul comunei sunt: Magura cu Cruce, Magura-lui-

hedin^i, pi. Blahni^a, la 27

poalele dealului

la 21

cuitori; o $coala, frecuentatci

Girdu

Scapaul, com.

pe

Jieni,

?i

de Caracal.

tare^i;

Scaio^i, pi. Teleajenul, jud. Pra-

hova, cu

cu ace-

satul

situat linga Olt, in-

$oseaua Stoiene§ti-Izlaz,

Vite:

Scaio§i,

rur., in S.-E.

pusa numai din

1

-

Magura-lui-Stoiau. Pe

?i

aci trecea $i

drumul roman ce

dacea de la Izlaz la Romula, $i pe care s'a gasit intre altele lespezi de caramida mare $1

formata numai de satul cu acela$i

Scari§oara (Ciuciurele),

nume.

Are o populate de 872

s'au improprietarit la

sat, cu 230 iocuitori, Neam^u, com. Pingara^i,

06 copii (1899 900); 2 biserici, cu hramul Adormirea Maicei

Gornetul-Cuib.

rur.

4000 rima-

Ocolul, jud. Romana^i, com-

kil.

Teleajenul, jud. Prahova.

copii.

Locuitorii, in

?i

Scaio§i,

la

mari cornute, $i

altitudine.

pi.

Bughea,

de capitala jude^ului, de re^edin^a plaiului. Se compune din doua catune:

la

de

tre

com.

oi

Scaricica, munte, in jud. Suceava, com. Bro?teni, avind 1396,1 m.

Valea

relele

Prahova,

vite

Piatra-Muntele.

pi.

la$i

Scaie§ti. Vezi Scae?ti.

rur., jud.

600 1000

Scaricica,

Valea-Rotarului, in partea de S.

Se margine^te cu comunele Gura-Vitioarei, Malae?ti, Magu-

plaiul Teleajenul, situat

:

cai,

Scari^oara, com. $i

Scaianca. Vezi Scaeanca.

Scaio§i, com.

Vite

cu Virful-Do-

udata de Valea-Pietrei

de pa^une, de fine^e.

com. Scae^ti.

Gura-

rului.

E

de

comu-

comunele:

Berila, in partea sat,

$oseaua

trece

Magurelele.

?i

venituri

la

iar la cheltueli,

lei.

in jud.

afla dealul Scaio?i,

rulTrifon, s'a fondat de Iocuitori.

Scae§ti-de-Sus,

la cheltueli,

?i

ce-i inlesne^te

spre

nicafia

Vitioarei

Ma-

I.

s'a terminat la

sat

lei

lei,

e la venituri

lei.

comuna

Prin

din Scae?ti-d.-j., 19 din Scae?tide-Mijloc

1557

muna de 4

o ?coala mix-

;

de 2386

apa amestecata cu pucioasa. Comerciul se exercita in cocirciuman.

trece ?o-

-

Budgetul com. e

numita Berila

In locaiitatea

comuna

Severin Hinova-Scapaul-

Flaminda.

prafafa de 1025 hect.

com. Scae?ti. Scae§ti-de-Mijloc,

Prin aceasta

seaua

Teleajenul.

Comuna

io-

pi. Jiul-d.-s.,

riul

poseda: 30 pluguri, 38 care cu boi, 6 carufe cu cai ?i 45 stupi.

lo-

cuiton; o biserica, deservita de 1

preot

$i

al

com.

480

Cislaul, jud.

Iocuitori

$i

cdtun,

Buzau, cu

121 case.

2 cintarefi; o $coala,

frecuentata de 22 elevi;

o

cir-

ciuma.

Pamintui este productiv. Loc.

Scari§oara, com.

rur.

ciu, jud.

sat, facind parte

Corbasca,

pi.

din

Berhe-

Tecuciu, a^ezat pe am-

Hosted by

Google

scAri^oaka

bele laturi ale

nume, care

il

cu

vaii

acelasi

strabate de la N.

S.,

de

V.

2V2 kil. spre resedin^a comunei.

la

la

;

su-

o biserica, cu hramul

Nicolae, facuta din lemn,

care

cu

anul 1879 s'a reinoit

in

refacandu-se

cu

catapeteazma,

Are

Locuitoril, fosti clacasl,

sunt improprietarifi de

1864.

la

Ei stapinesc tot teritoriul. In acest sat

de

atelier

un mic

se afla

70 am.

Inainte

era

cu acest nume, pe

numit Ripa-

punctul

in

tot

altul,

valea Sire-

Puscasului.

Scarisoara, munte, in jud. Buzeu, com. Cizlaul, cat. Scarisoara, culminind

in

virful

Seciului,

si

movila Pin-

din care se ridica daria.

Scarisoara, munte,

muntele Stirca-Mare,

lasi

situat pe dealul cu acenume. Se margineste la N.

cu

Tabla,

Gorj,

si

V.

la

Rimni-

cului; se desface din Dealul-Cil-

naului; se intinde printre pira-

Valea-Larga

com. Buda; padurl;

la

este

si

acoperita cu

catunasul Scarisoara,

din

jud.

Scarlate§ti, touiul

de

pe muchia

sat,

S. al jud. Braila,

Fleasca, la

1

kil.

spre

pla-

com.

E.

de

satul Fleasca. Prin mijlocul satulul trece

drumul de

rei-Fetesti,

facind o taetura a-

fer

Fau-

satul

Cele doua par^i

in doua.

comunica printr'un pod de cara-

mida peste taetura C. F. Vatra satulul este de 27 hect. Are o populate de 405 lo-

tele Scarisoara; face parte

din

marea padure Cizlaul cu

tru-

purile.

Scarisoara,

potecd, numita

si

Dru

Mehedin^i, plaiul Closani, ce duce din satul Motrul-Mare pe la mul-Scarisoarei,

in jud.

Sf.

nume

linga satul cu acelasi rur. BerislaVesti.

din

A fost meAstaz?

al m^nastiril Cozia.

este redus la

de

biserica

mir

care e deservitS de un preot, un cintaret

un

si

paracliser.

Scaueni, mosie, cu o intindere de 2060 pog., din care 1700 padure,

pog.

Arges,

id.

j

Lovistea, proprietatea

pi.

statului.

Pe mosie sunt case de arendas, han, magazil

povarna de

o

si

rachiu.

si

270 rimatori.

al

com. Largul,

Scauna^ul,

deal,

jud.

Buzau, cu 80

locuitorif

si

cepe din hotarul cStunului goesti

si

trecdtoare, in Tran-

C. A. Boranescu, cu o susi

De

silvania, jud. Vilcea.

chetul Scaunele

si

pana

la pi-

Min-

la

mai apropiata

trecd-

kil.

de

com. Fleasca, jud. Braila, propr. d-lui

com. Somanesti;

este acoperit cu padure.

toare, sunt 9

Scarlatesti, mosie, pendinte

Dra*-

se termina in cStunul

Telesti Birnici,

dra, cea

17 case.

Gorj,

jud.

in

com. $omanesti, din pi. Ocoiul, situat spre N. de comuml; in-

Scaunelele, Scarlatesti, cdtun,

anual de 18364

Scarisoara, pddure seculara, jud. Buzau, mare parte fag, pe mun-

hramul

cu

schit,

dinca in muchie, asa ca desparte

prafa^a de 1150 hect.

Buzau.

jud.

arabile.

Schitul, din

poalele culmei se afla

fam.,

Lovistea, facind parte

pi.

Nicolae, jud. Arges, pi. Lovistea,

toh

Scarlateasca, mosie, in jud. Buzau, com. Largul, cat. Scarlatesti; are 1557 hect. mai toate

de dealuri

plaiul

80

cu

sat,

Scaueni,

com.

Copita.

cornute, 800 01

iele

cu Za-

S.,

si

Vite: 246 cai, 690 vite marl

culme

teren

No. 8 jud.

picket, cu

cuitori; 3 circiumi si o lipscanie.

R.-Sarat,

cu

si

din com. rur. Berislavesti.

Scarisoara,

jud. Muscel,

in jud.

Scaueni, Arges,

peste grani^a.

Nucsoara. Vezi Galbina.

Scarisoara,

accidentate

pe muntele Girdomanul

aci

fringhierie.

Satul se afla pe deal de vr'o

plaiul

de

Cerna, apoi

in

si

o suprafa^a de 425 hect.

aril.

tuluT,

neexpus surparn.

noaga

spesele locuitorilor.

90

pu(in

Culmea-Cernel

Sf.

si

temelia de piatra, in anul 1862, si

Scarisoara, la plaiul Paltineiulul,

in sus, la

Are o populate de 277 flete

SCHEAUA

349

un venit

lei.

Scheaua,

sat,

la

3

spre

kil.

V.

de satul Urleasca, jud. Braila, pe mosia cu acelasi nume. Se mai numeste CaldSrusa si Salcia. S'ainfiintatla 1872. Vatra satulul

Scarlatoaia, pddure, de diferite esen^e, mai cj seama tufan, pe teritoriul comunei Mioveni, pi. Riul-Doamnei, jud.

Muscel,

apropiere de

Clucereasa.

gara

in

este

de 10

de 155

hect.,

cu o populate

loccuitori.

man

Vite: 130 cai, 270 vite cornute,

760

ol

si

70

rima-

tori.

Are o suprafaja de 772 hec tare,

impreuna cu Mioveanca

si

Strimba.

E

asezata pe coaste, cu pante

Scheaua, com.

sat, facind

parte

din

rur. Valea-Calugareasca\ pi.

Cricovul, jud. Prahova.

Hosted by

Google

;

SCHEAUA

Scheaua, mope,

jud. Br&ila, pen-

dinte de com. Urleasca, ca, proprietate a

Ian-

pi.

mostenireT N.

Iorgulescu.

Are o

suprafaja de 2500 hect, un venit de 30000 lei.

si

100

mosie.

V. Bordeiul-Verde, jud. Braila.

Scheia, com.

spre

Roman,

orasul la

el si

17

E

inalt.

de

N.-E.

26

la

de

kil.

de resedinta pe un platou

kil.

asezata

plasei,

Roman,

rur., in jud.

Siretui-d.-s.,

formata

din

Cucova, Farcasani

si

la cheltuell.

pe lingS agriculocupa cu scoaterea

Locuitorii,

se

de prin bogateie cariere ce sunt pe aci.

parohia

catolice

3

din care: 313 hect. loc de arat,

situata

Stavnicul

la V.,

orasul Vasluiu

la

si

de

kil.

kil.

si

Are o stirea

biserica,

Birnova

fa{3

417

caT,

de

din

hect.,

arabil,

hect. finaf, 75 hect.

vil,

livezf,

7 hect. stuh

hect. iazurl

si

bal^T,

cuprinse de sate

si

care

;

2 biserici

si

429

93 hect.

ragoz, 7 11 26 hect.

si

infiin-

Scheilor (Valea-), vale, in jud. Buzau, com. Tohani incepe din ;

marginea padurei, primeste mai multe izvoare, dintre care mai

172

01,

stupi.

pe se

movile vechT.

lo-

astfel

Draguseni,

spre deosebire de

Scheia,

cu

care

for-

meaza un trup. Are o suprafa^a de 472 hect. si o populate de 52 familii sau 215 suflete. Partea de N. a satului se ma! numeste si Ciuroaia, iar satului intreg fiind

rur.

ii

mal zice

si

rur., jud.

27

la

kil.

Argesul,

de com.

Tigveni, resedin^a subpresi

kil.de Pitesti.

11

la

Se compune din Dealul-Launelor (40 loc), Gruiul-Inalt (30

Scheiul

Basarabia,

(258 loc)

si

Valea-Scheiului (222 loc).

Are

3 biserici

Manicesti

si

:

in Gruiul-Inalt,

Scheiul

si

o scoala

mixta.

Vite: 250 boi

309

01

si

Scheiul,

85

vacl, 18 cai,

si

rimatori.

sat, jud.

Argesul,

pi.

To-

pologul, pendinte de com. rur.

Alimanesti-Ciofringeni.

populata cu oameni venial

Scheiul,

din Basarabia.

miliei

este

proprietatea

fa-

Argesul,

Are o Scheia-Pojora§ti,

sat,

cu 258 locuitorl, jud.

pi. Oltului,

facind parte

din com. rur. cu acelasi nume.

^endrea.

o scoala.

Vite: 515 vite marl cornute,

OltuluT,

pi.

loc), Manicesti (20 loc), Pluta

sat, jud. Vasluiu,

com.

Funduri,

care d&

Istaul.

lui

(50 loc),

Scheia-de-Jos,

Valea-Butu-

felei.

fectureT,

satului,

Capotesti,

apoi

Tohaneanca,

si

Scheiul, com.

de V. a

si

Valea-BudeT,

40

30 rimatori. Lo-

dealului

Mosia

imase.

Are o populate de 141 8 cuitorl

coasta

comuna

Gaunoasa, pe o supra-

3494

numita mana-

o scoala

poseda 140

afla san^uri

numit

:

1574 hect. p5mint

si

din

Vite: 118 vite marl cornute,

de

formata din satele Scheia-

si

Capotesti,

elevi (1899--900).

pi.

Capotesti, Scheia-Pojorasti, Cauesti

viT,

balti

fata la 1872, frecuentata de

de

Negresti, resedinta plasei.

E

imas, 29 hect.

vai,

si

la E.

13

si

Toate aceste izvoare impreunindu-se dau nastere piriu-

lung de

47

la

134 La-Bal (Boboci)

:

Iasi.

parlea

pe dealurl Rebricea

lo-

sub-

intr'insa d'asupra catunului Fe-

E. a plasei Fundurile, jud. Vasluiu,

intin-

livezi si 2 hect.

In partea

intre piraiele

Are

fosta

cuitorii

rur., in

case.

si

numita mosia

o

si

165 m.

Scheia, com.

119 hect.

a manastirei Birnova

riul Siretul,

cuitorl

reaza

de 4800 lei si cheltuielile sunt de 4733 lei. Pe teritoriul comunei, in fa{a satului Miclauscni, este un pod de fer peste

cdtun, al com.

Tohani, jud. Buzau, cu 340

hect. sunt proprietatea statulul,

comunei este

al

7 rimatori.

Scheilor (Valea-),

Ghenoaica.

39 hect.

marl cornute,

si

hect.,

:

si

01

doua

:

scoala mixta.

Venitul anual

150

caT,

vite

insemnate sunt: Izvorul-Bobocil,

una ortodoxa

si

21

80

:

o populatie de 754 locuitorl. Din trupul acestei mosii, 196

de zid

biserici

Vite

catolica

Butea.

Sunt

o populate de 240 suflete.

a dealului Muncelul.

derea satului

de E. a deaparte pe coasta

si

de V. a dealului Dupaita, pe o suprafa^a de 254 hect. si cu

diviziunile

Are o populate de 1432 loRomini si Unguri. Uncuitorl, de

Muncelul

Vasluiu, asezat pe poala de V.

Are o suprafa^a de 573

Scheia,

Funduri, jud. Vasluiu, situat

parte pe coasta

pietrei

Scheia-Capote^ti, sat si resedin^a, in partea de S.-V. a comunei Scheia, pi. Funduri, jud.

com.

Capotesti,

satul

lului

S3 hect. fana^,

\'m

rimatori.

Budgetul comunei e de 3665 lei la venituri, si de 3546 lei

resedinja com. in satul Scheia.

gurii

49

01,

pi.

satele:

Scheia, cu

752

cal,

Locuitorii poseda 140 stupi.

tura,

Scheaua-Liscoteanca,

pi.

SCHE1UL

350

sat,

la

E. de

^area

bisericci,

cu hramul Inal-

Domnulul,

Hosted by

deservita

de

Google

;

SCHELUL

un preot

SCHELA-VECHIE

351

un cintare^

si

o scoala

;

mifica^ii ale

munfilor

si

formata

dintr'un singur sat.

mixta.

Are o suprafa^a de 54 Scheiul (Schitul),

cu

sat,

159 To-

locuiton, jud. Argesul, pi.

pologul, facind parte din com.

Corbi-Magureni. Are o

rur.

serica, cu

cinta-

25 stupl.

sau 517 suflete.

Are o

cu 274

gesul, pi.

Scheiul,

-

Ar-

locuiton, jud.

de

servite

1

6

preot

iar cheltuelile,

govani.

bam.

de 402

Scheiul, catun,

drum de

al com. VintilaVoda, jud. Buzau, cu 230 locuiton si 52 case. Are sub di-

prin

viziile Picleni

aci trece

Scheiul,

sat, jud.

Dimbovi^a,

pi.

Dealul-Dimbovi^a, com. Ludesti.

serici si o scoala

1899-900, a de 59

familii

2

;

bi-

mixta, care in frecuentata

fost

care, iar in par-

tea de S.-E., prin

soseauacomuPe

nala, care o leaga cu Porceni.

si poteca spre Buliga. Spre N.-E. comunel este dea-

Popesti.

Are peste 200

com. se face

in

numit Cornetul, acoperit nu

lul

mal cu p&duri de fag. In raionul comunel si sau, este

Spre E. se boruluT,

unde

afla Platoul-Hara-

de aci se ocupa cu facerea si

si^ei

a donifelor.

Argesul,

jud.

tulul,

cu o intindere de

pi.

sta-

Oltul,

1085 pog.,

din care 900 pog. p&dure marunta.

Schea-Ciobanului, numire

ve-

chie a portu/ui Bechet, jud. Dolj,

360

fineafa

si

Sf.

1100 hect. ara-

hect. padure,

20 hect. loc

Schela, com.

Su-

Are i960

Niculae din Brasov. hect., din care

jud.

cat.

proprietatea bisericel

diti,

bile,

in

com. Gher&seni,

840 hect. sterp.

rur., jud. Gorj, plaiul

Vulcanul, situate la N. com. Horezul,

pe

niste vai

si

coaste, ra-

veniturl

de

Deal mal principal e DealulGura-Vail se

cu

vil.

afla

La

stinca

de piatrS numita Babele si Craunde se gSseste

cul Sf. Petru,

o cruce cu inscriptiune vechfe,

cunoscuta sub numele de Crucea Sf. Petru.

Aid

este si un ogas, care si-a numele de la muntele Sf. Petru, numit ogasul Sf. Petru.

luat

Ape

:

Dunarea,

afla insalele

pe care se Dudasul si Gura-

rile Jidostifa si

teritoriul

;

riu-

Ogasul-cel-Mare.

com. se

afla in

rur.

si

pi. Ocode orasul Turnul-Severin, situate pe mosia statului Bresni^a, in sesul Du-

sat, in jud. lul-d.-s.,

Mehedin^i,

la 3 kil.

la

Turnul-Severin

;

E. cu

ora-

prin Dun&re; in

partea

de N. cu com. rur. Bresnija. Satulformeaz&com. cusatele: Dudasi si Gura-Vaii, avind o populate de 1200 locuiton; 2 biserici, deservite de I preot si 2 cintare^i; o tata de 75 3

de

S.-E.,

ramasi^ele si

Schela-Cladovel, picket de granted, in jud. Mehedin^i, pi. Oco lul-d.-s.,

com.

rur.

Schela-Cla-

dovel.

circiumi.

scoala,

elevl

goslavele, com. run, jud. Muscel.

spre S. cu

regatul Serbiel, de care se des-

parte

partea

unel manastirl vechi, precum

Schela-Dragoslavele. Vezi Dra-

Se margineste sul

in

insula Golul sau Banul, cu ruine.

com. Bechetul.

Schela-Cladovel, com.

Scheiul (Cacaleti, Reda-Barbului, Sudifi), mo§ie,

la

iar la cheltuelf,

Ceratulul, acoperit

Pe

narei.

BuzSii,

lei,

partea de V. niste metereze, iar

pi. Jiul d.-j.,

Scheiul (Cureaua-), mosie a

Vircio-

ferata

Budgetul com. e

de 3921 2022 lei.

a fost sat.

Scheiul, suburbie a orasului Cimpulung, jud. Muscel. Locuitorii

calea

Vail (vezl insula Baciulul)

Mihaiu-ViteazuU.

lul

copif.

si

na-

Are o sosea comunala, care

N.

la

locul istoric «Poiana

470 rimatorl

si

o leagS cu cat. Dudasi.

satul

Comunica^ia

01

rova-Bucuresti.

lei,

91

lei,

plu-

Prin com. trece soseaua

2 ctntSrep.

Venitul com. este de 409

din com. rur, Dobrogostea-Ne-

si

si

100 rimatori.

cai si

cai,

tionals 2 biserici, de-

;

45 care cu boi si vaci, 180 vite mail cornute, 300 01, 250 capre,

facind parte

Pitesti,

scoala

Locuitorii poseda: 30plugurl,

Valea

Scheiul sau

500

25

si

52

4 carute

boi,

cu cai; 600 vite mari cornute,

6 hect. vie si prunl, cu o populate de 130 familii,

padure

un paracliser.

si

sat,

bi-

80 care cu

din care 25 hect. arabile, 23 hect.

Sf. Ingerl, de-

de do! preopf, un

servita re{

hramul

hect.,

poseda:

Locuitorii gurl,

frecuen-

Schela-Gogo§ilor,^/^^^?^^nifd,

pe marginea Dunarel, com.

rur.

Gogosi,

pi.

Blahni^a,

jud.

Mehedinfi.

Schela- Vechie, oJrov,

in

jud.

Dolj, pi. Cimpul, com. Ciuperceni,

in

Dunare.

(1899—900);

Schela-Vechie,

picket,

Hosted by

cu

No.

Google

;

:

SCHENDER com. p&na in dreptul c&DunSrea curge cu direc-

33, jud. Dolj, pi. Cimpul,

Hairam Chioi

Ciuperceni,

al cat.

ruia

SCHINENI

352

tiunea N.-N.-E. spre S.-S.-V.

si

de unde ia direc^iunea N.-S., pan£ la pichetul No. 35, Bogdan.

anume pe

si

$arapcea-Caraaci

si

cea centrals a com.

cea de V. a catunelor

numeste si

Valea-Demirce!

malurile sale

;

pi.

Constanta,

sat, in jud.

Mangalia,

com. Hairam-

cat.

Chioi, situat in partea

de S. E.

a placet

a com.,

la

2V2

cea de

si

E.

de

spre N.-E.

kil.

cat.

de resedin^a, Hairam-Chioi. Este asezat pe vaiea SchenderuluJ si de dealul Schender

este inchis in

de

partea de

S.-V.

dominat

si

Schender, care are o

virful

in&l{ime de 179 metri. tea sa

de

S.

maf

si

In par-

ales in cea

dun

intinse; este strab&tuta

care due

Schender,

la

cea-Caraaci, la

Ghiol-Punar, la

Borungea

Sevendicul.

in jud.

Bacau,

situata"

in

Se compune din c&tunele Bogdana, Peletuci-d.-s., Peletuci-

Un drum

prin mijlocul satulul.

se bifurca*

N., care

din care o ramura

si

apuca spre $arapcea-Caraaci si altaspreMalcoci. Spre S. pleaca dou& drumuri: unul la Demircea si

Hairam-Chioi.

altul la

Schineni,

Ca^alesti,

d.-j.,

rese-

pe dreapta Siretu-

Cotul-Iurascu, pe stinga.

Condica

In

der, intreaga vale

comunal pleaca spre

Siretul.

Dumitrascu Sturdza,

fa-

com.

anu-

acela al c&t. sau Schen-

situat

plctsel,

si

in

partea

cea centrala a

cea de V. a cat.

de

a

S.

com.

si

are o direcfie

;

generala de la N. c&tre S.-E.

de E. se inmarginea satului

ramifica^iunile sale

tind p&na"

la

Schender,

iar cele

Bistri^a,

jud.

Bacau, cu prilejul rotunjirei

f&-

cuta in 1833.

Prajasti, la

la

E. cu com.

V. cu com. Ciumasi,

cu com. S&ucesti

la

N.

Are o populate de 1126

lo-

cuitori

;

neaza din 1890

si

lesti,

de

1

in satul

Ca^a-

frecuentat^ (in 1899

— 900)

8

doxe,

4

copii

;

3

deservite

biserici

de

a-

Schenderiilui

(Valea-), vale,

in jud. Constanta,

Noua, pe

pi.

teritoriul

Silistra-

com.

rur.

6

besti,

9

kil.

la

kil.;

la

Bacau, capitala

com. Sercom. S&ucesti,

la

;

com.

PrajSsti, 5 kil.;

com. Ciumasi, 11 kil. com. Girleni, resedin^a

la

14

si

la

plasii,

kil.

Schineni, sau Spineni, Bac&u,

sat, jud.

rese-

Bistri^a-d.-s.,

pi.

dup& legea ia

lo-

piriul

Turbata

de

si

satul Ca{a-

Are o populate

(scoala).

de 463 locuiton; 2 biserici, una ortodoxa, zidita de Smaranda Greceanu, si alta catolicS, fondata de Hristor Exarhu, 1848.

la

Vite: 43

cornute

si

cai,

com.

vite

Spineni,

Putna,

jud.

in

362

Sascut,

pi.

cdtun,

Racaciuni,

pe valea

situat

piriuluT ce trece prin cat. si

marl

122 porci.

Schineni sau

se duce

in

Sas-

sesul Sire-

tului.

Are o popula^iune de 324

rural a

166

intre

Siretul, la 3 kil.

cut

In aceasta comuna, impreuna

locuiton.

cuiton, 559 falci pSmintin im-

Schineni, sau Spineni, com.

proprietarire.

comunei are o tindere de i860 hect. Proprietary sunt: Elena Teritoriul

tufarisurl.

si

Bacau.

din 1864, s'au dat,

o parte cu

orto-

preot

si una catolicS, dede preotul catolic din

cu Unitele,

si

1

cint&retT,

servita

for-

mare parte

Distance:

districtuluT, TO kil.; la

o scoal&, care func^io-

De-

este in

Saucesti-Schineni-Ser-

besti-Galbeni.

lesti

Se margin este

de V.

mircea;

venitun

la

din^a comunei cu acelasi nume,

ocolul

meaza* maiul drept al v&ii

coperit cu p&durf

Budgetul com. e

de 6078 leT, 87 bani si la cheltueli, de 2207 lei, 50 bani. Pe teritoriul com. trece calea

situat

la S.

teritoriul

Hairam Chioi

rur.

me pe der,

pe

cul-

cind parte din jud. Neam^u. S'a

Schender, deal, in jud. Constanta, Silistra-Noua,

01.

trecut in

cu com. $erbesti.

pi.

man 1

g&sim

Liuzilor,

Schineni ca proprietate a Spatarului

125

si

tura este de 1339,91 hect.

pi. Bistri^a-d.-s.,

vaiea riuluT

iuT si

Demircea si valea Schenderulul. Soseaua judejeanji Cuzgun-Mangalia trece

rur.,

vite

759

cat,

Totalul p&minturilor de

vecinala

Schineni (Spineni), com.

care

dealul Schen-

la

si

din^a, toate

tot

Sarap-

la

85

:

Locuitorii au 127 stupi.

o mul^ime de drumuri comunale,

de V. se intinde o p&dure mare, ocupa*

Vite

cornute, 262 porci

pa-

de

ocupa o suprafa^a de

Viile

4,72 hect.

se mai

;

Valea-Sevendicului

si

amindoua sunt acoperite cu

Schender,

si

intin-

dere de 35 hect.

der; situate in partea de S. a pl2sel,

au o

Padurile (tuf&ris)

acela

Schen-

rascu, cu

340 hect.

cu, cu 957,48 hect.

si

in-

si

Iu-

G. Exar-

pe

Tutova,

sat, in jud.

gul, spre E.

de

pi.

rur.

Tir-

orasul Birlad,

Piriul-Sarat.

Are o populate de 734 cuiton;

o scoala

Hosted by

si

3

lo-

biserici.

Google

:

SCHINETEA

Satul formeaza

comuna (com.

Schineni) cu catunele Sara{eni-d.-j.

d.-s.,

SCHITUL

353

Sarajeni-

:

jud. Buzau, cu

30

150 locuitorf

?i

voia

Se

cultiva viea pe o suprade 144,75 hect. ?i livezile cu pomi. fa{a

Comerciul se face de 15 per-

Schitul,

com.

d.-s.,

jud. Dolj, pi.

sat,

Jiul-

Filia^i.

Are o populate de 109 o biserica, cu hramul

flete;

lui

Dumnezeu

multa rivna

lei,

yj banT.

§tefan

tul

parte

?i

din

jud. Vasluiu,

situat

pe coasta

despre E. a dealului Ringoaia. hect.

suprafafa

de

Schitul,

fa-

Sf.

ccle ce au

locui-

mat

ajutorind

cut,

cai,

S

cornute,

Loc. au 20~stupi.

piriii,

in jud.

Neam^u,

com.

pi.

Are o populate de 795

lo

cuiton.

Suhule^ul,

Funduri,

pi.

din com.

Gava-

cat.

Boziorul,

jud.

Buzau.

Schitul, trup de

dupa ce prime^te Hodorani ?i Marcocare ambii vin de la N.-

ceni,

com. Pe-

sat, in

mahala, din com. Ge-

Schitul, nuneni,

comunel a servit dupa cum se constats

cea. Biserica

din aceasta inscriptie:

schit,

Acest

f nueste

lie

sfint

hramul

schit,

Sfintei

unde

spre

Dom-

a

zilele

Popa

mirenie

Vel

s'a

Postelnicul,

Stolnic

numit

full

lut

Pirscoveanul,

in

Domnulut Constantin Voevod Brinsi l'au inchinst metoh sfintei

coveanul

manastiri

Bistri^a

neamului

sail

Schiule§ti. Vezi Schiulesti.

7192 (1684).

Schiteanca, padure de girni{a\ pe proprietatea

matoarele

Schitul pi.

-

Greci,

com.

$i

statuluJ,

Mierle§ti,

Siul d.-s., jud. Olt; formeaza

un trup de 500 hect. cu Mu-

Acest

?i

Schitul,

Brani^tioara.

cdtun,

al

05940. Marele Dicfionar Geografic

Vol*

1

Bucure^ti-

linia

Cimpulung, pusa

cat. Schi-

circulate

in

Septembrie 1887. Se

afla

Cimpulung

$i

kil.).

(6,9

Inal-

{imea d'asupra niveluluf MSril

de 503™, 1 8. Venitul acestel pe anul 1896 a fost de 12736 lei, 60 bani. E. de com.

Mu?cel.

Schitul, picket

de granifd,

jud. Mehedinti, plaiul Cerna,

in

pe

si

a tot

Schitul (Tircovul), fost metoh, al

Episcopief Buzau,

de mir,

rica

azl

bise-

com. Tircovul,

in

jud. Buz&u.

Schitul, deal, jud. Falciu, ce se prelunge^te in partea de N. a

comuneiBo^ti,

u?e se cite?te ur-

pi.

Crasna, pe

cenL Acest deal, in prelungirea sa,

Cristos s'a zidit de

unde

se praznueste

l'au inchinat

dar

zugraveasca

;

Alexandru

Moruz

n'aii

la sfinta fost

Pirs-

manas-

apucat

iar aciim in zilele

Voerod,

?i

poarta numirile: DrSgalina al-Porci?enilor.

nostru Isus

Pahomie Monahul

coveanul, in zilele lui Constantin Brincosi

la

plaiul Nuc^oara, jud.

teritoriul mo?ie? Partea-din-Por-

sfint schit,

tire Bistri^a,

com. Beciul,

a sa

hramul Inal^area Domnului

veanul

?ata

pentru

vesnica pomenire, la leatul

La a doua stejar

pe

jud.

dr.-d.-f.,

se praz-

Inal^ari

de Pahomie Monachul, ce

Iordache

Schiopota. Vezi Schiopota.

de

Nuc^oara,

marginea ape J Cerna.

nului Isus Christos, este lidit din teme-

Schiopoaia. Vezi ^chiopoaia.

stafie pi.

Oltul-d.-s., jud. Vil-

pi.

de E. a satului Dume^ti-Mari, mai spre S. de locul numit Moara-IordachioaeT.

Schiopeni. Vezi Schiopeni,

Mu?cel,

St2ne?ti,

de

in partea

Schitul,

Schitul, padure,

E. spre S.V., se varsa in Birlad,

BuzaG.

de Sus-Mij locul, jud.

la N., ia direc^iunea

afluen^ii:

cdtu-

com.

din

e

Neam^u.

?i,

numire a

sta^ir

Boutina (Bobrica), intra in com. S.

spre vesnica po-

intre stabile Furnico?i (6,2 kil.)

tricani, pi.

Dume$ti, pe

Cislaul, jud.

la

Schitul, subdivizie a izvore^te din

?i

Schitul-Hangului.

jud. Vasluiu, de la locul numit

spre

sa Arhimandritul

vechle

tul-Gole$ti,

partea de S. a satului Suhule^ul,

com.

sf.

fra^i

si

al^i

si

fa-

Hangul,

situat in dreapta riului Bistri^a.

nele,

Schinetea,

au

fost trebuincioase

menire, la leatu 1801.

Schitul,

Acest sat se mai nume?te

235 vite man 16 rimaton, 130 01.

Vite:

sat,

Piatra-Muntele,

sau 69 suflete.

milii,

peste tot

1'au zugravit

pe dinauntru dupa cum se vede cum

nasultrt CrSciune^ti,

1073

o populate de 19

?i

acesta cu

su-

In sat este balta Schitul.

o

si

indemnat cu

s'au

tori.

Schinetea, sat, in partea de N. a com. Dume^ti, pi. Funduri,

Are

Arhi-

la acest schit

dintru a sa dreapta ago-

si

impreuna cu

Veniturile com. sunt de 9137

egumen

pus'au

nisire cheltuind,

Stefan, fondata la 1883 de preo-

soane.

Chir Constantin

Eistrfyei

pe chir Dionisie Eromonah

La{e$ti.

?i

menul

mandrit,

case.

plaiul

Rimnicul,

com.

Jitia,

partea de S. a comunel,

in

linga

sa-1

domnului fiind

Schitul, deal, in jud. R.-Sarat,

egu-

schitul Poiana-Marulu!;

este a-

coperit cu paduri.

45

V.

Hosted by

Google

;

:

SCHITUL-BAIA^DE-ARAMA

Schitul - Baia-de-Arama,

met-

nastire. Vezi Baia-de-Arama.

manului sau Negru

de

com. Radenr,

in

Co-

pi.

Bradul,

-

Arsifa-Mare.

si

Are o populate de 712

Schitul-Bodescului. Vezi com. Gugesti, pi. Crasna, jud. Vas luiu.

o

plaiul Teleajenul,

jud.

Prahova.

sat, facind parte

din com. rur. Comanifa,

01-

pi.

jud. Olt.

2

chime

calugarl,

de

schit

Ra^eni,

in

2 preofi

lo-

biserici,

fost

de

Schitul-Cheia, poiana, pe riul Teleajenul, com. Maneciul-Un-

scoala;

Schitul Frumoasa,

cea-ralta

tul-d.-j.,

si

Fruntea Coma-

Dumea

nuluT,

cuitorl;

Schitul-Delem,

Bitca-Neagra

Muntele-Iugel,

pula, jud. Botosani.

gureni,

inconjurat

si

dealurile: Runcul-Fetel, Cru-

cea,

Schitul-Balo§. Vezi Balos-Schit, sat,

SCHITUL-GOLESTI

354

in

cladita

o

de Protosin-

1820

la

lo-

biserica,

Gherasim, deservita de

2 preofi

lugarl

inainte

Vite:

si

cornute

care a

si

de

schit

ca-

circiuml.

4

;

ve-

2 cintare^I

si

mal 9

cai,

marl

vite

343

121 porci.

si

deservite

3 cintare^I;

si

o scoala;

ghelul

fost

de 130

o populate

x\re cuitorl;

5

Schitul-Frumoasa, padure, jud.

circiumT.

Bacau,

comunei are o intindere de aproape 10000 hect. Statul este proprietar mare (mosia Frumusica). Padurea statului de aci, Schitul-Frumoasa, ocupa peste 9000 hect. si se intinde si pe teritoriul com. Ba-

intinde

Teritoriul

care se

pi. Tazlaul-d.-s.,

comunele Basasti

prin

o su-

Schitul-Frumoasa, cu

si

de 9762 hect., popude brazl, moliffi si pinT. Apar^ine statului. Mai inainte

prafa^a late

de secularizare, apar^inea

schi-

Frumoasa.

tuluT

sasti.

Schitul-Duca, a

N.-E.

sat, in

com.

partea de

Poiana-Cirnulul,

pi.

Crasna, jud. Vasluiu, situat

pe

vale, in stinga piriului

Se gasesc doua izvoare cu apa. sarata, in vaile si

a soselel nafionale Vas-

luiu Iasi,

pe o suprafafa de 659 398 hect. padure

hect., din care

ale locuitorilor.

de 30

Are o populate

o biserica, zidita la 1802.

poseda:

Locuitorii

gurl si

si

plu-

1

plug

16 care cu boT,

4 caruje cu cai; 18 caT, 88 marl cornute si 120 rima-

Vite:

70

stupi.

Schitul-Frumoasa, com. Bacau,

jud.

pi.

Coman

sau Negru, intre dealurl, catuita din

rur.,

Tazlaul-d.-s.,

asezata pe valea riului

E

nale

kil.

si

la

la

la S.,

cu

comunele Solon^ul si Bihnaseni la E„ cu com. Basasti si la V., cu com* Valea-Arinilor. Pamintul

sau

este strabatut

V. spre E. de

piriul

Co-

pe ambele maluri

kil.

ale

Se compune din 4 catune Laza Burnesti

N.

cai

haesti

la

cai

si

testi si

comu

la

la

comuna

23

com. Scor^eni, rese-

Mi-

V. cu comuna Co-

cuitori; o biserica vechle si

alta

noua o ;

:

lo-

Schi-

scoala.

Locuitorii poseda: 37 cai, 785 bol, vacl si vifel,

porci, 83

capre;

872

ol,

261

40 stupi cu

albine.

Budgetul com. e

Moi-

com. Solon^ul,

padurea

cu

Capul-Pisculul.

tul-Golesti

com. Basasti,

margi-

se

si

E.

Are o populate de 1425

e la veniturl

;

si

Gradistea, la S. cu

de

de

1752

1723

lei

si

la

venitun

la cheltuieli,

de

lei.

comuna sunt mal multe

In livezl

de prunl

si

marea padure

a statului Gradistea in care se

kil.

N. cu com.

Neamfu;

oras, situata

neste

com. Valea-Arinilor,

la

la

la

de acest

10

resti si

spre Valea-

kil.

1

din^a plasel, 20

Se margineste

la

;

S

kil.;

nesti, 31

kil.;

Tazlaul, jud.

de

districtului,

si la

01;

de 3190 lei, 46 ban! si la cheltuell, de 1708 lei, 81 bani. Distance: la Bacau, capitala

15

Ra-

864

Bihnaseni.

si

Budgetul com.

doua catune: Schi-

teni.

de

si

spre Basasti,

Arinilor

de

la S.

Cimpulung

Valea-Bufil, Valea-Pechii,

o unesc cu co-

care

rur., plaiul

Nucsoara, jud. Muscel,

cul-

man

vite si

nuraai

munele vecine,

kil.

si

466

caT,

168 porci

strabatuta

1 1

si

de

stupi de albine sunt 36.

al-

tul-Frumoasa, resedin^a,

10

cornute,

vite

torT;

un

Schitul-Gole^ti, com.

riului Tirgul.

Totalul paminturilor

naturale,

10

si

tura este de 396,89 hect.

sau 143 suflete;

familii,

fabrica cu aburi

herestrau de apa.

132 hect. loc de cultura, pro-

si

prietatea Statului, iar 129 hect.

Sara^elele.

Are o

Vas-

lueful si

Ghidionulul

gaseste tot felul de arborl. Prin

Schitul-Frumoasa,

sat, jud.

Ba-

aceasta padure sunt cite-va dea ripl si poenl,

cau, pl.Tazl5ul-d.-s., siresedin^a

luri,

comunei cu

ferite numirl.

acelasi

nume,

si-

tuat la confluen^a piriiaselor Ghi-

dion

si

piriului

Nestiutul,

Coman.

in

basinul

carl

Riul Tirgul uda tot lungul sau,

Pe

de

la

au

comuna

di-

in

N. spre S.

ele se afla 3 morl.

Hosted by

Google

SCHITUL-GOLESTI

179 locuitori s'au impropriedupa legea ruraladin 1864

tarit

pe mosia

de

697

din arSturf,

hect.,

fine^e

S.

pod de nala,

comuna

de

este

pe soseaua

leran,

un

nafio-

numit podul Furnicosi, care

comuna Schitul-Golesti cu comuna Mihaesti. Tot aci este si un pod mare de fier al caiei leaga

ambele

ferate,

si

10 capre, 320 ol

vac!,

pe Riul-Tirgu-

Mosia e proprietatea statului are o suprafa^a de 2500 hect.

Schitul-Greci, fostd mdndstire de calugari, inainte de secularizare, situata pe valea si malul drept

Iminogulul, in jud. Olt,

al

com. Mierlesti, cat. Azi a ramas biserica de deservita de un preot, un

Golesti-Cimpu-

Calea ferata lung

si

soseaua na^ionala

Cimpulung

prin

tree

comunei. Afara

de acestea, 4

de domnii Golesti 1680. Aci sunt cite-va pisi pietre mormintale cu in-

cintare{

un paracliser. Bise-

si

1830 de ca-

lugari

si

s'a reparat la

pi.

bisericei.

In tinda bisericei sunt zugra-

Ca odoare,

unii din ctitorl.

vi^i

pe linga altele, exista 2 candele de argint, cu inscrip^ia vechie de tot. In jurul bisericei sunt

chiliile

schitului.

din com. Mierlesti,

Schitul-Hadimbul,

in jud.

com. Miro-

Stavnicul,

pi.

sat,

pi. Siul-d -s.,

de com., de amindoua malu-

pe valea

si

Are o populate de 282 locuitori, din can 35 improprietarifi dupa legea rurala

Iminogului.

;

o biserica, numita Schitul-

Greci, fondata la 1830, reparata

de Stat si

un

la

1852,

si

care e de-

de un preot, un cintaref

servita

Mare, numit

in localitate

E

Are o populate de 10 AicT se afla

si

tul-Hadimbul,

facuta

timpul

lui

zid

Dea-

de

familii.

manastirea Schi-

Hadimbul,

in

si

inconjurat

de lane domniei

Duca-Voda, pe la 7 89. Are de jur imprejur, in forma 1

de ceta^uie; a stat in ruina pana in timpul calugarilor greci, cind

i

dupa

secularizare, a devenit, im-

s'a

facut

reparafie,

si,

ea, proprietatea statului.

preopf

si

Are

2

2 cintarepf.

:

25

cai,

numele

30

66

toata

schitului.

de Epitropia Spi-

talelor Sf. Spiridon din Iasi.

Schitul-Matei,

Ar-

jud.

sat, in

de

com. rur. Alimanesti-Ciofringeni. Are o populate de 25 familii, si

o biserica

(schit).

Schitul-Matei, schit de calugari, cu hramul S-fii Ingeri, intemeiat de un Egumen Doroftei, in satul cu acelasi nume, pendinte de com. rur. Alimanesti-Ciofringeni, tazl

este biserica

Asde mir, deser-

vita

de

1

jud. Arges,

1

Topologul.

pi.

preot,

cintare{

si

1

paracliser.

Schitul-Ora§eni,

pe valea de

sat,

piriului Miletinul, in partea

V. a com.

Cristesti, pi. Cosula,

mosia

Botosani, pe

jud.

Cris-

Are o populate de 42

testi.

fa-

sau 95 suflete o biserica, de 1 preot si 1 cin;

deservita

Schitul-Hadimbul,

schit,

Vezi

tare{

satul Schitul-Hadimbul, jud. Iasi.

23

Schitul-Lipovenesc,^/«V, situat pe dreapta riului Bistrifa, in jud. Neam^u, pi. Piatra Muntele, com. Doamna, in fa{a orasului Piatra.

3 circiumi.

;

Vite

:

cai,

70 vite mari cornute, 120 oi si 88 porci;

Biserica de aci era schit de calugari^e, care la fiin^at

sunt

;

Schitul-lui-Tarifa, biserica,

scutelnicif

schitului, cari

cu

ri^elor

1

864

s'a des-

iar locuitori! acestui sat

in apropiere

iepe,

si

care a ramas

la

este intrefinut

milii,

paracliser.

Vite

de

sa,

la

neasa, situat de-asupra Dealului-

jud. Olt, situat la S.

rile

averea

ges, pi. Topologul, pendinte

preuna cu mosiile pendinte de

Schitul-Greci, cdtun, facind parte

spitalul

fost

Marginea, jud. Vlas-

dul-Grosul.

care azi serva

ca podeala in intru

a

aici

reparat biserica, lasindu-I

si

Vezi com. Grosul sau Po-

toate parole cu paduri.

si

1853.

Schitul-Grosul, sau PoenariGrosul, cdtun, pendinte de com.

pe

slavone

pe calugarii din acest schit, de l'a prefacut in zidire de pieatra. La 1758, in domnia lul Teodor-

Asta-zi schitul, cu 6 calugari,

lul-Manastirei.

scrip^ii

Grigore, a ajutat cu bani

fiul lui

1790— 1800, Gheorghe-Tarija, a

gari, edificat la

1727

mir,

Iasi,

Gole§tilor, fost schit de calu-

la

1754, Matei-Ghica,

Calimach,

Grosul,

Schitul-Gole§ti, sau Biserica-

La

pentru bolnavii de ciuma. Pe

ca.

Pe proprietatea statuluT Gradistea, se afla vechea cetatejidova, numita si Gradistea.

domnie de

in intiia

Greci.

muna

cu cele vecine.

Iasi,

pi. Siul-d.-s.,

sosele vecinale leaga aceasta co-

sanii

trin,

Pitesti-

mijlocul

Codrul, jud.

pi.

facuta de Grigore-Ghica, eel ba-

— 1733.

rica s'a fondat la

lui.

calugari, in satul Socola, com.

Buciumi,

59 porci.

si

si

izlaz.

La

40

boi,

Gradistea, care

statuluif

are o intindere

compuse

schitul-orA^eni

355

si

sau

oamenii

aveau cite-va case

de

de

Hosted by

chiliile

schit,

si

caluga-

care cu

Google

;

SCH1TUL-ORASENI

timpul inmulfindu-se au format

un mic

Ast&zi sunt impro-

sat.

SClNTEIA

356

prietarifi.

mai mult cu

Loc. se ocupa

de prin parchete, cu facerea mangalulul si lemnelor

taerea

cu transportui lemnelor la

Schitul-Ora^eni, sau Maicele, fost schit de calugarite, in satul Schitul-Oraseni, com.

Vite

cornute

tului,

Schitul-Porci^eni, fost jud.

com.

Bo^esti. Partea

unul

schit de

Falciii,

Crasna,

pi.

de mosie

Ichim

Porcisanu, veacul al

care o stapinea prin

XVI-lea, cind a fondat tul

apol a trecut in

;

Biv-Vel

tatea

si

schi-

proprie-

tari, jud.

schitul.

si

Budi^teni, statului, pending

proprietafl ale

de manastirea

si

Cotroceni,

Schitul - Topolni^a, Vezi Topolni^a,

Bacau,

Trotusul, com. Poduriie,

si-

schit.

nume,

8

la

de satul

kil.

Poduriie (scoala).

Are flete

;

o populate de 96

su-

o biserica, fosta schit.

jud. Bacau,

Muntelui, com.

pi.

de pe

Poduriie,

teritoriul

sa-

tului Valea-Soasei.

pi.

schit, jud.

Bacau,

Muntelui, com. Poduriie, la

poalele muntelui cu acelasf

nume

Schitul-Zgurei,

Zgura, com.

Oltenesti, pi. Crasna, jud. Falciu.

schit, in viea

manas-

Caldarusani, din com.

tura,

Prahova,

jud.

Cep

la biserica

de mir.

Schitul-Stavnicul, com.

Voinesti,

spre V.

pi.

Stavnicul,

de satul Voinesti,

si-

pe plriul Stavnicul. Are o populate de 132

lo-

Schitului (Izvorul-), izvor de apd minerala, situat aproape de SehSstria de linga piriul Nechitul, jud. Neamtu. Izvo-

floare,

gust

stinca dreapta

dintr'o

da pe ora 12 nici

cuitori;

care

o

bisericu^a

ruinata,

numele de schit. cu o intindere de 659

poarta

Mosia,

Nu

litrurT.

miros

si

tot

Acest

comunei.

te-

piriu

Schitului

de 8° este

si

are nici

este de un

de

e

18

a

,

greutatea

;

de

pe linga var prinde mult

si

daca sta

va

cite

ei

1,004; reac-

fer

magnezie, si

de 10 prj., in curtea schiManolea. Apa sa invirteste

o morisca

si

se varsa in Plato-

ni^a.

catun,

jud. Putna,

in

Bolote^ti,

Girlele,

pi.

si-

tuat impreuna. cu cele-1'alte ca-

compun comuna, pe malul Putnei, intre Magura si

tune

ce

Putna.

Are

160 su-

o populate de

cu hramul Inal-

flete; o biserica',

^area Domnului.

ziie

cu-

Scinteia, Vasluiu,

in

sticla

oxid

partea de V. a

sat, in

com. Bodesti,

pi.

situat

Mijlocul, jud.

pe

un

strabatut de piriul Rebricea

la

V.

Are o suprafa^a de 400 o populate

cu

de 62

sau 224 suflete;

mul Schitului (Lacul-),

lac, jud.

Ba-

cau, pi. Tazlaul-d.-s., com. Schi

format de

piriul

hect., e proprietatea Epitropiei

cu acelasi nume, din pricina ca

Spit. Sf. Spiridon.

doua dealuri se incheie chiar

Mihail

Sf-^ii

hect.,

familii,

o biserica de

zid, in stil foarte vechiu,

fer.

podi$,

si

pucioasa

depune mult

tul-Frumoasa,

(lazul-),

Suceava, in supra-

lezi^or, jud.

si

au dovedit ca aceasta apa,

destupata,

Manolea

-

Cind tempera-

astrigent.

specifica

de

tuat

dupa ce strabate

Jeni,

com.

{iile

sat, jud. Iasi,

Curge spre E.

pe malui drept al piComanul, mai sus de Ra-

riuluT

Scinteia,

atmosferef

redus

pe

Nestiutul,

?i

Crico-

pi.

vul.

este

este

Ca

parte,

se varsa

fa^a

tura

acum

Ghidion

prin

Iuga,

pede o

Cirpinisul,

alta parte.

tului

ape!

iar

format

piriiaselor:

ritoriul

teritoriul satulul

a fost locuit de calugarT, apoi

de calugarite,

com.

biserica vechie,

ling& satul Valea-Soasei, care

si

si

piriti, jud.

Tazlaul-d.-s.,

pi.

formeaza Lacul-Schitului.

reste

Schitul-Sava,

sova si

tuat la poalele muntelui cu acelasi

Bacau,

de

tirei

pi.

mdndstire.

Schitul- Vechiu, virf de munte,

Schitulejul, sat, in jud.

Schitului (Piriul-), Schitul Frumoasa,

Vilcea.

jud.

Muscel.

Schitul-Sava,

Neamtu.

reunirea

pe

Schitul- Priboeni

sta-

Ne-

Spatarului

gruzzi, care a reparat

pendinte de

a

biserica Zla-

a fost a

afla schitul

razas,

Schitului (Piriul-), trup de sat, in com. Hangul, pi. Piatra-Muntele, jud.

de

biserica

mir,

pe care se

14 rlmatori.

si

Schitul-Stane§ti, mosie

astazi

Iasi.

man

vite

83

cai,

{ine pSstravi.

Cristesti,

jud. Botosani.

cdlugdrife,

9

:

Con

in albia Piriului-Schitului.

si

cu hra-

Gavril

despre care se zice ca ar

fi

$i

fa-

cuta de $tefan-cel-Mare.

Vite: 39 cornute,

28

cai,

146 vite mart

rimatori

si

46

01.

Locuitoriiposeda: 10 pluguri

Hosted by

Google

—

SClNTEIA

SCOCULUI (VALEA-)

357

10 care cu boT,

$i

;

I

plug

$i

2

caru^e cu cal.

Are: o$coala;4

Iona?e§ti, pi. Nicore^ti, jud. Te-

de

servite

cuciu.

preot

1

bisericl, de-

$i

cintaref,

I

Tradi^ia spune c£ satul Scin-

a fost tirgu$or pana

teia

la

o

Scoar^a, com.

Gorj,

jud.

rur,,

partea de N.-

vreme. Adevarat este c& se ga-

pi.

sesc in pamint pietre care

ati

V. a com. Pojogeni, situata mal

ca

mult

slujit

pe

la temeliile caselor

?i

mal

teritoriul satului se

urmele unei prea vechi

afla

bisericT.

In marginea satului, pe piriul

un mare pod nu de mult; se zice ca $i acest pod s'ar fi fecut de Stefan -eel -Mare. Rebricea, a

fost

de piatra care

s'a ruinat

Amaradia,

dreptul com. Balote^ti,

in

inalta

inclinata spre V.

$i

mats din

catune

2

E

for-

Scoar^a

:

$i

Ceretul (Calugareasa), cu o suprafa^a de 600 hect.

$i

o popu-

pulafiede36ofam.,sau 1371

Are

bisericl,

5

;

2 preo^i

$i

poalele Dealulul

-

-

ftrt

Bah-

pi.

situat

la

Voda,

in

partea dreaptti a nulul Bahluiul,

pe o suprafa^a de 530 cu o populate de 155

hect.

?i

familil,

705 suflete. Este re^edin^a comunel. Are o biserica, facuta la

saii

1856, de fostul proprietar Pa$.canu

o

;

1859,

deservite de

(1899

$coala,

— 900);

in

infiin$at&

de

frecuentata

elevl

moara

o

39 de

a-

buri.

2 cintare^I.

145

Vite: 411 vite marl cornute,

plu-

10 care cu bol, 3 caru^e

1

sat, jud. Ia$i,

com. B&deni,

luiulul,

(1899 —

Locuitoril poseda: gurl,

sufl.

o ?coala, fondata in 1884,

frecuentata de 46 copii

pi. Gir-

jud. Putna.

lele,

pe o pozi^ie

pe dealuri,

900)

Scinteia, schit de calugarife^

in

Scobin^i,

49

cai,.

421

165 rimatori.

ol ?i

cu cai; 100 stupi; 662 vite marl

Scinteia,

de dr.d.-f., jud.

static

Vasluiu,

pi.

com. Bo

Crasna,

de$ti, pelinia Ia?i-Vasluiu,

circulate la

in

I

Rebricea

de 1626

(5,5

148"', 55.

Venitul acestel sta-

pe anul 1896 a

^ii

lei,

64

de 417 13

bani.

pusa din

5 hlise,

ta pendinte

de

la vr'o

statulul,

com-

in

jud.

com. Frumu$ita,

8

spre V., de re$e-

kil.,

Are

de 240

sau 10 18 sufle-

;

bani, iar cheltuelile sunt lei,

Vilcea

?i

— Spahil-Dolj,

T. Jiul

carese bifurca pe

familil,

o biserica

Im-

tra,

formeaza o parohie

a-

parte avind catedrala cu hramul Sf.

Gheorghe, deservita de un

preot ajutor

§i

4

cintaretl.

Scinteie§ti, sat, in jud. Mehedin^i, pi.

Ocolul-d.

com.

-s.,

rur. Iz-

vorul-Birzel.

Sclipote§ti, fost

lunca Siretului,

sat,

N.

situat

pe

de satul

ce les din stinca masivului

teritoriul aces-

Scobilteni,

partea de V.

sat, in

a com. Pau$e$ti,

pi.

Cirligatura,

gatura cu Bobul.

$esul piriulul Bahlue^ul.

Calea ferata

Are

Filiasi-T.-Jiul are

o

214

aceasta

dealul cela$I

comuna

Scoar^a

$i

se

afla

valea cu

a-

nume.

la

1779,

de

o biserica vechle, ce era aco-

perita cu scoar^a de stejar.

d. inginer

o fabric^ de

;

apa

?i

o moar^

mi^care

in

te-

de c&tre

in 1886,

Xenopol

pune

ce se

zidita

proprietar

fostul

Serban Negel

sau

familil,

o biserica,

suflete;

racota, fondata

Numele de Scoar^a vine de la

o suprafa^ade 1573 hect.

populate de 42

ca sta^ie apropiata, statia Cop&-

In

de care se desparte prin

IloaeT,

cioasa.

$i

prin

prin aburi.

?i

Vite: 100 vite marl cornute,

Scoar^a, catun de re?edin^a al comunel cu acela^i nume, jud. Gorj, pi. Amaradia. Are o suprafa^a de458 hect. cu o populate de 255 familil,

27

Locuitoril poseda

:

100 plu-

care cu bol, 2

caru^e

105

cal,

01

?i

Scocului (Valea-),

26 rimatori. vale, la N.

Gorj. Plecind

de

sub

de

Sarbele, dupa 6 Jiulul

romin

V. spre N.-

la

muntele

la

cornute, 642

muntele Sarbele

71 rimatori

$i

?i la

la

$i

in albia

pichetul No.

numit Scocul, situat

ol,

Oslea

da

kil.,

cu cal; 70 stupi; 540 vite marl 19 cal.

de

muntele Oslea,plaiul Vulcan, jud. E.

sau 1013 suflete.

gurl, 75

la

intrerupt de

saii.

preuna cu cat. Fintinele, din com. Folte$ti,

$i

bizare creste de pia-

$i

jud. Ia?i, linga tirgu^orul Podul-

o populate

o $coala.

$i

frumoase

Bratile?ti,

cat.

acoperit cu izlaz

Buzau,

jud.

in

comune, apoi prin o $osea comunala, care o pune in le-

Covur-

Prutul,

din^a comuneT.

te

5

Scobita, munte, com. Goide§ti,

prin $oselele jude^ene T.-Jiul

jud. Putna; fos-

schitul Scinteia.

Scinteie^ti, sat, pi.

cal.

tel

Scinteia, mosie a

luiu,

fost

28

42 bani. Comunica^ia in com. se face

Inal-

kil.).

{imea d'asupra nivelulul Marii

de

§i

12 capre, 199

01,

Venitul comuneleste de 1639 lei,

Grajduri (6,2

$i

rimatori

pusa

Maiu 1892. Se

afla intre stabile kil.)

cornute, 818

1

N. de

E. de stinca

Ursulul.

Hosted by

Google

SCOICA

Scoica, cdtun, apartfnind comunei

preot, care serve$te

pe malul sting

Scoposeni

Gilor-

al

la bise-

si

rica din satul Zberoaia.

S&ulesti, pi. Gilortul, jud. Gorj, situat

SCORNICE^TI

358

din

tului.

domeniul statului Zberoaia, ce

Are o suprafa^a cam de250 hect., cu*o populate de 30

apar^inea

120

familii,

sau

serica,

deservitS.

suflete;

de

bi-

1

preot

1

?i

Acum

varsa

cornute, 75

9 rim&ton

$i

18

oT,

capre,

uda

c&tunul,

Comunica^ia se face prin N., din

$0la

comuna Muscule^ti

$i

se leaga

cu

S.

la

Andree$ti.

de E. a catunuluT, drumul

In partea

terenul fiind accidentat,

pe Valea-

ocoleste in spre N.,

Vladimirului.

La

V.

se leaga

cu catunul de re^edin^a printr'un

drum

Scoice§ti,

com.

parte

sat, facind

din

Mu^cel,

Are o populate de 299

lo-

Este

a^ezat

Meri^escului, afla Schitul

spre E., unde se

Cotroceni

Budisteni cu

vii

pi.

sat,

in

Schi-

si

si

Spre V. este Valea

Scoposeni,

padun.

de rachita

sat,

in

a com. Cucuteni, id

Iasi,

situat

lului

cu

acelasi

populate de 52

partea de S.

jud.

Falciu, a-

familiT,

sau 230

207

:

man

cornute,

50

rimatorT,

24 ca!

01,

Scorbura, gani,

vite

pi.

$i

com.

catun, la S.

al

Scorci, deal, Silistra

pi.

Constanta,

in jud.

Noua, pe

comunelor rurale ;

teritoriul

hect. ale locuitorilor, iar 22 hect.

vatra

familif,

se desface din

satul

;

parte a$ezat

V.

se

;

la

Gali^a

sa-

se deschide in

!e-

si

Scorduful, catun

este

printre

in

v&ile

Scorci, Gali^a, Cuiu-Iuc-ulul

;

se

pan& la o inal^ime de 122 dominind ast fel v&ile Ga-

$i

Cuiu-Iuc-uluT, lezerul Girli^a

intindere

;

jud.

in

(tiria),

Ialomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, com.

Marcule^ti, situat pe cimpul Ba-

apropiere de

in

stasia

a can ferate Bucu-

Marcule?ti, re$li-Fete?ti.

Scorila,

sat,

Mehedin^i,

jud.

in

Cimpul, ^inind de com.

pi.

rur.

Prisaceaua.

pi.

Vedea

rur., in

Gape o mica satul

este acoperit in par-

tea de V. ma! mult cu padun,

jud.

compusa

d.-j.,

din 2 catune: Scornicesti

$i

Pis-

cu o populate de 497

cani,

lo-

cuitori.

Este situata pe

si

la

9

Mai inainte a

valea riului

de de a

kil.

kil.

asezata

fost

3

bisericT

;

o ?coala

cuentata de 24 copii ( 899 1

ar

capla-

deal.

Are

poalele sale de

intinde

$i

1

sub acest nume, strabate Gali^a

pe

lita

fecuta la 1840, deservit& de

E.

la

com. pe cea de V. a com.

si

cea de

si

de linga satul Ga-

;

zerul Gali^a, pe partea dreapta.

sei.

li£a

biserica

brazdind

numele de valea Gali^a

ia

li^a

spre V., brazdind partea de N.

metri,

elevl; o

Canli-Dere,

pitala jud.

Are o

de 36

si

E. a com.

culmea Co$-

scoala infiin$at£ la i860, frecu-

entatS

dealuriie

o direc^iune generala de

ridica

Este re^edinfa com.

Scorci

di-

S.-E.

la

printre

N.-V.,

Plapcea-Mic^i, la 25

populate

o

spre

de

generals

lugea; se intinde spre V., avind

sau 633 suflete.

cu

satului,

Can-

Girli^a fi

Canlia

628

sau Galifa;

c&tunului

rec^iune

Olt,

care formeaza un trup.

mosiei

al

Scornice^ti, com.

locuitori.

Girli^a

hect., din care

acela

teritoriul

anume pe

si

Are o po-

riu$orului Beica.

a pla$ef, pe cea de E. a

de 142

Cirlo-

Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

sezat pe malul PrutuluT, in par-

Suprafa^a teritoriului

rur. Girli^a

ragan,

Vite

pe

Stavnicul,

pi.

pe coasta deanume. Are o

tea de S. a satului Zberoaia, cu

1270

$i

suflete.

lia

lui-Ivan.

Podoleni, com. Zberoaia,

e de

afla

dealuriie

intre

com.

tul

Scoposeni, j

Constanta,

in jud.

Silistra-Noua,

pi.

$i,

pulate de 100

cuiton.

tul

72 hect. padure

se

Romanati, situat pe ^armul sting

Podgoria.

pi.

mo$ief

coprinsul

101

rur. Budi^teni, jud.

Scorci, vale,

partea de N. a plasei

plop.

ordinar, ce trece Gilortul

prin vad.

Ba-

trecerea in

sarabia.

In

de

vine

vecinalS ce

a

vamal din tirgu^orul

biuroului

strabatindu-1 de la N. la S.

seaua

o sucursala

afla

Falciu, pentru

cai.

3

Gilortul

se

comunal Gali^a Caivan.

se indreapta spre V., intr'o

riul Jijia in riul Prutul.

Aci

15 care cu boi; 15 stupi;J3 vite

Riul

Co-

Mihail

In partea de S. a satului se

Locuitorii posedS: 6 pluguri,

man

mosia este proprietatea

g&lniceauu.

cint£re£.

1

Girli^a-Lipni^a

Neam^u.

m&nastirei

mo?tenitorilor rap.

de drumul jude^ean de drumul ?i

este taiat

parte

f&cea

cea de E. cu tufarisuri;

iar in

fre-

— 900).

Se spune ca una din biserici ziditS de Popa Bogdan $i fi

zugravita in 1833, c& alta s'ar fl

zidit

de Cirstea c&pitan Radu

Scornici, tot pe atunci. Biserica

din cat. Piscanilor s'a facut la

Ion

Ne-

Niculescu

din

1834, cu ajutorul

gu^a

?i

Toma

lui

Piscani.

Hosted by

Google

;

SCORNICESTI

200

sunt mosneni. EI

50 caT

:

vaci,

600

si

lepe, 150 boi,

ol

sosea vecinala

comunica^ia la S.

si

Doua

inlesne?te

11

N.

la

4 mSgan, 7984

cu Tatarai

cu Bal{a{i.

555 rimatori,

de

locuitorl venial din Scor^arul-

Vechiu. Armatele

1828;

Drumuri: kil.

;

austriace

prin

pe

Rus'rf,

de Rasarit

de Apus, brazdeaza com., de la N. spre S., pana in riul Negrisoara. Pe ele e loc de pa$une.

E

udata de

N.

la

de

la S.

margi-

se

si

neste cu comunele: Negreni E.),

Mogo$e$ti

(la V.),

W

(la

N.)

(la

193 ol

spre

S.,

29

spre E.,

kil.

rur.

Vedea-d.-j

la

sat, facind

parte din

cu acela?! nume,

pi.

Are o

po-

jud. Olt.

,

329 locuiton,

$i

2 biserici.

Scor^arul-Nou, com.

rur., jud.

Vadeni,

Braila, pi.

situata

B uzaulul, pe

Se margineste la

cuitoril

riul

N.

la

cu

la

V.

la

cu

Buzaul.

satului este

1830 de Episcopul Filofteiu din Bu-

hramul Adormirea Maicii DomnuluT, deservita de 1 preot, ?i

1

?i

paracliser;

3

7 circiumi.

130 locuitorl s'au improprie1864,

si

44

la

1878;

neimproprietari^i sunt 24.

o

1856,

26

la

lo-

inflin-

1

7 eleve

si

preot,

racliser;

$i

Vite: 349

cat,

vite

rimatori

1

marl

871

si

01.

hect., proprietatea staaltul

si

prietatea

de 960 hect, pro-

d-lul

Costov.

situata la

Braila,

pi.

S. cu Silistrarul,

N., cu

la

Nazirul,

la

E. cu Tudor- Vladi-

mirescu

si

cat.

si

Mo-

o biserica,

18 tauri, 515

vifei,

105

vaci, 1

cal,

la

12

S.,

strabatind ca-

kil.; la

spre E., 18

de E.

tea

Si-

kil.

suprafa^a"

construita

la

mosie, in par-

com.

a

Scor^arul-

de 1390 hect, proprietatea

sta-

tului.

Scor{eanca,

catun,

com. A-

al

marul, jud. Buzau, cu 50 locuitorl

si

13 case.

rur., jud.

catune:

3

Poiana-Boului

pla?il

re$e-

pe

N.-V.

si

deal,

a

si

Sirbi

si

spre N.-E.,

goreni,

sec-

Gri

;

Pustiana, toate de-

de malul sting

al

Taz-

laulul-Mare.

Condica Liuzilor

In

nu

se

aria trecuta, iar in statistica din

o

1874,

gasim

Se

zice

compusa

din

de mal sus.

cele 5 catune

ca mosiile raza§e$ti

de aci au fost danie de

la $te-

faranil de pe aci

sunt gospodarl

si

oameni cu

dare de mina\

Se margineste

1873

de locuiton, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de 1 preot si 1

a

de pace, cu

judecatoriel $iile

Scor^eni,

comunei,

va

in

Se compune

lea Tazlaulul-Mare.

din^a

Bacau,

situata

pi. Tazlaui-d.-s.,

fan-cel-Mare.

vila-Miresii.

1001

;

Coma-

E,

spre

la Braila,

Lacul-Sarat, la

V., cu lacul Coada-Iencei

lei.

boi,

8 kil.

lea ferataBr&iIa-Bucure?ti, 7 kil.;

Vladeni',

pe lunca. Se margineste

Are o

Ro-

N.-V.,

neasca, spre listrarul,

spre

Scor^arul-Vechiu (Mola), com. jud.

Na-

kil.; la

Movila-Miresii, prin cat.

parte

rur.,

spre

Viadila

kil.;

spre N.-E., 11

zirul,

din

Scor^arul-Nou, mosie, jud. Braila, compusa din doua trupurl, unul tului,

Tudor

la

:

Scor^eni, com.

210

de 5000 hect, cu o populate de 937 suflete;

1238

Drumuri

mirescu, spre E., 7

pa-

1

circiumi.

3

cornute, 11

cintare^

1

?oseaua

trece

de

frecuentata

(1899—900) o biserica ziditel la 1 856 de Episcopul Filoteiu de Buzau, elevi

Venitul comunal e de 6453 lei, iar cheltuelile sunt de6428

Vite:

comuna

Vechiu, jud. Braila, in intindere

la

zau, cu

scoale mixte;

scoala mixt&,

cuiton;

621

boi,

rimatori,

12 capre.

Scor^arul-Vechiu,

tata

la

satul Scor-

Suprafa^a vetrei

de 5093

biserica, construita

tarit la

din

Ro-

E. cu

Gurgue^i,

Are o suprafa^ de 13348 hect.; o populate de 2085 suflete;

cintare^

veniti

^arul-Vechiu.

in

malul drept.

cu Movila-Miresii,

S.

de ora^ul 1821, de lo-

Braila, infiin^at la

cu

manul,

V.

spre

kil.

pe

Buzaul,

de 55 hect Are o populate de 737

pula^iune de

lunca

29

nume,

al riuiui

— 900).

jude^eana Braila-Rimnicul-Sarat

manul, jud. Braila,

214

vi^el,

si

Prin

912

cal,

595

4002

la Movila-Miresel,

Scor^arul-Nou, sat, comuna cu acelasi

Bal-

?i

S).

Scornice^ti,

com.

Constantine$ti

?i

Tatarai

(la

Vite:

1877.

la

(1899

elev!

scoala de fete, de la 1880.

;

vaci,

E.,

^Srmul drept

Plapcea-Mica

rial

1865

si

Romanul, spre

la Braila,

kil.;

de 60

com. pe

12 kil.; la Sutesti, spre S.-V., 18

dealurl, eel

o scoala mixta frecuen-

;

Scoala de b&ep este aci de

Gurguefi, spre

la

N., 6 kil.; la 8

1828

s'a infiin^at la

turce au trecut la

cintciref

tata

Comuna

eel

si

1

01,

15 capre.

100 porci.

si

Corauna se intinde pe o suprafa^a de 1200 hect. Budgetul com. e la veniturl de 1900 lei si la cheltuel!, de 1800 lei.

O

SCORJENI

359

Locuitoril

poseda

;

toriul

la

E.,

com. cu

la

N. cu

teri-

Slobozia-Luncani al

com. Nadisa;

Hosted by

la

Google

—

;

SCORfENI

districtului,

Bihmaseni.

4

al

de

Afara

mat

este

Boulul

Tazlaul-Mare,

riul

de

udata.

piriiasele

Sirbilor, care se

si

scurg

in Tazlaul-Mare. E brSzdata de dealurile Rediul, Magura, Po-

Are o populate de 3125 satul Scor^eni,

in

neaza de

care func^ioalta in cat.

1865,

la

lo-

una

mixte,

scol!

trei

;

Grigoreni, care func^ioneaza din

una la Pustiana, frecuentate de 169 copii (1899 900); 3 biseric!, 2 ortodoxe 1889,

si

in satele Scor^eni

Grigoreni,

si

deservite de 2 preo{! tare^I,

una

si

Pustiana Vite

1964

porcl,

334

si

legea rurala din 1864,

improprietarit

torl,

cu 498

pamint la

com. Bihnaseni,

10

com. Ardeoani, 9

kil.

;

la

com. Te^cani,

kil.

5

kil. si

com. Slobozia-Luncani, 12

Scor{eni, com.

rur., in jud.

si pi.

al piriiasulul Sarata,

de capitala jud.

26

la

ia

si

10

kil.

kil.

Mislea {eni,

si

:

m

una

cat.

Cuvioasa Pa-

raschiva zidita la 1848, deservite

de

2 preo^i

o scoala,

;

fre-

cuentatade48 copi! (1899 -900). In cat. Mislea este un penimanastir! Mislea, unde se de-

{in minori! criminal!. la

du-Voda

in-

4194 hect. Padurile

ocupa aproape 800

hect.,

din

care a statului are 90 hect. In com. sunt 2 fabric! 2 rnorl

de apa

si

de pede 1

o

intindere

sia

16494 lei, 56 ban!, si la de 14702 lei, 78 ban!. Este strabatuta de calea ju-

cheltuel!,

si

comunala vecinala de

numar de

152,

statului

s'ati

Vatra-Manastirels'au dat

532 EI poseda: 77 cai, 34 lepe, 1 1 2 vac!, 70 capre, 67 o! si 330 porcl. Comuna se intinde pe o suli

de 2032 hect. Budgetul com. e la venituri

de la

la cheltueli de 4000 lei. Se margineste cu comunele:

Telega, Baicoiul, Branesti

drumur! ma!

:

la

Bacau, capitala

Bor-

Mo vila-Vulpel— Telega, spre Telega

si

Bordeni

;

Telega— Valeacom.

si

cintare^, cladita

1

1

preot

de locuitorl

7 ctrciumi.

Vite

:

62

882

ca!,

mar!

vite

cornute, 165 pore!, 3 capre

si

01.

Teritoriul satului apar^ine razesilor din

Aci se

comuna.

afla

:

1

judecatorie de

apa

nesti,

si

1

cu

vapor!,

2 ha-

ce trece prin sat.

Scor^eni, com.

sat,

facind

parte

rur. Scor^eni, jud.

si

din

plaiul

Prahova.

Scor{e§ti,

sat.

com. Braesti,

Vez! Albesti,

sat,

pi. Cirligatura, jud.

Iasi.

Scor^oasa, ciori,

torl

cfttun,

al

jud. Buzau, cu

si

com.

250

Poli-

locui-

61 case.

:

Plaiul-

Mislii si Petrisul, ce serva

Scoruse^ti, catun,al com. Odaile, jud. Buzau, cu

100 locuitorl

si

20 case.

Mis-

Banesti.

E brazdata de dealurile

pufin insemnate.

si

Trei sosele tree prin comuna:

Carpenului, spre Baicoiul

Distance

si

deni.

lea-Urleta; spre

alte

— 900);

o biserica, deservita de

nur! marl, la soseaua Bacau-Moi-

Scor$eni-Te$cani (jud. Neam^u),

de

de 90 copii (1899

tata

lo-

o $coala mixta, frecuen-

cu

precum

si

Are o populate de 405 cuitorl;

din cat.

hect.

si

la venituri

de^eana Bacau-Moinesti

pe Piriul-Boupe stinga Tazlaulul-Mare.

lu!,

iar cei

Mislea, din care

de

3,94 hect.

Budgetul com. e

resedin^a comune!

plasif, situat

Scor^eni

prafaja

vaporl.

Vi! sunt pe

Taz-

Improprietarit la 1864, pe mo-

comune! are o

Teritoriul

tindere de

pi.

cat.

din ;

Bacau,

cu sec^iile Poiana-Bou-

pace, 2 fabric! de petrol, 2 mor!

Paisie.

Locuitori!

Mislea, in

com.

sat, jud.

Sirbi,

si

a

730

fost in

de

si

Runcul, Lu-

Valea-Seaca.

si

laul-d.-s.,

1883, cind s'a distrus

sunt mosneni cul-

poaica

tenciar, instalat in interiorul fos-

Pana

udata de Girla-Sarata, cu

vaile: Doftane^ul,

cea-1'alta in cat. Scor-

cu hramul

s'a

:

afluentul sau Mislea-Dulce

si

in improprie-

de

poienile

lu!

biseric!

partea

pe care

si

com. se afla piscul Ciresul Pope! si Bechil.

In si

late de 1474 locuitorl.

Are doua

de Dea-

plan tat vi^a.

Se compune din doua catune: Scor^eni si Mislea, cu o popu-

manastirea Mislea, zidita de Ra-

Totalul paminturilor

de N.-E. a com.

Scor^eni,

resedin^a plaiului.

1869, s'au

pamint

in

situat

de

in farina. In

si

si

lul-RunculuI,

la kil.

de un incendiu, a

61 insured, 152 falc!

tru pasunatul vitelor

E

locui-

174

tura este de 2292,34 hect.

calea

com. Nadisa,

la

kil.;

52 prajin!

falc!

tarire.

de

la

la Tirgul-

kil,;

si

prajin!

troliu,

la

kil.;

te!

s'au

40

3 capre

01.

Dupa

dat

cin-

18 10 vite mart

cai,

97

:

2

si

catolica in satul circiumT.

1 1

;

cornute,

Ocna, 47

28

Prahova, situata pe malul sting

iana, etc.

cuitorl

SCORUSUL

360

comunelor Te^cani si Ardeoani si la V., cu al com. cu

S.,

;

pen-

Scoru§ul,

catun> al

comune! Ca-

luparul-d.-s., pi. Jiului, jud. Gorj,

in partea

de N. a comune!,

Hosted by

Google

si-

—

SCORUSUL

partea de V.

cam pe

si

coas-

de

ta acestul deal, in apropiere piriul Jil^ul-Mare.

Are o

suprafa^a de 106 hect.,

Locuitorii poseda: 8 plugurl, 18 care cu

man

01

boi; 4

poseda:

cornute, 8

cal,

boi,

Are o

preo^I

336 rimatori. 1 860

si

scoala infiin^ata, la

sifrecuentatS.

317

de 58elevi(i899

6

si

turl

va,

Sucea-

in jud.

com. Sabasa, avind 1150 m.

altitudine.

de 1299 lei, 5 bant, si la de 1204 lei, 85 bani. udata de apele Berleasa, :

impreuna,

formeaza pe Gilceasca, care se varsa in Amaradia,

comuna

la

servita 1

frecuen-

(1899—900) de 75

construita

si

561 su-

1

mixt&,

o scoala

cu

Manu de 2

copii,

cheltueala

o

;

d-lul

biserica,

preo^I,

1

de-

cintare^

paracliser.

Vatra satulul este asezata pe doua* dealurl: al

loc ses, intre Scriostii,

vine

care

spre Rosiori

la

V., din

prelungeste

se

si

pana dincolo de com.

Balfaji

din

si

partea

stinga a riului Vedea, deal care

com. Brosteni, peste care

spre com. Beuca

Are

Birseiul-din-Padure, iar laS., cu

mal departe spre comunele Meri-

hotarul

trece

Sucea-

in jud.

Bucovinel.

1352,2 m. altitudine.

in

dind in soseaua veci-

Col^esti,

nala.

Scoru^ul, munte,

com. Brosteni, din spre Saal-

titudine.

Scrada, catun de comunei cu Gorj,

resedin^a,

al

nume, jud.

acelasi

pi. Gilortul, situat

pe malul

drept al piriulul Gilceasca.

Scoru§ului (Culmea-),

de

fir

dealuri, jud. R.-Sarat, pi. Orasulul

;

se desface din virful Sco-

Rimna

rnful, printre riul

si

covul, despar^indu-le basinurile

lasind la dreapta

stinga

si la

mici dealurl, ce se intind printre afluen^il lor ;a?a sunt: Ciocanelul,

Hoja, Priveghiul, Deleanul, Cucul, Piciorul-Nuculul,

parte com. Brosteni

etc.; des-

Andreasi

si

de com. Odobasca; inal^imile variaza intre 850

— 700

acoperit cu padurl

Scrada, com. rur n GilortuluT, la S.

si

lul

p£suni.

jud. Gorj, pi.

com. Birseiulsi

compusa din catunele:

Scrada, Gilcesti

si

sau 348 suflete. Locuitorii sunt

poseda: cu boi,

1

caru{&

cu

Ei

25

care

caT,

212

marl cornute, 9 cal, 359 34 capre si 126 rim^tori. Are 1 biserica de lemn,

vite

cuta de

de

1

locuitorl

preot

2

si

si

of,

deservita

cint&re{I;

Are o suprafa^a de 1608

hect.,

o

4 kil. de Rosiori, la 48 kil. de T.-Magurele si la 36 kil. de

la

Alexandria.

mat sunt cite-va plriiase care uda teritoriul comunei, mal ales primavara si pe timpurl ploiase. Teritoriul comunei, dimpreun& cu al mosiel d-lul general George Manu, ocupa o suprafafa de aproape 2820 hect. Din acestea, 2332 hect. pamtnt sunt ale proin acestea intra si 150 hect. p&dure si 70 hect. rezerpriety!;

vate pentru izlaz.

pa legea rurala sunt in numar de 209, pe o intindere de4 1 5 hect. Viile locuitorilor ocupa o suhect.

catunul Ciocul,

al

Rosiori,

S.-E.

contribuabili.

Papa, de care

la

cal, 19 m&gan, 5095 ol si 432 porcl. Cal de comunicafiune sunt soseaua jude^iana Turnul-M&gu-

140

rele

— Strimbeni,

com. in tot lungul

cu

Vol,

este

kil.

Vite: 662 vite marl cornute,

Scrioa^tea, com. rur., in jud. Telorman, pi. TirguluT, situata pe partea dreapta a riuluf Vedea,

cue^i, la S.

Alarele Dicfionar (ieografic.

Satul

etc.

de la riul Vedea. Osebit de cursul riului Vedea, 1

prafafa de 73

Se invecineste

Berlesti.

Gola, Albesti,

care se intinde

si

Locuitorl improprietari^I dufa-

scoal& mixta.

cu o populate de 315 familif, sau 1258 suflete, din care 288

6591,0

mosneni.

pluguri,

15

m.; este

de - P&dure, sttuata pe ses coasts,

Are o suprafa^a de 400 hect., cu o populate de 100 familii,

Mil-

este tot o prelungire venind din

la

Sucea-

in jud.

rul-Dornel, avind 1396,1 m.

si

flete;

aceasta

afla

com. se face printr'o sosea comunala, care o pune in comunica^ie la N. cu

Scoru§ul, munte,

va,

d'asupra careia se

comuna. Are o populate de

dealul Papa, la E.

Col^esti.

Comunicafia

va,

la veni-

V. cu comuna Mal-

d&eni, de care o desparte dealul

cheltueli,

E

la

General

cintareflf.

Scradi^a, care, unite

Scoru^ul, munte,

Vedea,

tata

deservite de 3

3 bisericl,

;

Budgetul comunei e

si

munelevecine se face prin drumuri ordinare.

3

78 capre

01,

900)

39 rimatori. Comunica^ia in catun cu co-

care

67 pluguri, 101 carufe cu cai, 526 vite marl cornute, 33 cal, 868 cu

129

stupl;

EI

mosneni.

Locuitorii sunt

cu o populate de 202 suflete.

vite

SCRIOASTEA

361

tuat ling& culmea dealulul Jiul, in

:

la

N.-V.

cu

comunei Cu-

limita

orasulul

cu

comuna

o

desparte

riul

de aprope 2

care strabate el,

pe o distanja

o ramura de

kil.;

sosea vecinala, care merge spre

com. Maldaieni com. Papa pana

si

Comunicafiunea

V.

o alta spre

in riul

spre

Vedea.

comu46

Hosted by

Google

;

SCRIOASTEA

nele Mald&ieni face

pe

si

Papa se ma!

si

diferite rusci, osebit

de drumurile care sunt soseluite.

Pe

teiitoriul

comune!

trece

Costesti-Magurele,

ferata

linia

SCUNDUL

362

pe o porjiune de 4 kil. Budgetul comuneT e la venttun de 6 14 1 lei, 96 bam, si la cheltuiel!, de 4312 lei, 71 bam.

Sculeni, com. rur.

jud. Iasi,

in

y

pe

3 cat.

si

ses, intre rlurile: Jijia la V.,

E

Prutui la E.

satele: Sculeni

Sorca

suleni,

formata din

Sendreni, pe o

si

cam de 1304 hect. si cu o populate de 272 familii, sau 1426 suflete.

suprafa^a

prin

comunale.

Pe malul Prutului

lul-Stincei sunt paduri iar

2332 hecL,

a celor-l'alte doua se face de

proprietar;

pamintului

cultura

pe sesun, sunt

tini,

si

pe Dea-

de

stejar,

bal^i si mlas-

formate prin vars&rile Pru-

Are si

un

2 biserici, cu

un eclesiarc

preot

o scoala; 4

;

se

urmeaza sistematic, {inindu-

Budgetul com. e de 7500

se

seama de progresele

Vite

1026

agricole.

:

01,

1

Se margineste

-

Mo{a{ei,

Glavile

Are

dr.d.-f., jud. Dolj, pi. CimpuluT,

com. Mo{a{ei, pe Calafat,

pusa

linia

Craiova-

in circulate la

Decembrie 1895. Se

afla

stabile Bailesti (12,8

kil.) ?i

iaua-Golen{i

mea 64

(12,6

kil.).

intre

Po-

d'asupra nivelulu! Marii de

al aceste!

sta^ii

1896

3

cat.

una

a fost de 27853

20 bam.

si

rat in

Ctitori! bisericilor

colae

si

fa-

sau 1028 suflete; o scoala,

elev!

si

frecuentata

861,

in care se

mestesugul a

pred&

br&zdeaza E. com.

ferate Iasi-Ungheni.

numit

Schitul, pentru ca

si

cu paduri intinse

;

si

in-

e acoperit

gului, in cotul

Scruntarul-Mare, de a stinga

sul

mosia

riului

se-

o incaerare intre Turci

Jijia,

pe

in timpul eteriei la

care,

d'impreuna cu balta Scruntarul(ce se

afla

e vestit pentru si

mai spre stuhariile

multe ce produce.

tir-

a fost

mar! cornute, 201 si

81 rimator!.

lei si

com.

mosia

d-lui

:

01,

se

cheltuelile, la

urea

la

2500

lei.

sosea comunala trece d'a-

cu

o leagS

si

munele Orlesti

co-

Glavile.

si

Este strabatuta" de dealurile:

Verdea, Omoricea, testi,

Pogoanele,

Ciuieiul,

Fo-

Pesteana, Pa-

si udata de vaile: Verdea, Omoricea, Vaiea-cu-Apa, Valea-

vel

Cirstei,

Scundul

Fintin! sunt: 15

in Padure^i

si

13 si

20

Guguianca. Blejani,

in in

Fundul-

Scundulu!.

Scundul, padure pusa regimulu! jud.

Grig.

Vilcea, I.

Scundul, Roz-

novanu. Locuitori! poseda

01.

particulara, susilvic, pi.

pendinte

Oltul-d.

proprietatea

s.,

d-lu!

Lahovari.

Greet,

1821.

Stinca, proprietatea

S.),

mari

si

Tirgusorul se afla pe

C&minaresti, jjcom. Cirni-

ceni, pi. Turia, jud. Iasi,

Mic

Prutului,

pe

balta,

238

bo!,

94

si

de com. Scundul,

In marginea despre N. a

secularc.

332

102 capre

lungul com.

diferitelor im-

conjoar& schitul Poiana-M&rulu!

in jud. R.-Sa-

Rimnicul, com. Bisoca,

O

resedii^a

$i

acelasi

1

Blejan. ca!,

hect., iar toata com., 1611 hect.

de iozie din care se fac: panere, scaune si alte lucruri. Acest tirgusor a servit mai inainte ca punct de trecatoare in Rusia, pana la infiin^area caiei

rat, plaiul

Sanda

Vite: 40

Ni

si

313 r;ma-

si

Are o populate de 189

de 53

si 1879; o de 63 copii. sunt: Marin

Locuitori! com. sunt mosneni.

348 ca!

in

1875

scoala, frecuentata

Vatra satulu! are peste 250

nume, jud. Ia>i, pi. Branistea, com. Sculeni, situat pe malul Prutului, la 24 kil. de Iasi.

infiin^ata

care s'au repa-

si

1871,

fie-care

in

biserici,

lei.

man

pletirif

Scropu^ul, munte,

cite

lo-

cornute,

180 vite

tirgufor,

com. cu

milif,

o populate de 1687

Veniturile

Sculeni,

N. cu

la

cu Orlesti.

la S.

si

cuitori;

3800

Inalti-

m ,27. Venitul pe anul

lei

1

Cermegesti,

si

Sirineasa

vac!,

de

stafie

cu com.

la E.

Ionesti-MinculuT, la V. cu com.

tori.

Scripetele

la

si

kil.

plase!.

pi-

chete pentru paza IrontiereT.

stiintei

pe Vade cakil. de a 74

situata

lea-Scundulu!, la 80 pitala jud.

din

Fun-

si

Lixandroiu, loan Balasiu

tului si JijieT.

Exploatarea acestei mosi! ca si

cu

iar

E

Vil-

compusa

Padure^i, Blejani

:

dul-Scundulu!.

drumurl

satele din interior prin

neintrerupt domeniu. Intinderea

din care 150 hect padure.

limit rofe

drumurf vecinale,

meaza cu mosiile Maldaieni, Papa si trupurile lor, un singur si acestei mosi! este de

Fra-

(tirgusor),

in jud.

corn, rur.,

cea, pi. Oltui-d.-s.,

Este legata de com.

Scrioa^tea, mo fie, in jud. Teleorman, pi. Tirgulu!, proprietatea d-lui general George Manu. For-

Scundul,

la N.-E. plasii Branistea, situata

424 328

vite cai

riU, in jud. Vilcea, vine

din com. Sirineasa, izvorind din Dealul Pogoanelor si se varsa

prin

com.

Or-

in Olt,

trecind

lesti

dupa" ce a primit girlele

si

:

Valea-cu-Apa, Guguianca, ValeaCirste!,

Omoricea

Hosted by

si

Verdea.

Google

;

:

SCURTA

rur., in jud. Putna,

Racaciuni, situate in valea

piriului

cu acelas! nume, peste

de Cucova, nute de ea. deal

la

si

sau

milii,

960

din care

hramul

suflete;

una cu hramul cea

fa-

3 bise-

2

si

filiale,

Dumitru

Sf.

si

cu hramul Adormirea

l'alta

frecuentata de

o scoala. mixta,

com. e

la venitur!

de 3670 lei, 64 ban! si la cheltuel!, de 3518 lei, 96 bam. Locuitorii poseda: 15 plu-

de

de fier, 1 grapa de fier, 7 mor! de apa 19 caT, 80 bo!, 160 vac!, 200 porci, no ol ?i 20 capre. lemn,

Buzaul, la

de orasul Buzau.

kil.

E

25

formats din catun ele

pe valea piriului

caciuni, vSituat

cu acelas! nume,

10 minute

la

depSrtare de Cucova.

Are

din care 9700 hect. arabile, 74 hect. padure, 54 hect. finea^a,

4

hect. vie

hramul

Nicolae,

Sf.

una cu hramul cea-1'alta

filiale,

Dumitru,

Sf.

si

cu hramul Adormirea

o scoala mixta,

77

2

frecuentata de

ses, accidentat pu-

Proprietaf ma! insemnatesunt

Racaciuni, avind rohiala, cu 2 filiale,

mitru

si

biserica pa-

1

hramul

Sf.

Nicolae

una cu hramul cea-1'alta

si

Du-

Sf.

hramul

cu

Adormirea.

senei-Banul, Scurteasa, Scurtesti,

Spiridoneanca,

toate

foste ale

com. Scurtesti,

Pasi!, proprietate

si

in

jud. Bu-

cat.

Vadul-

a statului, pen-

de Episcopie

hect. aratura

;

are

1340

pu^ina crivina;

687 hect. s'au dat insura^eilor din cat.

Vadul-Pasi!, iar restul, im-

proprietari^ilor din cat. Scurtesti.

Scurtesti, com.

Are

o biserica in

forma de pestera. Scurtesti, mosie,

com.

mai

in jud.

Buzati,

Scurtesti, are

cat.

si

toate

2254 apoi

arabile,

de 50 hect, cu o frumoasa pozifie pe malul Bu-

crivina Scurtesti,

zaulu!

4

si

hect. vie.

Scurtul, com. pi.

In timpul razboiulu! ruso-turc

(1806 — 1808),

flind

devastate

Scurtesti

i

catunulul

numele de

Dupa

imprastiat.

s'a

Pirjolul,

dat

s'a

au

812, locuitorii

inceput sa

de ma!

se adune, atit cei

de prin

cit

si

unii

distruse

si

au dat

si

ina-

alte sate

nastere cat.

Scurtesti, Stancesti, Bajani, Focsenei, etc., iar

Dimbroca,

cat.

rur., jud.

Vlasca,

compusa din

Glavaciocul,

tunele

statuluT.

ca-

Dracesti, Scurtul-Mare,

:

Scurtul-Slavesti

si

Negrilesti, situata

Catalina sau

pe partea

stin-

ga a ape! Cleni^a, pe hotarul judefulu! Teleorman, la 72 kil. de Bucuresti, 72 kil. de Giurgiti la 30 kil. de Obedeni, resesi din^a

pi.

Are

3

Glavaciocul-Neajlovul. biseric!

2 scoale mixte,

cu

5

in

Dracesti

cintarepf si

Scurtul-Mare; 8 circium!. Locuitori! sunt mosnen!.

Vadul-Pasii, sunt formate in 1882

Scurtul,

din insurant. o populate de 2570

testi

lo-

2 scoale, in cat. Scur-

si

de 146

Dolj,

cu 300 locuitor!, jud.

sat,

pi.

Amaradia, com. Ca-

preni, situat

Vadul-Pasii, frecuentate

Amaradiei,

elevT;

preni-d.-s.

3 bisericT, in

tunele Scurtesti, Stincesti

cintare^i

si

3

de

si

c&-

pe malul drept al 4V2 kil. de Ca-

la

Foc-

preop, 3 paraclisen, si din

senei, deservite

3

care catedrala e cea cu hramul

Vite:

dinte

Stefesti, pi. Varbilaul,

Scurtul, insula, pe Dun are,

in

dreptul satulu! Dichiseni, plasa

Borcea, jud. Ialomifa.

2SMartie; 13 circiumi.

Scurteasca, mosie, zau,

din

parte

facind

sat,

rur.

Dimbroca, Focsenei, Foc-

Bajani,

cuitorT;

Scurta, parohie, in comuna cu acelas! nume, jud. Putna, pi.

fertil.

si

T

1

com.

hect.,

de malul Buzaulu!

Are

copii.

si

136 hect. sterpe. {in

Scurtesti,

jud. Prahova.

Areosuprafafade r 0800 hect.,

inte,

biserica parohiala, cu

1

si

Vadul-Pase!.

izlaz,

157

si

Atir-

:

Focsenei, Scurtesti, Stincesti

832 hect.

resedin^a al com. Scurtesti* jud.

Buzau, cu 725 locuitor! case.

Dimbroca,

arsa, din care cauza

Scurta, catun, in comuna cu acelas! nume, jud. Putna, pi. Ra-

pe

situata

al riulu!

Terenul e

77 copiT. Budgetul

guri

9V2

una parohialS, cu

:

Cimpulu!,

pi.

nafi, Bajani, Ciocirlia,

Nicolae

Sf.

zau,

malul sting

10 mi-

Are o populate de 254 rici,

SCURTUL-MARE

303

Scurta, com. pi.

;

rur., in jud.

Bu-

minji, vac!,

46

cat,

18 bivoll,

242

vi^ei,

40

!epe,

10

1385 bo!, 537 3

asin!,

7000 o! si 48 capre. Budgetul com. e de 5287

590

pore!,

Scurtul, picket vechiU de frontier^, pe Dunare, in dreptul satului Dichiseni, pi. Borcea, jud.

Ialomi^a. le!.

Ca! de comunicafie sunt: so-

Scurtul, prival,]\id. Dunarea-Vech!e,

naturale.

sulu! Braila.

Scurtesti (Pirjolul), catun de

Chiscani, intre

Scurtul-Mare,

Braila,

com.

Dunarea-Noua

comunala Scurtesti -Cochirleanca si mai multe drumuri

seaua

catun,

Hosted by

si

in dreptul ora-

pendinte

Google

; : ,

;;

SCURTUL-SLAVESTI

de com. Scurtul,

Glavacio-

pi.

Are o I

scoala

Sf.

preot

o biserica, cu

;

Niculae, deservita de

2 cintare^i; 2 circiumi.

si

cu hramul Constantin

Tinani, si

Elena, a doua in c&t. Seaca-

BatrinS, cu hramul Sf. loan Bo-

coasta stinga a acestei ape.

hramul

tez&torul, a treia in c&t. R&chita,

cu

hramul Mucenica Sf. Vardoua scoli mixte, frecuen-

vara

;

tate (1899

Scurtul-Slave^ti, catun, pendinte

de

com.

Scurtul,

vaciocul, jud. Vlasca.

Gla-

pi.

Are o

bi-

de un preot

serici, deservita

brasovenie

1

mai

aburi;

rur., jud.

Dumbrava-d.-s v la

Dolj,

pi.

de 43 30 kil. de com. la

E

si-

o

multe

locui-

353

dupa legea din 1879,

Comuna

semicerc. Se invecineste la

N.

cu com. Botosesti, din jud. Me-

g&tura

Seaca (Belciugata),

piriul Calma^uiul, la

Mosia

dure se arenda cu 6000 nual (1893

— 98).

Acum

a-

lei

s'a

;

cu Socetul, din Tecu Malaesti,

la S.,

Se compune din Seaca-Belciugata

novul.

lei.

:

cu

Botosesti,

Covrea paduri

:

lor

acoperite de

Velica,

si

si

prelungirile

locuri arablle

nu tree peste 60 m. C&tunul de resedin^a este Seaca-Tinara. Inainte se compunea din Seaca si Seaca-Batrina. Azi se compune din catunele inal^imi ce

Seaca - Tinara Seaca-Batrina

sati si

Mosia

si

S'a infiintat in 1858, pe proprietatea statului, fosta pendinte

Satul

-

tarirei insur&teilor.

ocupa o su-

Teritoriul com.

de

2780

Din

hect.

a-

cestea, 5 hect. sunt proprietatea

comunei.

Locuiton

improprie-

dupa legea din 1865, sunt

tariti

Dupa

legea

din 1879, s'au improprietarit 100

Seaca, com.

rur.,

jud. Gorj, pi.

Gilortul, la N.-E.

com. Logresti-

Mosneni.

E situata

ciugului,

catune

Nou

R&chita. Catu-

In 1879 s'a mai marit cu ocazia improprie-

127, pe 551 hect.

Seaca-Geblesti.

avind

si

catune

2

Natarai, cu

si

o populatie de 2445 locuiton.

comunale Seaca-Brabova, SeacaGogosi, Seaca -Carpeni, Seaca-

comuna

penul; la N., cu

Vite

si

cu Craciunei-d.-s.

la V.,

dat

ramanind

1068 hect.,

la E.,

;

leorman

Este accidentata de dealurile

Car-

si

kil.

leni

Seaca-de-P&-

statului

3070,25 Cai de comunicafie sunt caile

cu co-

la S.,

munele Mosna, Geblesti

45

padure.

prafa^a

cu com! Brabova;

la E.,

;

com. rur.,

jud. Olt, pi. Serbanesti, situata

Clea-

Gogosi^a

in le-

Logresti-

Mosneni, unde aceasta sosea da

manastirea Cozia.

cu

si

pune

cu

S.-V.

la

300 vite mari cornute, 49 cal, 280 01 si 48 capre. Budgetul com. e la venitur! de 3356,14 lei, si la cheltueli, de

hedin^i

com. se face

in

109 1 9 pog., din care 6084 pog. 4000 pog.

ne vindute 374 hect. Locuitorii poseda 117 pog. de vii si cultiva gindaci de matasa.

sta-

750,67 lei. Comunica^ia

arabile, 52 pog. izlaz,

Padurea Seaca, apar^inind

comuna ca un

oT,

de capitala jude^ului si la 28 kil. de resedin^a plasei. Se margineste la N. cu Va

in loturi

inconjoara

186

calf,

69 capre si 251 rimatori. Budgetul com. e la venituri de 795,86 lei si la cheltueli, de

pe suprafa^a de

o

are

tuata pe costisa a trei dealuri.

tului,

36

legea rurala din 1864,

sunt 100 insura^ei.

kil.

Sopotul, resedin^a plasei.

cornute,

in soseaua vecinala\

Dupa

lul Cosmina-d.-s., pi. Varbilaul,

jud. Prahova.

;

man

prin o sosea, care o

stine.

sunt impaminteni^i

Scutari, numire vechie a c&tunu-

si

900) de 100 copii

si

de

torT, iar

Craiova

—

3 circiumi

moar&

si

un dascal.

Seaca, com.

SEACA

364

pe valea Clenifa, pe

cul, situat

:

:

si

e

Seaca

pe valea Bel-

compusa din si

e

si

ses,

cu o-

si

cazia nouel leg! pentru instrei-

improprietarit

Are

Bur-

fertil,

550 hect.

nareabunurilor statului,

ton, cu

Marul.

S'a numit ma! inainte culeasa. Pamintul

2

insuratei, cu

inca

s'ati

313

mat

locui-

1565 hect. 2 biserici,

din care una

vechie, construita din

birne la

nul Satul-Nou este asezat pe 2

ondulat pu^in de dealurile Cal-

1

dealun, desparjite prin o vale.

ma^uiului.

frecuentata de 63 copii(i899

Aceste dealurl au

Are o suprafa^a de 500

costisurile les-

In satul Seaca-Tinara se afla siliste

ce poarta numele

cuitori, din care

3

locuiton la 1839, 1

Are o populate de 2879 una

1 1

lo-

comercianflf

in cat.

de

f&cuta

Seaca-

preot

si

deservita de

2 cint&re^i

;

896,

—

:

223

cai

87 736 2300 oi si 400 porci. Comerciul se face de 3 cirboi,

vaci, 25

Budgetul com.

e la venituri

iepe,

ciumari.

Locuitorii guri, 75

1

bivoli,

o scoala

primara.

infiintata la

poseda

Locuitorii si

-

ca-

tunuiui.

"biserici,

biserici de lemn,

;

1900).

cu o populate de 540 suflete

nicioase.

o

hect.,

806 o scoala,

poseda

:

50 plu-

care cu boi; 438 vite

si

cheltueli

de 12207,79

Hosted by

^*

Google

:

SEACA

In dreptul comunei, sunt pi-

Soseaua jude^eana Slatina-Ro-

comuna

leaga

siori

leni si

De

SEACA-BATRtNA

365

cu

S.

la

o parte

se ridica un

Malaesti-d.-s.

de

si

N. cu Va-

la

chetele de paza bis

S

com.

alta a

platou intins, se-

manat cu mai multe maguri, ca Magura-Nem^ilor, Magura-Mare,

se varsa

Il-a),

care

in.

Valea-BelciuguluT. Pe

formate

din

de

ratul-Secii, in partea

V.

a

comunei, spre com. Traian.

pe

XIX-

al

mosia.

si

un elesteu

la S., Elesteul-

si

lui-Duda, etc.

Arges,

sat, jud.

Are 107

rur. Salatrucelul.

Seaca, com. rur^ de

extremitatea

la

Dunarii.

E

al

pe coasta

situate

la

de T.-Magurele si la 30 de Zimnicea, si se inveci-

17

kil.

kil.

neste la

locui-

ton.

la

com.

cu

E.

V. cu com. Traian,

Dunarea

si

cu

la S.

N. cu comuna

la

mosia Lissa

Cioara,

si

Pe Dunare,

si

dealul Duhna.

dreptul

in

co-

munei, se afla insula Belina, una din cele mai

de

la

man

la

li-

mita jude^ului.

Mosia cu

din

comuna

are o intindere de 3000

hect.

este proprietatea

si

hect.

numar de

pe 325 hec-

179,

suprafa^a de 259 hect.,

100 hect.

dintre care

60 hect.

fine^e,

6 hect.

hect. vie,

11

prunf

80 hect.

Are o populate de 1156 flete;

o scoala mixta,

de

tata

19

elevi;

deservita de doi

o

su-

frecuen-

si

un

cintaret.

Vite: cornute,

caT,

2179

695

marl

vite

vite mici

si

109

rim^tori.

2049

l

venituri

si

de

e *> 97 ban!, la cheltuieli.

Prin centrul

comunei

Arges,

1

/*

al

redus

Lo-

pi.

Salatrucelul,

rur.

nume si

fost

Ast3zJ

Coziel.

este

de mir.

la biserica

Seaca, fost schit, de

arabile,

d.-s.,

de

livezf

calugari, jud.

com. Cornafelul,

Vornicul

E

si

situat

pe Valea-Seaca,

poseda:

20

cai,

40

pluguri,

30 100

mosnenJ

man

care

cornute,

39 capre

01,

si

130

si

rimatori.

cu

perite

in-

inchis

frumoasS,

de toate parole cu sunt

Oltul-

Manea Vl&doaia Doamna.

tr'o pozi^iune

Locuitorii

pi.

fondat la 1593 de

pula^iune de 80 familtf sau 300

dealurf, aco-

de

p&duri. Mulfime

izvoare ies din poalele acestor delule^e.

La 1854 s'a

Seaca,

sat, f&cind

parte din com.

cu acelasi nume, jud. Olt,

rur.

$erbanesti,

pe

situat

am-

bele maluri ale Calina^uiului, in

partea de N. a comunei. si

are o

E

redus

Acum

s'a reparat. la

de mir.

biserica

re-

mosie, jud. Dolj,

com.

pul,

sat, facind

Corna^elul,

jud. Olt.

E

veanu.

Seaca,

pftdure, a statului, in in-

de 1600

hect.,

milii,

si

d.-s.,

udat

la

de

E. de

V. de ValeaAre o populate de 60 fanumai emancipa^T. Aci e si la

Oltul-

jud. Olt.

Seaca (Vatra-Schitului-), mosie,

din com.

fosta

arendata cu 3800

pi.

sat, facind parte

a statului,

pendinte

de manastirea Cozia, jud.

Seaca-Batrlna,

schitul Seaca.

Seaca,

pendinte

pi.

Oltul-d.-s.,

situat in partea

N.-V. a com.,

Secii.

parte din com. pi.

Brinco-

si

de com. Corn&felul,

Seaca,

Cimvenit

Apar^ine

lei.

Principilor Bibescu

pi.

cu

Ghidiciu,

de 42000

anual

tindere

anul 1806.

trece

soseaua mixta Turnul-Zimnicea.

Seaca,

bise-

rica vechfe, din birne, cladita la

Valea-Gugului

Budgetul comunei e de 2078 25 ban! la

com.

suflete.

rur.

178

i

Calimanesti (scoala).

schit, jud.

metoh

Olt,

biserica,

preo^f

Seaca,

padure,

2 hect. izlaz, cu o po-

si

sedin^a comunei

tare.

lei,

Are o

pi.

Locuitori improprietari^i sunt in

c&t.

situat la

d-luJ

Are un cam de 30

N. Gr. Zadarniceanu. zavoiu, in intindere

E

locuitorl.

de

Vilcea,

jud.

Are o populate de

Cozia.

kil.

din com.

sat, facind parte

C&lim&nesti,

rur.

Gilortul.

pi.

cu boi, 238 vite

nume

acelasi

Seaca,

linga satul cu acelasi

Seaca, catun, de resedin^a, al comunei cu acelasi nume, jud. Gorj,

pe distan^a

gura Oltului pan&

Pereschivul,

vistea,

S. a plasii Calma^uiuluT, jud.

Teleorman, pe malul sting

locuitori, in

pi.

com.

din

vistea, facind parte

Lo-

pi.

130

com. Stanuesti, spre N.-V. de

197

Seaca,

cu

Tutova,

sat,

jud.

pi.

Calma^uiu, in partea de N., se afla

Seaca,

satul Stanuesti.

numirea de Comi-

lea; el purta

sanca, ca

Prahova.

pesti, jud.

de

zice ca satul dateaza

inceputul secolului

la

urb. Filipesti-de-Tirg, plasa Fili-

6.

revarsarea DunSrif, se afl& Sa-

Se

matuiul (ramura

No.

Printre bal^ile

Dealul-lui-Duda.

Prin mijlocul com. trece Cal-

No.

si

frontieri!

lef

sat,

Olt,

anual.

jud.

Dolj,

Dumbrava-d.-s., com. Seaca,

asezat pe dealul cu acelas! nume.

Hosted by

Google

SEACA-DE-ClMP

Are o populate de 1203 cuitori; o biserica cuite,

SECARUL

366

de birne

cu hramul loan

lo-

ten-

de manastirea Cozia, arendata

rohiala

si

cu 29450

hramul

Sf.

antial.

lei

Seaca (Valea-).

Vezi

Valea-

si

Seacd.

de com. pul, jud.

pendinte

sat,

Ghidiciu,

rur.

Dolj,

Cim-

pi.

6

situat la

kil.

N.E., de Ghidiciu, catunul de resedinja al comunel.

Are o populate de 650

lo-

Seaca (Valea-), jud. Putna,

ata pe

hramul

Niculae,

paroh

si

si

deservita de

un

1

Sf.

preot

o scoala

cintare^:;

sele vecinale

si

so-

comunale, care

satul in legatura: la S.-V.,

Ghidiciul

si

cu

Piscul;

cu Negoiul,

iar la V.,

cu

Poiana.

Aci

s'a concentrat

divizia ruseasca a

pul

al IX-lea,

in

1877,

31-adincor-

pentru

efec-

a'si

tua trecerea peste Dunare.

Seaca-de-Padure, tuluf, jud.

comunel

iar

de

sub-

de 19 kil., de capitala jude^uluf de 63 plasel e

Dolj, pi.

Dumbrava-

com. Seaca. Are acum o suprafa^a de 374 hect. Din ea s'au dat 1068 hect. in loturi. Are

pe dinsa

stine,

vii

padure.

si

tului, pi.

a sta-

Dumbrava-d.-s., com.

Seaca, pe mosia statului.

si

girni^a.

bele cu hramul

Voevozi;

S-t'ii

scoala mixta, situata

comunei

local al

si

intr'un

frecuentata

—

de 79 copii (1899 900). Budgetul comunei e la venituri de 3911,06 lei si la cheltuelT, de 3658,23 lef. Locuitorii poseda 146 hect. vii, aducind un venit de 80000

Prahova.

sat, jud.

Seaca (Valea-),

catun, al

Marun^isul,

jud. Buzau,

cat.

de ciment. Asta-zi

brica in

Erler a

pe aceasta vale o

fa-

este

func^ionare,

produ-

un ciment de o

calitate

deplina

superioara.

Secara, sau Broasca,

locuitori

19 case.

si

com.

cuitori

de

si

Teleorman,

ma^uiului, jud.

si-

avind

si

o popula^iune de 643 suflete.

Secara, mosie

Teleorman, com. Ologi,

in jud.

',

Calma^uiului,

pi.

proprietatea

Cre^eanu.

Are

o

intindere

precum

hect.,

V. de

general

d-luT

o

si

bra-

pe coasta Dea-

lului-Ologilor.

Secara, sau Priboiul, mosie,

catun, al com.

Buzau, cu 130

24 case;

Cal-

pi.

tuat pe Dealul-Ologilor

locuita,

Seaca (Valea-),

facind

cat.,

parte din com. Ologi,

cu 80

se

lo-

alipe^te

de

in suprafa^a

re?ti,

Bucu-

din

Civile

ne-

pendinte

Vlasca,

jud.

Ef. Spit.

de 382

pendinte de comuna

Are

cat. Bisteni-d.-s.

Seaca (Valea-), catun, in jud. Putna, comuna cu acela^i nume, Racaciuni, a^ezat pe

com.

valea

piriulul ce trece prin el si des-

parte

Are

comuna de

Mindrisca.

hect.,

Zadarici.

250 hect. padure.

si

biserica

parohiala

1

filiala,

ambele cu hramul 1

de comuna

si

Sf.

scoala mixta, zidita si

frecuentata de 79

pendinte

(Valea-), parohie, in com.

cu acelasl nume, jud- Putna, avind

Crevedia

catun, pendinte

- §u{u, de com. Creve-

dia, pi. Neajlovul, jud.

pe

situat

dealul

resti

si

Are

la

58

sting kil.

kil.

Vlasca, al

vail

de Bucu-

de Giurgiu.

o suprafafa de 850 hect,

din care s'a dat la 52 locuitori, fostf clacasi,

156 hect. Are un

petec de padure de 250 hect.

copii.

Seaca Seaca-§i-Belciugata, mosie, a

Secarul, sau

Neajlovul, la 30

rur. Galicea-Flaminda.

statului, jud. Olt, fosta

de

N.

la

inginerul

1888,

infiin^at

niste frumoasa,

1

Arges,

Oltul, facind parte din

se varsa in riul Prahova,

Busteni.

1520

anual.

VoevozT;

Seaca-Pirlita,

fa-

sau 13 19 suflete; 1 biserica parohiala si 1 filiala, am-

pi.

Seaca-Olari, padure, a statului, in intindere de 504 hect., pendinte de com. Margineni-d.-s., Filipesti, jud.

si

Are

o intindere de apoximativ 4000

pog. Predomina cerul

V.

milii,

Calvini, jud.

Seaca-de-Padure, padure,

tre

pe {annul sting,

cind

kil.

mosie, a sta-

d.-s.,

pi.

situ-

trece

vale, izvoreste

de la poaleie muntelui Zamura, com. Predealul, plaiul Pelesul, jud. Prahova, curge de la S.-E. ca-

La

prefectura

lei

pi.

ce

in

care o desparte de

Distan^a

la

N.-E., cu Bailesti sicuCoveiul; la E.,

Racaciuni,

Are o populate de 330

Comunica^ia se face prin

cu

si

rur.,

Seaca (Valea-),

Mindrisca.

mixta.

pun

pi.

com.

valea pirluluf

prin sat

cuitori; o biserica parohiala con-

struita din zid, avind

Voevozi.

BotezS-

torul.

Seaca-de-Cimp,

ambele cu

filiala,

1

pi. 1

Racaciuni, biserica pa-

Mosia aduce un venit anual de 1 0000 lei.

Se

afla aci

deservita de

o biserica de

:

1

Hosted by

preot

si

2

zid,

cin-

Google

,

SECARUL moara pe apa Neaj-

tarepf;

o

lovul

3 circiuml.

;

SECUIUL

367

numit Alunisul.

Secarul, na

de

generala

direcfie

a plasei

E.

a com.

si

de

sale

;

pe

la

curge *apa

S.

Cade

care e dominata, pre-

Calistrie!,

cum

si

drumul Cerna

cea,

de

virful

este acoperit cu padurl

si

pasunl.

parte

facind

sat,

com.

rur.

lesul,

jud. Prahova.

Comarnicul,

pi.

parte din

sat, facind

rur. Prahovi^a-d.-s., pi. Pra-

Are o

hova, jud. Prahova.

pulate de 577

po-

com.

Bistri^a-d.-s.,

asezat pe piriul

Bacau,

din com. rur. Costesti,

de

Pe-

Inscrip^ia

Are o

zugravita in

zid,

suna

Ho-

pi.

biserica

vechiu.

stil

de d'asupra usel cu

sapata

biserica

catolica,

bi-

astfel:

aravon

sfint

de robii

s'a facut

Ion Ereul, Nicolae Ercul,

com.

al

Secuia, sat, in partea de N.-E. a com. Minjesti, pi. Crasna, jud.

Vasuiul,

pi.

Seciul,

Vran-

apar^inind

lo-

Coh:i, jud.

sat,

facind parte din com.

Podgoria, jud.

com.

rur.

CerburenUasul.

Are o 1

biserica, fondata in anul

80 1 de locuitorl

lul

$i

cu ajutorul

sat, facind parte din

Secuiul, com. Dolj, la 17

sat,

facind parte din

asezat pe malul Vilsanul,

care

Mus-

sting

al

si

Arges. Pe aceasta apa sunt 2 si

si

22

Vilcea.

Are o populate de

E

1

98

de brazdat de

situat in partea

e

si

dealul Cioponea.

rur., pi. Ocolul, jud.

de Craiova,

Are o

biserica

fondata la anul i860.

pe un mic

Se invecineste ve?ti,

si-

la S.

al

deal.

N. cu com.

la

cu satul Brato

din com. Adunafi-de-Gior-

mane,

pi. Jiul-d.-j., la

Ghindeni gluiul,

si

la

E. cu com.

V. cu satul fu-

com. Glodul,

pi. Jiul-de

Mijloc.

Singurul accident mal insem

1

moara.

apa minerald, in com. Rusiava^ul, confine

sulf,

sare

jud.

Buzau,

nat este dealul Cioroiul, inalt do

cat.

Ripile;

aproape

si

50 m.

parte baltos

fier.

si

PamintuI este parte nisipos.

Este udatii prin partea de V.

formeaza

hotarul intre jude^ele Muscel

herastrae

ca!

15

Teritorul com. e mal mult ses.

com. rur. Nucsoara, jud. cel,

01,

kil.

Malul-Mare,

Seciului (Groapa-), sorginte de

riului

350

rimatorl.

Lunga-d.-s.

Secaturile,

plugun

10 care cu boi; 85 vite maii

cornute,

com.

Cerna-d.-s., jud.

rur. Nisipi, pi.

V. a comunei

com. Poiana-

sau 150 suflete.

familil,

Locuitorii poseda: 6

tuata aproape de malul sting

George Boldescu.

locuitorl.

Dimbo-

lo-

Prahova, situat pe dealul Seciul.

Seciul, Ar-

148 sunt ale

cu o populate de

si

riului Jiul,

sat, in jud. si pi.

jud.

40

6 case.

si

cuitorilor din Vasuiul.

ges, facind parte din

lului Secuia,

si

rur. Boldesti, pi.

vi$a, pi. Bolintinul,

locuitori.

cuitorilor

Roman,

Secaturei (Dealul-), padure, in intindere de 550 hect., pe teri-

sat, in

de 41

hect., din care

Fundul, com. Oniceni.

Secaturile,

Prahova,

Are o populafiune

jud. Prahova.

Constantin, ca in vect sa se pomeneasca.

sdtuc, in jud.

Secaturile,

parte din

Nistor Deaconul, amin. Patru Logofatul,

:

Buzau, cu 30 locuitorl

cea, jud. Putna,

facind

sat,

rur. $otrile, pi.

1841,

la

Dumnezeii

Seciul, catun,

com.

com.

pe piriul cu acela^i nume, pe o suprafafa de 438

Calugara.

toriul

Seciurile,

Vasluiu, situat la poalele deaAcest

Are

deservita de preotul din Liuzi-

pi.

la

Rosia.

facuta de

Unguril din localitate

Secatura,

comuna

vechl,

litere

Fintinelele,

Cirligata.

lui

o

130 01, 97 43 capre. Comunicafia in catun se face prin drumurl ordinare si prin cai,

13

Secaturile, mahala, facind parte

din

pi.

10 plugurl,

:

porci,

N\, din

sericel,

in jud.

sat,

de

soseaua comunala, ce vine de

locuitorl.

slavone, intr'o lespede de piatra,

Secatura,

Locuitoril poseda

cornute,

Secaturile,

rezul, jud. Vilcea.

Secaria,

cat.

21 care cu bo!; 258 vite marl

— Balaban-

sau inalt de 303 m.;

familil,

bisericl, de-

de preotul din

servite

partea de N.-V. a

in

comunei.

com.

de 71

resedinja.

N.-V.

la

spre S.E., brazdind partea de

poalele

lo-

cuitorl.

se desface din dealul Co$-

;

lugul, se intinde spre S., intr'o

cu o populate

sau 285 suflete; 2

Are o populate de 185

deal, in jud. Tulcea, pi.

Macinul, pe teritoriul com. Cer-

Are o supra faf a de 2354 hect.

Locuitoril s'au improprietarit in trupul mosiel statulul Corbi,

Seciurile, catun, Seciurile, jud.

al

com. Poiana-

Gorj,

pi.

Ama-

radia, situat la N. comunei.

de

riul Jiul,

care curge cu direc

fiunea de la N.-S. Silistea,

si

de

piriul

ce vine din com. Ghin-

Hosted by

Google

SECU1UL

deni

care se varsa pe dreapta

si

SECUL

368

aceasta comuna\

riulul Jiul in

Lacurl

bal^I sunt

si

:

CiovicT,

cu o suprafa^a de Va hect., con^i-

nindpeste

rad; balta Sandu,

si

Balta-figanului, balta Vircanul,

300 hect. si apar^ine d-lui N. P, Guran. Mosia Glodujul are o intindere de 100 hect., aduce venitul anual de 5800

Poenaru

Balta-Mandei, cu o

I.

apar-

An.

Cernatescu,

intin-

dere de 140 hect., apar^ine $ta-

suprafa^ade iopog. Linga satul

tulul.

Glodu^ul, este Balta-Mare, cu o

fagi, plop!, frasini, stejarl si gir-

suprafa^a de 15

ni^e,

pog.

balta

si

Ruptura,cu o suprafa^ade

5

pog.

In 1873, coprindea satele: Se-

Teascul

cuiul,

coprinde

fugluiul. Azi

si

anume

cum

N. cu com. Malul-Mare,

cu mahalaua Pescariul,

com. Chindeni, Jiu

;

la

si

la

la S.

E. cu

V. cu

riul

satul Teascul se margineste

N. cu

la

riul Jiul, la E.

Ghindeni, Pescariul

du^ul

;

la

la S.

si

cu com.

N. cu mahalaua

de-Giormane,

cu satul Glo-

com.

Aduna^i-

pi. Jiul-d.-j., la

V.

cu

riul Jiul, la

cul

si la

S. cu satul Bratovoesti,

comuna

Aduna^i-de-Giormane,

N. cu satul Teas-

pi. Jiul-d.-j.

Are o populate de 1056 in satul Secuiul,

lo-

una de zid

cuitorT; 2 biserici,

fondata de Gg.

de zid in satul Teascul, fondata de locuitorl, deservite de un preot si 2 Balanescu

cintare^I;

si

1

funcfioneaza

alta tot

scoala

din

mixta,

1866,

ce

frecu-

entata de 55 copil; 7 circiumt.

Suprafa^a com. este de 3390 hect., din care 2390 pamint ara-

1

640

hect. lac

si

si

100 hect. flnea^a. Mosii: Se-

lei.

in

cu venit anual de 62000

Din aceasta mosie, s'au dat loturi mid 630 hect. la 126

locuitorl. Teascul, cu venit

de 12000

lei,

anual

are o intindere de

padure pe dinsa,

de 380

in intindere

hect.

Secuiului (Piatra munte jud. Putna,

virf de

),

y

tele

mun^ii

in

de mun-

Vrancel; e despar^it

Furul prin piriiasui Zirna.

Secul, com. rur. hedin^i, pi.

si

este strabatuta prin

centru, pe o lungime de 4 kil., de o cale vecinala ce o uneste cu com. Malul-Mare si Aduna^ide-Giormane; mai este calea comunala Secuiul-Craiova-Bechet. Budgetul com. e la venituri de 3020,50 lei si la cheltuell, de

2861,76

lei.

Secuiul,

sat, jud.

Dolj, pi. Oco-

com. Secuiul, resedinta

maries Se margineste

com. Malul-Mare, halaua Jiul

la

si

pri-

N. cu

S. cu

ma-

V. cu

riul

la

Pescariul, la

la

E. cu com. Ghindeni.

In jurul

satului

gaseste

se

Balta-Mandei.

Are o populate de 385 o scoala mixta,

flete;

{ioneaza din 1866,

frecuentata

38 baep din Se-

de 55

copil,

cuiul,

13 din Teascul

Glodu^ul

o

;

su-

ce func-

si

4 din

fondata

biserica,

de G. G. Balanescu, deservita de 1 preot si 1 cintare^; 3 cir-

64

la

kil.

de orasul Turnul-Severin, situata pe Valea-Seculul, inconjurata de toate parole de dealuri.

muna

jude^ului Dolj

si

Grecesti

si

comunele Busul

V., cu ;

cu corau-

la S.,

;

Barboiul

nele

zul

cu co-

la E.

Argetoaia, care aparjine

la

;

Cor-

si

spre N., cu comunele Piria

Valea-Marculul.

formeaza

Satul

comuna cu

$umandra, Tuleni si Smadovi^a, cu o populate de 2700 locuitorl. Locuitoril poseda: 93 plusatele

:

guri,

188 care cu

ru$e cu cai

si

comuna

Prin

16 ca-

boi,

20 stupl. trece

Severin-Biclesul-Secul

soseaua

— jude^ul

Dolj.

Are

biserici,

3

cu

2 preo^i

si

4 cintare^I; 2 scoale, frecuentate de 89 elevl. Budgetul comunei e la venituri de 2817 lei si la cheltuell, de 1016 lei. Vite: 1200 vite marl cornute, 70 cai, 1000 01 si 900 rimatori. Dealuri ma! principale in a-

comuna sunt: Dealul-Su-

ceasta

mendrel, Dealul-Olacului,

ciumT.

Me-

sat, jud.

Dumbrava,

Se margineste:

Comuna

lul,

satul

Tugheni, aparjinind statulul. Are

Joia.

Dea-

lul-SeculuI, Dealul-Clocoticiului,

teren sterp,

10 hect. padure, 150 hect. izlaz

cuiul,

hect.

satul Glodu^ul se inveci-

neste la E. cu

bil,

Viisegasescpe mosiile Secuiul Teascul, in intindere de 222 Comerciul se face cu orasul

si

pi. Jiul-

Glodul,

care predomina.

Craiova, care are tirgsaptaminal

mahalaua Pescariul. Satul Secuiul se margineste

la

intr'insa ceri,

Se-

:

Glodu^ul sau Miculesti, pre-

si

Se gasesc

de resedin}£, Teascul

trel sate si

cuiul, sat

si

com.

de-Mijloc,

N. Nicolau.

si

Padurea Secuiul, cu o

balta Izlazul. In jurul satului Secuiul, se afla

d-lor

$ine

lei si

Secuiul, mosie, jud. Dolj,

Secuiul, mosie particular^, jud. Dolj, pi.

Secuiul,

in

intindere

de 2390 hect,, cu venit anual de peste 62000 lei. A treia parte din

mosie

aceasta

loturi

mid,

la

126

dinsa se gaseste

si

s'a

dat in

locuitorl.

padure.

Pe

Dealul

-

Giorcotinulul,

Dealul

Smadovitel, Dealul-Taurulul

-

si

Dealul-Busului.

Vai: Valea-Sumendrel

si

Va-

lea-Smadovi^el.

Padurl

:

Padurea Label, P5-

durea-TauruluI, in partea de S.-

Hosted by

Google

SEOUL

E.,

SECUL-BICAZULUI

369

Padurea-Grajdului

Constantin Postelnicul

a-Dra-

si

ganuluT, in partea de N.-V.

da-

i!

mosia RSucesti.

rui

Ghedeon, Episcopul de Husi, Secul, manastire,

Neam^u, de Sus-Mijlocul, com. Vina-

pi.

in jud.

torii-Neam^ului, situata

de

lea piriulul

numele,

pe

La

numea Zossima, de

un stare{

care,

va-

cu

nume,

acest

preunS. cu ucenicil sal in locul

unde

se afla astazi manastirea

acest stare{, cura^ind facu un schitisor

si

de lemn, cu hramul

;

padurea,

o bisericu^a Sf.

La

1764,

hramul Nasteso^ia

1599, Vornicul Nestor U-

cu cheltuiala sa ma-

La

si

mosiile

mai la deal de hramul Taerea Ca-

pulul Sf. loan,

si

inzestrind-o cu

multe podoabe scumpe, care cea mai

— dintre

mare parte

pradat de Tatar!

si

s'au

1765, Grigorie Ghica Voe-

La

1808, soborul alese slare^

cu 2 rindurl,

chiliile

sul

feicu

paracli-

si

Adormirea Maicel DomnuluT.

La

1

fiica lui

8 16, Spatareasa

loan

Bogdan,

Safta,

inchina

acestel manastiri schitul Orgoesti,

facut

de dinsa

mosia

pe

Negomiresti, in jud. Tutova.

La in

manastirea

Secul

chilil

de

plindu-se marl turburarl in fara,

1605, Alexandru

neanu

il

Lapus-

darui mosiile din

ho-

tarul Ceta^ei-Neam^uluL

La

Simeon Movila

1607,

darui mosiile

:

11

Poiana-lul-Ureche

Vin3toril.

si

La

1609, Constantin

darui

ii

mosiile:

Movila

Sabaoani

si

Berendesti.

La

162?,

Mitropolitul Anas-

multe

tasie Crisca o inzestra cu

darurl.

La

1625,

dania

tiiri

Radu Voevod de

Damian, pentru mosiile si

Jidesti

multe imbu-

care facu

n&tatiri manastirel.

Fosta populata odinioara, Se-

de

cul n'are azl calugarl.

Se

aflS situate la

E

spre S.

dar intim-

munp

de

ocolita

si

ora de-

1

unel cetajue. Biserica se afla in

mij loc

dreapta

in fund, la

;

si la

stinga, are 2 paradise, chilil

{else afla unturn inalt

binecon-

si

in care tradi^ia

struit,

ca

zice

Mitrofana, so^ia lui Nestor Ure-

a

che,

cusut odoarele acestel

este o

la

m&nastirel

spatele

frumoasa ce

bisericuta

serva de cimitir,

imprejurui

si

mai multe chilif. In biserica cea mare se afla mormintele lui Nestor Ureche careia se afla

a Mitrofanel; tot

in aceasta

lasera in contra Turcilor, se pre-

si

biserica se afla o icoana a Mai-

in cenusa,

impreuna cu o mul-

{ime de odoare

documente.

si

Dupa

ce s'au

linistit

lucrurile,

Ilarie

ispravi zidirile

incepute,

cel

Domnulul facatoare de mi-

nunl (d&ruita se zice de Paleo care

logu), ca{l

s'a

de Turcl,

la

taiat

in

1821

(v.

bu-

larg «Istoria Seculu!», in calen-

ce se vede astazi, facu paracli-

darul pe 1863, de Pr. Gr. Mus-

sul cu

hramul Buna-Vestire,

chilil

nol,

pe

alte

care ins& nu le

muri

In locul sau se

1823.

la

alese

la

si

— 114;

idem,

pentru razmerifele de

la i82i»).

starej

parintele Domefian, care ispravi cele incepute,

87

celeanu, pag.

de Monahul Zosima, «Povestire

1826

zidi

Secul, padure,

jud.

in

Neam^u,

plasa de Sus-Mijlocul, com. V?

biserica Sf. Gheorghe,

pe locul

natori-Neam^u

biserica

de 5325 pog., coprinzindu-se

foarte

darui un Sacos archieresc

scump si

alte

mai

intciiu

La

rea Secul, dar stare^ul Mardare

colae, cu toate mosiile

stare^ul Neofit o inal{2, cladind

rile

ave-

el.

a reparat-o intru cit-va

si

1844, arse

dou& bolni^e

are o intindere

:

1825, arse toata manasti-

La 1665, Eustate Dabija Voevod 11 darui Cetatea-Neam^ulul, impreuna cu manastirea Sf. Ni-

La

;

acele ale mosiilor Manesti,

Inal^area.

multe daruri.

si

pe

repara zidirea, inal^a clopotni^a

unde era

i!

si

alte atenanse; in rindul clopotni-

Rosiori.

vel

a-

are aspectul

La

1638, Mitropolitul Moldo-

de

vr'o 30

cit

facu aceastS manastire cu totul

in-

fericitul

;

din cauza volintirilor, ce se rescu-

ispravi, flind-c&

facuta

1853, se alese starej Na-

tanaii,

bisericl;

181 8, stare^ul Ilarie facu

Mitrofana, so^ia

Ureche.

Neam^ulul.

coperi^l cu paduri

piatra cu 2 rindurl

lui

bise-

Tirgul-

manastire, la satul Vinatori.

«Aerul» de mare pre{, cusut de

La

si

din

Dimitrie

ti-

tirziu

partare de Tirgul-Neam^ulul, in

Lesii. Intre

mai insemnat este

ceie ramase,

lui.

o scoala

spital,

Sf.

o

si

mai

;

vod puse starej la aceasta manastire pe calugarul Paisie, care muta satul Fagi, ce era linga

nSstirea Secul, schit, puindu-i

rica

acestel manastiri schitul Lipova,

pe Veniamin Costachi, care

zidi

lui

^etrariul, inchina

cu toate podoabele

un

zidi

La

Despa,

Cosma

Vasilie

loan Bo-

tezatorul.

reche

La

1560, s'a asezat im-

la

sehastria

rea Maicel Domnulul.

sl-a luat

din urma.

in timpil

inceput, se la

pe

care

la

facu cu cheltuiala sa Secul, puindu-l

nSstire pentru b&trinl,

pografie bisericeascci

in

din

la

loc.

noil,

dar

dos de ma-

si

Nem-

^isorul si Vinatori.

Secul-Bicazului, padure, in jud Neam^u, pl.Piatra-Muntele, com. Bicazul,

situata

spre

muntele Ceahlaul

65910. Marele Dicfionar Geografic. V<1. V.

;

S. E.

are o

dc

intin-

47

Hosted by

Google

;;

SECUL-BUHALNlJEl

dere de 950 pog., in care se cuprind si acele ale mosief Izvorul-

Tatar!

Dulce.

robit pe

acest

si-a luat

numele

Secul-Buhalni^ei, sat, in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Buhalntya, situat pe malul drept dreptul

al riulu! Bistrtya, in

Prisacani, la

pe

34

kil.

de orasul

kil.

cu acelasi nume.

piriul

Are o populate de 465 flete

;

o

1

preot

1

fiferarie.

Vite of,

2 dascall

si

:

66

19 cal

Secule^ti,

su-

biserica, deservita

bo!,

vac!,

77 19 porcL

si

cu 618

sat,

Amaradia, com.

jud. Dolj\ pi.

Are o

biserica

de zid

si

2

sagefl,

si

dealul.

in jud.

Suceava, com. Malini.

pi.

Jiul-d.-mj.,

la

25

kil.

de

girni^a.

de 438V2

Viile,

de

un drum vechiu, numit Drumulcare asta-zl

Diulul,

arat

este

Se fabrica

astupat.

scoalei

pae,

lucreaza

se

scaune, dulapuri, obiecte sculptate,

in jurul careia se vad si urme de san^uri. Are o populate de 3360 su-

etc.

Are

2 bilciuri anuale

flete.

de mucenici

Biserica de zid, cu hramul Adormirea Maice! Domnului. In

nului.

i860, calugari!

grec! au

sters

fruntea bisericei,

cind au zugravit-o, dar aceasta se

afla

1830

;

pastrata

de

are data de

a primuluif fondator. In

si

me

«I.

:

Voevod

Constantin

1

Vite

750

:

of

Ca!

vite

49

ca!.

Bistre^ul

;

caile

Calea ferata Craiova-Calafat,

Germo-

Segarcea,

dache, si

Istrati,

Ior-

Meletie Arhiereu

pi.

stafie de dr.-d.-f., ]\id.

circulate la

cufa (11,5

o scoala primara mixta.

kil.) si

kil.).

lulu! Marii,

Localul a fost construit cu chel-

aceste! sta^i!

spune ca aci

si

in

com. vecina,

Ceratul, a avut loc o lupt& intre

Domeniulu!

tuiala

Coroanei'.

$coala a fost frecuentata

1899—900 de 94

Dupa nipf,

iar

sunt 58

legea rurala din 1864,

impaminte-

d'asupra

pe anul 1896 a 60 ban!.

Domeniulu!

mosie^ a

Coroanei, jud. Dolj, Mijloc,

pi. Jiul-d.-

com. Segarcea, din care

1800 hect. sunt date

Dupa secularizare, statulu!, iar

apo! a

trecut

meniul Coroanei. Are

Do-

la

padure.

Segarcea, mosie, a

statulu!,

in

jud. Teleorman, pi. Calma^uiul.

loturi.

Padurea Segarcea apar^inea statulu!, iar azi aparfine

tulu! si

in loturi.

apar^inea sta-

1800

hect. aparfin locuitorilor, carora

dat in

fost

lei si

insuratelf.

apar^inea

nive-

de 88 m ,89. Venitul

dupa legea din 1878,

asta-zi aparfine Coroanei.

s'ati

de 22494

Segarcea,

Mosia Segarcea, dupa secularizare,

Inaltimea

Portaresti (j fi

in anul

elevl.

sunt 412 locuitori

li

Dec.

Are

1868, iar cea de fete din 1876.

Legenda

1

1895. Se afla intre stabile Sal-

Clasa de baepf func^ioneaza din

colina Dealul-Robului.

Segar-

Craiova-Calafat,

Sofronie Ermonach».

sorul, Dranicul

marginea de S. a com. si care, pe stinga, primeste un mic piriu, chiar pe teritoriul comunei. Peste Segarcea se aria un pod de lemn. Comuna este fondata de citeva familii de OltenI venip din Segarcea de la Olt, asezata pe

com.

Balta, linia

Caloparul, mosiile Belcinul, Foi-

se pierde in terenul nisipos din

la co-

Basarab, Papa Patriarh Ghera-

;

numit Segarcea, care

comunale

cu stasia Segarcea.

in

riu,

cornute,

munele vecine.

pusa

un mic

man

calea ju demean a Craiova

pe

curge

40

la

Dom-

^

700 si

:

cea,

ele

:

lalnal^area

si

Budgetul com. e la venitur! de 1005 1 lef ?" a cheltueli, de 8000 lei.

Bobolina, Nicolae, Pauna,

pe una din

mape,

azi

Dolj,

In mijlocul com. se gasesc 2

de

palaril

cosuri,

mint

na Ermonah, Cristudor, Sultan,

vilcele;

si

atelierele

in

;

ghiozdane,

Se margineste la N. cu cat. Salcu^a si cu com. Caloparul la S., cu com. Giurgtya la V., cu com. Ceratul, com. Malaica la E., cu com. si com. Lipovui Rozistea.

lo-

multa {uica

aci

rachiu, caramida

In com. este o cetate de pa-

si

apar^in

cuitorilor.

sim, Partenie Iermoch,

si

in-

si

strabatuta

este

Craiova.

;

hect. in

meniului Coroanei

Comuna

altar se gaseste pomeinicul res-

rur., in jud. Dolj,

can predo-

printre

arbori,

mina

comunei.

tauratorilor, cu urmatoarele nu-

Segarcea, com.

rial

pe mosia Do-

preotul ingrijitor

Secului (Virful-), munte,

niului Coroanei. Toate padurile Domeniulu! Coroane! sunt amenajate. Sunt compuse din di fe-

tindere, se gasesc

inscrip^ie

circiuml.

de unde

deal,

Armele precum land se ma! gasesc si acum

inscrip^ia din

Bulzesti.

si i-au

prin pamint de cStre locuitorii

1072

suflete, in

Ro-

care

in

de care s'au servit,

de

moara

1

;

Rominl,

si

mini! au invins pe Tatar!

Bacau-

92, al sosele! na^ionale

Piatra,

SEGARCEA

370

Dome-

Comunele Segarcea-din-Deal Segarcea-din - Vale

Hosted by

sunt

si

stabi-

Google

SEGARCEA-DIN-DEAL

pe

lite

SEGAKCEA-DIN-VALE

371

proprietatea

In partea de E. este

statulul.

Este una din cele mai de

va-

loare mosil, destinata insa a

fi

de

niste, in intindere

o bra-

5 hect.,

nu-

mita Branistea-Catanel, destinata

locuitorilor.

la defrisare

pentru

a se vinde

Poarta numirea de Segarcea a

pamintul in

loturi.

Tot pe pro-

Episcopiel de Arges, de

prietatea statului sunt cinci z&-

vinduta*

loturl

in

oare-

ce inainte de secularizare facea

voae de

parte din averile m5n&stire$ti.

cam de 25

despre S.-V. a

la extretnitatea

Calma^uiul

pi.

E

leorman.

de deal

mai

si

o

tare

si

comunei este

pe coasts din

prezinta

depSr-

frumoasa.

Iif

Sirbia, din cauza ca

si

Are o populate de 1360

Dun&re

peste

stability

si

aci.

Dealul pe a carul coasta se Dealul-Vamii.

La

poalele acestui

deal curg izvoare abundente de

formeaza un

apa, din care se piriias,

numit Strimbul, care se

scurge prin o vilcea ripoasa Oltul mic.

De

la

in

aceste izvoare

se alimenteaza cu ap& de baut locuitorii

de prin prejur

parte din orasenil din

si

o

mare

biserica,

Teritoriul la

comunei se intinde

V. pana in

riul

Oltul, la

N.

pana la mobile Riioasa, Stilpul-de Piatra si Putineiul, la S. pana la mosia Li{a. La N.-V. este com. Segarcea-din-Vale. Osebit de piriul

Strimbul, partea despre V.

a com. mai este udata de

pi-

riiasul Siiul.

DepSrtarea com. de orasul de resedin^a este de 6 Rosiori, de 38

kil.,

iar

de

Vite

elevl

de 2 preofi

:

268

25 magarl, 471 cornute, 1676 vite cal,

mic! cornute

si 334 porcl. Budgetul com. e la veniturl

de 7290 lei, 57 banl, iar la cheltueli, de 7091 lei, 68 banl. In partea de E. a com. trece

drumui numit al-Oil, care vine de la munte si este in linie dreapta de la com. Doroban^ul. Aci,

la

Segarcea,

acest drum,

termini

se

dupa ce

lese in so-

seaua jude{eana\

legea rurala sunt in

290, pe o intindere de mai bine

de 13 13 hect.

f aril

RominestI

zulra

si

tul

de pace de

aci se intindea

pe acest

tot

si

1741

la si

si

;

jud. 01-

deal a fost

vama romineasca, de

si

re-

din punctele fixate prin

tractatul

pana

aceasta

si

la

numele de

care

Dealul-

Vamii.

Segarcea-din-Vale, com. extremitatea despre

la

Caima^uiul,

plasil

rur.,

S.-V. a

Teleor-

jud.

man, pe dealul de d'asupra

Si-

care se intinde paralel cu

iului,

lunca Oltulul.

Se

invecineste

com. Riioasa;

cu

N.-E.

la

la

cu com.

S.,

Li$a; la E., cu com. Segarcea-

din-Deal

E

la V.,

;

cu lunca

situata parte

si

riul

pe coasta

dealului, parte in valea Oltulul,

pe

garcea. Parte din aceasta mosie,

com. Lh;a este

dimpreuna cu terenul locuitorilor improprietarh;! dupa legea ru-

Slatina, iar spre

o

alta*

ramura de sosea

vecinala.

Aceste sosele sunt impietrite. In partea afia

magura

de E. a com.

se

Ordiia, care a ser-

de intariturS trupelor rusestl de la 1812 si 1853. Inatyimea ei este de 12 m. si ocolul ei, de 300 m. La capatul

in rezbelele

mosiel Segarcea, $i

drumui

tot lul

spre

E.,

Traian pre-

calea jude^eana Turnul-

si

Tot pe aceasta mosie si vechiul drum al postel

Rosiori.

trecea

si

despre

M&gura-de-

PazS, in apropiere de bifurca^ia

cade

Satul Segarcea-din-Deal, desi

si

Se-

acel al insura^eilor, care

in

raza acestel com., este

de aproape 1380 hect.

Numarul locuitorilor improdupa legea din 1864

prietari^I

este

de 146

si al

insurafeilor,

136, carora s'a dat

de

o intindere

de 1380 hect. Viile de pe

teritoriul com. ocupa o intindere de no hect. Are o populate de 1338 suflete;

o scoala mixta,

frecuen-

—

de 59 copiI(i899 900); o biserica, deservita de 1 preot si tata

1

soselelor Turnul-Rosiori-Alexandria.

teritoriul mosiel statulul

rala

vit

E. a com. se afia

dupa num&r de

la acest

calea jude^eana Turnul-

in

spre Rosiori. In partea

Locuitoriimpropriet&ritl

De

da

3900 hect., cade comune.

in raza acestel

se

Turnul.

la

deal inainte, era socotita granifa

leaga prin o sosea vecinala, care

cum

situata

dupa a doua decenie a secolulul XlX-lea. Dealul- Vamil are o deosebita important istoricS, de oare-ce pana aci se intindea teritoriul ocupat de raiaoa tur-

al

Oltul.

Cu com. Segarcea-din-Vale

lul

mai mult

populat

s'a

a ramas

pe mosia statulul cea mai intinsa" Partea Segarcea. a acestel mosil, in intindere de

E

su-

frecuen-

(1899—900); o

deservita

marl

vite

trece

kil.

mixta,

2 cintare^I.

si

Turnul-

Magurele.

de 38

tata

afia

asezat satul, poarta numele de

o scoala

flete;

o buna* parte a popula^iunel e

de origina bulgara, venita de

de

aproape 5336 hect., din care 83 acoperite cu vii ale locuitorilor.

a judefulul Te-

situata

infatfsare

zice

rur. t

Fotino,

ceasca de

hect.

Suprafa^a

Segarcea-din-Deal, com.

lunca Oltuluf,

salcii in

se gfiseste trecut in Istoria

cintare^.

Vite: 320 cornute, 292 si

cal, 1

750

vite

vite

mid

marl

cornute

311 porcl.

Hosted by

Google

:;

SEGHEA veni-

la

prin Valea-Mare

de 2884 70 cheltueli, de 2884 lei, 55 ban!. Pe teritoriul com. cade si o

la

parte din mosia Giuvaresti, din

si

turl

ban!, iar la

lei",

jud. Romana^i.

se

Sudul

la

numlta

vilceaua

afl&

VaT-de-Ei, care era punct de ho-

ce despar^ea Tara

jude^ul

si

asezat

Satul era

tcizi

Silistea

Vechie,

si

dar

as-

din

cauza inunda^iilor periodice ale riului Oltulu! si piriului Siiului,

locuitori!

fost

ati

a se

nevoi^i

stramuta pe deal.

valea Tibirinul

lui sat.

zavat,

multe gr&din! de zar-

pe lunca

Siiului

pe

Oltulu!,

si

com. Riioasa, se

iar la N., spre aflci

o rusca repede, nesoseluita, care

coboara

se

trecatori!

pentru a merge

Tutova,

sat, in jud.

de

in

marginea

turile

depresiunile

si

madesc unele

Con-

stanta, pi. Medjidia, asezata in

partea de V. a jud.,

la

62

resedin^a jud.

a

si

plase!, la 23

in

kil.

partea N.-V.

N.-V.

spre

de a apuca spre E.

m.), la E.

lazuri,

sem&natur!

Movil! sunt

E

manul,

si

pSsun!.

si

12,

parte

parte nacurale.

pe o distan^a de 6

si :

in

sunt aci

care

Troiana (101

V&! din

sunt

Sei-

(40 hect.),

de-la-Vale (50

neasca (18

hect.),

Ostrovul-

hect.)

Dom-

si

hect.). :

Silistea,

ce

vine

comuna Tas-Punar, sub

mele de Surec-Ceair

nu-

trece prin

si

mijlocul comunei, terminindu-se

Domneasca-Mic& valea pe hotar, ter;

in

lacul

Ramadan

la 11 kil.

spre S.-E.; Co-

v&i principale, avind maluri inalte

15

Se margineste

la

spre S.-V.

N.

cu

co-

rural£ Topalul (din plasa

Hirsova), de care

se

desparte

situate

Seimeni

comunei.

interiorul

in

Sunt

Mic!.

-

Apo! Tibrinul (20 hect.), Ramadan (no hect.), format din :

2 corpuri ce comunicS. intre ele

Purcare^i

(102

de

partea

in

toate

hect.),

in

S.,

valea Tibrinul, avind malul sudic inalt

doua

ripos,

si

cele

acoperite

fiind

d'inti!

incon-

si

la N.,

secundare sunt

si

pr&pastioase pe alocurea. Mai

cu seama spre

S., S.-V. si

N.-V.

de satul Seimeni-Mari sunt coase

si

(500 m.), linga o pesc&rie

a satulu! Seimeni-Mic!, acestuia. Ele sunt

cu pere^ii vertical!.

la S.-V.

de

formate

revarsarile Dunare!, cac! au

ni-

ma! sus de cit al Dunare! con^in bun peste, ce se consume in sate si se exvelul apelor lor

stin-

venitul

aparjinind

sta-

tului.

avind

kil.,

o direc^ie generaia de la S.-V.

N.-V.; Torto-

kil.

satul

ports, V.,

la

spre

kil.

de

;

artifi-

pe hotar. Vai numeroase pe ambele maluri ale celor dou&

chirleni, la

muna

m.)

(79

udata de Dunarea

Valea-Mare

17

m.), in

Nadacul (97 m.), prin interiorul comunei. Sunt acoperite cu iz-

Tas-

;

Topalul,

si

printr'o girla (600 m.), la N.-V.

jurate cu

Carapat-Daga (102

;

In-Izlaz

;

minindu-se

;

aco-

este

Comunica ase vars3 in Dun&re

girli^a

Movila-Grecului (95

Se invecine^te cu Cernavoda spre E.

mindoua

urraa

stuf.

La

partea de N.

in lacul

la 8 kil.

din

cu

care! br&zdeaza teritoriul sunt

Tibrinul, la S.,

(oras), la 7 kil. spre S.-V.

b^l-

:

stuf, cele doua din urma comunicind intre ele si varsindu-se in Dunare printr'o

plase!.

la

Malul

intr'altele.

de oraselul Medjidia, resedin^a

Punar,

gra-

Dealurile cele mat insemnate

kil.

spre N.-V. de orasul Constanta,

se

Dunare! e stincos, impiedicind

Seimeni -Man

jud.

Aceasta perita

si

meni-Mic! (30 hect.), rur. }

ge-

in

si

valea Silistea

Domneasca-Mare (50 hect.) Domneasca-Mica (45 hect.).

afla f oare

ostroavele

Seglrcea. Vezi Segarcea.

este

ma! cu seamS partea de V., unde ridica-

spre N.-E.

V. a jude^ului.

Seimeni, com.

de care

^le

in

:

in

pi.

Pereschivul, com. Cabesti, spre

N. de satul Cabesti,

soluluT

Relieful

acea comuna.

la

Purc&re^i; la

si

Bal{!

neral accidentat,

ciale,

Seghea,

S.,

Tibi-

lacurile

si

V., cu jude^ul Ialomi^a,

fluviul

pe o poian&, pe terenul vechiusi

la

;

Carapat-Daga,

Ramadan

rinul,

Viile locuitorilor sunt situate

Sunt

conventional!

p&r^ind-o dealul

inceput

la

numita

vale,

-

linie

Tas-Punar, separata

dealul Carapat-Daga

fiind prin

o

cu co-

la E.,

;

se desparte prin Dunare.

Olt de raiaoa Turnului.

pe lunca din

muna ruralS.

dealul numit

si

Movila-Greculu!

cu com. urbane Cernavoda, des-

La extremitatea de

tar,

SEIMENI

372

Budgetul comunei e

com.

:

Este formata din doua c&tune Seimeni-Mar!, resedin^a,

asezat

partea de V. a commie!, pe

in

malul drept lu!

al

Dunare!, d'asupra

Seimeni-Mic!,

si

partea de S.-V. a

asezat

in

comunei,

la

400 m. de malul Dunare!. Suprafa^a comune! este

de

5354 hect., din care 45 ocupate de vetrele satelor, cu o popula-

te de 1 182 locuitori; 2 biserici, una in cat. Seimeni-Mar!, cu hramul Sf. Gheorghe si cea-1'alta in cat. Seimeni-Mic!, cu hramul Dumitru, cu 2 preo^i, 2 das-

St.

paracliser!

cali,

4

una

in fie-care

de 88

;

2 scol!, cite

c&tun,

frecuen-

(1899—1900). Locuitorii poseda 165 plu-

tate

elevl

:

guri, sin!

178 care

de secerat,

capete de o!

si

vite,

caru^e, 2

si 1

trior

mat cu

;

ma-

6700 seam£

bo!; 20 stup!.

Hosted by

Google

; ;

SEIMENI-MARI

Budgetul com. e

de 6263

venituri

la

4461 lei. Ca! de comunica^ie sunt: care

voda,

prin

trece

Tas-Punar

satele

in jud.

sat,

Conre-

sedin^a al com. rurale Seimeni, asezat in partea de N.-V. a

E.

la

Dunarii, pe prelungirile

drept

al

de V.,

inalte

lului

Nanacul.

Se marglneste la N. cu cat. Boazgicul, al com. Topalul, pi. Hirsova la E., cu com. Tas-Punar; la S., cu com. urb. Cerna;

voda

cu jude^ul Ialomi^a, des-

la V.,

par^ita prin Dunare.

Are

de

V.,

in par-

pe malul Dunarii. Dea-

Movila-GreculuT, la N. (95 m.), Carapat-Daga (101 m.), la

Nadacul (97

m.), prin inte-

brazdeaza comuna;

rior,

acoperite cu

fme^e,

E

la

V. Os-

Troiana, din care

matate apar^ine

ju-

catunului Sei-

meni-MarT, Ostrovul-de-la-Vale, {in

de

teritoriui Seimenilor-Mari.

Domneasca-Mare Domneasca-Mica (ambele 90

Batyi sunt si

con^inind peste. Vezi

si

cu stuf

si

Seimeni,

Movile sunt numeroase tea de N.

E

meni, asezat

munei, lului

si

in jud.

com.

Hirsova,

pi.

a plasei

sat,

in

in

si

in par-

E., artificiale

si

aco-

la poalele

Izlazul,

-

udata de Dunare

s'a

a fost infitntat un se-

minar de catre Mitropolitul Ve-

pe

niatnin-Costachi,

stramutat

la

1824.

la

1832, s'a

la

Socola, iar de la

1886, se afla in

Iasi.

mosiei

Scobil-

Negel, fratele Mitropolitului Ve-

cu

(18 hect.), acoperite

de valea

Tibrinul, la S.

sunt

Balflf

madanul

si

si

si

de Ra-

Purcare^i, acoperite

con^inind peste

sunt situate in partea de

;

S., la

Are o intindere de 2779 si

si

de S. a com. Moru-Ghiol, cu o lungime de 2 kil. si prin care lacul Dranovul e alimentat

cu apa dulce de

Dunare, prin

cea mare Dunava^ul.

hect.,

ocupate de

80 hect.

girla, jud. Tulcea, in

in cea

girla

din can vatra

Semna^ul,

partea de E. a plasei Tulcea

S.-V.

trei: Tibrinul,

si

niamin.

salcii

N.-V.

Silistea, la

gradinele satului, cu o

Sendrule§ti,

sat,

cu

30

familii,

jud. Arges, pi. Topologul, facind

populate de 130

parte din com. rur. Cepari-Bar-

suflete,

sesti.

VezI

si

familii, sau 542 ocupindu-se cupescuitul.

Seimeni, com. rur.

Selda-Copac, virf de

deal, jud.

pi.

Isaccea

si

rur. Teli^a;

cea de S.-V. a com. este unul din

furile Dealului-CiliculuT

m.

;

domina valea

Cilicul,

platoul

si

si

;

are 316

manastirea

satul

Serafimul,/>m/^,in jud. Neam^u, pi. Piatra-Muntele, com. Hangul; izvoreste din grupa Ceahlaului si

se varsa in piriul

La

Martin.

vir-

Teli{a.

Serafimului (Vilceaua-), a vail Urluiului,

titura

com.

sa din

co-

la esirea

Belitori, jud.

Te-

leorman. In acea vilcea este o

Selima, fost satuc (cioflic turcesc), jud. Vlasca. Pe locul unde era satul turcesc trece

acum soseaua

meniului Giurgiu facuta de catre

al

el

I

se zice, pentru-

mind ostroavele Troia (56 hect. si Domneasca

apar^in catunului)

Sei-

pe malul de N.

ca pe

nume

{eni era, in acel timp, $erban-

Con-

ale dea-

biserica din

la V., for-

siliste si

uride se gasesc

vechie,

astazi

urme de

locuinje, unelte

de gospodarie, de unde se deduce ca acolo a fost sat.

cit

Rust, se arata satul ca in

fiinta.

V. a co-

de V.

si

com. Pausesti,

Cirligatura, jud. Iasi.

dat acest

Proprietarul

si nu se vede un pu{ vechiu ce se zice Cocosul. La 1 83 1, pe harta do-

partea de N.-V.

cea S.

deal, pe care se afl&

satul Scobil^eni,

perite cu verdea^a.

de

Seimeni-Mici,

Seminarul,

Acest seminar, pe

Giurgiu-Ghizdarul

rur.

stanta,

terito-

sau.

:

hect.), la S., acoperite

com.

02

Tulcea, situat in partea de E. a

udata de Dunare :

1

sunt

izlazuri si

purine semanaturi.

troavele

brazdeaza

m.), la N.-E.,

general

seama

lurile

E.,

(

hotar.

Relieful solului e in

accidentat, mai cu

tea

fa-

sau 640 suflete.

milii,

locuitori

22 case.

si

pi.

Carapat-Daga

parte cu stuf

de 140

o populate

V., cu Dunarea.

la

dealurile

;

riui

Seimeni-Mici;

catunul

si

Are 120

satul Tulesti.

casa proprieta{ei

m.), la E., dealul In-Izlazul (79

stincoase, ale dea-

si

N. cu catu-

la

comuna Cerna-

S. cu

si

voda;

pi.

cea de V. a comuneT, pe malul

si

spre S.

kii.

1

Relieful sau e pu^in acciden-

de

stanta, pi. Medjidia, cat.

la

si

Se margineste

tat

Seimeni-Mari,

400 m. de ma-

nul de resedinta, Seimeni-Mari

Tortoman.

si

Dunarii

lul

ca-

amindoua, apoi drumuri vecinale la

bal^ii Purcare^i, la

de resedin^a, Seimeni-Mari.

Hirsova -Cerna-

jude^eana

lea

de

la cheltueli,

si

leT,

SERCA

373

Serca, pi ri&, jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Balta-Verde, ce iese din batyile

Geanoglul, de linga orasul

Craiova, curge prin N.

Semeni,

Tutova, com. Tulesti, spre E. de sat, in jud.

si

pi.

Popoveni

si

satului

se vars3 in Balta-

Manastirei-Jitia. In acest piriu se

Hosted by

Google

;;

;

SERDANUL Balta-de-la-Hanul-Chin-

scurge

Caragic

Serdanul, com.

rur., jud.

Bolintinul,

vifa, pi.

la

cea); la

(Tulcea)

si

kil.

apropiere de

peste

Se compune din doua catune: si

Serdanul, cu 900

locuitori.

Are o

biserica

si

Se invecineste:

la

o

scoala.

E. cu Lun-

guleji; la V., cu Cornetul; la N.,

netul

com.

Boteni, din la

si

S.,

Cor-

Rominesti.

cu

Ghelingec

ducind

la S.,

Ester

la

si

unul

si

Pazarli.

Dimbo-

riul

careeste un pod in raionul com.

Raiculesti

N.-V., ducind la

la

cea,

pe

Istruluf,

pi.

comunei" Tocsof,

teritoriul

anume pe

si

acela al catunuluf sau Chirislic

;

direcjie generala.

de

la E.

adincime de 4,8 m. trictul

Vilcov,

si

uda

;

V.

la

Basarabia

din

o

mica pestera,

formata prin marita de cio-

si

ca

asa

bant,

poate

de

servi

stanta,

com.

si pi.

Anastase com.

Pazarli.

al d-lui

de

pendinte

Filitis,

Bi^coveni,

Glavacio-

pi.

Vlasca.

in

cea de

Seseni, catun,

Gorj,

jud.

Gilortul,

pi.

com. Andreesti,

al

situat si

malul sting

al

Casimcea, pu^in mal

la

V. de locul unde apaAli-Culac

riului Gilortul.

al

Are o suprafa^a de 197 o populate de

cu

27

hect.,

familii,

sau 157 suflete.

mari cornute, 7 cai, 200 capre si 60 rimatori*.

Comunicafia

01,

30

de Movila-lui-Toader, care se afla la 2 kil. spre N. de sat si

pleaca din Andreesti spre Mus-

care are o inal^ime de 88 m.

catunului.

Hairam-Chioi,

de S.-E. la

soseaua

culesti

si

comunala,

trece

in

in

maiori-

toriul

familii,

sau 232

Drumuri comunale:

la S.E.,

Hairam-Chioi.

Un drum Bulgaria,

Este

Cogea-Ceair

comunal pleaca

si

(OmulNebun)

Cuiusu

drum pleaca la

la

in

Edil-Iugul-

satul

la

un

alt

Enisenlia,

un

Ghiol-Punar

;

un

si

altul

Sarapcea-Caraci.

Severine§ti, com. rur.

si

sat,

in

jud. Mehedin^i, pi. Motrul-d.-s.,

rin,

kil.

1

de orasul Turnul-Seve-

situata

valea

in

Se margineste Ercea; ra{i

S.,

la

cu

Cosustei.

E. cu com.

la

com.

Peri; la V., cu

si

Dege-

com. Go-

cu com. Lupsa.

la N.,

face

pi.

in

jud.

Valea-Alunului

Babadag, pe

teri-

nesti,

deal,

com. Slava-Rusa; se desculmea Babadagului,

dreapta

spre

rec^ie generala

S.,

de

Are

mahalaua

Cir-

3 biserici,

cu

3

preo^i

6 cintare^i; o scoala, frecuen-

se

in-

si

avind o

di-

tata

N.-E.

la

la

si

avind o populate de 1269

locuitori.

din

sau dealul Carada-Bair;

unul care se bifurca ducind la

cea de N.-V. a com.,

spre N. de catunul de

Satul formeaza com. cu cat.

Tulcea,

suflete.

si

kil.

vodarva;

Sevaiova-Hara,

de gra-

ding cu o populate, tateTurdf, de 57

6

de paduri.

care

apropierea

com. partea

situat in

este incon jurat de toate parole

Are o suprafa^a de 2379 hect, si

e acoperit

si

fine^e.

si

Silistra-Noua, catunul

pi.

la 3

catun se face

in

prin

pate de vatra satului

se ter-

si

de linga Dunare;

are 88 m. inal^ime,

altul la

se vars£ in piriu. Este dominat

dintre care 123 hect. sunt ocu-

Valea-Glodului

in stuful

cu pasuni

pe

Locuitoni sunt mosneni. Ei

Este asezat pe valea Se-

mina

asezat in valea

poseda: 15 plugurf, 19 care cu boi, 1 caru^a cu cai, 90 vite

kil.

5

are

;

N.-E.; se intinde de-alungul

resedin^a,

spre

remet-Ceair, pe piriului

Gur-

sati

catunul de resedin^a,

N.-E. a comunei, la

N.-E. de

si

Piscul-Inalt-si-Tu^uiat

o direc^iune generala de la S.-V.

Sevendicul, sat, in jud. Constanta,

Con-

situat

Pazarli,

partea de N. a plasei

Vac&reni; este o prelungire

teritoriul

;

pe sesul cu acelasi nume

sat, in jud.

com.

rur.

piriului

malul drept

Seremet,

in jud. Tulcea,

M&cin,

o vale pietroasa; are intr'insul

o

ruseasca.

pe

pi.

la

cul, jud.

dis-

Slava-

numai cu paduri.

Sevastinul, deal,

formeaza cu dealul Chirislic-Bair

gue^i), trup de mosie,

are o la^ime de 600 metri

se varsa in piriul

si

Cercheza; are 215 m. inal^ime;

occidentals a dealului Pietrosul

Sericul (Pitareanca,

jud. Tulcea; se dirige spre E.

el,

sau

se intinde spre E., intr'o

;

adapost este acoperit cu pasunl.

bra

Sevaiova-Balca, ce izvoreste din

se desface din dealul Ghelingec-

cu Cornetul prin soseaua na^io-

Chilia,

de-alungul piriului

Bair

prin parte de padure, unindu-se

al

cea de N. a comunei;

si

intinde

deal, in jud. Tul-

scurgerea apei

Serednai, braf secundar ^uluf eel mare al Dunarei,

se

este acoperit

Seremet-Bair,

Se desparte de Rominesti prin padurea Mlaca, iar de Boteni

nala Bucuresti-Pitesti.

brazdind partea centrala

S. V.,

a plasei

10

E udatdepiriul Baiul,

cat.

spre

;

Dimbo-

spre E. de com. Titul, pe cim-

cu

la Palazul-Mic

Tocsof (TulV., ducind la Chirislic

la

pie, ia

si

N.-E., la Cogealac (jud.Tulcea)

tesculul.

vi$a.

SEVERINESTI

374

de 52

elevi.

Locuitorii poseda 62 pluguri, :

Hosted by

Google

SEVERINUL

SFI^TOFCA

375

ioi care cu boT,

com.

cai;

goria, jud. Prahova.

6 caru{e cu 60 stupl; 600 vite mari cornute, 17 cai, 600 ol si 490 Prin com. trece soseaua Ciovirnasani-Cazanesti-Severine^ti,

Pod-

pi.

Vez! Lisna,

sat,

pi. Prutul-d.-s.,

jud.

sat.

com. Lisna, Dorohoiu.

—

seaua Turnul-Severin Rosil

— Govodarva.

Budgetul comunei e

de 1243

turi

de

1

125

l

Pietrele-

la veni-

e *> lar ^ a cheltuelf,

lei.

Mehe-

urb., jud.

si sat,

jud. Te-

Tirgulu!, situata la

pi.

formats din

Vilcea,

Stuparia

(60

hect.)

(15

Tatarani

hect.),

(20 hect.), Arsistea d.-j.

trupurile:

si

Zavoiul-

si

TrSsnea

(15

Babadag, pe Ciucurova,

V. a plasel munei; pe

al

si

com.

rur.

teritoriul

situat in partea si el

invecineste

G&ragaul,

com.

cu

E.

la

si

V. cu corpul de

la

gania, la N. cu cat.

pana

la

59

kil.

33

kil.

;

resedinja jud. este de

pana la Alexandria, de si pana la Rosiori, de 14

nume

Ciu-

Bas-Chioi; este un virf

punct

nometric de rangul

domina asupra

vailor

trigo-

5500

Babadag

diferi-

de pe dinsa, este de

principesa

:

T.

familia

Mas-

Elena

arabil;

avind

Lerescu,

G.

Pirloagele (90 hect.)

sunt

;

apol

mai

Are flete;

o populate de

o scoala,

980

su-

frecuentata de

(1899—900); o biserica, 1

preot

de N.-E. a plasel Sulina, pe o

a jud.

si

ramura a gurel bra^ulul DunSrel,

Chilia.

Se margineste Chilia,

la

Vite

:

68 1 vite

man

soselele vecinale

:

mai peste tot banda mare de

Solul este

si

la

Chilia- Vechie. jos, ni-

numita: Hasmacul-cel-Mare

Hasmacul-Ungurilor, pe care

se afla situate satele.

care uda com. sunt

narea, la N.-E.,

si

anume

Chilia, cu ramurile

Baba-Hasan,

sale

Popina

si

:

Du-

bra$ul Zalivi Stari-

la N.,

Mica, in bra^ul Zalivi,

si alte

mai mid, toate acoperite cu

lei.

Cat de comunica^ie sunt nu-

mai

la S.

Satul-Nou,

si

cornute,

si

de 3083

bra^ul

cu Marea,

Stambul. Lacurl avem: Dirnoiul-

ce trece pe la poalele sale de E.

la cheltuell

prin

Liman, Curd-Liman si §aleonoiLiman, la N. si E. Insule sunt doua, Popina-Mare si Popina-

2

184 cai, 2263 ol si 142 porcl. Budgetul com. e la veniturl

din

E.

N. cu Ba-

la

sarabia, despartfta

cin-

si

tareflf.

numai cu padurl si domina drumul comunal Visterna-Jurilofca,

parte

Tufarul-

cea, asezata in partea

Ape

5V2 hect.

dealul Orta-Bair; este acoperit

si

Sfi§tofca, com. rur., in jud. Tul-

V. cu

tufaris

deservita de

in-

:

numite

Chirdolul (210 hect.), Zavoaele-

sip,

se

in

Siul-d.-s.,

pi.

Sfinjestilor,

dure

din dealul Samaldar-Bair

fecind

-

cu com. Sulina

13 copii

sat,

Zavoaele

525, hect. din care 75 hect. pa-

a com. rur. Enisala; se desface

Sfacarul,

de com. Milcovul,

precum si locuitoril improprietarifl dupa legea rurala. LivezI de pruni sunt in intindere de

;

a statului,

jud. Olt, formata din trupurile

Ciucurova

tinde spre E.; se prelungeste cu

tot

intindere de 303 hect., pendinte

afara de o

cea de S.

cele

trecut,

sub domnia

1741,

Sfinte§ti, padure

sedind diferite sforl de mosie,

si

g&sim

a-

hect. Proprietarii mosiilor

mai mare parte pamint

deal, in jud. Tulcea, in partea pi.

in

muljl proprietari mai mid, po-

(Dealul-Ascu^it),

II

Mavrocordat.

este

si

Bas-Chioi.

de E. a

tocmita lul C.

fine^e;

i-iu;

cu .padurl

Sevri-Bair

Teritoriul com., cu al telor mosii

cu

satul

din Rateasca.

si

sunt

Atmagea,

vechi.

UrzSresti (3 hect.).

kil.

salsky, posedind 3000 hect., cea

dealului Jidini, avind o inal-

acoperit

la

si

cu com. Radoesti. Distan^a

S.

cea de N.-V. a co-

$ime de 252 m.,

si

de

Sirbi-Sfin-

com. Butcule^ti

al

^esti,

Satul Sfintesti este din

de pe pro-

Pojoritele,

se incruciseaza ho-

tarele comunelor:

curova

pi.

la E.,

la pi. Tirgului, in catagrafia in-

ale Tinoasei

pa*r{I

Se compune din Tulcea,

Magura luI-Stavftr,

si

de ambele

celasl in jud.

m.

la V.,

larga de 50

si

mai

hect.).

Sevri, deal,

de 12 m.

Tinoasa cu Valea-Mica, ce vine despre com. Ciurari. Se intinde

prietatea statului DragSnesti-^i-

Sevestreni, padure, a statului, in intindere de no hect., situata in com. Birsesti, pi. Ocolul, jud.

Magura Golase,

:

inalta

de'aproape aceleasl dimensiunl.

padure

Vezi Turnul-Severin.

dinfi.

mai

sunt

punctul unde se impreuna* valea

se

Severinul, com.

com.

Imprejurul portante

Sfin{e§ti, com. rur.

leorman,

spre com. Ra-

la S.-E.,

si

doesti.

multe magurl dintre care mai im-

ce merge spre Corcova, impreu-

nindu se linga Severinesti cu so-

com. Butculesti, prin com. Gar&g&ul; la S., spre com. Draganesti

Sfarcaufi,

rimatorl.

Podeni-Nol,

rur.

spre

E

formata din catunele

:

9

stuf. Sfis-

tofca, resedinfa, asezata la S.-E.,

Hosted by

Google

—

;

;;

SFI^TOFCA

de brajul

aproape grind

Periprava,

;

Zalivi,

pe

la 2 kil.

situat la

10

jud. Prahova,

spre N.-V., pe malul drept

kil.,

Spatarul Cantacuzino, vorbind

Intinderea com.

de 6100

e

hect, din care 120 hect. vatra

1380 hect. apar^in

cuitorilor

4600

?i

lo-

hect., statului.

Popula^ia este toata lipovana, din secta

cu popa.

:

este

pescarii

Musora, a^ezata

:

Periprava

re,

Sunt

pescaria.

la

face

$i

pe Mare. Expor-

?i

$unatul

de

construita

de

vita

l'alta

$i

$i

cea-

$i

a comunita{ii lipovene^ti.

vacl

Veniturile

50

:

800

ol,

1000 porci.

$i

com.

cheltuelile

$i

sunt de 2998 catune,

pescarii

nele invecinate

in

Se

tea, Sulina, Chilia- Vechie.

Comuna al

s'a

fondat in secolul

XVIII-lea de ni$te pescari

poveni, ce

ati

li-

armatele

trecut

aliate francezo-sardinica

ceasca in razboiul

au suferit aci de mult, in cit au

tur-

$i

Crimeei

friguri atit

numit-o

$i

de

chiar

«cuibul frigurilor».Tot aci a fost $i

divizia 2-a a armatei ruse?ti,

care

a

atacat

in razboiul

Sfi^tofca,

de

flota la

turceasca

1877

sat, in jud.

18 7 8

Tulcea,

-

pi.

de re^edin^a al com. pe un grind aproape de Mare.

Sulina, cat. Sfi?tofca,

nisipos,

a^ezat

Teritoriul satului are o intin-

fost o

fi

o

pozi^iune

este vara mult vizi-

$i

$osea pana

tata. S'a facut o

aci.

Pele$ul, jud. Prahova,

$i

se varsa.

in girlita Pele?elul, care

?i el

varsa in Pelesul, afluent

al Pra-

se

Sflnta-Vineri, mosie, lomita, pi. Cimpului,

in jud. Ia-

pe

teritoriul

comunei Alexeni, cu 2100 Pe aceasta mo$ie se afla

Sfintul-Gheorghe, <*?//*. {ului Tulcea,

E. de

ca puncte

tri-

gonometrice statului major

ro-

$i

min, la lucrarea hartei cea mare

a Dobrogei.

Apele care uda teritoriul comunei sunt Bra^ul Sf. Gheorghe, prin mijloc, pe o lungime de mai bine de 30 kil.; girla Cerne^ul, afluenta a lacului Drano:

va, la

V. sunt

Bal^i

Zatonul-Vechiu,

:

care e mai mult o laguna a Marii,

?i

in

ciug, la V.

pe?tele, la S.

partea de S.-E. a

mult pe$te,

pla?ei Sulina, la 22

$i

altele

spre S.

{ine

de ora^ui Sulina, re?edin{a pla?ei, pe malul Mani, la gura bra^ului Sf. Gheorghe. Se margine?te la N. cu ora?ul Sulina, la V. cu comunele Cara-Orman ?i Moru-Ghio), la

E

E.

$i

la

S. cu

kil.

Marea-Neagra.

Relieful solului face parte din

regiunea ?esuluT;

?i

V.

nul, la

el

este prea

este la nivelul apelor

ma!

Du-

jos, ceea-

ce explica prezen^a numeroase-

;

figa-

;

Peritea^ca, la S.-V.

mai al

care con^in

mici,

carui venit apar-

statului.

Catirlez, a-

$ezat pe malul sting

Gheorghe,

^in

bra^u-

al

la locul

unde

De com.

se varsa in Mare.

mai

apa Bel-

formata dintr'un singursat,

lui Sf. el

;

lacui

nume

Gheorghe, sau

Sf.

;

Saraturile, la N., in

;

grindul cu acela^i

72 kil. spre S.Tulcea, capitala

la

ora?ul

jude^ului

rur., a?e

de E. a jude-

zata in partea

Hun-

V. Pe aceste grindun

sinul, la

Politaischi, la S.-V.

narei, une-ori chiar

mun^T,

;

Peri?orul,

grindurile

se afla cite-va movile artificiale,

unde se aduna

Pupezeni.

Marii

in

la S.-V.

Crasnicola, Plopilor $iFra-

diul,

hect.

satul

Dranovul, Po-

Ciumacovul,

care au servit

Sfinta-Ana, izvor, ce curge din partea de N. a com. Sinaia, pi.

grin-

S.;

durile CerbuluT, Priboina, Calu-

Metava,

mitf ai mun^ilor.

framoasa

Gheorghe

Sf.

licratul,

er-

com.

localitate,

N. de bra^ul

garilor, cu-Trestii,

primilor

pu{in ridicat deasupra nivelului

Sfinta-Ana,

:

la

Mocirla, Bursucul, la

dere de 3800 hect. V. Sfi?tofca, rur.

poarta numele de grindurT.

ele

ca? de

are

nisip;

Aceste sunt griidul Saraturile,

vechie biserica, ce servea calo-

rugaciune

cu

Crasovschi, Vasile, Carasevski,

ar

aci

sau

vitelor

manastiri

fugit din Vilcovul.

au

Printr'insa

zice ca

sus,

apoi Tanase, figanul, Cruhiicul,

in-

comu-

?i

Satul-Noti, Le-

:

mai multe Rominia.

dat ceie

mai

acoperite cu iarba pentru pa-

fon-

s'au

hovei.

let.

Cai de comunica^ie sunt tre

cind

cintarej

1

una romineasca

Locuitori! poseda

boi

deser-

locuitori,

preot

1

2 $coli,

XlV-lea,

Sfinta-Ana

biserica lipoveneasca,

alt-fel

credem ca aceste locuri au adapostit monahi inca din seco-

tul se face in Basarabia.

Are o

De

aflau sihastrii acolo».

stuf, afara

ridicate

fa$ii intinse,

mai inaintea

zidirei acesteia, se

Aceasta intindere

numai cu

e acoperita

de

a inunda^iu-

bah;! ?i

$i

nilor anuale.

?i

Ma-

Popina, pe bra-

$i

$ul Chilia. Pescuitul se

pe Dunare

tret

lor lacuri

demanastirea Sinaia, zice: «Unde

lul al

Principala ocupajie a locuitorilor

de mcinastirea Sinaia, unde din vrem!

indelungate au locuit pustnici.

al bra^ului Chilia.

satelor;

SFtNTUL- GHEORGHE

376

numeroasele

pescarii

raspindite pe malul Marii ?ipe

Dunare, intre cari

:

Ciotic,

Ca-

rasevschi, Murgul, Iani, Milanul,

Ignat-Carni,

Crasovschi,

Trei-

Limbi, Ioan-Timofteiu, Peritea?ca

$i

Cherhanalele de la

Sf.

Gheorghe, acestea pe malul Ma-

Hosted by

Google

:

SFtNTUL-GHEORGHE Ermalaiul, Ivancea-Noua

rtf;

$i

Calinora, pe Dunare. e de 52000 mai intinsa com. din

tot judetul), din care vatra sa-

ocupa 72

tului

hect.

Are o populate, Ru$i, de 119 suflete

in maioritate

sau

familii,

594

o biserica ortodoxa, cu

;

hramul

Gheorghe, fondata

Sf.

de locuiton,

de

2 lipovene^ti,

si

vanele

si

Fundatura, unde pana

atuncl fusese calugari^e, iar pe

Intinderea com. hect. (cea

SFtNTUL-GHEORGHE

377

ambele secte o $coala, frecuentata de 88 elevT, aproape totT ;

de

calugari^ele

lea mutat

Fundatura,

la

Gheorghe, ma-

la Sf.

rind tot o data biserica

si

dind din nou mai multe

chilii.

Cu

timpul, schitul

cepind a

n*

si chiliile, in-

mincate de izvoarele

ce se formasera cini

zi-

mun^ii ve-

in

pe care, la 1788, in timpul cind Arhimandritul Gheorghe era

1

j

schitul Barbu.

a mutat pe maici la

mica bisericufa cu

s'a facut o

hramul rat

Gheorghe, care a du-

sf.

pana

pe acel

La

1802.

la

Pimen,

de parintele

bisericS care exista

Intre bisericile si

1831, tot

o biserica

loc, s'a zidit

frumoasa

amenintind sa cada, E-

si

piscopul Dionisie, in anul 187

Cernica* (vezl Cernica),

stari^ al

asta-zi.

$i

Gheorghe

sf.

Nicolae (Cernica) se

sf.

aft a

un hele^teu peste care este un pod.

lata frontispiciul bisericei

Ru$i.

Budgetul com. de SSOO

lei,

de

la cheltuelT,

si

dumnezeesc

Acest

e la venitun

$i

due

?i

intre pesc&rii.

laMoru-Ghiol

la Sulina,

foarte vechie, cu

sit

XVIII-lea de catre ni^te

al

lul

seco-

in

LipovenT, pestecare au venit citf-va

Romini

din

$1

Basarabia,

care au dat satului numirea de

Gheorghe, de

pe

sericesc,

tradus

cum

in

numele

la

care

se nume^te

Tau

Turcil

Chidirlez,

bi-

Cadirlez, azi

$i

de

lo-

com. Boziorul,

alipit

jud. Buzau, cu

de

Nu-

cat.

10 locuiton

case, foste chilii

4

al

y

ma-

scris si

Vestiri a Prea Sfintei de

zil sf.

fa^a

de 1700

600

kil.

semn in

pentru

fi

Ieromonah

Ma

cata prin raposatul

si

.

.

.

,

datura

calugari^e,

si

cu Grigore

prea

aci

si

la

s'aii

mutind pe paschiturile

Fun-

balcon

si

du-se cu toata a prea

se gasesc grindurile

ghe curi

de stuf girle.

si

sckit, in

Buzau, com. Boziorul, situat

cul,

izolate

si

j

id.

Nuintr'una din cele mai mai frumoase pozicat.

sfintiei sale

1844, Octombre

chel-

tiunl ale judetului, intre muntif

Crucea-Spatarului

S'a fondat

si

mai

13.

cunoscindu-se

unde a fost; iar din chiltf, au ramas 4, unde s'au stabilit ci^i va

Virful-Mar-

/^Vaorasulul Cimpulung(i83i),

Tau

Monahii

M

.

.

.

si

Grigore,

rezidit. Cead'intiiu biser/c&,

de lemn si foarte vechie, nu mai putea servi. Episcopul Cheflind

sarie, in

anul 1825, a mutat pe

calugarii

de aci

la schiturile

65910. Marele Dicfionar Geografic. Vol.

Ga-

jud.

Muscel.

Coprindea toata

de

Crucea-de-Piatra

partea

pana

companie olan-

la-

deza a intreprins lucrari pentru a distruge stuful

a ci^tiga pa-

§\

mint bun pentru agricultura.

Sfintul-Gheorghe, Vla?ca,

insula, jud.

Giurgiului,

in

dreptul fostulul debarcader,

in-

in

fa^a

nume

tre canalul cu acela^J

Veriga, sau

?i

une$te

ce

canalul

ca-

marginea ora?ului Giur-

giu.

Sfintul-Gheorghe, braf insemnat al Dunarei, prin care Tulcea.

nea-Voda, pentru monahl. Mai tirziu

presarat cu

fluviul

se varaa in Marea-Neagra, jud.

locuiton.

Sfintul-Gheorghe, vechie subur-

la

si

O

locul

1587, de Mih-

tiriei.

Este aco-

Dunarea, aibia principaia, cu

De atunci, biserica s'a d&rimat, abia

unde

Gheor-

sf.

Cara-Orman.

$i

nalul din

Sfintul-Gheorghe,

centrals,

jugravin-

ale schituiala.

Te

mlastinos,

si

sfintei

Gavanele, mai latindu-se bise-

facindu-i-se

Tul-

pla$ei

anul 1825, cu buna

la

blagoslovenia

monahi de

rin^ii

ra-

si ridi-

D. D. Chezarie, episcop. Buzau,

asezat maici

de partea

afara

sale

sfin^ici

monahiceasca de obste, inceput de

posatul stari£ Macarie

dintre care

kil. p.,

p. apar^in

renul sail este jos

Dumnezeii Nas-

blagoslovenia prea

Constantin Episcop. Buzau, a viata

are o supra-

;

cea, iar restul pla^ei Sulina.

perit si

Gheorghe

•

pana

hramul BuneY

la aceasta si

cu-

bra-

?i

ce dintiiii a

eel

aceasta mosie a schitului, cu

adaogindu-se

Tulcea,

prins intre bra^ul Sulina

pe o

hrisovul Mariei Sale, cu leat 7095, Mai,

rica,

Gheorghe.

tului Sf.

si

ostrov, al del

dunarene, jud.

si

s'a ga-

de jur imprejur, precum se coprinde

chibzuire

Sfintul-Gheorghe, catunas

Sfintul-Gheorghe,

a

raposatului intru

al

Mihnea Voda,

hiirazit

sale

si

7104,

Ieromonahul. Iar

cuiton.

cul,

leatul

si

unde

si

icoana de lemn, care se pastreaza

catoare

Sf.

mica

hramul Sfintului

un pomelnic zugravit

si

acum, cu

fondat

s'a

unde

lemn,

de

mucenic Gheorghe,

relui'

fericire

Comuna

ridicat

s'a

locul

in

tei fost alta biserica tot

5318 lei. Drumurile sunt comunale, pe marginea Marii $t a grindurilor

locas

din nou din temelie,

la

eel

mai de

S.

din cele

Sedespartedin bra^ul Tulcea, la 6 kil. spre E. de ora?ul Tulcea, de la locul numit

Agenda

;

de aci se indreapta formeaza un mare

spre S.-E.,

la piua.

cot, in

Sfintul-Gheorghe,

E

treiale Dunarei.

ostrov, linga

m&nastirea Cernica, jud.

Ilfov,

forma

potcoave,

unei

mai jos de oraselul Mahmudia .

si

apoi, prin

alte

cotitun

mai'

48

V.

Hosted by

Google

:

SFlNTUL-GHEORGHE mici, se termini in Mare, linga

satul

Gheorghe

Sf.

(Cadirlez).

El este mijlociul calungime,

volumul

in ce priveste

Chilia

bra^ele

intre

Lungimea sa

si

Vilcea, de Banul Barbu Craio-

din

vescu.

struite sunt

lata ce

si

zice

fondarea acestet

Sulina.

Barbu fusese prins tinere^e de Turci si aruncat temni^a. Peste pu^in

gura sa are un

in

;

prea mic,

etiaj

cauza mareT cantita^t de

din

depuse

luviuni ce sunt

a-

var-

la

sare, aluviunl, ce cu timpuls'aii

ridicat

deasupra ape!, formind

cinci mici insulete

de

era sa se execute

Olinca

are

interiorul el farul

de

Gheor-

la Sf.

in

ghe.

noapte,

face

o

in temni^a

uneste

Vlasca, ce

ale Dunaref,

doua bra^e

dreptul fostei

in

ceta^f cu acelasl

jud.

nume, din drep-

tul crasului Giurgiu, in fa{a

lo-

al

80

cdtun,

com. Tisaul, jud. Buzau, cu locuitori

20 case.

si

mea

principals

zi.

biserica, fondata in

noapte

pe

cuiton, deservita de un preot

cul-

a Carpatilor se

nu gasesc

In aceiasl

intrind

zi,

ca-

in

Banul nu si

icoanel

cine

si

stia

la picioare.

cum

singur

el

adus din temnifa

l'a

in

biserica. In amintirea acestui mi-

o

racol el cladi

chete

paza

ale

jud.

pi-

Muscel pentru

fruntariei, la

14

kil.

de

pi-

dupa ce Turcii

tirziu,

Banul

Constantinopolul,

poalele

ruine

se

schit,

j

id.

Bucegilor,

v&d

si

azi.

Sultanului la Stambul din partea

le-a

Grigore Decapolitul

depus

unde se conserva

trita,

si

manastirea sa Bis-

in

rus,

si

Kowalewschi, de

lugarii Bistri^am d-1 B. tical

P.

si

pana

Satul se mai numeste

Hajdeu

la ca-

in «Istoria cri-

sat,

in

Ia-

E

si-

tuat spre V., aproape de satul

curi de

jude^ul

Vul-

si

Olt.

Sfoara,

sat,

in jud. R.-Sarat, pi.

Margina-d.-j., catunul rasti,

com. Cu-

asezat la N.,pe malul drept

al riului

Are o

Rimnicul.

su-

prafa^a de 9 hect., cu o populatie

Sfodea,

familii,

sat,

sau 109 suflete.

jud. Mehedin^i,

pi.

Cerna, com. rur. Balta.

Sibiciul-de-Jos (F£§ii{i), cat al com. Panataul, jud. Buzau, cu locuitori

go case; de

si

dinsul se alipeste cat. Diculesti.

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, facind

limitat in anul

din

jud.

parte din com. Chioara.

de resedin^a. Acest sat

Bistri^a,

altora,

rur. Mircesti, pi. Vedea-d.-j., jud.

de 23

a Rominilor».

fondarea manastirei Sinaia.

nastirea

si

publicata de

S'a zidit pe la 1600, inainte de

Sfintul-Procopiu, fosta capela, pe ruinele careia s'a zidit ma-

Mihaiu

locuitori! mici ajutoare.

si

pesti.

400

Sfintul-Nicolae, fost ale carui

dind

Barbu, fiind dus dupa cererea

Sfintul-Vasile,

la

tnlul Stan, Postelnicului Vilsan,

Logofatului

Sfirlogi, sat, facind parte din com.

chetul Pajera.

Prahova,

Ion, PreotuluT Nastase, Preo-

manastire pe

locul capelel.

gar

6

1854 din

biserica, zidita in anul

lui

dinaintea

Procopiu pe ttnarul Barbu,

Aceasta romantica legenda a fost culeasa de catre un calu-

Sfintul-Ilie, unul din cele

o

ingenuchiat

asta-zi intr'un vechiu sicriu».

Muscel.

Are

temelie, cu cheltuiala Postelnicu-

in aceasta parte hotar intre jud. si

Sfirlaneanca, sat, facind parte din com. rur. Maiaesti, plaiul

pela de la Bistri^a, preotul vede

indrepteaza spre N.-E., formind

Dimbovita

si

2 cintare^f.

saii,

Munteniei, a rascumparat moas-

de unde

1850 de

1

lo-

populafiune de 159 locuitorT; o

tele Sf.

Sfintul-Ilie, pise,

lo-

locuind in 113 case;

Varbilaul, jud. Prahova.

luara

Sfintul-Gheorghe-Nou,

Are o populate de 599 cuitori,

sarta.

Mai

caluluT vamei.

sat, jud. Dolj, pl.Jiul-d.-

com. Tatomiresti.

s.,

pe nimeni: inchisoarea era de-

incatusat la git canal,

si

Sfircea,

doua

a

Procopiu. Dimineafacalaii se

coboara

mare departare

la

unele de aitele.

se

i

rugaciunT catre patronul

Sf.

Sf.

Sfintul- Gheorghe,

in

care osinditul a petrecut-o toata

nisip, in-

tre care insula

timp

in

anun^a sentin^a de moarte, care

Se

con-

aceasta cauza casele

biserici

« Banul

de 90 kil.; lafimea variaza intre 300 700 m. adincimea medie este de 15 m. Ca navigate ar propriu pentru comerciu fi ma! ca Sulina, caci e maT mare, ins a

—

despre

tradi^ia

apelor,

de ma! bine

este

SIBICIUL-DE-JOS

378

s'a de-

1882 cu 300

case, cu

lo-

scop d'a se

crea o noua com. pe mosia statuluT,

aci

de

Bobul, dar nu s'a stabilit cit

30

familii

de Romini

si

Sibiciul-de-Jos (Hotarul), mosie, in com. Panataul, jud. Buzau, proprietate in devalmasie a nenilor Sibicieni-d.-j.

pe

teritoriul

d.-j.,

mos

Se intinde

c&tunelor Sibiciul-

Plaisorul,

Panataul,

coianul,

Slabi,

Botesti,

Fintinel,

Begul

si

Hosted by

Cor-

Valea-

Ghilesti.

Google

S1BICIUI.-DE-SUS

hect.

livede

araturf, fine^e,

si

tase,

urmatoarele

Panataul,

sfori:

Caldura, La-Icoana, Dosul-Muscelului, Poiana,

Anual se {in doua tirgurt Gheorghe si la Sf-^ii Im-

Maluri

Sima,

Sibiciul-de-Sus, com. pi.

si

Pe-

Lunca-Sibiciului.

si

la Sf.

Locuitori? poseda

caT, 3

lepe, 3

capre

si

E

rur., injud.

Buzaulul, situata pe malul

sting al riului Buzaul, la 59

kil.

de orasul Buzaul. Limita, la N., incepe din albia

o ia pe hotarul mosiei statului

Trestioara,

pana ajunge

Vir

in

ful-Plopisului: laVina-Puturoasa;

Ba

catunele

din

Bascuretul, Gornetul, Mla-

Sila,

cu o populate de 870

lo-

virful

muntelui

dealul, linga

mosia statului Ul-

metul (com. Boziorul)

la S.,

;

din

frecuentata de 58 elevi

si

CoasteT, Capul-Dealulul, pietro-

Sibiciul

sul,

Gornetul, cu 2 preo^T, 2 cin2 paracliserT, din care

si

frumoasa

si

biserica de zid, construita in

de marele clucer Gherghe

1

764

I.

Si-

Neculae;

Buzaul

in riul

lui

Popa

la V.,

urea pe

albia

Buzaului in sus, de la de-Piatra

si

pana

la

Crucea-

gura izvorului

Baroianul.

Se deosibesc aci casele pro-

mai cu seama

din care 230 arabile,

265 finea^a, 520 23 vie

si

420 padure,

izlaz,

105 livede,

Hotarul-

mos-

nenilor Sibiceni, diviza^i in doua:

mosnentf invoip

si

mosnenii ne-

mun^i

si

stincosi

sterile.

munde ma-

linga cultura proprie

telui,

are viea

si

sau

de mai muite

cea mai mare parte

vai,

Pe

mari,

precum

goi,

viermii

care cul(d'a-

supra bisericel VaeT-Sibiciului),

unde incepe o noua catena

:

Pri-

seaca, care se termina la catunul

numai catunele Si Gornetul. Se povesteste

Malul-Prisecei

;

de

Valea e importanta

Virful-Gose!.

biciul

din punct de vedere geologic.

si

ei

locuiton ar

fi

o co.

adusa din Transilvania

lonie

inceputui

dupa

secolului

al

aflatoare

inscrip^iuni

la

XV-lea,

pe

condusi

de unul

Sibi-

Sibie§ti

(Hotarul-),

mosnenilor, Patirlagele

a

Valea-Musceluluf,

si

din Podul-Rosu ^isul),

mo§ie,

devalmasie, din

in

jud. Buzaul; hotarul

incepe

ei

(com.

Marun-

trece riul Buzaul,

pe mar-

ginea mosiei Hotarul Leresc, pe

Sibiciul-de-Sus, cdtun, de

com

dinfa, al

rese-

Sibiciul-d.-s., jud.

Buzau, cu 500 locuitori

si

117

case.

care merge pana in Virful-Balan

de aci o ia pe slemnea CatineT, pana in hotarul mosief Benga, trece riul Buzaul pe linga cat. Zaharesti

Terenul e foarte accidentat

si

Malul-Ursului

la

aci apo! continua malul Plopisul si

invoip.

de

prapastios,

si

trecut avea

ceanu.

si

dreptul cat.

stinga, se aria

muntele Gornetul, de asemenea stincos

culminate:

mosne-

rul-Sibiciul-Gornetul

in

e vechie. In secolul

al

com. Panataul, Hota-

Sibiciul-d.-s. propria" zis, al

pana pe

Intre-Sibicee;

culmi-

foarte inalt,

Intre-Sibicee printr'o insemnata

Comuna

Sibiiti,

al

neaza intr'un pise se deprima

neumbritul

si

dupa ce

mun^i-

patriarh

morminte, colonie de Romini din

187 sterp.

Hotarul-Sibiesc-d.-s.,

ale

lor.

Proprieta^T mai insemnate sunt:

nilor din

si

un

ceanu,

ca primii

Suprafata sa e de 1750 hect.,

prapastiosul

Frasinet, care,

mineaza

biceanu.

prietarilor

pana da

de munflf inal^I si stiucosi, pe dreapta cu Fafa-

6 eleve

catunele

2 biseridf, in

decedatulul serdar Const. Sibi-

Crucea-de-Piatra a

Sibiciului (Valea-), vale, injud. serif

Hotarul-Sibiciul-d.-j. (com. Panataul),

Sibiciul-d.-s.

incepind

scoala in cat. Sibiciul,

Predeal, se lasa pe hotarul mosiei

la

Buzaul, pu^in mai sus de com.

Budgetul com. e de 1 5 19,99 lei.

Septembre, vechie

si

Valea-

Col^ilor, etc. si se varsa in riul

Are o

raimanesc, trece prin virful mun-

ajunge in colina Pre-

Valea-Boului, Sara^elul,

Buzau, com. Mlajetul, intre doua

cuitori".

tare^i

si

Sibiciului (Valea-), //>/£, injud.

Sibiciul-d.-s. si

catedrala e cea cu hramul la 8

Rotarea

Pre-

14

pe hotarul mosiei Muscelul-Ca-

Juncul

Valea-Fintinei.

izvorul Alunisul, primeste apoi

la E., din Vina-Puturoasa, apuca

telui

20 hect. padurea

si

izvoarele Cinlaianul, Brusturisul,

stupi.

30

Muratoarea,

si

si

dealul

boi,

200

01,

cile,

Baroianul, urea pu^in pe dinsul si

250

minji,

150 porci;

formata

roiul,

Buzau, din gura izvoruluT

riului

160

:

vadf, 25 vi^ei, 10 bivoli,

75

livede

Buzau, com. Mlaje^ul, incepe din

para^i.

Maiu, Priporul,

Geroasa,

In-Talpa,

sorginp de

e avuta in

si

ape minerale.

pu^ina padure, sub-divizindu-se in

SIBIREANUL

370

Are o suprafata cam de 2360 :

;

;:

:

Sibiciul-de-Sus (Hotarul), mosie, in jud. Buzau, com. SibiCiulproprietate

d.-s.,

din

com.

Begul

400

si

a

Panataul,

mosnenilor

comunele

si

urea

iar in

Podul-

Rosu. Suprafa^a sa e de 1620 hect., din care

390 padurea Balo-

sinul, restul aratura, fineafa

si

livede.

Valea-Fintinei; are vr'o

hect. araturl, finea^a, izlaz,

Sibireanul,

sat, in jud. Ialomi^a,

Hosted by

Google

;

SICARI

Ialomi^a-Balta

pi.

com. Dorma-

s

runt, situat pe cimpul Bar&ganul,

de

spre E.

de resedinfa

satul

Bucuresti-

linga calea ferata

si

Sicari, catun,

com. Trestioara,

al

jud. Buzau, cu

50 locuiton

ce izvoreste din jud.

Dorohoiu, trece

com.

curge prin

Botosani

in jud.

unde primeste

Costinesti,

:

Bucecea,

piriul

Dolina, din dreapta;

cu

marit

cind

com., linga lacul

de bratul

Loesti

piraiele Slatina,

Braiasca

com.

;

si girlifa

Baluseni

-

Dras-

unde se incarc& cu piraiele Ioanei si Olmul; com. Curtesti, unde primeste piriul Hli-

leuca,

Baisa, Turcani, Izvoa-

boci, cu

com. Buciumeni, Nicoresti, situata pe un loc

Amara

Fun-

Zlatunoaia

Ursoaia; com.

si

mat primeste Gor-

;

Fundoaia, toatepe dreapta,

apoi Vaiea-Seaca, Prutetul, Co-

zancea

si

Enoaia pe stinga

se varsa in dreptul

linga

Jijiei,

com. Todireni.

satul Hlipiceni,

Formeaza

si

sau

in cursul

sunt

(Popou^i),

iazul

Vasiliu

iazul

:

care

Stinceni,

primeste piriul Teisoara in stinga Sicnei

(Baluseni),

(com. Baluseni)

Zosin

iazul

Dracsani

lacul

si

Sicrita, com., rur.,

hova,

pi.

Cimpul,

satul cu acelasi tre

pu^in ridicat,

Veniturile

jud.

mijlocui padu-

in

Buciumenilor, linga soseaua

rei

ce duce din Buciumeni

facuta de

1474

la

Hatmanul Sendrea, pe

si

care s'a distrus.

epitropului

P.

Chiliile si locuin^ele

din

proprietarului

Sendrea.

si

de

intre^ine

natul luf Stefan eel Mare, o

urma

razboiului

Radu

avut Stefan cu

Pra-

formats

din

Astazi

aici n'au

pe si

teritoriul

ce

cit

numita Cos-

o cismea cu apa,

tache Albu.

rur.

Satul-Nou cat.

sau

drept

pare^ii

pesterei

fund

prezinta

in

si

Se

{ina lumina.

m

zice ca

umeda

vizuine

aceasta

a trait sfinta Te-

Scoborind spre

dam

Secul,

peste Poiana-Sihastriei

apoi

si

Manastirea-Sihastriei,

regiune mai

de

salbatica

si-

pu^in

a Sihlei.

cit

Sihlea, stafie de Sihlele,

pusa 1

Sihla,

schit,

de calugari,

in jud.

Neam£u,

com

^uluT, pi.

de Sus-Mijlocul,

pana

Vin&tori-Neamcare,

facea parte

la secularizare,

dintre manastirile zise

pi.

pe

in

linia

cai care

ce pleaca din dreptul :

kil.

8

T.-Neam^u,

ori

cu carul

;

si

alta,

in susul al-

la

Agapia, mai

la

apoi calare

de

peste mun^ii Ciungi

de

al

—

pe unde se

piriului Secul,

la si

Buzau-Marasesti,

circulate

la

88 1. Se afla intre kil.)

si

lunie

13

stabile

R.-

Gugesti

(7,1

Inal^imea d'asupra niveluluT

kil.).

no m ,7i.

de

Marei

cestei sta^ii

de 107 1 53

Sihleanul,

conduc la acest schit, situat pemunp: una mai lunga, pe drumul natural trei

in jud.

dr.-d.-f.,

Margin ea-d.-s., com.

Venitul

pe anul 1896 a lei

si

a-

fost

16 banT.

neinchi-

nate.

biei

acela al

;

o gaura prin care strabate pu-

Sarat (13,4

Manastirea Neam^u,

com.

sunt negri

l'a

poate merge cu tnisura pana

anume pe

masa

si

tuata intr'o

In apropiere, spre N., se afla

ridica

Tulcea,

vatra

R.-Sarat,

se

lac, in jud. si pi.

cir-

pu^in inalta, care

si

peste

eel Fru-

mai ramas de

manastirea Secul

Siderul,

aproape

se zice ca servea sfintei

zi-

calugSn.

trei

soselei jude^ene

lei.

zinta o escavatiune,

mos, Domnul Tarei Muntenesti.

Prahova. la

e

culara, in mi]"locul careia zace o

familia Sen-

Hatmanul Sendrea, cumin

pestera

odora 60 de am.

jurul bisericei sunt ruinate.

situat in-

sale

In

locul el s'a zidit alta, cu spesele

trait sfinta

la

foarte pitoresc; inauntru ea pre-

stinca lata

AicT a fost o biserica vechie,

riul

si

la Plos-

cu^eni.

nume,

apa Vatnaul

2467

in

bi-

zice

aci se afla o pestera in care

Teodora; drumul

Sunt

(com. Dracsani).

Tot

pi.

mai

multe iazun, din care cele mai

insemnate

de lemn, care se

legenda spune ca a

dise

nitul,

confine pu^in peste.

si

in jud. Tecuciu,

mind

piraiele Birladeanca,

sub

alta

si

ca e facuta dintr'un singur brad.

drea.

Baluseni,

una mai mare

2 biserici,

sericu^a

unde primeste PiriulCirniturei; com. Dracsani, pri-

Broscaria;

piriul

Are

in curtea schitului

are 7ohect.

Se

doaia,

in-

o stinca mare, sus pe deal,

com.

si

sau cu carul.

conjurat de toate parole cu stuf

com. Cucoreni, unde primesle

rele

;

Chilia, in o revarsare

Sihastrul, manastire, de calugari,

piriic,

Agapia si apoi urmuntele, si numai calare

lea piriului

cea

si

si

12 case.

si

de de V. a Savca format

Ciatal-Chioi, situat in partea

N.-V. a plasii

anterioara a luf; este izolat,

Fetesti.

Siena,

SIHI.EANUL

380

Varatic

o a treia

intiiu

pe va-

spre

sat, jud. Braila,

N.-E.

situat

de

24

kil.

Scorfarul-Nou,

pe ^armul drept

al riului

Buz&ul.

Vatra satului este de 25 hect. Are o populate de 387 locuiton o biserica, zidita la 1 848 ;

de

d. Sihleanu, proprietarul

siei,

mo-

deservitS de un preot, un

cintare^ siun paracliser; o scoala

mixta, infiin^ata la 1880.

si

320 vite cor40 rimatorl.

Hosted by

Google

Vite: 170 nute, 800 01

cai,

9

;

:

S1HLEANUL

Sihleanul,

muna ni,

SILENI

381

rnosie,

pendinte de co-

Scortarul-Nou,

pi.

V&de-

jud. Braila, proprietatea d-lui

calea

ferata Rimnicul-Focsani;

Plainesti

la

beiul

spre Voetinul^tu-

;

Balesti-Ciorasti

;

Bogza-

;

plcY

cu slnltate petreclnd,

si

Doamne, dim

M&rieY

stire

milostive

tale,

a tot

si

sfatuluY MSrieY tale, cl ne-aii venit cinstita

carte a MSrieY tale la noY, dtndu-ne stire

C. Gradisteanu, cu o suprafafa

Martinesti.

43000

un

si

venit de

Budgetul com. e de 4021

lei.

3895

Sihleanul

Barbule^ti, inosie, jud. Braila, de 2057 hect., ocupind partea de N.-V. a com. Scor^arul-Nou, de pe ^armul sting al

Sihlele,

in

sat,

R.

jud.

Sarat,

-

Marginea-d.-s., cat. de rese-

pi.

dinta al

com.

de E.

tea

Are

Marginea-d.-s., pe malul

Sihlele,

par-

in

la

17

kil.

de orasul R.-Sarat si spre S. de com. Plai-

spre N. la 7

partea de mij-

in

a plaseL,

si

kil.

resedin^a plasei.

nest!,

Timboesti, 8

:

kil.

Se margineste Plainesti, la E. si

V.

la

E.

;

N. cu com.

la

sau

o suprafa^ade 25 hect.,

1

famili!,

o biserica 1 30 suflete;

si

la S.

cu Voetinul.

uda

mai are

la S.,

de

32 putun.

si

E

formata din catunele: Sih-

lele,

resedinta, la E.; Cringul-Sih-

sau 1130 suflete.

familii,

Are o ^ii

biserica, cu

Gradisteanu cu

1

de

1850,

in

preot

si

si 1

este aci fete,

de

copiT.

de la

la

si

Sfin-

sa

cintare^

;

Elena, 1

(1899

Scoala

de

scoala

—

bae^i

1889; scoala de

1890,

infiin^ate

tot

poseda: 213 pluo masina de secerat, o

masina de treerat; 364 bo!, 259 vacT, 91 cai, 63 iepe, 2193 01, 35 capre, 413 rimatori.

de comunica^ie

nicul

Ureache

S3cul

si

cu

Aglpiani,

giurlmtnt,

pi.

Marginea-d.

Sihlele, asezat la

pe

V.,

com.

s.,

piriul

unde au

stiut eY

aii

mlrs,

aii

fost

cu sumutyY

si

de pre imprejur

fost

aii

Mtrln

hotarul.

norodul cine

tot

pre acolea

fletele sale,

megieasY,

acum

eY pre

cum

si

la

cu mare

eY cu sufletele

de

si

mlrs

s'aii

de

fost hotarul eel

aii

vor-

si

slY

giurlm

sl-Y

cum vor da

si

unde

era acolea

pohtit

si-aii

clluglriY

Giuratu-iam inaintea a

R.-Sarat,

ca-

rele aii vindut el cu rudele sale acel sat

pre acolea si hie

la acel

Slimnicul, la 500 m. de cat. de

hotar, to^Y cu totul

resedinta.

pe unde au mlrs aceY oamenY bltrlnY

Are

noY, asisderile

de

o suprafafa

cl -Y pe acolea

zis

aii

cu mul^Y boierY ce

si

familii,

sau

23 suflete. si

Cringul-Caluga-

calugSrii

grec! ce

au stat aci iaainte de seculari-

hotarul

acolo

cd-Y pre

nl cu

a

de

era

mearsera"

acelo

Buzati, cu o

30 locuitori

Sibiciul-d.-s.,

din prejur,

populate de

fost

gSpiani

12 case.

si

nu

se

acolea

gtndit

almentrelea nu si va

Silea, sat, facind parte din com.

ta

Ag&pienY, clcY acel uric nu nicY

Grec

Mijlocul, jud.

pi.

de Sus-

Neam^u.

tu! sat, iata ce

zice

*f Milostive

vod,

urmatorul

lumite (sic)

rugam milostivul Dumnezeti, sSi

afle

si

Doamne, a luY ne-

vedem

pre Maria ta ciasta

pu^intea scrisoarea de la

not,

cu

bune

de-ar gr5i

Voe-

cu

n'aii

nici o

^fi

la

al lor,

unuY

Petre

Alexandru Voe-

aii

eY urice, sau is-

le

pue

acel

de

sat,

si

fa{& si

de

la

cl

tlglduit,

ispravl, nicY uric, nicY ipisoc s'aii

luat, si uricul

de dltlturl

Mtrln, ce la

si {in

c'aii perit,

am

era

scria

acel sat, eY s'aii

zis

uric ce

si

ce

li-Y

'1

de

nescare zapise, pre acel sat

saii

cine

eY

ce

lor,

Intrebat

'Y-aii

si

pisoace

ce-aii si

scria

u^erel, c'aii fost la

sH le scoa^,

document

crezt cl

ne-aii ar&tat, si l'am luat

nu

nu

sS

nu

afla, iarl

Vilcea.

com. Petricani,

satul A-

si

ce-va pentru uric de la Alexandru

vod ce

in

cum au

maY

sS.

rur. Auresti, pi. Oltul-d.-s., jud.

Sileni sau Ingare^ti, sat, situat

le-am

si

bine,

plra*

de lege, M£ria

\'ie

le-

toate pa>{ile

si

vre-o

facl

sd

stilp

de sare

iara*

si

de aceea

de cStre

s'aii

si

de vac,

cl

bltrtnY,

acolea,

tot

pre

tot

flculu, pre

troian

aceY

si

pre

r&dicat

semnat locul

com.

v&zut

aii

bltrfn, c'aii

de vac,

Inglrestilor,

acolo slind,

arn

Sila, cdtun, al

eel

un gard bltrtn a Pecanilor Impreu-

fost

Se nutnea resc, de la

si

s'aii

2 hect., Intlmplat cu noY la acel hotar,

cu o populate de 7

vinovatl maica*

sunt:

P&trascu aprodul de

si

disteanu, nascuta Sihleanu.

sat, in jud.

oameni

anume Va-

BScea eel bltrtn de acolea

si

sale pre

In ce priveste vechimea aces-

Locuitoril

Caile

padure, jud. R.-

00 )

de C. Gradisteanu. guri,

si

Elena,

Constantin

so^ia

mixta, frecuentata'

de 119

din Urechei,

sile

acolea

lSsatu-

Ureache,

preste

bltrinY, din megieasY,

si

Sarat, proprietatea d-nei E. Gra-

jud.

hramul

Impara^i Constantin

zidita

Sihlele, mosie

zare.

Suprafa^a com. este de 3 118 hect., cu o populate de 295

de

Inglresti,

Vornicul

Agapia,

de

caluglriY

cunostea cl-Y pre

V.

la

lelor,

lor

fost a lor,

c'aii

pa>{ile, si

Inglre^i Aglpianilor,

o scoala.

cu Bogza, la V.

Piriul Slimnic o la

Imbe

de vac hotarul

;

cu Siobozia

de Agapia zicea s'att si

Sihlelor (Cringul-),

Se invecineste cu comunele Bogza, 6 kil. Voetinul, 7 kil.

satul

cl e acel locsor a Petricanilor, clluglriY

al piriulu! Slimnicul.

sting al piriului Slimnicul.

Este asezata

ho-

ta si

de hotar nu mult pu{in dumneasa vornicul Ureachea, zicea

lucru,

cu o populate de 288

loc a jud.

Agapia de cltre

bunY,

Sihlele, com, rur., in jud. R.-S.t-

M&ria

la

tlrim, la sat la Petricani, cu clluglriY la

lei.

Ureche Vornicul,

tale

printr'o bucata*

Gradisteanu.

rat, pi.

de

iar la cheltueli,

lei,

-

Buzaul, proprietatea d-lui

riului

venitur!

la

boiarul MlrieY

ne-aii poftit credincios

ca*

de 2800 hect.

s'aii

de

^tnut

cu

nu-Y a la

Clai^a

flcut clluglr acolea

niste rudeniY a Clli^eY

Hosted by

cest

lor,

ce eel

si

de

anume BScea,

Google

;

;

SILINE^TI

ce mat sus scrie, ce au cumpHrat de la

aceea s&

drept

dlnsit,

are

nescare urice, sau alte ta s&

nu

duit

C&

le crezt,

am

mtnturt, turi,

si le-aii

de

a-

pre vorpft-

din partea Petricanilor de pre unde

mergea Mtrlnit, pre unde au

din hotarul eel b^itrin

$i

d&m

?tire si

milostivul

Dum-

de aceasta

fost,

mSrturisim Mariet

tale,

nezett, sa da*ruiascii

Mariet

tale

cu

la E.,

;

Mangalia,

si

de cea

desp&r^indu-se

seapte p&min-

Iftsat Inca"

Medjidia

de E. al lacului Girlifa, formata din catunele Girlifa $i Ga-

lul

d'intiiu

li^a

prin malul V. al lacului Vede-

lea

Ghiuvegea,

;

bune pact

valea

roasa,

Polucci,

dealurile

Polucci, Uzun-Culac-Bair, Echi-

Ghiuvegea,

multa

domniet indelun-

s^n^tate, cu

gat& Intru

£ara

MSriet tale de

Hristos

amin Pis u selo TrXpesti, a leato 1610 Iule 6»

cSmarasul Sekeli

siu, si

(semnat) Mitrop. Sucevit Anasta-

m

si

\\\\

atyt

boieri

maziii (Doc. pe hirtie, la Archiva sta-

tulut).

Hairan-Chioi, cu catunele

valea Baldiruac-Ceair

ran-Chioi, Ba$-Punar, Cara-Aci-

;

S.

la

si

cu Bulgaria.

la V.,

Demircea,

Sarapcea,

Este formata din com.

urb.

tea

de N.-E. a com. Turia, jud.

Bivolari,

Formeaza

Iasi.

pe malul DunareT, mal pursi numele de Silistra-Noua, dind numele sau si plasei, si din

Lipni^a

leanu, la N., pe malul de N.-E.

22 comune rurale

la N.,

V.,

pe

Almaliul, la

:

Aliman

piriui

Aliman,

;

pe malul de V. al balfii Vederoasa sau Limpezi^ul Azarlic, la S.-E., pe vaile Hazarlic si Enisenlia si formata din catunele Azarlic, Cherim-Cuiusu

si

de V. a satului trece soseaua

Afighinea, formata din catunele

Bairam-Dede

Vite

pe valea Mirvalea Coslugea

Lipnifa,

;

58

cai,

Ghiol-Punar; Bugeac,

Dunare

Bairam-Dede,

la N.,

licul,

man

vite

438

01

si

cornute,

84 rimaton.

Silistra, virf de deal,

in jud.

Con-

stanta, pi. Silistra-Noua, pe te-

com. Ostrovul, situat

partea de N.-V. a plasei

de V.

la S.-E.,

?i

Girlifa

pe valea

Cialmagea

pe malul V.

Bei-

;

al la-

nele Beiiicul, Bac-Cuiusu

si

mircea

pe va-

;

a com.

;

si

in

cea

este unui din

;

pe

centrala,

De-

Cuzgun,

punct trigonometric de obser-

urb.,

3 -lea

;

asupra drumului jude^ean trovul-Silistra,

aco-

dominind

asupra

caii

Osco-

—

formata

piriui

din

Cuzgun,

pe

si

la S.,

V.,

si

din catunele Ese-Chioi

Se margineste Ialomi^a,

riui

la

N. cu jud.

de care^se desparte

si

Cuiu-

Enisenlia, la S.-V., pe pi-

Enisenlia

catunele

al sSu.

Dobro-

pe valea Ese-Chioi, formata

;

si

formats

Enisenlia,

din

Bazirgian,

Te-

Ciucur-Chioi, Nastradin

si

che-Chioi

pe ma-

;

cu

la

Ol-

lacului

al

Satul-Nou

catunele

Suprafa^a hect.,

si

este de 1603 16

pi.

cu o populate de 18054

locuiton.

Padurile intindere

ocupa o mare

$i viile

pasunile de asemeni.

;

Girli^a, la V.,

cultivabil

numai vr'o

e

solului e

Relieful

hect.

{iunl ale Balcanilor.

Sunt

peste

in plasa

intre care unele

man

Mirleanu

etc.

Girli^a,

E si

mirul-din-Vale; Ese-Chioi, la S.-

Giuc

Satul-Nou,

;

Pirjoaia.

E.,

la

bromirul, formata din c&tunele

face spre E.

Silistra-Noua, plasa, din jud. Constanta, ocupind col^ul S.-V.

;

pe malul V.

tina,

Cisla;

S.,

Teche-Deresi

N.,

si

centrala,

Ghiuvegea Regeppe valea Regepcu cat. Regep-Cuiusu

Cuiusu, si

si

Cuzgun si Cara-Amat; pe piriui Do-

Dobromirul-din-Deal

Iapce-Bair.

in partea

valea

Cuiusu, la

com.

tirgul

catunele Urluia

munale Almaliul Pichet No. 3 de linga Dun&re; din el se desdealul

ca

considerate

Dobromirul,

al lacului

Oltina, cu catunele Oltina

Para-Chioi,

;

are o inatyime de 135 m., fost

al

Oltina, tot

;

acidentat de ultimele ramifica-

Mare, Carvanul-Mic, Veli-Chioi

perit cu semanaturl,

Mirleanu

pe malul de E.

piriui Caranlic, for-

virfurile dealului Ieral-Ceea-Bair;

vable de rangul

;

Teren 20000

mata din catunele Caranlic si Curu-Orman Carvan sau Garvan, la S., pe valea Carvan, formata din catunele Carvanul-

pe

V.,

la

Caranlic, in partea

Canlia, la N.-V.,

lea Canlia

ritoriul

la S.-V.,

lacul

si

si

al lacului

cului Beilicul, formata din catu-

220

:

Armut-

tind

jude^eana. lo-

si

V.,

intre

Are o populate de 295

Malcoci,

Sevendicul, Schender lia

un trup cu satul Tabira Manastire!, trup situat pe malul drept al riului Prutul. Pe marginea

cuitori.

Hai-

Ostrovul, a?ezata in partea de

;

pi.

Caiaigi

fi

Hairan-Chioi, la S.-E., pe dealul

Iuriuc-Bair, valea Caraaci-Alcea,

la E.,

Siline^ti (Ciuline^ti), sat, in par-

formata din

si

catunele Ghiuvegea

-

si

pe va-

V.,

la

tftgH-

de intraceale

lase

Dun&rea

prin fluviul pla^ile

Maria

iar&

§'am rugat

mat

aduce

si

not leati

un deres,

gr3it,

nicul. sa le si

et

ispisoace, la

ca*

nict

n'aii

ceia not

SILISTRA-NOUA

382

1

2 batyT,

ca Oltina,

udata de cite-va piraie mici

de Dunarea, cu malul stincos in

care

sunt

ostroavele, in

intindere totala de 3500 hect.

:

Pastramagi, Hopa, Ostrovul, Tilchia, Pacuiul-lui-Soare,

Bimba?a,

Pirlitul,

$oimul,

Strimbul, Pu-

Huzun-Ada

iul-Strimbulur,

?i

Ostrovul-Lung.

poseda

Locuitoriif

:

2207

plu-

guri cu boi, 26 plugurl cu cai,

2218 care cu cu cat

;

boi,

1756 caru^e

2 masini de treerat,

1

marina de semanat, 25 ma^inl de secerat, 2 masini de batut porumbul, 38 masini de vintu-

Hosted by

Google

:;

;;

SILISTRARUL

rat,

trior*,

1 1

286

de

grape

fier.

Vite

239 armasarl, 3486 cai, lepe, 747 minjl, 92 tauri,

199 9181

1

:

vi-

649 bivoJi, 649 204 malaci, 99 asini,

354

{ei,

1740

5605 vaci,

boi,

bivoll,

bivoli^e,

5088 berbecl, 60447 °*» 24665 miel, 160 {apl, 1124 capre, 589 lezi si 2652 porci. In plasa sunt 66 industrial lemnarl,

potcovari,

ferari,

cis-

5 mori cu aburi, de apa, 87 mori de vint o fabrica de luminan, 2 fabric! de tabacarie si una de

mari,

etc.)

;

mod

20

;

sapun, acestea

de

in orasul

re-

sedin^a Ostrovul.

Budgetul plasei este

la veni-

de 1 1 2560 leT, iar la cheltueli, de 73540 lei. Cai de comunica^ie sum Dunarea; pe lacurile cele marl; pe

Adormirea Maicil Domnului, dede 2 preo^i si 1 cintaref

servitS,

de comunicafte; pe

in

si

comunica^ie satele

intre ele.

caile

jude^ene, care pun

calea

:

na^ionala Silistra-Ostrovul

(Silis-

tra-Noua); calea jude^eana Ostio-

vul

— Cuzgun-Medjidia

de^ene

Lip-

Cuzgun-Enige si nenumarate drumuri comunale

Vite:

Are 21 biserici pa rohiale, deservite de 18 preoji, 16 dasparaciiseri

11

re$I;

32 geamgii

si

de

1

fete in

mixte prin

19 cinta-

si

hogl

cu 45

scoale, din care

24

1

de bae{I

1

Ostrovul

si

314 rimatorl. Pe teritoriul com. trece calea

ferata BraiJa-Bucuresti,

sate, frecuentate

kil.

la

Braila, spre N.-

pe

cu

la N.,

la V.,

ses-

E.,

;

la

Tudor Vladimi-

19

kil.

strabatind

rescu,

calea

si

ferata

Braila-Bucuresti, spre N., 10

kil.;

Movila-Miresel, spre V., prin

cat. Traian, 15 kil.; la

spre V., 10

kil.

spre E., 12

Comuna

Urleasca,

la Chiscani,

;

kil.

s'a infiinfat la 1833,

cu locuitorl venial din satele dimprejur, Cosorul, Mufiiul, Cotul-

Lung,

etc.

Armatele ruse cerea lor

turce in tre-

Cele ruse au mal stationat

aci.

in

si

si

1854 au stat iarna

la

cu Urleasca.

in partea

sat,

com. Gorbanesti,

pi.

de

S. a

Miletinul,

asezat pe

aproape de confluen^a

vale,

piriulul

satulul Gorbanesti cu Burlasaii

Ursoaia.

Are o populate de 37 o

156 suflete;

sau

familil,

bi-

serica.

100 ol

cai,

15

si

Sili§tea, com. rur.

30 porci. si

sat, in jud.

Mehedinfi, plaiul Cerna,la 55

kil,

de ora§ulTurntil-Severin,situata pe vale. Se margineste la E. cu

comuna Ponoarele; la S., cu comuna Busesti; la V., cu comuna Isvernea la N., cu comuna ;

Obirsia.

comuna cu saGodeanu si Tur-

Satul formeazS

Draghesti,

taba, cu resedin^a

comunel

in Si-

Are o populate de 890

listea.

suflete; 3 biserici, deservite

preo^i

1877.

6 cinta>e{I; o

si

de 2

scoala

mixta. Silistrarul,

sat,

jud.

in

Braila,

com. cu acelasi nume, situat

la

dreapta calei ferate, spre S.-V. S'a

marit

la

1879 cu ocazia improprietarirel.

Are

o suprafata* de 182 hect.,

de 1060

cu o populatie torl; o scoala

mixta,

(1899—900) de

tata

cintaret

si

600

:

1

locui-

frecuen-

in

copil

de 2 preo^f,

paracliser.

cai,

130 vite marl

1

1610 ol

si

230 rima-

LocuitorilposedSL: 25 plugurl,

30 care cu

700

cu cai;

Are o sosea care o leaga cu soseaua Severin

— Balta — Baia-

de-Arama. Budgetul comunel e lavenituri

de 915 591

lei,

iar la cheltuiell,

de

lei.

Vite: 600 vite marl cornute,

69 cai, 780 ol, 1000 capre 600 rimatorl. Este udatS de 3 pirae, curge prin

sustea, ce

Silistrarul, stafie de Braila,

cani,

boi, 3 caru^e

stupl.

si

care

contribue la formarea riulul Co-

torl.

Se

Tichilesti;

lei.

Sili§cani,

tele:

1

Tudor-Vladimirescu

1984

Vite: 150 vite marl cornute,

de

cu Osmanul;

cu Chiscani

la E.,

si

la S.

lun-

:

Vite

Vadeni, situate

pe o

gime de 18 Drumuri

cornute,

margineste

2800

cai,

01 si

2 biserici, deservite

Silistrarul, com. rur., jud. Braila, pi.

917

vi^el,

21

1742 copil.

sta^il

jud. Botosani,

109 boi, 619 vaci, 27

229

taurl,

scoala

;

1877.

fete, la

de orasul Braila.

vecinale.

cali,

§coala de

copil.

1 1 1

caile ju-

;

Lipni^a-Mirleanu,

ni*a-Hazarlic,

si

de

baett s'a infiin^at la 1838

de

catunele

si

Drumurile sunt

de u m ,43. Venitul acestei pe anul 1896 a fost de

e

rti

scoala mixta, frecuentata (1899

—900)

:

comunale

cu hramul

construita la 1882,

la

turl

girlele

SIL1STEA

383

pi.

pe

hotarul

comunel.

Vadeni, com. Chis-

linia

in circulate

dr.-d.-f., jud.

Buzau-Braila, pusa

Sili§tea, com. rur., in partea de

13 Septembrie

E. apl5seI Bistri$a,jud. Neam^u,

la

fc

Are

o suprafa^a de 5290 hect.,

cu o populate torl

;

2 biserici,

de din

1769 care

locui-

una

1872. Se

aAa* intre stabile

Muf-

asezatS de ambele par^I ale dea-

tiu

kil.) si

Braila (9,3

kil.).

lulul

(1 1,9

Inal^imea d'asupra nivelulul Ma-

cu

acelasi

meaza hotar

nume, ce

plasei

Hosted by

for-

de Sus-Mij-

Google

;

SILI?TEA

Forma sa

loculdespre jud. Roman. Se mar-

gined

la

N. cu com. Margineni;

cu o parte mica din pamin-

albiile

turile

ce apar^in com. Podoleni,

Mare.

ramurei

a

Orbicului, la S.,

Buhu^ul

;

dealurilor

cu com. Costi^a

cu jud.

iar la E.,

Este formata din satele: Birjoveni,

Romini, Bircul,

Sili?tea,

Go^mani §i Runcnl, cu o suprafafa de 4769 hect. 70 aril, $i o popula^iune de 2407 suflete. Dintre locuitorii impropriety ^1 in

1863, sunt

'?!

stapinesc locurile ca urma?i

135 caritraescsi

ai celor improprietaritt

16

;

lo-

poseda locurl din 1878. 5 biserici, deservite de §i iodascalI;2 ?coale, preop 4 frecuentate de 73 elevi $i 8 fete; 4 mori pe apa Orbicului.

cuitori

Are

Locuitorii poseda: 73 cai, epe,

630

boi,

ol,

185

1950

622

vacT,

rimatorl

4 ?i

1

16

Budgetul comunei e de 5330 la veniturl §i de 5308 lei ?i

50 bam, la cheltuell. Comunicafiunea cu satele vecine se face: prin drumuljude{ian

Buhu?i Roman, ce

prin

satele

Bircul

;

prin

(petruita):

la

Go$mani,

comuna-

$oseaua

Sili$tea-Lipoveni

(marginea jud. Roman),

mul natural

$i

(din aceast&

Mocani, spre

S.

$i

Budgetul com. e lei §i

Lipoveni-

comuna)

$i

lacheltuel!,

situata la N. placet Somuzul, spre

23

kil.

de

tem;

la

V.,cucom. Valea-Gloducu com. Dolhe?ti $i la

la S.,

N., cu jud. Boto^ani

?i

gurS

$i

1

:

Com. e udat& de $i

Sucevi^a.

iaz (care e eel

meaza

mai mare), ce forde la iz-

piriul Orbicul,

vorul sau pe teritoriul comunei,

cum

spre E. ?oselei jude^ene

$i

Buhu$i-Roman a?ezat pe culmele de V. ale ramurei dealurilor

de piraiele $omuzul-Mic, al- Vel-

Racova (Sucevi^a),

-

Su-

Ple$el,

al Sili?tei,

ceava,

al

Silistea.

Intinderea

riul Sirelul,

ni^ei,

$i

631

In intinderea

1570

suflete.

falci,

1

o biserica, deservita

preot

apa pe

Gr. Bonachi.

comunei e de

din can 660 falci

falci

cultivabile,

falci fina{ ?i restul,

?i

iazul Silistea.

no

vaci, 480 01, 43 rima42 junci. Terenul e aci in cea mai mare

boi,

195

ton

prundi?, ripi

$i

parte

accidentat,

asa

ca

for-

meaza un sistem dedealuri Silistea, a ltd numire a com, Bute^ti-Aduna^i, jud. Vla?ca.

de

moride

2 dascali; 2

Locuitorii poseda: 56 cai, 146

pa-

teren pu^in productiv.

apar-

e de 2176 hect. 46 aril, cu populate de 188 familii, sau

Are d-luT Al.

ce-i

^in,

Pirlitura.

Mo$ia e proprietatea

impreuna

satului,

cu a locurilor vecine

al-Lin-

gurarilor, al-Popel, al Porcului

$i

Si-

al treilea

;

Vite 79 cai, 229 boi, 287 vaci, 765 01, 12 capre §i 160 porcT.

Silistea, sat, cu 322 locuitori, jud.

Arge?ul,

Topologul,

pi.

facind

parte din com. rur. Fedele^oiul.

acoperite aproape gime cu paduri.

izo-

in in tre-

late,

Sili§tea, catun al com. Birza,

Arge^ul,

Se mai nume^te ?i Birzuica are 60 de locuitori.

na^i.

jud.

Cotmeana, facind

pi.

pi.

Roma-

Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

?i

Silistea sau Sili§teni, sat,

parte din com. rur. Bumbueni.

Silistea, sat, pe mo?ia

?i

in

com.

cu acela^i nume, jud. Suceava, a^ezat pe dealul Silistea.

Criste?ti, sat,

Criste?ti, pi.

com.

Copula, jud. Boto-

Are o populate de o biserica, zidita

?ani.

2 19 suflete

cu hramul

Sf.

de Lupu Botez

deservita de un preot Sili§tea. Vezi Caline?ti, sat, com. Caline^ti, pi. Siretul, jud. Boto-

Silistea. VezIDrac$ani, sat, com.

Drac^ani,

Maria, 1861,

in ?i

un

cin-

tare^.

Vatra satului ocupa 8

falci.

Improprietari^i in 1864 sunt 9 frunta^i, 12 palma^i ^i 19 coda^i,

?ani.

cu Buco-

de care se desparte prin piRacova, numit aproape de

vina, riul

de 2862,3

Falticeni.

Semargine^tela E. cu com. Lilul;

venitun de

(com. Buhusi).

Sili^tea, com. rur,, jud. Suceava,

$i la

la

lei.

Silistea. Vezi

N.-E.

doi

$i

dru-

Bircul-Harte?ti, spre

N. (com. Margineni)

Runcu

de un preot

spre E. celulde

listea,

pi. Bis-

com.

situat in centrui

tri^a,

trece

-

Sili^tea,

fa-

sau yyS suflete; 2 biserici,

dure, 745

junci.

lei

Silistea, sat, jud. Neam^u,

deservite

pi.

Dealul-Dambovi^a, com. Racial.

Bu-

§i

cintare^I; o ?coala in Stirba^ul.

taurl,

180

Silistea,

:

Are o populate de 204

3002

Caline^ti, jud. Boto§ani.

Sili§tea, sat, jud. Dimbovi^a,

din satele

daiui.

milil,

Sili§tea. Vezi Grigore?ti, sat, com.

Somuzului-

$i

Stirbaful, Balta-Porculul

Ro

man.

Siretulul

E formata

despar^indu-se prin capatul de-

spre N.

aceea

teritoriala este

a unul drept unghiu inclinatspre

la V.,

$i

SILTSTEA

384

pi.

jud. Boto^ani.

Miletinul- Tirgu),

stapinind 72

falci.

Drumuri principale sunt: Valea-Glodului (3500 m.);

Hosted by

la

la Li-

Google

;

SILISTEA

(4500 m.)

teni

SILISTEA

385

Aceastfi sfinta

§tirba^ul

la

si

(4400 m.). Satula fost mutat uncle se

afla

acum de Constantin

Mat

Botez.

Dumnezeeasca

si

ce se numeste Apostol,

de dumnealuY Manolache logofat

de

si

unde

pe {armul sting, acolo unde se

si

astazi o cruce

si

:

document

prescurtat,

publicat in Uricariul de T. Co-

XVI,

drescu, vol.

Ursache Davidel a

dat «a patra parte din sat din cu helesteu in ^omuzul-

Siliste,

Impu^it, din ^inutul Sucevei

din

Adam,

ginerele

si

lui

Botez ...»

Botezastilor, avea

Popa

24

pla-

liuzT,

Silistea, fost sat,

loan.

Cristesti

intre

Mo^ca, jud. Suceava. Mihaiu

Voda la desfiin^at, mu-

Sturdza

tind locuitorii in Mo^ca.

de resedinfa, comunei Gumesti-Silistea, jud. Teieorman, pi. Teleorman. Are

tam», cu 48

vie

«Uricarul», VII,

doua

al

de

bisericif

suflete;

1577

o scoala

;

;

25 hect. livezi cu pruni.

si

jud.

Silistea, sat, in

rur.Umbraresti,

Birladul, jud.

pi.

Tecuciu, situat pe partea de V. a Birladului,

la

kil.

3

care

e

Umbraresti.

72

fa-

sau 276 suflete.

Teritoriul cat.

882

de

hect. Locuitorii, fost! clacasl

si

1864,

stapi-

Comerciul se face de 2

circiu-

nesc tot

la

Silistea, sat, in partea de N.-V.

jud.

1896 a fost de 4563

de zid, cu hramul AdormireaMaicei Dombiserica

<<

nului», zidita

chi in 1826

si

de

Cona-

Gavril

care dupa moartea

a fost ingrijita pana

la

1869

de Elena Su£u. La 1883 s'a reparat de locuitori. Pe icoane se afla data de 1793; aceste icoane au fost luate de la alta biserica care era alatun

nu mai

tol se afla

exista.

si

care

Pe Apos-

urmatoarea

inscrip-

tele dealurilor Silistea

Pun-

si

gesti, ce stau fa^a in

o suprafata de 317

coas-

pe

fa^a,

din

hect.,

loc

de cultura,

cuitorilor, familii,

si

imas ale

fina^

163 hect. ale

Silistea, tuned, in jud, Muscel,

Se

(ieografic.

Vol,

in aceasta

car cu bol

plug,

1

2 caru^e cu

si

20

8 stupi; 01,

com.

vite

9 cat

si

man

1

cai

cornute,

facind

sat,

rur.

trul, la

ft*

robit

noaptea de Paste. Aci

urme de

in

dat

s'a

zidurT vechi, cup-

de pamint

si

oase

de oameni. Silistea,

loc,

Vorniceni,

pe pi.

mosia

rohoiu, spre V. de sat, rina locuitorilor in

;

in

si

ca s'ar

fi

fa-

se zice ca aici

vechime era un sat cu

rica*,

un

com.

si

Baseul, jud. Do-

bise-

de

desfiin^at

fost proprietar, care a stra-

mutat

pe

locuitorJ

in

Vorni-

ceni de asta-zl.

Silistea,

loc,

58

parte

Malaia, plaiul

kil.

pe

din

Cozia,

riul

pe muchia dealuluT

pe mosiea Ghingeoaia, comuna Cordareni,

pi.

Prutul-d.-s.,

jud.

Dorohoiu. Se spune ca aci

8 rlmatori.

jud. Vilcea, situat

nesti,

lunca a fost un sat

pe care Turctf Tar

fost sat. In

Silistea,

pi.

zice ca

sau 213 suflete.

Locuitorii poseda:

236

lo-

cu o populate de 42

1842 facindu-se

paturi, s'au gasit

monede

a sa-

pri-

mitive.

Lo-

de comuna Ola-

resedin^a plaiulul.

Are o populate de 120

tie:

Marele Dicfionar

pe

parte

parte pe

si

85 bani.

lei,

Racova,

pi.

situat

Vasluiii,

proprietatei

Are o

659lf0

(14,3

Ca-

kil.) si

Inal^imea d'a-

kil.).

supra nivelului Marii, de3S m ,S7. Venitul acestef sta^i! pe anul

peste

care 31 hect. padure, 154 hect.

teritoriul.

mari.

aztazi

larasi

toare, vase

valea Silistei

este

o populate

locuitori.

a com. Armasoaia,

Are o populate de

improprietariti

de 309

de

S.

200 m.

si

de resedinja comunei,

Are

satul Halaresti.

Tu-

pi.

si

com. Halaresti, spre

tova,

$te-

cat.

Riurile, cat. Golesti.

Silistea, sat, facind parte din com.

lui

Borcea,

Voda, pe linia Ciulni^a-Calarasi, pusa in circulate la 17 Noembrie 1886. Se afla intre fan

3 hect.

254.

miliT,

Ialomi^a, pi.

jud.

dr.-d.-f.,

stabile Ciulni{a(i2,5

o populate

lei.

pe dealul cu nume, com. Dolhasca,

acelasl

Silistea, stafie de

304 lei bir anual, la can se mai adaugiau «breslasil ot tind

din

Oltejul-

jud. Suceava.

bisericL

si

parte pi.

Silistea, fost sat,

nicul intre preo^i slujitoriii acestei sfinte

Silistea, catun,

In 1803, Silistea, proprietatea

in

jud. Vilcea.

Meresti, partea lui

parole

p.

d.-j.,

unor case din

ca in schimbul

Dorohoiu,

Tatan,

la

scris aceasta, cucer-

sezice

p. 293,

facind

sat,

rur. Prejoiul,

alte car^t si s'a gasit la anul

§i spre stiin^a a

Intr'un

Silistea,

com.

Adarn 7277 (1765), Maiu 21.

la

bisericei satului.

de

mosnenl.

Dumnezeii»

a fost aceasta carte roaba

impreuna cu de

Mese a

pomeneste

se


vede

cladita

vel

Costaclii,

nainte se afla linga Somuzul-Mic,

locul Sf.

o biserica,

cuitori;

este data bisericei d-sale din sat

Umbra>e?ti,

la

carte,

cump&rata

este

Silistea, mosie, in jud. pi.

lo-

Bistri^a,

com.

prietatea d-lui

Neam^u,

Silistea, pro-

Iordache Nanu,

49

V,

Hosted by

Google

6

;

SILI?TEA

ma! poseda*

care

4

bo!, 53 vac!,

450

22

of,

ca!,

5

:

12

tauri,

12

porci,

8 harabale, 2 trlisur!

valoare de 70000

Se invecineste

1 1

vi$e!,

Afuma^i

cu

plugur!,

la

S,,

case in

si

la N.,

si

cu

Magura jud.

izolatd,

com. Rijlocul unde pi-

-

Magura-lui-Gavrila,

:

Pindarulu!, Magura-Ti-

ganuluT, Plestitele, T&cata, Ma-

Magura

gura-Boului,

letul-Vierosiul,

Magura-cu-Chisai

Toleasa se varsa in Vedi^a,

riul si

unde a

fost in

care se zice, s'ar

vechime

Tatari. Ruinele satului

nosc chiar

unde a

se

precum

azi,

fost biserica

si

de cu-

locul

si

cimitirul.

vechiU picket,

cu No.

spre hotarul

96,

Moldovei,

in

Margin ea-d.-j.,

jud. R.-Sarat, pi.

£at

locuin^a

au venit

CruceT

picket de granifd,

Romana^i

jud.

Calnov&tul

si

si

pe

Izlazul, din

Dunare, linga com.

m fa^a

satelor

Macrisani, din Bul-

fondata

Sfiin^ii

Elena,

si

spre

he,

S.

de satul P<inisul, com. cu acelas! nume, pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti,

nioara ar

numele de

Sili§tea-Calugareasca, Valea-Cobilei, mosia

loc,

Vaculesti,

com. cu acelasi nume, suia,

jud.

pe

pi.

Co-

Tradi^ia

Dorohoiti.

vechime ar fi fost aid un sat mare, si ceva mai departe zice c& in

de

el,

un schit de calugari

c& au fost distruse de

Sili§tea-Crucei, BcLilesti,

jud.

sesul Silistea

com.

Dolj, si

si

T&tari.

Sf.

si

una

si

deser-

3 cintare^!; 2

in Silistea, care ?"1

1899—900 de 293 din 1864,

legea

sunt

202 locuitor! improprietarip,

si

dupa cea din 1879, sunt 40

in-

Suprafa^a teritoriului comunal

3826 pog;, dintre can 3371 pog. pamint arabil, 200 pog. flnea^a si 255 pogoane vii. Mosia se numeste Silistea-

Budgetul comunei e

cir-

2.

la veni-

de 4646,84 lei si la chelde 4187,15 lei. Distance: la Craiova, 40 kil.;

turi

tueli,

Baiiesti,

12

13

Afumati,

-

Boureni,

22

Mare,

5 kil.; la

01

kil;

5

kil.;

la

Urzicu^a, 6

kil.

Locuitori! au 170

cornute, 48

Intor-

la

kil.;

la

kil.;

Galicea

mar!

vite

11

si

Silistea-Crucei,

ca!.

cei,

sat, jud.

com.

Baiiesti,

pi.

populate de

1350

scoala mixta,

ce

1900) de 103 bae^! biserica,

si

preot

si

2

si

la

Elena,

o

o

func^ioneaza

(1899

—

15 fete;

o

1852,

cu

Con-

Imparapf

Sfin^i!

standin 1

fondata

Are

suflete,

frecuentata

din 1889,

Dolj,

Silistea-Cru-

resedin^a Primarie!.

deservita de

cintare^i;

6

cir-

cium!.

catun trece

calea ferat£ Craiova-Calafat.

Crucei

si

este a statuluT,

aren-

Sili§tea-Crucei, mosie a statulu!, jude^ul Dolj, plasa Baiiesti, co-

muna

(1885—95) cu 50750 luiuluf,

sia

situate

pe

inte apar^inea man&stire! Caluiului si se

:

357 hect. Ina-

Silistea-Crucei,

arendata lei

anual.

Inainte apar^inea m^nastire! Ca-

data (1885-95) pentru 50750 lei. Suprafa^a vinduta: 964hect.; suprafa£a r&masci

numit Balta-Cioroiulul.

Cioroiul-Nou,

in

si

este de

pi.

piriu mic,

si

In Silistea-Crucei sunt 6

ciumi

In apropiere de

sura^ei.

rur. y

pe un

Galiciuca

Coveiul,

hramul

Dupa

si

Haralambie,

1889, ambele fre-

fioneaza' din

si

Mo^tei.

la

cea-1'alta in Cioroiul-

com.

com. Negoiul,

comunale vecinale, spre

caile

Rastul,

Si-

cea-1'alt^ in Cioroiul, care func-

cuentate in

cu Bistre^ul

lo-

funcfioneaza dinainte de 1864

copii.

B&dili^a, tirg care s'a

in

caru^ele pe

si

calea comunala ce leaga

sura,

1852, cu hra-

la

de 2 preopf

zice c2 odi-

distrus prin foe de catre Tatar!.

una

din ofranda locuitorilor,

tirgusor, cu

se face cu carele

de

kil.

fondata in 1885, ambele zidite

un

fost

4

de unde imports che-

si

restea pentru case. Transportul

la

Nou, cu hramul

unde se fi

porumb

Impara^i Constantin

scoli mixte,

Sili§tea-Badili{a,

la

cuitori; 2 bisericT,

vite

garia.

Silistea-

cat. Cioroiul-Nou. Cat.

Are o populate de 2333

si

Silistea-Crucei este

Bistre^ul, unde locuitori! due griu,

asezat

s'au

de resedinfa si

Cioroiul-Nou este

mul Sili§tea,

si

cite-va

Silistea-Crucei.

listea,

izolata.

Cioroi-Vech!,

satul

familii

lo-

moara' cu aburi.

pe

pe un ses imprejurul unei crucT. AzT aceasta comuna cuprinde

com. M&xineni, pe malui drept al riului Siretul si azi

de

udat

si

In vechime, cind s'a desfiin-

catunul Silistea,

cu-Streaja,

Piriul-Crucei.

sat,

pustiit

fi

accidentat

ses,

Olt, pi. Vedea-d.-s., la

in

statuluT.

Comerciul se face cu schela

Terenul este

de movilele localitate

Pe mosia

In-

si

iar restul este al

turi,

Boureni

si

Cioroiasul

1600 pog. s'au dat

sie,

torsura.

le!.

lei.

Silistea,

cu com.

la E.

Urzicu^a; la V., cu Galicia-Mare

Mosia aduce un venit de 32000 de

S1LISTEA-DEALULUI

386

cind se

si

numea Mo-

Manastirea Caluiulu!. Are pe

dinsa o moara cu aburi.

numea Mosia-M&nas-

tirei -Caluiuluf.

Din aceasta mo-

Silistea

-

Dealului,

Hosted by

sat,

facind

Google

:

S1LISTEA-GLAVACI0CUL

SIL1STENI

387

parte din com. rur. Filipesti-de-

bisericei,

Padure,

mentele cursor boerestf.

jud. Pra-

Filipesti,

pi.

hova. Are o populate locuiton;

o

de 299

biserica,

zidita la

1833 de State si Mitrea, doi monahl, care s'au asezat aci.

Aci a

de

cunosc

si

au fost mutate

care a existat

de case

liiior

urmele teme-

astazi

Teleorman,

pi.

d-na

gasesc restun ce

la

care Al.

era inchi-

si

Are o

intindere

de 790 hect.

mele unui

probeazS

pe

(tirla),

cimpul Baraganuljud. Iaiomi^a, pi.

Borcea, com. CSlarasi-Vechi,

in

apropiere de

Bucuresti-Fetesti.

ferate

Silistea -Vechie,

Orofteana,

in

loc,

Orofteana

satului

-

farina

Su^u,

com.

Her^a, jud. Do-

pi.

unde se cunosc urmele

rohoiu,

si

a bisericei.

Trafi

fost

un tirgusor mic, care s'ar fi nimicit in razboiul eel mare avut de Stefan-Bogdan-Voda cu TurciT. Sili§tea-Vechie,

pe mosia

loc,

com.

Co^usca,

plasa

Prutul-d.-j., jud.

Dorohoiu, unde

sus de satul Ghireni-Curt, com.

se vad

urme

Cofusca,

biserict,

pi.

Dorohoiu,

loc,

din

Prutul-d.-j., jude^ul

unde a

fost sat po-

sedat de familia Slavila. Aceasta familie e printre cele

Moldovel. lui

La

mai vechl ale

1570, in

zid,

si

era hatman.

ce se pare a

unei

ale fi

fost

de

care se zice ca s'a dis-

trus de Tatarl

ce a existat

odat& cu satul

silifte, la

N.-V. riul

sau Verbia,

jud, Dorohoiu,

coasta

comuneif Piatra, dincolo de

pi.

Cosula, pe

lui Jijia,

la

macheni

si

hotarul

despre Di-

Corlateni, pe mosia

Calma^uiul, jud. Teleorman. Pe

Vaculesti.

ocupa^iunei

chime un sat mare, numit Ver-

fost aci

un

La

cioflic (post

a

de paza).

Stejerei a fost sat.

Aici a fost

totul in

urma r&zboaelor ce

au avut loc pe

Sili§tea-Vechie, satul

Dersca,

spre E. de

com.

cu acelasi

nume,

pi.

rohoiu,

unde se cunosc

urmele

Berhometele, jud. Do-

satuluT,

locul

inca*

bine

altarulul

din ve-

ghia sau Verbia, ce s'a nimicit

cu

loc,

pe

ajunse

il

Romine, un sat unde urmind {arile

la

Jijia,

Verbia,

O

movil& st&

ridicatSL incS.

tate

si

La lui

aceasta

locali-

torn.

pag. 255).

I,

De

intimplarile

#

istorice,

re-

zutta evident existenfa satuluT;

se pare a

fi

existat chiar

si

urma dupa aceste doua r&zboae, dupa cum rezultS dintr'un document istoric publicat in « Ateneul Romin» si care arata ca: «Domnul Stefan Tomsa a iri

adunat

sfatul

f&ref

la

1623,

pentru rapirea f£cut£ de Hata satului Verbia

manul-Balica,

de

manastirea Sucevura din

la

Bucovina, pe care mosie a

1600 cind a

pan&

fost r&pita

la

st&-

anul

de Hat-

man ». In

urm& de

la

aceasta data

prin alte intimplari necunoscute

se pare c& iar

in

mosia

s'a desfiin^at satul,

cu totul mosia Vaculesti, ne mai p&ss'a intrupat

de cit locatitatea aceasta, numitS Silistea- Verghia, pe care a existat satul.

Sili^tei (Valea-), vale, jud. Museel, pi.

Se

Argeselul, com. Voroveni.

zice

fost in si

ca*

c& pe aceasta vale a vechime satul Voroveni

s'a desfiin^at in

urma unui

hrisov Domnesc, dat pe timpul

cind

Domnia

era in Tirgoviste.

anume 1561, in timpul Domniei

Alexandru Lapusneanu,

ridicat

peste

trupurile mor^ilor. («Letopise^»,

sesul din dreapta riu-

si

timpul

turcestl

fiind

trind numirea vechfe

aci.

Silistea -Verghia loc,

Sili§tea-Stejerei,

purine

domnia

Ion-Voda-cel-Cumplit, Slavila

1597,

pinit-o m&n&stirea

Miculin^i,

Sili^tea-Slavilenilor,

Irimia-Voda,

cuprinsese toate

el

Silistea

stasia

pag. 211).

I,

alungat de Mihaiu-Viteazul, care

mai

locuin^elor

Sili§tea-Inalta, cdtun

ur-

sat.

difiunea spune c& aici ar

a caii

pi.

de

Maria

nata manastirei Glavaciocul, din Vlasca.

com. Corlateni,

Miclauseni,

Cosula, jud. Dorohoiu, unde se

Manos, spre a rotunji domeniul Silistea-Gumesti. Facea parte din averile manastiresti

mosia

Teleorma-

nuhri, fosta a Statului,

a cumparat'o

in

pe coasta

loc,

Muschioasa, de pe

vaii

mope,

La

r&zboiu cumplit, Mihaiu invinse.

Sili§tea-Vechie,

Silis,tea-Glavaciocul,

se^», torn.

anume

pivni^e.

si

Su-

si

sana.

jud.

pi.

invingind

si

Jijia,

Despot, lu£ Domnia. («Letopi-

Berhometele, jud. Dorohoiu, pe

unei hotariri consistoriale,

manastirile Zamfira

jud.

com. Lozna,

satul Vl&deni,

din vechime un numele de Vladeni. Se

calu-

desfiin^at

s'a

iar calugari^ele la

spre V. de

loc,

tirg cu

schit

Moldova, cu oaste LesascS, se lovi cu Lapusneanu la locul Verbia pe

Sili§tea-Vechie,

in

fost

care

g£ri$e,

urma

un

resturile din funda-

si

contra-i

Eraclide

s'a

Des-

potul, care intrind ftr& veste in

Sili§teni, d.-s.,

com,

rur,,

pi.

Ocolul-

jud. Mehedin^i, la 19

kil.

de orasulTurnul-Severin, situate

pe o

panta"

de

Hosted by

deal.

Google

—

SILISTIOARA

E formats

din satul cu acelasi

nume.

Are o populate de 700 cuitori;

lo-

prin hotare

Olacului,

E.

la

ValeaOla-

si

Boazgic-Topalul. Este situat in

intru cit-va

partea de S.-V. a plasei

primestein aceasta pl.pe dreapta

boT, 2 caru^e cu cai;

400 400 01

nul - Severin

man

vite si

cornute,

300 rimatorT.

— Pietrele

cea

si

de V. a com., la 3 kil. spre de catunul Topalul si la 1

S. l

ji

N. de ruinele Cala-Chioi.

kil., la

Rosi!

-

Silvestru, picket de granita, pe

Budgetul com. e la venituri de 1328 lei, iar la cheltueli, de

Dunare,

com. Ianca,

in dreptul

jud. Romana^i.

Sili^tioara, com. rur., in Sudulpl.

Romana^i,

Balta-Oltul-d.-j., jud.

formata dint'un singur

sat,

tuat linga Dun&re, pe

soseaua

Corabia-Magurele, E. de Gorabia

32

si

38 m.

d'asupra

kil.

aci

de de

dreapta a

Are cu o

Are preot

terenulu!

Mareif este

nivelului

de S3 m. lo-

familii,

1

de

cu

zid,

01,

man

165

cornute,

capre

15

cat,

366 rima-

si

Este udat de apa Simbotinul.

Comunica^ia

Nicolae (1863), deservita deun preot si 2 cintare^i. In istoria Jarei este insemnata,

pe aci a trecut Dunarea armata romina in ajutorul Ru-

fiind-ca

Plevna.

s'a construit

la

capul

.

Un pod

de vase

Dunare

peste

Regele trecu podului

Simianul. Vezi Simianul.

deschizind

jud. Tutova.

jud. Romana^i.

Sili§tioara,

picket de

pe Dunare, linga oara, jud.

grant (a,

satul Selisti-

Romanaji.

Hirsova, pe teritoriul com. rur.

E

de N. a

udata in la

piriul Simila, ce

partea de V. a

odata

si

o

din care se

iazurif,

scoate o cantitate insemnata de peste.

cresterea

si

vitelor sunt ocupatiunile princi-

pale

Cultura

locuitorilor.

ale

ocupa o suprafata de 593,25 hect., din care 30 hect. nelucu pruni, o

livezile

si

suprafata de 222,50 hect.

Se lucreaza

centrun

in vr'o 2

si

lemnaria; seface intr'o

localitate

mangalul are 2 morl

rotaria

;

Comerciul se face de 158 persoane.

Este strabatuta de

3

drumuri

mai principale soseaua na^ionala :

Birlad Vasluiu, ce

mergepe malul

riului Birlad,

pana aproa-

toata

N. spre

S.,

curge prin

malul sting

al

acestui riu

;

so-

seaua vecinala Birlad-Bogdana, ce incepe din soseaua nationals,

(com. Simila) la

ei.

unde apoi trece pe

si

merge spre

marginea jude^ului

si

N.,

trecind

Se m&rgineste la N. cu jud. Vasluiu, de care se desparte prin

prin com. Bacani, Radaesti, Bog-

hotarele artificiale ale mosiilor

Birlad-Vasluiu,

mitrofe; la S.-V., cu

de care se

pi.

pi.

li-

Tutova,

desparte asemenea

prin hotare artificiale

cu

Silni§tea,/^, in jud. Constanta, pi.

in partea

lungimea sa de

de dreptul satului cu acelasi nume,

formind tot

multime de

jude^ului, de

batalioanele

Sili^tioara, insula, in Dunare, in

si

frumoase

vai

pe de extremitatea de N.-E. a

si

la lupta.

udind-o

in cuprinsul acestei plasi,

drept a

Simila, plasa,

romine ce mergeau

in catun se face

pe soseaua comunala, care il pune in legatura la N. cu Porceni, iar la S., cu cat. sau de resedin^a.

revista

in

au sorgintea

isi

cu vapori.

ton.

$f.

S.

pe dreaptape Minza^elul Toate

acestea piraie

caif;

cuitori; o scoala; o biserica, cu

M.

Simila, incarcata pe stinga cu

cratoare

16 pluguri,

:

35 care cu bol, 2 caru^e cu

275 vite

1

cintare^.

hramul

silor la

si

Buga, Horoeta

viei

Locuitorii poseda

433

Are o populate de 495

de 94

biserica

1

si

Tirgul. Birladul

Cultura cerealelor

o suprafa^a de 376 hect,

popjla^ie

pi.

Bogdana adausa cu Bogdani^a

riului Jiul.

sau 404 suflete.

timpul apelor

in

Cartiul, pi. Vulcan, jud.

Gorj, laN.-E. comunei, pe partea

1500

adincime

o

Altitudinea

mijlocii.

spre

kil.

38

la

si

Dunarea are

la^ime

—

4

la

si-

com.

al

de

:

fertile

Simbotinul, catun de resedin^a

care o desparte

riul Birladul,

piraiele Bilavoiul,

si

lei.

parte ses.

si

Este udata in partea de S.-E.

si

Govodarva.

Caracal.

parte

este

plasei

de

cir-

Prin com. trece soseaua Tur-

m.

Pamintul

ase-

artificiale.

mai mare parte cu pietris si este strabatut de drumul comunal

stupi;

13 16

de care se desparte

menea

2 cint&re^f; o

si

56 carecu

•

Falciu,

deluros

LocuitoriT poseda: 30 pluguri,

cai,

la

156 case; o biserica, cu

ciuma\

3

Topalul, coprins intre Dunare,

V., Valea-AlvanestilaN.,Dealul-

cului la S. Este acoperit in cea

un preot

40

S1MILA

888

;

la S.-E.,

Tirgul, de care se desparte

parte prin riul Birlad, parte prin

hotare

artificiale

si

cu jude^ul

dani^a

Bogdan;

si

linia

ferata

ce vine din

pi.

duce la Vasluiu. Aceasta" din urma linie, atinge numai pe

Tirgul

si

o mica distanta aceasta plasa.

E acum Singura

com.

rur.

si

unita cu pi.

pi.

Simila,

Tirgului.

are

15

51 sate, cu o popu-

Hosted by

Google

:

SIMULA

de 13628 locuitori; 33 bidin care 4 au fost schi-

latie

serici,

turi

;

In

pi.

scoli

SIMINICEA-BALS

389

spital rural

1

cu 48 paturi. sunt

Tirgul-Simila

primare mixte

si

33 scoala

1

prund,

zmircurlf,

de

groplf

ramidariT, drumurf

ca-

vatra sa-

si

mai insemnate

telor. Proprieta^i

ce curge

piriU,

si

prin partea de V. a plasei

Si-

din sesul Prutului,

trup cu

mic sanf. Are o suprafa^a de 1795 hect., cu o populate de 87 familii,

tarul

Spatarul

II,

tianca

Spa-

I,

Tres-

III si

sau 388 suflete.

Are o

Terenul e

(particulare).

ses, p'alocurea baltos,

com.

cauza e intrebuin^at pentru gra-

serica

de zarzavat. Cai de comunica^ie are mai

preot

spre S.

com.

N.

terito-

Floresti, Minza^i, Iba-

Bacani

si

Gura-Simila. Pri-

meste pe dreapta

Minza-

piriul

pe stinga piriul Bogdana, incarcat de piriul Bogda-

telul,

iar

ni^a.

Pe

la

numea

se

1475,

multe sosele, oras

Buzau,

rur., in jud.

Sarata,

pi.

situata pe malul drept al riului

Buzaul, la 2

de orasul Bu-

kil.

zau.

com.

Teritoriul

formata din catunete

:

Ban-

ceasca, Odaia-BanuluT, Simileas-

cu o populatie

Spatarul,

si

de 1700

locuitori.

Are

scoala

o

Banceasca

Satul

urma

a tirgului

cat.

inceputul secolului trecut. vizitat

localitatea

com.

Simileasca,

case

si

cin-

1

9 circiumi; 10 morl de

tare^:;

apa;

piua; 2 fabrici, unde se

1

ce se extrage de la Cuculesti;

de postav

insem-

I

;

de faina, si altele 2 Comerciul se face cu

nata fabrica mici.

orasul Buzau.

Vite

:

93 of,

6 capre,

vaci,

5 asini

si

211

de 635 ne^e

si

hect.; este

6 August, cind este tot-odata bisericei

din

bogat

locuri cu pasune.

in

fi-

Pe

in-

tinderea acestui ses sunt 2 batyi Paladea, Balta-Mare, formate din

varsarea Prutului, unite prin Girla-Butucilor

una

despar^ite

si

alta printr'un grind,

iar

in

timpul inunda^iilor se impreuna

m

apoi se scurge

Girla-Iui-Filip.

lunci

de

doua Bardanoasa si

:

acestor

dreptul

In

sunt balti

intind

se

lozii

^aitanele.

formeaza un cot

Prutul

lunci,

bal^i

in pescarii. Intre

Prutul

riul

Prutul, prin

Ambele

numit Cotul-Moarei.

Siminicea-Bal§,

hramul

Prute^ul

girla

pe o suprafa^a

Prutul,

acea

comuna.

in

sat,

Salcia,

partea

jud. Bo-

tosani, in dreapta Siretului.

o suprafaja de 1143 hect.,

o populate de 286

familii,

1402 suflete; o scoala

Are cu sau

mixta,

frecuentata (1899—900) de 47 o biserica, debae^i si 9 fete ;

servita

de

rep

circiumi.

;

3

1

preot

si

2 cinta-

Locuitorii sunt Rusi romanio suprafa^a de 4445 hect,

din care 1586 hect. arabile, 263 hect. padure,

751

Prutul, intre riul

si

porci.

Are

se intinde in par-

ses,

de N. a com.

si

2300

Cliserul,

Simili^oara, sat, in jud. Tutova, pi. Simila, com.Bogdana, la S.-E. de satul Bogdana. Are o populate de 62 locuitori. Aid se face in fle-care an un iarmaroc, la

194

:

Ursari.

86

caT,

are subdiviziile

167

si

Simileasca Banul, Caramidaria

82 lepe, 52 minji,

281 boi,

vi^ei,

;

ca-

jud.

pacura

transforma in petroled

fabrici

Ciu-

Simileasca (Iorguleasca),

deservita de

preot

si

si

ai

C. State po-

d-1

1 79S hect. pamint, iar d-1

bogate

Buzau, cu 720 locuitori

1

pi.

si

tun,

1

2 dascali.

si

de N.-E. a com. Vetrisoaia,

tea

de

la

bi-

de

Pavel Popov, 600 hect.

de

Are de

o

;

deservita

vechle,

Din mosie, seda

Odaia Banului si Spatarul se men^ioneaza in mai multe acte

Ban-

cat.

o biserica, in

eleve;

9

mai

stabi-

Dragaicei.

Simileasca, cu hramul Sf. Treime,

2

se

pus fonda-

nastere in

aci

lirei

au

li

chrisoave

diferite

mentul com.

pe Ti-

ludele ce

si

domnestT, care

sT-a luat

atit

mafi. in

ceasca, frecuentata de 32 elevi si

Episcopiel,

Episcopii asezau aci cit

mare

fund

proprietatea

parte

frecuentata de 40 elevi

Simine§ti,

toate parole.

-

E ca

din

pleaca

scoala, infiin^ata in 1878,

ocolesc aproape de

il

dedeaii prin

Simileasca (Iorguleasca), com.

care

tree prin teritoriul sau,

si

pe care

gani robl,

Smila.

din care

dini

Gura-

satul

la

dupa ce a udat

Simila,

nesti,

la

dreapta

se varsa in

si

Birladul,

riulul

riilc

curge de

des-

Vetrisoaia,

satul

par^it printr'un

mila, jud. Tutova. Izvoreste din Floresti,

pe platoul formind un

tra-Episcopieif (a statului), Ban-

ca, Chirculeasca, Spatarul

Simila, vale

Prutul,

pi.

asezat

Falciu,

sunt: Negreasca, Simileasca, Va-

ceasca, Simileasca, Protopopeas-

de catun.

com. Vetrisoaia,

a

jud.

hect.

428 hect.

izlaz

si

Simili^oara, schit, in satul cu acelasi nume, jud. Tutova.

hect.

ocupa cu lucrarea pa-

mintuiui.

Locuitorii poseda

finea^a,

417

za^i si se

Simine§ti,

sat, in

partea de

N.

marl cornute, 52

Hosted by

:

cai,

320 432

vite 01,

Google

SIM1NICEA-MLCLESCU

cu

stupi

117 portif; 54

si

SINAIA

390

al-

bine.

Sim^ia§ul, tnunte, in jud. Neam^u, in grupa Cicul-Tarcaul. Are o inahMme de 1372 m.

Siminicea

Miclescu,

-

dreapta Siretului

si

in partea

V. a com. Calinesti,

sin-

gur trup cu satul Siminicea-Bals

Are o supra-

din com. Salcea.

de 279 late de 151 fafa

o popu-

cu

hect.,

Are o

biserica cu

si

2 cintareji; 2 circiumi.

Vite

129

181 boi

:

si

Lung,

29

vaci,

la 5

pi.

si

Tulcea, pe teritoriul com. rurale

anume pe

si

acela al

catunului sau de resedin^a

de N.

situat in partea si

cea de S. a com.

de bra^ul

Chilia, in

varsarile sale

si

hect.

si

acum

stuf are o forma drept;

de 140

Simion (Muntele - ) Danciul, Tojan si Lapo^ul, padure, in toriul

com.

pe

teri-

Vrancea,

Paltinul, pi.

jud. Putna, rilor

700

hect.,

aparfinind

din com. Paltinul

locuitosi

celor

din cat. sale: Voloscani, Ghebari si

Moldova,

pi.

in jud.

com.

Cordunul, si la

1764 m. de el, pe malul sting al riului Moldova.

Are o populate de 438

lo-

cuitori.

Posada

vite

mari cornute.

inte

si

Izvorul.

1864,

Comarnic

catunele ramase, S. Regelui,

si

la

Roman

numea mai

ina-

de marunt de ^ara, de miere de ceara, de galeata si de

1874,

au luat numirea

catunele:

s'au deslipit

si

Predeal,

Poiana-Tapu-

de

de sacharele

care de

de

rinduiala vacilor

Sinaia, for-

doua

visteriei,

in

Furnica. Sinaia

urbana\

Documentele vechT spun ca vechime aceste locuri erau

acoperite cu paduri seculare.

Sp&tarul Mihaiu Cantacuzino, fondatorul

m&nastirei

Sinaia,

spune, intr'un document, ca ina-

naia,

de fondarea manastirei Sipe aci era pustie si numai

inte

de 1690 aceste locuri erau

nepopulate. Primil locuiton ai Sinaiei, au

de seama a echili-

de rinduiala si satarapun pe seliste, de

podvoade

(care de transport mi-

de mertice (pentru am-

litare),

si

alipite la

sultanului,

care se

de Predeaiul, raminind

declarata com.

de de

oilor,

a treia (pentru

si

turcesti),

din 1880,

ostiei

brarea budgetelor), de cheltuiala

de olac

si

a

de velichii-seama,

de

numai Izvorul

a

si

si

mind o com. noua, sub numele Sinaia

birul

birul untului,

ploia^ii

lui

de

(rechisi^ii),

de

oaste,

al lefilor,

si

lele

1884,

:

plata chanului

Sinaia, avind primaria la Bus-

La

Sinaia erau urmatoarele

tirei

birul

de haraciu, de lipsa haraciului,

teni.

Azuga, Busteni

de Const,

cat.

dorin^a

dupa.

are inceputul o data cu

s'au

paduri se afla acolo. Deci, ina-

Este legat cu orasul prin sosea. Se

La

a-

Predeal

la

Podul-Neagului

si

alipit la

inte

231

de

pana. la Posada.

Roman,

spre N. de satul Cordunul

Locuitorii poseda:

capitala

se intindea

Prin legea

sat,

Prahova,

lesul.

a fost 5

riulul

Ploesti,

isi

Scutirile acordate

si

ce

\\-

Brincoveanu puscasilor manas-

fin,

Prahuda.

Simione§ti

de

stabila prin aceste

fondarea manastirei Sinaia.

jud. Aci e resedin^a plaiului Pe-

M. de

confine pu^in peste.

intindere de

pe valea kil.

E.,

In timpurile vechi, Sinaia

re-

populate

latitu-

23^14 longitudine

si

par^ineade com. Podul-Neagului,

inconjurata

unghiulara, o intindere

66

Prahova,

jud.

Pelesul, la 45°, 21

situata la

urb.,

format

una din

(1783), inca 24 scutelnici.

bila

Sinaia, com,

Mihaiu Sutu

si

nuturi; deci prima populate sta-

a plasii e

anterioare;

e cu totul izolata

numai cu

;

este

;

mart cornute,

20 porci.

si

40 puscasi; apoi Nicolae Ma-

tit

Acesti scutelnici au fost prima

Vite: 100 vite cai

hrisovul

prin

vrocordat (171 1) adaoga 10 familii de scutelnici, Grigore Ghica

suflete.

dine N.

Satul-Nou

familii,

este

sau din 9 Martie 1701, a scu-

(1735), inca 30

Are o populate de 4

plaiul

baltd, in jud.

spre V. de satul

kil.

cai,

au 19 stupi cu albine.

Siminoca,

al riului Si-

com. Cotui-

Cotul-Lung.

30

142 porci. Locuitorii

01 si

pe malul drept

tun,

cd-

care

dintiiu,

eel

sau \6

preot

1

Constantin Brincoveanu

Simul, sau Panait-Simul, retuI, in jud. Braila,

culti-

si

varea mosiilor manastiresti.

susul piriului Bratesul.

sau 609 su-

familii

locuind in 141 case.

flete,

situat in

de

pi. SiretuI,

Formeaza un

jud. Botosani.

m

sat,

E

intrebuin^i

fost niste scutelnici

pentru paza manastirei

cai

de

alte

rinduelile,

pe an

de conace

de toate

dajdiile

si

mai esi visteria dom-

cite ar

ori

in {ara

si

(serviciul postal)

de

la

neasca, nimic val

si

bintuiala sa

n'aiba.

Asisderea

si

de

oerit ale lor

drepte bucate pana

la

1000

si

de dijm&rit, stupi 300, rimatori

400 sa fie iertapf, nici o data de nimenea bintui^i sau trasi sa nu fie. zi

din

Locuitorii

s'au

in zi prin

numeroasele mari-

tisuri

inmultit

cu ciobanii, cari dupa ca-

satorie se stabileau aci.

Popula^ia com. Sinaia s'a

Hosted by

in-

Google

— :

SINAIA

mul^tt in

jumatatea a al

XlX-lea,

1880, de

la

cind

doua a mat ales a

Sinaia

cani. In timpui verii, diferite hoteluri

Sale Regelui Carol

a construit

spatele ma-

la

aci,

care

I,

lunca, in

nastirel Sinaia, intr'o

restaurante stau ladis-

si

Cine a cunoscut aceste loca-

lity mai

tru construc^iuni

de scurt

locul pu^inelor

in

de

colibele

de brazT

mare^ul

secular!,

tel Pelesul,

plesuve

si

cas-

poalele muntelui

la

Situa^iunea prospera in se gaseste

blice vile

Piatra-Arsa.

numal M.

se datoreste

care

Re-

S.

pustniciior,

moderne pu-

private

si

mul^ime

si

de case

si

de

^ranesc

in stil

Linia feratS, construitS pe ma-

PrahoveT,

lurile

uneste centrul

gelui Carol, care, la Iuiie 1871,

Tarii cu punctul Predeal, treca-

impreuna cu

toare in Transilvania.

iubita noastra Su-

manastirea

Si-

na^ionala Ploesti-Predeal, ce vine

vazind

frumuse^ea

cu

despre Comarnic, strabate acest

si

O

care natura a

inzestrat aceste

oras.

locuri pitorestf,

au hotarit a face

Moreni soseaua

de vara.

deal.

Comuna Izvorul

doua

Sinaia are

na^ionala

spre

scoala. mixta, frecuentata (1

fi

900) de 103 copii;

manastirea

Sinaia,

asezata

restaurata,

deal, intr'o

frumoasa pozrfie

pare frumos

;

;

pe un

un stabiliment de

hidroterapie hoteluri frumoase ;

o sta^ie a dr.

de

;

Ploesti-

fier

Frontiera; 2 biurouri telegrafice-

27

:

vi^ei,

63

cai,

108 boT, 87 vaci,

157 01

118 porcT.

si

Locuitorii cat. Izvorul s'au im-

fost o

vechie

dupa lepoalele mun-

improprietarit la 1880

gea din acel an,

Furnica, proprietatea Efo-

telui riei

la"

Spitalelor civile

;

iar eel din

centrul orasului au locuri cum-

parate de la Eforie, in baza gilor

de

la

anul 1872

le-

la

numita sfinta ce pri-

sa

Ianuarie 1892

fier,

func^ioneze

produce

si

nual o cantitate de

un

a-

milion

si

jumatate kgr. cuie de sirma

si

ocupa 45

rominl

lucr&tori

si

germanl.

V. Pelesul

(Castelul-).

Sinaia (Amarul), cdtun, al com. Amarul, jud. Buzau, cu 200 locuitori

49

si

case.

Sinaia, manastire, jud. Prahova, tar

1695 de Marele SpaMihaiu Cantacuzino, fiul pos-

telniculul Constantin,

Dositeiu

mului

m&n3stirea

si

Numirea

de

mSnastirei,

cum

dup£

de fonda^iune

vizitatorii

din Sinaia, in care scop s'a cono frumoasa

struit

sosea

pan a

din

temelie

schitisor,

dupa

man

acolo.

triarchul (1702), «

:

Piatra-Arsa, Furnica,

nul, Jepii,

Paduchiosul, iar

Virful-cu-Dor,

partea de S.-E., de virfurile si

G&gu{ul, Pis-

Col^ii-lui-Babes

cul-Ciinelui,

si

numit'o

zidit

un

inal^at

numindu -se

Sinaia,

Sinaiel

farigradului

cei

Pa-

si

Gavriil

pe care Sinaia au bine-facind,

indemnin-

du-se de multa dragoste

si

cu-

cernice ce avea catre sfintul

si

de Dumnezeu umblatul muntele Sinai ».

Sub numirea de manastirea

Se^ui.

Com. Sinaia

e udat&, afara

de

Prahova,

girla

formata din

izvorul

Peleselul

marit&

sfinta

am

si

vede din

Am

dupa cum arata

Omul, Caraima-

mun^ilor

:

dat'o

Cantacu-

se

asemSnarea si

Sinaia e coprinsa la N.-V. de sirul

a

Sinaia

actul

unde se due

Erusali-

Buceagul.

spatarul

zino,

inalta,

numita de

Patriarchul

Aci, la sfinta Ana, este o stinca

riul

de

cuie

inceput

milor eremi^f al mun^ilor Bucegi.

Cumpatul, Gagul

Furnica s'au

manastire,

bisericut£,

proprietarit la anul 1864, parte

cei din cat.

Pre-

-

odata* se zice ca ar

pe mosia d-nei Zoe Brincoveanu, parte pe mosia Eforiei Spitalelor ;

Ploesti

localitatea

kil.,

in

civile

com.

servea de casa de rug&ciune

postale, farmacii, etc.

Vite

de

N.-V.

Ana, unde

899

care a

zidita la

Are o populate de 525 familii, sau 2210 loc. (1900); o

2

d-luT Costinescu.

Fabrica de

iegindu-se cu

Locuri insemnate in com. sunt:

cat.

Furnica.

si

alta sosea vine din la Sinaia,

din Sinaia, resedin^a domneasca

timpl5rie.

si

Soseaua

verana, vizitind naia

a

3.

la

pen-

molift,

si

c.

Fabrica de var hidraulic,

2.

tot

gasesc

se

frumoase.

Prahovei

valea

azT

semanau cu

construc^iunl

azl

anul

15000 m.

la

indestul mira, ca intr'un interval

case {aranesti, ce

virfuri

cind anual p5n&

lemnarie de brad

atit

La

Costinescu.

si

1888, d-1 Costinescu a montat-o

nu se poate

inainte,

forma de amfiteatru, inconjurata stinci cu

Popovici

cu masinl perfec^ionate, produ-

pozi^ia vizitatorilor.

devenit resedin^a de vara a Majesta^ii

SINAIA

391

secolului

de

:

:

si

Ana

si

piriul

Pelesul,

Pelesul

cu

de

si

izvorul

Valea-Rea.

Sinaia in^elegem cetatea cu serica

si

bi-

chiliile vechi.

lata inscrip^iunea

ce se gS-

sesce s&pata* in piatr^, d'asupra

arcadel din n^untru

Stabilimente industriale sunt
si

1880.

in Sinaia

:

tn zilele

Comerciul in com. se exercita

de 34 circiumarT, hangii

si

b&-

1.

Fabrica de

fiin^ata

la

cherestea,

anul 1879

de

in-

d-nii

DomnuluY Ion Alex. Constantin

Moruzi Voevod, leld,

si

s'a

fiind

savlrsit

Mitropolit

prin

Hosted by

toat^l

Dosi-

osteneala.

Google

:

SINAIA

si

1

egumenului £a-

p^rintelui

cheltuiala

maschin,

Nu

795>.

numaT

ci

repara^iuni,

unele

la

de Egume-

facute

nul Damaschin, cac! inscrip^iu-

nea sapata in piatra

pusa

$i

man

frontispiciul bisericei

la

e ur-

de

anilor

cursul

nostru Hristos,

1695,

de

m&nftstire Sinaia,

intru po

sfinta*

bisericM,

s'a

mai

adaogat

Grigore

Voevod,

Luminatu-

Dimitrie

din

de

afiorosirile

numele Prea

Mitropolit al

si

gar,

dupa fiind

astazi

afla

In noaptea acest

adormit.

a

obosit,

unor

auzul

la

TreimY

in cinstea

si

Prea Cuviosului losaf

Arhimandrit, intru care

Domnul

r&posat in

prin staruin^a,

osirdia

sus

numitul au

s'aii

si

desaVir^it

osteneala

si

Prea

Cuviojiei sale ParinteluY Paisie Arhimandritul acestui sfint

l&cas.

1843 de

la

s'a

inceput

stari£ul losaf,

s'a

$i

Acum de curind s'a restaurat.

Manastirea Sinaia a fost una

imbraca^i

tineri

luminarl aprinse,

ca razele soarelui,

straluciau

aude

$i-i

tind troparul Adcrmirei, iar

terminarea iara-$i

cu

in alb,

ce

cintarilor

pus

s'a

intunericul nop^ei.

Despre

vazute,

cele

Maloma^ului dadu

torul bisericei

stire la Mitropolie.

Grosani

zesti ?i Matita, de?ti,

de fon-

mai poseda

manastirea :

dorind

Turci,

implini fagaduiala

a-fi

pe

data,

de aceasta vedenie,

el

?i

cind

se

afla

man,

naiei celei

persecutat

de

muntele

Si-

in

a inceput cla-

(Buzau), Chi-

Cimpina

si

Du-

Valea-Rea, Piatra- Arsa

?i

zeciuiala,

de

precum

scutelnicT,

nastirei

Cu

si

Are o

30

arabile,

20

finea^a,

supra-

izlaz, res-

tul sterp.

Sinau^i,

Dorohoiu,

jud.

sat,

pi.

Berhometele, com. Tureatca, cu

numin de mo$ie:

Grigorcea

^i

Sinauti,

Buhae^ti, cu o po-

pulate de 114

familif

sau 456

Are o

de lemn, cu

biserica

hramul Sf. Gheorghe, deservita de un cintare^: ?i un palamar, facuta de locuiton in 1820.

Proprietatea mosiei este a d-lui

Rosete Solescu,

anume

?i

par-

tea numita Grigorcea, in supra-

multe mo$ii

fa^a

$i

bunurf.

de Eforia Spitalelor

din

civile

Bucure$ti.

de 230

1775, Sinaia era

manastirea

Iulie 2, in

din

drept

ia

sa.

de

la

Ocna

Sla-

ocna era pe mo$ia biv vel spa

haiu Cantacuzino, tar, $i

pe

anul

tot

taxe de

diferite

100

lei,

la tirgul

Ur-

cite

cimp

Spiridon din

Ia$i, in

suprafa^a de 114 hect., 58arii,

cimp

10 hect.

$i

?i

3

aril

pa-

dure. Locuitorii improprietaritT hect., 76 arii, pamint. Pe hotarul mosiei curge pi-

au 300 riul

Molni^a.

Drumurile principale sunt: cel

ca

la^i.

hect., 58 aril,

$i 143 hect., 22 aril, padure; iar partea Buhae^ti, a Epitropiei Spi-

talului Sf.

hrisov

Printr'un

toate

da-

o mul^ime

pentru paza ma-

privire la

manastire

si

Sinaia, ?iumire vechie satului

pi.

da

din com. Po-

Bal^esti,

deni-Vechi,

se

ce

Podgoria, jud.

de la

la Mihaileni, prin

Her^a,

?i

a-

Tureat-

acel ducator la

fondarea macalugari!

povestesc

de

la

urmatoa-

rele:

Nico-

dupS Maloma^, avea

obice-

§i

Bucovina, Tirgul Mihaileni -

Dersca.

Sine§ti, com. rur., in jud, Olt,

Sinaia,

statie

Prahova,

pe

linia

pi.

Se

de

dr.-d.-f.,

Pele?ul,

afla

Larga* (5,7

jud.

com. Sinaia,

Pioe?ti-Predeal,

pusa

la

10 Iunie 1879.

intre

Valea-

in circulate sf.

Ingrijitorul bisericeT

Mo?ia se hotare?te cu Tureatca,

Prahova.

cultivarea mo?iilor eu

nastirei Sinaia,

lae,

pendinte

Bucure^ti,

schitul Sinaia.

Mamorni^a. era scutita de

catre stat, avea dreptul de

rile

Sinaia,

Spitalelor

Eforieif

direa manastirei, inzestrind-o cu

altele.

Ea

Civile din

Spatarul Mihaiu Cantacuzino,

auzind

ctitoruluT manastirei Sinaia, Mi-

dator,

proprietatea

catunul

suflete.

Pe linga

lasate

jude^ul Buzau,

in

Amarul,

com.

trei ingriji-

nicului, care

mobile

Sinaia, mosie,

cin-

dupa

dintre cele mai bogate din Tara. averile

a

banif.

55

lei,

fata de 450 hect., din care 340

terminatin 1846, de stari^ui Paisie.

1896

mina*

de

pe o poeni^a, lumai ca ziua, $i doua cete

Manastirea Sinaia se intre^ine

Bisenca cea noua

Venitul

"',35.

pe anul

stafii

de 298565

fost

1846.

.

'.

acestei

de


stiiri^ia

Marei, de 796

sul dealuluT,

Dum-

Ntfscatoare pe

Sf.

Inal^imea d'asupra nivelu-

kil.).

lui

calu-

rugaciuni-

savir^irea

De$teptindu-se

in

ctitorY,

fericifilor

Sfintet

AdcrmireY Prea

si

se

Sinaia.

nezeii, s'a inceput zidirea acestei biserict

de ro^u in

pe culmea

Maria-Mare,

sf.

lor,

Bi-

JareY, D. D. Neofit, cu cheltuiala caseY si

manastirea

de mie-

sale

e$i

unde

dealuluT,

Prea

blagoslovenia

cu

Archiepiscop

sfin^itului

iar la

aceisia

la

in zilele Prea

Domn

nostru

ma-

Adormiref Prea

-Dumnezeu NKsc&toare;

1848

bescu

sfinta

zidit

s'ail

fericitul

Mihail Cantacuzino,

ctitorul

leatul

lui

Mintuitorul

la

rele Sp&tar, intru cinstea

Sfintet de

d'a

cintan armonioase, vede in jo-

matoarea

menire

in privigherile

iul

zul nop^eT,

este referitoare la zidirea

manastirei,

La

SINESTI

392

kil.)

stabile ?i

Busteni (j,6

Mijlocul, situata ?i

cu

piriul

pe

girla

Plapcea

Osica, la confluenja

Papcea

la

pitala jude^ului

de re^edin^a mai numit

27

kil.

s'a

Hosted by

?i

4 Mai

la

?i

pla?il.

pi.

lui

de

ca-

kil.

de

inainte

Sine^ti-Gura-

Google

1

SINESTI

Pana

Osicei.

1802, a format

la

comuna cu compune din o

Osica

Valea-Merilor. Se

c£tune

3

Sinesti,

:

Gagiulesti, cu o popu-

si

late de 510 locuitorl.

Mai

poseda 60

216

245 vaci, 900

boi,

mo?-

locuitorii sunt

to^i

neni. Ei

cal

:

si

lepe,

01,

140

capre, 258 porci.

200 hect. sunt

acoperite cu paduri

si

hect.

5

de pruni.

Are

2 cintarep;

si

Veniturile

si

3

Girla Plapcea,

V.

paralel cu ele se ridica

com. de

Gura-Ciresulul

La

567 rimaton.

cu Buzesti

Pie-

si

N.-E.

si

Olte^ul, la

riul

Sinesti, com. rur., in par tea de

pe dealuri

jud. Iasi,

si

Este

vai.

formata din satele: Sinesti, OCatirgaci

soiul,

si

pe

Stornesti,

de cam de 6780

o intindere

hect., din care

3581 padure, cu o populate de 410 familii, sau 1935

70

de

kil.

1 1

Locuitorii, si

pe linga lucrarea cresterea vitelor,

se mai ocupa cu nelor

din

padurile

statului

transportul lor in tirgurile dul-Iloaei,

lem-

taierea

Tirgul-Frumos

:

si

si

Po-

*V.)',0

Marele Picfionar (leografic.

Vol.

01,

1

o scoalci,

rima-

313

si

255 case;

biserici.

5

agri-

riul Olte^ul, in raionul co-

Locuitorii sunt

mosnenl 11 1864 cu pamint, pe mosiiie pro;

la

hect,

cu pa-

locurl sterpe.

trece soseauaju-

numita Oltetele, ce o

defeana,

leaga

si

comuna

Prin

vale cu Tereuja

la

1700

lei

anual.

E

E

rese-

Are o populate

din^a comunei.

de 200 locuitorl, din carl 30 sunt improprietari^i dupS legea pe proprietatea statulul

rurala,

numita Calug&reasca, pendinte

de schitul Greci. Locuitorl poseda vaci,

20

300

cal,

76 boi, 53 60 capre,

:

ol,

Are o 1852,

bisericS, ziditS. la anul

de

ctitorii

Maria Postel-

nicu (Sinescu), Marin Ciuciu

Tache Ciuciu

si

azl

si

deservite

de un preot.

lei si

urea

cu acelasi numire, com. Catru-

cheltuelile, la

1059

nesti, pi.

Mostistea, jud. Ilfov.

Asta-zl este redusa" la biserica

E., si

:

Zgu-

de mir.

comuna

Dealul-Mue-

ce serva de hotar al acestel

comune, spre V., despre jud.

Sine§ti, //20/zV

§\

padure, a statului,

pendinte de biserica

Sf.

Gheor-

ghe-Noudin Bucuresti, jud. Ilfov, arendata (1883 93) cu 20100 lei anual, impreun& cu mosia

—

Gorj.

Sinesti, sat, cu 149

suflete, jud.

Oltul, facind

pi.

din com. rur. Macai.

cu hramul

cu un preot

si

Are

o

bi-

Sf-{I Voevozif,

un

Chiroiul.

parte

Sine§ti-Noi, din

com.

neasca,

cintaref.

pi.

si

nume,

resedin^a com. cu in centrul

com.

Si-

parte

facind

sat, rur.

C£trunesti-Mii-

Mostistea, jud. Ilfov.

Se intinde pe o acelasi

aproape

Sine$ti,fostd manastire, linga satul

Zgubea, spre

serica,

si

piriulul Osica.

deal

la

si

brazdata de dealurile

Arges,

c&t. Osica,

comunei se

bea, ce o desparte de

rel,

de gura

se intinde pe o su-

de 2315

duri, izlazuri

de

80 porci.

prietarilor locall.

Comuna

pi. Mijlocul, jud.

pe lunca girlei Plapcea,

poseda: 25 cal, 100 120 vaci, 100 capre si 200 01.

Pe

nume,

Olt, situat la S.

Locuitorii se ocupa cu

boi,

Sinesti, sat, pendinte de com. cu

lo-

Are o populate de 894

Sinesti, sat

Intreaga com. e pe proprie-

1260

cai,

acelasi

o-

rasui Iasi.

;

Mitropreot,

1839.

re-

suflete,

p&mintului

1

2 eclesiarcl

si

infiin^ata in

torl.

cu Slavesti.

Cirligatura,

cint&re{

pi.

sedin^a plasil.

prafa^a

cu

S.

la

1820 de

la

Veniamin, cu

politul

ca-

Mahalaua-Vechle. Este situate

pe

35 hect.

si

sau 1000 suflete; o bise-

familii

tune: Popesti, Ciuchuu, Ganesti

Veniturile

situata

cornute,

compusa din 4

doua

Ursoaia.

S. a pi.

01 si

s'au improprietarit la

limiteaza la V. cu Valea-Merilor,

E.

2203

Olte^ul-d.-s.,

se vede Brazda-lul- Novae. Se

la

cal,

E. la

marginea comunel

in

S.,

man

Sinesti, com. rur., jud. Vilcea,

Padurile-Caluga-

si

situate la E.

restl,

la

Deaiul-

din

Vite: 886 vite mari cornute,

Osica

piriul

si

teritoriul

cum

1735 vite

:

munei, sunt 2 mori de macinat.

uda

trisul,

Vite

S.

si la

prelungeste

ce se

rica, ziditS

cultural Ei

lei.

sosea vecinala leaga com.

dealuri:

si

Cirligatura, jud. Iasi,

nesti, pi.

situatpepodisul dealulul Sinesti,

Budgetul com. e la veniturl de 10612 lei si 8 banl si la cheltueli de 10126 lei si 20 banl.

com.

cu Ursoaia.

si

cinta-

1

eclesiarhl; o scoala

3

cuitori si

cheltuelile

V. cu Valea-Merilor,

la

si

2 biserici,

preot,

1

Mare. Are o populate de 210

circiu-

seridicalasuma de 2450

O

de

o scoala.

Comerciul se face de 2 mari si un hangiu.

de

o moara de aburl.

si

3 biserici, deservite

preop

re{

Are

statului.

deservite

pe

o suprafa^a de peste 1000 hect,, din care peste

tatea

136

Teritoriul com. se intinde

livezl

SINE?TI-NOi

393

suprafa^a

de

116 hect., cu o populate de 17 locuitori. Proprietatea

e

a

lo

V.

50

Hosted by

Google

:

S1NE$TI-VECHI

Se

msur^ef.

cuitorilor

cultiva

tot terenul.

S'a Infiin^at

de 178.

anul 1879

la

com.

neasca,

pi.

facind parte

sat,

rur.

Catrunesti-Mii-

Mostistea, jud. Ilfov.

Se intinde pe o suprafa^a de 1249 hect., cu o populate de 64 1202 hect.

locuitori. Statul are si

duce

care

la

in jud. Vlasca, pi.

47 hect. Este situat pe valea Mostislocuitorii,

neloCilnis-

com. Rasuceni, proprietatea

d-lor general Al. Zefcari

si

Filipescu, avind o suprafa^a

205

Pe

hect.

1

dau

si

cu hramul

biserica,

Adormirea, deservita de cintaret,

1

si

1

Numarul

hangiu.

1

mari

vitelor

Singureni, com.

e

si

de

Rasmi-

in valea Brezoiul,

4

prin

kil.,

cu intinsul iezer Razelmul

si al

carui cap de comunicajie se afla

nesti.

rat

Sinica, padure, de 230 hect., pe proprietatea

la

curesti, la

kil.

14

27

pe partea de Bu-

kil.

de Giurgiu,

37 de Ghimpa^i, resedinta

kil.

si

Canta-

cuzino (Paduroaia).

Are flete

cu

o populate de 1004 suo biserica, cu hramul Sf {ii

;

si

2 cin-

tare^T; o scoala mixta, frecuentatS.

(1899

— 900)

de 44 baepf

si

3

fete.

Budgetul com. e

de 4823

3752 236

lei

si

la

venitun

la

cheltueli,

de

mici

locuitori s'au improprie-

Suprafa^a mosiel este de 3600 hect., cu o

padure

in suprafa^a

de 750 hect.; o moara un pod pe apa Neajlovului. Locuitorilf posed£ 245 boi si ;

:

vacl,

10 bivoli, 72

cai,

745

01

327 rimatori.

Mulp vii

in

Babadag

;

este presa-

care

insule^e,

in

jud. Tulcea, pi.

si

cele S balti care

de o parte si de alta cu adincimea variaza intre m. printr'insul ii vine laapa din Mare, cu pestii el.

stuf;

—8

;

compun masa

partea de E. a plasei Istrul

si

prin canalul numit Portia.

Are

de peste 400 kil. si o adincime

p. (40.000 hect.)

— 12

m. Pe malul

V., se aria asezate

comunele Ca-

a com. rur. Casap-Chioi

este

el

intre pamintul

de legatura

Curt-Bei, pe

insula

si

com. Cara-Harman se

Sinte§ti,

com.

facind

sat,

grece milesiare Istropolis, si-a luat

tul

numele de

la fap-

ca una din gurile Istrului

se varsa in

Mare

Lacul Sinoe

s'a

linga dinsa.

format de Mare.

Sarea ce confine, precum lacului

si

a

Diumgi, este proprieta-

comunei

tea statuhn

cu embatic pe

proprie-

tul.

;

tot asa

si

pescari-

Confine peste mult, de

di-

al

Catunul Sintesti era impar^it

trupun

nului,

care

pi.

pe malul sting

Cretesti,

aria rui-

lonii

din

parte

Sabarul, jud. Ilfov, situat la N-

in 3

co-

le

Cretesti-Sintesti,

rur.

apar^ine

infloritoarei

si

ferm

care

desparte.

riului Sabarul.

si

1

vad care serveste

si

Cara-Harman (jud. Constanta). Pe o limba de pamint intr'insa

are

—

de

cea),

;

de lungime si 80 100 m. lat'tme si 3,6 m. adincime; prin

kil.

ra-Nasuf, Casap-Chioi (jud. Tul-

intra

girld, prin care

Sinoe comunic& cu balta

lacul

in

cu Marea-Neagra comunica

medie de 10

Sinoe (Bratul),

Zmeica, jud. Tulcea, situata

de balta Zimnicea prin

intindere

u-

mar-

bratul e

;

Este una din

insula Curt-Bei (insula Lupilor),

o

ele

balta

Constanta,

de apa cea mai insemnata din Dobrogea (cuRazemul, Golovita, Zmeica si Babadag). Este des-

locuitori!

din

jud.

si Istrul.

nele vechei

1864, cu 708 hect.

intre

ginit

4

jud. Vlasca.

Constanta,

pi.

ce

lei.

t&rit la

fratilor

nesc

cului

iar

Imparap, cu un preot

a

Olanescu, pendinte de com. Ble-

par^ita

placet.

Proprietatea d-nef L.

Baciul

Sinoe (Lacul-Albastru),

stinga a apei Neajiovul, in sus

de Cringuri,

au

lung

brat,

care marele lac Sinoe comunica

de

rur., jud. Vlasca,

Cilnistea, situata

si

a com.; este

de E. a plasei

un

chiar linga Portia

insemnata,

la

rur.

Casap-Chioi, situata in partea

care face limita despre Draga-

jesti,

de 28.

al celor micT,

si

preot

1

helesteu. Co-

merciul se face de

pi.

com.

teritoriul

timpul verei, secind apa, se

Are o

51

pe

truluT,

jud. Tulcea, pi. Is-

kil.,

1

G.

tea.

si

este

el

la^ime trece

girlti, a care!

peste

de

sunt vaile

el

Dandara, Singureni resti care

din

parte

acoperit cu stuf.

Sinoe,

Singureni, trup de mosie, tea,

O

etc.

chefal, nisetru, ce-

:

alta la Darasti.

si

cuit,

din

si

ferite specii

ga,

hotar cu aceasta mosie.

Cringasi

este situat pe valea Mostistea.

Sine^ti-Vechi,

Carada Copaceni care este

Are o sosea

mart e de

vitelor

al celor mici,

si

tatea in

Num&rul 121

SINTESTI

394

:

Sintesti-Balacea-

Sintesti-lui-Vasca

si

Sin-

testi-Paharnicesei.

Se intinde pe o suprafata de hect., cu o populate de

1894

996

locuitori.

Statul, Mostenitorii Costaforu,

Otetelisanu, Al.

Eliade

si

Triandafil,

T.

C. Marinescu, au 1476

si locuitorii, 418 hect. Aci este o mare fabrica de

hect.

rahat.

Hosted by

Google

.

:

SINTESTl

Are

S1KETUL (PLASA)

395

o

zidita

hramul

cu

biserica,

Adormirea,

de

1828

la

comunei urbane Man-

teritoriul

pe drumul comunal Man-

galia,

Logofatul Balaceanu, deservita

galia-Ascilar, situata in

de

o

S.-E. a plasei

12

munei, la 4V2

preot

1

si

cintare^

1

;

scoala mixta, frecuentata de elevi

V.

eleve.

si

Comerciul se face de

cir-

5

Numarul 608

de mid, de 762.

al celor

si

marl e

vitelor

pi.

co-

la

si

kil.

3

Are

Ascilar.

dominind

inal^ime,

precum

valea Mangalia,

si

{eana Mangalia-Ascilar.

Boranesti. Este situat pe lunca,

de

1

Ialomi^a

riul

spre V. de

kil.

pe o mica

nesti,

de coasta

la

Bora-

satul

formata

vale,

Ialomi^a

riului

si

des-

si

chisa spre N.

si

familii

Locuitorii poseda

20

600

cai,

voli

01,

:

260

boi,

10 capre, 10

bi-

160 porcl.

si

Siran-Culac-Bair,

muna

Ilfov,

pe liniaBucuresti-Giur-

Sintesti, giu,

brie

Sabarul, com. Cre^esti-

pi.

pusa

in circulate la

I

Noem-

1869. Se afla intre stabile

Jilava(4,i

kil.) si

Vidra(4,8

kil.).

Inalfimea d'asupra nivelului Mam ril, de 6o ,6o.

deal, jud. Dolj, pi. Jiul-

se intinde spre

spre S.-E.,

avind o

S.,

pe

partea

cea de V.

S. a plasei si

cornunii; lasa spre

di-

N.-V.

la

brazdind

si

E.

V.

la

prelun-

Ghiuvenli-Ceair

si

pe muchea sa merge

la E.;

hotarul spre Bulgaria; se

lungeste la S. cu dealul

pre-

Cara-

£ime

si

e acoperit cu tuferisurl

de

la riul

se intinde

N. cu padure.

si

Sucevei

E situata m

par-

tea de V. a jude^ulul Botosani

pe

si

vaile Siretulul

dealurile ce mar-

ginesc Siretul de ambele par^I.

com. Tu^cani,

Horincea, jud.

Covurluiu,

ase-

zat pe

muchia dealului de

a vaiel

f

Se margineste

pi.

E.

cani

Dorohoiti si

pi.

;

la

Cosula;

E., cu pi. Tirgul la

S.,

cu jud.

satele: Chiscovata, Poiana-Lunga",

Icuseni, Protopopeni, Satul-

Nou, Vorona-Carale si VoronaTheodor, in partea de S.-E.

in partea

de V.

Tudora

:

in partea

Sipeni

e

un

Se compune din

o scoala.

frumos

si

ve-

1

comune

:

Bucecea, formata din tirgul

Siretul

si

Suceava

2.

artificiala, in

jud. Constanta, pi. Mangalia, pe

Burdujeni-Tirg,

si

argilo-ni-

sipos sau argilo-calcaros in re-

giunea dealurilor. Teritoriul plasei

de

la

sire

de dealurl:

care sunt

Prut

e

strabatut

N.-V. spre S.-E. de doua

si

una,

Siret

si

si

a dea-

Suceava,

ultimile ramifica^iunl

Siret,

dealurilor din

Bucovinel, dintre si

a doua,

sira

stinga Siretulul.

Dealurile cele mai insemnate

Bucecea, spre Nord.

chiu sat razasesc.

Sira-Iuiuc, movild,

1 1

sa-

Vorona-Mare,

de S.-E.

ale dealurilor

si

formata din si

Pamintul este nisipos pe vaile

Suceava.

ton; o biserica

din sa-

Siminicea-Bals,

si

Tudora,

11. tele

formata

Salcia,

Salcia

:

Are o populate de 607

locui-

Ros-

(Bustiucul), in

Poiana-Lungd, formats din

9.

spre E.-S. de resedin^a comunei.

la 3 V2 kil.

Joldesti,

Slobozia

si

lurilor dintre

si

(Stamatele), B&-

Fintinele,

Suceava si la V., cu Bucovina, de care se desparte prin riul

u^canilor,

de

partea de S.-E. a plasei.

N. cu jud.

la

Veresti, in partea

si

tele: Baluseni nesti,

Siretul,

care o strabate dealungul, de la

partea

Fintinele, formata din sa-

8.

10.

si

in

Varatic

tele

ast-fel

satele

in

S.-V.

fine^e.

Siretul, plasei, in jud. Botosani,

Sarafinesti,

si

Dumbrdveni, formata din Dumbraveni, Salageni,

7.

si

Peretlic-Artasi; are 170 m. inal-

si

Comi, formata din

satele:

a

Macmora-

girea numita dealul

N.-V. la S.-E.

sat,

din sa-

Siminica-Miclescu, in par-

si

6.

desface din dealul Capusioi-Bair;

d.-s., com. Filial, inalt de aproape 600 m., acoperit pe coasta de S. cu vii si pe coasta de

Sipeni,

in

Bucecea, Calinesti, Grigo-

:

de E.

numita

Sioava,

deal, in jud.

;

jud.

Vladeni,

format

Calinesti,

5.

tele

Para-Chioi, cat. Calagi; se

pi.

Bair se intinde printre vaile Cara-

dr.-d.-f.,

si

centrul plasei.

Corni

Ceair

de

Sinte§ti, statie

Co-

Hancea, Hriscani, Hu-

Mindresti

fani,

Silistra-Nou3, co-

Constanta,

de

o biserica.

Brehuesti, Bursuceni,

:

rocaesti,

tea de N.

rec^iune geuerala

Are o populate de 60

tele

Ti-

si

Brekuestiy formata din sa-

4.

resti

Cimpulul, facind parte din com.

la 2 kil.

Fetesti,

de N.-V.

saufi, in parte

dru-

soseaua jude-

si

Burdujeni-Sat,

:

Mereni, Plopeni, Prilipca,

N-

portul Mangalia, satul Ascilar,

mul comunal Sinte§ti, sat, in jud. Ialomi^a,

a

mai spre

kil.

spre S. de satul

63 de m.

ciumari.

de V.

si

Mangalia

de

partea

Burdujeni-Sat, formata din

3.

satele

formata

sunt: in stinga Siretulul: Bucecea-

din tirgul Burdujeni, in partea

Calinesti

de N.-V.

com. Calinesti; Baisa, Cociorvel,

si

Calinesti-Cucoreni, in

Hosted by

Google

;; ;

SIRETUL (PL AS A)

Dumbravei,

Hrilcarilor, Lup&riei

Corni

Chi^covata, Dealul-Mare,

;

Hum&ria-Bahnoaia, Mesteacanu-

Rugucom. Po-

lul,

Protopopeni, Poeni,

lulf

Dealul-Viei, in

$i

iana-Lung&; Bolohanul, Dealul-

Mare,

Dealul-Vorona, Ple?a

?i

com. Tudora;

in

Turbata,

in

dreapta br&veni,

Gri-

com. Caline$ti; Dum-

gore?ti, in

$i

dealul

Siretului:

Deleni, in com. Fintinele.

V&ile

sunt

Valea

:

mal

cele

ambele

vai

sunt

ductive

in

fine^e

pla$ei,

:

uda" teritoriul

dujeni, Salcea

ima?e

?i

com. BurDumbraveni. Si-

?i

dujeni

Plopeni,

?i

tul-Burdujeni Salcia

re?tilor, in

Sunt 9

$i Piriui-

$i

Dum-

proape de

Mol-

mijlocul

prin

Dun&re

in

Gala^i.

celele, Fete?ti $i

Pal

in

:

Vii-

cu piriui Porcul

com.

Pietrosul in

Caline^ti,

comuna

Salcia.

Girla-lui-Boghian, cu Piriul-Remnicelor,

Girla-Merii

Iazuluf,

V&dule{ul,

Sopota cu

Apele-

?i

apoi

girla

Piriul-Ci?melei, girla

fine^e

cereale,

ima?uri,

?i

parte cu paduri, mat cu seama

partea din stinga Siretului. Locuitortf poseda: 11257 boi $i

2051

vaci,

cat,

12000

of,

buri

28 de apa,

?i

sapun,

de

1

fabrica

1

cu Olarul, Piriul-PopeT, Timofti ?i

Piriul-Hu^ani,

hue?ti

cu Topli^a, prin nei,

com. Bre-

in

Bu^ulucul

Giodinoasa,

;

iaz,

Piriul-Poe-

prin iazul Poenei

^elul,

apoi

prin

§i

iazul

ClopoAfti^el,

a-

de

palarii, 3 dubalarii

Vorona

?i

Turbata

in

com. Tu-

care

cu o

e la Tirgul-Pechea. satele sunt

Bra?iistea, cu cat.

Brani?-

:

Serbe?ti-Vechi

Lazova,

tea,

?i

Traian.

Cuca, cu cat.

2.

Cotros, Cu-

:

Mavromol, Oasele, Plevna

de var

File?ti (Calica), Movileni, Satul-

Burdujeni,

la

de spirt

(velnita),

braveni

?i

2

una

cea -l'alta

fabricT la

Dum-

Comerciul se face cu cereale, vite

producte

diferite

$i

?i

ZIobozia-Ventura.

cu

Filesti,

3.

Costi,

cat.

Barbo^i,

:

Sendreni sau Sardarul

?i

Smardanul.

la Corni.

lo-

Independenta, cu

4.

na,

Independenta

$i

cat.: Brai-

Vasile Ale-

xandri.

cale.

de desfacere sunt Bur-

Pie^ele

Bucecea.

?i

La

Burdujeni

Plasa Siretul este inzestrata de

urmatoarele cat de comunica^ie

Cal

ferate

:

care vine pe

linia

:

principals

dreapta Siretului

Pa?cani-Ifcani, trecind prin Vere?ti

?i

linia

secundar& Vere?ti-

:

calea na^ionala Doro-

$i

7.

Piscul

?i

$i

Slobozia-Conachi.

Peckea, cu tirgul

Pechea 9.

:

Slobozia-Conachi, cu cat.:

Cuza-Voda 8.

c&t.

?i

satul

?i

Tulucestiy cu c&t.

:

Ci$mele,

CostachiNegri, Fintinele

(Sul-

bozia-Movilel,

Tuluce?ti

?i

Vi-

nStori (Vezi Covurluiul, jude^).

Bur-

Siretul, riU, ce izvore?te din Bucovina, pe culmea Cimirnel, din

o

ramura

la

cani $oseaua judefianS. Boto^ani;

cu

(Odaia-Popii).

alta la Fintinele Ro?-

pleaca"

dujeni,

Minjina.

tanul), Odaia-lui-Manalachi, Slo-

Bucecea-Leorda-Boto?ani $osele

5.

6. Pisculy

Vame?ul

unde

?i

33

intre sate,

ca,

Chi?covata, prin iazul Pancul

Pancul in lacul Voronei

ora$ul Gala^i

?i

mat multe olaYn (Poiana-Lunga), 60 cariere de piatra ?! prunt pentru soseie, intre care una

Mare, Muscalul, Soroca, Icu?eni, piriui

comune,

10

populate de 16879 familii, sau 75122 suflete. Re^edin^a pla^ii

1.

hoiu- Bucecea -Boto^ani §i Bucecea -Hu^ani- Dumbraveni, de

prin Lacul-Voronei, in Vorona-

Areo

Comunele rurale §i

4348

este trecatoare in Bucovina.

;

la riul Siret,

de V. a jude^ului Covursuprafata de 1027 16

tiera

hect.;

iar

Sopota, in stinga,

com. Caline$ti Piriul-Bahnei

numire vine de

luiu.

dujeni

In stinga Siretului: Sire^elul,

carei

locuitorif.

Burdun, care toate se varsa in Siret prin girla Boghian; girla

in

.

?i

Siretul prime$te piraiele

piriui

a-

(1899—900)

copii.

ce formeaza in mare parte fron-

In plasa sunt: 4 mori de

vars£

de

?coli

Siretul, plasa, jud. Covurluiu, a

Sucevei.

?i

Tudora

curgind

48 cintarep; 26

Suprafata pla^ei e de 595 71 hect., cu o populatie de 33526

Corni, Poiana-Lunga*

dovei, se

de 1079

37 baltt pe

?i

Fintinele

$i

?i

com. Dumbraveni. iazurl

Brehue?ti,

§i

bisericT, deservite

?i

mixte, frecuentate

Ve-

porci; 3135 stupi cu albine.

braveni,

32 preoji

cu

Girla-Romine?tilor,

;

piraiele S&lagenilor

Are 36

com.

in

com., formate din 41 sate

2 tirgu^oare.

com. Sa-

in

Erche,

;

compune din

Plasa Siretul se II

retul prime?te piriui satulul Bur-

de E. a

Caline?ti,

fare! des-

?i

Teritoriul pla?ei e ocupat cu

pro-

intinse,

Siretul in partea

ud& com.

a jude^ulul

?i

V.

la

pi.

cu o deasa populate.

ocupate

Ape

Valea Suce-

?i

m&rgine?te

care

vei,

$i

pre V.

$esurile Siretului

insemnate

Siretului, in partea

de Est a pl&?ei

pla^ei

?i

ma! multe $osele comunale. Pe Siret se mai poate transporta marfe pe plute.

formind hotarul

plS^elf

(KlC)

Poiana-Lunga-Liteni-F<iceni

Bucovinei, curge prin partea

de V. a

Dumbraveni

com.

in

dora; Suceava, izvorind din munftf

com.

Sarafine$ti, in

?i

SIRETUL

396

Petroaia, in com. Brehue?ti

$i

Corni?ul

:

.

muntele Lungul, mai spre

Hosted by

S.

Google

de

;

SIRETUL

(RlU)

mai printre culmea

De

satul Bursucheu. Cursul s^u

e toren^ial,

intiiu

Rahovel pana la

a Cimirnel, spre N.,

$i

SIRETUL

397

Berhomet; dupa*

satul

cam

la

jud. Botosani,

si,

pe

teritoriul

dupa* un par-

m.

vale

la

de

Neam^u-Pascani

ce aci face un arc de cere, cu

curs de 4800 m., ajunge la po-

judefeana*

concavitatea spre N., curge mai

dul de fler al

liniei ferate

spre Blajesti-Ruginoasa.

cani-Botosani

de

spre N.-E., pe un ses

lin

de aproape 17

pana

kit.,

larg

la var-

sarea Mihordel, apoi apuca spre S.-V.,

pana la satul Cinde$ti, unde

intra in

Rominia,

de acest

S.-E.

la 3 kil.

spre

luind

sat; apoi,

direc^iunea generals dela N. spre pana*

S.-E.,

confluen^a

la

sa

cu Buzaul, se indreapta spre E.,

pana

la

varsarea sa in DunSre, spre S. de ora$ul Gala^i.

la 3 kil.

;

Pas-

De

acest pod,

la

dupa un parcurs de 6800 m., de soseaua DumbrSveni-Vladeni siDumbra-

meazS

Siretul este strabatut

S.-E.

veni-Bucegea, a

Cclrei

satului

face prin vad.

De

direc^ie, spre S.-E.,

;

ur-

aceeasl direc^iune spre si,

dupa un parcurs de 200 m., ajunge la E. Cosmesti, unde para-

kil. si

Siretul

seste teritoriul jud. Suceava, tre-

in

aceiasl

cind pe

Roman.

acela al jud.

Apoi, dupS un parcurs

dupa un

si,

kil.,

ajunge in

800 m.,

kil.,

ajunge

la

de 28 podul

peste care trece soseaua natio-

dreptul localita^ei numita Vercicani

pod, Siretul

aci

a merge

parcurs de 48

trecere se

20

la

la acest

si

continua*

iar la

;

de acest pod, cursul sSti trece pe sub un alt pod de lemn, ce fine de soseaua 80

1600 m. departe de acest

sat, Siretul trece

PascanUasi

liniei ferate

la S.-E. satului Hindesti si

(RlO)

din acest punct, Siretul

de

nals Roman-Ia?i;

aci,

diri-

dupa 200 m.,

parase^te

formeaza hotar de jude$ intre

gindu-se pu^in mai spre

teritoriul Bucovinei, atinge fron-

Suceava si Botosani, pe o distant de 2800 m., pana la con-

un parcurs de 29 kil., ajunge la podul satului Lufca, peste care trece soseaua Ro-

Siretul, indata

ce

N. V. a Rominiel,

tiera

la stilpul

kitometric No. 68, situat la N. satului Verpole,

de unde incepe

a forma frontiera in cursul sau spre S.-E., pana la stilpul No. 69, pe o 8

kil.

distant aproape de

face o mui^ime

De

parcurs Siretul

In acest

de

cotiturl.

de frontiera No.

la stilpul

Siretul par&se$te

69,

Tarel

— care

pe pod de vase. De la acest pod si dupa un parcurs de 1 kil., Siretul este strabatut iarasl de hotarul de jud. Suceava-Boto?ani, de unde dupa o scurgere de 200 m.,

teritoriul

unde p&r&se$te teritoriul jud. Dorohoiu

la S.-E. satului Hindesti,

pentru a trece pe acela

al

jud.

Botosani. In acest parcurs, Siretul lasa tr'insul

se desparta din-

sa

un bra{ considerat ma!

mult ca un canal bate

partea

Bahna,

?i

un

§i

care

stra-

de - N. a satului mai mare,

alt crac

ce se desparte din dreptul saSerbanesti,

tului

urmarind

in

deaproape malul sting al SiretuluT, pana la E. satului Hinges ti

;

acest crac ia numirea de

girla Sire^elul;

capete par a

iar

fi

ambele sale

malite-sinu co-

munica cu Siretul de apele sunt

man.

si

spre

ia direc^iunea

pe

mai inainte o mul^ime de coturi destul de intortochiate, $i, pe un $es larg de la 3-4 kil. de la confluen^a sa cu Suceava, $i dupa un parcurs de 1100 m., Siretul este strabatut de soca

seaua Falticeni-Boto^ani, a carel

Mohni^a Rominiei, strabate jud. Dorohoiu, curgind in direcfiunea S.-E. pana intrind

si

In

acest parcurs, Siretul formeaza

frontiera

N.-V., pe albia piriulul

—

fluen^a lul cu riul Suceava.

cit

cind

trecere se face

hotarul

chiar

formeaza.

intre

man-Oancea prin satul Bira, si urma, dupa un parcurs de

in

7

800 m.

kil.,

podul de lemn din dreptul

la

satului Stirpul, peste care trece

soseaua j ude^eana Roman-Piatra.

De

pod,

la acest

;

aci

pana

la

kil.,

I

kil.,

podul umblator

la

gime de 14

care

par-

dupS un parcurs de

inconjura

a

pentru

coturile

Seapte-Lel, cotul §tirbat

doua din dreptul Raftivanului turi

aceste

sunt pe malul sting al

De

la

S.-E.

Raftivanului

de acest

si

sat,

teritoriul jud. rit fiind in

satului

cam

Suceava,

urm&-

de aproape de

Pa$cani-Cern&u^i si

kil. ?i

riulul.

Poiana-

1400 m. Siretul trece pe

vina)

44

co-

la

ferata ;

alte

satului Poiana-

toate

;

si

:

linia

(Buco-

dupa un parcurs de 600 m., ajunge la podul

Roman-Bratesti, de

ajunge

m.,

dupa 600 m.,

iar Siretul,

o scurgere de 3

ajunge

ajungind

ingusta

se

sesul

selei

in

isl

direc^iunea

lun-

kil.,

Siretul

mai spre dupa un parcurs de S.-V. si, 4 kil., 800 m., ajunge la confluen^a sa cu riul Moldova de

schimba*

pe o

hotarul paraseste Siretul

ajunge

vale,

la

aceste doua jude^e,

curs,

S.,

la

7

al so-

unde,

kil.,

400

podul umblator

ce {ine de soseaua comunaia care

vine de la orasul

spre

S.,

sesti-d.-s.

Roman

la satele ;

Recea

si

si

duce Icu-

— apoi, continuindu-si

cursul spre S.-V., Siretul face mai

multe coturi foarte curioase

dupa un parcurs de 2C ge

la satul

kil.,

si,

ajun-

Oniscani, situat pe

de aci isl schimba direc^ia spre E. si apoi direct spre S., si, dupa o curgere de 16 kil., 200 m., ajunge la 1 kil. 800 m. la V. satului Bradul,

malul drept

;

Hosted by

Google

:::

SiRETUL

(RlU)

pendinte de

com. Negri, jud.

Roman, unde atinge hotarul

Roman

de^elor

De

V.

la

ju-

De Si-

formind insusl acest hotar

pe o distan^a de 5 kil., 400 m., pana la satul Bogdana (Bacau), situat pe dreapta aci paraseste ;

hotarul

teritoriul jud.

si

Roman,

mul^ime de insule

tere la o

unde

Padureni,

satului

S.

la

rectie,

9

$i,

de

dupa o scurgere de

400 m., ajunge

kil.,

rata Marasesti-Tecuciu

mind aceeasi direc^iune spre S. si, dupa un parcurs de 24 kil., 600 m., ajunge la podul de lemn

numita Siretul-Vechiti

Costei

satului

S.

si

peste care trece soseaua jude-

£eana Bacau, spre E., ciul

la

;

Buho-

la

trecerea sa pe teritoriul

jud. Bacau, sesul se ingusteaza

pana

la

succesiv spre la

4

kil.

apoi se largeste

kil.,

1

S.,

ajungind

iarasi

in dreptul satului

SSu-

cesti.

De

la

podul

soselei jude^ene

la

dul

liniei

la

po-

ferate, spre S., Siretul

a

iarasi

hotar intre

fi

pana

Tecuciu,

si

albie

de

;

fe-

tot aci,

;

vechia

primeste

incepe

Putna

podul

peste care trece linia

fer

la

S.

satului Tudor-Vladimirescu, din

pe o distan^a de 200 m. de aci, acest

jud. Tecuciu,

56

kil.,

;

hotar paraseste albia distan^a de

o

apucind spre

2

riului,

pe

200 m.,

kil.,

pe viroaga nu-

S.,

aproape

in doua par^i egale, d2 nastere unei vai din cele mai frumoase si mai populate

mita girla Birlazelul

dupa ce

si

a

f arel Rominesti.

Te-

si

cuciu, riul continua aceeasi di-

Siretul

la

de a mai

Siretul inceteaza

hotar intre jud. Putna

fi

(RlU)

si

intrind pe acela al Bacaulul, ur-

situat

a-

coperite de nisip.

BacaQ.

satului Bradul,

retul continue curgerea sa spre S.,

SIRETUL

398

— Siretul

Localitdfile ce udd.

uda

sau

cursul

in

teritoriul

Dorohoiu,

jude^elor

Botosani,

Suceava, Bacau, Putna, Tecuciu, Braila

R.-Sarat, iar

Covurluiu;

si

populate

localita^ile

dealungul

gasesc

ce se

acestui

riu

mai insemnate sunt: In jud. Dorohoiu: pe dreapta: satele Verpoli, pendinte de com. Gramesti,B&linesti, Lunca, Maghera, Vatra, Serbane$ti {esti

si

Hin-

pe stinga Virful-Cim-

iar

;

:

pului.

In jud, Boto$ani, pe dreapta Bursuceni, Balu?eni, Fintinelele,

Slobozia si Roscani Hu^ani, Joldesti

;

iar

pe stinga

Corni.

si

a ocolit padurea Vadul-Prisaca,

In Suceava, pe dreapta Poia-

se indreapta spre N., pentru a

na-RactivanuluT, Dolhasca (punct

:

de junc^iune

Dol-

Bacau-Buhociul, Siretul continua

intra

a merge in aceeasi direc^iune

care o urmeaza inca o distan^a

hasca-Falticeni),

dupa un parcurs de 46

de 6 kil, 600 m., pana la 1 kil., 800 m. la N. de satul Corbul

Ungureni de Gulea, Heciul, Diudiul, Lunca, Pa^cani, Vatra, Stol-

S.-E. kil.,

si,

200 m. ajunge

tului Diene^ul,

Pancesti;

R.-Sarat, iar acela dintre Te-

doua

jude^e, pe o distant de 2

600 m., pana

in

Marvila din jud. Tecuciu acest punct, hotarul si

kil.,

dreptul satului

dintre ju-

Tecuciu

rec^iunea spre N.E.,

Tecuciu

din

;

ia

di-

iar acela si

Putna,

urmeaza albia riului pe o distant de 60 kil., 400 m., pana hotarul

albia riului

R.-Sarat,

Tecuciu-Covurluiu pornes-

tarul

te spre N., iar acela al jude^elor

intre

Putna Tecuciu, el se desparte in mai multe braje, dind nas-

(Lunca)

pe stinga

:

si

Cos-

Hirtoapele

si

Roman, pe dreapta

jud,

Mogosesti,

Luncasi,

Valeni din

comuna

Mahalaua Halauce^ti,

Rachiteni, Agiudeni, Tamaseni,

Lu^ca, Cotul-Vamesului, Hirle^ti, ^erbanesti, Oniscani,

Satul-lui-

Doni, Boan^ul, Cornesti

si

Cotul-

Grosului pe stinga: Volintiresti,

Cuza-Voda, Scheea, Butea, Ro-

continua

;

V., pe apa

Buzaului,

acela

al

si

600

m.,

pana

pe si

imbucatura

sa cu Dunarea.

de

la

N.-V.

Dragesti

si

Bradul.

In jud. BacdU,

pe dreapta

Serbesti, Bogdanul, Peletuci-d.-s., Peletuci-d.-j., Spineni, Saucesti,

Costa, Holtul, Radomiresti-d.-s.,

In acest curs riul Siretul tra-

verseaza Moldova,

pen-

Carol, Sagna,

Gadin^i, Cotul-luI-Balan, Recea,

Braila

la

comuna

Goroveiul, Icusesti, Spiridonesti,

CovurluiQ, pe o distanja de 13 kil.,

tunda, Burienesti, Stirpul dinte de

spre

Braila, iar

jud.

;

hotarul

aceasta confluen^a pleach

Siret,

formeaza hotar

(schit),

a

dintre R.-Sarat

totparcursul

///

;

Gulea

merge pe albia riului, pe o distant de 9 kil., 800 m., pana la confluen^a cu riul Buzaul de la

Covurluiu-R.-Sarat

de jud. paraseste luind direc^iunea pe

Siretul- Vechiu. In

si

si

Padureni din Putna;

vechia aibie a Siretulu? numita

cit Siretul

urmeaza pe albia Siretului pana la satul Corbul, pe o distanfa de 3 kil., 400 m. De la satul Corbul, hocuciu

al liniei ferate

niceni, Petrisul

Satul-Nou.

insusi hotarul intre aceste

la S. satului

acest

Tigancel, hotarul dintre Putna

direc^iunea spre S.-E., formeaza

al judefelor

din

de jude^ul Bacau-

Siretul, continuindu-si

detele Bacau

R.-Sarat;

pe

mesti

atinge

si

De aci,

jud.

albia riului,

punct, porneste spre V., pe girla

riul

Putna.

aci,

din

in

col-

aci

^ul hotaruluf

la S.-V. sa-

pendinte de com.

iara$T

in direc^iune

la S.-E.,

impar^ind-o

Radomiresli-d.-j.,

benul; pe

Fundul

$i

Gal-

stinga: Maglul, Cotul-

luMurascu,

Prajesti,

Hosted by

Moldoveni,

Google

SIRETUL

(RtO)

Ta-

Racova,

Coteni,

Racataul

si

Pufesti,

ceava, a carui confluen^a o are

Marasesti,

Dolhasca,

iar

pe stinga: Za-

un

Blehani.

si

:

In jud. piraiele

Roman, pe dreapta

Draga, Lu^ca,

tilnire

satului Hirlesti; iar

Cosmesti, Coni, Cosmesti-Vechi, Satul-Nou,

Furceni,

cu

piraiele

Siretul

pganca,

este

drea,

Piriul-Velni^el,

Pausesti,

Fun-

si

In jud. R.-Sarat, pe dreapta:

hi jud. Covurluiu, Sendreni, Barbosi

Movileni.

si

Ajluenti.

insemnat

— Siretul este eel mai

riu

al

RominieT,

atit

prin intindere,citsi prin volumul

de

apa ce duce cu

sine,

confluen^a sa cu Trotusul, din

Valea-Mare,

dintre

Piriul-Liuzilor,

Cleja,

Valea-Rea,

Mare

si

Pogle^ul.

In jud. Putna:

riul

Trotusul, a

carui confluen^a cu Siretul o are intre satele: Burcioaia

Putna-Seaca, la satul Cius-

tului Lungociul din jud.

intreaga regiune a Moldovei

riul

basinul

acestul

sunt: Basinul Sucevel, dovei,

al

Bistrijei,

sulul, al Putnei, al al

al

al

riu

Mol-

Trotu-

R.-Sarat

Buzaulul, pe dreapta

;

si

si

in fine,

basinul Birladulul, pe stinga

si

4—3

Onisesti,

la $erbesti;

kil.

cesti;

5

Mare;

2

—6

ferate

de

iar

;

/

2

Rac&ciuni; 3

la

kiL la Sascut-Beresti

Marasesti

3

:

Buhociul-

la

kil.

kil.

la 1

Sau-

la

kil.

5

con-

kil.;

1

Bacau

In

kil.

kil.

la

;

la

4 kil. la podul liniel ;

Marasesti-Tecuciu,

sesul

incepe a se ingusta ajungind la

200 m.

la satul Biliesti

confluen^a cu la

Namoloasa;

incepe

;

250 m. 200 de aci,

Birladul iar

;

urma

cursul pe un pat ingust, formind una si aceeasl ramura pana la varsarea sa in Dun5re. riul

a-sl

In tot parcursul sau, sesul Siretulul este

supus inunda^iilor

trecerea devine foarte anevoioasa

lea,

in

de 4

Cozmesti, 3 V2 kil. fluen^a cu Moldova,

Dora-

Marasesti, Girla-Morilor, la Stra-

Carpafilor, pentru ca el ocupa,

cind

N. sa-

kil. la

Piriul- CimpuluT, la

impreunacu afluen^ii sal, aproape

Principalele basinurl ce des-

chiar 4

si

satul Padureni, Susi^a-Seaca, la

jesti,

si

si

Dragusani, Orbeni,

ast-fel:

pe timpul clnd apele vin man,

basinurile masivulul oriental al

a Bucovinel.

Valea-

kil.

la

m.

Soci,

cam

Dorohoiu, variaza intre

sesul are o largime

Racataul, Piriul-Moarel, la

N. de Satul-Nou,

si

tului Hanfesti; apoi la Pascani

piriul

Valea-Seaca,

Tisa,

la S.

1—3

ingust

se largeste pana

In Rominia, largimea

kil.

in jud.

la

bil.

dupa

kil.

pu^in

foarte

sesulul se prezinta

Racaciuni; iar pe stinga:

nesti, piraiele

important

dreapta

17

si

s kil. in

si

Bucovina, pana

iar in

sesul

aci

la

piriul

cauza solulul care este permeaBasinul Siretulul este eel mai

si

a carui confluen^a

cu Siretul o are la 2

cu

pana

toate ca o parte o perde la

riul Bistri^a,

de satul Fundul,

Vadeni.

si

N.

Cre^oaia

In jud. Bacau, pe

In jud. Braila^ Vamesul ScrbSnescu, Cotul-Lung, Cotul-Mi-

Ciola

Sasa.

satul Corbul.

haleif

sau Sagna,

Brateascu,

de satul Dr&gesti,

deni.

Rotunda,

Corhana, Glodeni,

lacul,

N.

la

Piriul-Moarel,

Piriul- Vulpasestiior,

Liesti,

in-

pe stinga:

Stircea, Albuia, la satul

Movileni d.-s.,Movileni-d.-j.,Con-

Lungociul

Mol-

dova, Valea-Neagra, a care!

geaua-Mica,

lonasestidin-Vale,

riul

Sire-

lungimea

Berhometele, curge pe

ses

de

goaza, Homocea, Ploscu^eni, Ar-

Salcia,

Rominia,

si

Satul-Nou.

— Riul

toata

in

care variazSL intre 2

la

Namaloasa-

si

sa se rasfafa pe un ses larg

Hirtoapele, piriul Stolniceni

In jud* Te curia Manila, Ro-

Serbanesti,

la

Bili-

Costieni,

dreapta

din

§esulul.

aproape

Dumbjavi^a

Tirg, Namaloasa-Sat

Balt&re^ul,

Natura tul,

la satul

(Butuceni)-Vadul-Rosca, Calieni, N&nesti,

dealurile

voiul-SiretuluI, intre Lespezi

Mircesti-VechI,

Sasul, Suraia,

esti,

Ciuslea,

$omuzul,

Roscani,

satul

coboar&

alte miclvilcele, ce

din

stinga sa.

Mihova, Siretul-Mic, Su-

la

Radulesti,

prin-

In jud. Suceava, pe dreapta: piratele

Ciorani, Calimanesti, Padureni, Strajescul,

mai

(RJfl)

primeste in sinul sau o mutyime

de

Prut.

si

Afluen{il Siretulul

In jud. Putna, pe dreapta

Domnesti,

dintre Siret

cipal! sunt:

Diene^ul.

Beresti, Siscani, Adjudul-Vechiii,

Burcioaia,

SIRETUL

care este situat in zona dealurilor

masi, Petrisul, Fintineanul, Gioseni,

;;

399

Satul-Nou, Buhociul-Mare, Buhociul-Mic,

4

;::

:

riul

Putna, in dreptul sa-

si

in-

si,

pe

Siretul,

aproape

sau, face o

in tot cursul

mul^ime de coturl

tilnire

cu Siretul o are in fa^a

foarte intortochiate, mai cu

satului

Fundeni din jud. Tecuciu,

in judefele

apoi riul Birladul, la satul Ca-

sani, totusl

lieni,

Piriul-f igancel, ce formeaza

o parte de si

R.-Sarat

riul

hotar intre si,

in cele din

Buzaul, la satul Voinesti.

Afara de aceste, Siretul mai

Dorohoiu nu ca acele

si

seama Boto-

ale riului

Prutul.

Putna urma,

pe

cit

anumite

la

puncte pe podurl umblatoare.

Tecuciu

Rtmnicul-Sarat, a carui

nu se poate face de

podurl fixe

Insule.

— Faptul

se rasfa^a pe si

chiar 5

un

kil.,

d£

Siretul

ses larg 3

face

ca

—

riul

sa

se desparta in mai muite bra^e,

Hosted by

Google

1

;;

SIRETUL

mul^ime de

o

la

mult mai numeroase in

partea de N.

dovel

si

mijiocul Mol-

si

mai pu£in numeroase

cu clt riul inainteaza spre gura sa. Intre

principale for-

insutele

mate de acest riu sunt: In jud. DorohoiU intre stilpii de fronti era No. 68 si 69 se afia doua insule mid pendinte de teritoriul Rominiei; o alta insula, mai mare, cam la 2000 m. la N. satului Zamostea-Vatra si :

care

Bucovinel;

apar^ine

si

in

o insula mare, numita Prun-

fine

mai multe bra^e, formeaza de aci si cit timp

insule

Putna si Tecuciu, da nastere la o mul^ime de insule; cit face hotar intre R.-Sarat, Covurluiu $t Braila, riul,

adunindu-se

si

Vamesul

N.-V. satului

trei la

una mare

in fine

si

Toate aceste nisip

banesti.

care caz cea

cind

apele

in

patru insule in dreptul satului

mai mare parte schimba forma. Treed tort. Trecerea de pe un mai pe altui al riului Siretul

Ungureni-de-Gulea doua la Les-

se face in general prin

pezi; trei la Hirtoapele;

umblatoare

cinci insule

Tudora

mici in dreptul satului

;

Lunca

intre satele

in fine o insula

in

patru

Blajesti, si

si

In jud,

din ele

:

de

o insula in

mai

satul

Tamaseni una la N. una la N. de lonumita Gorovei cinci

calitatea

sesti

;

sului;

in

In jud. Suceava:

una la N. de Cotul-Grodoua la Dragesti, si o

soseaua

insula

mare,

S.-V.

la

2.

satului

Bradul.

mai spre

S.

In jud.

Ba edit

:

o

insula la

doua

;

dreptul satului Costei satul Buhociul-Mare

;

;

trei

trei la

domiresti-de-sus (Doctori)

3.

liniei

Un pod de

vase ce leaga

Falticeni-Botosani.

Un pod de

la

1.

Neam-

la

Dol-

ce

leaga

drumul Dolhasca-Ciurchinari

o insula mare, ce se intinde

Lespezi.

tre satele Radomiresti-de-jos si

Fundul

doua la Racova trei la satul Tamasi patru la S.-E. satului Galbenul; una la Gio;

;

;

seni; trei la

satul

in dreptul satului la satul

tul

unde

Birza; ;

Siretul atinge hotarul

desfaclndu-se

in

la

4.

Podul de lemn dintre He-

5.

Podul

Mai

liniei

ferate

Pas-

tul

peste

care

soseaua Letea-Buhociul-

trece

Mare.

Podul umblator pe

2.

la sa-

tul Peletuci-d.-s.

Podul umblator de

3.

la sa-

tul Spineni.

Podul de lemn din dreptul

satului Fundul, peste care trece

Podul umblator din drep-

5.

tul satului Galbenul.

Podul umblator din drep-

6.

satelor

Racataul

si

Mazili.

Podul umblator ce leaga

7.

soseaua Racaciuni-Diene^ul.

cut

Putna fi

Tecuciil

Podul umblator dintre SasRogoaza.

si

resti 3.

Podul umblator dintre Besi

Corni-d.-s.

Podul umblator de

la

A-

4.

Podul de lemn peste care

5.

Podul de

fier

al

liniei fe-

rate Marasesti-Tecuciu. la

S.

care

de acesta, potrece

soseaua

Pascani-Blajeni.

Podul umblator de la saPetrisul spre Ruginoasa.

6.

:

fer

trece soseaua Ajudul-Ploscu^eni.

cani-Iasi.

dul peste

Podul de

1.

judul-Vechiu.

ciul si Lespezi.

trei

R&cataul doua

Diene^ul; iar la punc-

Bac&u-Putna,

3.

Bradul.

In jud. Bacdu

2.

vase

la Radomiresti-de-jos (Alcaziul) in-

Podul de lemn din drep-

8.

tul satului

1

Podul de vase de Podul de

Icusesti-d.-s.

Intre judefele

:

hasca. 2.

si

plea-

S., la satul

Podul umblator din dreptul

7.

tul

lemn peste care

In jud, Suceava

comunala ce

Roman, spre

soseaua Letea-Tamasi.

{u-Pascani-Blajesti-Ruginoasa.

cinci

;

soseaua Roman-Bratesti.

Podul umblator peste care

4.

liniei ferate Pascani-Iasi.

in

Ra-

nu-

la satul

localita^ei Gorovei.

Un pod

1.

trece soseaua jude^eana

satul Peleticul-de-sus

si

timpul secetelor marl.

In jud. Boto§ani\ Podul

de fer al

satelor

tre-

partea de N. a riului

cit in

Oni-

dreptul

poduri fixe;

ferate Pascani-Botosani.

;

insule in

poduri

Podurile principale sunt:

;

satului Lu£ca;

si

foarte rar

dreptul satului Mogosesti; doua la

5.

Podul umblator peste care

6.

cerea prin vad nu se poate face

si

Roman

isi

—

dreptul sa-

tului Cozmesti.

Podul de

trece soseaua

vin mari,

Roman.

4.

trece

expuse inunda-

si

satul Bara.

trece soseaua Roman-Piatra.

Recea

si

soseaua Ro-

Podul de lemn peste care

3.

acoperite cu nisip, parte cu tufaris

so-

Lu^ca,

la satul

trece

man-Oancea prin

ca din

fiilor

:

care

insule sunt parte

tul-Mare, in dreptul satului Ser-

In jud. Suceava

Podul de

2.

peste

la

V. podului Barbosi.

:

Podul peste care trece seaua na^ionala Roman-Iasi.

pana la gura sa nu mai intilnim de cit una, la confluen^a cu Buzaul

(RlU)

1.

in albia sa, face

sa dispara numarul insulelor

Roman

In jud.

1

Si-

;

retul facehotar intre

alta

N. satului Bahna,

insula, la

SIRETUL

400

(RlU)

dind nastere insule,

:

.

6.

trece

Podul de soseaua

fer

peste

care

Nanesti - Hanul-

Conachi. 7.

Podul umblator ce leaga

soseaua Calieni-Ivesti, unde

Hosted by

Google

Si-

;

;

SIRETUL

(RtlJ)

retul intra in regiunea forturilor

de

Namoloasa.

la 8.

tul

Podul umblator, numit pode satul cu

S.

la

nume.

acelasi

podul de

10. In fine la

la sa-

Blehani, din jud. Putna. 9.

de

fer

Barbosi.

Cu

De

pan& la fronpe un parcurs de 85 kil el coboara 1002 m. adica aproape 13 m. pe kil., in care la obirsie si

tiera 'farii,

Podul umblator de

dul Sirdarul,

SIRETUL

401

,

intra

muntoasa a

regiunea

si

muntelulLungul

;

iar in

Rominia,

pe un parcurs de 539 kil., riul coboara 295 m., adica o m ,S4 pe

ce aduc

foloasele

pe malul

Cotele, luate

riuluT,

aceste poduri, trecerea pe tim-

cu ocazia ridicarei h&rtel Tarii,

pul inunda^iilor devine foarte

sunt urmatoarele:

a-

nevoioasa, de oare-ce apa aco-

perind sesul

ascunde cea

riuluT,

259 m.

£esti,

La

dreptul sa-

in

;

tului Banesti,

ce-o traverseaza.

fluen^a cu wSuceava,

Naiura cursuhd.

msemnataobirsie pan a

Dolhasca, 233 m.; pezi,

216 m.

;

con-

la

240 m.

Ia satul

;

la

Les-

in dreptul satelor

;

aceasta impor-

la satul

pe

206 m.

;

la frontiera;

si

tant

in cursul

sau,

masura ce primeste in sinul afluenfii a caror basenun aproape

prind

m.

241

210 m. Mogosesti (jud. Roman),

tea sa chiar de la

creste

ca

Siretul,

ia

'si

satul Hin-

E. satulul Bur-

la

;

suceni, 253 m.

mai mare parte din drumurile

debit de apa,

sail

co-

intreaga regiu-

ne a Moldovei. In multe

par^f,

m.

Adjudul-Vechiu festi

180 m.

;

300 m.

Stolniceni

si

la

Petrisul,

Scheea, 198 m.

;

la

de Rachiteni, 197 m.; ia N. de satul Tamaseni, 192 m. la confluen^a cu Moldova, 184 m. S.

;

la Oaisesti,

168 m.;

Comunicafii, lul,

ale

este

dupa cum

pul este ploios sau secetos

timto-

;

pune riul

Braila

tusl ca adincime medie se poate admite urmatoarele date pana la Roman, adincimea e de 2 4 m. :

intre

Roman

si

in

5

Siretul

regiunea Bucovinei,

are o lungime de

de

rn.

m.; Bacau si Namoloasa, 7 m. Lungimea. Pe tot parcursul

intre la

— Bacau, 2 — Ajud, 2 — 6

;

apol, soseaua na^io-

linia ferata, inlesneste

juns comunica^ia rile locale.

la intrarea in

85

kil.,

iar

Tara, pana

la

varsarea sa in Dunare, are o lun-

gime de 539 firul apei,

kil.,

masurata pe

adica pe urma nurae-

roaselor coturice faceriul in cursul sati. Inclinarea

cestuj riu este

mica

cursului si

curentul

relativ incet in regiunea

covinel

si

a-

Buco-

destul de incet in re-

giunea Rominiei.

669 i0, Marele Dictionar Geograftc.

varsarea

lui

din

;

to-

jude-

Botosani este

de 50 m. la confluen^a cu Suceava, 60 m.; la Dolhasca, 40 m la Lespezi, 60 m. la Scheea, 40 m. la Rachiteni, 50 m.; la ;

;

;

;

podul de vase, numit Le^ca, 60 m.; la confluen^a cu Moldova, 150 m.;

la Onisesti (jud.

Roman), 70 m.; besti, si la podul

la

satul

Ser-

soselei Bacau-

Buhociu, are o largime de 120

m.

;

la

podul satulul Galbenul,

70 m.; la podul Racaciuni, 130 m., iar intre jude^ele

Vol,

gasesc pe

transportu-

si

Putna

si

cu

la

pun de

sosele

alte

prin

al Siretulul,

mobile ce se

si

anumite puncte de

trecere. (VezI trecatorl).

Afar£ de aceste sosele, valea

mai este strabatuta de un numar inflnit de drumurlde

{ia

si

de-a-

Din aceasta sosea

pe malul sting

timpulul ploios sau secetos

Dorohoiu

in

alte sosele secundare, ce se

la

portul

largimea medie

o

terito-

nala care urmareste in de-aproape

Dunare^ S m. Lafimea ritdul Siretul este foarte variabila si subordonata

£ele

intre ju-

si

Covurluiu,

si

porneste spre E. o muh:itne de

;

in

tusi

N.

in leg&tura cu tot

farel

linia

pe parsi pana

la ^erbesti,

;

la

co-

fericite vai

precum

la Marasesti,

de^ele,

;

;

al

156 m.

;

curentulul

Siretu-

intiiu,

tea dreapta, de la

Siretului

la Costei,

Mai

ferata ce inso^este riul

cu Buzaul, 12 m.

Adincimea

foarte variabila,

;

— Valea

Rominiei.

podurile fixe

se gasesc

alt fel

cu Buzaul

ca una din cele mai

la Pufesti, j6 m.; la Cosmesti, 60 m. la Suraia (Putna), 30 rrf. la Corbul la Namoloasa, 20 m. la confluen^a (R.-S&rat), 13 m.

de

220 m.

;

(jud. R.-Sarat);

municafiilor, se poate considera

in leg&tura

destul de numeroase.

liniel fe-

din punctul de vedere

Tamasi, 143 m.; la Racaciuni, 122 m.; la Adjudul-Vechiu, 93 m.;

bric! care

la

Pu-

la

varsarea sa in Du-

la

mijloace capabile de a pune in alte fa-

podul

la

la confluen^a

450 m.

si

160 m.

si

130 m.

;

Corbul

prin abater? din apa sa, s'a creat

miscare mori, velni^e

loom,

;

rate Marasesti-Tecuchl la satul

de 100

este

la Sascut-Beresti

nare.

kil.

toate

Tecuciu, largimea

(RtU)

exploatare, propril pentru trans-

productelor.

pe aceste

anevoioasa

si

Comunica-

drumurl devine chiar

imposibila

pe timpul ploitor mart, apele Siretulul debordind malurile si inundind aproape intregul ses.

—

Valea Siretului una din cele mai populate

Populafia. este

vai ale Rominiei; existen^a fn:-

moaselor cimpil prii

si

dealuri pro

pentru agriculture

si

o inso^esc in tot lungul atras in sinul el inc£ purile cele

au

din tim-

mat vechl, o nume-

roase populate; firma prin

care

el,

faptul

aceasta

se

a-

ca pe valea

Siretulul exista sate imbatrinite

51

V.

Hosted by

Google

e

SIRETUL

despre

si

mal

cSror trecut

al

nil

se

stie nimic.

tot cursul

prin

Suceava, Roman, Bacau, Putna, Tecuciu, R.-Sarat, Braila vurluiii,

num&r

este impestri^at

Co-

si

de un

mare de sate af caror locuitori due o via{& pacinic
si

foarte

mul^umitoare.

Avufia

locala.

cele mai bo-

de vedere agricol

;

dealurile

de

lucrarJ

locuitorilor

tie,

epoca

rei, care, la

strinse

si

recoltarei, sunt

transportate parte in

porturile Gala^i

iar

Braila,

si

parte direct la Constanta. Afara

de produsele agricole, pe valea Siretulul se mai gaseste tot

fe-

de peste de riu si adesea chiar peste de Dunare, care in-

vael

—

Siretulul.

din

izvoreste

Siretul

Muntele-

(Bucovina), din zona

flysch sau gres

carpatic

Muntele-Lung

de

si

nume-

locuitorilor

de prin satele mar-

Gaultul

De

Riul

Siretul fiind plutitor,

contribue mult

la

partea

eco-

equivalent

mediii,

flyschul

cretaceul

si

in fly-

schul inferior, neocomian

la

cu

superior.

indata insa intra

cur-

si

pana la Berhomet. De izvor si pana la Baia Ldpusna

ge pe

el

sau

cursul

aluviunl

;

torenfial

e

de

pana

aci

si

se

largeste

la

La tate,

aceasta din

urma

locali-

se afla un conglomerat co-

lorat in general

de

in

verde,

nu-

M. Paul conglome-

C.

rate le de la Berhomet, ce se in-

tinde spre N.-V.

si

S.-E.

Aceste

prin mijlocul plutelor, peste care,

dar care se

adesea, pe

se

bine in

tot felul

marind

transports

si

saci

lemnarie,

cu

de grine. In aceasta privin^a, Cantemir-

pentru

flysch inclinata"

eft

peste tot locul este

coprins de ostroave

de

nisip,

fine,

in

vedea mai

Sirefelulul.

Ur-

amont, conglomerain altele

mat

brecii fine sau in gre-

siurl grosiare.

caicarul

acelasi sens,

poate

valea in

m

(Equivalent

cu

de Tetschen, Neoco-

mian).

pe harta geologica a M. Paul. De la Berhomet, valea Si-

retulul, intra in depositele ter{iare reprezentate

siurl cu calcarurl

si

prin terenul

sarmatic, direc^iunea sa schim-

bindu-se

schisturl

Albia

spre E.

subit

majora,

se la^este

aluviunile

si

sunt bine desvoltate. Tot odata ii

sale. In

inso£este

la gura,

perind flancurile vae!

si

aco-

terasele

asemenea condi^iuni

si

in stare de regim (cu albia mica stabila),

Mol-

strabate

Siretul

dova prin depozitele sarmatic pana la Dealul-Mare linga Bacau, si de aci prin cele cu Paludine, ce se vede in riposul sau mal sting pana la Barbo$i.

Afluenfti

de pe dreapta

sai

aduc, despre N.-V., pe o panta

prund la

mare

o

repede, si

gurile

nisip,

lor

cantitate

ce-1 si

de

acumuleaza

fac

ca cursul

Siretulut sa se deplaseze, retra-

cum

se

de bine

la

gindu-se spre E., dupa

poate vedea destul confluen^a MoldoveT Bistri^ei,

Deasupra, alternant^ de gre-

dar nu sunt

si

d-luf C.

suprapoarta o succesiune de

ted se transforma

Vod£, in cDescriereaMoldovel* se exprima ast-fel despre Siret: «E1 este o ap& lata si adinca si

si

si

su-

figurate

netntrerupt pana

pufin

ma!

al gresiului carpatic,

mantia quaternara

deposite sunt plecate spre S.-V.

linga

Smilno,

la

Ber-

nomica a regiuneT ce str&bate, ca* pe dinsal se face mar? transporturl de lemnarie,

prin faptul

Ungaria de

apar^in la nivelul eel

fara

si

albia minora e pe aluviuni de o grosime neinsemnata.

mit

ginase.

de la Ld-

pusna, sunt equivalente cu cele

sunt pu^in desvoltate

roase morJ plutitoare, ce inles-

nesc macinatul ftiocl necesarS

(eocen).

Schisturile negre

din din

e alcatuit

Magura

perior

si

precum

un gres grosiar, care poate n paralelisat cu Godula tot a?a de bine, ca si cu gresiul de

in-

si

mare si mijloasemenea cu cele de la muntele Tomnatic din V. Bucovinei care au fost raportate de C. M. Paul la gresiul de Godula sau

nume

hirtie, zahar, faina, spirt,

In fine, pe virful Petrusca se

a'U

homet valea

:

gresiurl verzl sau

gresiurl cu firul

pe gura sa, inainteazS la o buna distanta in susul apei Siretulul. Pe valea Siretulul se gasesc un mare numar de fabric!, de diferite produse si arachiu, etc.,

sus,

afla

Lung

lul

trind

Mai

brune, une ori glauconioase.

Siretul a fost declarat plu-

Geologia

el

toate produsele agricole ale Ta-

Varna

comian).

avind o vale foarte ingusta.

cea ma! mare parte

Tet-

(=Gresiul de Grodischte. Neo-

si

precum

oferS

de

Schisturile

pana la gura sa, si mat cu seama in jud. Putna. Prin legea de la 1868, Mar-

Mihaileni

dreptindu-se spre N. o strabate,

si

=

ApoJ, gresul alb de

Siretul

arta,

ce o inso^esc in tot lungul sau,

a sesului

o data cu hieroglyphe. (Ro-

pianka

ar putea deveni navigabil de la

Sire-

gate vSI ale RominieJ din punctul

Prin

cite

(RltJ)

schen. Neocomian).

titor.

— Valea

una din

tulul este

s'a putut

bun deplin pentru umble-

tul corabiilor».

Porohoiu,

judefele:

nu

pentru acea inca face

Asta-z! Siretul in

sau

SIRETUL

402

(RtU)

unde

si

cea a

Siretul e obligat

sa faca cotituri cu concavitatea

spre

confluen^a.

Hosted by

— Cobalcescu

Google

S1RETUL

(RlU)

observase, ca de la Pascani in

d'a-una pe stinga sa,

ma!

curge

jos, Sirelul

in tot-

dealurile din

linga

atribue acest fapt

si

Fap-

inclina^iunei solului spre E.

lamureste

citat

tul

bine acest punct.

de

destul

cu 350

luriior

sunt

— 450 m.

cu cursul

sinta in general,

inahVime

constituent geo-

heterogene.

logice

avem

la creasta,

repede

;

apoi o

de

Plecind

intiiu,

:

alta.

o panta

foarte lina^

se scoboara, ca sa formeze

ce

pe terasa penul-

iar

Zmeul, la Plop

tul piraielor altele. Ast-fel

catre Siret aluviunile

menilit galben saa cafeniu, gre-

S.-E.,

e fara fo-

si

cota 290 m., gasim vinete

la

tiisipoase

pe o grosime de ele

alterna cu paturi de nisip gal-

din ce

care devin

mat dese, cu mai sus.

le

cit

ce

in

consideram

o consideram in terasa penultima,

adica in banda de platourf se ridica cu 10

de

nisi-

are

E.,

prund, de 7 sau 8 m. cu elemeutele o m ,03 fine

si

nastere pe alocur!, la cornise de

mai mult.

Ea cu

devine

cani,

4

centueaza mult,

in

la{ime,

kil,

ce

din

cu

care

se ac-

mai

ce

in

ne scoborim

cit

in

picioarele

acestel terase,

Iar la cota 360, in ripa des-

N. de Bratesti,

pre

ca nucleu,

dolica.

In

metri

mai

sesul,

care

in inundarile

cele

ch;I-va

cit insusi

marl.

de ape

Acest

ses, ce constitue albia-majord,

are o la^ime in general in Mol-

dova de 4

—

S

kil.

aluviunile

Atit

depozitele

riului

pleistocene,

cit

ce

si

for-

fire

de quarz

un

si

ci-

cu Tapes

prin calcar

gregaria

o mica terasa cu

de

gasim

calcar oolitic feruginos avind,

tinge

e acoperit

menilit,

si

cu Cardium plicatum.

se intinde sesul, pe care se dis-

inalta

de quarz

fire

Partsch, Ervilia po-

Pascani, se gaseste fauna zonei

a

sarmatica

2-a

cescu

a

lui

de

nivele

cu o grosime de 10 m.

Prundul din

terasa

intra

si

in

majora a

riului, afara de puncunde patura de prund, Mind intrerupta, da nastere la izvoare

tele

numeroase, ce

Cobal-

intilnim la poa-

Inclina^iunea cea mica a acestel terase,

grosimea mare a

tocenului

si

cum

si

constitu^ia

pleis-

pre-

lui,

partea superioara a dea-

formata din

calcaruri

si

acoperita de padurl intinse, stabilesc

eminamente

condi^iunl

propril pentru infiltrafiunea apelor meteorice,

:

le

leie terasel.

lurilor

pe mosia

diferite puncte,

nisipurf

sus,

alte

legatura cu aluviunile din albia

avem bancur* de un

sus,

gres cu

mentate

aval.

La

Mai

intere-

amont de Pasca are o la^ime mai mare

Deja ceva mai

de

mai

inaintam spre S.

cit

si

o m ,os

prund. Totul e acoperit de catre

molasa foarte frageda, care se

mesti).

mai

diametru;

in

Penultima terasa domina sesul cu 10 30 m. (Pascani-Cozsanta

putere,

—

loess,

aluneca pe coasts.

baza o patura de

la

purl galbene calcarifere, ce dau

si

incline u$or spre

vinata, ce se

ses,

darima

ce

mai sus

majora. Pleistocenul

cit albia

aspre

Peste acestea, urmeaza

— 30 m.

rezemindu-se pe argila sarmatica

ce se numeste ultima.

—

etc.

Insa forma^iunea pleistocena

devine mult mat interesanta, daca

sale.

m. La partea superioara,

ben,

cu vine de calcita, eocenice,

urma a depus

in

baza, argilele

3

Acesta e prund carpatic, cu elemente din gresiul de Magura, siurl inchise feruginoase, albastre

si

descoperite

de 350 m.

inalfimea

la

gasim, la baza loessului, prund.

si

Bratesti, in ripa piriulu!

la Plop, la

o terasa, care e penultima, spre

deosebire de o alta de pe

La

Pana

(RlO)

chiar aceasta baza

Argila are o inclinare foarte

sile.

dova, un profil transversal caracteristic unei

— 12m.,

mica spre

confluen^a riului Mol-

la

11

mai cu seama

pentru partea de N. a Moldovei pana,

a-

tima ea se poate vedea pe pa-

versantul pre-

riului, si

Pascani,

ceasta argila a fost intilnita la

aproape paralel

orientate

aproape de

viunl

impermeabila a fost sapata de

*

versantul drept, culmile dea-

In

SIRETTL

403

Mactra podolica ponderosa Eich., Cardium obsoletum Eich.,

puternica

rar So Ien subragilis Eich.,

si

dind nastere, la o

intinsa

masa de apa

subterana, ce se tradeaza prin

numeroase emergence, care

tis-

rithium disjunction Sow, Cerit-

nesc cu vioiciune limpezl

re-

hium pictum

coroase din prundul de

Bast,

Ce-

Trochus po-

Buccinium du-

si

la

poa-

imens

rea-

dolicus Dubois,

sar-

plicatum Sow. Acest calcar se

receptacol acuifer. Proectul d-luT

matica impermeabila, ce are o

intinde spre N.

Inginer

grosime foarte mare, cacl son-

voltat linga Dolhasca,

dajele cele mai profunde (309 m.),

exploateaza in mare cantitate.

meaza terasa penultima, se zema pe o argila vinata

ce

s'au

facut

in

Moldova nu

au strabatut-o. In

sondajele

facute

in

alu-

lele acestul

admirabil

si

Coasta este acoperita de catre

N. I. Paianu adoptat de consiliul technic superior, pentru alimentarea cu apa a orasulul Ia^i prevede utilizarea a-

pleistocen constituit din loess, in

cestul receptacol prin o galerie

unele locurf de 30—40m. grosime.

asezata

,

si

e bine dez-

unde se

la

marginea

Hosted by

terasel.

Google

SIRETUL

(RlU)

SIRETUL-DE-JOS

404

Aluviunile consists din un prundis de

baza,

la

fund (Gra-

vier de fond, Belgrand) cu

mente carpatice

peste

;

ele-

ur-

el,

avind

facies arenaceu,

Cob.

a 2-a

zonei

fauna

$i

Mactra

cu

ponderosa Eich.

De

$i

(linga Ba-

a purtat

intr'un timp

$i

numele

Costin).

Dealul-Mare

la

deu),

Halup

de

— Vorba

insemneza

sciticS ?i

Tiarandos

(Miron

primitiva fluviii

e iar

;

ineaza nisipurl aspre vinete foar-

cau)

te feruginoase; apoi nisipuii fine;

sting ripos al SiretuluJ, se suc-

(«Letopis. Moldovei», ed. M. Co-

de un loess negru de vale. Aceste aluviuni cu o grosime de II 12 m. con^in o puternica pinz& de apa insa foarte feruginoasa. Ultima terasa, La poalele

ced depozitele cu Paludine, ce

galniceanu, pag. 505).

penultimeT terase se intinde o alta

bena deschisa «ce nu

ca ultima terasa, care domina

loc turta cu

$esul cu ci^i-va m. numai,

ties),

$i

in fine, totul acoperit

—

—

indestul de inalta,

dar

pentru a

fi

adapostul inunda^iilor apelor

la

man

in timpurile ploioase

cu topirea zapezii

Aceasta

sau

munpf.

la

panel la Gaia^i in {annul

$i

reaza partea superioara a aces-

limba polona

$i

formata din argila gal-

tui etaj,

impreuna cu Rominii, imping pe Tatarl de la munte §i, go-

la albastra foarte plastica

peste

;

urmeaza paturi de prund

separate intre ele

d'asupra

cenul cu prund

prin

argila;

avem

pleisto-

la

baza, ce se

apoi loess. Depositeleacestea cu Paludine, se prelungesc in

ca

versantul sting la

Lespezi,

malul Sitetului, peste argila

n&tii,

vi-

apare gresicl cu boambe ca

fauna zonei i-a sarmatice Cobalcescu

Donax

mod

cum

Fosilele gasite sunt

ur-

preget prin

fara,

Tatarii, se

arunc

retului, iar

Rominii urmarindu-i

in

fara cru^are, astupa

cadavrele transportat

la

in

limba maghiara:

Sabo, a determinat Unto molla

Peckea.

Cobalcescu

Barbosi:

la

Saldleri,

Leiostraca,

V.

Cabalcescui Br us.,

Vi-

Valvata

cuvintul regal, prefacindu-se riului,

Dunarea

$i

eternizeaza glo-

(V. Draghicescu,

ria victories.

coastele

Melanopsis

polymorpha, Hydrobia grandis,

Siretul, care o uda.

H. Covurluensis

nisipurl

§i

molassa,

cu

fauna

zonei a 2-a (Cob.)

In spre N. de aceasta regiu-

marnele de

ler,

sub aceasta

Pisidium Iasiensis

babil

pana

de Bu-

in apropiere

covina, cacJ d. Sava ^tefanscu l'a

gasit cu aceste caractere la

Burdujeni,

numai cu

Ervilia

podolica, Eichw.

De sitele

la

sarmatice

i$i

jos

depo-

pastreaza un

Miiiler,

Cob.,

Val-

Hydrobia grandis Cob,

Legendd. noscut

in

de

ast-fel

Bariul

la

sa este a unui

romb

la N., la satul

— Siretul vechime

a fost cu-

sub

nu-

Viforeni

^i

la S.,

la satul Diene^ul.

Este asezata

in

regiunea ?easa.

Cite-va ridicatun despart la E.

apeie Racataulm, ale Diene^ului §i

ale Pogle^elui

de

acele

ale

Berheciuiui, din plasa Siretul-d.s.

?i

din judetul Tecuciu. Riul

Siretul atinge cu malul sau sting

toata limita de V. a pla?ei, de

mele de Tiarandos (Herodot),

la

confluen^asa cu Bistrh)a pana

G eras us

la

Diene^ul

Jeratus

Pa?cani in

ci-

vata (Cincina) Cobalsescui Brusina,

Forma

polymopha

Pisidium amnicum

oolitic foarte

mult dezvoltat

forma sarmaticul se intinde pro-

Bar-

Corbiculafluminalis Mul-

Dolhasca, un calcar $i

la

la baza,

Dreissensia

:

Pallas,

numita

neregulat cu unghiurile ascufite

D. Sava Stefanescu, tot teaza

Siretul-de-jos, plasd, jud.

Anodo?ita pro-

blematica.

bosi, in

giune, s'a men^ionat deja linga

$i

Marei-Ne-

g^e).

Cerithium pictum Bast, sus, in dealul Peteru,

«Seretem,

numele

cau,

mal

Regele,

?i

Pisidium Covurlue?isis, Conge ria

Iar

cu

fluviul

in

podolica Eichw., Ervilia pusilla

Cardium plicatum Eichw.

Si-

vederea acestei

acicularis, Lithoglyphus fuscus,

Phil.,

undele

du?manilor.

lucida Eichw., Modiomarginata Eichw., Ervilia

la

Siret

unde se aria ora^ul Roman. Aicia urmeaza o noua batalie. Infrin^i

Seretem», imi place, imi place,

:

davensis

para

nindu-i apoi

cimpie, ajunsera pana la

batai tatare^ti, striga cu veselie

spre E. catre Prut.

Neritina Danubialis,

:

?i

;

orizontal, atit in lungul Siretului cit $i

meaza

penultimef terase.

la poalele In

inten-

majoara se intinde pana

albia

in

banc an

$esului, ast-fel

Re-

dedicata

gelui acelei tart:

apa» (nu este plas-

continuitate a penultimeif terasa,

d'asupra

in

Regele Ungurilor Vladislav,

pe aluviuni, dar nu presinta o e intrerupta, in

al

scrise

de

face

alternind cu paturi de argi-

aceste,

sarat.

Siret, coprinsa in cintul

poeme

aseamanci cu eel mat de jos

se

de

Il-lea al unei

de loess negru de vale, ce zace

$i

zic&

etc. Aci, aflo-

Cozme?ti, BSrbo^i

in fine,

terasa e constituita

Plo^cu^eni,

sa

lata legenda originei numirei

au fost observate de Cobalcescu, la Dealul-Mare,

va

(Ptolomeu),

(Amian), Seretos (C. Porfirogenirus)

;

in evul-mediu Se? et (Has-

?i

descrie un zigzag

cu incovoitura concava spre E. Solul sau

Hosted by

este

productiv

Google

$i

:

:

SiRETUL-DEJOS

bogat

pamint vegetal. Afara.

in

de cite-va locurl cu

lut

nisip,

si

mai toate holdele au un pamint negru foarte roditor.

test!

formata

fost

comunele din E. plasei SiretuluT.

serviciu

trisul,

Coteni, Fintineanu, Fur-

lurl

nicari,

Racova

ramifica{iunl a dealurilor, ce se

precum

30

un

si

paturi.

si

Bo-

Bibi-

:

Ungu-

Buzdugani

Parincea,

in va-

in josul apei.

situate

la

de com. precedents. Milesti-d.-j.,

din^a, Valeni

si

Mirese-

Valea-lui-Drob,

situate pe Valea-Racataulul, la S. de com. Leca si la V. de com.

Tirgul-Parincea.

-

Vaii, si

Petresti-Raca-

si

Are

o populate de 3671

lo-

3639 case; 46 circiumi; scoale 20 bisericl, deservite ;

de 14 preo^I

si

17 cintare^T.

Teritoriile comunale sunt de 30621 hect, din care 10989,68 hect. pamint de cultura si 5668

hect. padure, iar restul imase

sunt

Locuitoril

6474

si

vite

porcT,

Valea-lui-Neni,

situate

in josul apei.

Pdnceftz, cu catunele: Dea-

pe o intindere de

956

marl cornute,

cai,

2605

Siretul-de-Jos,

jud.

in

Roman,

situata in partea

V. a

Are forma unul poligon

lul.

de

S.-

cea ma! mare este laturea despre

Mo^oc, situate pe si

la

piriul

Diene-

confluen^a acestuia cu

Siretul. 8.

Bizga,

Rdcdtdul,

cu

catunele

Gura Racataul, Racea, Ra-

Dealul-luI-Voda,

Goronul,

Dealul-f ujcanilor, dealul si

in

dealul Stan,

Oretea

dealul Valea-Rea.

pi.

de a Siretului

(afara

Moldovel) sunt

:

si

a

Valea-Neagra,

care strabate aceasta plasa de la

N.-V. catre S.-E.

{iune ca

Apele retul,

ce

valea Tur-

si

urmeaza aceasl direcsi cea de mai sus. care uda pi. sunt Sicurge prin marginea plasei, de la N. la S., :

de E. a formind hotarul despai^itor al acestei plasi de pi. Fundul. Uda pi.

din dreptul satulul Cotul-Va-

mesulul

pana

si

mai multe

si

la

de satul

S.

curge formind

sinuozita^i.

Acest

pe

dreapta,

piriul

riu pi.,

Valea-Nea-

gr5, care este incarcat pe dreapta

Butnarestilor, unit cu piriul Poar-

plasa,

resedin^a, Rastoaca

{ul

a acestei la S.,

cu Piriul-Branistenilor si cu Piriul-

428 capre.

neregulat, cu

Valea-lul-

N.

primeste in sine, in aceasta

poseda:

lul-Diene^, Fulgerisul, Pancesti, si

Mocanilor,

Cotul-Grosulul

resedin^a,

Petresti,

al

Moldovel.

inalte la

separa

ce

al

dealul Movila, dealul

cuitori;

Vil

mai

sunt:

pi.

bata, ce

acestei plasi.

563,38 hect.

pe Diene^, mai

-

care deservesc toate satele

taul,

Vlad-

Petrepi, cu catunele: Fun-

Soci

7.

gesti-Petresti

pe valea de sus

si

a Diene^ulul. 6.

Tamasi Hor-

paminturl sterpe.

Nanesti, resedinfa,

nicul, situate

dul

Caile vecinale: Leca-Parincea-

Ndnefti, cu catunele: Ma-

5.

rasti,

Piscurile cele

culm!, luate de

cit ultimile

Vaile cele mat principale din

Nanesti Pancesti,

1 1

Mile§ti, cu catunele:

Tamasi, Rusi

Milesti,

mun^il

despart din

Letea.

si

Tirgusorul-

si

resedin^a,

lesti -d.-s.,

comunele

Toci-

si

direct a N.-V., prin

si ia

nu este alt-ceva de

aceasta

Calea jude^eana care pleaca

Tirgul-Pdrincea, cu catu-

4.

matoarele cai: din Parincea, venind de la Te-

Zlatari, situate

mai

ur-

Ra-

catunele

Piriul-Ungurenilor

pe

la

Aceasta culme de dea-

S.

basinul Bistri^el de

Viforani,

Leca sau si

al

N. de Gioseni.

plasile vecine se face

si

cuciu

cu

Tamasi, rese-

Comunica^ia cu orasul Bacau

catunele: Bir-

sau

la

si

la

pe malul sting

din{a, situate Siretului,

Dealul-Mare

lea Racataului,

S.

el des-

unde se

Slobozia, resedinfa,

nele:

cu pS-

marginea

N. spre

Bota,

3.

in intregime

pre V., urmind direc^iunea de

loasa, Varni^a

pe

aproape

durl, trece prin

Tama§i, cu catunele: Che-

Leca,

reni,

rita

10.

cataului. 2.

N. de co-

Siretul-d.-j.

mai tot ses. Numai o singura culme de dealurl, acopeeste aproape

Resedin^a plasei este

situate in cursul superior al

resti,

Cu-

Racea, situate pe malul

plasei

precedents.

resedin^a, Iapa

testi,

Bizga,

Galbeni, la S.

la satul

muna

Bote§ti, cu

tasesti,

:

Gioseni, resedin^a, Horgesti,

Comunele din plasa sunt 1.

pana

Bistri^a-

postal,

spital cu

Gioseniy cu catunele

si

si

Pamintul

dincolo de apa

eraii

judecatoria de pace, un

si

N.,

al Siretului,

in Tirgusorul Parincea, afla

acestuia

sting

care

d.-j.,

pe valea Ra-

kil.,

socotitS de la satul Pildesti, la

cu Siretul.

nu exista. numai de

a

Are o lungime de 29

Slobozia-

si

cataului, la confluen^a

9.

trative, aceasta plasa.

resedin^a,

cataul,

Racataul, situate

In vechea impar^ire adminis-

Ea

S1RETUL-DE-JOS

405

5

laturl,

din care

V.

Se margineste la N. cu pi. Moldova; la S., cu jud. Bacau; la V.,

cu

pi.

cu jud. Neam^u

Moldova,

si

cu

pi.

;

la E.,

Fundul.

ca

si

acesta marit pe

dreapta

cu piriul Puiul. Mai este udata si

de

piriul

Turbata incarcat pe

dreapta cu piraiele Bahna

si

Gal-

dupa care apol se varsa Siretul, pe teritoriul in tot jude^ulul Bacau. Toate aceste beni,

pirae

isl

iau

nastere din

sirul

de dealurl, ce este in partea de V. a plasei. Marginea de N.-E.

Hosted by

Google

;

;

SIRETUL-DE JOS

Moldova,

de

udata

a acestei plasl este riul

incepe

care

a

atinge aceasta plasa in dreptul satulul Pildesti

formind

pana

se continua,

si

de N.-E. a

limita

el,

Neagra,

altul

bata

al

si

acestei

plasi,

for-

peste piriul

cau, care strabate aceasta pla-

de

la

peodistan^a de 22

S.,

gind aproape paralel cu

ses intins, este

mai

tot cultivabil.

rata

cu seama in com. Galbeni

ocupa partea de

cueni. Fine^ele

E. a

plasil,

Sa-

si

de-alungul riulul

Si-

retul, iar padurile, dealurile des-

pre V.

La

tura cerealelor.

Bahna

Porcesti

se cultiva viea; viea

ciungi,

la

arboril

si

si

Ho-

Siretul,

pod de

Roman,

trece

a-

So-

Roman-Bacau linga orasul

fier

peste

riul

Mol-

dova pe unde din plasa Sireplasa Moldova si pode^e de piatra mai micT: 3 unul peste piriul Valea-Neagra,

altul

peste piriul Turbata

si

al

treilea peste piriul Galbeni.

Soseaua

pi.

se lucreaza $esa-

delina la Bahna; rogojinele,

turile

Sacueni, Mircesti

si

Dulcesti

Se

olaria, in satul Galbeni. brics, spirtul in satul

unde este o in satul

si

fa-

Dulcesti,

velni^a pentru aceas-

Hociungi, unde este

un cazan. Sunt 10 mori de apa pentru macinarea griulul si a papusoiulul.

Din cele 6 iazurl ale acestei plasi, precum si din riurile Siretul si Moldova, se scoate peste. Com. Hociungi face comerciu cu

Toate productele

din aceasta

pi.

fruc-

locuitorilor

se desface in o-

Roman.

rasul

Cat de comunicajiune

:

Linia

ferata, care strabate aceasta pi. in lungulsau,

delaN.

intindere de 15

kil.,

pe o mergind ala S.,

proape paralel cu soseaua

na^io-

Roman-Bacau, chiar de linga podul de fer de peste riul Moldova si duce spre V. catre orasul Piatra. Aceasta sosea strabate jud. Roman pe o lungime de 17 kil., trecind prin satele Felesti si Dulcesti, de unde apoi o duce pe teritoriul jud. Neam^u. Din aceasta sosea pleaca mai multe sosele vecinocomunale si anume soseaua vena^ionala

:

cino-comunala care incepe

Roman satele

si

unde trece

apropiere de

duce spre

V., prin

Giulesti,

si

Neamfu,

care

de

pi.

Sacueni)

satele

ciula^i,

Porcesti

ducind

$oseaua jude^eana VasluiuBuhusi-Piatra, ce strabate acea-

de la'S.-E. catre N.-V., incepe in aceasta pi. de la podul de pe Siretul, de la Drasta pi.

merge spre N.-V. pana Hociungi, unde se leaga cu soseaua Roman-Buhusi leaga pi. Fundul cu pi. Siretulsi

la satul

unind intre

d.-j.,

ciungi.

Aceasta sosea

transversal jud. tea de S. a

ciungi

pana

Neamtu cu

legind

Prajesti

;

tot din soseaua jude-

in

aceasta

din plasile vecine fer

pe

fer,

pod

soseaua

plutitor

pe

sea vecino-comunala, care duce

Roman-Bacau are un pod

spre S.-V., la satul Branisteni;

munica^iune cu

in-

un

riul Siretul, la si

un pod

sta-

cu

pi.

Plasa

Moldova; iar cele urma o pun in copi.

Siretul-d.-j.

Fundul. este

unita

cepe tot din soseaua judefeana

in privinfa administrative cu pi.

Moldova,

Roman-Piatra o sosea vecinocomunala, care duce spre N. si

subprefect cu resedin^a in satul

leaga intre ele satele

Elizabeta-Doamna. Inainte de

Siretul-d.-j.

:

V. de satul Dulcesti

Moldova,

Roman, pe unde trece din

lung de 226 m.

mid

anume: un Moldova un alt pod

riul

de lemn, la satul Dragesti, tot pe Siretul. Cele doua dintiiu pun in comunica^iune aceasta

doua din

la

cu cele

tator

pi.

pi.

si

pi.

na^ionala,

satul Spridonesti

Roman Pe aceasta intindere, linia

de

jud.

ast-fel

Patru podurl pun in legatura

drumurile

apropiere de satul Felesti, o so-

incepe, in

si

jud. Vasluiti.

de orasul

orasul

Ba-

tot peste riul

si

HoVa-

pentru

Birjoveni

par-

Dragesti

comunale; de

Butnaresti,

strabate

la satul

linia ferata,

la

AHo-

tirgusorul

la

kil.

Moldova, linga

de

cesti, prin satul

lea-UrsuluI,

si

Roman prin

lul,

Galbeni, la 23

fer peste riul

Cirligi,

rSmesti-Razesi, Brosteni

{eana Roman-Piatra

de

ele satul Fili-

gara Galbeni,

pesti,

le-

care duce

Neamtu,

Buhusi.

la tirgusorul

are o sta-

ferata

in jud.

de

vecino-comunala,

ele

Ca-

Hociungi, de

si

unde trece apoi

pod de

desparte o alta ramura de sosea

duce de

Sacueni,

Mircesti,

:

Ea

.

si

la E. spre V., legind intre

de

la satul Trifesti se

incepe

Roman-

Bacau, din dreptul satulul Mircesti (com.

pentru

in jud.

aceasta

si

na^ionala

nala Roman-Bacau. ble la

V.

gindu-se cu alte sosele vecino-

satele

Roman-

strabate

E. la

la

din soseaua

Trifesti-Giulesti,

din

Trifesti

Buhusi,

gesti

Roman-

jude^eanfi

Piatra, care incepe din soseaua

In aceasta

te.

are un

mer

linia fe-

printre

,

riul

seaua' nationals

fructi-

ferl.

ta

curge

la

tul-d.-j. in

Comunele Galbeni si Cirligi au pamintul eel mai bun pentru cul-

la

Roman-Bacau

N.

kil.,

intregime un

ceasta

Valeni, din

si

Moldova.

pi.

Soseaua jude^eana

$oseaua na^ionala Roman-Ba-

in

se cultiva mult mai

Bretcani, Moreni

Galbeni.

mind aproape

Legume

Tur-

peste piriul

treilea

sa in lungul sau,

la varsare.

P2mintul

SIRETUL-DE-JOS

406

in pi. si

3 podefe mai

unul peste piriul Valea-

:

Cirligul,

Moldova,

avind

Hosted by

amindoua un

Google

::

SIRETUL-DE-JOS

unirea

plSsilor,

resedin^a

singur tirgusor se afla

luI-Doni)

pe soseaua

Acest tirgusor este In aceastS

jude{.

in

se

pi.

mai mic

eel

gara

afl&

E

la

locuiton;

sau 17772

un

biserici;

gara

oficiu postal

Galbeni. In

sunt 31 scoll mixte

3

de

soselele

Miros-

{ean£), Lespezi-PSscani,

lavesti-PSscani

PSscani-Cos-

si

31

fabrica

gara

din

de

P&scani

din

spirt

de ca-

Are 45 populate

sate, din care cele

sunt:

Porcesti

si

Cristesti.

mai

(1545

Siretul-de-Sus,/>/#.ra, jud. Bacau,

E

udatS

partea de V., de

in

de

sile

Bistrita-d.-s. si Bistri^a-d.-j.,

spre comunele

:

jude^ulul.

(1004 loc). Aceste 45 sate formeaza 15 com. rur., din care Cirligi

pentagon neregulat. AfarS de riul Siret, care o ud£ de la N. la S., f&cind un unghiu ascu^it, cu virful spre E>,

(1799 loc), com. Porcesti (1545 si com. Bahna (1460 loc).

Valea-Mare, aceastS plasa ma!

festi

(1829 loc),

com. Tri-

com.

loc)

al

Rusi.

Forma

sa

in jud.

Su-

ceava. Se margineste la E.

cu

pi.

cu jud.

Siretul-d.-s.; la V.,

Roman si Neam^u jud. Roman si la N., ;

dova-d.-j.

Forma

si

la

cu

si

de

Mol-

Siretul, desp&r^ite prin

com.

1 1

sau

rur.

Berbenceni,

Berbenceni,

mai proIntin-

de 49082 hect., din care aproape jumatate e acoperitS de pSduri. e

2.

Se compune din

si

si

Valeni

resedin^a,

3.

Mi-

si

Stolniceni, care sunt

si

Cristesti,

Are o populate de 5286 sau 21905

suflete.

si

Gura-Drumulul,

si-

AnO-

tohesti, resedin^a, FSghieni, {elesti

si

PSdureni, situate

pe

mai

de

piriul Berheciul,

la S.

comuna precedents. Mdrd§ti, cu catunele

10. leia,

:

Ba-

Mar&sti-d.-j., ort Satul-d.-j.,

Valea,

sati

MSr5sti-d.-s.,

rese-

din^a, situatepe piriul DunSvStul.

cu

Filipeni,

11.

cStunele

:

in col^ul

N.-E.

Odobesti,

pe

re-

piriul

sau

Sacuieni, resedin^a

a comunei, situate

O-

Baloseni si

a pl&sei

la

S.

de

comunele precedente. fa-

4.

Bogdane§ti,

Bogd£nesti-d.-j.,

cu

-

Valea-BotuluT,

de comuna precedenta.

Este strSbStutS de calea cuciu)

de mai multe

si

catunele

BogdSnesti-d.-

(jud.

ju-

Te-

cSI veci-

nale-comunale, care unesc satele.

37 si

aflS

12

parochii

biserici, deservite

cu

de 13 preo^T

22 dascSli; 12 scoale.

Are o popula^iune de 3705 familil,

sau 14518 suflete.

SolulplSsel estefoarteroditor

al jude^ulul.

Sdcueni, cu catunele: Cim-

Dumbrava

si

de^eanS BacSu-Plopana

Tisa-Silvestru

"JTigira,

Moara Co-

resedin^a,

nachi, Pirlitura

Aci se

Odobe§ti, cu cStunele: Ba-

Trestia, situate

dob, peni,

formate din 24 sate.

milil,

Tirgul-Glodurile,

Ofe/efti, cu c&tunele:

9.

c&tunele

Berbenceni-MicI, Chiticeni,

sedin^a,

co-

munele Pascani,

si

de comuna precedents

ciu, la S.

la S.

:

cu

losul, Glodisoarele,

Resedin^a sub-prefecturei este

rosl&vesti

Tirgul-Glodurile, cu catu-

8.

nele: Gloduri

situatepe piriul DunavS^ul, mai

toriei este la Sacuieni.

tuate pe valea Odobulul.

in Pascani.

ridi-

a judeca-

si

irobracate in p&duri.

tentorial^

si-

izvoarele BerheciuluT.

Filipeni sau Slobozia, Frun^esti,

Fundeni

derea

Bai-

:

Lunca,

Resedin^a plSsel

ductive plasS din jude{.

y

Obirsia, resedin^a,

si

tuate pe

fac parte

sirul dealurilor PSscani-Cristesti,

In cereale, este cea

Obir§ia cu catunele

despart aceste ape intre dinsele.

1.

si

si-

din dealurile zise ale Birladului,

mai putin regulat, marginit spre

dova

de Piriul-Odobului

si

de tarlm, care

caturl

Siretul-d.-s.

albiile riurilor

Satul-Nou,

si

Moi-

sa se apropie de aceia

V. de

cu piriul

piriul Berheciul, incSrcat

Are

si

Bu-

:

resedinja, situate tot pe Berhe-

unui

este aceia a

cu Dunavaful. Niste slabe

a unui patru-later mat mult sau

E.

S.

cu

S., pi.

colful N.-

la confluen^a acestuia

este udata

Siretul-de-J os, plasd,

la

de GrajSsti.

Schineni, SSu-

OcupS

E.

:

Siretulul,

al

Mic, Costent,

7.

Vamesulul (1103 loc), Ruptura (1095 loc.) si Elizabeta-Doamna

sunt

Traian, situate pe

si

Bukociul, cu c&tunele

6.

macul

si

man

PrS-

:

hociul-Mare, resedin^a, Buhociul-

riul

cesti

mai

resedin^a,

malul sting

pl&-

loc), Trifesti (1502 loc), Cotul-

cele

Prdjd§ti, cu cStunele

5

tuate d'a stinga Siretulul, la S.

Siretul care o desparte

tun.

situate

Siretulul.

al

jSsti-Moldoveni, Prajesti-Unguri,

instala^iuni industriale are

atelierul

resedinja,

malul sting

Her-

si

de comuna precedents.

mesti-Roman (comunale).

fa-

unite

pe

Mo{-

man-FSlticeni (a statului),

Hertiona-MSnSstirel

s.,

tiona-RSzesI,

Ro-

:

rural,

pi. si

schi

Boureni.

si

strSbStuta"

Ca

Are o populate de 4923

sunt

ca-P&scani-Tirgul-Frumos (jude-

Galbeni.

milil,

SIRETUL-DE-SUS

plasS

turile Br&testi

in

nationals.

din cele 4 cite sunt

In aceastS

sub-

tirgusorul Oniscani (Hanul-

pi.,

.

407

prefecture! era in satul Porcesti.

Un

.

si

are o intindere de 18886,45

5697 pSdure, 10641,66 pSmint de culturS si

hect., dintre care

2833,31 hect. vil. Vite: 850 cal, 8907 vite cornute, 2793 porcl, 261 capre

7384

si

01.

Hosted by

Google

;

:

poseda 663 stupl

Locuitorii

de

albine.

una din cele mai puternice din

marit

acest jude^, c£ci intre satele Gt-

Pricopul

si

cu

Stanza,

din^i si Pancesti

Siretul-de-Sus, plasa, jud. Roman, situata in partea de N.-E. sezat cu laturile

sale cele

Din aceasta culme principala,

cu piriul Lincani, piriul Pietro-

care poarta diferite numiri: Cul-

Velni^ei

mea-Holmului, care se desparte

Afara de aceste ape

culmea Dealul-Marului la satul Zimbrul si se continua de

tul-d.-s.

din

la

N. spre

separind basinul

S.,

Zimbrul

de

Vulpa-

piriul

marit pe dreapta

ma!

la N. cu jud.

stinga

marit pe dreapta cu Piriul

si

-

este udata

Piriul-

Rimnicului.

de

superior al piriului

sul

Fodorul

cu

Vasluiu.

bove^ul; Culmea- Gidinttlor, care

rior

se desface tot din culmea Dea-

toate curg in genere de

de aproape 45 de satul Hekil.,

socotita de la N.

p^na

lestieni,

de

satul Sa-

masurata prin tirgusorul

c&leni,

Bira

la S.

Pincesti

satele

si

si

Poe-

de 17 kil., socotita de la V. de satul Sagna, din malul riului Siretul si pana nari; iar l^imea,

E. de satul Nistra,

la

mar-

glnea jude^ului, prin tirgusorul Bira

satul Boghicea.

si

Pamintul

pi. Siretul-d.-s.

mult mai sus de

dova

si

cit acel

este

mea-Habasestilor, care atinge

de

in partea

unindu se

N.-E.,

din

prin dealurile

jud.

Bira.

mintul este negru, mai cu sea-

ma

catre

Siret,

mai multe ramuri mai mici din cari cele mai principale sunt a-O^elenilor

a-Oborocenilor.

si

Vale mai principala, afara de aceea a Siretului, este

Valea-

:

si

com. Helestieni, Scheia

in

Miciauseni.

Aproape a

plasei

toata partea de V. Siretului)

(sesul

Toata partea de

o mare

perite cu padure seculara,

si

o strale-

spre S.-V. cu culmea

ceasta

din

Fundul. A-

pi.

imp^r^ire a apelor din plasa

si

si

satele

intre

Cucova,

:

Farcaseni

Ape Siretul, care curge prin marginea despre V. a plasei, de laN. spreS., formind hotarul des:

par^itor al acestei plasi

Moldova.

N.-E. Virfu-

sus de satul Volin tires ti

mai

inalte

poarta

care, luate

de

E., sunt:

Poganul,

rului propriu

pi.

si

pana

N. de satul Bratesti, curgind

numiri,

genere de

:

Stan, Cap&-

ga cu

piriul

si

culme este

la

S.

Tiganca, marita pe

piraie

Viadnicelele

N.

la

;

pri-

meste pe dreapta urmatoarele

Dealul-Ma-

Zimbrul, Ghida (Bantasa),

Aceasta

de

pufin mai in

in

Piscul-Rusului, Chicera, Manas-

Buzdugi,

pi.

la

la S.-V. catre N.-

zis,

Uda

ale acestei

diferite

taria in satele

stin-

Caracas, Piriul-Moa-

Sagna

bozia, la

si

linguri

sesti,

fuse, la

Veja-Lingurari,

Vejel,

Ghideon

caria,

la

si

Lifca;

Manas-

Hindresti

si

si

Slo-

olaria,

;

O^eleni,

Chicera

tirea,

Tatari

si

ro-

si

Boghicea,

:

Vuipasesti,

vepf,

mare seama in

si

Scheea,

Oboroceni.

a dealurilor, mai partea de S.-V.

a-

Scheci,

este podisul

pi.

atinge inal^imea cea mat

cu

S.

E. sunt aco-

Se lucreaza lemnaria

S.-V.

Podisul eel mai mare din

o

acoperite cu fine^e,

mijlocul plasei, de la N.-E. catre

cea mat princi-

si

mare parte din cea de V. sunt

culmea Dealul-Ma-

ceasta culme formeaza linia de

Todireni.

piriul

unul linga tirgusorul

pleaca spre S.-V.,

Miciauseni,

tirea,

si

In partea de N. a plasei pa-

E. cu dealurile din jud, Vasluiu

{ina,

Stircea

mea Dealul-Marului. Din aceasta,

cuprins

culmi

Iasi si

sunt in aceasta

iazuri

doua formate de

:

prin Dealul-Todirenilor cu cul-

gindu-se la capatul despre N.-

cele

Trei plasa

parte din cea de

pals in aceasta plasa

rile

pi.

de

se varsa in riul Birladul.

Cul-

;

N.

tree in pi. Fundul,

Albuia, vale ce se intinde prin

mai

bate de la S.-V. catre N.-E.,

Golanilor

Sagna

si

prin-

rului, care este

si

si

la S.

care la

Albuiei, prin care curge piriul

dealurl, vai

podisuri, din care cele

Iasi,

Siretul, in-

ri'ul

Gidiny

tre satul

V.,

Zimbrul,

si

multe culmi de

:

merge spre

si

terminindu-se in

a pi. Mol-

Siretul d.-j. El prezinta

cipale sunt

lul-Marului

si

piriului

al

pi-

de cursul supe-

Lungimea cea mai mare a

piriul

cur-

Chisa-

incarcat pe stinga

li^a,

riul

piriuluT

Sire-

pi.

si

Gtr-

plasei este

si

piriul

sesti (Sagna),

sul,

Se margineste Suceava; la S.,cu pi. Fundul la V., pe o mic^ distant, cu jud. Suceava; la E., cu jud. Iasi

la

atinge o gro-

kil.

piriul

pe

acesta

se despart alte culmi mai mici,

lung!, in direc^iune N.-S. :

sime de 16

pe stinga cu

el

si

a-

Are forma unul drept-unghiu,

si

SIRETUL-DE SUS

408

STRETUL-DE-SUS

;

co-

VadulVuipa-

Nistra;

cojo-

mangalul,

la

Bughi. Locuitorii de prin satele de pe malul Siretului se ocupa si

cu pescaria. Locuitorii din satul Li^ca se

ocupa cu comerciul de cei din satul din^i,

Hindresti

cu comerciul de

vite, iar si

Gi-

lemne.

Stircea, Miciauseni, Albuia,

Cel mai mare centru comer-

marita pe dreapta cu piriul Bu-

cial in pi. este tirgusorul Bira.

rei,

hoanca,

iar

pe stinga cu

Velni^ei, piriul

Piriul-

Poenele-Oancei,

de Gaureana, sunt cariere de

In com. Strunga, spre E. satul

Hosted by

Google

,

SIRETUL-DE-SUS

ape sulfuroase;

piatra

si

este

o sta^iune balneara.

si

siretul-stAtator

409

aci

aceasta

dintre $tefan -eel-Mare,

Gidin^i

Caile de comunicafiune care

Tot

de lemn, in fa^a satului merge prin acest sat, urcind prin padure culmea Dea-

statator

si

tul

in

este

pi.

sa-

si

Scheea, insemnat prin lupta

Domnul

Calea

lul-Marului; apoi se pleaca ca-

Moldovei, cu Croiot rebelul, data

nationals Roman-Iasi, indata ce

tre S.-E., trecind prin satul Poe-

la

trece

narul

strabat aceasta pi. sunt

riul SiretuJ

:

satu-

in fa^a

de

si

lui

Miclauseni, pe un

pod de duce de la S.-V. catre N.-E, pana dincolo de satul Strunga, la locul numit La-trei-Craci, in fafa Tir-

prin satul Craesti la tirgusorul

fer

lung de 317 m.

Bacesti

gului-Frumos. Aceasta sosea in

pi.

plasa Siretul-d.-s. urmeaza mai

sa,

si

mult de jumatate din lungimea sa

cursul

clauseni

pe

si

Ea

Stircea.

piriului

trece pe la S.-V.

de satul MiStrunga.

la baile

Soseaua jude^eana

Piatra-Iasi in-

cepe a atinge aceasta

pi.

indata

ce trece riul Siretul in fa^a satului

Cogalniceanu

V.

la

merge de

prin satul Oboro-

la E.

parcurge, strabatind

o lun-

sosea ve-

cino-comunala strabate aceasta

aproape

lungimea

in toata

urmind malul sting al riului Siretul incepe din marginea de S. a acestei plasi, la N. de ;

(unde se

Bratesti

satul

leaga

Cotul-lui-Balan-Damienesti

testi

-

din

pi.

Fundul)

S. spre

merge de

si

N. prin satele

Gidin^i,

:

Sagna, Buruenesti, Doljesti, ca,

la

Li{-

Butea, Miclauseni, Scheea,

Crivesti

Cuza-Voda, Cogalniceanu, unde

La-trei-

se uneste cu soseaua jude^eana

Ro-

na^ionala Roman-Iasi; aceasta so-

pod peste

sea n'are in

riul Siretul,

Cogalniceanu,

satului

fa^a

Piatra-Iasi.

Moldova,

pi.

d.-s.,

in

pi. Siretul-

sunt nevoifi a parasi

ceasta sosea

si

a-

a merge sa treaca

acest riu mai sus, pe podul de

Mogosesti. Soseaua jude^eana

Linia

ferata

Pascani-Iasi

acestei plasi,

Patru podurT peste retul

pun

d.-s.

cu

pi.

Moldova

Carol

satele

atinge

satului Miclauseni

trece riul

Siretul,

in

pe un pod

fa{a satului

merge prin acest sat catre N.-E. pana la tirgusorul Bira, unde se si termina de aici se ;

indreapta

spre

E.,

trecind pe

Hanui-luI-Rojni^a, la satul To-

direni direni

;

de

la Bira la satul

intrerupta

este

multe locun

;

iar

de

la

in

gime de 14

la satul

biserici

E

si

cu

muzul

Iasi, si la N., si

cu

cu

Ro-

pi.

$0-

For-

Botosani.

jud.

ma-i teritoriala se aseamana cu

E

a judefului.

strabatuta de la

N. spre S. de

E

riul

Siretul.

formata din comunele Dol:

hasca

Lespezile

,

Vascani din^a

si

Ruginoasa

,

T&tarusi,

cu

rese-

sub-prefecturei

in

tirgu-

sorul Lespezi. Satele

ce

corn-

pun aceste comune sunt in numar de 30. Are o suprafa^a de aproxima74363 hect, cu o populate de 5596 familii, sau 20230 suflete, locuind in 4922 case. Aci se afla manastirea Prosi

satul Ruginoasa, in care

se afla r5masi{ele lui

lexandru

I.

Voda A-

Cuza.

Siretul-Nou, gtrla, din Siret, ce uda com. Ionasesti, pi. Nicoresti, jud. Tecuciu, in direc^ie

de in

N.-V. spre S.-E., primind

la

par tea de

S.

piriul

Valea-

si

Girla-Moarei.

Siretul-Statator, apa statdtoare, Covurluiu, avind

m mij-

13

comune

care cele

mai po-

piere de gara Barbosi, spre E.

sunt:

com.

Miclauseni

locuitori),

Boghicea

cuitori)

Stanza (2409

si

;

Moldova-d.-j.; la

Siretul-d.-j., jud.

pi.

si

in jud.

din

(3203 locuitori), Doljesti (2579)

centrul plasei

66oi6. Marele Dicfionar Geografic. V-l.

S.,

man

Iasi

si

si

loc o insula

formata

pulate

pe un pod

$omuzul

35

8 catolice;

mai

indata ce

la V.,

pi.

Lupei. Locuitorii o mai numesc fa-

rurale.

incepe a atinge

Siretul,

podul plu-

si

locuitori;

ortodoxe

scoli

15

si

fa{a

Mogosesti.

sau 26177

milii,

tori).

riul

fer din

Are o populate de 2762

$oseaua jude^eana Roman-Bacesti-Vasluiu ce trece

Lu^ca

satele

de

podul

To-

lun-

jud. Botosani

E. cu

:

din

kil.

pi.

anume

rurale,

Todireni

spre E. este numai pe o

de

titor

Sagna

si

si

Gidin^i,

si

intre

plutitor,

Si-

podul de lemn statator intre

podul

ce

riul

in legatura pi. Siretul-

Sagna,

indata

la

bota

aci vr'o sta^iune.

plutitor

pi.

a-

de N.-E. al fara a avea insa

consul

Roman-Bira-Vasluiu ce incepe a aceasta

ceava. Se margineste

tiv

tinge pu^in

asa ca cei ce ar voi sa mearga

din

Siretul-de-Sus, plasa, jud. Su-

cu soseaua vecino-comunala Bra-

man, unde se uneste cu soseaua

la

pi.,

O

kil.

si

Movileni

Craci, in extremitatea jud.

la

n

gime de

Vasluiu;

la

apoi la locul numit

ceni-d.-s., si

si

de acolo

si

6 Martie i486.

Fundul,

in pi.

aici

Tirgusorul

subprefecturei.

(2494

lo-

locui-

Pan& aci

;

la

cu

si

du-s! cursul, a

situat in

la S.-V.,

formind

apro-

insa,

schimbin-

ramas un loc

forma unei zale de

este resedin^a

in

1861, Siretul curgeape

de atunci

rei extremita^i

Bira e

vii,

in

lan^, ale c£-

par a se intruni

sub solul unei padurT, in centru-i

o insula bo-

gata in plantain*.

52

V.

Hosted by

Google

;;

S1RETUL-VECHIU

Siretul- Vechiu, braf

Siretu-

al

jud. Tecuciu, pi. Nicore^ti,

lui,

Pe acest bra{

com. Cozme^ti.

pod ce duce

se afla un

SIRIUL

410

in satul

vore?te din padurea cu acela?i

nume, strabate un curs de 4

dupa

?i

se varsa

kil.

5

Prime?te din dreapta

in Siretul.

Humosul

Seaca,

Cozme$ti-Vechi.

satul,

—

Cornul, iar

§i

din stinga Piriul-Dealului

Sire^elul, sat, pe mo$ia cu ace-

E

impar^it in trei par^i

Tu^oaea, Dealul

Vatra,

?i

:

a?e-

doua dealurice {armu-

zate pe

1489 suflete. Improprietarip

354

com.

Medgidia,

pi.

Enigea

rur.

8 frunta?i, 72 palma?i

falcT,

Dere

?i

64 coprj. 66 539 Are o biserica, deservita de ?i

falci,

un preot o $coala mixta. Drumuri principale sunt

Ma-

148 m.

familii,

1864 sunt

la

la ho-

?i

predominind valea

saii

da?!, stapinind

Constanta,

time,

Vatra satului ocupa 44 cu o populate de

Lespezi

(2

Hirlau (9 In

a

172

cei fara

vol. VII, p. 1

?i

3

Tuduri,

Nicolae

judeca

se

proprietarul

cu

mo$iei

care se desparte

retului, trecind

iara?i

cu

de

V.

la

S. a pla?ii, la

din^a

Se margine^te

spre

kil.

N.

la

Ghisdare$ti

?i

Pazarli

?i

(pi.

co-

(pi.

de

riul Sire-

pe linga

Castal

rul

?i

N.,

Erchesec

Erchesec,

un cot spre

spre V., la 3V2

pe

re^edinta,

8

la

de re?edin^a

spre S.

dealului

al

S.,

;

kil.

Capugi,

spre S. de

kil.

piriul Batacli-Dere

Catal-Seleu?, spre E., la

kil.

5

de re?edinta, pe

piriul

Catal; Terzi-Chioi, tot spre E., la

10

piriul

spre S.-E. de re^edinta,

kil.

la

la

V.,

Siriul la S. Principalele dealuri

brazdeaza comuna

la

Terzi-Chioi-Dere

14

$edin{a,

Pan-

spre S.-E. de re-

kil.

pe

;

piriul

Ciatal-Orman

Satis-Chioi, impar^it in 2 trupuri:

Satis-Chioi

turc

romin, spre

la

S.,

Satis-Chioi

?i

spre

kil.

1 1

de re$edin$a, pe

S.-E.

piriul Sta-

tis-Chioi (sau Boazgicul).

Are o suprafata de 25708

sunt:

hect.,

cu o populatie, in maio-

tirlele

Cadi-Ci$la (109 m.), Capugi (142

ritate

RominT,

care

Pope!

m.), Castal (155 m.),

Dulgherul

(160 m.), Dulgherul

II

riul Siretul la

ruptura

a podiilui

chesec, pe

la

Er-

;

S,,

une?te

?i

V. de re?edinta

cu co-

se

Vadeni,

sau Muslu,

Tichile?ti

3 kil. spre

pe

tot

V.,

telimon sau Ciatal-Orman, spre

Muslu

?i

de

re$e-

Muslu-

;

pe

Sarai,

la E,,

Tichile§ti

Baba-

de accidental de culmile DulgheBraila,

pe piriul

de

N.-V.

spre

kil.

vale

la E.,

;

destul

e

V., intr'o

(p.

Constanta).

Relieful solului

jud.

4

la

spre. E.

cu

Topalul

comuna Casimcea

re$e-

comuna

Sarai; la V., cu

de peste

la

N,; Seleu? (206 m.),

m.),

Aman-Tepe

(185

Boto?ani. VezI Siretul.

m.),

iz-

m.),

m.),

(137 m.), Taslila

E.

;

Tepe

Ho?-Tepe-Bair (181

Satis-Chioi-Bair

(131 m.),

Erchesec (234 m.), eel mai inalt din comuna, Tichile^ti

la ;

Cacia-

(152 m.), Chuciuc-Chioi (135

Sire\elul,gir/d, din Siret, jud. Do-

Sire^elul, piriU, jud. Suceava

I

(230 m.),

mac

Culac (140

?i

24

de ora^elul Hir$ova, ei, pe valea Siriul.

S.-E.

cu

in partea

?i

S.,

Siret a caief ferate.

rohoiu

kil.

Medjidia)

Pfetroiul- Vechiu,

satul

j6

munele Ta§-Punar

Salcia, strabate toata lunca Si-

$i

partea

in la

dag, jud. Tulcea); la

din dreptul fostului pichet

Mare?,

de N. a jude^ului,

Hermeziu,

VI, p. 206).

Sire^elul, viroaga,

tul,

Hir$ova, situata

pi.

Stolniceni,

pentru hotarul mo?iei. («Uric.», vol.

Siriul, com, rur., jud. Constanta,

muna

246).

Siriul,

Bei, in partea

(«Uric.»,

bir.

806, gasim proprietar pe

Medelnicerul care

platind

:

nele Spapinar.

de

fiind

catune

din^a,

Nicolae

liuzT,

E formata din 9

circulara, Siriul; Muslu, spre N.,

Medelnicerului

anual,

multime

o

?i

Enigea ?i in cea N.-V. a com. Mamut-Cuiusu, la 2V2 kil. spre N.-V. de ruitea N.-E. a com.

capitala districtului,

de

In

la

piraie

5

vai.

re?edin^a, spre

proprie-

bir

Sunt

de

ruinele Spapinar. Este

Sire^elul,

lei

liuzi

(S

$i

ori-

entare sau observa^ie.

situata in centrul placet, in par-

spre N.-V. de ora?ul Constanta,

Pascal, avea 107 1

kil.)

kil.).

1803,

tate

Stolni-

la

k\\.),

*/*

ceni-Costandache

artifi-

servind ca puncte de

ciale,

piriul

la

semanatun.

?i

Movile sunt 150, toate

inal-

Calfa-

;

:

Hagi-Bairam-

(214 m.), Man-Corman (157 m.), Capugi-Bair (165 m.), prin interiorul comunel. Sunt

Tepe

fine^e

mut-Cuiusu. Are

resc piriul Sire^elul.

In?iratele (209 m.),

Siri-Bei-Iuiuc, movila, in jud. tarul

V.;

la

apoi dealurile Siriu-Bair (92 m.),

toate acoperite cu bogate pa?unl,

^oaia.

Suceava, com.

nume, jud.

la$i

Lespezi.

Tu-

?i

(189 m.), Muslu (143 m.),

S.;

sau

4477

biserici

de

1782 6

suflete;

ortodoxe,

Cartal, Pantelimon

in ?i

familii

$coli;

3

catunele

Sati^-Chioi,

deservite de 4 preo^if ?i S paracliseri; 4 geamii, in catunele Capugi, Erchesec, Muslu Chioi, cu

?i

Terzi-

4 hogi.

Locuitoril poseda

gurf,674 care

?i

:

666

plu-

caru^e, 17 ma?ini

de secerat, 36 ma^ini de batut

Hosted by

Google

:;

;

S1R1UL

porumb, 97 grape de masina. de vinturat, 58 183

4264

cai,

105 porci

1

o

fier,

trioare;

ol,

;

sau prin

Chiojdul-din-Bisca, formata* din

sova, la 24

com.,

vite

si

coloniale

export de

in

in

si

manufacturi.

si

Budgetul com. e

de 48175

import de

lei

la venituri

de

13735 lei. C&l decomunica^ie sunt calea :

Hirsova-Cara-Murat,

jude^eana

trecind prin satul

Siriul

apoi

;

drumuri mici ce unesc catunele intre ele

cu satele

si

Maliia

Chiojden!.

care 400

TatS-

si

a mosnenilor

Are 1700

vecine

piriU, in jud. Buzau,

com. Chioj-

muntele Tataru^ul

si

Maliia

Are

Gura-Siriulul, din com.

cat.

Nehoiasul. El primeste ma! din

afluenfl,

Cocosul,

Monteorul

pe

care,

dreapta, izvoarele sia,

:

m\x\\\

partea

2

si

bisericT, si

3 cint£re{I; o

Bratul,

Valea- VaciT

si :

Milea

si

iar

;

E

4 c£ru^e cu 900 vite marl 780 oi, no

cat,

700 rimatorl.

si

Are o sosea comunal&, o leaga de

Severin la

— Bujorescu — Tirgul-Jiu,

1547

com.

situat in partea

Siriul,

centrala a plasel

pe

de resedin^a

catunul

Hirsova, al

pi.

Dealuri ma! principale in com. sunt: Dealul-Bobulul Caramidarilor,

a comuneT,

si

cu acelasl nume. Are

piriul

o intindere de

2173

hect., din

care 168 hect. ocupate de vatra

cu o populate in maio-

satului,

ritate

417

Romini, de 91

familil,

sau

Siriul-Mare, girla, izvoreste din muntele Tatarul, de la N. de com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, curge de N.-V. spre S.-E., se impreuna

la

cu Siriul-Mic, in partea de N.-E.

apoi intra in jude^ul Buzau.

si

Are de afluent izvorul Vina. Pe Siriul-Mare este un herestr&u. Siriului (Gura-), catun,

Siriul, catena de munfi, intinsa

si

al

com.

Nehoiasul, jud. Buzau, cu

300

77 case. Aci e stabilit punctul de vama despre Tran-

marea^a, ce incepe din jude^ul

locuitori

Prahova

si

intinde

se

si

in

jud.

Buzau, intre piraiele Crasna

pana

Siriul,

riului Buzaul.

mineaza

in

malul drept

Acest masiv

in piscurile

:

1642 in

si

si

silvania,

dul,

cul-

avind inal^imi intre

820 m.

E

pinul

si

foarte avuta

moiiftul,

si

iar

mutat din c&tunul Prun-

mai bine sub numele Bisca-Rozilel si

se-

ocupa

si sat, in

jud. Mehedin$i,pl. Motrul-d.-s., la

26

kil.

de orasul Turnul-Severin,

situata la

poala

dealuiul

pana

cu

12000

01,

producind

Se margineste Ciovirnasani

comuna

si

:

la E.,

Jegujani

Ciovirnasani

Gar-

pe

Cosustea, Valea-

Valea- Girdoaiel, Va-

Valea-Noap-

lea- Copacioase! si tesel.

Tot pe

com. se

ter.

afl&

C&iniceni, platou.

Sise§ti-de-Sus, com.

rur., in jud.

28

pi. Motrul-d.-s., la

de orasul Turnul-Severin, situate pe valea riului Cosustea. kil.

E

formats din satul cu acelasi

nume, avind o populate de 650 locuitori

Are

si

120 case.

o biseric& cu

1

preot

si

2 cint&re^I.

450 3

vite

10 ol

si

:

26 pluguri,

caxu{a*

1

cu cai

marl cornute, 33

260 rim&tori 40 ;

Este legate prin o sosea

munal& de com.

rur.

cai,

stupi.

co-

Sisesti-de-

jos.

cu com. ;

princi-

Cosustea,

Locuitoril posedS

doaia, pe Valea- Cosustel.

loc.

la

f iganulul,

35 care cu boi,

Sise§ti-de-Jos, com. rur.

Dealul-

Hudupulul, Valea-Mare, Valea-

Fa^a-Cheiei.

Are pasuni si izlaze intinse, precum si mul^ime de animate s&lbatice. Vara pasc aci primul

riul

si

val

Cornulul, Valea-luI-Novac, Valea-

alcom. Nehoiasul, cunoscut

Curul-

padurl, din care bradul

cular,

si

al

Tataru^ul,

Fe^ele, Maliia, Bocirna

Muntelul,

unde curge

Mehedin^i,

suflete.

de

la cheltuel!,

lei, iar

le!.

pale sunt: valea Siriul, sat, in jud. Constanta,

care

soseaua jude^eana

com. rur. Ciovirnasani. Budgetul com. e la venituri

de 2457

Mreaja. Pe

p&straVI.

in

capre

scoalS.

60 pluguri,

:

bof,

180 stupi;

cornute, 20

Ro-

Siriasul,

Stearpa,

albia sa se afl5 50 herastrae.

avut

si

sa-

356 case. deservite de

locuitori

100 care cu cat;

maT sus

se varsS in riul Buzaul,

de

dintre

Izvoreste

pe stinga

ciamacul, Casimcea, Caifa, etc.

comun& cu

Car&midari, avind o populate

si

de 1840 2 preopf

Siriul (Tataru^ul, Siriul-Mare),

banul, Tas-Punarul, Carol

Ca-

Jegujani.

Locuitori! poseda

Sarai, Topaiul, Boazgicul, CioI,

si

Noaptesa sic&tunele Cainiceni

tul

hect., din

restul p&dure.

izlaz,

dul-din-Bisca.

la cheltuel!

si

;

Sisesti-

cu comunele Pes-

Satul formeaz&

spre S.-V. de

kil.,

consta

si

cereale

muntil Fetele,

ru^ul, proprietate

cu com.

V.

la

;

iar la N.,

tenu^a

si

oraselul Hir-

guesti d.-s.

Siriul, mosie, in jud. Buz&u, com.

se face prin gara Cernavoda, la kil.,

numele de Penteleu.

si

de vint. Comerciul estedestul de activ

40

cascaval vindut in comerciti, sub

boi, 16 bivoll, 53

59 capre 10 morl de apa

27540

asinl, 1

S1SE$TI-DE-SUS

411

la S.,

si

Cr&-

Budgetul com. de 1062 lei, si la 875

e la

venituri

cheltuel!,

de

lei.

Hosted by

Google

SITARI

Topo-

Sitari, sat, jud. Arges, pi.

de com.

pendinte

logul,

rur.

Site^ti, cdtun, al com. Bumbesti-

pe coama

Pi^icul, jud. Gorj,

inal-

^imilor din partea dreapta a piriuluf Galbenul, la

de Cer-

S.

Are o

suprafa^a de 150 hect.,

populate de

sau 245 suflete

de

zid, facuta

de

1

56

o

;

familil,

si

deser-

cintare^.

1

poseda

10

:

plu-

60 care cu boi; 154

mar* cornute,

de

biserica

locuitorf,

preot

Locuitorii gurif,

Soseaua jude^eana numita «a

pe o distanja de cipva kil. trebue trecut de 7 8 on. Siul, alimentat de apa nenu-

Slatinei» trece prin mijlocul plasei" Siul-d.-j., si prin comunele: Daneasa, Zanoaga, Sprincenata,

curg din

Gilmeele, Viespesti, Cre^esti, Be-

in cit

lui

maratelor izvoare ce

Deaiul-Oltulul, in tot parcursul

nu

lui,

odata.

Apa

pietris

lui se

gaseste

diferite varieta^i

si

man

intinderi.

01,

in catun,

cu co-

cu comunele

inve-

drumuri ne-

cinate, se face prin

particular^,

pi.

com. Almajul, pe mo-

Jiul-d.-s.,

sia Sitoaia.

E

plop!

populate cu

mai

si

ceri,

seama

cu

stejari si girnifa.

din

Siul, piriU, izvoreste din jud.

pi. Siul-

de linga

Olt,

Comani, de

la locul

com.

numit Pu-

Curge paralel cu lunca si uda aceeasi pe Oltul, Dragacomunelor teritoriile

^ul-lui-Doana.

:

nesti,

Daneasa, Gostava^ul, Frun-

Dudul Teleorman si

zarul, Birsesti, Beciul

apoi trece in jud.

dupa ce mai uda

si

teritoriile

co

munelor Plopi, Elizabeta, Uda Clocociovul le,

de

riul Olt,

mani,

la

de

la

N. de com. Co-

merge pana

si

se varsa

si

Segarcea-din-Va

in

numit Oltul-Mic,

cracul Oltului in dreptul

com

Calma^uiul;

Serbanesti,

pi.

cimpia

in

printr'o

25

Albia adinca

lui,

si

desi intinsa, nu este

numai cind apele vin

mari, nu poate

fi

trecut

si

a-

tundf numai timp de cite-va ore.

33

1

cultiva

pe o suprafa^a

(n 2,7s

Craciunei-d.-s.

(25,25 hect.),

j.

Daneasa (230,50

(40,75 hect.), hect.),

Frunzariul (59,75 hect.),

Draganesti

(420

riul

Olt, care o des-

Poiana (15,75

la S.,

Romana^i

si

cu jud. Teleorman, printr'o

linie trasa

din

riul

Olt,

si

care

Plasa

comune com.

hect.),

hect.), Vies-

si

Stoicanesti

coprinde

Siul-d.-j.

13

rurale (cu resedin^a in

Draganesti),

sesti, Beciul,

adica:

Bir-

Comani, CraciuneiDaneasa,

Craciunei-d.-s.,

d.-j.,

Dudu

Gostavaful (75,25

hect.),

(31,75 hect).

parte de jude^ul

Co-

hect.),

mani (197,25 hect.), Craciunei-d.-

pe malul drept al riului Calma^uiul, si cu o mica parte din jude^ul Teleorman; Boianului,

cu

in parte

si

,45 hect., la Birsesti (3 8,7 5

pesti (34,75 hect.)

Dudul, Frunzariul,

Draganesti,

trece pe la S. de com. Dudul,

Gostavatul, Poiana, Stoicanesti,

pe

Viespesti.

la

E. de com. Viespesti

Calinesti

si

pana

in

riul

si

Cal-

ma^uiul.

Siul-de-Sus, plasa,

Pe linga riul Olt, care uda partea de V. a plasei, mai este strabatuta de riul Siul, de la N. la S., si de Sohodolul, care are aceiasi direc^iune. Curgerea acestor riuri este lina si nu face stricaciuni, ataia de Olt, care, com. Dudul. Terenul plasei

este

inclinat

din ce in ce inclinindu-se catre orasul

Se margineste: Oltul-d.-j. linie

Turnul-Magurele.

mai multe locuri din mai mult sese.

plasa.

Cele sunt

in jud.

la N.,

pleaca de

printr'o

de

la S.

zona

Slatina, trece prin

Olt.

cu plasile

Mijlocul,

si

care

viilor,

coteste pe la N., pana din sus

de com.

Balteni,

toarce spre

S.,

si

apoi se

in-

pe linga dealul

Serbanesti, pana in mijlocul cimpiei Boianului

din cauza riului Oltul, mergtnd

kil.

1

(49,25

cind vine mare, se intinde pana

Teleorman, aproape

pasuni

vii,

hect.), Beciul

hect.),

la

in jud.

de

linie

o distanfa de aproape 30 si

numit Dealul-OltuluT, aco-

luri

cu

la E.,

Li^a. Siul strabate in jud. Olt. kil

comunale.

si

strabatuta de siruri de dea-

conventionale trasa din cimpia

la V.,

d.-j.,

Siul d.-s.,

dreapta spre stinga, sicareincepe

sia riului

salcii,

pi.

Boianului, pana* aproape de obar-

soseluite.

Sitoaia, padure

E

Viea se Siul-de -Jos, plasa, jud.Olt. Semarprintr'o linie oblica trasa

si

comunele

toate

cu paduri.

cu albine.

sa

in-

sunt legate intre ele prin sosele

perit cu

pe

pana

Teleorman. Afara de

aceasta sosea,

preuna cu

Oltul, revarsindu-se

Seciul,

al riului

vecinale

gineste: la N. cu

Comunicatia

sting

tra in jud.

de pestf marun^i. Se intimpla, cind apele vin mari, ca pe alocurea Siul se im-

25 capre, 35 rimatori; i8stupi

muna

nici

tot-d'auna

lui este

Dudul, mergtnd pe malul

ciul si

vite

142

cai,

15

mult

mai

seaca cu totul

limpede. In albia

nadia.

vita

Atit de numeroase sunt cotiturile

—

Dedulesti-Varzari.

cu o

SIUL-DE-SUS

412

d.-j.,

;

la S.,

printr'o linie

cu

pi. Siul-

dusa din

locul cimpiei Boianului,

mij-

pe linga

Magura-Boului, pana ajunge

in-

comunele Marun^ei si Comani la V., cu jud. Romana^i, de care se desparte prin riul

tre

;

Hosted by

Google

1

S1ULUI (VALEA-)

plasa Serba-

cu

Oltul; la E.,

dere destul de mare zata la

nesti.

Plasa

numita

Siul-d.-s.,

Imi-

si

nogul, este udata de riurile Imi-

nogul

Vedi^a, avind o direc-

si

SlMBURE?TI

413

{tune de la N. spre S. Terenul

V2

1

este ase-

;

mat spre S.-E.

kil.

de Podul-Dracului-Negru kil. mai spre S.-V. 1 de Tuzla

este artificiala

;

si

la

si

lacul

jude^eana,

soseaua

:

de

la

Slatina, cu direc^ia spre S., tre-

prin

cind

comunele

:

Brebeni,

Coteana, Balanesti, Comani apoi intra in

presiuni foarte frumoase

pi. Siul-d.-j.

la S.

;

Sima, munte, Stinca

si

-

cu

prelungire

in

Vulturului

(ramifica^ia

mun^ilor Pingarafi), jud. Neam^u, Piatra-Muntele, com. Bicazul.

pi.

Prezintain forma^iunea sa gre-

si

de com. Brebeni, se bifurca

Avind

in

vedere aceste carac-

raporturile de stratifica-

si

zie masiva, ale careia

granule de

quar^ sunt mult mai mici de

ctt

Cobalcescu

megiese, Gr.

zitele geologilor

nemflf Rossfel-

dice (Rossfelderschichten),

cind parte

din

mian, din diviziunea schisturilor superioare de Te-

greziilor

si

cele ce se gasesc in Stinca- Vultu-

schen.

rului;

de aceia piatra de aci e foarte buna, pentru pavagiu si

pe cursul Bicazului

comunale si vecinale, care leaga comunele intre ele. Se cultiva viea pe o intindere de 351 hect., 75 arii, la: Co-

construc^iuni de tot

la

teanul (42 hect.), Milcovul

(39

Barcanesti

(3

hect.), Aliraanesti (45 hect.),

Ba-

75

arii),

lanesti (55 hect., 50 rele (62 hect.,

50

arii),

arii),

Izvoa-

Marun-

(63 hect.), Viisoara (41 hect.).

{ei

Plasa

coprinde

Siul-d.-s.

comune

11

rurale (cu resedin^a in

com. Carcanesti), adica: Alimanesti, Balanesti, Balteni,

Coteana,

nesti,

run^ei, Mierlesti, rie^i

si

Barca-

Ma-

Izvoarele,

Milcovul,

Pe-

Viisoara.

Aceasta grezie face parte din

leorman riul

si

Oltul,

in jud.

depozitele din muntele Cozmi^a

o

e

cu acelasi nume.

Imnasandstein)

movild,

jud.

in

si

pi.

pe teritoriul com. rur. Cara-Harman, asezata pe culmea dealului Cara-Harman o inahVime de 52 mesi avind tri situata in partea de N.-E. predomina a plasei si a com. ;

cez sau

de curind

ce

pozitele cu

Exogra si Hierogylif 1.

piriul Bicazul.

De

nu mai sunt

nici

silvania.

mai vechie din untele fin

si

grezii

cu

si

gra-

din schisturi argi-

loase surii cu undulatiuni regularita^i

pe

Simbotinul,

sat, cu o populate de 81 suflete, fScind parte din com. rur. Baboesti, pe proprie-

tatea cu acelasi

nume

a Eforiet

Spitalelor Civile din Bucuresti,

Are o

jud. Arges, pi. Lovistea.

hramul Sf. Gheorghe, deservita de un preot si un cinbiserica, cu

tare{.

Simbotinul, mo fie,

fe^ele lor

Arges,

jud.

Lovistea, com. Baboesti, pro-

pi.

prietatea Eforiei Spitalelor Civile

din Bucuresti, pendinte de schi-

Are o

intindere

de 954 pog.

masi-

grezii

peste o forma^iune

si

ne-

aseme-

Simburesti, com. rur., jud. Olt, pi. Oltul-d.-s., compusa din 6 catune Simburesti, Tonesti, Ma:

nulesti,

Cungrea, Launele

si

E

situata

pe dealurile

:

burul, Manulesti, Tonesti

ploaie cind serpueste pe un pa-

vaile

umed

;

altele ori

ri-

impresiunile au for-

vermiculara, elipsoidala, ori

o forma

S.

Cara-Harman, partea de a lacului Tuzla, apa Peletlia

lor e tot-de-auna

si

drumurile comunale Garga-

se-ori

cu

greziile,

neregulata.

Suprafa^a

neteda

si

ade-

un aspect unsuros; ma! cu seama, sunt

Cer-

beni.

nea rozaturilor ce lasa apa de

satul

intin-

Sima,

depozite cu Exogyra,

dam

si

Cara-Nasuf pe o

sus pana

in

se intind in Tran-

si

tul Berislavesti.

muntelui

la S.-V.

ma

si

grani^.

constatat in

s'a

Forma^iunea cu aceasta grezie mai apare intre muntele Cozmi^a

dicaturile

licul

Anglia,

Maramures, ca suprapoarta de-

Harman

inalt),

fran-

mai vechie, de oare-

si

prin inahVimea sa tot dealul Cara-

mai

dupa pa-

din

Gaultului

sau chiar

si

(e virful eel

care,

si

de virsta Albianului

gilor, e

mint slab

;

;

geologii

rerea marei maioritati a geolo-

ve, nici

Constanta,

care

numesc de Godula de Iamna (Godulasandstein si

ci

Sic-IllC,

pe

grezie

austriaci o si

Te-

pe unde curge

Paturile Rossfeldice continua

alta forma^iune a cretaceului decit

si

Siului (Valea-), vale,

fa-

Neoco-

rindul

pe linga com. Greci si intra in pi. Serbanesti; mai multe sosele

felul.

iden-

aceste depozite cu depo-

tified

o ramura apuca spre S.-E,, trece

hect.,

bine

si

pastrate de Fucoide.

{iune cu tarimurile sedimentare

pleaca

care

vad im-

fe^ele schisturilor se

tere

acestei plasi este ses.

Este strabatuta de

pe

acope-

cu verdea^a.

rita

strabatute de vine de spat, iar

:

Simsi

pe

Cungrea-Mare, Branila

Simburul,

la

tala jude^ului

50 si

si

kil.

de

capi-

4

kil.

de a

la

plasei.

Are o populate de 1072 cuitorl cat.

;

o scoala

;

lo-

o biserica, in

Simburesti, fondata la 161

de vel Armas Marcu

Hosted by

si

so#a sa

Google

:

SlMBURE$TI

SlNGERUL

414

Rada. D'asupra usei are urma-

sesc chiar azl sub pamint. Viile

toarea inscrip^ie

s'au distrus

Armas Marcu informat

la anil

1311, precum neicoana gasita in-

mormint. Iar tuinul

zidit

de logofatul Ion

vit

vel

de la o

tr'un

la anii

de

zidita

si

amvonul

si

a luat

e

clopot

si

771. Iar mat incoace s'a zugra-

1

de parintele Ion

si

au crescut paduri

si

locul lor.

in

Accasta biserica este

am

: :

:

In dealulRudarea, proprietate

a familiei Bratianu, suntmai mul-

unde se zice ca au stat unde se gasesc in ciobun de oale si alte vapamint

te gropT,

Tatarii,

si

una fondata la anul 18 16 de Alecu Vacarescu si alta la anul 1723, fondata de Dumitrache Mirzescu, una in cat. Miresul fondata de Anica Vacarescu si fratele sau Pana Bagerul,

beanu,

anul 1851,

la

alta

si

cat. Butuci. Toate aceste

in

bise-

invelita de locui-

se,

ton, la 1829.

tan

si

foarte bine lucrate.

sunt deservite de 3 preo^i.

rici

Biserica din Slngerul-d.-s. are Biserica edeservita de 2preo{i.

Locuitorii se ocupa, pe linga agricultura, cu olaria, dulgheria,

rotaria

produsul muncei Pitesti 1

1864, pe

C. Bratianu,

I.

mobile d-lor Ceausescu,

Zaharescu, Piriianu

si

dinduli-se 615

leanu,

poseda: 15

200 capre, 590

vaci,

G. Vi^eEi

01

si

Acest sfint locas ziditu-s'au din teme-

Are o po-

Olt.

pulate de 170 locuiton.

Veniturile

Simnicelul, torent, in jud. Aria nastere ges, pi. Topologul din Dealul-Fe^enilor

se varsa

si

in Simnicul.

Simnicul,

din

izvoreste

torent,

satul Budesti,

se varsa in Olt,

si

dupa ce

in jud.

si

brazdata de dealurile

:

Dobra

Coasta-Papa sul,

:

Manulesti, Simburul,

si

si

Singeri,

cu

a com.

surpaturile

:

Ur-

Corbul, Merilor, Ciurezul

si

Lalesti.

satul

Fundura. Riul Cungrea-Mare trece prin centrul com., care mai e straba-

partea de

sat, in

Gropni^a,

86

114

poseda:

cornute, 778

Se margineste cu com.: Ciomagesti, Dejesti, Dobroteasa

vilcele.

si

pi.

vite

32 cai

si

Mare si

Armas Marcu,

tarul,

rice!.

Zidirile acestui

o grosime de

1

palat

au

m. 80.

Despre acest Armas se spune ca avea plaiun marl cu vii si vinurile le

aducea in beciurile

palatulul prin burlane, ce se ga-

.

.

.

citi

si

la

pe stinga

si

52

15

kil.

kil.

riului

de Andreiu Bo-

numar de 336,

Locuitoril, in

s'au improprietarit la 1864,

106

boT,

Babeanu

Crico-

plasei.

Se m&rgineste cu com. Apostolache,

Cislaul

gerul, Miresul

si

3

cat.

Butuci,

si

scoala

;

4

si

tauri.

si

de

Sin-

cu

o

in

com.

sare.

Budgetul com. e

de

lei

4704

E sunt

5907

si

venitun

la

cheltueli,

la

de

lei.

brazdata de dealurile: Fe-

vii si

Poeni, pe

livezi

de pruni

care si

de

movilele Runcul, Bobarul, Feliga :

si :

[aristea, acoperite

cu paduri.

E strabatuta de girlele Sara^ica, Cricovul,

:

Miresul,

de izvoarele

de 2095 locuiton. moara cu aburi o

Valea-Mare, a-Palasestilor, a-Va-

biserici, 2 in cat. Sin-

cei,

populafiune

Are o

vi^ei

liga, Jaristea si

Ta-

:

Salcia, din jud. Buzau.

Se compune din

pe

de 10 circiumari. Suprafa^a com. e de 2345 hect. La locul numit La Sare, sunt

de capitala jud.

de a

cuvintele

Ion zugravul,

zianu».

Prahova,

rur., jud.

Podgoria, situata pe Valea-

In raionul com. Simburesti se vad inca ruinele palatului lui vel

fondatorul bise-

biserica din Singerul-d.-j.

cariere

vul, la

Parosi.

de la Hr. 1816.

veci, la anul

Comerciul se exercita

ritnatori.

Singerul, com.

si

po-

Ei poseda: 28 cai, 116 vaci, 64 capre, 884 01, 850 porci, 527

a-

tuta depiraiele: Lanele,Branila,

Simburul, Grosareasi de altemici

fie

Copoul,

263

01,

Dumnealut,

Alexandru Vacarescu

Stefan zugravul

sau 347 suflete.

Locuitoril

cu

Kir

D. Mirzescu, dinduli-se 994 hect.

nume. Are o populate de

familii,

man

pi.

sale

N.-V.

pe valea cu

jud. Iasi, situat celasi

Voevod,

sfin^iei

mosiile d-lor Iancu

To-

Ripa-Rosie,

O

prea

abia se mai poate

Tutova, com. La-

pi.

ce

intr'insul, in zilele Inal-

Ion Caragea

Slolnic

La

la

s'a unit

locuiton,

cu 35

sat,

nasca-

sfin^i

Anica, so^ia DumnealuY, ca sa le

«

spre E. de

lesti,

acelora

si

Costandie, Episcopul Buzaului, prin osir-

anul 1723

Simzine§ti,

83 ban!.

lei,

se vede,

pi.

teasasilaE. cu com. Ciomagesti.

piscurile

Domn

^atului

blagoslovenia

menire in

muntele Fe^eni, jud. Arges,

Topologul

sosea comunala leaga com.

E

vad zugravi^i

se

Biv-vel

150

Simburesti la V. cu com. Dobro-

nesti,

Dumnezeii

cum

Adormirei

lauda

si

dia, silinta si toata cheltuiala

com.

cheltuelile

si

infrumuse^at dupa

intru cinstea

cu Simnicelul.

se urea la 2283

lie si s'aii

toarei de

210

porci.

O

Oltul-d.-s., jud.

urmatoarea inscrip^ie

pi.

St.

hect.

180 boi,

cat,

parte din

sat, facind

cu acela$I nume,

;

95 locuitori s'au improprie-

tarit la I.

lor la Slatina,

Dragasani.

si

rur.

Ei desfac

cizmaria.

si

Simburesti, com.

Se crede ca a fost manastire.

;

Babanul

si

Budulacul

a-Bordeiului

Hosted by

si

si

de

vaile

a-Popei.

Google

;

.

sInIr-dere

Sinir-Dere,

vale, in jud. Tulcea,

Babadag, com. Armutlia, catunul Camber; serveste de hotar

pi.

comunelor Armutlia

si

Babadag;

lese din dealul Tas-Bair, se

dreapta spre

in-

intr'o direc^ie

S.,

de la S.-V. spre N.-E. taie drumul judefean Babadag-Macin si ;

se deschide

801, bani 53; iar cheltuelile, de lei

Comunica^ia se face prin legatura, la

in

da

si

T.-Jiul

— Ciuperceni — Vilcea.

numesc

Muerei;

com.

pi.

rur.

face din

deal, in jud.

Macin, pe

jud.

;

satul

la

pi. si

comuna

2

poalele luT de N. e asezat

CoiumPunar; de natura

stincoasa, e acoperit cu pasuni.

catun,

in

jud.

Sirbeni, com.

S3

2 biserici, deservite

com. Vintila-

ctitun, al

are

case;

78

si

300

cu

Buzati,

lo-

subdi-

Fundata.

com. Ohaba,

al

Amaradia, jud. Gorj,

pi.

pe o

de

colina

dealul. Sirbesti

situate

in

pi.

Neajlovul

partea de

in

Are o

suprafata de 350 hect.,

de 30

de

servita

1

preot

1

ma?

ale riulul

E

in

"de N.-E. a pi.

jud. Gorj,

pe

familil,

biserica, desi

cintare^.

1

In apropierea catunului trece se varsa in

piriul Inoasa, care

partea cea

16 care cu boi,

Amaradia,

cornute,

ambele {armun

1

:

10

200

cai,

5

9 pluguri, vite marl

40

01,

ri-

matorl; 15 stupi.

Olte^uL

muna

sa

cu

si

cu co-

c&tunele

laslnume, marginindu-secucom.

cinate se face prin drumurl nesoseluite.

Are o suprafa^a de 800 intreaga

apar^ine

hect.,

553 loc,

si

locuitorilor

Are:

3

bisericT,

preot

si

deservite de

3

mori

pe apa,

13

pive

si

1

Locuitorii poseda

60 care cu boi cornute,

81 stupi,

sat,

in

R.-Sarat,

jud.

comunel

Marginea-d.-j., cat.

spre

asezat

confluen^a Siretului

si

30

:

25 plugurj,

vaci, cai,

100 capre

si

340

vite

190 01;

no

ri-

Sirbesti, stafie de

Venitul comunel este de

ni^tea,

pusa

pe

in

lei

pi.

E.,

la

Buzaulul.

si

linia

dr.-d.-f.,

SiretuI,

jud.

com. Bra-

Barbosi-Tecuciti,

circulate

tembre 1872. Se bile Barbosi (12,7

pendent

matorl.

1

Vite: 1208 vite marl cornute,

3672 ol, 148 cat, 670 porcl. Loc. poseda 350 stupi. Budgetul com. e la venituri de 8285 lei si la cheltuell, de

7062

lei.

Sirbi,

sat, jud.

Bacau,

pi.

com. Te^cani,

laul-d.-s.,

pe valea

lui-Sirbilor,

la 2V2 Te^cani (scoala).

Tazsituat

Piriiasu-

de satul

kil.

Are o populate de 241

lo-

cuitorl; o biserica catolica, cla-

dita

de

locuitorl la 1848.

114 vite cornute,

Vite:

27

Bac&u,

jud.

Sirbi, sat,

com.

laul-d.-s.,

este situat

pe

pi.

Scor^eni,

satul

Tazcare

Ssorfeni

si

Piriul-Sirbilor.

pe mosia cu acelasl nume, jud. Dorohoiu, comuna Sirbi, pi. Baseul, cu o populate de 1009 suflete, situat pe malul BaseuluT, mal in jos de

Sirbi, sat,

SSveni.

Mosia apanune Epitropiel Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi.

Covurluiu,

joagar.

man

pi.

ctntare^; o scoala;

1

1

Sirbe§ti,

Maxineni,

care sunt mosnenl.

paracliserl;

inve-

Polovragi.

cu o populate de

2

si

face trup cu

in catun

Comunica^ia

formata din satul cu ace-

cint&repf

1959 suflete; de 3 preo^

porcl.

Locuitorii poseda

Sirbe^ti, com. rur.,

sau

familil,

intre dealurl,

Amaradia.

Aduna^i-Sirbeni)

1

situat

numita

deal,

si

cu o populate

rur., jud. Vlasca,

(Vezi

Are o populate de

Hanesti.

Dealul-

sau 100 suflete;

Sirbeni-de-Sus, sau Adunati-

Slobozia-Hanesti

sting,

Sirbe§ti, catun

Vlasca.

(Vezi Dobrotesti sau Branistari).

Do-

formata din satele: Ha-

nesti, Sirbi si

eel

N.-V. a Ohabei.

Sirbeni,

partea de

in

Dealul-

a com. celor

rohoiti,

4

Voda, jud. cuitorl

hotarul

rur.,

drept,

iar

Sirbe§ti,

vizia

de

com.

S.-E. a plasel Baseul, jud.

scoala.

gul piriului Coium-Punar, braz-

taiat

Sirbi,

eel

Tauzului.

nes; se intinde spre S., d'alun-

este

:

75 bani.

leT,

cu resedin^a primaries in satul

teritoriul

Coium-Punar; se desculmea Ghium-Ghiur-

dind partea de S. a

in soseaua jude^eana

Malurile Olte^ului in se

Sinir-Ta§-Tepesi,

comuna

cu

S.

pe 1896

stafil

de 8194

fost

so-

Alimpesti, iar la N.-V. cu Poenari,

Venitul acestel

a

718, ban! 66.

seaua comunala, care pune com.

Toprac-

balta

in

Chiopru.

Tulcea,

SlRBl

415

(7,5 kil.).

la aria*

kil.)

13

Sep-

intre stasi

Inde-

In&lfimea d'a-

m supranivelului Maret, de I3 *,i4.

Are o hramul

Nicolae, deservita de

2 preo^i, 2 cintarep

mica

si

bisericS cu

scoala; o

Sf.

si

2 palamarl,

vechle,-facuta din vala-

anul 1795, de locuitorl. Satenil inproprietarip au 706

tucl, in

hect.,

46

prietatea,

aril,

5027

pamint

;

iar pro-

hect. cimp.

Hosted by

Google

;

StRBI

Sunt

iazuri

3

2

si

Are o populate de 369

piraie ce

pe mobile numite Bodeasa

tree

flete

Girla-Zama.

si

Drum de

la

duce

principal, acel ce

Saveni

la Stefanesti.

Hanesti,

rolea, si

Sirbi,

situat

de

pi.

Neam^u,

jud.

Sa-

Vlasinesti,

fost

sat,

Raucesti,

com.

in

Sus-Mijlocul,

Are 710

te din jud. Suceava.

pog. padure pe teritoriul sau.

Sirbi (Corlate§ti-Sirbi), catun,

1734 a mai spre N. de

kil.

La

1734, s'a

la

mutat spre

timp s'a facut

S. In acela$

o biserica de birne

locuitori,

mul drept

Are 250 pe

este situat

si

al apei

^ar-

de Mihail

de la D&macusa.

lemnaria

serica din satul

Linga biserica

Sirbi-Magura,

N., se afla ruina unei alte biseal caret zid are

ricT,

de

1

de

3

m.

—

si

15 cm.

$i

pe mosia

sat,

si

com.

in

Dragu^eni, jud. Suceava, asezat

pe ^armul drept al Moldovei. Vatra satului ocupa 7 falci, cu o populate de 191 suflete. Are o biserica de lemn. Improprietari^i in 1864 sunt:

4 palmasi si 27 nind 66 falci.

coda?i,

stapi-

nesti

(5

(4 kiL)

kil.), si

la

la

la

Draga-

Raucesti

(3

Mosia,

marime

de

300 forma un trup a parte si era a manastirei Neam^u, al cain

populate de

au cladit

bise-

si

In 1786, Iulie 21, mo$ia Sirbi

pe coasta dealului la

1

de

kil.

com.

tirgul Nicoresti, resedinta

cu

hect.,

suflete

si

Are o

de 2290 populate de 266

o

pi.

Tecuciu, situat pe coasta lului kil.

cu

acelasi

nume,

de resedin^a com.,

tea de N.-V.

la

in

deal

S

/2

par-

leorman,

zilele

Tirgului, pendinte

pi.

de com. Butcule^ti.

Are o populate de 481

La

hramul

S-^ii

18 15 s'a ruinat cea

Sirbului (Gradina-), vechiii picket, cu No. y/, in jud. R.-Sacane^ti, la E.

cum

iarasi

;

com. Mai-

azi e han.

din nou alta in

1853, care a durat pana in 1869,

cind

su-

o biserica.

flete si

rat, pi. Marginea-d.-j.,

s'a

dupa

prefacut

exist a astazi.

Sirca,

com.

rur.,

cir-

3

pana

in

jud.

Iasi,

Se intinde de

Cirligatura.

din malul drept

ciumari. Loc. sunt to^i raze$i.

al

la

pi.

N.

Bakluiului,

marginea de N. a jud,

Roman, avind forma

lungareata.

In partea de N. e asezata pe po-

Sirbi,

com. rur.

Tutova,

pi.

sat, in

si

jud.

Simila, spre N.-E.

riului Birladul.

:

duri,

9000

viea

si

Potirlaci.

pe o supra-

de 2 hect. o

moara cu

pe mai

S.,

multe dealuri, acoperite cu pa-

al

Strimtura

cultivci

cea de

disuri, iar in

Are o populate

de 237 suflete si o biserie&. Satul formeaza com. Sirbi cu

fa^a

Zeletinul, jud.

in

o

de

Sirbi-Sfin^e^ti, catun, in jud. Te-

mai pe urma cu ajutorul raze-

Are Giurgioana,

Varipati,

vechie, facuta de Stolnicul Ifrim

Se

Sirbi, sat, facind parte din com.

si

1839,

66 case.

biserica, cu

Voivozi,

catunele

vol. VI, p. 267).

la

Domnitorului Alexandru Ghica.

Teritoriul satului e

Risca. («Uricar.» de T. Codr.,

lui

40.0 locuitori

Nicoresti, pi. Nicoresti, jud. Te-

de jud. Neam^u si era a Teodor Ciurea, care se judeca cu egumenul man&stirei ^inea

Run-

Are o

Vedi^ei.

fondata

d-na Elena

de Birlad, pe malul drept

rica.

stinga

in

biserica,

falci,

rei calugari

Mijlocul,

pi.

jud. Olt, situat pe valceaua

o inal^ime

Sirbi, sat, facind parte din com.

pendinte

catun,

Corbul,

cul,

Comerciul se face de

kil.).

de com.

o grosime

4 m.

silor s'a rezidit

Drumuri principale sunt: Draguseni

Oltul-d.-j.,

bi-

de

partea

in

de

kil.

Sirbi, sat, f&cind parte din com. rur. Susani-d.-s., pi.

reparat cu

4

(scoala).

jud. Vilcea.

Nicolae. In 1856 s'a

sf.

cu acela?i nume, Sirbi,

Valea-Mare

hramul

cuciu, a$ezat

TesluiuluT.

e situat la

si

jud.

o populatie de 70

si

spre N.-V. com. Cozieni, plasa Ocolul, jud, Romana^i.

locuitori cat.

pi. Cerna-d.-j.,

Are

Vilcea.

Iamandi, proprietarul mosiei. Are

acum facind par-

si

172

fost la

Sirbi, sat, facind parte din com. rur.Petroasa,

pana

Sirbi

actualul.

Avrameni.

su-

o scoala.

si

Satul

Mosia se hotaraste cu: Boveni

SlRCA

416

satele

pe o intindere cam de hect. Este formata din :

Sirca, Budaile (Frinte^ti),

Lungani, Crucea, Cosi^eni, Madarjesti

si

Goesti, cu

o

popu-

late de 3519 suflete. Parte din locuitori sunt Tigani

vaporif.

Co-

de

srobifi, iar

parte RusT, asezat

merciul se face de 6 persoane.

prin aceste locuri de prin tim-

Prin com. trece soseaua natio-

purile cele mai vechi.

nals Birlad- Vasluiu.

Satul exista inainte de 1603,

pe linga agriculmai ocupa cu stoleria, ro-

Locuitorii, ture, se

dupa cum reese dintr'un zapis

taria, butnaria,

de pe atuncT.

cizmaria

si

Hosted by

fieraria, zidaria,

scripcaria.

Google

:, :

sIrca

Comerciul consta rea la

SLA?OMA

417

cerealelor

Tirgul-Frumos

desface-

in

a animalelor

si

PoduUloael.

si

Prin aceasta corauna tree

so-

:

Sirca, stafie de

dr.-d.-f., jud. Iasi,

pl.Bahluiul-Cirlig&tura, com. Sir-

pe

ca,

linia Iasi-Pascani,

circulate

seaua nationals Iasi-Roman, ce

afla

la

intre

pusa

in

Se PoduUloael

Iunie 1870.

1

stabile

o pune in comunica^ie spre E.

(1 i,i kil.) si

cu Podul-IIoael, la iokil.,iarspre

kil.).

V. cu Tirgul-Frumos,

Mare! de 66"\go. Venitul acestei sta^il pe anul 1896 a fost de

calea

ferata

Pe

de N.

la hotarul

trece riul Bahluiul

Bahlue^ul

formind

Are

;

mai

si

com.

al

multe pirae,

si

scoale;

3

5 bani.

lei,

com. Belo^ul, asezat

pe dealul Sirsca. Are o populate de 313 suflete.

lei,

la

69 bam,

veniturl

Sirt-Iol-Bair, sir de dealuri, jud.

la chel-

si

plasa Silistra-Noua,

Constanta,

si

sat, jud. Iasi, pi. Cirligatura,

pune

in

partea de

Cuiac, la V.

o populate de biserica, cu

—

329 preot

1

calea

si

Iasi.

Are

suflete

2

si

;

o

cin-

un rates mare. In

de N. se

o mica

afla

1802

man

oi

si

cornute,

rimS-

35

Aici si

a

avut

intre

loc

anii

7165, razboiul cifPetru-

Stefan-Voda, care a venit in

al

ostl

unguresti

muntenestl, asupra

lui Vasile-

doilea

rind

cu

Vodci, ce se afla atunci la T&reif

si

domnia

in care razboiu, biruind

$tefan-Voda, a alungat pe Vasile-Lupu, luind

rur.

Dermen-Ceair,

Ciamurlia,

la

N.

Dermen-Sirt, printre

vaile

Ciali

Ceair.

O

deaza acest deal sunt

—

rile

Ostrovul

nifa

— Garvan,

Vaile

drumu-

:

Cuzgun, Lipni^a

Lip-

— Veli-

— Para-Chioi.

Veli-Chioi

in acest

inceputul

ce

ati

sir

de deaJurl

lor

sunt

Derca- Ceair, Ciril-Misi- Ceair altele

si

mai mid.

el

domnia.

sat, facind

Bordeni,

pi.

parte din com.

Prahova, jud.

Prahova.

Sla§oma,

com. rur,, in jud.

hedinfi, pi.

Dumbrava,

la

Me-

40

kil.

-

Ceair

Dermen-

si

Ciali-Ceair

si

Cara-

Are de asemenea o mul-

Culac.

din

cea

care

m. Inaitime.

interiorul

marginit de

toriulul,

mai

In

sus,

si

Lipnija

si

teri-

vaile

si

Se ridica de 170 m.

Este acoperit cu cite-va padurl E.

si S.,

nate sunt

Orman, Orman,

:

din care mai insem-

Echenli-Orman,

Chirislic-Orman, Carali

-

Corusu,

SidiIasi-

Saia-

si

pe

situate

Se m^rgineste la E. cu com. Dobra si Guardeni^a; spre S., :

cu com. Alm&jelul spre V., cu ;

com.

Padina-Mica

Padina-

si

Mare, de care se desparte prin riul

Drincea;

cu

spre N.,

iar

com. Podul-Grosului.

E

formats din satul cu acelasl

nume si mahalalele Bocenilor, pestilor

si

Po-

Golanilor, cu o popula-

te de 1760

locuitorl

Locuitorii poseda

154 care cu boi,

300 case. So plugurf

si :

16 c&rufe cu

900 vite marl cornute, 56 cai, 840 01 si 700

cai;

90 stupl;

rim&tori.

E

strabatuta de mai multe so-

com. care o munele vecine.

sele

Are o

leaga"

biserici, cu

1

cu

co-

preot

si

2 cintare^i; o scoala.

Budgetul comunei e

satele

Veli-Chioi.

la o inal^ime

Statului,

Gura-Motrulul. Este

de

dec! in cutele tere-

nului se gasesc asezate

pana

145

proprietatea

valea Slasomel.

mai insemnata este movila Veli-Chioi, ling^ satul Lipni^a,

e

mai inainte apar^inea mSnSstirei

alta prelungire sudica

vaile

tre

la

Sirca,

si

$ime de movile,

tori.

7157

vaile

Cara-

E. Cea mai insem-

la

si

intre

este dealul Ciricegi-Iol-Bair, prin-

Vite: 609 vite cai,

si

Veli-Chioi. Drumurile care br&z-

prelungin secundare,

alte

V.

nata este

padurice.

si

Lasa

aceasta

Canara-Ceair, Sa-

;

balta

;

o moara de apa; casele

partea

57

E.

Te-

pl&sii.

Saila-Ceair,

tis-Chioi-Ceair la

gaseste

de

culme este coprins Derea-Ceair,

la

si

se

a

S.

brSzdat

o scoala, infiin^ata in anul

proprieta^ei

pl&stf Silistra-

Sirt-Iol-Bair

trece soseaua na^ionala

Tirgul-Frumos

cu culmea

in legatur&

ritoriul

;

din Lipnifa

viile locuitorilor

sia

se

pe valea Fundoaia, linga iazul Sirca, in partea de N.-E. a comunei, pe dinaintea caruia

situat

1

fine^e si

si

Curdeli

com.

teritoriul

Noua.

188

tuferisurl

Garvan. Prin dealul

Coslugea din N.

;

cu

perit

de orasul Turnul-Severin. Mo-

matori.

:

tare^T

ati

fost distruse. Restul azl e aco-

Lipni^a

pe

ferata

odi-

care

si

rur.

de 15197 lei, 91 bani. Vite 3089 vite marl cornute, 272 cai, 5526 01, si 1059 rftueli,

Sirca,

Dum-

Dolj, pi.

sat, jud.

4 mori

si

nioara aceste locurl

Chioi,

Sirsca,

intin-

ce acopereau

2 de aburi.

Budgetul com. e

de 15246

602 1

brava-d.-s.,

cu 4 preo^i

bisericl,

5

1

prin mijloc,

;

diferite iazuri.

6 cintare^i;

de apa

la 12 kil.

Iasi-Pascani.

Tirgul-Frumos (10,8

Inal^imea d'asupra nivelulul

Corul-Orman, resturi din sele paduri

la veni-

de 2488 lei, iar la cheltuell, de 1777 lei. Cimpil mai principale in comuna sunt: cimpia Dobrel, pe

turi

care se afla padurea Dragaica,

cu

arborl

secularl.

Vai sunt

Valea Vircanulul, a Bibanulul -

66546. Marele Dicfionar Geografio* Vol. T.

-

53

Hosted by

Google

;

:

SLATEIA

ogasul Hotarani, pe ale caruT

si

dealurl,

si

se

In partea de

vii.

Dobrei, valea

S. se afla valea

Vilcenilor

de N.,

partea

in

afla plantate

se afla

Fata-Inalta, pe care

vii.

malul livezilor

si

Oltul vechiu,

jura zavoiul

si

numea

se

Capatiele, pari!

com.

teritoriul

urbane Hirsova, situata tea V. a plase*

in par-

cea N. a co-

si

munel, linga balta Rotundului formata

si

de vre-o

revarsare

apelor

Dunarei;

a

anterioara

de toate

e inconjurata

parole

cu stuf; are o intindere de 80 hect.

confine pu^in peste, ce se

;

consuma

lul

La

malui sting tul-d.-j., la

dica

Oltului, pi. Ol-

al

44

,

26' latitudine nor-

24°,22'

si

longitudine

tele

din Grenwich, cu o altitudine de

150 m. d'asupra rei,

si

la

nivelului

distant

rata — de

189

— pe

Ma-

linia fe-

de Bucuresti.

kil.

pe o suprafa^a de aproape 1500 sului,

150 vatra

si

910 hect.

arabile,

ora-

250

vii

poeni, izlazurf, etc. lui

la E., si

si

Pirli^i;

Valea-Mare, Birca, Recea

Zorleasca; la S., Milcovul

si

la V., Salcia si Slatioara. la

ca^ia se facea cu

de lemn. Era cea d'inde felul acesta in

La

multa greutate

pod de

noului

^ia

singura ramura la

1

fier

s'a

$i

intr'o

terminat

89 1. S'a asezat pe 5 picioare, de capete la distant^ de

80 m.

termen de

in

mijloc vr'o 500 hectol. vin.

Vite sunt: 190

300

cai,

80 vacT, 400

boi,

108 fepe, 01 si

mahalalele:

?i

Obrocari

N.-E.,

loianca la S.

mai

ciovul,

la

160000

la

si

strategica, fund

Olt, linga Slatina, format din 2

cad aci Oltul avea doua ramuri, care inconjurau un ostrov mare; o ramura trecea pe linga oras, pe sub Gradiste

poeana de linga matca

Intr'o

saptaminal

in

V.

in Gradistea, si

la

la S.

N. dea-

Tot raionui orasului se compune din 3 colorl Rosu, Galben Negru, cu 34 strade, dm care 4 ma! principalesunt: Bucuresti, si

Primaria

si

Ionascu,

1580 m.

Intrarea in oras se face pe 9 bariere, din

care

Oltul,

5

mai

princi-

Bariera

-

Valea-Muerii, Pir-

Garei

si

Berbeni.

Comerciul se exercita de 245 persoane.

^ine

si

Po?tei,

cazarma turceasca, construita de

si

invelita cu stuf.

si

amanunte asupra

bi-

sericilor Slatinei

Biserica Ionascu, situata pe o

unghiul format de So*

strada Primariei cu strada

urmatoarea

poarta

lomon,

scrip^iune

vrerea Tatalut

si

cu ajutorul Fiu-

Duhului

savirsirea

si

in-

:

Amin.

sfint,

Ridicatu-s'au. aceasta sfinta

nezeeasc^i biserici din

Dum-

?i

unde

temelie,

se

pr&snue$te hramul sfintul Ierarch Nicolae

Mart Mucenict Gheorghe

in zilele MSriet Sale Ion

Voevod,

lante^

si

Dimitrie,

Alexandru

Ipsi-

Prea

blagoslovenia

cu

Sfin^iet Sale Parintelut Mitropolit al

gro-VlahieY, Chiriu Chir Grigorie ostrdia

Irumuse^at cu zugravitul

cu toate odoarele,

precum Insa" aii

si

atit

pre din afara

mai

ajutat

si

B£lsanu, jupin Martin

Dumnezeu

i-a

s'a

s^ivirsit

si

Un-

"prin

si

s'aii

la

s'au in-

si

cu clopot

pre

dup£ cum d-Iut

si

lSuntru

din

se vede

sa"

fie

cit

po-

inceput acest sfint

7290 (1792), Maiii 13 leatu

7295 (1787),

Sept. 20.

Hosted by

;

Constantin

Mircescu, cu

invrednicit, ca

locas la anit zidirei si

si

cheltuiala d-lut Jupin Ionascu

si

Ion Serbu Clupe^u ot Slatina

menire in vect, li£i,

vite, in

se

aci

vechime casa

in

Cite-va

si

Sopotului.

oborul de

tot

cladire lunga,

nuele

muchia dealuhn,

dealul Caloianca,

si ;

anual, la Sf. Gheorghe.

bilciul

lui

pal:

8

etc.

triunghiular, cu vir-

o intindere liniara de

riul

tipo-

2

de luminan,

brut aril, 6 simigirii, 2 farmacif,

movilita, in pozi-

Voda Bibescu

cladi eel d'intiiu

mori cu abun,

grafn, o fabrica

de Caloianca,

la S.

doua dealuri si magura Gradistea. Are forma unui

Lipscani,

anul

in

de cherestea linga

fabrica

Olt, 2

N.-V., Ca-

situat intre

lul

ridicata

lei*,

o

catunul Cloco-

si

tiune frumoasa

la

cla-

1890; o scoala de agricultura

ora-

Sopotul

Centrul orasului are o

E.

un gimnaziu,

dire mare, spatioasa, careacostat

Aci era

pe dealul Ciocociovului.

amfiteatru

baepf, 2

mixta, in suburbia

i

o zahana

Se compune din centrul

baza

si

300

porci.

sului

fete

Clocociovul;

toate joile

cu trotuare pavate cu bazalt, pe

crimpeie,

de

scoale de

2

11 pa-

si

vechle a Oltului, se face tirgul

produc

Viile

pe podurl de vase. In acest an

pod statator de lemn, pe

;

racliseri;

o

1877, s'a inceput construc-

:

1846 n'afostpod sta tator peste Olt; toata comuni-

Pana

podu-

lucrare

ful la

sunt: la N., Va-

lea-Muerii, Ciriasovul

1887; mat multe oteluri 11 de 1 5 preop,

Cu

150 hect. zavoaie, iar restul, Limitele

1877.

Rominia.

Teritoriul orasului se intinde

hect., din care

stricindu-se

1865,

cit cele tiiu

es-

dupa meridianul

socotita

tica,

la

de lemn, s'au construit al de fier, ceva mai la N. de

rile

linga

vecine,

dealurile

si

in

;

2 diaconi, 13 cintareti

capitala jud.

pe valea Sopotu-

Oltul, situata

so-

(1900)

era plantata" cu o frumoasa alee de

cite

Slatina, com, urb.,

nistrate, cladire mare, construit

afara

in localitate.

un pal at admi-

cuitori

Beica.

biserici, deservite

pana

lo-

incon-

mal ales

si

Are o populate de 8028

seaua intre acesle podurT, care

Slateia, balta, in jud. Constanta, Hirsova, pe

numea

se

ceea-1'alta si

plopT, au rezistat

pi.

SLATINA

418

Google

:

:

SLATINA

La

SLATINA

419

Aceasta este cea mai vechie

anul 1843, s'a reparat, s'a

ingradit cu fier

si

s'a

i

pus cea-

veanu, i

biserica din Slatina.

i

Biserica Maica-Domnului(Pre-

sornic.

MateiU Jupin Ivan, Jupin Mihaiu*,

Jupin Manea Tanase,

temelia et

Lai 873, s'adarimatdeguvern, tof in

s'a recladit, si

sfin^it

de

celel

Noembre 1877

la 8

vecrn,

locul

s'a

situata sub dealul

cista),

Calo-

o curte

doua

copul Ghenadie II Argesiu, fostul

tiiu

se afla niste case vechl, in

Pic-

si

dupa Pinacoteca Mu-

primul cimitir

sunt

in

si

zeulm.

Cu si

centrui

intre stradele

orasuluT,

Lipscani

inscrip^iuni

Are doua

Ionascu.

si :

una slavona

si

alta

Duh, Inceputu-s'au

Sf.

biserica

pururea fecioara Maria, In

Domn

LuminatuluT

colae Voevod,

meras za Ocne, de

Aceasta din urma arata ca e zidita de Ghenea Vel Vistier, in

si

Mateiu Basarab Voevod,

anul 7153 (1645) s'a reparat fund cu la

mata 185

si

1784

arsa de Turci.

launtru

si

pe

La

din

pe

afara,

bisericei, iar timpia, usile

cu

Impa-

toata. chel-

de Pitarul Ionascu Raducu, in ziiele Domnului Barbu D. Stirbey, si sub Arhipastoria lui Climent, Episcopul ArgesuluL zugravip

Septembre

si

Jupini^a Florica; apoif

si

Marghioala Zamfir.

Alexe

Aceasta

I.

Jup'ini^a Florica

esie te iii

hramul

la

Sf. Troi|a, in

ziiele

sa

unde

lui

Ma-

Basarab Voevod.

cum

mal mul-

porelul,

te acarete

A

prefacut

de

Grigorie (1793)-

la

not

fost

si

in oras

la

biserica

hramul :

Sf.

ionascu

cea

Troika, i

Ion,

i

cratoril.

alba,

de lu-

Se

s'a

o

zice ca cea

dura de 200 de

vechie

La 1889

an?.

reparat din fondurile rapo-

Iorgu Anghelescu.

satulul

Biserica Sf. loan din Coasta, situata sub coasta GradisteT,cam

aproape de strada Solomon. Aceasta biserica s'a zidit la 1796 de robilf

de

Nicolae

Sf.

si

Dumnezeii preotui Popa Bar-

bu Duhovnicu si alfii, in Domnului Ion Alexandru

inchinata

Manastirei

Xeropotamul din muntele Athos si met oh al manastirei Plumbuita de linga Bucuresti. Biserica Sf. Nicolae din tirg, situata fa£a

de Precista,

in un-

unde se impreuna strada

ghiul

strada

cu

Bucuresti,

voia Tatalut

cu savlrsirea si

si

cu ajutorul Fiulut

Duh s'aii

Sf.

zidit aceasta

Dumnezeiasca biserica

mul

Sf.

lut

Domn

Intru hra-

Voevod,

Scarlat

Inainte de lemn, facuta de raposatul

Andret, protopop ot Slatina

si

Dumnezeii Matet

popa

dupa seaseCapitan sin

lut

impreuna cu dot

de bun neam

anume:

biv vel comis,

Capitan

i

§erban,

d-lut i

Andreiii,

ziiele -

Ipsi-

reparat

in

1876.

Schitul-§opotul, situat in vir-

pe malul sting manas-

ful triunghiului,

al $opotuluI. In casele

reparate s'a asezat spitalul

tirei,

judefean. Biserica s'a zidit din temelie de Jupin Constantin Ra-

Gheorghe Logofat

tescu,

Nicolae Mumuianu.

La

facut repara^ia dejupin

si

Jupin

sa Radu Mu-

1839,

i

muianu, impreuna cu Parintele

Archimandrit Nifon Turtaianul, in ziiele Domnului Alexandru D.

Ghica-Voevod.

Dupa serica si

secularizare a

de mir

Precestea

si

si

ramas

bi-

se intre^ine, ca

Ionascu, de ca-

tre stat.

Biserica Sf.

Niculae din

O-

Gheorghe Coman

de N., afara din oras, d'asupra mahalalel Obrocari, are hramul Sf.

Manole Braso-

Niculae si InvierealuJ-Lazar. Mai

cinsti^t si

D-lut

si

fiind

Opreu Jude^u, nepot popi boiert

1827

Niculae, in ziiele prea luminatu-

loan

S'a

lante-Voevod.

pravalii cu embatic.

si

zect de ant striclndu-se, Indemnlndu- s'aii

Acest clopot este de

mare din Slatina,

linga

com. O-

robif lut

mic:

b) Clopotul eel

s'aii

ca

(1628)

Birca,

Slatina, Preotesti, din

si

biserica la Slatina,

piatra

au stricat'o

ce era pe

marmora

-

Cu

Acest clopot fdcutu-raii jupin Ghinea

de pomina

posedat

a

si

mat multe mosii:

sfinta

Clucer

ramasa, de

poarta urmatoarea inscrippune

:

locul celel vechi, a carel inscrip{iune,

lui

toarele inscrip^iuni

mare

tila-Voda. S'a reziditin 1889, in

biserica de mir,

manastire

a fost

Coasts,

Caloianca, linga strada Vin-

lulu!

in fa{a

biserica,

Nicolae

s'a savlrsit

15, anul da la zidirea lu-

la secularizare,

Precesta

Are doua clopote cu urma

fie

si

la

Episcop

Iosif.

te-

met 7244 (I73 6 )-

launtru

in

sunt Jupin Ghinea Vel Vistiernic

a) Clopotul eel

din temelie

inceput

s'a

si

melia la luna lut In lie 4,

tuiala

Ctiton

biv vel Ca-

aii zidit'o

toata cheltuiala d-lut,

anul

precum se vede, prin osirdia d-lui Alexe Zamfir, Epitropul ratesti, s'au facut

Ni-

D-lut Jupin

totul dari-

s'a zugravit si reparat

1

din

;

Ion Constantin

infrumuse^at'o, precutn se vede, cu

aii

la

iar la

Prea

Nicole brat Jupin Nicolae,

romina.

zileleluT

a-

ziiele

s'a ostenit

si

tiparit

fiind

1,

situata tocmal in coasta dealu-

hramul Prea

Intru

161

la

Biserica Sf.

inscrip^ie:

Adormirt de Dumnezeii n#scatoare

sfintet si

si

Poseda un ohtoih

Buda

al orasuluf.

vrerea Tatalut, cu ajutorul Fiulut

cu savlrsirea

ceasta sfinta

Biserica Sf. Troika, situata in

;

Are urmatoarea

so^ia sa Neaga, intocmaT

cum

intrarl

a doua curte se afla biserica

Ionascu ClupeJ:

inauntru sunt:

din

cum

S'a reparat la 1892.

in cea d'in-

si

de

zidit'o

aii

si

Infrumuse^at'o, dupa

ze vede, anul 1760.

imprejmuita cu

mare,

zid

torul Tatarascu. Ctitorii zugraviji

si aii

ianca, linga strada Precesta, are

prea sfinta sa Epis-

Mitropolit, zugravindu-se

V&tavu brat Capitan»

d-lut Ion

i

d-lut

Radu

d-lut

Slatineanu

brocari, situata in partea

Hosted by

Google

:

:

:

SLATINA

420

a fost facuta din lemn

intiiu

1877 s'a recladit din

la

mida de catre ghe Simon si

Gheor-

locuitorii

Are o evanghelie

si

cara-

oras,

cam

dintre Sopotul

muchia dealului Valea-Mueril,

si

in mijlocul unei padurl

cu o

si

pozitfe frumoasa.

Pe piatra asezata

la temelie,

stinga intrarei, se vede ur-

in

matoarea

inscrip^ie

si

au

zidit

cu

toata*

Antonie V.

Episcopul Serafitn de o

s'a ostenit

pana s'au

din temelie

pomenit in veci Amin. 7180

de Slatina,

nume,

vaiet cu acest

le fie

de

(1672)

si

gura

in

de

zid inalt

gros, care a

si

in-

tiresti

sunt in complecta

ruina

abia mai pot adaposti pe ca-

si

lugarul ingrijitor al bisericei.

Din

inscrip^iunea

marmora

ca a fost zidita pe

la

timpul domniei

Mateiu Ba-

si

cu savirsirea

s'ati

aceasta

si

bisericij

sf.

prenoitu-

sfint,

lul

Adormirea prea si

sfintet

de Dumnezeii

Nascatoare

rurea fecioaret Maria, toate imprejmuirile,

din

cu

si

se vad, cu

toata oslrdia Sf. Sale Parintelui Iosif Eclesiarchul, si

Egumenui

Sf.

si

porunca Prea

Domn

a toata Jara

Ro

mtneasca, George D. Bibescu Voda, leat 1844, August 10.

La

intrare,

dreapta,

in

vede zugravit Serafim

si la

se

stinga

Varlam. Linga numele Serafim se adaoga

«

:

Episcop, care a

piscopit multa

vreme

Rimnic pummel

si

vit

si

sfintelor schitun

Prea ofit,

Ion

sfin^ia

leaga cu soselele vecinale

munale

pun

si

co-

si

ast-fel orasul in

jude^ului.

Slatina

e locul

natal

al

lui

Vintila-Voda, care a domnit in

Muntenia de

1533 pana

la

la

1536, cind a fost ucis de boieri

vinatoare pe malul Jiului.

la

com. Malini, jud. Suceava,

in

situata intr'o pozi^ie frumoasa,

fru-

pe o poiana de pe ^armul sting

mare

si

facuta de locuisi

de unde

Biserica

sf.

Nicolae din

Clo-

Suha-Mica,

al piriuiui

Malini

10

cociov, biserica de mir, situata in

muchea

supra

vaii

Falticeni,

si

kil.

de Malini

la

V. de

anume

si

la

si

27

la

kil.

de Falticeni.

Strihare^ul

si

mai inainte Buciumeanu si

sa Chiriu Chir Ne-

Mitropolitul JanJ Rominesti.

fa^a

a-

La prima vedere

pare o ce-

Oltului. In curtea

el,

tate patrata avind cite

oasa Paraschiva

truie ingusta.

si

si

s'a zidit la anul

Sf.

Obogeanu

pin Grigore

Nicolae

1837 de Jusi

atyii.

Cea mai vechie scoala din

pe

si

la

din

tot 1

jud.

Sla-

Olt,

este

Ionascu, infiin^ata

anul 1794. Are o cladire,

facuta inadins pentru scoala, in

curtea

bisericei,

zidita

tot

de

Ionascu, pe la 1800, intr'o mo-

de sub Gradiste, in partea de jos a orasulul. Unul dintre vili^a

primii dascali ai

scoalei a fost

George Ardeleanu, tatai P. S. Aurelian; asemenea Ionascu, un zelos apostol minarei poporuluf, fost

d-lul

Ion

un turn

la fie-care col^. Zidurile ce-o in-

conjura

scoala No.

egumenui

dealului, cu

cam pe coasta din fa^a, se afla cimitirul cat. Are hramul Cuvi-

prista-

Greci, ce se titulea

protopop

Slatina-Turnui-Ma-

:

Slatina-Rosiori, care se

si

adinca

se alimenteaza tot catunul.

s'a

mai vad zugrSvi^i

Strihari^eanu,

altfel

Clocociovul,

tina

Pe paretele din dreapta de la intrare se

de

ingusta, se afla o

Buzau

Mitropolit ai farii Rominestu.

Iosif

jude^ene

gurele

Slatina, manastire de calugari,

de manastire, pe ma-

al vaiei,

la

«Mati boja Varlam,

scris:

opus

torii cat.

e-

acb. Iar linga mitropolit se

vede

nationals Craiova-Pitesti, soselele

sfin^iei

sale Parintelut Mitropolit Neofit, in zilele

Prea Inalfatului

S.

moasa cismea,

Schit Strihare^

Greci, cu cheltuiala sfinteT MitropoliT,

prin slobozenia

*

pu-

si

temelie

dupa cum

1645, in

anul 1684.

Spre

cu ajutorul fiulut

duhului

Slatina. Prin oras trece soseaua

Poseda o evanghelie tipanta la

vrerea tatalui

lui

sarab, de jupin Dinicu Vel Aga.

doua inscrippuni cu coprin-

Cu

vede

alba, se

lin-

Bu-

avind stasia

curesti-Virciorova,

frumoasa

frontispiciul bisericei, o

Pe

:

linia ferata

comunica^ie cu toate comunele

pe

aflata

nestavnic ieremonach Veniamin.

sul urmator:

ga Slatina trece

zhMune placuta, cu privire asupra Oltului. De jur imprejur e inchisa ca o ceta^uie, cu o curte

f883.

Ca! de comunica^iune

intr'o po-

piatra de

In interiorul bisericei se mai

{at in anul

situ-

dupa trecere Episcopul Serafim ramas-s'a

afla

Scoala practica de agricultural instalata la Strihare{, s'a infiin-

la S.

ata.

la

1876.

Ipsi-

Manastirea Clocociovul,

toata

a

Romlneasca, Varlam, ca sa

1*ara

savirsit,

Mitropoliei

cheltuiala

Domnului Alexandru

lele

Divanului Adhoc, raposat

al

zi-

ceput a se ruina. Casele manas-

In zilele crestinului Ion

V.

in

lante.

atyii.

in

tiparita la

anul 1775, in BucurestT,

Schitul-Sihareful, situat laN.

de

SLATINA

sunt

foarte

inalte

si

groase, avind icT-colo cite o feres-

Pe

S. d'asupra

zidul din spre

por^ii

este

marca

Moldovei. se adapostesc

manastire

In

16 calugari Tradi^ia

si

si

3

fra^i.

Letopise^ele Tarei

ne spun ca s'a intemeiat in im-

urmatoare Alexandru Lapusneanu fiind Domn, au facut m^n^stirea Sla-

prejurarile «

tina

;

legenda

sihastru acolo

zice,

ca traind un

un paltin, unde este acum oltariu, vedea in si

fiind

copaciii mare,

prestolul

in

Duminicl

oltariu,

spre

al lu-

alte zile

membru

tru acei

man, multe lumini inpaltin la vremea sluj-

si

Hosted by

si

spre

Google

S LATIN A

bei

bisericei.

Si

s'au

i

aratat

Maica Precista in vis, si i-au zis sa mearga la Alexandru-Voda

copul RomanuluY,

sa

zica

1

mergind

Voda,

faca

manastire

s'ati

Voda de

fost paltinul

au

si

Bogoslovul, de sta pana asta-zi ferecata cu argint

cu pietre

si

noastra*

de not

pe

mat

acele

moaste

sfintele

am

cu mult aur

si

sus scrise

multe pietre de mull

c&tre

Dom-

prea frumos

si

moaste

sfintele

si

so-

Domnia Mea cu mare bu-

ferecat

moaste pus

pret,

am

le-am pus

si

intru a noastra* mftnftstire de la Slatina. intru

§i

aceeast

Domnia mea cu

voit si

scumpe.

punem

totjf

Mintuitorul Nostru

si

ne-am bucurat,

impodobit

manastire, la Slatina,

sfinta

la

cJl s*!

sfinta PreobrSjanie a

Chrs. Dect

le-am

capui sfintului Grigorie

si

Dumnezeulut

Is.

unde au

loc

hramul

nulut

curie

acel

si

cum

man&stire de la Slatina, unde

taste

sihastru de au facut intru

primit

moaste intru

sfintele

indemnat Alexandru-

manastirea Slatina,

adus

si

Alexandru-

sihastrul la

aii

borniceste blagoslovira*

zidit& sfinta

sa

SLA TINA

421

cu curata

de

am

si

a

tocmit

ca s&

mat sus

unul ca acela

fie

pSna* ce va sta stinta lavra*

sfinta

sfin^t

manastire de la Vatoped, pentru mintui-

sfinta

au

osirdie

si

Grigorie Mitropolitul.

sfintit

Iara la sfin^enie

zic sa

preop cu diaconi 117, 7066 (1558) Octombrie topis.»,vol.

anul

14. («Le-

183

p.

II,

fost

fl

in

Gheorghe

Sf.

gasit urmatorul «Sirep» Precum am

cu

la

am

veche

ctitorie

noastra

a

unde

dat

si

si

am

sfinta

Munte, de

hramul

este

la

Va-

Buna-Vestire

a prea curatet stapinet noastre

de Dumnezeu

cu

draga

si

D-zeu,

mana'stire de la sfintul

toped,

mele

sftnStatea

pentru mintuirea

si

pentru

si

de D-zeu

N^scKtoare

pururea fecioarei Mariet

si

cu o cervSsa'rie ce este in Solon, ce acea

Domnia mea am cumpSrat-o un cadiu turc anume Baluium de

p&rint:ilor nostri, si

pentru

legea

toatft

slavnica

cum

;

D

unde

ria

si

tru

Calist,

sarie

nostri

Sofronie

Maxim

noastra

la

cap

intit sfintul

sfintele

marele

si

Eclisiarhul

cu

si

moaste, sfintele sfintele

si

deget

al

de

Dumnezeu

si

:

Grigore Bofillet

a

moaste

sfintet

Maicet Prea-curatet st&pinet noastre cfttoaret

al^t

Vatoped, in

al sfintului"

sfintulut loan Zlatoust sfintul

mftna's-

not sfintele Moaste

la

si

si

cerva-

adusera"

ca*

proegumen

sfinta manastire

de

^ara

si

sfinta

pentru

kir.

staret,ul

fratt

goslov

catre

Vatoped,

la

rug&torit si

supusft

fie

sa*

de

tire

turcestt

Dec?

si

nostri rug&tort

xandru Voevod,

paring

:

Chir Grigorie

Mitropolitul Sucevet

si

copul R&dau^ilor

Chir Anastasie Epis-

si

Chir Eftimie Epis-

noastre

la

Nasc&-

ruga'toriul

Nos-

tot venitul

credint.a

Mihaiii tri

si

scrissi

credint.a

Domniet mele lonascu

fiit

;

si

Petru

Domniet lo.

Ale-

si

Bogdan

Negoe

credin^a D-sale hit

tin,

D-sale lut

credin^a

si

Iosif

P&rcSlabul, credin^a D-sale

a D-sate

lut

Veveri^a*

Alexan-

dru BudajL Parc&labul, credint,a D-sale loan Dancul

si

mitru

lut

lut

Toader

lut

Zbieshi

lut

de

PdrcSlabul din

Postelnicul, credinja D-sale

Stolnicul,

cu Iuda

si

si

cu

spre

si

nevinovat spre

lut eel

ca

lor

fiil

Christos

precum

fie

sa*

este in vecit vecilor, amin. Iar spre

mat mare

mat

tuturor celor

tSrie

IntSrire a

si

sus scrise, Poroncit-am

a lut nostru credincios

ca sK

Domnulut Movila a noastra* pe*

scrie, si

aceastii scrisoare a

cfttrft

noastra\

Domn

Alexandru-Voevod

lo

Moldovet.

— Insl

care an ca

sa*

ca si

"J^ret

stie in

se

fie-

luna lut Decembre 6

fie

la ziua sfintulut Neculat, ca sa aiba*

zile,

a face pomenire

d&ruii,t

:

parastas

si

mare de argint cu

asijderea

zi

sa*

dupl

se facS

panahizt cu o cupa* solzt,

am

ce

poleiti,

Domnia mea

bSut insust a Il-a

celor de

si

Domniet mele

fiit

obiceiii

si DoamDumnezeu

Domniet mele

net Domniet mele

dintr'insa,

si

coliva* si parastas si

mas^.>

«Iara

el

(Alexandru Lapus-

neanu) daca au implinit 13 an! 1

si

J2

a Domniei

d'inti! si

credint^a credin|;a

D-sale

lut

D-sale lut

sale,

calugarie, au raposat

si

cef

si

a doua, primind

intliu

cu

cin-

ste l'au ingropat in Manastirea

dita.»

de dinsul

(Gr. Ureche, «Letop.»

ziI,

p. 222.)

Doamna Ruxanda

Suceava, credin^a

SpKtariul, credin^a D-sale

Paharnicul,

Andreic&

Dumnezeii, singele dlnsit

Slatina, care este

Ion Petric Visternicul, credin^a D-sale

Costin

aib^i

s^l

si

strigara spre

Andrica*

D-sale lut Du-

credin^a

P^rciilabul

Moga

care

D-sale Cristea Pdrcalabul

de Neam^u, credin^a D-sale lut credin^a

de 318

si

Niceea

si

de 12

?i

-

jidovt

alt,t

si

credin^a boerilor nos-

si

Apostolt la

p&-

si

Maic&

lut

Prea iubi^ilor

a lut Vascan Movil£, PdrcSlabul de Ho-

Cetatea-NouS,

at

este

Noastre pre cea mat sus

D-sale lut

si

aceia

spre

si

Domnia Mea impreund cu

de

am cumpSrat Domnia mea pe zisa* cervine tot pe bant

NaV

pururea Fe-

pravo-

curata

Verhovnict

Paring de

Dom-

f&cut Ceriul

parte cu procletul Arie

mat sus

hramul Buna-Vestire

de la not uric cu

Anei

cioarei Marie?.

acea

fie

tocmeala*,

Evanghelistt

sfin^t

cete s^ o lege

neclintit nict odinioara* in vecit vecilorj

pentru c&

de patru

Domniet mele

si

si

sus

a surpa

si

scrisa*

bl^stSmat de

aii

de Prea

si

LogofStul

Egumen

este

Solon,

scrisa"

r&posa-

pururea Fecioaret Ma-

si

mintul

pentru sSnStatea

stSplnet

zeu

Teo-

sa*

nul Dumnezeii ce

fitcelor si

crestineasca* sa*

este

Prea-curatet

toare de

la

aspri

ca*

Vatoped unde a

dftrui-

cervfts&rie sfintet mSnftstire

scrisft

gata

sus

a

si

pentru sufletele sfin^ilor

si

la

6500 mat

Petru

si

^ilor

de

drept

Doamnet

Tudora, Chiajna

fana

acea mat sus

dat'o pe acea

sftndtatea

si

Domniet Mele Ionascu,

fiit

:

Dom-

pentru sftnStatea

si

Mihail

cervSsSrie

am

la

Ruxandet

sufletul

Domniet Mele {ilor

de

pentru sufletul

si

tinerilor si a toata* {.ara

bunft voia noastra

toata*

de

s'a

Domnia mea

bine-voit

din

ajutor

intSrit

niet

ca s'avem a da

plinit, si

I,

:

noastra* bun^-voire si cu curate si

si

am

si

Domniet Mele

Sub capul

inima*

rea

Bogdan,

vol.

si

2 to).

p.

a

o

si

dat

a strica

ispiti

aceasta a noastrK

multa cheltuiala

am

rosit

mat

acet

plini

in vect.

fie

lar cine s'a

au zidit manastirea Slatina, cu

si

300 de galbent

a

si

300 galbent rosit obsocul sfintet m^nSsde la Vatoped precum este tocmit

fie-care an,

c;te

mat sus

tirt

pe

not meriic

da

inoi, a

«Sidomnind Alexandru-Voda Tara, intru lauda lui Dumnezeu,

1-a

strice a noas-

acea

si

scrisl tocmealS, ci ca s& aibS, a Int&ri

sa*

sfinta lavrS,

nu

sll

tntarire

si

cine ar alege

Domnitor Jiret noastre

fi

Moldovet, acela ca danie

pe

ort

fi

neamul

din

sail

boie-

mart.

si

cine va

via^S.

nostri

fiit

nostru, sati iar&st

ca

aiba*

din

Dumnezeii a

tr&

tuturor

credin|;a

si

Moldovenestt a mici

dup^t a noastra*

IarS.

domn

bine-

a noastra* bun&-voire

dragl iniml

si

am

asisderca

Pascu Comisul rilor nostri

din

lume

(dupa

esind

dol

si

ea

ani)

in

anul 7078 (1570), Noembrie

12,

au

astrucat'o

Slatina, linga

in

manastirea

Domnul

Hosted by

sau Ale-

Google

:

: :

:

;

:

SLATINA

SLAVA

422

Voda»

xandrul «Letop.»

Capul goslovul

Alexandru Voevod

p. 222).

I,

Grigore

sflntului

panglice de aur,

Bo-

care s'a mutat

pe care este

sale Teofania,

In

anul 7069 (1561).

Pe mormintul de

afara, in pa-

retele bisericei este

limba slavona:

inscrip^ie

f Acest cap este al PatriarhuluY nostru Grigore Bogoslovul $i l'a ferecat

f Aict robul lut

Alexandru Voevod,

lut Cheajna, fiica lut §i

Cneghina

$i

dat la stinta M&n8stire Slatina, In

l'a

zilele piosuluY

Domnulut

nostru

Eremia

Io

voevod, st^ptnitor

anul

la

Nil,

inscripfia

Sub arhiepiscopul GhiMoghila,

Mitropolitul

mutat

s'a

la vectniciie lo-

luna Sept.

.

.

.

urmatoarea

este

trapez, Iosif

Igumenul

Mitropolitul Ventamin, in ra-

portul

Bogdan Voevod, cu

lut

Domn

nezeii

mila lut

Moldovet,

J&r'u

Ieniceri.

i860, Guvernul Tare! exila

In fiul

Dum-

in

manastirea Slatina pe Mitro-

politul Sofronie Miclescu.

anul

la

Slatina,

Apoi mai sunt

alte

si

odoare

iul

rea inscrip^ie

drept

Man as tire

la

gropat cu

TatSlut,

am

treimet inchinStor, Io Ale-

Doamna mea Ru-

Voevod, cu

Dumnezeii

Bogdan

odrasla*,

?i

Petru

mie

chlruita

$i

mele Schimbarea

1846,

si

ale carui

1887 Mitropolitul Iosif Naniescu Mitropolia

Ja

din

urma

eel din

pana

sat

la fron-

Acele odoare

tiera.

Are o populate de cuiton, can

pe mosia

Iasi.

160

lo-

improprietarit

s'aii

fra^ilor Iorgulesti.

sunt urmatoa-

Slatina, statie de

rele la

O

evanghelie ferecata cu

in mijlocul pajurei suflate

urmeaza

ar-

doua chivote de argint

gint;

piatra,

aceasta

ramash;i le-a stramutat in anul

anul 7069 (1561).

de pe

malul

Doamna. Este

nti-

Domnulut,

la fa{H a

la

Decembre

18

Constantin,

tnceput a zidi templul acesta cu

Sub bour,

pe

situat

riului

al

ajutorul

Fiulut^i cu s&vir^irea Sfiniulut Duh, iatK

cu de

Nucsoara,

:

invoirea

$i

parte din com.

sat, facind

Nucsoara, jud. Muscel, pla-

rur.

in-

xandru

facuta ca

si

dupa ce fusese arsa

din nou

niamin Costache, care a fost

xanda

f areT,

manastirea Slatina a

meremetisita

daruite de catre Mitropolital Ve-

al

catre Divanul

sati

ca

arata

pra usel bisericei, este urmatoa-

eu robul,

aceasta intim-

plare.

fa-

l'a

cut in zilele lut Alexandru Voevod,

Pe piatra ctitoreasca, de asu-

f Cu

Tragedie» descrie

«Jalnica

de

inscrip^ie

7069 (1561).

Sucevel, Iuna Aprlle 23.

Vornicul Alexandrul Beldiman in

fost

La Trapez

f Acest

De desupt urmeaza orghie

Dumnezeu leromonahul

arsa

si

eteristilor.

(data necunoscutl).

7105 (1597).

ast-fel:

zace

la Sla-

pradata

82 1 fu

cu deamanuntul unde

mormintul,

este

cagurt la anul 70

Moghila

MoldoveY,

firet

urmatoarea

:

Igumen, care

de Hristos

iubitorulut

§i

1

de ramasi^ele "'

egumen

era

tina Partenie (Idem. 26).

vectniciie locasurt, la

la

sSpata urmatoarea inscrip^ie in

boerul Postolachi Vistiarnic

La 1752

infrumuse^at, Io

l'a

fiicet

doua

cu

legat

este

f Acest mormlnt

Ureche,

(Gr.

cu

aur

o

finiftun;

si

com.

Slatina,

Craiova, pusa

dr.-d.-f., jud. Oit,

pe

Pitesti-

linia

in circula^ie la 5

Ianuarie 1875. Se afla intre sta-

Potcoava (21,3

cruce de argint suflata cu aur

bile

un rind de

Inal^imea d'asum pra nivelului Marii de i66 29.

kit.) si

Piatra-

Aceasta* piafrS s'a asezat sub Egu-

-j-

leromonah

menul

Nil,

(1582) luna Aprilie

la

anul

7090

suflate cu aur

8.

Pe perdeaua Dverilor, facuta de Alexandru Lapusneanu, este urmatoarea inscrip^ie

minte,

vase de argint

sfinte ;

mai multe

procove^e

aseminea Arhieresti

mitra

si

si

vest-

perdele

vestmintele

ale Mitropolitului.

Olt (16,6

kil.).

,

Venitul

1896 a

acestei fost

pe anul

statii

de 259585

14

lei,

bani.

Afara de mosiile Malini, Gaisul

mare perdea a

Aceasta*

f

Voevod cu

xaiida

si

s&u

si

$i

a

a copiilor

Petru

?i

Maria

mila lut

Domn

Dumnezeii

Moldovet pentru rug& de pomenire

a sufletulut

dan

pio-

Sabasa,

Borca,

nesti,

Madeiul

Iubilorul de Hristos Io Alexandru

si

Tfjlrit

fricut'o

si

salt

si

lut

Ionasco

a fiicelor

Teofania,

dita mhna'stire,

Doamnei sale

si

RuBog-

Teodora,

parte din Farcasa, ce fusesera

date Manastirei rul

ei,

aceasta

de intemeietomai poseda O-

priseni, Radaseni,

care

le

instraina

si

si altele, pe schimba dupa.

Slava, piriu, in jud. Tulcea, pi. Babadag. Izvoreste din pantele de E.

ale dealului

de indreapta mai

sub numele

Bas-Punar,

Bas-Punar, intiiu

E., trece prin satul

spre

se S.-

Bas-Punar,

a dat'o la noa" zi-

unde este hramul schim-

barea

la fa^a"

a Domnulut

rulut

nostru

Isus

Hristos

si

Mlntuito-

anul

7069

(I56i).

Pe mormintul din dreapta in biserica este urmatoarea inscrip^ie

si

placul

sfatuluJ

pus orbeste

Manastirei,

su-

Egumenului. Asa,

document 1641 tombre 2 arata ca Manastirea Slatina da lui Vasile V. V. Truun

sesti

Oc-

din

ca sa faca niste

chili! la

ma-

nastire. («Uricariul», VII, p. 45).

apoi, curge spre N.-E., trece pe linga

manastirea

lipoveneasca

Uspinia, prin satul Slava-Rusa,

de pe linga satul Caugagia,

si

aci o ia iar spre S.E., trece taie so-

seaua na^ionala Tulcea-BabadagConstan^a,

Hosted by

si

dupa un curs de

Google

;

:;

SLAVA-CERCHEZEASCA

ma! bine de 70 in lezerul

kil.

se varsa

de Ciucurova trece prin comu-

cov, ce exista

prelun-

nele Ciucurova, SJava-Cercheza,

colului XlX-lea, linga cat. Slava-

o

Golovi^a,

gire a lacului Golovifa, linga sa-

P^na la SiavaRusa curge numai printre deaCiamurli-d.-j.

tul

lurT inalte,

acoperite cu paduri

seculare. Basinul

conside-

este

acopere jumatate din Babadag, cam 80000 hect.

rabil pi.

si

El este cuprins intre dealurile

Topolog,

Bas-Punar,

Periclic,

Haidin, Ciamurli, Tas-Bair, Eniceri,

V.

la

S.,

si

intre dealu-

si

Atmagea, Secar-Bair,

rile

Jidini,

de unde

culmea BabadaguluT

N.,

la

cuprinzind teritoriele comunelor

Atmagea, Ciucurova, Slava Ruseasca, Ciamurli-d.-j. Afluen^i! sat

d.-s.

semnati unita

sunt

cu

:

valea

Atmagea, valea

si

Gamurli-

mat

cei

in-

Valea-

Jidini,

spre

S.,

Atmagea, Calugarul,

stinga

Siava-Rusa, com.

pe dreapta valea Cancena.

Babadag, pe

nume,

cu

piriul

la S.-V.

a

si

pi.

acelasl

de orasul Baba-

dag.

Armutlia

cu com.

la N.,

Bas-Chioi, la S., cu

si

Tulcea,

pi.

Babadagului, catunul

com. Slava-Ruseasca, asezat pe piriul

Slava-Cercheza, la 6

spre N.-V. de resedin^a, lele

a 3 dealuri inalte

roase.

Are o

la

si

kil.

poa-

padu-

intindere de 1397

96 hect. vatra si o populate de 682 to^f lipoveni impar^T

hect., din care satuluT, suflete,

in 2 secte

:

2 biserici

cu popa si

Poztyiunea

si

fara

popa

acestui

sat

este

una din cele mai frumoase din toata Dobrogea, fiind adapostit de toate parole cu munti inal^J si

padurosi.

cu teritoriul ora

la E.,

si

Slava-Cercheza;

Siava-Rusa Slava-Cer-

la

6

N.-V. de

spre

kil.,

rese-

din^a; Bas-Punar, pe Siava-Rusa, 13

spre V. de resedin^a.

kil.

Intinderea com. este de

1907 hect, din care: 128 hect. ocu1

Culmea Babadagului, de

sunt:

-

N.-V. spre S.-E.,

la

cu

Jidini,

el; dea-

virful Jidini

N.

la

;

Uzum-

Matieva-

bescoi-Hara (244 m.) SevaiovaHara si Pahotnicai-Hara (224 ;

m.), acestea la E.

m.)

S.-E.

la

;

;

Lisaia

o pestera; ;

donsca E. S.

;

;

afla si

(plesuva)

Jan^ul Pestercaia la N.

N.-V.

la

Emina

;

la

Car-

Cardon spre

;

la S.-E.

;

Slavsca

Spil-Starcica la V.

;

Bujor

Inah:imea

E.

la

la

sunt:

—

si

V.

Culmea-Bas-Punarululf cu ;

dealul Ciucurova

dealul

Ibrisov

m.), toate acoperite cu

(241

padurl.

O uda Siava-Rusa, la S., trecind prin com.

sub numele de

ca

si cat.

Bas-Punar

;

are

afluenflf pe stinga valea SlavaCercheza, numita si Stavcov, de

la

;

de 11284

iar cheltuelile,

;

let.

comunale ce unesc cat. intre ele si due la catunele invecinate, ca Babadagul, Cangamurl

gia, Poturul, Ciamurli-d.-s., Ciu-

curova, Armutlia, Beidaut.

Sunt

trel biseridf lipovenestt.

In Bas-Punar este o biserica,

cu hramul Sf. Metodiu

MaJ sunt

una de

numita Uspinia

barbap,

de calugarije, asezata dita

si Ciril.

2 manastirl,

si

1804

la

;

alta

in sat, zi-

linga aceasta,

si,

o biserica zidita in 1890.

Sunt

scolf,

5

care

din

2

li-

povenesti.

acestor

350 m. La mijloc

m.);

poseda: 507 plusi iepe; 367 bo! vac* 300 capre si of. Veniturile com. sunt de 13958 Cai de comunica^ie sunt dru-

Clinci-

dealuri, acoperite cu padurl, este

de 200

lei

(143

(Cerse-

unde se

toarea) la S.-V.,

V.

Camena

Starcica

si

(341

Carada-Bair (255 m.); Hri-

;

de 1776

lipovana

guri; 544 caJ

partea

in

m.); Tasli-Bair (251 m.);

m.)

o populate Locuitoril

Dealurile care brazdeaza com.

Izvoreste din dealul Sacar-Bair,

intinde spre E., sub numele de Arman-Cesme, apol sub acela

Siava-

:

cheza, pe piriul cu acelasf nume,

Babadag.

sului

Slava, jud. Tulcea.

Sacar-Dere, se

cat.

suflete.

(335

a piriuluz

formata din

magea;

ramifica^iile

Slava - Cerchezeasca, ramura

E

pate de vetrele celor 3 sate, cu

Jidini (cheia izvorului) la N.-V.

2 scoale.

Hri

com. Ciamurli-d.-s. si Beidaut; la V., cu com. Ciucurova si At-

Bair (234 m.)

in jud.

Dere-Iol-Cari,

bescoi-Balca, Seraiova-Balc&.

la

Se margineste:

Hara (264 m.); Lasa-Hara (250

Slava-Cerchezeasca,^/,

valea

Jidini,

Matieva-Balca, LisaBalca,

Rusa, resedinfa, asezata spreE.,

partea

rur., in

centrala a jud. Tulcea

lul

;

la mijlocul se-

la confluen^a piraielor

de N. cu ramifica^iunile

Slava-Cercheza, pe stinga iar

Jidini,

pe

Cercheza, Valea-CalugSruIuT, valea

Siava-Rusa se

linga

si

Calugaruluf, Sevaiova-Balca, Pa-

tul

in-

uneste cu piriul Siava-Rusa.

hotnicai-Balca, trecind

prin sa-

se

primind

Salcari-Dere, Matieva-Balca; pe

Slava-Cercheza,

Haram-Cesme,

numele,

ia

isi

dreapta apoi vaile

Izvorului, Orta-Bair, Tasli-Bair, si

SLAVA-RUSA

423

:

o mSnastire lipoveneascS Stav-

Siava-Rusa, pi.

sat, in jud.

Tulcea,

Babadag, catunul deresedin^a

al

com. Siava-Rusa, asezat

pe

Babadag,

de

S.-V.

la

piriul

Slava-Ruseasca. Are o intindere

de 2944 1094

hect.

suflete,

in 2 secte

sau

:

si

o populate de

lipovenl

cu pop!

bespopov!;

manastire

romina

si

1

si

impar^I fara

popl

biserica,

de maid,

1

1

scoala

2 lipovenestl.

Hosted by

Google

;

SLAVA-RUSA

Slava-Rusa, ramura a Slava,

slAnicul

424

Tulcea;

jud.

piriuluX izvoreste

natate deosebita. principals

Industria

sa

exploatarea

este

si

din dealul Bas-Punar, se prelun-

iucrarea lemnului,

pentru

geste spre S., in direc^ia N.-V.

are

Tot

spre

lucreaza muita lemnarie pentru

S.-E.

prin

trece

;

satul

de unde o ia spre pe linga manasUspinia si aproape de SlavaRusa, de la care

herastrae.

23

Bas-Punar,

constructiuni

N.-E.

grinzi.

trece

;

tirea

satul

numele, primeste

si-a luat

piriul

Slava-Cercheza, cu care formeaza

se

A

doua

Are 42 aburi;

16 stine.

si

3

13

mare

Mucenic Gheorghe, de robul

si

1

dirsta. Cojocaria este respinditS.

se vede, Intru cinstea

numit il

dupa

ast-fel

uda

Buzau,

jud.

al

riul Slanic,

in tot lungul sau,

ce

din Sapoca

Sapoca -Lopatari, rupta adesea de viiturile Vite:

minji,

38564

R.-Sarat; la S. cu plasile Cimpul

asinl,

391

V.

la

cu plaiul

A

3807 vaci, bivoli, 26 bi-

13

214

867 lepe,

cai,

1947 capre, 41 porci. Loc. au 1050

1

13

01,

36

scoli;

36

biserici,

cintareti

si

format

din

Pe

comune:

19

erarlu,

^ilor

cu

Dumnezeiasca

si

cu

zidit^

bise-

lauda

sfin-

cheltuiala

toata

dumnealui boierulut biv vel clucer: Ion

X

(Hagi) Moscu ... in

zilele

Io Alexandru Moruzzi,

Chir

Mitropolitului

et

1800, Octombre

Episcop

Dosofteiii, s'aii sKvirsit

si

numitul

de

Domnului

cu blagoslovenia

boer,

cu

toata.

leatul

la

I.

29 pa-

A comunele din care

lingS

urma-

are

rici s'a ridicat intru cinstea si

podoaba

preoflf,

37

Erarhi,

sf.

toarea inscrip^ie:

raclisen.

E

la facerea

treia biserica, catedrala, cu

hramul

Chir Constandie,

Are

hect.

de

riului

stupT.

Pirscov.

Are o suprafafa de 67247

intre-

boi,

7713

ca

si

de

intru

io.

Aceasta sfinta

cu Vrancea;

Sarata,

so-

Slanic.

740

si

tembre

cele din Beceni.

si

Cale de comunica^ie are

vijei,

la E.,

Misail,

:

1226

la N.-E.

Chir

lumei 7243, de la Hristos 1732, in Sep-

voli^e,

partea de N.-E. a jude^ului.

Constan-

a iubitorului

si

Episcop

Trandafir,

Io

vecinica' pomenire, in leatul

Selimiteaza laN. cu Transilvania

la

Dumnezeu

sf.

Dum-

iut

Se fac aci 23 tirgurl anuale, din care mal insemnate sunt eel

situat

si

Voevod

dupa

lauda

in transporturi.

seaua

Slanicul, plain

si

si

Filcea,

Domnulut Nostru

Nicolae

tin

Radul,

Opris,

nezeii

bise-

temelie,

se cuvine,

i

pive

acestor produc^iuni, a vitelor,

Slamine§ti, sat, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Mierea-Birnici. Are o populate de 172 suflete; o biserica fondata de locuiton, cu hramul Sf. loan.

din

cum

Comerciul consta in desfacerea

Slava.

dumnezeiasc&

?i

cu toate podoabele ce

in zilele

piriul eel

sfint^l

rici este ziditS. si inKl^at^i

care 2 cu

mori din facae,

urmatoarea

are

inscrip^iune: Aceastjl

turilor are o caserie

cu hramul

biserica,

Gheorghe,

Sf.

ma! cu seama

si

Pentru fabricarea brinze-

de catre

anul 1774,

la

Neagu Toma.

care

aci

pe

cut

patra biserica,

cu hramul

Nasterea M. Domnului, s'a fonanul 1851 de Safta Za-

e compus actualmente, coprindea,

dat

Blajani, Carpinistea, Cernatesti,

pana

la

neasca, iar a cincea, cu hramul

Fundeni, Grabicina, Gura-Dimie-

jud.

Rimnicul-Sarat.

Aldeni, Baesti,

nei, Lopatari,

Manesti,

Beciul,

Minza*

Niculesti, Sarulesti, Vadul-

lesti,

Vintila

Sorestilor,

nesti

Beceni,

si

-

Voda,

Zar-

Zilisteanca, cu 91 catune

39 sub-diviziuni, avind o populate de 25950 locuiton. Terenul este muntos la N., si

deluros in centru

ses la

si

S.

Munjil au pasunT intinse, mai cu

seama si

cele

din

Musi,

Giurgiti

Bisoca. Padurile sunt nume-

roase

si

seculare.

E

avut in

substance minerale, precum: aur,

plumb,

fier, lignita,

ozocheritS, ocru,

Sorgin^t

de ape minerale sunt numeroase. Din punct de vedere geologic, prezinta un interes si o insem-

cite-va sate din

si

Resedin^a

sub-prefecturei sale a fost cind

com. Beceni, cind

in

Carpinistea.

Acum

plaiul Pirscovul

e

in

la

pi.

cu

locuiton.

talelor

loan Botezatorul, fondata la a.

intiiu

Sf.

cam

1724, de Stoica Gioarsa;

a fost de lemn, s'a

refa-

si

jud.

Braila.

neni, parte la

cu hramul

cimpului, prin

Parte din locuiton sunt mos-

45 kil. de Ploesti. Aci e resedin^a plaiului Varbilaul. Are o popula^iune de 4488 biserici, dintre care

parte

din saline,

sarei

munca

lalomi^a girlei

Slanicul, la

pe

tutu-

Aceste biserici sunt deservite de 5 preo^i.

Varbilaul,

Este situata pe valea

in Grosani,

ajutorul al

cu

jud. Prahova.

una

si

Locuitorii se ocupa parte cu

Slanicul, com, urb.,

5

Marinescu

com.

unit

taiatul

Poseda

cu

zidit

s'a

Ilie,

d-lui Ion

ror mahalagiilor, la anul 1865.

are resedin^a

si

sf.

com. Plescoi.

in

pacura, sare, etc.

1844,

1864,

s'au

pe

improprietarit

proprieta^ile

multor mosneni, pe a Eforiei si

pe a

familiei

mai spi-

Zanescu.

El poseda: 235

cat, 904 boi, 539 vaci, 223 vi^ei, 70 taun, 1269 01, 130 capre, 418 pore!. In com. sunt 5 mori pe apa

Slanicului,

Hosted by

4

in

Grosani

si

Google

1

in

:

SL&NICUL

precum

Prajani,

o fabric^ de

si

ipsos a fra^ilor Alexerio.

Scoala exista

com. de

in

la

unde au

ta^ile,

alta-dat&

Baciul ^in

si

si

locali-

gun de ocne numesc Baia-

fost

care se

:

Piscul-Gorga-

cantitate, iod

$i

pucioasa intr'o

mai pu^in pronun^ata,

pe proprietatea

d-lui Al.

Slaniceanu. S'a

un

infiin^at

balnear, gra^ie

Slanic

bogate

stabiliment

caruia

Slanicul

de multa lume.

e vizitat vara

In

sunt mine

foarte

gema, care,

in sare

ce

in

priveste calitatea, rivalizeaza cu

minele din Anglia

si

De asemenea brica

o ca-

si

unde

Localitatea

este cariera se

numeste Pe-Za-

podie, linga Muntele- Verde,

in

partea de N.-E.

Virful-lui-Gures, Sitarul,

de 23 circiuman. Budgetul com. e de 24239 lei, iar la

in

com.

gera^i,

Plaiul

de

cheltuell,

udata de girla Slanicul, ce

desparte com.

a Sl&nicului

afluentii aces-

Valea-Musce-

a-Carbuneanului, Valea-de-

la-Mihaiu-Edu, Bughia, etc.

Se margine^te cu com.: Schiulesti (N\),

Tei$ani

Livadea

si

fe?ti

Bughea

Varbilaul

(E.),

este

si

plaiul

cel,

plaiul

rur., in

Nucsoara,

de Cimpulung,

la

S.-V.

la

de aambele ma-

In partea de N. are mai multe

Aninoasa,

Domnesti,

Berevoe$ti-Ungureni

si

Berevo-

esti-P&minteni.

o biserica vechie,

reedificata la

dinte de com. Homoriciurile,

merge urcind un de intins p&na in

colnic

si

destul

giturile

mun-

ramificafiunl ale Carpa^ilor,

prin diferite

suisurl si vat,

si

cobori-

pSna ajunge

in Transilvania.

Dicfionar Ge>grafic. Vol.

Diaconeasa

fiin^ata la

lo-

la

1

sunt cite-va

kil.,

Prin com. trece

soseaua

ju-

— Curtea-de-

Arges.

Slanicul

Slanicelul,

sau

jud. Bac^u,

sat,

Trotusul, com.

pi.

Tirgui-Trotusul, situat in valea piriulul Slanicul si

pe un podis

format de munfil

Pufui, $urile

si

Piciorul-Borvizulul.

Are o populate de 1085 scoala mixta

o

;

;

su-

o bise-

1847 ^ e Gavril Manciu; 9 circiuml, 3 mori de apa si 2 herestrae. Vite:

59

cai,

nute, 177 porcl

si

718 vite cor288 capre.

1

860

;

lepe,

o scoala,

in-

1832.

400 boi

berbeci,

188

si

46

946

vaci,

capre

cai

si

si

01 si

{apl

si

Trotu18

kil.

Lat.

N.

la

de Tirgul-Ocna. Long. E 26°.37', 46°.i7\ Alt. 530 m.

Distanfa

Tirgul-Ocna in

1

sea

1 J2

de

18

kil.

Sl&nic

la

de

la

se face

or& cu trSsura, pe o so-

fSlcuta

E

dealungul

piriului

interesanta

foarte

descrierea lui V. de Kotzebue,

sub numelede «Sianicin 1855 », prin

care

arata

care eraQ expusl,

peripe^iele la si

nevoile de

tot felul ce aveati sa sufere bol-

navil care, din toate parole fa-

mosneni.

Prin com. trece riul Slanicul, izvoreste

austro-ungar&,

tiera

pi.

in

Bac£u, aproape de fron-

sul, jud.

Slanicul.

144 porci si scroafe. Mosia e proprietatea locuitorilor

Slanicul, stafiune balneard,

cia-

Casandra,

Locuitoril poseda:

care

Parte in raionul com., parte

Spre N.,

com. Tirgui-Trotusul,

Se m&rgine$te cu comunele

dita de mosneni, cu ajutorul Ju-

incepe din cat. Schiulesti, pen-

la

lun ale riulul Slanicul.

numit

Acest plaiu

p&dure, a fost

izvoare de apa sarati.

kil.

15

cest oras, situate pe

in raionul com., este

r&ze$ie cu Slanicul.

la 2

pana

ricS, cl&dita la

jud. Mus-

cuitori;

in

cam

1805 un mic schit de caiugSrl.

flete

N.-V.

totu$i

un heras-

N.-V. de com.,

in

kil.,

(S.) si Ste-

(V.).

pinesei

Mar eh

$i

raionul

in si

la

de

$i

Serban-Voda, care desi nu cade

fif>5'+(>.

doua, de

in

tcia: Tariceanca,

N. spre S.

lului,

La

de^eana Cimpulung

sunat.

E

Slanicul,

riul

trSu.

pa-

Are o populate de 500

lei.

muchi

ma! multe

pentru

din ele sunt locurl

Pe

com., este o moara

Leba,

OgaruluT,

-

Virful-Gistei, etc. Cele

Stane?ti,

veniturl

la

In partea despre N.

suri,

De-

Poiana-Varanghei, Groaza,

izvoare de apa strata.

Comerciul se exercita

^ilor,

pentru inmor-

S.

Valea-Mosulul.

Fundata

Zapodia,

Slanicul, com.

exista

piatra, din care se fa-

ipsos.

25138

Cremenea,

(locizolat, destinat

aduc Tari!

un venit insemnat.

de

Gornatele,

al-Scorusului,

nulul,

Magura,

Din proprietatea lui Dumitru Arnautu mai fese un izvor cu apa de pucioasa. Un alt izvor de apa strata, con^inind sare si fier in mare

rter a

Valea-Fetei,

si

murile vechT), Podul-LungasuluT,

iod.

Pe marginea de V. a com. mai trece piriul

Aninoasa.

mintarea holericilor, dupa vre-

si

uda com. pe ambele maluri si se varsa in riul Bratia, la com.

Poiana-Banu-

Aceste ape con^in

pe linga sare

se afla

plaiurT:

Baia- Verde. Ele apar-

statulut.

cantitate

poieni,

Piscul-Vulturulul, lui,

minerale sunt in

gasesc urma-

in marginile ei, se

toarele piscurT,

1855.

Ape

SLAN1CUL

425

din padurea a-

ceste! com., din lacul

RotunduTT

re!,

se

duceau

per-

la Slanic,

curgind distance foarte mar! trebuind sa ia cu

V.

dinsil

si

mobi-

54

Hosted by

Google

;

:

slAnicul

bucataria.

slugile

ast-fel

de condign" pornirea

si

la

SlSnic era un adev£rat supliciu. SlSnicul,

pe ling£ c£

e cea

?i

al-

doua

stinga

la

p£durile

Spiridon din

din

case!

prejur, Iasi

aceaste

;

dona^iune a fost sancfionate in

de 530 m. deasupra nivelulul M£rei-Negre. El se afla la poalele mun^ilor, care formeaze si

cu Sf.

6 Noembre 1851 de Grigore Ghica V. V. Hrisovul domnesc din acest an, intre alteie, co

titudine

dreapta

a trecut localul bailor, impreune

far2>

climaterica excelenta, avind o

la

Adunarea Moldovel

1846,

o stafiune

sta^iune balnearS. din

este in acelasl timp

La

In

lierul,

intfr

slAnicul

426

prindea

Feredeele

« 1.

:

se dea impreuna

cu

(baile) sa

locul

tot

din prejurul lor, cu acaretele

si

la Sl&nic

ele precum p£na in anul 1847 de c&tre hatmanui Alecu Asian, iar mat inainte de raposatul spatar Mihaluc&. 2. Se va da cite 10 falci padure pe an la partea cea mat apropiata de bat, pana dupa desfacerea to-

sunt cunoscute de la inceputul

tals a mosiei fiscului, cind atunci

Cerbul

inalte,

siruri

Puful,

si

acoperip de brazl secular*, palmesteacSni,

tint,

asezat in mijlocul

guste

etc.

E

unei v&i

in-

fagT,

pitorestl.

si

Parcul Sl£nicului e frumos

si

mare. Istoric.

— Apele

de

depre

hrisoveli^ii

s'a st&plnit

nu fusese acor-

distincfiune, ce

data

de

bailor

nicT

zensbad, Marienbad

Fran-

la

Hall, care

si

au o reputa^iune europeanS. se descoperi izvo-

1882,

In

No.

rul

numit Constantin

8,

Elena.

1874, s'a descoperit izvo-

In

No.

rul

care a fost numit

bis,

1

Alexandru », d-lui Alexandru

izvorul tirea

«

amin-

in

Varnav

Liteanu, care, ca Epitrop alcasei

Spiridon, a lucrat mult pen-

Sf.

tru propasirea

statiuni

acestei

balneare.

Apele Sl&nicului au puse

in

:

din Viena, ob^inind medalia de aur; in 1889,1a Exposi^ia Universale din Paris, ob^inind me-

secolului al XlX-lea. Ele au fost

i

aceleasl mosii pentru vecinicie,

medalia

800

Cooperative din Bucuresti

mare proprie-

darul Mihaiiuc^, tar din jude^ul

ftlci».

Cu

Bac&u, cu oca-

din tot trupul

toate

acestea, din

docu-

ziunea unei vin&tori, cind bind

mentele vechT, se vede c& inca

ap£ dintr'un izvor, gustul

de

rat-acidulat

a atras

'i

ei s£-

atenfia

descoperit

s'a

No.

care poart£ numele

1,

amintirea

Mihail in

;

Isvorul

ast-fel

caminarul

sau,

de

Erau

Slanic.

Sf.

Nastasachi, lu&

la SlSnic

deja

vara

pe atunci

Apele nu erau analizate ce

le

nicl

la

de Serdarul MiheilucS.

ftcute

eel

si

intrebuinfau o f&ceau f£r&

o indicate medicals.

La

1839, s ^

voarele No.

Ana

si

Sf.

4

No.

Pantelimon;

5

:

iz-

S-ta

iar

la

1844 s'a descoperit izvorul No. 6, numit Alecu Ghica.

La

i845,Statul intervine, con-

testind

drept

Mih&ilucilor

$i

manuluf Asian.

de d&

No.

proprietate locul

hat-

7,

numit

S-ta

1856, casa

insarcina

Aglaia,

Spiridon

Sf.

pe doctorul

Ludvig

Paul

51

Sf.

;

mit 4,

«Regele Sl£nicului»

$i

Ana; No.

Sf. ;

Th. Stenner.

No.

8,

Pan£ atunci Slanicul a ramas

No.

9

chimistif Schnell

sub raportul fortuluT in

instala^iilor si con-

bailor

de 8oo

cea ma?

pri-

in 1877, cind

mo-

starea

Namai

mitive.

si

Sianic,

ftlci,

intindere

in

devine

proprieta-

tea casei Sf. Spiridon din Iasi,

se incepe a se

face

ceva

cite

pentru aceste b£i.

I,

In

1

3

si

No.

4

fost

Sf.

5,

No.

Alecu Ghica (apoi

6,

No.

;

7, Sf.

Sf. Constantin ;

;

Pante-

No.

Aglaia;

Elena

Alexandru.

bis,

1

si

Instalafiunile pentru b Si sunt

mai multe,

Un

1.

anume:

si

stabiliment

voarele 4,

Un

2.

5

7

iz-

;

stabiliment cu 12 ca-

unde

bine,

si

cu 20 ca-

apa din

bine, in care vine

se

fac

bai calde

si

reci;

88 1, apele izvoareior No. ati

Mihail (inainte

Magdalena (inainte Clocoti$ul) No. 3, Sf. Maria, nu2,

limon

de

1,

si

apoi Chisselef); No.

Sf. Spiridon)

ajutat

din

intrebuinfeaza

Izvorul No.

Steege cu studiarea complecta fiind

in

— AstazI

izvoare,

17

se

a acestor ape,

sia

descoperira si

rul

iar In

cind

se ducea

1852, s'a descoperit izvo-

In

izvoareior.

sunt

in total

care zece

V. Domnul MoldoveT, cu data de 1 Ianuarie 7265 (1657).

40 camere pentru bolnavT,

vr'o

lui

Serdarulu!

acestuia, fiul

1820,

la

hrisovul

in

Numirea

anume

Intrebuin^area apelor dateaz£ inc&

dupa

proprietary,

spune

se

si

Exposi^ia

la

Universale din Paris.

Constantin Cihanu Racovi^a V.

in posesie aceste locuri.

mult£ 'iume

din Iasi era

cum

1900

in anul

fine,

Spiridon

Sf.

de aur; in 1894, capatind de aur, la Exposi^ia

dalia

de

Mihailuca.

Dup£ moartea

1757 casa

la

ex-

fost

Exposi^ia

la

1873,

g£site la 20 Iulie 1800 de Ser-

se va deosebi

?i

expuse

la ex-

3.

Un

stabiliment

de hidro-

terapie.

Bal-

4.

Stabilimentul mare din Ho-

neoiogie din Frankfurt pe Main,

telul

Racovi^a, construit in 1895,

obfiaindu-se medalia de argint,

cu 60 cabine in etajul de jos

pozhVia

Interna^ionalcl

de

Hosted by

;

in

Google

2

,

slAnicul

nu au nevoie sa ias£ din

hotel pentru a face b&ile.

Acest

Aceast&

de cura

urma

in

frumoase cladin

alte 2

de

mai

construit

Salonul

:

noul Casino, cu sala

si

teatru, concert

noua

sebi de

care se

gura

paleogenica"

saliferS

iveste

raminind

Sl&niculuT,

profunzime

suprafa^

la

la

6

3,

1

Izvoarele

.

si

cloruro-sodice,

luminat cu lamina* electricS. Climatologia. observatiunile

— Clima

facute

in

— 1880: Temperatura medie Iuiie

in

Zilele

Ploile vin rite intre

2

zilei.

de acid himult acid expuse aerului

e ferita

in

Apa

izvoruiuf No.

2. si

tot tim-

C, No. C, No.

8 au o

8° 9 C. 8° 2 C.

tringent,

pisccitor,

5

as-

miros,

farS.

confine acid

carbonic

localitatea

formeazcl un

depozit rosiu-gSl-

Konya

a analizat

complect aceste ape

atmo-

sfera einprospatata nop^ile sunt ;

recT.

Apa

la

in forma^iu-

nea menilitica (oligocen), care este bogata in izvoare saline

si

si

No.

5,

anume

si

Carpatfi Transilvaniei.

si

5

4 Sf. Ana in 6 Alecu Ghi-

si

;

Pantelimon;

Sf.

1886 izvorul No.

1

iar

in

bis Alexan-

dra Luind

fie-care izvor in parte,

vedem urmatoarele asem&n&rl: Izvorul No.

1.

Selters,

1

seaman & cu

Ems, Adelheit, Gleichen-

berg, Giesshiibler,

Mont

D'or,

Contrexevile, Apolinaris, Royat,

temp.

4,

temp,

sor pu^in sarat,

Temperatura

Kreuznach. Izvorul No. 3 seamcUiS cu

Buda, Ems,

Vichy, Karlsbad,

Tonnisstein, Vals, Pulna, Biliner

1

are o

Marienbad etc., bine infeles insS. ca apele de la Sl3nic nu sunt

bis

piscind limba.

ape!

izvorulul

este

ape termale. 4.

Izvoarele 4

cu Spa

de

5.

era

prin

io°5 C, pe de 27 °s C. Densitatea luata la 20 Maiu 1880 este: bis

Ischl,

seamSna cu

aer. 5°5 C.

ap& limpede, incolora, cu miros slab de acid sulfhidric, gust acri-

1

Izvorul No. 2

2.

(Josephsquelle), Luhatschowitsh,

cind a aerului

cit

ca

3.

No.

No.

Carpaplor din Rominia

de

6° 6 C.

Izvorul

nea TrotusuluT, dar

res-

la izvoarele

izvorulul No.

feruginoase, nu numai in regiuin

in aceleasl

:

la isvor 6°6 C.

3.

de

si

in

Szczawnica.

Temperatura luata

mat sus este

Atmosfera e ozo-

liber,

buiu.

vint blind, ventileaza localitatea

in

3,

7,

apa cu un gust

conditiuni ca

si

temp,

Izvoarele feruginoase 4,

ce vine dinspre S.-V. care e un

tul

1,

aer. S°C.

tem-

atit

D-l dr. S.

d-ri!

Th. Stenner.

1885 izvorul No.

de vin tun din spre Nord.

Slanic iau nastere

si

Magdalena

8° 3

— Izvoarele

Schnell

Sf.

—

Geologia.

mai complect analizate de

torul rezaltat:

9° 9

serile,

farma-

si

1853 au fost

Sf.

2,

si

studiate de

si

doctorul Virnav

luata la 20 Maiu 1880 cu termometrul Gaissler, a dat urma-

temperatura

asa,

6,

e racoritor.

La 1846 a-

Abrahamfi.

si

cistul Pavlovicl. In

—

No.

nata; dimine^ile

Zotta

P.

Temperatura apei este cu 1 grade mai ridicata" ca a aeruluJ

No.

si

in-

gene-

1879

Curentul predomnitor e vintul

si

sulful ce

compozi^iunea apel.

in

1832,

de

ralul ChiselefT catre farmacistil

Aga

11 zile.

peratara potrivit&

la

dat

ordinulul

pele fura analizate

cam la ore hotS4 dupa amiaza si \\\

urma

slab

8°s C. temp.

Clima e dulce,

si pis-

a fost facuta.

liza

con^in

la isvor

Soarele straluceste

a aerului.

1879 izvorul 1 Mihail si 3 Maria; in 1880 izvorul 2

sunt de scurta duratci.

pul

bis densitate 1,00636 la 21° R.

inconjurator,

in

1880

1

dupa

1879 1880 17 R. de ploi medie in 1879

8 zile, in

Iuiie

in

;

drosnlfuros;

R., in

15

1

au o ap& limpede

7,

nu perd mult din

1895, Slanicul e

No.

c&tor, miros

tra"

C. a

Analiza chimicd. Prima ana

Proprietafi fizice\

2,

No.

;

2,01602; No. 7; No. 8, densitate nedeterminata; No. 9; No.

Sl&nic.

Restaarante, cafenele, cofetarii,

la

la

carbonate clorurosodice de

carbonic liber;

De

la

bi-

case pe la locuin^ele satenilor.

destule.

la

care izvoresc apele minerale

incolor& cu un gust sarat

de asemeni

,005 59

4, densitate 1,00030 30 C. a aer.; No. 5, densitate 1,00025 No. 6 densitate

aer.;

in

profunzimea

explica

3,

si

BSile SlaniculuT,

la

de aceasta mai sunt multe vile ce se inchiriaza. Slanicul poseda cu 20 paturl. In si un spital

bufetun, etc, sunt

1

densita-

2,

densitate 1,01240 la 2O

bicarbonate

gasi

No

;

te 1,01565 la 20° C. a aer.

al

Racovi^a, ca 180 camere. Afara

pot

densitate

1,

17 ° C. a aer.

la

c&rui

cladire a hotelului

Satul-Nou, vizitatorii

Izvorul No.

oligo-

stratifica-

anti-inclinatci,

cea ce

bal.

si

de asemeni mat multe hotelurl, cu un total de peste 600 camere, in deoSlanicul poseda

in

simbure e constituit de formafiunea

lei.

formafiune

cenS, se prezintS

^iunea

un

costs

stabiliment

milion de

S'a

slAnicul

427

etagiul II este hotelul, asa ca bolnavil

:

si

si

5

seamanS

Schwalbach.

Izvorul No. 6 se aseaman&,

iodurul

de sodiu

si

murele care sunt in mare tate,

bro

canti-

cu Suiza (Miihlgrabenquelle)

Hosted by

Google

:

:

SLANICUL

SLAN1CLL

428

Salzschirf (Tempel-

Sultz-Bad,

Durkheim (BleichbriinKrankenheil, Kreuznach

^iunile limfatice, hipertrofia

or-

briinnen),

ganelor glanduloase a sistemu-

nen),

lu! articular,

(Oranienquelle

Elisenquelle).

si

Vom

Aplicafiuni terapeutice.

enumera carora

contra

afec^iunile

aci

medic! au otyi-

diferi^it

digestiv

tubului

—

artrita

—

gastro-enterocolite, catarul acut

mul

catareie acute

de stomac, crampe de intestine, emoroidele, pletora abdominala,

si

entente

constipaftunile,

chro-

taenia, vermii intestinal!,

nice,

cardialgi!

nervoase,

gastralgii,

hemoragi! intestinale, peritonite exudative cronice,

de

dilata^i!

Boalele ficatulu!: boalele cronice, colice hepatice, calculi bi-

tumorile ficatulu!, tumefac-

^iunile ficatulul, iperemiile ficatului,

cronice, ast-

cronice ale laringelui, ulcere

fuberculoase,

tracheite,

emfiseraatoase,

(a-

diaree,

palpitate,

bra periodica,

fe

pleuresiile

cro-

nice exudative esen^iale, clorosa,

sifilitice

sub

diferite

in

genere

piele

boalele cronice.

miplegia

paraliziile

nevralgi!

sciatice

periferice,

curale,

si

ipohondrii,

is-

teri!,

ene

congestii cerebrale pasive, imi-

intermitente, malaria.

Boalele sistemulu! urinar; catarele vezicale

renale, gravela,

si

calcule

calculi! vesical!,

si

de acid

cre^iunile urinare

sipid,

uretrite,

pieiite,

ureterite,

morbul

nefritele, prostatite, blenoragiele

cronice polu^ii,

si

rebele, spermatoreele,

Boalele organelor sexuale: morile

uterulu!

si

tu-

a ovarelor,

ovarite invechite, hidropisia ovarelor,

anomaliele de

fiune,

inflama^iile

menstrua-

ingrasare,

rescen^a

inso^ite

grasoasa

de degenea

ficatului,

idropiziile, intoxica^iun! palustr e,

:

sau

este

cronica,

tivite,

amenoreeie-dismenoree

si

table

e!,

ma!

ales la copi!, afec

si

pavilion la inal-

time de 559 m. si apo! la grani^a austro-ungara, excursiune scurpu^in obositoare.

ta,

La muntele

unde este

Borvis,

2.

3.

canceroase.

iz-

unde este un izvor cu

apa comuna intre muntele Sura si Cerbul, 800 m. inal^ime. Aci se afla

tele

si

un pavilion.

Poiana-Sarata, peste mun-

Cerbul

prin

satul

Hirja,

face in 2

cro-

faringite

—

I.

ul-

Toate

inflamatori!

ale

si

alte le-

cordulu!

si

tuberculoase

—

3 ore

pejos. Poiana-

Sarata este un mare sat in

Transiivania,

si

cu

frumos o

po-

pulate romineasca. La muntele Nagy-Sandar, care are 853 eel

Ipertrofia inime!

Boalele

Fintina-lu!-Dobrea, la

voare,

conjuc-

ulcera^iile

febrile,

ziunl organice

a imprejurimilor.

oftalmii,

mai

m.

altitudine

inalt

este

si

munte din impre-

jurim!.

La muntele

Puful,

unde

in 2

ore cu piciorul est! in virful

ale vaselor arterial e.

Scrofulosa cu toate manifes-

variate

escursiune foarte frumoasa, cese

Contraindicafiunt.

sau cahectice,

leucoreele.

1899

atonica

blefarite,

parametrite,

rale,

in

stare

in

afec^iunele

pelvi-peritonitele cronice puerpe-

La Cascada,

La

faringeiui.

si

Boalele chirurgicaie cind afec^iunea

uterulu! inso^ite de inflamafiun!, uterine,

imprejurim! sunt

in

La

Obesitate: in disposi^iunile de

cronice.

catareie

si

liste

ceroase, artrite

ale

1898=2038

se desfasura o frumoasa prive-

uterulu!, metritele chronice, di-

versiun!

= 1339, = 1732.

nu

si

si

1893

ce-

nice, stomatite

flexiun!

= 1367,

1894=1371, 1895=2030, 1896=2049, 1897 In

de natura si idiopatica, rebrala sau madulara.

chronice ale

ferite

la

paralizitle esen^iale, care sa

boalele nasulu!

perder! seminale.

De

fost:

ati

voase, simptomatice, simpatice,

fie

iu! Brigt, pielo-

— 1899

si

pletorici.

un pavilion de 678 m. inal^ime si apoi in virf, 741 m., de unde

uric,

cistite,

neurastenii,

nen^a apoplectica, migrene ner-

con-

azoturie, fosfaturie, diabetul in-

nu sunt

Statistica bolnavilor.

1893

he-

:

tumorile spline!, febrele paludisi

albuminuric!

Cardiac!,

7.

diabetic! care

placute, asa:

hipertrofia

:

boa-

Escursiunile ce se pot face

Boalele de

spline! consecutiva paludismului,

spline!

in toate

mare sau consuma^iune.

forme.

Boalele sistemulu! nervos

icterele, hepatiteie.

Boalele

Boalele

si

acompaniate de slabiciune

lele

pele sunt indicate afara de congestii),

nu se poate

isterica si epi-

precum

leptica,

starile

tuberculosa,

anemia.

stomac.

liari,

la pletorici,

De asemenea

6.

unaze, de criza

si

:

ra-

runchi.

intrebuin^a in cazurile de ingre-

Boalele aparatulu! respirator

si

anexelor dispepsia, gastrite,

si

de

boala de iniroa sau

la

accese de podagra

bronchite, acute

ale

cerebrale

Idropisia provenind sau de

5.

,

congestiun!

apoplexii.

ochi.

si

Reumatismul articular cronic, muscular, nodos sau diformant, sau reumatismul podagros.

nut rezultate satisfacatoare Boalele

ch!

osos, cutanat, ure-

Dispozi^iunea pentru emo-

4.

ragif,

si

907 m. inal^ime

si

unde

lu!,

este o

poiana frumoasa, la Cerdacul, etc.

Hosted by

Google

;

:

SLANIC'JL (klO)

La

stinca

Costache Negri,

lui

numita inainte a

La muntele

SLAN1CUL

429

Agaricl.

lui

$ura, de unde te

408 m. la confluen^a cu piriul Tudorache; 341 la E. satului Slanicul

257 m.

in fine

si

con-

la

gricultura, cresterea vitelor, taiatul si cSratul

marca

lemnelor

fluenfa cu Trotusul.

cu totul pustie

frontiera.

Ldrgimea qiadincimea aces tut piriu variaza, dupa cum timpul

la baile Slanic in

La muntele Secaturile, la PufulDobrul,

si

360 scan.

la

este secetos sau ploios

din

Slanicul,

riU, izvoreste din

munte-

le

Sandorul-Mare (Transilvania)

si

intra in

pe

f ara

la S. Picioru-

unde

lui-PescaruluT, jud. Bac3u,

se afla

confluen^a sa cj piriul

si

De

Pescarul.

de

formeaza

m.

3200

insasi

frontiera

f arei pana la

cu

Cheschesul, unde se afla

si

si

de

piriul

confluen^a

de

rominesc No. 105 frontiera No. 98

aci piriul

paraseste frontiera

pichetul stiipul

care apuca spre

Cheschesul

V.

pe Valea-

luind direcjiunea

si,

devine

el

de

este alimentat

Afltienfii principal*

Pescarului, care formeaza tiera; Piriul-Dobrulul clariei

;

pului

piriul

;

Trotusul, chiar in marginea de

la

de

origina

la

confluen^a

sa

cu

si

;

Trotusul,

strabate o regiune muntoasa

si

acoperita cu paduri seculare, pana la

confluen^a sa cu piraieie Tu-

dorache

si

de unde partea

Stroe,

din stinga pir. se desfesura' pe o imensa poiana acoperita cu fi-

nea^a

de pasune,

loc

si

iar

Lu-

si

Puful,

Tu-

Piatra,

si

remarcat prin

S.-V.

stincile

precum

bailor Slavic,

de acele de nicelul.

la

E.

de

niveluluf

Marei-Negre

unde atinge unde se afla

la

frontiera farei si

No. 99; 488 m.

stiipul

de

in

cursul

partea

—

sau,

de

caiitatea

Slanicul

uda

incepind

din

mat

si

la baile SUinic;

Slanicul

Boloha-

virful

;

Ungureana Cosna (778

nul (764 m.); virful

(779 m.)

mini sul.

si

virful

se

ale c&rul picioare

m.),

Pe stinga avem

:

ter-

Trotu-

cu

confluen^a

la

virful

Pu-

ful

;

Gura-Slani-

si

in

parte

numita Baile Slanic,

in

stare

piriului, Slanicul

de

Comunicafia pe aceasta vale si acelas! drum,

se face pe unul

io-

sus,

intiiu

una din cele mat insemnate iode bai din Rominia, calitafi bogate in acid carbonic si hidrosulfuric, sare, brom, iod si var; apoi, maT la vale si pe stinga aci,

si

aproape

in

tot

impetrit

si

de a putea

intrepnut satisface

nevoile locuitorilor de pe aceasta vale,

precum

si

trecerea

lesni-

cioasa a numerosului public ce,

pe timpul

veref, cerceteazS baile

Slanicul.

ceM'alt a acest uf

drum

pe poduri de lemn mar este de opt.

De

mal

un

Trecerea de pe

uda Satul-Nou;

jumatate calea dintre Tirgul-

Ocnei

kii.

Pattinisul (1019 m.), in dreptul

Bailor

cului.

si

punctul

virful

;

satele Sl&nicelul

ition

la

satulul Sla-

fluence! cu piriul Pescarul

mici,

la

Are cota 630 m. asupra

:

(954 m.), situat in dreptul con-

mun-

nicul,Slanicelul,Cherdacul, situat

repede

este

aver* pe dreapta virful Cernica

ce se scurg din coastele

si

poen!.

Cursul s5u

a regiunilor invecinate. Ast-fel

{ime de alte piriiase maT

zgomotos. Strabate un pat petros

tant de

foarte

(771 m.) la N. satulul Slanicul si la 689 m. asupra stincilor dintre

pe ambele maluri locuin^e ce se indesesc cu cit piriul merge mat la vale, formind satele S1&-

dis-

comandament mare asupra v5el si chiar

acest piriu, au un

primeste, pe ambele par^T, o mul-

parcursul s5u, se gSsesc insirate

in

din

din stinga ce insofesc

si

Pravila(875m.)siin fineCiresoaia

tinua a

acoperita cu pSduri,

— In&lfirnele

Orografta.

dreapta

mai

si

Slanicul

iar

fi

de ori-

Popei.

Fina^ulul

partea din dreapta piriulul con-

intrerupte din distan^a

sus spre

(936 m.), la N. bailor Slanicul, apoi virful Petrarul (847 m) virful

dorache, Cimpulul, Piriul-Sarat,

Localitdfi.

pana

fron-

pe stinga, piraieie

iar

Cheschesul,

S. a orasuluf Tirgul-OcneT.

Slanicul,

Piriulsi

Piriul-Sti-

;

Bejan

Afara de aceste,

cu

Slctni-

Stroe piriul Hova,

Muncelul,

Pavel,

BraduluT,

m,, ajunge la confluen^a sa

a!

pe dreapta:

culul sunt

2000 m., ajunge la baile Slanicul, de unde, continuind aceea^i direcfie,

afluentif sai.

Lungimea sa este de 21 kil. 800 m. de la intrarea sa in fara si pana la confluen^a cu Trotusul.

spre N.-E. dupa un parcurs de

dupa un parcurs de 16600

foarte

cauza apelor cu care

furios, din

pe o lungime

aci si

urma caz

salbaticS

si

gina.

in accst

;

se re-

;

insa c£ aceasta vale este

scobori in satul Hirja, situat pe

Mic

(RtO)

al

caror nu-

la baile Slanicul in

municafia se face

pe

se face

sus co-

pe o simpla

poteca, accesibila numai pentru

oament

calarf sau

pe

picioare.

Gura-Slanicului, situat pe stinga

Afara de acestea, din valea Sianiculul pleaca in dreapta si in

aproape de confluenfa sa cu

stinga o mul^ime de alte potecl

si

si

Trotusul.

Baile Slanic,

De

aci

si

in fine

putem deduce

ca Valea-Slanicului este aproape in

toata lungimea

de

locuitori,

ei

populata

ocupindu-se cu

a-

si

citeva drumuri de exploatare,

menite a satisface nevoile Geologia.

locale.

— Basinul riuluT Sla-

nicul e format la basa din schis-

Hosted by

Google

SLANICUL

(RtlJ)

turi menelitice (eocen superior),

peste

care

Mdgura

de

Lop&tari, unde, la catunul Juru$i

pana in aval nume. De

acelasi

aci se largeste pu^in, dar coastele ei taiate in

mod

abrupt lasa

dezgolite paturile gresiului

de Magura

puncte, sau se

acoperite cu

afla

lovanT enonuT, ce

bo-

desprind

se

suspendaji

stau

si

ma-

numeroase

in

verdeafa, dar presarate cu

pozi^ium pu^in stabile, ame-

moment

nin^ind in fie-care 4

derea lor zage

comuna

(oligocene).

de baile cu

in

Riul

Izvorul-Furului.

Slanicul

Valea Slanicului e strimta

din bancuri

cu

neste

urmeaza gresiurile

cursul sau torentfal

siv

SLANICUL

430

oferind

si

astfei

admirate de

pitorest!,

ca-

be$ti,

uda

lung

in

ger iT ce o acopereau, a fost in

mare parte

ds mai toate comuneie plaiului pana la com. CernS-

«Ea constitue o

Buzaul,

lungeste de la Mine§ti pana din-

linga com. Sapoca. Cursul sau,

colo de Lopdtari. Aceasta ripa

testi si se

in

varsa in

timp de

riul

ploae, e violent

aduce mari bolovam,

si

dintre cari

mulp conglomera^i de psilodom sfunio, apoisiga,^ips, etc.

Apa

sa e foarte sarata, din care cauza,

mai nu se

s&u,

in jurul

intre-

buin^eaza sarea gema. Aflaen^ii

mai insemnap, pe partea

cei

stin-

marginea unei

este

valea Pece-

Papa,

cit cele ale parcel

inalte

tin

aceasta altitudine

si

de sigur, drept

are,

anticitatea

d'intiiu

timp mai indelungat agen^ilor

ce alterna cu schisturi avind o

na, Valea- Vacei,Valea-Hotarului,

rociior constitutive, in

mare catre

foarte

pu^in mai in aval ele se

;

dica din nou

formeaza' un sys-

si

clinal aicatuit din

La

nelitice.

ri-

schisturi

Cerdac

devin orizontale

straturile

pot

se

si

meur-

mari pe o mare intindere pana in

apropiere

unde se

de

Tirgul Ocna,

ridica putin spre E.

si

gasim z&cind concor-

schisturi

dant gresiul de Magura, ce

for-

meaza chiar muntele cu acelasi nume. In Valea -luf-Tudorache s'a gasit

solubile

pe dreapta

iar

lea-Porcului, Bodinesti, Coca, O-

cea

o mul^ime de aite izvo-

si

rase

torente, care toate, ma-

si

rindu-i volumul, riti

periculos.

Geologia vaei Slanicului, Slanicul izvore^te

si

din

si

aceasta*

moldovita.

vail

jlysch pan& ia poalele Muntelui-

unde

f iganului,

ce-1

constitue,

se pleaca c&tre S.-V. salifer

si

Izvorul-Fu-

ce ia nastere de

muntelui Furul-Mic rul-Oprii, care

Neharnifa

lese si

si

la stina

II

«In

mundupa ce

vuluT,

care,

inconjoaraluncaOdoboaia, seu-

si

cu

altele

a

fost

amanun^it de ?i

studiul

in intregime.

aci intocmai:

partea de

N. a Pirsco-

forma^iunea salifera este

descoperita'

pe o mare

din cauza ca

acestor din

prelungeste in fa^a

Lopatarilor, noi

rimul

am

vazut ca

acolo, tarimul cu congerii,

meaza

$i

for-

incre^ituri foarte strinse,

care

prin

ta-

ce suprapoarta

salifer,

straturile

tarimului

ticals,

salifera

interesant

ale

«In adevar, studiind precedent ripa ce se

ca partea superioara

si

a cre^urilor a fost, in distrust ^ii

fisici,

si

tarimul,

intindere,

cu con-

mare

parte>

rSpita de catre agen-

mai inainte de

lirea lacului

reproducem

din Izvo-

din

cit

urma.

in

catre Gr. Cobalcescu

s&u e

de

strinse

mai

ozocherita.

mod

ceva deosebit

de a depozitelor cu congerii $i care sunt in general mult mai

au fost aduse in pozu:iune ver-

muntele Zaristea prezinta paturi

in

la direc^iunea incre^i-

turilor tarimului,

in

imbibate cu petrol

studiata

Slanicul, format din

e aco-

pinde de

tot-deauna foarte

in

$i

(helve^ian)

amont, gresui de Magura din

Forma^iunea riU,

de Ma-

gresiul

gura (oligocen),

Slanicul.

in jud. Buzau, plaiul

—

curge prin

discordant. Pu^in

multe cariere de a lungul

tele

adesea un

fac

mod

Piatra se exploateaza in mai

rului,

il

de catre pro-

cauza s'a numit

Slanicul,

Crajna, Plostina,

:

Poiana-Ascunsa, Va-

Mociarul,

de

si

mare parte

delatabiie in apa. Alura lor de-

perit

Meyer

fesorul

apoi, natura

Izvorul-Dulce, Baiasca, Moroia-

pentru prima oara mi-

neralul ozocherita

si,

nul, C&ciinea, Valea-Lacului, etc.;

apoi se apleaca catre confluen^a

cu Trotusul. Deasupra acestor

fizici,

ac^iunea

la

neaga, Cimpulangeanca, Dimia-

E.

lor

mai mare, care lea expus un

de gres,

inclinapune

a-

ceste ondulatiuni sunt mai pu-

mat mica

lea-Cotorei,

de

totul altul

meridionale ale Pirscovului;

cauza

Valea-Perei, Va-

ondula-

ce au insa un aspect cu

^iuni,

zeul, Brebul, Piriul-S&rat, Valea-

:

a ca-

si

prezinta

suprafa^a

re!

ce

terase,

se intinde la N. riului

ga sunt izvoarele Macesul, BraSarii, Sturzea,

rale izvoresc din paturi

sting

Slanicului, ripa care se pre-

to|i

La baile Slanic, izvoarele mine-

ripa remarca-

^armulul

de-alungul

bila al

pei-

vizitatorii.

denuda-

rapit prin

^iunl considerable.

incepe a se sara. Apoi, scal-

Slanicul,

(RlU)

congerian.

stabi-

Vom

a-

d^uga ca paturile, de si indreptate de la N.-N.-E. catre S.-S.-V. au insa direc^iunea de i V2 ora c^tre 13V2

ora a cadranului

ca aceasta direc^iune alta

de

cit

«;i

nu este

acea a axelor incre-

^iturilor.

«Depoziteie inferioare ale rimului

(salifer)

Hosted by

se

vad

la

ta-

Mi-

Google

SLANICUL

(RlU)

poate spune

desi nu se

ne§ti,

slAnicul

431

rea ripel nu permite de a res-

daca depozitele acestea constitue

tabili

adevSrata sa baza, caci, precum

tr'un ordin regulat,

se vede din sec^iune, cu cit ina-

mite o enorma indoiturS, a ca-

intSm spre LopStari, paturile pre-

re! parte superioara

succesiunea paturilor fSra*

in-

a ad-

a fost dis-

zinta o pozi^iune ce arata o ni-

trust

vela superioarS. Aceasta parte

plintate adinc in sol, au deviat

inferioarS e constituita din ban-

catre V., in asa

—

cun de gips de la 10 20 m. putere. Acest gips este alb sacaroid, infiltrat de nisipurl cuar^oase

bancurile

si

ce

se prelungesc catre N.-

N.-E.

1 */2

ramurT, im-

mod, ca partea

occidentals a incre^ituref a vea

nit

lua

aparenfa o pozi-

in

de de ruptura sunt si ele acoperite de cristale ca si suprafafa ripel. Cauza formSrel acestor cristale de sare se recunoaste mai bine cind intrSm in caverna ce se afla sa-

«DupS ce am puternica

de aceasta de gresuri ce

fe^ele lor

si

sau

patS in aceastS ripa

important^ incS

si

care este

si

prin alte fapte

ce prezinta. « Aceasta

trecut

serie

sare

stratifica^iune

tiune superioara.

for-

meaza

ale careia

si

time de

(rID)

caverna este situata

sus

foarte

unde

intr'un loc

ripS

in

sunt

paturile

orizontale

pre care o terminS ripa.

in paturile superioare, se arata

pe o lungime de mai bine de 400 m. Intinderea sa e de 100 m. p. si inStyimea sa aproape

El alterneaza cu gresuri lutoase

din nou paturile seriel gipsifere,

de 4 m.

berance rasel

formind protu-

ora

deasupra

paralele

gipsifere, in stratun

te-

ea increfitS, dar cu

crefi

mai pufin pronunfapf, mai

ales

este

si

sens

contrar

«Pare$iI

despar^ite prin pSturif sutyiri de

cu inclina^iunea lor precedents;

neregula^I

asemene gipsifere. Aceste din urma straturi de gres si de

urmeaza apol

de

si

subfiri,

luturi

sub ban-

luturi incep a se arata

de

curile

gips,

hanul de

caeT catre nesti

la

constitue

si

mul pana

jumatatea Minze-

la

singure

aceasta din

la

tari-

urma

localitate.

in

devin din ce

V.,

mai verticale

arata a-

si

pol o dispozi^iune sinclinala, cea

a unei prebusituri ne-

regulate, determinate

de aceastS

disolu^iune, vin a se

rezema cu

crestele lor

pe planul paturilor

«Mai

V. inaintind cStre Lo-

patari, ripa

nu arata de

cit par-

tea inferioara a tarimuiui salifer, ai caruia cre^I

sunt d'intiiu pu-

£in

straturile

pronun^afi

una din

si

prezinta pe o

curiositafile

kil.

1

naturaie

pe bolta terei.

bil si foarte

de

alta

de

cit

pe

gips,

gipsos, ce

nu este

complexul bancurilor care le-atn obser-

vat la Minesti, dar in care sipul sului.

ni-

predomneste asupra gipAceasta sistema supra-

poarta in

strati fica^iune discor-

danta o enorma serie de bancuri

de

gres, a care? parte

ferioara ridicata formeazS tele

in-

mun-

Ripa-LungS.

«Intre Minesti

tarimul

salifer

si

a

luturi

gipsifere

este

cu

totul

acoperita de druzi de sare foarte frumosi,

a caror albea^a

lucitoare loveste

stra

de departe

ve-

volumul Slamcului, daca ar din pestera

dar

ticals

si

ar ajunge

se

curentul

esi

pana

la

precipita,

intr'o prapastie ver-

de o adincime foarte mare,

ce se deschide in cavernS, mai

unde

chiar in punctul

O prea

in dinsa.

el intrS

micS parte nu-

derea. Sarea eel constitue este

mai din masa aceasta de apS

foarte curata

curge pe solul

de mare,

si

citimea lor asa

in cit locuitoril din lo-

cred ca aceste incrus-

calitate

in

nute in apele saturate de acest

ce

SiSnic

«Apa atit

la

ciflf-va

metri

de

curentulul suteran este

de sSratS, trimite

in cit micul piriu

SiSnic,

in

ajunge

spre a face apa acestul

incercat res-

lutoase;

destul de

paturif

potabilS

de aceia toate aceste sunt pline de o mare ci-

ri-

basa acestel inSl^iml.

mineral,

ce infiltreaza paturile

lese

si

pe panta

pel un mic curent, ce se aruncS

constitue un adevSrat banc de sare. In realitate aci este numal un simplu product de cristaliza^iune a sSrel confitafiuni

grotei

dintr'insa formind

acest munte,

turnan forte marl, cScF constitui-

tref

de lSrgime si mai mult de un metru adincime. Acest curent de apa ar indoi de sigur

mai intreg,

de

pes-

metri

el,

fria-

pere^il

este remarcabil incS

cu violen^a, avind eel pu^in

Ripa constituita cu intregul din

sus^in o sistema

in

aceasta pestera, este un riU

cele mai insemnate ale regiuneif.

si

sunt

suteran, care lese din fundul ef

se arata, adica, inclinate earasi

bancuri groase de gres alb,

de pe

si

Cea ce

reiau posi^iunea lor precedents,

catre V.

el

in chipui stalac-

de catre apa saturate de ce picura cu incetul de

sare,

in

la

lungime de mai mult de

spa^iu,

putem vedea, ca

titelor,

si

druzi

de sare stalactitiformT,

soase

si,

cu

tapisap

si

adevar formafl

ce ne face a recunoaste un prim

un scurt

cristale

bolta el sunt foarte

si

care de asta-data in urmarea disolu^iunei seriel gip-

cre£ indreptat in jos. Apoi, pentru

gre-

surilor,

spa^iii, paturile ina-

catre

ce

earSsi seria

gipsifere.

Pe acest intind

insa, inclinate in

sSratS spre a

pSnS

la

Hosted by

rifi

in-

fi

ne-

confluen^a sa

Google

.

slAnicul

:

:

(RlO)

SLANICUL (GfRLA)

432

Pe

cu BuzSul pe cind mat inainte de a primi acest curent apele

gipsifere.

Sl£niculu! sunt cu total nes&rate.

ambele sisteme este singura salifera. Aceasta subdiviziune este

numerosi Psilodoni. toase, ce alterna cu argils plas-

cu paturi de lignit, unele avind

;

«Repegiunea acestui curent

su-

in

cursul

se

pare a

dova. In unele locurT, cu toate

sine blocur! de peatr& rupte din

ce

fi

intilneste

subp&mintic

sau

supus

mar!

la

si

crester!, in care

blocurile ce duce sunt aruncate in

cavernei

interiorul

pe panta

chiar

tirite

si

Aceste

ripei.

cu

atit

acestea,

si

si

care

si

noscute pe suprafafa solului, eel pu^in in mun$i!

cu

megies!

a-

«Cind trecem de aceasta* parte atit de interesanta a tarimulu!, unde asistam, pentru a zice ast-fel,

forma^iunea unei ade-

la

forma^iunilor

fosile

un mem-

al forma^iunei sali-

Pirscov a fost studiata"

Cobalcescu

si

tot

vom

de

rezu-

ludine in aceasta regiune trebue

ma! mult de 700 m., dar

ele sunt foarte incre^ite

si

roase

de agen^ii atmosferici. La De-

redus

se pot vedea aceste deposite pe

geri!, foarte ai

c&ru! cref! sunt

nun{a{!,

pro-

pu^in

care zace tot in stra-

si

pe

discordant £

tifica^iune

cufitul

grosime,

in

paturilor puternic

asridi-

cate ale luturilor salifere

colo-

malul drept

ma! mult de o m ,40 grosime. Acest nivel are o mare intindere, c&c! s'a intilnit la

inferioara

Joseni,

exista

La partea

o molasa

ar-

giloasa galbena' in bancur! mari,

ce alter n a* cu paturi sub^ir!

si

cu

patur! de argila nisipoasa cu nosi

la

si

Coada-Seaca.

cu oxid de

fier.

ma! bine

consolidat. El rezista*

agen^ilor atmosferic! de cit pa-

mind

subjacente virful

g&sim

si il

for-

muntelu! din dreapta

Ocea. Aci se g^sesc nu-

piriulu!

meros! Unio

:

Unio acutus Cob.,

Kitzui

U.

U. Orescui Cob., U. Ru-

Cob.,

manus

Tour.,

U. Rosseti Cob.,

U. Sturzae Cob.

Dupa

aceste depozite

apar^in

Dealurile

Fuchs,

d.

ce margin esc

santul Slanicului

pa-

la

= Pon^ian.

turile de congeril

al Slanicului,

o lungime de 600 m.

dule argiloase

rate cenusiu.

«Un

cern, in

negricioasa,

Unto Heberti Cob.,

el

«Grosimea depozitelor cu Pafie

gresur! argiloase de cu-

si

loare albastrie sau

turile

in

de sare, intilnim un fragment de tarim cu con-

v&rate mine

tidl,

argile schis-

Peste aceasta zona" se reazimS

Formafiunea cu Paludine

sa

Urmeaza ma! sus

si

un gres de o putere de 300 m., in bancur! groase, destul de bine

fere »

catre

cite

odata umplu paturile, precum

de

Magura, trebue pentru moment, bru inferior

sped! de Lithoghyphtis, care

oligocene,

a gresului

in particular

ma dupa

ceastS. regiune.

de

eel pu^in, a le privi ca

necu-

sunt

2

din cauza pozi^iuneT lor d'a-

mat cu seama* in mar! bolovam de un gres jaspoid, cu o frumoasS, culoare verde de sma ragd, str&b&tu$! de vine de quar{ hialin suriu sau rosietic

aceste

sisteme o serie de deposite pe

supra

si

sub

exista

care, din cauza lipse!

blocur! constau in gresur! dure

provin din roc! ce

ca prima dintre

ma! importanta, cu cit ea se men^tne pretutindene in Rominia propriu zisa cit in Mol-

teran este extrema. El duce cu

rocile

aceste trebue

linga*

a recunoaste

in

ver-

partea

in-

ferioara a cursulu! sau sunt for-

mate din aceleas! paturi dispuse SSV.-

in cre^ur!, cu axele dirijate

NNE. cu

Inaintind spre confluen^a

Buzeul,

acestea

depozitele

iau o inclinable mai

mica

si

con-

stituesc terasele riulu!, iar

mai

dou£

Aci exista in abonden^a un grup de cardium din care Cob&lcescu a facut subgenul s&u Psilodon. Avem Psilodon Euphrosinae

inalta, se

vede constitu^ia teraseT

sisteme foarte deosebite. Una din

Cob., Ps. Zamfiri Cob., Ps. Vit-

stratur!

orizontale

fapt

pe care trebue

recunoaste ca definitiv este

c£ in

majiunea

a'l

stabilit,

Pirscovulu! for-

pi.

sal ifera prezinta

ele, inferioar£,

este formats, ma!

cu seamel din

luturi,

din bancur! de gips

seam& din

Cob.,

Urechi Cob.

si

cala^iun!

;

si

cea

chiar

l'alta,

ma! cu

gresur!, ce se presi nta"

Cob.,

V.

Eufrosinae Cob.,

V.

Berti Cob. etc.

Deasupra urmeaza gresur!

indestul

de

friabil,

care cuprind mic! pietre de

prund, dar care sunt foarte rar

zuiii

foarte fosilifere

phrosinae Cob., xandrieni

Cob.,

:

Lyrcea Eu-

Vivipara Alesi

deasupra

argila, iar

si

de linga Viena.

ar-

sipoase colorate in albastru ver-

firul in

de

si

inter-

de niprund sunt raportate de Cobalcescu la depozitele de Belsip

lev edere

destul de

si

nisip

se afli loessul. Depozitele

giloase, ce alterna* cu argile ni-

si

de

cu citeva

sinumeroase Vivipare: V. Stricterata Neum., V. Murgescui

si

in bancur! sau in straturi subfir!

grosior

alterncl

din

constitutor

sau foioase, cu

prund

Plescoi, intr'o ripa

Ps. Haueri Cob., de asemenea

alte stinc!, toate gipsifere si

zui

Ps.

Linga satul

din marne,

din gresur! foarte lutoase

superioarS,

:

spre S. devin orizontale.

mai multe

Slanicul, £?>/£, jud. Prahova,

mats din patru v&lcele ce

ia

Ana;

nastere din izvorul ce

plaiul Virtejulu!

Hosted by

plaiul

se ;

:

for-

izvorul,

Baba-

naste

din

izvorul din Po-

Google

slAnicul

iana-Olmului

Va-

izvorul din

si

Toate accstea ames-

lea-Fetei.

tecindu-si apele in Valea-Slani-

dau na?tere

cului

de

cursului

Slanicul, fir de

galeriile actuale

Slanicul de Doftana-Mare

in

culmineaza fului,

ge de

ia direc^ia

N. spre

la

com.

prin

S., trece

Slanicul,

plaiul

La aceasta data

Ba-

niunfi) jud.

cau, pi. Trotusul, care desparte

apa, numita girla Slanicul. dir-

mijlocul

SLANICUL

433

care

muntele Bota-Pu-

in

E. de

la

si

Sandrul-Mare; pana. la Tro-

N.-E.

cade cu

tusul, in valea caruia

la

viziunile: Puful-Mare, Puful-Mic,

in anul

Sacatura,

Fine^ul-Me-

Pietrei,

re^oaia, Fina^ul, Fina^urile

Valea-Muscelului, Valceaua-Car-

gura.

:

buneanului,

cea

de

Edu, Bughea,

etc.,

pe partea

ga;

Mihaiu

la

stin-

pe dreapta se incarca

iar

cu afluenti

Fundata, Valceaua

:

de la Gogon, Rtpa, Fintina-luiDusman, etc. Acesti afluenti ai Slanicului, intr'o mare parte a anului, n'au apa intr'una, secind ca

girla Slanicul, une-orl,

$i

mai mult.

verile calduroase

Mai

tot

m

cursul

Slanicului

de partea sa

vetian), afara

unde

ferioara,

se

in

strabate depo-

el

Cu

limiteaza, intr'un

de

la culoarea

a tufurilor trachytice ce se gasesc pe aceste

mai joase de

stratificate

Sub marne si

salifere), iar in

vad

parole

munte, pe

ale acestui

Valea-Pietrei, se silifere,

verde

virful sau.

exista

tufuri

gips (dep.

calcaruri fo-

aceiasi virsta cu calca-

rul de Leitha. Aci studiat de d.

saliferul

a fost

Sad a Stefane scu.

stafie

Prahova,

pi.

Slanicul, pddure, jud. Bacau,

de dr.-d

-/.,

Teleajenul,

jud.

com.

pe linia Buda-Slanic, pusa in circulate la ioDec. 1883, Se afla la 10,3 kil. de Poiana, sta-

munp

pe

situata

de

inal^i,

cea mai apropiata. Inahnmea

compune din

localita^i:

7

la Puful,

rici,

Cerbul

Stroiul,

Cheschesul,

la

de 436175

Marele Dicfionar Geografic.

la

zice

d.

alba

fo arte

consuma-

la cele-i'alte

mai vinata

este

tragea intr'un sistem

Taierea sarei se face cu sini

mai

si

hect.

apar^ine Epi-

?i

cu

totul

cravace.

si

la aceste saline

ciocanul

pentru

si

cu ma-

taiere,

Estrac^ia

sarei se face prin-

masina cu vapori, care

tr'o

inceput sa func^ioneze la bruarie

Drobul.

si

tropiei Sf. Spiridon din Iasi.

1

a

Fe-

5

88 1.

Pentru aducerea apei necesa-

de

re diferitelor masini

la Slanic,

fiind-ca in colina din spatele mi-

ne! nu s'au gasit izvoare, care

SISnicul, salina, jud. Prahova, Varbilaul, com. Slanicul,

cu

mura

ferata

35

kil.

kil.

de

Buda-Slanicul,

lungime. Se afla

pi.

legata

Predeai prin

linia Ploe^ti

la

Salina

Slanicul

calita^ei

1878

si

s'au

fi

aduse cu inlesnire

marl cheltueli pana

la

de extrac^iune,

de

s'au captat apele unui izvor de

45

pe marginea

Slanicul,

si

pentru ridicarea acestei ape

la

girlei

actual-

inal^imea trebuitoare masinelor,

a fost trebuin^a a se instala o

superioare

inceput

terminat

abia

pompa

cu lumina electrica.

Pentru macinatul sarei se

la

in

aspiranta fulanta.

Aceste saline sunt luminate

a

acela al insta-

la^iunilor, care s'au

fara

platoul masinei

noastre, atit din punctul de veal

si

din salinele

este

d'intiiu

sa poata

ra-

Ploesti.

mente cea

instalata la Slanic

afla

o moara cu

1885.

vapori, al care! stabiliment este

Mina de la Slanic era formats pana in anul i870dedoua

jos cu vre-o

vechi

exploata^iuni,

cunoscute

numele Ocna-din-Deal

Ocna-din-Vale baza.

Vol.

genere

in

e preferata pentru

primitiv cu cai

intindere aproximativ

cau intre ele printr'un tunel

fost

95 bani.

Slanic,

ma^iune, pe cind de

La-

Piriul-luMgnat, la Stinca-lui-Iga-

pe anul 1896 a

665/,6.

Se

Slanicului.

ale

sub

si

si

oriental

S.-V. spre N.-E., pe am-

la

d'asupra nivelului Marei de m 389 ,09. Venitul acestei sta^ii lei

pi.

Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,

dere

Slanicul,

sia

Tir-

la

Sarea din ocneie vech? se ex-

sarei, cit si din

Slanicul,

si

Piatra- Vinatd,

sau

astfel

natural,

88 1, este

consistenta.

de 2000

Verde

mod

1

situata la N.

mai spre N. de minele de sare de la Slanic, se afla muntele Pianumit

dealuri

saline

Are o

tra-

Ma-

si

si

comunele Tirgul-Trotusul

ci^i-va kil.

pontiane.

sitele

Sarea de

dr. Bernard, in analiza facuta la

gul-Ocna, la S. de com. Doftana,

bele maluri

afla in depozitele salifere (Hel-

mun{i

Ace^ti

introdusa la Slanic

si

1870, prin deschiderea

actualelor galeril de exploatare.

zinca, Fine^ele, Bitca, Pietris, Ci-

urmatoarele valcele Tariceanca,

ga-

si

metoda introdusa maiintiiu Salinele man de Fogt, inginer

com. Varbilaul, lalocul

Slanicului are de afluenti

de exploatare

lerii,

austriac,

Apa

s'au deschis

astazi este aceea prin stilpi

panta. brusca. El prezinta subdi-

numit Ginde$ti.

A LIN A)

numar de 4. Metoda de exploatare urmata

Varbilaul, apoi se varsa in Varbilau, la

(S

si

care

si

construit pe un alt platou mai m., ca

platoul

masinei de extrac^iune; func^io-

narea

ei

a inceput

In anii 1881

comunila

6

de

la

la Iulie 1881.

— 1885 s'a extras

Slanic 83363041 kgr. sare.

Prima gura de Ocna a

V.

fost

55

Hosted by

Google

SLANICUL (SALINA)

cea numita «la Mihai-OlteanuU az!

cad

zice «Baia-Baciu»,

il

slAtioara

434

La

;

in

incepere de

1784, cu

Ianuarie, Domnitorul

$u^u

la

ravas, toata sa o faca

rin-

puind'o in magazil sa

locul acelor ocne, in adincatura

dueste, prin carte de camSrasie,

de unde

la Slanic si

Telega, oameniT sat

de incredere

si ia

locuitorii sa

nu poata lua pentru

strata,

care

de bai;

serveste

d'asupra acestel ape,

iar

apa

s'a scos sare, este

tea de V.,

unde se

in par-

mun-

inatya

de sare amestecata cu pamint, numit «sturii de sare», si tele

trebuin^a caselor de cit cu traista

numai

si

eel

platesc «sa-

cari

pe an. Aceasta

poate

plati printr'un miel hirsie,

ocna" e

foarte

de o gra-

alba,

un cas

nulare pronunjata, dar n'are o fes&tura deasft

pu-

dec! nici

si

6 oca

si

lata ce zice men^ionata carte

de camarasie

volum o saraturS puternica. A doua ocna, dupa incetarea


instiinjam

ocna^ilor

Ocna

tuturor poslusnicilor de la

culut sud. Saac, cS

la

«Doro-

A-

ceasta vine in josul primei ocne la

Telega

nic,

avut o adincime

Apa

enorma.

din gura acestei ocne este te sarata

si

1

>

ar-

serveste la bai pen-

grije

pe anul

fost la localita-

tea numita «Carbuneanu».

Vel CSmftras

Armas,

biv-vel

ocnelor in seama

;

ci

Azi

boerY,

filor

ascultarea,

da(Y

sa"

ocneY, fara de a nu

o s&ratura extraordinara

si

o den-

spre

de mare, ca nu se aea nici un c>rp, chiar

din cele raaT grele.

§i aceasta

ocna a avut o adincime enorma.

orindui

funii,

de lemne, cu-

rele etc., atesta o

stare primi-

supunerea

lucrarea

slujba

si

asisderea

va mul^umi^i pe

ceiu ...

si

sa

fi$T

lenevirel

si

si

cau-

dreptul

patra ocna a fost alaturi

dupa

nu

obi-

cU

se face de

din pricina

zfttignire

nesupuneret voastre, pentru-ca

nesupus

si

impotrivitor

o departare

de

La

1784, Aprilie, s'a facut carte

la Ispravnicii

lul

Ghidioara, caci rindui^ii

r&mas nidistrus de o

de

vorbim

la

ma-

Dom-

mai

la-Baican»; azi n'a mai

niei,

mic

erau indatora^i sa cerceteze «de

aci; totul s'a

pe acest

loc.

A cincea ocna e cea din care se scoate actualmente sare, adusa tirziu'in starea

de

sasea ocn& este

azi.

acea nu-

mita «Sistematica». S'a par&sit desi e cea

pi.

Roma-

jud. satele

Sla-

:

locuiton), Salcia

si

Beica(3 16 locuiton), situata linga Olt, in dreptul ora^ului Slatina,

ma! noua.

fa^a

si

cari

pe sub cumpat,

prejurul ocnelor, cit tele si orasele

ce vor

si fi

atit

sus,

im-

prin sain

partea

loculuT,

pe aproape de ocna,

on-cita

si

la

E. de

Ia

18

kil.

spre

la

30

kil.

spre N. de

Caracal.

Are o populate de

12 16 lo-

cuitori

scoala mixta

o

;

sericT, Sf.

Bals

Treime (1805)

;

si

2

si

bi-

Sf-^11

VoivozT (1854); ll circiumi. In fie-care an se face aci un bilciu in

Vite

1627

Dumineca

man

si

Floriilor.

sunt 814, vite mici

porci 1609.

coprinsul comunei este o

man de

si

la

urme din drumul roRomula la Apulum.

Sacuenilor, ca sa

Acesteia u zicea «Ocna-de-

A

s.,

formata din

nati,

tioara (900

In

face grea pedeapsa.»

doul oamenl de paza

mai

E.

rur., in

Olte^ul-Oltul-d.

va

se

it

fie

vilcea ce curge

pro-

vostru,

gata dupa datoria voas-

tra la lucrul ocneT, a

de pu^in cusur

lene-

sa

60-80 m. N'a fost tocmat adtnca

Slatioara, com.

magura la

in-

hect.

prietati ale statuluT, jud. Muscel.

si

tot.

de aceasta,

in

Slatineanca cu Caline^ti,

trebilor

cu

arata

va"

care va este orinduit a va lua

celut

A

vor

cu cea desavirsita

vire saii impotrivire; ta^t si

de

de

cunoa^te^t

sa-1

toata

silindu-va

osirdie

tive

dara

la cei ce se

si

ape! sale verzT. Aceasta ap3 are

Restul de

za Ocne,

purtStor

chivernisitor, dindu-le toata treaba

si

se zice «Baia- Verde* din cauza

funda in

de 330

tindere

Var-

pi.

Varbilaul,

acolo la aceasta ocna, din partea numi-

A treia ocna a

sitate atit

am

acesta

Domniet mele Gheorghe

pe

si

Gheorghe

de c&maras

tru reumatism.

com.

din

Armas, Dumitrache Vel Ispravnic

curte,

la

proprietate

Eforiei Spitaielor Civile

cea de peste Olt) pe cre-

si

dinciosul boeiul biv-vel

o distan^a de 800 m. Aceasta a

a

si

orinduit asupra a cite trele. Ocnele (S13-

Condrea»,

a fost insesi

Sl&ni-

numita

banesti» sau «la Fotache».

Penitenciar aci

Bucure?ti, jud. Prahova,

:

func^ionarei acesteia, a fost cea «la

de V. A. Ureche).

bilaul, niet mele,

rin-

Rominilor»,

Slanicul-Varbilau,

lina.

de a coprinde intr'un mic

tere

Domniei mele, ce sunt

ierii

dui^T, etc.» («Istoria

ciarul actual s'a infiin'v at la 1885.

talerl

aceasta

suma a

cita

gasit, sa-1 trimi^a la numi^ii bo-

dare se

din care se extragea sare in la

la cine si

Ocnele, dupa timpuri. Peniten-

sub Mihail Sj^u, este de

Sarea de

anume

5

tului,

vechime.

si

pecet-

de care facind catastih

luiasca,

rarituh. Aceasta taxa a sarari-

martor pu{ul pe unde

asta-zi este si

dispozi^iuni ca

zapt le

veri-cine

sare, anul trecut,

m&rasului ce au

si

va gasi

cu ravasul cafost,

sau fara

Slatioara, com. pi.

rur., jud. Vilcea,

Horezul, compusa din 7 c£

tune: Olari,

Vioresti,

Goronesti, Tilpesti,

Mogesti,

Potresul

si

Manasiesti.

Din chrisoave se constata ca pe timpul lui Mateiu Basarab de doui locuiton: Stan si Vlad. Este situata pe ambele ma-

s'a intemeiat

lari

ale riuluJ

Hosted by

Cerna,

pe valea

Google

slAttoara

Omului,

la

jude^ulut

40

de resedinta

kil.

6

la

si

de a

kil.

pla-

iuluT.

Se margineste la N. cu com. Recea; la S., cu comunele Stroesti; la E., cu com. Maldaresti si la V., cu comunele Greci si

pe {armurile

nume. Vatra

lo-

cuiton; 9 biserici; o scoala, in-

Stirbeiii

cite-va mori

;

pe

riui

Cerna.

I

fruntas, 28 palmasl

dast, stapinind

Un

olaria,

lui

Ocnele Man,

si

cu

croitoria

vacT,

si

a sarei de-la dulgheria, ro-

si

zidaria.

Vite sunt: 10 cai

180

Tepe,

si

IOO capre, 80

01,

V. a Magurel,

voare sarate

si

si

alte

Magura

pile dealului

piatra de var care e

La

de acest munte culmea Gurguiata intra in reGurguiata.

S.

giunea dealurilor

si

se

bifurca

in Dealul-Stroestilor

si

Dealul-

la

2200

lei

la

1990

lei.

Soseaua

si

dia^a kil.

Rimnic-

comunicasi

cu Milostea

si

V. Soseaua Cercomunica^ia

Maguricea,

cu

de sul,

Goarganul,

riul

si

:

Ma-

Gurguiul,

udata, afara

Cerna, de vaile: Potre-

Toderica,

feni, Olari,

Carpeni,

828

Teleormanul

apele

Are rele,

Este udata de

suflete.

cu hramul Cuvioasa Paras-

chiva,

deservita de

cintare^

de

si

1296

chettueli,

42 de 1082

01,

capre

Pe acitrece soseaua careleaga Ocnele-MarT cu

sta^iunea

lei,

si

si

isul

schit, jud. Vilcea, pi.

Titireciul.

si

Govora, Te-

:

Astazi e redus

de mir.

la biserica

S!aveni, com.

rur., la E. pi.

jud. Romana^i,

lul,

iar

la

175

rima-

asezat

Are

la

si

de 817 locu hramul Adormirea Maicii Domnulul; 4 o populate

cuitori; o

biserica,

circiumi.

Vite: 680 vite

861

vite

mid

man

cornute, si

260

aria

rui-

cornute

porci.

In centrul com. se nele unei vech! ceta^ul

si

alaturi

de ea un drum asternut cu

piatra.

chis in

Slatioarele,

sat,

Arges,

cu 330 locuitori,

pi.

nume. Are o Valea-Slatinei,

spre E. de Caracal.

riului Caracal,

In ripa de sub cetate s'a des-

parte din com. rur.

Suceava, com. Bog-

loc), situata linga

14

kil.

din Fin-

si

gura

98 bam.

vaci, 13 cai,

Oco-

compusa

Olt, la

ton.

sarea.

danesti, pe mosia Baia,

1

venituri

la

bal-

neara Govora.

o scoala.

Cofo-

Mavri, Ciupa, Valea-

saii

;

banif,

leT,

11

preot,

1

paracliser

1

Vite: 384 bo!

243

Catina.

si

o biserica, in satul Slatioa-

jud.

sat, in jud.

20

avind o populate

Omului, Putineiul, Cufurita, Gre-

Slatioara

gilos.

(resela

si

Se compune din

Budgetul com. e

Oarba, Cumpenile,Ulmetul, Stocsorul,

Pitesti.

jud.

in

18 kil.de

subprefecturei)

Zidaresti,

de

Tirgul-

brazdata de dealurile si

rur.,

Biscovul-Flesti

rur.

de

o vilcea, acoperita cu nisip ar-

tinelele (217

com. Stroesti spre Sud. gura

bi-

si livezi,

sale sunt udate

poalele

iar

un

In fa^a are

cul-Lungeni, Metoful, Slatioarele

la

E

frumoasa.

deal, acoperit cu arborl

cheltuelile,

Horezul

la

107 porci.

Cerni-

riul

Pitesti, la

pi.

de

si

satele: Slaveni (600 loc.)

aceasta com.

Gorj

bivoli

satele: Bajenesti, Lungeni, Pis-

Tirgul-Jiu inlesneste

inlesneste

583 bo?, 856

caT,

urea

{ia intre

nei

56 4 capre, 7

Slatioarele,

Arges,

com.

jude^eana

si

nastere

ia

Slatioarele, com.

si

E.

2 dascall.

Ocolul, intre satele

mai abon-

comunei se anual

furcate

se gaseste

si

partea de S. a Magurel.

Venituriie

jud.

ri-

preot

ol,

de

biserica, deservita' si

Vite:

zi^ie

Slatioara, pise muntos (870 m.), jud. Vilcea, format din culmea

iz-

carl izvorasc din

partea de S. a Maguricei. In

in

Are o 1

cea, pi. Ocolul, situat intr'o po-

soara.

denta

culul Jilavele.

din com. Ocnele-Marl, jud. Vil-

minerala ce izvorasc din partea si

coada

la

si

Slatioarele, edtun, facind parte

Maldarestilor. Dintre aceasta

N

la-

Jilavele

Bog-

la

300 porci. Aci sunt doua sorgin^i cu apa

de

N.

de satul

principal,

duce

kil.,

ocupa

cu fabricarea varuluT

transportul

240

Jilavele, situat la 2 kil. spre

falci.

drum

singur

lung de 12

185

27 co-

si

danesti.

LocuitoriT, mosnenl', se

boi,

2 cintarepf.

si

sat, in jud. Ialomi^a,

Cimpului, pendinte de com.

pi.

satulut

preotul din Risca

Domnitoru-

timpul

fiinjata din

taria,

Slatioarele,

ImproprietaYi$t in 1864 sunt:

Are o populate de 1232

cu

cu acelasT

piriulul

ocupa 35 falcT, cu o populate de 498 suflete. Are o biserica, cu hramul Sf. Voivozi, de lemn, deservita de

Milostea.

lul

SLAVE?T1

435

Pitesti,

faclnd

cu

acelasl

biserica,

cu hra-

mul Cuvioasa Paraschiva, deserde 1 preot, 1 ctntaref $i 1

1873 o bolta subterana

din care s'au scos mai multe bli^e

de piatr5 sculptate, cu

ta-

icoa-

zeului Mithra, purtind in-

nele

scrip^iuneasoLi invicto mithrae, si

un

altar

ara

solis.

vita

paracliser.

Slave§ti, com.

Hosted by

rur.,

in jud.

Te-

Google

slAvesti

leorman,

Teleormanului,

pi.

tuate pe partea

dreapta a

si-

riu-

Clani^a, la hotarul jude^ului

lui

cu jud.

Se

Vlasca.

de Alexandria,

kil.

Rosiori

78

si

kil.

afla la

45

34 kil. de de T.-Magu-

Se invecineste cu

E.,

S.,

la

catunul

Badrfoiul

de care o desparte ni{a;

hotarul com.

cu

V.,

la

Ciolanesti-din-Deal.

Are o populate de 767 cuitori

scoala mixta

o

;

deservita de

serica",

cintare^

o

;

bi-

preot,

1

paracliser

si 1

lo-

;

1

o moara

de macinat. Vite

549 vite mart cornute, 907 01, 33 capre si

:

179 215 porci. cai,

Riul Teleorman

si

piraele Te-

Clani^a

si

uda

te-

poseda

mosia

aci

vesti-Zlotesti, in intindere

hect., din care

Sla-

de 504

350 padure

de diferi^i proprietari si de mosneni, can poseda si dine stapinit

sii

cite-va curele

si

cite

un

de padure pe

pile

este

parte

cuitori

39 bani, la

lei si

lei

stra-

bate calea jude^eana Alexandria-

pune in comunicu com. vecine Lada si o

Zlotesti.

lae,

lae

Su^u Voevod

cu

la

cu

Erarchi, zidita la 1863,

«Prea Inal^atului

Domn sf.

Episcop Chir Chir

;

a treia cu hramul Sf

si

Treime, zidita

cresterea vitelor, se

si

mai ocupa si cu timplaria,

fi

zidaria

Vite sunt:

Pe

fost

locuit

208

porci.

mori de macinat.

3

cheltuelile, la

In raionul com. rile

Alunului

:

V.

la

1497 sunt ;

si

com. formeaza

vatra satului

si

Rima, Razboiul trecind

prin

varsindu-se

Mavrocordat, facind parte din

leaga

plasa Mijlocul (1741).

^esti

sosea in lungime de aceasta si

comuna cu

Alunul;

iar

Slavisin

in zi-

vod, la anui 7259, Sept. 20.

O

parte din mosia

Slavitesti

a fost inchinata manastirei Horezul

de jupineasa Stanca Ciur-

telnicul

sau Mateiu Pos-

si fiul

Dragoescu, dupa cum se

vede dintr'un hrisov stantin

Con-

al lui

Voda Brincoveanu

din

Slavitesti, stafie de

5 kil.

Coi-

soseaua

dr.-d.-f., jud.

com.

Sla-

Dragasani

— R.-

Otasaul, linia

Vilcea, pusa in circulatie la

Se

bile Ionesti (6,4 (3,2 kil.).

intre

afla kil.)

si

Baleni

Inal^imea d'asupra

velului Marii

20

sta-

ni-

de I9i m ,67.

in

Tiriia.

O

h

Domnului Ion Grigore Voe-

lele

Iunie 1887.

Soretul, care izvoresc din deaE.,

l

dealu-

Pirjoletul,

dealuri.

despre

1

Balasa

Chir Chir Rosianu Vornic,

pe

:

Radu

sin

jupin easa

vitesti,

Valcele sunt si

si

Afara de dealul A-

de

la

Voevozi, zidita din temelie

pi.

dealurile

sir

Sf.

de jupin Ion

Vilcea,

un

situat

de cat. Sirineasa (scoala) si udat de riul Luncavatul. Are o populate de 123 locuitori; o biserica, cu hramul

So-

lunul,

din

anul 6203 (1695).

lei.

Alexeni, Cioaca, Turtitul retul la E.

E

Oltul-d.-s.

ciubasoaia

girla Tiriia, in raionul co-

lei si

riul

Constantin

33

vi^ei,

Veniturile com. se urea la 2740

cut in nomenclatura satelor, in

;

490

si

iepe,

facind parte

kil.

cojocaria.

si

cai,

15

150 boi, 265 vaci, 98

lurile

lui

rotaria, dulgheria,

sat,

rur. Sirineasa, jud. Vilcea,

tescu

1883.

la

Locuitorii, mosneni, pe linga a-

gricultura

numal de mosneni, din care au mai ramas pu^in il gasim tretimpul domniei

prea

bine-cuvintarea

verin»

Plopi,

cat.

Plopi-SIavitesti.

Slavite^ti,

pi.

si

formind cu

blagoslo-

mul

sale parintele

pe valea

Calma^uiul,

pi.

OltuluT,

com.

in zilele

Bulgareasca, la V., peste

Slavite^ti, catun, in jud. Teleor-

copal Rimnicului; a doua cu hraSf.

compusa din doua

Teleormanul.

riul

venia Sf S. Chir Filaret, Epis-

Satul Sl&vesti este foarte ve-

pare a

si

com.

2825,

de

E.

Ion Nico-

zidita in zilele lui

Slavesti,

corpuri: Cornetul, in partea de

lo-

infuntata

scoala,

com.

sta-

Teleormanul,

tului, in jud. si pi.

man,

la cheltueli.

Prin interiorul comunei

el

o

munei, sunt

venituri,

2813, bani 20,

chiu;

;

Slave§ti-Zlote§ti, padure a

1858; 3 biserici: una cu hramul Sf. Ion Botezatorui si Sf. Nico-

mlastinos,

Budgetui com. e de

ca^ie

bilciuri:

Dumitru.

Sf.

si

capre, 452 oi

parte nisipos.

si

doua

Are o populate de 940

de mosie, avind

valea Teleormanului.

Pi testi

la Florii

res-

si

pamintarabil/Restul mosiilor

Solul

8 hect.

Calinic al Rimnicului Noului Se-

comunei.

Statul

1

Alexandru loan Cuza Voevod

leormaneiul ritoriul

5

pe malul sting al Tiriia, la 70 kil. de cajud. si la 16 de a plasei.

In com. se fac

Cla-

piriul

in-

Oltetul-

pi.

si

Olte^ul-d.-s.

si

d.-j.

comunica^ia

Horezul

tre pi.

com.

strabate

defeana Olte^ul lateral, inlesnind

Strimba.

si

situata

riului

al

Tir-

Alexesti,

Suprafa^a com. e de

pitala

Catalina,

Dealul,

Soretul,

gul,

Lada;

com. Scurtul, din jud. Vlasca,

tul

compusa din 6 mahalale:

s.,

N. cu com.

cu com.

com.

rur., jud. Vilcea, pi. Olte^ul-d.-

E

Zlotesti; la

Gingule^ti,

Slave§ti sau

rele.

la

st.Xvuta

436

ju-

Slavu^a, com. rur., jud. Dolj, pi. Amaradia, situata pe vSile SlaMarinesti

vu^a,

42

kil.

si

de Craiova

Hosted by

Toiaga, si

la

la 11 kil.

Google

;

:

SLAVUJA de comuna Meltnesti, resedinta plasei Amaradia.

Se invecineste: Capreni; Birnici

cu com. Mierea-

la V.»

Slavuta, sat, facind parte din com. rur. Stoina, pi. Amaradia, jud. Dolj, situata la 2 kil. de

comunei

Terenul

Toiaga

Marinesti,

este

:

radia,

cu semanaturf,

acoperite parte

parte cu livezi de pruni, parte

cu fineje

cu

parte

si

aceste

paduri.

Toiaga

vaiie Marinesti,

sat, jud. Dolj, pi.

com.

Sla-

si

vuta.

udata prin centru de

e

piriul Slavuta, care lese din pa-

durea Leul,

Amaradia,

475 suflete; o biserica, cu hramul «Sfintii Voivozif», reparata

soseaua satuluT

linga.

Toiaga, Ulmetul, Slavuta,

Socoteni

catunas,

Are o populatie de 2184 6

cuitori;

in jud. R.-

s., com. pe malul drept

fondate

biserici,

lo-

din

Timboesti,

spre

asezat

malul sting

pe

S.,

de 278 hect., cu o populatie de 1078 suflete, si

si

4

cintareti

;

o scoala

mixta, infiin^ata la 1882.

Vite

926

:

46 caf, 2215 230 capre. Suprafata 1

man

vite

rat, pi.

cornute,

497 porci

01,

si

din

kil.

comunei

174 hect. Mosiile de pe

de

este

in

jud. R.-Sa-

teritoriul

com.

Paduri sunt: Toiaga, de 170

de

179 hect

si

Are o lungime de 45

Basinul sau cuprinde juma-

Marginea

tate din plasa

desti,

Gurguiatul,

nurul

si

Cotatcul.

Timboesti

si

Capatina,

Uda

Ji-

Slimnicul, ale com.

Timboesti, cat. Obrejita,

al

com.

Slobozia, trecepe linga com. Sihlele,

goruni

si

frasini,

114 hecc.

de de prum,

suprafata

livezile

si

15 hect.

sul,

vecinala

soseaua

Mierea-Birnici

:

so-

Slavu^a-Talpa-

vecinala si

Slavu^a-

soseaua veci-

nala, Slavu^a-Stoina.

Budgetul comunei e

la veni-

de 1839,17 lei, si tueli, de 1656,11 let.

la chel-

turi

Retezati,

al

N. com. Balesti. Se

si

varsa in Lacul-Negru. Afluenttf

pe dreapta

sai principal! sunt, piriul

Cai de comunica^ie sunt

seaua

strabate cat.

com. Bogza

cen.

ocupa o

Viile

girni^e,

Slobozia unit cu Coroteni,

Izvorul-Dulce, zul,

Izbasa

si

Rogo-

care se varsa linga catunui

Obrejita

si

deservita

biserica si

Budgetul com. e

de

1

789

141

lei,

venituri

la

iar la cheltueli,

de

lef.

260 vite marl cornute, 200 o\ si 260 rimatorl. Dealuri mal principale sunt: Vite

II

de

2 cintarett, o scoala.

:

cai,

al-Covrigilor,

acoperite

duri seculare,

si

Cotatcul,

Vai: Valea-Slivilestilor, pe care

comuna, Valea-luiDan, Valea-TeascuM si Valea-

este asezata

Fetei.

Ape

:

piriul Jiltul

pirae midf ce

de

eel

mat

Slivna, com.

maJ multe

la

rur., jud. Covurluiu,

85 kil. de la Se margineste

danesti, Ganesti la S.,

N.-E. cu Pro-

si

Cavadinesti

in jud.

cu

ne

:

Slivna (resedinta)

si

Oriciul,

cu o populate de 996 locuitorl. Locuitoril din Slivna sunt radin Onciul,

fostf clacasl

2 biserici, cu hramul Sf.

loan Botezatorul si sat,

la V.,

si

Se compune din doua catu-

Are

sunt 12 morf.

Galati.

Beresti.

improprietaritl.

dinsul

vale,

la

cu Balintesti

zes!, ce!

Pe

pe

Horincea, asezata

pi.

de comuna

Slivile§ti, com. rur.

si

iau sorgintea

's!

la diferite fintinT.

insemnat, care se varsa ma? sus Balesti.

cu pa-

Dealul-Golului.

catunele

cu

ar^ari,

preot

d.-s., si e

Marinesti, de 190 hect., populate fagi,

soseaua

trece

-

Marginea-d.-j. Izvoreste

coprins intre dealurile Nuci, Bor-

apar^in locuitorilor.

hect., Slavuta,

piriti,

padurea Gurguiatul, com.

Slobozia.

comuna

Prin

Dealul-Corobailor,al-SiminiculuI,

o biserica.

Slimnicul,

5

Samarinesti Strimptul-Slivilesti.

Slimnicul.

al piriului

intindere

30 plugurl,

:

carafe cu cai;

stupi.

in jud. R.-Sarat,

sat,

spesele enoriasilor, deservite de 2 preoti

40

Are o

Marginea-d. -s., catunui com.

Crihala,

si

torf.

I

Slimnicul,

cu

avind o populatie de 640 locui-

Slimnicul.

al riului

N.,

iar la

Iepuroaia

halalele

Marginea-d.

Slobozia, asezat

Are o

Marinesti.

si

Covrigi;

si

Locuitoril poseda

Slimnicul,

co-

cu com.

la S.,

;

58 care cu boT,

pi.

Se compune din 6 sate: Mie-

Corobaile

E, cu

la

:

comuna Cosmanesti. Satul formeaza comuna cu ma-

1892.

in

se varsa ia riul

si

Mielusei.

lusei,

resedinta

Slavuta,

Are o populatie de

Primaries

Sarat, pi.

Com.

Ama-

serpuesc

dealuri

muna tul

Slavu^a, cu

inalfuni aproximative de 200 m.,

de orasul T.-Se-

kil.

Sura; la V. cu comuna Strimp-

acci-

Slavuta,

si

loc.

o scoala.

Leul, Calul,

1

verin.

Se margineste

Are o populate de 115 si

dentat de dealurile

Mehedint'i, pi. Vailor, asezata* pe vale, la 5

Stoina.

com. Tal-

cu

la E.,

si

cu com.

la N.,

pasul.

Intre

SLTVNA

437

si Sf,

Nicolae,

formind o parohie, cu catedrala

Hosted by

Google

:;

SL1VNA

Sf. Nicolae, deservita

paroh

de un preot

2 cintare^I; o scoala.

si

Budgetul com. e

veniturT

la

Vite

si

resedin^a com. cu

Dupa

Hornicea. Are o populate

de 823

suflete

2 biserici

;

o

si

scoala.

Teritoriul com. este

de

pi.

Ocolul, la

T.-Jiul, asezata.

de orasul peses, la 3 kil. de S.-V.

Se compune din catunele

oras.

:

Slobozia, Balani, Calesti, Corbeni,

Polata, Urse^ei

Ursati.

si

Are o suprafa^a de 1985

Tot pe

Cinepei.

si

apa

lacul cu

si

rur., in jud.

R.~

zata in partea de mijloc a jud.,

cu o populate de 1557 locuiton. Are: 1 scoala; 5 biserici; 10

R. Sarat

mori, din care 3 sistematice.

spre S.-V. de Plainesti, resedinta

Locuitorii poseda:

cu boT,

185 care

guri,

plu-

153 11

17

la

Se invecineste cu Timboestt

ca«

mari cornute, 601 01,30 capre,

veni, la

455 rimatori

Budgetul com. e

63

si

cai.

la S. plasei, la 7 kil.

si

Bogza,

6

la

9

kil.

kil.

cu Dragoslo-

;

Popesti, la 14

si

Se margineste

la venituri

N. cu Tim-

la

boesti,

prin soseaua vecinala T.-Jiul-Cos-

V. cu Danulesti, despar^ita prin

soseaua comunala Slo-

E

Susifa

:

si

rur., in jud.

Ia-

cu resedinfa primariel

in

Traistenilor,

la

si

S.,

hect.,

cu o populate

locuiton

;

si

de

13000

jde

3 scoale mixte

serica, deservita

diacon

de

;

nicul la

N.

si

uda sunt

Slobozia-Co-

formata din catunele

2 cintare^I.

catunului

unui

ruinele

porunca

zice-se, din

Gheorghe Duca

1676.

Slobozia, com.

rur., jud.

Vlasca,

Marginea, situata pe Dome-

pi.

niul Giurgiu, in

marginea despre

4 kil. de Giurgiu si la 10 de Stanesti, resedinfa plasei. S'a improprietarit la 1864 un numar de 260 locuiton, fosti

rei, la kil.

clacasi, care

au luat 1098 hect.;

1882, s'a

mai improprietarit

si

:

carora

a-

Slo-

de

niului

sau 2047 suflete

un

schit

dita

in

preot,

1

;

3

5 hect.,

familii,

biserici

si

o biserica in cat. Co-

:

hramul

1830,

sf.

loan,

deservita de

cintare^

si

1

zi1

paracliser,

la

al

lo-

1864

dome-

Giurgiu, Sterie Galita, cu

hramul

Sf.

Gheorghe, deservita

de un preot si do! dascali constituind parohia Slobozia scoala; o zavoiii

1

insura^ei,

dat 155 hect.

arendas

fostul

sau

564

s'a

Are o populate de 1753

Obreji^a la E.

Are o suprafa^a de 78

numar de 27 li

cuiton; o biserica, facuta

bozia, resedinta, Coroteni la V.,

roteni, cu

1

Slim-

fluentul sau Valea-CiresuluT la S.

o

3 preo^T,

:

afluentul sau Pi-

Izbasa, Cotatcul

si

4094 bi-

in anul

si

de Co^atcul.

cu o populate de

Are o suprafa^a

piriul

Ceta^uia; la V., de Capa^ina

satul

Slobozia.

spre R. -Sarat.

afla

Domnitorului

inca un

E satele: Slo-

se

zidit,

N. de deaGrumazul si

Pribegi.

Slobozia-Noua,

spre Danulesti

;

si

In partea de N. a

la

:

roteni

si

boesti-Bordesti

palat

na^io-

drumurile spre Tim-

;

Obreji^a,

sunt

soseaua

si

spre Plainesti

Este brazdata

pe partea stinga a riului lalomi^a, intre comunele Bucul si

Amara

220

boT,

comunica^il

ferata

la

riul-Dulce unit cu

Se compune din

de

Caile

Capa^ina.

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, situata

bozia,

450

;

395 cai, 40 magari, 2104 38 capre si 200 rimatori.

vaci,

si

Riurile care o

Slobozia, com.

de semanat

sini

dealurile Jinumul

Jinumil,

Iazul.

prin

dealul Jinurul, la

prin

par^ita

lurile

udata de apele

despar^ita

Slimnicul, la S. cu Jideni, des

bozia-Urse^i-Dobri^a, si prin dru-

muri nesoseluite.

Rogo-

V. a orasuluT, pe malul Duna-

kil.

de 17 1 2 lei, 51 ban!, iar la cheltueli e de 17 10 lei, 92 bant. Comunica^ia in com. se face teni, prin

Nicolae,

sf.

schitul

si

Slo-

cat.

plasei.

si

bivoli,

de orasul

N.

spre

kil.

ru^e cu cai; 80 stupi; 1008 vite

9

hramul

cintarej: si

:

Slimnicul, ase-

al piriulul

in

scoale mixte.

3

calea

Sarat, pi. Marginea-d.-s., pe malul

1

alta

1808

nala, la E.

Slobozia, com.

preot,

Locuitorii poseda 254 plugun, 2 masini de treerat, 2 ma-

01,

are aci stasia Slobozia.

1

cu

bozia,

zidita in

Calea ferata Calarasi-Slobozia

drept

hect.,

brazdat

Amara.

minerals,

de

paracliser,

1

zul;

MehedinuluT,

vaile: Crivaia,

Crucerului

Gorj,

jud.

rur.,

locui-

proprietarit 57 locuiton.

dinsul se afla

Slobozia, com.

320

1874 s'au mai im-

iar in

una in cat. Obreji^a, cu hramul sf. Dumitru, zidita in 1846, deservita

legea rurala din 1864,

sunt improprietari^i

nume, jud. Covurluiu,

acelasi

225 boi, 9700

cai,

805 porcL

si

ton,

Slivna, sat

1275

:

21 capre, 25 bivoli, 7 asinl

01,

de 2375 leif, 79 banl si la cheltuelf de 2374 lei, 98 bam.

pi.

SLOBOZIA

488

si ;

o

moara cu vapon; un

de salcie numit Zotarul

Cama

(78

hect.)

si

o

pa-

dure, pe deal, de 70 hect.

Locuitori poseda: 552 boi vaci, caT,

359 6915

bivoli 01,

40

si

bivoli^e,

asinl

si

si

171

325

ri-

matori.

Are o sosea jude^eana ce duce din Giurgiu la Zimnicea.

Hosted by

Google

;

SLOBOZIA

In fa^a satulul, in vale, spre

Dunare, este viroaga Cama, ce

comuna Malul si da Dunare prin canalut Veriga.

vine din

in

pag.

bozia a fost a lul Celebi-Aga.

La

1807,

August

24, la acest

armistitiu in urmatorul cuprins

:

la

21, atit Rusii

cit

men de 36

Turcii sa

si

pana

iasa din Principate

iar administra-

zile,

alca-

de boerl p&na la incheerea ImparatulAIexandru I, pacei». nemul^umit refusa ratificarea si tuit

—

continua

ostilita^ile.

Rusia

La

181

voira sa treaca

la

Slobozia, dar

8,

fara

rezultat,

cacl fara respinsl.

In

si

Octombrie

aceiasi an,

marele Vizir

2,

incongiurat aci

fu

4

si

10 capre,

Aci se

Dulul - Brinco-

Turcii ce

si

dupa care Turcii

Slobozia,

sat, in jud.

Bac&u, pi

pe stinga

piriia^ulul Ungureni, 570 m. de satul Ungureni. Are o populate de 161 Ioc. o circiuma o moara* de apa. la

Vite:

16 caf, 127

marl

vite

47 porci.

si

La

1854,

Iulie

Turcii

7,

Hassan-Hagi-Pasa, ocupa

lui

sula

Cama, Rusii

daraterenul

La

1877,

bilir& aci

care

au

ocupara Giurgiul.

si

Rominl, RusI

in-

rezbelul

in si

dintre

Turci, Rusii sta-

Brateni, pi. Stefanesti, jud. Bo-

pe mosia Odaia-

tosani, a?ezat

Are

o

de

suprafa{5.

sau 309 suflete;

familii,

1

bise-

vaci, 3

cai,

Vite

90 bol

:

01

60

si

si

5

porci.

sat,

pe £5rmul drept

SiretuluT, in partea

al

de E. a com.

Ftntinelele, pi. Siretul, jud. Bo-

pe mosia Fintinelele, cu o

tosani,

suprafa^a de 289 hect.

pulate de suflete.

Vite

:

01

si

55

76

familii

si

o po-

sau

319

Slobozia

Dulul

(sau

Brfnco-

veanului), sat

si

jud. Arges, pi.

G&ldsesti, la 25

1

bol

si

vaci,

1 1

cai,

de com.

rur.

Slobozia,

sat, in

jud.

Botosani,

Cosula, asezat in valea Cer-

la

65

batoarea pe coasta de E. a dea-

Are o populate de 2425

su-

kil.

de

si

lulul Petraria

Pitesti.

com. Calvini,

150 locuitorl

si

Slobozia, pi.

sat, in jud.

Dimbovifa,

Ialomifa, com. CornS^elul.

Slobozia,

pe

sat,

Horonume,

mosia

com. cu aceiasi

distea,

Prutul-d.-j.,

jud.

Dorohoiu. lo-

de lemn, cu hramul Inalfarea Domnulul, cu un cintare{ si un palamar, f&cutS la 1823 de fostul propriecuitorl; o biserici

tar al mosiel.

Locuitoril

176 hect.

si

(sau

mosia

cu

Buda,

pi.

au

improprietari^I

16

aril

pamint.

Cocota), sat, pe nume, com.

aceiasi

Her^a, jud. Dorohoiu,

cu privire

si

in-

tinsi asupra Bucovinel.

Are flete

;

o populate de

222 su-

o biserica, cu hramul Nas-

terea Maicil cintarej:

?i

Domnului, cu un

un palamar, micS, de

lemn, facutS la 1823 de fostul

Locuitorii

Drum

improprietariflf arii

au

pSmint.

principal, este acel la

ce

Mamor-

ni^a.

pi.

sedin^a subprefecturei

al

duce prin Luncavtya

albine.

com. rur., in

Costesti,

si

45 porci;

ceni-d.-s.

104 hect., 55

31 porci.

re-

kil.

260 bol

proprietar. 5

Locuitoril posedS 76 stupl cu -

:

01,

se alipeste de c&t. Bls-

;

asezat pe deal

Slobozia,

de asediu, cu

RusciuculuT.

Slobozia, catun,

Slobozia

cu 2 cintare^I.

rica,

inceput bombardarea

baterii

230

15 cai,

Are o populate de 302

in

fura batu^i, ce-

vaci,

pi.

Slobozia, sat, in stinga piriului Baseul, pe valea piriului Fundoaia, in partea de N.-E. a com.

200

numar de 40000, sub comanda

cin-

com. Leca, situat

Siretul-d.-j.,

fura nevoi^T a

se intoarce inapol.

un

si

tare$.

30 case

167 hect., cu o populate de 80

peste Dunare, lupta

bi-

1835 de lorgu

Ghica, cu un preot

jud. BuzSu, cu

veanulul.

Siliscani.

o lupta intre RusI

de

populate

cu o

sau 275 suflete; o

familii

o movila* mare de

afl&

numita

pSmint,

facut prisioner (Bouillet).

venise de

hect.,

1864, din mo-

Locuitoril poseda

La

2 Ianiu, 1828, se facu aci

55

asinl.

Tur-

Dunarea pe

sia Deleni,

la

170 stupl cu albine.

cornute

Septembre

1,

cii

ol,

;

Turcia»).

si

4568

7 bivoli,

120

vaci,

nicul.

(Vezi Xenopol, «Razboiul dintre

si

in ter-

dea unul divan

sa se

^ia

Martie

1808,

ru-

Prin com. trece riul Drimbov-

«Dac& pace nu se va putea incheea pana

bol

1487 rimatorl

Rusii incheia cu Turcii un

sat,

primara

date locuitorilor

serici, zidita la

Vite: 1568 caT,

Are osuprafaja de38i

;

rala.

ne spun ca Slo-

80,

1

2 biserici, ambele cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservite ambele de 2 preo^I si 2 flete

cint&re{I; o scoala

Frazil Tunuslil, in istoria Tare! la

SLOBOZIA

439

si in

a com. Deleni.

Hotarele mosiel sunt cu: Buda-

Mare, Luncavita, PSsatul

si

Go-

dinesti.

partea de N.

Slobozia,

sat,

pe mosia cu

Hosted by

aceiasi

Google

;

;

SLOBOZTA

nume, com. Cordareni,

pi.

Pru-

jud. Dorohoiu.

tul-d.-s.,

o biseric&, ftcuta de

Ialomi^a sunt doua

de lemn

su-

fer al

lo-

spre N. este

podul de

$i

La

ferate.

liniei

podun

Amara, cu

lacul

Cimpu-

pendinte de manasttre lung.

kil.

5

apa minerala.

1843.

cuitori in

riul

plutitoare

Are o populate de 402 flete si

SLOBOZIA

440

Slobozia,

Neam^u,

jud.

sat, in

com. Rosnovul,

Bistrt^a,

pi.

si-

tuat pe stinga piriului Cracaul.

Slobozia, catun de resedin^ com. Slobozia, jud. Gorj,

al pi.

Ocolul.

Are

o suprafa^a de 540 hect.,

cu o populate de 85

404

familii,

sau

suflete.

Locuitoril posed&

35 pluguri, 35 care cu boi; 20 stupi 3 ca:

;

74 vite man cornute, 9 bivoli, 96 01, 17 cat ?i

ru$e cu cat

;

1

Slobozia, sat, spre S.-V. de satul ?i com. Voine^ti, pi. Stavnicul, jud. Ia$i, situat pe coasta de V. a dealului Voine$ti ?i pe Valea-Stavnicului. Are o populate de 562 locuitori, parte Romini, parte Unguri si parte f igani linSatul face parte

miliei Negru^i.

un cint&re{ o ?coala 4 morif, din care una sistematic& pe apa Su$i$a 7 fintim si

man

si

;

mo$ia

este proprietatea fa

§i

73 rim&ton. Are: o bisericS de lemn, cu

un preot

din

cornute,

115

:

01,

308

vite

36 cai

SO rimatori.

Slobozia (Balteni),

circiumi.

parte

Slobozia,

Ialomi^a,

jud.

sat, in

de

Ialomifa-Balta, pendinte

pi.

com.

din

sat,

facind

V. de Bucure^ti, intre

situat la

Rastoaca

al

pe o coasta mica careia

jos,

velul riului Ialomifa. In fa{a sa-

toril

locui-

Aci e re^edinfa primaries

aproape verticala a cimpului Bar&gan, de care se desparte de

749

In partea de liniel ferate

coasta

se inal^a

S.,

riu.

V. este capul

Slobozia-C&larasi

mare

ling& sta^ie se afl2 o

$i

ca-

Aici este re^edin^a prim&riei,

a judecatoriel ocolului Ccllara§i si

asubprefecturil pl&sil Ialomi^a-

Se

fac trel tirguri anuale: la

23 Aprilie, la In&l$are

si

la

24

Are o populate de 586 ;

o

Slobozia,

diacon

si

scoala

cu

;

o

trel

preo^i,

un

dol cint&re{i; un oficiu

2 cintarepf; o scoala. cat.

mori cu apa, sina

1

mai sunt

zalhana,

bo!,

7000

bivoH, 7 asinl

01, si

720

cai,

15 capre, 22

500 porci.

Prin sat este o sosea

si

peste

Plapcea

1820

?i

$i ?i

Are o

Valea-Dicului.

o biserica, cladita la rezidita la

1862.

Slobozia, sat, facind parte din com. rur. Poiana, jud. $i pi. Prahova. Are o populatie de

de treerat cu aburi,

lesteu,

1

ciumar

si

al

1

Slobozia, catun, facind parte din com. urb. Cimpina, jud. ?i pi. Prahova. Are o populate de 63

locuitori.

1

catun, in

Racaciuni, com.

pi.

situat

Putna,

jud.

Copace^ti,

pe lunca Trotusului,

in

Are o populate de 150

2

:

he-

1

cir-

flete

su-

o biserica, cu hramul S -^ii

;

Voevozi (parohia Urechesti).

vitelor

Slobozia,

mari e

de

de 628.

si

re^edin^a com.

Marginea-d.-j., a?ezat in paf-

pi.

tea de N. a comune!, pe malul

drept

Slobozia, sat, facind parte din com. rur. B&deni-Ungureni, plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel.

biseric&,

sat,

cu acelasi nume, jud. R.-Sarat,

hangiu.

al celor mici,

cuitori; o

manastirei Sinaia.

pod.

Numarul si

toh

fa^a Copacestilor.

ma-

1

Are o populate de 337

Locuitoril posed&:

sf.

fa-

man&stire,

telegrafic postal.

120

cu hramul

Haralambie, deservita de 2 pre0^1 si

320

Iunie.

milif

biserica,

Comerciul se face de

Balta.

cu

care formeaza o com., pe girla

Slobozia,

locuitori.

Are o

In raionul

zarma.

Bal^a^i,

riul Ciorogirla,

Muchia-Sabarului.

zic

ii

§i

Se intinde pe o suprafa^ de 909 hect., cu o populate de

spre

tului,

?i

160 locuitori; o biserica, fondata

malul sting

ni-

apropiere

in

Margineni

de Mihail Cantacuzino, ca me-

pe un teren

Ialomi^a,

centru,

in

cat.

Clinceni, pi. Sabarul, jud. Ilfov,

riul

aproape de

situat

Slobozia-

rur.

com. cu acela^i nume, situat pe riului

Slobozia, catun, pendinte de com. Bal^i, pi. Mijlocul, jud. Olt,

$i

;

4

preot

1

2 dasccilf; o scoala.

si

scoala

poseda

Locuitoril

o populate de 180 familii

o biserica, deservita de

de

gurarl, l&esL

Voine?ti

Are

populate de 973

lo-

fondata de

Are

al piriului Slimnicul.

o intindere de

suflete

preot,

1

60 hect. cu o 273

o

;

cintare^

familii,

biseric& $i

un

sau

cu

1

paracli-

ser; o scoala.

logofatul N. $tefanescu. Locuitoril, fo?t! cl&ca?i,

s'au

improprietarit pe mosia statului,

Slobozia,

sat, in jud.

Roman,

pi.

Siretul-d.-s.,com. Boghicea, spre

Hosted by

Google

;

SLOBOZIA

SLOBOZ1A-BLANEASA

441

dan

m&-

de satul Boghicea si la 2250 m. de el. Are 171 familil catolica de v&la$i o bisericS

ce

tuci.

s'au asezat; invoindu-le libertatea

tolache, din jud.

cultululsi a limbel. (« Notice despre Slobozii*, de V. A. UrechiS,

burile, din jud. Ialomifa.

Bucuresti, 1888).

Mateiu-Basarab, fiind in ruinS, s'a

S.-E.

Slobozia,

pe mosia

sat,

ceni, jud.

Stolni-

com.

Suceava,

Les-

dindu-le o jurisdic^iune

;

garanta pacea

speciala care le si

nesupaYarea

pe

unde

locul

pe un deal.

pezile, asezat

Vatra satului ocupa

cu o populate de 376 locuitori,

Slobozia,

sat, jud.

Ipatele,

Vasluiu, com.

Funduri,

pi.

la

1

kil.

spre N.-V. de satul Ipatele,

Slobozia, alta numire

a satu-

cotnuna Corodul,

lui Bratulesti,

2 metoace:

Mijloacele.

E

1840 o

Slobozia locuitori,

ca s& vie in Tara, se scuteati de

locuitori Romini, impropriet&ri{I

bozia,

dupa legea

zia,

aceasta

birur!

si

al

obliga^iunile in genere

impuse pamintenilor. Aceste bozii se faceau la inceput

formalita^ile

mai tirziu. Din secolul

pe care

gasim

le

XV-lea

at

slo-

far&

infiin^a-

Prin

rurala.

de V. a

partea

satului

de

zidita*

in locul el s'a zidit la

si

egumenul

GavrilS.

zugr&vit Mateiu-Basarab

caror

cu

erau satele

Cui-

si

In biserica azi in fiin{a se

numire.

Rominia sunt mai multe sate

Buz&u

alta bisericS, cu fondurile

telnicul

situat

si

Apos-

m&n&stirea

m&n£stirel, de

pe coasta de V. a dealulul Osoiul, pe o suprafaja de 644 hect. Are o populate de 54 familil sau 280 suflete,

Tecuciu. In

Nicoresti, jud.

pi.

mosii

13

Vechia man&stire,

si

desp&rfit de acesta prin dealul

asa c& la 1865

altele,

darimat

V2 falci,

1 1

gat

nastirea mai avea

afla*

Pos-

si

Enache, $inind pe miinl

o biseric&.

Slobozia,

de

stafie

dr.-d.~f., jud.

Ialomifa, pi. Cimpul, com. Slo-

pe pus£

Ciulnifa

linia

in circulate la

tembrie 1887. Se

de

afl&

-

Slobo-

20 Sepla

16,7

trece piriul Gelna.

kil.

Vite: 75 vite marl cornute, 19 ca!, 40 01, 15 rim&tori. Loc.

pra nivelulul M^rel de 19™, 5 7.

poseda 50

1896 a

stupl.

Ciulni^a. Iiicil^imea d'asu-

Venitul

pe anul de 231804 lei.

aceste! stafil fost

rea unel slobozii fu considerate

ca o chestiune de

Slobozia, vechie manastire,

stat.

Din acest timp, pentru ^area unel slobozii,

nu

ajuns ca cine-va s£

aibS.

infiin-

era de o mo-

seric&demir,

Ialomi^a-Balta, pe al riului

azi bi-

in jud. Ialomi^a, pi.

{annul sting

sa se invoiasca cu locuitoril de

peste hotare, ca

stantin Brincoveanu,

stearpa,

a popula

o

siliste

sa-i

ocina,

vechie

si

aduccl spre

silistea,

etc.

mai trebuia inainte de toate un hrisov domnesc, autorizind in-

din 7217,

se vede c& aceasta m&nastire a fost fondata* in zilele lui

dru

Alexan-

acestea nu se faceau numai pe

de postelnicul Enache pe mosia domneasca" d&ruita acestuia de Alexandru

mosii particulare,

IliasI.

fiin^area sloboziel. Coloniz&rl

de

ci si in jurul

Man&stirea a fost

nuta

oameni de serviciu

multor particular! p&na*

si

intre^i-

reparatS din e via via mai

Colonistil

erau

LesI,

RusI,

a

de{,

Munteni pentru Moldova si Moldoveni pentru Muntenia. Coloniile mai aveau si scopul

infrumuse^at-o, fiind surpatS in

m&nastirl a asistat Mateiu-Basa-

rechemarei in patrie a locuito-

rab

rilor

emigra^I din cauza navali-

rilor

sau altor imprejur&rl grave.

Sloboziile se f&ceau cu aceste

condemn! scutind pe un numar de am pe slobozeni de on:

46. Marele DLcfionar Geografic. Vol.

Covurluiu,

sat,

pi. Prutul.

pulate de 34

in jud.

Are o

familii,

si

po-

o bise-

rica.

Slobozia Bianeasa, sau Odaia,

zidit-o

unele p&rp.

si

din

La

Doamna,

{ire! s'a oficiat

temelie

sfinfirea

si

a

noue!

iar serviciul sfin-

de Patriarhul din inconjurat de

facind

sat,

grilesti, pi.

parte din com. NeNicoresti,

jud. Te-

cuciu.

Are populate de 190 4

cu mosia Sar&teni, din acest ju-

Cazaci, Unguri, Turci, Sirbl, Bulgari,

jud.

pendinte de Episcopia

Slobozia-Baneasa,

la 1647,

cind Mateiu-Basarab, daruind'o

rilor.

Olt, fosta

IliasI,

Caragea,

man&stirilor, din poslujnicl sau a! manasti-

potul), mosie a statulul,

Arges.

Ialomi^a.

Din hrisovul lui Antoniu-Voevodcuanul 7 1 76 si dinalluICon-

sie

Slobozia (Vatra-Schitului-§o-

suflete;

circiumi.

Prin sat trece soseaua Tecuciu-Birlad,

f

lul

dupa ce

ig&nesti,

strSbate^sa-

pe malul sting

al

Birladulul.

Are o suprafa^a de 2#6 din care locuitoril fost! si

improprietari^I la

d

Constantinopol,

sia

500 preo^I. Pe linga* dona^iile f&cute de Mateiu-Basarab, s'a ma! adao-

hect.

864 pe mo-

Giurgea, st&pinesc 140

lui si

1

hect.

cl^lcasl,

75

aril.

Locuitoril posedS: 15 pluguri

de

fier si

10 de lemn.

V.

Hosted by

Google

;

slobozia-ciorA^tj

rur., in

Marginea

d.-s.,

S'a infiinjat la 18 12 de locuitori

$i

prin

riul

propr.

st&ruinfa

Ma!

pe riul Rimna, a?ezat3 in partea de N. a jud., la 33 kil. spre N.-E. de ora^ul R.-S&rat $i in partea de E. a pl&$if, la 12 kil. spre N.-E. de com. Pl5ine?ti,

la

re$edin$a

Surdila-Gaiseanca

pla^il.

Se invecine^te cu com. 6 kil., Gologanul la

Risi-

:

8

pi{i la

Obile^ti la 10

kil.,

Gr&di?teanu.

Gole^ti la 11

V., cu Obile^ti

Riul

E

cu Ri-

?i la S.,

cu Gole^ti. prin mij-

Se m&rgine$te

Cio-

:

Ulmul,

cu

N.-V.

la

cu

hect,

infiinfata la

1846 de Tache

aburi;

1

1856; 4 mori. spre E. se afla gara

kil.

De

Cire?ul.

la

cantonul

16

1

comunei porne?te o S.-V. pe

N.

Oreavul

Valea-Fleasca, trece C^lm^uiul,

la S.

Dumitreni, intre

;

Are o

apoi printre ScctrlSte^ti

de

suprafa^S.

18 183

populate de392

hect. cu o

fa-

milii,

sau 1664 suflete; o bise-

ric&,

hramul Adormirea-Maicei-

DomnuluT,

ziditS

1863,

la

re-

parata in 1879, deservita de 2 preo^f

?i

cintare{

1

mixta, infiin^ata

in

o $coala

;

1884; JI c ' r

Locuitorii posedS 420 plugun, 6 ma^inl de sem&nat, 2 de treerat ?i 12 de secerat :

704

433

147 bivoltye, 228

222 fepe, 62 ?i

188

vadf,

vi{e?,

mSgarf,

bivolT,

170

cai,

3189

?i

?oseaua nationals,

Rimnicul-Foc^ani,

drumurile: Gole^ti

-

spre

Cote^ti (4

Bogza-Voetinul

kil.),

$i

R.-

SSrat.

de 16082 tueli,

la

veniturl

S3 bani ?i la chelde 8593 l e *» 65 ban*. lei,

Slobozia-Cire§ul, com.

la

;

kil.)

la

;

la Fleasca,

Ulmul, spre E.

Filipe?ti,

la Braila,

Batogul,

la

(60

S'a

Br&ila.

zic

kil.).

infiin^at

la

Baligosul.

$i

Are o suprafa^S de 77 pogoane o populate de

706

fostul proprietar 1

preot,

cliser;

5

1

F&lcoianu, cu

cintare{

$i

circiuml; o

morl de vint

;

1846 de

la

§i

o

1

para-

lipsc&nie,

moara cu

430

pe ma-

4 asini, 840 vite cornute, 3370 of, 2 capre $i 220 rimStorl. cai,

sting al piriului C&lm&{uiul.

75 capre,

Ilfov, pi.

296 plu-

:

porcT,

94

bi-

979

01.

Comerciul se face de $i

cir-

5

hangiu.

1

Slobozia-Conachi, com. jud.

Covurluiu,

carei

numire vine de Conachi,

rur.,]\xd.

Sabarul, situate la V.

rur., in

$i

la

marele

poet

Con

intemeietorul

satuluT cu acela?i nume.

E a?ezata\

pe valea Piriului-Suhuluiului, kil.

a

Siretul,

pi.

logofatal Moldovei stantin

la

de Gala^i.

Se margine.ste

E. cu

la

teri-

com. Negri (com.

Tuluce^ti), la S. cu com. Inde-

pendent ?i Piscul, la V. cu com. Tudor Vladimirescu (jud. Tecuciu),

de care e desp&rtita prin N. cu Pechea.

piriul Gerul, ?i la

E

formata din doua catune

Slobozia-Conachi,

fo^ti

1864

?i

a

re^edin^a,

intiia s'a

claca?i

format din

improprietcirip

doua din

:

?i

la

insura^ei,

improprietari^I la 1879.

Are o Slobozia-Clinceni,^^.

de

16 tauri, 7 bivoli, 136

vi^ei,

Cuza-Voda;

aburi.

Vite:

veniturl

la

la cheltueli,

$i

toriul satului

locuitori;

o $coalS mixta, infiin^ata la 1865 bisericS, cladit£

stS-

boi, 42 cu cai; 309 care ?i caru^e: 259 cu boi ?i 50 cu cai; 167 cat ?i lepe, 2 armasan, 531 boi, 197 vaci ?i

25 ii

poduri

3

kil.);

1818. Locuitori!

zal-

1

gun: 254 cu

ciumari

Slobozia-Cire§ul, jtf/J ud. Br&ila, com. cu acela^i nume, situat pe ^armul sting al piriului Calma{uiu, la 60 kil. spre S.-V. de ora$ul

;

Locuitorii poseda

spre S. (3 kil.)

spre N. (17

spre N.-E.

spre

rur., jud.

Br&ila, pi. Ianca, situate lul

N.-E. (8 (3 kil.)

3

Budgetul com. e

Fleasca

$i

Flea?ca-Du-

hele^teu

Budgetul com. e

voli^e,

Drumuri:

apoi

;

spre Foc?ani,

— Gara

Pl&ine$ti,

V.

la

drumul

in

descu.

of

350 rim£tori. Qule de comunica^ie sunt:

calea feratci

da

"

ciumi.

boi,

?i

$coala

marina de treerat cu

de 6757 let 6712 lei.

al C.

?osea comunala, spre

I

tatoare.

o $coala mixta,

2 cintSre^!;

fnfiinfatcl la 1

preot

Slo-

Clinceni,

(la

mori cu apa;

mixta; 2 1

1

biserici

3

hana;

F&lcoianu, deservita de

Clin-

populate de 198 416 case.

O/doreanu ^iSlobozia);

Nico-

Sf.

spreS.E.; Armeni, spre S.-V.; aceste dou3 din urm&.

?i

locuitori, locuind in

Are

cu hramul

bisericct,

F. in

com. Virtejul

ceni, Olteni,

bozia, cu o

S.-E. cu

?i la

cu o populate de 706 suflete;

?i

intre

Ciorogirla. Sta

?i

Se compune din satele: Ordoreanu $i

N. cu com.

la

E. cu com. Batogul,

la

Are o suprafa{& de 2500

La

re^edinfa; Sili?tea,

la N.,

V.

lae,

de Bucure^ti,

kil.

R^stoaca

in leg&tura cu

com. Fleasca.

la S.-V. la N.-E.

formats din c&tunele

ra$ti,

la

Rimna o ud&

de

loc,

N.

la

cu Gologanul;

la E.,

era

inainte

14

la

Domne^ti, prin ?osele vecinale.

Filipe?ti,

o

Se mSrgine^te

Scarlat

suhat.

kil.,

kil.

sipi^i;

SLOBOZIA-CONACHI

442

Slobozia-Ciora^ti, com. jud. R.-S&rat, pi.

1;

;;

suprafa^S de 797 1 hect.

o populate de

1755 locuitori; Sf. Treime,

o biserici, cu hramul

Hosted by

Google

:

SLOBOZl A-CON ACH I

anl

zidita intre

fostulproprietar

— 18,

8 14

1

Comerciulse face de

de

mosiel, Const.

al

de locuitorl care formeaza o pa-

1873

si

rohie cu tare^I

preot paroh

1

2 scoll mixte

;

2 cin-

si

8 circiuml.

;

Teritoriul com. e udat de trei piraie: Gerul,

spre E.

si

se

cu teren foarte acci-

Spre E. com. mal cu seama se afla dealuri ripoase, con^inind

ce se exploateaza de jude^.

guri;

2049

-$jj cai

si

man

vite

1466

lepe,

cornute,

si

la

cheltuelile, la

5841

5 886

n

lei,

bani.

Slobozia-Conachi,

sat,

rese-

si

Slobozia-de-Jos, .?#/, facind parte din com. Stanisesti, pi. StaniTecuciu, situatpe malul

sting al Dobrotforulul,

de

kil.

cuitorl,

18 suflete, o biserica

si

pinesc 443 hect.

intre anil 1800 de Constantin Conachi,

fostul proprietar al

dovei;

si

mosiel, poet

mare logofat

sal

locuitorii

iar

at

com.

parte din

Stanisesti,

prin cotyul de jos a satulul, la kil.

de resedinja com.,

Are o

Slobozia

si

si

Iasi,

Codrul,

pi.

hect.,

com. cu acelasi nume,

37

aril,

in

podisul

Dobrova^u-

deaiuiui

Bor-

dea.

33 cai

01,

si

sat,

3

facind parte Nicoresti,

pi.

jud. Tecuciu, asezat la

pedealulcu

kil.

de rese-

Teritoriul satulul este

de 301

populate de 213 clacasi

prietarip la 1864.

si

lo-

impro-

tare{

1856

;

d.-j.,

pe

scoala.

24

kil.

1

cin-

Locuitorii poseda*.

180

plu-

1 moara cu aburl, 6 made semanat, 2 de secerat, 2 de treerat; 313 bol, 94 vacl, 120 cai, 81 lepe, 7 magarf, 1855

209 rimatori. Budgetul comunei e la

Drog,

spre

pi.

Rimnicul-

la

spre S.-E. de orasul Rimsi

in

partea de mijkil.

spre

S.-

E. de com. Balaceanul, resedinfa plasei.

Slobozia -Hane§ti,

kil.;

sat,

judeful

Dorohoiu, situat pe mosia Hasi

pe laturea stinga a

riulul Baseul, in fa{a satulul

pi-

Ha-

nesti-Vechl. S'ainfiin^at in 1871

de N.

Pilat,

cu oamenl aduna^I

locuitorl.

Slobozia - Luncani, com,

Drogul, la

7

rur.,

jud. Bacau, pi. Taziaul-d.-s., a-

sezata pe valea piriulul Trebisul, in cursul sau superior.

Se compune din Slobozia-Luncani

5

sau

catune Podisul,

^arpeni, Dubasul, cite trele vale; Ripa-Iepei

Se invecineste cu com. Galbenul, la 3

Amara-Balta-Alba.

din diferite par$I.

piriul Galbenul, asezata

nicul-Sarat,

veni-

turi

rur.,

partea de S. a jude^ulul,

in

1874,

si si

o scoala.

Are 186

loc a plasii, la 7

din^a comunei, spre N.

fostl

o

Slobozia-Galbenul, com.

din com. Negrilesti,

nume,

si

46 rimatori.

in jud. R.-Sarat,

Slobozia-Corni,

refacuta in

nesti lo-

Vite: 295 vite marl cornute,

6

pa-

harnicul Hristodor, fost proprie-

ce prin comuna; drumurile spre

pi. Siretul,

jud. Covurluiu.

Vpivozl, zidita in 1837 de

dincolo de padurea

Birnova, in codrul

a sta-

hect.,

sat,

Are o populate de 295

de 1002

Are o suprafaja de 3386

cu o populate de 547 locuitorl; o biserica, cu hramul sfin^if

com.

Dobrova{ului,

sunt

pe

uda Mai

Valea-Dobrotesti, o

de 3075 lei, iar la cheltueli, de 2819 lei. C&ile de comunicafie sunt drumul Rimnicul Faurei ce tre-

Ciurea, situat spre S.-E. de sa-

locuitorl

Slobozia-Conachi, mosie

cuitorl,

biserica,

in jud.

cuitorl; o biserica

hect., cu o

o

1838 de Nichifor Pa-

-

aflu-

Coste-

oI,'S capre,

scoala

padopol.

Placinta.

acelasi

in par-

cu

Valea-Boulul,

are hele^teul Slobozia-Galbenul.

sini

lul,

tului,

pi.

V. cu

Buzau).

Valea-Helesteulul,

si

gurl,

Rimnicul-Sarat

de

iul

Galbenul, la

si

prin mijloc, de la N. la S.

Stanisesti, jud. Tecuciu, situatpe

tul Ciurea,

Se numeste

facind

sat,

Mol-

Ialomifa.

Piriul

Valea-Dobrotforulul, care trece

Romini venial dedincolo deSiret, mai ales din judefele Braila, si

Pirli^i (jud.

tar,

Slobozia - de- Sus,

zidita in

S'a infitn^at

Amara

deservitSTde 2 preofl

o

scoala.

insemnat

1

car? sta-

clacasi,

fostl

7

— i8ro

5V2

144 cu o populate de 420 lo-

tea de N.

1 1

de

Teritoriul satulul e

jud. Covurluiu, cu o

de

la

St&nisesti.

dinta comunei cu acelasi nume,

populate

E. cu

en^il

capre.

01 si

Veniturile com. se urea la lei

munala ce vine pe malul sting al Birladulul, de la Negrilesti, si duce la Talpigi.

hect.,

poseda: 220 plu-

Locuitorii

N. cu com.

la

BalSceanul, la S. cu

piatra de construc$iune,

si

Se m&rgineste

catunele

la

kil.

din vecinState prin soseaua co-

sesti, jud.

dentat.

pietris

cu

Amara,

la 7 kil.;

kil.; Jirl&ul,

7

Satul comunica

SuhuluiulsiLozova.

Atit spre V. cit afla dealuri

3 circiu-

marl.

Conachi, reparata la

SLOBOZIA-LUNCANI

443

si

Luncani, pe un deal Grigoreni (com

Hosted by

in

Margineni-

de linga

Scor^eni).

Google

;

SLOBOZIA-LUNCANI

Se margineste Luncani,

cu com.

la E.

N. cu com.

la

Buda,

cu com. Nadisa.

la S.

Are

o biserica,

si

671

lo*

cladita"

la

anul 1845.

Dupa

4138, ban! 43,

lei

cheltuell,

de

lei

in par-

si

65.

comu-

de V. a plasii, la 18 kil. spre S.-V. de Maic&nesti, resedin^a

si

poseda:

Locuitori!

de

Cior&sti, la 2 kil. kil.;

Nicolesti,

esti,

la

8

kil.,

Pu-

si

16 care cu boi, 2 pluguri

la

N. cu Mar-

la

si la

V., cu Balesti.

Riul Rimnicul-Sarat

uda

o

prin mijloc, de la S. la N.

E compusa

Slobozia-Luncani se

afla

;

la

calea jude^eana Bacau-Moinesti,

stinga

lul,

la

16

de Bacau,

kil.

capitala districtulul

10

la

;

kil.

de com. Buda; 2 kil. de com. Luncani; 12 kil. de com. Scor-

Salcia, la

si

N.

la

215

hect.,

ciovul; la E., cu lui

Teritoriul

§ul, sat, jud.

vaci,

2

01,

sau

Podi-

pi.

Taz-

120

no

cai,

capre, 100

pe Trebisul. Are o populate de 277 su-

laul-d.-s., situat

flete si

o biserica, zidita la 1845.

Vite: 11

cornute

si

cai,

124 vite marl

14 porci.

Obile?ti nesti ti

;

;

:

Cloco-

si la

V., cu

vezT, locuri

spre Gulianca

;

spre Bales-

-Bogza -Sihlele -Plainesti

o

izlaz,

li-

1200

$i

de

intindere

115 hect.

poseda:

Locuitorii

321 cai,

1079 vite mari cornute, 3243 vite mid, 467 porci si 1 3 magari.

Are o

scoala

si

o

deservita de 2 preo^T, tare^

un

si

Balesti- Voetinul-Rimnicul- Sarat

de 8427

spre Ciora$ti-Nicole$ti,

7980

biserica,

un

cin-

eclesiarh.

Budgetul com.

spre

;

4500 hect., de pa^une

Vii sunt pe

spre Martinesti-

spre Rimniceni-Maica-

tru-

are o intindere aproxi-

el,

mativ de

ri-

Caile de comunica^ie sunt dru-

murile vecinale

Uda

mosia statu-

Mosia Mindra, cu toate

hect. padure.

402

N. cu com.

com. ocupa aproape cu o populate de

cuitori; o scoala mixta.

514

la

proprietari^I.

Locuitorii poseda: 85 pluguri;

Bacau,

hect.,

purile

398

a^ezata

cu

cu acela^i nume,

6600

familil,

matori.

Slobozia-Luncani

S.,

sau 844 suflete; o biserica, cu hramul Sfin^il VoevozT Mihail losi Gavril, zidita la 1832 de

tepe,

si

1772 locuitori, din care 241 im-

cu o populate de

boi,

m

lunca Oltului.

Are o suprafa^a de 2728

teni, resedin^a plasei.

Cea mai apropiata stable de drum de fer este Girleni, la 8 kil.

Siuiul

Se invecineste Elisabeta;

din catunele Slo-

bozia-Mihalceni, resedinfa, la S.,

pe

rur.,

Calma^uiul,

Oltului.

?

275 vite marl cornute, 33 porci, 44 01; 54 stupi cu albine.

pi.

extremitatea despre V., situ-

ata pe valea

tinesti; la S., cu Ciorasti; la E.-

cu Gulianca

Teleorman,

jud.

si

man

6 caru^e cu cai; 90 vite cornute, 60 01 si 30 cai.

pe coasta dealului din stinga

kil.

Se margin este

cal

25

9

Balesti, la 7

;

la

V. e Lacul-Negru.

12,85 hect.

viile,

?i

Slobozia-Mindra, com.

Se invecineste cu comunele:

nel este de 1573 hect., din care

padurile ocupa o suprafa^a

Locuitorii poseda: 8 pluguri

ju-

spre N.-E. de

kil.

tea

si la

bam

1506,

Intinderea teritoriului

205 hect.

22

plasil.

25 locuitorl s'au dat 67 falci pamint in improprietarire. Budgetul comunel e la veni-

de

defulul, la

legea rurala din 1864,

la

turi

de mijloc a

zata in partea

orasul Rimnicul-Sarat,

o populate de

cuitorl

SLOBOZIA-MlNDRA

444

lei

la

si

e

la

venituri

cheltuell,

de

lei.

Este legata prin drumuri ve-

Slobozia-Mielulul, cau,

pi.

sat, jud.

Tazlauld.-j., com.

Ba Ri-

pe stinga TazlauluiMare, aproape de gura lul, la 4700 m. de satul Ripile. Are o populate de 582 suflete si o biserica, cladita de

pile,

situat

locuitorl la 1821, 1

preot

si

deservita de

Slobozia-Mihalceni, sedin^a com. cu

cornute, 30 porci

re-

nume,

acelasl

asezat la N. comunel, pe malul

drept

al

riulul

Rimnicul-Sarat.

Are o suprafa^a de 60

hect., cu

o populate de 720 suflete serica

si

;

o

bi-

o scoala.

si

vite

100 capre.

Slobozia-Mihalceni, com. in jud. R.-Sacat, pi. riul

la S.

rur.,

Brazda-luI-Novac, care in aceasta

parte are largimea de 2

Marginea-

Rimnicul-Sarat, ase-

Crasna, jud. Vasluiti, asezat

Are

plriulul Pocreaca.

o suprafa^a de 279 hect.,

cu o populate de

m.

si

adincimea cam de 50 centimetri. Aceasta brazda ia direc^iunea spre com. Doroban^ul, Cirliga^i,

Slobozia-Milului, sat, in partea de V. a com. Poiana-Cirnulul, pe valea

si

Pe de asupra comunel trece

si

marl

com. Uda-Clocociovul Elizabeta la N.

cinale cu

jud. R.-Sarat, pi. Marginea-d.-j.,

pi.

pe

si

2 cintarepf.

Vite: 21 cai, 364

d.-j.,

sat

294

suflete.

de aci mai inainte spre ora-

sul Alexandria.

Tot

aci

pe

deal, spre

N.-E.,

se afla

magura Ostra,

zice-se,

de armatele de ocupa-

inal^ata,

{iune austriace.

Mai sunt prin

Hosted by

prejurul

com.

Google

1

SLOBOZIA-MOARA

$i

alte

geni

magurf. despre com. Crin-

Doroban^ul.

?i

SLOBOZIA-TRASNH UL

445

tova, pi. Pereschivul, com. reni,

spre N. de

Mi-

Mireni.

satul

In partea de E. a com. este vilceaua i?I

Comanca, ce

platoul

?i

are inceputul din jud. OltuI,

Mindra este din cele il g&sim trecut in diferite hrisoave ?i documente, insa numai sub numirea de 31oSatul

mai vechi;

Pana

anul 1838

la

parte din jud. OltuI,

a

pi.

Oltul, a

?i

Te-

trecut

fost

Calma^uiul.

la pi.

Slobozia-Noua, milil, jud.

situata S. ?i

pe cimpie,

de gara in

com. pi.

51

spre

la 8 kil.

Ghergani

apropiere de riurile Dimbo-

vi^a

91

de care este

Ilfovelul,

despar^ita printr'un pod.

Are o biserica Se invecine^te dana rului,

;

la

N.,

o $coala\

$i

cu

E.

la

cu Podul-B&rbie-

despar^indu-se de

doua prin

Bil-

piriul Ilfovut

;

de 715

la

$es,' ?i

4

boi,

700

o*

?i

1

preot

205

cai,

105 porci.

hect.

de

bisericS, deservita.

2 cintSrep

$i

o $coaI&

;

Locuitoril poseda: 359 bol

948 220 stup! cu albine

103

vac!, :

?i

mixta.

re?e-

din^a com. Slobozia. Locuitoril poseda

Are o

fa-

porci

;

01 ?i

cai,

?l

10 3

;

iazurl.

Pamintul com., denature ar-

Slobozia-Oancea sau One^ti, sat, in jud.

Covurluiu,

in valea Prutulul, la

pi.

4

Prutul,

kil.

spre

de re^edin^a com.

gilo-pletros, are cariere

nate, situate in

V.

?i

Tecuciu,

facind

sat,

pe

pi. Stani?e$ti, situat

partea dreapta a

con-

$i

struc^iuni.

din com. Colone^ti, jud.

parte

S.-

din care se scoate piatr&

Ca drumur! sunt Slobozia - Panului,

inserxl-

p&dure spre

prund pentru ?osele

$i

locuitorT,

rur., in

Bolintinul,

com.

pe loc

spre N.-E. de satul

Are 396 jud. Dimbovi^a,

cu 91

sat,

Ialomifa, pi. Ialomi$a-

Balta, situat kil.

S.

Slobozia-Moara,

cu o supra-

facut

Margi-

nea; dupa rotunjirea jud.

leorman

compune din

deni, Deleni,

faja

30

bozia.

se

stejar, fag ?i teiu,

rfului Zeletinul,

de re^edin^a com. Are o suprafa^a de 429 hect., cu o populate de 238 suflete.

?oselele co-

munale, parte pTetruite.

Budgetul com. e

de 4406 3951

lei,

venitur!

la

iar la cheltuell,

de

45 banl.

lei,

la 3 kil.

Locuitoril, fo$ti claca^i,

sunt

improprietaripf de la 1864.

Slobozia

-

Sihleanul, mosie, de

2371 hect., jud. Braila, ocupind partea de N.-E. a com. Scor^arul-Nou.

aminla V.,

Slobozia-Racataul,

sat, in jud.

Slobozia-§erbane§ti,

VezI

sat.

cu Lungule^i, de care se desparte

Bac&u,

com.

$erbane?ti, sat, com. Zvor5$tea,

prin riul Dimbovi^a,

Rac&t&ul, situat in valea Raca-

jud. Dorohoiu, pi. Berhometele.

$i la S.,

cu

Brezoaele, de care se desparte

pi.

Bistrija

d.-j.,

taul.

Are o populate de 126

prin loc $es.

Este a^ezata linga $oseaua nationals. Bucure?ti-Pite$ti.

cuitorl,

vite

care poseda 3

lo-

87

cai,

mar! cornute, 9 capre

$i

16 porci.

Slobozia-Movilei, miltf, jud.

sat,

Covurluiu,

cu 42

com. Tuluce^ti.

reni

Slobozia-Secatura, com. in jud. Boto^ani,

pi.

rur.,

Copula,

si-

tuate in partea de V. a pl&$ei,

Slobozia-Muscalului sau Cacaina, sat, pe mo$ia Broscauji, jud. Dorohoiu, pi. Copula, com.

Are 146

cu acela^i nume. flete ?i e

su-

intemeiat de C.

Pla-

pe un

teritoriu deluros

?i

acoperit

Se compune din

satul

Slo-

bozia-Secatura sau Oniaga, avind

o suprafa{& de 2176 hect. familii,

?i

o

sau

102 1 suflete.

Slobozia-Negrea, mosie culara*, in suprafa^a"

jud. Tecuciu,

pi.

de 416

Birladul,

parti-

Toat& partea de S. $i V. a com. de pSdurJ, care

felci,

este acoperit&

com.

sunt

o continuare a intinsulul

masiv ce acopera comunele PoTudofa, Criste?ti,

Calma^uiul.

iana-Lunga,

Slobozia-Nicai,

sat, in jud.

Tu-

Copula, Store^ti,

Fl&minzi, R2-

:

Purccl-

Dobreni, cu o populate

?i

de 1546

suflete.

Locuitori

improprietari^i

la

1864 sunt 243, pe o intindere de aproape 600 hect.

Are o

cu paduri.

populate de 245

gino.

Teleorman, jud. Teleorman,

$ei

compusel din 2 c&tune

fa-

pi. Siretul,

Slobozia-Trasnitul, com. rur., la extremitatea de N.-E. a pla-

?coala

?i

2 bisericf, de-

de 2 preopf

servite

?i

4

cintS-

re^i.

Vite

:

1238 vite marl cornute,

296 cai, 5505 ol, 11 capre ?i 412 porci. Budgetul com. e la venituri de 6226 lei, 79 ban!, iar la cheltuell, de 4535 le*.

Comuna catunele

ei

Slobozia-Tr&snitul

sunt

legate

dinsele prin $o$ele vecinale

Hosted by

§i

intre ;

iar

Google

;

;

slobozia-umbrAresti

SOCAKICIUL

446

spre cat. Popesti comunica

cu

Slonul, proprietaie a EforieT Spi-

soseaua judefeana Alexandria-

talelor Civile din Bucuresti, fosta

pe o distan^a de

Pi testi,

La

inatyimea

1

1

/2

kil.

despre

extremitatea

S.

importanta prin

magura,

este

careia locuitoril

el,

ft

Prahova,

Slobozia-Umbrare§ti,

cind parte din com. Umbraresti,

de resedin^a

kil.

plasei Ivesti,

asezat pe partea stfnga a riuluT

care

Birladul,

desparte

il

Umbraresti propriu

de

o biserica, cu hramul

;

S -\u Voevozi,

de

zidita

locuitori

Slobozia- Ventura roaia,

ra^ei,

(11

si

Slonul- de-Piatra, he izolat la poalele muntelui Zamura, jud. Prahova. Aci era in secolul cut

mai

eel

tre-

renumit han, pe

Dupa urmele

valea PrahoveT. si

ce

trebue sa

azi,

fi

mare si masiva, intarite, unde se re-

Calma^uiul (10 Aibotesti

si

Comuna

in

intre Slujitori-

unul peste

Filiul,

Calma^uiul.

locuitori!

Sunt 2 po-

kil.).

pe drumul

duri

peste

si cel-1'alt

s'a

infiin^at

vi-

pe

la

pentru ca mul^i dintre locuitori

Covurluiu,

pi. Girlele,

ca ar

si

han a

zice ca acest

fi

in razboiul

din

contra

Austriacilor

1788.

in

Slopa^ul sau Harpinul, munte, pe mosia Borca, com. Madeiul,

2 cea-

Suceava, avind 1689,6 m.

jud.

faceau

doroban^i

de

serviciul

ispravnicia din Foc-

la

(slujitori)

sani.

com. Pa-

cdtun,

pe soseaua Focsani-

Slujitori-Albote§ti,

sat, in par-

tea de N. a comunel cu acelasi nume, jud. Braila, pe muchea platoului de S., la 53

altitudine.

spre

kil.

S.-V. de orasul Braila. Loc.

Are o populate de si

;

roaga Puturosul

si

la

;

la Dudescul, spre S.-V. com. Dudescul, spre V. (4 kil.) la Batogul, spre N.-V., peste apa

cu cur^i

fugeau calatorii

(13

pe

S.,

kil.)

gara

fost o cladire

de Focsani.

flete

Ulmul

Caragica

spre

la Tatarul,

;

Insu-

la

;

fost darimat de Turci

Odobesti, pe Milcov, la surl

kil.)

cat.

fost

com. Cuca. Are 63

situat

Filiul (4 kil.)

construit in secolul al XVI-lea,

o biserica.

jud. Putna,

de

spre E., prin

sau Vintu-

Slobozia - Vidra§cu, testi,

la S.

apol

Puturosul,

1834 din locuitori venial de la Albota si se numeste «Slujitori»

jud.

in

sat,

Siretul,

familii

su-

198 hect.

linga movila

Se

pi.

viroaga

podul de pe Calma^uiul

finefe.

si

spre N.-E.,

la Filiul,

:

peste

vremuri grele.

1866.

in

si

Drumuri

3370

cal,

peste

637 hect.

cultivabil

se mai vad

zisi.

Are o populate de 340suflete o scoala

care

230 vi^ei, 666 212 rimatori.

835

fa-

jud. Tecuciu, pi. Birladul, la 3

01 si

com.

de

intindere

in

din

hect.,

Teleajenul,

pi.

Cerasul,

pamint sat,

taurT,

pendinte de biserica Coltea, jud.

prafafa impadurita

Magura-Dobrenilor.

zic

;

o biserica

125

su-

Slujitori-Albote^ti (Zavoaia), com.

filiala.

jud. Braila, asezata

rur.,

ma!

zic

Zavoaia. VezT

si

com.

jitori- Albotesti,

ii

Slu-

si

rur.

pe partea dreapta a viroagel

Slobozia-Vrajitoarea, proprietate a Eforief

din

Spitalelor

Bucuresti,

fosta

pendinte

de manastirea Sinaia, jud. Prahova, com. Poiana, pi. intindere de

260

si

in

hect., din care

Se margineste surafei

121

pamint arabil

hect.

si

saty facind parte din

Teleajenul. 3

1

de de

;

o biserica, zidita

locuitori la

1879,

deservita.

preot.

izvor

cu apa,

cioasa in

mare

ce

un

confine pu-

cantitate.

cu Ta-

regu-

cii

o populate de

fondata

biserica,

1

la

1873 de locuitori, deservita de preot, 1

brutarii;

1

cintaref

si

1

para-

scoala; 7 circium!; 1

moara cu aburi

si

in

si

la

in

12

partea de V. spre

kil.

5

com. Balaceanul,

de

la

de orasul Rim-

S.-E.

a plasei,

N.-V.

resedin^a

plasei.

tieni-Mari,

10

2

la

la

4

kil.

kil.

;

Costieni-

Salcioara,

;

la

kil.

Se margineste tieni-d.-j.

3

cioara

1

ceanul

;

;

;

la

la N.-E.,

la S.-E., la S.-V.,

N. cu Cos-

cu com. Sal-

cu com. Bala-

cu com. Cos-

tieni-Mari.

vint.

Vite:

spre

kil.

pe

asezata

partea de S. a jude^uluT,

d.-j.,

Are

rur., in jude^ul

Rtmnicul-d.-j.,

Se invecineste cu com.: Cos-

105.

de

pi.

nicul-Sarat

Suprafafa comunel este de

cliser;

In raionul catunului este

la S.,

Locuitori improprietarifi sunt

1

R.-Sarat,

piriul Valea-Boului,

N., cu

Are forma unul trapez lat.

Are o populate de

2 locuitori

1

pi.

Dudescul

tar ul.

com.

rur. Cerasul, jud. Prahova,

si

E. cu In-

la

Filiul;

Ionesti-Berlesti

9000 hectare, m 1204 suflete.

fine^e.

Slonul,

cu

la

cu

V.,

la

;

N.-E.,

la

139 hect. suprafa^a impadurita si

Socariciul, com,

Puturosul.

Civile

649

boT,

482

vaci,

17

Piriul

Valea-BouluT o uda la

Hosted by

Google

;

:

SOCARICIUL

N., de meaza

la

V.

2000 milil,

este

tunul izolat al citor va lingurarl,

ce

stau

de

Nicolae,

Sf.

1864, de

de 2

servita

paracliser

zi-

preotul Nico-

preo^I,

o scoala mixta,

;

in

murile vecinale spre

Man

gara Zoi{a

;

Costieni-

:

spre Costieni-

unde se

intilnesc

2

flete;

2 preoflf

3 eclisiarcl

si

moara pe apa

;

face

prin

piriului Radiul.

drumurile comu-

nale: Socea- Vadurelele-Cindesti,

relele-Belcesti-Be^esti,

si.

VaduVadu-

relele-Tazlaul.

d.-j.-Bal{a{i-Rimnicul-Sarat; spre

Balaceanul-Galbenul

gheasa

;

spre

Socariciul,

spre Gher-

;

Pirli^i (jud.

sat,

Buzau).

locuiton,

cu 99

jud. Arge?, pi. Topologul, facind

parte din com. rur. Corbi-Man-

in jud. Neamtu, com. Socea. Are o intindere de 429 hect. cu o popula^iune de 185 familil

Socea-d.-j.,

sau

370

preot

1

sat,

Bistri^a,

pi.

si

Aci se

gureni.

suflete;

Olt.

si

S.,

la N.,

din jud.

d.-j„ tot

cu lunca Vezil

Bratcovulul o separa de

valea

mosia Bai^i. Riul Vedea curge

de la V. spre E. si un alt curs de apa, Ciobintaul, trece in partea stinga a riul u I Vedea. Teritoriul com., dimpreuna cu mosia statului, ocupa o suprafa^a de aproape 2500 hect., cu populate de 1590

suflete.

Locuitorii improprietarip sunt

2 dascali.

afla resedin^a

comunei.

239 pe 805

hect.

Din

cat.

Min-

dra s'au mai improprietarit,

Socea, com. rur., situata in certtrul si cam spre S. plaseT Bistri^a, jud. Neamtu, pe terenurile dintre

ramura muntelul Dragvei,

catre

E.,

in

spre

valea riului

Se margineste la N. com. Radiul, de care se

Socea-d.-s.,

sat,

Neamtu,

in jud.

Are o 80

Are o

intindere de 514 hect.,

cu o populate de 280

aril,

anul 1879,

suflete.

1

desparte prin mun^ii Iurcani parte),

la

de care se desparte prin tele

(in

V. cu com. Taslaul,

Draget (Dragvei),

com. Cindesti,

iar la

mun-

la S.

cu

E. cu com.

Soceni,

Teritoriul

Dealul-Muerei,

in

partea de

V. este inconjurat cu mun^I

unde se gasesc depozite calcaroase, care sub forma de bolovanl sunt tirite de apele piriului Radiul, de unde locuitorii le culeg, pentru a extrage un var de o calitate cu mult superioara aceluia

din varariele de

la Calul-Iapa.

Socead.-s., si

Socea-d.-j.,

Be^esti

Vadurelele, impreuna cu ca-

l

1

'k

si

piriul

o scoala mixta

cu hratnul

;

o

su-

biserica',

Voevozl.

Sf.

seaua comunala care leg&tura la S. cu

N.

cintare^

si

o moara cu aburl.

65 capre

si

225 porcT.

Budgetul comunei este de

5546

la veniturl si

de

lei

lei

4940

la cheltuell.

r\i

il

pietruite spre

com. Batyafi

la S.

com.

Valeni, din

jud.

si

spre

Olt.

Comunica^ia se face prin

la

;

Cat de comunica^iune soselele

Are o populate de 50 ;

paracliser

1

Vite: 599 vite marl cornute, caT, 34 magarl, 3000 01,

de

kil.

preot,

1

269

Plosca.

so-

pune

in

Talpasul, iar

Pe

com. sunt mal

teritoriul

multe maguri, din care

insem-

nam

partea

:

Magura Neaga,

in

de N.-V. a comunei, pe stinga

Zaicoiul.

Vedea, la departare de 2 de sat, serveste ca semn de

riului

Socetul

Neaga,

com. rur.,

kil.

Tirgulul,

hotar intre mosiile statului Neaga

extremitatea de V., la hotarul

Merisani cu mosia Cotorga. Pe

in jud. la

sau

Teleorman,

judefulul Olt.

Este formata din catunele

la

udat in partea de V. de

si

dealurl,

Ama-

Talpasul, catun de resedin^a

flete

com.

Dolj, pi.

com. Talpasul, situat pe

radia,

Costisa, de care se desparte prin riul Bistri^a.

sat, jud.

scoala mixta; o bise-

cu

rica,

Bistri^a.

cu

in

pe 125

15 locuitori

hect.

Bistri^a.

pi.

si

de pe dinsa, care o separa de com. Didesti. Teritoriul comunei este strabatut de mal multe vilcele, iar

pSdurile

biserica, cu

1

cu aceiasl cimpie spre

Olt; la

com. Mihaesti

o scoala

Socea-Socea-d.-s. -Radiul,

cu com.

la E.

Balta^i; la V., cu cimpia Boia-

de

Comunica^ia cu satele vecine se

Se invecineste

su-

deservite

biserici,

Mindra.

si

nulul spre com. Valeni din jud.

Dragva.

si

de T.-Magurele, E impartfta in doua catune: Socetul (Neaga)

Tas-

la

Are o populate de 1203

cintare^

1

1874 de comuna. Cai de comunica^ie sunt dru-

fondata

Vadurelele

piriiasele Linguri

;

cu hratnul

adincatura

in

pe drumul ce duce

la satul

liul, la locul

populate de 220 fasau 820 suflete o bise-

cu ajutorul locuitorilor, de-

lae,

retrasi

mun^ilor,

de

o

dita in

1

pi-

hectare.

Are rica,

for;

la S.

comunei

Suprafa^a

si

unde

E.,

la

helesteul Socariciul

Calma^uiul o uda

riul

SOCETUL

447

E

pi.

pe parVedea, pe

linga aceasta

de Rosiori, 47

din jud. Olt.

situate

tea dreapta a riului deal, la kil.

15 kil.

de Alexandria

si

55

kil.

magura trecea

ve-

chiul drum, ce venea despre N.-V.

Magura Obaia la semn de hotar,

E. comunei, tot

Hosted by

Google

SOCETUL

SOCRUJENI

448

drum

Ru^ilor.

pe

piriul Soci,

La S.-E. este ?i un lac numit LacuMuT-Dragne, care de asemenl este semn de hotar spre mo$ia Dide^ti.

lui

Diene^ul, la poalele dealului

spre vechiul

al

Intemeerea acestul sat se crede

a

anterioari secolulu! XVIII.

fi

Hameiul,

mai multe zecimf de

a fost

pe

repopulat

cind s'au stabilit aci

la

an!,

lemn,

lo-

gSseau

cuitorl din jud. Olt, care

o biserica de

$i

fondata

1790 de

la

lo-

refugiu in intinsele ?isecularele

Vite:

14 cai,

144

cornute, 67 porci

Dimbovifa, pi. com. Bilciure^ti.

marl

vite

Neam^u, com. Cir-

sat, in jud.

Piatra-Muntele,

pi.

sat, jud.

pe {armurile

com. Albe^ti,

Are o

de lemn, cu

biserica

hramul Sf. Voivozi, deservita de 1 preot $i dol cintareflf. Improprietarip din 1864 sunt 73 palma^l stapinind 420 V2

frunta^l,

51

coda?I,

27

$i

falci.

Drumuri principale sunt: Miroslave^ti (2400 m.), reni (1600 m.)

Soci a fost

sat raza^esc.

In

1803 «Socii raza$e?tf, aveau 140 platind 704

lucrau pamintul

lei

$1

bir anual,

aveau pu^in

loc». (cUricariul», vol. VII, pag.

de

cum

Codrul, com. Buciumi,

impreuna cu tirgu^orulTrei-

autoti

de

geografii,

$tefan-cel

-

Mare

$i

Radu

-

cel-

de 1807 hect, cu o populate de 156 familii sati

podgorie frumoasa.

com.

Petre?ti,

2 cintare^i

594

lei.

lei,

la venituri

e

serica,

numita Schitul-lul-Tari{a,

cu

preopf,

2

eclesiarh,

cintare^

?i

2

1

68

1

com. Rasnicul. Are o

lul-d.-s.,

de 350

?i

o

cu temelia

de zid

$i

de birne,

fondata

la

suflete

?i

Ni-

Cor-

?i

Socoteni,

cai,

435

preot,

1

pulate de 334

Are o

vite

marl capra

1

Ama-

sat, jud. Dolj, pi.

com. Slavu^a, cu

radia,

o

po-

suflete.

$coala mixta

o

$i

bi-

fondata in 1882, cu hra-

serica,

mul Intrarea

in

biserica.

of.

7

Aid la

Se mai nume^te

1

eclesiarh.

cornute, 114 rimatori, $i

Dea-

sat, jud. Dolj, pi.

?i

cintare^i

una cu

?i

de

iar la cheltueli,

2 eclesiarci; o bi-

?i

a fost seminariul fondat,

1803,

de Mitropolitul

niamin, cu 7 clase

?i

200

150 bursieri,

1885

s'a

din cauza

$i

Veelevl,

care

stramutat ruinarel

Socrujeni,

loca-

pe valea piriului de N.-V. a

com. Soldane^ti,

Ia?i,

in-

Miletinul,

Are o suprafa^a de 1087 cu

o

populate de 70

sau 324 suflete

tndna'stire, jud.

pi.

jud. Boto^ani.

1

Socola,

sat,

Drislea, in partea

in

Si-

situat

179

3 preopf,

;

luluf.

retul-d.-j.,

1

nea^a.

Ia?i,

pi.

Budgetul com.

de

colae.

1865

numita Socola, cu

$i

cintaref.

1

biserica,

de

Bal-

?i

preot

1

o manas-

fiin^ata in anul

D. .Xenopol

Bacati,

Bresni^a

rur.

o biserica, cu

01.

leaga

1852 de Mihaiu Cruceriu

care

jud.

460

trunchiul

$coala

plu-

o

baepf, in-

la

sat,

com.

tane;

$i

care

$osea,

Are o

de

Soci,

cu

Este re^edin^a comunei.

din

Tocilescu).

30

:

S3 care cu boi, 3 caru^e cai; 12 cat, 400 vite marl

populate

vil,

din jud. Rimnicul-Sarat (V. A. Gr.

poseda

Locuitorii

care formeaza o

?i

are o populate de

guri,

Socole§ti,

livezl

$i

810 locuiton.

663 locuiton. Satul este a$ezat pe dealuri ?i vaf, acoperite cu

Frumos, lupta* intimplata la Soci $i

pe

trup,

o intindere

ca la Soci, in jude^ul Su-

ceava,*s'a intimplat lupta dintre

un

formeaza

Vite:

unii

in jud.

58

formata din satul cu ace-

nume

Are o

tirgusor,

la

ora?ul Turnul-Severin.

cornute, 3 t 8 rimatori

care,

248).

sunt exacte cele afirmate

§i

Me-

rur., in jud.

Motrul-d.-j.,

pi.

de

kil.

?coala mixta.

pi.

tire,

Nu

de

Ia?i,

la

Pa^cani (12

la

?i

hedin^i,

cu

Bou-

la

kil.).

liuzT,

pe cimpul

3 kil. spre S.-E.

la

Are o

Flntini,

suflete.

Agapia.

tirea

pendinte de

situat

satul Albe?ti.

Socola, sat

Vatra satuluf ocupa 90 falci 20 prajinf, cu o populate de

823

sat, in jud. Ialomi^a,

piriului Sili^tea, zis

Soci.

$i

?i

Suceava, pe mo$ia

1565.

la

seminariului,

infiin^area

la

E

Ialomi^a-Balta,

pi.

com. Miroslave^ti, a?ezat

in

?i

De

ligi.

Baragan,

Soci,

Alexandru Lapu?-

neanu, a fost stari^a pe

la?!

sat, jud.

calugari^e, la care Sul-

tana, fiica lui

Socole§ti, com. Soci, irup de

Socoalele, Ialomija, cat.

de

schit

23 capre.

?i

padurf din valea Vedel.

Socetul,

de Domnitorul $tefancel-Mare. A fost in vechime

fiin^ata

calugari^ele au trecut la manas-

cuiton.

1827,

mul^l

?i

1900 m. de satul

la

locuiton

436

piriu-

Are o populate de

Petre?ti.

Despopulat, din cauza invaziunilor,

pe stinga

preot

?i

1

;

hect.

familii,

o biserica, cu

cintare^;

1

$coala;

2 circiumi.

Hosted by

Google

;

SOCUL

Vite

306

137 boi

:

vaci,

si

30

cai,

Locuitorii

50

40 palmasl

fruntasl,

codasl, stapinind

45 porcl.

ol,

cu

stupl

15

aii

Drumurl din

pe malul drept

Are o suprafa^a cam de 500 populate

cu o

sau 721

fatnilii,

de

vita

preot

1

2

si

14 care cu boi

rimatorl,

o

bi-

caT;

29

suprafa^a de 526

130

cai,

15

in

com.

T.-Jiu-

leaga

Piriul-Boia,

la

Barbatesti.

in partea de S.-V. a pi.

Crasna,

jud.

de satul de resedin^a, situat pe ses, la capatul de S. al dealulul Lohanul si udat de piraieie Lohanul si Falciu, la 5

cornute,

pi.

a

in

sat,

jud. Constanta,

A-

Mangalia, catunul com. situat

plasel

munei,

pe mosia

si

in

Suceava,

dealurile Bosteni,

com. Pasasezat

pe

4

kil.

biserica, si

cu hramul Pavel,

Sf.

zidita

dinte

de

de N. a

toll

Stavropoleos, jud.

co-

spre S.-V. de

o

populate,

Sohatul, com.

in

de 2

preoflf

si

2 cintaretf.

Improprietarip din 1864 sunt

28400

cicovul, cu

Ilfov,

anual.

lei

dolul, sat jud. Bacati, t

rur., jud. Ilfov, pi. kil.

asezat pe dealul cu acelasi nume, la

2

lugara.

S.-E.

in le-

pulate de

Are o

1

satele:

Dona,

Sohatul, cu o po-

si

Vite: 702 cai masari, 18 taurl, vaci

si

volife,

si

Sohatul

boi,

bisi

Locuitorii poseda:

244 care si

29 cu

si

plasa

marl

sat, jud.

Bistri^a-d.j., co-

Corhana

dealurile

cuitori

si

Cirligata. lo-

2 circiumi.

si

10

cai,

68

vite

al

com. Po-

mari

cornute, 43 porcl.

Sohodolul,

232 plu20 cu boi;

catun,

cruia, jud. Gorj, plaiul

Vulcan,

partea de N. a comunel, parte

tuat

pe

deal,

parte

si-

pe

vale.

Are o

caruje: 215 cu cai

boi.

vite

319

01.

cai,

140

37 porcl.

aproape de satul Secatura, intre

in

cu

cai,

Osebi^i-Margineni, asezat

Vite:

vi^el, 38 bivoll, 22 222 porcT, 1 1 capre

212

3 circiumi.

Are o populate de 217

lepe, 33 ar-

218

si

4 si

Bacau,

105 locuitori.

biserica, la

satul Ca-

Sohodolul sau Crihan,

muna

Se compune din Macelarul

cornute

de

spre V.

kil.

spre

de Bticuresti. gatura cu com. Pirlita prin o Sta

pi. Bis-

com. Calugara-Mare,

trifa-d.-j.,

locuitori

Negoesti, situata la 44

gurl:

Bratesti,

Sf.

arendata, impreuna cu trupul Bel-

Vite:

deservita

schitul

Piataresti,

maioritate

cu

TurcT, de 69 suflete.

1649

din

si

Are o populate de 104

de in 1834 de Ieromonahul Calistru Gheorghiu locuitori, ajuta^I

Apos-

partea de V.

cea

si

la

in

Sohatul, saii Moara-NouS, mosi> si pa dure ale statulul, pen-

o scoala mixta; 7 circiumi.

Vatra satului ocupa 503 hect., cu o populate de 758 locuitori.

Are o

marl e de mid, de 1297.

vitelor

Sohodolul sau Osebi{i-Soho-

Gheorghiesti

Ratoesti.

Apostol! Petru

6 circiumi.

celor

al

si

;

nume, la unirea sa cu valea Musur-Cuiuc si este inchis la N.-E. de catre dealul Chedreanu si laS.-V.de dealul Culac-Bair. Are o suprafa^a de 835 hect.,

Sodomeni, sau Hasna§eni-Noi,

si

Numarul 1117

albine.

sosea vecinala.

cani, jud.

scoala mixta

kil.

Crasna.

sat,

Are o biserica, cu hramul Schimbarea la Fa{a, deservita de 2 preo^I si 2 cintare^I o

12 rimatorl. Loc.

poseda 20 stupi cu

Este asezat pe valea cu acelasi

linia ferata T.-Jiu-Fi-

Tirzil,

o populate de

1498 hect., cu 1023 locuitori.

;

man

la S.

cu stable mal apropiata

sat,

pobise-

catunul de resedin^a, Agemler.

cu cat. sau de resedin^a.

Mai are

o

N.

la

iar

;

si

situat la

Ilfov,

cu

stupi

catun se face

il

oT,

o

hect.;

Vite: 53 vite

gemler,

Spahil-Dolj, care

com.

Are o

1753.

soseaua jude^iana

Sodoli,

ses

piriul Sacovatul.

jud.

de Bucuresti.

Aci este resedinfa primariel. Se intinde pe o suprafafa de

Funduri,

pi.

udat de

7 plugurl,

catun.

liasi,

Borasti,

jud. Vasluiu, asezat pe

Sofular,

Comunica^ia

partea de E.

in

rica facuta la

Gilortul uda teritoriul acestuT

cu

com.

sat,

cintarep.

albine.

prin

Sofrone§ti,

suflete

I52capre, 170

lo-

neimproprietan^I, 141.

si

Sohatul, sat7 facind parte din com. rur. cu acelasi nume, pi. S.-E.

pulate de 91

191 vite mari

;

01,

15

1

:

157

136

Improprietari^I sunt cuitori,

Negoesti,

deser-

1882,

Locuitorii poseda

cornute, 245

de

suflete;

serica fondata in

la

Pascani

la

si

kil.).

(4

a

Gilortulul.

hect.,

kil.)

Gilortul,

pi.

jud. Gorj, situat al

parte

facind

Barbatesti,

27

sunt:

principale

Bratesti (10

catun,

192

80

si

falcl,

prajinl.

albine.

Socul, com.

SOHODOLUL

449

cu

suprafa^a de 672 hect.,

o populate de 173

66546. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V.

familil,

57

Hosted by

Google

SOHODOLUL sau 665 suflete; lemn, cu Vite:

56

cornute, si

de

biserica

1

cintare^.

1

260

cal,

107

vite

1280

man

420

rimatori,

ol

gurl

si

co-

ordinare.

1947 facind parte

cdtun,

din com. Baia-de-Fer, jud. Gorj,

Novaci,

plaiul

situat

cu cal

50

;

e la venituri

iar la cheltuell,

lei,

de

comuna

de Baia de-Fier, pe Dealul-Muerel, numit in aceasta parte O-

Solesti, pi.

com.

Vasluiu,

Crasna, asezat de o

de

nale Vasluiu-Iasi, ce trece prin

poseda

Locuitorii

10 care cu boi,

guri,

cu

1

:

32

cal,

1

5

si

355 01. Comunicafia

tinzindu-se pu^in

Balta-Oltul-d.-j.,

pe o

jud. Romana^i, situat

cu

neste

60

Se

pe coasta

nilor.

151

familii

biserici,

rarl),

pe Dealul-Cosepartea de E. a satuluT, se afla

si

1,

in

iar cea-1'alta, in

partea de S.-E.,

de d-na Ecaterina

zidita*

mixta,

biserici, cite

3

;

rata, deservite

care

una

de 2 preop

in

Sa-

si

si

6

cintareti.

Dupa

este frumoasa biserica numita a Cur^ei,

scoala

satele Solontui, Cucuieti

legea rurala din 1864,

s'au dat, la

rina.

si

40

Teritoriul

1865.

396

locuitori,

1276

pamint

in {a-

prajinl

comunei are o

in-

tindere aproximativa de 15587

sat,

cu 39

jud.

Roman,

(lingu-

familii

Fundul,

pi.

Solone^ul, sat, in margin ea de S. a com. Bivolari, pi. Turia,

pe valea

piriu-

Are o populate de 53

fami-

jud. Iasi, situat lul Solone^ul.

lii

sau 180 locuitorT; o biserica,

cam

zidita la

de orasul spre V., la 14 Vasluiu si la 16 kil. de Co-

cintare{.

dSesti, resedin^a plasei.

seaua

Crasna, jud. Vasluiu, kil.

si

Folesti,

pe o

intin-

dere de 3553 hect, cu o populate de 1013 locuitorl.

Are

41

preot

si

1

nationals

Iasi-Botosani.

Vite: 240 vite mar? cornute, 15

cal,

187

01

si

57

rimaton.

districtulu! Ismail din Basarabia

preot

ruseasca.

cal,

432

vite marl

Totalulpaminturilordecultura

de 973 hect. Societatea Romina pentru industria petroleului poseda 12800 hect, din care numal 600 pamint produceste

restul

ts v;

Baia de

kil.

si

teren

e

o

Are o lungime de lafime

de

I

1

/*

8

kil.,

la Solonf,

Clopotulul, are

petrolifer, si

carbuni.

numita

Piriul-

mal mult de 40 se

extra ge o

cantitate insemnata

de pacuia.

pu^uri, din care

de ozocherita, din care se scoate pan& la 300 kil. pe saptamina. Padurea Geamana-Varnita ocupa 9800 hect. Sunt

o scoala; 3 morl

1

hect.

continind ozocherita

Solone{ul, insula, din brajul ChiJia, jud. Tulcea si pe teritoriul

.

2 circiuml. Vite:

1

si

3 biserici, cu

2 eclesiarcl;

1822, cu

Prin mijlocul satului trece so-

formata din satele: Solesti,

Bousori

si

lo-

Solon^ul

88

proprietary ;o scoala, infiinjata la

Sole§ti, com. rur., in centrul pla-

E

Mo-

si

funcjioneaza din 1868, in satul

anul

locuitorilor, la

o

cuitorl;

com. Locusteni. Are

com. Oniceni.

^eJ

V. cu com. Valea-Ari-

la

Are o populate de 2265

cu

1864.

Solca,

com.

bile.

falci

improprietari^i la

cu com.

cu

S.-E.

la

PopeT, Ulmul, Zmeurisul

Roseti, nascuta D. Sturza, foasta

locuitorl,

cu com.

la E.

Este strabatuta de dealurile hect.,

inveci-

jude^ului.

limita

la

vale,

la N.

de obstia rilor,

pi.

Chi-

Tazlaul.

un preot si un cintaret, dintre care una este facuta din lemn,

1

com.

si

Ardeoani, la S. cu com. Magiresti,

si

Are o suprafa^a de 86 sau 655 suflete; 2

al

Bihnaseni,

in-

ses,

si

Se margineste Schitul-Frumoasa,

DealuluUzvoruluT.

man

prin drumuri ordinare.

Dobrotesti,

ioc

cu o populate de

in catun se face

Sohote^ti (Vieri), catun

alta a soselei nafio-

caru^a

126 vite

caT,

si

mat mult pe

el,

piu-

cornute, 105 rimaton, 43 capre

Cucuieti, Sarata

dicaLiuzilor; «Uric.» Codrescu).

Sole^ti, sat, jud.

Are o suprafafa de 1300 hect., cu o populate de 50 familii, sau 256 suflete; 1 biserica, cu 1809.

5 ca-

tune: Solonpul, resedin^a,

Mosia Solon^ul apar^inea ba-

parte

cintare{, zidita la anul

si

Este formata din

nulul Iordache Crupenski (Con-

brejea-Olte^ului.

1

laul-Sarat.

trece

S.-E.

la

de

pe Taz-

na^ionala Vasluiu-Iasi.

aceasta

Prin

rur., jud. Bacaii, pi.

Tazlaul-d.-s., asezata in valea

liile,

lei.

soseaua

Solon^u!, com.

sus a piriului Solon^ul

Budgetul com.

de 1955

Sohodolul,

2 plu-

boi,

15 caru^e

si

stuf.

plu-

14

stupT de albine.

se face prin drumuri

sa

poseda:

67 care cu

si

cu o intindere totals de aproape

900 hect. Este acoperita cu

01.

Locuitorii

guri

Comunica^ia intre catun

50 rimatori, 10 capre

cornute, si

660 capre.

muna

SOLONJUL

450

si

si

3 pu^url

apar^ine

tot Soc.

p.

expl.

pacurel.

Hosted by

Google

:

SOLONJUL comuna sunt ape

In aceasta

izvoare)

sarate (vre-6 5

La

sulfuroase.

Cucuiep se

satul

var.

§i

Locuitori? poseda: 87 ca?, vite cornute, ?i

1

ape

?i

de pamint

fabrica oale

pre

1

149

225 porcT, 27 ca-

40 1

Budgetul comune? e

batut de calea vecinala Magire$ti-

Solon^ul Gura-Solon^ul, lunga de

De la

mal pleaca o alta cale vecinala care duce la com. Ardeoani. Solon^ul,

Distance: 10

ne$ti,

kil.; la

2^

4

deoani,

kil.;

15

6

Arinilor,

4

na?eni,

la

la

com. Ar-

com. Valea-

com. Bihcom. Scor-

re$edin$a pla$i?, 12

{eni,

Solon1;ul, sat,

$i

kil.

pi. Tazlaul-d.-s.,

Bacau, situat pe apa So-

jud.

pe o

lon^ului, intre dealuri,

gime de aproape

3

kil.

lun-

Are o

populate de 1 271 locuitori; o $coala mixta o biserica, cladita ;

la

1767

Pruncu, tarep;

Pe

cu S

Vite nute,

de

:

fostul

$i

2

cin-

56

cai,

94 pore?

?i

543 vite cor20 capre.

teritoriul catunului se ga-

se$te piatra

calcaroasa,

de

un

zidarie,

Sarata,

apa

de

mova, aproape de Dunare. Se margine$te la S. cu Ba-

de

la S.

sarabia, despar^ita prin

munte

Dunarea;

fluviul

cu com. Ci$la;

la E.,

cu com. Freca^ei

S.,

la

cu com. Parche?ul

Valea

Valea-luI-Gheor-

Viilor,

-

ghe. Balpfsunt

mova

3, mici, intre

So^

Dunare.

?i

O

Ia$i,

596

suflete.

cu hramul

Sf.

Voevozi, zidita in 1873 de

lo-

biserica,

de

cuitori, deservila

de locuitori Vite

:

258

preot

?i

1880.

in

bol,

400

800 capre, 120

01,

1

§coala, fondata

o

cintare^T;

2

vaci,

cai

?i

1 1

12

?epe.

de comunica^ie sunt

Caile

drumul national Tuicea-Isacceace trece pe linga comuna; apoT drumur? comunale ce due la com. Parche^ul, Telita $i

Brani^tea, pe malul Pru-

in

sus de tirgu^orul Scu-

4

la

kil.

Are o populate de 97

de

este

de

Are o

129

Vite:

direcVie

a ;

jud.

Tulcea,

pi.

Isaccea

se desface din

curge spre E., generate

de

la

pe linga saSomova $i, dupa

E., trece

un curs de 16

Balta-

Romanatf,

40

sip din Dolj, la

V. de Corabia

for-

la

?i

spre N.-

kil.

18

Altitudinea

Caracal.

kil.

$i

138 m.

$i

stufari? in-

2

lo-

biserici,

4

cintare^?.

Vite: 528 vite mar? cornute,

1400

vite mic?

Pite^ti,

pe dreapta piriul serva de scurgere bai-

?i

una cu hramul Intrarea in bise$i ceea l'alta cu hramul Sf. Nicolae, deservite de 2 preo^i

Sore§ti,

curge numai prin

$coala

rica

se varsa in

kil.

de

terenulul

d'asupra nivelulu? Marii este de

Dunare, aproape de bifurca^ia ei;

pi.

Are o populate de 145 1

girla, in

Parche?ul

V.

rur., in

mats din satul cu acela?! nume, a?ezat pe un teren ?es ?i nisipos, aproape de hotarul jud. $i unde invadeaza duneie de ni-

cuitori; o

V. spre

61 rimatorf.

?i

jud.

Oltul-d.-j.,

locu-

mar? cornute,

vite

31 cai

of,

Soreni, com.

Freca^ei.

Somova,

fapul-ErouluI,

lu?,

com. Sculeni, jud.

sat, in pi.

tului,

itori.

26

ramura a

Sorca,

populate amestecata (RominI, Ru?I $i Buigari) hect., cu o

1 1

sub accst Valea-Sco-

cului.

leni,

Intinderea comunel

3337

De

ia na?tere

se intinde spre E.

Teli^a.

?i

Se prelunge?te N. pana in hotarul

la

i$?

cam

o suprafafa

Austro-Ungarie?.

V.,

?i la

Are un teritoriu deluros. Ape: Dunarea, girla Somova,

tele

dupa ce descrie un arc de

Sorbele, munte, spre N.-V.

Malureni-Badiceni.

hect.

com. Solon^ul, care curge de la V. spre E., pe teritoriul comu-

?i

rur.

750

pi riU, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s.,

nume. Izvore^te

com.

de

pe girla

Isaccea,

pla$ii

intr'o

numit Schitul-Usure?

Ar-

pi.

$i

ge?ul, facind parte din

So-

a

a jud. Tulcea

nei cu acela^I

jud.

in

Are

$i

din locul

sat,

Vulcanul.

lacul Parche^ul,

Solonful-Mare,

Soptana,

?i

situata

de N. a jud. Tulcea

partea

de pacura (80 gropi) de apa.

2 mori

Dunare.

in

muntele Oslea, jud. Gorj, plaiul

rur.,

partea de N.

$i

Sauna, precum

$i

mal mid,

in

com.

in

sau

Lacul,

piatra

cu

izvor

Parche?ul

?i.altora

Solon^ul-Mic.

$i

minerals, o mul^ime de izvoare

Solont;ul

incarcat cu

Macin,

circiumi.

lor

com. Bahna-

s'a

Pustiul,

Somova,

proprietar,

preot

1

Pope?,

re$edin{a a com.

cu acela$? nume,

S.,

Modarzaul, Ciopotul,

piriia?ele:

la

kil.; ;

com.

la

la

kil.;

kil.

teritoriul

dupa ce

$eni,

com. Moi-

kil.;

Magire^ti,

Mare, pe

com. Schitul

la

kil.;

Frumoasa,

Bacau, capitala

la

46

districtului,

spre

se varsa d'a dreapta Tazlaulu?-

la veni-

de 10753 lei, 16 ban?, ?i cheltuieli, de 8329 lei, 38 bam. Teritoriul comune? este stra-

I4kil.

cere, cu deschizatura

Rachi^oiul

ol.

tur? la

SORE^TI

451

sat,

in

facind

?i

460

jud.

pore?.

Arge?,

parte din

pi.

com.

rur. Biscovul-Fle$ti.

tinse; prime?te

Somova

;

Sore§ti, cdtun,

al

Hosted by

com.

Blajani,

Google

:

:

SORE?TILOR (VADUL-)

cu

jud. Buzau,

Are

SOVEJA

452

350

locuitorT.

subdivizia Flaminda.

ruia se

astazt

afla

postav, ca

si

ceM-atyi mun{i dim-

prejur, a apar^inut

Sore§tilor (Vadul-), com.

rur.,

Buzau, plaiul Slanicul,

in jud.

si-

20

de orasul

kil.

Are o

suprafa^a de 2490 hect.

mat

Propriety

Modruzesti

:

insemnate Capresti,

si

apot Clociti-Anas-

ale statuluT,

Hirboca-

tasiu, Cloci^i-Ionesculut,

Banulut

Corneanca.

si

BoeriT

dar

Clococi^i

cat.

Vadul-Sorestilor

si

cu o populate de

2 bivoli,

26

2450

01,

12 minjt,

timpul domniei

dupa multe familia

uta^i,

Mavrogheni,

hit

straganiri

scoala

190

80

58 iepe,

37 capre, 320

Jepi

2

2 cintare^t, catedrala

cea cu hramul

4

cu

biserici,

Sorica,

Lacul Rosu

Virful-lut-Gavan,

Luncile-Dintre-

si

se vor

cum spun

comunica^ie:

valea

e vechte. Cat. Clococifi

din

Vadul-Sorestilor existaii

Se crede ca aci Rami-

secolul trecut.

fost cetatea dacica

dava, pe care ar

fortificat

fi

Romanii. Tot aci s'a zaurul

Cloci^i,

monede de

o

aflat si te-

foarte

avut

argint, atit din

rioada republicet,

cit

si

in

pe-

din

a

imperiulul roman,

Sorica, munte, care strabate mijpi.

Azuga,

Pelesul,

pirlul

situat

Azuga

si

intre

muntele

inca

si

M.

din

Dutca,

Regele

S.

August

15

1882, prin cumparatoarea facuta

de

la d-1

^ul

de 400000

{ulescu tele

N. Cre^ulescu, cu pre-

sau Scarlat,

poseda prin la

D-l Cre-

noi.

lei

mostenise

11

de

iar

la

si

de de

fag, 01,

nenumaratele sale bogatele sale pasunt

de fine^e. Muntele Sorica, la poalele locurl

850

cat,

10 bivoli,

ot,

zavoiu de pe malul Du-

cu

ostrov,

salcie, jud. Vlasca, narit,

pe proprietatea Paraipan-

Arsache.

Soveja, com.

acesta

i!

cumparatoare de

Putna,

rur., in jud.

Zabrau^ul, situata in fundul

Susi^ei, intre mun^t,

de sub-prefectura

la

36

kil.

64 de capitala jude^ulut. Se compune din catunele: Dragosloveni, unde e si primaria com. Rucareni, despar^ite numai si prin un deal. Este udata de piraele: Susi^a, plasii si la

kil.

Crimine^ul, Rachitasul, Bon, Pilugul,

Dumicusul,

Dra-

Piua,

gomira, Sarata, Cirligata, Negru Cerbul.

Altitudinea comunei e de 540

m. d'asupra nivelulut Marei.

Are flete;

o populate de 2491 suo

cu

biserica parohiala,

hramul Nasterea Domnului in Dragosloveni si una filiala, cu hramul Sf. Nicolae, in Rucareni; o scoala mixta.

Vite: 1040

866

cat,

5921

1070

hot, 01,

vact,

10 capre

si

542 porci. Locuitorii poseda

familia Fiiipestilor.

La

stupt

156

munte a fost ho tar ni cit de inginerul George Fischtum, trimts de marele Pos-

de albine.

telnic Ion Al. Filipescu.

Crimine^ul, Dealul-Mosulut, Fun-

1846, acest

In 7

com.se gasestecuar^ unde se afla

Soricarul, virf de munte, ta riului Arges, jud.

in

dreap

Botosani, pe

valea piriului Burlea sau Ursoaia,

partea de N.-V. a com. Gor-

banesti. In

:

tra-Gogonata, Sagiul

si

Ciurbele.

Arge^, plaiul

Soveja, manastire, sat, jud.

sunt

sare

Poiana-Ascunsa, Pia-

riul $usi^a.

Soroceni,

si

local ita^t

dul-Pivet,

in

ca-

Sotunul,

fra-

Este cunoscut pentru padurile stine

80

120 porci; 50 stupt.

Jepi-Mici,

Lovistea.

Dutca.

sale

1 moara de apa moara cu aburt, Locuitorii poseda 500 boi si 1

vacT,

luncile

Risnoava,

cu

I,

Stolnicul

com. Predealul, jud. Pra-

hova,

si

si

Cumpatul, Jepi-Mart Carol

fra^este

impreuna cu

se stapineste de

riului Cilnaul.

Com.

impar^i

Filipescu.

Astazt,

AzugeT,

circiumt.

Cale de

:

Raducan

Arhan-

Sf.

Con-

d,-s., Jepid.-j., Petricica, Pi-

raiele,

Prahove, care, dupa

;

Iulie

tret mun^T, adeca partea de mostenirede la 6 mun^i

Are o

locul

bi-

serica; 2 iazuri;

pi.

1794, Medelnicerul

cu copiit frateluf sau

fi

o

;

reintra

stants Filipescu vinde varului cul,

cal,

gre-

1786).

actele

si

si

Filipescu

Stupt cu albine sunt 100.

gheli;

ar

in-

uumai pe

tariior lor legitimi si

lui

locuitorT.

asint.

2

si

2 preo^T

si

de

au hrapit acestt munfi proprie.

Blestematele,

1

Vite: 514 boT, 190 vaci,

fiind

suflete

:

sau Dinu Cantacuzino Paharni-

Hirboca, cu subdiviziile sale

porci

d'asemenea

proprietari aci, profitind

La

formata din

vi^el,

Dudesti,

in stapinirea mun^ilor (11

Terenul este accidental

si

inceputul se-

Are o

Uriceni-Herascu.

si

populate de 266

colulut trecut.

priincios culture!.

E

familiet Fi-

la

mia

fluenza lor sub diferite domnii,

Buzau.

sunt

de

lipescu, inca

tuata pe ambele malurt ale riuluT Cilnaul, la

de

fabrica

vechime se mat nu-

jud. Putna, pe

Valea Susi^et este

frumoasa, cu sate mart, case frumoase, cu livezi

ding

situate

ce duce

la

avind si

gra-

dealungul soselet

Soveja. Maluriie $u-

Hosted by

Google

SOVEJA

$i{eT

albia

?i

sunt

el

bolova-

noase, fiind-ca ploile necontenit

bolovam,

rup

de toate

mele, de pe

coastele

latura?!

gramadesc

$i

if

unde curge nainte de a ajunge

Mai

riul.

man&s-

la

pe

parte

situat

este

va-

in

Soveja, care

intri in satul

tire,

m3ri-

mun^ilor

pe

lea

$u?i^a,

parte pe riulDragomirul. Manaseste

tirea

SOVEJA

453

pe un

situata

tap-

de un cutremur, ar

de egumenii

facuta*

fi

cea actuala*

iar

grecT,

au p&strat insa inscrip^ia

carl

buna*

spune ca

$u$i{el

Voda

ar

vrut sa zideasca

fi

cam

serica sa,

razaytlor

dupa mal

multe r&zboae intre Vasile Lupul

Matei Basarab. Intre con-

$i

Domnul

pacel, a fost ca

di^iile

MoldoveT sa faca o biserica in Tara Romineasca in Tirgovi$te $i a zidit biserica SteleT, iar Mateiu aa faca in Moldova o biaceasta este biserica de serica" :

La

la m&nas'.irea Soveja.

intra-

rea din pridvor in biserica, d'a-

supra

este urmatoarea in-

u$ei,

scrip^iune a

Mate! Basarab,

lui

cu marca Vulturul {inind crucea

gura

in

d'asupra

?i

roana Domneasca

crucei co-

:

urma a

runca rob

Dumnezeu

ajutorul lui si

sa

loc pentru zidirea

alt

bisericei lui

Matei- Voda.

Dupa

in^elegerea avuta cu Mitropolitul

Varlaam, ceasta

s'a destinat

schitul

veja, care

noii,

pentru

a-

numit So-

tocmai pe atunci se

de un calugar

infiin^ase acolo

In acest document se pome-

nesc sate de pe

dau

Oan&

anume Andreia?, al c^ruT nume ii poarta ?i asta-zT un ca-

tun, care

un Vrancean, Negrea, pe piriul DragomiruluT, sub muntele Zboina, la obir$ia §u?i^ei, pe teritoriul Vran(Vezi despre schitul Soveja,

cei.

prefacut

in

m

urma

manSstire,

pacatosului

manastirei sint date in

In 1685,

timpul domniel

in

Cantemir, cete de tilhan

luT

dunate de prin $ara le?easca

II

luT

sub domnia Duca-Vod£, pr^dau

jefuiau man^stirele

,

85).

Soveja,

ghina Elena,

s'a

ridicat

prejur sunt munti

cu numarul

riezcu

si


Minluitorului nostru Isus Chris-

afara de

tos,

locul

NastereY

hotarele

moldovenesc

buna-voin^a

cu

voin^a noastra a

si

farei

noastre,

in

Vrancei. Ziditu-s'a

al

cu

prei

pogorainintu) iubitului

la

fratclui

brazT.

Pe

linga'

pe

ale caruia maluri este

a^ezata o parte din com. Soveja,

cu adminislra^ia

nostru Domnitorul moldovenesc loan Vasile

Voevod, in anul

facerei

lumei 7153

iocuitorl.

ge

(164S).

in

vale,

Biserica actuala de la Soveja este mica; nu reprezinta nici in teres

de arta

;

bolta, nici cupola

un

ea nu are nici

acoperifl cu

tinde iar

Piriul

eT,

cu 200 de

Dragomirul cur-

Su^ta, care formeaza alta

unde de asemenea se o

in Transilva-

treed toare

1

unde

e

un pichet,

16.

manastire, in par-

tea de S.V., curge piriul Dragomirul,

parte a

com

in-

Soveja,

Soveja, pddure

suprafa^a

a-

proximativa de 500 hectare,

si-

in

y

tuata pe mo?ia cu acela^T nume, jud. Putna, pi. Zabrau^ul,

V. cu iar

veja,

padurea statuluT Sola

S.,

cu

raze^iT din

Vrancea.

cu 200 de Iocuitorl.

La

Soveja, afara de inscrip^ia

Soveja,

piriU, jud.

Tecuciu,

com. Corbi^a

re?te din deaiul

Bi-

Episcopul Melchisedec a dat aci

varsS in riul Berheciui.

serica cea zidita de Matei Ba-

de un document slavon al Vrincenilor, adus inadins de un preot

este

tav&

inte este

adaosa pe urma.

sarab s'ar

fi

stricat, se

spune,

com.

Soveja. Se invecine?te la N.-E. $i

bisericei, nu s'a pastrat nicT un doc men t sau scrisoare vechle.

$i

nuita cu scinduri. Partea dina-

III 3 ,

pose-

nia, jud. Putna,

zeesc templu

in spe-

33§iN. Muste, «Let»

mo$ia. Locul este pitoresc. Im-

DumneDomnului Dum-

^i

Soveja (V. N. Costin, «Let.»

2

siuneaarenda^uluT, impreuna cu

acest

?i

boieriT pribegifT

?i

a treia a

£ara

toata

a-

ungureasca, de catre locuitoriT

a soviet noastre Knea-

Voevod a

m£-

Andreia^ul.

cial

RomanuluT»,

face parte

care este situata

n^LstireT MeriT,

blicata in «Cronica

259—267). Gradina $i ciairul din prejurul

acum

pe Valea-MilcovuluT. Acest document a fost reprodus la com.

^i

p.

inainte apar^inea

mo$ia inconjuratoare

din

cartea Ierarchilor MoldoveT, pu-

I,

maT

Vrancenilor, iar

(si)

si

PanuluT

Urecii.

UngrovlachieT

Domnitor

rab

Putna, ce

riul

stapinirea

in

cea,

Partenie, impreuna cu

po-

cu

Dumnezeu loan MateT Basa-

lui

al

prea

cu cheltueala

$i

Domnia

trebuit ca

destineze

t.

Cu

marele Stefan.

Se aminte?te de din Vranproprietar un vechiu

pe teritoriul lor, sa-^i piarzS. mobile parinte$tT, s'ati opus. In

stability

vechime, inainte de

din

se

$u$i{a.

pacea

dovel

de acolo temindu-se ca nu cum-

mi^ul, care se varsl in

te$te

riul

din

dar locuitoriT

Cimpurile,

satul

bi-

vael

la mijlocul

pe mo?ia

Su§i{a,

Mateiu-

va cu zidirea bisericel Domne$ti

amin-

?i este cea maT dovad& c& Vrancea ?i cu eT Putna a apar^inut Mol-

Tradijia locuitoriior de pe va-

Drago

eT,

la Stefan- Voda, fiul luT Ale-

de

xandru-cel-Bun

lea

traduce in

i-1

romine?te. El dateaza din 1445,

celeT d'intiiu, a lui Matei- Voda.

?an, in dreapta piriulul

Biserica, prin inscrip^ia

Vrincean spre a

1

Zeletinul,

;

Ceta^uia

pi.

izvo?i

se

Soveja (Inconjuratoarea-Ma-

Hosted by

Google

SOVlRCA

spAtArei

454

ti&stirei-)> most e, a statulul, jud.

si

Putna, compusa din

masina de treerat cu aburf;

trupurile

Valea-luI-Soare)

Soveja (3396 hect.), Rachitoasa (50 hect.), Ciurucul (13 hect.)

helesteu

Talapanul (73 hect.), fosta pendinte de manastirea Miera.

gurl:

si

Sovirca,

lac,

in jud.

Covurluiu,

com.

Rogojeni,

Horincea,

Rogojeni

intre

mat din etc.

o mica

Are cam 5V2

gime

vr'o 2V2

lun-

kil.

cu

4

3880

al

cam

la

424

518 vaci

boi,

19 bivolf, 74

568

si

com.

rur.

de Bucuresti,

populate de 88

sau

milii,

de

rica

zid,

tan de

pe

385

si

1

se presupune, ar

cu cai

;

si

1

:

20 stupi; 205

cornute, 12 cai,

1

plu-

5

150

marl

vite 01,

42

ca-

20 rimatorl.

Comunica^ia

cir-

catun se face

in

soseaua jude^eana

Spahif-Dolj, care-1

742

cu com. sa $ipotul, iar

la

la S.,

N.

si

malul

trece piriul Sparie^i.

situata

Oltenifa,

pi.

rur., jud. Ilfov, la

73

kil.

spre S.-E. de Bucuresti, pe maiul

Dunarei, in niste

locurif bal-

toase. Sta in legatura cu

com.

po-

sai*

129

suflete.

hi

vite

marl cornute,

31 rimatori.

si

Spatari,

com. pi.

cu

Spatarul,

catun,

com. Simi-

al

Buzau, cu 200

leasca, jud.

42 case.

cuitori, si

Spatarului (Crucea-), munte, format

imensa

dintr'o

hramul preot

de la N. spre S., in al careia masiv sunt sapate mai multe

1

Agatonul,

balta.

pesterile Tatarului,

Comerciul

nisie Tozcatorul, etc. In

face

de

3

;

cir-

si

bisericu^e

al

vitelor

celor

man

micT,

Span^ovul, mosle a dinte de si

grote:

si

Dio-

Iosef,

virful

sau este o cruce de piatra,

ciumarl.

Numarul

e

de

dicata in

1821.

rat,

pi.

sat, in jud. R.-Sa-

Margin ea-d.-j.,

Znagovul

Ciorasti, asezat

Mihaiii-Voda, jud. Ilfov, care

Rimnicul-Sarat.

cu

se arendeaza

ri-

de 1327.

statulul, pen-

manastirile

in

jud. Buzau, com. Boziorul, cat.

masina de treerat cu aburl se

lo-

stinca calcaroasa, ce se intinde

o scoala mixta

;

din Olt,

facind

Oltul-d.-s.

Nucul,

biserica,

parte

Vai-de-Ei, jud.

sat,

rur.

Spatareasca, Span^ovul, com.

Are o

familii,

1

557

el

zmir-

palatele unul

fi

Nicolae, deservita de 2 cintare^T

Prin

Vasluiu.

1

cu

com. Poiana, din jud. Dolj.

pe

locuitori.

Are o Sf.

T.-Jiu-

leaga

spre

situat

mare capitan, Span^ov. Se intinde pe o suprafata de 2100 hect., cu o populatie de

care cu bo?, 3 carufe

12

guri,

prin

capi-

poseda

Locuitorii

pre

de un

cintare^.

-

Iasi

pulate de 33

niste ruine vechT, care,

se aflS

anui 1777, deservita de

la

preot

si

pre V. a dealului Borcea, linga

coase, formate de Dunare. Aci

bise-

anume Stamate

potera

situat

spre E. de satele Hadimbul

Vite:

niste locuri

1

suflete;

facuta

fa-

Olteni^a,

in

Stav-

pi.

Iasi,

si

porci

cu acelasl nume, jud.

S.-E.

Dunarei,

1

facind parte din

sat,

a riulul Gilortul.

cam de 392

sat, jud.

com. Mironeasa,

nicul,

7 cai

Span^ovul, pi.

suprafa^a

Sparieji,

hangiu.

1

8

1

Mironeasa, asezat pe coasta des-

neimproprietari^T, 201.

si

locui-

la

reparata la 1867.

si

soseaua

Ilfov,

hect., cu o

si

Locuitori improprietari^i sunt

215

o biserica, facuta

si

bi-

01.

din^a comunei, pe partea stinga

Are o

lepe, 5

si

comunei $ipo-

spre S. de rese-

kil.

I

Are o populate de 114

170 cu boi,

:

Comerciul se face de 6

jud. Gorj, pi. Gilortul, situat

tul,

cat.

1

plu-

185

507 cai

taurT,

ciumarl

Spahiile, cdtun,

carufe

si

Buzesti, resedin^a comunei.

1

30 cu cai;

boi,

50 capre,

voli^e,

;

tori

poseda

cai;

armasari,

scoala

1

;

balpf.

cu

155

vifcel,

la^ime.

kil.

;

22y care

scursoare

in Prut. si

for-

Oarba

piraiele Horincea,

avmd

si

Oancea,

si

4

Locuitorii

57

pi.

2

;

:

35000

lei

a-

nual.

la

cat.

V.,

Are o

pe

com. riul

intindere

de 25 hect., cu o populate de 28 familii, sau 146 suflete.

Tatina prin o sosea vecinala.

Se compune din ciul,

satele: Clin-

Span^ovul, Tatina

iui-Soare,

cu

o

si

Vaiea-

populate

de

Spala^ei,

sat,

cu 50 familiT, jud.

veniturl

si

de

5149

lei,

^ la

cheltuelT.

Are

2 bisericif (la Span^ovul

la

extremi-

din com. rur. Deagul.

nea, jud. Teieorman.

E

Budgetul com. e de 6109

rur.,

tatea de N.-V. a plasei Margi-

1595 locuitori. la

Spatarei, com,

Arges, pi. Galasesti, facind parte

Spala^ei, cdtun, facind parte din

com. Buzesti, Olt, situat

pi.

Mijlocul, jud.

pe lunca, in stinga mai jos de

Vedei, la 400 m.

lasi

formata din satul cu

nume

si

ace-

catunele Uimeni

si

Comisanca.

Se

afla la

gurele, 25

26

kil.

Hosted by

kil. de T.-Made Alexandria,

Google

spAtAre?ti

29

de Ro?iori

kil.

31 kil.de

?i

Zimnicea.

mat din insured de

p£r&tori!

comunei

Teritoriul

de

tretalat

SPINENI

455

este

in-

valcele. Pi-

cite-va

riie

din

?i

loturi

cura-

din

trupu-

§i

Mogo-

mo^iilor Ulmeni

$ani ale statulul.

de

care e taiat

Dealul-Crucel.

apa Z2br&u$ulu!. Are o populate de 426 sufl.; o biserica, cu hramul Sf. Ion.

nul Urluiul trece prin comuna\

formind un intins hele^teu,

mentat

de

fi

apele

ali-

izvoarelor

ce curg din dealurile care

for-

meaza Se invecine§te cu com. Furcule^ti, Ologi, Dracea, Bogdana malurile Urluiului.

cu domeniul Mavrodinulu!.

$i

locui-

1557

Pamintul este foarte

Are o $i

in c&t.

Ulmeni, cu do!

un cintare^ cu

in SpStarei,

$i

cea

preot

I

?i

l'alta

cin-

1

Vite: 792

ca!,

1240 vite mar!

mid

cornute, 3541 vite

cornute

468 pore!. Budgetul comunei este

de 5098 de 5077

niturl tueli,

lei

?i

la ve-

chel-

la

$oseluite

cinale

§i

impietruite.

Prin cSt. Ulmeni trece

vechiul

drum al Mavrodinulu!. Magura Gaunoasa, la hotarul despre com. Bogdana, este cea

ma! mare

tot jude^ul, sub toate privire.

De pe

vede

in toate

ma!

ales

$i

virful

dar Prin

Zimnicea.

inal^imea

elf

se

e!

direc^iunile,

spre

pozi^iunea

punctele

domi-

l'alte maguri in?ip&n& dincolo de Dunare,

na toate cele rate

spre $i?tov, Satul

vechiu

;

Ulmeni

este

eel $i

mai

a mo-

Are o suprafa{& de 2780

d'auna unde se

care

?i

cu

for-

Fintina-

astazf,

afl&

mat spre N.E.,

acum ma! lu!.

ci

pe o vale a

unde

dealulul Paladi, acolo

Catuna^ul Comi$anca este

urmele

?i

bi-

deservite de do! preoflf

?i

Dup2

satu-

livezilor

legea rural^ din 1864,

sunt improprietari^I pe 33

locuitor!

no

se ma! afl&

mo^ie

neimproprietarH!

;

locuitor!.

Vite: 222 ca!, 423 bo!, 1300 o!,

20 capre, 6 asin!

?i

300

pore!.

Ei a fost mutat aci de Ma-

te! Milo,

lu!

fiul

Vasile

Milo,

In 1803, Spatare?ti a spata-

numara 65

rese! Milo,

lei

liuzl, pla-

bir anual, fiind

12 liuzi de ce! farS bir.

?i

E! se

Spinarea, padure a statului, in intindere de 400 hect., apar^inind de mun^i! man^stire! Cimpulung, jud. Mu?cel, plaiul Nuc-

com.

?oara,

Corbe?ti

^i

Bere

voe?ti.

ocupau cu plug£ria, avind loc pufin

?i

faceau drani{a. («Uric.»,

vol. VII, pag. 249). Az! se ma! g&sesc pu^in! oamen! din Sp&-

tare^ti car!

fca

se ocupe cu

fa-

Spineni, com.

jud. Olt,

riir.,

pi.

Vedea-d.-j., situate peambelemalur! ale riului

Vedea,

capitala jude^ulu!

la

40 kil. de 3 kil. de

51 la

re?edin{a pla$e!.

cutul drani^el.

Se compune din 4 c&tune: Dimbovi^a, pi. Cobia, situate pe o cimpie numita Cimpia-Speriatul, la 22 kil. spre S. de Tirgovi?te. Are o populate de 597

Sperie^eni, com.

locuitor!

Se

;

o biserica

invecine^te la

Munte; S.,

rur., jud.

la V., la N.,

?i

o ?coala.

E.

cu Gu-

Spineni, Davide?ti, Vine^eni-d.s.

cu Raciul

$i

la

cu Matasarul, despar^induse

ma! de toate prin paduri

$i

v&i

Vine^eni-d.-j.,

de 1747 ?i

T&tule$ti

;

?i

la V.,

cu o popu-

locuitor!.

Se m£rgine$te Aluni^ul

la

N. cu com.

Profa; la S., cu com.

cu com. Moreni

la E.,

cu com. Poborul.

Ef

Locuitorii sunt mo^nenT.

poseda: 58 vac!,

2000

Areo

$i

$osele vecinale-

?i

lafie

cu Piciorul-de-

4

400

ca!,

250

bo!,

JO porcf. suprafa^ade 1202 o!,

I

biseric!, in fie-care

hect.;

c^tun

ciie

una, deservite de 5 preop;

o

$coala\

se-

Sperie^i, catun, in jud. Putna, for-

o ?coa!a mixta; dou&

serici,

arbor!

exists cip-va

comunale.

XIX.

hect.,

do! dascSlI.

t&rei s'au format cu mult mai

urma, in a doua decenie a

BarcS

tor!;

.

.

legindu-se prin

colului

?i

Milo (179 .) meaza o parohie

te!

$ie! Ulmeni sunt hrisoave de pe vremea lu! Mihaiu Viteazul. Spa-

in

com. Borane^ti

cu o populate de 1109 locui-

ra-$u{ei;

in privin^a lu!

pe

ne?ti.

mai importanta din

?i

situat

partea dreapta a riulu!Ialomi^a,

o biserica, cu hramul Po-

tind 570

lei.

nume,

satul cu acela?!

gorirea Sf. Duh, zidita de Ma-

fost proprietar.

Se leaga cu com. Furcule$ti cat. Ulmeni prin drumuri ve-

de

su-

in jud. Ialo

rur.,

Cimpulul, formats din

rai^a, pi.

intre

Paladi.

?i

Are o populate de 287

roditor!,

taref.

$i

pe coasteledealuri-

?i

Timpe?ti

lor

Speteni, com.

Satul se zice ca n'a fost tot-

fertil.

$coaI& mixta; 2 bise-

una

preo^i

$i

d'asupra

Mare.

tor!.

ric!,

cela?!

flete;

comunei ocupa o suprafa^a de aproape 4500 hect., Teritoriul

cu o populate de

sat, pe mo$ia cu anume, jud. Suceava, com. Soldane^ti, a?ezat pe platoul de

Spatare^ti,

$u?i^a,

pi.

com. Dioche^i, situat pe

Veniturile

^i

cheltuelile

sunt de 3780,49

Hosted by

com.

lei.

Google

SP1NENI

O

Are o suprafa^S de 715

?osea comunala o leaga cu

O

spre S.

N.

spre

Aluni?ul

Tatule?ti

$i

?osea spre

alta.

V.

o populate de 64

§i

o parte

de

$i

Vite

alta e braz-

hect.,

sau

familii,

160

man

180 vite

:

20 cat

01,

Spine^ti,

cornute,

Despre-Rasarit, pe care se cul-

tiva tot felul

care sunt o

roditon

De dea

$i

la

N.

de

?i

Cirstianul,

de cereale, $i pe mul^ime de pom!

64 rimatori.

?i

de

p&dure. la S. e

valcelele

Ursule^ul,

:

cum

?i de girli^ele: Negri^oara, Radacina ?i Stupul. Aci a fost re^edinta pla^ilor

Are o

unite Vedea-Oltul.

1

sta^ie

re?edin{a unei com-

panii de dorobanp.

88

pi.

Turia,

pe malul sting

al riu-

lepureni,

hect.

sau

iarmaroc de

dup&

de aid,

la 12 kil., s'a

iarmarocul

Are o

de

preot

1

com. Godeni,

radia,

stinga Amaradiei,

la

Ama-

situat kil.

I

spre N.-E. de Godeni,

catunul

$osele

prin

cai

°h 55

l

la S.E., de Muereni, de Balota, trecind Dea

lul-Muere!.

cu acela?! nume, jud. Olt.

pi.

Vedea-

Are o populate

locuitori

;

o biserica,

de

$i

Spineni, cdtun,

al

com.

Bal?, pi.

Oltul-d.-s., jud.

pe

Roma-

Dealul-Bal^ului,

ling& $oseaua nationals

$i

ferata Slatina-Craiova.

Are 50

calea

sau 200 suflete.

207

$ia statulu!

Spineni-VechL

intindere de 1800 hect.,

cu o populate de 242 locuitori;

de

biserica

zid,

facuta de

?i

1875, deservita de

la

luf,

ca-

Leadova,

Paule^ti, $i

Balosul. In

24

populate

sau

928

su-

biserica parohiala,

cu

hramul Cuvioasa Paraschiva, $i

1

preot

:

cai,

230 670

mar! cornute,

vite 01

$i

60 rimatori.

Arge?,

sat,

cu 420 locuitori, jud.

pi.

Lovi?tea, facind parte

din com.

rur.

biserica,

cu

Are o

Peri?ani.

Cuvioasa

hramul

Paraschiva, deservita de $i

1

I

preot

cintare^:.

cu 100 locui-

sat,

tori, jud. Arge$, pi. Oltului,

cind parte din com.

una

hramul Adormirea

fa-

Dra-

rur.

gute^ti-Sapunari.

locality! sa

Valea-Mi^ineT.

familii,

catunul Spine^ti

lo-

eclesiarh.

1

Spiridone§ti,

$i

Suceava.

jud.

Spine§ti, cdtun, pendinte de com. TamS$e$ti,

Glavaciocul, jud.

pi.

Vla^ca, situat pe coasta stinga

a ape! Glavaciocul.

Are o

pulate de 70 locuitori

cat.

1

de

1

po-

o

bi-

preot

?i

dasc31.

cu

Prin fundul mo$iei trece apa

Bo-

Milcovul; pe la cap, Glavaciocul.

filiala,

in

in

serica, deservita

;

de?ti; o $coala.

Budgetul com. e

de 1381,86 1324,91

Spineni-Noi, sau Fintinele, sat, jud. Ia$i, pi. Turia, com. Iepureni, infinfat in 1879, pe mo-

Are o

din

printr'un deal

Spine^ti, cu o

Are o

familii,

de

Se compune din catunele Bo-

re-

flete.

situat

$i

Alghianul

:

Top-Sfintil.

nafi,

kil.

Putna.

comuna sunt doua rate

de$ti

-

20

la

?i

H3uli$ca, Vasuiul

zidita la 1884, pe ruineie unei vechi biserici, avind hramul

Olteful

de sub-pre-

kil.

Leadova

riul

Hirtoapele,

de 800

20

Este situata pe piraiele Du$i, parte din com.

adu?i

anul 1850, cu locui-

la

100 rim&tori.

$i

pitala jude^ului, desparfita prin

de

d.-j.,

cornute,

rur., in jud. Putna,

fectura pla?e!

piriul

rur.

2 cin-

Vrancea, situata ma! jos de

pi.

Paule$ti, la

comunale,

sat, facind

pe

tori

Spinul, Spine§ti, com.

iar la E.,

Spineni,

cala,

Vite

man

Bahluiul.

riulu!

al

pe

situat

Birle?ti,

malul sting

o ?coala.

;

Bah-

sat, jud, Ia$i, pi.

com.

luiul,

cuitori cu ajutorul proprietaru-

in

40 m.

de re?edin^a al com. Are o populate de 449 suflete. Catunul e legat

33

?i

biserica parohiala, cu

1

Spinoasa,

stramutat

biserica, facuta la 1828,

deservita tare^i

Dolj, pi.

sat, jud.

N.

acest tirgu^or.

in

Vite: 360 vite

Spineni,

tirgu$o-

infiin^area

rulu! Bivolari, ce vine spre

deal

S'a infiin^at de un Scarlat Si?-

insa de pe la

vite,

de Pau-

printr'un

hramul Cuvioasa Paraschiva.

13 locuitori.

5

1830, se facea aid mare

la

1839,

populate de

o

$i

familii',

Pe

partea de

sat, in

Are o suprafata de

Jijia.

136

o judecatorie

telegrafo-po$tala, ?i

1

Valea-Mare, Cal'ma,

Cocorul,Time?ti$iModrea, pre-

de ocol

jud. luT

udata de Ve-

com. Ia$i,

Vrancea, jud.

Putna.

riul

Are Spineni-Vechi, S. a

comuna cu

in pi.

despar^it

le$ti,

data de dealurile: Despre Apus $i

cdtun,

nume,

acela?!

Putna, situat mai jos

139 locuitori.

o leaga cu catunul Cre^ul.

De

SPKIA-DE-JOS

456

lei ?i la

la

venituri

cheitueli,

de

poseda:

plu-

35 guri; 7 mori de ap&; 320 bo!,

330

vac!,

capre

?i

119

com.

rur.

sat,

facind

Gu?oeni,

jud. Vilcea, cu o

lei.

Locuitori!

Spirleni,

cai,

120 pore!.

1220

of,

11

535

parte

din

pi. Oltul-d.-j.,

populate de

locuitori.

Spria-de-Jos, sat, facind parte din com. Colone?ti, pi. St&ni-

Hosted by

Google

SPRIA-DE-SUS

asezat pe

Tecuciu,

jud.

sesti,

partea dreapta" a riului Zeletinul, la

de resedin^a com.

kil.

3

89

si

cu o populate

aril,

Putna, situata pe piriul Z&bala,

ruseasc&;

ceva mai

kil.;

la

Teritoriul satulul este de 128 hect.

de 163 locuiton.

sel

com.,

resedin^a

spre N.

66

si

cu o

aril,

189 suflete

mul

S-{ii

1836

de 625 hect. populate de

suprafa^a"

o biserica, cu hra-

;

Voevozi, constants, in

Locuitoril sunt si

prim£ria com.)

vechT razesi

stapinesc tot teritoriul.

Trojanul.

si

o bisericS parohial£,

cu

hramul

Nicolae;

Sf.

o

Budgetul com. e

de 3842,89 de 3814,89

lei

cheltuell,

la

si

scoala\

veniturl

la

lei.

6

si

de apa

morif

vaci,

cai,

79

;

202

540

boi, 223 20 capre

of,

pi.

Roman,

sat, in jud.

cdtun,

m

jud. Putna,

Vrancea, comuna cu acelasi situat

pe

piriul

Z&bala,

cat.

Paltinul.

ceva mai sus de

Fundul, com. B&trinesti, spre

pi.

V. de satul B&trinesti

de

kil.

la 3

de

plutitor

j2

Are o popu-

Siretul.

late de 356 locuiton; o riccl

1

asezat pe malul sting

el,

riului

al

si

AicT este un

zid.

pe

bise-

pod

Siretul.

riul

com. Frunzarul, Olt,

situat

pi. Siul-d.-j.,

sub

de Frunzarul,

kil.

de gara

si

unde se incruciseaza 4 puncte cardinale. sail 200 su-

rectia celor

spre

Are 45

hect.

li-

Padurea e hect.,

pddure

pi.

ale

Siul-d.-j.

de 500 formats din trupurile Tu-

86

(100

meanca (350 hect.) Comani (50 hect.).

sail

hect), si

Gil-

Zavoiul-

230

1

10

fa-

MartU Dicfionar

Geografic. Vol.

mici

137 boi

si

vaci",

6

cai

Stambul-Novai, bra[ secundar al

Rusia

si

4 mai

alte

si

;

Novai-

bra^ele

Stambul, Ostovcina

ca

serva*

el

;

Rominia

pleacS

are o l&rgime medie de

;

600 m., o adincime de 10—15 este singurul plutitor

;

poarele

va-

si

pSn& ajung

urc&

il

la

Izmail.

partea de N.-E. a

sat, in

Tirzii,

Crasna, jude{ul

pi.

de satul de repe dealul Stana cu o populate de 28 suflete.

F&lciu, la

1

kil.

sedin^a, asezat si

com.

cdtun,

St&n-

rur.

cu^a, pi. Balta, jud. Bralla, spre

S.-V.

Are

12

la

si

de St&ncufa.

kil.

o populate de 568 suflete; zidit£

biserica,

la

cuitorl, deservita ci'nt&ret

si 1

1839 de

de

1

paracliser;

1

lo-

preot,

1

scoalS.

1

Vite: 277 boi, 289 vaci, 147

268

vi^el,

car,

ol

1373

si

291

rimatori.

jud.

ostrov, intre

Bralla,

ramifica^iunile

co-

Du-

de ostrovul Brade ostrovul Rup E. de Noianul.

nSrel, la S.-V.

tusca, la N.-V.

tura

si

Stanca, vistea,

suflete.

Dun&rei

bra^ulul'

Tulcea

si

Chiiia, jud.

unul din cele 14

mid

gurl ale Chiliei in mare; are o

rur., in jude^ul

Mare, jud. Tulcea

el

prin

Chiiia se vars& in

limits intre

din

principal,

secundare,

14

la

schit, jud.

astazl

Arges,

redus

pi.

Lo-

la biserica"

de mir.

01.

direc^ie

Spulberul, com. 66546.

stinga

in intindere

farul-Comani

insula

Stahna.

Vite: si

Co-

pi.

Botosani, pe

jud.

Are o populate de milil,

si

asezat in partea de

sat,

N.-V. a com. Urziceni,

izlaz.

Olt,

bra^ul

prins

piriului

15

care

Stanca,

flete.

padurea Opritura,

braful

el

familii,

re$edin{a

sula,

statulul, jud.

Corabia-Riul

jud.

avind 30 hect. arabile, 75 hect.

Sprincenata, mosie

pe so

nationals

Stahna,

75 hect.

Drano

caile ferate ce strabat jud. in di-

Mosia e proprietate a statuhu,

si

cu

Piatra,

en^a ape! Cornesul vetul

de

com.

vezl

comunel Eno-

aproape de conflu-

Romana^i,

malul OltuluT,

in stinga SiuluT, la 5

N.-E.

al

Olte^ul-Oltul-d.-s., jud.

sesti, pi.

seaua

cdtun, pendinte

cele

Stanca, Spurca^i, cdtun,

VaduluT,

Sprincenata,

intre

Stana, com.

145 porci.

Spulberul,

si

mlastinoasa

Cubanul,

m.

%

Locuitoril poseda: 48 pluguri;

nume, Spridone§ti,

c&tune:

trel

su-

;

Ostovcina,

Stambul-Stari, braful

f ipaul.

si

o lungime de 4

are

inchide intre

udata de piraiele

1857.

sfin^ita in

si

ju-

Are o populate de 809 flete

partea stinga a riului Zeletinul,

Are o

de capitala

kil.

Se compune din si

de

pla-

Carsochesti, Spulberul (unde e

Spria-de-Sus, sat, f&cind parte din com, Col^pesti, pi. Stanisesti, jud. Tecuciu, situat pe kil.

71

la

c&t. Paltinul,

de subprefectura

kil.

si

de

in sus

de^uluT. Este

fost

ati

improprietari^i la 1864.

4

34

Zabala

Locuitoril fostl cl&casl

la

STANIMIR-CULAC

457

de

districtul

la

Staneica, munte, jud. Bacaii, pi. Trotusul, com. Hirja, din cul-

mea

Casinulul,

care

despar'e

izvoareie Piriulul-Moarel

de

ale

piriului Lezun^ul-Mic.

V. spre E., udind

Vilcov din Basarabia

Stanimir-Culac,

V

deal,

in

jud.

58

Hosted by

Google

:

;

STAN1SLAVESTI

pi. Babadag, pe tericomunelor rurale Ali-Bei-

Chioi

din

Se margineste

Carcaman-Bair,

dealul

spre

intinde

generate de

prelungeste

se

dealul sale

se

N.-E. spre S.V.,

la

spre

sesti, Batrini

malul

in

Valea-Anii, Bradetul,

Are

pi-

Este taiat de drucomunale Ali-Bei-Chioi-

biserici

5

riulul Taifa.

resedin^a,

murile

si

Nalbant,

Cineli-Nalbant.

Ali-Bei Chioi

e asezat

Satul

poa-

la

una

de

trel

de V. ale luf; are un virf malt de 228 m ce domina satul. Acoperitcu paduri si p£sunT. ,

deser-

preofi; o

scoala,

1838.

infiinfata la

pe linga agricul-

LocuitoriT,

lele

tural se

t

maT ocupa cu exploatade construc^iune,

de

cei lor la orasele

19

com.

(resedin^a

Valeni,

de

Ploesti.

Costesti

kil.

subprefecturei)

kil.

Pitesti.

satele:

si la 47 Se compune din

populate de 1405

Are 4

suflete.

si

Vite:

10 bol

1 1

850

of,

si

vaci,

78

ale

cai,

35 capre, 1580

dintre

80 fepe, 462

cai,

soseaua

trece

jude^eana Pitesti-Giurgiu.

01

638 porci;

si

com.

rur.

sat, factnd

sunt

doua herastrae:

parte din

Are o popula^iune

Star- Chi ojdul, com. Teleajenul,

rur., plaiul

jud. Prahova. Este

foarte vechfe.

Se numeste

Star-

Chiojdul sau Chiojdul-Mare spre

a se deosebi de o alta vecina din jud.

comuna

Buzau, numita

4

pe

girla

morT pe

unul altul

si

apa

pe apa

Si-

sunt niste

tar!,

si

dii»

si

despre

gropi,

de Ta-

facute

numesc

se

care

Zapo-

«In

numit

Roma, ce

— dupa

niste

pe

se

zice

unii

numele de la armate romane, ce afi fost luat

si-a

aci

;

iar

dupa

al^ii

de

la niste

Chiojdul-de-Bisca sau Chiojdul-

TiganMae^i din Transilvania, nu-

Mic.

miflf,

Este situata

pe

Valea-ChiojduluT, Beni, a-Anei

si

cincT

vai

a-BradetuluI,

Rotari, la 53

de capitala jud.

:

si

resedinfa plaiului.

la 13

kil.

kil.

de

si

dupa

obiceiul lor,

Romani

Rimi, care au alungat pe Ta-

tarii

iar

comunica^ie aceasta comuna

in

cu com. Rincezi.

comuna

In

se afla o movila,

dupa care

Gorgan,

numita

recolteaza Gruiul,

Jaristea

Stejarelul,

se

sunt:

dealurt

fin;

si

Coastelor. Dealurile Gruiul, Ste-

sunt in

Jaristea

si

de N. a com.,

tea

Coastelor

Dcalul-

:

Plaiul

Roma,

acoperit cu padure

izlaz

si

$erbaneasa

lea-Anii,

par-

iar

E.

la

sunt

Plaiuri

acoperite cu

fine^e

si

;

Va-

Bobe,

aratura\

si

Piscuri: Cerbului, PurcaruluT,

RogozuluT,

Lacurilor, Stupinii,

partea de N. servind

pentru aratura.

Munpf: Smeuratul duiul,

Caluga-

si

Plaiul-Chioj-

Plaiul-Icoanei,

rul,

top acoperi^i cu padure

izlaz.

La daoga

:

se mai a-

acestea

toate

Poiana - dintre Sine, a -

Capul

Carpenulul,

-

Plaiului

si

Virful-Condrel.

E

«Podul Cotorcii». In parplaiul

anual,

lei

£870 lei. In partea de S. a comunei se afla o singura sosea, ce pune

si

tea de E. se afla

— ca

suma de 4076

la

cheltuelile la

a comunei

de N.

In partea

co-

in

7 circiumari.

Veniturile comunei se ridica

si

riul-cel-mare.

se zice ca sunt

locuitorf.

Comerciul se exercita

muna de

toate in

Batrineanca,

Zatreni, pi. Mijlocul,

jud. Vilcea.

de 173

200 stupi cu

albine.

Bisca-cu-Cale

Stanomirul,

658

16 bivoli, 876 capre, 1870

In raionul comuneT,

comuna

boi,

vaci,

rlmaton. Prin

mosneni si boerilor Macovei. EI poseda

100

Stefan esti

o scoala mixta.

2 bivoli,

sunt

la loca-

numita «Masa-de-Piatra».

jarelul

unora

bile

biserici, in Ciausesti,

Oarja, Stanislavesti

la

mosneni; 94 s'au improprietarit dupa legea din 1864, pe mo-

Stefanesti, cu o

si

seama

cu

Maioritatea locuitorilor

Catanele, Ciausesti, Lacul-Orjea, Stanislavesti

Mizil, Urla^i,

:

mai

si

vi-

mun-

Ei desfac produsul

telor.

ges, pi. Galasesti, la rur.

cresterea

si

hect.

pe Bisca-cu-Cale,

cioasa,

rea lemnelor

fabricarea {uicei

Stanislave§ti, com. rur., jud. Ar-

Valea-Anii

Rotarea,

arabil, are

2500

la

de N.-E. a ei se o mica vina cu apa de pu-

litatea

de

in cat.

3

:

in cat.

alta in cat.

vite

locuitorT.

pamint

si

In partea

Smeuretul, cu

si

populate de 3307

livezT

izlaz,

aproximativ ca

afla

catunele

din

Rotarea, Gresia

Tatar-Bair. Ramificat'iile

de V. ajung

Drajna-d.-j.

si

compune

Se

Chiojdul,

cu

S.-E.

E. cu

si

jud. Buzau, la V. cu com. Po-

direcpe

intr'o

S.,

N. cu mun-

la

pi Transilvaniei, la S.

Se desface

Bas-Chioi.

si

STARlfA

468

Tulcea, toriul

:

udata

de

Mare, Siriul-Mic, fara-Caie, lui nii

si

si

Vina, dri,

girlele

:

Siriul-

Siriasul, Bisca-

ChiojduluT,

Bradetu-

Batrineanca; de vaiie ARotari

Tisa,

de izvoarele

si

Cocosul,

Palalogi,

Zmeuratul,

Con-

BanuluT,

Gresia, Blidari, Micului, CaluluF, Benii, Rasca, etc.

ce stapineau aceste locuri,

stabilindu

-

se

aci

si

in

com.

Chiojdul-Mic, din jud. Buzau.

Toata

comuna,

cu

padun,

Stari^a, alta numire a catumdui Criva^ul, din jud. Prahova, pi.

Tirgsorul, com. Manesti.

Hosted by

Google

:

Stari^a, cdtun, in jud. Teleorman, Marginei, com.

pi.

mat din

for-

insura^eii improprieta-

situat

Piatra-Stari^a,

de

Piatra,

de

cat.

10

la

resedin^a

kil.

Este legat cu Piatra prin

Stari^a sau Piatra-Stari^a, mostatului,

fost improprietari^i locuitoriT in

1880. Facea parte

din

E

udata prin

pe

valea

piriului Drislea, in partea

de N.-

Starosil^a-Radu, comunei

sat,

§oldanesti,

pi.

Miletinul, jud. Botosani.

Are o suprafat.a de 898 hect. o populate de

suflete.

331

Formeaza o continuare cu Locuitorii

Sta-

120

poseda:

boi

37 caT, 690 01, 66 porcT; 18 stupi cu albine.

Starosil^a-Stavri, Drislea,

pe valea partea de

sat,

in

N. V. a comunei Soldanesti, Miletinul, jud. Botosani.

populate de 50 $i

1

biserica cu

cu

o

sau 388 preot

1

cuitorii

poseda I9stupi cu

albine.

mal

cele

S.

podise

si

Este formata din comunele: Voinesti, Cucuteni,

Mironeasa,

Stavila, mosie nelocuita, cu ointindere de 200 pog., jud.

statulul,

Ar-

Cotmeana, proprietatea fosta pendinta de ma-

nastirea Cotroceni din Bucuresti.

Stavnicul, plasd, jud. Iasi, situata in partea de $. a judet.ului, intre plasile Copoul la :

com.

Mironeasa. Uricani,

Peptanari, Valea-Ursului, Tele$

com. Miroslava.

Ciurbesti, in

si

Produc^iunele agriculture!, a a viilor

vitelor,

a padurilor,

si

Miroslava

Suprafa^a teritoriului

de 25603 hect. Are o populate de 11673 biserici, din

pune

se

comerciu.

in

Comerciul acestel

cerea

1

a

desfa-

in

vitelor,

a

a mangalului.

si

Drumuri: pentru inlesnireaco-

lo-

care

consta

cerealelor,

lemnelor

pla$i este

27

dar apoi un prisos mare

locale,

Mogosesti.

si

munica^iel

din

locuitorilor

a-

de 13 preotl,

ceasta plasa, pe linga drumurile

4 eclesiarhl; 11 scoli; 16 mori de apa, 2 cu aburi si 2 de vint. Vite: 1 09 1 6 vite mar! cornute, 8463 01, 355 capre, 26

comunale si vecinale, tree, pe toata marginea despre N., doua drumuri man in lintf paralele

catolica, deservita

23 cintare^i

bivoli,

1

si

188 cai

si

2863 rimatori.

bun

pro-

si

calea ferata ce duce la Iasi

si

tirgusorul Podul-Iloael, prin sta-

Cucuteni

sia

nala

soseaua

si

nafio-

prin mijlocul plasei, trece

;

soseaua judefeana

ductiv.

lagi-Roman.

Dealuri: partea orografica a dato-

terenului acestei plasi se

de dealuri

prelungesc din

pi.

se

Cirligatura,

de

partea

toata

cuprinzindu-i

ce

din care apoT pornesc dife-

S.;

rite

ramurl spre N., ce se mic-

soreaza treptat, pana ce ajung

drept

in malul luiul,

sub

al

Bah-

diferite numiri.

ce uda toata plaseT,

riulul

partea

mai sunt un

de N.

multe

iazurl,

apele

lor

ce alimenteaza cu

deosebite

locality

Aceste pirae sunt: Stavnicul, ce trece prin locul plasel, Stavnicelul,

Chescul

(iaz)^

sinul, in

com. Cucuteni.

Horlesti

(iaz),

in

Iasi,

V.

si

Mogosesti

rul

hota-

in

despre jud. Vasluiu. Pe

tinderea sa poarta diferite

Hadimbul,

:

milor

si

pi-

pe linga

Hadimbul, pana

satul

pi.

intre

de-alungul

riului Stavnicul, trece

Rotariul,

in-

nuUl-

Capotesti.

Stavnicul,//;'/^, izvoreste de sub

Dealul-Mare, com. Pausesti, Cirligatura, jud. Iasi,

la

pi. lo-

numit Carpanul, trece prin comunele Cucuteni, Voinesti, Mogosesti si Mironeasa; apoi :

intra

Fra-

de

cul

spre

com. Voinesti.

la

la E.; se intinde

mij-

si

jud.

vale,

com. Mironeasa,

ui,

Dealul-Mare

Bahna,

Ciurdea, Racea, Lungani, Nedieni

Stavnl

a

numar de

curgind in diferite

pirae, care,

Stavnicul,

mirl

Bahluiul,

riui

direc^iunl printre val, formeaza

ges, pi.

f

Vararia

Brustureful,

ibana, in

Mi-

pe linga ca satisfac necesita^ile

:

199 boi si vacf, 76 cai, 10 bivoli, 50 porci. Lo-

01,

Ursi^a,

intinse.

Ape Afara de

cintare{.

Vite:

131

familii

pi.

Are o

suprafa^a de 1480 hect.

1

si

duri; iar spre N., val

reste sirului

suflete;

pi-

$anta, in com.

si

Miroslava, Gaureni,

Solul plaseT este

vaci,

piriului

de

cu pa-

rosilta-Stavri.

si

S.,

marl dealuri acoperite

luitori;

si

la

mijloc

despre

partea

in

Ostrovul.

a

N.

la

roneasa.

Terenul este accidentat, avind

averile

minastiresti, apar^inind schitului

V.

Rotariul

Vasluiul la S.-E.

si

Se intinde de

Teleor-

jud.

in

Calma^uiul, pe care au

pi.

Bereasca, Vocotesti, Minjesti, Budesli, Petrosul, Hotar, Mihoi,

de-a dreapta riulul Bahluiul.

lo-

o ramura de sosea vecinala.

man,

la

Romanul

riul Stavnicul.

Are o populate de 100

sie a

jude^ele:

intre

si

S.-V.

la

Piatra,

spre N.-E.

cuitorT.

Codrul

N., Cirligatura la V., E.,

1880 pe mosia Statulul

in

r\\\

STAVNICUL

459

STARIfA

in S.

Ipateie, si

jud.

Vasluiu;

curge

com. Scheia si Draguseni si Parpani^a printre

se varsa in Birlad, dupa

ce

primeste piraele: Gaunoasa, Coropca,

Izvorul-cel-Mare

Hosted by

si

Hu-

Google

;

STAVNICUL-SEC

stAncuta

460

comuna

din

mSria-Mare, toate Scheea.

malurile iazului Stanceni, in par-

de N.

tea

;

populate de 216 familii, 1 biserica, desau 860 suflete ;

re{

E

de

alimentat

bogat

ceni,

stuh. Prin

si

poseda:

Locuitorii

boi

861

12 10

52 cai,

vacl,

2

01,

Stavropoleos,

din com. rur. Moreni,

Staicul,

pi. Filipesti,

Are o populate

jud. Prahova.

de 203

parte

facind

sat,

locuitori.

sat, in jud.

com.

Motrul-d.-s.,

Mehedin^i,

pi.

rur. Catunele.

rur.

sat,

facind parte din

Susani-d.-j., pi. Oltul-

din^i, pi.

Mehe-

rur., jud.

Dumbrava,

la

kil.

55

de orasul Turnul-Severin, formata numai din satul cu acelasi nume. Are o populate de 340 locuiton

de

si

si

16 caru^e cu boi,

30 stupi

cai;

1

5

pluguri,

caru^e cu

2

200

;

Stanceasca,

Vlasca,

pendinte de com. T&masesti, cu

vite 01

marl

200

si

vul,

nul

com. si

rur. Urla^i.

actele

pi.

Din

pla-

de hotarnicie

ale

pan&

1775, com. Urla^i se numia

Satul Urla^i.

De

la

385

aceasta data

Stance§ti,

dupS dealurile vecine urlatoare, adeca la tirg. cuitorii

la

facea un corp cu Spiridoneanca

siDimbroca; are peste 500 din care

intindere

850

01

mosiei Dimbroca.

com.

Botosani,

munei,

ale v&ei Siena

si

;

1

scoala mixta

1

Geamana

riul

o

;

374 boi si vaci, 47 si ^0 porci.

su-

;

si

3

cai,

locuitori

si

lo-

reparatS.

la.

anul

1868.

Braila,

Se

rur.,

pi.

asezata

la

2*/2

Balta,

de

V.

la

si

Pirlita, si

populate

de

126 case.

la

fluviu.

cu

S.-V.

la

V. cu Lacul-Rezii

N.-V.

Ciacirul,

si

si

N. cu Vi-

la

E. cu Du-

n&rea.

Are o suprafa^a de 22500 hect.,

cu o populate

suflete

;

si

si

1

biserica,

de

de 17 13

fondata

reedificata la

cintare£i

2 paracliseri; o scoalS

9 circiumi. Drumuri:

la

la

1885, de-

2 preo^i, 2

Braila,

la Ciacirul, 13 kil.,

Stance§ti, cdtun alcom.Musetesti,

de

kil.

m&rgineste

zirul

1854

com. Scurtesti,

al

si

cu hramul

biserica,

Nicolae,

Sf.

moara de ap& pe

Stance§ti, cdtun

pe

cuitori

servita

620

intre

valea Omoricea.

o-

Tirgul, com. Baluseni, situat pe

ambele parji

rur. Dozesti, pi. Cerna-d.-j.,

jud. Vilcea, situat in centrul co

Dunarei,

de

pi.

pi.

parte din

sat, facind

Bertesti-d.-j.,la

jud. Buz&u, cu o sat, jud.

incorporat

taruVilor, iar restul s'a

japsa Stancu^a, situata in lunca

2 biserici, cu 2 preo^i

:

hect.,

s'au dat improprie

Tirgul,

iazul Siena.

Oltul, proprietatea Statului.

Stanceni,

pi.

Are o populate de 952

circiumi

470

de

rasul Botosani.

;

a

de Episcopie;

de N.-

jud. Botosani, spre N.-V.

Vite

Argesul,

partea

sat, in

2 cintare^i

jud.

venituri

cheltueli

V. a com. Curtesti,

;

Buzaii,

proprietate

Statului, pendinte

jud.

dupa

tradi^iune, se scoborau lo-

in jud.

Scurtesti,

Stancu^a, com.

flete

de 277 pog.,

la

la

lei.

a purtat numirea de Tirg unde,

Stanceasca, mosie, cu o

iar

lei,

e

Crico-

acestei mosiise constats c2, la

soseaua

Cordul-Stancesti-Busul-Barboiul.

de 542

Stanceasca, mosie a manastirei Colfea, jud. Prahova,

trece

Budgetul com.

mahalaua Lacul-Spurcat.

drumuri

prin

Are o populate de 487

comuna

Prin

face

se

ordinare.

rimatori. cdtun, jud.

ri-

113 capre.

si

Stancule§ti,

cintaref.

1

100

deservita

o biserica,

preot

1

mari

vite oi,

Comunica^ia catunului cu ex-

com.

cornute, 6 cai, 240

jud. Vilcea.

matori

Stance§ti, mosie,

Locuitorii poseda:

Staicule§ti,

40 care cu boi; 190 cornute, 23 cai, 600

bi-

301 porci.

voli,

resedin^cl.

Locuitorii poseda: 20 pluguri,

teriorul

sani-Stefanesti.

Stance§ti, com.

d.-j.,

Stan-

iazul

in peste

de

;

de preotul

biserica^ deservita

1

o moar&

;

Corabia, cat. com. Uliesti.

{a, pi.

com.

cinta-

1

hect.,

cu o populatie de 100 familii

sat trece calea jude^eana Boto-

si

.sv7/,jud.Dimbovi-

si

scoala mixta

1

;

preot

1

de apa.

piriului Stavnicul.

Stavropoleos,

de

servita,

cat. Musetesti.

Are o suprafafa de 400

hect.

1

o

si

de N. a

in partea

Are o suprafa^a de 291 Stavnicul-Sec, girld, jud. Vas luiu, pi. Funduri, com. Scheia, fostS Jin vechime albia piriului Stavnicul ea incepe de la raovilele Promoroaca, de la locul de unde apa piriului Stavnicul si-a luat ait curs, si merge spre E. si S. pan£ in com. Draguseni, unde iarasi primeste apa

Novaci, jud. Gorj, situat

plaiul

mixtS

46

kil.,

spre N., prin

punctul Dulban, drept prin iuncS

Hosted by

;

Google

;

:

stAncuta spre S.-V., prin Stan-

la Polizesti,

ca;

8

la Pirlita,

spre V.,

kil.,

prin proprietatea locuitorilor; la Vizirul,

6

1

spre

kil.,

Arama

N., prin

la balta,

spre E.;

la Lacul-Rezil, 13 kil.,

spre V.,

posta

;

prin Cornul-Malului.

Stanesti, com.

Nucsoara,

plaiul

V. de

deorasul Braila,

deservita de

1880,

cintare^

si

869

1

de locuitori

biserica, rezidita

1

la

preot,

1

paracliser;

1

6

22

la

Cimpulung,

ambele maiurl

kil.

catune

3

Podurile,

Stanesti, Paraesti

si

se margineste

N. cu

cu com.

com.

si

comu-

la

E. cu

V. cu jud.

la

si

Arges.

Paraesti,

Stanesti, com.

piaseT.

o

scoala

mixta

Stanesti,

jud.

rur.,

la N. de com. Slobozia. Se compune din

plaiul Vulcan, situata

catunele

Alixeni

Stanesti,

:

si

Cernadia.

cu o populate de 258 sau 794 suflete

1

;

;

3 bi-

— deservite de 2 preo^I — din care una de zid

si

facuta de

si

1

;

Obedeanu

Costache iar

1732,

cuitori

de

cele-1'alte

mori pe apele

5

lo-

Locuitorii

cu

poseda

80

:

si

plu-

vaci, 8

700 20 capre, 25 cai si 535 nmaton. Venitul comunei este de lei

man

cai;

stupl;

25

cornute,

1000

1344,

ban!

de

1323, bani 27.

lei

riurile

01,

cheltuelile,

iar

23,

Teritoriul

de

nesti, din care

ruinele

si

Susi^a,

Comunica^ia

in

face prin soseaua

comuna

se

vine de la Slobozia-Urse^ei prin la Valari

si

comunei sunt

In jurul fine^un,

prin alte

drumurl ordinare. In Stanesti a trait in vechime familia Principilor Bibesti.

prunT, paduri populate cu

mesteacan, anin, stejar

La

fag,

si salcii.

4 capre

In

raionul

si

dat 507

s'au

li

80

poseda:

vaci,

1

2

48

boi, oT.

1 1

comunei se vad

trece prin mij-

comunei, de

in

la

se varsa 4 vai

el

Lupulul

si

strabat

comuna de

V.

care o

si

2 piue

7

si

la

de

strabat

Doamna

1613

Valea-

E. spre

valea Bore^ul,

E. Pe riul

de 161 7

:

la

V. spre

tSrit

de

622

dindu-li-se

1864,

hect. pamint.

Pe

menea

fost

niste

unde

in

com. Stanesti,

mine

ruine se vad

vechi; asesi

pe mosia

Urianul.

O lul

E

sosea, care

sting al riulul

si

e la veniturl

de

la cheltueli,

anual.

lei,

brazdata de dealurile: Ba-

nuluT, Bleotulul, Nastasie, Staului

de vaile

udata

si

:

Cerni-

sorul, Osica, Simul, Manastirea,

Conturul,

Bungheroaia

si

Ma-

mul.

pi.

rur.,

jud. Viicea,

compusa din 4

Cerna-d.-j.,

catune

Cuculesti, Mijlocul, Va-

:

si

Barcanesti.

E

si-

tuata pe valea riulul Cerna, la

50 la

Valea-LupuluT,

vechime a se vad

19 1 7

lei,

lea-Lunga

lei.

la

com.

Budgetul

Stanesti, com.

e la venitun

la cheltueli,

si

san^url,

si

care au servit de redute.

sunt 2 mori,

herastrae.

lei

de

facuta

fi

mal multe gropl

si

S.,

Valea-Piriiasilor, care

Valea-Tocii

;

N. la

a

frar/il

apol ruinata de Turci,

si

de 2060

Doamna

Riul

si

Buzesti

ce

vechi biserici,

unei

crede

se

E. are dealul numit «Virful-

cel-Mare».

Parte din proprietate apar^ine chiar astazi acestel familil.

araturi,

cu peste 20000

livezi

176 locuitori s'au improprie-

comunala care

locui-

1

Budgetul com.

comunei este udat

Cernadia

hect.,

de 1577

1864, pe mosia statuluf Sta-

la

albine.

care uda partea despre V.

Stanesti

Ei

de resedin^a

Locuitorii s'au improprietarit

hect. Ei

locui

guri, 58 care cu boi

vite

chirigiria.

14

kil.

o populate

69 cai, 326 vite man cornute, 2649 01, 127 porci, 74 60 stupt cu capre si 5 asinf

Susir^a

CernSdia.

caru^e

,

poseda:

familil,

scoala

3 cintarepf,

la

cu

special

in

si

comerciui

pe valea Ma-

situata

tori; o biserica.

;

Are o suprafa^a de 3256 hect,

serici,

cu facerea cheresteiei

Viicea,

rur., jud.

Are o suprafa^a de 500 cu

cresterea vitelor,

si

Stanesti cu

c£t.

compusa din 3 catune: Stanesti, Runcul si Ti-

1

Gorj,

riul

Oltul-d.-j.,

pi.

deservite de 2 preo^I

agricultura

com.

peste

cat. Podurile.

la

Locuitorii se ocupa, pe linga

circiumi.

si

Un

Domnesti.

Doamna, leaga

mulu!,

;

Nucsoara,

de lemn,

si

comunele

cu

si

cu com.

S.

mic pod

E

Stanesti.

in c&t.

Corbi, Corbsori la

N. spre S.

la

N.,

la

ghina.

2 cintare^i

si

leaga,

si

2 biserici, la Stanesti

;

o

su-

Are o populate de 988 flete

de

bate com.

Corbsori, la S.

si

Pirmonesti,

Slanicul

pe

Doamna.

ale riulul

la

spre

situata

Se compune din

infiin^at la 1840.

Are o scoala infiin^ata

Muscel,

rur., jud.

nele Poenarei

Stancu^a, sat, jud. Braila, aproape de canalul Pasca din com. cu acelasi nume, la 46 kil. spre S.

la

stAne?ti

461

de capitala judetuiul

kil.

45

kil.

de a

si

plasei.

Se margineste la N. cu comGageni si Cermegesti la S., cu com. Nisipi; la E., cu Glavile, la V., cu com. Dozesti si si ;

Dejoiul.

merge pe ma-

Doamna,

stra-

Are hect.,

o cu

suprafa^a

o populate

Hosted by

de 1900 de 1048

Google

2

;

stAne^ti

locuiton; 4 biseridf Locuitorii 1

:

o scoal£,

si

1891.

infiinfata la

posedS

sunt

mo^neni. Ef

292 boi

cai si lepe,

5

306 vacl, 135 porci, capre si 482 01. 94 Pe riul Cerna, in raionul comunei, sunt 2 mon.

Budgetul com.

de 3752 lei si 2640 lef anual.

Coto?manul

E

de

la cheltueli,

soseaua

trece

:

Ulmetul, Cernei,

Adomireasa, Dejoiul si C&felul si udat3 de vaile Cerna, Gi:

Zincota

de gaz.

Drumul ce

o

linga

Stanesti-d.-j., Stanesti-d.-s,,

trup,

si

si

Ghiz-

situata la 1 1 kil. spre N. de ora$ul Giurgiu, pe coasta

dealului Dunarel, in jud. Vla$ca,

Ambele catune

sat

timpurile

unde

Em. Lahovari. Are o populate de 3108

flete

in Stanesti

cu

una

si

4 preofl

scoala

Ghizdarul

in

6

si

mixta;

su-

cintare^i; o

circiumT;

14

trei trupuri:

Stanesti, Foteasca

si

din

care

s'a dat

Gurbanul,

517

la

ton, improprietan^I

locui-

intindere de 1550 hect.

Locuitorii

IOO

bivolJ,

305 porci

si

poseda: 1050

boi

4000

of.

Aci este valea

merge prin va!

mai

sat;

mid

200 si

vac!,

apof

dau

si

aite

3

in

a-

ceasta: Valea-pganilor, ValealuI-Balan

si

nesti, la

te^ti,

Putineiu

la

batalia

gasit

s'au

oameni

lor s'au

de

$i

la

in

Sta-

Pudina (1594). La Sercare apar^ine com. Fraoseminte

monede de

si

cu iascrip^ii

latin e,

Sigismund

Valea-Malureanul.

cir-

este bo-

Are o

fabrica

224 vite 48 porci si 79

Vite sunt: 41 cai,

man

cornute,

capre.

Stanesti,

de deal zancea

Botosani,

jud.

in

sat,

pi. Miletinul, situat

pe o coasta

dreapta piriului Co-

in

partea de N. a com.

si in

Zlatunoaia.

Are o suprafa^a de 1072 cu o populate de 183

hect.,

suflete;

o biserica, cu un cintare^.

Vite

1

:

500

cai,

20

boi

40

01 si

vaci,

si

1

porci.

Aci au si

de com.

pi.

rur.

in jud.

Dimbovi^a,

fost lupte intre

Turci (I595

Balteni.

Romini

— IS99).

Stanesti sau Pueni, sat, pe mosia cu acelasl nume, jud. Dorohoiu, pi. Berhometele, com. Tureatca, situat pe podisul inalt despre Bucovina,

din timpul

in

fa{a satuluT

Tureatca.

Are o populate de 278 flete

su-

o biserica, cu hramul Sf.

;

Nicolae, cu 2 cintare^i

un pa-

$i

lamar, facuta din iemn, la 1760,

de jud. Arge$,

sat,

Ialomi^a, cat. com.

pi.

de

argint,

Batori.

cu

sat,

331 locuiton, Oltul, pendinte

Mihoreni

vina,

a

Stoilesti.

locuitorl.

Hotarele mosiei sunt: Buco-

apar^inut

si

Tureatca.

Ea

Balinschi,

familiel

originara din Polonia. sat, jud.

Stanesti, tul,

Arges,

Ol-

pi.

facind parte din com. rur.

La

1673, c tad Petriceico-Voda

fu detronat,

polona, ciosul

sau

Stanesti

jud. Bacau,

care

2

;

in

cat,

Lungana

care

batut

s'a

Macai.

Pirjola,

incepe din cimpul

capitanii

sai,

hect.,

1864, o

la

Viteazul,

dupa ce armatele

Stanesti,

de 5450

o suprafa^a

-

o

moara cu aburi. Se compune din cu

MihaT

nepotul hanului Tata-,

duel cu resc,

lui

loc istoric din

Buzescu,

patesti,

din care doua

biserici,

3

;

unde

din

unul

Stroe

dupa

d-lui

sat vechiu,

pacura.

in

Stane§ti,

lui

urma,

si

apar^in

Se

mai

un

este

intiiu

$i

de

Aidin-

o scoala

satele Vai-de-Ei, Tangirul

batut

Dealul-Bisericei

de

Bazalanui.

lul-Scoalei,

Malureanul,

Giurgiu.

si

veche, numita

zidit

sili^te

sunt situate pe 3 dealun: Dea-

-

de

servea

Benain-Pa?a.

si

o

Aci

for-

darul,

Dealul

care

siiiste

Pirjola,

erau

Stane§ti, com. rur:, compusa din

Marginea.

Giurgiu-Ale-

Acest drum despar^ea in 1828 Rominia de Turcia, trecea pe

Pasa

Barbureaua.

Pitesti,

-

vechime era dru-

In

Banului,

afia

pi.

soseaua

vale,

mul

Giurgiu

vechime drumul CioMai este apof, mai

in

cinestilor.

de

prin com.

trece

soseaua

este

Begul, Gageanca

mind un singur

Ozunului.

si

;

Teritoriul catunuluT

gat

mineaua, Otinceaua, Purcareafa, si

2 cint^re^i

si

ciumf.

apof Valea-Gur-

hotar intre Stanesti

brazdata de dealurile Oaei,

Tu-

:

banuluf, valea Ciubucul, Proca,

xandria.

Oteteli^ul.

BSrcanestilor,

sat sunt vaile

Zgirci^ilor, Cringului

Tufanuluf;

si

numita la venituri

e

corauna

Prin

Afar& din tunarulul,

tauri,

si

STANESTI

462

Staneasca, pi.

Magiresti, situat

neasca,

la

sat,

Muntelul, com.

pe

piriul

2160 m.

Sta-

de satul

Are

o populate

de 498

lo-

o biserica,

claditS,

de

cuiton; locuiton

si

si

deservita de

1

preot

de

credin-

bravul sau comandant

Balinschi.

In expedi^ia de la 1683, cind Regele Sobieschi, despresura Vi-

ena

de

asediata

parte activa

Magiresti.

se retrase la curtea

intovarasit

si

Turci,

Petriceico

luara

Voda

cu Balinschi. IntorsI biruiton, Petriceico

Balinschi intrara cu

Hosted by

oaste

si

po-

Google

,

;

STANESTI

lon& in Moldova

Duca Vod&

Domnesti,

in Polonia,

unde

moarte

relele

prin

r&spl&ti

f&cute in ^arS. («Let.»,

24

— 25

pe

prinserS.

si

la satul

de unde Tau dus isf

3, p.

t.

ed. vechie).

de Stolnicul Stroe Buzescu

com. Stanesti, jud. Gorj,

al

La

1

82

de 120

cu o populate

familii,

sau 3iosuflete; 8 mori pe apele

Cerna

si

32 care cu bof, 7 c&ru{e cu caf; 25 stupi; 450vite marl cornute,

20 capre, 12 cat

si

com.

facind

din

parte

E

pusa din

situat

pe malul sting

Doamna

udat

si

cat.

culesti, situata

Arges, 25

la kil.

com-

Stanesti

Chir-

kil.

de Ghimpa^i, resedin^a

la

m

ambele

vita

la

de un preot

1830,

Sf.

deser-

1857.

la

sat,

facind

parte

din

cu acelasf nume, jud.

Vilcea, pi. Oltul-d.-j.

pulate de 943

Are

o po-

locuitorf.

Stanesti, cdtun, pendinte de com.

si

un preot

biserica, cu

2 cint&repf; o

scoala

mixta.

Stane§ti-Dedule§ti,

Tirgsorul-

rur.

Vechiu, jud. Prahova,

mul

Are

S-^ii

o

biserica,

Apostoll,

facind

sat,

pi.

Tirg-

cu

situat

pe

malul

drept al Neajlovulul, proprietatea d-lui C. Pariano.

Are o suprafa^i de 775

la

1874.

Stane§ti-Dedule§ti, proprietate din

civile

telimon, jud. Prahova,

pi.

(Pirlita)

Vasila{i.Popesti,pl.Negoesti,jud.

N. de

Ilfov, situat la

pe malul drept vi^a.

E format din 2

nesti

Vasilaji,

al riuluf

Dimbo-

trupuri

:

Sta-

Vacaresti. Aci Mihaiu-

si

Bravul batu

pe Tatarf

\6

la

Ianuarie 1595.

Are o suprafa^a de 600 hect o scoala.

Num&rul 228

marf

vitelor

de

e

celor micf, de 372.

al

si

Stanicei, Arges,

sat, pi.

cu 116 suflete, jud.

Oltul,

facind

parte

din com. rur. M&c&i.

Stanige^ti,

sat, in jud. si pi.

com.

Tu-

Puiesti.

hect.,

Ml&jetul,

locuitorf

si

80 case. Stanila,

mosie,

in

jud.

Buz^u,

proprietate a mosnenilor Stani-

hect.

725

pamint

arabil

si

fine^e.

560 hect., din care 157 p&durea Dosul-Biscif siCoriiasul,

lenf; are

restul, curaturf, livede, izlaz,

Stane§ti-de-jos si Stane§ti-deSus, cdtun al com. Stanesti, pi. Marginea, jud. Vlasca, situat pe proprietatea Stanesti a d-lui

dealurilor

vat,

Em.

E asezat pe trei dealuri

care fac parte din sirul

neaja

Stanila

si

sterp.

si

Bisca, mosie,

in jud.

Buz£u, com. Nehoiasul, catunele si Ruppe ambele maluri

Bisca-Rozilef, Vene^isul tura; se intinde

ale riului Bisca Rozilef, proprie-

unde incepe

tate in dev^lmSsie a mosnenilor

si

platoul superior cu cimpiile Bur-

Biscenf

nazului.

hect. curSturf,

Are o

fi-

Dun^rei ce limiteaza

platoul ei inferior

Oltulul, zidit

380

157 hect. suprafa^a impadurita

273 hect.

de Drag&sani,

com.

al

jud. Buz^u, cu

intindere de 882 hect., din care

Lahovari.

Stanesti, fost schit, in jud. Vilcea,

Stanila, cdtun

com. MlajetuI, catunul Stanila,

si

al

Vacare^ti

-

facind parte din com. rur.

Tirg-

sorul, com. Tirgsorul-Vechiu, in

impropriet&ri{f dupa legea rurala,

pe malul drept

sat,

tova,

din care s'a dat la 80 locuiton,

pi. Oltul-d.-j., la S.

Stanesti

hra-

fondata

Stanesti-Chirculesti, jud. Vlasca, Cilnistea,

445 au luat 1334 hect.

si

Are o

si

pi.

sunt

locuitorf, fosti clacasf, car!

cu o populate de 170 locuitorf

a Eforief Spitaielor

rur.

1864

Improprietariflf la

sunt 120,

Celt.,

Bucuresti, fostS pendinte de Pan-

com.

deservite de trel pre-

si

un dascal.

si

un dascal

o scoala, ce func^ioneaza de la

Stanesti,

mal'alta

al ri-

N.-E.

cu hramul

si

in

cea

hect.

sorul.

ziditS,

o{i

si

care au luat o suprafa^a de 425

Stanesti.

Treime,

plaseT.

improprietari^f

parte din com.

bi sericS,

si

pe coasta dreaptci

de Valea Lupuluf, pe care vale in vechime a fost asezatS, com.

Are o

rur.,

pi. Cilnistea,

40 kil. de Giurgiu, de Bucuresti si la 13

la

Locuitorf

cu acelasi nume, jud.

Muscel. Aci este resedin^a com.

ului

Vlasca,

in jud.

1864,

rur.

de

condusi

Caravia.

si

1862,

la

cu scop d'a t&ia

eteristilor,

N. Ipsilante

387

porcf.

sat,

de

luptef

a apei Neajlovutui, aproape de

iia.

Locuitorif poseda: 38 plugurf,

Stanesti,

urma

in

Stane§ti-Chircule§ti, com.

suprafafa de 1250 hect.,

01,

1,

hramul Ador

mirea Maicif Domnuluf, halaua Stanesti-d.-j.,

Z&vldeni, Turcif se retraser£

la

zidita la 1824, cu

BlSCA

?I

plaiul

Vulcanul.

508

s'a

si

in-

mormtntat Stolnicul Stroe.

drumul

Susi^a

1602. Aci

la

frazil s&i,

in acest schit,

de resedin^a

Stanesti, cdtun

Are o

STANILA

463

scoala; 2 bisericf, una

si

StSnilenf; iinea^a,

are 2600 izlaz

si

padurea Casoca-Mica.

Hosted by

Google

;

stAnile$ti

stAnislAvesti

464

domneasca

partea

ca satul Stanilesti, care mai de

prin o

de N.-E. a plasel Prutul, jud. Falciu. Se margineste la N. cu

mult s'a numit Berbecesti, este

nilor din Stanilesti

Stanile§ti, com,

com. Husi; cu

la E.,

:

Prut

riul

E

in

cu com. Lunca;

la S.,

com. Rusca. tele

rur.,

V. cu

la

si

formata din

Voi-

si

nescu, pe o suprafa^a de 7450

Are o populate de 1725

hect.

suflete; o scoala

Este udata

de

Prut

riul

o

si

biserica.

partea de E.

in

Prute{ul; intre

si

aceste ape se intinde un ses, pe

care

se

ce

asezate satcle

afla

formeaza comuna, afara de satul Stanilesti, care vine pe deal. Tot pe acest ses, numit al Pruse afla multe batyi bogate

tulul, in

pescaril, ima?e

partea

finale. In

?i

deluroasa despre V. se

intind {arinele de cuitura

pa-

si

durea.

marl cornute, 3215

:

2504

01,

vite

294 Budgetul comunel

e la veni-

de 8781 let si 65 bam, iar la de 7966 lei si 91 bam.

turi

cheltuell,

Alexandru-Voda-

lui

Petru

lui

al

Rares, cu data 7035 (1527) Martie 15, se vede ca nurairea a-

de

cestui sat se trage Stanila, caci in acel

unul

la

jud. Buzau, cu

al

com. Robesti,

270

locuitorl

si

60 case.

in

com.

centrul

Prutul, jud.

Stanilesti,

pi.

asezat

pe

Falciu,

platoul dealulul ce formeaza cul-

mea

sesului Prutulul. Suprafata

teritoriulul mosiel e

hect., care,

cam de 4950

impreuna cu satul

Budul, formeaza domeniul tuluT,

fost

averilor

pana

la

sta-

secularizarea

manastiresti

al

Epis-

copiel Husulul.

o

;

su-

o scoala, infiin^ata in 1865

ispisoc se

biserica

cu

2

preo^I

si

3

Istoricul.

documentele

Racovrfa

biv vel Medelniceriul, fiind impo-

vorat de datoril, a vindut doua

Maicani, Lo-

sate, Stanilesti si

gofatului iptefan-Bosie,

acum

de

au

ror urmasilor

copiei.

Acesti

lui Stanila.

pre£

in

dut un sat becesti,

Stanilesti

proprietatea

Epis-

aveau «din drept

au insemnatate istorica pentru

de

lor

Domniei mele, de Voevod», vrea sa.

anume

urmat

razboiul

la

stramosul

la

Alexandru numele

si

a fost Ber-

Petru-cel-Mare,

zica

al Stanilestilor

Turcl

Ru$I de pace in171 1, de catre

aici intre

tratatul

si

cheiat la 10 Iulie

f arul Rusiei.

(V.

Gura-Sara^el, Lunca, Girla-Vla-

becesti.

Dintr'un

de

uric

Miron

la

Barnovschi-Voda, anul 1627, se vede ca Stanilesti, sub numirea

de

inainte

devenit

Acest sat, cit si intreaga comuna, cu toate imprejurimeie el,

la Prut,

ce-1

ispisocul

si

Ber-

Stanilesti, zice ispisocul, au vin-

«Sili$tea Stalinestb a fost sat

domnesc

Domn

dar acest

;

1-a

si

pentru

ce-1 harazise

Dom-

han, pentru serviciile lui

un cal bun in

unei

trebuin^ele

solie

dicai

Riioasa).

si

Stanislave^ti,

cu 500 suflete,

sat,

jud. Arges, pi. Galasesti, facind

parte din com.

cu acelasi

rur.

nume. Aici este resedinfa

Are

marief.

mul «To^i 1

preot

Pri-

o biserica, cu hra

de

Sfln{ii», deservita

si

cintare{.

1

Craiul de Ardeal. Uricul are

data 7135, Martie marturise^te ritura

de

f.

Dintr'un

Tot asa

13.

cartea de

si

inta-

Alexandru-Voda

la

(Cond. A.

113).

uric

nilesti

de

Tomsa

lui

lntiT

de Stefan

ci

Ionascu. Prin urmare,

Barnovschi ar

ca un act de

fi

intaritura. ca,

numai

De

tea lui Ionascu Cehan, Stanilesti

in

Ursoaia, situat la

jud.

Olt,

de com. N. de com.,

girlel Plapcea.

Are o populate de 260 cuiton, din care tariti

la

mosia

lo-

54 improprie-

1864 cu 266 hect. din

d-lul

I.

Stefan Zianu

biserica, zidita la

o

;

1840 de Alecu

Racoviceanu, deservita de 1 preot si

1

cintare^.

Locuitorii poseda

a-

dupa moar-

sat,

Mijlocul, pendinte

pi.

Vasile-

la

au fost darui^T mai

nu de Barnovschi,

Stanislave^ti,

pe lunca

Voda-Lupu, dat din Iasi in 1640, Noembrie 1, se vede ca Sta-

iar

Din

proprietarul

Niculal

Inochentie Episcopui schimbul,

ai aceluT Stanila.

fii

semenea se vede

dascall.

1 2 Noembrie.

1755,

Stanilestilor,

mare numirea Stanilesti nu este de cit numele colectiv al tutu-

uricul lui

Are o populate de 1308 flete

La anul

data din

este

Prin ur-

to^i

la

sat,

cartea

de 1000 lei. Cu acest Bosie a facut

niei,

Stanilesti sau Berbece§ti,

;

pomenesc mai multe persoane,

harazit Vel Pitarului Ionascu Ce-

Stanilesti, cdtun,

prietar

Dintr'un suret (copie) de pe sirbesc

sate-

porun-

le

si

ceste sa asculte de noul lor pro-

Focsani, acelasi an,

ispisocul

297 cat

porci.

exista inca

caci

cel-Bun.

vechiu

Locuitorii poseda

si

pe timpul

sa-

Budul, Broscoseni, Radu-

cani, Saratul, Stanilesti

foarte vechiu,

carte

vacl, si

19 cat,

680

:

ol,

80

boif,

20

20 capre

50 porci.

au ramas proprietate dom-

neasca

;

si

Vasile-Voda o ha-

Episcopiel (vezi Cronica Husulul

razeste boeriulul sau

de Melhisedec Episcopui) reese

Cehan Logofat

si

Racovi^a

face cunoscut

Stanislave^ti, mosie, cu o

intin-

dere de 660 pogoane, jud. Arges, pi.

Cotmeana, proprietatea

Hosted by

Google

;:

stAni?e$ti

STANUEgTl

465

pendinte de Mi-

statulul, fosta

tropolia din Bucuresti.

Vite:

480

27

lepe,

cat,

300

bol,

924

of

vacl,

si

Atit

49

300

ri-

biserica

cit

monahilor sunt

chiliile

?i

buna

in

stare.

matorl.

Stani§e§ti, plasd, in jud. Tecuciu,

de

situate la N.

jud., infiin^ata

dupa imparfirea admin istrativa

MeseriasI 3 timplari,

comune

8

toasa

Stanisesti, cu

si

54 catune. de 17978

Are o populate suflete;

de

14

deservite

biserici,

14 preotT parohT,

ajutori

si

Rachi-

preo^T

8

25 cintarefi

13 scoli

;

mixte 12 mori deapapeZeletin, ;

28 de vint

Se margineste Bacau,

la S.

ciul

Zeletinul, la E. cu

si

Tutova

cu plasile

Berhe-

:

jud.

com.

in

Stanisesti.

de

de vinturat,

treerat, 15

de

7

batut porumb, 215 pluguri, din care 185 de lemn

si

restul

cuciu,

din 3

de

fier.

bozia-d.-s.

E ale

si

situate pir.

:

Te-

in jud.

compusa

Stanisesti,

pi

catune

Slo-

Stanisesti,

comunei

Prin

Dobrotforul,

N. cu com.

Colonesti, la E. cu com. Buda, la

S. cu

com. Craesti

si

la

V.

cu catunele Tarni^a, Valea-Boului

si

Lazul, com. Oncesti.

Are o populate de 1923 flete

;

2

una

scoale,

in

Stanisesti, infiin^ata in cea-1'alta

in

infiinfata la in

tirgul

mul

;

1

Face

p&sune, avind stine pe

el.

3

parte din

al Bael-

munfil

zisl

improprietS-

soseaua

trece

Stani{a,

Siretul.-d.-s.,

pi.

Roman,

orasul

6

la

si

Roman,

corn, rur., in jud.

kil.

de

spre N.-E.

22

la

de

kil.

de resedinfa

el

pla?el.

Este formats din satele:

Buz-

dugi, Calugarifa (Negre?ti), Chi-

cuciu, se desparte la gura Crae-

cera (Todireni-Sturzel), Fundul-

merge spre N.

Poenel, Piscul-Rusulul, Poenele-

stilor

si

vine

care

din

in jud.

OnceT, Stanza,

Bacau.

E

brazdata de dealurile Do-

lui

Gunoaia

Davidu-

si

Busuiocul, Davidu-

v&ile

si

udata de

Tarni^a,

rari

.

Todi-

Veja-Lingu-

Veja-CIacasi,

rent,

Viadnicelele (Chetrile),

si

cu resedin^a comunei in satul

Dobrotforul.

Stanifa.

Stani§e§ti, tirg, facind parte din

cuitorl;

pir.

Are o populate de 2409 comuna cu

acelasi

nume, jud.

zid

intindere de 2288 hect,

cu o populate de 756 locuitorl, fosti

si

5 biserici,

clcicasi,

turl

2 de lemn; o scoala mixta.

de 4800

de 4733

lei

si

la veni-

la cheltuell,

lei,

Roman

Este legate cu orasul

improprietari$I la

lo-

din care 3 de

Budgetul comunei e

Tecuciu.

prin sosea.

1864.

Stanza,

sesti.

Are nul

1

mul

o scoala, infiinfata la a-

862 Sf.

;

2 biserici, una cu hra-

Nicolae, pe a c&rei usa

se gaseste inscrip£ia:

«In zilele

Domn

prea luminatului

Alexan-

Calimah Voevod. Amin», cea-1'alta zidita de Sandu Pol-

si

cu hra-

facuta in 18 10,

si

pi. Siretul-d.-s.,

spre N.-E. de orasul

22

kil.

de

el

si

la

6

Roman, kil.

de

la

re-

sedin^a pl&sel.

Are o populate de 492

si

scoale mixta.

de

Este legat cu orasul

covnicul, la 1800.

com.

re$edin{a

cuitori; o biserici

zid

$i

lo-

o

Roman

prin sosea.

Stani^oara, mdndstire, ges, plaiul

Lovistea,

cam

sting al Oltului,

jud. Ar-

pe malul in

dreptul

Stanue^ti, com. rur. Tutova,

pi.

si

sat, in jud.

Pereschivul, spre V.

supus la nicl o alta manastire,

de Birlad, pe piriul Pereschivul. Satul formeazS comuna cu ca-

din streinatate;

tunele: Chetreni, Cociul, Valeni,

man&stirii Cozia.

de Sandu Polcovnicul, si reparata la 1 868 de A. Papadopol

fie

cea-1'alta zidita in

al

1793.

sat

cu acelasi nume,

dru

tirgul

1865,

3 biserici: 2

Stanisesti,

Sf. Nicolae,

su-

Slobozia-d.-s.,

cat.

1882

ling&

Te-

kil.

de capitala judetulm, spre N. la

asezat

e acoperit cu

$i

Este resedinja plasel Stani-

80

la

E

StSni-

si

3

dupa legea rurala din 1864. Veniturile comunei se urea la 7820 lei, iar cheltuelele la 6820 lei.

Slobozia-d.-j.

pe ambele maluri

Se margineste

si

r\\\

Are o Stani§e§ti, com rur.,

vint,

20 masini

:

Se mal numeste

soara-Sftnde$ti.

de-FIer.

sunt

Locuitorii

lul, si

Locuitorii poseda

comunei sunt

com,

N.

la

Baia-de-FIer, jud. Gorj, plaiul No-

muntele Micaia

raionul

brotforulul,

Resedin^a sub-prefectureT este

de

iazuri cu peste.

V. cu jud. Bacau

la

Berheciul.

pi.

si

si

In

jude^eana

N. cu jud.

la

5

St&ni§oara, munte, vaci.

mori de aburl, 2 de

2 cu aburi; o su-

si

prafa^a de 27992 hect.

vr'o

4576 hectare.

Ruda, Burdusaci, Colonesti, CraMotoseni, Oncesti,

si

comunei este

Teritoriul

Se compune din

16 lemnarl,

:

ferarl

cizmarT.

din 1892.

esti,

sunt 2

din fara,

ma!

in

fie

Era

schit ne-

urm£ a devenit metoh

m£n&stirei Coziei din Vilcea.

Poiana,

?i

de 1613

Seaca, cu o populate

locuitori.

59

665^6. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V.

Hosted by

Google

:

:

STANULEASA Terkoriul comunei este foarte deluros. Se cultivS

de

suprafati.

pe o

viea

82,25

pe o suprafa^

prunT,

de

16,25 hect.

Comerciul se face de 10 per-

Are o ?coala

soane.

2 bi-

$i

sericT.

Stanuleasa, com.

rur.

d.-s.,

jud.

ma! ?i

sat, facind

Ciomage^ti,

A

Olt.

parte din pi.

2 9S

Pe

mutat pe Valea-L&uneluT. Are o populate de 340 lo-

cuitori.

de boerul C.

Biserica, fecuta

mai

reparat

anul 1830,

la

riul

in

urm£ de

eno-

sat, in jud. R.-S2rat,

Gradi^tea, catunul dc

comunei

al

re$e-

o bisericS.

Stefe§ti, com. rur., jud. Prahova, plaiul VaYbil&ul.

E

situata

pe malul

riului Varbil£ul, la

capitala judefuluf

de a

sting

al

kil,

de

50 ?i

la

2

kil.

de

$i

preot;

o

Jiul,

§i

in

dealului

cat,

$i

Slanicul.

Partea de N. a

Birseanul,

$i

Trifoiul,

:

Vul-

plaiul

Lu-

Trifoiul,

cu

virfurile

Birseanul

?i

Virful-Co-

Ace^ti

munp

sunt

acoperi^i

exploa-

de paduri din care se

suflete.

266 porci, 300 01 $i capre. Comunica^ia catunulut cu co-

muna

sa se face

§oseaua

prin

vecinala, care o leaga in acela?i

timp

la S.

Stejarul,

coanei.

hect.,

familil,

50 care cu boT, 4 caru^e cu 200 vite marl cornute, 28

cat. Scurte?ti

este acoperitii de mun^ii saii

de 71

Locuitoril poseda: 20 pluguri,

beni, Poiana

cu cat. Strimba.

catun,

com.

din^i,

jud.

in

Mehe-

Corcova,

rur.

pi.

Motrul-d.-s.

teaza lemne, ce se taie in herastraele

instalate

pe apa Varbi-

Stejarul,

cu

sat,

Neam^u,

90

suflete,

laul.

Partea de E. a acestui cat., impreuna cu mun^ii ?i virfurile lor, se nume?te Cruci^oara. Parole de S. ?i V. sunt acoperite de

com. Calugareni. Locuitoril se ocupS cu

de pruni porumb.

livezi

de

riul

girla

locuri pentru

$i

la

V.

de

e

strabatuta.

numita Valea-Poenei.

plu-

taria.

Stejarul, jud.

Varbilaul iar la E.

pi.

in

Piatra-Muntele,

jud.

com.

pi.

cu

sat,

Neam^u,

67

familii, in

com.

Pingarati,

Piatra-Muntele.

Stejarul,

Scur-

sat,

parte

facind

din

rur. ^tefe^ti, pi. Varbilaul,

jud. Prahova. Aci

e

sat, jud.

Suceava, com.

de un singur infiin{at£

la

de-a-dreapta Bistritei lui

comunei.

$i

flete $i

intre

com. Borca

su-

o biserica, restauratain

Dome-

1885 de Admintstra^ia

Stege, munte,

a piriu-

Stejarul.

Are o populate de 207

re$edin{a

forma de

niului Coroanei,

care

a

$i

in-

Suceava

zestrat'o cu cele trebuincioase.

Stejari, sat, facind parte din com.

Stejarul sau Gavana, sat, facind parte din com. rur. Negoe?ti,

Transilvania,

?i

jud.

(1614 m.). meseria^I.

50 s'au

improprietiirit

la

1864, pe mo§ia statului, dinduJise

431

sati

cat;

Stefe§ti,

199 Iocuitori sunt mo?nem, iar

venituri

la

de 6970,78 lef. CincI $osele o pun in comuBertea, Strimnica^ie cu com.

cu

1889.

Are 45

pi.

Are o suprafa^a de 600

cheltuel!

ca-

biserica in cat.

$coal2,

Urdari-d.-j.,

rur.

cu o populate

Budgetul com. e $i

doua

foarte vechfe, in

pe$ter£, deservita

com.

jud. Gorj, situat spre S. de co-

com.

circiumari.

5

Scurte^ti,

o popula^iune de 899 iocuitori.

Are o

Stejarul, catun, facind parte din

Farca?a, pe Domeniul Coroanei,

compune din

tune: Stefe?ti

te?ti,

in

Schiule^ti.

?i

20 porci.

01 $i

Stejarul.

Comerciul se exercita

Comuna

Bertea, Strimbeni, Livadea, Sla-

Se

ipso-

sului.

plaiului.

Se m£rgine$te cu comunele nicul

fabricarea

Io-

Vite: 10 boT, 40 vaci, 16 cai,

muna, pe partea dreapta

Ciineni, situat

de N., linga balta Amara. Are 1 1 hect. intindere, cu o populate de 260 suflete, partea

$i

100

aibia Jiulut, la poalele

pului

din^S

19 mori.

?i

buna pentru

pea

Stavare^ti,

in

cuitori.

carier& din care sescoate piatra

s'a

ria$T.

Are o populate de 106

x

:

Trepteanu, pe

pi.

?i

Suprafa^a comunei, cu izlaz, p&mint de munca, p^dure, etc. e de 1058 hect. In raionul comunei este o

pe Valea-Simburelui

intiiti

s'a

01

r&strae

Oltulsituat

fost

227 vaci, 57 capre, o8 porci. Varbilaul sunt 6 he-

cai $i Jepe,

(din

hect.

care 2 nelucrStoare), iar livezele

cu

STEJARUL

466

212 hect. El posedS:

16

rur. Milcovul, pi. Siul-d.-s., jud.

Olt, situat 1

1

J2

kil.

pe malul OltuluT,

la

de re$edin$a comunei.

pi.

Tirg?orul, jud. Prahova.

o populate

Are

de

297 Iocuitori; o biserica fondata la anul 1834

Hosted by

Google

;

STEJARUL

STEMNICOL

467

Are o

de Safta Bnncoveanu, proprietara mosiei,

reparata la 1888.

si

Apar^inea statuluT

facea

si

parte din Postirnacul

din jud.

scoala

de

bisericf

3

;

lemn, fondate de locuitor!, 2

anul

8 10

1

de

vite

Dimbovi{a. Este situat de-alun-

3

gul apel Prahova.

ciumf.

si

1

1886, deser-

la

preop

2

cea cu lacurile,

2 cir-

Gavana, mosie

}

a

Vite: 509 ca!, 2 1 85 boi,

53 bivol!

of,

Pe

pendinte de biserica

statului,

Stejerei, cdtun al com, Stejerei,

La 1888

devecl Doc-

s'a vindut

Ocolul, jud. Gorj.

pi.

Are o

Sarindarul, in jude^ul Prahova.

populate de 125

cu o

Locuitorii

Stejarul, munte,

in jud.

com. F£rca$a (1347,9

Suceava,

18 care

m.).

calf;

5

caru^e cu

15

36 pore!

30

si

01 si capre.

Suceava,

in jud.

piriti,

1

plugurT,

180 vite mart cornute, 12

ca!,

Stejarul,

cu boi,

:

com. Farcasa. Izvore$te de sub

Stelnica, com.

jud.

in

rur.,

Ia-

munteleBusmeniul-Maresi, dupa

lomi^a, pi. Ialomi^a-Balta, situata

un curs de 12

intre

in care

kil.,

a

morisca, se arunca in

invirtit o

Are de

tributari: Piriul

Piriul-Bitcei

S curt,

Piriul Strungilor.

si

Stejarului (Padurea-), padure,

Neam^u, com. Pingara^i,

Piatra-Muntele

pi.

este proprie-

;

Cegani. Se

si

intinde din Dunare, din dreptui

Cernavoda,

orasului

Bistrifa.

in jud.

com. Fetesti

prin insula Balta

spre

ragan pe o suprafafa de 6000 hect., din care 1600 hect. baltis

no

si

sula Balta,

de

mint

padurl,

hect. iar

4290 hect. pape Baragan. Stelnica,

:

proprietate a Eforie!

Stejaretul,

Arges,

sat,

familii, jud.

facind parte

Pitesti,

pi.

com.

din

cu 60

Stejerei, com. rur., jud. Gorj,

pi.

Ocolul, situata pe {annul sting al Tismaneif,

Galesoaia

catune:

3 si

Pinoasa,

cu o suprafa^a de 648 hect. o populate de 280 895

familii

sau

35 pluguri. 45 care cu boi, 7 caru^e cu boi vac!,

vite

7 caru^e

marl cornute,

porci

si

Cal sosetele

128

locuitori;

205

01

si

cu

cat;

264

18 caT, 126

pe

mosie

neimproprieta-

se mai afla 106.

ripf

Se compune din Maltezi,

si

(tirlele)

:

satele

si

Stel-

:

Are o populate de 1700 cuitori

;

o scoala

de 2

;

lo-

2 bisericl, de-

preoflf

4

si

Stelnica,

in jud.

sat,

comuna cu

acelas!

Ialomtya,

pendinte de

nume,

situat

administratorulu! plasif

Stelnica

si

a unel capitanif mi-

Stelnica a avut o schela

litare.

important^.

Are o scoala mixta deservita de

sericf,

o

si

preot

1

comunel este udat si

lacurile:

Rotundul, Iepurele, Tinosul, La-

bisi

2 dascall.

Stemnicul, plasa, Piriul

locul

in jud. Vasluiu.

Stemnicul curge prin mijel.

Se intinde de

spre S.E., pe vaiea

N.-V.

la

dealurile

si

ce se prelungesc de-a dreapta si

de-a stinga piriului Stemnicul.

Se m5rgineste la N. cu pi. Funduri si o parte din pi. Mijlocul; la S., cu si

o parte din

jud.

pi.

orasul Vasluiu

si

la

V.

cu

o parte din

pi.

Mijlocul

Roman

Racova;

pi.

la

si

Racova.

E

formats din com.

Birzesti,

:

Buda-Rafaila, Buh&esti, cul, Chetresti, si

Brodo-

Cozmesti, Osesti

Radiul. Teritoriul plase!

este

foarte

deluros, mat cu seama* in

Teritoriul

re-

sedin^a

cinta-

re{i.

de Dunare, Borcea

si

pe coasta BaY&ganului si pe f&rmul sting al brafulu! Borcea. Pana la 1832, aic! a fost re-

tea

de N.E., unde

par-

ridic&turile

culmilor sunt foarte malte, mic-

sorindu se cu

eft

se lasa spre S.

DouS culm? mar!

cul-Mare, Blestemafile, Zatonul,

capre.

de satul

kil.

Ialomtya-Balta,

pi.

Borseresti,

satul Stelnica.

in

trece

sedinfa comunel.

E. cu

din catunele

si

Caraman

cu resedin^a

servite :

Maltezi,

legea rurala din 1864,

improprietari^f

si

suflete.

Locuitori! poseda

si

Dupa sunt

nica

Este formata din

spitalelor si

proprietate particular^.

V. de comuna

la

Balacesti.

Stejerei,

civile din Bucuresti,

Biscovul-Flesti.

rur.

in in-

culture

Coprinde doua mosii

tatea statului.

comune!

Fetesti-Faurei cu stasia Fetesti,

V.,

cimpia Ba-

si

106

Bucuresti-Fetesti

ferata*

Stelnica,

poseda

1

172 pore!.

1

famili!

sau 400 suflete.

torului Turnescu.

si

teritoriul

la 3

suprafafa de 200 hect.,

Bitlatiul,

Stilpistea.

si

calea

Stejarul sau

sunt:

Babele, Cirnicea, Periatul, Pbteca

3 cintarep

si

pe apa Tismanei;

morif

la

Roman

se desfac

de

sunt:

Potcoavele, Hirsovistea, Ca^inul,

despre jud.

comunale care o pun cu toate comunele

Bisoaecile, Berleasca, Niculijele

S.-V. plase! Fundurile se lasa,

de

cumunicajie

Belciugoiul.

in legaturci

si

invecinate.

lele),

Bra^ele

ce unesc Dunarea

(privasi

Bor-

una printre si

piraiele:

si

la

Stemnicul

Racova si a care! zare desparte

Hosted by

Google

STEMNICUL ambele

pl£$i, ?i alta printre pi-

Stemnicul

riul

Blrladul

$i riul

$i

pe a c&rul zare este hotarul maceastS

tre

plas£

Mijlocul.

$i

Ambele culm J, in prelungirea lor, sunt rae

de v&i cu

intret&iate ?i

stinga raelor

pi-

se sfir?esc la dreapta

?i

marl ale

pi-

in vaile

lor,

Racova, Stemnicul

:

STICLAR[A

468

§i riul

Sterianul-de-Mijloc,

sat, facind

parte din com. rur. Butimanul-

de

Luceanca,

mai mult

acoperita, cu

Valea-StemniculuJ

bogata

E.| este

paduri;

partea

si

S.-

in fine^e.

drum de

care, care-l

leaga cu

Piscurile

$i

Se intinde pe o suprafa^a de 241 hect., cu o populate de 2>%

Daia,

locuitori.

aceste din

Numarul 50

si

man

vitelor

jud.

de

e

Sterianul-de-Sus, sat, facind parte din com. rur. Butimanul-Luceanca,

Are o intindere de i330ohect., 26

preo{f

bisericT, deservite

28 eclesiarhf

si

locuitori.

Numarul

Vasluiu,

de

Rafaila,

statulul,

la

marl

vitelor

de

e

este udat

de

ge spre

prin com.

S.

:

0?e$ti,

Cozme?ti,

B&lesti, Delesti, Chetresti teni

apoi

si

se

varsa

B&l-

?i

in riul

Birladul, prin do! craci, unul mai in

sus de satul Brodocul,

$i

altul

pi.

Neajlovul, situat

Locuitori

dupa legea runumar de 47, pe

improprietSri^I rala sunt

in

Are o

biserica, deservita

de

preotul din com. Babele.

Sterminoasa-Vladi^orul. ptiduMu?cel, supusa regimului

re\ jud. silvic,

proprietate a mo^nenilor

Procuie?ti

$i

ceanca,

pi.

Znagovul, jud.

Berevoe$ti-Paminteni. tindere de

600

Are o

populate

hect., fag,

in-

iarpe

vir-

Se intinde pe o suprafa^ade hect., cu o populate de

237 104

Numarul 92

§i

vitelor

al celor mici,

S'a infiinjat

la

a$ezat pe loc $es.

marl e de

de 60.

1853,

?i

Sterpoaia, catun, Gilortul,

pi.

com.

al

dul,

$i

Pueni

Pietrele,

cale^i,

Prun-

$i

se varsa in iezerul Greaca;

are o direc^iune de la V.^spre E.

o lungime de 15

?i

kil.

Ste^icani, vechie numire tului Te^cani, pi.

din jud.

a sa-

Roman,

Moldova. (VeziTe^cani,

sat).

Acest sat exista sub numele in sec. al XVII-lea.

munte,

Buzau,

jud.

in

1286 m. inaltime.

Plaiurile sale

se unesc cu muntele Monteorul.

E

acoperit de izlaz

$i

padure.

Stevia (Muntele-) ^i MunteleFruntea - lui - Vrasei, mosii ale statului, pendinte de maZnagovul,

Pra-

jud.

Bibe^ti,

Gorj,

jud.

situat

pe valea Sterpoaia.

Sticlaria, jud.

Are o suprafa{2 de 4875 170

hect.,

fatnilii,

cu

sat,

Arge$,

pi.

^2

locuitori,

Topologul,

fa-

cind parte din com. rur. Fedele^oiui.

sau 736 suflete; o bisericT, de-

de

1

preot

?i

2

cinta-

73 care cu boi,

40 stupi 125

Sticlaria, sat, in partea de S.-V.

a com. Cepleni^a,

Locuitori! poseda: 5oplugun,

;

1

265 vite

caruja cu

man

cai;

cornute,

49 capre, 57 rimatori

01,

jud.

Ia?i,

pi.

intre

Bahluiul, dealuri.

Are o populate de 25

locui-

tori.

Sticlaria,

curge de

situat

$i

17 cai. la

sat,

in

partea de

V. a com. Badeni,

pi.

S.-

Bahluiul,

N. spre S.-E. prin mijlocul ca-

jud. Ia$i, situat pe costi^a dea-

are apa numai in tim-

luluT Sticlaria, pe o suprafa^a de 344 hect., cu o populate de 81 familii, sau 440 suflete.

tunului este

uda

hova.

Piriul Sterpoaia

locuitori.

ia na?-

mobile: Frasinul, Baneasa, Jar-

nastirea

coastelor cu stejar.

servita

Ilfov.

191

Paltina^ul,

riul

pendinte de com.

re^i.

Sterianul-de-Jos, sat, facind parte din com. rur. Butimanul-Lu-

directii

-

cu o populate de

143 hect.

jud. Ilfov,

riii,

din

tere

Stevia,

Sterea sau Danciule^ti, catun, in pe domeniul Clejani.

urma doua

com. Chiojdul- din Bisca. Are

ful

jud. Vla^ca,

pi-

terenul este cu totul accidental

de Tefcani

durea De^loaica.

mai cu seama cu

ling& orasul Vasluiu.

de

leaga cu Ra?ina. In

1

In raionul catunului este pa-

loculnumit Fintina-Onicului, curtrece pe ling£ satele

Coste^ti-

printr'o poteca

cior care

V. spre E.

la

de apa Coadele-Znagovului.

Stemnicul. Izvore^te din pa-

durea

Butimanul.

cat.

177 ?i at celor mici, de 229. S'a infiintat cam pe la i860, $i

piriM, jud.

Ilfov,

Se intinde pe o suprafa^a de hect., cu o populate de 204

de 28

Este unitft cu pi. Funduri, avind

Stemnicul,

V. de

662

8 scoale.

;

Znagovul, jud.

pi.

sufle-

resedin^a in tirgu?orul Negresti.

pi.

$i

de 82.

celor micT,

al

situat la

cu o populate de 13 591

comunata care vine

din com. Aninoasa;

printr'un

Znagovul,

pi.

Sterpul,

Partea de N.-V. a plasef este

;

la S.-E.,

Ilfov.

Birladul.

te

prin $oseaua

;

purl ploioase.

Comunica^ia

in

catun se face

Hosted by

Google

STIEfESTI

Are o

E

de lemn, cu

biseric&

cintarej

si

i

cu p&duri,

formeazS un trup

si

de E. a comune!; curge pe

cu satul SticISria din com. Ceplenhia.

numa! prin p&dur!, si dupa* un curs de 3V2 kil., se vars& in piriul Tatya, pe partea dreapta, la 1 kil. ma! jos de clogea,

Giaferca; la gura

satul

Stie^e§ti, sat, In jud. Tutova,

Adam,

Corodul, com.

pi.

V. de

la

Adam.

la

N. ale dealulu! Bo

poalele de

eclesiarh.

I

inconjurat de toate parole

satul

STlLPENI

469

revarsa une-or! taie

tin!;

si

sa

se

formeaza' ml&s-

pga'nia, cu o populate de 985

Se margineste Radesti; zeni si

Me-

in jud.

pe valea

hedinji, pi. Blahni^a,

Drincei, in partea sting£, la 35 kil.

de orasul Turnul-Severin.

Se margineste Podul-Grosulu! Iablanija

si

N., cu

la

co-

Aduna^i-Teiulu!

cuitori

o populate de 1200

impiedecci

lo-

bra{

Este

naviga^iunea.

secundar

si

mareluT

al

bra^ Chilia.

Are o

preot

si

2 cint&re^!; o scoala\

poseda

Locuitorii

36

:

plu-

guri, 7 7 care cu bo!, 17 c£ru$e

46 ca!, 700 cornute, 400 rim&tor!

cu cai;

comuna

vite

mar!

780

si

01.

soseaua

trece

Stipocul, punct trigonometric

',

Sulina

pi.

si

Chilia- VechTe,

urb.

com,

cea de S. a

mijlocul

in

Se ridica' p3na de 4,4 m., doIacobSuhat si dru-

grindului Stipocul.

o inal^ime

la

minind

mul comunal Pardina-Chilia-Ve-

de.1329 885

e la venitur!

iar la cheltueli,

lei,

este

girla

culmea

sau

dealul

comuna Stig-

partea de N. Intre dru-

Budgetul com. e lei

si

in jud.

Tulcea,

Sulina; pleaca de

malul drept

al

venitur!

la

de

Riul Tirgul ud£ com. in

lungul

si

Valea-lu!-Enache, pe

si

malul drept,

La

Valea-Ogrezele!

si

Pe acest

la

N.

gimea com.

in direc^iu-

spre

Dealul-M5-

de dealul Va-

n^stire!, despar^it

lea-Pope! prin

riul

lun-

in

S.,

la E.,

si

Va-

dealul

merge

lea-Popet, ce

riu

2 herclstrae.

si

V. com. este

nea de

tot

varsS Valea-

in el se

TingeleT

Tirgul. Aceste

dealuri sunt acoperite cu pSduri, si

pe coaste cu

pi.

tionals

pe

merg

bra^ulu! Chilia;

47

cheltuel!,

la

si

livezi

trece

Golesti-Cimpulung

Tulcea

boi

530

207 pore!,

o!,

Prin com.

Stipocul, grind, in

posedS:

15 cat.

si

de 3476 1888 lei.

chie.

de

lei.

Deal mai principal

90

vaci,

capre

in

jud. Tulcea, in partea de V. a

Grosulu!.

Budgetul com.

si

o scoalS

;

1836.

infiin{ata' la

Locuitori!

de

deservita'

2 dascal!

sunt 3 mori

Severin - Hinova Stigni^a-Podul-

biserica\ si

pe partea stinga\

o biserica, deservitS de

;

Prin

sus basfonduriie se ridic£

in

un

Izvoralul.

Are 1

com. Po-

cu

iar

munele Plopi,

cu com.

la S.,

;

la V.,

;

roina-Mare;

E. cu com.

la

cu com. B&-

la V.,

si

Live-

lilesti.

2 preopf

Stipevoc, braf al Dun&re!, in jud. Tulcea si Basarabia, fa$£ cu c&tunul Periprava (al com. Sfistofca). Are o lungime de 9 kil., o l&rgime de 700 m. si o adincime de 15 m., este destul de adinc pentru vapoare, dar ma!

com.

com. Vulturesti

E., cu

Birzesti

N. cu com.

la

cu

la S.,

la

;

mixta\

Stigni^a, com. rur.,

149 impro-

priety ri^f.

drumul comunal Bala-

bancea-Giaferca-Rusa\

can

din

locuiton,

linia

de prunY. ferata*

linia si

soseaua na-

Pitesti-Cimpulung,

de

paralel,

ferat5 e un

la S.

la

pod de

care

N. Pe fer

si

se intinde spre E. pe linga girla

pe soseaua nationals, un pod de

muri este de remarcat drumul

IacobSuhat, da de

numit

pe care o urmeaza pSna aproape

lemn peste Valea-Ogrezele!. Comunica£ia in com. se face

ni^ei, in

al Bai!.

Este legata cu comunele

ve-

cine prin sosele comunale.

Stipanulul (Valea-),

piriii,

in

jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe

te-

ritoriul si

com.

anume pe

Balabancea,

rur.

de orasul Chilia- Vechie, pe o lungime de 38 kil si o intindere de 1400 hect; pe el merge un drum comunal Pardina-Chi lia- Vechie are este productiv ;

cisle (tirle)

15

;

izvoreste din

vite.

cel,

S.

indreapta

spre

S.,

avind o direc^iune generals de spre S.-V., br&zdeaza

partea de S. a plase!

si

pe cea

N. din

cat.

Opresti,

lungul com. prin

panS

in cat

uneste

la

pi.

Riurile, la

de Cimpulung,

26

spre

kil.

situate pe

am-

bele malur! ale riului Tirgul.

Se compune din 4 peni, Surdeni, Opresti

cat.

Stilpeni,

merge

la in

Surdeni, si

aci

se

punctul numit Ancuj:a

N. Andreiii, cu soseaua vecinala

Stilpeni, com. rur., in jud. Mus-

poalele de V. ale dealulu! Bo-

N.-E.

de

com. ce vine de

prin soseaua

ce vine de la

clogea;

la

;

acela al cStunulu!

sau Giaferca-Rusa

se

girla Pardina,

c3t. si

:

minesti,

com.

V. din

cSt.

B&lilesti

si

du se trece Riul-Tirgului feratS Golesti-Cimpulung in

Rounin-

si linia si

da

soseaua nationals.

Stil-

Cotori-

Silpeni,

sat, facind

parte din com.

Hosted by

Google

.

STlLPENI

STlNCA

470

rur.

cu acelasi nume, jud. Mus-

Ghica, Caciuia-mare), de

la

care

cel.

Aci este resedinja subpre-

a trecut

si

apoT

Pe

E.

la

soseaua

Pitesti-

Cimpulung-Frontiera.

o

;

lo-

Aci este un han mare,

care,

inainte de punerea in circulate

calatorilor

si

Valea-Popei,

iar la S.

Balari,jud. Vlasca, pi. Cilnistea,

proprietatea familiei G. Vernescu

corpun:

Stilpul, desparjita in tret

Stilpul

Monteoru,

spre com.

Stilpul

Hr.

trescu)

1 1

2900 hect., (acum Deme-

Filitis

00

hect.

E-

Stilpul

si

lena Filitis (acum Maria S. Pana)

de

Muscel,

com.

Stilpeni, pe Cimpulung, pusa Iulie

1

jud.

dr.-d.-f.,

Riurile

pi.

Golesti-

linia

in circulate la

00

1 1

Stilpul, deal, in jud.

Stav-

Iasi, pi.

com. Mogosesti.

nicul,

PrutuluT,

kil.)

si

Mi-

haesti (6,8kil.). Inal^imea d'asupra nivelului M3rei de355 m ,78. Venitul acestet staji!

a fost de

1

06441

pe anul lei,

1

896

bant.

45

$tefanesti.

Are o

cel, plaiul

Nucsoara, com. PTetro-

sani, in intindere

cu un masiv des, sen^a fag, stejar

Stllpul-Roscai,

de 600

pamint pe

zat in

de piatrd,

stilp

unde se

locul

termina Valea-lui-§tefan Voda, -

valea piriului Mosna.

in

avind si

Stina- Vechie, munte }

sau

hect.,

familii',

de

biserica

1

preot

si

2

LocuitoriT poseda: 216 boT

si

62

vaci,

scoala mixta.

1

;

1

880

cai,

160 porci;

oT,

Stinca,

ca

virf,

e-

tufe

Saraji, la 13,350

Are o

com. cu

dealul

kil.

de ora-

cat.

:

Stilpul

si

cu o populate de 1720 locuiton; o scoala; 2 biserici, deservite de 2 preop, 1 cintaref si 1 pa-

bivoli,

142

5540

01,

cai,

120

10 asini

prietatea

e vechie,

rur.,

E

jud. Iasi,

JijieT,

Cirpiji,

si

in

si

Luceni,

(Alecu

:

Stin-

familii,

Icu-

cornute,

castelul proprieta-

este

Roznovanu

rului

moasa,

17 rimatori.

zidire

,

cintarej

si

1

Pozifiunea

inalta

frumos

pect

de

1

preot,

eclesiarh.

a dealului,

padure, da un as-

cu

acoperit

fru-

curtea careia se afla

in

atit

satuluT cit

care se vad de

casteluluT,

si

o

la

distant foarte mare.

Stinca, deal,

in partea

sau 1667

jud. Iasi.

pi.

despre V. Stavnicul,

Se intinde de

la S. la

N. Este o continuare a dealului

comuneT trece mat multe

mij locul

Jijiea,

formind

Dealul -StinceT,

prelungeste

Are 4 4

man

si

a satului Cucuteni,

cotitun, iar in partea despre V., se

23 cai

cu o po-

suflete.

riul

sau 238

Luceni-Ba-

Cotul-luMvan,

pulate de 348

a fost pro-

Ghiculestiior

apa Pru-

Luceni-Sturzoaei,

caioaeT, seni

p3na

pe

familii

243 vite

:

oT,

Aici

pi.

pe dealul Stincei

formata din satele

Bra-

pi.

situat

nume. Are o

acelasi

biserica, deservita

spre S. pana in com.

165 porci.

Com.

sesul

tului.

Prin

Vite: 690 bot, 450 vaci, 192

183

arinT.

situata

leni,

racliser; 8 circiumi.

28

si

Branistea, in jos de com. Scu-

ca,

suprafaja de 6870 hect.,

com.

Iasi,

Stinca,

populate de 51

1

si

iepe, 25 minjT,

poale are

pe coaste

mesteacan.

Buzau. formata din

de

in jud.

sat,

nistea,

suflete.

in jud. Ba-

La

linga Prohogesti.

fine^e si imase, iar

Balta-PlopuluT.

si

suflete;

675

lemn, deservita de

Muntelui, com. Podurile,

caii, pi.

hect.,

Stilpul, com. rur,, in jud Buzaii,

vtyeT,

460

160 stupT ca albine.

FSlciu, pi. Podoleni, ase-

in jud.

Stinca,

E

suprafaja de

o populate de 152

cu

Vite

Stilpi§ul-Pacurarul,/£^/v, supusa regimulu! silvic, jud. Mus-

sul

partea de N. a

in

com. Satul-^tefanesti, pe mosia

cintare^T

hect.

pe Jarmul drept

Stinca,

1887. Se aria intre sta-

bile Clucereasa (8,1

pi.

cheltueli.

la

jud. Botosani, linga

sat,

dealul

Argeselul,

-

70 ban!,

let,

Stinca,

al

numit

Bajesti este lunca satuluT.

Stilpeni, stafie

753 rima-

si

Budgetul comunei e de 9583 48 banf, la venituri, si de

9576

Stilpul, mo§iey in jud. Buzau, com.

birjarilor.

BSlilesti, este dealul

182 cai

oT,

let,

ca sta^ie

In partea de V. a satuluY, spre

com.

1807 vite mart cornute,

:

tori.

lo-

cuiton.

4

si

Stilpul, cdtun, pendinte de com.

Ionija Stilpeanu, la 1833.

a caiei ferate, servea

com.

de

cladita

biserica,

al

BuzSu, cu 1540

Stilpul, jud.

Are o populate de 216 cuitori

2065 Stilpul, cdtun de resedin^a

aburi

;

Vite

la aceasta.

calea

satului trece si

de

s'a instreinat si

fecture? pi. Riurile-Argeselul.

ferata Golesti

la familia Filitis

o moara de podun pe apa JijieT.

scoli

biserici,

cintareJT

si

4

cu

Goiaesti. 3

preoJT,

eclesiarhi;

2

Coran din com. Voinesti, terminS

la satul

si

se

Cogeasca- Vechie,

de care se desparte prin un iaz. Pe inclinarea de E., e situat satul

Scoposeni, iar pe cea de E.

satele

:

Bogdanesti,

Dirjeni

parte din Cucuteni.

Hosted by

Google

si

:

STlNCA

Stinca,

ce izvoreste din p3-

piriii,

durea Stinca, jud.

Turia,

Iasi, pi.

com. Carniceni, curge spre form in J

Patron

iazul

acoperit cu pSdurT

Prut

linga

satul

si

in

Este o ultima ramificare a dea-

V. spre N.-E.

si

se

Baseu.

intre Prut

intind

de

partea

In

de piatra

niste stinei

aceste stincT,

si

E.

vad

linga Prut, se

dealuluT,

a

esite

calcara. In

anume

prapastios, se afte

si

Doam-

o pestera numita «Casa

legendaspune

neT», despre care

Doamna

c5 ar h fost locuita de luT

§tefan-cel-Mare

maT

si

tirziu

de un pusnic.

Stinca-cu-Zvora§tea,

sate.

VezT

Zvorastea-cu-Stinca, sate, jude^ul

Dorohoiu,

pi.

Berhometele, com.

Zvorastea.

o direcfie generala de

coasa*

pi.

gul-Ocna,

stinca,

jud.

com.

Tir-

Trotusul,

capatul TrotusuluT,

la

pe dreapta.

de nature

stin-

poalele sale de N. e

la

e aco-

;

perit cu verdea^a.

MitropolieT, sat, jud. Dorohoiu,

Baseul, com. Manoleasa.

Satul formeaza' com. cu Stin-

g&ceauad.

Birlogeni

c5t.

s.,

deal, judejul

com. Radiul-

Copoul,

MitropolieT,

partea de E. a

in

Se desface din dealul Popricani, din partea de satului Popricani.

S.

a satuluT

continua spre E.,

si

Podul-MotruluT

Insurajei.

si

Are o populate de 1580 scoalet

de

40

cornute,

740 oT

caT,

comunS

Prin

o

la

Grozesti.

spre Podul-JijieT,

de 774

Ape

sat,

jud.

strimta.

Se

spre V. intr'o

imparte

p5rp: Stincaseni-Boeresti

si

in

2

veni-

lei.

sunt

:

Piriul-StingSceleT

de

dealurile sunt

iar

S.,

si

in par-

dealul Stingaceaua, Grozesti, a-

de N., formind

sezat in partea

Culmea-StingSceleT, si Dealul-MotruluT, in

partea de S.

Stin-

populate de

caseni-Raza'sV, cu o

643

Tu

pi.

si

com. Corodesti,

tova,

la

cheituelT,

leT, iar la

Apa-MotruluT, care o uda* tea

Stinca§eni,

Bucuresti.

Budgetul comuneT e

soseaua judejeana*

Botosani.

-

comunalS ce

sosea

turTde 1470

se formeaza' valea Popricani, pe si

610

si

soseaua

trece

nationals Virciorova si

Stinca-Popricani, in

man

vite

rimSton.

duce

si

62 plugurt,

:

800

So stupl;

caT;

Are

N.-E. Intre dealurile

de N.

2 cin-

si

100 care cu boT, 14 cSrute cu

partea de

partea

lo-

o biserica\

si

preot

1

terminindu-se in Valea-JijieT, in

Popricani

si

mahalalele Ciuleesti, Cearingani,

Locuitoril poseda*

pi.-

S

com. Stre

tSre^T.

Stinca-Popricani, Iasi,

spre

haia.

deservit5

are 92 m. in2h;ime

mo

V., cu

cSt. Stancesti, din

va

;

la

sia statuluT Strehaia, si

cu

com

cu com. Gro

Strehaia;

si

E. cu

la

N.,

la

;

cuitorT; o

vale

pi.

;

E

S.-

la

de satul Corodesti, asezat

Stinca-lui-Ureche. Vezi Liveni-

Butoesti

drumul comunal Parches-Somo-

Iasi

Bacau,

pe

care se lasa

Stinca -lui -Negri,

dealul

partea

in

despre Prut, unde au forma unui perete inalt

So-

Stinca-Mare, se intinde spre E.,

Stinca din com. Satul-$tef2nesti.

ce

din

desface

se

;

N. a plasei Isac-

de V. a com.

cea

si

mova

deal, jud. Tulcea,

de

partea

cea

se termina

pasunT.

si

zesti

Stinca-Mica, in

Stinca, deal, jud. Botosani, care

Se mSrgineste

naturastincoasa,inalt de 140 m. si

S.,

Iazul-de-

si

la-Brazda.

lurilor

STtRCEl (PtRtUL-)

471

locuitorl.

Stini^oara, munte, in jud. Suceava, com. M&lini, peste care trece soseaua Falticeni-Brosteni-

Stinca-Mare, cea,

din

pe

Isaccea,

pi.

com.

in jud. Tul-

deal,

rur.

dealul

Somova

;

Comori,

teritoriul

se

desface

se

intinde

spre E., intr'o direcfie generala

de

la

N.-V.

spre

S.-E.,

dind partea de N. a plasei

de V. a comuneT de

S. curge

si

cea

lasa spre N.

;

dealul Stinca-Mica

braz-

;

piriul

pe

la

Stinei (Valea-), cdtun,

si

lo-

54 case.

Stinei (Virful-),

munte,

in jud.

cat.

Co-

fost azilul refugiafilor din

zieni,

Somova

si

1821.

sSu

virful

este

si

un

c2l2torilor (1 157 m.).

Stircea, ostrov, cu p&dure de jude^ul

cie,

Vlasca,

Giurgiu,

niul

250

Stingaceaua, com.

e asezat la poalele sale de E., iar

63

de

In

canton ce servS de adSpost can-

hect.

;

suprafa^S

in

fine

sal-

pe dome-

de ocolul

de

silvic

Giurgiu.

jud.

cele de V.; este

Dorna.

tonistilor

Buz&u, com. BalSnesti,

merge drumul jude^ean Tulceaiar pe muchie, drumul Parches Somova; acest din urma la

200

Sarulesti, jud. Buzau, cu

cuitorT

com.

poalele

Isaccea,

eel rait

al

Mehedinfi,

situata

pi.

si

sat, in

Motrul-d.j.,

pe Valea-Sting5celeT, care

are direc^iunea kil.

verin.

rur.

de

de

orasul

la

V.-E., la

Turnul-Se-

Stircel (Piriul-), piriu, jud.

man, ce curge prin d.-s.,

com; Strunga

si

pi.

MiclSuseni.

Hab£-

Izvoreste la S. de satul sesti,

curge de

la

Hosted by

Ro

Siretul-

N.-E.

la

S.-V.

Google

;

STlRCI-DEJOS

formeaza

si

de

V.

la

satul

aproape de v3rsa

si

rea sa primeste pe stinga piriul

Miclauseni, apo! se varsa in

de-a

Siretul,

drept

seaua

Pe

stinga.

al acestui

Roman

LocuitorT fmpropriet2ri£T dup&

s&u doua

in cursul

iazun, trece pe

Micl3useni

STOENESTI

472

merge so

piriu

Iasi.

30 din cat. Barza, pe o intindere de 360 hect.

Izlaz spre

borSsti

si

LocuitoriT posedci:

man

cornute,

gari,

2042

132

445

vite

8

m&-

cai,

38 capre

oT,

193

si

porcT.

Arges,

Romula, numit Dru-

mul-luT-Traian.

Stoene^ti, com.

rur., jud. Vilcea,

4 maVa-

Ocolul, formats din

pi.

halale: Mogosesti, Prislopul,

Budgetul comuneT e Stirci-de-Jos,

drumul asternut cu merge de la

piatra marunta, ce

riul

malul

tuluT trece

legea ruralS sunt: 102 din Sto-

veni-

la

lea-SilisteT si

M5racini-MarT.

Se margineste

E. cu com.

Cotmeana, facind parte din com. rur. Baseni-Stirci. Are im-

de 4733 lei 33 bani si la cheltuelT, de 4174 lei 94 banT. Se leag2 cu com. Tecuciu

briceni, la S. cu Bunesti

preuna cu satul

Calenderu prin o sosea vecinala

V. cu

jud.

sat,

pi.

243

Stirci-d.-s.

locuitorT.

Stirci-de-Sus,

Arges,

jud.

sat,

turT

cu com.

de 8

kil.

d.-s.,

din jud. Olt, prin caT natu-

rale

cu com. Tufeni

;

;

Smeuratul,

E

$erbanesti-

Ghim-

si

la

com. Do-

N. cu

la

situata pe riul

Dobriceni,

19

la

tala jude^uluT

si

cu satul

din jud. Oltulse leagS printr'un

cuitorT; 2

pod peste

lea-SilisteT, recladita la

o populate

de 243 sufiete, si o biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita' si

de un preot, un cintarej

un paracliser.

Moldova, com. Carol de satul Carol

I

alaturea

si

pe malul drept

el,

ret.

spre

I,

cuitorT

o biserica de

si

:

Teleorrnan, situata

N

tuata pe coasta dreapta a apeT

cu

Calnistea, intre

lo-

un

Vedea, pe dina, la 33 la

74

E

8 circiumT

deal numit

Sa-

Rosiori

de resedinja

kil.

riuluT

si

judetjului.

cintarejT

3

2

preop

o scoala

mixta;

2 bisericT,

TeleormanuluT,

de

Tan-

si

la 27 kil. de Giurgiu, 36 de Bucuresti, si la 1 1 kil.

kil.

si

kil.

Uzunul

si

girul,

rur., in jude£ul

pi.

Stoenesti-d.-j.,

si

de Ghimpa^i, resedinta plaseT.

zid.

pe partea stingS a

cX-

nesti-d.-s.

Are Stobora§ti, com.

din

;

;

cu

o moara cu aburT.

LocuitoriT sunt parte mostenT.

ET poseda: 385 boT bivolT, si

79

caT,

vacT, 25

si

1698 oT

si

capre

342 rimatorT.

si

Barza,

cu

resedinta

in StoborSsti.

Despre

Romana^i, formats din

sa-

cu acelasT nume, situata

la

jud.

N. -V.

curge

Barza, care se varsa

piriul

Vedea,

in

tul

gura TesluiuluT, linga Olt, peste

strSbatind prin pSdurea statului

care se afla

Barza-StoborSsti.

la

Se invecineste cu

Tufeni

la

N., cu Ghimpe^eni la S., cu Te-

Doagele

cuciul

si

V. cu

riul

la

£.,

iar la

Vedea.

Are o suprafa^a de 1400 hect., 684 sufiete o

si

bor5sti, cu

1

bisericcl,

preot

un pod

si 1

in

Sto-

eclesiarh.

cea

ricT:

S-^ii

VoivozT (1830)

4 cintarep; un her3strau

bur

;

4

Sf.

si

preoji

si

cu

a-

ruine antice

si

comuneT

se

prin centrul

de

70

caT,

100 vacT si 30 oT. Soseaua dupe apa GovoreT

boT,

le

inlesneste comunicajia.

Stoene^ti,

com.

sat, facind

parte

din

StoenestiPalanga,

rur.

Sabar, jud. Ilfov,

situat

pi.

V.

la

de Bucuresti, pe ambele malurT

De

ale riuluT Rastoaca.

satuluT, riul se bratje,

Pe

S.-E.

la

N.-

desparte

in

care se impreuna spre la S.

trece soseaua ju-

defeanS Bucuresti-Pitesti.

Se intinde pe o suprafa^a de 810 hect., cu o populate de 427 biserica, cu

hramul

Nicolae, deservita de un si

1

Sf.

preot

cintaYet; o scoala mixta.

Comerciul se face de ciumar

si

si

al

1

cir-

2 hangiT.

Numarul 306

circiumT.

In coprinsul

sc

si

facerea

si

ET poseda: 200

spete.

Are o

;

Prislopul la anul

vecine

judejele

spre E.

;

anul i860,

LocuitoriT sunt mosnenT

de Caracal. Are o populate de 968 locuitorT o scoala mixta 2 bisekil.

lo-

Va-

in

ocupa cu transportul sSreT prin

locuitorT.

11

una

bisericT,

l'alta in

pe cablu,

Nicolae (1831), cu 2

cu o populate de

o scoala

rur., pi. Ocolul,

de

6 mon.

2

Stoene^ti, com.

capi-

kil.

891 ;o scoala, infiin^atala 1859;

V.

formats din catunele Sto-

borasti

1

Stoenesti-Mosteni, Stoe-

pi.

riuluT Si-

al

Are o populate de 267

compus5

Calnistea,

tunele

rur., jud. Vlasca,

de

Are o populate de 717

si

Stoene§ti, com. pi.

Stirpul, sat. in jud. Roman,

Vedea.

si

a plaseT.

Cu com. Crimpoaia sau Ghioca riul

Cacova 12

pe^eni, tot prin sosele vecinale.

Stirci-d.-j.,

la

kil.

la

Cotmeana, pendinte de com. rur. Baseni-Stirci. Are impreuna

pi.

si

Petrari-d.-j.

vitelor

man

celor micT,

de

e

de 419.

afla sa-

Stoene§ti,

sat, facind parte

Hosted by

din

Google

;

STOENESTI

com.

Badeni-Paminteni, pla-

rur.

Are o populate de cuiton; o scoala deservita de

preot

1

lo-

Sinan,

biserica,

gerea de

554

o

si

si

dascSl.

1

D'asupra satuluT este Col£ul-

munte de

AlbineT,

buna

roasa, varuluT,

tot aci

si

piatra calca-

pentru

haiu units cu a

fabricarea izvorul

este

lui

Batori forma

o armie respectabila.

Dimbovi^a, jud. Muscel.

iul

STOE?E?TI

473

Calugareni,

c5 oastea cresting

mod

de

descurajat la

de

atit

a

infrin-

si

vazind

sporit

considerabil,

toaca. Sta* in

se aseza linga* Tirgoviste».

(Nic. Balcescu).

Este format* din satele Palanga, P&langu^a

cu o populate

lea-Stoenestilor, care se varsa in

Dimbovija.

riul

cu ape cloru-

izvor,

sodice, iodurate

rate,

rate, jud.

Muscel, com. rur. Ba-

pi.

Se

nesti.

invecinesc

Chiciul statulul

Stoenesti,

semnata

izolata,

fn-

Calugareni, vazind pe de

numar

al

o

oasteT sale

oboseala de care era coprinsa,

si

iar pe de alta ca armata Moldoveana trebuea sa se intoarcS

fara, din

in

causa ca Moldova era

amenin^ata de invasia Polonilor Tatarilor, gasi cu cale sa se

si

traga

la

munp, unde Batori

sosirea lui

si

ca,

muna

oT.

la

cit-vS timp,

apot

catunul Stoenesti, unde

gasind o pozi^ie bine garantata aseza lag&rul

'sT

de

tor ia

la

haiu,

doua

in

fa$a

si

'sT

lag^ruluT

lui

ta-

Mi-

pe o inalpme pe unde amintaberile se

puteau vedea.

Peste pu^in soseste

de

aseaza

la

In 1864 s'au improprietarit aci

gismund 6€54(i.

la Si-

Batori. Oastea iuT Mi-

Marele Dicti:>nar Geoyrafic.

Vol.

bivolT,

64

vi^eT,

porcT

374

si

Stoenoaia,

facind parte din

sat,

com.

preot

pe o suprafat.a de 1046 hect.,

2 cintarepf; 2 circiumT.

si

plasa

Crea^a-Lesile,

rur.

Mostistea, jud. Ilfov. Se intinde

cu o populate de 255 locuiton.

Are

Stoene§ti-de-Sus, c&tun> jude^ul Vlasca,

com.

de

Stoenesti,

V. a com.,

40

s'ati

1

biserica',

de 120 hect.

Paraschiva,

cintarej:

cu

o scoala

;

Cu

cu hramul

1

cintSreJ:

Comerciul

Numarul 260

preot

1

masina de

1

se face

tree-

de 2

cir-

cir-

3

cdtun,

jud.

Vlasca, pendinte de com. Stoe-

pe malul drept

CalnisteT, alaturT cu trupul

al

Iasi

din Strimba-d.-j.

Stoene§ti-Palanga, com. Ilfov,

pi.

Sabarul,

de

e

de 354.

S'a infiinjat pe la anul 1800, de un fost proprietar, Buzescu.

com.

Stoe§e§ti,

ciu,

situat

man

vitelor

al celor micT,

si

de S.-V. a

Stoene§ti-Mo$teni,

jud.

;

hramul

preot

1

;

ciumT.

nesti,

cu

rat cu aburT.

linga

clacasT,

fostT

luind o suprafafa

si

si

improptietSrit

locuiton,

Are o

la

o bisericS,

Adormirea, deservitS de

ciuman.

1864,

vioasa

pe

situat

dreapta a Calnistel,

coasta

aci

pendinte

CalnisteT,

pi.

in lagarul

Stoenesti ajutor de

armSsarT,

si

Stoenesti-d.-s.

aju-

Batori. Sinan Pasa se

dupa Mihaiu

bSra

asteptind

si

vacT

70 locuiton, fostT clacasT, luind 210 hect. Are o biserica, cu 1

Neagoe-Voda (Muscel)

unde odihneste ajunge

la ce-

728

1616

nesti-Mosteni

La

lui

:

21

Tepe,

si

boT,

dreapta a CalnisteT, intre Stoe-

Tangirul.

sus pe

caT

359 672

4

cu

in

199 pluboT, 36 cu caT

cu

163

:

taun,

extremitatea

ostile

4 hangiT. LocuitoriT poseda si

Stoenesti, situata pe coasta

sa astepte

apa Dimbovi£eT, trecu pe tatea

Calnistea, pendinte de co-

pi.

ciumarT

:

Stoene§ti-de-Jos,^/««,jud.Vlas-

sale.

Mihaiu lua drumul

cir-

395 care si c&rut.e 263 cu boY, 132 cu caT; 2 masinT de treerat;

in Istoria ^areT, in fa$a

parte micul

de 8

se face

gurT

«La 1595, August, Mihaiu Viteazul, in urma resbelulut de la

Comerciul

Pociovalistea.

Cistia.

locuinfa

Stoe-

si

scoala mixta*.

1

;

intinde pe linga* coasta dealuluT

Dimbovija, jud. Muscel.

iul

nesti)

cu

Stoenesti, com. Badeni, pla

cat.

Deleni, Icoana, Palanga

StoeS.

la

bisericT (la DrugSnesti,

5

Stoenesti, cimpie, jud. Ilfov, pi. Znagov, com. Corbeanca, care se

Balta, jud. Braila,

pe malul verigeT

situate

hect.

Are

pendinte de com.

tirle,

Stancu^a,

locui-

pe o suprafa^ de

intinde

2949

bromu-

si

deni Paminteni.

Stoene^ti,

Stoenesti,

si

de 2419

torT.

Se Stoenesti,

Dru-

:

Gogora, Icoana,

ganesti, Deleni,

Glodul, cu ap5 minerala. Prin mijlocul satuluT trece Va-

cu Flo-

lega'tura'

prin o sosea vecinala.

resti-d. s.

in 'sT

dusmanu-

ridica tabara din fa^a luT si

30 kil. spre V. de Bucuresti, pe ambele malurT ale riulut Rasla

rur., situata*

asezat5

Dodesti

si

totesti la la

rur.,

intre

com.

TSmSsSni, N.

in partea

Mijlocul, jud. FSl-

pi.

fifa-

la E.

;

Vil-

jude^ul Tutova

si

S.

Este

formata

din

acelasT

nume, asezat

lurile

Podeiul

:

tar cu jud.

si

satul

cu

intre dea-

Hincul, in ho-

Tutova.

Are o suprafa^a de 1430

hect.

60

V.

Hosted by

Google

:

;,;

STOGUL de 200

cu o populate

familiT,

sau 700 suflete; o scoala, la

tata"

1

881; o

1802, cu

la

STOINA

474

faxuta

biserica,

preot

1

infiin-

si

dascal;

1

o moar£ cu aburl.

s'au improprietarit

ET au 221

Fintineanu. Tepe,

boT,

597

156

sunt

vii

livezT

si

Stogul, munte, la hotarul jud. Putna cu Transilvanh, de unde izvoreste Oituzul.

comuneT

Teritoriul

Covurluiu,

in jud.

sat,

tea S. V. a comuneT, linga Prut.

Are 419

suflete

Veniturile

numit

Sodolul,

si

pe

situata

Siul-d.-j.,

cam

capitala jud.

si

de resedin^a

plaseT.

Se margineste

piriul

cea de la

ncsti

37

de

la

10

kil.

com.

si

com. Va-

cu com. Craciunei

d.-s.,

la

V. cu com. Draganesti. strabatutS

de

N.

la

la

comuna

cu

Arges,

sat, jud.

pendinte

Oltul,

com.

de

pi.

rur.

Olanul.

miliT

130

fa-

o biserica vechTe, cu hra-

si

Adormirea, deservita de 2

mul

cintarej:

1

.si

paracliser.

1

Ate o popula^iune de locuiton; o scoala;

com.

oT,

parte din

facind

sat,

rur. Fra^ila, pi. Oltejul-d.-j.,

Are o populate de 629 locuiton si o scoala. E brazdat de dealurile Stoicesti Furcatura

si

de vaile

Richita

:

Piscul-Lung,

inchisa,

Stoile§ti, com. OltuluT,

pi.

udat

si

Matusei.

si

1998

cladita la inscrip-

Stoiceni, tuluT,

sat, jud.

Arges,

pendinte de com.

36

de com.

kil.

resedin^a subpre-

Tigveni,

24

Se compune

de

kil.

din 8 sate

Pitesti.

Balo-

:

Bologai, Bolomireasca, Cuca,

iul,

GeamSna,

Ol-

pi.

Mielesti,

Stoilesti

si

suflete.

Are

rur. Stoi-

ceni-PlesoiuI. biserica, cu

Dumitru, cu

1

hramul

preot,

Sf.

8 bisericT

si

Vite: 683 boT

si

626

Stoiceni, mosie, jud.

33 capre, 497 rimatorT.

oT,

Stoilesti, sat,

cu

Arges,

pi.

Arges,

pi.

com.

parte din

Oltul,

facind

cu

acelasT

rur.

nume.

pendinte de manastirea Horezul

Are o biserica, Buna Vestire, cu

Vilcea.

intindere de 3293

po

locuiton,

413

Oltul, proprietatea statuluT, fosta

din

o scoala. vacT, 37 caT,

cintare^

1

paracliser.

1

.si

Are o

pune

Arges,

rur., jud.

la

fectureT, $i la

jud.

2 bisericT;

urmatoarea

cu

1825,

vacT, 45 30 capre

si

550

Vacaria, cu o populate de 1626

reste din cimpia BoianuluT.

una vechie,

1680 bot

600 rimStorT.

rur.

Are o populate de

Are o S.

Calmafuiul, care izvo-

piriul

:

cat: 7 bivolT,

jud. Vilcea.

Valeni.

preo^T,

E de

com.

lei.

N. cu sesul

la

numit Cimpia-Boianulu!

si

N.-E.

la

si

Stoiceni

o scoala.

si

Se leaga la S.-V. printr'o sosea comunala cu com. DrSga-

V.,

kil.

Alimanesti, la E. cu leni, la S.

5317,40

Ple-

in

cea-1'alta in

si

Stoice^ti,

cheltuelile

si

la

ridic'H

una

com.

de 8 circiuman.

Stoicane§ti,

Calmafuiul, ramura

in

Topologul.

riul

bisericT,

o biserica.

si

Stoicanei-fti, com. rur., jud. Olt, pi.

soiul

2

Vite

se intin le

pe o suprafa^a de 3175 hect.

se

Foltesti, pi. Prutul, in par-

corn.

109 116

caT,

vacT,

Comerciul se exercitS

Stoicani,

Are

capre, 3103 01, 367 porcT.

Prin sat trece piriul Stoesesti, iar prin prejur

Este udata de

1864 cu

la

925 hect. din proprietatea D-nei

hramul

cu

preot

1

si

1

cintarej:.

goane. «Aceasta

sfJntK

pact

Constantin

hidiacon §tefan,

Elena

$i

cum

al

$i

Pe apa TopoIoguluT sunt

sf.

Ar-

se

vede, cu

cheltuiala D-lut Constantin ^etrarul

soUa sa Anghelina

in zilele

Stoina, com,

si

morl

a altor locuiton,

a iubitorulut

si

nezeu p&rintele nostru

1888

a

pive.

14

la

Stoiceni

-

Pie§oiul,

jud. Arges, kil.

de com.

de

Dum-

din{a

com.

OltuluT,

pi.

lur.

rur., la

E

kil.

Iosif>.

de

doua,

— 89,

si

fondatS

avind

D na Elena si

Fintineanu,

cu

de

anul

la

ctiton

D. Constantin

ajutorul tutulor

locuitorilor.

Locuitorii, in

soiul,

219,

la

28

Se compune din Lambesti,

Ple-

Predesti, Tipesti, Stoiceni,

§erbanesti,

cu o

Oraseni,

Traistari,

Trucmei, Valea-VieV

suflete.

seleT

din

si

populate de

de Craiova

43 de resedin^a kil.

si

co-

pi.,

Melinesti.

pe malul drept Amaradia, de-alungul

judejene

pi.

al

so-

Craiova-Capreni,

Amaradia.

Se invecineste Slavuja; la

Dolj, pi.

rur., jud.

situata

riuluT

B&nesti, Bunesti, Dosul-

RiuluT, Galtofani,

lesti,

numar de

Pitesti. :

si

la

kil.

muna

26

Tigveni, rese-

subprefectureT,

15 sate §i

4

si

Ocolul,

Domnulut nostru Ion Aiexandru

§u^u Voevod

pe

2

din temelie

ridicat

s'a

dupH

zugravit,

s'a

toata" si

bi-

ce pr8znue$le hramul sfin^ilor Im-

sericS,

si

Dumnezeiasca"

$i

la

N., cu

la

E. cu com.

V., cu com. Poiana

com. CSpreni,

si

la S.

cu com. Mierea-Birnici.

Voicu-

Terenul

1633

dentat de

comuneT

este

prelungirile

acci-

dealuluT

Icleanul.

Hosted by

Google

5

;:

STOTNA

STOLNICENI-PRAjESCU

475

Este udata de

pe

ce curge

Amaradia,

riul

limita

direc^iunea N.-S.

si

de

cu

E.,

care primes-

comunel

lemn, cu hramul

si

un

Grigore De-

Sf.

de un preot

capolitul, deservita

Comunica^ia se face prin so-

intermitente, carese formeazSdin

seaua jude^eana Craiova-Capreni

din topirea zapezef.

si

Se compune

din

si

Ciora ri, care este catunul de

Urda

Stoina,

Slavufa,

re-

si

Valea-luT-Stan. hect.

in

doua

si

de

si

PitariT

Teodosie. DoT preofT

si

succesiv

la

:

68

1966

758 vite cor250 porct si 359

oT,

PSisani

puse din

Ciorari

si

Sunt coin-

apar^in mosnenilor.

ulm,

stejar, girni^a, cer, fag,

frasin,

de 35 hect., apar^in mosnenilor si produc vin alb.

sat, jud.

com.

valea cu

Dolj,

Stoina,

acelast

pi.

Ama-

asezat

pe

nume. Are o

populate de 324 locuiton;

o

scoala mixta; o biserica, fondata

niceni-Prajesculut

si

satele Stol-

Cosmesti, cu

Comunica^ia se face prin $0 seaua judejeana Craiova-CSpreni

flete;

deservite de 2

biserict,

3

cintSrejV

4

si

su-

1800

de 6252,31

340

cat,

01

230

venitun

de

Hermeziul

com.

rur.

facind

Stoina,

Dolj, situat la 2

Girla-MoriT, si

alte

pi-

vre-o 4

1864 sunt

in

157 fruntasi, 64 palmasT

kil.

spre S.-E.

pe stinga

E

E. de

Amaradia

udat

in

partea de si

brazdat

partea de S. de dealul Iclea-

in

Are o populate de 53 saii

familiT,

233 suflete; o biserict de

1803,

Stolniceni,

a case?

Grigoras

Herme-

aveau 51

liuzT,

platind 472

geau

«liuzif

208

si

pe o

pi.

Stolniceni-Prajescu,^/, pe mosia

si

si

1

1

acelasi 'nume,

si

si

poaleledealurilor Tro-

Ciupesti.

Vatra satului ocup3 23 falct, cu o populate de 891 suflete.

1864 sunt: 24 palmasi' si 57

ImproprietSri];Y in

de N.

costisS, spre V.,

Are o

com. cu

in

Suceava, asezat pe podisul,

coastele

su-

fruntasi,

codast, stapinind 334 l /a

Are

Turia, jud.

riului Jijiea.

Sf.

2 biserict,

Gheorghe,

ziditX in

Logofetul loan Prajescu

suflete.

de lemn,

802

vite

man

cornute,

59 cat si 79 rimatorf. Mosieae proprietatea StatuiuT. oT,

1

diacon

si

falci.

una cu hramul

sa Sultana, deservita de

280

281

VII, p. 246).

vol.

^i

de 757 hect., cu o populate de 82 familii, sau 337

:

ad2o-

se

ot tarn 3 cu 24 leT

prafa^a*

Vite

nul.

de calugaYi

bir anual, la care

lei

falcT.

sat, in partea

a com. Iepureni, Iasi, situat

despre care se zice

si

PostelniculuT

ian

falci.

codas?, stapinind 851

Balta, jud.

care nu se

Pietri^ul, Pi-

Suprafaja teritoriului comuneT

pi.

de Stoina. riul

din

biserict

alta in

fost schit

fi

Sf.

preot

1

scoala mixta.

63

parte

o

cintare^T;

ca ar

jud.

2796

hramul

biserica, cu

bir». («Uricariul», vol. VI, p.

Siretul cu miciT

piriiase.

e de

52 palmasT, sta-

si

falci.

maT oficiaza

ziu,

la cheltuelf,

riul

riul-din-Bahna, riul

la

Purcilesti,

:

boi,

100 porci.

si

lei si

5795,35 lei. E udata de

Stolniceni, sat,

2

si

In

Vite: 67

suflete.

ArhanghelT, deservita de

mixte.

vaci,

fruntasi

pinind 344

2 scoale

;

prin sosele vecinale.

Stoini^a,

60

veche de lemn,

Are o populate de 1852

Improprietarip

de locuiton; 2 circiumT.

si

ne-

(albia

Are o

Se compune din

afluenj:!

radia,

E.

561

Impropriet^ri^i \n 1864 sunt:

SiretuluT).

Budgetul com. e

etc.

Viile, in intindere

Stoina,

spre

inclinat

piriului

Vatra satulut ocupa 21 fala, cu o populate de

com. PSscani.

Are forma unuT poligon regulat

preofi

capre. Pcidurile

N., cu

cu jud.

la S.,

;

sat,

Suceava, com. Lespezile, asezat

;

Pa\scani

resedinfa. in eel d'intii.

caY,

Costandache,

-

pe mosia cu acelasi nume, jud.

cu acela^T nume.

si la

Siavuja, facute de

Stolniceni

pe {armurile ripoase ale

Roman

fie-care bisericS.

nute,

Falti-

si

cintareji oficiaza

Vite

de

kil.

53

de 272 decimetri

late

n,

lungT de 3 decimetri.

ceni.

lavesti

Ciorari, facute la 18 12

4

la

plaseif

iar cea-

manastirt in catunele SlSvufa

si

S.-E.

la

biserict,

birne de locuiton. Sunt

Ene

situata

doua

in c3t.

l'alta

Stolniceni-Pra-

catunul Stoina,

scoala mixta;

conium. Aci se v3d car.lmizT cu

Su-

jud.

rur.,

si

urmele ceta^ei romane Ru-

afla

litera

Se invecineste la E. cu com. Ruginoasa la V., cu com. Miros-

cu o populate de 1852 locuitorT

o

jescu,

Siretul-d.-j.,

Are o suprafa^a de 670

una

Stolniceni, com. ceava, numita

ctffun, jud. Vilcea, pi.

Ocolul, com. Ocnele-MarT, la S.

si

Run-

^edinfa, Olareasa, Plopul, cul,

prin sosele vecinale.

catune

8

Stolniceni,

de Riureni. Linga* Stolniceni se

cintare^;.

piriiase

te pe teritoriul

plot

;

1823 de si 1

sojia

preot,

2 cintSrepf; cea«l'alta in

jurul

c2reia e

ci-

mitirul satului Stolniceni, pe locul desfiin^atulut sat

o scoala mixta,

Purcilesti;

infiinjata in 1865.

Hosted by

Google

;;

STOLNICI

Familia Prajescu este una din-

mat vechi

tre cele

boe-

familit

Jar5, citata de Cante-

restt din

Vasile-Lupu

sad

fiul

si

fSni^-Voda, aveau

si

pe Prajesti

printre fruntasit boeri

at jSrei.

(«Letop. Jaret», torn.

I,

322

370)-

Drumurile principale sunt Pascani

Bratesti (6

:

Cozmesti

la

kil.),

(3

Ciohoreni (10

la

kil.),

la

de culmea

kil.

1

kil.).

sad 306 suflete

apa Cotrneana, jud. Arges, pi. Cotmeana, fScind parte din com.

Are o

Stolnici-Izbasesti.

rur.

serica

vechle,

la

si

1

Balaceanu,

proprietarul

hramul

si

cintare^

1

Aci se

paracliser.

1

Sf. Nicolae,

preot,

1

mosiei

afla

Ga

familit,

cintaret

preot

1

circiuml

2

;

E

1

;

aburt.

Locuitorit poseda

de 901

com. e

89 bant,

lei,

de 891

iar la chel-

30 bant. com. se face

let,

Comunicapa

veniturt

la

in

prin

soseaua comunala care o

pune

in legaturS

Calapiruld.

cu com.

S.

iar la

j.,

Turceni-d.-s.

Vulcan,

pi.

Stolnici, stafie de

Arges, c5t.

Cotmeana-Galasesti,

pi.

pe

Stolnici,

tina,

pusa

dr.-d.-f., in jud.

5

nuarie 1875. Se afla intre bile Costesti (15,9

bul (9,5

kil.)

Ia-

sta-

Cor-

si

Inalfimea d'asupra

kil.).

Maret de i83 m ,22. Veacestet stajit pe anul 1896

Are o 710 1

suflete

2 piue

49

jud. Arges,

pusa din

2 sate

locuitor!)

si

ton). nici

Are si

Stolnici

:

(600

IzbSsesti (300 locui-

una

2 biserict,

cea

rur., in

in Stol-

l'alta in Izbasesti, de-

servitede 2 preop

cat,

:

3477

814 bot 01,

vact,

si

50 capre

si

2

;

mon

1

si

pe apa Jalesulut.

let

let, si

e

la

veniturt

iar la cheltuelt,

de

de 7574 7487 let. cat,

cu cat; 20 de

si

:

80 plugurt,

vaci,

stupt;

5

caru^e

585

in

pi. Jiulut,

la

com. se face

soseaua comunala care o in

953

la

in jud. Gorj,

N. com.

Turceni-

legatura cu Arcani, iar

S. cu Cornesti, pe

unde trece

soseaua judejeana T.-Jid-Ciu-

perceni-Severin.

Store§ti, com. rur.,

de

vact,

si

125

48 capre, 52 porct.

ot,

albine.

Prin com. trece calea nafionala

Botosani-Hirlau,

prin tirgu^orul

Frumusica.

Storesti,

in

jud.

in

sat,

com. Storesti,

Botosani,

Cosula, situat

pi.

partea de V. a comunet, pe

coastele

ripoase

Tencusa

si

ale

dealurilor

Holmul.

Are o populate de 106 fasad 350 suflete; 1 bisecu

rica, 1

bot

porct,

in

jud.

5

si

3

;

2 cintSre^t

circiuml.

poseda:

Locuitorit

vact,

si

capre

1238

si

92

2 bivoli, 01;

cat,

68 170

stupt de albine.

Storesti, padure, jud. Botosani, pi.

Cosula, com, Storesti, in

tindere lurile

tosani, situata in centrul

preot

1

scoaia mixta

320

si

Stolojani, com. rur.,

bot

331

10

veniturt

la

cheltuelt,

la

si

Locuitorit poseda 260 stupt cu

vite

mart cornute, 245 ot, 40 capre, 18 cat si 126 rimatort.

Comunica^ia

1 1

si

partea

dealulut Jencusa.

a

let

in

milit,

pune

Cotmeana.

N.-V.

piatra,

Budgetul com. e

de

74 bant.

Locuitorit poseda

2 cintare^t

si

3 biserict,

;

1832, iar cele-1'alte

26 care cu bot

$>i

riul

=>coaia

prin

rimatort.

Prin com. trece

ale

131

o scoaia mixt5. Vite

754

2 cintare^T;

si

o

Budgetul com.

bant.

Cotmeana, com-

pi.

;

2 cinta'rep

si

de 785

Stolnici-Izba$e§ti, com.

Cornesti,

douS mat vecht, deservite de preot

let si

com

intindere de 120 hect.,

facuta la

nitul

82940

N.

cu o populate 146 familit, sad

nivelulut

a fost de

cariera de

1

Jalesulut, care o imparte in doua.

linia Pitesti-Sla-

in circulate la

la

ambele Jgrmurt

pe

situata

rur., in jud. Gorj,

preot

1

fabrica de sticla in padure

Vite:

Stolojani, com.

cele

;

1

ra-Stolnici, a caiei ferate Pitesti-

Slatina.

sunt

4 mort de apa pe Piriul-Satulut r moara de aburt, si Petricelul

N. cu com.

la

care

scoaia; o biserica, de-

servita de

rimStort.

acci-

din dea-

locuitort.

Are o

76

si

si

Se intinde pe o suprafa^a de hect., cu o populate de

1740

14 capre

Holmul

fencusa si mat inalte.

10 stupt; 241 vite mart cornute, oT,

compus

ripos,

si

lurt inalte si petroase, intre

10 plugurt,

:

com. e foarte

Teritoriul

dentat

1654

tuelt,

pe

si

formata din satele Storesti

25 care cu bot, 2 caru£e cu cat;

Budgetul

Rosul

si

Tirgul-Frumusica.

o biserica ve-

;

1800, deservita de

moara cu

de boerul

zidita

Stolnici, cu

deservita de

bi-

de 79

hect.,

chte de lemn, facutS de locuitort

pe

pe dealurile

Copula, se intinde

fencusa, Holmul

cele care se desfac din acestea.

o populate

cu

14 cat, 192

Stolnici, sat, cu 600 locuitort, pe

Jiulut

dealulut

Pivnija-Inalta.

(4

si la

kil.)

la

Are o suprafa^i de 711

§te-

p.

pe partea dreapta a

d.-s.,

mir in Descrierea MoldoveT.

?«

STORNESTI

476

de

500

fencusa,

hect.,

in-

pe dea-

Holmul, Rosul,

ValeaRuncului.

Bo-

plaset

Storne^ti,

sat,

Hosted by

in

jud. Iasi,

pi.

Google

;

STRACHINA

com.

Cirligatura,

de

Are o populate de 299

spre

Sinesti,

satul Sinesti,

situat

pe

valea piriuluT Osoiul.

Are o

po-

N.

pulate de 137 familiT, sau 606 locuitorT, si o biserica cu 1 eclesiarh.

cuitorT, care

cultura

Vite:

580 39 cornute, 164 rimaton caT,

mart

vite

858

si

01.

si

in jud. Ialomi^a,

de

IalomiJaBalta, pendinte

pi.

com. Jindarei, situat valea

Strachina

2

de

kil.

si

S.

de

spre V.,

la

la

f indSrei.

satul

Chiva.

Mehedinji,

;

serva^iune, fiind inconjurat cu 2

naturale

posijie strategica.

Acest loc a

pazeau

tura, din

Strehaia.

este

legS-

in

punct de vedere

isto-

in jud. Ialomi^a,

spre N., p5na linga

kil.

Mur-

satul

de aci are direc^ia

geanca, iar

Are o lungime de 20

com. Neagra-§aruluT.

sat, jud.

pe dreapta

Jijia,

cu

dealuluT

lele

geni.

Botosani, la

JijieT,

poa-

nume,

acelasi

fa-

Braila, la

GSiseanca, pe malul

2

de

E.

nume,

al

:

22

71 porcT

si

254 boT

cat,

417

1363

si

oT.

poseda:

locui-

ton.

247 care si caru£e: 218 cu boT 1 masina de tree si 29 cu caT;

Comerciul se face de

com. Ciuslea,

Susi^a,

80

vite cornute,

fost

jud.

schit,

Sf.

si

de

Strachine^ti, subdivizie a com.

01.

sat, pe mosia cu nume, jud. Dorohoiii, Cosula, com. §endriceni.

celasi

Are o populate de 164

loan Botezatorul.

api.

lo-

Aceasta mahala forma

d.-s.

in

pe malul

de subprefectura plaseT

4

kil.

la

32

locuitoriT aii parasit'o, ducindu-se

E

strabatuta

comunele

vecine.

Are o

kil.

de

piriul

e schitul cu acelasT nume. Este

pedea, Straoani

situata intre dealul Gruiul

o populate de 478

Hotarele mosieTsunt Bosia, Cotoloaca tirguluT Dorohoiu.

Oltejul

si

Aci

si riul

strabatuta de soseaua

teluT,

com.

Bac^u,

pi.

ComSnesti,

Munfacind

trup cu satul Asaul.

1

Ilfov, kil.

Straja,

sat,

in

situat

Neam^u, pi. com. Pingarafi,

jud.

Piatra-Muntele,

pe stinga

riuluT Bistri^a.

pi.

spre

rur., jud.

Sabarul, situata la 21 S.

malul sting

de

Bucuresti,

al riuluT

pe

Sabarul. Pe

linga com. trece calea ferata Bucuresti Giurgiu. Sta in

legatura

d.-j. si

S-{iT

Straoani-d.-j.,

Re-

Valeni, cu

familiT,

VoevozT, 2

si

hramul Adormirea, si

:

sau

87 1 suflete. Are o biserica parohiaia,

hramul

Straini-Dobreni, com.

Valea-

Se compune din catunele

Babeni-Horezul. sat, jud.

si

DaniT.

populate de 38

locuiton.

la

de capitala jude^uluT.

hramul Intrarea

in Biserica.

in

valea §usi{eT,

in

si

vechime o singura comuna, dar prin

rur.,

jud. Putna, pi. ZSbrau^ul, situata

cuiton; o biserica de lemn, cu

Straja,

269 locu hramul

Straoani-de-Jos, com.

vaci,

Strahova,

si

Putna.

in

biserica,

1

;

pi.-

aproape

Siret,

si

Are o populate

Baesti, jud. Vilcea, pi. Olte^ul-

bila

cir-

1 1

situat intre

de revarsarea GirleT

cuitorT

Strachine§ti,

locuitorT

ciumarT.

rimaton.

5

231

neimproprietari^T 174.

si

Girla Morilor

Vite: 10 caV, si

plu-

Strajescu, c&tun, jud. Putna,

Are o populate de 32

150 01

242

26 cu caT;

si

infiin-

1859.

la

470 taurT,

3

Vilcea.

sau 205 suflete.

Vite

vi^eT,

si

rat.

Are o suprafa^a de 991

hect, cu o populate de 40 miliT,

pi.

de S.-V. a com. Din

in partea

144 porcT

spre S.-V. de satul Surdila-

kil.

$at

Strahotin,

sat, jud.

Tepe,

si

Improprietari^T

Stravolca,

laculuT cu acelas

confine mult peste.

si

135 caT

57 bivolT, 31 bivoli^e, 3 capre,

nume. Se intinde

lea cu acelasi

spre V.

Suceava,

teluT Pietrele-RosiT, jud.

moara cu

1

gurT: 216 cu boi

Ialomifa Balta, situat pe va-

pi.

mixta;

171 vacT

boT,

de

2 podurT.

;

LocuitoriT

Straja, unul dintre piscurile mun-

Strachina,

si

biserica, la Bragadirul

Vite:

cu Comanda.

scoala mixta.

lac,

apa

e la veniturT

la cheltueli,

lei.

scoala

castelul

din curtea manastireT Straja

data

alta

let

Are o 1

servit

care

trupelor

de 4494

4463

Bra-

:

locuitorT.

Budgetul com.

formeaza' o

si

satele

Vidra, cu o populate

si

de 1546

de com.

{ine

Strehaia, este punct de ob-

rur.

ric,

Are o

cinala.

Se compune din

jud.

in

Motrul-d.-j.

Dealul

a purtat numirea de

Inainte

cu com. Vidra prin o sosea ve-

plutaria.

Straja, deal,

san£un sat,

lo-

se ocupa* cu agri-

gadirul

pi.

Strachina,

STRAOANl-DE-JOS

477

cea-1'alta,

filiale,

in

in

cu cat.

una cu

Repedea,

cu hramul Nasterea

MaiciT DomnuluT, in Valeni;

o

scoala mixta.

Budgetul com.

Hosted by

e la

venituri

Google

strAoani-de-jos

de

7904

1

1 78 16

let,

de

la cheltuelt,

si

STREJESTI

478

man,

Vite: 394 boi, u6vact, 228 cat, 180 01, 30capre si 281 porct.

Are o

joresti.

si

Bu-

intindere de 20

hect.

o

manSstiret se afla

curtea

In

Tirgulut, situate intre

pi.

hotarele mosiilor Licuriciul

let.

unde

fintina

Putna,

le

E situat

nume.

acelast

com.

ZSbrau^ul,

pi.

§usi£et

in jud.

cu

pe munte-

strabatut de piriul

si

Valea-Danit.

Are o hramul

Mehedinji,

de

kil.

cu

Voevozt

;

o scoala

rur., in

jud. Putna, pi. Z&br&utul, asezata Straoani-d.-j., la V.,

de subprefectura

Ciochiu^ul,

Mare, Sl3tinicul-Mic

placet

1952

sail

Are o

si

bisericS parohiala,

Nicolae- Vechiu, amd.-s.,

serica parohialS, cu

hramul

in

Muncelul,

si

1

;

o

bi-

S-Jii

filiala,

cu hramul Sf. Nicolae, in Var-

o scoala.

Vite: 262 boi, 98 caT;

263

01,

60 capre

vacT,

si

156

care a fost

si

un mic schit de

de

o

este

Basarab,

Putna,

pi.

ccitun, in jud.

Z3brau{ul, com. cu a-

nume,

spre V. de

situat

pe

coasta piriu-

Repedea.

Strao§ti, sat, rur.

Hirsa,

pi.

parte

din

Podgoria,

cu

in jud.

Teleor-

de

26655 de 10258

turt

veni-

iar la chel-

\e\.

comuna

Prin rat&

let,

la

calea fe-

trece

soseaua nationals Vircio-

si

cu

si

Baia-de-Arama prin soseaua Strehaia-Brosteni-Baia-de-Arama\

Se

zice ca Strehaia a fost re-

sedin^a Banilor Olteniet; actual-

mente este resedin^a subprefecturet plaset Motrul-d.-j., a judecatoriet OcoluluT Strehaia, a unui

vind un oficiii

mat

de Infanterie,

batalion

o farmacie

spital,

a-

un

si

postal.

Strehaia,

stafie

Mehedin^i,

de

dr.-d.-f.,

Motrul-d.-j.,

pi.

tunurt,

la

jud

com.

Strehaia, pe linia Craiova-T.-Se-

nuarie 1875. Se afla (1

5 Ia-

intre

i,i kil.) si

sta-

Timnea

Inaltimea d'asupra nim velulut Marii de I36 ,66. Venitul kil.).

acestet fost

pe

statit

de 74128

anul

1896

a

88 bant.

let

si

s'a

el

si

apucat sS ;

fiind

Strejeni, cdtun,

al

com.

480

jud. BuzSu, cu

zi-

98

La E.

lul

sting

izvorulut

al

Tisaul,

locuitort

case. In vatra satulut,

gr^bindu-se, a

altarul spre S.

zi-

insa

si

pe ma-

Pietrosul,

apropiere de stra-

se afla o pluta (plop), al careia

trunchiu, la mijloc, are o grosime

aci

ricet,

net

Straule§ti, mo§ie>

Budgetul comune! e

tuelt,

sapta-

se vede o us5, care servea

bisericet,

de

cu

mSnSstirea

intuneric

tirg

cite-va bilciurt anuale.

Straja. Ast-fel for-

si

noaptea

deasca*

dit'o

re-

locul sau natal, ase-

si

trupele,

in

si

intre casteiul

unde

si

de 9,67 m.

partea de sus a biseeste in fiin^

si

asta-zt balconul ce servea

jud. Prahova.

Mihat

Strehaia in casteiul ta-

zindu-st

sina,

facind

si

verin, pusa in circulate la

fost nascut.

de comunica^iune

com.

minal,

(14,9

Comanda

Str3oani-d.-j., lut

1460 rimatort. se face un

si

Aci

ce a avut spre Craiova, s'a

tificat,

celast

ot

bile Butoesti

s&u

Straoani-de-Sus,

care castel

:

plu-

40 c5rufe cu cat; 260 stupt; 2000 vite mart cornute, 116 caT, 1200

446

fund invins de Turct, in luptele

la

§usi{et.

Patrascu-

lut

in

si

ce spune legenda

talut

241

bot,

cS

Mihat-Viteazul,

VodS, tatal s2a, Mihat Bravul a

tras

lea

7201, iar

la

pretinde

pe ruinele casteluluT

cupa cu fabricarea varuluT din pe va-

de

fcicuta

lata*

zi-

de Constan-

zidita

tradifiune

alta

ca1ug5rt cu acelast nume, se o-

pietrele calcaroase aflate

O

piatra,

alta

piatra ce o inconjoara,

tin-Voda

ca

care

gurt,

In-

bise-

ca ar h facuta de

afirma

spune ca ea e

140 porct.

Locuitoritdin cStunul Varni^a, in

uset

dul

Sf.

VoevozT

d'asupra

cu

hramul

bele in c2t. StrSoani

pe niste

7153, Septembrie.

anul

ricet

zice,

de catre Matet Basarab,

scrip^iunea

Motrul.

riul

poseda:

Locuitorit

rova-Bucuresti. Este legate

Este asezata, se ruine, la

zidita cu

e

ca

gasita d'asupra por^et de la

Nicolae,

filial^

biserict, intre

cu

Sf.

1

4

o manastire numita ma-

Matet Basarab.

suflete.

hramul

nu;a;

StSncesti,

si

nSstirea Strehaia, deosebita prin

si

Varni$a, cu o populate de 533 familit,

2 scolt;

si

altarul spre S.

Talapanul

Str2oani-d.-s.,

care

la 5

:

celul,

Sa-

comunS cu cat.: Comanda, SlStinicul-

particularitatea

33 kil. de capitala jude^ulut. formata din catunele Mun-

E

48

Turnul-Severin,

pe albia MotruluT.

spre

coasta piriulut Repegioara,

la

Motrul-d.-j., la

pi.

formeaza

Are

Straoani-de-Sus, com.

kil.

sat, jud.

si

cu o populate de 6000 locuitort.

mixta.

lingS

rur.

orasul

situata tul

bisericcl parohiala,

S-tit

Strehaia, com.

de

tevi

si

pe care se aducea apa din

fer,

departare, din

Straoani-de-Jos, c&tun,

mo-

g3sit

s'ati

precum

nede vechT,

Domnulut pentru

tarea serviciulut divin.

pana

Doamascul-

Streje§ti, stafie de

Romanafi,

pi.

Strejesti-d.-j.,

dr.-d-f.,

jud.

Oltul-Oltejul,

com.

pe

linia

Piatra-Dr2-

gasani, pusa in circulate la

Hosted by

13

Google

:

STREJE?Ti

Decembrie 1886. Se stabile Arcesti

gSsani (11,8

afla

1,6 kil.)

(1

(1733),

Dra-

Constantin Buzescu

si

In3l$imea d'a-

kil.)

Venitui acesteT

de

fost

pe anul

sta^iT

31 069

cea

cladita

intre

supraniveluluT MariT de I43 ,n ,34.

1896 a

STRtMBA

479

40

let,

banT.

doua de santS

si

cea de a

tatal acestuia cu

Aci se

sa Maria.

o

aria"

sojia

a

luT

de 700

tiva*

un masiv

hect., cu

intrerupt, avind ca esen£e prinfag, mesteacSn Se invecineste la N.

cipale

intere-

mormintala'

piatra"

de

dintiiu

durea Dosul-Brati

Constantin Buzescu, «sf?rsitul nea-

tunul Ochesti

muluT sau».

Malinul, la V.,

p5-

cu c3-

cu Valea

E.,

la

;

cu

la S.,

;

plop.

si

cu proprietatea

statuluT.

com.

Streje^ti, deal, intre jesti-d.-s.

mana^i,

Stre-

Ro-

Cirlogani, jud.

^i

pi. Olteful-d.-s.,

de limita de N.

aproape

Are o

a jud.

246 u \^6 d'asupra MariT, pe un punct de

altitudine

niveluluT

Strejnicul, hova, loc

placet

rur.,

6

la

si la

situate pe

de a judejuluf.

kil.

3

de capitala

kil.

N'are nict un catun

Are

jud. Pra-

Tirgsorul,

pi.

ses,

o

in

1886 de locuiton, deservitS de Streje§ti-de-Jos (de-Vale), com. N. de

rur.,

la

d.-s.,

jud.

Romanafi,

Se compune din loc),

Mamura

satele

loc.)

(90

:

Stre

Puri-

^i

ceicul Foisorul (137 loc).

E

linga

situata

pe soseaua

bia-R.-VaduluT, racal

24

la

si

Are o populate de 1224 cuitori ricT, si

o scoala mixta

;

3

;

lo-

S-JiT

Runcul

ApostolT (1852),

George

S-tul

si

cu 3 preofT ciumT.

si

6

cintarej:!; 7 cir-

vite

243

mart cornute, 977 vite mici 120 porcT. Aci se face un

bilciu

si

OJtul-d.-s.,

tuat linga

Tepe,

01;

Suprafafa comuneT are o

in-

145

de

241

let

vine

e la veniturT

trece

E

Pioesti,

si-T

inles-

inconjurata de mosia Tirg

Strejnicul,

Romanaji,

pi.

com.

si

cat. Valcelele,

apa Mamul,

N. E. de Bals

si

si

mosia d-net Elena

rur.

facind parte din

sat,

cu acelasT nume,

pi.

1-alta

;

2 biserict,

S-(iT

cu

si

pe proprietatea cu boT,

care

vite

man

si

Budgetul

la

un

;

1

2 circiumT.

si

statuluT.

47 plugun, 124 3

caYufe

809 oT. com. e

cu cat; caT,

656

la

veniturT

de 1943 let, 94 banT, iar la cheltuelT, de 1735 lei, 30 banT. Comunicajia in comuna' se face pe soseaua vecinala care o

pune

N. cu Un-

in legSturS la

iar la S., cu Girbovul.

si-

Strimba (Terjelul), la

N.-V.

Strimba

Streminoasa,

sat,

in jud.

pi.

si

Tutova, com. Plopana, spre

pi.

S.

(297

lun,

racal-Craiova.

una cu hra cea-

Treime

Strigoaia-Brazoaia,/^«r^ pusa regimuluT cel,

plaiul

besti,

in

silvic, jud.

su-

tVlus-

Dimbovi^a, com. Alintindere

aproxima-

:

TaYtaiul

Are o populate de 546

Zinga.

cuiton; lo-

si

21 kil. spre V. de Caaproape de soseaua Ca-

late de

si

Ro-

din satele

la

spre

130 locuitorT.

loc.)

rur.,

jud.

(249 loc), situate pe niste dea-

spre

Se maT numeste

com.

Ocolul,

compune

kil.

S-ta

infiinfata'

cornute, 274 rimStorf,

kil.

si

sau 1070

cintarefc

1

moarS cu aburi

34 45

o popu-

si

familiT,

de zid foarte vechiu;

racal,

VoivozT (1821)

hramul

preot

1

schit

de satul Plopana. Are o popu-

la

si

anul 1833; ° biserica de lemn,

cu

jud.,

la

hect.,

scoala,

hotarul

Are o populate de 1224 mul

o

;

mana^i. Se

Tirgsorul, jud. Prahova.

N. de Caracal.

cuitori

suflete

dari-d.-j.,

Oltejul-

formata din satul cu

aproape de

de 3060 de 413

late

o sosea,

neste comunicafia cu Tirgsorul-

sorul-Nou

citunele

de-peste-JiT

Raci-de-peste-Deal, cu o supra-

33 capre

din

din

Strimba

45 stupT de albine; 28

1.

comuna

Prin ce

com.

a

dou£

in

JiuluT.

ET poseda: in co-

2 circiuman.

Budgetul

Gorj,

N.

LocuitoriT sunt improprieta>i{!

Comerciul se exercitl

de

de

Du-

in

Sus (de-Deal),

nume

acelasT

porcT,

si

449

com. rur., jud.

157 caT

:

477

Barcanescu.

Rusaliilor.

Streje^ti-de

BSrca-

s'au dat

Nou. poseda

LocuitoriT

mineca

li

1864

a.

jud.

compune

Se

tindere de 3000 hect.

in

(1821),

poseda

vacT,

rn unS

apa

Strimba,

130 stupT de albine.

bise-

una cu hramul S-ta Treime

alta,

hect. Ei

la

Elena

d-neT

nescu, din care

ferata Cora-

45 kil. de Cade Balsul.

la kil.

improprietarit

mosia

pe

121,

rur.,

partea

com. Girbovul, desp^r^tS

fa^S

numar de

LocuitoriT, in

103

Mamul,

riul

linia

si

preot.

s'au

(600 loc), Runcul (400

jesti-d.-j.

1

Olteful-Oltul-

pi.

in

JiuluT,

pi.

lo

fondatS

bisericcf,

Strimba, com.

prin

alipit.

populate de 951

o

cuitori;

triangulat ce prezinta.

com.

2 bisericT,

lo-

una cu hra-

mul Sf Nicolae (1848) in Strimba, si cea-1'alta, cu hramul Sf. Nicolae (1847) in Jerjelul, cu 2 preoJT

si

4

cintarefT; 5 circiumT.

Hosted by

Google

;

STRlMBA

posedS:

Locuitoril

man,

607

447

micY

vite

106

si

84 care cu

gurY,

cu caY

com.

al

Col^i,

60 locuitorY si case, situat pe un platou izo14 lat ce se ridicS pe malul drept

3 c&ru^e

bol,

man

vite

rimatori,

capre

5

VaeT-Sibiciului.

529

oY.

Strimba,

locuitorY,

159

1864.

de lemn,

biserica'

de

locuitorY.

Strimba,

sat, in jud.

cuta*

cdtun, al com. Pojarul-

Amaradia, jud.

pi.

d.-j.,

la

ciitun,

Gorj,

rasca, jud.

com. Hodo-

al

Ocolul,

pi.

tuat la S. de com.

si-

pe valea

si

cu acelasi nume, care da in so-

fa-

Gorj,

N. comuneY Logresti-Mosneni,

Are o

suprafaja de 357 hect,

cu o populate de 314 locuiton;

de

biserica

anul

1

hect., cu

o populate de 88

miliY, sati

362 suflete;

preot

si

cintarej.

1

posedri

Locuitoril

deservita

boerT,

aljt

si

cu cai;

10 caY,

cornute,

109

plu-

14

:

10 care cu boY,

gurY,

caru^a

1

144 vite man 200 oY si c&tun se face

in

comunala care

soseaua

legatura

in

muna

iar

sa,

la

la

il

N. cu co

N.-V. cu Ciu-

capre, 26 rim3torY

Strimba, cdtun de comunei cu

resedin^a

acelasY

jud. Gorj, linga*

si

nume,

pi.

pe

loc

situat

lan^ul

de inal^imT

650

suflete;

320

familiY,

o scoala,

in-

1833; o biserica de lemn, facut& de locuitorY la anul 1850, cu

1

de

preot zid,

si

si

2

pe o

7

dincom.Rogresti-Mosneni

S.

la

V., peste dealurY se leaga cu

Pojarele prin drumurY de

care,

iar la E., cu jud. Vilcea tot prin

drumurY de

inainte de

1830 tinea de com.

Petrosani,

pi.

Crivina, jud. Prahova, iar de

la

aceasta

stramutat

data locuitoriY s'au Petrosani

in

partea de

Strimba,

azY,

com.

Fundul,

Roman,

pi.

spre

Ciuturesti,

Are o

piscopuluY

moara

Nectarie

cu aburY

si

(1755);

E1

2 circiuml.

jud.

pendinte

Strimba -Mare,

com.

pe coasta

situat

a riuluY

stinga*

Cil-

cam pe deal, spre S. Se compune din trupurile Hu-

nistea,

lubesti

a

proprietate

Iasul,

si

Em. Gradisteanu. Are o suprafa^a de 3 14 hect.,

d-luY

locuitorY, fostY clacasY,

m

Aci este pSdure

115

la

433 hect tru

tref

purl in suprafa^ de 660 hect.

cu

Are o

45000

de

venit anual

let

hramul

biserica, cu

Nicolae, pe coasta dealuluY,

de

1884

de un preot

Sf. zi

cu

locuiton,

un

si

cintarej;

2

morY, ambele pe apa NeajlovuluY;

un pod

de lemn pe apa CildrumuluY spre

ce serva

nisteY,

locuitorY.

pi.

Oltetul-Oltul-d.-s.,

leasa,

com. Ba

linga apa Geamartaluiul,

1

locuitorY

preot

Buna si

si

o

c& ar

fi

fost locuinja luY

da

in Cilnistea,

pul-Ascuns

2 cintaYeJY.

Oprisan

la Stoenesti.

Aci sunt v£ile

biserica,

Vestire (1856),

niste

ruine vechY boltite, care se zice

de

pe dreapta.

cu

In dosul bisericeY sunt

Romana^i,

cdtun, jud.

:

IasuluY,

mai multe

si

care

Valea-de-la-Cimv&lce-

luse.

Corbi^a,

ale

cdtun,

Cilnistea,

pi.

Giurgiu; 7 circiumY.

Strimba,

cu hramul

si

de

dita la

N.-E. de satul Ciuturesti.

Strimba,

Moruz

Strimba - de -Jos,

si-au

si

asezindu-se

E

sat, in jud.

Dom-

Al. C.

Bailesti,

pi.

ajutorul proprietaruluY, deservita

aproape ruinate, fondat de

nului

Dolj,

com. Catanele. Are o suprafaja de 504 hect.

1

care

cdtun,

pozijie fru-

Stoichhja Riosanu in zilele

sau Catanele, mosie a

statuluY, jud.

care.

cu

s&u,

Strimba

din care s'a dat in 1864

Are 170

moas2 in pSdure, foarte vechiu, mai multe chili! imprejurul

tirg-

locuitorY

82 case.

Vlasca,

caY.

pe soseaua comunala ce vine de

cintare^;

1

Tutova,

220

oY,

suprafa$& de 2800 hect.,

fiin^ata la

schit

208

la

populate de 136

cu o populate de sau

pluguri,

al

din dreapta JiuluY.

Are o

5

stupY;

Comunicafia acestuY cat. se face

in

JiuluY,

1

:

cornute,

format satul de

perceni.

ses

man

Strimba,

Comunicajia

pune

biserica,

1

porcY,

capre.

prin

LocuitoriY poseda*

vite

fa-

1887.

reparata* in

la

Glogc-

8 10 de Costache

veanu 1

fondata*

zid,

Are 357

sorul Puesti. si

48 care cu boY; 25

ceni-Severin.

si pi.

com. Puesti, spre N.-V. de

Are o suprafaja cam de 800

seaua jude{ean& T. Jiul-Ciuper-

1

populate de

Are o

cornute, 219 si

pe Valea-Strimba.

Strimba,

de

o

improprietaripf la

Buzau, cu

jud.

1

Areo suprafa^de 160 hect., cu

plu-

29

:

15 stupY de albine; 23

;

400

caY,

Strimba, cdtun

poseda

Locuitoril

vite

porcY.

al

STRlMBA-DE-SUS

480

sat, ftcind pi.

parte din com.

Zeletin, jud.Tecuciu,

ambele

asezat

pe

piriuluY

Strimba,

maluri

la 2 kil.

de

$edin{a comuneY, spre E.

Strimba -de-Sus,

cdtun,

jud.

pendinte

ale

Vlasca,

re-

de com. Strimba-Mare, situat pe partea

pi.

Cilnistea,

stingS a v£il

Hosted by

Cilnistea,

Google

;:

STRtMBA-DE-PESTE-JII

cam pe un

delu£, spre

S.-E.,

proprietate a d-luT M. Corbescu.

Are hect.

o

de

suprafaja

proprietar, deservita de si

de

sleati

preot

1

o scoala; o padure

cintarej;;

1

1738

o biserica, zidita de fostul

;

tufa in 2 corpuri, in

si

suprafaja de 500 hect.

;

o moara

vad

guri

o sosea ce vine din Crin-

;

merge

si

moara; un pod

la

peste apa NeajlovuluT.

german («Tezaurde monumente

Aci, zice

luT. T

V alter pag.

dup5

TurcT,

d'alungul soseleT

si

La

poduluT

parii

Are o

suprafa^S de 210 hect.,

populate de 63

cu o

familiT,

10

j»lu-

mart cornute,

128 vite

2

caT,

24 capre si 38 rimaton. Comunica(ia in catun se face oT,

soseaua

prin

nationals

Filiasi-

pune

in lega-

Petrosani, care

comuna

turS la N. cu iar la S.,

rul, si

il

cu

cat.

MihaT

intre

Sardanesti

facuta cu oca-

fi

com. rur.,

a apei

Cilnistea,

in

de

comuna sunt patru

padure,

din

in

compuse

din

lunca NeajlovuluT,

lemne de

sleau,

pilcurT

care doua

NeajlovuluT, in partea

pe loc

ses,

30 de

de

dreapta,

pujin ondulat in

Cilnistea, la 37 kil.

vaiT

kil.

pi.

de Bucuresti,

Giurgiu,

14

si

Ghimpaji, resedinja

E

compusS din

cat.

d.-j.,

Strimba-d.-s.

si

kil.

pla>eT.

Strimba

Cringurile,

cu o populate de 15 15 suflete.

Are

bisericT,

3

3 preopf

mixta;

si

3

de

deservite

5 dascalT

;

mori pe apa

o scoala Neajlo-

2

si

trupul

in

compuse din lemne de Toate aceste pilcurT sunt

Aci sunt maT multe trupuri de mosiT:

Iasul,

gurile, Ionesti

Hulubesti, si

Crin-

Strimba.

tul

Hulubesti, ale caruT

sa-

urme

665^6'. Marele Dicfionar Georjrafic.

Vol.

se

5743.97

exercita' in

comuneT

lei

Foisorul,

se urea* la

strabStutS de g\r\c\e Alunisul,

de valle

si

resuluT, FrasinuluT

la

plaiurile

Tisa,

Mifcurca,

luT-Rusin, Virful

-

co-

cheltuelile

?i

3175,67 let. Este presarata de

Strimbeni, com.

-

BeniT

Bertea

:

;

si

Strimba, Ci-

:

Zgheboaia

si

continua exploatare

fafa

de

lor este

11

supra-

si

60

Teleorman, pe valea

nuluT, jud.

84

CiineluT, la

la

in

76

44

kil.

de resedin^a

kil.

de

kil.

Rosiori

E

de Alexandria.

mats din douS beni (resedinja)

hect.

extremi-

rur., la

tatea de N. a plaseT Teleorma-

tufa.

catune si

si

for-

Strim-

:

Caldararul,

la

care este alipit un cStunas nere-

Strimbeanul,

Dimbo-

jud.

sat,

com. Va-

cunoscut

Moment

Varbilaul,

plaiul

pe ambele malun ale nisul,

30

la

de^uluT

la

si

la

mosie a

lache Sinescu

;

situata*

Alu-

girleT

de a

3 kil.

Se margineste mina-d.-s.,

Pra-

de capitala

kil.

la

ju-

d-luT

S.

Vasi-

cu mosia

prundul Var

apa

bil3ul,

E. cu com. Bertea.

la

si

Se compune din beni

si

2 cat.

:

Strim-

Alunisul, cu c populate

de 1220 locuiton. beni,

bisericT,

turor Sfin^ilor,

si

cea-1'alta

in

Catunele

si

vaile

Plescarca

sunt

situate

Strimba

CiineluT,

:

;

cele

impreunS cu

la

Valea-

doua din urma, dau

piriiasele lor,

in Valea-CiineluT.

Se invecineste

la

N. cu com.

Colful-Ungheni, din jud. Arges la

S.,

cu com. Mirosi;

com. Bucovui

si

la

la E.,

V., cu

cu

cim-

pia Burdea.

Suprafaja

comu-

teritoriuluT

neT este de aproape

6500

hect.,

cu o populate de 2458 locuitorT.

Are o scoala mixta 3 dou5 in Strimbeni cu

bise-

ricT,

2 preofi cat.

si

2 cintare^T

CaldSraruI,

cu

1

cite

una

in

preot

si

si

2 cintarepf.

Vite: 1372 vite mart cornute,

o scoalS. Locuitorii in

asezat

pe

;

una in Strimcu hramul Duminica Tu2

intre

plaiuluT.

V. cu Cos-

Stefesti, cu si

numit Adunaji-

Barza,

sail

BurdeT.

Strimbeni, com. rur., jud. hova,

oficial,

extremitatea de V.,

Alunisul, deservite de 2preopf;

Pe aceasta proprietate era

su-

circiuman.

Veniturile

jude^uluT,

Are

vuluT.

Comerciul se

IasuluT,

jud.

gura

la

o

aceasta batalie.

vi£a, pi. Bolintinul, cat

Vlasca, situata pe partea stinga

519

oT,

se intinde pe

muna de 6

Virful

caresti-de-Rastoaca.

Strimba-Mare,

Comuna

a satuluT Uzunul este o

Plopso-

com. Izvoarele.

Tepe,

porcT.

Mare,

inmormintariT celor ucisT

zia

28

1 1

si

411 vacT, 75 capre, 675

fa^a

Sinan-Pasa. Tn

si

movila mare, numita Gorganul,

In

poseda:

gurT, 20 care cu boT; 100 stupT;

223

si

se

mare

lupta cea

si

Calugureni,

Viteazul vaii

Ba>-

s'au dat

li

Ef poseda: 285 cat

hect.

Varlam,

Cilnistea,

in

Calugareni-Vartiade,

la

1864 pe

d-neT Rarija Eliad

canescu, din care

capul trupuluT Hulubesti, unde

de

sau 300 suflete. LocuitoriT

mosia

din

veni

luT

unde da Neajlovul la

s'au improprietarit la

prafa^a de 2645 hect.

care se crede a

najionale Filiasi-Pietrosani

ce

Giurgiu.

pare ca a fost

stinga JiuluT

I,

MihaT Viteazul adasta

18),

pe

scriitorul

ed. P. Ilarian, vol.

istorice»,

incep

Strimba-de-peste-Jii, catun, al com. Strimba, jud. Gorj, situat in partea de E., pe loc ses, in

maT jos de

ceva

azT

si

Strimba-d.-j., pe malul Neajlovu-

pe apa NeajlovuluT, numita Palalau

STRtMBENI

481

numar de 290

623

caT,

3351 ot

V.

si

770

porcT.

61

Hosted by

Google

:

STRtMBENI

Ocupatiunea

pe

locuitcrilor,

agricultura,

linga*

STRlMBUL

482

naria, cojoc^ria

este

lem-

si

veni-

la

bele malurt ale Bleaja

caru{5ria.

si

Budgetul comunei e

pe ampiraelor Dimbul,

pe malul TeleajenuluT Strimba,

si

capitala

de resedin^a plaset.

de 9248 lei, 80 bam. Prin interiorul comunei trece

Se compune din

let,

la cheltuelt,

judejeana

calea

beni

Cotyul- Ungheni, din jud.

Arges,

la

nele Mirosi, Bucovul

comu-

cu

iar

kil.,

5

Strimbeni, Blejoiul

si

Are o

cinale impietruite.

de

v3d

lut,

caruia

se zicea

i

din

apa

Elesteul-Crapu Elesteul-

si

Domnesc. Pe valea Burdel este o magura inalta cam de 10 m. si largS de 200 m. Mosia statuluT Burdea-Caldararul, dimpreuna cu padurea, pnea de Mitropolia din Bucuresti, Satul Strimbeni este unul din

mat vecht ale judefulut; el numat de mosnent; fost in mat locuitorit luT au

cele

a fost locuit

bajeniilor

domnea cut

^ara In

in

ce

te'e cele

mart

parte

numea

biserica,

agricultura,

comune

cu

transportul

Mare parte

ale judejulut,

din plasa

care

locui-

E.

la

spre V.,

si

Singurul

poseda

Ei'

:

27 cat, 8 tepe, 174 vact, 1438

impreuna

cu padure, are 1308 beet.

Comerciul

muna de

infiin^ata la

iSnu,

de 3150

let

la

si

la veni-

cheltuelf,

comuna

einfiintatapela 1828-30.

Strimbul, com.

si

dru-

se

Ploestiori,

si

Tirgsorul-

sat,

in jude^ul

Paulesti

123

suflete,

Strimbi, imp de pi.

de Sus-Mijlocul, com.

sat, facind parte din

Strimbeni-Blejoiul,

pi.

Strimbul, com.

rur., jud. Braila,

Ianca, formata din satul cu

pi.

nume,

acelast

situat

roaget Strimbul facind parte din

Strimbeni,

pi.

V^rbi-

jud. Prahova.

Strimbeni-Blejoi,tt?w.

Se invecineste FSurei

pi.

r#/\, jud.

Tirgsorul,

situate

si la

la

69

N

kil.

cSt.

Virfurile.

Strimbul,

jud.

"sat,

Dimbovifa,

Ialomh;a-Dimbovi{a,

plaiul

c3t.

Strimbul,

sat,

jurl.

Dimbovija

pi.

-

Dimbovi^a,

Dealul,

cat.

al

com. Boga^i.

com.

vi-

;

;

la

la

N.-V., cu c3t. Vizi-

N., cu

din jud. R.-Sarat,

Rusetul.

E. cu cat.

la

com. si la

Nisipeni,

S.,

jud.

sat,

in

sat,

com. Giurgeni, sula'

cSt.

Pietrari.

jud. lalomi^a,

Ialomi£a-Balta,

pi.

Dimbovi^a,

Ialomija-Dimbovi^a,

plaiul

pendinte de

situat intr'o in-

pe DunSre.

spre

S.-V. de Braila.

reni

Prahova,

Dimbovifa,

§oseaua Ploesti-Valeni Brato-

fa-

Tirgsorul, jud. Prahova.

laul,

jud.

sat,

Ialomifa-Dimbovija,

Strimbul,

rur.

Noua

cauza despSr^iret mosiet

com. Valea Lunga.

let.

cea strabate comuna; are

Usca^i.

com.

s'a desfiin^at din

Noii.

sat, cu

sat,

cam la comunS

17 18 de Gr. Buzo-

care

si

vechia

afia

circiumari.

5

Budgetul comunei e

Neamfu,

Strimbeni,

Movila-Oiet. In par-

si

500 m., se

plaiul

se exercitS in co-

turt'de 3231

parte din com. rur. Cersanile.

rur.

kil.;

196 porct.

si

jud. Arges, pi. Galasesti, facind

com.

spre S.-S.-

Buzau, pe la punctele

la

Strimbul,

Strimbeni,

kil.;

la

la Vizirul,

tea despre S.-E. a corn.,

murile naturale catre comunele:

Mijlocul.

Strimbeni,

spre N.E.,

:

spre E.,

;

Rusejul, peste iaz, 4

pietret

mosnent; 37 s'au improprietarit la 1864 pe mosia Eforiet, din care

01

Drumurt sunt gara FSurei

o-

din locuitort sunt

s'au dat 130 hect

paracli-

1

:

mat

se

si

tort.

nisipulut la orasu! Ploesti.

li

1850.

in

mixti, infiinfata

prin Batogul, 42

de

acestef

cup5

la

reparatS

deservitS de

380 cat, 970 vite marl cornute, 2000 ot si 210 rima-

1889.

torii

si

cintare$

1

o scoala

;

Vite

Blejoi, re-

la

preot,

la

1879; o biserica,

1837,

la

ser

prin

AfarS

sccolul tre-

gXsim figurind printre sa-

il

cind

nesiguran^et

a

si

din cauza

risipip,

1

Teleajenul.

riul

si

Teritoriul comunet,

inainte de secularizare.

multe rindurt

1

la

urmele unuT

vechiu elesteu, abatut

Strimba, numit

Cocosesti,

si

la

75

si

1888 de locuitort,

1764 si deservita preot; o scoala, infiintata

parata

Strimbeni se

catune

3

:

Mirosi, se leagS prin sosele ve-

In partea despre S. a satuluT

1864

Se margineste cu comunele Tirgsorul-Noii, mosia

Ploistoreanca

90 improprietarip

cart

fondata'

Paulesti,

gara

cu

din

kil.

cu o populate de 998 locuiton.

care o leaga cu

Pitesti,

la

com.

Rosiori-Strim-

12

hect.,

cu o populate de 789 locuitort,

de

kil.

la

si

17 ban!, iar

de 11582

turt

4

la

judetuluT

Are o suprafa^S de 17 14

si

cu com.

Strimbul, fost sat, in insula cu acelast nume, pe Dunare, in fafa ceta^et Silistra.

Pe

la

anul 1764, Domnitorul

fSrit de atunct, viJ3,

a

convenit

Hosted by

§tefan

Raco-

cu Poarta

sa

Google

:

STRlMBUL

acea insula,

alipeasca Jarit

se

mat tnict, drept despagubire a adaogat impreuna cu

2000

altele

ce

tributul

manestilor

la

marine^tilor,

Constanta,

Silistra-Noua, pe

pi.

com.

kil.

1

Are

Oltina.

rur.

o lungime de 2V2

de

o largime

kil.,

o intindere de 200

si

de malul dobrogean

fluviului,

al

de care e despSr^ita' printr'un bra{ de 700 m. largime

E

citne.

a plaset

6 m. adin-

si

situata in partea de N.

in

intregime cu padurt de

si

rachita.

Valea CocoruluT, ce

rur.

Mehedin^i, plasa

zata

Turnul

pe

salcit

jui.

sat,

si

Vailor,

ase-

dealurt,

2

unul in partea de N.

56

la

Severin,

-

vale, intre

partea de S. Se margineste:

la

E. cu com.

cu comunele

Slivilesti

Covrigi

V.,

rioiul:

la N., si

Larga

S.

Sama-

si

Ti-

comunele

cu

Valea-Fataciunet.

si

sa-

mahalalele: Fe£eni,

si

si Ior-

ghesti, ce aparfin satuluT Strimsi

mahalaua Valea

V. spre E., primind

la

intr'insa

Piriul

Rezit,

-

CocoruluT,

MarT,

VaeT-

al

-

Mare

2

2

cu

biserici,

turi

de 1648

de 844

Strimtul, padure, supusa regimu-

E. cu Namaesti

apro-

V. cu

si la

la

riul

Tirgul.

pi.

jud. Tutova,

in

Simila, com.

de satul

spre S.

Sirbi,

situat

Sirbi,

cu

boi,

80 stupf;

cornute,

16

cat,

:

5

370 300

cheltuelT,

32 plugurt, caru£e

cu

mart

vite 01

si

311

rimaton. Prin

Are

o populate de 90 locuiton.

trece

Samarinesti- Strimtul Dealurt

-

si

sat,

Are o

4

kil.

de

Are o popula-

catunul Spirleni.

de

din

suprafa^a'

fondate

1854

la

cu

stupt;

55

290

V., cu Gugesti

si

Bo-

Este formata din satele: Stro-

hect.,

cu

familil,

o

Gugesti,

si

de

2864

populate de

128

sau 694 suflete.

Locuitorii

sunt

si

3

70 plugurt, mart

vite

22 cat

comunet

Venitul

276

si

745,

este de let

de

cheltuelile

iar

let

699,

95 bant. esirea

la

cu

uneste

parte

rSzesi

din

sa

sat

se

apot

se

comuna

se

Jalesiul

si

varsa in Bistrija.

Comunica^ia face prin

Stroesti, com. catune

:

in

soseaua

vecinala T.-

prin soseaua coin aceasta.'

rur., jud.

plaiul Horezul,

Slivilesti.

sunt: Dealul-Sitelor,

piriuluT

testi

cam

:

560

ot,

da

suprafa^a

i860

rimStort.

o parte a

stinga

Valea-lui-Bosie

la

boi, 3 cSrufe cu

si

pe o

bi-

1830, a

preojt

2

Locuitorii poseda

100 care

munala* care

la

hect.,

familii,

la

a treia

si

cu

locuitort,

Jiul-Tismana

si

una

:

Se margineste la N. cu com. TabSlaesti; la S, cu com. Iepureni

de 750

de 203

Crasna.

soseaua

al-Pomilor, PiticuluT, Viilor, Cos-

partea de

in

si

c3tunele

Este udata de apa Sohodolul,

V. a plasei Crasna, jud. Putna,

pe sesul

din

cintarepL

te de 179 locuiton. Stroesti, com. rur.,

Gorj,

partea

in

sau 903 suflete; o scoala; 3

cat;

fadnd parte din

Vilcea, situata la

dealurilor

ll 7

Rosnovija.

cu o populate

corn. rur. Gusoeni, pi. Oltul-d.-j.,

jud

esti,

comunS

compune

Se

juma-

la

tatea caei Birlad-Docolina.

Stringule§ti,

vite

?*

rur„ jud.

com.

Stroesti

doua sat,

90 355 °*

Vulcan, situata

serict,

Strimtura,

1077

la

si

banT.

let,

de N. a com. Stolojani.

Muscel, pe munin intindere

N. cu Apa-Marichit,

la

50 bant,

lef

de 1200

cornute,

la veni-

porct.

ximativa de 400 hect. Se inveci-

asezata

let.

care

58

preot

1

e la veni-

lei, iar la

Locuitorit poseda

cat;

lo-

cintarep; o scoala.

Budgetul comunet

mart

plaiul

neste

1600

Locuitorit poseda:

care

Are o populate de 960 si

de

Stroesti,

silvic, jud.

Lohan.

piriul

Strimtisorulut

Fat&ciunet.

si

ce aparfine satului Larga.

cuiton;

turl

cheltuelT,

Este udata de apajil^ulut, ce

curge de

cea de E. de

Budgetul comunet e

in

partea de N., Valea-Strimtisorul

udata

si

partea de V. de piriul Crasna,

cornute,

comuna cu

Doseni, Vilculesti, Cocorul

tul,

iar

;

CozmSnesti.

Satul formeaza tul

la

;

comuna

cu

rinesti; la

Tehomirul

S.

si cel-1'alt

in

iar

de

Lohan-Crasna

colina

iar in

si

partea

in

de

deservita

inconjurata spre N.-S.-E. de

DrSganul cad

luT

Strimtul, com. de

StrimtuluT,

in

tele Strimtul,

kil.

-

dup& legea din 1864.

bisericT,

3

preot.

1

E Valea

:

a comunet, acoperita

si

Are

Valea-Radet, Valea-Mare, Valea-

Este apropiata mat mult

hect.

Pis-

si

parte fostt clacasT, 1m-

si

proprietariff

cul-MoreT.

insula, in Dunare, jud.

teritoriul

Draganul

vecht

Til-

al-Stirparilor,

Covri^ilor,

vet,

in par-

Dealul-RadeT, al-Sa-

:

Vat sunt

Strimbul,

Tehomirul;

$i

tea de S.

Turciei

platea

se

.

si

mai mult.

lei

STROE^TL

483

Vilcea,

compusa din

Stroesti

si

Dianul.

E

2 si-

tuata pe ambele malurt ale riuluf

Cerna,

pe dealul

piriul Cernisoara,

la

capitala jud.

kil.

si

15

Dianul 55

kil.

de a

si

de

pla-

iulut.

Hosted by

Google

;

STROESTI

Se margineste cu comunelc Madu:

Are o populate de 3290

lo-

una construita

cuitorT; 3 bisericT, la

1869, a doua, foarte vechTe,

a treia

in

si

catunul Dianul, repa-

anul

la

rata"

1

Botosani. In

Miletinul, jud.

pi.

vechime se numea

Are

Panfiri.

o suprafa^a de 471 hect., cu o

Maldaresti.

si

STROESTI

484

Ciresul, Pojogi, Siatioara, lari

890

o

;

scoala

popula^une de 166 693 si

suflete;

biserica,

1

2 cintarep

Vite

640

;

cuun preot 24

vacT,

si

cat,

70 porci.

of,

la

gura piriuluT Naruja.

Are o popula^iune de 151

Veniturile

Stroesti,

poseda: 47

350

cai,

Ei

mosnenT. bot,

133 capre, 500 01

(Valea -Viei

Stroesti

-

313

jud. Buzad, cu

Ungu-

Patirlagi,

120 locuitori

si

Stroesti,

pore!.

Cerna, in raionul co-

Ciumalul

com.

centrul

in

sat,

coasta colinei Lo-

218

cinat.

han Crasna,

intr'o vale deschisa,

Pe coasta de S. a dealuluT Magura, se gaseste multa piatra

spre V. Are o populate de 41

de

serica,

var.

In partea de V. a com. este

o sosea vecinala, care inlesneste comunicajia cu comunele Ciresul si

Siatioara.

E si

nisoara

si

preot

riurile

Cerna, Cer-

:

Aninoasa.

230

sail

facuta

suflete;

la

1854,

malul

jud

sat,

sting

si

pi.

al

Are o

deservite de

hramul

Sf.

preot

si

un cintSre^; o scoala mixta.

familiT,

scoala mixta;

1

:

1830

la

1

i860, de 1

preot

si

sat, jud.

com,

Bacau,

locuiton,

LocuitoriT poseda: 50 plugurT,

70 care cu boT,

2 cSrufe cu caT

35 stupT; 400 vite marl cornute,

200

12 caT

oT,

si

200

Pe Dealul-Stroestilor,

riniatorT,

Tazlaul-d.-j.,

pi.

aproape de

malul TazlauluT-Mare,

de satui Beresti

1842

si

reparata

kil.

3

Are o

(scoala).

locuiton;

241

biserica, cladita

la

de locuiton la

o la

1890, cu 2

cintarep.

Vite: 7 caT, 175 cornute, 50 porcT.

vite

Gavril.

man

sat,

pe

valea

hail

si

Gornitul, in dreapta SicneT

si

Voevozt Mi-

Gavril din anexa Stroesti, a com.

Ruginoasa,

pi.

Suceava,

jud.

Siretul,

tos

;

aflat

si,

dupa. toate cercetarile facute,

ca ar

fi

fondata

fost

Domn

jud.

Ilfov, si

fund ruinata,

in

partea de V. a com. Zlatunoaia,

reinoit

s'a

inzestrat

si

catre raposatul Gavril Enea, ce

atuncY proprietar al

.

din

mosieT"

anexa, iar de cine s'a .

sfint,it .

era

etc.

asezat

intre

FerbinfiTirguluT.

se stie.

etc.

Biserica e deservita de 2 cintarepL

Ea, ca

1

si

preot

scoala,

se intrep'ne din fondul donafieT

Smaranda

Costin, pe linga care

mat are 24 hect. teren de cultura, parte dat dupa legea improprietarieT din

1864

si

parte

daruit de aceeasT proprietara.

locuiton.

Cel

si

al

vitelor

Stroesti,

man

celor micT de

com

sat,

rur.

facind

Pestenu^a,

d.-s.,jud. Mehedin^i.

de pe

aceastS

nu

Se intinde pe o suprafaja de 908 hect., cu o populate de 339

Numarul

al

MoldoveY, apoi dupa un indelungat timp,

vii.

(Stroe§ti-Sarindarului), sat, facind parte din com. rur. Ferbin{i-Stroesti, pi. Mostistea,

am

inceput de

la

situat spre

Stroesti

Ferbinfi-d.-s.

a

enreia construc|iune este de material vir-

si

309 piriuluT

bi-

sericeT

e

de

1568.

Tradi{;ia

Mare

spune ca §tefan

parte pi.

din

la

platoul

pe care se

Motrul-

fiind a

Voda

si Bun, trecind de la Neam^u, a poposit pe

Hirlau

cindu-T foarte

Stroe§ti,

;

Facut din ordinul

Romane^ti,

Beresti, situat

populate de

si

2 cintarett.

E. catunuluT, sunt plantate

Stroesti, cu secfia

1883 o Voevozi Mihail

S-fit

catre §tefan Cel Mare, fostul

Costesti-Stroesti.

1

Stroesti,

populate de 154

cu o

cea-1'alta la

Nicolae, deservita de

cu hramul

si

biserica,

Biserica cu patronul Sf.

pe

biserica, cu

un

suprafaja de 546 hect.,

riuluT VSlsanul,

Argesul, facind parte

din com. rur.

reinfiinjata in

cu

1871

in

desfiin^ata

bi-

Vulcan, jud. Gorj.

Are o

sau 658 suflete;

cu 742 suflete,

scoala mixta, inrhn|ata

1865,

in

restul padure.

si

Are o

si

com.

catun,

Stroesti,

2 bisericT, facute

Stroesti,

finat

o

2 dascaii.

si

din care 160 cultivabile,

falcT,

lata ce citim in sinodicul

plaiul

brazdata de dealul Magura

udata de

familii,

piri-

Intinderea totala a mosieT e de

asezat lingS

ma-

strabatut de

si

Racea.

iasul

283

munet, e o moara pentru

pe un podis format

din prelungirea dealurilor Usoiul si

Stroesti, pi. Crasna,jud. Falciu,

riul

com. Vas-

Are o suprafa^a de37falcT si 60 prj., cu o populate de 205 loc.

34 case.

293

si

pe mosia cu acelasT

sat,

jud. Suceava,

nume,

reni), catun, al com.

anual.

lei

sunt

LocuitoriT

com.

cheltuelile

si

1300

lo-

cuiton; o scoala mixta.

cani, asezat

se urc3 la

Pe

Vrancea, jud. Putna, situat

pi.

2 circiumT.

300 boi

:

Stroesti, catun, in com. Naruja,

sau

familil,

mixta.

vaci,

:

aril satul, pla-

mult.

nimanuT,

el

Mosia neo facu da-

nie luT Stroe, unul dintre

c3pi-

taniT sa!, care intemeie satul.

Hosted by

Google

—

;

STROE$Tl

Un

str^nepot

al

acestuia vindu

Enea Valeanu, care o da de zestre fiicei sale Smaranda, casatorita dupa Iordache

mosia

lui

ist

mari mo-

Laiul,

cumpSrat

Saranda. Saranda sia

cu

de

la

trupul

familia Isacescu

Dar

de

si

tunci incepe numirea

de

a-

Stro-

moare si sofia sa contracteaza a doua c^sa'torie cu Costache Comisul, care mat adaoga la mosia nevestet sale trupul Ceapa si o parte din Baiceni pe care le cumpa>a de la esti-Laiul.

man^stirea

din

Neamju. Neavind parte al

de

nic!

Smaranda

doilea so{,

trece in

a treia c3satorie cu Mihail Costin

din Bucovina care cumpara

mosia F3cu^i dinjud.

moare

Costin

si

in 1863,

dupa

si,

Dar

Iasi.

Smaranda,

si

de cultura obstet

din Stroesti

casele

padurile,

Tirgul-Frumos

care

aproape de

con-

si

pe mosia

84

familit,

Mano

Manoleasa, cu

313

sail

Do-

sat, jud.

Baseul, com.

rohoiti, pi.

leasa,

Strugari,

Vilcea,

facind

sat,

rur.

din

parte

Are o

Horezul.

populate de 2468

locuitorY.

Strunga, com. man, de

kil.

tele

Roman

orasul el.

la

29

Este formats din

sa-

Bratulesti,

:

Ro-

spre N.-

Siretul-d.-s.,

pi.

E. de

si

GSureana, Habasesti, Mo-

vileni

si

com.

Strunga,

Are o populate de 2007 si

de lemn

2

649 1

iar cheltuelele,

,

Aict

de

este sta£iunea

de let

6317.

Ar-

pi.

si

dinte de manastirea Bistri^a din

Are o

pogoane,

Jntindere de

3086

2500

po-

din

care

goane padure.

Roman,

jud.

sdtuc,

pi.

soseaua nationals Roman-Iasi,

29

Roman

kil.

de orasul

kil.

de resedinfa

Aci e

tnosie Ilfov,

com. Dridul. Padurea are o

si

in-

guiata.

de muntele

si

Maidarestilor ia nastere nisoara.

Din

Slati-

culmei Gur-

Din acest deal

;

d) Cura

de

de zer

si

rosit

Cura Kneip ca la Worisdirigiata de o persoana

e)

hofen,

speciala.

La tel

3

aceste bat se

un

aria

mare cu 44 camere, otelurt mat mict, apot un

telegraf

si

o-

alte vile,

Asemenea

birturt.

pentru

oficiu

posta,

telefon.

de

Transportul

si

Frumos

gara Tir-

la

se face cu tramcare

trasurt.

Geologia:

plaset.

lapte

terenurile

aparfin

sistemulut miocen din grupa terJiara.

Propriety fizice

Apa poseda

si

analiza chi-

ca comuna, care mat inainte se

mica.

numea

nunfat de hidrogen sulfurat, este

Habasesti, s£

de Strunga,

Strunga.

si

mat sa

ia

numele

resedinfacomunet, inainte fie

— Aict

in

satul

stramutata

in

in

timpul sezc-

nulut bailor este un oficiu telegrafo-postal.

limpede,

iar in

un miros pro-

contact cu aerul

devine opalescenta capata o coloare

si

mat

tirziu

galbena.

Re-

acjiune alcalina pronunjata.

Densitatea 1,001334. Are un gust

de pucioasa

si

e

cam

a-

mara. Temperaturaapei: -j-8°

Stroe^tilor (Dealul-), deal, jud.

a

gimnastica me-

la

Important bailor Strunga a f&cut

Strunga,

oara, prelungire

si

la

tindere de 875 hectare.

S.

Masagiu

c)

dicaia

gul

stasia balnearS Strunga.

si

care era

Stroe^ti-Sarindareanca, si pddure a statuluif, jud.

la

baile calde;

com. Strunga, pe

Siretul-d.-s.,

Habasesti,

Vilcea,

la

restaurante,

Strunga.

care

sudafit,

sunt anexate

let

balneara

boalglor

urechilor, ca

si

de

b) Instala^it

1°-

o scoaia mixta.

;

com. este

Veniturile

gitulut

de capre

cuitort; 4 bisericT, din cart 2 de zid

si

Reichenhall;

la

cu resedinja

Strunga.

in

sistematica

contra

indicate

nasulut,

Fede-

Crivesti,

leseni,

13

gesul, proprietatea statuluT, pen-

Vilcea.

hidroterapie

a) Inhalajiunt cu aer compri-

in jud.

rur.,

;

bat de abur. Se mat face:

mat,

Este resedinfa com. Strunga. Stroesti, mo§ie, jud.

afara de aceasta exisun basin cu apa rece, o sala

exista

cu acelasi nume, jud

plaiul

cu cite 2 cazt pentru baile calde sulfuroase

com. Nadisa.

TazlSul-d.-s.,

cu 12 ca-

si

basinul se incaizesc prin va-

ta

suflete.

BacSu, plasa

sat, jud,

piscina

port; apot mat sunt 12 cabine

de

Strunga, com.

mare cu o

biue pentru impachetare. Cazile

bisericet din Stroesti.

Stroe§ti,

tr'un stabiliment care are o sala

si

Stroici-Manoleasa,

si

alte veniturt, scoalet

si

Dealul-Mare,

pSna*

fluenja Cernisoaret cu Cerna.

locuitorilor

Laiul,

si

din

scoalelor

merge

dinsul,

care, prin

testament, a ftcut danie pamintul

prelungeste

el

greet

calugarii

STRUNGA

485

Dealul-

riul

Cer-

dealul Stroesti, se

stafie balneartt, jud.

man, la Frumos, acelast

5V2 la

kil.

Ro-

de gara T-

marginea paduret cu

nume,

intr'o pozi^ie pla-

cuta, adapostita

de curente. Are

o altitudine de 230 m. Instalafiunt.

Baile

se fac in-

12° R.,pecind aaerulut Intrebuin^are. rele,

+ i7

e

R.

Din toate izvoa-

tret se intrebuinfeaza pen-

tru bat,

iar

eel

alcalin-sulfuros

ca intern, fiind indicat in aceleast afec£iunt

ca apele de

la

Eaux

Bonnes.

Hosted by

Google

STRUNGA Mat

este un alt izvor ferugi-

nos, care se intrebuinfeaza'

si el

ca intern.

Domnulul, cu

tru urmStoarele boale

un

Maid,

8

face, la

nile herpetice ale peleT,

Catarul

Artrita

cronicS,

1836.

la

Studina, mo§ie a statuluY, linga com. Studina, jud. Romanafi. Are o padure de 80 pog., fostd pendinte

scrofuloas2, Afecfiunea

tri^a,

de m&nastirea Bis-

Catarul

aparatuluT

Casexiele metalice, He-

urinar,

Exudatele

moroiziT, serile

invirto-

si

Num&rul bolnavilor pe sezon intre 250—300, printre

variaza*

sunt

care

bolnavi

si

Strunga, vama,

virful

mun-

teluT Padia, trecatoare in

Tran-

pe

in

vama

la

austro-un-

gara Gujanul, jud. Dimbovifa.

se arid

in

potecti

de trecere

pl&-

Are o

ma^ime de 219 m. E punct

tri-

gonometric de observa^ie de ran-

numaT cu

padun. Domineaza na,

satul Vister-

drumul comunal Visterna-Cia-

murli

cum

Babadag-Jurilofca, pre-

si

valea Ceeliu-Chioi.

si

Stuparei, sat facind parte din com. rur. Mihaesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, la 372 kil. de cat.

jud.

d.-j.,

de

separat

satul

o

si

Are 323

moarn.

resedin^a comuneT si Are o populate de 146 locuiton. Cade in partea de N.-

Mihaesti,

scoala.

a com.

E.

udat de

e

si

riul

Oltul. sat, jud.

BacSu,

com. Sanduleni,

pe

Orasa.

piriul

situat

Are o popu-

late de 194 locuitori ricd catolica,

Taz-

pi.

Idul-d.-j.,

cladita'

o bise-

si

de

locuitori'

ctitun, in jud.

Romanafi,

com.

01te|;ul-01tul-d.-s.,

pi.

logani, situat la

4 aproape de hotarul

kil.

Cir-

spre N.,

jud.,

pe un

teren deluros, cu o altitudine de

1868,

la

Stupina,

11

116

caT,

12 porcT

cornute,

man

vite

8 capre.

si

240 m. d'asupra niveluT MareT. Are 30 de locuiton.

Transilvania, jud. Dimbovi^a.

Strunga^ul,

piriu, in jud.

com. Novaci,

plaiul

varsa

mani mats

la

N. de

cSt.

in

Gilort.

Valea

si

Iz-

se

Novaci-Roeste for-

'i

pe dreapta de plaiul Ma-

:

gura, ce se tele

Gorj,

Novaci.

Magura

voreste din plaiul

Cerbul;

pe sttnga de

iar

Mare, o

plaiuluT

gime

de o m ,20.

Studina, com.

rur., in N. plSseT

Balta-Oltul-d.-j., jud.

Romanafi;

formata din satul Studina (800 Studinifa

locuitori) si

cuitori)

;

lo-

($73 asezata pe un teren ses,

lingS linia feratS

^i

pe soseaua

la

21

kil.

de Caracal.

la

17

kil.

Are o populate de 1173 cuitorT

;

jud.

Prutul,

de

Ranceni,

pi

tuluT, jud. Vilcea,

pe

com. Lungesti,

Falciu,

asezat

nume.

valea piriuluT cu acelas!

Are o

suprafafa"

cam de

hect., cu

o

suflete

o biserica.

si

o scoaia mixtS

;

lo-

o bise-

Stupina, trup de pcldure a

partea

in

populate

1001

de

219

380

hect.,

sta-

pi. Oltul-d.-j.,

in intindere

de

impreuna' cu tru-

si,

purile Girbovul (350 hect), Cernisorul (350 hect.) nestilor

si

Lunca-Staformeaza'

hect.),

(440

padurea Rimesti-Sta'nesti.

Stupari, piriu, Isaccea,

pe

in jud. Tulcea, pi.

teritoriul

Meidan-Chioi.

rur.

comuneT

Se

desface

Stupina

-

Calugareasca

geni-cu-Sforile),

(Ga-

sfoard

de

din poalele S. ale dealului Pirlita,

mosie, in jud. BuzSii, com. Ga-

se intinde spre S., intr'o direcfie

geni-Vintileanca, cat. Gageni-d.-s.

de

E proprietate a statuluT,

la

N.-V. spre S.-E., brazdind

partea centrals a plSseT

si

cea de

V. a com. Curge numaT prin pa-

dun varsa

si,

in

dup£ 4 valea

kil.

de

schitul Ciolanul.

maT toate

pendinte

Are 38

hect.,

arabile.

de curs se

Boclogea,

pe

Stupinei (Valea-),

stinga, ceva 'raT sus de taetura

Constanta,

Valului-luT-Traian.

toriul

de

Caracal-Corabia,

Corabia

si

Stuhule^ul, sat, N.-V. a comuneT

desparte din mun-

alta ramura Magura. Are o lar de i m ,5o si o adincime

Plaiul eel

a

E

Stu-

locuiton.

Vite:

Strunga-Mica,

com.

a)

Balta-OJtul

pi.

Romanafi.

Stuful,

Basarabia.

silvania,

dina,

ctitun,

din

rusT

de E. a

de S.-V. a com.

si

}

Studini^a,

Studina prin o apa mica, pe care

Paraliziile.

si

sau Visterna.

cat.

o ferm3 model.

si

Metrita cronica, Dipepsia, MorbiT chirurgicali,

al

situat in partea

gul al 2-lea, acoperit

Clorosa, Limfatismul, Afec^iunea sifilitic^,

pe acela

E seT

anual infiinfat

bilciii

2

si

Erupfiu-

:

plSminilor sau bronchita cronica,

Reumatismul,

2 preoJ:T

8 circiumT.

;

Aci se

apele

:

Strunga sunt eficace pen-

la

cu hramul Adormirea Mai-

rica

cef

cintarepf

Aplica{iuni terapeutice

de

STUPINEI -(VALEA-)

486

al

Stuparul, virf de deal, in jud. Tulcea, pi. Babadag, pe teritoriul com. rur. Enisala si anume

com.

vale, in judetul

Hirsova, pe

pi.

piriul,

si

teri-

anume pe

catunuluT Erchesec.

Se

des-

face din poalele vestice ale dealului

Erchesec se indreapta spre ;

S.-V., brazdind

Hosted by

partea de S. a

Google

;

STURUL

placet

a com.,

si

dupa o

si

dis-

se deschide

tant de

vre o 6

in valea

Cala-Chioi. Este taiata

kil.,

de calea judefeana Tichilesti si

curge

si

Baltagesti-

B3ltagesti-Erchesec

printre dealul Olacul,

care e la N.,

Zavol-Bair, care

si

ma' Piriul-LupuluY,

com.

acila.

deafa

la

I

A

aproape

l%

kil.

Curte imp.

spre

Are 158 m.

N.-E. de Chioseler. inal^ime.

in

si l

metric de observafiune de rangul

comunale Chioseler,

Ciflicul, Ali-

cu

valea ce se zice de

un semn de

Sturul, munte,

in jud. Gorj, la S.

hotarului austro-ungar

K.

la

si

Apar^ine

cu muntele Soarbele.

com. Izvarna. Pe

locuitorilor din el

se afla padurY

pasune de

si

N. Rominiei

MoldoveY),

(N.-V.

Bucovina,

munte, cuprins intre jude^ele

si

Iasi

Neamju,

:

din

2

Iulie

«Dar de

la

satul

si

un arc spre

dcscrie

Zghiabul, pana

cat.

V., de

Po-

cat.

la

la

iana-VilculuY; se lasa iar spre S. si

da

in

Slanicul,

riul

muntele

linga

lchimesti,

cat.

fa£a

in

mat mul{Y care mai insem-

Grunjul. El primeste dintre

afluenpf, na£Y,

pe partea dreapta, sunt

:

iz-

voareleBraga, Ciresiul, Rugina Saratul

iar

;

pe stinga

Coita, Bisoca

si

si

Gavanul,

:

Albia

Badicul.

sa e plina de pietre calcaroase;

cea mai mare parte rate

de psilodonT

aspect plScut pietre,

duse

si

si

conglomeunio, cu un

variat.

Aceste

de curenpf, se

in-

Tesna Im-

la riusorul

pufita, linga

vanieY, trecind apoY

peste

muntele

gura-CaluluY,

unde

RosiY,

Transil-

confiniile

se

Ma-

treY

Pentru marcarea

noilor cesiunY, s'au pus pe par-

tea dreapta a ziseY

columne un

nou semn

;

de

coprinzind

acila

de

acolo

paminturile

satulu!

Condreni, sub jumatatea

mun-

Lucato un semn de acila trecind apoY la muntele PoianaVinatoruluY,

pe

viiful

de

acila.

fabricarea varuluY

pentru a face

si

ma! cu seama

stincY

artificiale.

pi.

sat, in jud.

Dimbovifa,

Dealul-Dimbovija,

cat.

com.

na£

movilit, in jud.

Cons-

altul ce

acolo, lasind afara si

aceluiasY sat

al

imperiale

sesul

de

pana

de

fi-

la confila

poala

munteluY Dealul-Negru, linga pSdure, un

semn de

«ApoY pe munte pana*

Priboiul.

Suat-Iuc,

De

satul Sara-Dorna,

niile

Sturzeni,

acolo

Dorna,

acila.

coborisul la

piriul

semn de

Opcina-Chiril, un

munteluY Vuron-Clefii

pana

numit

acolo

Vadul-

semn de

Negrileasa, un

de

toate

Stulpicani,

satulu!

riusorul

la

Capul-

si

cuprinzind

si

acila.

pe spinarea

acolo, trecind

paminturile

muntele

pana* la

suindu-se

acila

munfiY Opcina-Ciumerna

si

;

pe

iar£sY

Cia-

zisuluY

se intrebuin^eaza pentru

si

con-

urma munte, un semn de acila. «De la muntele Clatita-Mica

chiama Valea-Arsa, un semn

un

semn

amindouS

;

munte un semn de acila; de acolo pe locul unde se uneste riusorul Seriscior cu

se intari drept

tita-Mica pe culmea acestui din

teluY

se

zaul

«De

Baesescu,

acila.

stinca

numituluY

finiile.

semn de

maT pe toata albia riuluT Slanicul si mai rar in riul Bu-

tilnesc

munte Rarul

De

si

pre-

de-a

iar

virful

distincriv intre

Pietrele-

intilnesc

la

unde acuma este despre partea TransilvanieY un mare

confiniY

Chiril,

Aug. Curte imp.

inceput de

Ciresul

Bis-

riul

Otomana

stinga pana la muntele Rarul ra-

bindu se spre

E., cat.

Valea-de-Arama,

tot la Poarta

tri^a

minind

se lasa spre S. la Dealul-Vrabief

Rarul,

Otomane.

raminind de-a dreapta

crapata de pe

«S'aii

:

la

numit

marginile Por£i!

Bucovina se descrie

ast-fel

cu

acest punct jumata-

la

din muntele Macesul; uda, cur-

Incepe

si

Arama,

acila.

1776, hot'arul judejului din spre

Buzau, com. Minzalesti.

la locul

imperiale, cea -Falta jumatate face

cum

Botosani.

si

In conven^iunea

in jud.

la

Suceava este un jude£ de

jud.

Roman,

Sturza (Zghiabul), fiiritt,

Asezat

Situ a fie si limit e.

riul

tea riuluY Bistri^a face marginile

vechia capitala a MoldoveT.

Transilvania

vite.

«Pana

Suceava,^^/, numit ast-fel dupa

hotaruIuY jud. Mehedin{i, alatun

in

acila.

Bistrifa

piciorul munteluY

Cuiusul.

si

la v3rs3-

«ApoY dc acolo pana ce se atinge

drumurile

si

otom., pSn2

un semn de

Bistrifa

dominind prin inal^imea Chioseler

inp. p.

la

cea l'alta jumatate

si

tura pomenituluY riusor

punct trigono-

fost

Bei, Chioseler, Idres

finefurT.

si

com.,

in centrul

sa satul

cea mat mare parte de ver-

situate

partea de S. a plaseY

al 2-lea,

si

Chioseler,

rur.

acoperite

general pu{in inalte

un semn de RSminind apoT jum3tate piriuluY Neagra-Dorna la Aug.

tanta, pi. Medjidia, pe teritoriul

este la S. Malurile sale sunt in

in

SUCEAVA (JUDEX)

487

aceluiasY

Neagra-

in fa{a loculuY ce se chia-

pank si

de

la

muntele

Clatita-Mare,

pe acesta un semn de la

cind pe virful {ilor

acila;

muntele Clatita-Mare Ratunda,

tre-

spinarea mun-

si

Opcina-Suvorist,

mergind apoY inainte pe mun^iY Opcina, Isachi,

Iplesi

pana

la

muntele Dealul-Buragul, spre a

insemna paminturile vecine

ale

satuluY Capul-CodruluY, pe virful

pomenituluY munte Dealul-Buragul,

un semn de acila. ApoY linga rnalul sting

Hosted by

al riu-

Google

SUCEAVA

(JUDET)

Moldova, un semn de

luT

drumul

lingS

de

mare care

eel

Capul-Codrulut

la

«De

acolo,

trece

TirgulFrumos. JumStatea judejulul aflatoare de a dreapta Moldove! e numat

plasile Siretul-d.-s.

munp,

iar

din

lurt

coline.

Somojul, un semn de acilS

De

si

;

Va.ea-

semn de

Lucacesti, un

p2m?n

turile satului Zaharesti, dinaintea

un semn de

mergind

si

si

cea din stinga

al-Siretului

al-Moldovet. Strabatut de

Mol-

spre S. de riurile Siretul,

dova

Bistri£a

si

cu

n.),

a.

(v.

si

numerosi! lor afluenJT; udat de

pe valea Somojului-Mare, pan$

peste 635 pirae, prezinta o mul-

unde

locul

la

un semn de

distan^a,

«De inte

la

niesti

afara

paminturile

si

mitulut munte, un

semn de

semn de

mosmica

si

semn de

tele

valea

la

la

nuacila.

Samos-

apoi

acila,

gina, un

Bo-

virful

cind in fa{a satului Reasca,

«Din

o

zisuluT

munte, un semn de

Pietrosul

{iesul-Mare, Grinjiesul

de mun^i din

virfurilor

si

mat insemnate

IazurT

«De

de

sale

marginile Imperiale, pe mun-

Ciorsaci, Ba-

sarabi, Arghiret

Dolhesti, for-

si

mate de §omuzul-Mare; gesti

si

Cite pirae si

(v.

Suprafafa

jud.

inainte

129687

pan&

la

satul

aceasta

unde

Siliseni

varsa apa Balta-SatuluT

in

se riul

Suceava, care trece pe dinaintea satuluT

acila». («Uricariul»,

255

semn

un

Siliceni,

vol.

de

IV,

p.

Topografie, Orografte $i Idro-

Forma

teritoriala

a

ju-

de^ulut Suceava este foarte neregulata. lat

la

kil.,

Lung de mijloc

intcutiseaza

170

numai o

kil.

de

si

40

prelungire a

Carpafilor rSsaritenY pornind de la

V. jude^ulut, din

trele-Rosit,

Populafia

Budacul

virfurile Piesi

Rar&ul

si

sunt

Suceava este

casa

pomt

sa de perele,

1

5

aproape

grading

de RadSseni Moldova.

toata

jude£ul Su-

in

mosit, care aduc un ve-

anual de aproape 250.000

nit

let.

Padurile de munte adapostesc

mult vinat. Vite: 75967 capete de vite mart cornute, 1 16253 ot, 14335

523 capre, 33855 porct(i90i). Locuitorit poseda 7679 stupt cu cat,

albine.

Industria jude^ulut a

inceput

a progresa de la instituirea

meniulut Coroanei

net

si

Do-

construirea

Falticeni-Dolhasca.

liniet-ferate

Domeniul Coroape mosia Brosteni, a M.

facut pe si

Regelut frumoase instalajiunt

forestiere

este

de

tice si

Suceava se face

si

si

acum sunt herasmat sistema-

pe mosiile: Sasca, Baia

Bogdanesti. In Falticeni

piel&rie,

cleiu,

dovet nu ajung nict pentru

tre-

torulut

de

la

samana

Brosteni in sus se

mai pu^int

cartoft.

intregt

care

nu-

Sunt comune

nu ist

gasestt

aduc

un

hrana

de prin tirgurile Falticeni, Neamcat*

Et se ocupS

cu exploatarea pSdurilor,

fabri-

drani^it, a donij:elor, si

sate,

roditort, iar merele,

poseda

Satul

ceava

mort de

tSritul,

cultiva

a

are

isi

prunele

si

luminart

catul

mat multe

In cele fie-care

parget judefulut din dreapta Mol-

pe

de

incercart

pu(in3 agricultura. Sem3naturile

{ul si Piatra,

la

Har

trae de cherestea

jude^ulut

plug. Muntenit

si

Valea-Glodulut, B£dilh;a, etc.

sigricttltura §i ocupafiunile lo~

in

Cotnarilor pe

s'au facut in satele: Hirtopul,

S'ail

locuitort (1900).

cuitorilor. In jud.

in jurul

Micf vii

S.

buinja populat/iunet, iar

256).

grafie.

n.).

atitea

sunt,

gind

valea

a.

vaile din jude£.

de 475000 hect.

pe

Giur-

Valea-Glodulut, formate

unde incepe valea Racova, un semn de acila; mer-

tele Miresti,

Calu-

:

garulut, Tirgulut,

acolo, lasind afara satul

Miresti cu paminturile

si

Numarul munfi-

n.).

a.

(v.

Moldovet. Vit sunt

stinga

mSnesti, 262 hect.

Bogolin,

Pietrosul, Slopa^ul

Barnarul, al^it

-

Scaricica,

Brosteni,

-

de §omuzul-Mic

acila\

la

Intre-Borct, Lucaciul, Grin-

cul,

Ru-

Buda-

d.-j.,

pe §omuzurt.

cite-va

Stroesti-Laiul, Costesti

virfun

RarSul,

judef se urea la 344.

Vuron-Dumbrava-Resu, pe

virful

insemnate

lor

acela suind mun-

locul

mat

de munft sunt:

Siretul

si

plugaria se dedau locuitoriT

sunt vestite in

Sa-

acila.

mare

in

parte de padurt.

tre-

la

zisa

virfun de mun£t

si

imbraca^t

dealurt

Cele

p3na

luT

acolo, prin valea

mica, un

la

£ime de sirurl si

acila.

satele

muntele Boniesti, pe

«De

apoi

si

?cel punt, trecind ina-

lasind

si

acila,

aceeasi vale pana

linga*

Bo

intra in valea

un semn de

nieT,

pe

aicT,

Cu

N.

la

inainte

de

acila;

intru

si

numat

doua sesurt:

cit

dea-

et,

Suceava nu sunt de

In jud.

acolo prin valea Somojul-

satuluT Liten-Mica,

linga Cotnari

acila.

Mare, cuprinzind toate

Griulut nu-t primeste de cit in

p&na

scoborind treptat

la Baia.

linia la

— treptat

acila

incepul Vaet-

la

apoi unde intra

SUCEAVA rjUDEJ)

488

cresterea vitelor.

plu-

si

sunt

la Ciorsaci,

Zavul,

de

caramida,

Insemnatele

sapun.

si

fabrict

aba,

Moara-Dof-

produc

faina

mult cautata. Tot in jud se

fa-

brica renumita brinza de Brosteni si

untul de Dorna.

CHI de comunicafie, Jude^ul Suceava e strSbatut de liniile ferate PSscani Iasi,

man-Bucuresti, jeni

si

gime

Pascani-Ro-

Pa'scani-Burdu-

Dolhasca-F^lticeni, in lun totala de

1 1 1

kil.,

avind

sapte sta^iT: Falticeni, Basarabi,

Hosted by

Google

5

:

SUCEAVA QUDEf)

Iasilor.

Face parte din eparhia In tot judeful sunt 3 ma-

nastiri

si

Liteni, Dolhasca, Heciu-Lespezi,

Ruginoasa

Pascani,

o

si

halta,

Muncelul. $oselele principale sunt: Cele na^ionale Bunesti-Falticeni, pana

Roman, 65

in hotarul jud.

kil.

Falticeni Cornul-Luncei-Bros-

si

teni-Dorna,

peste 120

kil.

Cele

.

Cultul.

4 schituri ortodoxe, 2

m&nSstirf lipovenesti, 138 bise-

ortodoxe, 2 biserict catolice,

rict

3

lipovenesti

preoft

(18229 m.),Mo(ca-Pascani-Tirgul-

ceava sunt Slatina

Falticeni-

din

fara tirile

sunt legate prin sosele comunale.

de maict din Manolea.

Pe

Salasa, exista o linie

gusta de drum de gime de 20 kil. si

fer,

lun-

in

linie funiculars

si

(1500 m.) peste

Ciumerna (munte) pentru exploade pe Dome-

tarea padurilor

CoroaneT. Cale fluvialS este

niul

Bistrija

(v.

a.

Impftrfirea

Are un

in

si

de ocoale.

1870; 2 scoale primare urbane de. bSepf si 2 de fete in scoaia primara ur-

bana mixta, intrejinuta de Di-

n.).

administrative.

CSilor Ferate

rec^ia

formara numat

;

de 3520

Serviciul sanitar. In jud. Su-

ceava sunt tret spitalurl, din care

doua sub numele de §omuzul-

2 in Falticeni

Moldova; in 1892, s'au facut sase plast si anume: 1. Muntele, cu

cu 26 paturi

teni

;

Moldova-d.-s., cu

2.

din^a

sedinfa

3.

(com.

in

4.

§0-

cu

resedinja si 6.

in

Siretul-

d.-j.,

cu resedinfa in Tirgul-PSs-

cani.

Acum

Moldova-§omuzul,

Siretul

Muntele.

comuna urbana, Falticeni, 38 comune rurale, formate din

185 sate.

Marca jude{ulut este tretbrazt,

:

Baia,

si

a

gSsite in

ale

judejului

locality!

diferite

Piriul

-

de pe

pesterile

si

LupuluT

aproprierea

din

Manolea.

satului

Cel d'intiiu popor amintit de istorie

ce Tar

locuit ar

fi

fi

fost

parte

din

Neurit, fUcind

ast-fel

Neurida, care

a fost devastate

de Darius, cind acesta urmSrea

pe

(Herodot, IV,

Sci^i.

125).

p.

si

contra Romanilor

drept pedeapsa, Dacit

le

si,

r3pir&

Iazigit se

v2d pe columna

lut

d'intiiu s£ facS

inchinarea lor impSratuIut. In timpul naV&lirilor barbare, slavonit ocupaii jum^tatea E. a

(bi-

toate

lo-

numele de Ceta^uia,

Din trecutuljudefului Sucea va

dovada numele mul-

jude^ulut,

tor riurt, dealuri judef,

cum

presiuni

Poate

si

cu

localitap din

si

numeroasele ex-

derivable

slavona.

Cumanit sa

ca chiar

ajuns cu

domnia

si

fi

episcopatul

.

Indata dupS rSpirea Bucovinei, amintirea unuia dintre jude-

{ele pierdute in

in

nu voirS sS se

c£ct

sale:

Horodniceni,

Boureni,

cu Dacit,

Rares;

ale luT

Cetajauasau M5n5stioara(v.a.c).

isT

uneltele de

si

piatrS (topoare, dalp)

o parte din pSmint.

1

capitala c£ruia

pana prin aceste locurf. Pe timpul voivodatelor, parte din judej facea parte din al Cimlor

avusese cuibul, acel

pul-Lungulut

§oim voinic ?i tare, Ce {inea pieptul la hotare

Cind Dragos descaleca pe sesul Moldovet (1288) il gasim tributar regelut Ludo-

si

parte

din

al

Neamjulut.

Ca un

zid

de ap&rare,

intinselor sale pSduri de

rasinoase.

66546.

avem

biserict

Alba

Movila-lut-Ravzan

in

compune

din o

semnul

tre!

calit^ile cu

jud. e format din 3

Judetul Suceava se

si

serica),

dovada* despre aceasta

;

sunt mormintele

Traian venind cet

Bogata, Ruginoasa, Dolhesti

;

timpurt

maT vechi

cele

a fost locuit in

Man3s-

cu 40 paturi.

locurl istorice,

cele

in

Ciumulesti

Tirgusorul-Lespezi

si

cu

cu

si eel izraelit

unul rural

SaseascS,

Siretul-d.-s.,

plast:

Ca

aci.

Locul ocupat de jud. Suceava

lupte

Stamali-Judefean

:

Moldova-d.-j., cu re-

muzul, cu resedin^a in Giurgesti; 5.

si

tirea Slatina,

rese-

Cornul-Luncet,

in

Maiini);

;

muta

se

ticeni,

care nu prea duceau casS buna

copit.

tret plast, alipindu-sc cele d'intii

resedinja sub-prefecturet in Bros

se tirgul §oldanesti, zis apot Fal-

aceste locurl intilnim pejazigt,

75

1899—900

patun

mat intit in satul Radisi, mat tirziu, intemeindu-

6 de catun, frecuentate

in

Siretul. In

Ispravnicia judejulut fu instalat5

Pe timpul Dacilor, cam prin

Moldova, Muntele

si

in

si

scoale rurale

mixte

si

Romine

in

RomanuIuY

Neamjulut.

in-

fiinfat in

Falticeni; o

avind resedinfa

numite CetSjut

«Alecu Donict»,

Falticeni,

impSrJit in patru plast: §omuzul,

se

tribunal

ceava sunt: un gimnasiu clasic

Gara-Pascani

aratat

si

Inv&ffttnintul. In jude^ui Su-

Jud. Suceava pana la 1886 era

anul

de calugarT

lipovenesti

3 judecatorit

alta tot atit

de lungS pe Suha-Mica, cum o

a-

de aceste, ma! sunt man&s-

Justifia.

111-

Bratesti;

si

Cirligatu-

si

Frumos),

-

Bo-

din judejele:

Hiriauluf

reT (ultimul

Raraul, Bou-

de acestea mat toate comunele

Preutesti

si

parte

Tirgul

seni

Su-

Probota, Risca

:

Dolhasca (24560 m.) si CiorAfara saci-Liteni (31870 m).

reni,

115

judeful

schitiirile:

si

du-se tosani,

de

diacont ortodoxT.

3

si

Manastirile

Frumos (31857

m.),

o mutyime

si

case de rug&ciune ovreestt;

Dumbravija-Neamful

judejene:

SUCEAVA (JUDET)

489

vic

se reinfiin$a jud. Suceava, luin-

al

Ungariet, care

pe Bale,

fiul lut

darueste

Sas, pentru

Marele Dieiionar Geografic. Vol. V.

sluj-

62

Hosted by

Google

SUCEAVA (JUDET) bele ftcute

combaterea

in

trS-

datoruIuT Bogdan, al doilea descalica'tor

intemeietor

si

Cronicari

de pSrere

insS

(1348).

Dragos,

ar

el

ga-

fi

aceste locurT cu totul deserte

sit

de locuiton, din cauza invaziuneT barbarilor. Dragos descalica 111tr'o* fara ce r^masese pe alocu-

urma goanet Ta-

rea pustie, in

din parole MaHT-Negre,

tarilor,

Regele Un-

Ludovic

de catre Aceasta

nu e adevSrat;

insa*

dovada o geografie ruseasca

an-

arata ca

existind

Baia

orasele

Suceava. Gr. Tocilescu,

d-1

Rom.»,p.

(«Ist.

pe linga

58) fura descali-

rial

Moldova de

de

Inainte

§tefan

-

Su-

at

si

«erau sub stapinirea Ar-

ceveT,

50 — 51).

1865

Iasi,

In 1465 se intimpla

lupta de la Baia. In

dupa

1476,

Valea-Alba,

apoi

si

«

s'au

pradfnd

si

si

de

lupta

TurciT

Suceava,

spre

la

intors

s'aii

ail

ars tirgul,

si

ogase

fara

de

lemn de padure,

— deci

Fu pradat de TurciT

luT

Hro-

pana

mare urgie

Suceava cu

la

pedeapsa tuturor

si

La

56 1,

1

cutreierat

fu

oamenT

Asemenea de TatarT bantuit

nului Soliman, lonT in

1538,

de TurciT

fu

de TatarT

Sultasi

Po

cind fu rasturnat

cob Eraclide veni

Fu

pradatorilor

Neam^u,

Suceava,

in

etc.

Nicolae Mavro-

luT

facura prima

cordat, AustriaciT

Bu-

incercare de inaintare spre

covina de pe

locul

in

granija DorneT;

la

dar se retrasera

DomnuluT

si

protestarile

la

ameninjarea cu

Dupa

1

7 16, in

dom-

timpul

Mihal Racovi^a,

nieT luT

raz-

partea TurcieT.

boiii din

alunga pe

si

luindu-T

fu ocu-

pat de Nem^T, «iar Moldovenil,

de foametea cea

bantuit

mare de

1574

la

timpul domnieT

1575, pe Petru Schio-

si

luT

pul.

de

Pustiit

ce veniaii

PolonT

si

TatarT,

pe Irimia

sa sus^ina

facindu-se una

man

cu

catanele, cu

cu micT, pradaii, jefuiau

u-

pe altul, manastirile pre sub munte, casele boerestT cit ^inea pre Siret si pre ci^T nu se innul

chinaii lor, sa Jina cu dinsiT.

f

i-

Movila (1595), dar can fug la auzul apropierei luT Mihai Vi-

neaii drumurile, colnicele;

teazul care, cu repeziciunea

topise^ele fareT», torn. Ill, p. 65).

cau, stricaii

pune tabSra

linga Suceava.

Pradat de TatarT,

prietiniT Jut

Vasile Lupu, de doua on: pen-

doua

oara, la

20000 de oamenT polone

Dar, dupa ce Nem{iT fura ba-

alungap din Casin

tu^T si

Jinutul PutneT, fu trimis

si

din

Mihail Racovija

de TurcT sa sprijineasca

rascoala Ungurilor din

fara peste

vania.

Transil-

Racovi^a, in fruntea oardelor

robT.

ale luT Sobieschi

Cantemir trimite

Constantin

min-

...» («Le-

1650, cind

1673, saracit de ostile tursi

si jacuiaii

r

ful-

geruluT trece prin judejul nostiu si-si

de Tatan, pe

la

patrunde pe

Cimpulung

aci

Dorna

si

si

in

Transilvania.

Bech Mirza sa pe CimpulungenT

Nem^ilor, urmarS ale Tatariior,

pentru ne-ascultare, care Tatan,

poate maT vajnice ca ale celor

trecind pe aci «multa stricadune

d'intiiu.

luT

pedepseasca

si

prada

si

robie

au

facut,

si

mult dobitoc de vite au scos». Craiul Sobieschi navaii in fara

De

spre

nu scapa de

'J-au

Petru Rares din la domnie. furia

adunap

fara capatiiu

Lapusneanu,

pe TatariT

Fu

de

din lumea intreaga, cu care la-

de PolonT, drept r2zbunare pentru devastarea Pocu-

pradat in diferite rindurT.

N. Mavrocordat)

luT

covina, rSsluind o parte din Bu-

oastea compusa din aventurien

pustiit

cisat.

H-a a

Pe timpul

calcind-o

si

locuitorilor.

cestT

eel incru-

dom-

Carol XII, (pe timpul

nieT a

si

prada

«multa

scadere fadnd fareT,

nul a inlocui pe §tefan-cel-Mare;

de catre Bogdan

Cutreerat de ostile suede ale luT

Bacau,

In

$ieT,

pe

si

ierneaza

TurciT

Ciceii,

1485, ce veniaii cu pla-

in

in

care in iarna anuluT 7220 (17 12)

Rares

Petru

luT

luasa cu ei din toata

iot,

ingrS-

multe».

la

fuga

lorn.

165).

Pascani

si

Dupa

tru a

p.

pe cele din «Ru-

ginoasa, Cosmesti, Purcilesti, in

acoperite cu paTe sau trestie.»

sijude£ulnostru(«Letop». jareT, I,

la $ara si la Iasi ...» si

Stolniceni

si

Siret.

TatariT

si

multe curfT

alte locurT

cu lut

lipite

ars LesiT

aii

colibe

pSmint, facute din

la

Harmanesti pe

la

intre altele

iar casele jaranesti pu^in

;

ridicate

inapoT,

invirtejit

arzind fara, »

si-T

Rares

Petru

luT

compuneau din

dealu!uT» (D. Cantemir, «Descrie

rea Moldovei*, edit.

pana

AtuncT

caret primi

«satele se

ditun

la .Su-

picioa-

niste robT».

pastorestT

Mare

eel-

se inchide

«to(T mun^iT cu cart

Moldova acum», decT

la

domnie.

cStre Alexandru-cel-Bun.

p.

pe

Pe timpul

si

SasiT, zice

boeriT

aruncara

rele SultanuluT, ierta ca

terioara anulut 1347 in care se

caJT

«venira se

si

au ajuns

garieT.

si

cind

cit

ceava

fost

ail

pe timpul desca-

ca,

lecareT luT

Mol-

al

dovei ca stat ne-atirnat

UniT

SUCEAVA (JUDEJ)

490

Iasi:

«iar

Cantemir- Voda

gonit pe Craiul cu TatariT

Ast-fel,

dupa

Tot pe timpul

pradaciunile

luT

spun cronicele, ca a mete,

ciuma,

Racovija, fost

«foa-

omor, bocete

si

vaete in toate parole. Pe

urma

acelora lovit-aii boala

dobi-

Hosted by

in

Google

;

SUCEAVA

Ill, p.

Princartea din 7226 (17 18),

April 24, Mih. Racovi^a* desfiin-

ap3sa rau pe

{a solaritul ce

sa-

racii

din jud. Suceava; cacT zice

acel

hrisov:

«Facem

se cade a

i

cu

stire

Domniei

aceasta carte a cut

mele

pentru

sti,

rin-

dul solSrituluT, ce aveau obiceiu

c5m&rasit de

de luau

de

SuceveT,

slujba'

ocn3

drept 40 sau 50 de

finut,

ba luau de

s3racilor,

apot

let si

multe supa-

aceT ciocoi faceau rari

cSm3-

si

ciocoiT

la

si

la tot

de apfoape

larg

RSd5uJi,

SUCEAVA

luT

de

kil.;

15

la

direcjiunea spre S.-

ia

Suceava; iarde

frontiera

aci,

^rel pSna"

formind

la satul $tir-

ba^uj,

continue in

rec$ie,

formeazS hotar de jude{

intre Botosani la satul

aceeast

di-

si

neputin-

si

ate un ort de cap, borfaia pe to£i saYacii cu acel

obiceiu, de le lua

pe

de

straele

si

(«Uricariub de T.

dinsii ...»

Codr., vol. V,

254— 255,

p.

Ta?i

1862).

In

1776, Grigore

Ghica,

v2-

la confluen^a sa

700

la

satulut I{cani-Noi; din

la S.

punct,

frontiera se

des-

parte spre N., urmlnd cursul

pi-

riulut Mitocul,

ur-

Botosani

spre S.

iar

la stilpul

de

frontiera"

situat

N.

satului

la

pe un canal

care

se

zadarnice, face o ultima si

silin^

voeste sa scape din prada

ra-

pitorilor ma'car Suceava, vechia

a

capitals

MoldoveT,

aceasta nu

'I-a

fost

implineasca'

si

ast-fel

delimitarea

aceasta

prin care

incS

46

putul

dat

secolulut acesta,

nea o plasa

:

ti-

Berhometele, cu 2

ful-Lucinei,

Izvoreste din Vir-

cota

pra MSrelNegre,

da

in pi-

meaza" aci o balta, numita" BaltaSatului

;

iar

Suceava, dup3

scurgere de 2

kil.,

;

pendinte de com. Fintine-

cani, lele,

jud. Botosani.

1590 m. asupendinte de

piriul

Racova (Sucevtya) care formeazS, si

frontiera

f& re

i

;

Piriul-Lutulut,

a c&rut confluent cu

Suceava

culmea Munjilor-Negri din Bucovina. La inceput, curge in di-

Piriul-Bud&t, la satul Liteni

recfiune de la S. spre N., apol

pe stinga

se

p&n£ la unde formeaza un ses

intoarce

RcLdciu^i,

spre

E.,

o

are

la S.

care este

:

si

satului

^tlrb>a.^:\il

piriul Mitocul,

frontiera 'plrei

;

—

maT

in partea

partea

a

c&rut confluent cu Suceava, o

stinga"

a

rtulul,

fund rezemata

dreapta"

pe dealurt a c&ror inaltfme este pSna" la 300 400 m. asupra

—

MSret-Negre.

Insufe.—De la intrarea sa in "far& ? pSnS la confluenta cu Siretul, riul Suceava formeazS 9 insule mict, considerate mat mult ca niste bancurt de nisip i

a cSror suprafa^S este supusa"

si

de curentul

modificSrilor aduse apet.

Localitdfi

:

pe dreapta satele

Hum&ria

Stirb&tul,

si

— pe

Liteni, din

jud.

Suceava

tele:

Cotul-Teseuji, Prelipca, Ve-

resti,

;

Hancea

stinga, sa-

Roscani, din

si

jud. Botosani. Trec&torl. In tot parcursul riulut

Suceava trecerea pe acest

se face prin vad la satele

si

limitrofe

;

riu

anume pe posedS un

pod de fer, la N. satului Humaria si peste care trece li-

singur

nia feratS Dolhasca-Veresti.

Natura

curentulul.

Suceava

curge in regiune muntoasa* kil.

de

la

obirsie

de

si

aci

in

pSnS

55 la

regiune

de ses inca 55

kil. pini la fronde unde urmeazS. incS o curgere de 43 kil. p&nS

tiera Rominiet,

la

confluenta sa cu riul Siretul.

In total, lungimea riulut Suceava este

pe si

Co-

c& sesul SuceveT se intinde nu-

Vilcovul, iar

pe dreapta:

si

Este de remarcat

tul-cu-Piatra\

o

200 m., este

strabatuta"

Aflue?ifi, rift.

I,

(Sucevi^a), care for-

fluenfa cu Siretul, la satul Ros-

fu-

tirguri: Burdujeni si Vladeni.

Suceava,

trecind pe

si,

linga pichetul No.

Racova

construit,

mat

ce

conven^iune.

pe

anume

lung de 550 m. riul

Balta-lut-

Cotul-Iut-Roman

pureT,

se indreapt& spre S.-V.,

la ince-

si

nenorocita*

jud. Suceava,

No. 49, Stirb^ul.

de hotarul judefelor Botosant-Suceava, pe care il primeste mat la vale, la 1 kil., 800 m. de aci riul formeaza" hotarul acestor jude^e pe o distant de 5 kil., 600 m., p&n& la con-

se face

sate peste linia prin

ca sa

mat pierde

Moldova

sese hotaritS

De

dar nicf

ur-

si

Aci, frontiera p&r&seste riul Su-

strica

Bucovina, sunt

Suceava,

si

mind aceeast direcfie pe o distant de 2 kil., 400 m., ajunge

a se

vindea

anume:

si

Bursuci, Balta-Rupta, Cotul-Ce-

cu piriul Mitocul, situat

ceava

prin

roase baltf

—

num&Balta-

zind c& toate tncercSrile lut de

conven^iunea,

de

acoperit

este

;

Cotul-

Rominiei chiar

si

kil.

1

Ochiul-cel-Mare,

si

babe b^trine

la

feme? saYace

la

lSrgime ce variazS intre

Halia,

$ele

de

de

despre Rominia, are o

sul s&ti

Roscani, la confluenfa

cioase, tot

si

Mercuilor.

§esul Sucevet, pe tot parcur-

Balta-Grajdulut,

Riul Suceava atinge teritoriul

acest

Piriul

si

de satul

S. -

Balan,

meaz& albia riulut Suceava si dup& un parcurs de 33 kil. las& pe stinga hotarul dintre jude-

omul

I^cani-NoT

(RlO)

Suceava, p2n2

si

sa cu Siretul.

m.

m. spre

are la 700

udind partea de E. a orasu-

E.,

de pe o parte

la {inutul

o vindea acea rasii

acum

pana*

ocna"

solaYit

de loc de

:

491

(RtO)

toace».(«Letopisete», torn. 125).

3

.

de 153

Cursul si

sSii

zgomotos

kil.

este foarte repede in

regiunea

mun-

toasa* si foarte linistit in regiu-

Hosted by

Google

;;

SUCEAVA nea de

pe

Ca

?es; iar inclina^ia albiei

sale este

SUCEAVA

492

(RllJ)

de aproape 0,90 cm.

nu po-

§osele, aceasta vale

de

seda

acele ce pleaca din

cit

cu

Cotele luate

ocazia

ridi-

pe ambele

braveni

Balu^eni

$i

schimb,

in

;

Neocomian). Alternan^a de gresiurl gro-

8.

siare si schisturi cu hieroglyphe

aceasta vale poseda o mul^ime

de

maluri ale Sucevel sunt urma-

de drumuri ordinare,

carul

toarele:

282 m. la confluenfa unde riul atinge frontiera; 267 m. la satul Prelipca, pendinte de com. Burdujeni 256 m. la Vere?ti 250

lesnesc comunicafia aproape in

cu Mitocul,

toate direc^iunile ei

m.

izvore§te din banda de jiysch sau gres carpatic superior numit schisturi de Sipot, de la cunoscuta cascada din lo-

carei Harfei

farei

;

la

cu piriul Ra-

confluen^a

m.

240

$i

la

confluenfa cu Siretul.

Ldfimea. — Riul este

aproape

de

sprijinit,

tot parcursul

in

sau,

pronunjate $i pe debordeaza de cit pe timpul ploilor marl la^imea malurif bine

care nu

le

;

medie a acestui la confluenja

30 m.

;

:

50 m.

40 m.

;

la confluen^a

cu Racova (Sucevija)

Adincimea variaza cu timpul ploios totu^i

sau

secetos

adincimea ape! sale per-

mite trecerea prin vad intrerupta de

cit

nu e

?i

cind apele vin

marl.

Sucevel, ca

valea Siretului, este una din

valea sa aluviuni,

De

cu purine

numai de

$i

flysch,

la

Straja

la

§ipot Camerale

$i

pana

complecta de flysch studiata de

M.

C.

1.

2.

aceasta vale cantitate

de

§i

3.

nient silicios,

4.

§i

ridicate

cu

la

apoi plecindu-se spre

Schisturi negre silicioase,

Ace?te 4

nivele, sunt cuprinse

Schisturilor de §ipot

Mai departe intreaga serie pana la Rusca se pleaca spre S.-V. ?i avem:

Paduri sunt purine,

nu se exploateaza de

$i

aceste

cit

ConiunicafiL

— Linia

ferata

a trece pe

carpatic,

cu probabili-

tate eocen.

5.

la

confluen^a cu

Putna.

Avem

de semnalat

la Straja,

destul de intinsa, pentru

bancuri de gres

cu

Gresiurl grosiare.

fa-

Marnele alterna

ciment.

brica

a

$i

calcar

cu

con^in numeroase

fucoide Cylindrites

$i

foarte mari

Zoophycos. Ele represinta schisturile de la

Ropianka. confluen^a

Suceava intra

in

cu

Putna,

Neogen, repre-

Sarmatic

astern e pe el aluviunile sale

Valea

fi

pana

cu Siretul.

sa

o

ia

deschidere

la

mare mai cu seama de confluen^a cu Bilca ?i pana

la

acea cu Sucevi^a, dind na$-

foarte

tere la

din

o

un

intins platou, format

terasa

cu

pleistocena,

prund la baza §i deasupra loess, pe care e zidit ora?ul Radaufi. De aci ?i pana la Burdujeni valea e mai ingusta, avind numai pe stinga o terasa redusa, iar

pe dreapta curge pe linga

paturile sarmatice.

In general, acest etaj in par-

Am-

ole joase, e format din argild,

bele, cuprinse in gresiul carpa-

ce se vede pe valcelele afluen-

6.

Dolhasca - Vere^ti - Burdujeni, §i care strabate Suceava la N. satului Liteni, pentru

gresiuluY

pen-

tru nevoile locale.

pana

inferior,

ci-

pana

pentru pa?u-

locurile

natul vitelor.

pana mai

aci

pentru a intra din nou in flyschul

la confluen^a

Gresiurl compacte

raportate la partea superioara a

tot

de

iar

;

sintat prin terenul

Schisturi rosil silicioase, cu

dupa se recolteaza o buna calitate de fin, in ;

inferior

De

plecate spre N.-E.

in etajul

con-

batyile

la Rusca $i pana la BalSuceava curge pe flyschul

jos de Sadeu, pe flyschul mediu,

Paul.

Schisturi negre silicioase,

de buna

;

De tin,

hieroglyphe

Rusca, intilnim o succesiune

S.-V.

afara

strimta,

e

de

se large^te.

verticals

abunden^

mian.

care se exploateaza pe o scara

Cit curge prin zona

mai bogate vai ale Romide $i populafia este mult ma? restrinsS ca pe alte vai; produce tot felul de cereale ?i calitate

gre-

Neoco-

verseaza patul sau.

niei,

pe^te in

sau

presenta unor rnarne hydraulice,

cele

tin

cal-

8 formeaza

?i

carpatic inferior

sul

cu

de Tetschen, Neocomian).

gresiurl negre silicioase, ce tra-

aceia^i inclinafiune.

Bogdfil. — Valea $i

riul

la

in raport

unde se arunca peste un dig de

calitatea §ipot Canterale,

la Seletin (equivalent

Nivelul 7

natura.

ori-ce

— Suceava

tot atit

§i

confluenfa cu Siretul.

la

nevoile

Geologia vaei riulul Suceava,

20 m.

cu piriul Mitocul

la satul Prelipca

Vere^ti

la

riu este

de

transportululf

in-

sunt me-

$i

a satisface toate

nite

;

cova (Sucevifa),

care

= Schisturile de Tetschen,

anka

Dum-

Vere^ti spre satele Salcia,

kil.

(RlU)

tic

Gresiurl fine compacte.

media.

(Cretaceu superior

$i

Gault). 7.

Schisturi albastre

Jilor,

pe cind

in

parole supe-

rioare, din nisipuri si gresiurl $i

gre-

cu Cerifl sau un calcar

oolitic,

malui sting, urmare^te de-aproa-

siurl calcare cu hieroglyphe de

care e bine

pe acest mal, pana

la Plosca (Schisturile de Ropi-

dujeni cu Ervilia podolica Eich.

la frontiera.

Hosted by

desvoltat

la

Bur-

Google

;

SUHA-MICA

493

SUCEVENI

coprinde douS

Acest nivel formeaza colinele

pul BarSgan,

care sunt invalite de un

loess

mo^it: Berle$ti-Pope?ti, cu 14000

de geologit

hect., proprietatea statulut, fosta

numit

de platou,

Berglehm sau Lehrn-

austriaci

plateau. In asemenea

ceava intra

pana

Su-

condi^iunT,

far a

in

curge

?i

;

Tutova,

sat, in jud.

pi.

Simila, com. Bogdana, pe piriul

Bogdana, spre E. de

satul

Bog-

dana. Are o populate de 1258

Dupa

legea rurala* din 1864,

1878

din partea de

ce

sunt 195 locuitort.

Pe

por-

riuluT

1000 m. prime^te pe

$coaia

o

mixta,

biserica, cu 2 preoft $i

a

E.

dupa un

$i

de

partea

comunet

lo-

$i

o

la

Rominia.

?i

De

aceasta confluen^a, piriul Suce-

vi^a

urmeaza direc^iunea spre E.

dupa o distant de 6100 m. se varsa in Suceava dupa ce mat ?i

intiiu

a

S.

trece

terito-

calea

fe-

romine^ti

2

1,

§i

Este

3.

Uda

Are cota iar

satele: Ra-

in calea sa

cova-din-Vale

Stirba^ul.

$i

la

obir?ie

437 m.,

cu Suceava,

confluen^a

la

Malai?tea.

$i

250 m. Sudi{i, mi^a,

com. rur., pi.

pe partea dreapta a mh;a, $i

jud.

in

Ialomi{a-Balta,

intre

Ialo-

situata

riulut Ialo-

comunele

rata Bucure$ti-Fete$ti.

formats

Suduleni,

Sue§ti,

locuitort

Suha,

Frajile^ti

satul

sting

Sudi{i (Cacale^i-Vechi), ciitun, al com. Gheraseni, jud. Buzau, cu

300

are

locuitorl

61

$i

sub-diviziunile

:

case;

Geavlefi

cu

rageaua, Ma^ali

Su-

:

Caramanul, Sa§1

Pujul-Nou.

Teritoriul comunel,

cu o su

prafa^a de 16400 hect., din care

100 hect. pSdure, se intinde din riul

Ialomija spre S.,

Suha-

piriulut

al

pe

11

§opirliga.

al

com.

jud. Buzau, situat

bozia,

$i

principal e

merge

ce

Bro^teni (50

avind 380 locuiton.

falct.

numat unul

Faiticeni (19

la

42

?i

328 l /a

stapinind

Drum

Zili^teanca,

pe mo$>ia Slo-

41 palma^t

frunta^t,

coda^t,

Sudi^i, c&tun

fillet,

locui-

Improprietaripf in 1864 sunt:

$i

Sudi^i,

facind parte din com.

sat,

Meri-Petchi

rur.

•

Neteze«»ti,

pi.

kil.)

?i

kil.).

Suha-Mare,

Mosti^tea, jud. Ilfov, situat spre

din

N. de

formata

cat.

Nuci.

pe cim-

pirtu,

com.

ceava,

Nem^i^orul

656 locuiton. Are o biserica, cu hramul A-

invirte^te

patru

herSstraie

$i

I

534

al

$i

Sudi^i,

sat,

drept

al

mori^te

se varsa

kil. $i

in

2

Mol-

dova, in dreptul localitajetMolna.

mari

e de

Nem{i$orul,

celor mict, de

1425.

Ro§u,

de

1

Are de

cintaret;.

Numarul

25

.de

snii

preot

dormirea, deservita $i

Stini^oara,

Valea-Colibei.

$i

cursul

Su-

jud.

Izvore^te

din piraiele

obir^ie

la

Se intinde pe o suprafa^a de 481 hect., cu o populate de

In

in

Maiini.

muntelut

jurul

vitelor

in jud. Ialomifa, pi.

riului

Ialomifa

$i

sub

coasta cimpulut BSraganul.

Se mat nume^te

$i

tributart

pe dreapta:

Hartoneasa,

Piriul-Taberet,

troasa,

Petroni,

Obeada,

com.

in

$i

tort.

iar

$orul,

o biserica.

Vatra satulut ocupa 132 o populate de 782

Ialomija-Balta, pendinte de com.

(tirlele)

$i

pe mo$»ia

sat,

Fundul-CrSsani, situat pe Jarmul

din catunele

Cerna-d.-s.,

Maiini, jud. Suceava, a^ezat

Te-

51

pi.

Are o populate de

jud. Vilcea.

204

com.

sat, facind parte din

Cermege^ti,

$ila-Mare, Batogul, Grecul, Peri-

di{i

cat.

com. Izvoarele.

Primatarul din

Dimbovifa,

jud.

sat,

Dimbovi^a-Ialomi^a,

plaiul

Mare.

M5rcule§ti.

Este

Buzau.

ali-

mentat pe dreapta de piraele:

Avram, Saboului

ot.

Gura-Vadulut, din com. Tohani, jud.

{annul

a strabatut satul Stirba^ul.

Pe acest piriti se afla frontiera dintre Rominia $i Bucovina. Pe dinsul se afla pichetele

700

$i

2 dascalT.

stingaPiriul-Obir^iei, lafrontiera

dintre Bucovina

160 bot, 128

cat,

20 capre

Sudi^i, vechie numire a ctttunulul

rur.

Are o populate de 2390

dealului Pirli^a

curs de

mat improprietarit mai

neim proprietary

cuiton;

izvore$te

dupa legea din

$i

s'aii

iar

14;

mo$ie

pe

improprietarift

130 locuiton

locuiton.

Sucevi^a (Racova), pirtU

200

Vite: porct,

Civile din Bucure^ti.

sunt

Suceveni,

Popeni, cu 2400 hect.,

§i

proprietary a Eforiei Spitalelor

confluenfa sa cu Siretul.

la

de m5n2stirea Slobo-

pendinte zia

$i

pe

Pojorita,

Cursunariul,

,

Piriul-

Pie-

Malaiul

$i

stinga

Valea-Colibet,

:

Butnariul

Piriul-lut-Ionel,

tarul, Frasinul,

Celarul,

DohoPlaiul-

BStrin, Fintinele, Piriul- Boiculut

CrSsani-

§i

Rachiti^ul.

d.-s.

Are o populate de 90 milii

;

o $coala mixta.

fa-

Suha-Mica,

piriti, jud.

Izvore^te dintre

Hosted by

Suceava.

munjit

Intre-

Google

: , :

;

SUHMA Petroni;

si

com.

uda*

Malini pe o intindere de 26

ce a

dupa"

si, 1

2

invirtit

herestra*u, se vars£ in

dova,

SUHAIA

494

Dealurt

si

:

in dreptul

kil.

cheltuelT,

mart

1032 vite

Mol-

vite mict cornute

Baltile-din-Todiresti.

Are de afluenp pe dreapta

cornute,

:

BalS-

Bratiana; iar pe stinga

tisul si

Piriul Arinilor,

Piriul

-

Ciumerna,

Piriul

-

Zimnicea

la

§0-

Piuet,

con-

si

com. Fintinelele

la

pe

linga* balta\

cind nu sunt apele man, este drum mare de comunica^ie de

T.-Magurele.

la

com. VinStori, este mat ingustS. Gura sa se afla intre com. Fintinelele

si

tmde

orasul Zimnicea,

magurt. Mai insemnate sunt Cojofenet, care este

si

Toata intinderea de ap& de lungul com. sus enumerate poartS numirea generic^ de balta a

Suhaia; aceastS nu-

iezerul

sail

dupa

mire se subdivide in altele,

Imprejurul com. sunt matmulte

Gardului

Valea-cu-Calea,

Humaria,

vSrita,

-

spre

opri pestele.

pSnS

la poalele satuluT,

Rachi-

kil.;

intre

et,

Viisoara, trece prin sat

Piriul-Maguricet, Piriul-Pirlet, PiPietroasa,

—4

inceputul

s'au ftcut za"gazurt pentru a se

tinua

riul-Butnaritet,

4363

si

3

variaza

bal^it la

seaua mixta, ce vine despre com.

Piriul-Coacazelor, Piriul-Calulut,

ceanul, piriul Pangrajia,

caT,

775

:

265 porcT. comunicafiune so-

de

C&t

La^tmea

30 bant.

lei,

poseda*

mort numit

locului

de 5984

Locuitorit

:

a-

semn de

mo-

numirile proprieta^ilor sau

pe care se

siilor fel,

Ast-

afla balta.

porjiunea care face parte din

Magherni^a (pe lingS manastirea

hotar spre

a-

mosia Fintinelele poartS numirea

Slatina)

Bitlanulut, la N.-V., spre mosia

de Balta-Fintinelelor; apot vine

S.E., fectnd

Balta-Suhaiet, a-Viisoaret, a-Liset

Bildireasa.

si

mosia

Traista; a-PSnurei

Suhaia, com. man,

rur. y injud. Teleor-

Marginea,

pi.

deasupra

dealul

pe

situata

Suhaia,

bSl^ii

de Zimnicea, 36 T.-Magurele si 32 kil.

la

13

de

kil.

Alexandria.

Casele

kil.

de

Viisoara

la

;

hotar intre propriet&£ile locuitorilor si

mosia Fintinelele;

care desparte o

luT-Camen

turS a acestor

la-

propriety de mo-

sia Traista.

sunt insirate de a lungul dealulut,

Dupa

pe un teren accidentat, pe o inmat bine de 1 V2 kil.,

tin

Mavrocordat, fScea parte din

pi.

ce se

tindere de

frumoasa\ Din-

intr'o pozifiune

naintea satulut, se intinde o balta

mat departe

nesfirsita' si

Dun&rea, cu z&voaiele

fluviul

lut.

Orasul

§istov se vede foarte

bine din

La marginea

satului se

Suhaia.

intind viile locuitorilor, pSna* in

Se invecineste

10

N.-E., cu te-

com. Gauriciul,

kil.

la

;

Suhaia

si fluviul

si

separa*

wegul

situat la

V., cu com. Viisoara

cu mosia Piatra

sulele

si

com.

E., cu

la

Fintinelele; la N.

si

din timpul domniet

numea

;

la S.,

cu balta

DunaYea, cu

zaVoaiele

care

lor,

de Bulgaria p5na

in-

o

in thal-

pi.

Fotino

trunita cu

Teritoriul com. ocupi£

o

su-

de aproape 2300 hect, cu o populate de 2466 suflete.

Marginea-d.-s. in-

com. Fintinelele, pana tre-

DunSre

de

J^rit Rominestt, in tratatul

pace incheiat

la

Austria:

si

tarul jud.

al

1741 intre Tur-

«De

Vlasca)

aci (din ho-

apa Dunarii

este hotar pana* la zSgazul Turnulut, care se

numeste Cule-Si».

Printre mosiile gint mergeaii

caror

ale

in

pa^nS

mar-

Dunare,

Suhaia, a manastiret Clo-

si

cociovul.

deservita*

de

scoli 1

si

o bisericS,

preot

si

2

cin-

tareji.

Budgetul, com. e

de 6120

let si

la

54 bant,

venitun iar

la

Suhaia, baltd

intinsa,

in jud.

Te

leorman, formata de Dunare

si

de a lungul com.

Finti

nelele (din apropiere de

Zimni

situate

cea),

Suhaia, Lisa

si

VinStori

Are o lungime de aproape 20

kil

mare numitS

—

5

cam de

unele

in

De

m.

la S.,

girla

kil.,

1

in

formeaza* un unghiu spre N.-E., se lndreapta* spre E.

curma

si

se

pre-

ce comu-

intr'o listeava,

nicS cu Dunarea.

Ceva mat departe de Bolda este un alt

canal

care

se

meste Pielcea. Spre DunSre, la S., este si

Are

Mosia Suhaia se gaseste

cia

de 4

departare

1876.

la

prafa^a*

Are douS

nare, este o girla

Bolda, cu o adincime,

ga-

il

1870, com. Suhaia a fost

la

era

fluviulut.

Constan-

a Marginei; in

istoria lut Dionisie la

luT

cuta ca hotar despre

satul Viisoara.

ritoriul

administrative

impSr^irea

sim trecut

a-Cacan&ulut.

Tn partea despre S., spre Du-

locurt,

Satul Suhaia este foarte vechiu.

locuitorilor

si

a-

si

si

un

tot

un golf numit V&luia.

insulele

:

Beciul

Riiosul,

Plopsorul. In Riiosul este lac,

nu-

si

numit tot Riiosul. Prin

mijlocul insulet Beciul, curge o girla

numita Mitiul;

unde pasuneaza insule sunt

din care

insula

iar

formeaza un

Plopsorul

si

platou,

vitele. In aceste

mat multe m3gurt,

mat principale sunt

Magura-Beciulut, M^gura-Lunga si

Magura-Pirlita

sau

Prislea,

toate in insula Beciul.

Cind apele DunSrit sunt in mare crestere, tot spa^iul dintre Dunare si p3nS in marginea satelor situate

de-a

lungul

batyit

Suhaia, formeaza o singurS intin-

dere de apa\ Adese ort nict sulele

in-

nu se mat v3d. Iar cind

apele scad,

cursul

Hosted by

girlelor

sus

Google

;

:

SUHARAUL arState se poate observa foarte

Suhaia se varsS

distinct. In balta

marginea de V. a

la

isoara,

preunat

cu

Urluiul

si

pe marginea

satul Viisoara

la

si

face

Zim-

la

nicea.

de pesti din balta

VarietSJile

sunt aproape aceleasT ca

calculeaza

cu sutele de mil de kilograme.

Vinatoarea de peste, iarna pe

o

rimental, prezinta din

mai

cele

priveliste

ghia^ci, baljit,

practicate

ochiuri

sunt trase

cu cite

5

—6

in

uneon

chiar

15000 de kilograme de peste, intr'o singura zi. Pe marginea sunt,

bal^ii

puncte,

diferite

la

depozitele unde

se vinde

sara pestele. Locuitorit

pe

sunt

si

din Vii-

doua

Suhaia

pe Fintinelele. Balta

se

numesc

proprietatea

una pe Suhaia,

soara,

si

Doua

aceste depozite catune. ele

cheltueli.

palSmar; este mica*

1

restaurata

la

1792,

mixtS;

de Hie Botez; o scoala

4 iazuri, din care eel mat mare, numit Arborea, are o suprafaj:a

de 15V2 hect.

pe mosie sunt

Piraiele ce tree

Baseul

DrumurT principale duce la Dorohoiu si duce

acel ce

:

ce

acel

Herfa.

la

Cracalia

a-

Suharul,

Dolj,

sat, jud.

fost

pi.

Dumbrava-d.-j., com. Salcu^a.

Suhat,

in jud.

deal,

Babadag, pe

Caraman

Tulcea,

pi.

com.

rur.

teritoriul

Se desface din

Chioi.

dealul Ivan-Bair, se intinde spre

E.

prelungindu-se cu dealul Do-

de jos a placet

formats din satele

Suharaul, cu o

cintarepf

5

cu 4 preopf, 8 palamarf o scoala ;

mixta.

de

lei

7810,

876

bam

si

la

cheltuelT,

de

lovi^a

si

iazurilor

Razelm. Are o inaifime

de 62 m. Este acoperit cu p2sunT si suhatun de vite.

N.-V.

a

rur.,

:

1

563

vite

cornute, 1865 01, 205 cat,

1055 porci; 285 stupT.

partea

in

Fundurile,

plaseT

jud. Vasluiu, la

48

kil.

de ora-

Vasluiu

25

kil.

de Ne-

sul

la

si

resedin^a plSseT. Esituata

gresti,

dealurilor

intrunirea la

V.

E leful,

BirlS

:

Comornhja, la

S.E.

si

la S.

Brasov-

Formeaza un podis inde unde incepe Dealul-La-

nh;a, la tins,

;

E.

la

a

pujin

fo3t

Se cu-

actuala.

noaste foarte bine

azT atitlo-

si

cul biserice! arse cit

si

al cimiti-

Vite: 364 vite mart cornute,

91

641

cat,

Suhuluiul,

01

rimStorT.

37

si

ptriuy in partea de V.

a jud. Covurluiu. Are doua*

ra-

izvoreste din sus de satele Dioche^i

Zmulji,

si

tre.ee

com.

in dreptul

si,

prin Corni

se

BSleni,

uneste cu ramura a doua,

Su-

huluiul-Sec, care pleacS din sus

GSureni

din satele si

:

Suhu-

Brasovni^a, pe

1359 hect, cu de popula£iune 331 familiT, o sati 1268 suflete.

Are

amindou2,

2 biserici.

si

ApoT

impreunate, strSbat

prin centrul com.

Pechea

bozia-Conachi, prin

si

Slo-

vecinatatea

de E. a com.

Piscul,

in Siret, la S.

de com. Indepen-

si

se varsS

dent Suici (Suici-MorS§ti),^w. rur., jud. Arges, pi. kil.

5

Lovistea, la 49 Se compune din Carpenisul, Mora*sti, Ru-

de

Pitesti.

sate:

deni, Suici

V^leni, cu o po-

si

pulate de 2577 Este udaU de

Are 6

N.

formata

o suprafaja de

42.

Locuitorit poseda

man

venituri

la

ce

de Zimbrul (com. Bursucani)

culuT,

Budgetul com. e

dupa arderea unef

biserici,

trece prin centrul comunel.

Dealul-Cruce!

locuitori.

bisericl, si

1698,

la

ter-

deanul,

5

pe alte

Go-

nau{i, Plevna

Are

de unul Ioni{£ LazSr, cam

mina pe malurile

la

si

o biserici,

;

fa cut 3

?

Arborea, Comanesti, Lisna, Mle-

populate de 3618

sau 967 suflete

fa-

lojman. Ondula^iunile sale se

de com. rur., jud. Doro-

Prutul-d.-s.,

jud.

suprafaJS de 786

populate de 204

hect. cu o miliT,

Fundurile,

Are o

Vasluiu.

resedinta com.

si

pi.

mifica^ii: Suhuluiul-cu-ApS, care

Suhule^ul, com.

tarilor el.

hoiu, in partea

Suhule$ul,

Lisna,

:

Damileni.

si

duce venituri insemnate proprie-

Suharaul,

lei, la

ruluT ef.

Mosia se hotaraste cu Havirna,

Suhule^ul, sat

mat spre E. de

Corobana.

si

de 1755

la veniturt si

preot, 2

1

marginea

la si

lei

Sf.

N5-

atragaloare.

voadele colosale, introduse prin diferitele

si

dilugar,

1

navodan expe-

ghiaja, de catre

Nicolae, cu

.

cat,

su-

de lemn, ftcutS din vechime de

in

si

Dunare. Cantitafile de peste ce se scot din balta se

;

si Sf.

cintSre^t

se

pan&

flete

Hie

364 vite mart cornute, 641 01 si 37 rimStorf. Budgetul com. e de 1856 Vite

91

Prutuld.-s.

pi.

o biserica, cu hramul

incepind de

bal£iT,

Suharaul,

Duhna,

din dealurt.

trasurile

sat, pe mosia cu acenume, jud. Dorohoiii, com.

lasi

Are o populate de 1259

Cind apele sunt micT, comunica^iunea cu

Suharaul,

im-

apele tuturor izvoare-

si

curg

lor ce

satului Vi~

Calma£uiuluT,

piriul

precum

SUICI

495

Vite

:

capre,

o scoala mixta".

si

620 boT si

370

4

Topologul.

din care una

bisericY,

Schitul-Valeni,

3 bivolT

suflete. riul

si

asinT,

vacT,

65

cai,

2150

ot,

no

rimStorlf.

Suici, sat, cu 2206 locuitori, jud.

Hosted by

Google

:

SULACOLUL Arges,

Lovistea, ftcind parte

pi.

din com. rur.

Are

cu hramul

Intrarea in

si

nume.

cu acelast

2 bisericT,

Nicolae

Sf.

BisericS,

din balta Velichi-Merhei, se

de

la

de N. a

partea

plasei

Bratianu, deservite de 2 preo{T

de curs se vars5

cundar

Sulacolul, sat, fadnd parte din com. rur. Pirlita-Sarulesti, pi. Negoesti, jud.

de

S.

c5t.

situat spre

Ilfov/,

satul

numai

prin stuf.

hramul

preot

si

Sf.

cint5re£;

1

o scoala mixta.

Comerciul

se

de 2

face

182

man

vitelor

de

e

celor micT, de 418.

Constanta,

m

varsS

Hazarlic, la

rur.

cu Bulgaria, situate

hotarul

partea de S. a plSsei la

2V2

vendic

jud.

in

si

si

in

a com.,

spre V. de satul Se-

kil.

2 kil. spre

la

de 50 hect.

si

de

parte

din

anume

din

face

dealul Ghiol-Punar,

E.

o suprafaja

satul Hazarlic; are

si

ramificajiunile sale

de

pi.

Gradistea, citunul

de resedin^a,

kil.,

riul

lacul

si

aceasta

kil.,

pe

Cernofca,

mare

cantitate

care se exports.

180000 mare din tot

Intinderea plasii e de

mat

cea

hect.,

4000 hect. comu-

sunt ocupate de vetrele

com.

rur.

fadnd parte din

sat,

Ileana-Suliman,

Mos-

pi.

din acestea,

;

de

ocupate

16000 hect.

nelor,

p2mint ferm, 35000 hect. restul de 125000 hect.

baljt stuf.

si

Vaiet-

Are o populate de 1 .000 locuiton, compusS din Rust, cart

VinatS. Aci Valea-BulumeziT se

sunt in maioritate, Romini Greet,

varsM in Valea-Vinata.

Evrei, etc.

Se intinJe pe o suprafa^a de 928 hect., cu o populate de 142

lina,

Ilfov,

de

situat la S.

pe malul drept

al

locuiton.

Are

1

,

E

formats din comunele

com.

Comerciul

se

si

1

pod.

de 2

face

cir-

Su-

bra'juluT

Mare, port

lina in

Su-

:

urb., resedinja plaseT,

vSrsarea

la E., la

helesteti

1

pe braj

si

si

pe Mare;Chilia-Vechie, com. urb.,

pe brajul

ciumarT.

la N.,

Numarul vitelor man e de 219 si al celor mici', de 375.

dinsul;

plasei, in judeful Tulcea,

pe

Chilia, port

Cara-Orman, cu catunele Cara-Orman si Uzlina in inte-

cu

cat.

Satul-Nou

de 2V2 Dunava^ul

rindu-T la

si

E.

Chilia;

la

Neagra Tot

si la

si

prin

S.,

bra Jul

cu Marea-

V., cu plasa Tulcea.

teritoriul

.s2u

este

cu-

prins intre brajele DunariT, unde

pamintul

este

la

nivelul

apei\

de unde provin acele dese inunda^iuni

unele

velului,

Dun^ret,

ale

locuri

—4

pSmintul

LocuitoriT

import

Cara-Orman, din care parte sunt acoperite cu nisip, parte cu p2-

S.-E.,

de

vSrsarea

la

Gheorghe

se

Comerciul consta peste

acela

aproape

si

ocupa

mai mare parte cu

ni-

anume pe

Sfis-

Peri-

si

in

Mare.

6

rurale,

cuprinzind 6 sate.

in-

si

la

Gheorghe sau

Sf.

;

In total 2 com. urb.

se

Letea

la

brajului Sf.

in

m. deasupra

Satul-Nou,

Cadirlez,

Sfistofca

N. -E.,

la

cind

formind grindurile Chilia,

Periprava,

prava,

Letea,

si

de Mare;

aproape

brajul Chilia

Dunare,

c&tunului s3u Periprava. Pleach

si

Ele conjin

altele.

judejul

com.

Sfistofca

si

se

teritoriul

rur. al

in interi-

dupa 6

anume

poalele

girla, in jud. Tulcea,

pe

si

peste in

si

manca.

nal^a cu 2

Sulina,

lul-Merhei, stuf

N-E.

Dranovul, jud. Tulcea,

pi.

Rosulejul,

tofca, cu cat.

S.-E. pi. Tulcea.

Sulimanca,

jud.

Se margineste la N. cu Basarabia, de care se desparte prin

la

Do-

Lumina, Rosul, Velichi-Merhei, Ma-

comunef

alimenteaza cu apa dulce girla Cerne^ul

in

Dunare. Principalele baljt sunt

spre E.

la

ne-

de scur-

Delta

gere multor b&ljT din

R.-Sarat,

Araf, lung

care

prin

girle ce serva

riorul plasei, spre V.; Satul-Nou,

dealulul Suligatul.

Sulimanca,

girla,

S.

Racovifa, asezat spre N. de catunul

numarate

Are

la S.

dreapta, aproape de girla Suli-

Sulina, Suligatul, sat, in jud.

si

bra^ul

tistea, jud.

Silistra-Noua, pe

pi.

com.

Curge

Gheorghe

mijloc

prin

Sulina,

N.,

la

Sf.

Dun^reT, o

al

Obretinul, Puiul, Puiuleful,

Se formeaza

Sfistofca.

Ileana,

Sulei-Orman, pddure, teritoriul

dreapta,

cea de V. a comunet

si

Sulimanul,

al

si

se

cir

ciumarT.

Numarul

pe

Sulimanca-Jjiesca,

orul stufurilor

1

uda si

Chilia,

vinca, Ivancea,

locuiton. biserica, cu

Bra Jul

kil.

bra|:ul

paduri (Cara-

parte cu

si

Orman).

cea 5

Periprava.

linga

Sulina

Dumitru, cu

in

Cernofca,

Se intinde pe o suprafa^a de 305 hect., cu o populate de 97

Are o

si

Dupa

Tulcea, in partea de N. a plSseT

Pirlita.

suni,

S.-V. spre N.E., brSzdind

de V. a comuneT.

2 cintSre^T.

in-

dreapta spre N., intr'o direcjie

din care una e facuta de familia

si

SUL1NA

496

ture

si

in

export

fabricate de stuf,

de

etc.,

cea

in

pescSritul.

coloniale,

si

de in

manufac-

ce se face din orasul

Tulcea. Viile se cultiva fa^a

pe o supra-

de 148 hect.

Hosted by

Google

;

;

SUL1NA

C51 de comunica^ie sunt

cite-

va drumurt comunale, pe care

n&rene, a vice-consulilor din

stuful

mic l&csor de pe malul M5rit, la mila marina No 4, care ud£

lia,

comuna

insa este cea fluviala* a bra£ulut Sulina,

pe Mare de

si

Sulina.

la

mute-

Plasa Sulina cuprinde

vechiu turcesc

sariflicul

mat

din care,

net,

Suli-

al

drept

parte

E. a judejulut,

65

la

lut,

si

care se vad

de

o-

districtu-

Orman;

iar

cu com. Cara-

Marea-

cu

E.,

la

Neagra.

mat jos de

si

inundajiile

la

nivelul

cit

ceea-ce explica este supus.

care

Mat ridicataeste o

de pamint

fisie

de-alun-

ingusta, ce

se intinde

gul Marit,

alta in interior, str£-

si

batut& de o

numita Grin-

girla,

acoperit cu nisip,

de

grindul

este asezata

si

se

mat gSsesc

2

puncte

E.,

la

Sulina

si

doua

si

care se

si

linga malul

leaga, pe

donul

port

ca a ort-carut

sa,

fluvialo-maritim

Are 1331

familit,

Are

N.

si

rea-NeagrS,

la

E.,

Car-

Sulina (2,8

pe o lungime

la

V.

si

si

germana; 4

si

pe ale marilor lacuri

665^6. Marele Dicfionar Geoyraflo,

Vol.

de furtunS in aceste Atunct s'au umplut mlas-

aruncafe

savura adusa* de

cu

timente

si

2

Nu

un

este

port insemnat,

admi-

dar gra£ie pozh;iunet sale

gura brajulut Sulina,

la

singur

e

in

Bosfor,

Mareaad&post

sigur pentru bastimente in ort-

timp

ce

si

este

el

frecuentat

anual de ma! bine de 6000 corabit

si

r^zbune moartea

fiulut

Exportul butoaie,

in

sMrat, grid,

piet,

consrl in sardele

sitil

proasp&t

peste

morun

si

lemne de construc^ie

padurea Cara-Orman), fam3,

si

in

si

si

nisetru, (din

mata

Acest oras a

rusa.

butoae.

porumb, I2mit de

bac, ulet de mSslinl,

beci

si

{apt, etc.

linct,

suferit

soarta comuna' a Deltet;

Turct

la

de c&tre Rust, odata*cu rSpirea

p3nS

la

au st2pinit-o

1854, cind a fost ocupata*

de Austriact. Dupa*

militSreste tratatul

de pace de

Sulina

si

la

Rominia, conform trecut

aii

bombardata

dupa

Stefano,

St.

La

iar din

minia, impreuna' cu tratatul

de

si

a fost pretratatul

de

Noem-

brie acelast an, a trecut la

dupa

anul

asediata

tret zile,

Rusilor,

trece

tratatulut,

sub Turct.

Octombrie,

1877,

la

in

Del-

la Paris,

loc de a

ta

Ro-

Dobrogea,

la Berlin.

icre

portocale, griu, spirtoase, orfe-

vrSrie, confecfiunt

sa*

asa-

Sclti,

sinat de voluntarit greet din ar-

date

vapoare.

1854,

de vice-amiralul Parker, ca

BasarabieT. Rusil

giamit.

la

18, a fost distrus cu totul

1813a fostsmulsde

Sf. Ni-

straine

biserict

bas-

constituit

ast-fel s'a

si

un mic tirgusor, care,

la

2

negre, porumb, butit

dreapta apele lacurilor Porcul

mat ocupau

pescStrit se

cu jefuirea cor£biilor, ce erau

una elena, tot cu hramul colae,

Importul consta*

pe o lungime de 7 mile (12 kil.); Impufita ce primeste pe

o gr&madire

el

prin mijloc

girla

Sf. Ni-

cit

si

orasul Sulina si

scoala

cu

de pescart, cart

colae, romina, ziditS de locuitorl,

Neagra, dupM

de 14 mile marine (25 kil.) si pe ai caret mal se afte imbucatura bratulul Sulina

una

si

de

1

:

1

una cu hramul

pe care

de malul MaVit. Apele care o ud& sunt: Ma-

si

greceasca*

portul lut

:

romine

una de fete;

bisericT,

pe linga

Iulie

scoale

2 si

pe care

m.) linga Sulina, spre E., aproape

DunSrea,

b^e^t

de

cite-va colibe

tinile

sau 5611

si

IstoricuL Acum 50 deant Sulina

ele-

eel

N.

la

S.

la

nu era alt-ceva de

locuri.

mentul grec.

Gheorghe

din

este

mat amestecate; dar mat numeros este

cele

rabile,

ridicSturi,

de 123433 let. Are 2 drumurt comunale, ce o

si

Dunarii,

trigonometrice

(3,5 m.) la

Porculat,

acoperit cu stuf, aparfine

Statulut.

p5mint improductiv

dul-Sulina,

cu

totals a comunet 8000 hect, din care 82

de

lacheltuelt,

si

Sf.

\%x\.

spi-

la veniturt

235 16 lei, 55 bant

unesc cu Chilia Vechie

diferite

suflete (1900).

apelor Dunarit,

si

la

hect. ocupate de vatra orasulut

Solul este peste tot acoperit

cu stuf

aspect

Budgetul este 1

Are un

cladirt frumoase.

tal si

Intinderea

restul,

de comerciu

Gala^t.

si

din

Populajiunea

Se margineste la N. si N.-V. cu comunele Satul Nou si $fis-

din Bralla

si

Austro-Ungaria, a

si

ancorate nenumS-

corSbit

este de

a caret resedinfa este.

tofca; la S. si S.-V.,

Are un

placut, cu intinsul s5u cheiu,

partea de E. a plasit

in

malul

si

sting al bra^ului.

kil.

rasul Tulcea, capitala

pe

intinde

se

im-

Tulcea,

in jud.

Sulina, la v5r-

dat

Sulina, situata in partea de

pi.

al bra^ulut

malul

sarea acestuia in Mare; o mica*

rate

Sulina, com. urb.,

asezat pe

la

o parte, cea de V., placet Tulcea.

Norvegia

Ita-

Olanda, Suedia

Anglia,

agenjiilor caselor

la S.-E.

Orasul este

s'a

tirziu,

m pl&st,

parjirea jude^ului

Este resedinja comisiunet Du-

S.; girla

la

Bivolul, ce este o scurgere a unut

Calea principals

ele.

Rosulsi Rosculejul,

lo-

comu-

leagS

intins, si care

nele intre

prin

ftcut

le-au

cuitorit eel

SULINA

497

bum-

orez, ber-

Sulina, punct trigonometric

de

observa^ie de rangul al 3 lea, jud.

Tulcea, in partea de E. a placet Sulina, lina,

si

la

S.

de orasul Su-

asezat pe $armul M^rit, in

mijlocul

unel bande

V.

de

nisip.

63

Hosted by

Google

SULINA

Are

dominind partea de

2,8 m.,

S. a ora^uluY

drumul comunal

$i

Sulina-SatuKNou.

pentru

piatrS

luluT

sele

jud.

in

Sulina, pe teritoriul

pi.

Satul-Nou. Se desface

rur.

din grindul Letea, se dirige spre

de

E., intr'o direc^ie generals

tea de E. a pla^ei

cea de S.

$i

Ate forma uneY

59 bant,

21600

Se termini pe malul MareT. Pe merge un drum comunal Su-

lina-Letea.

Sulina,

Tulcea,

partea de E.

cea

$i

Are

de V. a ora^uluT Sulina. forma unet

N.-E. spre S.-V.

la

Are o lungime de 6

kil.

intindere de

E

io hect.

I

$i

incon-

ce

terming

se

soaia

intre

Siena

$i

jud. Bo-

pe culmea de deal

to^ani, a^ezata

Ur-

piriul

lacul Draq»ani,

§i

Suli^oaia,

Este situata

20

la

spre

kil.

de Boto^ani, socotite pe

valea Siena,

la

§i

25

kil.,

pe

seaua Boto^ani-Talpa-Sulita.

$0-

O

§osea, Suli{a-Talpa,

pune

municare

calea Boto-

tirgul

cu

in co-

$ani §tefane§ti.

Are o

suprafa^a de 457 hect.,

cu o populate de 495 familiT, sau 2850suflete; 1 bisericS, deservita re{f;

1

Aid

de 2

preoflf

$i

3 cinta-

sat, jud

Boto^ani, in

partea de N. a

in

$i

de 364 mat inalte

virfuri din jud.

Este stincos, gol,

domina ora^ul Macinul $i imprejurimele luT, pe o mare intin-

$i

tir-

Are o suprafa^a de cu o populate de 60

com

riul

Macinul,

pi.

vale,

pe

jud.

terito-

urb. Macinul.

Se des-

V.

ale cul-

face din pantele de

mei PricopanuluT; se intinde spre intr'o direcjie generala

S.,

de

la

guluT Sulina.

N.-E. spre S.-V., brazdind par-

207

tea de N. a placet $i de E. a com. Este scurta $i se pierde in cimpia de la E. ora^uluT Ma-

hect.,

sau 240 suflete.

familii,

Vite: 125 boT

674

01

55

f\

$i

vacT,

20

cat,

porcT.

Sul^a,

tin.

jud. Bacau,

sat,

situat

pe

nume. Are

o populate de 426 locuiton

Sulugea,

deal,

Tulcea,

jud.

in

pe

IstruluT,

pi.

com.

teritoriul

Casimcea. Se desface din

dea-

Saxancula, se intinde spre

lul

o direc^ie de

S., in

la

N.-E. spre

o

S.-V.,

^coala mixta, infiinfata in 1879;

placet

$i

N. e

a^ezata o parte din satul

de

biserica

de

locuiton

circiumT;

1

in

lemn, anul

;

cladita

1852;

moara de ap&

§i

Casimcea.

214 m.

cornute,

$i

carbunt de pSmint.

Bac3u,

pi.

jud.

Muntelut, com. Aga-

care vine din Ardeal, curge

V. spre E.,

$i

dupS ce se incarca cu piriia^ele AgSpioasa $i §olintarul, trece prin satul Sulj:a

$i

se

Sulugea,

de

vale, in jud. Tulcea, pi.

IstruluT,

pe

simcea.

Se desface

pe

varsa in

gea in

intre

teritoriul

com. Ca din

dealul

poalele dealuluT Sulu

dupa 4

kil.,

se deschide

Casimcea, pe stinga,

satele

Baciamacul

$i

Ca-

simcea.

Sultan-Tepe, virf de riul

in

deal, jud.

Babadag, pe jteritocom. urb. Babadag, a^ezat

Tulcea,

de

kil.

§>i,

la

piriul

Trotu$, pe stinga, dupa un curs 1 1

inai£ime

de naturS pietroasa

Suci-Tepe Bair, se intinde spre

§ul{a, piriu, in

la

Are o

E

poalele sale

e acoperit cu fineje.

V.,

Sul^a, sau

La

mart

332 49 porcT $i 26 capre. In apropiere de acest sat, se afla 2 izvoare cu ape minerale vite

cat,

a com.

2

$i

40

Vite:

brazdind partea de S. a

6

herestrae.

$ul,

;

ambele malur!

ale piriului cu acela^T

pe granija, de

de vite §i producte agricole este a doua pia^S dupa Boto«;ani, maT cu seamS in ce prive^te comer-

Mun-

Diacone^ti.

sec^iile Preluci $i

Este

pi.

com. Aga^ul, coprinzind

se face in fie-care sSptS-

multe orT se fac vinz3n multe

de

Mad-

culmei

e unul din cele

$i

placet.

dealuluT

al

inaljime

Sulucului (Valea-),

de N.-E. a com. Dracpe valea Ursoaia, in apro

§coala mixta.

mina* iarmaroc, Lunea, cind de

ciul

bant, la cheltuelT.

partea

o

in centrul placet Miletinul.

S.-E.

de

$i

m.

al

§i

Are o

nulul.

Tulcea,

$i

(tirg),

venitun,

Mehedinfi, plaiul Cloj»ani.

teluT,

rur.

culminant

o

jurat cu stuf.

Sulina, com

cea de N. a

$i

virful

dere.

o direcjie

cu

fa$iT,

generals de

pi.

Este

Sulina, picket de granifd, jude^ul

^ant,

in

40

let,

piere in jud.

la

fa^iT.

el

Sulina, grind,

vacT, 52 cat,

200 of, 120 capre $i 135 porcT. Budgetul comuneT e de 21693 let,

a com.

PricopanuluT ?i

la

N.-V. spre S.-E., brazdind para comuneT.

$o-

$i

o car3-

$i

midarie

Sulina, grind insemnat, Tulcea,

case

acolo este

tot

;

Vite: 400 boT

com.

SULTAN-TEPE

498

pi.

partea de E. a pl^eT

$i

cea

de N.-E. a com. urb. Este unul

vite.

In partea de V., despre lacul

Sulucul,

deal, in jud. Tulcea,

pi.

din virfurile de N. ale dealuluT

numit «Po-

Macinul, pe teritoriul com. urb.

Canara-Balca.

noare», se scoate din coasta dea-

Macinul, situat in partea de E.

S. se ogiindesc in apele laculuT

Drac$ani,

la

locul

Hosted by

Poalele

sale

de

Google

;

SULTANUL

dominind calea judefeana Babadag-Jurilofca, ce trece pe poalele de S.; calea nationals

Tulcea-Babadag, ce trece pe

precum

el,

si

Ba-

tezerul

badag. Este acoperit cu

la

livezt,

iar la

poalele sale se gSsesc

multe

vit.

mat

o scoala mixta

cuitort;

4

este un sol argilos; pe alocurea,

lo-

de

nisipos

preot

si

cintare^t. :

ftcind

sat,

parte

din

hova, jud. Prahova. Are o po-

pulate de 92

o

235 Are o sosea comunalS,

E

udata de

Budgetul pendinte de mSncistirea Slatina,

de 740

turt

de 529 Dealul

Tulucesti intindere de 881

hect.

mosia

com.

in

si

jud.

Suceava.

E

Bistri^ei

si

pe £&rmul drept

let,

si

acelasl

nume.

str5b£tut de piriul cu

-

girla

capitala

Dealul

Suret,

locui-

si

-

Cioca-Du-

drum

singur

lungime de 2

kil.,

Suraia, com. pi. Biliesti,

uda

co-

teritoriul

munet pe o lungime de 5200 m. si, dupa ce a invirtit 3 herSstrae tul

rur., in jud. Putna,

si

o moara, str5bate

cu acelasi

in Bistrh;a, in

nume

si

sa-

se arunc£

dreptul satului.

Mehedinji,

rur. pi.

si

sat, in

Vailor, la 55

jud. kil.

kil.

de capitala

3041

serict parohiale,

suflete

Cuvioasa Paraschiva,

Slivilesti si Covrigi;

vacT,

;

2

in cat.

delet 4515,

turt

de

leT

fa-

C2rbunesti

Su-

Este

si

Predealul.

brSzdata de dealurile

Poiana, numit «La-P3dun»; Se-

o rip3 spre S.

de 8137 let, 45 bant si la cheltueli, de 813 1 let. LocuitoriT poseda 1 marina turt

:

grape,

1

Ripile

si

de prunt.

Este udata de la veni-

;

spre V., ambele aco-

perite cu livezt

o scoala.

10

la veni-

iar la cheltuelt,

bi-

Pacurile,

41 plugurt de

cir-

3096.

cSrile,

de

5

Are sosele prin care comunica' cu comunele §oimari, Aricesti,

a doua cu hramul Sf. Hie DumbraVi$a si 1 filiate, cu hramul Adormirea, in Dimaciul;

3

:

30 capre,

ciumart.

raia,

de

cu com. Corobaile.

214

Et poseda

120 porct.

si

in

turat,

cu com.

ju-

una cu hramul

forma unut amfiteatru. Se m5r-

iar Ja N.,

preot

I

1889.

la

Budgetul comunet e

sail

fier,

statulut.

ot

gineste la E. cu com. Corobaile

la V.,

hect.,

Comerciul se exercita de 4

Di-

la

Are o populate de %i% milit,

pe mosia

400

ce vine de

de treerat cu aburt,

Bolbosi, ce apar^in jud. Gorj

kil.

de

locuitort, deservite

unde se

balta

de orasul Turnul-Severin, situata pe coastele unut platou, avirid

si

de

2 tepe,

Budgetul comunet e

Sura, com.

19

placet.

o scoala, infiin^ata

cat,

Siretulut, lingS locul

varsa

Sunatori,

tele Pietrosul,

de

la

cu o populate de 974 locuitort; o biseric&, fondata in anul 1816

situate pe malul drept

Se compune din catunele: Butuceni, Dimaciul, Dumbr&vifa si Suraia, unde e si primSria com.

pitiii, in jud. Suceava, com. Dorna. Izvoreste din mun-

48

si

Locuitorit sunt parte mosnent,

dejulut.

Zu-

judefulut

si

kil.

parte impropriet&ri£t, cu 250 hect.

principal, in

greni. (V. Dorna).

la

Are o suprafa^ de 2000

cu pometurt.

duce

la

Sarata,

de resedinta

§iaculut,

Valea-Caset, acope-

maciul, la 18

tort.

Un

si

rur., jud. Prahova,

pe

Vat sunt: Valea-Obirsiet, Va-

al

Are o populate de 7$

si

o scoalS mixta*.

iar la cheltuelt,

al

poalele muntelui Pal-

mesul,

hramul Cuvioasa Paraschiva,

Podgoria, situata pe deal

let.

lea-Suret rite

situat

cu

bisericS parohial£,

pi.

Dealul-Trdstioaret

pe

sat,

Dorna,

I

e la veni-

chiet.

Sunatori, sau Sirghieni,

Dimaciul.

Surani, com.

riul Jityul.

comunet

Dealurt mat principale sunt

com.

jud. Covurluiu, pi. Siretul,

care

Siretulut, lingS

tilor.

locuitort.

Sultanul, mo§ie a statulut, fosta

la

Are

Cosmanes-

leag& cu soseaua

pi.

cu acelast nume,

com.

unde se vars& balta ce vine

locul

de

Putna,

in jud.

pe malul

situat

rimStort.

si

Dimaciul.

Suraia, c&tun, Biliesti,

LocuitoriT poseda 30 plugurt, 47 care cu bo! si 4 ca'ru^e cu cat 300 vite mart cornute, 260

19 cat

Este str&b&tut

baltos.

si

piriul

2 bi-

si

1

;

Prahovi£a-d.-s., pi. Pra-

Are o

de

deservite

serict,

cu

Valea-Casei.

$i

Are o populate de 640

.

ot,

Sultanul, com. rur.

comuna'

formeaza'

Satul

satele §iacul

metri,

V. de

SURDENI

499

Babadag. Are o inalfime de 60

la

:; ,

:

girla Strata,

ce vine din com. Aricesti, trece prin

centrul

comunet, primind

pe dreapta izvoarele: Puturoasa si

Bracacea.

vin-

lemn, 90 moarS de

ap2; 1087 bot, 866 vact, 249 cat, 896 ot, 10 capre si 469 porct. Terenul com., in mare parte,

Surdeni, tul,

sat, jud.

Arges,

pendinte de com.

pi.

rur.

01-

Laoi-

nele-d.-j.

Surdeni,

sat,

fficind

Hosted by

parte

din

Google

SURDE$TI

com.

Stilpeni,

rur.

Riurile,

pi.

jud. Muscel, situat pe malul drept

Tirgul,

riuluT

al

Stilpeni

c£tunele

intre

Are o

Opresti.

si

pulate de 178

Pe

po-

Golesti-Cimpulung

soseaua

si

Pi-

testi-Cimpulung-Frontiera.

de V.

partea

In

spre com.

a

zeelul-Sec, la 56

185

viroaga

o

sat, jud.

Arges,

pi. Pi-

Hinfesti-Zmeura.

Are o suprafa^ de 64

1866, cu

la si

com.

rur.

hova,

parte

facind

sat,

din

pi.

Prahova,

situat

in

partea de V. a comuneT, cuprins intre riul Prahovija

o

409

cintarej

1

7

timpl&rie

4

si

1900

oT,

o

(Ci{a), com.

Surdila-Gaiseanca, mo§ie

par-

Vite

de com. cu nume, plasa Ianca, jud.

tesul, in

E. de

la

Bra-

cat.

partea stinga

a rami-

Braila.

Se m&rgineste

la

N. cu

Fili-

pesti; la V., cu Surdila-Greci cat.

Bratesul; la

Ciresul

si

S.,

Ruse^ul

Surdila-Greci, com. la S.-V. jud.

pe

viroagei Buzeelului.

ficajiei

si

la S., la E.,

E., cu

la

Are osuprafa{5 de 5740 hect, 2 bisericT, construite la locuitorl, deservite

2

si

scoala mixta,

DrumurT:

1864 de

paracliseri la

;

o

gara Ianca, spre

;

linia

feratS Braila-Bucuresti, pe

la

la Filipesti, spre N., peste

cantonul 109, 8

kil.;

la

gara

—3

kil.;

la

Surdila-Greci, spre

V.,traversind calea ferata FSureiFetesti, la

II

pe

la

cantonul

5,

13

kil.;

Slobozia Ciresul, spre S.-E., -

s'a

Riiseful;

infiinjat

1854 de locuiton.

la

anul

infiin^ata' la

Vite: 501 boT,

si

si

3

si

1858

;

64 sunt tan^f,

lei.

improprietari^T din

152,

neimproprie-

si

:

la

gara FaureT, spre

N., peste podisca Buz^uluT, kil.

;

la

BuzSu);

Ciorani, la

1

V2

spre V. (jud.

Visani,

spre N.-V.

(R.-Sarat); la Nisipeni, spre N.(jud.

R.-SSrat);

la

BuzSu,

prin cat. Faurei, la V.; la Strimbul,

spre

S.,

pe

la

vite

marT

1420

si

01.

Surdila-Greci, mo§ie particular^, pendinte de com. cu acelasT nume, pi. Ianca, jud. Braila. Are o suprafa^a de 1 700 hec-

Surdoiul,

cu

sat,

jud. Arges,

locuiton,

45

Lovistea, facind

pi.

Surdule^ti,

com.

Teleorman,

com.

Perisani.

rur.,

Movila-Ji-

in

jud.

TeleormanuluT,

pi.

Balaciul,

situata kil.)

(3

intre c2t.

si

Cajelesti (com. Tecuciu),

la

79 de resedin^a jude£uluT, 34 kil. de Rosiori si 66 kil, de Ale-

kil.

xandria. la

Are un

catun, Afuma{i,

o mica departare de Ccitunul

de

36.

Drumuri

450

cai,

pe valea BurdeT,

367 vaci, 11

de 4976

cheltuelile,

Locuitorl

220

parte din com. rur.

305 rim&ton si 1958 01. Veniturile com. sunt de 5006

let

:

hect.,

taurT,

V.

kil.

Comuna

si

o m'oarS cu abun'; 8 circiumT.

F5urei, spreV., prin cat. Bratesul, 2

vint

tare.

cu o populate de 1264 suflete;

1859.

N.-E.

moara de

o

;

la

ferata;

Surdila-Gaiseanca

cu

o scoalS mixta,

de 2 preofT,

infiinfata'

la

Strimbul

N. cu

la

linia

si

Are o suprafa^a de 6530

cu o populate de 1245 suflete;

cintarej

Se margineste cu

Ianca,

V., cu catunul Faurei-NoT.

la

Ionesti-Berlesti.

I

ses.

rur., situata

Braila, pi.

c&tunul Bratesul

cu Sloboziasi

infiinjata

cornute, 200 rimaton

rur., jud. BrSila, pi. Ianca, ase-

zata pe ses,

mixta,

circiumT.

acelasi

Surdila-Gaiseanca

kil.

suprafaja de 38 hect.,

scoala

i860;

tori.

ticular, pendinte

locuitorl.

61

la

cu o populate de 621 locuitori

200 rima-

si

calei fe-

1858.

S'a infiintat la

fe-

man

Vite: 350 cai, 800 vite

FSurei,

viroageT

al

Are o

cornute,

stinga

la

spre S.-V. de orasul Braila.

o

circiumT;

Braila,

rate Braila-BuzSu, pe malul sting

muntele

si

Are o populate de

Surdesti.

preot,

1

paracliser;

1

jud.

1859;

locuiton

rarii.

Pra-

Breaza-d.-s.,

jud.

spre

kil.

Surdila-Greci, sat, in partea de N. a comunei cu acelasi nume,

hect.,

infiinjata la

o biserica, cladita de

lipsc^nie;

Surde§ti,

N.-E., 48

cu o populate de 830 locuiton;

facind parte din com. rur.

testi,

formind

ferata FSureila Ianca,

kil.;

5

Cal-

peste viroaga

E.,

calea

si

Fetesti,

si

Surdila-Gai-

la

;

insula.

o scoala mixta,

Surde^ti,

BuzSul

Buzeelul, si

kil.

1 1

seanca, spre

strabatut de la N.

de

S.

ma|:uiul,

Braila. S'a infiin^at la

Este

1.

spre

viroaga Strimbul

peste

spre S.-V.

kil.

Ruse^ul, spre

la

kil.;

pe linga Movila-figanuluT,

S.,

cu acelasf nume, pe viroaga Bu-

dealul

numit «Valea-Popii».

ganulut, 8

sat, judeful

de E. a com.

BrSila, in partea

desp£r{indu-se in sat

satuluT,

este

Balilesti,

Surdila-Gaiseanca,

de orasul

locuitorl.

E. de sat trece calea ferata

la

SURDULE$TI

500

resedinfa.

Surdulesti, este

cat.

pendinte

si

apropiere de

In

pe aceiasT

Ca^elesti,

la

linie,

3

kil.,

de com. Tecuciul-Ca-

lenderu.

Se invecineste la N. cu tericom. Mirosi si padurea

toriul

Dr^gociuluT

;

cuciul; la V., cu

Hosted by

cu com. Tecom. Tecuciul-

la S.,

Google

;

SURICARUL

Calenderu

com. Gu-

E., cu

si la

mesti-Silistea

o

634 locuiton; o

preot

mixta

scoalii

de

deservita'

biserica,

1

Cursurt de apS are: pe de o

de in

V. spre E.

la

pe de

iar

alta

Dragociulut, care curge

piriiasul

Burdea, in apropiere de co-

com.

194 vite

caT,

man 175

si

porcT.

Budgetul com.

de 2925 lei, 2812 let.

e la

asezatS

este

Mirosi

:

soselei

judejene

O

ramura' de

Surdulesti

a

purtat in

numirea

de

Besnesti

sau Basnesti si

mosia

vede

numat

c£t.

Acesta cu

sat

nu

trecut

a

alipit

fi

de

deru,

se

ci

important

sat

c5tune: Surpatele

Are o suprafaja de 1207 cu

399

dormirea, deservita si

cintaret

1

de

1

preot

helesteu

1

;

locui-

cu hramul A-

o biserica,

;

o

zis Baloi si

dealulut

circiumT.

la

e

12

(Clinciul),

parte din com.

Chiseletul,

fondata

de Episcopul

de 1057

o populate

tori;

Numarul

un de

se 5

prietatea vile

in

vitelor

e

al

si

Eforiet Spitalclor

lei.

munica^ia

singur care

e

loc

de

face

gSseste

la

kil.

Suroaia, trup din domeniul Turnul,

tulul

jud.

sta

Teleorman.

N, in

Li^a,

Piatra

si

Seaca

pana la Dunare. Pe acest trup de mosie s'a format com. Tradin insured, carora

Arges,

fertile!

Dunare, pendinte

de com. Girgovul, jud. Romacu

hect. padure, im-

Gircovul

mat frumoasa

par tea cea

MilcoiuMzbasesti.

si

Carina.

eel

mat

mat Are

com.

Frincesti

si

urmS,

Era inchinata Mai in

VScaresti.

dup5 desfiintarea

raialei

la S.

si

E

Genuneni,

Manastireni.

brazdata de dealurile

:

Biloi

Ciinestilor (la V.), Poeana-

a-Dragului

si

mat multe

plndite valcelele

prin

piscurt

com.

voiariet

(la S.).

(la

Sunt

si fintint, r3s-

E

udata de

Rece, Socetului

:

Vacariile, Ispasul

741.

la

e coprinsa" intre com.

despre Dunare, dupa hotarnicia 1

merge

si

com. §erbanesti

late sunt:

ftcuta in

sunt

cheltuelile

important istorica, de oare-ce forma hotarul Jaret-Rominestt,

si

m^nastirei

Surla -Nem^ilor, piscul

si

din domenul StatuluT.

si

§erb5nesti,

si

preuna

150 bot, 120 80 porcT.

Govora,

LungS

jud.

li

in

Comuna

Se intinde din hotarele mosiilor Dracea,

in

parte s'a vindut in lotun. Este

Are 160

si

com. MSnastireni.

vindut o mare parte; iar o alta

naji.

mort

de 1299 lei. §oseaua Otasaul inlesneste co-

pi.

insula* in

3

;

Mosneni au pSmin-

Veniturile

Ci-

are o arenda anuaia de

si

Topologul, facind parte din com.

Surla,

cal,

ceT din cat.

(la E.),

rur.

11

60 capre

vact,

man

Climent

Otas&ul.

riul

Vite:

locui-

circiumi.

3

pe

si

Mosneni,

-

anul 1642; o scoala

la

hect.,

hect.,

Schitul-Surpatele

biserici,

Colnicul - din

Are o suprafa^a de 1369

si

placet.

biserica

Oltenifa, jud. Ilfov.

pi.

de a

kil.

20

la

judejului

facind

sat,

rur.

Ot^sSul,

resedinja

cu o populate de 556 locuitori 2

Surlari

de

poalele

pe ambele

si

Are osuprata^S de 2000

de

de 1121.

mict,

al celor

si

marl

Cii.iesti,

dealulut

sub

parte

maluri ale riulu! kil.

vitelor

situate la poalele

aria

masinS de treerat cu abun; 2

Numarul

2

Mosneni.

com. Surpatele se

Parte din

hect.,

si

-

de

o populate

Oltul-d.-s.,

s'a

sat,

compusS din

proprietar pe acel timp.

ian,

Suricarul,

rur., jud. Vilcea,

pi.

14350

azt,

distan^a de peste

Surpatele, com.

turi stramosesti.

ale

com. Tecuciul-Calencare

nuluT.

Gaiseni, din jud. Dimbovita, pro-

Surdulesti,

la

Tur-

mal vechT

Surdulesti,

parte din

al

-

celor mici, de 828. 498 Mo?ia e pendinte de schitul

a format

;

drept

Domeniul

formind toate

de

Romanaji,

jud.

de hotarnicie.

Ca^elesti.

pu£in departat

malul

Olt, din

statulut,

Locuitorii catunulut Surpatele

trecuta*

figureazS,

ca

de

mosie Girla, tot a peste

trupul de

cu

si

s'au improprietarit la 1864, iar

In nomenclaturele

comunelor

precum

de

asa gSsim

;

in actele

S.

S'a inmn^at la anul 1660 de

cu

com. Gume^ti.

vechime

pe

Mos-

o stapineaii

cu mosia pe care

Vornicul Mateiu FSlcoianu, fost

sosea vecinala s'a construit spre

Satul

pi.

din

intre

Balaciul,

turcestt de la Turnul, s'a mSrit

vaiet Mostistea.

de

si

Rosiori-Strimbeni.

parte

facind

sat,

tistea, jud. Ilfov, situat la

359

mijlocul

in

venitun

iar la cheltuelT,

Comuna doua gSrt

punct trigonometric.

rur. Crea^a-Lesile,

ton;

cornute, 1430 vite mici

si

Surlari,

se varsa*

si

muna. Vite: 521

E

jud.

Istrija,

Turcit,

a cSrui

parte piriul Burdea, la

margine e asezat,

muntelut

al

c5t. Creaja,

2 cintarepf.

si

inalt

Buz£u.

Balaciul.

si

Are o suprafa^ de aproape 600 hect., cu o populate de si

SURPATELE

501

si

N.-V.). Locurt

Tarni^a, si

Bi~ izo-

Sc^unelele, Albinele.

Surpatele, sat, facind parte din com. rur, cu acelasl nume, pi.

Hosted by

Google

SURPATELE

Oltul'd.-s

de N.

74,

li

V. a com. Lo-

si

Aci e

226

hect.

schitul Surpatele, rese-

din$a comunei

De

pe mosia

s'a dat in 1864,

statului Surpatele,

bStut de

varsS vSile

:

este

stra-

Otasaul, in care se

riul

CaldareT,

Bogdan

Dealul Ciinesc

intre

Baloi

S.) si dealul

(la

Surpatele, fostd calug^ri^e, pe

jud. Vilcea,

de

la stinga

lui

fost

la

sus^in ca

acest

al

IMea

un

si

Aci a

fra{ii

m&nastirea

Lemn,

Dintr'un

ramas ca

schitul a

la

iar

bisericS de

mir.

priere de frontiera TransilvanieT,

Iat£ ce

legenda

zice

asupra

Ǥtefan Surdul, tratele haiu-Viteazul, ar codrii acestei

comune bine

fost

$i

gasind

tratat,

plecare a intrebat pe

ce vrea

Mi-

unuT mosneag,

sprijin in coliba

de care a

lui

ratacit prin

fi

sa'i faca.

la

mosneag

Mosneagul a

r£spuns ca nu doreste nimic de

o biserica si

el

un preot ca s&

si

unde

sa*

se inchine

lui

Dumnezeu. Stefan-Surdul implini dorinfa batrinuluT

si

zidi

manas-

tirca Surpatele*.

Lovistea,

Are o

inalfime de 2397 m. d'a-

250

ei,

care face sa circule

drumul

pe

american, ce uneste

de

fier

dc

fabrica

cherestea (din valea AzugeT), cu

Limbaselul, pe o distant

piriul

900 metri

urea

ce

de

iar

;

p&n5

Limbaseluluf,

la la

gara Azuga, administra$ia aces-

m

de 1437

inalt

d'asupra

-

Ma reT -Negre.

velului

gate pasunT, HvezT

munte,

ni-

Are

padurt.

si

Costila, jumatate din Lacul-Rosu,

un

sfert din

din

{inea

Virful-lui

Dragan

-

Podurile,

timpurile

apar-

mat

cele

vechi familiei Dudestilor.

§teftnache Baltare^u pentru

lui

suma de 2000

plati

la

timp datoria, mun^ii fura scosT cumparafi prin

tea de mezat din

5

1804, de cStre un

om

Mamuc

re^ulut,

de

car-

Februarie

bey,

al Balta-

cu

preful

13000 lei vechT. Asta-zT apar^in M. S. Regele Carol I, fost cump&ra{T in Maiu si au 1892,

de

Mamuc-Bey,

la

850000

vagonete, pe kil.

la

Producpa anuala a acesteT faeste de 6000 m. c. cherestea de brad si de molift si

brici

doua miliarde befe de

Uscaturile din padure, si^ele

si

de beje de

importante

si

sau

alte p3rft, se in-

trebuinfeazS pentru arsul varulut alb,

doua cuptoare de

cele

in

linga gara Predealul.

Fabrica astazT in

de cherestea ocupa

permanen^a

40—60

lu-

cratori.

Vezi

sat.

Suseni,

jud.

Arges.

(Suseni), schit de maid, Arges,

pi.

satul cu acelasi

GalSsesti, linga

nume.

Azu

de che-

Susana,

chibrituri.

situate

Construcjiunea clSdirilor acestei

fabrica^iune

la

transporta in

r3ma-

nu se pot

lemnele ce

si

intrebuin£a

in jud.

fabrica* sistematica*

chibrituri.

si

infiinjat la poalele SusaiuluT, din

o

:

Susana

spre Retivoiul, linga valea

gara

cu

Susaiul,

3

centrul

Predealul.

Sa-

si

de

o distanfa

pSdurilor din

Busteni au

Carol

fra^it

de

Teaspentru

fier

drum leaga

acest

si

Susana,

din munfii Susaiul, Retivoiul

muel Schiel

un drum de

culuT,

pe

let.

Pentru exploatarea padurilor

FaJa-GavaneT,

din muntele Susaiul este

construit, d'alungul vSiei

1

pre^ul de

ferate in regula.

liniT

Tot pentru transportul mate-

galbeni. Logofii-

Dudescu, neputind

tul

unei

rialului

cu

impreuna*

a dispus construirea

fabrici

tei

bo-

mun£ii Retivoiul, FaJa-GavaneT,

statului, in

hect., situata

marina* elevatorica de vaporT cu

obirsia

Susaiul, munte, jude^ul Prahova,

restea

intindere de

jud.

supra nivelului Marii Negre.

ga,

Surpatele, pddure a

Arge?.

plaiul

la licitajie si

acestui schit:

Pentru transportul materialului,

vagonetele apro-

in

de logofttul Dudescu cSmataru.

niaicf,

Jiunea.

cazanul

Buzesti.

de

schit

fost

preot

Acesti mun^i au fost zalogip

dar maicile s'au mutat toate

a-

fabrica-

nu departe de hotarul farei, o

zidit

s'a

primavara

in

inceput

hramul Cu-

cintare{.

si

so^ia

1892

si

s'a

este asezatS in virful Susaiului,

voiasa Paraschiva, cu un

restaurata

in

1891

la

Urluesti-Babeni.

biserica, cu

Unghia-Mica,

schit

din vechime de

aiba

rur.

Mihaiu-Vitea-

Constantin Brincoveanu. Unit

cit

com.

din

Acest

s'a fondat

urma de Doamna Maria, lui

36 familii, jud. Arges, pi. Topologul, fecind parte

Lemn.

591 de catre $tefan

Surdul, fratele

a

sub

de o ora de

Aceasta manastire

Ea

ase-

satuluY,

ma*nastirea Dintr'un

zul.

cu

sat,

OtasauluT,

valea

riuletuluT, cale

1

de

com. Surpatele,

niste ripi infundate

la

N.).

(la

miindstire

marginea

la

zata*

Surpa^i,

Surul, virf de munte,

situat

treprinden industriale, s'a ince-

put

?i

Sucetul.

E

pi. Oltul-d.-s.,

nului

Are o

scoala.

si

E. spre V.

la

com. Surpatele,

in

jud. Vilcea.

numar de

satuluT, in

cuitorilor

asezat

Vilcea,

jud.

,

in partea

SUSANA

502

frumoase

in-

jud. in

m&na'stire de cSlugan{e,

pe

valea Teleajenulut,

Prahova,

in

dreapta

mijlocul uneia din

Hosted by

riului,

cele

maT

Google

;:

SUSENI

frumoase infundatun,

ore

4

la

de Valeni. In apropiere sunt

Stanca

lele

dau

La o

nSstireT.

gir-

care

Iepurasul,

si

Teleajenul,

in

poalele m£-

la

este m&nSstirea Cheia.

Susana

ManSstirea meiat, pe

la

s'a

inte-

de catre o

1740,

facind o

altor ctiton, care,

hramul

biserica de lemn, i-au pus

hram ce

Nicolae,

Sf.

nueste

1840,

la

Chesarie

Dupa

azT.

si

in

se praz-

aceasta, pe

BuzauluT, s'a zidit a

doua biserica de

Trotusul, com.

pi.

ManSstirea-

Casinul.

piatra,

prin mi-

«

rur., in jud.

Galasesti, la

19

kil.

Costesti, resedin^a

rur.

fecturei,

la

si

kil.

33

Arges

com

de

subpre

de Pitesti

Se compune din Boeresti (Strim 100

beni), cu

cu

familii, si

Are

103 famili?.

una

cite

fie-care

in

Suseni

2 bisericT,

flind

1880

s'a

in

ruinja

talelor

Natalia

sat,

o

si

scrip£ie

Vite

400 bot

:

1500

si

16 capre

01,

vact, 75 cat, si

150 rima-

sta-

Perlea,

Suseni,

£area Domnului, deservita de

urmatoarea

in-

preot

biserica\ cu

si

Dumnezeii

lin

si

ajutorul

Suseni,

man&stire

In

si

al

in

Episcopulut

zilele

preunS. cu not ctitorif: si

Calinic

Perlea,

1m-

Petis, In timpul si

In

Lor Regele Carol

in jud.

Dimbovi£a,

Dealul-Dimbovi^a,

cat.

com.

tala jud.

de a

catune

5

de capi-

kil.

la 5 kil.

si

compusa din

placet,

Sutesti,

:

Verdea

Borosesti, Mazili,

Pfe-

si

o populate de 1670

troasa, cu

locuiton.

DrSgSsani,

Crejeni,

ZlatSrei

si

Valea-ManuluT. Pie-

biserict: la Mazili,

Borosesti

Verdea; o

si

scoala; 2 morT cu aburt.

poseda: vact,

176

cat,

15

capre,

19

Ef

mosnenf.

Locuitorif sunt

787

boT,

56

602

01,

porcT.

zilele I

cele

mai

si

Ma-

Regina

una

este

in jud.

sat,

Tutova,

pi.

Simila, com. Bacani, spre N. de satul

Are o populate

Bcicani.

poalele m2n2stirei, in Va-

izvor abondent

afla

de apa

un

si

Suseni,

ctitun,

Cascioarele,

pendinte de com. Neajlovul, jud.

pi.

Vlasca. Acest catun este popu-

mat numai cu figanT, vechT

lat

CalugSri^ele se ocupS mult cu {esutul, facind stofe si

de

frumoase,

pentru imbracSmintea lor tru vinzare.

la

2185

la

anual. zisS a-Pestenet leagS

comuna cu Dr&gasani

S.

la

si

Crejeni la N.

br5zdat5 de dealurile

:

Pi-

si

pen-

testi,

Pietroasa, Oltului

de vaile

:

udat3

si

Pestenel, VerdeT, Bira,

Sparta, PersuluT, Varatica, §oimul.

robT aT MSn2stireT Cotroceni, de

satul Cascioarele.

Sutesti, rur. d.-j.,

com..

rur.

sat, facind parte din

Ma^ul,

plaiul

jud. Vilcea.

jud.

Sutesti, deal, Tulcea,

tuat in partea E. a plasii si

cea

N.-E. a

si-

Macin

com. Cerna,

Oltul-

in

nume,

raionul com. cu

pi. Oltul-d.-j.,

Vilcea, pe care se

hectare

jud.

cultiva'

728

rur.,

jud.

vie.

Su^e^ti (§u{a),

com.

Orta-Bair curge

Bralla, pi. Ianca, situate in par-

Cerna, a cSrui vale, precum

tea de V. a judetulut. Se intinde

Intre el

piriul

pi.

Are o popu-

E

o prelungire S.-V. a dealuluT David.

parte din com.

late de 463 locuiton.

acelasi

Sut-Bair, deal,

sat, facind

cu acelasT nume,

Dim-

bovifa, jud. Muscel.

ferugi-

noasa, indestul de concentrate.

mina foarte solide

cheltuelile,

si

tolosani, Giodesti, Borosesti, Su-

Suslane^ti, se

lei

§oseaua

E

de 334 locuiton.

comuneT se urc2

Veniturile

lei,

Suseni,

frumoase din

Jara.

lea-TeleajenuluT,

hect.

2297

care depindea. Este situat linga

Pozijiunea SusaneT

si

Pesteana,la 65

lut

pi.

riu-

Vatra satuluT are 104 hect. cu izlaz, p&durf si viT, 1660

iar

D. Fran-

Filip,

I.

Du^u

;

E)isabeta>.

torsul

pe valea

s'arecon-

ruinata",

Natalia

stari{&

gulea, N. Perlea

Susana

maica

1880, biserica fund

Mitropolitulut

prea

altor ajutoare, 4 s'a zidit de

peatra, fiind stari^a

fiind

stari^a Su-

BuzftuluY, cu ajutorul si

a-

cu ajutorul ctitorilor Filip

1840,

sfinUet sale

La

1

facut o biserica"

s'a

si

fondat

s'a

1740 de maica

In

sana Arsicu

dintre

hramul InSl

cintaret.

1

sat,

Bogaji.

iesta^ilor

cu

iar

pi.

struit

nume.

credinciosT.

se sa>b&toreste,

Chesarie

acoperit

pSsune.

si

situate

Oltul-d.-j.,

Galasesti, facind parte

Are o

Nicolae, ftlc&torul de minunY, al ca-

la

pi.

din com. rur. cu acelasl

hram

Treti.

cu 550 suflete, jud.

sat,

Arges,

Sf.

de lemn

E

virfol

Sute^ti, com. rur., jud. Vilcea,

troasa,

rut

ceasta*

m.

168

p&dure

Are 4

tOil.

:

slava

In

s&u de

Se mSrgineste cu comunele

statul, P^foria Spi-

si

are

usa

prin

recladit

alpf

si

La

<

amenin^ata sa cada,

starifei

contribuind

CernaHan-

dominate de

sconla mixta\

lostenia credinciosilor crestinT*.

Aceasta

drumul comunal

si

cearca sunt

pufina'

Suseni, com.

EpiscopuluT

zilele

al

a satuluX

subdiviziune

ManSstirea-Casinul, jud. Bacau,

pi.

maica numita Susana, cu ajutorul

Suseni,

mai sus de

ora*

Susana, linga trecatoarea Bratocea,

suTKyn

503

si

Hosted by

Google

;

suyEyn pe ambele {armurt ale

riului

Bu-

Partea de pe $5rmul sting

z2ul.

formeazS un

unghiu

cu

virful

movila Bariciul, de pe muchia

in

Saliganulut. Este stra'batuta'

BuzSelul lui.

£5rmul drept tinde platoul

al

la

la

;

Are

V.

Buzaulut, se

si

la

o

in-

E. cu Movila-

Dedulesti.

si

de

suprafa{5

13000

de

3036

locuitort; o scoal3, infiin^ata la 1

biserica, ziditS

prietarul mosiet, cu

Constantin 1

diacon

si

si

de pro-

hramul

2 cintareft. In aceasta

bisericS sint

ingropaft

proprie-

tary mosiet: marele logofat Constantin §u{u,

C. §u(u

si

fiul

sau

Grigore.

cat,

5

porcT.

20

16 taurt, 214

magart, 7180

August, 8

15

Iulie,

Septembre, 15

Noembre

21

pod peste

este un

Drumun 10

S., kil.

14

1

8

;

;

Buzau.

S'a infiin^at pe

la

;

Romanul, spre

kil.; la

litapf

s'a infiin£at la

la

kil.

1855

veni£t din Maraloi,

dinprejur.

si

loca-

alte

Numele

il

poartS

vifet,

01

si

16

1339

un

se aria

1

lul

sanj

vechiu, numit

si

care

merge pana

in

ma-

BuzauluT.

hect.,

cu o populate de

ton

2054 locuiziditM de pro-

o biserica,

;

prietar la

1842, cu 2 preopf,

diacon, 2 cintSreflf

sen

;

Vite

780

si

1

2 paracli-

o scoala, infiinfatS

12 circiumT :

cat,

si

la 1845 o moara' de aburf.

J

6580 vite mart cornute, ot si 450 rim&1 0000

tort.

Su^e§ti, mope, pendinte de com. cu acelast nume,

C. §u{u, hect.

si

m

Ianca, jud.

pi.

proprietate

Braila,

a

Gr.

d-luT

supra fa^et de 12000

cu un venit de 106000

let.

Suzeni,

sat,

in

partea

de

V. a

sat, in jud.

Grum&zesti,

Are o

pi.

Neam£u, com.

de Sus-Mijlocul.

intindere de 524 hect.

o populate de 474 suflete o biserica, cu 2 preopf si 2 dascalt. ;

540 Su^e^ti,

1836.

proprietarul mosiei'.

In apropiere de com., spre V.,

kil.

jud.

E., 22

Br3ila, spre N.-E.,44

locuitorii

la

Are o suprafa^ de 64

spre

Dedulesti,

la

Racovi£a, Plesoiu

de

riul

kil.,

Scortarul-Nou, spre N.-E.,

la

Comun''

de

la

:

2

la

Ianca, spre S., 9 la Movila-MiresiT, spre E., kil.

kil.;

kil.

si

V. de com.,

wSpre

14

si

26 Octombre, 6 Decembre.

si

nume,

acelast

BrSila.

^an^ul-lui-Traian, in lungime de

Vite: 1260 bot, 861 vact, bivolt,

25 Martie, 21 Maiu, 29 Tunie,

la

Grigore

Irina §uju, sofia lut

de

cheltuelile,

comunet cu

19549 lei, 64 bant. Aci se fac 11 tirgurt anuale:

Sf.

Elena, cu 2 preojt,

61 bant, iar

let,

N., cu riul Buz5ul

hect, cu o populate

1845;

Veniturile com. sunt de 19728

al judefuluT.

cu Ianca

S.,

despre

S. E.,

de N.

Se invecineste si

de

de muchia Catiru-

si

Pe partea de

MiresiT

SUZENI

504

86

Vite: 96 bot, 59 vacT, 34 junct, 01, 16 cat si 32 porct.

Hosted by

Google

§aban-Bair,

deal,

in jud.

Con-

Silistra-NouS, pe te-

stanta, pi. ritoriul

com.

desface

din

Mahale-Or-

man-Bair, de linga pichetul Opanez,

de pe

romin. Se

teritoriul

indreapta spre N.

y

superior este

situat

intr'o direc-

pulate, in rrfaioritate TurcT, de

JjSacovaJul,

Izvoreste din

piriu.

pddurea Goesti, jud.

trece

Tasi,

pe marginea de S. a comunelor

Roman

intre jud. Ta^i

N.-E., printre vaile §aban-Ceair

trece prin padurile Sinesti,

Ese-Chioi-Dere, brazdind par-

tea de V. a plaseT

La

a comunei.

de S.-V.

si

poalele de N.-E.

Are cam de 155 m. E strabatut de drumur! ce merg din Dobrogea in Bulgaria. Este

pe^ti

Voinesti,

si

este asezat satul Ese-Chioi.

bana, din jud.

pe

cu

fine^e

izlazun.

si

cu

purine paduri,

acoperit

ritoriul

com.

vale, in jud. Con-

rur.

pe

te-

dealulut Mahale-Orman-Bair, se

spre

generala de printre

N., intr'o direc^ie la

Tingujei

si

pe cea de

Are spre N.

lungire numita dealul

prin fine£e satul

si

a

pre-

Tiumbet-

curs de 4

si

kil.,

se

deschide

Chioi, pe dreapta,

in

valea

in

mijlocul satuluT.

665^6.

S.

pSdun, trece prin

Ese-Chioi

Ese

o

MareU Dicfionar

O

parte din

§ahmanul, si

cul,

te-

dupa ce

vzrf de deal, in jud.

Constanta, com. Gargali-

pi.

§ahman

prin

pe culmea dealuluT

situat si

dominind

Gargalicul-Ghiol, saul,

precum

si

lacurile

Are o inaljime de 64 m. Este acoperit cu verdea£a\

§aliul, sau sie

Manaful, trup de mopendinte de com.

nelocuit,

proprie-

Tangirul, jud. Vlasca,

Jjfahmanul,

sat, jud.

stanta, cat.

pi.

Con-

Gargalicul,

de E. a pl3set

partea

in

sit'iat

si

comuna

cea meridionala a comuneT, kil.,

in

linie

la

tate

a

statuluT.

Aci,

s'au improprietcirit

luind

hect. (VezT

400

la

1879,

80 insurant, com. Pe-

tre-Rares).

dreapta, trecind

§analul-Dunarei,

lacul Gargalicul-Ghiol, la 4

kil.

pe drumul comunal, ocolind

la-

dure

ale statuluT, pendinte

rese-

com.

Greaca, Chirnogi

cul,

pe

la

N. de

cat.

de

din£i Gargalicul-Mic, pe margi-

seletul,

nea de N.-E. a laculuT TasSul,

o intindere

si

la

500 m.

spre V.

Gargalicul-Ghiol

de dealul prafaja de

si

de

lacul

inchis la N.

Rahman. Are o 832

:

AdaGhiol, Tasatul §ahman.

a primit

stinga mai multe

si

Cara-Coium.

la

si

trece cu totul

Jibanesti; iar pe

Birlad,

riul

maia

Vasluiu,

piriiase.

2

si

V. a plaseT

Dupa un

si

pe dreapta

§aban-Bair

brazdind partea de

Bair.

Iasi,

tirgusorul \\-

com. Todiresti, aproape

ritoriul

si

Pinirlic-Bair,

comunei.

Po-

com. Girbesti, printre comunele

S.-V. spre N.-E.,

dealurile

DrumurT comunale pleaca la la Gargalicul-Mic, la Ma-

Tasaul,

formeaza*

Ese-Chioi. Se

desface din poalele de S.-V. ale

intinde

si

apoT

;

de tirgusorul Negresti, se varsa

Silistra-NouS,

stanta, pi.

la

jud.

teritoriul

in

§aban-Ceair,

invecinate.

r

De

Vasluiu.

o

inalfime

si

o parte de hotar intre jud. Ia^i si

35 familii, sau I79suflete, ocu-

pindu-se cu pescuitul in lacurile

facind o parte de hotar

Sinesti,

£iune generala de la S.-V. spre

si

S3 hect. sunt ocupate de vatra si de gretdinT, cu o po-

satuluT

neutru.

teritoriul

Se

rur. Ese-Chioi.

dealul

sau

cursul in

su-

hect., din care

jud. Ilfov.

tnosie

pa-

si

de Chi-

si

P&durea are

de 855 hect.

formats din 7 trupurT

:

si

e

Ostrovul-

(15

hect.),

Ostrovul-

Frumos (200

hect.),

Ostrovul-

Becherul

Turtucaia (200 hect), Ostrovul-

Oeografic. Vol. V.

64

Hosted by

Google

;

?ANDKUL hect.),

hect.),

75

(1

§aica

hect.)

(50

Se prelungeste de la N. spre S.-E., pana lingS tirgusorul vine de la f ibana. Numele

Stavnicul,

pi.

neasa.

'i

de pe culmea

luT,

despre care bStriniT spun ca

ser-

niste san^un,

§andrul, com.

St3nise;>ti,

din

parte

f&cind

sat,

Stanisesti,

pi.

jud. Tecuciu.

veau de aparare

Nu

razboae.

Are o populate de 52 Este

asezat

suflete.

extremitatea

la

jude^ului, la

14V2 StSnisesti, spre N.

kil.

de

tirgul

se afla

departe de sanfun

doua movile man, nu-

si

pise inalt de 1650 m., din care

mul mare care servea

de comunica^ie

si

tus, situat

Tirgul-Tro-

pe granifa, linga mun-

E

§andrul-Mare.

tele

acoperit

cu padure de brazT.

§an^ul, rur.

sat, facind parte din

Lipia-Bojdani,

jud.

situat

Iifov,

com.

Znagovul,

pi.

N.-V.

la

intre

N.

sat

Intre

si

E. e baltoasa.

soseaua

si

pe

vecinala

3

si

vitelor

al celor

man

e

de

micT,

de 125.

lei

81

boi,

cat,

anual.

afla satul

la vale,

pe

Tircoleasca (mostenestl),

Terenul

N.

la

Coca-Iatro-

si

accidentat

e

de poalele muntelui la

Istrifa

C5i de comunicaj;ie

are

§aringa

soseaua comunala §a-

si

ringa-soseaua-nafionala,

piriul

tegicul

insemnatul

intin-

tural, din

si

Capotesti

Capo

(v.

stra-

drum

§aringa pe

la

mult5 dificultate peste

si

care

la

vechiul,

cu-Cerc, in

vechime

so-

:

seaua vecinala Mizil-Sarata, prin

adSoga

in

iar

;

e ses.

S.,

se poate

$cheia-Ca-

tot

Coca,

para-

si

GrSjdana,

na-

Fintina-

cu

facut

muntele

Istri^a.

Demne de

vale).

vSzut sunt ruinele

Negru-Voda, de pe dealul Gruiul.

§arba

§erboaia,

sail

com.

parte din

jud.

Tecuciu, situat in partea de N.-E.

E

la

1

kil.

V2

secolului

ringa

si

e vechie

XIX

la

;

inconjurat de dcaluri

Clondirul-d.-s.

si

§aringa (Coca), cdtun de din^a al com. §aringa,

Teritoriuls^tuluTeste

240 hect.,

familii*,

si

im-

stapinesc

1864,

zau,cu 1080 locuitori

rese-

gu

j ucj

.

si

271 case.

§arpele, deal, situat pe com. Viisoara, plasa

teritoriul

sau

suflete.

proprietariff la

inceputul

existail satele §a-

de resedinja

vai.

126

Com.

sat, facind

Huruesti,

LocuitoriT, vecht clacasY

NumSrul

Du-

Sf.

80 vacY, 30 77 lepe, 18 minji, 470 of, 43 capre si 142 pore!. Budgetul com. e de 3458,79

vi{ef,

de sapatun, se mat numea

ciuman. 233

intre Iasi

cu o populate de 36 cir-

si

circiumT.

5

;

Vite: 470

derea caruia se vad multe urme

1325 hect., cu o populate de

de

dru

in trecut

Acest drum, pe

Stavnicul.

com.

locuitori.

mitru

(Iasi)

legStura cu san£urile

potesti (Vasluiu),

a com.,

Comerciul se face

hramul

tedrala cea cu

polu (particulare).

despre V. a dealulul

pe care se

Cozia.

406

in

si

co.ista

testi,

de-

bisericT,

avind drept ca-

Stav-

in

movilele ce sunt mat

Gruiul este o mica balta, numitS

Se intinde pe o suprafafa de

si

Cireseanca, Gruiul

de

Gruiul, ling& balta Znagovul. Partea

piriul

si

Cioca-Boca (Vasluiu),

de Jos,

com.

2 paraclisen

re-

si

Mironeasa

nicul, intre satele

rusuluT din Transilvania.

Trotusul,

movile sunt

si

apropiere de movilele

dutele de pe valea

si

mixt&j 3

servite de 2 preoJT, 2 cintarepf

Proprietap mat insemnate sunt

pleaca spre V. culmea Maghe-

Jjfandrul-Mic, munte, jud. Bacau,

o scoala

cei).

Aceste sanj;un

Jjiandrul-Mare, munte, jud. Bac5u, pi. Trotusul, com. TirgulTrotus, situat pe granifa; are un

de

timpurT

in

mite Movilele-CapraruluT (Capra-

in

pi.

Miro-

Iasi,

Ostrovul-

Micsunesti

si

com.

Ostrovul-

hect).

(15

$ARPELE

506

Paraschiva (200

Albina

:

143 hect.

Siul d.-s.,

jud. Olt.

Are forma unuT

cu virful

la

S.

;

unghiil

linga care e

si-

tuata com. Viisoara. Coasta de

§an{ul, rur.

sat, facind parte din

§tei2nesti, jud.

pi.

de

cSt.

Oltul-d.-j., situat la 2 kil.

§coala.

com.

Vilcea,

Are o populate de

55

locuitori.

si

pe

jud. Buzau,

la

E., calea

ferata

com.

lui Istri^a si intre

piriul

Strata,

rur.,

Sarata, ale

in jud.

in

cea de E., de a

munte-

formeaza un platou

valea Pietroasa la

20

kil.

de

formata din

IminoguluT, ridicat

cat. Clondirul,

hect.,

cu o populate de 1850 locuitori

iar si

cam

de 15 m. In virful sau se afla o grotS adinca, in care, spune legenda, locuia un sarpe

orasul BuzSil.

E

V. e taiata de Valea-Oltulut,

situata

Dara si §aringa. Are o suprafa^S de 2043

Piatra-Rimnicul.

§an{urile, deal cu pftdure,

pi.

sub poalele de S.-E.

si

Prin c£t. trece soseaua nationals

Jjfarlnga (Coca),

mare,

care fScea multe stricaciun! locuitorilor

de prin

nu

putea apropia nimenea.

se

prejur, side care

Atunci se antta un viteaz, anume

Hosted by

Google

;

:

SARUL

Ostrea, care se hotari sa scape

lumea de pacoste: gura mare

mX-

com.

Lija,

din virful eT

si

trase cu sageata in

o r£ni

o

fa'cu

in dealul

Teleorman,

jud.

dihanie

Panaci lui

(5

(5

kil.),

kil.)

si

in

Dunare

spre V.,

trecu

§arpele voi s'o treaca

rana

raci

in

apa

not.

in

dar

si el,

muri

si

Dorna

Dornei, com.

-

Suceava,

o

in-

Muntele,

pi.

100

la

si

Se margineste

ticeni.

com. Dorna

de

Brosteni

sSpa

se

Slatina

-

soseaua jude^eana

la

Turnul - Magurele,

care

trece pe linga dinsul.

Tot pe acest de grota,

E

m^gurS

o

afla

N.

la

Evloghie

in viile def.

Gheorghief, se ca de

mai

deal,

;

la V.,

Tran-

Are forma unut

poli-

gon neregulat

si

satele: §arul,

Plaiul,

5

mare reduta, care

o

fost

a facut parte

din marele cadrilater al

Vedea

si

cintarepf;

riulu!

tun de 8490 lei de 8397,30 lei.

veni-

la

cStunul com.

Dealul-Dimbovi£a, Valea-Caselor.

afluen^ii

si

com.

in

§arul-DorneT, jud. Suceava. §i-a

numele de

luat sietic

numit

la

sar, ce

terenul

ro-

confine mult

arsenic, care altadataseexploata,

trimi^indu-se in

Mine-

Austria.

E

situat pe {armurile piraielor

Neagra-§aruluT, ValceleT, Rusului

si

:

goeasa-Mica

si

Glodisorul

preot

si

3 cintare^i

;

o

scoala mixta, infan^ata in 1863.

cioasS

§tefan

lui

multS

si

Sili-

pu-

si,

Burcutul

5.

de-a

Neagra

Burcutul

4.

Casvan,

lui

lur

Gh. Jarca\

minerals de

Dorna

la

e

cunoscuta' din vechime, cacY incS in 1787,

Haquet, ftcind o c^lato-

prin Carpapf o descrie in tra-

rie

Nurnberg

cat la

si

o analizeazS.

D-l dr. A. Lobel

in

si

studiul

sau balneoterapeutic, publicat

1888

Bade-Zeitung

in

din

in

Vi-

ena, arat& c& aceast5 apa pre-

mare insemnState, de

o

tele si

ape de

la

cunoscu-

Roncegno, Levigo

Bourboule.

Negrisoara,cu afluentii Scorusul, Paltinisul,

Catrinari,

BraduluT,

Opcioarei, SahastrieT, Toplicioara

si

Dirmoxa.

comunei sunt rile

:

§3rba cu

aT

virfu-

Lucaci, Virful-§arbeT, Rusul,

BoambeT, Panaci,

hect.

Mosia

rur.,

Calisi

e de 12284

e proprietate raz£-

jud.

Gorj,

pi.

Ocolul, in partea de N.-E. a co-

si

situatS

pe deal

vale.

Are o suprafa^a de 2408 cu o populate

de

140

hect.,

familiT,

sau 610 suflete; 2 biserici, din

can vita

Intinderea com.

seasca\

§asa, com.

munei Danesti,

Bucinisul.

1

a-

Mare, Piriul-Va-

cu

de

al-

Dr£-

cuitorT; o biserka de lemn,

vita

Burcutul

oare ce poate inlocui

si

manelul, Buzileanul, Mihaileful

deser-

3.

stinga piriului

Tomnaticul

lo-

Duminica-Mare,

Burcutullui Mindrila.

zinta

GloduluT,

rului,

artritismul.

si

2.

Neagra-Paltinisului

Are o populate de 300 hramul

clorosa,

nervoase, tuberculoza in primul

si

Rusului

Pietrenilor,

Mindrila; Calimanelul, cu

VinatuI,

Piriul-Mare.

Maladiile in contra ca*ruia se

tatul s^u (vol. II, p. 213), publi-

CeT mat insemna£T munpf

se gaseste in bucafT.

ralul

ni-

Neagra-$aruluT,

Piriul-Mare, Valcelele,

fluenjii sSi;

pe mosia

deschisa frumoasa. Izvorul e a-

Apa

Luca-

virful

§ansorul-Mare

:

PichetuluT, si

in

si

u lata de

cu afluen^ii JJarul, sat,

al

pozi^ie

bundent.

vestru, conjinind calf,

de 1777 m.

ciuluT,

E

este

com.

centrul

Mic, JJarul, sat, jud. Dimbovi^a, plasa

piriuluT §arisorul, intr'o

la cheltuelT,

si

Locuiton poseda: 1830

cu

Vedea.

d-luT

Dr. Polyzu, pe farmul drept

2 scoale mixte.

in

dreapta

bicarbo-

nate, conjinind arsenic, al

period

de 1100 m.

amindoua pe Olt; precum si cetatea de linga Rosiori si Magazia de la Crimpoaia, amindoua pe

renumitul

Are o populate de 663 fasau 2426 suflete; 4 bisericT, deservite de 3 preop si 8 milii,

velul Marii

Gilmee,

Sylva,

psoriazisul, lichenul, pelagra, bolt

Cetatea-lin-Gilma de

la

Carmen

1.

izvor de apa* minerals

scrofuloza, impaludismul, eczema,

deal, intre Viisoara siMarun^eisi

Ma-

:

izvoare de

Paltinisul,

01,

si

5

sunt

recomanda sunt: anemia,

738 boT, 1253 vacT, 61 80 461 capre si 381 porcT. Altitudinea comunei de la

Olt

dintre

lor

comuna

cu resedinfa in §arul.

ceta^i-

runta sau Mariuja, la S. de acest

vi-

$arisorul,

Budgetul comunel e a

ex-

plutaritul.

si

In

e compusa' din

Panaci, DrSgoeasa

m. inaljime.

probabil ca aci

cu

si

si

silvania.

cind

Fal-

E.

la

Linga acest pise s'ail gSsit mul{ime de oase omenesti si inele pe

telor

jud.

situata"

kil.

cu com. Neagra-§aruluT

vechT,

ocupa cu

se

ploatarea padurilor, cresterea

kil.).

(8

rur.,

necat.

cu inscrip^iunT

la

Neagra-§aru-

la

la

:

apa minerals JjJarul

cS e urmarit de ea, se aruncS si

Locuitorii

Drumuri principale sunt

si

dar, v^zind ca n'a ucis'o

;

Locuitorii sunt r^zasT.

si

'T

$ASA

507

1

reparatS la 1886, deser

de

1

preot

si

2 cintarep;

o scoala mixta. LocuitoriT poseda: 45 plugurf, 60 care cu boT; 560 vite mart

Hosted by

Google

:

? Andre ni

160

cornute,

cat

14

01,

19

si

com. $arul Dornet. jud. Suceava, asezat pe {armul drept

rimatori.

comunet

Venitul

este de

let

06 1 Apele ce ud5 comuna sunt si

Are o populate de 359

Comunica^ia S.-V.,

la

comuna' se face

in

comunala ce vine

prin soseaua

de

§ari§orul,

Sestioara.

de

la

D&nesti.

com.

a dealului Holmul,

ramificare a

^encu? 3 i n partea de a comuneT Storesti, pi. Co-

dealulut S.

suprafafa de 42 hect.,

cu

o populate

sati

430

de

familit,

93

suflete.

Vite: 260 boi

si

vacT, 33

cat,

nume. 181

sat, jud.

Tecuciu,

piriii, jud. Su-

douS

piriiase

riste,

se aruncX

§ari§orul-Mic,

stramutat in com. Nedelcul.

numite §&risoare, ce

In locul unde a fost satul n'a biserica

si

casele

format din 4

munpt $arba un curs

piriiase,

de sub

ies

Stmja

si

Su-

jud.

piriii,

s'aii

de apro^ipe

dupa

;

kil.,

hramul «Inah;area

in

7

§arisorul-Mare.

Cruct», este facuta de lemn,

in anul

17 17, de un boier, Bals.

de locuitort

fost reparata

1796

si

in

1842.

in

§arbei (In Virful-),

until dintre

pis curile mun(ilor §%rbe\, in jud.

com.

Suceava, avind 165

1

§arul

m. de

-

Dornet,

altitudine.

si

pe coasta

situat

dreapta

Jijiet

si

pi.

de deal,

in partea

de

comunet Buimaceni.

S.-V. a

sau 239 suflete; o biserica, de-

de

preot

1

2

si

cin-

cet

mal

munfi din com. Neagra-$arulut si §arul-Dornet, ale caror cele mat insemnate

Vite

inalji

virfurt sunt: Lucaciul,

180

193 bot

:

ot,

si

VinStorului

Iasi,

si

Piciorul-lut-Panac.

curile sunt plesuve, iar coastele si

poalele, acoperite cu padurt de

brad.

asezat

§ari§orul,

satj

pe

si

in

pi.

Turia, jud.

infundatura.

de 860

hect.,

cu o populate de 54 familit, sau

201 suflete; in

18 18,

si

1

o

biserica,

deservita

de

1

preot

198 vite mart cornute,

49

rimatort.

ce

fost sat,

malul

r

ting al

1872).

era

si-

si

pe

riulut,

V. de

la

Cuza-Voda,

jud.

sat

Roman,

desfiin^at din cauza ca

locuitorit lut eraii supust

inun-

dafiunilor Siretulut. Et s'au

mu-

Cuza-Voda, fondat

tat in satul

cu aceasta ocaziune.

De vechimea

acestut sat amin-

teste un document de la BogdanVoda, fiul lut Alex. Lapusneanu,

28 Ianuarie 1569.

la

sat,

Acest

impreuna cu mosia inconjupe

ratoare, apar^inea

1756

la

Roman, apot stamat in urma s'a impar-

Episcopiet de

\\t

locuitorilor

§chiopeni, com. de

N.

a

rur., in partea

plasef Mijlocul,

Se margineste

padurea statulut de pe

si

la

si

peni, asezat

acelast

teritoriul

E.,

la

V., cu

Este formata

din

jud.

N. cu

cu sa-

Danilesti, din

si

la

la

cu com. Iva-

S.,

Berzeni;

tele Leesti

Rusca,

;

com. satul

pe valea

com.

Urla£i.

§chio-

piriulut

cu

nume.

Suprafaja teritoriulut comunet e

cam de 1101

70 hect. vie si

169, ed.

actualul

facuta

cint&rej.

25 cat, 54 ot

cu

(«Le-

6.

pe Valea-Siretulut

tuat

com. Husi

intr'o

Are o intindere

Vite:

mosia

cat,

partea de N.-V.

a com. Carniceni,

pag.

^cheule^ul,

nesti sat, in

In-Virful-§a>bet, Harla, Preluca-

Culmea lor formeaza hotar intre Rominia si Bucovina. Pis-

vad, 20

12 porct.

§atrareni,

Domnul Mol-

i486, Martie

la

I,

Falciu.

tarefi.

§arbei (Muntii-),

top.»,

tulut, si

Are o suprafaja de 468 hect. o populate de 64 familit,

servitS

Roman

cu orasul

Croiot, in rezbelul

si

Ungurit,

de Syatrareni, sat, jud. Botosini, Jijia,

lo-

din

zid,

In acest sat s'a dat lupta in-

in

care a invirtit o moara, se varsa

proprietarulut. Biserica, cu

Are

$arul.

in

ceava

cit

de

kil.

care a invirtit doua mo-

in

e

pe

Apa-Rece

:

Izvorul-Mare; dupa 10

curs,

Huruesti. Locuitorit de aict

ramas de

Este legat

tre §tefan-cel-Mare,

§ari§orul-Mare,

;

de

biserict

2

;

dovet,

si

la

si

care unacatolica; o scoala mixta.

lo-

cuiton rSzast.

bet, din

el

plaset,

prin sosea.

Are o populate de

com

A

dea-

si

de

kil.

de resedin^a

sting al riulut Siretul.

cuitort

ce Jarmuresc piriul cu ace-

de tributar pe §arisorul-Mic.

16 porct.

si

§andre§ti, fost

Sf.

Su-

jud.

26 V2

la

pi.

spre N.-E. de orasul

Are o populate de 744

in

si

ceava. Izvoreste din Fundul-§ar-

Botosani.

Are o

180 ot

mosia

pe

sat,

*

sula, jud.

Roman, 7V2 malul

ceava, asezat pe colinele

pe coasta de V.

sat,

locui-

com. cu

resedin{:a

si

nume, jud. Roman,

acelast

kil.

Neagra-§arulut,

lurile

last

JJandreni,

JjJcheia, sat

Siretul-d.-s.,

tort razn'st.

let.

§asa

piriu-

al

cu acelast nume.

lui

1072, bant 32, iar cheltuelile, de 1

$CHIOPENI

508

si

hect., din care

8 hect. padure,

cu o populate de 442

familit,

sau 1745 suflete.

Hosted by

Google

SCHIOPENI

Satul §chiopeni se imparte in

mahalaua de chii

§ENDRENI

509

razesT,

de ve-

sus, locuita

mahalaua

in

si

de

§chiule§ti,

com.

facind parte din

sat,

Homoriciurile,

rur.

Prahova. Are o

leajenul, jud

fondata

jos, in care se zice c£ locuitorii

serica,

sunt venial mai in urma, de prin

cuiton.

o

scoala,

infiin^atS

1864; doua

bisericT,

una fundata

la

de 2 preoJT Vite 1

1

79

444

si

61

care

din

deservite

1807,

4 dascali.

man

vite

843

:

oT,

in

capre,

sat, facind parte din

rur. §tefanesti, pi. Oltul-d.-j

Mata. Are o populate de locuiton.

cornute, cat

127

o scoala

;

de lemn,

Budgetul comunet e de 4706 de

1

la veni-

bant 44, si ban! 55.

let ,

de 4794

la cheltuelT,

lei,

R. -Sarat,

sat, jud.

Rimnicul-d.-s., gSritesti,

asezat

Hirboca.

Are o

la

cu o

hect.,

surlete

si

com.

cat.

S.,

pi.

Mar-

pe

riul

suprafaja

de

populate

de

Ocupa

statului.

-V. a

mo§ie,

proprietatea

toata partea de

com. Latinul, jud.

Braila.

ton

si

41 case.

si

udata de

riul

sat

afluenfii

si

de

si

hect., proprietate

resedinfa

primarieT

com.

sat, facind parte din

rur. Prahovija-d.-s., pi. Pra-

hova, jud. Prahova.

R -Sarat,

pi.

Rimnicul-d.-s., cat.

com. Pardosi, cat.

de

sat, in jud.

asezat

resedin^a,

S.

la

la

de

poalele

dealuluT Valea-^chiopului.

Are o

263

lo-

o biserica, fondata

si

tirei

te de 101 rica.

suflete,

si

o

Vlasca, pen-

arendeaza

Glavaciocul; se

impreuna

la

m£na*stirei

vatra

cu

Glavaciocul, din care face parte.

1830.

In 1864 s'a improprieUrit 126

Romanati, {annul

de E.

ciltun,

al

jud.

pi. Olte^ul-d.-s.,

situat linga Olt

drept

al

locuiton, care au luat o supra-

com.

si

fa^a

pe

In

Drano-

riului

Are o populate de 560

va^ul.

de 378 hect. 1882 s'a dat

Are o preot

§eineasca,

cat.

al

Buz^u, cu

com. Sageata,

60 locuiton

si

sat,

al

2 dascali.

Birla.

E

Birla,

si

Podisorul,

situat in partea

N.-V. a cStunului

fa-

cind parte din com. rur. C5l5rej:ipi.

1

§elareasa, cdtun, in jud. Teleorman, pi. TeleormanuluT. Formeacom.

§einoaia,

si

de

biserica, deservita

za cu catunele Birla

§einoaica (§einoaia),

6 insurant

la

o suprafa^a de 35 hect.

de

pe malul

vSieT Mostistea.

flete

;

de

resedinja

pe partea stingS a

Cotmeana. Are o populate de

Negoesti, jud. Ilfov,

riuluf

182

o moara cu aburi. Pe

suaci

1853 de Sardarul §einoiu, numit si Ata-

trece soseaua vecinalci Birla-Cio-

nase.

tur& catunul cu Birla sicucom.

S'a infiinjat la anul

cesti-Mindra, care

650

hect., cu

1

§elariile-Lopatareasca, helesteii.

Comerciul se

de 2 circiumarl. NumSrul vitelor mart

jud. R. -Sarat,

si

al

celor mici,

e

sat, in

Rimnicul,

de

^endreni

de 212.

sad Sardarul,

jud. Covurluiu,

bise-

{yelari, sat, facind parte din

plaiul

com. Bisoca. (VezT LopStareasca).

face

288

in lega-

Ciocesti.

locuiton.

Are

pune

o populate de 223

1

suprafa^a de 6 hect., cu o popula-

ctitun, jud.

dtnte de com. Glavaciocul, pro-

si

Se intinde pe o suprafaja de

§chiopului (Valea-),

Dealul -Cuculirt

prietatea statuluT, fost^a Man&s-

Are o populate de

drept

§chiopota,

si

ClSbu-

Dealul-Ma^auluT.

§elarul,

StSiculesti.

si

situat la S. de Calarefi,

a scoalei CrSciunescu.

si

Piriul-lui-PanS, Ur-

scoala.

cuiton

Chicioara,

esti,

12 case.

Are cam 90

si

munpT

Coasta-Manastirei-Nama-

cetul,

Bro§-

teanca), mo§ie, in jud, Buzau, com. Baba-Ana, cat. §chiopoaia.

despa>-

Dobrhsul-Mic, Strimtul,

comunei

Cernij;oara

Racovifa

sulut,

jud.

§chiopoaia, (lngusta,

sirul

Arge^eluluT

Gama{ul-Mare

Gradisteanul,

locuiton.

locuiton.

§chiopoaia, catun> al com. BabaAna, jud. Buzau, cu 180 locui-

apa

Riul-Tirgului, impreunS cu

Horezul, jud. Vilcea,

dulari, pi.

Dr2novaj:ul,

Jychiopeni,

PSpusa,

la

intre

tjtor

Gainaful-Mic, Dobriasul-Mare

Jyegarcea,

o biserica\

de

stitue,

o biserica

de

facuta

Aci e

N

si

situate in partea de E. a

306

jud.

§coala,.$7^ divizie a com. rur. Ma-

peni.

1005

,

333

§elarilor (Dealul-), deal, jud. Muscel, plaiul Dimbovh;a. Con-

si

porci.

§chiopeni,

com.

Are o populate de 424

Vilcea.

locuiton

Prin com. trece piriul $chio-

turi

§coala,

vi{a, jud. Muscel, situat pe dealul

lo-

alte localita^T.

Are

Dimbo

Valea-Mare, plaiul

bi-

1842 de

la

rur.

Te-

pi.

com.

Siretul,

com.

aproape de

sat, in

Filesti, pi. riul Siretul.

I

Hosted by

Google

:

?EtfDRENI

Are o populate de 390 o biserica.

flete;

su-

Impreuna' cu

cStunele Movileni

BaVbosi,

si

for-

meaza* parohia Sardarul, cu catedrala Sf. VoevozT, cu

paroh

§endre§ti-Statului, Tutova,

comunei).

Sculeni,

Iasi,

com.

Branistea, pe malul

pi.

nului Prutul, In sus de tirgusorul Sculeni, la 5

SJendriceni,

sau 130 suflete.

Vite

233

23 cat

ot,

man

cornute,

43

rim&tort.

si

sat.

com. Ipatele,

(Vezt Bicul,

sat,

Funduri,

jud.

pi.

sau 2580 suflete;

milii,

cintaYe£T

mixta

si

1337

de 457 hect, comunet Galafi,

nuta*

proobfi-

in

1889, P rin hSrSzirea rSposatulut fllantrop Alecu Radovici

in

jud Tutova,

pi

Pereschi-

marginea de V. a judeJului, pe piriul Pereschivul si aproape de sorgintea sa.

Are o populate de 526 ;

o

scoala*

mixta

lo-

2 bi-

si

serict.

comuna (com.

§endresti)cu cStunele: §endresti-

let,

§endriceni-de-Jos, cu acelast

sia

rohoiu,

luros, caci dealurile din pi.

reschivul,

si

culmea inalfimelor

Aceste dealur! sunt

parte pietroase

vie pe o suprafafa*

in

mare

acoperite

si

cu

de 29,50 hect

Locuitori! se ocupS cu facerea

mangaluluT, rotSria

si

butnaria.

Comerciul se face de soane.

Familia Cananau, original de

vie.

5

per-

Moldovet.

La

1750, Iulie

SpStarul

29,

Const. Cananau cu Const. Stafacu

let 4620

Serafinesti

ty

mo

pe

Do-

de

hotarnicia

mosiilor

Mitesti,

proprie-

si

ale

Molda-

Manastiret

li

s'au

cu

Cantacuzino,

Ioni{;a

biserica vechte, de zid,

cercetare locala, in procesul din-

pentru o

comisart de credin^a,

Sf.

refa*cuta, in

Mihail

Gavril,

si

1855, de Postelnicul

Pirae principale sunt: Buhaiul, Ghilinja, Strahova

multX

piatra

Bosia.

si

calcarica

1865, pag. 38

si

sunt: calea judejeana si

acea de

63).

.si

ocupind N. com.

Tichilesti

com Gropeni.

S.

la

Lozna spre Dorohoiu.

JJerbacani,

Mosia se hotaraste cu: DumLozna,

toloaca tirgulut

Pumnu,

Relig.» ?i

JJerbanul, tezer mare, jud. Braila,

Drumurt

razesii ve-

pentru despresurarea mosiei

cint,

Se

zidSrie.

si

M-rea Moldavia cu

tre

Varna. («Fond

Ghergel, fost proprietar.

de

1772, Paharnicul Gh. Ca-

fur£ numift de Inaltul-Divan, ca

driceni.

afla

La nanau

§en-

Doro-

loc,

spre E., pe cul-

mea dealulutDrumul-Brailet, jud. Falciii, cul.

com. BSsesti,

Se

sat,

si

pi.

Mijlo-

aict a fost

in

c5 a trSit in

el

ca

zice

vechime

hoiu.

un batrin, numit Stefan Banul,

Pe-

chiar ale intregului

jud., aci ating lor.

de-

Movila-

aci, este dintre vechile familit ale

com.

Cosula,

pi.

Bosia

com. este foarte

aict este

5

jud.

bravi^a, §endriceni-d.-s.,

Teritoriul

insemnat

20 bant,

sat,

nume,

raticul, Baclesti

Valea-Caset.

De

via, dup2 insarcinarea ce

Statulul,BSrta1usul,Merinasi,Vasi

Bu§en-

cu

hotaraste

se

Mare.

mart cornute,

de 4253

Dorohoiil-Mihaileni

Satul formeaza'

:

D ambraVifa, Lozna si

Mosia haiul,

acea de

si

Dorohoiu.

la

dat de C. Racovifa-Voda.

Are o si

Lozna

la

mati,

si

calea jude{:ean&

scoala

la cheltuelt.

vul, in

cuiton

1

18 capre, 139 cat, 343

cu hramul

sat,

5

28 pog.

si

vite

bise-

porct.

Casapul.

§endre§ti-Raza§I, com. rur.

cal-

driceni-d.-j.

Filesti,

in intindere

Drumurt sunt:

fa-

preopf,

3

palamarT;

5

2 iazuri

;

oT,

23

1 1

de

deservite

Budgetul comunei e de

Covurluiu, com.

prietatea

Cobila,

satul §endriceni-d.-s.

riet in

la veniturt

in jud,

sint

Piatra

Ghilinja.

si

Dorohoiu-Mihaileni,

§endriceni-d.-s.

Strahova, cu resedinfa primS-

si

Vasluiu).

JJendreni, sau Sardarul, mosie,

pe mosie

Piraiele ce tree

jud.

in

Buhaiul,

Bosia,

Vite:

§endreni,

rur.,

Cosula, formata din

§endriceni-d.-j.,

ricT,

172 vite

:

com.

pi.

Are o populate de 644 familit,

si

preot, 2 cin-

1

pal3mar.

r

carica se aflS multa.

kil.

Are o populate de 27

tSre^t

Buhaiul

RSz&st.

satele: in jud.

sat,

com.

chez, deservita de

§endresti, spre S. de §endresti-

Dorohoiu,

Jyendreni,

sat, in jud.

Pereschivul,

pi.

preot

1

3 cintaVett (V. Filesti,

si

serbAneasca

510

§endriceni-de-Sus sau Ghilia, sat,

pe mosia cu acelast nume,

jud. Dorohoiu,

pi.

Cosula, com.

§endriceni.

rica'

de

1140

zid,

Satul

intindea

se

pe dealul de alaturea, numit

Ca£elul

sau

Coseriulut.

In cu-

prinsul teritoriulut acestet loca-

Are o populate de milit sau

proprietar. si

285

suflete;

fa-

o bise-

cu hramul Adormi-

rea-Maicii-Domnulut,

facutS

lity, rele

mat sunt inca urmatoa-

localita^t:

Tupita, Ciohrin,

Hargani, Chiricea

si

Ploesti.

in

i860, de fostul proprietar C. Cer-

§erbaneasca,

sat,

Hosted by

cu 610 locui-

Google

::

;

$erbAne$ti

Arges,

tort, jud.

?erbAne?ti

511

Oltulut, fa-

pi.

com.

cind parte din

Stoi-

rur.

C3lma£uiulut

rile

sunt

foarte

productive, avind pSmint negru.

comunele Valeni, Seaca

In

ceni-Plesoiul.

margineste

cu

N.,

la

printr'o

locul,

Se

jud. Olt.

%

linie

pi.

Mij-

trasa

din

dealul §erbanesti, la S. de com.

Florul d. s.

cu pla^ile

V.,

la

;

Siul-

:

printr'o linie

Siul-d.-j.,

si

dreapta, dusa din dealul §erba-

la

m

pana

nesti

care se desparte prin nulVedea.

E

de

strSbStuta

care intra

Vedea,

riul

mat

plasa

in

jos de

com. Florul; uda partea de E. a

curgind

plaset,

de

N.

la

leorman;

curge

E. de com.

la

Crimpoaia,

Titulesti

primeste

cat.

la

Dorofeiul, pesti

de

iar

trece

prin

piriul

Teleorman.

de

din

N.

la

la

de

Buta,

cat.

de

Jime

pe

dreapta

linie

Calma£uiul

ia

mosiet

ritoriul

V.

nastere din

te-

trece pe

Greci,

de Momiceni, cimpiet

locul

Boianului

si

munele: Seaca, Mihaesti-d.-s.

'si

si

Mihaesti-d.-j.

de

si

mat

ridicat in par-

pe

{armul Vedet.

E.,

Unele dealurt merg inclinindu-se spre S., iar alteie de V.,

si

lor

dau

Vedet

si

vaile

Dorofeiulut,

la

in

ale

Calma-

tul

la

§erbane§ti, com.

plaset

Valeni spre

e roditor, S.,

valea

iar si

rur., jud. Arges,

de

la

dealu-

era

si

Ialomi£a

si

cu com.

o

Podurile

si

comuna

singura

$erbanesti -Podurile.

(Vezt

Po-

durile).

com.

§erbanesti-Podurile

rur,

arondisment, o stajie telegrafo-

la

si

69

(105 locuitori)

kil.

de

Pitesti.

postala

satele: Patesti

birturt,

kil.

§erbanesti (440

si

Are

biserici

2

si

1285

rimatort,

01

125

si

pravalit,

la S.,

;

cu Virfurile,

la

la

si

Mod-

de

Virfurt

dern prin Ialomija,

§erbane§ti, sat Arges,

si

com. rur., jud.

la

17kil.de com.

Costesti, resedin^a sub-pre-

fecturet,

la

si

38

kil.

de

2 biserici,

lo-

una cu hra-

mul Inalfarea Domnulut, si ceal'alta cu hramul Adormirea, de-

si

de

3 preoji,

paracliser;

2 cintare^t

o scoala mixta.

Vite: 32 cat, 706 bot 161

rimatort,

i860

si

de Bela

La intre

au

^erbSnesti

Turct

si

fost lupte

Romint, pe tim-

pul lut Mihaiu Viteazul.

Pitesti.

Are o populate de 681 cuitori;

de Mo-

prin piriul Bisdidelul.

pe apa

Galasesti,

pi.

la E.,

;

V. cu

Muchea-Crefulut,

prin

etc.).

N. cu com.

cu Podurile

desparp'ndu-se

ern,

etc.

Pucioasa, Podurile,

Se margineste Bela

capre.

baile Pucioasa; otelurt,

si

brutarit,

(Vezt

o

Vite: 451 vite mart cornute,

1

Ialomija,

§uici, resedinfa sub-prefec-

Se compune din

rur.

-

judecatoria de ocol, medicul de

turet,

135

Dimbovi^a

plaiurilor

de com.

Lovistea, la 21

pi.

vact,

si

01

si

30

§erbane§ti, com. cea, pi.

Mijlocul,

2 catune

:

E

situata

de

kil.

40

kil.

rur., jud. Vil-

compusa din

Bugiulesti

si

Cimpeni.

pe apa §asa,

capitala

de a

si

la

plaset.

Se margineste cu comunele Crapaturile, Giulesti, Tetoiul

Are o populate de 749 JJerbane^ti, com. rur. y jud. Dimbovh)a,

plaiul

situata

si

Ialomija-Dimbo-

pe deal

Dealurile sunt

mina

70

la

judejulut

:

si

Zatreni.

capre.

vi{a,

Valeni spre N. p5min-

de mat sus

plaiulut

unit

In

E. spre

{uiulut.

De

Valeni.

leaga cu comunele vecine.

servite

Terenul plaset este pujin accidentat

si

comuna

se aria resedinfa sub-prefecturet

mij-

£ine

drumul pe linga co-

continua

tea

le

Drimbovnicul,

spre S.

la

Crimpoaia, Titulesti

In interiorul lor sunt sosele care

Martie

in

singura*

apot a plaiurilor unite; de atunct

iormeaza

§erbanesti,

p3na

§erbane?ti,

s'a

:

o scoala

biserici si

1886 forma o

ce uneste comunele

locuitori).

la

Are dou&

deJeanS Siatina-Rosiori-de-Vede,

scoala mixta.

facmd o muliar pe la

in

ju-

de 2000

mixta.

resedinfa

de soseaua

strabStuta

Dico-

si

locuitort.

cu catunele scoale mixte.

pi.

zigzagurt,

curge

Valeni,

si

riul

tret cStune

Miculesti

o populate

cu

nesti,

§erb3-

Timpeni, Titulesti

S.,

prin mijlocul

com. Crimpoaia,

Mihaesti-de-jos,

§erbanesti-d.-s.,

Are 9

E

§erbanesti,

Crimpoaia,

Valeni.

comunelor

mijlocul

Timpeni, §erbanesti-d.-j., E.

Po-

cat.

izvoreste

Mijlocul, curge

trece

la

jud.

in

Dorofeiul

Valeni

si

Ungurei,

resedinja in

(cu

la

despa>{ind plasa de jud. Te-

S.,

Seaca,

nesti-d.-j.,

la

de

Teleorman,

tot cu jud.

E.,

si

rurale

§erbSnesti-d.-j.):

Mihaesti-de-sus,

Calma^uiul;

riul

cu jud. Teleorman,

S.,

comune com.

coprinde 9

§erbanesti

Plasa

de

V.

spre

si

Se compune din

si

Mihae^ti, locuitorit cultiva' viea.

§erbane§ti, plasd

Bisdidelul

Ialomi^a.

:

si

pe

vat.

Copacisul, Stir-

2

piriul

biserict

catun cite una) infiinjata la

Locuitorit

poseda: 12

Crejul.

Este udata* spre E. de

cuitort;

vact

si

180

;

(in

lo-

fie-care

o scoala mixta,

1853. sunt cat,

mosnent. Et

300

bot,

150

ot.

Hosted by

Google

;,; ;

$erbAnb$ti

Veniturile

comu-

cheltuelile

si

E brSzdatS etc.

ciul,

de dealurile Mare, Mijlo-

udatS de valle

si

care toate

LazaruluT,

Mijlocia,

se urea la

StS

Pi-

:

Dan, CurmStura, Brezoiul,

riulut,

O

sosea

o

si

nesti

Giulesti.

si

comuni-

inlesneste

Tetoiul

163

Ebrazdatade

com. Crapaturile

intre

alta intre

com.

si

Oft-

Are o suprafa^ de 250

cu Surpatele N.-

(la

o scoalS mixta\

si

:

Pureca, Girbaciul

nisulut,

man

vitelor

e de

79

celor micT, de 29.

al

si

Cor-

si

udata de vaile

hect.,

cu o populate de 75 locuitori

Numarul

dealurile: Fejet,

Coasta-Lunga, Magura nesiul

in jud. Ilfov, pi.

sat,

Robesti-B&laceanca.

rur.

lei.

Pausesti-Otasaul

si

com.

cheltuelile

si

prin soseaua OtasSuluT.

V.),

se varsS in riul §asa.

ca$ia

1

in leg^turS

E.)

(la

§erbane§ti,

Dimbovi£a, facind parte din com.

s5rata.

Veniturile

:

Piscul-luT-Dan,

Govora, este un izvor cu

bSile

apa

neT se urc& la 850 let anual.

Omircea,

?ERBANE$TI

512

Gorusi

Va-

lea-BisericeT.

§erbane§ti, sat, facind parte din com. rur. Poenari, jud. Muscel, pi. Argeselul. Acest sat a fost daruit pe timpul luT Mateiu Ba-

§erbane§ti, com.

rur., jud.

Vil-

cea, pi. Ocolul, compusa' din

catune

§erbanesti, Bugiulesti

Ma!

5

Buzduganul,

Cernelele,

:

Lunca.

si

1866 se numea

inainte de

Cernelele.

E

23

la

de^ulut

22

la

si

Surpatele;

vora,

la

si

ju-

Bistrtya-d.-j.,

cu com. Go-

Genu

cuiton

una

2 bisericT,

;

nelele, rezidita

nele

unet alte

l'alta

in

1887 pe

la

{ata

biserici,

si

cea

1830;

la

pe apa

mori

2

infiin-

OttsauluY.'

Vite:. 79

com. Letea,

aproape de

Bistrija,

DealuluT,

situat

la

2

kil.

Botul-

de satul Le-

Are o populate de 78

tea.

66 locuiton la

a

ot

35

si

375

s'aii

improprie-

1864 pe mosia CernestatuluT,

169 hect prietarit

;

pe

si

li

s'au dat

impro-

13 s'au

iar

mosia

d-lut

Scar-

su-

ticulara\ se afla

un izvor cu apa

sulfuro-feruginoasa\ In cSt. Cer nelele, in silistea case! cuitor,

unul

lo-

se afla un izvor cu apS

salifera.

in

combinajiune cu

Ling* hotarul Pau-

sesti-Ota'sa'ul, si in

120 vite mart

cat,

§erbane§ti

si §erbane§ti-Slobozia, sate, pe mosia cu acelast nume, alipite la trupul mo-

Zvorastea, com. Zvor&stea,

Berhometele, jud. Dorohoiu.

Are o populate de 316 milii,

saii

rica,

cu

1264

hramul

Sf.

de

la

apropiere de

fa-

suflete; o bise-

Gavril, deservita t

pSlamar, mica

si

tarul mosiei

Mihail 1

preot

com.

sat, facind

Liesti,

E

Tecuciu.

Dupa

asezat pe ambele

Gala{i, pe platoul

E. de

la

de Tecuciu,

dintre Rust

28

la

se si

ridica

spre S.

kil

si

in

lui,

cu

torT,

1834 de

la

ajutorul

a

si

unuT

cea-1'altS,

zidita la

1

cu hramul

rSzboiulut

in

ori,

o scoala mixta,

1878

In partea de S.

Jara.

(«Let.»,

451, ed. vechte).

si

de Rust, fugi

Tom

2,

p.

1872.

a satuluT se

tuluT Calieni (jud. Putna), se varsa riul

Birladul in Siret.

Satul era asezat pana

Birladul cu Siretul

mosia sa; dar

1889;

NamoloasaFocsani, de V., m faja sa-

fugi din Iasi la

si

iar in partea

ca-Voda' aicT

reparata

infiinjata' la

in

se re-

Nicolae,

848 de Costache Ghica

afla forturile

si

sf.

cu so£ia sa Ecaterina,

2-a domnie.

pro-

Ghica

Moruzzi

boer,

alt

locui-

fostuluT

prietar al mosiei Costache

TurcT, generalul

aicT flind urmarit

hect.,

malul BirladuluT, in satul

vechiu, zidita

de doua

Grigore MateT a

in

la-

cu o populate de 1408 juflete

ocupind Moldova, Ghi-

din

ce

Birladul

riul

si

vechie, facuta

irupfiunea

jud.

turt ale soselet na^ionale Tecuciu-

Munich, trase

parte din

Birladul,

pi.

si

de atunct.

s'a retras

com.

Oniscani.

1778, deloan Stircea, proprie-

Aci

pi. Siretul-d.-j.,

2 biserici de zid, una cu hra mul Adormirea MaiciT Domnu-

35 porcT.

si

Ghica VodS

Paltineanu, cu 43 hect. In cat. Lunca, pe mosie par-

sulfuroasa,

Vite: 14

siet

cu 51 locuitori,

sat,

Are o suprafa^a de 5719

cornute

pi.

porcT.

apa

de

215 boT, 280

cat,

capre,

50

vacT,

lat

BacSii, pi.

rui-

cat. §erbanesti, rezidita

Roman,

jud.

paracliser.

N.-E. de orasul Bacau, dincolo

lo-

Cer-

in

i860; o scoala mixta,

lele,

1

§erbane§ti,

flete.

Are o populate de 958

tarit

si

jud.

sat,

la

neni.

la

cu acelast

§erbane§ti, §erbane§ti,

E. cu com.

cu com.

S.,

cintaref

1

la

la N.,

rur.

nume. Are o biserica, cu hramul To{t-Sfin£ii, deservita de 1

de a plaset.

V., cu com. Pau-

la

OtSsaul;

com.

din

Cimpulung.

sarab, mana'stirei

Lovistea, facind

pi.

kil.

Se mSrgineste sesti

parte

440 locuiton,

Ota-

riului

de capitala

kil.

sat, cu

jud. Arges,

preot,

pe valea

situate

s3ul,

§erbane§ti,

unghiul

mat mare a

la

formeaza

ce-1

si

1881, riul

partea cea

satuluT era in stinga

riului Birladul;

lor inundafiunT

din cauza desesi

mat cu seama a

mareT inundafii din 1881, care a

Hosted by

Google

;

serbAne^ti

cauzat

man

nevoit

satul

deal,

stricaciunT, a fost

sa

se

Birlad

intre

si

mute

pe

calea

fe-

§erbane§ti, sat, fecind parte din com. Corbija, pi. Zeletinul, jud.

E asezat

pe coasta dea-

nume,

luluT cu acela^T

la

kil.

I

de resedin^a com., spre N.

Are o populate de 312 o

flete;

su-

ziditS in 1821,

biserica",

cu cheltuiala doamneT Elena tos

Pli-

cu ajutorul locuitorilor

si

o scoala, infiin^atS

si

sunt

si

hect.

;

50 ariT; printre

ei

poseda

72

familia Plitos poseda

764

razesT, care

rur.

d.-s.,

jud.

com.

centrul

Cerna

Brosteni,

si

C. Cre^ulescu, asezatS pe o culme

cine

Boboesti

:

Ivanesti, la 28

si

de capitala

kil.

20

jud., la

de gara Potcoava

cam

si

kil.

zidita

la

resedin^a com.

si

eT.

Se compune catune: Magura, Linia,

6

improprietarijt

Boboesti

Ivanesti,

E

banesti-d.-s. la

Stircul,

Murgesti.

si

S.,

;

la E.,

cu

cu cSt. Buta

Vedea;

riul

la

si

V., cu

Momiceni (comuna §erba-

cat,

nesti d.-s).

Locuitorii o mat numesc Domnesti -§erbanesti.

Buta

cat.

§erbane§ti, com. rur. §erbanesti, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o popuparte din

o

late de 135 locuiton; cu hramul

rica,

rezidita la

vechT

mele de §erbanesti, pina

Are

o

biserica

ruinata,

infiinjata

iala

Maria

bise-

haiii-Voda,

culare,

can

§erban,

Vilcea,

pi.

com. §tefanesti,

Mateiii Morunglavu,

calu-

inalta,

82 1,

in

cam pe

lui

Vodas'a

si

de

una

2

ruinate, cu

in

numesc

din

hramul

de

Floril, la

sf.

Hie

si

Dumitru.

sf.

Se leag& prin soseaua jude$ean&

cu

Slatina-Rosiori,

§erbanesti-d.-s.,

O

si

la

N.-V.

la

S.-E.

sf.

refea de

alt5

bat interiorul comunei. In centrul

com. se

curge

piriui

linga

Dorofeiul

MS-

afla

si

care

in care

dau valcelele: Tomoaica, Pogorita,

Cojocarul,

J iganilor, Buta-

Buta-Mare, pe

dreapta

Stircul,

Dosul-

pe stinga.

Viilor,

o

parte

Dorofeului

si

de

alta

se intind dealurile

a :

Tomoaica, Pojorita, Cojocarul,

loan

figania

1747 de

la

Botezatorul, cladita

la

acest schit, cu scop d'a taia

Safta Crejulescu

reparatS

Vol.

or!

3

care

in

si

lei.

bilciu

se face

pe an: La la

De

biserici,

com.

in

de 18651

la cheltueli

Aci

gura-FrumoasS, pe

ma-

de insula

se

face

de 7 circiumari si 1 bacan. Budgetul com. e la veniturf

si

Are o populafiune de 1500 locuiton;

luptei

Marele Dicfionar Geografio.

se

ocupa*

nicafie la N. cu com. Florul si Timpeni si la S.-V. cu DrSga^ nesti. Toate aceste sosele slr2-

este o

si

satului

sosea vecinala' o pune in comu-

Zavideni, TurciT se retrasera

6651,6.

300 hect. Comerciul

Valea-Rogojini,

de Eforia Spita-

urma

vatra

iar

apa DorofeiuluT, ale carui urme

Civile din Bucuresti. 1

de aproape 4000

suprafa{&

de

zidit

Helesteul-Domnesc.

La

o

Mic3,

se cunosc pina* azi

lelor

bol, 289 129 39 bivoli, 2$ magarif, 20 capre, 5250 01 si 323 porci. Teritoriul com. se intinde pe vaci,

mijlocul unui elesteii, format de

anul 1740. Este aproape ruinat. intre^ine

163 cat, 25 armS-

:

fepe, 548

Oltul-

la

Se

Ei poseda sari,

se-

despre care se spune fel

si

de arSturS, avind 800 hect.

sat

de unde com.

forma un

ruraia

34 numaT 214 si cu

care

un

numit §erbanesti-Domnesti.

ca

din

cu cat. Buta.

timpul invaziilor. Mo-

In mijlocul com.

3050 dup& legea

lm Mi-

oamenilor

serveau

a fost proprietatea

facuta cu cheltu-

Safta

familiei

hect. Locuitorii

cu locurf de casa

azi

paduri

azil, in

gura

d.-j.,

era

aci

mare, inconjurat cu de

lm Tudor Grecu, din com.

jud.

1875,

1774 de

Doamna

sia

schit de

la

Pe timpul

Cre^ulescu.

Pausesti-Otasaul.

lugSn,

sa

S-£iT TreT-IerarhT,

§erbane§ti, fost

si

are

248,

hect.,

sin-

vechie, la

i860 pe ruinele uneT

biserici,

si

Momiceni, sub nu-

si

sunt

N. cu $er-

la

si

locurt

resedinfa plSseT.

catre sat, facind

Mosia e proprietatea

Manu

din

o scoala

;

mixta.

si

Rosiori.

Doamnel Zinca

ajutorul

din Dealul-Baboestilor

laju-

Se crede ca §erbanesti e eel mai vechiu sat de pe intinsul platou dintre Oltul si Vedea.

Aci e

1857. scoala

cu

matate distant intre Slatina

riul

Are o 354 locuiton; o

clSditS

locuitorilor

si

dealurile ve-

si

de cind s'au format doua comune.

valea Negri^a.

populate de biserica,

de

1880 de obstea

valea Dorofeului

in

asezat

e udat

si

Cerna-

pi.

E

Vilcea.

loan,

Sf.

si

jud. Olt, pi. §erbSnesti,situatape

Multa vreme a format o

com.

cu hramul Sf>#T

cea-1'alta

la

gura com. cu §erb5nesti-d.-s. sat, facind parte din

si

;

rur.,

hect.

§erbane§ti,

1838 de Comisul Costache Cretulescu

ImpSra^i

;

improprietarh;T la 1864, stapinesc si

Caravia.

si

Se ma>gineste

hect. Locuitorii, fostT clacasT

hect.

condusT de

eteristilor,

N. Ipsilante

1866.

la

Teritoriul satuluT este de 1050

914

drumul

§erbane§ti- de-Jos, com.

rata Ivesti-Hanul-Conachi.

Tecuciu.

serbAne$ti-de-jos

513

la

ia

si

N.-E.

ghiul

si

;

Buta,

la

V.

;

Vedea,

Stircul, Branescui,

Bo-

Dealui-Viilor, la E.

V.

65

Hosted by

Google

:

9ERBANE$TI-DE-SUS

La N.-V.

se intinde un platou

pu{in ondulat, pe

Cringulefele

care

se afla

magura

Ren£ea, despre care se

zice ca

E. de

ar

V.

la

la

$i

se

intind

Buta

cit.

facuta de TatarT.

fi

Comuna

BungetuL

$i

Vedea,

pina In

se afla

Cringul-Sa-

Dincolo de dealurT, E.,

$ERBESTi

514

4 dealun: Albota, tuluT,

se leaga la S.-E. cu

§erbcme$ti-d.-j., prin $oseauajude-

maT

au

§erbane^tilor

vechime, 3 sate: Corbul $i Sili«»tea-

in

fost,

Momiceni, Benga.

parte din com.

nume, jud.

cu

pe Dealul-Bise?

com.

rur.,

168 hect; o

pe Valea-DorofeiuluT

de

29

la $i

de re^edin^a

kil.

Se compune din §erbane?ti-d..j.

pla^eT.

3 catune

$i

inainte

a fost

§erbane$ti 1875.

a

-

una din

fi

e vechie

cele

;

neni, 6

drum de la

com.

13

120 boi, 75 vaci, 1950 01 ?i 201 porcT.

95

rur^ jud.

de 3511

Dintre locuitoriT improprietaastazT

116

care

stapinesc

sin-

de

N.

gurT locurile date, 69 care

sta-

la

in care

la S.

in valea

paralel cu Siretul,

in

ri£T

§erbe£t«, re^edinfa,

2

catune

Bradul,

<>i

la

de

ar

fost

fi

Are o populafiune de 870 §erbane$ti),

preot

$i

cat.

deservite

la

de

dica Liuzilor, se gSse^te facind

1

LocuitorT improprietari^idupS legea ruraia din 1864 sunt

in

$i

42

$erbane§>ti-d.-s.

la

comunele Bere^ti cu Schineni

Bistri£a, care

180 vacl,

197

209 boi,

3790

cat,

01

$i

Afara de

piriul Dorofeiul, care

curge periodic pe

muneT, se mat buluT

$i

teritoriul co-

afia

Lacul-Bar-

Ele^teul-Momicenilor.

La

la V.,

Ciuma$i

$i

§i

;

la

;

cu la

E., cu riul

o desparte de jud.

comunef are o

in-

840 hect. Are o populate de 730

su-

tindere de

o

preot

care,

79

$i

de

cultivaton

§i

pamint, n'au nict un

de pro-

fel

Ima^ul are o mtindere de 15 nutre«;te

$i

2928 capete de

vite.

3 bisericT; 2 <>colT;

Are:

de apa, una cu abun,

omoara o bra-

$>i

harie.

de 6138

la

venitun

iar la cheltuelT,

leT,

de

5958 leT. Comunica^ia cu satele vecine se face prin ^oseaua

Girovul

-

Tupilaji

«>coala

mixta,

in

^erbe^ti, sat

satul

§erbe$ti; 2 biserici, deservite de 1

urma^T,

insurap

$i

^i

jude^eana Piatra

-

Bo-

zieni.

Teritoriul

Vite:

porcT.

N. cu com.

Roman.

flete;

LocuitoriT poseda:

la

Roman)

S.,

de 3376,90

cheltuelT,

(jud.

in

Iel.

300

Galbeni

$i-$T

Budgetul com. e

Se invecine^te

La

semnat e principele Brincoveanu. Comerciu! se exercita in comuna de circiumarT. Budgetul comuneT e la veni§>i

Neamj;u, ocolul

din jud.

Siretul.

»

47, cu

Momiceni, singurul proprietar

tun

1803, cind s'a intocmit Con-

parte

cu 149 hect. in Buta

§erbe?ti-luT-Istrati,

$i

Buta

2 cintarep.

163 hect.

§erbe^ti

lo-

sunt

1864,

traesc

pinesc ca

se varsa.

Se compune din

se crede ale

la

§i

hect.

§i

o popu-

$i

Turbata, care o strabate

riuluT Siretul

Bere^ti).

(in

hect.

girlei

numit §erbane$ti.

cuiton; 2 bisericT

cat.

Hirtopul,

late de 2188 suflete.

pe malul

Bistrifa-d.-s., a^ezata

pi. Pia-

formata din

Trude^ti, cu o supra-

§i

de unde

$i

kil.

Neamju,

Ghigoe^ti,

$erbe>sti,

Bro$;teni

Bacau,

E

Muntele

prietate.

s'a

de

(sta{ie

Roman) 4

de E. a

situata in partea

2300 m. Bradul se gase^te mai aproape de sec^ia Padureni (com.

$i

jud.

fer,

Girleni, re^edinja pla^ei,

proprietate a luT §erban Basarab,

judejului

Bere§ti, 8

§erbe§ti, com. rur., jud

fa^a

pi.

com. Schi-

kil.

tra

§erbe§ti, com.

la

;

com. Galbeni

la

kil.;

la

;

com.

kil.

1 1

kil.

forma o

mai vecht

ca mo^ia

cu com. Schineni, prin

$i

o cale vecinala.

^1

pana

Domne^tT,

Comuna

Roman,

nafionaia Bac3u-

drept

comuna sub numele de

singura

linia

cu

units

§erbane$ti-d.-j., cu care

deservita

Buta,

:

Momiceni, cu

re$edin£a com. in catunul Buta.

Mat

cu

rurala

biserica,

Vite: cat,

§oseluita,

care taie

au impro-

s

preot.

1

de capitala judejului

kil.

2

la

a ButeT,

47

dupa legea

prietarit

jud. Olt, pi. §erbane$ti, situate $i

acela^f

Are o populate de 450

locuitonf, din cart

§erbi*ne§ti-de-Sus,

facind

pe linga

Olt, situat

Dorofeiul,

riul riceT.

comunala

printr'o cale

Bere§ti

Distantele: la BacSu, capitala

sat,

rur.

comuna

legata cu

districtuluT,

§erbane§ti-de-Sus,

cuitorilor.

E

£ean£ Slatina-Ro^iori.

cimpii acoperite cu {arinele lo-

Imprejurul

;:

:

$i

1

44

cintare^; 5 circiumt. cat,

cornute, 85 porci

336 ?i

Budgetul comuneT e

acela?T

tri^a-d. s.,

suflete

dita

351 01. la venitun

trati

de 4032 let, 74 banT $i la cheltueli, de 2324 lei, 55 banT.

re^edin^a com. cu

situat

in

pi. Bis-

dreptul

Si-

Are o populate de 526

retuluT.

mart

vite

$\

nume, jud. Bacati,

o biserica vechie,

;

rezi-

1843 de catre locuiton,

la

cu ajutorul StolniculuT Ioni^a ;

o ^coala

Vite

cornute

:

32 $i

;

caT,

5

240

vite

man

52 porci.

Hosted by

Is-

circiumT,

Google

;

SERBESTI

§erbe§ti,

la

1

3

Nem{u,

sat, in jud.

com.

Piatra-Muntele, situat in

de ora^ul

kil.

/2

;

o

deservitS

biserica,

un preot

un dascal

si

o moara cu aburt

Pitesti.

su-

boeni (736

de

gulesti,

satele

com.

Girlele,

malul Putnet, aproape de

pi.

Dea-

lul-Mare.

in

flete

;

o

biserica

cu hramul

cat,

39

1

cu

una

si

sat, spre S.

Vasluiu,

filiala,

Crasna,

pi.

Prin

Chircesti

gara

Are o

jud.

sat,

Ar<^es,

pi.

asezat pe scursura

vioasa

§erpeni{a,

o moara cu

;

su-

o bisericS, cu hramul Cu-

preot,

1

cintaYef

si

paracliser.

1

in

sat,

CodSesti,

Vasluiu.

partea de S. Mijlocul,

pi.

jud.

Are o populate de 227 suflete o biserici mica, cu hramul Sf.

;

de

30 care cu

trece prin mijlocul satulut.

2 pluguri

si

400 ot, 10 ca45 rimatori; 250 stupi.

cornute, pre,

boT,

Are o

cu cat; 157 vite mart

46

cat,

§erbe§ti-Vechi,

vurluiu, pi. Siretul, tea, la

4V2

in jud. Cocom. Branis-

sat,

spre

kil.

S.-E.

de

resedin^a comunet.

de 148

1884; o bisericS vech r e, de-

servita de

preot

1

Buhus

moara

1

;

2 cintareji,

si

Theodor

18 17, de

restaurata la

de

Locuitorit poseda

hect.,

suflete.

apa*

;

2

40 care cu

si

:

30 plugurt

bot, 4 plugurt

si

7 caru^e cu cat; 140 stupt; 243

Jjerboaia, fost cuciu, pi.

sat,

in

Berheciul,

Te-

Jud.

com. Ne-

mart cornute, 38

vile ot,

2

capre

si

cat,

1200

pe mosie este

Piatra

hotar.

calcarica

Drum Radaufi Prutul si

si

care

fine

de com.

jud.

hotar^ste

28

Iulie

rezulta din

Uricul de

Bogdan-Voda. Mat a

venit

com. rur., pe apa TeleormanuluT,

Cotmeana,

la

15

romane

si

se gSsesc

ocaziunea arSturilor.

si

1520,

fu

Domnesc, dupa cum la

lu*2iu

$tefan

a de-

Putna

Manastiret

din

Bucovina, ce a st3pinit-o p3na la

anul 1785. Postelnicul

§erpe, cu Vister-

nicul Giurca,

au fost trimest de

Bogdan

Stefan- Voda,

ca ambasadort ca sa

ceara

la

(1st.

la

1503,

Curtea Polona,

de so$ie

pe sora

cunostea multe si

bun

Mold. Dragh.

diplo-

torn.

I,

153)-

te-

com. Baneasa.

Jjerpilor

felurite

riul

Din vechime mosia

la

Consilier

Pag-

S'au g5sit aci

cu

cu Domosani, Flondora

pe

care,

Teleorman, linga soseaua

ritoriul

Jjerboeni sau Slobozia-Gole§ti,

la

Liveni-Mitropoliet.

mat.

jude^eana Turnul-Rosiori, pe

Negulesti.

jud. Arges, pi.

(Magura-),

de

principal, e acel la Stefanesti.

TstoricuL

mdgurd,

JJerbiilui

ga

se

seste despre Prut.

Hmbt, era inva^at

Locuitorii s'au mutat in satul

1830;

in

Novacul. Piriul Prutul curge pe

Regelut. §erpe

75 rimatort.

gulesti.

MaldaVesti,

facuta de zid,

pa-

1

o scoala mixta.

circiumi.

Are o suprafaja de 1283 cu o populate

sau

familit,

suflete; o scoala, infiin^ata

379 la

deservita

cintaref: si

1

a fost a Marelut Postelnic $erpe,

suprafaja de 136 1 hect.,

cu o populate de 95

Elena,

si

preot,

1

lamar,

§erbotesti

Piriul

pe mosia cu ace-

sat,

Mosia se §erbote§ti,

Locuitorii poseda: 15 pluguri

c5ruj;e

si

nume, jud. Dorohoiu, pi. Baseul, com. Manoleasa, numit in vechime $erpeni.

Paraschiva, deservita de

a com.

aburt; 3 circiumt.

§erpenilor,

last

1808, deservita de 2 cintarepf;

o fabrica de spirt

et.

avind o populate de 76 suflete.

Piriul ce trece

Are o populate de 736

su-

pulate de 457 suflete; o biserica, facuta de Sandu Miclescu

9

sunt pro-

si

Aict este resedinfa primariet.

1

imprejurul

si

pi. Tazcom. Slobozia-Luncani,

laul-d. s.,

sting al riulut Teleorman.

flete;

si

afla la vr'o 5 kil.

Costesti

Cotmeana, facind parte din com. rur. cu acelast nume, pe malul

prafaja de 1597 hect., cu o po-

la

248

prietatea familie! Golescu.

s3u

mijlocul

piriul §erbesti.

in interiorul

Constantin

com. Cior-

dealurile

intre

§erbesti.

curge

135

si

Nicolae.

Sf.

testi, jud.

si

27 capre

ot,

§erboeni se

de

Jyerboeni,

situat

cintareft

Vite: 455 vite mart cornute,

su-

parohiala,

hramul Adormirea,

§erbe§ti,

§erbo-

Viadu^a, de-

rimatort.

Are o populate de 367

urma

in

n.),

2 paraclisert; o scoala mixta.

si

pe

situat

Iresti,

a.

(v.

{yerpeni, sat, jud. Bacaii,

una

servite de 2 preoft, 2

Jyerbe^ti, catun, in jud. Putna,

$er-

:

loc).

2 biserici, cea-1'alta in

si

dat numirea de MSgura-

s'a

I

Colonuiut

Viadufa (Lun-

loc.) si

90

Are eni

40

la

si

descoperirilor archeologice f&cute

Se compune din

o braharie.

;

rur. Costesti, (rese-

subprefecturet)

de

kil.

o scoala

;

de com.

kil.

dinja

Piatra.

Are o populate de 996 flete

pi.

^erbesti,

drumul Girovul-Tupila^i

x

$ERP1L0R (INSULA-)

515

monede

astazt cu

apar^ine

(Insula-), Rominiel,

insula, in

ce

Marea-

Neagra, neinsemnata din punctul

de vedere

Hosted by

al

intinderei{ si

Google

;;

?ERPILOR (INSULA-)

produc^iune!, dar foarte insem-

nata

in

cea ce priveste

arheologia

logia,

geo-

strategia,

si

Este una din pu^inele insule ce

Marea-Neagra

are

SERPILOR (INSULA

516

si

singura

nu se pot apropia din

cora*biile

ancoreaza

numal

ci

care ar

50 m. in mare

si

s'a

prin barci se poate aborda

insula

in

la

de S.-V. se

in partea

;

afla situate la o ma! mare departare de {annul el. S'a numit in vechime Asoxyj alba si Achillea, si de aci probabil ca vine si numele bratuiui de N. al Dunarii. E ase-

abordeaza mat cu mlesnire.

gru

si

zata in fa$a gurei bra^ulut mij-

din

urma

care se

=

lociu Sulina, la o departare

proape 45

de

kil., intre 45 15', S3" latidudine nordica si 30 14', 41" longitudine orientals.

,

Are o

intindere de 17 hect.,

o circumferin^a de 1973 m., de forma neregulata, cu o lungime

de

N.

cioare grosime

sh:

timoftica flori,

mana

abia se ridica ^armul eel

alb cretos deasupra Marii, care in aceste locurt are

numai 4 m.

adincime, pe cind in par^lf

Ea

;

Adevara^i! sunt

larT,

:

morant

negri,

grupa Primara, sistemul Permic. In apa, de jur imprejurul insulet, sunt blocuri mart de piatra ce au provenit din ruptura stincilor de la {arm. Pe platoul ei, se inatya, pe eel mat inalt punct, un far de 50 m., intrefinut de Comisiunea interna^io-

fac

ce-si

sunt albt ciosf

si

sare pe

insula.

babil

face

numele

cu

et,

tecele rosiatic

4

—

5

Sunt

capul si

picioare.

pasari

la

Se

cit

ticaafaruluicelut mare din Sulina.

logia

poate

fi

abordata prin 3 locurt

pe linga

niste

in-

scolopenprimej-

care traesc ascunse in

si

pamint;

ve-

la

vatSmSton, Ca aci

cu

prin stincT.

insula in cea-ce

dioase,

pin-

nutresc

Joase, se vede bine lumina rosia-

sunt

in

fine

in

pe Achille locuind

in lacasurile insulare,

pe ^armul

mijlocul

Pontulut-

din

alb

eel

Euxin». Achille era adorat in toate co-

Pontul-Euxin,

din

eline

loniile

apa MSret,

insula, tr&esc ract

de 4

lor,

coloniile Pontulut, ca Is-

si

Olbia (de

care depindea

Leuce)

ridicara altare

it

insulet

zi^ia

gura

din

spun

Foarte insemnata este aceasta

si

priveste

arheologia.

Ea a

mitofost

de mult timp sub numele de Leuki alba, si mat

=

cind

spune ca Bizan^iu

ca

intra

Hesychin A-

si

o

« exista

S.

la

cine

stinga. Ste-

are la

Pont, o

in

o puneau cind la

Borystenulut

Filostrat

fan

;

bine po-

stiati

insula,

pe care unit o numesc

chillea,

Leuce »,

determine po-

fara sa-t

Amian Marcelin

greseste

Ly-

meea). Poetul Alexandrin

cophron o aseaza mat bine, cind, vorbind de Achille, spune cS

:

«locueste de mult timp pe stinca

spume de

alba de

mul

Celtic

(Is-

Pseudo-Skylax zice Dru-

trul)».

pana

mlas-

la gurile

tinoase ale fluviului

:

dreapta de

in linie

Cryruetopon

la

rida) e

de

la Istrul

(in

Tau-

tret zile si tret noppf;

daca insa cine-va

feluri.

cunoscuta

al Ionieni-

fiind eroul national

cind o pune linga Taurida (Cri-

mat mult hidosi

dere de

pe

Geleu ca

lut

mic,

o lungime de

se ascund

si

sa pune

a

zi^ia.

si un pichet de observable. De si insula este la o mare departare, totust din farul ei, pe timp senin, se vede continental si, mai cu seama in nopfile intunecoase, dar nu ce-

totust ea

«va vedea

stra-

tragicul,

care vine

drae cingulatiae, foarte

;

in-

de o mul£ime

insula e populata

secte

Insula nu are port

pro-

sula roditoare. Afara* de pasart,

de serpi negri, de

tragedie

Cet vechi nu

si

insula

Thetis sa promita

Larit

cui-

il

Pindar

Euripide,

in tinuturile lor.

clocitului

lor

o

in

sau,

fiul

alba».

Achille are o

cuibul

cu

lul Achille)

oda a sa: «In Pon-

zice intr'o tus,

Cjspune

a.

J7J

(muma

insula

in

trus,

Se nutresc

muljimea

ca*

la

a-

Aretinos din

:

iuind de pe rug pe

duse

insula

pa-

nenumarate

pomenesc de

pe

Thetis

cor-

vre-o alta

timpul

«

sea-

frumosi, dar rauta-

nu sufer£

;

nala de naviga^iune pe Dunare, linga care e alipit

si

prin crapaturile stincilor.

pesti. In

conglome-

ne-

doua

caror £ip3t

al

cu risul unut copil,

burile sunt

cuar^ite, facind parte din

locuitorit at insu-

niste pas&rt albe,

este o stinca compusa din

si

si

mirositoare,

numarate, insS numai de

ea trece peste 20 m.

grezif silicioase, dure,

rate

cele-1-alte

plante

ca:

templu,

Achillea. Scriitorit

si

ceasta insula, sunt

arbort, sautun\surtnu exista.

specit

la N.,

ragozul

pirul, laba-gistiT,

e de 21 m., spre S. siE.,unde

prapastioas^

comi-

unei

cerceta>ile

numit

cei vecht, ce

lucitoare».

ca exista in insula 12 felun

afla:

la S.

natura

semanat secara.

s'a

de plante anuale, intre care se

Inal^imea {armurilor pe aiocurea

de

ne-

timpit

in

rusestT din Odessa, s'a ga-

let

sunt

2 pi-

de pamint

pe care

fertil,

DupS siuni

de 440 m. si de la V. la E. de 414 m. Diametrul eel mat lung este de 662 m. la

este

formata dintr'un strat de

a-

°,

supra faja

carut

a

avut aci un

fi

Milet, care,

In mijlocul insuleT se afla un platou

atribuindu-se lut Achille,

tirziti,

sub marine,

pricina stincilor

mul e dublu, caci

ia

^5rmul, druaci

este un

golf in care se afla o insula, desarta ce e drept, si

consacrata

nos

din

Chios

Hosted by

numita Leuce

lut Achille.

Seym

vorbind de

Google

Is-

;

:.

SERPILOR (INSULA-)

ce se varsft pe cinci guri in

trul,

Pont, zice: «Peuce se numeste

dupa marea in

muh;ime

ce cresc- pe

(xsoxyj),

fa£3-l este

de ea

asezata

pint

;

vedea

nicaert

nu-t

stadit,

insula,

thenulut.

Mare o Borys-

fa^a

in

inchinata

este

Se numeste Leuce

roilor. ca*

Ea

animalele care

traesc

e-

cact o ast-fel de

«La gura

:

virtutea lor; virtutea atrage

dupa

rita

20

de

toata

tice,

acope-

stadii,

pSdure

avind un templu

domes-

si

si

plina

si

o statue*

Leonin ne spune ca a v5zut

pe Achille, pe Ajace si

pe

al

al lut Oileii

Telamon

lut

impreuna' cu et

aci

c5 se afla

;

Patroclu

si

si

si

c& Elena traeste im-

Maxim

si filosoful

Achille locueste in

din

Tyr din

insula

aduca

jertfe

facind

ca

cit

;

provenia

Marea-Neagra fund

distant se

spre a o cunoaste

si

Leuce).

Peuce

Pomponiu Mela o con-

funda cu insula de

la

gura Bo-

cu

sacrificit,

aceea

mat

bine.

Din punct de vedere arheologic, insula Leuce prezinta ia-

La

o important deosebita.

1823, capitanul Kritzky a desco

mica

poarta numele de

si

Achillea, fiind-cS fost ingropat».

o face

si

Pliniu,

aci

a

Aceeast confusie naturalistul,

zi-

«In fafa lut Borysthene se

cind

:

afla

Achillea

si

Achille

Macaron

vafiunt din

numita zilele

;

lut

urmele

vestitului

templu

Templul are mare forma

Achille.

intindere foarte

;

e patrata, fie-care laturS are

lungime de 29™, 87.

Un

o lut

o

de

zid

ele ar

fost con-

fl

impedica acele

na

parjt;

dupa Kohler, pentru a impedica atacul dusmanilor, ce ar

ict

Pe

insula.

fi

venit

linga urmele tem-

mat desgropat, pe

s'au

pe colea, multe

si

interesante

resturt antice, intre care

una se

si

tret

afla la

Pe-

tersburg pe calcar alb

si

confine

cuvintele: «Menestratos Olbiopoliteanul a

o

ridicat

statue

lut

Achille »; o a doua inscripfiune

pe un vas,

s'a gasit

si

confine

cuvintele: «Glaucos din Possidia,

pe mine m'a inchinat

O a treia in-

stapinitorul insulet*.

scripfiune

se

lut Achille,

pastreaza in mu-

doua" parftegale, dintre care ju-

blicata de d. profesor Gr.

mStatea

cilescu in «Arch. Epigraph. Mit-

noastre

o

a-

la

N.

la

imparte templul

S.

vestica*

si

ea

la

in

rin-

du-t eimpar^itSin tret pa>{t egale,

m

Wien»

;

a fost pu-

To-

ea cuprinde

H

un decret al Olbiopolitanilor in onoarea unut personagiii mort,

de E. a templulut se

afla sanc-

cetacean in Leuce, ingropat cu

dupa cum

afirma Filostrat

compileazS pe cet dinaintea

dupa Kohler, ca dispozifia tem-

lor,

theilungen,

si

93, pe o ISrgime de ii m ,93. In partea

cianus, pe Rufus Avienus, care

marele geograf Pto-

zeul din Bucuresti,

care au o# lungime de

tuarul

la

pamint

zidurt pufin rasarite din

la

parte pe Julius Solinus, pe Pris-

trecem

pot

urmele a doua

Leuce

140000 past de Borystene, la 1 20000 de Tyras, si la 50000 de Peuce. Circuitul il are de 10000 past». Lasind la o seaza

perit al

mal

obser-

si

(a fericifilor)

asta-zt

si

inscripfiunt:

ta la vSrsarea

foarte

distinge

in

navigatorit

noastre.

In dosul templulut se

plulut

rast

e

Era impodobit cu marproba resturile ce

alb£,

s'au gasit in timpurile

a-

rysteneluT, zicind: «Leuce, situa-

Borystenulut,

mura

aduceau

darurile ce se

si

eroulut.

ca

furt unoasa, se

greu

sa

mat camere pentru o~

a

expuneau

intre

alte

si

in

rysthene (o eroare, cact aceasta aplica

in

fost

pentru

nu calatoreste acolo, de

trebue

spatele lut trebue sa

si fi

racol

Tracia.

si

un monument dearta

si

insulet

altarele lui

si

de buna* voe niment

din

Bo-

fost

ruirea

si

Nesiguranf a

de

f\

Achille

lut

struite

Achille,

ceasta

Pontulut, la 500 stadit

Templul

cu

seamana*

si

templul unde sunt

intrS in templu*.

V. a

blocuri mart de piatra pufin cioplite si fara ciment; ele sunt de calcar cu

dupa Kritzky,

Strabo o

de

zidurile

sunt formate din

dreptul Istrulut, in Marea-Pontica,

sS

determine mat bine,

caci

nu-

^dsit in Thesalia

e de

ei

sine onoarea eternal. Geograful

zicind ca e in partea

ciclopeana,

ve-

epoca

la

s'aii

riplul

preuna cu Achille. Tot asa vor-

s'a

mita

Grecilor,

construcfiunt ciclopeene ce

Antiloc,

recompense

chie a

o culoare alba

fiind-

dat de Jupiter celor bunt pentru

se pare, la architectura

cit

alte

acolo

altor eroT,

con-

si

Leuce! se reduc, pe

strucfiunile

o insula cu numele Leuce; pe-

«

si al

afla

Templul

veacurilor.

sul

Istrulut se afla, in Pontul-Euxin,

deserte ale insulet rataceste suAchille

lut

episcopul

tor Pausanias spune

beste

lut

afla in-

dinaintea Istrulut. Vestitul cala-

sunt albe. Se spune c5 prin vSile

fletul

si

de animale s&lbatice

Dionisiu Periegetul zice despre

la

Leuce a

spune numat case

aceasta insula: «lnstinga Pontu-

vestita

Moesiet inferioare se

Gofilor, ne

are

nental, cu toate ca acesta

luT-Euxin se gaseste in

pre

Jornandes,

conti-

mat departe de cit 400 cum spune Demetrius.

pune


Achille*.

ofera un sfint spectacol celor

poate

:

Mare

in

care sosesc aci; de pe insula nu se

al

o

care

sula Borysthenis

o mulfime de pasari domestice si

lemeu, S., zicind

drept

Aceasta

insula lut Achille.

JHSRPOAICA

517

lui

Achille,

plulut sa se

fl

;

dar e probabil,

schimbat

in cur-

cheltuiala publics ridicase

si

si

caruia

i

se

o statue.

JJerpoaica, piriu, jud

Hosted by

Iasi.

Izvo-

Google

;

?ERPOAIELE

de sub Dealulul-Vladiceni-

re$te

com. Buciumi, curge de

lor,

ducul

numit Dur-

podul

la

trecind pe $es, se varsS

$i,

dreapta Bahluiului",

in

la

com.

S.-V. spre N.-E., intra in

Tome^ti,

$IMN!CUL

518

§iglaul, tnunte,

Gorj, com.

in jud.

Runcul, situat spre N.-V. com.

Are

pa^dure de brad, fag

tele.

Pe

No. 4

se

el

si

2

afla

si

al-

pichetul

cu

Holboca.

Gorj, construit pe clina de S.-E. deal,

U

Gilortul,

pi.

Gorj,

jud.

in

V. de com. Ani-

cu

N.-V.

la

$iglaul

Coste^ti-Daia

Cracul-Pescarilor.

N.

la

p&na

la S.,

direc£ia

de

com. Gro-

la

§erea.

Se ramified c^tre com. Aniin mai multe cracun micT,

Pescarilor,

lSul-d.-s.,

pe m.

com. Leontine^ti,

situat

$esul Tazl£ul-SaYat,

de

re^edinfa

la

vechime se numea Coste^sti. Are o populate de 168 flele

de de

;

o

preot

1

la

?i

m. de

cat,

man

135 vite

$i

rur.

76

sat,

jud. Bacau,

in

pi.

Tazteul-SaYat, la

Magiresti

satul

1840

(scoalS).

Ocolul

pi.

d.-s.,

6

la

de ora^ul Turnul-Severin,

su-

si-

si

2 cintaYe£T

;

su-

de

2

o $coala

Locuitorii poseda*

:

§etul (Muntele-), proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bu-

pendinte de ma-

fosta

nSstirea Sinaia, com. Sinaia,

Prahova, in

Pelesul, jud.

pi.

intin-

dere de 345 hect., din care 55 hect. suprafafa* impa'dunta si 290

pamfat

260 stupT

;

cornute, 35 cat,

900 640

caru^e cu vite 01

si

man

pi.

sat,

cultivabil

Vfiilor,

in

jud.

com.

["

E

$i

fineje.

lei, iar. la

la

venitun

cheltueli,

de

si

na-

calea feratS Virciorova-

In

com. se

niste

rur.

Mehedinji, Sura.

Tot

?i

de Craiova

;

Mugule>sti, parte

pe malul sting

$i

a-

Amaradia. E. cu com.

la

mo^ia Episcopiei de Vilcea;

linga*

aflS,

in dealul §i-

mahalaua Tunari,

ridicSturl

aci se

tul ridicat

la

V., cu com. I$alni£a, de care se

desparte prin

riul

Amaradia

E

compusa din

de pamint, nu-

aria"

$i

monumen-

de Austriaci

in 1856,

5

c^tune

be^ti, Duduvice$>ti, Flore^ti, nicul-d.-j.

;

la

^i

Al-

:

§im-

§iranicul-d.-s.

Are o populate de 2237 3

hramul

cu

Sf.

lo-

din care 2

bisericT,

Maria,

in

cat.

§imnicul-d.-j., iar a treia, cu hra-

re^ti

VoevozT,

S-Jii ;

§coli

3

in cat.

mixte

;

Flo-

o moara

cu aburi.

Terenul

Severin-Bucuresti.

mianul,

kil.

Se invecine^te

mul

let.

Prin com. trece $oseaua tionals

8

situata parte pe costi^a deal

cuitori;

de 10452

3874

la

lurilor Fefele

420

mite metereze.

§iacul,

Ocolul,

re^edin^a pla^el.

82 plugurT,

128 care cu boT, 10

Budgetul com. e

cure^ti,

dinji.

N., cu orajul Craiova.

7 circiurm.

rimatorT.

flete.

pe

Mischi, de care se desparte prin

2 biserict, deservite

;

;

in.

Mehe-

marginea Dunarei, jud.

re^edinfa in

Are o populate de 1400

cat

de 65

Gura-

$i

sat, in jud.

$\

Piatra-Alba, cu

?i

Mam,

JJimianul, pichet de grani^S,

pi

§imianul, com.

flete

porci.

Are o populate de 75

hect.,

Macri^uluf,

-

Turnul-

$i

Inaltimea d'a-

Gura-

riulut

MunteluT, com. Magiresti, situat riul

si

pe poteca ce trece

Poiana

kil.).

(8,1

supra niveluluT

Stevioara, Custura-

:

Severin

Jyimnicul, com. rur., jud. Dolj,

preopf

pe

Runcul.

la

Ulijer.

kil.

5

bile Palota (10.8 kil.)

meaza com. cu catunele Duda^i

o $coal5;

pi.

in

pe care o

§imianul.

Vite: 30

^esurile,

mianul, pe linia Craiova-Turnul-

cladita

;

Ocolul, com. §i-

se

1650, deservitS

2 dascali

cornute, 27 oV

stafie de dr.-d.-f., jud.

Mehedinfi,

pe loc $es

2 circiumT.

nume, careia

acela^i

de unde coboara'

Gura-PIaiuluT, Arcanul

Mehedin^i, su-

§imianul,

tuata in valea Dunarei. Satul for-

biserica' vechie,

locuitori

In

aparjine.

cu

2700

comuneT.

com. cu

IT

Ianuarie 1875. Se afla intre sta-

Patrularea intre §iglaul

Plestioara,

Taz-

in

pana

$>i

$i

Uli^ei se face

pe dealurile

pi.

Podul-luT-Traian

Severin, pusa in circulate la

Poancea,

JJesurile, sat, jud. Bacau,

in

§iglaul-Mare

dealurile:

urmeazS pSna

com. Aninoasa.

pe Dun3re,

insula*

Mehedin^i. Se intinde mai

bate

ca GorganuJ, Ple^ea, Tintoalea, $i

1849.

privegheaza' de acest pichet stra-

Valea-SohodoluluT,

ce formeaza' partea despre V. a

la

S.

la

Drumul ce

noasa

Vacaroaia, Iepuroaia

Mare,

-

E. cu §igl3ul-Mic, iar

are

§imianul,

solda^ilor mor{T de

a §iglSuluf-Mare. Se margine^te

noasa, care o desparte de com. ;

holera in

jos de JJiglaul, picket, cu No. 4,jude£ul

JJerpoaiele,

memoria

jud.

stine.

podul

la

in

comunei

este ^i

Mu-

V. de

riul

dentat de dealurile Fejele gule^ti

Este

;

acci-

restul este $es.

udata pe

la

Amaradia, ce izvore^te din munfii Gorjulul ?i, de la intrarea sa in aceasta comunS, curge de la N.-

Hosted by

Google

-

$IMN1CUL

E. spre S.-V. apoT trece de se

varsa in Jiu la N. de cat. Troa-

comuna Cerne-

pendinte de

ca,

legea

rurala din

sunt 183 locuitori ri£t,

§indila-Ple§ei,

1864

Bisoca, a«?ezat la 6300 m. spre

dupa cea din 1879, 23

iar

de re$edin{5,

c^t.

poa-

la

dealului §indila.

lele

de

o populate

cu

277

sail

62

hect.,

familii,

de 5335 hect. Mobile de pe teritoriul comunal aparjin d-lor: Enciu, Ge-

Solomon,

neral

Hagiade, Cra-

Obedeanu

iovenilor, Manastiret

mo^nenilor. Venitul lor este

$i

de 81860

Obedeanu

nastirel

lotun

in

Mo^ia Ma-

anual.

lei

Padurt sunt

in-

de 360 pogoane.

tr'un singur lot :

§imnicul-d.-j.

§i

Flore$>ti,

de 485 hect., pe mo$ia mo^nenilor

Viile, in suprafa£a

se gasesc

a proprietarilor.

si

Budgetul com. de 8362

78 ban?

let,

de 7986

tuelt,

e

let,

com. Mera,

Girlele,

pi.

la venitur! ?i

501

suflete

biserica parohiala, cu

hramul

;

1

Sf.

Gheorghe.

(

Romanafi,

jud.

Are 72 de

Moara-Domneasca,

pi.

cuitori

$i

E

hele^teii

1

$i

pod

1

^ioneaza din

ciumar

$i

1

Numarul

sta-

se

de

face

cir-

1

$i

a fost

tributart

Piriul-Chiliet.

:

Hohalea

pi.

la

in

E. spre V.

Prahova, pe raionul

cat.

$i

de

e

1865; o

de 264. de cat de

la

1ST.

de

se varsa* in

tarmul

sting,

partea de

in

N.-E. a placet Bahluiul, jud.

V.

bi-

in anul

zidita

Pirca-

1700, biserica

la

pe

a

fost

1780 de calugarit greet,

refacut

s'a

la

care stapineau mo^ia ce era

E

la

E.

$i

$i

Ia$i,

vatle dintre

fan- Voda,

cuta de

§oldana,

crezind

ca

fin-

loca-

lut Ste-

ar

$tefan-cel-Mare,

fl

fa-

Dom-

nul Moldovet.

Vite: 705 vite mart cornute,

1628

cat,

01 $i

225 rimatort.

Satul $ipotele a fost din ve-

chime mo^ia

Miron-Barnov-

lut

schi-Voda.

piriul Jijioara

formata din satele

:

§i-

potele, §ipotele-d.-s. (Iazul-Nou),

Mitocul

o numesc Fintina

litate

in-

Mormint. In apro-

pe care oamenit din

tina,

1

2 cintare^t.

arsa de Turct, iar

Poianafapulut.

Jyipotele, com. rur.,

la

o

suflete;

Luca-Arbore,

chinata Sft.

Vladeni, $i

§i

Pe

man

stajie

situate pe podi^ele

se varsa in Moldova.

Are de

preot

hangiu. vitelor

celor micT,

al

$i

riul Jijia

kil.

de

1507,

96

§inca, piriu, jud. Suceava. Izvore^te din Poenifa-^arpeluT, uda com. Sasca pe o lungime de 7

pi.

Are o populate de sau 881

familit,

piere de biserica, se afla o

de

i860.

Ia$i,

lab de Suceava, deservita de

Comerciul

363

182

serica de piatra,

proprietatea locuitorilor.

Pele^ul, com. Predealul, curge

541

com.

re^edinja

692

muntele Cumpatul, jud. Prahova,

o ^coala mixta, ce func-

$i

nume, jud.

$coala, infiin^ata la

locuitori.

Ocolul, com. §imnicul.

flete;

Jyipotele, sat

lut Miletinul.

§ipei, vale, izvore^te de

su-

vecinale.

$i

5>orulut §ipotele, de-a stinga ptriu-

lo-

Are o populate de

ot $i 876 rimStort. 500 Cat de comunicafie sunt caile

Se intinde pe o suprafa^a de 206 hect., cu o populate de

riul

pi.

mart cornute,

vite

Gradi^tea.

sat, jud. Dolj,

sat, jud. Dolj,

4248 9604

Bahluiul, situat pe podi$»ul delu-

o biserica, cu hramul

§imnicul-de-Sus,

:

cat,

padurea

Aid

S-ta Maria-Mare.

Vite

linga

BSzgSrei,

Are o populate de 360

com. e de 50879 42 bant, la veniturt $i 50169 88 bant, la cheltuelr.

N.-E. judefulur,

ccitun,

Ocolul, com. §imnicul.

de

vint.

Dimbovita, jud.

po§ta.

pi.

de

1

cu acela^t

locuitori.

§imnicul-de-Jos,

?i

ecle-

3

:

situat la

Are

apa Geamartaliului.

situat linga

6

$i

mort

7

;

Ilfov,

la chel-

Olte^ul-Ol-

pi.

N. com.

la

tul-d.-s.,

),

<>colf

comunale rur.

cintSre^t

7

4

;

deservite de

biserict,

facind parte din

§indrilita, sat,

com

§i

Budgetul lei,

o populate de

89 bant.

§imniceni

8

ap3, 3 cu aburt

Odobe^ti spre Monteorul. Are

tator.

§imnicul

Are

lei,

la

riul

de piraele Maletinul

$i

Jijioara.

a^ezat pe cursul MilcovuluT, de

dat parte

s'a

parte s'a vindut

$i

Putna,

in jud.

ccitun,

fa-

com. e udat de

Teritoriul

siarht

§indrilari-de-Jos,

Fintinelele (Cioa-

>si

cu o populate de 1099 milii, sau 4979 suflete.

ra),

5 preo^r,

suflete.

Suprafa^a teritoriulut comunet este

careni-Vecht

Jijia,

Are o suprafa^a de 280

impropriety

insurant.

sat, in jud. R.-Sa-

Rimnicul, cat. com.

plaiul

rat,

N. de

lele.

Dupa

?IPOTELE

519

(§ipotele-d.-j.),

Iacobeni,

Buhaieni,

Halceni,

DragSne^ti,

One^ti

cu

Plugari, Chi?careni-NoT cu Chi$-

^ipotele,

Bacau, pi Biscom. Buda, a^ezat pe

sat, jud.

trija d.-s.,

dealul $ipotelut, din dreapta Bistritet.

Are o populate de 758 flete

;

o biserica

Hosted by

;

4

su-

circiumt.

Google

:

?!POTELE

Vite

:

of

si

51

243

caT,

5

vite cornute,

14 porci.

1

com.

Beresti,

4

in

in jud. Covurluiti,

Horincea,

pi.

1

Calma^uiul, jud. Te-

pi.

leorman,

situat

in

si

pe

lemn3ria

S.-V.

ET

Are

situate intr'o pozifiune

vii

se

agricultura

si

cu

vitelor, si

a

nasie,

Ata-

a PostelniculuT

Calozisu

lui

altora.

si

vitesti,

caruje cu

5

250

42

man

si

e la veniturT

pe valea

situata

27

Sla1

5

18

si la 24 Se margineste

comuna Babeni la

E.

plasei.

N. cu

si

V., cu Daesti,

la

comunele Roesti

cu

S.

;

capitala

de a

kil.

la

Lun-

riului

de

kil.

jude^ului

si

com.

Budgetul

cu o popula^iune de

caVa^ul, la

cornute,

capre

ii

oT,

caT,

din 3 si

locuiton.

E

plugurT,

36

compusS

Oltul-d.-s.,

pi.

catune: Ciorasti, §irineasa

dogaria.

boT,

caT,

abageria,

132 rimatori.

foarte frumoasa, de unde se vad

Baneasa

si

50 stupT, 486 vite 22

suflete.

linga

poseda:

care cu

Are o popula^iune de 634

Boldescu,

Jyirineasa, com. rur., jud. Vilcea,

parte impro-

parte mosneni,

cresterea

de

partea

cat.

in

cintSre^.

1

prietSrijT,

{yipotele, c&fun, pendinte de com.

resedin^a

2 bisericT, deservite de

;

preot

ocupa',

Baneasa,

cu

scoala,

LocuitoriT sunt

la

sus de Beresti.

de 953 suflete;

cu o populate

$ipotul

§ipotele, sdtuc,

kil.

SIRINEASA

520

si

Scundul.

iz-

de 1447 lei, 48 bam, iar la cheltuelf, de 142 1 lei, 50 bani. Este udata de piriul Oache-

§irineasa s'a fondat la 7202, de

voare, care formeaza* 6 intindere

sul si Piriul-Izvoarelor din SpahiT.

catre

satele Putineiul,

La

cia.

sunt

poalele

curg

viile,

Sal-

si

unde

dealului

abundente

comuna

se

face prin soseaua judejiana

T-

de mlastinT.

§ipoteni,

Comunicajia pe mosia cu ace-

sat,

nunie, com.

lasi

Cordareni,

pi.

Dorohoiu.

Prutul-d.-s., jud,

A

Cordareni.

fost inchinatS

Ma-

Are o populate de 374 Adormirea

DomnuluT, deservita de 2 la

cintare^t

si

1762 de

1

-

MaiciT-

1

preot,

trece piriul Ibaneasa.

Mosia se

hotaraste

Liveni

-

Sofian,

cu

:

Poiana, din

ca

are

linia

§ipotul,

lortul, jud.

Ha-

Vircolici

unire cu la

d.

resedin^a

nume,

al

Gi-

pi.

al

MareluT-Vornic Andrei §ipoteanul,

de

la

cate aramas

si

nu-

de 1

141

familii,

scoala;

1

bi-

locuitorT

in

Achil Crasnaru, pe

Jjipotul, sat, facind parte din com. rur.

Ponoarele,

Gilortul, la S. in

com.

partea GilortuluT,

ses, linga

Gorj,

pi.

Turburea, situate

pe

culmea dealului Bul-

buceni.

Se §ipotul

compune si

Are o

din

ca'tunele

Spahiile.

suprafaJS de 811 hect.,

rur.

pi.

com.

Podgoria, jud.,

Prahova, situat pe

;

si

fiG

a pa-

zidit in

s'ail

si

de

sunt

ce

tote dichisele

tre-

buin^a^. Cat despre biserica din

sov in

1797

loc

care se vede ca

s'a gasit

ses.

O

mos

al

reparat

pe

lor la

Sf.

PaharniculuT

dulghen,

12 rotan, 5 dogari, 5

cizman, olar.

caT,

3767 Pe

oT

502 si

riul

Du-

Gheorghe

1

poseda:

LocuitoriT

625 boT, capre,

113

vacT,

149 porcT.

1

Luncava^ul,

raio-

in

nul comuneT, sunt 7 morT.

din

Locuitorii

mar de

mitru, fondata la 1840 cu chel-

S'a

un Vasile.

2 timplan, 2 zidarT,

mele de Ulmi-Lipanesti. hramul

anul

fondata de mos-

anul I882.

sunt mosneni

Are o biserica, cu Adormirea Preciste! si

la

hri-

neniT Ciorasti, care au avut de

parte din catun mai poarta nu.

tuiala

catre

Slavitescu

Balasa sin Kir

sa

rinfilor nostri

85

sat, facind parte din

Boldesti,

jupineasa

intru

jud. Mehedin^i,

Closani.

§ipotul,

Radu

MeseriasT sunt: 24

mirea mosieT. Jyipotul, com. rur,, jud

si

Slavitesti

de

7259

la

Jupin sin Ion

anul 1884; 2 circiumT.

pi.

cladit

s'a

catunul Ciorasti, exista un

Dumeni. AicT este locul de nastere

Voevod. Biserica din

DomnuluT nostru Ion Grigore Voevod, daruindu-se cu

de

facuta

Constantin

Maria

si

fe-

Are o suprafa^S de 419 hect,

serica,

Voevod

pomenirea nostra

Gorj.

cu o populate

Brincoveanu

Constantin

zilele

de

ccitun

com. cu acelasT

Cea din catunul

Kir Rosianu Vornic, «ca sa

Gilort.

la

bisericT, in fie-care c5-

3

cite una.

in-

mai

rata Filiasi-T.-Jiul, cu sta^ie

sau 568 suflete;

Pe mosie

si

comuna MaT

lesnire de comunica^ie

palamar, facuta

locuitorT; o scoala;

3 iazuri.

virna,

cu

Dolj.

jude^ul

lo-

cuiton; o biserica' micS, de lemn,

hramul

cu Turburea,

legatura la N.

apropiata

nastireT Doljesti.

cu

in

pune

o

care

Jiul-SpahiT-Dolj,

iar la S.

Mosia aparfine StatuluT si formeaza un domeniii cu mosia

in

Are tun

;

cat.

ceM'alJT,

Ciorasti in nu-

124, s'au improprietarit

dupa legea din 1864 pe mosia statului

§irineasa

si

pe proprie-

tatea d-luT Slavitescu, dindu-li-se

395 hectare pamint.

Hosted by

Google

$IRINEASA

comuna de

in

pus-am temelie

am

si

ca apostolit Constantin

comuna

m&nKstireln

zidit

numele marilor impSra^t

tru

1855. Prin

glSXANI

521

§coala dateaza la

:

.

.

Intocmat

si

Elena.

si

rineasa

.

intre co-

Jnlesnjnd comunicafia

munele Barbeni-Marcea

D£-

si

cea

ramificindu-se,

merge spre

jude^eana

cea comunalS spre V.,

iar

S.,

Hore-

la

de 2412

2233

lei

venitun

la

de

cheltuelf,

la

si

lei.

E

de

dealurile

Glamanul, Te-

rasa, Ruginosul,

Izmana

reuja,

de

Petri^ul,

si

uda-

si

Va-

vaile: Aluni^ul, Dosul,

lea-Rea, Bazoiul «

:

Ha-

CioareT, §irineasa, Stupina,

ta

Imp&ratul.

si

Mosia §irineasa, fosta a

pinesei Stanchei

Mateiu Postelnicul,

si fiul sSii,

Dime! Ciurciubasa,

feciorul-

din

cimp, din pSdure, din apa, din sezutul satuluT

tot venitul

cu

si

tot hotarul

de peste

cu moara

si

din apa Luncava£uluT, care moa fost a lor, cump^ratoare de

cjie

mosneniT

la

darui-

fost

jupineasa Stanca

Aceasta

sus.

Con-

lui

din

anul 7202 (1695), care zice:

Io Constantin Basaraba Voevod,

Domn

Vel

Vintila Corbeanul,

lui

Ban. «Deci

Stanca

$i

na de

Dima

ei

dind

nic,

si

de

oci-

Ciurcibasa

celor

ei

si

de

danie

la

lSudatul

lSudind'o

In{elepciunea

ft

de

cit

de

si

7208,

lor, la leatul

p&mintestf, mat

d.-s.,

cerestT

si

si

mat vrednica\

si

-

am

am

ne

putere

Dum-

invrednicit

Domniet f£ret-Rominestt, dintru voin^a a

si

am

glnd ca acela,

noastrS.

am

toatS.

voit

boerimea

si

a

cul ce se

f areY,

doilea

Dumnezeu an

din

pus-

m£na-

fa^ de

783 hect.

c2tune

2

o

cu

Varnija,

supra-

o popu-

si

late de 890 locuitorl. doutt

una

bisericT,

cat.

§irna

nh;a,

— fondat5

vite

de 2 preo^t.

cea-1'alta

si

la

1

874,

Locuitorit posedS:

7920

lei

de 3077

si

353

oT.

la venituri*

de

39 banT, ?i la lei, 80 bant.

comuna

Prin

Var-

in

— deser55 cai

Tepe, 105 vact, 32 porcT

Budgetul com. e

in

si

cheltuelT,

soseaua

trece

§irna-T2riceni-Cocorasti.

E un

de cite-va dea-

brazdatS

lun

e

si

numat de

strSbatuta'

riusor,

numit

Balotina,

ce

se varsS in riul Prahova.

cu acelast nume, jud. Prahova.

sorul,

§irineasa,

pi.

Tirg-

Are o

bi-

Oltul-

pi.

serica\

jud.

Vilcea.

ot

nume

al lut la lo-

sud Vllcea,

intr'ajutor

domnia

Jyirineasa, fost metoh

al

manas-

Horezul, jud. Vilcea, zidit

tirei

Constantin Brincoveanu,

de

1694,

si

la

inchinat acestei m5n£s-

dupa cum se constata din

tin,

hrisovul s&u din

1695

§irna, pddure a de

statuluT,

de 430 com. §irna,

tindere

in

in-

pendinte

hect.,

Tirgsorul,

pi.

jud. Prahova, formats

din tru-

purile

§irna (400 hect.)

culesti

(30 hect.).

si

Pis

:

ca sa se

g&sind loc ca acela

cheam& Hurezu

luat-am pre tr'al

si

"J &reT,

sftnta"

prea sl&veasca" prea sl&vitul

Dumnezeu,

alege-

dintru toata inima

ridica

pre p&mintul

stire aicea

si

f&cind parte din

sat,

si

venit la scaunul stramosilor nostri al

rea

rur.

plS-

.

Pentru aceea, dup& ce cu a sa

nezeeasca

Se compune din

§ima

rur.

com.

de resedin^a

kil.

Jyirna, sat, ftcind parte din com.

si

§irineasa,

riuletuluf Balotina,

de capitala judejulut

inchinciciune*.

(Cesar Boliac).

toate cele-ralte zidirt ale lut

Dumnezeu inalta

16

pristS-

numele lor sfintul Pomel-

inchinind ocina lor

mina

de

la

po-

$irineasa, toatS partea lor, cu za~ pis

si

zice

scris

'si-au

parin{ilor la

al

man<£-

pentru sufletele lor

coconilor ce

dat

ati

—

lor

cu

pentru

§irineasa,

a boiaruluT a

sfinta

la

— toaU partea

si

kil.

Are Stanca

DomnieT-mele

la

mana

vit.T

Mateiu

fiu-sau

jupineasa

a

hrisovul

$i

a

si

au inchinat

stire

15

t>

Mateiu Postelnicul

fiu-seu

la

set.

feciori cu

aceasta mosie pe seamajupine-

«Deci

OtasSul, jud.

pi.

fie-

Constantin Pitarul, ramas-a iara

Postelnicul.

pe valea

Vel

biv

intimplindu-se

moarte, nefacind

sei

in

Tirgsorul, situate pe'un deal

si

feciorul

Pitar,

statuluY,

hect., situate

§irna, com. rur., jud. Prahova,

pe

£inut

st£pinitor al Ungro-Valahiei.

prea Inal^atul Solomon o propoveduesfe

com. Babeni,

sale, ju-

fiice!

4620

Vilcea.

pi.

$j

hrisovul

stantin-Voda Brincoveanu,

si

§isftn-

face

se

pineseT Ilinca, care a

dupa cum

t& manastirei Horezul,

se vede din

cu

§irineasa

din

zapise adevarate, a

intindere de in

mai

arStat

mosie mat inainte d'a

a fiuluTsau,

si

^irineasa, pftdure a

manastirei Horezul,

o darueste

cum am

sei

ju-

Mateiii Postelnicul dinDrSgoesti,

a

§irineasa pe care Jupineasa Stan-

ca

Constantin

brazdatS

de Domnia mea

data*

Aci se vorbeste despre mosia

«

danie a fost datS de zestre de

zul.

Budgetul com. e

este

acestea

si

mosia

iar

ma*n&stirY».

tet

unde,

fKcut p^rintele Ion;

le-aii

soseaua

trece

judej;ean5 Slavitesti-Cotosmanul,

esti,

apa Luncav&{uluY, care

dirsta* tn

si

in-

noastra",

66546. Marele Dicfionar Geograflc. Vol.

c§i iara rezul)

sa*

metohul

de

Vilcea, cu casele

hramui ni^a

si

Sf.

sfintet man&stirt

fie

si

la

(Ho-

cu biserica, cinstind

Nicolae, cu pivni'a

cu doua" roate de moara*

§i§cani, com, rur.,

ot sud

§irineasa

si

cu

si

jic-

cu o

N.

a pi. Mijlocul,

formats zesi.

din

Are o

satul

in partea

de

jud. FSlciu,

§iscani-R2-

suprafaja"

cam de 66

F.

Hosted by

Google

?t?CANl

?OCARlCIUL

522

1500 hect., cu o populate de 206 familif, sau 700 suflete; scoala si o biserica\ Satul e asezat pe valea piriului

cu acelasT nume,

inconjurat de

can se desfac din partea de N. GrumSzoaia, Hur

de

pulate

636

suflete

o

;

bi-

18 19 de DuMedelnicerul Socoteanu,

serica, fondata in

mitru

cu hramul Sf. Dumitru

cir-

3

;

:

livezT

viT,

vechi razesT.

sunt

86

poseda:

415

cat,

cornute, 204 porcT si 86 oT. Budgetul com. e la veniturT

de 3126

74 de 2725

cheltuelT,

Amaradia, jud. Gorj,

comuneT

Are o suprafa^S de 550 si

de 126

o populate

cu

iar

in jud.

Putna,

o populate de 512

cu

pi.

suflete.

§i§cani-Boere§ti, sat, in partea de N. a com. Hoceni, pi. jud.

Mijlocul,

alaturea

Falciii,

cu §iscani-R5zesi, din com. §is-

14

cani, cu care din

§iuta,

pi.

de

de orasul

Are o

al

resedin^S

de 117

ses.

suflete;

deservita de

biserica',

si

pe

T.-Jiu, situat

N.

la

si

intindere de 140 hect.,

cu o populate 1

1

preot

cint5rej.

1

LocuitoriT poseda: 4plugurT,

man ;

cornute,

40

soseaua

Pietrosani,

munica^ie iar

la

1 1 1

vite

rimatori, 73

23

stupT de albine.

Comunicajia prin

3 cat,

;

S.

in

nationals

care-1 la

f

pune

Filiasi-

in

N. cu comuna

pi.

sat,

jud.

Dolj,

E., cu Prutul

Gala^i

com.

toriul

N. cu

la

la

JJocariciul, com. rur.,

in jud.

Ia-

Borcea, situata intre

pi.

;

prin

si

23000

hect.,

S.,

cu Tulu-

1000 hect.

cu

teri-

kil

;

pamint

de

mosie

se

De

Galafi

aceasta*

Balta-

munele Jegalia

Dupa :

maT are si subsi TSmaoani.

Frumusifa

Are o populate de T432 cuitorT, fostT

hect.

clacasT

lo-

improprie-

de aproape 6835 hect., din care cea maT mare parte aparjine pro-

man,

viJele-Galata

reprezintatS prin

si

mosiile si

Frumoasa, StatuluT

§i-

pre-

Balta-

Balta-B&dalanului.

LocuitoriT poseda:

san, 94 caT,

1

17

izlaz

maT

afla

in 1878,

improprietarit 14

maT

tarijT se

co-

Gildaul.

si

legea rurala din

208 locuitorT;

15000 Pe

si

cultura.

sunt improprietari£T in

;

1864,

comuna s'au maT

neimproprie-

yj locuitorT. Se compune din satele §0afla

:

cariciul

Oltina, cu

si

primarieT

taripf.

mSnastirea

din care 7000 hect.

mosia

§ivifa (resedin£a), dis-

de 2

de

Are o suprafa^a de

bSltis,

la V.,

si

pendinte

DealuluT.

Foltesti;

Se compune din doua catune

si

;

fosta

Ijdi-

Brates, ce {ine de §ivi£a.

tance

o populate de 297 familiT, sau suflete 1 o biserica si 2 scolT.

95

si

Pechea.

se desparte

Tatarca

cu

Deleanca, e proprietatea statuluT,

de Gala^i.

kil.

(com. Frumusija)

si

resedinja com.

si

Covur-

mosiile particulare Tatarca,

pi. Jiul-

si

scolT.

3

Prutul, asezatS pe malul

prieta^eT

com. Almajul. Are o po-

paroh,

preot

comunele Dichiseni si Jegalia. Mosia Jegalia, supranumita si

Se mSrgineste

cesti

JJivi^a, sat

lomi£a,

PrutuluT, la 19

Bratesul

d.-s.,

Are o populate de

Vilcea.

241 locuitorT.

cum

cintare^T;

3

Ador-

catedrala 1

Cozia,

pi.

sa,

cu orasul T.-Jiu, cu

cu

formind

com.

intreaga

acelasTnume, jud. Covurluiu Are

co-

care se invecineste.

§itoaia,

91

1881,

ArhanghelT, construc^ie

Sf.

mirea, avind

vite

Intinderea teritoriuluT com. e

c£tun se face

mul

MaiceT in

Tatarca, cu hra-

in

cea-1'altct

96

cStun se face

in

Muereasca-d.-s.,

diviziile:

9 care cu boT 01

5

fScind parte din com.

sat,

rur.

la

com. V&deni, Ocolul, jud. Gorj, la S. de cdtun

catunul

:

caT,

drumurT ordinare.

prin

leni

48 banT. una in §ivi{a,

16 capre.

si

luiu,

jud. F&lciu.

si

o parohie

Jyivi^a, com. rur., in jud.

§i$cani-Raze§i, sat. VezT §iscani, com. rur., pi. Podoleni,

iar la chel-

Adormirea

plugurT,

vechime forma

un trup.

§i§e§ti,

suflete,

35 rimatori,

Comunicajia

jud.

let

2 bisericT,

hramul

vechie,

LocuitoriT poseda

oT

hect.,

o biserica.

8 care cu boT;

Adjudul Vechiii,

com.

Girlele,

Are cu

1

veniturT

la

70 bam,

lei,

DomnuluT, construit5

marT cornute,

§i§cani, catun,

situat

140

si

de 83 1

tuelt,

10

;

porcT,

99

63 vien. Budgetul com. e

la

Corsorul.

la

49 bam.

le!,

pi.

V. de com.

la

si

7

bant,

lei,

JJitoaia, catun al com. Rosia,

vite

man

29 capre,

JapT,

scroafe

de 10930

N.

p<1durT

si

LocuitoriT

Ei

acoperite cu

Ceta^uia,

si

17 18 oT, 98 berbecT

vifeT;

ciumT.

tret dealurf,

cata

6 taun, 608 boT, 333 vacT, 121

munale

si

a

resedinfa

judecatorieT

Are o populate de 2054 cuitorT

co-

in satul §ocariciul. lo-

2 scolT mixte; 2 bisericT,

;

deservite de 3 preo^T

si

4 das-

calT.

Vite: bivolT,

6929

1

1 1

802 boi, 1079 capre,

caT,

74

650 porcT

si

oT.

armS-

14 Tepe, 3 magan,

JJocariciul,

Hosted by

sat,

in jud. Ialomija,

Google

;::

$ofrAceni

do corn,

pendinte

Borcea,

pi.

cu acelasi nume, situat pe maiul sting

varsarea

apropiere de

Gura

Borcea

brajulul

al

in

si

bra^ulu!

Bali in Borcea

miliT

o

2 scoale;

;

de

1331 boT,

:

755 cat, 60 bivoli, 3070 capre si 145 porcT.

01, 11

c&tun

com.

al

pe loc ses

Are o

de

S.

la

si

intindere de

au

carufecucai;

marl cornute, 70 si 400 rimaton.

vite

350 01 Comunica^ia prin

sosele

pun

in

caT,

comunale, cu

legaturS

care

calea

la

O

11

comunei se

al

7524,64

sosea

co-

in

circiumari.

Venitul anual urea

inlesneste comuni-

com

Siretul-d.-j.,

spre S.-E. de la

de

kil.

3

satul

de 327 locuitori de zid.

§oimul

in

4 dealurf partea de N.-E pe

o

Podgoria,

pi.

plasei

kil.

la

si

30

kil

si

590

S -V.,siCorbul,

de V. a comunei.

E

udata de girlele: Lopatnasi

sat,

§oimari,

rur.

pi.

din

Podgoria,

in jud.

nia-

sat

vechiu;

mari

si

secolul

in

figurind prin-

populate

ale

jude^uluT, s'a unit cu com. Zmir-

dioasa dupa anul 1845.

§oimul, JJoimare§ti, sat razSsesc,

munte,

in

jud. Buzaii,

com. Vintila-Voda,

cat. Sirbesti,

Suceava, com. Draganesti, asezat

pe malul drept

pe £armul drept

Era unul din piscurile fortificate

al

MoldoveT. lo-

cuitori;

o bisericS de lemn, cu

al

riulut Sianic.

pentru apararea cetajeT VintiLl-

Voda.

testi,

tare^T.

poalele sale se afla schitul Ratesti.

capitala

comunele

Pana alipita

Lopatna,

Este

trecut se gaseste

Stircul.

fadnd parte

o moara de

si

pe apa.

cin at

Mare, Loptna-MicS

Marginei, jud. Te-

Manolache Mo^oc si loan Berea, deservita de un preot si 2 cin-

girla

o popu-

SO

si

1

cu aburi. sunt

in

Tanase Frunzeti,

are o intindere de 234

DrumurT

faicT,

1864 sunt

la

jud.

acoperit de

Buzau,

Ra-

cat.

padure.

pi.

Sub

mosie, in jud. Teleorman,

Marginei,

la Savesti

:

com. Zmirdioasa,

proprietate a d-luT G. Gr. Canintindere de peste

2550 hect, din care acoperite cu padure

ftlcT.

principale sunt

Ton^i (1220 m.), si

in

Gura-Aninoasei,

tacuzino, in

clacasi, stapinind 61

m.)

com.

§oimul,

Brusturi.

proprietatea locuitori-

prj.

29

SJoimul, munte,

1878 facea parte din

in

ImproprietSriJT in

hect.

de 2 preop; morT de apa

locuitorilor

lor,

Voevozi, cladita

comunS

Mosia,

catune

2

biserica, deservita

girla

suflete

pi.

de

Atirna^i, cu

Maioritatea

pendinte de com.

cfttun,

razasi!

Are o suprafaja de 3500

pe

SJoimul,

Sf.

cu

o scoala mixta; 3

In cat. se gSsesc foarte mulfi

1762 de

pe

late de 2101 locuitori.

o

o biserica,

si

Nicolae.

Sf.

hramul

Se compune din si

locuitori

cu hramul

situat in partea

;

si

Surani.

$oimari

JJoimescu, sat, fadnd parte din com. rur. Ceptura, pi. Cricovul, jud. Prahova. Are o populate

leorman. Are o popula^iune de

Chiojdeanca, Podeni-NoT, Pacure£i

Va

lea-Rea.

Piscul-Hofilor,

jud. Prahova.

jude^uluT.

Se magineste

inainte forma o comuna*

de resedinja

situata

8

la

cor-

capre.

partea de S.-E.

Are o populate de 239

Lopatna,

106

si

Zmirdioasa,

Trifesti,

JJoimari, com. rur., jud. Prahova,

porci

:

,

com.

biserica

po-

locuitori.

care se cultiva vie; Plesuva, in

Roman,

Trifesti

si

Mat

tre satele

Are o populate

el.

158

pe

carbunT de pamint.

de

brSzdata

§oimari, pi.

Are o

(scoala).

a parte, impreuna* cu satul

comunele Surani, Ari-

ca£ia cu

tionals Filiasi-Pietrosani.

SJofrace§ti, sat, in jud.

nute,

de 400

leT.

cesti si CSrbunesti.

il

na-

si

m. de

Vite: 139 cat, 300 vite

de pacura.

si

Cleja

piriulut

satul Cleja

pi.

Cleja, situat

mint multa sare.

la

in catun se face

com.

pulate de 885

500 porcT.

Atirna^i se gaseste in pa-

la

si

E

Locuitori? poseda: 40 plugurT,

640

si

In localitSJile nurnite Pe-Glod

o biserica.

bof, 2

01

ma! multe izvoare

aria*

de apa minerala

Ciineni.

cu o populate de 330 locuitori;

60 care cu

180 vacT,

10 Tepe,

14 caV,

:

Aci se

Cii-

820 hect,

Bacaii,

sat, jud.

Bistri^a-d-.j.,

pe dreapta

§tefan

d-lui

Comerciul se exercita

Novaci, jud. Gorj, situat

pi

§oimeasca,

dealul Zaharia, la 1240

pe mosia

si

muna de 6 neni,

Pe

sanca

2 dascalT.

si

Locuitorii posedS

JJofraceni,

s'aii

anul 1864

la

mo?ia statuluT numita Caldaru-

fa-

de-

biserica,

2 preo^i

o mica parte

iar

130 capre, 2000

a judecatorieT comunale.

Are o popula^iune de 302 servita

mosnenT,

improprietarit

Nicolau, dindu-li-se 49 hect. ET

primarieT

Aici' este resedin^a si

$01MUL

523

la

(1030

DrSganesti (1200 m.).

hect.

de

50 hect. si

vre-o 48

viT.

Este mosie frumoasa, cunoscuta pentru fertilitatea solulut

Hosted by

eT.

Google

;

50IMUL

{Joimul, insula, pe jud. Ialomi£a, tuJ

DunSre,

Borcea,

pi.

gime de 4

kil.

si

in

lun-

confine

p&-

p^durT de salcie

si

in

drep

Are o

satulu! Dichiseni.

sunt

si

plop.

de E. a pl^eT Miletinul, jud. Bo-

pe un

tosani,

podise

intinse

§oimul, picket veckiu de ftonHerd, pe malul DunSriT,

in drep-

ramurd de

(§ira-),

munft, jud. Neamju, com. Taz

Se

Bistrita.

pi.

intinde per-

pe capStul de

pendicular

de

4 de apS

ramureT TarcSuluT. Extremitatea

caT,

sa despre V. este

pre

si

let,

46

in

:

afluent acestuia

piriiasul

Craculfapului;

si

si

numit

lei

si

Comuna

alta care in-

cepe hotarul despre judeful Bacau, spre E.

8874

bani

Are vacT,

de 8904 si de

e

6

e str5b3tuta de calea

judefeana Botosani-Stefanesti.

Buciumeni

ceava, situata

S.-V. plaseT

§0

luluT

spre E.

muzul, lingS Falticeni.

Tazlaul,

piriul

si

p3na

Preutesti

com. TazlSul).

cu Falticeni la

in partea

sat,

com. §ipotele,

pe dealurile

jud. Iasi, situat

dana

si

al JijieT.

com.

si

si

V

la

Fintina-

si

din satele

§ol-

:

de

1

cintaref.

caT,

§oldana,

352

01

stafie

si

de

24 rimatorT. dr.-d.-f.,

jud.

resedinfa in satul

Timpesti.

Are o

1828, de Florea Cami-

deservita

si

o biserica, ziditS de AndreT Badin Falticeni. Pe unul din potele bisericeV se citeste

pi.

potele,

pusS

Turia-Copoul, com.

pe

$i-

Iasi-Dorohoiii,

linia

in circulate

la

I

August

suprafafS de 2892 hect.,

bisericT, deservite

si

8 cintarefT

in

Hirtopul

;

de 6 preop

;

o scoala

5

circiumT.

Budgetul comuneT e

mixta

mul

LocuitoriT poseda boT, 217 vacT,

Rediul (78 kil). Inaifimea d'asupra niveluli MSriT

porcT.

de 4S m .6i. Venitul acesteT sta{iT pe 1896 a fost de 13995 1., 75 b.

Mare cu

kil.)

si

E

Bis. are odajdiT

nind

§oldane§ti, com.

rur., in partea

chel-

la

1474 oT

de

piriul

afluem;iTs5T

caT, si

316

doua

si

DrumurT si

la

:

sunt:

principale kil.),

(1

SpatSresti

Origina satului

la

Hirtopul

la

si

(7

kil.).

(3V2

mosieT §o\-

lamurit

din

ur-

matoarea carte:

105

§omuzul-

Buciumeni,

Arini.

LocuitorT

bogate

falcT.

Cu

Vasilie Voevod,

mila luV

improprietSrip din

Dumnezeu Domn

MoldoveY. Instiin^are facem carte a noastra

si

in

36 codasT, stapi-

si

V2

dSnesti reiese

49

:

1 1 1

veni

Jiganul, Petiufa, Ciorsacul, PrisScel

§tefan

Improprietaripdela 1864 sunt 16 palmasT

Not

udatS

eu

biserica

la

Nicolae, 17001.

Sf.

Falticeni la

tun de 4272,72 lei si tuelT, de 4206,13 lei.

1896. Se afl& intre stabile Vla-

deni (88

f^cut

satul meii ^olddnesti, ce praznuestc hra-

kil.)

Iasi,

lam

1-am pus

?i

clo:

evangheliT legate in argint.

cu o populate de 1396 suflete;

4

locuitorT

sota in 1798, deservita de preo^iT

Ba?ota Ban

E compusS

piriu-

pe coasta dea-

CurmSturile.

cu com. Plesesti

la N.,

Giurge<>ti.

Timpesti, cu

fa-

o biserica,

si


Are o populate de 40 ;

,

Opriseni;

cu com. Baia

S.,

Mare

$ol-

Vite: 114 vite mart cornute,

36

£. cu com.

d^nesti, Hartopul, SpStaresti

ziditS la

narul,

la

Ciumulesti;

si

si

oT,

Are o pop. de 326

Tolpana, pe malul drept

sau 209 suflete

milii,

de E. a

Turia-Copoul,

pi.

la

Se invecineste

in

dreptul localit^eT Puciosul (din

§oldana,

193 b 01

:

67 capre, 171 porcT; 60 stupT cu

914

caT,

ceava, asezat pe dreapta

continuindu-seintr'un singur trup

muluT

24

circiumT.

3

§oldane§ti, sat, pe mosia si in com. cu acelasT nume, jud. SuluT

N., printre Piriul-§oi-

si

la cheltuelT.

Su-

si

biserica

1

bivolT,

rur., jud.

si

344

albine.

JJoldane§ti, com.

sului

su-

o po-

si

sau

familiT,

LocuitoriT posedS

I50ca-

de muntiT T&rhaoa-

de obirsia piriului TarcSul,

pulate de 71

862

la venituri,

44 banT,

o

7 16 hect., din care

1

vre-o 280 hect. p&dure

2

pi.

suflete.

oT,

799 porcT. Budgetul comuneT

dou2 ramuri secundare una care se ridic& intre piriul Tarc£ul

3942

13 bivolT,

com. §old3nesti,

prafa^ de

moarS

vacT,

si

pentru

vestit

Miletinul, jul. Botosani, cu

2998

cintarepf; 1

si

pe un platouinalt,

sat,

centrul

in

cu aburT.

3

Vite: 2823, boi

S. al

bifurcate

4

si

11860

de

(Dealul)

fina^urile sale.

deservite

bisericT,

iazuri cu peste, si

Manastioara

in

Vi-

si

de

o populate

preopf

2

scolT;

com.

§oldane§ti,

^suprafa{:a

6

felcT.

Locality de insemnat Dealul-HalmiluT,

foreni-Cerchez.

Are o

70 pSlmasT

fruntasT,

i87codasT, stapinind 525

sunt:

Starosil£a-RaduI,

§oldi£nesti, Viforeni CuziT

locuitun;

§oimului

din

Ionaseni, Socrujeni, Sta-

cileni,

hect., cu

Ialomifa.

si

satele B5trinesti (Zahareni), Bor-

cu acelasT nume, jud.

tul insuleT

formata

si

864 sunt 59

1

deluro-, cu

teritoriii

rosil^a-Stavri,

lSlul,

soldAnesti

524

tuturor

si

l^Arei

aceasta

vor

c&uta

pentru

acest

cut

sau o vor auzi citindu-se,

adevarat

cu

credincios sluga noastr^ §te-

fan §oldan din

Hosted by

curtea

DoinnieY

Google

mele,

:

$OLINTARUL

care

Vornic,

Vel

mele cu curata inima toate

dupa

Domniet mele, pana au

luY

mare

cu

§i

trebile,

a

Domniet

slujit

ati

de

Inca*

de

acea cu dreptate catre not slujba

pentru

lut

cu credinfa, a

?i

am

pe

miluit

luY

t-am

nele i

dat,

?i

cu iazurt

Teodora?cu

satul

Preute^ti,

Sucevet,

{inutul

!n

.

.

etc.

.

7150 (1642), April

Not

Are o supra fa^f. de 874

mat

tirgul

bisericT (din care

Telesti e fondata in

1076

tind si

18

s'a

vol.

preo£T

2

2

si

cintS-

in-

ET

poseda

40

:

care cu bot

plugurT,

cu

caT,

vacT,

si

a Ba-

tij

are 62 HuzT,

plS-

VII; Condica

parte

E

ocu-

liuzilorj.

masivul

din

JJolintarul, piriia§,

Se varsa

dupa ce a

in

curs

pe granifa, de tarului

pana

delega^iunea de

Viena a facut

de

pi.

lei

la

§eaua-§olin-

1

de

nesti.

Suceava.

si

Dolhesti, Giurgesti, Liteni, Ple-

cornute,

nesti

si

01

si

Silistea,

Valea-GloduluT,

sedin^a

§oldS-

cu

re-

subprefectureT in Giur-

Are o

venitun

la

iar

76,

la

1235, ban! 73.

lei

e udata de Bistri^a

Jalesul,

numit

48369

de aproape

suprafaja'

o populate de

hect., cu

rur.,

pe

dealuluT

14749 locuitorT. Budgetul cotnunelor din plasS e

veniturT de 41 191

la

de 35471 Statul poseda in

cheltuelT,

com. se face

in

judefeana'

comunale

si

T.-Jiu-

prin sose-

ale fie-c^rui catun.

JJomane^ti, cdtun de resedin^a al com. cu acelasT nume, jud. Gorj,

lei, si

nual de 21112,27

dinsa

370

si

la

let.

pi.

§omuzul

o mosie aducindu-T un venit lei,

a-

avind pe

hect. pSdure.

sau

Romi-

300

suflete

in la

loc

jud.

120

hect.,

familiT,

o scoala

;

;

2

§oma-

munte, jud. Neamfu,

intinzindu-se din hotarul Transil-

una de zid, fondata la Egumenul Dionisie B&de 1727 l&cescu, iar cea l'alta de lemn,

cazuluT

pSnS

si

de cursul Bi-

in

stinga piriu-

maT numeste

TarcSul. Se

luT

si

Magura-§omuzuluT.

bisericT,

facuta de locuitorT la

de 2 preofT

servite

si

1790, decintd-

2

JJomuzul-Mare, Vechiii,

^omuzul-

sau

piriu,

jud.

Suceava.

Vine din Bucovina, atinge hoJareT

tarul

la

locul

numit Podul-

TolveT, servind de frontier^

rep.

LocuitoriT poseda: 12 plugurT,

25 care cu boT caT,

si

140 vite

24 oT

caT,

si

vacT,

man

1

cSrufa

cornute,

capre

si

100

porcT.

reT

pan5

de

la

com.

Dolhesti sati

piasile: si

Se m&rgineste tosani

;

la

la

V., cu

jud.

Suceava.

BrSda^elul,

^oldSnesti, si

de 4

sunt: Dealul-cu-Viile, piscul nu-

plasft,

:

f 5-

Curge teri-

R3da-

Oprisani, Plesesti, pe linga

mit Scaunul-Hojilor si Tatu roaica.

§omuzul,

Bunesti.

V. spre E., strSbStind

toriul seni,

la piriul

Falticeni,

V. ^es

^omuzul,

vanieT, spre S.-E.

Ocolul.

pi.

cu o populate de

1 1

revie

si

in localitate si

Ciuperceni-Severin lele

cu

Ocolul, situata

poalele

lun-

E. e

Este compusa' din comunele

Preutesti,

165

si

banT

7 18,

Comunicajia

delimitare din

de com. BalScesti,

La

kil.

udata de Siretul

sesti,

DealurT mat insemnate in com.

§omane§ti, com. Gorj,

70

Sadul.

varsarea sa Aci

s3

aflu-

care o uda pe o

gesti.

cheltuelt,

intregime

590 hect

niet

si

Ba-

piriul §ul{a, in

la

la

jud.

in

com. Brustu-

cau, pi. MunteluT,

roasa

C3-

pe granija.

situat

pa-

avind

anual,

de ceT scutip,

MunteluT, com. Brusturoasa,

runta.

str5-

si

linie

§omuzul-Mic, cu

si

lor,

c^ruje

3

man

vite

453

31 caT, 243 porcT

prin soseaua

JJolintarul, munte, in jud. Bacau,

facind

Mare

enfiT

parte, improprietari£T.

Are o suprafa^a de 295 pi.

spre E.

de nmbele piraie: §omu-

ralela*

zul

V.

la

gime de 43—45

Parte din locuitorT sunt mosnenT, iar

Com.

pafi cu lucrul pamintului («Uricarul»,

de

o moara pe apa\

re{T;

numit

$oldanesti,

let bir

liuzi

3

cSt.

1728), de-

Budgetul com. e

Voevod.

Vasilie

1803, §oldanesti

In

cea din

de

5.

^olda'nesti

nulut Basota

§omanesti;

in c3t.

capre.

Falticeni.

tirziu

tentorial^ este prelun-

batuta in lungul eT in

de

fiinjat

Forma

hect.,

o scoala,

(L. pec.)

Pe mosia

cu Bu-

la N.,

gita

etc.

Dumitrachi Diac din

Scris in last de

Moldovad.-j.

pi.

si

deosebit

cu mort in §omuz.

si

Drept aceia dar

leat

$i

adica tot satul §ol-

§omuz,

cu

S.,

cu o populate de 820 locuitorT;

oci-

dat

le-au

moarte,

juma'tate din

ce sunt pe

i

sau

limba de

al{t fra^t at lut,

d&ne$ti

drepte

Intarit

unchiul

daruit

le-au

§oldan cu de

t-am

?i

mobile ~luT, cart

?i

la

;

Siretul-d.-s.

covina.

mil&,

de 1-am apropiat In curtea Domniet mele, §i

si

s&u

fiul

noastra

d.-s.

Telesti-

Birnici.

servite

§tefan §oldan cu osebita

catune

si

cre-

sosit ceasul

moartea

la

3

Buduhala, §om3nesti

poruncile

s'au savtr^it.

Not

Este formats din

§oldan Biv

parinte

acest

Dumitra$cu Soldachi

din^a in

?OMUZUL-MARE

525

raposatulut Dumitra^cu

fiul

:

Preutesti,

Dolhasca. In cursul kil.,

uda parte din §omuzul

Moldova-d.-s.,

Siretul-d.-s.

A re de tributarT pe dreapta

:

$0-

E. cu jud. Bo-

muzelul, Trifan, Topchile, Hara,

Moldova-

Alunisul, §ipotul, Branistea, Ro-

pi.

Hosted by

Google

::

:

SOMUZUL-MARE

sia,

Br2d5£elul, Silistea, Fundoaia,

Opriseni, Buciumeni, Piriulf igaLecusesti,

nului,

sopIrlita

526

Piriul-PrisaceT,

rasti

3

dupa

si

—4

ce a invirtit inca

mori se vars3

Lungimea sa

in

malul

drept

$ondul,

girlei

al

Moldova.

aproape de vSrsarea laculut For-

kil.

tuna in ea. Are 2,5 m.

e de 18

Hirburile, Duraltoarea, PiriuMuT-

Gheorghe, ZSharesti

Podisorul

Platonija,

Valea-PoeneT

si

iar din stinga

;

M3z3naesti, in Bu-

si

covina, Bunesti

Granijei), Po-

(al

coleni, VisineY, Petiuja,

Ciorsa-

cul, Piriul Prisacn, Hfrtopul, Vel-

Glodu-

Brana,

MarculuT,

nijei,

Vladesti, Socilor, Hotarul,

rile,

Harbuzul,

Butn^rasul, Pelinestilor,

V&meni

si

Diudiul, Piriul-Bo-

Se varsS in Siret dinjosatuluT Dolhasca prin 4 gun

§omuzul-Mic, ceava,

pi.

chime

si

§omuzul-Impu{it

pe

£ara

Plesesti (7

:

Silistea (2

avind

§omuzulGirla-de

la-

Moara-lui-Pavel. In curgerea sa formeaza iazu-

CalugaruluT, TirguluT, Cior-

saci,

Husi, Basaraba, Arghira

Dolhesti

mort

ticele

:

saci si alte

sistema-

invirteste

si

si

a-DoftoruluT

10 moriste

si

Cior-

cite-va

si

Conjine peste

:

crap,

stiuca,

caracuda, etc.

(2

Liteni

kil.),

(3 kil.),

Se varsa

kil.

in Si-

Rotunda.

in dreptul satuluT

In cursul sau formeaza' iazurile

Nimirceni, Ghijescu, Ciulei, Va-

Ulmul, invirtind

si

Are de afluenp

din dreapta

Racova, Valea-Sinescu, CiomirneT,

Cosvana, Gropani, Levejoa-

reT,

Pris3ci,Lingurari,Plesa,Podi,

Humaria

Ghidale, Tulburea,

Popa,

;

din stinga

iar

Bazaci,

:

si

Suceava,

in jud. d.-s.

plasile

Moldova-d.

si

Moldova-

de pe mosia Sasca, de unde primeste pe piriul Bahna, curge de la N. spre S. si dupS ce s'a ucu

nit

§omuzul-Mic formeazS suprafa^a

Iazul-Morii, in

prajinl, invirteste

pe

mosia

mai

invirteste

o morisca, trece

unde o modscS. Curge

Fintina-Mare,

apoi aproape paralel cu

dova,

format

primeste din

Temelie

com.

in

riul

si

Mol-

stinga piriul

izvoarele din

Fintina-Mare la

de 40

satul

Cotul-BSei

trece

Ciumulesti,

pe si

De

teritoriul

apoi se

ra-

nija,

Pietrosul

Conine

Teiului,

Cioba-

VarSria.

si

peste

Pleasovul,

comunei

Calm5fuiuluT, jud.

pi.

Teleorman. (Vezi Pleasovul). ^opirle^ti,

rica,

deservita de

Glava-

pi.

Are o

Vlasca.

ciocul, jud.

de

pendinte

ccitun,

com. Talpa-Ograzi,

bise-

preot

1

si

1

cintarej.

stiuca, lin, ca-

:

^opirliga,

com. Bradea-

ccitun, al

nul, jud. Buzaii.

Are 60

locuitori.

^opirliga-Brebul, mo$ie, Buzau, com. Gheraseni,

in jud.

§o-

cat.

dinte de man3stirea Brebul.

Se

mat numeste si Brebeanca. Are o suprafafa de 920 hect., din care 30 hect. pSdurea Tufele-Pirnogul

^opirli^a,

§Ondul, a jud.

si

N.

toriul

pe

Tulcea,

pi.

com.

al

de N.

partea

girla, in

teri-

Malcoci, Bes-

:

Tepe, Mahmudia

eel

si

E.

al

de

si

restul loc arabil.

Olteful,

bra^ul Chilia, se indreapta' spre

Caracal.

kil.

se

prin stufurj

varsa in

ltng& mila

No.

si

dup& 25

brajul 24.

a-

pele lacurilor Pentiliciuc, Bahlinesti,

Fortuna

si

Honful-Mic.

si

Sulina, e in-

numit Pardina.

pe

de

trigonometric,

partea N. a jud.

Roman pe

si

a

com.

urb.

si

pi.

in

Tulcea

Mahmudia, pe

18

la

kil.

spre

kil.

de

Marei este de 150 m.

Are o populate de 817 cuitori

S-ta

;

o

scoala

2

;

Treime (1859)

lo-

biserict,

Sf.

si

Nico-

lae(i832), deservite de 2 preopf si

3

4 circiumr. posedS 803

cintareJY;

man, 596

§ondul, punct

si

Altitudinea terenuluT d'asupra

Locuitorii

primeste

ta Toplija, taie soseaua FSlticeni-

stinga, la 15

Bals

nivelului

Sulina,

Primeste

partea

in

cu acelasT nume, situat ling^

tul

E., paralel cu bra{:ul Sulina, tot

rur.,

Romanaji, formata din sa-

jud.

S.-E.

mereu

com.

S. a plasei 01tej;ul-01tul-d.-j.,

com. Satul-Nou. Se desface din

chis ostrovul

din jos de satul B&-

nnmire a

altd

racuda, etc.

numit Girla Morii, pentru ca pune in stinga Piriul-Rece, iar in dreap-

§opia,

talelor Civile din Bucuresti, pen-

Runcul,

Silistea,

Intre ea, Chilia

miscare o moriscS,

are 2,7 m.

;

e o pescarie.

el

Vultu-

Budaiul,

mified la dreapta printr'un canal

in

inal^ime; linga

pirliga, proprietate a Eforiei Spi-

Piriul-Glodului,

nifeT,

nastere

la

j.

brafuluT Sulina, in fafa

al

gureT girlei §ondul

Fisticul,

GrajduluT, LutuluT, Osoiul, Vel-

(Baei), piriia§,

drept

pe malul

Tulcea,

pi.

si

7 mori.

resti,

§omuzul-Mare

in jud.

lungimea totala de

astfel

Recea

piue.

Giurgesti

kil.),

'/a kil.) si

lea-GloduluT

rile:

ia

Valea-GloduluT

(4 kil.),

ret,

si

Bu-

SJondul, alt punct trigonometric,

Nimirceni, uda

tra in

com.

sul

Paltinosul

(v. sa-

covina, aproape de frontiera. In-

aproape 16

Mare,

in ve-

tul Silistea). Isi are obirsia in

ciuluT.

numite: Dur&itoarea,

Su-

piriti, in jud.

§omuzul, numit

:

vite mici

si

vite

171 porcT.

In coprinsul comunei se aAa* mai multe m^guri, Brazda-lui-

Novac,

ruine

Hosted by

de

cale

romanS

Google

;

:

SOPOTUL

?OTRILE

527

m2n5s-

unei

ruinele

la V.,

si,

:

nume, jud.

vSiT cu acela-rf

in intindere

(VezT orasul Slatina).

tin.

Are SJopotul, com. rur., resedinfa sub-

Dumbrava

prefecturet

Dolj, la 26kil. de Craiova,

de Oghianul, 12

si

jud.

d.-s.,

5 kil.

de Pietroasa

5 kil.

N.

Boianul

si

Glavaciocul, jud.

pi.

care for-

la S.,

meaza Valea-Mare

sistematic. Aci se face

SJoroca, sat cu 60 case,

in jud.

j

Mehedin^i, plaiul Cerna, com.

rur.

la

E. cu com.

Iasi,

com. Copoul,

situat

pe

pi.

si

nume. Are o populate de 158

cu com. Rasnicul

N.,

la

Se compune din si

man

Buciumul.

comuna

se gasesc 2 si

silistT,

Are o populate de 1357

1°*

com.

in

§opotul, cu hramul Sf. Constan-

Elena, facuta

proprietarul

la

1889, de

Sava §omanescu, cu

ajutorul locuitorilor, cea-1'alta in

ManSstiricea, cu hramul Sf.

ftcuta in 1828 de lo-

cuiton, deservite de 2 preo^i

si

o scoala mixta.

3 cintareji;

Dupa

O

si

38 din ManSstiricea.

cale de comunica^ie, in di-

18 rimStorT.

si

Dealul-Dimbovi£a, situata

pi.

6

kil.

pe

malul

drept

Ialomi^eT,

al

parte pe loc ses, parte pe

lun si

si

Dum

com. §opotul,

brava-d.-s.,

rese-

Are o populate

din{a primaries

pe unde este asezata comuna

iar cimpie, este

Plaiul-ReziT,

Stibina

si

Cimpia-TirguluT.

Se invecineste la E. cu Doila V., cuManesti; la N., :

cesti;

cu

Vilcana-Pandeli

la

si

S.,

desparjindu-se

Tirgovijitea,

vaT, iar

Prin

1889

de proprietarul Sava §om3nescu,

impreuna cu de

1

locuitoriT

preot

si

si

deser

2 cintarett.

schit,

situat

in

coasta

Vil-

printr'o sosea

ve-

Glodul

raionul si

merge cam

ce

Doftana,

la

45

§i

kil.

la

girleT

de a

plaiuluT.

ce

Secaria,

si

:

Valceaua cu

din treT Ccitune:

§otinga, Goleasca

si

Teisul, cu

o populate de 2200 locuitorT.

mixta\

Co-

cu com. urb.

cu com. Brebul,

la V.,

prin

riul

cu com. Breaza-

de care se desparte prin

d.-s.,

riul

cal.

com.

desparte

se si

N. cu

Prahova.

Se compune din Lunca-Mare,

Lunca-Mare, Fraji

:

dintre

Plaiul-CornuluT,

ciurile si

care

c&tune

5

Fraji, Osibitul, Se-

bitul sunt

Osi-

si

pe proprietatea Prin-

cipeluT Dimitrie

Barbu §tirbeiu;

Seciurile pe a d luT Stan Blebea, iar Piaiul-Cornulu!

pe a

d-luT Ni-

colae Bibescu.

Are o cu o

suprafa^a*

de 4250

populafiune

de

hect.,

1568

lo-

una

cuitorT; o scoal^; 2 bisericT, in cat. Fra£i

si

cea-l'alt«[

in cat.

Lunca-Mare. Cea din Fra^i fondat beiu

la

1886 de Prinjul

locuitorT,

si

s'a

§tir-

cea

iar

din

bisericT

si

Negru,

la

1845.

Ambele

o scoala

bisericT

sunt deservite de 2 preoJT.

de

LocuitoriT in numclr

Valea-PopeT.

Se compune

la E.,

;

care

Doftana,

S.,

la

;

la

de

{ine

Lunca-Mare de S&rdarul Grigore

comuneT curge

piraele

Are doua JJopotul,

Ma-

paralel cu Ialomifa.

Ialomija

in

de

si

cino-comunala,

ce func{ioneaz& din 1877; ° ki-

facuta

cu

padurT marT, dealuri

de Tirgovistea

cana-Pandeli

de 1065 suflete; o scoala mixta,

zid,

ma-

Dealurile dimprejur

vST.

senumesc: Gilbina, Carbunarul, Rovina

si

pi.

la

spre N.-V. deTirgovistea,

nesti prin

vita

12

de

com. cu Gogosul.

de

Je

Cimpina

§Otinga,^;«. rwr.Jud.Dimbovi^a,

plaiul

si

capitala jude|;uluT

dreapta

kil.

o populajiune de 230 locuitorT.

Doicesti prin Ialomi^a, de

JJopotul, sat, jud. Dolj,

rur., jud.

Prahova, situate pe valea §otrile,

marnicul

Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

recfiunea de la V. la E., uneste

serica

JJotrile, com.

Are

legea din 1864, au fost

impamintenu;T 174 locuitorT din

§opotul

vite

M&n&stiricea.

cuiton; 2 bisericT, una

Nicolae,

cornute, 6 caT

90

JJotani, sab dtvizie a com. Dejoiul, pi.

numite §opotul

comuneT

locuitorT,

Se m^rgineste si

R.-SSrat,

jud.

in

plaiul Rimnicul, c&tunul

ManSstiricea.

Ape: Valea Rece, §opotul

cat.

posedS:

LocuitoriT

catune

2

SJotlrcari, sat,

in

suflete.

S., cu com. PTetroaia.

si

var.

inclina-

despar^ita prin movilele ingine-

tin

mod

si

25 hect., cu o populate de 30 jud.

sat,

£iunea de E. a dealuluT cu acelasT

In

alta a

si

exploatata* intr'un

Dealul-Lung. Are o suprafa^ de

Marga.

Belo^ul; la V., cu com. Gogosul;

§opotul

Dobrogeanu

§oricesti.

JJorogari,

Se mSrgineste

si

exploatare,unaaproprte'

taruluT D. statuluT,

§opotul,

saii

numit §opotul.

la

2

in

Vlasca, proprietatea Mo^tenilor-

prin care curge un piriu periodic,

rilor;

mint

de Gogosul.

kil.

Situata pe dealurile Buciumul la

JJoriciul, cfitun, pendinte de com. Frasinetul,

comuneT sunt pSdurT cam de 85000 aril. mine de cSrbunT de p&-

In raionul

Oit.

s'au impropriet&rit

la

1864, pe

mosia §otri!e a PrinfuluT din care

li

170

§tirbeiti,

s'au dat 591 hect.

posedS 40 caT, 45 Tepe, 361 200 porcT 51 3525 oT. :

Hosted by

ET

vacT,

Google

;; :

SOVARNA-DE-JOS

In

raionul comuneT,

Doftana,

o

si

sunt 4

pe

riul

pive

mori, 3

numita

Seciu-

rile sunt cariere de piatra\

Veniturile ccmuneT se

suma de lei 2990 s! lile, la 2900 lei.

ridica

cheltue-

veniturT

la

de

iar la cheltuelf,

lei,

Frumosul

Din

PietrisuluT.

si

Boncul izvoresc dou& v5T: lea-BonculuT, ce curge

ramurS a CulmeT-CraculuT-PetreT, Culmea-TamasuJuT, care e o ra-

Va-

spre

a-

curge spre

tilneste cu

cea

se

S.,

d'intiiu

in-

for-

si

Cimpina

se

si

Prahova.

riul

ce

varsa

in

Doftana.

la

Mehedinfi, plaiul

37

verin.

si

sat,

Closani,

de orasul Turnu-Se-

kil.

Este asezatS

la

dealuluT numit Plaiul

poalele

rijei

Dealul CheeT. VaT

si

:

Va-

si

Va-

lungul s2u

de

lea-Caselor, Valea-Iepelor

Este udata

Apa

ra-

mifica din dealul Plaiului.

Se margineste

in

§overnilor,

si

de

piriul Pes-

Vidimiresti

Pestenu^a;

si

cu com. §ovarna-d.-s.

la V.,

jud.

in

comunele Rudina si Vidimiresti; la S., cu com. Ilova^ul si

iar

cat.

Noaptesa din

cu ma-

halalele Prundenilor, Ivanestilor,

Cotorbilor, Mostiorilor, Carun^ilor,

Girbovaniior,

Lerenilor

Stroestilor,

GSdflilor, cu o po-

si

pulate de 960 locuiton. Prin com. trece soseaua co-

munal£ §ovarna-d.-s.

si

$ovarna-

d.-j.-Pestenu^a.

Are o 1

preot

biserica, si

1

deservita

cint5re{:

Locuitorii poseda

70 care cu

:

;

de

o scoala.

40 plugurl,

bot, 5 c&rufe cu cai;

100 stupi; 1236

si

vite

man

cor-

rur.

si

plaiul

de

orasul

kil.

Satul formeaza

com. cu satele Runcul

Studina

si

e situat pe valea piriului Run-

cul.

(VezT com.

Glavaciocul).

luiu,

sat, jud.

Vas-

com.

Bro-

Stemnicul,

pi.

docul, infiinjat in 1878, cu nouT situat in partea

Se margineste

si

BirladuluT,

sul

;

;

comunele Dilma

N., cu

la

Rudina;

Ilo-

iar

la

S.,

cu com.

Are o populate de 1200

ar

aicT

si

2

cintare{T; o scoala.

Locuitorii poseda

:

una

fost

fi

ce a avut marele

Domn de

razboiul

in

din luptele cu Tur-

Racova.

la

Are o suprafa^ade 120 o populate

cu saii

176

Vite:

de

30

hect.,

famiiiT,

suflete.

8

103 vite

cai,

310

^i

man,

oT.

lo-

cuiton; o biserica, deservita de 2 preoJT

dat numele de §tefan-cel-

s'a

14 rimSton

Ilova^ul.

se-

riuluT,

Mare, pentru ca se pretinde ca

E. cu com.

la

V., cu com.

la

stinga

in

pe locul numit Dealul-BirladuluT. 1

ciT,

§ovarna-d.-j

Sisesti-d.j.

Satul formeaza com.

de 2210 hect.

faf&

improprietciri^T,

Mehedinfi,

40

la

Turnul-Severin.

cu

la N.,

;

400 locuiton,

scoale, o supra-

2

si

cea mai de N.-E. a com., pe

JJovarna-de-Sus, com.

vajul

E. cu com.

la

:

bisericS

SJtefan-cel-Mare,

lea-Pe<>teneT.

brazdatS

si

de mai multe dealuri ce se

aplicareT

S'a dat aci pentru

Closani, rur.

ocasiunea

cu

Cismei,

sat,

{yovarna- de-Jos, com.

statuluT,

Lazul-Mare, Lazul-Mic,

tenei, care se vars5 in Iupca.

se

Gla-

proprietatea

legiT improprietarireT insurajeilor.

Prin partea de V. e udat5 de Valea-Firilor,

vaciocul,

Poiana,

meaza' girla Cimpinh;a, ce trecc

pe linga com.

catun, judeful

Vlasca, pendinte de com.

dealurile

si

Dealul-de-Mijloc, Dealul-CalugS-

Valea-§erbu-

si

§tefan-cel-Mare,

format

CheieT

desparte Celtunele Osibitul de

Plaiul-CornuluT

jud.

Me-

si

Gilortul.

riuluT

mea

StrajeT, Bejenici, Dealul-MaluluT,

in

Carbunele,

Coasta-Benghii

G3uri!e,

coperita cu pSdure secular^, Cul-

S.

vars£

situat intre munjii:

reu^ul sau Mirul-Mic, pe dreapta

lei.

mura a Culmei-Mohornatului,

br&zdata' de virfurile: Bon-

loaia, ce

JJtefan, ntunte, in jud. Gorj, plaiul

Culmea-Plaiului-Viilor, care e o

Ja

si

ri-

DealurT mai principale sunt

5

circiuman.

360

si

Novaci, spre N. de com. Novaci,

de 1236

798

Comerciul se exercitS de

cul,

01

matorY.

Budgetul com. e

localitatea

E

310

nute, 21 cat,

dirstS.

In

stefAneasca

528

46 plugun,

79 care cu boT, 6 caru{e cu cai 60 stupi 600 vite man cornute, ;

§tefanului

(Valea-),

ctitun

com. Boziorul, jud. BuzSu, 160 locuiton

JJtefaneasca,

si

40

sat,

al

cu

case.

facind

parte

30 cat, 400 01 si 500 rimaton. Budgetul com. e la veniturT

din com. rur. Lamotesti-Galbe-

de 1552

situat spre

968

lei,

iar la cheltueli,

in

com.

pe

care

este asezat satul Studina,

Dea-

:

Dealul-Studina,

lul-RunculuT iar v&T:

si

Dealul-§overneT

Valea-RunculuT

lea-$overneT, pe riul

ia

nasi,

tre

lei.

DealurT mat principale sunt

de

Runcul, care

si

Va-

unde curge

pi

in $ovarna-d.-j.

numele de Apa-$overnef.

Negoesti,

pi.

riul

jud.

Ilfov,

N. de Galbinasi,

Dimbovifa

si

in-

Valea-

Grecilor.

Se intinde pe o suprafaja de 205

cu

hect.,

o

populate

de

man

de

121 locuiton.

NumSrul 124

si

al

vitelor

e

celor micT, de 47.

Comerciul

se face

de

1

ciumar.

Hosted by

Google

cir-

::

:

istefAnelul

Are

apa

si

Babiceni

I

lanul, sat,

cu 525 sufletc,

pi.

Dumbrava-d.-s.,

Dolj,

jud.

Se

Prutulul

BaseuluT

si

pe

si

dealurile dintre Jijia

pe

si

si

cu Prutul

V., cu pi.

si

Este formats din 10 comune

E.

Valea-BaseuluT,

;

in partea de N.-E., Corogea care o strSbate

ce

ordine

de

Prutul,

la

nesti,

Ringhilesti

teorologies.

impart, prin valea seul,

doua

in

Ba

piriul

si

una

sire:

stinga

in

BaseuluT, pan^ in Prut, iar cea-

dreapta BaseuluT, pana

in

l'alta

in Jijia.

Aceasta din urma e des-

valea

piriul

si

Corogea

una

:

in

rogea

continue

se

vaT,

sub numele si

al

dreapta,

de maT multe

intretaiata

care,

jud.

in

Iasi,

:

in

stinga BaseuluT: Cinghineni, Gea-

Hirtopul, Stinca,

poia,

com.

in

Padurei,

Sarata

si

Viilor,

intre

si

com. Durnesti;

Brostenilor,

BisericeT,

CinepeT,

Murguja

Zgirieta,

in

66516.

si

March Dicfionar

com.

si

sosele comunale, care leag& co-

munele cu soselele marT. FormeazS un ocol cu plasa si

Jijia,

resedinja judec&torieT e

in tirgul §tefanesti.

§tefane§ti, jud. Botosani. (VezT §tefdne§ti

-

Tirg

§tefiinesti-

si

Sat),

rurt)

§tefane§ti, com.

in partea

de N.-E. a com. Pojogeni, jud. Gorj,

pi.

Amaradia, situata pe si pe valceaua

de seman3-

din

cStunele

$tefanesti, Ungurelul

Cojani.

si

E

situata"

d'alungul

cele.

Are o

suprafata*

uneT

val-

de 1920 o populate de 219

sau 884 suflete; o scoala,

de

23

preopf

infiin^atS

la

13 scolT

mixte.

deservite

de

deservite

46

cfntarepf;

LocuitoriT poseda

:

2743

caT,

9265 boT si vacT, 3408 porcT, 1 7000 oT, 200 capre 2374 stupT de albine. ;

1

compune

Se

suprafa^a

cu

sericT, si

Ungurelul, pe partea dreapta a

hect,

vint

VieT, in

lun-

familiT,

com.

si

24

o

MaT sunt

kil.

fa-

apa,

Pelin

pe

Ringhilesti,

si

gime de

bi-

Cismanesti, Cirite!,Luparia, Murin

calea

26

6 morT

Corogea,

Are

BSbiceni.

si

suflete;

Birsenesti,

VieT,

comunele

prin

§tefanesti,

ceni

imasurT; p5durT

si

18735

sail

In

si

-

Are o populate de 5952

com. BrS-

Bulhacul,

sani

Botosani se

cu

calea judeJeanS Boto-

pe

riuluT Gilortul.

intreaga

finefe

turf,

Incaul,

;

Comunicajia face

valea GilortuluT

se varsa in Prut.

sunt purine.

si

gu{a-ParuluT

de desfacere sunt

tirgul §tefenesti si Botosani.

ia-

trece prin

sail,

a plaseT e ocupata"

Ferarul

Dobirceni

Do-

com.

12 balpf.

Br&tenilor,

Valea-Adinca,

Co-

;

formeaza maT multe

Aproape

Corogea:

;

Piejele

lo-

-

si

teni

Prut

In toata plasa sunt 55 iazuri

Baseul

in

si

Os-

la

si,

in

din

cursul

Iliseni,

tul

Po-

Movila-Rupta;

si

in

miliT,

Cele mat insemnate dealurT

§tef5-

comunele Durnesti, Babiceni si Ringhilesti si, maT in jos de sa-

de podisul Furilor

TurieT.

mSnul,

se varsa

izvorind

birceni

stinga Corogei, care se termina la satul Iliseni, si alta in

cale.

produse

alte

si

comunele Brateni,

Bobulesti

$tefanesti,

doua culmT, prin

parjita inca in

pe lingS

curgind spre Du-

si

prin

Baseul,

zurT

V. sunt

la

Baseul, ce curgeprin valea

;

topceni,

Dealurile ce strabat plasa, se

vinurT

prin comunele Bobulesti, Ostopin

Ostopceni

Bobulesti,

nare

o sta^iune me-

E.

la

plasa

E., trecind

Ostopceni, §tefanesti-Tirg, §te-

este

str&bat

Movila-Rupta,

fanesti-Sat

In tirgul $tefanesti, la scoala

vite,

vecinala §tefanesti-Iasi, pe Prut,

birceni, Durnesti, Movila-Rupta,

de baepf,

in tirgul §tefanesti.

Comerciul se face cu cereale,

Durnesti

comunele

Ringhilesti.

care

ro-

practice

se

strabate

Babiceni, Bobulesti, Brateni, Do-

si

maT mult

croi-

:

lemnaria,

valea

Apele

la

Jijia.

Vul-

si

com. Ringhilesti. maT insemnate sunt

prin centru, in Iungul plaseT.

;

la E.,

Cra-

si Jijia:

in

seT, la

:

;

M3-

com. Ostop-

in

Valea-PrutuluT, in tot Iungul pla-

Se margineste la N., cu jud. Dorohoiu la S., cu pi. Jijia si jud. Iasi

fierSria, etc.,

Cristioaia, Ulucele

Vaile

vaile

vaile

tSria,

calia,

Prut.

si

Co-

turul,

de E. aju-

intinde

ciubotaria,

Corogea

ceni; intre

situata in partea

toria,

Bobulesti;

VieT,

si

manuale ca

Industriile

movila Capta-

rogea, Hirtopul-lu!-Anciaz2,

§tefane§ti, plasa, jud. Botosani.

E

si

com.

in

laistea

com. Gogosiul.

deJuluT.

Dealul-Botcelor, Cui.

;

bul-Vulturului

treerat.

§tefanelul,

?T£FANE$TI

529

moarS cu

i

de

marina*

:

plasa

I

;

1

cu aburi,

moara

;

21

se

morT cu

de caT

si

3

de

de luminarT

si

apoT 2 cariere de

de var, una

la

l'alta la satul

Lehnesti

Stinca.

I

si

cea-

preot

bisericT, si

2 cin-

Venitul comuneT este de lei,

998

90 banT, leT,

iar

1

105

cheltuelile,

de

73 banT.

LocuitoriT poseda*

:

27 plugurT,

j J care cu

boT, 63 stupT, 647 marT cornute, 246 capre, 661 oT, 235 rimatorT si 80 caT. vite

de

piatra*

1

4

tarejT.

afla:

fabrica de tabacit piele,

fabric^

sapun

§tefanesti

1864;

Riul Gilortul ud& Stefenesti de la

N.

la

S.

Comunicajia

in

comunS

se

face prin soseaua comunalS, care,

Geografic. Vol. V.

67

Hosted by

Google

;

stefAne?ti

stefAnesti

580

in apropriere

de Cojeni, dS

in

iar prin

de

la

S.,

soseaua vecinala' ce vine

mijlocul

tree piraele

care

fanesti,

Petresti-d.-s.

dela N. la

eT,

Izvorani

:

varsa

se

§te-

si

in

lomifa,

CimpuluT, situate spre

pi.

E. de com. Lehliul

de jud.

legea rurala din

improprieta>iti

ton

si

maT

se

3

1

159

Calea

Golesti-Cimpu-

ferata

lung trece prin stasia din aceasta comuna. $teftnesti

Valea-

si

gir-

Odaia,

prim^riei

resedin^a

cu

In partea de

padurT, iar

2 preo^T

mare

dascalT.

3

Vite: 720

800

cat,

capre,

4

1400

boT,

bivolT

850

si

porcY.

la

acoperite cu §tefanesti

si

lul riuluT

fine{e

N

E.

co-

a com. sunt V., dealurT

si

Printre catunele

viT.

La

vi|a.

cul-

pe ma-

S.,

Argesul, sunt locurile de

porumbiste ale locuito-

si

§tefane§ti, jud.

Ilfov.

fdne§ti-Lipov?lpi l)

Se

(VezT $te-

rol

.

Dealulul),

-

com. rur., jud. Muscel,

54

la

spre

kil.

Ar-

pi.

XII, regele SuedieT, in dru-

de

S.

Cimpulung.

E

Se

maYgineste

N. cu o mare pSdure riul

Argesul;

Golesti,

la

la V.,

si

;

la S.,

comuna comuna Va-

si

5

lo-

deservite de

oferit

siste-

de Ministerul

In-

strucjiunei publice la anul 1886.

Vite sunt:

701

porcT,

boT

si

39

cat,

9 capre,

275

01,

1907 vacT

a comunef (distant

jud.

rur.,

Oltul-

pi.

compusa

kil),

Vilcea,

din

doesti,

§erbanesti, §an{ul

culesti,

cu o populate de 1427

fe-

ra-

comuneT sunt drumurT comunale ce-T inlesnesc comunica£ia si

Lungesti

cu com. Stanesti, Zlatarei.

DealurT sunt: §erbanesti, Condoesti, Parasistea

Dobrusa

v2i:

de

sanf,

pan5

Dobrusa

si

§erbanesti.

si

Un

schitul §erbanesti

la

cStinul §an{ul, s'a facut

la

§tefane§ti,

cu

sat,

138 locuitorT,

jud. Arges, pi. GalSsesti, facind

parte din com.

1

Cersanele.

rur.

biserica cu

hramul To{T

deservita de

1

preot

si

cintarej.

si

Pet-

sat,

210

cu

suflete,

jud. Arges, pi. Galasesti, facind

parte din com. rur. Stanislavesti.

Are o

biserica,

VoevozT, cu si

cu hramul

preot,

1

1

Sf.

cintaref

paracliser.

1

locuiton.

Este situate si

pe

Dobrusa,

capitala judefuluT

valea §tefala

si

85 la

7

kil.

kil.

de

si

alta in

de

Zlcltarei.

3 bisericT,

una

in

c&tunul §coala,

lemn,

in

partea

de

in

V,

Botosani,

apropiere a tirguluT

§tefanesti. :

si

sat, in jud.

com. §teftnesti-sat,

Se mclrgineste cu com. Lungesti, Stanesti, Fumureni, Voicesti

§tefane§ti,

de

resedinja plaseT.

Are de 4

soseaua nafionala. In

si

§tefane§ti,

3 cat in.

Riul Argesul uda* partea de S.

rata

calea

trece

Golescu.

§tefane§ti, com.

nesti

rasboiu

comuneT

jurul

comuna

Prin

Sfin^iT,

Radu

taruluT

o scoala\

dascalT;

din

la leT.

riei.

a poposit in minunata

6 cStune: Dobrusa, §coaIa, Con-

§coala are un

si

si

d.-s.,

1866.

infiin^ata la

matic

DealuluT,

viT,

E., cu

bisericT,

3

;

4 preofT

Locurile

Are o

la

cu

Are o populate de 1628

cheltuelile, la 17 15

si

sunt mal toate proprieta^ile Efo-

Tirgul-

coasta cimpuluT,

la

cu

lea-Mare.

cuiton

a trecut

Pitesti,

lunca a Golestilor, in casele spa-

situata pe piraele §tefanesti

Izvorani.

si

spre

dincoace de acest oras, sub in

comuneT se urea

Veniturile

T903leT

17 12, Ca-

zice ca la anul

mul sau §tefane§ti (Tirgul

Bucuresti.

pentru curafirea schituluT.

rilor.

geselul,

vile din

Izvorani esteun deal

frumos, pe care se

si

numaT

tiva

1864, pe 1020 hect.

ionul

munale in satul §tefanesti. Are o populate de 1478 \o cuitori; o scoala; 2 bisericT, cu si

centrul

prin

muneT.

a judecStorieT co-

si

merg

cinale

improprietarit

rurala din

S. a comuneT. Alte 3 sosele ve-

si

numar de 271, dupa legea

LocuitoriT, in

sunt

Izvorani

strabate partea de

curesti-Pitesti

41

capre,

oT.

s'aii

Florica,

Peste

mici podistT. Calea nationals Bu-

si

41

boT,

275

:

caT,

din mosia EforieT Spitalelor Ci-

lele

este br2z-

Este formata din satele: §te-

84

Episcopiei-de-

comuneT

BanciuluT.

01,

Ani-

statuluT:

Cimpulungeanca.

si

900

improprie-

s'aii

mosiile

58 locuiton.

aflS

de Valea-IIeaneT

fanesti

pe

Arges

locui-

neimproprietari^T

;

Teritoriul

dat

1864,

1878 s'au mat impro-

in

prietSrit

neni, iar parte tarit

noasi, Herburia,

llfov.

Dupa sunt

aproape

si

340

Parte din locuiton sunt mos-

rur., in jud. Ia-

vacT,

moara cu abun.

posed2

LocuitoriT

o

§erb5nesti;

schitul

treia,

scoala mixta; o

riul

Argesul.

§tefSne§ti, com.

a

Dobrusa,

ambele

facute de enoriasT

si

Are o populate de 216

fa-

864 suflete o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, miliT, sail

deservitS tare^T,

;

de

1

preot

ftcuta, se zice,

si

2 cin-

de §tefan-

cel-Mare.

Hosted by

Google

;

$TEFANESTI

Vite: 529 bot

924

88

vact,

si

204 porci,

ot,

$TEFANESTI-LlPOVAfUL

531

cat,

7 bivolt.

800

500 bot, bivolt

600

si

80 capre, 4

ot,

Comerciul se face de un

NumSrul

In partea de N.-V. a satulut si

tiiguluT

incepind

§tefanesti,

-

de linga tirg

pana

si

dealul

in

mare

Stinca, se afla o tezetura

pe

Baseul, despre care se

piriul

ca era

zice

de

tScuta

Se

cel-Mare.

§tefan-

zice ca toata valea

Baseulut, spre V. de §tefanesti

forma pe atunci

un

§tefane§ti,

com.

328

E

§tefane§ti-de-Sus, faand parte din com. rur. §tefctnesti-Lipo-

Are o

va^ul, pi. Dimbovrj;a, jud. Ilfov,

Muscel.

de

strSbatut

se varsa' in riul Argesul.

populate de 1196 biserict

locuitort;

2

asezat pe

O

sosea comunalS, care

781

pleach din calea nationals Bucu-

327

al lut

$tefan, U nde

venea

cind

barca de pe iaz

de

si

cu

resti-Pitesti,

lungul

toare, cu suita sa.

numat

sunt plantate

§tefane§ti, catun, jud.

Amaradia,

com.

Gorj,

pi.

§tefanerti,

si-

tuat pe valceaua Ungurelul, co-

prins

V.

Ursoaia

si

Culmea

dealul

intre

la

la

E.

hect., cu

o populate de 92

milii,

406

sail

deservita

suflete;

de

preotul de

la

ca-

tunul de resedin£a, Ungurelul.

Locuitorit posed 1:13 plugun,

37 care cu bot; 35 stupi

mart cornute, 249

vite

capre, 86 rimatorT

Deosebit de

mat

e udat

si

§tefane§ti,

com.

Antonesti,

kil.

01,

151

nesti,

de

c&t.

§tefane§ti, rur.

lafiune de

Cimpulut,

muna

cu

acelasi

nume,

plaset,

in

limita

dintre

jude^ul

si

jud.

Ilfov

de

si

co-

de

Ialomija

amindoua

pe

Are

tuat

parte din

$tefanesti,

pi.

la

1

403 kil.

Oltul-

Are o popu-

locuitort.

E

200 m. de

pi.

Aict este resedin^a prim&riet a judecaloriei comunale.

DimbovuxL,

Aci este resedinfa

Pasarea.

primariet.

Se intinde pe o suprafajci.de 102 1 hect., cu o populate de 543 locuitort. Are o biserict, cu hramul

deservite cu 2 preojt

Nicolae, deservita' de

:

450

cat,

jud.

de Bucuresti,

al vaiet

Are o populate de 226 fadoua biserict, milit; o scoala; dasc&lT.

la

1

cintarej; o scoala.

1

rur.,

N. de Bucuresti, lingS valea

Ste

kil.

in legSturS

de Bucuresti.

cu

Colintina

si

DascSlul-Crea^a prin sosele vecinale.

Se compune din

satele

Boldul,

:

Cre^ulesti -Lipova*J;ul, $tef&nesti§tefenesti-

§tefclnesti-d.-j.,

d.-s.,

mare parte Jigant de

vatra.

Are o suprafa^a de 3076

hect.

3 biserict, la Cre{ule?ti-Lipova^ul, §tefanesti-d.-s.

si

mixta

o scoala

§tef&nesti-d.-j.; si

:

cu

91

172 care

si

helestaie.

2

Locuitorii poseda

situat la N.

pe malul drept

de 224.

jud. Ilfov, pi. Dimbovija, situate

gurt

Ilfov,

Locuitorii poseda

c£t.

§tefane§ti-de-Jos, sat, facind parte din com. rur. §tefenesti-

Se numeste si Satul-Nou, iar mat inainte se numea Buluvifa.

si 3

si-

§coala (scoala).

Lipova^ul,

cir-

Pas2rea,'cu o populate de 17 14

suflete.

sat, facind

malurile v3it Bulumezit.

si

6

situat

apropiere

S.

in

Ialomifa,

pendinte

la

Tinoasa.

jud. Vilcea.

mict,

§tefane§ti-Lipova{ul, com.

locuitort,

d.-j.,

pi.

si

de resedin^a Anto-

populafiune de 95

mijlocul sau.

in jud.

Bivolija

cat.

com.

sat,

Tirgulut,

pi.

situat in apro-

valea

pe

de

pendinte

catun,

piere de com.

care curge de la N. la S., prin

§tefane§ti,

o biserica vechte.

Teleorman,

jud.

325

Ungurelul,

piriul

si

1

mart e de

vitelor

al celor

si

PasSrea, la 15

12 cat.

si

Are o popula^iune de

Olt.

365 locuitort

si

din

PaYosi, pi. Oltul-d.s.,

rur.

;

riul Gilortul,

de

com.

preot

1

un helesteu.

Num&rul

sat, fecind parte

§tefane§ti,

;

hramul

cu

biserica,

ciumart.

218

fa-

biserica,

1

di-

si

c.e

Comerciul se face de 3

care

vit

o

Voevozt, cu

cintarej

arborl fructifert.

ferift

jud.

Are o suprafaja cam de 550

Izvorani

mare, pe

deal

printr'un

Are

tot

in

populate

cu o

hect.,

locuitort.

S-{>t

Se desparte de cat.

vina-

la

str^bate

il

lui.

vSiet Pasarea.

al

Se intinde pe o suprafa{£ de

Valea§tefa-

nestilor.

acesta

N. de §tefenesti-d.-j.,

situat la

pe malul sting

2 scolt.

si

Este

N.

la

o movila, pe care se spune c£ era un foisor

de 186.

mict,

cu acelast nume, jud.

rur.

In mijlocul sesulut Baseul se afla

poposia

mart e de

vitelor

al celor

si

spre S. de girla §tef2nesti, care

mare.

iaz

facind parte din

sat,

cir-

ciumar.

porct.

bot,

caruje:

plu-

124

:

33

cu cat;

in

cu bot,

61 cu cat; 270 cat sitepe, 281

135 vact

bot,

85 bivolt

si

142 porci

si

si

vi£et,

bivolije,

826

6895

let,

taurt,

ot.

Budgetui com. e

de 6812

8

22 capre,

la

venituri

iar la cheltuelt,

de

let.

Impropriet£ri$t sunt 157 locuSf.

preot

si

itort si neimpropriet&rift,

Comerciul

se face

265.

de 8

cir-

ciumart.

Hosted by

Google

;

stefXnesti-pasArea

§tef&ne§ti-Pasarea, parte din com. rur. Lipov3£ul,

STEFUL

532

sat, fecind

care

se

§teft(nesti-

viile,

e de vre-o 286 hect.

afla

imasul

tirgul,

si

3092

fa-

Hfov.

milit,

Se intinde pe o suprafafS de 178 hect., cu o populate de

rica,

cintSrepf;

1

145 locuitori.

de^ean,

birou telegrafo-postal

Comerciul

de

face

se

cir-

1

ciumar.

suflete

1

man

vitelor

de

e

de 223.

al celor micT,

si

farmacie,

covin3,

cite-va

§tefane§ti-Sat, com. Botosani,

situate

jud.

rur.,

partea de

in

E. a placet §tefanesti. Se intinde

pe sesul Baseulut dealul Stinca

si

dealurile ce mar-

si

ginesc Baseul in dreapta

E

formats din satele

Stinca

E Prut

si strSba'tuta'

de

pir.

hect.,

bisericT,

deservite de 3 preo$t 1 scoala mixta.

6 cintarep; Vite sunt:

bot

11 15

vacT,

si

2148 01 si 453 porct. 217 Budgetul comunei e de4iio cat,

veniturT

la

let

si

de 3994

lei

la

cheltuelT.

Vite sunt

judefeanS Botosani-§tefanesti care

calea §tefanesti-Iasi,

si

1

bot

503

:

scoalet.

al

vact,

si

240 capre, 836

cat,

355

si

stra-

bat comuna.

ot

de 43

hect.,

Are trecatoare

vama

Rusia, cu

in

Este legat cu orasul Botosani prin o sosea petruita

o alta

legrafice;

legatura cu orasul

in

fire te-

si

sosea

il

prin

Iasi

plasilor

Jijia-§tefa-

Botosani,

asezatii

E. a placet

in

Budgetul comunei e

de 23820

turt

52 bant

let,

de 21

veni-

la

no

let,

pe

$5r-

mul drept al Baseului si pe loc Se mSrgineste in toate parole cu teritoriul comunet §teft-

ses.

nesti-Sat

la E.,

:

cu Prutul; dinfi

;

si

pe o mic3 parte

la S.-E., la

cu satul Ba-

N.-V., cu satul §te-

si

la

E

In anul 7017 (1500), luna lut

Polonit

Iulie,

au

ars

si

Domnul Moldovei

§tefan-cel-Mare,

pradat

ca Bog-

§tef3nesti, din pricina

dan,

si fiul lut

intrat cu ar-

a

mata in Polonin, spre a 'st razbuna contra regelut Sigismund, care refuzase

situate la

Botosani

46

spre E.,

kil. si

de orasul la

torn.

I,

La

75 m.

anul

deasupra nivelului M2ret-Negre.

rif

Udata

Menlli,

la

E. de Prut, iar pelingS

tirg trece piriul Baseul.

Intinderea mosiet tirgulut pe

pag.

cu

71

1

TurciT, intor-

3,

pod peste Prut

facut

veneau de

La

la §te-

pentru a trece ostile ce Hotin.

la

§tefanesti

au

Austriact,

care

1855,

de

facut cazarmt

si

fost

au

grajdurt de cat.

In fine, §tefanesti au fost o-

cupap armate

in

multe rindurt de

alte

streine, cact et erau tre-

catoare

si

ostinle

care

loc

de propas pentru mergeau la Hotin

ort in Polonia.

SJtefane§ti, deal,

raionul

in

nume,

aceiast

Riul-Doamnet, jud.

co-

plasa

Muscel,

pe

care se cultiva 202 hect. vie.

Valea

§tefanestilor

produce

multe fructe bune

si

mat

strugurt

ales persict

si

gustoase,

de

diferite soiurT.

§tefane§ti,

ce

girld,

izvoreste

mat multe izvoare si, dupa ce uda com. §tefanesti, pi. RiulDoamnet, jud. Muscel, d'alungul din

a't

da

cSsatorie

in

pe sorasa Elisaveta («Letop.»,

fSnesti.

anul

20 bant.

cronicele spun

partea de

§tefenesti,

La

cindu-se din razboiul cu Polonif,

apot resedin^a judecSto-

ocolulut.

riet

In privin^a vechimet tirgulut, rur., jud.

239).

munet cu

§tefanesti e resedin^a sub-

prefecturet

pag.

II,

pune

tirgusorul Bivolari. In

care

la 40,

meni^a («Letop.», torn.

ri

sucursala.

a batut

§teftnesti,

la

de Turct, ca

se intorceau pe sleah de la Ca-

si

dicS linga tirg, in partea de S.

cheltuelt,

§tefane§ti-Tlrg, com.

pile

ocupaft

Viile, in intindere

nesti,

Comunicap'a se face pe calea

un

fanesti,

cu o populate de 1958 suflete 3

instalata

anul 1685, esind TurculeJ:

ail

Baseul.

Are o suprafafS de 6435

si

de lumi-

sunt asezate pe dealul ce se

partea de E. de

in

tes-

285 porct.

§tefanesti-Sat.

si

udata

de

de Polont, cu Vis-

intre Mihailas, fiul lut

si

mare

sta^iune udometrica, condusS de

Badin^i,

:

La

Simion Mo-

lut

Movil&, ajutat de Turct.

eel

scoalS mixta,

1

este

Irimia

inva^torul-director

Prutulut,

al

mat

unde

fainS de

si

fabrict

nal, de sSpun;

4

moara

1

fabric^ de rachiii

I

si

nove^ki,

§tefanesti intre

la

fiul

ajutat

vila,

spital ju-

1

fabrica de tabacit piele,

griu,

bise-

1

;

preot

1

cu cat pentru grisa

Num^rul 116

1

sati

deservita de

razboiu

vila, fu

Constantin,

Are o populate de 857

Dimbovitav jud.

pi.

;

:

(15 13),

Bet-Gheref,

au pradat

fiul si

nesti(«Letop.»,tom.

Dupa moartea

in

la

Argesul,

riul

lut

varsa

numit

Zavoiul.

^tefanoaia, fost sat. S'a desfiin^at impreuna cu Risnarul, Cioricesti si

Chira,

pentru

a pi.

se

forma

Filipesti,

jud. Prahova.

Hanulut

ars I,

Tata-

se

locul

S., la

com. Ghirdoveni,

181).

7021

sau, de la N.

§tefo-

pag. 184).

Simion Mo-

Jyteful, cdtun al Ciorit, jud.

tort

si

comunei Cotul-

BuzSu, cu 40

locui-

8 case.

Hosted by

Google

;, ;

;

$TEJICUL

Vasluiu, curge printre dealurile

SJtejicul, tnunte, in jud. R.-SMrat,

com.

plaiul Rimnicul,

E

jicul-Mic.

De

ot.

si

acoperit cu

Vara

pasuni.

Are

Anghelina

$te-

din comuna'

Jitia.

§tejicul-Mare

2 virfuri:

si

$TIRBESTL

533

p^durT

de

se fac stine

aci izvoreste piriul

§te-

apot

tese

se vars2 in

riul

Liesti,

si si

aproape de Docolina, dup2 ce primeste piraele LieBirladul,

sti si

Mita, pe §esul-Mosinoailor.

luiu,

Crasna,

pi.

V. a judefulut,

resedinfa

de

leorman, dria,

placet,

si-

52

E

avind teritoriul accidentat.

formata din

satele

borani, Valea-Silistet

§tio-

:

BcU$a£i.

si

Are o suprafafa de 2348

hect.,

cu o populate de 366 familit,

1630 suflete o scoala

o

;

biserict

3

;

de 2 preofT

vite

sail

deser-

moara' cu

venitun,

la

67 bant,

de 2241

si

let,

LocuitoriT poseda

90 plugurt

:

99 care bot no stupt; 530 vite mart cornute, 1530 ot, 76 ;

cat

JJtioborani,

pi.

E

Vasluiu.

facuta la

caluga'r

numit

1881

la

1752

o

un

deservita*

Isaia,

2

;

de

eclisiarct;

:

30 plugurt 60 stupt

45 care cu bot 164 vite mart cornute, 29

si

;

si

scoala*

preoft

cat,

si

Jjtioborani, pzriii,

izvoreste

de

sub Dealul-Popestilor, com. Miintra

pe

§tioborani, din

tret

doT cint3re£T.

si

teritoriul pi.

com.

Crasna, jud«

162

st&pinind

Drumurt

principale

(4400 m.)

Silistea kil).

si

Iliseni

si

sunt:

la

Liteni

vechime

in

Le^cani.

si

numire vechie a orasu-

JJtirbeiii,

lut CalSrasi, ju

Ialomifa.

1.

com.

JJtirbeiu,

Olteful-Oltul

na(i, la 16 kil.

47

la

kil.

compune (1348

rur.,

din

de

Se

Caracal.

satele

§tirbeiu

:

Curtisoara (300 Dobreful (300 locui-

locuitort),

locuiton),

BSrbesti, (300 locuitort)

Bjboca

(Oltefani,

300

si

locuitort).

Satul §tirbeiti (Ciuturoaia) este situat

pe {armul drept

fulut;

Boboca

14

cat,

vite

de

e

din

elesteul

muna, sosea care da

let

in

testilor este singur&

Are o populate de 2848

din-

locui-

Paraschi-

va (1560, claditS de Buzesti) in S fit Voivozt (1850) in si

de

cladita

S-fir

Voevozt (1851, B.

prinful

§tirbeiu

cu 4 preo^t si 6 cintarep; o scoal^l si 16 circiumi.

in Curtisoara,

Vite:

3840

niste mici movili{e.

Olte-

Curtisoara, spre V.

si

tort; 3 biserict, Cuv.

Barbesti

mat impornumat

al

BSrbesti,

de §tirbeiu.

drumul

sunt

cele-1'alte

Dobretul

§tirbeiu,

Dintre magurt, MSgura-Raco-

si

colo de Olte^ pe J3rmul sting

co-

jude^ean Alexandria-Zimnicea.

tanta;

pi.

Roma-

spre N. de Bals

magart,

402

:

N.

in

jud.

d.-s.,

mart cornute, 1793 vite mict cornute si 103 porct.

Vite

605

10

si

f&lct

la

si

Se numea

(3

ton),

Locuiton improprietarip sunt

1 1

24

vite

vite mict si

marl cornute,

700

porct.

Satul s'a numit §tirbeiu, du-

mosia

sat, jud. in

si

zat pe

sesul

com.

Suceava,

Sucevet

si

pe

care

lingS

tate aci,

unde a

mixta,

lo-

infiin

1890; o

Nicolae, pe catapeteas-

bisericcl,

sfint

fost

D.

proprie-

cea

mai

loca$ s'a

f&cut

unde se

si

stinse ultimul reprezen-

tant din aceast^ familie.

cu hra-

careia se citeste:

Acest

Barbu

avut

a

vechte locuinja a Buzestilor,

mul

ma

princip.

§tirbeiii,

fata in Sf.

pa numele

ase-

Silistea,

Sucevi^a.

cuitort; o scoa/S

clesti,

cu

o biserica,

Are o populate de 434

80 rimatort.

palmasT

23

prj.

32

si

intindere de 2825 hect.,

^tirba^ul,

LocuitoriT poseda

ot

lea Atirna^i.

2

circiumt.

300

cu va-

si

un pod peste

o scoalS, infiinfata

si

china, din jud. Vlasca

sea vecinala spre com. Beiul, cu

biserica,

preot

cu hotarul mosiet Cio

pe coasta dea-

Este resedinfa comunet. Are

1

Vedea

g&nesti, dincolo de riul iar la E.,

o

1864 sunt

Improprietarift in

24 fruntast,

'Ji

pe o suprafa^S

com.

centrul

de 529 hect., cu o populate de 116 farniliT, sail 580 suflete.

de

si

Crasna, judeful

situat

lulut §tioborani,

com. Beiul

V., cu com. Brinceni

3956 la venitun, si de let 3489, bant 94, la cheltuelt. Cale de comunica^ie are o so-

sat, in

§tiobor5ni,

si

N. cu com

la

Budgetul comunet

150 rimatort.

si

Zimnicea

181, pe 734 hect.

la cheltuelt.

si

Alexan-

de

kil.

de

cu o populate de 1016 suflete;

vapori

Silistea.

de T.-MSgurele.

kil.

Are o

mat multe de vint si 4 circiumt. Budgetul comunet e de 2327 lei

15

kil.

Te-

riulut

Atirnafi; la S., cu la

6 eclesiarchi

si

la

28

a

Se invecineste

tuate pe o continuitate de dealuri vXt,

Satul formeaza' o parohie cu

Marginet, situata

pe partea stingS

de

kil.

27

la

si

pi.

de

kil.

20

la

orasul Vasluiu,

Cod&esti,

partea

in

Teleorman,

rur., in jud.

Alexandru

d-luf

Ciurea la anul 1867.

codast,

JJtorobaneasa, com. Jytioborani, com. rur., jud. Vas-

dumi-sale

cheltuiala

:

afluent al riulut Rimnicelul.

jicul,

si

:

§tirbe§ti, com. rur., jud. Vilcea, pi.

cu

t6ta"

Olteful-d.-j.,

cStune: §tirbesti

Hosted by

compusa si

din 2

HerSsti. Este

Google

,

jrriRBESTi

situate pe valea Pestenet, lul

Chituci

70

kil.

dea-

dealul Nucul,

si

la

de resedinja jude^ulutsi

40 kil. de a placet. Se mSrgineste la N. cu com. Ghioroiul; la E., cu com. Bela

nesti; si

com.

cu

S.,

la

BSlcesti

V., cu com. Fra^ila.

la

Are o populate de 1006

lo-

cuiton; 3 biserict 2 in Stirbesti :

si

o

Herasti;

in

I

;

2 mori.

mosnent. Ei

sunt

LocuitoriT

de N.-E. a

cSreni, Petricani,

2 bivolT,

01

350

si

Veniturile

Sta

sele

com Ghio-

1959 suflete; 2 bisericT, deservite de 2 preo^t, 4 cintarepf

zuri

udata

si

Jivul, Covaciul,

Gherghina

si

si

pog.

3

de 8285 7002

lei

la

si

com.

:

de

si

vaile

:

man

JJtiubeieni,

rict,

parte

din pi.

Aci

Vilcea.

cornute

1208,

Are o popu-

1

foarte vechie

Biseric&, zidire

si

reparatala 1856, cea l'alta,cu hra-

si

1837.

§tirbe§ti, ctitun, facind parte din

com. Didesti, pi. TirguluT, judeJul Teleorman, situat pe partea Vedea,

de

la

punctul numit Uidumacul

mat

la

1

l

J2-

kil.

vre-o

resedin^a, si

la

nu-

de com. vecina,

Cucue^i.

dru-

si

Hrea^ca.

la

su-

fosta

Bancesti.

si

Ialomij;a-DimboviJa, cat. com.

pi.

a

pSna

la

1785, e a familiet Gri-

Are o pop. de

1010

si

mica, zidita de locuitort

1

palamar,

1

o scoala

;

§tubeilor (Dealul-), Tulcea,

com.

deal, in jud.

MScin, pe

pi.

teritoriul

Cerna. Se desface din

rur.

dealul Coslugea, se intinde spre

mixta. Piriul

pe mosie este

ce trece

Baseul, iar Podriga

si

Ibaneasa

pe margine.

tree

Romana^i,

jud.

Strejesti -d.-s.,

locui-

o biserica, deservita de

;

Jytubeile, catun, spre S.-V. com.

spre E. de dealul Strejesti.

Piatra

E., la

intr'o

E., brazdind

pi.

partea

Se pre-

a com.

si

de

generala

direcfie

V. spre

de E. a

calcarica

gSseste

lungeste spre

S.

destula. Cultura vitelor e foarte

Negoiu. Este

taiat

bine

comunal Greci-f iganca. Are 407 m. inalfime, si e unul din cele

se

ingrijita.

Din vechime, apicultura era de unde

foarte raspindita,

Saveni

la

RSdau^i-DragSseni

pe

la

la

drumul

de

inalte virfurt din jud.

si

din

:

acel

de

cu padurt.

Dorohoiu; acel de

la

sani,

mat

cu Dealul-lut-

Dobrogea. Este acoperit numai

satulut.

de

la

Darabani

de

la

Saveni

la

la

Boto

la

Plopeni-Jianu

acel

;

Saveni

si

acel

Mosia se margineste cu Dr3:

guseni, Mileanca, Podriga, Vlasinesti,

Odaia- Bosiet,

Sa-

Plopeni-Jianu,

Baling

si

^tubeiul, com. rur Sarat,

drept

pi.

Ta*ta-

jud.,

la

9

kil.

pi.,

la

R.-

jud.

malul

pe

Rimnicul-Sarat,

partea

de

mijloc

a

spre E. de orasul

Rimnicul-SSrat N. a

in

,

Gradistea, riulut

al

asezata in

Botosani.

27

si

in

kil.

partea

de

spre N.

de

Gradistea-d.-s., resedinja plaset.

Se invecineste cu com. Obisi MScrina (5 kil.), Puesti si

r3seni.

flete.

Calea-Hotinulut

Valea-Lunga,

gorie Cogalniceanu.

veni,

Are o populate de 200

Bala"

apoi Chiscareni.

Drumurile principale

cat.

calea ju-

:

JJtubeile, sat, in jud. Dimbovija,

vechime

manastiret Putna, din Bucovina,

numele

de

principale

de^eanS Her^a-Mamornifa

1

aci

kil.

Molni^a trece pe mosie.

Piriul

mul ce mer^e

Dorohoiu,

jud.

sat,

Proprietatea mosiei,

feciorit lui si zugrSvita' la

dreapta" a riului

improprietaripf.

loc.

Baseul, com. §tiubeteni, pe

mul Cuvioasa Paraschiva, ziditX din temelie de Popa Marin cu

4

01

porci 670.

si

S'a numit in

e

de 554 locuitort; 2 biseuna cu hramul Intrarea in

laj:iune

Are 132

de

mosia cu acelast nume.

tort

cu acelast nume,

resedin^a comuneT.

com Mamorni^a.

Her£a,

Drumurt

3672, cat 148

Raciul, Giurica,

Ascunsa.

Olte^ul-d.-j., jud.

Girbo-

JJtreanga, sat, pe mosia cu aceDorohoiu, pi last nume, jud.

let.

Vite

01-

Maluroasa,

sat, facind

rur.

rur.

vaful.

veniturt

la

cheltuelt,

preot, 2 cintarepf

§tirbe§ti,

ia-

5

vie.

Budgetul com. e

nesti

Tinoasa,

Pesteana,

palamari; o scoala;

2

si

Balcesti, prin so-

Chitucul, Nucul, Tiguzul

Pr&d3torul

familiT,

com.

s.,

sau

pi.

let.

brazdata de dealurile

tefcul,

Motrul-d

pi.

Mehedin^i,

in jud.

JJtiucani, sat,

:

comunale.

E

si

pri-

mariet in §tiubeteni.

Are o pop. de 531

Mi-

rur.

culesti.

Mosia se hotareste cu Hrea^ca

com.

cheltuelile

in legSturS cu

Fra^ila,

roiul,

capre,

resedin^a

com

Vailor,

pi.

dinfi,

porcT.

si

1000

se urea la

250

Do-

Chis-

:

§tiubeteni

Odaia-Bosia, cu

posedci: 20 cat siiepe, i2oboi, vacT,

Baseul, jud.

pi.

rohoiu, formata din satele

scoala da-

tind de peste 50 de ant

300 800

STUBEIUL

534

:

diji

§tiubeieni, com. rur.,

in

partea

jytiucani, sat,

in

judejul

Mehe-

Balja^i (8

kil.),

Hosted by

Salcioara (9

kil.).

Google

;

STUBEIUL

Se margineste

cu Salcioara

S.,

cu Vo-

N.

la

tinul; la E., cu Puesti la

MScrina

si

com.

;

V., cu

la

si

JJtubeiul,

Are o

Riul Rimnicul o uda prin mijIazul-Morilor,

girla

si

E

formata din

cat.

S.

la

resedinja la S., Fotenul

3

una

bisericT,

hramul

cu

in

hect.,

zidita

si

chiva;

in

§tubeiul, cu hramul Nas-

cat.

terea in si

DomnuluT,

Maicii

a treia

in

cu

Colibasi,

c2t.

VoevozT,

zidita

in

1888 de preotul Rosescu cu

lo-

Sf.

cuitoriT, 1

de

deservite

dascal

preo^T,

3

2 paraclisen; 2 scolT.

si

89 plugun, o moara cu aburf, o marina de semftnat, 2 de secerat, 4 de treLocuitoriT poseda

erat

272

;

no

cat,

tepe,

118 rimatorT

pre,

:

310 2172

boT,

160

vacT,

39

01,

ca-

2

magarT.

la

venitun

si

Budgetul com. e

lei, 24 bam, si la chelde 4732 let, 74 banT. Ca7 de comunicajie calea ju-

de 4862 tuelT,

:

de^eanS Rimnicul-Maicanesti Puesti

Salcioara

;

Balta

-

ridicat

Aceasta in

si

prftz-

sa"

Cuvioasa Paras-

si

18701.

Christos

anul de la

la

s'a

$i

;

la

Alba

-

;

resedinfa comuneT Jytubeiul, sat cu acelasT nume, jud. R.-S5rat,

Gradistea, asezat

Are o

Sarat.

Rimnicul-

riului

al

pe

la S.,

de

intindere

25

hect.,

cu o populate de 89

miliT,

sau 375 suflete; o bisericS

si

fa-

o scoala\

Jytubeiul, virf de muntc, din Cul-

Arges,

mea-ComarniculuT, jud.

Caciulatul,

rur.

Dumbravala 6 kil.

pi.

Gheorghe), la

\6

kil.

com. rur., judejul

Dimbovi^a, situata

plasa

Ilfov,

Bucu-

spre S -E. de

din satele

437

sati

S-fiT

suflete; o biserica, fon-

de

data

familiT,

cu

locuitorT,

hramul

Impara^t, deservitS de

un -

preot

si

un cint2re{; o scoala

mixta.

prin nale,

vecinale

sosele

can

il

cu IvSchesti la

V.

catun se face

in

la

si

comu-

pun

in

E.

cu Geblesti

si

leg5turS

partea dela

Crucea-de-

la

Piatra.

48

com. Canesti,

cfttun, al

300

locuitorT

si

Are subdivizia Rotari.

case.

JJuica, com. rur., jud. 01t.pl. Ve-

compusa* din 3 c^tune: Teisul, Rusciorul si $uica, cu

dea-d.-j

,

o suprafa^ de 1104 hect.,

si

o

populate de 1132 locuitorT. Este situate pe dealul dintre Teiusul

si

girlelor Teiusul, §uica

cea-Mica,

30

la

la

si

5

v2ile

si

Plap-

si

de capitala

kil.

kil.

de rese-

Are o scoalS mixt3; 4 una

ricT,

cata intre anil

de

ridi-

1863— 66,

avind

pe preotul

ctitorT

Ca-

:

doua

in

St.

Refe-

1883

intre aniT

— 85, o a treia in la

18 16, avind

pe Popa

Gheorghe

Pa-

cSt.

populate de

1

190

de

ctitorT

roaia, cu o

§uiceanu, Const. Sterpu

locuitorT.

Are 4

bisericT,

scoala mixt2

;

5

la

Filastache,

si

Pi^igaia

mon

;

o

ap&

cu

4 podun. 439 cal si Tepe, 5 armSsarT, 339 boT, 245 vacT si vi£eT, 9 taurT, 12 bivolT si bivohelestaie

Vite

Pos-

1870,

si

a patra, tot in cMt. 1832, avind de

$uica, zidita la

pe MateT Mihaiu, Stoica

ctitorT

;

1

:

78 capre, 1558 01

si

357

§tefanescu, alfiT,

Radu Tatulescu

Budgetul comuneT e

tun de 6228

lei

si

la

veni

la cheltuelT,

lei.

LocuitoriT

posedS

117

plu-

si

deservite de 4 preoJT.

sunt:

MeseriasT 3 butarT

si

2

posed5

7

dulghen,

rotarT.

LocuitoriT sunt

porci.

de 6193

si

Nicolae Creju, reparatS

telnicul la

a

Rusciorul, ridicatS

cSt.

si

3

bise-

Teiusul,

c5t.

in

Postavari, Pi^igaia, Posta

life,

Comunicafia

p2na

M3n5stire,

Mus-

(1831), jud. toata"

§uica, fondatS

Orasti, Postavari

Are o populate de 97

Coprindea

rendar, Const. Popescu, etc.,

resti.

spre V. de Caciulatul, resedinja

comuneT.

Cimpulung

§tubeiul-Ora§ti (§tubeiul-Sf.-

nela, Filastache, Orasti, Orasca,

d.s., jud. Dolj, situat

lul eel.

dinfa plaseT.

Se compune com.

JJube§ti, vechie suburbie a orasu-

judejulu!

Lovistea.

pi.

cir-

hangiu.

1

apa PlapceT

Voetinul-Bogza-Sihlele.

Jjtubeiul, sat, pendinte de

si

JJuchea,

si

malul drept

locuiton

7

1

Comerciul se face de 9 ciumari

jud. BuzSu, cu

pi.

1

s'a construit

biserica'

locul celeT vechi.

zidita

1838 de Alecu C. Nicolescu

hramul

Nicolae

Sf.

cat.

neimproprietSriJt 192.

cheltuiala D-lor

a locuitorilor de aci

si

cai;

102 cu boT,

:

Cristosulut tad,

s'a si

23 cu

si

caruje

si

ImproprietaYipf

Dum-

si

pe care o at

altor particular? de afar£,

nueasca"

1890 de loan G. Ciurea, a doua

m

sfinta

temelie

Negoi^a Pantoiul

Fotenul,

cat.

Doamne

din

94 cu boT

166 care

si

zugrdvit pria ostrdia

suflete;

loan,

Sf.

acum

gurt:

64 cu

scump singele

cistigat cu

Colibasul la N.-V.

cu o populate de 717

Teleajenul,

pi.

nezeeasca biserica* aceasta

ce

Are o suprafa£a de 3900

din

biserica cu urmatoarea

dntareste

N.,

la

Olteni,

inscripfie:

§tubeiul,

:

parte

facind

sat,

rur.

Prahova.

jud.

Obiditi.

loc

$UICA

535

mosnenT.

ET

30 cat si T'epe, 320 boT, 260 vacT, 1400 01 si i30porcT. Comerciul se exercita in com.

de

5

:

circiumarT.

Hosted by

Google

;

?UICA

Budgetul com. e

de 2068

2039

lei

veniturt

la

de

cheltuelt,

la

si

let.

O

sosea

com. TatSrSi

borul, afara de

pnn

E

comuni-

inlesneste

ca^ia spre

tree

$URINA

536

com.

interiorul

Plapcea-MicS dintre §uica se cultiva

si

dintre

Teiusul, de eel

Servesc de

cereale.

toulut.

veniturt,

la

2662, bant 54,

de

si

let

sat,

Dumbrava,

dinfi, pi.

din com. rur.

Mehe-

jud.

in

facind parte

Secul.

JJupan

JJipan, sat, jud. Bacau,

sail

situat pe inalul drept al Trotu-

udata* de

Teiusul

si

Plapcea,

girlele

§uica

si

de vaile: Stu-

parul, Valea-Podulut

Adinca.

si

com.

Muntelut,

Comanesti,

mat sus de confluen^a

sulut,

tut riu cu

§upan,

piriul

facind parte din com.

sat,

nume, pi. VeAre o popu-

cu acelast

rur.

Olt.

dea-d.-j., jud.

late de 440 locuiton

una cu

ricT,

Paraschiva, fondata

2

;

hramul

18 16 de

la

Popa Gheorghe §uiceanu

suflete; o biserica, cl5-

432 dita pe sail

la

cintare^t;

S.-V. a

Mijlocul, jud. Falciu.

pi.

Se margineste la S.-V. cu com. Iepureni si jud. Tutova la V., cu com. Jigalia si la E. cu com. Gagesti. E a^ezata pe dealurile Zavoiul

pe

si

formate de aceste dea-

vaile

lurt,

§ipotul,

si

cam de

suprafa^

o

pe

1300 hect., si cu o populate de 245 familit, sau 932 suflete.

E raie,

numai din

formata

§uletea

unul pe partea de

mit Bobisul

si

pe

altul

E

,

In apropierea acestut sat,

de V., numit Dealul-de-pe-Vale. Locuitorit sunt razest, agricultural

linga"

cultura viilor

Pe

teritoriul

pa*dure

Are 1809

si

se

si

com.

scoala,

o

ocupa cu se

afla

bisericS,

fecuta

la

2 dascali'.

si

de catre

d-1

Gh. Racovi^a, proo moara cu

prietarul mosiet

aburt

;

2 circiumt.

si

Locuitorit poseda si

60

5

caru^e cu cat

plugurt

40

280

;

cat

6 ca-

ot,

45 rimatort.

si

(Dealul-),

jud. Vasluiu.

Se

deal,

intinde din com.

purtind in partea

N.,

Vasluiu

la si

5

j.,

-s.,

in

numele

poarta

de

de

Dealul-

§ur&-

numeste Dealul-Bereset,

Drac-

partea

bise-

3

;

si

o scoala; 2 mort si

3

cu

circiume.

5

Comerciul se face de

8

per-

de

in

iar

Dealul-Goliet

S.,

si

Dealul-Ferestilor.

Din Dealul-§ur3nestilor, se mat prelungesc alte doua limbt de deal: una alaturea cu satul Danesti spre E., si

numita Brehnacea

alta prin mijlocul satulut

nesti, numita al-Danestilor.

DaDin

Dealul-Ghergheleulut, despre E.,

Vite

:

688

12 bivolt,

mart cornute,

vite

1780

ol,

5

capre, 98

128 porct.

Budgetul comunet e de 3600 let

care

si

V.

si

deservite de 2 preo{t

si

comunet,

la

partea

altul

si

soane.

cat

mat intinde un

N.

Ghergheleul

aburt; 3 iazurt

se

Rascanilor, in dreptul Bereset, se

5083 o populate de 309 fa-

ctntSreJt;

de S. In deosebt de acest deal,

formata' din

sau 1405 suflete

milit, rict,

de

partea

de Codaesti,

Are o suprafa^a de

seni.

hect., cu

in

E

§ur&nesti-d

:

nesti-d.

de Ghergheleul

si

nu-

kil.

resedin^a plaset. satele

jud.

de orasul

kil.

33

la

partea

in

Mijlocul,

placet

Vasluiii,

si

mart

vite

10 bivolt, 615

cornute, pre,

45 plugurt

:

care cu bot, 3

mele de §uranesti,

o

la veniturt, si

de 3394

let,

60

se

mal prelungeste un deal pe

Locuitorit poseda

:

8

plugurT

plugurt

si

124 care cu bot,

11

si

16 caruje cu cat;

190 stupt.

satul

S.

pe care e asezat

si

iar altul, prelungit tot

sat,

§uranesti,

pi.

6

kil.

luiu, la

in

centrul

com.

Mijlocul, jud. Vas-

spre

V. de

tir-

Ciorija,

din Dealul-

Ghergheleulut, continue spre E. la

Sudul

comunet

se

si

numeste DealulUlmulut. JJurina,

sat, jud.

tri^a-d.-s.,

§urane§ti,

Danesti-Goliet spre

linga

pana*

la

^99» P e ruinele altei bisericT vechT si deservita de 2 preopf si x

in

bant, la cheltuelf.

hect.

infiinjata

preot

de carbunt de pamint.

pe

a livezilor.

cam de 100 o

si,

de

cintaref, zidire fru-

1

Danesti, pe la E,,

nu-

partea

anul

in

biserica, deservita

valea §upanulut se gasesc mine

satul

brazdata de douapi-

si

comunet.

infiintata*

§urane§tilor

SJurane^ti, com. rur.,

partea de

in

suflete.

18 10, deservita de 2 2 citciumt.

de N. a {yuletea, com. rur.^

familit,

si al^it,

ceal'alta zidita la 1832.

si

710

m. de satul Comanesti.

bise-

Cuvioasa

559

scoala,

1878; o

aces-

la

Are o populate de 95 §uica,

Are o populate de 125

Are o I

si

pla-

moasa,claditasi inzestratala 1877

o lungime de

E

valea

din

sesul

Aict este resedin£a

pi

kil.

pe

parte

familit sau

che'tuelt.

la

pasune, avind in interiorul com. 5

parte

asezat

;

bant 83,

si

Teiusul, pe care

si

gusorul Codaesti

557 55 154 porci. Budgetul com. e de lei 3105,

JJumandra,

dealul

cornute,

pe platoul dealulut $uranesti,

caT

ol,

ce

sosele

alte

br&zdata* de

Po-

si

man

Vite: 505 vite

pe ses

si

Are o

com. pe

Bacau,

pi.

Bis-

Girleni, asezat

dreapta

populate de

Bistri^et.

88 su-

flete.

Hosted by

Google

:;

$URPA

Vite

88

:

28 ot

$U$1JA

537

mart

vite

40

si

cornute,

porci.

§u§ani,\ra/, fadnd parte din com. §usani-d.-s.,

rur.

Oltul-d.-j.,

pi.

jud. Vilcea.

§urpa,

deal,

prelungeste

se

partea de N.-E. a satulut

muna

Bohotinul,

si

termini

se

Podoleni,

pi.

com.

jud. Faiciu, trece in

Isaia,

Gura-Bohoti-

in

Costisa despre S.-V.

nului.

com.

co-

din

§u§ani-de-Jos, com. Vilcea,

Staiculesti

:

numeste Zamotic.

de capitala jud.

Mare parte a

dealulut e acope-

a plaseT.

cu

cuitort

JJurpenul, com. rur.

sat,

jud.

d.-j.,

parte

t'acind

Mircesti,

din

Vedea-

pi.

Olt.

in jud.

s'au improprietarit

Vite

Ana

§u{u. bot,

la

veniturt

de 1890

populate de 130

familiT,

una

fond?te

1850,

la

1780

la

iar

2 bi-

;

si

cea-1'alti

1840, ambele deservite de 2

preoft, 2 cintareft

21

:

1

390

;

5

plugurT,

man

vite

506 ot

caT,

E

brazdata de dealurile si

Staiculesti

Greaca,

Milovanul,

:

si

:

udata

si

70

si

pune din

de

500

460

lei,

e la

venituri

cheltuelT,

iar la

Matusa,

de

§u§ani-de-Jos, din

com.

Moviln;a, Padureni, Pau-

nesti, Pufesti si Ruginesti.

prin

5

si

de

pi.

§u§ani-de-Sus, com. Viicea,

pi.

rur., in jud.

13

com. se face

numai m interiorul com. si prin drumurt ordinare care o pun in cornunica^ie cu la

cu

N.,

Ciocadia

Dealurile

Turbafi la

la

:

§usani

mat insemnate

lul-Carpenului

plantate cu

Vat:

vii

si

Sirbi,

si

80

20

la

kil.

si

Are o populate de 668 cuitort

kil.

in

;

o

de

Vol.

o scoala

;

;

jud.

Motrul-d.-j., la

pi.

orasul

70

Turnul-Severin,

si

Gura-Motru-

pe valea §usi$et. Satul

lut,

meaza comuna cu

for-

diviziile Scur-

Popesti, Lungulani,

Mo-

rani-din-Faja, Iepurani, Pasarani,

Graurani-din-Cimp

de 1000

900

E

let,

I

preot

la

GhicuJesti,

si

venituri

iar la cheltuelt,

deservita

biserica, si

de 646

de 467

de

2 cintarepf; o scoala.

Budgetul comunet e turt

let,

la veni-

iar la cheltuelt,

let.

Locuitorii poseda

II

cat,

Prin

:

de

26 plugurt,

:

460 rimatort si 500 ot. comuna trece soseaua

care vine de la com.

Este legata

si

Grozesti.

cu com. rur. Stin-

gaceaua.

E

udata de apele

piraele

Blidarul,

:

§usi{a, cu

Valea - Seaca,

Vladutul, ce izvorasc din Obir-

let.

brazdata de dealurile

udata, afara

66546. Marele Dicfionar Geografic.

biserica

la 1864. Ei poseda 10 cat, 159 bot, 200 vact si 500 ot.

lovanul,

Valea-

sat, in

si

46 care cu bot, 4 caruje cu cat 41 stupt; 360 vite mart cornute,

lo

Locuitorit s'au improprietarit

poml roditon.

Valea-Boket.

si

12 scolt.

Mehedin^i,

de

o moara cu aburT.

Dealul-BolceT,

Valea-Blahnu;et, si

si

Budgetul com. e

S.-E.

com. sunt: Dealul-§urupaJ;ilor, pe care se gaseste situate com., Dea-

Ursulut

din care 12 parohiale

filiale;

§u§i{a, com. rur.

compusa'

Oltul-d.-j.,

a plaset. in

soseaua comunala care e

si

bi-

cu o populate de 570 locuitort.

de capitala jud.

impietrita

N.-V.

fa-

162 17 suflete; 26

sail

situate pe proprietSJile statulut:

Vilcea.

Oltul-d.-j., jud.

situata pe riul Beica, la

Crasna

Are o populate de 4279 milit,

Tizmana, Ionesti

Bal-

§usani-d.-j.,

N.

sunt

Faurei,

de

fadnd parte

sat,

rur.

pe

Comunicafia

Ma-

Domnesti,

gosani, Fometani, Rusinari, Grau-

la ;

comune, 28 catune

rSsesti,

tulani,

partea de V. a com. rnorT.

1 1

Batinesti, Ciuslea, Dio-

:

Zi-

Beica.

din 2 catune

Riul Blahni^a uda, de

el

tirg

Are o

lei.

la S.,

1

chesti,

rimatort.

Budgetul com.

Sirbi (275

§u§i{a, plasil, jud. Putna. Se com-

kil.

soara, Stilpul riul

de

let.

nelor vaile

iar la cheltuelT,

let,

si

tru-

hect),

ot.

2 paracliseri.

si

Locuitorii poseda

26 care cu boT

995

Grauri (280 hect.)

sericl,

240

sunt: 24 caT,

Oltul d.j.,

pi.

formats din

hect.).

1864, cind

la

dat 601 hect. pamint, pe

s'ati

759

intindere de 500 hect.,

cornute,

165,

si

S.

la

sau 571 suflete; o scoala

la

numar de

Budgetul com. e

nume.

reparata

lo-

198 vact, 65 capre

acelasl

serict,

Gorj,

de

de com.

si

cu o

kil.

formata din satul cu

Novaci,

Crasna

Are o

kil.

75

20

o biserica.

si

mosia d-nei plaiul

la

si

Miloramul (125

purile:

si

Locuitorii, in

li

JJurupa^i, com. rur.,

com. §usani,

situata*

Beica

riul

la

si

§u-

si

Are o populate de 1768

padure.

vit si

pe

situata

dealul Staiculesti,

si

compusa

Oltul-d.-j.,

pi.

din 2 catune sani-d.-j.,

rur., in jud.

statuluf,

de 680 hect.,

jud. Vasluiii,

Isaia, se

rita

in intindere

in

in

si

§u§ani-Sirbi, p&dure a

Musatesti

de

si

riul

:

Olari

Misi

Beica, de

Milovanul, Sirbeaua, Ciu-

vaile

:

leiul,

Negrila, Cirsteasi Purcarul.

sia;

Vladoaica, Fintina-luf-Cioaca,

Nadelul,

Clainicul,

ce

izvorasc

din valea Clainiculut.

Dealurile mat principale sunt Dealul-Scurtulut,

V.

DealuJ-Maret,

68

Hosted by

Google

:

$u?ita

?UV1TA

538

Dealul-Ro-

Dealul-Mogosanilor,

Dea-

Piscul CroitoruluT,

tarilor,

Iul-luT-Ghica

Vat

Dealul-Mteilor.

si

sunt

la

Valea BlidaruluT, •

:

o parte din

locul

meste

Put-

pi. Biliesti, jud.

mosia §cveja,

na. Izvoreste din

numit Fundul-Tina, Strata

piriul

pri-

piraele

si

Buciulut,

Dumicusul, Chioa, Cirligatul, Cre-

Vladoaica, Sirboaica, Valea-Iui-

mine^ul, Valea-BabeT, SingureluT,

Para, Valea-lui Creaca

Radoaia, Hatasul, Alba

Valea

Valea

Seaca,

-

-

Valea-

si

mare

CrainiculuT.

mat

(eel

afluent al s3u), Repejoara,

Aluna,Valea-CimpuluT, Repedea,

§u§i{a, c&tun, jud.

JiuluT,

al

com.

Gorj,

com., pe loc ses

Are o cu o

de

populate

39 care cu bo! oT

man

si

71

Uda com.

Jiulut.

familit,

:

Crucea-d.-j.,

rile,

si

Cimpu-

Crucea-d.-s.,

Faurei, Marasesti, §oveja oani-d.-s.,

Str&-

si

in

Siret,

de Marasesti.

S.

la

se varsa

si

stupT; 220

5

;

13 plugurt,

305

soseaua

pune

in

in

§u{a (Gura), com. bovi^, pia,

cStun se face

vecinala,

care

'1

legStura la N. cu com.

pi.

care

meste

107 rimatorf.

Comunicajia

coprinsul

§u£a-Seac5, Raciul,

partea stinga a

varsa in

In

§u{a-Mare

:

§u{a-Seaca, com. bovija,

pi.

lul-$u£et,

cam

la

Cobia, situate pe cim-

vechime se

din

kil.,

pe

nu-

E

Cimpia-Brinzoaia.

tuata spre S. de

25

Dim-

rur., jud.

Tirgoviste,

partea

dreapta

si-

la

a

iele

:

Jjfu§i{a, sat, in jud. Mehedin£i, pi.

com.

rur. Jidostija.

izvoreste din Valea-

LaculuY, uda com. Circeni, Susifa, jud. Jiu,

Gro

Mehedinjii,

la satul

Gura-

pir.

§ufa

un helesteu, numit Papuristea.

12

spre S.-

kil.

ju-

compune din patru cStune Olteni, §ufa, Boboci si Padureni, cu o :

populate de 800

Are doua

cu Lucieni

si la S.,

se uneste cu Lucieni

de

care

Dimbovi^a la

;

E.

se

la V.,

si

cu Piciorul-

Se desparte de mat

toate com. vecine prin paduri si

si

Piciorul-

desparte prin

de-Munte prin soseaua judejeana Titgoviste-Gaesti-Vlasca, iar

si

la

cu

cele-1'alte,

prin

comunale.

S.,

desparfindu-se

Produlesti,

cu com.

cu Speriejeni,

N., cu Persinari

padure

cu Nuce-

o scoala.

V., cu Cobia; la N.,

Se invecineste

la

si

la E.,

de-Munte.

prin sosele

cu

vecinale-

apa §u{a ^iivi^a, sat, jud. Dimbovifa, plaiul

$usi{a.

§u{a, §u§i{a, rm, udind

la

locuitort.

biserict

Are o populate de 2450 locuirort; o biserica si o scoala. tul,

si

Dim-

$u£a-Maresi §u$a-Mica, peste

si

se varsa in

rur., jud.

care sunt doua pode£e. Se

judeteanS Dolj-Mehedinfi.

si

doua

§u{a-Mica.

^

de^eanaTirgoviste-Gaesti-Vlasca.

Raciul;

zesti

in

com.

V. de Tirgoviste, pe soseaua

de Dimbovija, mat are

riii,

se

Cobia, situata pe Dea-

sa lonesti, iar la S. cu soseaua

§u§i{a,

raionul

$u{a-Seaca se desparte

ramurt

Se invecineste:

-s.,

si

riuluT

Rastoaca, aproape de V5crire§ti-

de-R5stoaca.

DimboviJeT. In raionul sau, afara

Ocolul-d

Gura-§u£et,

Produlesti, Titu, Odobesti,

Prin raionul comunet curg pira:

cornute, 13 cat,

prin

din

curge pe linga comunele

;

Haulita.

Panciul,

suflete.

Locuitorit poseda

vite

lantul

suprafa^a de 534hect.,

388

sail

dreapta

Straoani, Valea-DaniT

S.

la

HngS

si

de ina1$imi din

lonesti, pi.

situat

com. Lu-

vului, cieni

pi.

Zabrauji

si

piriii,

voreste

din

jud.

Dimbovi^a.

padurile

Iz-

Rincado-

Ialomija-Dimbovifa, com. Virfurile.

Hosted by

Google

1

Tabaci, makala,

com.

din

rur.

Folesti d.-s., plaiul Horezul, jud.

Vilcea,

la

(scoala),

partea

in

munef, pe

linia

cSt.

Dosul

de S.

a co-

de

kil.

I

Babeni Horezul.

N.-V.

com.

a

Poiana-CirnuluT,

Crasna, jud. Vasluiu.

pi.

Tabara-Manastirel, Iasi,

jud.

sat,

com.

Turia,

pi.

Bivolari,

partea de E. a comuneT,

cu 29 locuiton, jud.

in

pi.

Fundul, com. Balu-

mind un trup cu satul Silinesti. Are o populate de 94 familiT,

sesti, si la

4

kil.

de resedinta com.

328 suflete; o

sail

Tabara,

deal,

Roman,

jud.

in

pi.

Fundul, com. Balusesti, spre

S.

de

1

Va

Se

Tabara,

pana

intinde

face

la

E. de satul

la

o curba spre

dreptul

in

cam

Balusesti,

satul

kil.

S.,

de unde apoi se indreaptii

sesti,

spre V.

si

trece

Iucsesti-d.-j.

lusesti

de

sesti-d.j.

pe linga satul

Desparte satul Ba-

de satul

Chiliile

satul

Iuc-

si

Batrinesti,

luind numirile satelor prin dreptul

localilate is tor ic it

de 300 hect, partea de S.-V.

si

pa-

a statulut,

a

satulut

StSnilesti, jud. Faiciu, pi. Prutul, in

Banului aicea

a

comunele LuncaIvanesti. Se zice c5

cu

hotar si

fost lag&rul

eel

al Turcilor, in razboiul

cu RusiT.

de

la

mare 1

(VezT StSnilesti,

7

187

527 cornute, 148 rimaton In

car,

acest

se

sat

numit La-Posta, cu

Pan*

nuluT.

in

in

partea

marl

190

of.

un

loc

pe

si

aicT

Hoti-

cetatea.

anul

de

ruinele vechiulut oras

linga"

cet,

Tulcea. S'a distrus de cind Ro-

minia a luat Dobrogea; fusese

pe

ridicatS

de

lului

inceputul

la

seco-

c2tre TurcT, pentru a

apara trecerea DunaYet

in

con-

tra Rusilor, in rSzboaiele ce purtail

cu

et.

Tablele,

1.

pe tim-

fiind-ca,

s'a

1835,

picket, pe grani^aTran-

Neamfu,

silvaniet, jud.

tre pir. Bistrija

Tabonul, paza

Coromislele.

si

picket

situat in-

Teleorman,

pe marginea Dun^reT, tul

pentru

militar

frontieret, jud.

in

drep-

com. Seaca.

vazut inca urmele podului peste Prutul

riul

ce servea de trec2Basarabia.

in

partea

In

un

Taili-Sirti, deal, in jud. Constanta,

com.

rur.

care inconjura' satul in forma* de

acela

al

semi Este

pana

inalt

acest

in

malul Prutulul.

de 12 palme

si

facut,

din timpul Eteristilor,

zice,

care

ambele

cere, prelungindu-st

capete

se

este

aii

stajionat

cot

al

182

in

Prutuluf,

1,

in

aparin-

du-se in contra Turcilor.

Enisenli,

Techi-Chioi.

Se intinde din

cea,

pe

teritoriul

si pi.

Tul-

com. urb. Tul-

si

S.

de satul Bazirgian, indreptinduo direc{ie gene-

se spre S., cu

de

ral*

la

cStre

N.-V.

S.-E.

Se intinde printre valea GherenCeair si

ruinele unetfor-

teritoriul

anume pe

si

cStunelor Bazirgian

si

se

dealul

cu tuferis

si

cu

Este

dealul

acoperit

e situat in partea

de S.-E. a plSset si

Mezarlic-Bair

prelunge^te

Havalele-Burun.

Tabia-Vechie,

pe

Silistra-Nou£,

pi.

sanf,

a satulut

tdrefe turcestt, fn jud.

Tabara, padure,

si

afla

purile vechT, se fecea

comunica^ia

1

1

sat).

de

eclesiarh;

vite

de V.

dure,

1

in

intregime cu padure.

Tabara,

bisericS, re-

si

infiin^atci

82

Vite:

toare

in

cintirej

1

o scoala,

c2rora trece. Este acoperit

mat

in

preot,

for-

deservit* de

parata in 1832,

Balu-

satulut

si

N.-V. a orasulut, pe dealul Tul-

sat,

Roman,

situate

judefuluf,

de V. a placet

partea

in

situat intr'un cot al riului Prutul,

Tabara,

capitala

cea,

si

cea de V.

central* a comunet.

Hosted by

Google

;

;

TA1NA

Taina,

deal, jud. Falciii, pi. Pru-

ramificare

tul,

a

com.

teritoriul

V. de

spre

Numit

in ast-

locuitorii

vechT in timpul invaziunilor.

tundul,

com. Boziorul,

Nucul, situat

cat.

E

vaste

Bisca-

si piriul

RozileTJzvorul Gotesu

Arsenia.

izolat

1

muntele

si

acoperit de

si

seculare padurl.

si

Pe malul

nSre.

Tai^a,

Buzau, com. Boziorul,

cat.

in jud.

Nucul

Hinsarul, sub numele de

Nucul. (Vezi Nucul, pSdure).

Taini^ei (Izvorul-), izvor, in jud. Buz3u, com. Boziorul, cat. Nupe hotarul de

cul,

despre

N.

se scurge

si

in

pi-

riul

Bisca-Rozilei, infaja localu-

luT

primariei

din

Hirsova

com. Gura-

Isac-

pi.

Balabancea, situat

rur.

in

si

drept

lul

Jiganca, unde

vail

al

Jiganca seuneste cu Tai£a,

la

9

spre N. decat. de resedin^a.

kil.

Se margineste urbana Isaccea ganca

cu

cu

S.,

com.

E., cu

la

V.,

la

la

;

N. cu com.

la

cat.

Ji-

Gea-

cat.

lemne

grezie, lignita,

cate, fier sulfurat, etc.

de sorgintea sa are de

petrifi-

Aproape o vina

si

apa* pucioasa.

care

Dealurile

Cadiul

sunt:

brazdeaza

il

Breazul

si

Taija prin mijloc,

Pirlita

E

Taija

udat de

piriul

N.,

la

E.

la

aflu-

si

entul sau Valea-CadiuluT, la V. si

N.

si

de valea

Pirlita,

Pirlita-Mica, la S.

si

in mijlocul

paduret Taini^a,

com. Boziorul, jud. Buzau.

il

Se desface din

E., avind

dela

dreptul Canalului-

spre S.-E.-E.

partea

muneT. Dupa* primeste apele apoi

spre

o direcjiune generals

N.-V.-V.

brSzdind

la

indreapta

se

2*/2

apusana* a kil.

balfiT

numele

ri-

m.

Este acoperit numai cu pSduri, care predomina

in

stejarul

si

Nicolifelul

de

si

co-

curs,

Puturoasa,

de

Privalul-

Tai^a,

si

com.

apoicu Isaccea

si

si

ma'na'stire, in jud. Tulcea,

Balabancea,

pe si

teritoriul

com.

anume pe

acela

catunulut sau Jiganca-Taija,

in partea

de N.

comuneT,

la

cat. la

a

10

kil.

plasei

si

kil.

si

spre N.-V. de satul la poalele dealu-

figanca, pe malul drept

ptriuluT

a

spre N. de

de resedin^, Balabancea,

172

al

Valea-figanca.

sudice ale

face un semi-cere

luT;

udind poalele dealului Taija

S.,

prin

trece \
;

trece

Jiganca-Tai-

satul

de unde o

spre S.-E.

ia

prin satele Hancearca

in

jud.

Balabancea,

cat.

Tulcea,

pi.

rur.

Jiganca-Tai^a.

Se desface din dealul BreazuluT. Se intinde spre S., printre piTai{a

si

avind o

Pirlita,

direc^iune generals de la N.-E.

spre S.-V.

si

de N. a plasei

brazdind si

a

;

si

Giaferca-Rusa, pe linga catunul

com. Ortauda pe la S.;

intra in

;

Chioi, pe care o

de

spre E., pana

aci se indreapta'

com. Alibei-Chioi, de unde o ia spre S.-E.; trece pe linga com. Bas-Chioi, Armutlia, in dreptul

Camber

kil.,

Satul-Nou

si

Isaccea

a plasei

pe cea

si

Babadag,

partea

comuneT.

la 3 V2 kil.

sale sunt

ma!

pana

ripoase

com. Balabancea; si

de

varsa

se

Babadag. Malu-

sus de orasul rile

for-

;

udind partea centrala-sudica

acoperite cu

in

de acijoase

si

verdeafa\

nul sau, cu o intindere de

Basi-

150000

hect., e cuprins intre dealurile

:

Teilor, Coslegiul, Secarul, David,

Amzalai,

Carapcea,

Dautcea,

Consulul, Bac-Ciausul, Petrosul

Carada-Bair, dealurile

Isaccea, pe teritoriul com.

raiele

Izvoreste

spre V.; se indrepteaza iar spre

V.

la

Cadiul,

Teli^a, Cilicului

Tai^a, deal,

si

din dealul CadiuluT, din poalele

N. a plasei Babadag,

Isaccea,

pi.

insemnat

Dobrogea.

din toata

in lacul

Tai^a,

mai

eel

riti,

curs de apa din jud. Tulcea

leaga cu

jud. Constanta, pi, Hirsova, com.

luT-Manole,

Se

284

meazS lacul Toprac-Chiopru, si, dupa un curs de aproape 100

Luncavi^a.

Jiganca-Taifa,

Tair-Buaz (Privalul \m-\girl(f,

DunaVe, din

inal^ime de

dica la o

cat.

Hancearca, Geaferca

ci£t.

luT

urbana* Hirsova.

drumul

unita cu

E.

DrumurT comunale

al

Taini^el (Stilpil-), stinci depiatrd, ce se ridica in formS de coloane

man,

merge

lui

Cocosul-Tai^a.

Balabancea

ferca-Rusa.

Teghii. Malurile sale sunt avute in

Pe muchia comunal

teiul.

partea centrala a plasiT

com. Goidesti. Incepe din muntele Tainija

este

cea nordica a comunet, pe ma-

un corpcu Baleanca, Bursusi

drept

Tulcea,

sat, in jud.

com.

;

Taini^a, pddure seculara,

caYia

sau

spre Conacul-lui-Manole.

Nicolifelul;

face

deschide.

se

vine de la

drumul, ce

cea,

Buzau,

jud.

in

intre valea Tainitet

Ro-

balta

la

care

in

Confine peste, ce vine din Du-

in

Taini^a, munte,

de

RotunduluT,

era un loc

aicT

ca*

ascundeau

se

si

Iepureni,

satul

pentru

fel,

spre E.,

Iepureni,

hotarul mosiei Husi.

unde

Lo-

dealului

hanul, care se intinde

pe

TAIfA

540

de

jumatate

cu comunele

la

pi.

;

si

si

N. Cuprinpi.

Isaccea,

Balabancea, Orta-

Chioi, Meidan-Chioi

din

S.

Piatra- Rosie,

din :

si

si

o parte

Babadag cu com. Bas-

Chioi, Armutlia, Congazul. Afluent.iT

principal

lea- Jiganca,

ai

sal sunt

:

Va-

C3rbun5ria, Sarap-

Dere, unit cu David,

Dautcea,

Bas-Chioi, unit cu Musafir-Culac,

Hosted by

Google

;

::

TAIfA-MARE

Jidini

Bac Ciausul, pe dreapta

si

Valea

-

gic-Cuia

pe

Telija,

com. Fundeni, o

intrejine

Pune

strSbate.

le

pe

rodnicia cimpiilor

care peste 50 morT asezate pe

el.

89

hect.,

loc

a-

strab&tuta de calea

ferata*

Poarta aceasta numire de

la

slujbas al lui $tefan-cel-Mare

cu numele de Talaba, care pen-

Tai^a-Mare, ramnrft principala a

Tulcea. Iz-

riiihil Taija, jud.

voreste din poalele sudice aledealulut

Cocosul. Se indreaptS spre

S. V., primeste si,

lingS

piriul

,

Tai{a-Mica\

spre

preuna

Taifa.

riul

Cadiului

piriul

f g arlca

satul

»

Uda

de N. a placet Isaccea

partea si

dar

mit

a

aceasta

sate: Branistea

infiin^at 2

Piele

Goala\

-

pri-

unde

mosie,

inundajiilor Siretuluif,

si

cauza

din

care,

s'au

com.

Balabancea.

Talapanul,

cdtun, in jud. Putna,

comuna

ZabrSu^i,

pi.

Strcloani-

pe apa §nsi$ei

situat

si

pe

udind

partea

plSseT Isaccea

labancea. Primeste

Valea-Jiganca

de

N.

a

a comunei Ba-

si

si,

pe

dreapta

linga satul l^v

Are o populate de 135

valea

Talar-Ceair, stanta,

com.

rur.

acela

al

a com. Deleni,

pi.

de^ul Falciu, la

de

1

Mijlocul, jukil.

de satul

resedin{&, asezat pe

dealulu!

si

S.-E.

costisa

a sesului piriului Bu-

in jud.

Cavaclar,

de V. a placet

Toma

numit

Luca, cu locuitori

dupa

le-

gea din 1864, pe o suprafa^a de 115 hect. Are o populate de 101 suflete;

o biserica vechie,

struita

de c&tre

recon-

locuitorl in 1856.

7

teni^a; finede

Are o

jud. Ilfov,

pi.

01-

com. Cascioarele.

intindere de 953 hect.

Talea

in

asezat

ziJ,

drumul comunal

stanza,

pi.

nei,

la

case!

Con

du-li-se

cat.

com.

166

10

partea de V. a

kil.

cu

1878, cu hra-

ambele deser-

preot; o scoala; 2

numSr de

satuluT, cu o

in parte

bulgSreasca

si

380 hect.

caT,

156 boi,

269

Zoe Brincoveanu, 182

si

din-

poseda

Ei

299 vact, capre, oT si 3685 385 lepe,

porci.

In raionul comunei, pe mosia

populate in

parte

numita' Cariera-BeliT.

Budgetul turt

comunef e

de 2190

de 2169

E

romina\

leT,

lei

si

Medgidia, pe

te-

la veni-

la cheltueli,

74 bam. mat multe dea-

br^zdata" de

lun, cu direcfia S.-E.,

movild, in judejul

pi.

127,

1864, pe

la

Breaza, este o carierS de piatrS,

4 hect. ocupate

de vatra

Constanta,

cir-

de

nume. Are o intindeie de 166

Tala§manul,

de

cea-l'alt5

acelast

N.-V.

spre

pe valea

resedin^S,

Nicolae, 1

Locuitoril, in

jud.

in

1790,

mosia Prinfului Panait Ghica

cea de N.-V. a comu-

si

una de lemn, si

construita la

in

Enige, situat plasei

cu o populate

2 bisericT, la

Medgidia,

sat,

28

la

cStune

2

s'au improprietarit

a

Tala§manul,

kil.

55

si

ciumT.

partea de N. a vaet, care e

strabatuta de

a-

locuitorT.

Sf.

este

la

in

plaiuluT.

Plaiul,

si

de 841

de

Mangaci

mun$i,

Se compune din

vite

Satul

bi-

Se margineste cu jud. Dimsi cu mosia Comarnicul.

E. Are o lungime de aproape 3 kil.

la

bovifa

mul

N.-V. catre

la

deal,

judeJuluT

de resedinfa

S.-

de

generala

aparjinind insurafeilor.

Talabasca, tnosie, in jud. Tecuciu,

c.ipitala

Are

Mangaci-Ceair, cu o direcfiune

de

propiere

un

pe

situate

facuta'

hect., din care

Talaba, mo§ie

pe

constats

se

sericeT vechT.

Culac-Ceair

vSile

intre

cum

dintr'un leat gasit pe stilpul

cea centrala a comunei. Este

S'a infiin^at de un proprietar,

"pgani, improprietari^i

jud. Prahova,

rur.,

dup2

1790,

anume pe

si

Mangaci-Ghiuvenli.

jor-Talaba.

Aliman-

si

dea{a\

Con-

catunuluT sad Mangaci,

situata in partea

si

partea de

vale,

Mangalia, pe teritoriul

pi.

asezata

sat, in

Rasova Enige

nale

kil.

si

Taija.

drumul judefean si c5ile comu-

Urluia,

Polucci. Este acoperita' cu ver-

de

spre a forma

Talaba,

su-

flete.

ganca, se uneste cu Taifa-Mare, riul

punct strategic

Ostrovul-Cuzgun

E

ale

Se indreaptaspre

DealuluT-Teilor. S.-E.,

sudice

poalele

E

insfljime.

i

plaiul IMesul. S'a infiinjat

Tai^a-Mica, ramurft secundard voreste din

cea de

$i

l

la

dominind prin in^ljimea sa satele Talasman, Polucci si Arabagi,

Talea, com.

d.-s.,

Taifa, jud. Tulcea. Iz-

anume

si

Talasman,

Selu

k kil. spre Talasman. Are 178

N. de satul

coasta piriului Repedea.

a riulul

cat.

dis-

trus.

im

forma

a

a

tru serviciile sale militare

Enige

rur.

al

partea de V. a pl&sef

in

m.

Hanul-Conachi-Privalul.

un

com.

ritoriul

pe acela

N. a comunei,

iar restul baltos.

rabil,

mis-

in

314

din care 156 hect.

E

Are

Birlad.

pi.

suprafaja de

artf,

Avind tot-d'auna ap&,

stinga.

care

Orman-

valea

izvorul

si

Boclogea,

valea

PirlitS,

Acadinul,

piriul

TALEA

541

curile

:

Piscul-cu-C2tina

si

si

de

cu-PlopT, situate in partea

Hosted by

pis-

Piscul-

de S

Google

:;

TALEA a comuner. Toate serva pentru pasune.

E

hect.,

udata de girla

Belia, care

zigzaguri,

de

si

Talea,

01

Constanta,

DunSre, jud.

in

teritoriulcom. rur. Beilicul, lunga

45 porcT.

si

de

larga de ioo m., cu o

kil.,

I

intindere de

10 hect.,

si

despar-

de malul dobrogean

(ita

Du-

al

nSreT printr'un bra£, larg de ioo

admc de 4

m.,

E

gabil.

pe mo^ia

sat,

navi

m., pufin

Lozna,

Gavril

si

lemn

in

linschi,

satele: pesti, si

Neamju, Hla-

Craesti,

Chiliile,

168 su-

Teodor Vo-

de

1777

reparata in i860

si

DrumurT

de

Homiceni, Negoesti, Talpa,

pe

hotar.

principale sunt: calea si

Zamostia

la

Mo^ia se bronau^i,

cu

hotareste

:

Do

Calinesti

Siretul,

riul

si

o

populajiune de 18 10 suflete.

in

ripf

care traesc rile

si*si

astazT

stapinesc

:

85

locu-

92 ca urmasT; 42 care,

lor,

de^i

sunt

1864,

insuraji

pamint, n'au

cultivator?

si

nici

un

fel

de

de pro-

Are

5

sat,

bisericT

ortodoxe, de-

servite de 2 preoji

si 5

Neam^u,

jud.

in

vaciocul,

pi.

populafiune biserica, si

dascal

1

scoala

;

2

de 450

suflete

;

Talpa Ograzesti

si

una catolica;

mon de apa vitelor

si

de

e

o

295

dintre Valea-Clenifei

Teleorman, giu

in

dreapta vSiel

Ursoaia, in partea de

V. a com. GorbSnesti, tinul.

pi.

Mile-

Are o suprafa^a de 507

la

si

la

29

Valea-

si

V. judeJuluT, despre

67 kil. de Giurde Obedeni, re-

kil.

Glavacioc-Neajlovul.

pi.

si ;

dascali;

3

o

scoala

o moara cu aburT

Budgetul com. e

de 3776

2783

su-

2 biseridf, deservite de 2

flete;

lei

si

la

la

6

si

venitun

cheltueli,

de

lef.

Talpa-Ograzile

sau Pere{,

com.

cat.,

Talpa-Ogra-

zeni, jud. Vlasca, pi. Glavaciocul.

Nou,

jud.

Bacau,

Dealul-

Mosia are o supraf. de 1300 hect.

pi. Bistrija-d.-j.

Talpa-Trivalea,

sau

Rindurica,

Talpa Trivalea

sail

Bh;coveni

Zadariciul, Pau-

si

-

leasca sau Costesti.

piriului

la

pendinte de

capete.

Linia-CoasteT, Mosteni-Rotaresti

pe coasta de deal,

Talpa

si

Trivalea, toate situate pe platoul

ferarie.

1

Comunicajia cu satele vecine

sat, jud. Botosani, asezat

-

cu mahalaua Dovlocesti

o

ortodoxS, cu un preot

in

com-

Lefesti, §opirlesti,

circiumT.

se face prin soselele BSrbSoani-

Talpa,

rur.,

Glavaciocul,

:

Are o

Talpa-Bitcoveni, com. rur., in jud. Vlasca, compusa din cat.

;

pi.

cat.

Piatra (prin satul Bornis).

kil.

la cheltueli.

Talpa-Baratca

proprie-

Talpa-Ionesti,

mixta

l

30 k

Talpa, subdivizie a satulul

;

Gla-

pi.

Vlasca,

jud.

jud. Vlasca,

preoJT

la

dascali;

Talpa-HlapestiTototesti.

pendinte

cdtun,

Talpa-Ograzile, com.

orasul

situat

com.

una catolica; o scoala mixta. Budgetul com. e de 4828 let, 4 bani, la veniturt si de 4783 lei

Talpa-Tupila^i

Bucu-

la

tate a mosnenilor.

de

Sus-Mijlocul,

Numarul

prietate.

ducea de

de com. Talpa Ograzile,

Talpa,

de

Dintre locuitoriT improprieta-

eel vechiii

Are o populate de 1583 Talpa,

de

Craiova.

la

sedinfa

Lozna.

si

drumul

aci trecea

Cilnistei,

Gramesti.

la

si

venituri

la

leY.

postei, ce

resti

Taetura (Taetura-Borseni), cu

o suprafaja de 31 18 hect.,

si

2094 Pe

2 dascali.

si

iar la cheltueli,

lei,

pusa din

Mihaileni-Botosani,

nationals

rur., in jud.

de 2844

de-

fiScuta din

Riul Siretul curge

de Sus-Mijlocul, formata din

preop

2

Talpa - Ione§ti,

S-ta Treime,

si

palamar, mica,

1

drumul care duce pi.

de

servita

o biserica,

;

Paraschiva,

Sf.

Berho-

o biserica, cu hramul Sf.

;

Mihail

cu

neproductiva, fiind aco-

Talpa, com.

pi.

loan Volinschi.

nisip.

si

cu acelasT

Are o populate de

perita in toata intinderea cu pietris

TilhSresti.

si

metele, jud. Dorohoiu.

flete

o scoala mixta

;

cu hramul

al

Talpa,

pe

Silistra-Noua,

pi.

vac?, local,

si

Se mat numea

nume, com. insulci

pu^ina p£-

si

jud. Pra-

pi. Pelesul,

hova. Aci e resedin^a comunei.

Talerul,

iazuri

3

;

flete

Budgetul com. e

Vite: 200 boT

150 rur.

suflete

moara de aburT

1

facind parte din com.

sat,

85

sail

fa-

dure.

VaiceauaViezuinel.

Talea,

o populate de 24

si

milii

mat multe

face

TALPA-TR1VALEA

542

Situata

V. jude^ulul Teleorman, kil.

la

la

62

de Bucuresti, 65 kil. de Giurkil. de Obedeni, rese-

giusi28

din^a plaseT Glavacioc-Neajlovul.

Are o populate de 684*

su-

de

com.

cdtun, pendinte

Talpa Ograzile, jud. -

Vlasca.

Talpa-Trivalea

sau Bi{coveni,

cdtun, pendinte de com. Talpa-

Buxoveni, jud. Vlasca,

pi.

Gla-

vaciocul.

Are o suprafajade 1615 S'a dat

la

hect.

35 locuiton in 1864

o suprafaja de 171 hect.

Are o padure de 25

Hosted by

hect.

Google

si

:

TAMA?I Valea-A-

o moar3 cu aburt pe dinca.

masi

o scoalS; o biserica cato-

flete;

com. rur.. in jud. BacSu,

pe

situate

Siretul-d.-j.,

pi.

sesul

E

Siretulut,«pe malul sting.

mata

din 6 sate

Furnicari,

:

licS,

de

ciuma;

riul Si-

la

;

S.,

cu Gioseni; la E., cu Milesti

si

udata, afara de Siretul, care

it

spate marginea de V.,

2

piriiase:

Bra-

Are o populate de 1440 flete

;

Jioneaza din 1865, in satul Ta-

una ortodoxa,

bisericT,

deservitS de un preot

una

tare£,

catolica,

si

un

cin-

Chetris,

la

catolica,

tot

alta,

si

vite

cor-

rur.

parte

fScinl

sat,

Ra-

la

Corbeanca,

N. de

din

Zna-

pi.

pe

situat

un

Bucuresti.

Sta in legSturS cu Buftea

cu

si

ocupa o

Viile

de

rnorT

3

si

de

suprafa^a'

Vite

38

:

cat,

man

vite

559

cornute, 238 porcT, 32 capre

990

si

Se intinde pe o suprafaja de

Budgetul com. e

veniturl

la

de 5172 lei, 77 bant, iar la chel tuelT, de 271 1 lei, 19 bani.

E strabatuta de calea jude£eana Bac&u-P5rincea care o leaga

jud.,

11

resedin^a

16

:

;

pi.,

Seaca, 16 la

Are o Sf. si

hramul

cu

biserica',

Nicolae, deservita de 1

cintare^;

scoala mixtS; 2

1

de treerat,

masint

preot

1

helesteu.

1

de

Comerciul se face

cir-

3

si

la

vecine.

ciumart.

NumSrul al

si

vitelor

mart e

de

celor mict, de 525.

Mic, munfl, tiera.

Aci

Carpa^ilor,

direcjiunea ast-fel

Mus-

N. jud.

Dimbovi^a si Fronculmea principals a

sat,

'si

spre

brusc

S.-E.,

merge

pana din jos de

formind

Peatra-

de

Hie,

la ;

Rusi, la

Milesti,

kil.;

5

Buhociul, 12

resedin^a

com.

situat

pe

piriul

de N. a

la

placet

pe cea de

si

a cStunulut.

si

DupS un drum de

vre-o 2V2

se uneste cu vaile

Micul-Orman

si

sunt joase

lurile sale rite

ict

si

kil.

forma

Valea-lut-Iroftie, pentru a

impreunS valea Coslugea.

Ma-

acope-

si

colo cu padurice. Prin-

drumul

trece

comunal

Calnia

la

la

Satul-

Nou. Tana-Sirti, deal, jud. Constanta, in pi. Silistra-NouS, pe teritoriul com. rur. Girli^a. Se desface din

Bei-Orman-Bair,

dealul

anume

si

din virful numit Cuiugiuc;

se indreapta spre

avind

N.,

o

S.-E.

spre N.-V., brSzdind partea de S. si

V. a placet

cea de S. a co-

si

Ese-Chioi-Ceair

dou5 vST mat

si

mict, adiacente ale sale.

pana

Se

ridica*

o inSltjme de 135

la

m.,

dominind valea Ese-Chioi-Ceair. Este acoperit cu mSsift

din

Pe

la

drum

tuftrisurT,

intinsele

pSdurf

rS-

ce

acopereau acest deal.

odinioara*

de

poalele-i

comunal

:

E. trece un Chiuciuc-Cai-

nargi-Girlifa.

Tanacul,

sat,

jud.

Botosani,

pi.

asezat pe coasta de E.

a dealului

Tamba,

m

dreapta

piriului Miletinul si in partea

Are o

familit,

sati

de

com. rur., jud. Vasluiu,

Crasna,

Vasluiu

si

10

la la

32

kil.

sirul

de dealurl ce se intind de

la

N. spre

jud.

situate in

pe partea stingS

S.,

230

est foarte accidentat, prezintind si

v3T.

E formats din satele in

CodS-

resedinfa plSsei,

dealurt, podise

vale,

de

esti,

a piriului Vasluejul. Terenul s^u

suflete.

Tana-Saia,

de orasul

kil.

po-

pi.

Ta-

avind o direc^iune generals de

pi.

N. a com. Uriceni.

kil.

dealului

in aceasta parta hotarul

catre jud. Dimbovija.

Cosula,

cu acelasi nume, jud. Bacau, Siretul-d.-j.,

plaiulut

schimbd

unde se indrepteaza spre N.-E.,

Tamba,

si

dreptul

in

pulate de 59

Tamasi,

Tama^ul-

si

la

luT-Craiu, la Piscul Sf.

15 kil.; la Valea-

kil.

ale

se indreaptS spre E.,

munet. Se intinde printre valea

Tirgul-Parincea,

la

si

direc^iune generals de la

Bacau, capitala

la

kil.;

Gioseni, 7 kil.

de cat com.

cu satele

Distanjele kil.

si

Coslugea,

de

populate

o

cu

721 hect.,

Dimbovi^a,

01.

rSsaritene

ce duce de

cel, intre riul

hect.

74

poalele

si

cStunulu!

al

Se desface din

Coslugea.

tr'insa

Tama§ul-Mare

a pa.

acela

Corbeasca prin o sosea vecinala\

Se gaseste pe mosie o moara cu vapon

sau

pe

Aci este resedinfa primariet.

336

cova.

anume

teri-

rurale Lipnifa

N.-V. a comunet

19 capre.

si

govul, jud. Ufov,

su-

o scoate mixta, care func-

masi; 3

209

598 locuiton.

Chitigoiul.

si

com.

dealurile

Coteni, Racova, Chicerea, dului

de

si

Tamasi;

si

de

brazdata

este

si

Racova

Tama^nl,

comunel

S.-V. spre N.-E., brSzdind partea

102 pore!

ses intins, la

V., cu Valea-Seaca.

E

cir-

N. cu Rusi,

la

de care se desparte prin retul si com. Buhociul la

o

mori".

Vite: 18 cat, nute,

Chetrisul.

si

Se invecineste

2

1792

ftcuta* la

Manolache-Coroiu;

for-

Ra

cova, Fintineanul, Tamasi (resedin^a) Coteni

facuta de locuitort la 1836,

una ortodoxa\

si

su-

pe

Silistra-Noua\

stanta, pi toriul

Are o populate de 502

com. Talpa-Bi{coveni).

(Vezi

lingS dealurile Chicerea

si

Chifigoiul.

si

Tama§i,

TANACUL

543

Con-

Burghelesti

si

Hosted by

:

Tanacul,

Benesti, pe osu-

Google

TANACUL de 3290 hect., cu o populate de 556 familit sau 2136 prafata*

Are o

scoala

biserict,

4

si

deservite de 4 preott

ma! multe mori de

vint

Comerciul se face de 29

per-

soane.

1497 vite mart corunte, T29 cat si 870 rima-

1550

oT,

tort.

Locuitorii posedS

plu-

185

:

42 kil. de de Giurgiu

flete

Tanacul,

Tanacul,

com.

Crasna,

pi.

situat

pe podisul si coasta DealulutMoaret, pe o limba de pamint Dealul-Parpanifa

numita

pe

si

coasta dealulut Merieni.

Are o suprafa^a de

17 17 beet.,

cu o populate de 355 familit, sau

1402 suflete; o scoalS, mfiin^ata in 1867; o biserica, deservite de preojt

2

2 cintare^t;

si

mori de vint Vite: 1

IOO

si

1004

oT,

59 cat

mat multe

si

preo^T

si

lei

In com., Statul poseda 4 tru-

de

purt

padure:

hect.; Tesila,

350

toriul

pi.

Medjidia, peteri-

rur. Mamut-Cuiusu si Se desface din partea

de N. a

dealulut

indreptinduse

Carada-Bair,

spre

N.,

direcfiune generala de la

spre N.-V.

;

Cesme-Culac

si

Derin-

satul

Mamut-Cuiusu,

valle Derin-Alceac, si

m.,

si

MamutMamut-Cu-

care

cel-1'alt,

si

se numeste dealul Filfiia, pe

La

poa-

ses,

nu-

o mare parte a satulut.

un

intinde

lele lut se

al

coaste e asezata

si

mit §esul-Dagi{et, care iSfinduS.-E.,

ia

numirea

de

centru

de

Lunca-Dagi£et.

E

strabatut

Tansa,

prin

care

desparte

il

doua.

in

Are o suprafa^a de 713 cu o populate de 581

vechle

alta

si

1882 de

hect.,

familii,

mat noua, facutS

obstia

locuitorilor,

deservite de 2 preopf

Tangirul

Ogarul,

sau

c&tun,

pendinte de com. Tangirul,

pi.

nastiret Sarindarul.

Se arendeaza

impreuna cu trupurile Miraul

o biserica, deservita de dascal

1

;

1

956

de

luiu,

biserica',

com. rur.

50

33

let

de

19

sat,

pi.

S.

rur.

Do-

com.

a

com.,

si

3618

lei,

kil.

lo-

cil^ifamul locuitort

si

sat, jud.

de orasul

deal, in jud. Constanta,

Silistra rur.

Noua,

Girli^a,

pe si

teritoriul

anume pe

acela al catunulut s5u Gali^a.

Se

desface din dealul Draca, se

in-

dreapta spre V., avind o direc£ie

in

1864.

la

si

Budgetul com. e de 3850 bant, la cheltuelt.

riulut GeamSna;,.

loan, zidita de

Tansa,

8 capre

ot,

rimatort.

preot

'

Sf.

la

Vite: 723 vite mart cornute, 12 cat,

la veniturt

Are o populate det:j66

anul

cin-

2 circiumt.

situat in partea

o

2

Comerciul se face de 9 per-

Taplicul,

cuitort;

si

infiin^ata

soane.

hect.;

Tanislavi sau Stanigociul,

pe valea

scoala,

1865; mat multe mort de vint.

let.

Are o suprafa^a de 1750 si

si

o

tare^t;

Vlnsca, situat pe

Cesme-Culac

drumurile comunale

Cuiusu, Caceamac

Paduret-Muculut

vine in partea de V. a satulut,

la

zesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,

Ma-

iar in prelungirea

sa spre N. ia numirea de Dealul-

Ghimoa^i.

;

facind parte din com.

Alceac. Areoin&h;imedei25

dominind

Manaful,

S.-E.

mut-Cuiusu si se termina cu dealul Ciflic-Bair, dupS ce a mers printre vSile

;

intr'o

trece prin satul

partea de E., poarta numele

in

de Suhule^ul,

sau 2355 suflete; 2 biserict, una

jud.

in

dealurt, din care unul, care vine

400

proprietatea statulut, fosta a ma-

com.

Biulbiul.

hect.

si-

doua

300 hect; Albele si §aliile, 400 toate (in de ocolul silvic

hect.

Albele cu 47000

Constanta,

Ogara,

500 rimatorV 100 plu-

deal,

margine cu jud. Roman,

piriul

let.

de V. a

a jud. Vasluiu,

si

tuate intr'o infundStura a

de

partea dreapta a apet Cilnistea,

209 care cu bot; IOO stupt.

Tanai-Teiubesi,

veniturt

la

cheltuelt,

la

si

Negresti,

asezata' in partea

se spre

;

de 4171 3494

o scoala

cintareft;

3

su-

de 2

2 biserict, deservite

;

de

kil.

Fundurile

carut podis

mart cornute,

Locuitorit poseda: gurt,

Ghim-

de

kil.

kil.

Are o populate de 1379

Cilnistea, jud.

4 circiumt.

vite

9

si

4 circiumt. Budgetul com. e

Vasluiu,

jud.

sat>

la

Bucuresti,- 30

resedinfa plaset.

mixta

la cheltuelt.

pe

situata

mat sus de Stoenesti,

pu£in

;

87 bant,

E

partea dreaptS a apet Cilnistea,

Budgetul com. e de 3246 let, 57 bant, la veniturt si de 2640 let,

catu-

Gubavia, Miraul, Tangirul

:

Petru Rares.

290 care cu boi, 4 plu200 stupt cu albine. gurl cu cat si

compusa din

Cilnistea,

nele

pa{i,

gurt

E pi.

rur., jud. Vlasca,

25

la

si

resedinja plaset.

de

cea

si

luiu

in

si

Vite:

si

Biulbiul.

Tangfrul, com, pi.

6 circiume.

$i

Mamut-Cuiusu

V. a com.

si-

pi.

ecle-

4

si

Este

iusu-Chiuciuc-Biulbiul.

tuate in partea de V. a

com

suflete.

siarhT;

TAPLICUL

544

generals de

la

N.-E. -spre S.-V.,

brazdeaza partea de a

comunet

N. a

pla-

si

se

intinde

printre

valea Galija

si

tezerul

Girlija,

fScindu-i malurile inalte

set

si

Vas-

sistincoase. Satul Gali{a, in parte,

Vas-

e asezat chiar la poalele sale su-

Hosted by

Google

;

TARCAUL Se

dice.

TA$-BAIR

545

pSn3

ridica

o

la

inSl-

dreapta

riuluT Bistri^a, dupil

Are o suprafa^a de 250

ce

$ime de 46 m., dominind valea

primeste urma'toarelepiriiase din

cu o populate

de 564

Gali^a, satul Galifa, Tezerul Gir-

dreapta,

Cracul - fapuluT,

o scoaia mixta,

infiin£ata la

li^a,

in parte,

drumul comunal

si

merge pe muchia

ce

E

Cilnia.

lut: Gali£a-

p5dun

acoperit cu

de

pe poalele

fine£e, iar

si

S.-E.,

sat, in jud.

pe

situat

Are

piriul

Neamju,

pi.

o popula^iune de 400 su-

flete si

1

Piriul -luT-Dumitru,

Piriul-lui ChirilS,

al-Murgociulul,

al-ParuluT, al-Radului, Butucilor,

Laptoacelor

si

Maiaestea

iar

;

din

189 1 Adormi-

rea Maicif DomnuluT, situata toe-

mat pe

hotar,

cuciii

Bacail.

si

de mat

Satul are o vechime

de

Te-

jud.

intre

lohanisul), Bratesul, A^a, CheiT,

bine

PTetreT, BatrineT, Frasinul, CriveT.

sat sunt venipf din Bucovina.

Tarcaul, izvoare minerale furoase, jud. Neam£u,

sul-

pi. Piatra-

Muntele, com. Pingara^i, pe mosia

19 case.

hect.,

suflete;

o biserica, cu hramul

:

com. Pingara^i, cu acelasT nume.

Piatra-Muntele,

piriul

Paramistea,

stinga Tarcu^a, Boloh^nosul (Bo-

cu purine podgorii.

Tarcaul,

:

Tarni^a,

100

ant

schit de c&lug&rt, la poa-

Gagesti,

pi.

comuna

Magura,

muntelui

lele

locuitortt

si

Girlele, jud. Putna.

Tarcaul.

Tarcaul,

tra-Muntele, jud. fluenja

Neam^u,

pi.

Pia-

la

con-

cu

Bolohanisul

piruluT

Tarcaul.

piriul

Tari- Verde,

Tulcea,

munte, jud. Bacau,

pi.

IstruluT,

catunul com. Coge-

com. Vasiesti, din

sira

lac, situat in

partea de S. a pl5sii

tilor.

pi.

bine-f5c5torilor»,

si

are hramul

tuturor Sfinjilor.

Cogelac, pe malul riulut

Duimgi,

de munfi, jud. Bacau,

Mun-

pi.

com. Brusturoasa, de pe

telut,

granifa spre Ardeal, de

la

la

sting

al

pi-

poalele sudice

dealuluT Haidin.

Are o $ira

kil.

intindere de

3010

hect.,

cu o popula^iune, amestecata, de

563 suflete; o scoaia de rugaciuni.

si

o casa

Ghimes aci

inainteprinjudefulNeam^u, p^na

Mehedinji, plaiul Closani, asezat

muntele Ciudomirul pana

virful

cu acelasT nume,

de

si

in

pe ambele

pasul Bicazulul.

la

jud. Ba-

cau, pi. MunteluT,

com. Brustu-

roasa, situat pu^in

mat

N. de

la

col^ul N.-V. al jude^uluT,

si

inalt

in-

frumoasS.

tr'o pozi^iune

In sat, in apropiere

intindere

de

35000 hect,

Neam£u. Din aceasta

numai

in

si

in partea afla

urmele unei man&stirt vechT.

intindere,

10000 hect. sunt puse

de

4

kil.

de

pe culmea caruia e hotarul ja-

tele

munNeamju,

izvoreste din

Tarhaoasul, jud.

(marginea despre jude^ul Bacau),

curge

spre

N.,

Tarc5u,

si

pe

trecind

hchitul Tarcaul, apoi tes,

intre Brosteni

reT,

avind 1475,5

se

pe

la

Bra-

varsa

66546. Marele Mcfionar Geograflc.

la

Vol.

pe

Roman,

St&nija

pi.

la

si

mitatea de E. a judefuluT.

Tasoc,

deal,

Grumazesti, p£n3

in-

la

circiuma Bu-

dinsul e

o parte

asezata

a satulul Tanacul.

Ta§-Bair, pi.

deal,

Babadag, pe

in

jud. Tulcea,

teritorjml

vite

in

din

CiatalBair, se intinde

S.,

com. Te-

partea de N. a

com. dealul

spre

o direcfie generaia de

spre

Stanisesti, jud.

cuciu, situat in

comunei.

Tanacul,

tinde de la N. spre S., dinspre

Congaz. Se desface

suflete.

poseda 2009

sat, facind parte din pi.

com.

in

Crasna, jud. Vasluiu. Se

a plaset

Oncesti,

Bucovina,

si

altitudine.

Are

mart cornute.

Tarni^a,

m.

zabriciu.

aproape de extre-

el,

Locuitorii

Tarcaul, piriu,

Suceava,

com. StSnifa, spre

satul

o populate de 135

exploatare.

in

sat, in jud.

Siretul-d.-s.,

S.-V.

supra-

de 1205 hect, din care o padure de 400 hect. faja

Pe

jud.

un

7 hect.

Are o

Rachitoasa.

tirei

pi.

dreapta a piriuluT Bistri^a, se

Tarni^a, statuluT,

luT se afla

Tarni^a, mope, proprietate a statului,jud. Tecuciu,com. Oncesti, pi. Stanisesti. Aparjinea manas-

de 1664 m.

Tarcaul, pUdure a

Moines-

laturT ale soselei Se-

verin-Floresti-Baia-de-Arama,

Tarcaul, virf de munte,

poalele

Tarni^ele, munte, jud.

Tarni^a, sat, facind parte din com. rur. Baia de-Arama, jud.

si

La

mare de vre-o

lac

Muntelui,

spre E. de catunul de resedin^a,

ale

Tarcaul, sau Ciudomirul,

sat, in jud.

cea de E. acomuneT, la 2

si

S'a zidit la 1833 de cStre Eromonacul Avram, «cu cheltuiala

Dumineca

Tarni^a, sau Tarni{oaia, virf de

pe mosia

situat

schit,

Tarcaul, com. Pingarafi,

la

S.,

N.

brazdind partea de N. si

cea de E. a com. Pe

poalele de S. trece drumul comunal Congaz-Agi-Ghiol. Este

la

acoperit cu tuferisurf

si

de natu-

DominS

s.

Congaz.

ra pietroasa.

V.

Hosted by

Google

TAS-BA1R

Ta§-Bair,

Tulcea,

deal, in jud.

Babadag, com. Armutlia. Se

pi.

TA$-PUNAR

546

zen£a de odinioara' a Marii prin

desface din dealul Asmilar-Bair; se intinde spre N., in o direc^ie

generals de

spre N., braz-

Ja S.

dihd partea de N. a

de

plasiT si

S.

a comuneT. Este denatura stin-

coasS, acoperit cu padurT

pSsunT.

Domina 115 m.

de

inalt

virful

sail

Camber

satul

comunal

drumul

si

cu

cu

si

Camber-

Ta§-Punar, stanta,

pi.

deal, in

pe

Tulcea,

jud.

com.

teritoriul

Ciamurli-d.-s.,

pe

si

al

ca-

tunului sad Caugagi. Se desface

din dealul Chiuciuc-Bair

septentrionala a plaseT,

la

lungeste

spre

Tasli-Bair

E.

cu

Bal-Bair.

si

tura pietroasd

si

cea

Se pre

a comuneT.

dealurile

E

de na-

acoperit cu pa-

si

sunT.

kil.

geamiT, una in

stanta);

manul

meni

la

com.

V., cu

Topalul

si

Con-

I (pi.

com. Torto-

cu

S.,

E., cu

la

;

Carol

si

iar la

;

N. cu com.

Hirsova)

(pi.

com. Pazarli

Babadag, pe

pi.

Enisala.

rur.

teritoriul

Se

com.

desface

dealul Golovar-Bair;

din

se intinde

au

(pi.

mile nar

malurf

Carol la

I

§iriul la

Tortomanul (107 m.)

si

(no

Eschesec (234 Bair

;

brSsdeaza par-

tea de E. a plaseT

Pe

a comuneT.

Ja

si

cea de S.-E.

poalele de S.

Babadag-

trece calea judefeana

Este

Jurilofca.

de

natura

troasS, acoperit cu pufina si

pSsuni.

Virful

pSdure

maT

eel

pie-

inalt,

dealul Juc, are 84 m.

m.)

virf de deal,

partea de E.

rTulcea,

situat

a pl&seT

Babadag

Enisala.

Este unul din

in

jud.

si

a com. rur, virfurile

troase

si

Se terminS repede zelmul.

baza chilil

lui

Pe

la

in iezerul

Ra-

12—15 m. de

la

se v5d restun de co-

marine, ceea ce atesta pre-

prapasti-

;

m.), in interiorul

comuneT.

mat

Ele sunt acoperite, in cea

mare parte, cu pasunT,

fine{e

si

Movile sunt si

22,

toate

artifi-

servesc ca puncte si

cu aburT.

resedinfa,

pe

S.,

morT de

3

formats din catunele

de N.,

Tas-

:

partea de

in

Tas-Punar

vSile

Bei-Dere;

Sali-

si

Baltagesti, in partea

la

kil.

7

spre N. de

re-

sedinja, pe piriul Saragea; Chior-

Cesme-Romin, spre

E., la 5

kil.

spre N.-E. de resedin^a, pe valea

cu acelasT nume Chior-Cesme-Ta;

800 m. spre N.-E. de precedents, tot in valea Chior-Cesme.

tar,la

de

observa^ie.

Are 2 piraie mici: BoazgicDere si afluentul sau SarageaDere, precum si maT multe vST. Are o suprafa^ de 15708

fier,

4 masinT de vinturat, 20 de co-

1007

sit;

22344

caT,

oT

si

2445 boT, 20 194 porcT.

Comerciul este spre

S.-E.,

si

de coloniale export

de

produsele

asinT,

Se

activ.

prin gara Cernavoda,

la

face

17

kil.

consta in import

manufacturT

si

cereale

si

si in

vite,

cu

lor.

Budgetul com. e

la veniturT

de

10955 1. §i la chelt,, de 5545 1. Cat de comunica^ie sunt: calea

judejeana Hirsova-Medjidia,

trecind pe la

purine samanaturT.

orientare

m.

N

1

si

E

de o mulsi

;

ciale,

de

70

inalt

(204

Hos-Tepe Bair (203 m.), Mahometcea Bair (127 m.), dealurile Tas-Punar (100 la E m.),Mezarlic-Bair(i 00 m.), ChiorCesme, (117 m.) si Baltagesti

oase, la

E

si

Alah-Bair

intretaiate

vint

geamiT;

batut porumb, 25 grape de

lanful

m.), Satis Chioi-

Jime de vaT adincT

de

Zavol-Bair

Saragea-Bair, dealurT pie-

si

nordice ale dealuluf TasBurun. stincos

m.),

(131

(137

Ta§-Burun,

m.),

(126 m.), toate spre

alipite

V.;

la

m.),

dealul La-Movila-GreculuT(95 m.),

Pinar-Bair

c2t.

cea-ralta in cat.

si

LocuitoriT posed£: 260 plugun, 484 care si caru^e, 1 masina de treerat cu aburT, 8 masinT de secerat, 30 masinT de

m.)

(129

Harapat Daga (103

S-E.;

si

Calele-Bair

;

Tuzla-Bair

avind o direc^iune generala de S.-E. spre N.-V.

V.,

la

sunt: Geabac-Bair

m.), la S.-V.

S.;

Tas Pu-

E.,

la

pra-

si

N. Principalele dealurT

comuna

din

(106

inalte

Tas-Punar, cu 2

Tas-Punar; 2 scoale musulmane

Punar,

Hirsova).

Topalul

S.,

spre E., in forma de semicerc, la

;

Chior-Cesme

cat.

cat.

in

Chior-Cesme

Sei-

Solul e in general accidentat.

la

deal, in jud. Tulcea,

dona VoevozT 2

S-£iT

si

alta

1

prima

hogT; 2 scoale mixte, una in

(114 m.)

Ta§-Burun,

preot,

1

Nicolae, a

Sf.

hramul

si

pastioase. Este brazdata de cul-

de mijloc

cu hramul

de

paracliser,

I

19

nerate de la V. spre

dind partea de N. a plSsiT

si

cu

Vaile

braz-

cintare£

pe valea Tas-Punar. la

in

preot

paracliser, alta in c&t. Tas-

1

cea

tinde spre E., in o direc^ie geE.,

una

1

spre N.-E. de oraselul Medjidia,

se in-

;

in

la

stanta, capitala districtuluT,

Se margineste

IstruluT,

rur.

si

Punar, deservita

situata

54 N.-V. de orasul Con-

spre

§iriul

pi.

com. rur., jud. ConMedjidia,

partea de V. a judefuluT, kil.

2 bisericT,

;

Saragea, deservita de

cat.

Slava-Rusa.

Ta§-Bair,

hect.,cu o populate, amestecata,

de 1738 suflete

aceste locun.

satul

1

kil.

spre V. de

Tas-Punar; apoT drumurT

mici ce unesc c&tunele intre ele st

cu satele vecine: Tortomanul,

Carol

I,

Dorobanjul,

Siriul, Satis-

Chioi, Boazgicul, Seimeni, etc., si

care se intretae in deosebite

direc^iunT,

Hosted by

Google

,

TAS-PUNAK

Ta§-Punar\ sedin^S

Cons-

jud.

in

sat,

Medjidia, cat. de

pi.

tanta,

re-

com. Tas-Punar,

al

si-

tuat in partea de N. a placet

si

centrala a com., pe valea cu a-

nume. Are o

celasT

TATINA

547

intindere

de 3198 hect, din care

n

hect.

S.-V. a laculuT

care

Chiuciuc-Ada,

In partea de N. se varsa piriul

Casimcea

Tasaul

riul

pu{in mat

si,

varsS

dionals, se

populate de 99

se mat deschid

in

urmatoarele vat

:

familii, sail

525

Valea-Dolufaci

Ta§-Tepe-Iuc, movild,

jud.

in

Tulcea, situatS in partea de S. a plaset Istrulut

cea de E. a

si

Conine

acest

Valea-Cicracci.

si

peste,

mat multe

sale s'au asezat

Cara-Coium, situat

din prelungirile de S.-V. ale dea-

de

Saxan-Cula,

lugea

si

Su-

intre vSile

Dichili-Tas-Aleac. Eaco-

Are 184

perita cu verdeafa.

dominind

doua va%

cele

m.,

piriul

la

jumalatea situat

faci,

Dolu-

;

extremitatea

la

N.-V. satul Tasaul, situat ;

tea de N.,

sau

aproape

S.-V.

liniet

satul

si

sa

in par-

Rahman,

si-

Casimcea, satul Caciamacsi dru-

tuat aproape de extremitatea S.

mul comunal Caciamac-Rimnic.

a laturet N.-E. Malurile sale sunt in

Tasaul,

sat, in jud.

com. Cicracci,

tanta, cSt.

mat kil.

spre N. de

situat

o

cat.

TasSul

piriulut

laculuT Tasaul.

50

1

de resedin^a, marginea

la

si

cu o

populate

de 68

familii, sau 308 suflete. §oseaua nationals Constanja-

Babadag

mare,

insemnatrl distanfa acoperita

cu

nisip.

trece

cu

2

Ta§aul,

alt

nume al piriului Ca-

simcea, care uda jud. Tulcea,

lac,

pe

tanta,

mat

kil.

in jud.

in partea

si

teritoriul si

Cons-

pi.

comunelor

de E. a

placet,

de si

de dealurile §ahman

N.-E.

si

si

la

marginea sa

de 8

kil.

tre 25

este

1

Basara-

deal, in jud. Tulcea, teritoriul

com.

Bas-Chioi. Este o prelungire S.-E. a dealulut Stamuni-Culac, brSz-

dind partea centrals a plaset a comunet.

De

si

naturS stincoasa*,

pe alocurea, domina* satul BasChioi, asezat la poalele sale sudice,

si

piriul Telh;a.

cu purine

padurt

Este acoperit si

pasunt

in-

cu ceva semanSturt pe

tinse, si

poale.

de N. a

plSset

Ta§aul,

vale, in jud.

pe

tanta,

si

sail

la

Cons-

com.

anume pe Tasaul. Are o

Cicracci, cat.

teritoriul

si pi.

rur.

acela al direcfie

N.-E. catre S. Se

si

se deschide in

la

lacul TasSul.

jumatate

Tulcea

cea de N.-V. a com. Malcoci,

de

care

bra^ul

Este

de toate

inconjurat

de

Sulina,

format.

este

izolat,

cu

pSr{;ile

Are o formS triunghiulara, o intindere de 80 hect. si confine stuf.

peste.

Tatina, rur.

sat, fScind parte din

Spanfov, jud.

V. de sat

Ilfov,

com.

pi.

01-

N.-V. de Span-

de dealurt. Spre

este

o

mica"

balta^

numitS Tatina.

Ta§ca,

Neam^u,

pi.

Piatra-Muntele, com. Bicazul,

si-

stituc,

in jud.

tuat pe stinga piriulut in

dm mul

ce

Bicazul,

duce spre

treca-

toarea PrisScani.

Are o

Se intinde pe o suprafafS de 1863

252

hect.,

Numarul 317

si

Tatina, Tatanir, Sulina,

cu o populate de

locuitort.

al

vitelor

mart e de

celor mict, de 443.

scoalS.

in-

de

partea

jud.

Ta-

trece prin satul Tasaul

sSul-Sirti,

lac, in

si

fov, inconjurat

de S.-E., este

hect. In partea

Tatar-Eni-Ghiol,

din lungimea vaiet.

metri, iar intinderea

200

ih

si

Babadag, pe

pi.

piriulut Tasaul, care are

pan£

Adincimea variazS

— 40

de

si

Tatar-Bair,

de

Cara-Chioi-

in el

exports

se

lia si

bia.

S.-

Lungimea sa, conde la locul unde apa

Casimcea se varsa

in-

care se consuma" in orasul Chi-

tenifa, situat spre

Bair la S.-V. siderate

confine peste,

aproape

E. a com. Cicracci. Este inconjurat

Cicracci

sau. Este

stuf, si

Prin mijlocul acestet vat e albia

Gargalic, situat

V. a com. Gargalic, centrala

insu-

lefe in interiorul

si

generala de

sat.

rurale Cicracci

pi.

Istrului*

intinde dea-lungul dealulut

Tasaul,

intr'insul,

mici

conjurat cu

la

Are o suprafa^a

hect.,

spre V. de

el si

.

Are 2

hect.

la 5

ambele malur! ale

Cicracci, pe

1

cu marea, fund, intre

cea centrala a com.,

si

Nu comunicS

Cons-

de E. a pla-

rnult in partea

set

de

pi.

si

general joase.

im-

si,

sate:

in col£ul

Cicracci, situat

la S.;

venit

Pe marginele

apar^ine statulut.

com. Casimcea, asezata pe una lulut

carut

al

Are

girla Tatanir.

Capanos, ce se varsS

420

si

Valea-Tasaul,

sale,

cSrut bra{ secundar Tatam

preunS cu lacurilePojare^ Bisagi,

piriuri,

lac

al

comunicS prin

Ci-

piriiasul

Afara de aceste

cracci.

cu

o intindere de 300 hect.

la E., pi-

partea meri-

iar in

;

ocupate de vatra satulut, cu o

suflete.

si

brajul

una din revSrsanle

Chilia, in

com. Gargalicul.

de

|ine

Chilia-Vechie, format de

interiorul

in

si

luT se aflS insula

lac,

pe

jud.

teritoriul

Tulcea,

pi.

com. urb.

insula*

in

DunSre,

in

dreptul satului cu acelast nume, jud. Ilfov.

Hosted by

Google

:

TATINA.

Tatina, mosie a ni$a, jud.

Olte-

statulut, pi.

Ilfov.

lacul

curs de 8

com. Spanfov, formata din

trupurile: Tatina-deBalta

(ioo

Tatina-din-Deal

(700

pog.)

§i

E

Ilfov, pi. Olte-

Tatla-Suhat, cimp, acoperit cu cu pa^unt, jud. Tulcea,

$i

Babadag, pe

Tatligeac-Buiuc

Are o suprafaja* de 4407

Ciamurli-d.-j.

$i

de

105 care

ud& de 3 pSr$t. Are o dere de 300 hect, din care mat mult de 2 par^t apar^in com. Canli-Bugeac, restul, com. Cia-

fereerat,

il

$i

Tatllgeac, com.

Mangalia,

stanta, pi.

la

58

spre S. de ora^ul Constanta,

capitala

deE. a

districtulut,

placet, la

13

kil.

cu seama 01

;

ban& Mangalia

;

com. Ghelingec

iar $i

la

cat.

V.,

cu

Parveli

com. Tuzla). Relieful solului e pufin

acci-

principalele dealuri care

;

o br3zdeaz& sunt: Tau^an-Bair Mangea-Punar(70 m.), la N.

plu-

ceasca, de 267

ma-

ocupa cu agricultura

1

4 mort de

boT;

$i

17 16

lei,

de

cheltuelt,

la

si

veniturt

la

m.)

S. (55

cu fine$e

;

$1

la ;

N.-E.

;

Parveli

Tatligeac-Bair, la

ele

sunt acoperite

semanatun.

Movile sunt 25,

toate

artifi-

lac

Mare cu

§i

luntrile;

printre

trece

Ape Marea-NeagrS, care o ud& :

la E.,

cul

pe o distant de 6

Tatligeac-Ghiol,

Mare,

la

kil.; la-

format de

E. com., avind 180 hect.

sau veclnale ce due

la satele in-

Gheringec,

dulah,

Co

Ascilar,

pucci, Mangalia, etc.

stanta,

pi.

in jud.

Con-

Mangalia, pe teritoriul

comunei Tatligeac. Are 63 m. $i domina satele Pervelei, Tatligeacul-Mare

precum

$i

$i

Tatligeacul-Mic,

valea cu acela^i nume.

dinspre V.,

cea de V. a cospre

de

S.-V.

Biuiuc.

Are o

suprafa^5 de 2225 hect.,

de

cu o populate, amestecata, suflete.

433

Tatligeac-Derea,

spre

piriii,

com.

rur.

geac.

I^T ia

fintini

jud.

in

stanta, pi. Mangalia,

pe

Gheringec na^tere

Tatli-

din

doua*

mart, ale satului Gherin-

spre

mergind spre S.-E. panS

S.

$i

la satul

de N.

;

a-

pot se indreapta spre N.-E., pana Tatligeacul-Mic, strabate satul

doua

$i

la e^ire

laculeje,

$»i

dealul

$i

anume

din virful

indreptindu-se

avind o

direc^iune

Apuca pe

Biuiuc-Derea,

trece

valea

$i

satul Tatligeac-Biuiuc lacul

prin

se des-

?i

Tatligeac-Ghiol.

Con-

teritoriul $i

Ascilar, udindu-i partea

la

Se desface din

N. cStre S.-E.

S.

la

jud.

in

com.

Sari-Iucler,

saTi

de

vale,

Mangalia,

pi.

Tau^an-Bair,

chide in

Tatligeac,

san£

Tatligeac, curgind

de

catunul de re$edin£3, Tatligeac-

Tatligeac.

Tatligeac, movila,

spre E. Formeaza in drunnul s5u

piriul

comunet

partea

in

kil.

Constanfa,

prin mijloc

cu stuf;

$i

2

la

Constanta,

catunul

Tatligeac, situat

munet,

(Tatligea-

vecinate ca: Tuzla, Parveli, Ab-

intindere, din care jum^tatea apu-

acoperita

Mangalia,

pi.

doua

cele

mid comunale

drumuri

;

soseaua

Constanfa - Mangalia

judefeanS

gec, indreptindu-se

ciale.

pufin cu

$i

sat, in jud.

E. a placet

lei.

Cat de comunicafie sunt: pe

;

Bair (47 m.), (66 m.), la V.

suflete, care se

Tatligeac - Cuciuc cul-Mic),

vint.

sate

Unga lacul Tatligeac. Se mSrgine^te la N. cu com. Tuzla $i Musurat la E., cu Marea-Neagr2; la S., cu com. ur-

hect.,

spre N. de lacul Tatligeac-Ghiol.

spre N.

ocoluluT,

Are o suprafa^C de 2182

1

9 grape de fier, 2 trioare; 8540 capete de vite, ma!

care

ora^elul Mangalia, re$edin$a

$i

cea centrala a comunei.

valea Tatligeac-Derea, pu£in mat

semanat, 6

de

cea

in

$i

si-

tuat in partea de E. a placet

ma^int de

situate in

partea meridionals a jud.,

de

pescaria. Casele sunt a^ezate pe

de 3705

Con-

40

:

caru^e,

Budgetul com. e rur., jud.

cite

tanta, pi. Mangalia, c&tunul

re?edin£a al com. Tatligeac,

de treerat cu aburt, 6 ma-

murli.

dentat

avind

posedS

Locuitorit guri,

$int

intin-

4

cite 2

Tatligeac - Biuiuc (TatligeaCul-Mare), sat, in jud. Cons-

cu o populate, in maioritate tur-

Culac; iezerul Golovija eel mic

(al

hect.,

hoge.

$ina*

taiat

geamit,

cStun,

in fie-care

de mica vale Mil-Vel-

Este

de

Tatligeac-Cu-

$i

ciuc.

comune-

teritoriul

lor Canli-Bugeac

pi.

kil.

Tatligeac.

formats din doua cStune

568 suflete;

kil.

varsindu-se

cu o populate, amestecatS,

pog.)-

iarb2

$i

dupa un

Tatligeac-Ghiol,

din dealul Ghelingec, trecind prin satul Tatligeac-Mic, in lacul

Tatina, p&dure, jud. ni^a,

TATOMIRESTI

548

se indreaptS

apot se varsa

in

Tatligeac-Ghiol, stanta,

pe

lac, in jud.

Con-

com.

rur.

teritoriul

Tatligeac, situat in Sudul satului

Tatligeac-Biuiuc

?i

la E, satului

Tatligeac-Cuciuc.

Are o forma

alungita de la E.

cStre V. Este

acoperit mat mult de jumatate

cu stuf prafa£cl

§i

trestie,

avind

de 80 hect. In

el

o

su-

se varsa*

piriul Tatligeac.

Tatomire^ti, com.

Hosted by

rur., jud Dolj,

Google

;

TATOMIRESTI

iova

9

la

si

27

la

pi. Jiul-d.-s.,

de Cra-

kil.

de resedinfa

kil.

pe ambele malurY

situate

ale riului Jiul

Segarcea, pe

si

cul,

malu!

pe

situat

cu

piriul

acelasi

intre satele Micsoreni

si

Are o populate de 319 flete; 1

bisericS, cu

1

su-

preot

1

si

dascal.

cu com.

la E.,

juncY,

BrSdesti, despar(indu-se prinVa-

lea-Rea; cari; si

la

com. Bralosth;a,

cu

S.,

com. R2-

cu

V.,

la

cu com. Bradesti.

la N.,

Terenul comuneT este Este udat2 de

de

recjiunea el

se

cu

di-

V. spre E. Pe

la

toare. Jiul primeste

comuna

in

Tatomiresti, pe dreapta, treT

pi-

Tatomiresti, sat, in partea de E. a com. DrSguseni, pi. Funduri, jud. Vasluiii. Are o suprafa^ de 715. pulate de 360

De

Are o

suprafafa*

de 1355

hect.,

cu o po-

hect.,

o bise-

suflete;

din piatra\

rica, zidita*

acest sat $in

biserici

resti,

facuta

Aga

Tatomi-

in

a

si

statuluY,

ditunele:

1879,

acum

iar

impropriety ri$Y in

Perieni.

si

la

1886

anul

de

sianu, cea-1'alta" facuta'

de

1850,

ambele

preopf

si

d-na S.

locuitorf,

^i

Fili-

hect.

dure.

pe

de

2

o scoal&

2 cintarepf;

rataRScari, vecinale 1

lunga

si

una

:

de

Scaesti,

la

5

in

3

trece calea kil.,

catre kil.,

dnei Filisanu

300

si

hectare

pa-

si trei

Tatu-Cimpoiasul,

Jiul-d.-s.,

sat,

jud. Dolj,

tuat pe stinga riului Jiul

si

Cilnati,

udS si

com. R.-Vilcea,

pi,

Ocolul, pe mosia Ceta^uia.

Tausan-Bair, tanta,

deal, in jud. Cons-

Mangalia, pe teritoriul

pi.

Tuzla

rur.

si

Musurat. Se

bisericS,

ca

Dara-Iuiuc

Baldova-Iuiuc

:

la

maY

m.),

(57

m.)

(70

Tucler, care e eel

Sari-

si

inalt (74m.).

deal,

merge

extremitatea sa S.-V.

iar

E

de cStunul Modreni.

Legenda mele de

zice ca sY-a luat nu-

un

la

gingas pastor,

si

fu plins

de

Acestia in amintirea-Y

dadura numele s&u de obiceiu

el

isY

valY

ducea

pe unde

pl£seT

Neamju.

formata dincatunele: Taz-

Frumoasa

laul,

si

Balcani, cu o

popula^iune de 2871 suflete. Dintre locuitoriY impropriet&in

rij;Y

care

1864

traesc

curile lor;

sunt si-sY

280

astSzY:

stapinesc

sat, facind parte din

Oncesti,

pi.

com.

Stanisesti, jud. Te-

pe coasta dealuluY

pe dealul Perjul

la

N.-V.

Are o populate de 289 flete,

locuind in 65 case.

su-

lo-

184, ca urmasY; 257,

care desi insurant

oile.

Man

de soseaua jude£ean&

rur., in S.

;

este

si

cultivatorY

de pamint, n'au nicY un soiti de proprietate. Are 3 bisericY ortodoxe, cu 10 deservenj;Y si una catolic&; o scoala. Budgetui com. e la venitun de 6450 leY, si la cheltuelY, de .

Taula,

la S., si

Neamju,

virfurY

Bistrifa, jud.

Taula, la E., pe rediul Scafara

Ani^a.

Per-

satuluY

Are maY multe

S.-V. catre N.-E.

Tazlaul, com.

luY,

vel-Aga Medelnicerul

so£ia sa

N.-E.

la

avind o direcfiune de

maY jos

pe dreapta

frumos, muri tinar,

stra-

pana

si

velei,

de

cuciu, situat

sat, in jud.

run, in

riul

fondata in 1750 de MateT Biv-

Tatomiresti,

trigono-

de gointindere de 6700 m. p.,

partea

to$i sateniT,

;

si

Hng5

loc cu p&dure,

se varsa in

si-

Are o populate de 583 suflete o scoala mixta*, ce funco

Taumirul,

g»lia-Constan{a.

pi.

b^tut de dealul Tatomiresti.

{ioneaza din 1874;

punctul

si

ea

in

;

;

metric Parvuloc, inalt de 2,2 m.

talata*

E. a comunei

kil.

com. Tatomiresti,

ea e situat

Valea-SalcieY. Izvoreste din Dea-

lul-Modrenilor,

kil.,

piriu, in jud.

Tatu-Cimpoiasul, carecinta foarte

Tatomiresti,

Litcovul

gtrla

varsci

R.-SSrat, plaiul Rimnicul, com.

fe-

a doua c&tre

a treia la Bradesti, de 7

Cara-Orman

a com. rur.

drumul comunal Tuzla-Pervelei

cai

Bralostija,

intindere de 5

jud.

cea de S.-V.

si

Dealungul acestuY

anul

la

deservite

lei.

vie

com. Tato-

Aduce venit anual Are pe dinsa 60

locuitorilor.

de 54000

Sfircea,

particulard,

pi. Jiul-d.-s.,

si

in cat.

comuna

jud. Dolj,

reparat5 la

mixta. Prin

Tatomiresti, mosie miresti, apar^inind

1750,

a plaseY Sulina

com.

cu so^ia sa

de R. $erban-Filisianu

1826

a

cotiturd

Gheorghe,

Sf.

intinde de la S.-V. satuluY Tuzla

de MateT Biv-vel-

Medelnicerul,

Ani^a, pe

la

una

:

brafulut

jud. Vilcea,

cu o populate de 1097 suflete

doua

Taula-Parvuloc,

M&cresti, Gura-VaieY, fost& proprietate

a locuitorilor

raie.

care e de 255 hect,

se

podurT stata-

doua*

afla

ses.

riul Jiul,

si

Tulcea, situate in partea de V.

74 boY, 81 vacY, 10 177 oY, 30 caY, 26 porcY.

Vite:

drept.

Se invecineste

Locuitorii sunt vechY r£zesl

stSpinesc tot teritoriul c&tunuluY,

Itrinesti.

formats din c2-

si

tunele Tatomiresti, resedin^a, pe stinga,

com. MaYgineni, pi De-Sus-Mijlo-

nume,

placet, Filiasi.

E

tazlAul

549

6155

lei.

Hosted by

Google

1

:;

tazlAul

tazlAul

550

Comunicajia cu satele vecine soseaua judefeana'

se face prin

Dobreni Moinesti.

al

domniet

mat

pe locul unde

sale,

inainte exista ma*nastirea cu

nume, precum se con-

acelasi

stats dintr'un uric din

Tazlaul

Prajoaia,

sail

BacSu,

sat, jud.

com.

Tazlclul-d.-j.,

pi.

Berzun^ul, situat pe malul drept

TazIauluT-Mare,

al

la

de

kil.

7

satul Berzun£ul (scoala). su-

flete.

Vite:

9

187

cai,

18 porci

mart

vite

capre.

11

si

telut,

situat

pe pinul TazlSul-

si

SSrat, la N. de Girlele,

m. de

Mun-

pi.

com. Valea-Arinilor,

valea

in

Bacau,

sat, )ud.

Lucacesti

satul

4500

la

(scoalS).

Are o populate de 442 flete;

o biserici,

calugSrt,

Borilesti

3

1852 de

in

de

cuitort, deservita

cat,

nute, 33 porci

Pe

3

si

63 capre.

1852

care dau £i{eiu in

cu

mare

p2cura,

cantitate,

sunt

parasite

peste

100.

Tazlaul,

cdtun, cu

56 locuiton,

Tazlaul-d.-s., jud.

Bacau,

si-

tuat la poalele muntelui Utura,

valea Tazlaulut-Sarat,

in kil.

de

Solonjul

satul

sat,

piriul kil.

in

jud.

la

1

este in in

cu

acelasl

de orasul

situat

nume,

la

3 biserici

si

Bacau,

pe 31

IVlare

la

rndnastire,

si

situata zidita*

1496, in

pe

sting al

si

cele

incadrata

si

ca*

exists

ant.

de bacCon rusesc.

Curtea si

ale cSror poale

uriast,

virCurl sunt

hidrogen sulfurat

acoperite cu

chimice

de si

brazl.

si

cu un gust

degajeaza* pu{in gaz,

compus

carbonica,

sulfurat

o hidrocarbura.

si

din

hidrogen

anhidrita

Densitatea determinate de

Poni

egala

cu

temperatura, 17

C.

este

de turnesol este

Hirtia

d.

1,0082,

la

inro-

ceea ce indica o reac£iune

sita,

acida.

Aceste ape sunt bune contra reumatismulut,

cundare

accidentelor se-

ter^iare

si

sifilitice

si

contra diferitelor eczeme.

et este spa^ioasa", p3trat5

inconjurata*

cu

zidurt

inalte

Tazlaul, culme de munfi,

de peatra. Deasupra por^et are

Bacau,

o clopotni^a; in stinga sunt ca-

Tazlaul-d.-j.,

sele

si

malul

Temperatura I4°,5 C. Apa

sSrat.

piriuluT Tazlaul-S&-

ocolita fiind din tret parft

mun^i

fizice

la

pede, incolorS, cu un miros de

ne aratS

pe marginea

escava^iune

Proprietafile

o inscriptie slavona

cele no! sunt

intr'o

apa se

;

mict, cu chel-

Din ornamenta^iile vecht nu se mat g3sesc;

de 400

Cormeaza

piriulut

sunt urmatoarele: apa este lim-

Crumos sculp-

Coarte

si

are

ea, care

egumenestt, toate zugravite.

Dinaintea bisericet este un turn care confine

si

vre-o

aCara din curte este

chilit

5

o gradina

Astazt

pla^ile

este

redusa

la

bise-

si intra*

la Basasti.

despart

care

dealurt,

si

De

forma ta numat de

aci inainte e

Bistrifa

Tazlaul-

de

si

Siret,

apoi Trotusul de Siret pana"

Adjud

de mir.

Tazlaul-d.-s.

Bacau, pe

in jud.

jud.

care, incepind din,

Tarc&ul, apuca* spre E.

Mare de

Crumoasa.

Tazlaul, ape minerale, situate pe mosia statulut, jud. Neamju, pi. drept lele

jud.

Muntelui, com.

lea-Arinilor,

TazlSuluI

In anul

de granit, grost de o

Bistrifa,

Cam.;

o scoala.

fosttl pi.

mat

gotic

stil

com. Tazlaul, pe malul

al piriulut

Vavalea

de

§tefan-cel-

al

40-lea

an

MaYet

deasupra

a

(jud.

2

kil.

Tazlaul, tele

la

Putna).

plasa si

e

de

riii.

munNeam£u,

Izvoreste din

Go^manulut, jud. Bistrifa,

comuna Tazlaul

curge printr'o vale Crumoasa

pana

niveluluT

acestor izvoare

430 m. Izvorul la

TazlSul, la poa-

dealului Magura-Mica.

Inalfimea

Tazlaul,

malul

pi.

Piatra.

Are o populate de 287

izvorul principal iese din-

;

tr'un chist argilos, care

catapiteasma

Gh. Constantinidi. Usa

stilpt

palma

(scoala).

Neam^u,

com. Tazlaul,

Bistrifa,

ar-

antice din

— 92).

reinoit

alte lucrurt

rica

Tazlaul,

si

cea mare de lemn din nauntru

Cacind parte din com. Solon^ul, pi.

biserici

si

s'a

tuiala lut

rat,

teritoriul catunulut se afla

gropt

Notice istorice

«

Moldova, pag. 89

pe

vite cor-

1 1

peste 58 de pufuri

iar

Mel-

(v.

Aceasta manastire se intindea

30

:

Dragotesti

si

Terenurile aparjin grupet ter£iare

piriulut Tazlaul.

circiumi.

Vite

berg.

aduna

de

lo-

vecinatate

apelor minerale de

al

Ems, Royat, Gleichen-

la Slanic,

m3n3stin

taft;

2 cintarepf;

SC.

analog cu

si

confinutul lor este

;

cheologice», adunate de pe la 48

su-

XV

secolul

zidita in

(1496), rezidita*

schit

Costa*

douS sate din

lov,

si

Tazlaul,

da

prin care

al

bicarbonate

M^nSstiret din Tazlaul sau Taz-

chisedec,

Are o populate de 135

cornute,

Domn,

aceluT

148 1

apelor alcaline-sodice-salifere

in dreptul satulut Tazlaul,

urmind direcjiunea V.-E. de aci coboarS intr'o vale, cu coastele ;

mergind

principal se afla

ripoase

si

spre N.-V. de manas-

paralel

cu

printre

masivul Tazlaulut-Mare,

tirea TazlSul.

Izvoarele

Cac parte din clasa

la

E.

si

descoperite, Bistri^a

ale Pietrei

Hosted by

si

si

Siretul,

Moines-

Google

tazlAul

tazlAul-db-sus

551

tilor

(jud.

BacSu)

tind

pana

la

V., straba-

la

hotar

douS

in

rin-

precum

E.,

toase de

mun-

din pa>£ile

si

V., prin

la

ridicSturT

din

mifica'rT

duri soseaua jude^eana Dobreni-

de tarim destul de importante,

inchizind intre ele

42—46

asa ca clima sa este foarte dulce

Tazlaul-Mare.

Moinesti

dreptul

(in

kil.

rami fie at).

Se

Trotus,

in

fa^a

in

satulu! Onesti, la Slobozia-Mie-

din com. Ripile.

luluT

pe dreapta

luT,

§oimu-

PuciosuluT, CociorveT, BabeT,

Nacladul

pe stinga

;

piriul Car-

:

p3na* in valea

numita

cau,

doua

numele de Tazpe dreapta

incarca

se

si

cu

Piriul-luT-Coman

:

Ne-

sau

Solon£ul, Tazlaul-Sarat, pe

grul, care-1

primeste

la

satul Te^cani,

Cernul, Versesti, Berzun^ul; riul-

Albelor,

VaiY

si

Gura-

Birsanesti,

PrisScelul;

Pi-

pe stinga,

iar

cu Piriul-BouluY, Slatina, Borzesti,

Se margineste de

si

ciuni

cu

;

S.-E.,

la

tindere; la S.

muna tana

Onesti p3na

si

cu

la V.,

;

sau

este

ruT git ar

Apele

sale

sunt

riuluT

lesne

bolovanoasa, jos

in

iar

confine

Albia-i este

de

la

pietris.

este in general larga de

Riul Tazlaul

pe

pe aceasta

vale, in jud.

Bacati.

Are

S.-E.,

paralela

si

direc^ia

cu

V2

kil.

se varsa

si

susT

plasei

pana

limita

Motocesti.

Tazlaul se incarca cu piriurile

pe dreapta;

Comanul,

Valea

riul

si

-

Rea,

DrSgu-

pe stinga.

o uda numai

cu aer curat,

dar expusa rev3rsSrilor dese ale

ale TazlauluT

la

N.

si

Gropile, Ripile, Beresti, Ber-

zunjul

Birsanesti.

si

Are o

de

suprafa^a

42499

o populate de 18095 locuitorT; 10 scolT; 12 parohiT,

hect., cu

cu 42 bisericT

de 20 preo^t

filiale,

deservite

44 cintSretT; 6 76 circiumT. Locuitoril poseda 646 caT, 10233 vite mart cornute, 2148 porcT, 1 39 1 capre si 9126 01. Viile ocupa 266 hect. si

biserici catolice;

e,

la

venitun, de

si

la

cheltuelT,

69435,84 de 31286,02

Drumurile sunt

:

calea

lei lei.

najio-

in

in

cursul Sciu

su-

de dealurT numite

merg

in

nesti.

Aceasta cale are 2

po-

duri: la Helegiu, pe Tazlaul-Mare si la

Onesti, pe Trotus.

drum

un

Mai

este

vecinal-comunal, care

leaga BSrsanesti d'a dreptul cu Tirgul-Ocna.

direc^ie

Tazlaul-de-Sus, plasd,

jud. Ba-

cau, numita ast-fel de la Tazlaul-

Mare, care

in cursul sail superior,

o strabate prin mijloc. MaTnainte se

numea

pe marginea

riul

plaseT, iar ultimele ra-

uda

N.-V. spre S.-E.,

de E. a

CaraclSul

iar

:

-

pi-

Paltinata curge pe dintregul

perior. $irele

de

:

Turluiul,

si

Belciul,

aceasta plasa,

viabila,

recT

pe

curge

la satul

Este

curenjilor

Tir-

DrSgugesti, Bra-

comunele Sanduleni, TirgulValea Rea, Dragugesti, Birsa-

tilor si a TazlauluT.

tra

Bojjoteni, Sanduleni,

in-

Trotusul

Moines-

con-

Rea:

de Slobozia-MieluluT, de unde

Dintre afluenjii TrotusuluT,

in

rurale,

nala Bacaii-Ocna, care trece prin

N.-V. spre

Este garantata

Cuprinde 10 comune

avind resedinja in Tirgul- Valea-

E.

sira

riurilor.

nu-

si

Tazlaul-d.-j. -Trotusul.

pi.

la

a

printr'insa curge Tazlaul-Mare.

si

dup5 ce o de la N. la

si,

gesti, BrStila

SiretuluT

adminis-

Trotusul

pi.

Budgetul comunelor din plasa

plasa

Strimba, Berzunjul, Albele, Bir-

vale.

Neam^u

in

Trotus,

in

Este coprinsa intre

veseia, roditoare

intra

Gura-Cernul

la

sanesti,

Tazlaul,

pi-

confluenja

si

S.,

soseaua Bacati-Ocna, care se

lasa spre S.

intre izvoarele

strabate in direcfia

prin pasul OraseT, pe si

ca-

Racariuni

de aceasta

:

al

Valea-T

comunica cu valea Bistri^ei unde trece

si

pilnn,

Tejcani

1

mita

TazlauluT-Mare cu Trotusul.

se revarsa, inundind foarte kite sa.

fi

cu

comunele Nadisa.

si

cu

trativ

co-

Vasiesti,

Te{-

anume Gropile

plasa, unita alta data

tila,

iar la N.,

spre

d.-s.,

Are forma uneT

cursului

mai toata valea

Poduri;

si

Tazlaul

•

si

Ripile, s'aii alipit

pi.

MunteluT, spre

pi.

comunele DSrmanesti

Belciul.

pe timp ploios

plaseT Trotusul,

in-

com. Dof-

la

co-

si

Scorfeni,

alaturate de pi. Tazlaul d.-s. Alte dou£ comune, care aparjineau

cu

d'alungul TrotusuluT, de la

riuluT

Ardeoani, care azT sunt

si

mica'

Trotusul, spre comunele insirate

Bucsesti, Tejcani

repezi

cani

gul- Valea-Rea,

S.-V.,

si

pea, BalBneasa, Helegiul, Deleni,

585CO m.

Putna

jud.

Trotusul, pe o

pi.

si

Fundul-Raca-

mat cuprindea

munele Nadisa,

munele Dealul-Noti, Valea-Mare, Faraoani, Cleja

Moinesti

Lungimea

pi.

Turluiul

la satul

pi.

de

cu

Gropile, catre co-

Turluiul, Orasa, Valea-Rea, Fili-

si

E.

la

Piriul-Sirbilor, Nadisa, FinafuluT,

Bratila

apa

la

valea

Dupa* vechia imparfire administrative,

si

pana* la satul

In jud. Bacau, uda cele

de

ast-fel

panul

RaduluT.

jud. Ba-

TazlauluT.

Bistri^a-d.-j.,

laul

TrotusuluT.

Tazlaul-de-Jos, plasa,

tiosul, Limpegiorul, Racila, Car-

plasT ce poarta

pe

ei,

povirnisul S.-E. al munteluT Tar-

panul, Brusturosul, StrajeT, Pes-

si

inceputul

la

Neam£u

piriul

:

vederea de

caul,

Afluen^i! saT din jud. sunt,

Nimic nu impedica

placuta.

si

varsa

Moinestilor

sira

brazdeaza partea S.-V. a pl&seT,

ce

Tazlaul-Sarat, fiind-ca

poarta

acest

nume o ,

in intregime.

Hosted by

Google

;

tazlAul-mare TazlSul-Mare uda* plasa,

Riul

in direcjie

N.-V. spre S.-E., p5na

Gura-CernuluT. Aceasta se in

la

carca pe dreapta, cu piriul Co.

man, Solonjul $i Tazlaul-Sarat iar cotyul de E. al pla^iT, este udat de

TAZLlC-CULA

552

piriul Trebi^ul.

Tazlaul-Mare, ramurd in

de munfi,

grupa Trotu^ulut, jud. Neam^u,

Are un

virf

258 m.

de

inalt

Este acoperit numat cu padurt.

Bacau, formind marginele

jud.

basinulut Trotu^ul in acest jude{.

Tazli-Burun-Ceair,

nume

alt

al vdil Nursus-Ceair, jud. Con-

Tazlaul-Mare,

riu y jud. Neam|;u

VezT

Bacau.

jud.

3i

Tazldul,

pe care ea

stanta,

com.

teritoriul

poarta pe

il

Garvan.

rur.

Este strabatuta de partea N. a culmeT TazlauluT

la

E.

culmile $ireT Pietrei

la

V.

$i

de

Aceasta plasa se intindea, mat nainre de 1892, panaia grani^a

V. a judefulut, mergind de la Ghime? pSnS la Doftana. Din

comune

15

mat

din care se alcatuia

inainte,

comunele

s'au luat

i

Podu-

M3gire$;ti, Valea-Arinilor,

Moine^ti,

rile,

Brustu-

Vasie^ti,

roasa, (Aga$ul nu era

Cele

mat

plasa

s'a

alipit

iar

8

Dof-

?i

au

d'intiiu

Neam£u,

in jud.

pi.

(VezT Brani^tea, mo^ie).

Tazlaul-Sarat,

com.

Muntelui,

pi.

valea

situat in

7500 m. de

la

Bacau,

sat, jud.

Magire^ti,

TazlSuluT-Sarat,

Magire$ti

satul

Luncani

bozia-Luncani,

precum

Slo-

$i

erau

ce

in

pi.

E.

a

Are o populate de 107

su-

E. satului

la

S.-V. la fie-

care din extremitaft de cate un

S.

mat

Vite

caT,

7

:

vite cornute

79

Tazlaul-Sarat,

jud. Bacau,

capi,

TazlSul-d.-s.

spre V., precum

rift,

Muntelui

pla^ile

$i

care

se

afla §i

ma

Scorjeni: Luncani,

in

Slobozia-Luncani, Basa^ti, Scor{eni,

Nadi^a, Schitul-Frumoasa,

Bahna*«;eni, Solon£ul, Leontine^sti,

Ardeoani,

Te^cani,

Are o populate locuitoriT;

12

cu 61 bisericT

filiale

de 19 preo$T

42

serici

$i

de

$colt;

11 ?i

dintre care

,

51

spre

spre

spre

Tazlaul-Mare,

tret

Ruja,

are 54991 hect.,

21450

hect. padure,

9615,22 hect. pamint de culture. LocuitoriY poseda 732 cat, 10334 vite cornute, 2282 capre, :

stupT cu

965901; 651

albine.

Cornea

cea,

pi.

$i

comunale, care

leaga satele acestei pla^t.

$i

herestrae.

este de

39750 m.

$i

N.-V.

direcjie

spre

jud.

TulSlava-

generala

S.-E.,

cea, d.-s.,

deal,

cat.

spre N.,

$i

Caugagi. Se

in

tura stincoasa

durl

§i

$i

$i

desface

se intinde

o direc^ie de

Are un

$i

la S.-

virf

de

Slava

piriul

Este de na-

Caugagi.

satul

ferata

jud. Tul-

in

din dealul Ta$-Bair,

V., spre N.-E.

valurT

com. Ciamurli-

Istrului',

pi.

kil.

1

acoperit cu pa-

pa^unt.

Tazlic-Cula,

vale,

cea, pi. Istrului,

jud. Tul-

in

com.

Tocsof.

Se desface din dealul Rimnicul curge spre S., pe linga dealul Tazlic-Culac, taie drumul com. Tocsof-Rtmnic ^i dupa 3 kil. se

;

deschide

in

pe dreapta,

Cuiu-Culac,

valea in satul

Tocsof.

braz-

poalele

Tazlic-Cula, vale, in jud. Tulcea, pi. Babadag, ora^ul Baba-

merge un drum comunal de

dag; iese din dealul Ianchi-Bair,

partea

centrala

nordica a com. Pe

sale la

in

Babadag, com.

Rusa. Are o la

Bejenia,

bolovSnoasa. Con-

Tazll-Bair, deal,

dind

Tirgul-Ocna

de

$i

Modirz^ul,

Vadimbul. Apele-t sunt

albia,

Lungimea sa

DrumurTsunt: caleajudeteana alte cat vecinale

$i

Valea-Ari-

Calnu^ul,

duce mat multe morT

de

Bacau-Moine^ti

$i

Tazlic-Bair,

la

ambele

calea

Traian,

189 m., dominind

:

Stani^oara,

Birzul,

Viile ocupa* 8567,50 hect.

-

in

Tejcani. Valea

la

pe stinga

nilor,

5 bi-

vSrsa

se

Afluen^it S&T, pe dreapta: Di-

anca,

;

a

a Moine^tilor.

$i

17812

cintareff

pu£in

sa este cuprinsa intre culmea Pie-

repezT

pi.

spre

N.,

Luc^ce^ti,

la

ridic?ndu-se

E.,

parohiT

deservite

pana

S.,

iar

catolice.

Teritoriul

muntele

Buc^ti.

$i

fe-

m.

de aceasta plasa. re$edin£a

de calea

Are o inal£ime maxima de 83 $i domina intreg satul Ala-

14 porcT.

Taziaul-d.-j.-Trotu$ul, s'au alipit

coprinde azT 12 comune cu

§i

drumul com. Omurcea-Alacapi.

drumul comunal.

Ea

partea

iar in

este taiat

ale lui

plasa"

de

generaia

GeamSna, pe limita jude^elor Bacau $\ Nearm;u. Curge mat intiiu spre E -S.-E. pe ur-

care erau alipite de fosta

cea

spre N.-E. Este taiat pe

rata Constan^a-Cernavoda

flete.

$1

la

direc^ie

Izvore^te din locul Flocea de pe

$i

$i

situat $i

Se intinde pe Alacapo, avind o

Nadi^a,

Ardeoani

terito-

placet

Te£cani,

Bistrifa-d.-s.,

Scorfeni,

pe

Alacapi,

rur.

partea

val al lut Traian,

($coala).

plasa Trotu^ul),

comunele

com.

riul

in

Con-

deal, in jud.

Medjidia,

stanta, pi.

centrala a com.

for-

(Doftana

Muntelut

de

14700 pog., Bistrija.

infiinfata)

Comane^ti, Darmane^ti tana.

Tazlic-Bair,

Tazlaul - Frumos, padure, de

Camber

la

a la

placet

Slava-Cercheza.

se indreapta spre

Hosted by

N.-E.,

bmz-

Google

tazlIc-culac

N.

dind partea com.,

dupa

si

a

plasiT

Tulcea-Con-

najionala

soseaua

Are o populate de 309

a

si

varsa

se

kil.

3

Toprac-Chiopru, linga

balta

in

TACUTA

553

si

popu-

catunelor Plesesti

si

Valea-

la£ia

in

Cat de comunicajie are

lo-

care intra

cuitorf,

cu-Apa\

seaua

prin Tabaresti,

Tul-

deal, in jud.

Istrului

rur., in partea

pi.

Crasna, jud. Fal-

542

Se tn5rcu comunele Bo-

24

la

desface din dealul Rimnic-Bair,

testi si

Averesti;

se intinde spre S. in o direcjie

Stroesti; spre

de

in

Iepureni

poalele E. e

Gugesti.

N.-E. spre S.-V., pana*

la

piriul

Tocsof.

La

Casimcea.

E

asezat satul Tocsof.

drumul

taiat

Rimnic-Tocsof

de

este

si

acoperit cu pasuni.

Tabacari,

Rimnicul-d.-s.,

pi.

deni, in partea

pe

neT,

drept

Rimnicul-Sarat,

si

Vite:

75 cat,

355

Ji-

cornute, 197 porci

al

riului

Este udata de

200 m. spre

V. de cStunul de resedin£a, O-

jud.

in

pi.

si

Constanta, pe teritoriul com. urb

E.

a

la

3

in

cea de

plasei,

munei, rasul

situat

kil.

Constanta

N. a

co-

la

1

kil.

spre

scoate o mare cantitate

de peste. In partea de N.-E. se apropie

foarte

mult

de Mare,

nic!

comunica cu ea prin o parte. Mai la N. de acest

iaz

se intinde marele

insa

nu

lac Siut-

Ghiol. Este inconjurat de rile

drumu-

comunale Anadol-Chioi-Ta-

bacaria (fabrics), Tabacaria-Pala-

zul-Mare dol-Chioi.

si

Palazul-Mare-Ana-

In partea de V., pe

pe

pe

parte

si

de

vita

preot

1

piriul

acesteT

let,

85 ban!.

2 dascali

si

;

o

1864.

Tabara§ti, com.

re-

loc.

si

103 case.

T&bare§ti- Vechl, mosie,

Cimpul,

pi.

drept

al

pe

situata

riului

Buz&ul,

malul 12

la

kil.

de orasul Buzau.

E

prietary a

statuluT,

pendinte de

formats din catunele

cu

Tabaresti-NouT,

si

;

nasul

;

o scoala, 3

si

bisericT,

in cat.

:

Ben-

5230 Galbi-

din care catedrala e cea cu

Nicolae

;

8 circiumT.

f

ca,

Galbinasul, lliasca

si

Stemnicul, jud. Vasluiu,

si-

pe coasta dealuluT Tacma

tuat

Are o

suprafa^a de

624

hect.,

populate de 74 familii, o biserica de sail 310 suflete; lemn, facuta intre anil 1826 si

o

1830, de locuitori. Vite: 67 vite

3 paracli-

si

sat,

partea de S. a com. Birzesti,

nesti.

cu

deservite de 4

3 cintare^T

Sf.

in

o popu-

late de 1640 locuitorT. Are o suprafafa de hect.

loturi.

Tacmane§ti (Calugareni), pi.

Galbinasul, Tabaresti-Vechf

tul,

in jud.

rur. y jud. Buzau,

mosnenilor LipienT.

Vol.

Buzau, cu 460

;

Tabaresti-VechT, BentuLDudeas-

66546. Marele Dicfionar Qeografie.

no

24 case.

si

Mihaiu-VodS acum data in

com. Prisacani,

Bolborosoaia, spre S.

cu

Buzau, com. Tabarasti, fosta pro-

Proprietaf maT insemnate sunt:

de satul Prisacani.

locuitori

com.

al

jud. Buz3u,

Tabaresti,

sedinja al com. Tabarasti, jud. lo-

Tutova,

in jud.

Tabare§ti-Noi, c&tun

se-

sunt r^zesT vechl.

Locuitorii

hramul

pe

de 72 m ,64. Vestajif a fost pe

Tabaresti- Vechl, cdtun de

scoala, infiinjata la

sen,

sat,

Cilibia

si

cuitori; o biserica vechie, deser-

dinarii.

Pereschivul,

aflS intre sta-

Inaljimea d'asupra ni-

kil.).

nitul

13 Sep-

la

kil.)

anul 1896 de 19464

Are o populate de 539

preo^T,

pi.

(9,6

velului Marii e

parte

asezat

Falciu,

malul sad, sunt foarte multe gra-

Tabace^ti,

Buzau

01.

o suprafa^a de aproape ioohect. el se

circulate

in

384

Este resedinfa comunei.

#

N.-E. de satul Anadol-Chioi. Are

Din

pusS

(6,3

Crasna,

com.

Cimpul,

pi.

Tabaresti, pe linia BuzSu-BrSila,

man

CrasneT.

sul

partea de

spre N. de osi

stafie de-dr.-d.-fter, ju-

vite

Tabalae§ti, sat, in partea de N. a com. Tabalaesti, pi. Crasna, coasta dealulu!

Constanta,

asint,

tembrie 1872. Se

piriul

8 bivolT,

vi^ef,

575 porci, 3500 01; 48 stupT

si

deful Buzau,

bile

ce trece prin mijlocul sau.

jud.

ratia.

iaz,

2 capre

734 bot,

poalele dea-

la

luluT Cojatcul, si la

Tabacaria,

si

o scoala.

si

3

Tabare§ti,

din sa-

sau 265 suflete. biserica

245

V., cu

la

si

formats

Are o

a comu-

de V.

malul

com.

Este

vacT, bivolife,

de albine.

Manful, cu o populate de 180

R.-Sarat,

cat.

Duda,

si

75

cat,

197

minjt,

Tepe,

cu com. comunele

la S.,

E., cu

Tabalaesti, Valea-Seaca

tele:

familii,

in jud.

sat,

N.,

vat.

si

gineste

com.

311

pe dealurl

Se

V. a

cea

si

•

de N.-E. a ciu,

drumurf

alte

si

poseda:

Locuitorii

Tabalaesti, com. cea, partea S. a piasel

so-

naturale.

stanfa.

Tazlic-Culac,

:

Buz^u-BrSila,

judej:ean5

6

E de o

100

mar! cornute,

4 strabatut de

cat,

ripa,

01 si

rimatortf. la

V.

la

E.

formata din scurgerea

ploilor.

Sforile

TScuta, com.

rur., in partea de

70

F.

Hosted by

Google

:

tAcita N. a placet Mijlocul, jud. Vas41

la

luiii,

luiu

kil.

9

la

si

kil.

pe

deal, parte

de orasul Vas-

Barbosi,

de Cod&esti,

nume.

3603 pulate de 298

Ruleni,

Priintin-

hect.,

cu o po-

familiT,

sau 1396

Are 4

bisericT, deservite

de

1

2 eclesiarhT; o scoala;

si

o

iazurf;

velni^3

4

si

cir-

soane. Locuitorii poseda*

:

65 pluguri

si

120 care cu boY, 16 pluguri

si

26 caru£e cu cat;

stupT

77

cu albine.

Vite

1293

720

:

vite

capre,

2

oT,

mart cornute, 131

cat

Taeturei (Plaiul-), trec&toare, din Neagra-§aruluT peste Caliman,

in

Budgetul com.

de3i46

in

munteluT Taetura, jud. Su-

virful

ceava,

o inal{ime de

la

iar la cheltuelT,

let,

lei,

de

1408,3

Taeturile, munte, (1408,3 m.), in jud. Suceava, com. Neagra$a-

Tacuta,

sat

si

cuta, la E.

resedinja com. Ta-

com.,

Mijlocul,

pi.

Dumasti

si

Larga, pe o su-

pulate de 133

Are o

suflete.

de de

preot

1

si

la

2 eclesiarhT, f5cut2

;

a com. Idriciul,

Crasna, jud.

pi.

Falciu, asezat pe coasta de V. a

;

3

sau 150

E

si

1

iaz.

Vite: 337 vite mart cornute, 1072 01, 44 cat si 84 rimaton. Locuitorii poseda si

:

26 pluguri

62 care cu boT, 6 pluguri

si

piriul

Neam^u, pi. De-Sus-Mijlocul, com. Talpa. sat, in jud.

Are o populate de 54

suflete.

sat,

Falciu, pi. Mijlocul,

in

jud.

com. BSr-

cin-

cat.

1864

legea ruralS din

o lungime de 8

pe

caT comunale, pe o

iova

la

si

16

de resedin^a

kil.

plSseT, Melinesti.

E

pe ambele maluri

situata

de 2184,88

cu

Zaicoi

;

buluT,

com. Amaresti

la

S.,

Golum-

cat.

comunele Ghioroiul

la

;

E., cu

Poenari,

si

din jud. Vilcea, de care se des-

parte prin dealurile Ghioroiul Poienarul;

iar la V., si

cu

si

comu

SlSvu^a, de care

Este accidental de dealurile Mueri, si

de

la

N.

la

:

Blinda-

NistoiuluT.

fine de basinul In

S.,

1873, com.

de

si

lungime de

si

la

veniturT

la cheltuelT,

let.

5

:

429

caT,

1

vite

cornute, 563 01, 314 capre

223 porcT.

Talpasul,

sat

com.

resedin^a

si

cu acelasT nume, jud. Dolj,

pi.

Amaradia,

pi-

:

d.-j.,

9

la

si

kil.

spre

S.

45 kil. spre N. format din douS

la

E

de Craiova. cat.

pe dreapta

situat

de ZSicoiul

Talpasul-d.s.

si

Talpasui-

cu o populate de 764 su-

flete.

Are

una

2 bisericT, din care

parohialS

nume.

celasi

lei, iar

riuluT Plosca,

N. cu com.

la

kil.,

2 kil.

Vite sunt

Talpa^ul, com. rur %i in jud. Dolj, pi. Amaradia, la 45 kil. de Cra-

rului

Taetura-Barbo^i,

Dupa

Idriciul.

se desparte prin dealurile cu a-

Taetura,

3 in

si

mixta

Soceni.

man

nele Mierea

\6 caYu^e cu cat

preot

1

scoala

de 1988,6

suflete.

udat de

Se invecineste

circiumt

NSstase TalpSsaneanu,

si

Budgetul com. e

o populate de 40 familiT,

ale riuluT Plosca.

1867; 2 mori; o fabrics de

spirt

Ghi^a

Este strabatuta de cSi vecinale,

m partea de N.-E.

sat,

mosiei,

al

hramul

DomnuluT, fondata de

sunt 36 locuitor! impamintenifN

breni.

o scoala, infiinfatS

fostul proprietar

Gh. Sturdza

sau 741

familiT,

biserica, deservita

cea-i'alta

cu

TSlpasul,

Inalfarea

Piatra-Muntele, com. Do-

pi.

jud. Vasluiu, situat intre dealu-

prafa^a de 2150 hect,, cu o po-

Voevozt,

S-^ii

cat.

tare^T; o

Tala§manul, mnnte, in jud. Neam-

in

preotului Vasile Socianu, cu hra-

deservite de

ruluT.

lo-

una

bisericT,

Soceni, fondata cu ajutorul

cat.

mul

metri.

douS

hect.,

141 o

de

populate

o

cuitori;

dealuluT Dolheni.

91 barn.

Nistoiul.

si

Are o suprafaja de 350 cu

Are

rile

Soceni

si

venitun

ZSicoiul.

si

TSlpasul, resedin^a, Vladimirul,

Ardeal, jud. Suceava.

Talhare^ti, e la

Ro-

Se compune din 4 cStune

£u,

137 rimaton.

3109

Vladimiresti

reni,

in

per-

Dufulesti,

Soceni, Talpasul, Viezu-

besti,

loc.

ciumT.

Comerciul se face de 4

HalSngesti.

Nistoiul, Pirvulesti, Popesti,

Taeturei (Poiana-), poiand,

suflete.

2

acelasT

Prin sat trece piriul Prunocul.

de

preot

cu

ciulesti,

Tacuta,

:

Focsasca, pe o

si

mosia

vaT.

Cujba, Potropesti,

dere

pe

Are o populate de 40

formats din satele

poarele

re-

Dan-

din urmatoarele 12 catune:

padurei

bosi, situat in mijlocul

situata parte pe

sedin^a placet,

E

TALPASLX

554

in

cat.

TSlpasul-d.-s.,

cu hramul Inalfarea DomnuluT, fondata*

de Gh.

pasanu,

si

pasul-d.-j., lae,

una

NSstase Tal-

si

filiala in cat.

cu hramul

deservite de

1

Sf.

Tal-

Nico-

preot

si

2

cintSre^T. riuluT Plosca.

se

compunea

Comunica^ia se face prin

so-

seiua comunala, care pune com.

Hosted by

Google

;

tAlpAlAi

legatura*

in

cu

N.

la

Soceni,

cu Farcasul.

iar la S.,

TAMA?EN1

555

tarep, cladita, in 1865, cu

aju-

dup& cum

torul locuitoriior,

se

vede din o condica.

Talpalai,

cu 153

sat,

Roman,

Siretul-d.-s.,

pi.

de satul Pin-

Pincesti, spre N.-E. cesti

zat

2V2

la

si

pe

de

kil.

ase-

el,

poseda

mosie a statulut, pen-

dinte de manSstirea Plumbuita,

5550 hect. Are 3 bisericf

jud. Ilfov, arendata cu

cite una)

3

Tamadaul-de-Jos, cu

sat,

locuitori,

37

com. Br£-

jud. Falciii, pi. Crasna,

Dirvari,

pi.

al

com.

Cea-

S.

com.

Are o

§usit£a,

intindere de 1000 hect,

de 113

Are o suprafa^a de 1800

78 care cu bot, o

Comunica^ia

in iar

:

caruja' cu caT;

Vite: 290 vite si

face

se

cat.

in

comunala care

legatura

la

Ba-

cu

N.

il

cu com. sa Cea-

la S.

sat, in jud.

Corodul, com.

Tutova,

pi.

situat

pi.

Talpe§ti, mahala,

facind parte din

com.

rur.

rezul.

E situata in partea

Slatioara,

udata de

Ho-

plaiul

de S.-E. Gre-

piriul

din

com.

ImproprietSri^t sunt 141 locui151.

Comerciul se face de 4 ciumart si 1 hangiu.

Nicoresti, jud. Tecucitl, la 3

kil.

cir-

sat, in jud. Covurluiii,

com.

Prutul,

Frumusi^a,

Are o populate de 438

ftcind

sat,

TSmadSul-

al

pe

Bucuresti,

Mostistea.

vaiet

trece

satului

flete si

in

so-

Tama§ani,

facind parte din

sat,

com. Umbraresti, jud. Tecuciii, asezat pe partea stinga a Birladulut, la

Are o

su-

o biserica.

sedin^a comunet.

suprafat^a

de 1900

kil.

1

si

200 m. de

Are o populate de 138

hect.,

cu o populate de 584 locuitort;

de un preot

si

un

suprafa^a de 630 hect.,

de 171

famiiit,

sau 703 suflete; o scoala; o biserica, cu hramul S-^ii Voevozt, si

3

cin-

cin-

t&re$; o scoala mixta; 2 masint

de treerat cu

aburt;

pe apa, o moara cu helesteu

si

re-

su-

flete.

o

moara

aburt;

un

2

cir-

un hangiu. Vite: 795 vite mart cornute

si

1666

plaiul

jud. Muscel,

Dimbovija, situat

la

extre-

mitatea de N.-E. a jud., serveste ca hotar despre Transilvania.

Tama§eni,

si

Falciu,

vite mici cornute.

miiit,

com.

rur.,

jud. Ilfov, pi. Mostistea, situata la

Tama§elul, munte,

un pod.

Tamadaul-Dlrvari,

de resedin^a comunet.

deservita de un preot

Tamaoani,

Aci este resedin^a primariet.

sat, facind pi.

populate

10

vi^et,

tort si neimproprietarift,

pi.

Comerciul se face de

Negrilesti,

Are o

si

bivolt,

44 bivolije, 13 capre, 350 porct, 2607 ot.

taurt,

seaua judefeana* Bucuresti-Braila.

biserica.

Talpigi sau Talchici,

cu o

de

E.

la

ciumart

parte

351 vact

tepe,

si

Mostistea, jud Ilfov,

malul sting

deservita'

Are o

cat

o biserica, cu hramul Adormirea,

sting al riulut Birladul.

sarea.

mart cornute

parte din com. rur. Dirvari,

spre

Ghidigeni,

S. de satul Ghidigeni, pe malul

si

97 cu cat; c^ru^e: U2 cu bot

si

29

201 plu-

:

si

sus de resedinfa comunet.

Prin mijlocul

a com.

cir-

vite mici cornute.

415

Tamadaul-de-Sus,

urul.

Talpaul,

helesteu.

1

;

Comerciul se face de un

42 plugurt,

128 rimStort,

prin soseaua

lesti,

de Mucenict

40

S-fit

232 vite mart cornute,

;

si

pune

hect.,

438

aburt;

ciumar.

Locuitorit poseda

23 cat

Mostistea.

girla

poseda

93 cu cat; 491 bot,

o

;

apa*

pod.

1

104 cu bo!

205 care si

cu

treerat

Locuitorit :

mixta

mort pe

aburt, 2

masint de

guri

cu o populate de 196 locuitort;

familit,

sau 358 suflete.

15 stupi

un pod

este

o biserica, cu hramul

Bale.sti.

cu o populate

Mostistea.

al vaTi

de lemn peste

urul, jud. Gorj, pi. Ocolul, situat

pe partea dreapta a apet

176

1

(in fie-care cat.

o scoala

;

3 helestee;

TelmadSul-

de T3mad5ul-d.-s.,

situat la S.

Intre aceste sate

Talpa§e§ti, catun

facind

sat,

Mostistea, jud. Ilfov,-

pe malul drept

dicesti, proprietate razaseasca.

la

let

moara cu

parte din com. rur.

Talpa^eni,

16550

287 vite

cornute.

T3m&-

si

s.

Se intinde pe o suprafa^a de

Tamadaul,

anual.

vale.

Locuitori!

man

com.

-

cu o populate de

locuitort.

jud.

loc,

T2m5d&ul-d.

vari,

diui-d.-j.,

E. de Bucuresti, linga

Mostistea, la 38

kil.

valea

de Bucu-

com. rur.

sat, jud.

si

Mijlocul.

pi.

Are o populate de 138 760

sail

rica,

facuta

de

preot

1

la si

deservita

1853,

2 cintare{t.

Locuitorit sunt razest

Et poseda*. nute,

380

ot,

fa-

o bise-

suflete;

vecht.

211 vite mart cor-

40

ca!

si

260

porct.

resti.

Se compune din

satele: Dir-

Tama§eni,

com. rur.

Hosted by

si

sat, jud.

Google

;

tAmA$e$ti

Roman,

Moldova, spre N.-

pi.

Roman,

N.-E. de orasul

de

el

10

la

si

E

placet.

9

la

kil.

din care s'a dat

hect.

Pe dealul unde se

face bilciul,

sunt niste mine despre care se

gurt; o biserica catolica, formind

mana.

din satul

Sagna

si

orasul

Roman;

o scoaia mixta.

Se

o

biserica, cu

de 1824

85 banT

lei,

veniturt

la

si la

de 1795 let. Este legata cu orasul

chel-

Roman

prin sosea.

Glavaciocul,

pi.

compusa din

printr'o sosea vecinaia,

care

pune

cu

preot

1

si

ceasca, cu mahalaua Lacul-Spurcat,

si

E

Tamasesti.

situata

pe

partea stinga a apei Glavaciocul,

la

23

de

kil.

de Bucuresti, 60

kil.

Giurgiu

12

si

Obedeni, resedinfa

Are

2

plSsel.

de

deservite

biserici,

preo£T

2

de

kil.

3 cintarett, consti-

si

tuindparohiaTamasesti; o scoaia

vite

cdtun, in jud. Putna,

RacSciuni, com. Cofofenesti,

pi.

Satul-Nou,

si

Trotu-

lunca

in

Riul-

pi.

cu pi.

acelasT

sat

Roman,

jud.

Moldova, com. Tamasesti. Aici

dat

s'a

Tanase

(Girla-lui-), girla, jud.

Tulcea,

com.

Macinul,

pi.

cat.

sica,

si

Bogdan,

eel d'intiiu

care

in

fu invins

si

lupta

perdu

Pi-

a comunet. Se desface din Dunare,

merge spre

dul

Vaicanulut,

girla

Hilerul

de

kil.,

3

Tanase

si,

uneste

se

cu

dupa un curs iar in Du-

se varsa

(Grindul-lui-), grind,

com.

in

Sulina

jud.

Vlasca,

pendinte

pi.

situat

de

Glavaciocul,

pe

coasta

stinga a apei Glavaciocul.

Are o

;

suprafaja de 1520 hect,

al-HorgeT

si

a Amaradiet,

:

m

sat,

pe

Valea-

si

Neamjiu,

jud.

cu acelast nume,

piriul

spre marginea jud. Suceava.

Are o populate de 108 suflete. Locuitorii poseda 295 capete

de

vite.

Tarde§ti, com. pi.

parte

facind

sat,

din

Mosoaia, jud. Arges,

rur.

Pitesti.

Sf.

si

partea de S. a

de V.

cea

Gheorghe,

a

pi.

Se compune din

ca o

dichii

rur., jud. Gorj,

Gilortul, situata intre

gesti, la

N.,

si

pe malul sting

com. Lo-

Colfesti, riului

al

la

S.,

Ama-

infiin^ata la

cuitort la anul

de

1

si 1

locuitorl.

:

si

scoale mixte

balji.

preot

si

1884,

deservita

2 cintSreJi.

Locuitorii poseda 2 caruje cu cat, 3

1

:

de 6256 5

lo-

20 plugun, care cu boi

Cu-

:

Tariceni, cu o populate

Odaia-Vladichit,

1

o

1854;

biserica de zid, refacuta de

riul

Odaia-Via-

3

;

Tariceni

Budgetul com. e hect.,

kil.

Se intinde pe o suprafa£a de 6500 hect. Are 3 biserici la Curatesti,

radia.

Are o suprafafa de 500

Ilfov,

JJ

satele

Luptatori,

de 135

Tandale§ti, com.

la

balta Mostistea.

si

ratesti,

fasie

jud.

spre E. de Bucuresti, llng^

situat linga

Se intinde spre S.-V. Are 18

rur.,

Olteni^a, situata

bra{ul Sf. Gheorghe.

o scoaia, cfttun,

com. Tamasesti,

iar vai

N.-E., prin grin-

cu o populate de 567 locuitor!

TSma§e§ti,

al-Gilcestilor

:

nare, linga satul Azacliul.

si

domnia.

LoCol-

De-Sus-Mijlocul, com. Pipirig,

situat

cea de S.-V.

si

sunt

a Crainulut-cu-Corbul

Azacliul, in partea de

N.-V. a plasei

pi.

August

22

la

1454 lupta intre Alexandru-Voda

spre E.

pi.

resedinfa com.

si

nume,

Dealurt

spre V., Dealul- Viilor

Tara^eni,

hect. intindere.

Tama§e§ti,

N.

la

o

lo-

cuitori.

jud. Tulcea,

ficind parte din

sat,

legatura

in

Horgea.

sub poalele padureT.

plaset

com. rur. Dirmonesti, DoamneT, jud. Muscel.

com. se face

in

Tariceni, com.

Se face tirg cu obor de Duminica Floriilor.

Tama§e§ti,

S.

testi.

Tama§oaia,

mixta; 8 circiumt.

la

la

gresti-Birnici, iar la S. cu

ca-

tunele: Parisesti, Spinesti, Stan-

la

Sf.

Nicolae, deservita de

sului,

com. rur., jud. Vlasca,

Amaradia o uda de

Riul

hramul

Are o populate de 180

Tama§e§ti,

869, bant 20.

let

N.

asezat linga catunele Cofofenesti

tuelT,

de

ro-

2 cintarep.

com. e

5,

cetate

face aci bilciu la 24 August.

Budgetul

lei

iar cheltuelile,

Comunicajia

Are o

Ungurt

locuitorit

au fost

ca

zice

Venitul comuneT este de 880, bant

180 hect.

Are o populate de 1060 su* flete, compusa numaT din Uno parohie cu

317 vite mart cornute, 11 cat, 312 oT, 36 capre si 2T4 rimStori.

Are un petec de padure de

de resedin^a

kil.

asezata pe malul drept

150 locuitort,

la

450

clacasT,

fosti

riului Siretul, intr'un loc jos.

al

tAriceni

556

12

let,

si

252 cu cat si

si

:

7

259 plucu

12 cu bot; 815 cat

vijei,

S7

Hosted by

boi

;

caru^e: 276 cu cat si

22 armasart, 25 bot, 444 si

de

let.

288 care si

veniturt

la cheltuelT,

Locuitorit poseda gurt:

la

2

;

tauri,

tepe,

vact

15 bivolt, 117

Google

;

tAriceni

812 porcT

bivoli^e,

Comerciul

se

2586 de 10

01.

si

face

cir-

Tariceni-Curate^ti, mo§ie a statuluT, pendinte de Mitropolie si Cotroceni, jud.

ciumarT. Improprietaripf, si

TATARILOR (?ANXUL-)

557

264

locuitorT,

neimproprietariji, 276.

61300 cu Odaia cu

-

impreuna'

anual,

lei

arendata

Ilfov,

VladichiT,

de

afara

trupul Cotroceanca, care s'a vin-

Tariceni, com.

Prahova,

rur., jud.

pe

Tirgsorul, situata

pi.

PrahoveT, judefuluT

la $i

15

a placet. hect.,

com.

Bacau,

la

con-

fluen^a piriuluT Solonful cu Taz-

laul-Mare, la

3200 m. de

satul

1735 de Radu Scarlat vel vistier so^ia sa, reparata in si Maria,

Bahnaseni

1843 de Marele Ban George

cuitorT; o biserica catolica, cla-

si

Fi-

Ecaterina, sofia sa, iar

maT in urma de

locuitorT,

deservitS de

preot.

1

si

dita

agum

de

locuitorT,

Vite

man

sunt:

8

cornute

si

mat mult cu fabricarea varuluT alb, numit

Maria-Mica*

de §irna.

face tirg.

de

caT

si

772 hect. ET poseda

Tepe, 258 vacT, 4

bivoli,

139 porcT. Comerciul se exercita

345 oT

67

:

3

in

Budgetul com. e

la

Arges,

venitun

Ta-

Prin com. trece soseaua

Poenari-Burchi.

mergT pe

Salane,

de

Iinia

Tarta§e§ti, com.

rur., jud. Ilfov,

Zna^ovul, situata

pi.

pe

Bucuresti,

N.-V. de

la

soseaua

na£io-

173

de Bucuresti. si

kil.

legatura

in

Ciocanesti prin

sosele vecinale.

Se compune din

vite

Septembrie), se

Brezoaia

cu

Sta

satele: Bu-

joreanca,

Caiug^rul,

PS mint

Pajerea,

si

late de

1

Hanul-de-

popu-

cu o

148 locuitorT.

Are o suprafaja de 1558 hect. Are 3 bisericT, (la Bujoreanca, cu 15 familiT, jud.

sat,

Cotmeana, ftcind parte

pi.

Caiugarul

si

mixta;

moara cu

din com. rur. Telesti. AicT este la

1

Pajetea);

scoala

1

aburT.

Budgetul com. e de 5417 venitun, si de 4937 leT,

let

la

cheltuelT.

Neam^u, pi. De-Sus-Mijlocul, com. Petricani.

Tarpe§ti,

de 7436 lei, 79 banT, iar la cheltuelT, de 4126 let, 38 banT.

si

caT,

6 porcT.

co-

circiumart.

riceni-Popesti

o c?rciuma\

si

resedinfa primaries

si

muna de

Tarle^ti,

pichetul Poiana-MuereT,

la

frontiera.

158 locuitorT

s'au improprietarit la 1864, dindu-li-se

lo

In sat, in fie-care an, la S-ta (8

scoboara* in Tarta-

si

rati.

nala Bucuresti-Pite^ti, la 30

(scoala).

Are o populate de 357

Locuitorii se ocupa

Un numar

TimpeT,

pi. Tazlaul-d.-j.,

Bahn^seni, situat

o scoala; o biserica, fondata

lipescu

in direc-

N., trecind peste virful Plesea-

la

cu o populate de 1255 locuitorT; la

£ia

De

Gura - Solon^ului,

Tari^a sau sat, jud.

Are o suprafa^a de 1352

taseaza din poteca general^ No-

vaci-Timpa, spre stinga,

dut de vecT.

valea

de capitala

kil.

pichet; a 2-a, poteca ce se de-

LocuitoriT poseda: 151 care

sat, in jud.

caru^e 7

Tarse^ti, Arges,

sat,

cu 28

familiT, jud.

fadnd parte

Pitesti,

pi.

din com. rur. Draganul Bascovel.

1

;

19 cu boT

si

si

32 cu caT

plugurT 62 cu boT si 9 cu caT

1

:

103 caT vacT

Tepe, 311

si

vi{eT,

si

291 porcT

si

266

bo!,

36 taun, 23 capre, 1696 oT.

Improprietarip, 132 locuitorT

Tariceni, sat, ftcind parte din com. rur. cu acelasT nume, jud. Ilfov. Situat la E. de Bucuresti, pe malul drept

al riulu!

tea. Se imparte

in

Tariceni-d

Tariceni-d. -j.

-s.

si

Mostis-

doua trupurT:

Aci este resedinfa primarieT.

Se intinde pe o suprafa^a de 430 hect. cu o populate de 423 hramul

biserica, cu

Nicolae, deservita de

1

Sf.

preot

si

o scoala mixta. Comerciul se face de 3 circiu-

2 ctntare^T;

man. Numarul 555

si

al

nisul,

in

plaiul

partea dreapta a

situat

Mindra

intre si

celor

man

micT, de

e

de

1233.

GilortuluT,

mun{iT

:

neimproprietari^T,

Comerciul se

ciuman

5

hangiT.

sat,

in jud.

si

afla

Tatarca,

com.

pichetulcu No. 11, numit Min-

pi.

dra.

populate de 403 serica si o scoala.

Tartaraul,

picket, cu

No.

raul.

Potecele ce se supravegheaza 1,

poteca

ce pleaca din Timpa, in direcfia

riuluT

poalele

Prutul,

pe

Frumoasa munteluT

la si

cir-

Covurluiu,

Are o

§ivi{a.

suflete;

Tatarilor (§an{ul-), tr'o

:

de 6

o

bi-

15, jud.

muntele Tarta-

din acest pichet, sunt

149.

face

Macaria,

Tauzul. Aci se

N.-V., trece vitelor

si

Novaci, jud. Gorj,

Gorj, situat pe

locuitorT.

Are o

Tartaraul, munte, laN. com. Ani-

obirsia

ajunge

Tartaraul,

pi-

Buzau, cat.

resturl din-

vechie fortificafie,

com.

in jud.

Gura NiscovuluT,

Mierea. $an$ul

-

incepe

din

culmea dealuluT padureT Mierea, se lasa in jos, trece riul Niscovul

urea pe

in

si

la

durea

dealui

opus, in

Filitis.

Hosted by

Google

pa-

:

:

TATARILOR (VALE A-) Tatarilor (Valea-),

coastft,

com. Trestia,

jud. BuzSu,

tAtArani

558

in cat.

Are o

sedin{5, Bolboaca.

dere de 12

popu-

o

cu

hect.,

intin-

Tatarul-Mic, Daller-Mare In

Jer-Mic.

se

el

Dal-

si

scurg

lacu-

Carpanosul, Tatanirul, Po-

late de 381 suflete; o biserica,

rile:

foarte adinca in parteade N. a

deservita de

jareful,Bisagi-Lung,"Bisagi-Mare,

munteluT Dintele

tarepf.

formind

Pietrarul,

o

prapastie

virfuluT Di-

si

preot

1

2

si

cin-

Fudulul, Maxinca

nimezi. Aci s'au gasit instrumente

de piatra

alte

si

urme, ce pro-

beaza

existen^a

preistorica

omuluT

in aceste

loam.

a

5190

rur. y

jud. Braila,

Calm5tuiululf, situate pe

pi.

Se margineste

ses.

loc

;

S.-V.,

la

si

cu com. Rosiori.

Are o

apar^ine

suprafa^a de 5090 hect.,

biserica,

fondata

pe

1830

la

reparata' la 1862 de locuiton si de arendas, deservita de 1 preot

si

si

cintaret;

1

1

mixta.

scoaia

DrumurT sunt spre comunele Vizirul, Insura^ei,

unita

statului,

Cioara-Radu-

Cioara-Radu-Voda, mo^ie).

Tatarul, grind, sau deasupra jud.

in

Tulcea,

pi.

com.

urb.

si

pe

Sulina,

Chilia-Ve-

chTe, situat in partea

a plSseT

ridicat

loc

se

;

intinde de-alungul maluluT drept

bra^uluT Tatarul (bra£ secun-

al

dar

ramurei celeT mart Chi-

al

are forma uneT

lia);

intindere de

400

cu pasunT

rita

fa^iT

el

o

si

acope-

hect.,

pe

;

se afla

tuata pescaria cu acelasT

si-

jud. Ialomi^a.

Pra-

rur., in jud.

Cricovul,

situate

in

stuf,

lac intins,

pra Tatarilor,

numai nume.

cu acelasT

din

luT

Braila,

la

de N.-V.

63

kil.

nume, spre

jud.

S.

de

orasul Braila.

Are o

tarej

scoaia mixta; o

bise-

1854 de deservita de 1 preot,

locui-

si

si

1

paracliser;

1

cin-

6 circiumT

2 lipscSnil.

Tatarul,

sat, in jud.

R.Sarat,

Marginea-d.-j., catunul

pi.

comuneT

MalcSnesti sau Bolboaca, asezat in

partea de V. a com., pe ma-

lul

drept

10

kil.

al

riuluf

spre V. de

al

Dunarei,

jud.

Sulina, pe teritoriul ;

de

15

kil.

R.-Sarat, cat.

de

la

re-

o

si

Tatarul - Mic munte,

25

Chilia,

kil.,

Buzau, com. Chioj-

facind hotarul

sivul Siriul,

Buzau

tre jud.

si

818 m. inalfime de

Tatarul-Mic, Sulina

si

ostrov,

partea de V. si

comuneT

a

bovifa,

de

la

S.-V.

la

dupa un curs de

cea de N. a com. Lafimea

om tarul

400— 800 m.,

luT

adincimea

comunka

in 3 lo-

cu bra£ul Chilia, inchizind

ast-fel •

intre ele

Mare

plaseT

kil.

4 ostroave

:

Ta-

(Ivanesti-Tatarschi),

Dim-

jud.

rur.,

Dealul-Dimbovi^a,

pi.

si-

20

la

pe

pe dealurT

kil.,

malul

drept

si

pe

riuluT

al

Dimbovija.

Se invecineste Manesti;

la

la

E.

S. cu

si

V., cu Botesti

si la

com. Priboiul, desparjin-

N., cu

du-se de Botesti dealurT

si

prin padurT

si

unindu-se cu Manesti

Priboiul

nala.

;

a

urb. Chilia-

tuata spre N.-V. de Tirgoviste,

ripi,

se uneste iar cu vechiul

— 50 m.

Tul-

jud.

perita cu stuf.

si

de 25

acoperit

e

o intindere de 600 hect., aco-

bra{ Chilia, linga orasul Chilia,

e de la

Prahova. Are si

Vechie. Are o lungime de 7

brazdind partea de V. a plasei si

madin-

izlaz.

cam

satul Pardina; se in-

si,

Tataru^ul,

sau

in jud.

dul-din-Bisca, ramifica^ie din

kil.

1

N.-E., paralela cu aceea a bra\\x\ui

de

suprafa^a

1500 hect., acoperita cu stuf.

se des-

face din bra];ul Chilia, la

{iune generala

eel se-

1639.

com. urb. Chilia-Vechie

mat jos de

si

cundar Tatarul. Are o lungime

dreapta spre E., avind o direc-

rica, cladita la

tori,

pi.

com.

a

si

braful principal Chilia

Tatarani, com. Tatarul, braf

in partea

acelasf

la

satul

Tulcea,

Tatarul, sat, a com. cu

cat. Plata-

Mateiu-Basarab asu-

izbinda

Buz^u.

formata

cu

jud. Ilfov, care aminteste

partea de E. a placet, linga jud.

E

acoperit

apropiere de

in

resti,

Sulina

pi.

partea

Chilia- VechTe, cuprins intre

cea, in

Tatarul, com. pi.

cea, in brazil

nume

punctul trigonometric Fudulul.

Tatarul,

ostrov, jud. TulChilia, in

de N.-V.

cea de V. a com.

si

hova,

Tatarul-Mare, de N. a

inconjurator,

stufului

Slujitori-Albotesti

Iazul, din

peste.

urb.

Voda, Rosiori, Col^ea, Durescu, si

Pardina- Chilia- VechTe. Confine

jud.

cu Cioara-Radu-Voda. (V.

fiind

teritoriul

cu o populate de 1470 suflete; 1

CaimajuiuluT,

pi.

S.-E. cu

la

com. Cioara-Radu-Voda la V., cu com. Colfea; la N., cu com. Slujitori-Albotesti

de

suprafa^a

in

pendinte de com.

hect.,

Tatarul, Braila,

Tatarul, com.

merge drumul

malul sau drept

Tatarul, mosie,

Pe

Baciul.

si

prin

sosea

comu-

Se compune din doua cStune: Tatarani

si

Capriorul; cu o po-

pulate de 1339 locuiton. Tatarani are in raionul sau Piscul-cel-lnalt, Piscul BuIina,Pis-

cul-Podisorul,

Piscul -

Hosted by

Valea - Ur-

Google

:::

tAtArani

suluT

Piscul-CaruluT

si

are

priorul

TATARANILOR (DEALUL-)

559

Ca-

iar

;

Piscul-Mlaca,

:

Pis-

I

preot,

diacon

1

si

cinta-

1

Ripa-BaciuluT.

Are doua

rej.

o scoala.

si

malurT

la

Recelea

piraelor

ale

Calda,

pe ambele

situata

Crivina,

pi.

de

kil.

5

si

capitala ju-

9 kil. de a placet. Se margineste la N. cu orasul Ploesti; la S., cu com. B5r-

defului

la

si

canesti; la V., cu Popesti

la

si

cu o populate de 683 locuitorT;

o biserica, fondata

anul

la

Gherghiceanu

neasa Joifa, reparata in 1830 de Vel Mihalache Cornescu, deser-

de

vita

com. Poenari

improprietSrit

s'aii

pe mosia

116,

anul 1864,

la

Emanoil Laho360 hect. ET po26 Tepe, 122 vacT,

d-lui

vari, dinduli-se

seda: 28 caT,

268

8 bivoli,

01

119 porcT.

si

Comerciul se exercita

muna de 6 de

6390,88, iar

lei

la venitur!

Are

si

Barcanesti.

Topila.

Recelea,

:

In partea

de

facut

Cornescu, prin care tree piraele

Recelea

si

locuitorT.

o scoala; o o

si

jud. Ilfovul,

pe

rur., jud. Olt,

pi.

Se invecineste cu comunele Constan-

si

tinesti.

Tatarai

si

din

Isarasti.

2

Martinesti, asezat

pe

riul

partea

de

Rima

nicui-Sarat,

in

comuneT,

1440 m. spre N. de

la

S.

c3tunul.de resedinja Martinesti.

Are o

suprafa^a de 50 hect.,

cu o populate de sau 546

suflete;

141

famiiiT,

o biserica, cu

aceasta localitate ar

c3tune

;

o scoala

sunt

posedS: 500 boT

2000

si

DomnT

ca uniT

si

inga-

aceasta parte a fareT punin-

Tatarani,

condi^iunT de dare.

sat,

in

com. Telejna, lurT

partea de E. a

Mij locul, jud.

pi.

dea-

man.

Se intinde pe o suprafa^a de 199 hect., cu o populate de 75 famiiiT,

Are o

263

sail

suflete.

biserica cu

eclesiarh, facuta

1

mosnenT. ET

razesT;

vacT, 15 caT,

circiuma.

3

preot

1

si

morT de

si

i860 de

la

locuitoriT

vint

si

o

Mosia Tatareni este proprie-

150 porcT. sosea comunalaleagS com.

tatea locuitorilor razesT, care sta-

§uica.

pinesc acest loc prin succesiune

oT

si

Tatarai-Conduratul. Conduratul,

si

pi.

(VezT com. jud.

Cricovul,

la strabunii lor,

Vite:

Tatarani, com. pl&seT

improprieta-

de catre §tefan-Cel-Mare, urma r3zboiuluT cu TurciT de ri$T

in la

Valea-RacoveT.

Prahova).

rur., in

Crasna, jud.

centrul

Falciu.

cu com. Cr3sn5seni

;

20

01,

130 vite marT cornute, 14 caT

si

50 rimatorT.

Se

margineste la N. cu com. Stroesti; S.,

de jos

duiaii Tatarilor sa se stabileasca

de

la

in

existat din

in partea

preotul N. Tabusca

2 bisericT.

LocuitoriT

fi

bordee locuite de

niste

mult timp

cuit

Are o popu-

late de 664 locuitorT si

se zice

cauza ca

din

Vasluiu, situat intre doua

in jud. R.-Sarat,

com.

dat

s'a

i

pi.

de orasul Slatina.

O

Marginea-d.-j., catunul

ca

de^uluT,

Plapcea-Mica, spre N.-E.

Se compune

150 porcT.

si

in

Vedea-d.-j., situate in apropiere

Calda.

sat,

S3 caT

oT,

Numele de Tatarani

in

Tatarai de Scornicesti

Tataranul,

508

in

Bu-

linia ferata

Scornicesti

lei

si lei

1579, banT 63, la cheltuelT. Vite: 758 vite man cornute,

du-le unele

riul

de

este

venitur!

la

a BasarabieT, in vecinatatea ju-

curesti-Ploesti.

Tatarai, com.

com.

Budgetul

1732, banT 96,

oare-ce se stie ca TatariT au lo-

gara Perisul,

si

preot

1

2 dascaiT.

si

TatarT. Faptul este de crezut, de

gara Crivina

afla

se

tarai

jud. Prahova,

de

bi-

locul

varsa

spre E. de Ta-

cipf-va kil.

o

;

Ialomh;a.

se

in

hect.,

famiiiT,

in

1877,

alteia vechTe, deservita

vechime

piuft.

Cricovul-Dulce

riul

E. a comunei se afla un elesteu,

de Cotman Vel Mihalache

;

Poenari, cu

1029

bisericT;

2

catune

tret

si

Aproape de com.

comu-

inlesneste

udata de piraele si

soseaua

de

moara' de apa

la cheltuelT,

trece

nica^ia spre Ploesti

E

o populate

§uica,

na^ionala ce-T

Calda

Ilfov.

Tatarai, Ologeni

de

lei.

comuna

Prin

co-

in

circiumarT.

Budgetul comunei e de 4776

spre S., cu

si

PolizuluT, din plasa

Znagovul, jud.

La

numar de

LocuitoriT, in

populate de 226 sau 890 suflete o scoala serica, facuta in

cu com. Catunul

preot; o scoala.

1

Are o suprafa^a de 1380 cu o

;

1744 Jupi-

si

al riu-

Se invecineste la E. cu com. Habudul si Poenari-Burchi din spre V. si N. jud. Prahova

Se compune din

suprafa^a de 2040 hect.,

de Jupin

pe malul drept

si

Ialomi£a.

lui

de V. a colineT LohanCrasna.

Ialomi^a, situate la 45

spre S.-E. de Tirgoviste, pe

cimpie

E, cu Rifovul.

Are o

Dimbo-

com. rur., jud.

pi.

vi|a, kil.

rur. t jud. Prahova,

Tatarani, com.

cu jud.

pe coasta

satul Tatarani, asezat

Tatarai,

bisericT

V,

si la

Vasluiu. Este formats numat din

cul-Mosu-NeaguluT, Piscul-Crucei si

cu orasul Husi

la E.,

Tataranilor (Dealul-), se intinde la

Hosted by

V.

deal, ce

satuluT

Tata-

Google

:

tAtArA?ani

rani,

com. Telejna,

jud. Vasluiu;

de pe

el

Mijlocul,

pi.

mat

e eel

si

inalt

Pe timp frumos

deal din comuna. se v&d

tAtAre?ti-de-sus

560

mun£iT Carpaji.

Este o continuare din

de

sirul

satul

la

codru

sub

la Ib&nesti, intru inttmpi-

narea Polonilor, care veniaii din jos,

(«Let.»,tom.

despa^indu se

N.,

in

-

Tatare^ti, domeniu leorman,

meaza

prietatea

intinde

comunele

Slobo-

$irul

despre

zia TrSsnitul si Popesti Palanga.

legearur. sunt 157 locuitort pe

com. Fere^ti,

infun-

iar $irul des-

domeniu

acest

se gSsesc a^ezate

Tatara$ti-d.-s.,

Intinderea

6000

Pe

d-lut Stefan Belu.

de aproape

este

lui

din care

hect.,

900

hect.

com.

poarta

Buznoia,

numirt

diferite

Sa-

si

Pe costise se face semSpe culme sunt padun.

naturi, iar

Corni,

sat,

nume,

acelast

Prutul-d.-j

pi.

Dorohoiu,

613 suflete. Are o biserica cu hramul Sf. sail

Ion Botez&torul, cu cintare^T zid

?i

si

1

preot,

1

2

la S.

;

la

V.,

la

DrumurT

principale sunt

Radauji

acel de la

:

acel

Botosani

la

Darabani

la

§i

Saveni.

Mosia se hotareste cu guseni, Mileanca,

:

Girbeni,

Ha-

305 suflete biserica de si

vechime a

Petriceico-Voda.

lui

a

§tefan

Acest Domn,

intorcinduse, dimpreuna cu Gri-

gore Ghica,

zid,

de

deservita

1

2 cintarep.

de

fer si

Valahiet,

masina

1

2 de vinturat;

100

stupt.

si

Sarat.

s'au

des-

mers

prin interiorul com.

Zlotesti,

si

mosiei

rezeanca

;

mat vecht

din

din

si

cu hotarele

colo de

riul

Teleorman,

si

mare numar

diferitele lor chrisoave

si

un deosebit

interes.

di-

\in

Vlasca,

A

Mijlocul.

pi.

fa-

de mosnent. Actele lor de proprezinta

cu

iar

numat de mosnent

sate locuite de un

prietate

E.,

Se

satelor

astazt unul din puj;inele

N. cu hota.

la

lista

in

la finele secolului trecut, a

este

de mosit ce

ale jude^ulut.

trecut

Teleormanulut-d.-j.,

pi.

Udupul-Ho-

feritelor sfon

soseaua comu

intocmitala 1741, cind fScea parte

la

S.,

§i

Satul Tataresti-de-jos este din

statului la

o pune

Vlasca.

Teleor-

lut

Se invecineste

si

naia spre com. Negreni, din jud.

locuit

riu-

so-

comunica^iune cu com. Udu-

in

fost

man, pe partea dreapta a Teleorman.

:

care strabate

seaua jude£eana,

in

rur.,

TeleormanuluT, jud.

Negreni, din jud.

unde

moara

477 porci. Cat de comunica^iune are

cut parte

Tatare§ti-de-Jos, com.

la

de

o

si

Vite: 314 cat, 810 vite mart 2641 01, 51 capre si

pe

au trecut Prutul pe

Petriceico-Voda a

1487 doua

;

cu aburi.

cele

Tatare§tl (Movilele-), movile, in jud. BuzSu, com, Glodeanul-

com. Zlotesti;

Cr&iniceni, in aceasta

circiumt

2

tare^t;

gaseste

rul

mixta

scoaia

una vechie care serde paraclis la cimitirul com. si alta ma! noua, in sat, deservite de un preot si 2 cin-

porumb

de batut

1

si

la

o

;

veste

pul

6 de lemn,

Hotin, unde luara

la

Zalucea parte,

Domnul

razboiul urmat intre Turcf

e! parte,

parfit.

o scoaia mixta, o

;

Locuitorif poseda: 27 plugur!

pi.

Proprietatea acestei mo?it fost din

la

hect.,

Dra-

Baling.

si

Lest

Pir-

si

este

restul mosiilor

bisericT,

Valea-Pirlitulut

Baseul curge pe hotar.

Piriul

de

Dimboaia

si

cu o populate de 63 familii, sau

$i

si

dealul SonJuluT

;

Aict se afla resedin^a com.

prietar.

virna

intre

valea T3-

Are o suprafa^a de 726

preot

;

cornute,

de treerat,

la

$i

N.

de defunctul N. Mi^olu, fost pro-

de

E.

dealurile

lituluT,

palSmar; este de

spa£ioasa, facuta la 1843

comuneT,

in centrul

tSrestilor,

pe mo$ia cu com. Mileanca, jud.

,

cu 149 familii,

pendinte de com.

sat,

Berheciu, jud. Tecuciu.

pi.

dealul Caramizilor

ia

Tatara§ani,

hect.

moj;nenilor.

al

suflete

Asezat

Pisiareasa,

Barbinfa,

Zavoiul, Labascul, Balijeni ratinesti.

Te-

586

38

si

Are o populajiune de

Tatare§ti,

com. Zepodeni. Ramificarile lut in

xandria

padure.

tarani, continue spre S., trecind

lejna

rese-

de Ale-

se

pre V., incepind cu dealul Ta-

in

kil.

care

E. de Tatarani, se intinde spre S. in

de

kil.

la

satul Tatarani.

$i

situata la 78

din^a judefului, 51

vale

NouS-Funit, de la

}

TeleormanuluT, pro-

pi.

mosia

iar din

;

raza com. Tatarestid.-j.

E

Te-

in jud.

Teleorman

tiul

se

peste

Vlasca,

in jud.

si

kil. de Rosiori. este pu£in accom. Teritoriul cidental Improprietaripf dupa

numita

infundatura

datura ma!

intind

in

marginea satulut Tat3r5ni. For. o

mare maioritate mosnent,

in

Negreni, se intinde o buna parte

pag. 203).

2,

deal ce vine din com. Bereasa,

despre

Parte din mosiile locuitorilor,

Tatarasani, iar

la

lui,

de acolo a luat drumul pe

de

mosia diniar

la

TatSre§ti-de-Sus, com. partea

de

nulut,

jud.

E.

a

V., cu teritoriul mosiet Gumesti-

tea

Silistea.

Teleormanul,

in

la

ho-

Vlasca, pe par-

a vaiet ia

rur.,

Teleorma-

Teleorman,

tarul catre jud.

stinga

pi.

si

a riulut

impreunarea sa

Hosted by

Google

tAtAroaica

cu valea

82

la

56

jude-

resedin^a

de Alexandria

kil.

si

de Rosiori.

kil.

Se margineste com.

toriul

Vlasca;

la

:

la

si

Teritoriul comuneT,

aproape 6000 hect.

din tot mijlocul plaseT, incepind

11

de

codasi,

BaJaciul.

Satul Tataresti-d.s. avea fiin£a inca din secolul al XVII-lea, de

vrocordat,

tindere de 565 hect.

si

sericT,

o

scoala mixta;

una

intrejinuta

muna de

1

si

de

preot

si

de

vita

ceasta din

portant

cintSreJ, cea-1-alta

1

A-

urma are deosebita

im-

istorica

cu

turnule^e

fost

este ciadita in

;

inconjurata de

de ziduri groase,

parjile

stinga,

dreapta

si

in

un adevarat bastion.

A

zidita

in

de

stramosif actua-

lulu! proprietar

in

si,

urma

tremurului eel mare de

darimat

s'a

ser-

si

2 cintarefT.

si

felul manastirilor,

toate

co-

servita

locuitorl,

preot

1

2 bi-

de

de proprietar

intrefinuta

lo-

cu-

1802,

la

dinsa biserica actuala. Se crede

dimprejur ar

ca cladirile tind de

maT bine de

da-

fi

manul-d.-j.,

pana

anul

la

Tataroaica, rur.

jud.

Vilcea.

196 capre

Sunt are

si

facture

magarT, si

1885

3 circiumT,

289

Lespezi; la

Aci

se

Budgetul com. de 4058 tuelT,

20

let,

e

la

91 banT

de 4025

let,

si

Iulie.

veniturT la chel-

66516. Marele Dicfionar Qeograjle.

Vol.

30

la

si

la

V., cu

la N.,

si

de

kil.

la E.

cu com.

com. Uide?ti

240

si

falcT

si

comuneT existau Iorcani, N2naseni, Turbata, pe locurile numite ast-fel, unde si acum se teritoriul

alta data

satele

vad urmele

Au maT

roditorf.

unde

Temelie,

la

sate

fost

Fintina-luT-Ovaz,

pomT

de

livezilor

la

la

Visini

si

si

acum

se

cunosc urmele temelieT uneT

bi-

sericT.

August §tefan-cel-Mare acorda Mana-

Prin hrisovul din 1472, 19,

de

Poiana (Probota),

la

ceava

cu com. Dolhasca.

cu

resedin^a

satul

in

cani,

Scuteaia de

2

flete;

si

4 cintare{T;

o

once

gloaba domnumaT acea cuve-

rapire de fete

absoluta

la

unea egumeneasca,

Vite: 71

1523

lei,

si

;

su-

jurisdic^i-

fdr£ nicT

un

dom-

amestic din partea juzilor

(«Arhiva Istorica », de B.

P.

Hasdeu,

si

satul Tatarusi.

Tatarusi,

torn.

sat,

Copoul, com.

I,

p.

124).

VezT

in

jud.

Iasi,

1

tuat

la veni-

lacheltuelT,

alaturea

de

satul

E

si-

RSdiul-

pe valea R&diulul. Are

luT-Tatar,

scoala

pi.

Tautesti, infiinjat

1879, cu improprietarirele fa-

in

1

de 4387

vacT,

su-

de

bisericT, deservite

Budgetul comuneT e

turT

punerea

Ior-

si

urmatoare:

prerogativele

cute de Stat insura^eilor.

Are o populate de 2308

'

;

Tatari

Bodesti,

:

Cris-

si

formata din satele Tatarusi

Uda,

populate de 17 locuitorT. s'a dat numele de Tatarusi

pentru

a-1

deosebi de satul R3-

diul-Tatar.

lei.

caT, oT,

6

397

boT,

capre

si

607

447

Tataru§i,

pe mosia si in com. nume, jud. Suceava,

sat,

cu acelasT

asezat pe ondula^iunile formate

porci.

E

30 banT.

1177

prajinT.

nestT.

de 4358,40

{ine tirg la

populate

o

cu com. PSscani

S.,

1

macinat cu aburT.

1864 sunt

in

stSpinind

neasca, afara

Se margineste

mixta.

moara de

pi. Oltul-d.-j,,

Are

Siretul-d.-s.

preot

coloniale; o

si

Prundeni,

Falticeni.

01.

de manu-

40

stireT

,

din care una

diferite m^rfuri

51 hect.

si

129 pSlmast

fruntasT,

nita pentru

man

porci,

1876, a fost intru-

Tatarusi, com. rur jud. Suceava, situata in parteadeV. a plaseT

Tatarusi.

5

Improprietarip

1870

de 735 locuiton.

mira, ingropat acolo la 1798.

cornute,

la

sat, facind parte din

com.

E

vite

De

culti-

pentru treT sate din judeful Su-

si

569

luT

in plasa

cu TataYasesti-d.-j.

nit

mintul boieruluT Anghelache A-

cat,

Teleor-

Istoria

in-

TeleormanuluT-d.-mj.

In interiorul bisericeT este mor-

147

iar

mare

atuncT parte

si

numea

se

Fotino se vede figurind

testi

:

satelor, ca sat

lista

Ma-

C.

luT

1741, se vede tre-

populat. Facea

doua' secole.

Vite

la

din plasa ce

s'a construit linga

si

domnia

oare-ce sub

care 1900

loc sterp.

Pe

trecind in jud. Vlasca.

si

cut in

Are o populate de 734

Oltul,

judefculuT

strabatind in lungime toata plasa

Mosia face d-luT Ste-

hotarul

la

prietarip 141 locuiton, pe o in-

cuiton;

proprietatea statuluT,

cu

Pe dinsa sunt impro-

fan Belu.

OifeT.

si

Mosia,

com.

S.,

impreuna

proprietatea

este

Racilor

so-

vable, 1566 pSdure

parte din domeniul Tatarestilor si

si

oaea, Leordisul, Posta, SatuluT,

Aceasta din urm£ ramura de sosea pune in legatura com. Tataresti cu comunele

de pe dinsa, ocupa

cu n:osiile

so-

35i7falcT, din

com. Udupul.

al

comuneT,

prin interiorul

:

strSbate

fosta a ManastireT Probota, are

din jud.

mesti-Silistea; la N., cu al

Slobozia-Traznitul

care

care o pune in legatura cu com.

teri-

com. Gu-

al

judejeana

sea u a

seaua vecinaia Silistea-Tataresti, E. cu

Negreni, V., cu

la

CaT de comunicajie sunt

BucovuluT,

piriul

de

kil.

{uluT,

33

cu

si

tAtAru?i

561

udata de piriiasele: Mati-

de

piraiele CalugSreT, SatuluT si

V.

71

Hosted by

Google

;

tAtAru?ul PosteT. Partea

dreapta Pi-

din

riuluT-SatuluT poarta

numirea dc

Veniturile se urc3 la Prin

Tatarusi-MarT, iar partea din stinga, de Tatarusi-MicT

Pietrosul.

si

Vatra satuluT ocupS 48 falcT, cu o populate de 2230 suflete. Tmproprietari^i in 1864 sunt

129 palmasT

fruntasT,

11

stapinind

codasT,

Are o

1842

si

fSlcT.

Nicolae,

Sf.

1827, deservite de

4

si

zi-

mixtS.

1803, Tatarusi! mandstireT

In

care o

com

cu

trece soseaua

leaga

Calugari

com. Optasi.

Vedea uda

Riul

partea de E. a com., de la S. Prin

N.

la

S. cu

la

si

N.

la

centru e udata de vaile

Negrisoara, Dopicea

:

Fremul.

si

Probota, num^ra 192

JiuzT, pla-

munei

si

a mosiei Uda-Paciurea,

Teleorman.

jud.

Tau§an-Iol,

vale, in jud.

Tulcea, servind de

com.

Cisla

rur.

si

pi.

si

127).

jude^eana Tulcea-Isaccea, pe kil.

Tataru^ul,

jud.

sat,

Vezi

Iasi.

si

4,

dupS 4

de

kil.

stuf se deschide in

prin

la

partea

sad inseamnS Valea-IepureluT.

Tataru§ul,

Formeaza

pendinte de

tirea Bistri^a. 1

3410

AmmanaV

trup cu Gircina.

sunt

bele

Tulcea

Vedea-d.-j., situate pe valea

Vedea,

riului

la

de ca-

kil.

35

Este resedin^a

pitala jud.

pla-

Tulcea,

Colonesti la

;

la

:

la E.,

cu com.

V., cu com. §uica;

N., cu com. CaiugSri

si

la S.,

cu com. Optasi.

cuitorT

;

bisericT,

1861, 1814

1736, rat&

4

1890,

la

preopf

;

3

fondate

si

;

de

5

o moara

cu aburf. Locuitorii sunt

au

:

2600

58 cat

si

mosnenT.

ET

400 boT, 260 vacT, Tepe, 40 capre si 200 oT,

hect.

in-

com.

e

de

o inaijime de 106

livezT; are

m., dominind

satul Eni-Chioi

si

Tau§ani (Ulmeni

Tau§ani),

-

com.

jud.

in

o

si

com.

teritoriul

Are

direcjie

V. spre N.-E.,

la S.

brazdind partea vestica a piaseT si

nordica a comuneT. Este

ta-

de drumul comunal Cataloi-

Cisla.

Satul Cataloi e asezat

poalele luT sudice. pietros de

Are un

m.,

104

Cataloi

si

rur.

Ilfov,

de satul Ulmeni.

situat la E.

Se intinde pe o suprafa^a de hect., cu o populate de 437

648

locuitorT.

Num3rul

470

si

man

vitelor

de

e

celor micT, de 763.

al

Taute§ti, com. rur., in partea de S. a plaseT Copoul, judeful lasi, spre N. de orasul Iasi. dimburi in

si

micT

hirtopuri,

care

platourT,

mare parte sunt acoperite cu si humoasa.

argila plastica

la

virf

dominind

piriul

Telifa.

Acoperit cu pasunT.

formata din

satele:

Tau-

Zahorna, Horlesti, Radiul-

testi,

luT-Tatar, Tatarusul

Le£cani,

si

cu o populate de 1100 locuitorT, din care parte sunt raz3sT.

Are 4 3 preofT, 3

2 scolT

si

biserici,

deservite

cintarep

si

de

eclesiarc

1

2 morT.

Budgetul comuneT e

la

veni-

tun de 9012 si la 76 cheltuelT, de 8216 lei, 45 banT. Vite: 1906 vite marT cornute, banT,

let,

2420

Tau§an-Tepe, estica a

pi.

deal,

si

jud.

in

partea

Tulcea

oT,

205 cat

si

418 rimatorT.

Ghiol. Este eel

comuneT mat inalt

dealuluT Calica

(118

cea

mina

nordica

si

a

m

Zambstia,

Sari-

Dorohoiu.

Do-

drumul comunal

Sari-

si

sat,

com.

Berhometele, jud.

pi.

virf al

).

Ghiol-Bes-Tepe-Pirlita

Taute§ti. VezT Zamostia,

si

satul

Sari Ghiol.

porcT.

Suprafa^a

co-

la

una repa-

deservite

o scoaia mixta

lo-

pe

generals de

satul

Are o populate de 1209

deal,

Cataloi.

rur.

iat

seT.

Se margineste

si

E pi.

pi.

Constanta. Are o

si

tindere de 350 hect.

Tau§an-Tepe, rur,, in jud. Olt,

estica a

si

muneT; este acoperit cu pasunT

Terenul e plin de

Tausan-Orman,^^r^ judetele

Arendata anual cu

lei.

Tatule^ti, com.

vestica a plase!

Neam^u,

mosie, in jud.

Piatra Muntele, com. Gircina.

pi.

N.-

la

partea

E. spre S.-V., brazdind

curs

Numele

sudicS a laculuT Cisla.

Tfitfirusi.

o direcjie generala de

in

hotar intre

orasul Tulcea.

indreapta" spre N., taie soseaua

si

S.,

Ulmeni, pL Olteni^a, jud.

Iese din dealul Tausan-Tepe, se

bir anual

lei*

Uzum-Bair, se inrinde spre

sat, facind parte din

avind

314

dealul

din

vechie a co-

loc in destul. («Uricar.» VII, p.

tind

com.

teritoriul

se desface

;

calea na^ionaiaTulcea-Constanta.

Taureasa, numire

preot

1

o scoaia

cintarepf;

zi-

alta in Tatarusi-

MicT, cu hramul Sf. Vasile, dita

2317

pe

Tulcea,

pi.

Cataloi

anual.

lei

Tatulesti

comunalS,

com.

cheltuelile

si

Tatarusi-

in

biserica,

:

240

si

1177V2

MarT, cu hramul dita in

tAute^ti

562

Taute^ti,

sat,

cu

23

familiT,

pe

nume, com. Borzesti, pU Based, jud. Domosia

cu

acelasT

rohoiu.

1429

Tau§an-Tepe,

deal, in jud.

si

Taute§ti,

sat, in

Hosted by

partea de S.-E.

Google

;;

;

tAvAdAre?ti a com. Tautesti, Iasi, situat in

centrul mosiet Tau-

pe malurile

si

Copoul, jud.

pi.

pe coasta de S. a dealului

testi,

piriulut Tautesti.

Are o populate de

Voineasca, Filipeasca, Ilieasca

29 caT si 36 rimatort. Mosia Tautesti este testament com.

cedatS

Tautesti,

pentru

venitul

et,

de

a

din

intre£ine

o scoalS profesionala

Valea-Teanculut,

prin

orasul Buzau.

106 vact, 24

Vite: 357 boi,

460

66 01,

din com. Vultureni,

com.

riului

Berhe-

pi.

pe malul drept

al

Berheciil. su-

o scoaia mixta.

flete;

zau, cu

360 locuitort

Buzau,

Valea Teanculut

1864,

la

stapi-

ncsc 143 hect., iar proprietariT,

403 hect. Vatra

satului

ocupa*

17 hect.

1

16

32 vaci,

cat,

bot,

8 tepe,

5

bi-

6capre; 30stup1; 10 plugurt de fer, 15 de lemn, masina de treerat. 1 250

01;

Comerciul se face de

3 circiu-

mart.

5

Buz5u,

pi.

comunele Simileasca kil.

si

Vernesti,

de orasul Buzau.

formats din catunele:

Valea-Teanculut

si

Are o suprafa^a de 2152 o scoaia si I

1080

Ni-

Zo-

de

paracliser

hect.,

si

1

din care

catedrala e cea cu hramul Ador-

mirea

Maicit Domnulut; 6

cir-

bilciu, in jud.

Proprietati

Buzau

orasul

si

15 Septembre 15 Noembre.

la

la

;

fine

si

mat insemnate sunt

Jiul d.-s.,

cu 315

sat,

jud. Dolj,

pi. Jiul-d.-s.,

Teascului (Valea-), izvor de minerald,

com.

sat,

hect. milit,

si

Tirgul,

pi.

jud.

o populate de 22

fa-

sau 90 suflete.

42

si

Pre-

cat.

in

apropiere de gara Predeal.

Teche-Chioi,

sat,

Con-

jud.

in

stanta, pi. Silistra-Noua, catunul

com. Enisenli,

in partea

situat

de E. a placet si cea de V. a comunet, la 4 kil. spre V. de resedinja, Enisenli, pe malul sting al

Medmedi

vSet

lea Teche-Chioi,

numele,

la

Bair, linga va-

ca>eia

i-a

dat

poalele de E. ale

Teche-Chioi

la cele

si

de V. ale dealulut Hazarlic. Are o suprafa^a de 12 18 hect., din care 130 hect., ocupate de

suflete.

partea de S. a

in

Popoufi,

fier

pe Domeniul Coroanet,

deal,

321

Teascul,

confinind

Prahova,

sare, in jud.

vatra satulut, cu o populate de

bot

si

vaci

si

12

Teche-Chioi, stanta,

pi.

Dobromirul

vine

din Bulgaria,

si

com.

Enisenlia;

sub numele

de valea Uzum-Culac, eel

Con-

vale, in jud.

Silistra-Noua,

rur.

pe

porct.

ia

apot

de Iucari-Mahala-Ceair

trece prin satele Dobromirul-din-

Oco-

Vale

si

com. Secuiul. Se invecineste

unde

ia

Teascul, lul,

la

cu

sat, jud.

Dolj,

E. cu com. Ghindeni riul Jiul

Pescarul

si

;

la N., la S.,

pi.

V.,

intra

cu mahalaua

linga

;

la

cu com. Adu-

naJi-de-Giormane.

ciuml.

pi.

com. Argetoaia.

dealului I),

locui-

preot,

cu 146

sat,

Dolj,

com. Argetoaia.

si

Botosani, cu o suprafa^a de 72

Zoresti;

in cat.

2 bisericT, deservite

sa.

Teancului (Valea-), (Carol

Vite:

cu o populate de

foarte

luat

i-a

mult din insemnStatea

resti.

cintSre{

si

com. rur.,

Sarata, intre

jud.

la la

1868 era mult

in

Dragaicet,

gul

p3na

Teancului (Valea-),

1

incepe de

;

mat important. Primaria orasulut, infiin^ind si ea un tirg de toamna sub numele Carol I- Valea-Teanculut, pe locul unde se fine tir-

incepe

tort;

com.

:

66

poseda:

Locuitorit

sipul,

pe

bilciU,

Septembre si fine pSna" Noembre, numat Simbata

Duminica. Pana*

E

81 case.

si

apropriere de

in

improprietaritt

12

al

com. Vernesti, jude£ul

15

in jud.

c&tun

Teancului (Valea-),

Teritoriul satului este de 544 hect. Locuitorit, fosti clacasi si

voli,

Teascul-din-Deal,

apti,

teritoriul

Are o populate de 140

Mijlocul, jud.

pi.

Vilcea.

com. Valea-Teanculut, jud. Bu-

Tecuciu, situat in mij-

ciul, jud.

locul

com. Zatreni,

Teascul-din-Vale,

120 porct.

Teancului (Valea-), parte

facind

de E. a

12 tepe, 4 minjt,

cat,

si

Dea-

pise, ce se lasa din

lul-Olte^ulut, in partea

suflete,

sat,

lo-

cuitort.

suflete,

fete.

Tavadare§ti,

la

so-

:

Mizil-Gura Nis-

vecinaia

vi{et,

de

biserica, fondata

Teascul,

padurt.

si

precum si alte drumurt naturale, care o pun in comunicajie cu

de catre rSposatul Procopie Florescu,

vii

Cat de comunicajie sunt covulut

o

flete;

de mat multe dealuri,

acoperite de

seaua

Vite: 387 vite mart cornute,

si

Zoresti. Terenul e ses, accidentat la N.

locui-

1 1 1

tori.

prin

TECHE-CHIOI

563

Are o populate de 350

satul

Teche-Chioi

si

se

deschide in valea Gheran-Ceair (sail

su-

Dobromirul-din-Deal, de numele de Teche-Chioi in com. Enisenlia, trece pe

Beilicul),

pe

stinga, la locul

numit Giurnifa Cisme; are P

Hosted by

lun*

Google

;

;

TECHE-CHI0I-13AIR

gime de 14

kil.

Dobromirul

tea centrala a com. si

de

ccle

Enisenlia

S.

com.

S.-V. a

si

drumul

prin ea trece

;

Com.

br&zdeaza' par-

;

la

S Urlu-Chioi,

kil.

;

la

4

la

Biuiuc-Muratan,

Teche-Chioi-Bair, pi.

deal, injud.

Silistra-Noua, co-

muna Enisenlia, c&t. Teche-Chioi, in partea

de V. a comuneT

cStunului

si

Se

si

a

cea de E. a placet. din

desface

Sitma-

dealul

La

Toprai-Sari,

la

13

la

1 1

spre S.-V.

kil.

Teche-Chioi

la

Do-

la

Dobromirul-

si

separa

Hazi-Diuluc

Traian; cea

Teche-Deresi,

sat, in jud.

Con-

Silistra-Noua, cStunul

Regep-Cuiusu,

situat

meridionals la

3

a

plSsei

in si

spre S.-E. de

kil.

cStunul de resedin{3, Techi-De-

Este

resi-Ceair.

inconjurat

la

de marea pSdure Sarpali-Orman, dominat fund de virful

tuat la si

E.

care

Tuzla-Tuc, 1

kil.

este

si-

spre S.-V. de sat

care are o inalfime de 182 m. Prin

mijlocul

direc^iunea

de

satului, la

N.

avind

catre

S.,

trece drumul comunal, care vine

de

la

Dobromir

si

duce

in

Bulgaria. Alte drumurl comunale

mai sunt:

unui

Regep-Cuiusu

care

si

merge

altul la

la

Cadi-

Chioi (Bulgaria).

Valul-

^i

cu com. Hasancea,

si

si

la V.,

prin

valul de

dealul S. al luT

cu satele Mamet-

com. Hasancea)

(al

si

com. Musurat,

dulah

(al

galia),

separindu-se de eel

prin dealul Hazi-Diuluc

la

pi.

dintiiti

de

si

AbManeel al

2 lea prin valea Abdulah-Deresi; la

S.,

cu satele Musurat

Chioi

com.

(ale

Urlu-

si

Musurat,

pi.

Ormancea-Bair

lul

tan-Dere din

pi.

si

valea Aia-

si

cu com. Tuzla (tot

Mangalia), despar^indu se

formate

prin

revar-

mai

timpurile

din

ei

rur. Jud. Con-

partea de E. a judetului,

la

17

spre S. de orasul Constanta,

capitala districtuluT

si

in

cea S.

43 kil. spre S-E. de com, Cara-Murat, resedinja plSsei. la

gea-Ghiol,

Relieful

soluluT

pujin

este

accidentat, de oare ce

dealurile

prezinta inalfimi mici, iar onduIafiunile lor sunt

man

si

Culmea Techir-Ghiol cu cajiile sale

brSzdeaza

largi.

ramifi-

teritoriul

comunei. Movile sunt

Piriul

partea

in

in

numSr de

partea

34,

de N.-V.

Techir-Ghiol brSzdeaza

de

S.

a

com.,

Techir-Ghiol

trecind si

des-

V2f sunt numeroase, cu malurl pu(in

inalte

si

departate

in-

Marea-Neagra

ud& com.

in

partea de E.,pe o lungime de

10

kil.,

formind lacurile Agigea-

Ghiol, Tarafan-Ghiol,

si

marele

si

colo cu stuf; Ta-

ipi

de

rafan-Ghiol, spre S.

prece-

dents, linga movila cu acelasi

name, cu

18

intindere;

hect.

partea de S. a

Tuzla-Ghiol, in

com.

Tuzla, cu

ce se

consume

700 hect. intindere, din care 300 hect. aparcom. Techir-Ghiol, pufin £in adinc. Produc peste foarte bun, se exporta

in localitate

si

caxuT venit apar-

si al

{ine statuluV.

Catunele care sunt

:

compun com.

Techir-Ghiol, resedinja,

sezat

a-

meridionals a

partea

in

com., pe malul nordic

al lacului

ambele maluri

ale piriuluT Techir-Ghiol, inchis si

dominat

Techir-Ghiol

de dealul Or-

S.

la

Telegraf-Tepesi-Bair, vilele

la

a

de

la

N. Agigea, com. la 3

dealurile

in partea

de E.

spre

N.-E.

kil.

si

de

1

V2

al lacului

dominat

Agigea cu

dealul

si

kil.

la S.

virful

Tuzla-Iuc

Telegraf-Te-

N.-V., de

la

dealul

muchia

c2-

spre N.-V. de

sat,

Orto-Burun-Bair pe ruia la

S.,

V., Bozlutac-Iuc

Agigea, Cum-Tepe, V.,

la

Techir-Ghiol, resedin];a,

cat.

Agigea, inchis

la

de mo-

si

Ormanciul-Tepe

asezat pe malul de V.

de

dealul

N. de dealul

la

si

de

V.

manciul-Bair, la

besi-Bair;

tre ele.

satul Agi-

intindere

hect.

Techir-Ghiol

gramadite

de

E.

la

Tuzla-Ghiol, pe

prin lacul Tuzla-Ghiol.

prin satul

Constanta, situate in

stanta, pi

a pl2se¥,

sarile

de

malul MSrir,

pe

E.,

care sunt

Mangalia), separindu se prin dea

chizindu-se in lacul Tuzla-Ghiol.

Techir-Ghiol, <:*?;».

kil.

spre

te-

com. sunt toate asezate

ici

cele

la

din-Deal.

si

Lacurile care se gSsesc pe ritoriul

presarat

bromirul-din-Vale

N.

nisip

prin dealul Laz-Mahale

de drumurile comunale ce

a com.,

(cSt.

kil.

de

de larga.

80

196 m. Acoperit cu tuferisun, e

partea

10

bands

pietris destul

si

Mangalia) spre la

intinde o plaja

se

gea, cu

de care se

com.

ale

mare

si

formats de o

la-

intre

Constanta, de care se desparte

Le doming pe amindoua. Are

stanta,

ele

Ab-

de mai sus, caxi

Medmedi-

si

lui-Traian

pi.

kil.;

com. Hasancea) spre N.-V.

ale

deV., satul Dobromirul-dinVale.

due de

pi.

curilor

cat.

Mametcea,

S.-V.;

afara de locurile din dreptul

kil.;

;

sale

ripoase,

si

poalele sale de E., e

asezat satul Teche-Chioi,

taiat

kil.

malurile

vechY; aceste lacuri sunt: Agi-

Teche-Chioi

v3ile

6V2

7

(toate

Hasancea,

kil.;

la

la

kil.

com. Musurat, si

Musurat,

;

Tuzla-Ghiol;

lac

sunt in general inalte

Se margineste la E. cu MareaNeagra; la N., cu com. urbana

Bair; se intinde spre S. printre

Culac.

6

dalah, la

S.

spre

5 kil.

Carli-Chioi, la 6

kil.;

5

cu

invecinate

cat.

si

dinsa sunt: Tuzla,

Chiuchiuc-Muratan,

DobromirulEnisenlia.

Constanta,

TECH1R-GHIOL

564

e asezata fortcirea^a Orta-Tabia in

ruine;

la

Hosted by

N.-E., de

dealul

Google

:

TECHIR-GHIOL

TECHIR-GHIOL

565

Denis-IalasiBair. Lazmahale, la

maluri

E. com. la

nume

5 kil.

spre N. de satul

ale

cu acelast

piriulul

pe

si

N -V.

marginea

Techir-Ghiol, resedin^a, in valea

laculuT Tuzla-Ghiol, fiind

Lazmahale-Ceair,

inchis

la

minat

V. de dealul

N.

la

la

si

do-

si

de

S.-V.

Bair

dominat

si

ful

Bozlutuc-Iuc

menli-Iuc

3.

de

£

Cioinac-Iuc,

si

S.E., de dealul Denis-Iolasi-

si

cu

Bair,

movilele Sara-Iuc

Lazmahale-Iuc. partea

in

com.,

8

centrala

a

Ghiol,

la

familif,

de

SuprafaJfA com. este de

TurcT, de

Locuitorii

1268

locuitori.

posedS:

126 plu-

180 care

guri,

ca>u£e

3

;

sini

secerat,

2240

01,

o

care

apoi

ia

pe

S.

la

lacul Tuzla-Ghiol

duce

si

cu 3

hogT; o

mixta

si

o

scoala

scoala*

3

com.

prin cinale c3t.

tele

si

;

apoi

si

dis-

in

apropiere

de

la

cu

sail,

calea ferata

minute,

15

comuna

si

150 m. de malul M3-

le

apropiere,

Se

comunef Techir Ghiol,

in

partea S.-E. a plaset

ridionals a comunet, pe

situat

me-

ambele

si

medicul

Constanfa,

judejulut

a

serif.

3

b&T calde cu ap&

si

la

o

latitudine

comuna Tuzla

pentru

diele

de

ferate

judejulul

al

unet

facerea

Constanta

la

stuliniT

Te-

la

chir-Ghiol.

Lacul Techir-Ghiol precum

o

ternare.

acuaticS

Apa

nu

aceeasT

este

ca a LaculuT-S2rat

(v.

a.

c).

este limpede, cu

planta-

brazT, fMcuta

foarte sSrat

si

un miros pro-

nunjat de hidrogen sulfurat.

A

de

fost analizata'

d-nii

d-ri

pu^ini

in

timpul

persoane,

nu sunt p^nS acum de

cit locuinjele

sStenilor

si

Georgescu. Analiza

fa'cuta'

Septembre

in

893 de d-nit d-ri Saligny si M. Georgescu, a dat urmStorul re-

unde

zultat

:

apa

pu{in opalescentS,

miros slab de hidrogen sulfurat

Civile.

100— 150

o

1

7

frumoasa si

si

imprejurimile aparjin grupei cua-

din

1065 locuitori.

Bolnavi vin

'

technic

Serviciul

Constanta a f&cut de curind

longitudine E.,

de Eforia Spitalelor

pi.

afla

Techir-Ghiol are 1268

verel, ca la

si

me-

Maximilian PopovicT, Saligny

aflS

fiind-ca

al

in

,

{iune de salcimi

mai apropiate, caGheringec,

si

acest

1899

densitate foarte mare, cu un gust

39'.

locuitori, iar

leagS cu sa-

la-

,

Comuna

ve-

se

20 m.,

N. de 44°,u

trece

Constanta, cStunul de resedin^

anuluf

care a avut 105 copil scrofulosT

Dobrogea, avind

Techir-Ghiolul altitudine de

calea jud.

sat, in jud.

Gh.

Mihail

d-1

lui

1899,

dical a fost incredinfat d-lut dr.

Flora

o suprafaja de 80 hect.

drumuri

vara

In

in

Techir-

primara

Ascilar, Perveli, etc.

Techir-Ghiol,

de orasul Constanta,

curT sarate din

comunale, care unesc

intre ele

la

3 giamii

ce

anului

Gr.

Cantacuzino.

rei.

13

Cat de comunica^iune sunt luntrele;

prim-efor

fiind

stabiltment

si

Constanta,

proectatS,

de 28

cu

lac

in jud.

ce se percurge intr'o orS

Ghiol,

mahometana.

Constanta- Mangalia

iar

vara

S'a fecut

cu trasura,

cheltuelT.

lac

kil

15

Budgetul com. e de 8179 leT veniturl, si de 1193 leT la

pe

inaugurarea

Tuzla.

Este unul din principalele

Techir Ghiol

in

Cantacuzino,

primar

tant

55 porcT.

Sunt

Gheorghe

Marinescu-Sadoveanul,

balncar,

ma-

fier,

cind se afla

1893,

ca primefor d-1

la

Techir-Ghiol,

batut po-

de

Proectul cladireT acestut spital

cu n&mol, in. cabine provizorft.

1284 boT, 106

caT,

asini,

17

capre,

grape

69 902

trioare; bivolf,

masini de

2

rumbul,

de mincare

buca'tSr'a, sala

:

camerile personaluluT.

la

la

de treerat cu abun, 3 made semSnat, 15 masini de

sini

la

si

pentru scrofulosi

apoi vin dependin-

douS spre V., mergind Abdulah si Musurat si unul

hect.,cu o populate, in maioritate

;

spital fiind deschis, serviciul

dupa

20388

man

ma! pleacS: douS spre N., mergind la Agigea si Hasi-Diu-

E.,

Ghiol, cu movila Pipiliga-Iuc.

si

sail

4 rezerve

{ele

comu-

luc,

dealul

si

s'a ftciit in

drumuri

alte

Marea-

si

Neagra\ Acest spital e compus din 2

se facuse la

nale

Laz-

de dealul Techir-

S.

la

si

hect.,

a satuluT;

Hazi-Diuluc, cu movila CaramatIuc,

Are o suprafafa de 3445 sau 434 suflete.

in-

si

dealul

V.

la

Tepe

cu o populate de 118

mahale, cu movilele Cioinac-Iuc

Teraluc,

-

Ormancic

virful

$oseaua judejeana Mangalia-

chis

si

la

Constanfa tre.e prin partea V.

Carsi-Dere, dominat

de

si

Teghir-

sau

N.-E.

vir-

m.)

(48

Hazi-Diuluc,

cat.

valea

in

la

de

N.

la

(39 m.).

si

Hazi-Diuluc,

spre N.-V. de

kil.

iar la

Ormancic-

dealul

Lazmahale-Bair, cu movilele Ca-

a

inchis

Techir-Ghiol

tre lacul

s2

si

un

gust

Densitatea 1,0552

foarte

la

15

C.

In un litru apa* s'a gSsit:

Clorur de sodiii

se poat£ adSposti.

amar

sSrat

pronun^at.

SS*i97 22 2,00462

.

Este pi^prietatea Eforiei Spi-

9

>

un

»

»

amoniii

aflat in-

»

>

magneziu 4,46890

talelor spital

Civile, care a cladit

maritim pe locul

potaziii

Hosted by

»

0,00366

Google

:

:

;

TECH1R-GHIOL-BA1R

Bromur de magneziu 0,13573

chronice, rachitizm, boale de fe-

Azotat de sodiu

met, paralizit cronice.

0,00523

de magneziu

Sulfat

8,14978

Sulfat de calciu

0,60013 Carbonat de magneziu 0,00287 Oxid de fer 1 Oxid de aluminiu j °> 02o8 4

0,00720

Silice

Total

Hidrogen

urme

sulfurat

Materit organice

este

$i

de

4 on mat saratS $i mat concentrate ca apa de Mare.

Ca proporfiunea de Brom mat mare ca in apa de Mare, 2.

lata*

in

rezumat apreciarea

«Apa

zi^ilor chimi^tt:

Techir-Ghiol

sus

din lacul

merits a

fi

luata

in serioasa

considerare

de me*

dicii

no^tri

balneologt,

fiind

ap5

chloro-sodica

concentrate, rata"

o

magneziana'

cea mai* bromu-

$\

din cite s'au analizat p^na

acum

fara».

in

NSmolul

se

pe toatS

su-

prafaja laculuf.

a fecut analiza

calitativa

apos

tractulut

al

a ex-

n&moluluT,

$i

caina, care vine

Hidrogen

sulfurat liber.

mult

chlorhidric

pujin (ca

sulfa*;!).

aluminiu

(ca

Cataplasmele de namol pe cap, Favus, aplicate

mat mulfi

la

bolnavi, au dat rezultate

d.-s.

exce-

Sodiu mult.

In 1896 a fost vizitatS de 65

din

mult. Nisip

udS

Tecuciu

ora^ul

argils

B2ile cu

pe

Techir-Ghiol-Bair, $i

com.

deal,

pe

Constanta,

pi.

jud.

teritoriul

Se

Techir-Ghiol.

rur.

in-

tinde de la V. satuluT Hasi-Diuliuc

pana

$i

generals de

Din

N.-V. satulutTe-

la

avind

chir-Ghiol,

o

Brani^tea, face o cotitura

de S.

bune

in

artrite,

N.-V. c&tre S.-E.

la

Telegraf Tepesi Bair -

N.

la

valea

$i

-

Iantacan-Dere

unde se varsa

sifilis

inveterat

$i

arti-

limfa-

eczeme

Birlad.

in

nume,

la$i

la 2

kil.

de re$edin£a

comunei.

Are o populate de 608 o biserica, facuta

flete;

de

deservita*

§i

in

1886,

preot

1

su-

2

>si

cintare^t.

de496

Teritoriul satului este

Aiatan-Dere. Are o inaljime

pinesc tot teritoriul, iar proprie-

medie de 80 m., avind ca

vir-

tarul,

:

m.)

$i

Cogea-Iuc,

din

pe o

intindere

stanta

aril.

75

Techir Ghiol

$i

mat

virful eel

vact,

22

de

al

com.

pentru

Musurat.

Este

78 stupt.

$i

fter,

Pe

dealulut

inalt al

numit

Fintina-Teiulut,

partea de N. pi. $i

a

Te-

juJ.

curge spre S.- V., pe linga

dreapta

Aci prime^te

piriul

Runcul,

satele

Vizure^ti, iar

Uda

la $i

la

dreapta

$i

Sili^tea,

ale

$i

caret

urme

astazt. Aici

a

se

cu-

fost

de

bi-

un

E. a

se intinde Valul lut-Tra-

satului

care desparte Tecucelul-Sec

de com. la

punctul

a mat fost o

sat vechiu. In partea

ian,

8 cazane

rachiulut

Xe P uK m

direc^ia

de

N.-E. spre S.-E,

iar

Tecucelul-Sec

pe stinga Ripa-Rg^ie. stinga

Buciu-

c3t.

Nicore^ti,

nosc

10 plugurt

;

fabricarea

serica,

din

ptriu. Izvore^te

ot

piriul Tecucelul, in

numit

m.).

66

65 boi, 63

:

28 de lemn

Con-

Ormancic-Bair (82

punctul

cat,

pi.

Mangalia

$i

de

Vatra satului ocupa 35 hect. ?i

deal, jud.

100 hect.

Istrate,

100 hect.

care se desface dealul Telegraf-

TepesiBair.

Gh.

d-l

Vit sunt

mai insemnate Iuci-Iuc-Be-

richi (81

pe

pe am-

jud. Tecuciu, situat

re^ti,

parte

Nico-

pi.

bele malurt ale piriulut cu ace-

spre

iar

;

sat, facind

din com. Buciumeni,

hect. Locuitorit, vecht r5ze$t,st3-

vaile

satul Buciumeni.

scrofule,

spre ora^u-

Cuan-Dere

desfac

V., se

cuciu,

reumatisme

a

-

direc^iune

se desface spre E. dealul

el

mult. Co-

rezul*

mahalaua

stinga

Tecucelul-Sec,

meni,

nomol au dat

V.,

copit, in Spitalul maritim.

in

$i

spre

avind pe dreapta mahalaua Bul-

lut,

Fier

loarea brunS inchisa\

tisin,

com. Tecuciu,

trind pe teritoriul

navt, iar

Tecucelul,

Carbonapf. Calciu mult.

Do-

pu^in spre S.,

aci

E., uda* partea

1897 au fost 97 bolin 1899 au fost 105

Materii organice

Rezidiul insolubil in apa* este

tate

de

bolnavt, in

Constanta, pe platoul

purine.

culare,

$i

gari, iar

Techir-Ghiol, virf de

clorure).

Nicore^tisatul

schimba' direc^ia spre S.-E., in-

Acid

bromurS). Cal-

putin.

Potasiii pu*;in.

compus

din

brine^ti

Acid

Magneziu mult. Fier

ciu pu^in. $i

(ca

Sirbi, din

Trece pe linga

Locuitorit poseda

sulfuric pu^in

avind

Nicore^ti,

josul caruia prime^te piriul Ca-

a gasit:

Brom

com.

pe malul drept satul

te-

rente cronice.

furi

Georgescu

D-l dr. in chimie

reumatizm no-

pe

aci intra

dos, afecfiunile ligamentelor, ade-

$i

afla"

ade-

cronice,

nite tuberculoase,

0,59600

mineralizat&

succes, la copit:

lente.

Din aceastS analizS vedem 1. Ca* apa acestuT lac este foarte

cu

supurate

osteite

la

semi-combinatS 0,28416

libera" $i

900^901,

De

Brani^tea. ritoriul

S'a tratat in verile anilor 1899,

70,87716

Anhidrita carbonica"

e

TECUCIUL (JUDET)

566

satul

Tecuciul, judef, a^ezat de

S. a

in partea

Moldovef.

HotaruL La N.

Hosted by

:

o

linie

con-

Google

:

TECUC1UL (JUDET)

din ma-

venfionala* care pleaca

sting

lul

merge spre

Marvila,

satul

pe

Pogle^ul, pe

pir.

de lingS

SiretuluT,

al

E.,

linga satul

Pogle^ul, continue pe linga* satul

a) Siretul,

Putna,

si

Colonesti, despar^indu-se de ju-

sting

Roman. La

si

incepe cu o culme de

E.,

dealun,

comunei Colonesti, merge spre S. pana la Negrilesti, de aicY apuca spre E. pana de

E.

la

BrStulesti (com. Corodul),

la satul

pana unde

se desparte de jud.

Tutova; de o

Mindresti, hotarul

la

meaza

merge comuna Tudor-

Gerul, care

piriul

spre S. pana

la

unde

de

Vladimirescu, spre V.

apoT se varsa in

si

for-

il

Tutova

formeazcl

judef

aicT,

pana

satul

la

spre E., pana

la

Vladimirescu,

in

era satul Privalul

Fundeni

merge si

Tudor-Vladimirescu,

si

toate in plasa BirladuluT.

Uda

Polocinul.

b)

heciul

si

se

jos de satul

mai in

in-

plasa

urma

mica desparte jud. Tecuciu de satul

Fundeni

Vechiu; rul

il

iar

de

si

p&na

aicT,

la Privalul-

coresti

si

Uda

partea de

Tecuciu,

suluT

tr'adevar, lungimea luT

140 cele

kil.,

iar

Ni-

S.V. aoravarsa

se

si

dreapta BirladuluT,

la

marginea

cerealelor.

ApoT avem: valea SiretuluT, care fine numaT pe teritoriul comunelor: Umbresti, Ivesti, Bucesti,

Fundeni din

Tudor-Vladi-

si

Birlad

pi.

TecuciuluT, GeruluT

asemenea

I11T,

vaile

;

Corozelu-

si

pentru

propriT

cultura cerealelor;

vaile: Polo-

cinuluT, BerheciuluT, ZeletinuluT si

maT mult

DobrotforuluT, propriT

pentru

cauza

din

finea^a,

ca

terenul judefuluT in plasile Stanisesti, Zeletinul,

Berheciul

si

formind 4

foarte deluros,

lan^urT

de dealun, ce se detasaza

din mun£iT jud. Bacau.

Orografia. Lanfurile de mun^T sunt Unul care vine prin

pi.

:

nisesti,

Sta-

separa valea Dobrotforu-

Berheciul. Izvoreste din ju-

luT

de a ZeletinuluT si setermina

deful Bacau, uda plasile Berhe-

pe

teritoriul

Zeletinul,

si

comuna

si

se varsa in din

de

jos

Al

com. Motoseni.

2-lea lant,

maT mare, care

comunele

strabate

din

partea

Nicoresti.

de E. a piaseT Berheciul, separa

f) Zeletinul. Vine tot din jude{ul Bacau, uda plasile St£-

valea BerheciuluT de vale Dobrot-

nisesti

si

TigSnesti,

Zeletinul,

pi.

si

se uneste

apoT de a ZeletinuluT

foruluT,

se termina din jos

g) Dobrotforul. Izvoreste din com. Colonesti, pi. Stanisesti,

strabate plasa Berheciul,

este de

ud5 comunele Stanisesti, CrSesti

la^imea, in punctele

si

Motoseni

in

dreapta ZeletinuluT. h)

Idrografia. Este udat de mai

apoT

Corodelul.

jud. Tutova, in

si

uda

se

varsa

Izvoreste pi.

din

Nicoresti

partea de E., in direcjia N.-E.

Al

Brahasesti,

3-lea

si

de Corcioveni,

luT; in-

lun-

in

partea de N. a piaseT Nicoresti,

in

de S. a orasuluT.

kil.

multe ape

plasa

maT pro-

si

cultura

tinul se uneste cu Berheciul.

Ge-

maT dep^rtate, numai de

25—28

prie pentru

comuna

mare

raport cu la^imea

insemnata este valea BirladuluT,

Brahasesti, plasa ZeletinuluT.

r.

desparte de jud. Covurluiu.

in

se

for-

cu Berheciul, pe teritoriul com.

spre E.,

Jude^ul Tecuciu are o

gime

de

trecind

aceste ape

o vale, din care maT

cea maT frumoasa

este

d) Tecucelul.

ciul

jud. Rimnicul-Sarat, din jos

din

§ er Mnesti

dreapta Birladului,

Siretul pe o intindere

pan*

plasa Birladul, unde

de 115

S.,

la

apoT uda nu-

;

de jude^ul Putna pe o intindere

La

p5n3

Zeletinul,

dreptul satului

e)

kil.

ser-

plasile

varsa in Siret.

tra in jude^ul Covurluiu.

Siretul desparte jud. Tecuciu

intre

Nicoresti

in

cite

Homocea. Ireasca,

Covurluiu,

in jud.

Fie-care din

meaza

Liesti,

pe

E.

Birlad,

si

rescu.

mirescu

de orasul Tecuciu,

jos

in

plasa Ber-

apoT trece

varsa in Siret, din

Birladul. Intra in jude£

c)

unde

de unde

terito-

Bucesti, Liesti,

si

punctul unde si

comunelor:

gura BerheciuluT

maT mare, tot com. Tudor-

face o cotitura

sunt dese pe

revars^rile riul

c5

asa

desSvirsire,

Nicoresti

Liesti

Fundeni,

satul

eu

satuluT

prin cotitun, spre S.-E.,

la

dispare

de S. a jude^uluT

margine

intra in

Marvila,

satul

la

de marginea

S., se

partea de

Nicoresti

unde se varsa in stinga SiretuluT la S. de com. Tudor-Vladimi-

p&n£ ce aproape

teritoriul

il

este,

merge spre

cit

veste ca

hotarul

V.,

cu

si

Siret.

Covurluiu.

Siretul, care

spre S., pana

de

si

de

partea

In

inalt

tot micsoreaza,

curge

In partea de E. se atinge cu judejele

Tecuciu

despre

partea de N. a jude^uluT, foarte

(com. Pu^eni)

la satul Mindresti,

De

tot prin

la Bratulesti,

de invoeala, merge pana

linie

si

in

Uda

Gerul.

i)

Putna este jos;

eel

Birlad

pi.

din jos de satul Barcea.

a plasilor

iar

in

se varsa in stinga BirladuluT,

si

Malul eel drept din spre

kil.

15

jude^ul

Bacau

spre S.-V., trece

pe o intindere de maT bine de

rat, 1

marginea de V.

la

de judefele: Bacau, pufin de Rimnicul-Sa-

separa

II

Taula, pana in raionul comuneT

de^ele

TECUCIUL (JUDEf)

567

lanf,

unde Zelela

V.,

rind valea BerheciuluT de

care

sepa-

aPo-

locinuluT, si

apoT trece

Nicoresti

se termina din sus

si

in

plasa

de com. Jiganesti, separind valea BerheciuluT de a TecuceluluT.

Al 4-lea

lanf, la

Hosted by

V. comune-

Google

:

TECUCIUL fJUDEJ)

plasa

din

lor

SiretuluT

Berheciul,

se termini

si

care

PolocinuluT de

separa valea

a

din sus

de com. Homocea.

de mat pufina inpirlele ce uda

altele

si

mat

lanfurT,

De

Bftlft.

malul

si

SiretuluT este ridicat

despre jude^ul in

AfarS de aceste sunt

TECUCIUL QUDET)

568

se varsa

este intretaiat

formeaza

si

jude(;ul.

meaza

unele au

perite cu paduri;

maT

din

care

cele

de pe

viT,

insemnate sunt

comunelor

dealurile

Gohorul,

Nicoresti, Buciumeni,

Corbi^a

in

sunt aco-

vechT, sa

Pe

timpurile

dealun,

dintre

mintul este bun pentru cerealelor

de V.

In partea

nu

se

cultura

de loc dealun

afla

pi.

aci

;

cu vaile

hect.

eel

mat mare din toata Moldova si care se intinde spre V. pana in malul sting

pSna

valea TecuceluluT

in

pana

BirladuluT, spre N. coresti leni

;

6749 livezT

3524

10272

hect.

Catunele ocupa

f

Birladul

V.

vre-o 10

kil. si

de

la^ime

o lungime de maT

bine de 30

kil.

Pamintul

de

pla-

precum si acela de pe un pamint gras, este

tourT,

va7, fiind

propriu pentru lor.

cultura cereale-

Vaile dau fin de

cosit,

49 de

vinturat,

11

de

de batut porumb.

13

buna

ca-

.

unul

orasul Tecuciii,

in

in tirgul

Nicoresti,

al Il-lea

facut

si

in-

trejinut din fondul donat

de

A. Cincu,

tirgul

al

Ill-lea

in

d.

si

I V-lea

al

de

intrejinut

in tirgul Ivesti

stat

ele

;

care cite un medic

si

au

fie-

un ajutor

sub-chirurg. In fie-care plasa se

maT

afl5

cite

un doctor de

plasa.

Qtile de comunicafie. Jud. Tecele 2 platourT se

padurT,

anume:

si

teritoriul

la

afla

com. Cosmesti,

pi.

Ni-

Hanul-Conachi,

te-

coresti

si

ritoriul

com. Fundeni,

la

si

Furceni,

pi. Birlad.

cuciii

ferate si

merge

si

pSna

este

ridica

paralel cu ca-

de

in Tecuciii,

unde apuca' spre S.,prin strada Tecucelul, tae

Gala£i, trece

ca.

loc satele

prin

strabate

ce Birladul,

mij-

DrSganesti, DorSsti,

:

BarceaNoua,

Ivesti, Blajeri-d.-j.,

Vultureni, Bucesti, Liesti,

§er-

cotitura

spre

o

face

banesti,

Hanul-

S.E., intra in pSdurea

Conachi, pe care o strabate prin mijloc, trece prin satele

si

intra

:

Hanul-

Tudor- Vladimirescu in jud. Covurluiii. Aceasta

Conachi

si

paralela cu

sosea este aproape calea ferata.

§oseaua nationals, care pleaca prin partea de

Birlad, iesind

N.

orasuluT,

a

suburbia

prin

trece

Tecuciul-

Noii, satele Jiganesti, Posta,

unde apucind spre N.-E.

de

intra in

strabStut

de

§oseie judejene sunt

caile-

MSrasestiTecuciul-Gab^i

coresti,

si

care se desparte

si

apucS spre N., trecind prin

Buciumeni,

Ni-

Hatir-

Poiana,

:

Homo-

cea, Huruesti, CondrSchesti, Gai-

ceana, Hu£ul, Ghilovesti

de

si

BacSii.

aicT intra in jud.

Din partea de N. a orasuluT soseaua

Tecuciii, pleaca

nals care,

m

com.

natio-

f igSnesti, se

desparte in

doua: o

puca spre E.

la orasul Birlad, iar

alta spre N.

aceasta din

bifurca"

:

;

parte

pe linga

a-

urma

o sosea apucS pe

lea ZeletinuluT

se

va-

satele

Goholul, Boghesti, intra in tirgul Podul-TurculuT, iese prin partea

§oseaua nationals facuta din

tuluT

Mihail Sturza,

satele

si

Ploscufeni,

de N., trece

luT

la

la

nul-Cincul din soseaua na^ionala

Tecuciul-Birlad.

timpul DomnieX

In par-

:

tea de V. soseaua ce duce

gul Nicoresti,

Serviciul sanitar Are 4 spitale,

det.

Ionasesti), se

la

jud. Tutova.

01.

Unelte: 4745 plugurT de fier, 5262 de lemn, 55 masinT de

litate.

Pe

74724

Podul-Turcului, intre^inut de ju-

pe aceste

cea pe

LocuitoriT poseda 10970 stupT.

15 de semanat,

Vilcea-He-

si

35

55422 boT si porcT, 622 capre 25883 catin,

17

18 de

la

la

caT,

secerat,

Corozelul

retaului la E., pe o

1900: 14197

Vite in

si

dul caeT-ferate (maT inainte tre-

din Tecuciii spre

hect.

treerat,

pi.

:

hect.,

a

care se intinde in

hect.

padurT

Ni-

si

la

spre S. pana la Movi-

si

cea-1-alt

Birlad, intre vaile

N.

spre E.

al SiretuluT,

44163

hect.;

1885

Si-

Furceni,

locui-

iar

vechT razesT, 44848

balpf,

bivolT,

unul numit

arendasiT

hect.,

Printre aceste va! sunt 2 pla:

si

hect., fTneJe

asinT,

touri

216550 hect,

fostiT clacasT,

si

GeruIuT.

si

nu este

maT mult

32000

CorozeluluT

BfrladuluT,

la S.

poseda 127439 hect,

ViT sunt 6170

plasa Birlad,

toata

si

foarte

din care proprietariT

trece

pe sub po-

lea ferata linga Draganesti, tre-

seasa\

este de aproximativ

strabate

Iasi,

Bacaii,

si

Siretul la Cosmesti,

pe deal

este

curen|ilor, fiind

toriT ruralT,

p«1

S. a

si

sesul intins alterna retuluT,

expusa

Roman

lea ferata

Tudor-

si

care plead* din

orasele

for-

Birlad.

pi.

Clima judeJuluT plScuta; partea de

pentru flnea^.

si

Nicoresti

mat

cele

o vi^a cu strugun.

fie

vaile

Fundeni

Vladimirescu, in

si

mat

Teritoriul, Suprafa^a jude^uluT

Aceasta a fdcut ca marcajudefuluT din

se

cite-va balfT pe teritoriul

comunelor

Valea-Rea.

si

malul

Polocinul,

multe balft; asemenea,

Dealurile din aceste plasf,

totusT

Tecuciii,

semnatate, intre

cea maT mare parte,

al

partea

comuneT Homocea

dreptul

unde

sting in

prin

Muncelul,

si

mijlocul

de

sa-

aicT prin

com. Burdusaci, R«1chitoasa,Bu-

Hosted by

Google

:

TECUC1UL (JUDEX)

da, Colonesti

de unde

si

trece

satele

de N.,

resedinfa in com. Ivesti

jud.

BacSu.

coresti,

in

sosea

Cea-lalta

judejeana

a-

puca pe valea Berheciului, trece

com. BrShasesti,

prin

Corbi^a,

Giurgioana, Valea-Rea

unde

Ie=>ti,

Negu-

si

ramura apucind pe valea Gaiceana si ducind la tirgul Gaiceana si

ramura mergind spre

alta

trecind

com.:

prin

Godinesti

Oncesti

si

de

si

de aid trece

Pufeni, iar

Covurluiu

poseda 17 mos'n, trupun ma! micT.

cu alte

Industria

ocupa cu rotaria

capitala

in

LocuitoriT din

ceT din tirgul

Buda

satul

carufaria;

si

Nicoresti

strachin!, oale

Se

Comerciul.

§i

mat mult

practice

fabric^

si farfurii.

consta in export decereale,

vite

si

vin

nufactun,

Mon

ma-

import de

in

si

de vint 20. la

:

la Ionasesti.

si

fabrica

una de luminary,

la

SiretuluT, in

orasul

Te-

orasul Tecuciu,

(DrSgaica); la

;

Ivesti,

la

Nicoresti,

ia

Podul-TurculuT, in fie-care

judejul

1892,

la

in

4

plSsT,

(Birlad-Nicoresti)

care

2

unite,

a-

un singur sub-prefect, cu

resedin^a

1892,

—

era im-

din

erati

.

s'a

in

Ivesti.

imparfit

Din in

5

anul plasi

:

Marele Dicfionar Geografic.

Vol.

au fost 3 #tir-

In acest judef

Tecuciul, Nico-

:

Acest din urmS

resti si Piscul.

este actualmente un sat in jud.

cu

Denumirea generals a judefului vine de*la orasul Tecuciu,

rese-

care

cauza situa^iuneT sale

din

geografice a

fost preferat tutu-

locality ca re-

ror celor-1-alte

sezat

o comuna urbana rurale,

47 comune din 225 c&tune.

compuse

1900)

(in

de 120026 locuiton. Bud&etul judefului pe 1900 901 a fost de 407468 let, 83 este

ban!, la veniturl

98 ban!

let,

Justifia.

de 398278

Are un

si

Tecuciu

:

timpuriu

cum

cu Turcil,

filor la tronul

si

Moldovenilor a pretenden-

JaYeT.

Tecuciul a fost imp5r(it

numite coale

de

Aceste

Zeletinul.

si

plasT,

in

coresti.

de

Tecuciu, 8 de 14

[

de com.

stat, 2

ctitorii

fondator!

prin epitropii,

de obstia sunt

aceste biserict,

preofi, 2 diaconi,

163

123

cintareJT

7 paraclisen.

2 biserici catolice, in si

aria si

com. Plos-

si

sunt 4

in Ni-

s'a

im-

Birladul,

StSnisesti

In anul 1895 s'a formind numai 3 pl&si. Acest judef a fost leag^nul Zeletinul.

unit,

ma! multor b^rbafi insemna|!, care amintim

din

pe poetul

si

Moldovei Cos-

al

tache Conache, nSscut in satul JigSnesti.

scol!

urbane

de

Tecuciul, ora§ Tecuciu,

pi.

}

capitala judejului

Nicoresti, asezat

baefisi3defete; 79 scol! rurale cu

o populate

ambele

maluri

scolara

(1899-900)

de 4097 copit. In Tecuciu este un gimnaziu. Istoriail judefului.

complect

al

judefului

— Istoricul si

orasului

Tecuciu, incepind din timpurile

ma! vech!

p3na in zilele rezumat intru cit-va si

Papadopol-Calimach

in

pe

valea Birladului, pe

in

d.

pla^T:

Nicoresti,

loc ses,

cele

1892

Unguri (com. Gaiceana).

Instntcfiunea. In jude^ul Tecuciu

cincT

in

Marele Logoftt

In judejul Tecuciu se

cujeni

anul

Berheciul,

locuitorilor.

La

In

pact

o-

urmS numele schimbindu-se numaT

luat

aii

Cultul. In judet sunt 153 bicele ce funcjioneaza,

tim-

Birladul, Berheciul, Po-

:

denumirea de Polocinul

Din

in

pur! ma! vech! in patru ocoale

Podul-TurculuT.

sericT.

de

centrul

Jude{ul Tecuciu a fost adeseori teatrul luptelor

locinul

tribunal

de ocoale

2 judecStorii si

si

cheltuelT.

la

de

administrate.

si

Popnlafiunea jud.

de

665^6,

importante. (V. Tecuciul, oras).

sedinfa autoritSjilor. Aici s'a a-

com. Gaiceana

Birladul, cu

scrierT

cului.

noastre, s'a

pi.

si

cu resedinja in tirgul Podul-Tur-

Plasa Berheciul, cu resedin^a in ;

bazata pe documente

cu

Plasa Stanisesti-Zeletinul,

III.

Lespezi,

Imparfirea a dm in istrativfi

vind

:

24 Iunie de 4 on

la

s^ptiimina, Lunea.

parfit

Plasa Berheciul,

II.

si

Bilciurl (iarmaroace) se fac

Pana

Birlad-Nicoresti,

resedin$a in tirgul Nicoresti.

si

cuciil.

la

Plasa

I.

si

«ConvorbirT Literare*

in

Covurluiu.

ast-fel

si

de cherestea este

Furceni, pe malul

si

noua

unindu-se

plasilor,

2 se intrep'n

FabricT de coniac sunt 2

pe an

a

«Scrisoarea despre Tecuciu*, publicata*

guri insemnate

In anul 1895 s'a ftcut o

impar$ire

etc,

de abur 38, de apa 47,

Berheciu

in

pi.

Tirgul-Podul-Turcului.

Comer-

ciul

O

in

Comunele, In tot jude^ul sunt

Mo§iile statului. In jud. Te-

si

com.

Tutova.

jud.

si

in jud.

cuciu statul

se

si

cu resedinja

din£a in tirgul GXiceana.

Din Tecuciu mat pleaca o sosea judefeana* spre E. si duce la com.

jud.

Ni-

com. cu re-

StSnisesti,

pi.

;

pi.

;

in

Zeletinul,

aicT

Bacau.

resedinfa

sedinfa in com. Colonesti

N.,

Vultureni,

cu

Nicoresti

bifurca, o

se

iarSs!

TECUCIUL (ORA§)

569

ale

acestui riu

ale piriulut Tecucelul.

si

Birladul uda partea

de E. a

orasului, in direcfie de la N. la S.

Tecucelul partea de V.

si

S.,

si

unde se uneste cu Birladul

Teritoriul

ne^te

:

nesti

si

orasuluT

se Jnveci

N. cu comunele Jig& Nicoresti la E., cu com

la

V

;

72

Hosted by

Google

;

:

TECUCIUL (ORAS)

Matca

Orasul se imparte

in 3 culori

sau comisii: Albastra, Galbena'

De

com.

fosta

asezata

de N. a

ambele

de

si

situata intre mslul drept al B
laduluT

comuna

form leget de

con-

infiin|ata

sia SpitaluluT-Odaia (vezi

Odaia,

188 1

a fost

mosie),

care

si

alipila

la

sub

orasul Tecuciu,

la

numele

bie

suburbia

de

Tecuciul-

oras

doua

sunt

una

:

I;

la

Doua

pieje

:

si

;

in centrul

avind in

1866 de Mihalcea Costea.

unde se

afla

este

asezata

pe

La

mat

insemnate

inifiativa

sta-

si

de

cinta-

Fopulafiunea orasului este de suflete (1899).

orasului Te-

cuciu este de 12600 hect,

dat de

fi

Are

un gimnaziu,

:

1878; 3 si 3 de

in

unire cu

fete

si

o

infiinfat la

scoala

Are

mixta

1

tribunal

o judeca-

si

de ocol.

torie

,

legatura cu oraselesiju-

de^ele vecine prin

calea

Iasi-Vasluiu-Gala^i

si

Marasesti

ferata

Tecuciu-

prin sosele.

si

Cimpu-LunguIuT»,

Acest asezat

pe

dupa

TurcT

in

nulul

numar de 6 §o-

Birlad, Tecuciu

3

sosele

27085,56

lei;

budgetul dru-

Cultul, Instrucfiunea

si

Justi-

:

Tecuciu-

judefene:

E

Tecuciu-Furceni, spre V.,

Focsani

;

Tecuciu-

membru al AcademieT Roo

orasul

pe

acele

interesanta de-

Galap,

si

sa

Galafi,

rase ale

hri-

nu

plateasca

DomnieT

numai

la

cele-1'alte

o-

ci

si

sale.

Acest document cunoscut sub

numele de Diploma BirlSdeana, s'a gasit

Rusia intre

in

Domnului

htoricul. D-l Papadopol-Cali-

mine, ne da

Dom-

intrarea mSrfurilor lor

Birlad, Tecuciu

spre jud. Covur-

Podul-TurculuT.

mach,

lei.

al

il

si

murilor, 44926,67

Maiu

134,

d5du negustorilor din Mesemvria, si unde se spune

sov ce

in

luluT,

Sire-

pra Moldo vet- de-Jos cuorasele:

Tecuciu-MXrasesti, spre V.

budgetul spita-

la

avea pe atuncT domina^iune asu-

si

320961,50;

1

de

Birladului

V.

lei

la

hrisov

20, intr'un

spre S.; Tecuciu-Birlad, spre N.-

la

de

Pentru prima oara se pome-

5000 comunet 1072 hect., raza orasului 600 hect. si mosia statuluT Odaia 1430 hect.

peste Siret,

alungat

deasupra

neste de Tecuciu

Sturdza (mosia Cernicari)

luiu;

a

1475,

tuliii.

hect., proprietatea

—

Gri-

la

bStalia

IonSsesti,

la

in 1896 97 budgetul ordinar

este

Podul-Inalt, Tecuciul era asezat

acordS

:

unde

cind §tefan-cel-Mare

c2 le

Budgetul orasului

torn. II, p. 85).

cronicarul

astSzT;

vama,

a fost acesta

de acolo,

si

oras, in timpurile vechT,

seaua na^ionala Tecuciu-Gala{i,

§osele sunt in

Pujeni spre

mat

au navalit asu-

toJiT,

care proprietatea d-nei Ecaterina

din

Vrancea

si

timpurif, Iancu RotislavovicT,care

Comunicafiunile Tecuciul este in

Ro

zicind cS

Moldova

adSpostit in Valachia,

s'aii

primare de baepf

scolT

orasul Te-

la

cuciu, o tradi^ie vechie din timpul

spre

retf'

pus

intre^inut de judej.

Teritoriul com.

o scoala

apa

Acest

nume, dup£ toatSprobabilitatea,

gorie Ureche scrie ca,

17 cintarefi.

89 1, din

s'a infiinfat

Tribunalul, Gimnaziul real, Spi-

13405

1

498), si

Teleorman.

in

se afla tot pe locul

toate aceste bisericf sunt

In

clSdiri

publice sunt: Primaria, Teatrul,

talul,

Teoior Sandulescu. si

si

pra Tatarilor (Aricescu, «Istoria

1882 de

rurala in suburbia Cernicari.

strada §tefan-cel-Mare.

Cele

Hie, construita la

15 preopf

de ob-

cea-1-alta,

pescaria,

la

ruinfaProtoiereuluTl.Andreescu,

un frumos turn

mijloc

construita

functul

orasului, bine pavata,

servafie

ApostolT,

pe strada

una

VII, pag.

torn.

Valahia, satul Tecuciu

cu seamS peste Olt

nilor.

poarta

asa in Bucovina este

;

cumente, in

il

Valachia

Tecuciu (Hurmuzachi, do-

minii din

tot

Hie.

St.

Bucovina

navalirei Tatarilor

a-

ora

vechf, de

acesta

Dumitru, construita in 1855 de Miron si cu ajutorul poporaSf.

cu o capela frumoasa, care are patronui

de Tudoran

primarie, cu banii lasa|i de de-

de V. a

Numele

ant.

alte locality din

pare a se

cea-lalta

se afla cimitirul

760

Tecuciu

si

partea

gradinT

cesteT

8 56 Vra-

1

1828.

loan, zidita

Sf.

si

vechiu,

foarte

documente

in

Cincu, la 1858.

in centrul orasului"

pe strada Carol I la marginea de N., Carol

gradini

la

Istrate, Dimitrie

insS refecuta la Sf.

Tecuciu, oras

pomenit

satul

cu ajutorul orasenilor.

si

S -{i!

In

la

Maica Precista, foarte vechTe,

Nou. publice

scriere istoricS a judefului

si

S{ii Voivozi-NoT, zidita

de Grigore

1879, pe mo-

la

si re-

VoivozT-VechT, zidita

S-£iT

calea ferata* Tecuciu-

si

Birlad,

Nicolae, foarte vechTe

1838 de spatarul Vidra.

ale

parJT

Tecuciu-Birlad,

181 3 de orasenT.

facuta la 1825.

Tecuciul-Nou,

rur.

najionale

caiei

{ine

marginea

la

orasului,

rosie

si

Gheorghe, catedrala, con-

Sf.

Sf.

culoarea

bisericT

suluT Tecuciu.

struita la

Rosie.

sj

sunt 9

In oras

fia.

anume:

cu com. Cozmesti.

la V.,

si

cu com. Barcea

la S.,

;

TECUCIUL (ORAS)

570

Moldovel,

Cantemir. Asa dar cuciul exista

de

tirg cu

si

la

carjile

Dimitrie

1134 Te-

avea important

scaun de vamS.

Hosted by

Google

:

TECUCIUL (ORA§)

timpurile

In

vechT,

fiind

a-

proape de hotarui Moldovel spre

numea

Valahia, se

gine

ast-fel

;

pecourt,

'1

ostas

oras de mar-

numeste

Jop-

si

din Lota-

nobil

ringia, care a luat parte la luptele di litre

Simeon

lui

fil

lui

Irimia

Mo vi la

pe

linga"

principit

care

si

luptele

si

Moldova, mernoriile

sale in

at

poloni, pio-

dupa sederea

scris,

si

— 1617),

(1608

tectorii familie? MovilestT,

a

sale

sommaire des choses plus memorables advenues aux derniers troubles de Moldavia, si le-a tipSrit, la 1620, sub

titlul

la Paris.

Joppecourt numeste Te-

debun: «Ticouche Letopise^ul

de

moldove-

vechiu

calugarii de la

Putna, pe

nastirea

ville

bonne ».

frontiere assez

nesc, scris

une

est

ma-

1466, de

la

mica prescurtare, la Iasi, la

bre 28 istoric

si

limba

scrisS in

Octom-

1566,

pSstrata de renumitul

Adam Naruszewiez,

polon

pome-

nume de

ale ve-

chei aristrocrafii moldovenesti

pe Nicoara, mare vornic

manSstirea

al

:

fS-

Nicorifa, care la

1620 cumpara o in

casa*

Ungureasca, de

ulija

si

12

in Iasi

mosia

pe Margos Toflea,

numele

Domnii

ai

lor

MoldoveT au citate/or loca-

au fost daruite de

le

f are!

pentru vitejia

La

in

proprie-

ast3-zi

si

slujba lor.

Nu

in

pomeneste

asezamint

orasele

Roman, BacSu,

:

Vasluiu

La

departe de Tecuciu, spre

Tecuciu ca

si

§tefan

1475,

Mol-

la

pana

numit

cindu-I in locul

la

1820, gasim

pe un

inca'

Vasile Bucur, vornic de poartS,

este in partea de V. a orasuluT

pogoritor din aceasta familie

si

si

unul din poeJiT Moldovei de pe

unde

topise|e»,

La

atunci.

In marginea

de sus a Tecu-

este mosia Odaia.

urgiei turcesti,

zilele

meste Odae-de-beilic.

de

vremi

jale

ea se nu-

Pe

de

si

neanu

acele

asuprire,

Tom.

pag.

I,

venind

de spahiT

3000 oaste de

si

sur3, ajungind cuciuluT,

unde poposira

brava Dr^ganesti,

in

Moldove! pe la 1570, 5 1574, 161 si 1624; pe Condrea Bucium, mare vornic al f&rel-

fSreT, care se

(1460, 1582

de-Jos

1588) in

si

BuciumenT pe §endrea, viteazul hatman si cumnat al lui §tefan;

cel-Mare, in $endresti

mare vornic

al

pe Huru,

;

f arei-de Jos

si vi-

teaz vestit (1535) sub Petre Rares

Voevod,

Damacusa 1456

si

in

(i4 2 9,

1460)

in

Huruesti 1431,

pe

;

1432,

Damacusa pe ;

Grozav, hatman vestit

sub

$tefan-cel-Mare,

vesti

;

si

in

viteaz

Groza-

ieniceresti»

odae de

Ioan-Voda

eel

cum-

aci

o

bei-

in alte locurT ale

JareT.

pana curge

apa

in

de

la

merge

BirladuluT,

N.

varsa in Siret b^nesti.

la E.,

spre S.

linga

La V. de

tirg

satul

care si

se

Tecuciul (Tecucel), care se varsa

ceiul,

ria

Ta*.

si

afla, tot

acum, pe Birlad, dup£ cum

am

si

cum

inchinin-

le

auzit

1

era obi-

zise

boerT> iar

a^T venit

rSspunse: cSS

«Am

In timpurile vechi' se

Postel-

LSpusneanu ftra a

LSpusneanu

«Bine

si

ca

lui

s^ruta poala dupa*

iT

la

Tomsa-

lui

Vistierui StroicT,

du-se

tirgului,

in lSuntrul cSruia se afla tirgul.

Matca

S.-V., i-au

Veveri^, SpS^trui Spancioc

in Birlad, la

marginea din jos a formind aci un unghiii,

malul Co-

la

boerii

Dum-

la

Vod5: Vornicul Mo^oc, nicul

§er-

curge apa

inainte

Te-

partea de

satul

Drag^nesti

si

esit

si

Tirgul Tecuciu,

pe Berheciu, logoff mare

in zilele luT

si

si

precum era

beilic,

licul la Iasi

dar

era

;

V.

strin-

coastele

la

S.-E. a orasuluT, pe

numeau «Od&ile

doua

a

pentru

cu o armata de 7000

rozeluluT, intre

fastele

126).

1564, Alexandru LSpus

Domn,

oant

documente de prin

In vechile

s'a odihnit treT zile. («Le-

dium prin mat multe locurj ale

in

mo-

la

cea mare a Tecuciul ui, care

vila

Ienicerif aveaii etape, adic& sta-

;

ast5-zi

si

Vadul-Turcilor, s'a oprit

doveT.

Mare,

-

IonSserti, :ine-

la

familia

Nicoresti

eel

dup&

gonit

de

-

si >T-a

menirea

in analele

pl£-

Podul-Inalt

bclt^lia

pe care o gasim

s2

Turci

AceastS localitate p&streaza poBucur,

de

Putna,

dot galbeni de casa\

cind a alungat pe

familri

de

berg, cu oare-care privilegit, in

care

teasca* cite

vechei

si

$tefan-cel-

1460,

Iulie

3

se po-

Mare acorda din Suceava un asezamint negustorilor dia Lem-

Nicoresti, a fost satul Bucuresti.

Pe

$tefanic3,

si

Tecuciu.

AcestT boeri care

Alexan-

lui

fit

Hie

imp&r$eala lor

Toflea,

lita^T,

1434, cind

dra eel-Bun,

If&ra. intre ei,

tatea familiet Cr5escu.

lasat

La

meneste

de cumpaYa-

de Tecuciu (1597),

capitan

de

rieT

Petru Rares.

lui

au impSr£it

Glegorcea pirgart;

Iasi,

logo-

Unga-

ambasadorul

Curtea

la

acestui boier al fare! o gcisim

rei-de-Jos, in

la

tipSrita'

Lapte-Acru cu

iscalind zapisul

tur&

in la

§oltuz

fatul Vitolt, fiind

ciuluT,

In jud. Tecuciu, g&sim

nindu-se multe

hartS

o

chersdorf,

vorbeste despre {inutul Tecuciu


dovedeste

m

pe care avem numai o foarte polona

Berheciu; pe

in

1576,

la

Viena, in 1541, de George Rei-

de margine destul

oras

cuciul

plit

Nicori^a, vornic de gloata* 161 5,

cHistoire

:

TECUCIUL (ORAS)

571

ei

sanStos Ma-

fit

Alexandru adabse de bintuelile JSrel :

venit sa o

mintui». Mo-

^oc zise: «SS nu

b^nuestT Ma-

ria

Tal fara

este

pentru aceia ne-a

Hosted by

linistita

triniis

si

pe noi

Google

,

TECUCIUL (ORAS)

TECUCIUL (ORAS)

spunem ca norodul nu Te

Set -flf

vrea,

Te

nici

iubeste

Maria

si

Ta

sa* te intorci inapot*. «Daca nu Met voi{T voT, Eu va vreau», zise Lapusneanu, si ridicindu-se cu oastea a mers la Iasi iar ;

VeveriJS au fugit

si

unde Regele

lonia,

Po-

in

lea

tSiat

capul la top.

La

domnind pentru a doua

oarS in Moliova,

in ziua

de 20

Iunie a facut nunta aici in Tecuciu, nepotulut

VI ad,

sau

fe-

ciorul luT Milos, fratele s3u, care

a luat

in c5s5torie

Mircea, fost la

el

pe

Domn

fiica

lui

ValahieT,

al

care nuntS a poftit

pe Mih-

si

intoarse la

Nunta a

fost insofita

si

veseliT,

de multe care

la

DomnT

luat parte mul^T

au

La

Intre anii

daviet,

1608

si

16 17, hind

intre

urmasii Movilesti-

lor din

dreapta

parte

top boerif 10

zile

boerit

;

Munte-

nia sedeau in stinga.

(Movileni, com.,

Movileni

riei

aceasta veselie venira soli

cu

Poloniet,

si

Moldovet», Tom.

«

Ocirmuirea £inutulut se retra-

De pe

1650

Intre aniT

darurt bo-

Pe

1660, Ar-

si

astazt.

devastan.

acelor

an

acel

mitropolitul

si

dupa ordinul imparateset Ecaterina, facind un Moldovet,

boerit

258).

p.

au

si

1769, Tecuciul era pus-

la

In

familii

Nicoresti

la

din cauza

tiit

multe

atunci,

mutat

ramas p2na

Unga-

Letopise{ele

I,

au

sese atunct la Nicoresti.

s'au

gate (Miron Costin,

a fost ci{i

mat ramas s'aii retras la Nicoresti, mat aproape de munp si

Birlad, jud.

Tecuciu).

La

apucat.

ail

pustiite

Tecuciul, iar locuitorii

si

aceasta

la

la

pi.

orasele

codri.

Mobile trebuincioasc lucrat

Intre

raport catre generalul rus Elen,

ocupe scaunul

AntiohieT, in calatoriile sale prin

de Mihnea Domnul Valaflui

lui

Eremia

Movila, trimite pe principele Co-

CazacT ca sa astepte pe Tecuciu,

in

robT la Tatart, iar

lua{t

parte au fugit incotro

lor,

masa

la

au

si

Alexandru,

care

este

Moldova

Tomsa

un prea

Corechy asteapta linga Tecuciu primind veste imbucura-

toare ca Alexandru a batut pe

Orheeni, ce Jineaii cu

Tomsa,

marginea de V. a Tecuciulut,

pe cimpia ce se mSrgineste cu (Furceni),

se

pe un nu mare

sa"

neascct; dar fiind-ca'

nu putuse

descriind

despre

(Birladul).

Zice c& Tecuciul era un tirg intins

si

avea

tret

clopotnife la poarta"

cu

bisericT

Pir-'

ca"

si

Patriarh, aducindu-i trasura

domnestt de

la

un boer sal

si

tovaraseasca

si

sa

P-

in-

inainte,

seara foarte tirziu a ajuns

Istoriei

cat

ca de acolo ple-

cind cu toata suita

alt tirg

si

Vasile-Lupu-Vo-

la

un

numit Birlad. («Arhiva Rominilor», torn.

Ill-lea,

60-73). Precista,

la

in

despre

el

pomeneste

JTaret,

care

este

si

starea

despre Te-

^i

cuciu, zicind ca: «In acest {inut

a

fost tirg

mat

inainte,

numin-

du-se tirgul Tecuciulut, dar s'a pustiit

ne raminind

Iscalip

:

nict

o casX».

Manolachie Bogdan vel

Iamandi vel

ispravnic, Iordachi

paharnic*

Pe facut rive,

la la

Tecuciul

1785, loc;

comitele

pe lingS ambasadorul din Constantinopole, acel

an

in

Moldova,

de secretar francez lut

Moldovet,

vrocordat,

si

era

liaute-

ambasada

de

gentilom

Franciei

venind

in

in calitate al

Domnu-

Alexandru descriind

c^latorie, zice ca,

Cele tret bisericT erau:

se odih-

vorbind

r

calabul de Tecuciu intimpina pe

intoarse

seara in Tecuciu, ca

si

Tecuciu, care este un tirg asezat

d2, dindu-I

novschi.

Va'ahia

si

acele calatorit, vorbeste

si

bun oras de margine, iar Alexandru ramine in Iasi cu un cumnat al sau, principele Visi-

Siretul

aceasta

Domnt

iar ce! din

s'aii

fost

prada foculuT;

data

la

si

sedeaii

lor,

a

Moldovei-d.-j. si

iar locuitoriT, parte ail fost ucist,

pnut

Moldovet

a

pustiita

Telem-

cu

a

veselia

parte

Turcilor

si

cea mai mare

prade fara,

varasind pe Macarie, patriarhul

rechy, cu 600 calarejT PolonT

in

parte

voe Tatarilor

dind sa

Scarlat

Beicliceiul

luat

urma invingerii Achmet Baltagi,

in

1,

hidiaconul Paul de Alepo, into-

cu ajutorul a 4000 de Munteni

unde,

farigrad,

bogat

171

Prut, vizirul

de

si

rinduit

eel

TurcT, venea sa

la

om

unut

in

drept

hind ca

Polonia

Tomsa

§tefan

hiet,

cu fata

nuntS, unde amindot

de cum-

care erau ajutap

trimist

Alexandru, Domnul Mun-

sSu,

basa

pe

m tlul

BirladuluT.

La

din partea TransilvanieT,

multe lupte pentru Domnia Mol-

na^ii

la

casStori

Nicolae,

Sf.

si

mijlocul orasulut, pe

1624, a fost din nou nunta

teniet,

Tecuciu

din

al

Mihnea-cel-Mare,

la

1858, cind a ars o mare parte

istori-

:

pe malul Birladulut, arsa

Hie,

264—266).

Domnul MoldoveT,

din

se

si

(A. P. Laurian,

Iasi.

Tecuciu

in

de prin

prejur.

lor,

armata Tecuciu,

prin

«Tesaur de monumente ce», p.

masS,

chiul sau.

imparte

trece

Roman, Vasluiu

Birlad,

nea-VodS, Domnul ValahieT, un-

petrecert

iar

fiul

Vod2 §chio

1587, Petru

pul,

pace,

sa,

Tomsa cu Mo^oc, Span-

§tefan cioc

s& faca

Ma-

aceasta

ajungind

cu

domneasca la Tecuciu, ispravnicul de Tecuciu era un boer mare, mat mare de cit suita

ast3zt

partea de N. a orasului

;

Sf.

Hosted by

Google

TECUCIUL (ORAS)

de Focsani, ca

eel

dupS

cuprinzind

o

vale frumoasa, bine cultivate

si

altul,

udata de riun, c5 ispravnicul de

om

Tecuciu era un rios si

foarte

cu nep^sare

si

de

se-

strainT,

avea o barba asa de

ca*

moasa, cum n'a

mai

fru-

vazut

Cele

de

hrisov,

alt

Cehan Racovifa,

hail

Nico

tirgurT erau:

trei

Piscul

si

catunul Piscul

este in jud. Co-

cump^ra cu bant partea m2n&s-

din malul BirladuluT

de mosia

Un

dania

Din

in-

de

familil

boen,

pamintul de

fiindu-le

DomnT, pana rescump&rat

dar

mai

la

daruit

deosebi'ti

1839, cind s'a

la

a devenit obstea

si

proprietary.

Racovi^a

Domnul

(i753)i

colae

20

din

Cehan

Crisoverghi, pentru

Domnului

facute

stinjeuT

sluj-

cu credinja

si si

cu

JareT,

mosie din fruntea

domnesc a tirguluT Tecuciu, ce a ramas ne dat danie la. alfi DomnT, numind botarnici'pentru alege-

de

fecuta'

pe boerii: Tanase Meleghe, vornic de poarta, si Nicolae,

vel

capitan

de

Te-

O

carte a DivanuluT

vet din

Moldo-

1774, iSmureste ca acea

parte se aria in acel an proprietatea

dumnealui loan Cazu vel

lo-

sale

Anastasie

Cos-

tache, ce ea a avut'o de la eel intiiu

boer

al

dsale, spatar

nolache Crisoverghi.

Ma-

Conache, analog

mosia

in-

conjuratoare iar mosiile

si

;

Domnul

cStre

bS cu Proorocul Samoil, adic£ Prorocul Samoil primeste mosiile,

urma unor

urmate

judeca^t

Costandache

Elena

avea

si

el

o

Tecuciu.

in

Acest schimb f£cut prin mij-

Mol-

Calimah,

I.

in-

schim-

le

locirea mareluT logofat

ce era

membru

^i

comitetul

in

central al spitalurilor,

Conache,

dimpreuna

Veniamin

cu mitropolitul

Cos-

mSnSstirea Proorocului Samoil,

tache, s'a confirmat de comitet

se constata c£ toate aceste

si

miliT

aveau

feripf

fa-

o por-

fie-care cite

de pamint pe

mosiei tirguluT,

teritoriul

de

d&ruita

di-

DomnT.

Din o

cu data

ca in acel timp mai

erau

sta-

pinT asupra mosieT tirguluT, miliile

5

constata

se

1815,

de

Costache, Ghenea

si

fa-

ma-

de schimb

1837, Februarie 26,

15,

a obfinut hrisovul

tarit

schimbul ficut intre obstia

Tecuciu

tirgului

Samoil din Focsani. telnicul

Divanul

avea

el

si

o

parte

Tecuciu,

tirguluT partea sa

dind

luT

partea

de loc

ambele pSrfT ale parole de mosie Cosmesti, Oncesti si Joseni, de pe apa SiretuluT, si luind in schimb de la

Conachi mosia

si

Mirzesti.

Partea din trupul

TecuciuluT

a CostandachioaeT era venita' de la

familia

Ghenea, care primise

aceasta* parte

de pamint din tru

pul mosiei tirgului, danie tot de

mosia

din

vinde

tirguluT

ce avea in trupul TecuciuluT, pe

pos-

1841,

Iancu Costandache, care

vornicul N. Costache, a schim-

nachi,

epitropia Sf.

si

Spiridon, man^stireT ProoroculuT

o carte

Costache Co-

domnesc

No. 84 din 14 Iunie, care a m-

apelativ al JaVeT-de-Jos, arata ca

bat cu logofatul

1839,

si la

spatarul C. Vidra, epitropul ob-

La 22 Noembrie de

inta'rita'

al

j£rilor-de-jos, sub No. 792 din

nastirea Rachitoasa.

La 1735, Martie

de divanul apelativ

intclrit

steT,

jalbS,

Septernbrie

gofat de I'ara-de Sus, zestre a jupineseT

seama

au cumpSrat de

lor din ceia ce la

Proorocu-

partea

atit

al-

Mihail

Birladuluf,

cuciu.

si

la

mosiile Cosmesti,

l&sind oamenilor partea ce

Alexandru

targiu,

loculuT, din teritoriul

rea locuiuT

Poeni, opresc pe

intre Nicolae Roseti, §tefan Ca-

7261

Maiti

milueste pe Ni-

bele cu dreptate

600

Dom-

la

MihaT

Constantin

nul

in

(iune

Printr'un hrisov de

Onceni

o anafora a Divanuluf

doveT,

vechT,

cit si

Samoil.

din 1798,

a trecut

din tirg,

din 28 Februarie 1759,

taresc

Conache,

logof5tul

Voevod, din 23 Maid 1758,

nu-

ci

schimb cumparS de

in

Sa-

Scarlat Ghica

la

nu puteau

numitul

Proorocului

hrisov de

cu mosia incon-

fiind-Cc(

Proorocu' Samoil,

tireT

mai

Domn.

conjuratoare, a fost in vechime

multe

alaturea

si

Crisoverghi.

lut

Manastirea

proprietate domneasca', ca toate

vremiie

drept

tirguluT,

lui

pe urma

r3s-

aii

£ime din mosia

vel capitan.

mai

tirgove^T

1838,

si

Racovi^S, manSstireT

tirgurile in

La

tirgul

era asezata* sub conducerea unuT

Orasul Tecuciii, cu mosia

in

cumparat

tul

Puterea armata a Tecuciului

Cehan Racovi^,

Mihail

anul 1708.

jurStoare,

(acutn

vurluiu).

la

Samoil din Foc,sani, 2540 stin lungime si 670 stinjenT 1$-

jen!

moil era ziditS de sus

Tecuciu

Mi-

la

din 1757,

darueste m&na'stireT ProoroculuT

in

viaja sa.

resti,

Un

finutul

in

TecuciuluT sint 3 tirgun ce vin unul

TECUCIUL (ORAS)

573

obstieT

de 150

stin-

jenT curmezisul, incepind masu-

rarea din partea mosieT soverghi. 1

(Actul

No.

luT Cri-

364

din

841).

Asa dar

tirgul si

mosia incon-

jurStoare TecuciuluT, a fost odi-

nioara

proprietate

apoT a

familieT

domneasca,

Crisoverghi,

a

m^nastireT ProoroculuT Samoil, a familiilor Roset, sile si

Costandache, Va-

Costache Conache.

— La

84 1, oraseoiT, prin cumpar3n si schimburt, au

1834

si

1

Hosted by

resra-

Google

:.

TECUCIUL

mas

pe raza orasulul

stSpini

si

pe mosia inconjur^toare.

cu numeroasele v&celuse

stafie de dr.-d.f., jud.

comunele

Tecuciu,

pe

cuciul,

pus& 1872

pe

Tecuciu-Birlad,

liniile

13 Sept.

la

MSrasesti-Tecuciii

si

$i

i-a

linia

-

Ga-

Berheciul (15,9

kil.)

Cosme^ti

Bar-

$i

pe

si

2a.

a

cea

(8

mea

d'asupra niveluluT Marii de

kil.)

InStyi-

n

35 \93. VenituI acesteT stapi pe anul

1896 a 88 bani.

fra^ilor

Calenderu. Se

Dr.

$i

I.

pro-

N.

intinde p3na pe

Cimpia-BurdeT,

I2rgi,

malurile eT sunt

cate,

iar

mat

ridi-

un

dobindeste

volum mat mare de apa.

de o parte,

iar

Teleorman,

in jud.

Teleorma-

pi.

ambele malun

nuluT, situate intre

Vatra

ale piriuluT Tecuciu.

cit

in vale.

si

Are un

situat la 5

Jele^ti,

sa-

pe

este asezata atit

tuluT

deal

cStun, Ca-

valceMe BaiaceluluT si Jiganulut; la V. si la N.V., cu teritoriul com. Dobrotesti si Tuprin

partea despre

feni; iar in

S.,

cu

N. se limiteaza cu teritoriul com.

Mosia are o intindere de bine de 3000 hect.

mo-

mat

Tufeni

teritoriul

Arges,

Izvoreste de pe

com. Martalogi din jud.

in

apropiere de hotarul

Teleorman

judeJuluT

si

dupa ce

strabate Cimpia-BurdeT, in jud.

Teleorman, servind de hotar

in-

de acolo

gara Stolnici,

inte-

la

kil.

73

61

de

kil.

de Rosiori

de Turnu-Magurele, Alexandria, 18

si

kil.

29 kil. de gara

Stolnici.

Are o

la

suprafafa de

4500

hect.,

Rosiori-

com. Balaciul;

alte

dou& ramurT de sosea vecinala, care due la com. StoborSsti si la comuna Dobrotesti. Pe cind exista vechiul

drum

al

CraioveT,

aci era releu postal.

comunei sunt de

Veniturile

7095,

de

iar cheltuelile,

let

7029. In partea despre S. a satuluT

sunt cite-va magurK

intr'una din

;

acestea s'au gasit niste

resturi

deceramica,din epoca preromana,

si

unelte casnice de oare-carc

important archeologicS. Tecuciul este sat foarte vechiii. ll

gasim trecut

la

Istoria

in

si

in

toate listele

in secolul

secoluluT

inceputul

cum

comuneT.

C&tunul de resedinja este situat

si

la

iar la S.-E. Tese

soseaua jude|eana

Strimbeni,

de sate intocmite

Mirosi.

si

Piriul Tecuciul curge prin

riorul

Tecuciul, piriu.

N. spre com. Tufeni

Balaciul,

Balaciul, cu care se invecineste.

hotarele

in

duce

lei

Se invecineste la E. cu com. de care este desparfita

are

soseaua vecinalS, care

pe partea

kil.,

comunica^iune

de

C3T

in

rur.,

o altS valcea, a CapreT, care o desparte de com. Dobrotesti. La

pana

Iulie).

la

Tecuciul-Calenderu, com.

pe an:

\\n tre! bilciurT

Dumineca TomeT, la Dumineca Mare si la Pantelimon (27

la

a se

incepe

valea

piriul

si

Dobrotesti, Tufeni, Miro$;i

alta

siilor si

leT,

jud. Teleor-

in

TeleormanuluT,

pi.

prietatea

de

ganul. Aci

Strimbeni

punctul Bali-

la

dreapta a v3iT Burdea.

Tecuciul, mo§ie, man,

440080

de

fost

pSna*

Cosmesti

afla intre stabile

kil.)

(7,4

com. Te-

Nicore^ti,

circulate

in

Se

lafi.

pi,

Urlueni,

Aci se

care

strSbat Cimpia-Burdef, incepind dintre

Tecuciul,

TEGA

574

1

8-lea,

19,

pre-

Fotino;

luT

tot-d'auna a fost sat

mare

si

po-

pulat.

Catunul Ca(elesti

a

fost

de

asemenea sat mare, de oarece amindoua sate le vedem figurind printre cele maT insem-

tre diferite mo^iT, trece prin co-

cu o populate de i630suflete;

nate

munele Tecuciu Calenderu, Do-

o scoala mixta; 2 bisericT, una zidita de Lazar Calenderu, deser

culuT. Incetul cu incetul catunul

brotesti, Merisani

Vedea,

la

CeretuluT,

punctul numit Gura-

aproape de

In cursul

§tirbe£i.

gura sa prime^te cucelul

7

si

se varsa in

si

sail

catunul si

piriiasele

spre

Te-

vita

de doT preo^T

si

asezata pe partea riuluT

Tecuciul

stinga a

opusS a

cea-1'alta in partea

Tecuciului (Valea-),

pi-

unet m3nastin, inconjurata fiind din toate parole de zidurT,

Merisul.

pe deal, deservita de un

preot

hotarul

un han mare al prounde se desfac marfun

prietS^il,

Cimpia-BurdeT,

de manufacture

urmeaza' cur-

sul piriuluT cu acela^T

punctul

comuneT

nume. La

B&liganui, pe teritoriul

Tufeni,

se

impreunS

si

coloniale;

1

spital rural.

Vite

238

:

caT,

1

1 39 3092

numele de Satul-

sub

numit Tecuciul-Nou,

S'a

alipindu-se la orasul Tecuciu.

6 circiumT,

dintre care

despre N. cu judeful Arge$, pe $i

;

in

partea de N., infiin^ata pe mosia

Odaia,

si

doT cintare^T

§ului Tecuciu, jud. Tecuciu,

Noii.

tuluT,

la

Mijlo-

Tecuciul-Noii, suburbie a ora-

sa-

vale, jud.

de

plasT a

Cafelesti s'a despopulat.

iar

Teleorman. Str&bate toata plasa TeleormanuluT,

vechiT

doT cintare^T,

avind aspectul

si

ale

Tega,

c&tun

al

com. Gura-TeghiT,

jud. Buzaii, cu

32 case

;

100 locuiton

are subdivizia

si

Sp&ta-

resti.

vite 01

man si

cornute,

313 pore!.

Tega (Prava^e^ti), cUtun

Hosted by

al

com

Google

;

TEGA RusiavSful, jud. BuzSu, cu locuitorT

380

87 case. Are sub-

si

maT mart

ceT 'mat frumost at

si

care

jud., intre

E

Valea-CirnuluT.

divizia

serie de munft, in jud. Bu-

Gura TeghiT,

com.

zau,

munjit Podul-CaluluT

Aci

2600

pasc

PSltini-

si

anual

120

01 si

Are o

intre

-

pSnS

la

comerciu

in

sub

mele de Penteleu.

si

rur., in jud.

Buzau, pe malul drept

si

plaiul

al

riuluT Bisca-RozileT, la

88

kil.

table.

Animalele sSlbatice

lupul, vulpea, cSprioara,

^i

ursul,

:

formats din catunele

:

gasSlesti, Gura-PaltinisuluT,

Furtunesti,

Cocianul

pichetuluT

in orT-ce altS

cuitoriT se

com. Lo-

2

piue, 7

herastrae, apoT

Gu-

Tega

2 stine.

si

asemenea

aci

caseria

Se lucreaza de

tesStun de

lina, pre-

cum:

Nemertea,

Pietriceni, Piatra-Cor-

zeghT, etc. Comerciul consta in

Roscoiul

desfacerea acestor produc^iunT.

Paltinisul-d.-s.,

Are o scoalS Gura-TeghiT

Piatra-CorbuluT,

si

deservite de 2 preoJT,

2

cintS-

paracliser, catedrala

1

fi-

ind cea cu hramul Sf. Nicolae 5

vrfeT,

11

3

207

boT,

bivolT,

580

minjT,

9

caT,

62

vacT,

27

Tepe,

130 capre

01,

si

350 porcT. fierart

3

6 lemnarT, 2

:

si

3

cojocarT,

pe linga care se poate adaoga

mare parte din

o

cupajT cu

tSierea

herastraie

in

telor

si

8

consta in

si

numat din

satul Gura-TeghiT. Cele-1'alte cS-

tune sunt formate intre aniT

1830

si

in

mare

parte

1840. so-

:

Nehoiasul-Gura-

TeghiT, care se intrerupe adesea, atit

din viitura BisceT

fugirea malurilor,

Vene{isul

astupa.

La

^i

cit

din

si

maT cu seama

Rupturi, care o

aceasta se poate

daoga romanticul drum

al

a-

Pen-

lucrarea

obiec-

de brad.

preot

si

;

cintSref;

1

o

bisericS, cu

1

oscoalS mixtS.

LocuitoriT posedS

10 plugun,

:

14 care cu boT, 2 cSrufe cu caT

30 stupT; 200

marl cornute

vite

160 oT

7 caT,

300 rimStorT.

si

Are o sosea comunalS, care o leaga cu comunele

mSnesti

Budgetul com. e

654

la

iar la chelt.,

let,

Cos-

rurale

Miculesti.

si

veniturT de

de 534

lei.

Tehule§ti, mosie Tutova,

si

p&dnre,

in jud.

com. Vin-

Tirgul,

pi.

derei, proprietateastatuluT; aren-

datS, cu mosia

Andonia,cu 2728

anual.

lei

Teilor (Dealul-), cea,

muneT

me

deal, jud. Tul-

Isaccea, pe teritoriul co-

pi.

rurale Balabancea,

pe acela

al

anu-

si

catunuluT sSu Ji-

ganca-Tai^a. Sedesface din dealul Piscul Inalt-si-Ju|uiat; seintinde,

E

formS de semicerc, spre

,

avind o direcjiune generals de spre

S.-V.

la

brSzdind

N.-E.,

partea de N. a plaseT

muneT. Se intinde printre iele

Luncavi^a-Mare

viJa-MicS.

Din

iar

pira-

Lunca-

si

poalele-T sudice

voreste piriul ^iganca

MicS;

co-

a

si

si

iz-

Taija-

poalele nordice,

din

douS Luncavife. Este tSiat de drumul comunal Luncavi^aJiganca. Se ridicS pSnS la 304 m. Este acoperit numaTcupSdurT cele

teleuluT.

locuitorT, o-

truncliiurilor

e formats din satul cu

si

nume, avind o populate

de 400 locuitorT

in

CaT de comunica^ie sunt

la

MeseriasT sunt rotarT,

e vechie

seaua vecinala

358

:

Iunie,

Dumineca Mare.

secolul al XVIII-lea

;

circiumT.

Vite

Comuna

Lunca-

in cSt.

bisericT, in catunele

2

si

dimiT,

sSricT,

tirgun: 29

3

Septembrie

PirciuluT;

re{T si

plocate,

Are

Tega, cu o populate de 1650

si

locuitorT.

pe vale acelasT

mori de apS, 6 facae, 2

Lunca-PirciuluT, Lunca-VasculuT,

nuluT,

de

kil.

orasul Turnul-Severin. EsituatS

duluT pentru facerea scindurilor, putinelor, donijelor, sindrileT, etc.

Me-

com. rur. t in jud.

hedinji, pi. VSilor, la 57

mat

o:upS cu lucrarea bra-

Ar-

Ivanesti,

iar

;

pescuesc aci

se

Tehomirul,

chiar

si

cocosT sSlbaticT sunt mulfT in

jurul

Au

de orasul Buzau.

ra-TeghiT,

au o deosebitS repu-

izlazele

mult ca

E

lignite,

fier,

sorginft sulfuroase, etc. Finejele

pSstrSviT

Teghil (Gura-), com.

in

si

cerbul, se intilnesc adesea. GainT

vacT.

caserie, al careia pro-

dus se vinde

Podul-Grecilor.

avut in substance minerale

maT cu seamS

Tega,

sul.

TEIOASA

575

Teghil (Gura-),

ctitun,

al

com.

Gura-TeghiT, jud. Buzau, cu 220 locuitorT

si

intinse de

27 case.

teT.

Are o suprafa^S de 10040 beet. Propriety JTmaTinsemnate sunt:

Tega lor

si

Bisca-RozileT, ale cete-

de mosnenT:

PaltinisenT, Fur-

Teharaul,

tnovild, in jud. Buzau,

com. Nehoia^ul, pe malul sting al

riului'

BuzSu,

in

apropiere de

baza sa pare a

frontiera

;

mertenT, TeganT, ale ceteT str5ine

masS de

lava; mijlocul e acoperit

SibiciT.

de padure,

Terenul

com.

e

accidentat,

coprinzind parte din mun{ii ceT

iar

fi

virful,de pasunt

renumite, unde pot paste anual

2000

01.

nume,

pe mosia cu acelasT

sat,

jud. Dorohoiu, pi. Prutul-

com.

d.-j.,

Paltinisul.

Are o populate de 641

o

Ne-

tunesti, Roscoiul, Pietriceni,

Teioasa,

flete;

o bisericS,

hramul

Sf.

servitS de 1

palamar

Mihail 1

preot,

si

si 1

fScutS

Hosted by

su-

de lemn,

cu

Gavril, decintSref la

si

1823.

Google

TEISANI

Locuitorii impropriet&ritt

au

In

pSmint,

iar

seste

486

hect.,

arit,

95

966

propfietarul mosiet,

48

hect.,

cimp, 143 hect., 22

aril

padure, un iaz

Mosia

vie.

cu

riul

hotSreste

se

arii

10 pog.

si

Prutul, cu Paitinisul

Tei§ani, com.

precum

pe va-

lea Teisanilor

pe malul drepl

si

Teleajenul,

riului

la

de capitala judejulut de resedin^a

si

33

kil.

la 5 kil.

plaiului.

Se mlirgineste cu comunde Slanicul, Olteni

o

cuiton;

lo-

infiin^ata

scoala*,

la

una fondata

1894; 2 in anul 1878, cu cheltuiala biserict,

lo-

si

masa ca

cimitir.

Pe clopot se

mare can-

in

de

si

Viteazul,

Bughea

si

vaile

Marcu-

:

Dra-

Muscelulut,

StilpuluT,

ria,

«s'a inSdit

:

Ma-

sofia

In

i8».

adevSr, biserica flind prea mica,

1848

la

s'a

cu prispa din

si

fa{a.

o tinda

Construc-

este de birne.

intregime

in

£ia

cu

in&dit

O

data mai noua « 1856, Iunie 20 » indict o reparajiune ce s'a

ma!

Locuitorii

sunt

parte

18 cat

Tepe,

si

mos

376

boT,

209

207 porci si 444 oT. comunei e o moara,

vact,

In raionul

pe un

iaz desparfit din riul

Te-

La confluen|a VaieMut-Dra-

Coama-Calulut,

rSturilor,

Ripa-Mare,

dealul,

§oseaua

Pre-

Teisani

una ce duce

luT

ce)e

de

Aga

§erban-Basarab,

avut

3

Buzescu

si

Dolj,

sat,

pi.

nepotul

Tei§ul, fost

Tei§oara,

Radu

Teisani intre

a

Stroe

hanuluT

ta-

cu 131 locuiton, jud.

sat,

de mosie ce

a-

pe valea

piriuluT

Teisoara, in partea de N.-V.

a

com. Costesti, pi. TirguluT, jud. Botosani, pe mosia statuluT Tei-

rur.

Poiana-

pi.

Pitesti,

Laculut, jud. Arges,

astazt redus la biserica de mir.

pe apa

Galasesti,

18

de com.

kil.

kil.

de

Pitesti.

pi.

Mozacul,

la

Costesti,

rur.

resedin^a subprefecturet,

la

49 Se compune din si

Alesi-din-Teiu sau (Ciupa),

iul-Noii (Teiul din-Deal)

Te-

Teiul-

si

Vechiu (Teiul-din-Vale).

sau 540 suflete

rica,

;

o bise-

lo-

cuiton; 2 biserict; o scoala.

Budgetul com. e

de 4323 3923

Are o populate de 120

familit,

la

veniturt

iar la cheltuelt,

de

let.

Vite

86

let,

cat,

623

:

986

vite

ot

si

mart cornute,

210 rimatori.

deservita de 2 cintare£t; o

Teiul, :

770 vite mart cornute, 2400 of, 14 capre si

locuitorii

cu

satul cu

schit, linga

nume, com.

acelast

Are o populate de 1624

porct.

impreun2

deservita

2 cintare^i.

si

Teiul, com, rui\, jud. Arges,

lut

Ocolul, com. Ghecesti.

500

prea grele.

lupta

preot

1

Olanesti, LagSrul

Teisani

din

spre E. de Bals.

Paraschiva,

satele: Buta,

au fost vin-

trupun

la

kil.

si

tSresc.

care

veati in stapinire, din cauza d5rilor

o

loc

Din

com. Olteni

timpul domniet

In

cat,

MateT,

la

la Slanic.

Homoriciul.

cea-1'alta la

116

si

calea ferata Craiova -

ce

soseaua judt-

din

merge

si

si

XV lea,

dute

XlV-lea

Leotesti,

Olte^ul-Oltul-

pe valea Genge, lingS

si

Cuvioasa

de

etc.

Teisani-Slanicul,

desparte

se

Ca-

Gorinilor,

Faja lut-Lomota, Fa{a-Cu-

lulut,

Vite

al

pi.

Are o populate de 375 locuiton; o biserica, cu hramul

scoala.

al

soseaua

com.

al

Slatina, la 2

Teiului,

tatea locuitorilor, ce se exploasecolul

Tei§ul, catun

Mare,

gomir cu Teleajenul, se aria* urmele unor ocne, foste proprieprin

Pe cimpiile Tei-

dealurt, intre can: Virful-Petret,

soara.

leajenul.

tau

din Tirgoviste.

sulut sunt redute facute la 1877.

Ei poseda:

nent, parte clacast.

de ba-

sau a-Susenilor

situat

mul^ime de

com.

cSt.

kil.

Plaiurilor

d.-j.,

etc.

de

brazdata

Tei§ani,

facut bisericei.

§otinga, situat la 3

Rea, Valea-Mare,

E

64

si

Dimbovi(a,

jud.

in

Romana^i,

pe zidurile

bisericei

sat,

Dealul-Dimbovi£a,

jud.

aceasta se despart doua ramurt:

Dinu Duduciu, 1848, Noembrie

Tei§ul,

SaratureT, Birzet, Crucet, Valea-

$eana Ploesti-Bratocea, trece prin

d.

290 locuiton

case.

riera

de E. e udata de

Teleajenul,

gomirul,

co-

in

circiumart.

3

partea

In riurile

com. Trestia, jud.

cfttun al

Buzau, cu

pi.

vede urmatoare inscrip£ie:« 1786, iau facut Bratul si Maria », iar

de

Tei§ul,

gips.

si

Comerciul se exercita

a doua, vechie, ra-

cuitorilor,

si

titate.

:

Drajua.

si

Are o populate de 1355

g£-

construc£ie

Sare se gaseste

Prahova,

rur., jud.

plaiul Teleajenul, situata

de

piatrS

se

marmora* slaba, de coloare verde,

Darabani.

si

comunei

raionul

muna de

al

TEIUL

576

sat,

cu 26 familit, jud. Ar-

ges, pi. Oltul, fecind parte

com.

rur.

o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de

Tei§ul,

sat,

din

Galicea-Flaminda. Are

cu 16 locuiton,

fa-

un preot

si

un

cin-

taref.

cind parte din com. rur. Poiana-

Laculut, jud. testi.

Argesul, plasa

Pi-

Teiul,

sat,

bravad.-j.,

in jud. Dolj, pi.

Dum-

com. Cornul.

Hosted by

Google

TEIUL

Are o populate de 305 cuitorf; o

lo-

hramul

cu

biserica,

Gheorghe

Sf.

2 circiumT.

;

Teiu§ul, com.

loc izolat, jud.

N. de Bucuresti. Aci este orfe-

numit De-la-Teiu,

linatul

pentru copiT surdo-muji

azil

ceT

si

de mijloace. La 24 Iunie, fie-care an, se face aci un tirg.

lipsiJT

in

Tot

aci a fost

palatul

sedin^a de vara* a fostuluT

re-

si

Domn

Grigorie-Voda'-Ghica. Servea de

de preumblare Bucure^teni-

loc

pe

lor

inceputul

la

frumoasa

ducea de

alee

de

tei

pSna

Colentina

la

domnesc,

palatul

secolulut

unde

de

la si

si

vrerea

Ilfov, la

balm,

formata de

riul

in

jud.

Colentina,

tat^luY

—

cu

§i

sftntS

robul

luY

Dum-

ajutorul fra^ilor sfin^ieY-sale, Intru cinstea

lauda

acelui

dintre

Nicolae Archiepiscopul de

Imp&rat

In

pe

Prea

la

a

si

Mirasiin^i-

prea Inalja-

zilele

RomeY

al

sat,

cu 900 suflete, facind parte

din com, rur. Teiul, jud. Arges,

avjnd

Carol,

Sfm^itul

parinlele

Episcopul RlmniculuY,

toate ante-podoabele ce se

Are o

Galasesti.

pi.

bisericS,

cu

hramul Adormirea, deservita de

un preot

un

si

$i

Vale,

sau

jud.

cu

Arges,

suflete, rur.

este resedinfa primSrieT. biserica, cu

fa-

Teiul,

GalSsesti.

pi.

Aci

un

hramul Cuvioasa Pa-

cintaret:

loc,

N.

la

de satul Buciumeni, com. cu

nume, in

R&cSciuni,

Racaauni

satul

Nicoresti,

pi.

mijlocul

Aice este obirsia

Teiu§ul, sat, facind parte din com. rur. §uica, pi. Vedea-d.-j., jud.

Are o populate de

Olt.

530 locuiton

si

dita intre aniT

o biserica,

pir.

tinoasft,

linga*

zi-

1865—66.

De

Ttrlesti.

la

in

care trece pe la

si

E. de com. BStrini,

S.-V

aci se

p3nS

,

Popesti

si

indreaptS spre

com. ScSiosi.

la

N., se margineste cu Tran-

de care se desparte prin

mun^ii Carpajt VSrbilSul, de printr'o linie

din

dusa* la

si

la V.,

care

cu plaiul

se desparte

aproape

verticals,

munjit Carpajt

com. ScSiosi

si

pSna*

care trece pe

V. de comunele:

jud.

MSneciul,

localitate mlHs-

DunSre, spre V.

Teiu^ul, pi.

cdtun,

in

jud.

Putna,

Racaciuni, com. Parava,

valea

sani,

in

piriul

Parava.

pe

flete si

o

si-

DrSgu-

care

curge

Are o populate de 402 bisericS,

cu

su-

hramul

Adormirea.

si

21

com.

dintr'o

comune

rele,

rurale: B5-

deal,

brSzdeazS

care

pi.

Siul-d.-s.,

Se intinde

MSneciul-PSminteni, MSne-

ciul-Ungureni, Ogretinul, Olteni, Opariji, Posesti, Predealul, Rincezi,

Scaiosi, Star-Chiojdul, Tirsi

Teisani.

Resedinfa sub prefecturet e

Ciocirlia

si

Cotenifa.

in-

mat populate

Chiojdul, ciurile

si

Drajna-d.-j.,

comune :

Star-

Homori-

Posesti; apof vin Rin-

MSneciul-Ungureni, Cerasul,

OpSri^i

si

BStrini. Cele

vSlcelele

populate sunt:

Aproape

Ogretinul,

de Ipotesti formeazS Piscul-Spin-

in

com. VSleni.

cezi,

N. cStre V.,

tre Valea-DirjovuluT si

Coteana,

jud Olt. la

Gura-

Homoriciurile, Izvoa-

din plaiul Teleajenul sunt

Teiu§ul,

urb.,

Bughiile, CStunul, Cerasul,

Cele

adtsea, din cauza micel sale

tudint (24m.), de apele DunareT.

VSleni, trini,

lesti

deIzlaz,jud.Romana$i,acoperita alti-

Bughiile.

Se compune

Drajnad.-j., Drajna-d.-s.,

p&dureT.

Tecucelul.

si

VitioareT,

partea de V. a com.

Teiul-Brazului,

Podgoria

pi.

de

pan£

linie dusa*

N., din munfit CarpafT,

la

(scoala).

a-

Tecuciu, mat in sus de schitul

Buciumeni,

de

tuat peste dealul de la

Teiului (Fintlna-), celasT

mat sus de

kil.

Si-

Are o

raschiva, deservita de un preot si

desparte printr'o

Izvoarele, Homoriciurile, Teisani

Teiul-din-

435 cind parte din com. sat,

RacSciuni, situat pe dreapta

2

Podgoria, de care se

pi.

si

La

Teiu^ul, sat cu 53 locuiton, pi. Bistri^a-d.-j., jud. Bacau, com.

la

Cos-

cu

vor face im-

cintarej.

Teiul-Vechiu

zSu

prejurul sfinteY bisericY.

retuluT,

rur.

Teleajenul, plain, jud. Prahova. Se margineste la E. cu jud. Bu-

silvania,

Teiul-din-Deal,

Cotmeana,

parinteluY

sfin^it

Lichia, facStorul de minunY,

TreY ErarhY,

pi.

com.

testi.

y

sau

c&tun, pe apa Teleor-

manul, jud. Arges,

zi-

N. de Bucuresti.

Teiul-Nou

Teleasca,

Dumnezeeasca

$i

biserica din temelie de

de aproape

intindere

kil.

ajutorul

nezeu Nicolae Eromonahul, d'!mpreuna cu

lor

Are o 3

timpul ocu-

cu sftvir^irea sfintuluY Duh,

<;i

ditu-s'att aceasta

nostril

pe lingS care trece

facind parte din

f Cu fiuluY

S.,

Piscul-Boia,

lo-

hramul

cu

biserica,

1738) cu urmStoarea inscrip£iune:

Inochentie,

(La-Tel),

cat.

Urmind malul Oltumat formeaza* si

zurStoareT. luT cStre

Brazda-lui-Novac.

Sf. Nicolae, zidtta* in

archipastor

Teiul

de

kil.

3

pa^iunei austriace (1718

tulyt

numele de «La Tei».

la

din

Oc.olul,

pi.

rej5edin£a\

cuiton; o

?i

O

trecut.

Titireciul,

Are o populate de 553

spre

Ilfov,

parte

fecind

sat,

rur.

jud. Vilcea,

de

Teiul,

TELEAJENUL

577

mat pu^in

Gura-Vitioaref,

Bughiile, CStunul

si

Drajna-d.-s.

665i6. Margie Dicficnar Geografio. Vol, V.

73

Hosted by

Google

: ::

:

TELEAJENUL

Teleajenul, din punctul

Plaiul

de vedere

producfiunel ca

al

al inaljimeT soluluT,

regiuni:

si

coprinde doua

muntoasa

regiunea

si

regiunea deluroasS.

carpen

fag,

pe

mun(;ilor,

si

mat

stejar,

si

pe coastele

val,

se

de brad,

gSsesc intinse padurT

ales

poalele

si

unde

locurT de pSsune,

se nutresc vara cirezT de vite

turme de

Lemnele scoase din

01.

padurl se intrebuinjeaza cerea

si

de

scindurilor

la

tot

fa-

prin taerea in numeroasele herSs-

pe Teleajen si in munfiT Siriul, precum si la facerea donijelor, hirdaelor, putinilor, sindrilei, etc.

Finejele naturale, care se gasesc mai ales pe Valea- Teleajedaii

un

pentru hrana vitelor. b) In regiunea

sunt: caT,

boT, oT,

de animale s^lbatice, pre-

cum

:

cerbT, caprioare, iepuri, vulpT, etc.

Se

Drajna.

si

dealurilor,

lemne de

etc.,

prepare

se

din

doage,

:

construcfie, care.

Prunele se cultiva in toate satele plaiuluT,

extragindu-se din ele

o £uica de cea mat buna

calitate.

Dintre minerale, in plaiul Teleajenul

gasim sare

titate;

pacura,

mint; oale,

:

argila,

in

din

care

etc.

;

se

un

22 parohiT, avind

spre N., aproape de

fel

fier

si

Bra-

;

Teleajenul sau Plae^ul, pddure a statuluT, in intindere de

pendinte de com.

hect., rele,

;

pu-

Ursoaia (150 hect.)

meaza padurea Izvoreste

din

mun^il Chirusca, de la N.

cat.

rin.

Ma*neciul-Un-

Teleajenul, jud. Pra-

pi.

hova; curge de

N. spre

la

S.

Telega, com.

lut-Sarat, la

de

kil.

de Cimpina, resedin|a

Bobul

Gherghel,

Mare,

Fa^a

-

luT-

Nebunasul, Nebu-

Uli$a,

Malul-

si

Cheia

manastirile

ciul-Ungureni,

si

Maneciul-Pamin-

Homoriciul,

Vaieni,

Vitioara,

Zamfira, Bucovul,

Coslegiul

hova, intre cat. Palanga ciugul.

Uda

pi.

tot lungul s&u

varsS in

pe

in

limita

comuna

la

pi.

Podgoria, aceasta

intre

Tirgusorul,

riul

In cursul

in

Qmpul,

si

apoi

unde

se

primeste

:

Cim-

Scorfeni.

si

constata din urmatorul hrisov, a apar|inut ManastireT Margineni «Zemle Vlascoe

.

.

Fiind-ca"

.

m^nSstire Margineni, din

sud

sflnta

Prahova,

are mosie ce se numeste Telega, pe care este

ocna Telega,

si

nesti

si

au avut obiceiu \ie

cam^rasit

treaba lor iar } zarea vinulut,

alt i

cum

s^

jelui

prin caV^i

Dom-

ca numaT* o

nimenea,

toatS vln-

ci

fie

a

Bratocea, Babesul, Cheia, Valea-

cir-

m^nSstirel,

Domniet mele Varnava,

se pa"zeste acest obiceiu

ur-

pe dreapta

cir-

de ocne pentru

a rachiuluY, afarS de

ciuma camSrasilor, sS

i

sSu

mai

cea

plaiuluT.

c^lug^rul acesteT sfinte m3n^istiri, c^

Prahova.

afluen^T,

comuna a

Aceasta mosie, dupa cum se

locuitorit

matorit

Miiicesti

Se margineste cu com.

ciuma s&

Scaiosi intra

formeaza

;

Bel-

si

Teleajenul

pi.

Este

locuitori.

pina, Brebul, Banesti

si

Sicrita, si se varsa in riul Pra-

kil.

plaiuluT.

Telega, avind o populate de

si

Drajna-d.-s.,

ScSiosi, MSgurelele, Manastirea

4

la

si

Bustenari,

Boselcesti,

Mane-

:

Riu-

Ploesti,

Se compune din 4 catune

Bobul-

Mic,

-

nul-Mare, Clabucetul

intra in

Teleajenul.

40

intr'o

in valea

capitala judejului,

Babesul,

se afli sare; izvoare de ap& a-

riul

situata

frumoasa posifiune,

Balabanul,

pi.

fier, la

rur., jud. Prahova,

Prahova,

plaiul

si

Izvoarele.

printre mun^ii Bratocea, Jigaile,

si

pe

Vatra

rile

manastirei Crasna (50 hect.), for-

plasS

mestecata cu pucioasa, izvoare

Pra-

jud.

nume. Are o populate de 82

Susana; uda" comunele

de

Teleajenul,

pi.

750

Izvoa

hova, care, impreuna cu trupu-

fac

prin munji.

si

ia

nume de Teleajenul.

adevaratul

populata

:

Susana

Cam

Cheia

locuitorT.

Pe linga acestea se mai gasesc numeroase izvoare de ape minerale, precum izvoare de apa strata, in toate localita^ile unde

manSstirea

Drajna.

repede, mare,

e

in dreptul manastirel

4000

alb; piatra

amestecate cu rugine de

Plesul,

si

formeaza patru cascade.

BasteT; trece, aproape de izvor,

piatra de var, din care se

de construcfiune de gips

vama

tocea, pe valea riuluT cu acelasi

Drajna-d.-j.,

cioasa multa

Cursul sau

pe linga

pentru asternutul drumu-

mat bun var

filiale.

Teleajenul, jud. Prahova, situat

face diferite obiecte de faian^a

face eel

12

si

Teleajenul, sat, fadnd parte din com. rur. M&neciul-Ungureni, pi.

teni,

rilor;

;

rea, Bradeful, Iepurele,

si

Plaiul Teleajen s'a impSr^it in

argils alba, din care s'ar putea

pietris

si Dragomir pe stinga Timpa, fapul, Rudele, Prigva-

Crasna

pa-

mare can

carbunT de

strachinT,

Molivisul, Boul, Plaiul, Sea-

Sacuianca (unit cu Gheba) %

ca,

Riuri insemnate sunt Teleajenul

Teleajenul, com.

'si

Carpenul, Popa, Brusturei, Ora{iile,

Monteorul, Telejenelul

gureni,

care locuitorii

pe o intindere

cultiva viea

de 119 hect.

Teleajenul,

plop,

porcT mistreat,

lupT,

ursT,

g5sesc padurT intinse, mat ales fag,

Toma, Rogozul, Stancea, Bobul,

asemenea sunt

padurT

Prin

de

stejar,

vacT, bivolT,

asinT, catiri, rimStorT, capre, etc.

bun

foarte

fin

Neagra, Ciumernicul, Mogosul,

felul,

trae cese gasescperiul Crasna,

nuluT,

domestice

animalele

Dintre

felul

regiunea muntoasa'

a) In

TELEGA

578

de acolo

au

ci,

nu

ImpotrivS,

deschis

12

clr-

ciumY; dect fiind cX pentru acest obiceiu

nu

Taii

avut din

vechime> ne adeverim

Hosted by

Google

;

TELEGA Domnia mea din cardie manastiret, eata* V& poruncim Domnia mea Dumnea-Voas-

Telega (Telega-Doftana),

bdi

si

131

de sare, avind nomol con£inind

si

7

ispravnicilor at jude^ulut: toale cele-

tra,

si

ctrciume sa

l'alte

ciuma

le opri^Y,

camara^ilor,

§i

vtnzare de vin, Voastra'

i

de voia ma-

fie

volnic a face

ajutorul

tot

dind Dumnea-

rachiii,

cuviincios

eel

nu p^gubeasca

aceasta, ca sa

nSstire dedrepturile sale.

1

com. Telega,

iod,

la

ma-

sflnta

Prahova,

In

se

vSd

pujurt,

din

care se extragea inainte

munet,

apropiere de gara Dof-

in

pe

tana,

linia

cu apa,

mosnenilor

parjin

ales cet ce suf&r

sl&biciune

de

ocna de

Telega,

la

la Slanic,

mat piele,

1

minele

au

\n~

dupa un

lucreze

unde

n.),

in

s'a construct

budgetul

scop,

acest

865000 lei. Are 2 scoale, una si

Doftana

la

model de munca

nica, alocindu-se in tulut,

sta-

Telega

in ;

4

bise-

deservite de 4 preo(i.

Aci mat este apa sulfuroasS

Comuna

si

si

un izvor cu anual

in co-

munel de

si

circiumart

vereT,

lesnirea

vizitatorilor,

taurante

si

ba-

pentru sunt

in-

res-

oteluri.

rur.

sat, fa'cind parte din

com.

Telega, plaiul Prahova, jud.

Prahova.

in

si

apro-

jos de

din

Zepodeni,

si

Capul-Dealului,

com. Zepodeni, se

si

in

varsa* in riul

Birladul. Are o lungime cam de

12

kil.

Telejna-de-Jos, sat com. Telejna,

si

resedinfa

Mijlocul, jud

pi.

din

intre

dou£

se varsa in

chis,

avind purine

izvoreste

rift,

munfif ClSbucetul

si

Teleajenul, pe malul sting,

riul

reni,

com. Maneciul-UnguTeleajenul,

pi.

Pra-

jud.

hova. afluen^T piraiele

Valea-Rea

ticioarele,

cu

:

Al-

lut-Dumitru.

Satul

plasei Mijlocul, jud.

marginea despre V., de orasul Vasluiu si

centrul

in

Vasluiu, in la

la

si

23

kil

d&riile lor

cuo populate de

1067

Are

biserici,

2 preo£T

mon

si

deservite

piriul

3 cint^repf

de

vint,

;

o

scoala*

una de aburi;

lejna,

c£

tueli

lei,

42 bant, iar la chel-

de 2075

lei,

61 bant.

Locuitorit posedct: 81 plugurt

gospo-

de atunci satul

rSmas

in deal,

r£-

al

numirea de

dincolo de piriul Te-

pe coasta dealuluT, se

din

vechime ar

cu numele

sat

din

de 2271

si

cu

In partea de E. a satului Te-

soane.

venitun

sub

sat,

Telejna-d.-s.

ruia

la

mult a

Telejna-d.-

aproape de

in vale,

Telejna,

satul

iar

4 iazurl si 5 circiumi. Comerciul se face de 9 per-

com. e

o

a luat numirea de Telejna-d.-j.,

lo

de

si

insS, la 1856,

locuitorit clacas!

lejna-d.-j.,

3

linga"

zesilor vecht, a luat

Ciofeni.

in

proprietarul mosiei a stramutat

pe

ButucSria

Telejna-d.-s.,

Chioaia, TatarSni

pe

numele de Telejna;

kil

:

1879; 2

acesta mat de

alipit

23

de CodSesti, re^edinfca placet. E formata din satele Telejna

iazurt

formind un singur

s.,

rur.,

familit,

o scoalS,

suflete; la

vit

hect.

circiuma.

fost

Telejna, com.

tare,

130

des

loc

livezt si

populate de 30

o

sau

Valea-

si

dealuri cu

Are o suprafa^ de 572

fiinJatS

Budgetul

Telega,

Dinu Bre-

comuneT

Telejenelul,

4 timpul

sul-

cuiton.

cani.

In

apa*

si,

Telejna

reasa,

Are o suprafaja de 2287 hec

venit

com.

dupa* ce primeste a-

Vasluiu, situat pe un podis mare,

d.-j.,

de 17350 lei. Comerciul se exercita 18

Riscani,

gul spre S., prin comunele: Be-

piere de gara Doftana.

sarata.

are un

Izvoreste

de vre-o 100

un sil-

suma de

a doua in Bustenari

rict,

si

Are de

inceput exploatarea a.

piriii.

si

de sub dealul satulut Bereasa

,

Parasindu-se aceste mine, s'a

(v.

Telejna, vale

C. StaVSrache Bobescu,

tot in centrul

al

sistem nou.

penitenciar

stupi.

fluentul Chioaia, trece de-a lun-

locuitorilor

in raionul

se

sS

170 rimcttori; 360 de

si

apa

apS purgative, pe pro-

si

cea

si

scama cSmaret Dom-

1856,

la

ceput

furoasS

cit

mele».

Pe

80 cat

este

mat sunt izvoare de

zianu

cul «sa faca zapt tot venitul aces

tor ocne pe

vite

21 capre,

Nu

;

comunel Telega

raionul

atit

79 1 Mihail $u{u autoriza pe Caminarul Mos-

niei

In

§u{u,

erau un apanaj

Domniet. La anul

ot,

totust

510 m.

Altitudine:

prietitfile

Sub Voda Mihail de

marl cornute, 1010

732

jud. Vasluiu, pi. Mijlocul,

instalafie sistematica*

bolnavi pe vara\

de reumatism,

boale

si

si

b&t.

se lntrebuin^eaza'

baT

fac

Telegent

care a avut saline pe

statuluT,

pline

patimasit

sSratS,

caT;

Buda-Slanic. A-

vreme

gropi,

aceste

In

sare.

cu

791. Nov. i6>.

comunel

mat multe gun de

jud.

si

in centrul co-

situate

locul acestor

raionul

pi.

plugurt

cu boT, 4

care

c&ru{e

afara de ctr-

frira

niminea sa nu

n^stireY,

TELEJNA-DE-JOS

579

fi

zice

un

fost

ca-

BSli^eni, at

locuitort parte s'ar

fi

ase-

zat in satul T3t2reni, iar parte et,

cu materialul bisericet,

in satul Butucaria.

cimp ar

fi

ta-zt

Locul rSmas

dovedeste intru

cit-va

existat satul, fiind-ca

se

cunosc

Hosted by

si

mormintele

ca*

assi

Google

TELEJNA-DE-SUS

dac£ se sapa pSmintul sesc pietre

Locuitorit posedS si

care cu boi,

ru$e cu caT;

140

nute,

se

g£-

1

:

plugurt

5

plug

1

2 ca-

si

132 vite mart cor25 cat

01,

insulele

care

caramizi.

si

30

si

ri-

matort; 100 stupt.

la

sat,

de

N.

la

satulTelejna-d.-j.,pl.Mijlocul,jud.

pe o costisa de

Vasluiu, situat

Are o suprafafa de de

populate

cu o

81 hect.,

26

familit,

39 locuitort o biserica, facuta de locuitorit razest in 18 16, sail

;

1

cu

preot

[

si

eclesiarh

1

moani cu aburt; o

locuitorilor

mostenita de

razest,

strabunii

la

Domn

de pre timpul MareluT

lor,

urma

§tefan, in

r3zboiulut de

la

numit

acest

1856,

la

an, proprietarul mosiet

pe

tind

gura Oltulut pana

varsa

pentru a

si,

pe unul

le

un

si

De

la

PSr^ile

apuca de

altul

mo

de pamint de pe Telejna

numeau

se

familiT

vechf

Tabucesti, Childestt. Locuitorii poseda

14 care cu boi,

ot,

16 vite mart

c3ru£a cu

1

cornute,

2 cat, 20 rimatort

;

50 50 stupt

Teleorman, care uda

riul

toata partea sa de E.

parte din

Nord

longitudine de E. si

45

,

si

si

o mica

24

Teleorman are ca

Se ,

in-

30'

intre 43°,

33' latitudine

Limitele. Incepind jud.

si

Estul sau.

22 °, 36'

titule intre

41',

ast-fel

de

de N. la

S.,

limita na-

turals fluviul DunSrea, cu toate

se

judt^ul

in

Valea-Petrosa-

in

com. Pe-

teritoriul

limita jude^elor

Arge^ urmeaza

cam

tot

mita cu jud.

De

com. Urlueni,

la

meana formeaza

de unde apot N.

spre V., intra

Atirna^ilor, trece pe la

Foiasca

mosiilor

nou

din

ia

spre N.,

ftcind

merge

inte

cu

ralela

Laceni

cursul

De

aci ina-

De

pe

terito-

urma comune

Teleormanul pe

intra

si

Cla-

teritoriul

comunet Slobozia-Trasnitul, de unde limita atit a judefulut Teleorman,

cit

judejele

Vlasca

se

a unet pSr£t din

Argesul,

si

Clani^a.

riul

Pe

o te-

com. Slobozia-Trasnitul,

termini

Arges,

si

limita

urmind

apuca spre

Boianului

j.

despre jud.

tot

pe

partea

comunelor Slobozia Tras-

Teleorman

din

jud.

multe

si

Arges,

curbe,

£iune spre V., pe la

comunelor

de

si

la

la

in

pe Cimpiahotarul com.

pe

in

Izvorul-

fadnd direc-

marginea

Popesti - Palanga

si

De

Valea-Urluiulut.

din

parte

Maldaienilor apuca

teritoriul

aproape tot dreapta spre

in

linie

S.,

pana da de

cea-1'alta

Calmajuiulut, Basesti,

de

si

ramura a

hotarul

la

com.

aci inainte coteste

pe linga com.

Cranceni, cobo-

rindu-se mereu spre S.-V. pana

da

in

riul

Oltul

jud.

Romana^i, spre

S.,

il

pe

pana

la

Plopi,

limita

cu

lunca,

de

la

gura

de unde am Teleorman are ca

Dun3re,

la

plecat. Jud.

care

De

formeaza

Plopi-

pe mar-

apuca

apot

ginea riulut Oltul.

limita

com.

teritoriul

Slavitesti,

N.

de unde

Valea-Cioaret,

pe

intra

lut

mat

dreapta p5na

linie

in-

De

merge

hotarul

vale

aceasta

£iunea mat spre V., printre ho

d.

pana unde

cepe Valea-Bratcovulut.

la

nitul din

parasind cu

S.~V.,

totul linia Vedet,

dreapta a Clanifet, luind direc-

tarele

hotarul

Valeni,

si

pe ramurile vaii Calma^uiulut, numita Sodolul, pana la hotarul mosiet MaldSeni, atingind o mica

N., pe o distan|a aproape egala

pana

Neaga

bile

Teleor-

comuna

la

hotarul se indrepteaza tot spre

intre riurile

Vedet pana in Neaga, in fa^a catunulut Popesti, al com. Valeni din jud. Olt. Dintre mostatulut

Mihaesti-d.-s., din jud. Olt, intra

riulut

din

Vedea.

riul

iri

aproape pa-

de

Zlotesti.

acestet

riul

Dome-

urcind spre N. pana

si

com.

mat multe

hotarul

linie

man, incepind

de

direcfiunea

aci

in

in

hotarul

Pielea,

si

se varsa

din

Cot-

riul

Badesti, hotarul judejulut

la

hotarul mosiet

Valea-

in

padurei Badesti,

la

com. Mozaceni, unde

urmeaza cursul

direcjiunea de

ia

Cot-

riul

limita natural^

de V. intre aceste douajudeje,

pana

cu

com. Cacaleji din Vlasca,

tarul

la

la

li-

Oltulut, spre N.-V.

ho-

dreapta,

in linie

Cotmeana, care serveste ca

De

linie

de

Strimbeni,

Teleorman aproape dreapta Cimpia-Burdet, pana la com. Urlueni, unde da de riul

unde

si

meana

in

com.

teritoriul

sue apot cit-va numat spre N.,

ritoriul

Teleormanul,//^/, numit

care

(JUDET)

Bucovul-Adunaji, apoT intra pe

trosani, tot din Vlasca. Hotarul

formeaza

cu albine.

dup5

pana

de pe

nilor,

ni£a,

6 pluguri

:

S. spre N.-

la

mat departe

intinde

Vlasca,

kil.

aproape dreapta,

linie

Alexandria.

razesestt: Condresti, SaracinestT,

cat;

in

80

VedeT, ho-

pe cimpia Burnazulut,

la

dupS numele unor

si

E.,

gura

niulut

mat

Telejna-d.-j.

sia satului

de

aci,

stramu-

pe

DunSre, pe

in

de aproape

pana

deosebi, a numit

Telejna-d.-s.,

unde se

o distan^a

curbe

doilea sat

al

Vedea

riul

in hotarul

puntul

acel

clacast

locuitorii

in vale, a format

sat s'a

din

insa

Telejna,

desparte de Bulgaria, de

jud. Vlasca, la

unde

Racova.

Pana

thalweg*

in

prea purine curbe, pana

pro-

este

a

vechie

prietate

o

circiuma.

Telejna-d.s.

Satul

;

pana

lut

il

tarul

Telejna-de-Sus,

deal.

TELEORMANUL

580

la

S.

fluviul

desparte de

Dunarea, principatul

Bulgariet, la E. jud. Vlasca, la

N.-V.

si

N. jud. Arges

judejele Oltul

Hosted by

si

si

la

V.

Romanaji.

Google

;

TELEORMANUL Forma

rjUDEJ)

jude^ului este un con

neregulat, avind la baza (de

gura Oltulut

pana

si

ceva mat sus, de

;

la

punctul

la

la

pana kil.

kil,

daeni pana

la al

49

de

kil.

iar

;

com.

aci

in

Laceni, sus,

spre

kil.,

ca, iar in

Oltulut, care incep

lurile

Plopi-Slavitesti

este

limita

la

un

si

si

Dunare prezinta

de dealurt, nu to:mai pro-

sir

Clani^a, el prezinta in

de

de piraie

si

135 m.

din ce in ce

In partea de N. este Cimpia-Bur-

un mic B3ragan, care incepe

det,

Arges,

din jud.

se

pe

intinde

o lungime de mat bine de kil.

30 aproape

pe o la^ime de

si

40 kil de la limita de N. a jud. pana in hotarul com. Dobrotesti ,

De

(Doagele).

aci inainte,

hotarele de V.

incep a se vaile cele

sunt

:

si

intre

vSlcelele

E.,

rari, raminind numat mai pronunjate, cum

Valea-Teleormanulut, Va-

si

Din

de

jos

mai

si

pe

la

mict. Aci, £ulut,

si

largt

Suprafafa. Judeful Teleorman

man, pe linga

si

:

B5sesti

se

ele

impreuna,

hect.

sus

aratata,

sunt pamint

ara-

32000 hect. padure, din care numat statul, in 1890, avea 27000 hect., 4000 hect. zabil,

1068 1 hect.

voaie,

livezt

de

Valea-Urluiulut vine

pcdnint

,

va-

satelor

intra* si

1

18688

neproductiv,

in

nisipurile,

terenurile

oraselor,

drumurile,

Vaile,

strabat

acestea din urma, cele

vom

nota pe

mat importante:

Indreptata de la V. spre S.-E.,

din

tot

teritoriul

com.

Mihaesti-d.-s., trece

pe

S.-V.

orasulut Rosiori, pe

la

Olt,

litori

si

de pe

la

com. Be-

merge ValeaCal-

SpStSrei, de unde

de se impreuna cu m^uiulut, la com. Voivoda. este

mat

incepe tot din jud.

Olt,

Valea -Bratcovului mica*

;

pe

Scrioastea

si

Bal^i,

com.

linga

Rosiori,

unde

de

se pterde spre Valea-Vedet,

in

Valea Tinoasa incepe mat sus

com.

Zimbreasca, ist

din

pi.

urmeaza cursul

pe lingS com. Ciurari, Sfintesti,

Saceni,

Radoesti, Antonesti

Licuriciul, din pi. Tirgulut,

si

impreuna cu Valea-Ciinelut,

si

se in

dreptul com. Mavrodinul.

Valea-Ciinelut

fi-

7699 hect. vil, 269 hect. de prunt, aproape 16000

lar-

geste.

Teleormanul,

286663

for-

mind o singura vale care se

cimp ale f aret. Din suprafafa

care

si

isi

alta.

de

Numeroasele valcele ce mat ales partea de N. a jude^ulut au mat toate gurile lor in vaile cele mart. Din

vat

de

cincilea rind printre jude|ele de

mijlocul jude-

diferitele

murl

si

ambele raau origina aproape una Intre com. Cringeni si ;

dreptul com. Meri Goala.

in-

Teleor-

Caim^uiul-Sec

saii

cea-1'alU Calmajuiul

4760 kil. patrap. Ca important teritoriala, el ocupa al

cursurile riurilor, helestaele, etc.

strabat judefcul,

alte

hect.

mst

si

Sodolul

jud.

et, in

sail

hect

mat doua cimpit, mat pu|in intinse de cit Cimpia-Burdel, si anume Cimpia-Coman-

sunt

476000

hect. bdljY, iar restul de

dealurile

intre riurile Olt

valcele ce

si

gura et. Aceasta

ramurt, una numita

Olt, doua*

trece

N. spre

mat mica,

95

Balaci,

la

vale are la inceputul

Strimbeni,

si

Rosiori

Alexandria, spre Dunare,

clina^iunea este ile

la

orasele

Ira,

m.;

are o suprafafS de

livezt

S.

dealul

;

100 m.

Alexandria,

ne^e,

toate strabat jud. de

m.

35

Draguseni, 150 m.

;

la

jud.

T.-MSgurele, 40

Urlueni

;

155 m.

Tinoasa

Valea-Tecuciulut, care

la

lSrgindu-

se din ce in ce

partea

in toata

no

Rosiori,

lea-Ciinelut, Valea-BurdeT, Valeasi

si

com. Slobozia-Min

la

m.;

merg inclinindu-se mat mult spre S.

:

Zimnicea,

;

si

valcele, strabatute

locurt intinse,

Altitudinea diferitelor puncte din judc( este

aceasta parte mat multe v3t

dealurt, care

inclinin-

de S. a judejuiut.

m.

riurile

com.

acoperite de baijile care se afla

Cot-

N.-V., formats de

meana

N.-E.

dintre

lui

la

du-se spre Dunare. In fine toata

judej numai de cimp. Incepind

de

merg

si

pe lingd Dunare,

Teleormanul

ReliefuL

in jud. Vlas-

partea de V. sunt dea-

Urlueni

de o intindere numai de 43 pe diferite cotiturt.

N. placet Calm^uiul,

Viisoara, p5na

dinsa o cim-

si

mat mult

se intinde

nun{ate, precum

Slobozia-Trasnitul) este

nind din jud. Olt incepe de

Vedea, Cimpia Burnazulut, care

partea despre

si

este Valea-Calmafuiulut, care ve-

pie foarte intinsa, dincolo de riul

merge subfiindu-se pana* la limita sa de N., unde (intre com. N.,

CJUDET)

mat mult pana com. Voivoda, de unde concom. Piatra si printre tinua*

Dunare, avind

com. Mal-

din hotarul

este

in

hotarul com, Pielea,

la

;

despre E.

de|ulut. Partea

com.

hotarul com. Atirna£i, 96

89

S.-E. ju-

mat pufin accidentata, pana

din dreptul com, Plopi-Slavitesti si

Cimpia-

si

mat spre

Gauriciulut,

si

Mindra,din margineaOkuluT,pSna in

partea de V.,

in

cet,

83

Bujor) o intindere de peste kil.

TELEORMANUL

581

tul

pe

are incepu-

ist

Cimpia-Burdet,

Arges, merge pe

la

jud.

in

com. Strim-

beni, Rica, Silistea-Gumesti din

Teleormanul si de aci inainte p^na la com. Mavrodinul, unde se impreuna cu valea Tinoasa. Valea-Teleormanulut urmeaza pi.

cursul riulut

incepind

cu

de

acelast

la

com.

Laculut, din jud. Arges.

ceasta vale dau o valcele pe

partea

nume, PoianaIn

mulfime dreapta

;

a-

de ea

impreuna cu Valea-Vedet la com. Beiul, de unde continua

se

Hosted by

Google

TELEORMANUL sub

(JUDEX)

de

numirea

,

VaJea-Vedei

DunSre.

pana* la

ca

formind una

aceeast

si

vale, ist are inceputul din apro-

piere de soseaua nationals

T.-

MSgurele-Alexandria, intre com. Spatarei

de

Tirnavet merge

de

dreapta*

pe

Alexandria.

orasul

si

in linie

aproape

N. spre S., p5na* com. Piatra, pe

la

teritoriul

linga CSt. Starija,

unde formeaza

aci inainte ia

numirea de Valea-

de odat£

Gauriciulut, lSrgindu-se si

de

direcjiunea

luind

riciul,

de unde apuca

N.-V.

si

iar

Gauspre

se pterde in Valea-Ve-

pe

deif,

E.

la

spre com.

spre V., panS

teritoriul

Zmir-

com.

dioasa.

Valea- Vedet strabate

sau

are norocul d'a

partea sa de nSret

ri

udat, in toata

Dunarea, cu

intinsele et bal^t,

pe

judej

\\\

o

si

Acest

cotiturile lut.

un singur afluent

orman, Siul sau

Papa, pe

de aci spre comuna

de unde se largeste ce mat mult

si

ce

din

in

comunele

printre

Nanovul, pana

Peretul, Plosca, la

Rosiori,

orasul

linga

care

Calmajuiul,

riul

riul

de aci inainte

spre

comuna

Beiul.

De

de se varsa

riul

comunelor

Calenderu, Dobrotesti, Merisani si

se pierde in Valea-VedeT, pe

teritoriul

com. Didesti.

sau

in

si

se

prelungeste pana

Valea-VedeT, in apropiere de

comunele Albesti

si

Dulceanca.

Valea-CotmeniT, ce vine din mun^i! Argesutut, formeaza curiul

Cotmeana latura desparfitoare a jud. Teleorman despre jud. Olt, incepind

p2n£

la

de

la

com.

Urlueni

com. MozSceni. Aceasta

Tecuciul,

care vara sunt sect

numat

cit

la

E.,

Vedea, Beiul.

S.

pe

de afluenft nelul,

piraele

Cerboaica din

comunet

:

la

si

are

TeleormaCl^nija.

urm& curge

Tinoasa

si

Dun^re,

in

In

riulut

piraelor Bratco-

ale

Ciinelut,

Se varsa in dreptul comunet Bualtele.

Vlasca.

jorul, din jud.

Apele Vedei scad

atit

de mult

matca sa

vara, in cit adese-ort

ramine cu totul uscata pe

alo-

In partea de

A-

prin ju-

lueni

este

pi-

pana

com.

la

Mozaceni,

dreptul cat. Badesti.

in

Balfi,

jude{ dunarean, Te-

Ca

leormanul are

baljt

im-

foarte

man

portante, producatoare de

de

peste de tot

felul.

Incepind despre V., este

balta

cantitajt

Berceluiulut,

de

apropiere

in

Turnul-Magurele

apot vin bai-

;

lie din dreptul comunelor" Seaca

Cioara, care sunt

si

pufina

mat

mict.

10000

aproape de

tinde

pana

in

depSrtare de Cioara

la

hect.

si

comuna

se

in-

Vinatori

marginea orasulut Zimintinderea

nicea; ea

poarta in

et diferite

numirt, dup5 propri-

eta^ile i

carora

apar^ine; ast-fei

se zice balta Viisoaret,

haiet, a-Fintinelor, etc.,

a-Su-

dupS nu-

mirea mosiilor pe care se

aria.

In partea despre E. a orasulut

Zimnicea este foarte intinsS.

se varsa* in

N.-E.

Cotmeana, un afluent al Vedet, care uda o latura* a plSset Teleormanuluf, de la com. Ur-

riul

Te-

si

apele

Urluiul, Tecuciul,

com. LSceni. Afara

dejul Vlasca

leorman

si

primeste

Aceasta balta are osuprafaja de

varsin-

tea despre E. a judefulut

cest

vul,

punctul Beiul.

la

Cotmeana,

Ale-

si

impreuna cu Te-

se

si

leormanul

pe

S.-E., trece

Rosiori

orasele

xandria

di-

incepe balta sau tezerul Suhaia.

uda" toata par-

rid

spre

in

Tufeni, ia

nu

se varsa in riul

si

teritoriul

Acest

comunet

rec^iunea linga

jude^ulut

teritoriul

plot

Teleormanul curge de

N. spre

pe

tra

La

du-se in cele-1'alte pirae mat mart.

La

care izvoreste din

pi-

si

la

zapezet,

topirea

la

pre-

numSr de

un mare

si

riiase,

sail

Tinoasa, Burdea

piraele

Zbirgleasa,

cum

Strimbeni, taie in doua platoul

Burdel

o parte din plasa Tir-

si

;

Teleorma-

toata* plasa

se umple de

Valea Burdea, ce vine din jud. Arges, intra in jude{ pe la com.

Viisoara.

si

piriul Ciinelut saii Ciineasca, care

gulut

Mirosi, Tecuciu-

Calma-

balta Suhaia, in-

in

comunele Lisa

nulut

:

aci,

pi-

intin-

Despre Nordul jude{ulut curg:

Tecuciulut, care trece pe terito-

S. sunt

Vedea

Riul

marindu-st volumul, merge

Juiul,

Valea-

N, spre

si la

impreunS cu

De

dert mlastinoase.

tre

strabate

nume

formind mart

(Jrluiul,

strabate la

se

impor-

dealul Dadulesti, jud. Arges, in-

V. spre S.-E. curge

la

girlie de mica

pri-

altor

curea.

apropiere de com. Lija.

Tot de

marginea orasulut Alexandria,

iz-

se varsa

si

apele

si

tant

Tele-

Siceiul, care

voreste din jud. Olt

com. Voivoda

si

are

rid

\n jud.

comunele Socetul,

distant

de mat bine de 89 kil.; Oltul, pe aproape de 33 kil., socotind

toata plasa cu acest

Didesti,

V. de

la

ale riuluf Oltul.

curge

intr'insul si

calea sa

(pSdurea Badesti), scoboara spre

Ghimpe^eni,

Du-

de apele

S.,

pe laturea de

si

pirae

dreptul

topirea zapezet.

la

ldrografia. Jude£ul Teleorman

judeful

Mozaceni

coin.

la

princi-

mat sunt o mulfime de valcele din cart unele sunt mat mult seci si nu se umple de apa de cit numat cind ploua

in

incepind de

vat

pale,

De

o cotitura foarte pronun{ata\

aceste

(JUDEX)

de acestea, Teleormanul mat

meste

cele-1'alte.

Afara de

Lacul-Simioanei. Valea-

la

maT ingusta

vale este cu mult

Valea-Tirnavet cu Valea-Gauriciulut,

TELEORMANUL

582

Hosted by

balta ScSestilor,

Google

:

TELEORMANUL Toate

Periodic se mat formeaza* mict

aceste ba1$t sunt for-

mate din

derivafiunile

din re-

$i

DunSret precum

$i

din

ale Dun^ret.

In

Riul Oltul

acestor balft, exploatatorii

latul

de

lor intre$in lucrarf

sunt zagazurile

?i

cum

arta,

gardurile prin

Sunt

$i

mo^ia

In lacul Suhaia

hele^teul

Ciinelut

de

$i

din izvoare; hele^taele

Bro>steanca,

la

Ulmeni

tori,

$i

de

Baljile

tuesc

una

cipal

de

Dunare

consti-

ramurele

avu£ie

a

Girla),

este o

incS

de

Riiosul

:

alte

$>i

$>i

Plop-

Riul-Ciinelut,

com.

la

in

Ga>de$ti,

Natura

Ca

solulnl.

de

judej:

cimp, Teleormanul aparjine for-

altele.

la

din

do-

din

este o insula, numita Belciugul.

Beli-

Pirlita,

parte

insula insemnatS, Beciul,

mat din oprirea apelor

riuluT

Chi-

prin-

judefulut.

Sunt proprietart can

i«;T

deazS pSrfile lor din

balta

aren-

$i

supratafa

lui,

dealurilor ce are; in

multe vat se gasesc

aluviunt

$i

spre

DunSre,

imprejurul

comunelor

Suhaia,

Fintinele,

Zimnicea

Vii^aora, se observa

un

$i

de pSmint

fel

ce se preface in pulbere finS

timp

nisip cu

asociate

argila,

MaT pujin

materit

organice,

mint produce

totu^T

Vine apot

$i

care

argila,

se

tori,

Pirlita,

de

la

Vii^oara,

Lisa,

Fintinele

Suhaia,

in jud.

Te-

il

numesc

loess se gSse^te

cum

in toate luncile, tulut,

a

Scae^ti.

$i

Insule. DunSrea,

logit

este a Ol-

a Vedet, a Teleormanulut,

DunSret. Solul judejulut, mat

ales in pla^ile Calma^uiul

Mar-

?i

leorman, are multe insule,

din

ginea, e bogat in materit orga-

care unele sunt importante

attt

nice,

m^rime

ca

cit $i

ce prive^te

in

coprinzind

elemen-

toate

vegetajiunet. Gro-

tele necesare

foloasele ce aduc statuluT prin ex-

simea acestut strat trece in unele

ploatarea zavoaelor

locurt

Incepind de

la

§i

a fine{elor.

gura OltuluT,

in

intre portul

Carina-Mica,

$i

Turnul-M2gurele

com. Flaminda; Cioroiul,

com.

tul

Cioara;

com. Cioara vin

$i

Luta-Mare

$i

in drep-

Belina, intre

ApoT

Vinatori. $i

Luta-MicS,

Cinghinelele, Birzina, Chichineful $i

Bujorescul, care toate sunt in-

$irate

pe distanja pan&

la

Zim-

Din dreptul acestuT ora? p^nS la limita judejulut mat sunt nicea.

insulele:

Fi^teica,

Gisca-Mica\

Gisca-Mare

permeabil.

La

este foarte

$i

analizele chimice

facute* s'a constatat ca

josulfluviuluT, aceste insule sunt

CStina-Mare

de JO cm.

$\

tul

dou2

dta aceste

lingcl alte

fine intr'o

bonat de

diferite

in toata'

pe

pl3^t,

con-

materit,

mare proporfiune

car-

acid fosforic

calce,

potasa, ceea ce

numit

p&min

il

face a

$i

re-

fi

f ara P entru pro-

ducfiunea agricola.

Boga^ia so-

de

al

pu^in

prin pre-

$i

Dracea,

agriculturet,

intindere

insa pufinS

inferioare, se gasesc cariere

tul

?i

graJiecaYorastra

vegetal a putut ajunge

la

o

grosime pujin obicinuita\ AstSzt,

fi

de

pietri?.

Cu

trecem

cit

judejulut,

mat spre N. productive

calitajile

ale solulut se impufineaza.

Ast

fel,

pe

$ile

Calmajuiul, Marginea§i parte

este de bogat in pla-

cit

din Tirg,

indatX

ce trecem de

Ro^iori, se resimt lipsurile. ales

Mat

Cimpia-Burdet este de o ca-

litate

mat pujin de

cit

mediocra\

Aci, compozijiunea solulut este

din argils

cu "sub-

amestecata'

stance calcaroase, ceea ce

il

face

prea pu£in permeabil. Pentru a cest motiv,

pe timpurt ploioase pe cimpie, iar la

secetS p^mintul crapa.

acest judef,

el

tot-d'a una, in straturile lut

pe lingS stratulutde loess, ?i au existat

in

Beli

Acesta este

etc.

priincios

ocup&

mat

Tinoasa,

v^iif

apele baltesc

in-

o

mat

g£se$;te

lulut in aceste pla^t se atribue,

tinselor pSdurt ce

ro§5u,

mult dealungul dealurilor Oltu-

comunelor

este pentru pSrfile de balta

pa-

p^mintul

lut,

fel

acest destul

amestecaturS de nisip feruginos

jurul

geo-

cu

§i

bogat

bine.

moderne, formate mat ales din care

este

o amestecaturS de

pufin calcar. in

acesta

secetos;

format din

cauza deselor revSrsart de ape.

pe

fria-

pe

mat bune de cit cea mat buna mo$ie; al£it le arendeaza dimpreunS cu mo<>ia. Ast-

Deluviul gilben

cenu^iii,

bil,

cu

pre^uri

nevoift

fi

Teleormanulut.

{ulut,

majiunet deluviane. Deluviul o-

cupa mat toata a vailor

vor

la

In alte cite-va p£r$t ale jude-

aparjine

precum $i alte insule mat mict $i mat pufin importante.

Belciug, din com. Garde^ti, for-

la

care

ftcind

dou2 mat mict $orul; iar pe

importante sunt: hele^teul de

apot

vin

meniul Turnulut (trupul

cite-va hele^tae formate

mat

tulut,

curea,

Izlazulut;

mat

in cu-

$i

amendarea pSmincare s'a §i inceput pe alomat ales in partea de N.,

a recurge

in pi.

StatuluT,

din oprirea cursuluT riurilor;

rSmas aproape nimic

Insula-dintre-Olturt, care fine de

ma! departe. Produc $i multa rogojinelor.

in-

mat important^ este

sule; cea

chine{ul-de-01t,

pura, care serve^te la fabricatul

dinsul

$i

(JUDEX)

din p&durile seculare nu a

rind agricultorit

are

care opresc pe^tele de a nu tiece

trestie $i pa-

de n^mol

insule din depunerile

cursurile apelor ce primesc.

vars3rile

TELEORMANUL

583

(JVDEJ)

Cu

toata diferenfa sensibila a

calit^filor solulut in diferitele lut

regiunt,

derat

in

jud.

Teleorman, consi-

totalitatea

Hosted by

lut,

ocupa

Google

—

;

TELEORMANUL (JUDEJ) rind ca produc^iune

eel d'intiiu

pe cind

Ast-fel,

30

in uncle jude^e

bum

in anii

mai pre jos de 50

55V

—

Regiunea

Turnul-M5gurele, coprinsa' ghiul format de Olt

de asemenea

tea de

S.

intinde

dealungul

Dunare,

si

si

toata par-

care

a judetuluT

ceste doua si

in un-

mult expusS vintu-

foarte ;

cauzeaza

in totT

care

palustre,

frigurt

maladiT

alte

si

popula£iunea rurala

mana^iunile nu sunt de secin^a

A-

Valea-OltuluT

pSr^T,

emanajiuni

printre

se

DunSrii.

Valea-Dun5reT, produc

aniT

prietate

tin lerea

lemne de

judefuluT

a

naturala

cit

;

e-

con-

rev2rs2rilor

periodice ale acestor doua marT

plecta, spulbera

zSpada

prin san(urT

adaposturT, cau-

zind

si

in'regT,

zile

cit

pe

si

unele

in

grosimea altele

o due

si

eomunica-

pe calea

atit

sosele.

dupa

Se ob-

nicT

m.

Sunt

rele

minante

vinturile

nuIuT;

vine

apoi

de N.-V.

si

N.

mai

si,

de V.

vintul

eel

rar,

sufl^

de

vintul

N.-E.,

adesea

riurilor

nare

a

p2na

la

poate

dinsele cu carele

poven

grele

din 1884

cu cele mal

si

din 1887

acele

si

1888. In timpul vereT temperatura se rele

in

Turnul-M2gu-

ridicS la

unit

am pan&

la

39,9 chiar. Media maximala este de 17,4

si

De fost

tatea

cea minimala de 6j.

la

1884

—

1

89 1,

verile au

maT mult secetoase. Cantide

ploaie cazuta in anul

516 mm., iar maxima in 24 ore de 38,1. Grosimea stratului de zSpada* va 1

891

riaz£

a

de

fost

la

foarte rare

30

la

45

de zSpada ajunge

mm. Sunt

cind la

stratul

So cm. A-

ceasta se explica prin frecuen^a

care aveau trebuinfa.

Dac2 pomT

roditori nu sunt

mare urm2

mulfT, cultura viilor a luat

;

ajuns, la unele 1

puncte,

Min-

la

Turnul.

la

fauna

si

judeJuluT sunt

maT frecuente sunt

vinturilor,

S.-V.

si

partea

in

6 m. pe secundS; la

maT mica 1

m.

pe

DunSreT, fac

ca

nu

;

inceteze in

aceasta parte a jude^uluT.

pietris

Ape

minerale si

la

sunt pe

p3dun r&mas, cea maT mare In pujinele

sunt

ia

Didesti ce au

impatrit

s'a

acest

in

1862 suprafa^a

In

culti-

1892, ea a.atins 142601 hect.

Cultura cerealelor de tot lul

este cea

singura

mat

parte pro-

maT mare

fe-

si

aproape

a

acestuT

producfiune

jud. Griul

ocupS rindul de

frunle,

vin apoT porumbul, rapi{a, orzul,

ov^zul,

— Cite-

mosiile Putineiul, Ulmeni, Pialra

com. FISminda

anT, intinderea

in

permanent

de

cultureT

com-

rezulta ca,

statisticeT,

timp de 30 de

judej.

la

si

cariere

generala a

tabloii

de directum a

10

in

Producfiunl naturale.

Dintr'un

parativ publicat

vata cu griu era de 421 14 hect.;

curenfiT OltuiuT «?2

maT

pe

secunda aproape

vinturile

Teleormanul

renumite pentru produc{iunea sa

in

merge adesea

—

este unul din jude^ele cele

agricola\

despre N. a jude-

Turnul-Magurele este

Lisa.

de

si

ba-

viile

Bogdana, de

la

Agricultura.

au

;

metru grosime.

m.; iar iujeala cea

si

dra

sunt

ast-fel

de

Flora

ghiafa din Du-

timpurT furtunoase ajunge

va

turcestT;

lea-Dun3reT.

Iu^eala

la

plantate pe timpiT ocupa^iunilor

in

variaza in aniT ge-

despre Dunare,

pana

din p2rfile des-

Olt

de N.-E., de E.

cele

din

anii

acelea a tutulor judefelor din Va-

Juluf, vinturile

de

iernile,

din alte

si

scumpia de

cu

SriT

grosimea ghe£ei pe Du-

In partea

a fost iarna

ast-fel

;

si

peste

trece

f

ale

parfT

trine

apele

iarna,

cu desSvirsire,

de

N.-E.

si

ratura atinge

se

aci se aprovizionau

viile

cind

c3

De

multe din

iernT

asa

foarte multa

gasea

se

pre DunSre se crede ca au fost

si

doua vintun sunt mat frecuente in cursul a-

fost

chiar ale

jude^ul,

S.-V.; aceste

0,40—0,80 cm.

si

P2na a nu se despSduri

cele

intre

OltuluT inghia^

pe

TeleormanuluT, sunt pa-

-

in

de S.-E.

cele

rosT

tunci apele DunareT

do-

com.

la

pu^in

si

dezvoltare

sunt

media de 774,8. Sunt iernT grele, cind tempea-

Urlueni

si

dun.

Turnul-Magu-

Zimnicea,

si

si

si

pre N. a judefuluT, pe

tabaciT din Bucuresti

vajiunile luate la

partea

in

Olt, copacul

si

Vinturile dominante difera dupa regiunile jude^ului: In partea de S. si S.-V., dupa obser-

nare

— 28

Dunare

despre

diferite

salcia se

creste foarte rar; in partea des-

s:umpie.

Turnul-Magurele,

chiar

;

iernT cind ninge foarte pup'n.

ghia^a

anual

carpen de

si

gasesc in tot judejul

Valea

3-4

gSsesc ulm, ju-

si

zapada nu are de 1 mm., iar in

observafiunile meteorologice din

atinge

gastru, cer

Malul

de

este

se

frasin,

statuluT, stejar,

(JUDEf)

dimensiunT; salcimul

viscole, ca

locurT

Cind

dupa

atmosferica,

de

intreruper!

Jiuni

cursun de apa. Presiunea

din

care,

si

cauza despSduririT aproape com-

feratS

despre

a

vinturilor care suflS in toat& in

serve adesea,

Clima.

rilor

de

ca mijlocie nu rSmine

iar

nicT odata

este

in-

Teleor-

in jud.

42°/o,

si

man, ea trece

63%,

soluluT.

produc^iune variaza

aceasta tre

a

cantitativ&

agricolct

TELEORMANUL

584

meiul,

si

in fine secara.

Plante textile, ca inul

precum solea,

maT

cinepa,

lintea,

etc.,

se

fa

cultiva

pu^in.

Teleormanul intiiul

cole

si

leguminoasele, ca

si

ocupa

aproape

rind printre judefele agri-

de

la

Dunare;

Hosted by

ast-fel

in

Google

1

TELEORMANUL

privinja culturei griulut,

1892

in

cultun

intinderea acestei prezintat

9,35% din gnu din

cu

suprafa£a

este

jud.

unicul in

si

a

re-

toate

se-

manSturile de raport

a fost

el

dupa Dolj

doilea

al

domestice

munca, Apicultura

cSct

fara,

a-

rea vitelor tot ocupa un loc

semnat, maT ales veste

voltata. farancele

deosebesc

de oare-

45 catin, 74907 boT si bivolT, 281321 of, 13839 capre, 68006

45226

:

LocuitoriT poseda

porcT.

leorman, ceea-ce reprezinta pro-

de matase

din producfiu-

nea intregei J5ri. cu

pe

1865

in

a-

in

1892,

eraii

23622

finafuri,

timp

cit

fost

Aceasta insemnata

hect. fineje.

scadere se explica prin

dezvol-

vTermt

crescut

j6 de comune, de

in

numar de 3532

catre un

de

12327

Producfiunea

matase

a

cres-

gogosilor

de

fost

337

1

kilogr.

Sunt

Industria.

8

de

fabric!

de o

judef

in

1

:

luminSn de

de pu^in

de

pSlSriilor

indeletnicesc

cu

voadelor

maT

si,

Spre Dunare, se prepare mart cantitSpf

de peste

saYat, cu care

Nu

mScinat cu abun, din care 3 foarte

tru

importante in orasele Alexandria,

trebuinfelor locale.

Nu maT

mult.

sunt

acum

maT

renu-

mitele suhaturi de alta data* de

pe

mosiile

Mindra

si

Bragadirul,

Mavrodinul, unde pas-

mil de vite mart

teau

Lisa,

si

unde

se ingra'sau de tirezarii de prin

Bucuresti Viile

insa vi£a in toate parjile

giunea

Re-

mai insemnata Calmitjuiul si Mar-

viticola

este in plasile

ginea. Viile

com.

tre

lui.

de pedealurile

din-

Magurele, paralel cu

Dunarea, p&na aproape de Zim nicea, sunt cele

apoT

vin

viile

si

foarte purine

brinzeT, in

pi.

:

mat importanta Nanovul,

la

prietatea d-lui

afla

in

com.

;

Ba-

proprietatea d-luT Gh. Mil-

liaressi,

si

mult maT mica

e cu

Nanovul se proanual p2na la 1200000

In fabrica de la

duce

decalitri spirt, la

intrebuinfindu-se

fabricafiune 4

— 4500

metrice de producte, seama"

porumb

si

cintare

mat cu

si

pu^in orz. Fa-

fie

notata

lexandria

;

produc

Zimnicea

si

p&su-

oile care

brinza de excelentS calitate,

pro

Christodorescu

I.

se

sa

valizind cu cea

de

BrSila.

Zimnicea se exporteaza\ cantitajT

anT,

f

Din

mul^T

insemnate de brin-

za pentru Bucuresti ale

in

re-

si

alte

orase

ariT.

ComerciuL Produc^iunea maT insemnata a judefulu!

fiind nu-

maT cerealele, singurul comerciu mat dezvoltat este desfacerea produselor agricole. Pie^ele mat importante de cereale sunt por-

rine localitapf din plasile Tirgu-

tul

Alexan-

de o mat pi.

Tirgu-

Teleormanul sunt viT.

doua de

cea

este

Olt,

bricajiunea JuiceT se face in pu-

in fine viile,

In plasa

spirt sunt

pe

mai renumite;

mica important, din luT.

4

de pe dealurile

OltuluT, cele dimprejurul driei,

Fabrica^iunea

neaz3 prin prejurul oraselor A-

sesti,

nu se cultiva

mon

numaT a

insa

pe Calmafuiul, Urluiul, Teleormanul si alte riurT. Fabrici de

in acest jud. foarte ;

14

;

indestularea

MargineT mat cu osebire, merita

apa,

cea-1-alta

insemnat produs

Rosiori

si

se face insemnat comerciu, pen-

cele-1'alte

de

Craiova.

si

dau

Zimnicea

al

rogojinilor.

izlazurile

se impufineaza din ce in ce

n3-

puJinT, cu

an cultura cerealelor. si

Dun3re se

fabricatul

finejele,

dar

prac-

paie, iar locuitoriT

din comunele despre

numaT

cearS, 3 de sapun, 28 mori de

de tot de ad-

timp, impletitul

fie-care

si

Gu-

altele,

si

vrednica'

pe

ce a luat

uriasa*

locality,

mirat. In cite-va scolT se tical

se

ales

ales&tun

si

arta*

ia

tarea

haine-

(Socetul),

Mindra

Piatra,

{esSturT

in

maT

cite-va

in

Neaga

este

mesti,

Turnul-Magu-

fabrica de bere la rele,

cum

felul

In 1892 s'au

catort.

1454 hect. au

1341

asirfT,

a

si

ceva mat dez-

lor {3r2nestT este

leorman

cat,

comune

prin multe

si

industria cojoacelor

din Decembrie 1890, sunt in Te-

griii.

stupT de albine.

coperite

In orase

in-

pri-

piue pentru bStut

si

recoltate,

care a fost producjiu-

1

ceea-ce

in

Dupa numaYatoarea

oile.

nea farii intregT, 2652473 hectolitri, a produs numat jud. Te

Abia

vacom. masiniperfec^ionate penabalele pe diferite cursurT de apa.

d'intiiu,

1,77°/

lucratul

prin cite-

si

dezvoltata in acest jud., creste-

ce din cele 22532961 hectolitri

1

§i Sericicul-

Pentru

opincT.

sunt prin orase

lineT

acest

semanatun de

por^ia de

de

§i

f

cantitS^ei

griii,

Animalcle

care produc maT mult pieT groase

pentru

sa,

coperita cu

de

Tir

plasile

in

tru daracit

In privin^a

a fost tot eel

hect.,

TeleormanuluT.

si

tura. Desi agricultura este foarte

totala, a fost

luT

mat 269 guluT

(JUDET)

ara. In

aproape jumatate, 48,29%, din intinderea

TELEORMANUL

5R5

(JUDEJ)

Intinderea viilor

din jud. este de 7699 hect

LivezT de prunT au r&mas nu-

luT

si

TeleormanuluT. Osebit de

acestea,

mat

pe unde sunt unul

sau

in viT,

fie-care

com.

se g&sesc cite

maT multe cazane^e

de ap& gazoasa

tipografiT

3,

tSbacSriT

sunt

sunt

apoT cea.

vin

si

;

Zimni-

Orasul Rosiori tinde a lua

intiiul

de

Alexandria

loc in judef in comerciul

Aci precum

cereale.

si

Balaci

3,

ci^T-va

anT

4,

ciale destul de insemnate.

si

Salcia,

transacfiunT

665i6. Marele JHc$ionar Qeografic. Vol. V.

in

se fac

garile

pentru fabricatul tescovineT. FabricT

T. -Magurele, orasul Rosiori

comer-

74

Hosted by

Google

)

:

TELEORMANUL Vinzarea multe

se

face

se face de c^tre cijt-va din agri-

cele

mat

cultorif

cerealelor

numat pentru export; vinzSri

se

pentru

fac

Braila, prin porturile Turnul-Mft-

gurele

Zimnicea, de unde se

si

incarca in slepurt iau

reale

vinde

mat

sub

nume de

German ia,

si

Dunare

este inchisa,

transportul cerealelor se face pe

calea

Costesti-Magurele,

ferata

luind direcjiunea atit spre Braila cit

spre Virciorova.

si

Important doua portun

ale jude^ulut a

scazut considerabil de la inmul£irea

de

mijloacelor

semnat

port

transport.

mat inDunarii dupa

Turnul-Magurele, al

cerea

pentru desfaagricole din

judejele Teleorman, Olt, Arge?

De

al

Romanafi

rabia in judejul la

construcjiunea

si

de

linielor ferate

de-a lungul farit, traficul din a-

mod

cest port a scSzut in ^itor,

De

li-

Piatra-Corabia acest

port a pterdut

mat

si

Tot asemenea si portul Zimunde se aduceail pro-

nicea,

acum

si

se

care se

pe an:

de

tirgul

la

Martie

de

tirgul

;

la

si

8

Turnul-

la

MSgurele, deschis intre

15

si

1

August. In com. rur.,

sunt

Cringeni,

Florit,

brie

20

la

la

Septem-

Iulie si 8

la

Uda-Clocociovul, 15 Au-

si

29 Iunie.

;

25 Martie

:

Confesti,

26 Octombre;

si

Dumineca-Tomit

la

Pia-

29

si

de Rusalit

20

la

si

Inalfare

la

tul,

Pere-

Iulie;

Orbeasca

^i

la

tirgurt sunt

Mat

Teleormanulut.

plasa

importante sunt

eel

:

de

Urlu-

la

Septem-

August, 8

29 Iulie; Dobrotesti, 24 Iunie; Gumesti Silistea, 8 Maiu, 6 Au-

totust

merita

sa

fie

notat. Vinzarea vitelor mart

se face atit in zilele

mart,

cit si

la cele

de tirgurt

saptaminale

Alexandria,

in

orasele

si

la alte tirgurt

Rosiori

anuale de prin

comune, unde vin Bucuresti, Craiova

cirezart din si

Pite^ti.

Co-

merciul de porct, pentru export,

15

27 Iulie; Mirosi, 23 A14 Octombre;

Balaci, la

gust; Ciolanesti-din-Deal, la

mineca-Mare fatSrSsti ciul, la si

27

si

d.-s.,

14

20

Du-

Mat

Zimnicea.

prin Alexandria la

Calea

o

cu

na^ionala,

gime de 57

Rosiori

ferata

are linia

rele- Alexandria- VitSnesti.

Calea

T.-Magurele,

portulut

cu o lungime de 4 kil. 200 m. Calea portulut Zimnicea, de la S.

acestut oras ducind la port,

Cat jude^ene

kil.

800 m. Turnul-

calea

:

89 kil. Ro kil.; de 71 kil. 22 Alexandda-Giurgiu, de

siori

-

500 m. pana {ulut

;

;

Zimnicea,

marginea jude-

la

Turnul-Izlaz, care, la Olt,

titor

pod

plu-

cu soselele din Romanaji

;

Turnul Ma'gurele-Slatina, de 29 kil. 500 m. si Turnul-Magurelekil,

Cst vecinale. Lungimea totala a soselelor vecinale date in

culate este de 589

cir-

kil.

cinale de

mare comunicafie, in mare parte

munele sunt gate si

cu

intre ele

cu comunele

si

le-

catunele lor

invecinate prin

Tot asemenea cu comu-

sosele comunale. g&rile sunt

co-

legate

nele prin sosele.

Drumurt noile

vecht.

drumurt

de

Cu

toate ca

comunica£ie

au facut sS dispara vechile dru-

Tecu-

murt naturale, pe alocurea, pe unde nu au fost cotropite de ar^turt,

Iulie.

(recensSmintul

din 1899), este de 236129 locui-

femet.

lun-

Turnul-Magu-

kil.,

Septembre;

Iulie si

9 Martie, Dumineca-Mare

Populapunea, tort:

de

transportulut

cereale.

Afara de aceste drumurt ve-

Cele mat multe

ductelor mosiilor mat apropiate.

;

Bucuresti- Virciorova. In

linia

tru inlesnirea

Iunie.

in

in

nul- Magurele-Port, destinata pen-

In plasa Tirgulut: Mavrodinul,

vind ca punct de desfacere a pro-

de insemnat

care

se impreuna

Zimnicea, de 55

Iunie.

prilie,

atit

Turnul-Magurele,

se impreuna' printr'un

In plasa Marginea

tra,

de

tirgul

Martie,

9

la

:

si

nu este

Cos-

ferata"

Rosiori-Balaci, de

In plasa Calmafuiul

la

vite

cu

anul 1885,

la

stafiunea Costesti

mat importante

brie

Comerciul de

de

cu o lungime de 3

eni

este redus la sta-

testi

de doua ort

fine

25

la

Septembrie

la

drumurl. Jude-

§i

de ramura de cale

£ine

rea unut portulef neinsemnat, ser-

Argesul, "

Vlasca

judejele

din

apot

RusaliT;

29

mult.

care

(fost

Rosiori (infiinjat de vre-o cift-va

sim-

construc^iunea

la

niet ferate

ducte

Mavrodinulut),

de

Co-

infiin£area portulut

la

tirgurile

Alexandriet

tea este tirgul

gust

Muscel.

§i

lo-

precum si cele saptamiCel mat insemnat din aces-

~nale.

eel

productelor

sau

sunt bilciurile

cal

C&i ferate

\w\ e strSbatut,

anul 1892 s'aconstruit linia Tur-

altele.

Tirgurt. Pentru comerciul

Giurgiu, servia pana la 1875 ca singurul debuseu

Mavrodinul

Gumesti,

Cringeni,

ant),

comerciala a ce-

lor

domeniul Turnul,

Cioara,

cea,

Zimni-

Bragadirul,

porct sunt:

si

mo-

at judefulut;

anuale,

griu unguresc.

In timpul iernet, cind naviga-

{iunea pe

mart

unde se cresc mat mulft

siile

ales griul ce se

Austria

in

si

spre

direcjiunea

si

Buda-Pesta,

parte din ce-

;

TELEORMANUL (JUDEf

586

(JUDEX)

120467 bSrba^t

si

11

5662

ele

ist

vechile numirt

p^streazS

inca

servesc

inca

si

pentru comunicajiune. Prin unele locurt ele servesc

si

ca

hotare

intre mosit.

Hosted by

Google

::

:

TELEORMANUL

TELEORMANUL

587

(JUDEJ)

Ele sunt:

nainte de a se construi soselele

Troianul

najionale

a.

(v.

n.).

Drumul-OiT, ce incepe de lingX CalmatuiuluT,

com. Li{a din

pi.

trece pe linga

comunele SegarCrin-

cea din-Deal, Doroban^ul,

si de acolo in jud. Olt, pe com. MihSesti, spre Slatina.

Numele tul

drum

acestuT

arata des-

de lamurit destina^iunea

pe acest drum se coborau coboara

de

se

toamna turmele munte la balta,

incS

de

01

la

pentru iernatic.

Drumul-Jintei, ce incepea de la

Rosiori, de unde apuca spre

com. Peretul,

de

si

mosiile Pirlita

o lua pe

aci

Bogdana,

si

unde se schimbau

tre-

d'asupra mosiei

cobora

se

de unde lua direcfiunea apoT Viisoara si Suhaia

Piatra,

spre

Zimnicea. In unele locuri

la

zicea

ii

pe

atuncT.

Drumul-UntuluT,

care

venea

despre Giurgiil

punea

Drumul-SSrii

legS-

in

tura orasul Pitesti cu portul Zimnicea. Parte din acest

drum

tre-

cea pe Valea-TeleormanuluT, de pe care se abStea spre Valea-

Tinoasa, pe

comunele Radosi Mavrodin, de

la

Licuriciul

esti,

unde

lua

nicea.

direcfiunea spre Zim-

Acesta era drum comer-

de

punea

in

mare

important

;

el

comunica^ie toate co-

munele din cursul

impure jud.

cobora pe

si

unde se indrepta

Bragadir, de

si

de

pe d'asupra satuluT Piatra,

mind

la

d.-s., Va^a-d.-j.,

Ba-

Merlesti, Corbul, MaldSrul, Vlaici si

Colonesti.

Cotmeni

Plasa

2.

Mirghiile,

:

Lunca-Corbuliu, Cochinesti, JiCScarezeni, IzbS-

esti,

Stolnici,

sesti,

Vl&scu^a, Cirstesti, Urlueni,

Martalogi, Tomesti, Lereni, MS-

ur-

lureni, Ciocesti,

dreaptS spre Turnul.

linie

Vafa

Mo^oesti, Guesti, Buzesti,

rSsti,

aci

Drumui-Cerii, care venea parte

Mindra,

Tufeni, StoborSsti

Birla,

Slobozia.

si

Plasa TeleormanuluT-d.-s.

3.

Cerbul, Mu-

despre Romanafi, parte despre

Mosoaia, Maresul,

jud. Olt, se impreuna pe mosia

mueni, Podul-din-Brosteni, Cer-

unde pornea, pe

§egarcea, de deal,

spre

acolo

la

mosia

Piatra

de

si

Zimnicea.

Impdrfirile administrative.

Pana

la

—

Cersanid.

sani-d.s.,

j

Parul-

,

Rosu, Brosteni, Oarzele, Braduld.-s.,

Hin$e$ti,

d.-j.,

Albota

Zmeura, BradulStan^iile.

si

1882, jud. Teleorman era

4. Plasa Teleormanului-d.-mj.:

Plasa

Costesti, Stirci, Ionesti, Vulpesti,

imparjit in patru pl2si

1.

:

CalmSJuiului, cu resedin^ain com.

luT,

sub vechia cind

administrative,

Teleorman

aproape de

se intindea

al

Pitesti.

Craiove!, ce incepea de

com. Tecuciu, venind despre Slatina, de unde avea trei stadium sau popasurt la Greci, la §erbanesti si de acolo la Te:

apoT

la

Ciolanesti

si

Lada,

de unde trecea la com. Talpa din jud. Vlasca; de aci lua directiunea spre Bucuresti. Acesta era drumul

pe

cursele postale

care si

pe

2.

in

urma

in

Turnul-

Plasa Marginef, cu

se faceau

calStoriile

mai

1868 resedinja acestel plasT

la

era in com. Brinceni. Tirgului, cu resedin£a

Rosiori

orasul

Teleorma-

Plasa

4.

si

Plasa

3.

in

nulm, cu resedinja in com.

Ba-

Cornajelul, Deagu, Ungheni, Col{ul,

De

la

1882, plasile Calmapiiul

si

Plasa MijloculuT-d.-j.: G£r-

5.

Capul-Luncei, CiolSnesti,

desti,

Slavesti, TatSresti-d.-j., TStarestid.-s

Poenesti.

si

Plasa Mijlorulul-d.-s.

6.

:

Pa-

Rica-Vechie,

Strimbeni,

langa,

brotesti,

Marginea s'au intrunit, formind o singura impSrfire admi-

listea,

numirea de plasa

Plopi,

si

nistrative sub

Calma^uiul-Marginea.

doua

au

plasi

Cele-1'alte

ramas nemodi-

Jude^ul

are

com.

4

Rosiori -de

urb. -

com.

127 :

rur.,

T.-Magurele,

Vede,

Zimnicea

si

Merisani

si

Plasa Tirgului

Rusi - de

-

dupa

Istoria

Fotino, jud.

Tele-

In secolul trecut,

Dionisie

orman

urma impar^ireT sub domnia luT C. Maavea, in

Si-

Zimbreasca. :

Scrioastele,

Vede,

Saceni,

Belitori, Peretul, Pirlita, Sfintesti,

Dragsenei,

Albesti,

Butculestisi

MS-

gureni. 8.

Plasa

Teleormanuluf-d.-j.:

Deparap, BrStSsani, Netoji, Orbeasca

Alexandria.

facuta

7.

Balaciu,

Tecuciu,

Mitra, Brosteanca, Plosca

ficate.

luT

Humele, Recea

Buzoesti,

§erboeni.

Rica-NouS, Mirosi, CS^elesti, Do-

laciul.

si

la

cuciul,

maT

si

Magurele.

pana

Drumul-OlaculuT, sau vechiul

drum

Riioasa

resedinfa in orasul Alexandria;

Drumul-§uh;eT.

cial

de catre

cait

Plasa VedeT cu comunele

1.

Izvorul,

;

pe d'asupra FintSnelor pSna

si

sta^ii

kil.),

renumi^ii surugii de

cea pe d'asupra satuluT SpStSrei si

20-25

avea

po,st5

spre mosia Gauriciului,

lui

si

distant (vechia

din distanja in

geni la

cele jude^ene, avind

si

(JUDEJ)

-

StrSini,

d.

-

j.,

Orbeasca-d.-s. 9.

LSceni,

Pu^inte:,

CopSceanca, Negulesti, Speriatul.

si

Plasa Marginea-d.-j.

:

Catu-

neasca, ScSesti, Petrosani, Bra-

vrocordat,

10 plSsi cu 137 sate.

gadirul,Odaia-Hrisi, Zmirdioasa,

Impar^irea

de pe

atunci a ju-

Brinceni, AdSmesti, Nanovul-Ro-

norma

mini,

dejului a surile

avut de

riurilor care

limits naturals. Cele

erau

:

cur-

serveau de zece plSsf

Nanovul

§oimul,

Beiul, Sirbi-de-pe-Mosia

Odaia-CerneT 10.

si

-

•

Sirbi,

MitreT,

JigSnesti.

Plasa Marginea-d.-s.

Hosted by

:

Vii-

Google

;

TELEORMANUL

(JUDET)

soara, Ulmeni,

TELEORMANUL

588

Dracea, Secara,

Rosiori-de-Vede,esteciteoscoala

T.-M5-

In

(JUDEJ)

magurilor jude-

privin^a

Voivoda, Piatra,C2c£naul, Suhaia,

primara ruraia mixta;

Fintanelele, Gorganul, Furculesti,

gurele sunt 2 scolT primare urbane

nostru profesor, d. Gr. Tocilescu,

Malul-Rosu,

de baefi siuna de

Alexan-

ne spunein «Dacia inainte de Ro-

Lisa

si

si

tot

Teleormanul

Lazaru,

1776 numat sapte

de

137

adaogS ca

sate,

7 capitaniT

la

resedinfa

in Zimnicea,

eraii

fete, in

de

2

si

de bae£t

1

si

In Alexandria

un gimnaziu.

rele sunt cite

Marca.

T.-MSgu-

in

si

Insemnele

Aceasta marca

menei, a Humelor, a BalaciuluT,

testa ca

aci s'au crescut

CiolSnestilor, a RicheT, a PietreT,

cresc

7

a ZimniceT. Pe linga acestea

si

era o

polcovnicie

o v£tasie

si

Budgetul)\i&. Teleorman a fost

1900—901 de

in

ban!

bam

778613,

si

de

lei

Spitalurl se afla

T.-MSgurele,

la

:

la

Tecuciu-

de jude£,

Rosiori

si

de ocol, dria

treT judecatoriT

T.-Magurele, Alexan-

Rosiori

si

un tribunal

;

T.-Magurele, care fine de

la

juris-

dic^iunea CurteT de apel din Bucuresti

;

co-

si

la

o curte cu jura ft.

deservite de 246 preo^i, 3 diacont, si

1

marca

lua

sT-a

$1

cetate de

acel judej.

pe

turn,

luat

s'a

Turnui,

jude^u-

con-

el

avea ca marca tot un

tinua a

Teleormanul

timp

cit

a ramas cu marca celor treT oife,

pe care o

avea

de

inainte

si

17 paraclisen

14 bisericT sunt parasite.

De

Din punctul de vedere admi-

nu s'au facut

si

acest judef descoperirT de

Vilcea

nicT

si

in

felul

celor din jude^ele Romanafi, hedinji,

Me-

altele, totusT

Teleormanul nu este

lipsit

nistrativ, bisericile din acest ju-

de impottanfa, din

de$ {in de Eparchia Mitropolie!

vedere archeologic. Drumul-luT-

din Bucuresti.

Traian sau Troianul,

au

CatoliciT

o scoalS,

al

in

carei

T.-Magurele local serveste

locuitoriT,

de ceramics

rit.

de

case

particulare

inchiriate,

T.-Magurele, Rosiori

si

in

Alexan-

dria.

Instrucpunea. Sunt nele rurale 138 (1900),

din

4 de cStun

;

care 130 in

in

comu-

scoale primare

mixte

Alexandria

si

cum

Cetatea- de

de capelS credinciosilor acestuT EvreiT au cite o sinagoga in

de

punctul

-

la

zic

iT -

;

cet3{ile

Calomfiresti,

;

apoT

acestea

murT

departata' ve-

semne de drude vadurT dupa care se

si

fost

calauziau popoarele in desul lor

pe

cutreierat

DunareT.

lunca

rasleafa

a

maT multe mo-

Cele

maguri si gorgane, sunt morminte omenest! din epocele cind se inhuma sail se incinera vile insa,

sirul

in

tele ce s'ail

incS in

autor ne explicS

cela;>

de

atitea alte

imprejur^rT, dovedesc ca jude^ul este important

si

din

vedere archeologic.

a-

c& ce-

nusa sau cadavrul mortuluT era de

insofit

dalte

cu^ite, sagepf, ciocane,

de piatra

alte obiecte

si

cum

metal,

pentru baut

si

de vase

si

mincat, in

cre-

din(a cS aveau sa-T serve pe ceal'alta

lume,

de

tul

sau

pietate

din

sentimen-

catre

decedat,

pentru ca se servise de unelte in

aceste

timpul viefeT.

Ast-fel

se explica hirburile ce se gasesc si

asta-zi

pe

la

mSgurT,

in

di-

ferite lo:alita^T ale jude|;uluT.

Numirea

Istoricul.

Teleorman

este

invaziunilor

«Columna

luT

Tocilescu in

inseamnfi

si

ocupaji-

Hasdeu

Traian»,

in

stabilit

«Istoria

in

Grig.

d.

scrierile sale

Xenopol au

judefuluT

ramasa de pe

uneT Cumanilor. D.

si

gasesc

se

si

unel-

si

magurilor,

timpul

nesfirsit

si

gasit

interiorul

Frumoasa,

mat descoperirT; mo-

netele ce s'au gasit

armele

priveste

Cit

nilor»

Teleorman

sunt din

— au

chime

importante

punctul de

in

—

;

Al.

si

cum servit

fi

memoria oare-cSror evenimente man, unor bataliT altele si

maguri, care mat de care

in

a

de pamint

Voivoda, Neto£i, Zimbreasca altele

—

o data mat recenta, inalfate

Zim-

nicea, cu importantele eT obiecte

la

— de

unit

nicT co-

si

scop

uniculuT

pretind

sau de

Importation archeologica a judefuiuz.

a-

cadavrul.

Olt orasul

luT

acelorasT populaJiunT

mat bine de o

Asta-zT cind

rotunjire.

orase sunt in numar de 200,

165 cint3re£i

T.-Magurele

roman de

turnui

gura OltuluT

la

riuluT Calmiisi

din jud. Olt

facea parte tot

Cultul. Bisericile de prin sate si

Dunare

Negresit ca

£uiul.

jumatate secol

Sunt

la

01.

1845, judejul Olt se

partea dreapta a

la

Alexandria. Justifia.

la

intindea pana la

de

70, la cheltuelT.

Calenderu, intrejinut la

823120,

lei

venituri

la

13,

se

si

numeroase turme de

Pana

a-

prindea mat toate satele de pe

de arabagit.

manT» ca nu toate sunt din

ceeasT epoca, nicT toate apar^i n

drept morminte. Unele sunt de

jude^uluT

oife.

Cot-

a

de

1

numeroase, eruditul

{uluT, foarte

respund

sunt treT

judejului,

fete,

fete.

ScaunuluT de

a

:

plasT

de

2

si

de bSepf

Rosiori, 2

Fotino

iar

acest judej

in

si

fete, in

dria 3 de baepf

descrierea ValahieT de

Nicolae la

Ologi,

Cioara.

Dup5 avea

Zimnicea,

in

si

d.

Romi-

cS Deli-Orman

«p3durea deasa».

O

numire cam identica se gaseste si

in

Bucovina, Denuorman,

careT origin^

Hosted by

a

cumanica nu poate

Google

TELEORMANUL

fi

pusa

(JUDEJ)

indoial2, cact cunos-

la

Cumanit au ocupat

cut este ca

mult timp

Moldova.

si

cum

Daciet,

colonizaret

a

timpul

pe

de

inca

naValeau

ne-o

p'aci

partea sudica,

cum

inlesnea

numeroasele descode tot

felul

sS-st faca

drum

civilizafiunea ro-

ferite

dovezt istorice

logice

;

drum

si

au

si

dar tot p'aict

fara

fiScut

Din probele

se poate induce jude^:

au

avem,

istorice ce ca*

prin acest

si

RomaniT

inaintat

contra Dacilor

si

urma neapSrat

s£

municafiune

partea

si

cact

Gejilor,

punS

in

co-

in

de din-

la

puncte,

izgoneasca

asigure

s£

linis-

tita stapinire a colonistilor

de

judejele

Dolj

si

din

Romanafi,

astazt

Gr.

Intr'o scriere recenta, d.

tot

de

cit

un drum roman, avind din distan^a

distanfa in tariturT sau

observa^iune,

diferite in-

caruia

i

care

dintre

mat important era rele,

s'ar

paza

de

punte

la fi

si

eel

T.-Magu-

zis

Turris.

si

p&n2

Gura-

la

ceasta' parte,

XV

namirea judejului Teg&sim mat adesea

si

diferite

si

documente, care probeaza c& deful era infiin^at

si

nistra^iunea proprie

Un

de

act

Necsesti,

probeaza populat

si

organizata. dintre

comuna

data

de in

23

«Ar-

Rominiei», ne era

deja inte-

judeful

o

tazt in jud.

De

asa numitele

Mihaiulut slo-

zona

acestut

cart

preferin^ ordelor barbare care

in secolul

care

stinga*

de a

lut

p^na

satul

la

de acolo

zona*, in-

Olt

riulut

CSlma^uiu-

Cimpul-Mare

in sus, in linie dreapta,

la satul

lua

Izvorul,

de

unde

pe partea dreapta a

riulut.

ma! de vaza au trecut prin Teleorman

Printre cal&toril

judef a servit ca trecStoare de

Tur-

partea dreaptS a

si

apot o

a

a

Oltulut,

se intindea dincolo

p5n£

timp

comunS pan5

cetSjit turcestt

tre partea

detulut era deja de mult

intemeiata\

aceast&

la

ganizafiunea administrative a ju-

S.

com. Cioara.

nuluK era judejul

hri-

riu-

Teleorman pan5 la Dun5re, pe unde este si astazt limita lui; iar la S., hotarul era DunSrea lui

prin

Partea despre

Arges), de unde se

se citeaza diferite numirt

de mosit din jude^ul

la

la Hin^esti, (as-

cobora spre E. de-a lungul

pa*na la

de sate

de

dreapta, plecind

Va^a pSna

drum

(Bivolari), Riul-

a-

p£n&

Olt.

linie

Srttul

si

Transilvania.

de aci

in sus,

Limita de N. a judejulut era

secolul

ales

lut;

Vedea

riul

in

mat

Rusi-de-Vede

V.

com. Vaja, care astazt este

bozit, documenteaza' clar ca or-

in

la

XVI, se gasesc numeroase documente in care si

a-

jud.

meiate.

Din

din

satele

m

avea multe sate

ca*

puca pe

pe

la

publicat

Istorica a

de

ac-

dimpreunS cu ora-

resedinfa*

satele

la

sus

ju-

locuitort din

purtind

toate

in

avea admi-

impacaciune

i486,

de

sul

pre-

Romanaji, Vilcea

Cioara,

coprinzind

colul

cam de

DunSre,

Transilvania,

esia si cel-1'alt

VaduluT, tot

in-

la

tuala com.

administrative. In se-

si

cum

lut

Jude^ul Teleorman se intindea

mat bine cunoscut ca

Viteazul

Cimpu-

si

ocaziunea

domnia

sub

fi

din timpul lut

in

de

reformet

imparjire

cepe a

soavele

tot

financiar

ales cu

marginea stingS a Calma^uiulut,

spre munte, pentru a esi pe

lung

mat

rioasa a J£rit, Teleormanul

Teleorman. Mat cu osebire

altadirec^iune, poate pe la

administrate,

:

era orga-

sub toate raportu-

nizat judejul

la Pietrosani.

Acest drum probabil ca merge o

cum

care ne lamuresc

cu

scriert

si

de

chiva

alt-ceva

g^sim

In secolul XVIII,

Pe timpul domniet lui Mircea, dupS intiia organizare mat se-

mul-lut-Traian, demonstreaza c3 fi

prejurul ce-

profusiune documente

rile

fer-

turcestt a Turnulut,

Constantin Mavrocordat.

April ie

nu putea

mult

lauda*

Teleorman, incepind de

Tocilescu, vorbind despre Dru-

el

gasesc

Bogdan

Petru

Galipoli,

militar,

mat mul^t

Mehedin^i.

r

aces-

Bacsict.

tilitatea solulut din

rese-

repetata prin hrisoave

si

orasul

spre

stabilit

pe care o stapinea mat dinainte in acelas timp, s£

mat naintea

episcop catolic din

alt

Acest episcop

peste

leorman o

si,

un

tora,

liniba engleza*

in

cu pu{in

si,

ai

publicat

st-a

mat

de

partea

alte

si

care

sale

scrierile

dup& ce au

ales,

coace de Olt cu cea de dincolo,

pe barbart

S.,

le

Nicopoli, Sofia (vechia

la

Autiochiet,

mat nemerit sa treacS adese-ori Dunarea prin pa^ile judejului Oltulut

veacurilor.

pe

st-au

si

Sardica)

curgerea

in

DunSre

Paul din Alep, apot Macarie

tafit

mat

Turcii

(JUDEJ)

"

erau in cea

inaintarea

aci,

ocupat toata

archeo-

neamurile barbare care

cotropit

departe pe

dinje pe

st-aii

in

aceste imprejura'rt

si

mult

di-

mana, dupe cite rezulta din

sigur,

de dese

inima JaYit.

locality.

leicute in diferitele lut

§i prin acest jude$ ind£ apucase

padurile, de atit

tatea de la Zimnicea, intariturile, si

cu mult mat ingust

fost

fi

nordica*,

san{urile

de peste DunSre.

explica* prin faptul ca

ca

si

nu vor

probeaza Drumul-lut-Traian, ce-

perirT archeologice

in Tara*

Lucrul se

fluviul este

Teleormanulut

Teritoriul fost locuit

TELEORMANUL

589

XVII

este

episcopul

ImpSr^irea administrative din secolul trecut a {inut

p3n5 dupa

1845, cind sail format actualele

Hosted by

Google

TELEORMANUL

(JUDE^)

circumscriptum! ale jude^elor Olt,

de pe

Arges

maT

TeJeorman.

si

Dupa Lazaru

grec

scriitorul si

Nicolae

dup3 Dionisie Fotino, XVIII-lea

in secolul al

manul avea 137 sate

Teleor-

65000

si

locuitorii.

Lazaru,

eraii

nu ne arat5 de cit dup2 Dionise Fotino, erau

stctpinire,

la

nu

si

urma

In

drianopole,

1828,

la

in^at

vama

nul

totusT

;

de

tratatulut

numeroase

german

de sate (Ortschaften)

si

Sul-

1781.

in

Dupa

vamile

organizat la

Turnul

in

arenda\

din satele

multora

a

amanunfita'

localita£i!e

si

portante ale judeJuluT, din punct de vedere

maT immat ales

istoric

si

Neajunsurile ce sufereau cres-

atuncT

s'au

pan2

ada-

postul in multe parfT ale acestui

unde au

format colonii Cringeni, Ca-

Licuriciul,

uriciul,

Satele Ga-

ast2-zT.

si

ravane^i, parte din Segarcea-din-

Deal

si

sunt locuite

de

din can uniT

isi

limba, portul

si

Bulgarl,

muh)i

inca

pa'streaza'

datinele lor. Asi-

erau

car!

urm2

in

de

tifT

cu acelea din Dolj despre care

zul.

si

s'a scris

de pe timpul

luT

a

face

cS dateaz5

Mihaiu-Vitea-

Coloniile bulgare din Tele-

orman sunt venite tot, si maT ales in

in

cei din

de

XIX.

com.

Crin-

Ast-fel, Bulgarii din

geni au venit pe

urma'

secolul

la

1821,

Alexandria s'au

iar

stabilit

acolo odatS cu intemeerea orasuluT,

pe

la

anul 1833. In multe

dupa cu schimbul; maT

precum arataram la

Rusi-de-Vede.

acea epoca, resedinj;a

la

mutat

la

Zimnicea, unde

am. Pe

do! ispravnicT

la

la

erau

1831,

timpul

ocupafiuneT

JariT

RusestT,

sub generalul guvernator Kisseleff,

s'a

dispus

ca .pentru

inte-

f ariT,

resul apararii interioruluT

mute de pe marginea Du-

resedin^ele jude^elor sa se in orasele n3riT,

spre a

maT bine

in

care de navalire.

La

1839,

sedinfa TeleormanuluT

re-

mu-

s'a

tat definitiv la Turnul-MSgurele.

ple invoelT cu

mo-

AtuncT

farS

sa*

maT astepte

invoire

averea

si

locuitorilor.

In

maT

in

format

locul

lor

urm5

alte sate, cu alte

s'au

s'au

autorita^ile

si

mutat s'a

aci

toate

construit

pa-

numirif.

a jude^uluT

si

maT ales in plasile Calma^uiul si Marginea se vad si ast&zT silistT de sate vechT si urme de bisericT.

Grajie legeT pentru

a mosiilor

in lotun

vinzarea

statuluT

Teleormanul

satenT,

la

popu-

se

merge si sate not, ca Traianul, Voda- Carol, Cuza-Voda si altele maresc nu-

leaza pe

ce

zi

marul centrurilor locuite pe

in-

tinsele luT cimpiT.

In secolul in care ne

ca

si

ormanul a

fost judejul

desfasurat

insemnate

arme

1812,

de

1828

la

Teleorman

prin

trecere

Tele-

unde

s'au

de

fapte

cu

razboaele

in

gasim,

precedente,

in cele

la

si

a

TurciT.

1877, locul

fost

armatelor peste

al

Dun&re. In

spre

pentru

rezbelul

denfa maT

Dunare

s'a

indepen-

Teleorman,

in

ales,

gramadit tot

armatelor. Spre Turnul-

grosul

Zimnicea

si

se

con-

centrau toate aprovizionlrile pentru

armate

;

p'aci s'a intors, in-

cSrcat de glorie, ilustrul nostru capitan,

viteaza

Domnitorul Carol luT

I

si

armata, dupa luarea

PlevneT.

de N. a jud.

sim-

siilor,

via£a

Teleormanul,

putea

dis-

imprejurari,

ranfeT in care se ga'seau p'atuncT

veghia

se

au

trecufT

dar maT ales din cauza nesigu-

caz de vre-o incer-

locuri el s'au stabilit prin

proprietarii

gasim prin nomenclatu-

le

Mcigurele

Rosiori.

La noua organizare data in

a

ale caror nu-

parut prin diferite

La

dan.

rotunjirea administrative,

stat dot

Prahova,

min

rele din secoliT

§tirbeT-

luT

1837, resedinja jude-

era

sus,

s'a

n'au

regulate,

treptat,

alte

si

la

£uluT, alcatuit

Dupa

mult

facut

dat granicerilor

lua^T

bir

mina* se face treptat.

ele

revizon sa-

gr^niceriT au fost scu-

P3na

maT

s'a

s'a

tunsul pletelor,

urmata

Inprivinfa acestor coloniT, pu-

carantinele,

trupe

catre

apoT

;

milarea lor cu popula^iunea ro-

tem spune ca

si

sub domnia

Voda

Alexandria,

din orasul

pe linga

infiinfat, si

cele-

Tot pe

Vilara.

Paza granite!

gari s3 sT caute refugiul

Multe din satele

cunos-

nitarT.

timp de

si

cu

salinele,

biurourile vamale,

de peste Dunare din partea

can exista

cu

si

boier

Turcilor, au facut pe mul^t Bul-

jude{,

dimpreuna

pentru care erau

archeologic.

tinii

cutuluT

de

rominesti

Zimnicea, dindu-se

si

v3mT

l'alte

asta-zT.

In partea de S.

ocupat de asemenea cu des-

crierea

atragindu-T

si

aceasta desriinjare s'au

Generalul austriac von Bauer s'a

neferiT

cursa\

in

ceva

de

pra'daciunT, as

cunzindu-le vitele scriitorul

aci

timp un beiu, care facta

saT la

Dup£

Tur-

mart neajunsun locuitorilor

sase

zer erau o suta-doua-zecT

la

ramas

mai

prin prejur, dindu-se cu

zece.

desfi-

s'a

turceascS de a

A-

la

(PLASA)

administrativ care se vede

latul si

sapte, insa el ;

s'au

inapoiat.

cit-va

dupa

Plasile,

TELEORMANUL

590

luat

plastl,

numele de

in

partea

Teleorman. la

riul

§T-a

Teleor-

manul, care curge in partea despre V. Este asezata intre dou5 vat,

Valea-CotmeneT

si

a Tele-

ormanuluT, care o desparte

Hosted by

de

Google

;

:

TELEORMANUL

(RIU)

jud. Vlasca

Olt.

Terenul

et

si

este pu{in accidentat, strabatut

la

de vai

si

valcele, piraie

si

N.-E., N.-V.

meazS un

La

de mijloc,

si

ses mtins,

variat,

fin

gir-

si

Mat toata partea despre

lie.

cu

de

La

pejeni.

com.

la

Ur-

de

din

com.

la

com. Ghim-

la

E., cu pi. Neajlovul-

Glavaciocul din jud. Vlasca,

de

cepind

com.

la

-

Hirlesti

la

si

in-

Slobozia-

Depa-

com.

Tr&snitul, pan5 la ra£i

cu

S.,

pi.

Tirgulut din jud. Teleorman.

si

de 85580 hect. Cele 33 com. sunt Urlueni, cu

si

mesti, Brabeji

si

Tomesti

Zuvelcaji

;

Cio-

cesti-Mindra; Moz&ceni, cu cat. Bazesti

Tufeni

si

cu c^t. Barza

si

Atirnaji,

cat.

de N.-V.

Stoborasti,

;

Ghimpejeni cu

la

V.

si

pe Va-

Dobreni

si

Purcareni; Tatarasti-

Udupul; Tatar asti-d.-j., cu

d.-s.;

Lada

Ochesti; Zlotesti,

cat.

Teleormanul, Arges,

jud.

pe

Izvoreste

rift.

numit Po-

locul

la

si

Valea-Te-

ce uda

plasile

jude£

acest

in

Cotmeana

Galasesti, trece in

si

Teleorman, pe care

jud.

spre

bate

Vedea,

a

in

cum

pe charte

si

se repre-

mat

ea urmeaza

riu;

toate

care

fac

parte din

partea dreapta, incepind sa,

varsa pe

cu

cat.

din-Deal

Rica-Noua, si

Ciolanesti-din-Vale

Gradesti, cu

CazSneasca

Ciolanesti-

cat. si

Belciugul

com. Necsesti, pe

Valea-Ciinelut, prin mijlocul

de

la

4. ciul, lesti,

si

pi.,

N. spre S.-E.

Bucovul,

Depa-

Radca

Olteni

{et, si

se

varsa

teritoriul

Dupa su-i

in

Teleorman,

toate com. de la limita jud

din plasile Teleorman, Tirgul

varsa in riul

Albia acestuT

sipoasa

si

limpede

si

curata lin

;

;

Comuuda sunt: Po Lada, De-

para{i-Hirlesti, Netofit,

Orbeasca-

Orbeasca

si

Pielea, si

Laceni,

d.-j.,

Storobaneasca

Atirnafit,

Beiul.

Teleormanului (Valea-), Teleorman,

jud. riul

Teleorman, de

in judej

pana

si

gura

la

spre Dunare, de

la

lut.

aceasta

continua

care

par^it

si

de

intrarea

la

Mulff din locuitort dau

numire

vale,

strabatuta

punctul unde

Pe valea Teleormanulut sunt

mat placute

cele

se^ea

de frumu-

Deparajeanu

poetul

lor,

a scris gingasele lut

amorurt*,

in

din

pozifiunt

tot judeful. Inspirat

Dorurt

c

si

partea mat despre

unde

N., la satul Deparaji,

se

locuia.

si

Aproape intreaga aceasta vale de

este

o

except o-

fertilitate

naia.

Teleormanelul,

de

sul sail incepe

ce curg

din

Se varsa intre lesti

in

Cur-

izvoarele

la

de

prin

Popesti-Palanca.

Teleormanul,

riul

comunele si

sec.

dealurile

com.

prejurul

Te-

piriu, jud.

leorman, mat adese-ort

Deparaji

-

Hir-

Neto^i. Serveste ca

ho-

tar natural al

mat multor

mosit.

si

^\

Ve Cer

lSnesti-Baldovinesti de mosia mesti-Silistea, mosiile statulut vesti

Udupul

si

mat multe mosit din partea

mosnenilor din com.

con

d.-j., Slavesti,

Hosted by

precum

ale

apa la

Gu-

padurile

Zlotesti

si

proprieta-

loculut

rilor

curge

si

Zlotesti Sla-

de Tataresti,

riu este ni

numat

Udu-

TatSresti,

,

pul, Zlotesti, Slavesti,

Ei desparte mosia statulut Cio-

ce trece, udind in cur-

venia.

Beuca pe valea

pe

com. Laceni.

dea intre comunele Beiul

si

iar

care curge prin jud. Vlasca

Bala-

la

;

in

pe stinga, primeste apele Clani-

C^e-

de

-

dreptul com. Slavesti; Teleor-

in

si

Zimbreasca

Tata

Cerboaicace se varsa

resti-d.-s.;

care le

pe

atit

stinga.

se 1

com.

teritoriul

Margineni, se

com. Tecuciu, com.

la

care

cu cat. Padureji; cat.

Mirosi, Surdulesti

de

urmatoarele pirae,

:

apropiere de com.

Rica; GumestiSilistea,

jud.

In parcursul lut primeste, pe

afluen^i

pe

si

pesti-Palanga

nascuse

pl&seT.

si

li-

Teleorman.

si

Calda-

o

dupa intinderea teritoriuluT comunelor dincolo de apa Teleorman si nie conventionale,

com.

Strimbeni, cu cat.

spre

Vlasca e mult mat departe

de acest

ca

cit

apele

si

acest riu se varsa in Vedea.

manualele de geografie.

raJi-Hirlesti-NetoJi,

rarul

toate

in

mSnelul, la limita

3.

riul

fara sa faca limits spre

Vlasca, dupa

zinta*

str&-

il

varsa

se

afluenfit sus arataft,

dupa

;

leormanulut, in partea de E. a

Deparaji-Hirlesti

in

iana-Laculut, linga Pitesti

intrarea

Slobozia-Trasnitul, cu cat.

dreapta,

d.-s.

extremitatea

a plaset,

lea-VedeT. 2.

nul, judef).

jud.

Malul, cu cat. Afri-

Lezeni;

in

Teleorma-

si

Limita jud. Teleorman

cat.

Afara de

formeazS o mlas-

Teleormanul primeste mat multor piriiase, nele pe

com. Balaci. (V.

jud.

Este formata din 33 comune 59 catune, avind o suprafa^a

1.

Valea-Buco-

pe

plaseT,

la

Resedin^a acestet plSsT este

pi.

§erbanesti

pi.

pana

si

Com. Bucovul-Aduna^i,

6.

Tatarasti-d.-s.

la

jud. Olt, incepind

Urlueni

Com. Tecuciu, Dobrotesti

vuluT.

cu

S.

Merisani, pe Valea-TecuciuluT.

numit cimpia Burdea.

pana

V.,

tina intinsa.

N.-V.

ges, incepind

La

fluenfa Cl^niJeT

N. spre

pu-

Cotmeana-Galasesti din jud. Ar-

si

cimpia Burdea, situate tot de

5. si

for-

prea

N. se margineste

lueni

teleormAnelul

591

si

ale

Tatarestisi

altele

Google

; :

TELESMANI

Tele§mani, com.

Vedea-d.-s M

Are douS bisericT, una cu hramul Sf. VoevozT si cea-1'altS cu

la

S.,

Are o popula£iune de

hramul Adormirea, deservite de

la

V.,

2 preofl, 2 cint5re{i

coli^elul.

sat, fScind parte din

rur. Chilia, pi.

jud. Olt.

158 locuitori

o biserica,

si

zi-

1872.

dita la

meana, rei,

si

Cot-

pi.

de com.

kil.

rur.

resedinfa subprefectu-

compune lesti

10

la

la

si

Arges,

jud.

Costesti,

de

kil.

55

Se

Pitesti.

Telesti.

cuitori; 2 bisericT, cu 2 cintaref;

1

lo-

preo^t

o scoala.

Vite: 505 boT

vaci, 53 caT,

si

20 capre

01,

221

si

Ocolul,

pi.

N.

la

manesti, situata

in

porcT.

E

si

pe Dealul-cu-Viile.

242

familiT,

1051 suflete; o $coala, fon-

data

la

1

860

2 bisericT

;

de 2 preofl

tarep

mori pe apa

;

2

19 pu^uri

7

si

de lemn, si

cin-

4

Bistri£a,

fintini.

no

biserica

fondata la

de

si

30 care cu boT

vaci, 4 caru^e

Venitul comuneT este de 669 cheltuelile,

de

653 let, 89 banT. Comunicajia in com. se

face

prin soseaua comunala' ce

vine

din

comuna

Bistrifa si se leaga cu la

Comunicajia

sat, cu

riul

locuitori, jud.

Arges, plasa Cotmeana,

ca-

cor-

porcT, 100 oT

cStun se face

in

in

legatura

la

dind

il

soseaua jude^eana.

in

Tele^ul, piriu, jud.

(315

m.),

Fundul-Burt.iT

(263

m.),

acoperite cu pa-

toate

la S.

dun

dealul Sarica, acoperit cu

;

si

vil.

Vaiea-Teli^a,

S.-E

uda comuna sunt de

Iasi, pi.

de sub

apoT

nici,

nesti,

podisuluT Foc-

poalele

soaia; curge

zurT

pe

Stav-

prin valea Prosel-

trece

primind

m

dreapta

in

vatra

piriul

douS

o moara.

cite

vale primeste piriul

si,

in

care

formeaza

Bo

Surda,

stinga, piriul

iazul

de

linga Colonia-Italiana. Iesind din

reni

primeste

Cornesti,

satul

si,

trece

formind

nume, se varsa

in

iazul in

cu acest

piriul

Nico-

E

pe

CiliculuT,

pe

apoT Valea-AmziT, pe

formats din catunele

la

Telifa

piriulul

ManSstirea

;

teritoriul sau

pe

pe

E., tot

Te-

:

pe malul sting

resedinja,

lija,

Posta,

;

piriul Telija.

comuneT este de 4500 hect, cu o populate de 186 familii, sail 874 suflete. Intinderea

Budgetul com.

de 4057

4053

e

la

veniturT

la cheltuelT,

de

biserica,

fondata

la

locuitori,

cu

lei,

si

lei.

Are

o

de

1803

hramul

Nasterea MaiciT DomnuluT, servita re{T

;

de

1

preot

de-

2 cinta-

si

o scoala, fondata

in

1879,

de RusT.

Drumuri sunt:

la

N„

soseaua

Tulcea-Isaccea

najionala

drumuri comunale Parchesul, si

lina.

si

trece

care

man2stirea

dreapta;

piriul

valea Ieze-

pe

si

afluent^il

stinga.

satulul Cornesti,

care se afla la

ia-

cu

satul Telifa,

ling^

valea Cor-

in

mijloc

trece prin

,

N.-V. spre

la

sal: Valea-Plopilor, pe stinga,

al

com. Miroslava. Izvoreste

nicul,

cu

m.),

(342

Selda-Copac

dealul

N. cu com.

cu §om3nesti,

S.-E. (182 m.),

la

CiliculuT

la

Somova,

apoT

;

comunele Nicolijelul

Frec5jei.

soseaua

§om2nesti.

307

2

soseaua comunala, care

com,

Teli^a,

facind

parte din com. rur. Telesti.

Jului

si

jud.

rur.,

situate in partea

Tele§ti,

mutlu-Conac, dealul

teri-

dealul Dra-

apoT dealul Ar-

V.;

la

linga

Dancasul;

BrSdiceni, trece

comunala' de

Sarica

Este udat de apa Bistrifa.

pune

Ni-

si

E., dealul Tocila la S.,

Piriul CiliculuT,

ghea dupa

rimatori.

19 banT, iar

la

capre.

MaT

leT,

gaica

Piraiele, care

man

vite

no

nute, 20 caT,

cornute, 25 caY, 1500!, 50 capre

90

de

Egu-

vaci,

^i

230

ru£e cu caT,

cu cat; 20 stupi; 420 vite mart

si

familiT,

LocuitoriT poseda: 20 plugurT,

Jiganimea. Formeaza*

LocuitoriT poseda: 40plugurT,

50 care cu boi

hect.,

sau 340 suflete; o

1727,

toriul

virful

cu o populate de

prin

Nalbantul

si

cu Meidan-Chioi

Cilicul,

hect.,

sail

deservite

T -Jiu-Severin.

Telesti, iar la S.

formats din satul cu acelasl

nume. Are o suprafafa de 620 cu o populate de

riulul

al

aproape de soseaua

Are o suprafaja de 379

Gorj,

jud.

comuneT §0pe ses si pe

deal, pe partea dreapta a riulin Bistri^a

com.

al

Ocolul, jud. Gorj,

pi.

si

judejeana

si

Tele§ti, com. rur.,

catun

pe malul drept

Bistrifa

zid,

cu Freca^ei

comuneT sunt:

menul Dionisie Balacescu.

Budgetul com. e de 1469 lei la vcnitun, si de 1 5 34 lei la cheltuelT.

983

§omanesti, situat

cu Trestenicul;

la E.,

;

Dealurile care brazdeazS

Tele§ti-Birnici,

din satele Dactul, Tir-

Are o populate de 607 si

para-

2

si

Parche^ul

cliserl.

Tele^ti, com. rur., peapaTeleormanulul,

TELI^A

592

Tulcea,

de N. a jude-

cea de E. a pl£se! Isac-

cea, pe piriul

cu acelasl nume.

Se m^rgineste

la

N. cu com.

Teli^a, sat,

in

jud.

Tulcea,

Isaccea, cat. de resedin^a al

pi.

com.

Telija, asezat in partea centrala

a

pi.

si

cea de V.

malul sting

a com.,

al piriulul Telija.

Hosted by

pe

Are

Google

;

TELIJA

o intindere de 480

din

hect,

care 78 hect. ocupate de vatra

no

o populate de

satulut, cu

sau 523 suflete, compusa

familit,

din RominT, BulgarT

Pe

TERESCONDU-CEAIR

593

Freca{ei-NicoliJ;elul.

1

scoalS,

biserica de lemn, fon

1

Tulcea,

pi.

Babadag.

la

jud.

in

Tulcea, Isaccea

si

mat

se indreapta

spre N.-

intiiu

de

rilor; .

de Valea-Mo-

sub numele

li$a,

o

aci

spre S.-E.-E.,

ia

cu numele de Teli£a

pentru c£ trece pe lingS

Cilicul,

manSstirea

prin

spre S., trecind'prin

ia

Eni-Chioi, Congaz,

dup& un curs lacul Babadag,

se var>a,

si

60

de

kil.,

in

Coada-Balfit. Malurile sale sunt

joase

Uda

cu

acoperite

si

partea de E. a

pe cea de V. a

Isaccea,

Tulcea

pi.

de N. a

pe cea

verdeaja.

pi.

si

Babadag.

pi.

Valea

colijelului,

-

Mare, Valeasi

Valea-

IzvoruluT, units cu valea

Hagi-

Stupinet, valea Cataloi

Are

tot-de-a-una apa.

in jud.

Teli^a, piriu,

Tulcea,

pi.

teritoriul

comuneT Dealul-

CiliculuT (400 m.), se

spre S.-E

indreapta

sub numele de Valea-

,

CSrbunarilor,

trece prin

Trestenicul

Nalbant, de und£

si

de

numele

Telifa

dealurilor

trece

pe

la

Ghel Tepe,

Esil-Tepe,

Sari-Tepe

loi-Bair, se

varsa in

-

si

Cata-

riul

Tai^a,

pe stinga, ceva mat sus de satul Satul-Nou. Pe valea sa merge

drumul

comunal Babadag-Nal-

comunet

Comunica{ia

muna

de

este

munala, care

Canara Cara-

judefeanS

•

Tepe-Caramurat,

co-

soseaua co

jud.

virf de deal,

Constanta, com.

pi.

si

Caramurat. Are 103 m.

mat

virful eel

este

si

dealulut

inalt al

Amut-Bair.

soseaua vecinala.

in

Dintre dealurt, cele

semnate

mat

al-Rosiet

sunt:

111-

al-

si

mat multe rami-

§chiopulut, cu rlcatit

Movila-Jmbi-

sau

virful

murat.

comuna Rosia

la

in

let

aceasta

in

cu o inSltime maxima* de 83

seaua

in

se face prin

printre aceste dealurt se

;

formeaza

valcelele

a-Brazilor,

:

a-Stinet, a-Rosiet,a-Scoar);et, etc.

Tenghea - Orman,

com. rur., jud. Gorj,

Mar tit

in

Noua,

catunulu!

comunet rurale Doanume pe acela al Are o sail Calaigi.

intindere

de

pe

teritoriul si

intinzindu-se

120

peste la

hect.,

Tep§inari, Arges,

pi.

sat, cu 45 familit, jud. Topologul, facind parte

din com. rur.

Are o

Milcoiu-IsbSsesti.

cu hramul Ador-

bisericS,

mirea, deservitS de un preot

un

sj

paracliser.

trece

drumul comunal

Dicfionar Geografio.

Vol.

Terca,

ccttun,

Terche§ti, pi.

ritoriul

Nou,

in

pi.

R.-SSrat,

riul

partea de V. a

co-

Calaigi-

munet,

la

V.

de

3

spre

kil.

catunul de resedin^S, Dragoslo-

in

MScin,

pe

te-

rurale

partea E.

sat, in jud.

in

oi),

comunet

14

Marginea-d.-s., cStunul com.

Are o

veni.

jud. Tulcea,

si

case.

Rimna,

de

ci§l& 9 (tirlS

LopStari,

Dragosloveni. Este asezat pe

Dobromirul-din-Vale.

Teodora,

com.

al

jud. Buzau, cu 50 locuitort

sSii

Vestul dealulut

Uzun-Mese-Sirti. Pe la Sudul

Satul-

a pl&set

si

intindere

de

20

o populajiune de 107 sau 516 suflete; o bise-

hect., cu familit, rica,

cu

preot

1

si

I

dascSl; o

scoalS.

cea de V. a comunet, lingS girla

Valea-Ulmulut,

pe

drumul

co-

munal Turcoaia-Picineaga.

Terescondu-Ceair, Constanta,

Teodoreni,

mana'stire,

in

jud.

Burdujeni-Tirg,

la 1 587 de Simion Movila' VodS. La partea de E. a m&nSs

Cuiusu,

pi.

si

vale,

rurale

anume pe

din

de

ia

Bulgaria,

Regep-

acela al cS-

tunulut sau Techi-Deresi direc^ie

jud.

Silistra-NouS, pe

comunet

teritoriul

fundata

Temi§ani,

ptidure,

jud. Constanta, pi. Silistra

Botosani, com.

bant-Teli^a.

66546.

cat,

331 porct.

si

553, bant 31.

da

anume pe acela Are o

si

c&tunulut Cogea-Ali.

nata\ Este taiat pe la S. de so-

cat

satele

Valea-Izvorulut-

dupa ce

si,

poalele

m.

4 c&ru^e cu mart cornute, 33

556, bant 27, iar cheltuelile, de let

Cicracci

rur. al

32 plugurt, 40 care cu

vact,

bromir,

Nalbant. Izvoreste din

Babadag, pe

ia

cin-

1

deal, jud. Constanta,

Constanta, pe teritoriul com.

pi.

ca afluenft: Valea Ni-

Primeste

lar.

:

si

Venitul

partea numita

in

1740,

si

Tepe-Bair,

S.,

sunt

534 vite 364 ot si capre

Cataloi,

Freca^ei,

satele Posta,

de unde o

curge

Cilicul;

W.

C.

literile

direcjiune generals de la N. la

posedS boi

o inscripfie

zid, se aflS

1587 si marca jSret, cu capul de zimbru sSpat

mosneni. El

Locuitorit

arare-ori

si

anul

la

preot

1

tarej.

nastere din dealul Nicoli^elulut;

E. E., p£na in dreptul com. Te-

de

deservitS

cu

hect.,

cu o populate de 709 locuitort,

dat£ de locuitort

Teli^a, rtU,

la

pe

tiret,

in ptatra.

Are o suprafa^a de 422

drumul comunal

aci trece

Rosia,

dealulul

poalele

si

V. comunet Rosia.

Rust.

si

pe o vale

riulut Jiul, situata la

dreaptS a

pe partea

pi. Jiulut,

;

V. cStre E.

are o ;

vine

merge drept pe lb

P.

Hosted by

Google

;

TKREIJA

DobrogeT

hotarul

spre S. de

la

si,

i

kil.

Techi-Deresi,

satul

se deschide In valea

Techi-De-

m

nul, situat pi.

lungime de

la S.

pamint, care

Este situatS

partea de S. a

in

comunel.

S. E. a

si

m.

rur., jud.

desp5r£it de

ostro-

apa;

cu

rita

adesea e

de

iar

ostrovul

Puiul-StrimbuluT, deunbra^: pu^in

Vilcea,

format^ din 7 Dobricea, Zgubea,

cu

E

nenavigabil.

salcii

mahalale

:

Urzica, Valea-StejaruluT, DealulBisericei, Mijlocul

Budoiul.

si

pe riul Olte^ul, la 9 de resedin£a subprefectureT. situata

Are o suprafa^a de

158

1

E

kil.

cu o populate de 518 locuitorT;

acoperit

40

10

:

caT,

50

100 capre.

vaci,

19 locuitorT s'au impropriet&rit 1864, pe 16 hect

;

la

1

comuneT se urcS anual.

lei

Tereujani,

si

c&tun,

parte

facind

Gorj,

jud.

situat

pi.

pe

coasta cu acelasi nume,

Mirleanul,

si-

comunica* cu Te-

mic istmu,

Terjoasei (Burcutul-), ape minerale, jud. Neamfu, pi. PiatraIzvoresc

Terjoasa,

Apa

§aruluT.

si

Are o suprafafa de 200 cu o populate

refacuta

hect.,

Th.

69 familiT, o biserica de

de locuitorT

la

1834. Locuitorii poseda: 23 plugun,

32 care cu ca!,

100 vite

cat,

145

of,

boT,

s'a constatat

man

calce,

1856,

ca 7680

grame

de potasa,

102444; carbonat carbonat

;

;

acid

silicic,

subst.

compacte

carb.

liber,

0,0256; (suma 17,1970; acid in grame,

:

socotit

ri-

la

ordinar, care

del

Tindalesti-

Logresti.

Acest

izvor

face

minerale

izvoarelor

Hangul,

si

parte

este

din

de

clasat intre

teritoriul

Are o suprafaja de 4450 pog., cu o populate de torT

puta

una

si

terminata

si

in-

terminata

la

preot

si

o scoalS mixta

in

1889

la

cint5reJT

;

la

Gabrul,

cea-1'altg in si

deservite de

89 1,

3

Terpezi£a, ince-

in

1848

la

1852,

1

1457 locuifondate de lo-

2 bisericT,

;

cuitorT,

din

1

1856; 8 circiumi.

Com. e

strabStuta de soseaua

poteca Puica,

care

si

de

spre

Plesoiul.

Prin centrul comuneT trece drumul numit BrazdaluT-Traian. Budgetul com. e la venitun

de 4371 lei, 71 banT, si la chelde 3098 leT, 50 banT.

tuelT,

Vite 01

cornute

318,

cat

49,

Dolj,

pi.

70.

Terpezi^a,

sat, in jud.

Dumbrava-d.-s., com. Terpezija, resedinja primaries

Are o

po-

mixta, ce func^ioneaza din 1856

;

o biserica, fondata de locuitorT la 5

Terpezi^a, com. pi.

rur., jud. Dolj,

Dumbrava-d.-s.,

de Craiova

si

la

16

la kil.

27

kil.

de Vir-

topul, resedinfa plasei.

pe

Ga-

:

1848

si

terminata

la

1852;

circiumT.

in catun se face

soseaua vecinala

ostrov, in DunSre,

jud. Constanta,

3 sate

Terpezifa, sat de

pulate de 592 suflete; o scoalS

15,3600).

grupa

86

si

;

urme

apele clorurate sodice.

Teriul-Mare,

Lazul

resedintS.

de

magneziu, 0,9055 carb. de proaluminiu, tox. de fer, 0,0601

10

mStori.

drum

acesteT com.

duce

la

3,0763

si

cuprinsul

in

fost analizata

;

cornute, si

al

0,1958 clorur de potasa, 0,0699 clorur de sodiu, 4,6104; carbo-

cu

13 capre

Comunica^ia

un pod pe dinsul,

si

limpede

sulf.

:

piriul

un vad

are

judefeana Craiova-Cetatea

Steiner,

de apa confin

carufe

2

A

de

S.

la

Purceaua, care

Poiana-

in

este

la gust.

dr.

numitS Puica.

ripa

si

Este udata

;

de ;

malul drept

din

de

sau 280 suflete

ghir

satul Terpezi^a, care funcjioneaza

Muntele, com. Hangul.

nat de soda,

printr'un

te-

acoperit ma! tot-d'auna cu apa.

Mosneni.

in

pe

Are o suprafa^a si

spre S.-E. de catunul Logresti-

lemn,

Con-

jud.

printr'un

riul-Mare

strata

din com. Logresti-Mosneni, Gilortul,

rur.

E.

tuat spre

de

sesul

com.

ritoriul

dealuluT

103

ostrov,

stanta, pi. Silistra-Noua,

restul sunt

mosnent. Veniturile

de dealul Troian, Piscul-luT-Cin-

ceputa

Locuitorii poseda boT,

Teriul-Mic,

cu com. Virvorul.

E.,

la

Terenul com. este accidentat

Se compune din

de lemn.

3 bisericf

si

com. CSciulata

V., cu

la

;

brul,

de 42 hect.

hect.,

naul

richite.

si

com. Tinca-

Plesoiul; la S., cu

acope-

Olteful-d.-s.,

pi.

la

laYgime

vul Teriul-Mic prin o limba de

adinc,

Tereuja, com.

N. a

Are o

mtindere de

o

si

E

jy hect.

o

kil.,

I

de 300

;

de

partea

cea de V. a com.

si

merge printre padurile Caralmus-Orman si SarpaliOrman, la N., si Checi-Orman, resi-Ceair

placet

TERZI-CHIOI

594

pi.

com.

Silistra-Noua, rur.

Mirlea-

si

Terzi-Chioi, stanfa,

pi.

in

jud.

Con

Hirsova,

c&t.

com.

sat,

Siriul, situat in

a com., la

partea de E. a

6

kil.

spre N.-E.

resedin^a,

pe valea

pi.

si

Este asezata pe dealul Troian

de

cat.

valea Terpezija.

cu acelasi nume.

Se mSrgineste

la

N. cu com.

de

Are o

intin-

dere de 3228 hect, din care 188

Hosted by

Google

;

TERZT-VEL1

de vatra satuluT,

cu o populate,

m

rnaioritate tur-

ceasca, de 202 familiT, sau

930

suflete.

tSrit

dupa legea

cind

li

Ca-

partea

oc-

zil-Murad, situat cidentals a

a com.,

cea de N.-V.

kil.

spre N.-V. de

resedin£a, Cazil-Murad;

pe

asezat

Ceair

4

in

si

pi.

la

de

cat.

Constanta,

sat, in jud.

Bairam-Dede-Bair.

Are o din

suprafaja de 1515 hect.,

care

numai

ocupate de vatra satuluT

numai din TurcT

de

si

BulgarT, de

si

si

pe mosia cu

nume,

a-

tina Craiova

mun.

rabia,

Bagiurea

musul, cu o

cat.

Tescu-

:

Tescureni-Ti-

si

populate de

168

si

Volovaful

mosie.

si

cheltuelile,

Tesluiul, com. Oltul-de-jos,

lei.

cat.: Tesluiul,

spre S. cu coin. Dobrotinetul

O

Slatina.

comunala

alta sosea

pleaca din cea jude{eana, trece

merge spre

prin satul Tesluiul,

E.

N.

si

de E. a

Drumul-OeT,

com. se

Curtisoara,

si

cu o popula^iune de 1434 locui-

N.E., se intind spre E.

de cereale

E

in

girla Plapceafelul

vie.

si

{uluT, Tesluiul si

Cherleasca. Riul

Este situata pe valea OltuluT

o mare insula, desparfita

pe valea TesluiuluT,

bra^ul

de capitala jud.

la

si

la

2

8

kil.

kil.

de

Oltului

numeste

in

doua

despre com. se

Transilvania,

si

parte

de

peste Olt. 2

Tesluiul, com. d.-j.,

biserici:

Cherlesti-din-Deal

si

Curtisoara, deservite o\\\

una

in

cea-1'alta in

de

3

s'au

jud

parte

ftcind

sat,

Tesluiul,

rur.

pi.

din

Oltul-

Olt.

pre-

improprie-

Tesluiul,

riu,

pe dreapta

afluent

Oltului, jud. Dolj

si

Romanaji.

Izvorestedin dealul Crucile, jud. Dolj, trece

in

pi.

Tulcea,

situat in partea nordicS a

d.-s.,

cea

in

si

la

vesticS

a

co-

7 kil. spre N.-V.,

de

ambele malurl

ale

piriuluT Beidaut.

Are o

intindere

de 65 hect., cu o populate

42

pSsiunT.

de

sau 178 suflete.

familif,

mintul e acoperit cu

comunal

P3-

p3durT

si

dru-

trece

Printr'insul

Beidaut- Bas-Pu-

nar.

luT

Doftana

(ilor:

Prahova,

rur,, jud.

plaiul Pelesul, situata"

pe albia

Ocolul,

din

riu-

mun-

la poalele

si

Fundurile, Negrasul, Cio-

pirceni, Carabanul, Prislopul,

Lacurile

Ru-

Gilma-SecaYieT,

si

79 kil. de Ploesti si kil. de resedinfa plaiuluT. la

Se compune

din

Prislopul, Negrasul

3

20

la

cStune

Trestieni,

si

cu o populate de 2816 locuitonf.

doua

bisericT:

una la

in

1724

de Constantin Cuculeata*, azT proape

in ruinS din

chimeT,

si

ziditS la

cSt.

o scoala; o moara cu abun.

220 locuiton

com. Ciamurli-

cat Treslieni, fondatS

Parte din locuiton sunt venial

Are

in jud.

c5t.

Are

Oltisorul.

resedin^a plSsei.

din

sat,

sul,

udata de vaile Oltulul, Rai-

Oltul in dreptul com. formeaza

ton.

sunt poduri

IstruluT,

pi.

Te^ila, com.

limita.

de com., p£na

Cherlesti-din-Vale

care

care'i serveste

Mare. Pe ele se cultiva tot

4

-

Testemelul,

mul

etc.

partea

In

de

com. Oporelul, Ra-

la

rur., jud. Olt, pi.

Cherlesti-din-Deal,

DrSg3sani Co-

fier.

resedin£a\ de

Com^nifa,

si

compusa

din

peste

Dr£g2sani-

si

2 cat ferate: Sla-

si

N. cu com. Deleni

direcjia

si

de 2869

Dealurile de pe linga Olt, cu

HStcau^i.

de

si

plSsel

afla

Hotarele mosieT sunt: Mitocul,

Craiova

muneT,

peste

trece

de

•

partea de V. a com. inlesneste

desti,

locuiton.

Slatina

e str&-

najionale

sosele

2

comunicajia com. Tesluiul spre

si

Avrameni

5

Veniturile com. sunt de 3225 let,

si

Piriul

de

A-

circiumarT.

si-

format din dou£

productive. Albia sa

si

va carien de piatra pentru dru-

exercita

com. Stoe-

Caracal.

Valea TesluiuluT este populata

Caracal,

Comerciul se

Caracalul in

timpul veret.

cest riu seacS in

Se intinde pe o suprafafa de hect., pe care sunt si cite

E

reni

despair!'

de

E.

2459

tuat pe malul piriuluT Volova'Jul

Baseul, com. Manoleasa.

spre

batut& de

pi.

si

multe

riul

si

Gotituri.

jud. Dorohoiu,

celasT

mai

curte, cu si

Romana{i, ud£

se varsS in Olt, la

nesti,

forma* de

apoi

;

Oltejul in stinga

ca-

in

Pielesti

lasct

346 boT, i#6 vacT, 18 1256 ot si 522 porcT.

gSsesc

si

in jud.

com. Viisoara, dreapta

$oseaua jude£eana ce trece prin

sat,

Ghercesti-Izvorul

p^trunde

caT

:

sub pamint ziduri

suflete.

Tescureni,

care uda* com. Motoci, MischiT,

ET posedS 65

In cat. Curtisoara se

compusS

gradinT, cu o populate,

48

pre,

sunt

hect.

5

Cher-

Cherlesti-din-Vale,

Tepe,

si

Cazil-Murad.

valea

inchis la S.-E. de dealul

si

1864,

hect. pa-

mint din mosiele Curtisoara, Tesluiul,

Mangalia, catunul com.

din

rur.

dat 718

s'au

lesti-din-Deal.

pi.

TE?ILA

595

hect. ocupate

Terzi-Veli,

: :

a

doua

1878

cauza

a-

ve-

in d£t. Tesila,

de locuiton

si

de decedatul Bucur SaVulescu,

ambele deservite de 2 preoJY; o scoala\

LocuitoriT, in

Hosted by

numSr de 229,

Google

:

TE?ILA

mo^ia statuluT

900

du-lt-se

Vite

1864, pe

miei

a EforieT, din,

$i

500

12

boT,

604

01,

cu acela^T nume,

rur.

Pele^ul,

pi.

pe apa

comuneT,

in-

tindere de 5C00 hect., pendinte Tetila, pi. Pele^ul, jud.

Prahova, formata din trupurile

Gilma, Carabanul-cu-Boia, Lacu-

r^strae, din care 3 circulare,

pul,

$i

dirsta.

La

Prislo-

rile-cu-Rusul, Rusul-d.-j.,

Podurile

Virful --Negra-

<>i

In partea de

comuneT,

a

S.

numit Cheia-Te^ileT,

punctul

se afla o cariera de

aparfine statului

piatra,

$\

care se scoate anual in termen

mediu p2na

12000 m.

la

c.

muna de

in

co-

7 circiumarT.

Veniturile

$i

neT se urea la 7308

in

Tran-

de o

este strSbatuta

silvania,

$0-

sea care o pune in legatur3 cu

Brebul

Din

Telega.

51

aceasta

comuna

$osea pleaca* o alta spre

Comarnicul.

De

Tetcoiul,

Dimbovi^a,

sat, jud.

pi.

Cobia, cat. com. Mogo^ani.

stanfa,

com. urb. Cernavoda,

in partea

de V. a pla^eT

§i

intre

Dunare

intr'o

generala de Se desface din Cernavoda $i se sfir^e^te

N.

virful

valea Carasu, in dreptul dea-

in

mit Cheia-Te^ileT, unde se

ter-

taiata

de calea ferata Cernavoda-

mini comuna, este brazdatS de

Constanja

$i

mun$iT: Fundurile

Cernavoda

-

lungul luT

merge drumul coniu-

Sili^tea,

Ca-

rabanul, top pe partea stinga a

Top

ace^tT

pa^unarea

De riul

la

?i

Gilma-SecarieT.

munp servesc pentru la

e

udata de

Doftana, de piraele Negra

Hermeneasa, FloreT $i Pris Mogo^oaia lopul, §i de vaile Ciopirceni, Gilmeia, Canibanul

Ghimpoasa, tul,

Petri^orul,

etc.

Se ma>gine$te cu nia,

Brade

Sinaia

§i

Transilva-

Comarnicul.

com.

Tetila,

iar de-a

;

stinga JiuluT.

in

intindere de

283

450

hect., sail

suflete.

LocuitoriT poseda: ioplugurT, 1

8 care cu boT

cornute, 150 caT

£i

200

;

man

vite

120 rimaton, 30

oT,

40 capre.

Tetoiul, com. pi.

Vilcea,

jud.

rur.,

Mijlocul, formata din

tune

joe^ti

E

4

ca-

Mandoce^ti, Ruginosul, Vi-

:

^i

Baroiul.

situata pe valea riuluT 01la

te{ul,

confluenfa acestuia

girla $asa.

rur.,

in

partea de

V. a plaiuluT Novaci, jud. Gorj, «>i

la S.

tila, ^i

comuneT Bumbe^ti-de -Jii.

formats din

unde

e

$i

3

catune: Te-

re^edinfa,

cu

Hotarul comuneT e pe

499

719 hect locuitorT

2 bisericT, deservite de 1

spre S.-E. Se afla capitala jude^uluT

Draga.sani, re^edinja

Se margine^te munele

Giule^ti

70

la $i la

la ^i

40

una

cintaref,

de

cu

co-

Rusane^ti, de

1

preot

in cat. Tetila,

Omoricea

;

la V.,

cu teritoriul co-

munel Gane^ti, de care parte prin trasa

linie

pana

riul

Olte^ul

din

sus

§i

desparte §asa de Olteful

cea-1'alta in cat.

Lazare^ti, fondata la 1702 de un

printr'o

Gura-

in capul dealuluT ce

pe

$i

se des-

de

§aseT,

1783,

de

kil.

pla^seT.

E.

fondata de un locuitor Tetileanu, la

kil.

care se desparte prin matca riuluT

o intindere de

cu o populate de

$i

Gamani

Lazare^ti.

Are

$ul,

:

situat

linga Dealul-cu-ViT, avind direcfia

E

S.

Medgidia

nal Chochirleni-Cernavoda.

vitelor.

N.

Roseau a jude^eana

pe partea

dreapta, de mun^iT Prislopul,Ru-

Are o

co-

al

Gorj,

Partea sa mer-

Traian, partea septenttionalS este

Lacurile

$oseaua

cu o populate de 58 familiT,

direcpune

spre

S.

la

Carasu,

balta

§i

dionala este taiata de Valul-luT-

sul,

in

Tetila, cdtun de re$edin$a

cea

intinzindu-se

nu-

iar

da

$i

catunul

Doftana;

maT pleaca un

ordinar, care

pe $es

locul

riuluT

drum

la

co-

prin ^oseaua vecinala

Tetila

situat

la

$i

$i

cat.

Tetila, jud.

de

Negra^ul-Mic, Ciopirceni

pe

^oseaua

muneT

la

sau

comuneT, prin

V.

terito

pana

$i

se

na^ionaia.

Con-

deal, in jud.

Medgidia, pe

pi.

luluT Sari-Burun.

N.

comuna

in

lial Pietro^ani, care trece

din

la S.,

la

Trestieni,

40, iar cheltuelile, de

500, banT 12.

munala

Margineni, jud. Prahova.

de S.-V. a com.,

lei

pMna

la N.,

la S.

sta-

manastirea

de

pendinte

tuluT,

riul

comu-

cheltuelile

bam

568, lei

face prin ^oseaua najionala Fi-

Te§ila-cu-Mun^ii, mo§ie a

Tetera-Bair,

De

30 plugun, 60 care cu boT; 539 vite man cornute, 585 01, 370 rimaton, 56 caT $i 97 capre. Veniturile comuneT sunt de lei

de

piatra.

Comerciul se executa

2.

Comunica^ia

ce

comuneT, din

1826, iar cea de

la

parte improprietaripc Ei poseda

$uluT.

poalele muntelut Negra^ul

sunt muljime de izvoare minerale.

la

cea d'intiiu

reparate:

$i

LocuitoriT sunt parte mo^nenT, in

statuluT,

Doftana, sunt 4 pive, 7 mori (din care doua ftcauri), 1 1 he-

o

locuitor Lazarescu,

a doua, la 181

Te§ila, padnre a

de com.

243 porcT.

In raionul

facind parte din com.

sat,

149 Tepe, 480

caT,

viJeT,

396 capre, 4298 §i

Te§ila,

jud. Prahova.

hect.

196

:

360

taurT,

TETOIUL

596

s'au improprietarit la

vacT,

:;

, ;

cu com. §erbane?ti

Hosted by

;

la N.,

?i la S.,

cu

Google

;

TEJCANT

Cirlogani, de care se separa* prin

com.

Valea-Roscalf.

munele Nadisa

Are o populate de 729 o scoalS; 2

cuitori;

lo

biserici,

catunul Vijoesti, una fondata*

1820,

cea

si

1820

din

l'alta

1792 e

la

Cea

de *rapo-

fecuta*

Vladutu Tetoianu, biv Vel

satul

Stolnic,

si

so^iasa, cocoana Safta,

zugravita* cu

si

com.

cheltuiala

biv

Ardeoani.

dealurile

Aci se

pe an

pe

ghe, Ziua Crucei,

brSzdat

seaua na^ionalaRoman-Falticeni, asezat pe platoul ce separa ba-

cu o populate de 919 locuitori;

1865

in

preot

cintaref,

Budgetul com. e

in

de 1977 1818 lei.

lei,

venituri

la

la cheltuel!,

si

de

Tetoiul atirna Dealul-

fari

si

purine ograzi

de

prunT

pe coaste,^i Dealul-Piriului, acoperit cu padure rine pasunf.

mSrunta

Ambele

direcfia spre S.

si

si

Aci

dealuri au

intre

ele

se

de si

In valea Ruginosul se arlS rui-

de un capitan numit Ruginosul, care a dat numele saucatunulu!

drumun

si

a

Tazlaului-

si

SirbiT,

piriiasul Sirbilor, intre dealuri.

Liuzilor,

aparfinind

1874,

iar

in

SirbiT sunt

1500 hect.

intindere le!

si

venit

anual.

margineste

la

Teu§anul,

N.-E.

cu

insula, in

Dunare, cu

Depinde de

padure.

10 hect.

com. Orlea, jud. Rornana^t.

Tia-Mare, com.

rur.,

E.

in

pi.

Moinesti Podui i-Te£cani-

Balta Oltul-d.-j., jud. Romana^t.

comunale spre

Se compune din satul Tia-Mare, (850 locuitori), si Urdareanca

-

Tetcani trece

satul

so-

seaua jude^eana Bacau-Moinesti.

Distance districtuluT,

:

Bac&u, capitala

la

kil.

33

;

h

Tirgu-

com. Nadisa,

Ocna, 42

kil.

6

kil.;

com. Bucsesti, 6

la

com. Ardeoani,

la

;

la

5 kil.

;

la

kil.;

com.

Beresti, 8 kil.; la

com. Scor^eni,

resedinja placet,

5

cu Parsinoia situata

(191 locuitori).

linga Olt,

pe

E

soseaua

Stoenestt-Izlaz, la 14 kil.

de Co-

34 kil. de Caracal. Are o populate de 1041 locuitori; o biserica, cu hramul

rabia

si

la

Haralambie

Sf.

vita

de

1

(1895),

preot

si

2

deser-

cintare^!

o scoala mixta.

kil.

In timpul Romantlor (sec. Ill

Tetcani,

sat, jud.

laul-d.-s.,

si

Bacau,

pi.

Taz-

resedin^a comunei

cu acelas nume,

situat

la con-

doua Tazlauri. Are o populate de 678 su-

fluen^a celor

numiji Sirbii-Ungun.

Se

Tetcani, mosie, jud. Bacau, pi. Tazlaul d.-s., com. Tetcani, apar-

gasim

medelnice-

Gheorghe Roset,

Statistica din

oT

veni

Este strabatutS de calea vecinala

nesoseluite.

Bacau,

la

leT

altele

Condica

o

3921, bant 75, si la cheltuielT de let 3914, ban! 25.

tun de

Ardeoani.

rur., jud.

248

si

si

dreapta TazlauluT-Mare,

ruluT

capre

3

si

Se compune din 2 catune: Te£cani, resedin^a, mai jos de confluenfa celor doua riuri si pe

In

si

instalata.

Budgetul comuneT e

Tazlaul-d.-s., situata in vaile

Te^canii

Duca-Voda.

de aproape 30000

Beresti

SSrat.

pe

la

fier.

Nadisa

TazlSului-Mare

de

27,

lie

Se

tinind familie! Te^canu, cu vre-o

Prin

pi.

{in

Ghiraesti.

Pe teritoriul com. sunt izvoare ape minerale con^inind suit

cu com. Cirlogani, prin

Te^cani, com.

farina.

moara cu aburT

10 1 porcT,

N., comunica" printr'o so-

sea comunala cu §erbanesti, iar S.,

in

gur!

Vite: 36caT, 815 vite cornute,

nele unei vechi bisericT, fondata

spre

din documentul din 1679, Apri-

cSramizT.

fabric^

fabrics de spirt, bine

afla valea Piriul.

La

pamint

falci

se

gaseste o

pu-

1864,

locuiton,

1

catolicci

legea rurala din

83

Moldove! de al SiretuluT. Are o populate, in matoritate UngurT, de 251 locuitori; o biserica catolica. Locuitori! Unsinul

de parochia catolica Se face bilciu la 20 August. Se numea in vechime Ste{icani, dupa cum se vede

una

si

improprietarit

cu 254

Viilor, cu planta^iuni deviT, tu-

satul Tefcani, cu

cStunul SirbiT.

Dup5 s'a

De com.

1

una

2 bisericT,

'>

ortodoxS si

71 vite marl cor-

caT,

74 pore!.

Ion (dupS

suprafa^S de 1793 hect.,

Toft locuitori! sunt mosneni.

1823.

si

Gheor-

Sf.

Ion Tetoianu

in

34

Tetcani, sat, in jud. Roman, pi. Moldova, com. Mircesti, spre S.-V. de satul Mircesti, pe so-

ort

o scoalX mixtS in satul Tetcani,

ceanu, biv-velt logofef!,

nute

5

;

:

G. Roseti

circium!.

Coman.

infiin^ata in

v£rullor,Barbu-

1769 Vite

o bise-

;

cintaref,

1

cUdita de defunctul

Vel $etrar, Constantin Tetoianu. si

si

la

Boboteazii) etc.

Are o

preot

1

cu

si

Sf.

cu

cu

sarbSton, ca

la

o scoala mixta

;

la V.,

de vre-o 12

DomnuluT,

Intimp.

rica,

Zarea-Te^canilor,

:

Jine

tirg,

flete

la

N.-V.,

Este

Arsura, Sirbii

Stirpa,

fiilor

Tetoianu,

GheorghiJ;a'

lor,

de

protopop Tetoianu

a soviet sale Ruxandra.

de

la

co-

Bosoteni,

la

si

cu

E.,

la si

cu com. Beresti,

S.,

in

Cea

1792.

la

Scorjeni,

com. Bucsesti,

s'a fecut cu cheltuiala

raposatului si

TIA-MARE

597

p.

Chr.),

s'a

numit Antonina,

dupa numele Imparatulu! Antonin-Caracala, si ma! tirziu la Romin! deveni Tia, dupa cum din Vidin s'a facut Diul. Era

Hosted by

Google

:

TIABIA-BABALtC

vechime

in

Romana

stafiune

calea

la

ce mergea de

la Izlaz

la Romula, pe malul Oltuluf, dupa cum ne probeaza 2 ceta^i ce se afla la S. de sat. Fotino confunda Antina cu Tia: 'Avuva 7) Tia, dupa cum le confunda

«Antine ou

Vaillant:

si

de

puncte

sunt

si

Tia»,

geografice

unul de

foarte departate

Tia poate

altul.

Antonina, dar An-

fi

tina nu.

a comunei

Tiabia- Babalic, pi.

deal,

comunei rurale Hairam-

teritoriul

Chioi, situat in partea S.-V. a plasef

cea V. a com. Se intinde

si

la

intr&

;

spre S.

kil.

1

in

ram-Iuc,

se

si

E

Schender.

si

(Frumu^ica),

Tichile§ti rur., jud.

termini

in

valea

acoperit cu paduri

com.

Vadeni,

Braila, pi.

si-

Tortomanul si pe acel al comunei Seimeni, facind hotar rur.

Seimeni

intre

voda. Este

si

comuna Cerna-

formata de unirea

Geaba-Culac si GeabaSe indreapta spre V. si se deschide in DunSre la S. vailor

Ceair.

satului

Seimeni-Midf.

Tibrinul, incepind tre V.,

de

In

la E.

ca

Ramazan

Purcare^i.

si

de

nerate

la

E. catre V.

si

N.,

Va

pugi

Dunarea.

E., cu

si la

Are o suprafafa de suflete;

15748 de 2460

o populate

cu

hect.,

cintare^i

si

Drumuri:

la

S. (6

S.-V.

V.

spre N. (17

la Braila

kil.),

spre

Silistrarul spre

(10 kil), la

s'a

Ma!

8 10.

infiin^at

inainte

Frumusica. Rusii

pe

lac,

in jud. Constanta,

Medjidia, pe teritoriul com.

rur.

Seimeni.

E pu{in

situat

mai

madan,

in

muna. Pe

aci era

drumul postef

meridionals

S.,

cu

V.,

cu

la la

;

Dunarea.

din

intindere de

care

vatra

180

1

hect.,

ocupate

hect.

75

de

gr&dinele satuluY, cu o

si

populate de 92

familii,

sau 538

Relieful sau e

accidentat

prelungirele ;N.-V.

Erchesec (189 m.)

ale

cele

si

de

dealului

de N.

ale dealului Olacul (124 m.),

am-

bele

aco-

aflatoare

cu

perite

hotar

la

pasuni

^i

si

sema'na'-

Movile sunt purine,

artificiale

acoperite cu verdea^a.

si

Dunarea,

la V.,

pe 2

uda

kil.,

com., formind ostrovul Atirna^i (70 hect.), acoperit cu

In

salcit.

Dunare se deschide

Budgetul com. e la venituri de 5359 let, 4 banT, si la cheltueli, de 5109 lei, 50 bani.

care se deschid urmatoarele vai

Tichile^ti, toulu!

sat,

muchea

pe

pla-

de N. a jude^ului

Braila,

de

orasul

17

kil.

spre

S.

Are o

intindere de 97 hect.,

populate de 1206 locuio scoala mixta o biserica, 1

tori

;

;

de locuitori

cladita

si

1

la

1852, de-

de

2

preojl,

2

cintarepf

paracliser.

Vite

si

in

la N.-E Tichilesti ambele pe stinga; Da-

Batacli-Dere, S.-E.

lasma-Culac

,

Ja

N.

si

N.-V.,

pe

dreapta.

Tichilesti, satuc, jud. Tulcea, ase-

Braila.

cu o

Ce-

piriul

chirgea, ce trece prin sat

la

:

1310

cat,

4260

vite 01

man si

cornute,

800 rima-

zat intr-una

moase

sat, in jud.

Constanta,

cele

mat

dealului

fru-

Gil-

mele-Insirate, din plasa Isaccea,

comunei Luncavifa, si de E. a comunei.

pe

teritoriul

in

partea de N. a plSsei

Are o populate de 37

locui-

tori.

din

Tichile§ti,

din

pozifiT ale

Un drum

tori.

la

partea

?

(al

Ca-

cSt.

vechi Braila-Calarasi.

710

pe valea Tibrinului, E. de lacul Ra-

cu

Siriul);

Topalul

rur.

Are o

razboaele

in

-

pi.

E.

com.

(al

fluviul

la

numea

se

cu TurciJ au trecut prin co-

lor

la

cat.

Muslu

turi.

Comuna 1

cat.

jud Ialomh;a, desparfindu-se prin

Chiscani spre N.

Osman

la

kil.),

(9

o

Valea-Cinepei spre S.-V.

la

kil.),

;

;

N. cu

la

si

suflete.

Gropeni spre

la

kil.),

(7

paracliser

1

Siriul)

com.

biserica, construita in

1

1854 de locuitori, cu hramul Sf. Voevozi, deservita de 2 preop,

servita

Tibrinul,

Se margineste

si

cu Gropeni

la S.,

unde

Dalasma-

piriul

in

al pi-

locul

la

Culde.

manul;

pu-

mergind printre dealurile DermengiuluJ si Cerna voda la S. si In Izlaz la N. spre

tin

deschide

se

com.

la

Cursul sau are o direc^ie ge-

Cechirgea,

Os-

valea

se afla lacurile Tibrinul,

spre S.-E. de resedinfa

si

vale, in jud. Constanta,

Medjidia, pe teritoriul com.

pi.

cea de S.-E. a com.,

si

canijla V., cu Silistrarul

kil.).

Tibrinul,

kil.

de~ resedin{a

(10

tuf&ris.

si

6

la

tuata pe malul sting al Dun&rei. Se margine^te la N. cu Chis-

Ha-

Dobrogea pe de virful la-

a pl2seT

riului

scoala mixta.

samcea

de V.

GhizdaYesti, pe malul drept

dealul

satele Deli-Iusuf-Cuiusu

si

trestie.

2

printre

de stuf

acoperita

hect.,

din Bulgaria, desfacindu-se din Circ-Bair; trece

Hirsova, catunul com. Ghiz-

pi.

daresti, asezat in partea

Are o suprafa^a de aproape 15

jud.

in

Silistra-Noua, pe

cea vestica a pla-

si

sei.

lea-Cinepei

Constanta,

TICHILESTl

598

duce

drumul

vecinal se desface

Isaccea - MScin

si

aci.

Hosted by

Google

3 ;

TICHIR-GHIOL

Tichir-Ghiol. Vezl TechirGhioL

T\CO$\i\) piriia§ jud. Neamfu, care y

formeaza

Tichirisul, Putna,

com.

rur.,

Vrancea,

pi.

malul sting

TIGVENI

599

jud.

in

situata pe

Putnei, pe coasta

al

in tot cursul

despre

tarul jude^utut

pe ripa

si

nume,

last

la

piriuluT cu ace-

de capitala

kil.

37

E

udata de

Putna

riul

de

si

piraele Tichirisul, Colacelul, Ba-

com. Dedulesti, fecind parte din

vania; se varsa pe dreapta

pi-

lanul

Chilimetea.

si

rosul,

e

si

RugetuI

Tichirisul (unde

si

primaria

suflete;

Are o

comunei).

populate de 262

familit,

sau

hramul Adormirea,

2

si

filiale,

din care una cu hramul Sf.

hramul 1

RugetuI

in

de

Du-

cea-l'alt3,

si

Voevozt

S-£it

scoala

o1

biserica parohiala, cu

1

niitru, in

1

meserit,

infiinjata*

Budgetul comunei e la veniturt, de 2240

let,

cheltuelt,

la

si

de

let.

25 plugurl

:

de her, 6 mort pe

1

apa; 277 boT, 190 vacf, 69 cat,

985

01,

72 capre

Doimna

NamSesti

prezinta, intre

133 porct.

si

si

si

apot

Stoe-

o larga depresiune, care

poate

fi

considerata ca zona de

Tigvele, munte,

Tigveni, com.

trece

logul,

acelast

nume,

1

Vrancea, jud.

pe malul sting

Putna, situat Putnei, la

comuna cu

in

pi.

ora de Vidra.

l

\±

Are

hramul

biserica parohiala, cu

Adormirea;

al

infiin^ata la anul

1883.

S.

are

si

o

poteca

care

Tiefeloaga (1500

virful

prin

si

piscul

Prava£ul,

care

Regiunea deluroasa

co-

prinde dealurt foarte inalte pilna

menea).

La

S.,

regiune

aceasta

este taiata de piriul Circinovul.

Tiefeloaga, virf (1500 m.), pe masivul cu acelast nume, jud. Muscel. Are o poteca* care duce P&pusa

cu

acelast

nume,

in

cu

in

veni

una cu hramul S-^ii

si

Sf.

cea-1'alta

Voevozt

si

2

filiale,

Dumitru,

in

hramul

cu

in Parosul.

com. Bicazul,

in jud.

pi.

situat la hotarul

o scoala

;

lo-

in

biserict,

Blajul

Tig-

si

8 circiumt.

;

si

vact,

235 rirnatort, 66 capre si 195 ot. Budgetul com. e la veniturt

de 4484

la cheltuelt,

si

let,

de

3994 ^t.

comuna

Prin

soseaua

trece

Curtea -de -Arges

Rimnicul-

la

Vilcea. Tigveni se afla

cam

la

20

de fie-care din aceste dou£

orase.

Aci (la

se

un

{ine anual

bilciu

9 Martie).

Tigveni,

facind

sat,

rur. Stanesti, pi

parte

din

Oltul

d.-j.,

Are o populate de

jud. Vilcea.

sat, pi.

cu 160

suflete, jud.

GalSsesti, facind parte

din com. rur. Ratesti-Furduesti.

Are o S-fit

preot

locuitort.

Tigoiul,

Piatra-Muntele,

despre

Tran-

silvania, linga satul Chisirig.

jud R.-Sarat, catunul com.

,

deni, asezat in partea

comunet, pe

Oratia.

355 126

pi. Ji-

de N. a

piriul Cotatcul,

pe

drept, la 3115 m. spre de catunul de resedin^a

malul

Neamju,

sat, in

Rimnicul-d.-s

N.-V.

Tico§ul, cdtun,

4

Vite: 73 cat, 652 bot

Arges,

318

Tig-

si

bisericS,

Voevozt, si

1

cu

hramul

deservita

de

1

cintaref.

biserica pa-

1

hramul Adormirea,

catunul Tichirisul,

RugetuI

comuna

Momaia

care se termina la S.

prin piscul Pravajul.

Tighina,

Vrancea,

pi.

jud. Putna, avind rohiala,

si

Balilesti,

:

populate de 740

Balilesti, Balteni,

Muscel (com. Ge-

tese din jud.

TopoSe

Pitesti.

satele

Are

pologul.

se termina la

are o frumoasa vedere asupra Ru-

com. Tichirisul, parohie,

din

pi.

de

kil.

Aci este resedin^a placet To-

Regiunea muntoasa este ane-

scoala de meserii,

1

31

Balteni, Blajul,

kil.

Tichirisul, cdtun,

la

compune

soseaua Rucarul.

duce prin

pe apa To-

rur.,

pologulut, jud. Arges,

cuitort.

voioasa

Vezt

jud. Gorj.

Titvele.

cea deloasa

care

de 1500

populate cu fag, jugastru,

veni, cu o

prin

Ba-

ocolul

frasin si ulm.

desparjire a pSr|et muntoase de si

VII,

intindere

la

nesti,

carulut.

Locuitoiii poseda

de lemn,

riulut

dispare spre Titu. Acest masiv

m.) pe Papusa

1883.

2164

de confluen^a

cu Argeselul. Se prelungeste

cu

Parosul

in

Are o

hect.,

Tiefeloaga (Jefeleica), masiv, intre riul Argeselul si riul Dim-

S.-E. spre Pitesti-si-Gaesti

Se compune din catunele: Pa-

circumscripta beni.

riulut Bicazul.

rat

in

Transil-

bovija, jud. Muscel. Este inconju-

jude£ulut.

Dedule§ti, p&dure,

-

jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s.,

dealulut ce formeaza podisul Tichirisul

Tigoiul

ho-

si£u

Are o cu

hect., familit,

biserica, cu

1

intindere

o

cam de

populate de

Tigveni,

sat,

pi.

Topologul, facind parte din

com. rur. cu acelast nume. Aci se afla resedinja subprefecturit piaset Topologul.

Are o biserica vechie, zidita de Stolnicul Dinu Bratianu, tatal frajilor

preot

tianu, cu

1

cinta>e{.

locuitort,

pe apa Topologulut, jud. Arges,

sau 493 suflete; o si

cu 460

Ion

si

Dumitru Bra-

hramul Adormirea.

Hosted by

Google

timAre$ti

Timare§ti,

TINOSUL

600

cu 36

sat,

locuiton,

jud. Bacati, pi. Tazl£ul-d

com.

-s.,

cul, jud.

c2t.

E

aproape de malul

Basasti, situat

sting alTazlaulut-Mare, la poalele

3800 m. de

dealului Bourul, la

poseda

cornute, 36 01

si

19

:

vite

porcT.

8

pe valea

80

la

defului

riuluT 01-

de a

kil.

3

ju-

plasei.

Se margineste cu com. PleGradistea, Pirieni, Veaca

soiul, si

Are o populate de 368 Timi§e§ti, com. despre

N.-E.

Mijlocul, jud.

valea riului

E

partea

in

rur.,

a plSseT

Neam^u, Moldova.

De-Sus

situata pe

Preutesti,

PlSesul,

za£i,

Bu-

:

Are o

Timi-

scoala; o

Vite:

intindere de 2 130 hect.;

cu 2 preopf

3 dascalT;

si

o scoala. Vite: 358

vacT,

474

1709 o)f, 94 caT, 360 porcT. Comunicajia cu satele vecine

se face prin soseaua

Pascani

prin

si

T.-Neam^u-

drumul Timisesti-

PSstraveni.

o

;

Olteful.

boi, si

71

130

familiilor

com.

cheltuelile

si

tul,

brazdata de dealurile

la

de

S.

Cisla

si

riul

;

TirguluT, pe

pi.

curge apoT pe

comunele SSceni, ButcuRadoesti, Anto-

Sfintesti,

Licuriciut,

si

de unde se

in-

drepteazS spre com. Mavrodinul,

varsa

depSrtare de ci^i-va

la

kil.

Vedea.

in

Numirea multei

acestui

ce

tine

Este

lui.

riij

se atribue

poarta

in albia

de clisos nSmolul

atit

ape,

in

cit

abia se pot

desnomoli carele cu

Ol-

:

pe

cind

boT,

si

udata

unele vadurY.

la

Apa

Dealul-Pescenet, Bibolea, Pis

cul-f iganilor

Tirgul.

de com.

se intimpla s2 treaca printr'insa,

se urea la 673 anual.

E

in

Ciurari,

aceste!

Plesoianu.

si

unde se varsa in Apa-CiineluT, la marginea satului. Apoi amindoua aceste ape, impreunate, se

oT.

improprietarit

mosiele

Veniturile

548

junci,

si

1861

riul

capre

s'aii

pe

1864,

la

la

56

cat,

LocuitoriT

si

Tina, fondata

moara pe 13

Piriianu boi,

in

bivoli, 12

4

vacT,

o populate de 1889 suflete; 2 biserici,

de zid

de

facuta

Vladaeni,

de V. N. Plesoianu,

Ungheni.

sesti si

Valea-Mare, proprietan

intrS

com.

la

nesti

cat.

mijloc

la

apropiere

din

trisul,

lo-

in

pe

Te

jud.

riu,

Zimbreasca, dintr'o padure Pie-

cuiton; 2 biserici, una de lemn,

cea-1'alta

formats din catunele

Incepe

lesti,

fostii

(Riul-),

Teleormanului

plasile

linga

N. cu jud. Gorj.

la

Tinoasa

leorman, strabate

de capitala

kil.

la

si

2

Valea-Mare.

si

situate

tejul,

satul Basasti (scoala).

Locuitorii

Vilcea, formats din

Tina

:

si

acestui piriu este galbue

pare a

maT mult

fi

Tina ce poarta

Olteful.

stStatoare.

in albia lui pro-

vine din cauza terenului argilos

Timi§e§ti, pi.

sat, in

De-Sus

Mijlocul,

situat la

sesti,

jud.

55

Neamju,

com. Timi-

kil.

o biserica,

;

preot

si

de

deservita

o scoala.

2 dasc&lT;

160 boV, 230 vaci, 275 oT, 40 cat, 200 porcT.

Vite:

809

juncT,

Vechimea uricul

lui

6942 care

su-

Tinoasa,

$tefan-Voevod, Aprilie

intareste

pi,

de V. a com.

rur. Pisica, situata

Balta-Cluciului

corn

luT

24,

din prin

Popa Iuga

la

Buciumeni,

Gura-Studen^ei, satul Ti

amindoua parole de Strimba

si

din

virf

ju-

pana

gura.

Timnea, d.-f.y

formats de

are forma unui

com. rur., stafie de

jude^ul

Mehedin£i.

dr.-

VezI

in jud.

MScin,

pe

Pisica

in partea

parte

de{,

;

E

cea

si

o intindere de 60 hect.

si

Tinda, grind,

dru Voevod: satele la

Matin

pe grindul Tinda.

si

misesti,

Tulcea, in par

baltft, jud.

tea de N. a

harazirea parintelu! s3u Alexan-

si,

;

teritoriul

Tulcea,

com.

pi.

rur.

de N. a plasei

cea de V. a comunei; este o din

marele grind

piriu, in jud. R.-Sarat,

plasa Orasulut, com. Odobasca.

Izvoreste din dealul Piciorul-Nu-

uda partea de N. a co-

culuT,

munei si de se varsa in riul Rimna, mat sus de cat. Odobasca.

Tinosul, com.

parte

facind

sat,

Tinosul,

rur.

pi.

din

Crivina,

jud. Prahova. LocuitoriT s'au im-

proprietarit la

1864.

Pisica,

coprins intre balta CluciuluT, girla

Tinosul

sail

Tinoasa,

sat,

Dunare. Se impreuna

jud.

cu grindul Gemenei. Are o forma

cat.

semi cerculara

partea de V. a comuneT, pe

Ciulneful

si

si

o intindere de

1 hect. E taiat de drumul co1 5 munal Pisica-Azacliul si acoperit

cu pasuni

si

pu^ina padure

la

N.

Timna.

riul

R.-Sarat,

Rimnicul,

com. Dealul-Lung, asezat Tinosul,

Tinosul, cat.

plaiul

de

la

la

7

m in pi-

poalele dealului kil.

spre

V. de

resedin^a, Peleticul.

Are

o intindere de 80 hect., cu o po

Tinoasa, Tina, sat

albiei sale.

satuluT o dovedeste

(1434), el

al

jud. Arges.

Tinda,

Are o populate de 958 1

Vezi Vatasesti,

sat.

de orasul

Piatra.

flete

Tincule§ti,

si

com. rur.,

pi.

Mijlo-

Tinosul.

sat, jud. R.-SSrat.

VezT

pulajie

de

50

familiT,

sau 207

suflete.

Hosted by

Google

;:

T1NOSUL

Tinosul,

pe un pise

cetate vechie,

maluluT

al

Prahovei, jud. Pra-

linga com. Pucheni-Mici.

hova,

cam

Este inconjuratS de un val

de 2 m., de p&mint

de

fragmente

olarie

4

de

kil.

rosie,

ce-

Racova,

pi.

com. Lipova, trece pova, unde,

superior

intr'un strat

prafefet,

un

fier

mica unelta

Vasele poartS pe coade

ornamente tistica.

de

framintat

si

buze

si

dezvoltare

Eie sunt din lut

ales,

ar-

bine

bine ars, indicind o

industrie oare-care.

Intre altele,

se varsa

si

meaza

mijloc, cu substance carboni-

Tisa-Silvestri, Siretul-d.

pi.

pe

situat

piriiasele

sat,

Bacau,

cu

108

pi.

com.

for-

;

sat, jud.

Ialomita-Dimbovi^a,

cat.

plaiul

com.

data

Odobul

Tisa

la ;

pe

si

Silvestri, la

si

sat, jud.

Dimbovija,

Ialomija-Dimbovi^a,

cat.

ts lemnelor,

plaiul

com.

a pietret de var.

1

799, cu

1

era

tr'o

vreme cu

Frumuse^ea,

preot

mea

1

2 cir-

parte din com.

sat, facind

32

:

296

caT,

man

vite

foiasa,

prinde 3

Bac£u,

jud.

pi.

com. Odobesti. Cu-

Siretul-d. -s.,

StatuluT, cu

a

parj:t:

hect., ce apar{inea

Roman), a

lui

cu 45 hect.,

si

Hie

a

dul,

sS

mat

in-

Dascalescu,

Lu-

familieT

Tisaul, com.

rur., in

pi.

pe

279

kil.

Locuitorit s'au improprietSrit

la

26

de orasul Buzau. formats din

c5t.

:

Glodul,

Pisculeni, Tisaul, Sf.

Geor-

ghe-Nou, Strejeni, Valea-Capret

Tisa, rur.

sat,

facind parte din

Moreni,

Prahova. Are

pi.

com.

Filipesti, jud.

o biseric2,

con-

struitS din temelie laanul 1893.

Tisa,

sat, fecind parte din

com.

si

fac ca

etc.

m5-

TisSul,

com.

aceastS

Cat de comunica£ie sunt

Valea-Rea, cu o populate de

:

so-

seaua vecinalS Niscovul-TisSul

com.

soseaua

si

Tisaul-Laposul,

prin Glodul.

Are o suprafaja de 9360 hectare.

Propriety mat insemnate sunt: Vatra manastiret Ciolanul, Sf. Gheorghe-Nou, Slo-

Bradul-Berca,

si

Naeni-Sfinjeanul,

ale

BSdeni, Burdu-

Cai, CStunul, Fr£sineanca,

Glogoveanul, cioaia,

Halesul, Leiculesti, Linia-Ciolanul,

1864.

§i

fie

sesti,

locuiton ;obiserica, fondatS

la

mine-

Strata,

malurt ale riuluT Niscovul,

E

izvoarele

Fa^a-Inalta

ambele

Prahova. Are o populate de

jud. Buzati, situate

1893.

mulji-

statulut; apot:

jud.

la

din-

Ciolanul.

intinderea,

padurilor,

rale:

exists

schitul

al

Li-

si

una din cele mat important^ si mat vizitate din judet.

porci.

47

si

Apostolache,

Podgoria,

sunt

cSt.

nSstirele Ciolanul, Ceta^uia, Bra-

rur.

pi.

care

nia-Ciolanul,

cin-

si

1'alte

XlX-lea, afarS de Halesul

bozia

Tisa,

Cele

fon-

si

con-

vechie,

foarte

inceput numai din sa-

la

biserica,

o moara cu aburi

Vite

Com. e sisted

formate in decursul secolulut

doua sate: Tisa si Are o populate de o

4600

let.

tul Tisaul.

pascu, cu 286 hect.

Valea-Lunga.

in transpor-

desfacerea £uicet

in

2V2

nainte niSnSstirei Dolgesti (jud.

Tisa,

vSrar.

Sta-

din

cornute

279

Colibasi.

1

:

Comerciul const2

com. Odobesti,

s.,

Tisa-Silvestri sad Salavastrul,

Dimbovija,

Meseriast sunt

si

BacSu,

jud.

sat,

piriul

Silvestri.

pddure Tisa,

231 porci.

si

Sanduleni, situat pe stinga Tazlaulut-Mare.

si

rotarT,

din 1874, acest c3t.

tistica

locuiton, jud.

Tazlaul-d.-j.,

152 capre

01,

51

tepe, 3 minjf,

fierari

ciumT.

Tisa,

18

cat,

Li-

de com. Odobesti. In

kil.

t£re{

zate intr'insele.

24

Budgetul com. este de

412 locuiton;

la

fac&u.

1

sesul

piriul

o mica cascade.

aci

cu o gaura

£urloiu

si

4 lemnart, 60 2 butnart, 7 cizmart, 6

mit de locuiton Duruitoarea

compus

chip de

prin

in

480

teritoriul

confluen^a, e nu-

la

gasit si doua ulcele de o forma ciudata, cu o m&nuse si

s'a

in

morT

cu£it

impletiturt de di-

si

grade

ferite

o

si

forma de

in

su-

al

de lance

strSbate

22 circiumT; 6

2 paracliserl;

si

Vite: 857 bof, 230 vadf,

§i pirtii, jud. Vasluiu,

vase

substance carbonizate,

deservite de 6 preoft, 5 cint&re{t

vifeT,

Tisa

si,

de resedinfS. Are

c2t.

mic5 cStime de meiu carbonizat cu

Tisa, la

o populate de 62 locuiton.

Tisa, vale

negrisoara; carbuni; o

si

OlSnesti, plaiul Cozia, jud.

rur.

Vilcea, situat pe valea

Obiec-

ars.

ce s'au gasit aci sunt

tele antice

nusie

T1SAUL

601

N5eni

lare, sail

ale

Meli-

Leiculesti, si

Tisaul, particu-

cetelor

mos-

de

nent: BSdeni, Popesti, Genestt, Proscant, gestt,

Marculestt,

N^ent, Bunt

si

HodoroRat.

Te-

renul e muntos, strabatut dela

2650 locuiton.

V. spre E. de frumoasa vale a

Are o scoalS, in com. Valea bisericT, dintre care Rea 7

riulut Niscovul, ale c2ret

schiturile Ciolan

Cet££uea, ca-

lare.

tedral£ fiind mSnastirea Bradul,

E

;

si

sunt acoperite de

avuta

in

malurt

pSdurt secu-

substance mi nerale

76

66700. Marele JHcfionar Qeografic. Vol. F.

Hosted by

Google

TISAUL

si

TITIRECIUL

602

maT cu seam2

ape

in sare si

Tite§ti,

500

sulfuroase.

Muljimea

a

padurilor

fScut

Arges,

suflete, jud.

Lo-

pi.

facind parte din com. rur.

vi,stea,

ca o mare parte de locuitor! sa

Titesti-Bratovesti.

Aci este

se ocupe cu

sedinfa primaries

Are o

si

lucrarea lemnuluT,

in special cu rotaria.

cu hramul

rica,

com. Tisaul,

cfttun, al

Buzau, cu

270 locuiton

jud.

re-

bise-

IngerT,

Sfin^ii

deservitS de un preot

Tisaul,

de

o populate

cu

sat,

un

si

cin-

rur.,

jud. Arges, pi. Lovistea, la

Tisau^i, sat, cu 30 locuiton, jud.

de

riul

Satul-Burdujeni.

de com.

kil.

plaseT,

E

Suceava, in partea de S. a corn.

78

la

si

(Podul-),

jud.

in

colinti,

c&t. Ciuta,

Ceta^uia

Are renumite

Nifon.

de

kil.

de

Are

de 3144 2630 let.

situata la S.-V., pe partea dreapta

rimatorT

pe

Bogd^nesti la

drumurile

la

poalele munteluT

E 14

de

la

7

de

1798.

1500

oT,

man

cornute,

360 capre, 180

2 asinT.

si

una in

p^nS. la malul TrotusuluT, casa in

Costache

Negri.

OrasuluT,

com.

cat.

pi.

Andreasi,

Titila,

la

BrSila,

jud.

coprins intre ramifica£iile DunareT-VechT,

coaia

la S.

spre E. de privalul Tit-

si

Este

covul.

de ostrovul Tur-

format

de veriga

pi.

munte,

in

jud.

R.-Sarat,

OrasuluT, corn. Andreasi.

desface

culmea

din

Se

AlunuluT,

impiedica' cursul riulut Milcovul,

formind

in jud.

Mehedin^i, plaiul Closani, £inind

de com. ca

aci

una

din

ra^ulut.

m.

s:

e

Are o

inalfime de

acoperit

cu

rur.

Orzesti.

in StSnesti

In

stine

mele de

de

01.

Chitila,

deopotriva

si

cStunuluT

virf

Putna, eel mat inalt

cresterea

si

nu-

Titila.

munteluT Monte-

se ocuptt cu

si

oilor,

a

a vitelor marl cornute.

de

Govora,

riul

resedinfa

de resedinja

kil.

o

;

scoalS

jud.

si

plaseT.

2

;

in cat. Titireciul

lo-

bisericT,

cea

si

l'alta

Teiusul. schitul

Titi-

reciul.

154 locuiton s'au improprie1864,

ia

si

dindu-li-se

mosia

pe

pe mosia

534 Go-

statuluT

Titireciul, pen-

poseda

LocuitoriT

al

in lanjul

A!unij>uluT, al

din ramul dintre Milcov

jud.

Magurel si

Putna,

28

:

167 boi, 222 vacT, 357 porcT

si

Pe

caT,

oT,

330

4 capre. Govora,

riul

raionul

in

comuneT, sunt 2 morT. Veniturile se urc5

cheltuelile

si

1385

la

vor de apa

com.

lei.

In cat. Titireciul este

un

iz-

salifera.

§oseaua

Rimnicul

-

Ocna-Go-

vora-Titireciul-Bunesti inlesneste

comunicajia. In raionul

com. sunt Dealul-

luT-Dragota,

orul,

si

si

acest

Titila,

cailor

O

800

care se aplica

Bratilov,

si

mat

pa'durT

Mai are

loeuese mat mult UngurenT, care

sat,

cele

frumoase pozi^iunT ale plasei

si

Titerle§ti, sat, cu 83 case,

dealurile Teiusul,

din Bucuresti.

Titila,

pSsunT. Vara se aseaz3 pe dmsul

Titcovul.

3

dinte de Eforia Spitalelor Civile

Andreasi.

brdzdeazS partea de V. a com., ostrovy in

pe

Mosia {inea de R.-Sarat,

jud.

o casa mare, incon-

juratS de o pSdurecare se intinde

Vil-

Are o populate de 765

Titila, sat, in

kil.

jud.

rur.,

pe linga

si

kil.

cuiton

vora

la

com.

situate

l.i

spre V. de cat. de resedinfa,

Gheorghe, cladita

protopopul Ion Tisescu

Titcovul,

rami-

Titireciul, Firesti si Teiusul.

:

hect.

locuit

PatSrlagi; e

cea, pi. Ocolul, compusa' din

venitun,

ce

trecatoarea

si

cat,

Titireciul,

2

a

Marea-Neagra.

fica^ia Titilele.

pe poalele dealuluf

care

nu se opreste

si

si

punct trigonometric; are

120 familiT; o biserica, cu hra-

afla

Tecuciu,

Catina, c5t.Moara-luT-Ienica; face

asezat in partea de V. a com.,

Aci se

Dunare

hotar despre com.

tarit

Sf.

Rimnicul,

Titila, munte, in jud. BuzSii, com.

Chichi&ul. Are o populate de

mul

din

cirnpia

alta,

Braila,

si

cit la

o

Vederea se intinde

jude^ele

Gala£i

fie-care sat

la cheltuelT,

iar

lei,

Vite: 900 vite

40

si

de

si

Firesti

Budgetul com. e

a com. TirgulOcna, jud. Bacau, pi. Trotusul,

Oituzul

in

cat.

locuitori.

bisericT, in

3

cu o

Titesti,

una; o scoala.

cite

Tise^ti, suburbie

la

3 sate: Bra-

si

populate de 1188

Schitul-

si

cariere

sub numele de Ciuta.

due

Pitesti.

situate la poalele munteluT

tovoesti, Cucoiul

piatra de construcfiunT, cunoscuta

a TrotusuluT,

munpf,

de

frumosii sat

Clabucetul.

Buz&u, com. Magura, intre mun^ii

40

rur. §uici, resedin^a

Se compune din Tisei

vede

s£u se

virful

jud. Putna.

de

tSref.

Tite§ti-Bratovoe§ti, com.

apropiere

Din

parte Vrancea, cu

69

si

case.

Botosani, in

situat d'asupra schituluT Tarnija.

:

Crucea-de-PiatrS,

dealul Teiusul, Dealul-Viilor, Lespezilor,

Valea

•

CornuluT, luT

-

MogoT,

Coasta-Mare, a-TeiusuluT,

Poeana-Galbena, Stejeretul, Ri-

Hosted by

Google

;

:

TITIRECIUL

T1TULE?TI

603

Magura-Popei

chifile,

:

luna

veal& la

Fintina-

si

Octombre,

lut

seaua nationals Bucuresti-Pitesti,

zu-

fiind

gravt Popa Gheorghe, Ignat Ego, Iorgne,

Rece.

Titireciul,

com.

rur.

jud.

Vilcea.

Ocolul,

Titireciul, pi

Aci

e

re,;edin£a

com. Are o pop. de 164 locuitort;o biserica, cu hramul S-pi ApostolT,

din temelie de

zidita*

Ocnele-Man, rata la

1852,

la

Titireciul sau Ungureanul>dea/,

repa-

si

Vilcea, pe dreapta Riuluf-Sarat,

prelungindu-se spre S.

in

raionul

com. Ocnele-Man, jud. Vilcea, intr'o pozifie frumoasa', zidit

Mihaiil Cantacuzino,

1680,

la

veala

terminat

si

de

intinsa'

riul

monah

treT

§u£a

si

peste

unul

Com.

deanu.

de d'asupra useT de afarS are urmatoarea coprindere

pune din 8 c3tune

Aceasta*

Titireciul,

unde

hramul pe numele Arhie-

Dasc&l

si

Dumnezeeasca"

si

numeste

ce se

bisericH.

se pr^znueste

reulut

sflnta*

(Gura* de aur),

Ion

sfintul

s'aii

pi-

:

$uja,

si

altul

se

com-

Titu, Plopul,

Fusea, Codreanu, Hagoasca, Dimbovicioara si AMarunfisul,

cu o populate de 1606

tirnafi,

locuiton.

plaset Bolintinul

toate cele de prin prejur zidirt de d-liif

fiei

de

a judedito-

si

ocol.

In Titu este un mic tirg,

ispr&vnicia d-luY JuplnuluY c&maras, fiind

Kera de lar

d-lut

ostenitor

si

Logoftit

Ocna\

la vel

tegumenulut Kir Ion Ursache, s'au acoperit

de iznoava.

Ferestrile s'au

si

pus

din

case

acum, prin nevoin^a p&rintelui Ka-

si

s'aii

scris si

pisania aceasta in zilele prea luminatuluY

Imp&rat Carol Vl-lea. Leat (nedescifrabil).

Inscrip^iunea din nSuntru are

urmatoarea coprindere:

de

Titireciul,

S-tuluY Ion zidit

pr&znueste

Zlataost, din

de d-lut

r&posatul

Cantacuzino, vel-sp&tar,

mojit

si

cu alte ce se

trecind multa

vreme

hramul

temelia et s'a

Juptn

Mihaiu

afla'

la

intr'insa.

mijloc,

nu

§i

leatul

1746, s'au indemnat p^rintele egu-

men Damaschin Monah de au

infrumuse^at'o cu

din n&untru, precum se

luminatulut

Domn

Cernavodeanul, zugr&veala pe vede, In zilele

Ion Constantin Nico-

Voevod Mavrocordat, fiind ispravnic K... Kliment, si s'au s&virsit de zugr£-

lae

comerciu

com-

pr^valit

de

si

diferite

Septembrie

13

Se

tilnire

Aci este punctul de

1896

al

liniei

ferate

goviste cu linia

Titu-Tir-

Bu-

principala

Cornetul;

la

la E. cu com.

V., cu Marunfisul

cu Branistea

Odobesti.

si

la

S.,

cu

Se desparte de Cor-

netul prin cimpie

si

apa Negri-

soara, de MaYunJisul prin

R3s-

toaca, de Branistea prin cimpie

de Odobesti prin padure,

gindu-se cu

331550

Cornetul

prin

le-

so-

lei

in jud.

Titulesti

lurile

stinga la

40

8

kil.

si

Dorofeiului

de resedinja

N. cu Crim-

la

Vedea,

riul

de PSdurea-Bisericei;

cu Valeni

cu

V.,

la

si

la

de Ghimpejeni

separa

o

si

plelsei.

cu

E.,

la

;

Vedei,

a

si

de capitala jud.

kil.

Se m^rgineste poaia

si

Olt,

pe deaUngurei, pe

§erbanesti, situate

pi.

la S.,

riul Cal-

mafuiul, care o separa de Stoi-

Se compune din 2 c&tune si Ungurei, cu o po-

pulate de 989

Are o

locuitorJ.

scoala

o biserici cu

si

urmatoarea inscriptie: puterea Prea Sfintet ficStoare de

via^ Troika,

s'aii

acest

zidit

sftnt

Duuinezeesc IScas Intru cinstea Erarhulut Nicolae

sf.

sale,

si

a

sat

de

la

Marele Mu-

sf.

Ungurei,

la

insa*

un Radu Reu^ea

sf.

stXruin^a

si

sttnjent mosie, ce

si

crestint,

din ve-

tot

a-

r^posatul

de

la alji

care

Ghenarie

groazniculut

Hosted by

cheltu-

danie de

au d^ruit

s^vlrsirea In leatu .1838,

intimplarea

si

din venitul a una

Dumitrache Ungurelu, cum blagoslavnict

cu

biserica*

cestet bisericY, prin adiata sa,

din

si

cum

sfin^ia sa,

nitul mosieY ce are

sutft

si

lauda

si

Protopop Nicolae Protonotarie,

dintr'acest

prea si

sta{ir

a fost de

Titule^ti, com rur.,

iala, atit

la N.,

kil. de Canton 3, mat apropiata\ In^l-

cenic Gheorghe, prin ostrdia

curesti-Vtrciorova.

Se invecineste

linia cea-

68 bam.

si

Cu in-

Mat3-

si

pe

,38.

pe

Titulesti ;

kil.)

si

^imea d'asupra nivelulut M^riT de I52 m Venitul acestei

munala.

Are 4 bisericT; 2 scoale o moarS de abun. Gara Titu este una din garile cele mai insemnate din jud. Dim-

kil.)

pe

aflS

intre sta-

10

TaltS la

canesti.

s'aii

putut zugr&vi, iar cind au fost acum, la

(10,4

stasia cea

7

cu

inzestrfnd'o

la

bile Conjesti (6,5

Gara Titu se leaga cu comuna prin o mica sosea co-

ce se chiam^l

biserica'

unde se

mat multe

articole

bovi^a. Aceasta sflnta

cat.

stafie finala a liniei Titu-

si

sarul

pardosit.

s'aii

Inoit

jud.

linia Bucuresti-Pitesti,

care

Jupln Mihaiu Cantacuzino, vel-sp&tar, cu

indemnitor

in circulate

Este reseJinfa subprefectureT

Zlataost

din temelie cu

zidit

peste

Negrisoara

peste SpSlatura.

f

Prin

com. curge

apa Negrisoara, avind

podeje:

altul

la

pe soseaua

si

nationals Bucuresti-Pitesti.

zugra-

Inscrip^ia

situate

vale pu^in de gara Titu,

la

pe cimpie

cu

Cernavo-

Dimbo-

de Tirgoviste,

spre S.

kil.

mat

in jud.

Bolintinul,

pi.

vel spatar,

Damaschin

egumen,

la

in

Bolintinul,

dr.-d.-f.,

pi

Tirgoviste-Pucioasa.

raionul acestei

un

1746 de

in

practice.

Titu, pe linia Chitila-Pitesti, pusa*

1872

Titu, com. rur.,

35 schit,

pSna

Dimbovi^a,

Govora.

vifa,

1875.

Titireciul, fost

drumurT

si

Titu, stafie de

V. orasulut Ocnele-Man, jud.

la

orasul

din

Pitarul Iancu Panait,

prin sosele co-

cele-1'alte,

munale

parte din

fScind

sat,

cu

iar

nepotul egumenuluY.

dup^ 11,

cutremur,

Google

1

T1TULE?TI

cum

$i

iar prin ostr-

dia omenosulut Protopop, tot din venitul

cum

de

$i

sa intrtnd

la sf.

ce

de

aii

mo$ie

$i

:

amvonul mare, meremetisindu

numSr de

Locuitorit, in s'aii

improprietSrit la

299

hect.

cat,

102 vact, 01

si

de 443

de

E.

la

stinga a Gilortulut

partea

pe

intre mun{:ii

si

Musetoiul (750 m.). Este o sta|iuneclimaterica de si

frecuentata

pu^in

§oseaua ce duce

de 4014

4006

venitun

la

iar la cheltueli,

let,

de

acum

inca.

Eforia

terminate,

de

pe

a zidi

dinsul

ua sanatoriu pentru tuberculosa

se leaga* prin soseaua

jude^eana Slatina-Rosiori, cu Crimpoaia

si la

N.

la

S. cu VSleni,

printr'o sosea vecinalS, la E.,

sau Pepele§ti, sat, cu

Titie§ti,

140

Arges,

jud.

familit,

testi,

let.

Comuna

Pi

pi.

facind parte din com. rur.

Are

S&pata-de-jos.

biserica,

1

Teritoriul in genere e ses, ac-

numat

tilor

luT

si

si

E.

catre

dealurile Ungureilor

prin

Titules-

si

udat de apele Dorofeiu-

Vedea, care se impreunS

si

1

paracliser.

deal, in jud. Con-

pe

stanta, pi. Silistra-Noua,

com.

toriul

mat

rur.

mult o

dealului

Ese-Chioi

Pinirlic-Bair

dreapt5 spre

N

,

este

;

N.

prelungire

se

;

a in-

avind o direc-

dealurt

ape strabat com.

N.-V., intinzindu-se printre vaile

de

la

S.-V. spre

partea de E., avind direc^ia N.-

Ese-Chioi-Ceairsi Begene-Ceair,

V. catre S.-E.

brSzdind

mat insemnate ce teritoriul com. sunt Valea-

udct

:

Strimba, Neacsul, gestilor,

Valea

-

Lun-

Moara-Burca, numita

CScalaul, Valea-Durusanului,

Manolestilor

si

aii

direcjiunea V.-E.

in

Vedea. La N.E.,

rofeiul si

Vedea, se

si

afla

a pl&sei

e asezata

m.

are 77

pe poalele

S.-V.

lui

inalfime; de natura

doming satul

a-

Ese-Chioi acoperitcu padurt,

Do-

padurea

si

cea E. a com., din care o parte

stincoasa,

se varsa

intre

partea V.

si

Turcoaica. Toate

ferisun

si

trece

lui lija

si

pSsunt; pe

si

valea

drumul comunal Gir

§erb2nesti,

jud.

pi.

Olt, situat la S.,

Vedef,

pe malul drept

numit

Dealul -Titu-

este

si

de marele drum

taiat

Silistra-

Varna.

Tiutiuluc-Ceair, Constanta,

Aliman N.

pi.

vale,

com.

Echi-Iuiuc-Al-

dealulut

indreapta

se

;

jud.

in

Silistra-Noua,

se desface din poalele

;

ale

spre

generala de

intr'o direc^ie

N., la S.

spre N., printre dealurile Polucci,

Uzun-Culac-Bair Cuius

V.

la

E.

la

Chior-

si

un drum de

dupa*

;

se deschide, trecind prin

kil.,

Aliman,

Sarpul

balta

in

Vederoasa)

;

pe dinsa

Polucci.

Tizmana,

deal, al plaset Si-

listra-Noua", jud.

pe

teritoriul

Constanta, situat

bulgar

al

Vulcanul,

E

Vinata.

plaiul

Se comTizmana si

Gorj.

jud.

pune din cStunele

:

pe ses

situata

si

intrind in

jud.

Constanfa,

la

gura v3et Tizmana.

Are o suprafaja de 995 cu

o

ton

;

4 3

populate

333 locuio scoala\ fondata la 1857;

biserict, din

de

hect.,

de

lemn,

care

cu

de

1

zid

si

si

4

2 preoji

cintarep.

Locuitorit statulut,

ai

intins

sunt si

fostt

poseda

cl^casT

un

aci

domeniu.

Et au

:

49 plugurt,

50 care

290

mart cornute, 590 rimStort, 73 capre si 3600 ot 180 stupt.

com.

Ese-Chioi; se intinde de la S. spre N.,

in partea

rur.,

cu boi, 35 caru^e cu cat;

Chioi.

si

com.

de N. a com. Godinesti,

— Chiuciuc-Cainargi — Ese-

Tiumbet-Bair,

al

Chioi-Chiuciuc-Cainargi

cat,

com.

Titulesti,

merge drumul comunal Ese-

lui

tu-

muchea

Zavoiul.

Titule§ti, sat, pendinte de

are

teri-

fiune generals

Valcelele

tu-

padurt;

cite-va

merge drumul comunal Aliman-

doul ditune. Aceste in

mare parte cu

si

(a balfet

intre aceste si

a comunet;

o inaljime de 134 m.; pe muchia

5

cintare^

1

Tiumbet-Bair,

Teleorman.

cidentat

ferisurt,

satul

preot,

partea S.-V. a

;

cu hramul Sf. Nicolae, deservita 1

Punar-Orman-

si

cea S.-E.

si

cea mat

in

de

peste Vedea, cu Ghimpefeni, din jud.

vaile

de natura" stincoasa acoperit

ceac

Budgetul com. e

10,

si

printre

munte

acest

la

Civile, proprietara, are in-

tenfiunea

com.

in

pe stinga munteluT

Dalbanul,

si

Gorj,

jud.

in

circiumart.

5

si

munte,

Rinca

Spit.

Vedea

195 hect.

plaiul Novaci,

fund

riul

Chelege-Ceair

este

Calma^uiului

Comerciul se exercita

42

cart

plaset

munte

si

N.

spre

rurala, cu

o suprafafa de 2400 hect., co-

V.

printre pichetele cu No. 6

merge

Ceair, brazdind

301

Teritoriul com. se intinde pe

la

din

locuitort,

Papusa

1

porci.

prinse intre valea

Are o populate

sunt improprietarifT dupa* legea

Titvele,

1864, cu

2279

13 capre,

E rese-

sipe Valea-Iancil.

din£a comunel.

!pi

104,

Et poseda: 127

Tepe, 345 boT,

bivoli,

se toate

precum se vede, 1844.

zugrftvindu-se

lestilor,

drepturile

§i

la aceast&

anume Popa Costache Eromnimo $i Popa Dumitru, pref&clndu-se In turlS

99

TIZMANA

604

cr&plnd foarte riu

preo^ilor,

;

;

908

vite

Budgetul com. e

de

13 19

cheltuelt,

let,

75

de 13 15

Hosted by

la veniturt

bant, let,

iar

la

24 bant.

Google

T1ZMANA

TlLVlCI

605

Este udata*

de

Comunicafia

Tizmana.

riul

comuna

in

se

purile

una din

tante

si

cele mat impormat bogate ma'n&stirt

Ea

face prin soseaua vecinalaT. Jiul-

ale

Jaret.

Pestisani-Tizmana.

loc

de apaYare,

a

de

toarele de la Vulcan

Tizmana,

de resedin^a

cfitun

comunei cu acelast nume,

al

Are o cu

suprafafa*

o populate

de 680 hect,

943 suflete;

zid,

fondata

de

bisericS

1

anul

la

familit,

1724

de lemn, fondate una

la

si

2

1834

si

de

in

copac de

pe care

in fa£a izvorulut, si

De la aluat manaV

o numi Biserica-de-Tisa. tirea

cintare£t.

3

mare

unut

locul

tisS,

tisa

'st-a

numele de Tizmana.

La

posedS 29 plu 30 care cu bot, 20 caruje cu cat; 173 cat, 537 vite mart

a asezat eel d'intiiu temelia de

cornute,

care o terming

Locuitorit

:

gurt,

2600

340 100

oT;

porct,

capre,

39

a

zid

Radu-VodS Basarab

1386,

manastiret Tizmana, pe

fiul sau Dan. Ruinata prin invaziunile bar-

stupi.

bare, statu in ruina

Tizmana, situata

can,

mdnastirc, jud. Gorj, mun{i! plaiuluY Vul-

in

N. com. Tizmana,

la

poalele

munfilor

si

pe

in strimta,

dar frumoasa vale a riuluT Tiz-

mana, pe o inalfime grandioasa, inconjurata

de

palaturt

Din sus de mSnastire, mat iSrgeste pu{in, incit

inal^imet.

ramine dealungul tru

riulut loc pen-

Dealurile

livezt.

manastirea

inchid

ce

sunt piezise, acope-

cu padurt, in parte de cas-

rite

la

1520,

terminat

s'a

la

iar

la

domnia lut Petre, fiul lut Mircea, Tizmana a fost zugravita\

La

anul 1732, jupineasa Stan-

Glogoveanu

ca

't-a

facut

mid

La

1788, s'a schimbat timpla

zugraviala

si

in

urma

pus de Turct, care por^ile

si

de

fier

ale

1844, a fost

ridicat

intranet,

reparata de

partea de S. a

MSnSstiret, tese

ridicat

si

palat sa,

de

si

la

esind

formind

prin

de

sub

cSderea

o inSlJime de vr'o 60

m., o frumoasa* cascada.

Intrarea in ma'na'stire se face

ca in

partea

Tizmana si

de N., trece

printr'un

riul

pod de lemn

urea coasta, intrind prin par

tea de V. pe portile manSstiret.

Are 13 calugarT si 1 egumen. Tizmana a fost in toate tim-

si

catunelor

din

Singerasul trece

Bistrifa;

la

not, din care

1861, palatul a ars. Bi-

serica prin restaurare a pterdut stilul

La

1888, statul acoperisul,

grindina, latul

s'a

si

stinga

a pus in re-

sfar&mat de

parte chiar din pa-

in

care

la

o

Tizmanet,

pe

pestera*

;

mintul sflntulut.

dreptul

trecere

peste

pe podurt de ManSstirea Tizmana; sunt:

pe pod de lemn, pe drumul ce

duce spre

cat.

Cilnicul

de

de

la

lemn,

si

pe pod

;

Godinesti

la

Rogo-

cat

la

jelul.

Tilve§ti, cfttun besti, pi.

comunet

al

Ocolul,

pe un

jud.

platou

un

si

Cir-

Gorj,

si-

la S.-E.

catunulut de resedinj;a\

Are o suprafa^ade 290

hect.,

cu o populate de 1

327 suflete; biserica de lemn, fondata de

locuitori in 1

preot

si

1790, 1

deservita

de

cintare£. :

10 plugurt,

care cu bot, 2 c5ru£e cu cat;

30 200 vite mar! cornute, 60 cat, 100 porct, 100 ot si capre. Comunica^ia in catun se face prin soseaua

anul 1891.

unde se zice c2 a locuit Sf. Nicodim iar in curtea mSnSstiret se aria* mor-

deal, e

lemn,

pi. Jiulut

in

Locuitorit poseda

ars la 1861, lucrare

terminat

In

rid

original.

et

de

Mijloacete acest

Cilnicul

si

Ocolul, intra in

pi.

prin

Ciu

Piriui,

:

Hodorasca

perceni,

a

facuse resedinfa sa de vara.

'st

Dar

para^ie

printr'o sosea care inconjura stin-

SSucul

Ar

cSt.

la

in stinga:

centrul

tuat

George Bibescu, care clSdirt

vine

foculut

't-au

c3ct et o socoteau cetate.

La

mana'stiret,

Orlea

piriui

iar

com. Cilnicul

repara£it.

Prin£ul

tea

dreapta joci,

anul

1542 1566, sub

ce

;

cSreia se varsa* in Jiu.

rea

cursul

nume, din muntele Gripcia trece pe linga manastirea Tizmana, iese din mun^t la com. Tizmana, pe care o uda\ trece prin com. Godinesti, primeste in

udind com. Rosia,

sub Mircea,

Schi-

pe valea cu acelast

E.,

Restaura-

a

stincos, situat in

puternic, care,

Tizm5nu{a,

piriui la

E.

la

si

in

restaurata

inceput

Din pSretele

captat in conducte, strabate cur-

iar

fi

tant.

zgomotos un izvor

iSsind in

S.,

de Radu-cel-Frumos.

zidite

tocmat pe marginea stincoasS a valea se

cind a

pana

la

tul-Tenisulut, primind s3ii

de lemn de

biserica'

N.

li

Schitul-Cioclovina,

mic2

de

si

localitate

pi-

deV. Cracul-GeamSnulut,

mun^it Gripcia, Ulm£tul

din Prilep (Albania), a ridicat o

ceasta biserica'

preot

calugdrul Ni-

in aceasta"

cea-l'altS la 1835, deservite toate 1

ge de partea si

anul 1382,

codim, sosit

de 232

sau

La

la

ciorul muntelut Rechitelor, cur-

de

fa{£

si

Gorj, pla-

in jud.

riff,

Vulcan. Izvoreste de

iul

trecS-

Valea-Jiulut.

plaiul

Vulcan, jud. Gorj.

un

constituit fa£5

Tizmana,

pune

comunala,

in legSturS,

comuna sa, pe de comuna Poiana. cu

care o

pe de o parte alta cu

Tilvici, sal, f&cind parte din com.

Hosted by

Google

;

:

:

TlMBOE^TI

rur. P^usesti-Ota'sa'ul,

Ocolul,

pi.

jud. Vilcea, situat in partea

comuneT

S.-E. a

udat de

si

de riul

Otasaul.

Are o populate de 519 reparata

si

Tlmboe§ti, com, SaYat,

1845.

rur., in jud. R.-

Marginea

pi.

anul

la

la

pe pr

d.-s.,

E

asezata in partea de mijloc

a judefuluT,

de orasul

17

la

spre

kil.

d.-s.,

Tim-

si

la

de

V.

la

Rimnicul-SSrat,

6

si

formata din catunele

ton;

2

scolT;

17

7,

1

acum

cuta,

in

1

:

V. pe piriul Slimnicul,

poalele

550 m. de catunul Timboesti

Gura-F3getuluT,

la

partea de V.

in

spre V. de

kil.

1

catunul de resedin^a,

poalele

la

dealuluT Tra1stenilor;~apoT catu-

nasele

:

Bordesti, in partea de S.

a comunei

pe

piriul Slimnicul,

fost al

comuneT Bordesti;

teni, in

partea de V. a comuneT,

Se invecineste cu comunele

ci^tigat,

Sihlele (8

kil.),

sat

tinf,

de care se desparte

mir

V. de Dealul-

de Virful-Padurei-Pie-

troaseT, dealurtle Intre-AndreasT

Valea-Neagra\

sale

1858,

bisericT

se

vechia bisericT de gard. preofT, 2

2 paraclisen.

si

LocuitoriT poseda\* 23 pluguri;

120 vacT, 200

boT,

150

oT,

^>Z

de

Drumul

caT,

capre

si

40 300

ce

comunicafie

sunt

de

Dumi-

vine

trece prin eel

la

comuna

Plai-

ce vine de la LaculBordesti, eel ce

si

merge

valea Timboesti.

E

udat£ de

riul

E

deal.

cu

com.

formata din satul cu

nume

rilor,

ace-

Barzuica, cu ma-

si

halalele Guranesti

Dragulani.

si

Are o populate de 740 cuiton

;

o

si

din satul Valea-Pe-

si

numit

de

biserica'

lo-

zid,

fa-

cuta de decedatul loan Izvoranu,

cu

preot

1

scoala;

1

Slobo-

caT;

40

canine

13

400

stupT;

8 bivoli, 460 340 rimaton. Budgetul comuneT e la venitun de i502leT, iar la cheltuelT, de 1012 lei. oT

si

Prin aceasta

comuna

trece so-

Timna-Izvoralul-Plopi,

si

soseaua nationals.

Tot pe

mune

acesteT

teritoriul

trece

calea

si

ferata,

coa-

vind gara Timna.

Este udata* de in

partea de N.,

Husnifa,

riul

Budgetul com. e la venitun de 8407 lei, 18 banT si la cheltuelT de 8245 lei, 60 banT.

Timna.

MStuseT,

ce

se

DealurT sunt: acoperit

rese-

cu

cornute, 32 caT,

si

sat, in jud. R.-Sarat,

1

man

vite

varsa aci Pesceana,

Marginea-d.-s., cat. de

;

LocuitoriT poseda: 34 plugurT,

trece la la

cintare^T

2

si

circiuma.

zia-R.-Sarat.

pi.

pe

Izvoralul

in

Timboesti, Slimnicul, ce

kil.

com. Va-

si

si

^y

com. Plopi,

V., cu com.

la

seaua

Caile

N.

la

E., cu

la

57 care cu boT,

cint3re£T

Sihlele

parte

vale,

lea UrsuluT, la S., cu

Noem-

V2T sunt: Valea-SiimniculuT, si

parte pe

cres-

ordi-

al

Mehe-

in jud.

Ocolul-d.-j., la

cu

a toatK Romlnia A-

2

serva*

al seaselea,

obla'duiriT

zilele

Sunt deservite de

nesti;

com. rur., pi.

Pavajul.

Dumitru,

cavaler

paracliser, cea-1'alta

Se margineste

mil-

si

Dumnezeu

In curtea acesteT

comuna Bor-

GirboveT, de pSdurosul Gurguia-

si

si

caimacam

afla si

tresti,

1

familiT,

de orasul Turnul-Severin, situata

marirea

de

Vladimir de clasa

luT-Baban, la

din^i,

taii

bre 5.

piriul

si

Timna,

iar

locuitorilor acestut

lexandru D. Ghica, anul

E. cu com.

desti.

la N.,

al

$i

izvoritoiul

Buz&uIuY

al

Sf.

si

172

;

taTi

rima'ton. la

Slimnicul, la N. cu

tul,

mare martir

cheltuiala preotuluT

si

prin^uluf

399

kil.).

brazdatS

serbarea

D. D. FilofteY, in

Tepe,

prin Dealul-TrSisteniior

E

nuiuY

Bog-

si

singele

a

sf.

spre

cu binecuvintarea prea o sfin^itulut

kil.),

Se maYgineste Plainesti,

cam

loca^ul

spre

a altor iubitorf de

si

Popesti (13 kil.)

scump

impreuna cu ajutorul

kil),

Lacul-luT-Baban (14 za (14

:

si

Dumitru,

cenic osirdia

Bordesti (6

kil.),

fa-

nad&jduesc

ce

277 hect.

de lemn, foarte vechTe, ce de cimitir o scoala.

lasT

Trals-

pe poenile dealului Traistenilor. Slobozia (6

Cuvi-

de gard,

lnta>e,ste sfint

cu

care

cintare^

Cremenea,

celor

Doamne,

de

intindere

alta

Dumitru, a

Sf.

Int&rirea

episcop

a comuneT, la

cimitir,

a treia in catunul Timboesti,

si

cu hramul

Tim-

Slimnicul, la

;

locuiton,

pisanie este

partea

la

kil.,

/a

una

1720, tot de locuiton,

n^lscStoarei

la

ca

in

1'aT

dealuluT Cindesti

c2tre

Timboesti, cu hramul

in

comunei; despre E.,

de

Timboesti.

cu o populate de

Niculae, construita din birne

la

Slimnicul

riul

piriuluT

sau 574 suflete; 2 bisericT, una de zid deservita de 1 preot, 1

hramul

cu

Are o

pe

eT,

gura

locui-

bisericT:

3

Slimnicul,

al

hect.,

Sf.

acesta,

1

2709

cat.

zat pe riul Slimnicul, in mijlocul in

partea de E.

in

in

tine,

Maracini,

piriul

Are o suprafaja de 3010

Paraschiva,

spre V. de com.

kil.

de

si

ud5

si

cu o populate de

boesti, c&tunul de resedinja', ase-

spre S.

E.

la

oasa

Plainest!, resedinfa plaseT.

E

mijlocul

N.

partea de V. a placet Margineala

in

lasata

Sliranicul.

riul

din{a

Slimnicul,

lo-

fondata

biserica',

com. Timboesti, asezat

trece prin mijlocul comuneT, prin

c2tunele Timboesti

boesti, ce o

cuiton; o

1833

tImna

606

cu

care

de

formeaza'

dealul

padure,

si

se

piriul

din

Dosan, Dealul-

HaimanaleT, pe care este

zidita'

biserica.

Hosted by

Google

:

tImna

: :

t1mpe$ti

607

Timna,

de

stafie

Mehedinfi,

pi.

dr.-d.-f.,

jud.

Motrul-d.-j.,

com.

Timna, pe linia Craiova-T.-Severin, pusa in circulate la 5

Se

Ianuarie 1875.

afla intre sta-

bile Strehaia (14,9

nisorul (9,8

kil.)

Pru-

si

Inal^imea d'a-

kil.).

supra nivelulm Maril.de 178^82. Venitul

acestei

pe anul

sta^it

1896 a fost de 27239

12 b.

lei,

rile-Albe.

Pe

potecS

aci trece o

valcele,

ta

Timpeni, com.

rur., jud. Olt, pi.

25

la

de capitala

kil.

ju-

si la 6 kil. de a pla'seT. Se compune din 3 c2tune Timpeni -d.-s., Timpeni -d.-j. si Bacea, cu o populate de 2200

defuluT

Dorofet

in

Zmedrioasa pe dreapBacea, T&nSsuia si IvSneasa, si

pe stinga.

Do

§erbanesti, situate pe piriul rofeiul,

;

dau

cart

Teiusul

Transilvania.

in

Tot pe

mune

acestei co-

teritoriul

trece

Brazda-luT-Novac,

si

cu direc^iunea S.V. cStre N.-E.

pe

N. de satul Timpeni, prin

la

Bacea,

cat.

printr'o pSdure,

si

numita Brazda.

locuitori.

Timpa,

piriu, jud. Prahova,

Teleajenul. Izvoreste de sub poalele

muntelui Zaganul, trece pe

Cheia

manastirea

linga

varsa in

com. Maneciul-

sting, in raionul

Neagra

E

Curul-Rosu, care

de manastirea in riul Te-

se unesc spre E.

Cheia,

varsa

se

si

Valea

cu

Icoana

Merilor

-

Florul, separata prin

si

Valea-Rogojina

si

la S.,

2

No.

picket, cu

16,

pe clina de

S. a

serdarul

una

biserici,

pichet

acest

trece in

fara* pe

muntele Larga, apoi pe la Timpa,

m

s;oboara

Lotru pe

Plesa-

la

Timpei, urmeaza cursul

la

Lotru-

jos de poteca ce duce de

luT, in

in

Gheorghe Opran

cat.

si

cea

Bacea, fondata

in cat.

l'alta

Timpa, apot trece muntele Papusa si de aci in Urdele

In cat. Bacea,

la

Improprietariji

;

o

mal mulft

cei

dupa legea

ru-

locuitori;

1

din Iminogul p5n5

fa^a

V.

la E.,

de 4625 hect. se

ocup&

cu cultura gindacilor de m&tase.

pi.

lac, in jud. R.-SSrat,

Rimnicul-d.-j.,

Are o

Proprietate

peste

fine

com. Galbenul.

intindere

de

pog.

30

con-

particulars,

ce

consuma

se

in

•Comerciul

muna

sosea

prin

Timpele, munte, plaiul

Novaci,

in

la

Gorj,

juJ.

frontiers,

pe

stinga riului Lotrul, situat intre

munjii lul.

:

Tartar&ul, Largile

Aci se

16,

Ba-

afla sucursala vamala*

Novaci Timpa No.

si

si

pichetul

numit Timpa

vecinal5,

centrul

cu

paralel

leaga

coava

Cu ocaziunea

com. si

la

la

care trece

comune! Valea la

-

si

merge

Dorofeiulut,

ses,

Flo-

lurT

aci

o muljime de schelete

omenestt, toate de maYime turala

de argint, cu un

de scaun mare, vre o

fel

\%x\

3 bra-

mart, tot de argint,

nict

8sograme

in

si

forma

de

o

una, f&ra

o inscripjiune, dar

ornate

na-

cu capul c&tre V. S'au

si

g2sit niste inele

frumos C.

lut

com. §erb£-

sat,

de com. Timpeni, jud. Olt, situat

sting

al

pi.

pendinte

§erb5nesti,

pe valea

Dorofeiulut,

de amfiteatru,

N.

la

si

in si

malul

formS

in apro-

piere de c3t. Timpeni-d.-j.

E

re-

sedin£a comunet.

N. cu gara Pot-

S. cu

comunei e mat mult pu^in ondulat de cite-va deamici si udat de mat multe

Teritoriul

faceret unet so-

taindu-se un mal, s'au dez-

Timpeni-de-Sus, ridica

nesti.

depaza

saii

com. se

6256 lei, 14 bant si cheltuelile, la 6254 lei, 14 bant.

O

comuna

500 lo70 improprietari^i. Ei posed* isoboi, 80 vact, 100 cat, 1200 ot si 150 porct.

se exercita in co-

de 7 circiumari.

Veniturile

si-

laturi ale

Are o populate de

greutate de

Timpene

Femeile

Olt,

ambele

tuat la S., pe

gropat

:

mele-Novact, descrise

Timpeanul,

de com. Timpeni, jud.

Locuitorii posedS 140 cat, 300 Tepe, 818 boT, 354 vaci, 6200 01 si 500 porcT. Teritoriul comunei se intinde

Valea-Rogojinei, pe o supra-

Bora.

Timpeni-de-Jos, c&tun, pendinte

sele,

de

tul

13 rim5tort.

legea insura{eilor din 1879.

in

piche-

Locuitorii posedS: 74 boY, 55 8 vijei, 51 cat, 283 ot si

56 s'au improprietarit dupa

iar

Novaci, pe poteca Papusa-Cazarla

67

spre N.

kil.

cuitori, din carl

la

la

Vizirul, pi.

piriulut Dorofeiul.

1882.

din 1864, sunt 21

ral?!

la

mosnent.

locuitori sunt

muntelui Timpa.

Poteca ce se privegheaza din

comuna

Balta, jud. Vasluiii, situat la

Timpeni-d.-s., cladita" la 1843 de

numit

Florile-Albe, jud. Gorj, situat

cdtun, cu 113 locuitori,

pendinte de

cu com.

§erbanesti.

Are

Timpeni,

vaci,

scoala, infiin^atS la

si

cu

E.,

la

;

Pe-

N.-E.,

si

1857, deservite de 2 preopf

leajenul.

Timpa,

V. cu

la

Mierlesti; la N.

rie|i si

format din Valea-

piriul

si

se

Teleajenul, pe malul

riul

Ungureni.

si

Se invecineste

pi.

Locuitori improprietaYi{t sunt 1

50, cu

350 2800

bot,

600 180

hect. vaci,

Et poseda 150 cat

si

01.

Timpe§ti,

sat, jud.

Hosted by

Suceava,

pe

Google

:

;

;

TlMPLARI

mosia cu acelasT nume, care

com. §old3nesti. asezat pe coasta r£saritean5

a dealului Timpesti.

Are o populate de cuiton

unde se

si

urmatoarea

aria*

inscrip^ie

Tudorache Ciurea, Marele Paharnic,

am

din temelie, cu toat^l cheltuiala

zidit

mea, acest Sfint

?i

Dumnezeesc loca?, unde Sfin(ilor Mat Ma-

hramul

se pr&snue$te

Voevozf Mihail

rilor

met

str8mo-

si

a saracilor locuitorf din satul

si

pe

acesta, rugtnd

vor

ce

to^t cef

pentru mlntuirea pomenijilor

intra

Dumnezeu

In biserica aceasta s& roage pe

si

sa-i lerte.

AnuL 1807, Maiu 31.

Improprietarip

4

fruntasi, 8

cat;

105

cai

7 arma-

lepe,

si

san, 377 boT, 236 vacT si vijei, 22 taun, 1 1 bivolT si bivolije, 57 pora,

25 capre

com.

Budgetul de 5699

lei,

1864 sunt:

in

palmasl

stSpinind 38 falci

si 3

codasT,

28

prajini.

si

platind 376 3

liuzT

anual, flind

lei bir

de eel

liuzT, si

scuti£T» («Uricar.»,

la

28 kil.

de

cheltuelT,

Are o

Barsoiul.

Arges,

jud.

sat,

rur.

biserica, cu hra-

mul Adormirea, cu 1

pi.

com.

de

1

preot

si

cintare^.

a statuluT,

1250

si

rur,,

Zna-

pi.

29 spre N. de Bucuresti. Spre

govul, jud. Ilfov, kil.

situata

la

formata

trupu-

din

jud.

Ilfov,

rile:

Tincabesti (675 hect.), Cio-

(200 hect.)

Comora

si

Znagovul,

fov, pi.

Izvorani,

fliceni, litis

satele

populate

si

317

Tincabesti-Fi-

de 1385

locuiton

suprafafa de 6535 hect.

3 bisericT: la Ciofliceni, Izvorani si

Tincabesti-Filitis

mixtS;

1

vaporT; lesteu

aburt.

;

1

1

;

1

scoala

moara cu apa, pod; masina'

facind parte

din com. rur. Tincabesti. 1

de

suprafafca

2400 hect., cu o populate de 242 locuiton. Are o biserica, cu hramul de

In&l^area, deservita 2 cintare^i;

1

1

preot.

moara cu

aburT,

moara cu apa;

151

helesteu

1

2

b2lj]f;

1

1

cu

Comerciul

se

si

face

e

de

de 300.

de 4

Virvorul

si

Este

cir-

sat, fa-

cind parte din com. rur. Tincapi.

Znagovul,

bra{

riei,

al

si

jud. Ilfov,

acoperita

£uiuluT,

de

riul

Primeste

vii,

Znagovul.

Iculesti,

de

DSsnafuiul,

cu

spre

E.

V.

la

m

Maracinele in

catune

trei

vechime

TJncSnSlul.

cat.

hect.,

o populate de 1520 locui-

cu

ton;

de

2 biserici

Tincanaul,

una

zid:

fondata

Mitrica Constantin

VoevozT,

—

racinele,

fondata

1852, de

la

jupin Du-

si

locui-

S-JiT

in

Ma-

anul

1869

cea-1-alta la

in

de Lepadatu Petcu, Chirea Busu,

hramul de

vite

o

1

Sf.

Ciliciu,

deser-

si

preot

mixt2

scoala

loan

Nicolae, si ;

5

1

cint^rej;

circiumT

si

3 mort.

Vite: 40 caT, 214 vite cornute.

Dup5 sunt

Are o suprafaj£ de 2190 hect, 399

:

Tincanaul,

si

Are o suprafaja de 4503

legea ruralS din 1864,

188

rer.

ton; o scoala mixta.

si

stinga apa Dasn£-

in

cu resedinfa

Bucuresti- Ploesti.

populate de

si

prin cen-

;

cu fine^e,

Se compune din Dragoaia, numita

legea

o

dealul

cu

Juiului-Mic.

Valea-Pesca-

bal^eT

cu

de valea DasnS-

tru este t&iata

Spre V. trece soseaua nationals

cu

de

acoperit

de pSdurea Tincanaul

de Bucuresti, intre

Valea luI-Baron

Peri-

cu com. la V.,

si

accidentata

Tincanaul,

Sanda Berceanu

Tincabe§ti-Mitropolia, besti,

com.

la E.,

com. Salcuja.

cu

he-

de treerat cu

Salcu^a;

Ciutura

N. cu com.

la

cu

S.,

mitru Ciorecan, cu hramul

mart

celor mici,

al

si

de

2 masini

pod statator. Numarul vitelor

situat la N.

case.

Are o

Il-

Cio-

:

TincSbesti-Mitropolia, cu

si

o

jud.

sat,

ciuman.

Se compune din

la

;

si

udata

hect.).

Tincabesti-Filitis,

I

pe marginea

si

Se margineste:

indreptarea

V. trece soseaua nafionala Bucuresti-Ploesti.

DSsna^uiul

riuluT

de

Znagovul,

pi.

treerat cu aburi;

Tlncabe^ti, com.

de

resedinfa plSseT, com. Virtopul.

Ciutura

intindere

in

pendinte

hect.,

com. TincSbesti,

1

kil.

padurei statului, Tincanaul.

pttdure

si

la

si

Situata pe ambele maluri ale cfr-

1 1

Tincabe§ti- Ciofliceni, mope

(375

de

rur,, jud. Dolj,

13

sorul

VII).

OltuluT, pendinte

Tincanaul, com, Craiova,

neimproprietariJT, 174.

fliceni

e

vitelor

celor mici, de 318.

al

si

de

Se intinde pe o

Timplari,

Numarul 270

Locuiton impropriet3ri$T sunt

de

man

cir-

e la venituri

ciumari.

si

2

Dumbrava-d.-j.,

5092 let. Comerciul se face de

180

se face de

pi.

In 1803, «TimpestiaClucerului

Tudorache Ciurea avea 35

Comerciul

ciuman.

01.

la

si

959

si

Gavril, spre po-

si

menirea r^posa^ilor parin^lor silor

58 plugun,

:

43 cu boT, 15 cu cai; 143 care si carufe: 91 cu boi si 52 cu

orasulm Fal-

reia se aria cimitirul ticeni

115

lo-

o biserica, in jurul di

;

Locuitorii poseda

for-

mosia Baia,

meaztl un trup cu

E

tIncAnAul

608

din

imp&minteniti,

dupa

18

insu-

1879 sunt

Viile in intindere

aparjin

de

36

locuitorilor,

hect.

Hosted by

de 186 hect. iar

apar^ine

o

vie

statuluT.

Google

; : ;

.

tIncAnAul mosnent

de

Cete

g3sec

se

Dragoaia.

in

Budgetul

de

2675

2 preopf

teu

com. e

de 1712

iar

la

jud. Dolj,

sat,

Are o po-

Tinganul, mosie a dinte de jud.

mixta, ce funcjioneaza din 1882;

lei

biserica, fondata

mitru Ciorecan, cu hramul S-\n

vi£a, jud. Ilfov,

Dimbovifa,

Dimbo-

16

la

de Bucu-

kil.

Are

satele

Tin-

:

Tinganul-Moara, cu o

populate de 883

Tinganul,

Frunzinesti prin sosele vecinale.

intre Tlfov.

biserica;

1

de

cat

anul 1836, pe dru-

la

mul

1

Bucuresti

1

helesteu; 2 podurT.

poseda

LocuitoriT gurT,

care

50 bot,

com.

caru£e

si

64 cu

:

cu cat; 173 cai

masan, vacT

Tinganul,

pi.

valea

Ilfov, linga*

Pasarea.

lije,

vifet,

boT, 3

119

2 tauri,

36 bivolT

si

48 ar-

bivo-

147 porcT, 43 capre 51777

01.

Improprietari£t sunt 84 locuitort

si

neimproprietari^t,

Comerciul

se face

de

127. 5

cir-

ciuman.

com.

rur.

facind

cu acelast nume,

Dimbovifa, jud.

Dimbovija

riul

parte

din pi.

Ilfov, situat intre

si

valea Pasarea.

Aci este resedinfa

primariet.

Se intinde pe o suprafaja de 1878 hect, cu o populajiune de 811

locuitori.

Are o scoala

;

o

biserica,

cu

hramul Adormirea, deservita de

la

1845 ded-1

o scoala

si

infiin-

fata la 1867.

Vite: 329 vite mart cornute,

678

cat,

84 capre

ot,

384

si

de

suprafaJS,

Tintava,

rur.,

coin,

jud.

Ilfov,

V. de Bucuresti, intre riul Rastoaca si Argesul, la 26 kil. de Bucuresti. Sabarul, situate spre

pi.

locuitori.

GrSdinari-Falcoianca prin o so-

Proprietatea e a

pod

1

locuitorilor-

de

1

cir-

man

vitelor

e de 55

va-Banulut

Are o

;

com.

rur.,

partea

in

de N. a plaset Fundurile, jud. Vasluiti, la luiu

la

si

40 14

kil.

de orasul Vas-

kil.

de Negresti,

resedin^a placet.

E

formats din satele

gujei,

Griesti,

Tin-

Racea, Moara-luT-

Ciorneiu, Panoasa

si

PoianaMa-

pe o suprafaja de 4044 cu o populate de 565

si

sau 1323 suflete.

familit,

Are

:

2 biserict

si

o scoala.

Comerciul se face de 6 persoane.

Vite

163

675 1600

cat,

rim&tort

ot,

2773

let,

cheltuelt.

127 hect.

si

o

;

2 podurt.

;

de

3148

let

let

la

:

170 cat vact

si

si

558 ot

si

180

tepe,

20

(Dirvari),

sat, facind parte din

la

pi.

270

porct.

Tintava -Banulul Tintava,

ot,

10 taurt, 12 bi volt,

vh;et,

com.

rur.

Sabarul, jud. Ilfov,

V. de

intre

18 bant, la

1

63 cu bot, 40 cu cat; 167 care si canine 92 cu bot, 75 cu cat

56 capre, 160

Budgetul comunet e de 3055 30 bant, la veniturt, si de

180 locuitort.

Locuitorit poseda 103 plugurt

malul drept

let,

1

cheltueli.

mart cornute,

.

Tinta-

Budgetul com. e de 3073 la veniturt,

situat vite

:

:

o scoala mixta

moara cu apa Tingujei,

satele

Tintava-Baiasoaia,

si

suprafajS de

o bisericT

celor micT, de 23.

al

si

sea vecinaia.

cu o populate de

ciumar.

si

cu Baiasoeni

in legatura*

Se compune din

statStor.

Comerciul se face

nastirei,

sat,

Grigore Carp,

StS

hect.

Tinganul,

Este resedinta comunet. Are

56 hect., cu o populate de 72

112

lepe,

si

213 bot,

si

plu-

:

familit,

sat, facind par-

rur.

Dimbovi£a, jud.

Numarul

67 cu cat;

17

si

cu o populate de 120

Caiarasi,

si

1

marina de treerat cu aburl;

E.,

la

Toaca la N., de doua movile si de valea Onaca la S., iar la V., de frumoasa vale a piriulut §acova^ul. Are o suprafaja de 1344 hect., Cojana

de dealul

68

Tinganul-Moara,

scoala mixta;

1

de dealul Gorgana

rimStori.

Are

hectare.

Are

de

fosta* sta(ie

jud.

Se intinde pe o suprafa^a de 1935

comunet

pe un podis, incon-

luiu, situat

o padurede 1063 hect.

Se intinde pe o si

sat, in centrul

Tingujei, pi. Fundurile, jud. Vas-

o biserica, facuta

locuitorT.

Sta in legStura cu Cernica

Tingujei,

sau 413 suflete.

si

te din

Se compune din si

28400

situata linga riul

resti.

ganul

VScaresti,

arendata cu

Ilfov,

posta pe

rur., pi.

statului, pen-

mSn^stirea

Du-

jupin

Voivozt; 2 circiumT.

Tinganul, com.

de 944.

anual.

1852 de

in si

cir-

mart e de

vitelor

celor micT,

al

si

pulate de 8i6suflete; o scoala

Mitrica Constantin

de 4

pi.

Dumbravad.-j., com. Tincanaul, resedin^a primariet.

treerat.

jurat

NumcCrul

491

Tincanaul,

heles

1

o masina de

;

ciuman.

63 bant.

Jei,

;

2 cintStefT;

si

pod

1

Comerciul se face

la veniturt

94 bant,

let,

cheltueli,

TtNTAVA-BANULlrf

609

al

Bucuresti,

riulut

pe

Rastoaca,

riul Arges si Rastoaca. Se intinde pe o suprafaja de 751 hect., cu o populate de

867 locuitort. Aci este resedinja primariet.

66700. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V.

77

Hosted by

Google

;

tIntavabalAsoaia Are

2 cintare{t;

si

pod

i

hramul

cu

biserica,

i

Treime, deservita de

Sf.

I

preot

moara cu apS;

i

;

Budgetul com.

5

cir-

Tircovent.

de 951

e

let,

98 bant. sunt

tieni

comuna

Tres-

mosia Lunca-Frumoasa.

Num2rul vitelor mart e de 416 si al celor mict, de 526.

forma unet arene, care din

Terenul este accidentat, avind

parte

sat,

facind

rur.

Tintava,

Sabarul, jud.

pi.

Ilfov.

intinde pe o suprafafa de

Se

cu o populate

376

hect.,

312

locuitort.

de

1

cir-

mart e de

vitelor

de 122.

al celor mict,

Tirbe§ti,

ctitun,

Romana£i,

al

la 5

tuat pe niste

com. Baldovispre V.,

kil.

dealurt,

de hotarul jude^ulut,

de

Bals.

naziii.

sunt

Biserict

19

Din

si-

8V2 kil. populate de

Are o

117 locuitort.

si

sunt

5

templu

Mitropolia,

m5re£, care

D-na Zinca Tircoveanca poseda un hrisov de la Mihat-Vi-

370 ant

tutulor bisericilor din Jara\

teazul prin care

are 9 turnurt mart

recunoaste

se

drepturt

mosnenilor

fost

Tircovul, c&tun,

al

Buzau,

270

cu

65 case;

tort si

com. Tirco-

are

locui-

subdivizia

Tircovului (Fundul-)(Schitul), subdivizie a comunet

Tircovul,

com. Tircovul.

jud. Buzau,

Tircovului (Gura-),

c&tun,

al

com. Tircovul, jud. Buzau, cu 160 locuitort si 39 case.

sta

de

picioare

in

pare ca a

fost regina

mict

si

Ea si

a

plumb.

cu

toata

invelita

La

din aceasta* comuna.

si

in

mat

cele in fiin^ sunt :

natural pe valea Tircovulut.

aproape

la

care

din

24,

funcfcioneaza*

insemnate

Fundul-Tircovulut.

Oltefu-Oltul-d.-s., jud.

nesti, pi.

82 1 de Al. Ipsilante.

ruin5.

vul, jud.

si

1

Are doua scoale primare de b&e£i, doua de fete si un gim-

din 1821, se zice

revolufia

ca soldajit face de

ciumar.

226

la

albia riulut Buzau.

hect.

Comerciul se

Numarul

a fost pe alocurea reconstruit

Cale de comunica^ie e drumul

oare-care

In raionul satulut e o padure

de vr'o 30

m

com.

din

§an{ul ceta^et dateaza

din timpul lut Matheiu-Basarab

vir-

muntelut Dilma se las& pana

ful

Tlntava-Bala^oaia (Bacanul),

pe

improprietari^t

ciumart. V

apSrare.

si

Locuitorit din

de

face

se

de mosnent

cetelor

o scoaia mixta.

Comerciul

TlRGOVI?TEA

610

lut Ipsilante

pe

plumbul de

luat

ati

biserica"

au

si

lasind

facut dintr'insul gloan£e,

numat pe eel de pe turnurt. Neagu Basarab, fondatorul vestitet mSnastirt de la Curtea-deArges, a pus temelia

mitro-

si

Tirgoviste, la

poliet din

1515

In nauntrul et sunt

mat multe

morminte pre£ioase a

diferi^i

Mi-

jam.

Mi-

tropolijt

si

Domnt

at

tropolia vechie a fost radical re-

construita de catre d.

Lecomte

du Nouy, dar ind£ nu e zugra-

Tircovul, com.

rur., in jud.

Pirscovul, situata d'a-lungul

pi.

vSit Tircovul al

Buzau,

pe malul sting

si

BuzSu,

riulut

28

la

500

kil.,

Tircovului (Schitul-), fost metoh

Episcopiet

al

com.

Buzau,

construita de Petru-Voda-Cercel,

m. de orasul Buzau.

E

covulut,

Tircovul

Olesesti,

o

cu

Trestieni,

populate

900 locuitort. Are o suprafa^a de 2

pe

formata* din cat. Gura-Tir-

biserici,

preot,

2

de

cam a

m

caret

1

2

si

30 hect. de 1 1

para-

asezata

drept

urb ty situata

centrul jud. Dimbovija,

resedinja

populate de 7812

deservite

cint&rett

si

Tirgovi^tea, com.

pe

loc

al riulut.

este.

pe

ses,

riu

catedraia fiind cea cu hra-

din mun£t

mul

Adormirea-Maicet-Domnu-

In

partea de N.-V., V.,

S.

si

1

scoaia; 2 circiumt.

Vite: 168 bot, 140 vact, 38 vifet,

800

2

cat,

9

tepe,

3

minjt,

un

S.E.,

sanj; si

stare

Este

malul

Ialomija, aproape

cliser,

lut;

Are o

locuitort.

de locul unde acest si

scapS

serpueste spre S.-E.

cu un

S.V.,

e incins cu

orasul

zid,

ambele

in

de ruina, care au forma

la

1585,

cu totul

si

si

si

si

impodobita

de

si

Oleseasca, ale

de 12 metereze

sail

forturt

de

tot

de

solid si

;

tim-

pla sunt lucrate in aur, pastrin-

du-se aproape

tant

si

1748,

vechiti, este

Proprietajtmat insemnate sunt:

Tircoveneasca

la

zugrSveala, ornamentele

sunt

in distanja sunt intrerupte

rezidita

fu iarSst

Grigore-Ghica. Asta-zt acest templu,

Linga

care din dis-

re-

daramindu-se de un cutremur

mat pe urma,

pre^ios

si

mat

infrumuseja; dar arzind

chime.

116 porct.

la

1745, Grigore-Ghica o

para

aproape regulat

si

tirziu reinoita

1699 de Constantin Brincoveanu. La si

unut semi-peri metru de poligon,

24 capre

mat

impodobita

Locuitorit poseda 88 stupt.

ot,

afla:

Biserica Curtea-Domneasca, re-

Tircovul,

de mir.

azt biserica

Afara de Mitropolie se

Buzau, jud.

cat.

si

vita.

cum

erau in ve-

acest ruinele

monument palatelor

Domnesti si subteranele saii drumurile pe sub palate, despre

Hosted by

Google

,;

: :

TlRGOVISTEA

merg

care se vorbeste ca unele

chiar afara* din oras, pe sub pa-

Tot

TlRGOVI?TEA

611

ca

toate

si

vecht din

clSdirile

Constantin, in care

Biserica Sf. Nicolae pe strada

Brincoveanu, ftcuta de Mateiu-

nul Moldovet,

Basarab

ton,

a

aci este Chindia,

de Mircea-cel-Mare,

facut

fi

cu palatele.

impreuna*

cam

insa*

se

s'a

reparat

ruinase

de

Chindia

dar

;

1844

la

Bibescu-Voda*.

Acest turn se compune din doua de

Partea

pi£r£t.

baza

la

are

forma unul trunchiu de piramida patrunghiulara, cl5dit2 toata* de piatrS

cam de

inalta*

si

e cladit& din c5ra-

si

mida

si

ne

parte

la

extremitatea superioara

mat mul{t

circulars,

forma

unul pe

Partea

cilindrica' este

De

metri.

la

soarele

punct

pune

ramas ajuns

biceiu

Asta

zt

masa*

la

sa

zarmele militare de dorobanpf

Aceasta

si

biserica' s'a fa-

cut dupa model ul bisericet Tret-

595,

ducinduse intra*

palatele

ge-

Curtea

si

in

in Tir-

stabili cartierul

ist

Sf.

1

Calugareni,

la

si

azT

zidurt groase

arcurt mareje de porjt de ce-

In 1901, d. profesor Tocilescu

pe

regaYit

teren

Sinan-Pasa,

fortSrea^a

adica

zidurile

anume

biserica

in

Stelea.

timpul

lut

si

inalte

si

au prins Afara"

pe Vladimirescu.

de

aceste,

vremea

lut

poleiala

turnurt 7CX)

galbent

si

mat vechie

cea

capitals a faYit, constatatS prin

pe

p&n£

si

a r&mas ca atare

vremea

Gheorghe-

lut

Voda Ghica (1659

— 1660), care

din porunca Turcilor muta* pen-

dSrimS

si

J £rit

la

pamint

la

m£n5sti-

zidurile Tirgovistet si

de prin prejur; aceasta pen-

tru ca Poarta

sa*

mat sigurS

fie

semnalam

biserica

«

Manual de

Istoriea Rominilor»,

1900, pag. 370).

A

Si-

face istoria

a scrie

orasulut

*

este

istoria f^rit-Rominestt.

Tirgoviste biserica Sf. Gheorghe,

George, biserica Lemnul, bise-

care azt e in ruin&,

avea

zi-

in

zice' c&

Nifon,

pe

de pe

Vasile

venefiant.

Este

cipatulut farit-RominestT.

cea d'inteiu

in-

fundarea prin-

biserica Sf. Dimitrie, biserica Sf.

crucilor

pe

mat vechiu, datind

eel

nainte chiar de

Mateiu-

Radu-Vod£-cel-Mare.

costa*

nesc

Vom

biserica ;

rica

Tirgul,

biserica

biserica Geartul,

Numai

articole.

Tirgovistea este orasul romi-

Pe la

si

rul

stat patriarhul

se

tot felul

Stolnicul pe

Rosie

curte palaturi metropolitane. In

fi

de

Vinerea,

si

mare comerciu cu

face

de credin^aDomnilor (Tocilescu,

muleasa, biserica Alba, biserica

curtea Stele!- VechT, se ar

sSpta*min2, Joia

oborul

in fie-care

Strada-Mare biserica Crefulescu,

Basarab era inconjuratct de

dun groase

Aci,

Aceasta

de mult de un

ridicata'

negustor,

Vechte, este tirgul sau

de sSptSmina".

Pro-

Stelea-

si

rile

biserica Sf. Nifon,

fusese

Industria

bun# stare, aproape de locul unde Ipsilante, cu Zavergiii s3t,

Lupu, Domnul MoldoveT, la, 1 645 ce

strada

Mitropolie,

gresuluT,

Bucuresti

in

m&-

:

Pe locul deschis dintre Fundable,

v&d ruine de palate, care se zice ca la 1821 erau

ca biserict mai pu£in insemnate

locul altet bisericT vecht,

cit&m

Viforita.

si

tru tot-d'auna capitala

biserict se

este

— Cam&-

fer.

imprejmuitoare. In jurul acestet

Ierarht din Iasi de catre Vasile-

in

nastirea Dealulut

documente,

tate.

in fine

si

care

la cimitir,

gara drumulut de

bi-

Vineri, pe care o pre-

mat vad dou3

si

lut

un feldejoc.

La

ea foarte vechfe.

nesc in cetajuie, din care se

Ie

inc& exista* cintecul

biserica

impreuna cu palatul Dora-

facu

a

Biserica Stelea- Vechte, linga ca-

caiarasT.

sericei

o-

acestui

virful

chindia, care este

Aceasta

dupa lupta de

tim-

in

DomniT aveau

pune

a

un

cind trebue a se

cinte muzica din turn.

:

masa, fiind-ca

la

purile trecute

si

neral in

«A

zilel,

este

goviste,

chindii», adica la

la al

Domneasca\

de

acest turn a

popor zicStoarea

in

aproape de Curtea

ruine,

prinsT

cam de 30

biserica Sf. loan,

;

Impact,

sf.

afara din oras, in apropiere de

Biserica Sf. VinerT, asezatS in-

Mihaiu-Viteazul,

fer.

biserica

nSstirt din apropiere

mun£i, Sinan-Pasa

cu lanjuri de

altul

tra Turcilor

Sigismund Ba-

si

zice c£ a fost a Domnulu! Brincoveanu Basarab.

tre

ca*

in-

Transilvaniet, con-

capela de

forma

si

Domnul

mare cladire particular^, ftcutS pe una din pivhi^ile cele mat man din Tirgovistea, ce se este o

de zid

metru

sale,

Tunelul, care

afl2

in

paralelipipedica,

unui

inalfimea

se

stilpT

de jur-imprejur,

are,

de

Aceasta

tencuita*.

morjei

anul

in

In apropiere de aceasta*

biserica,

10 m.

a doua, partea de sus, are forma cilindrica

1654.

tre

zice

Mihaiu Viteazul, Aron, Dom-

un

turn de observajie, care se crede

mint.

se

de alian^

s'a ftcut jur^mintul

Tirgoviste, a suferit multe,

Lupu

Stelea,

Voevozi,

biserica

T2maduireT. Apot

Izvo-

in ruinS

da 1

5

1

nu mat Neagu Basarab f Scu in

cite-va indicant 5

,

strSmuta*

de

la

metropolitan in palatele poliet din Tirgoviste.

de c5tre Ghinea VSrzarul,

lia

rica CatolicS, lut

zidit&

NegruVodS;

in

;

mibise-

timpul

biserica

sf.

zidi

si

din

Tot Neagu Arges tronul

temelie Mitropolia.

Biserica- VSrzarul, cladita*, sezice,

nistrul lui Mateiii-Basarab

:

Mitro-

Mitropo-

din Tirgoviste, in acel timp,

avea

in prejurul

sau

palate

si

mat frumoase, care coprindeau mat tot oborul gra*dinile

cele

Hosted by

Google

-;

TlRGOVI?TEA

FundSria de

si

TlRGSORUL

612

—

azt.

Pe

la

min2 de

spre a nu

cenusa,

cit

1583, Petru Cercel mat inavu^i

avea

ei

de

Dom-

Pana

si^

mosia orasului, unul din

cu biserica

Tirgovistea

Apol

neasca\ 1

peste 12

595, in timpul

Sinan Pasa cuprinse Tir-

teazul,

govistea,

Curtea

domneasca' in

scoate

cu rogojinipe cap

si

In timpuj luT

In

acest

canalizat,

ora-

si

locuitori.

El facu biserica

165

Sf. Ni-

si

1

Pe timpul Vasile Lupu, Dom-

nul

MoldoveT,

1,

165

la

Sf.

1654.

la

in

fiind

rela^ii

prietenesti cu Mateiu, ftcu biserica Stelea.

din

Un

linistea

mata

Mateiu

lut

nu

el

romineasca,

cu plata,

in?

vierme

farei:

fericirea

un singur om, s'au dus

ci

SeimeniT nu s'au

nu

sa*

cererea

sia;

a

lor

timpurile

de marire

ei

cuibul

eroilor

man

fareT; dar

ai

1786 de

nascut

s'a

Tirgoviste,

caresti,

a fost

epoca

in

si

pe

Asa,

la

cipf-va

kil.

m

com.

Va-

poetul, literatul

rele patriot romin,

V5ca-

nume

gimnaziul

Tirgoviste.

poarta

il

La

sunt inca in

el

fiin{& linga bise-

serica Voivozi. Eliade a

ruinele

—

Tirgovistei.

cintat

Tot

in

Alexandrescu,

rul,

ceT

si

Armasul Radu Ola-

d'intiiu

sfetnicT

ai

DomnuluT

Mateiu. Chiar inchiser£ porjile zi

Ghinea

ei

cetafei

cind venea de la

luT 11

intr'o

Domn

batrin*,

grSbi moartea

—

De

la

rSt.

La

bunului

curesti.

pe

da

inda-

ceta-

mutat capitala inBu

Sub Grigore Ghica

parafie

si

sile

II,

re-

imbun2t2$iri palatelor

bust

al

turile cetSJel,

ca s2

sau

infrumusejeaza

—

sa se supun^, sT-au darimat sin-

gun

casele

esti,

in

s'au retras la Plo-

si

partea de N., pe malul

Dimbului, ce se numeste

Tirgsorul, plasti, jud. Prahova. Se m^rgineste la E. cu plSsile Crivina

Cricovul, de care se

si

r3-

N.

la

la S.

mixta dusa

linie si

care trece pe

E. de comunele: BlejoiulStrim-

beni, Ploesti, Popesti la

Tariceni

si

unde

N., cu plasa Podgoria,

riul

Teleajen formeaza un unghiii cu

ascu^it plasei

limita

care

si

comunele:

Nou

de N.-V. pe

trece

a

linga

Tirgsorul-

Paulesti,

Vladeni-MSrgineni;

si

la

Dulce.

de

dr.d.f.,

Dimbovi^a, com. Tirgovis-

pe

Titu-Tirgovistea-

linia

pusa

Pucioasa, Ianuarie

Se

stafie

in circulate

si

1884.

Doicesti

Intre Tirgovistea

si

(9,9

kil.).

Doicesti se

d'asupra %

pe anul si

1896 a

acesfost

Partea

cu

N. a

de

indestulatoare si

ftcind

cu

vii

S.

si

si

are

de finefe

locuri

si

padun. insemnate

hova, Cricovul

•

sunt

Dulce

si

:

Pra-

Lea-

otul.

Plasa Tirgsorul are

parte

esfe

plasei

produce cereale. Aci sunt RiurT

97 bant.

sat,

rese-

com. Tirgsorul

paduri. Partea de V.

si

Tirg§oreanca,

comune

14

urbanS,

Nou.

nivelului

MariT de 2j6 m ,26 Venitul

lei

una

dinja plasei in

cite-va

afla halta Teisul.

Inah;imea

si

deluroasS, acoperita

afla intre stabile VacSresti kil.)

rurale

la

int^ri-

numat

azi

si

mahalaua sirbeasca.

Se compune din

(7,1

voit

se desparte prin piriul Cricovul-

Tirgovistea,

2

n'au

ei

Cirlova s'a nascut asemenea

de 253261

toate

claca,

la

S. cu judejul Dimbovi^a, de care

Mavrocordat, Turcii le-au ars cu si

Proprietarul mosiei, voind ai

impune

Poetul Va-

teT staJiT

d3r3mind

la

El a fost elevulluT Eliade.

domnestT; dar sub Constantin totul,

si

in Tirgoviste, la 1809.

tea,

Tir-

1748, tot se mat faou

la

2.

gr^dina ora^uluT.

Domn.

1660, Vizirul Cupruli a

s'a

si

Un

jud.

dat ordin de s'a darimat tea

1

ce

ceia

Mateiu Basarab

govistea a inceput a

18

in

din

turc

-

1828.

Curtea-de-

Arges, zicindu-i :«InapoT, nu ne trebue

fabulistul Gr.

lo-

aici

venial

rezbeluluT ruso

la

Tirgoviste s'a n£scut poetul

VSrzarul

urma

mine. Casele in care s'a nascut

Seimeni'.

pe

bulgarl,

cuitori

din ar-

a-

un tirgsor

numit Bereasca, format din

de

si

in jurul

biserici se afla

dulescu, parintele literature? ro-

a ucide

ruina,

de 1848,

Inainte celei

musca

chiar in palatele domnestT, care

sunt azT in

In cimpia de lingS acest catun se afla ruinele uneT bisericT.

ma-

si

loan

rescu, al c5ruia

din

la

lo-

cuitori.

desparteprintr'o

avea

sfiit

Are o populate de 317

in

oamenilor

si

decaden^.

de

ei

ascul-

fost

nu numai

Tirgovistea

tat5.

au pro-

si

mstrSineze mo-

li-se

Tirgsorul.

pi.

1802, s'a nascut loan Eliade Ra-

niste stra-

numipf

testat

jud.

Ploestiori,

rur.

Prahova,

(§u$u); dar s'au rSsculat ora-

rei

si

se v2d

prin vitejia lui

Mateiu repara din temelie zidu-

lui,

5-

Bucuresti cu jalba In projap

avea peste 60000

la

f

al

com.

din

fiicei

la

stradele frumos pavate,

colae-Nou

de un Domn fanariot

sale

din

intinse

data zestre

senii ca

timp orasul era bine

Nicolae-Vechiu

fie

de apa-

Basarab, Tirgovistea a

rile cetajei.

era s3

ceta^ue

ajuns la apogeul s5u.

sul

domeniile cele mai

J arS,

teme.

biserica

—

d'aci.

mai

se

si

azT; dar Mihaiu

Mateiu

preftcu

si

Aceste int£rin

rare.

il

ea

in

intra*

Vineri

Sf.

ant, la

Mihaiu Vi-

jlui

ce

10

1 1

parohii

filiale.

Parohiile sunt: Tariceni, §irna,

Hosted by

Google

:

:

TlRGSORUL

Habudul,Popesti, Strejnicul, Co-

strBmutata,

corasti-Col^ul, Paulesti, Ploestiori,

ticul

Tirgsorul-Nou, Manesti

Vla-

si

aiba de unde a da

sa*

cu care

deni.

navt de la spital

Leaotul, numita'

si

Tirgsorul, com. Tirg-

nulut

Urmatorul hrisov, de

de Antonie-Voda,

Ale-

la

arata

manastirea Tirgsorul

doua

in a

a fost scutita de toate

se cinsteste

mart Voevozt

dajdiile

Mihail

...

se

locuitort

ana"

si

iar

vama

stupt

de

vinftrict,

doua*

si

si

s&

de ot vdt&sesc;

aib& a lua in

s&

iar

si

de

mdndstirt, mila

to{T anit

m&n&stirt

nu

si

faca*

sa*

aib8,

z&mtntul

numat ce

s'a

ruptoarea de

si

da la

si

sfintul

serica fiind dezvalita

de adSpost

servind

si

condam-

e

vitelor,

sa

tun

murale

luate

fost

ail

sfintul

pe an

Gheorghe

Tirg§orul-Nou, com. Prahova,

vinul

si

orasul

vama,

de

Domnesc sfintet

fie

s&

doua* sute, alte

rur.,

Tirgsorul,

pi.

va 1

aib£

sa

da

a

sa"

sea

situata

partea de E. a apeT Leaotul,

la

10

kil.

de capitala jude^ului.

intre Tirgsorul

pe

Ploesti,

si

la

punctul Jigania.

Pe

teritoriul

comunei se afl£ mSrimi si

8 movile de diferite

asezate in diferite direc^iunl. Din-

numai

Tirgsorul,

numirl

au

tret

hova

V.

la

intre

de Pra-

riul

apa Leaotul, facind ho-

si

mosia Tirgsorul

tar intre

si

fi-

gania; Movila-Fluerului, pe maJul

sting

al

Leaotului;

lut-^erban, situata la

pl^sef.

Se compune din

catune

2

Tirgsorul-Nou, caruia '1

mai

zic

nume pe pan5

si

Movila-

E. de Tirg-

la

care

1857,

purtat

l'a

late de

1 1

oficial

figania, numita

si

Are o popu-

27 locuiton.

Din

^igania

o

de

restul

movile,

5

numirT, 3 sunt situate

fara

E. de

la

Tirgsor, linga padurea Cringullui-Bot,

una

la

N.

alta la S.-

si

V. Pe toate aceste fara

In comuna' e mSnastirea Tirg sorul, iar in c^t.

sorul.

locuitorii

Cringul-TeivJui,

si

figania-Stoenesti.

movile,

a-

de cea mare, se cultivS

ce-

reale.

E

bi-

unde

1827 de Arhie-

serica ziditS la reul Ioanichie

si

Jupin

udata de

riul

Eforia Crefulescu. Locuitorii, in

apa Leaotul numita

Prahova si

si

Moruzi.

Voicila,

deservitS de un preot, platit de

s'aii

se pSzeascS mila

so-

comunica^iunea

inlesneste

Tirgsorul- Vechiii, com. jud. Prahova,

numar de

147,

pi.

rur., in

Tirgsorul,

tuata pe malul drept

si-

al piriului

sutil, la

talert cinct-zect

sfintul Dimitrie talert cinct-zect

tru ca

numit

locul

la

Doua-Circiume. Tot aceast

sfinte

btntuiala

una

jud.

in

si

scu-

fie

Pantelimon, talert

si

muzeul national de

in

1

este Inchinata ,

bi-

Ploesti-Brasov,

Sf.

egumenul dupa asef&cut

macinate. AstazT

terile fiind

Aci e resedin^a la

cu dinsa ort ce

nimenea

de c&tre

si

a-t

mertic de sare de la

vremea clnd vor lua

vrea,

lua

Domnia mea

la

Ocna Telega pe an bolovant la

o Ji-

cSt

insa*

In

de c&min&rit, de vin

fuin&rit,

De-asupra useT se citeste inscrip^iune aproape stearsa,

na^ionalet

sa*

m&nSstirt

si

de

Floresti,

si

ma-

Asijderea

pivni^e

apa*rate,

si

Nedelea

Aricesti,

alte

rtm&tort de dijmSrit

Ploesti scutite

comunica^ia spre

ce-T inlesneste

Movila-Mare, situate

cinct-zect

talert cinct-zect.

i

1775,

etc.,

altS sosea,

{iunei acestuT asezamint.

aibd

sft

drepte bucatele m8n£stiret tite,

la nas-

Hrist.

o

e

esi

vamesit de doua ort intr'un an, Dimitrie talert

de

iar

Is.

mai

prin com.

vor

Ploestilor cite ta-

care bant

suta*,

7283,

Haimanalele,

Dirmonesti,

tre ele

sfintet

fie

3a"

Adam

Domnulut nostru

la

antichitafT, prin ingrijirea direc-

mild de la Domnia-mea s& aibd a

Gheorghe

terea

Bucuresti,

in

depuse

ce

orinduelile

In to frt anit din

una

leatul de la

aci

fie

de nici unele val sau supSrare si

Domniet-mele,

si

dintiiii

AfarS de soseaua dintre Tirgsorul si Tirgoviste, prin com.

de

Domniet-mele pe

visteria

etc.

co-

circiumari*.

5

sa*

de

n'aiba;

al

fara-de-Sus,

pus hrisovul acesta in anul

militai.

Comerciul se exercitS in

muna de

Yertat^t

ca

si

n£stirt

s'a

hect.;

telegrafo-

oficiu

tutulor

si

toate dajdiile la

Dudescu

nata a se desfiinfa. Cite-va pic-

pace

m&n&stire in

Dumitrache

Nicolae

un

o scoalS;

de 2459

postal;un penitenciar

Antonie-Vodft

m&nastire,

sfint^l

si

din

InSl^at^

si

egumen Kir

cuviosulut

pSrinjilor c&lugart c\\t

diva-

at

suprafa^a*

unindu-se cu soseaua

de trupurt, mat

temelia ei de Domnia-sa

cinsti^it

to^t

mart

f ara 'de-Sus, Radu VftcH-

lipescu Vornic de

Areo

Moruzi, sunt

si

Iunie 22.

Arhistratigt,

si

Gavriil, care este zidita*

sfintft

ca

si

se pr&znueste

si

sfin'ilor si afara"

aceasta*

punem pe

Domniet-mele, Pan

Vel Vornic de

dumnezeestet manSstirt Tirg-

si

unde

sorul,

hramul

ju-

m5nastin:

alte

Sfintet

ca

fondat

s'a

matate a secoluluT XVII, puse pe

martort

credinciosit boert cet

rescu, Vornic de fara- de-Jos, Pana* Fi-

ne

Ipsilante,

si

Dumitrascu-Voe-

Ghica Vel Ban, Pan

sorul-Nou.

xandru

si

ma'na'stire, in jud. Pra-

pi.

In raionul

doua morT.

vod,

hova,

si 154 porcT. comunei, pe apa

vaci, 3 capre, 735 01

hri-

sovul acesta cu insist credin^a Uomniet-

Constantin-Voevod,

345 boT, 122

cat,

mele Jw Alexandru Ipsilante Voevod

fit

Tirgsorul,

Ef au: 56

feri-

Domnie-mea

intSrit

JigSnia, proprietate a bi-

si

sericeT Crejulescu.

fie

sa*

Domniei-mele vectnica

am

vile,

cu credin^a prea iubi^ilor Domniet-mele

Tirgsorul, jud. Prahova.

Sf.

ca

intru

1

Tirgsorul, sat, facind parte din com. rur. Tirgsorul-Vechiii, pi.

lert

pentru

si

r&posa{ilor

si

p&rin{ilor

cire

pomenire,

la

ba-

si

se ajutoreze s&ract bol-

sa*

DomnieT-mele

si

TlRG?ORUL-VECHIU

613

si si

pen-

aceasta

ne-

;

improprietarit

la

la

mosia Tirg^orul-Nou,

1864, pe azT

pro-

prietate a Eforiei Spitalelor Ci-

Leaotul

hovef, la si

la

4

malul sting

si

10

kil.

kil.

de resedinja

Hosted by

al

Pra-

de capitala jud. pl&sei.

Google

;

TtRGUL Se compune din 4

cat.

Tirg-

:

Col-

si

Jul

Siret

cu populate de 803

locuitori

2 bisericT, una

Tirgsorul-

in cat.

;

Vechiu, cu hramul

Sf.

fondata

cea-1'alta in

1884,

la

$l

hramul

cu

c5t. Stancesti,

de

fondata

ApostolT,

Nicolae,

1874

la

3 circiumT.

Un numSr de

136

locuitori

s'au improprietarit la

mosia EforieT, din

Ei

dat T20 hect.

pe

1864,

care

au:

724

pi. Jijia si

cu

pi.

comune

8

Cucoreni,

Ma-

Curtesti,

Aceasta plasa

e strabatuta

niste platoun intinse. Ele se im-

cat,

part prin valea SicneT

doua

in

dealurile din dreapta Sic-

:

una pe Pantelimon.

Budgetul com. e

de 6376

lei,

4548,88

O

veniturT

la

de

la cheltuelT,

si

lei.

sosea comunala inlesneste

comunicafia cu com. Strejnicul,

E

riul

apa Leaotul, izvoarele Bularul si Pantelimon. Se margineste cu Tirgsorul-Nou, Macomunele :

nesti,

Cocor^sti, Negoesti,

Plo-

esti si Strejnicul.

sele vechi ale

f aril.

II

din

ora-

gSsim deja

menfionat pe timpul

lui

Mircea

Voda Basarab (1386— 141 8)

Cu pe

Tirgsorul

isT

ast3-zT

Ploesti,

XVI-lea,

pierde treptat din

vechia sa insemnatate,

nimic nu mai

de

ast-fel ca

aminteste

;

com. Poponfi Cosarilor,

soara, in

;

com. Baluseni.

£uluT, in

(Licache), Dolina, Stanistea, Siena, Vasilincea, nesti

;

com.

in

Costi-

Armanul, BrSiasca, Boto-

sanca, Budaiul,

Siena, in com. Cuco-

reni; CismeleT

Popon^i

;

ta-Arsa*, BSsaraboaia, Birul, Chi-

rivoaia, Conegi,

diul,

Se

in

com. Curtesti

comuna

Baluseni

;

Botosani.

dealurile

dintre

Vul-

si

PostuluT,

(v.

a.

prin

strabate

care

valea

mijloc,

stuhariT

Apele ce

si

Izvoarele, Brosca-

si

trece in com. Ba-

primind Cacaina

si

plasa

Teisoara

bogat&

si

Cir-

si

com.

Siena,

Baluseni.

Birl^deanca, care curge

com. Baluseni

si

prin

Dracsani

si

se

varsa in Siena.

Sunt 42

iazuri

care cele mat

si

7 balpf, din

insemnate sunt

Dracsani, in com. Dnicsani, Iazul-St&nestilorsi Zosinul, in

Baluseni, Rachita

com.

Vasiliul in

si

com. Popon^i.

compune

Plasa Tirgul se

si

formate din

42 sate

si

din

orasul

se adminis-

treazS, unita cu pi. Miletinul,

de

un sub-prefect, cu resedin^a

in

Botosani.

n.).

Vaile maT principale sunt: Valea-SicneT,

Valea-SicneT e

pe

Hul-

Criva^ul,

Siena, Tirgul, Via

turul, in

zurT,

jud.

com.

SicneT, in

si

Agafton, Bobeica, Bal-

Valea-GrajduluT in stinga

in

Hu-

Harangiul,

maria, Cornul, Curmatura, Meica, si

Salistea

nitura se varsa in

ArapuluT

:

Curtesti, primeste pi-

f urcani,

luseni,

Valea-$an-

si

lea DrSsIeuca in dreapta.

intinde

boci,

Humaria, Ionete

inal-

Jime.

pi-

Braiasca,

raiele IoaneT, Olmul, Baisa, Hli-

ria,

unei

Tlrgul, plasd,

com.

LupuluT, PuturosuluT, Curmatura,

cit ruinele

sSii,

si

com. Costesti Crisma-Minzului, Gherman, Rachi^i si Teiin

vechi manastiri situate pe o

trecutul

Slatina, Loesti

raiele

Botosani

cu Brasovul.

la finele secoluluT al

Mo-

Micul, Manolesti, NisipSria, R2-

orasuluT

infiin^area

com. Cocoreni, cu

Loestilor,

|rela{iuni

Mihaiu.

strinse comerciale

Budaiul, in com. Cucoreni.

28 comune

sau

Dolina

Vasilincea, in com. Costinesti

mul, Humaria, Hliboci, Leb&da,

porunca domneascct a in

si

fiuluT

tr'o

Este

in-

dreapta: Bucecea cu

in

prin com. Cucoreni, apoT, trecind

Slatina

Tirgsorul este unul

Baluseni,

care se varsa in iazul Stancenilor

prin

In dreapta SicneT

Prahova, de

pe

PriseceT,

si

vila-VulturuluT, Nicseni, Teisoara,

cea mai apropiata\ udatS de

se varsa in

si

com. Baluseni.

DrSsleuca, care curge din iazul

dealurile din stinga sa.

si

In stinga SicneT: Cotirgaci,

si

din jud. Dorohoiu,

mosia Stanceni, com.

:

in

Teisoara,

stinga:

Primeste, in

ale pi-

de ambele parpi

Siena; multe din ele sunt

grupe

bogate

peste, se varsa in Jijia, la Todireni.

Piriul-PorcarieT

2 4 morT de apa* pe apa Leaotul, una pe izvorul

Bularul

de

s'au

spirt si

si

Siretul

riul

Cele mai insemnate sunt

de

man

{ime de iazurT

N.-V. spre S.-E.,intre

riuluT

Dupa

piriiase*

iazul Sta*nceni, in

si Jijia,

dar pri

piriu mic,

multe

dealurile ce se prelungesc de la

fabrica

e

un

care izvoreste din padurea Cioara,

Poponfi.

si

valea

ce formeaza in cursul sSu o mul-

Siretul.

si

Baluseni, Botosani, Costesti, Cos-

nei

o

alte

li

01.

In raionul com.

E

meste

;

de

pi.

N.-V. spre S.-E., prin

Siena.

Se compune din

nastireni

la

la E.,

Cosula

tinesti,

Dorohoiu, strabate

jud.

Miletinul; la S.-V.,

58

10 iepe, 402 boT, 120 vacT, 24 bivoli,

margineste

N. cu jud. Dorohoiu

cu

locuitori,

cea din Tirgsorul,

o scoala;

Sjii

Siena, in partea de N.-V.

si

a jud. Botosani. Se la

Are o suprafaja de 1250 hect,

si

TtRGUL

614

sorul, Stancesti, Dedulesti

ca

:;

:

:

si

va-

Are o hect.,

de

suprafa£a

46000

cu o populate de 49123

locuiton; 49 bisericT,

de 58 preojT

si

deservite

83 cinta>e$T; 28

conduse de 67 inv^Jaton si 16 inva^toare; 24 morT de apa si 9 morT de aburT; 1 scoale,

in

ia-

papura.

uda* plasa sunt:

Siena, piriu care izvoreste din

de t&b2cit peile

fabric^

bere

;

1

de spodium

Hosted by

;

1

;

1

de

de ci-

Google

TlRGUL

coare; 5

de vax

I

de luminart

spirt

(alcool)

cerneaia;

si

sSpun

si

de

I

;

mat multe

;

fabric!

prin hotare artificiale;

Cerealele, fine^ele in plasa

parte din teritoriu

multe se

in

aflS

testi

si

mat mare padurl mat

;

com. Cucoreni,

se continue spre S.-V.,

care se desparte prin

riul Prutul.

la

Pcimintul plaset

ses,

in

partea despre

Prutul; in interior, de

riul

se varsa

Elanul, care

ptriul

in

2099

bivolT,

3703 porct;

si

cat,

1849

Se exports

Liscovul in par;

primeste pe stinga piraiele Recea, Tra*usul

si

Trestiana

partea

in

si

;

de S.-V., de piriiasele Vinderei

si

si

Docani, afluen^t at Jerava^ulut.

produsele indigene, importindu-

Riul Prutul formeaza in plasa* o

se produse manufacturare, colo-

mul^ime de

cereale,

masin! agricole,

vite

Are

ferarit, etc.

mat important^ e

Pia{a cea

orasul Botosani.

1

comune,

17

19045

postal rural

2

sta^iunt

plasa:

in

§oseaua na^ionala DorohoiiiBotosani - Hiriaul, Cucoreni,

;

trecind

Popon^i,

prin

Curtesti

si

Baiuseni.

com.

in

Slobozia-

Zorleni, pentru plasile Tirgul

doua

Simila. Aceste

Leorda.

care

;

;

Calea ferata Botosani-Veresti,

si

din

populate de

locuitort 37 biserict 19 primare mixte un oficiu

scolt

Botosani

o

cu

imp£r£ite

in

si

in

in

:

nelucratoare, socotite

ma! multe

sosele comunale.

com. Birlad

;

p las

ft,

in parte a

Se margineste Tutova, d'intiiu

la

pi.

N.

ficiale si

si

parte prin

riul

artificiale,

Birladul,

desparte

de

fabrict

mat

plaset,

activ.

ce sunt pe

cu care se face

Pereschivul, de care se desparte

Brat-

V., sunt: Valea-

la

Valea-Vedet

si

parte din va-

Comunele sunt toate insirate vat. Pe partea dreapta a riulut Vedea sunt comunele Pe-

prin

:

cu

cat. Plosca-d.-j.,

Buzescul

si

nele

tret pestt.

si

Burdea.

lea

tea stinga a

dat acestut jude£ ca

;

in par-

Vedet sunt comu-

Meri-Goala, Albesti,

cu

ciulesti,

Nen-

Parul-Rotund

cat.

si

Este strabatutS de 2 drumurt:

Mavrodinul. In susul riulut Ve-

ce

dea, vin comunele Papa, Cucueji

soseaua jud.

Birlad-Falciu,

trece prin satele Simila, Zorleni,

Popeni tirgul

si

Iepureni

Falciu;

si

merge

soseaua

la

Birlad-

lad spre

pi.

si

despre V.

Urluiulut cu valea Adincata, Va-

un comerciu insemnat, din care

Gala^i, ce pleaca din orasul Bir-

parte

et

principale din plasa,

incepind de

Tinoasa, Ciinele,

spirt si

prin hotare

prin piriul Jerava^ul., laV. cu

Piraele Urluiul

uda partea

cauza

marca

la

Prin mijlocul plaset strabat vaile

rodul, de care se desparte parte si

kil.

Plosca-d.-s.

arti-

de

direefciunea

lea-Bratcovulut

balfcile

s'a

Ciinelut, care stra-

bat plasa in

{ime de peste,

sicu pl.Co-

artificiale

apa

si

eel

S.-V., cu jud,

Covurluiu, de care se prin hotare

noasa

retul, Plo«ca,

de cea a treia tot prin hotare

artificiale; la S. si

riurile

malul Prutulut, se scoate o mul-

de cea de

doua parte prin hotare

de

cu prunt,

mort cu abur.

Din

mat este udata mat mict Burdea, Ti-

S.-E. a plaset;

pi.

hotarele artificiale

ale mosiilor limitrofe,

a

si

de

despar£indu-se prin

N.-V.

si

Simila

com.

acele din

Comerciul este destul de

jude^ulut Tutova.

cu jud. Falciu,

3

la

si

pe o suprafata de 4225 hect.

de E. a

pana

si

iar livezile

Are doua Tirgul,

strabate toata pla-

Mavrodin, spre extremitatea de

Vaile

Dorohoiu),

si

Vedea

com. Didesti

Banca.

de 987,50 hect, din care 60 hect.

precum

si

tea de E. a plaset, pe o distanja

§tefanesti, Botosani-Seveni (jud.

Botosani - Burdujeni

este

o suprafa^a

avind

Viea se cultiva pe o suprafa^a

Botosani-Faiticeni,

urban^,

1

22 147 hect.

covul

si

Are

N. spre S. Teleormanul uda par-

Botosani-

si

1

Riul

de 28

Bacani

si

unde

resedinj;a plaset, cu

Murgeni,

in

§oselele jude£ene:

39 comune rurale

de

cu jude^ul

la E.,

;

V., cu jud. Olt.

si la

Rosiori-de-Vede,

afarS de biroul din Zorleni, incS 3 birourt sucursale

pi. pi.

plast sunt

sec^iunt,

9

Vlasca,

N. cu

S.-V., cu

la

la

sa in diagonala, incepind de la

bSlpf.

urbana,

Caile de comunica^ie sunt:

care are

Se margineste Calma^uiulut

stupt cu albine.

niale,

^uiul-Marginea.

hoaia, Seratul

si

de

a

Teleormanulut;

tea de V., de riul Birladul, care

in partea

judefulut Teleorman, spre N. de plasile unite CalmS-

mijloc

incSrcat pe dreaptacu piraiele Mi-

30

vact,

E. de

Tirgul, plasft, asezatS

despre E., baitos.

Este udata,

Galaji.

iar

com. Botosani, Cur-

Balusani.

15438 ot

in partea

este

de unde mergind

prinsul placet Corodul,

Prut, pe teritoriul jud. Covurluiu,

si

Locuitorit poseda: 12588 boT si

cu

E.,

Baiuseni,

Curtesti, Costinesti iar viT, in

imasele

si

cea

si la

provincia Basarabia (Rusia), de

de cSrSmida.

ocupa

TtRGUL

615

S.,

parcurgind

pe

o

mic3 distant cuprinsul acestet pl^st

si

trecind in

urma* in cu-

cu

cat. Ciocul,

§tirbej;i,

si

tot

pe stinga

Balja^i

tea,

Didesti cu cat.

si

cu

cat.

Gresia, apot Socetul

ga, pe dreapta.

;

Scrioas-

Bratcovul sail

Nea-

Dealungul cur-

sulut piriulut Bratcovul, incepind

de

la

N.-V.,

Hosted by

de

la iimita jud.

Google

;

:

TtRGtJL

comunele Magureni

Olt, sunt

dea, sunt comunele:

Dragsanei

cu cat. Muji, Odobeasca

pe dreapta

Drag-

si

pe stinga.

si

precum si com. Draganesti, situata pe muchia dealuluT dintre Vedea si Burdea, impreuna cu c5t. JigSnia si Atirna(i; dupa acestea, tot pe Burdea, este com.

Adincata,

si

Bogdana, cu

cat.

la

Pirlita

si

Brosteanca. Pe

Tinoasa sunt

vael

de

rate,

Belitori, cu cSt.

:

N. spre

Sfinjesti cu

Sfin{esti, Radoesti,

Rateasca, Antonesti cu

Cetatea

$teftnesti

si

com.

si

sunt com. Gara-

parfi,

ga*ul

cu cat. GolSsei, Virtoapele

d.-j.

cu c^t. Nichita, Virtoapelecu cat. Marina

Bivoli^a

d.-s.,

g&nia trine),

Dealungul

Calinesti.

si

Te-

riului

p&duri insemnate

si

Netoji-d.-s.

d.

-

j.,

si

iosi

cu cat. Brosteni, Olteni cu

c^t.

Dobrogostea, Orbeasca-d.-s.

si

Orbeasca- d. -j. Intre Valeasi Valea-TeleormanuluT,

CiineluT la

extremitatea de

S., este

com.

com.

Comunele

Balfaji, cat. Gresia,

rec^iunile

de

dejene

vecinale,

si

primele

si in

XIX,

decenif ale secolului

din

comunele

facind

ei

vecine,

plasile

se numeaii Teleormanul

care

si

Tirgul, suburbie a ora§uhu Cimpulung, jud. Muscel. Coprlndea

dupa

la

de

la

1844, su-

Popa Savu, Domneasca si

Sf. Hie, Bi-

statistica

la Piua.

diferite sosele ju-

precum

ca-

lea judejeana Turnul-Rosiori-Ba-

vesti, pi. Oltul-d.-s., jud.

Sla-

Vilcea.

laciul, Rosiori-Alexandria, calea

judefeana

de

manuluT

soselele vecinale care

si

pe Valea-Teleor-

pun comunele

sale

in

comuni-

cajiune directs cu comunele din jud. Oltul

si

Vlasca

si

Sarat,

de

pi.

sat, in jud, R.-

Marginea-d.-s., catunul

resedin^cl

VezI CuculuT

al

com.

Plainesti.

Solul este de o fertilitate

pi.

Riul-Doamnei, jud.

Muscel.

cunoscuta* in toatS partea de S.,

maT bine de jumState plasa tot cursul riuluT Vedea si

in al

Tirgul-Frumos,

com.

partea de N.-V. a

urb.,

in

plasei Cirli-

(com.

curge

mijlocul tirguluT,

Are o ^\%

populate de

o

cu

locuiton;

cu

preoji,

5

un

;

si

spital

farmacie; un

dia-

2

3 eclesiarhT;

o

lipovana;

biserica

or-

biserici

3

conT, 6 cintarep

mixt5

de aproape

intindere

kil.,

4585

o

si

Bahluejul.

piriul

scoala

o

jude^ean;

biurou

telegrafo-

postal.

La

8

de

kil.

aicT,

pe soseaua

nationals, se afla b^ile sulfuroase

de

Strunga, din jud.

la

Roman.

Este legat cu comunele cu

trofe

si

prin

calea

depSrtate,

tirgurile

ferata

limi-

Iasi-Pascani

cu soseaua nationals Iasi-Roman, ce

prin

trece

mijlocul

lui

si

spre N., cu jud. Botosani, prin

mixta

soseaua Istoric.

a fost

E

Cotnari-HirlaTi.

un oras vechiu judejului

capitala

p3na

Organic, cind

la

Roman. Se

si

Cir-

Regulamentul

s'a desfiin^at ju-

imparfindu-se

de^ul,

intre

Iasi

zice ca acest tirg

mat spre urma unui incendiu

din vechime era situat

N.

si

s'a

asezat mai in jos, pe locul de

A TIrgul-Dealului. Vezi§tef5nesti,

re-

E., cu teri-

V., cu mosia Jora.

la

Prin

cS in

ast5zT,

(Tirgul-).

N.

la

cu com. Buznea,

S.,

la

;

N.-E.

la

Prigoreni

satului

toriul

Braesti)

si

Tirgul-Cuculul,

cu cele

din plasile invecinate.

Se margineste cu com. Baiceni;

ligatura,

Tirgul, sub-divizie a com, rur.

p3r-

E. se deschide sesul BahluefuluT.

§ubesti, de

Calea-BraduluT pana

pozi-

cu dealun, iar in partea de

{ile

Mij-

locul.

o

avind

maT de toate

Jiune inchisa*

aceasta plasS era mult mal mica,

serica

toate di-

XVIII

In secolul treT

orasul Rosiori-de-Vede. in

importante

Dealul-Costestilor, iar

Crivesti,

si

todo.Ne,

pentru clescoperirile archeologice.

burbiile

strabatuta

Bal^i.

si

Netofi, Antonesti

:

lue{

si

pe linga

plasei,

com. Maldaeni

si

parte pe

Adincata,

Belitori, cat.

de V. a

care e o

Dealului-Cotnari,

a

parte pe sesurile Costesti, Bah-

sunt

luind direcjiunea pe lingS mar-

ginea

Laceni. Resedin^a plasei este in

Este

plasa*

Troianul, care trece pe terito-

parte

-

Virtoapele, se

si

Locuri insemnate in

compusa din

Netoji

Ra

gasesc inca mulJT mosneni.

multe din

Mosteni, Peri-Ri-

Saceni

GarSgaul,

doesti, Sfinfesti

riul

prelungire

Neto^i-Trivalea

si

Cucueji,

Mu{i,

leorman sunt comunele Netofi, cat.

Bog-

:

Didesti (cu padurT ba

Plosca

In comunele Ciurari,

Pe Valea-CiineluT, de

Licuriciul.

ambele

cat.

si

cat,

dana-Neniculesti, Draganesti- Ji

insi-

Saceni, Butculesti cu cat. Sirbi,

cat.

mosiT

8973

orasul Iasi, situata parte pe platoul DealuluT-TirguluT,

29524 vite marl cornute, 92480 vite micT cornute si 10298 porcT. Statul poseda in aceasta plasa

Ciurari,

S.:

lo-

41 scoale.

si

Vite:

-

sunt comunele

cursul

cuitori

Pe Valea UrluiuluT

Dulceanca.

Dulceni

Are b populate de 52120

si

MSldSeni. Pe cursul riuluT Bur-

sani,

TlRGUL-FRUMOS

616

avind inlesnire

si

de apa.

existat odinioara in aceasta

localitate

si

un palat Domnesc,

in care

locuiau Pircalabii

j;inu-

tuluT si

unde Duca-Voda a

taiat

capul luT Donia,

fiul

lui

Hincu,

7188.

la r

luncei

ei.

gatura, jud. Iasi, la 41 V2 kil.de

f inutul CirligStureT (de sigur

Hosted by

Google

TtRGUL-FRUMOS

c3

tirgul), a

si

prSdat

fost

Pe

cetatea Neam^ulut.

cuitort; o scoala*

CirligStura,

pi.

T.-Frumos,

pe

cani,

pusS

Iunie

1870. Se

circulate

in

kil.)

nitul acestei

a fost de

sta^it

325590

d'asupra

bant.

44

let,

com

DirmoPrahova,

a

pe malul drept vi£a,

unde se

tate

facuta

s'a

Praho-

riulut

al

zice c& a fost ce-

de

Tatart

care

si

de Negru-Voda. P'aci un drum asternut cu

un

si

cintare{; 7 circiumt.

Are o pSdure

hect.

de

1

340

de

539

intindere

in

ocupa

o

de

intindere

Vite sunt 28

243

cat,

:

66

sulut,

porct, 17 capre

comunet

Teritoriul

vite cor-

si

695

01.

Comunica^ia

districtulut, rasti, kil.;

com.

la

com.

la

kil.;

3

com.

kil.; la

33

O^elesti, 5

Obirsia,

7

kil.

com. Sacuieni, resedinja

la

set,

15

Ma si

pla-

pietris

marunt, oseminte

zidarie, ce s'a

si

multa

de

d&rimat

riul

pi.

Siretul-d.-s.,

avind dealul

Tirgul-Glodurile, com. Bacaii,

pi.

rur., jud.

situata

Siretul-d.-s.,

in valea piriulut Berheciil

dealurile: Spira

si

Podureni, spre

jud. Tecuciu, Raiul

com.

spre

intre

si

Obirsia,

si

BSimacul

si

{ene

E

gul-Glodurile, resedinja,

Glo-

comuna

se

alcStuita' din catunele:

Conachi

si

facut

gSseste Gloduri-

Gloduri-Botez

(Tir-

1

tunele: Dobriana

Se margineste munele: Spira

si

si

la

Gloduri.

E.

cu

si

cintSret

1

28

cat,

;

7 circiumt.

vite cornute,

99

si la

N.,

cu com. Obirsia.

T.-Jiul-Ciu-

prin alte so-

si

comunale, care,

deosebite

centrul

Gorj,

urb., capitala

situata

jude^ulut

si

sting al riulut Jiul.

din

mahalale

2

:

pe

cam

in

malul

o

tort

:

apa buna de b2ut. Altitudinea orasulut de-asupra

Marit-Negre e de 226 m.

Budgetul 1

899

—

cimt,

273173

48 bant,

28 bant,

care atit si

uda

s'a

sa

Ze-

54 bant; DruPensit,

la venit,

15776

6905

let,

Are un gimnaziu, deschis una de

si

In T.-Jiul sunt Biserica

mul

in

si

cintareft rica,

tort,

Gorj,

rica,

jud.

muntoasa

in regiunea dealurilor.

cit

f£cuta*

de Dobre Sirbul

1

si

deservita de

preot,

1

Sf.

de

si

1

de

cu hramul

1

bise-

S-Jit

locui-

preot,

paracliser;

1

si

Constantin,

anul 1875

in

in

diacon, 2

paracliser;

1

deservita

cinta*re£t

fete.

biserict:

Voevozt,

cu hramul

facutS

2736 femet. dat de la riul

5

Domneasca, cu hra-

S-^it

Radu Cupe^ul,

si

teritoriul

in partea

anul :

la cheltuelt.

protopop,

i

let,

murt, 22300 let; let,

pe

fost acesta

Botorogi

3000 hect., populate, dupa recensa-

Numele

orasulut

900 a

anul 1736,

suprafa^a de

3898 barba^t

tem-

si

perata in acelast timp, aer curat si

Se compune

Intrejie^e.

si

con-

direcjiunt,

anul 1890; 2 scolt primare, una

17 capre.

si

mintul din 1899, de 6634 locuico-

Spahit - Dolj,

de baejt

Colonesti (jud.

cu com. Marasti,

Are o populate

Tirgul-Jiului, com.

Are o

Tecuciu);la S., cu com. O^elesti; la V.,

preot Vite:

gusorul-Gloduri).

In statistica din 1874 are cS-

-

sele vecinale si

si

Botez, in 1853, deservita de

tin

judeJuluT

duri, sat.

rotunjirea,

E.

Tir-

:

si

In anul 1833, cind s'a

la

de 445 locuitort; o scoala mixta; biserica, cladita de Constan-

56 porct

compusa* din 2 catune

cSile jude-

prin

perceni-Vilcea,

din

T.Jiul-

ferata*

T.-Jiul -Ciuperceni -Severin,

T.-Jiul

situat

Glodul,

si

Padureni

Coroiul, la V.

Coroiul,

spre com. MarSsti.

calea

prin calea najionala Fi-

Are o dima* plScuta Tirgul-Glodurile, sat si resedin£a com. cu acelast nume, jud. pe pinurile Berheciu

Prahovrfa.

prin

vergeaza c5tre oras.

kil.

Bacaii,

a

Tre-

in acest oras se

liasi-Pietrosani,

kil.

de

scop

in

in apropiere.

cerea peste acest canal se face

Filiasi,

BacSu, capitala

mat

apa*

face

la

din Jiu\ adus de pri-

orasul ut

batut de calea vecinala Cimpeni-

Distance:

podurt de

3

de V. a ora-

paralel cu riul Jiul, este

si

Obirsia-Gloduri Ofelesti,

lung5

se varsa

acest pi-

pe un pod de lemn.

este stra-

-

si

peste

prin

face

canal

ma ri a

si

HodonSul, care curge

In partea

avea

hect.

nute,

se

lemn.

partea

in

strabStut

este

E. spre V.

la

riu

pustiit

s'a gasit

mat

piriul

un

8 hect.

Viile

in

localitate,

nesti, pi. Filipesti, jud.

V.

de

Teritoriul com. este

de 13

Tirgul - Frumos, parfea de

de

in Tirgul-

uda

'1

de

Sirca

si

mixta

care

in Jiu; trecerea

1

m 74 ,72. Vepe anul 1896

Ma>iT de

nivelulut

la

afl3 intre stabile

Inal^imea

kil.).

c.

Iasi-Pas-

linia

Ruginoasa (16,0 (10,8

lo-

V.,

deosebit de

T.-Jiulut,

1874, o biserica, deservita de un

preot

Iasi,

Jiul,

Glodurile, care func^ioneaza* din

Tirgul-Frumos,stafiededr.-d.-f„ jud.

riul

Are o populate de 533

Craiul Lesesc, a trecut prin acest tirg spre

Glodul.

si

Orasul

Berheciu

piriul

Mirza

piriiasele

si

1512.

7199(1691), Sobieschi,

la

Este udata* de

ars

si

de catre Bet-Gheret, Hanul TStarasc, la

TlRGUL-JIULUl

617

2

bise-

Apostolt,

facutS de locuitort in anul 1838,

deservita de

1

66700. Marele Dicfionar Geografic. Vol. F.

cintarej;,

slujba

78

Hosted by

Google

—

TlRGUL-JIULUI

bisericeasca fiind ftcuta de preotii

de

la cele-1-alte biserict;

hra^ul

cu

serica,

de locuitort

fecuta*

de

deservita

Nicolae,

Sf,

in anul 1810,

preot

I

bi-

si

cin-

I

tarej; biserica, cu

hramul S-tet

TreimT, fScutS de

loc.

deservita de

Are un

preot

1

tribunal

de ocol

torie

de

Jinut

un

;

si 1

o

spital intre-

a

stafie

tele-

caleT

mat insemnata

este

la

tirgul sSptaminal, pre-

2 bilciuri anuale,

si

Vinerea Mare

si

unul

altul la Inal-

brac&rnintea,

si

bl2nt, im-

incaljamintea, do-

garia, timplaria

mat cu seama

si

constituesc

olaria,

industria

o-

rasuluT.

83 care cu bot

vite

si

:

53 plugurt,

vacf, 38 tra-

18 c2ruj:e; 205

mart

cornute,

600

cat,

bivoli,

33

346 porct si 140 01. Din istoricul Tirgui-Jiulut S^^ presupune ca pe locul unde se afla

acum

Tirgul-Jiul ar

fi

fost,

inainte de cucerirea Daciet, un sat dac.

Vatra orasulul de

acoperit& de rate

cu

ape,

insulefe

pline

azt,

nenuma-

de paduri

mai nestrabStute, printre care serpuiau Jiul, Hodon&ul, Voivodiciul si

forma

Putna,

un

fel

de adapost, favorabil contra n2-

pe

la lasi

Tirgul-Jiul este asezat

tocmat

pe calea romanS care lega municipit

odi-

la

— dupa*

alimentat

(R.-Vil-

Aschbach).

Fag^ras,

lurt ale Jiulut,

punctul

oara a

incetarea ad-

sStulefe

in

cu locuitorit canabe-

lor negustorestt ale

veteranilor

din Bumbesti, at caror

urmist, inmul{indu-se,

aii

spre

Jiulut,

Corn

pornit im-

Capret,

al

au intemeiat alte centre de j;a.

Exista

via-

mat

nemijlocit

azt,

si

jos de castru, pe ambele malurt ale Jiulut,

o comuna

mita «Curtisoar&»

Numele

trecute «Curte». ort implied idea

unut

Voevod

vine de

la

stajionau

mare

de resedin^a a vreort

romane care

cohortele in castrul

la

acesta

al 'plrii-JiuluT,

stabilit

apropiere. Migrafiunea fiuneT de

nu-

in secolele

si

N.

la

S.

in

populacon-

se

de zidurt aflate pe malul Jiulut de la castrul din Bumbesti pana in oras.

firma

si

Pentru

prin

plecat de la

Tirgul-Jiul,

dintre

ne lipsesc texte

sec.

si

do-

cumente, dar nu ne lipseste perspectiva istoriel.

in

traia poporul

In sec. XIII,

Oltenia

si

romin ada-

si

din Sylva Blacorum (1235

— 1240).

El venise dincoace de

mun£t, din Amlas

Fagaras,

si

la

1232, din cauza prigoniret contelut

de mat

Acesta e «Ba-

sus.

saran-Bam», care 1

24

s'a r^zboit

cu Mongolii

1

Radu-Negru

— Tot

Muntean.

lut

(1380),

j8) cind s'a dus

combata pe

sa

Statu-

din T.-Jiulut

Mihaiu-Voda-

pornit

fi

la

cu care s'a

si

adevciratul intemeetor al

Un-

navSlitorit

gurt in Ha{eg.

DupS

intemeerea principatulut

Tarit-Rominestt, Tirgui-Jiulut in-

ceteazS de a

curte a

fi

Voivo-

ramine

zilor Jarit-Jiulut si

nu-

mat resedin^a a jude^ilor. f inutul caruia aparjinea se numea jud. de Jales. Pe la 1330, Carol Albert ocupa Severinul si trece prin acest judej, poate Jiulut.

Armata

Romint

si

lut e

prin Orasul-

sdrobitM de

in mun{:t, la intoarcerea

sa pe aceeast cale. Jales in secolul al

tindea mult

cuprinzind

Jude^ul

XlV-lea se

Haj;egul pe care

sedinfa judecatorulut Jiulut,

garii

din

si

In

la

1420

re-

Jucalu-

Tizmana aveau mort

pe apa

aci,

pe

l'a

— 1400.

La 1406, Orasul Jiulut era pin Brat,

de in-

mat spre V. ca acum,

si

perdut intre anit 1390

Jiulut.

prima jumatate a secolulut

XV, pe

timpul

lut

Basarab- Voda

eel Batrin, orSsenif .sia

pe cind voevo-

fi

cind a

gonit pe contele Conrad din Vil-

cea

ramasifele

intervalul

Rasa-

nerent Radu-Negru, trebue sa

Liteanul (1246

micilor

pe apa

mat

si

Jiulut.

cata sa

in jos,

Dunare,

la

central

Basarab, eel numit de

ministra^iunet romane, in timpul

Romani

la

pe ambele ma-

pa^na"

politic

formaYeT

si

p5na

(Amlas),

iar la S.,

identificat

Populafiunea acestut oras s'a

sta£i-

la

poate

(oras, tirg al Jiulut).

beta (Turnul-Severin), cu

Pons-Aluti

jiliensis),

fine

\\\

chiar muncipium, forumjiliense

postit in munfi.

unea romanS Buridava

ase-

pe timpul Ro-

(sat),

Dro-

eel.

s'a

si

unde a

(mansio

Jiij.

apoi vicus

muncipiul

ca

Jiu,

manilor, mat intiiu stajiune pos-

Hafeg

cunoscute,

la

zat un cistru. Probabil ca Tir-

bine

si

a

pe

Rominesti,

si

oprit in Bumbesti,

V — XIII

pSdirilor din afara\

nioara castre

insusi

Tizmana, apoi peste

si

belsugatul

LocuitoriT poseda

surT,

tru

va-Blacorum

bine apSrat era regiunea superi-

Traian

Imparatul

mun£f —

{are (Ispas).

Tabclc^ria de piei

Mi-

I

ner via, pia fide lis.

tala

marginea de E. a ora?ulut, este platoul numit Obrejia, pe care

cum

legiunea

gui-Jiulut a fost,

La terminarea stradelor Unirea si Tudor Vladimirescu, in

face

a Da-

cucerire

probabil

si

timpul

in

Drobeta spre N.-E., peste Mo-

un frumos palat comunal.

se

de

r^zboaielor ciet

a trecut o parte

romana

cintSreJ.

ferate Filiasi-T.-Jiul, etc. cladire

la T.-Jiulut

trecut in fruntea ostirilor

o judecS-

;

Pe

din armata

in 1853,

un biurou

judej:;

grafo-postal;

Ca

TlRGUL-jIULUI

618

orasulul

cumpSra mo-

Tirgui-Jiulut

Tudor Negrul cu 100000

de

la

aspri.

datul oltenesc se intindea Ja N.

Aceeast epoca* se poate carac-

asupra Hajegului

teriza prin fixarea, asezarea ora.

si

peste Syl-

Hosted by

Google

TlRGUL-JIULUI

Mosia

suluT in hotarele actuale.

Tirgul

marginea pe

se

- JiuluT

atuncT, ca

acum

si

cu

Rominesti;

nigesti; la S. cu

V£carea

S.-E. cu

si

E. cu VarsXturile,

V. cu

V.

la

:

Slobozia, BSlesti, Voi

Birsesti,

Vaseni,

Danesti

;

Moinesti;

epoca

istoria Tirgul-Jiului

pentru

lor orasenilor

Bucs5

la

poreaza

in

lupte-

al{iT

si

pSmintul

la

minestT (1739).

Voda Ciobanul Dar

sul.

p3n£

pentru

591

1

cistigS proce-

si

maT avurS a

ei

la

mosieT

Mircea-

lupta

hotarele

lor.

XVII, oraseniT nu

In secolul

numai

asigura prin noi

isT

soave domnestl proprietajile dar cumpSra

tigate,

si

flagelului

Petresti,

Pistesti,

§erban Basarab d^rueste

frafilor

Radu

Buzesti,

Clucerul

si

Preda

Marele Ban, o parte din T. -Jiucu morl

luT

dinfa ale

si

pentru

viT,

precum

slujbele lor,

si

frateluT

lor

cresi

Marele

Stroe,

Stolnic. In

1631, Tirgul-JiuluT a

fost teatrul

luptelor dintre

teiii-Aga

Leon-Voda.

Pe

si

inceputul

la

XVIIMea

se

Ma-

naste

in

cep DomniT

'JTariT,

XVIII inca Alexandru

C. Moruzzi,

Ipsilante, Al.

si,

se hot&resc

dimprejurul

in chi-

bisericei

drale. In ultimul

an

Pasvangiii ard

orasul,

Du-

cate-

XVIII,

al sec.

feptuind

pe

locuiton

mul an demnil

al

sa

XIX

sec.

bajena-

urmap

in

de

Cirjalii,

lor emulT.

Dupa

aceasta

epoca de

jale

a

face

aria la

1

kil.

Se de CopScioasa, Iulie 1888.

Inal^imea d'asupra

statfe finals.

M^ret de 202 m .5i. Ve-

niveluluT

pe anul 1896

nitul acestei sta^it

a

pusS

linia Filiasi-T.-Jiul,

13,2

de 203.no

fost

de dr.d.f.,

static

Ocolul, com. Tfrgul-

59 bant.

lei,

Tirgul-Moine§ti. VezT Moinesti.

Tirgul-Nou,

fapte patriotice

si

evlavioase, pro-

pe

locul, situat

La 7099 tion

Neam^u,

sat, in jud.

De-SusMij-

Petricani, pi.

Topoli^a.

piriul

a fost daruit, de Ies-

Usmel, M-rei Agapia.

topopul orasuluT, p£rintele Andrei

Tot aci, strSTudor Vladimirescu, care

Skevofilax.

luceste

gSseste tele

in Tirgul-JiuluT

trebuincioase

elemen-

marilor

planuri. Turcii, crezind pe aliat

cu

eteristit,

sale

Tudor

incepura' a face

nou cruziml. Se plStea o

Tlrgul-Ocna, com. cSu,

pi.

pir&

a

unora sau

a altora. Pasa turcesc in

casele

pitarului

era

ginosul, Chichil^ul, Prislovul

blisul,

si

M5gura, GreC5rbunari.

Se maYgineste la N. si N.-E. cu com. Birsanesti; la S., cu coGrozesti; la E., cu com.

Este

si

si

N.-V.,

riului

prin

strSbate

V. spre E.,

mijloc,

se f&ceau gr&mezT din

ale piraelor Sla*nicul

la

V.

de apele

udata"

Trotusul, care o

de

la

MaldSrescu. In pridvorul caselor capetele

Ru-

lea TrotusuluT, intre munfii

tras

Dumitrache

Ba-

urb., jud.

Trotusul, situate in va-

cu com. Doftana.

si

si

de

Vilcica.

infring la Tirgul-Jiu-

un caracter energic, care a atras

Se compune din 8 suburbii saii mahal ale, situate de-a dreapta de-a stinga TrotusuluT; pe si stinga riuluT, sunt P2curele, Mo-

Nicolae Mavrocor-

atenjiunea Pasei C& unele capete

soarele, Gura-Sl^nicul sau Troika

boeri proprietary in Gorj

luT cetele luT

dat. In acest oras se

o

pi.

in circulate la

se ilustreazM in Tirgul-JiuluT, prin

ins5,

7 19

pe

JiuluT

com.

BarbuBrdiloiu, Obedeanusi Ben-

1

jud. Gorj,

dupa simpla

ol-

a

si

pri-

taiate spre a se plSti. Intr'o

la

Tirgul-Jiului,

Oltenia

inca inainte de anexarea

in oras,

linistita'

muna

olteni

incepu

orasul

data*, viafa'

Tirgul-Trotusul

BoeriT

o

maT cumplite cruzimT, care

cele

tene, sub conducerea S&rdarilor

si

se

Cel din urniS da

scolT.

mitrascu biv vel Stolnic liile

T.-Jiul

arde in Obrejie. Iarde

il

acea

Mulpf oameni nevinova^T piereau

OltenieT la Austria, milijiele

gescu,

la

rubia de fie-care cap de pandur.

nazuesc catre civilisa^iunea apu-

sana

sa*

veniturile scoalel stability de

din

un curent puternic contra suzeranitafel turcestT.

porul

al

secolului

in

finele secoluluf

reasca\ E\ sunt

Radu

se face

insemnate progrese.

Dragoeni, BS-

acest

r3zboiuluT

aliap Rominii.

silesc

secol,

In

lanesti.

La 1848

acum erau

cis

alte mosiT

mil5.

duce o

hri-

ca DSnesti,

in satele invecinate,

Slobozia, unde se tSia inc5 ftra

intre AustriacT si TurcT, cu care

Catre

din

lamentulut Organic, pe carepo-

era a orasuluT. OraseniT jurS cu lui

Pestenaruluf

Sub Mavrogheni-

(1788), Tirgul-JiuluT e din

ocupe de

inaintea

steag pe cula

sa*

ridicat

s'a

si

mare manifestable contra Regu-

un hrisov prin care

boeri

dat porunc^

s'a

Jaret-Ro-

cotropesc mosia Frasinetul, care

24

TurcT,

si

AtuncT

durt.

inceteze m^celul

urma c&rora Oltenia se reincor-

Vod&

pftstrarea

Comisul

politicei

devine apoT teatrul

in

impresurate de

posesiunilor lor vecinY.

turcestT, El

nou supus XVI-lea reprezinta'

al

partisaniT

§tirbeiii,

si

Sa

de

contra boerilor Baleanu

si

la

de MazSroi. Secolul

voia

Eugeniu

Prinful

luptelor intre AustriacT

§i-

§isesti-d.-s.,

catre

la

N.-V. cu CernSdia

la

sesti-d.-j.,

TlRGUL-OCNA

619

petijie

semneaza'

de 66

boeri

veni la conacul Pasii

gerul Costin Radosanu,

om

zi

slu-

de

de femet si c3 sunt raiale, iar nu pan-

:

Tisejti

din pridvor sunt

si

ceT t^iaji

leni,

;

iar

pe dreapta

:

V&-

Centrul, Vilcelelesi Gio seni.

Hosted by

Google

:

:

TlRGUL-OCNA

Comuna Tirgul-Ocna cunoscuta

com.

ca

este

re-

prin

urb.

anaforaua sfatulut ocirmuitor din

30 Ianuarie 1846,

urma

in

ra-

de

portului comisiunet instituita

Voevod, No. 46

Are

2 scoale primare de ba-

2 de

si

No.

e\i

§coala de

fete.

1845 de P e timpul

Domn.

Localul

cut de

com.

Ghica,

de

acest

a fost

et,

tru

2, situata

refa-

Aci se

—

fete.

Mai

este in orS^el o scoala

armeneasca Sunt 1

in

"

si

belferii.

5

1 1

mahalaua Mosoarele,

Valeni,

4

cele,

in Gioseni,

si

1

1

in centru,

Vil-

in

1

:

2 in

in Tisesti

1

GuraSlanicul, deservite

in

de 9 preoji; o

biserica

neasca in Valeni, in

ortodoxe

biserici

PScurele

o

si

centru. Dintre

doxe: 2 se

una

arme-

catolica

sinagoga

de

cu propriul lor

venit

stat,

8

si

3

de

Prima-

afla

o sta^ie de cale

:

marginea

situata

E.

orasulut; resedin^a

a

la

prefecturet plasei

judecatorieT

1861

Trotusul;

telegrafic,

-

in-

de

Asigurare

«Dacia-Rominia»

si

Bucuresti;

o

societate de

economie evreiasca

continuafie prin mijlocul

«Fortuna»,

de calea

nesti;

care

nic,

oras

trece

prin

atinsl

de calea

ferata Adjud-Palanca.

Sunt 6

Mosoarele,

bariere:

Gura-Slanicul,

Tisesti, Galianu,

si doua podurt mat mart pe Trotusul: PodulC.

Vilcica, Viisoara,

Negri (de

Raducan), pe dru-

la

mul Slanicjlut

si

alte

podul

si

Lastu-

drumul Com^nestilor,

pe

nilor,

mat

mict, dintre care unu}

Noembrie 1886. Teritoriul comunet are o intindere de 20000 hect. Padurile

pe Slanic, spre baile Nastasache.

Magura, Tirgul-Ocna, Baile-Nastasache) ocupa aproape

Tirgul-Trotusul,

Doftana, 8

6000

zesti,

fondata

la

1

(Blagesti,

hect.

Proprietart

Statul, Epitropia Casei

ridon din

lasi,

sunt Spi-

Sf.

Boter, rufetasil

Ocnelor, care au numat un drept de usufruct asupra paminturilor. Pamintul comunet este bogat

mine de

Mosoarele

pleura,

sare,

se exploateaza si

care

mat cu seama

Pacurele,

la

cariere

si

Distance

23

8

la

Mat

are: 2 fabrict de gaz, o

fa-

18

(bat),

kil.

kil.

de

de paminturt

cumparaturt

de

XVII dovedesc

prin

secolul

ca rufetul Ocnet

pe

inflinjat

fi

la

inceputul secolulut XVII. Pe la

numat un mahalaua locuit in mare

1580, Tirgul-Ocna era

din Ocnele

din 1899), din care

Slanic

trebue sa se

Gro-

com. Birsanesti,

la

;

com.

la

com.

la

;

com.

la

;

kil.;

5

kil.

Documente

cu

Vilcelele.

kil.

Ajud, 51

mahalaua

Se g^sesc izvoare cu ape sulde fier, de iod (vez!

furoase,

58

kil.

kil.;

la

si

Bacau, capitala

la

:

districtulut,

BSile Nastasache), ape sa>ate in

flete (recens.

E

sesti si Grozesti.

Spiridon din IasL '

dtnsa

si

de calea vecinala spre Ti-

;

de piatra (proprietatea comunet).

su

vecinal.1 Helegiul-

BirsSnesti-Tirgul-Ocna-Baile-Sla-

comuna. Pe muntele Magura se afl5 un schit de calugari intre$inut de Epitropia Casei Sf.

Are o populate de 8033

orasu-

cu calea Tirgul-Ocna-Coma-

lut

a

si

doua sucursale

;

Societa^ilor

din

de sub-

Trotusul

ocolului

postal

oficiu

fiinjat la

in

orto

bisericele

intrejin

in

un foisor

ferata

1

Cen-

in

cu un serviciu de pompien.

riet,

«Na{ionala»

1899 9°° a ^ f° st ^re cuentate de 381 b^ieji si 222

una

in curtealocalului

ale

str.

domnesc

ofisul

alta in Gioseni;

foe,

§coala

GaYeT, funcjioneaza de la 1868. In anul

si

de

in

188 1.

in

de baeji No.

la

lut Gr.

daruit

local

intr'un

de

funcj;ioneaza

1

ba-

prin

2 cazarmT,

;

Principele Mihail Sturdzain 1845.

e\i

TlRGUL-OCNA

620

ocupa

care

sat mic,

Valeni de asta-zt,

parte de corpora^iunea §algailor

umplute

vecht, azt

Acest

apa.

sat

de

£inea

Tirgul-Trotusul, unde era

rese-

si

aproape 500 contribuabilT.

brica de tabacarie, una de sapun,

din^a

60 mat mart sunt Calea Ajud-OcnaMoinesti, Str. Mare si Str. Garet. o pia^a Poseda 7 1 debitanp de tutun; oteluri; o grading publica; un spital, intre£inut

una de luminart de ceara

alba,

Tirgul-Trotusul era orasul eel mat

mort (una

insemnat din {inutul Trotusulut,

Orasul

este

strabatut de

strade, dintre care

:

;

de Epitropia lasi,

1

de apa

de

la

30 paturt

si

altul,

cu

centru;

un

;

o farmacie, in

penitenciar,

numit

Castelul,in

mahalaua Valeni, fon-

dat

1

la

185

de Gr. Al. Ghica-

una cu

aburt),

1

olarie.

de mare. Mat toate coastele

tul

de dealurT,

chiar de oras, sunt

acoperite de vija.

Vite sunt: 409

mart cornute, capre

si

de

let

Ocna nu

era de

cit

insa in vederea unet

administra^iunt ca,

un

dar,

sat.

Fie

mat bune

Ocnelor,

a

dupa cum

cind,

spun

fit

locuitorit

Tirgulut-Trotusul,ne mat fiind et cat,

500

2033 ot. com. e

Budgetul

2 paturt, al penitenciarulut, in-

trejinut de Stat

si

5

Vit sunt pe o intindere des-

Spiridon din

funcjioneaza

care

1854 cu

Sf.

2 de paiarit |:ar5nestT,

Pe

jude^ulut.

1977

porct,

vite

in siguranfa

300

cauza deselor straine,

la

96635, bant 66 de ^94483.

acel

in

oras

din

de

ostt

navalirt

muntenestt

si

ungurestt,

venrt.irt

erau nevoijt sa pSraseasca orasul,

la

spre a se adaposti in alte locurt

t

si

mat

cheltuelt,

Este strabatuta de calea deJeanS Onesti-Tirgul-Ocna,

juin

linistite,

marasia

s'a

Ocnelor

fapt care s'ar

Hosted by

ti

mutat la

si

gura

petrecut

calor,

intre

Google

.

TlRGUL-OCNA

anul 1680, cand s'a

mat

rica cea

In

zidit bise-

vechie,

timp

acest

1700.

si

de

locurile

in

ale Tirgulut-Ocna spre a

azi

mat

ft

aproape de Ocne (Ocnele-vechi) pe care

exploataii

le

Pe

et.

la

1760, Tirgul-Ocna era bine

in-

dupa cum rezultS din hrisovul lut Gr. Ghica-Voevod,

temeiat,

August

din 3

care

1766, prin

dispunea c£ tirgovefit nu au voe a vinde

nesc imprejurul Tirgulut-Trotus, ci

de

numai ca pe

fusese

acel loc

hotarit

Gr.

lor

la*sat

va

Ghica-Voevod

fi

trebuinja

$alga11or

OcneT,

{ilor

ca

lor,

urma

hrisov care fusese dat in plingeret

si

se hraneasca pe el

sa*

le

cit

leac

din

teritoriul

1867.

Tirgul-Ocna, jud. Bac3u,

pe

T.-Ocna,

Ocna,

de Onesti,

Adjud-T.-

linia

circulate la 22

Se

12,6

afla la

kil.

stasia vecina\ Inalfi-

d'asupra nivelulut MSrit, de

m

de 254

Venitul acesteT

,94.

pe anul 1896 a leT, 62 bant.

sta-

de 707943

fost

{it

com. Grozesti, parte a Statulut comunet,

parte a

si

nu

locurile

le

sS pa'suneze vitele din cauza

Mat

cu

ioas*! si

5550

li

si

se dSduse in schim-

de pSsune pentru vite

si

rale (dart in

MaT cu

munca)

recrutajie.

si

seama* dup& ce

din^a {inutulut se

muta

la

BacSu,

intilninduse aci locuitoriT prin satele

se asezara*

si

si

de

si

mulpf straint,

Moldova

Cantemir, era

treceaii

cum spune

pe unde, dup5

aci,

drumul

Moldova

eel

mat

rur., jud.

Trotusul, asezata* in

pi.

si

in a

Trotusu-

Se compune din 4 cStune

lut.

:

Tir-

gul-Trotusul, resedin^a, in stinga

Trotusulut;

Viisoara,

pe deal,

pe

tot in stinga;

Piriul-Boghit,

malul drept

aceluiast nil, iar

al

SlSnicul,

de

izvoare in jos.

la

In Condica Liuzilor (1802) se

g^sesc trecute Viisoara tusul, r&zesestt,

si

Tro-

iar in Statistica

din

prerogative,

ast-felsolide temelit corpora-

{iunet lor. Ast-fel.crescind mereii

g&sim

numSrul

industriasilor,

cest sat

de odinioarS, c& starea de

ridicat la

secolul

oras,

nostru

a-

variate producte la ex-

si

Trotusulut

al

si

se ma'rgineste la N. cu teritoriul

comunelor Doftana

si

la V., cu Transilvania si la S.,

cu comunele

BogdSnesti

moase,

si

moldoveneascS, ca

$ol-

de oaste

mit

cite-va

-

pSzeascS

sa*

marginea despre Ungaria,

plaiul

Oituzul, de la Trotus, in contra

oastet uugurestt, condusa* de Ion

MovilS,

Simion MovilS-

lut

fiul

Voevod, care era pretendent la Moldovet, sub protecfia

tronul

Racofi

lut

Vasile-Lupul

I.

se

si

cu

iar riurile

Dom-

Matet-Vod^,

nul Valachiet, a c^ret fara"

o

sile-Vod5 dase,

legase

se

Raco^i

cSlcase in

Va-

o prS-

si

alian^S

cu

Domnul Transilvaniet.

I,

Oastea ungureascS, condusS de

in

se pogorise

Movila\

urma

Trotus, dar in

de

primite

Matet,

la

ort

s'a

temindu-se

fnfelegfnd

si

p5na*

ordine-

patima

Vizirulut, ort din vre-o altS cauzS,

T.-Ocna,

dupS cum spune Miron Costin

T.-Ocna,

(«Letop. Mold.*, torn.

Grozesti E., cu

la

Mun$i! de

sunt inalpf

multe

cu

reintors inapot,

par-

cu

cumnatul s5u

pe

aci

de Turct

Onesti.

in

mis

lor,

Teritoriul

este

ticipind

1

1637, Vasile-Lupul a tra

Ion

malul sting

anumite

trecut prin Focsani in Valachia >

1874 se gSseste compusa' din cele 4 c^tune de mat sus.

in

pun

a

restt, fiind-cS

BisericS, asezate toate pe ptnul

la

§alg3ilor

si

Jiile

dimpreun&cu secSlanicelul, La-Cerdac si La-

de clima-T pl&cut2, r&mineau aci. DomniiTSrei Moldovet dindule

si,

pe apa Trotusulut

jos

temea de n&valirea oastet ungu-

Ardeal,

locale

Ianos a trecut in

G. §tefan a apucat

iar

Baile-S13nicul,

com. se intinde de limita din spre Ardeal p2n&

la

atrasi de boga^iile

Kemeny

in

si

;drept din

aict,

fo-

Tirgul-Trotu§ul, com.

Kemeny De

care, impreuna' cu

Ianos, fuge pSnS la Trotus.

dan,

vecine. Prin secolul

care venind in

pe

rese-

venind

tirgul crescu repede,

XVII

erau

de orT-ce dare de anga-

scutiJT

fan,

pu-

pe Gheorghe Ste-

fuga*

Este

Tirgul-Parincea. Vezt PSrincea.

ce

iat£

:

«La 1653, VasileVoda venind cu ajutorul lut Timus Hmelni^ki, Hatmanul Cafiul lut Bogdan,

La

valea SlSniculut

bul muncei lor locurt de hrana

istoria

aparfinea

rSsinoasa; neamenajat*.

Bacau,

de vamS,

loc

si

Ardeal;

Tirgulut-Ocna.

linelor

ca mulff instrainase p&minturile.

rufetast,

cum

spune

sa-

inainte

Muncitorilor de la saline numi^i si

capitaln {inutulut Trotusul, pre-

sese pe jud. Bacaii,

mat ajung ca s& pue bucatele si

Despre resedinfa acestet cofost intr'un timp

zacilor, sS-st recapete tronul,

Tirgul-Ocna, pitdure,

hect.

din

mune, care a

Tirgove-

si

bSt

mat Moldova: cele

aria*

Balle Sl£nicul.

Trotusul, com.

pusa* in

Iunie 1884.

mea

stafie de dr.-d.f. f pi.

se

Pe

boale.

diferite

sSu

insemnate

a instralna locul dom-

si

pentru

pozi^iunea universale de la Paris

mare

dup3,

si

parte a tirgove^ilor din Trotus, s'au asezat

TlRGUL-TROTU?UL

621

si

com.

pe comuna'

I,

intr'o scrisoare a principelut co^i

I,

Ra-

c^tre cancelarul Imperial

privelistt fru-

(Presburg), datata*

din

sunt pline de

cembre

care

substance minerale ce serva* de

p. 281).

Aceste imprejurart sunt arState

1637

publicata in

si

23

De-

se afl&

Hurmuzachi.(«Do-

Hosted by

Google

—

TlRGUL-TROTUSUL

cumente

Istoria

la

privitoare

I,

pag.

635, 636). Are o populate de 2812 suflete

douM scolt mixte, una in Tir-

;

func^ioneaza

gul-Trotusul, care

de

la

1869,

cea-1'alta in satul

si

TlRGULUi (PL ASA-)

622

Rominilor*, torn. IV, part.

vama

«Archiva numele {i-

Hajdeii,

P.

(B.

El a dat

istorica»).

nutulut Trotusul

a fost locul

si

de resedin^S a soltuzilor despre

garilor,

ramas

au

care

pir-

si

documente. In timpul domnielor Vasile-Lupul

luT

si

ghi^a-Voevod, era incS capitala

de

{inutulut cu acelasi

cite

1889; 4bisericT ortodoxe, una in fie-care catun, deser-

Bacau

ad-

vite

de

ministra^ia, tirgul a decazut,

mat

preot

1

si

cintare^T,

5

o biserica catolica

si

in Tirgul-

care a

Trotusul, foarte vechte,

de Secui

fost ridicata

trae de

apa,

Spiridon,

caset Sf.

6 mori

cuitorilor,

piatra; 21

Epitropiet

ale

3

7 heras-

;

4

si

ale lo-

cornute, 433 porcT,

389

2314 Budgetul comunei

capre

de lei

1 1

14,

de

cul-

tura este de icx)i,5o hect.

Distance districtulut,

56

Doftana, 13

nesti,

9

24

kil.

kil.

kil.; ;

la

15 kil.; la

la

;

kil.

la

T.-Ocna, la

;

com.

com= Gro-

com. Bogdacom. Onesti,

kil.

Este strabatuta de de^eanS Onesti-Ocna vecinala

Ocna.

calea jusi

de calea

jud. Bacau,

in

situata

lea- Rea (tirgusor),

placet

Lunca

resedin^a com.,

centru

;

si

una

catolka

in

8 circiumi.

In acest tirg

era biuroii

(Filipea),

riu-

Scariga

si

Vra-

si

Liuzilor,

iar in

Statistica

din

Ro-

1874 de Tir-

g&sim Orasa-Mare, lipita gul-Valea-Rea si doua alte tune ca)

:

si

cS-

Filipea (azt alipita de Lun-

Albele

(azt alipita

Se m^rgineste la

zunful;

S.,

gesti

si si

la

la E.,

la

N

Vite

com. Dragu-

cu comunele Fa-

la

Tazlaul-Mare,

N.

la S., si

si

Balaneasa, de pe

de

Va-

afluen^ii sat: piriurile Orasa,

si

stin-

Filipea, de pe dreapta.

brSzdatS de dealurile

:

01

114

si

de cul

Totalul paminturilor tura este de

Dupa

67089

hect.

din

legea rurala

1864

s'au improprietarit 251 locuiton,

cu 796

falcT,

I

prajina

si

24

stin-

gent pamint in farina.

com. are o intindere

hect., din care padurile

ocupa aproape 2000 hect.

pe o intindere de

Viile sunt

2175 hect. Budgetul com. e de

venitun

la

99 bani, iar la cheltuelT, de 4883 lei, 65 bani. Este strabatuta de soseaua

7099

let,

Bacau-Onesti

nafcionala

de

si

ca-

Valea-Rea-Berzun-

vecinaia

lea

ful-Podurile.

districtului,

Ocna, 24

49

kil.

la

com.

com.

la

:

31

kil.

la

;

;

Bacau, capitala kil.;

la

Tirgul-

la

com. Faraoani,

com.

70

Cleja,

Berzun^ul,

Dragugesti,

kil.;

kil.

1 1

7

com. Sanduleni, 4

kil.

la

;

si

la

kil.

Su-

iaz, jud.

ceava, format de §omuzul-Mare,

mat

la vale

de FSlticeni,

prafa^a de 50 zice

si

60

falcT. I

in

se

su-

mat

lazul de-la-Morisca.

si

revoesti-Pamintent,

izvo-

com. Be-

plaiul

Nuc-

soara, jud. Muscel, se uneste cu

Ciocanul

si

formeaza Va-

lea-Satulut, care se varsa in riul

Bratia,

pe

teritoriul

comunet Be-

fa-

sau 2241 suflete; o scoala

mixta, care funcfioneaza de

piriii,

reste din Rtpa-Malulut,

revoesti-Pamintent.

Baianul.

Are o populate de 593

Tirgului (Pirlul-),

piriul

Ghi-

melciul, Pietrele, Balaneasa, BalSnelul

964

porcT.

Cleja.

cu direc^ia de

E

1103 vite mart

eat,

97

:

Tirgulul (Iazul-),

cu com.

V., cu com. Ber-

cu

1

;

de satul

Albele, din com. Birsanesti).

Sanduleni;

una

si

Balaneasa

in cat.

Distance Condica

in

este mosie a banulut §tefan

miliT,

de

de

judecatoriet

deservite

6 cintare^T,

cornute, 49 capre,

bieni.

ga

foarte vechie, deservita de

rur.,

Tazl&ul-Mare.

Poiana, pe dreapta riuluT

Are o

cintare£i

com.

Balaneasa, pe stinga

ocol, luT;

a

si

si

circiumT.

Tazlaul-d.-j.,

:

Trotusulut.

2

Orasa-Mare,

si

preofi

Teritoriul

pi.

valea

in

lea-Rea

dox&

Tro-

2

catolica,

tir-

Tirgul-

Se compune din 7 c5tune Orasa-Mare, Valea-Rea (sat), Va-

pe ma-

populate de 865 locuitort; o scoala mixta; o biserica orto-

neasa

de

de 6100

cau, pi. Trotusul, situat al

:

se tipSrea cu fum.

raoni

Ocna-Baile-Slanicul.

Tirgul -TfOtu§ul, sat si resedinja com. cu acelasi nume, jud. Basting

to£t la

si

un brat cu ciocan, care

Este udata de

„ Jul

iar in

Sigiliul municipalitatif

tusul era

set,

Bacau, capitala

la

:

resedin^a plaseT, 5

zesti,

govejit s'au mutat

Orasa,

-

p3minturilor

Totalul

si

379, bant 65.

o intindere de

Viile sunt pe

121,25 nect

e la veni-

bant

161 50,

let

mat

cu seama fiind-ca

a

01.

la cheltuelT

se la

Tirgul-Valea-Rea,

circiumt.

Vite sunt: 117 caT, 1683 vite

tun de

nume,

o cariera de

;

Teritoriul comunet are o intindere de 4269 hect. Padurile ocupa aproape 2000 hect.

si

urma mutindu

1864; 3 biserici ortodoxe, cite una in catunele Poiana, Bala-

$tefan Gheor-

B3iJe-Slanicul, care func^ioneaza la

1

la

Tirgulul (Plasa-). Vezi

Tirgul,

plasa.

Hosted by

Google

:

TlRGULUI

(RtUL-)

Tirgului (Riul-),

Izvoreste

riu.

din muntele BStrina, jud. Muscel,

com. Leresti, izvor pe

Cuca,

Papula

din

si

marime ce

cistiga o

si

intrece de 2 or! pe a riulu!

Arge-

selul.

uda comunele Leresti

El

si

Stilpeni in riul

si

48

Doamna,

la

pe

El primeste

Radesti,

comuna Co-

Bughea,

dreapta

si

Mihaesti.

Polovragi, jud. Gorj, curge apoi prin jud. Vilcea, de

S.E.,

mosnenilor

si

padure

Tirlesti

Are o

vale

foarte

in-

si adincS pana la Berbesti, unde incepe a descrie un

hramul

bisericS, cu

agricultural

mai ocupa cu

dogaria,

ria,

zidSria

119

de

toatS lungimea

S., in

ei.

Teleajenul,

plaiul

Tirlesti,

jud. Prahova.

locui-

dulghe-

si

rotSria.

TIrnauca, com. de

a

S.-E.

Probotesti

1864 pe mosiile Floreasca, si Homoriceanul,

si

partea

in

rur.,

Herja,

plSse!

Dorohoiu, formats din

improprietarit

s'au

Tir-

Tirlesti, sat, ftcind parte din com.

Parte din locuiton sunt mosnenT;

v&ile si

la

rur.

lingS

de

si

Fintfne!

Zeletinul o uda*

Girla

N. la

la

Sf.

scoalX.

se

Gogeasca

Seaca, SSraca, lesti.

i860, deservitS de un preot; o

torii

strSbatutS de girlele Zele-

tinul,

Gogeasca, cu o po-

si

Nicolae, fondata de locuiton

N. spre

la

Fungul-Girle!.

si

Chioj-

Fun-

La CSrbunar!

datura, MSrcari,

Carbunest!,

are

Plopi!,

-

douS c&tune:

din

aflS

Valea- S£raca\

Poiana AscunsS,

si

Ho-

se

principale

cu

N.,

E

Se compune

ma!

E. cu jud. si

cu plaiul plaiur!

locuri de pSsune.

si

Poien!

deni.

Pe mun^ii

Tiriia, riu. Izvoreste din

printr'o

la

Pe aceste

P&unul, Ursoaia,

V.

S.,

Predvalea

si

Jilor.

plaiuluT.

AricestT, Posesti, C&tina

riul

Bajesti,

comuna

Furnicosi,

iar la

lui

la

pula^iune de 1181 locuiton.

dreptul catunu-

In

de resedin^a

kil.

Se margineste

se varsa

si

de

din jos

Bratia,

20

Zboilor, Bine-

banulu!, Felige!,

pe

situate

Gogeasca,

si

de capitala judefulu!

kil.

mosiile

plasa Riurile.

libasi,

lui

vSile Zeletinul

Cimpu-

Livezeni

Prahova,

jud.

jen,

Buzau,

Mihaesti, Valea-PopeT,

Vir-

?i

Malul-Lung, Neacsulu!,

ful-Mic,

Tirlesti, com. rur. y plaiul Telea-

si

comunele Schitul-Golesti,

Virful-Mare

ful.§indrileY,

jud.

intre

jud. Dimbovi^a.

si

Tofilulu!, PSunulu!, Poenife!, Dul-

trece apo! in plaiul

Nucsoara, udind orasul lung,

servind de limits

Prahova

la

Voinesti

riul

si

Dimbovita,

plaiul

primeste de afluenf! aproape de

Riusorul,

TlRNAUCA

623

jud.

satele

:

Tirnauca, cu rese-

gusta

la

de

Carbunesti

din£a primSrie! in satul Tirnauca.

243 hect. ET poseda: 16 cai, 100 vac!, 266 boT, 50 capre, 400 o!, 250 porcT. Are o suprafa^a de 1550

Are o populate de

arc de cere, apoi se indrepteaza catre S.-V.

si

se varsa in Olte^ul,

pe stinga, pu^in mai jos de co-

muna

Coltesti.

Valea tive

si

vara.

populate, produc-

lui e

Acest

viabila\

riti

Uda comunele

:

Milostea, Greci,

Berbesti

Turcesti,

hect.

nu seaca

Fundul albiei confine pTetris.

Mateesti,

dindu-Ii-se

si

comuneT

In raionul locality! si

pietris

cu

se ga\sesc

pentru sosele,

iar

pi.

muna de

Orasul, catunul com. Andreasi, asezat pe

Rimna,

riul

la

poalele

a comuneT, la 8

kil.

catunul de resedin^a, Andreasi. intindere de

6oo

cu o popula^iune de 28

hect., familiT,

sau 124 suflete.

3

in co-

Budgetul com. e de 2300

lei

tree

doua

so-

sele: soseaua jude^eanS ce vine

din spre V&leni

Buzau,

plaiul

muntele in

comunica' cu

si

si

m. d'asupra tuat la

com.

Marii

N.-V.

de

Predealul,

Negre), cSt.

jud.

si-

Azuga, Prahova,

Vite mar! cornute

Predvalea,

ce o

pune

comunica^ie cu com. C&rbu-

E

ca! 153 si pore! 2555. Budgetul com. e de 6704 le!,

le!,

la venitur!

58 ban!,

de 6482

si

la cheltuel!.

Tirnauca,

sat, pe mosia cu acenume, comuna Tirnauca, pi. Her^a, jud. Dorohoiu, cu o po-

pulate de 618

famili!,

sau 2507

suflete.

Are mul

Sf.

2 biseric!: una

Dimitrie,

trul satulu!, 1

8 12

de

cu

cam

zid,

si

de Zoe Sturza,

in cen-

la

Valea-SSraca, Malul-Lung,

mul

Sf. Nicolae, fScutS din

Croitorari, Borsari cului.

Piscur!

:

si

Coasta-Voi-

Valea-SeciT, Vir-

sat,

la

cea-1-altS

ma!

o parte de

hra-

fScuta*

brSzdata de dealurile: §in-

drilel,

o!

1796,

1084,

soseaua peste

nesti.

Tirla-Berbecului, ntunte (1598

vie.

las!

comuna

Prin

;

circiumarT.

88 ban!.

dealuluT Tiritul, in partea de E.

spre E. de

;

68 ban!,

Comerciul se exercita Tirttul, sat, in jud. R.-Sarat,

cu 3 preo£f, 6 cintSrep si ma! 1 scoalS mixta pSlSmar! 3 multe iazur! si 15 pogoane de

rici,

Valea-SaracS se gasesc carbuni

de pcimint.

SlSvesti.

Are o

pe

fa-

sau 4093 suflete; 4 bise-

mili!,

moara

de

piatra

•

1017

cu hra-

lemn

1773, de cStre proprietarul C. Potlog, deservite de 2 preoj!,

la

Hosted by

Google

:

TlRNAUCA

4

cintSrefi

scoala

si

un

;

pai&mari;

3

numit

spital

asezat

gescu,

vechia

in

Pe mosie e o

velnit.&

toate dependin^ele ei;

dou£

vii

una de

:

Tirnauca

satul

5

La

o

Potlo-

casa

mare cu o moara

pog. Iinga

de 10

si cea-1'alta,

Piraele ce tree pe mosie sunt

ObSdari

Petro-

si

vanul.

de construct se

PiatrS

multa

man

in

si

Drum

Hreafca.

mosie? a fost a

Man2stireT Putna, din Bucovina,

17 Martie

De

1479.

cumparat de

s'a

la

la

1785,

M&nastire

de c&tre Familia Potlog de care

trecu

la

Sturza;

familia

la

apoi a trecut intr'alte miini.

Familia Sturza

Postelnic

dup&

e,

satul Sturz&niT

jud. Dimbovifa,

unit,

(Sturzesti) si

in

unde Vlad-

Vodaeradin familia Sturzestilor, dupS diploma latina a lui Mihail Apafi, Principele Transilvaniet,

in

din

care

Februarie

24 numeste pe

1670,

Vladislau

Turzo, Principe de Valahia.

Dup£

familia Sturza este

al^il,

original

din

Moldova,

unde

man

pozijii

de secoli a fost sociale.

La

in

Asa:

Vod£, Sturza era mare Cameras,

velit boer.

La

p.

La

Racovi^-Vodc[,

(cFond. Relig.

Dom-

vel Paharnic, era consilier

Rares-

consilier

velifil boerT.

Dom-

(cCron.

Rom.» Melh., torn. 1, pag. 175). La 161 3, sub Stefan TomsaVoda, Sturza era Hatman. («Le1,

pag. 236).

Tunari

cu

(«Cron. Hus.», pag. 249).

Zlatari

La

1782, sub Const. Dimitre

una

Mereni-Mitropoliei

61000

E

gina 331).

din£a plasei,

Grigoras erau Logofe^i Man.

De

la 1822, pana la 1828 a Domnitor al MoldoveT, Ionics Sandu Sturza. Mihail Gr. Sturza a domnit de la 1834 p£n3 la 1848. Unul din descendenji, Dimitrie

fost

Academiel

al

Romine,

Voda

sub

ministru

a

fost

Carol

la

I

si

prim-ministru.

nume,

jud.

Herfa,

com.

Tirnauca.

diferite

numiri

cu

Dorohoiu,

pi.

Poarta

Boura, Ciocova,

:

rese-

de Bucu-

kil.

Are o suprafa^a de

100 hect.,

5

cu o populate de 2010 suflete;

o biserica, dit&

moara, zidita

de

3

Tirnava-d.-j.,

in

de calugari

preop

si

la

si

alta

zi-

Co-

in

1866, deservite

4 dascalf

o scoala

;

mixta; 8 circiumi. Vite 448 vite mart cornute, 250 cat, 1700 oT si 520 rimatort. Aci sunt 2 helestae ce produc :

peste.

§oseaua judejeana Giurgiu

P&durea acelasT

60

si

Pi-

Tirnava.

te^ti trece prin

Tirnauca, p&dure, pe mosia

de Giur-

kil.

de Ghimpafi,

kil.

resti.

1866, apoi in diferite rindurf ministru

18

cu

lei.

situata la 41

giii,

si

de

azT se arendeaza impre-

;

cu

preful de

Sturza,

1799, sub Cons. Alex. Ip-

Inainte

statuiuT.

Mare Hatman («Cron. Hus.»,pa-

La

pro-

Cilnistea,

secularizare apar^inea manastireT

nesc.

Scarlat

a

prietate

ZgSidSracul,

sail

situate pe valea

de pe

statuiuT,

teri-

Comoara, are o suprafa^a de 350 hect, si e compusa din

toriul

2 trupurt

Cringul-Hojilor

:

si

Pa-

durea-Turcului.

Comori, Hu^a, Lozia-NeagrS, MalSistea, Pietroasa, Piciorul-Pietrei,

si

Tirnava- de-Jos,

Stodola,

Tinea

Vlasca,

Valea-Plopului. Toate

aceste

acelasT

Poarta-Gristea,

una de

legate

alta,

for-

meaza impreung p&iurea cea mare de pe Tirnauca si Probotesti, in suprafa^a de 2860 hect.

Tirnava,

sat,

Jiul-d.-Mijloc,

din 1

540

mixta,

1862; si

Dolj,

pi.

suflete;

549 ce

un

terminat

funcjioneaza

schit, la

vodul Constantin

o

1

fondat

la

in

de

com.

nume, si

situat

pe

si

jud.

cu

Valea-

proprietate a statuiuT.

Are o suprafa^a de 1050 se arendeaza cu

hect.

Mereni-Ste-

feni.

torl

com. Virvorul. Are

o populate de scoala

jud.

in

catun,

pendinte

Cilnistei

In

sub Petru

Voda, Sturza era

top.», torn.

Sturza

Const.

si

din

T£rnava-de-Jos, com. rut\, in jud. Vlasca, compusS din cat.: Tirnava-d. j., Comoara, Dandara si

1757, sub Const. Mihaiu

Vornic-Mare

un cintS-

si

la biserica

si

Fintinelele.

48).

1546,

nesc intre

Domnesc

(«Cron. Hus.», pag. 163).

par$i,

1539, sub Stefan LScusta-

Pum.>,

consilier

si

de un preot

ce slujesc

pag. 151.)

torn. 3.,

Alex. Sturza, Secretarul actual

original din Valahia, unde este si

ValahieT.

al

silant-VodS, Sandulache Sturza

daruitS de Stefan-Voda-cel-Mare, la

ref,

Moruzi-Voda, §tefan Sturza era

blocuri.

principal e acel de la

Proprietatea

servit

1709, sub Mihai Racovi^aVod2, loan Sturza era Mare

Pomirla, Culiceni, Fundoaia, Besi

cu

La

afla

Herfa la MihSileni. Hotarelemosieisuntcu: Her^a, cesti

ma Gri-

Sturza

o copilS a sa

Ghica-Voda

gore

pogoane, Hng5 satul Probotesti. Georteanul,

1672, MateT

pe

rit&

(cLet>,

boereascS a Sturzestilor.

si

TlRNAVA-DE-SUS

624

1864, s'a dat la 60 locui-

o supra fa {a de

Are o

153

bisericS, facuta in

hect.

1862

de un dascal; o scoala;

de catre calugari, deservitS

un preot 3

si

circiumi.

543 de Voi-

Basarab,

de-

Tirnava-de-Sus, sau Botoroa-

Hosted by

Google

;;;

TlRNAVEl (VALEA-)

ga, com.

compusa nume,

rur.,

cu

tunul

625

pe apa Cilnistea, jud. Vlasca,

nea de mSnastirea

ghe-Nou

se

si

ti-

Gheor-

Sf.

compunea

Ieroslavescu

purile

Vilceni.

si

trecute la Stat.

E

curesti,

20

la

de

de Bu

kil.

de

kil.

45 kil.

Tirsa,

Jinind de com.

d.-j.,

pi.

rur.

Giurgiu

Ghimpaji,

si

rese-

-

Drahnei,

Dealul-Viei, PesculuT, Surupatu-

Capul

-

sir de dealurt,

Malul-Stoicesti),

prelungindu-se din poalele mun£i-

Arnota, jud. Vilcea, mergind

lor

com. Costesti,

Horezul, intre

Costesti, pana* se pTerde aproape

o biserica, cu hramul Adormi-

de

rea-MaiceT-DomnuluT,

zidita

la

riurt.

1830, deservita de 2

preo^i

si

vat

parohia

impreuna cu TirComoara si Tunari

impreunarea Este

de

brazdat

tere de sub dealul Tirsa

si

doua

acestor

cite-va

Valea-Galbezei, care

:

plaiul

riurile Bistrifa

nas-

ia

merge

si

Tirnava-d.-s.,

spre E., varsindu-se in dreapta

nava-d.-j

riului Costesti

,

o scoala mixta.

410 boi oT

si

capre

si

24

vacT, si

riul

bivolf,

1526

Costesti pe partea dreaptS;

Va-

lea-Prodoe^tilor ju-

Giurgiu.

la

vale, incepe

de pe cimpia dintre mosiile SpaAlexandria, jud. Teleor-

man, din apropiere de

Lacul-

ce

Mic la

N. spre S. sunt urmatoarele

Stogul-Mare, Stogul-Mic, Cu-

ful

sfirsitul

riciuluT este

de apa,

atit

mat

sau, Valea-Gautot-d'a

una plina

din plot cit

si,

mat

din izvoarele dealurilor pe

ales,

lele

in

ordine de

Neam^u, pi. De-Sus-Mijlocul, com. Filioara se mat numeste si Piriul-Tirnova. sat, jud.

Tirnova, culme de munte, Vilcea.

Porneste

din

jud.

muntele

Bobul, tot din Culmea-Paringului,

insa pe partea

de

indrepteaza catre N.-E.

panS

in

poa-

si

la

N. spre

S.,

sunt:

Cimpia Drahnei, Glodul, Fina£a, Varnijilor,

ZacharieT,

LiciuluT,

Vagauna,

sarab,

Tirnova,

coama

acestuT sir de dealuri, luate

Ghiorghioi, Luncilor, Cirstei, Ba-

sub care trece.

N., si

se

merge

apa Lotrija.

seT,

StoguluT

Prejurelul, Tir-

MlScilor.

si

sat, facind

parte din com.

Riul-DoamneT,

Muscel.

Purc&reni, riuluT

E

pe

Doamna

soseaua

o

cuitorT;

Vasile

Sf.

Maria-Mica,

Sf.

si

lo-

hramul

cu

biserica',

de c&lugariT manastireT

clSditS

Risca, deservita de

preot

1

si

2

cintSre^T.

ImproprietarifT

stapinind

dasT,

s'au

1879,

in

1864 sunt

10 palmasT

fruntasT,

3

35 co-

si

falct.

143V2

improprietarit

In in-

5

surant cu 15 felcT, iar in 1889, cumparat 15 locuitorT cite lot un mic a 5 hect.

an

Tirzieni aau TIrzeni, Bacau,

Valea

luT

-

Vrabie

Ion,

-

situat

jud.

sat,

pi. Bistri^a-d.-s.,

comuna

pe

piriul

pe dealul Obcina.

si

Are o populate de 129 miliT

o

;

preot

1

2

si

cintareJT,

de enoriasT pe

zidita

fa-

de

deservita

biserica,

vechie,

1760;

la

circiumT.

3

Vite:

14

man

247 vite

caT,

cornute, 364 oT

si

23 porcT.

TIrzil, com. rur., in partea de S.-

V. a plasei Crasna, jud. Faiciu,

pe deal satele

situat la N.

malul si

comunala

com.

drept

al

strabatut

de

care

si

E

vaT.

formata

din

Gura-CrasneT, Pihna, Pe-

:

trilesti,

Sodolul, Stana

si TirziT,

o suprafaja cam

cu

hect.

si

de 6294 o populate de 846 su-

flete.

rur. Purcareni, pi.

jud.

nume.

acelajt

Are o populate de 289

Are Tirseni,

cu

piriuluT

Musceilor.

si

Cimpiile de pe

GauriciuluT.

Spre

Coastele-Pivelor,

Mlacilor,

com.

in

si

t

albia

PlopY, Curaturile, Izvorul, Rugilor,

Valea-

cu

Costesti.

piscurl: Piscul-VieT, Cu-PerT, vir-

MuseT

vale

De

dreapta

riului

pe mosia

sat,

Boroaia jud. Suceava, asezat pe

E. de se varsa

in

Simioanei, formind maT departe aceiasT

Stogul-

virful

merg spre

si

Valea-PopeT,

si

din

izvoresc

una

si

sat,

,

Siretul-d.s.

pi.

N. pisculuT

Stogul-Mare, varsindu-se in

soseaua

Tirnavel (Valea-),

la

cat,

de^eana care duce

si

Valea-CaramideT,

532

:

402 rimatorT.

Printr'insa trece

tarei

;

care ia nastere de

Locuitori! poseda

Roman,

jud.

in

Feregai,

StoguluT,

prin centrul

constituind

VezT Branisteni-d.-s

Tir§i.

Tlrzia,

Tlrsa, (Steagul, Piatra

Are o supra fa^a de 3000 hect,, cu o populate de 490 locuitorT

dascalT,

lo-

CosovaJ;ul-de-Motru.

din^a plaset.

3

Are o populate de 230 cuitori.

Mehedin^i,

sat, in jud.

Motrul

rile,

60

situata la

mun-

inalt

Turcina.

si

din tru-

urma nume sunt

acest din

mat

pise

Tirnova

tele

Cilnistea,

pi.

Inainte de secularizare,

tuluT.

Sub

situat

proprietate a sta-

si

Are ca

din ca-

acelasT

tIrziI

leaga

1

:

o scoala

;

2 bisericT

si

Taz.

Vite: 838 vite mart cornute,

1396

01,

97

cat,

65 capre

si

306

porcT.

De-a lungul comuneT pe parde V. trece calea ferata

tea

com. Purc&reni cu Dirmonesti,

Crasna-Husi

spre N.

iar

si

soseauajudefeana,

pe partea

66700. Marele Diofionar Geografic. Vol. F,

de

S.-V.,

calea

79

Hosted by

Google

:;

:

llRZlI

ferat& Vasiuiu-Birlad

calea na-

si

Tot pe Crasna

intindere

S.-V.

e

Lohanul si Birladul, pe o

piraiele

de riul cam de

si

de

partea

de

udat&

Toader (Movila-lui-Mo§-), vild artificials, in jud.

tionals.

kil.

5

Pazarli

rur.

si

TirziT,

pi.

Crasna, jud. Falciu, pe valea

cu

acelasT

nume, inconjurat de afara de partea vesticS

dealurT,

se intinde sesul LohanuluT.

Siena, in partea de E. a comunei B^luseni.

nordica

Are o populate de 404 o scola,

biserica, ftcutS

preot

suflete;

1884; o 1802, cu 1

infiin^ata

in

la

Pe partea de

V. a satuluT tre-

Crasna-Husi

ferata

ce calea

si

soseaua judefeana. Este udat de

Lohanul

piraiele

marginea mosieT.

facind

sat,

com. Burdusaci,

3

Are o populate de 40

136

in

teritoriul

com.

asezat

rur. §iriul,

si

de

3

Dulgherul

E

leusul.

a plasei neT, la

Muslu

si

si

2V2

cea nordicS a comuspre

kil. si

la

4

E. de c2t. Muslu.

peste tot cu

fost

Cartal-Se-

8 plugurT

:

21

;

cat,

2

boT,

Tepe

strabatut de

de

N.-E.

spre

kil.

Este acope-

verdeafa

si

a

din

cel-1'alt

satul

Burdusaci.

al

Ill-lea.

Tocila,

Bacau,

sat, jud.

com.

laul-d.-s.,

pe costisa

pi.

Taz-

Luncani, situat

dealului

cu

jud.

N. de Cimpulung poale

le

ud5

riul

si

Muscel,

acelasT

ale

caruT

(Muntele-), munte, juJ. pi. Lovistea, com. D3npendinte de schitul Cor-

Tocila, catun,

al

com. Beciul, jud.

o intindere de 4083 pog.

si

19 case.

Tocileasa, vale, in jud. BuzSu, com. Magura, formata din To-

Ambele sub

Are

Cozangia

lea

nale

si

drumurile comu-

Congaz-Sari-Chioi

Agi-

si

Tocsof, com.

rur., in jud. Tulcea,

asezata in partea de S. a

jud.

a plasei IstruluT, pe un

aflu-

ent

al

piriuluT

Casimcea.

Se margineste: Beidaut;

la

la

S.,

N. cu com.

la

V., cu com. Casim-

cu com. Pazarli (din E., cu

si la

com.

DealurT maT insemnate sunt Tuci-Tepe-Bair(i85)m.,

la

N.-V.

Chiuciuc-Chioi-Bair, al carul virf

gesti,

Spi-

inal-

Cogelac.

BolovanT

netul, proprietatea Eforiel

Are o

{ime de 115 m., dominind va-

cea;

Arges,

talelor Civile din Bucuresri.

rur.

acela al

incruciseaza hotarele

se

jud. Constanta)

cileasa-Mare

Toaca

luT

nume. Are o populate de 223

la

Bughea.

com.

anume pe

si

suflete.

BuzSu, cu 90 locuitorT

Toaca, munte,

Agi-Ghiol

si

punct trigonometric de ob-

serva^iune de rangul

in jud. si pi.

Tulcea, pe teritoriul

doua drumurT

unul venind din soseaua jude^eana si

Tocsimiul, movild,

Ghiol Zebil.

siluat in partea sudic&

cStunul §iriul

rit

-

§iriul-

de 141

18 oT.

E

Muslu

si

comunale

este

fer

50 vacT, 2 taun, 4

satele §iriul

221 suflete.

perita cu verdea{a\

si

drumurile

la

vechT razesT.

care

domina

asezat pe piriiasul 5700 m. de satul Ungureni. Are o populate de

Leca,

Varnija,

rul

LocuitoriT poseda

de lemn

sat,

Siretul-d.-j.,

pi.

comunelor Agi-Ghiol, Congaz si Sari-Chioi. Este naturala si aco-

o inal^ime de 164 m., cu

si

Doru^anul,

sau

catunuluT sau Sabandgia. In ju-

Are

pe culmea

vacT, 8 caT,

si

suflete, care locuesc in

case.

§iriul.

dealului

35 familii,

hect.

jud. Constanta, pi. Hirsova, pe

com.

cint&ref,

1

porcT.

Bac5u,

jud.

si

1

si

kil.

Teritoriul satului

deal,

in

200 m. de Burdusaci, resedinfa comunei.

la

LocuitoriT sunt

virf de

pe malul

Zeletinul,

partea de N.-V. a comuneT,

1864.

Toaba-Tepe,

din

Stanisesti,

situat

piriuluT

al

230

si

suflete;

347

preot

1

suprafa^a

o populate de

120 boT

Vite:

120 oT

Tociloasa

parte

pi.

E

Tecuciu.

jud.

sau

LocuitoriT s'au improprietarit la

2 circiumT.

familiT,

in

Crasna, pe

si

la

Seremet.

zarli-Cogealac (jud. Tulcea).

Tochile,

sau

89

Are 88 m. inal^ime si domina Seremet si drumurile comunale Seremet-Tocsof si Pa-

Are o

hect., cu

biserica, cu

satul

sting

2 dascSlT.

si

satul

de 675

si

plSseT

comunet,

a

spreN. de

a

situate

comunet.

AicT este resedin£a

in

stinga iazulut Zosinul si piriuluT

com.

partea

kil.

deal

acela

in

/2

de

pe coasta

Tirgul,

anume pe

situluT s&u Seremet,

J

plasa

si

al

2

mo-

teritoriul

pe

Constanta,

cea nord-estica

com.

in centrul

Tlrzii, sat,

unde

TOCSOF

626

scurg

numele in

riul

de

la

Piscul-cu-

dup2 ce

se reunesc

incep si,

Tocileasa-Mica.

si

de

Tocileasa,

se

BuzSul.

Apti-Iuc

are

Tasli-Cula,

sat, jud. Botosani,

in.),

V.

m., ;

la

V.;

Cara-Tepe-

Chirislic-Bair (135

remet-Bair

(128

nature stincoasS, lic-Bair,

pi.

178

Bair(i70m.), Chelingec-Bjir(i85

Bair, cu

m.), Se-

toate

m.), la

S.

;

de

Casca-

cu virful Biuiuc-Cogelac-

Tepe (194 Tocileni,

la

m.), la E.

;

Rimnicul-

6 virfun de peste 200 m.,

Hosted by

Google

;

:

TOCSOF

TODIRENI

627

Sarim-Iuc (206

m.),

Zimdam-Bair (197

Are o

intindere de 1200 hect.,

Are

cu o populate compusa* din Bul-

preopf

N.-E.

la

m.),

N.

la

toate sunt acoperite cu fineje

si

TurcT, T2tarT

gari,

RominT.

si

sem^nSturT.

Movilelesuntnumeroase, parte parte raturale.

artificiale,

Casimcea

S.

pe stinga

afluenJiT sai

si

Tas&ul

sail

Rimnicul-Dere,

riul

Curt-Balic

vaile

si

pe

pi-

:

desface

avind o direcjiune

N.-V.

partea de S. a plasei

N. a comunei Tasli-Culac,

N.-E.;

valea Cuiu-

alt afluent,

Culac, unita cu Ta^li-Culac, la S., trecind

E

formata din c^tunele resedinfa, la

sof,

Cuiu-Culac

4

la

lic,

sail

Tocsof; Chiris-

spre N., pe malul

lelia,

la

sting

al piriuluT

kil.

si

8

pe

si

kil.

piriul

de 500 2

mul

Rimnicul-d.-j., la 7

una

mori

15318

in

;

cu

de vint

Tocsof,

in jud.

piriii,

pe

IstruluT,

Tulcea,

teritoriul

Ta^li-Culac

linga tree,

com. Toc-

vars2

se

Casimcea, pe partea

leT,

sei

sunt inalte

si

2

de

10500 let. Poseda caT comunale care due simcea,

si

prin

Cogelac, Ca-

asezat pe dealurile

IstruluT, c^t.

Tocsof, a

plasei

Tulcea,

de resedin^a

al

pi.

com.

asezat in partea de S. si

a comuneT, pe am-

bele maluri ale piriului Tocsof, la

locul

de

Tasli-Culac

intilnire si

al

Cuiu-Culac.

vailor

Este

riurile Jijia

si

ambele

la

de calea

strab&tut&

fe-

de o sosea.

si

Todireni, sat, in partea de N.V. a com. Todireni, pi. Jijia, pe coasta

situat

de E. a culmeT ce se prelungeste intre

Cozancea,

piraiele

Jijia si

Siena. Teritoriul mosieT e deluros intins.

si

Mosia apar^ine EpitropieT

SpitaluluT Sf. Spiridon din Iasi si

are o suprafafa de

cu o populate de

679 Are 1

suflete.

preot

si

sail

2

proprietar

Sturza,

fa-

Todireni,

vechiul

mosieT; 2 circiumT.

al

si

ftcutS

cintarefT,

Vite: 992 boT

3691 oT

7278 hect., 229 familiT,

deservita de

biserica,

de Visternicul

To-

78

280

si

vacT, 71 caT,

porcT.

sau 321 suflete, parte fi-

com. Ivanesti, Falciu, asezat

Birnova,

si

parte RominT.

Vite: 258 vite

120

30

01,

cai

si

man

Chetrosul

cornute,

27 rimaton.

Se intinde pe lea-SicneT si

stinga

si

Valea-JijieT,

E

direni, cu

Va-

formata din

satele: Cobiceni, Hlipiceni si

To-

o suprafajS de 85374

o populate de 545

hect.

si

milil,

sau 1878 suflete.

Prutul,

jud.

piriuluT

pe coasta dealuluT

sati

25 suflete.

de

dealurile din dreapta

JijieT.

pi.

pe valea

Todireni, pe o suprafajS de 917 hect. si cu o populate de 18 familiT,

rur., in partea

si

de S. a

in partea

sat,

ganT, fostT robT de aT m&nastireT

miliT,

S. a pl5seT Jijia, jud. Botosani. sat, in jud.

de

direlul si Popa-Vasile.

Todireni, com.

Tocsof,

la

si

leT.

rata Dorohoiu-Iasi

peste sesul Ti-

la 3 kil.

catunele comu-

neT.

8336

ve-

la

70 banT,

Hlipiceni.

ripoase.

Todirelul,^/, jud. Iasi, pi. Codrul, com. Ciurea, spre E. de satul si

132

135 porcT.

let,

Este udata

1

44

iar la cheltuelT,

la satele invecinate,

stin-

com. Ma-

cea centrala* a

si

lurile sale

noasa,

venitun

la

in

g3, brazdind partea de S. a pla-

Are o populate de

Budgetul com. e

:

Tocsof,

satul si

vacT,

si

Siena, care conflueaza

Cuiu-Culac, care

si

unesc

piriul

bacanii.

de 12200

pi.

Este format din doua vai

sof.

Ciurea

si

8412

jud. Botosani,

plu;

circiumT

5

;

312

de vite

cape

1

lira

2 scolT.

poseda:

pasuni.

si

boT si

Iuan-Cesme

la

cea-

si

Rimnicul-d.-j.,

Nicolae

;

Tocsof, cu

Paraschiva,

Sf.

883

;

de

sau 2010 suflete

familiT,

Sf.

miinSturT

prin care

suprafafa

Rimnic,

la

Cogelac. Este acoperit cu se-

si

Rimnicul-Dere.

LocuitoriT guri

Rimnicul; Rim-

o populate amestecata

in

l'alta

Tocsof

la

oT

cheltuelT,

mat multe

de

intretaiat

se

bisericT,

hramul

Este

Cuiu Culac.

si

moarS

1

Budgetul comuneT are nitun

se desface

iau nastere pi-

isi

raiele Tasli-Cufac

spre N. de resedinJS,

Are o hect., cu

el

cea de

malul

Casimcea; Cu-

sting al piriuluT

nicul-d.-s.

piriul

spre S., pe

kil.

6

Toc-

:

pe

S.,

din

;

si

si

drumuri comunale, ce due de

prin satul Tocsof.

si

brazdind

Sari-Ghiol-

Dere, unit apoi cu piraiele Curu-

si

S.E.,

spre

3676

si

calitate.

Vite: 3900 caT,

de 2

scoalS

1

;

comuneT e deluros,

Teritoriul

generals de

la

cintareJT

dar de bunS

din dealul

format din

Sari-Ghiol-Dere, la N.

rur.

Rimnic-Bair; se intinde spre E.,

Dere

si

com.

teritoriul

Tocsof Se

la

4 6 circiumT; 9 iazurt de ap£ pe Siena.

deal, in jud. Tulcea, pi.

IstruluT,

Apele care ud& com. sunt piriul

Tocsof,

3 bisericT, deservite si

fa-

Todireni,

sat, in jud.

Siretul-d.s.,

E. de satul Stanija

de

el.

pi.

si

la 2

kil.

Are o populate de 165

locuitorT

Se

Roman,

com. Stanza, spre

si

o biserica de

face aci iarmaroc la

zid. 1

5

Au-

gust.

Se maT numeste

Hosted by

si

Todireni-

Google

T0D1RENI

R&z2st, spre deosebire de satul

mat poarta

care

Cichirdic,

si

Suceava, com. VSscani, formind

rat

un sat cu Balucesti.

la

numele de Todireni-Sturzet. El

E

forma mat inainte de 1886, im-

malul.

de

strSbatut

Ciu-

piriul

14

Veja, o com. seperata, care

cu o populate de 2 13

felct,

Mosia, proprietate a statului,

Botosani,

pusa

1896. Se

aria*

la

Are o

Re-

intre stabile

luT

«

pe anul

de 31757

fost

lei,

1896

50 bam.

cine

E

nastirea Zagavia...»

de

vita

jud.

Siretul-d.-s.,

stie.

fost infiin^ata ca

fi

preot

1

2

si'

si

preot

1

plu-

19

taurt,

84 bof,

;

28

cat,

45

si

60

comunicajie

cu

4 arma'sart, 300 ot

fepe,

ma-

2

de batut po-

1

de vinturat

1

160 vact, 2

capre.

Este pus

satul

Ruginoasa,

ce an nu se

la

si

:

in

mat

satele dimprejur prin

de

drumurt naturale

Se

munalS.

tnulte

o sosea co-

si

schit

pentru calugSri ce £inea de ma-

Todireni-Raze§i, nutnire ce se dd satulut Todireni, din com. pi.

com.

Todiresti, a

rumb

este construita din vechime,

a

de

26 de lemn,

fier,

de secerat,

sin!

citim

hect.,

2 circiumt.

poseda:

LoguitoriT

1878

Adormi-

Biserica, cu patronul

zice a

Stanza,

careia

2 cintarep;

si

falcT.

o bise-

;

rea-Maicet-Domnulut, din

Inal^imea d'asupra niveluM&rit de 56 m ,SO. Venitul

acesteT sta£ii

si

44

scoala mixta

sinodicul

in

rica,

diul (10,1 kil.) si Zl&tunoaia (13,1 kil.).

cu

sunt 17 locuitort,

Iunie

1

E. Este stra-

cu o populate de 956 suflete; o biserica, cu hramul Intrarea-

gurt de

restul cultivabil.

si

Improprietari^I in 1864

IasiDorohoiu,

linia

circulate

in

To-

§tefanesti, c&t.

pi.

pe

direni,

padure

stafie de dr.-d.-f., jud.

Br&h&sestilor

:

la

batut de piriul Toflea,

are 108 hect., din care 58 hect.

Todireni,

Toflea

si

in-Biserica, deservita

suflete.

purta numele de com. Todireni.

de dealurile V.

Are o suprafa^a de 1781

Vatra satulut ocupa aproape

preunS cu satele Cichirdic (Todireni-SturzeT), Pletrele, Tarni^a si

TOHANI

628

deser-

cintarefi.

Togeni, numire vechie a Hagieni,

satulut

Ialomi£a-Balta, jud.

pi.

Ialomifa.

Roman. Todiresti,

Todireni-Sturzel, nutnire ce se dd satulut Cichirdicul, din com. StSniJa,

lulut

Roman.

49

la

luiii,

luiu

si

pi.

la

partea

in

y

kil.

de orasul

kil.

5

Birladul

si

Are o

Vas-

de Negresti,

sedin£a plaseT, situata intre

E

946

80

Coticul

si

Hucul,

Comerciul se face de 7 per-

cornute,

de 1875 te*?

cornute,

80 rimatort.

si

si

1 1

8 cat,

let,

881

vite

2000

ot,

162 rim^tort.

si

la

la cheltuelT,

jud. Constanta, pi. Hirsova,

comunet, si

la

V.

la

S. ostrovulut Daeni.

acoperitS cu

10

salcii

hect. si

si

DSeni

satului

in fa£a

com.

plaset

Are si

e

richite.

}

Brahasesti, ,

pe mosia cu acelast nume, jud.

pi.

Tecuciu, situat

Zeletinul, la

1

kil.

dinja com., intr'o vale,

si

jud.

de

S.

la

V., de jud.

la

Prahova.

E

formata

din

dintre

care

Mizilul

comune,

18

e

urbana,

Amarul, Baba-Ana, Boldesti,

Breaza,

Cotorca,

Finjesti,

Ga-

geni-Vintileanca, Glodeanul-Cir-

Glodeanul-Sarat, Glodeanul-

Silistea,

Jugureni, Mihailesti, Na-

eni, Pietroasa-d.-j., Pietroasa-d.s.,

Tohani

si

Vispesti

catune

sunt rurale, si

12 sub-

diviziunt.

Are o hect.,

suprafaja

de

89823

cu o populate de 29560

locuitort.

Propriety mat insemnate sunt: 68 mosii

si

9 padurt, parte ale

statului, parte particulare

ale celor

Toflea, sat f&cind parte din com. cat

si

Sarata,

pi.

si

CimpuluT,

pi.

avind 57 de insula, pe Dunare, in

de

45 bant.

Todire§ti, sau Calugareni,

jud.

-

o suprafa^a de

venituri

m

sat,

Neam^u, pi. De-Sus Mijlocul, com. Vinatori-Neam^ulut.

Daeni, situata

Budgetul com. e 1847

119 ot

Tofanari,

Locuitorii poseda:

E. de

la

jud. Ialomifa

lig,

soane.

SS

cat,

Todiri^eni, trup de

Todi-

:

suflete.

capre

man

Buzau

plaiul

iar

Vite: 553 vite

riul

de

biserica, deservitS

un preot.

re-

pe o suprafa^a de 2907 hect., cu o populate de 249 familit,

man

de

piriul §acova{ul.

formata din satele

reni, Balica,

sail

dea-

cu acelast nume, pe o su-

suflete.

Fundurile, jud. Vas-

de S.-

plasa, in partea

V., a jud. Buzau, limitata la N.

1933 hect. si cu o populate de 104 familiT, sail 385

a

S.

coasta

Tohani,

jud.

prafa^a de

Todire^ti, com. rur. de

Fundurile,

pi.

Vasluiu, situat pe

jud.

Siretul-d.-s.,

pi.

com.

centrul

in

sat,

Todiresti,

38

aflapf in plasa.

si

parte

de mosnent Terenul e ses, accicete

dentat pu£in in partea

de rese-

de mun^ii

inconju

ramificatiile lor.

de N.,

Istrija si Strihani

Hosted by

cu

Google

;:

:

TOHANI

E si

udat& de piraiele

Strata

de v&le Tohaneanca,

Ist5ul,

1

Amarul, Boldesti, Col^neni, Cu-

ciumt.

si

rurale,

2 scoli

primare in com. Mizil; 38 bisecu 37 preopf, 1 diacon, 39 si 23 paradise rt 193

ricT,

cintSrefi

moar£ de apS,

1

;

mort de

facau, 9

32 stine

serit,

si

aburt,

4

1

ca-

3196

lije,

minji, asini

Sunt 8

tepe,

559

300 capre, 39

01,

mat

tirgurt, dintre care

principal e DrSgaica, de la Mizil.

Cat de comunica^ie sunt feratS.

soseaua

si

:

linia

nationals

in

partea de N.; soselele vecinale: Mizil-Cotorca,

Mizil-Jugureni

Mizil-Pietroasa nale

:

Ana,

Mizil-Boldesti, prin Baba-

Jugureni-Pietroasa,

Fin^esti,

Naeni

si

tileanca-SShateni, si

si

comu-

soselele

;

prin

Breaza, Vinetc.;

precum

soseaua judejiana

parte din

Buzau-Urziceni,

la

care

se pot

adaoga mat multe drumuri naturale, dintre care

mat insem-

nate sunt Drumul-Sarit

cir-

Dru-

$i

nenumarate deavit,

dintre care

asezat pe dealul Toiaga.

Tojanul,

c&tun,

1844, a Jinut de des-

la

jude^Sacueni. In urma,

satele ce

compuneaii acest jude£

au trecut, parte la jud.

la jud.

BuzSu,

Prahova.

sezat pe piriul Z&bala, in sus

Dragaica

catunul Paltinul.

si

C5t de

Virful-Ujit.

comunicajie

are

so-

seaua vecinala Mizil-Jugureni

drumul

La-Boboct

pe

si

Tolanul, munte,

?

minji,

120

1

01

porci.

419

si

Budgetul com. e de 6720 locurt

Boboct,

n5dia

unde

Tolo^manul, cea,

neaga.

frumoasa

desfasurS

o

vechie

e

timp

si

drumul comunal Picineaga-Jaila si dupa 2 kil. se aruncS in Va-

care

'iau

dat numele. Satele aflate pe

comune

secolulut

putul

la

si

Tohani,

eraii:

Valea-Dealulut (Valea-

si

lea-Cerna,

Tohani, catun de Tohani,

500

resedin^a

Buzau,

jud.

146 case

locuitort,

crame. Are

zau,

pi.

rnr.,

la

la

43

kil.

pe stinga, ceva mat

jos de Satul-Nou.

Toma

(Movila-lui-Mo§-), mo-

de

in jud.

Vclit

Bu

Tohaneanca,

orasul

de

Buz2u,

si

cu

multe

si

subdivizia

al

Tirchi-

Tohani,

moste,

in

jud.

BuzSu,

com. Tohani, proprietate a mosnenilor Tohanent.

Are 940

cea mat mare parte

hect.,

si

cea centrala

Luncavi^a,

pe una din

a pl&sei Isaccea

a com.

Are 92

verdeaja

cu

perit5 satul

Rachel

si

MScin -Isaccea,

m.; eacosi.

domina

drumul judefean pe o mare intin-

dere.

E

Tohaneanca,

ctltun, al

hani, jud. Buzau, cu

si

tort

nile lor.

Are o suprafaja de 3024

com. To-

660

locui-

177 case; are subdiviziile Persunari si Ungureni. si

silvic,

Glimbocelul,

jud. pi.

Toiaga,

sat, jud.

Dolj,

pi.

Ama-

regi-

Muscel, com.

Podgoria, avind,

impreunS cu trupurile Goleasca, Dinuleasa,

Cilceasca, si

Jeasca, o intindere de 1350

compuse din

stejar, fag,

jugastru, plop

Tomeni,

hect.,

cu o populate de 2020 locuitorl

padure, supusS

Gher&soaia, Chiriceasca

Vadulut, Tohani,

Tohaneanca, Valea Scheilor, cu subdiviziu-

mulut

Bcineasa,

vie.

Mizil.

12V2 formats din cStunele Gurakil.

partea N.

vild, jud. Tulcea, in

lesti.

Tohani, situatS pe am-

bele malurt ale

taie

prelungirile N. ale dealulut Gil-

Scheilor).

com.

N.,

spre

S.

te-

ince-

Tohaneanca, Vadeni (Gura-Vadulut)

teri-

indreaptft

se

nerals de la

colonit aduse din satul Tohani,

ritoriul acestet

Pici-

plaset

a

resedin^a

Transilvania,

comunet,

toriul

pe

a fost

Tohani. Primit et locuitort sunt din

formeazS

Se

pl3set

comunet

spre N., avind o direc^iune ge-

priveliste.

Comuna mult

Virful-

a

S.-V.

a

E.

si

jude^ul Tul-

vale,

partea

in

coveanu, Virful-Gulet

unde se

Cer-

rile- Albe.

Macin

si

Novaci,

de muntele Flo-

S.

la

si

in plaiul

let.

de vazut sunt: B3ile

In-virfla-Oltent,

de

245 su-

N. de com.

jud. Gorj, la

se afla ruinele cramet lut Brin-

U{it,

de

Valea-

Vite: 754 bot, 201 vact, 76 vi{et, 4 bivolt, 46 cat, 19 tepe 5

Are o populate si 60 case.

a-

de

flete

Tomeasca, Tohani, com.

Putna,

jud.

in

Vrancea, com. Spulberul,

pi.

melelnsirate.

fiin^atul

parte

;

mat renumite sunt Dumbrava,

mul-Oilor.

P&na

com. SlSvufa. Are o po-

radia,

pulate de 399 suflete o biseric3, cu hramul Sf. Gheorghe.

E

acoperite cu

Ca

porct.

6514

si

194 1

caT,

32980

104 bivo-

bivoli,

94

vijet,

12

cint2rej;t;

5

5

Scheilor.

fabricT.

5

Vite: 10552 boi, 4922 vact,

2032

lurt

;

circiumt

7 biserict, cu

;

tele Strihani si

8 scoli

1

si

mixta

Terenul este accidentat de mun-

Margineanul

Mihailesti.

Are

Tohani

c£t.

in

preoji

Glodeanul,

primary rural&

scoal&

NaeancasiPietroasa; are lacurile

furitul,

TOMENI

629

cfttun,

si

al

Chihect.,

carpen,

frasin.

comunet Po

ciovalistea, pi. Novaci, jud. Gorj,

Hosted by

Google

;

TOMENI pe malul drept

situat

Gilor-

al

de orasul

Are o suprafaja de400 hect, populate de

65

familit,

Iasi,

8

la

situat

kil.,

infundatura

intr'o

tuluJ.

cu o

TOMSANI

630

a

bSresti,

pe coasta dealulut cu

si

Este resedinfa comunet. Are

8 mori.

biserica,

20 pluguri,

:

30 care cu bot, 1 caru^a cu 280 vite man cornute, 20 100

80 capre, 120

01,

Comunicatia

muna

porct.

catun

in

caT,

cu co-

drum

sa se face prin

or-

cu

preot

1

Vite

496

:

cin-

1

in 1865.

mart cornute,

vite

269 ot, 114 cat Pe marginea E.,

si

o scoalS, infiin£ata

t3re(;

cat,

satulut,

N.-

Ja

trece soseaua nationals Iasi-

Jufora,

(Ostrovul, Jigania),

cdtun, al com.

Greci,

Romanafi,

{ul-OltuI-d.-s., jud.

tuata spre E.,

si-

confluen^a Olti-

la

Are 250

cu Oltul.

soruluT

OJte-

pi.

lul

sting

aria"

Hulboca, ce

satul

mat din nainte se numea Tomesti (V. Hulboca, sat). c&tunas, facind parte din

Teleorman.

com. Urlueni, jud. com. rur., in partea de

asezata pe dealuri

vST.

si

E for-

:

de

2767

322

ot,

cat

si

sat,

690 rima-

Iasi-Un

Mat

3

biserict, si

4

cu

3

preop,

eclesiarhi

;

in

vacT,

de

dente

nainte se

si,

10284

let,

la

veniturt

52 bant,

la

si

de

cheltuelt.

Tom§a,

com. Hoceni,

sat, in

30

cat,

125 ot

Miietinul, jud.

300 bot

:

si

si

40 porct. sat,

in

Botosani, cu

o populate de 160

coin, rur., jud. Vilcea,

Horezul, compusa' din 3 ca-

pi.

Tomsani,

tune:

Modirceni,

40

la

15

cat, 21

ot

4

de a

kil.

si

Bis-

riul

ju-

plaiulut.

Se margineste cu comunele MaldSresti, Folesti-

Petrari-d.-s. ; d.-s.

Costesti.

si

Mosia

vindut de

s'a

Are o 3

suprafafa*

vect

de 1290

una

biserict:

lo-

hect.,

si

si

25 porct.

in jud.

vede

se

anul

la

fund jupin Paun

ctitort

cu Milija, sofia sa anit

Tomsani,

in

cum

fondata, dupa

1853

si

si

in-

7339,

Dan

si

reparata in

1890; o alta

Su-

ceava, com. Brosteni, avind 1604

Niculae

fiind

Chiceanu, treia

Tomnaticul, munte, m.

pe

de capitala

kil.

la

si

Bogdanesti

situate

in

Bog-

danesti, fondata la 18 12, ctiton

suflete.

Locuitorit poseda: 120 bot vact,

pi.

Mijlocul, jud. Falciu.

tr'un pomelnic,

dat

comunei last in contul datoriei de 10 milioane, Budgetul comunei e de 10809 8 bant,

cir-

cu o populate de 740 locuitort;

pi.

l'a

vint.

face de 2

ciumart.

numea Tomesti-

Golia

statulut, care

mort de

3

cuitorilor.

partea de N. a com. Gorbanesti,

secularizare, a devenit pro-

prietatea

:

Comerciul se

132

fost pen-

comunel a

manastirea

pi.

o po

sau

familit,

Tomesti- Virnavoaia,

Teritoriul

de lemn;

partea

2

scolt.

let,

33

Locuitorit posed&

gheni.

dupa

sat,

Miietinul, jud. Botosani, cu

Fotea.

cint^reJT

45 bot, 72 vact, 3 cat, 8 tepe, 2 arm&sart, 64 ot; 60 stupt; 2 pluguri de fer si 18

trija,

de N. a com. Gorbanesti,

f ujora Are

sunt vecht razest.

Locuitorit

de^ulut

suflete.

ferata

popu-

late de 452 locuitort.

Pe marginea de N.-E. a comunet trece soseaua nationals calea

Tu-

pi.

si

de satul Bogesti. Are o

pulatie de

3

in jud.

com. Bogesti, spre N,-E.

tova,

tori.

si

hect., finefcele

vatra satulut 30 hect.

Tom§ani, Tomesti,

Tome^ti-Ciolac,

suflete.

Vite: 2242 vite mart cornute, 1 9 10

ocupa 10

Viile

32 hect., pasunile 40 hect., iar

rur.).

sau

familit,

579

(Vezt Urlueni, com.

Iasi,

mats din satele Tomesti, Goroni, Chicirea $i Osoiul, pe o intindere de aproape 6006 hect. si cu o populate

rezidita la

si

1830.

se zice ca

Tomesti,

N.-E. a placet Codrul, jud.

de un

1795

la

zidita*

calugSr Tomozeiu

lo-

cuitort.

Tomesti,

Sf.

Et poseda

To-

fa{a satulut

in

si

mesti, se

su-

o biserica, cu hramul

;

Voevozt,

iar prin mijlocul satulut,

Peste apa Bahluiulut, pe ma-

Tomeni

Are o populate de 264 flete

278 rimatort.

si

soseaua jude^eanS Iasi-Falciu.

dinar.

nume.

acelast

gul.

o populate de 745 locuitort; o

LocuitoriT posedS

de pSdurea Cui-

la

Mur-

Blanarul, P&un, Opinca

;

V

a com.,

290 suflete 1 biserica, deservita* de 1 preot si 1 cintaref sail

Tecuciu, asezat in partea de S.

dealurilor

1

8 10

in

si

Leca

si

Badica

reparata la 1890,51 a

fondata

la

Chiceanu;

o

Modirceni,

de Anghel

scoala.

Parte din locuitort sunt mos-

altitudine.

nent; 200 s'au improprietarit la

Tome§ti, drul,

sat, in jud. Iasi, pi.

Co-

com. Tomesti, spre S.-E.

Tomozeiul,

sat, facind

com. Oncesti,

pi.

parte din

Stanisesti, jud.

1864, cind

pSmint

pe

li

s'au dat

600

hect.

mosia Tomsani

Hosted by

si

Google

:

TOMSANI

TONfl

631

pe mosia Bogdanesti, pendinte

rile

de manXstirea Arnota.

si

Are o suprafa^a de 1200 Veniturile

si

neT se urea

hect.

gem

cu o turbare

cheltuelile

comu-

de plutasul care n'o

1000

anual.

mueascS pluta

la

lei

§oseaua jude^eana*

Horezul-

nevoia

s5 car-

sti

Cind

pe acolol sa treaca

sileste

il

VaT!

inspumate.

sinul BistriJeT

prin

Babeni inlesneste comunica^ia cu

Toancele,

comunele

Horezul

de razboiu cearca maT intii cirma,

Costesti (Bistri^a). §oseaua co-

cerceteaza* toate legaturile grin-

si

munaia

Floresti-d.-s.,

soseaua jude^eana)

(din

pe linga scoala

trece

E brazdata Magura

tina,

biserica.

si

de dealurUe: GrosDealul-Inalt,

si

udata de vSile: Ripilor,

Neagotei

resti,

si

pentru ca

zilor,

com. Ma-

Bolintinul, catunul

pi.

run Jisul.

semnul

de

com.

rur.

Tomsani,

pi.

Cricovul,

ea

lor,

s'afunda,

valuri-

se ridica,

se

se framinta intr'o lupta

si

si

e de ajuns

nu

ca dintr'insa sS

o

sin-

pentru

Tomsani, tuluT,

mo§ie a

si

Tomsani,

Horezul,

ptaiul

jud.

Strimbul, Zatonul, Albina, $13bovija, Saragul

Prin

rur.,

Ialomi^a,

si

115

sat,

suflete,

cu 40

si

Pe cimpul BaVaganul

jud. Arges,

pi.

Cotmeana, facind parle din com. Ionesti.

rur.

Tomuleasca, retului, jud.

Tonea,

com.

resti,

lesti care,

dan

Gambeta

o-

Sirbi,

dulea,

Pu£ul- din -Grind,

Pe acest

Tomu-

primariei

munale

sat, jud.

Arges,

cu acelast nume, situat pe masting

lul

AlimSnesti-Poenari.

strimtoare intre munfi,

prin care trece Bistrifa, jud. Su-

ceava. «Strinsa intre dot munji inalfi

si

stincosT,

printre

abia strabate lumina trija

spumega

zileT,

curge pe o albie de

foe.

a judecatoriei

co-

Tonea.

cu 2 preo^i

si

4

;

dascalT.

comuneT, cu o su-

Aci

o scoala mixta; de

deservita

o

bisi

dascaii.

Prin sat trece calea judefeana

Tone§ti, com.

Simburesti,

jud.

d.-s.,

parte

facind

sat,

rur.

Olt.

mosiT,

din

care

doua sunt

proprietaji ale statuluT.

torT; in

1878 s'au ma!

prietarit

230; neiro proprietary

se mai afla 140.

o

popu-

Ton^i, sat, pe mosia cu acelasi nume, com. Dr3ganesti, jud. Riscei.

al

Are o populate de cuitori Sf.

;

o biserica,

lena,

call;

locui-

Impro-

139 lohramul

cu

si

E-

lemn de

1$.

Constantin

ImparaJ:T

din

cladita la

1852, deservita de

icoanele

acestet

legea rurala din 1864,

321

Oltul-

Are

preotul din §oimaresti

coprinde

si

din

pi.

late 'de 400 locuitori.

Beldiceanu,

Dupa

lo-

preot

1

cimpul Baraganul,

Bis-

Valu-

resedinja prim&rieT

este

a judeCcitorieT comunale.

si

28917 hect., se intinde din Dunare spre N., pe

sunt improprietanpf

ar

Caia*-

rasi.

2 bi-

prafa^a de

12

la

Suceava, asezat pe ^armul sting lo-

cart

aci ca si cind

de orasul

E.

spre

kil.

5

bra^uluT Borcea,

al

Ni-

cu resedinja

o scoala mixta

Teritoriul

pi.

Topologul, facind parte din com.

si

in satul

cuiton;

ale SireluIuT, s'a distrus.

Toancele,

Bu-

Potir-

Are o populate de 1483 sericT,

rur.

Caprareasa,

Prodanul,

si

si

(tirlele)

Tecuciu, IonSsesti.

pi.

comuna

de

pendinte

To-

:

Rosefi-Ciacasi

din catunele

si

Nacul,

din cauza deselor inun-

Tomule^ti,

satele

sipul

ses a existat vechiul sat

Ialomija,

sat, in jud.

Borcea,

2

nichea, Manucul, Ceac^nul,

Nico-

stat,

Caiarasi-RoseJ:i-Volnasi.

Cadina,

nea,

s'a plan-

pe 250 hect. din tericomuneT, p&dure de salcim.

intre

loc §es, in lunca Sipi.

de

toriul

com. Rosefi-

Se compune din

familii

so-

Volnasi.

serica,

Volnasi.

Tom§eanca,

trece

seaua judefeana' Cal^rasi-Roseti-

Borcea,

pi.

situata

Cal^rasi

rasul

Vilcea.

Plosca.

^i

Tonea

satul

cuiton;

Tonea, com. jud.

Lupul,

Are o populate de 330

sta-

facind parte din com. rur.

Camnija

sunt:

Rotundul, Geabalacul,

Balanul,

vele»).

sat

Bogdanul,

:

Popa-Vlad, LacurT

Nica.

mat ramie

{andan». (N. Gane, «Nu-

cit

(privnlele)

v5l-

purtata

si,

gura gresala de lopata,

de

jud. Prahova.

spume,

ca o scoTca pe crestele

nesfirsita,

din

parte

sat, facind

luat-o intr'un

si

bra^ele

tat

a intrat pluta in Toance,

Borcea,

si

Costache, si

comuneT curg: precum si

teritoriul

Dun5rea

face

si-'sT

crucii.

«Cum

sftsie

Tom^ani,

mineceie

sufleca

isT

torentul a

Dimbovifa,

jud.

sat,

se incredin-

sa*

{eze daca nu e vre o zminteala;

mdsag

Tom^ani,

ca

pregaleste

;

Ruda-

ModarieT.

si

se

el

Pe

nespusa

mil de stincT Tes ascujite din

biserici

si

2 das-

catapeteazma

si

s'aii

anul infiin£3reT de

la

adus

in

prima

bi-

serica din Falticeni, Sf. Hie.

Drumuri

principale sunt

Draganesti (1674 m.)

si

:

maresti (1226 m,).

Hosted by

la

la §oi-

Google

;

TOPA-ASLER

Topa-Asler,

deal, in jud. Cons-

pe teriHairam-Chioi

tanta, pi. Silistra-Nou2,

com.

toriul

anume

si

rur.

pe acela

al satuluT

sau Malcoci, coprins intre dea-

Cisme-Bair

lurile

zarlic-Bair

Borungea,

seler,

raci

de

inconjurat de toate

si

are

N. catre S.

si

de N.-E. a comunei

verdea^

perit cu

partea N.

in

fine^e

Movilele parte

purine p&-

duri.

sunt parte naturale, acoperite cu

artificiale si

E

udata de Dunare

de 22

distanfa

V., pe

la

Veriga,

kil.

DunareT, incepind de

al

Topal

linga

Topalul, pi. al

Con-

jud.

rur.,

Hirsova,

stanta, pi.

situata

in

partea N.-V. a judefuluT,

la 77 de orasul Con-

spre N.-V.

kil.

pana

si

dreptul

in

ostrovulm Atirna^i, oudS si

N. V.

Piriul

la

S.-E.

si

N.

la

Boazgicul o uda

se varsa*

in

Dun&re,

stanta, resedinja judetuluT,

si

spre

kil.

S.-E.

Siriul,

la

Punar,

6

la

pe malul drept

Seimeni-MarT,

la

spre

kil.

5

Se maVgineste rur.

spre N.

spre S.-E.

kil.

7

S.

GhizdSresti, de care se des-

parte

prin

piriul

valea Tichiiesti;

munele rurale

Cechirgea E.,

la

Siriul,

Punar

(pi.

prin

cu

si

co-

desp2rtindu-

se prin dealul Erchesec

se

si

N. cu com.

la

si

Tas-

Medjidia), separandu-

Zavol-Bair

dealul

com.

Pinar-Bair; la S., cu

si

unde

locul

ale vSiT

V.

Siriul, la S.

viul

prin

valea TabaculuT

DunaVea. este

in

general

accidentat, insS inaljimele nu se ridica*

mult asupra niveluluT Du-

n&reT. Prelungirile

si

ramiflca^iu

nile.V. ale dealurilor:

(189 m.) m.)

la E.,

la S.-E.-E.,

Erchesec

ZavolBair

(126

Pinar-Bair (116

m.) la S.-E., br^zdeaz5com. de la

V.

la

E.

;

dealul Olacul (125

dominat de

sail

spre S.-E. de

kil.

resedin^a, pe malul drept al

Du-

si

Boazgicul Mic,

poalele S.-V. vol-Bair

malul drept

si

ZS-

dealului

ale

al

la

girleT

Boazgic-Dere.

ale dealuluT

prelungirile vestice

,

si

intre care dealul Olacul (125

maT insemnat.

m.) e eel

numeroase,

Movile sunt tificiale si

ar-

acoperite toate cu ver-

deaja.

E

udata de

Dunarea

girla Veriga,

la

V.,

la

N.-V., avind

inalte

si

stin-

coase.

VaT: Cechirgea N.

la

TStarul,

;

Silnistea

Are o

Olacul

si

centru

prin

intindere de 5836 hect.,

ocupate de cu o

grSdinele satuluT,

si

;

la S.

din care 130 hect.

vatra

adiacenta

si

Picioarele-CechirgeliT

valea

sa,

naYeT, in fa£a ostroavelor Boaz-

gicul-Mare

de

e accidentat

Erchesec (189 m.) de la hotar, care se intind de la E. spre

To-

si

Boaz-

sail

Dunare

parjit prin

Ve-

Boazgicul, in partea de S.

;

a comunei, 10

populate

de

450

sau

familiT,

suflete.

[334

Suprafa£a comunei e de 9642

populate de

cu o

Are

2000

Topana, pi.

2 biserici,

una

in

c&tunul

a

doua

cu hramul

de

3

in catunul

3

dasc&lT

2 scoli

si

3 pa-

mixte, in

fie-

care c3tun cate una.

LocuitoriTposeda: 369plugurT,

472

care

si

caruje,

4

masinT

porumb, 4 masinT de vinturat; 8800 capete de vite, de batut

maT cu seamS boT

si

oT.

jud.

in

Olt,

Are o popula-

750 locuiton.

PrimiT eT locuiton s'au numit Cringusestt.

Este situata pe dealul numit

deservite

In^l^area,

preofT,

ra cliserT;

Boazgicul

com. rur.,

Vedea-d.-s.

Jiune de

Topalul, cu hramul Adormirea, si

Relieful sau

si

movilele Dragaica, Olac

Sei-

flu-

la

cu catunul

V. cu jud. Ialomi£a, des-

gic, la

de

cu jud. Ialomi^a,

desparte

comunei Ghizdaresti, la Capugi al com.

al

amindoua malurT

locuiton.

iar la V.,

DunareT, de

Se mar-

E. cu catunul

de

hect.,

;

al

se desface girla

girla

gineste la N. cu catunul Tichiiesti

a-

a com.,

N.-V.

pe

poalele

la

ale dealuluT Olacul.

ale dealuluT Olacul, strSbStut

meni-MarT de care o desparte

de care se

doua

si

Tataru-

unde se desface

locul

luT, la

V.

palul

DunareT

al

riga, la poalele prelungirilor

dealul la Movila-Greculut si Valea-

Mare

din

resedin^a comunei,

kil.

5

Se compune partea

:

cea N.-V. acorn.,

si

ambele malurT

V cat.une:

Topalul,

spre N.-E.; Tas-

kil.

toate des-

si

sezat in

Se invecineste cu comunele la

N.-E. spre S.-V.

la

Hirsova, resedinfa plSseT.

Ghizdaresti,

direc^iune de

in

de orasul

partea meridionals a plaseT,

22

com.

chizindu-se in Dunare.

in

c&t.

pe malul drept

Relieful

Vaile sunt numeroase, brazdind teritoriul la

de resedin^a com. Topalul, asezat in partea

S.-E. a pi.

trecind prin satul Boazgicul.

Topalul, com.

jud. Constanta,

in

sat,

Hirsova,

Viroaga sau Veriga,

verdeaja.

un bra£

este aco-

;

si

si

bogate sem5n2turT.

si

o

cea

N.-E. Dealurile

sunt acoperite cu piSsunT intinse,

o direcjie

si

com.

Silnistea, brSzdeaza*

este situat

partea de E. a plSseT

in

toul

§arapcea-Ca-

Malcoci;

si

la

cu pla-

m.), prelungit spre S.-V.

Turla-Me-

si

de satele Becter, Chio-

p3r(ile

TOPANA

632

Drumul

OaeT,

si

intre vaile

Cungrisoara,

la

60

kil.

pitala judefuluT

si

la

8

si

Vedea de

kil.

ca-

de

a plaseT.

Se margineste cu com.

PaYosi,

Valea-UngureT, din jud.

Chilia,

Arges.

La

inceput com. a fost

Hosted by

situ-

Google

;,

TOPANA ata pe valea Vedea, dar

cauza apelor.

Are o

de familia CringusT;

Un numar

de

o

scoala.

pe

1864,

461 hect. Ei posedM: 150 vite cornute, si

cat

1 1

veniturT

la

§oseaua comunalS

let.

inlesnestc

11

de

se

mo§ie, in jud. Arges,

Are o

pi.

intindere de

5600 pogoane, din care 4000 pogoane OltuluT.

pSdure, proprietatea statultu, tS

tos-

pendinte de Episcopia de Ar-

ges.

La

1

87 1 avea un venit anual

de 13700 let impreuna cu

si

a fost ipotecata,

380 mosn

alte

ale

pentru imprumutul do-

statuluT,

menial de 78 milioane. picket,

No.

Vulcan, situat pe coasts.

plaiul

Are o suprafa£a de 460 hect bisericT

2

1703

la

servite

si

de

suflete

(1

la

m.)

P2scani (6

kil.).

ccitun,

com.

preot

si

5

2 cintarepf.

23 plugun, cSrufe cu cai

com. Almaliul,

stanta,

Con-

situat in

aproape de

Silisira-Varna,

inceputui mice! vai Topci-Iol.

rur.,

01

si

N.-V. a plaiuluT Vulcanul, jud. Gorj,

pune

si

a com. Pestisani. Se com-

Topesti

din ditunele

Topesti,

in jud.

ccftun,

Vrancea,

com.

pe malul sting

Putna,

PutneT, parte

sub Dealul-Curm&tureT

tr'un

drum

nica*

cu

comu-

ordinar, care

soseaua

vine

ce

din-

spre Pestisani.

Are o suprafa^a de 770 cu o populate de 358

o scoala, fondata sericT

la

f

hect.,

ami lit;

1856; 3

bi-

de lemn, cu un preot

PutneT,

prundisul

chiar

si

despjirfit

flete

su-

513

o biserica, cu hramul S-\u

;

45 care cu boi

si

:

33 plugun,

vacT, 8 caru^e

cu caT; 6 stupT; 750 vite mart cornute, 39 caT,

capre

si

66700.

2000

01,

300

273 rimaton. MareU Dicfionar

ton

case.

40

si

revechie a cfttunulul Zoija, jud.

com. Costieni-

Rimnicul-SaYat, MarT.

Topliceni, rat,

sat,

R.-S2-

in jud.

com.

Rimnicul-d.-s., cat.

pi.

Zgirci£i,

in

partea de

mijloc a

comuneT, asezat pe malul drept riuluT

al

la

Topila cu Pale^ul, pi.

balfi,

pe

te-

Scoposeni, com.

Prutul, jud. Falciu,

pe o suprafa^a

Rimnicul-SSrat

si

la

cam de 86

hect.,

2

spre

kil.

de

N.

de

cSt.

Are o

resedinfa, Zgirciji.

intin-

dere de 385 hect., cu o

popu-

late de 70 familiT, sau 198 suflete.

unite printr'o girla cu piriul Bo-

Toplija,

hotinul.

si

Topilea, muntisor, pe malul Zeletinul,

leT

com.

gir-

Posesti, pi.

rur.

Are o

bisericS, cu

sunt pasunT pentru vite.

cintarej:.

acest

munte

Topli^a,

mosia

si

asezat pe

batut de piriul Topilele.

cSf.

un

si

coastele

pi.

case,

in

Vailor, Jinind

Negomirul.

in

com. Pascani, jud. Suceava.

E

rur.

40

cu

cfttun,

de com

rilor BisericeT si

hramul

cu un preot

jud. Mehedinji,

pucioasa*.

pe

din

Malureni-BSdiceni.

curge un

izvor abonent de ap3 ce confine

sat,

parte

fScind

com.

Teodor»,

Din

cu 520 suflete, jud.

sat,

Arges,

pi.

Teleajenul, jud. Prahova, pe care

Topilele,

Locuitorii posedS

M1&-

Buzau, cu 190 locui-

imbuca'tura pinuluT Topliceanul,

VoevozT.

si

3 cintarep.

al

jetul, jud.

parte

si

sub muchea PetrimanuluT pe

asezat

Birsesti, al

pi.

si

Gornovija, ce sunt legate prin-

Topilele,

Topliceanului (Odaia-), numi-

ritoriul satuluT

partea de

in

Valea SeacS (3500

170 rimSton.

Sberoaia,

Tope^ti, com.

la

si

Brosteni

la

kil.),

:

partea de V. a com., linga dru-

mul

sunt

70 palmasT si 41 codasT, sta*ptnind 416 falcT si 63 prj. Drumurile principale sunt: la (4 kil),

1

sa-

locuitorilor din Topile.

ImproprietSrijT in 1864

Gistesti

200 capre, 1400

caT,

si

si

biserica

1833, de-

cea-l'alta' la

Locuitorii poseda

24

serveste

cSruia

a

nu-

din Gtstesti-

de lemn, una fondata

prin piriul Cociul dec5t. Birsesti.

jud.

5,

Ǥcoala

Topile* de oare-ce serva'

Tope§ti, cdtun de resedinfa al com. cu acelasT nume, jud. Gorj,

Are o populate de Topci-Iol,

mele de

tuluT Gistesti

35 stupi; 514 vite mart cornute,

Topana,

falcT.

Are o scoala mixta, purtind

30 care cu boT,

Parosi.

66

lei.

face printr'o sosea comunala\

comunicafia cu com. F^agefelul si

Vatra satuluT ocupS aproape

veniturT

la

cheltuelT,

la

cu o populate de 909

de 1882,27

cheltuelT

la

lei, iar

Comunicafia cu Pestisani

iepe,

si

50 porcT.

Budgetul com. e si

44

139 locoitorT

s'au impropriet^rit la

01

1 1

143

1857

mosiastatuluT Topana, dindu-li se

200

de 1

biserica, zidita in

com. e

Budgetul

locui^

stramutat pe deal din

tori! s'au

mart

TOPLIfA

633

dealu-

Racea si straVarlam, zis si

Topl^a,

o

cu

pesterd,

intrare

foarte strimtasi periculoasS, jud

Muscel, sub un schituluT

gSsit o

col£

NSmSesti

si

din

fa{a

in care s'a

cSmasS romana* de

fier,

Geografic. Vol, \\

Hosted by

Google

TOPLlfA

sage ft

niste

monede dace

si

romane. Prin ea trece de ap& care lese

mat

si

izvorul

la luminci

muntelut

poalele

la

Topolni^a,

hedinji, din hotarul

din

testi,

ist

raiele

Gornovi^a

ce

Topli^a, pUdure

foiasa, jud. Ba-

Muntelut, com.

pi.

Are 1300

Arinilor.

supusa regimulut

Valea-

hect.

este

si

sunt

Prejna, dupa mare balta in

soiul,

Goranul, Jiblea,

com.

Ciresul,

unde

m

Tese la Gura-Pesteret, despre

silvic.

unde

nastirea Topolnija,

Neam^u, Piatra-Muntele, com. Galul,

Topoliceni, pi.

sat, in jud.

pe valea

situat

mele

de

comunele

Humu-

com.

in

sat,

ApoT uda

TopolniJ;a.

Godeanul, Balotesti,

:

Seve-

$imianul, unde se varsa

DunSre,

in

de V, a

partea

in

etc.

Cat de comunica^ie sunt seaua jude^eana

so-

:

Curtea-de-Ar-

ges-Rimnicul-Vilcea

mat multe

si

sosele comunale.

m&-

ia nu-

Izvorul-Birzet, Malova^ul,

riulut BistriJ:a.

rinul si

Topoli^a,

Pro-

la dealul

pamint, de unde

:

in

Fedele-

Biscovul,

plasa

hotarul com. Balta, curge spre

seacul intra

mat insemnate

MSnastirt

pi-

si

o

com.

in

Tigveni.

rur.

com. Cos-

m^reste cursul cu

formeaza*

Resedin^a plaset este

din

riu, ce izvoreste

poala muntelui Secul, jud. Me-

toe-

numit Topli^a.

fa{a, la locul

Cclu,

TOPOLOGUL

634

Plasa Topologul produce poa-

me

renumite, ca mere, pere,

Se

rese.

mult

cultivci

ci-

po-

aci

rumbul, care este de o calitate

Se

superioara.

prune.

Juica

bucura

si

de

fabric^ rachiti

Topolog

de

se

cu drept cuvint de o

satuluT §imianul.

reputajie care a trecut de mult

Neam^u. Are o intindere de 760 de vr'o hect., cu o populate

Din punctul de vedere istoric valea Topolni£eI si mat cu sea-

peste marginele judefulut.

140 familii; o scoalS.

ma

plasa se cresc

Vite

46

de Sus-Mijlocul, jud.

pi.

lesti,

:

vite cornute,

294

porct, 232

ot

34

cat,

deanul

34 juncT.

si

nomenclatura de

si

piriu, ce izvoreste din

munjilor

dupa cum

(ramura

Dealul-Mare

M3gura), jud. Neam^u, com. Fi-

de Sus-Mijlocul; curge

lioara, pi.

spre

Piatra-Neam^u,

cea, Jolicea,

pe ling2

trece

Topoli^a, O-

CeahlSesti,

satele

in-

se vede

si

Tirgul-

Terpesti,

Nou, Curechistea, Petricani-d

-j.,

tajogi, Schitul-Topolnifa

si

alte

imprejurimt.

Topolog-ul, Lovistea, la

cu

S.

Arges.

plasft, in jud.

Se invecineste la pi.

N., cu plaiul

la

E. cu

pi.

Oltulut

Vilcea, de

Argesulut,

V, cu

la

si

par^ita prin-riul Oltul. Este udata

matorii

afluenp,

Agapia,

Varatic,

ur-

dreapta

Terpesti,

:

si

din stinga, cite-va piriiase mict.

Topolni^a, din{i,

pi.

com.

rur.

Mehe-

catun, in jud. Ocolul-d.-s.,

{mind de

care

pe

tot lungul ei

in riul

Topologul

;

de

la

si

des-

pe

de mat

si

din$i,

pi.

torente, intre care

valea

Argesul

logul

si

Este

de

logul.

satul Topolnija.

zidita

Lupu Buliga in 1675 cum se spune, ea ar ft

;

pe urmele unet

Aci s'au cu

gSsit

zidariT

dup2 ziditS

romane.

mat multe

pietre

romane,

unele

inscrip^iuni

bine conservate.

sova, resedin^a

valea

Topo-

Oltul de

hect.

18

comune

din 95 sate

si

si

59

rurale,

formate

catune, cu o po-

pulate de 18800 case

si

in la

piriul

To-

Atmagea

Tulcea);

(jud.

cu Ciucurova

N. cu com.

la

si

E.,

la

Slava-Rusa

(tot

din jud. Tulcea); la S., cu com. iar

solulut

Relieful

si

e

accidentat

Topologul,

la

N.

Ghium-Ghiurmes,

la

V. E.

de culmile E.

comuna

cu

V.,

la

:

si

brSzdata de dealurile: GhiolgicBair (315

m.),

la

N.-V.;

Cer-

chene-Bair, (302 m.) la V.; Ce-

Intinderea plaset este de 50944

Are

pe

et,

Se m2rgineste

altele.

de valea Topo-

Con-

pologul (sau Sarai).

Calfa;

de

jud.

in

96

la

spre N.-E. de orasul Hir-

kil.

Urumbei.

Mehe-

in

44

Simnicelul, Barza, Valea-Izsi

Con-

situata

a plaset,

cea septentrionala

cul,

Ocolul-d.-s., {inind

schit,

rur., jud.

Hirsova,

stanta, capitala districtulut

mat insemnate sunt: Simni-

basesti, Valea-Balceasca

si

Oltulut.

pi.

spre N.-V. de orasul

kil.

cele

met Comarniculut, care despnrte

Topolni^a,

unita cu

Topologul, com.

mijloc de

riul Oltul,

toata marginea de V.

multe piraie

este

In plasS sunt ramifica^iile Cul-

Izvorul-BirzeT.

E acum

partea de N. a jude^ulut,

jud.

din

Buda-Pesta

Sibiu,

Viena.

stanta, pi.

ruia se vars£ pe dreapta

Moldova, dupa ce primeste

dust spre

Mar-

ce se gasesc la Gradejul,

Uricheni, Spiesti, in dreptul cariulut

si se ingrasa turme numeroase de rimatort, care sunt

romane

zidariT

soseaua

strSbatind

E.,

urmele de

din

sunt foarte

altele,

teresante,

Topoli^a,

comuGo-

la

nele Balotesti, Izvorul-Birzei,

In bStrinele p2durt din aceasta

suflete

biserict.

;

4305

emsic-Bair (223

m.),

la

S.-V.;

Cara-Misca-Tepe (197 m.), la S.; Periclic, cu virful Doerani (392 m.),

eel

mat

inalt

S.-E.; dealurile

m.)

si

din jude{, la

Bas-Punar (298

Chirisliva (320 m.) la

Hosted by

E

Google

;

:

TOPOLOGUL

dealurile Sultan-Bair (358 m.)

Topologul

(366 m.),

Miselic-Bair (221

Toate aceste Ceemsicul

la

113 hect. ocupate de vatra sa-

durea are 2500 hect., impreuna'

cu o popula£iune, in ma-

cu trupul de pa*dure Calineasca,

sunt

artificiale.

5,

E udata de dou& pirae

:

Sarai

si

Hagi-Omer sad Doerani, si de cite-va micT v3t can au apa numat in timpurile ploioase. formata' din

douS cStune

Topologul, resedinja, vestica,

pe ambele malurt

piriulut

Sarai

doua trupurt:

desparfit in

N.

pologul-Tatar

la

gul-Romin

300 m.

de

la

d'intiiu

eel

;

la

4

217

hect., din care

de

sate, cu

o populate,

tate Romint, de

Are doua cite

una

vite

de

cat.

una

de

trel

799

biserict

preot,

Topologul

;

1

si

2

hoge

2 scoale, cite

si

plu-

carufe, 2

Budgetul comunet e

de 9145

de 4128 CetT

lei,

si

vechiii

de

la Pi-

testi

Rimnicul-Vilcea. Cele-

la

l'alte si

poste

la

veni-

la cheltuelt,

vea (1850) un numSr de 36

jude^ulut

tarul

Constanta;

districtul

un nod cen-

este

el

deful Constanta

cit

Chirisliva la

S.-E.

la

Bas-Punar

E.,

AigSr-

riurilor

N., la

Desparte

Periclic la S.

si

basinele

Sacar-

Atmagea

Bair cu virful

Ahmet

(Constanta),

388 m. inaljime,

fiind si

punct

Din el izvoresc piraele AigaY Ahmet, Valea Orumbei, rangul

i-iu.

-

Valea-Topologul Este

si

Podgoria,

pi.

la

Circinovul.

al girlet

Se compune din

c&tune

3

Topoloveni, Circinovul

Se maVgineste T'g&nesti,

acoperit

pretutin-

si

Inurile,

E. cu

la

izvoreste

Are o de

parte

dreptul

Mai

cu ceie

in Jul,

Olt, in

apoi

Rimnicul-

spre

S.-V.

p2n5

Ostroveni, unde se varsa fa£a

de gura Lunc5v&-

dreptul satulut Sl&vitesti

str^mutat mat

de o parte

si

de alta a

c&iet nafionale Bucuresti-Pitesti.

Are de

o

si

care dateazS

scoala\

1830.

la

Budgetul com. e de

3125

let

3019

Locuitorit 101

si

bot, si

posed£:

50

19 taurt,

tepe,

de

279

ot,

vact,

53

vi^et,

15

52 berbeci

89 porci. In jurul

comunet sunt vit, lipadurt compuse si

Girla Circinovul in tot lungul s^u,

S

veniturt

la

cheltuelt,

la

let.

f

;

pe dinsa se

Parte din

mesteacSnt.

ud& comuna de la N. spre

aria 3

mort.

locuitort s'au

im-

proprieUrit dup& legea din 1864

pe mosiile d-lor Urlajeanu,

Toma

Bucsan, Stan Mirescu

Topo-

loveanu

dinjude{:ul Vilcea.

de-

marginea

la

in uroiS s'a

la vale,

si

orasulut

asezata*

centru,

din stejart, plopt

in

si

V. cu com.

bisericS,

Arges,

Culmea-CoN. la S., panS

de

Arges,

de N. a comuneT, din cauzS cX mat inainte pe acolo era com.

din

Lovistea, curge prin-

riul

Cali n est i.

vezt, dealurt si

pi.

C3-

Arges,

Glimbocelul la

si

muntele Fata-Sflntului-Ilie, jud. tre Culmea-Coziei

cu com.

jud.

com.

Golesti-Badet

cat

riu,

N. cu com.

la

S.

care se desparte prin

si

Topologul,

la

teasca-Popesti,

Valea-Hagi-

dent cu paduri.

leaga* satele intre ele si

Punar, Atmagea, Carp-Bair.

drept

trigonometric de observajie de

la satul

Calfa, Bas-

jude^ul

rur.,

66 kil. spre S. de orasul Cimpulung, situate in mare parte pe {aYmul Muscel,

V.,

la

V.,

la

Tul-

in

si

-

Ghiun-Ghiurmes

in ju-

atit

Coium Punar

ca

cea,

pSdurt

UrumbeT,

cat.

de unde pornesc o mul^ime

vai, prin

:

cStre

alte ramifica^iuni

Vilcea,

invecinate

Topoloveni, com.

a-

Topologul, deal, in jud. Tulcea, plasile Babadag si Macin, la ho-

drumurile comunale,care, str3b&si

anin.

si

cu o populate de 684 locuitori.

marniculut, de la

leT.

de comunicajie sunt numai

tind dealurt

Cocorul

eraii Biscovul,

RimnicuL Posta Topologul

ma-

de batut porumb, 15 grape de fier; 3520 capete de vite. sint

turi

drum

Omer. 120

Locuitori! posedS:

138 care

poste de

la

in fie-care catun.

gurt,

doua

ortodoxe,

o geamie cu

;

a

suflete.

dascSl

1

Oltul,

Ai-Orman si SlavaRusa (Tulcea). Se ridicS p#n3

in maiori-

in fie-care catun, deser1

paracliserT in

ale

hect.

celor

vetrele

pi.

de

comuneT este

ocupate

P3-

Bele^i.

populate cu fag, stejar, carpert,

mesteacSn

fostd stafie de postd,

Arges,

jud.

tral,

S.

spre S.-E. de resedinfa\

kil.

Topologul,

Topolo-

Doerani,

sail

familit,

sau 930 suflete.

spre

=>i

Doerani, in par-

Hagi-Omer

Suprafa^a

5606

To-

ambele maluri

tea de S., pe piriului

ale

Topologul,

sau

Romint, de 202

:

partea

in

tuluT,

ioritate

com.

Podgoria,

cele

;

dou2 de mat sus sunt acoperite cu fine|;e si semanStun. Movilele sunt

prietatea Negresti, jud. Muscel,

de

care se

mSnoase

intrevSd pasunt

in-

pe pro-

supusa' regimulut silvic,

pi.

acoperite

si

cu pSdurt intinse, prin

comunet Topologul. Are o

tindere de 2939 hect., din care

Caramisea,

si

Hirsova, cStunul de resedin^a

pi.

al

S.-E.

afarS

dealurt,

si

N.-E.;

la

m.),

stincoase, pietroase

E

TOPOLOVENI

635

;

iar parte

si

sunt mosnent.

Peste girla Circinovul este un

Topologul,

sat, in jud.

Constanta,

Topoloveanca,

mo§ie

si

pddure

pod de lemn care leag3 com.

Hosted by

Google

TOPOLOVEN1 Topoloveni cu comuna Golesti-

de 8246

BadeT.

8721

Calea

ferata

pe

trece

la

comunS

are o direc^ie spre S.-E. Din

merge spre N.

leaga com.

si

satuluT se

un

aflai

P'aci a trecut Carol XII, Re-

SuedieT,

anul 17 12, in

la

drumul sau spre

soseaua

trece

aci

jude-

statuluT,

com.

com.

rur.

proprietary

a

de 1032

Hirtiesti,

Ar-

pi.

Muscel.

Toprac-Chiopru, Tulcea,

Topora§ti, sat, in partea de E. a com. Cursesti, pi. Racova, jud. Vasluiii. Are o suprafaja de 1392 hect., cu o populate de 150 familiT, sail 725 suflete; o bisericS, deservitS de 1 preot 2 eclesiarcT, facuta de obstia

locuitorilor la

1835;

l

Locuitori! poseda

circiumS.

30 plugurl 65 care cu boT, 10 carufe cu cat; 20 stupl cu albine; 316 :

si

man

vite cai

cornute,

700

01,

de

Toporul, com.

Marginea, situata pe Valea-

pi.

TresteniculuT,

16

giu,

la

26

de Giur-

kil.

de Stanesti,

kil.

dinfa plaseT

60

si

rese-

de Bu-

kil.

curesti.

pi.

de

biserica, ziditS la

proprietar

fostul

deservita tareflf;

de

de

1854

Steriade,

preot

1

o scoala

zid, tot

si

a nume

pe

acela

catunuluT

al

sau Satul-Noii, situat in partea

de E.

a plaseT

mare parte

mai cu

acoperit

este

de N. merge

Pe malul

denfa.

kil.

Confine peste in abun-

stuf.

mixta,

oi

si

de

clacasT, din

Ef.

Spit.

la

2513

let,

Are drumuri munale,

co-

si

invecinate ca

Chioi, Tuzla, Gheringec, etc.

calea judefeana Macin-Bas-Chioi

Babadag.

Torcesti, com. rur., jud.

Mangalia,

Con-

stanta,

pi.

partea

de S.-E. a judejulut,

26

spre

kil.

Constanta, cea

in

si

kil.

la

orasul

capitala districtului,

de E. a

plSsiT,

la

spre N.-V. de oraselul

18

Se margineste:

Osman-Faci

la N.,

E.,

la

;

cu

malul

al

intinde

Bair,

(88

la

m.),

Bair

:

N.-V.; la

la

Se

afla

27

la

de

capitala

kil.

de resedinja

;

jude^ului,

1865; o

1840 de Gavrila

bi-

zidita

stants Dodan, arendasiT mosieT

Muratan-

Toprai-Sari-

luT

timp

bogata

naturT

in

purine

;

ele

au

puncte de orientate.

Con-

in

preot

Torcesti.

anul 1877.

in

colecfie

de c3r{T

Are bi-

daruite de Panait Bals

anul 1859, dupa

scris 1

mosieT

al

S'a reparat

pe o

fineje.

si

Mihail Pascan, proprietar pe

acel

sericestT,

ca

la

fa-

o scoala

;

Meragi-Bair

dealuri sunt acoperite cu sema-

servit

2

plaseT.

satul Torcesti,

in

Bair (77 m.), prin interior; aceste

sunt

S.

la

si

in anul

fostl

si

spre

kil.

sau 1300 suflete

Teo-

Movile

se

Are o populate de 230

com.

S.-E.; Toprai-

Sari (82 m.), la E.

ce

de E., linga

Osman-Faci-

S.-V.;

(80 m.),

platoul

tirgusorul Ivesti.

serica,

dealurile

pe iar

e

pe

Chioi.

si

situat

BirladuluT,

partea

in

2 ca-

Torcesti.

si

Torcesti

sting

Blajeri-d.-s.,

Man-

cu com.

Blajeri-d.-s.

Satul

situate in

de

S.-V.

tune:

Tecuciu,

rur., jud.

compusS din

Birlad,

pi.

cir-

veniturT

de

Musurat, Muratan, Uzumlar, Edil-

mixta, infiin^atS

dr.

vecinale

satele

la

cu com. Edil-

hect.

veniturT

la

cheltueli,

lei.

V.,

5

e

la

si

la

suprafa^a de 706 hect.

Budgetul com. e

Budgetul com. de 2630

rengic

1864 un

Civile,

maV cu seamS boi

facuta

160 locuitori parole d-luT

vite,

01.

si

miliT,

130 rimaton..

la

5600

de batut po-

masina de vinturat;

1

cu com. Ghe-

cin-

25 bivoli, 75

S'a improprietSrit

si

de 400 m. In cea

o lfyime

si

piriul

Are o lungime de 6

Taifa.

rumb

de S. a

cea

si

comunei. Este format de

Are

200

si

secerat, 4 masini

si

S.,

Are o suprafaja de 1282

dori

teri-

la

de Steriade;

Vite: 550 boT,

numar

pe

Congaz,

71 plugurT,

:

caru^e, 3 masini de

si

Musurat;

2

ciumi.

cai,

Babadag, rur.

protes-

1884.

126 care

galia, resedin^a plasit.

Are o

stat in

jud.

com.

2 hogT,

o scoalS mixta, infiinjata

;

in

Topraisar, com.

rur., in jud. Vlasca,

cu

de rugaciun!

lac,

36

100 rimatori.

si

tanta

o biserica or-

geamii

2

casa

1

familiT,

maioritate

in ;

Locuitorii poseda

toriul

si

todoxa, si

sat, facind parte din

cu acelasT nume, jud.

de 176

796 suflete, TurcT si BulgarT

intindere

in

suprafa^a de 6697 hect.,

sau

Jeana Giurgiu-Pitesti.

Toporul, padure,

Toprai-Sari.

o populate

cu

Me-

Toprai-Sari-Bair, si

Are o

tru pescuit.

geselul, jud. Muscel.

Topoloveni,

depresiune coprinsS intre

ragi-Bair

hect.,

Pitesti.

intr'o

dealurile

Pe

comuneY

situat in mijlocul

care serv3 pen-

si

cu acelasi

c&t.

nume,

helesteii ce aparjine Eforiei Spi-

Topoloveni cu Jiganesti. gele

Este formata de

de

cheltuelT,

la

si

talelor Civile

aceasta sosea o alta sosea comunala

lei

lei.

In centrul

S.

de comun2. Calea nafionala Bucuresti-Pitesti trece prin si

TORCESTI

636

Triod. si

E

cum

se vede

deservita de

2 cintare^T.

Hosted by

Google

TORCEST1

Tcritoriul comuneY 7197 hect. LocuitoriT,

fostY clS-

casi

la

stSpinesc 1080

hect.,

mosieY

prietarul

de

este

improprietariji

si

TORTOMANUL

637

mosieY Torcesti,

pro-

Torcesti,

d-1

Tas-Punar

In partea de S., pe malul Bir-

1864,

iar

laduluY, este o

moara cu

zidita in 185

reparata in 1892.

si

1

aburY,

Mihail Bals, 61 17 hect.

poseda

Locuitorii guri de

fer,

si

115 plu-

:

ma-

2

de

marina*

1

Toropale§ti,

Buda, asezat a

riuluY R.-SSrat,

ape: Siretul,

minjf, oY.

udata de patru

de V.,

partea

in

despar^ind-o de jud. Putna; Birlovi{a,

o girla ce se formeaza din

Siret, in partea

de

ce

mijlocul

trece

prin

Torcesti,

curgind

de

la

N.

la

valea sa,

Are

p'e

pe

Ivesti,

stasia

cu

de

prin

calea

N.

la

Danulestilor,

E.

cu

soseaua

la

care para-

mijloc,

ferata,

Toropi,

o

intin-

comunala,

care

si

o

Calma^uiul;

duce

si

la

duce

pleaca tot din

la

satul Torcesti

moara de pe sat,

pi.

Birladul, jud.

kil.

de

pluguri

1 1

mart

vite

100 oY

60

si

ri

matorY. in

cStun se face

prin drumurY ordinare.

al

de resedinfa

sau 760 suflete

;

170

1840, deservitS

preot

2

cintSrepf;

infiintata la

o

de

1

scoala

Torove§ti,

jud.

sat,

parte

fScind

Pitesti,

Arges,

pi.

com.

din

5717

hect. LocuitoriY, fostY clScasY

si

improprietSrip

la

nesc 564 hect.,

iar proprietarul

1864,

la

(99

N.; Dere-Chioi (90 E.; Ducuzol-Bair (93 la

m); Panaghir(97 Bair

(104

(114

m.),

la

S.

m.); Ciocurac-

Bechiraga-Bair

m.),

Oba-Bair (107

;

m.); Dealul-TurculuY

m);

(121

Dealul-In-Izlaz (102 m.),

Cilibi-

Chioi-Bair (105 m.), prin partea

ne^e

Sunt acoperite

cu

fi-

semSnSturY.

si

Movilele sunt numeroase, maY ales pe dealul

E

Oba-Bair.

formats din cStunele: Tor-

toman, resedin{S, in centru, pe

Tortoman

valea

spre E.,

la

5

kil.

Dere

;

-

Chioi,

spre E. de

re-

Geabacul-Mic, spre

bacul-Mare

si

V., la 6

spre V. de resedin^S,

kil.

Geabacul

si

Tibrinul;

Devcea, spre S.,la 4

kil.

spre S.-V.

vaile

de resedin^S, pe valea Tortoman Azizic, spre V., la 5

Bradul-d.-j.

com. d.-j.,

sat,

rur.

jud.

facind parte

DrSganul, Vilcea.

zid,

fondata

la

din

Cerna-

Are o popu-

late de 480 locuitorY

de

pi.

o bisericS

;

;

spre S.-

kil.

Tortomanul, com. stanza,

pi.

rur. jud. ,

Con

Medjidia, situate

partea vestica a jude^uluY, kil.

spre N.-V.

de orasul

stapi-

cea central^ a plSseY,

la

4 Consi

12

in.

kil.

re-

pe valea Tortoman (sau

Geabacul sau Tibrinul).

;

valea Ciiibi-ChioiDere la

3

672

FScria,

;

spre S.-V. de resedin^S,

kil.

kil.

;

Satul-Nou,

spreS.de

resedin^S,

pe valea Cilibi-Chioi-Ceair. Suprafaja

in

la

spre N. de orasul Medjidia, sedinfa,

Cilibi-Chioi, spre S., la 7 spre S.-V. de resedin^S, pe

bacul kil.

pe valea Tortoman

1802.

stanta, capitala districtului

1865.

este de

Teritoriul cat.

fa-

o bisericS,

ziditt la si

m.),

la

Are o populate de

de bae^Y,

(108 m.),

pe

rur.

Tortoman

m.);

sedin{S,pe valea Dere-Chioi ;Gea-

comuneY.

miliY,

(129

Calele-Bair

;

V. de resedin^S, pe valea Gea-

Tecuciu, situat pe malul sting BirladuluY, la 2

:

80

boY,

(101

Geabacu-Bair (106

;

(114 m.), cu Tas-Punar (107 m); Tuzla-

m.)

familiY

Birlad.

pendinte de com.

cu acelasY nume,

hect.

bisericS,

1

Locuitorii poseda

18 care cu

Daga

-

virful

de preotul de resedin^a

servitS

Carapat

:

N.-V.

m.), la

centrals.

sau 160 suflete;

Tortoe§ti,

Torcesti,

pi

al

sosea

soseaua nationals de linga gara Ivesti, si

N. co

la

populate de 107

cu o

Comunica^ia

strabate satul Blajeri-d.-s.

Ocolul,

Are o suprafafS de 500

nationals, din jos de gara Ivesti,

;

satul

Fintina-CapreY

Amaradia.

riuluY

cornute, 4 caY,

la

fa

Se numea

suflete.

pi.

DealurY

m.); Bilarlar cu virful Dere-Chioi

pe {annul drept

si

si

Seimeni-MarY.

Bair

cdtun, al com. BSlSnesti

jud. Gorj,

la

com. urb. Cernavoda

resedinja

344

si

cu orasul

la S.,

com. Cochirleni;

si

2200 m.

o populate de 84

inainte FSgetul

pi.

la

milif,

sail

Alacapi;

(din

I

cu com. Ca-

la E.,

de

hect., cu

direc-

in

pe

S.,

cSt.

de 2V2 kil. o sosea comunala, care pleach din soseaua dere

al

Buda. Are o intindere de 700

teri-

Tecuciu-Gala^i,

strSbate

lulul

de

sting

poalele dea-

la

spre

muneY

com. Torcesti;

toriul

lela

HeratSul,

;

comuneY, pe malul

E.

satuluY direcjie

in

E.

la

nationals

o

Birladul,

;

calea ferata Tecuciu-Ga-

cu

la{i,

S.

S.

partea de

in

560 boY, 340 vacY, 320 4 asinY, 160 porcY si 240 este

si

Medjidia

com.

Rimnicul, cSt.

plaiul

rat,

jud. R.-Sa-

sat, in

batut porumb; 50 caY, 120 Yepe,

Comuna

ratai

N. cu com.

la

Carol

si

Con«tan{a);

V., cu

de lemn,

5

agricole

sinY

Se mSrginejste

Mihail Bals,

d-l

5148 hect.

1

44 1 2

hect.,

comuneY

este

de

din care 123 hect.

ocupate de vetrele satelor, cu o populate, formats din BulgarY,

TurcY

si

GermanY, de 423

familiY,

sau 2037 suflete.

Are o

bisericS

ortodoxa

in

cStunul Tas-Punar, cu hramul Sf.

Hosted by

Google

TORTOMANUL Dumitru, i

preot,

de

zidita

cStunele Celibi-Chioi

in

cea, cu 2

hogT

si

Dev-

si

o capeia cato-

catunul Facria; 2

lic3 in

Pe valea acestuT

locuitorT, cu

paracliser; 2 giamiT

i

TRA1AN

638

scolT

una in catunul CelibiChioi, a doua in cat. Tortoman.

piriu se afla

Giurcul

situat catunul

com.

al

Negreni, din plasa Gilortul

gimea acesteT vaT variaza

400—800

intre

poseda: 383

plu-

gun, 432 care si caru^e, 1 made treerat cu abur, 5 1 ma-

sinS

de secerat, 6 masinT de batut

sinT

porumb, 79 grape de fier, masinT de vinturat; 1265 13172

2 asini,

479

10 cai,

3173 boT

oT,

si

Tote§ti,

a com. Birlesti,

de-a stinga riului Bahluiul.

toesti,

spre S.-E.

doua

invasiunilor

Tortoman

cind prin satul

drumuri comunale si

;

tre-

apol

intre catunele

catre satele inveci-

Carol

Caratai,

I

etc.

,

151 familiT sau

suflete; o

736 preot

1

cinta-

1

si

o scoala, infiin^ata in 1869.

re{;

man

Vite: 222 vite

49

de

cu o populate

biserica, cu

nate: Seimeni, Cernavoda, Tas-

aproape

intindere de

hect.,

1000

cai,

01

si

cornute,

220

rimiitorT.

sat,

Con-

jud.

in

de

stanta, pi. Medjidia, catunul

resedinfa al

comuneT TortomaN. a plaseT

nul, situat in partea si

meridionals

cea

comunei,

a

pe valea Tortomanul. Are o 18

hect.

ocupate de vatra

cu o populate,

romineasca, de

tate

sa-

in

maiori-

91

familiT

Dun&reT

sarata de cite-va

valea

si

Adincata

piriu, in jud. Gorj, plasa

DealuluT-Negreni, in dreptul co-

munei Frumosi dealurile

panS

Icleanul

comuna

la

curge

si

cu direcjia de

la

si

intre

Negreni,

la S.,

apoT

Clo^ani,

in plaiul

Mehedinji

are

;

rur., la extremita-

Calma^uiul,

a plasei

S.

Teleorman, situata pe lunca de fluviu

kil.

numita

gura

la

si

Suroaia, la

12

kil.

S'a infiinfat

la

1880

comunelor de prin pre-

din com. Izlazul din jud.

altele, joase.

nul, inconjurata in toata*

m.

;

el

se formeaza* din

ploT

2 si

izvoare, iar in timpul verel, seaca\

Peste acest vecinala,

lemn,

la

pfriii

trece soseaua

pe care e un pod de

comuna

Hurezani-d.-s.

si

;

se

gaseste

pe

pro-

prietatea statuluT domeniul Tur-

de

N.

-

E.

si

V.

mili5 si

1880 sunt

improprietari^T din

numar de 250

in

si

poseda o intindere de 1375 hect. Are o populate de 1265 sumixta; o bise-

construita de locuiton, cu

rica,

preot si 2 cintare^T; o moara 1 de aburT cu doua pietre. capete, din care

Vite: 3970

298

587

caT,

vite

man

2981 vite mici cornute

cornute, si

104

porcT.

Romana^i

si

de

se

sta-

(Tabonul).

bis.

de

Pe

din in-

Tarmurile 11 sunt inalte si ripoase pe unele locurT, iar prin

I

van

resedin£a jude^uluT.

sura^eiT

,

comune

de paza frontiereT

tare

din stinga fluviuluT Dunarea, la

jur

intre

In dreptul acesteT

cuitorT; o scoala

se varsa in riul Amaradia.

La^imea variaza

m.

1993

inal^ime de la nivelul Marel.

3

E

afla

5

Totoia, munte,

jud.

S.

p3nS

lunca DunareT.

LocuitorT

Hurezeni-d.-s.,

N.

spre

N.-

la

Valea-Alba, linga satul

de

pi.

in

Borseni.

jud.

de

No.

situat

Sus-Mijlocul,

tea de

Gilortul. Izvoreste din furcatura

in

pana

Vaile Suroaia

pornesc

comuneT

V.

lunca

gavane,

Duhna.

in

in

continue, pre-

care

si

dreapta

Neam^u, comuna Usca^i, piriului

se in-

N.,

numita Cucuta, care da

jud.

in

sat,

despre

partea

maT multe zavoaie ale tuluT, precum si pichetele

Traian, com.

sau 476 suflete.

Totea,

de

trup

teren un depozit

tinde cimpia, taiata de vilceaua

in-

tindere de 1477 hect., din care

tului,

Totoe^ti,

se re.

sSrurT.

dau

Tortomanul,

apele

cind

Jacurf,

trag, lasa pe

de

care o parte

din

si

cu

alt lac

Saratul-SeceT,

;

pe mosia Seaca. Aceste

si

In

Are o 4000

lungime este

Rotundul,

kil.-;

se

terito-

numirT:

poarta diferite

formS rotunda cade

cauza

din

Galaji,

:

judefeana Medjidia-Hirsova,

can

ca de 2

lo-

a MoldoveT, de pe linga orasul

pe

lunca DunaYeT,

in

Listeava, a caruT

din partea de jos

un num2r de

format de

cuitorT, fugiji

CaT de comunica£ie sunt calea

Punar,

si-

To-

podisului

tuat pe coastele

E

Bahluiul,

pi.

turcestt.

porci.

comuneT,

partea de N.-E.,

sat, in

al

Dunarea

cind

comuneT,

lacurT

mixte,

LocuitoriT

In timpul

revarsa, se formeaza riul

m.

hotar

mosiilor din acea direc(;iune.

lar-

;

de

serveste

neT, care

partea

dealurile

Adinca si Dealul-Suroaei. Se invecineste la E. cu com. Ciuperla V., cu cat. Seaca

Caiina,

lul

la

lui

comuneT trece

V.

Traian;

va-

spre S., se afla

doua magurl man: Magura-Sapata si Magura-Mare, iar spre N., o alta magura numita a SuroacT. Caile de comunica^ie sunt

comuna Seaca Ciuperceni

(1

(2

kil.),

kil.),

la

:

la

cat.

prin soseaua

jude^eana Turnul-Zimnicea.

;

ceni

;

la

Dunarea

S., si

cu lunca la

N ,cu

si

fluviul

Valea-Duh-

Traian,

sat, jud.

retul-d.-s.,

Bacau,

comuna

Hosted by

pi.

Si-

Prajasti, in-

Google

:

TRATAN

TREl-FlNTlNl

1879

fiin^at la

mul sting

situat pe jSr-

si

SiretuluT, la 4

al

kil.

Are 52

de Prajasti-Ungurl.

fa-

Traian (Muftiul), dinte de com.

pen-

c&tun,

«Post2» c5cT aci

la

^ionau caiT

deni, jud. Braila, situat la

kil.

1

Are o po-

pulate de 564 locuiton; 1 biserica, cu 1 preot si un cintao scoala

re^;

mixta,

mat de

posteT,

infiin^atci

1882.

a

cSe!

de-

cu piriTasele: Chetrosul, Vulpea, Raul,

Dubasul, Scursura-§erpe-

inceputul in virful Carpafilor, la

nilor,

SaYatul, DrScosul, Rosea,

'sT

hotar cu Transilvania.

Glodul sau Tocilija

pe

Traistari-Ora^eni, OltuluT,

ges,

pi.

com.

rur.

sat, jud.

Ar-

pendinte

de

Stoiceni-Plesoiul.

ia

numele de Trebisul, apoT se

in-

pe

dreapta

se varsS in Bistrija

sub nu-

carca si

Traisteni,

cu Cirligata

R.-SSrat,

in jud.

sat,

Marginea-d.-s., catunul com.

catun e stasia Mufferate Braila-Bucu-

V. a comuneT,

pe

de

parte

in

Dealul-TrS-

istenilor.

Trecatoarea - Domneasca,

sat, jud.

si pi.

catunul comuneT

Cara-Harman, de

1884, pe partea

infiintat in

N. a

Constanta,

mosia Crainiceni, jud. Dorohoiii, pi.

meridionals

pla'seT

si

cea

a comuneT,

la

4 kil. spre S.-E. Are o intindere

de resedinfa.

de 1270

hect., din care

22 hect.

Tram§ani,

al

ValachieT

Borcea, com. Tonea. In drep-

al

MoldoveT,

tul satuluT

Magureni, Borcea se

desface in dou5 bra^e, se unesc de tuluT

si

cit

Tonea

si

PSna

la

Traian,

sat,

Covurluiu,

jud.

in

com. Branistea,

Siretul.

pi.

Are

o intindere de 730 hect., cu o populate de 115 locuiton si o

inceperea

RusT

1828, aicT a fost

Neam^u, com.

Zanesti,

peste

Bac2u,

pi.

com. Fintinele,

ase-

jud.

sat,

sting

piriuluT

al

Are o populate,

lul-lul-

(Valul-lui-), VezT

Traian, jud. Vilcea

si

amestecata',

97

oT

si

42

Traistari, numire

Horezul propriu

ce se zis,

da tirgulul

jud. Vilcea,

afarS de cele 2 catune ce'T apar-

Olari

si

Balanesti. Este

tuat pe loc ses, intre

Luncava^ul

la

peninsule.

peninsuleT se

,

doua riun

com.

numea

oament

in

vechime

era locuit

f&c&ton

de

localitate,

pe mosia Iznov&{ul,

Prut,

RXd3u£i,

pi.

Prutul-d.-j.,

jud. Dorohoiu,

pe

unde,

la

2

Septembrie 1740 (7248), a trecut Prutul armata ruseasca" con-

dea Dimitrie Cantemir, ce

iuca,

si

Taz-

curge de

de

la

si

MSgureni-

in dealul

Fe-

V. spre E.

confluen^a

sa

si

cu

curge paralel cu dinsa,

varsindu-se intr'insa, maT jos de

maior, cu o parte din ostire apu-

Suceava

car& c^tre

pe

apoT

si

BacSu iar Beizadea Constantin Antioh CanCcitre

;

de oaste apucS spre si

alta*

parte

Jijia,

cStre

Feld-Ma-

ins&

Iasi.

armateT s'au co-

borit de a dreptul la Iasi

ocupara\ («Let.»,

t.

2,

de

il

pag. 407).

cola, tirgusor).

Numele

i

(v.

So-

s'a dat

dup& treT fintinT ce sunt aicT. Se aria in marginea de S. a orasuluT Iasi,

asezat

si

Vasluiu, pe o

piriu,

la

N.

in jud. Iasi,

Codrul, com. Buciumi

de

afla

Acest

pi.

un

la

Bacau, linga care se dinsul.

Trei-Ftnttni, tirgu§or,

si

fabrica de lemnSrie,

pod pe

era

care str&bate comunele

Munteni. Izvoreste

in capul unei al

Bistri^a-d.-s.

Slobozia-Luncani

aproape

Acest cap

pi.

laul-d.-s.,

Bistri^a,

si

«Traistrari», fiind-ca niste

si-

Bacau,

Lunca-

S.-V.

vaciorul la N.-E

de

riul

resalul cu greul

Trebi^ul sau Btrnatul,/*>/£, jud.

lungT

Ia

Botosani

porcT.

ianuL

{in,

Trecatoarea-O^tilor,

temir, fiind brigadir, cu

Vite: 7 caT, 165 vite cornute,

VaTro-

ur-

LesT, la ce-

si

tatea HotinuluT in anul 1672.

sub mun{T

cu acelasT nume.

de 373 locuiton.

Traian

dupS rSzboiul

TurcT

intre

dus£ de Feld-Maresalul Munich,

Trebi^ul,

Bistrifa.

pi.

trecut

Petriceico Vodtt

si

urmSrind pe TurcT, cind Beiza-

zat pe malul sat, in jud.

dintre

Dunare.

Bistri^a-d.-s.,

biserica.

can

TurcT,

TurcT, au

si

ast-fel

razboiuluT

trecut

fi

sa-

pasiunT

afla

un sat populat de cu

Traian,

formeaza

pe care se

viT.

care nu

dreptul

in

mat

ar

ca'

DomnitoriT Ghica-VodS

bra^ul Borcea, in jud. Ialomija, pi.

populate de 34 suflete.

zice

ostile

ocupate de vatra statuluT, cu o sau 117

de

com. Horodistea,

Prutul-d.-j.,

cu

insula

familii

formats

insultl,

lo-

cul vadului, pe cursul PrutuluT,

pe unde se

Traian,

Petrosul,

si

com. Luncani,

teritoriul

mele de Birnatul.

Timboesti, asezat

resti.

numeste Trebiselul numai dup& ce se incarcS

obirsia sa se si

are

pi.

La N. de

sta-

Va-

Silistrarul, pi.

spre V. de comuna.

tiul,

e loc de pasune,

astcl-zi

;

mult. Aceasta* peninsula

miliT.

la

tralsti

numit

de o parte

alta a ^oseleT najionale

intindere

Iasi-

de Sy

hectare.

Hosted by

Google

;

:

TREl-HOTARE

Are o si

de s3pun, una

fabric^

de lumin&rf,

situata pe valea Trestenicul,

extrema N.-V. a

de scrobeala

alta

1878

in

pla'seT, in

33

mai multe carSmidariT.

de Giurgiu,

kil.

curesti

la

64 de Bu-

la

23 de Stanesti,

la

si

la

mar-

ginea jud. despre Teleorman,

o moara cu vaporT, o fabric^

de chibritun, infan^ata si

TRESTIA

640

re-

de trecere

lot

punct vamal,

Rusia, cu

sala, in satul

cuiton

sucur-

com.

Molnita,

Are o populate de 638

in

Pi-

parte din com.

sat, facind

Chiojdeanca,

rur

1858,

la

75 cat, 340 01

cornute,

140 rimaton.

si

jud. Prahova.

Trepteanca,

in

acest

jud. Vlasca, pi. Marginea, situat

Oltul

se

varsa

pe ambele coaste

;

aproape de

Oltul,

riul

intre

girld, in jud.

jud.

si

Ar-

Trestenicul-de-Sus, catun, pendinte de com. Trestenicul-d.-s.,

satul

ale vSiT Tres-

Are o suprafa^a de

Arges,

sat,

cu 50

Oltul,

pi.

din com. rur.

familir, jud.

facind

1 1

18 hect.

cuitori improprietari^t, o supra-

parte

fa^a

de 298 hect.

Are o

Vitomiresti-Trep-

Are o

hramul

cu

biserica,

S{iT ImparaJT, deservita de un

preot

un

si

eresti,

cint3re{:

zidite la

181

de

o scoala

case bo-

Pe

de boerul

trece

si 1

vita

hramul

biserica, cu

la

preot

1

si

2 dascali

un helesteu

;

Sf.

si

Ambele au un

Trestia, com.

Vlasca,

jud.

pi.

Marginea, compusa din catunele Trestenicul-GrSjdanesti,

drumul Pielea-Giurgiu.

:

sau Popesti,

E

si

pe valea Tres-

pe care,

26

kil.

de Giurgiu

si

pi.

Are o populate de 920

lo-

2 bisericT, din care

una

cuiton in

;

Trestenicul-Tomulesti

servite

si

cea-

Trestenicul-Popesti, de-

l'alta in

de 2 preop

o scoala mixta

si*

si 4 dascali 6 circiumi.

Vite: 620 vite mart cornute,

120

cat,

740

01

si

306 rimaton.

Trestenicul-de-Sus sau Razpi.

in jud. Vlasca,

Marginea, compusa din

Trestenicul-d.-s.

si

cat.:

Ludaneasca,

Marginea, jud.

pi.

Cio-

:

Glodurile,

Col^eni,

Punga,

Pietrile,

trarul,

Iz-

Trestia, Valea-Roatei

si

Teisul,

Zapodia,

cu o populate de 2220 locuiton. inceput com. avea

Trestia

Mosesti

si

satele

(azT Pietrarul).

mat

format

s'au

l'alte

au

in

are o suprafa^a de 1300

tarit

fost Mosesti si Pietrareni, din

la

hect.,

1864, s'a improprie-

70 locuiton fostT 220 hect.

clacast,

pendinte de com.

Trestenicul-d.-j.,

pi.

Marginea,

apar^inind

jud. Vlasca,

Spitalelor Civile din

din care s'a

rala

din

1864,

68

la

hect.,

locuitort

dupa legea o

preot

si

1

ru-

suprafafa de

333 hect. Are o biserica, deservita 1

dascal.

2 bisericT,

;

2

si

cu

para-

catedrala fiind cea cu hra-

Constantin

Sf.

vh;ei, 1

200

Elena;

si

306 boT, 164

:

5

10

bivolT,

01,

5

T

vacT,

cat,

ca P re

?>

3

7 1

63

Yepe,

5 porcT.

Stupi sunt 13.

EforieT

Bucuresti.

Are o suprafaja de 2600 dat

scoala

2 preofT, 2 cintare^i clisert,

Vite

Raz~

Trestenicul-Popesti sau cfttun,

:

HirbasestT.

Are o

mul

azT

Posmangii, Margari-

Pietraresti,

6 circiumi.

dinduli-se

mire^ti,

de

care au derivat cetele

testi si

improprietariJT

mire§ti, com. rur.,

formata din catunele

canesti,

Apar^ine trupului Grajdanescu

mulesti, situate

15 de Stanesti, resedin^a

;

Vlasca.

Treste-

Trestenicul-To-

la

de

37500 m.

Buzau.

Cele

pendintede com. Trestenicul-d.-j.

si

tenicul, la

pe

situata

ambele maluri ale piriuluT Sara-

La

Trestenicul-Gajdanescu,^/««

nicul Popesti

rur., in plaiul Pirs-

Buzati,

jud.

covul,

urma. Primele cete de mosneni

Trestenicul-de-Jossau Pope^ti, in

venit anual de

2 dascali.

intins.

capul mosiei despre E.

Dinc& Trepteanu.

com. rur. ,

66

vorul, Lungesti, Nistoresti, Pie-

Impara^i, zidita la 1858, deser-

teni.

acestea, s'a dat la

36000 let. Are o biserica vechte, cu hramul Sf. Dumitru, cu 1 preot si

S'a dat la 1864, la 70 locui-

Trepteni,

Din

hect.

locuiton, fosti clacast, 286 hect.

Jelul-Balanesti, la

tenicul.

Olanul.

de

suprafa^a

in

hect., si alta, familiei Ale-

xandrescu, in suprafa^a de 145

si

ges, formind limita

judej

parte apar^ine d-lor Urseanu

Tomulescu,

si

das-

2

si

man

Vite: 372 vite

Podgoria,

pi.

zidita

preot

1

hramul

cu

biserica,

lo-

o scoala mixta.

cali;

Trenul,

o

deservita de

Her^a, jud. Dorohoiii.

lipSu^i, pi.

;

Impair,

S-ftt

O

Marginea, jud. Vlasca.

pi.

d.-j.,

cfttun,

com. Trestenicul-

de

pendinte

1340

sedinfa plSsef.

Trei-Hotare,

Trestenicul-Tomule§ti,

Meseriasi 1 1 1

sunt

:

24 lemnarT,

timplari, 7 rotart, croitor,

cojocar,

1

1

boiangiu

Anual se Maid, 27

cizmar,

butnarl,

1 1 1

si

fierar, 1

1

brutar.

4 tirgun: 21 8 Septembre si

Jin

Iulie,

Dumineca-Mare. de

Are o suprafa^a de 3924 hect. Proprieta^T mat insemnate sunt

Hosted by

Google

—

;

TRESTIA

Micheia

Trestia,

apoi padurile

Zapodia

si

Dilma

:

Seaca, Birza

Valea-

si

driceni,

De insemnat

Terenul e accidentat, constind dealun,

si

fine^e.

$i

Cat de comunica^ie sunt

so-

:

mat multe dru-

si

muri naturaJe.

Bacau,

pi.

cu ioo locuiton, jud.

care au dat mat muh;t

Domnt

Moldova,

la

1

timpul de

in

in

1758

Teodor Calimah,

8 19, pe: loan

loan

pi-

pe dealul cu

si

la

kil.

3

Calimah

Scarlat

si

Alexandru Calimah.

de Odo-

jud. BuzSu,

cu

130 locui-

22 case.

fi

celasi

Tirgul, com. Birladul,

pi.

spre

Trestiana, sat, in partea de mijloc a comunei Poiana-Cirnulut, Cerna, jud.

pi.

intindere

de

107

o

cu

Vasluiu,

pro-

hect.,

numar

prietatea locuitorilor, in

pe mosia

cu

a-

nume, com. Broscau£i,

pi.

sat,

Are o I

preot

si

din lemn niste

rohoiu, prin

Do-

cuiton; o

lo-

hramul

cu

biserica,

Nasterea-MaiceT-Dornnuluf, de-

de

servita

1

preot,

palamar.

1

2

Apele care sunt:

horna

masint de

1

balta;

1

cu

treerat

4 podurt

aburt;

statatoare.

Trestieni,

fadnd parte din Cimpul, pi.

sat,

rur. Neto^i,

Trestieni,

din

parte

sat, ftcind

Cimpul,

rur. Ciupelnija, pi.

iazun, din care

e

pe

mosie Za-

in

supra-

Ibanesti

care duce -

de

Popilor

volul, la

si

la ;

Lisna, Hudesti alta prin

o si

Hen;a;

acel

Dorohoiu

la

cStre

Darabani

Liveni, Havirna

si

si

Bi-

20 plugurT

8 caru^e cu cat;

140 vite

cornute, 55 cat, 120

oT,

si

man

1 1

ca-

Mosia se margineste cu

Prahova. Are

§en-

biserica', fondata*

1

anul 1724 de Constantin Cu-

la

aproape

azl

ruina

in

din cauza vechimet.

Trestii (Grindul-cu-), grind,\n cea'S. a

si

Gheorghe

Sf.

pl£sit

Sulina,

jud.

mat mult o prea grindulut Danov. E

Tulcea. Este lungire

acoperit cu

Trestinicul,

albine.

Trestiei (Gura-), R.-Sarat,

pi.

sat,

jud.

in

Rimnicul, c£tunul

com. Dumitresti, asezat in partea de N. a com., pe piriul Vapoalele

lea-Trestiet, la

trestii.

dealuluT

Trestieni,

Nalbaut, asezat

malurt ale v£iT

Tulcea,

comunet spre

kil.

pe ambele

Telija.

Are o

intindere de 1700 hect, din care

28 hect. vatra

satulut,

cu o po-

amestecata, de 102

511

fa-

suflete.

com. Tircovul,

200 locuiton

jud. BuzSij, cu

la 3

N.-V. de resedin^a,

pulate,

cfttun al

in jud.

sat,

Babadag, cStunul

milit sau

si

Trestioara, com.

rur.,

jud.

in

Buzad, plaiul Pirscov, situata pe

53 case.

ambele malurt Trestieni, jud.-Ufov,

pi.

Sabarul.

Vezt Poenari-FloresculuT.

data, la 45

Fun500 m. de ora-

ale piriiasulut

kil.

sul Buzati.

E. formata din catunele: Al-

Trestieni,

com. :

din

65 rimatort; 90 stupT cu

si

Radau£i; drumul ducind

Corlateni, in jos.

fadnd parte

sat,

rur. Tesila, pi. Pelesul, jud.

partea V. a com. :

prin

ramura*

peste mosia Broscauji, prin Casi

de

stejar

principale sunt: acel

care duce din Dorohoiu la Pomirla,

de

monahi.

Lupanul.

3 hect.

Drumun

de

deservita

30 care cu boi, 6 plugurt

pre

com.

pi.

MaT sunt 5 mat mare,

eel

numit al-Popilor,

mica,

si

Trestieni,

2 eclesiarht, construita

1881.

piraiele

si

Ghirlanca.

si

de

la

curg

riul Jijia

cintarep

este

Bis.

de locuiton

zidita

biserica,

Locuitorit poseda

riul Jijia.

Are o populate de 612

rasa

3

culeata,

Cosula, jud. Dorohoiu. Se des-

Iazul

cintaYeJ;;

1

com.

S.-E. de acest oras.

parte de mahalaua tirgulut

fafa

si

Tutova,

jud.

sat, in

de 260.

Trestiana,

>si

de 1 preot moara cu ap£;

jud. Prahova.

Trestia, sau Trestia-cu-Izvor, c&tun de resedin£a al com. Trestia,

hramul

cu

bisericS,

1

Sf. Niculae, deservita

jud. Prahova.

Trestiana,

besti.

ton

locuitorF.

Are

com.

comuna

Siretul-d.-s.,

Odobul nume,

riului

Se intinde pe o suprafafa' de 627 hect., cu o populate de

Grigore loan Calimah, Alexan-

Odobesti, situat d'a stinga

acela^i

riulut Ciorogirla.

436

inalta.

este una din vechile familit,

dru sat,

Movila-

V. de Bucuresti, pe malul drept al

Familia Calimah, original de aci,

seaua vecinala Pirscovul-Goidesti prin Trestia

tirgul

si

aci este

Mare, ridicatura

parte goale, parte acoperite de pSdurT, livezT

Po-

Liveni,

Ibanesti,

peni-Basota, Brosc3u{i

Dorohoiu.

Panataul.

si

din frumoase coline

Trestia,

TRESTIOARA

641

rur.

sat,

fadnd parte din

Cosoba-Trestieni,

Znagovul, jud.

Ilfov, situat

pi.

spre

besti, Budesti, Chiliile, Crivelesti,

Ghiocari, Trestioara, Sicari ghiurile, cu

si

o pop. de 980

66700. Marele Dicfionar Geograflc. Vol. V.

Veloc.

81

Hosted by

Google

»

:

TRESTIOARA

Terenul e accidentat

albe,

E si

si steril,

mare parte, din coline

constind, in

pe care rar se vede

avut

mat cu seama*

in sare.

tirguri

2

fac

23 Aprilie

20

la

si

32

cat,

2020

ot,

451 capre

2 cint2re{T

148 porct.

si

preo^t,

3 paraclisert,

si

locui-

Octombre; o scoalS mixta.

locui-

Acest

sat, in jud.

Mehedintf,

com.

Vailor, finind de

pi.

rur.

hova, plaiul V3rbil5ul, situata pe Urzicarul

vSile: Chilia,

burea,

30

la

jude^ulut

de capitala

kil.

12

la

si

Tur-

si

de rese-

kil.

dinja plaiulut. hect.,

cu o populate de 475 locuiton; o bisericS, fondatS la anul 1842, deservita'

de

preot, cu urmS-

1

toarea inscripfie

com.

Trifesti,

serica"

Dumnezeiasca' temelie

s'a ridicat din

frumuse^at cu zugr&veala c&reia zXtorul

si

s'a

cu toate,

si

bi-

Ro-

rur., in jud.

man, pi. Siretul-d.-j., spre S.-V. de orasul Roman, la 6 /* kil. de el si la 5 l fr kil. de resedtnfa 1

Este formata din satele

Radiul, §ofracesti

si

:

Prifesti, re-

Are o populate de 462

bram Sf. Nicolae, Sf. Ion BoteDomnulut de D-nu Ghi^X sin

de zid; o scoala mixta.

de 5487

let,

Voevodul,

Dimitrie

Kir Kir Chesarie, 1842, Octombre

Episcop

fiind

s'au s&vlr$it in anul

si

Avram

20.

5125 lei. Este legate cu orasul

de

Roman

si

statulut, din-

du-lise 155 hect. EI poseda si

tepe,

vi£et,

60

vact,

120

2 taurt,

:

4 cat

100 boT,

com. Hermeziul,

pi.

N

a

Turia, jud.

pe coasta podisulut

situat

si

de muntele M5serva*

pentru p2-

lo-

cuitort; o biseric2, deservita 1

preot,

Vite

:

1

cintaref

606

vite

si

1

de

eclesiarh.

mart cornute,

59 cat si 149 rimStort. In partea despre N. este o ot,

movil2 mare patrunghiulara

br5zdat2 de Movila-de-la-

gura-Neagra, ce

si

la

mijloc g&unoas5, care pare a

ft

o urma a vre-unut razboiu din timpurile vecht.

udata*

de

SSratul,

riul

Turburea

de-pe-Vale.

si

Trifesti,

Siretul-

pi.

Roman, de

jud.

d.-j.,

N. spre

la

trecind prin marginea de E.

S.,

Pe muchea acestet culmt, spre N.-E. de satul

Trifesti, se

o movila mare

artificials.

Triozorul, de

cea

aria

Tulcea,

jud.

lac,

in

brajul

Su-

format.

Co-

linga

de care este

girla

Lopatna

Bodaproste. Are o

lacul

si

si

comunet urbane

a

S.

municS cu Sulina,

tindere de 100 hect.

in

Vilceaua-

Trifesti, sat acelast

si

nume,

resedinfa com. cu in judejul

Roman,

plasa Siretul-d.-j., spre S.-V. de orasul

si

in-

e incon-

jurat cu stuf.

Trivalea,

Roman,

la

6V2

kil.

de

el

cu hramul

schit,

Treime, jud. Arges, 10

la

testi.

politul al

minute

spre

intemeiat

S'a

Varlaam

si

pi.

V.

S-ta

Pitesti >

de

Pi-

de mitroera

metoh

manastiret Cozia (din Vilcea).

A

40 de ant pustiu

stat vr'o

1854 s'a restaurat din temelie de catre Egumenul schi-

si

s'a

care se varsa* valle: Chilia, Urzicarul,

bate com.

la

tulut.

sunatul vitelor.

E

38).

Damachi.

Are o populate de 482

58

sea spre VilcSnesti.

Furca-Pujulut

tirgusorul

37

ot.

Prin comuna' e o singurS so-

E

p.

Trife§ti, culme de deal, ce stni-

lina,

partea de

Trife§ti, sat, in

D-lut Ghi^a

pe mosia

II,

Chilia- Veche,

ce formeaza' valea Prutului, lingS

Alexiu

vol.

partea de N. a pl&sei Sulina

prin sosea.

Iasi,

Locuitorit s'au improprietSrit,

1864, pe mosia

Mela,

.

Chesarie,

Plrvu Zugravu ot Ttrgovistea.

la

chie in jaluirea sa catre C. Ra-

venitun

la

iar la cheltuelt

Jupin Alexe Pescaru ot Ploesti, Alexindru

dup2 Ioani-

fa-

sau 1829 suflete; 2 bise-

milit,

Inal

apar^inea,

cum ne spune Episcopul

a satulut Trifesti.

sedin£a.

rict

§i

impreuna cu mosia

sat,

covifa-Voda' din 12 Aprilie 1751,

Budgetul com. e Ace&sta* sAnta*

Roman

SpStarulut Aristarchi (« Cr.Rom

placet.

Are o suprafa£&de 350

si

bisericet.

inconjurStoare,

Trestioara,

la InSl-

prin sosea.

36 case.

si

o

;

este

cind

Este legat cu orasul

com. Mla-

BuzSu, cu 180

jetul, jud.

tort

al

Pra-

rur., jud.

Domnulut,

hramul

Trestioara, c&tun

de zid

biserica

Aci se face iarmaroc {area

59 case.

si

o

;

lo-

scoala mixta\

com. Trestioara, jud. Buzau,

al

Corobaile.

Trestioara, com.

5V2 kil. de resedinja plXpe piriul Valea-NeagrS.

cuitort

ca-

tedrala fiind cea cu hramul la 14

la

si

set,

Are o populate de 1502

vacT,

cu 2

biserict,

3

60

13 case.

si

cu 270 locuitort

42 77 tepe, 46 minjf,

vi{et,

tort

com. Min-

al

BuzSii, cu

zSlesti, jud.

Trestioara (Minciune§ti),r#////z anuale

Iunie.

Vite: 104 boT, 109

Are

iarba.

Trestioara, cdiun

minerale

substanje

in

Aci se la

TR1VALEA

642

Dupa

redus

s'a inscris al

statulut

de 2532

secularizare (1862),

la biserica

in

si

budgetul general

pe 1897/98

let

serviciulut

de mir

o suma

pentru intrejinerea

divin,

Hosted by

care se

face

Google

;

TRIVALEA

de 2

preo{i,

cintaref

I

si

i

pa-

dind partea de N.-V. a placet

padurea care

inconjoara

tre dealurile Trincovi^a laS., lap-

schitul s'a facut, in timpurile din

ce-Bair laN.,

urm^ un frumos

la

de

pare, care serva

de preumblare orasenilor

loc

E.

si

Dealul CarSmiziT

deschide

in

valea

piriulut Almaliul, la locul

numit

se

;

Cismeaua-Ostrovenilor. Valea nu

din Pitesti.

esteadincS, malurile

Trivalea, pddure,

Are o

in jud.

Arge?,

proprietatea statului.

Pite^ti,

pi.

si

de S.-V. a comuneT; merge prin-

racliser.

In

TROESM1S

643

in

timpurile

ploioase. Este t&ata

de drumul

si

are apa*

judefean, ce duce de

Trivalea (Vatra

Schitului-),

-

mosie, in jud. Arges,

proprietatea

si

decel

Ostrov

la

Cuzgun.

la

cu

venit

Trivalea-Netoti,/^/>si pftdure

sat, jud. Dolj, pi.

Oco-

com. Cernelile, in N. comupe malul sting al riuluT

neT,

Amaradia,

in punctul

Are o

riu se

Teleorman; padurea are o

populate de 430 suflete, o biserica de zid, fondata la 1855 de Gheorghe Sandoiti si Dimi-

intin-

derea de 360 hect. cit si

mosia apar-

varsa

Pa^

in

{ine&u manastirei Trivalea, ina-

trie

inte de secularizare.

loan Sandoiil.

si

riul Jiii.

1882 de

reparata* la

deal, jud. Constanta,

Silistra-Noua,

pi.

com,

Ostrovul

desface

si

pe

mat cu seamS

afluentul

a plasei

si

rurale

la

V.

valea Trinco-

de N.-V.

pe cea de S. a comuInalp'mea

Almaliul.

mat mare este de 88 m. Domineaza com. Almaliul, care,

cu vatra

satului

hotarul

in

avut

epoca romana\

la Iglifa,

cu

in parte este asezata* la poalele

de

S.,

precum

luT Almaliul.

Este

si

valea piriu-

acoperit

termina

se

si

c&tunulul Strimba,

Ostrovul.

p£n£

La

in

pi.

N.,

S.

drumul

este

Stre-

care se zice ca dateazii de pe

E

timpul Tatarilor.

pSdure, plantain de

acoperit cu vit si

prunet.

Silistra-NouS, pe teritoriul

comunei urbane Ostrov. Incepe din poalele de V. ale dealului Trincovifa, se indreapta

intif

spre

S.,

avind o direcfiune generate

de

la

N.-V. spre S.E.,

si

br&z-

si-

Prima Troesmis o

Pomponius

si

numea

se

—

Troesmis. despre

pietrile

itinerariile,

vechimei,

scriitorit

menjiune

g£sim lul

in

c^tre

Graecinus,

au

el

Fla-

aceste

inainte

sub

fra-

anume

tele lut Graecinus,

guvernase

in

spune dk

care, intre altele,

fost linis-

cScibarbarii tremurau de sa-

bia sa

a luat inapot de

;

singe Istrul

Troesmis,

De

16 p. C.

Ovidiu

la

la ini-

rosit

intimplat

fapt

;

a

si

si

cu la

p5nS

la

Ptolemeii nu mat g^sim nict

o

menjiune

despre

Troesmis.

Ptolemeu, tabula PeutingirianS,

Troche^ti,

sat,

cu iC7olocuitort,

jud. Dolj, pi. Ballesti,

com. Cio-

itinerariul

cul

Troesmis,

slafiune

pe

Tulcea,

coaia,

de

si

Iglija.

mat

A

manit au

Dun&rei-

loc.

Cu

aceste locurT

al

puncte,

sast

de

Tur-

legiunet

cele

ce Ro-

aleagS in

la

de la Marcu Aure-

V

macedonice.

lag&rul

si

Domtyian p5nS liii

si

fost unul din

stiut

unde a si

orS numat

p3nS

insS

86 1 niment nu b&nui

mis

cunoscuta' sub numele

strategice

1

antica', jud.

malurile

departe o

Antonin, men$ioneaz£

municipiu,

acest

anul

roiasul.

d.-j.,

vale, jud. Constanta,

dup£

gSsit,

s'aii

tite,

tret

si

E. se intindea

si

care

fortSreafa,

ce

castre stative

sanjurile

la not.

Pe acest deal

MScin, intre satele Greci

Trincovi^a,

man

stafiunea

de circumvalafiunt au ajuns

rurt

mic,

cu

semanatun si pasunt, si e taiat de drumul comunal Almaliul-

in

turnuri,

pendinte tot de com. Hodorasca.

jei,

insemnStatea

aci,

de

locurt, care

sa cea

sale

De

Jinuturt.

strategic^ ce a

Moara-Trocanilor, merge paralel

br^zdind partea

vi^a,

nei

sail,

pi.

Da-

si

o treceaii spre a prSda aceste

Ieral-Ceea-

spre E., printre piriul Almaliul si

in

acuma,

si

iarna, cind, inghe-

£ind Dunarea, Scyfit, Ge$it cit

cus,

de

generals

Gorj, com. Hodorasca,

jud.

Trecerea

Ovidiu, intr'o epistola* a

sau Tarni^a, deal,

de

spate

fluviulut.

de usoara' in vechime ca

Ocolul. Incepe de la locul numit

Bair; se intinde spre E., intr'o direc^iune

ap3rat la

se

Almaliul;

dealul

din

teritoriul

Trocanul

un

fluviulut in acest loc era tot atit

C.

Trincovita,

pe

matya*

incovoae trutasul

ist

curs,

malul stincos al

unde acest

a statului, in com. Netofi, jud.

Atit padurea

DunSrea sSu

Cele dou&

Troaca, lul,

lei.

se

promontoriu, tocmat acolo unde

pi. Pitesti,

statulut,

anual de 3800

sunt joase,

comunal Ostrov- Almaliul

640 pog.

intindere de

numat

't

Fort^rejele

odatS

fost

in lo-

Troes-

ce insemna'tate are acest toate

astea,

din tim-

purt vecht, locuitorit din satele dinprejurul

Iglijet

scoteau din

ruinele castrelor materiale tru construc^iunt, ca crate,

c&r2mizt

:

pen-

pietre lu-

legionare,

co-

loane, fragmente architectonice le

transportaii

p£r£i,

farS sS

si le

vindeaii in alte

fie

impedicajt de

guvernul otoman.

Hosted by

La 186 1,

ki-

Google

TROFINCI-VOVILION

More a

ginerul frances Desire

capiat

ploata aceste mine;

panS ce

cova, asezat parte pe Dealul-Bisericei,

sap£-

Dumitru din Braila una a nimerit in Normandia 16 s'au

stricaii

pterdut, iar restul, prin ingrijirea

dar

o regula a

antic£

fizionomia

construcfie in Biserica greceasca

de a

permisiune

turile f£ra* nici

ex-

castrelor,

Engelhardt, comi-

d-1

Du-

sarul frances al naviga^iunei

in^elegind

nSrei,

de

ruinelor

TROIANUL

644

Sf.

;

;

Tocilescu

d-lui

adus

s'aii

in

Mu-

500

cu

alte

pietre

1 1

ce au fost g2site de d-sa in sapaturile intreprinse in anul 1881.

pietre cu inscriptiunl,

ca: ordo

Troesmensium, ordo

municipii

pul lui Oviditi, n'a cSpatat forma

cu

constitufiunii

Troesm.,

intreprinse

sapaturt

sa

tuiala

Academiei

a

si

asupra rezultatelor

de pe

Mommsen,

comuL.

de

la

la

din

Renier; 7

lut

ele

inca"

1

s'aii

publicat de Laurian in «Te-

monumente

zaur de

Gustav Bois-

d-niT

an,

acelas siere

istorice*. In

Ambroise Baudry, inde JmpSratul Napo-

si

sarcina^i

misiune

o

leon III cu

regulate

lucrari

costisitoare

si

care avura de rezultat

la Igli^a,

desgroparea castrulut de

fragmente de pietre cu {ii,

Lucranle au

etc.

In 1867,

d.

unde a

Mommsen

fine,

de

Boissiere se urc^

si

la

21

in

in-

1873,

succesiv

la

More, Engelhardt,

Desjardins, 55, in

«

care

si

Corpus

In-

scriptionum

Latinarum». Trei-

zecT

din

si

mente

tret s'aii

dus

BiblioteceT

s'aii

monu-

aceste la Paris,

se pot vedea in galeria

a

Dacia

najionale

si

Potaissa

la

tunci canabele

mutata

fost

in

A-

(Torda).

care

existaii

doua

intrebuinfat ca material de

preot

si

floritoare

dotelui rindul

stants

rezidenja

cetajii si

sacer.

provincieT. Pustiita

d'a

de popoare barbare, Cona

Justinian

sail

cu

Iagarul

struit

fost

Cetatea deveniin-

era

;

recon-

materialurile

derimate,

care

intre

a

un mare numar de pietre

acum

cu inscrip^iuni, scoase

la

iveala.

cipiu, ca

a altor orase din Da-

intindea pe un kil.

inca*

de

spa^iu

La

pStrate.

E. de castre sunt

1

2 eclesiarhi.

Locuitorii poseda: 20 pluguri

28 care cu boi, 3 pluguri si caruje cu cat, 208 vite mart

si

cat

120

si

capre,

15

rimatori;

47

stupt

51

cu albine.

Troianul,

de

stafie

Teleorman, pe

Belitori,

com.

Rosiori-Turnu-

linia

Magurele, pusa

circulate

in

Septembrie

12

dr.-d.-f., jud.

Tirgulut,

pi.

Sr

1887.

intre stabile Rosiori (13,0 si

Salcea

kil.)

Inaljimea

kil.).

(9,5

la

afla

d'asupra nivelulut Marei de 98,27

m. Venitul 1896 a

acestei sta^it pe anul

de

fost

27697

let,

15

muni-

acestui

este militara; municipiul se

multe

fa-

de

bant.

Astfel origina

cia,

lemn,

deservita

in

liniile

mat

N., S.

si

apeductelor

(Vezt Grig. Tocilescu,

mente epigrafice

Troianul, val de p&mint, Teleorman,

jud.

dupa

constituind,

studiile d-lui profesor Tocilescu,

a

doua

linie

linia

saii

de apSrare romanS, a

rasariteanS

Oltulut

(limes cis-alutanus), prima

vizibile.

in

«

Monu-

Dobrogea»).

linie

formats de castrele romane

riind

d'alungul Oltulut (limes

trans-

alutanus).

Trofinci-Vovilion, grind, Tulcea, situat a placet Sulina Sf.

Gheorghe

si

se

;

com.

rur.

desface

din

a

grindul Carasevschi, se

spre S.-V.

in

forma de

intinde fasie,

pe

o lungime de 7 kil.; are o intindere de 44 hect. si e acoperit

cu

Iat£

jud.

partea sudica

in

asa

descrierea

cum

lescu

:

lut

ne-a dat-o

sat,

pe scurt Gr. Toci-

«Valul incepe drept din

malul Dunarii,

de com.

2

la

Fiaminda,

kil.

spre E.

la

10

kil.

spre E. de gura Oltulut. El are

o lapme de

1 1

m.

d'asupra nivelulut

30 centimetri p5na

Trohanul,

d.

si

se

ridica

terenulut

cu

o inal£ime ce variaza de la 20-

nisip.

azt

de jos ;

a

aci,

la

a editat toate inscrip-

d-nii"

Iagarul

avut

si-a

razest.

biserica de

1824,

5

Tulcea.

oprit

s'a

descoperite

Jiunile

Igli£a

la

aflat inca

In

scrip^iuni.

inscrip-

Desjardins, explo-

Dobrogea,

Iglifa,

cu

fost oprite

din ordinul pasei de

rind

S.,

la

cornute, 84 oT,

archeo-

logica in Rominia, au intreprins

Are o cuta

V

care

cu sau

familiT,

suflete, locuitor!

Marcu Aureliu, cind legiunea a macedonica,

hect.

livezt,

AicT este resedinfa comunei.

in

cit

imparatului

in municipiu.

mente; EngelharJt mat trimete

6

romane de

timpul

Blii-

monu-

alte

pe

urm2,

exista pe tim-

si

preajma lagarului fura prefacute

Prusiet

de pe

Troesmisde

Th.

parte

alta

capata

Galaji, copii

CopiT

fost

vice-consulul

cher,

Paris

epigrafist

ilustruluT

Renier; pe de

din sale,

au

inscripfii

nicate

si

guvernului fran-

atrase aten^ia

ces

chel-

regulate

cu

vii

impreuna

unor

a

si

167

si

o populate de 114

insemnatatea

la Igli^a

800 hect, din care 459 padure

zeul de anchitapf din Bucuresti, si

unui

pe o suprafafa cam de

deal,

alt

pe coasta

iar parte

in

a com. Girceni,

partea de

pi.

V.

Racova, jud.

Vasluiu, de-a stinga piriuluT Ra-

lul

la

la

2 m.

Va-

trece prin Balta-Sisteaua pana

soseaua Turnul-MSgurele-Ciu-

perceni - Troianul, pe care

Hosted by

ca*l-

Google

:

:

TROIANUL

TROINA

645

seamana

cind-o d'acurmezis se duce drept

a caruia construcjiune

pe deal spre a scobori

cu eel de la Bumbesti

Adinca, SureT,

PopeT,

valea

Putineiu,

valea CalmafuiuluT, pana

De

Troian.

va-

in

valea Bratcovu-

V. de Rosiori-

2 kil. spre

la

gara

la

scoboara

aci

lea Urlueni, in luT,

Valea

in

de acolo, prin Valea-

si

de-Vede, intra

de

in Branistea

a data din timpul

Sever (201

aflatii la

Bumbesti,

de

fost reconstruit in castel

(muros

coprinsul chrisovulut in

IatS cestiune

§i eara sa

General Manu), unde are o £ime de

n

la

de

iar lafimea

pSn5

',50

i

22

m.,

Apol,

pasT.

restituerunt)*.

noua,

Iasi,

ce se intinde de

dupa o intrerupere, reapare tocmat pe Dealul-Urluenilor, apoi

tropoliei

iar dispare ca sa ni se arate la

in

marginea

la

satul §endreni, din

un

Piriul-GiorociT,

de Albota,

neintrerupt panS testilor,

unde

spre E.

kil.

de

si

continue

aci

izlazul

la

pe malui

sfirseste

eel ripos al riuluT

Pi-

Arges,

la c\\\-

E., trece printre

leni.

si

la

jud.

V. spre

de

fier.

De

apuca spre

aci, el

Cimpulung, recunoscindu bucatS din

Mare

satul

in

el

-

o

se

Valea-

din sus de Cimpulung,

apoT trece prin

Bran

pasul

si

in

au

de

pan&

preventiv

ai

Prutul,

prin

aceasta*

Homocea,

«Acest

val

con-

limes,

sail

pe

inceputul

la

Domniei luT Marcu-Aureliu (161 dupa Cristos) era aparat de 18 castele,

4

duble.

din care

14

Din aceste

£ionam de

simple

castele

Dunare

la

in

sus

di-

formeaza

pe

teritoriul co-

munet fig&nesti, de aci ia directia mat mult catre E., trece princomuneleCorodul,si Pu^eni, si

se

duce

in jud.

Covurluiu.

Are o la£ime de

si

men-

ia

marginea intre com. Buciumeni \ epul, trece

si

I

de

S.

la

urma evenimentelor

In

intim-

armatele

6 m.

vre-o

m.

rusestT

tur-

si

file.

ocupar&fara din toate pSrGuvernul revolujionar ho-

tSri

a se opune invaziunei

cestf

straine

rilor

concentra

si,

osti-

acest scop,

in

Troian, un corp

aci, la

de armatel de voluntart, pandurt,

comanda generaluluT Magheru. In urma infiin^rei unut

sub

guvern legal rezisten^

pe unele locun oinaifimede

mat bine de

istoric,

loc

plate in Bucuresti, in vara anuluf

Incepe din padure, din

rec^iunea catre S.-E.,

arest

jude^uluT Vilcea.

Rimnicul-Vilcea, jud. Vilcea.

1848,

si

struit probabil

Troianul,

ri-

Troianul, val de pamint, jude^ul dreptul com.

servit

com. ScuPrut

numesc

la

la

12.

anii trecuji

dic&tura §an^ul-lui-Troian.

Tecuciii.

talere

manSstirei

Basarabia, pSna la apa Nistrului-

r

Transilvania.

Rimnic, drept Chiliile

va pas! numai de gara drumului

rSzoare 16 cumpSrate de

Radul BorboanH, sluga Episcopiet de

pSnS mat

riului

de

via cea

se intinde

si

Continua peste

Locuitoril

insa*

data

facut

s'aii

si

Troian

din

com. Radiul-Mi-

Carniceni,

dealul

din

(Horezul)

mSnastirf

Domnia Mea, unde

Troianul, val de pamint,

(Ho-

manaslict

HvezY

si

TroianuluY ot sud Vtlcea, care locurY

eos

lapidos

dilapsos

inal

la 2

sfintet

fie

rezul) ni^te locurY

a sfintet

Scriostea (proprietate a d-lui

la

mSna'stirei

el.

Hvezt sunt alaturea cu via

vetustate

acestui

ale

inchinate

si

Horezul, zidita de

a

pia-

castrorum

cespiticios

Domn

dupa

de p&mint de acolo

castelul

tra

pare

si

Septimiu

Cr.) cind,

d.

inscripfiunea

lui

au fost propriety

Bucuresti ort-ce

in

devenind imposibila,

armata se

licen^iS,

iar capii e!

trecurS in Transilvania prin Tur-

nul-Rosu. (G.

Lahovari).

I.

Flaminda, Baneasa, Valea-UrluiT, Gresia, Ghioca, Sapata, Albota,

Purcareni, Jidova (langa lung, castru de piatra, g5sit pietre

pe

scrip^iuni latine

nov (Rosenau)

unde

caramizi

si

in

Cimpu s'au

cu

in-

si

pana

la

Rimnicul, care doming toatS valea Oltului

pe

si

Transilvania.

ricu^a, datorita

la

Rijnov, ma-

virful

usor

recunoaste

aratun dupa culoarea a pamintulul

prin

rosiatica

Seimeni-MarT

bise-

Seimeni-Mici.

la si

S. ostrovulut

in fafa

Are o

satuluf

suprafaja

cu

preunS cu un mic palat

cuita; are o forma lunguia£a\ in-

1838, spre

I.

a'i

servi

m&n3stirea

in anul

de resedin^a, sa obici-

Horezul. (G.

Lahovari).

Locurile

ars. Castelele

sunt

ianul,

toate castele sail ceta^T de

pa-

sovul

mint, afara de eel de la Jidova,

com. Seimeni,

sant Horezeanul, care o zidi im-

nuita,

se poate

in

de

p&mint batut

si

Dun&re,

pe

insula,

jud. Constanta, plasa Medjidia,

egumenulut Hri-

cind p5r&sea metania

bine ars,

Troina,

cSruia

frumoasa

235 kil. «Valul este construit din lemn si

deal,

Vilcea, la 15 minute de

se afla ziditS o

si

suratS pe val, este de

si

in jud.

Rij-

ele),

«Linia totals a valului de

Dunare

Troianul sau Traianul,

si

20 hect. sSlciT

livezile

situata* si

la

Tro-

S.

in

e acoperita*

;

r&chi^t;

la

numa!

este nelo-

N. ditre

S., si e

partea de V. a plasef

a comunef, ^inind dreapta sa-

Seimeni-Mari, pinS mat

la

de Seimeni-MicT.

se vede in hri-

Constantin

coveanu din anul

de

si

dreptata de

tului

dupa cum lui

1

Vod& Brin-

7219 (171

1),

Troina,

insula,

pe

DunSre,

in

jud. Ialomi^a, pi. Ialomija-Balta,

Hosted by

Google

;

TROINA

TROTUSUL

646

com. Cegani. Are 70

hect. pa-

dure, populate cu salcie

plop.

si

mat

lea-Trotusulut,

jos de Tir-

gul Ocna, unde stejarul

fagul

si

iau locul braduluT.

Troina, picket vechiil de fronHerd, pe Dunare, jud IalomiJ:a, pi.

Prin

pi.

Calea

com. Carina,

tun, al

cu 100 locuitori dinsul e alipit

Trotu^anul,

si

22 case; de

gul-Ocna-Balle-Slanic,

c&tun, in jud. Putna,

§usi$a,

pe

piriul Zabr3u£ul,

situat

ma! sus de

Diocheji.

Are o populate de 225 flete;

su-

cu hramul Sf.

biserica,

1

Nicolae.

O-

soseaua

nesti-Tirgul Ocna,

com. Movilija,

pi.

soseaua Tir-

Aceasta plasa cu

pi.

si

com.

a fost

TazlSuI-d.-j.

Ripile

altele.

si

alipita

cuprindea

si

Gropile,

si

iar

com. Doftana nu £inea de dinsa, Prin

in plasa Tazlaul-d.-s.

fiind

noua imparjire administrative se alcStueste din 12 comune, cu

judejul

situata in partea de S.-V. a judejulul, din malul Trotusului in

munji!

de

pe granifa

o distanfa de 33

De spre S. 21

si,

Cele 12

si

p^na"

comune

sunt:

Dof-

Tirgul-Tro-

pana

tusul,

Hirja,

tran-

nesti,

Manastirea-Casinul, Casi-

limita

la

jud.

Putna.

Bogd&-

Grozesti,

Bogdana, Caiu£ul

17

E.,

kil.

Bilca, intra in

mat desprind

dintr'aceasta

mat multe culmT precum: a Oituzului,

niculuT,

M£gura-Casinulut

S13-

si

Z&braufilor,

sau 29537 suflete; 18 scoale,

milit,

dintre care

Ocna.

de

S.

4 urbane

14, cu

vite

de

rep.

Biserici

ramifican ale

numar de

in

52 biserici

D'a stinga Trotusului

se ridicS ultimile

in Tirgul-

filiale,

preo^i

32

deser-

si

50 cinta-

catolice

sunt 10,

T.-Ocna;

fine

la

confluenja cu Siretul.

in

intrarea

pe

in

stinga

aproape

de

lSului.

pSdurile ocupS 68185

ioasa

si

pana"

de

la N.- V.

S.-E. si se incarcS cu: Slanicul, iujul,

Oituzul,

pe dreapta,

Tazlaul

-

Mare

si

cat, 1 363 mart cornute, 3862

Locuitori! poseda*

14056

vite

Ca-

porci,

1740 capre

Casinul, si

spre

Doftana,

Carcalaul,

Paltinata,

590 stupT cu

pe

:

17964 01;

si

Viile cuprind

5720,67 hect.

cit in

relativ

orl-care

mat

alta*

aspra"

parte a

Trotusul, tele

riu. Izvoreste din

masivul CiculuT

Solul, din

curge mat

judejului din pricina altitudinei

(Transilvania),

aerul insa* este foarte s2n5tos

spre N.-E., pana"

imbalsamat,

si

ma! cu deosebire

vara, din cauza intinselor pSdurf

de brad,

afara*

de partea din Va-

Rominia, pe

si

apoi

Ocna,

pan5

la

si

proape aii

la satul

de

panS unde

la

Straja,

incep a se

regiune

de T.-

V.

riul

incepe a

descoperita

confluenfa sa cu Siretul.

confluenja

in

toata

atit

riul,

lungimea

un comandament

mare,

destul

asupra v2et,

a-

lut,

cit

de si

asupra regiunet invecinate. Ast-fel

intra*

trec&toarea

la

Palanca, unde este

intiiu

confluenfa

la

sa cu piriul Recea in

mun-

Go-

la satul

Inalfimile ce inso^esc

Clima este

lata

si

departa, avind liziera lor foarte

neregulata

stinga.

de

kil.,

de

;

lunga

vaet,

12

marginele p&durilor

strabate o

albine.

este

Jara si pana la satul Brusturoasa, unde riul intra intr'o poiana situata mat

la

kil.

direc^ie generals

strabate

ce

la 5

pamintul de culture, 16257 hect.

si

acoperita cu padurt seculare de

pana

Printre ele curge Trotusul in

re-

in

Adjud,

in

ximativ 102258 hect., din care hect., iar

aci la

regiune de ses pana

muluT, care sfirseste munjii Taz-

si

de

iar

Teritoriul plasei este de apro-

Moinestilor

Trotusul

v&ii. Riul

ale Ciortolo-

sirei

300 m.

kil.

1

giune de deal pana

mult

cu 2 preojt.

la

regiune de munte p3na*

in

Regiunea sunt

curamurileCirpanului, Goronului Bilca.

curge

kil.

confluenja sa

satul Burcioaia.

Orografia

.

Parohiile

Grozestilor,

fa-

la

ast-fel

de 45

curgere

cu Siretul, situata la

Putna,

jud.

com. Borsani,

200 m. ajunge

la

Are o populate de 7865

sira Carpajilor mol-

doveni, care limiteaz^ plasa spre

si

si

Javreni.

AfarS de V., se

nul, Onesti,

dupa un parcurs de

ca dupa o

Tirgul-Ocna,

1st

mat

dupa un parcurs de 600 m., ajunge in marginea de V. a satulut Ripile. Aci 'stschiinb2iarasidirect;ia mat spre S.-E., si, dupa ce conflueazct cu

spre

riul

tana,

riul

500 m., ajunge la T.de unde indreptindu-se

kil.

Ocna,

4

silvana

Comanesti

la

aci

600 m.

kil.

schimba direc^iunea pu^tn

in dreptul

jude-

si

la satul

ComSnesti, strabatind pana

resedin^a administrative in Tir-

Bacaii,

de N. a

frontiera

Palanca, curge in jud.

la

gul Ocna, unde se afla catoria de pace.

Trotu§ul, p/as#,

De

nesti-Oituzul, soseaua Caiuful-O-

Roma.

din

Bacati spre S.-V., pana

Adjud-CaiuJ-O-

ferata

jud. Buz&u,

catunasul

si

cd-

o parte

tree urmS-

Trotusul

nesti-Tirgui-Ocna,

Tronari (Poiana-Lunga-),

sa cu piriul §an{ul, ce formeaza

jarei.

toarele cat:

Ialomi^a Balta, com. Cegani.

(RtlJ)

m.

in

avem

dreptul

lanca; 1200

si

Hosted by

:

intre

900

si

trec&toarei

1062 m,

in

1072 Padrep-

Google

;

;

TROTUSUL

go8 m.

cu §ul^a; 1034

£ei

in dreptul

931

858 m.

si

757 m.

403 m.

si

{ofenesti si

de

Co-

la

dintiiu iar cele

riuluT,

— Riul

Afluenfi.

meste

o

sebita, al

populate?

si

din punct de vedere militar,

de oare-ce

si

exploatarilor, cit

vaile

lor

conduc

la

frontiera.

Afluenft pe dreapta sunt Po:

Popoiul,

poiul-d.-s.,

Ciughesul,

Cotumba,piriul Grohotisul, §ul{a, Tuluc, GrohotuluT, Edera, CioLaloaeT, §upanul, Va-

banasul,

lea-MaluluT,

Darmaneasca, Uzul,

Mascasul, Doftana, Slanicul, BoCre^uluT, Oituzul

ghii, la

Onesti

;

Casinul

si

(Caiu^ul),

Popenilor (Caiu^ul-Mare),

Piriul-

Adinc, Borsani,

luT-Pana, piriul

Bilca, Larga, Trestioara

si

Da-

mosi^a.

riul

pe

stinga

Pi-

formeaza fron-

§an£ul, ce

tiera,

sunt:

RunculuT, Cuchinisul, To-

nenilor, rinisul,

UrsuluT,

§ugura,

ca, Beleghetul,

Camuga, BuAgSsul, Foroja,

SeaGoesi,

VaY&riei.

si

primeste in sinul

de

v3T, riul

coboara din

vilcele ce

alte

coastele

ce

4 — 50

nea muntoasS, Palanca

roasa; 15 m.

Gura-Ciobana-

la

la

constant^,

fi

ploilor, care fac

din cauza

tului s5u

ca

fie

adesea

De

T.-OcneT spre

la

enfa sa cu Siretul,

pe un pat maT gimea sa medie

la

satul

m.

40

Compel; 80 m.

Adjud

in

fine

60 m.

m.

sura ce la

2

m

la

Cotele luate

Brusturoasa; 532 m.

Comanesti;

206 m.

suluT;

m.

m.

125

;

T.-OcneT

tre

si

350 300 m.

in-

Baile-NastSsache;

Onesti;

de 117

la intrarea la

f ar&

de

la

Slobozia t

satul

com.

la

Adjud

Localityft.

una din

Valea Trotusul uT -

dovedeste

mat populate

cele

marele

prin

de sate ce acest sul s^ii. Ast-fel

si

riu

al

uda

num^r in cur-

avem: Palanca, riuluT

stinga;

;

Brus-

Cotumba,

pe dreapta; Simbrea, Aga^ul, Beleghetul si Preluci, pe stinga Gura-CioWnasuluT,

La-

§ul$a,

1000 m.

bia, Sapanul, Darmaneasca, Dar-

si

la

manesti, Doftana, Bogatul, Poe-

Tro-

maT pu$in repede

zgomotos ca

pe

aceasta sc

si

Copacesti

Repeziciunea. Curentul tusuluT este

p3nS

si

confluenta cu Siretul.

pe ambele pa^T ale

900 m.

900 m. de

kil.

sa in

turoasa,

lul;

cu Siretul.

Lungimea cursulul Trotusu-

300 m.

;

la

la Urechesti; si in fine

la confluenta

Caiu$i;

la Onesti; 250 m. la 300 m. la satul BoisieaBoereasca 580 m. la Corna^e-

193

m.

Corna^elul;

la

v&T ale RominieT

;

T.-Trotu-

Ripele; 159

la satul

C&iu$i

325

la

la

la

la

la

386 la

T.-Ocna; 228 m.

la

confluenfa cu Uzul

la

conflu-

la

la

m.

300

la

m.

la

m.

;

m

confluenta cu Uzul; 257 m.

117 m.

la

m.

de-

Ciob^nasul;

este

Comanesti;

m.

trecStoarea Palanca; 611

confluenfa cu piriul Sulfa; 250

confluenfa cu Asaul

ridi-

1892—93

sunt urmatoarele: 694

luT este

300 m.

ocazia

asupra niveluluT M3riT-Negre,

con-

la

cu

c2reT HarteT J^riT in

82 m.

de Palanca; 250

Brusturoasa;

,so pe kilometru,

la

albiei sale este de

S.

la

pe maajungind

confluenfa sa cu o panta de

la

fluenja sa cu Siretul.

100 m.

indulceste

riul inainteaza,

inclinare se

m.

lar-

la

— Aceasta

de 10 m. pe kilometru.

merge iar

este

luT-§tefan-cel-Mare;

regiunea muntoasa, o are

ral si in

confluenfa cu

podul de

L&rgimea

nisipos.

en^a cu piriul §ul(a; 461 m.

;

si

cit riul

unde patul s3u devine

Siretul,

numaT

conflu-

de 50 m. la tirgul Trotusul 80 m. la podul linieT ferate Adjud-T.-OcneT (Onesti); 90 m. la Podul-

T.-

Slobozia-Mielu-

se

s5

riul

linistit,

confluenfa cu Siretul.

I5ul

pa-

desparta in mat multe brafe.

Largei, Brada^elui, Huitori, DrS-

OcneT, Galianul, Caraclaul, Taz-

din cauza

s5 creased,

riul

900 m.

la

nu

ca largimea

face

il

bolovSnos;

si

inainteaza* spre confluenja sa cu

;

dar aceasta largime

;

suioc (Glodurile), PIopul, Con^i,

Vilcica

4 m.

:

Brustu-

la

pendinte

OciT,

regiu-

anume m.

va-

30 m. la Darmanesti; 40 Doftana 50 m. la T.-

suluT;

fie

m. in

si

10

;

nisipos

Inclinarea cursulul, in gene-

Largimea apet Trotu§ulul riaza intre

este

dar bolovaniT dispar cu

in tot cursul s&u.

Lungenilor, Asaul, Ulmeni, Bu-

coaia,

aproape

inso£esc

'1

linistit.

Patul sSu in regiunea de munte

mat s&u o muljime

Afara de aceste

GSureana, Bogdana,

Garbovanul, Matiasul

Afluenft

sdrSvana

poate

din punct de vedere

atit

destul de

N£-

Lipanoaea,

BalcufeT,

rieT,

mul^ime deo-

re-

Heltin, Valea-HotaruluT, Scor$a-

Ocna

au o important

afluenp

regiunea de munte; iar "in

giunea de deal, cursul s£u este

m.

afluenpf, iar parte din acesti

(RIO)

Chiliei, FafeT, Flocesti, GreculuT,

pri-

Trotusul

s5u

sinul

in

Biene, Valea-Rea, CorbuluY,

lui,

la

doilea sunt pe stinga.

al

de

;

Corna^elul

la

309 m. la Copacesti. Din aceste cote, cele

sunt pe dreapta

si

442 541 m.

si

522 m.

si

409 m.

;

561

T.-OcneT;

la

310

330

Caiufi;

;

satuin

Onesti

la

Ripele;

la

in.

-

Darmanesti-

506 m.

si

m

5

m.

842

si

In dreptul

717

;

400 la

in dreptul

Comanestilor

dreptul

lor

IIX

?i

Ciobanasul

satuluT

Asaul; 560

luT

1244

confluen-

dreptul

in

TROTU?UL

647

Brusturoasa;

satuluT

tul si

(RlO)

;

PrahoveT, in

nile,

Gura-SianiculuT, Tisesti, Pi-

^riul-BoghiT,

Onesti,

PargSresti,

Negoesti,

Hosted by

Tutul,

Girbovanul,

Google

,

;

TROTU$UL

Lunca-DochieT

Copacesti, pe

si

dreapta; iar pe stinga maT sunt:

Coma-

As2ul,

Gaioasa, Streja,

Lunca-d.j., $ipoteni, Plo-

Pagubeni, Larga, Pacurele,

pul,

Vaieni, T.-Ocna, Ghioseni,

Slobozia

TrotusuluT,

T.-

MieluluT,

-

Ripele, Petroscani, Corbul,

Hel-

Boistea-Boereasca, Boistea-

tiul,

Boistea

Razesi, chesti,

-

Slobozia

Ure-

Galinul,

Adjudul.

si

seda o mutyime de podun', pentru trecerea a soselelor, cit

a

si

in

de

jos

divagant se schimba de

acesteT vai.

o

izvoreste

patic pana

pan3

pe Salifer

Tirgul-Ocna pana

dea si

localitate

cu

sa

de

Herbich a gasit

satul Corna^elul, facut pentru ferata

linja

soseaua Adjud-T.-

si

Ocna; podul dublu de ce

pentru

servS

podul de

de

dul linieT

acelas

si

al

V. de T.-Ocna poferate de la N. de Dar

la

;

Comanesti,

Gaioasa

luT,

scop

linieT fe-

maneasca; podurile de la

Onesti,

Raducanul (T.-Ocna),

la

Podul-Lastunilor rate,

la

Csukas,

cu ciment

tos,

se ma! prin

chiar suspen-

si

ploilor

man

si

primlvara, cind apele cresc prin topirea zapezilor de la munte.

este in

el

vftiel

TrotusuluT.

basinuluT

—

TrotusuluT

foarte interesanta", fiind-cS si

in

imprejurimile

din Transilvania, deja de

sale

acum 30

am, Herbich a gasit fosile in gresul carpatic, cea ce a pertnis stabilirea virstel diferitelor%i-

vele din acest gres.

lu-

cu vine de

si

El

cal-

marnele cu care crapatun

prezinta

El

reprezinta

strSlu-

citoare ca la Osdola (valea Kaszon).

Acest gres se vede UzuluT

unde

p3na

suprapoarta

Zaizon,

la

de

depozite

Caprotina Lonsdalii

cu

calcar

ba-

in

KaszonuluT,

al

si

amonia d'Orb.

C.

si

gres

—

spa^iul inre sorgintea TrotusuluT

a OltuluT.

— In

schisturile ce

sferosiderit

gresul,

Herbich a gasit

insojesc

confin

dola (Kaszon)

si

la

Os-

un Hoplites

cas-

tellanensis d'Orb.

Iar

in

valea

Kovasna, pe coasta N. a munteluT

Kopacs,

a gasit Hoplites

neocomiensis d'Orb. in marnele inchise

speciT

cu

sunt

turile de

sferosiderit.

Aceste

Hanterivianeschis-

Teschen

Deasupra

si

fosile,

al

UzuluT.

terenul

albian

si

exploateaza ca peatra de

cioplit,

pentru trepte, construct de po-

dun, soclu de

De

grilaj,

etc.

confluenfa

la

Trotusul intra reprezintata

marnele

cu

§ulj:a,

zona eocena

in

prin gresuri dure

:

maT departe

si

Tejcani,

mente de

la

de MoiSolonJ,

la

care cuprind

si

de-

ce se afla

suprafa^a in apropiere nesti

=

inframenilitice

positele de Hajo,

gise-

petrol, ce ,se exploa-

teaza; prin schisturile menilitice=

schisturile

cu solzi de pesti de

Honda, care cuprind schistun argiloase dure, infiltrate de la

cu

argile bituminoase

cu

subfirT

de

galbena.

diilor d-luT

suprafe^ele

acoperite

stratificare

pulbere

desfac in foT

presinta

si

si

menilit. Schis-

silice

turile argiloase se

cu

urma

In

o

stu-

Saba $tefanescu,

a-

ceste schistunmenilitice trebuesc

raportate

ocupa

sur-albSstriu

de

intindere in

(Godula Sandstein). Acesta este gresul cunoscut sub numele de peatrd de Tirgul-Ocna, ce se

silice,

si

o mare

ocupa

marne,

nicT

lut

e lipsit cu desavirsire si

patun

Acest

data pe timpul

nicT

foarte des bipiramidate,

d'Orb.

este periculoasa

presinta

cu creslele microscopice de quar^

numeroase, dar aceasta trecere

Geologia

fir,

car spatic, ca alternS.

vadurl, care de alt-fel sunt foarte

Geologia

fin la

adesea-orT

continuindu-se

riu

stir

cu gresul de

sinul

maT mare parte

1873 Apty-

in

albastriii, identic

Diaconesti.

si

marnoase

Peste ele urmeaza un gres

Gura-Ciobanasu-

Trecerea pe acest face in cea

de

fier

valea sa

in

chus de Amoni^T neocomienT.

Focsani-Adjud; podul dublu de la

Transilvania,

gres

alt

bancurT groase, care nu

cu vine de calcitd (eocene), prin

Ponfian.

si

S.-E. de Adjud, peste care trece

soseaua na^ionala

zona

confluen^a

la

superioara, in schisturi

si

Peste aceste urmeaza alb-sur, in

urma

formeaza limita

Siretul,

In

Onesti

aceasta din

pSna

si

de

iar

;

la

curmezisul la

Sarmatic

intre

car-

Tirgul-Ocna, cind pe

la

cind

salifera,

curge

si

ComUnesti, de aci

la

ma! principale podun sunt: dou3 podurl de fier la ferate

gro-

=gres

prin zona de Flysch

si

bastrUy zace discordant un gres

basinul TrotusuluT

Trotusul

Cele

linia

pe patu-T mica*

sime.

strSbate

lungul

de

aluviunT

(RlO)

galben apfian.

si

sau

cursul

Ploscu^eni,

atit si

p&na

si

revarsarea in Siret, maT

la

la

celor-l'alte

drumuri ce serpuesc

pana

po-

ferate

linieT

sa

are un curs torenfial ; de aci

flysch,

Trotusul

Trecfttorl. Riul

sorgintea

la

confluenfa cu §ulfa, Trotusul

la

Je-

Vrinceni,

Flocesti,

vreni,

De

Cornajelul,

Caiu{i, Co^ofenesti,

nesti,

TROTUSUL

648

(RilJ)

In

la

fine,

schuluT

e

eocenul

superior.

ultimul nivel

acelas

nume de

fly-

Mdgura

gresul de

(oligocen), ce constitue

cu

al

muntele

linga Tir-

gul-Ocna. In basinul UzuluT tanelor gresul de

acoperit

De

la

strabate salifer

La

al

si

Magura

probabil

de

Dof-

se afla

Ponfian.

Tirgul Ocna, Trotusul transversal

p3na

banda de

Onesti -Berkiul.

la

confluen^a

cu

Caraclaul,

Grodischte.

se vad in ^armul TrotusuluT ar-

sur

gile si bancuri de gyps, ce for-

gresiuluT

-

al-

Hosted by

Google

;;

TRUCNEI

meaza ma! multe increjituri cu axa indreptata de la N.-N.-E. Acest nivel confine

la S.-S.-V.

sare.

Deasupra

urmeazS un gres

grosiar cu gyps de culoare alba care

g51bue,

vede

se

bine

in

dealul Berchiulu! din fa{a Ones-

Viisoara, la Tirgul-Ocna,

partea superioara a Dealului-

in

sub

Sftret. In aceasta localitate,

gres,

se

de

sare

exploatate,

Rominia se

in

neral

ce confin

argile

afla

bancurile

care

afla in ge-

a 2-a zonS

in

Cobalcescu

lui

Tru§e§ti, com.

(i-a,

salifer£

glomeratului, a 2-a, zona argilelor salifere

a

si

3-a,

zona gresulu!).

D. Teisseyre a gasit soara

la

cu Nullipore

de

intercalate

Trusesti, situate cateni

Berchiului

dealul

in

si

Jijia,

for-

si

pe mosiile M&s-

Trusesti.

si

Ostrea, Trochus, Astrea, cuprins paturi

in

de

cele

salifere

analoage cu

de Leitha apar^ine etaj mediteranian,

al doilea

la

forma fiunea

salifera subcarpatica trebue ra-

portatd

eel

pufin

al 2-lea

la

etaj mediteranian.

De

fa£a gureT Tazlaului,

si

p&na

la

cu Siretul, Trotusul

confltienja

face limita intre Sarmatic la N. si

Pontic

la S.

comune! este

deluros

vai inguste

Drislea

Jijia,

:

foarte

de cite-va

stri£b5tut

si

E

Va-

si

strab&tuta de calea

Dorohoiu-Iasi

si

feratS

de soseaua

ju-

Vite

1054 boi

:

4424

caf,

01,

276

142 pore!

6 capre.

si

Siretulm).

al

Botosani,

sat, jud.

si-

tuat pe coasta dealulu! din stinga

pe valea

JijieY,

Jijiel

m

si

cen-

com. Trusesti, pe mosia Trusesti,

tului

pi.

sta-

Are o

Jijia.

suprafafa de 2359 hect., cu o populate de 227 familii sau 950 suflete si

o

;

biserica',

o

2 cintarep;

cu

preot

1

scoala*

Are o suprafa^ de 5000 o

tuIuT,

(V.

a.

sat, jud.

com.

1884, cu hramul

Arges,

pi.

Ol-

f

Potcoava,

tauri,

96

1750

o!,

11

mixt£.

kil.;

kil.

situat la Estul

locuitor!

si

Romanul, spre V., 13

Scorfarul-Vechiu, spre

bStind calea

4

de enoriast, 66700.

1875.

Marel* Dicfi^nar Geografic.

mosie r3z5seasc&,

dar parte din rSzas! au inchinat

ceM'alf!,

si

Tru§e§ti,

si

silh;!

mat pe

de dCtre

vindut p£r$ile

lor.

stafie de dr.-d.f., jud.

Botosani, linia

pi. Jijia,

c.

;

la

10

kil.

Braila-Buz3u,

Tecuciu,

sat, jud.

si

asezatS pe loc ses,

de

com. rur. Birlad,

pi.

la

marginea

a

S.

1

Iunie

1896.

in

Se

placet

si

kil.).

Inal

sta^ii

pe anul 1896 a fost de 36796

70 ban!.

a judefuluf.

Se

de care se desparte prin Gerul;

piriul

S, cu com. NS-

la

moloasa, din jud. Putna, bul, din jud.

si

de

R.-S3rat,

se desparte prin

Corcare

Siret;

riul

com. Fundeni

la

si

la

N.,

cu teritoriul com. Lie^ti.

Este udatS de apele: Siretul la S., la

Gerul

la

E.

si

CalmStuiul

V.

Are o suprafafSde 4415 hect,

Zlatunoaia (13,2

Dingeni (10,8

si

invecineste la E. cu cStunul Va-

Trusesti,

Iasi-Dorohoiu, pusS

afla intre stajiile

lei,

Vol.

ferata*

Tudor- Vladimirescu,

o biserica^

la

kil.

kil.

la

fondata

6

kil.

Lacul-SaVat, spre S.-E., str2-

la

de 7i m ,43. Venitul acesteT

bisericS,

E.,

S., 7 kil.;

spre S.,

la Silistrarul,

fimea d'asupra nivelul! Mari! e

o

spre

la BrSila

Cazasul, spre E.,

la

comune!, pe malui

Are 260

27

435 134 rimSton.

Nazirul, spre N., 8

la

;

r

ca!, 3 matgar!,

vife!,

kil.)

sting al girle! Plapcea.

si

infiin-

1882; 7 cJrcium!.

Jata la

Mijlocul, jud. Olt,

pi.

preot

1

cintSreJ; o scoal£ mixta,

mesul, com. Piscul, jud. Covur-

fost

circulate la

Trufine§ti, *z/ 'pendinte decom.

le-

luiu,

pe

n.).

Tret

Sf.

de

rarht, deservit&

vechime a

calugan, au

rur. Stoiceni-Plesoiul.

hect.,

suflete

constants de locuitor!

biserica,

V., cu

Trucnei,

Va-

si

Vite 726 boi si vac!, 102 cat, 2166 oT si 69 porci. Despre Trusesti se zice c3 in

urmS

in-

Cenusa

:

lea-Adinca*.

la

Tru§e§ti,

la

1878, venif! din c2-

tunele invecinate

Drumur!:

vacT,

si

cu

S.,

1884 prin improprietarirea insu-

defeanS Botosani-§tef&nesti.

vedea cursul

ferior

se

la

si

Vite: 632 bo!, 369 vac!,

manastire! pSrfile lor

a

cu Ro.nanul

Scor^arul-Vechiu. S'a infiin^at

lea-Gurandei.

(Pentru aceste 2

terenur!

VM

la

la

Teritoriul

cu

la N.,

com. Nazirul; laE., cu Cazasul;

aburi.

;

situate

Se mSrgineste

ses.

cu o populate de 899

;

:

ce se afla in

Onesti,

la

pe

;

trul

Onesti.

la

Fiind-ca calcarul cu Nullipore

jud. BrSila, pi. VSdeni,

sau 2079 suflete 3 bisericT, cu 2 scol! 4 preoff si 6 ciiitareji mixte 8 iazur! si o moarS de

Clenciul calcar cu Nullipore, cu

Pecten din grupa P. Subslrialus,

Tudor- VlacUmirescu, com. rur.,

rSfeilor din

Are o suprafafa de 5025 hect., cu o populate de 540 familiT,

gresun analoage cu cele din

dealul

plSse!

stingajijiei,

mats dinsatele: M2sc5teni, Hu- Vechiu, Hulubul - Nou si

Vii-

Br^testi fragmente

si

calcar in

centrul

si

dea-

si

lubul

a

zona con-

din dreapta

lurile

Boto-

jud

rur.,

pe valea Jijia

situate

sani,

in

tilor, la

TUD0R-VLADIM1RESCU

649

cu o populate de 1875 suflete; claditat

de

1883, cu 2 preoj!

re£!,

locuitor!

si

2 cintS-

13 circium!.

Locuitori! posedS:

6j6

bo!,

V.

82

Hosted by

Google

TUDOR-VLAD1MIRESCU

503 vact, 6

TUFENI

650

156 cat, 154 I52stupt; Tepe si 530 01; 157 plugurt de fer; 1 masina' detree

Are o suprafaja de 8304

tauri,

de 713

cu o populate

hect.,

familit

sau 2795 suflete; 2 biserict, cu 2 preopf si 2 cinta repf o scoala

scobitura, in mijlocul unet pSdurt

mixta.

Constandoiul,

4

rat

si

de vinturat.

1

Distance 38

;

Tecuciu

la

18

si

kil.

Este pusci in comunica^ie cu

comunele vecine prin calea

fe-

Tecuciu-Galafi, ce strSbate

rata'

3 sosele

si

soseaua

:

e deluros

acoperit cu padurt, care se ex-

ploateaza

sistematic

toata partea de S.

ocupa

si

pe

S.-E.,

si

1300 bot si vact, 236 2070 ot, 601 porcT.

Vite: caT,

nafionala Tecuciu-Gala^i, paralela

cu calea feratS

com

mijlocul

si

care trece prin co-

sosele

2

si

,

de

tufant,

Are o

standoiul.

de 12

2860 m. spre resedin^S, Con-

la

de

E. de c£t.

dealulut

poalele

la

18 familit, sau 62 suflete.

Tufele, catun,

com.

al

Fin^esti,

100 locuitort

jud. Buzau, cu

Botosani,

jud.

sat,

centrul com. Tudora, SiretuluT, cu

in

stinga

in

o suprafafa de 8304

Tufeni, com. rur., in jud. Teleorman, pi. Teleormanulut, in par-

hect., din care

tea de V., situata pe

dure,

si

de^eanS Rosiori-Urlueni,

jud. R.-Sarat.

milii'

sail

Are

Tudor Vladimirescu, -

in

sat,

nume,

jud. Br3ila, la

de

S.-V.

spre S'a

11 kil.

orasul

1879

infiin^at la

3243 hect. pao populate de 609 fa-

2332

suflete.

2 bisericT, cu

Vite: 859 bot

961

ot,

237

si

preot

I

si

1881,

Are o populate de 890

lo-

Moz^ceni

1

88 1

;

o

1

preot,

1

de

deservita'

1887,

locuitort la

de

cladita

biserica'

cinta*ret

si

para-

1

Tudorache§ti,

catun,

cuitort

com.

al

cu

140

lo-

1750

01

1130 150

si

ri-

al at ort.

Tecuciu,

com.

Tudor- Vladimi-

81 locuitort,

cu

}

com.

jud. Arges, pi. Oltul,

Cremenari-Mosneni

Tudore§ti, a.

sat,

com.

Oltul,

a.

(v.

jud.

rur.

rur.

tele

mosil

si

de prin

satul Privalul

comunile invecinate,

in

din

si

urma ma-

ret inundaYt a Siretulut,

care a

Arges,

pi.

650

com. rur., jud. Botosani.

intinde in partea de S. a

Siretul,

pe valea SiretuluT

si

pi.

dea-

din stinga sa, p5na* in ho-

Tudore§ti-Popii, pi.

Topologul,

sat,]ud. Arges,

com. (v.

a.

rur.

Ciu-

improprietarijt

in

rur.

sat, facing parte din corn,

Hatc&rSul,

Prahova.

pi.

Cimpul, jud.

Are o populate de

o

populate de 210

Este situat

satele

Tudora

Padureji,

partea de S.

;

o scoala mixta

tare^t;

3

Vite

166

772

:

cat,

preo^t

circiumt vite

1458

si

11 67 su-

o biserict,

;

1

si

2 cin-

han.

mart cornute,

ot

212 porct.

si

Caile de comunicatjune sunt:

Tufari, sat, jud. Olt, f^cind parte din com. rur. Ursi, pi. Oltul-d.-s.

Are

185

aproape

de N.-V.,

Are o populate de deservita de 2

Tufani,

de

se imparte in doua:

Tufeni-Olaresti sau

flete

n.).

loc.

pe dealul Tufari.

tarul jude^uluT Suceava, spre S.

Se compune din si Vorona-Mare.

parte

in

hect.

Comuna

soseaua

Tudora,

V., cu

Pe aceste

hect.

PlugSresti, in partea

102 locuitort.

distrus satul Privalul.

la S.,

;

la

trupurt, este

si

aproape 5000

L2unele-d.-s.

S'a infiin^at la 1881 cu locui-

lurile

teritoriul

Vedea, care serveste

riul

mosit sunt

n.).

n.).

testi-CazSnesti

rescu,. pi. Birlad.

Se

cu

Teritoriul comunet, cu diferi-

Tudore§ti, sat

(v.

Tudor- Vladimirescu,a2/«//, jud.

kil.

N. cu com.

la

E.,

la

cu com. StoborSsti

si

toril

;

locuitort, care stapinesc

Vite: 440 caT, 3 asinT,

j6

de hotar.

35 case.

si

cliser.

vite cornute,

67

la

si

com. Tecuciul-Calenderu

cuitort; o scoaia mixta, infiinjata la

de Rosiori

Se invecineste

vacT, 91 caT,

porcT.

Naeni, jud. Buzau,

cu ocazia impropriet&riret.

la

jude£ulut, la

resedinfa

kil.

35

calea ju-

de Alexandria.

Braila. si

de

kil.

2 ctntefrepf; o scoala mixta.

partea de N.-V. a com. cu acelas

si

23 case.

Tudora,

munale una ce duce spre N., la Calm^uiu, si alta spre S., peste Siret, la com. Corbul, in :

cam

intindere

cu o populate de

hect.,

o intindere de 3243 hect.

prin mijlocul com., de la N.-V.

spre S.E.,

comunet

Teritoriul

p&n3. la Ivesti, resedin^a

kil.,

plSseT,

p2na

:

com. Lacul-lut-Baban. E asezat in partea de E. a comunei, intr'o

jude{eana

Rosiori-Ur-

prin

comuna,

soselele vecinaie spre

com. Sto-

lueni, care trece

bor&sti-Mozaceni

si

spre

com.

Florul, din jude^ul Olt, spre riul

Vedea.

Tufei (Groapa-), R.-Sarat,

pi.

sat,

in

jud.

Marginea-d.-s., cat.

Tufeni,

sat,

situat

Hosted by

la

N.

com.

Google

TUFENI

Baicoiul, pi.

rur.

TULCEA (JUDET)

651

Filipe^ti, jud.

Are o populate de

Prahova.

spre N. V., brazdind partea N.

a pl&sei

comunei. Pe

S. a

si

la

Teleorman, plasa TeleormanuluT

merge drumul coS. munal Satul-Noii-Sari-Chioi, iar pe la cele V., curge piriul Teli(a. El domina satul Congazul

com. Tufeni, compusa din

si

340

mosie

purile

jud.

particulara,

tru-

Moz3ceni

Stoborasti,

Intinderea acestet mosi? este

Botosani, a-

sat, jud.

f5sie

com.

burea, in partea de S. a

Arges,

sat, jud.

com.

fecind parte din

Bradul-d.-j.

a.

(v.

Pr

pi.

rur.

Vite

n.).

Vasluiu,

jud.

dealuluT

E„ pe mosia Are o

Mijlocul,

pi.

pe

situat

Tufesti,

valea

partea de

in

RadiulScinteia.

in

suprafa^a de

hect.,

cu o populate de 41 familif sau

149

cu boT,

8 care

si

82

cat,

caTsi

ot.

caru^e cu

2

mart cornute,

13 rur.

Botosani,

jud.

E. a com. Bodesti, Vasluiu,

jud.

riul

cu

pe

asezat

Tufestilor, prin acelasi

Mijlocul,

pi.

valea

care curge

pi-

nume, pe o

su-

-

c2eT

pe

Hiriau,

biserica cu

Vite: 320 boi

80

2 bivoli, 301

01,

20

vacf,

si

cat,

Tulcea, jude{, unul

din cele doua

Dobrogei.

Este asezat

partea de

in

N.

Dobrogei si in cea de E. Rominiei si e cuprins intre 28 (Ghecet

Insula

si

§erpilor)

-

12 care cu boT

albine,

11

si

o

98

oT,

4

plugun

10 stupi cu

man

139 vite

caT,

;

cornute,

capre

si

35

Tulcea,

pi.

com.

face din nuluT,

deal, in judefcul

Babadag, pe

rur.

Congaz. Se des-

dealul

Fundul

se ,intinde

o direcjie

terito-

spre

generala de

-

Gava-

E.,

in

la S.-E.

400000

mat numat cu

semanata

balflf

de

de

stuf,

nenumSrate,

variate in intindere intretaiata

sau

patrajt

kil.

Aceast& regiune

hect.

este acoperita

forma,

in

si

nu mat pu^in

girle

numeroase, care nu seaca

nici-

odata, fiind alimentate tot-deauna Ici

si

40' latitu-

°

exceptind

on

si

dun

c5rui virfuri ar

Azacliu,

Peritasca

si

Picineaga,

aceea

si

Gheorghe

Sf.

;

la

a

fi:

gura

brafului

aceasta

mai

triunghiul DelteT cu

gura

gura

Chiliei,

Sf.

Gheorghe si bifurcajia Ciatal. Lungimea hotarului este de 400 kil.

iar

;

8453

kil.

hect. Cele

sunt

:

De

intinderea patrapf

mai la

totala,

sau

man

Ghecet

la

stu-

satele, or! pasunT,

de

845300

diagonale

gura Su-

avem

Aceste

su-

DunareT de

la

de

partea

in

a judefulm,

grindurile

cotitura

in

Braila

Gala^i,

si

Zatoaca, OaeT,Coaet,

:

Spinaul, Ghecet, Azacliu, GolSsa,

GemeneT, si

Galaji, Tinda, Cliciul

mai insemnat; apoT Delta se afla mai mar! grin-

Pisica, eel

duri

satul

ridica*

baifcilor si

arabile.

asa

;

N.-V.

sunt

regulat, ale

colo se

pamint roditor,

altele

locuri

Dunarii, este aceea a unui drept-

luT,

si

unele formate din p&mint

fului,

Delta

virfurile

Tugarlea-Bair,

judetulut; ocupa o intindere de

in

Forma

adclug^m

rimatori.

riul

45

si

unghiu mai mult sau mat pufin

Locuitorii poseda: 10 si

6'

10' longitudine orientals

32

si

a

Duimgi).

iaz

in-

partea de E. a

si

prafefe poarta numele de grin-

a

cintarej:;

circiuma.

treaga Delta

pe care sunt

pulate de 97

1

DunareT; cuprinde

al

nisipos,

porcT.

boreala (Chilia-Vechie

Are o biserica", cu o moara de apa, un

pe malul

ingusta,

relativ

asupra nivelului

cintaref.

1

dine

suflete.

in

oare-care intinderi de p^mint de-

prafa^a de 720 hect., cu o po-

303

intinde

de Dunare.

sau 452 suflete;

familii,

44° 30'

sau

se

sesurilor

mosia Stanceni. Are o populate

intre

familii

— Re.

a dealurilor.

si

de 123

partea de

in

sat,

Tirgul,

pi.

stinga

in

Botosani

nafionale

districte ale

Tufe§ti-d.-s.,

partea de N.-

sat, in

V. a com. BaMuseni,

4 plugun,

:

V. Botesti, com.

vite

46

si

01.

Tulbureni,

1

suflete.

Locuitorii poseda

vacT,

si

partea de

in

sat,

com. Botesti,

S. a

boi

199

:

foarte

soluluX este

aproape 4000

sau 289 suflete.

familiT,

248 Tufe§ti-d.-j.,

Are o populate de 130

Uriceni.

kil,

partea de N. a jude^uluT, pe o

drept

Tul-

piriuluT

240

ajung pana la 500 m. Judejul Tulcea cuprinde doua* regiunT:

sezat pe coasta de S. a dealului

stinga

la satul Chi-

Chilia-Vechfe,

Relieful

Tamba,

in

de

kil., si

accidentat, cu dealurile sale care

giunea

Tulburea,

de aproape 4500 hect.

testi,

la

a sesurilor

e acoperit cu pasunT.

si

BSdesti.

Tufe§ti,

186

rislic

poalele

locuitort.

Tufeni,

lineT,

si

mat bine

grindurile

cum

ingrijite,

Chilia

-

Vechie,

Satul-Nou, Letea, Sfistofca,

Sti-

Cara-Orman, cu padureacu acest nume. In Delta o companie olandeza se sileste pocul, Periprava

si

a da agriculture* buna parte din acest teren,

din rasputerl

o

aproape

mobil.

E., intre

malul MareT

Razelm,

se

In

intinde

partea

iar

nestrabatut, taiat de girle si

si

si

de

lacul stuful

lacuri

destinat a ramine inca multa

vreme ne productiv. Regiunea dealurilor coprinde partea cen

Hosted by

Google

,

TULCEA QUDET) de

tral£,

de V.

\ului.

Dealurile din judejul Tul-

grupa

cea se pot diviziunt,

mici

si

i

:

a jude-

S.

tret

mart

altele

mat

in

de

afara*

izolate

si

Dealurile-Ma-

.

cinului, in partea

de V.,

mea-Babadagulut,

in

trals

Cul-

2.

partea cen-

de E. a jude^ulut,

si

TULCEA (JUDET)

652

Cul-

3

o

cu

lina,

spre E.

direcfie

si

Marchel

braful Sf. Gheorghe, spre S.-E.

taful,

inchizind intre ele

navajul, cea

bra^ul Chi-

si

por^iunea numita

lia,

compusa

din

Delta

insulele:

Da-

T&tarul-Mare, Tatarul-Mic, ler

Daler

I,

Cernofca

si

Letea,

II,

si

Ciatal,

Meslin,

Gheorghe, cu o

Sf.

si

mat insemnatS

DunaVet, leaga bra^ul

ghe cu

Razelm, face o

lacul

suprafa^ de 2600

etc.,

pe dreapta, din care mat insem-

brajul Sf. Gheorghe.

direcjie

tr'o

paralela'

cu cursul

de

judefulut

DunSret.

na^t: Picineaga sau

In partea

S. a

un sistem de dealurt care

este

Du-

pe stinga, valea Hormular,

stau in legaturS cu cele din ju-

riul

dejul Constanta: Bas-Punar, To-

pe dreapta.

Cerna unit cu valea

Apa

Dranovul,

Ai-Ormanul,

cu afluenjit s£t Canat-Calfa

la S.,

pi-

Jaila,

Calistriet, la

N.

Semnajul,

Mare,

intre

de

Babadag

Istrul,

si

Valea-Grecilor, udind satul Igli^a,

(425000

cu p^durf. Mai

S. sunt

la

si

anume: Rimnic-Bair, ArmanInan-Cesme-

Tepe, Sari-Ghiol,

formind

si

lacul

Valea-

Igli{a.

trecind

mat sus de aceasta, prin Macin. Valea Ji-

cu

Valea-Larga,

Vi^elarulut,

jila,

afluenfit

:

Haidin, Mormintelor,

Cascalac-

Valca-Grecilor

Bair

frumoase

N.-V., varsindu-se in balta

cu

Chirislic,

si

Dealurt izolate sunt Bes-Tepe, :

(240 m. cu

5

ale c&ruT

virfurt),

de Mare

fost sc&ldate

aii

odinioarS, la N.-E.

Deniz-Tepe

;

(180 m.); Dealul-Maret, alt^-data la

fiind-ca"

Marea se intindea panS

Movile sunt

foarte numeroase,

unele naturale, altele

artificiale.

Tulcea se

Hidrografia, Jud.

2 basinun: al

poate impaY^i

in

Dunarei

MSret.

si

al

si

ocupa

N.-E. a

de^ului; are o intindere de p&trafi

(420000

ju-

4200

hect.),

co-

prinzind toatcl plasa M5cinuluT, N. plasilor Tsaccea si

treaga

plasa*

Tulcea

Sulina.

uda* judejul la V.,

PSna* in dreptul

si in-

DunSrea

N.-V.

Br&ilet

si

N.

poarta*

numele de Canalul-Macinulut, si la punctul numit Ciatal se bidouS: Braful Chilia la Tulcea la S.-E. Acest din

furca in

N.

si

urm3,

Mica,

cu

Luncavi^a-

$i

afluen^ii

Valea-As-

:

cunsS, Luncavicioara, Valea-Satrecind prin satul Lunca-

tuluT,

la

6

kil.

mat

jos

de

Tulcea, se divide in: brajul Su-

anterioare, ca lacul Ra-

nile et

zelm, Babadag, Zmeica, se varsa

,

Sinoe

:

Vaile Sari Ghiol la

dar

riu,

formate de inunda^iu-

bal^ile

etc

p.

se

Agi-Ghiol

si

N., udind satele cu aceleast

numirt. Teli^a (70

udind satele

Po^ta, Cataloi sindu-se

in

tot la N.,

kil.),

Frecafei,

Teli(;a,

:

Eni-Chioi, v&r-

si

Babadag

lacul

si

vi^a,

varsindu-se in girla Ciuline-

avind ca afluenjt Valea-Izvorulut,

Jul.

Numat

unita cu

Valea- ViJ;elarulut se ;

cet-1'altt

afluen^t se pierd sau in stuful de pe

m

malul et sau

nume-

balfile

Dar

roase ce o marginesc.

afara

de acestea, mat sunt o mul^ime de

Basinul Dunclrei

partea de V., N.

kil.

Luncavifa - Mare

din

Tulcea;

4250 kil. Mare nu

In

hect.).

si

varsa nict o girla sau in

Jijila.

formats

varsa direct in DunSre

el.

1.

Valea-Popit, la

Valea Luncavija,

grote.

poale

si

partea de

si

a plasilor Isaccea

de precedenta, cu afluentul sSu

rite

si

ajude^ulut, intregile pla^t

S.

S.

si

Basinul Mtirei-Negre co-

2.

Ca-

dealurt acoperitenumatcu pcfsunt,

Dovinca,

prinde partea central^; de E.

mena, Eschi-Baba, toate acope-

polog,

Periclic,

re-

Razelm

lacul

are o intindere de

Chirisliva,

al

tea cu girlele Cerne^ul, Florea,

narea primeste afluenpf numerost

p&tr.

consi-

Gheor-

Sf.

N. a jude£ulut, intinzindu se

kil.

o

unit

din-

derS ca chiar un braf sudic

mea-Isaccet, situata in partea de in-

Du-

Litcovul.

cact

toate,

tre

Tudor-Va-

Impu^ita,

Jidanulut,

canale

Dunaret,

ale

f^cute de ea

in

unele

revarsarile

et,

donulut,

Hagilar

vaile

pe

culut,

cu Valea-Redit

unita

pe stinga.

semnat

riu

Tai^a,

figanca, Taija, Hancearca,

tele

Balabancea,

Orta-Chioi, Cineli,

treaca peste din Dunare in bal-

Satul-Nou, se varsa

pescoase;

girle,

ape

ele

sau

mat insemnate de

girlele

sunt

:

si

badag,

are

Cele

printre

numerosii

Viroaga

:

Coticerulut,

V.;

pri

Coticerulut

Combra, Coea, Oaia nulut, la

numesc

Dunare, Turcoaia,

linga*

valele Carcaliul si

se

privalurt.

La^imea si

Ciulinejul

Moca si

So

mova, la N. In Delta sunt si mat numeroase; mat mart sunt Rosul, Pardina,

Aliboca-Suhat

Iacob-Suhat, Sondul, Merhedet

in*

ud3

centrul Dobroget, trece prin sa-

Bas-Chioi, Annutlia,

£ile

mat

eel

Dobroget,

al

de oament, ca s$ fac5 sa

altele

Cili-

si

Valea-Car-

dreapta,

100

Camber in lacul

kil.

lungime

sSt

si

Basi

afluenjt

distingem valea figanca, SarapDere, Hancearca, Dantcea, pe dreapta

valea

Pirlita,

valea Boc-

logea, piriul Accadin,

Ormangi-

Cula

si

;

izvorul Teli{a, pe stinga.

Slava, al 3-lea riu si

al

jude^ulut,

jude^ulut, format

va-RusS kil.),

si

al

uda*

Dobroget V.

si

S.

din vaile Sla-

Slava-Cerchez^

(85

avind ca afluen^t valea At-

Hosted by

Google

;

TULCEA (JUDEX) magea, valea

Valea-

Chirisliva,

Ca-

si

Ciucurova, Bas-

uda* satele

Punar, Slava-RusS cheza\ Caugagia

Slava-Cer-

si

se varsa* in

si

lacul Golovifa. Beidaut, (5okil.) la

de

S.

ud5

aceasta,

satele

Testemel, Beidaut, Potur

mamgi

ca

are

;

Ha-

si

afluen^T

vSile

Cail-Dere, Sari-Ghiol, Hagi-Avat si

Ciamurli, se vars& tot in

Casap-Chioi

si

de precedentul,

S.

si

Duimgi,

se varsa* in lacul Sinoe. la

la-

uda

cul Golovita. Sari-Iurt, la S.,

satele Sari-Iurt

uda* satele

Iuan-Cesme, Tarivende si Duimgi si

ca

Casimcea (95 al Dobroget,

lacul Tuzla. al

2-lea

V.

si

a primit

Cogealac,

valea

afluent

ce

dupa*

varsa,

se

riu

S.-V.

kiL),

uda"

prin

trece

lul,

in

sa-

Casimcea, Chiuciuc-

tele Alifaci,

Chioi, Chirislic

Sere-

(Tulcea),

met, Talazul-Mic (Constanta),

si

une-ori

numele s&u de

are

ca

si

de unde

se varsS in lacul Tasaul,

TasSul;

TULCEA (JUDEX)

653

CalugctruluY, Cari-Iol-Dere

mena,

afluen^t

Coaea, Oaia,Porcilor, Piatra-Fe-

mare

mat

In total jude^ul Tulcea are 7 com. urb.: Chilia-Vechie, Sulina,

Ra-

Isaccea, MScin, Babadag,

Ra-

niudia

;

Somova,

Rotunda,

hova,

(eel

N.-V.

lac dulce), la

chel,

N.

Crapina

Popina,

tet,

Piatra CScatS,

Iapsia,

la

Za^hen, Malcoci, Dirnoiul,

;

Moru Ghiol si Dranov, In Delta* avem multe principalele sunt

si

Turcl, Bulgari, Rust, Germani,

Mati^a, Velichi

bina,

Merchet,

-

Rosul

Puiul, Puiulejul,

lejul. 2. Balfile s^rate,

Rosu-

si

ce poarta*

secolul

Intr'adevSr,

lor.

Vlllea

al

bra{

Dun&ret

al

acum

U

este

si

10

Denis -Tepe

rile

orasul

Cr.

a.

in

pe malul unuT

Istropolis, ce era

Beidaut, Lunca-

Teli^a,

vi{a

Casimcea, nu seaca

si

nicl

nutneroase

sunt

BSlpi

;

in

a-

mat bo-

ceasta* privin^a este eel

gat judef, avind cele mat multe si

de

mal man; intinderea 200

1

kil. p. (sau*

Ele se impart dulce

in

1

lor este

20000 hect). balJT cu ap£

cu apa* sarata\

si

cu apa

numite

dulce,

1.

Cele

lacuri

si

girlele,

ce se

intretae

alimen-

altele.

sunt

:

ca o

re-

comunice unele Cele mat insemnate

{ea, fecindu-le

si

sunt forsi

sa*

Picineaga, Turcoaia, Iglifa

Carcaliul,

la

V.

;Jijila,

La^i-

mea, Plosca, Mocanul, Combra,

4 de o

bae^t

kil.

dealu-

dag, MScin, Isaccea

;

Bes-Tepe,

una de

si

Sunt

Tulcea

fete in orasul

scoala* primara* urbana*

74

de

Baba-

in

fete,

Sulina.

si

ortodoxe, 12

biserici

40

biserict catolice,

Dun&rea

ca

a

et

mare

fScut

eT

P r <>

;

prin

aluviu-

se

retraga*

s&

lac

Razelmul,

eel

Dobroget

al

Ro

Namolocilor. Are 68 parohiT or-

todoxe rurale

9 urbane. Budgetul jude^ulut Tulcea pe

pendence

lacheltuelt;

curile Agi-Ghiol, Calica

si

riurile

la

el,

si

1900-901 a fost acesta: Zecimi, 21 5957,65 let

alimentate de

1

bise-

1

una a sectet

rica armeneasrii si

mat

si

luteranS,

1

anabaptists, 7 sinagoge,

miniet, cu insula Popina, cu de-

la veniturt, 187530 Drumurt, 123 100 let;

Baba-

spitalul rural

Taija

let;

Pensii,

Babadag 30176,95

18802,16

la ve-

let,

comunicS cu alt lac mare, Zmeica, cu GolovijaMare, Golovita - Mica*, Sinoe si

§tefanescu). Jud. Tulcea prezinta

Tuzla,

mare

si

hect.), si si

El

Teli^a.

poasa

formind

de

o intindere

900

p.

abundent,

trece

de

bun

cSrut venit a-

al

foarte insem-

si,

milion

V*

de

Itnpftrfirea administrative.

Judeful la

a-

(90000 inconjurata* cu prundurl kil.

stuhurt, producind peste

nat,

de aceste revars&rt sau prin

tate

cu

;

si

cite

Mare,

departe de t&rmul

kil.

anual.

Delta*

Tulcea; 4

scoale primai e urbane de b£e£t

valurile M&ret, astSzt sunt la

Dunare mate de

in

primare rurale

geamii, 8 temple lipovenestt, 4

parjine statulut

revXrsarile eT

in

de

ghiolurt, sunt toate asezate linga* si

rur.,

4466

in

linga*

si

dag, in care se varsa"

o data.

com.

frecuentate in 1899-900 de

scoale de c&tun,

ale ca*ror poale eraii scaldate

nile

Taifa,

cea, 78 scoale primare mixte, 16

com. urb.

retragerea

1899.

in orasul Tul-

scoale

babil

mat multe on; numat

un gimnaziu,

:

mixte

lacuri sunt:

cele

are

copit, 2

prin

fie

locuitort,

Instmcfiunea, CultuL Jude^ul

o rev&rsare anterioara,

apele MaYet. Cele mat insemnate

de

de 123 192

numele de Tezere si ghiolun, sunt formate de apele M2rei, fie prin

piriul

valea Ca-

etc.,

dupa* recensSmintul din

Tatar ul, Fortuna, Gorgova, Ba-

piriul

aceste riurt seaca*

mestecata, compusa* din Romint,

Jigant,

Dere, Valea-Esteret

si

si

mart

Rosul, Pardina,

:

Mah-

Tulcea, 57 com. rur. 120 sate, cu o populate asi

N.-E.

la

Rimnic-Dere, unit cu Sari-Ghiol-

zargic. Vara,

;

1895

Tulcea

m

4

Tulcea, Macin

se imp&rfea in 6 cea, Istrul,

—

imparte de

se

pl^i si

let

:

Babadag,

Sulina. Inainte :

M&cin, Isac-

Babadag, Tulcea

Sulina. (Vezi aceste cuvinte).

si

niturt

si

1

1250

la cheltuelt.

Geologia, (rezumat de d. Gr.

el

de ve-

interes din punctul

dere geologic.

La

E.

este aproape ses

si

si

V.

la

acoperit

de depozitele cuaternare,

care

insa sunt str^bStute de roce

mat

vecht, formind adevSrate insule.

Asa

in

partea de E., numeroase

roce triasice str^bat depozitele cuaternare,

formind

spre

Du-

n5re cele cinct coline (Bes-Tepe, turceste); jar

spre

Mare

prope paralel cu acestea, de coline

triasice

si

a-

lanjul

numite Caira-

mat spre V., la N. de Razim, Dealul-cu-Cununa

cile; si

lacul

Hosted by

Google

;;;

:

TULCEA

(JUDET)

afarS de acestea, mat formeaza' alte cite-

Satul-Rosu

si

triasicul

;

va insule. Triasicul,

in calcarurile triasice,

In schisturile cristaline, carie-

rosii

cu vine albe; ele se ex-

unde se

Tulcea

la

In greziile verzi primare, carierele

pentru fabricarea varuluT

pentru pietre de construcjie,

si

importante cariere.

cum

sunt

cea,

Eschi-Tulcea

a

judefuluT

de

carierele

:

si

Tul-

la

Iglija,

la

de

depozitele cuaternare sunt stra-

DunSre; cele de

la

Cataloi,

bStute de

k

la

Enisala, ce

grezit

roce

primare,

niste

schisturt verzT silicioase

si

de calcarurt jurasice, care

for-

meazS asemena numeroase

in-

si

de

Cirjelari si

se gasesc in centrul judefului

si

spre Mare.

Babadag

la

si

de

strucjiuni

si a-

Unele

reT.

Ghiol

S.-

tacice pentru pietre de construc-

iodul

ting

Duimgi,

de

S.-E. spre N.-N.-V.,

este

la

ocu-

S.-S.-V.

di-

partea

de

tele Iacob, in

de

la

de

la

Macin.

dirijindu-se

si

Cara-Choium DunSre, se

la

pSn3

S.-E.

la

Picineaga

format

din greziile

verzi

schisturile

si

numeroase oxidate de La mijloc si urmind aceeasi direcjiune, gasim masivul pline cu

pirite

de

fier.

cretacic, iar spre

ma

com.

Greci, la

la

la

S.,

Letea

precum

Ca

minerale

roase

si

importante roce

Camena,

tive; asa la tele Consul, sul

si

nume-

la

la Iglicioara,

Nicolijelul,

de cupru

zova, dar sunt neinsemnate.

se afla

Producpunile

pu-

nit

rosu

Minerale

.

alb,

si

mica, calcar,

la

porfir,

silice,

schist

:

Logra-

proprie-

si

balneara

sta^iune

este

abunda

apa

in

statul are

La

sa.

niste saline,

neexploatate inca sistematic.

Are pasuni

Vegetale.

unde

intinse,

turme

de

fertile,

terenuri

ot,

porumb, meiu, textile

orzul

griul,

oginoase,

in,

si

cu seamS

Mai

secara, consti-

si

tue, impreuncl

rapi(£

cinep2,

:

tutun.

fine

destul

cultivate cu griu, orz,

secarS,

in

livezT

si

pasc nenumarate

plante

cu plantele

obiectele de

ole-

export.

Dintre arbori, visinul, zarzarul, marul, parul, prunul, per-

caisul,

dudul se gasesc raspin-

sicul si

prin tot

dift

alunul in

si

jude^ul;

gutuiul,

cornul se gasesc chiar prin padurl

stare salbaticS

dintre

arbustt,

se

vija

cultiva

cu succes, pe linga Tulcea, Macin,

cuarf,

Isaccea

si fier

(viile

dintre metale. Dintre a-

(viile

Sarica)

si

Babadag

Badila).

una din

oligist,

numai calcarul este exploatat, precum si piatra de var

bogafiile

dealungul Dunarei, de

inca exploatate sistematic; se in-

iesi-

La

pegmatite.

Rachel

si

cestea,

la

Cernavoda

tante sunt cele rierei

cariere sunt

des-

sedimentare

;

de

linga

lingS Macin,

la

Sulina

cariere mai impor-

si

Iacob de linga

din

Padurile sunt

tind pe

cele din

Tulcea, dealul

satul Turcoaia.

gate

;

si

acestor cariere a fost (acuta de

seascii

comisiunea dunareana, care in

al

Isaccea,

din

cele

sunt

insa

si

nu

hect. si

pasuni bosi

stufoase,

abundente, DunSrea

Marea, iata cauzele ce fac ca

AfarS de carierele de marmur& si

ele

padurt intinse

bal^t, lacurt

Cea mai mare exploatajiune a

Tulcea

200000

;

Animale. Livezi

Dealul-Ca-

orasul

si

judefuluT

mat insemnate

rocele eruptive.

la

au

la

chise, atit in rocele

coloratS de

precum

lacurT,

la

si

de melafir.

cit si in

din

Greci

Isaccea,

Numeroase

Carbonat

sub

verde (Malachit) se vad

Luncavija gelsim importante masive

de

dealul Cara-

de cupru

iar indicii

At-

la

mun-

V2c2reni g&sim insemnate si

si la

oare-care

fier,

la-

Slava-Rusa\

Dealul-lut-Iacob, la

tun de granit

far-

erup-

ternice lesiturt de porfire; apot la

;

forma

muntele Topta-

la

Atmagea,

Pelit

sunt

de oxizt de

taline arhaice.

de

Cara-Orman

d'alungul

si

sea-

muluTMaret, exists suprafefce intinse acoperite cu dune de nisip.

magea, Lozova

strSbatuta

mat cu

Satul-Noii, la

si la

indicii

sive este

si

la

si

sivul jurasic si al schisturilor cris-

Intreaga masa a acestor ma-

de

S.-E.

a

si

de pe malul Ma-

ty medicamentoase. Astazi Agi-

de

N. de Sulina,

ma-

N.-N.-E.

la

si

sarea, care se

si

lacul Agi-Ghiol,

mun-

la

com. Turcoaia,

In delta Dunaret,

N.-V.,

la

masivul primar,

aria*

:

de granit de

in masivele

pust de masive de roce, de asa in

fine

in

Importantele cariere deschise

pat de adevSrapf muntfsori com-

ferite virste;

si,

Gala^i.

si

extrage din apa Maret

sanlac, deschise in calcarurile cre-

Ha-

de con-

de pavagii din ca-

si

tem considera

Du-

la

de asemenea

Intre produc^iunile minerale pu-

Mare

n3re, in o direcjiune

de

rierele Macinulut, Isaccei, Iglijet,

Cismele, acele de

si

fac

pentru orasele Braila

de

mergind spre

stat

dreptul

exporta^iuni de piatra

Centrul jude^uluT, incepind de si

Se

calce.

acele de la Chiul-Culac

la

catre

avut

a

curilor sarate

Carierele de

la

de taxe

singurS

si

nume

sule.

la

virtutea unuT firman imperial, a fost scutitS

deschidere a carierilor de piatra

orasul Macin.

la

de V.

afl£

In partea

Isaccea,

si

de

rele

frumoase marmure de ornament, ploateaza

dup2 cum am ar&tat, mat avem

deschise,

mat cu

si

seama partea superioar5,procura' si

TULCEA (JUDEJ)

654

animale de tot soiul sa

se ga-

pe mult incercatul pamint

Dobroget.

Hosted by

Google

—

:

TULCEA rjUDET) dupS

Vite,

a din 1901

statisti

422 m3garf; 53240

cat;

36837

bof sibivolt;

4507 porct; 12349

1

capre; 214082

Stupf cu

of.

al-

Ogarif dobrogenf erau cef mal

Orient

in

;

pSsSriie do-

mestice sunt abundente animalele

dintre

;

salbatice, cerbul,

prioara, vulpea, lupul

padurele cele intinse se gaseste

ca-

mistre-

si

mare numSr

se gasesc in

£ul

in

mistre£ul

;

in bal^ile Deltef.

si

—

un insem-

Pestele, care constitue

nat articol de export, este abun-

dent

de cele maf mart

si

in

Mare,

si

girle.

DunSre,

Tulcea

de vin

si

covina;

o

specif,

lacurf

baiji,

ComerciuL Sunt fabricanp

Isaccea

si

de

rachiu

din

de

fabrica

tes-

sapun,

una de luminarl de seu

cea pe bra£ul Sulina, de

acum

ales

data, la Isaccea

si

unde

santiere,

Tulcea, erau construiau

se

mai

cea

cind

braful Sulina

cursul sau prin

amenajat comi-

lucrSrile

europene;

siunef

mai

prescurtat

s'a

i

tot

si

scurtS,

s'a

si

Su-

la

lina-Tulcea-Isaccea-Maxin,

girlele

si

la-

cipiilor

pot

militare

pune

mez

tarea lor ar da

indus

nastere

metalurgice, care ar ridica

mult comerciul jude£uluf.

Comerciul

maf prospere;

este din cele

aceasta

privin{3

alaturi cu

stS

mai comerciale jude£e, Co

cele

vurluiu (Gala^i) le

in

intrece

intraMle

si

si

BrSila,

ceea-ce

in

Mare, va-

o colec^tune de monumente din

poarelor

de comerciu.

strSine

Cele mai insemnate drumurf pe uscat sunt:

1.

Calea

nationals

TulceaBabadag- Constanta judejene

§oselele

Isaccea-Macin

;

Tulcea-Mah-

b)

Babadag-Jurilovca;

tul-Nou Ostrov

;

d)

;

Macin-Sa-

e)

Drumurile

3.

-

2.

Tulcea-

a)

:

Babadag-Macin

c)

;

;

comunale, care unesc comunele si

Monumente isiorice.

In aceasta

privintS, iata ce zice d
de Archeologie

si

de

«Cu anexiunea Dobro

litere»:

Dobrogea, cu

cu

care se ocupS,

archeologia,

numismatica

epigrafia,

grafia antica.

noscuta mat

de

«Ripa

intiiii

romanS cusub numele

Thracia*,

Domi-

de «Scytia» sub Dioclevor putea face profunde

tian, se

cercetarf, c£cf ea

pSstreazS

de orase, de

de

sate,

du-le insS inferior in ce priveste

dium, de lagare fortificate

transac^iunile

alte

\w\

Tulcea

care Sulina

comerciale. Jude-

are si

porturf,

Tulcea sunt

ritoare, Isaccea

neinsemnate,

5

si

din inflo-

MScinul, inc5

Chilia-Vechie, cS-

zut5 din inflorirea de odinioara.

Sulina

gure

si

Tulcea fac aproape

transac^iunile

sin-

comerciale

C&ile de

comunicafie.

de apa sunt Dunarea,

CSile

girlele

si

Marea. Acestea servesc comer-

ra-

sta-

si

de

urme, care atesta prezenfa

Grecilor

si

a Romanilor. Explo-

rarea ef in fie-care punct, iden-

minelor actuate prin mij-

tificarea

locirea

numelor lasate de

scriitorl,

verificarea

anticif

distan^elor

prin ajutorul vechilor itinerarif, restabilirea

punerea

ale jude£uluf.

de

apof

sub

«Moesia, inferior*, tian, si

ma^e

geo-

si

Dobrogea, faxind

portante orase pontice, mis, Kallatis, Istros polis,

recom-

topografief,

istorief celor

precum

si

inscripfiunf, sarco-

fage, bas-reliefurf,

statue,

ments architectonice, si

altele,

c5$f

sunt

frag-

sculpturf

care se urea

maf

si

un an,

intr'un spa^iu de

la 300 bude jum&tate

mult

grece

inscriptif

latine.

si

Aceste monumente au fost g£-

maf toate

site

SSp&turile

la

invajajf francezf,

gurul

fost con-

aii

si

mult succes, de

nostru

sin-

To-

epigrafist, d-1

dind

cilescu,

Constanta. »

inceput de niste

s'aii

tinuate cu

satele intre ele.

pe care

flin-

an-

lipovenf; cele de pe

priveste

vaselor,

esirile

for-

tichitStf,

parte din provincia

Tulcea

jude^uluf

putut s£

pescarilor

ma-

un

ivealS

la

foarte bogat, relativ la

terial

is-

toria nouluf oras. SSpSturile s'aii

chia

trief

in

muzeul national de

facut la Iglija

exploa-

Am

puternic. in

cu totul nou oamenilor de stiin^i

minerale,

inain-

romane

— este o lucrare ce se im-

gef Rominief s'a deschis un cimp

gismente

— sentinels

tat2 a civilisajiunef

Orient,

a

intelectuale

si

unef provincif,

se reparau vase pentru Turcia.

in

in

servi istorief desvoltSrif po-

litice,

Dealurile judejuluf fund bogate

si

romane,

coloniilor

si

finemgrijireamonumentelor, care

numaf

curile servesc

de

si

cearS, vre-o cite-va caserif. Alta

si

cea mai umblata cale este

;

mudia

Industria §i in

ciuluf jude^uluf cu natiunile stra%

ine

de-odat2

bine sunt 5690.

renumip

TULCEA (JUDEf)

655

1857— 1858

Troesmis),

(ve-

Constanta

la

(Tomi), AdamKlissi (Tropaeum Trajani). ^ul

In

ce

priveste

Tulcea, ca r3m5si^e

jude-

a

tim-

mu-

purilor trecute, sunt: ruinele

nicipiuluf Troesmis, resedin^a le-

giunilor III

si

VIII macedonicS;

r3masij;ele unuf

zid

cu

paralel

vechiul curs al Dun&ref,

pe lingS Babadag; un apeduct pe lingS

acest zid

vSd

la

colijelul se

ruinele

ale cSruf

si

Armutlia

si

crede a

oras

Tra-

Trianopolis;

sail

se Ni-

;

asezat pe

fi

infloritoruluf

janopolis

ruine

Enisala

M2A-

cinul e considerat ca vechia

rubium sau Axiopolis

;

cStunul

dup5 ruisale, un lagar militar nele roman maf mare de cit eel delalgli^a. Rachel, pare a

fi

fost,

AfarS de ruinele de

la

Isaccea

maf im-

siBes-Tepe, care atestSdominatia

ca To-

romana* in aceste locurf, se maf

sau

Istro-

aceea a muni-

gasesc intre stirea

Nicolifc elul si

Cilicul,

ruine

Hosted by

de

ManSfintinf

Google

;

TULCEA

TULCEA

si

romane,

apeducte

pamint

siune, ce

serveaii

p^strarea

la

Tot

cerealelor.

vinuluf sail a

marginea

de

vase

de 4 m. ca dimen-

ars,

Nicoli^elul

satului

la

s'a

un templu pSgin roman,

care

acum

a sa-

sele jude^ene

conjin

si

Intinderea

de 1600

la S.

N.

si

forma sa e poligo-

;

moneromane si bi-

delor vechi grece,

precum

zantine,

a ruinelor care

si

acoperS Dobrogea,

probe

sunt

ca aceasta* provincie era mat po-

mat

pulate

si

astazt.

Ruinele de

de

infloritoare

cit

de ape-

zidirt,

o amin-

ducte, lagare, sunt ca

depaYtat£ a vechet

tire

105000 Dunare

Mutyimea

regulata.

nala"

inflorir!

sau 160000

hect, din care 5000 hect. ocu-

p2mint bun,

ferestte

plSst este

pa'trapf

kil.

de

2

cantitSji

de

hect., acoperit

Populafia

sa

amestecata* chiar din

jude^ul

tot

Dobrogea

mat

cea

este

din

balpf,

neproductive.

locurt

si

de

restul,

si

intreaga'

si

ele-

;

N. cu

la

desparte prin DunSre

Babadag;

pi.

lina

s?u

douS regiuni:

cu

la S.,

;

cu

E.,

la

V. cu

la

si

Relieful

6

Su-

pi.

cu Basarabia, de care se

si

Su-

pi.

pi.

Isaccea.

se

imparte

sesul, ce

cuprinde

din suprafa^a plaset, in par-

/8

tea de

N.

Dunare,

E.,

si

intretSiat

de

bSlp,

in

girlele ei,

buna parte acoperit cu ce

Dealurile,

tins.

si

stuf in-

cuprind

ocupS E.

2 j$

din intinderea ei

si

centrul pl^siT,

din caie prin-

si

cipalele sunt dealurile

cu semSnaturt In partea

Sulina, Sf. Piraiele

:

Ghiol, pe

ret;

sunt si

si

ale sale

:

Chilia,

mint,

Rust,

Ro-

suflete,

Turct

Bulgart,

si

German!, Evret,

Tatar!, Greet,

urbana, resedinfa

DunSre;

Agi-Ghiol

Sabangia,

si

Bes-Tepe

cu catunele

V.

Cataloi

;

Eni-Chioi,

si

Telija

piriul

Malcoci

linga DunaYe

Moru

-

brafele

Duna-

principalele sunt:

Zaghen,

Rosul, Roscule£ul, Malcoci, For-

si

Pirlita,

;

pe malul

placet,

de

drept

de N. a al Du-

numit bra^ul Tulcea,

nare!,

pi.

a carut capi-

partea

in

si

si

partea

in

districtulut,

tals este

cat.

c3t.

Dun&v&ful-d.-s.

Dun5v^ul-d.-j.,

la

si

de Du-

E.

nare; Sari-Chioi, la S.-E., pe cul

Razelm

Sari-Ghiol

;

si

Calica,

Nasuf, cu cat. raibil* si

lacul

la-

Sari-Ghiol, cu c5t. la

Sari-

;

Ca-

Sari-Nasut,

Bei-Bugeac,

la

nu

S.,

Razelm

departcr de lacul

S., linga

Razelm; Satul-Nou, cu ca

tunele Ceata-Chioi, Pardina, Pat-

lageanca

si

Satul-Nou,

Babadag;

;

la

in plasa

N.,

Zebil, la S.

orasul

avem

doua comune urbane

comune

rurale,

pe

Tulcea

capitala jiide{ulut. In total

11

de

la

ramifica-

si

Sulina,

amfiteatru,

formal

in

poalele dea-

la

Tulcea

lurilor

Dealul-Mare.

si

cu vaporul de la Gala£i spre

Sulina.

de

Dupa

la Ciatal

Tulcea,

apare orasul, cu ca-

ty!

cu geamiile, cupolele bisericilor lipovenestt

si

ortodoxe, ce

cu nenuma-

verde a dealurilor,

mort de

ratele sale

Se margineste

vint.

N. cu com.

la

cu com. Cisla; comunele Cataloi si Eni-Chioi; la E., cu com. Mal-

Satul-Nou; la

la V.,

cu

S.,

coci.

Comuna dealurilor

apar£ine

regiune!

si

regiunet

si

sesulut

de N. aparjine

partea

sesulut

br&zdat de DunSre, girle curt, iar

cea de

S.,

si

la-

regiunet dea-

lurilor.

ap3

de

Cursurile

(Brajul Tulcea)

muna pe (sau 13

o lungime

kil.)

de

la

orasulut. la

la E.

Dunarea uda co-

de 8 mile

mila 46

pe malu-t drept se Ghiol,

:

N.,

la

nariile

sunt:

stra-

lucesc in departare, iar pe muchia

si

comunica^ie

in canalul

intri

sele-t vapsite si coperisurile albe,

Agi-Ghiol,

de

ce scapt de cotul si

ce cuprind

21 sate. Caile

vit

seamS cind

mat cu

pitorestt,

mijloc,

la

Moru-Ghiol, cu

Ghiol,

pe

S.-V.,

la

Malcoci, cu

;

Prislova,

si

pe brajul Chilia

intre

S.,

Cataloi, cu c&tunele

lacul

situate

la

departe de Dunare;

N., nu

la

uda\

si

cat.

linga lacul Agi-Ghiol; Bes-Tepe,

Agi-

numeroase

placet, la E.,

Agi-Ghiol, cu

o

o str^bat. Bai-

N. a

urb., in jud.

asezata

Tulcea,

Aspectul sSu este din cele ma!

etc.

si

S.,

Tulcea, com.

brafulut

V.

la

si

satele intre ele.

brajulut Chilia

Gheorghe, Teli$a la

p&sunt bogate.

de N., Dun&rea, cu

cele trei bra£e

linga*

(^42

Cairacile, toate acoperite

si

lie

Tulci, Ca-

Orta-Bair, Bes-Tepe

taloi,

m.),

:

si

si

unesc comunele

ce

vecinale

ne-

rea

Cisla, la in

apoi

drumurt comunale

rea

pe

Se m&rgineste lina

partea de N.

in

Tulcea.

Tulcea-Mahmudia

mat mult de 40000

Comunele care compun aceasta sunt: Mahmudia, comuna

plastt,

numiirate

so-

;

jumatate distanja intre ramifica-

plasa"

a jud.

Tulcea-Isaccea-Macin

predominant sunt insa Rominit. Sunt 5600 familit, cu mentul

de odinioara.

Tulcea,

natio-

50000

com.,

vetrele

soseaua

;

Tulcea-Agi-Ghiol;

si

acesteT

pate

m., cu

soseaua nationals Tulcea-Baba-

dag-Constan^a

produc stuf

hect.

1

sale,

insemnate de peste.

pe jumState ingropat

groase de

Iezerul

nals

pSmint, mic, dar are zidurile

tului; este in

de biserica

serva*

N.;

la

dependence

cu

si

Dranov, Calica, Agi-Ghiol, care

descoperit pe la 1820, de niste vinalort,

Gorgova,

tuna,

Razelm

afla*

— 54; grSdi-

Valea TSusan-

V.; Valea-Tulcet sau la S.,

Comuna

Hosted by

si

Valea-Mare,

are sase bStyt, cu

Google

;

:

TULCEA intindere totala de

ambele

400 hect. din care cea mal fnsemsi nata* este Zughenul, la E. de

bisericelor lor,

oras (120 hect.).

corpul geamit.

Tulcea E.

mat

;

divide

se

galben

culort,

doua

in

V.

la

rosu

la

chiar

si

si

ba

inainte,

cunosc numat sub

azt, locuitorit

numele de mahalale, imp^irile acestea

avem

;

Mahalaua-T2tS-

:

scoala* greaca*,

ovreestt,

1889

cea Bulg5reasc3,

la

V.

lorl;

cea LipoveneascS, tot

V.

E.

si

cea Nemfeasca*

;

de rosu),

loarea

iasc3, la

si

ambele cu~

E., intinztndu-se din

Ovre-

cea

si

la

(in cu-

V. ames-

foarte

18880

scolt

turceascX in

S'a infiinjat

eT gimnaziul lor.

si

intrat

—

Tulcea 256 vase

in

Mare cu 17627 Exportul

fost

30000 tone, in valoare de 4992726 articole de export mat in-

semnate sunt Rusia

in

in

cereale

:

Turcia

turl in

Rusia

Olanda

peste

Austria,

si

si

Rominia, cereale

si

gnu

Italia,

si

brinze-

si

Anglia, linuri

si

Gre-

in

Nempf, Rust, Evret,

Rominia.

totals a

este

250

de 18000

hect.,

gradinile

din care

si

restul a-

parjine statului.

Sf.

Nicolae, ziditS de

4200

corn, cu

lei

anual), cu

fi-

Co-

lialde Buna-Vestire (elenS)

si

morovca

(rusa),

sail

Buna-Vestire

apoi bisericile minS),

Sf.

Impact

Schimbarea

la

fa$a*

1

biserica a 1

lipovenilor cu

1

1

bi-

luterana, o casS

a Anabaptistilor,

1

venesc de calug&rife rica*

venituri

lei la

cheltueli

492983

si

Drumurl, 64000

;

C&ile de cotnunicafie : §oseaua

Tulcea-Babadag-Con-

na^ionala

stanja, soselele judejene ce la

due

si Mahcomunale ce

Isaccea-MScin, Cataloi

mudia, drumurile

lele

Chilia

la

c3t

-

Vechie,

Sulina,

n£rea, soseaua nationals

si

IstoricuL

pSna

la

inceput

si

1834, orasul Tulcea a

la

fost asezat

mat

la

V. de

mixte;

1828

si

ca

acum

in

urma*

la

1877.

Tulcea,

deal, jud. Tulcea, in par-

tea N. a

pi.

Tulcea

a orasulut Tulcea

tea

n3rea

scoala

rusS,

1

com. Agi-Ghiol

se deschide

;

din Dealul-Mare, de ;

o direcfie de

in

poalele

Tulcea se mdreapta' spre

virfulut S.,

la

la

S.-E.; trece prin satul

N.-V. spre

Agi-Ghiol

se deschide in lacul Agi-Ghiol

pe valet merge drumul comu nal Tulcea-Agi-Ghiol.

Tulchia-Mare,

insula*,

Du«

pe

n£re, in dreptul satulut Tonea,

pi Borcea, jud. Ialomija. 4

Tulchia-Mica, insula pe DunSre, ,

Tulchia-Mare

spre E. de

in

si

dreptul orasulut Ostrov, din jud.

Constanta.

Tulchia-Vechie,

Du-

insula, pe

cu

sat,

25

jud.

familit,

Topologul, com.

rur.

Giurgiuveni-Va'ta'sesti. (V. a.

n.).

Arges,

pi.

Tule§ti,

sat, in jud. si pi.

Tutova,

spre N.-V. de orasul Birlad, pe piriul

cu acelas nume, compusa' Tule^ti-Boerestt

:

•

si

Tulesti-Raz^st. Are o populate

verdeajci; se ridica*

1

a

din 2 p2r£t

4 scoale primare urbane de bSeJI si 4 de fete; 2 scoale bulgSrestt (1 de bae|;t si 1 de fete) in curbisericet,

si

in

Tulcea

eel actual,

la

Are ( 1 899900)

Tulcea,

jud.

vale,

partea central^ a pl3sit

Tulei,

De

nute de comunit3{ile respective. Instrucfiunea.

Tulcea,

so-

selele judejene.

bise-

2 scoale primare rurale

acoperit cu pSsunt.

n2re, spre V. de Tulchia-Mare.

o

intreji-

E

Se mat nurpeste si Insula-Vechie.

lipo-

si

de rangul dominind orasul Tulcea.

etc.; principa-

schit

armeneascS, toate

Dealulut-

al

de comerciu sunt Du-

pe dealul Tulcea. La 1854 a suferit o naValire a Turcilor, ca

de rugaciune a NSmolecilor, alta

urbane Tulcea,

punctul culminant

pe 1900

fost

acesta: Budgetul ordinar,

Agi-Ghiol, Zebil,

in

si

la veniturt si cheltuelt.

let

popa*,

a lipovenilor fara popa, 1

— 901

497100

(bi-

geamie, 3 sinagoge,

sericS catolica',

in

due

ghe (bulgSreasca). Mai avem Tulcea

893 a fost de 4000 valoare de 2640000 let. 1

(ro-

Gheor-

serica rus&), biserica Sf.

Tulcea

pi.

si

cea S. a com.

si

Budgetul com. a

lo-

un cor intrefinut de

cuitori (are

tone

lei la

Biserici: Catedrala romina\ cu

hramul

in

Importul in

si

3500 hect.

orasulut;

aparfin locuitorilor

secara*

cia,

comunet

de casele

hect. ocupate

partea

deal, in

leT;

in

Intinderea

Tulcea, virf de

al 2-lea,

linurt in Grecia, comestibile

etc.

fortaYefe

de

(1899), RominT, Turct, Bulgart,

locuitori

unet

a 3 forturt.

punct trigonometric

1893 a

si

sunt

;

si

Mare. Are o inSlJime de 204 m.,

Austria, grid

tecata*

turcestt

de

tone.

in

;

vechet Tulce, a

central^ a jud.

Comerciul orasulut Tulcea este 94 au

destul de activ. In 1893

Isaccea pe virful lut sunt ruinele

la

un gimnaziu romin. Bul-

?i

icre in

Populafia este

curdle

in

mat multe

scoala*

1

garit au

reascS, la V.; cea Turceasc5, tot la V.;

TULEfTI

657

;

si

N.-V.

e acoperit cu

pSn&

la

47

m., dominind orasul Tulcea, Dusi

drumul judejean Tulcea-

de 260

locuitort.

com. cu

cat.:

FormeazS o

Popesti, BSbufa,

Seimeni, Ciuperca, RSdeni

si

Vin-

derei.

Se

cultiva*

viea pe o suprafafa

de 17 hect.

66700. Marele IHcfionar Qtograflc. Vol. F.

83

Hosted by

Google

:

;;

TULN1CI

Tulnici, com.

rur., in jud. Putna,

pe partea formats de dealurile de pe malul drept al PutneT, la 34 kil de subprefecsituate

tura pl^ei

61

$i la

E

judejului.

de capitala

kil.

udatS de

Putna

riul

Lep^a,

Steiul,

ruluT,

Mociarul,

Lep^ule^ul, Lorinca $i Curm&tura.

Se compune din Lep^a $i Tulnici, cu

c&tunele

o popu-

Arhangheli,

Sf. $i

2 cintare^i

lu!-

Manolachi,

nele

Pe

coada

la

de lemn

4

$i

rnori

30 plugun de apa.

$coale.

5

incepind

Brate^uluT,

trece

Asemenea pe

Valul-luT-Traian.

parte din teritoriul sau se intind Gala^i

fortificajiile

seaua

:

preot

1

com.,

teritoriul

hramul

Locuitorii poseda

Finti-

N&moloasa-

-

cAceasta" sflnta*

ur-

aflS

1867, Martie

mat mul^t

bi-

Gheorghe

prSzuu-

se

care

Voevozt

S-^if

$i

in vre-

nostru Carol

In&l^atului

RadovicY,

Ion

cheltuelile, cu

cu toate

5,

fra^f ajutorY,

mea prea torf:

dumnezeiasca*

?i

care s'a zidit din temelie in leatul

serica",

Cti-

1.

Nicola

Poiana,

C,

Peirovici, Preotul Ion, loan M&l&inul, B.

MucicS,

Mladew, Opri^

G.

Mucica

$i

Iancu MucicK.

In com. sunt 4 circiumi.

Movile: Movila-luT-Stamat,Ma-

Prin mijlocul satuluT trece $0-

jude^eanS

Falciu

asupra u$eT se

cet de

matoarea inscripfie:

e$te Sf.

Foc^ani.

Voevozi.

cu

2 cintSre^i;

$i

late de 939 suflete. Are o bisericS parohiala, cu S-JiT

Vinatori,

Cismelele,

§i

paroh de

;

preot paroh

1

Odaia-lui-Mano-

?i

formats din cStunele Odaia-

lachi,

de piraele Gre§ul, Valea-Ma-

$i

TUNARI

658

Gala^i-Birlad-

calea

$i

Gala^i-

ferata

doua movile: In^iMagura Tr^sniteT, Ma-

gura-cu-NiJa, ratele,

-

gura-lui-Popara, Magura-Ho£uluT,

Birlad.

Grindul-cu-BanT, care este plan-

Tulnici, cdtun, Putna,

Vrancea, jud.

pi.

situat

poalele

la

amfi-

de dealurile ce

teatrului format

se intind pe malul drept al riu-

Tuluce§ti, sat $i re^edinfa com. cu acela? nume, pi. Siretul, jud. Covurluiu, cu 850 suflete, o serica

2

$i

Are

parohiala, cu

biserica

1

hramul

S-Jil

VoevozT.

hect,

Covur-

jud.

Ia$i,

com. Tuluce^ti,

luiu,

de

statului,

fosta a manSstirei

Ceta^uia din

Tulnici, schit de c&lug&ri, jud.

Tuna-Orman, Siretul, la

luiu, pi.

de Ga-

kil.

pe malul PrutuluT, a§ezat&

laji,

coada

la

14

gined

$i

com.

$i

V. cu

la

lei

-

de

la

S.-E. spre

malului drept

Indepen-

gerile tezerurilor Oltina

al

Dunarii, intre scur-

leanul, brazdind partea

placet

$i

intr'o

$i

Mir-

de N. a

a comunelor. Are o

inal-

§i

Movi-

o populate

vitelor

se

2 bisericT

Sf.

$i

:

urc&

in

in

Tunari, com.

Odaia-luY-Mano-

DupS

in-

tocmirea sinodalS din 1888, com. Tuluce^ti formeaza'

de Craiova

kil.

douS parohi! numal din

la

$i

14 de re?edin£a placet, Calafat.

Piscul, la

iana,

§i

V.

la S.,

la

E. cu com.

com. Po

N., cu

$i

ricS,

;

o $coalS mixta

fondat&de

;

o

balta Frumosul.

de 73 V2 hect., mobile lo-

gasesc toate pe

dou3

Cai:

cai

comunala

^i

cea vecinala.

Tunari, rur.

Dimbovi^a, situat

pi.

Bucure«rti,

tos, din

jud. Ilfov,

N.

la

pe malul drept

La

Pasarea.

iei

com.

sat, facind parte din

Tunari-Dimieni,

de

al va-

N., locul e bal-

cauzS ca

e prea

mult

aplecat spre valea Pasarea.

cu hramul

re^edinja comunalS, cu catedrala

VoevozT. Pe frontispiciul

o populate

cu

hect.,

de

13 17 hect.

Are S.

mul

$i

$i

una cu hramul

cea-1'altci

cu

hra-

Invierea-lui-Lazar, deservite

de 2 1

2 biserici,

Nicolae

preopf

;

o ?coal5

mixta*

hele^teu; o marina de treerat.

Vite: 494 vite

su-

man

cornute

921 vite mici.

bise-

locuitori, la 1868,

Gheorghe

Tuluce^ti, alcStuitS

Sf.

;

cuitorilor.

cu com. Desa.

Are o populate de 1037 flete

$i

Viile, in intindere

Dolj, pi. Cimpul, situata pe loc

80

S.

la

Se intinde pe o suprafa£a de

rur. si sat, in jud.

Se invecine^te

in Tuluce^ti, Sf.

Gheorghe.

lacul Catranul

3484

$es, la

3499 capete.

Arhangheli, lachi,

-

suflete.

NumSrul total la

Are

Slobozia

Vin&tori, cu

Lacul-Cailor, tot

Balta-Gogonea^a, Balta-SanduluT,

time de 105 m.

Ci^melele, Fintinele, Odaia-

de 2976

balta

te-

Oltina.

E.,

dobrogean

:

Manolachi,

pendinte de com. Poiana

Cale-Ur-

dealul

teritoriul

Slobozia-Conachi.

pe

$i

gina, se intinde spre

N.-V., dealungul

formats din 7 catune Tuluce^ti (re$edin{a), Costache-Ne-

lui

Se desface din direc^ie generala

E

gri,

com. Beilicul

ritoriul

lacul Brate^ul, la S.

§ivi{a, la

File^ti, Brani^tea, $i

deal, in jud. Con-

stanta, pi. Silistra-NouS,

E.

N. cu

la

cu Gala^i

dent

Se mar-

lacului Brate^ul.

cu balta

cSrieT,

se

rur., jud. Covur-

-

Grindul-cu-Gutui{a.

BalfT: Balta-Pope^ti, la S. com.,

pi. Siretul.

Putna, pe malul Lep^eT.

Tuluce§ti, com.

Magura Vaca-

salcimi, §>i

se scurge spre V., in apa Pur-

Tuluce§ti, mosie a 1778

reaua

bi-

^coli.

Putna.

lu*

cu

tat

$i

S

JiT

biseri-

Tunari,

sat,

com.

rur. Gane^tl, pi.

Mijlocul, jud. Vilcea, cu o

po-

pulate de 181 locuitori.

Hosted by

Google

TUNARI

Tunari

Zgaidaracul,

sau

pendinte de com.

cdfun,

Tirnava-d.-j.,

com-

Cilnistea, jud. Vlasca,

pi.

TURBATI

659

pus din 97

insurant.

locuitort,

ca^'a in catun se face prin dru-

murt ordinare

comunala care

in jurul Bucurestilor.

leaga la N. cu

il

Cioiana curge prin mij-

locul com.,

de

N.

la

din dealurile ce separSjud. Ro-

man de

Neamju

jud.

N.-V.

la

S.-E.

la

;

curge de

La

S.-E. de

satul Galbeni iese din jud. Ro-

catun de resedin{a\

Cre^esti, Piriul

Tunari,/
sosea

printr'o

si

man

si

trece in jud. Bacau, apot

se varsa, la N.-E. de satul Sir-

la S.-V.

besti,in riul Siretul,de a dreapta,

Tunari-Dimieni, com. jud. Ilfov,

pi.

in

rur.,

Dimbovi^a, situata

N. de Bucuresti, linga Valea-

la

Pasarea, la

1

8

de 1638

locuitort

Dimieni)

o

;

aburt,

treerat;

helestae.

2

si

57 cu

de

cornute,

si

179 plu43 cu cat;

a

de

Tutova,

sat, in jud.

par^T:

E

set.

Bogdana, compus din

Tunsesti-d.-j.

si

2

Tunsesti-

sat, in jud.

N.-V.,

spre

situata

la

confluenfa piriulut Valea-Alba cu

al

Moldova

acestut

si

pe malul drept

si

1

ies

lut

mat

din

albie

Turbata, poiand,

Tutova,

pddure,

com. Bog-

Simila,

pi.

in jud.

Se lucreazS lemnarie ordinary

com.

tre

Dolhesti

pe aci trecea

zice ca

danija, proprktatea statulut.

Tun§i,

catun, al com. ficleni,

Gorj, situat pe valea

JiuluT, jud.

Cioiana.

ceava cu

Iasi.

Turbatul, ctitun, pendinte de com Marginea,

Balanoaia,

Vlasca, situat pe domeniul Giur-

Se face iarmaroc Budgetul com. e

giu.

teritoriul

la

24 Iunie.

92

com., linga satul

primind 370 hect., 1882 s'au improprietarit

prin sosea.

com.

sat, in partea

MalSesti,

pi.

Turba^i, com.

rur., in jud. Gorj,

plaiul Novaci, la S.

de S.-V.

dealulut Turbajilor

valea piriulut Sanatoarea.

pi-

E ba^i,

pe valea

prafafa de 573 hect., cu o populate de 60 familit, sau 303 suflete. Are o bisericS, deservita 1

preot

si

2 dascalt.

milit,

sau

1

70 suflete

reparata in 1886

;

fa-

o biserica

deservita de

si

si

resedin^a

cu acelas nume, jud. Roman,

Moldova. V. Tupilaji, com.

pi.

rur.

67 plugun, 37 care cu bot; 128 vite mart cornute, 185 01, 126 capre, 6 si

1000

:

rimatort.

Comuni-

piriu, ce curge prin

Siretul-d.-j.,

sau 1002 suflete

na

si

Galbeni, jud.

Roman.

voreste la V. de satul

Tur-

:

Buzesti.

224

hect.,

familit,

o scoala,

in-

1888; 2 biserict, de-

de 2 preojt

64 care cu bot; cornute,

E rea

si

2 cintare^t.

cat,

11 53 vite

221

mart

ot,

74 94 471 rimatort; 62 stupt, udata de piraiele Sanatoa-

si

1

si

Scurta.

Comunicajia in aceasta com.

Iz-

f ufcani,

;

pe

Locuitorit poseda*. 32 plugurt.

pi.

com. Brosteni, Bah-

parte

Are o suprafaja de 2000

capre

Turbata,

si

cu o populate de

com.

preotul din cat. Cre^esti. Locuitorii poseda

resedinja,

servite

Tupila^i, sat

si

formata din 2 catune

fiinjata la

Are o suprafa^a cam de 800 hect, cu o populate de 48

com. Drape culmea

Mijlocul,

cu acela? nume, pe o su-

jud. Falciu, asezat

146 hect.

Are o bisericS vechie.

soseaua

jude^eana Piatra-Iasi. Este legata

Roman

jud.

s'au improprietarit aci

insurant, primid

25

pod de lemn

pi.

locuitort,

iar la

statator, peste care trece

cu orasul

La 1864

yeniturt

la

iar la cheltuelt,

Tupila^i, este un

de

slea-

hul (drumul mare) ce lega Su-

Sunt 506 vite mart cornute.

riulut

pi.

in-

Tatarusi.

si

mobile de lux.

Pe

a

Suceava,

in jud.

padurea cu acelas nume,

in

o scoala mixta.

catolica;

Tupila^i, si

varsa

se

si

goesti, situata parte

Tunse^ti, mo§ie

intins,

tot-d'a-

in

peste cimp.

Se

d.-s.

cat

curge printr'un ses care cauzft

una, in timpurile ploioase, apele

riu.

Are o populate de 1144 locuitort; 3 biserict: 2 ortodoxe

pi.

pe dreapta

si

Moldova, spre N.-V. de orasul Roman, la 31 kil. de el si la 32 kil. de resedin^a plapi.

de 3394,56 let, de 3094 let.

satul Bogdani^a,

piriuluT

Roman,

com.

com. Bogdani^a, spre V.

Siniila,

dupa ce primesteinsine pe stinga piraiele Bahna si Galbeni. Acest piriu

Tupila^i, com. rur.

statu

Tunari.

Tunse^ti,

Dorna,

si

din

si

Dolj, pi. Cimpul,

jud.

comunele

jud. Suceava.

136 cu boi

cSru^e:

cat.

Tunari-Pope§ti, mo§ie luT,

Brosteni, §arul-Dornet

riul

poseda:

136 cu bot

193 care si

o

;

iepe.

si

Locuitorit :

la

1

masin!

2

man

Vite: 433 vite

185 cat

si

mixta

scoala

moara cu

guri

Tu-

:

371 case;

si

Tunari

biserict (2 la

3

satele

Dimieni, cu o populate

si

intre

de Bucuresti.

Kil.

Se compune din nari

Tunzaria, munte,

se

face prin drumurl

Hosted by

ordinare.

Google

:

;

TURBA-J1

Dealuri mat insemnate sunt

§oava

Curaturile,

:

TURBUREA DE-SUS

660

in

com.

la

si

Dea-

Seleus.

Curudgea, Dulgherul, Cartal-

E

acoperit cu verdeaja.

Turba^i, catun si resedinfa com. cu acelast nume, situat pe culNovaci. suprafa{5 de 1400 hect.,

134

familit,

552 suflete o scoala, infiin1888; o biserica', deser-

Gorj,

Gilortul, in

partea de

S. a

pi.

plSset

E

de

vita

preot

1

si

compusa din catunele Tur

Are o

Ilfov,

Zna-

pi.

4

govul, com. rur. LipiaBojdani, situat la

N. de Gruiul, pe malul Ialomi^a

riului

al

partea de N.

a

in

si

Znago-

ballet

267

hect.,

familiT,

Aci a

duse

fost

m5n5stire de

fost

Dup5

lugSrn;e.

scoala,

1

f

man^stirea

la

r2minind

un

AstS-zi

Are o

bisericl,

gurt,

5

caT,

si

Este situata

149 care

man

si

315

si

comuna

partea de

in

la V., facind pe

Calului, Valea-Caluselulut, care,

impreunindu-se, se varsa in Gi-

mart

de

e

lort si Valea-StinceT.

Comunicajia

sat,

jud. Tulcea, situat in partea de Istrulut

Casimcea,

la

a com. rur.

si

poalele de N. ale

dealuluT Turbencea, aproape de piriul

Casimcea

;

ca

Saxancula, de pe

si

satul

malul

opus,

a fost distrus de un incendiu s'au

locuitorii

asezat

in

si

a Mar-

girld.

cure{i,

Podgoria,

pi.

hova, curge de tre dealurile

pSna

la

Izvoreste din

intra in

la

N.

Nucetul

localitatea

com. Pa-

jud.

Pra-

la S., prin-

si

VrSnesti,

numita «Cru-

Brac&ci», unde

uneste

se

N5naul, Valea-Turburei, Valea-

in

calea

prin

Jiul-Spahii-Dolj,

se

fe-

rata Filiasi-T.-Jiul, avind ca stable

mai apropiata*

prin

soseaua

stasia Gilortul,

com.

Turburea-de-Jos, din£a

si

si

lortului

1

situat

la

si

cu 140

sat,

jud.

Arges,

satul

rur.

Corbeni

pi. (v.

Gi-

pe ses

gura Vait-Calulut.

scoalcl,

suflete

1837;

la

infiin^ata'

;

1

biserica de lemn, facuta' la anul

drumuri

1885.

locuitori

90 care cu boi, 4 caruje cu cat, 500 vite mart cornute, 14 cat, 600 ot, 90 capre si 195 rima*-

Locuitorii poseda

si

pi.

coasts, pe malul sting al Gi-

Are o populate de 900

ordinare.

Turburea,

Gorj,

jud.

rese-

cfttun,

Turburea,

com.

lortul,

comuna*

face prin soseaua jude^iana T.-

pi.

Turburea,

cu Sara^elul.

vitelor

si

tologulut.

inundajiiie lor. Aceste pirae sunt

Turbencea, ruinele unulfost V. a

Turburea, Baza

:

cea

alte pirae care

V.,

celor micT de 417.

al

apa Gilortului,

de

Dobricea

piriul

timpuri ploiase stricaciunt prin

scoala mixta.

245

v2ile

comunet,

in centrul

udata de

com. Vitioara,

Deosebit care uda*

;

cornute.

132 capre

01,

plu-

91

cSru^e cu caT,

976

o bisericS, pe un deal.

cu 2 preojT

si

Olte-

pi.

Are o populate de 327

locuitori

poseda:

facind parte

din com. rur. Baesti,

la

cu boT, 748 vite

24

Turburea, mahala,

biserica

locuitori;

piriulut

de 500 hect, cu o populafiune de 107 familit sau 422 suflete.

este

de44i

riului

Turburea. Are o intindere cam

mat sunt si o uda de la E.

suprafa^S de 775 hect.,

Numarul

imbucatura

la

si

Turba^i

de mir. cu o populate

al

Sarat

la

i-

Rimnicul-

malul sting

inflin^ata'

cintareJT.

Locuitorii

ca-

anul 1812 ele au

ganesti, schit.

com. Chioj-

partea de V. a comunet, pe

in

Juld.-s.

rimaton.

vul.

1

si-

pe ma-

de 1974

suprafa^ci

Are:

sat, jud.

coasts,

si

cu o populate de

1837; 2

drept

R -Sarat,

jud.

cat.

sting al riului Gilortul.

lul

mort pe apa\

Turbaji,

Turburea-d.-j.,

si

sau 1302 suflete.

cinta>e$

1

com. Andreesti.

S.

la

si

tuate pe ses

;

{ata la

3

rur., jud.

burea-d.-s.

cu o populate de sail

Turburea, com.

Turtasilor, jud. Gorj, plaiul

Are o

in

sat,

Rimnic,

plaiul

deni, asezat in poalele munjilor,

lul-Larget.

mea

Turburea,

Lovistea,

com.

53 plugurt,

:

tort.

a.

n.).

al

com.

Casimcea.

Turburea,

Turbencea,

movild,

com. Ca-

in

mai

simcea, pe

eel

(252 m.)

dealului Dulgherul,

la

al

virf

inalt

hotarul jud. Tulcea

si

Con-

stanta, punct trigonometric

de

nesti, jud.

tori

si

c&tun

BuzSu, cu 290 locui-

Turburea, com.

rur.

Predealul,

burea trece

Casimcea

pi.

Teleaje-

Prahova. Are o popu-

munale ce due de

la

Gorj,

Gilortul,

pi.

late de 232 locuiton. Girla-Turprintr'insul.

la

N. de

ctttun, jud.

com.

pe ses

situat

pe malul sting sat, facind parte din

nul, jud.

i-iu,

Turburea -de - Sus, burea,

72 case.

dominind satele Casimcea, Curudgea, drumurile corangul

Bala-

si

al riului

Gilortul

c&t. Turburea-d.-j.

o populate de 402 suflete biserica, deservita

de

1

Tur-

coaste,

Are si

preot

1

si

2 cint2re$t.

Locuitorit

Hosted by

sunt mosnent. Et

Google

;

TURCENI-DE-JOS

TURCOAIA

661

poseda: 38 plugurt, 59 care cu bot, 1 caru{£ cu cat, 248 vite

cornute, 68 cat, 575

marl cornute, 10

pre

42 capre

cat, 376 120 rimaton.

$i

01,

30

cat,

452

stupt,

com., rur.,

comunet

Gorj, la N.

Jiulut, jud.

pi.

^oseaua

:

pe linga poalele dealulut

N., Tur-

la

Turceni-d.-j.

^coala

;

1 1

26

locuitorl;

2

$i

40

plugurt,

80 care cu

bot,

6 c5ruje cu

160

584

vite

nute, 51 $>i

992

cat,

caT,

mart cor-

267 rimatort.

pune

in legatura

Turceni-d.-s

N. cu com.

la

iar la

,

cu

S.,

Io-

cu o populate

vita

de

Pil$e$ti,

$i

de 902

1880

com.

catun, re^edin^a

Turceni-d.-j., pi. Jiulut, jud.

cu

Gorj,

o

de

populate

o $coala

locuitort,

^i

una

zidita in

pe dealurile

pe

Pil$e$ti,

$i

valea Lespedea,

re^edinfa judefulut

540

ftcuta pe la 1841, deservite de 1

preot

$i

cintarej.

1

Locuitorit poseda

2

:

1

plugurt,

50 care cu bot, 4 c&ru{e cu cat, 40 stupt, 292 vite mart cor$i

jud. Gorj,

pi.

Turceni-d.-j.

a

Jiulut.

suflete

;

$i

la

Jiul,

in partea

in

N. com. dreapta

la $i

o biserica

de

deservita

la poalele

dealului Teiul, care este

mea Jiulut

$i

parte

cam pe

Locuitorit poseda

110 care cu

$1

cul-

pitala judefulul

$i

S.-V. a placet,

la

Matee^ti.

Talpele

locurile

Podulut, Padinile V., Pleasca $i

de

Secit,

La

Tiriia.

izolate $i

Pil-

udata

$i

de girla

§i

:

Valea-

Socetul;

E

A-

Valea-Onicioiulut;

la

Jderul

Lunca-Mare

$i

;

a.

$i

pe

kil.

S.,

de

I

Nicolae,

§>i

1

cintarej.

V., cu judejul

desparfita

$i

Dunare

de

Iacob,

Movile sunt

$i

;

la E.,

Gred. cu prelungi-

Iglicioara Mare,

Mic3, Gorgova

zi-

N. cu com.

la

cu com. Satul-Nou

Dealurt: :

o bise-

locuitort, de-

preot

cu com. Cerna

rile

cu 108 1 su-

St.

1862 de

Se margine^te urb. Madnul; la Braila,

Turcoaia,

Iglicioara-

Manole.

11, artificiale.

E

udata

$i

de

girlele

§i

Noroioasa. In Dunare, Insula-

lut

-

de

Dunare

Baianul,

Mo? Dobre -

la

V.

Redeluia

apar^ine

co-

munet.

n.).

Baljt: Turcoaia saii

Turcina, culme de munte, Vilcea, cu virfurile:

spre

1830.

la

cat.

Iglifa,

la

la

18

$coala mixta;

cu hramul

Crivina-lut-

Turce^ti, sat, jud. Arge?, pi. Pite^ti, com. rur. BradulGeamana

o

rica,

Panait.

(v.

kil.

partea de

in

formata din

dita

la

la N.,

$i

80

de ora^elul Macin, re^edinja

S.

mo^nent. Et

coasts.

35 plugurt, bot, 4 c&ru^e cu :

.

placet. Infiin^ata

sunt

preot

1

cintare£.

Este situata parte

cu com. Matee^ti

Lespedea, Ciinelut,

are

S.,

1848, 1

E.

o

$i

E. cu com.

servita

luni^ul

$coaia

la

brazdata de dealurile: §i

in par-

tea V. a districtulut, la

spre S.-V. de ora^ul Tulcea, ca-

la N.,

$i

rur., in jud. Tul-

Madnul, situata

cea, pi.

Berbe^ti

Are o populate de 740

de lemn, ftcuta de locuitort pe

de kil.

flete;

precum rur,,

kil.

20

re^edinja,

vaile:

Turceni-de-Sus, com.

60 la

100 bot, 200 vact, 30 350 ot, 30 cat $i 300 porct; 6 mort de macinat. §oseaua jude^eanS o leaga cu

§e$ti

rur).

la §i

poseda:

i77rimStort. (V. Turceni-d.-j.,

com.

ot,

(V. Curti*

rur.)

Turcoaia, com.

capre,

E

487

invecinate.

com.

Meia

Cire^iul; la V., cu com.

Locuitorit

vite

$osea comunala o leaga cu

$oara,

plaiulut.

$i

70

bot,

25 rimatort.

O

catunele

Tiriia

riul

5>i

$i

Berbe^ti.

5>i

10 capre

nute, 34 cat,

la

Co-

:

Iri^tea,

linga

«>i

biserica

1

mart

38 care cu

cornute, 7 cat, 100 ot, 10 capre

situata

Alunul;

cintaret.

1

1837,

1857) o $coaia, infiinjata in 1882.

Pojogi

?i

zidita

fi

E

cu

Jiul,

biserica, deser-

1

la

1856, una in Lespedea de

la

in

$i

Mahalaua-Vechte,

Se margine^te

Turceni-de-Jos,

de

$i

preot

1

com.

Locuitorit poseda: 20 plugurt,

biserict (una

locuitort, 4

Biserica-de-Zid,

in

de a

ne^ti.

partea dreapta a riulut

Biserica-de-

suflete

dre^ti

re^edinfca

V. de Curti$oara

situat la

560

dre^ti, Vladufe^ti,

Are o §osea vecinala care o

de

Ocolul, jud. Gorj,

pi.

Zid, Lespedea, Iri^tea, Meia, Co-

29 capre

ot,

:

Curti^oara,

compusa din ma-

Viadule^ti,

alta in

cintareji.

Locuitoril poseda:

stupT,

1

deservite de

2 biserict,

2 preoJT

cu o po-

Ilie^ti,

$i

de

Culmea-

cu

Platane^tilor, separind Lotrul

Vilcea,

rur., jud.

cam pe deal. Se compune pulate

Culmet-Paringulut,

paralel

Turcine§ti, c&tun,

Turce§ti, com. pi. Oltejul-d.-s.,

:

al

intinde

V.

la

halele

catunele

desface din mun-

Lotrija.

ceni-d.-j., la S. ?i Caloparul-d.-j.,

Ro$ul, situate parte pe $es, parte

din

se

le-

$i

se

Bobul,

tele

vecinala,

Ione^ti, in partea dreapta a JiuJut §i

Gurascul,

342 rimatort.

$i

Cale

Repedea

Poiana-Mare,

cina,

10 ca-

ot,

gind'o cu Murge^ti,

Turceni-de-Jos,

mart

vite

Armanul

jud.

(200

hect.),

Certe-Tele,

Bora, Tur-

(300

hect.),

ale^statulut.

Hosted by

Iglija,

Google

TURCOAIA poseda

LocuitoriT

218

gurf,

caT,

plu-

105

:

583 boi

asint,

5

vaci, 1608 oT, 356 capre 228 pordf; 2 monf de ap3.

si

si

CSi: $oseaua jude|;eana M&cin-SatuI-Nou

drumun comu-

si

nale Ja Turcoaia, la cat. Igli^a, Greci, Cerna, Satul-Nou, Car-

la

caliul

Picineaga.

si

TURIA

662

Turcule^ul, deal (450 R.-Sarat,

jud.

m.),

Marginea-d.-s.,

pi.

la

continua^ia dealuluT Lupanul

si

'si

intinde

ramifica^iile

Original de

Rimna. La poalele

si

se afla

I11T

este

aici

fami-

Balus.

lia

In unele cronice

prin-

tre afluen$iT riurilor R.-Sarat

Bucovina.

si

hotarul ei catre plaiul Rimnicul.

E

Dersca, Sin2u{i, Stanesti

liceni,

acte vechi

si

se vede scrise Balse, iar

in

al-

Tot dup5 unele acte

tele Balos.

deduce c&

satul Poenifa. Este acoperit parte

se

cu padun, parte cu p£suni.

pina familiei,

Balos

ar

tul-

fi

ca se trage din

si

Cneazul Balos, proprietarul mo-

Turcoaia,

cu 1040 locuiton

sat,

o intindere de

si

in jud.

Tulcea,

mSrgineste

Nou

N. cu

la

o

si

la

Igli^a,

E. cu Satul-

la

biserica,

zidita

in

suflete, in jud. R.-S5rat, pi.

niculd.-s.,

com. Grebanul, lul

Tulcea,

jud.

a

cu acelas nume.

Turda,

pise,

pe creasta

com.

Costesti,

lung

in

si

Ho-

plaiul

rezul, jud. Vilcea, si se

de

siruluT

prelungesc

format de Dunarea-Vechie. Aci

pe toata partea de E. a com.,

se afla carierS de piatra.

in

In Serbia

Tulcea,

com.

lac

(140

jud.

hect.),

Macinul, pe teritoriul

pi.

stinga riului Costesti.

Regele

zar,

Tureatca, com. de

N. a

Mihoreni,

liceni,

Turcoaia, punct trigonometric de rangul

2-lea, jud. Tulcea, pi.

al

MScinul,

com

Turcoaia, a-

rur.

sezat pe dealul Iacob (336 m.).

Turcul, munte,

Prahova,

in jud.

com. Predealul,

Pelesul,

pi.

limitadintre jud. Prahova

si

Este proprietatea

Pueni, Sin5u£i

3046

suflete;

de

vite

255, porci

1300, cai

si

d-lui

Tureatca, las

trecurS nia

com. Mus-

Calinesti,pl. Podgoria, jud.

500 loc. si o biserica, deservita de I preot si 2 cintare^T. cu

cel,

E si

situat

in

intinde

se

gesul.

douS

In

Tureatca,

pi.

p£n3

in

dealuri: SlStineanca

lul-BisericeT, acoperite

Dea-

cu

afla in

Bucuresti

Pitesti

soseaua nationals paralela.

si

sat,

una la

si

la

la la

in

1842

Bais; o scoala,

189/x

Balus

boen

mare

si

se

principale sunt: acel

Herja

si

la

Mamorni£a

acel

intre

ce

la

velijii

Domnesc. («Le-

Melhisedic).

Turia, plasd, a jud.

V.

Jijiea la

in

Prutul

si

pe podisul

lea JijieT

partea de N.-E.

asezata intre riurile

Iasi,

pe

si

sesul

E.

la

si

duce

Dersca.

Mosia se hotSreste cu: Cu-

si

pe va-

TurieT,

Prutului, riurile

din marginea jud.

Jijia,

Botosani, spre S. pana in capatul

de N.

al

plasei Branistea, ocu-

pind 39377 hect. Se mSrgineste Botosani,

N. cu jud.

la

de care se

desparte

prin hotare stabilite; la V., cu

Bahluiul

pi.

si

se desparte

cu

pi.

Copoul, de care

prin

riul

Branistea

cu Basarabia, de care

E

riul

cani

E.,

la

se

des-

Prutul.

formata din

si

la

Jijia; si

5

comune

volani, Iepureni, Hermeziul,

cantitate.

Mihaileni

fiii

pe

«Cron. Rom.» de

si

parte prin grezia

si

era

Consilier

si

topisi|:ele»

Dom-

Stefan,

si

Alexandru-cel-Bun,

S.,

calcarica

Drumun

viT si

de

-

lo-

Piraie: Arsija, Molnicioara

Piatra

Prin mijlocul satuluT trece caferata

zidita in

Ar-

livezi.

lea

com.

in

si

curtea boiereasca, ftcuta

N. are si

una

1770,

de vornicul T.

Molnija.

riul

la

si

din

Hies

AZ°

l

^

prelungindu-se paralel cu

Berhometele.

biserici,

de lemn,

comunei

centrul

centru

01

pe mosia cu ace-

sat,

ca-

?i Pe a Moldova. In

in

fra^ilor

N.,

Are o populate de 1680

resedinja

si

1575.

nume, jud. Dorohoiu,

La-

T ara

parasit

aii

Prutul

cuiton, 2 sat,

cintarep

5

lui

Dupa

sau

deser-

bisericT,

preot,

1

Cu-

Tureatca. Are

si

5

:

StSnesti

4 pal^marT; 1 scoala. Vite man cornute 1630,

G. Gr. Cantacuzino.

Turcule§ti,

partea

in

la

jud.

Buz3u, intre izvoarele Stevia Turcul.

rur.,

Berhometele, jud.

pi.

SerbieT.

derea Serbiei sub jugul turcesc,

lui

Dorohoiii, formats, din satele

Turcoaia.

rur.

secolul

in

viefuia

14-lea aceasta familie vechte.

al

1436,

Turcoaia,

s'a stator-

si

Moldova.

nicit in

poalele dealu-

la

piriul

Poiana de pe Moldova, care

sieT

a venit din Serbia

Banul Balos era ginerele

lat

ostrov,

pe

si

Rim-

de N.

partea

in

dealun ce brazdeazS

1862. (V. com. Turcoaia).

Turcoaia,

cu 18

sat,

Are o

S. cu Picineaga.

si la

scoala

Macinul. Se

pi.

V. cu Dunarea,

hect,

3351

Turcului (Fintina-),

Carniceni, 37 sate

:

Bi-

Rossi

3

tirgusoare.

Are 24

bisericT,

cu 16 preop,

29 cintarefT si 9 eclesiarhi', aparde eparhia Mitropoliei

Jinind

Hosted by

Google

TURIA

turnul-mAgurele

663

din last;

demean

un

13 scolt;

Pitesti-Sla-

Dealul Turia, cu diferitele

de

la S., printre riurile Jijia

Prutul ^ijijia

la

lut

E

N.

cea,

Prutul.

«ii

un numSr

^i

DrumulOit E.

Biftia (de la

Osiletul

(de la E. la V.), Sterpul (de

de piraie, ce izvoresc de printre

N. spre

dealun

Turiei, Pana, Paraschiva,

care in cursul lor

si

for-

meaza* prin diferite vai tazurt, ce

Re-

:

(de la N. la S.), la V.),

si

udata

S.) si

la

de v&ile: Biftia

soseaua judejeana

si

cu 550 locuiton, jud.

sat,

ve-

Olt, pi. Oltul-d.-j.,

un drum vechiu,

nu-

(v. a.

com.

Turia

mat multe

jud. Botosani;

muri comunale

Din

vecinale.

si

hect., intinderea

39377

teritoriulut placet Turia,

hect. sunt

1835 hect.

sunt

apa

(piraie,

iazuri,

imase,

finale,

locuri

cuprinse de

pentru asezarea satelor

E

bogata

si livezT.

imase

in

inlesnindu se

cresterea vitelor,

si

fi-

37344 capete, din care: 13 182 vite mart cornute, 188 15 oT,

la

capre,

113

Roscani,

Turia, jud.

pi.

lungindu-se de la el

Pe

S.

la

cat

1753

3481

si

Ca

ramifkart ale acestui podis Tabira, PopeT

:

Crucet, Capul-Dealului

Gaurenilor

a.

unita cu

Copoul

pi.

n.).

si

com.

teritoriul

si pi.

rur.

Turia cului (Valea-),

compusa

Oltul-d.-j.,

Olt,

jud.

rur.,

din

6

pi.

cat.:

Zorleasca, Recea, Turia, Birca,

Valea-Mare

cu

o

locuiton,

5

Buicesti,

si

populate de 2400 o scoala.

com.

ritoriul

nume pe

pe

te-

si

a-

Luncavifa, cat.

al

in

10

kil.

capitala judejului,

si

si

va-

de Slatina, la

12

de

resedinja plaset.

Turluianul,

improprietarit la

s'ati

1864. Ei poseda: 200 cai, 500

800

pre,

5000

boi,

ot

Veniturile

munet

sat,

cu 208 locuitorl,

600

si

si

vacT,

10 ca-

500 porct. cheltuelile

se ridica la

6148,99

Bucsesti, situat pe

mat

Cernulut,

Cernul, la 3 sesti (v.

a.

vale

la

piriul

de satul

de satul

kil.

Turnul,

Buc-

pi.

de

ctilug&rf,

Lovistea,

manSstiret Cozia, din jud. cea.

al

Vil-

Este situat in mijlocul p5-

durilor seculare

calul.

jud.

metoh

de

cit

si

nu este

ac-

cu piciorul sau cu

MonahiT due o viaja

de

m. de

la

3200 m. de la Olt, unghiul format de aceste

iar

da

in

2

unde Ol-

DunSre. Inatyimea

o-

rasulut d'asupra nivelului Maret-

Negre

este

de 40 m.,

vatorul

meteorologic

spitalul

judejulut.

242

kil.

obser-

la

de

E

lingS

situat

la

de Bucuresti.

Turnul e asezat pe deal

in for-

de amfiteatru care doming

DunSre

si

Olt

In faja sunt dealurile Bulgariei si

orasul Nicopoli.

Orasul propriu mite

la S.-E.

DunSre

dintre

zis

si

are ca

Olt, la

li-

lunca

S.-V.

la

si

N.

si

teritoriul

si

E. com. MSgurele, p&na

aproape de bifurca^ia dintre soseaua nationals Turnul Alexandria

si

cea jude^eana

Turnul-

Rosiori.

Fiind situat intre Olt nSre, este tot-d'auna renjilor acestor

si

Du

expus cu-

mart cursurt de

apS. In timpul verii temperatura

schimnict foarte retrasa. In timpul din

intre

ga*seste

si

N.-V. com. Odaia

n.).

schit

Se

Olt.

riul

si

et, iar la

cesibil

Parte din locuiton sunt mos-

Tepe,

lunca coprinsa

din

distant de 4200

la

ms

sSu Rachel.

main

n£rea, pe un platou care teaza*

distance se afia gura

Bes-Tepe.

jud. Tulcea, pi. Isaccea,

Arges,

Este situata pe dealul lea Turia, la

nent, 325

pe partea stingS a fluviuluTDu-

in

Tulcea,

piriii,

com. urb.,$\

resedin^a jud. Teleorman, situata

si

jud. Bac&il, pi. Taziaul-d.-s., co-

Turia, com.

si

:

meniul-).

al

podisul Borsei.

si

vale, in jud.

muna

biserict

statulut, jude^ul

toata lunca dintre

E acum

cetate.

Teleorman. (Vezi Turnului (Do-

tul

Turia, pe

(spre S.),

zideascS

voiaii s3

DunSre

rimatori.

(v.

asezajt pe Malul-Viet

unde

Dun3re

se afla drumul Furilor.

sunt podisele al

N.

Iasi, pre-

prin aceasta

care se ridica

asezat ostirea sa

Turnul-MSgurele, Turia, podis al dealului Turia, ocupa partea de mijloc a com.

si

hect.

vit si

23956

iar

mlastint),

de cereale

soiul

legume; 75 hect.

nale

13513

pamint de cultura, care

produce tot

p&dun;

dru-

ripile

'st-a

batut cu Tatarit, care erau

s'a

si

Turnulut, Ne-

n.).

mit Drumul-Furilor, ce vine din ,

spune ca pe

gru-Voda

Legenda

Nucsoara.

teni, plaiul

Turnul, mosie a Turia,

comunala

Botosani, o cale cinala

Ia^i-

izolat, rifos, judejul

Dirjovul.

servesc pentru adapatul vitelor. Calf:

Turnul, he

Muscel, com. Berevoesti-Pamin-

comuna. brazdata de dealurile

tina traverseaz*

ramifkarT se intinde

Ape:

§oseaua nationals

spital ju-

20 mori.

;

urma (1900—

se ridica in

unit

pSna

ant

la

1901) acest schit s'a reparat

si

39,9° Celsius; iarna termometrul

infrumusejat

si

se coboara intre 15

prin

ingrijirea

pana

co-

cu cheltuiala P. S. S. pSrinteluT

chiar

lei.

Episcop de Arges, Timus.

Dunarea

si

si

20

si

la 28°, cind inghiaja

chiar Oltul.

Hosted by

Google

fURNUL-MXOURELE Suprafafa comunet, dimpreunS

cu mosia

propriety

diferitele

si

ce are prin prejur, este de 1450

sapun,

cearS

bSrbapf

1900

vitelor

capete in toat5

de

e

cornute,

mict cornute

in

infiin{at

o

fete

Sf.

si

Notife

tret

b&ep

si

a

iz-

unde nu se Catolicit

La

cimi-

o

bise-

4

si

si

Preofisunt

paracliseri

2.

Evreit au case par-

si

de rugSciune.

ticulare

Are o de

Hara-

de capela

oficiaza\

cint5re$t

5,

Sf.

:

Vinere.

serveste

si

de hrana

si

cea mat insemnat£

—

parte

Adrianopole

de

cea-1'alta

;

—

indreptS

afla rui-

intiia

Turnul-Magurele a

avut

la

se

intre care se nu-

22000 oament,

de

12 ant in

nele unut castel roman, transfor-

meral!

mat mat

sus, tSbari in dreptul Nicopolet,

in

urm5

in cetate

mineasca' sub numele

poli-Mic, sau

Ea

ceasca\

ma

ro-

de Nico-

Nicopolul-Mic,

si

tur-

a fost darimata' in ur-

tractatulut

de

Adriano-

la

pole (1827), cu care ocaziune s'a

o piatrS cu inscripfiune

aflat

la-

si

tinerit

turceascS de

jungind

de

{arile

161

la

gurile

la

— 169

d.

vSmilor

al

f epes

asupra-t.

(din

anit

Tot de

aci

riulut

Chr.).

din

Tocilescu a transportat la mu-

d.

a-

cu

este

insS a

silit

ne mat putind apara

de aproape 60 de ant nu mat men^ioneaza' des-

Timp

a-

Dunaret

izvoarele

Dunarea

mart pierdert, din cauza ploaet de s2ge{t ce Rominit aruncau

trecatoarea.

Illy-

comandata'

uscat,

trecu

aci,

conductor publici portorii

Thraciae, adica*

Armata

de insust Sultanul Mahomet,

se retrage,

rici et ripae

la

ca sa apere trecStoarea.

tina privitoare la Iulius Captiv,

p^na

Ca punct comercial de mina',

In

istorice.

de Turnul-MSgurele se

rendas general

stajiune meteorologica

II-lea ordin.

al

rSzboiu

era la Nicopole. Vlad, cu vre-o

orasulut este inc5

ridi ce

tru transportul proviziunilor

apropiere

porci.

1889;

doua

pen-

flota

spre DunSre. Locul de intilnire

care apoi a devenit cetate

Biserici sunt

lambie

ju-

7

:

pe Marea-Neagra cu

de

raelijilor.

tirul

Turnul-Slatina, calea

JeanS

dou2 parjt o parte

in

nul-Zimniceasidrumul spre Port.

confesionala

scoaia

jude-

lexandria-Bucuresti, calea

sol-

de^eana Turnul-Izlaz, calea Tur-

o grading de copit

;

mat insemcalea nationals TurnukA-

da \\ porni

o

anulut 1462

armatS turceasc& de 250000

vite

scolt primare, doua* de

de

fe-

dife-

si

1462.

2960

Turnul-MSgurele are un gimnaziii

calea

din care

rite sosele, :

la anul

cat,

4000

si

punct p2n5

In primaVara :

acest

Turcit stapinesc

cupase.

1939

Din acestea sunt 315 mart

9264

comuneT.

raza

me-

ateliere

Coste?ti-M5gurele

rate

nate

3655 feme*.

si

Numarul

vite

in

de 8668 locuiton: 5013

fost

si

mat multe

C5t de comunica^ie

Popula^iunea orasulut

alta

fabric^ de lumin^rt de

1

si

canice.

hect.

a

TURNUL-MAGURELE

664

istoria

imprejurul

pre vre-o intimplare acestet ceta^t.

Pe la 1 52 1, Mahomet-Bet vine de peste DunSre cu putert mart

Radu

timp de peste 40 de anl eel mat mare renume in f ara\ Aci se aduceau spre incarcare la Du-

zeul din Bucuresti o alta inscrip-

pentru a nimici ostirea

Jiune a lut Traianus Decius. A-

n2re productele de tot

feiul

vin probabil din ruinele

cetafit

Afumapf, care dupS. ce fude sese izgonit de Turct de pe tron, strinsese oaste si ist reocupS scau-

mat multe judete, din ges, Muscel, Romanafi

Olt, Ar-

Oescus

Bulga-

si

din

chiar

Dupa

ce

Corabia

la

se

1870,

infiinja'

portul

mare parte din

comercial trecu la acest

port nou, iar in

urma termin&-

reT liniilor ferate

Bucuresti-Ro-

man, Bucuresti-Bralla

si

Bucure-

Vicirorova, Turnul incepe

sti

pTerde tanfa

si

a

ma! mult din impor

Jut si

aceasta s'a accentuat

cu deosebiredupS construc^iunea liniet

-ferate

Costesti-M^gurele.

Azt nu mat avem de semnalat de cit comerciul de cereale.

aci

Vezi

Are

ria,

si c*

Turnul, port. fabric^

de bere, 2 de

(azt

peste

Abia

Vilcea.

traficul

ceste pietre cu inscripjiunt pro-

Ghighen)

drum de

Celeiu.

in secolul al

cep a se

ivi

prin aceste

in

oare-care dovezt c3 locurt

petre-

s'au

cut fapte insemnate. In anul

Baiazed

in-

a trecut

mata* numeroasa'

394,

1

Dunarea cu oarsi

a cuprins

for-

Mahomet

nul.

mat

si

XlV-lea

lut

la

fapt,

mart,

urma

acestut

dar dupa mat multe

infrin-

fuga

peste

geri este

silit

s2 ia

Dunare, unde Radu bStindu-1 si

putert

cu

vine in

urm&reste

il

infricosat la

Nicopole

§istov.

In anul 1545, sub

domnia

lut

Radu-cel-Mare,

taYea£a Nicoporul eel mic, asezind

Radu,

acologarnizoana\MirceaBasarab,

Turcit puser5 din nou mina pe

cu ajutorul lut Sigismund, regele

cetatea Turnulut,

Ungariet, alunga pe Turct

prinde din nou

La

si

cu-

(1395).

1416, Turcit tree Dunarea,

jefuesc

si

pustiesc

din nou Turnul sul

cetatea

si

f ara,

ocupa

aseaz5 intr'in-

annate pentru a

le servi

apSrare, caet Giurgiul deja

il

de o-

fiul

lut

o

impreunS cu

teritoriul

o declarar^

raia,

si

inta'rira'

dimprejur

utilizind'o

ca

un post inaintat in aceasta parte a imperiului. Delimitarea teritoriulut

ocupat de raiaoa Turnulut

s'a f£cut in anul 1546,

nia

lut.

sub dom-

Mircea- Vod£ Ciobanul.

Hosted by

-

Google

turnul-mAgurele Marele ban

De

JariT a luat parte

al

importanta

aceasta

la

lucrare.

ramas numele de Drumul-BanuluT, care venea acesta

la

a

Du

despre Giurgiu, pe marginea

Odata cu ocuparea

narei. feT

de cStre TurcT,

dat

s'a

i

ceta-

un comandant sau beiu

si

(«Magazin istorio,

IV).

vol.

si

ingheJatS

intim-

DunSrea

insemnate.

plari

fiind

iarna anuluT

in

si

pe

si

cuprinse,

aci ;

darima Nicopoli

alte cet&{:i

si

orase de

Dunarei p2na

lurile

pustii

precum facuse

prin prejur,

tre-

satele

si

si

cetate

1

isT

stabilesc acolo desavirsita

Dupa aceasta data, nu maT vedem fScindu-se men^iune

stapinire.

dintr'o familie ilustrS din

sament din trupele

aproape un

jumState.

DunSrea

surprinde

si

tractatului de la Adri-

anopole, Turcii sunt obliga^T sa

dintre

J

pinirea turceasca

Repnin

(1771). In si

aceasta

cer-

generalul Potem-

iT

La rus

15 Martie 1772, generalul

Bogdan batu pe TurcT

Turnul

si

le

ocupa

la

intarirea; in

18 Aprilie, TurciT navalesc spre a relua castelul, dar sunt batuji

cu desavirsire MutyT din

ei se

si

pusi

pe

fuga.

ineaca in DunSre.

(Cronicarul Atanasie Comnen).

sail

si

xandria, impreuna cu

locui-

alpf

torT. TurciT au intrat in adevSr

crezind ca vor gasi

in biserica,

ceva odoare scumpe

lume, sa

si

nimic,

jefuiasca; negSsind insa

profanat'o, tragind un glon{

aii

icoana

in

rind

Haralambie,

Sf.

numaT Pe

sericeT.

Nicopoli

Turc

un

readuse

si

vase

i860, acele

la

fost gasite la

aii

fu-

vasele sfinte ale bi-

din

biserica.

la

facea

stat

man care

urma, din mul-

ca este eel din

fimea de salbaticiT

ce

tilhariT

si

TurciT maT bine de cincT secole savirsit

aii

asupra fariT.

Din toate

luptele ce

pe-

s'aii

trecut la acest punct, reese im-

portant vadita a

lut,

c3cT el a

fost considerat tot-d'a-una drept

cap la

Dunare pe

podulut pe

al

Nicopoli,

de

aci

Plevna

la

pe de

anul

Turnul-Magu-

1848,

mul spre pasul §ipca la BalcanT,

evenimentelor revolujiu-

de unde apoT se putea lua dru-

Eliade,

participara

Popa-§apca

Magheru,

si

comuna

care pornise de la

Romanaji,

tre-

In rezbelul de

Turnul-Magurele

urma

cercarT pe

la

1853-54,

suferi

multe

in-

luptelor dintre

si

TurciT

alte sate ail

rezbel,

in

de prin prejur,

navalit despre

in oras, cu

Dun3re

scop maT mult ca

sa jefueasca de cit sa se lupte.

Era

intr'o zi

cind se Sf.

urma

l'a

insa,

avut Turnul Magurele in tot

pentru

rezbel

ultimuluT

timpul

Dupa

ce trupele rusestT tre-

cura Dunarea

pe

la

Zimnicea,

diviziunea IV-a rominS trecu de

peste Olt la T.-M3gurele.

TurcT.

timpul acestuT

Februarie 1854, pe cind armatele ruse se aflaii pe la Segarcea

mul spre Constantinopole. Cel maT important rol

independent, din 1877.

cind prin Turnul-Magurele.

si

deschidea dru-

alta parte

dinsul, intru cit-va,

si

neT la care

In

sale.

pe un copil mic au apucat spre Ale

La

rele fuse

RusT

cetajii

preofestT,

hainele

in

luind cu dinsul

spre Sofia (vechia Sardica); iar

parea

Impresurarea

ra-

acestia,

jefuia prin neferiT s3T.

anevoioasa din cauza pozijiunei

kin.

margi-

neajunsurT locuitorilor, pe

Izlazul din judejul

care soseste

toate ca sta-

timp,

cit-va

garnizoana de 3000 TurcT, este

subcomandageneralulu!

imbracat

ina-

un beiu, care a maT

acolo

si

te-

si

fu

fusese

al£iT,

inaintaii

raia

Dar cu

ariT.

cetatea TurnuluT, ocupata de o

asediata de armatele rusestT, care

BraileT,

si

ocupat de

ritoriul

nita,

coprinsT

Acest fapt e de relevat pentru

urma

In

Unul din

frica.

lumea

si

fugit,

ail

posatul preot Paraschiva, a fugit

copoli.

Tell,

la

flo-

turceascS nu departe de Ni-

teatrul

rSzboiulu!

TurcT,

din

rusestT,

regiment de vinSton,

9-lea

al

Asia.

un deta-

In Februarie 1829,

1768—1774,

si

gSsea

se

comandant Ceapanoglu,

atuncT

poiat

si

timpul

Nicopoli

In

si

pe a GiurgiuluT

Turda, TurciT reocupa Turnul

In

Turnul.

intre Nicopoli

pSraseasca raiaoa TurnuluT, ca

la

RusT

— 1829,

596,

in

si

pe DunSre,

lit

vin TurciT, preo^iT

din biserica

al

iarna anuluT 1828

In

Tur-

Odata cu stingerea erouluT, urma odiosului asasinat de

secol

tot

Turnul-Magurele,

dar sunt respinsT.

tila

nou aceasta

de dinsul timp de

Dun^rea

trece

punctul

la

cu

o d&rima,

si

pe

Marea-

nuluT inapoT. In Septembrie

din

In anul 1810, luna Maiu, RusiT incercara a

trece

ma-

pe

la

aceia, luara iarasT cetatea

atacS

de

Turnul.

la

de

Neagra. TurciT insa, curind dupa

Mihaiu

RusT

1598,

o parte din trupele erouluT cur5

ca

RusiT luara capul de pod stabi-

Turnul-Magumultor

rele a fost locul

La 13 Ianuarie 1774, IzzetAhmed-pasa reuseste a bate pe

beg.

In timpul luptelor luT Mihaiu-

Viteazul, punctul

turnul-mAgurele

665

de sarbatoare, pe slujba la biserica

Haralambie.

La alarma

data

La

luarea

romine rele

si

de

NicopoleT, trupele

Turnul

la

Izlaz

aii

Magu-

-

contribuit

cea maT mare parte la

in

aceasta

izbinda.

In zilele de restriste ale Rusilor inaintea rusT,

PlevneT,

susT Imparatul

cerut

generaliT

marele duce Nicolae

maT

Alexandru

intiiu

si

II, aii

ca trupele ro-

84

66700. Marele Dicfionar Geografic. Vol, F.

Hosted by

in-

Google

:

TURNUL-MAGURELE mine

maT

si

sa le vin3 in ajutor

din naintea PlevneT. Strimtora^T

de repetatele infringen din

suferite

naintea PlevneT, RusiT

cer

prin faimoasa telegram^ a ma-

duce Nicolae, din

reluT

turnul-mAgurele

666

sa ocupe Nicopoli

urmS ca

in

:

de mat inainte ca

timpurile piscopii

catolicT

pe

lor sa piece

odata a

din resedin^ele

vizita

anT

doT-trel

la

bisericele

e-

loc£iitoriT

sail

spre

lor,

catolice,

din circumscripfiunea

lor, fie

fie

din

TurnuluT,

ta^ii

sim^indu-se

de oare ce negujatorii

ras,

care

avind parale sau curagiul de a

regiune, sa se tina la Turnul.

infrunta

le

vina in ajutor «cu on-ce pre£

cereau voie de

once

in

si

crestinata^iT

mine

fiind

La 20

ricob.

aflate

cauza

condijiuni,

mare

in

trupele ro-

Iulie,

pe

pe-

T.-Magurele

la

prin prejur tree Dunarea si ocupa Nicopoli peste pujin trece

si

;

Domnul

si

tot

pe

T.-Magurele,

la

general

tierul

urma

in

Rominilor, Carol

rusesc

;

podul pe vase pe care

«Petru in

Bogdan

primavara

bisericile catolice din Bulsi,

pentru ca

o

afla

cenic

§tefan,

apot trece

catolica, in-

Jara-Romineas^a,

la

inca maT domeniu

si

al

f Srei

si

corespondenpf

din lumea intreaga

aT ;

Turnul

era sub stapinirea Turcilor.

;

de di-

tazT, si

de

aci,

in

dupa 262

La

si

l8

bravura

valorosului

Domn

Rominilor,

Noembrie 1878. Dar nu numal ca punct strategic a avut important Turnul-

la

/20

Magurele ci

si

mare

in decursul veacurilor,

ca punct comercial a jucat rol

;

aci era

si

port

si tre-

cStoare insemnata, cSci iata ce

spune un misionar

ne care

a c&lStorit

an* pe

la

catolic

acum 256 de

T.-Magurele:

«Obiceiul se facuse inca din

as-

anT, reputajiunea

calitafile ce-T

copul catolic

ziarelor

la cele

al

a

margine

cit

la locul

de

folositor

judejelor de

capitala

fi

unde este port, spre

privind aceasta atit

inflo

si

Teleormanul pSstreaza

recunostea epis1640.

la

schela TurnuluT se facea,

ne spune tot BacsicT, comerciu

NegufatoriT RaguseT,

si

bagare de seam& este

aduna

luindu-se in

;

bile din Bulgaria*.

peste.

si

dou2-sute

la

una-suta-

se pot

si

intru infrumuse^area oraselor, cit

punctecardinale, gloria armatelor

Capitan

panS

num£r

la

cincispre-zece

{iunea tuturor p^minturilor ara-

de cereale, lemne,

romine

Sa au

prin jalba catre Inaifimea

ministru

intins

anunfata

P3-

calitate

patru

fu

fine,

departamentul negujatoriT ce

tindere

comunicau noutajile

isT

la

ca

minunata si produce cu un belsug care intrece produc-

aci erau condusi prisonieril

ferijii

si

acest

;

launtru,

pri-

de rezbel loan C. Br&tianu statu multe saptSmini aci pentru a ingriji de indestularea ostireT; pe aci

lSrgime

primit de

din

rirea negoJuluT cea cu inlesnirea

parte dinacelor ruse;

mul-ministru

in

s'a

mintul acestuT domeniu, e de o

hranasiderazboiu aletrupelorro-

mine

sease mile de lung,

S. Voda, de pe care reproducem urmatorul extras «Cu prilejul incredinfareT ce

de M.

Turnul, sunt

Turnul-Ma-

avea imprejuru-T un domeniu de

:

5

aratat dorinfa a infiinfa oras la

durata impresurarei

mat mare important aci se adunau toate proviziunile de

cu

si

in tot timpul cit a Jinut razboiul.

mare

'fariT

din 27 Februarie 1836 a

in

gurele. Cetite turceasca,

PlevneT, T.-Magurele a avut cea

a

oficiala»

Sla

la

aci

si

cut comunicajiunile cu Nicopole

In toata

No.

mute de

Dunare,

vine

el

mu-

mareluT

si

peste

si

Nicopole

la

biserica

chinata S-tuluT

fa-

anuluT

vara

in

1640

car.

au

Bacsici viziteazS

si

garia se

la

aceasta

parte

facea

inca

«Gazeta

nu

sa

pus

si

publicat textul decisiuneT luata

maT

?

Roma

la

{iunT.

la

s

calatorieT,

obligate a face aceste inspec-

iar

DunSre

pe

se aseza

I,

fie

primejdiile

s'a

cale ca resedinja jud. Oltul, din

1877, adresata A. S. R. Carol

Domnitorul RominieT, ca sa

—

MSgurele,

satul

circumscriptiunea altora care, ne-

I,

o-

ce

aveaii afacerT in port locuiati in

5 Iulie

1

tre-

buinfa de a se infiin^a acolo

tate

al

cSreT rol in

oT, vin,

istoria

multa

adunareT populaJieT, spornica

si

maT multa

spre in

—

intr'unul

fi

iniesnire

bunelor intocmirT,

in organisajia

urmind a

in-

inaintarea

acelas

si

mai cu seama unde este carantina, toate ramurile de loc

si

—

administrative, jude-

dregatoriT catorestT si

si

carantinestT,

de

strejuitorie

ce-

chibzueste

co-

ghere

poliefeneasca

etc.,

prive-

ce pot avea

inlesnirile

si

precum

granija

merciuluT rominesc este nesamuit

negufatoriT asupra relabel ce au

de mare, veneau

in felurT

la

Turnul

vinda in

ca

sa

si

numar

s£

la

Nicopole

cumpere,

schimbe,

atit

de

si

si

sa

veneau

mare,

in

cit

cit

si

de pricinT cu dregatoriile,

pentru ca Slatina se afla

intr'un loc cu

gine

si

totul

la

neindemanatic

o marpentru

sim^isera trebuinja de a avea o

cea maT multa parte a locuito-

biserica a lor catolica.

rilor

In privinja intemeieriT orasuluT

Turnul-Magurele, toarele

dam

aci

urma-

amanunte

CiJT-va

evacuare

anT

dupa complecta

de catre TurcT a

ce-

judeJuluT

trebuin^ele ce

la

au cu autoritafile luT,

din

capitala

de neaparat se socoteste a

se

muta

la

Turnul, dupa

capitala judefulul Oltul

Giurgiul, Braila

Hosted by

pilda oraselor si

Turnul-Seve-

Google

turnul-mAgurele

Fiind

rinulut.

de margine

insemn^toare, ca

cu

o schela asa

iar

mat cu seama

jude^elor

locuitorii

si

de a putea vinde mat

cu

productele ce ar putea

munca

inve

mare ajutor

cinate vor sim^i un

din

pre}:

vor duce cu inlesnire la acest

le

port,

raza sa de stinjent

cuadra^i

peste

1004 pogoane, cu aceleast

tot

regult

indatorirt si

tocmit

si

orasulut

dupa pilda

tui

man

va

alca-

—

Numirea

Turnul.

fi

ot-cirmuiret la

dupa noua

si

—

a

Turnul,

inscriere

cind

contribu£iunilor,

se va duce la

atuncT

savirsire

despre rotunjire

iectul

Bralla.

si la

tribunalulut din Slatina se va face

in-

celor noua" orase

va

oras

Str&mutarea

s'au

se

Europe!.

ale

acestut

ce

Giurgiul

la

— Planul

a

oras,

islaz,

si

pro-

si

in totalul

depSrtare

2

de gura

kil.

vorba ca

fost

orasul s& se stabileascS in vale, la

cetate,

sSrilor

dar

hotari sa'l

vederea revSr-

in

Dunarei

pue

Oltulut,

si

na>e cu m2rfurf

in deal

unde

pania austriaca

priu

de

gen^ia este

a

telegraflc cu

fir

numat

telegrame

transmite

pentru serviciul

naviga^iunet

avind

propriu,

saii

Ga-

in

oras un reprezintant pentru afa-

Aci e

cerile comerciale.

barcader propriu

al


un de-

de

nutS

legatura

in

intrefi-

publice din veniturile

portului.

construit

s'a

se

de lemn care a

fost

tului,

mat

di^iunt.

pus

si

In

1892

in

ca-

la

un

cheii

degradat

dar care mat in

fost reparat

si

Ol-

urma* a

bune con-

s'au

inceput

si

lucrarile

pentru

construc^iunea

Teleorman, despre care se

face

ramuret

de cale

ferata*

men^iune, s'a facut

pre-

Port, care

Rotunjirea jude^elor Oltul

cum

ast-fel

exista azt, dindu-se Oltulut

ast-fel

rile

TeleormanuluT

vagoane direct

la

Rosiori

unde a

intiiu

stat

apoi a trecut rele.

strSmutat de la

vre-o la

Zimnicea, dot

ant,

si

Turnul Magu-

sub

se {in

cl2-

vite,

unde

observa^iune

b&ntuite a

vitele

bolnave, destinate

fi

pentru import

export.

saii

Locul unde este astazt portul, a fost una din

mat vecht

cele

trec&ton pe DunSre

comercial de mare

un punct

si

important*.

Pe timpul ocupajiunet turcestt era in adev2r trecStoare pe la cetatea Turnulut

una

turceasca'

romineascS

doua* vSmt,

si

port

in

si

Segarcea,

la

una Fa\£

cu nesiguranja in care se g&seaii

negu^torit romint

in fa^a autori-

de jafurile

ta^ilor turcestt si faJS la

carl erau expust,

mul£t din-

tr'insit

preferau sS-s! incarce mSr-

furile

pe

la

com. Cioara, unde

ca incarca-

DupS

Dun5re.

la

la

Cioara

s/afie

de dr.-

Turnul, trecatoarea de s'a

stabi-

rominestt

autorita^ilor

desfiinjat.

Turnul-Magurele,

Teleorman,

d.-f.> jud.

Cal-

pi.

ma^uiui-Marginea, com. Turnul-

pe

Mcigurele,

linia

Rosiori-T.-

Magurele, pusa in circulate 12 Septembrie 1887.

de Li^a,

kil.

7,6

Se

la

afla la

stasia vecin^.

InSlJimea d'asupra nivelulut M5rit

de 26 m ,57.

stafiT

Venitul

pe anul 1896 a

184280

let,

pleacS o

39

linie

bant.

acestet fost

de

De

aci

la port.

de producte se fac astaztdin

Slatina ca resedinja, iar capitala s'a

Turnul-

plead din gara Tur-

nul-Magurele,

direaobservatorulut de

lirea

lucrarilor

1885

4

aria

toare pe

Ministerul

In

pe partea

a soselet, se

pentru servi-

pus

este

sucursalcL

la

port,

a fost mult timp o mica* trec3-

naviga^iunei romine.

Portul

dreaptS

biurou, iar

la

Regiet Mono-

port,

1839.

«

asemenea debar-

are de

garin))

caderul

si

de comerciu. Com-

afacerilor

pania rusa de navigajiune

turor autorit&{ilor s'a facut toela

comunica-

pusa* in

pStul soselet, in

tu-

pro-

Turnul-Magurele, cSruia

oficiul

al

sSu

o agenfie sucursala\ A-

si

^iune printr'un

se

navigajiune

debarcaderul

are aci

de inundapunile Dunarei deflnitiva

mat mict Tot aci in

Com-

calatort.

si

se

gaseste.

Stramutarea

toate

si

cu orasul printr'o sosea, a

Aci

Oltulut.

vapoarele

abordeaza*

de

Turnub. inceput

la

de orasul cu acest nume

ciul

peste

sal&;

situat

pe Dunare, jud. Teleorman,

{ulut Olt, fiind unele sate

La

port,

oras, iar

numat o sucuroperafiunile vamale mat

cele

Turnul-Magurele,

polurilor Statulut

ceasurt

alte

1897

Biuroul

let.

instalat in

importante se fac

san, potrivit cu intinderea jude-

tret-zect

din

si

la

vasele plutitoare ce vin pe Du-

statornici acolo,

200000, avind

de pe

venipf

Zimnicea

Rosiori,

la

Se va

cet

parpf.

^\

se chib-

zueste urmatoarele:

in

in port se aAa"

cumpSra, spre sfirsit,

un venit de 18726 1

vamal este

cu

si

kil.

le

ales negu-

inflin^atin i860, a avut in

cum

4

un asemenea dar

mat

^torT, din satul Magurele, pre-

unde vor putea gasi des-

musteret a

tut

popula treptat de

catre locuitorii,

stringe

pentru ca atuncT

lor,

Orasul se

jude{ din cele

si

si

turnul-mAgurele

667

la

port.

Ramura

Turnul-Magurele-Port,

stafie

Turnul Port are o lungime de 5,2

de dr.-d.f.y jud. Teleorman,

pi.

kil.

Calm&J;uiu,

com.

pe

Turnul-MSgurele este

si

punct

vamal important. Biuroul vamal,

linia

Magurele,

T.-M&gurele-Port, pusSt in

circulate la

1

Hosted by

Decembrie 1893.

Google

TURNUL-SEVERIN

Se

TURNULUI (DOMENIUL-) de T.-Magu-

5,2 kiK

afte la

stasia vecina\ Inaljimea de-

rele,

asupra niveluluT M2ri! de 22 m ,o7. Venitul aceste!

1896 a

90

let,

Orasul antic se

(Vez! Gr. G. Tocilesco, zFouiiles et recherches archeologiques

pe o pozijie DunSreT,

in valea

frumoasa'

V.

la

fare!.

Are forma unuT poligon,

in-

conjurat in partea de N., E.

V. de un

san{, iar

la

si

de

S.,

eel ma! vechiu asez&roman in Jara noastra, dupa constatarile d-lu! To-

numele

fi

la

nSrea;

V., cu

la

Du-

cu fluviul

S.,

Cladovei, iar

cu com.

la E.,

:

com.

cu

N.,

la

Schela-

com.

4000 case

si

de

Are un

liceu

;

o scoala profe-

primare

scoale

sionala';

3

bSe^f

3

de

ma! multe

fete;

o

private;

institute

de

scoala

de

anume

3 :

biserica cu

reconstruit

num

d3rimat

cu hramul

Sf.

loan

si

ca-

numele

dat

l-a

si

Dobrettensium.

dina

Inscriptiunile, din se

expuse

aria

publica

a

capata

:

in

de

pou de masin!,

ne

idee

despre

po

SSpaturile intreprinse de d.

Tocilescu in ani! 1897 acest

epoce: a) epoca

lu!

1898

si

castel

asezate

^xpraetorium

;

b)

Constantin-cel-Mare,

lu! if

fortarejei

turnuri

15

apar^ine

si

4

:

edifici!

pela de la cimitirul orasulu!; ele

camere

sunt deservite de 7 preop, un protoereu, 2 diacont si 7 cinta-

mere

sail

ail

boltita)

;

ni^a (v.

pe

tradijia

adusa

fost

Bres-

la

n.).

a.

Turnul-Severin, statu de

3

linia in

in

com.

afla

kil.)

pi.

T. -Severin,

pe

pusa

Craiova-Virciorova,

circulate

Se

la

dr.-

Mehedinfi,

jud.

5

Ianuarie 1875.

intre stafiile Palota (18,8

Virciorova

si

kil.).

(17,3

Inalfimea d'asupra nivelului Ma-

de 48 m ,24. Venitul stajii pe anul 1896 a

aceste!

rii,

300406

le!

si

fost

de

19 ban!.

Turnului (Domeniul-),

cu

proprietate a

in

Teleorman,

epoca

pusa din

careia

roaia

este

lu!

arcada

Justinian,

pi.

Pe

:

Turnul, Su-

Olt

acest

in

jud.

domeniii

Se inDunare spre homosie! Seaca, de aci merge

si

balta Berceluiul.

tinde de tarul

jud.

Aceasta din urm£

peste

Romanaji.

mo§ie, in

Calm5Juiul, com-

corpun

3

cubicula (aceste ca-

o

statului,

Girla.

si

este situata

epoca

care fi

Roman! de

4 turnur! exterioare cu ale lor 80 de

inaintea lor si c)

sus,

Traian, ca-

reia aparfine ramasifele capulul

zidurile

despre

de catre

Ocolul,

capul podulu! antic se afla

constatat in

baut,

gra

ruinele castelulu!, care p£zia

ati

ma!

iar

de-

de rimaton. In acest oras sunt ma! multe fintin! cu apa buna

d. -/.,

via^a ce a inflorit odinioara aci.

La

un

si

malul Dunare!, se afla ocoalele

care

orasulu!,

o

un

vapoarelor,

al

caei ferate

Septimiu rangul

la

1

interior,

Grecescu-

atelier al

si

Municipium Flavium Hadria-

hramul Ador-

catedrala, biserica

romin

tierul

povesteste ca ar

ale sale

e

In Turnul-Severin se afla san-

l'a

si

ortodoxe

biserici

mirea-Maicei-DomnuluT, care

luT,

anul 105 era gata.

orasulu!

marginea Dunare!.

in

de

podulut,

catun, in mahalaua Cerneji.

de

a

un cimitir vechiu

de

dul.

si

deja

V.

fiind

unul din porturile cele

principale ale Rominie! pe

s'a descoperit

141).

p.

In partea de

barbari, impSratul Hadrian

o parte

Dunare.

si

la

si

ajuta a

si

Po-

primulu! r^zboiu da-

sfirsitul

cic,

locuitorT

capitala judefulu!, oras co-

Dae!.

inainte

18626

Decembrie

sa

aci

inceput

a

aproape

1899).

Sunt

supus pe

si

Traian

are

din

(recensclmintul

cu

dul de piatra construit

colonic

Turnul-Severin

mercial

municipiu

Sever Fa ridicat

Bresni^a.

ma!

batut

Municipiul

$imianul;

E

deja

en Roumanie*,

Municipium Flavium

:

Drobetta, inainte„ca Traian

DunSre,

Se mSrgineste

afla

Este

cilescu, era

situatS

bi-

creatine

ceva ma!

c5c!,

Ocolul-d.-s., jud. Mehedinji,

une!

ruinele

sus, in dreptul capuluT poduluT.

Bulgaria.

pi.

s3pSturile

seric! si a une! capele

a lua trenul ducind la Sofia in

in

de zidurile castelului

Severin.

mint

urb.,

la

au descoperit

bam. Aci se trece DunSrea spre

Turnul-Severin, com.

de

si

care si-a luat numele de Turnul-

pe anul

sta£if

de 38477

fost

dieval ce a fiin^at aci,

la

Se mat afla o biserica catoIicS, una protestanta si o sinagogS 3 cimitire unul orto-

de

dox, unul catolic

nul-Teodoref. In acest turn, ar-

nurilor orasulu! T.-Magurele. Su-

cheologul nostru a gSsit

pra fa^a sa

reji.

:

;

Are 201

§i

unul

izraelit.

circiumi.

El posedS o

grading

foarte

frumonsa' pe malul DunSrei,

in

la

care

s'a

turnul

pastrat

circular memrionat de

scriitorul

Procopios sub numele de

buinfate ca

materiale

de

Tur-

intre-

con-

strucjiune 9 mar! stele funerare

mijlocul c&reia se inalja un turn,

de

singura r^mSsi^ a castelului me-

dupa epoca

ale unor soldap lu!

mor^pufin

Traian. In afara

pe hotarele mosie! Secara, Dra. cea, Lifa

trece pe

si

Segarcea, de unde

hotarele mosie!

este

si

tere-

cam de 4500

hect., impreuna' cu balta. Statul

are pe domeniul s2u cladir!.

ma! multe

La marginea com.

ianul este conacul

Hosted by

mosie!,

Tra-

ma-

Google

1

TURTABA gazi! de producte

o moarX

si

de macinat cu aburt. Pre^ul cu arendeazS mosia

care se

de 82445

este

unde

Suroaia,

Traianul,

format

s'a

domeniu

acest

Patrucom.

domeniuluT MSgurelele, Fla-

riul

:

minda, Traianul sunt

mat multe

in

vit,

si

cultivate de locuitorii cu

pe

situate

biserici,

5

malul

Arges, cam

drept

posedS:

si

Vatra-Schitu-

sat.

Tutana, com.

rur.

Silistea,

Cerna,

pi.

Este

Mehedin^i.

jud.

din

parte

facind

sat,

situat

Rea

200

dere de

in

(v.

a.

Neamju,

situat la 5 kil.

de orasul Piatra. 125 vite

10 cat, 9 porci, 300

cornute,

01.

drept

sat, jud.

Bacau,

com. Bogdanesti, drept

pi.

situat

Trotusulut,

al

la

de satul Bogdanesti de gara

Onesti.

late de 311

si

Trotus,

pe malul kil.

V2 la

o bisericS catolic2,

Are o popuUnguri si claditain 1866

Vite: si

Tutana

127

cat,

160 vite

cor-

al

Athanasie, pe riulut

Arges,

jud.

si

malul

intemeiat de Mihnea Vod5,

S 77-

Alexandru VodS,

fe-

la anul

Servea de metoh manastirit

Radu-Voda

din

era inchinata

S.

si

aproape

toata lungi-

in

la

cu judejele Covurluiu

V., cu jud. Tecuciu

re\

si

1

Falciu,

Toate

Covurluiu.

jud.

sunt

de

naturals, riul

Prutul,

judetjele incunjuratoare, jud.

tinge pe o distant

preotjt,

1

cinta-

m.), in jud.

Arges, plaiul Lovistea.

pe valea

rur.,

acelas

nume,

Arge^,

la

12

jud. kil.

Arges,

cu pi.

de Curtea de

Arges, resedintja subprefectureT si la

18

kil.

din satele

de :

Pitesti.

Se compune

Anghinesti, Noaptesu,

a-

mat mare.

Are o suprafaja de 255205,72 Pamintui s£u este

ret

Tutana, munte (2079

Te-

se

hect.

mare parte

paracliser.

i

una,

ce o separS de Basarabia. Dintre

mSnastirea Jvi-

urma

si

limitele

afar&

artificiale,

care este

cu jud.

Basarabia (Rusia)

cu

;

pu^in

si

la E.,

si

la S.,

Tecuciu

si

cuciu, este acela cu care

din muntele Athos. In

de mir, avind 2

Roman;

cu jud.

distanijS,

;

favorabil

in

cea mat

agricultu-

cu toate aceste se gSseste

incS destule b&ljt, tinoase, joase

mlSs-

locurt

supuse foarte

si

des inundajiunilor. proprietatea statulut, jud. Arges,

Topolog.

Partea de N. partea de V. a deluroasS.

si

mat cu seamS este foarte

lut,

Aceste

dealurt

meazS o culme aproape

Tutana, com.

avind

sa.

Bucuresti, care

secularizarit, s'a redus la biserica

pi.

35 porci.

V.,-

mea

la

Tutana, pddure (4000 pogoane),

de locuitort. nute

rur.

3 kil.

suflete,

N. spre

direc-

Se margineste la N. cu jud. la N.V., pe o mic£

schit de c&lugSrt, cu hra-

ciorul lut

rul

Tuta,

lungt au

prelungiturt,

cu jud. Bac&u

1

posed&:

Locuitorii

Pi-

n).

mul Cuv.

tele, jud.

pi.

Gavana-Valea-

sat cu 312 locuitort, jud.

Tutana,

Turture§ti, sat, cu 195 locuitort, com. Caciulesti, pi. Piatra-Mun-

la

la-

Cct

de

rur.

intin-

hect.

{iunea de

unut

a

jud. Arges,

Arges, com.

pi.

si

Ilfov,

si

Vasluiu;

Tutana,

Turtucaia (Ostrovul-), padure

Siretul

riurile

turiie sale cele

a. n.).

(v.

situat in regiunea

Vezt Cicanestid.-j.,

la

poalele dealulut Paharnicul.

a statuluT, jud.

sat,

com.

testi,

si

asemenea unor drept-unghiurt, una in partea de N.-V. si alta in partea de E. $t-a luat numele de la piriul Tutova, care '1 ud& prin partea

embatic.

Turtaba,

y

dintre

Are forma aproape

doua

Arges.

jud.

sunt

povarnS

drept-unghiu, asezat asa

Satul Tutana se aflS pe pro-*

Tutana,

mosie

Prutul.

u8ot,

820 rim&tort.

prietatea statulut

Pe

let.

Tutova, judef seasS.

boT

394

vaci, 21 cat, 12 bivoli,

46 capre

de 39900

case, han, magazie,

al

la vr'o 15 kil.

spre S. de Curtea de-Arges.

si

domenial de 78 milioane let si la acea epoc& o arendS

avea

o moar& pe apa Argesulut.

n.).

lut-Tutana.

Iocurt virane, date cu

si

a.

drept

statul are

bordee

(v.

si

fosta ManSstirea

partjt,

Tot pe acest domat multe case,

otasni^a.

meniu

E

riulut

Aci

Odaia.

si

una

Locuitorii

sunt pe terito-

rur.

2 scoale

care

Tutana

mat mare.

era cu mult

de

in-

Vaiea-

Valea Porculut, cu 1 88

si

locuitort,

pe o por^iune din cor-

sura^eilor

com.

Tutana, Valea-Brazilor,

Enache din

lei.

Inainte de improprietSrirea

pul

TUTOVA

669

Tutana (Vatra-Schitului-), mo$ie,

trerupta pe toat&

for-

nein-

marginea de

de 6200 pog., proprietatea

V., ajungind utieort la in&l£imt

Arges, fosta

destul de marl si adese-ort ptetroa-

statulut, jud.

si

pi.

proprietatea schitulut cu

nume. La 1871 a

acelas

fost ipotecata

pentru asigurarea imprumutulut

se.

Ele merg micsorindu-se din

ce in cespre S.-E., p&ni£ jos de orasul Birlad,

Hosted by

de

mat in unde

Google

:

TUTOVA

se continue p3n&

extremitatea

la

trecind

judejului,

Tecuciu

si

urma

in

in

marginea despre

E.

inc5rcat

Elanul,

Sarat

cu

sau

rindul

si

'1

el

si

la

Mihoia,

piraele

Liscovul; de Birladul, cu

si

afluenjii sat, care trcce prin mij

de

curgind

judejulut,

locul

la

de 4824

supra-

o

jud.; pi.

Tutova,

pi.

Pereschiv, in

plast:

5

iar livezile

partea de

de

partea

in

sunt unite in 3

locuitort (1899); 72

urbana

care

1

cele

Balabanesti

Murgeni

tirgs.

si

scoale primare de baej:t fete in

Gindacit de matase se cultiva

in

citeva locurt, insa pe o scara

numat

mat multe polobocele. Se fabrics

Se lucreaza

in

lo-

fabrict, spirtul,

care se con-

curt

4

sum^ parte exporta

de

Balaba-

in

Grajdeni.

si

la

in

jude£

Ghidigeni este mai

FSina se

fec^ionatei.

18 mort cu vaport

de apa

de

si

sapunul

mat multe Se fabrica

bogat

scotea din

mat

era

in peste,

inainte

pe

sale,

bai^ile

gSsesc pe malul Prutulut

care'l

ce

se

si

din

iazurile din interiorul sau,

ce a f£cut ca

marc&

s£

se

i

ceea

dea

de

tret pestt; astSzt s'a im-

pufinat mult acest produs.

si

Are 6 drumurt mat principale anume: Linia ferata Tecuciu-

vecinalS ce ur-

meazS malul Tutova,

sting

soseaua

al

piriulut

jud.

Birlad-

Plopana

Puiesti,

si

2

81

Bogesti;

si

mat populate Puiesti, Dragomi-

sate, din care cele

sunt

Perieni,

:

16

mixte

scolt

(1899

tirgsoare

2

Plopana; 36

— 1900).

^i

:

biserict;

de catun

1

V. Tutova

jude(;.

jude-

3

Birlad

in

din

rurale,

mat populate sunt

si

Tutova,

de

stafie

Tutova,

dr.-d.-f.,

jud.

Corodul-Pereschiv,

pi.

pe

Te-

protoerie,

care

com.

depinde de Episcopia de

Husi

cuciu-Birlad, pusa in circulate la

FormeazS. o

ambele de Mitropolia de

si

Budgetul pe 1900 acesta

1 1

113814

tuelt,

let

48879

Pensit, veniturt,

2800

;

Pogonesti,

Septembrie 1872. Se

Iasi.

13

este

tre stabile

supra nivelulut Marit de

50"' ,15.

Venitul

pe anul

extra-

Birlad

1896

bant;

bant.

95 let,

(1

V.

a

mijoc

jud.

la

N. spre S

si

avind

deluros.

pi.

de

,

la

la

S.

Simila,

Pereschivul

siilor

si

cu

si

la la

genere la

N. cu

cu jud.

N.-V. pi.

Tutova

in

Se margineste

pi.

Tecuciu

piriul

un pamint

Vasluiu,

jud.

udatS prin

lungimea sa de

in toata

piriu,

limitrofe

tovet

70

N. spre S. prin par-

(punctul

tiiu

;

iz-

mat despre mat in-

eel ;

curge

spre S.-E., pana aproape de

satul Dragomiresti, de aici spre

pana

S.-V.,

S.-S.-E

peste

la

Tutova, ce

jud.

N. a jude^ului)

cu

S.-V.

V. cu jud.

1

\qi,

voreste din pSdurea Fundul-Tu-

Tulesti,

servindu

94637

V. a acestui judef

tea de

Tirgul, la

Bacau, hotarele mo-

tot de limite.

sta^ii

de

fost

Inal^imea d'a-

kil.).

chel-

partea de N.-

Tutova,

5,0

acestet

a

Tutova, in

kil.),

si

lei.

plasa.

(7,1

Dru-

curge de

Tutova,

afla in-

chel-

bud.

7714

Ghidigeni

;

spitalul rural

let,

linia

let,

let

5247

let;

ordinar 20607

tuelt,

— 901

ZecimT, 2 18858

:

muri, veniturt,

E. cu

Koman, soseaua

comune

si

tirgsorul Puesti.

in

14

cele

Avramesti;

Galafi

ocol,

care

Puiesti

si

tirg-

sorul Puiesti.

2 spitale, unul

una

Tecuciu-Birlad-Vasluiu-Husi, so-

Birlad-Bac&u-

6

depinde

In privinja judiciara

resti si

de

Roman,

jude{:ean2l

Pu-

in tirgsorul

6 de

ditorii

Birlad-Vasluiu, soseaua nationals

seaua

si

;

altul in satul Floresti;

si

Floresti,

in Birlad.

Acest jude{ foarte

si

vint.

per-

macina! in

oras

gimnaziu,

1

;

Birlad

de apel din

din aceste fabrict cea

;

78

sate

scoli

un tribunal, dependinte de Curtea

in

parte se

si

La-

Drago-

Tulesti,

de judecatoria de ocol din

Are

primare

si

Locuitoritposeda 10401 stupt.

prin com. Puiesti,

Plopana.

si

Resedinja este

sunt

orasul Birlad, tirgs. Puiesti, satul

rurale, in

si catirt, 60364 boi si bi25522 porcT, 3474 capre 83700 01.

Voinesti,

miresti

si

rurale, din

71

si

mai populate

volt,

intinsS

S.

toata

in

trecind

sa,

Halaresti,

o

care

mijloc

prin

lungimea

lesti,

1 15786 comune, din

asint

mat

parcurge

de

principal,

Birlad -Bacau,

iesti.

158 biserici;

nesti

soseaua

Bogesti,

Tutova.

care

:

:

Plopana.

si

drum mat

singur

V.

Tirgul-

:

Corodul -Peresrhivul

Simila,

688

ocupS o suprafafa de 49490 hect. Vite in 1901 10599 c ^> 5$

in

E. a

partea de N.-V.;

in

Corod,

pi.

si

Acum

in

partea de

in

Simila, in partea de N.;

pi.

mat insemnate

2 centrurt

tirgsoarele Puiesti

Este strab&tutci numai de un

Tirgul,

pi.

cu prunT

hect., din care

;

Birlad-

Are o populatie de

Viea se cultivS pe nelucriitoare

Are

Birlad-Ga-

vecinalS

Bogdana.

N.-E. spre S.-V.

faja

soseaua

lafi,

Este subimparfit

separ£ de Basarabia, cu afluentele

Falciu, soseaua jud.

Covurluiu.

Este udat de Prutul care curge prin

TUTOVA

670

se deschide un ses intins, care

jud.

:

aproape

de unde ,

Polifeni,

pana

ia

de

satul

direcjiunea

in dreptul satulul

pe urma'

se

iudreapta

spre S.-V. pSna aproape de Bogesti,

apot spre

S.-E.

panS

in

dreptul satulut Pogona, de aict

Hosted by

Google

;

;

TUTOVEl (ZAREA-)

mat

spre S.-V. panS

de

in jos

satul Cirjaoani, apoT drept spre

pdna

S.

satul Pogonesti

la

aicT spre

pana

S.-E.

de

si

varsa-

la

rea sa.

El primeste pe stinga piraiele:

Lipova, iar

Iezerul

Studine^ul

si

pe dreapta piraiele: Fundul.

Zingai, Cornesti, Valea-Mare

dup& care

Piriul-SalcieT, in

Tutova

pi.

sa,

si

si

fa{a

in

dupa ce a udat toata

lungimea

partea de E. a

pi.

Peres-

linga

satul

in

pe

trecind

chivul,

Fundul-TutoveT,

Tuzla, com. E. a jud orasul

Plo-

tirgsorul

si

in

plasiT,

22

kil.

selul

Techir-Ghiol,

comuna Tatligeac com.

lesti,

tirgsorul Puiesti, satele

Bo-

men

mai mare a

riuluT Birlad

eel

in cuprinsul acestuT

Valea sa este

judef.

de dou& culmi

m2rginita

de dealurT, din

inalte,

jude^ul

lulul

ce

man,

in direcjie N.-S.,

vine

ginea de E. lonesti

din

pe

la

Stanisesti,

pi.

de 15

pe o intindere

intre

Avramesti

Lalesti (din

com. Buda,

separa*

jud.

Valea-Ze-

de Valea-TutoveT, pur-

letinulul

tind

si

mai

si

for-

kil.;

meaza hotarul Tutova)

Romar-

comunelor Co-

a

Buda,

si

m.),

continuare a dea-

jud. Tecuciu,

diferite

numirT,

munele pe care

le

dupa

piriu, jud. Ilfov. Iz-

voreste din padurea Paduroaica, trece cul,

pe

pi.

la

N. de com. Cocio-

Znagovul,

balta Znagovul.

si

alimenteaza'

Tuzla cu 608

cu agricuitura

Der-

Tuzla,

E.,

tanta

si

semanS-

numeroase,

pe

lac,

jud.

\\\

com

teritoriul

ringech S.,

la

-

Tatligeac,

Muratan la S.

pe

kil.,

1

spre

spre S.-V., pe va-

kil.,

dealurile

la

Perveli,

;

V.

;

malul

Mangea-Punar,

N.

la

6

la

si

Ghe-

al

lacului

kil.,

spre S.

de resedinfa, la poalele dealuluT Dermen-Bair.

S.

de

11

Are o hect.,

§i

Sf.

suprafafa

acum

care

lunga

e despSr^it

de

banda'

nisip.

compusa

din

ale

767

1035

Nicolae,

in

cStunul Tuzla;

4 mixta, in

c&t.

LocuitoriT

;

o

scoala*

Tuzla.

posedS

Tuzla,

intin-

movilii

(43 m.),

in

jud.

Constanta, "pi.

Mangalia, com.

Tuzla,

pe culmea dea-

situate

Dermen-Bair.

luluT

Tuzla, peninsula, com.

galia,

2V2 Tuzla

kil.

eel

pi.

Tuzla,

spre

de

la

satul

spre E. de

Este capul

Meragi-Iuc. inaintat

Man-

situata*

S.-E.

2 kil.

la

si

maT

Marea-Nea-

in

Constanta,

jud.

gra,

Mare din

in

intreaga Dobrogea.

Tuzla-Cimp iuc,

132 plu-

sau

movila

Constanta, rur.

:

Are o

Bulgari

TurcT; o biserica, cu hramul geamii, cu 4 hog!

printr'o

Conine

peste in abundenfei. Ve-

si

movila

de

cu o populate

Cara-Nasuf.

Este format de lacul Sinoe, de

intre

Mangea-Punar,

V.

pi. IstruluT,

Tuzla,

:

resedin^i, la N., linga lacul Tuzla,

pe valea Tuzla-Alceac,

Cons-

pi.

si

dere de 700 hect.

Chiuciuc

ocupindu se

jud. Tulcea,

si

E., side lacul Tuzla-Ghiol, la N.

formata din catunele

suflete,

pescuitul.

^i

la

lea

Constanta,

jud.

Bair

-

S.-V. Sunt si

etc.

com. Tuzla,

sat, resedinja

sare

locuiton,

Tutunarul,

V., cu

udata de Marea-NeagrS,

V., la 8

Topraisar,

Gheringec,

nitul e al statuluT.

co-

strabate.

chir-Ghiol, Muratan,

lacul

S.

la

sunt

departe de Mare

Mare, apoT

si

drumurT micT spre Te-

si

pe

artificiale.

E

galia

cu

S-.V.;

finefe

Movile

lacurT

S.,

malul M^reT

m.),

cu

calea judefeana ConstanJ:a-Man

Mangalia,

T^usan la

fier,

mai

vite,

in maioritate TurcT,

si

pe

pe

:

ma-

boT.

si

pi.

-

in.),

cu

acoperite

E Tutovei (Zarea-), deal (400

Bair (51

C5T

01

Tuzla,

Tuzla Bair

;

V.

Murata (80

mat

care cele din dreapta sunt

N.

la la

terminindu se

turT.

la

si

Chiuciuc,

m.),

(48

seamS

la

h

;

Musurat.

rur.

VaT:

7200

trioare;

;

Constanta

pi.

3

c3ruje, 17

si

20 grape de

sint agricole,

com.

N., cu

la

2CK) care

gurT,

Tatligeac,

cu Marea-Neagra

E.,

(70 m.),

Este afluentul

laculuT Tuzla- Ghiol,

al

Se margineste

La-

Pogonesti.

pe

eT,

nu departe de Mare.

satele Dragomiresti,

si

orientals a

spre N. de ora-

Mangalia, resedinja

malul S.

de

S.

capitala dis-

cea

trictuIuT,

partea

in

spre

kil.

Constanfa,

pana,

gesti, Ciocani, Ivesti

situate

24

la

,

la

Constanta,

rur., jud.

Mangalia,

pi.

se varsa

dreapta riuluT Birlad

satuluT Crivesti,

TUZLA-CtMP

671

Tuzla,

dealuluT

Baldara-Iu-

(70 m.),

pi.

in

Mangalia,

situate

jud.

com.

pe culmea

Tausan-Bair.

Hosted by

Google

Hosted by

Google

T Tandara,

S at, cu 177 suflete, jud.

nesti-d.-s.

Dolj, pi.

Amaradia, com. Adin-

la

cata

a.

(v.

S.

Domnesti Jacaliile, mahala,

jud. Vilcea, pi.

f eghesiul

si

locurile

NumSrul 169

si

mart

vitelor

celor

al

curt,

insS

cdtun, com. Vizirul,

pi.

Balta, jud. BrSila, situat pe par-

tea dreapta a Vilciului,

in

fa£a

V. Vizirul, com.

si fost schit, la

de com. Ocnele-Mari,

pi.

N.

Oco-

lul,

jud. Vilcea. Schitul s'a zidit

la

1726.

rur.

Sf.

Hie

si

Se face Sf.

la

In

com.

de

VezT Jmddrei.

dr.-d.f.

Jarcule§ti,

stafie

sat,

rur.,

sat,

com.

Gor-

rur.

netul-Cricovul, pi. Cricovul, jud.

cu 642

Prahova,

biserica, fondata

locuiton

si

de locuiton

o la

anul 1840, cu hramul Cuvioasa

Paraschiva.

1* encu^a, deal,

tea de V. a placet Ocolul, jud.

Romana^i, deluros

situat

(165

pe

m.),

spre V. de Caracal.

cuiton si

si

un tarim

la

21

kil.

Are 219

o bisericS, cu

lo-

preot

1

sat,

cu 419 locuiton, jud. Ufov,

pi.

Sabarul,

66700.

com.

rur.

Dom-

Marele Dicpionar Geografic.

Vol.

sSpate cuptoare,

mese, locurt de paturt,

etc., nu-

mita MasaTilharulut.

aci bilciu la

fepe§ti,

Gheorghe.

inalt

si

pietros,

o

com.

sat,

Crap£turi!e,

serveste

care

biserica'

si

se prelungeste

spre

prin

S.,

Pietraria

si

termini in

se

de N. trimite mat

multe ramur!

spre V,

si

S. V.

In partea de E. coastele dealului

sunt repezt

ocupate de satele

si :

ponoroase,

RSdeni, Slo-

sting

chiii;

28

Are o

V. sunt ocupate de

Muncelul

multe

viT,

din

o bisericS, cu

Dom

1830, deser 2 cintSreJt

si

5

72 plu de fabricat ra taurt,

420

ot

;

120 bot

no

stupt

sosea ce vine din si

duce

la

com

St&iisesti

pe valea Dobrotforulut.

pSdurt intinse.

Este bogat in

cat, si

la

pe

posed&:

gurt; 2 cazane

iar

$i

§i

preot

1

Locuitorit

100 vact

intre cart

si

nulut, construita in

de

E

Dobrotforulu

al

cu 430 suflete

vita

p5-

S.

la

Motoseni,

com.

malul

si

Tecuciu,

jud.

sat,

de

Mac-

bozia, Feredieni, Deleni

exploateaza*

udat de Valea§asa,

S.-V.

Este

de pometurt.

durt, iar la S.

Tepoaia,

vit

hramul Adormirea Maicet

stinga Bahluiului.

In partea

N. de

la

lo-

si

inconjurat

comunele Storesti, Redeni, sub numele de Holmul, prin com. Feredieni, sub numele de CerbStoarea, si prin com. Deleni, pan& linga Hirl&u, sub numele

Are

Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Meletinulut, lingS. satul FlSminzi,

coastele de

feghe^iul (Domne§ti-Ale§i),

se afte o stinc5,

f encusa,

in care se va*d

cuitorilor din c5t. Popesti.

sut,

2 cintare^T.

pe coasta

jud. Botosani. Incepe din dreapta

de

fartalul, cdtun de resedinja al com. Strimba (v. a. n.), in par-

pe mosia

Storesti,

in p^dure,

Storesti,

pi.

fandarei, com.

din

de moarS

fabric^ vestitele ptetre

de

e

de 234.

mici,

-

Ruptura MoldovenceT.

padureT

I^eica, cdtun

dealul

exploatate

timpurile cele mat vecht. Aci se

dealulut

Jacaul,

din

carierile

sunt

Pietriria

numite de HirlSu.

sunt zmircoase.

Oltul-d.-s., situate intre Dealurile-

cu-Vii (Fiscalia) silunca OltuluT.

Este situat

sting al riului Argesul. Intre

lul

n.).

a. n.).

(v.

de Domnesti-d.-s., pe ma-

piatra*

care se

mat multe

lo-

Jepoaia

si

Sili§tele,

F.

mosie a

85

Hosted by

Google

:

fEPUL de

statului,

311 hect.,

ionul com. Motoseni,

in

Apar^inea

man&stirel Rcichitoasa.

fepul, com.

rur., jud. Tecuciu,

Nicoresti, asezatli in partea

E. a plasiT, cuciu

si la 1

kil.

1

mSrgineste

nesti

si

la

Tepul-d.-s.

IfigSL-

catune

2

rese-

fepul-d.-j.,

si

1373 locuiton; 2 deservite de 2 preofi

din{a, cu

3 cintSrepf

Teritoriul

bi.

comuneT

de 1646

e

strabatuta de vaile

:

Valea-

Socilor, Grigoriu, Despina, Ipo-

Valea Mi^ului

testi,

si

sati

Timpei

nia, BizuluT,

de dealurile

Munteanului,

si

JilaveT, si

partea de V. a

vaei BerheciuluT. JilaveT izvoreste Pi-

riul-JilaveT si

din Ipotesti, ptriul

can

Ipotesti,

se

varsa ambele

:

cu 587 suflete,

pi.

Nicoresti, ase-

Despina

intre valea

Grigoriu

rile

Are o

la S., dealu-

Despina

si

biserica,

1845, cu

la

preot

1

si

S-£iT

cin-

1

vechT

razasT.

ET au: 40 boT, 45 vacT, 1 taur, 5 caT, 2 Tepe, 1200T; 20 stupT; bricarea

com.

cazan pentru

1

rachiuluT.

fa-

Xe P u

(V.

^»

600

boT,

295 vacT, 12 bivolT, 35 caT, 121 14 armasan, 1600 of, 15

3

si

iSOstupT; 182 plugurl;

masinT agricole

o moar5 de

si

apa. ViT sunt pe 176 hect.

are

Calf

:

§oseaua

Tecuciu-Birlad, care o atinge

marginea de

S. E.,

si

la

I^ibana, tirgusor, cu 665 locuiton, jud. Iasi, pi. Stavnic,

com.

Mi-

roneasa, pe mo<>ia Voinesti.

si

la Vizuresti, cStre

LocuitoriT au

166 vite marT

:

o velni^a pentru

fa-

bricarea spirtuluT. Aci sunt

ceT

si

maT bum

Nicoresti.

sat, resedinfa

com.

Nicoresti, jud. Tecuciu,

mul

Sf.

Nicolae, 7

1855

si

o scoala

faUl la 1864.

mixta,

LocuitoriT au:

cornute, 203

capre

la

infiin-

1332

1733 467 rimaton.

si

man

vite

caT,

oT,

97

1"ibane§ti,

sat, resedinja

Jibanesti,

comuneT

Fundurile,

pi.

jud.

Vasluiu, situat pe un podis, intre

Iv5neasca Are

si

o suprafa^a de 38 hect.,

cu

populate de 476

o

proprietar loan Carp, cu si

2 cintare^T

127

o bi-

1834, de fostul

zidita la

serica',

suflete;

o

;

1

preot

scoala, infiin-

1868.

caT,

man

1335 276 rimaton.

f ibSnesti

Satul

cornute,

46 capre

oT,

s'a

format din

desfiin^atele sate Ivanesti

si

Ola-

partea

in

si

de

S. a actualuluT sat.

Mosia e proprietatea

d-luT Pe-

tru Carp.

sat,

in

partea

Dumesti,

pi.

de orasul Vas-

goaia, pe o suprafa^a de 59 hect.,

kil.

de Negresti,

luiu

si

la

la

48 14

resedin^a plaseT.

E

Lin-

gurari, pe o suprafa^a de

6421

Are o populate de

12 16

Girbesti

2 bisericT, cu

2

preopf

si

N a comuneT marginea paduriT fibanes-

In partea de

pe

tilor,

sc afla q

pSn£

la

cu

Tiba-

satele: si

suflete;

Fundul, jud. Vasluiu, situat pe

o

bisericufa,

care

1881, a avut vr'o 8 ca-

Vite:

;

familiT

o biserica.

154 vite marl cornute,

609 Loc. au 90 8

80

populate de

sau 230 suflete

formata din

nesti, Jigorani,

cu hra-

construitS

ingrijite,

coasta despre V. a dealuluT Rin-

unul pe locul numit Jugoranca.

biserica'

bine

si

kil.

pi.,

1407 locuiton; o

seculare

fibane^ti, com. rur., in partea de N.-V. a plaseT Fundurile, jud.

Are

vaT.

Domn.

proprietatea d-luT Petru Carp.

de N.-V. a com.

dou& rindurT de

intre

^\

com. sunt pSdurT

teritoriul

1"ibane§ti-Buhli,

rotarT din judej.

asezat in partea de S.-V. a

pi.

zic ca ar

tot de catre acest

ri-

4 cintarep; o scoala; 3 iazurT, doua pe locul numit Glodeni si

fepul,

o intaritura militara, facuta

nesti, ce se aflau

cornute, 3 capre, 20 caT, 45

hect.

1"epul-de-Jos,

fost

Pi-

fibana curge pe partea des-

pre N. a satuluT.

drumurile

nepietruite ce due la Buciumeni

vad urmele unor san-

Vite: 758 vite

Vasluiu,

nafionala

se

fa*

ase-

despre care se

tata la

rur.).

Tepe,

capre

menea

piraiele: Calina

taref.

LocuitoriT sunt

De

V.

la

cu hramul

VoivozT, construita de locuiton

matorT

dreapta BerheciuluT. LocuitoriT posedS

sat,

zat in partea de N. a comuneT,

riul

Din valea

in

jud. Tecuciu,

fost

fi

{urT

Roma-

GirlesculuT

:

in

o moara

ar

cuta de §tefan eel-Mare.

Pe

22 plugurT;

hect.

E

cazane;

14

Tepul-de-Sus,

si

o scoala mixta.

si

1

d

lugSn. Se zice

man

V. cu com. Buciumeni.

Se compune din

sericT,

de apa.

Ber-

com.

cu

12

1480 oT, 5 capre si 130 stupT; 160 plugurT, 2 masinT de batut porumb si 1 de vinturat;

de Nicoresti. Se

S.

500 boT,

116 Tepe,

cai,

33

:

de Te-

kil.

care se desparte prin apa heciuluT, la

vacT,

de

N. cu com. BrahS-

la

250

armSsarT,

pi.

E. cu com. Gohorul, de

la

sesti,

17

la

LocuitoriT poseda

ra-

St&ni-

pi.

Tecuciu.

jud.

sesti,

fcTIBUCAM

674

caT,

oT

si

40

rimStorT.

stupT.

fible§ul-Mic, munte (1669,6 jud. Suceava, intre si

m.),

com. Borca

Transilvania.

Jibucani sau fib ucani-de-Sus, sfttuc,

in

jud.

Neam^u,

pi.

de

Sus-Mijlocul.

Are o

biserica, care odinioar£

Hosted by

Google

;

TIBULEA

a fost schit; o

de

velni£a (fabrica

spirt).

numit

Dorohoiu,

jud.

Piriul-Intors. Izvoreste

si

din padurea Sauceni^a, trece prin

Valea-Fundoaia,

mijlocul

prin

satuluTVaculesti, pl.Cosula,unde

primeste daul

dreapta

in

Prelioca

ceni^a,

Sau-

:

Horlaceni

si

si

apuca

spre com. §end«|ceni, unde se varsa in piriul Buhaiul.

pe acest deal se

I^icaul, mahala, in partea de V. Nicoresti,

pi.

jud. Tecuciu. (V. Poiana, sat,

si

1864, cind secularizindu-se avemanSstirestT, a fost pSra'sita'

rile

de calug^rT

compusS

Crefesti, resedinfa,

Girtele.

pi.

pe

pi. JiuluT,

tanesti,

suprafaj^

859;

cam de 2600

in cSt.

moara de apa 640

si

din

o

scoalS

3

masinT

3

si

plugurT,

nume,

morT.

5

c3ru^e cu cai

:

care cu boT,

171

350 bot, 60

330

si

ri-

972 rimSton;

si

Gil

pune

30

stupT.

sosele vecinale, care o

:

N. cu

in legStura la

de resedin^,

iar la S.-V.,

pe

com.

cu

acelasT

Girlele, jud. Putna,

dealul de pe malul PutneT,

jos de

com.

Vitanesti.

pe

din

(VezT Jifesti,

la

N.

cu com.

malurile

la S.-V.,

N.-V. dealul Magura, dealurile SoculuT

si

avind

la

iar la S.-E.

Ghiciora-luT-

izvoreste Valea-Mare, com. Vla-

Muscel.

desti, pi. Riurile, jud.

Jifla-Farca§a munte,

sail

in

Virful-TiSuceava,

jud.

com. Farcasa, avind 1341 m.

f

cittun,

rtsedinja comuneT Gorj,

pi. JiuluT, si-

tuat pe valea Cioiana. prafa^a

de

locuiton. (V.

f icma,

Are o

1200 hect.

com.

virf de

si

su-

535

Jicleni).

deal, in

Ji-

:

marT cornute,

vite

caT

si

20

porcT.

fiful,

com.

resedin^a

sat,

fiful,

Mijloc, jud. Falciu, asezat pe

pi.

valea piriuluT fiful, lurile

:

dea-

intre

Valea-One!

Ursoaea,

si

pe o supra fa^a cam de 360 hect., cu o populate de 462 suflete, o bisericS, ftcuta

Podisul,

1827, cu

preot

1

das-

2

si

calT.

LocuitoriT sunt

mosia

r&zesT, avind

despre care p&streaza

lor,

un hrisov Domnesc de

la 1730.

ET se ocupa

agricul-

pe

linga

cu cultura

si

viilor.

malul

figanca

V. a

Tig& ne 9ti»

sau

cu 20 familii,

com.

Pitesti, a.

sat>

jud. Arges,

pi.

Merisani

rur.

(v.

a).

Falciu.

Mijlocul, jud.

pi.

Se margineste la

S.,

Urdesti,

la

N. cu com.

cu Jigalia si

la

;

la

V.,

cu

§toesesti. Este formats din

sate: Miclesti

si

fifut, cu

in jud. Tulcea,pl.

sat,

com.

Isaccea, cat.

partea centrals

in

cea septentrional^

de

8

la

dou5 552

drept

de confluen^a

lor.

cuiton, Rusi.

In

afla

gineste la N. cu vi{a, la

E, cu cat.

satul

numire.

Are

180

lo-

se

cat.

Taija

— Se mar-

com.

V. cu com. si

Lunca-

Greci,

la

cu

S.

la

Hancearca.

Dealurl sunt Dealul-CadiuluT, :

lul-luT-Negri (401

fiful, sT-a luat aceasta

pe

figanca,

apropiere

manastireaTarfa.

mutindu-se

in

si

comude cat.

a

vSiT

al

cea, la

;

resedinfa

plaseT

Balabancea,

resedin^a,

malul

a

spre N.

kil.

Are o biserica 2scoale. Aceastacomunapela 1730 se numea Miclesti, iar de la 1863, locuiton.

Balabancea,

in

afluent al riuluT Taifa, aproape

fiful, com. rur., in partea de S.-

E., cu

icleni, jud.

160

9

oT,

neT,

Dodesti;

Iepure.

ficleni,

100

uda comuna

Ghiholul.

si

Jlganca,

cSruia e asezata o parte a com.,

curge de

plraie

rur.).

1"ifla-Corbului, pise, de sub care

flei,

Cioiana,

cdtun, pi.

cat.

Rasina. Piriul

Doua

ture

man

592 vite

;

(100

movila, in hotar cu com. Stoe-

50 plugurT

;

;

ViT sunt pe 834 hect.

I^ife^ti,

5 cintare^T;

p&dure

V., o

in

sesti.

la

:

4 capre

oT,

familii,

f ifesti.

de batut porumb

la

cornute, 830 01, 543 capre, 42 cat

Focsani.

S bisericT,

;

parohiale

3

deservite de

LocuitoriT, mosnenT, poseda

3

suflete

1

viT;

1265

o scoala, infan^ata bisericT,

preop

161

de

kil.

LocuitoriT poseda

cai,

cu o populate de

locuiton;

3

18

mXtorT.

hect.,

J

la

sau 192

Tunsi

Ji-

pe malul

Are o populate de 490

1

si

fifesti,

si

dealul de

PutneT, din jos de Vi-

al

multe

Se compune din ca-

tunele Olesesti, Sirbl situate

pe dealul Va-

afla'

pe Dealul-PodisuluT o

si

Vite:

din catunele

cleni.

Are o

partea de hect).

dis-

Jlfe^ti, com. rur., in jud. Putna,

de

partea

N.-E. a com. Rasina, jud. Gorj,

in urma* s'a

In partea de N. lea-OneT, se

ful

mixW, in

si

trus.

care

Cet^uia).

ficleni, com. rur.,

o

afla

manastire, care a durat pan& la

sting

a satuluT Poiana,

Mai

Co-

piriul

apoT trece pe mobile

;

satul Corni,

Berheciul, jud. Tecuciu.

pt.

piriu,

de

SiretuluT, la N.

inainte

IMbulea,

flGANCA

675

Gilmele-Insirate, la N.;

loc;

E

N.-E.

;

§tubeilor,

Teilor, prin mij-

pganca

si

m.), la

udata de riulTaiJa,

Hosted by

Gogon-

la

Dea-

V. E.

;

de

Google

;

JIGANCA sStValea-Jigancet, units

afluenjii

cu ValeaTai$et, prin mijloc

V.

la

de

;

units cu Valea-

Valea-LupuluT,

LungS,

de Valea-CSrbunS-

;

la S.

ria,

figanca,

de

acoperit

Tulcea,

jud.

p3Isac-

pi.

com. Balabancea,

cea,

cSt.

cu

sericT,

locuitort

preot

1

2 bi-

si

2

si

Valea-LungS brSzdind

Taifa,

a plasei

si

piriul

si

N.

partea de

600

cat,

Pe

ot

450

si

aci trece

rima'tort.

soseaua Scapaul-

Deveselul Burila-Mare

'J ig&nasi.

m.

doming

ce

satul Tai$a.

nts

DunSre, jud. Mehedin^i.

in

Roman.

E. de

la

mat

curge

apoT

si

S.,

ud£ satele Helestieni pe

gSlniceanu, trece

Cuza-VodS

la

Co-

V.

de

mat

pu^in

si

in

Siret de a stinga. Primeste

pe stinga

Caracas.

piriul

Iasi,

situat pe

punct trigono

si

lea cSruia se intinde

m.

altitu-

nivelulut

MSret.

Romanaji, avind 35 dine

d'asupra

piriii,

\z>

biserica\ ziditS 1

preot,

Pe capStuI dintre

riul

Blaga,

Vasluiu

si

formeaza'

pi-

trece pe teritoriui

jud. Vasluiu.

placet Sulina rur.

Sf.

partea

in si

de

S.

pi.

Se compune din gSnesti,

coprinsul

in

f

si

i-

cSreia se

mSnSstjrea JigSnesti, cu

i960

populate de 1274 biserict

sosea vecinala traverseaza

T

leaga

si

igSnesti cu com. Priboeni

N.)

Topoloveni

si

leorman,

(la

S.).

tea dreaptS

38

kil.

8

la

a riulut Vedea, kil.

si-

de Alexandria,

de Zimnicea

kil.

Te-

in jud.

Marginet, pe par-

pi.

52

la

si

de resedinfa judefulut. Are

un catun, Calomfiresti, situat

la

sub Dealul-Nanovulut,

in

1

kil.,

partea despre N.-V.

;

1

Se margineste

Ambele

hect.

si

o

com. StorobSneasa

cu

naji,

cat.

iar la

;

135 care 31 cu boi,

si

bate

104 cu boi 76 cat si Tepe,

cSrufe,

cat,

96

vact

si

vijet,

7

Atirriul

V., cu mosia Sta-

Vedea udS o

Riul

16 au diferite profesit.

si

si

E.,

la

din com. Piatra.

rija

comunet

Locuitorit posedS: 2oplugurt,

teri-

S.

la

decare e desp3r£ita prin

pod.

1

;

com. Brinceni;

S.-E., cu

Vedea

locuitort.

scoala mixta

N. cu

la

com. Poroschia

toriui

Dintre locuitort, 230 sunt plu-

helesteii;

206

de prunt.

livezt

vit si

toata valea Circinovulut

satele: Ciol-

pani, Luparia-SarScineasca

si

pe valea DunSret

N. de

la

Ialomifa.

1

locui-

o scoala.

2 cintarepf;

si

tuate

rur., jud. Ilfov, la

hect.,

sunt pe loc ses intre douS dealurt.

de 42

verin, situate

oT,

36 kil. de acest pe ambele malurt ale riulut

hedinfi, pi. Blahnija, la kil.

n 82

cat,

Znagovul, situatS

Are 4

intindere de 750 populate de 1206

O

la

Me-

distant de orasul Turnul Se-

vite

139 rimatort.

si

V., cu

(Vezt

614

:

la

si

1"igane§ti, com. rur.,

mart cornute, 52 6 capre

gart, in jud.

satul

si

Blindesti

Locuitorit posedS

a

cea de V. a com.

cu

(la

Gheorghe, jud. Tulcea.

Tpigana§i, com. rur.,

com.

dealurile

com. Boga^i,

Mat tot teritoriui comunet este compus din dealurt, acoperite

eclesiarh.

1

se zice cS a fost

aflS si

figanului (Grindul-), grind, de hect.,

si

E., cu

la

N. cu com.

o bisericX, deservita de 2

unde

intindere de

no

hect.,

la

cu com. Topo-

S.,

Are o

com.

cu piriul CSrbunarul mat in jos

de podul

55 kil.

com. Gorganul.

se aflS urmele unut vechiu cimitir,

oras,

curge spre S.-E., se uneste

la

16

la

si

din jud. Dimbovi^a,

tort;

anul 1802, cu

in

cintSreJ

1

muna Buciumi, Iasi,

Se mSrgineste

sesul riu-

cu o populate de 5i5jsuflete; o

Bucuresti,

Codrul, jud.

>

Priboeni; la

preop

voreste din padurea Dancul, copi.

de Cimpulung

cu o

Are o suprafa^S de 3432

figane§ti, com

figanul (Vaslue^ul),

de

S.

la

malurt ale apet Circinovul, kil.

jud.

Blindesti, sat).

Gircovul, din jud.

si

sat, jud.

si

Podgoria,

pi.

Cimpulung, situata pe ambele

in va-

lut Jijiet.

metric, lingS DnnSre, intre com. Selistoara

Turia,

pi.

un platou,

rSzesesc numit

Jlgani, movill

sat

de V. a

in partea

tirgusor,

spre si

de acest sat se varsa

in jos riut

spre

intiiu

V.

satul

He-

satul

indreaptS

se

Tz-

Muscel,

loveni;

figana^ul (Caminare§ti), si

piriii, jud.

voreste de lestieni,

13

ot.

in.

neimproprietSri^t,

figane^ti, com, rur.

pichet de gra-

si

com. CSrniceni,

figanca,

826

de resedinfa subprefecturet, Tpig3na§i, insula,

de V. a comunet. Are

de 309

virf

bivoli^e,

si si

Improprietarip, 143 locuitort, si

Locuitorit poseda 50 plugurt, 70 care cu boT si 7 cSrufe cu caT; 560 vite mart cornute, 21

74 bivolt

taurt,

capre, 50 porct

cinta-

rejt.

Negoiul, se intinde spre N.

printre

un

nume, cu 900

fi-

ganca-Taifa, se desface din dealul

formats din satul cu acelast

si

:

deal,

durt, in

TigAnesti

676

si

piriul

printr'insa

Vedea,

in

latura

Nanovul si

a

stra-

se varsa* in

apropiere; in partea

despre V., este o vaUcea mica,

pe care

locuitorit o

numesc Va-

lea-Doamnet.

Hosted by

Google

—

; ,

:

TIgAnesti

Are o suprafa^S de aproape o populate de

3000

hect.,

2645

locuitort; o biserica\

refi

cu

de 4 preofl

servita

renumite pentru

produc^iunea

mat

pe o

vinuluT,

de

162 Va

tot negru-vegetal, foarte

reputat pentru fertilitatea

man

Vite: 1034 vite

567 si

su-

Solul

hect.

vite mict cornute

3486

cat,

piatra\

Birlad,

Satul Jiganesti era foarte po-

parte din

Marginea-d

pi.

Calomfire^ti,

locuit

xandria-Zimnicea,

nala spre cat. C&lomfiresti

seaua vecinala spre Satul

Jiganesti

vechiu.

pe timpul

si

so-

com.

1"igane§ti,

catune

din 3 ne?ti

la

erau,

Se margineste

la

N. cu com.:

J epul

si

Gohorul,

omorit de

sau,

timpul

in

fratele

cind Mihaiu-Vi-

teazul se afla cu ostirile in lunca

Vestea despre moar-

Turnulut

tea credinciosutui intristat

general a

sail

foarte mult pe erou.

acestm

Imprejurimile

multor cercetart

fost obiectul

si

descoperirT arheologice, de care s'aii

ocupat mat cu

ostrbire

Ce-

sar Boliac, d-niT D. Butculescu

si

Gr. Tocilescu. In partea de V., in

departare de 2

de

sat, s'a

1869 urmele unei pe omagura inalta. Ocolul

descoperit ceta^T,

kil.

in

central alinta'ritureT era

largimea

ei

de 60 m.,

de4om., fiind

in-

conjurata de un bloc de p&mint ars.

Aci

silex,

s'ail

unelte

gasit

si

busturt de

vase de

lut.

S.,

In

de

kil.

Matca;

si

Tecuciii

la

si

com. Nicoresti.

Are

si

Costache Conache Tfiganesti-VechT,

si

lui

;

2 scoli

Ungureni,

Munteni

m

infiinfate

2054

hect.

si

Zna-

pi.

Printre sat

nesti.

Ialo-

riuluT

al

spre E. de lacul

si

TigS-

manSstirea

si

Jiganesti trece calea

na^ionala*

Bucuresti-Ploesti.

1800

la

si

are

o suprafa^S de 778 hect., cu o o 236 locuitori biserict, cu hramul Adormirea, ;

deservita de

preot

1

si

1

cin-

NumSrul

mart e de 134

vitelor

celor micY, de 265.

al

figane^ti,

sat, in

com.

Berheciul,

pi.

Tecuciii,

jud.

Godinesti,

asezat in partea de S.-V. a com. si

dreaptS a

partea

in

pirinluT

Repriviljul.

Are o populate de 307 o

flete;

bisericS,

cu hramul

Nicolae, ftcut^ de ziditS

in

urm5

suSf.

locuitori, re-

in

1793.

Locuitorii posedS: 44 plugun,

1893

12033

lei si

3

80

cazane pentru

chiului,

fabricarea

3 mori de

ra-

vint.

bant, iar cheltuelile s'au urcat la

suma de 11746

lei

si

Locuitori! posed& gurt, cosit,

7

:

bant.

50

310

plu-

masint de secerat, 2 de

3

porumb

de treerat, si

19

de

2

de batut

vinturat;

2

cazane pentru fabricarea rachiu-

Romant», rijnife de moara, bulgari de cremene pentru prastii

32 capre; 540 stupt. Cai: calea ferata* TecuciuBir-

cu elegan^a in

mi^a

ariT.

Venitul comunei, pe 1894, a fost de

im-

si

st^pinesc

1864,

42

1863.

a.

lut,

olarie lucrata

pe jarmul drept

(TigS-

LocuitoriT, fostt clacasi proprietaripf la

din

mor-

aflcl

satul

in

alta in satul

nesti-Noi),

cea

(in

se

al familiei)

si

una

:

nume,

govul, situat la N. de Ciolpani,

si

de poetul

cintSre^T, facute

mixte

com.

Ilfov,

deservite de 3 preopf

biserict,

3

sat, jud.

cu acelas

rur.

o suprafa^S de 7432 beet,

cu o populate de 4040 suflete 3

Arges. (Vezt

sat, jud.

t^ret.

sagep negre boante, despre care men^ioneaza si'd. Tocilescu in «Dacia inainte de

si

lesti.

populate de

Negrilesti

1872 s'au f&cut nouT descoperiri s'au gasit

si

Un-

si

com. Negri-

la

S'a infiin^at pe

cu orasul

mintul

au

sat

si

cu com. Corodul

la E.,

Radu Calom-

stie ca

de capi-

20

V., cu

vi-

si

ale riuluf Bir-

spre N.

kil.

7

resedin^a plasei.

foarte

f igasituate

la

la

Se

Munteni,

:

pe ambele malurl lad,

compusa

Ungureni. Este

si

Te-

jud.

rur.,

Nicoresti,

pi.

este lui

gureni

figane^ti,

lomfirescu pentru credits

firescu a fost

mat

ce

urma.

mat multe mosiT domnesti, din care una a fost daruita lui Catejie.

astSzt

la

soseaua comunala*

merge

figanca).

tala jude^uluT

Mihaiu-Viteazul,

lui

Cat.

ce

merge

si

striibate satele JigSnesti

^igane^ti,

s'a

cat. Stari^a.

preajma

Prin

prin

trecind

soseaua comu-

mijlocul satuluT;

-j.

si

format cu mult mat

DunSre,

cuciii,

§oseaua judefeana Ale-

:

facea

;

na$ional&

Tecuciii

mult de Bulgart venial de peste

-

Cai

XVIII

in secolul

si

cornute,

718 porcT.

soseaua

vestica\

vine din

in

lui.

atri-

bue aceste obiecte epocel de

3 cinta-

si

Arheologit nostri

reliefurf.

putat

aci viT,

prafa^S,

este

de-

o scoala.

;

Sunt

TigAne?ti

677

2

mori cu aburi; 1210 boi,

1283 vact, 10 taurt, 750 cat, 200 lepe, 200 armasart, 1770 01

lad, care

o

strabate

in

partea

1"igane§ti, tn&nttstire de cdlugd-

pe o limb5 de p&-

situata*

rife,

mint

intratS

in

lacul

avind in fa^5 p^durea

B<eni,

J ig^nesti,

jud. Ilfov.

Este una din chinoviile mat mart ale Jarei. Are 186 maict. S'a zidit riful

la

cele

anul 18 12, de sta-

m5n&stiret CSld^rusani, Do-

softeiu,

si

cu

ajutorul

boerilor

Vel-Ban Radu Golescu, G. Flo-

Hosted by

Google

;

1[IGAN£$TI

rescu

TigAnia-de-la-drAgAnestj

678

Mat

si alfii.

inainte aceasta

m2n£stire a fost locuitS de mo-

s& scrie poezia intitulata «P2rul cazut.

nahi. CalugSriJele au fost aduse aci

de

manastirea Turba^i.

la

1"igane§ti, pddure,

400 hect, pendinte de com. fiZnagovul, jud.

gcinesti, pi.

de

figania, de

in intindere

Ilfov.

com.

Ursoaia,

-

Rusiavaful,

mosie,

p).

Arges, com.

la

N.

si

a

sta-

tuluT,

pendinte de Episcopie. Are

1430

hect., din care 11 53

rea Ursoaia

padu-

Crivina, restul

si

raturi, fineafa

figSniaEpiscopiel

satul era

pe atunci mult mai

populat.

com.

a-

figania,

de

f

kil.

se

gania-Stoenesti,

pentru

de

partea

ia

caT,

hect.,

suflete;

de Costache

1843.

5oiepe,

man

5

cornute,

armasari,

370

Locuitoril poseda: 90 plugun; 2 mori cu aburi. :

pi.

gSseste

calea na^ionala Tecuciu-

comunala, care

Birlad; o sosea

plecind din soseaua na^ionala

S. la N.

si

duce

in

de

cat.

in satul

la

Ungu-

la al

pe

c2

In

acest

sat,

14,

tul si logofatul

in

s'a

anul 1777,

nascut

poe-

Costache Cona-

che.

In gr^dina cur£ilor de ganesti, se

case?

v2d

si

acum

la

Ji-

ruinele

doamnei Dafina, unde p3na

com

CaiimSnesti.

figania, parte din satul CotoriJigania, jud. Muscel,

com.

pi. Riurile,

Stilpeni.

mire a satulul Elisabeta, din

pe malul sting

Prahova. Locuitori!

riului

a-

formind

figania,

gania-Stoenesti.

versurile sale erotice.

— Distru-

gerea arborelui a f&cut pe poet

Tpigania-Crivina, com. Ilfov,

Are o populate

kil.

si

gania

si

2 poduri statatoare.

Jupin

si

VoicilS,

de-

Tpigania,

intre

riul

a

(v.

com. JiSa-

pi.

n.),

V. de Bucuresti,

RSstoaca

f

i-

1

5

19

locuitori; 3

;

1

biserica;

mori cu

1

apa

Locuitorit poseda* 74 pluguri: 43 cu boT, 31 cu cat; 232 care

sat, jud. Ilfov,

gania-Crivina

:

de 978 hect. Are o populate de

Ioanichie

de un preot.

satele

Crivina, cu o suprafa^a

scoala mixta

servita

RSs-

riului

de Bucuresti.

Se compune din

un

rur., jud.

Sabarul, situata pe {ar-

pi.

de 499 locuitori si o biserica, cladita la 1827 de Archiereul

si

soseaua

si

cSrufe:

120

cu bo!,

112 cu

283 caT si Tepe, 253 bo!, 267 vaci si vi^et, 132 pore! si

cat;

874

oT.

judejeana Bucuresti-Pitesti. Are

^igania - de -la - Afuma^i, a Itit

dealuri frumoase.

Are o suprafa^a de 775 hect. cu o populate de 996 locuitori; 1

bisericS, cu

lae,

durT;

547

1

Sf.

preot

Nicosi

mori cu apa; 2 po-

al

vitelor

man

e

numire a

com. Tirgului, jud. Te-

cdt.

Bivoli^a, pi.

Afuma^i,

leorman.

2

scoal3 mixtS.

1

si

hramul de

deservitS

Numarul

compunea

f igani.

toaca, la 24

unei bisericuje, dinaintea c2reia

isi

mare parte de

inunda^iT ale riulut Prahova, s'au

cintarepf; 2

era un par urias, sub care ade-

in

murile riului Arges

in

pi.

Calma{uiu1,jud.Teleorman, locuit

cestuT catun, din cauza deselor

mutat

Govora,

Ocolul, jud. Vilcea.

pi.

Stoenesti, situat

3 kil. spre V.,

mai anil trecufi sta in picioare o parte din zidul case! si al

sea poetul Conache

Vilcea, plaiul

Tpigania, sat, jud.

era

unde se g&-

locul si

barul, situat la

reni.

Octombrie

Aci e

o biserica.

^igania-Brincoveanca, #//# nu-

dreptul satulut, trece pe stinga Birladului, strabate

scoala de sub-

si

fi'

singur sat, sub numirea de fi-

01 si 8 capre.

QtT

udat

si

format din doua* sate: figSnia,

seste astazi,

Vite: 317 vite 15

S.,

situat tot

469

cu o populate de 615

Conache

al

suprafa^a de

zidita

e

schitul Papusa.

si

com. Tirgsorul-Nou.

de resedin^a co.nuneT.

biserica',

pi.

Prahova,

in jud.

sat,

In actele vechT

Birlad,

2

order!,

Prahova

riul

Tirgsorul,

nesti,

Are o

de N. a com.

in partea

Te-

riului'

la

Prahova,

in jud.

sat,

Tirgsorul, com. Cocorasti, situat

iga-

asezat pe malul sting in

acest

apar^ine manastirea Bis-

unde

trifa,

Tpigania, mahala, com.

jud.

sat,

Nicoresti,

catun

Cozia,

loc sterp.

si

Tigane§ti-Vechi, pi.

de - Arges. Aici a

-

fost asezata

figania, cuciii,

FlSminzesti,

apropiere de m&nas-

in

Curtea

tirea

jud.

familit,

De

Valea-f u^urului.

Uisoaia,

cat.

proprietary

jud. Buzdii,

in

cu 22

sat,

si

si

I^igane^ti

pe ambele maluri ate riului Bisudat de la V. spre E.

tri{a si

de

celor mici, de 924.

1*igania-de-la-Dragane§ti, efttun al com. Driiganesti, pi. Tirgului', jud. Teleorman, cu 216 suflete, situat

pe malul ded'asupra

pSdurei statului din lunca Vede!,

figania, Horezul,

sat,

jud.

com.

Vilcea, plaiul

Costesti,

situat

in

partea de S.-E., aproape de

soseaua jud. RusiCiolanesti.

Hosted by

Google

:

flGARENI

figareni,

679

cu

sat,

Mehedin^i,

23 case, jud.

Ocolul-d.-s.,

pi.

com.

niera de vi{a americana, a sta-

870

tului.

scoala.

Parte din locuitort sunt mos-

Valea-Boereasca

nent.

figira,

cu

sat,

Bacau,

suflete, jud.

58

gineanca, din

Odobesti, situat in stinga piriulut

Odob,

poalele dealului cu

la

750 100

a-

nume.

celas

197

E bul

com.

dealuriior

Sire-

cuciu

dealul fin-

Coasta-GadeT.

si

MSrgineni, s'a

pentru

f hect., a pri-

144 marieT Gala^i, aproape de oras, 1

partea S.-V.

terenul ce

furoase

una din numirile date foastel c eta*ft rotnane Gherghina de lingS Barbosi, jud. Covurluiu. (Vezt Gherghina).

pi.

pe

situata

Filipesti,

la

13

kii.

de

la

9

kil.

de

si

resedin^a plaset.

a

tului

c3t.

CocorastiMislea, Bai-

Gageni

mosia

si

sta-

Misleanca.

si

o popu-

late de 1240 locuitorl; o scoala

anul 1848,

:

la

1853, si

Prahova,

iodate, jud

com. Jintea. o tempe-

25-30

aerutui

grade C, pe ambiant e de

care

clacasl,

s'a

for-

locuitorit

cumparat

au

'st

de casa de

locuri

la fostul pro-

Gregore Chrisoscoleu.

prietor

com.

resedin^a

c&tun,

ipinte^ti,

fintesti, jude^ul Buzau, cu 450 locuitort.

la

f intea, la

(1400 hect),

in jud.

in

Dimbul; opepi-

cu

Varbilaul,

pi.

o

fondata

biserica,

la

i860,

Jlpaul, munte, de Spulberul,

Are dou5 zis

sare, in

com.

Vrancea, jud. Put-

pi.

fipaul

virfurt:

Sahastrul.

si

fine

de mun^it LaposuluT.

Buzau,

Jipe§ti-§erbe§ti, mo§ie

Jintesti.

Piriul

si

o biserica (1855). Prilisocul trece

com. Branistea,

luiu, lut,

si

pa-

Tirnauca.

man. Mosia are o intindere de

si

com. rur.,

in

10

pi. kil.

Cimspre

last

nume,

Copoul, jud.

Iasi,

partea dreapta a

pe o intindere cam

1 144 hect. Are o populate de 242 locuitort si o biserica

Pogoanele-MicT, pe o suprafaja

facuta la

cu o populate de

in

riulut Jijiea,

de

,

leT.

pe coasta dealului cu ace-

de orasul Buzau. E formata din cat. fintesti

de 2480 hect

padurea,de 486 hect.

fipile§ti, sat, in com. RadiutMi-

situat

S.

hect.,

Arenda anuala 75000

tropoliei, pi.

pulut, jud. Buzau, la

Siretu-

:

Baranca, Her^a, Hrea^ca, Molni^a

f inte§ti,

pi.

Episcopietde Ro-

foste ale

5698

dealun-

gul mosiet, care se hotareste cu

fondata

Liliesti,

Malaesti,

popula^iune de 234 locuitort, o

na.

Jlnteni, sat, pe mosia cu acenume, com. Movila, pi. last Her^a, jud. Dorohoiu, cu 150

si

suprafa^a de 950 hect.

bisericT

Pogoanele-MicT

1863 de catre

in

dure, a statulut, in jud. Covur-

:

Se compune din 3 catune fintea, Dimbul si Liliesti. Are o

anul

sul-

Jinteasca (Farca^eanca), mo-

suflete

Se margineste cu comunele coiul,

3

si

Marei-Negre.

com. rur., ]ud. Pra-

valea riuluT Dimbul,

Bordeni,

cat,

ot,

267 porct. Catunul fintesti este vechiu,

azint

propriu

§ie

capitala jude^uluT

3

luat

ame-

13-14 grade C.

com. hova,

no

207 tepe, 54 minjt, 2300

Aceste izvoare au rature de

I^iglina,

in

si

Filipesti,

pi.

cind

si

s'a

vi^e

intea, izvoare cloro-sodice,

Covur-

a jud.

luiu.

si

f intesti-Maxenul,

si

1Mpare§ti, sat,]ud. Prahova, com.

Jiglina, mo§ie de

fintea, sat

soseaua vecinaia Bu-

:

11512

la

Neam^u.

jud.

in

Prahova.

jud.

d'asupra

240 m.

CeahiauluT,

a

de mSnas-

ricane ce statul a infiin^at aci la

extremi-

situat la

pise,

superioara

tatea

Opariji-de-la-

Vite sunt: 436 bot, 320vacY r

Restul e

scazut

pentru pepiniera de

figlaul,

Cat are

iar cat.

Arenda lei

si

135 vi^et, 21 bivolije,

brazdata de

si

tirea

mat insemnate sunt:

Bezendeasca

zatif intesti

si

Dim-

piriut

ale statuluT, pendinte

Tutova.

si

soselele Movila-Vulpit

:

fintea, mo§ie §i p&dure (900 hect.),

Roman, Te-

4 jude^e: Bacau,

o

Ulnil.

mat

de-asupra

sau

piscul

si

finteasca-Museteas-

Jinteasca, ca,

biserica

afara de alte drumurt naturale.

din

Odobesti,

dupa stinga

locuitort, o

Proprieta^t

tepe,

loc ses.

Si-

pi.

Odobestilor, se intilnesc limitele a

si

20 capre, 12000T, 300

strabatuta de

tea

Bacau,

1"igira, deal, jud.

Pe

dat

s'au

li

GSgeni.

in hotarul judejulut Bacau.

tului.

care

porci.

Jlgira, satuc, jud. Tecuciu, pi. Stani^e^ti, com. Colonesti, asezat

retul-d.-s.,

improprietarit

Ei au 100 cat

hect. vact,

Cat

sira

s'aii

1864, pe mosia statulut M3r-

la

com.

Bistri^a-d.-s.,

pi.

TipiLEyri

1855.

Vite sunt: 400 vite mart cor-

Hosted by

Google

;

JIRDENI

259

nute, 23 caT,

oT

48

si

ri-

mStorT.

firdeni,

com.

Bistri^a,

f

106

cu

sat,

Neam^u,

TlNfARENI

680

Gindesti,

pe

situat

jud.

piriul CocirJa.

irioiul, com. rur. Mehedinj:i,

locuitorT,

sat, in jud.

si

Vailor, la 46kil.

pi.

vechiul

drum

testi

Cimpulung.

si

posteT intre Pi-

al

rei

Are o biserica si manastirea ambele deservite de 2

Valea, preo£T

fondat

Biserica s'a

3 dascalT.

si

anul

o

locuitorT,

biserica

o

si

d&rei,

un

1835)

local construit in

are

513

3 caru^e cu caT,

maT

nute, 10 caT,

man

vite

240

01

cor-

180

si

ri-

Radieni,

nume, jud. Muscel,

cu

Gornia

care

ocupa

se

Valea-ManastireT

oT

soseaua HorSsti-

aci trece

f iul,.ra/si

com. rur.,

va-d.-s., jud. Dolj.

numit

dealuluT

cdtun

1"i^eica, lomi^a,

pi.

jud.Ia-

in

(tirla),

Ialomh;a-Balta, com.

Balaciul.

Riul-DoamneT, S.

30 kil. spre Cimpulung, pe partea

de

la

stinga a riuluT Tirgul.

Valea-StineT, cu si

1

1

50

si

locuitorT,

se margineste la N. cu

Stilpeni, la S. cu la

Hirtiesti

Dezrobifi,

fi^esti,

de Craiova, 16

potul,

17

6

de

comuneT

tuluT

com. Gogosul prin

toate

si

se

hotare

(1889)

o

si

o

locuitorT,

scoala

biserica.

340 boT, 300 porcT.

caT,

S.

si

a

Radesti,

din stejar

si

formats

fag.

tat

deDealurile: Perilor, Arge-

30

Gogosul, cu inSlfimea de

si

— 60

in.

si

mea

si

Valea-Cor

In vechime satul

se

nu-

si

Qtjelul.

Girla Valea- M&n5stireT lea-CiresuluT

ud2 com.

si

fiuleni,

sat,

in

jud.

Dumbrava, com.

in

OT

:

pulung, Hirtiesti,

ce

pe

trece

prin

partea

de

cStunul

Vest

findarei,

in

sat,

nume,

celasT

Ialomija-

pi.

com. cu

Balta, jud. Ialomi^a,

a-

malul

pe

situat

sting al riuluT Ialomi^a. (V. Jin-

com.

darei,

rur.).

Tpindarei, stafie de dr.-de-fier, jud. Ialomi^a,

pusa

in

brie

1886.

Se

Noem-

21

la

afla intre stabile si

Murgeni

Inaljimea

d'asupra

kil.)

(13

kil).

fin-

Faurei-Fetesti,

linia

circulate

Hagieni

com.

Balta,

pi.

pe

darei,

niveluluT MSriT e de if'\6g. nitul acesteT sta£iT

a

de 86632

fost

Ve-

pe anul 1896 banT.

90

lei,

Jln{arul,

Mehedinji,

sat, in jud.

pi. Motrul-d.-j.,

com.

rur.

PJuta.

Mehedinfi, rur. Secul.

cu o inalfime de 30 m. d'asupra

suflete

si

5

sat, in jud. Dolj, pi.

com. Murta, avind 459 o biserica.

la

40

de Craiova

kil.

de resedinfa

lomifa,

pi.

in

pe ambele farmurT ale lomifa.

jud.

Ia-

lalomi^a-Balta, situata riuluT Ia-

Coprinde patru mosiT;

MotruluT

la

la 5 kil.

(jud.

la

E.

cu com.

V., cu com. Gura-

Mehedinfi);

cu

com. Ionesti

cu

comuna

cu com.

si

plaseT, Filiasi.

Se invecineste Fratostifa;

I^lndarei, com. rur.,

catea ferata Golesti-Cim-

f tndarei.

ffn^areni, com. rur., in jud. Dolj, platoii pi. Jiul-d.-s., pe un mic

tot

lungul sau.

ferata Faurei-Fetesti, avind stasia

niveluluT sesuluT sau albieT JiuluT,

flmbure§ti Jiuld.-j.,

Va-

com. trece calea

Valea-Scaesti.

DealurT: Dealul-MutuluT, Ma-

Bugeloiul, Burtoi

8450

boT,

udat de piriul

Obedeanca, numit zuluT.

pi.

nSstiret, fifcestilor, Piscul-ChilieT,

2130

porcT.

teritoriul

(12,1

se intinde padurea sta-

numita

numaT

inveci-

N. cu com. Argetoaia

la

Are 1085

la

comuneT

Se

si

Terenul comuneT este acciden-

ocupa

se

In pSrJile de E., N.

§0-

Cernatesti

insemnate prin magun.

fieraria, si facerea cSruJelor.

si

de

kil.

Gogosul.

S. cu

la

toaia

Vite sunt: 10

de

kil.

desparte de

cu agricultura, facerea spetelor,

150 vacT, 80 oT

pe

si

V. cu com. Blrboiul (Mehe-

si

E. cu com. Davidesti. LocuitoriT

kil.

la

com.

com. Confesti,

S.,

bi-

si

2 dascalT.

si

neste la E. cu com. Cernatesti,

dinfi),

Se compune din 4 catune:

pe

dealul Argetoaia spre N., la 38 kil.

1"i^e§ti, com. rur., jud. Muscel, pi.

Perilor,

al

Gogoasa spre

dealul

Dumbra-

pi.

Asezata pe fa{a

o

o scoala mixta*

2780

si

Sudijeni, lo-

Vite: 1010 caT,

trece

prin mijlocul satuluT.

(tirlele):

Afuma^i. Are 2900

cu 2 preopf

serica,

Pe

J iroi-Leurda Pleostina.

si

Nico-

si

catunele

si

Puful-Nou,

cuitorT;

maton.

Pe

precum

cu

locuitorT,

satele: fin-

Cotul-Iepure,

Strachina,

com.

ales cu facerea spetelor.

Girla

nume.

Valea-Troni, Ciineasca

1873.

resedinfa

sat,

Tpi^e§ti,

brSzdat de valea

si

Se compune din

lesti,

Locuitorii posedS: 15 plugurT,

30 care cu boT, 20 stupl, 200

Ialomi£a

Strachina, pe care este lacul cu

§coala (infiin^ata

acelasT

scoala.

Teritoriul com. este udat de riul

acelasT

in

finda-

Ciineasca.

si

7042 (1534) si este de zid masiv cu un turn. la

de orasul Turnul-Severin, avind

350

Cotul-Iepure, Strachina,

(jud.

Floresti

;

la

iar la

Filiasi.

Hosted by

N.,

Gorj)

Google

si

S.,

;

flNfARENI

Este udata de rec£ia N.-S.

si

cu

riul Jiul

di-

care aci primeste

Gilortul.

com.

baljile

faja

riul

si

sunt

Jiul

Motorimul, cu o supra-

:

de 2

hect., conjinind peste

Balta-UlmuluT, de 4

hect.,

ali-

mentindu-se din apa

JiuluT.

Pe

si

Dealurile-Brata, Branistea

:

din tret

Pe

este

vechTe.

foarte

1806 in finjareni fund

la

m&n£stire,

au

cilugariT

hotarit

Are

locuitori.

2

padure;

din

iar

E. cu com. Bezdeadul

la

cu Runcul

;

la N.,

mi-

;

la V.,

si

anual se face la 25 Martie.

com. Mo^eni, despSrfindu-se de Bezdead si Runcul prin dealurT

Are o suprafaja de 4076 coprinzind o intinsa mosie

Arpadia

{areni

si

pog., :

f

in-

padurT (2500

hect.), aparjinind statuluT.

si

cu

S.,

cStunul

Fieni,

al

padure, de Mot&eni, prin loc

ses

de Pietrosija, prin

si

riul Ia-

lomi^a.

o scoala

o biserica,

si

Picul.

si cat.

Are o populate de 1056

suflete;

zidita in

sT-a

asezat

Tudor- Vladimirescu tabara

de a pleca

inte

CaT Jiii,

Calea

:

la

2

kil. -

ina-

la Bucuresti.

Ti{ei (Valea-), sat, jud. Dimbovi{a, plaiul Ialomi^a-Dimbovi^a,

com.

Pietrosija.

c.

;

-

Filiasi-Severin,

f.

Vulcani,

strabatind

com. pe o lungime de 2700 m. Cu comunele vecine se leaga prin sosele vecinale bine lucrate si

cUtun

AninoaseT, jud.

impietrite.

sat,

f f^ul, sat, jud.

resedin^a com.

cu acelasi nume, jud. (VezT

Jiul-d.s.

Gura-

com.

Dolj,

Tecuciu, com. Cor-

drept

al

BerheciuluT, la

kil.

1

si

500 m. de resedinja comuneT. Are o suprafa^a de 175 hect, 79

ariT

;

244

locuitorT

;

o bise-

cu hramul Cuvioasa Paras-

trinT

1878, de 7 ba-

ce populau atuncT satul.

au

Locuitori!

:

30

boi,

36

;

Tfin^areni, tiori, pi.

sat,

com.

rur.

fole§ti,

sat,

pe mosia cu acelasT

nume, jud. Suceava, com.Uidesti. Tfi^a, com. plaiul

30

rur.,

kil.

spre N. de Tirgoviste,

vali,

pe ambele maturi

riului Ialomija si ale piriuluT

lea-JijeT

si

in

E

jud. Dimbovija,

Ialomija-Dimbovija, situata

ale

Va-

apropiere de so-

din

numele de Obirsia,

si

Iz-

sub

folesti

satul

dupa ce

a primit piriul Platonija, ia nu-

mele afluentuluT

§omuzul

-

sail

Mare

si

se vars* lun-

kil.

^5

Are de

tributarT: Ponoarele,

Teleman,

Tanase, $ipotul,

strSbatut de piriul

Boura

Piriul-Topilelor, zis

al-Lu-

locui-

o biserica, cu hramul

TreMerarchT, in

zidita

de

1865.

Sf.

locuitori

1854; o scoala mixta,

tata in

si

puluT.

Sus-Mijlocul.

f O^oi,

Ama-

catun, jud. Gorj, pi.

com. Negoesti, asezat pe Valea - CilniculuT si pe dealul

radia,

Curva si Birlanul. Are o suprafaja de 272 hect.; o populate de 396 suflete; 2 bisericT.

gurT,

poseda:

20 care cu

10

boi,

1

plu-

caruja

cu cat; iostupT; 151 vite mart

120 capre,

cornute, 6 caT,

cinele se face prin

si

150

72

oT.

catunele

drumuri

\eor-

dinare.

f ole^ti.

Are o populate de 629 tori;

Pal-

tinisul, Purdila, Platoni^a,

Comunica^ia cu

Ploes-

Tirgsorul, jud. Prahova.

Suceava.

pirtU, jud.

voreste

rimatorT, 2 bivolT

bricarea rachiulut.

intre

fOle§ti,

LocuitoriT

9 caT si 50 01 15 plugurT lemn, 5 cazane pentru fa-

vacT,

de

{areni).

la

250).

par-

tea de V. a comuneT, pe malul

pi.

fm-

rur.

loc in

VII, p.

vol.

Buz^u, cu 200

Zeletin, situat in

pi.

bifa,

rica,

si

lei

folicea, sat, cu 20 familiT, jud. Neamju, com. Humulesti, pi. de

chiva, f£cuta in

fin^areni,

com.

al

ferata Filiasi-T.-

soseaua najionala Fi-

;

Pasul

rpit Irl *S ul >

locuitori.

100 m. de vatra satulu!

la

Jinjareni

liasi

destuh. («Uricar.>,

si

comuneT

S.

avind

pSmintulu!

lucrul

608

ocupaJT cu

eraii

gime).

1806.

La

ET

(5

razasestT

platind

liuzt,

bir anual.

la

kil.).

(3

cfolesti

1803,

avea 41

in

Este formats din catunul de resedinja, finjareni

Manolea

la

si

:

la Tatarusi

kil.),

(2

cu Pietrosi£a

a se face tirg sSptSminal. Bilciu

la

Uidesti

In

Se invecineste

improprietarit 26

s'aii

pe mosia Manolea. Drumurile principale sunt

Locui-

cresc boi, vacT, caT, capre.

si

insurant

kil.),

si

Pamintul s2u produce porumb, nerale, var bun.

40

1864 sunt

in

codast, cu cite 10 prSjinT, iar

o

bisericT

scoala; 4 mori de ap3.

cinepa

§usijei.

cu o populate de 1700

si Pizlari,

tuluT

si

Se compune catune: J n;a, Buciumeni

Plaiul-SalatruculuT.

torii

Comuna

In raionul acestei com.

silvania.

com. se intilnesc patru marivai; MotruluT, JiuluT, Giiorteritoriul

Improprietari^T

seaua na^ionala Tirgoviste-Transunt

Intre

TUGULEA

681

Jugheni, d.-Mijloc,

730

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-

com.

suflete

si

Glodul,

avind

o scoala.

infiin-

fugulea, deal

(242 m.), in jud.

66700, Marele Dicfionar Geogrqfic. Vol. V,

Hosted by

Google

TUGURElgTI

Tulcea,

m

Isaccea

si

N.

partea

Are

a pl3seT

V. a comuneT

cea

com. Birza, asezat de malul drept

al

Are 800

si

suflete,

pi.

Balta,

si

riuluT

ghe

ducind

Valea

de 2230

luT.

V. Birza, com.

86 juncT

cu

124

locuitorT,

pi.

Filipesti,

Moreni,

01

E

:

1905

1

:

si

863

com.

'fu-

198 cat

oT,

cor-

rimStorT.

I^ora,

sat, resedin^a

240 boT,

312

zat

cat,

la

88

man

22 1 vite

Iasi, ase-

J.

pe malul drept al PrutuluT, 20 kil. de Iasi si la 6 kil. de

Ungheni. V. fufora, comuna.

una din cele maT frumoase

comune

ale judefuluT. LocuitoriT

au case bune, gradini cu pomT

jud. Prahova.

Vite sunt

$ora, pi. Branistea, ju

junce,

si

pestT,

racT,

:

stuh.

si

plu-

559

;

a PrutuluT,

si

din care se scot

papura

formate

girle

si

de-

planta^iT.

551 porcY.

si

si

Gheor-

maT mult

hect., este

din teritoriu e cu-

din varsaVile JijieT

nute,

410 stupT

vacT,

641 sat,

Si-

suprafata

impodobit cu

si

gurT;

rur.

2

VoevozT

si Sf.

LocuitoriT posed2

Stanciu-

-

;

(1868).

luros

N. spre Padea,

la

S. spre

la

rur.

Mare parte prins de balJT

Teritoriul com., in

Jiul.

o biserica\

iar

Dumitru

(1884), Sf.

strSbStut de o sosea comu-

com.

si

peni); 3 bisericT: S-p'T

500 m. aproape

la

spre N. de satul Birza

fuicani,

(re-

Sipeni, cu

f u^cani

:

2107 locuiton, numaT razSsT scolT mixte (in fujcani si in

Tugure$ti,sat, jud. Dolj,

nala,

Ccftune

3

sedin^a), M5n3stireni

NicoliJeluJ.

E

TUfURUL

682

1"u^ueni, rnahala, inTirgul-NeamfuluT, jud.

Neam^u.

roditorT, viT.

furcane§ti, rur.

Profa,

jud.

sat,

Vedea-d.

pi.

Tu{ule§ti, sa t

com.

Olt,

fu^cani,

s.

cani,

TurcSne^ti, com.

rur.

d.-j.,

jud.

furlue§ti, lesti,

sat,

cu 397 locuitorT, pi. Cerna-

rur.

ccitun,

cu 109 1 locuitorT. (V. com.

com.

Saru-

140

fu^cani-din-Deal, sat, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., comuna Brosteni, la 2

loc.

Bac5u, pL Bis-

rur., in

punctul de inttlnire ce formeaza'

Co-

jud.

laturT

Covurluiu. Se m5rgineste la

$eni-Schineni, Igesti

cu GSnesti

si

si

N

Sara

BalSgesti), la

V.,

cu

satele Malusteni, MinzStesti, Al-

Prod&nesti

Prin mijlocul com.

curge

un

care izvoreste de la N.

Valea-SatuluT

si

numita'

se varsS in

rincea, drept ProdSnesti.

La

Oltul.

Ho-

pod de S.

de

f

Branistea,

o

si

Prutul

si Jijia

peresti satele

si

Pe

si

intre

bi-

pi.

riurile

Chi-

dealurile

si

formata

Osoiti,

din

(re^edinja), Opri-

fufora

:

Opriseni-d.

seni d.-s., resti

rur., jud. Iasi,

situate

Cristesti.

Chipi-

j.,

Are 1354

o scoala

si

teritoriul

comuneT

seaua nationals

4

si

locui-

aci valea Cali-

manesti se varsS in Olt.

sat,

pi.

CU400

Jijia,

de

la

suflete, jud.

resedinfa

Gal^sesti,

comuneT

rur.

avind o

biserica'

f

ufulesti-GaiSsesti,

cu hramul Inal-

(area DomnuluT.

Tu{ule§ti-Gala§e§ti, com. rur., pe apa DrimbovniculuT, jud. Ar-

trece so-

calea

riurile

N. spre S.

de com.

rur.

la

18

kil.

Costesti, resedinja

subprefectureT,

si

la

37

kil.

de

Se compune din 3 sate: Galasesti, OdSeni si fu^ulesti, cu o populate de 1286 locuitorT, Pitesti.

una

3 bisericT, cite

sat

2053

in

fie-care

o scoalS prim, mixta.

si

Vite

bisericT.

:

°i>

930 boT si vacT, 46 caT, I7capre si 345 rimSton.

feratS

Iasi-Ungheni, de la V. spre

Este udat2 de

catu-

vase, pe riul

gesul, pi. Galasesti,

u^ora, com.

pe

marginea

in

avind 258 locuitorT

serici.

torT;

com., curge prin valea

nuluT e un

si

bise-

4

E. cu jud. Tutova (com.

piriias,

Jufcani- din -Deal,

de

N. a comuneT, pe soseaua natio-

fujule^ti,

jud.,

la

treme comune nordice ale jud

si

o

si

futcani-din-Vale, sat, in jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., comuna Brosteni, pufin mat la S. de satul

ale

impreuna cu MaLupesti, cele mai ex

Galafi, formind,

desti

loc.

rici.

al dealurilor

ambele

v5eT Ju^canilor, la 93'kil. de

la S.,

u d. Vilcea, ptaiul

locuitorT, situat in partea

39

Arges,

vurluiu, pi. Horincea, asezatS la

si

de resedin^a

kil.

com. Dealul-Nou

fu^cani, com.

j

nals Rimnicul-Riul-VaduluT

fufcani).

com., avind 55

lusteni

Covur-

9

Cozia, com. rur. C&limaiiesti, cu

malul OltuluT. In dreptul

al

sat, jud.

tri^a-d.-j.,

f

u{-

Vilcea.

jud. BuzSu, cu

furluiul,

com.

Horincea, jud.

pi.

luiu,

BSt£sani,

sat, resedin^a

Prutul

E. si

fu^urul, teful-d.

sat, jud. Vilcea, s.,

com.

rur.

pi.

01-

Obislavul,

cu 213 locuitorT.

Hosted by

Google

;

:

u Uble§ti, testi,

sat, jud.

com.

Arges,

Pi-

pi.

Bradul-d.-j.

rur.

(v.

noscut sub numele de tirgul de la

Satul

n.).

a.

Uda.

Uda

este foarte vechiu

p^na la 1845 din Numirea de Uda-Clo-

a facut parte

Uda,

pe mosia

sat,

TStarusi, jud.

incomuna

si

Suceava,

asezat

Oltul.

jud.

cociovul

s'a

i

dat de pe mosia

Uda-de-Sus,

com. rur., jud. Ar-

ges,

pi.

Oltul,

com.

rur.

Tigveni, resedinja sub-

prefecture!,

Grebeni,

Uda-d.-s., avind

Leordisul, cu 78 locuitori.

nastire! Clocociovul din jud. Olt,

biseric!

Drumuri

sunt:

si la

la

Tatarusi

Cristesti

m.).

(V. Tatarusi, com.

(9544

rur).

si

spre a se deosebi de

sat,

Uda-Paciure!, care se

in

trecut

numea

jud. Teleorman,

rur.,

19

kil.

de resedinfa

de Alexandria

jud.,

71

si

mo

kil.

V.,

la

56

kil.

deSla-

Se margineste la N. si N.E., cu teritoriul com. SloboziaMindra; la S. si S.-E., cu com. tina.

a sta-

in pi. Calma^uiul, jud.

tuluT,

rur.,

pi.

Oltul,

de com,

rur.

Tigveni, resedin^a sub-pre-

Are o cu

Oltul.

riul

suprafa^a de 2000 hect.,

105 locuitori; o scoala

1

si

o

Vite: 178

ca!,

950

vite

cornute, si

fecture!,

1088

vite

mici

mar!

ranul,

cornute

109 porcT. Ca! are soseaua vecinala spre :

com. Uda-Paciure!

si

si

si

la

la

compune

Se

gesti,

avind

biserica\

kil.

33

9

si

la Sf.

15

si

vac!,

500

si

o!.

cu

sat,

familil,

77

rur.

biserica,

Pitesti.

Uda-Paciurei, com.

man

40

89 capre

on

Uda-de-Jos,

si

18

kil.

Se margineste la S.-E., cu com. Saelele; la N. si

teritoriul

N.-E. cu com. Uda-Clocociovul, si

si

locuitori,

caT,

cornute,

spre con!.

in par-

la

de T.-Magurele.

Uda-d.-j., 5

bisericT

in satul

Uda-

bivolT,

746

la V.,

1000

6

259

rimatori,

01.

cu

riul

Este asezata din comuna,

Oltul. la

lului; piriul Siul

resc :

pe valea Siulu!,

de V. a judefului,

Ba-

d.-j.

vite

cea

rur., in jud.

Calma^uiul-Mar-

pi.

Go-

o scoala mixta, Vite

Are o

:

satele

Lungulesti

976

cu acelas nume.

«Adormirea>.

poalele dea-

uda mare parte

iar din deal izvo-

abundente izvoare de apa.

Are o populate de 726 o scoala

flete,

mixta

si

o

subi-

serica.

Vite: 139 ca!, 398 vite man,

Aci se ^ne :

400 bot

ca!,

Durduesti,

din

Cioraca,

de

kil.

Mindra.

an

20

Uda-de-Sus,

ginea,

Uda-de-Jos, com.

printr'un piriias ce curge din

tuata, iar la V., cu

2

o scoala mixta.

Teleorman,

Clocociovul.

tirei

Arges,

si-

si

Te-

leorman, fosta inchinata manas-

jud.

coasta dealulu! pe care este

famili!,

150 rimator!, 50 capre

com.

Uda-Clocociovul, mosie

Uda-Paciurei, de care estedesp&r{ita

186

jud. Arges, pi. Oltul, resedinja

in

Caima£uiul-

pi.

Marginea, in partea de

si :

Pi-

satele

Uda - ComSneanului,

de pe numele proprietaruluT

Uda-Clocociovul, com.

Vite

cel-1'alt

de

kil.

Linia-Mare, Rizesti

manastireascS, re apar^inea m5-

(1 500 m.)

de

kil.

Se compune din

testi.

pe Jirmurile piraielor Matioaia si

11

la

si

30

la

tirg

de

Constantin,

August;

este

trei la

pe

29 Iunie

foatte

cu-

tori, jud.

sat,

Arges,

cu 210 locuipi.

Oltul, rese-

dinja com. rur. cu acelas nume.

714 vite midf si 174 pore!. Ca! are pe d'asupra dea:

lulu!,

soseaua jude£eana Turnul

Hosted by

Google

::

UDAJI

UESTI-GOLEASCA

684

Slatina,

care

la

munica pe

din

rusct,

mat important^

care una

co-

locuitorit

diferite

numita*

Uderul,

com.

sat,

a.

(v.

Gole§ti,

rur,

Podgoria,

pi.

n.),

com.

Mu^cel.

S.

la

UdaClocociovul

spre

$i

com. Saelele

spre

cinale

N.

la

Comunica^ia spre Saelele se face

mat multe vadurt

prin

prin pi-

lurile

muna

Saelele, se afla o magura"

it

un

de

inalta, inconjurata

careia locuitorit

$an{,

zic «Gurguiul-

m2neanulut

$i

TSureasa.

com. Albe^ti, jud. Buzaii, cu

380

Are

locuitort.

Uda$i-Banulut

sub-diviziile:

Dode

10

kil.

la

$i

Udre^ti, Vat-de-El

3 biserict

tort,

$i

10 cat,

locui-

66

142 bot,

riert

de piatra

;

ot;

com. Albe^ti,

Udeni, com. compusa din Mo^teni

cat.

Vla^ca,

jud.

rur. }

cStunele

inles-

it

Udeni F3rc3$anca,

§i

-

pe valea Jirnovulut, pi. Neajlovulut, la 42 kil. de Bucu-

situata

74 kil. de Giurgiu de Obedeni, re$edin$a Are o populate de 1000

la

re^ti,

21

kil.

placet.

$i

2 biserict,

locuitort;

deni

alta in Sirbeni

$i

una ;

Gornetul-Cricovul

:

in

o ?coala

Gornetul

Ta-

§i

de apele Sa-

tarul

$i

e udata"

r5$ica

$i

Izvorul-DealuluT.

Vite

:

48

Milcovulut,

cat,

380 bot

$i

vact,

ce desparte

Udre§ti, sat, jud. Arge?, com. rur. Dobre^ti tul,

pi.

com.

sau

deni,

1650

rur.

Vr3ne$ti,

Vla^ca, a

pi.

442

porct,

situat

cdtun

pe

coasta

a.

Arge$, (v.

a.

sat, pi.

n.).

cu 40

Oltul,

famjlri, jud.

com.

Are o

rur.

Cuca,

biserica' «S-$ii

jude£eana

$oseaua

de

este

pusa*

de

ramura'

care pleach

<>osea,

comuna

ramura de

apot

;

o

prin

leg2tuni

in

Udupul-Horezeanca,/^^ moTeleorman, o

TeleormanuluT, avind

in-

tindere de 11 30 hect., din care

200 padure.

S'a

dat

in loturt

locuitorilor.

Voivozt*.

Udre§ti,

sat, jud.

Dimbovi^a,

Dealul-Dimbovija,

c&t.

pi.

com. Co-

lanul.

Vla^ca,

jud.

pi.

Neajlovul,

Popeasca-Ciupagea,

pe apa Drimbovnicul, cu

458

locuitort,

rur. Udre^ti, pi.

Podgoria,

sat,

jud. Prahova.

com-

Giurgiu,

de re^ti

la

$i

32 kil.

7

situata

la

60

kil.

de Bucu-

kil.

de Obedeni,

re-

^edinfa placet.

sat, jud.

Motrul-d.-j.,

in

rur.,

pus£ din c&tunele Ue§ti-Gole$ti $i

Mehedinfi,

com.

Mat poarta numele

rur. §i

pi.

Jirovul.

de Valea-

locuitort

;

o biserict,

hramul Adormirea - MaicetDomnulut, deservita' de 1 preot

cu

$i

2 dascalT; o §coal2

mixta ;o

moara pe apa Drimbovnicul

lut-Udri^te.

acestet v3t. (Vezt U-

comunS).

vite

pe valea Teleormanului, cu care

Are 744

Neajlovulut,

hect.;

mict.

pi.

Udre^ti,

Udre^ti,

Farca§anca,

com. Udeni,

stinga*

256

cornute,

Podgoria, jud. Mu$cel.

jud.

suprafata* de

§ie a statulut, in jud.

Udri^tea, al

Are o

Ol-

(v.

n.).

com. sat,

E.,

la

$i

Teleorman.

$osea vecinala Udupul-Rica.

Corbi-

Ciungi de Udeni.

Udeni

N.-V., cu

la

$i

Rica,

Ue§ti-Goleasca, com.

75 bivolt, 270 rimStort $i 635 ot. La capul mo^iet este valea

pi.

V.

la

cu Tat5-

S.,

1079 locuitort; o^coalS; 2 biserict.

din

mixta.

Udeni,

ia

;

com.

Cat:

la

U-

riul

TStarul.

$i

Se margine^te cu comunele

Sirbeni-

:

2>7

Vite: 151 cat, 268 vite mart principals

Apostolache,

Udaji.

la

$i

N. cu com.

invecine<>te la

re§ti-d.-j.;

multa sare. $osea

de Alexandria

teritoriul

ca-

80

la

jude^uluT,

re^edinfca

T5t2re£ti-d.-s.

cu

terenul confine

vale,

in

de Ro^iori.

kil.

Se vaci,

jud.

Teleorman,

kil.

mo^neni. Et

sunt

si-

54

o $coala.

$i

Teleor-

pi.

riu-

Dobrota.

452 porct, 18 capre $\ 592 30 stupt. In valea Dobrotei sunt

Buzau,

in jud.

(800 hect.),

§ie,

I-

pe partea dreapta a

de

Are o populate de 1825

:

tuata

kil.

ne^te comunica^ia cu comunele

Udaji-Mari (Niculeasca), mo-

sail

Teleorman,

catune

3

com. rur., in

manulut,

lut

Se compune din

au

Udupul,

$i

placet.

O

Uda$i-Mart.

§i

40

la

judejulut

Locuitorit

Udaji (Uda{i - Mlnzul), cdtun al

situate

;

capitala

Nem£ilor» sau cla Cetate*.

Se numea altS-data Uda-Co-

anume

$i

catunulut

al

vranes.

kil.

Vat-de-El, Udre^ti

:

brota

deal, in partea despre co-

Pe

rur.,

teritoriul

jud. Prahova, brSzdata de dea-

de a

Siulut.

riul

Udre^ti, com.

Podgoria,

pi.

pe

Cochirleni

rur.

pe acela

Con-

jud.

in

stanja, pi. Medjidia,

«Rusca-RoibuluTi. Pe vale sunt

mat multe ramurt de ^osele ve-

de 120 m.,

time

jud.

;

4

circiumt.

Uduamel-Bair,

deal, cu o inal-

Vite

:

300 bot

Hosted by

$i

vact, 10 bi-

Google

;

UESTI-GOLE$TI

72

volT,

370

cai,

139

01 si

mer-

Valea-Drimbovnicului

pe

Obedeni.

nume,

Vlasca,

Boura,

pi.

Ignatul

sunt

473

1286

falcT.

bovnicului (V. Uesti, com.

rur.).

1

864 si 1878

locuitorT,

stapinind

Se numea

Undesti.

alt^-data'

pe mosia

sat,

Mo§teni, com.

-

rur.,

Valea-Drimbovnicului,

tuata in

de Uesti-Goleasra,

la S.

lovul, jud. Vlasca, la

Giurgiu, 30

kil.

Neaj-

pi

58

de

kil.

de Bucuresti

de Obedeni,resedin{a

3 kil.

si-

si la

Are o populate de 244

lo-

cuiton; o biserica, deservitS de 1

preot

si

2 dascalt; 3 circiumT.

Aci se face vite

21

la

:

August

£i

6

24 Iunie, 8 Septembre,

merge

care

rile

Purdila

sat, pi.

pe

10

1864 sunt

Improprieta>i$T in

23 fruntasT, 9 palmasT

DrumurT sunt: nolea (2

falcT.

For&sti

la

(4

Ma-

kil.) si la

la Jolesti (2

kil.),

13C0

si

aproape 62

kil.).

22

la

d.-j.,

300

cu

sat,

Tutova,

Undesti,

Valea-

Undesti.

pi,

locuitorT,

Simila,

com.

de

satul

N.-E.

spre

in

sat, jud. Ia-

si

lomifa, pi. CimpuluT, situata* pe

rur.

partea dreaptS a riuluT Ialomi^a,

comunele Condeesti

intre

n.).

Suceava,

plSsei

Moldova-

de Falticeni.

kil.

la

Fru-

si

com.

Ciu-

mulesti; la S., cu com. Dragusi

E

Drag^nesti

cu

N.,

la

si

Dupa

2

schitun

si

3

o

locuitorT; 2 biserici

scoalel.

a.

com.

sat, pi.

n.) t

Golesti

rur.

pe malul sting

situat

Are 256

Bratia.

de

serica*

Locuitorii poseda

:

41

504 vacT, 3320 660 porci si 406

bo!,

5

cat,

01,

3

stupl

10 mori, 6 teascurT de uleiu de

Manolea) 5

;

10

circiumi.

b&cS

riuluT

al

o

locuitorT;

bi-

cu hramul Ador-

zid,

mirea, deservita* de

si

(v.

Muscel,

Riurile, jud.

1

preot

si

dascal.

uJat

E. de Valea-UliteT

la

Valea-Mica\

Ulita-Tpig^neascS, ntahala, din pi.

Podgoria, jud.

jocura'

ft

bat-

in

Uti£a-Franceza\

zic

Uliteasca, sat, cu 75 locuitorT, com. rur. Ciumesti (v. a. n.), Muscel,

Riul-DoamneT, jud.

S.,

feratS

lo-

bi-

;

prin

sosea

care

se

de satele vecine.

pe

Riul-DoamneT,

de

Golesti-Cimpulung

so-

si

seaua Pitesti-FrontierS. Se m5rgineste la E. cu jud. Arges.

Ulmeni,

com. rur. t

Cobia,

bovifa,

pi.

cimpie,

intre

riul

Dim-

situata*

Argesul

pe .si

tea, la

12

kil.

de

soseaua judefeana*

G3esti-,

Tirgovistea-

GSesti-Vlasca. Cimpiile din ionul zacul,

pe

ra-

com. sunt: Mocanul, CaIzvorul,

Jugureni. Se

Stavropolea

compune

din

si

10

69

kil.

spre

de Bucuresti, ling& Valea-

S.-E.

St&

com. 01tenh;a Ulie§ti, com. rur., in jud.

Oltenifa,

pi.

jud. Tlfov, situata la

luT-Soare.

Neajlovul, spre S. de Tirgovis-

scoale mixte.

4 hanuri,

Are 1979 si

cSruia mal drept trece calea

Rusi.

si

Are o populate de 3250 su4 bisericT ortodoxe, una

(in

judejeana'

din jud. Vlasca.

al

o

leaga*

Antoceni, Oniceni

cu

S.,

in-

Are o populate de 664

Manolea-Fo-

cinepa

la

si

udat

legea ruralS din 1864,

o

capre,

Brosteni;

improprietSrit 128 locuitorT.

seric5

lipoveneasca,

Costesti

si

E

mat muite mosif.

formata din satele: Uidesti

Dolhesti.

flete;

nil,

Ialomi^a spre

riul

limitindu-se cu

s'aii

se

hect.,

o scoalS mixtS;

si

(resedin^a), Jolesti,

300

1600

prafa^S de

cuitorT;

rasti,

Greci

cu

com. Obislavul, din jud. Vlasca.

pi.

Teritoriul comuneY, cu o su-

tinde din

E. cu com.

cu

TStarusi; la V.,

com. Preutesti

cu

com. Golesti,

jud.

com.

a.

(v.

Se margineste

seni

la N.,

E Ulea, jud.

rur., jud.

E.

E.,

la

cu Petresti

1

musica.

situata la

:

la V.,

Uli^a,

locuitorT.

jude-

familii,

Pitesti,

Uidesti, com.

vecineste

Muscel, cSreia RominiT

cu

Biscovul-Flesti

Do

B5rSceni. Se in

si

Are 189

Uidesti.

si

Ule§ti, com, rur. Arges,

MSnSstioara, Zinca,

durile,

Suceava,

DrimbovnicuIuT.

Uiasca,

Fun

cu obor de

bilciu

Maiu,

Prin sat trece soseaua

£eana

com.

asezat pe podisul dintre dealu-

dasT, stapinind

pi.

in

si

Sta

IzvoruluT,

-

Se leagS cu soseaua Uidesti,

cu acelas nume, jud.

Ue§ti

Coada

cStune:

vropoleos, Jugureni, Olteni,

gari, Uliesti

Valea-Dnm-

pe

situat

com. cu

al

Neajlovul, jud.

si

Mediasca. Improprietaripf in

Ue§ti-Gole§ti, cdtun, acelas

Moldova

riul

folesti, Paltinisul, Pur-

:

Platonifa,

dila, si

de

udata"

piraiele

Cat: soseaua jude^eana*

la

E

ri-

mStorT.

gind

ULMEN1

685

leg3turX

cu

Tatina prin

so-

fn si

sele vecinale.

Se compune din

satele:

Ul-

meni-PSminteni, Ulmeni -Ungureni

si

TSusanca. Are o popula-

te de 2578 ricT

si

1

locuitorT,

2

bise-

scoal2 mixta.

LocuitoriT poseda

:

223

plu-

300 care si caruje; 591 caT si Tepe, 6 arm^sarT, 482 bof, 467 vact si vi^eT, 7 taurT, 120 gurT

t

Hosted by

Google

ULMENI

ULMI-ORNE^TJ

686

de Bucuresti, inconjurat de mici

bivolije, 7770 ol si si 1459 porcT; 2 masinT de treerat. ImproprietSrip sunt 202 lo-

dealuri.

cuitori

cu o populate de

bivoft

Ulmeni, man,

c&tun,

in

Teleor-

jud.

Calm^uiul-Marginea.

pi.

(Vezf com. Sp&tarei).

Ulmeni

Satul

mat vechi

1796 o biserica, cu hramul

do-

cumente de pe timpui

Mi-

lui

este trecut

;

in

si

din secolul XVIII.

A format comun& deosebitS p&n& 1870, cind a fost intrunit cu

la

unde

SpStarei,

s'a trecut

Dara-de-Jos,

sau

870

tun, cu

si

eft-

resedinfa

locuitorif,

966

kil.

Ulmeni

rur.

teni^a, jud.

la

com.

a.

(v.

01-

pi.

n.),

situat

Ilfov,

E.

la

Pe

la S.

Se intinde pe o suprafa^a de

preot

man

vitelor

BuzSu, Dara,

pus&

pi.

pe

dr.-d.-f.,

Tohani-S&rata, com. Ploesti-BuzSu,

linia

circulate

in

la

tembrie 1872. Se bile

Vintileanca

Monteorul

13

Ulmetul,

1141.

com. rur.

20

la

si

Slavesti,

mSsesti

la

10

Cerna-

riului

de resedinja

kil.

kil.

luT,

Inaltimea

si

si

Ulmeni-Mogo§ani, a statuluT,

in

fostd mo§ie

Teleorman,

jud.

C&lmajuiul-Marginea, pe

ritoriul

PisculuT,

Ulmetul, :

Seciu-

com. SpatSrei.

si

com.

Copaceni

e

Sf.

Ulmi,

rur.

Ulmeni

nija, jud.

(v,

a.

sat,

n.),

Ilfov, situat

com.

com. Colariul,

sat,

lul-Dimbovi}:a,

jud.

pi.

Dea-

Dimbovi^a,

de

3 kil. spre S.-E.

Tirgo-

pe soseaua nationals Tir-

A

vechime

fost in

execu^iune

de

locul

condamna^ilor

al

la

2 biserici.:

Gheorghe

Sf.

lo-

Nicolae

o scoalS

;

;

Ulmi,

vechic numire a c&tunulul

Buzau, com. Scur-

Ciocirlia, jud. testi.

Ulmi-Noi,

sat nou, jud.

Iasi, pi.

Bahluiul, com. Belcesti. S'a infiin£at in

1879.

E

asezat pe {ar-

mul sting al iazului §arja, spre V. de satul Belcesti, si are o populate de 245 locuiton.

:

u

Poenari

Ulmetul,

(v.

2

com.

sat,

jud. Ilfov, situat la N.

de Poe-

culmea

pe

rur.

Sabarul,

pi.

n.),

a.

unui

frumos deal, pe o suprafaf& de 322 hect., avind o populate de

384

locuitori

o biserica «A-

si

dormirea».

mosneni.

Locuitorif sunt

au

f 2reT.

capitala

50

cat,

boT,

01,

50

Numarul

Ei

vacV,

150 porci.

cfttun,

pi.

Olte-

ziorul, jud.

la

S.-E.

cuitori.

al

comunei Bo-

BuzSu, cu

130

lo-

vitelor

mart e

de

298 si al celor mici, de 335. Mosnenii au capStat p«(mint in

Ulmeni-P&mlnteni,

S.-N.

comunei.

nari-Mosteni,

90 capre, 50

vindut2 in ioturi.

si

mori,

te-

Acum

al

Ulmi-Orne§ti, fost

Are o populate de 427

70 ban?.

cuitorif,

pi.

braz-

Aceasta comuna a mat intrunita cu

lei,

E

Padinile, Sta-

:

Luca.

Brosteni.

de 93065

4300 m.

Dolj, situat la

de Slavuja, cStunul de resedin£2

V3tafulm, Caselor, Sorbetul

pe anul 1896 a

fost

-

Ar-

Orleni,

udata de v&ile

de-asupra nivelului MSreT de ni m Venitui acestei sta^ii ,64.

suflete, com. Amaradia, jud.

pi.

de aplSsei.

Copaceni.

si

Capul

nil&,

(12,0

si

Berbesti,

data de dealurile

Seciul,

kil.)

cu6i

sat,

S13vu{a,

situate

Ulmetului (spre E.)

pe valea

Sl&vesti,

plasa

sat,

si

Cerna-d.-s., jud. Vilcea,

afl£ intre sta-

kil.).

(4,6

Sep-

rur.

de

e

Se margineste cu comunele jud.

pendinte

Ulmetul,

moarte, pe cind Tirgovistea era

jude^ului

stafie de

sta-

Bo-

govistea-Fundata-Bucuresti.

celor mici, de

al

si

1

2 cintare^T.

si

Mare,

Ulmeni,

c5t.

pMure a

si

BuzSu, com.

de Episcopie. Are 760 hect.

la

01

60 rimaton.

ziorul,

vistea

Treime, deservitS de

Sf.

si

280

in jud.

mul

58

posedind:

tuluH,

562 hect. Are o populate de 309 locuitorif; o biserica, cu hra-

cu 87

si

sat,

Ulmetul, mo§ie

trece Valea-lui-Soare.

intre dealul

cornute,

de

e

1

spre N.-E. de satul Rosiori,

150 vite

2

7325.

de Ulmeni-PSminteni.

pe muchea v2ei laculuT Tatarul. Vatra satuluT este de I2hect., caT,

;

de

celor mici,

al

si

man

vitelor

Num&rul

jud. BrSila,

locuitori,

scoal£ mixta

1

Vii-

soara.

Sf.

preot

1

Episcopiei, com.

al

Robesti, jud. Buzau. Vezi

Ulmetul,

328 tirlit,

de

Ulmeni - Ungureni,

com. Dara, jud. BuzSu.

Ulmeni,

cintare{;

1

Num^rul

re-

si

sedin^a.

Ulmeni

locui-

Nicolae, deservitS

cele

seste menfionat in diferite

haiu-Viteazul

de 6000 hect.,

suprafajfl

masini de treerat cu aburl. din

este

ale judefulut; se g3-

listele satelor

schitsimetok

Are o tori;

Ulmetul, numire datd unul vechiu

urma

faptelor

vitejesti

tra vr^jmasilor 'f arei,

si

cu deo-

sebire in contra Turcilor. siile

li

s'ati

dSruit

Hosted by

con-

Mo-

de Vomnii

Google

ULMI-VECHl

vechl.

BSr&ganul, Chirnogi

ca

ar

udata de

mat mult de 400

ant.

pSminteni din

Acest

timpurile

catun

exista de

UMBRAfcE?TI

687

crede

se

Are 3900

Gresia

si

si

Mostistea.

lacul

tflmuletul, c&tun Ialomija,

200

hect., din care

in jud.

(t!ria),

Ialomi^a-Balta, com.

pi.

Poiana, situat pe BSragan.

hect. padure.

Ulmi-Vechi, sat cu Polieni

si

Se compune din

formind

catunas,

cu Liteni, spre

comuna

S.-V. de satul Belcesti,

asezat pe

drept

malul

riulut Bahluiul,

ciulesti si Faurei.

Are

al

de 300 locuiton. jud.

rur.,

Braila,

Calma^uiuluT, situate pe ma-

lul

drept

v&eT Calmatuiul. Se

mSrgineste

la

E. cu com. Fleascu

ca; la N.-E.,

cu Surdila Gaiseanca,

S.,

la

si

o

hect., cu

1076 locuiton

o bisericS,

;

de

populate

zidit.X

1858 de catre manastirea

la

Sf.

Gheorghe-Nou din Bucuresti Vite: 804 boT, 470

cat,

234

o

comuna

aceasta

carede laacea

data a format cu

Valea-

satul

Rusulut com. Plevna. Vite:

19 10

2820

01

bot,

1794

cat,

11

asint,

1686 porct.

si

vact,

de

partea

N.

a

com. Ulmul, jud. Braila, pe muchia platoulut,

65

la

S.-V. de orasul Braila. (Vezi Ul-

pul,

Ulmul,

Dolj,

sat, jud.

Batogul,

acelas

Slobozia-Ciresul,

BurtaEncet,

Tirlele-Filiul,

Silis-

drum pe trarul, 65 afla un pod apa Calma^uiuluT, se al jud. in apropiere de comuna kil.

(pe acest

;— la Vizirul,

spre E., tre-

cind prin Fleasca, taind C. F. F2urei-Fetesti la cantonul

la

kil.;

gara FSurei,

spre N., trecind pe podul

CaimStuiul; V., 3

kil.

;

la

depe

Jugureanu, spre

la Col^ea,

spre S., pe

linga movila Grindul-Lung,

de

nume,

E.

situat

rur.,

cu

2542

lo-

cuiton, in jud. Ialomrfca, situate

partea cea

in set,

mat de V. a

limitinduse

cu jud.

brazdata de vSile:

Mostistea.

laculut

al

com. cu pe malul

de

(Vezi Ulmul, comuna).

Ulmul, muniej (n 56

m.), in jud.

pi.

Cai-

majuiulut, jud. Braila, cu o su-

de 27740

pla-

Ilfov.

Argova,

kil.

5

pe

(tirla),

Ialomija-Bal-

pi.

un venit

cuciu,

com.

din

com. rur.,]ud. Te-

Birlad,

pi.

catune

compusa din

Condrea, Salcia,

:

Slobozia-Umbraresti

braresti,

situata

si

riulut

Silis-

si

Urn-

pe ambele

Birlad,

la

25

departare de capitala judekil.

de aplaset.

Se margineste la N. cu com. la E. cu com. Calmajuiul, V. cu riul Siretul si la S. cu

Barcea, la

com. Torcesti.

E

let.

a

nutnire

vechie

Grabicina-d.-s.,

Umbrare§ti,

pen-

statulut,

si

riul

com. Guinea, jud. Ialomija.

Julut si la 5

prafaja de 2 500 hect.

in

Grabicina, jud. BuzaQ.

5

Ulmul,

varsa

Ulucile-Lungi, catun

dure, parte fine^e.

a

numele de dupa si

sub

Are o lungime de

kil.

mosie,

Jitia, trece prin

—Baitagari,

cotit se

malurt ale

dinte de com.

si

Rimnicul-Sarat, mat sus de Jitia.

Suceava, com. Dorna, parte pa-

Ulmul,

si

Baitagari,

tea,

de

riul

Are o populate de 2098

su-

udata de Siretul

si

Birladul.

la

E

jud. Ialomija, pi.

pendinte

Ulmul, Uzer mare,

Ulmul, com.

co-

Umbrarelul,

13

kil.

din

uda

Ulmusorul

Cim-

pi.

12 peste

CalmSJuiul, pe podul din dreptul

32

sat, in

Borcea,

piriu, jud. R.-Sarat,

Rimnicul. Izvoreste

munele Bisoca cat.

cdt.

:

Filiului,

plaiul

cimpul Baragan,

com. Cetatea.

Are 1442 pogoane izlaz. DrumurT la Braila, spre N.-E.,

Ulmul)

Ulmusorul,

ta,

Ulmul,

R.-Sarat.

si

spre

kil.

2 capre.

prin

Buzatl

jud.

Ulmusorul

5

477 319 rimSton si

01,

sat, in

at riulut

intru cit-va hotarul dintre

un curs

Ulmul,

acei

Sianic, afluente al Buz3ulut, for-

muntele

capre,

bivolt, 41

si

si Ji-

riulut

afluenjit

si

mul, comun5).

10 bivolt,

vifeT,

2999

;

1830.

scoala, infiin^ata' la

taurt,

Aprilie 189 1 facea

1

satul Valea-Mare,

238

comunelor Bisoca

printre

si

mind

Are o suprafaja de

cu Ciocile.

4460

N.,

la

la

din

Rfainic, pe

jud. R. Sarat, plaiul

tia,

in

tnunte (880 m.),

Rimnicul-Sarat

parte

Slobozia-Cire-

cu Jugureanu;

sul; la V.,

bise-

5

proprietary,

pi.

al

si

Dintre locuiton, 527 sunt im-

Pana

Ulmul, com.

Ulmusorul, teritoriile

mixte

2 scoli

rict.

cu o populate

si

Nen

mul, (resedinfa), Bosneagul,

Belcesti, plasa Bahluiul, judejul Iasi,

Ul-

satele:

jud.

Braila,

E. com. Gropeni, aproape de

Dunarea-Vechte, lung de spre S. ca

de

de 1V2

Comunica

kil.

5

kil.

la

flete

3

;

biserict,

S-^it

Voivozt,

N.

Adormirea Maicel Domnulut

ca

a treia tot S-Jit-Voevozt ; 2 scolt.

si

lat

la

N. cu

Catunele

Condrea,

Salcia

si

si

tezerul §erban prin privalul Ja-

Umbraresti sunt locuite de vecht

ghia

razest.

si la

S.,

cu privalul Bindoiul.

Hosted by

Google

;

;

umbrAre?ti

UNGHIULUl (VALEA-)

Locuitorir

428

301 plugurT cite-va

posedS: 570 boT,

si

410 porcT; maT multe masim

rele.

1428

vacl,

si

ol,

C&T: soseaua nationals

V.

la

de S.-E.

sat, in partea

a com. Bosia,

pi.

soseaua comunaia ce merge

Iasi,

la

Condrea.

Are o suprafa^a de 80 sat, in jud.

com. Bujor,

luiu,

Prutul, in

pi.

de resedinfa comunaia, pe

jos

va-

cu 452 suflete

lea Covurluiului, si

Covur-

o bisericS (V. Bujor, comuna).

pe malul drept

jud. Tecuciu,

sat,

Bucuresti.

al Prutului.

hect.

ne

stasia cSieT ferate ce

si

leaga

cu Rusia, prin un pod mare de

E

peste apa PrutuluT.

vamal

477

23 cat

of,

punct

treditoare in Rusia.

si

man

cornute,

68

rim&torT.

sat,

cu 25 su-

Vite: 275 vite

Umbrare§ti,

tatea Eforiei spitalelor civile din

o populate de 256 locuiton; o biserica, fecutS la 1830, Aci este

fer

si

Unghia-Mare, proprietate

a Efo-

Bucu-

Civile din

rieT Spitalelor

fosta pendinte de m&nas-

resti,

tirea Col£ea,

muna

Prahova, co-

jud.

Predeal,

Impre-

pi. Pelesul.

un3 cu mosiile Neamju, Ceausoaia si Pristolul de pe Doftana, are o intindere de 606 hect.

BirladuluT, com. cu acelasi nu-

pi.

me, pe partea dreapta a

riului Bir-

(V. Umbraresti, com. rur.).

lad.

Unce§ti,

Roman,

sat, jud.

Ungheni,

trup de

jud.

sesti,

pi.

Neam£u, com. Timi-

flete,

De-Sus-Mijlocul.

la

1

de satul Butnaresti (resedin^a

comunei). (V. Bogzesti, comuna).

Suceava

jud.

sat,

pe

Ungheni,

sat,

com.

al

Corbul,

Mijlocul, jud. Olt, situat

pi.

dreapta Vedei,

comunei.

S.

la

La V.

ton.

in

com.

rur.).

sat, in

partea de E. a

com.Buh£esti,pl. Stemnicul,jud. Vasluiu,

datura

asezat

pe valea Funpe

Tariceanca,

sail

suprafaja de 952

populate de 113

hect.

o

cu o

si

familii sail

424

Ungheni,

se aflS valea Corbul.

Are o

Pe dealul

circulate

Se

J

o ca-

scoate mult&

piatrSL

Vite: 130

aria la

si

Ungheni,

v.

40

m. c, 40

caT,

rim&tori.

sat,

pi.

jud.

com.

5,7

kil.

de

1874.

Cristesti,

nivelului

MareT de 35"\58. Vestafit pe anul 1896

nitul acestei

33 114

lei,

bam.

85

Arges,

rur.

cu 210

familii, jud.

Cotmeana,

la extre-

Teleorman, resedinfa Ungheni-Colful

(v.

de com.

bisericS

cu

hramul

«Nasterea DomnuluT*. Prin sat

Cotmeana,

la

7

rur. Costesti (resedinfa

trece

apa Plescara

Acest

al{iT,

Gavanei,

La

1804 a trecut

anul

sesiunea unut

extremitatea de

Arges, despre jud. Te-

seaua judefeana Magurele. Are 2

Astazi se S.

Regele

opf,

2

cintSrep

cu 3 pre-

un paracliser

si

cumparat, impreuna cu fii

de mai

de

la

sus, in

4

si

bivoli, 3 asinT,

24 capre

si

973

a

si

tojl

Maiu

fost

mun1892,

Manuk-Bey, pe prejul de

850000

lei.

Unghia-Mica (Muntele-), supusa

pa-

regi-

inca din anul 1883,

pe mosia Unghia-Mica, pendinte de com. Sinaia,

pi. Pelesul,

jud.

Prahova.

Unghiul-luI-Par, com. Hermeziul,

sat, jud. pi.

Iasi,

Turia, ala-

turea cu satul Vladomira

si

lo-

cuit de figani.

Vite: 1654 boi cat,

I

M.

de

stapineste

Carol

so-

Pitesti-Turnul-

bisericT,

Balta-

re£u.

silvic

trece

po-

in

oare-care

particulars,

com.

Dudes-

tilor.

muluT

Prin

cu

Costila

familie!

vechT,

dure

si la 42 kil. de Se compune din satele Colful si Ungheni, cu 1450 loc

leorman.

la

aparfineaii, din timpurile

mat

cele

impreuna

munte,

Pitesti.

S. a jud.

de

tocmai

subprefecturei)

situate la

este go-

sail

kil.

o scoala mixta.

n.).

Are o

pi.

rur., jud.

vede

se

si

Prahova.

indreapta cur-

'si

V. Virful

Susaiul, Fafa

in

t

mitatea de S. a jud. Arges, despre

August

1

piriu

Azuga.

stasia vecina. Inaljimea d'asupra

E Arges,

la

Bosia,

pusS

Iasi-Ungbeni,

Ungheni-Coltul, com.

iglauluT este

riera din care se

01

Branistea, com.

pi.

linia

bisericS, ftcuta la 1742,

de familia Toderascu.

IOO

pe

stafie de dr.-d.-f., jud.

a fost de

suflete.

las

si

Iasi,

Unce§ti,

sul spre

locui-

mosia cu acelas nume din com. Plesesti. (V. Plesesti,

Azuga, jud.

piriul

se m-

ce

Unghia-Mare

tinde intre muntele

Aci acest

Are o populate de 225

Unce§ti,

Unghia-Mica, munte, si

pi. Si-

com. Bogzesti,

retul-d.-j., kil.

a.

de

inalt

Prahova. Este proprie-

lesul, jud.

Branistea, jud.

si

Umbrare§ti,

munte,

2038 m. d'asupra Marei Negre, in raionul com. Predeal, pi. Pe-

Ungheni,

mori de mScinat.

Unghia-Mare,

soseaua Pitesti-Turnul-M£gu-

vacT,

4876

rimatori.

179 oT,

Unghiului (Valea-), ctitun, com. Laposul,

jud.

Hosted by

Buz^u,

cu

Google

320

;

UNGURA$UL Are

locuitorT.

UNGURENI

689

Fun-

subdivizia

11 06

LocuitoriT posedS:

marT cornute, 292

dul-VaiT.

caT,

101 porcT, 26 capre;

Ungura§ul,

plain

picket,

si

la

r

fareT cu Transilvania,

confinele

com.

sat, al

§erb3nesti, jud.

pi.

comuneT,

N.

gureilor la

Titulesti,

situat

Olt,

de Tutulesti, resedin^a

comuneT. Are o populajiune de

441

E

la

man

Vite: 193 vite

2000

caT,

Are o

pe

1864,

oT

hect.

197

cornute, 94

95 porcT.

si

ats Dorohoiu-Iasi

calea

soseaua

ju-

:

§tei2nesti,

Amaradia,

resedinja al

Gorj,

jud.

pi.

com.

situat la S.-E.

sat, in jud.

com.

ges, fScind parte din

Albesti-Bratesti

a.

(v.

pi.

si

rur.

gureni (766

pi.

si

ges, facind parte din

com.

Cerbureni-Iasul

n.).

a.

(v.

o suprafa{£ cam de 450 hect. o populate de 203 suflete si 2 deservite de

bisericT,

preot

1

si

2 cintarefT.

20 care cu boT 206

man

211 vite

;

74 rimStorT, 34 caT si 30 capre; 14 stupT. Piriul Ungurelul udX catunul, 01,

trece prin mijlocul

de

N. spre S.V.,

la

curgind

luT, si

se vars&

Are o str&bate

comunala

sosea si'l

§tefanesti

pune

o bisericS,

350

rur.

Caracal.

Altitudinea

d'asupra

niveluluT

suflete

in

Arges, pi. Oltul, com Valea-Ungu.

Ungureni, com. partea de

N.-V.

jud.

Botosani.

Ungureni BacSti,

Leca,

sat, in jud.

pi. Siretul-d.-j.,

com. Leca,

sau

valea

Jijia si

nesc

Jijia

pe ambele

mats din reni,

satele

:

Ungureni, esti,

c&tun

jud. Gorj,

pe loc ses

si

com. DragoNovaci, situat

muneT.

al pi.

anu

flete

Are o suprafa^ de 5000 cu o populate de 300

si

35

de 6190 hect.

1459

suflete.

scoala*

mixta

66700.

Mar el e

;

si

hect.,

barea preot

man 92

ri-

si

panS

o

2 mori.

Dicfionar Qeografle.

1840 de poetul

20

cu 395 locuitorT,

Cimpul, com.

Gherghifa. Are o bisericS.

Vol.

com. HerSstr&u,

cu

pi

in

Co-

Locuitorii posedS

1

de

1

28

suflete,

Vrancea, jud. coasta

60 plugurT

cosit,

de vinturat

2

si

1

masinT

de

porumb

de bStut

1

:

10 de lemn; 3

fier,

tresi

6

cazane pentru

fabricarea rachiuluT.

Comunica^ia cu salele vecine

Putna, situat linga vSrsarea N5rujeT in Z&bala,

Costache

1

la

15 capre.

se face prin o ctttun,

ziditS

58 Tepe, 6 arm3sarT, 640

caT, si

erat,

Ungureni,

si

pe maT multe c&rpf; o scoalS.

oT

pi.

de

deservita

fa{2,

2 cint^refT

de secerat,

jud. Prahova,

su-

Vite: 771 vite marT cornute,

Ungurenrji-

iazurT

la si

esti).

sat,

de E. a co-

nache, a cSrui iscSliturS se afla

asinT.

muri ordinare.

Ungureni,

aces-

al

o biserica\ cu hramul Schim-

de

3 bisericT;

din

Nicoresti,

pi.

in partea

Schitul Crasna face parte din

o populate de

Are 1 1

;

suflete.

9 plugurT,

:

si

acest cStun. (VezT com. Dr&go-

Vicoleni, cu o supra fa^S

si

porcT.

pe malul sting

pe

SSpSveni, Ungureni Ciulei,

204

fecind parte

sat,

Jijia,

for-

si

Are o populate de 750

DrS-

N.-V. de

la

goesti.

01,

E

2 cintareJT.

si

fig^nesti,

tuT riu

1543

Durnesti, Epu-

Ungureni-Isacescu,

Ungureni,

laduluT,

matorT

Dorohoiu.

in hotarul jud.

de un preot

vite

jud. Tecuciu, situat in valea Bir-

cornute, 31 caT,

p2r$T,

locuitorT; o bisericT,

sedin^a com. (VezT com. Leca).

legStura cu

dealurile ce m&rgi-

e de

MSreT

com.

vite

intinde

de

asezat pe piriiasul Ungureni, re-

19

a plSseT

Se

:

1462 vite micT

1

in

kil.

terenuluT

Vite: 524 vite marT cornute,

14 care cu boT,

situate

la 12 kil.

42

si la

cu hramul S-tui Nicolae, deser-

reni (v. a. n.).

Comunica^ia se face prin drurur.,

Are 864

si

VoivozT», jud.

«S-{iT

ce'l

Carbunesti.

si

pe valea Baleasa,

spre N.-V. de Bals

185 m. sat, cu

Locuitorii posed&

in Gilortul.

aproape de hotarul

Ar-

Locuitorii poseda* 7 plugurT,

cornute,

Inusorul (98

loc.) si

loc), situate

n.).

sat, in jud.

Ro-

jud.

manaji, formats din satele Un-

jud.,

Ungureni,

V. pla%

rur., in

Ar-

pe valea Ungurelul. Are

sale,

DomnuluTt.

seT Oltejul Oltut-d.-s.,

Ungureni,

pi.

Are

«Adormirea MaiceT

bisericT,

Ungureni, com.

dejeana Botosani-SSveni.

Ungureni, com.

si

Prahova,

sat, jud.

Cricovul, com. Fintinelele,

o fe-

bisericS, cl^dita la 1838.

Ungurelul, cdtun de

formeazS valea aces-

Ungureni,

str^batutS de nul Jijia prin

improprie-

parte

locuitorT,

ty x\\\

tu! piriu.

pe Dealul-Un-

stinga DorofeiuluT,

si in

kil.

i

3613 oT, 68 stupT

cu albine.

CaT de comunicajie

la

lurilor ce

centru.

jud. Putna.

Ungurei,

vite

dea-

ce vine

din

sosea comunalct

soseaua

nationals

TecuciurBirlad, prin satul nesti,

si

duce

la

com.

pga

lesti.

87

V.

Hosted by

"

Negri-

Google

;

UNGURENI Vechimea

p3n2

satuluT se urcX

XVI-lea. El a fost

in secolul al

Jocuit

URDARI-DE-JOS

690

Ungureni, mahala, jud. com.

Tecuciu,

Nou

St3ni$e$ti.

Dabija-Voda, care poseda mo^ia

Pe timpul

Dafina.

Costache

luT

Conache, o parte din r5sit satul, care

RominT

au p5-

et

populat cu

s'a

veniJT din satele vecine.

pi.

Tecuciu,

in jud.

sat,

Berheciul, com. G&iceana,

si-

tuat in fundul v5i* Ungurilor, sub

a

Gheorghe-

Sf.

are 720 hect.

;

;

e incorpo-

in

Un-

guriuK Terenul arabilsevinde in

rate

Ungureni,

de

stafie

jud. Boto^ani, pi.

pe

gureni,

pus&

Se

Ia$i-Dorohoiu,

linia

in circulate la

intre

afte

dr.-d.-f.,

Jijia, cat.

Dangeni

Vorniceni

(1 1,3 kil.) fi

86 m ,42.

de

rii

(1

1,9

Venitul

pe 1896 a

GtaJiT

kil.).

acesteT

de 64327

fost

20 bant.

let,

Are

loturf.

500 hect. padure.

$i

Iuniei896.

I

stabile

Inaljimea d'asupra niveluiuT M3-

Ungureni,

fostS

acum cu mosia Magura, formind un singur trup MSgura Un-

de Ungurl, adu^i aid de

fig2ne§ti, ca dot£ a soviet sale

guriul,

Unguriul-Ojeasca, mofie

a sta-

Buz&u, com.

in jud.

tuluT,

M2£-

gura, cat. Unguriul, fosta a Sf.

Gheorghe-Nou; are aratur!

HvezT,

hect.

175

fineaja

$i

face

;

partedin mo$ia Albe^ti-Unguriul.

poalele DealuluT-Mare, in partea

Ungureni, mofie

de N.-V. a comuneT.

nume dupS

PoartS acest cuitori!

sa% cari

Un-

sunt

to$T

gurT venipi din jud. BacSu,

de vre-o 300

numesc

lo-

ant. Locuitori!

o biserica

La V. de

su-

acest sat, pe virful

let.

durea

Ungureni-Ciulei,

sat,

N.-V. a com.

dreapta

JijieT,

partea

in

Ungureni,

jud. Bolo^ani, cu

de 410 hect

populate de 127

Poiana - DealuluT

unde se vad unef

Mare,

$an$uluT

cetaji.

Ungureni, pi.

urmele

-

Tecuciu,

in jud.

sat,

Berheciul, com. Corni,

o

$>i ,

tre dealul §on{ul la N., malul Si-

retului la

V.

si

satul Costi^a la S.

Are o populate de 259 flete;

o biserica, ziditS

Teritoriul hect.

Locuitorif,

la 18

de

e

satuluT

su1

8.

cteca^T,

fo^tl

hect.,

pSyunT 32 hect

fineje

50

iar

va-

;

ocup& 23 hect. LocuitoriT poseda 35 plugurT de fer §i 12 de lemn, 1 marina de treerat, 1 de sem^nat, 1 de

tra satuluT

:

bStut

porumb

$i

3 de vinturat

117 boT, 42 vacT, 16 of.fi 11

capre

;

20

Ungureni, partea de Porcefti,

pi.

cat,

245

stupf.

S.

a satidul

Siretul-d.-j.,

Roman. Se mat nume^te ce^ti-Precistei.

Ungureni-Isacescu,

$i

sat, in cen-

com. Ungureni, jud. Boto-

trul

$ani, in

dreapta

prafa^a

dc 763 hect.,

pulafie de

5

hect.

de

partea

in

sat,

com. Feredieni,

V.

a

Copula, jud.

pi.

apropiere de

in

238

de 330 hect.

212

cu o su-

JijieT,

$i

o

po

p£-

ot

83

Ungureni-Jianul, in

dreapta

o populate de

f\

10 boT

biserica a satuluT Unsa.

Un{a§ti, com, rur. Tutova,

in jud.

com.

Vilcea,

sat, in jud.

§\

spre N.-E.

Simila,

pi.

de Birlad, pe

Ungureni, mahala,

vacT, 21 caT,

$i

18 porcT.

satuluT vine de la schi de calugari^e Unsa, astS-zT

piriul

Horoeta. Sa-

formeaza comuna cu catu-

tul

OJte{ul-d.-j.,

1

Boto^ani,

cu o suprafa^S

Jijief,

de 389 hect., 162 suflete.

:

$i

Numele

sat, in centrul

com. Ungureni, jud.

o populate de

$i

suflete.

Vite

suflete.

nele

:

Ulea

Vladnicul.

§i

locuitorT; 18,75 hect. vii

Vasilati.

hect. livezT cu prunT;

Unguriul,

cdtun,

jud. Buzclu, cu

216

case;

langa

$i

are

al

com. Magura,

920

locuitorT

o

subdiviziile Pa-

Scriptoarea.

Urda,

fost schit ft

man&stireT

Sf.

metoh

Urda, Dolj,

mir,

com. Magura,

azi

biserica cat.

Unguriul,

jud. Buzau.

cu

178

suflete, jud.

cu 279 suflete, jud. Amaradia, com. Valea-

sat, pi.

Boului

(v. a.

AmaradieT, d.-s.,

Unguriul, mofie

sat,

al

de

Bucure^ti,

bisericT.

Amaradia, com Stoina. Stoiana, com. rur.).

Gheorghe-Nou,

din

4 lazurl; 2

$i

13,25

$i

Dolj, pi. (V.

Unguriul,

primara

^coalii

Are 900

§i

jud.

Por-

Unsa,

tul

pi.

Vii sunt 12 hect.,

1

durea Feredieni, cu o suprafafa

461

stSpinesc 185 hect.

Ursoaia, are o intindere

de 13

Boto^ani,

suflete.

a$e-

zat in partea de S. a com., in-

Criste^ti, pi. Copula,

in

DealuluT-Mare, se afla o poiana

numita

partea de

jud. Boto,sani; impreuna' cu pS-

o intindere

catolica\

in

de vr'o 9000

de

Are o populate de 418 flete;

il

Unguroaia, p&dure, V. a com.

cam

cUnguri».

$i

a statu luT, jud.

Romanafi, cu o arenda anuala

a), situat la

3V2

pe dreapta

kil.

de Boul-

re^edinja comuneT.

a statuluT, jud.

Buzad, com. M&gura,

c3t.

Un*

Urdari-de-Jos, com, rut\

Hosted by

9

re$e-

Google

;

;

URDARI-DE-JOS

URECHKftTI

691

din^a placet JiuluT, jud. Gorj, in

Are o intindere de 629

hect.

partea dreapta a riuluT

315 locuitorT. (V. Urdari com. rur.).

d.-s.,

Jiul, si-

tuate parte pe Dealul-Caselor

si

si

rafe cu caT,

parte pe linga soseaua vecinala si

compusa

din catunele

:

Steja-

La V. com. rile

Ho£ul

se intind dealu-

Graurele

si

(v.

a. a),

care dau nastere vailor Coteful si

Graurele.

Are o o

Urdareanca,

scoala

o biserica zidita

;

;

la

a.

(v.

Romanaji,

jud.

n.),

com. Tia-

al

pi. Balta-Oltul-d.-j., la

S.

de resedin{a,

kil.

3

spre

situat linga Olt,

LocuitoriT poseda: 41 plugurT,

105

care cu boT, 10 carufe cu

cat;

526 vite

caT,

446 porcT

man si

cornute, 52

pre.

Cat

soseaua vecinala care o

:

pune

in

corn.

Urdari-d.-s.,

comunica^ie iar

la

N. cu

la

S. cu

cam

rur.,

tru si spre S.

pi.

441 locuiton. (V.

Urdari

Pog^ceni,

Popeni, Urdesti

Urdesti,

si

tir-

gusor.

com.

rur.

Are o

suprafa^a

hect.,

cu

suflete

;

o

cam de 2840 de 393

populate

o biserica.

Gorj,

pi.

cam pe

JiuluT,

deal

jud.

rur.,

situata

parte

Padure e pe o suprafa^a cam de 183 hect.

soseleT vecinale, in partea dreapta

a riului Jiul tunele

:

si

compusa din

Orzul, Otaroasa

si

si

Elanul

Are o

Vite

man

565, caT

29

cornute si

560,

oT

porcT 80.

o scoala

;

Urdesti, tirgusor, in partea de E. a com. Urdesti, pi. Mijlocul, pe dealul cu acelasT nume, cu o populate de 100 suflete. DateazS de la 1842.

la

Urdesti,

sat, resedinja

ne!,

com. Ur-

partea de V. a comu-

in

cu o suprafa^i de 125 hect.,

dimpreuna cu cu o populate

:

50 plugurT,

satul Cirpesti

de 116

Ureche§ti, com. rur. Gorj,

298 vite man cornute, 21 212 porcT, 454 01 si capre.

pe

CaT

frumos,

foarte

de resedinfa piaseT

:

in

soseaua vecinala

caT,

ce

si

suflete.

Valea-cu-Apa,

iar la S.

cu com.

Urdari-d.-j.

Urdari-de-Sus, Urdari-d.-s.,

pi.

si

parte

si

si

sat, jud.

8

kil.

52

kil.

2 c3-

d.-s.

Are o populate de 543

hramul Buna-Vestire

1

grapa de

34

o scoala.

;

S3 plugurT,

:

533 boT, 174

fier;

481 oT

caT,

115

si

Ureche§ti, com. R.-Sarat, riul

rur.,

ri-

Oreavul, la 26

de orasul Rimnicul-Sarat, plasiT,

la

par-

kil.

spre N.-V. de com. Plainesti.

Se invecineste cu pesti, la kil.;

la

9

kil.;

2

kil.

Cotesti, la

Odobasca,

kil.;

5

12

la

cul-luT-Baban, la 13

Budesti

com.

Budesti

;

si

Popesti

;

la

10

si

La-

kil.;

kil.

N. cu com.

Cotesti,

de care se

la

Piriul-CirceT

S., tot

V., cu

cul-luT-Baban

3

la

prin

la

Pola

Bordesti,

Dragosloveni,

kil.;

comuna; in

in

si

9

dealul Urechesti; la E., cu

o uda

pe

spre N.

kil.

pe linga

so-

jud.

in

Marginea-d.-s.,

pi.

desparte

Taivesti.

Piriul Slasciul

si

si

com.

cu aceasta

comuneleLa-

Dealul-Lung, de

tea despre N.

care

Are o suprafa^a de 793 hect., cu o populate de 950 suflete

AJctgura, ale careTramifica^iT braz-

al

com.

o scoala

Jiul, jud.

Gorj.

in

cdtun,

la la

situate parte

comunala, intre catunele

Vacarea

legatura la N. cu com.

Ocolul,

pi.

deal

seaua o

si

de Focsani, formata din

Se margineste

34 care cu boT, 4 caru£e cu caT

pune

unde se intinde sub forma unuT

jud. Falciu,

Mijlocul,

pi.

1812. LocuitoriT poseda

situata

ridicat al TrotusuluT,

partea de E. a

asezat pe valea piriuluT cu acelasT

o biserica, zidita

pe malul

vacT,

Ur-

de 580 suflete;

rur., in judejul

matorT; 162 stupT de albine.

nume,

cu o populate

ast«fel

Putna, plasa Racaduni,

LocuitoriT poseda

desti,

suprafa^a de 1099 hect.,

Ureche§ti, com.

de 3 iazun.

ca-

dari-d.-s.

legindu-se

Iasi,

suflete; o biserica parohiaia, cu

udata de Urdesti

parte d'alungul

si

pune

o

care

cu Cirbesti, Vacarea

tune: Urechesti-d.-j. siUrechesti-

jud. Falciti, asezat

Urdari-de-Sus, com.

com.

podis

hect.

d.-j.).

in legSturS

cen-

in

Mijlocul, jud.

pesti, Odaiul-Sirbilor,

com.

Are o suprafaja de 653

sosele comunale,

sani.

Urde§ti, com.

si

Urdari-d.-j., pi. JiuluT, jud. Gorj.

190 rfmatorT. Comunicajiunea se face prin

si

E al

432 vite marT cor480 oT si capre si

cu calea najionaia Filiasi-Pietro-

com. Strimba.

Urdari-de-Jos, catun,

vact, 3 ca-

191 locuiton.

ca-

01 si

779

caT,

60 plugurT,

:

si

pe soseaua Stoienesti-Izlaz. Are

Falciu, formata din satele: Cir-

1807.

si

catun,

suprafa^a de 1253 hect.,

cu o populate de 872 locuiton

42

nute,

Mare

rul si Urdari-d.-j.

LocuitoriK poseda

100 care cu boT

1840

si si

2 bisericT, una zidita alta

din

\\

se

desparte

prin

dealul

deaza partea vestica a comuneT.

de N. este brSzde ultimele ramificafiunT

In partea

data

Hosted by

Google

;

;

URECHESTI

Dealului

ale

-

Cornifelor

E.

la

:

dealul Urechesti, iar la S. dea-

Palanca,

lul

udat£ de

si

de

Valea-Circei,

riurile:

V.

la

si

nei; V&rzarulce o udalaV.,aflu

ent al riului Oreavul.

malul

munei, pe

(re-

de E. a costing

Oreavul; Palanca,

luT

riu-

al

partea

in

de V. a corrunef, la 670 m. spre S.-V. de c&tunul de rese drept

din^a, pe malul

Oreavul

lor

al

riuri-

Varzarul.

si

Are o suprafa^ cam de 1396 hect.

o

;

1837 de

Urechesti, zidita la

Toma

c5tre clucerul sa

de 1675 Sf. Dumitru,

populajiune

suflete; 3 bisericT: in.

Sf.

;

in

ditci

1840, de aceiasT

tul-VSrzarestf

fundatS

in

(v. a.

si

zi-

Schi-

a); o scoala,

1892 de locuiton.

LocuitoriT poseda

120

:

:

Cotesti, Blidare,

nicul-Sclrat,

Cirlige-

Plalnesti-Rim-

spre

si

spre Bordesti Dumitresti.

Ureche§ti,

linia

pus£

com. Ure-

AdjudT. Ocna, 22

circulate la

in

Se

jud (8,8

Iunie

Bilca (8,5

si

kil.).

Inalfimea d'asupra nivelului Marii

de

sta^i!

1

i6

r

23049

lei,

Venitul acestei

!?,75.

pe anul

1896 a

cu

325 com. Mosuflete,

jud. Dolj, pi. Ocolul,

E. a

d.-s.,

la

-poalele

in

partea

in

Ureche§ti- de-Jos, r^ta/*, cu 360 locuiton, resedin£a comunei cu acelas nume, pi. Racaciuni, jud. Putna, asezat pe malul TrotusuluT, maT jos de c2t. Urechestid.-s.

(V. Urechesti, comuna).

dealuluT

Urechesti -de -Jos, numire chie a cfitunului Palanca,

de com.

dinte

154 locuiton.

Uriceni, com. tea de

rur., situatd in par-

a

N.-E.

Miletinul

ve-

pen

si

formata

si

Tamba

na,

ve-

tare^f

2

pendinte de com. Odobasca, jud. R.-Sarat.

Tulburea.

si

si

o scoala mixta

;

4

si

in

pe care se

chesti,

aria

pSdure Varzaresti, de

1

intinsa

500 hect.

Urechesti.

deosebire

Urechestidin-Deal,

acum

LaculuT, care depinde de

in

com.

Pre-

dealul, pi. Pelesul, jud. Prahova,

si

Urechia

pe care se

afla

si

Ca-

o

fa-

°i»

vii.

na-

tionals Botosani-Hirlau.

Uricheni, com. rur. si sat, in jud. Neamfu, pi. de Sus-MijIocul,spre numit Padurea-

Sudul dealului

de

Podul-

com.

Petricani-d.j.

(com. deni

brics de var hidraulic.

Julfeni, spre

si

Petricani) si

hect.,

1

preot

Situat

pe

2

mori de apa\

al

Oltul.

OltuluT, linga malul drept

SiuluT, la

4

kil.

spre S.E. de

si

Are o o

cu

de 1487 suflete; pi.

Siul-d.-j., jud.

1

bisericS, cu

Teritoriul com., strabatut de-

alungul pe piriul

Topolh;a,

Frunzarul, resedinfa comuneT. (V.

prezinta de cit podise suri

o scoala\

Uricani,

o'biseiica* si

si

pi.

Stav-

nu

micf, se-

vai intinse, inclinate pu-

\\n cStre E., sat, jud. Iasi,

intindere

populate

2 dascSlf; o scoala;

comuna

Frunzarul).

V.

Ra-

Pastraveni (com. PastrS-

veni), spre S.-E.

Uria, c&tun, com. Frunzarul, lunca

satele

si

Odobasca Are o Intindere de 1026 hect., cu o populate de ;

3 iazun,

;

hect.

133 boisivacT, 50 cai, 5 capre si 56 porcT.

Vite:

de 18 12

cimp,

purta numele de Urechesti-

sufl.

cin-

3

Prin comuna* trece calea

Ureche§ti-Podul-Lacului, mope a statului, in jud. R.SSrat, pi. Marginea-d.-s., comuna Ure-

2

suflete;

cu 2 preojf

mori de apa

779

zacul

Vale,

i2io

din

Are o suprafa^ de 1956 hect. populate de 1680

chie a c&tunulul Podul-LaculuY,

margi-

dealurile ce

satele Bosinceni, Chi^oveni, Stah-

bisericf,

Ureche§ti-de-Sus, numire

Cosula,

pl*seT

Botosani, pe valea piriuluT

jud.

Urechesti, jud.

situat intre valea

IviaT

spre

mesti, cu

nesc Miletinul,

de

din

-

Tutova, com.

sat, in jud.

Avramesti, spre N. de satul AvrS-

pi.

malul sting

Oreanul, asezat

riuluX

com.

resedin^a

comunei, pe

al

hoiii.

Grasi, intre satele Petricani-d.-s.,

Urechesti, jud. R.-Sarat,

Marginea

Uricani. VezT Uriceni, comuna, in plasa Cosula, judeful Doro-

Uricari,

85 banY.

Urechia, munte, sat,

lor.

de

fost

toci (v. a. a).

Ureche§ti,

produc

vinun renumite pentru calitatea

Ad-

aflS intre stabile kil.)

si

dealurile din jurul acestuT

sat sunt multe viT, care

Lacul-luT-Ba-

spre

ban, Dealul-Lung, Odobasca

sat,

RSca'ciuni,

pe

R.-Sarat.

580 capete de vite. C3T spre Budesti Golesti, spre

Virtescoi,

pi.

chesti,

plu-

gurT,

com.

Putna,

pe

situat

o moarS de apa\

si

Pe

stafie de dr.-d.-f./)u6.

farnilia

si

Palanca,

Nicolae, in

rid£

Ureche§ti,

com. Miroslava,

nicul,

valea dintre dealurile Holmul

Uricani, cu 387 suflete, o bise-

Romanaji.

Oltul-d.-j., jud.

1884.

formats din Urechesti

sedin^a), in partea

Urechesti, alt nume al ccft. Nisipuri, com. Dobrotesti,pl. Balta-

E.,

la

decom. Budesti Oreavul, ce o ud2 la V. si la S., trecind prin mijlocul comu-

despaYfind'o

E

UR1CHENI

692

care

priitoare cerealelor

Hosted by

sunt si

foarte

finejelor

Google

:

:

URJUGOAIA

Urjugoaia

Mu§i{a, pitduri

si

ale statuluT, in intindere

de

1

hect., situate intre plaiurile lesul

500

Pache Protopopescu), o scoala, o pepiniera de vi$a americanS

Pe-

a

Varbilaul, jud. Prahova.

si

URLEASCA

693

un

statuluT,

mori

si

spital

kil.

jud.

tir/a,

Braila,

6

la

spre S.-E. de satul Scor^arul-

Nou, pe platoul de N. al jud. din com. Scor^arul-Nou, aproape de hotarul com. Movila-MireseT,

Parte din

hect.

sunt

locuitori

.

foarte pu^ini mosneni.

singur trup in suprafa^a de 1430 hect.

si

La 1864 Url&toarea,

s'au improprietarit 101 locuitori,

pe mosia comuneT

asezamin-

si

Cricovul,

Prahova,

jud.

pe malul sting vul-Sarat

pe

si

vaile

Bobului

PietreT,

latitudine N.

45

gitudine E. In

si la

comuna

HumeT,

si

la

dealun, din care eel

dup& malul drept

pal este eel

inlesneste

'f

al

lugSreascS

pe malul

N. a piaseT Mijlocul, jud. Falciu,

Dealul-Mare, cu direcjia N.-S.-V.

marginita

Pe aceste dealun

peni,

PSnS

se cultivS grid,

si

anul 1775, s'a numit

la

De

Satul Urlani.

aceasta data

la

formata

dupa

locuitoriT

spre

a se

dealurile vecine

aduria

urlatoare,

la

Pe

la

1678, ar

fi

nu-

purtat

de «Saac», din judeful Saac si de « Necseteasca », dupa un hrisov al luT Duca-Voda, mele

prin care se

da posesiune mosia

Necseteasca

Ana

preoteseT

a

preotului Dimitrie Stancul Largiul, si

zicind

:

«sa le

copiilor lor, in

chiama

si

fie

lor ocinS

Urlani,

ce se

Necseteasca ».

Se compune din

de 2700

hect.,

de 699

suflete.

74

in

Botosani,

de 144

Se

dea-

si

serici,

Plotonesti

Urlafeanca, mosie cu pttdure, pe

cam

care la 1864 s'au improprietarit

populate

parte din locuitori! comuneT Cep-

cu o

tura, pi. Cricovul, jud. Prahova. 1

preot

si

561,

oT

pe

N.

cu Bordeiul-Verde,

a

la

ses.

lacul la S.

E. cu Os-

Are

Miletinul,

manul

o

populate

o suprafaja de 10880 hect., cu

cu

sat, in jud.

la

si

V. cu Ianca.

populate de

numea

si

Totesti-

Mijlocul,

Sf.

cintarej

com.

mitir;

asezata pe

i860.

Falciii,

1

182 suflete; 1861

construita la

bisericS,

hramul

Urlani, pi.

Calma-

pi.

1

Valea-CringuluT,

pi.

Se margineste la N. cu Coada-EnceT si Lutul-Alb,

porci 200.

partea de

rur.,

JuiuluT, jud. Br5ila, situata

14 catune

Urlani,

foarte vechie bi-

si

E

ElanuluT.

suflete.

maT

Plescoi, locuitorT.

o mica

cornute si

com.

500

afia

suprafa^a

com. Gorbanesti, jud.

al

cu

Urleasca, com,

971, caT

sat,

Buz^u,

N. cu Cris-

2 biserici, cu

mart

Urlani,

munjilor Jepi.

jud.

2 dascalT.

Vite

fru-

de pe poa-

subdivisia Pietrisul. Aci se

satele:

pe o

pentru

cascade,

Urlatori, c&tun

Ruset.

Coteni, Marunfisul, Valea-Seman,

Valea-Urloiul,

din

Urlani,

Are

adica la tirg.

stinga

din

si

scoborau

si

renumita ei

Are

Se intinde pe vaiea

testi,

lurile

a purtat numirea de tirg, unde se

la

in raionul

la

V. cu GrumSzoaia;

la

dupa

tradip'une

moasa

E. cu com. §chio-

S. cu Hurduji

pu^ina secara.

Prahova,

riul

tot

partea de

rur., in

la

drept,

Poiana-JapuluT.

Este

lele

com,

Urlani,

CricovuluT Sarat, ramifica^ie din

porumb

cat.

:

Albesti : Paleologul.

si

Valea-BabeT,"

varsindu-se apoT in

Albesti-Paleo-

Iordadiianul.

si

cu

impreuna'

se

Iordadiianul, Ceptura, Valea-Ca-

maT multe mat princi

sunt

sosele

comunicatia spre logul

capre,

30

bivolT,

7

250 porcT.

Se margineste cu comunele

de Ploesti

kil.

vacT, 01,

Diferite

23°,54 Ion

si

20

250 800

Seman

:

NucetuluT

CringuluT,

Urloiul,

situat

Crico

riului

al

zgo-

si

motos prin cat. Poiana-J apuluT, com. Predealul, pi. Pelesul, si, in partea de E. a acestuT catun,

38 Tepe,

caT,

mun^ilor

poalele

curge foarte repede

Jepi,

poseda: 75

piriu, jud. Prahova,

din

izvoreste

tuluT Colfea.

Ei

cu

formeaza un

Mavrodineasa,

si

im-

proprietorial, parte embaticart

Urlani, com. rur., resedinfa plSsei

impreunS

Pirf ul-Arinilor, Podisul,

Gavanul, FaguluT, Puhari, Radiul

piu5.

1

Berhometele, jud.

pi.

Humaria,

2

rural,

Are o suprafa^a de 4500 Urlani,

CimpuluT,

Dorohoiu, care,

1

1

cu

VoevozT, cu 2 preop, si

1

paracliser;

scoala,

1

ci-

tnfiinjata

la

Valea-NucetuluT, ValeaBobuluT,

valea piriuluT Elanul.

Orzoaia, Jarcala% Valea-PTetreT,

prafa^a de 1700 hect. (din care

713

Arionesti-Vechi,

572 hect. paxlure), 490 locuitorT si o biserka.

354 vijei, 790 caT, 4 mSgarT, 3740 oT, 583 rimatorT. SuhatuI vitelor e de 106 hect.

HumeT

si

Arionesti-NoT,

Cherbea, avind o po-

pulate de 4500 locuitorT, 9 sericT (una aparfinfnd case!

Are o

Locuitori! poseda

su-

bi-

Em

;

Urlani, p&dure, pe mosia Virful-

vacT,

Posta

10

:

bivolT,

vechTe

1

208 boT, 25 taurT,

BrSila-Bucu-

j

Hosted by

Google

1

;

URLEASCA punctul Hanul-

resti trecea prin

TomeT.

Drumurt: 10

E.,

Silistrarul, spre

la

Scortarul-Vechiu,

la

kil.;

prin Gara-Muftiul

spre N.-E.,

13 kil.; la Movila-Mi reset, spre

10

N.-V.,

la Sutesti,

kil.;

pe

ba'tind calea feratS,

tonul

S.V.,

spre

Can-

kil.;

17

la

Bordeiul-Verde, spre

kil.

;

la

kil.;

S.,

1

spre N.-E., 29

la Bariera\

kil.; la

str5-

la

20

spre V.,

125,

Perisorul,

Osmanul, spre

E., 11 kil.

riuluT Cotmeana, parte pe stinga. Are douS catune: Tomesti si

Lereni.

E situate la 29

sedim;a jude^ulut, 48

80

siori,

12

de gara

kil.

jud.

infiinjat la

sat,

Bralla,

situat

comunet cu

acelasi

1859,

mijlocnl

nume, Bralla.

Are com.

de

rur.).

BrSila, pi. Ianca,

pe

dr.-d-f., jud.

com. Urleasca,

BrallaBuzSu, pusS

linia

in

Ianca (8,5

afl& intre stabile

kil.)

mea

si

(Sj

Muftiul

kil.).

Inalfi-

d'asupra nivelulut Marit, de

I9 m ,07. Venitul acestet stafit pe anul 1896 a fost de 13767

jud. Olt.

E

meana

de

si

udata de

Urle^ti,

jud. Covurluiu,

com. MSciseni,

mat sus de

Zimbrul, ceva

pi.

Corni. (V.

ca*tunul

aproape 1300

rur.

hect

pulate de 1403

Prahova, com.

Urlu-Chioi, in jud.

o po-

cu

,

de

este

sat, cu

24

Constanta,

pi.

locuitori,

Mangalia,

c3tunul comunei Musurat, situat

vindut p5mintul

totust

foarte

enilor

este

numat

in jud.

in

tret ort 5

1

August

si

Septembre. Tirgul Urlu-

8

si

la

435 porct. pe an

si

renumit, nu

Teleorman,

dar

Cat: soseaua jude^eana* interitoriul

care

comunet

p'aci ca

zic,

it

pe

urmele a doua

mint rosiu

intaritun este o

din

Urlueni, cu

Una

bizantin.

si

Cea mat importanta

este biserica

dinja

preo^t

din

de

cat.

turle

rese-

in

biserict

stil

ser-

dit

Urlueni

din

pe timpul domniet si al

s'a zi-

lut

lut

Brazda

Novae. Apropierea

acestet

minate

si

vede

fost ter-

dupa

zugravita,

din

de

cit

mat

pit cet

osebita importanfa. Intr'un studiu recent

d sa stabileste ca drumul

Ni$u ot Pitesti » amindot zugravt. ,

Urlueni

leorman,

pi.

extremitatea JuluT, situate

in jud.

Te-

Teleormanulut,

de

la

N.-V. a jude-

parte pe

dreapta

si

si

Tomesti,

c£tunele

sunt

Leresti

sate

foarte

vechi de mosnent. Pe linga ca se gSsesc ferite

menfionate

documente

prin

aflate

pe

de

si

si

la

cercet&rt,

mod

neindoios

Urlueni

d£

magurile,

cit

este

de

la

san-

int&riturile,

insirate

nu puteau

tot cursul lut,

ceva de

in

Troianulut

continuarea

{urile

dascSlul

minujioase

si

Blaicu ot Cimpul lung

i

d-lui

urma unor

Traian, ftcut in

Dunare

la

al

Gr. Tocilescu, asupra drumulut

usa bisericet, de cStre «dasc5lul

inscripfia

impreju-

dep5rtaj:t

rimile Urluenilor au avut o de-

lungt

apot a

inta-

obiectele

si

gasite, sunt o dovada* c3 in tim-

lut

si

Corbul,

men£ionate

riturilor

Domnulut; 25 ant netencuita,

apropiere

in

este

gara

gorie, serbeaza* Adormirea Maicet

a stat rosie,

zic

it

Cetate».

doua micS,

brazde de Troian, urmele

Ma-

Mitropolitulut Gri-

cele

«Magura Pufin mat de-

parte de Urlueni,

de

cele

si

mSgura'

Olt

deservite de 3

cit

catre locuitort. Intre

cind spre com. Buzescu din jud.

bi

de

au fost arate de

de

soseie vecinale intre catune.

san-

unelte de rez-

si

int&riturt

la

de pa-

gSsit vase

careia locuitorit

;

se vad inca

Troianul

Atit

bel.

apro-

in

;

ocolite cu

ars,

forme

diferite

Dunare,

intariturt

in care s'au

ma! mult

rur.,

drum

piere de acest

£urt,

la

urme dispar

com. Maldaieni

la

si

Urlueni, com.

pe

si

o ramura' de sosea vecinala du-

Are o scoala mixta; patru

drumu-

Traian, c2ruia locuitorit

lut lut

se

2V2 kil. spre S.-E. de cStunul de resedin^, Musurat.

din

despre cimpia

partea

In

gice.

doua

judejele vecine.

strSbate

si

partea septentrionala a plaset

la

marea

aceste

in

centrals a comuneT,

;

st-ati

proprietarilor

Troianul, ale carut

locuitori.

2971 ot, 143 cat, Aci se £ine de

vrogheni

B3nesti, plaiul Prahova.

mosnent

maioritate a

po-

si

pulate. Mutyt din

Burdet reapare urmele

Vite: J2J vite cornute mart,

Biserica sat, jud.

Cot-

riul

veste de paraclis la cimitirul com.

Maciseni, com.).

Urleta,

si

diferite piriiase.

comunei

3 cintare^t. in

ca sate importante

bite,

din

ose

trele

citest

fecut multe descoperirt archeolo-

serict,

sat,

XVII,

secolul

trecute

satelor

V. cu hotarul com. Buzesti, din

lei,

95 bant.

nomenclatura

in

si

la

circulate la 13 Septembrie 1872.

Se

si

Stolnici.

cimpia Burdet,

cu

E.

la

la

stafie de

Ro

de

vedem

locuitort, apot le

doua sate, este compusa astMzt mat mult din mosneni. In imprejurimile comunet s'ati

tirg, la Inalfare,

Urleasca,

kil.

rc-

Se rnSrgineste la N. cu hotarul com. Martalogi din jud. Arges, la S. cu al com. Malul,

29

la

locuitort. (V. Urleasca,

spre S.-V.

kil.

482

in

de

kil.

de Alexandria

kil.

Suprafafa

Urleasca,

URLUE?TI

694

fi

in alt-

posturt de observa-

Jiune pentru siguranja drumulut care, probabil,

duceaspre munte.

di-

la

Urlue§ti,

sat,

Hosted by

cu 87

familit, jud.

Google

:

urluesti-bAbeni

Arges,

Topologul, com.

pi.

Urluesti-Babeni zice

URSEJEI

c). If

a.

(v.

intr'insul, se

maT

mSfuiul, formind

marf intinsun

Cepari-Urluesti.

si

Arges,

Topologul,

pi.

de com.

rur., jud.

10

la

subprefecturei)

la

si

Cepari-Urluesti, Surpa^i BabiT, avind sericT

914

Valea-Babii)

Vite

o

si

Urluesti

si

:

800 boT

of,

varsS in

Topologul.

riul

Brosteanca, Bogdana, Ulmeni Furculesti, elestae, din

sat,

com.

cu 165 locuitorT,

spre E.

Cuzgun,

urb.

de

la

resedin{a\

Cuzgun, pe

7

de E.

in

kil.

al vail

ale dea-

Curu- Alceac -Bair.

lului

VezT

Cuzgun.

Oltui

riuluT

rur., jud.

situate

d.-j.,

pe

Olt,

valea

Cungrea Mica. Are o po-

pulafiune de 557 locuiton; o biserica, deservita de 1 preot si 1 dascal.

Un numar de 48 improprietarit

boi

152

vacT,

si

la

10

1864. Ei cai,

ati

:

1

50

100 porcT,

soseauajudefean^Drumul-Oii, si

Ursare§ti, sat, in jud. Roman, pi. Moldova, com. RSchiteni, spre N. de satul R&chiteni si

gani-din-Vale.

papurS. Toate aceste

Urmini§ul, sau Hlngani, jud. BacSii, pi.

la

Vasiesti, situat

sat,

MunteluT, com.

pe valea

la

S.

la

cu

Urseiul, com. rur. f

familiT. si

Iu-

piriuluT

situate

pe vaT

V5siesti, la

si

800 m.

hect.

309

;

o biseric5 ortodoxS,

Virful

locuitorT; cl&dita'

pe

anume Sandu

1700 de un Longhinescu. la

pi.

jud. Ba-

MunteluT, com. V2siesti,

care obirseste din muntele Tas-

dana, PScurile, Poloboacele, Brea-

Ruptura, Nogea

ba*nul,

nisul-Mic

apoT

si

se

Urmi-

si

varsS

pe

maT jos de confluenja AsauluT. Are o lungime de peste 10 kil.

stinga

TrotusuluT,

c2u,

pi.

cu

locul in

piriias, jud. Ba-

Muntelul, com. Vasiesti,

acelas!

luT

pe teritoriul satuluT nume. Izvoreste in

numit Nogea

si

se varsS

Urminisul-Mare.

Cocos,

-

Cricovul-Dulce, Urseiul, si

comuneT este un si dou& izvoare cu apS sarata\ Se compune din douS c3raionul

izvor cu ap& sulfuroasa'

tune:

Puturosul

Urluiul,

rzu, ce izvoreste aproape decom. Mih3esti-d.-s.,dinjud. Olt.

cuciu.

Teleorman pe linga com. M&ldaeni, apucS pe mosia

Ursari,

toseni,

pi.

satulul

Stanisesti,

Mo-

jud. Te-

si

Urseiul,

Are o

locuitorT.

cu

si 745 o scoala, 4 morT de apa\ LocuitoriT posed&: vacT, boT

biserica'

capre pSdure si livezT. Se invecinesre: spre E. cu com. Prahovija-d.-s., plaiul si si

;

jud. Prahova; spre V., cu Bez-

pi.

si

;

spre N., cu com. Ocina,

jud. Prahova,

cu com. Visinesti, se

de Prahovija

dealurT

si

si

spre S.,

desp3n;indusi

Ocina prin

pSdurf, de Bezdeadul

prin dealurl, iar

de Visinesti e

Se leagS cu Pra-

hovi^a prin

Ursa, vechle numire a

Valea-

Valea-TrestieT.

nedespSrJita.

Ibanesti.

Virful-BanuVirful-Urse-

si

CursurT de ap5 sunt: piriul

iuluT.

deadul

Urmini§ul-Mic,

pe dealurile: Sultanul,

SultSnelul

luT,

In

cSu,

-

de Tirgoviste,

N.-E.

la si

Lacurilor

Urmini§ul-Mare, piriu,

Dimbo

jud.

plaiul Ialomita-Dimbovita,

vija,

cu acelas nume, maT sus de sa-

care curge

01.

Otesti-d.-j.

locuitorT.

ape!.

si

locuiton s'au

Comuna Urluiasca se leag& prin N. cu

care se

se recolteaza

buga, com. Moinesti, se incarcS cu piriiasele: Moinestilor, lor-

Urluiasca, com. pi.

si

si

oraselul

malul sting

Urluia, la poalele

129

si

(VezT com. rur. Slobozia).

kil. de el. Are 20 1 Se numea maT inainte

tul

jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, cat.

Are o suprafa^

de 128 hect.

elestae au z^gazurT pentru oprirea

Are 300 Urluia,

intr'insul,

apeT §usi$a, sub Dea-

al

Ursajilor.

-

pe malul

si

mixtS.

scoala*

Vladislava, care se

si

iz-

lul

de comung

formeaza' la com. Belitori, Pirlita,

trestie

bi-

acel punct

scurg

Valea-

si vacT, 44 cat, 50 capre, 380 rimStorT. Prin com. tree vaiie Urluiasca

160

voarelor ce se

prinde mult peste

si

N.-E. sting

de apele

si

satele

locuitorT; 3

Surpa^i,

(in

de

kil.

35

Se compurie din

Pitesti.

kil.

Tigveni (resedin^a

rur.

la

piriul C5l-

mlistinoase. Ur-

alimentat

luiul,

Urlue§ti-B&beni, com,

scurge in

rur.

sosea

vecinalS, cu

Bezdeadul prin drumurT nesoseluite

de

cu

si

Ocina

prin

potecT

picior.

Intra in jud.

comunele Bogdana, SpStS-

Rosiorilor, trece prin

lesti,

Belitori, Pirlita,

mi^a.

rei,

Furculesti

dupS

ce-sT a

si,

la

sat, pi.

alipit satuluT

CimpuluT,

B5rbu-

jud.

Ialo-

apele din piralasele ce se varsft

com.

rur.

sat,

OtSsSul, com.

Ursari, pi.

cu 480 locuitorT,

Peiusesti-Ot&s&ul,

pi.

Ocolul, jud. Vilcea. (V. PSusesti-

com. Voivoda,

mSrit volumul cu

Ursere§ti,

ctttiin

al

rur.).

com. Slobozia,

Ocolul, jud. Gorj, situat spre

Urse^ei,

ctitun, al

Hosted by

com. Slobozia,

Google

:

:

URSOAIA

Ocolul, jud. Gorj, spre N.-V.

pi.

Are 253

de comunS.

402

URSI

696

hect.

locuitorT. (V. Slobozia,

si

com.

Ursoaia, sat, in jud. Mehedin^i, pi. Dumbrava, com. Balrur. taji-d.-j.

rur., jud. Olt, pi.

pe

Mijlocul, situate

girla Plap-

sub coasta Golasul,

cea,

la

de capitala jude^ului

kil.

de resedin^a

kil.

Se compune

690

Ciuciul

o scoalS,

infiin-

leaga numaT

al

si

se afla sur-

Plapcea,

Doua

vilcele,

Ursoaia, taie acest

com.

daii in Plapcea, prin

si

La

E.,

e

teritoriul

udat de

curge de

girla Plapcea, care

N.

prin dru*.

girle!

Golasul.

Adincata

la

la S.

La

N. se vede trecind Brazda-

maT

zice

si

Tro-

S.V.,

muchia dealuluT

in

Ursoaica, linga

cat.

se afla o ridicSturS

\u\u\

parte din sira

limiteaza' la la

;

cu Icoana

Pi{igoesti,

Negura(500m.)si Crane (510m.).

la

N. cu com.

V. cu

cat.

;

la

Si-

S.

Bacea,

Ursoaia,

vele

f

(v.

doreanu

sat, cu

a.

Ur§ani,

si

are o

hect.,

cu o

1864,

in

de

224

suflete..

dupa ce

si

Ordoreanu,

ia

Ur§i, com. Oltul,

fost in

maT

riuluT

'si

compune locuitorT,

si

Clinceni, trece

de satul Poeni

matca Argesu-

vechime albia

vine

mare, Tese din matca sa face

sau

Arges, care cu tim-

Arge^ul

drum

si

140 com.

suflete, jud. rur.

Basco-

tea de

235

si

'si

prin aceastS valcea.

(ipigane§ti), cUtun,

Rusiava^ul,

cu 400 locuiton.

jud.

al

Buzau,

1864

la

valcea

si

ce

1880.

Par-

strabate

in

Clinceni se nnmeste Ursoaia;

partea

ce

trece

satul Corneful se CctcT,

uneT

in

adev£r,

b&lfT.

pe

lingS

numeste Balta, are

Se

Pitesti.

satele

Ursi-din-

:

Ursi din-Vale, avind 990

si

2 bisericT

Vite: 270 boT

o scoala\

si

vacT, 15 caT,

si

23 capre, 115 rim&torT.

01,

Ur§i, com, rur. jud. Olt, f

aspectul

pi.

01-

compusS din 4 catune: Afumaji, Vilvoiul, Tufari si Do-

tul-d.-s.,

E

brienesti.

si

ma$i, Tufari

si

38 la

valea

pe dealurile AfuDobrienesti,

de capitala jude^uluT

kil.

10

pe

situata

Cungrisoara

kil.

la si

de a plaseT.

Se margineste cu comunele

Nuprea

curmezis numaT mosia Slobozia si

n.).

ca

din

subprefectu-

de

kil.

pi.

rur.

spre

a s3pat alta matca.

cind

v&taful

com.

de

kil.

27

la

si

maT

luT.

A

de

rur., jud. Arge,s,

Tigveni, resedin£a

face

direc£iunea

se pTerde in

si

Vilcea, cu

1805.

la

28

la

Deal

mare curba; apoT curmezis centrul mo-

Slobozia

siilor

Rimnesti,

rur.

biserica, fonclata

Ion Ursanul

Or-

facind o

strabate in

com.

o popula^iune de 403 locuitorT,

o

c^lt.

urmele vechiuluT sat

trece pe

sat,

Horezul, jud.

plaiul

multe cotituri spre E., pan5 ce

iar

Ursoaia com.

vctlcea, jud. Ufov, care'sT

ia nastere din capatul

rar;

Arges,

S'a infiinfat suprafata'

Corna^elul, Alunisul,

Fage^elul,

Parosi, Dobroteasa,

Otesti-d.-s.

si

VaT-de-ET.

Are o popula£iune de 932

Aceasta insS se intimpla foarte

com. Timpeni.

Ursoaia,

Vasluiu, situat pe valea UrsoaieT.

reT,

de p5mint,

E. cu Buzesti si

sa-

Racova, jud.

pi.

granifa.

Seciul, Puturosul,

virfurile

pul

pl

Face Zabraufilor. Mai

Coarnele, de pe

Dealul-Ceta^eT.

si

Casinul pan5 in muntele

si

matca

nesti

la obirsia CaiufuluT-

Mare, pe limita comunelor Ca-

numita' de locuitorT CetSfuia sau

Se

sira de munfi, jud. Ba-

prin apropiere

ianul.

La

S.V. de

spre

sat,

Armasoaia,

populate de 332

seintinde de

S.,

lui-Novac, ce-T

jud.

formata din

unui deal, drept

Borcea,

pi.

cau, pi. Trotusul, cat. Caiu^ul, ce

are

La V. de comuna malul

fron-

dreptul sa-

in

Ialomifa.

Ursoaia,

naturale.

numit

fi-

gSnesti-Ursoaia.

Ursolea,

pe Dunare, Buliga,

r

mosia

situate pe

;

biserica, in Ciu-

18 19,

comunei are o suprafa^S de 2266 hect. O sosea comunala strSbate comuna de la N. la S., drept prin mijloc. Cu comunele ve-

p&tura

secular^

pe malul sting

el,

Ursoaia, picket vechiU de tuIuT

Teritoriul

mun

de

kil.

Negri

al riuluT Siretul.

Are o populate de

Ur-

;

hect.,

tul

4 catune

din

i86o;o

cine se

2

la

si

tierti

zidita in

ciul,

de satul

Negri, spre S.

si

locuitorT;

fatS la

la

Ursoaia, sat, cu 118 locuitorT, jud. Roman, pi. Fundul, com.

pl^seT.

StanislaVesti, Baceni, Pij;igoesti.

si

28

jud

in cat.

de Episcopie are 11 54 cea maT mare parte tufa

dinte

Ursoaia, com,

mal

Buzeu, com. Rusiav&£ul,

soaia, proprietate a statuluT, pen-

rur.).

6

Ursoia-Crivina, padure,

2 bisericT

cuitorT; si

(la

lo-

Vilvoiul

Afuma^i), cu 2preoJT;o scoala,

infiin^ata,

E

la

1863; 2 morT.

br&zdata

de dealul

Afu-

ma{i, spre N.-E. de centrul co-

muneT

si

Dobrienesti, spre S.E.,

pe care se cultiva cereale

si

tot

care servesc

Hosted by

felul si

de

de

izlaz.

Google

.

;

URSI

Gugul

Cungrisoara, in care

si

vars2

se

vaile

Baican,

Jianul,

Suce^ul, Stilpi, Fagejelul, Porcul,

Leurda, uda com. Ursi.

O

din hotarul com. Parosi, trece prin

coboara

Afuma^i,

Afumafi, spre E.

dealul

apoT

si

Arges,

jud.

com. VaT-de-ET.

a.

(v.

o biserica, «Sf.

cuiton,

rur.,

com. o

comuna a

Cerna-d.-s.,

pi.

multe vai din coprinsul

urm3 la

maT

situate pe

fost

Urumbei,

a.

(v.

pentru-ca cea mat

mare parte a comuneT era pe si com. Ursi »

com.

valea

Luncava^ul, la 30 din£a jude^ulul

riuluT

de rese-

kil.,

25

la

si

de

kil.

a plaseT.

Hirsova,

Are o populate de 572 2 bisericl

«Sf.

:

Iaanuli8i7

tezatorul», fondata

«Buna-Vestire»

caT,

164

295 boT,

207 capre, 50

01

vacT,

311 porcT.

si

Are o sosea care duce din seaua judejeana, de

com.

:

Dan-

PSpusoiul,

DirjanuluT,

Mosneni, Coastalvanei si Batoaia (v. a. n.) si

Socetul

Papusoiul,

Jarostea,

UrsuluT

udata de v&ile: Badei,

(v.

a.

5

intindere de 200 pog., jud. Arges, tuluT,

pi.

Oltul, proprietate*a sta-

fbsta pendinte

de

schitul

Fl&minda.

teren

acci-

la

220 m. :

Urumbei

riuluT

al

de

spre S.-V.

Se mSrgineste

S., la

resedin£a\

la E.,

formats

din

dova bia

S„ cu com.

la

scoale

;

3

maT cu seama

oT

ni-

m.

Are o

cu

ca Topologul,

Pe

Adormirea-MaiceT-DomnuluT,

zi-

deservita de

1

cele

preot

teritoriul

1

cendiu,

o

scoala*

mixta\ Vite: vite micT

1090 vite marT, 1400 si 260 rim&torT.

Urzica, mo§ie

Calfa,

spre

N.

de

g5sesc

Satul hind distrus de locuitoriT

s'au

statuluT,

linga*

(1887—88). Are o pSdure de 80 pog., pendinte de m&-

lei

nSstirea Sadova.

Urzica-Mare, pi.

riul

sat,

in jud. Dolj,

com. Urzicuja,

BSilesti,

ase-

Desn^uiul, cu 493

loc

izolat,

jud.

Me-

Cerna,

intr'o pozitfe fru-

moasa\ Aci este pichetul de

la

capul plaiulu! Girdomanul. t)in acestloc izvoreste deodatS Cerna.

etc.

com., spre N.-V.,

kil.

a

com. Urzica, din jud. Romanaji, cu o arendS anualS de 24000

riuluT

ruinele satuluT Semseler, azT Si-

in

cint2re$T;

dru-

:

Rahman,

Fagarasul-Nou se

listea.

2

si

si

domanul, pe partea dreapta a

invecinate

Ostrovul,

DSeni,

la

1887

dit& in

boT.

malul drept al piriuluT AigSr-

satul

hramul

cu

bisericS,

hedinfi, la poalele munteluT Gir-

murile comunale ce unesc satele

Cirjelari,

120

de

6500

si

comunicajie

si

kil. deCorade Caracal. Al-

veluluT MSrel este

Urzicarul,

LocuitoriT poseda peste

intre ele

kil.

morT cu

abun, una pe apa.

de

ses,

judefuluT.

titudinea terenuluT d'asupra

suflete.

vite,

29

la

o populate de 1336 locuitorT 2

hotarul

se aflS la 18

si

si

zat pe

;

acelasT

un teren

Se invecineste cu domeniul Sa-

o suprafa^a de 5760 hect.

2 bisericT

cu

satul

situate pe

de

plSseT

Romanaji,

cu

com. Ostrovul.

V., cu

si la

N. cu com.

la

Tulcea;

com. Topologul; Calfa,

V.

rur., la

Balta-Oltul-d.-j., jud.

inal-

Urumbei

Fagarasul-Nou, spre

;

kil.

Akmet, o

Urzica, com.

partea de E., pe

Cirjelari, jud.

pe

Ur§i sau Stari^a, mope, cu

un

(Aig3r-

pe valea F&g&rasul-Nou.

si

n.).

resedin^a

(Rast-Dere), aproape de izvorul

Caile

brazdata de dealurile

ciuluT,

comuneT

al

Urumbei.

spre N.-E.

kil.

Formats din cSt.

malul drept

so-

SlS-

pe

(resedin^a), in

spre Horezul.

vitesti,

E

la

si

de

cea

Urumbei

80 m. p&na

la

Are ET

mosnenT.

LocuitoriT sunt

au 10

in-

kil.

dentat de cite-va dealun, avind

de

1889; 2 morl.

la

fiintatS

o scoal3,

;

partea 10 1

in

si

44

piriul

Ahmet),

lo-

Ion Bo-

Con-

in

la

Hirsova,

orSselul

pe

sau

Se margineste cu com. Genu neni, Popesti, Modoia si Cucesti. cuitorT,

Hirsova,

pi.

cStunul de resedin^

nume,

jud.

rur.,

plaseT, la

a

{ime.

Este situate pe

si

N.

de

valea UrsuluT, au numit «

Are

n.).

«Adormirea».

capitala judeJuluT

eT,

si

lo-

Oitul,

pi.

spre N.-V. de orasul Constanta,

insa locuitoriT s'au adunat loc,

Constanta,

in jud.

aproape

eT; in

un

400

cu

sat,

Ursi

rur.

bisericci,

stanta, pi.

vechime aceasta

jud. Vilcea. In

n.).

Arges,

jud.

de N. a judefuluT,

Ur§i, com.

Oltul,

pi.

Are Gheorgho.

Ursi

rur.

£ine

valea Cungrisoara spre S. pana in

com.

Ur§i- din- Vale,

sosea comunala', care incepe

c2t.

cuiton,

Obrezana

Hie, Ursul, Margarita, si

UKZiqENI

697

in-

Urziceanca,

sat, jud. Ilfov,

Znagovul, com. (v.

a.

c^nesti luT

n.), si

rur...

pi.

CiocSnesti

spre N. de satul Cio-

pe malul sting

Ciorogirla.

de 277 hect.

al riu-

Are o suprafa^ si

171

locuitorT.

refugiat

Urziceni, com.

Fag&ras.

rur. , in jud.

Ia-

lomija, pi. CimpuluT, situate pe

Ur§i-din-Deal, 66700-

Mar el*

sat,

cu

590

Bicfionar Geografic. Vol.

lo-

Urumbei,

sat,

cu 545 locuitorT,

partea stingS a piriuluT Strata,

V.

Hosted by

Google

1

;

URZICENl

invecininduse spre E. cu com.

si

Manasia

manufacturT

V.

spre

si

B5r-

cu

Se compune din ceni (tirgusor)

Urzi-

satele

sSptSminal

tirg

Cotorca.

si

Spie

ton; 2 scoale; servite de

3

de-

bisericT,

preojt

Se intinde din spre N.

2279

2

locui-

4

dascali.

piriul

Strata

si

coprinde

4 trupuri aparfinind la maT mul$T

si

mosii',

300

:

200

si

car,

si

E

spre

ca-

,

Urzice§ti, vechie nutnire a satua.

n.),

jude^ul

Arges.

1864, sunt 201

Strata

lea-PlopuluT

si

de valea

si

190

cal,

de

15 capre, 20 bivolf,

sat,

1000

Turbata. Are

o

alta spre

iova

Ialo

tirgusor, in jud.

lacul ce formeazS,

La

kil.,

P5na

baza

2

la

si

rur.,

49

17

com.

si

1832

a

pitala judejului Ialomija

si

resedinja

fostcasi

purta

isprav-

Are o populate de 480 un

cu aburl ricT,

fa-

un biurou telegrafo postal

spitaJ

una

alta la

;

;

o farmacie 1

scoala

;

;

o moarS

dou£

construita* la

1861,

Comuna

bise-

1828

preop si 4 dascSlT. Acest tirgusor, fiind

Neamf u,

Roman, dealungul

N.

cu

E.,

la

si

co-

formats

din

cStunele:

Marginea, Poenele

sesti),

toesti

si

un

To-

si

are o populate de 2261

6

suflete,

bisericT

cu

schit),

mon

care

(intre

22

deservcnJT,

de ap2, herSstrae.

Imasul are o intindere de 14 hect.

si nutreste vr'o 2500 vite. Comunicafia cu satele vecine

se face prin soseaua

jude^eana

Girovul-Tupilafi.

compunea

trei si

din{2,

resedinfa com. Usde Sus-Mijlocul, jud.

sat,

pi.

cati,

Neamju,

situat

Valea-Alba,

la

tire

jud. Tulcea, pi.

rese-

Slava-RuseascS,

de

Ionelele.

15 180

pog., cu o

riul

lipoveneasca de c51ug2rT, in

de obstea locuitonlor; o scoala

Pozi^ia sa este

3

cazane 1

pentru

facut

moarS cu aburT

si

de apX. In Urzicuja

si

un mic

89

caf

si

vite

140

V.

si

comuneT,

mai sus de

in

si

la

in

3

sat.

pi-

partea

cea vejkil.

spre

Slava-Rusa\

una din cele maT

frumoase din

tot judeful. Asepe partea stingS a piriuluT Slava, unde pamintul se ridica

zat

in

pante

si

acoperit cu verdeafS;

pe malul drept,dealurilese ridica

iaz.

248

:

sunt doua balfi

asezata pe

central^ a plaseT ticS a

mixta; 6

Babadag, com.

Slava-RuseascS,

populate de 213 locuitori; dou& bisericT, fecute

rachiu;

ora-

Uspenia, sau Uspinia, mantis-

Urzi-

de

de

kil.

Dr2mesti.

si

anume:

suprafa^a

26

in ve-

com-

si

pe valea piriuluT

format din trupurile

sul Piatra,

se

azT

Urzica-Mare

Are o

Usca^i,

Lela

Giurgi£a.

si

se

mart cornute,

vite

Pe catunul Urzicu^a se

Are un drum

brusc la

oT.

Drumul-Diulul (Vidinului).

de

si

cu com. Bistre-

un

tirguri

co-

com. Afumafi

fac

peste an dou&

Ur-

cu

Aci se

viu.

pe

Lipovul

centrul plSseT Cimpulul, are

comerciu foarte

Este

Usca£i, Razboeni, Borseni (Bor-

resedin^a

cu{a, care este catunul

Vite situat in

la

Ionelele;

si

pune din

si

deservite de trei

Cra-

chime din doua catune: Urzica-

Mare

nicilor judejului.

miliT;

la S.,

V., cu

la

munele Birca

un coman-

era

aici

dant militar

Segircea;

Silistea-Crucei;

tir-

de

piriuluT

Intorsura,

Jul;

numirea de c&pit&nia Scaunulul, pentru c2

rur., in jud.

de Sus-Mijlocul, situate cStre

pi.

Dolj,

jud.

de

ale

valT Si-

spre V., la

aici

$i

BSilesti, situata

spre V.

satul BSrbulesti. la

Usca^i, com.

si

kil.

kil.

Se margineste munele:

spre E. se

kil.

Manasia

afla satul

3

si

care poaita numele

si

gusoruluT.

rur.).

zicuja.

Cimpulu]f, pendinte de

spre S. piriul Strata

locuiton

371

Bailesti, la

pi.

com. cu acelasT nume, situat pe un teren pujin ridicat, avind

listea

com.

o scoala,

pl&seT,

pi.

piriuluT

al

de valatudu

biserica"

ambele malurT mi{a,

ling2dinsul,a-

$i

sezat pe malul sting

asini

5

Slobozia.

Urziceni,

com. Urzicu^a,

cu 1392 locuiton. (V. Urzicufa,

pi.

com. Bahna, spre N.

de satul Bahna

douii c£T,

si

Roman,

jud.

in

Urzicu^a, com.

260 porct. Din comuna pleaca

una spre Bucuresti

Silistea.

boT,

Urzici,

Siretul-d.-j.,

br&zdat de Va-

si

Vite: 350

ru-

loc.

Teritoriul com. este udat

01,

vii.

piriuluT Valea-Alba\

Improprietarip dupa legea

piriul

in

sat, jud. Dolj, pi. B5i-

resedin(a

Jesti,

hotarul jud.

proprietary

raia din

cuiton au 160 pog.

Urzicuja,

porcT.

lea judefeanS Slobozia-Urziceni.

lul Martalogi (v.

iar

20

S. pJeaca* calea nationals

Bucuresti Urziceni

mosia cu acelas nume,

Urzica-Mare, mosia Buhana. Lo-

10 capre,

01,

3 asinT

bivolT,

pentru

altele.

si

150 boT, 600

o suprafajS de 4750 hect.,

cu o populate de

de

un

LocuitoriT poseda

bulesti.

Are

USPENIA

698

vechiu numit

acoperite

cu

Este cea maT frumoasa' rica din tot judejul.

afia

pSdurt pe

poale.

lugarT

si

in

bise-

Are 50

c2-

ea reside Episcopul

Hosted by

Google

;

U§UREI

Dobro-

tutulor Lipovenilor din

gea. Aparfine sectel

zis&

Li-

:

U§urei, com.

jud. Vilcea,

rur.,

formats din satul

Oltul-d.-j.,

cu acelas nume, situat pe valea riuluT Beica, la

tala jude^ului

80

de capi-

kil.

20

si la

de a

kil.

Are o populate de 822 mosnent; o scoalS

cuiton biserica,

rezidita*

urmele unet

la

brazdata de si

losi

o

Pe de lemn.

1843,

alte biserici

plantat cu viT

Dealul-Viilor,

udat de valea

Beica.

Se margineste cu com. CreM5dulari,

$eni,

V. spre

la

varsS in Trotus,

E.

se

si

DSrmanesti,

la

far& S e

nesti. Intrarea sa in la

6

cu piriiasele

Berz&u{:i.

:

Groaza

Tulburea,

Izvorul-Alb, si

Izvorul-Negru, pe dreapta,

Diculesti

si

§u-

iasul-Chiticilor,

la

si

si

riul

LingS Poiana

repede.

poalele

s^u

muntelut

Farcul

Uzlina,

in

Are 75

n.).

(v.

a.

locuiton.

riu.

Izvoreste

din

mitatea de S. a munjilor Cicului (Transilvania), pStrunde in

pe tul

la

trecStoarea UzuluT

pasul

UzuluT

si

e urmat in tot

lungul sSu de un la

drum

frontier^,

primitiv

de unde se

Poiana-UzuluT,

jud.

f

Bacau.

si

la

de Ghimpa^i, resedinja

Are ditS nesti,

15

kil.

E

plSset.

de soseaua Giurgiii-

3 biserici, in

la

Uzunul,

cla%

in Ca1ug3reni-Io-

1842,

1874

clSdita la

Uzunul

in

si

C2-

si

in

Caluga-

mort de apa* 1 pe Neajlovul si 2 pe Calnistea podurT de lemn peste C&l5 reni-Ionesti

nistea

si

;

3

:

ramurile

ei;

16

cir-

ciumt.

Uzunlar,

sat,

Mangalia, a.

in

jud. Constanta,

com.

Are o

n.).

1450 hect. top Turcl.

si

Edil-Chioi

intindere

de

Loc. bivolt,

poseda* 592 boT, 102 136 cat; 3200 ot si 620 :

porct.

524 locuiton, mat

Uzunul,

ar&

la sa-

de Bucuresti

kil.

pi. Gtl-

de Giurgiu, 34

2 scolT, in

pi.

extre-

kil.

sau N&soaia. Acest riu deschide

(v.

Uzul,

apet Calnistea,

nistea, la 31

lugareni-Mostent, clSditS lai836;

jud. Tulcea, pi.

Tulcea, com. Moru-Ghiol

gura vSit Uzunul, pe coasta

in

stinga* a

face o cascade numita NSsolea

continua o sosea impietrita\ sat,

si

Cru-

cea-de-PiatrS, a statulut, situate

Bucuresti.

bolovant

in tot lungul

frajif

C£lugareni-M5n&stireT sau

de

pietre

e foarte

si

Piri-

mostenitorilor

turugari at

Dimitriu, CSlugareni-Mostent

pe stinga. Albia

e

p3ncl

sani-d.-s.

plina

si

Vartiade, resedimja, Uzunul si Bu-

strSbatuta

riuluT

si

aflS

mat sus de Poiana. Se

kil.

incarc&

Chinul, Coporia, Plopul

placet.

E

Curge de

dupa un curs de 40 kil. dintre care 21,375 kil. in com. Darm£-

povenit-cu-Popa\

pi.

UZUNUL

699

cdtun, com. Uzunul,

pi.

Calnistea, jud. Vlasca, situat in

Uzunul, com. compusa

din

rur., jud. Vlasca, c&t.

CalugSreni-

gura nistel.

v2it

(V.

Uzunul,

in

fa^a Cal-

com. Uzunul).

Hosted by

Google

Hosted by

Google

;

.

:

V Vaca,

insula, pe Dunare, in jud.

lalomija,

Ialomifa-Balta,

pi.

vecht a

dreptul gurif lomi^a;

formeaza'

jud. Ialomija

suni

si

riului

limita

in la-

intre

Roman,

Topologul, com. sesti (v.

a,

Arges,

jud.

pi.

rur. Cepari-Bir-

sat,

Roman,

jud.

in

Obe-

pe proprietatea Clejani, situate la

gura

Drimbovniculut,

valet

Are 45

Vadul,

com.

al

Neajlovul, jud. Vlasca,

pi:

unde aceasta d&

n.).

doua a

a

stasia

postei vecht a drumuluf Olacului

pe

piriul

Bucuresti

intre

si

Craiova.

(VezT com. Obedeni).

Bozoianca, cu 185 locuiton.

infiin^at la

1879

din 73 insura^eT, pe mosia Vadul-AneT, jud. Ilfov, vi{a,

com.

rur.

situat la S.

Dimbo-

pi.

Branesti

(v. a. n.),

vaiet Pas2rea

sting

S.

padurei Buda-Ta1ata\

Se intinde pe o

si

la

frontierd, pe Dun&re, in

lomi^a-Balta,

jud.

de

pi. Ia-

Ialomi^a,

riodul

1886-96

15000

let

suprafa^a*

de

a

Vadul-Pietros, mija,

pi.

Dimbovija, jud.

Ilfov,

in

pi.

Cociocul (45 hect.) (100 hect.).

si

TrSsnea

com. 12

de capitala jud. si la de a pl&set, pe o supra-

kil.

de 972

fa{2

al

de 1092

riului

pe {aYmul drept

Ialomija, si

la

Scheianca,

Are

cu o populate

hect.,

locuitort.

2 biseria, una cu hramul

Gheorghe,

zidita la

18 10; o

1881

si

scoala*.

Parte din locuitort sunt mosnent; 63 s'au

impropriet&rit la

Meriseasca, B&trina, Ddneasca

si

Ghenoaia. Et posed£: 22 cat

si

iepe,

96

vact,

725 of

marginea

sub coasta B&-

6

si

bivolifce,

dureasa

si

10 ca-

262 porct.

strabatuta de

Ariciulut,

de V. a placet

si

kil.

35

E

satul

fost situat

ale

la

pre,

A

malurt

Budureasca

kil.

la

sat,

girlelor

de resedinja. Are o populate de 72 familil

de

*o scoala\

intin-

dere de 395 hect., formats din trupurile: Zarz&rul (250 hect.),

Ialomija-Balta,

si

Cricovul,

1864, pe mosiile: Brincoveanca,

sat, in jud. Ialo-

Fundul-Cr2sani, situat

statului,

de com. Branesti^

in jud. Pra-

de-Mur, cu 696 locuiton.

spre S.

Vadul-Anei, padure

sat,

tur. pi.

ambele

pe

situata

Sf.

Cricovul, com. Albesti-

pi.

pe-

pe an.

cea-PaltS, in

Vadul-Parului,

m&-

arendat cu

s'a

Prahova,

jud.

in

in

dreptul satului Giurgeni.

hova,

824 hect, cu o populate de 320 locuiton. Num3rul vitelor mart e de 179 si al celor mid, de 350.

pendinte

vechiu

picket

de Br2nesti, pe ma-

lul

al

Vadul -Oael,

de

nSstirea Znagovul, care pe

17

Vadul- Ariel, sat,

statulut,

jud. Prahova, pendinte

Vadul-Sapat, com.

locuiton.

Aci a fost

pi.

V. de

Bozieni,

Sirbi

si

Horea.

si

in Neajlov.

Fundul, com. Bozieni, spre N.satul

numit Pu{ul-lut-Mo$-

Se mat numeste

Vadul-Plrlului, mosie a

Vadul-Lat, cdtun

sat,

comuna

pi. Siretul-d.-s.,

pie, in locul

Petre.

Boghicea.

deni,

Vadislava,

vechia nu-

mire a satulul Vadul- Vejei, jud.

Braila; are pa-

paduri

si

Vadul -de - Arama,

gtrlele:

Scheianca

si

Bu-

de vSile

GaVana, Gruiul, Valea-

lut-Mosu, Capret, Stupinetsi§asi.

Se m£rgineste cu com. C&Tohani si FJntinelele. :

lugaYeni,

raganuluf, de unde s'a str&mutat

pe

la

1885, mat spre S., pe cim-

Vadul-Silistrei, picket

Hosted by

veckiit

de

Google

;

VALEA-STANCHIl

frontierd, pe DunSre, in jud. Ialomi^a, pi. Borcea, in dreptul ce-

din Bulgaria.

tajft Silistra

Valea-Stanchil, Giulea sau Cre {uleasca, cdtun al com. Corbi-Ciungi,

Neajlovul,

pi.

jud.

Vla^ca, situat pe dreapta Neaj-

de Bucure^ti

40 75 de Giurgiii. (Vezi CorbiCiungi, com. rur.).

lovulut, 1a

kil.

la

$i

Vadurile, pddute,

sat, in jud. Braila.

sat, in jud.

Roman,

spre S.-E. de satul Boghicea 12

la

de

kil.

$i

marginea de

el, in

d.s., jud.

rur.,

cStune: Pope^ti, Merlice^ti, Greere^ti,

lea-Cungri§oara ce^tilor,

Are

de re$edin£a

kil.

o

biserici

850

Mai

improprietarit

gind-o

10 t

boT,

iepe, 55

vaci,

102 porci.

$i

$osea comunalS

N. cu com. Ur$i

la

$i

le-

spre

5

Vadulul (Gura-), Sudifi Vadeni, cdtun al com. Tohani, jud. Buz&ti, cu

470

locuitorT.

Girla

de

la

S.

la

$i

in ea se varsa,

fu, pi.

rur., in jud.

Neam-

Piatra-Muntele, formats din

E

Va-

poaia.

G&bure^ti,

Ma-

Mu^celul

licia, $i

Nijeni, PodorSni, Prelunca

Secul, cu o populate de 1281

Slavul,

Sboi^tea, Purcarul, Oija

cStunele: TarcSul, Oanjul, durile, Agircia,

GlSmboaca,

seceaua,

brazdata de $i

$i

Lu-

dealurile

Fagejelul.

Jma^ul are o intindere de 341 §i nutre^te 3058 capete de

Hng5 agriculocup& foarte mult cu

Locuitorif pe ,

ture, se

Ote^ti, Albe^ti, Opt3$ani

$i

Ur^i.

are

tot,

una

2 biserici:

;

3

100 locuipe

§coal&, fondatS

o

unei

alte

biserici

pive,

6 mori

de

herastr&u pe

riul

de lemn

m&cinat

2

;

$i

1

Luncav&Jul.

facerea

$i

cea

$i

1872-77 in locul

anil

cultura

la

rezidita la

unei arse,

in locul

agri-

de

§indrilei

brad.

S'au improprietarit

1864,

la

pe mo^ia statului Vaideeni, pendinte de mSnastirea li

mi

s'au dat

cat,

800

31050

hect.

cind

Ef au 44 63 ca:

01.

comunei sunt munCap£$ina,

Ursul,

\ti:

Bistrij;a,

bot, 753 vaci,

In raionul

Vai-de-Ei, cdtun

com.

al

Dra-

1880, pe pro-

g&ne^ti, facut la

prietatea Ludeane^ti, jud. Vla$ca. (V.

Dr3gane$ti, com.

rur.).

1

pile la

Balota,

Man

biserici, $i

deservita

un dascal

;

de

o $coala

piuSpentru fecutulsucmanelor;

mort de ap£.

Vai-de-Ei, in

sili§te vechie

de sat,

proprietate& Stane^ti, din sus

de

domeniul

Giurgiul,

jud.

Vla^ca.

Vadurile,

Neamju,

pi.

Piatra-Muntele, jud.

situat

Bistri^a la

com.

re§edin{a

sat,

Comunica^ia se inlesne^te de

pe dreapta

9500

kil.

de

Pi at r a,

cu o populate

sufl.,

bisericS,

ora^ul

o jcoalS,

ndstirel Slobozia, jud. Ialomifa.

1

piuS,

pi.

910

vecinalS:

Vaideeni-

Recea. In jurul

comunei sunt

Richijele, Lazurile, $i

locu-

Lunca,

Dealul-Recii.

Vaideeni, mo§ie a Vilcea, situate in

Vai-de-El,

^i

^i

tnd-

riulut

de 427

comunala

Vaideeni-Horezul

rile:

Vai-de-Ei, vechia numire a

situate

brinzS.

VSile

Vadurile,

Furnicelul,

$1

N. comunei, unde se fabrica

^oselele

un preot

1

cu

izlaz

l'alta intre

:

plug&ria.

1

la

a plaiului.

Ca?eria, Zenogile, Gro^etul, Gro-

hect.

Are

42

$i

hect.

pre,

Se mSrgine^te cu comunele

suflete.

vite.

de

kil.

1835 .1822

tot in raionul comunei, vilcelele

Fage^elul, Gu^terul, MSlaia, Pri-

Vadurile, com.

la

Locuitorii se ocupa cu

Cungri^oara ud£ com.

N.

ma-

ambele

Luncav^ul,

Comuna, cu

S. cu Albe^ti.

sau

infiin^at

numele de

'nainte purta

Are o populate de

1864, cu 34 hect. Ei au 20

o

S'a

de capitala jude^uluf

kil.

ton;

de 27 care s'au

luat

egumenii mS-

de

Este situate pe

1836.

Are

c2rora s'a

Bistrija.

lur! ale riului

Locuitorii sunt mo^nenT, afara

$i

nefericirea fo^ti-

Fereca^i.

un

la

pla-

§i-a

§i

venh;T din Transilvania.

Merli-

(la

o $coal3,

;

25 capre, 805 ot

sat este foarte anevoios.

de

populajiune 2

pl&$ei.

sat,

Vilcea.

cam de 200 de am de Romini

infiin-

{ata la

la acest

Dealul-Merli-

$i

pe o suprafaja de 1500 35 kil. de capitala jud.

10

la

^i

nSstirei

Spatari, situate peva-

§i

Inconjurataproape din toate p3r-

Drumul

Oltul-

pi.

compusa din 4

Olt,

cat

cu pSdurT.

numele din

proprietatea

Vai-de-EI, com.

E. a judefului. Are 506 locuiton.

£ile

jud.

lor proprietarl,

com. Boghicea,

Siretul-d.-s.,

Horezul,

iul

pogoane.

ce$ti $i Pope^ti)

pi.

Vaideeni, com. rur. luat

locuitori;

Vadul-Vejei,

jud.

Neam^u, cuo intindere de 1661

(Vezi Polize^ti, din com. Bertestid,j.).

com. Va-

in

Piatra-Muntele,

durile, pi.

hect., la

Vadul-^eicei,

VAIDEENI

702

statulut,

jud.

comuna Vai-

rur. Udre^ti,

deeni, plaiul Horezul, fosta pen-

Podgoria, jud. Prahova, cu

dinte de m^n^stirea Bistrija, aren-

sat,

locuitort

com.

5$i

o

biserica.

data (1888—93),

Hosted by

impreunS cu

Google

VAlDEENI-CU-MUNTlI

munjit

VALEA-AR1NILOR

703

ce-T apar^in, cu

3500

lei*

construiti de zid

dou£

anual.

statuluT,

Jntindere

in

hect., situate

de

plaiul Horezul, jud. Vilcea, for-

mats din trupurile Vaideeni, Z£:

noagele, Ursoaia hect.)

Padina (4038

Caseria (1544 hect.).

si

Vaidomir, pi.

si

in jud.

sat,

com.

Borcea,

pe malul sting spre E.

al

Valea- Adlnca,

lata

situat

brajului Botul,

locuitort.

pe

situat

valea formats de dealurile

Buzduganulul,

-

c£ in vechi me

buzdugane

vecht.

Ga-

NuculuT, ce se intind de

si

N.-V.

spre

S.-E.

printre

si

Valea-Arinilor, com. BacSu,

pe

Constanta,

pi.

m.),

Medjidia,

tinde de pe ambele

zind amindoua* povSrnisurile ale

165

parte

In

locuiton, cea

mat mare

Moinestilor.

Condica

Liuzilor

nu se gSse^te de

vierT.

105 vite mart cornute,

Vite: 13 cat

mSn5stiret

Valea- Alba,

sat, jud. Oltui,

pi.

sat,

cu

231

locuiton,

jud. Constanta, pi. Mangalia, c3-

comunet Cheregi,

tunul in

par tea de N, a

comunei, catunul

la

de

pl&set

spre

kil.

5

situat si

a

Cheragi.

resedin$a

Valea-Alunului,

Mehedinji,

jud.

in

com.

d.-s.,

(V. com. Cheragi).

Valea- Anei, com.

sat,

ccitun, in jud.

Putna,

pi.

Vrancea, com.

Paltinul, situat

pe

Dealul-Z&balet,

mat sus de

ca-

tunul Ghebari, cu 100 locuitort.

sat, cu

502

locuitort. (V.

Cotnari, sat, com. Bahluiul, jud.

Cotnari,

pi.

Locuitorit au: 369 vite mart

127 01

si

137

rimatort; o moarS de aburi.

Te-

populate de 500 com.

Muscel, TTi£esti,

pi.

43

la

Mehedinji,

rur.

sat,

si

Cimpul,

pi.

de orasul Turnul-Se-

kil.

situata

verin,

pe

valea

riulut

E. Se m&rgineste cu com.Vladaia; la S.,cucom. Recea la V., cu com. Bucura; :

la

;

iar

jud.

Riul-Doamnet, com.

c&tunul

dit& de Ion

in

Dezrobiji,

Radu Voevod

N.,cu com. Corla^elul.

la

halaua Rudari, avind 1200

7042 (1534) si zugravita* 7056 (1548) de Mircea-Voe-

o biserica

cuitort,

Vite

zi-

Pai-

700

vod

(Calugarul).

:

ot,

Valea-Arinilor

Asaul

$i

,

pri-

TazlSul,

cu o

Girlele,

populate de 2833 locuitort; 2 scoli mixte, una in Lucesti, si Valea-Arinilor;

alta in rict,

in satele

bise-

5

Luc&cesti, Valea-

$i ASe niXrgine^te la N. cu comunele Schitul Frumoasa, Solonful $i TazWul, jud. Neam^u,

Arinilor, Tazl&ul, Chiliile

-

si

la

S.,

comunele Moinesti si la E., cu comunele

cu

ComSnesti;

Schitul-Frumoasa,

Magiresti

Podurile

cu com. Co-

la V.,

si

Cet mat insemnaflf munjt care

mSna

sail

a Moinestilor, Flocea,

Rotunda,

Runcul-RSu

o scoala\

Moinesti,

Tasbuga,

cau, pi.

Siretul-d.-j.,

com.

lesti,

vechi, iar 3 ^terse. Biserica este

de deasupra Milestilor

care

7—8

kil.,

$i

comunei are o

tindere de peste

Mi-

din care

p*n£ sub dealul

unde

spre

si

dealurile

Foalele, Jicmele, Arinul si Plaiul.

Ba

merge pe o lungime

In mijlocul mSnastiret sunt 7 pisaniT, din cart 4 cu litere foarte

si

GemSnosul, ModarzSul, ZSmosul, Teritoriul

vale, ]ud.

si

m&nesti.

lo-

650 vite mart cornute, 24 cat si 475 rimatort.

Valea- Aprodului,

de

care

arinl)

teritoriul et.

brazdeaza' com., sunt: ^iraGea-

sie la la

vine de la codrit

:

Valea-Anilor, com.

Satul formeaza comuna' cu ma-

Valea, fostd m&n&stire,

TazlSul.

si

s2ul.

rur.).

Drincea.

Iasi).

cornute, 68 cat,

Prahova,

jud.

maYie, Chiliile,

locuitort. (V. Star-Chiojdul,

in jud.

Valea,

Motrul-

rur. Star-Chiojdul, pi.

leajenul, cu o

Valcani,

pi.

Severine^ti.

rur.

numat din

Are 6 c3tune: LucSce^ti,

cu 70 case,

sat,

pacura\

1874 comuna

(moldov.

aninl

acopereau

de

S.

Chiliele

Numele s3u de

in

in

ca*tune: LucSce^ti, Valea-Ari-

nilor,

vezt RSzboeni, jud.

erau

care

Bistrifa,

se ga*seste compusa*

4

com. Vulturesti.

Oltul-d.-s.,

(1803) LucScesti

cit

de pe atunct avujt

29 rimStort.

si

Neam^u. Valai,

cuprin-

sirei

Valea-Alba,

jidia.

malul

in

As5uluf,

ape!

in-

malurt ale

p&n&

Tazl&ulut-Sarat sting al

jud.

,

numire. Are o populate de

com. urbane Med-

teritoriul

rur

Trotusul, care se

pi.

In Statistica din

Vaivasin-Bair, deal (120 in jud.

pentru

s'au gasit acolo

care trece piriia^ul cu asemenea

apropriere de satul

$i in

stat.

sat, jud. Ia$i, pi.

Codrul, com. Galata,

la

Ialomija,

Rasa,

de resedin£a. Are 350

de

se intre^ine

§i

biserica

la

urme vechY numite

niste

5582

com. Vaideeni,

in

de mir

se afla

CetSfuia

AstSzt este redusa

Vaideeni-cu-Mun^ii, p&dure a

avind

masiv,

turnurt.

370000

in-

hect.,

numat pSdurile ocup£

o suprafaJS de 15000 hect. PX-

durea

statulut

Lucacesti

are

aproape 12000 hect. intindere.

Hosted by

Google

;

; :

VALEA-ARTN1LOR PSmintul din aceastS comun5

bogat

foarte

este

pScurS

in

sunt 25 pufuri a caror adincime variaz^

20

intre

16

si

cornute, 208

1283

si

C&T

caf\

porci, 275

BohotinuluT,

Valea-Bisericei, Orbesti,

com.

sat,

Oltul-d.-s., jud.

pi.

rur.

Iasi prin

Yil-

vine de si

pana

capre

varsS

riuluT Nisipoasa,

care se

(V. Orbesti, com.

in Olt.

vecinale

cSile

si

Solonjul, Magiresti

la

Valea-Boereasca, sat, in jud. d.-s., la

14

com. rur.

Mehedin^i, kil.

pi.

si

Ocolul-

de orasul Turnul-

Schitul-Frumoasa.

Severin, situate

formeaza com. cu satele Lazul

la

:

50

districtuluf,

BacSu, capitala kil.

com.

la

;

Moinesti, resedinja plSsii, 4 la

com. Podurile,

M3giresti, 4

6

$ul,

moasa, 15

kil.;

com.

5 kil.; la

com. Solon-

kil.; la

la

kil.;

com. Schitul-Fru-

kil.

si

pe

Cozia, unde se leaga cu soseaua

Stoicani, avind

1290 locuiton,

2 biserici cu un preot

si

Bac&u,

sat, jud.

locuiton, jud.

com.

cul,

2 cin-

Cerasul,

de Pantelie Colibasanu. Locuitorii poseda 50 plugurt, :

jud. Suceava,

nute, 560 oT, 27 cat,

meziul.

140 capre

rur.).

rur.

prin

si

Hermeziul

com.

Ple^esti,

a-

sezatpe (armurile piriia^ului Her-

Are 30 case

dulul

com.

sau

100 care cu boi, 4 caru^e cu caT 100 stupT, 600 vite mart cor-

si

com

sat,

Teleajenul, jud. Pra-

pe mosia cu acelasT nume,

sat,

verin-Tirgul-Jiu care trece

lea-Arinilor,

pi.

Valea-Botez,

Ganeni

valea

situat in

Pirieni-d.-s.

hova.

leag5 de soseaua judefeana Se-

com. cu acelas

Mijlo

pi.

o scoalS ce poarta numele

tSreJT,

pirivluT

nume,

d.-s.,

cu 60

ccttun,

Vilcea,

Valea-Borului,

TazlSul-Sarat, pe stinga. (V. Va-

Tazlaul

Iasi.

Valea-BordeiuluT.

640 rimatorT. Are o sosea comunala ce o

pi.

pe valea aceasta

marginea de N. a com.

Satul

vale.

si

Valea-Arinilor,

Husi prin Dranceni

in sus

la

judefeana

Distance

si

Gura-

si

de judejul

legate

soseaua judejeana care la

apoT

R£du-

BacSu-

Moinesti, trecind pe lingS satul

comunale

caneni, Bohotinul, Isaia

:

ase

afl5

Buzga,

Samarinesti.

rur.).

si

se

sfirsit,

comunele

valea

of-

Luc&cesti,

geste spre zate

cea, cu 735 locuiton, situat pe

a pa.

1284

calea jude^eanS

:

Me-

sat, in jud.

hedin{i,pl. Motrul-d.-s.,com. rur.

vite

de

ferestrae

Vite sunt: 95

Valea-Bisericei,

79 metre.

si

Se g^sesc 14 fabricT de petroliu, o fabrics de aburi pentru che restele

VALEA-BOULUl

704

26

su-

principale sunt:

la

si

1

flete.

Drumurf

kil.)

(2

si

Valea-Glo-

la

kil.).

(5

teritoriul sail.

Valea-Babei, torT, jud.

cu 117

sat,

Tecuciu.

com. Craesti,

pi. St&nisesti,

situat

de V. a comunel,

in

partea de

E. a dealuluT BSlStesti, si

700 m. de

partea

in

la 8 kil.

resedinfa

De remarcat

locui-

comu-

nei.

Romanii au voit sS faca un canal mare; un izvor cu apa minerala si Dealul-Bisericei, unde s'au gasit

monede

tulut

Are o

din

com.

(V, Cra-

cu 81 familil,

sat,

Valea-Boereasca, Arges,

Urlesti-BSbeni

c).

a.

(v.

Valea-Basange§ti (Valea-OlArges,

pi.

cu

Pitesti,

Jesti-Zmeura

('/.

com.

a.

rur.

Hin-

c).

n.),

suflete,

com.

jud.

rur.

sat,

Arges,

Balcesti

(v.

pi. a.

cu 170 Oltul,

c).

de Craiova

si la

11

40

la kil.

kil.

de com.

re-

Melinesti, resedinja plasei, situatS

(v.

pe vaile

sat, pi.

com

rur.

Podgoria,

Valea-Bohotinului,

jud.

vale,

curge

piriul la

N.-

:

Boul, Bousorul

si

cu

V., cu

Mierel.

limitata

com. Floresti cu com.

si

la la

Stoina

^i

cu com. BodSesti.

Terenul com. este accidentat

de dealurile MiereT,

BouluT, BousoruluT,

:

PiscurT,

Lupoiul, Jugas-

trisului, Calulut, Naltul, din

Podoleni.

parte lar-

:

;

Fratos-

V. spre S.-E. de a lungul placet Pe aceastS vale care se

Bou-

com. Mierea-Birnici

la N.,

;

E

Mie-

si

intre dealurile Boul,

si

E.,

tija

care

rur., in jud.

Amaradia,

pi.

la S.,

prin

satului Slo-

Merisani.

jud. Muscel.

Falciii,

care

bozia-Filipeni.

sorul

Valea-Boereasca, a.

Si-

pi.

Filipeni,

compunerea

intra in

rea

(v.

Bacaii,

pi. Pitesti,

Bohotinul. Se intinde de

Valea-Balceasca,

fa-

jud.

familil,

47

cu 45

a).

Golesti

teni, sat,

rur.

sat,

com

jud. Arges, pi. Topologul, rur.

a.

com.

retul-d.-s.,

Dolj,

sedinfa com.

Valea-Babei,

{ul, sdtuc, jud.

Valea-Boului, com.

Sever.

milil, jud.

rur.).

Valea-Borului sau Valea-Bo-

timpul impara-

intindere de 63 hect.,

stSpinitS de locuiton. esti,

comuna' sunt

in

numit Jidovinele, pe unde

locul

nefe

sunt si

plantate

cu

pSdun. VSi sunt

Hosted by

care

viT, :

fi-

Lu-

Google

1

:;

VALEA-BOULUl

poiul, Nalta, CaluluT

JugSstri-

si

Ocina,

pi. Pelesul,

ju Jejul Pra-

Este

de

udatS

formate din plot

si

Bousorul

si

Boul,

mici piriuri,

Mierea, care

pe dreapta

se varsa*

Ama-

riului

radia.

compusa

Este

din

sate:

5

Bousorul,

Mierea-Mosneni, c&reia

se mat

i

zicea Mericeana, Crusefcul si Urda.

Are o populate de 1555 s^tenl

lo-

o mSnSstire, fondata de

cuitorl;

in

de

bisericT,

Boul-d.-s.

satul

si

5,

com.

de

partea

in

riu-

S. a

Este strSb&tut

MihSesti.

de Dealul-Vacilor

si

Dealul-VlS-

deanului, printre care curge pi-

Are 197

locui-

MihSesti, com.

rur.).

MSnetuluT,

riul

(V.

tori,

purtind nu-

pe vale

viste,

pe malul drept

Arges, jud.

pi.

si

Tutana

rur.

a.

(v.

90

cu

sat,

fa-

riulut

al

com.

Arges,

pi.

Dimbo-

pe deal,

si

in apro-

piere de malul sting al piriuluT Po-

topulsicam

N.-V.

la 10 kil. spre

de Gaesti. Se compune din patru cStune:

Valea-

Valea-Caselor,

LupuluT,

Girleni

o biserica,

Potopului, peste care este

podef. Se invecineste

Cobia,

Are

§arul.

si

apa

o moara' pe

si

la

:

un

si

E. cu

V. cu Glimbocata,

la

N. cu Hulubesti

miliT,

Suprafa^a com. este de 12000

pog. MosiT sunt

pe ambele malurT ale

Tirgul,

lui

de Cimpulung,

kil.

Valea-Brazilor,

in satul Boul-d.-s.

scoala",

rur.

5

una

fie-care sat cite

10

la

situat

Boul-d.-s. (resedinja),

com.

sat,

MihSesti, pi. Riurile, jud. Museel,

rur. %

spre S.-V. de Tirgo-

vi^a, situate

Valea-Bradului,

midf izvoare

Valea-Caselor, com. Dealul-Dimbovifa, jud.

hova.

suluT.

o

VALEA-CASELOR

705

la

cu Va-

la S.

si

lea-Mare, desparjindu-se prin p2-

dun

cimptt

si

Valea*Mare

unindu-se

si

cu

Hulubesti printr'o

si

sosea vecinocomunalS.

a).

mele satelor comunet. Aparjin mosnenilor.

P5dun sunt

in

in-

de 6500 pog., aparjin mosnenilor si se compun din

tindere

gorunT, girnije, fagf

Prin

com. trece soseaua

ju-

cu comunele vecine, Mie-

rea, Floresti

comunale

cat

Fratosti^a,

si

ges,

sat, in jud.

Ar-

com.

rur.

Topologul,

pi.

Cepari-Birsesti

(v.

vecinale.

prin

Satele

intre dinsele sunt unite printr'o

Valea-Budului, c&u,

pi.

a. a).

sat, in jud. Ba-

Bistri{a-d.-j.,

gineni-Munteni

pe stinga

(v.

com. Mar-

a. n.),

asezat

piriulut Trebisul, la 3

de resedinja comunei.

kil.

186

Are

cdtun, in jud.

Arges, com.

B^diceni

(v.

a.

si

Malureni-

rur.

com.

sat,

rur.

Gor-

netul Cricovul, pi. Cricovul, jud.

Aci se

locuitori.

V. G. Paapa data

la

de satul

Lipova-R&zesT,

pe sesul

LipoveT

si

(v.

a. n.), pi.

Se

de dealurT, pe o suprafafa* suflete; o biserica*

Gole$ti-Cimpu-

lung trece prin mijlocul satului.

gurt si

si

si

6

pe

42

la

140

vite

10 capre,

of,

8

rimatori';

cu

1859,

54

4 care cu boT,

cSrufe

p2-

un paraclis.

si

posedS:

cornute,

cai*

valStucT.

sat, intr'o

facut

LocuitoriT

de

31

se aflS un schit

kil.,

avind o biserica

24

ferata*

2

lipovenesc,

man

de

Are o populate de

674 hect.

des-

Tirgul.

Calea

parte

parte pe niste coaste

36

caT,

plu-

3 plugurT

stupf.

Are o populate de

Prahova.

277

cu 4381oc.,com.

Muscel.

Riurile, jud.

riul

Valea-Boului,

sat,

rur. Schitul-Golesti

c5t.

Dra*-

si

coaea, situat spre V.

Spre S.-V. de

parte de c5t. VaJea-PechiT prin

c).

sat, jud. Vasluiu,

Racova, com. Lipova, cu

dure, la

Valea-Bu^ii, pi.

pi.

suflete.

potecet de car.

Valea-Boului,

Valea-Caselor,

Valea-MSruIui, Costisa

cerT.

si

dejeana (Capreni-Craiova). Este unita*

Valea -Bucuriei,

si

afla scoala

o biserica, fon-

V.

1870 de decedatul

Valea-Calului,

sat, in

ges, pi Topologul,

pari-Barsesti

(v.

a.

jud.

com.

rur.

ArCe-

Valea-Caselor,

Oltulde-sus,

plasa

Vilcea,

sat, jud.

com.

rur.

Daesti.

n.).

G. Paapa.

Valea-Caprei,

Valea-Boului,

sat,

com.

cesti, pi. StSnisesti, jud.

rur.

On-

Tecuciu,

situat in colful S.-E. al com.,

248 hect.

si

udat de

cu 18

jud. Arges, pi. Pitesti,

'Grosi

(v.

a.

familir,

com.

rur.

vanul. su-

n.).

sat, in jud.

Tutova,

pi.

Pereschivul, com. §endresti»

in

marginea de V. a jude^uluT.

66700.

com.

Margie Dicfi nar Geografic.

rur.

Vol.

si

Ce-

Poenesti-Ma'nSstireT

:

Poenesti-R
se

pi.

cdtun, in jud.

Me

hedinji, pi. V&ilor,com. rur. Sura.

si

com. Poe-

Racova, jud. Vasluiu,

varsa*

jud. Vasluiu,

Valea-Casei, sat,

Izvoreste

pirttt.

dintre dealurile: Floresti

satele

Valea-Casei,

;

Valea-Bradului,

Valea-Caselor,

tatea, curge spre N.-E., printre

pe

piriul P12-

Are o populate de 113 flete o moar3 de vint.

sat,

in

piriul

Racova,

dup2 ce primeste

deafluenpfpiraiele: GtrlifaHambaruluT, Ursul, GirliJaCaselor

si

F.

Hosted by

Google

;

valea-cAlugAreascA Mofocul, care toate izvoresc din Dealul-Ceta>r.

Valea

CInepei, com.

-

m&rginindu-se

si

Prahova,

rur.,

Cricovul,

pi.

si-

de apa Bu-

tuate in apropiere covelul.

Osmanul

ditune: Ar-

1 1

Valea-Lar-

Valea-CSlug&reasca*,

ga, Valea Meilor, Valea -Nico-

com. este

Budgetul comunef prezinta

suma de scoalS,

la

la

6700.

let

1887 si a Vasile Paapa.

calul a fost clSdit in

donat de

def.

P'aci trece soseaua nationals

pune in legatura* cu com. Bucovul si Albesti-Paleologul. Pe la S. trece care o

Ploesti BuzSu,

calea ferata* Ploesti Buzau.

Bucovul.

si

vite cornute,

mSgari, 2785

Comuna,

01

402

cat,

170 rima-

si

1822,

la

infiinfatS

biserica, construitS in

are

1

de

locuiton

o

;

Drumuri: V.,

34

24

kil.

kil.;

1845

mixta

scoal&

la

;

dr.-d.-f.,

jud. Prahova,

de

Cri-

pi.

pusa* in circulate la

brie 1872.

Se

Ploesti (11,0

1

3

Septem-

afla intre stabile

kil.) si

MSrii de I37 m ,83. Venitul acestel

pe anul 1896, a

stafcii,

80837

fost

de

pendinte

sta-

Mitropolie,

Ciacirul, spre S.,

spre

8

la

Osmanul, spre N.-V., 4

kil.;

la

Tichilesti, spre N.,

Gropeni, spre

6

S.,

S.,

9

kil.; la

impreuna'

cu 22100

lei

cu Vladiceasca,

anual.

sat,

de N. a comuneT cu

partea

nume, pe ambele

kil. spre

de

S.

par{T

24

Valea-

Braila. (V.

CihepeT, com.

pi.

Podgoria, jud. Prahova.

sat, jud. Falciu.

(V. Cotul-Gherma*nesti, sat, com.

Drancent,

ges,

pi.

sat,

Topologul,

Cepari-Barsesti

(v.

a.

jud.

Ar-

com.

rur.

n.).

Farcasesti,

partea

Valea-Cinepei,

sat, jud. Vasluiu,

pi.

Racova, com.

tuat

la

Iv&nesti,

pe

formats

si

(resedin^a)

d.-j.

96

hect.

si

pe o o

cu

176

Valea-Cocului,

sat,

Jiul

si

Valea-cu-Apa,

si

Va-

CurmaturiT, care unite

meazS culmea Ursoaei miruluT,

si

de vaile

si

a

for-

Nego-

a-PlopuluT, a-

:

CalugSrenilor, a-Fintinei, a-Bra-

a-Aninoasei

tuei,

si

Valea-cu-

si

1

3

de 2000 hect.

suprafaja*

o populate de 750 scoala in

suflete

bisericT.

poseda 150 200 care cu boi si

Locuitori!

gun,

:

plu-

vacT,

cornute, 36 cai, 155 pore!, 422 01 si capre.

Cale

soseaua comunala care

:

in

comunicajie iar

la

N. cu

cu

S.

Ur-

dari d.-s.

Valea-cu-Apa,

cdtun

cu acelasT nume,

suprafaja*

de

Gorj.

rur.

la

Are 450

al

comunei

pi. JiuluT,

jud.

locuiton. (V. Va-

lea-cu-Apa, com.

rur.).

suflete.

cu 200 pi.

lo-

Pitesti,

Cocul-Po-

tova,

pi.

secani,

sat,

in jud.

Tu-

Pereschivul, com. Pri-

spre V.

de

satul Prise-

cani.

n.).

Valea-cu-Apa, Valea-Copcei,

Mecom.

c&tun, in jud.

ges.

Se

varsa*

piriii,

in

Ar-

jud.

riul Olt,

linga

satul Teiul.

Dodovija.

Valea-Cucului, -

;

Valea-cu-Apa

cat.

Valea-cu-Apa,

com.

in

brazdate de dealurile: Plopului,

s.a-

la S.

populate de

35 familit, sad

pesti (v. a.

riuluT

si

din cStunele Pesteana-

de

MSngalaria,

Huseni,

a

ses

loc

si-

poalele dealurilor Fundul-

tul

Valea

comuneT

S.

situate

Farcasesti,

rur.

jud.

rur.,

la

dreapta

o pune

Podoleni).

pi.

hedin^i, plasa Ocolul-d.-s.,

Valea-Ceparilor,

Jiulm,

pi.

8 c3ruj;e cu cai, 401 vite mart

rur.).

Valea-Cinepei,

resedinfa

ent,

Gorj,

Are o jud. Braila,

cuiton, jud. Arges,

Valea-Capu§e§tilor, numire ve~ chYe a cfit. Balaca, com. Scl-

n.).

Apa.

kil.

jud. Ufov, care s'a arendat (188495),

a.

Fintinei, Spahiilor, Bratuei,

kil.;

VSieT

let.

Valea-Capitanului, mo§ie a tuluY,

de

(v,

fa-

com.

pi. Oltul,

larii si

Albesti (5,9

Inatyimea d'asupra nivelului

kil.).

Danicei

rur.

20

cu

sat,

Arges,

Braila, spre N.,

covul-Podgoria, cat. Valea-Calug5reasc3, pe linia Ploesti-Buzau,

milit, jud.

Su^esti, spre N.-

12

acelasT

stafie

Valea-Crucilor,

la

ale soselel Braila-CalSrasi, la

Valea-Calugareasca,

jud.

Prahova. (V. Urlafi).

la

la Vizirul,

kil.;

in

Cricovul,

pi.

dealungul soselei vecinale

Valea-Cinepei,

Se mSrgineste cu com. Albesti-Paleologul

3770

tori.

Valea-Calu-

Urla^i,

Valea-cu-Apa, com.

Are 847 5

urb.

de 1029

(scoala de baefi e acidela 1856).

g5reasca\ infiin^ata la 1872. Lo-

fost

de

locuiton.

vani, Valea-Poienei, Valea-Popef

Valea-UrsoaeT.

V. cu

la

cu Ciacirul.

S.

cu o populate

:

Are o

pe ses

N> cu Tichi-

la

la

si

Suprafa£a

sa, Dosurile, Rachieri, Scheaul,

veniturT

rur., jud.

E. cu Gropeni,

la

lesti,

hect.,

Se compunedin

si

T

Braila, pi. Balta, situate

Valea-Calugareasca, com. jud.

VALEA-TX CULVl

706

Crlncului, c8tun,

com.

Hirsa,

pi.

sat,

Podgoria,

Hosted by

com.

rur.

jud. Pra-

Google

,

:

VALEA-DANULUt

hova. Are o populate de 490 locuitori si o biserica (din se-

XVI

colul al

Valea-Draga,

pe

rur.,

Argesului,

la

de

7 kil.

Curtea-de-Arges (resedinfa subprefectureT)

31

la

si

de

kil.

Se compune din

testi.

Dealul-Borobanesti,

Pi-

Negoesti,

si

jud. Ilfov,

de Bucuresti,

S.

barul,

sate

3

Lerisani

Valea-Dragului, com.

Sta

42

la

linga

coveni, Ghimpafi

o scoala.

Vite 30 cat, 800 bof si vacT, 300 rimStorf, 300 01 si 100 capre. :

Se compune din

Are o

de com. Ver

era alipita

una

2 biseria,

forma o comuna.

Valea-Danului,

jud.

sat,

doua

a

pi.

1

ArgesuluT,

resedinja

com.

rur.

1

cu

nume

com.

rur.

(v.

si

Valea-DanuluT). Are 149 suflete

o biserica, cu hramul lae,

de

deservita

cintarej:

si

preot

1

;

Nico-

Sf.

si

1

o scoala.

Valea-Schi-

sau

tului, sat, jud. Bacau,

tuat

si-

(VezT Valea-Mare).

tori, jud.

jos,

Bacau,

pi. Bistri{a-de-

com. Valea-Mare,

al

pe valea dreapta

situat

cu acelasT nume, SiretuluT.

d'a

Valea-

(V.

1

1

2 podurT.

si

cu boT,

238

322 care

si

caruje

cu

94 cu caT; 323 6 arma*san, 478 boT,

pi.

com.

rur.

Argeselul, jud. Mus-

si

din vr'o 10

Valea- Glodulul, com. rur., formats din satele Valea Glodulut (resedin^a) si Osoiul, situata cam in centrul plaseT

ceava,

(alt

nindu se

la

§omuzu1, jud. Su-

335— 360 m.),

2388

si

com.

resedinfa

sat,

cu acelasf nume,

rur.

juJ.

pi.

situat la

Ilfov,

de Bucuresti. Este inconjurat

de dealun

la

S.

V.

si

cu Bucovina

cuitori, pi.

com.

rur.

cu 24

Jugurul

(v*.

loa.

1

184

locuitori.

com.

gulujf,

flete

o bisericS

;

Vite: boT,

70

si

125 oT

o scoala.

156

cat,

deni N01

la

pi.

compus

Tutova,

com.

in

jud.

com.

sat,

pi.

E

jud. Prahova.

cuitori,

com.

jud.

cu afluenfit

:

Piriul-Glodului, al-

Lingurari,

al

-

rur.

sat, cu pi.

Valsanesti

Prisacif,

Osoiul, Pietrisului, GrajduluT, LutuluT

RacoveT.

si

Pe

com. se

teritoriul

afla

numitS M^nSstioara

Valea-Glodului,

sat,

numit

mosia

200

lo-

ArgesuluT, (v.

a. n.).

sat, in jud. Olt, pi.

com.

rur.

Valea-Foaiei,

(v.

ceava, asezat

Cucueji.

sat, in jud.

Mus-

in

pe coastele dea-

Cotirgasi,

lurilor

si

si

jud. Su-

Osoiul

si

in

lungul piriulul cu acelasT nume.

Are o populate de 610 Oltul-d.-j.,

lo-

n.).

Piriul-GloduluT, pe

si

spre

inclinata

si

udata de §omuzul-Mic

rur. Po-

Podgoria,

Plopana,

din cite-va case.

86

vac!,

153 porci.

si

N. spre S.

S.-E.

calitatea

(v. a. c),

Valea-Fetei, satuc,

su-

dreptunghiulara, intinzindu-se de

(V. Valea-Dra-

rur.).

Argeselul, jud. Muscel.

Valea-Dorneni,

com.

si

com. Preu-

Are o populate de 880

TeiuluT,

Se intinde pe o suprafa^a de 200 hect., cu o populate de

Valea-Faurului, sat,

si

cu com. Giur-

testi.

si

oT.

m3rgi-

E. cu com. Silistea

com. cu acelasi nume,

Valea-din-Darat,

si

compus

bordeie.

Tepe,

cel.

n.),

jud. linga*

satuc,

Forma'I tentorial^ e aproape

Valea-Dragului,

Valea-Dulce, sat,

in

satul Ifcani,

a.

Valea-din-Darat,

com.

Tutova, com. Plopana,

Silistea si la S., cu

282 vacT

po-ci'

Valea-Gardulul,

gesti, la N.,

32 bivolT

taurT,

78 bivolife, 272

jud.

in

urb. Valeni-de-Munte.

plu-

228 cu boT

:

si

59

c&tun,

call

294

:

56

Mare).

Poenari,

o

I790decti-

la

Teleajenul,

pi.

Dolhesti, la V.,

cat

vi^ef,

si

;

:

Negoesti,

cu 538 locui-

sat,

Ghimpaji

la

Locuitorii poseda gurT,

S.

Valea-de-Sus,

;

de 1926

moara cu ap3; de treerat cu abun

masina'

Prahova,

Bis-

satulul de resedinja.

S.

la

pi.

com. Valea Mare,

tri^a-d.-j.,

Valea-Dra-

Valea-DraguluT

la

helesteu

si

Valea-de-Jos

satele: Cio-

si

suprafaja de 3831 hect.;

scoala mixtcV,

acelasi

locuitori*

VisoenT; o scoala.

Valea-Gardulul,

si pi.

locuitori.

de 1876 aceasta co

nesti, cu care

Sa-

riul

cu o populate

guluT,

pi.

cu cat. Gruiul

Danului

muna

fondata

biseric3,

Are

(v. a. n.).

o populate de 600

de Bucuresti.

kil.

legatura

in

rur.,

situata la

prin o sosea vecinala.

Inainte

Voinesti

rur.

torft

Valea-DanuluT, avind 473 locuitorT, o biserica, in satul Valeasi

pe

si

Valea-Mare.

Dimbovija, resedin^a

plaiul

cel,

com.

nume, judr Ar-

acelasi

pi.

com.Valea-Mare,

pe dealul Odiagas

situat

ges,

Bacau,

jud.

sat,

pi. Bistrifa-d. j.,

lacind trup cu satul Valea-Mare,

lea).

Valea-Danului, com. apa cu

VALEA-GLODULU

707

o scoala mixta

lo-

o

bi-

Drumuri principale sunt:

la

cuitori;

si

serica.

Giurgesti (2V2

kil.),

Hosted by

la

Liteni (8

Google

VALEA-GRADI^TET

Sih>tea (3

la

kil.),

kil.)

O-

la

?i

(1500 m.). In 1803, Valea-GloduluT

soiul

a

postelniculuT Iordache

Varnav,

avea 32

468

pl^tind

liuzT,

VALEA -IXl-ION

708

let

Valea-Ituiui, sat, jud. com. rur. Jugurul (v. a.

Mu$>cel, pi.

n.),

Arge^elul, cu 116 locuiton.

Valea-Izvorul,

biranual.(«Uricariul»,vol. VII, p.

pi.

255).

Varzari

a.

(v.

Borle^ti-

rur.

botez

finei sale

Anastasia Bal$,

numire a

altd

munel MSneciul-Ungureni,

devenita* apol Greceanu.

co-

plaiul

Teleajenul, jud. Prahova.

Valea-Gradi§tel, cea,

com.

rur.

Gradi^tea, cu o populate de 3 5 5 loc. $i udat de Valea-Gradi^teT.

Are o 1828

§i

La

1873 de ob-

la

Valea-Larga,

com.

sat,

lea Ca1ug£reasc£,

rur.

numit Ce-

N., este locul

unde se v&d

Valea-Grajdulul, cu acela^T nume,

rur.

sat,

Pucheni

de

partea

in

$i

Tir-

pi.

gul, jud. Boto^ani, cu o

de 858 hect

valea

in

supra-

o populate

pe o suprafa{& de

n.), pi.

cu o populate de

(v.

a.

de dr.d.-fer,

com.

hedinti, pi. Ocolul

d

j.,

com.

brie 1879.

Se

Comarnic

(9,4

fost

din{:a

jud.

§>i

pi.

cu

350

locuitorT, re?e-

com.

rur.

Cerbureni-Ia$ul

a. n.).

(v.

Valea-Ienache, drept

al riulul

Arge$,

320

com.

suflete.

chie

$i

de-asupra

m 722

lei,

pe

sat,

malul

Arge$, jud.

$i pi.

Tutana,

rur.

Are o

nive-

Ve-

,89.

pe

staJiT

de 52696

hova, sat,

cu

biserica' ve-

o $coala\

Pele^ul,

pi.

1896

a

Pra-

jud.

com. Comar-

Valea-Larga,£7>/£. Izvore^tedin poalele munteluT Gavana 51 Marginea-DomneascS, jud.

Mu^cel,

ud2 com.

pi.

rur.

Pucheni,

ge^elul, prin centru,

$i,

Ar-

dupa* ce

prime^te Valea-Murgif, se varsa* in rtul

Tutova,

pi.

Tecuciu.

163 $i

Dimboyi£a

la satul

in jud.

pi. Siretul-d.-j

c.

Mile^ti,

a^ezat pe dealul Fuioaga,

in par-

,

tea de V. a com., la

de

Mile§ti-d.-s.

m.

2700

($coala).

Valea-lui-Ichim, lomifa,

sat,

in jud. Ia-

Borcea, com. Mihaiu-

pi.

spre

Viteazul, situat

V.

in

$i

Valea-luI-Iene, sat, in jud. Roman, pi. Fundul, com Oniceni, pe

piriul

geasca,

jud.

plaiul

jud.

sat,

Dim-

com. Bezdeadul

(v.

a.

c).

n.),

pi.

Crasna, jud.

Falciii, la 2

B1&-

Piriul-

cu com.

la E.

V. cu com. TaziSul,

Bl£ge$ti, la

Neamfu, la N. com. Cinde^ti, pi. Bistri^a,

Bistrija, jud.

Neam^u, de care

jud.

parte prin

com. se

piriuluT

al-Bocenilor.

$i

Se invecine^te

riul

se des-

Bistrija, la S.

cu

B3se§ti.

In partea

Valea-lui-Bosie, sat, m partea de S.-E. a com. Stroe^ti (v. a.

al

piriia^ele:

intre

luT-Vrabie

pi.

Talomija-Dimbo-

rur., pi. Bis-

jud. Bacau, situate in

trifa-d.-s.,

cursul superior

$i

Se maT nume^te

Oniceni,

satul

Valea-lui-Ion, com.

Capul-

comuna Gemenea,

Valea-Leurdei, bovi£a,

com. Obir^eni, cu

locuitorT.

Lingurari.

sat,

BacSu,

cu

vifa,

Valea-Iezerului,

$i

suflete.

Valea-luT-Iene, cu 207 locuitorT.

iScind parte

din satul Tarni^a, com. Once^ti, St3ni$e$ti, jud.

311

Valea-lui-Drag sail Valea-luiDrob, sat, cu 134 locuitorT, jud.

linga'

Dimbovifa.

pi.

nume,

hect.,

1

1

apropiere de satul de re$edin{S.

10 banT.

nicul.

CoastiT,

Valea- Iepel, tnahala,

3

si-

Sinaia (5,7

kil.) $i

de

M£riT e

Decem-

1

aria intre stabile

Jnalfimea

kil.).

la

Valea-Larga, munte,

Valea-Ia§ului,

(v. a.

Falciu,

Iz-

vorul-Ane$tilor.

Arge$,

Ploe^ti-Predeal,

pusa in circulate

nitul acestei

Me-

sat, in jud.

Crasna, jud.

pi.

jud. Mu^cel,

stafie

Sinaia, pe linia

lului

suflete.

partea

in

sat,

de N.-E. a com. Ro$ie$ti

Arge^elul.

Valea-Larga,

sat

Valea-ltri-Darie,

tuat pe valea cu acela^T

Valea-Larga,

ruinele uneT

N. a com. Man&stireni,

Valea-Hotulul,

si-

pe

parte

vale,

coasta. (V. Fa^a-Valea-lui-Ciine,

n.),

jud. Prahova, pi. Pele^ul,

de 80

Va-

Cricovul,

pi.

jud. Prahova.

com.

vechT ceta£T dacice.

fa££

pe

parte

tuat

com. rur)

bisericS, zidita" la anul

reparata

$tea locuitorilor.

tatea,

Gorj,

jud.

Gilortul,

pi.

partea despre V. a com.,

sat, in jud. Vil-

01te£ul-d.-s.,

pi.

600

cu

com. Fa$a -Valea -luT-

locuitorT,

in

Valea-Larga,

re$>edin{a\ Stro-

Valea-lui-Ciine, c&tun, Ciine,

n.).

Iordache Varnav dSrui mo<>ia la

de

satul

a$ezat mtr'o vale deschis2,

e$ti,

pe coasta colinei Lohan-Crasna.

Arge§,

sat, jud.

com.

Pite^ti,

de

kil.

afla

de

dealun,

a

com.

printre

care

S.-V.

dealul S2crie^ul, prin

zarea c5-

ruia trece limita spre

com. B&-

Hosted by

Google

1

VALEA-LUI-ION

panta cSruia se

\m

dealurt care se piriurile

Tochile

-

al-Bocenilor,

acesta in stinga

PiriuluT

Vrabie, care duce

-

la rindul

pe malul

tr'insul

mun5

mat

se

se varsa' in-

drept. In co-

afla si

d&

rur.)

Valea-lui-Mateiii,

cu 337

sat,

com. Co

cuitort, face parte din

a

nume,

acelas

de

kil.

marginea de E.

pe partea stingS a

riulut Zeletin,

udat de

resedinfa

1763

si

vite mici.

Valea-luI-Soare, mope a statulut, pendinte de mana\stirea Necu 25000

1888

pe

arendata*

goesti,

— 93

anual.

lei

Valea-lui-Soare, picket pe Dun5re, No.

17, jud. Ufov.

cu

piriul

o distant de 8

la

mart cornute

vite

jud. Te-

St&nisesti,

comunet,

lo-

441

comunet (V.

Valea-lui-Slan, Dolj,

flete, jud.

com. Stoina

Colonesti, com. rur.).

cu 186 su-

sat,

Amaradia,

pi.

a.

(v.

n.).

Bla

piriul

dreapta Bis

in

com.

lut-Ion,

cuciu, situat la

geasca, care curge de la S. spre N., p3n2 ce

Valea

(V.

lor.

s3u

dup2 ce mat primeste apele canalulut Dragova, curgc si

com. cu acelas nume, asezat pe Piriul-Boceni-

lonesti, pi.

iar acesta, si

pi. Bistrija-

resedinja

d.-s.,

lut-

apele sale in piriul Girla-MoriT;

paralel cu dinsul

BacSu,

cuitort, jud.

Bocenilor

Piriul

scurge in

se

lor

izvoresc

$ir,

Tochilelor,

:

lui-Vrabie.

si al

si

asezat sa-

aria*

cu acelas nume. Din acestc

tul

VALEA-LUNGA

709

apot dealul P3sc2reni, pe

sesti,

:

tri^et.

Valea-lui-Mo§u, a.

(v.

sat, jud.

com.

Argesul,

pi.

si

Mus2$esti

rur.

Dimbovifa,

N. -N. -E. de

Valea-lui-Nanu,

sat, jud.

pi.

si

jud.

rur.,

plaiul Ialomi^a-Dim-

28

bovifa, situata la

n.).

E

formata din 7 cStune: Va lea-lut-Ton, resedinfca, Tirzeni,

Valea-LungS, com,

mat multe

spre

kil.

Tirgovistea,intre

dealurt

care

v3t,

si

numesc: GuraOgrit,

P^scareni, Boi£a, Cotrean£a, Po-

Argesul, com. rur. Malureni B2-

se

iana-Negustorulut

diceni

soaia, fur^udSul, Virful- Viet, Vir-

Are

740

1

Frunzeni.

si

locuitort

vecht, in satele Tirzeni

de

lut-Ion, deservite

10

cintarepf;

3

§[

Valea-

3 preojt

circiumt

si

o

;

Valea-luMon, care funcJioneazS de la 1886. scoalS, in satul

DupS

legea rurala de la 1864,

s'au dat falci

40

si

813

locuitort

275

la

prajint.

comunet

Intinderea

de

este

1158,30 hect. Vite sunt: 56

782 58 capre

cat,

cornute, 58 porct,

300

care

of,

prietart

900

Distanja

la

kil.

la

;

capitals,

kil.

kil.

Buda, de

n.).

ful-Rupturet, Berelul,

Valea-lui-Nastase, sat, in partea de S.-V. a com. ArmSsoaia, Racova, jud. Vasluiu,

pi.

pe Valea-RSdiulut

de

Radiul

satul

a.

(v.

in sus

n.),

de acesta prin o

parfit

situat

mat

des-

girla.

Are o suprafaJS de 440

pro-

1

1300

strSbate

comuna

si

soseaua nationals

beile

Valea-luI-Neagu, lea-Marulut

(v.

Ar-

sat, jud.

com.

gesul, pi. Pitesti, a.

rur.

si

Va-

Stasia de

o scoala\

drum de

Valea-lui-Petru,

sat,

cu

n.).

fer

cea mat

Neamju,

la

8

(v.

a.

1

5

lo-

Jiul-d.-s.,

Valea-lui-Soare, sat, jud. Ilfov^ pi. Oltenija, com. rur. Spanfovul

(v.

a.

n.),

asezat

E. de Spanjovul. balta spre S.,

mele

spre

Are o

N.mica*

care poarta*

nu-

suprafaja'

de 1402

hect.,

cu o populate de 572 locuitort;

Valea-luI-Ion,

sat,

cu

724

lo

piriiase.

sapte

din

c&-

Vatra

Gorgota,

obiserica', cu

hramul

Sf.

Treime;

Are o populate de

Tisa.

si

si

;

Se invecineste

E. cu com.

la

Colibasi, jud. Dimbovi^a,

hova si

;

cu com.

la V.,

si

jud.

Filipesti,

pi.

com. Pra-

Virfurile

§erbSnesti-Podurile; la N., cu

com. Valea-LungS, din

plaiul

jud. Prahova,

cu com.

Glodeni

si

la S.,

si

Ocnija, desp£r$indu-

si

se mat de toate aceste comune

prin dealurt

si

pSdurt

si

unindu-

se cu Colibasi, Iedera, Virlurile si

Valea-Lunga prin soseaua co-

munala*

satulut.

Are o

kil.

compune

Iedera,

com. Salcia

apropiata este gara Buhus, jud.

sunt 6 podurt peste

;

16 podeje peste

si

1559 locuitort; dou3 bisericT o scoala 6 mort de apa\

Are 209

n.).

o bisericT

de

in

lea-LungS

Va-

si

Satulut, Strimbul, Frasinul, §tu-

placet,

apot d£

Valea-Rea, Cordunul

rur.).

pi.

BacSu-Piatra.

piraele

tune: Ogrea,

cuitort, jud." Dolj,

Valea-lut-

comunet curg

181 suflete. (V. ArmSsoaia, com.

iar

kil.:

bul,

Se

BacSu,

— Blagesti - Podul — Lespezi,

Malu-

Frasinul. Prin

si

Valealut-Natu, Tinoasa, Strim-

cu o populate de 21 familit sau

suflete,

de

Curpenisul

raionul

pirae

kil.,

1 1

rile,

Virful-Ur-

Virlanul,

seiul, Prigorile,

hect.,

Galea vecinalS, soseluita,

lunga de

Ion

3

la Blagesti,

;

Girleni, resedinja

17

la

si

amestecata\

Ja

este de 35 5

aparjin

linS

a.

vite

care au dat, in 1891,

si

kil.

(v.

2 bisericT

;

Telpe-

;

iar

cu

cele-1'alte

prin

drumurt nesoseluite. Valea-LungS are sSu peste

200000

Hosted by

in

raionul

arii

p£dure-

Google

:

VALEA-LUNGA

Valea-Lunga,

com.

Prahova, jud.

plaid

rur.,

Prahova,

situate

Va-

pe valea CricovuluT-Dulce, dealul numit

20

la

si

de

kil.

Cimpina,

comuna sunt

ceasta

maV

micT.

Piscul Boo-

:

Ghio-

Calugarul, Hirejul.

rilor,

j

Urseiul, Virfurile

si

Are

sinesti.

1206

o

locuitorT

si

Vi-

de

douS

;

bisericT

:

una, de si pe teritoriul acesteT comune, aparjinind com. ValeaLunga, din jud. D?mbovi£a, at locuitorT au construit-o,

carei

alta zidita in

1874

in

Vite si

:

si

18 10

cal

39

si

care au direcjiunea spre S.-

rurT,

catre aceasta

comuna

in locurile

ap5 de pucioasa

Tot

in

apa sarata

numite: Valea-Ursu-

Draganeasa

luT,

afla

si

Puturosul

in

Draganeasa.

Draganeasa

se

afla

unde

de

locuri petrolifere,

si

si

se

si in

multe

§oselele vecinale

si

comunale

inlesnesc comunicafia spre E.

cu Prahovi^a-d.-s., spre S.-E. cu

Iedera

si

spre

V.

cu

Valea-

comuna sunt doua

sunt:

Mort,

sunt

lurT

de

siruri

dea-

padun,

acoperite

cu

pasunT

pentru

vite,

pe

care

de

afara

Virful-VieT,

purine

pe care se

vii,

si

Ciolpani,

afla livezi

si

locurT

de cultura. de

udata

seama de

var,

lea-Lunga,

si

afla

mai cu de vaile Vasi

:

Valea - Rea,

BisericeT, Valea-Plutii

de com.,

V. Cel despre E. are urmatoarele virfurT Draga:

de dealurf despre E., se in

mai multe

cu 216 loc,

sat,

Tutova,

in jud.

Tirgul, com.

pi.

marginea de S.-E.

derei, in

a

jude£uluT.

de

In partea vai

toarele

Valea-Lunga,

sat,

cu 207

loc,

jud. Vilcea, pi. Oltul-d.-j., la S.

com.

rur. Stanesti (v.

Valea-Lunga,

n.).

a.

vale (12

kil.),

in

pe

te-

jud. Tulcea, pi. Isaccea,

Somova

com.

ritoriul

si

Valea-Lupului, 1879

are

S.

PVe-

si

com.

in

irtfiinfat

la

Miroslava,

pi.

situat

pe

Iasi,

Valea-

tea stinga a riuluT

urma-

Valea-luT-

laterale:

sat,

Stavnicul, jud.

de

proape

Jea-lui

Iasi-Roman,

Bahluiul,

a-

soseaua

nafionala

la

de orasul

5

kil.

Iasi.

Dragan

-

;

N.,

la

vaile:

siruri

mai

micT, care au direcjiunea, unele

Valea-Lupului,

sat, in jud.

Lespezile, Valea-LupuluT, Adin-

cuciu, pi.

ca

dinesti, asezat in partea

altele

si

;

la

S.,

Valea-cu-AninT

Fagi,

linga

acestea

Priboiul,

^

Podul-cusi

altele.

mai

sunt Ri-

PloscarieT,

Valea-UrsuluT, toate aco-

Berheciu,

a comuneT, pe vale,

de S.-V.

la

de resedinfa com., cu

Te-

Go-

com.

o

dere de 377 hect. si o late de 300 locuitorT.

2

kil.

intin-

popu-

perite cu paduri, proprieta^T ale

Gr. Cantacuzino, avind

d-luT G.

pe

dinsele livezi

si

pasune.

Valea-Lupului, cuitorT, in jud.

muna

Valea-Lunga,

Strigoiul.

imparte

Valea-Lunga,

valea cu acelasT nume, pe par-

neasa, Virtejele, Lacul Rosu, Casi

comuneT.

Valea

Puturosul.

Pe

altul spre

§irul

rur.

centrul

in

Cricovul-

riul

pietre de construc^ie,

iosul,

lul

939 loc, com.

ca{ei.

Dulce, pe prundul caruia se

de dealurT mai insemnate, unul

si

Virful-VieT.

Fafa-PietreT,

cu purine

vaile/.

S.

Ripa-

Pravaciorul,

Toate aceste

siruri

intinzindu-se spre

sat, cu

Prahova,

pi.

si

$oimuluT, Ripa-CorbuluT, Omul-

Lunga, din jud. Dimbovi^a. In

n.).

Mateiu, MagazieT, Cracanul, Va-

locurT terenun pietroase.

11

Dim-

mai insem-

Virfurile lor cele

nate

extrSgeau insemnate cantitajT de pacur& (^eid). Sunt

Breaza-d.-j. (v. a.

Vinderei, spre E. de satul Vin-

se afla

Tepe, 540 boT 30 capre, 870

rur.

spre

si

Valea-Lunga, din jud.

E

400 porcT. comuna se

si

In

reparata

si

1889; o scoaia.

vacT, 6 bivolT,

01

si

loc,

Prahova, com.

Valea-Lunga, situat

bovija.

populate

si

cu 288

sat,

si-

si

Valea-Lunga, Gheboasa

jud.

pi.

jud.

Dimbovi{a. cStune

Valea-Lunga,

Valea-Lunga,

S.-V., catre comunele: Virfurile

trei

pentru datoria de

stat,

se

E.,

Iasi, ce-

10 milioane.

§irul dealurilor despre V.

Valea-Lunga, toate din judeful

Se compune din

data de

si

imparte asemenea inmai multe

V. cu

si

Este proprietatea com.

Telpesioaia, Ciolpani

noiul,

co

cu

Iedera, iar la N., S. :

si

altele.

E.

la

Provi$a-d.-s., Provifa d.

comunele

parte in alte siruri

;

itn

Cele mat insemnate virfurT ale

Se margineste si

S -E

altele spre

si

care dintr'insele se

celor care au directum spre a-

resedinfa plaiuluT.

munele

fie

pe

si

suprafa^a de 2050 hect, la 45 kil. de Ploesti, capitala judefuluT

spre S.-V.

apoi

§erb5neasa, pe o

Lunga, Valea-luT-Dan

lea

VALEA-MANTl!

710

pi.

sat nou,jud.

Iasi,

Branistea, com. Hulboca,

fiinj:at

cu

71

lo-

Tutova, co

Micesti, spre S. de satul

Micesti.

in-

valea

Valea-Mantii, numire vechie a

Lungul, cu 94 locuitorT.

catunului Valea-PoeneT, din com.

la

piriulul

sat, si pi.

1879, situat pe

Hosted by

Google

; :

;

VALEA-MARCULUI

Valea-CSJugareasca,

Crlco-

pi.

Prahova.

vul, jud.

Mare, Basesti invecineste

Valea-Marculul, com.

rur.

pe Valea-Biclesulut, pL

si

Dum-

brava, jud. Mehedinji, la 56

kil.

de orasul T.-Severin. Are 640 locuiton, posedind 35

64 care cu

plugurT,

4 caruje cu

boT,

caT,

Se

Primejdesti.

si

N.,

la

;

cu cat. Valea-LupuluT, din com.

Valea-Caselor,

la S.,

si

cu com.

soseaua Albulesti-

Valea-Marculut

—

V. si

S. prin cimpiT,

si

N. prin dealurt

iar

padurt,

si

mat toate com.

legindu-se cu

;

Ape: Potopul

Piscul.

formats din 4

retulut,

cat.

lea-Mare (resedin(a), cu o

Valea Schitului -

Costija, cu

Valea

,

sec-

kil.

d.-s.

si

1435 hect. intindere

Se invecineste Valea-Seaca

N. cu

com

cu

Fara

S.,

oani; la E., cu Valea-Seaca (sa

Galbeni)

tul

Sanduleni

E

si

com

cu

la V.,

Tirgul-Valea-Rea

si

de

strSbStuta in lungul s&u

Are

catolice

2 biserict

si

o

ocupa 212 hect.

Viile

Vite sunt: 141

321

vite

01

si

vine

mare, ftcind mart

com. este strabatut

Teritoriul

E. de calea najionala Focsani-

Bacau.

judejulut,

la

:

16

Valea-Rea, 47

44

kil.

;

la

BacSu, capitala

kil.;

la

Tirgul-

kil.;

la

Sandu-

Faraoani, 3

kil.

si

N&m&esti

com. M5£aul,

E. cu com. B3-

la

la

si

com. sunt gr£-

Dealuri

Dimbovija, spre V. de

cam in

nationals

compune

de E.

in partea

cuitort,

la

8

kil.

sub dea-

apropiere de soseaua Bucuresti-Pitesti.

din 3 c&tune

:

Se

Vdlea-

vale

populate

Doamna

al

Argesul, spre

si

mict

de

ca Mata,

89

cat, si

reste din dealul

lo-

$*

°

507 bot, 259 126 porct.

I

Frontier^

In

izvo-

Poiana-de-Ho-

uda com. pe o mica disRiul Argeselul uda muscecom. si pe el se afla 4

§oseaua com.

si

o scoaia.

vite

mart cor-

01

si

cat.

5

pert tiferf,

de arbort

tot felul

si

vil, livezt,

dealurt cu mert, prunt,

si

in

si

fruc-

special persict,

cu

care se face un bun comerciu pe piefele Pitestilor.

comuna

Prin

trece

:

Va-

girla

si

ape periodice ce vin despre E.

Tot

aceasta girla intra

in

format din renumita

piriul

Buca

tina

(v

a.

si

fin-

n.).

Locuitorit s'au improprietarit

mosiile

:

Vierosul

rurala din

Namaiasca,

1864 pe Ferburia-

Manastirea-Cimpu-

si

lung.

5032 Valea-Mare, care

si

si

400

:

nute, 120 porct, 170 capre, 50

dupa legea

Piriul

torit,

3 biserict

Vite sunt

com.

N.

si

o biserica (1837)

ot

vact,

deal.

si

Are

partea de E.

scoaia (1879),

mort bia, jud.

Valea-Mare, Enculesti

Este asezata pe malul sting

V. cu com.

Malul-lut-Neciul, inconjoara

lele

Co-

rodi-

lea-Mare, formats din izvoare

dint cu prunt. In

kil.

lurt si

S. cu

la

Voinesti.

4

p\.

pomt

si

72 locuitort.

1 1

coaste

Bogatesti,

Leresti,

si

deni-Ungurent

tant

GXesti,

3

si

catune

se margineste la N. cu com.

Valea-Seaca, resedinfa piaset,

com. rur., H

vit

In jurul com. sunt

Valea-Mare, §elari

la

Valea-Mare,

de

stric^ciunt.

Vite:

Distance

leni,

foarte

timpurt ploioase

Are o populate de 1048

693 porct.

cu

Ploscariul avind o

si

7

in

fine^e.

679

cat,

cornute, 151 capre,

la

la

se intind muscelurt cu livezt

scoaia.

Cimpul,

asezata pe

Cimpulung,

In interiorul

Valea.

piriul

Muscel,

Se compune din la

la

;

de

plaiul

rur.,

o vilcea care

1563 locuiton.

si

Ar-

riul

E. cu com. Priboeni,

E. de bariera Pitestilor, pe cimp,

Valea-Mare, com. Dimbovi^a, jud.

Valea-Draga, Valea-d.-j. sau

tie,

acoperite

riurlior

Va-

:

si la

tort.

si

Rastoaca.

cau, pi. Bistri^a-d.-j., asezata in Si-

49

Se compune din 4 catune:

Dealurt: Basesti, Simanul, Bu-

regiunea sesulut din dreapta

V. cu

si

la

N. cu com.

de care se desparte prin dealurt

Piria.

com. rur.,)ud. Ba-

Colibasi, la S.

la

spre

si

toiul si

Valea-Mare,

Se margineste

kil.

situata

E.

Are 845 locuiton; doua biseo scoaia si o moara de apa\ rici

aci trece

Muscel,

Cimpulung,

gesul

prin sosele vecino-comunale.

Pe

jud.

de

la S.-V.

pi. Riul-

spre

16 cat, 360 01

240 rimatort.

com. rur.,

Cringurile, despSr^indu-se

87 stupt, 300 vite ma'rK cornute, si

Valea-Mare, Doamnet,

E. cu BSdulesti

la

:

Glimbocata

V., cu

la

sat,

VALEA-MARE

711

Pitesti

trece

-

Cimpulung

prin

•

mijlocul

are 2 podurt de piatra\

coprinsul

de

comunet

se g&-

trece calea ferata

fier

peste

riul

Doamna,

si

so-

seaua nationals Bucuresti-Pitesti, in care

da soseaua Vierosul,

a-

proape de Clucereasa. In Valea-Mare sunt cite-va

voare

piua.

comuna

Prin

Golesti-Cimpulung, avind un pod

de

de apa

fier si

In

ce conjin

iz-

oxid

de arama.

catunul

Ploscarul se vad

ruine din schitul Virgaiuiul, schitul

de

maict Valea-Mare

seste piatra de var, care se ex-

alt schit

ploateaza pe o scara* intinsS.

rat

de calugart ce a

si

pe Valea-Popet.

Hosted by

un

figu-

Google

VALEA-MARE

Valea-Mare,

cu 130

sat,

familiT,

jud. Arges, pi. Oltul, resedinta

com. a.

Valea-Ungureni

rur.

Namaesti, serveste de

BacSu,

pi.

resedinja comuneT,

cu acelas nume, situat pe

Valea-Mare,

piriul

dreapta

d'a

nume,

Draga. (VezT Valea Mare, com. rur.).

sat,

Dolj,

torT, jud.

com. Godeni

(v.

Amaradia,

a.

n.).

catun

pe

tuat

jud.

Valea-

girla

si

si-

cu

valcele

pe o suprafa^a cu o populate (VezT Balta, com.

torT,

jud.

com.

rur.

cu 190

sat,

Muscel,

Balilesti (v. a. n.).

com.

ssat,

rur. Turia,

pi. Oltul-

jud. Olt. (VezT Turia,

com.

torT,

com,

sat,

S%

cu

locui-

rur. Colonesti, pi. Sta-

de

de 107

familiT

E. a satuluT

pe partea

d.-j.,

Zeletinul, la

cu acelas nume. P3n5

la

Apri-

1

stinga a nuluT

500 m. de

kil. si

5

Valea-Mare, a.

(v.

sat,

in

satul Valea-RusuluT, ce era pen-

intre dealurile:

Valea-Mare,

format

Plevna.

(VezT

rur.).

sat,

nume,

pi.

cu 458

locui-

RiuI-DoamneT, jud.

Muscel.

Are

|o

mitir, fost

scoala;

o

schit

biserica,

de maicT,

de Grigore Ghica

restaurat de Jupin

si

Posteinic

si

Aga

mare ce

fon-

la

1735 Ion Vel

Golescu

la

In dependin£ele bisericeT a fost a satuluT

Ghica- Voda. s'aii

com.

sat,

la 3

de

kil.

o biserica fon-

locuitorT,

data de locuitorT

Ba-

rur.

jud. Vilcea.

,

Este

1821.

la

Ungureni, unde

cat.

e scoala.

DoamneT,

maid-

fost schit de

VezT Valea-Mare,

sat,

Riul.

pi.

jud. Muscel.

Valea-Macri§ului, vechie numire

a

satului

Grindul,

com,

Grindasi,

CimpuluT, jud. Ia-

pi.

De

si

Deca, cu

o populate de 290 suflete,

Valea-Mare,

de

luiu,

59

sat,

o

cu

sub Grigola

1854, de

transportat maicile

com. Negoesti

suprafafa

vii), si

de

150

o populate de

la

com.

dinji,

Valea-Manastirei, a satului

com.

sat,

com.

rur.

troasa, pi. Cerna-d.-j., jud. cea. ricT,

Are 1255 una

rin

de lemn,

—

la

anul

1863

Popa Barbul, Ma-

Diconeasa

a.

(v.

n.),

Riul-DoamneT,

Valea-Manastirei,

si

ah;T

piriu,

jud.

Muscel, izvoreste din locul numit «Valea-CiresuluT»,

din

comuneT Valea-PopiT,

dreptul

si

se varsa

dreptul

co-

Bajesti.

PeVil-

locuitorT; 2 bise-

facuta*

in locul unei

pi.

numire

alta

Dezrobiji

'fh;esti,

muneT

Valea-Mare,

82

Mehe-

Lupoaia.

rur.

in riul TirguluT, in

sad 424 suflete.

familif,

cu

sat,

case, pi. Motrul-d.-s., jud.

jud. Muscel.

Fundurile, jud. Vas-

(v. a. n.), pi.

Valea-Manastirei,

intinde

se

Valea-Mare, Va-

lea-Seaca, §indrilij;a

de preotul

prima scoala cind

N.-E. de Huseni, situat

ci-

1793.

rie

la

o vale

hect. (cu

aproape ruinatS, servind de dat

luiti,

com. IvSnesti

origina figanT.

resedinfa com. rur. cu ace-

torl,

las

au

Lupsani,

com.

Valea-Mare,

lomifa.

Rahova, jud. Vas-

pi.

n.),

J 89 1 a fost pendinte de com. Ulmul, cind, unindu-se cu

lie

Plevna,

Vilcea,

Mijlocul.

pi.

in jud. Ialomifa,

Borcea, situat pe coastele vail

com.

jud.

sat,

in

Spira-

resedinfa comuneT.

impreuna

Valea-Mare.

si

Tina,

rur.

Valea-Mare, Valea-Mare,

partea

de

bise-

E udat

rur.).

hect.,

dinte

o

locuitorT,

Tiriia

riurile

Ber-

rur.

jud. Vil-

zidita la anul 1845.

ricT,

beni, pi. Oltul-d.-s

cu 500 locui-

de 320

pi.

alfft.

com.

sat,

Oltejul-d.-s.,

Are 540

cea.

Are 200

Valea-Mare,

jud. Tecuciu, asezat

Valea-Mare, sat,

si

locui-

Riurile,

pi.

nisesti,

rur.).

pi

Valea-Mare,

scoala mixta.

l

numire,

aceiasT

besti,

de

jud. Gorj,

partea de V. a comuneT, dealuri

Nico-

St.

biserica, zidita la anul

Valea-Mare,

torT,

comuneT,

al

Balta, plaiul Vulcan, in

de

cu 469 locuipi.

Pr.

Marin Sturza

Valea-Mare,

com.

d.-j.,

Valea-Mare,

acelas

numitS Valea-

sec£ie

Valea-Mare,

cu

Dimbovita,

udat

Are o 1837,

Are o

locui-

Larga.

Sire-

tuluT.

com.

plaiul

Muscel,

cu 571

sat,

resedinfa

torT,

sat, jud.

de lemn, de

tot

laescu,

Valea-Mare,

Bistri{a-d.-j.,

biserica'

de mir.

(v,

n.).

Valea-Mare,

VALEA-MARULUf

712

locuitorT,

alte bisericT vechT

alta rezidita la anul

1880, pe locul unei alte bisericT

Valea-Marului, com. Arges,

ges, la 8

kil.

si la

in apropiere

Ar-

de com.

rur.

Bis-

20

:

kil.

subpre-

de

Pitesti,

de varsarea

Val-

Se

compune

Calotesti,

Ciobotea,

sanulu! in Arges. din satele

jud.

riul

(resedin^a

covul-Flesti fectureT),

rur.,

pe

Pitesti,

pi.

Hosted by

Google

VALEA-MARULUI

ValealuT-Neagu

cu

Zisul,

$i

la

de un preot, un

la

cintarej

un

$i

paracliser; o $coala.

Vite

boT

:

25,

150, capre 50, rimaton 120.

Valea-Marului, Caselor,

sat,

Racova, jud.

Vasluiu).

Ar-

piriii, jud.

Se varsa

ge$, pi. Pite^ti.

in riul

Valsanul, la satul cu acela^nume.

$i

Mereni,

-

com.

Tot prin partea

ne^ti,

serica

Potcoava.

fondata*

E

Mirle^ti.

Vedea-d.-s.,

pi.

Dealul-Drept

:

Dealul-Sting

pe ambele malurl ale o ^coala,

PlapceT,

al

Meline^ti, situat la 3

tunul Meline^ti, cu

com.; pe eel drept trece

$i

calea

afla

Valea-Muerel-de-Sus, Valea-Merilor, mahala,

Dolj,

ftcind

de birne,

ne^ti).

cuitort,

sat,jud. Prahova,

il

pi. Cri-

covul,

26

la

al girlei

de capitala judeJuluT

kil.

de re$edin£a

4 Se invecine^te kil.

^i

Plapcea

§oimul si Lupeasca,

vilcelele

la

Corbul, la E. cu Sine^ti,

cu Potcoava

V.

la

Barose^ti, cu o

cat.

Co-

:

Baboe^ti

Pope^ti,

$i

populapune de

a^ezat

a.

(v.

Comuna

de

tot.

Tra-

birne, ce a

existat aci

1888, era mai ^ul

pana

la

vechie de cit ora-

Slatina, adica data cu

mult

mat inainte de descalicatoare. Are o biserica\ zidita la 1888; o §coala.

Vite

402

:

vite

mart cornute,

SocaT^i Tepe, 20 capre, 120001 $i

302 porci.

vaggunS,

Recea,

la

Osica

$i

se intinde intre padurea

la

N., vilceaua Vedija la

66700. Marele Uicfioiiar Geografic. Vol.

preni.

Comunicajiunea e foarte

Craiova

-

C3-

intinde pe

§i

589 hect. de drumul

strabatut

merge din Gaiceana la love^ti.

se zice, din secolul al

Valea-Moarei, figanT, ne^ti,

sat,

in jud.

ce

voare

X VH-lea.

cu 124 loc,

com. Colone^ti

(v.

St3-

pi.

a.

n.),

a§ezat in partea stingS a riuluT Zeletinul, la 2

kil.

dere§ed.com.

Vasluiu,

pi.

pova

a.

(v.

porniturT.

288

com. BirgSoani, Bude^ti eni (jud.

Neamju),

$i

Bozi-

— carepiriia^e,

purtind diferite numiri, formeaza' in cursul lor, in coprinsul aces-

tor $i

comune, mai multe iazurt

dupS

e^irea

nilor trece

pe

din

—

Iazul-Bozie-

teritoriul

com. Dul-

Roman. Curge pan3

jud.

la satul §ofr5ce^ti printr'o vale

adincS, iar de aici trece in ^esul

Are o

hect.; o

familii sad

curg prin

ce

Racova, com. Lin.), in partea de V.

sat,

a satulul Lipova-Raze^f,

$i

c.).

piriia^e

$i

ce^ti, jud.

Valea-Mo§neagului,

a.

Valea-Neagrik, piriu, ce curge prin pi. Siretul-d.-j., jud. Roman, la na^tere din maJ multe iz-

dateazS,

Tecuciu,

(v.

rur. Dir-

se

satul Ghi-

Valea-MoareT

jud. Mu^cel,

Riul-DoamneY, com.

mone^ti

5V2

de re^edinfa comunei,

in fundul unei vaT,

Suprafaja comunei e de 788 hect.

legStura, la E., cu §0-

in

judefeana*

pi.

.

e vechie

pune

seaua

Valea-Nandrii, sat,

n.).

680 locuiton. di^iunea spune ca o biserica de

1850.

la

Berheciu-

pi.

intr'o

N. de satul

la kil.

E

Se compune din 4 porae^ti,

lo-

cam de pe

care strSbat satul.

cu 118 loc,

sat,

Tecuciu,

com. G&iceana

luT,

Perieji.

$i

jud.

in

Este

S. cu Mierle^ti

$i la

Valea-Moare**

placet.

N. cu com.

bi-

$i

anevoias£, din cauza dealurilor

rur., pi. Mijlocul, jud. Olt, situata

pe

o

fondata de

suflete

Are o $osea comunalS, care

zi-

com.

sat, jud.

Amaradia, com. Bo-

pi.

serica'

com. Valea-Calugcireascil,

$i

DomnuluT*.

Godine^ti, jud. Tecuciu (V. figa-

(Gaojani),

304

suflete

p&durea Osica.

girlei Eiul.

iocui-

de c&-

kil.

o biseric^, tAdormirea Mai-

ceT

ferata Bucure^ti-Virciorova.

sat,

Amaradia, com.

pi.

mate de malurile girlei Plapcea. Pe dealul sting e situate vatra

Valea-Mieilor,

pe malul sting

Dolj,

jjid.

cu 264

1887.

Valea-Merilor

Valea-Muerei-de-Mijloc,

for-

d3e$ti,

o biserica,

$i

dealurl

PlapceT

de locuitort.

parte din satul JigSne^ti, com.

Are o populate de 340 dita la

2 al

230 locuitorf $i 1 bide birne, tSf. Niculae*,

cu

comunel

jud. Olt, situat in centrul

tori,

de

str&b^tuta'

mart

sat, jud.

Amaradia, com. Meli-

Dolj, pi.

de S.-V., trece ^oseaua Timpeni-

com.

la

Arge?.

sat, jud.

Valea-Muerei-de-Jos,

la S.-V.,

re^edinja

sat,

Mereni,

rur.

E. cu

la

o alta duce

Spre N. se

Valea

Valea-Mo§ului,

$osea vecinala leaga* com.

N.-V. cu Potcoava,

$i

Valea-Marului,

Sine^ti

$>i

E.

O

catun. (V. Valeapi.

V.

la

(Vezi Valea-lui-Mo^u).

Sine^ti,

vacT68s,caT

si

Potcoava

S.,

836 suflete. Are o biserica cu hramul «Adormirea», deservita

01

VALEA-NICOVANI

713

103

pe

situat

ni^te ripT

suprafaja*

de

SiretuluL Acest piriu in jud. in

Romanuluf 6

com. Dulcefti,

ni^teni

^i

3 in

1

in

com.

formeaza iazurt: 2

com. Br£-

Trife^ti.

populate de 21 suflete.

Valea- Nicovani,

V.

sat9 jud.

Pra-

90

Hosted by

Google

:

VALEA-NUCETULUl

hova, lea-

Va-

Cficovui, com. iur.

pi.

A

facut parte din desfiinjatul

Sacueni

Valea Pechii, com.

Caiug3reasca\

jude't

numea pe

se

si

VALEA-POPlI

714

atuncT Valea-Negovanilor.

Muscel,

sat, jud.

rur. Schitul-Golesti(v.a. n.),

pi. Riurile, pe valea cu acelas nume. Se desparte de cStunul

Prahova,

jud.

este Schitul

catun

In acest

Golesti

n.).

a.

lo-

cuiton.

Cricovul, com. urb.

pi.

Urla^i (v.

c&tun,

pi.

Muscel, situata

la

rur., in

jud.

21

spre

kil.

S,

de Cimpulung, pe malul sting

al

riuluT

Tirgul

si

pe

Dolj,

satulul Scaesti-d.-s., jud. ''

com. Sc^esti.

pi. Jiul-d.-s.,

Valea-Perilor, hedin£i, rur.

pi.

Me-

ctitun, in jud.

Motrul-d.-s.,

si

E.

la

spre N.

com.

Catunele.

Hu-

v3ile

Vacarea, strSbatuta

si

de girla Valea-PopiT, de

Valea-Nucilor, vechiul numejil

rur.

Cricovul,

Prahova.

jud.

lubea

n.).

a.

(v.

com.

sat,

Valea-Calug2reasca,

Valea-Popii, com.

Valea-Bu{iT prin Riul-TirguluT.

Are o populate de 2?o

Valea-Nucetului,

Valea-Poienei,

Se intinde pe o suprafa^a de cu

hect., din care livezile

702

prunT ocupa cea maT mare parte.

Valea-Oilor,

de

partea

in

sat,

com. Braesti, pe mosia statuluT Gugea, pi. Cirligatura, jud. Iasi, infiintat in 1879. Se N. a

afla intre satele

Gugea

pe valea cu acelas nume de 394 losi are a populate cuiton, posedind 295 v. m. c, :

10

caT,

1098 oT

165 rimaton.

(V. Valea-Basan-

Co*>esti, luiii,

sat,

V. de com.

la

Vas-

Racova, jud.

pi.

asemenea

situat in valea cu

numire, pe o suprafafa de 154 hect., cu o populate de 165 locuitorT,

posedind 123 vite

cornute, 126

01, 7 cat

padurea statuluT numita Radesti,

Bir-

format^ numaT din stejar

zuica.

Valea-Pietrei, com. rur. Mehedin^i,

in jud. la

22

kil.

pi.

3

Ocolul-d.-j

,

de orasul Turnul-Se-

640 20 plugun, 37 care cu caruje cu caT, 360 vite

locuiton, care

verin, avind

boi,

sat,

si

:

Are o sosea comunala

Turnul-Seve-

leaga de soseaua rin-Pietrile-RosiT

care o

Govodarva

;

alte

drumurT spre com. Zagaia.

Are o

1 1

sat, jud.

Prahova,

biserica

c

Sf.

Nicolae »

,.

care este inmormintatS

Stanca a

Voevod,

luT

la

,

in

Doamna

Constantin Nicolae

rur.

pi.

Cerna-

:

-fondatS la 1774

si

alta la 1829.

DrSghiciuluT, al-DuseT,

Piscul - VaieT-

RecT, Dealul-ZmeuluT, al-luT-Cra-

Huluba

ciun, Pifigaia,

Arge-

si

selul.

Se margineste cu comunele Vulturesti

(S.),

Radesti (V.) 3

cStune

:

si

Draghiciul se

(E.),

compune

din

Valea-PopiT, VScarea

Huluba, cu re?edinfa

in

cat.

Are o populate de 1346 Valea-Pietrei, lafi

(v.

a.

n.),

cuiton,

pi.

Cricovul, jud.

bof,

320

vacT,

01

450

porcf.

Prahova.

sat, cu

531

cuiton, com. rur. Posesti n.), pi.

lo-

si

catun,

in jud.

Mehedin^i, plaiul Closani, com. rur.

V.

la

12

caT,

calea

410 112

75 capre,

trece

lo-

ferata

Pitesti-Cimpulung.

Valea-Popii, peni,

Valea-Plopului,

posedind:

a.

(v.

Teleajenul, jud. Prahova.

pe

numit

sat,

Po-

com.

mosia Braesti,

Br2esti, pi. Cosula, jud.

hoiu, cu

si

Doro-

191 suflete.

Crainici. sat, rescdinja

com.

Valea-Plopului, vechie numire

rur.

cu acelas nume, jud. Mus-

Borcea,

cel,

pi.

a satulul Ceacul,

pi.

Valea-Poienei, cution, com. plaiul

Riurile, situat

pe ambele

malurT ale girlei Valea-PopiT

jud. Ialomi^a.

cu o populafiune de

200 locuitorT, asezat in partea de V. a comunei. Are 2 biserici una

d.-s.,

Piscul-Hirtoapele,

Valea-Popii,

MSdulari,

-

Dealul-PSdureT,

com. urb. Ur-

1756.

Valea-Orlei, ma/taia,jud. Vilcea, com.

Dan,

sat,

cu o populate de 170 locuiton,

o

Dealul

hurezul,

Pe

Cricovul, com. rur. Bucovul,

Dea-

dealurile: Padina,

Valea-PopiT.

biserica.

Valea-Plopului, pi.

de

lul-Mare, Piscul-DiaconuluT, Ciu-

si

cut£ r se zice, de 3 c&lugaYi.

Valea-Orlei,

fag,

si

de jur imprejur este incon-

iar

jurata*

man

40 rim a

si

plugunsi 13 care cu boT. Are o biserica de lemn, fa-

tor!,

si

de E. se intinde

partea

In

rur.

mari cornute, 314 oT, 28 capre, 8 caT si 288 rimSton, 49 stupT.

gesti, jud. Arges).

Valea-Onei,

com.

Timna. Se maT numeste

poseda

Valea-Oltului

Me-

in jud.

sat,

hedin^i, pi. Ocolul-d.-j.,

Facu^i,

si

situat

si

Valea-Perilor,

sat,

cu 249

lo-

rur. Prahovi$a-d.-s.,

Prahova, jud. Prahova.

si

pe ta*rmul sting al riuluT Tirgul. Se intinde pe o suprafaJS de 176 hect. Are o populate de

754

locuiton;

Hosted by

2

bisericT,

una

Google

;

VALEA-POPlt

o

1872,

la

zidita*

alta la

<>i

mixta,

^coala* rurala

1877;

infiinj;at5

In jurul satului sunt

Padinei

$i

Valea-PopiT

Huluba

$i

intre

Dealul-

:

ZmeuluT, Dealul Iui-Cr3ciun,

Huluba

{igaia,

Pi-

claca^T,

fo?tt

improprieta'ri{T dupa" legea rurala* la

numita RSde^ti.

Ciln£ul,

sat,

com.

rur.

Va-

Cricovul,

pi.

jud. Prahova.

17

la

la

cu

padun compuse

fag,

N.

S.

la

este

$i

$i

la

com.

cu

S.

N. cu com.

la

V. cu Gura-DSmieni, jud. Bu-

ViT sunt 217 hect,

de dea-

LocuitoriT

Streje^ti,

211 vacT, 48

la

V. de ramificafiile dealuluT Hir$i

e

udatS de

piriul CilnSul,

Sub-RipS,

>si

livezT

de

girla, in jud. Mus-

la

locul

de

E.

Batogulspre V., Murge^ti

N.,

sat,

drumun

C2T:

:

59 plugurT,

1

spre

curge

Valea-S3lcieT

$i

Valea-

;

spre

-

Buda; spre

girla, izvore^te de

;

spre Racovijeni

— Buzctu.

— Vadul-So-

Mu^scel

se varsa" in riul Bratia.

Valea-Porcului,

sat,

nume, jud. com. rur. Tutana acela$

321 locuiton

§i

(v.

pi. a.

Arge$, n),

cu

o biserica cu hra-

mul Cuv. Paraschiva.

riul

de

$i

V.

la

ce

de

vine

duce pe

?i

la

va-

lea ZeletinuluTla Podul-TurculuT;

$i

ma! multe

$osele

drumurT naturale, care se ra-

mified la satele ce

compun

co-

muna.

Valea-Rea, a

com. rur., in partea

Valea-Raii, c&tun, apar^inind de com. Ocnele Man (v. a n.), jud. Vilcea,

Ocolul.

pi.

luiu

parte

1 1 kil.

20

la

^i

re^edinfa

rur.,

Zele-

pi.

Tecuciu, compusS din

riul

de Codae^ti,

^i

udat2 de

E

formats din satele

Galbenul, N3ne$ti, S3lcu£a, Va-

tari,

lea-Rea

hect.,

$i

pe amindou^ malurile uluT Zeletinul, la 33

de Tecuciu

$i

la

91

situata

ale

kil. kil.

phi-

spre N. spre S.

pf-

Vasluejul.

Rea, Moara-DomneascS

Vladnicul,

o

alta a ^oseleT najio-

7 catune: CalimSneasa, Covragul,

$i

de

situate

nale Vasluiu-Ia^i,

Valea-Rea, com.

jud.

de ora?ul Vas-

kil.

pla>eT,

de

$i

Mijlocul,

pla^eT

Vasluiu, la

tinul, jud.

pe valea cu

$i

de

udata"

Are o §osea

de S.

numit Corboaica, com.

Baile^ti, pi. Riurile, jud.

este

Zeletinul in partea de E.

Pardo^i - Greb&nul- Rimnicul - S2-

Vilcelul-RiioaseT,

toate pe terit.com. Valea-PopiT.

Comuna

la

ra-

morT de apa\

2

;

din ea pleaca* vecinale:

Ma*rgarite$ti— Cimpulungeanca

rat

$i

boT,

10 cazane pentru fabricarea

gara Berheciul

re^tilor

Valea-de-la-Roman,

la locul

ariT.

$i

2 bisericT, o $coala mixta\

d^

Valea- Popii,

60 538

34 capre; 500 stupT; 228 plugurT, 1 marina* de treerat, 1

oT

Berheciul

numit

spre V. prin mijlocul satului

$i

:

22 Tepe, 1542

caT,

S-V. Are o suprafa£& de 2263 hect., cu o populate de 765 suflete

se varsa in Riul-TirguIuT. Tn ea

de-la-Mateiu

poseda*

chiuluT

LocuitoriT au

din

55

E br&zdatS la E.

boca,

hect.,

ariT.

culmea

moara' cu aburl.

Izvore§te

parte din satul

§\

Valea Rea, st^pinesc 295

lea-RafeT, re^edinja, Chiperul la

prunT.

cel.

Covragul

nicul,

stejar,

Riul-TirguluT. Coastele lul sunt

Valea-Popil,

iar locuitorT, fo^tT cl&ca^T,

;

improprietarip in 1864 in Vlad-

de b3tut porumb, 2 de vinturat,

din

intinse

Salcup, stapinesc 1086

$i

z3u, desparjindu-se prin

§i

Caiimct-

:

neasa, Galbeni, Valea-Rea, N&-

de la N. la S. Se compune din c&tunele Va-

Se desparte de Dea-

cu

Raco-

E. cu com. Greb3nul,

de

este

LocuitoriT,

ariT.

vechT raze^T in satele

hect.

Se ma>gine$te

comuneT

hect., 31

621 su-

prin mijloc,

lul-M2nastireT, aceia^i com., prin

acoperite

kil.

1

2 $colT mixte.

§;i

acoperit

plop, carpen, ulm, frasin

alte esen£e.

13

4241

din^a pl3$eT.

lurileFintinele-Babei

de

spre

kil. §i la

bisericT

5

;

Teritoriul

ne^ti

Hirboca.

Valea-Popil, deal, in jud. Mussed, la V. comuneT Stilpeni, pi. Riurile. Se intinde in lungul com.

pe

Tutova

V. cu comuna Corbifa.

la

spre V. de com. Zgirci$i, re?e-

Pardo^i, la

lea-CalugaYeasca',

in jud.

rur.,

Rimnicul-d.s.,

R.-S^rat, pi.

vi^eni, la

Valea-Popil,

$i

flete

pe mo^ia statuluT

1864,

comuna

cu

S.

Are o populate de

Valea-Ra^ei, com. riul

N. cu comuna

la

la

Braha^e^ti, la E. cu jud.

Tecuciu.

V. de ora^ul R.-SaYat

Arge^elul.

§i

LocuitoriT sunt

de

Se m5rgine$te

Piscul-Hirtoaiar

re$edinj;a sub.

prefecture!.

Giurgioana,

locuiton, din com. Godine$ti,jud.

;

de PodulTurculuT,

n.).

a.

al-CiuhurezuluT

Valea Rece

$i

surur.

Valea-Prisacei, ma/iala, cu 25

Intre cStunele Valea-PopiT

pele

20

1

Pis-

Vacarea este

$i

(v.

cu

sat,

Arge?, com.

flete, jud. $i pi.

Dealul-

:

Dealul-Mare,

(N.),

cul-DiaconuluT (E.).

Valea-Porcului, Biscovele

1855.

la

VALEA-REA

715

pe

Valea-

:

$i

Por-

o suprafa^ de

cu o

5496 populate de 1426

suflete.

Are

3

bisericT,

cu 2 preo^T

2 eclesiarhT; o jcoala; o

Hosted by

§i

moarS

Google

VALEA-REA

cu

una de ap3, mat multe

vapori",

morf de

VALEA-RtlOASA

716

vint, si

Valea-Rea,

circiumt.

5

jud. Vasluiu, la

Locuitorit posed^: 83 plugurt

sul Vasluiu,

137 care cu boi, 4 plugurt si 8 cSru^e cu cat; 6ostupi; 617

si

vite

mart cornute,

cat,

1869

01

bivoli,

5

formind

Are o

cu 147 locuitort,

sat,

jud. Arges,

pi. Pitesti,

GSvanul- Valea-Rea

(v.

com.

hova, plaiul Pelesul, proprietatea Eforief Spitalelor Civile din Bu-

pe stinga

so-

Vasluiu-Iasi,

si

vat, se infunda prin mij-

a.

n.).

m

Valea-Rea, com.

sat, jud. si pi.

Arges,

rur. Baiculesti-MSnicesti (v.

de 2601 hect,

320

cu 132 locuiton,

sat,

jud. Bac3u,

pi. Bistrifa-d.-j.,

Cleja, situat

com.

pe coasta dealului

vale, in jud. Prahova,

izvoreste de

Predealul,

de

la

mare curbs

o

face

S.,

co.m.

curge

plaiul Pelesul,

spre

mun-

sub poalele

Zamura,

telut

N. si,

indreptindu-se spre V., se varsa

cuta de locuiton la 1873

re-

in riul

parata tgt de

ei la

inflin(at5 la

1869.

1

885

;

si

o scoala,

52 plugurt,

:

si

77 care cu boi, 2 pluguri

si

5

caruje cu cat; 67 stupi de

al-

bine

367 vite man cornute, 5 1000 ot, 21 cat si 57 ri-

;

bivoli,

matort.

Rusul.

Valea-Rea,

fa-

Locuitorit poseda

Valea-Rea,

familit,

curesti.

sau 873 suflete; o bisericS,

n.).

a.

suprafafa'

cu o populate de

rur.

Pra-

jud.

in

de ora-

locul satuluT intr'o ripa profundi.

Valea-Rea,

Valea-Rea, munte,

Mijlocul,

kil.

pe douS costive de dealurt care,

47

95 nmStori.

si

pi.

1 1

situat

nafionale

selet

de N.

sat, in partea

a com. Valea-Rea,

Prahova, pe £5rmul sting,

spre N. de com. Sinaia.

Valea-Rea

(Tirgul-),

tirgu§or,

cu 306 locuiton, din care peste

250 EvreT, jud. BacSu. Valea-Rea piriul

Taz-

pi.

resedin^a com. Tirgul-

laul-d.-j.,

(v.

a.

situat

n.),

pe

Valea-Rea, d'a stinga Taz-

l5ulut-Mare.

Valea-Rea,

c&tun,

Buz&ii,

jud.

com. Ml&jetul, cu 140 locuiton.

Valea-Rea,

de resedinja

c&tun

com. Tisaul, jud. Buzau, cu locuitorT. Are subdivizia M£-

al

Valea-Rea, fost

sat, ce se afla

tuat pe valea cu

Negulesti,

heciul, jud. Tecuciu.

s'au

aict

Mehe-

jud.

in satele din

pe care se

de com. Galceana, prea

cu 70

sat,

com.

pi.

case,

in

Motrul-d

-s.,

proprietate a EforieT

Govodarva.

rur.

fostS pendinte

com.

naia,

jud. Prahova, care,

sat, jud.

Tecuciu, pi

com. cu acelas nume

Zeletinul,

asezat pe coasta dealuluT cu ace

nume, in partea de S.-E a com., pe malul sting al Zele

las

tinulut, la 3

kil.

de satul

Gal

beni, resedin$a com.

Jul,

impreuna cu si

hect. suprafaja impadurita

409

hect.,

pamint

merge

la V., iar la

in

direcjie

de

la

E.

de satul Calimaneasa rip3,

numita Botoaia.

Are 337 al

Rea, com.

350 locuiton, jud. Bacati, pi. com. Tirgul-Valea-

Tazlaul-d.-j.,

Valea-Rea,

(scoala).

Valea-Rea-Rudari, si

pi.

in jud.

sat,

Arges, com. Baiculesti-M&-

nicesti (v.

a.

n.).

cultivabil

si

Valea-Rizii, sat, in jud. si pi. Arges, com. MalureniBadiceni a.

(v.

n.).

Acest munte a fost pana la 1828 proprietatea Banulut Brin-

Valea-Rizii,

Muscel,

sat, in jud.

com. Dirmonesti.

Valea-Rlioasa,

Valea-Rea, munte, cel,

plaiul

in jud.

Nucsoara. Din

Musel iese

primul izvor, care, unindu-se cu eel din

muntele Bindea, formeaza

girla

a

com.

Voinesti, in

Doamna. La 30 m spre S formeaza o cascade intre 30 40

apa

rur.).

metri.

terezele

si

dateazS

riul

,

—

si

Staniesti, pi. Prutul, jud.

Falciu, situata pe tulut

numita'

vale,

Riioasa, in partea de N.-E.

XVIIlea. (V. Valea-

locuitort

piriul

300 m. de Tirgul-Valea-Rea

coveanu.

N. se desparte tot prin o

din sec.

cu

fineje).

Este str&b&tut de o rip£ mare, care

cdtun,

Gagu-

are o intindere de 820 hect.

(411 si

Si-

Pelesul,

pi.

mosiile Muntele Gagul

Valea-Rea,

se

Bucuresti,

de manastirea

Sinaia,

(Satul-),

Rea, situat pe

afla satul.

Spitalelor Civile din

jud. Mehedinfi,

ripos

Valea-Rea

la

Valea-Rea,

Aci

1845.

Locuitorii

Va-

giulesti.

Valea-Rea,

Ber-

pi.

mutat inainte

din cauza terenulut in

insti-

hat-Sturdza, din

1864

sat,

este

Domnului Mi-

face tirg in toate Duminicele.

n2stirea-Bradul.

Vailor, com. rur.

hrisovul

ionul com.

de

din{i, pi.

tuit prin

linga pSdurea Buzduganul, in ra-

290

Valea-Rea,

nume,

acelas

Tirgul-Valea-Rea

si-

giv\€\

teritoriul

sesul

Pruteful

si

Prutul, spre V. de locul si

de

Hosted by

a

sa-

dintre riului

numit Me-

localitajile:

Imp3-

Google

;

.

VALEA-ROMlNESTILOR

rSteasa

si

urme

CrSiasa. Aci sunt

ramase din timpul r^zboiului dinRusT

tre

si

TurcT de

Valea-Romine§tilor,

71

1

Arges, com. diceni

de dealul Valea-Salciet,

sat,cu 461 a.

(v.

Valea-Satului, sat, jud. Arges, pi. Oltul, com. rur. Uda-d.-j. (v.

Predealul,

N, com.

la

jud.

Pelesul,

plaiul

Prahova

intre jud.

Dim-

jud.

si

bovija, situat la E. de muntele Petricica.

Are osuprafa^a de 1753 si

£

cu

sat,

com. Plevna

cea,

Bor-

pi.

tuat intre satele Mihaiu-Viteazul

Lupsani

pe

$i

malurile

populate de 82

410 suflete. Se zice ca ar

familii sau

fost

fi

infiinfat

dat

1460,

sSu.

acest

sat p'ne

cXtunul

si

jud

sat, in

si pi.

Racova,

jud. Vasluiu (v.

Valea-Salciei, com. mr. Rimnic,

Valea-Satului, com. N.

tea de

a

jud. Vasluiu, intre sesti

rur,, in par-

Fundurile,

plaseT

com

rosasti din

formats din

durile, Valea-SatuluT,

maT adaoga numite

Lunca, asezate cirlesti si

15

partea

intre satele:

tun, numit Hu^upeni, intre si

si

c3-

Va-

Grajdurile. hect.,

cu o populate de 1072 suflete;

de

biserica; o scoaia; o

cat,

821 \ite mart cornute,

:

91

oT, 2

capre

si

260

ritesti

Buda

sat,

jud.

si

pi.

Pardosi

$i

si

spre si

la

boT, 163 vacT, 18

22 Tepe, 1082

45 capre

oT,

73 rimSton.

Are

cat vecinale: spre

Buda

spre Jitia-Chiojdeni-Bisoca

;

spre

Dumitre$ti.

spre

;

;

Valea-Salciei,

cu

sat,

516

lo-

in plaiul

R.-S2rat,

in

cuitorT, jud.

16

Rimnic, cStunul de resedin^a

Dumi-

E. cu com.

la

care se

Sctrulesti

prin

BuzSu), despaV^ita

com. Valea-SalcieT

al

n.).

a.

(v.

la N.,

cu

Jitia

la

S.,

Valea-Salciei,

cu

sat,

152

lo-

cuiton', jud. Tecuciu,

com. Go-

pi.

Berheciul,

dine,sti

(v.

a.

n.),

de V. a co-

asezat in

partea

muneT,

o dep^rtare de

$i

la

4

600 metri de resedinja

kil.

co-

muneT.

(jud.

Virfulsi

soca, despar^itS prin muntele si

si

Dealnl-Ciln&uluT

com.

;

kil.

kil.

Chiojdeni, de

V., cu

CumetriT

9

la

12

la

desparte prin

Bi-

Di

cu Margaritesti,

Valea-Scheiul,

sat,

cu 220

lo-

o bisericS, jud. Arges, cuitorT Oltulut, com. rur. Scheiul pi. si

(v.

a.

n.).

desp5r{ita prin dealul Valea-Sal-

Valea-Schiaulul,

cieT.

brazdata

Dinul

Valea-Satului,

kil.

com.

de

S.

moara

1

resedinfa plaiuluT.

Se maYgineste

E

rimStorT.

28

a plaiuluT,

S.

Valea-Ra^ei

nuluT,

vint.

Vite

48

mora

making

plugurT,

5

:

de treerat,

MargSritesti

Se invecineste cu Cimpulungeanca la 8 kil., Buda, MSrga-

la

Are o suprafa^a de 3562 o

tresti,

Cio

un

si

spre

kil.

se

Corcodelul

Valea-Satului,

lea-Satului

51

de

si

8,

partea apu-

in

R.-Sarat,

micT catune,

niste

Golia,

:

care

asezata

N. V. de orasul

Ciocirlesti

Carbunari, pe linga

si

Este

la

Graj-

:

riului CilnSul

ale

sana a jude^uluT,

plaseT.

satele

1

si

scoaia mixta.

Locuitorir poseda

pe

poalele DealuluT-Salciei.

la

Bo-

la

si

de Negresti, resedinja

E

si

jud. Vasluiu, la

de orasul Vasluiu

kil.

Mogo-

:

din jud. Iasi, Scheia

y

R.-S3rat,

jud.

ambele maluri §1

in pla-

Septembre

c3tre locuitorT, sub §tirbeT-

cat,

iul

1848, ispravita

1851,

la

p&r5-

in

din cauza

1850,

la

cu aburT, 218

n.).

a.

(v.

n.).

a.

pana

sfiiritita

de

alipit

lasata

Maria,

sa

sire

Voda; o Valea-Satului, cdtun,

Arges, com. Curtea-de- Arges

DomnuluT, fnceputa la 1847, su b Bibescu-Voda, de marele pitar Ion Popescu si so-

de

Hu^upeni.

satul Lipova-Razesi, pi.

Valea-Sasului,

Modreni,

si

rea Maicii

revolu^ieT din

De

S., Joristea,

de 4550 hect.,

suprafa$a*

tean

al

CilnSul, prin

:

la

populate de 728 suflete; biserica, cu hramul Adormi-

hect.

vaiT

ce poarta numele satului.

Are o

$ia

anul

la

N.

E.

la

de Stefan -eel- Ma re ca r3zS?ie unuT os-

si-

n.),

a.

(v.

lo

475

cuiton, in jud. Ialomi^a,

riurile

la

cu o

o vale mare.

pe

Valea-Rusului,

de

udata*

Hirjea-Chironestilor

Funduri, jud. Vasluiu, situat pe

virfu-

CumStra, Carpenul, Goicelul.

rile

mijloc, de

Prahova, care serve^te de limits

V., de

la

culmea Cimpulungeanca, cu

E

n.).

a.

Valea-Satului, sat, in parteade V. a com. Valea-SatuluT, pi.

Valea-Ro§ie, munte,

CilnSul, Modreni, Spidea, Poiana-

PSruluT, Dimasul, Alimanul.la S.,

n.).

1

cel.

$i

a.

(v.

Malureni-Ba-

rur.

Dimbovifa, jud. Mus-

plaiul

n.),

la

com. Namaesti

locuiton,

VALEA-SEACA

717

sau

la

N. de

Jujuia,

Fundul-CilnSu

;

la E.,

munfiT

v.

Schiaul, jud.

Arges.

Ulmusorul,

de dealurile

Valea-SeacS, com.

Hosted by

rur., pi. Bis-

Google

;

.

VALEA-SEACA

jud. BacaTi, asezata in

trija-d.-j.,

regiunea sesurilor de pe dreapta Siretuluf,

tune

formata

si

din 6 ca-

Va!ea-Seaca\ resedinfa co-

:

muneT

a pl2seT, Albeni, FJo-

si

Galbeni

Buchila,

resti,

B51-

si

aducind un

arabil,

De

pe

teritoriul

se scoate piatra de construcfiune.

poseda:

LocuitoriT

1288

cu vecinT, a fost a Ceaure?ti-

75 capre si 909 Este strabatut

Gheorghe

care

tragea

se

Ceau-

§tefan-Vod5).

au dat-o de zestre jupine-

restiT

Toader Paladi

seT VestierniculuT

neamul

din

Ceaurestilor,

iar

900 comunei

aproximativ

ocupa

Seaca hect.

Mosia cu acest nume, cu sat lor (familie din

anual

venit

de 37020 lei. Padurea cu numele de Valea-

fata.

si

VALEA-SIL1$TEI

718

cornute,

vite

nafionala

140

caT>

porcT,

553

E. de calea

la

sani-BacSu, iar prin mijlocul sa* telcr trece calea vicinal^,

Iordachi

Ruset,

cum dovedeste o

confiscarea,

carte de

judecata

7250 Aci

din 25 Mar-

(T.

Codrescu.

II, p.

244—246).

(1742).

«Uricar.», Vol.

Divanu-

a

luT Velifilor boieri tie

Medelnice-

pedepsind pe Ceauresti cu

rul,

Valea-SeacS,

la

G. Stefan a batut

lui

pe

Orcheenii'

oastea

la

Vasile-Lupu-

lui

VodS, cind a venit contra tuia, cu

ca

1523,

aces-

tro-

Valea-Seaca, cuiton,

una

ricT:

Rusi,

Tamasi

Gio-

si

V.

Siretul, si la

com.

cu

Dealul-Nou.

de

Bal-

piriurile

Valea-Seaca*,

poalele

dealului

Carunta

o

scoala mixta*,

funcjioneaza de

la

Valea-Seaca; 4

si

1865

lo-

care in

sa

si

3

de apa\

Teritoriul

in-

in

si

1843,

Proprietar

mare

aci este princi-

denburg, cu o din

mosie de

care

3020

Bogdana

(v.

la

BacSu, situat pe

Bogdana, 2

la

kil.

Are 603 suflete. Drumurile principale sunt:

braveT.

Pascani kil.),

Confesti

la

si

Pascani, com.

la

Topilele (2V2

la

kil.),

(7

(V.

kil.).

(2

rur.).

stafie de dr.-d.-f.,

pi.

Bistri^a d.-j

Valea-SeacS, pe

linia

Bacau, pusa

circulate

in

Se

Septembrie 1872. Faraoni

stabile

Bacau (10,8

com.

,

Marasestila

kil),

(10,6

In^imea

kil.).

13

intre

afla

si

d'a-

supra nivelulut MSriT de I28 m ,48. Venitul

1896 a

acesteT

de

fost

pe

sta^iT

15436

anuj

lei,

90

banT.

linga*

n.),

pi.

rur. Al-

Oltul-d.-j.,

300 locuiton.

Olt, cu

* jud.

com.

sat,

a.

(v.

c),

valea

jud.

piriului

muntele Urliacul,

Valea-Seman,

cfttun,

com.

rur.

Cricovul, jud. Pra-

Urlafi, plasa

hova.

160 m. de satul Bogdana.

Are o

catolica, cla-

biserica*

de locuiton

dita'

cu acelas

piriiasul

poalele DealuluT-Dum-

resedin^a

a.

1843 ?i dede preotul din com. Grola

Valea-Sili^tei,

cu 550 locui-

sat,

ton, com. rur. Aninoasa

riul

(v. a. n.),

Muscel,

Riurile, jud.

pi.

pe

zesti

situat

Aci se

Slanicul.

varsa*

Valea-Sili?teT in Slanic.

Valea-Seaca,

66

cu

sat,

locui-

TabalSesti, ciu,

Crasnajud. Fal-

pi.

asezat pe

valea

cu acelas

nume.

Valea-Sili§tei,

Valea-Seaca, (v.

pi. a.

Borcea,

com.

fa mil it,

N.-V.

si

de satul de

pe malurile valT cu

nume.

Valea

al

orasuluT

-

400

suflete. (V. Stio-

rur.).

Sili^tei,

Stoenesti, cea. si

ciitun,

o populate de 80

si

borani, com.

Aci e

scoala.

data

Valea-Seaca,

Crasna,

Lupsani

a), jud. Ialomifa, situatla

resedinj;a*

acelas

cu 73

partea de pi.

Vasluiu, cu o suprafa£a de

jud.

227 hect. sat,

sat, in

V. a com. §tioborani,

familiT sau

15 10

pamint

si

Valea-Secii,

cu 369 locui-

sat,

Trotusu),

pi.

si

cu ajutorul prin-

si

Valea-Seaca,

3 kil. spre

pesa Lucia de Schoenburg-Wal-

nume

besti

in

comuneT are o

tindere de 3085 hect.

hect.,

cladita la

bisericT, din

care 3 catolice; 8 circium!

mon

bise-

ton, in partea de S.-E. a com.

Are o populate de 2839

tul

2

;

curg

care

Albeni.

cuitorT;

ocol

£uluT de Wittgenstein.

servita*

Este udata

la

(v.

dealu-

1848 de primal Wittgenstein,

de care se desparte prin

si

rese-

mixta

ortodoxT,

de locuiton

lo-

scoala*

alta catolica, fondata

com.

{ata

de

o judecatorie

ton,

riul

si

poalele

la

Carunta. Are o

lui

Se invecine*;te la N. cu comunele Rusi si Letea, la S.cu com. Valea-Mare, la E. cu cosenii,

Bistrija-d.-j.

pi.

situat

c),

a.

1172

cu

comuneT Valea-Seaca

din^a

nul MoldoveT.

munele

strabatut de

jud. BacSu, sat,

mosia

pe

sat,

com. Pascani, jud. Suceava,

in

Valea-Seaca,

ajutorul luT MateT-Voda,

alunge din nod depe

sa-1

Valea-Seaca,

Fun-

dul-Racaciuni-Calugara.

Mihai-Racovi^a-Voevod a dat o luT

Roma-

jud.

n.),

a.

(v.

na{i.

01.

de calea ferata Foc-

si

Corabia

la

pi.

mahala,

resedin^a

Are o

anul

primarieT

biserica,

i860

uneT alte bisericT

Hosted by

com.

Ocolul, jud. Vil-

fon-

pe ruinele

foarte

vechT.

Google

VALEA-STANC1ULUI

719

Valea-Stanciului, com. sat, din pi

rur.

si

Dolj, la

Balta, jud.

45 kil. de Craiova si la 19 kil. de resedin^a pi. M2cesuld.-s. Situata pe malul drept

al Jiu-

Valea-Stupilor, cuiton, la 2 tul

VALEA-VAl-DE-El

80

cu

sat,

lo-

spre N. de sa-

kil.

de resedin{5 Cr&snaseni, com.

cu acelas nume,

pi.

Crasna, jud.

pe coasta de V.

Falciu, asezat

veni (resedint,a subprefecturei) la 13 kil.

Cioreca

mSreni.

Se margineste: la N. cu com. Birza, la S., cu com. Ghercesti,

deschisa spre V., numit'i Valea-

992

cu apajiului

com.

udata de apa

tea de

JiuluY, in par-

de

curgind

E.,

N.

la

-

§osei sau Sosani,

Are o suprafa^a de aproape hect.

o populate de 18 19

;

sat,

cu 516 locuiton, jud. Bac&u, Muntelut, com. Podurile

c),

nume,

de 1800 m. de

o departare

fS.

se afla

o mosie, numita Valea Stanciucu o intindere de 570 hect.

luT,

Valea-Tirgului,

a

22800

apar^inind

Vasluiu,

comuner, care sunt mosneni.

lor

AltS mosie, Nifoesti, cu o su-

prafa^ cam de 2000

fisie

lei.

Statul

de pftmint, numita Cu-

reaua-Roaba, data de

aduce

30000

un venit de are o

hect.,

care a fost aren-

1893—98

la

cu 10150

comuna

In

se

acoperit cu

lea,

aceste,

20

plaiul

afla'

pe o

viT

cam de 126

dere

E

com. Brodocul

107 hect.,

c), jud.

valea cu asemenea

in

inconjurata' de dealuri,

numire, in

(v. a.

Stemnicul, situat pe

pi.

apropiere de orasul Vasluiu.

din

mosne-

la

V.

E.,

la

pe o lungime

de soseaua comu-

si

la S., la

merge de

la

pe o lungime de 400

com. Grecesti.

Valea-Stilpului,

com.

ton,

sat, cu

Valea-Urloiul, Urla^i,

pi.

com.

sat,

rur.

hova.

o scoala.

24

250

si

Cricovul,

jud.

lea

•

com.

sat,

C5lug3reascc[,

rur.

ton, com. rur. pi.

cu 325 locui-

J i£esti

(v. a. n.),

Riul-DoamneT, jud. Muscel.

Va-

Cricovul,

pi.

jud. Prahova.

Valea- Ursului, com. in jud. la

Mehedinfi,

distanfa de 38

Turnul-Severin, si

rur.

locuri

de orasul

kil.

situate

pe vale

avind 600 de locuitori, care :

26 plugurT, 43 care cu

4 c2ru$e cu

Breaza-d.-j., pi.

300

vite

Prahova, jud. Prahova. In acest

rur. §\sat,

pi. Ocolul-d.-j.,

car, 32 stupi, marl cornute, 400 oY, 13 car si 230 rimSton.

Are o

si

O

sarate.

biserica'

sosea

o scoala\

si

comunal&

o leaga

cu soseaua nationals.

Valea-Toacei, pi.

Prahova,

sat, jud.

com.

Teleajenul,

rur.

Ce-

Valea-Ursului, sat, cu 28 jud. Arges, pi. Pitesti, Biscovul-Flestii

Valea-Troni, pi. (v.

in

si

f indai ei

pe o mica vale

a), situat

spre N.

Valea- Jl\ei,

a.

com.

apropiere de satul

Valea

sat, jud.

Dimbovija,

com.

-

Ursului, catun,

rur.

Ponoarele, asezat ce duce d'asupra

Valea- Ursului, cuitori, in jud.

dul,

Valea-Uleiulul, (v.

sat,

com.

a. n.),

jud.

rur. si pi.

Argesului, cu 90 de suflete.

jud.

in

Mehedin^i, plaiul Closani, com.

lul

plaiul Ialomifa-Dimbovifa,

Flaminzesti

rur.

n.).

sat, jud. Ialomh;a,

Ialomija-Balta, com. a.

(v.

familir,

sat,

pe dea§ipotului.

cu 343 lopi. Fun-

Roman, com.

resedinja

Giurgeni,

spre V. de satul Giurgeni sat,

Pra-

hova.

bot,

Pielrosi^a.

Valea-Stinei,

caT,

rima'-

c&tun, com. urb.

locui-

359

de resedin^a.

Olteni, plaiul Teleajenul, jud. Pra-

si

vaci,

si

tori.

poseda

Valea- Tirsei,

de calea com.

strabatuta

nala vecinala, care

N.

1868, cu not

ra sul.

de 600 m.

m.

lo-

intin-

hect.;

hect. sunt ale

Da-

nilor.

de

90

catun sunt cariere de piatra

lei.

populate de

36 capre

oT,

Vali-

si

improprietarifi, in partea de E.

un vcnit de aproape locuitori

cu

sat,

cuiton, infiin£at la

arabile, cu lei,

o

586 boi

:

Valea-Ursoi,

comunet

teritoriul

Are

satul Podurile (scoala).

locuitori; o biserica.

Pe

GojgSrei,

Valea-Mare

pi.

(v. a.

situat in valea cu acelas

spre S.

3000

760

Valea

Rirca.

E

Gheresesti,

suflete; 2 biserici

Vite

Stupilor.

cu

la V.,

si

-

Ungureni,

a colinei Lohan-Crasna, in valea

E.,

si

Se compune

Pitesti.

din satele: Blojesti, Condulesti,

lui.

la

de

o depSrtare

de

2

kil.

aproape de so.rgintea lad.

E

si

de

la el,

riului Bir-

legat cu orajul

Roman

prin sosea. (V. Giurgeni, comuna'

Valea-Stinei,

sat, cu

ton, jud. Muscel, nei,

com.

rur.

pi.

211 locuiRiul

Racovija

Doam-

(v. a.

n).

Valea- Ungureni,

com. rur., pe

ruralS).

apa Vedea, jud. Arges, pi. 01tul,

la

35

kil.

de com.

rur. Tig-

Valea^Vai-de-EI,

Hosted by

sat,

cu

342

Google

5

1

valea-vAleni

com.

locuiton, a.

Albesti

rur.

Oltul-d.-j., jud.

c), pi.

(v.

Cimpulung,

com.

sat,

rur.

cu o populate de 45

Muscel,

Berevoesti,

si

com.

reni (v. a.

Arges,

sat, jud.

pi.

Valea-Ungu-

rur.

vechie

La

ani).

350

(vr'o

—400

inceput a fost de lemn,

mai' tirziu s'a invelit cu si{2, la

de 4 locuiton: Ju-

anul 1733,

Manole

Ivan,

defu

Popa Albuju

Guroiu.

1864

la

si

Valter-Maracineanu

de

pendinte

prietatea Iepuresti,

pi. Cilnistea,

Valul-lui-Traian, valurl de minty in diferite par^i ale

f

manastirea

cu

649

locui-

jud.

Arges,

com.

rur.

Stoiceni-Plesoiul

OltuluT,

pi.

(v.

Troianul, Brazda-lui-Novac).

Valul-lui-Traian, val,

jud.

in

Filesti,

anume cam

dintre

com.

si

§erbesti-Vechi, si

satele

500 m.

la

trecind prin com.

Branistea,

pana

coada Bra-

la

tesuluT, lingS Tulucesti.

bovul,

pi. Jiului,

despre

partea situat

lan^ul

a

in

comunei,

pe loc ses si aproape de de inSltimT din dreapta

Jiului.

o populate de 246

(V. Girbovul,

com.

unii

de

cat&

ar

istorici

de o lucrare

fi

Atanaric,

ridi-

regele Visi-

a se opune navS-

Hunilor. Este mat probabil

lirei

un val de aparare pentru o cetate, care ar fi in locul GalaJuluT, de oare-ce acest punct

hect.,

suflete.

se g&seste tocmai in centrul ra-

rur.).

de acest

lagele,

com.

jud. Buz^u,

Pstir-

cu 400

lo-

cuitori.

situat

Valea-Viei, makala,

in

partea

si

jud. Tulcea, pi. isac-

in

pe

comunelor

teritoriul

ru-

Meidan-Chioi

Nicolijelul,

rale:

Balabancea.

Constanta, rurale

la

vale, in jud.

si

pi.

hotarul comunelor si

Ghenligec.

sat

750

sta-

hect.,

aparjinmd de munfii ManSstirei-

de

podul

si

la

jud. BrSila, situat

pe

touluT,

de

Valea-Vladului, pltdure a tulm, in intindere de

(Muntele-),

pro-

prietate a Eforiei Spitalelor Ci-

din Bucuresti, pendinte de

vile

Fedelesoiul

schitul

n.),

a.

(v.

Lovistea,

pi.

com.

Ciineni.

Vame^ul

§erbane§ti, sat, cu 360 locuiton, in com. Cotul-

Lung la

2

sail

a.

(v.

tarmul

jud. Braila, pe

n.),

drept

riuluT Siretul,

al

spre V.

kil.

zice

com.

si

OdaiaPopei

S.

la

tindere

mult

de

spre 1

aparenfa

N., kil.,

unet

in

(PochiT),

Piscul, pi. Siretul, jud.

Co-

de 4

kil.

vurluiu, in

ce-i

depa*rtare

la

spre V.-N. de resedin^a co-

munala. (VezT Piscul, com.

Vame^ul,

rur.).

de dr. -d.f. jud.

stafie

f

linia

Barbosi-

Tecuciu, pusa in circulate

Stptembrie 1872. Se stabile

Independent

H. Conachi

1896

afla intre

(9,7 kil.)

si

(10,2). Inaljimea d'a-

Man! de

acestei

a fost

la 13

de

m ,68

pe

stafii

3821

1

1

let,

anul

65

bant.

Gr&distea,

pe capul

care'l

de satul Co-

Vame§ul,.ra/, cu 264 locuiton,

Venitul

Valul-lui-Traian, val de pctmtnt, la S.-V. de satul Sujesti, intre

Piatra, oras).

Sari-Ghiol

Vame§oaia

supra nivelului

despre N. a orasuluT Piatra, jud.

Valea-Viilor,

Trotusul,

pi.

cat Vamesul, pe

Valul-lui-Traian, val de p&mint, cea,

Neam$u. (V.

Bacau,

jud.

sat,

Covurluiu, pi. Siretul, com. Piscul,

val.

Valea-Viei ( Valea - Viei - P&clitun al

Punctul - Oituzul,

saii

vorba

fortificatorica,

go^ilor, spre

ze! aparate

mlnteni),

Mur-

tul-Lung.

insa"

Are o supra fa^a de 295 cu

Dup&

com. Gir

al

jud. Gorj,

N.

Vama

jud. Arges,

Fintinele,

n.).

Valea-Viei, catun

si

Covurluiu, incepe dinspre V. de

tort,

a.

*f>&-

areT.

a sta-

jud. Muscel.

sat,

Constanta

com. Hirja.

jud. Vlasca.

ruinele cetSJet Gherghina,

Valea-Viei,

1902,

Constanfa-Cernavoda,

linia

Ma-

sati

teiii-Basarab, cdtun, pe pro-

si

Valea-Valeni, proprietate Radu-Voda,

pe

Iunie

in

fatlar.

(VezT mai jos acest nume, precum

1878.

tuluT,

inninfata

fier,

Chis&loiu,

Const.

si

apoT

reparat

S'a

drum

Gradistea.

la

Traian, haltd dedr.-de-

-

intre stabile

n.).

Biserica din acest catun este foarte

trecerea vechiului

si

peste podul de

Valul Valimareni, Oltul,

locuitori.

Buzau

Nucsoara, jud. Muscel.

V3-

Podgoria, jud.

leni (v. a. n.), pi.

care fac parte din

comunele Corbsori

Olt.

plaiul

Valea-Valeni,

VARLAM

720

pla-

Var&tecul. Vezi

V&raticul.

traverseaza

pe

o

in-

Varlam,

sat,

mat

Mogosesti

intaritun,

jud. Ilfov.

avind

de oare-ce predomina lunca

rlulut

Se

com.

rur.

Copaceni-

(v. a. n.), pi.

Sabarul,

intinde pe o suprafaja de

Hosted by

Google

,

VARNAVA

VASLUIUL (JUDET)

721

624

hect.,

305

locuitort.

populate de

o

cu

20

60

boT,

1000

01

cat,

porcT,

200 vacT, 200

Vaslue^ul, r&iasele

munte, jud. Neam$u,in

ramura

munfilor

Vasila^i,

Mol-

Bistrijei

Vasilafi-Popesti

dove, situat spre N. MSnastirei

Negoesti,

Bistrifa.

Varnita,

Dealul-Mare,

sail

com.

Siretul-d,-j.,

pe

Varnifa,

piriiasul

de

pSrtare

Leca,

7

o

de-

de Ungureni

kil.

de al

jud.

pi.

n.),

a.

Ilfov,

situat

pe

Bucuresti,

la

malul

Dimbovifa,

riulut

in

1750 1

04

locuiton.

1

com.

Popesti,

(VezT Vasilafi-

com.

sat,

rur. §irna, pi.

Tirgusorul, jud. Prahova. (VezT §irna, com.).

Ilfov, pi.

vifa,

Varni^a, catun, cu 160 locuiton, com. Straoani-d.-s.

§usifet,

pe coasta

piriu-

Repedea.

lut

32

linga*

kil.

riul

Budesti

vecinale.

satele

nesti-Vacaresti

catun,

Are

al

2

com. Gura-Teghit, jud. Buzau, cu

Vasilati),

19 locuiton.

cu apa,

Po-

:

pe o

Vasilafi,

si

7550

hect.

biserici

cu

si

locuitort.

Popesti

(la

si

scoalS mixta, 2 mort

1

aburi, 4 poduri.

Vasila^i, com. rur.,

jud. Vilcea, situata pe va-

placet

si

de

kil.

la

de

kil.

55

capi-

a

judefului.

Bat&sani

si

la

E. cu com.

la

6256

si

52

680

capre,

118

porcT,

pentru

iar

spre

riul

Oltejul.

scurgerea

V.,

apelor,

vaile se scurg in

Comerciul ciumari

si

1

se

face

Are o supra fa^a* de 500

hect.

una cu

2 biserici:

VoevozT, reparata alta cu

preinoita

hramul la

hramul

la

anul 1857,

St.

Niculae,

Marele Dicfionar Geograjic.

au

Vol.

:

care

spre

S.-V.

Se maYgineste avind

Iasi,

ca

culmea dealulut numit Mogo,;e?ti

si

tova,

S.,

hotar

Voinesti, E., cu

la

cu jud. Tu-

Roman.

E., cu jud.

la

si

de :

Bordea;

jud. Falciu; la

Intinderea teritoriulut este de hect., din care: 1

finaje

noare

si

43744

12278 pamint si

arabil,

imas, 9033 po-

drumurt, iar restul

vii

livezt.

si

Terenul

Orografta.

acestuT

judef este foarte accidentat, dicat la N.

si

inclinat,

ri-

spre S.-V.

jud.

sat,

Covurluiu,

din jud. Iasi, pe partea dreapta*

cir-

culmt

multe

cu

160

pi. Siretul,

mat

luiii

pe

de acolo, formind Valea-

si

Birladulut, continue in jud,

Culmile

tova.

ce

mijlocul

judejulut

din insurant, impropriet&rip[

gradat

pe

in

1879/81,

si

mat

longitudinale,

mat

purtind numele

poetuluT Vasile Alexandri. sia

N. cu jud.

la

linie

jos de resedinfa comunalS, for-

Mo-

pe care e asezat satul se nu-

mea

1884.

Locuitorii sunt mosnentsi

66700.

Sf.

va%

N., inclinind

parole de E. si de V., care se prelungesc pan£ din jos de Vas-

com. Independent, pujin

cu o populate de 800 locuiton;

la

si

a riuluT Bahluiul, desfSsurS

de 6

hangiil.

Vasile Alexandri, loc,

pleaca de

centrul

in

Ramurilede dealurt care pleacS

oT.

neimproprietarift, 259.

:

Sirbilor.

si

39

cam

de E. a Moldovet,

p:»rtea

in.

vacT

550

boT,

taurt, 21 bivolT,

Improprietaripf 348 locuiton,

udatS de vSile

Fintina

Tepe,

si

deal, spreE., locul se inclina*

mult

si

vifet,

196 cu boT,

:

708 cat

arma'sar, 705

si

bivolife,

Cirlogani

cai;

si

Vasluiul, judef,

44592

cu

jos de varsa* in

afluen^T.

cat;

cSrufe

si

din

unde se

dup& ce primeste pe stinga sa mat mulpf

Birlad,

169 cu bot, 126 cu

N. cu

si vii si

Rogojina,

Din

orasul Vasluiu,

padure,

Pietroasa, la V. cu

brazdata de un deal acoperit

cu padure

-

161

com. Otetelisul.

S. cu

E

Vaslueful, udind de alungul toata*

395

357 care

1

Se m^rgineste Bene^ti,

gurt;

teritoriul

sub numirea de

plasa Crasna, p5n£

plu-

:

iz-

de Po-

jos

trece prin

Vasluiu,

213255

Locuitorii poseda

01te(ul-

pi.

lea Olteful, la 25

la

dul-Blaga,

masinT de treerat cu

5

din

mat

apof, unindu-se

Stoe-

Piosanicul,

Pirlita,

si

sub

Poeni,

asezat pe dealurt

Se compune din pesti,

la S -E. Dimbo-

de

RSpedea

p&durea

com.

legatura* cu

suprafata de

Vascului (Lunca-),

tala

din

voreste

pi-

izvoreste

C2rbun2riul, ce

si

si

populate de 2319

d.-j.,

Iasi

de Bucuresti. St5

Lamotesti prin sosele

(v. a. n.),

Zabrauful, jud. Putna, situat

pe apa

la

rur., jud.

Negoesti, situate

de Bucurest», in

in

dealulut

dreapta

Vasila{i-Pope§ti, com.

pi.

jud.

riul

rur.)

(scoala).

Varni^a,

poalele

jud.

Se intinde pe o suprafa^ de hect., cu o populate de

pi.

situat

la

S.-E.

sting

(v.

niste locurf foarte smircoase.

sat,

cu 91 locuiton, jud. Bacau,

resedinfa com. rur.

sat,

f

iganul, ce

pSdurea Dancul,

din

Varnava,

format din

piriii,

:

inainte Viorica-Vechte sau

Craciuna(v. Independent, com.).

:

Vaslue^ul

termina

se

dreapta

stinga

si

pe dreapta piriu-

riulut Birlad; lut

Tu-

p^trund prin

;

stinga piriulut

pe dreapta

Racova

;

pe

si

pan5

confluenfa acestor piraie in

la

riul

Birlad, linga* orasul Vasluiu.

V.

91

Hosted by

Google

;; :

VASLU1UL (JUDET)

In partea de

N. a culmea cea mat

afla

VASLUIUL QUDEf)

722

se

jud.

ridicata

a dealulut numit Bordea,

:

pusa

Intre piriele covajul,

Stavnicul

:

din jud. Ia^i, prin

Vasluiu, din care se desfac toate

neasa

culmile ce patrund

de Negre^ti,

mijlo-

cul judejului Vasluiu, ast-fel sunt:

lut

culmea ce pleach printre

e

Vaslueful

piraiele

Dobrova^ul, ce se

§»i

terming la podul de juncjiune a Ia^i-Vasluiu,

^oselelor

Coda-

§i

unde se face §i confluen^a acestor douS piriie in dreptul

e$ti,

Movilei-luT-Burei

;

culmea dintre

Dobrov^ul

piraiele

Cu£igna,

§x

care se termini din sus de

gu^orul Codae^ti,

tir-

confluenja

la

acestor piraie.

Tot din

Cujigna

piraiele

Rebricea,

$i

pleaca o alta culme, care se prelunge^te pe dreapta, p2n& Buhae^ti,

vSrsarea

la

Rebricea

in

riui

p£na

Birlad,

de

$i

cu Dobrovajul, in piriul Vasluedin jos

de

paralel cu

mini

CodSe$>ti

acest

deal,

se

ter-

Vasluefulut

confluen^a

la

in riul Birlad.

apot

§>i

;

piriu,

Pe capStul acestut

numit Delea, e

situat

$i

Aceasta culme din centrul e

pe

vat cu treptat

atit

stinga,

pirie,

ju-

a.

precum

§acova£ulut dire^ti

De

dreapta

din

se prelunge^te pe

de V., fadnd

$i

doua

dreapta

terming

se

a piriulut :

Valea-

pe partea

Valea-Telejnet,

riulut

Valea-

Zepodeni, Valea-Tirgulut, Intre piraiele Rebricea

$i

$

intre

Aceasta

com.

se termina in

prelunge^te intre $i

pi-

Racova, ce

cu apa

intretaete

de alte mict vat cu piraie.

Rebricea; Birze^ti

Racova

Cea mat

Vasluiu.

lung^ culme este aceea din pardreapta a piriulut Racova,

tea

$i un numSr de mat multe de mica

mo§it in

de mat mult de 6000

150000

Romanul

S.

face ho-

$i

judefele:

Tutova,

§i

din

iar

e^irea piriulut

Racova

Hidrografia. dealurilor, ce

in $esul

culmea

let.

mare parte de pe timpul Domn §tefan Voda. Cele mat intinse din ele, ^i totodata cele mat vechi sate, sunt

vin in

Marelut

-

?e-

culmile teritoriul

Crasna

pi.

in pi. Mijlocul

Fundurile;

Chetre^ti, in

prin

mij-

Riul Birladui formeaza basinul teritoriulut judejulut, in care se

la

S.,

de

la

V. spre E.

la $i

dupS

din 1864

legile

foarte

fertil

de^ulut prin partea de V.,

au

43744

locale,

o

este

abun-

dar

intindere

^i

de

hect.; ima^ele ?i fine^ele,

intindere de

44592

o

hect.

Vite, dupa recensamintul din Decembrie 1900: 9034 cat, 39 catirt

$i

volt,

28079

91971 prin

in

numat pen-

nu

trebuinjele

Padurile

1878.

^i

Pamintul

produce

51

den^a cereale,

de

E, spre V.

la par-

ticulart §1 la loc. improprietari^t

N.

Birladui intra pe teritoriul ju-

Racova.

Restul mo^iilor aparfin

mar de piriele, in diferite directum, vSrsindu-se mat toate in ce trece

Cozme^ti

Stemnicul

pi.

in pi.

Co;>e$ti,

pentru export.

Birlad,

$i

Tansa,

Dumbraveni, Ivane^ti

Girceni, §i

;

Bora^ti, in

^i

O^se^ti,

tru

riul

Mirce^ti,

;

Zepodeni,

Suhuleful, Ipatele

$i

Tatarani

Bereasa,

judejuluf, curg un insemnat nu-

locul judefulut, de la N.-V. spre S.

Minje^ti

Dane^ti,

Producfiunea.

Printre

strSbat

la

hectare,

Mo§iile stapinite de raze^t pro-

partea de V.

$i

in

intindere

dind un venit anual de aproape

$i

parte din

poseda

Propriettifi. Statul

acest jude{

pi.

o

pi-

intindere.

care inconjurS jude^ul pe toata

tarul cu

Munteni

;

In jude{ sunt iazurt, cele

Deleni, in

in $esul Birladulut, in drep-

ora^ulut

pri-

dreapta

in

Cutnariul.

cova tul

unde

Vasluiul,

$i

piriul

Pocreaca, Tanacul,

spre

asemenea

Buhae^ti, unde pri-

§i

se termini la e§irea piriulut Ra-

scurg apele ce pleaca de

confluenja piraielor

me^te

piriul

sus'

din jos piriul Stavnicul

piriul

Radiul

piriul

$i

nicul se intinde alta culme, care

Birladulut,

me$te

toata partea

hotarul

se terming din jos de Negre§>ti la

la

Birladui

a.

Stav-

$i

Parpani^a

Birlad,

culme care

jude^e.

Stemnicul

Vilna

din

Lipova^ul, unde prime^te

printre

raiele

prime^te

Vaslue^ul in stinga

una seprelunge^te

iar alta se

unde

pri-

Negre^ti,

;

$i

ca£iunt mart:

$i

§acova^ul

piriul

$i

culme, despre N., face douabifur-

riul.

me^te

To-

riulut

B£ce$ti, o

tirgu^orul

comunele: Todire^ti, unde

confluen^a

Roman, de

jud.

com. Dume^ti, apot trece prin

riul

sulut riulut Birlad.

care

$i

la

in Birlad, intre

Negre^ti.

$i

a

trece

mat multe

§erbe§ti, Valea-Fere^ti, Oiane^ti, $.

printre riul Birlad,

care se termini

pe

de

Vaslue^ul, precum sunt

Birlad:

$i

BirladuluT, formeaza

o parte

pe

Roman

jud.

mat lunga,

e cea

intretaeata,

cit §i

culmea ce se prelunge^te din

dreptul ora?ulut Vasluiu, de

ora^ul Vasluiu.

dejulul care

Mat

Birlad.

riul

Stemnic,

confluen^a piriulut Cufigna unit

$ul,

Stavnic cu

Brodocul, din sus de satul Balteni;

ora^ului Vasluiu, iar pe stinga, de la

confluen^a piriu-

la

la satul

marginea de S. a

in

Miro-

piriulut

acolo continue paralel cu piriul Birlad,

com.

care sc termini din jos

$i

aceste

dealul Bordea, dintre

direct

culmea Dealulut-Mare, ce vine

de-a curmezi^ul intre jud. Ia$i$i

prin

§a-

$i

prelunge^te

se

Viile

asint,

58070 bot

porct,

§\

bi-

769 capre,

ot. $i

livezile ati

cam de 4000

Hosted by

o intindere

hect.

Google

—8

VASLUIUL (ORA$)

Albinele se

mai

cit in alte jude^e.

AicT a fost

stupi.

in tre-

cut patria acestel culturT, de la

care sT'a luat judejul marca sa

prundis, nasip

si

construc^T

facerea

Renumita

si

ca-

Iiidustria si comerciul. Indus-

mai mult

este

tria

cip-va

la

multe morT,

rachiti,

Vasluiu, mat

de

kil.

sta in

desfacerea

vitelor

si

cerealelor,

a lemnelor

pe patru pie^e insemnate Vasluiu

sul

daesti, Negresti

Drumuri

:

si

nals Vasluiu-Iasi,

Movila,

Crasna

:

Blaga Movila, si

Bir-

urbane

de

In

fete

oras

Vasluiu-

tuelT;

Cat judefene, care se impart

tuelT;

soselele

30113,

Vas-

luiu-Roman,

Movila-Codaesti. Impfirfirea

era

administrativa.

impact in

la

5 plSsTsi

1895,

anume

:

Crasna, Fundurile, Mijlocul, Racova,

Stemnicul.

Crasna

pl3sT,

locul

si

Are acum

fiind

3

unita cu Mij-

2 tirgusoare

si

un

Are o populate de 55023 barbaJT femeT (Dec. 1899).

si

Sunt

si

luiu

(ocolul

(ocolul

65576

lei

tret judec^torit

Vasluiu),

Stemnicul)

(ocolul Crasna).

si

:

urb., capitala jud.

situate

e reprezentata*

6 morT cu vaporT, o t£b2c2rie, maT multe cSramida'riT, o o

si

gazoasa\

Aci se

un tribunal

aria*

2 de fete

o scoale profesio-

;

nala de fete; un

fondat

spital,

;

la

gimnaziu; un

1864 de

D. Draghici

defunctul

maciT

o

publica*

gra'dina'

apa*

Are

piasile la

E.

Mijlocul la

:

si

S.

Crasna

N.,

Stemnicul

si

In partea de

V.

la

V.

siarcT;

un paracliser

Una

din

235

gesc

dealurile

Valea-RacoveT, acoperite cu

dun,

livezT

viT,

si

Pe partea

Racova

alt

BirladuluT.

deE.se

deschide

a CrasneT, prin care

Iasi.

valea

Vas-

curge

piriul Vasluejul, ce,

Negresti

in jos

de oras, se arunca'

Cod&esti

BirladuluT.

intinsa*

si

In partea de

N. se

in

mat apa

ridica* trep-

ecle-

si

5

o

havre

loan,

situate

cu hramul

marginea

in si

care ser-

vea de catedra!&, este

ft(cut5 in

1490 de c^tre §tefancel-Mare.

Cu

iar in vale se

piraiele

Stemnicul, afluenp

p,1-

si 5

la spital,

bisericT,

oras.

pornesc din

ce se

izraelite.

de S.E. a orasuluT

ce

un

;

care servesc 6 preoJT,

la

bisericT lipoveneascS

S. se des-

si

far-

2 bisericT, intrefinute de

comuna*,

intre

2

;

distribue in oras.

pe capStul de

Birladul,

ca*tre

de 25 m. pentru paza de

un rezervor de

;

o ca-

;

2 scolT primare de baefT

;

2 diaconT, 3 cintareJT

riul

de ap3

fabric^

format deconfluenjapiriului Vascu

ti-

prin

dreaptS se prelun-

tri-

croitoria,

:

S. al dealuluT Delea, in unghiul

lue{ul

—

altele.

mare

Ccireia

un

la

si

Industria

foe

Vasluiul, com.

1

fer&ria,

pe a

54333

de Apel din

nichigeria

foisor

14.

oras

in

lemnSria,

Sf.

bunal, care cade in jurisdicjiuCur^ei

b.

vad serpuind

Justtfia. In Vasluiu e

Se practica cismaria,

si

chel-

la

iar-

;

Ja

Septembrie.

ve-

50

b.

tirg

fine

intinsa' a BirladuluT,

109356

locuitorT:

nea

66240,

de

zi

se

chide valea

Fundurile cu Stemnicul.

Judejul are 56 comune, sate,

lei

let

la

Spitalul rural Negresti,

Vasluiu,

Judeful Vasluiu, panS

Vinerea, este

si

zarmS

b. 69, la chel-

o parte

iar

In fie-care sa*pt£mina*, Marfea

Ze-

Vasluiu - Pungesti,

Vasluiu-Rafaila, Budaloasa-Husi si

1

unul in

:

b. 47,

168208,

venitun,

3.

si

1898—99:

DrumurT,

in

treT pSrfT din acesti

diferite meseriT,

ipsosSrie

174211,

le!

(Decembrie 1899),

cu agricultura.

2

si

Vasluiu; o

orasul

Budgetul pe

la

Aproape

unul' rural la Negresti.

si

cimT,

locuitori

si

in oras.

niturT, lei

Vasluiu-Iasi,

de baeji

scoalS profesionala* de fete

Vasluiu-

Vasluiii-Dealul Bustea.

:

com.

in

Spitalurt sunt douS

se sub

care

Sunt

4 de c3tun, frecuentate in 1899 900 de 2421 copiT; 2 scoale

Pungestj.

soselele

in

si

75 scoale primare mixte

primare

de de

din care 3742 EvreT.

maroc anual

Instrucfiunea. rur,

9024

Dobrova^ul,

Lipova^ul.

Calea natio-

2.

:

este

o populate

orasuluT

cu

hect,

si

intrefi-

Buda-Rafaila, Scinteia

Fistici,

gimnaziu

Co

:

Calea feratS

1.

lad- Vasluiu Iasi.

imparte

ora-

:

tirgusoarele

si

a

se face tirg

;

bisericT lipovene.

MSn2stirile din judej:

nute de stat sunt

Intinderea

145

locuitorT se ocupa* cu comerciul

—

Comerciul con

etc.

Sunt 2

cu intinse holde de cereale.

lea,

de Eparhia

atirna*

EpiscopieT de Husi.

casnicS. Este

o fabrica sistematicS de

in

De-

tat platoul intins al dealuluT

stat,

orasul

ortodoxe

Cultul. Bisericele

varuluT-

localitate~|pentru

de

din

de resedinJ3.

piatr3 pcntru

de piatra este satul Scheia.

riere

arestul preventiv

numaY de 156

pirae^se scoate

si

Dobrov5$ul, intre{inut si

peni-

:

de corec^iune, din com.

tenciarul

:

un stup cu albine.

Din dealuri

Sunt 2 case de arest

scara*

1900, locuitorT posedau

In anul

*3993

pe o

cultiva'

de

intinsa

VASLUIUL (ORA§)

723

timpul, acest

istoric

incepuse

1820,

la

i

a

facu

se

monument se

ruina

si

o reparajie

radicals de cStre proprietara

tir-

guluT Maria Cantacuzin Logofeteasa.

Budgetul orasuluT pe 1899

900

:

let,

38 b^nT,

272483 271483 let,

B. ordinar, venit chelt.

Hosted by

Google

VASLUIUL

42 bam; drumurT, venit 32992 bant, chelt. 32740 lei; lei, 95 PensiT, venit 18685 let, jj b.ini,

2890

chelt.

Prin

luT

ce vine din

din letopiseje: <§tefan-Vod3-cel-

fat

—

a

zice

pe:

de

cul

BizantinT, spre amintire de tre-

cerea lor

Dacia-Orientala. Ei

in

la

Alexa

La

fiica

mat multe

lonizat cu

ArmenT, de

de

familiT

de

Radu

Vasluiu

la

mare parte din faarmene s'au stramutat Din cei ramasi inca,

Tot Duglos spune de tru

impr5stiat parte pe la 1526,

timpul domnieT

Vlea, nepotul cel-Mare,

Romini -VasluenT, EvreT

si

iuluT

si

desc

ca

primind

-cS

strain*':

noaste

ArmenT,

boiul

lui

PircSlabul de Vasluiu,

din

cu

cumpSra proprietaJT

dent

tufT

sov de c&tre §tefan

dovem,

urma (v.

-

Voda,

rSzboiului de la

Hrisovul publicat

in

in

cu

maT

cu-

1514, Fe-

can

Ungurif,

un

Trifail£,

Domnie, contra

pretenluT

Bog-

dan-Voda; UnguriT au fost basi alungafT de catre Mol-

torilor VasluenT, data lor cu hri-

din razesiT bSs-

§i tirgovefiT

au

tinasT,

bezmSnarT,

devenit cind

iar hit Trifiila

Racova

iat

Cronica

pag. 185).

capul

(v.

f3cut

s'a

razeT tirgulu! cu

de

actuala

la

d-na Elena §ubin.

proprietary,

Restul mosieT, pe o intindere

de 5058

afara de ale

hect.,

lo-

cuitorilor improprietarita prin

le-

instrai-

nata.

in

dr.-d.-f.,

jud.

com. Vas-

Vasluiul,

pi.

pe

luiul,

de

statie

Birlad- Vasluiul,

linia

circulate la

Noem-

13

1886. Se afla intre stabile

brie

Munteni

kil.) si

(4,5

Balteni (9,7

de-asupra niveluluT Marii e de 88 m 55. Venitul Inalfimea

kil.).

acesteT stafiT pe

37762S

lei,

1896 a

fost

de

86 bam.

loc la pod,

ora^, la intre

in

,

avut

a

de

jos

venise

care era proprietatea locui-

dove-

facut

istoric ce se

care

la

mosia

tirgul si

it

stapinire.

pusa

petrecut aicT este raz-

c.i

ca s3 impedice pe stralnT de a

ras,

Radu,

cu

era

palatul

27,

acest o

d

i-a

Vasluiu,

bisericeT

zidireT

bruar

in

ruia

Vasluiul,

2reT MuntenestT.

Alt fapt

sunt ex-

GrecT, a dat porunca

f

al

desfiin-

de Mihail §u{u, in favoarea HatmanuluT Costache Ghica, ca-

de

soliT trimisT

mult mat inainte.

locuitorilor

fost

Palatul

in

Aceste date anterioare razbo-

al

partea

ploatafTde catre

Caraba^

§tefan

Domn

care

din

jeluire

ca, la 1474,

impace

sa'l

Domnul

§tefan-Voda-

lui

JuT

ca

§tefan-Vod5 a

Pulonilor, pen-

Vasluiu pe

la

de

gea din 1864, a ramas

miliile

in

Cronicarul

(v.

§tefan-Voda a primit

1440, orasul Mind ars de

palatul

Duglos).

Cazimir Regele

s'aii

pe Dochi^a,

si

le-au inchis in

catre T2tarT,

aiurea.

VodS,

-

ba-

1795, hrisovul de danie

In

16000 galbenT,

§tefan

157),

s'aii

rSzboiul

Racova.

Radu Domnul Munte-

lui

luT,

in

bi-

pag.

I,

luind in robie pe Maria,

si

femeia

Alexandru-

c2tre

Voda-cel-Bun.

La

nieT

Isaiea,

tradare».

TurciT

pana la 1880, rescumpararea

1473,

lep la Moscova).

141 8, a fost co-

de

acte

(«Letopis.», torn.

ruind pe

tirg, la

decapitat

a

1,

Vornicul

si

de

dupa numele Imp&ratuluT Basile Bulgaroctonul (Descrierea luT Macarie, in caiatoria sa de la AAcest

147

din

Negrila Paharnicul, Stolni-

acuza^T

dadura numele de Basilica,

11

aflindu-se in palatul

Vasluiu

Orasul

facut

fi

Mare,

cu

tut

vedeste din urmStoarele rindurT

istorice.

se

Vasluiii

imparfit ostenilor ce

si

trece

spre Birlad. Intrarea

Nofiunt

mult

inainte de biserica Sf. loan,

la

esirea se face prin 6 bariere.

si

maT

1490 de catre §tefanVoda-cel-Mare, si aceasta se do

tirguluT

nationals,

Iasi si trece

domnesc, fScut cu

palat

zidita la

lei.

mijlocul

soseaua

VA TRA-EPISCOPJEI-DE-ARGES

724

i

s'a t&-

«Letop.», torn.

I,

Vatra,

sat,

mosia

pe

com. Hude?tiMarT,

Hudesti,

pi.

cu

946 suflete. desti-MarT, com. rur.)

d.-s

,

Vatra,

sat,

Prutul-

(V.

Hu-

mosia Zvoristea,

pe

com. cu acelasT nume,

pi.

Ber-

hometele, jud. Dorohoiu, cu 440 suflete. (V. Zvoristea,

com.

rur.).

com.

rur.

La

Melchi-

1658, mal in jos pe valea Vasluiului, Gheorghe, Domnul

Vatra-Comunei,

sat,

mat ramas,

MoldoveT, cu ajutorul Tatarilor,

Prahovi^a-d.-s.,

plarul

Prahova,

asimilindu-se cu Romini], au de-

batu cumplit pe Constantin Ba-

jud.

Prahova, cu 340

locuitorT.

sarab, care navalise in

(V.

Prahovifa

Husilor,

de Episcopul

sedec).

ArmeniT ce

ail

venitbastinarT. Arhidiaconul carie Paul

de

toria sa spre

prin

fara pe

la

Ma-

Alep, in ca)2-

Moscova, trecind la

1650, marturi

se?te ca in acest oras se afla o biserica'

armeana.

In acest oras a existat

ajutorul

luT

Valachia

si

Jar3 cu Mihnea-Voda din

a

luT

Racofi, prin-

cipele TransilvanieT.

Se

stie

ca orasul Vasluiu, cu

toata mosia din jurul si

un

cumparat de

cStre

luT,

a

fost

§tefan-Voda

d. s.,

com.

rur.).

Vatra-Episcopiei-de- Arge§ sau Flaminze^ti, mosie, cu o suprafa^a de 2912 pogoane, din care 1000 pogoane pSdure marunta*, jud.

si

Hosted by

pi.

Arges,

pro-

Google

vatra-mAnAstirei-cotroceni

VATRA-SCHlTULUl-SURPATELE

725

prietatea statuluT. Aparjinea E-

mo§ie a

piscopiel de Arges.

Manastirea V5cclresti,

La

87 1 avea un venit anual

1

de 20800

JeT

impreuna cu ale

\&\\

a fost ipotecaU

si

380 proprie-

alte

pentru

statuluT

asigu-

arendat lei

(1886

—

care

purile Sinesti

a statuluT, jud. Olt, fosta

s'a sc5zut la

resti,

viT r3s-

cump&rate de posesorT.

1883

— 88

let

mosii

mo§ie

20

bam.

Manastirea Znagovul, jud.

let,

a

Pe mosie sunt case de arendas,

arendata*

han, magazii

lei

poverne.

si

pendinte

statuluT,

de

Ilfov,

24100

(1883—93) cu

Vatra-Schitului-Iord&chianu, pendinte de Mitropolia din Bucuresti, care,

anual.

mo§ie

a

pendinte

statuluT,

de

Vatra-Schitului-Apostolache, mo§ie

a

manastirea Cotroceni,

Slobozia, jud. Prahova, arendata

arendata (1883—93)

cu

(1885

anual

si

2 93 2 4

din care s'a luat

cu 193CO

let

anual.

pentru gradina botanica, mat

multe hect.

Vatra - Schitului - Brebul,

pro-

nSstirea

pendinte de ma-

Govora,

arendata cu 7410

Vilcea,

jud. lei

fosta

Bucuresti,

din

care

din

de 1753

in intindere

hova,

cultivabil

manas-

Pelesul, jud. Prahova, in in-

hect.,

tirea Gruiul, jud. Ilfov,

(1885

Vatra

— 95) -

mo§ie

cu 21500

Manastirei a

statuluT,

-

arendata

let

anual.

Negoe§ti,

pendinte

M-rea Negoesti, jud.

de

Ilfov, aren-

data^ 883 —93) cu 40100

1.

anual.

Vatra

Manastirei

mo§ie a

statuluT,

-

arendata (1885

-

Cotmeana,

mo§ie. (V. Rasaritul

Apusul,

si

pendinte

de

Ilfov,

— 95) cu 6812

lei

anual, afara de 25 hect. pamint,

Vatra-Schitului-Deleni, mo§ie dinte de Mitropolia resti,

din

care s'a arendat

Vatra-Manastirei -Plumbuita, mo§ie a

statuluT,

pendinte

Manastirea Plumbuita, jud.

-

Fedele§oiul,

EforieT

Sdhitului

care s'a arendat (1886

5850

lei

— 96)

Arges

(v.

cu

anual.

pi.

com.

Prahova,

99 hect. padure pamint cultivabil.

Poiana,

-

Spitalelor

si

in

hect.

de Episcopia Rimnicul,

situata

com. Saradnesti,

Cozia,

pi.

(1888—93)

jud. Vilcea, arendata

cu

4180

lei

anual.

Arges

Vatra-Schitului-Slatioara, mo-

Flaminda,

statului

122

si

din

jud.

mosia Flaminda).

statuluT,

Vilcea,

jud.

Ocolul, com. Ocna,

fosta

pi.

pen-

dinte de schitul Siatioarele,

a-

rendata (1888—93) cu 2420

lei

anual.

Vatra-Schitului-Goranul, proprietate a statuluT din jud. Ar-

ges

(v.

Vatra

-

Schitutui

mo§ie a

mosia Goranul).

statuluT,

schitul Surpatele,

Vatra - Manastirei - Vacare^ti,

pen-

fosta

mo§ie a statului, fosta pendinte

de

Ilfov,

Bucuresti,

dinte de schitul Poiana, jud.

pe a proprietatea

pro-

Vatra - Schitului - Saracine§ti,

mosia Fedelesoiul).

Vatra

folosinfa sa.

hect.

—

(1888

Civile din Bucuresti, jud.

-

46

si

fineje.

Bucu-

anual.

lei

Vatra-Schitului

(v.

si

Vatra- Schitului -Poiana,

in

proprietate a

padure

arabil

pen-

a statuluT, jud. Olt, fosta

aflate in jurul Man&stireT, lasate in

hect.

intindere de 221 hect., din care

Arges).

jud.

Pasarea,

Manastirea Pasarea, jud.

285

pamint

care

prietate a EforieT Spitalelor Ci-

fineje.

Schitului

-

93) cu 2030 -

tindere de 331 hect., din

vile din

Vatra

pendinte de schi-

pi.

1503 hect. suprafa^a si 250 hect. pamint

si

curesti, fosta

pen-

Vatra Manastirei-Gruiul,w^V a statuluT, pendinte de

Vatra-Schitului-Lespezile sau Ple^uva-Mica, proprietate a

Lespezile, com. Comarnicul,

Brebul, plaiul Prahova, jud. Pra-

impadurita

anual.

leT

tul

dinte de Manastirea Brebul, com.

§ie a statuluT,

cu 2100

anual.

ci-

prietate a EforieT Spitalelor vile

Vatra-Manastirei-Govora, mo-

pe periodul 1888

arendat

EforieT Spitalelor Civile din Bu-

in

1890, pentru trebuin^ele armatel si

— 95)

s'a

pendinte de

statuluT,

jud. Ilfov,

let

Prahova,

mo§ie a statuluT, jud.

— 93, Vatra - Manastirei - Cotroceni,

12 100

cu

anual.

Vatra - Manastirei - Znagovul,

arenda aeesteT

a scSzut la 7697

pen-

93, s'a arendat, afara de VatraSchituluT-StrihareJul,

rarea imprumutuluT domenial de

78 de milioane. Pe periodul din

Cretesti, tno§ie

si

de Mitropolia din Bucucare, pe periodul 1888 —

dinte

pentru unele

let,

de s'a

16197

cu

96)

Arenda

anual.

151 16

pendinte

statuluT,

Vatra-Schitului-Greci, cu

tru-

s'a

arendat

cu

Hosted by

-

Surpatele, pendinte jud.

700

leT

de

Vilcea; anual.

Google

;

vatra-schitulu1-$erbAne?ti

Vatra

Schitului

-

-

§erbane§ti,

proprietate a Eforiei Civile din

Spitalelor

pendinte

Bucuresti,

de schitul §erbanesti, jud.

com.

cea, pi. Oltul,

vAcAreni

726

Vil-

§tefanesti,

care unele se apropie foarte mult

ale

de forma

sting

Dintre toate

bisericilor.

acestea, cea

mat bine

mat frumoasa

clSdita

1865 de

Nijuleyti, ftcuta la

c5t.

in intindere

de 1812 heel, im-

Stancu Stoica Diconescu

preunS

368

Alte troife nut sunt: 2

cu

arendata (1886

-

padure,

hect.

cu

91)

10500

anual.

let

Ciuresti, resti,

1

in

1

Badicea,

in

Vefisoara

din

in cat.

in Flo-

1

2 in Chi-

si

Strimbeni, proprietate a Efo Spitalelor Civile din Bucu-

riei

resti,

fosta pendinte

Tirgsorul, com. pi.

de schitul

TirgsorulNou,

Tirgsorul, jud. Pr^hova,

de

intindere

1693

p^mint

cultivabil

si

mat ocupS cu

de

sindrile,

prune

si

Toji locuitoriV sunt mosnent.

23100

35 vacT, 56

difia

din jud. Arges. (V.

mosia Tutana).

600

tepe,

si

capre,

3500

Ve^isoara,

si

boT,

ot

girla

si

si

Ve-

jenul, jud.

Prahova, vinduta de

pe mosia Cioara. Suprafata comunet

una de

e

de 1928

de-Vede inlesnesc comunica^ia comunele Gura-Boulut, Ba-

intre

Chirifesti,

Chifani,

Vefisoara,

Nifulesti,

Bondociul

Floresti,

si

Badicea.

E

•

de- Vede,

la

55

si

la

valea girlet

si

si

B£-

Vejisoara,

kil.

de resedinja

piaset.

Se margineste cu comunele: Izvorul, Crucisoara, Gura-Boulut,

B5r3stide-Vede,

Sapata-d.-j.

si

Paduroiul din jud. Arges.

Are o populafiune de 1623 locuitort; oscoala; 3 biserict (la Chirifesti,

fondata*

Bondoci, 1885 in 1835).

Tot

in

si

in la

1833,

si

a

mat

niste mict troije, dintre

Tulcea,

com.

Va-

o biserica,

si

spre V. de

kil.

asezata

de N. a

la

plasit,

pe a caror coama se

de

udata

vaile

de

alte

catun^

al

si

Ve^isoara,

Adincata

Capoteasa, Ausul, §tirbul

:

si

mict vilcele.

Vacarea,

com. Danesti,

Ocolul, jud. Gorj, spre

pi.

S.V. de resedinja, pe loc ^es. Are o suprafata &e 532 hect.; o populate de 408 suflete; o biserica, zidita la

18 12.

E

stra-

15

Se margineste

resedinfa

N. cu com.

la

com.

S. cu

la

E

Popet

a.

(v.

n.), pi.

Valea-

Riurile, jud.

Muscel, situat pe ambele malurt

Are pe

N.

la

movile

terito-

artificiale si

udata de Girla Ciulineful Girla-Latunet

V.

la

Nucilor

la

e

la E.,

centru,

si

mijloc, Valea-

Girla-Mare, prin

Valea-Glodulut

S.,

Valealut-Bran, afluent

la

S.-E.,

al

V. -Jijila

{ile

Dea-

:

V. sicentru, Pie-

Dealul-cu-Monument, Bu-

et si

Jijila,

Jijila la S.,

si

La^imea

de

bal-

Marea-

si

Neagra la V. Are 4500 hect. Este compusa din Vacareni, resedinja, la pe

E.

Mart, trosul kil.

malul la

Garvan,

;

drept

poalele la

al

girlet

dealulut

N.-V.,

de resedinja, pe malul La^imea,

Are rur.

com.

si

brazdata de dealurile

lul-Cararilor, la

cu-Monument.

com.

V.

la

si

Pisici.

let

sat,

la

Jijila,

E. cu com. Luncavi^a

Urechesti (V. Danesti, com.

Vacarea,

spre

kil.

piaset.

batut de soseaua comunala §asarur.).

45 cea

in

si

Macin,

N. de orasul

in

la

Tulcea,

orasul

capitala districtulut,

riul

ale caror coaste sunt acoperite si

jud.

in

rur.,

Macin,

pi.

geacul, :

Vejisoara,

aceasta comuna,

afara de aceste bisericT, se

g3sesc

*

locuitort

Vacareni,

Spi-

Izvorul

brazdata de dealurile

cu paduri,

din

(S.);

si

1788.

zidita in

trosul,

nulut, Bocanul, Bondoci, Badicea,

si

Vacarea

Valea-Rece.

Are 435

Cru-

de capitala judejulut

kil.

2

si

Paduroiul,

cultiva cerealesi sunt sadiftpruni,

situata pe Dealul-SpinuluT,

sad Telegilor, Ciurestilor dicea

E

(E.),

cu com. urbana Macin

cisoara

Vafa, com, rur., pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, compusa din 7 catune:

si

Pisica,

§oselele Gura-Boulut si Barasti-

r3sti

vect.

Dealul-

),

Dealul-Duset

iar intre catunele

aburt, asezata in catunul Chijani,

hect.

Vatra-Schitului-Valeni, mo§ie a statulut, com. Valeni, pi. Telea-

Dealul-Dra-

partea N.-V. a jude^ulut,

rachiulut prin Jara, etc.

215 porct; 2 mort pe

statulut,

:

pe casele de

si^a

cu chirigeria, transportul

flnete,

Vatra-Schitului-Tutana, mo§ie a

de

si

asezarea

si

cu fabricarea rachiulut de

locuit,

Ei au 35 cat

anual.

padurea Radesti.

Danul (N

si

Paduret

comuna

se afla intre si

In jurul lut sunt ghiciulut

do

timplaria,

g3ria, rotaria, baterea

1154

si

arendata (1888—93) cu let

din

hect.,

care 539 hect. padure hect.

in

Afar3 de agriculture, locuitoriT se

si

Draghiciul

lea-Popet este piscul Hirtoapele

Jani.

Vatra -[Schitului - Tirgu§orul-

223 hect.

aljit.

si

pe malul

si

riulut Tirgul.

al

Se intinde pe o suprafata de

cea

si

cea

este

Vacarea

apet

:

1060

2 biserict,

la

1

gir-

poalele DealuluT-

locuitort

una

Piela

in cat.

;

2 scoale

Vacareni,

cu hramul Sf. Nicolae, zidita in

1826 de imp3ratul Alexandru

Hosted by

Google

I

vacAreni

al

Rusiei

cea

si

comuna o moara cu

sj

Gheorghe, 5 mori de

Sf.

fundata de vint

;

743 boi

gurT,

Tepe,

11

385 capre

becT,

150

plu-

cat

323

vacf,

si

529

asini,

01

ber-

si

137 porcT.

si

Soseaua jude^eana Tulcea Isaccea-Macin si drumurile comunale ce due la cat. Garvan

munele Luncavi^a, Greci

co-

la

si

Pisica,

Jijila,

Macin inlesnesc comu-

si

Arges,

com. Vacareni, lele

resedinta

asezat la

al

poa-

dealuluT Pietrosul, pe malul

drept

Se mar-

GirleT-Mare.

al

gineste la N.

com.

cu

Pisica,

spre

La

are

S.

;

o biserica

si

o scoala.

(V. Vacareni, com. rur.).

n.),

La dupa

a.

dealun pe care se

mult

aplecat

pamintul

spre albia

Dimbovija. Pe

Dim-

rur., jud.

bovi^a, pi. Dealul-Dimbovija,

si-

tuate pe cimpia Vac3reasca, pe

malul sting in

la

zece

kil.

de

spre

o

hramul

cu

biserica'

Constantin

ImpSraJT

Tirgoviste.

Ilfovul,

riul

de

S.

2 cintare$T, fosta

1722. Aceasta

de

depart e

are

zid

Pe cind

construct

alte

acesta s'au darimat de

felul

cutremure,

dela Va-

clopotnifa

La inceput a fost frumos zugravita, dar invechindu se, unul din ceT din urma egumenT

si

:

Luceni, spre

S

cu

spre

V.

spre

N. cu

cu Cazaci

despar^indu

-

se

si

mat

Raciul

si

Colanul

si

ca

servia

Pe linga

uninsi

co-

munale.

si

se

cladirile ce deja exis-

1870 s*a maT adaogat una mare, care, impreuna

de si

intarit

tau, la anul

preventiv.

aceste com. prin padure

punct

cu cetatea Curtea-VechTe,

cu

du-se prin sosele vecinale

Aceasta manastire

la

Persinari,

toate

dife-

1848 ca temni^a pentru oamenii politicT. Odinioara

Se invecineste spre E. cu Co misani,

4 clopote de

si

mSrimT.

rite

lega

padure.

asa de

un potir poleit cu aur 1 82 1, un potir de argint

aci

servea

multe, avind

greci o vSpsi

Intre obiectele de valoare g&-

si Quran, cu o populate de 1730 locuitorT. Are 3 bisericT, o scoala, o moara de ap&

cereale

ce o avea

prieten luT Mateiu-

Basarab

de'T

mina

si

prinda

sa-1

Stambul.

la

va

la inde-

fi

aduca

sa-1

si

venind au

TurciT

conacit parte la Vacaresti, parte

Cotroceni (Gr. G. Tocilescu).

la

La luT

Vacaresti este mormintul

Nicolae

Mavrocordat,

zidi-

torul bisericeT. Manastirea a fost

inchinata sfintuluT Mormint. Ca-

ragea

anul

la

18 13 in hrisovul

manastireT Vacaresti, zice

cEpi-

:

tropit se indatoreaza sa trimita

ajutor la Sf. Mormint, fara niri

raT

si

chiar

aniT vor

cind

veniturile manastirel

nu

vor ajunge».

Vacaresti, dinte Jine

tnosie, jud. Braila,

com. Ruse^ul.

de

pen-

Apar-

DomeniuluT CoroaneT.

c3 a schimonosit-o.

rail

Se compune din 4

produce

in-

Isaccea,

la

ostirea

capatoare.

din

si

de

in

Va-

sub comanda sa spre Bucuresti,

o scadere,

asezata*

I-iu,

luT

sa se arate

fi

frumoasa,

din 1853

facae,

prietenilor

piece cu

caresti a rezistat. Biserica, con-

catune: Vacaresti, Bajesti, Bun-

cu

Ibrahim

anul 1640, sfatul

struct

Titul-

gctul

gros

poarta o clopotnija foarte

la

rusft

sile-Lupu, a dat porunca luT Si-

la

uneT

aspectul

are

si

zi-

privita

biserica*

ceta^ut. Imprejur

de

m^nSstire,

de Nicolae Mavrocordat

dita

Tirgo-

ferata

linia

si

Elena », deservita de 2 preofT

sim

linga

vi^te,

Dimbovi^a

riulu!

al

apropiere

si

riuluT

la S. trece calea

mijlocul curfcT, e destul

Vacaresti, com.

fund

judefeana Bucuresti-Oltenija.

solida.

Basarabia

Rempnin batu cu armata

Dudesti.

(v.

S.-V. de

prinjul

toata oastea turceasca\

nan-Pasa, care se afla

E. cu com. Luncavi^a.

2500 Romini din

com.

ceta^ue

"

sa

si

cu 1060 locuitorT,

aceasta

mintul e baltos,

si

hect.,

locuitorT,

Ilfov,

contra boe-

sa in

rominT.

cultiva viea; iar spreN.-E., p£-

V. cu catunul Garvan, laV. intindere de

89

Dudesti-Cioplea

rur.

la

Are o

cu

sat,

situat

«Sfuu;iT sat, in jud. Tulcea, pi.

tru apSrarea rilor

Dimbovija, jud.

pi.

nicajia.

MScin, catunul pe

Da-

rur.

n.).

In

Are

Vacareni,

com.

Oltul,

pi.

nicei (v. a.

Vacare§ti,

aburT.

LocuitoriT poseda:

si

Gar-

l'alta in cat.

hramul

van, cu

vAcAre$ti-pe-rAstqacX

727

cele-1'alte,

In

fundul

serva

de

arest

Vacaresti,

pusa

la

stinga,

linia

Nucetul

viste (7,1

Titu-Tirgo-

in circulajie la 2 Ia-

nuarie 1884. Se bile

com.

DealuluT,

pi.

pe

Vacaresti, viste,

afla intre sta-

(9,1 kil.) si

Tirgo-

Inaljimea d'asu-

kil.).

pra nivelulul Mare! de 244 m ,oi. Venitul acesteT sta^iT pe anul

1896 a

fost

de 38495

let,

Vacare§ti-Berte§ti, Braila,

com. Mihaiia-Bravul,

tnosie,

a sta-

pendinte de pi.

Balta, cu

sunt mare^ele palaturT transfor-

o suprafa^a de 12000 hect.

mate

venit anual de

azi in spital al arestajilor.

90

banl.

tului, jud.

curjei,

stafie de dr.d.-f., jud.

Dimbovija,

70000

si

un

lei.

In timpul luT Nicolae Mavro-

Vacaresti, sat cu 17

familit, jud.

cordat

servea de

cetaj;ue

pen-

Vacare§ti- de -R&stoac&,

Hosted by

com

.

Google

vAdastra

vAcAria

rur.

jud. Dimbovi£a,

y

pe cimpie,

situate

tinul,

Bolin-

pi.

8

la

Lipovanul, de 7 hect., toate cu

un teren

pest!

rabia

malul sting

Rastoaca

al piriuluT

mosie

Rastoaca. Se compune

in

din tret catune

beanul

Pitarul, Strim-

:

Moara-Crovulut, cu o

si

populate de 800

doua

biserict

vecineste

V.

cu

besti

in-

E. cu Serdanul,

Crovul,

la

S.

cu

la

si

§ufa. Se

pirinl

la

:

o scoala,

si

apa pe

de

Are o moara

locuitori.

Cotirgaci

Potlogi-Ru-

prin

piriul

Rurall

toaca

de

§ufa,

Potlogi-

Crovul prin piriul Ras-

si

de Serdan prin cimpie.

si

Arges, ilesti

cu 50 suflete, jud.

sat,

a.

(v.

com.

Oltul,

pi.

rur. Sto-

varda

si

Vacule§ti, com.

rur.,

partea

in

de S.-V. a plasei Cosula, formata

Dorohoiu,

din

Goroveiul, Horl5ceni,

Saucenija

si

cu

4 palamart iazuri

13

suflete;

preo{f,

3

;

4

si

scoala prim, mixta,

1

-

com.

si

Virful-Cim-

Mo^ia se hotara^te cu Dimacheni,

esti,

Saucenifa

Silistea

-

:

si

sau

Silistea-Verghia

si

refi

last

Verbia.

Vechia

mosieT

a

proprietate

m5nastireT

a

fost

Moldavia din Bucovina, danuita

Ana Doamna,

so£ia luT Ale-

xandra Voda-cel-Bun, dupa cum se dovede^te din uricul de intaritura al

acestuT

din

Aprilie

14

mosie

a

Domn, 141

5.

Aci

de

impresurata

fost

multe on de catre vecini, pentru

la

1872 preis-

s'au superpus

cese ce se curmara 8

prin

hriso

pace mojiia pana

la

de

dat

Iunie 1746,

manastirea

sula,

Co-

Dupa

stapini

in

1785 cind s'a

ca Ge(ii

cu o populate de 1578 su-

flete.

Are

:

o bisericS, cu hramul A-

dormirea

si

Sf.

de lemn, facuta pu Dascalul neanu

si

la

17 12, de Lu-

Nimerincul UcrSi-

o scoala primary.

;

Satenit improprietariji hect.

48

tatea, 1

arii

pamint;

1730 hect. 52

7 19 hect. 63

goane

mica,

Nicolae,

aril,

aui 204

iar propriearii

vie de specie aleasa

iazuri, din care

cele

jud. Dorohoiu,

Vaculesti, pe

pi.

dr.-d.-f.,

in

Cosula, com.

linia

Leorda-Do-

si

5

mat man

sunt: Ciobalaul, de 12 hect.

si

ma! vechie

e

vom

de

DaciT,

ju-

deca dupa vascle de lutarie gro-

de cremene

solana, aschiile

alte unelte lucrate in

si

E

piatra.

din epoca pietret lustruite, cind

nice

cu

necunostinfa de metale

in

si

lut,

de inmormintare, numai os

si

Vadastra a

piatra.

un punct

fost

tegic insemnat

;

stra-

de

inconjurata

o sprinceana de

mal,

prezinta

o vechTe cetate de pamint cu durt uriase, numita

mat multe maguri.

zi-

Sculieni

si

Intre obiec-

cind s'au

facut

sa-

distingem idolast de pa-

mint inchipuind un tele intinse, fetisT

om

cu bra-

diformt

ai

uneT

populafiunt barbare, dalte mart

rohoiu, pusa in circulate la 15

de

Decembrie 1888. Se Leorda (11,5

de granit verde negaurite, pietre

stabile

rohoiu (10

supra

kil.).

ni velului

kil.)

acestet

1896 a

fost

si

InSlfimea

MariT, de 2

Venitul

intre

afla

1 1

de

ascujit, custure

de

silex,

anul

leT,

35

rur., in mijlocul

plasei Balta-Oltul d.

herestrae o-

Afara din

insula,

gasim

si

ase-

zaminte romane, judecind dupa

nume,

Arabul, zidariile

si

a-

peductele romane.

jud. Ro-

j.,

mana£i, formata numat

cu acelasT

si

de bordee,

biecte de olarie foarte vecht, etc.

lut Filip

tul

vetre

monedele de bronz, din timpul

bant.

Vadastra, com.

topoare

sageft, suli(e,

d'a-

m ,6o.

pe

stafii

de 19754

silex,

Do-

cimp,

padure, 12 po-

si

tele gasite

Vacule^ti, stape de

construcfiunT ro-

medievale. Aceasta sta-

si

{iune preistorica

care mSnastirea a avut grele pro-

vul din

descoperit

s'a

omul

vindut.

pi.

cir-

se servea in trebuinfele sale caz-

porcT

pe mosia cu ace-

8

cu data

no

sat,

cinta-

primara;

Aceasta

aceasta,

nume, jud. Dorohoiu,

2

si

de C. Boliac, o locuinja

paturt,

Vacule§ti,

1836, de-

la

de 2 preoff

o scoala

;

mane

loan N. Mavrocordat-Voda.

50 stupT.

servita

cu hramul

biserica,

Grigore, zidita

Sf.

S'a dat de un oazis preistoric,

vie;

capre, 340 cat,

o

cuitori;

lo-

infundat intr'o mlastina, pe care

1582

oT,

Are o populate de 1373

Caluga-

pogoane

15

satul

formeaza

torica.

Domnesc,

reasca

a

inconjoara

mocirloasa

girli

Ia-

Locality! insemnate sunt -

mSguri

o insula.

aci

Br3-

:

Virful-Cimpulut.

zul

de Co-

kil.

ciuml.

pulul.

mart cornute,

;

vite

5

bise-

cintarepf

5

1461

si

Prelipca,

Vaculesti, resedin^a.

Are: 3156 rici

jud.

satele:

;

Dorohoiu Le-

calea ce duce la satul

Goroveiu

de

n.).

Do-

o

si

14

la

26 de Caracal. Mat

ia

si

multe

ratesul

la

Valea UrechioaeT

si

jude{eana

Istoricul.

Vacaria,

$esul.

si

vechiti

pe

calea

desparfindu-se de Odobesti

ralT,

ibulea, Dolina

rohoiii Botosani,

la

Odo

N. cu

f

:

DrumurT: drumul

aproape de locul unde §u£a se varsa"

racT.

si

Tret piraie principale tree pe

spre S.-E. de gara Titu, pe

kil.

ses,

din

sa-

situat

pe

Vadastra cu Vii^oara, mo§ie

9

a statulut, in jud. Romana^i, cu

Hosted by

Google

;

;

VADASTRlfA

729

o arenda anuaia de 1068 10

lei

cu o populate de 770 suflete cu hramul Adormirea

locuitori,

Vadastrifa, com.

pi Balta-

rur.,

Romanaji,

jud.

Oltul-d-j.,

for-

mats numaf din satul cu acest nume, situat pe un teren ses, intre com. Urzica si Vadastra, 28

de Caracal

kil.

kil.

15

si

1

cintare£

Drumurt: 11

la

Prin

o

(1861) cu

in Biserica

2 cintare^i

si

hramul Intrarea

cu

biserica,

2

preofi

Bilciu anual

August.

10

la

:

in jud. Braila,

ocu-

com.

pe luncile Du-

narei, SiretuluT

Buzauluj, cu

si

resedin£a in com. Tudor-Vladi-

margineste

N.

la

cu jud. Covurluiu, de care se desprin

parte

cu

pi.

parte

si

S. pi.

care se desparte prin Dunarea-

V. cu

o parte a

jud. Rimnicul-S&rat,

de care se

Vechie

la

si

desparte prin

mata din comunele

com.

urb.

Cazasul,

:

E

Buzaul.

riul

for-

Braila

si

tinul,

Nazarul, Romanul,

Scor-

Jarul-Nou, Scorfarul-Vechiu, Silistrarul, Tichilesti,

mirescu

si

si

S'a

unit

Tudor- Vladi-

15

1

oras, 14 com.,

de

curind

cu

pi.

Br2ila, jude£).

in

comuna de

8

Ga-

la

cdtun,

com.

resedin^a

Vadeni, jud. Gorj.

Are o suprafaja de 600 o populate de

si

710

(V. Vadeni, com.

hect.

suflete.

rur.).

Vadeni,

deN. si

situata

pe

Este formata de 3

cat. si

:

cite

bisericT,

Va-

de 1340 hect., de 1069 suflete, 3 una

din care una e

o scoaia

si

de lemnarie

954 4647

vechTe,

padurea

Besna.

pre,

3

257 nmatorT,

bivolt,

de 8 m ,39. Venitul acest eT

de 8203

lost

asinT

15

stafiT

20

lei",

bam.

Vadeni, mosic falcT (cu

a statuluT, de

cu

vit

tot),

fosta

1 1

20

Co-

in jud.

com. Rode ma-

pendinte

nastirea Dobrovajul; cu o arenda

de 18550

lei.

50 plugurT,

bof, 4 caruje cu mar! cornute, 150

01,

MariT

nivelulirf

foarte

:

In*l-

kil.).

(8,1

gojeni,

96 care cu vite

Barbosi

si

Jimea d'asupra

vurluiu, pi. Horincea,

LocuitoriT poseda

in

afla intre stabile Braila (12,4

kil.)

in fie-care cat.,

o fabrica insemnata la

pus3

Preajba,

cu o suprafa^a

o populate

com. Vadeni,

Braila-Galafi,

linia

pe 1896 a

JiuluT.

deni, resedinja, §isesti

stafie de dr.-d.-f., in jud.

Braila, pi. Vadeni,

circulate la 13 Septembrie 1872.

kil.

rur., in partea

de com. Curfisoara,

cat, caT,

89

ca-

si

88

Vadurelele, sat, cu 280 locuitorT, in jud. Neamju, pi. Bistri^a, com. Socea, situat spre margineacom. Cindesti. (V. Cindesti,

com.

rur.).

stupT.

§oseaua najionala tro^ani,

Filiasi-Pie-

soseaua comunaia care

o leaga cu

Turcinesti

si

alte

Vaeni,

cu

sat,

90

case,

in

jud.

Mehedinfi, plaiul Closani, com. rur.

Orzesti, la 2

drumuri ordinare, inlesnesc co-

Padesul

in unicafi a.

comunei.

Vadeni,

Vadeni, com.

rur., jud. Braila, pi.

Vadeni, situata pe malul drept riului Siretul.

Se margineste

Braila, la

si

la S.

cu

Iz-

N.

intindere

cu

770 com. cu

de

loc, jud.

si

de satul

kil.

la 5 kil.

de resedinja

retul ila

de a lungul viroagei si

Si-

cSei ferate Barbosi-Bra-

(V. Vadeni,

com.

hect.,

Vaeni, fost picket de granifa, jud.

rur.).

cu 390 locuitori, in jud. Covurluiu, plasa Horincea, sat,

eel

plaiul

Vagiule§ti, com. rur. Mehedinji,

in

Closani.

mai de N.

sat al jud. Covurluiu, pe malul

pi.

si

sat, jud.

Vailor, la

14

kil.

de orasul Turnul-Severin, situata

pe valea gineste vrigi

Vadeni,

Mehedinfi,

acelasi

nume, pe malul viroagei Sire^elul, la 500 m. de riul Siretul,

com. Rogojeni,

lazul.

Are o suprafaJ5de 3000

si

la

E. cu Dunarea, la N. cu Siretul,

V. cu Cotul-Lung

o

sat, cu

hect.

situat

la

ferata

care are o

si

pe partea stinga a

204

tirle.

Ianca, avind unite 25 com. (V.

al

de

kil.

Vadeni.

In total are

45 sate

calea

a piasei Ocolului, jud. Gorj,

Chiscani,

Cotul-Lung, Gurgue{i,Islazul, La-

Vadeni,

Se

Dobrogea de

cu

E.

la

din

Siretul,

riul

Ianca

Bal^iT, la

trece

de peste Siret,

lungime

pind partea de N.-E. a judejuluT si intinzindu-se

76

la

Gala^i, spre N., peste Siretul.

la S.

mirescu. Se

11 kil.;

f

Br&ila-Gala{i, avind aci podul de fer

de resedinja

kil.

5

si

(V. Rogojeni, com.).

la^'.

spre S.,

la Nazirul,

Cazacul, spre S.

Vadeni, com.

Vadeni, plasa,

o

;

o scoaia primara

;

circiume.

1 1

la

kil.;

la

comunaia

preot,

1

paracliser

1

C.-Lung, spre V., 10

la

kil.;

inconjoara satul. loc.

$i

scoaia mixta, Jnfiin^ata la 1859.

de Corabia. Mai multe magure

Areo populate de 1706

DomnuluT, cu

MaiciT

Prutului',

1848 de

biserica, construita la

(1887/88.)

la

VAG1ULE?TI

:

si

riului la

Motrul. Se mar-

N., cu comunele Co-

Strimptul;

la E.,

cu co-

munele Miluta, Men{it-din-Fa^a, Cernaia

si

Jirovul

munele Corcova la

;

si

la S.,

cu co-

Imoasa;

iar

V., cu com. Samarimesti.

66700. Marele Dicfionar Geografic. Vol. V*

92

Hosted by

Google

1

:

Satul formeaza com. cu satele Vagiulesti

-

Vagiulesti-

Romini,

Ungureni, Circiul

Valea-Rea,

si

3 biserict

o scoala.

si

LocuitoriT poseda

:

60

cu

CoJiJa

BrumaruluT,

Albiei,

Balenilor,

Samarinestilor

si

Rosie,

-

a-Micso-

Valea-BozneT,

aBrumaruluT, a-AlbieT, a-luT-§emen, a R3penilor, si Vadanilor,

Piriul-Sabiestilor, valea

Nisipoasa, Piriul-BrumaruluT, ce

uda

lung satul Ungureni,

in

riul-Vagiulestilor, care

uda

Vagiulesti, piraiele Vlaia

Pi-

satul

Gir-

si

biT, Piriul-Ripenilor, Piriul-VaieT-

luT-Semen, ce uda proprietatea

Corcova,

Piriul

-

CirceluT,

care

toate se varsa in apa MotruluT.

Are o sosea comunalS,

1895 s'a

la

brava-Motrul-d.-j.,

care o

Arges,

Cersanele

Vailor, resedin^a

liciori,

jud. Buzau,

cuiton

si

Vulcan,

iul

com.

rur.

numit&

cu

230

lo-

VSilor,

ami me:

tun

com. Dara,

al

canesti, pi.

Siul-d.-s

com.

nesti,

Dealul

Olt,

jud.

,

de

com.,

a

S.

suflete.

54 plugun,

:

sat, cu

Siul-d.-s., jud.

pi

1 1

Olt, situat in

partea de S.-E. a comuneT, -

TminoguluT.

com.

nesti,

7

Barcanesti,

rur.

pe

Barca-

(V.

rur.).

100 care cu boT, 22 stupT, 250

man

vite

400

cornute,

Teritoriul

300

oT,

150

rimaton.

comuneT

este udat

capre, 30 caT

si

mon,

de

S.,

la

pentru

scoala

1

cu 2 preo^iT

si

care

StSnesti;

her^strae,

4

taiat scindurile; sericT,

Valce^ti, vezT Bucecea, Calinesti, pi.

munei

cle

;

resedin^a, al co-

Valari,

si

linga

hect.,

cu o (V.

Ar^s, 12

la

si

com.

rur.,

jud. Arges, kil.

pi.

Valcule§ti, Pitesti,

fecture!)

si

la

14

de com. de

kil.

din 4

dul-Geamana

Valeanca,

Valcelele. 2

Valcelele

biserici, si

alta

ton

pi.

(v.

a.

c&/un

al

n.).

com.

Vis-

BuzSu, cu 360

locui-

95 case.

si

Valeni, com.

la

Muscel,

jud.

rur.,

Argeselul,

pi.

18

spre S.-

kil.

E. de Cimpulung.

pe

biesti,

locuitorT.

rur.

Pitesti.

sate:

teasca, Gipul-PisculuT, si

Arges,

sat, jud.

resedinja com. rur. Bra-

Pi-

Bascovul Flesti(resedinfasubpre-

teni

Bo-

tosani.

Se compune din 4 catune Lunca, Plopisorul, Valeni si Vra-

rur.).

Valcelele, sat

flete;

com.

Vulcan,

plaiul

apa $usifa. Are 120

Leurda, Mat3sari,

sat,

jud.

5 bi-

4 cintarepf.

Gorj, situat pe ses

jud.

Siretul,

§usi{:a.

Are o sosea comunala,

nesti,

Negomirul, Rosiuta, Run-

sat,

rur.).

populate de 1835 LocuitoriT poseda

r&sti,

Micu-

ca-

BuzSu,

jud.

cu 998 locuiton, com. rur. Bar-

locuiton, com.

Se compune

CorobSile,

si

cu 360 locuiton.

Valcelele-de-Sus, :

CosmSCovrigi, Dragostesti, Ho-

Bradetul,

caT,

90 capre

Valcelele (Dara-de-Sus),

Se compune din ditunele Valari, Curpenul si Curpenelul, cu o suprafaja de 282 hect. si o

riul

si pi.

20

vact,

si

01,

N. com. StSnesti,

la

com. Po-

jud. Mehedinfi, formata din 18 si

406 boT

situat in partea

n.).

asezat pe deal.

testi,

lesti,

suflete, jud.

populate de 6&y locuiton.

54 case.

plasft,

comune

pi.

la

rur., jud. Gorj, pla-

Valari, com. al

:

pesti, jud.

Vagiulesti).

Vaiei (Gura-), c&tun

Vaile,

100

a.

(v.

Valari, c&tun

rur.

altele

Vagiulesti.

Vagiule§ti- Ungureni, sat, cu 60 case, in jud. Mehedinfi, pi. Vaile, com. rur. Vagiulesti. (V. com.

Vite

9 bivolT, 120 200 rimaton.

pe valea TminoguluT. (V. Barca-

20

com.

Dum-

la pi.

Gal^sesti,

pi.

vine din spre

sat, in jud.

un paracliser; o scoala

si

primara mixta.

Valcelele-de-Jos (Olteni),

comunele vecine.

Vagiule§ti-Romlni,

tare^T

cin-

Motrul-d.-j.

de apa

rur.

desfiin{:at, iar

com. au trecut unele

de-Arama\ precum si alte sosele si drumun, care o leaga cu

pi.

pi.

deservite de 2 preo^f, doT

sani.

leaga cu soseaua Strehaia-Baia-

Mehedinfi,

MoMo-

pi.

cu

parte din plaiul Clo-

si

Valari, com.

lea VlSeT. :

cu

S.,

N.,

si

Dealul-Cioca-

12uluT.

Piraie

E.

la

:

la

Vaje^ti, sat, cu

VST:

Vagiulesti.

irioiul si

iar la V.,

trul-d.-s.

De

BozneT,

-

'f

Se mSrgineste

stupT.

DealurT: Cioaca-Miscodanilor, Dealul

Tehornirul,

trul-d.-j.;

60 plugun,

100 care cu boT, 18 carufe cat;

curelul,Slivilesti,Stnmptul,Sura,

cu jud. Gorj;

avind 1400 suflete.

Are

vAleni

780

vAgiule?ti-rom1ni

:

Bra-

Crimpo-

Are 1228 una in

in

su-

satul

Crimpoteni,

cu o populate de

Se mSrgineste

781

N. cu com.

la

Ceta£eni*din-Deal,

1

la

cu pro-

S.

prietatea statuluT fosta a manas-

Vierosul,

tireT

la

E.

Laicai-Runceasa

rur.

com.

rur.

Are o

cu si

la

com. V. cu

Boteni. biserica'

^i

o

scoala

mixta\

Hosted by

Google

vAleni

Mosia e a

locuitorilor

si

se in-

tinde pe o suprafa^ade 700 hect. Locuitori! au boT,

300

Tepe,

30

porcT,

505 vacT, 520

:

192

taurT,

18

cat,

450

minjT,

Slatina

12

plSsef.

N.), Malaistea

La

Cornetul

V.),

(la

Corbul

si

au locuri de

Este udata de vilcelele §aroaia

celul,

se afia un deal

S.

la

Laicai Runceasa.

rur.

2546

numit

Podgoria,

60

la

Se cornpune

din

catune:

2

Cioc^nesti, cu o

si

populate de 935 locuitori. Este situate pe ambele

numita Valea-Va-

lurT ale vaieT

impresurata de dealuri in

leni,

de

de

partea

se intinde

cimpia

parole, afara

toate

unde

S.,

mosiilor

Radu-Voda

statuluT

Cotmeana, pana

in

riul

LocuitoriT au

20

caT

43

246

vifeT,

193

:

66 berbeci

01,

Girla-Valenilor

de

la

N. spre

si

Arge^. si

178

boT,

vacl,

200 porci. uda comuna apoT Tese

soseaua na^ionala

si

locul

Ea

Arges

la

numit «Zavoiul-Cotmeni!».

izvoreste din Valea SchituluT,

catunul Valea- Valeni.

Un numar la

prin

preopf

cite

;

vechie,

150

N. cu Titu-

la

Vedea,

riul

la

si

la S.

E ereT,

oT

de

deservite

scoala*,

300

:

510

infiinfata

3 la

caT,

260

40

vacT,

1

1

se intinde pe 1

comuna

leaga

brSzdata de dealurile

Stoicanesti

gata

O

so

alts'

cu Seaca-Belciu-

si

va valcele Peptesti

de E. sunt dealul

:

si

in care daii cite-

si

udata

Valeni, suburbie a com. T. Ocna, jud. Bacau, pi. Trotusul, situata

Valeni,

com.

vistea,

Tumba,

Roman,

intemeiat

Valeni,

de

(v. a. n.). (v. a. n.),

Gradiste-

familia

cu 349 locuitori, jud.

sat,

Bacati, pi. Siretuld.-j., s tuat la :

lesti,

Chicioaia,

(scoala).

RacatSul, la

satul

Milesti-d.-s.

Are o biserka

cladita de

com. Mi

confluenfa piriuluT

2500 m. de

la

23

kil.

de

el

si

sat,

Bacau,

locuitorT

la

catolica,

1850.

Valeni,

:

vid (Scheea), Moreni,

Munteni-

Ghiraesti, Munteni-Valeni

resedinja.

si

Va

Are o popula-

de

1545 locuitori, 2 biseuna de zid si alta delemn; prim, piriul

mixta

cite-va

;

Siretul d.-s.,

Odobul

riuluT

marginea jude£uluT. Este formats din satele Cioplesti, Da-

de

cu 147 locuitori, jud.

pi.

com.

Berbinceni, asezat d'a stinga

dalica.

kil.

Suici

Lo-

pi.

nilor.

resedinta pl&seT,

22

rur.

Aci este schitul Valeni

Valeni,

rasul

Arges,

sat, jud.

Bindulesti.

Valeni, com. rur., jud. Roman, 111 pi. Moldova, spre N.-V. de o-

ricf,

Plodisut

si

OJteful.

riul

Corni^elul cu piriul

Vedea,

riul

cu

S.-V.

la

In partea

leni,

Mu-

:

Mare, ZgiiataMare, Sgiiata-

cu Socetul,

S.-E.

la

si

N. cu Ti-

la

vecinala o leaga la V.

sea

o su-

20 hect.

80

5580

1050 porci. Suprafafa com. e de 8300 hect. §oseaua jude^eana Slatina-Ro-

tulesti

si

Tepe,

bivolT,

si

siori

$i

oT.

prafa^a de

V. cu

20 vacT

50 boT,

caT,

5

:

mosnenT. ET

sunt

LocuitoriT

au

2 bisericT.

si

pe partea stinga a TrotusuluT.

morT pe

una)

E

1877.

o scoala

din 1855.

lo-

scoala

o

cuitori;

cu o populate

una),

o

;

legea

sat,

si

pe

piriiasul

pi-

Da-

cu 234 locuitorT,

in

partea de V. a comuneT Viltotesti (v.

a.

pi.

n.),

Mijlocul, jud.

Falciu, asezat pe valea

Valeni,

Dumbrava-Mare Comoara, pe unde trece si

intre dealurile: si

piriul

Fagadaui.

Moreanca.

Este legate cu orasul c5-

Are o populate de 754

la

si

2 bisericT, (in fie-care c3-

cite

1864 pe mosiile statuluT

Radu-Voda si Valea-Valeni. Are 2 biserici (in fie-care tun

E. cu

la

Are tun

te

139 locuitori

improprietarit

s'au

de

de

Va-

70

la

a plSseT.

Mica, Corbul

in

Voda

de

de

Bucuresti-Pi-

curge prin cimpia Radu-

15

prin valea Calma^uiul.

la

testi,

ca-

StoicSnesti, de care se desparte

in

se varsa in riul

:

Tepe,

si

S.,

2 catune

din jud. Teleorman.

ma

de kil.

Comuna

lesti,

de Cimpulung. Valea-Valeni

de resedinta

locuitori.

Se invecineste

spre S.

kil.

de

fosta proprietate a boierilor Va-

Vite

Muscel,

jud.

42

leni.

boT, rur,, pi.

kil.

Popesti,

si

de

Mo rm in tele. Valeni, com.

20

la

si

leni

comuneT

Dimbovi^a

se varsa" in riul

La

Mus-

:

la

cu Seaca-Belciugata

Bradule^ul, care

si

se impreuna' in centrul

E. de com.

lo-

fine£e.

VedeT,

Se cornpune din

(la S.).

N. este Mu^celul, unde

cuitoriT

si

(la

kil.

pitala judejului

kil.

pe dreapta

Mijlocul, situatS

pi.

dreapta

40

comuneT sunt maluGhermani (la E.), Virtopul

pi.

riuluT Olte^ul,

armasan,

123 capre.

Olt,

rur., jud.

§erbanesti, situat pe un deal din

140 berbecT, 279

01,

Chiciora

si

Valeni, com.

vifeT,

In jurul rile:

VALENI

731

Roman

Valeni, c&tun rele,

prin sosea.

o scoala, datind

al

pi. Jiului,

comuneT Izvoajud. Gorj, in par-

tea despre N. a comuneT, situat

Valeni, com.

rur.,

jud.

Vilcea,

pe loc ses

si

Hosted by

linga

lanjul

de

Google

;

vAleni

vAleni-de-munte

732

din

inatyimY

marginea

stinga

pe

JiuluT,

soselei nafionale Fili-

kil.)

si

Malini,

la

Falticeni (26

com.

(V.

kil.).

si

160 locuitori. (V.

com.

hect.

Izvoarele,

rur.).

Valeni,

De-Sus-Mijlocul,

pi.

cu 200 locuitori, in

sat,

jud. Tutova,

Pereschiv, com.

pi.

cu o suprafafca de 400

o populate de 312

hect.

si

suflete.

-

brava-Rosie malul

a.

(v.

situat

n.),

riului Bistrija, linga

pe

Petro-

banesti, jud. Oit, situat pe

drept

ma-

Vedei. (V. Valeni,

al

Are o Valeni, sat, jud. Vilcea, pi. Ocolul, com. rur. Pausesti OtasSul. Are, impreuna cu Barcanele, o poserica,

rezidita

in partea la

1

72

bi-

Cade

1868.

la

de N.-V. a comuneT,

de

kil.

cat. Ursaresti

in jud.

Putna,

StrSoani-de-j.

malul

locuitori,

Zabrau^ul, com.

pi.

(v.

a),

a.

de maici, pe

de padurea

S.

de236

suprafafa

Valeni -de

260

Munte,

-

Ialomi^a

riului'

la

:

ambele pe

hect.,

locator!*.

com. urb.,

plaiul Teleajenul, jud. Prahova,

de N. a

in partea

situate

ora-

sului Ploesti.

Se compune din

catune

3

Valeni (Tirgul), Turburea

Valeni,

linga

§usife?,

dou£ ceasuri de de

Roman,

Acest

la

aceasta data

Troika, este in

23

la

^i

22

la

si

pe

placet,

vechl

manastiri se

aria*

din

si

Va-

E

com.

al

Aceasta

si

Brinco-

1

3231

pe

Riul-VaduluT

soseaua si

locuitori;

o

Culte

pentru si

o in-

pentru

schit,

jud.

Nearn^u. (V.

Satul-Noii,

Suceava, pe

mosia

si

Malini, asezat pe valea

Suha-Mare, cu o

sat, jud. in

com.

piriului

populate de la

Brosteni (44

Homo-

S., e

Gura-

VitioareT.

Acest

orasel, ca

Gherghija

Tirgsorul,

poate

vechiu,

din timpul

chiar

Mircea-cel-Batrin,

lui

trebue s3

si

si

Cimpina, trebue sa

si

foarte

fie

fi

fost

pe

in toata splendoarea,

la 1503 de oarece

se gasea la aceasta data in re-

un

cu Brasovul.

stafie teiegrafo-postala,

spital

si

o farmacie.

cu o intindere de

610 pogoane, din care 500 pogoane p&dure, jud. Arges, pi. Lovistea. Pe mosie se afia case, magaziT, o moara si o piua\ Valeni-Buria§ul,

sat,

com.

rur.

pleaca din

Ploesti pe bariera Valeni direc^ia

spre

N., pe

leajenului, legind

ia

si

Valea-Te-

may toate

co-

munelc de pe aceasta vale. In apropiere de orasel se vede frumosul pod facut

pe :

iar spre

etc.,

Ploesti-Bratocea, ce

suflete.

Drumuri sunt

bogate mine

P'aci trece soseaua judejeana

Valeni (Vatra-Schitului-), mosati

riciul,

Valeni, sat.)

§ie a statuluT,

V., Va-

DoruluT, Teisani, Drajna,

Are o Valeni,

cu

la

N.,vaile Teleajenului

la

la^iunT comerciale

bise-

rica.

de pacura;

DrajneT, pe care sunt situate

Corabia-

linga linia ferata.

Altitudinea terenului de 135 m.

Are 280

lei

maicelor

serviciul divin.

spre N. de

de

ministerului

suma de trejinerea

kil.

un paracliser)

boga-

E., Pacurefi, cu

la

istoricelesate: Meterezele, Piscul-

este

se inscrie pe tot anul in bud-

veni, pi. OlteJul-OltuI-de-Sus, jud.

19

acestet

kil.

rur.).

:

si

manastire

si

sunt

te surse

iar

dosie.

un cintare{

In vecinatatea tirgului Valeni

buna,

liturghier

riul

Teisencei.

de sare;

ale

centru de

prin

lea-SlanicuIuT,

intrejinuta de stat (are dot preoff,

udata

Valeanca, alimentata de Valea-

Sf.

un

o populate

si

locuitori.

asezat aici

vremea mitropolituluT Theo-

Romana^i,

Valeni,

de 3000

hramul

stare

Intre c5r{ile

getul

la

18 18

la

kil.

piriul

Moreanca. (V. Valeni, com.

Valeni, c&tun,

s'aii

Biserica, cu

piriul

Moldova, com.

pi.

Roman

resedin^a

p3na

si

a fost schit de calugSri, iar de

Tirgul- Valeni

in

la

la

si

zidurile manastirii sunt in ruine.

Valeni, spre N.-V.

Caracal,

Tigveni

Curtea-de-Arges.

maici.

cu 905 locuitori, in

sat,

de orasul

Topologului,

Arges, plaiul Lovistea,

jud.

5

cu 40

schit,

riul

situat

Valea-Danii.

685

al

cu o populate de

si

este udat de riul Otassiul.

GrSdistenilor

no

Valeni, c&tun, cu

de

drept

inconjurate

trupurT

2

Buriasul,

Radu-Voda.

schit a fost intemeiat de familia

rur.).

jud.

malul

N. de Co-

la

din

lea-Gardului, cu resedin^a com.

Valeni, sat, cu 1287 locuitori, com. cu acelas nume, pi. §er-

pe

si

nuesti.

Valeni (Schitul-),

com.

V51eni

si

Dava.

lul

format

Stanuesti, spre N. de satul Sta-

pulate de 517 locuitori; o

Valeni, sat, cu 199 locuitori, in jud. Neam^u, com. Vinatori Dum-

situat

ciocul,

Neamfu, com.

sat, in jud.

Grumazesti,

Valeni,

Znagovul,

a. n.), pi.

(v.

jud. Ilfov,

rur.).

asi-Pietrosani.

Are o suprafa^a de 384

Cociocul

riul

de

curind

Teleajen, la locul numit

Hanul Rosu.

Hosted by

Google

vAleni-din-vale

Intre fondatoriT acestuT orcisel

mai cu seama

men^ioneazS

se

Berivoestilor

familia

Marcu Barceanu.

luT

In ocolni^a (hod.

-

stapi-

vremile naValiri-

asa din

Ungureasca

lor TStarilor in {ara

Valuga, din^i,

haladuia

rivoestilor

pre'ngruiul

valea Valencii; iar

si

Barcenii pe malul

Are 6 biserici, dintre care cele maV vechi sunt: a Berivosi

Valdu{a-de-Jos, sat, jud. Dolj, pi. Amaradia, com. Mierea-Bir-

muntele Athos)

la

si

bi-

serica Sf. loan din orasul de sus

o scoala de bSe^T

Pe

si

una de

catedrala orasulut, o scoala unde se inva^a greceste.

La 1839, P e mi g^

scoala gre-

ceascS, mai funcfiona

o scoala

si

normals, frecuentata de

1

39copiT,

Gondusa de David Alm^sanu. 1845

80—90

avea In

MSlaestilor

tot felul

La fiind

si

frumoase

cu

tuluY,

La

se intind

ale

Gorne-

livezi

de pomT.

Mavrogheni

cu

AustriaciT,

si

avind

Valeni-de-Munte,

se

i-a

venit veste de izbinda ce ar-

mata

sa a repurtat la

zSului in contra

vama Bu-

Austriacilor.

Acolo au cazut 1000 de tasi

austriacT

prinsf

si

plaiul

Valeni

(v.

cu 344 suflete. §oseaua vecinala pune cStunuI

in

legatura

mul{T

os-

au fost

sat, jud.

Mus-

Dimbovi£a, com.

una fondatS,

n.).

in

Are

S. cu Valufa-d.-j.,

la

N. cu Marinesti.

iar la

rur.

Vamile,

BrSila,

tirld, jud.

la

6

Osman, linga movila cu acelas nume, infiin^ata la 1878 pe mosia Morotesti, din com. Osman, Are o populate de 37 suflete; 30 caT, 90 vite mart cornute, 100 01 si 20 rimStorT.

1827, de Sardarul

ManSstirea Neam^u.

mare

cea

Biserica

dupa cum

zidit,

s'a

de-

inscrip^ia

arata*

asupra bisericeT,

cilor

1807, de cS-

la

Ieromonahul

com.

vi^tea, a.

Racovi£a

rur.

(v.

altora bunt

si

simona-

si

credinciosT.

Elena Paladi darui acesteT m2mosiile: Valilesti,

nSstiri

cu

Zernesti, Perisani,

Cleja,

trupurile

ce {in de ea.

Simonahia Elisabeta Bals ft da>ui mosia Vulturesti, cu trupurile al&turate.

La Arges, pl.Lo-

sat, jud.

1

84 1 a

de

reparata"

fost

catre Scarlat Paladi

si

simona-

hia Fevronia.

MSnastirea Varaticul mai avu

n.). si

sat,

jud.

Arges,

pi.

rur.

Runcul

(v.

urmatoarele propriet^T

cu 461 locuiton,

lilesti

Topologul, com.

(jud.

(jud.

B^-

:

Dorohoiu), BrStule^ul

Neam^u), Bucjumeni si VladBuhaiul

nica (jud. Tecuciti),

n.).

a.

si

Strata (jud. Neam^u).

Varaticile,

sat, jud.

Horezul, com.

rur.

Vilcea,

pi.

Costesti,

si-

tuat pe ambele malurt ale riuluT Bistrifa, la 2 kil. testi,

de cStunul Cos-

unde e resedin^a com.

si

o scoala de

de lemn

fete.

trul

si

biserica manctstirei au ars.

S'a restaurat in

ten-

moas2, alSturl

fon-

testi,

1840.

anil

intr'o

si

biserica*

1900, tot cen-

In vara anului

hramul Adormirea,

data de preotul Nicolae Briceag la

In m5n5stirea Varaticul se afla

Situata

scoala.

de

urm^tori.

pozitiune b^iile

de Tirgul-Neam^ului

fru-

Brll^si

de

m^nastirea Agapia, e foarte

fre-

cuentata in timpul verei ca

sta-

$iune climateric^.

Varaticul,

sat,

pe mosia

Dum-

braveni, in partea de S.-V. aco-

Lungu, Ni£a Mirica, Stanciu Z2bava si Ni{a §tefSnescu; o scoala.

jud. Botosani, pi. Siretul, pe va-

cea-1'altS in

la

spre S.-V. de satul

kil.

Cimpulung 1856 de Ni^S M.

si

de cuvioasa maicS Nazaria, sub de

conducerea starejului Paise,

tre Iosif

2 biserici:

Scarlat Iorgulescu din

com. §endresti,

hia Olimpiada, cu ajutorul mai-

Are o

a.

Dolj,

jud.

Tutova,

jud.

in

Varaticul, mandstire de c&lugtlde Susrife, jud. Neam^u, pi. Mijlocul, com. Filioara, intiin{atd pe la finele veaculuT XVIII

nici,

cuita\ cu

eel,

sat,

Amaradia, com. Mierea-Bir-

pi.

vii.

Valeni-din-Vale,

Miericica,

pe cind

el

la

cu

S.

la

N. cu Valu^a-d.-s.

iar la

Varaticile,

Domn afla

suflete.

cu

si

inceputul lunei Iunie 1788,

rSzboiu

legatura

in

Varatica,

copiT.

jurul oraselului

viile

119

sat,

Pereschivul,

spre E. de satul §endresti.

normals

scoala

1846,

?i

cu

n.),

a.

;

fete.

1830, era aci, chiar in

la

(v.

§oseaua vecinala pune cStunul

a Barcenilor, apoi ma-

nSstirea catedralS (manSstire Jn-

chinata

Varaticul, pi.

nici

Are o populate de 312

ghiceset. suflete.

Blahnija, com. rur. Ba-

pi.

Valu{a-de-Sus,

leajenuluT, etc.».

estilor

Mehe-

Te

valea

si

jud.

in

toji.

(Transilvania), cind neamul Be-

Teisanilor

picket de granifd pe mar-

DunareT,

ginea

din

s.,

am

Ǥi

1625, se citeste: nit&ra*

a

si

Drajnenilor

tarnicia)

VARATICUL

733

munei

DumbrSveni

(v.

lea piriuluT VaYaticul sau

a.

a),

Gheor-

Varaticul, ptriu, ce izvoreste din muntele Magura-V^raticul, jud.

Neam^u,

muna

pi.

de Sus-Mijlocul, co-

Filioara; curge

Hosted by

in

direc-

Google

;

vArAria

vArbilAul

734

{iune V.E., trecind pe

ma-

la

Intre Va>a*sti

Cimpurelul, ma-

si

Sabarul

Varbila, m&na'stire,

jud. Prahova,

Radu Voevod Ba-

nSstirea Varaticul, strabate apoT

lul

soseaua judeteanS Piatra-Neam-

foarte zmircos.

sarab, la 15 10.

caaceasta manastire s'a edificat

30—31, Topoli£a,

dupa ce piriiasele

deni).

sisevarsa*

piriuluT Topolija, in

fa^a satuluT

Strata (BSlfatesti)

Gindaoani.

si

Falciu,

in jud.

sat,

pi.

Podoleni, com. Dr&nceni. Se mat

numeste la

Buznesti, care au

fra^ii

o parte de mosie

si

in trupul

Suprafa^a

statului.

sieT

de

Vararia-BuzneT

si

eT

mo-

pulate de 66

Acest hram (biserica)

24

la

Ialomi£a,

rur.

si

partea de S.-V. a

comunele UJmul

plasei, intre

Ciocanesti-

si

pe malul de N.

SirbT,

Boianul

la

si

in jud.

sat,

gura

al

lacului

vaii

Ando-

comuneT

Ban, Septembre in 14, din leatu 7041,

Ghimpa^i

si

Dobreni prin sosele

deni

satele

:

Obe-

populate

Varasti, cu o

si

Are

Este

pe pe-

cuiton

o

;

o

lo-

cu un preot

si

doui

dascalf.

rarlS

12,

ru-

din 1864 sunt 163 locuiton,

mai improprietarit neimpropriet5ri{t se mat

1878 si

afl&

s'aii

Dunare

Este udatS de :

si

ce

Boianul, Sticlinul, Co-

cenosul, Lungule^ul, Luminosul si

Gftvanele, avind brajele (pri.

valele)

:

si

364

:

cu

18

caruje

cai

bivolf,

338 cu boi

:

103

142 porci

Octombre,

si

bivolije, 23

2096

sat,

pl.Dimbovita,com.

rur.

S.

de

a.

(v.

n.),

VarSsti-d.-s.,

situat

aproape

de unde izvoreste Valea-Mostispe o suprafa^a de 161 hect.

tea, si

cu o populate de 259

Ilfov,

com.

Dascalul-Creaja

rur.

al

(v.

a.

de Bucuresti,

aproape de unde

pendinte

sta-

Podgoria, jud. Prahova, care, im-

formeaza padurea Varbila-

Pacaloaia.

Varbila - cu - Trupurile, mosie de manas-

a statului, pendinte tirea

Margineni, jud. Prahova,

care

pe

pul

periodul

mosie

1887-97

sa

anual.

De

lei

apar^ine

si

tru-

Benga din Buzau.

izvoreste va-

Varbila- Pacaloaia, padure hect.,

DunSrea cu

140 304 locuiton.

cu o populate de

hova,

intindere

in

statului,

deni,

lacurile.

al

de 2470 hect., de com. Podeni, pi.

tuluT, in intindere

pe o suprafa^a de

si

metoh

fost

Varbila, tntp de pddure

arendat cu 6200

loc.

situat spre N.

hect.

po-

fie-Y

manastirel Margineni.

lea Mostistea,

si

robul lut D-zeii

Vistier,

Dimbovija,

sat, jud.

n.),

marele

menire.

aceasta

pi.

7043 (1535), luna

preuna cu trupul Pacaloaia (208

01.

Vara§ti-de-Jos (Bajenari), Dascalul-Creaja

fost taiat

pomenirea

In

si

s'aii pristlvit si

Jupin Stanciu,

Mos-

Cochira, Batrina

Mihaiii, care leag£

de Radul Voda" C&lugarul

hect.),

jud. Ilfov,

:

;

Vara§ti-de-Sus (Pitar-Mo§u),

154 locuiton.

lacurile

capre,

la

Impropriety! dupa legea in

cu boT,

let.

primara mixta

scoala*

biserica',

52

Laiot

lui

urmatoarea

cu

Aceasta manastire a plu-

67 cu cat; 341 cat $i iepe, 8 armasan, 697 boT, 354 vact si

vijei,

inscrip^ie

;

de 8700 hect.

190000 Are o populate de 1326

1

masinT de

2

;

3 podurT. Locuitorii poseda*

405 care

riodul 1893-1898 cu

mixtS;

scoala

1

moara cu aburi

si

mormintul

e

Basarab,

pJIrinplor sXi, la anul

2 biserici {in fie-care catun

treerat

(aci literile lipsesc).

..

Basarab Laiot Voevod, ce au

una);

cite

Voda

Toma

Jupin

si

Iocuitori.

3255 hect.

pe o

nastirei Viforita, arendata*

Juptn Caran, Biv.

Aci

Se compune din

intin-

proprietatea statului, fosta a m5-

i

vecinale.

se

suprafa^

de Jupin Dra-

gomirescu, mare SpKtar

de din Dunare spre N.,

Teritoriul

Adormirea

cu

zidit

s'a

Sabarul. StS in legatura cu

guri: 346

lina.

Maicii DomnuluY,

spre E. de Bucuresti, linga

Borcea, situate in

pi.

:

riul

Se intinde pe o suprafa^a de V&ra§ti, com.

1533 de DragomirescuSp&tar, dupa cum ar proba urmStoarea

la

kil

de 2355

suflete.

PreotulGr. Musceleanu sus{ine

rur., pi.

Sabarul, jud. Ilfov, situata

terito-

de 600 hect, cu o po-

riuluT e

de

fondata"

inscripjiune din frontispiciu

Vara^ti-Obedeni, com. Vararia,

e

pe dreapta

pe dreapta primeste

al

Se intinde pe o suprafa^a de 2300 hect., cu o populate de 1700 locuiton. (V. Var^sti-Obe

intre kil.

{u,

drept

riuluT

pendinte pi.

de

Podgoria,

formata

jud.

din

Varbila (2470 hect.)

a

de 2678 com. PoPra-

trupurile: si

Pacaloaia

(208 hect.).

Vara§ti,

sat,

resedin^a com. rur.

Varasti Obedeni, Ilfov,

pi.

situat la E.

pe malul sting

al

Sabarul, jud.

de Bucuresti, riuluT Sabarul.

Varbila, sat, cu 519 locuiton, com. rur. Hirsa, pi. Podgoria, jud

Prahova.

Aci e mSnastirea Varbila.

Varbilaul, plain,

Se margineste Teleajenul

si

Hosted by

jud. la

Prahova.

E. cu plaiul

o parte din plasa

Google

;

vArbilAul

de care

Podgoria,

mica parte prin

cul

comunele

esti

din

Filipesti

hova

la S.,

cu

Tirgsorul

si

Teleajenul

riul

si

parte

riul Slclni-

Poiana, Mala-

:

plSsile la

;

;

cu plaiul Pra-

V.,

plaiul Pelesul

si

Parte din locuitor! sunt mos-

se desparte

intr'o si

iar

;

la

nent

1864. Atunct s'a dat

la

locuitort

talelor

desparte

mun£ii

Carpa^i.

:

Cosmi-

Cocorasti-Misli,

Livadea, MalSesti, Poiana-

nele,

de-Varbilau, §tefesti, Strimbeni, Trestioara,

Cea

mat

apoT

pu£in populate sunt

Strimbeni,

Cele mat Trestioara,

:

Poiana-de-VSrbilau desfiinjat

si

Livadea.

si

in

cindu-se comunele

com.

este

vin

Vilcanesti, Varbilaul.

Tirgsorul

comuna

populata

Varbilaul

plaiul

Malaesti,

S'a

V&r-

si

sub-prefec-

resedinfa

com. Slanicul.

tureT in

din

Vilcanesti

cu

bilaul,

1895,

tre-

Cimpul-

la pi.

va izvoare,

E

Este strabatuta de

la

de girla Varbilaul,

in care,

de

sat,

si

pla-

Se

dateaza de vr'o 250

Este situata si

pe vSile apelor

Slanicul, la 30

kil.

departe de capitala jude^uluT la

7

de resedinfa

kil.

Se margineste Slanicul

si

la

Livadea

com.

Bughiile

si

plaiulut.

N. cu com. la

;

S.,

com. Poiana-de-Varbilau; cu

la

si

cu

V. cu

Are o populate de 1699 cuitort;

2 biserict,

fondata

cam de

doveanu,

si

si

3

si

80

jarulut, Petroasa, (v.

de. ant,

fondata

locuitorit;

si

1

mort. se ocupa

mult cu cSrausia.

comuna sunt

2 zidart, 5

fierart.

Ste-

:

Cotuni, Surli,

sunt doua sosele,

:

20 dulghert, 3

rotarf

si

4 plugurt

:

comunet,

la

poa-

Magura, se

afia

teritoriul

muntelut

40

schitul Bolucul, la

Padureni,

ciuna

si

a.

(v.

cat, 15 ot,

de

kil.

cat.

urmele cetSfet CrSn.).

Varsatura,

comuna cu

cdtuv, in

nume,

acelas

jud.

Girlele,

pi.

Putna, situat linga Odobesti, la

Varsatura-

pir?ulut

Mare cu Varsatura-Mic3.

inlesnind comunicajia spre com. urb. Slanicul

si

Varsatura,

Livadea.

jud. Prahova,

riii,

iz-

voreste din muntele Radila-Mare;

uda

comunele

§tefSnesti,

bilaul riul

si

Malaesti

si

Var-

plaiul

se varsa in

Teleajenul.

In raionul

meste

vaile

:

c&tun, jud. BrSila, la

spre N. de satul Chiscani,

kil.

aproape de cuitort

Varsatura, Herd, pe

com. Varbilaul cu

Slanicul,

Surli.

Varsatura,

ostrov, in jud. Braila,

Bertesti-d.-s., intre canalul

Minusoaia, avind o

si

lungime de 6

Varlane§ti, sat, cu 50 locuitort, com. Godinesti, pi. Berheciul, jud. Tecuciu, situat

pe deal,

a comunet,

in

la

9 200 m. de resedinfa com.

Var§e§ti, com.

rur., in pi. Gir-

Putna, situate lingS Odo-

pe poale de deal,

preunarea

girlet

si

150

locuitort,

Gura-Boulut,

dea-d.-s., jud.

sat,

cu 410

locuitort,

jud. Arges, pi. Topologul, rur.

Ve-

pi.

Olt.

Dedulesti-Varzari

(v.

com.

a.

n.).

la im-

Varsatura-Mare

subprefectura plaset

kil.

cu

sat,

rur.

Varzari, lele, jucf.

satulut

piraflu-

Cremenea

si

Varsatura, com.

Ialo-

pi.

Cegani, jud. Iaiomi^a.

Cotuna, Baesti

si

in

dreptul

in

mi^a-Balta.,

com.

kil.

lo-

picket vechiu de fron-

DunSre,

entele Valea-Pietroasa, Stejarul,

partea de N.

Are 8j

Braila.

o bisericS.

si

Li-

vadea, V3rbil3ul; strabate com.

cu VarsStura-Mica, la 3

10 butart,

Pe

impreunarea

c).

comuna

In

besti,

Locuitorit comunei

In

a.

v£ile

Lazar Mol-

alta noua,

de Nica Filip

lo-

una vechte,

vr'o

Ion Teleanul

scoala*

de

si

padure.

si

la

la E.,

Trestioara.

de

la S.

punctul numit Gindesti, se varsa

Poiana-de-Varbilau,

ant.

Varbilaul

N.

vit

180 bot, 54 vact, 23 7 capre si 50 porct. lele

comunet

intinderea

toata"

Locuitorit poseda

2

VSrbil&ul, jud. Prahova.

ca

pasunt.

si

Teleajenul.

Varbilaul, com. rur, crede

Ma~

o scoaia mixta.

;

sunt plantate

ce con£in pucioasS.

cu padurt

Varbilaul, iul

cite-

in cat.

cu hramul

filial^,

si 1

Vasile

Pe

TreMerarchI,

Sf.

Sf.

gura, Timpa, Viia Popitsi Giima,

Baesti

cu

bisericS

1

Varsatura,

comunet sunt

apa Slanicul,

parohiaia,

flete;

hramul

si

brazdata" de virfurile:

acoperite

su-

si

1500 hect.

pri-

si

Are o populate de 1182

Bucuresti

din

346 bot, 244 vact, 8 bi461 porct, 365 ot si 40 capre. Suprafa£a comunei e de vr'o

In raionul

Varsatura, unde e

si

maria comunei.

Et au: 30 cat

Civile

a mosnenilor.

volt,

prin

mosia

din

hect.

477

reni

181

la

ColfiT, proprietary a Eforiet Spi-

tepe,

Secompune din Slanicul, com. urb., si din u comune rurale

parte s'au improprietarit

si

N., cu Transilvania, de care se

Bertea,

vArzAre$ti

735

kil.

la 15

Varzari,

sat,

de

Arges,

de

lesti -Varzari

pe

riul

pi. Pitesti,

(v.

Arges, jud.

com.

a.

rur.

Bor-

n.).

capitala judefulut.

Se compune din

cat.

P£du-

Varzare^ti,

schit, in jud.

Hosted by

R.-S3-

Google

vArzAre?ti

com. Slo-

rat, pi. Marginea-d.-s.,

a com., pe si

de V.

partea

situata in

bozia,

cu acelas nume,

piriul

lingS lacul sau helesteul V2r-

S'a

zaYesti.

in anul

zidit

MateT Basarab

;

al

inceput a

la

afara de ce! din Stroesti

c5rora

metoh al Mitropolie! din BucurestT. Are 20 cSlugSn. fost

prin tes-

fost l^sata

Ie-a

Laiul,

si

tament de Smaranda Costin mo-

marime de 210

in

sia

LocurT insemnate

1644

de Radu-V2rzarul, vel Armas luT

vAtasi-banov

736

sunt: Dealurile fuia, din

de

tapf

care

jud.

R.-SaVat,

hect.,

Marginea-d.-s.,

pi.

com. Slobozia, linga

Var-

schitul

zaresti.

Tocilescu,

trosani

Pe-

rnr.

Nuc-

plaiul

n.),

a.

(v.

com.

sat,

d'asupra

gesti din

com. Pascani, se vad

satuluT

ruinele uneT

biserici

pre care

zice

se

Bla-

man,

des-

ar

fost

ci£

fi

al luT

Bog-

dan-Voda.

Vascani, S.-E.

52

la

de Falticeni.

kil.

Se margineste

la

Su-

jud.

Siretuld.-s.,

pi.

ceava,

situata

com.

cu

E.

la

BSiceni, din jud. Iasi,

la

V. cu

com.

cu

com..

PSscani,

Cucuteni la

S.

la

(Iasi)

Ruginoasa

si

N. cu com. Lespezile

si

si

kil.)

Vascani, com.

riuluT

Boldesti,

H3rmanesti, Todiresti-Balusesti, si

de 1876

Laiul. Inainte

o

comuna

singura

cu

Are o populate de 2720 preoJT

si

su-

bisericT ortodoxe, cu 3

6

cintareji,

poveneasca,

una

si

in Balosesti

li-

3 scolT

;

rurale mixte.

Vite vac!,

:

246

2499

660

bot,

capre

3

°*>

Altitudinea

si

402 181

320-330 m. E :

V&scani, Bol-

H2rm5nesti, Ciumalul, Dr3-

goteni, R2goaza,

pune din

892

Checea

si

Bu-

daile.

suprafafa de 9012 hect.

Impropriet5ri£i

1878 sunt 586 1753

falci

46

falci,

1864

in

locuitorT, si

50

si

st5pi-

prajinT,

prajinl

comuneT are o

Teritoriul

Este strabatuta de

in

si

catune

5

din

Podurile, 7

mSnesti, 3

kil.

Vasiesti,

N.

com. Co-

locuiton,

valea pi-

si

comuneT cu acelas

situat

pe

re-

nu

Urminisul,

piriul

uda prin mijioc. (V. Vi-

com.

siesti,

rur.).

Se comVasiesti,

:

sau

Vasuiul, com.

Put-

rur., \n jud.

Vrancea,

17

la

kil.

plasiT si la

de

54 de

capitala jude£uluT.

se

g2-

aceasta

co-

com.

al

V. cu la

la

com.

com. Dar-

la

cu 810

sat,

'1

al

cu

Sara^elul

D3r-

com.

si

:

si

1

Va-

Zgribincea.

Are o populate de 402 flete

hramul

com. Co al

Este udata de piraiele suiul,

si

a-

Se margineste la E. cu teritoriul comunelor Moinesti si Pola

Moinesti,

kil.;

kil.

1 1

me,

Leorda, de unde inc2 de pe

cu

la

;

la

;

kil., si

care

Urminisul

Vasiesti,

kil.

resedin^a plaseT, 3

Bacau,

Condica Liuzilor

sesc trei sate

Bacau, capitala

la

:

50

districtuluT,

poalele

$ipoteni.

si

si

calea ju-

subprefectura

mSnesti,

in-

Ocna-Comanesti Moi-

de^eana

sec£ia Glodurile, Urminisul

mSnesti

stin-

34

si

tindere de 2578 hect.

na, pi.

muna:

din 1864 s'au

jenT p&mint.

resedin^a, Leorda, Vermesti, cu

su-

biserica parohiala, cu

Nicolae».

«Sf.

LocuitoriT

poseda

gun, 2 morT de ap2

16

:

;

plu-

162 boT,

150 vacT, 33 caT, 830 oT, 10 capre si 81 porcT;3 fabric! de rachiii;

o rot^rie.

Moinesti.

Este

str5b&tuta'

Urminisul-Mare

Are o

la

Urminisul-Mare.

durile, la S.

udatS de piraele

nind

munteluT Tarnifa

In

102 stupT.

rur.

jud. Bacau, pi. MunteluT,

tuncT se exploata pacura. cat,

porcT.

dest!',

(V.

(3 kil.)

rur.).

MunteluT, asezatS

Hingani

Ruginoasa.

5

legea

improprietarit 247 locuitorT, cu

sedin^a

V&scani,

cor-

Ruginoasa

la

Costesti

la

si

1003 vite

28oporcT, 321 capre, 1972

mSnesti,

suflete.

DrumurT sunt (3

dealuluT Pau-

Vasiesti, com. rur., jud.

resedin{a,

com.

Suceava,

jud.

coastele

501

nesti,

pi.

flete;

in

asezat pe ^armurile piriuluT Pau-

Are forma unuT poligon neregulat. E compusa din satele:

forma

nume,

si

jud.

Botosani.

Stroesti

pe mosia

sat,

si

3

nesti.

cu acelas

nesti

de

deservite

7 cintarefi.

si

Distance

rur. }

una

cite

biserici,

Locuitorii au

01.

soara, jud. Muscel.

Vascani, com.

4

cStun,

Vite: 64 ca!, nute,

catre Logofatul TSu-

marele diplomat

tul,

preof!

scoala

;

Dupa

manesti,

facuta de

Varzaroaia,

Vasiesti

Beldiceanu.

si

In marginea V. a mosieT Har-

Varzare$ti,/>adure, de 675

func^ioneaza din 1885 in

Ceta

si

scos antici-

Sturza,

d-nii

Butculescu

comuna

Osoiul s'ati

care satul

fiecare

falcT.

in

mixta*,

cuitorT; o

si

de

piriurile

Busuiocul

brazdatS de muntele Tarnifa dealurile Leorda,

suiocul

si

Vata§i,

sat,

com.

pi.

si

pe malul drept

Babelor, Bu-

rur.

Crimpoaia,

§erbanesti, jud. Olt,

si

al

situat

DorofeiuluT,

cu 320 locuitorT.

Nogea.

Are o populate de

191

1

lo-

Vata§i-Banov, cdtun, com.

Hosted by

Preaj-

Google

:

vAtA?ani

ba,

Glavaciocul, jud. VI «$ca.

pi.

(VezY com. Preajba).

Vata^ani, vechia numire a tului Nenciule^ti,

sa-

TirguluT,

pi.

jud. Teleorman.

Buze>sti

corn.

logul,

Vatase^ti

(v.

Arge$,

sat,

pi.

cu

Topo-

Giurgiuveni-

rur. a.

Are o

n.).

bise-

$i

prime^te

Vata§e§ti-de-Jos, milit $i

100

Geama'na

(v.

Arge$,

suflete, jud,

com.

Pite^ti,

pi.

fa-

Bradul-

rur.

la

E. de

de

la S.

$i

ApoT curge E. de cat.

la

al.

unde

de

intra in jud.

$i

De

urmeaza' citva

la Bade^ti,

aproape dreapta pana

dreptul com. SocetuI, de unde

de acolo

Alexandria, apoY

la

spre S., primind apele riulut Te-

com. Boziorul,

venia

140 locuiton.

cotiturf

$i

comunele CerBeiul $i dupa mat multe varsindu-se in Dunare intre

odata cu Girla-Mare,

Vechia, com.

cu

sat,

pi. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea, situat

de

cat.

locuiton,

254

Dae^ti,

rur.

la

1

unde

Curtea,

e $coala\

Vechia, mahala, com. ne^ti, pi.

kil.

V*

rur.

Si-

Olte^ul-d.-s., jud.

Vil-

dintre Gaojani

riii.

Izvorejrte

D2duie$>ti, jud.

intra

tre S., linga*

Arge?, curge caOltul

jud.

in

Topana,

uda

Spineni

Aluni^ul, la

din dealul

pe

Fagefelul, Tatule^ti,

$i

N. careia prime^te pe stinga

piriul Eiul;

uda Opta^i

§i

aproape

Petro^ani, din

$i

De

pana unde se impreuna cu Teleormanul, Vedea taie jud. Olt in diagonal. Bade^ti

la

Zbirgleaza,

piraie

principal*

jud. Olt,

$i

ca Ba-

ca afluenft

Vedifa

$i

piraie

$i

$i altele.

riul

jude^uIuT Arge?,

Pite^ti,

§»i

intra

la Rijlejul-Viero?,

aproape

in jud.

uda

Olt,

Rijleful-

de

Vedea, apa

pana

foarte

aproape de

piere de Alexandria

Govora, Vaja, Bara^ti-de-Vede,

volumul din ce

p5na

De

$i

la

66700.

Vedea mat uda

Marele Dictfonar Geografic.

la

in

Vol.

fin.

mict,

adesea e

;

Din aproi$T

Vedea-de-Jos,

Fo-

numea

se

plasd,

Se margine^te dea

in

de

la S.

Bara$tide-Cep-

se

margine^te cu

E.,

la

cu

S.,

Mij-

pi.

V., cu pi. Oltul-d.-j.,

la

£i

avind

Ve-

S. de com. Aluni^ul,

la

Arge^;

locul

Olt.

pi.

de com.

turt; la

jud.

jud.

N. cu

la

printr'o linie dreapta,

d.-s.,

dusa*

hotar desparjitor

ca

cea mat mare parte

Mare (Vezt

riul

in

Plapcea-

Oltul, jude{).

Coprinde 14 com. rur. (cu re«5edin{a in com. Tatule^ti), adica Constanti-

Cotone^ti,

Calugari,

Mogo-

ne^sti,

MaldSrul, Mirce^ti,

$e$ti,

Negreni, Poborul, ScorniSpineni,

ce^ti,

Tatarei,

§uica,

TStuIe§ti, Vlaici.

Acum

face parte din

Oltul- Vedea, care

Arge$,

la S.

jos, ^i

unite

pi.

54 comune.

ati

plasd, jud. la

cu

N. pi.

V., cu

la

Olt.

E. cu jud.

$i

Vedea- deOltul-d.-s.

pi.

(V. Oltul, jud.).

cu

Coprinde 14 comune re^edinja in com.

rurale, Chilia,

adica: Aluni^ul, Bara^ti-de-CepturT, Bara.sti-de-Vede, Chilia,

Fa-

Gura-Boulut,

Iz-

gefelul, Fata,

vorul,

Mereni,

Govora,

pana

^i

Profa,

Rijlejul-

Rijleful-Vierosul,

To-

Va^a.

Face acum parte din

mare^te

ce mat mult

Dunare. Albia

de nisip foate

$i

oare-care

foarte larga, neregulata

MaldSrul.

Cerbul,

mic

tot sec.

BSra^ti-de-CepturT, Vlaici, Colone$ti

mart la

Vedea

vechime Apa-Vinata.

in

piriia^e

depSrtare de Ro^iori, are volum

to$t afluen{( sat

lun-

kil.

istoria lut Dionisie

Se margine^te

Vedifa, care izvore^te tot din dea-

de

Dupa tino, riul

Vedea-de-Sus,

de catunul Ungheni, com. Corbul, se impreuna pe stinga cu lurile

gime de aproape 200

<>i

Nanovul. Pe

ca Fiori^orul, Dorofeiul

Cu

ales crap.

mat

?i

Plapcea

cum

$i

are

racea, Cirsteasca

partea dreapta

precum

pitroc,

Piriul-Cii-

piriia^e,

$i

Bur-

Tinoasa

cu

precum

Teleormanul,

multe

$i

Bratcovul,

Tecuciul,

na,

intin-

g3se$te

se

In tot cursul sad are o

Vedet sunt: Cotmea-

Afluenfit

nelut impreunat

Vedea,

hotarul

la

jud. Vla^ca.

dea sau

cea.

Ro^iori

apuca spre N.-E. spre §\

mart

direc^ia

ia

Teleorman la punctul Bade^ti, unde se varsS intr'insul riul Cotmeana. S.-E.

leorman,

jud. BuzSu, cu

pe hotar Pope<;ti, com.

mare

riu

numit

mat

nuipf,

§erba-

sau tot

tn acest

za-

foarte

purine varieta^t de pe^tt obici-

§\

com.

Ungurei,

cu piriul Dorofeiul ne^ti.

in

Vavalugi, cdtun,

pe?ti$$orul

Tatule^ti, pe dreapta se incarca

in Iinie

Vata§e§ti-de-Sus, sat, jud. Arge$, pi. Pite$ti, com. rur. Bradul-Geamana (v. a. n.).

in-

mSgura Mihai-Vod.l cat.

vine

se revarsa peste

dert.

Teleorman. Trece

topirea

la

$i

Vedea

De

de hotar

aci inainte serve^te

Are

acest nume).

o bisericS, «Sf. Matet».

Fiori^orul.

piriul

Valeni,

cu 25

sat,

de plot marl

Plapcea, uda com. Florul, unde

p3na

«BunaVestire>.

ricS,

aproape de com. Icoana

pezit,

pe familii, jud.

$i

se incarca' pe dreapta cu piriul

tre jud. Olt $i

Vata§e§ti (Tincule^ti), 50

VEDEROASA

737

pla^ile

unite Oltul-Vedea.

luT este $i

plina

Pe timpurl

Vederoasa, pi.

lac, jud.

Medjidia,

pe

V.

Constan|a,

teritoriul

co-

93

Hosted by

Google

VEDl^A

munef

rurale Rasova, situat

partea de S.-V.

cea de N.

a

pl&ser

in in

si

N.-V. a comuneT,

si

Hng2 malul drept al DunSreT. ComunicS cu Dun&rea, de care este alimentat, printr'o mic2 girlS, lungS de aproape I kil. Diferitele pSr$i ale sale poarta

deosebite numirT:

meste Baciul

E., se nu-

la

Intreaga

SSrpuI.

mat numeste

Viah-

si

Chioi.

Satele asezate pe malurile sale

sunt: Alimanul, pe malul de V.

Limpezisul, Vlah-Chioi

de E.

eel

al

VederoaseT;

iar

Talasman

Rasova,

la

la S. (3

—4

kil

),

Ba-

E.

spre

3 kil.

Este

coprins

kil)

Rasova,

si

la 3

kil.

dealurile

intre

de

satul

Stcinija,

in

statuluT, si

de 32

30

hect.,

rur. y jud. Dolj, plasa

Dumbrava-d.-j., situata pe DeaStupinea{a,

diosul,

Desnajuiul, la 38 si

16

la

de

Se invecineste

h

cu$a,

com.

cu

V. cu com.

la

:

Carpeni,

com.

cu

si

Este udata de

riul

Desnafuiul,

Zbreia, Catifa, Chior-Cuius, Echi-

ce trece prin S. com., cu direc£iunea V.-E.,

la

V.; hotarul ju-

defulul la S. (de la movila Sarim-

Basa

si

Iuc)

dealurile Baicul, Ciocanul,

;

pSnS

Cesme, Canli,

movila

la

Piribei,

mes-Bair,

CaciamacCulti-

Cara-O-

Alibi-Chioi,

mer si Bair-Iuiuc, la E. Are 700 hect. confine mult ;

peste, al cSruT venit (peste lei)

10000

aparjine statuluT.

Vedita,

piriu, izvoreste din dea-

lurile jud. testi si la cat.

Arges, de

se varsa in

linga*

Pi-

Vedea,

riul

pe dinsul

Ungheni, din jud.

Olt.

Trestioara, jud.

comuneT

al

Buz&ii,

cu

30

locuiton; e alipit de d£t. Crivelesti si situat

steril

pe terenul

eel

mat

com. Gubancea,

satul Plopsorul, si

satul Sabarul,

par^it in

care

Suha-

rul-Mare sau Sabarul-Mare

azt sunt unite

compun

si

sat Sabarul.

si

actua-

jud.

sat,

la

marginea

Roman, pi. Siretul-d.-s., com.

ulmT,

stejanf,

si

Ceta^uia.

7

aAa Ceta^uia,

ruin3

de cetate romana.

si

Pe mosia Vela sunt 2 mon si una de abun, iar pe mosia Sabarul, una de apa.

Vela,

cu

sat,

865

rese-

suflete,

dinfa com. Vela, jud. Dolj,

Dumbrava-d.-j.

Velea

a.

(v.

Nebuna,

sau

Bulbucata,

Vlasca

pi.

n.).

pi.

a.

(v.

22

la

si

hramul

pe

situat

Neajlovul,

jud.

n.).

Sf.

Voe-

Dealul-Rupturilor

si

cu hra-

Nicolae; 2 scoale mixte. este

aproxi-

Mosiile se numesc

mulfi

Vela, ce proprie-

pe

si

Se margineste

pe

malul

N. cu com.

la

se

desparte prin piriul Ghermane,

com. Baiota

S. cu

la

la

(satul

Ba-

AmX-

V. cu com.

de care se desparte

prin

piriul Palinga.

comuna

1873,

nea din

si

va timp s'a azi

si

din^a

compu-

se

Balota-d.-s.,

catunele:

Rupturile

Velesti

;

dupa

cit-

c3t.

Mo-

adSogat

acest catun a ramas

catunului

Velesti.

Catunul

de

rese-

Velesti

este in centru, avind la N.

halaua Motoci; Rupturile spre E.

:

plaseT,

Gheoroiul (Vilcea), de care

ca mahala

fondata de locuiton,

de Craiova

sting al riuluT Geamartaluiul.

toci

cea-l'alt&in Vela,

Amaradia,

pi.

kil.

Dealul-Velestilor,

Roschoschi

apar^ine la maT

com.

de resedinfa

kil.

vozT, fondatS de proprietara S. si

cdtun,

Velesti, com. rur.,

In

Are o populate de 1741 locuiton; 2 bisericT, una in Bu-

Sf.

plopi

frasini,

de apa

rasti,

mul

a-

girnije.

lota-d.-s.),

se

Inainte

Se compun din cen,

ale statulut.

coprinde 4 sate: Vela, resedinja,

Aci

Sabarul;

Leurdoasa, pe

si

mo>;ia Bucoviciorul.

Bucoviciorul, Sabarul

mativ de 8750 pog.

Veja-Cl&ca§i,

mosia

pe

parfineau manastirelor, az! sunt

Su-

AzT com. Vela

Suprafafa com.

din jude£.

era des-

doua mahalale,

harul-Mic sau Sabarul-Mic, care

lul

Leurdoa-

;

Burdiosul, de

hect.;

jud. Dolj, la 32

coviciorul, cu

Veghiurile, cdtunas,

nurnita

in localitatea

vechime com. coprindea

In

aparfinihd

aril,

care are un pod

si

Ripa-Rosie.

Bali-

Orman-Bair, Sari-Iuc-Bair,

58

si

Stupineafa, Burdiosul

Mocirla, acoperite de padun.

Iuiuc-Obeac, Mulver-Acceuci Ghiol-Punar,

Sabarul.

Sal-

E. cu com. Ciutura.

la

si

d.-j.

N. cu com.

la

S.

Dumbrava-d.-s.,

Dealuri si

Virtopul,

Dumbrava

resedin^a pl3seT

Terpezija,

sesul

si

de Cra-

kil.

kil.

Bur-

dealul

dealul Mocirla

— 5000

4000

si

amenajata

foia, de 20 hect.

Vela, com.

cu

si

Cetajuia, in intindere

:

de 250 hect. sa,

:

si

PadurT

si

Stanza, comuna).

iova

statuluT,

Bucoviciorul

marginea judejului Roman. (V.

Ali-

Mamut-Cuius.

aparfinind

tafuia,

Siretul-

pi.

com. Stcmi£a, spre E.

Cornul

(800

com.

sat,

d.-s.,

zind 80000 hect.

Enigea,

co-

Ce-

satenilor;

si

venitul anual intre

Veja-Lingurari,

pi.

manul,

Stanza,

precum

tary

lei;

sinul s&ii e considerabil, coprin-

teritoriile

de

kil.

3

rnunS).

Po

invecinate sunt: Bac-Cuius, lucci,

la

si

St5ni{a, (V.

satul

lul -luT-

al parfei

spre E.

Stcinija,

Limpezi-

V.,

la

;

sul; la S.-E.,

balt5 se

pe

VELESTI

738

si

Balota-d

-s.,

la

masunt

S.

Terenul comuneT este acidentat

de

dealurile

Hosted by

:

Velesti

(400

Google

;

VELESTI

(500 m.), Rupturi

m.), al-CapreT

m

(150

VERDEA

739

Piscul Pope! (300 m.),

),

cornute, 12 16

610 porcT

oT,

CiresuluT

(100 m.),

Dealul-Ra

si

Dealul-Caprei este a

coperit cu

finej;e,

porumb

cu

cu

turilor,

Dealul-Velesti,

Piscul-Staicu

fineje,

cu padure, Piscul-CiresuluT,

luT,

cu padure

cu

si

curge spre E.

com.

teritoriul

Fagejelul

Geamarta

riul

primeste pe

si

piraiele Scindura,

Piriul-luT-Stan,

si

pe stinga:

iar

Staicul

Floreiul,

si

Artanelul.

Are o populate de 952

de protopopi! loan Dinu, una in

hramul

cu

tura,

fondata

1786

la

Dumitru,

Sf.

de

Mateiu,

si

cat.

Constan-

si

Balota-d.-s.,

cSt.

c5pitanii

a

si

treia

fondata

mixt^f, ce funcjioneaza de la

1

879.

Suprafa^a intreguluT teritoriu

comunal este de 1300 hect. In comuna sunt doua rnosit: Velesti

Balota,

si

prafa{a de

de

1

100 hect.

0000

let.

o

su-

un

ve-

avind si

Velesti

apar-

la

9

de Talpasul

7

kil.

AmSresti,

Padurea Velesti, de 300 padurea Balota, de 500

Veli-Chioi, pi.

S.-E.

N.-E. de

partea

in

(v.

a.

si

la

c&t.

Verbicioara,

care

este amenajata, aparfinea bise-

Obedeanu. 20

hect.

aparjin mosnenilor Velestent.

comunala

calea si

Vite: 37

vecinala,

caT,

750

vite

sat, jud.

jud.

statulut,

brava-d.-j.,

man

una

bisericT,

fondata

la

anul 1888; o

su-

in cat.

1843,

cea-I'alta in cat.

;

finuta de

Dupa

Dolj,

pi.

de

Ver-

de locuitorT mixta,

scoala

comuna.

legea rurala din

cea din 1879 sunt 8

1864

insura^T.

Suprafaja com. este de 4700

(v.

hect.

padure

si

Dolj,

a

Dum-

pi.

com. Verbifa,

satul

cu

1 1

tirei

100

let.

Aparfinea

m3naV

un venit de 76386

cioara, dind lei.

Paduri si

:

Verbifa, de

400

hect.

Verbicioara, de 1000 hect .com-

puse din cerT

Sadova.

comu-

nal sunt Verbi£a, Cringul, Verbi-

Verbicioara, arendata (1886 —96)

si

girnija

;

ambele

sunt amenajate.

Verbi^a, com.

rur., jud. Dolj, pi.

Dumbrava-d.-j., la

si

51

la

de

25

de

kil.

resedin{a

com. Virtopul. Situate Verbi^a

si

Se margineste la

S.

in-

la

N. cu com.

cu com. Plenifa

Poiana-PIenifa,

V., cu

la

E.,

din

com.

cu com. ;

de care

sat, jud.

brava-d.-j.,

Dolj,

pi.

Dum-

com. Verbi£a, cu 812

suflete (V. Verbi^a,

com.

rur.).

Prisacea,

Calug&rei

si

Vercicani, siliste de sat, pe \%xz mul sting al SiretuluT, jud. Suceava, com. Liteni.

se

si

la

Oro-

desparfindu-se de aceste

urma

Verbija,

padurea Ver-

desparte prin padurea statului

prin padurea statuluT

Verde

(Muntele-), munte, jud.

Suceava, fntre com.§arul-DorneT si

de

Brosteni, acoperit cu padure

rasinoase

(1530

m.

altitu-

dine).

Verbicioara.

Are un

calea

o cale naturals.

dou&

Mosiile de pe teritoriul

dealul

Viile in intindere de

prin

trece

schela Ce-

la

bicioara, zidita tot

locuitorT.

Verbicioara, mosie

Cleanovul,

CaiT:

150

cu 648 suflete.

n.),

si

Balota,

merge

si

Are o populate de 1460 flete;

la

Dumbrava-d.-j.,com. Verbifa a.

Balota aparjine statului. Aceste

Padurea

acel loc.

vechiu

sunt 165 improprietari$T, iar dupa

paduri sunt compuse din girm'ta,

predomina

de

tatea.

Verbi^a,

com. Nehoiasul,

al

jud. Buzau, cu

bicioara.

;

vad

se

iar la S.

ce funcfioneaza din 1879, intre-

Vene{i?ul,

mosnenilor; padurea

stejar

vechime pe

in

locuitori!

rese

Ver-

selor unuT vechiu sat ce se afla

rS-

Garvanul Mare.

padurea Velestenilor, aparfineau

girnifa.

2V2

:

Verbifa, se vad ruinele ca-

cat.

kil.

cea

spre N.-E. de catunul de

tre sesul

gorun,

partea

situat in

n.),

meridional^ a plaseT

hect.,

in ttecut

Constanta,

sariteanS a comunet,

din^a,

Verbicioara

cat.

Un drum sat, in jud.

c&t.

Verbicioara.

si

urmele uneT ceta^ue,

Silistra-Nou3, c5t.com. Gar-

van

plaseT,

ricei

str£b£tut

In

al

V. com.

hect.,

cer,

la

si

kil.

rur.).

Craiova,

\\ne locuitorilor.

si

pe malul sting

GeamartaluiuluT,

resedinja,

bija,

la

1782 de c&tre Caluda, cu liramul S-tiT VoevozT; o scoala

it

Amaradia,

Velesti, pi.

jud. Dolj, situat

com.

Se compune din 2

cu 603 loc, resedin^a

sat,

rur.

catunul Rup-

1790

la

Mitrache

su-

in

MaiciT DomnuluT, fondata

il

com.

hramul Adormirea

cu

Vtlesti,

una

bisericT,

treT

flete;

in

Velesti,

ce intra pe la V. in com.

luiul,

tin

era in CalugSrei.

N. de dealul Fr^ila. (V. Velesti,

viT.

Este udata de

si

Dealul-Rup-

griu,

si

numia

se

Crfngul. PanaMa 1874 resedinfa

380 capre.

Piscul-StaiculuT (200 m.), Piscul-

carenilor.

vechime, com.

In

si

elesteu numit Verbifa,

in

care se gSsesc pestT

in

mare

cantitate.

si

racT

Verdea,

c
Racoroasa,

cu 457 loc, in com. Zabraujul, jud.

pi.

Putna, situat in sus de Varnifa,

Hosted by

Google

VERDEA la

unde se

locul

dea

VERNE?TI

740

Repe-

varsa

in $u?i£a.

Constanta, desface

Hirsova, care se

pi.

din

dreptul ostrovului

Tofanari, satul D^eni, se indreap-

Verdea, Oltul

jud.

sat, in

com

d.-j.,

Vilcea, pi.

Sute^ti, cu o po-

pulate de 424 loc. Cade in partea de N.-E. a com. §\ e udat

de

cu acela^ nume. (V. Su-

riul

com.

te^ti,

rur.).

brSzdind partea

t& spre N.-E.,

de N.-V.

a placet Hirsova

termini varsindu-se n3re

dup3 un curs de 6 Valea

deschide

se

Valea- Viilor de

Verdea,

sat, in jud. Vilcea,

AmMra^ti,

pi.

br^zdat de dealul

$i

nume.

acela?i

Veriga, braf

de grani{&,

Dun&re,

com.

linga*

pe

Izlazui, din

jud. Romana^i.

60

Dunarea,

in

insula*,

p2dure, com.

hect.

cu

Izlazul,

jud. Romana£i.

m

DunSrif,

jud.

Huzud-Ada, de

ostrovului'

lingS

pe $esul

sat,

S. a

com. Dumbraveni

pi.

Siretul,

jud.

Su-

riuluT

de

in partea

$i

(v.

a. n.),

pe

Boto^ani,

Magura-DragaiciT

valea

<>i

V. spre E., brSzdind partea

$i

cea de N. a comunelor Mir-

Alimanul, precum

§i

$i

?i

a com.

Rasova.

Are

gime de 11 kil. Se deschide tot in DunSre pu£in mat la V. de satul

Rasova. Are o adincime

2—3

brogean.

com. Dum-

braveni, pe linia-Pa^cani-Burdujeni,

pus3

circulate

in

la

metri. Desparte insula

E

nSrea-Mare

cu

brajul

Du-

Dun^ril

Decembrie 1869 $i pe linia Vere$ti-Boto?ani. Se aflS pe prima

Veriga-Stoene^ti, prival, care

Liteni (12,9

pleaca din Dunarea- Vechie, din

kil.)

$i

stabile

Burdujeni (14,8

pe a doua

19

la

kil.

de

kil.)

$i

Buce-

forma de semi-cere

ocol, in

$i

se une$te tot cu DunaYea-VechTe,

ce strSbate comunele Ber-

a fost

acesreT

de

1

19625

lei $i

Veriga, picket vechiu de pe Dun3re,

in

pe

sta^ii

dupa

1896

testi-d.-s.,

27 bam.

cu$a, jud.

frontier^,

dreptul

satulut

Chioarri, pi. Ialomi{a-Balta, jud.

Bertesti-d.

a.

n.),

pi.

$i

Stan-

Bralla.

Verguleasa, ton, com.

j.

sat, rur.

cu 1160 locuiDumitre^ti

Oltul-d.-j.,

(v.

Arge$,

Dun&riT, in jud.

de

$an£ul

com.

rur.).

pi.

com.

§i

rur., jud.

Arge^s, la

9

de

kil.

MunteluT,

6

la

si

de

kil.

Are 785

suflete

Pi-

o bisericK,

§i

cu hramul Na^terea MaiciT deservita de

nuluT,

Dom-

preot

I

$i

cintSre^.

1

Vite

30

550 boi

:

Inainte de

si

de com. Valea-

nesti era alipitS

Danulut

com.

e

fie-care

azT

;

vacT, 15 caf,

$i

700 rimaton. 1874, com. Ver-

25 capre

01,

deosebita.

al

riuluT

ra^ul

sat, in jud. al

BacSu,

com. Vasiesti

pi. (v.

Bu-

in jud.

rur.,

pe malul drept

z2u, pi. Sar^teT,

Buzaul,

9

la

de

kil.

o-

BuzSu. formata din catunele

gudul, Clinciul

:

A-

Verne^ti, avind

$>i

o populate de 710 locuiton.

Are o ?i

cu 1

scoala

2 bisericT, de-

;

de 2 preofi, 2 cintarepf

servite

2 paraclisen.

Catedrala e cea

hramul 25 Martie,

7 14

$i

terminate

zidita la

la

1

zilele

Domnilor §tefan

cuzin

si

Vite

:

3

721, in

Canta-

Nicolae Mavrocordat,

de c^tre jupin Jipa Vernescu.

vi^eT,

Verme§ti, al

prin

te§ti.

jud. Olt.

Ialomi£a.

Veriga, bra{

Verne§ti, sat

hotarul jud. lalomifa, facind un

supra nivelului MSrii de 2$6 m go. Venitul

Gra-

facut.

(V. Gr^mesti,

E

cea, stasia vecina\ Inaljimea d'ay

Ha^as anume

:

Bucovina,

§i

desparte

se

Verne§ti, com.

Veriga, canal, care une^te

despreorasulGiurgiu,jud. Vla^ca.

intre

suflete.

Hotarele mo$>ieT sunt cu

nenavigabil.

15

linie

272

o lun-

dr.-d.-f., in jud.

pi. Siretul,

sat, pe mo^ia cu acenume, com. Grame^ti, pi. Berhometele, jud. Dorohoiu, cu

lasT

de N.-E. a pl3$eT Silistra-Noua'

Ostrovul-Lung de malul dobro-

Boto^ani,

Verpole,

prefecturet,

pulate de 370 locuiton. de

locuiton.

avind o direc^iune generala de

de

stafie

Va-

Curtea-de-Arge^, re$edin£a sub-

mo?ia Dumbraveni. Are o po-

Vere§ti,

Are 300

/»

Carasan, se indreapta spre E.,

leanul

ceava, in stinga

siesti.

1

me$ti, Rude^ti

partea de V. a pl^seT Medjidia

Vere§ti,

iocul,

de satul

kil.

Medjidia. Se desface din drep-

la

Verdea,

Busu-

!

la

Constanta, pla^ile Silistra-Noua $i

picket

Busu-

malul

nenavigabil.

al

Glodurile,

secjie,

in valea piriului

iocul si

care

tul

Verdea,

§>i

Des-

Pinga.

DobrogeT.

valea cu

ea

Mo^uluT

cu o

populate de 173 loc, la 4 kil. de c2t. AmSr^ti, re^edin^a com.

E

la

-

parte ostrovul D3eni de

E

se

o

cu

n.),

situat la poalele dealului

Du-

In

kil.

com.

Qltul-d.-j.,

$i

in

MovileT-Popei,

dreptul

in

iar

a.

si

190 boi, 52 bivolife,

700

3

1

Stanciu

vact,

22

cat, 8 tepe,

si 174 porcl. Loc. posed^ 16 stupi.

5

minji,

Hosted by

01

Google

VERNE?TI

Are o

Suprafa^a com. este de i860

Terenul e

deluros

pu^in

ses,

CSi

:

z5u-Frontiera prin Vernesti

Buso-

;

seaua vecinala Vernesti-NiscovulTisSul

drumurT naturale.

alte

si

Comuna

e foarte vechie

format^ numaT din

si

a

(Agudul) a

soara

prietatea Grecenilor;

Radu

§erban au

si

din operile

aci

fra^iT

multe

scris

inca

Co-

de

Greceanu. Tot aci e

lonelul

natal

familiei

al

cu 62

sat,

com.

Pitesti,

pi.

(v.

a.

Cruci-

Are o

n.).

jud.

suflete,

lo-

Marghilo-

vechTe de lemn, facuta de

B2-

dica Veruicu, cu hramul Sf. Teo-

de

dor, deservita

un

un

preot

si

ctltun

com. CSnesti,

din^a, al

de

mosia

jud. Bu-

cu 682 locuiton, pe

in

com. Miroslavesti,

jud. Suceava, asezat

sting al

DrumurT kil.)

la

si

In

pe jarmul

cu 185 locuiton,

clttun,

jud. Putna,

Vrancea, com.

pi.

la

:

Miroslavesti

Ciohoreni (3,500

1803, «Vereseni, a

(6

kil.).

d-sale

coasta dealurilor

ce-T

40

platind 516

bir

lei

a-

nual». («Uricariul», vol. VII, p. 248).

(VezT

Miroslavesti,

com.

-

Schitului

-

Gflmeele, mosie a

Comani

si

statuluT, jud.

lia

din Bucuresti

riodul

1883

17500

lei

si

— 93,

care pe pe-

s'a

arendat cu

pi.

in

sat,

jud.

Neam{u,

Piatra-Muntele, com.

lesti,

Caciu-

asezat pe valea CrScSuluT,

a piriiasuluT Valea-Mare de a

dreapta.

Se mSrgineste

cu terenurile com. Cirligi

la ;

N.

la V.,

de E.

Se

in

partea

a plaseT Prutul, jud. Falciu.

intinde,

de

N.

la

CracSul

Jesti si

;

la E.,

la S.,

cu satul Con-

cu satul §erbesti.

E

cenisi Musata.

PrutuluT

si

la

CS-

si

lugSreasca, de la stapinirea mosieT-

de catre calugariT grecT. Pro-

Aceasta mosie cu o satuluf se intindea

si

parte a

peste Prut,

se afla girla Prutejul. (VezT trisoaia,

com.

Vetrisoaia,

Ve-

si

rur.).

ses,

de

la

de

S.

Prutet

E

intinde de

Se

cam de 634 in finefe

pe o

Este

hect.

pasune.

si

sir

de

de

numit

dealurT.

si

de lunca, se

Prut in Basara-

Cotul-SofieT.

In jos

afla Girla-ZaharieT,

care taTe sesul in curmezis, co-

municind cu Prutul

si

Prutejul

prin Girla-luT-Filip.

In partea de S. a sesuluT sunt

Vetrisoaia, pe

doua baip, numite Padurariul si Cascavalul, care comunica cu

cu o populate de 955 suflete. toata partea de E. si S.

a com., se intinde sesul PrutuluT, suprafa^a

peste

Satul-

:

Pe in

a-

formeaza un

cot care vine sub satul HSsnaseni

partea

in

cesteT luncT, Prutul

bia,

o suprafa^a cam de 4310 hect., si

su-

In partea de N. a sesuluT se

Sarata,

asezatape sesul

formats din satele

Nou, Siminesti

in

com. Vetri-

Prutul,

riul

si

prafaja

bogat

Falciu,

jud.

S.-E. a

sesul Siminesti, intre

in-

S.,

piriul

br^zdata

de V. de un

cu satul Caciulesti, desp£r$it prin piriul

mat numeste

trisoaia se

Lunca-VetrisoaeT. In dreptul

Vetrisoaia, com. rur.,

intre cursul acestuia de-a stinga, si

sat).

intinde o lunca de loziT numita

anual.

ce o desparte de comunele Ran-

Ver§e§ti,

sesuluT

Partea aceasta a satuluT Ve-

soaia, pi. Prutul.

Vetrile

tre riul Prutul si

rur.).

(VezT Siminesti,

partea

Logofatul Iordache Canta avea liuzT,

nivelul

la

unit cu satul Siminesti.

HerastrSul, situat pe malul N5-

Olt, fosta pendinte de Mitropo-

Moldovei.

E

pana laluareaBasarabieTin 181 2. In marginea de E. a satului

150 locuiton.

zau, cu

rujeni, in

sat,

si

com.

centrul

in

asezat pe un platou ridicat

Prutul.

rese-

formeaza valea.

Ver§eni,

sat,

cularizarea averilor manastirilor.

Verzei (Valea-),

Vetre§ti,

500 locuiton.

porcT.

prietatea este a statuluT, de la se-

cintSref.

man.

Verne§ti, c&tun de resedin^a, al com. Vernesti, jud. Buzau, cu

Vetrisoaia,

biserica*

Parte din aceasta

lor.

mosie se poseda cul

dreapta Taz-

cu 15 m. de

Arges,

XVII-lea pro-

188

si

tul,

de Leaschina, care a oameni pe mosia sa, iar

fost in secolul al

caT

99

01,

o biserica.

si

vite mart* cornute,

rur.).

adus

Vernesti a

5499

1488

:

Vetrisoaia, jud. Falciu, pi. Pru-

infiinfat

mat nod.

Vite

com. S2n-

-j.,

Ver-

s.

lunct.

lauluT-Mare. (V. S&nduleni, com.

Veruici,

Clinciul e

TazlSul-d

duleni, situat d'a

fost

nesti. Cat. Liscesti

Ba-

locuiton, jud.

691

pi.

c3ii,

se afla

;

Viea pe o intindere de 53 2

si

Are o scoaia sat, cu

imase

in finale si

multe baljl

hect.

rur.).

Ver§e§ti-de-Jos sau Ver§e§ti,

soseaua judefeana

:

si

se cultiva

(Vezi Cadulesti, com.

de toamna'

tirgul

bogat

Valea-

TeanculuT.

fost

o populate de 273 su-

flete.

partea de N.-V.

Are

cam de 448

suprafa^a

hect., cu

hect.

in

VETRISOAIA

741

cam de 1266

hect.

Prutejul

prin

girla

Padurariul.

In dreptul acestor

Prutul

formeaza

doua balp,

iaras!

un cot,

numit Cotul-Nitofjlor.

Hosted by

Google

:

VETELUL

VIDRA

742

Tot pe

Vetrisoaia, pe

sesul

grindul din stinga Prutejului, se

o suprafa^a de 1087 nect

populate de 220

Are o

°

tM

«

suflete.

cultiv&viea pe o intindere de 25

Vite

Vicoleni,

hect.

Ve^elul,

sat, jud. Vilcea,

Brosteni,

com.

rur.

E

Cerna-d.-s.

pi.

si

1

si

com.

(resedinfa

nesti

ile

si

Cerna

este udat de riul

Valea -Lupului

:

cu

tea

si

Jijia.

sat,

in

d.-s

com.

lo-

Vedea-

pi.

n.),

Are o

jud. Olt.

,

rur. Barasti-de-

a.

Berezeni,

nei

Falciu,

tului

V. a comuneT. Are o bisefondata

de care se desparte prin Berezeni, pe platoul Pru

udat

si

in

Veveri^a, culme de munte,

jud.

porneste din

cul-

care

Vilcea,

Platanestilor

Mare. E.

si

muntele

din

detaseaza*

de care se

si

Virful-

Se indrepteaza' catre S.se termini aproape de Lotrului

confluenfa Piscurile

cu

mat

cele

sunt:

Virful-Mare,

verifa

si

Sulija

(v.

Oltul.

insemnate Robul,

a.

abun

si

suflete

Ve-

Vicoleni

com.

face

Vetrisoaia,

pi.

com.

dinioara singur o

sat,

tuate

Se margineste com, Pestenu£a §ovarna-d.-j.

comuna

hotar

despre

Caiugaresti,

cuitori;

14

kil.

pe dreapta

JijieT,

partea de E. a com. UnguBotosani, cu

si

pe

ce la

vine

caT,

400

ol

com-

varsa

Iupca

si

:

Hobita, care se

in

Rudina.

si

DealurT

:

Dealul-Devei cu Va-

lea-DeveT, Dealul-Viilor, Margelatul ^i

Dealul Pestenei'.

sus

soseaua

ju-

Giurgiu, si

300 rimatori.

si

udata de piraiele

§overnele

sau

pe partea

FlSminda

cintSfepf; o scoala.

caT,

rur.,

din

5

Locuitorii poseda: 36 plugun,

Vidra, com. pi.

fese

din jud. pe la com. Glavaciocul.

rur., in jud. Putna,

Vrancea,

pe malul de unde piriul

asezata

Putnei, aproape

Vidra da

dejeana trece

3

2 preopi

lo-

deservite de

mart cornute, 19

de Obedeni, resedinfa

trece

bisericT,

sa-

avind

Papesti,

vite

primeste Sericicul, din

la

comuna cu

si

560

de Vida-Cirtojeni, la 45 kil. de Bucuresti, la 60 kil. de Giurgiu si

iar la

Iupca

Cirto-

dreapta a vaii Glavaciocul, care aci

Blahnija, jud.

situate

si

S. cu

mat multe mahalale. Are o populate de 1000

o-

Vida-Furcu-

:

Rudina;

si

Bala-d.-j.,

Ohaba

si

cu com.

57 care cu boT, 6 caru^e cu

Vida-Stavropoleos

si

la V.,

cu nu-

rur.).

lut

com.

E.

la

:

;

Satul formeazS tele

si-

pe valea piriuluT Hobi£a.

sta-

pi.

sat, jud.

si

de orasul Turnul-Severin,

Catunele.

plSseT.

reni, pi. Jijia, jud.

kil.

care a fost a

mele Vida-Cirtojani. (V. com,

pe

Mehedinfi, plaiul Closani, la 46

N., cu

pe valea Glavacioculuf. Forma

jani-d.-j.,

Glava-

pi.

coasta dreapta avail Glavaciocul.

afla

Glavaciocul, jud. Vlasca, situat

Printr'insa

in

Vetri-

Se

Cirtojani-d.-j.,

pusa din catunele

Mehedin^i.

Vicoleni,

in-

Vida-de-Jos sau Fotachescu,

Bu-

SSrulesti.

Bucura,

bi

mana'stiref Agapia.

cat.

Via^ul (Zmlrda§te{ul), sat, com. rur.

o

;

si

1823.

soaia. Infiin^at in

ctittin,

a),

a.

(v.

ciocul, judeful Vlasca, situat

E

poalele caruia curge

Peceneaga;

o

si

o scoala, asezata

satele:

tre

Furculesti

n.).

Veveri{ele, munte, in jud. z2u, com. Vintila- Voda, la

(V.

riu.

rur.).

Vida-Stavropoleos sau Calugareasca, cfttun, com. Vida-

1838; o moara

serica, facuta la

cu

hect.,

Satul-Nou,

cu

Vida-Furcule§ti,<:0//2,

Lunca, pe

acestuT

Vidimire^ti, com. rur.

Are o suprafa£a de 2288

tului'

mea

a

partea de E. de

pe proprietatea domeniuluT

1835.

in

Crasna, jud.

de satul de rese-

populate de 300

Vedea-d.-s., jud. Olt, in partea

comu-

centrul

pi.

S.

la

dimpreuna'

Ve$i§oara, sat, cu 298 locuiton, com. rur. Va£a (v. a. n ), pi.

rica,

dreapta

pe par-

situat

Vida-Furculesti, com.

Prute^ul.

biserica',

fondata in 1723.

de

Plo-

Vlasinesti,

:

Vlasca,

cul, jud.

Glavacio-

pi.

Valea-

si

biserica, fondata in

(v.

rima-

comuna

ctitun,

peni-Jianu

din^a,

sat,

210

si

Vida-Furcule§ti,

suflete.

piriul

CepturT

01

hotareste

1849.

Ve^eni,

cai,

Dorohoiu, cu 110

Baseul, jud.

Vicoleni, o

140

bivoli,

tori.

de va-

Are o populate de 548 si

pi.

scoala) si

Mare. cuiton

Borzesti,

10

bot,

cu acelasT nume,

catunul §erbS

de

kil.

V2

com.

480 480

:

o scoala mixta.

^\

Pe hotarul mosiei despre Mindresti trece riul Jijia. Mosia se

tuat in partea de N. a comunef, Ja

pe mo?ia cu ace-

sat,

mime,

lasT

cu un preot

biserica',

2 dascali

si

in acest rid, la

de Focsani, udata de si

riul

34

kil.

Putna

de piraiele VizSu£ul, Sogasul,

Rupturile, Vidra

Se

si

compune din

Hosted by

Valea-Rea. catunele

Google

;

VIDRA

Burca,

Caiimanul, Vidra

dinja)

(rese-

Voloscani.

si

flete;

biserica

1

hramul

in

su-

cu

parohiaJa,

Adormirea,

in

«S-{it

3 filiale:

si

cat Vi-

VoevozT»,

Caliman, « Adormirea » in Bur,

ca

«Sf. Ilie»,

si

o scoala mixta paturi,

;

un spital cu 68 1887;

mat

rachiu,

pra-

la

de

fabricT

tilt.

com. Dobrotesli,

numit

pentru ca

ast-fel

de

intemeiat

Balta-

de

S'a

a

fost

1864

(v.

:

86 capre

La 23

si

6 August

Aprilie,

26 Octombrie

Rea

(v.

a.

Viero§ul, (v.

a.

si

face tirg pentru vinzare de vite

d'at

al fie-cSruT

produse din

localitate.

Vii sunt pe 3500 hect.

Vidra (Straini-Dobreni), pi.

com.

Straini-Dobreni

rur.

sat,

Sabarul, resedin^a

jud. Ilfov,

(v.

a.

Se intinde pe o suprafaja de

Sohotesti).

unde

moara

1

masinS de treerat

1

pi.

n.),

com.

rur. Colibasi

Riul-Doamnef, jud.

Pana acum

f

sunt

sat

manSstireT

ore

departe

Cu

foarte

si

vitelor

man

e de

87

igant de

vatra

Vierosul,

multa

2

la

Pitesti.

greutate

se

s'a

lesne

surpa*

vede

se

orasul

Pitesti

Doamna pana

va-

si

din sus

de Piscani.

Viero§ul,

mftnftstire, jud. Muscel,

situate pe valea riului

ore depSrtare de

intemeiat de Marele

1543;

s'a restaurat

Vidra, catun, in com. cu ace la si nume, pi. Vrancea, jud. Putna, pe coasta maluluT sting

asezat al

Putnei, la locul unde se varsS

Vidra. (V. Vidra,

in elpir.

c.

r.).

de

la

stafie de

dr.-d.-f., jud. Ilfov,

pi.

Sabarul, cat. Straini-Dobreni,

pe

linia

Bucuresti-Giurgiu, pusa

in circulate la

Se

afla

intre

(4,8

kil.)

si

I

Noembrie 1869. stabile

Sintesti

Gradistea (6,6

kil.).

Inalfimea d'asupra niveluluT MariT

de

stafiT

51498

5i m

,77

Venitul

pe anul 1896 a let,

acesteT fost

de

25 bant.

Vidra, trec&toare cu

Transilvania, jud. Vilcea.

in

la

Leordeni.

buna

stare

si

nu putem

mare poarta o vede c&

Vel Vistier cetate

l'a

inscripfie

rominS care

facut Jupin Stroe

din

m

Leordeni,

Tirgoviste.

in

mic are o

Cel

2 clopote.

din anul 7156 (1648), din se

inscrip^ie

Cel in

mat

cu

se

G. Tocilescu). la

aceasta

mSnastire s'au luat douS de Tocilescu

anume:

si

ProroculuT

David,

Rimnicul-Vilcea,

la

1795,

Apostol, tiparit laBuzau, si

depus

s'au

aria

9 pietre torn-

inscripjiunt slavone

si

romine. Din acestea, cea maT

in-

teresanta, cacT e cea inscripjiunile

ma? vechie

p3nS

d-1

Psaltirea

tiparita

in

si

la

un

1704,

Muzeu.

la

Vier^ani, com. rur.

sat, plasa

si

Gilortul, jud. Gorj, situata spre

de com. Jupinesti, pe malul

S.

al

Gilortul,

riului

32

la

spre S.-E. de orasul T.-Jiu.

Are o suprafa^a cam de 840 hect.; o

una fondata

ricf,

cea

populate de

sau y6y suflete;

milif,

la

l'alta

192 2

fa-

bise-

1856,

la

iar

1867; o scoala.

LocuitoriT poseda

66 pluguit,

:

27 stupt,

270

nute,

or,

379

rimatorT

si

14

118

comunaia care

o jeaga

si

cor-

cat.

vine din spre N. pinesti

marl capre,

vite

138

de com. Jula S. cu Ro-

gojina, la E. se leaga

musei prin drum

de

cu Frucare,

spre V. cu Socul, tot prin

iar

drum

de care.

Vierul, c&tun, com. Hadivoia,

«La Vierosul, pe pardoseala bisericet

in

carac-

tere gotice.

din

sti». (Gr.

Dintre carjile aflate

CaT: soseaua

astSzi.

are

piatra

2 caru^e cu caT, 62 care cu boT,

sarcina com., care o intrejine

bale

piciorul

1615

la

1884, a fost trecuta in

Biserica

Vidra,

Ban Ivascu

iar

Biserica se afla in ^\y

S'a

dotat de Vel Vis-

si

Stroe de

tierul

Doamna,

Pitesti.

imprejurarT

cestiune se gaseste la Vierosul,

sting

la

si

si

de unde

satul e situat pe deal,

Golescu

celor micT, de 390.

zugravit

el este

dupa cum rezulta din maT multe hrisoave ale acelet ma-

ci^i-va ant

de orasul

pamintul

ca

la 2

Numarul al

adevar

in

era,

kil.

2 poduri.

si

la

328, aceasta piatra se

nastirt, aflate in arhiva statuluT.

154 locuitorT. scoala mixta;

Ro

«Cronica

lut §incat,

manastirea Cimpulung,

n.).

sat,

lea riului

n), situat linga riul Sabarul.

Din

1362.

cauta

putut face p'aci sosele, din cauza

cu apa,

citable

Nicolae

lut

din

impro-

si

forma singur o comuna\ Locuitorii

Are o

Voda Basarab I,

Viero§ul, sat, jud. Arges, pi. Pirur. Gavana-Valeatesti, com.

an se

alte

mormintul

pe

ca ctitor, ceea ce in realitate

Muscel.

463 porci.

Rominia, este piatra

in

minilor»,

niste viert, veni{i

de pe mosia Zvorsca prietari^T la

noscute

Romanaji.

jud.

Oltul-d.-j.,

pi.

Soho-

Din ce

LocuitoriTposeda 6j pluguri 376 boT, 231 vact, 59 cat, 822

si

al

etc.

valiif,

01,

nume

alt

Voloscani;

in

infiinjat

multe

Vieri, testi,

Are o populate de 1729

dra

VIERUL

743

azT cu-

pi.

Marginea, jud. Vlasca, situat pe loc ses, la

V. jude£uluT, despre

Teleorman, unde incepe cimpia Burnazul.

E proprietate

Spitalelor Civile

aEforiet

din Bucuresti.

(V. com. Hadivoia).

Hosted by

Google

viESPEyn

Viespe§ti, com. chia

rur., jud. Olt, pi.

pe valea

situate

Siul-d.-j.,

VITSOARA

744

dealului

Oltul,

mu-

$i

stinga

in

SiuluT, la 51

kil.

de capitalaju-

defulu!

18

kil

la

^i

de

re?e-

Viespe^ti, jud

stinga SiuluT, sub

cu

Oltul,

lului

coasta

o

pe

situat

Olt,

dea-

popula^iune

de 498 >cuiton. (V. Viespe^ti, com. rur.). 1

prune, Gura-Viforite! este o pa-

dure cam de 7500 ariT, iar vacoprinde 45000

tra mSnastireT

spre Ocnifa.

Com.

e vechie

compune

se

$i

dou& cStune:

Viespc^ti

<>i

populafiune de

Gilmeele, cu o

550 locuiton. Cet maT mul$T locuiton

rno^nem;

sunt

Viezuri, ctitun, cu 225 locuiton, com. Balane^ti, pi. Ocolul, jud.

47 loimproprietarit, dup2

legea ruralS, cu 470

din

hect.

la

§es, in

radia

(v.

S.

Are o suprafaja de 3037 un

biserica' ^i

Viezuri,

sat,

schit

fost

(bi-

Viforani, pe

piriul

de

cat.

46

63

:

cat,

687

vacT,

01

N. cu

Sprincenata,

cat.

p^nS

e limitata'

de

zS-

ca:

P3-

Poiana-Stufu-

la

;

in-

tuferi^un, livezT

inal^, de la N.

Po-

$i

N.-V., tot pe

la

La

E.

se

o mu-

S.,

chie inalta a dealului Oltul,

care se

intinde

un

platou

se

aria

de

platou,

in Dealul-Calma^uiuluT.

com.

a

§oldane$ti,

un

Pe

$anf

MaT

E.

la

Movila-luT-

de

panful

Miletinul, jud. Boto>sani,

Viforita, com vi^a,

rea cu acela^s

si

riul

al

GuraAninoaseT,

com.

jud.

BuzSu, cu 50 locuitorT.

nume, pe cimpie,

curge

Prin comuna'

Gura- Viforita,

doua pode{e

:

peste

unul

piriia^ul

acest platou se cuitorilor

$i

ale

altul

Viforita

in

$i

cat.

Mahalaua.

doua cStune

:

Se Ma-

popu-

late de 1500 locuitorT.

farinele lo-

Are

proprietarilor.

cite- v a

aflcl

in

sunt

care

2 bisericT; o fabric!

re$edin$a com.

?coa!5,

^i

Doamna

sa Victoria

Tom$a la

$i

din ve-

S'a intre^inut

1631.

Brincovene^tT

mo^iilor

niturile

de

pana cind au

fost luate

AzT chiar se

afla in aceasta

stat.

ma-

Domnulul $i Brincoveanu $i mai

busturile

nSstire

DoamneT

multe odoare I2sate manastireT Constantin Brincoveanu. In

de

m^nastirT

se

fac

dou5 tirguleje anuale: Gheorghe $i Sf. Maria.

la

Sf.

acesteT

munte,

Viforita,

in

com.

Goi-

de^ti, jud. Buzclti, ramificafie din

muntele Penteleul

-

Cernat.

se poate lua

;

plaid ce leag&

de

PenteleuluT

Are o

muntele

ca^erie renumitS,

unde se fabric^ adevSratui de

Penteleu

aduce laptele \\t

oilor

riiul.

ca?-

unde se ce pasc mun^i

Cernatul

Penteleul,

Co-

§i

.

Viile-Cenu§asca, R.-Sarat,

pi.

sat,

in

jud.

Marginea-d.-j.

(V.

(Viile-).

Vii§oara, com. Juica

daruita

Leon-Voda

$i

de gaz.

deosebire vin mult

Gheorghe,

Sf.

argint aurit,

in

Cenu^ascal

Aceasta comunii produce cu cittun,

afla

manSstireT de cStre

caval

Viforita, cu o

Vil-

Valea-Mare. Pe

lucrat&

vadul.

halaua

$i

o icoanS

Virful

Slatina-T.-M3gurele.

br&zdat de dou3 vilcele:

Basarab,

1530. Aci se mare, cu hramul la

Se invecineste la E. cu Ocla V. cu Tirgovistea, la N. cu Aninoasa §i la S. cu Razni{a,

din

ceaua-Mic&

fundat de Vlad-Voda

maT mult ca un

m^nSstirea Dealul.

compune

e

Viforita, mana'stire, jud. Dimbovi^a, la 3 kil. spre N. de Tir-

si-

Ialomi^a, Dealul Viilor

$i

Platoul

o

manasti-

cetS£eT trece <>oseaua judefeana

Viespe§ti,

(Valea- Popii), cXtun

Viforita

jurul

Dealul-Dimbovifa,

pi.

intre

cu $i

Dimbo-

rur., jud.

tuate in apropiere de

numit Cetatea-luT-Gilma

o movila' numita

Gilma.

tea de N.

par-

in

sat,

o suprafa{2 de 1144 hect. populate de 311 suflete.

cenata, ale statuluT.

$i

$i

1859.

Viforeni-Cerchez,

valea OltuluT, cu zavoaiele Sprin-

vechiii,

1840 de Costache Cap$a, in anul in

se

$i

una

2 bisericT,

OltuluT,

Poiana-cu-Parul-Ars

acest

loc.;

de locuiton

matca

iana-luT-Ro^ca

7

1400 m.

la

pi.

durea-Mo$>tenilor,

pSna

RacStSul,

caruia,

yoaie, poenT

la

situat

dreapta

maT multe

tind

pi. Si-

in

Siul, in

BacSu,

com

cu Birse^ti.

la S.

$i

La V. comuna piriul

Viforita.

govistea. Aceasta m3n3stire s'a

Bote^ti (^coala).

cladita alta

$osea vecinala' leaga com.

com.

Are 598

29

porcT.

Frunzarul,

luT,

o ^coala.

fostul schit);

Locuitori! posedM

pi.

Bote^ti,

sat, jud.

meele e

Tepe, 82 boT,

a),

a.

(v.

hect,;

anul 1855, iar biserica din Gil-

la

rur.).

cu 40 locuiton, com.

rur. S2racine?ti

retul-d.-j.,

O

Ama-

com.

B5l2ne$ti,

serica din Viespe^ti s'a fondat la

no

valea piriuluT

Cozia, jud. Vilcea.

proprietatea statuluT.

§i

de re$edin£a, situat

Gorj,

pe loc

$i

iar in Gilmeele,

cuiton s'au

o

Dealul

Aci sunt m3n5stiri!e

din{a pl5$ef.

din

tot pSdure, care se intinde

ariT,

de

jud.

Olt,

rur., pi. Siul-d.-s.,

situata

pe

valea

§i

malul OltuluT, aproape de gura

Hosted by

Google

:

V1I$0ARA

Iminogulul,

la

tala judejulut

25

de

kil.

12

la

^i

capi-

vite

de

re$t.

kil.

re^edin^a placet.

Se margine^te

compune

Se

Vii^oara

cu com. Ma-

$oara

o popu-

locuitort.

dat

s'a

i

de

data

Vii-

nume-

la

numit

dealul

care

se

alta-

Piscul

afla

lui-

-

apro-

in

spre N.-E.

piere,

Un numar

cinta-

numejte Bentul adinc

mSgurT vac

trece

$i

§i

Vii^oara, com.

periculos cind sunt apele

Brazda lut-No-

S. spre N., sunt semSnate mul^ime de maguri: Magura-fintet, Ma-

rur., in jud. Te-

in partea de S.

situata

semn de ho-

fofeni serve^te ca

dealului care incepe de la punc-

in partea

mo^ia statulut Suhaia,

cu

despre E.,

minturile a locuitorilor; este cea

la

33

kil.

jude^ulut,

la

22

24

kil.

mat importanta $i se gase^te mat multe acte vecht de proprietate. Mat sunt $i cite-

riul

Suhaia,

de

re$edin{a

kil.

de Zimnicea

la

$i

trecuta in

de 101

locuiton

de Alexandria.

va

s'au improprietarit la

1864 pe

Se invecine^te la N. cu terila S., cu toriul com. Piatra

ca

semne de hotar

cit,

alut-Bulumac

384 hect. Viile ocupa o suprafa{a de 41 hect.

comunei are o

Teritoriul

su-

prafa^a de 1554 hect.

Are

o

fondata

biserica,

anul 1883, deservita de cintaref

1

<>i

Vite: 32 18

vacT,

609

1

la

preot

o $coala.

;

cat,

boT,

19

71

porci

$i

oT.

In

dealulut

§arpe se

Piscul-lut-

La

numita Groapa-§arpelut.

S.

e o balta numita Cacata.

o

:

o leaga

care

N. cu com. Milcovul

com. M5run{ei,

cu

§i

§oseaua comunala, care o leaga E. cu cea judejeana Slatina-

la

cu mobile Piatra $i

Turnul M&gurele -

V. cu

la

$i

o intindere de peste 9000 hect. Locuitort

improprietarijt

o intindere de 172V2 hect. Pamintul, afara de eel din spre baltS, este §es, negru -veViile au

getal, foarte productiv.

tea despre N.

$i

Corabia.

$i

mat multe g&vane cele mal

de

Ocolul, jud. Romanafi.

Se compune din Vii^oara-Mo^teneasca

§i

Vii§oara-Mica.

Si-

tuata ling5 Tesluiul, pe dreapta, la

21

de Caracal.

kil.

Are o populate de 888 cuiton

;

o

$coal3

;

2

bisericT,

una cu hramul Intrarea serica (1865)

mul

S-fiT

$i

cea-1'alta

lo-

in Bi-

cu hra-

Voivozi (1849), deser-

66700. Marele Picfionar Geograflc. Vol.

sail

toate servesc

Movila-Mir-

:

a-Lupului.

§i

chiu

se gase^te trecut

;

intocmita

satelor,

174 1, in numirea de

El

Marginea-d.-s.

una

lista

la

purta

care

plasa

in

dimpre-

era,

cu mo^ia, sat de frontiera

nisie

ll

Fotino

gisim

citat

de Dio-

reproducind

care,

textul actulut de hotarnicia gra-

ntor

yaret, arata ca

Vii^oaret

se

intindea

hotarul

pSna

in

Dunare.

$i

Vii§oara, sat, jud. Bacau, pi. Trotu^ul, com. Tirgul-Trotu^ul (v. a. c), situat nu departe de malul sting alTrotu^ulut,

Gavanul-Larg

toata partea

de pe deal

Vii§oara, tarirea

fertilitatea lor.

pi.

Are o populate de 1737 mixta

;

o

su-

bise-

cu 3 preojt §1 2 cintarep. Vite: 399 cat, 12 mSgarl,

rica,

697

vite

vite mict

La

V.,

mart

sat

nou,

infiin^at

in

jud. Ia$i, la 1879, prin improprie-

$ia

o $coala

o departare

tu^ulut («>coala).

a mo^iet, sunt renumite pentru

flete;

la

de 1800 m. de satul Tirgul-Tro-

;

:

Gavanul-Adinc. Aceste gavane,

cit

rur., in partea

In par-

N.-V. a comu-

nei, terenul prezinta

adincSturf

ferata Rimnicul-Vilcea-

pi.

pe

numar de

aceasta mo^ie sunt in

de seama sunt

N.- V. a

pe dinsa, are

care

Satul Vii^oara este foarte ve-

al lf£rei.

Suprafafa comunei, dimpreuna

pe

Vii§oara, com.

Calm&tu-

riul

iului.

gara Romula, situata peste Olt, linia

Su-

com. Lisa,

cu

V.,

la

?i

movile,

270, pe o intindere de 865 hect.

§osea vecinala,

la

la S.

$i

haia

o groapS adinca,

afla

o parte

care

cade chiar pe proprietatea Vii$oara; la S.-E. cu com. Suhaia;

cu mobile aflate

virful

Cai

Balta-Suhaet, din

de care o desparte

255

bivolt,

;

la E.,

cu pa-

$i

Caima-

se varsa

^uiul in balta

Magura-Co-

rapulut, a-lut-Blejan.

tar

unde

Duminica,

a-lut

a-Handaculut, a-Dragaicit, a-A-

a jude£ulut, pe $esul de d'asupra

tul

Este

mart. Pe teritoriul comunet, de la

plasa Calma^uiul-Mar-

leorman,

Sirbilor.

-

se afla

a).

a.

(v.

ginea,

de

roasele vil care acoperiau

§arpe,

4

$i

gura-Bitlanulut,

2 catune

cS numirea

zice

preopf

2

Oltul.

rinJ

din

Gigirtul, cu

$i

late de 761

Se

N. cu com.

la

V., cu

la

§i

de

In coprinsul comunei

Baiane
runjei

VHSOARA

745

unor insurajet, pe mo-

Andrie^eni, com. Turia,

situat

in

Iepureni,

partea de

E. a satulut Andrie^eni, pe platoul dealului Soci.

de 715 late de 204 fa££

Are o

hect.,

supra-

cu o popu-

locuitort.

cornute,

4910 300 porct. spre com. Lisa, se afla $i

un vad pe

riul

servejte ca

semn de hotar

Calma{uiul, care §i

se

Vii§oara, sat, cu 114 locuitort, in jud. Neamju, pl.Piatra-Muntele, com. Doamna, situat pe malul riulut Bistri^a.

V*

94

Hosted by

Google

-

VIISOARA

Viisoara, c&tun, cu 390 locuitori, resedinfa com. Viisoara, jud. situat pe Siul-d.-s., pi. Olt, valea

poalele

linga

OltuluT,

numit

dealuluT

VINEfE?TI

746

Piscul-§arpeluT.

(V. Viisoara, com. rur.).

prietatea stolniculuT §tefan

Radu

hit

si

Guliano.

dinte de Episcopia RimniculuT

jud. BrSila, pi. Balta,com. Lacul-

din jud. Romana{i.

vcchiti schit

RuzSu,

jud.

in

com.

Robesti,

acum

biserica de mir.

StSnilesti,

cat.

Viisoara - Mo§teneasca (Vii§oara-Mare), sat, Vmgsi Tescom.

resedinja

luiu,

Viisoara, com.

Viisoara,

Romana^i

Ocolul, jud.

pi.

balta, facind parte din

(V.

Viltotesti,

Teleorman.

Balta-SuhaieT, jud.

numire o are numaT

Aceasta

E.

com.

din

pi.

c&tun,

Viisoara

com.

pe valea

piriulut

n.),

a.

Romana^i.

Ocolul, jud.

Hingiul

nume,

acelas

in intin-

dere de 500 hect. Se limiteaza*

pe d'o parte a statuluT

si

Balta SuhaieT

cu

de

cu Balta-

alta

Vija, pddure a statuluT, jud. Muscel,

nind de

hect.,

£i-

mun Jit man^stiret Cimpu

lung, care fac

Corbusori

Lisei.

de 400

in intindere

si

com.

parte din Berevoesti,

plaiul

Nucsoara.

Viisoara, mosie, in jud. Teleorman, pi. Calma£uiul-Marginea, cu o intindere de aproape 8500 hect, din care 4000 pamint arabil,

in balta

si

izlaz,

500 hect. 1000 hect.

Suhaia

fine^e

si

pamint neproductiv. Este proprietatea d-nei Maria I. Cantacuzino si e formats din mai multe

corpuri,

astSzi

numirile

poartS

care

ddte

si

din

ve-

chime: Viisoara, cu 4480 hect., in care intra

si

500

hect. balta, Voi-

Vijoe^ti,

com.

cu

sat,

rur.

234

Tetoiul,

jud. Vilcea.

Are

pi.

locuitort,

Mijlocul,

1792, de

la

si

a

doua

VlaJu£u Tetoianu,

biv-vel stolnic,

si

coana Safta

zugravita de

si

sofia

flit

§etrar, lor

si

Ion Tetoianu, cu varul

Barbuceanu

si

N.-E. del

Steja*relul

partea de E., cu

in

Aceasta*

din

sad

1550

urmS ma!

1

20

Traista hect.

are

si

Vijule^ti, catun, cu 247 locuitort, la pi.

E. de com. Radomirul

(v. a. n.),

Ocolul, jud. Romanaji, situat

la 13 kil.

spre V. de Caracal, pe

soseaua Caracal-Craiova. Se

riciul-Vechiu.

vecineste

Mosia Viisoara se gaseste «Istoria

nisie Fotino, ca

rul

f

formind hota-

3ret cu Turcia, despre

la

in-

Du-

n5re; in secolul trecut era pro-

Tutova,

munacu neasa

si

toata are

spre

o

formeaza

co-

Cruceanul, DocS-

:

Valea-Lunga. 1

jud.

S.-E.

Valea-Vin-

piriul

Satul c2t.

sat,

si

Tirgul,

pi.

dereilor.

529

Comuna

locuitori, iar satul,

841 locuitort.

Se cultiva viea pe o suprafa^a* de 71 hect. si livezile cuprum, pe 34 hect. Are o scoala mixta si

biserict.

5

Vinderei, jud. (v.

a.

cu 85 locuitort, in

sat,

pi.

si

Tutova, com. Tulesti

n.).

Vine§e§ti, c&tun, pi. Girlele,

in

jud. Putna,

com. Odobesti,

situat

pe malul MilcovuiuT.

ciu,

hanul

rur.,

in

partea

rur.,

in

partea

de V. a plaseT Mijlocul, jud.

Vil-

cea, formats din satele Viltotesti si

Valeni, pe

o suprafafS

cam

despre jud. Vas-

asezatS intre si

piraiele

Lo-

Crasna.

Este formata din satele Cordeni

Pe Viltotesti, com.

in hotarul

luiu,

si

de 104

E. cu Diosti.

ci-

Dacie^deDio

si

1.

de V. a plaseT Crasna, jud. Fai-

numirea de Greceanca sau Gau-

tato in

Vinderei, com. rur.

Vine^e^ti, com.

1823.

,

hect.

1865

175

la

Tetoianu, biv-

vel logoff!, la anul

neasca, de 1300 hect LipcSneasa sail Vlanihujeancala

infiin^ata in

fScuta

sa, co-

Gheorghi^a Tetoianu, biv-vel

lor

Piscul-Uliulut.

si

una

2 bisericT;

fondata la 1820, de protopopul

Constantin Tetoianul,

ce

intre dea-

lut,

Are o suprafaja de 1752 hect., cu o populate de 418 suflete;

de Birlad, pe

partea ce cade in raza proprie-

ty^ cu

pi.

FagSdaul,

curge prin mijlocul lurile

Falciu,

Viltotesti, asezat

spre

in

(v.

mart cornute,

jud.

sat,

Mijlocul,

o scoalS,

rur.).

Vii^oara-Mica,

o biserica.

si

vite

644 01, 64 cat si 286 porct. Padure se afla pe o intindere de 195 hect. si vit, pe 10 hect.

biserica,

Viisoara,

scoal5

589

:

populate

o.

si

Viisoara,

satul

de resed. com.

Vii§oara (Ulmetul), calugarT,

linga

situata

Vite

a

o arendct anuala de

statuluT, cu

tirld, cu 50 locuitorT, posedind mat mult de 2000 01,

ReziT, la S.-S.-V.

de 1752 hect. si cu de 655 suflete.

Are o

Bonta, mo§ie

Viisoara, sau

13960 let (1888/89), cv.nd si o padure de 1201 pogoane. E pen-

Viisoara,

de

a

Vinejesti, cu o familit,

teritoriul

populate

sau 763 suflete.

comuneT trece

so-

seaua judejeana care leag2 orasul

Husi cu orasul Vasluiu, capitala jud. Vasluiu.

Pe marginea de S.-V. a co-

Hosted by

Google

;

;

VINEJE^TI

munet trece pe cea de unghiu

Crasna, iar

piriul

E.,

Lohanul

piriul

impreunarea

la

formeazS un

lor

se varsa apot in riul

si

festi

in

scoala in

Vine-

satul

substanfe minerale

in

una

satul VineJ:esti, facuta la 1788.

cit si

Are

tine.

prezintind geologic,

mori, 7 pive locuicu lucrarea lemnu;

torit se ocup^l lut

cu cojocaria.

si

Comerciul

consta in desfacerea

Vine^e^ti,

sat,

numitsilvinetesti,

las

nume,

pi.

Musteafa

Crasna, jud. Fal-

pe

asezat

ciu,

si

coasta dealulut

udat

V. de

la

Are 6

(V, Vinejesti,

suflete.

com.

rur.).

com.

sat, jud. Olt, pi. 01tul-d.-j„

14

cu

sat,

cution, jud. Olt,

com.

369

cit

ton,

jud.

com.

rur.

c).

a.

(v.

sat,

Olt,

cu 380 locuiVedea-d.-j

pi.

Spineni

(v.

Vintila-Voda, com.

a.

rur., in jud.

ale riulut Slanicul,

de orasul Buzau.

formata din cat

:

;

interiorul

dupS dea-

cetafet

Reghinari, servind mult timp ca

scaun

zciului.

Episcopiei

al

In anul

Metodie

populate de 1600 locuiron.

Are o suprafa^a de 3440 in

(Lunca)

2 biserict,

Voda

;

si

cat.

in

hect.;

Vintila-

1748 Episcopul

Vite: 310 boi, 170 vaci, 87 9 bivolt, 21 cat, 17 lepe,

267

1650

porcT.

sunt

:

150 capre

01,

si

mat

Vintila-VodS

insemnate (a statului),

Bodinesti, Bisocu^a, Coca, Colnicele

(particulare),

Chivulesti,

nent

:

Bodinesti

ale cetelor

Bodinestt,

Tulinestt.

din in

si

de mo£-

Chivulesti

Terenul e muntos

loc sa

in

et,

ruine de cetate in com.

chiii),

Vintila

Voda,

-

Reghinari,

cat.

(V.

com.

istoricul

Manesti).

(Gageni

Vintileanca pi.

piriul

Sarata

31

Vinti-

situata

Bu-

intre

Valea-Naeanca,

la

de orasul Buz3u.

kil.

E

si

-

rur., in jud.

Tohani,

zau,

si

formata din

catunele

Ga-

Geme-

Gageni-d.-s.,

pufin

ruine

anul

impodobind'o

De

si

Are o suprafa^a de 6280 hect;

sele

domnestt

in-

ceput sS se ruineze.

sa

metoh

al

Episcopiei Buzau (vezt

istoricul Episcopiei). Mosiile da-

ruite

de

Vintila:

Furesti, Clo-

ci$i,

Goicelul

si

lor,

au fost mat

si

ceata mosnenilor BrSghestt, care

si

sunt

Poiana-Neculeintiiu rapite

de

Vintileanca Vintileanca

si

moara de aburt

si

cat.

mat

insemnate

Vintileanca, Riiosi, Gageni

:

finda-

sforile (ale statulut),

Sahateni,

Itul,

Gageni-d.-s.,

Gageni-d.-j.,

roaia,

Sahateni-Janda-

roae, Proscani, §erpesti, Riiosi, -

VBcares-

GhizdSveaJa, si

alte

sfort

mat

mict,

parte particulare, parte ale mosnenilor: Tomsant, Brezent, §erpestt

Aceasta manastire a inceput decada indata ce a devenit

1

com.

Proprieta^T

teanca

au

;

m

2 stine.

de mir, sub

chiliile

si

Sahateni

Lunca

administrarea unui egumen. Ca-

in

2 biserict,

la secularizare

biserica

populate

o

cu

locuitort.

o scoala

cu

pentru a treia oara,

1846,

Vintileanca,

de 1230

mat

sub numele de manSsti-

inzestrind'o.

Stupi are 20.

Proprietap

a rezidit-o

a devenit

Bodinesti.

vijet,

7 minjt,

Bu-

Episcopul Cesarie a ridicat'o

Vintila-Voda

dar

Vintila-Voda (La Zidul ve-

jud. Buzau, zidita la anul 1532

rea lut Vintila-Voda.

o scoala

din

(hrisovul

8),

copt.

geni-d.-j.,

com. Vintila-Voda,

Zmeesti

o

re-

ist

administrata de egumenit

fie

ca-

mtindstire, in

la vale

cu

averea

1643, August

Ma-

nile, Sahateni-d.-j., Sahateni-d.-s.

si

Bodinesti,

Vintila-Voda,

150

de

Lunca.

resedin$a*

Fundul Papii,Gura-Papit,IzvorulBoului, Lunca, Scheiul, Sirbesti, si

Jine

cu

(Ot-Menedec),

lul

E

com. Vin-

Vintila-Voda

ambele malun kil.

al

,

c.).

vendica

lut

fiul

lut

manastirea

teiu-Basarab,

leanca), com.

42 case

$i

de

tunul

in

46

pu^in

eel

Buzau,

jud.

Radu-Voda,

lui

Mihnea-Voda. In timpul

Ot-Menedec.

Vintila-Voda, c&tun

Buzau, plaiul Sianic, situate pa, la

e vechie,

satul Scheiul,

tila-Voda,

domnia

si

sub

ie-au inlocuit cu acte false,

jud. BuzSu.

manSstirea

si

locuitort

VineJi-de-Sus,

adesea de

intrerupta

lo-

Vedea-d.-j.,

pi.

Spineni

rur.

Ispas.

cursul Slanicului.

mat Vine{i-de-Jos,

si la

Cat: soseaua vecinala SapocaLopatari,

au furat actele de proprietate

Decem-

6

Sept.,

Dionisie Fotino enuma'ra' aci nu-

Cucueji.

rur.

a

Martie, 30

Dumineca-Tomit

bre,

Comuna Vineti,

si

au omorit pe egumenul Razbici,

incepe a se administra de Epis-

tirguri la: 25

August,

piriul

Are o populate de 500

Crasna.

£uicet

lemnSriei lucrate.

partea de N. a com. cu ace-

in

al struc-

fosilelor ce con-

al

5

sarc,

etc.,

din punct de vedere

atit

:

interes

un deosebit ture?,

2 biserict din care

si

avut

lignita, fier, aur,

Birladul.

Are o

VINTILEANCA

747

si

Proscani. Terenul e un

vast ses, de o fertilitate cie,

cu multe saraturi

si

mijlo-

expus

adesea inundafiilor.

Cat

:

linia ferata Mizil-Buzati,

cu halta Vintileanca nationals paraleia

;

si

soseaua

soseaua co-

munaia Sahateni-Vintileanca alte drumurt naturale.

Hosted by

si

Google

VINTILEANCA

748

Vite: 495 bot, 236 vacT,

6

vifeT,

127

bivolt,

cat,

28 minjt, 3250 ot

105 tepe, porcT.

295

si

18

x

StupT sunt 20.

La

XIX

inceputul secoluluT

exista

de

GSgeni

;

tere

Vintileanca. In

si

SSha'teni

c£t.

cit

dup£ 1830 a din

proprietSriret

nu

urma

5m-

toate

1864,

aceste cStune s'au reunit fntr'o

singur&

mat des numat

vea al

GSgeni

Satul

Vintileanca.

in secolul

Sforile-NSeni, Istri^a de-sus, sau

Viperesti, a mosneni-

Argesul, ale statulut, Vispeasca,

statulut,

XVIII

Hodorogeasca,

cete

Burduceasca, ale cetelor de mos-

rnarfurilor ce veniau din Bra-

:

Terenul e accidentat

de N. insa e o tuate

Tirgurt sunt 2 la

com. Vintileanca, jud. Buzau, cu o populate de 500

stafie de

pe

tileanca,

Ploesti-BuzSu,

linia

circulate la 13 Septem-

pusa

in

brie

1872. Se

Mizil

dr.-d.-f.,

aria*

kil.)

(7,4

Man! de

lut

acestei fost

stajii

de 43669

u

ra

o

rat,

plaiul

1896 a bam.

15

jud.

sat, in

Rimnicul,

V.

asezat

pe

com.,

a

2400 m. sore N.-V. de

c&t.

;

bisericT,

cintare^i

2

si

2

hect., cu

o

populate de 203 locuiton.

a.

c.)

pi.

in

partea de

Slatioara,

(v.

Horezul, jud. Vilcea.

t

drept

al

riulut Buzaul, la

40

kil.

de orasul BuzSu.

Are o

suprafajS de

Propriety

mat

hect.

insemnate

800 ot

216

si

Com.

porct.

mat vechtu

e vechte; eel

XIX

putul sec.

Vispesti

Fintinele

si

;

la

ince-

si

satele

existau ;

cele-1'alte

sunt formate dupa 1830.

timp a

Vite: 216 boT, vijei,

9

cat, si

si

160 vaci, 69

240

minjt,

4

Elena.

300

porct.

01

Breaza; din 1876

munS

Mult

cu com.

fost incorporate

fie-care e co-

deosebita.

Stupt

Vispesti, catun dere$edinfialcom. Vispesti, jud. Buzau,

Viperesti,

cfttun,

cu 800 loc, rese-

cu o po-

pulate de 610 locuitort.

din£a com. Viperesti, jud. BuzSu.

Are

subdiviziile: Ghiocul, Poiana-

Rosiori

Valea-

si

Larga.

Vistea-Mare

sau Coltul-Vistei-

Mari, virf de munte, terminal al

culmet Fagarasulut, jud. Ar-

ges, pi. Lovistea.

Virul, picket de granifd, pe marginea Dunaret,

com.

apropiere de

in

Virciorova, jud.

rur.

Me-

Visterna,

cu

sat,

jud. Tulcea, pi.

Enisala

hedinji.

(v.

a.

150 locuitort, Babadag, com.

n.),

lea-Ceairelor, la 4

Vispesti, com. rur., in jud. Buzau, pi. Tohani, situatS sub ramifimuntelut

Breaza

si

Istrifa, intre

Naeni,

26

la

com.

kil.

de

orasul Buzau.

E

formats din

cat.

o populate de

Are

:

Fintinelele,

si

Virful, cu

1250

locuitort.

o scoala in cSt. Vispesti,

2 biserict,

in

Vispesti

si

Fin-

Are o

situat

de 2150 hect. Proprietajt mat insemnate sunt; suprafafca*

pe Va-

de rese-

kil.

din^a comunet.

Vi§a (Baba-),

caiunas, in jud.

Gradistea,

comuna

Ciineni, asezat spre E.,

pe ma-

R. Sarat,

lul

pi.

sting al riulut Buzaul.

Vi§ani, com. rat,

pi.

rur., in jud.

Rimnicul-d.-j.,

R.-SS-

pe malul

sting al riulut BuzSul, asezatS in

partea de S. a jud.,

tinelele.

4050

115 vact, 61

19 cat, 14 tepe, 2 minjt,

vifet,

Catedrala e cea cu

Sf.

Valeanca, Vispesti

Viperesti, com. rur. in jud. Buz5u, plaiul BuzSu, situata pe malul

Fin^esti prin Vispesti.

Constantin

cajiile

Vore§ti, mahala, V. a com. rur.

:

paraclisert.

de resedinJ3,Jitia-din-Deal. Are

o intindere de 100

tirg la Ispas.

C%\ soseaua comunala Breaza-

lo-

de

muntelut Pietrile-FeteT,

poalele la

de

partea

R.-Sa-

cSt.

resedinfa al com. Buda, in

2

aco-

vit.

si

hramul

Ghioculut,

Vintileasca,

1620

nivelu-

pe anul si

scoala

preo£t,

sunt 10.

lei

Predesti

cat.

fertile

stincoase,

perite d$ pSdurt

sat a fost Istrifa-d.-s.

Ulmeni (12 9,i8. Venitul

parte

Vite: 492 bot,

cuiton.

90 capre

si

alte

si

Viperesti, cu subdiviziile lor,

intre stabile

Inal{imea d'asupra

kil.)

precum

avind o populate de

2

parte

Are un

formats din

Are

com. Vin-

si

coline,

acoperite de semSnSturt, livezt fine^e,

drumurt naturale.

locuitort.

jud. Buz3u,pI.Tohani,

si si

Rusalii

la

:

NSrtestt.

si

numat din

:

prin Viperesti,

si

Terenul e accidentat, constind

Noembre.

8

cu

Vintileanca,

dorogestt

Cat soseaua BuzauFrontiera

si

al

si-

Buzaul.

riului

Produc^ia principals e {uica.

E dtt.

aco-

si

lunca

fertile

d'alungul

Turbureasca

nent: Radulestt, Cirjenestt, Ho-

Rosiort.

si

perit de seculare pSdurt, partea

sov.

Vintileanca (Voine§ti),

Barbatestt, Pi-

Albulesti,

{igoestt

ser-

ca depozit

si

lor Viperesti, despSrJifi in patru

Gageni-Vinti-

comuna",

leanca, numita

sunt: Predesti, Valea-Larga, ale

si

luat nas-

VISANI

spre S.E. de

Sarat

si

in

orasul

la

32

kil.

Rimnicul-

partea de S. j a

Hosted by

Google

pi.

;

VI<5ANUL

Ja

15

spre

kil.

com.

de

S.-E.

kil.

Socariciul

la

la

la

prin

com.

cu

S.,

de care

(jud. Braila),

kil.

1 1

N. cu com.

V., cu comunele JirlXul

sipuri, la

Jirla-

;

Amara,

;

com. Ciineni,

E., cu

la

kil.

kil.

Galbenul,

si

Se margineste Drogul,

6

Ciineni, la

;

ul si Nisipurile, la 7

Ni-

si

Filipesti

se desparte

BuzauL

riul

Visina, com. Visina la

numita

resti,

22 de

o biserica, cu hramul

flete;

Nicolae, zidita in

locuitorT

si

posed£

Locuitorii guri, o

de

marina

secerat

moara cu abun; 672 vacT,

300

01

149

si

123

caT,

Drogul-Galbenul Sarat

spre

;

1550

rima'torT.

Drumun

CciT:

o

;

-

flete

HanuI-lui-Pala

Visina

cat,

726

cat.

spre Ni-

Goidesti,

Virlam, jud BuzSu

Bisca-Mic3,

poalele

in

apro

sat, in jud.

tea de

E.

a

cu

(podgorie),

86

Tasi, pi.

situat

dealuluT

o

populate

de

locuitorT.

la

moasa,

in jud.

desti, cat.

stincti

fru-

ambele Bisce, dupa ce se impre-

bam

Vi§ineni, c&tun, cu 136

locuitorT,

jud. Braila, la 3 kil

spre N.-V.

de satul

pe £3rmul

Dedulesti,

sting al riuluT BuzSul.

Vi§ine§ti, com. bovifa,

de Tirgovistea,

piriului

10

spre

la

Dim-

jud.

rur.,

Ialomi^a-Dimbovi|;a,

pi.

pe valea kil.

Cricovul-Dulce,

de Mile

N.-E.

§erb2nesti-Podu-

Pucioasa, sad

Se invecineste Prahovija,

hova

la

plaiul

E. cu

com.

jud.

Pra-

si

V. cu com. Virfurile

la

;

N. cu com. Valea-Lunga din

Dimbovi^a plaiul

rur.,

Balta 01

pi.

Romanaji, formats

jud.

nume,

satul cu acelas

pe un teren

pe

ses,

27

si

so-

11 kil.

la

si

Valea-Lunga*

kil.

ne

:

din

jud. Prahova.

si

Visine.sti

c5tu-

doua"

Puturosul

si

cu

;

646 locuitorT o biserica; morT de apa\ In raionul comunei se

doua*

aria*

Valea-PuturosuluT,Virful-cu-Dor, Valea-Sila,

Valea-Fundul BugiT,

spreS. de Caracal. Altitudinea:

Virful-LaculuT, Virful-cu-StejarT,

122 m. Are o populate de 1252

Ripa-Porculut,

o

locuitorT, tire)

biserica (Buna-Ves-

Vite: 3510 vite micT

si

vite

2090

mart,

500 porcT.

fac 2 bilciurT

pe an la

Vi§ine§ti,

muna

pendinte

cu acelas nume, jud. Viasca.

de copi.

se

aria*

sulfuroasS,

pe Valea-PuturosuluT.

com. ctitun,

ap&

un izvor cu

piriul

si

11

Septembrie.

Vi§ina,

Piriul Cricovul

:

Puturosul. In apropiere si

altul

si

dealul Malurile,

Piscul-Rau, VirfulPietriT.

Ape

o scoala\

si

sat,

rur.

96

cu

locuitorT,

Valea-Lunga,

plaiul

Prahova, situat spre N. de com.

Neaj-

Se compune

dou& mahalale: Visina-d. -s. Visina-d. -j. (VezT com. Visina).

Vi^oiul, suburbie a orasuluT Cim-

De

din

pulung^ jud. Muscel.

si

coprinde mahalaua Scheiul pana"

Buzau, com. Goi

Visanul, avind forma

unuT semicerc, de care se izbesc una.

ri-

Corbi.

seaua Corabia-Caracal,

lovul,

Vi^anului (Piatra-),

275

142

si

pe parVisanul

7°

?*

Se compune din Vi§ina, com.

Aci se

Co-

lei

35 57

J

rile.

Prin com. trece soseaua jude-

unul la 18 Maid

com. Galata,

de

la

feana ce duce

piere de Infurcatura-Bistelor.

Visanul,

una

vacT,

si

,24.

pe annl i896afost

4

muntelui Cursele, pe malul drept al piriului

lui

cesteT stafiT

to{T mosteni.

boT

spre N. de Corabia

de

su-

matori.

situata

-

are vr'o cite-va case pe

j.

cea-1'alta in

si

Corabia (14,4

si

situate spre N.

care

35 capre

oT,

Balaceanu R."

Vi§anul, mahala a com.

drul,

din

Locuitorii sunt

Vite: 485

numai din

si

Visina-d.

si

o moara cu abun.

;

vecinale spre:

Ciineni

d.-s

2 bisericT,

;

tul-d.-j.,

sipuri.

alipita

Visina

:

kil.)

Inaljimea d'asupra niveluVenitul aMSriT de 6i m

kil.).

484

boT,

iepe,

aci

Are o populate de 1570

plu-

155

:

fier

36 de Pitesti. Aproape curge apa Neajlovului.

Apar£ine mostenilor.

Al.

o scoala mixta.

;

37

pla*seT, la

Se compune din doua* maha-

Sf.

de

1837

Manu, §tefan Creju-

Vilara, G.

lescu

su-

la

drumulu! de

stasia

1887. Se afte intre stabile FnSsinet (13,0

Bucu-

de

kil.

Giurgiit,

Titu'si la

la

Are o populate de 106 1

-

de Obedeni, resedin^a

Va-

hect.

80 de

la

Valea Drim-

si

bovniculuT, la 62

Drogul.

Suprafa^a com. este de 7066

Hanul-luT-Pala, situate

si

Neajlovul

riul

lale

e balta

sijirlaul sad

cat.

extremitatea N.-V.-V. a jud.

de

La N.-V. comunei ceni,

compus& din

despre Arges, pe platoul dintre

Riul Buzaul, uda com. in partea de S., de la V. la E.

rur., in jud. Viasca,

Neajlovul,

pi.

Seinvecineste cu com. Drogul,

4

VITANU L

749

Balaceanul, resedinfca pl2seT.

la

; :

:

la

Visina, stafie de dr.-d.-f., jud. Romanaji, pi. Balta, com. Brastava^ul, pe linia Piatra Corabia, pusa* in

circulate

la

1

Aprilie

Calea-BraduluT.

creazS cu multa*

tume

Aci

la

1844

se

mSestrie

lu-

cos-

na^ionale.

Vitanul,

sat, jud.

Hosted by

Ilfov, pi.

Dim

Google

,

:

vitAne^ti

bovi{a,din com. rur.Dude?ti-Cioplea

(v.

V.

situat spre

n.),

a.

de Dudesti.

Se

cat.

biserici

3

;

o populate de 178

(in

Vizantia ndstire,

Vitomiresti)

si

o

si

Vite

748

217 boi

si

30 capre

si

:

oT,

30

vacT,

ca!,

207 rimatorT.

locuiton.

Vitane^ti, situat

m

Mijlocul,

pi.

com.

resedinfa

sat,

jud.

Olt,

pe amindoua malurile Ve-

mosia cu asemenea numire, com. Dersca,

Somindocul,

Vifcanul

a comuneT. Are

o scoala

275

domn

vechime, de un

Balsanu,

fost proprietor aci.

lea najionala Mihaileni-Botosani,

drumul ducStor

de

pi. Calnistea, jud.

com. Dersca.

la

hotareste

se

cu

:

Ca-

Cindesti, Piriul-Negru

linesti,

Dersca.

Vitane§ti-de-Jos, cdtun

com.

Girlele,

jud. Putna, situat pe malul sting

PutneT, nu departe de

Iresti.

com.

sat,

Opariji

leajenul, jud.

a),

a.

biserica,

f

rur.

(v.

n.).

pi.

o

1841.

cu 45

sat,

jud. Arges,

com.

la

si

Oltul,

resedinfa

In acest sat se afla o biserica, si

case

man

comuneT

piraiele Izvorul si

Unguroiciul cu

rite

E

doua dealuri

pe valea Trepteana, jud. Arges, de com.

rur.

Tigreni (resedinja subprefectureT) la

25

kil.

pune din

de

satele

Pitesti. :

Se com-

Bostinari, Bu-

limanul, Carlesti, Gura-Dragoln,

curesti-Pitesti

zidita din

cu cupola

de

loc

in

si

piatra

modern, cu

bol^i,

bagdadii. Exista inca mai la vale,

spre piriul Vizau^ul, manastirei

si

lemn de

este din

gradina

in

vechia biserica, care

Manastirea

a

stejar.

pusa

fost

carele

piriuluT,

pe

astazT

si

si

spre deosebire de alt piriu, tot

numire

de

VizauJ,

rile,

care spre

si

zaujul Mic

de soseaua na-

rur., in jud. Putna,

pi.

Zabraujul, asezata pe dealul

ce

desparte apele

E

merg in

si

Vi-

din catunele: Vie

si

Vizantia RSzaseasca.

Are o populate de 1043

su_

parohiaia,

cu

flete;

biserica

1

hramul

Sf.

Cruce, in

Man^stireasca

mul

1

Vizantia

filiala*

cu hra-

Nicolae, in Vizantia-Ra-

Sf.

,

zaseasca

Vite

si

;

o scoaia mixta.

395 boi, 274 vacT, 42 1054 oi 19 capre si 136

cat,

porcT.

:

in

pe

tim-

de unde forma :

Vizatnea, ca

numire a manastirei, adeca manastirea Vizatka, sau de la Vizat. Pe pomelnic, de desuptul usilor, « Acest pomelnic a osarduit (a'l

este scris in slavoneste: sfind face)

Se compune si

in

Putna.

udatS de piraiele Albul

tot

de linga ea se numea Vi-

adjectivala slavona

ce

Vi-

pul cind s'a fundat manastirea, piriul

merg

de

numeste

Se vede ca

Vizantia.

zSt sau Vizat,

§usi{a de cele ce

deosebire

varsa

se

si

(V. Calinesti, com. rur.).

Vizantia, com.

carele

comuna

prin

vecina din Vrancea, numita Gau-

£ionaia de la Bucuresti la Pitesti.

Gura-PonoruluT, Patrulesti, TrepVitomiresti.

la

Vizau^ul-Mare, mai jos de com.

livezT intinse.

strabatut de calea ferata Bu-

teni

si

pe

pe atunc? egu-

era

men. Ea este

Vizau$ul-Mare, se

Chiciura, acope-

si

viT si

primaria)

Vitomire§ti-Trepteni, com, rur 37

de

Spoita In cen-

si

zantia-Manastireasca (unde

kil.

sarion, ce

curge peste deal

hovari.

Oltul, la

cu Bi-

luT.

1850 de Ieromonachul Vi-

anul

partea de

strabatut

si

N. are

la

in

zantia-Mare.

si

impreuna

Elisaveta, so£ia

cu

boerestf, ambele zidite la 1820 de boerul Mihalache La-

pi.

carele este pus in

Podgoria,

familii,

Vitomiresti-Trepteni

«Cuvioasa Paraschiva»

rur. Calinesti, pi.

E. a

Prahova, cu o po-

acuta

Vitomiresti,

Te-

pi.

de 644 locuiton

pulate

a.

com.

centrul

in

(v.

cu 551 locuiton,

sat,

Muscel, situat

jud.

tru

Vitioara,

Ieremia Mo-

poarta numireade Vizau^ul-Mare,

in

Clipicesti (v. a. c), pi.

vea-

la finele

la

serica actuaia este zidita

malul

Vi{iche§ti,

rur.

Voevod,

Doamna

si

Vlasca, pe valea Cleni^a.

al

viia

de

al 16-lea,

cioplita, in stil grecesc

:

si

pendinte

cdtun,

com. Magura,

VifcSnelul.

si

Mosia

Vitane^ti,

de piraiele

incunjurat

si

Are o biserica, facutl la 1857. Drumuri principale sunt ca-

locuiton,

o biserica, zidita din

si

jud.

Dorohoiu, peculmea dealuluTVn;canul,

partea de N.-V.

Berhometele,

pi.

del, intre dealurile Potericiul si in

cu 270 locuiton, pe

sat,

comuna cu

Zabrauful, jud.

pi.

fruntea ctitorilor,

Vi^cani, Corbul,

acelas nume,

culut

md-

(Manastirea-), asezata in

Putna. Dateaza de

scoaia primara* mixta.

pe o suprafa^a de 620

hcct., si are

su-

Bulimanul,

Are o populate de 1341 flete

Trepteni

impreuna cu

intinde,

CSfelul,

VIZANTIA

750

mult pScatosul

loan

tocov, in zilele luT §tefan

vodul, in anul 71 21,

Ius-

Voe-

Martie

6

(i6i3)». §i aceasta manastire este dintre cele

anume de

la

1777,

can au la

muntele de

Calimach

fost inchinate si

manastirea

Athos,

mitropolitul si

Domnul

Grigoriu in

anul

Gavriil

Grigorie

Ghica.

y

Vizantia,

izvoare

Hosted by

minerale,

Google

in

V1ZANTIA

V1ZIRUL

751

com. cu acelas nume, jud. Putna,

multa pucioasa dar drumul p3na

situate lingS Vrancea, intre So-

acolo e

veja

apa

si

cam

Susi[et,

45

plica

se

Alt se plateste mat scump.

stia

mat nimic de Vizantia pana

la

882, cind un evreu din Panciu,

1

de olog de

stiut

cu

intoarse

se

dupS o

de

luna

vindecat

de

mat

zantia se r£spindi

Putna, apol

Roman,

Gala£i

prin

Vi-

la

intiu in

Tecuciti,

lumea incepu

si

mat multa.

vie din ce in ce

sa*

Atunct

bat.

vestea despre apele

jud.

lumea,

toata

totul

Pozi^ia este

cit

se poate de fru-

moasa\ Chiar

in

fa{a satulut se

muntele Scaunele, imp3du-

afla

cu mesteacant

rit

fagi,

si

ames-

tecaji cu brad.

Dupa

virful aces-

munte

vSd

frumoasele

tuT

se

ondula^iunt ale VranceT, cuprinse

Gaurt

intre

si

pe

jos, sau

Apele con^in si

se

afla

La

tate.

mare de

kil.

3

e alb£ ca

lui

curge

pentru

ca

mi-

laptele;

rosul de pucioasa' se

departe

Uda com.

pul.

curg unul

24 metri

de

puncte strategice

Vizantia,

Vizau^ul-Mare are

la Plo-

Za-

pi.

cursul sau primeste

braujul. In

de

izvoare

ce

Piriul-Alb,

si

pScura

apa

si

mit

la

(

Inconjuratoarea

Schitului-),

mo§ie,

-

padure

si

date pe periodul 1886

— 96,

cu

Manastireasca, c&cu 550 loc, in comuna cu

Vizantia tun,

acelas

-

nume,

re.

udat

jud. Putna,

de piraiele Albul

si

Vizantia-Ma-

com.

(V. Vizantia,

la

Putna, situat pe dealul ce des-

losal zid

de

un

meazS zantia

unde

si

Aceste

se

te

crapStu-

unde

si

stinct

stratul inferior

care

telut,

spre

fag.

cit

unut co-

picoarele

ridica

al

for-

intre

Vi-

de munft

care imprejmuesc Vrancea.

Stabilimente

Vizantia

parte

c&Utn,

-

Zabr2u£i,

pi.

mentar de

sistematice

in

locuitort

mod si

merg

ce

apele

de cele ce dau Vizantia, com.

rudi-

apa se

Sunt mat multe izvoare; la

al

(Dobrogea)

este

;

semanaturt.

si

jud. Arges,

in

346 loc, de

in

in

com. GSurile,

§usi£a

Putna. (V.

Putna,

ce

uda

Vrancea, jud.

primeste ca afluent pe si

se varsS

m

se vars3

m

uda com.

VizSu^ul-Mare.

deal,

in

lo-

(V.

Vadeni, com. Surdila-

23600

2400 hect. VePe aceasta mosie,

let.

N.-V. de cat. Vizireni,

la

pod peste

un

riul

este

Buzaul,

in

dreptul cat. Nisipeni.

jud.

com.

Tul-

rur.,

Braila,

jud.

Balta, asezata pe loc ses, la

de Dunare. Se

kil.

15

neste nul si

Vizir-Tepe,

ast-fel

de

din Vizirul.

venipf

Braila, pi.

Vizirul,

Gaurile, pi. Viancea, jud. Putna, si

infiinjat

Vizireni, mo§ie particular^, jud.

pi.

piriu, ce

ca a fost

Putna,

mat jos de com. Vizantia.

Vizau^ul-Mic,

mo-

al

Numit

Buzaul.

riulut

de N.

pe jarmul drept

Vizireni,

Greci, suprafaja

piriu,

pi.

Surdila-Greci, judejul

satul

fiind

spre N.-V.

kil.

Braila, la capatul

Surdila Greci).

rur.).

Vizau{ul-Mare,

6

la

cuitorit

cele

Piriul-Alb ins£ conjin foarte

Vizireni (Mo§ie§ti), catun, cu

nit:

Viz3uJ:ul-Mic

nu

incalze^te cu pictre.

de

si

Lovistea.

cu ace-

sunt. Baile se fac in barace de

lemn, construite

Tul-

la

Dariu,

lut

Viziraci, munte,

judejul

mun-

Soveja. In parteaopusa,

S., se intinde seria

pana

barbarilor cind naV&leau in Moe-

al

El curge

cite

drumul

a fost

siet

rur.).

nume,

tese,

babil ca aci a fost vechiul

plaiul

anual.

lei

cu

stinct, prin

pro-

si

cea; pe la poalele sale orientale

Vizantia

las

caruia

romane

masi^e de casfcre

n3ret de la Macin

linga satul Caliman.

apropit mat mult de acest piriu.

ce mat pitoreasca, cu

rile

;

Du-

si

s'au descoperit ra-

el

fund singurul pe intinderea Du-

Raza§easca, 805 loc, in comuna

in

pe

varsa in Putna

salinelor

de

simte

pozijia devine din ce

si

dominind

de oare-ce punctul e strategic,

administra{:ia

T.-Ocna. Se

i-iu,

orasulut Isaccea

de

de care se

Slatina,

naret

trigonome-

si

ingri-

izvor de apa strata la locul nu-

jeste

asupra

toate

Eschi-Cale),

(v.

de rangul

trice

a 3-a de

si

Noviodunum, precum si intariturt de fortarefe turcestt, sau tabit,

Pe Vizantia este un

sulfuroasa.

de 62 m.

m., alta

sare

canti-

sat,

Riul-Alb, numit asa

apa

piraie ce

2

la Pietricele si altul

6700

pucioasa,

foarte

in

de

piriu, jud. Putna, for-

dinte de schitul Vizantia, aren-

Pucioasa mat cu seama

iod.

partea de

cea; are 3 ridic&turt, una de 71

Vizantia, mat din

proprietatea statulut, foste pen-

sunt numai de brad.

rile

teritoriul

in

cea de E. a co-

si

jumatate c5-

unde pSdu-

pe

spre E. de orasul Isac-

acoperit cu fineje

se afla Soveja,

lare,

N. a plSsei muneT,

sia inferioara

si

si

Isaccea,

pi.

com. urb. Isaccea,

de 150 hectare, juJeJul Putna,

ore ora

1

Spre V.,

la Piriul-

cea,

jumState

Tichiris.

distan^a de 2

pentru ce apa de

la

de

gara Marasesti.

greu. Aceasta ex

Nu

kil.

la

;

cam

si

la

N.

si

Valea-Cinepet,

Ciacirul;

la S.-S.-E.,

cul-Rezit, PJrlita

Hosted by

inveci-

N.-E. cu

si

Osma-

Gropeni cu La-

Stancu^a

;

la

Google

,

VIZIRUL

N. E. cu Bordeiul- Verde S.-V., cu

si

botesti

V.

la

;

Slujitori-Al-

Filiul,

apanajele sale

si

com.

PanS

de 35340 hect, cu o populate de 4284 suflete; 3 bisericT, una in satul

Jara,

1850—62,

plati,

e

Vizirul, infiinjata

cu hramul locuiton

Treime, facuta de

Sf.

Doamna

si

una

;

la

infiin^ata

luT Ipsilan-

1874, cu

la

facuta de

locuiton

Petru Conte de

hramul

Sf. Sofia

de

(scoala

1837, de

la

si

un car de

2370

Vite:

2108

994 viJeT, 34 26 magan, 10434 °i> I212 matorl si 15 capre. tauri,

Suhatul vitelor e de

1 1

caT, r *-

o moara de aburi cu 6000 lei anual. In comuna sunt viT, cu o su-

Se

afia

venit

prafafa de 163 hect.

DrumurT:

prin tirlele Grosesti,

14

spre S.-V., 12

la

;

la Ibisi,

;

16

la

la Ciacirul,

spre N.-E.,

Gropeni, spre N.-E.,

kil.

comuna

In

29

se face un

bilciii

Iunie.

dupa aratarea Bauer, era un sat sau tir-

gusor caprins

P3na

— 300

in

imprejurare

Turcil

:

BuzSul

si

in

tara lor, au ajuns in aceasta localitate,

unde-T au intimpinat

manul de au

ET de

liberare. fost

leasca aci

si

fir-

si

li-

sa se stabi-

siliJT

formind comuna

'T

rur., jud.

8

spre S.-E. de

kil.

muneT curge

Colentina,

piriul

peste care este un pod.

Se compune din treicatune: Vizuresti, Ghimpafi

raiaua BraileT.

pe {aVmul Dunarei, Braila, Giur-

ton.

N.

tot

Pan&

cu

Bildana

fosta

rese-

Ciocanesti din jud. Ilfov.

1828

la

Vizirul

a

Ghergani

cu

S.

Braila-Calarasi, resedinja

Acest sat pana

la

1875 forma

doua sate Vizirul-d.-s. si Vizirul-d.-j. si doua comune independente. Vizirul d.-s. este pe mosia :

conteluT

pe

de Roma,

Domeniul

luT

rul,

com.

iar Vizirul

S'a

BraileT.

1462 pe timpul dom-

infiin^at la

nieT

malul

sting

la

1

Vlad-fepes (V.

de resedin^a co E. a satuluT

se intinde Valul-luT-Traian (ve^T

Troian).

Are o intindere de 572 hect. cu 466 locuiton o scoala mixta, ;

infiinfata

una

la

facuta

1864; 2 in 1808

Vijiitoarea, Sarat, in

jud.

sat,

asezat in S. comuneT,

la

1765

se redete

fareT cu condijiunea ca va anual 25000 ce Cisla

let

suprafaja de 10000 hect.,

cu un venit de 163267

IeT.

plati

Sultanei, de oare-

ViziruluT era unul din

tunul

Tutova,

in

pi.

rur.

si

sat, jud.

Corodul, spre S.

com.

Rimnicul-

Martinesti,

numit

inainte Mihalceni, fund-ca apar-

com. Slobozia-Mihaiceni, la

3200

m. spre S. de

cStunul de rese-

pe

cu acelasT nume,

dinja,

Vizureni, com.

m

Marginea-d.-j., c3-

pi.

{inuse

pe

alta

Vizi-

rur.).

Are o

insa

bisericT, si

1827.

prietatea conteluT Petru de Roma.

raiale,

Tecuce-

piriuluT

al

kil.

La marginea de

Balta.

pi.

partea de S. a comuneT, pe

in

odinioara parte din raiaua BraileT,

gara

si

Vizuresti, sat, jud. Tecuciu, com. Buciumeni, pi. Nicoresti, asezat

guvernate de TurcT. Vizirul facea

Turnul erau

o

S.

la

si

comuna

si

Vizirul-de-Sus, mosie, jud. Braila, pi. Balta, com. Vizirul, pro-

si

si

:

liberat.

i-a

locui-

moara de apa. Se invecineste la E. cu com. Cojasca, la V. cu Ghergani, la

adica

giul

Priseaca,

si

populate de 1297 Are doua bisericT

cu o

a dat numele Vizirul, dupa nu-

mele celuT ce

Dim-

gara Ghergani. Prin centrul co-

locuiton despre

in robie

darimarea ceta^ilor de

la

Tutova.

fier

Ialomifa, situata pe

pi.

cimpie, la

lei.

fost infiin-

ant prin ur-

Focsani, Rimnicul

d.-s.

Cisla ViziruluT, luT

2

bovi^a,

muneT.

;

Stan-

kil.

la

acum

Vizure^ti, com.

seaua

kil.

cu{a, spre S.-E., 16

;

1767,

lul,

la In

la

kil.

drum de

{iunea de

3450 locuiton, la 35 kil. spre de orasul Braila, la S.-E. comuneT cu acelasT nume, pe so-

la

;

spre E.

2 bisericT.

si

Se cultiva mult tutunul. Pe teritoriul comuneT este sta-

N.-V., kil.;

kil.

8

are 872 locuiton, o scoala

Vizirul, sat mare, jud. Braila, cu

spre S.-E., 8

Pirlita,

muna

Crivesti. Intreaga co-

si

primara de bae£T

kil.;

cat. Liscoteanca, spre V.; suraJ;eT,

for-

Cior-

dinja unuT Capuchehaia.

Bordeiul-Verde, spre

la

n

Aceasta comuna' a Jata

in

Braila, spre N.-

la

pe soseaua jude^eana, 35

E.,

produsera 302

ziruluT

berT

17 hect.

de lemne

altul

si

impuse asupra CisleT-Vi-

ducind

vacT,

fin

Birzojelul.

piriul

:

tolomul

intrefinerea cailor

Sub Alexandru Ghica, darile

de

2826

boT,

din 1440

indatorate a

pe

Are 289 locuiton. Satul meaza com. cu catunele

de fiecare familie.

e aci

1862).

erau

de Birlad,

altor animale, pentru incalzit,

matoarea

la

1763, Cisla

la

compunea

pentru

lo-

de

Na-

IeT

incorporate cu

fi

pe

cart

frumos

bSeJT

fete,

a

adicS

familiT,

Roma, cu

o scoala mixta

;

in satul Vizirul, intr'un cal

a

1869 de proprie-

3-a lnfiin^atS la tarul,

si

nu

ViziruluT se

hramul Adormirea-MaiciT-DomnuluT,

3500

si

ziruluT din Braila.

Insura^ei.

Suprafa^a

te

VljllTOAREA

752

piriul

cu o intindere de 15 hect.

populate de 275

Hosted by

si

o

suflete.

Google

:

:

:

vIlcana

VllcSne§ti,

Vllcaneasa,

Rimni-

sat, in jud.

riuluT Milcovul,

de

Are 5000

pulate

de 413 o scoalS.

si

6V2 de resekil-

la

catunul

dinja.

rica

Prahova.

hect.,

o po-

suflete,

o bise-

1450 exista

Pra-

rur., jud.

Pe

la

de

ca-

Varbilaul.

un

aci

schit

situate sjb

Strata,

si

la

de capitala judeJuluT, kil.

de resedinfa

pulate de

Are

1

2

1

70

20

la

cu o

1869

in

a

si

de

fondatS

parohie,

r&posatul

Dimitrie PScurefeanu

Are

1859.

o

mfiin^ata

scoalS,

la

ocupa

Parte din locuitorT se

cu rotaria

dulgheria

si

din eT sunt mosnenT

parte

;

222 s'au

;

improprietSrit la 1864 pe diferite

proprietSp. Ei au

436

boT,

152 vaci,

caT,

53

:

capre,

15

porcT.

550 01 si 348 Toata comuna se intinde pe o suprafafS de 3500 hect. Juica se fabrica

O

la

13000

in

comuna

decal.

Prahova. Se g&sesc

furcS

m

si

Cosmina.

situat in partea de

N.-E. a OltenieT.

Limitele. Jude^ul Vilcea

se

margineste

care

de

Transilvania,

desparte

se

culmea

prin

mun£ilor PlatSnesti. Hotarul ju-

de

incepe

dejului si

la

de N.-E.

pSna

Lotrul,

riul

linie trasa

pichetul

la

£ine direcjia

pe culmea munjilor,

muntele Piatra-Catanet

meazS Riul-VaduluT p£na la

Vir-

si

unde hotarul

ful-Mare, de

il

for

in Olt,

luT

cu Oltul; Culmea-PlStSnesti-

lor,

care se indreapta mai

cStre N.,

muntele TSrt&rSul, tot cStre

si

Lespedea

de vSile: MocanuluT,

Hodo-

roaga, Ripilor, IzvoruluT, MandiT,

na-cu-Scaiul,

Cu-NucT,

Dragna

si

PoiaRipile.

intiiti

dup& ce ajunge

E.

constitue

si

toat5 lungimea sa

la

intoarce

se

malul

in

sting

LotruluT.

al

Aceste doua culmT, proape paralele 20

si

fiind

a-

distan£ate de

formeazS frumoasa

kil.,

bogata vale

LotruluT,

a

si

care,

impreuna cu Lotrija, afluent

al

din dreapta, constitue sin-

sail,

derea frontiereT ce posedS ^ara

S.,

cu jud. Romana^i, de

care se desparte prin comunele

fanesti

La

si

Arges

E., cu jud.

de care se Oltul, in

La

desparte

tot

lungul

Din culmea

la

Olt,

1.

riul

sanilor,

punctul

trece prin muntele

mea

si

V., cujud. Gprj. Hotarul,

incepind de

ParinguluT),

Vidra,

Robul

(cul-

coboarS prin

culmea Polovragi printre Raco vija si Polovragi, da in riul Ol-

urmeazS culmea DealulMuerei pana la comuna Valeni, trece pe linga ZStreni

si

de unde hotarul Dealul-Fra^ila,

Forma

Poe-

260370 hect. Clima jud. judejelor

culmile

3. Bistrifa, 4.

:

bStestilor

Culmea

Ur-

2.

Arnota,

a) Petrenilor, si

c)

Cheia,

care

din

se

b)

5.

BSr-

Zmeuratul, 7.

CSlim3nesti, b)

c)

Nauru^ul.

6.

OlSnestilor,

ramificS

a)

culmile

CSciulata

si

Tot din culmea ParinguluT, pe partea nordicS, se des-

insS

parte

for-

a)

ce-1

des-

mea

Culmea Tirnova,

b)

cul-

Turcina.

Din Culmea-Platanestilor por-

jude£uluT este aceia a

S.,

Vilcea:

Vinturarija, care se ramificS in

1

unui drept-unghiu lungit de

N. cStre

principals, Parin-

Culmea Gurguiata,

prin

judejului.

intin-

noastrS.

gul, se ramified in jud.

Voicesti.

parte de jud. Dolj.

Strata

si

La

izlaz

girlele:

for-

gura vale paralelS cu toatS

pomT,

cu

E udatade

UrsuluT, BurtiT,

care

zisS,

Turnul-Rosu.

meaza

acoperite

propriu

bi-

culmea

:

mind necontenit {Srmul drept al LotruluT pSn& la confluenfa

la

De aci merge

pichetul Voineasa.

nari,

marScini.

dou£ ramuri

ParinguluT,

dea-

Cosmina, si

apropiere

de gara Plopeni.

In partea de N.-V. are lurt,

in

te^ul,

sosea comunalS inlesneste

comunica^ia spre Trestioara

si

coa-

Lalosul, Rimesti, Lungesti, §te-

881.

pSnS

este punctul culminant al

culmea principals se

o

una foarte

doua, azi

1

care

com.

meT,

pe linga

po-

locuitorT.

bisericT,

vechTesi reparata

in anul

PlStanesti.

si

Din muntele Paringul,

Vilcanesti, plaiul VarbilSul, jud.

Vidra

cStune

2

Cirjari,

si

kil.

35 si

plaiuluT.

Se compune din Vilcanesti

MunfiT-Paringului

fier,

si

un deal din

La N. cu

Cosmina

con{t-

nind pucioasa, iod, sare

lugarl.

Este situatS pe vaile girlelor

a

compune din o muljime de ramun de munJT, por-

continua a merge cStre E.,

Vilcane§ti, com. plaiul

N.

de

Partea

Orografia. jud. Vilcea se

m\\ din Carpapf, sub numele de

minerale

Vilcanesti, ape

Vilcea, judef, hova,

VilcS-

rur.

VSrbilSul, judeful

OrasuluT, cStunul

cul-S5rat, pi.

com. Brosteni, la gura piriuluT cu acelasT nume, pe malul drept V.

com.

sat,

plasa

nesti,

spre

VlLCEA (JUDEf)

753

VIlcana. (VezT Vulcana).

al

:

la

cu o suprafafS de

nesc cStre S. numaT douS culmT

mai principale: 1.

Culmea Malaia,

2.

Culmea

Veveri^a. este identic^ cu a

de munte

ale JSreT.

Din muntele Robul se ramificS

Culmea-Brezoilor.

95

66700. Marele Dicfionar Geografic. Vol, V.

Hosted by

Google

:

VlLCEA QUDET) Din muntele Virful-Mare maT pleacS

urmS

E. cea din

c2tre

Toate aceste culmT, impreuna

Plaiul Cozia, cu resedin^a

dad nas-

si

care este eel mat lung din

(VezT la

si

Idrografia. Jude£ul e udat in toata*

partea de E. de Oltul,

vind

de

principal!, in

afluenpf

Vilcea, pe dreapta luT, al

Ciinenilor

Sar2cinesti,

valea Robesti

;

com. ZStreni.

Plasa

com.

Govora

De

Orleasca

plSsT,

Sarata,

Pesteana, Mamul, Beica nesul

(v.

pe

si

Vilcea e udat de

apele cu Olte^ul din

acest jud.

Cerna

impreuna

is?

pe

la S.

intra*

in

si

si

V. jud.

la

riurile

Cernisoara, care

si

jud.

imp5r{ea

pi.

ocoale

in 7

2 plaiurt).

Vilcea se

jud.

1882,

la

De

la

(5 plSs! si

aceastS

data,

01te£ul-d.-j. s'a unit adminis-

trativ cu plSsile Oltul

si

Ocolul

cu

mune urbane

Decembrie

din

niturT, leT

tuelT;

43914,

cu resedinja

;

in

Horezul,

plaiul

com. Tirgul-Ho-

rezul; pi. Olteful-d.-s., cu

din£a in com. Pirieni-d.-mj. 01te£ul-d.-j. -Oltul,

in

cu

com. DrSg2sani;

Ota*s2ul,

cu

rese;

pi.

Ocolul-

resedin^a

in

com.

1

Noembrie 1892,

jud. s'a

Plasa Cerna-de-jos, cu dinja pl&seT

in

com.

rese-

Giulesti.

Plasa Cerna-desus, cu

rese-

chel

94029, ban!

91120,

leT

Spitalul Horezul,

bmi

Marca

la leT

fice

s'a

judefului. Pan a azT in

sita ca

strecurat

parerea

si

tive cu

a

fost

bStrine

un

judej

acest

padurT.

adevSr ce gasim

in

ra-

administra-

ocaziunea o:up£reT Ol-

tenieT de c£tre AustriacT

sigillum habeat

una de cStun

si

si

una de kte

in

Dr&-

2 scoale prim. rur. mixte

;

mahalalele Ocnija sau Ocnele-

in

MarT

Arhanghelul,

si

din

VilceT; un gimnaziu in

R.-

R.-Vil-

un seminar.

ceT;

Are 358 de comune

Cultul. Jinute

bisericT intre-

16 intre^i-

si

nute de stat; 4 manastirT: CoBistrija,

zia,

Lemn

(v.

a.

Arnota, c),

si

Dintr'un-

12 foste schi-

afarS de schiturile

turT,

Corne-

§erbanesti, intre^inute de

si

Eforie

si

schitul FrBsinetul, care

se intre^ine

mic venit

dintr'un

de repausatul Episcop Ca-

In vechime numarul m^nasti-

Vilcea

semn ca

scoale

frecuentate in 1899

rur.,

de baeJT gasani

linic.

in

Are 120

scoala*

gre-

jude£uluT

lata in

com.

marca judefuluT Vilcea

In realitate insa, vechea sterna

copac,

geniu de Savoia.

lasat

este un postalion.

a

in anul

17 17, din ordinul prin^uluT Eu-

tul

12.

portul deputa^iune!

imp&rfit in 10 pl5si.

la ve-

b. 62, la

leT

venitun,

avea multe

Ocnele-MarT.

La

267081,

executata

Ocnele-MarT; 2 scoale prim. urb.

toate manualele noastre geogra-

resedinfa

pi.

la

banT 94,

3,

DrumurT,

dea urmatoarele

Cozia, cu resedin^a in

1

perpetua amintire a construcJieT soseleT Via-Carolina,

(capi-

94196

si

pentru

ales

co-

3

189865

1899:

perpe-

--900 de 6080 copiT; cite o prim. urb. de bSe^T si cite una de fete in R.-VilceT si

1859 populafia era de 409 1 1 locuitorT. Budgetul pe 1898—99: Ze-

cheltuelf;

Plaiul

si

95669 barbafT

cimT, leT 2761

maT

si

primare rurale

feme!. In 1

cit

in

Ocnele-MarT.

si

tenieT,

unele

R. -Vilcea

:

a

a ocupareT Ol-

atit

plasT

Populafia dup& recensamintul

6S,

com. OlSnesti

rurale

Dragasani

tala),

punctul de vedere politic coprin:

5

Oltul- Olteful-d.-j.,

comune

163

memoria

Instrucfiunea.

coprinde

jud.

cu Ot£s£ul, asa ca atuncea din

despar|;irT

B&beni.

1895, unindu-se

la

locuitorT:

Itnpdrfirea politicd ajudefului.

rese-

Ocolul-Otas£uI, Horezul, Cozia,

Tes

Romanaji.

P2nS

in

Olteful-d.-s.,

centru

Prin

Cor

si

n.).

a.

plaseT

adminis-

catre

de contele de Steinwille,

cu

com.

din£a

Luncavaful,

Slavesti.

Plasa Oltul-de-sus, (VezT aceste cuvinte).

Ocna sau

re-

com. DrSgasani.

plaseT in

probabil, de

marca a judemaT mult de

tra£ia austriaca, spre

tua

Plasa Oltul-dejos, cu rese dinja

CalimSnesti, Gura-Vaiei, Rimni cul,

cu

Olteful-de-sus,

se linfa pl3seT in

£uluT s'a adoptat, cit

rese-

din^a plSseT in com. Balcesti.

Lotrul

fufulesti,

pla-

com. Ocnele-MarT.

Lotrisorul, Puturoasa, CSciulata

Bistrifa,

Postalionul ca

Plasa Olteful-de-jos, cu

Riul-Vadu

:

era un copac, nu un postalion.

seT in

a-

epoca

la

de armatele

ocupareT OltenieT

imperiale, sterna judeJuluT Vilcea

plaseT in

cuv. Carpa^i).

Octombre

14

urmare,

prin

com. Horezul.

Plasa Ocolul, cu resedinfa

respective cul-

literile

mile de mat sus

7 19;

Plasa Mijlocul, cu resedinfa

plaseT in

Oltenia.

in

afia*

Raportul este da-

din Craiova,

tat 1

Plaiul Horezul, cu resedinfa

tere importantuluT defileu al Ol-

cite se

pla-

com. Calimanesti.

seT in

magis

boris, quia prae caeteris fructifer est».

resti.

cu mun£it FSg&rasuluT, ingusteaza

mult valea OltuluT

comuna MaldS-

din^a plaseT in

culme, numita' Culmea-Ciinenilor.

tuluT,

VlLCEA (JUDEf)

754

cum

:

«

Vulsa

signo

ar-

rilor

si

schiturilor se

40, dar, odata cu

ridica

la

secularizarea

averilor manastirestT, au fost re-

duse

la bisericT

Arhanghelul, tele,

Mamul,

de mir. (VezT:

Cetafuia,

Surpa-

Titireciul,

feica,

Troianul, Stanesti, Sghiabul, Iezerul,

Slatioarele,

$erbanesti, PSpusa,

Hosted by

SarScinesti, Sf.

Proco-

Google

5

vIlcea (jcdet)

Dobri-

Patrunsa,

piu, In&testi,

Dobrusa, Sf. Apostoli, Pahomie, Buda, Schiceni, Bon:iulesti,

tul,

bane

si

4 parohit

ur-

in jud.

in

Vilcea 4 Rimnic,

un tribunal

Za-

si

capitala.

in

Spltale sunt in Rimnic, Dr2-

g^sani

si

partea de

a vailor din

for-

matadin pamintargilos. Pe unele (lignit),

depozite

sunt d.

e.

nisipoase

pe vaile:

Olteful, Cerna, OtSsaul

Lun-

si

aproape de sorgintea

lor,

dup& ce

in-

con£in diferite felurt

tra in plSsi

de paminturi foarte

.Partea de S. a jud. eate nisipoase, pe

Oltul)

(pi.

si

ros-

alocurea

cu

amestecaturt margoase. F&sia

a-

ceasta incepe din com. Prudeni

Romana^i. Pe

v£ile riurilor se gSsesc

toate

depunert

aluviane priincioase agricultureT.

Pamintul judefulut Vilcea,

pri-

divide in 3 pSrfi a) Partea muntelut unde agricultura e ina-

col, se

:

poiatS din lips& de si,

unde

maT mult cu

locurt

ocupa

locuitorii se

cresterea vitelor

si

Ot^saul, unde agricultura

infloreste,

dar unde vaile

fund

Vilcea

vizat in 3 ocoale

se cultivS

Cinepa

numat porumbul. inul se cultiv&

de

rals

mai pe alocurea. Meiul se

sea-

si

DragS-

— Pe lingS

Calimanesti,

la

Caciulata

(v.

a.

re-

de apa mine-

mat

vit,

pe

ales

dealurile

Am£-

din comunele: Mitrofani,

Comerciul cu

Sutesti, etc.

r2sti,

vinurile Vilcet

se intinde

si

in

strainState.

— Dac&

\in prieste

paminnu mat puprunulut. Insemnate

plantajiunt

cu prunt se gSsesc

Pomicultura.

e prielnic vijet,

tul

prin plaiurile Cozia

prin

si

colul

plasile

Horezul

si

O-

Oltejul-d.-s.,

OtSsSul. Ocupajia prin-

si

a locuitorilor

cipals

si

jud. Vilcea,

n.),

mat are si alte sorgin^i de asemenea ape. In com. Otesani, plaiul Horezul,

se gSsesc

care

izvoresc

ape sulfuroase, apropierea

din

unet stinct numita Boia.

La P3usesti-0tasaul sunt

din aceste

peste

izvoare

15

anual,

term en de mijloc. Animate domestice §i tice pe§tl. Vite dupS

s&lba-

La

numit£ Z&voiul

gradina

Rimnic

sulfuroase.

ape

sunt

Aci

alcaline

s'a construit

un

stabiliment balnear.

si

bivolt,

ot

si

comunele Petrari-d.-s., plaiul Cozia (localitatea Valea-Sarat5),

Pe

Bir-

Petrari-d.-j.,

profitind de

indeletnicesc

cultura,

asa

89886

porct,

Riul-Vadulut

1

vi£et.

jude-

Locui-

rodnicia

mult cu

lut, viti-

ca judejul Vilcea

se poate socoti primul intre ju-

2391

pe

si

mile mun^ilor Paringul trSesc cerbt,

porct

oare,

mistreat

apropiere

capre

si

p^durile

comune

de

sdert, viezurt

si PlStiS-

si

de

gasesc mul£ime

Locul-

urst, dipri-

negre. Pe dealurile

si

se

veve-

lupt,

tepurt.

Dintre pas&rt, prin munjit judefulut se gasesc vulturt, soimt, gainust, ghionot, apot,

mat prin

apropiere de comune,

prin p5-

durt,

gasesc

se

hurezt,

:

bufni^e,

gaije,

ciort,

ciu-

potirnicht, sturzt,

mierle, corbt, etc.

In

Olt

se

gelsesc

mrent,

:

somnt, scobazt, crapt, clean, soreaja, nisipariJeL

Losti^a,

— Pamintul mult

112205 bot

catirt,

v&ile riurilor Olteful,

nesti,

etc.

Viticultura.

si

15666 capre.

trul si

din

statis-

Dec. 1900: 12243 ca *>

tica din

in

torit,

—

}

prepelife, raje sSlbatice,

Sorginji de ape salifere sunt:

Urzicarul,

la

in

Cheia

cu ap2

80000

hi.

rh;e,

si la

alcalina sulfuroasS.

din

pSn&

se urc£

Ola-

Govora

Ocnele-Mart,

nesti,

se nu-

cu

236 asint

£ulut prieste

si

Rimnicul-Vil-

:

Ape miner ale.

S. a jud., avuta in ce-

munte

cir-

este di-

sani.

zesti,

Prin comunele de sub

si

Tirgul-Horezul

cea,

silvic

parte din

face

cumscripta a XlV-a

la

reale.

adu-

si

Din punctul de vedere jud.

cerealelor in cantitajT mart;

partea de

p&mint din

hect.

ocoale este fabricarea £uicet, care

prea inguste, nu permit cultura c)

in acest

114, avind o intindere

lei.

defului, adicS prin plSsile Oltesi

let.

statulut cu

se ridic&

lor

a-

un venit de peste 70000

cind

ara-

plantarea prunilor; b) centrul ju-

{ul

250000

de aproape 60000 hect.

vit din punctul de vedere agri-

bile

la

numitele izvoare

coprinde argilurT galbene

intra in

trupurile

judej

priincioase

agriculturet.

si

care incaseaz£

la

renzt anuale de vr'o

Tiriia,

cavaful, centrul jude^uluT. Aces-

con^in ptetris, apoi

de

mosiT,

trupurt

alte

Aproape 8000

pe ling3 aceste

alipite

NumSrul p5durilor

N. a jude^ulut Vilcea este

locurt

cu

impreunS.

sit,

—

mo-

In jud. Vilcea statul are 63

Horezul.

Agricultura. Regiunea dealurilor si

stupT.

mat mict

defele ^2ret in producjia vinulut.

raionul judejulut sunt acoperite

Mo§iile §i p&durile sta tu tut.

Tirgul-Horezul, DragSsani si

$i

toate comunele jude{uluT.

rurale.

91

judecStorit de ocoale,

treni

plasile Oltul

in

CartofiT se cultivS in

01te£ul-d.-j.

Apicultura. Sunt in jud. 9985

in tot jud.

Justipa. Sunt

tea,

m2na numat

etc.).

Sunt

VtLCEA (JUDEy)

755

moaca

si

pastr^vul

se g2sesc in riurile dintre

de

la

Riul-Vadulut

Gura-Lotrulut

si

si

munft

p3nS

la

chiar pSLnS a-

proape de Cozia. In Olteful

si

Cerna seg^sesc

mul$t ract.

Hosted by

Google

:

:; ;

:

vIlcea qudet)

Industria §i comerciuL IndusjuJeJul Vilcea este

tria in

mai pentru DogSria si

rotaria,

com.

in

nu-

din

si

se

soseaua ce

prejurul

cca de meserit din Rim-

un indemn pentru dez-

nic sunt

Comerciul consta lin&, sare, var,

in vin, {uica,

Lemne de

etc.

construe^? din brad se export^ in

Bilciurile din acest judej sunt

se fin

la

-

a.

(v.

29 Iunie

:

Rimnic;

linga

Septembre DrSg&sani la

August,

26 Octombre

la

iolulie la Otetelisul;

;

Duminica

Floriilor

Duminica eni. Se mat

si

26

la

25 Martie

la Slavesti;

Floriilor la Vaide-

si

comunele

in

{in

:

Fometesti,

Gradistea,

Balcesti,

etc.

Jilava, SlaVitesti,

Caile de comunica(ie. Princi-

pal

de

cale

calea' ferata"

Dragasani si

apoi

comunicafie

de la

este

prin

Piatra

la

Rimnicul Vilcea, -

Frontier^.

la

Apot, soseaua naf ionala ce vine din jude^ul

Romana^i,

jud. Vilcea pe fSnesti, pi.

te{ul,

si

se desface in

baile

:

Pausesti-OtSsa'ul, se

intra

comuna

la

in

$te.

Oltul, trece prin co-

Otasaii la

;

iar a

comuna

prin comunele Mihaesti,

linesti,

Ciineni

si

uneste calea Sibiulut dulut.

drept

la

si

se

Riul-Va-

Lungimea sa pe malul al

cea, este

Oltulut, in judeful Vil-

de 130

Principalele

kil.

sosele

judejene

$oseaua ce pleaca din calea nafionala, de linga

Rimnic

riera Troian), trece prin

(ba-

comu-

fiind-

01-

cu

apot continua prin co-

si

munele

Gradistea,

:

soiu, Pirieni,

Tina, PleGanesti,

Zatreni,

Locusteni, Benesti, Balcesti, Babeni, Diculesti, Fauresti,

Romanaji

in jud.

pe

intra

si

com.

la

Din comuna Maldaresti (cat. pe Cerna in

Ungu-

Ladesti), porneste

sus soseaua ce

prin

trece

co-

comuna Babeni; porneste pe

paceni, Ulmetul, BSlteni, Pojogi,

comunele Frin-

Bistrifa prin

riul

Genuneni,

cesti,

Tomsani,

lesti-d.-s.,

rezul,

avind de 52

la

tirg

la

Tirgul-Jiu prin

Rimnicul pana porneste

aci

comunele

tioara, Milostea, lasind

comunele

mat sus, Recea si p3na in (comuna kil. Din

:

Sla-

hotarul judejulut

comuna

sa

Gorj

este de

20

unde

Din com. Balesti porneste o ramura*

com.

Gorunesti,

dealul

Aninpasa,

prin

peste

direct

Craiova.

la

pe dreapta Fometesti,

Racovifa. Lungimea

Polovragi)

Ciresiul, Stroesti, Slatioara,

se uneste cu calea Gorjulut,

Tirgul-Ho-

la

De

la

kil.

Fo-

Folesti-d.-j.,

Afara de aceste sosele se

afla

de comunicajie pe

riu-

alte cat

Pesteana pe riul Mamul pe Valea-Beica sosele late-

leful si

:

ca cea de

rale

la

Rimnic

la 01a-

Frincesti por-

nesti;

de

neste soseaua pe riul OtSsaul prin

nesti,

Dobriceni, BSrbatesti

comunele tele,

:

Man3stireni,

Surpa-

§erbanesti, Pausesti Otasaul

com.

Din

lari,

:

§irineasa

DSesti,

Cirstinesti,

Modia

Stoe;

pe

MSdu-

si

etc.

Intre soselele vecinale cita*m

pleaca

la Horez la Vaideeni; de la Tomsani la Costesti si Bistrifa de la Dragasani la Crefeni de

prin co-

Popesti, Ursi,

Otesani, Maldaresti-

;

Amarasti

la

Cermegesti

la Glavile

SaYacinesti la

Horezul.

de

Din com. Daesti, pleaca, peste dealul Cotosmanul, soseaua nu-

Modoia

la

d-j., MaldSresti-d.-s., la Tirgul-

;

de

la

de

la

Cheia, OlSnesti

Lapusata

la

;

la

Romanesti

Rosi, etc.

si

Date

ImpSratul Tra-

istorice.

Cotosmanulut, prin co-

ian,

plecind

la

Roesti, Maldaresti, L£-

tra

Dacilor,

a

Ciumagi, Dejoiul, Nisipi,

pe

la

la

Sarmisegetuza, capitala Da-

munele desti,

la

de

soseaua Luncavafulut,

munele

Titireciul

la

Cernisoara, la

se intilneste in satul Jilava cu

:

RusSnesti, mergind pe linga

com.

nele Ocnele-Mart, Titireciul, Pe-

Cerna pana

trari-d.-j., Petrari-d.-s., Birzesti si

avind o lungime de 58

:

uneste

se

Tiriia

nu-

ia

munele Opusata, Brosteni, Co-

mita a

sunt

careia

uneste cu cea naf ionala

reni, se in

c&

Si-

si

mele de soseaua Oltefulut,

Bir-

sosea jude(ean3

pleaca o

sesti,

Slavesti

capul

in

Tur-

Mateesti,

Berbesti,

Lalosul.

soseaua Ocna.

Robesti

merge

Horezul.

si

beni, Rimnicul, Calimanesti, Ca-

soseaua si

Din soseaua GovoreT, com.

deni, Zavideni, Orlesti, lonesti-

Marcea, B&

riul

doua ramura merge

Titireciul, in

munele: Dragasani, Calina, PrunMinculut, Fiscalia,

u-

neste aci cu soseaua de pe

la

14

munele: Greci, cesti,

trece prin bat, Dealul HinfiT, prin

comuna

la

riul Tiriia

(com. Milostea), traverseaza" co-

Govora Govora; aci doua ramurt una

la

pe

frontiera judefulul

nesti,

bilciuri

Octombre

14

si

15

si

Octombre

Alte

n.).

Riu-

riul

ce vine pe Dealul Ocnet

mart cantitaft.

Riureni

merge pe

comuna

voltarea industriet in judef.

Ocna cu

leaga'

trece prin com. Cazanesti,

reni,

Birsesti,

§coala de dogSrie din Dragasi

valea Oltejulut, ce pleaca* de

cu

Rimniculut.

sani

comuna Tomsani.

Bistrija la

§oseaua ce pleaca din catunul Copaceni (ce fine de Ocna), din

olaria,

Alt& sosea judefeana este pe

se uneste cu soseaua de pe riul

casnic&.

trebuinfa

practica in toate comunele

deosebire

VlLCEA (JUDEX)

756

la

riul

Otetelisul, kil.

ciet,

Severin

d.

Chr. con-

trecut

Dunarea drumul

105

si

a luat

pe malul Oltulut.

Spre

a'st

Hosted by

inlesni

mersul

Google

a

:

VlLCEA QUDEJ)

un drum

construit

de

piatra,

mergea pe malul drept

care

al

apropiere

de

com. CelimXnesti, unde era

ce-

pSna

OltuluT

in

tatea Buridava, de aci trecea pe

sting pSna la Ciineni,

malul

apoT se

intorcea

drept

lul

pe ma-

iaresT

iar prin

fiind

imprejurimile orasuluT Rimnicul,

Austria

lupte

intre

acest

oras a

si

aseza

comisere tot

Rimnic

Bi-

si

descoperit

s'au

roman cu

mele lagaruluT

MaT spre N.

ur-

beile

o piatra cu

inscriptia

Sargidavensis*

ale

si

in-

ter-

si

Turcii

1788,

Ni-

il

Coburg

Cozia pe Prinjul

La

si

sa reintre in Ardeal.

silira

1789, Turcii

mat

jud. Vilcea,

teritoriul

ales prin plaiul

Turcii

Horezul.

asezasere

isT

careT

cuartierul in manastirea Horezul,

fondat,

cindu-T

urme se cunosc si azi. Tot de coloniile romane s'au pe

Aurarium

linga Olt,

Pons-Aluti

(in

Arutela (Bre-

Rimnicul-Vilcea),

(Turnul-Rosu).

Praetoria

Se crede c£ pe Dealul-CarSmizilor,

fi

La

anul

NemJT

intre

TurcT din Vi Vm

razboiu

fiind

1735,

In

1803,

La

La

EpiscopieT

82 1,

1

armatele straine,

iar

jefuira

ail

1738, sub imparatul Ca-

locuitorii

si

Zavideni

in satul

lingS

fost singeroase

Mavroforil

si

si

f ara

si

prin foe. serS

La

pana

Cozia, jefuind

predind tot ce luare

si

patrun-

eT

1739,

la

le

venca

si

in

robi familiile refugiate

In secolul

XVIII

si

in

prima

nastirea Cozia a servit

numeroaselor

de ada-

familii

Craiova, Rimnicul-Vilcea tul

OltenieT,

care

se

si

amintirea

necunoscujilor

si

Tot luT

la

se concentre

1

82 1,

eteristilor

turcestT

la

sani, Ipsilante,

mic

ca-

dupe uciderea si infrin-

de catre trupele

Draga-

si

urmarit de TurcT,

se refugie in manastirea

de

Cozia

aci trecu in Transilvania.

si

res-

AtuncT refugiate

manastirea acolo

si

Troian, 3

scop din

kil.

corp

un

de annate de voluntary sub comanda generaluluT Magheru. In

urma

guvern

infiin^reT unuT

le-

devenind imposibile, armata se trecure

licence, iar capiT eT

si

prin

in

Turnul-Rosu.

Transilvania prin

pi.

piriias,

in

rimpuluT,

mijlocul

de

sezate in partea

25

la

R.-

in jud.

Gradistea, pe un mic

Sarat,

nicul Serat,

10

si

a-

S. a jude-

de orasul Rim-

kil.

la

spre N.-

kil.

1 1

familiile

prejur

Gredistea

la

rSsti

;

la

la

la

kil.

N. cu Cio-

V., cu Boldul

la

Alba,

11

Nicolesti, la

kil.;

re-

d.-s.,

Boldul,

kil.,

Se mSrgineste

Balta-

si

Sud, cu Domni^a

;

la

E. cu com. GrSdistead.-s.

Are numeroase vaT movile

Ape

Zavideni

la

jos de ora?ul Rimnic,

obscu-

eroT

Tudor-Vladimirescu

din

intareau

in

revolu^io-

ostirilor strSine si in acest

zu£T in aceste lupte.

gerea

jumatate a secolului XIX, mSpost

rilor

in cale

manastirea Cozia.

nu de mult de

cStre colonia greceascS un

monument

o

cum si Episcopia. La 1848, guvernul

dezgroape

oseminte berbetestT. La Draga-

au scos Nem^ii din

nristuit

8

si fa-

tia

a

parte din orasul Rimnicul, pre-

Balta-Alba

As-

luT Ipsilante.

sani s'a ridicat

f° cu l

Se invecineste cu

sub stSpinirea Austriacilor

au devastat tot orasul Rirnnicui

1847,

sedin^a plasiT.

ostirile turcestT

plugurile

de

iatagane.

si

crin-

ta-zT inca,

cindu-se resbel cu Turcii, aces-

La

sgi-

scoslf

E. de com.

fiind

Banatul

ochiT sfin^ilor

si

inca* si

Dra-

CraioveT

VI,

rol

riate

£uluT,

cene lupte intre

foe.

icoane impuscate

Vilcelele, com. rur.,

pe

lunca OltuluT de

gasani,

dat

ne-

TurcT sub nu-

alpf

vSd

se

de

sali-

din Dragasani.

in

s'a

Chiar

mele de Manaff, condusi de Ma-

orasul Rimnicul a fost ruinat de

i

la

nele mar! fura jefuite.

TurcT, o parte din

si

peste 20

;

Asta-zT

grozaviT.

comon felul

gal in Bucuresti, orT-ce rezisten^e

ars de niste

si

gufator! fura teia{T.

naf-Ibraim,

cetep romane.

fost

fa-

stricaciunT.

Riureni fu jefuit

Aninoasa, Sietioara,

la

Pausesti-Maglasi, Gradistea, ar

aproape un an,

stat

man

In August 1802, tirgul de

Rusidava

(Zlaterei),

(Ionesti-Govori),

zoiul),

cete^ile

unde au

mor-

nar hotari a se opune invasiuneT

NemJiTau

si

avut multe herfuelT pe

si

in

DomnT,

sfintele

de

ajutaJT

colae Mavrogheni-Vode, betura la

ascunse,

pistoale

artnata rominS conduse de

era cetatea

Sargidava (com. Racovu;a) unde

si

minate de Mihaiu-Viteazul.

La

altor

si

crezind a g&si intr'insele

ajunsurT. Atunci s'a d&rimat

castrele la

Mircea

luT

Turcia,

ceputa de PatrascuVode

CalimSnesti.

mintele

si

dedere

care

Turcilor,

a

foe mSnSstireT, desgroparS

multe ne*

si

suferit

azi

Co-

«populi

urme

anul 1768,

chiar

la

s'a gasit

bandelor turcestT.

La

vad

se

Troian, linge

sale.

devenire prada Zavergiilor

biserica Cuvioasa Paraschiva,

isT

unde

man3stire contra incursiuni-

din

volari, in dreptul manestireT zia,

lor

Urme

pe linga Riureni Traian

si

in

OltuluT.

al

drum

acest

VlLCELELE

757

Piriul

piriul

Guinea, care o

mijloc, varsindu-se in

balta Ciulni^a,

E

la

comuneT,

E.

Valea-Rea,

V.

la

eT.

formate din catunele: Vil-

celele, resedinfa, la lesti,

cite-va

izolate. :

uda prin si

si

la

V.

Erci-

E.

Suprafaja comuneT hect., cu

si

o

ede47io

populate de 1364

suflete.

Hosted by

Google

;

.

:

VlLCELELE

Are o

hramul S^ii

Luciul,

Gavril, ziditS

dreptul

biseric3, cu

VoevozT, Mihail

si

1856 de locuitorT, o scoalS

in

mixta.

boT,

din

289

plu-

masina' de treerat;

1

vacT,

370

415

742

155 Tepe,

cai,

1543 of, 65 rimStorT. Cat: drumurile vecinale spre Balta AlbS-Amara'

spre Gradis-

;

tea-d.-s.;

spreDomni^a spre Gu-

lianca

spre Nicolesti-Macrina-

;

;

Mihaiu-Bravul,

satului

dreptul

Gropeni.

satului

in

Par-

cam de 36

curge o distan£a

kil.

Vllcului

(Poiana-), c&tun, al com. MinzSlesti, judejul Buz&u,

cu 70 locuitorT.

sat, jud.

R.-S2rat,

pi.

OrasuluT, com. Cimpineanca, pe

Milcov,

de

Ccitunul

spre E. de

la 3 kil.

resedinja, Pintecesti,

cu o intindere de 50 hect.

populate de 171

si

uda

plaiul

gesuluT

Lovistea

pi.

se varsS in

si

rese-

12

la

pulate de 93 1 suflete rica o scoala\

si

o

;

kil.

com.

la

stituc,

pi.

com.

de

N.

01te{ul-01tul-

Romanafi,

situat

la

hotarul judejului.

Bacau,

Trotusul, com. Tirgul-Ocna,

in

partea piriul

stingS

a

TrotusuluT,

pi.

com. Tirgul-Ocna,

Tro-

situate

pe piriul cu acelas nume, insemnate prin apele sale sXrate proprietatea comunei.

nicea, jud.

lac, la S.

de

36 Se compune din

Pitesti.

Valea-FauruluT

si la

Vilsa-

si

Are 818

locuitorT; o biserica'

o scoala mixtS.

250

oT,

apelor

format DunariT.

al

si

vacV,

70 porcT.

si

maT

Locuitorii comunei se

cupa cu

oJaria,

cat,

54

rotSria

o-

lem-

si

alti-

Vechfe, de pe teritoriul comunei

Tizmana,

com.

al

jud. Gorj, plaiul Vul-

n.),

Vllsane§ti,

sat, cu

598

pe apa Vilsana, jud. gesuluT,

com.

locuitorT,

si

cu

rur.

Ar-

pi.

Vlnata (Bltca-), movild luT,

inalta,

Neagra-$aru-

naturala, in satul

Suceava.

jud.

Vlnatori, com. rur.

sat, in jud,

si

Cimpul, resedin^a

pi.

sub-prefectureT

Cimpul,

pi.

si-

ambele

la-

turT ale soseleT judefene. S'a in-

temeiat

1891, pe proprieta-

in

tea ce s'a dat insura^eilor, con-

form legeT

rurale.

Branistea,

Are o un

la

sat, in

padure,

se arlS un lac a caruT suprafa^a este acoperita

care un

om

cii

muschiu, peste

poate

trece

lacul

un preot

rur., jud.

rile

Neam^u,

asezatS

valea piriuluT Neamful

ramurilor Halauca,

Rusul-Mare,

Plesa

si

Vllsane§ti (Olari), cHtun

al

co-

Pirscoveni, pi. 01te{ul-01-

Romanafi. (V.Olari).

S.,

Dealul,

in

sat,

com.

Oltul.d.-s., jud.

rur.

Olt,

Ursi,

cu o

pi.

Muncelul (Magura), minestT, pana"

po-

Jit

spre

pe culmile DealuluT-Mare,

in

Fundul-Ro-

Fundacul-Ma-

gureT, care desparte pe laS.

Vllvoiul,

pe piri-

Procovul

(marginea jud. Suceava), si

a

si

pe terenu-

Nemjisorul,

iasului

si

o scoala.

si

De-Sus-Mijlocul,

pi.

Cujmirul,

biserica, cu

cintarej,

Vlnatori, com.

In apropiere de

cu

S.,

V. cu Patulele.

la

si

acelasT

nuluT.

muneT

o

si

suflete.

Se margineste la N. cu com. Recea si Punghina, la E., cu

DunSrei, jude^ul

Se desparte de Dun^rea-

a.

tuata pe loc ses, pe

100 capre

tul-d.-s.,jud.

Braila.

§arul-DorneT, jud.

Vlnata, cdtun

Mehedin{i,

com. Zim-

Teleorman,

din vSrsSturile

Vllciul, canal

com.

in

bil,

apa

ArgesuluT,

f3r& a se cufunda in apa\

Vllciovifa,

Vlnat (Dealul-), munte pSsuna-

o suprafapi de 315 hect.

nume. Are o biserica, cu hramul Adormirea MaiceT Dom-

Vilcica.

Vilcica, bal, jud. BacSu, tusul,

ZapadS).

can, in partea de S. a com., cu

n&ria.

Vllcelele, suburbie, jud.

pe

Luncafara-

(VezT

Buzau.

jud.

Nehoiasul,

Ar-

Curtea-de-Arges

Vite: 485 boT

pi.

com.

in

riul

pe

rur., pi.

si

de

kil.

2 sate:

bise-

;

jud.

miner.ala,

(v.

(resedinjasubprefecturei)

nesti.

d.-s.,

Vina-Puturoasa, sorginte de apa

populate de 439

comuneT Vllcelele, asedinfa zat spre V., pe piriul cu acelas nume. Are 68 hect., o poal

Strejesti-d.-s.,

repa-

si

Ar-

gesul, la satul Valea-MaruluT.

Vllsane§ti,

suflete.

Gradistea, c&tunul de

Vllcelele,

18 14

la

pi.

si

o

jud. R.-Sarat,

in

sat,

1858.

Arges.

jud.

in

Izvoreste in muntele Malureanu,

Vilsana, jud.

Vllcelele,

fondata

rata la

bi-

tudine.

Vllsanul, piriu,

riul

serica,

o

Suceava, avind 1640,7 m.

Rimnicul-S&rat

Vllcelele,

pulate de 104 locuitorT,

St2n-

unindu-

Ciacirul,

Dunarea-Vapoarelor

cu

se

Ber-

:

Bertesti-d.-s.,

si

cu{a, Vizirul,

din

Ialomi^a,

jud.

strabate spre N. comunele testi-d.-j.

Locuitorii posedS: gurT,

vInAtori

758

mun-

SihleT.

Este

formata

Hosted by

din

catunele

Google

—

;

vInAtori

Vite: 401 vite mart cornute,

Vinatori, Nemjisorul, Condreni,

Debruja,

Lunca si Manareligioase

Todirijeni,

comunita^ile

:

1

20 1

Procovul

Vovidenia,

si

CaT: spre com. Lisa

1879 vechiul

anul

nume de

nastin, 3 schiturT, cu 16 preop,

facea parte din

194 calugan 2 scolT; 2 o velni£a; T3 morT de ap3

iar

o

de

suprafa^a

8 dascall,

;

;

in

Agricultura se face pe o

in-

tindere de 4275 hect.

din

n5ul este

pana

anume

168 cat

j6] mascurl.

si

Vinatori - Manastirea Neam£uluT. •

Te-

in jud.

rur.,

MargineT,

pi.

asezata

pe continuarea dealului Paruselul,

com.

care incepe de la hotarul

La

Cioara.

25

la

28

kil.

de Zimnicea

kil.

de Alexandria. Se

invecineste cu com. Lisa si

la

E

,

satul,

cu Cioara

V.

la

Intre anii 1870

com. Lisa.

trunita cu

Vinatori,

sat, jud.

sesc cite-va lacuri

si

un

Locuiton in

Gorbanesti

a.

(v.

mosia

pe

Gorbanesti,

satuluT

de S.-V. a com. Intemeiat

n.).

1776 cu noT improprietari^f,

la

are 349 suflete, o scoaia mixta' si

afla

piriias

Vas-

impro-

num^rde

109,

produce mare cantitate de stuf papura. Viile de pe dealul Pa-

ruselului sunt

vinul

excelent

renumite ce

pentru

produc

;

ele

sunt plantate pe o intindere de

46 V2

jud.

bele maluri ale

riuluT

Bistrija,

spre S. de com. urbinS Piatra.

Are o populate de 251 o biserica

su-

o moara*. Acest sat se mat numeste

flete;

Vinatori-Pretrif

;

a format

si

1883, impreunS

la

(PetroDava),

de

si

si

pSn&

cu Ceta^uia

Cotul,

Izvoarele,

comuna aparte

Valeni,

;

an insa* s'a contopit cu com. Dumbrava-Rosie. acel

la

hect.

cat

Braila, la

o scoalS mixta*

si

o

suflete

biserica.

Putna,

cfttun, jud.

Biliesti,

com.

PutneT,

in

cimpia

Focsanilor,

spre E. de acest din

re?

urma

1881

anul

infiinfat in

pi.

pe malul

JorSsti,

tirg,

cu insu-

improprietaripf.

Are 138

suflete

si

cu

,

kil.

1

21

loc,

o biserica.

jud.

spre V. de satul infiin^at

la

izvoare minerale

rate, jud.

p5dure de

Neamfu,

Vinatori,

sat, in

pi. Siretul, jud.

parte de

com. Tulucesti, Covurluiii, nu de-

Galaji,

s&-

situate intr'o

din

stejarT,

localita-

tea numita Siatioara-Vinatorilor,

pe proprietatea statuluTdin com. Vinatori-Neamjului',

pi.

De-Sus-

Mijlocul.

Sunt

situate la

o or5 dep3r-

fam.

tare de Tirgul-Neamfu,

Mos-

pe o inai^ime de 379 m. deasupra niveluhrt MareT.

cu 147

cu

tr3-

sura,

Vinatori, tiste,

sat, jud. Ilfov, pi.

com. Creafa-Lesile

situat intre satele

n.),

(v.

Lesile

a. si

Gagul.

Se intinde pe o suprafa^a de 276 hect., cu o populate de

Vinatori (Cotul- Vinatori) p&dure, de 2563 pogoane, in com. Vinatori-Dumbrava-Rosie, plasa

Piatra-Muntele, jud. Neam$u.

72 locuiton.

Vinatori-

Vinatori (Vinatori lui), sat, in

-

Neam^u-

com. VinStori,

De-Sus-Mijlocul,jud. Neam^u, tuat la si

sul

Are o popula{'"ede 569

Vinatori,

Vinatori,

Vinatori,

pe o intindere de 340 hect. Balta

si

sat,

o bisericT.

frumoasa

BranuluT sau

sunt

pi.

1879 cu ocazia improprietSrireT.

Mosia face parte din do-

meniul Lisa.

Botosani,

Miletinul, situat pe valea piriuluT

S.

domina peste toata valea DuPe teritoriul com. se ga-

prietariji

fost in-

cu

curg abundente izvoare de

piriul

76 a

si

nSrei.

numit

suflete. (V. Vi-

rur.).

Neamju, pi. Piatra-Muntele, com. VinatoriDumbrava-Rosie, situat pe am-

Poeni

la

sub dealul pe care se

haia. Pozh;iunea luT este

luiul.

gra-

acea parte.

in

£riT

intindea

formind

Cioara-Radu-Voda,

apa, care se varsa in balta Su-

si

se

si

Dun&re,

in

Cluce-

N.

la

o parte din balta Suhaia

De

Marginea-d.-s.,

de resedin£a

kil.

jude^uluT, la 30 si

Vinatori,

maf vechJ;

cele pi.

statuluT, in partea

Ieorman,

com.

:

CaT: soseaua jud. Humulesti

Vinatori, com.

istoricul

si

proprietatea

era

f

ni£a

3123 capete de 288 vite man

hect, nutrind

pulate de 1684 natori,

mosia Cac£n3ul, impreunS cu

Lisa,

Imasul are o intindere de 530

cornute,

Cioara,

si

Cac2n&ul. Satul Caca-

ruluT Slatineanu

pive.

si

112

si

Satul Vinatori a purtat p2nS

12864 hect., 28 arit, cu o populate de 3638 suflete; 4 bisericT, 11 ma-

vite,

cornute

sosele vecinale.

Sehastria.

Are

vite midf

porcT.

stirea Neam^uluT, Secul, Schitul-

Sihlea,

VtNATORI-DUMBRAVA-RO$IE

759

la

40

3 V2

Dumbrava -

com. rur., in

jud.

Ro$ie, Neamju, pi. pe

pi.

Piatra-Muntele,

situate

si-

Bistri^a, spre S.

de com. urbanS

kil

de orasul Piatra

kil.

spre V. de ora-

Neamju.

Are o suprafafS de 1244 hect. (869 ftlcT, 60 prajinT), cu o po-

riul

Piatra.

Este formats din

Dumbrava Rosie rele,

cat.

:

Cutul,

(de sus), Izvoa-

Poeni, Vinatori

si

Vaieni,

cu o populate de 1725 suflete.

Hosted by

Google

;

;

vInAtori-mari

VlRClOROVA

760

Ima^ul are o intindere de 143 2210 capete de

hect., nutrind vite.

Are o preot

1

de

deservita

biserica,

2 cintarefT,

si

o scoala

si

mixta.

Are 2 bisericT, cu 10 deservenp o scoala 4 mori de apa ;

;

piua pentru sucmane brics

o

;

fa-

de scrobeala.

Cale

Piatra-

Bacau.

luat acest

Vinatori

nume

Mici

-

pentru cS

la

in-

Rogova

Cascioarele

s'a dat

li

ca

si

acestora

numirea de VinatoriT-

Vlasca, din c&t.

Cupele-MarT

:

tori-Mart, cu ca, situate

sa

deosibeasca de

se

pe dreapta ape! Neaj-

de Corbi-CiungT, Corbi-MarT,

proprietatea

la

de Bucuresti, 73 kil. de Giurgiu, 18 kil. de Obedeni, re36

kil.

sedinja pl^seT,

kil.

de

deservita

de

23

la

$i

stasia Titu.

Are o 1

preot

mixtS; .

dasc^lT

2

si

circiumT

o

;

o moara pe

;

Catunul Vinatori-Man

numirea de

sT-a luat

prima ocupajie

la

erestT sau vinatori domnestT. Vi-

«marT » erau

1-al^i

de dan

scutipf

Se deosibeau de

vinaton,

care

VinatoriT

-

Marl.

28

cei-

ziceau

se

c&ci

erau pending de manastirea Cas-

tatea

Vatra-M^n5stireT-Cascioa Vlasca,

rele, jud.

pi.

95 care cu boT cornute, 900

Are Prin

Vinatori- Neam^ului. (Vezi

Vi-

Rosie, jud. Neam^u).

Vinjul-Mare, com. Mehedinfi,

jud.

rur.

si sat,

BIahni{a,

pi.

tuata pe loc polejnic, pe statuluT Orcvifa, la 33

kil.

in si-

Vlasca,

pi.

din

:

cat.

natori-Mici,

si

Vi-

pe platoul

situate

dintre Drlmbovnicul vul,

compusa

Neajlovul,

Poiana-luTStinca'

55I

Neajlo-

pe proprietatea statuluT Va-

tra-M3ncfstirei-C5scioarele, la 35 kil. de Bucuresti, 71 kil. de

Giurgiu,

17

stasia Titu.

de Obedeni,

kil.

resedinfa plSseT,

si

la

24

kil

de

80 plugun,

:

800

man

vite

76 caT

780

.si

de

deservite

bisericT,

4 cintarepf; o scoaI&.

si

comuna

trece soseaua Ro-

gova- Vinjuletul.

munte

culme de

si

Satul

comuna

cu

satui Poroinifa.

ricT,

muntele Vinturari^ase ramifica

in

:

deservite de 2 preofT

si

3

o scoala\

cornute, 76

940 rimSton;

1600

:

vite

uratul.

Virboceni - Blestematele, in jud.

1700 oT 100 plugun,

LocurT insemnate sunt

E

treT

hect.

si

jud. Mehedinp',

20

Valea-Cizma-

Cai{a, acoperite cu

viT.

piriul Orevifa, ce iz-

numit Izvorache, sunt

izvoare cu frumoase teritoriul

hect.,

800

padure

si

fintinT.

acesteTcomune se

pi.

sat, in

si

Ocolul-d.-s., la

de orasul Turnul-Seve-

kil.

in

iar la locul

livezT,

Virciorova, com. rur,

siibiata

udatde

500

izlaz.

lor,

Jatnbul,

p5rp: Licoi sau Vir-

Licoi-Perie{eni,200hect.,

Nisipoasa, Rusca, Pupaza,

si

Car-

despar-

hect.,

Licoi sau Hirboca-Richijele,

rin,

:

voreste din locul numit ZSvoiul

Pe

m

com.

Buzau,

500

boceni-Blestematele,

Fun-

Icoana, ruluT

pinistea, cu

mo-

caT,

218 care cu boT, 29 cSruJe cu caT; 100 stupT. deni,

Zme-

culmea

si

aratun, fine^e,

LocuitoriT poseda

Culmea-

Culmea-Petrenilor,

Barbatcstilor

fita

lo-

un spital rural; 2 bise-

cintareJT;

ajungind

si

la

sie

formeaza'

muntele Breota, se m-

neste din

dreapta cStre S.-E.

mosia de ora-

Turnul-Severin.

sul

man

rur., in jud.

oT,

Vinturari^a,

Vinatori-Pietrei. (VezT Vinatori, sat, in com. Vinatori-Dumbrava-

si

Vinatori-Mici, com.

;

munte, jud. Vilcea. Culmea por-

apet Neajlovul.

(Vezi com. Vinatori-Man).

lo-

com. Vinatori, jud.

Neam^u).

cuitort;

al

2

3 preofT

Are o populate de 3000

pe malul drept

1900

rim 5 ton

Neajlovul

(Vezt com. Vinatori-MicT).

cioarele,

Vinatori - Marl, catun, in jud. Vlasca, com. cu acelas nume,

comuna cu

formeaza

Satul

satul Hotarani, avind

LocuitoriT posedS

Vinatori-Mici, ctttun, com. cu acelas nume, situat pe proprie-

urma

din

acestT

in

de orasul Turnul-Severin.

kil.

1

«micT»,

sat,

si

Blahni£a, la

cuiton.

a

locuitorilor care erau vin2ton bo-

natoriT

zicea

scoala

apa NeajlovuluT.

cStre stat.

se

li

natori, sat, in

biserica,

5

cSrora

rur.

jud. Mehedinfi, pi.

Vin3-

si

mahalaua Corbean-

lovuluT, din sus

pe

compusa

Neajlovul,

pi.

soseaua

trece

Vinjul - Mare-Corla^elul.

-

Vinjule^ul, com.

VinatoriT boerestT sau domnestT, rur., in jud.

comuna

Prin

sT-a

ceput era locuit de vinatoriT ma-

Mici

Vinatori- Marl, com.

o parte din pSdurea stanumita Virciorova si pa-

si

durea Vinjul-Mare, "de 800 hect.

Catunul

nastirel

§oseaua mixta

:

afla

tuluT

la

poalele

Carpa^i-

valea DunareT, fiind cea

maT de V. com. a f^ re ^ formeazd

Satul

Bahna,

satele: sesti,

Pe nals

comuna cu

Ilovija

Moi-

si

avind 1800 locuiton. aci si

soseaua

trece

calea

ferata

va-Bucuresti, avind aci

Hosted by

natio-

Vircioro-

o gara

Google

VlRCIOROVA frumoasa. Tot din com. Vircio.

rova

vIrful-luI-drAgan

761

pe

pleaca,

valea

Virful-Cetajelei, piscul

riulut

inalt

Drajna-d.

Bahna, ingusta cale ferata Vir-

precum

ciorova-Bahna,

seaua comunala ce

Vir.

leagcl

Homoriciul

si

si

vedea

Are vamal

chiar orasul Ploesti.

(cu sucursala Bahna), tn-

fiinfat

la

biurou

un

biserici;

Ianuarie i860

i

c&ruT venit pe 1896

de 1605692

—

97 a fost

Locuitori!

cu cat

;

1

pre

14

plu-

caT,

Are 3625

;

cintSreJT

precum

romane,

mele

ma'na'stireT

Vodifa

pe va-

caie se afla situate

n.),

lea riului

Vodh;a,

rea acestuT riu cu piriul si

la

Tot

obiecte de valoare.

comunS

nele si

se

afla

Oreava

cetaJeT

(v.

In

Mehedin^i,

cani,

n.)

Ocolul-d.-s

pi.

in

circulate

1875. Se afla

la

la

17,3

5

nul-Severin. Inaljimea

de

niveluluT M5riT nitul

acesteT sta^iT

a fost

de

11

acelasT (v.

a.

pe

nume, com. n.),

mosia

pi.

;

ca-

parte pe vale, pctna la Cimpina B5icoiu.

si

Tot Virful-cu-Dor cu niste

rat

munte, •verde

care

numite

sau dedifeT

Maid

in

si

zm5l{eaz3

si

cu

este presa*-

floricele

alpine

infloresc

Iunie

pajistea

albe-rosietice,

florT

a-

de

si

imbraca' seminfele cu fulgT de

'sT

catifea.

Acest ranunculaceu se g&seste

190

pe mosia

sat,

jud. Dorohoiu,

:

Maghera

Pustaia,

si

ca-

in

este

cit

Harz,

in

mare stim3,

asa

in

pe cararea ce duce pe

munte sunt placarde

prin care

4

se

roaga calStoriT s& respecte

anemona

alpina

si

s£ nu o rupa\

Tu-

Virful

formeaza' trupul satuluT.

-

Dobrei,

mttnte,

jud.

in

o biserica, cu hramul

Sf.

metri).

Aglae Moruzzi

o scoalS

;

udata

Sirejelul

de si

piraiele

de

Adincul

riul Siretul,

Goil, munte, intre com. Malini, jud. Suceava,

Virful-Gropilor, munte, Arges,

pi.

Virful

-

Virful

Inalt,

Sauceni£a, Pre-

pe coasta

siruluT

Zvorastea, Talpa

br5zdeaz5

m

Buctcea, din jud.

De tatea

Costesti, cea.

Botosani.

jud.

insemnat

este locali-

aici

Ctmpul-Luptei

(v.

a.

c).

Cheiei,

-

Virful-cu-Ograzile,

Vaculesti,

tirgusorul

in jud.

Lovistea.

jude-

calea

si

si

avind 1298 m. altitudine.

lipca, Horlaceni, si

suflete.

-

ce

Mosia se hotareste cu Iona-

cu

Virful

Brosteni

{eanS ZvorSstea-Dorohoiu.

Cordareni

Prutul-d.-s.,

Dorohoiu, cu 114

43

570 porcT

cat,

haileni-Botosani

94

si

se

Mehedinfi, plaiul Closani (1923

sani,

sat,

oT,

DrumurT: calea nationals Mi-

d'asupra

banT.

Vircoliciul,

3090

curge despre Zvor3stea.

de Tur-

lei

creastS,

Virful-cu-Dor,

su-

E si

50^90. Vepe anul 1 896

397 13

scoala

1

;

primary.

Ianuarie

kil.

stinga

Are o populate de 1485

cesa

,

iova-Turnul-Severin- Virciorova,

pusa

sus

in

Dimitrie, zidita in 1863 de Prin-

Cra-

linia

pe

data

pe muntele Brocken

tunele

stape de dr.-d.-f.,

com. Virciorova, pe

3

CimpuluT, care, impreuna' cu

arui-

a.

O

care maitirziu, cind floarea cade,

cornute,

flete;

jud.

6

Berhometele, comuna Virful-

pi.

altele.

Virciorova,

bise-

5

preoJT,

4 palaman

Virful-Cimpului, cu acelas nume,

fa-

si

valea riului

Ialomi£a.

unde

cindu-ses2p3turT, s'augasit niste

ceast3

de

Sfinta

terenuluT. Aci,

in

cea-l'alta\

nemone

stupi.

sunt inaltedecam 8 metri de suprafaja

si

204

pre,

impreuna-

la

si

LocuitoriT poseda: 1332 vite

mart

a.

(v.

Maghera

mixta.

ur

si

a se cobori pe

DobronSuJi

.*

locuitorT;

deservite

ricT,

Virciorova are o mul£ime de ruine

rur., in

Virful-CimpuluT, resedinja.

450 rimaton.

si

muchea pentru

si

Berhometele,

IonSsani,

(Hapii),

caru^e

900 vite man 640 01, 414 ca-

70 stupi

cornite,

pi.

formats din satele

43 ban!. poseda: 32

oco-

si

prSpSstiT, JncalecS

si

clina

matya

Cimpului, com.

-

Dorohoiu,

jud.

lei,

gun, 88 care cu boT, 6

Teleajenul

plaiul

trece de limita pSdurilor lind stincT

de unde vederea se intinde deVirful

al

si

tot

s.

din care se poate

ciorova cu Biia-de-Arama. 3

Teleajenul,

plaiul

-j.,

comuna

Prahova, Jntre Drajna-d.

jud.

so-

si

maT

eel

din

dealurilor

al

pi.

Acest

de dealurT ce

lung

si

Horezul, sir

piscurl,

de

lat

com.

jud. Vil-

dealurT

se

prelungeste pe toata partea de E. a comuneT,

in

stinga

riulut

Costesti.

Virful, cdtun,

al

jud. Buz£u, cu

com.

Virful-cu-Dor,/^ inalt de 2288

Vispesti,

m. d'asupra niveluluT MSreT-Ne-

150 locuitorT.

gre, jud. Prahova.

Virful-Camenei, munte, jud. Mehedin^i, plaiul Closani(i230 m.).

66700. Marele Dicfionar Qeograjle. Vol,

|

la Virful

cu-Dor,

de

care

cal

De

la

Sinaia

este o poteca

urcind

neincetat,

Virful-lui-Dragan, mimte, Prahova, pi. Pelesul, com. deal, care, impreuna* cu

jud.

Pre-

munfiT

Susaiul, Retivoiul, Fa(a-G5vaneT,

96

F.

Hosted by

Google

:

VlRFUJL-LW-GAVAN

jumMtate din Lacul-Rosu, juma cu Virful-OmuluT,

Costila

drumuri

Unghia-Mica'

tate din Podurile, si

1804, a trecut in

la

unuT oare-care

sesiunea

po

practice

biserica

S.

o scoala.

si

porumb, prune

Produce

dure multa

etc.

Dealuri sunt: Pnvacarul, Fu-

Ulme^ul

loiul;

iar piriiase

Ba-

si

Valea-Rea

:

JiganuluT, Bacara-

Lovisteanca, precum

si

Virleni,

jud.

sat,

munte,

jud.

Viri^i,

jud.

sat,

d.-mj.,

Medelnicerul Const. Filipescu

suflete. (V.

l'a

com.

Dolj,

pi.

Jiul-

cu o populate de 500

d.-j.,

cuitorT. (V.

Cantacuzino Paharnicul, impreal£T

com.

Livezile,

351 rur.).

de Bujor,

lui

Virifi, sat, luiul,

spre

nifa,

pe

:

cu

copiiT

frate-

Raducan

s5u, Stolnicul

E

populate de 382

Virlam, jud. Vilcea,

culmea Veverija

(v.

a.

n.),

care serveste de hotar intre Ro-

minia

Austro Ungaria

si

si

e

udat de Riul-Vadului.

Buhal-

satul

cu o

c&tun,

torT

Buzau, cu

al

24 case,

si

com.

jude{uluT

eel

Goi-

100

de dinsul se

;

pesc c£tunasele

Visanul

:

precum

iana-cu-RugT,

si

E

Virleni,

com.

Cerna

telul cu acest nume, jud. Sues ava, avind 1444,8 m. de al-

cStune

titudine.

si

pi.

JivezT

si

Po-

leaza

si

compusa

E

jud.

sedinfa

Vilcea,

Linia-din-Deal,

Cerna,

riuluT

Virful-Rusului, piscul tnuntelul cu acest nume, in com. §arulDorneTjud. Suceava, avind 1540 m. altitudine.

:

Becsani.

50 la

si

din 3 Virleni

de

kil.

45

re-

de a

kil

rur., jud.

Dim-

Glavile, Zavoeni, Dozesti

si

parte pe vat

scoal2.

Ja, situate

dealuri,

la

25

si

parte pe

spre N. de

kil.

Se compune din sase catune: Virfurile, l&nesti,

1300

Valea-Rea, Cojoiul, Cir-

Strimbui

si

§uvi£a, cu

:

la

E. cu Vi-

sinesti, la

V. cu

durile, la

N. cu Bezdeadul

cu

du-se lurf

si

§erb2nesti-Posi

la

Valea-Lung2, desp&rfin-

maY de pSdurT

toate si

prin dea-

unindu-se prin

si

3 bisericT,

caT,

Ni

un schit

losi

o

sunt

221 porcT.

£i

Are o sosea care comunica£ia intre

celeT

de

de o

de

viT

piriiasul

si

Vir-

ramurS a Suhusu-

3 bisericT, Sf. Ioan-Boteza-

VoivozT (1832) Adormirea MaiceT-DomnuluT -

LocuitoriT poseda

326

vacT,

608 boT,

:

103 juncT, 52 junce,

53 minzaflf, 48 minzate, 52

Prin teritoriul acestef

mosnenT. ET 70 boT, 115 vacT, 25

capre, 250 01

E

N.-V.

la

(1852); 2 scolr.

vi{:eT;

si

nale

Nisipi,

spre V.

vecino-comu-

Craesti

la

h

E. si

Bujor,

spre S.-V.

Baleni.

De

aceastS co:n. {in

Virleaza-Itesti,

mosiile

Virleaza-d.-s.

si

Virleaza-d.-j.

Virloveni, 160

altele. :

Otin-

cu

sat,

locuitorT, jud.

com.

rur.

40

familiT

si

pi.

Bascovele

(v.

si

Arges, a.

n.).

OaeT spre E. de vatra

comuneT, Dealul-Mare

si

Dealul-

Mic, al-CerneT, al-SchituluT

Dozestilor spre

de v&ile

Cajf

spre

sunt:

inlesneste

com.

brSzdalade dealurile si

comune merge

trece calea judefeana ce

la

Dozesti

locuitorT.

Se invecineste

S.

;

LocuitoriT

au: 9

Tirgoviste.

parte

si

si

inconjurat

udat

spre Birlad.

Are o populate de 1204 cuitorT

Baleni

E. cu com. Bujorul

la

torul (1833), Sf.

Se maVgineste cu comunele

bovifa, plaiul Ialomifa-Dimbovi-

E.

149 plugurT; 4 morT de vint.

plaseT.

sipi.

com.

la

luiuluT.

situata pe valea la

dealurile

Bugeanul,

si

kil.

Are o populate de 1601

rur., jud.

d.-j.,

V.

58

formata dintr'un singur sat

ra'zSsesc,

tele case ale BizdadeleT.

Vlrful-Paltini§ului, piscul mun-

asezata pe

la

Zim-

pi.

spre N.-V.

kil.

parte din Jorasti

ali-

izola-

si

in

cu Craesti.

locui-

mai de N.

4

la

si

din Bujorul,

locuitorT.

al

rur.,

cu com.

la S.

flete,

Virfurile,

lo-

rur.).

SemarginestelaV.cu cat.Urlesti, com. Maciseni, si cu com. Zmulfi,

si

desti, jud.

pe

de

piriul Buhalnifa,

Fili-

pescu ».

Virful-Mare, munte,

com. Bah-

jud. Iasi,

«se vor im-

frafeste

p2rfi

Lupesti,

mun{T, can, dil^a

actele

com.

Virleni,

brul, jud. Covurluiu, la

de Gala£i

cu

Livezile,

vindut la 1794 vSruluT sau Dinu

un2 cu

Cerna

pi.

Strimbui.

Prahova, com. Predealul, pe care

cum spun

com.

Vilcea,

cu acelasT nume,

rur.

Virlezi, com.

Vlrful-lui-Gavan,

de

si

Cerna.

riul

pa

si

apo! vacT, boT,

;

sarul, Miercanul,

Ast&zT se stapinesc de M. Regele Carol I.

Maciuceaua, nilor,

Are o

BaltS-

reful.

co-

sosele

si

munale.

a

aparfinut familieT Dude^tilor, de la care,

v1rse?ti

762

:

V.,

si

si al-

e udata

NemoiuluT, GusuenciT,

Virse§ti,

sat,

de-CepturT, Olt, situat

com. pi.

B5r3sti-

rur.

Vedea

d.-s.,

pe dealurile

si

jud. v£ile

riutilor Eiul si B5r3sti.

Hosted by

Google

: ;

VlRSTELE

Virstele,

763

tnunte,

in plaiul

jud.

Rimnicul,

la

VJRTOAPELE-DE-JOS

R.-Sarat,

S,de gura Geamartaluiului.

N. com.

tudinea 187 m. pe Dealul-Chiliet.

Bisoca.

Are o populate de 1035

Virtejul

(Simizeni),

pi.

sat,

Sabarul, com. rur. Vir-

tejul-Nefliul, situat

pe deal, spre

pe

de Bucuresti,

S.-V.

jud.

malul

lo-

toaca, la 2

cu

riu

riul

Ras-

de soseaua na-

kil.

tional Bucuresti-Alexandria.

locuitort. (VezT Virlejul-Ne-

639

com.

fliul,

mirea-Maicet- Domnulul

(1866)

data in 1881.

Domnulut (1828) in Corbeni, cu 2 preopf si 4 Gintareff.

Sabarul, 11

jud.

Ilfov,

rur,,

pi.

situata

la

spre S.-V. de Bucuresti,

kil.

Sabarul

legatura

in

si

Argesul. Sta

com. Slobozia-

cu

prin o sosea vecinaia.

Clinceni

Se compune din Pruni,

tejul,

satele

Nefliul

cu o populate de

Vir-

:

Chirca,

si

1191

locui-

Se

Virtina

Are

;

2

tejul;

Nefliul

o scoala mixta,

mort cu

apa*

la

si

si

Vir-

din jud. Ro-

n.),

soseaua judefceana

Cat:

tisc^iul-Braib

Vir-

drumul spre Fa-

si

raoanele-Cotesti

Milcovul, in par-

al riului

de N. a

46

jud., la

orasul R.-Sarat

si la

16

de

kil,

spre

kil.

Piainesti-R.-Sa-

-

Virtiscoiul,

sat, in jud. R.-Sarat,

Orasulut,

pi.

cat.

com.,

4

la

com.

Virtis-

partea de S. a

coiul, asezat in

spre S.-E de cat.

kil.

N.-V. de com. Cotesti, resedinja

de

plaset.

de 75 hect. si o populate de 679 suflete; o bise-

Se invecineste cu Brosteni, 2

kil.

ca, la

;

9

resedin^a

Rotaresti

are o

;

intindere

Faraoanele kil.,

si

si

la

Cimpinean-

Bonfesti, la 10

Se margineste la N., cu orasul Odobesti (jud. Putna) la E., cu com. Cimpineanca; la V., :

;

cu com.

Brosteni

la S.,

si

rica.

kil.

cu

E brazdata de ramificajiile dea-

entul

E

plu-

teni

212

189 cu boi, 23 cu cat; 217 care si carufe: 189 cu boT, 28 cu cat; 66 cat si tepe, 376 bot, 228 vact si vi^et, 16 taurt, si

bivoli^e,

61 porct, 513

10 capre,

ot.

Locuitort impropietarift sunt si

neimproprietarijt,

Virtescoiul. Vezi

Virtoapele, munte,

in jud.

Gorj,

spre N. de muntele Plesea, din plaiul

sune

;

Vulcan; are padure e

proprietate a

si

p3-

statulut.

123.

rur.,

Olte^ul-

pi.

Romanajii,

Corbeni, situate la

39

kil.

pe malul drept

al

la

2

for-

Romina kil.

de

de Caracal, Oltejului, la

una

Teleorman, resedinfa

Sf.

Nicolae

si

;

in cat. Rotareati,

Schimbarea

la fa£a\

dria.

1868,

care Nicolae

Papa loan, cu flit

Gheorghe Dinu, sub numele Vina-

biserica corporajiunit

din orasul Br&ila,

1873, sub Vodct

la

doua rnul

in

cat.

Voivozt,

S-{it

sfinfita

Carol cu

Olteni,

1866,

si

;

de

a treia in

si

a

hra-

59

19

kil. kil.

de

si

de

la

teni-Virtopeni

Mos-

(resedinfa),

d.-j.

si

Nichita, situate Vaiet-Cii-

nelut.

Are o suprafa^a de 1000

hect.,

cu o populate de 10 13 suflete;

mixta

scoala

o biserica in

;

cat Virtoapele-d.-j., deservita de 1

preot

si

2 cintarejt.

Vite: 791 vite mart cor nute,

109

1477 oI 4 capre

cat,

>

si

203

porct.

Este legata prin cat vecinale cu cat. Peri

si

cu soseaua

ju-

dejeana Alexandria-Pite^ti,

la

sojia

E.; cu Virtoapele-d.-s. spre

com.

locuitort cat.

la

in

fondata*

i860, de loan Caramel sa Profira, reparata in

so£ia

lor Cristache

la

pe ambele parjt ale

de un oare

fondata* in

sa Agapia, cu

jud.,

Virtoapele hect.,

rur., in

TirguluX, situata

pi.

29 kil. de AlexanEste formata din 3 catune

Rosiori

cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

de

Virtiscoiul.

din satele Virtina,

si

Valea-Drejit.

Beciul

3 biserict:

Virtoapele-de-Jos, com. pe Valea-Ciinelut,

aflu

si

formats din cStunele: Ro-

si

rilor

Oltul-d.-s., jud.

piriul

sail,

Dealul-Capret,

si

Milcovul

cu o populate de 1565 suflete

si

Virtina, com.

riul

Are o suprafa^a de 2460

guri:

bivolt

Teiusul

udata de

taresti, resedinfa, Virtiscoiul, Ol-

Locuitorii poseda:

Bals

a.

(v.

R.-Sarat, pi. Orasulut, pe malul

4 po-

duri statatoare.

si

127 rfma-

si

rat.

lurilor

2 bisericT, la

Virtejul

mata

9 tepe,

cat,

Virtiscoiul, com. rur,, injudeful

intinde pe o suprafa^a de

2495 hect.

165

40

100 capre

ot,

36 plugurf

:

com. Faraoanele.

tort.

99

700

vact,

fon-

tort.

asezata pe {armurile riurilor Ciorogirla,

48

184 boi,

Virtina, c&tun, resedinja comune!

tea

Virtejul-Nefliul, com.

Locuitorii poseda

Adormirea-Maicet-

in Virtina, si

drept

rur.).

fosta schit

de cdlugSrt; o scoala mixta,

mana^i.

Se intinde pe o suprafa^a de 1475 hect., cu o populate de

nulut, foarte vechte,

Ador-

sting al riului Ciorogirla, aproape

de unirea acestuT

tiscoiul, numita si Boanta, cu hramul Adormirea Maicif Dom-

cuitort o scoal5; 2 biserict: ;

Ilfov,

Alti-

Vir-

Garagaul,

la N.,

si

N.-

cu com. Ra-

doesti, la S.-V.

Hosted by

Google

1

:

VlRTOAPELE-DE-SUS

Vlrtoapele-de-Sus,

com.

rur,,

Tirguhu, jud. Teleorman,

in pi.

VlRVORUL

764

Dealul Bobului

si

numit

altul

Virtopul,

pi.

com.

de

Argeselul,

276 locuiton,

cu

sat,

Dealul-Jugastrului, jud. Dolj,

Boteni

rur.

(v.

a.

pe valea Tinoasa,

intre

Dumbrava

ambele sale dealun. Este

stra-

Craiova.

spre N.-E. de comuna,

Se invecineste la N. cu com. Gubancea, la S. cu com. Cor-

lul

situate

b^tuta piriul

lungimea

toata

in

valea Tinoasa.

si

Se m&rgineste

61

31

kil.

Virtoapele-d.-j.

de~resedin|a

kil.

21

de$ultu,

Sfinfesti,

este

rilor,

1700

in

de

mativ. Sunt

m

sunt

rurala*

numar de

216, pe 432 hect.

Are o populafiune de suflete; rica*

o scoala mixta;

de lemn, reedificatS

Vite: 1058 vite

S%

cat,

1674

01

Cat: sosele

GSragaul

si

man

141 1

bise-

in

1869.

cornute,

188

si

s'a infnn{at la

anul

timpul stSpinireT

Tur-

(Constantin

udata de

Virtopul, cu o intindere aproxi-

Aduce

Vir^ul

porcf.

vecinale la com.

dinte de com.

dintr'un

singur

catun,

care e

resedinfa

plasei

P#na

la

369 com. rur.).

Virvorul, com. pi.

^ Are o populate de 1361

rur.

sat,

si

in

partea de S.-V. a plaiuluT Vulcanul, jud. Gorj, in marginea in

partea dreapta a soselei

defene rin,

si

ju-

T.-Jiul-Ciuperceni Seve-

situata

nume,

si

pe valea cu

acelas

intre dealurile Bujorascul

Virfurile-Crucilor.

;

si

1 1

18 hect.,

de 471

de

su-

Locuitorii poseda: 16 plugun,

32 care cu bof, 302 vite cornute, 6 cat, 206

pre

si

01,

man

248

ca-

222 rimatorl.

Cai: soseaua comunala, care plecind in direcfie

S.-E.,

da

in

soseaua judejeana T.-Jiul-Ciuperceni Severin,

si

alte

drumuri

or-

dinare.

comunal

la

este

de

Ferichide, are o supra-

de

cu un ve-

nit

3718 pog., de 223080 lei.

pune din Viile,

1

cer, stejar

si

Comuna lul si

Are o populate de 3050 un schit

;

fondat de

2 bisericT,

care produce anual 14700 kgr.

nelele, -

de^eanS Craiova-Cetatea, ce duce

Leamna, Terpe-

zu;a,

Plopsorul, la

Virtopul

apoT

la

Caraula

Cetatea.

si

si

1540

anil"

una

si

Voevod

— 1543;

catunul

in

lo-

Tirnava,

1542

fondata de

anul 1875

.si

in cat.

Constantin

Basarab, intre

lo-

ju

catune

5

Virvorul, resedin^a.

si

cuiton

girni^a.

calea

Purceaua.

piriul

Criva, Fintinelele, Ruptura, Tir-

vorul,

trece

cu

S.

de valea Purceaua

si

udata de

Pe proprietatea familiei Ferichide se afla o moara o stina

comuna

N.

la

la

si

este brazdata de dea-

Virvorul

cuitorilor.

Prin

co-

Panaghia),

Ciutura,

Se compune din

su-

brinza.

E. cu

la

(cat.

com. Intorsura.

5000 pog., se com-

de 317 pog., apar^in

Caloparul

V. cu com.

nava

P2durea Genoaica, cu o

Dolj,

18 kil. de Craiova de Segircea.

la

kil.

cu com. Bucova^ul

familiei

prin BucovaJ:ul,

Virtopul, com. rur., situate intre dou5 dealun, unul la N. numit

1864

1779 pog., din care 1228 pog. arabile, 234 finefe. Mosia Virtopul, proprietatea

prafa^S de

flete.

din

jud.

rur.,

invecineste

muna

legea rurala

Teritoriul

20

la

Se

o

sunt 234 loc. improprietarifT.

fafa

Are o suprafaja de cu o populate

Dupa

hect.

Balacesti,

(V.

Jiul-de-MijIoc, situat pe valea

Purceaua,

lo-

fondata de

scoala mixta.

Virtopul, com.

locuiton

1876

resedinfa in com.

biserica,

co-

in

pe Valea- Vir^ulut.

si

Cornul.

cuitori; o

aproxi-

let.

Are o suprafafS de 567

compune

Dumbrava -d.-j.

arabile.

de

Balacesti, pi. Ocolul, jud.

situat

Cornul.

Se

plasa a avut

pog.

anual

Gorj, spre S. de com. Stejerei,

pen-

Constantin Brailoiu Clucerul

Virtoapele-d.-j.

3718

venit

(Cetatea), catun,

muna

Piriul-

catunul Teiul,

din

V.,

la

de Valea-IudeT.

S.

deDea-

este brazdata

^i

si

de Valea-Grecilor,

mativa de

Brailoiu

Jul-Boulmsi al-JugastruluT, de 100

m. inalfime,

pe ma-

riuluT Argeselul,

N.

mativ 223080

Comuna

situat

Virtopul, mosie particulard, jud. Dolj, pi. Dumbrava-d. j., com.

Geana

care a luat-o

la

pi.

n.),

Muscel,

jud.

al

la

iar la

Teiului, care izvoreste de la N.

Locuitori improprietSrifidupa'

legea

si

sting

udat

clucerul).

Spitalelor Ci-

9 hect. de vie.

si

si

comunele Caraula

Ithmonul

de 1600 hect. aproxi-

kil.

1

E. cu com. Salcu^a

Comuna cilor,

cu proprietajile locuito-

si

la

Cornul.

si

de Alexandria.

cu mosia Eforiel

la

V. cu

ju-

de Rosiori

kil.

Intinderea comuneT, impreuna

vile

latele, la

com. Garagaul. Se

N. cu

la

aflS la

la

com.

cu

S.

la

cu com.

la E.

com.

Olteni, la V. cu

si

de

-d.-j.,

Vir-

locuitori

la

cea-1'alta in Finti-

fondata de locuitorf intre

— 1543;

2 scoli mixte,

ce

una

in

func^ioneaza' din

Virvorul

si

cea

1863,

l'alta'

in Tirnava.

Suprafafa teritoriuluT comunal este

de

11

381 pog., coprinzind

mos'a Virvorul, cu trupurile

Hosted by

Cri-

Google

VlRVORUL

va

de 5707

Fintinelele,

si

doua padurf

pog.

Vladimirul,

sat,

una

jud. Dolj,

com.

statulut:

ale

numita Virvorul, cu o suprafa^a

de

500

Criva,

hect.

—

Are

numita

alta

si

480 pog.

si

vii.

calea comunala'

Virvorul

-

Ciutura- Terpezi£a, de

Cetatea.

rur

480

:

cornute, 700 ot

re-

Vladomira,

Vladimirul, cdtun de resedinjd al comunet cu acelas nume, jud.

vite

48 cat*

si

si

com. Virvo-

(V. Virvorul,

com

rur.).

tun, cu 50 locuitort, jud

intemeiat

la

1882 pe proprietatea

Vlah-Chioi sauVlahei,

rur.).

Vladislava,

sat,

cu

18

Golesti

a.

(v.

com.

a

Vladnicul,

jud.

sat,

Bacali,

com. Nanesti,

Siretul-d.-j.,

centrala a pla'set

partea

Gi-

Andreesti, pe ses, coaste

v3l-

si

pe ambele {arrnuri ale

cele,

riulut Desiul.

catunele

Mare.

Aci

pi-

al

o populate de

hect.,

suflete

infiin^ata la anul

;

una de lemn,

amindoua

foridata

cladite 1

o

1872;

1802, iar cea-1'alta zidita

1830,

de

preot

la

si

care

varsS in

se

heciulut.

un

curge

care

prin

(V.

s'a

Valea-Rea,

com.

si

cu

132

care cu

520 vite mart cornute, 33 of, 235 capre si 234

boT,

1671

cat,

rimatort.

E

prin

zani-d.-s.,

sosele

si

Hure-

vecinale,

t

iar

cu Musculesti, prin sosele co-

munale. In aceasta comunS,

in

a 2-a

n&scut Tudor Vladimirescu.

s'a

biserica din Vlaici

de

avind

1841,

Voicu

Diaconul

si

si

al^it

C\fi, ;

1877

Badea

Cojocarul

o

moara cu

o scoal£

;

Suprafa^a comunet e de 1250 sat,

in

jud. Tutova,

hect.

Simila, com. Un^asti.

Vladnicul, Ju^ora,

Locuitorit

balta, jud. Iasi,

pi.

Branistea,

la

Jijia

si

din varsarea acestor ape. intindere foarte

cime, pe unele

mare

si

locurt,

Este insemnatS

mulfimea pestelui, a

Cristesti

c&t.

1864.

com.

au: 45

242

mar-

112 vact, 980 ot

comuna de

Are o

o adin-

pSn5

la

pentru

racilor

si

cat

tepe,

si

nindu-T -

N.

la

la

comunica£ia

la

iar

cu com.

S*.,

Colonesti.

La V. comunet se

aflS

numit Drumul-BajSniet.

la

Hosted by

E.,

Dealul-

un drum,

Mat produce stuh

in

cu

B2r2sti-

si

Izvorulut, iar

papun£

inles-

N.

la

com. B2r2sti de-Vede de-Cepturt,

S.,

scoicelor ce se pescuesc din ea. si

Et bot,

porct. si 300 §oseaua comunala traverseazS

riu-

formats

Bahluiul,

din

s'au improprietarit la

ginea satulut Cristesti, intre

10 m.

jumatate a secolului XVIII,

pe

:

la

aburt.

Vladnicul,

rile

legate cu Andreesti

fondat

de Ion

rur.).

pi.

caT,

cu o popu-

Cristesti s'a fondat la anul

LocuitoriT poseda: 85 plugurT,

4 caruje

ju-

la

Voica Diaconeasa, - biserica din

piriias

Ber-

Ve-

riul

2 biserict, in fie-care ca-

ctitort

lut,

stinga

pe

Cristesti,

si

Are

rip;

se afla la mijlocul

nicul, ce

Olt, pi.

de capitala

kil.

tun cite una

Vlad-

tot

jud.

late de 725 locuitort.

lo-

cintare^T.

2

numita

foarte mart,

17 II

cuiton, deservite de

Berheciulut, pe coastele unet

rur.,

rur.).

4 kil. de resedinja compusa din c&tunele: si

placet,

Vlaici

cu 394 locuitort, com. Valea-Rea, pi. Zeletinul,

com.

Rasova,

51

la

dejului

sat,

laculut

al

Vederoasa. Are 1693 cu o populate de 542 losiii

Vedea-d.-j., situate dija,

Vidrascu.

Vladnicul,

9 pe malul E.

Vlaici, com.

cato-

de

sub-

,

cea V.

in

si

spre S.-V. de

kil.

cuitort (V.

de Pascal

V. a comunei, pe malul sting

este resedinfa

2 biserici,

1854

jud. Tecuciu, asezat In partea

Are o suprafa^a de 1800

la

o biserica

in

Lunca-

si

prefecturet de Gilort.

scoala,

locuitort; facuta'

Are

(scoaia).

Se compune din

Vladimirul

:

480 lica,

hect

ase-

al piriului

comunei

Gorj, la N.

lortul, jud.

m. de satul Nanesti

situata

rur.,

pe cursul superior

Alitna

pi.

Diene{ul, la o departare de 2000

com.

la

resedinfa',

pe partea dreapta a vaet Gur-

Vladimirul,

com.,

in

situat in par-

tea S.-V. a placet

n.).

sat,

Medjidia,

pi.

com. Rasova,

cat.

familir,

zat

Comana.

Constanta,

jud.

Vatra-MSnastiret-Comana, situat banuluY, in padurea

dimpreuna

locuitort,

cu satul UnghiuMut-Par.

eft-

Vlasca,

Hermeziul.

satul

hect.,

jud. Arges, pi. Topologul,

Gurbanul,

sau

pe

situat

Iasi,

911 locuitort. (V. Vladimirul,

rur.

Vlad-f epe§

jud.

malul Prutuiut, in jos de

ses, la

sat, jud. Dolj, pi. Jiul-

d.-mijloc, resedinfa

com. Hermeziul,

sat,

Turia,

Are 209

Are osuprafafa de 1037

Iasi-

Ungheni.

kil.

pi.

com.

Virvorul,

in

pre N., trece calea feratS

Talpasul,

v

Amaradia, situate la 1 N. de Talpasul, c&tunul de sedinfa' al comunet. pi.

Gorj.

Locuitorit posed5

rul.

abunden£a\ Pe marginea et des-

cu 75 locuitort,

vecinala'

unde incepe calea comunala spre

man

VLAICI

765

Google

;

VLAICI

E

de Valea- VediJeT,

udatS

Valea-CraiuluT, Valea-Rea Izvorul

girlele

si

Izvorasul

si

(v.

tea de V., de la

cu 570 locuiton,

sat,

cu acelas nume,

rur.

Vedea-d.-j.,

com.

Vlaici,

re-

Olt

jud.

(v.

de

locul laturei

Limitele

pre E. Ilfov,

la mij-

Dimbovifa

si

despre V. cu Argesul

si

jud.

Teleormanul, despre S. cu Giur-

DunSrea

si

Dimbovija

Muscel

si

Tu-

(Fra^iT

«Ist.

JSriT»,

pag.

1828,

zice

Fotino,

nusliY,

La

despre N. cu

si

de

TurcT,

la

cu Muscelul

la

E. cu Ilfovul,

iana-GiurgiuluT

si

mat

Ma-

com.

tese

si

despre

Ilfov,

448810

suprafaJS de

populate, dupa

o

re-

1899, de

200530 locuiton. In 1859 avea

jud.

13759 locuiton. In judej: sunt numai Romini, 1

de

afarS

satele

vSd

se

Sirbi.

fSrii;

;

cimp, ca Braila

si

suim cStre N., 10

—

o distan£3 de

la

incep dealurile acestuT

rei,

cam

viu

o inaljime de 35 m ,47 peste nim ,6i velul MSreT, sad cu

n

peste inSljimea orasuluT Giurgiu

unde

(22

Pe malul DunSreT,

m ,88).

Acest

platou

jos de Ghizdarul, la V.

jud.

pSna

in

de

tele drepte ale

vaieT

Cilnistea.

era vecin

la

si

Dimbovi^a,

la

S.

cu

Po-

Dunarea

si la

sunt

Gurgueji,

si

mulfcime

De

Bulgari, dar cart azi nu se con-

RominT; mare

siders de cit ca

parte din lor

maT pSstreazS

nu

si

au uitat chiar limba

ei

nici

DunSre

la

la

niste

Cum

trecem

Cilnistea,

Iniptirftrea administrativd.

La

toun, intre care putem

voruluT,

cul,

in

DunSre,

de 65

apeT,

cale

pSna

satul

Pruntul-Belului

la

la

Teleorman,

V., cu jud.

mind cursul Teleormanul tionale

kil.

apelor fi

Vedea

ur si

o limits conven-

Argesul,

N., cu jud.

§elarul;

la

pSnS

com. Visina

la

la

de

si

aci

cu jud. Dimbovi^a, mergind catre E. pana^ la

com. CSscioarele,

incepind din Corbi-MarT

ca limits

riul

Arges.

si

La

avind E., cu

de care il desparte Arges pSnS la cStunul Falastoaca si de aci hotarul Vatra mSnS c tireT Comana, apol hotarul intre Pruntul-Comana si Pruntul-BeluluT, pSnS in DunSre, unde se incepe limita de S. Cea mat mare lungime a jude-

Hadivoia

FrasinuluT,

niT,

schele: Giurgiu, Slo-

3

Petrosani

si

2

si

cSpita-

1735 sub dom-

infiinfate la

nia lu! Mircea, una fiind la

divoia

alta la Daia.

si

DupS prinde

Ha-

1828, jud. raiaua

si

GiurgiuluT

§i

maT principale

riurT din

jude£, sunt:

mare parte despre Arges

Arges

si

da

sedinfa in Corbi-MarT vorul, cu pi.

resedin^a

Balta, cu

dinja in Hadivoia.

Acum, pSr{it

in

3

plSsi:

130 cStune;

Iz-

Talpa in

Norese-

pi.

Valea-

si

la

dS

in

din

Vacare

Gratia; va-

vine

din

Cilniste la Cro-

valea Cilnistea, care incepe

chiar din jude{

si

da in Arges

FSlastoace valea Cleni£a, care ;

MSgurS

;

si

dS

in

care

in jos

narea, care

si

o limiteazS

despre jude^ul Teleorman

DunSre

Vedea

valea Teleorman

valea Vedea,

in

la

Valea-JirnovuluT,

Glavaciocul, care

;

Valea

vine

Neajlovul

in

vine din Arges

si

care

Drimbovnicul

Arges vul

;

dS

la

cu 28

Ilfov;

in Cilniste;

Glava-

69 cStune; si pi. Marginea, cu 29 com. si 52 cSt. si

da

subim-

comune

pi. Cilnistea,

in

lea

la

jud. Vlasca e

cioc-Neajlov, cu 54

comune

pi.

Marginea, cu

vaci;

riul

pi.

in

resedinfa

jud. Ilfov

si

;

si

DrimbovniculuT,

dul-Lat

Ograzile, cu re-

ri-

NeajlovuluT, care vine din jude-

se formeazS divizia administrapi.

cu

vaT

Valea

uluT Arges, care o limiteazS in

tive ast-fel

:

dintre Neajlovul

eel

Cele

£ul

Vlasca co-

pe

si

pe

cita,

Glavacio-

Drimbovnicul.

si

BaHei.

bozia

com.

Arges,

OrzSrenilor,

Grecilor,

Avea

;

pSna unde incepe sS se

reuneascS cu

si

jude^ul

maT multe riurT maT are incS cite-va pla-

vaT;

si

punctul unde se varsa apele Te-

in josul

Cil-

coastele dealuluT DunSreT.

si

e strabatut de

portul bulgSresc.

Cilnistea,

coas-

Cilniste este

eel dintre Cilnistea si

Vedea

iar

;

luncaDunSreT, platoul dintre

1875, jud. coprindea 9 plSsT si pi. Cobia, GSlSsesti, Iz

si

in-

spre N. merge

anume:

leormanul

se

tinde dela E., din Frasinul, pSna in

cu Bulgaria, prin

la S.,

flu-

paralele cu dinsul, avind

raipani, Gaojani, Bila, §opirlesti

jud. Vlasca se limiteazS :

ne

sS

de malurile Duna-

2^ kil.

1

Daca

Ialomi^a.

DunSre

la

talvegul DunSreT, plecind de la

ast-fel

insS

este

maT multe platouri strSbStute de mici vSlcele de aceia are un aspect maT pu£in monoton ca a altor jude£e de

DrS-

Udeni,

:

Iepuresti-SirbT,

ghinesti,

ale

— Jud.

din jude^ele

format de

incepem de

kil.

si

de cimp

unul

prin satele: Malul, Slobozia, Pa-

V. cu jud. Teleorman.

AzT

Pod-

Orografie si idrografie,

Vlasca este

117).

Vlasca, inainte de a se lua Giur-

N.

la

cea

gura despre Teleorman

hect.

par-

linia transver-

censSmintul din Dec.

a jSreT.

S.

1778 erau: «Des-

in

cu

cam

situat

iar

In c£t. Falastoaca,

Are o Vla§ca, judef,

giul

DunSre

kil.;

sals care pleacS din

de 68

rur.).

dintre

Visina, adica

si

99 mare lS£ime este

sedinfacom.

giu

dreaptS

linia

Petrosani

gorie, de

Vlaici,

pL

este

£ului

de

n.).

a.

VLA?CA QUDEf)

766

si

dau

de Bujorul. Du-

o limiteaza despre

Hosted by

Google

;

VLA$CA

(JUDEf)

Bulgaria, intra,

din sus, in

Petrosani

dej:, la

tul-Belu

si

si

ju-

lese la Prun-

are in jud. urmStoarele

Cioroiul, Ra-

Regalul, Lungul,

Principalele dealurT sunt: Sto-

Onceasca, care

enesti, Flatesti,

suntd'alungulDunSreT, apoT deaArgesuluT, CilnisteT,

lurile

vacioculuT gurile

:

Gla-

NeajlovuluT, cu mS-

si

Gogo^ari, Toporul, Bila,

Luceanca, Darvasul,

din

apoi vine cimpia Lunca-

Giurgiului. :

Slobozia,

Petrisul, Malul,

Baneasa, Gostinul,

Pueni

si

Fra-

Pietrile,

pe

Pruntul, toatc

Clima, Clima este foarte variata vara, foarte calda (pe :

BurnazuluT ;

crivaj:.

nici

cimpia

o umbra sau ada-

In satele

mat cu seamS si

in plasile

renumitS,

Mar-

produce

Cilnistea,

abundenfa cereale de o

cu

calitate

bun, iar bSl£ile

vin

posedS

jud.

in

38

rnosiV,

aducindu-T un venit de aproape milion

can

ciocul sunt

padun

mult de 250:00

padun

hect.).

si

Glava-

intinse

hect.,

din care

ale statuluT,

de 33000

In aceasta

parte cultura

tutunuluT, ovSzuluT, inuluT

nepeT

se

dezvolta bine.

extremitatea jud. sunt rile,

(maT

precum

:

prunT

si

ci-

Catre

pometu(din

care

in

si

GiurgiuluT,

josul

de

insemnate

cantita^T

Alexandria

se vind la Giurgiu,

orasul

in

14 Septembrie

lie,

Duminecele

Corbi-MarT

la

;

toate Vinerile; la

23 Aprilie

:

Cirtojani:

la

UestiMostenT

20

Bucuresti-

Zmirda, Giurgiu, FrStesti,

Comana si

neasa,

Artera maT principals a jud. este'DunSrea, pe o distanfSde

de

in partea

kil.,

ea insS nu

S. a jud.;

de

servS

man

lemne

care se transports prin ferate

cSilor

si

maT cu seamS

Cel maT insemnat

schimb

in

stabile

GSesti

Titu,

:

vite,

si

mijloc de

mat

acest jud.,

seama pentru

vite

cu

manufac-

si

can se

ture, sunt bilciurile

si

prin

\'m

epocT

in diferite sate, la diferite

intre Giurgiu

CopSceni

ges, la

kil.,

adicS

podul peste Ar-

si

soseaua

;

ju-

defeanS Giurgiu-Alexandria, pSnS din sus de Putineiu, la extrema

despre Teleorman, pe o lungime de 31 kil.; o soseaju-

jud.

de^eana, plecind din Giurgiu

satele

Malul, Paraipanul

:

Pe-

si

lungime de 24 kil.; soseaua jud. pe Valea NeajIovu-

trosani, in

Dimbovija

si

merge pe

ty, 30 bilciunanuale si anume: La Giurgiu, 2 bilciun cu obor

la

Obedeanca, ramificindu-se

vite:

MSna

;

la

la

23

tie;

;

la

la

si

Arsache

la

DragSnesti

Camineasca

Sf.

9 Martie

:

Strimba: 9 Martie la TamSsesti gust :

;

:

:

si

la

si

26 Mar-

25

29

:

la

la

17

Petru

Sf.

FrStesti

Aprilie;

Iunie

in

{in,

14 Septembre minicele;

la

si

in

Malul-Spart 52

kil.

;

e pe

Gratia

Du-

toate :

25

si

la

avind o lungime de

soseaua jud.

valea

6 Au-

Glavacioc

Fundul-PSruluT

pe valea

Clenija la V.judeJuluT; soseaua

vine de

FloriT

la

Zadarnici, cStre Bucuresti, prin

Iunie;

Vidra Furculesti: 21 Martie,

la

Zimnicea pe malul DunSreT, prin

locali-

In jude$ se

la

Petro-

:

apoT soseaua nationals

luT ce vine din jud.

ale anuluT.

de

Giurgiu-Bucuresti, avind in Vlas-

ca o lungime de 45

olane.

si

pen-

cit si

Zmirda-Giurgiu.

si

Avem se

Corner ciulyxd. e maT cu seama acel de cereale,

sani

pe DunSre. Giurgiului

BS-

haltaGrSdistea.

anumite puncte precum

si

Iu-

Giurgiu, avind in judej: stabile:

lemnele ce sunt aduse din Vil-

scobor pe Olt,

;

la

8 Septembrie.

si

tru transporturT

pe valea LotruluT, apoi

Iulie

Aprilie;

21 MaT, 24

:

in

Rusi-luT-

la si

23

6 August

nie,

:

Aduna$i-Sir-

benT: 15 August;

Asan

Iu-

toate

in

si

8

si

:

Giurgiu, e o fabrica de fasonat

cea, de

FrS-

la

9 Martie, 20 Iulie Septembrie la Gratia 20

65

Bucuresti.

si

Pe malul DunareT,

de

leT.

In plasile Neajlovul

61

fac

rogojinT,

con^in peste in abunden^a. Statu 1

Gostinul

sate din

Giurgiu (port).

ginea

in toate Duminicile;

CaT: Calea feratS

Producfiunl. Jud. Via sea este

fer-

maT

treerat,

BSneasa, Frasinul,

:

Ghergani

til,

de

Pueni, Pruntul,

se

25 Octombrie

Iunie,

sinetul:

mult de 150.

considerat ca unul din cele maT

1

de secerat sunt pe fiecare

fabrica carSmidS

avute ale fariT; terenul sau

bivoll,

si

In partea de N. a jude-

intinse din plasile Neajlovul

428 asinT si 202306

cat,

68 1 22 boT

Glavaciocul.

si

din

(statistica

La marginea

bintuitS

si

maT pu£in csrtda vara si iarna maT pazitS de vintun prin paduriJe

sinT

Duminica

Buteasca:

la

TomeT, 29 si

de

intindere

oT, 7940 capre si 52568 porcT; 9895 stupT cu albine, 80 mori. To{T loc. au plugurT de fier. Ma-

clima e mat pu£in aspra,

JuluT,

372?g

1890): catiri,

Martie;

;

de

iarna, rece

Obislavi.

4500 hect. Loc. poseda

albia

Dunarei.

post)

o

alte

Balp mai insemnate Petrosani, sinul,

si

pe

vr'o

este CimpiaBurnazului, la

el;

com. Visina ViT sunt

de

nucT,maicu seamS

nrosie; masinT

etc.

Cea maT insemnatS cimpie judej:

V.

in

man

cantitapf

rachiii),visinT,

Gheorghesi Costin.

Sf.

fabric^

loc.

Mocanul,

insule: Batinul, Dinul,

madanul,

VLAgCA qUDET)

767

la

la

DrimhovniculuT

VStas

si

Tese

ce

pe

la

Obedeanca; soseaua

dupS valea GlavacioculuT ce vine pe la

la

Merei-Letca-NouS

si

Tese

CSmineasca. Judejul este aproape

Hosted by

lipsit

de

Google

VLASCA (JVDEJ)

sosele in centrul

luT,

pe cimpu*

despre jude£ul Teleorman,

la

Topor

farS

pe

BurnazuluT,

pana in valea Cilnistea, Budgetul pe 1898—99:

402830

cinu,

venitun;

lei,

79

399172

lei,

si

ze

banT,

30 banT, leT,

24 banT,

venitun, 315578

lei,

30581

let,

15850

pensiunilor,

tun, 4500

—

Justifia.

curte

de

toriT

veni-

la

Tribunal

1

:

Giurgiu,

Vidra

la

Spitale sunt

Giurgiu

:

3 Judeca-

anume

si

la

:

la Clejani.

si

unul judefean

unul rural

si

in

Odo-

in

Instrucfia.

— Are,

gimnaziu,

o

de

nal#

urbane

in

scoala profesio-

4 scoale primare de bSepf si 3 de fete;

primare

127 scoale

rurale,

mixte

rurale

3 de

si

— 900

cStun, frecuentate in 1899

de 4701 copiT.

Sunt

2 sta£iunT meteorologice

Giurgiu

la

si

—

Cultul.

:

Comana.

1?.

de-

S-teT Mitro-

a Ungro-VlahieT, cu rese-

polii

dinfa in Bucuresti. In anul

1890, se aflau in ju-

de{ 8% parohiT: 4

urbane,

190

preot

si

1

136

si

aii

rurale,

de

deservite

bisericT,

CatoliciT

comunele

in

comune

in

79

156 preo|T

cintarepf.

Marca stejam.

de

cintaref

;

iar

1

mozaiciT

jude^ulut

AceastS

este

«treT

marca*

pana

1880 servea si pentru oras; Ja acea epoca orasul si-a

schimbat marca (vezT Giurgiu).

ToatS partea jude£uluT despre N.

si

vaste jar;

ci

E. a si

fost

seculare

acoperita

cu

dun de

ste-

pa*

la

de

Vlasca

judefului,

pe

unde

vede

se

apoT

Te>sea la

pe

Petrosani,

la

urmele cetajel

Se

poate

le

numaT cimpia BurnazuluT,

DunSrea

ca

in josul

mulfimea

baljilor

sa

rul judeJ:uluT,

trecea u

de

V.,

nu

de

pe

cimpia

nu

cit

si

maT

cauza

fost

fi

de

prin

cit

inaintau

BurnazuluT.

romane din cimpul Burnaparole

in

lipsesc

zuluT

padu-

la

ceta{T

fi

cetajT,

care

se

1

ca

cea,

venea

la

si

1595, cind Sinan

contra

luT

Mihaiu,

resti

pe

Daia

h

Hulubesti

indata ce trecea Cilnistea

pe

la

DarSsti,

de ajungea

P3na

la

la

pe

la

Giurgiu nia luT

pe

Copaceni, Calugareni,

Giurgiu.

s'a

d'in-

intre

domVoda* Cuza Alexandru I si

Bucuresti, sub

mersul

inaugurat

sub domnia la

luT

lui

la

Carol

I.

1829, resedinfa jude-

£uluT era la Gaesti.

Dupa

luarea

GiurgiuluT de la TurcT, s'a tre cut resedinfa judefuluT la Giur-

Pana

la

acea epoca Vlasca

era imp5r£ita

cum

le

jSreT,

La

nu

in

9

plasT,

facuse Ipsilante, la

dupa

Domnul

1775.

1829, eraii in judej 4 masi

anume

:

Cascioarele

Glavaciocul, si

Comana,

si

cu 11 metocurT, adica: Babele,

urma

Poenari, Lipanesti, Capisani, Ho-

Copaceni,

Bucuresti.

1840,

de

GiurgiuluT,

La 1865, s'a inceput eel drum de fier din f ar&,

Cobia,

Stoenesti, apoT

Daia, de aci

Puful-MiuluT,

tiiu

nSstirT

la

la

si

StSnesti, de acolo la

pe

a treia la

i860, s'a inceput cea d'in-

trecea cStre interiorul fareT de cit

tre-

doua

a

nafionala care pleach din Bucu-

giu.

La 14 6, cind Sultanul Mahomed se lupta contra luT Mir-

la

la

in lunca.

Pana

romane.

unde

Darasti,

sosea in jud. Vlasca, acea

tiiu

aceste par{i ale judefului.

urme de

Giurgiu.

Daia, unde era a 5-a posta.

1867,

a

Frasin

la

la

Calugareni,

pe

La

un nume roman nu se aude

zice

la

la

cobora

si

Se vad pe alocurea, la Petrosani, TamSsesti si Talpa-Ogra-

pe lunca

Padina, a patra trecea

de aci

Pietrile,

cea apa Argesul, apoT

roase ale restuluT jude^uluT. NicT in

padurea Co-

prin

1856, drumul a fost din

la

Bucuresti

vedem

tirziu

ca urmeaza* acelas drum. Movilele

Pe

in interio-

partea

eT

Du-

albia

in

a padurilor,

si

fiind

acesteT parfT,

un obstacol, sau

fost

fi

nareT

ca

venea

si

Vidra,

la Falas-

BSneasa cobora

la

posta

prea lata sa

pe

la

Argesul

aci trecea

mana,

partea V. a

in

cit

1850, s'a maT rSrit padu-

toaca,

Dolj

Sta-

la

in lunca

drumul venea de

pe

nu strabateau

Mehedinj:i; eT

de

on

Fratesti,

maT

din sus,

Teleorman, Romana^i,

la si

zeni,

o biserica cu

au 2 sinagoge.

la

prin Vlasca,

mult prin jude^ele

Chiar TurciT

Judejul Vlasca

pinde de Eparhia

cu

a Gejilor peste

si

Dunare nu

Giurgiu,

fete,

comunele

in

La

Dacilor

d'intre Cil-

pe unde cobora

rile si

tra

Singu-

la

dealurile Giurgiu, de

si

on

esia

pare ca RomaniT inaintase con-

interiorul jSreT.

in

Reca.

beni.

1

urma cimpul

Se

inainta

on

ca sa treaca Neajlovul; de

nistea

— Prin

sa

reni,

acolo

GiurgiuluT.

si

ocoale,

maT v2d inca* si azT. Din istoricul judefului.

se

la

ca

Hulubesti

bare, d'a stinga DunareT, spre a

Curtea de Apel din Bucuresti, cu Jurapf

de observable, movilele can

pe

Argesul

la

banT; casa

dependinte de

clasa",

tele

locurile

anume:

iasa

nesti,

lei

Are

tut

;

pe

era si

trecea

DSrasti

acest jude£ treceaii hordele bar-

cheltuelT.

la

lei

de prima

5

1400

la aniT

giul- Bucuresti

nepaduroase

Obe-

cheltuelT; spitalul rural

deni,

era

se putea

numaT pe acolo aii puRomanil sS infiinjeze punc-

inapoT

la

drumurT, 379802

la

padun; pe acolo

misca armatele de

la cheltuelT;

la

VLA§CA QUDET)

768

drumul Giur-

divoaia, reni, si

Daia,

Gaesti,

Podul-DoamneT,

Puful-TalpiT.

Hosted by

CalugaCacale{i

(V. FrafiT

Tu-

Google

5

VLA$CA

dstoria T&reT-Rominesti

nuslii,

pag.

»,

Vladanul (Muntele-),

Golfinul,

OlteJul-Oltul-d.-s.,

pi.

Romana^i,

jud.

pe Valea-

situat

pe un teren

de

inalt

180 m. d'asupra nivelulut MariT, 31

la

o

de Caracal

kil.

la

si

9

Prahova, aparjinind

hova, jud.

Rasa

satele

Dudesti,

si

format satul Dudesti,

a

Ialo-

pi.

Vladase^ti, din^i,

c&tun,

Mehe-

jud.

Motrul-d.j., com. rur.

pi.

rur.

si sat,

Cimpul, jud. Mehedinfi,

in pi.

48

la

kil.

rur.

Ialomija-Balta,

si-

si

Chioara, pe $2rmul sting

muchea

pe

ciT,

locuiton

;

pe 2 mici coline, separate de o

Prisaceaua

cea

cu com. Drin-

S.,

com.

cu

N.,

iar la

la

;

E. cu com.

formeaza

Satul

AlmSjelul.

1864, sunt 100

Dunare

o scoalS.

si

LocuitoriT poseda

:

181

care cu boT, 28

cat;

60 stupi;

vite si

e udat

precum

:

de

Pulia

si

Drumuri:

merge de

vale).

piriul

si

Jijia

(vezT

racl

si

Vladnicul

pe mosie.

la

de

acel

Doro-

la

Corl&teni

Podul-Stamate,

si

acel

si

merge

Vorniceni, care

la

la

Botosani, pe mosia Caiug3reni. hot^reste

MateTeni,

cu

Corl&teni,

:

CalugSreni,

NicsSni,

Podul Stamatei,

Vorniceni

-

si

CozdSreni.

Vladeni,

Dorohoiu.

sdti§or, jud.

VezT Piriul-Negru, Dersca,

Vladeni, com.

in

sat,

partea de N. a

Brehuesti

(v.

a.

cu o su-

Siretul, jud. Botosani,

care o leaga cu

prafafS de 1002 hect.,

pulate de

c), pi.

si

o po-

Vladeni,

sat,

comuna

Berhometele.

pi.

partea de

sat, in

com. §ipotele luiul, jud.

(v. a. n.), pi.

Iasi,

a

S.

Bah-

pe un po-

situat

pe malul drept

dis,

pe

145 suflete.

1

al

si

JijieY

eel sting al MiletinuluT, cu

o

populate de 461 locuiton.

verin.

Ape:

Piriul-Fintinelor, care se

in

Vladeni,

Vladanul,

deal, cu padure

si

li-

vezT, intinzindu-se in partea de

com.

a

plaiul

Provi^a-d.-j.,

Prahova, jud. Prahova,

in

form

E.

partea a.

(v.

dun, flete.

PoeneT

si

V. a pi.

com.

in

RSdeni

si

:

Piatra

-

NeaguluT,

66700. Marele Dicfionar Geogra/lo. Vol.

Vladeni, las

hect.,

o populate de 996 su-

com.

pi.

VlSdeni-Margi-

neni.

Vladeni, Iasi,

pe

staple de

pe mosia cu

nume, jud.

Dorohoiu,

Cosula, com. CorlSteni.

acepi.

si

dr.-d.-f.,

com. §ipotele,

lina

jud.

Vladeni,

cSt.

pus5

Iasi-Dorohoiu,

in

August 1896. Se stabile Larga (iQ,6-kil.)

circulate la

sat,

Prahova,

jud.

sat,

Tirgsorul,

afl& intre

Din aceste dealuri se ramifica Durda, Plaiulsi

Vladeni,

Cosula.

Virful-Pietrei.

dealurile numite

NisipuluT

de

coasta

Holmul,

din care parte acoperite cu pa%

S., for-

si

dealului

n.),

pe

si

a

Are o suprafafa de 1088

culmile: Mesteceni, Virful-

de semi-cere, c&tre E.

Botosani, pe

sat, jud.

Piriul-Vladenilor

Drincea.

de

mind

peste

ariT,

Borcea de lacu-

si

Mosia.

700

soseaua Vinjul-Mare-Rogova-Se-

N.

Riul

Se

din 1878, 10.

si

Mocilna, Neagra,

mart

rimatort.

varsa

conjinind

lei.

din

99).

cSru£e cu

900

cornute, 68 cat, 1000 01

Are o sosea

Sf.

e arendat&

de brajele

si

SSltava,

rile:

88 plugun,

si

comunei

Teritoriul

si

biserica

biserica

p.

numit al-BorceT,

iaz

hoiu, ce vine prin

de

cind

1785,

suprafa$ de 25 hect. 78

in

;

dout das-

Locuitorl improprietarip

1800 locuiton.

Are un

un preot

(1893-1898) cu 95000

comuna cu

in

(«Fond. Relig,» Pum.,

10000

Este proprietate a statuluT,

satul §tircovi$a, avind peste tot

Are o

p&n&

a

se vindurS bunurile man&stirilor.

Borcea sau Borolea,

si

§tefan-

1485. MSn&stirea

tree

loan din Bucuresti

V., cu com. Corlapelul;

la

;

de

data de

populate de 984 o scoala mixta o bi-

fosta pendinte

izvoare.

la

:

Bor-

al

coasta

si

o

hect., cu

cali.

Se margineste

jud.

si sat, in

comunele Gai£a

pi.

tuata intre

serica, cu

mal multe

din Bucovina,

Vod2-cel-Mare, prin uricul din

stSpinit'o

de orasul Turnul-Severin, asezata

vale, cu

in

1868.

10 Martie

Cernaia.

Are o suprafa^a de Vladaia, com.

lo-

ziditS

Proprietatea mosief a fost din

N.-E. a BarSganului.

miJa-Balta, jud. Ialomi^a.

o bisericS,

si

vechime a m&n&stirelf Voronejul

Ialomi^a,

care

fost sat separat,

Are o populate de 539 cuiton

G. Gr. Cantacuzino.

d-lui

Vladeni, com.

biserica.

Vlacheni, cu

Pra-

pi.

de Bals. Are 350 locuiton

kil. si

Prahovi^a-d.-j.,

aproape de hotarul

TesluiuluT, judejului,

com.

Fando-

lica.

apropiere de gara Cimpina,

in

spre E. comunei

c&tuiiy

OdinioarS se numea

izvor de

apd sulfuroasd, situat sub munte,

177).

Vla§ca,

vlAdeni

769

$oldana

1

(8,8

kil.).

Inalfimea

d'asupra niveluluT Marif este de

m 42 ,29

Venitul acestel

stajijf

pe

97

P.

Hosted by

Google

,:

vlAdeni anul 1896 a fost de si

70

vlAde?ti

770

27429

lei

cea

ban!.

a

pen-

statulul,

dinte de mSnastirea MSrgineni, jud. Prahova, arendata pe

cu 19050

1

si

si

Oan-

Basarabia,

prin

stejari,

BSneasa

paltinl

Prutul; la N.-V., cu

Bujorul

tacani

888 93

de

si

batyile

riul

Maicasi

saicil si plopi,

E

in insula Balta, jud. Ialomifa, pi.

cani,

Vladeni, padure de

comuna

Ialomi{a-Balta,

compusS din

cani

800

Sitele

Cam-

si

hect., din care

350

24

com.

rur.,

Tirgsorul,

si-

si

Cricovul-Dulce, la 18 la 8

si

de

kil.

de

kil.

a

Se margineste Dirmonesti;

N. cu com.

la

cu com. Ma-

S.,

la

nesti; la V., cu

com. Baleni, din

jud. Dimbovifa,

si la

E., cu Tirg-

sorul-Nou.

Ei posed5 multe

biserici

Domnului», 1848,

ziditS in

populate de 2600

in

Vla-

Voevozl, a

ziditS in 1827, a

a patra in Pas-

si

m

1843; 3 scoli:

Prin

naua, cu o

Sf.

Voevozi»,

cani, tot «Sf.

Zaha-

zidita

Vladesti,

1865, in Roscani,

1883,

Are o

bisericS, fondata la infiinjata

Un numar

mosia Vladeni,

250 Pe

260

800

802,

1878.

locuiton

56 pe mosia

si

:

400

1300

cai,

boT,

01,

zi-

trece calea jude-

Prahova e

com. e

Suprafa^a

4100

de

Runcul

Are

2 sosele

monesti

la V.,

una spre Dir-

de

riul

si

vurluiii,

pi.

si

la

Prislopul

cu com. Golesti,

S.

v.

otesti

malul Prutului, la(i.

la

52

Se mSrgineste

jud.

situata kil.

la

si

si

la

E. cu

Capul-Piscului

V. cu com. Badesti.

la

mixta.

rur., in

se m2r-

si

N. cu com. Aninoasa,

Cricovul-Dulce.

Prutul,

catune

din 3

Paminteni,

la

Co-

pe

;

biserici si

3

de Ga-

N.E. cu

1388 vaci, pre,

dupa cum

Vladesti, com. rur. y jud. Vilcea,

compusa din

Ocolul,

pi.

tune

Dosul

:

5

la

Rimnicul,

o scoala

la

de resedin£a jude^ului si 4 kil. de a plSsel. Se margineste la E. cu ora-

kil.

Rimnic,

sul

V. cu com. P2u-

la

N.

la

Bogda-

com.

cu

nesti si la S. cu Ocnele-Marl.

brazdata dedealurile: Cru-

Alimanul,

asa

Urzicarul,

Frustulesti

si

Glimboaca,

Pie-

udata

si

de

Turburea,

Plutel, Ursulul,

v5ile:

Lim-

Nasintocul,

pedea.

Are o populate de 1226 cuitorl;

2 biserici, din care

fondata

la

si

lo-

una

1718 de fami-

anul

Vl&descu (din care se trage

lia

generalul Mateiu

Vladescu);

o scoalS. afarS de

Locuitorii,

ria.

Ei au 8

bof, 311

agricul-

ocup^ cu

mai

ture, se

dulgheria, rogojinaria lo-

2 ca-

Vladesti.

si

Este situata pe

Draghi-

plaiul

Vladesti-d.j., sau

cai,

vaci,

olaria,

doga-

si

13 capre,

176

01

si

230 328

porci. Parte sunt mosnenf, parte

poseda:

Locuitorii

Vl&de§ti, com.

dealul

intre

gineste

cuiton

riul

E.

compune

Prahova

E. de

la

Bratia,

Are o populate de 1450

alta spre Manesti.

si

E udaU

:

la

de Cimpu-

nei la V.

com.

hect.

si

riulul

Se

co-

cit si

Archivele statuluf, au existat

in

E

pe ambele maluri

lung, situata

Vladesti-d.-s.,

o moara.

si

Riurile, la S.-V.

ale

comuna,

figSnesti,

si

nesti,

Vlade§ti, com. rur. f jud. Muscel, pi.

Golesti la S.

si

se constata din hrisoavele aflate

£eana Galaji-Falciu.

100

12 bivolf.

porci,

iazul din girla

o piu&

1

1864, pe

la

Izvorulul. Ei au

vaci,

capre,

la

de 238

s'au improprietarit

Coada

haesti

ceT,

o scoala,

N.

la

Aceasta

in-

to BrSnesti.

?-

comuna

in

locuitori.

si

sosea comunala o leagS cu

Aninoasa

Bra nesti, «Sf. Voevozi»,

treia in

dita in

si

man

douainRoscani, «AdormireaMai-

fiinfata in

deni, Coada-Izvorului

vite

una

:

cu hramul

desti,

locui-

inainte de secolul al XVI-lea.

Are 4

Se compune din cStunele Vla:

pes-

si

mici.

si

cei

plSseT.

plugarie^ locuitorii

mal ocupa cu c£rausia

cuitul.

189 de

munele: Cotesti, Retevoesti,Mi-

Afara de

tuate pe malul girlelor Prahovifa

capitala jud.

hect.

1

de

Suprafa^a com. este de 1455

cu o populate de 2013

aril,

se

jud. Prahova, pi.

25

vilcele

Bratia, care

riul

improprietarit la 1864.

s'aii

O 1 1

de

hect.

BrSnesti.

si

locuiton.

hect. impropriate in mict pilcurl.

Vladeni-Margineni,

Pas-

si

Un numar

Ros-

:

(resedinfa),

Are o suprafa^a de

trupurile: Petroiul,

Bobul, Saltava, berul, cu

Vladeni,

Vladesti

aluni.

viroage,

ton

formats din 4 cStune

mesteacSnl,

aninl,

fagi, si

o ud& prin centru.

si

Pascanul.

pSdurl populate cu

si

Este strSbatutS de 19 si

com. e udat de

Teritoriul

cu pruni

M3s-

cu

la S.-V.,

si

Fin;5nesti.

si

Prutul

lei anual.

E., cu

la

;

riul

Vladeni, mo§ie

com. Rogojeni

teriroriul

18

443 porci,

bivoli, 1

149

41

cai,

135 caot;

112

improprietSri^i la 1864.

Pe

riul

Rimnic,

in raionul co-

munei, sunt 2 mori de macinat.

stupi.

In jurul

comunel sunt

livezi

Vlade§ti,

sat, cu

Hosted by

40

familil, jud.

Google

vlAdesti

Arges,

Topologul, com.

pi.

Cepari-Birsesti

Vladesti,

sat, resedinfa

com. cu

Prutul,

pi.

Covurluiu, cu 532 suflete

o biserica

case,

Vladesti, com.

rur.

n.).

(v. a.

nume,

acelas

jud.

131

si

Vladia, sat, in jud. si pi. Tutova, com. Plopana, spre S de ttrgu sorul Plopana, ling;! satul Bungeni, cu care formeaza un singur

Horoeta.

com. cu

ca-

Capuseni, Limboesti

:

jud.

mixta

scoala*

59 case

si

pe o

cultiva' viea

li-

ocupa o supra-

vezile cu prunT

de 825 hect. sat, resedin^a

cu acelas nume, Vilcea, cu o

com.

rur.

populate de 686

de vaile

riul

Rimnicul

si

burea

Racovi^a, care se varsa

Rimnicul

riul

com.

Ursul, Tur-

:

(V. Vladesti,

com. Preo-

sat, in

Suceava,

la

gura

si

o pSdure mare, fntre

Vlade§ti-de-Sus,

sat,

(v. a. n.), pi.

rur.

Riurile, jud.

Muscel, in partea de N. a com.

loc.

o

cu

o

;

populate de

la

Vladiceni, gSoani. serica'

;

Neamfu,

in jud.

sat,

com.

de Sus-Mijlocul,

locuiton, resedin^a com. run Vladesti,

pi.

Riurile, jud.

Muscel,

Are 376 2 mon.

Bar-

o

suflete;

bi-

Vladuleni, com. rur.

rur.).

sat, jud.

si

N. comunet

la

pi. Jiului,

Balteni, pe partea stingS a Jiului,

soselei nafionale

d'alungul

Filiasi-Pietrosani.

Are o suprafaja de 460

Vladiceni, parte din satul din

stinga

piriuluT

(V. Ivanesti, pi.

Iva-

Che-

Prutul,

jud. Falciu).

hect.,

o

o scoaia;

de

fondata

preot

1

LocuitoriT poseda sat, in jud.

si

Ocolul, situate in

pi.

apropiere de soseaua Corabia-Caracal,

rata*

de Caracal

si

25

la

cu

colae, cladita la ;

:

si

la kil.

linia fe-

12

kil.

de Co-

124 m. Are

11 60 locuiton; hramul Sf. Ni-

si

1876, 2 cin-

150 care cu boT

te

50

plugurif,

vacT,

loca-

cu cat, 563 vite mart cor-

nute, 35 cai, 631 01

270 rimatorT. §oseaua najionaia o pune

trosani S. cu

Baiteni,

in

iar

si

capre

si

Filiasi-Pie-

legatura la la

N.-V. cu

Moi.

Vladuleni, c&tun de E.

Vladinui, insula in Dun&re, jud. Romanaji, com. Hotarul, cu 80 pog. p&dure.

cu 91 locuiton,

(v. a. n.),

OlteJul-Oltul-d

-s

al

com.

in S.-E. pi.

,jud.RomanaJi,

asezat pe soseaua Corabia-RJul-

Vadului sat,

:

si

1765 de locui-

o scoaia.

Vladnicelele,

in

locuitori,

de

deservita

;

de lemn,

biserica

tarept.

spre S.-V. comunei. (V. Vladesti,

com.

6

la

cu 83 locuitori.

hect.,

Osica-d.-s.

Vlade§ti-Paminteni,^/, cu 663

com.

cu o populate de 779 suflete

ton

1^57.

R.-Sa-

d.-s., cat.

Gologanul, asezat in cimp,

Gorj,

biserica,

lo-

in jud.

sat,

Marginea

pi.

1744

la

Monah Viaduceanu.

Vladuleasca, rat,

Co-

jud. Vilcea.

342

biserica, zidita la 1803.

populate de

ziditS

zia,

Pau-

rur.

a), plaiul

a.

40

o

o biserica,

com.

sat,

sesti-Maglasi (v.

are

o

si

170 hect.

gorie.

mon.

Are o populate de 463

1

414 locuiton. (V. Cernadia, com. rur.). si

spre S. de cat. de resedin^;

Pe

sunt 2

E. com. Novaci.

kil.

rabia. Altitudinea

cuitori

piriul

mat mult o podAre o suprafa$a de 612

mijlo-

el

la

si

Are o suprafa^a de

Vladiceni. Este

Riul Bratia trece prin cul satului.

curge

care

printre

gul,

Vladila, com. rur. com.

dieT

Are o bisericT, fondata

:

Romanaji, Vladesti

Po-

valea

si

pi-

cu acest nume.

riului

jud.

pe dreapta Cern3-

le¥ a-

Vladiceni, sat, in jud. Iasi, pi. Codrul, com. Buciumi, asezat intre dealurile Vladiceni si Mur-

trosul.

testi, jud.

com.

Vulcan,

plaiul

Vladuceni,

Are

nesti,

rur.).

Vladesti, fost

22100

c^u

nual.

pi.

Prin centru este udat de

in

impreuna cu Va-

Ocolul, jud.

pi.

locuiton.

si

— 95»

Jea-CapiranuluT,

hect.,

Vladesti,

ctttun, aparfinind

de Onisifor

suprafa{a de 2925 hect., iar

fa{a

pe 1894

ciovalistea.

locun miastinos, producind stuh papura. Se

statuluT,

;

multe

in

Vladoiul,

Znagovuluf,

pi.

2 bisericT.

;

Teritoriul com. este

si

Ilfov,

valea ZnagovuluT

Are 245 locuiton o

plasa Siretul-d.s.,

com. StSniJa, spre S.-E. de satul Stanza si la 3 kil. de el.

CernSdia,

pendinte de Mitropolie, arendata

si

Corlatesti.

Ronun,

jud.

Gorj, situat

Vladiceasca, mosie a

piriul

formeaza

Satul tunele

pe

1879, prin

la

o scoaia. (V.

si

rur.).

Vladesti, com. rur. si sat, in jud. Tutova, pi. Simila, spre N.-E. Birlad,

Este format

trup.

improprietarirea insurajeilor.

in

de

VLADULENI

771

si

linga linia ferata Ca-

racal- R.-Vilcet,

care

stajiune,

kil.

la

15

Hosted by

aci

are o

spre N. de

Google

vlAduleni

Caracal,

mare apropiere de

in

si

Are 351 de locuiton; o moara cu abun si o biserica 01te{:ul.

de E. a

partea

In

(1854).

VODA-CAROL

772

sa-

tului, in valea OltuluT, se intinde

Vlascuta-din-Deal. Vezt

VlSs-

Arges.

cu£a, jud.

Vlascu^a-din-Vale. Vezt V13s-

de

stafie

Romana^i, plasa Osica-d.-s.,

dr.-d.-f., jud.

Oltul-d.-s.,

zisS

com.

Osica Mare,

si

Piatra-Corabia, pusa in

ce trece pe lotesti

Caciulafi,

si

intre stabile Piatra-Olt (14,4

distea,

si

Romuia

kil.).

(10,7

Inal-

45 banT.

dupa

de

Calda-

la

Gra-

cat.

se varsa in

Ialo-

riul

mi$a, la E. de Ferbinji.

Apa

lm este mica

:

jud.

sat,

com.

rur.

Arges,

pi.

(v. a.

n.).

Ursi

Moaset

Vladule§ti, Bralla,

4

ctitun, la

kil.,

spre

Dedulesti, judeful

S.-E. satuluT

stinga C. F. BrSila-

la

Buz2u.

Znagovul,

pi.

ccle

N. jud.

la

90 locuiton, jud. Arges, pi Cotmeana, pendinte de com. rur. §erboeni (v. a. n).

pi.

Cade

Vilcea.

si

Este

ara.

duroaica

la

la

S.,

E.

si

pa-

Pa-

V.

la

zicatoarea:

«Fur£ ca

in

comuneT si de Va-

borele ce predomina in aceasta

pi.

tuat tul

sat,

Cimpulut, la

kil.

1

Arfari,

(V. Arjari,

com. Ar^ari,

padure calitate.

si-

spre N.-V. de sa-

comuneT.

resedinfa

com.

rur.).

pul-Mare,

sat,

com.

de cea mat buna

e cerul

O

parte din padure se

Cim-

jud. Olt.

pi. Oltul-d.-s.,

sat, jud.

Cotmeana, (v.

a.

cStune

com.

Hirsesti

rur.

Se compune din VlSscufa - din Deal

n). :

V12scu£a-din-Vale, cuitort.

Arges, plasa

-

cu

424

2 si

lo-

leorman,

o moara de apl.

;

Calma£uiul, Cirligafi si

Vlasine^ti,

com. rur.

urma

in

insurafeilor

sat, in

si

si

su-

flete.

Proprietatea mosiet este a defunctulut

Iosif

a

inainte

e-

Uhrifost

a

de pad urea

si

flete

;

o

scoala

zidita

preot

si

1

de

mixta

cintare£

boer de

Domnulut, cum

re-

;

o

su-

o bisecu

1

moar5

cu aburt.

Vite: 230 cat, 910 vite

1567

Stratulat, care pe la 1693 a fost

;

locuitort,

porct.

lui

udata de

si

S.-E.

mict

al

de

sta-

Are o populate de 1284

boritor din vechea familie a

credinJS

statulut

comunet. Este

nute mart,

si

1880

anul

mosia

pe

defunctulut Colonel Stratulat, co-

Roman

coasta

Caima^uiul, in partea de E.

ricci,

P&rc5lab de

pe

impropriet&riret

«Doroban£ul»,

tulut

la-

Mai

Dorobanful, pe

teritoriul actual al

mosia cu acelas nume, pe

novschi.

a

intre

Doroban£ul, din care facea parte

riul

pi.

N.

situate

Calm3{uiulut,

incoace

pe

Dorohoiti,

de

dealulut din stinga acesteT vat.

Baseul,

jud.

jud Te-

rur.,

partea

in

mict dealurt

rezilor

Vlascuja,

locuitort; o biserica,

18 30

la

inconjurata* din toate parfile

turea dreapta a piriulut Baseul.

rur.

pe podi-

situat

Iasi,

S'a format de la

Are o populate de 1600 Vlangare^ti,

Ba-

:

Vicoleni,

Saveni.

Voda-Carol, com.

Codrul Vlasieta.

Ialomi^a,

jud.

Hanesti,

si

Are 182 fondata

valea

exploateaza sistematic.

Vlaicule^ti,

hotareste cu

sul satulut Vocotesti.

com.

Are lemne de construct. Ar-

de Lespedea.

pe

Iasi,

la

Vocote^ti, sat, in partea de N.V. a com. Mogosesti, pi. Stav-

Poenari, de

si

jud.

S.

§tiubeieni

Aci tilhareau Jiganii din Tincabesti, Jiganesti

Oltefuld.-s., la

se

Sirbi,

plasit

rur.

este udata de riul Tiriia, lea-Ciinelut

f

N., Pociovalistea

unde Turcesti,

Ilfov,

com.

mahala,

Vladu^e§ti,

§te-

la

Vicoleni,

la

ducein jos

care

Mo,sia

una din padurile

mat mart din

durea Vladiceasca sat, cu

si

de

acel

si

SaVeni

la

merge

ce

coprinsa intre Valea-ZnagovuluT la

Vladufa,

fanesti,

de

acel

$tiubeieni

nicul, jud.

Vlasia, padure,

113

si

Fintina-de-la-Sal-

Fintina-CalugSrulut.

si

Drumurt: si

seul,

iz

voare. Intre acestea, sunt 3 cu

ape minerale

mart cor-

vite

150 cat

ot,

porct.

de

plina

si

cia-Tr&znita\ Fintina-de-la-Valea-

Vladule§ti, Oltul,

1800

in

Jijia.

are insa o mul£ime de

stuf;

6jo

:

1600

nute,

impreuna

is!

apele cu Pociovalistea spre^ N.

si

si

N. de com. Ba-

la

Vite sunt

Izvo-

Ilfov.

Znagovul,

reste din pi.

rusani,

1

£imea d'asupra niveluluT MSrit de 95 m ,72. Venitul acestet stafit pe anul 1896 a fost de 43432 let,

jud.

Aprilie 1887. Se

circulate la aflii

hramul

cu

biserica,

tase Basotcf; o scoala.

Vladuleni,

kil.)

o

Adormirea, micS, zidita

de c&tre Marele Logofat Anas-

cu{a, jud. Arges.

Vlasia, ptrtu,

linia

Constantin Duca-Voda.

lui

Are

o p3dure.

pe

din hrisovul din acel timp

zultX al

si

304

Un numar

de 239

s'au improprietarit

1195 nect

vite

la

cor-

cornute

locuitort

1864, pe

-

Hosted by

Google

;

VOD1XA

VOINEASA

773

Are o suprafa^ de 183

Pe apa Calma'JuiuluT sunt mat multe gradinT de zarzavat.

si S 1 5

hect.,

com.

locuitorT. (V. Voitesti,

rur.).

Meimpreunarea apei Vo-

Vodifa, fostd hedinfi, la

cu

di^a

Sfinta,

piriul

rur.

Virciorova, construit,

Ocolul-d.-s.

pi.

se

com.

in

de

zice,

Sf.

Voete§ti-din-Vale, c&tun de sedinja al com, Voetesti,

situata pe

coline

tul,

Ocolul, jud. Gorj, situat pe coas-

pia

V. de com. Glodeni.

deal, spre

din 2 c^tune

Este format^

maT

Voetesti-din-Deal, care

prinde

si

:

co-

Voetesti-din-Vale, cu

mahalaua Cinepesti.

Are o suprafa^a de 338

hect.,

o scoala, construita cu

biserici

4

fondate

cintSrefT,

una

1724,

1804,

una

:

a patra

si

2

in anul

m

una

1780,

in

iar

510

reparatS

la

:

guri,

74 care cu boT

man

cornute,

32

;

nicul-Sarat,

pe

E

radia,

Mare ai

tot

Ama-

de

si

piriul

Glodul,

care

se

Amaradia. Pu£in

in

unde

acest

de

Amaradia,

afla

izvoare, unul in dreapta

pi-

in

con^inind

riuluT, cel-1'alt

in

ap& sarata,

si

stinga, con£inind apa

comunale,

soseaua

so-

veci-

nala de la Glodeni-Balanesti

si

drumurT ordinare.

Voete§ti-din-Deal, com. Gorj.

m

si

plaseT,

Bogza,

la

la

8

Voetesti,

pi.

cfttun, la

par-

14

kil.

plaseT.

Sihlele, la

:

BSlesti

kil.;

Puesti, la 9 kil. Se margineste la N. cu Sihlele si Bogza; la E.,cu Balesti;

cu

V.,

si

Slobozia

;

la

S

,

cu

Co^atcul

o uda

la N.,

Ocolul, jud.

§er-

si

Str&chineasca locui-

la

E

hect.,

de 850 suflete;

biserica, cu

hramul Adormi-

DomnuluT,

Maicii

rea

zidita in

1808 de Asanache Robescu, cu preot,

o populate

de 1000

biserici,

una fondatS

3

cintare£

1

Locuitorii gurT,

30

poseda'

masinS

1

si

un para-

:

101

plu-

de semanat,

1

480 boT, 401 vacT, 92 Tepe, 1784 ot si 122

de secerat cat,

;

nm&tori.

de

treia

\ llescu, si

Ioni^a"

si

anul

la

de

alta

1839,

a

si

Dumitru Du1827; 3 mort

o scoala. LocuitoriT sunt parte mosnenT,

parte

impropiietari^T

la

1864,

si

pe mo-

pe mosiile mosnenilor bile

Deleanca

80

StrSchineasca.

si

200

cat,

40 capre

vacT,

si

;

calea feratS Rimni;

drumurt spre Bog:

spre Sihlele; spre

spre §tubeiul

bot,

1500

180

01.

a.

com.

rur.

Arges,

pi.

Salatrucul

Lo(v.

n.).

Voice§ti-din-Deal si Voice^tidin-Vale satt jud. Vilcea, pi. com.

Oltul-d.-j.,

rur. Voicesti.

Oltul-d.-j., :

Voicule§ti,

sat, jud.

com.

Topologul, Cazanesti

(v.

si

spre Rimnicul-

compusa*

iul

(v.

a.

rur.

pi.

Ciutesti-

n.).

jud.

sat,

com.

Oltul,

a.

Arges,

rur.

Arges,

pi.

Stoicesti-Pleso-

n.).

Baiesti

Voicesti, com. rur., jud, Vilcea, catune

vistea,

sat, jud.

Voicule^ti,

cul-Focsani

pi.

Podarul, la

;

anul

la

Ceaus Du{u,

1800 de Mateiii

hect.

locuitorT

o scoala.

cliser;

za

Dobrusa,

vaile

Pesceana.

si

Voicesti,

cu o populate

1

de

udata*

Putreda

formeaza balta Voetinul sau

Robescul.

Sarat.

E.

toat3

si

si

mosia De-

din

vindut in loturt

Et ad:

Rimnicul-Sarat.

si

Cat are:

Comunicajia se face prin

Episco-

cu Deleanca

N.

la

Parte

leanca

si

feruginoasS.

alte

a

S.

Se invecineste cu 7 kil.;

piriu

se

sele

N.-E. de ora-

Rimnicul-Sarat

Piriul eel-

Voitesti,

de

sus

se varsa 2

piriul

Valea-GruiuluT, afluenfT

AmaradieT

mat

:

Inoasa,

piriul si

din cStunul

varsa

mijlocul jude^ulut,

tea

Piriul

45

cu 01-

E.

la

mosia

cu

Are o suprafa{& de 650

sul

vite

si

in

spre

kil.

45

01,

3

de

de a

kil.

cu Str&chineasca

banesti

Rim-

Marginead.-s.,

Are o suprafafa de 2465

udatS de apele

com.

rur., in jud.

pi.

asezatS

12

la

stupT.

E

si

Cofatcul.

piriul

689 883

70

§erbanesti (proprietate a

si

Eforie!),

s'au

§tubeiul

157 capre

rim^ton,

hect.

55

1

locuitorT. (V. Voetesti,

plu-

caT,

intindere de

Voetinul, com.

la

poseda

Locuitorii

situate kil.

torT.

anul 1876

in

2 preo^T

i860.

580

cS-

V.

la

la S.

de com.Planesti, resedinta

cu o populate de 1025 suflete

si

sub

si

rur.).

mahala numita

mica

o

Baltoci,

Voetesti

tele dealuluT

pe un

si

si la

Se invecineste

re pi.

Are o Voetesti, com. rur., jud. Gorj, in partea de N.-E. a plaseT Oco-

Este

OltuluT, la

placet.

tunul Voetesti din-Deal.

Nicodim.

Voicesti-din-Vale.

pe valea

resedinja jud.

ma'na'stire, jud.

S'a

lul,

;

;

din

Voicesti - din - Deal,

2 si

Voineasa,

sat, jud. Vilcea, plaiul

Cozia, com. rur. Malaia,

situat

pe

de co-

riul

Lotrul, la 58

kil.

munaOl5nesti, resedinfa

plaiuluT.

Are 280 locuitorT si o cl£dita de mosnenT.

biserica'

Hosted by

Google

;

VOINEASA

Voineasa,

VOIVODA

774

mun-

riu. Izvoreste din

tele Piatra CataneT, curge de

la

si

se varsS pe stinga

riuluT Lotrul,

aproape de satul

N. spre S.

cu acelas nume, jud. Vilcea.

Dimbovi£a

Voinestilor, riul riul

$i pi-

un

Burl3nesti, pe care este

pod.

Se compune din dou3 cStune: Voinesti

BurlSnesti, cu

si

900

Romana^i,

locuitorT, jud.

23

pi. 01-

situat lingS riul Oltejul, la

de Caracal

kil.

8

la

si

c&tun, jud. Ro-

manafi,pl Oltetul Oltul-d.-s Rusa*nesti-d.-s. (v.

situat intre Tesluiul la

8

kil.

Se face embrie

de

din

satele

:

si

Voinesti,

Stavnicul, Slobozia

Are o

Oltetul,

Bals.

de

cu o populate

4

Lungani.

9769

hect.,

2155

locui-

cu

bisericT,

Schitul-

si

suprafa{a de

torT;

si-

dealun, formata

co-

preot

1

si

3 cintare^T; o scoala.

Voineasca,

trecdtoare

picket

si

Vite: 1593 vite

de granifd, despre Transilvania,

1548

jud. Arges, pi.

bivolf

Voineasca,

corp de 1300

hect.,

oT,

140

capre,

3

18

caT,

dentat

ac-

cea maT mare parte cu

si

prinde dealun, acoperite cu padurT,

care

din

Voinescu,

Falciu,

jud.

sat,

pi.

-

muneT

despre S.

tuat pe sesul dintre riul si

si-

o

hect., cu

popu-

late de 55 suflete.

vi^a, plaiul

rur., jud.

Ialomija-Dimbovifa,

pe cimpie,

situate

Dimbo-

la

28

spre

kil.

N.-V. de Tirgovistea, pe soseaua jud. Tirgovistea-Cimpulung

si

lunca maluluT sting

Dim-

al riuluT

pe

bovi^a.

Se invecineste trari, la

cu

:

la

E. cu Pie-

V., cu Cindesti, la N.,

Gemenea

cu

Pri-

boiul.

Se leaga cu com.

Ge-

menea

prin

si

la

S.,

soseaua judejeana

Tirgovistea-Cimpulung, cele-1'alte prin

iar

cu

la Iasi,

Romanul

care

Voinesti, com. rur., jud. Muscel, plaiul Dimbovifa, la 4 kil. spre Cimpulung,

compune

al

situata

riuluT Tirgul.

din 2 catune

si

Valea-FoaieT

la

N., cu

si

:

pe

Se

R3ceni

se margineste

com. Leresti,

la

S.,

Cimpulung si Mataul, la E., cu com. Valea-Mare si la V., cu Bughea. Are o populate de 1190 locu orasul

In raionul com.

oT,

3

cornute,

81

capre,

18

cat,

131 rimaton.

si

Voinesti,

jud.

sat,

Vasluiii,

pi.

BuhSesti,

ase-

zat pe sesul cu acelas nume, pe o suprafa^a de 304 hect,, cu

290

locuitorT.

(Car^iba^i),

cu 249 locuiton, in jud.

sat,

si

Tutova, com. Voinesti.

pi.

Tutova,

sat,

si

Tutova, spre

pi.

N.-V. de Birlad. Satul formeaza

com.

cu cat. Voinesti-Boeresti,

BSncesti, GSrdesti Voinesti. sericT;

Are 708

locuitorT

2 bi-

;

o scoala; o moara* cu va-

pon. Pe

com., foarte

teritoriul

2650

deluros, sunt

775

Fundatura-

si

hect.

viT

si

hect. livezT cu prunT.

Voinige§ti,

cfttun,

com.

rur.

Ba-

lesti,jud. Gorj, pi. Ocolul- Vulcan.

cuitorT; 2 bisericT; o scoala mixta;

o moara

Voivoda, com.

o piua\

si

LocuitoriT poseda: 50 caT, 500

boT

si

vacT,

6500

Riul-TirguluT

V.

rur.

si

sat,

uda partea de

se

la

plSseT Calma^uiul-Marginea,

jud. Teleorman, intre vaile

oT.

V. a com.

impreuna

riul

unde

Calma£uiul cu

Urluiul, asezata parte

pe dealul

despre E., pe QUmSJuiul, parte

Voine§ti, se aflS Piscul-

22 1

in partea

drumurl nesose

Juite.

man

Vite: 895 vite 1

in jud.

N. de

Ne-

familieT

Voine§ti-Raza§i, com. rur.

malul sting

Voinesti, com.

trece

Prutul

apa PruteJuluT, pe o suprafa£a

cam de 700

comuneT

soseaua jude^eana de se leaga cu

Prutul,

proprietatea

este grufi.

Voine§ti-Boere§ti

Prutul, in partea de N.-E. a coStSnilesti, pi.

cea maT mare parte de padurT;

exploateaza

se

lemne. Prin mijlocul

in-

tindere de 7391 hect., acoperita*

Stemnicul, com.

si

leorman, plasa Calmatuiul-Mar•

impreuna cu Slobozia,

formeaza mosia Voinesti, pe o

cornute,

din mosia Viisoara, judejul Te-

ginea.

Prin mijlocul satuluT trece so-

bivolT

man

217 rimatorl. Terenul comuneT e foarte

Lovistea.

preot

1

2 cintarefT; o scoala\

Satul, rur,, jud. Iasi,

n.),

,

a.

si

Enachi Negru^i, cu

seaua jude^eana Iasi-Roman.

Florin

la

si

bise-

1832, de proprie-

tarul

No-

8

o

locuitorT;

zidita la

si

tirg anual la

Voinesti, com, tuata pe vat

Voineasa-Mica,

o scoala

;

Are ri20 rica,

kil.

de Bals.

muna

bisericT

Voinesti.

lo-

doua mori.

com. RusSnesti-

te^ul-Oltul-d.-s., d.-s.,

Are douS

100

cu

catun,

dealuluT

poalele

nicul, situat la

cuitorT.

Voineasa-Mare,

Voinesti, sat, resedinfa com. cu acelas nume, jud. Iasi, pi. Stav-

sat, jud.

Bolintinul,

Dimbovija,

com. Crovul.

pi.

in vale,

pe lunca\

la

resedinfa jude^uluT,

Hosted by

24 21

kil. kil.

de

de

Google

;:

VOLINTIRE^TI

Alexandria

29

si

de Zim-

kil.

Se invecineste

N. cu

la

Secara

com. Ologi,

al

com.

S. cu teritoriul

la

Piatra, la

E. cu parte din mosia Piatra V. cu

parte

si

Are o populate de 855 ;

o

mixta

scoala.

su-

o biserica

;

2 mori.

comunei

Intinderea

2500 hect Locuiton

de

este

improprietari£T

man,

Se leagS cu

or,

480

si

ri-

un pod de

si

Piatra

Furculesti prin

cu

Secara, so-

c3t.

seaua vecinalS intra in calea nationals Turnul-Alexandria.

Prin

mat vechT. Pana

la

1845 a f3cut

parte din plasa care se

numea

comun*

aceasta*

trece

Siretul-d.-s.,

malul sting

cu 430 locuiton

Roman,

in jud.

pi.

com. Helestieni, pe

mat despre N. sat al judePe aicT intra riul Siretul in jud. Roman.

Este

Husni£a.

ului

ftnrte

Volo§cani, cdtun, cu

Dealurt

Dealul-Laculut, Dea-

:

lul-Voloiaculut

Dealul-VSer-

si

Bune, acoperite parte cu

vir si

parte cu livezi de padure.

Val: Valea-Voloiaculur, Pirae in

:

S., piriul

Cotoroia

piriul

si

Cervenija,

Valea-

piriul

FSlciu, la 8

Cantimir,

si

com. Epureni, kil.

la

de satul de

re-

Volo-

valea

cu o populate de 144

loc.

un sat

Din vechime acest nume, de la care mosia s'a numit Voloseni, dar

si

nu se

s'a desfiin^at, si

stie

Voloseni ftcea parte din ocolul

acest sat, in pi.

Motrul-d.-j., jud. Mehedinji,

42

kil.

de orasul Turnul-Severin.

Satul formeaza tele

:

Lacul

situat la

E.

S. cu

la

si

comuna cu

sa-

Valea-Buna. Este

pe vale. Se mSrgineste cu

comuna

Strehaia

com. Salatrucul

;

la

;

la

V. cu

sat

Tomsa-VodS

a vindut

Ionascu

Cehan,

lui

pentru 6 cat guresti. In sile

Lupu

seni, se

zice c5 a

o bisericS

miluit cu

el

«care sat

l'a

Drumurt merge meni,

ertat Stefan fost

a lul

Vel-Logoftt».

inainte

de

Ionascu Cehan, ce D-sale RacovijS-

acel

:

de

Botosani pe

No-

si

la

Ra*d&u£i

linga*

H2nesti

la

ce

acel

;

AvrS-

prin SaVeni sad si

prin

ce

acel

Dorohoiu prin Flon-

la

dora, pe la

AvrSmeni

SaVeni.

si

Mosia se hotareste cu: PruZahoreni, Boldul

si

Hrijeni.

insemnate

LocalitS£ile

sunt:

ValulTraianulut, §irul-Movilelor si

fintirimul-Vechiii.

Vorniceni, com. jud. Dorohoiu,

populate biserica'

trie,

2

rur,

de

si

1885

in

sat,

Baseul.

pi.

cu hramul

Are

suflete;

Sf.

Dimi-

cu 2 preojt, 2 cint^re^t

pSlamart,

lut;

mar

la si

merge

lemn

de

Volov5£ul

:

§tef£nesti

la

Borolea

$inut acel cine ne-

acel

piraiele

si

Sardariul,

si

la

suflete, asezat intre riul Pru-

ducind

o

a fost unchiu ;

200 galbentun-

si

vacul.

o

Cernaia.

700 locuiton

si

pe Vel-Logofttu Racovi£a* Cehan,

sat a

tul

1653, pentru Volo-

la

vreme

1

Hrijeni-Stroict, cu

un hrisov dat de Va-

com. Ruptura; iarla N. cu com.

Are

Dorohoiti,

este alipit

tul,

numat c2 pe timpul §tefan Tomsa-VodS, satul

care

Baseul, jud.

stie

Stanilesti.

Vi-

piriul

sat, pe mosia cu acenume, com. Manoleasa, pi.

last

de ce

cind.

Se

Putnet,

al

cu

er

v&{ul),

Prutul, jud,

pi.

sedin^a, asezat pe seni,

nu-

lul

si

confluenja

290 care se mar

eel

rur.

Putna, pe malul sting la

Volov&tul (Manoleasa-Volo-

Buna.

Voloseni, sat, meste Bogdan

Vrancea, jud.

pi.

strS-

Husni^a ce o uda

piriul

partea de

Vidra,

•torn.

349locuitort,

zantia.

Cotoria.

piriul

numele mo-

siet.

pro-

{ului.

Voloiacul, com.

pe care facindu-9e Jm-

satul Voloseni, dupa*

Este

al riului Siretul.

nastirestr, a devenit proprietatea

proprietarin in 1878 s'a infiinjat

a existat

sat,

o biserica,

satul.

Cimpia Husni^el se intinde in com. pe ambele malurr al piri-

tot cu

si

ne mat existind

tirgulut,

tura-Degerafi-Prunisori.

Marginea-d.-s.

Volintire§ti,

StSnilesti.

Eara dupa* ce a devenit a Epis copier, s'a incorporat la mosia

statului,

S.

Satul Voivoda este dintre cele

de atunct Volo-

si

intrunit cu

s'aii

soseaua Strehaia-Voloiacul-Rup-

vecinale

sosele

Din

S.

la

N. cu com.

la

si

Stanilesti,

seni

Dupa* secularizarea averilor ma*-

batut& de

lemn peste Calmajuiul,

impietrite.

mart cor-

vite

mStort.

Secara prin

c&t.

o sosea vecinala

comuna

700 680

;

72 plugurT,

:

12 caruje cu

boT,

60 stupt

nute, 38 caT,

cornute

1537 vite 182 porcT.

si

;

Logo&tul Racovifa* st&pinea

o

;

si

129 care cu cat

in

Vite: 310 cat, 514 vite cor-

mici

cint&reft

ductive.

1864 sunt 127, pe o intindere de 928 hect. Vii sunt 65 hect. nute

2

si

Locuitoril poseda

domeniul

din

Turnul.

flete

preot

1

c5t.

N.-V. cu

Mosteni-Furculesti, la

la

cu

scoala\

nicea.

cat.

VORNICENI

775

la

mica*,

fecutS

si

din

1821 de locuitorit satu-

o scoalS.

Proprietatea

mosief

in

ve-

a Man^stiret Ho-

chime a

fost

morului

din Bucovina, pe care

a stnptnit'o pana* fn 1785, cind

Hosted by

Google

:

VORNICENI

apoi

Roznovanul,

devenit

a

a

Iordachi Ro-

mareluT Visternic seti

cSrui nepot

al

o vindu.

de

acel

Saveni

la

Dorohoiil, acel de la Radaufi-

Darabani

la

merge

Herfa.

la

Botosani

<>i

Ba-

cu:

virna, TSutesti, Vladeni

HaCor-

si

Vite: 1063 v te tnari cornute, ^

178 cat

01,

60

aii

paharnicul, cu sora sa Safta

Dorohoiu, zesti,

pe

stafie

220

si

Se

afla*

la

intre

kil.)

si

*

dr.-d.-f., jud.

Iunie

1

pusa

stabile

Cazasul

1896.

brovolschi), sat situat in partea de S. a com. Poiana-Lunga, pi. Siretul, jud. Botosani. Are o f

cuitorT

si

Lunga,

lo-

(VezT

Carale, sat, com. Poianapi. Siretul,

jud. Botosani).

Vorona- Mare, dora,

si

kil.).

com. Tu-

in

sat,

Siretul, jud. Botosani,

pi.

(107

458

suflete

o biserica.

M2

de 98 m ,64. Venitul acesteT stafiT pe anul 1896 a fost de lei,

pe valea dintre dealul Uricani E.

DrSgaiina

si

com.

al

(Fundul-), catnn,

Giuva>&sti,

pi.

Balta-

Romanap*. (VezT

Fundul- VorniculuT.)

rona-Teodor,

Vo-

(VezT

com. Poiana-

sat,

Vorona-Teodor (Pancul), situat in partea

Poiana-Lunga,

sat,

de S.-E. a com. jud.

Siretul,

pi.

Vovrie^ti,

jud.

Roman, Dagifa,

Are 425 Este compus din doua

spre S. de satul Dagi{a. locuitorT.

par£T

:

d.-s.

Inainte de

si

Vovriesti-d.-j.

Vorona,

statuluT

in

Voroveni, com, selul,

Poiana-Lnnga',

26

Siretul,

pi.

de

intrefinuta*

jud.

stat

si

avind 30 calugarT. fondat pe

la

anul

1600 de

niste c&lugan RusT, cu ajutorul

hatmanuluT Hie Hora.

Are nSstire!

2 biserici in si

una

la

ograda ma-

cimitirul

mana'stirei, cu

ca-

curtea

hramul Nasterea

Maicei DomnuluT,

care

e

cea

d'intiiu zidita, a fost rezidita din

tul ricT

al

si

situate

Arge-

riuluT

si compusa Gura UlbeT, RSdulesti

la

1835 de

veni, avind

si

Voro-

o populate de 725

locuiton.

forma o com.

Zimbrul,

Vrancea,

se-

Vo-

plain,

in

dupa' legea rurala din

1864, pe

mosiile dlor Farcrtsanu

Se margineste la E. cu pi. GirTransilvania, la lele, la V. cu plaiul Zabrau£ul, la S. cu

jude^ele Buzau

R.-SSrat.

si

Are o suprafafa aproximativa de 80000 de fSlcT, adica cam suprafaja

s! rate

lignita, si

veste geografia

lasi

ce

(In

fizica

si

Sta-

;

o biserici. se

$i

g3se$te

sunt

si

in

Negri-

rile,

Herastraul, Naruja,

lesti,

Nerejul, Nistoresti, Paltinul,

Paulesti,

berul,

Poiana, Spinesti, Spul-

Tichirisul, Tulnici, Valea-

Slrer, Vclsuiul

Are 38

si

Vidra.

biserici; 12 scolT mixte,

frecuentate

1899 — 900 de o judecatorie de ocol in

520 copif un oficiu telegrafo-postal ;

sat,

nume,

com.

rur.

jud. Muscel.

cu ace-

in

Vidra.

Resedinfa este (cat.

in

com. Vidra

Vidra). istoric.

pe

la

deja mica

In timpul luTCan-

17 16, Vrancea era fMcea

si

cele 3 republice

ale

Kiegielz (jud. Falciu),

sulfuroase.

pri-

econo-

Se compune din 18 comune anume: Birsesti, Colacul, Gau-

temir,

izvoare

to-

mica, vezT Putna, jude{).

(jud.

Voroveni,

Putna.

tala a jud,

Din

Are o scoala La Voroveni pnmint

Putna,

jud.

ocupind partea de S.-V. a jud.

$i

Arhimandri-

Rafail, in locul vechel bise-

de lemn.

Vovriesti-

vriesti.

din 3 catune

nescu.

din biserici, din

piatnl la

S.

Cimpulung,

pe malul sting

Arge-

pi.

la

Locuitoril s'au improprieta'rit

lugSrilor.

Una

de

kil.

rur>,

Muscel,

jud

§elul

Aceasta* m&nastire se zice ca s'a

si

1885, impreuna'

parata, cu numele de com.

si

de calugctri,

pSdure, in partea de E. a com.

Botosani,

267

com.

in

sat,

Siretul-d.-s.,

pi.

600

Botosani, cu o suprafafa de hect.

Vorona, mandstire mosia

la

(VezT Miroslava, com.

locuitorT.

N. cu

Vorona-Mustea^a.

Lunga, jud. Botosani).

70 bani.

Oltul-d.-j., jud.

pe

V., cu

la

a treia parte din

Vornicului

Miros-

cu satele: B5lusesti MicT, Holmul

Vorona - Dobrovolschi.

cu o populate de

rii

399 1

260

;

o biserica (i860).

Ungureni

Inatyimea d'asupra niveluluT

1

com.

in

Baseul, com. Bor-

pi.

circulate

(119

de

sat,

lava, pi. Stavnicul, jud. Iasi, situat

rur.).

porcT.

stupT.

linia Iasi-Dorohoiii,

in

si

Maria.

sofia sa

Vorona Vorniceni,

lordache Panaite,

suprafafS de 629 hect.

dSreni-Gafencu.

Locuitoril

1803

terminat

s'a

1793,

de

Vorove^ti,

acel ce

§tiubeieni, Borze^ti,

2522

inceputa" la

Vorona-Carale (Vorona-Do-

Mosia se hot&reste ling,

Cea 1'altS biserici, cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluT si la

Drumuri: Ja

VRANCEA

776

vindut;

s'a

:

Putna)

si

parte

din

MoldoveT

Vrancea

Cimpul-Lung

(jud.

Suceava). In secolul

al

Hosted by

XV-lea, intregul

Google

;

VRANCEA

VULCANA

777

crestet al Carpa^ilor,

mai jos de

Brasov, spre

linia

sanilor

E;

in

apoT cotind

si

Focsus

in

si

Roset Ros-

Iordachi

ternicului

VrSncenit se judecara

novanu.

multa vreme ca sa

de sub

iasa*

mat inainte, se numea Vrancea. Vrancea a aparjinut Munte-

stSpinirea

de 1475, cind $tefan-cel-Mare, Domnul MoldoveT,

devenind

acestui pamint, pastrat de dinsii

stabilind Milcovul ca hotar intre

din

inainte

niet,

Vrancea trecu in partea Moldovei. Un document descoperit de Episcopul Melcele 2

de

datat

la

1445

?i

emanat de la $tefan-Voda\ fiul lut Alexandru eel-Bun, pomeneste de niste sate pe

Oana

rea panuluT

starea in

care

Putna,

in stapini-

de

vorbind

se

de

descale-

pomeneste de ocapetenie mongola Bugek, care trecind

care,

peste

cam pe

munft,

despre

Predeal din fara-Romi-

neasca, s'au b3tut

de prin Prahova, Buzau, Vran-

m. d.; de

cea

s.

ca

VrSncenii

a.

unde se

locurile

rezulta

aci

sunt

astaztinca

aria*

Vrata, com. la

pe

prin satele Jaristea,

Satul-Noii,

f

Crucea-d.-s.,

Marginea

ifesti,

Movia

Paunestilor,

Ruginenilor pana in Trotus, co-

mat toata

prinzind

de

Odobesti pe Milcov

la

p3na

hotarul fSret,

la

din RacSciuni de

De

coprinzind

ce

in

sa*

15 18,

vedem ca

Ca-

Casinul.

Vrancea

la

tre-

de oareau

teritoriul

66700.

mai

a-

tot

Vrancei aparp'nea VisMareU

pi.

d'a stinga Trotusulut, la o

6500 m.

de

desatul

(scoal£).

DunSrel

este situata* in va-

Valea-Virtopulut,

si

comuna Girla-Mare

intre

muna

1

preot

si

linga

pa cu pescuitul. Ei posed&: care cu boi, ;

Babet

Bahna, ce

riul

600 700

nals

mart cornute,

vite

ot

500

si

Pe

:

rima-

soseaua Girla-Mare-Vrasi

alte

rur., jud. Muscel,

trececalea natio-

S.

la

Bucuresti-Pitesti

Se compune din

calea

si

sosele

c&tune:

5

6100

cu

Zavoiul,

o scoala, 2

locuitort,

biserict.

Dealurt

comu-

Dealul-BSdesti, Dru-

:

mul-Mocanulut, Furduesti,

Zamfirache,

Radu-Vod3,

Tei-

-

Lupulut,

DSinesti,

VSleni,

Gusaji,

sulut,

Cat

Putna.

Vit sunt pe 150 hect.

caru^e cu cat

tori.

ta-Salcea

linga* pi-

si

in

Vr2nesti, Badesti, Gusaji, Udeni si

100

70 plugurt, 1 1

da*

pi. Podgoria, la 64 kil. spre S. de Cimpulung, situate intre comunele V2leni (V.) si Gorganul

agricul-

cresterea vitelor, se ocu-

cat,

Putnet, sub dea-

si

ferat£ Golesti-Cimpulung.

o scoala\

Locuitorit, pe si

al

Zeica

(E.).

biserica, cu

2 cintarepf;

tura

co-

si

Salcea.

Are o

malul sting lurile

Vrane^ti, com.

Com. Vrata lea

Vrancioaia, cfyun, cu 197 locuitort, in comuna Negrilesti, pi.

de orasul Tur-

kil.

Piscul

VSt

Iapa-Alba.

VrSnesti, Ganet,Teiusulut, Oltea-

nale.

Comuna Vrata

-

a

fost

data situate pe locurile

alta

numite

nulut, Glodulut,

DrS-

Lupulul,

g^nestilor, VatSsinei, Califet.

Grindurielesi Valea-Tusulut, precunei

si

pe marginea DunSret.

Vrane§ti,

sat,

com. Vr^nesti,

pi.

Podgoria, jud. Muscel. Aci este

Vrata, picket de grantfft, pe marginea Dunaret, in comuna rurala* Vrata, pi. Cimpul, jud. Me-

judec^toriet

resedin^a

ocolulut

Podgoria. (V. VrSnesti, com.

rur.).

Vrinceni. Vezt Vranceni.

Vrabieni,

sat,

Tazlaul-d.-j.,

jud.

BacSu,

pi.

com. Tirgul-Valea-

Rea.

Dicfionar Geografic. Vol.

Vulcana,

kil.

Vrabie^ti (Vrabiile), com.

rur.

Valeni,

jud. Muscel.

pi.

sat, la

V.

Argeselul,

bffl,

Dimbovi^a,

de

situate in

plaiul

com.

bovija,

deosebit, nu-

anul 18 14,

BacSu,

jud.

sat,

Trotusul, com. Bogdana, situat

al

mit «decanatus Varanczensis*.

PSnS

pi.

hedinji.

veaculut

catoliciT isT

decanat

satele

la

Mehedinji,

sus

in

Ruginesti

fost intinsa,

fi

colo un

si

p&na

si

inceputul

la

XVI-lea, buia

la

pe Trotus,

in sus sinul,

Girlele

pi.

65

cu 1200

sat,

si

nul-Severin.

50 stupt

Odobestilor, apoi

rur.

in jud.

locuitort,

40

Maguret, pe drumul Vran-

Vranceni,

Vrancea, jud. Putna, situat pe

Vrancea din vechime se intindea din apa MilcovuluT, pana d'asupra

Tro-

pi.

tusul.

inainte de descalecare.

li{a,

at

Man&stirea-

Casinulut, jud. Bacau,

in

stabilifi

Vilcea,

Oltul-d.-j., jud.

pi.

Zl£-

rur.

cu 144 locuitort.

pSrtare de

a satului

divizie

RominiT

cu

com.

sat,

Vrancea (Podul- Vrancei), sub-

1241

la

tSrei,

Bogdana

aflau Jarile

Rominestt, inainte

ceT,

proprietan

iar5si

Vrajitorul,

in

si

cistigara procesul,

ei

most stramost.

Cimpul,

Ureacli.

Tocilescu,

1

riul

Domn

date de acest

linia

RosnovanuluT

18 14

anul

(an,

chisedec,

D

:

judejul

Ialomi^a-Dim-

Cucuteni,

la

12

orasul Tirgovistea, spre

N., cu o lung. E. 25 ,2O', latit. 56' si cu o alt. de 300™ N.

44 Sunt

,

la

Vulcana patru izvoare

V,

98

Hosted by

Google

:

:

:

VULCANA-PANDELI

cu ape minerale,

din

care Tes

de pacura

pufurile

anume

si

urma Mircea, adincS de 37 loc

numita Carol, cu o

celeT d'intiiu

adincime de 46

stj.

esteaco-

si

perita cu o ghereta.

O

3.

sa-

pe locul Vulcana-Ratescu, numita Egna, cu o adincime de

tului,

84

No.

pe acelas

2,

loc.

Analizindu-se apele de

la

Vul-

si

Dolani;

cat.

Izvoarele

si

Cucuteni,

Are tir?

.

Clorur de sodiu.

.64,3410

.

>

magneziu

>

calciu

Carbonat de sodiu Sulfat

de sodiu

.

.

.

Suma

rapeutice

in

injeaza

prea

mare?

Cioclovina,

cele-1'alte, prin

.

73,4355

de

la e-

cauza

in bat din

Cartiul

Locurile-

si

sunt:

istorice

la

Schela.

la

si

Vulpa§e§ti, Vulcana-d.-j.,

sat, plaiul Ialomifa-

la

mod la

ma-

Pudraria

bolnavf,

52;

1897,

Vul-

baile

cuvint

acest

com.

cuteni,

Dimbo-

sat, jud.

com. Cucuteni

in

1898, 98; in 1899, 138.

si

3 kil. de

Are 955

el.

Forma

o departare de

la

locuitori.

1886 singur

inainte de

o comuna, com. Vulpasesti, dar

Ialomi^a-Dimbovifa,

plasa

Roman,

com. Sagna, pe Vulpasesti, spre E. de sa-

Sagna

de

vh;a,

sat, in jud.

Siretul-d.-s.,

pi.

Cu-

si

rur.).

Vulcana-d,-s.,

aceasta data

sul

Roman

s'a

unit cu

prin sosea.

Are iarmaroc

a. a).

(v.

la

com. Sagna. Este legat cu ora.

Dumineca-

la

Tuturor-Sfinjilor; o scoaia mixta.

Vulcanei (Gura-),

com.

ctitun,

Vulcana-Pandeli, jud. Dimbovija.

Vulpa§eni, in jud.

Vulcanul,

plain, situat in partea

de N.-V. a plaiii, pana de atuncea si

Gorj.

jud. la

avea resedin^a

lul

93

numite

in

armatel, etc.

in

Vul-

com-

cele

ExcursiunT se pot face

92;

si

Localitafi

cana (vezi

nSstirea Bunea, manastirea Dea-

in 1896,

(Vezi Bunea

Va-

si

urme

.

se intrebu-

fost

aceastacom. fine

Schiturile

si

Lainici

Rele.

bai de iod,

concentrafiuni

aii

drumuri nesose-

0,2770

primitiv, cu bolovanf.

In 1895

Tizmana

nastirea

cu

.

Apa

Pucioasa,

mana, Pocruia, Topesti, Virtopul, Costeni (v. a. c), precum si Ma-

seaua vecino-comunala

iar

Godinesti, Tiz-

Calcesti,

Piriul,

Pestisani,

Francesti,

Baile-Vulcana se leaga prin so;

Runcul,

Stroesti, Arcani, Stolojani, Balta,

tul

iod; baile se incalzesc in

luluf, la

si

Sta-

Valari,

Lelesti, Dobri{;a,

Bradiceni,

4,7020

scrofulosa,

numaT

§otinga, BrSnesti

24 de coHore-

Cartiul,

:

Rugi,

Schela,

.

sifilis,

limfatism, etc.

manas-

anume

si

nesti,

piriul

aplica{iunT te-

si

§otinga.

zul,

Dimbovifa. Aci sunt cunoscutele

Govpra, au aproape aceleasT fecte fiziologice

ft-

jud.

vezi

In acest plaiu sunt

mune

Dimbovifa, com. Cucuteni, jud.

.

ca

cu

la S.

2 bisericT, doua

De

geografia

priveste

economica,

si

4,9820

Avind aproape aceeas pozijie chimica

cu

0,1335

.

.

.

(In ce

zica

cana-d.-j.).

Iodur de magneziu.

>

N.

o scoala,

si

lea-Sticiaria

»

com.

cu la

;

Baile-Vulcana, com.

si

iodate din Europa

asa intr'un

V.

la

Pu-

Laculefe

cat.

Manesti

si

cu

E.

la

annate?,

luite.

;

Vul-

si

Ursafei, Lelesti

Turcinesti.

Gorj).

Se invecineste draria

cana s'a gasit ca sunt cele mat kgr. de apa s'a gasit

catune:

treT

Rasova,

lojeni, si

cana-Pandeli.

Cu com.

si

stj.

4. Fintina sail pu{ul

Fusea.

si

Se compune din

Branesti

marginea

fintina Ja

Manasti-

Tatarul,

dealurile:

Gura-Vulcane]f, Fage£ul

stj.,

apropierea

in

si

si

rea-Bunea

1. O fintina, numita Moara, pe locul Vulcana-lin-Pandele. in 2. O fintina numita mai

pe acelas

VULPENl

778

anul

Acest

1887,

'si

in Bradiceni,

dar

cu

s'a unit

pi.

Oco-

formeaza o singura plasa

sub denumirea de

pi.

Vulcanul-

cu 117 locuiton,

sat,

Tutova,

Simila, com.

pi.

Bacani, pe piriul Bogdana, spre N.-E. de satul Bacani. inte se

numea

Vulpeanca, ton, n.),

la pi.

Mai

ina-

Cotul-PoduluT.

c&tun, cu

600

V. com. Vulpeni

locuia.

(v.

Olteful-Oltul-d. s„ jud.

Ocolul, cu resedinja in Bradiceni.

Romana^i,

Se m5rgineste la N. cu munla V., cu jud. Me$ii Carpap

tarul judejului.

situat

aproape de ho-

;

Vulcana-Pandeli, com.

rur., ju-

hedinfi

;

la

E. cu plaiul Novaci,

de$ul Dimbovija, plaiul Ialomija-

de care se desparte

Dimbovija, situata pe cimpie,

Jiul

12

kil.

la

spre N. de Tirgovistea,

pe malul drept

al

riuluf

Ialo-

mifa. In raionul comuneT, afar3

de Ialomifa, sunt

piriul

Vulcana

;

iar la S.

cu

pi.

prin

riuJ

de

la

Virtopul, Pesteana, Stejerei,

Cilnicul,

vechiu al

tir-

gului Bals, din jud. Romanaji.

Ocolul, cu

care se atinge prin urmatoarele localitaji luate

Vulpeanca, nume

V. spre E. Ciuperceni,

Telesti,

Sto-

Vulpeni, com. rur.,

N.-V.

in

pi.

Ol-

tejul-Oltul-d.-s., jud.

Romana^i,

formata din

satele

Vulpeni

Vulpeanca

situata

si

Hosted by

:

si

pe un teren

Google

:

VULPE^TI

aproape de hotarul

deluros,

jud.,

dreapta apet Geamartaluiulut,

in

8

la

1

si

la

de Caracal.

kil.

dinea terenulut

Altitu-

194 m.

:

2 biserici

(1802) (1

:

Intrarea

si

lo-

man

Vite

dreapta, ca NSzSrioaia

in

BisericS

noaia,

2278

pe

malul

sting al Teleormanului, jud. Ar-

Cotmeana,

pi.

de com.

15

la

N.

34 Se compune din

Pitesti.

la

si

Bujoreni, Olteni

de

kil.

3 sate:

Vulpesti, cu

si

760 suflete. Are o biserici, facuta pe inceputul

secoluluT

al

la S.

XlX-lea,

hect,

Bobosul

de

N. la

la

hramul Adormirea, deservita de 1 preot, 1 cintSreJ

daresti, in partea

si

1

paracliser; o scoala prima ra

Vite: 550 boT

4

2

bivoli,

vacT,

si

1800

asinY,

72

10

V.

sat,

cu 126

familii, jud.

Cotmeana, com. cu acelas nume. Arges,

pi.

rur.

este

si

5

com.

rur.

pi.

Oltul-d.-s., jud.

Olt.

sat,

vora,

pi.

cintare^i

o

;

4 preoji

sat,

Go-

clacasi

ciu,

com. Morteni,

margi-

neste la N. cu com. Godinesti, la

V. cu comunele Gaiceana

Condr5chesti,

de

care

si

se des-

parte prin dealurile Gaicenet

si

Ochenilor, la S. cu com. Negulesti

si

la

E.

cu com.

iar

fost improprie-

ail

1864

Ghio-

si

hect.;

in

catunele

:

Bo-

Lichitiseni

Dadesti.

si

ambele parjt

ale caiet najionale

o populate

Tecuciti-Gala£f, cu

de 1409

suflete.

Inainte de

1891, era asezat,

mat multe

dimpreunS cu

catune, in valea

malul

2 biserici

dar

;

pe

avea

si

urma inunda-

in

primavara

{iunilor

din

an,

stramutat

s'a

alte

Birladulut,

Birlovija,

girlet

acelut

pe deal,

in

stinga Birladului, pe platoul ce intinde pe ambele

se

•

formeaza

Satul

parft ale

Tecuciu Galaji.

najionale

un

singur ca-

catunul

Die-

cheni, at c3ror locuitort sunt im-

pe mosia statulut

proprietaritf

cu

nume,

acelas

(V.

Bucesti,

rur.).

CrSesti,

Vulture§ti, com. S.-E.

27 kil. spre Cimpulung, pe malul

de

drept

al riulut'

N. cu com.

stapinesc

pe

o intindere de

vaci,

10

catune:

Vulturesti

se

la

si

-

poseda

:

724 bot,

tauri,

79

armasart,

11

17

cat,

57

deletnicesc

Hirtiesti,

la

mult cu

Dim-

iar

ocupa, pe linga

1661 01 si 100 capre; 73 stupt; 276 plugurt, 3 masini de treerat, una de batut porumb, si 3

cultura,

fiecare catun

de vinturat.

si

cu

in-

cresterea

gindacilor de matase; ba$it se

si

la

S. cu

V. cu com. Radesti.

bivolT,

Are o

d.-j.

margineste

Femeile Vulturestene se

Locuitorii

452

si

3

Birzesti, la E. cu jud.

bovija,

76 hect.

Tepe,

Batiesti,

com.

sunt

Argeselul.

Vulturesti-d.-s.,

Bodeasa

Gradesti,

la

Se compune din si

si

Mus-

rur., jud.

Argeselul,

cel, pi.

Cei din NazSroaia, Tavadaresti,

882 hect.

rur., jud. Tecu-

plasa Berheciul. Se

rur.).

Vultureni, sat, jud. Tecuciu, pi. Birlad, com. Bucesti, asezat pe

bosul, Melescani, Dorofeiul, Ba-

Vii

Vultureni, com.

Vultureni, com.

com.

noaia, stSpinesc 331

lanesti,

Cobia, jud. Dimbovija.

pi.

mixta,

scoala

in satui Vultureni.

fostii

Ocolul, jud. Vilcea.

Vultureanca,

de E. a com., cu

o populate de 300 locuitort. (V.

Locuitorii, vechi rSz^si in cStu-

Dejesti,

rur.

in

o populate de 1603 lo-

tSriJt la

Vulpue§ti, mahala, com.

com. Vultureni,

sat,

tun nedislipit de

nele Vultureni, Rugetul

Vulpesti,

Gr5-

si

c&tunul Tavadaresti.

Are

tirgul

Berheciul, jud. Tecuciii, ase-

pi.

caei

cuiton; 6 biserici, cu

Vulpe§ti,

Bo-

S.-V.

comunet

Resedinja

100 rimatort.

capre,

Tava-

si

de V., pe ma-

deasa, in coljul de

cat,

oT,

Ghionoaia-Ve-

Berheciului;

al

desti, in coljul

rurala.

di-

pe stinga

S.,

Ghionoaia-Noua

drept

Vultureni,

Melescani

Dadesti, NSzarioaia,

;

N.-V.;

colful

lul

Vultureni,

partea de E., in

in

Berheciului in

intindere

Dorofeiul,

che,

cu

altele

si

din 13 catune

Lichitiseni, Rugetul,

Balanesti,

la

Gaiceana.

platoul din stinga Birladulut, pe

de un postelnic Gheorghija Vulpescu,

stinga

Se compune, pe o

si

la

pi-

in dreapta.

recfia la

mijloc de

care toate se varsa in Ber-

de 4822

de

vine

duce spre N.

ciului si

zat in partea

de mat multe

si

heciul, unele in

kil.

rur. Costesti (resedinja

subprefecturei)

strabat teritoriul.

care o strabate prin la

rae,

ges,

Ghio-

si

Este udata de apa Berheciul,

150, vite mici

rur.,

mat

altele in

Nicolae

ii

ce

Mori!

si

Berheciulut,

Sf.

pore! 220.

Vulpe§ti, com.

deluros,

Papura

dealurile

stinga

821), o scoala mixta.

si

foarte

afarS de dealurile citate

in

C3i: soseaua

gara Berheciul pe Valea-Berhe-

Terenul este si,

sus,

Are o populate de 1645 cuitort,

de care se desparte prin dealul Benestilor.

de Bals

N.-V.

spre

kil.

49

VULTURE? TI

779

baragri-

rotaria.

scoala; 3 cite

biserict, in

una; 4 mart

un herastrau.

Hosted by

Google

VULTURESTI

au

LocuitoriT

:

650capre, 250

vacT,

290 boT, 85 01, 780 porci.

Dealuri: al-SatuluT, Dealul-Mare,

dun,

E

si

Are o cu o

Teisul, acoperite cu pa-

livezt si grSdini

cu prunT.

suprafafa de 945 hect.,

populate

de

437

In acest sat se

facutS

rici,

o

afla

bise-

Vulture§ti-de-Jos,

sat,

(v.

mosnenT, iar eel din cStunul Ba-

selul, jud.

Mu^cel. Se

dup&

improprietarit

330 Pe

cat,

meste

a.

com.

Arge-

pi.

n.),

rur.

maT

nu-

Birdigani.

si

balfile:

1287 ^oT,

2032

01

495

si

com.

teritoriul

Haltifa

1052 sunt

Vulturul.

si

Vulturul-de-Jos, ciltun de resedin£a al com. cu acelas nume,

ceasa Elisabeta Balus.

Vulturesti

s'au

fier;

1767, de vorni-

la

sunt

resti-d.-s. si Vulturesti-d.-j.,

grape de vaci,

porci.

udatS de nul Argeselul.

LocuitoriT din catunele Vultu-

tie^ti

locui-

torT.

Pan2, Piscul-Cer-

Branistea,

buluT

VUTCANl

780

cu 1003 jud.

locuitort,

Putna,

pi.

Biliesti,

pe

situat

dintre malurile PutneT tuluT.

(V. Vulturul,

cimpia si

Sire-

com.

rur.).

Jegea din 1864, pe proprietatea

Vulture§ti-de-Sus,

statuluT Batiasca.

Se nala* si

sat,

o sosea comu-

Vulturesti

(v.

cu com. Hirtiesti, spre N.,

selul, jud.

Muscel. Se

leaga* prin

cu com. Birsesti,

meste

la S.

a.

com.

rur.

ArgemaT nu-

pi.

n.),

Dobosani.

^i

Vulturul-de-Sus, locuitorT, in a.

a), pi.

situat

cu 702

cittun,

com. Vulturul

pe malul

(v.

Putna,

jud.

Biliesti,

SiretuluT, in apro-

piere de cat. Vulturul-d.-j.

Vulture§ti, com. rur., jud. pi.

Oltul-d.-s.,

compus5

Olt,

din

4

catune: Vulturesti, Valea-Alba", Linesti

Batia.

si

E

situata

pe

maT multe girle, care se varsa* in Olt, Are o suprafaja de 1850 hect., cu

o

cu

locuiton,

113

infiinfat

pe mosia

Cirligul. in anul 1879, partea de N. a com. Copoul,

in

jud.

Iasi,

situat la poalele dea-

Popricani.

lului

Vutcani, com. Falciu,

sau

e

parte

ses,

parte deluros.

legate prin

(ean5 principals

Cimpul-Mare

si

Biliesti,

pi,

PutneT

2 biserici; o scoala.

valea piriuluT cu

la

cu

si

al

com.

Dumitresti.

Putna,

malul

2 bisericT,

9

si

kil.

si la

25

de capitala judefuluT. Se compune din catunele (resedinja primarieT),

si

turesti, pi.

com.

rur.

:

Vul-

Oltul-d.-s., jud.

Olt.

flete; si

Vulturesti, sat, in partea de S. a com. Buh5esti, pi. Stemnicul, jud. Vasluiu, situat

pe costisa

dealuluT cu acelas nume.

o biserica,

su-

in Vulturul-d.-j.

alta in Vulturul-d.-s.; o scoala

de

2

masini

18 19

o si

vint.

si

se

ocupa,

de

semanat, una de treerat cu aburT,

pe linga

ture, cu cultura viilor

razesT agricul-

si

a

li-

vezilor.

Vite:

poseda:

la

manufactun. Pe culmea dealului despre V., deasupra satuluT, sunt 20 morT

mixta.

Loc.

una facuta

alta la

Locuitorii sunt vechT

Are o populate de 2831

Vul-

hect.,

6 dughenT cu

Bo^rlaul, Vadul-Rosu, Vulturuld.-j.

sat,

Rosiesti

1835; ° scoala; moara* cu aburT; o brutarie

turul-d.-s.

Vulture§ti,

nume,

acelas

cu o populate de 2502 suflete;

pe

SiretuluT, la

jud.

Malaesti.

rur., jud.

situata

kil.

N. cu com.

la S.

sat,

ft

despre

intre dealurile si

de subprefectura plaseT

soseaua jude-

rur.,

Mijlocul, asezata pe

pi.

Are o suprafaja de 1939 Vulturul, com.

PSmintul

E

sat,

populate de 954

locuiton.

Are

Vulturi sau Capul - Dealului,

nute, si

1

386

1

vite

14

oT,

marT

cor-

35 capre, 230 caT

699 mascurT.

una de vinturat, 123 pluguri, 8

Hosted by

Google

z Zaboloteni-Fotel, tea de

Turia,

pi.

jud.

par-

in

sat,

com.

N. a

Hermeziul,

Iasi,

in

situat

ses,

pe

malul Prutului, mat

sus

de

satul

in

suflete.

1V2 Mihalea.

Zaboloteni-Sturzoaei, N.

a

sat,

(v.

a.

c.)

Zagoneni,

com.

proprietatea

fosta pendinte

de

sta-

de 2150

anual.

lei

in partea

o

Badeni,

pi.

un trupcu sateleFetestisi Scobinji, pe o suprafaja de 344 hect. si

Are o

229

suflete.

*at,

pe valea pi.

SSrata,

a comuneT

de N.-V.

Movila-Rupta,

Mosia este proprietatea tului,

avind pe ea

in intindere ca

si

o

sta-

pSdure

battel,

§tef3nesti, jud.

Tulcea, riul

pi. Tulcea, pe com. urb. Tulcea.

pe

viroaga Zagna, jud. Braila, com. Nazirul, la 2

kil.

spre S.-E. de

satul Mihalea.

Zagna,

cdtun, jud.

Horlesti

si

aceasta

vale

Zahoreni (Arapoaia), mosia

cu

pe com. Baseul, jud. Doro-

acelas

Avr&meni,

pi.

172

sat,

com.

Dirvari^i Gi-

rinca.

Zalhanaua,

sat,

com.

resedinja

Tautesti, pi. Copoul,

jud. Iasi,

ZahorneT,

valea

trece

prin

piriul

cu

nume. Are o populate

de 192 locuiton,

Are o

sat,

deni-M^rgineni,

suflete.

com. pi.

rur.

V12-

Tirgsorul,

jud. Prahova.

Domoseni.

si

situat in

pe care se

Zahorna, comunicS

nume,

Hotarele mosiei sunt cu Manoleasa

printre

Mirzclsti.

vilcelele M2rz5sti,

biseric&,

infiinjata in testi,

Br&ila,

cu

piriul

dealurile: Zahorna, Pifcani, Vul-

afla si satul

flete.

mijlocul cSreia

sdtuc, cu 25 locuiton,

jud.

vale,

trece

intinzindu-se spre S.-E.

Cu

acelasi

Zagna,

prin care

Zalhanaua,

terito-

hotarul

nume, in partea de N.V. a com. TSutesti, p!. Copoul,

turul,

de 136 hect.

125 hect., in jud.

si

Zahornei (Valea-),

o populate de 385 su-

si

Zahorna, Zaghen,

Bistrija,

riul

Transilvaniei.

Botosani, cu o suprafa^a* de 784

hoiu, cu

biseric^.

M2l&estea, ocupind

hotarul jud. Suceava

Iasi,

Bahluiul, jud. Iasi, formind

cu o populate de

face legatura* cu munfit si

acelasT

Zahoreni,

;

Neamju;

jud.

Epis-

copia de Arges. Are o arenda

hect. sat,

mosie,

Tapliza),

(cu

Arges,

pi.

Da-

438 locuiton

grupa GrienfiesuluT, com. Calug^reni, pi. Piatra-Muntele,

PlopuluT

Are

biserica.

Zagavia,

satul

situat

in ses, pe malul Prutului. dimpreuna cu tirgsorul

nachi

in

com. Herme-

Turia, jud. Iasi,

pi.

de

S.-E.

la

toata partea dintre

tului,

ziul,

spre

kil.

si

partea de

viroageT

Zaboloteni- Stur-

Are o populate de 182

zoaei.

Cotul-Lung, pe malul

Zagna, de pe mosia Mihalea,

com.

com.

goesti, pi. Tirgsorul,

Ne-

rur.

jud.

Pra-

pemarginea apei Leaotul. Are o pohova, situat pe loc

ses,

pulate de 56 locuitonf serica (181

si

o

bi-

1).

razesf.

o

si

anul 1877

scoalS (v.

T&u-

Zalhanaua, numirea ctitunulul

de

munft,

in

vechie

a

Fundeni,com. Sc&iosi,

plaiul Teleajenul, jud.

rur.).

Zahorna, ramura

sat,

Prahova.

Zalivi-Baba-Hasan, brafal Du-

Hosted by

Google

;

ZAMCA care

ndrei, prin

Chili a

bx-ajul

comunica cu Marea-Neagra, jud. Tulcea,

a comuneT

Svis-

de E. a placet are un grup de

;

mict stufoase,

insule

5

com.

Sulina,

pi.

tofca, in partea si

mat

2

si

mat joase; cu comunica prin pe ale cSruT ma-

Zamostia,

tr'un canal,

intind

se

Popina-Mare

insule:

2

cele

Popina-Mica,

si

coperite cu purine

tuferisuri

stuf; satul Svistofca e la

departe dt stuf

pe marginea

;

format din

intinderea, de

kil.,

1

lajimea medie, de

kil.,

15

luT e

900

1

/2

hect.

cu

localitate,

de 1956

intarituri,

si

mosia

pe

deal,

Miorcani, com. Hudesti-Mici,

populate

o

suflete.

Proprietatea mosiet e

iar din

vechime

mostia

a

a manastiret

tulut, fosta

1785 cind

sta-

Risca,

p5n&

la

relele,

com.

sat,

biserica

Pra-

jud.

hova.

(1803)

°

?*

gra,

de

rife,

Prahova,

jud.

si

Zabala,

Are 46

Zamfire§ti, jud.

si

vele

(v.

pi.

a.

sat,

riul

Caranca, incepatoare din pa-

durea mosiet

care

si

varsa

se

si

da

curge pe mar-

in riul Siretul, ce

pi.

haileni

:

duce

acel ce

duce

acel ce

si

Mi-

la

la satele

Sarata, Naruja, Hanulut, Peficul,

Reghiul, Oci, Zirna-Mare na-Mica, Valea

vecine.

Mosia se hotareste cu

Balni^i,

:

Zamura,

tnunte, strabatind

com. Predealul, jud.

locul

pi. Pelesul,

partea

bogate pa^unT

Va

Basco-

Do-

Berhometele, formata Zamostia.

RusiCio-

$66 porct

Adincul,

Bise-

seminoaiet, Piatra-Lei,

Magura,

Cocarcilul,

Robesti,

Pintusesti,

su

-

o scoala. :

ot, si

n 40

vite

34 capre,

200

stupt.

Hirtoapele,

Valea

sul,

Zapodia (Valea-Banului),

ctt-

Zaporojenilor (Cetatea-),

f

i-

ru-

com.

Tulcea,

pi.

si

parte de E. a plasii S.

a com.,

Cara-Bair

la

si

fost

d

-

si

poalele

Moru-

j.,

cea

-

eel

-

Turct a se condifie silor.

Mare, stabili

si

in

Rupturile.

si

Zabrau^i,

Naruja,

Spulberul.

masw muntos

f

jud.

Ba-

cau, pl.Trotusul, situat intre Oituzul, Trotusul

si

$usi£a, avind

de

set cu a Grozestilor sau CasinuluT

dealului

Cazacilor

primi^t

si

Gre-

SarSjelul,

doua sire principale Culmea-Lip-

Zaporojent, fugift din Rusia sub

Petru

Marulut,

m

linga girla Cline^ul.

resedinfa

-

Du?i,

Leadova,

Uda comunele Nerejul, Paltinul

ine ale unet fortarefe cfizdcestf,

Vasuiul,

Paulesti,

Zgribincea, Sogasul

com. Trestia, jud. Buzau, cu

Aci a

Are o populate de 2805

cat,

iar

Valea-Neagra, Ar-

Cintacesti, Osinda, Bursarul,

tun,

suflete,

in jud.

%,

mirtanul

166

si

o populate de 170 locuitort.

50

LocuitoriT poseda

Pra-

riceT, Clinului,

locurt de fineje, proprietatea d lui

jud.

mari cornute, 1066

Vulturul,

sulut,

;

Valea-Lapo-

stinga:

Haulisca, fipaul, Tichirisul, Co-

Ale-

n.).

si

Monteorul, Hangulut, Ne-

nefu),

mij-

acoperit cu pa-

Zir-

si

Cremi-

Boulut,

rejul-Mic, Barcaneasca, etc.

Zvoristea.

si

-

lacelul, Balanul, Chilimeticul,

luT

Arges, com.

3 bisericT

in par-

Jara.

Balinesti,

flete;

Prisaca.

satul

la

Zabala primeste

Coza, Huzunul,

din satele: si

Putna,

in

Piriul

apol

si

tea dreapta urmatoarele piriiase:

Ghiol, cat. Dunava^ul

rohoiu,

Naruja

se uneste cu

Pe la 1830, s'a infiin^at aci, de un anume Asian, din Ruc&r, prima fabric^ de sticlarie din

maici.

Zamo^tia, com. rur

pi-

ce vine de la Poarta-de-Vint,

si

drumul

cu

Izvoia

Nifon

linga riul Teleajenul, la 2

lenilor.

piriu, jud. Putna.

ganul, Lespezile, Tisija, Chiliile,

Arhimandripf,

ore de Ploesti, in

kil.

G. Gr. Cantacuzino.

xandru Dumitru Ghica Voevod. Este situate pe o cimpie intins3,

14

o suprafafa de 500 hect.

la

C&imacamie!

in zilele

cam de

are o lungime

fondata

1857 d e Mitropolitul cu ajutorul altor

locul numit Priboina,

cu sine apele Piriulut-de-la-Deal

si

duri de fag,

caluga-

la

se pierde in stuful eel intins

trece pe sub Pietrosul, aducind

udat de: Putrida, Humaria

hova,

Zamfira, manastire de

(sad Cadir-

E

RusiCiomirtanul

Magu-

rur.

Podgoria,

pi-

Gheorghe

se desface din Marea-Nea-

in

Zamfira,

Sf.

lez);

scoala.

pi.

Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiu.

munet

reste din Fa(a-Arisoaiet,

s'a vindut.

Are o

jud. Tul-

cea, pi. Sulina, pe teritoriul co-

a mSnSstiret Za-

Bucovina,

din

Zatonul-Vechiii, £7V/#,

si

gine.

de

ruine

pi.

T5u-

Rau£eni,

cat.:

Drumurt

Zamca,

Dorohoiu,

Nicani, cu

testi si

cu

se aria

lul S.

lungimea

asezate pesc&rii;

de

kil.

I

pe mosia cu ace-

jud.

Berhometele, comuna Zimostia,

si

inconjurat

e

el;

a-

sat,

nume,

last

mict, nisjpoase,

braful principal

lurf

zAbrAuji

782

de

Delta, cu

a se lupta contra Ru-

:

si

culmea propriu zisa a Zabra-

u^ilor,

care desparte Casinul de

§usifa,

mergind

cit-va

granija judejelor Bacaii

O

chiar pe si

Putna.

ramura transversala a acestut

masiv, de pe grani^a, trece prin virfurile Clabucul,

Doboca

si

Coarnele sau

Runcul-Alb.

Hosted by

Google

::

:

ZABRAUfUL Zabraujul, plasci, in jud. Putna, compusa (1901) din 13 comune si anume: Cimpurile, Crucea-deCrucea-de-sus, Diochefi, Fi-

jos,

MSnSstioara,

tionesti,

Paunesti, Racoasa,

Movilifa,

StrSoani-de-

Soveja

Str3oani de-sus,

jos,

Vizantia

a.

(v.

si

suprafa^a de 300 hect.

piriU,

Glodul,

cu

uneste

pe

din

din

varsa

de

Talpa-Bhxoveni,

pe

se

si

Glavaciocul,

pi.

com.

(V.

Talpa-

Dio-

:

Padureni.

si

S.

sat, cu 48 de com. Baleni,

brul, jud.

locuitori, pi.

Covurluiii,

de resedinfa

la

Zimkil.

5

comuneT. (V. Ba-

com.).

leni,

Crevedia-d.-j., Cre-

Belimoaica,

vedia-Mica Vlasca,

si

Zadariciul, in jud.

pe valea

Neajlovul,

pi.

NeajlovuJ, pe anibele laturi ale la

luT,

32

kil.

de Bucuresti,

70 kil. de Giurgiu, si de Obedeni, resedin^a

Are d.-j.,

kil.

Zadariciul,

parohia

Crevedia-

MicS; o scoala mixta; 3 mori pe Neajlovul. Drumuri: soseaua jude^eana

duce

ce

la

Bucuresti

durea Cascioarele soseaua

lul-Spart;

care

merge

Aci Sf.

si

prin p2-

iese la

Ma-

Giurgiu,

la

prin Obedeni.

sunt

padurile

Buzau, cu 500

jud.

£isul,

com. MSrun-

ctitun al

locui-

ton. Are sub divizia Tega.

si Beli-

moaica, cu o suprafafa de 552 hect.

Zadariciul,

comuna

ciltun,

cu

Neajlovul,

acelas

jud.

pendinte

de

de co-

Poenari.

si

care

si

munele Zatreni langesti

S.

Zahare§ti, monesti,

pi.

lea

Radinesti,

dealul

Viu rur., cu

1357 lope ambele ma-

cuitori, situata

ale riului Plosca

riului Ploscuja, lului

Halangesti

lele

padurei

Dolj,

pi.

ale pi-

si

catre

dealul CerStul

se

li-

Din

Dealul-

lasa

despar^ind cursul supe-

la

25

la

si

jud.

54

kil.

kil.

de

N. cu com.

la

prin

desp^rfitS

de Toate aceste

Nistoiul.

care

sunt

ape!

al

dealurT,

cu padun,

sunt acoperite finefe,

viT,

ramificarl ale

Magurilor

care

Zatreni

si

Musetoaia, din mun^i! Pa-

iar

la

V.,

care

si

2

ghe, inceputa enoriasi

nata

la

enoriasi la anul

Vite: cornute,

Zaicoiul

si

termi-

in cat. Zaicoiul.

riului Plosca, si

1866

de

1869; o scoala (1870),

la

ce se

Diaconesti, PetracheT

cu

in c3t. Zaicoiul,

7245 pogoane.

intind de-alungul

anul

la

Sf. Nicolae, inceputa

situat

Halangesti,

in cat.

1833, de catre

terminata

si

ftcea parte din jud. Gorj.

si

una

Halangesti, cu hramul Sf. Gheor-

1836, alta

catune

Amaradiet

piraie.

bisericT:

hramul

6

din

Plosca,

riul

al

de cite-va mici

Are

Pana la anul 1862, satul Zaicoiul, compus din vr'o 40 case, din

de

Este udata

afluent pe stinga

Dealul-LeuluT.

compusa

desface

se

ri ngulut.

si

desparte

se ;

cu

la E.,

;

Ciortesti,

de

Gorj virful

cucom.Tal-

la S.,

conventionale

Pirvulesti

pe

Bacesti.

ape? Leul

cu com. Bacesti, desparjita' prin

E

com.

LeuluY,

de care se desparte prin

Poenari,

mita

Dealul-

Danciulesti,

si

culmei Zanoaga, ce strabate jud.

Adincata;

comunele:

piriul Stejarul;

si

Ceratei

rior al

Amaradia,

Radinesti,

linie

at Ploscu^el;

pe sub poa-

ramificajiile dealurilor

o

Piriul-Viu,

si

si

Se invecineste

pasi,

Adincata, prin-

:

Adincata

pe

Melinesti.

si

al

costisa dea-

Negovanul,

Craiova,

rur.

din stinga

Din dealul Ra-

pe dreapta

afluenfi

va-

valca piriului

afluent

tre piriul

Piscul,

desp3r{ind

de

Ploscufca

ScroafeT,

Dea-

prelungire a dea-

lul-Magurilor,

Dealul-StejaruluT, printre Piriul-

Zaicoiul, com. lun

Diaco-

si

nesti la dreapta, se intinde

dinesti se lasa

com. rur. DirRiul-DoamneT, jud.

la stinga

Pirvulesti,

si

catunele Zaicoiul

si

Suprafa£a

Are o

S.

la

la

de resedinja prin Dealul-Viilor,

lovul, proprietate a statului, fosta

N.

la

pi.

riuluT Neaj-

a mSnastireT Radu-Voda.

rectiunea

desparte Zaicoiul

Danciulesti, despar^it de catunul

nume,

Vlasca,

pe partea stinga a

de

de E.

hotarului

piriuluT Ploscuja.

sat,

prin Dealul-Muerii

statului

Gheorghe, Crevedia

De-alungul

Dealul-ScroafeT,

Zahare§ti,

de

si

Crevedia-d.-s.

constituind

1 1

plaseT.

Crevedia-

in

3 biserici,

la

la

al

se intinde Dealul-MuereT, cu di-

lulul

Muscel.

Zadariciul, com. rur., cu 1500 locuitori, compusa din catunele

un

coprindea

mai'

Pe limita dintre catunele Ha-

de

N.

la

Uda comunele

Fitionesti

se

curge

de Diocheji

in Siretul,

Vlasca.

jud.

Fitionesti

M^nastioarei

Zabrauciorul,

jos

Padureni. chesti,

afluent pe

ca

sus

capStul

la

si

de Mosi-

sus

primeste

noaia,

Tutova,

1875, com.

In anul

(resedin{a)

Zaicoiul

Zadariciul, Pauleasa sau Coste§ti, ctitun, pendinte de com.

Zagancea,

jud.

din

bi-

7-lea catun, Dufulesti.

la

ce izvoreste

o

su-

(V. Putna, judet).

Zabrau^ul,

si

com. Zadariciul).

serica. (V.

Bijcoveni).

c).

Are o populate de 20058 flete.

ZAICOIUL

783

si

394

23

comunei caT,

250

218

porcT,

este

vite

de

man

174 capre

oT,

Hosted by

Google

zAicoiul

Mosia din com. se numeste un venit si aduce

de

E

5000

de soseaua

str&batuta

Zanoaga,

ju-

com. Z&icoiul,

resedin^a

radia,

cu 394 suflete.

Ama-

(V Zaicoiul, com.

pi.

a

sting£

in jud.

partea intre

Bistri^a,

riulut

Apa

BerbeculuT.

tem-

+35°

confine

?i

o biserica «Adormirea

DomnuluT»,

Maicii

fondata

la

anul 1730 de N. Onescu, Preo-

Matef, Preotul Stan, Postel-

tul

Poiana-

si

sa are o

perature de

lo-

§tefan

Preotul Voicu,

si

reparata la r866.

Zaplazi,

Prahova, com.

sat, jud.

Neto£i, din

Cimpul.

pi.

com. Grebanul, partea de miaza-noapte d. s.,

asezat in

a com.,

4

la

de

N.

spre

kil.

de resedin^a, Grebanul, pe Oreavul,

piriul

Zanoaga,

in jud. R.-Sarat, pi.

sat,

Rimnicul

cat.

Neam^u,

pe

situata

Bistrifa,

spre

kil.

Buz^u, situat intre

Siriului, jud.

colina Piatra-Zapezei

sulf in abunden^a.

si

Zane§ti, com. rur.,

4V2

pe

Are o populafiune de 810

nicul

rur.).

la

Siul-

pi.

situat

E. de Gostavajul, resedinfa com.

cuiton; sat, jud. Dolj, pi.

Ok,

sat, jud.

com. Gostavaful,

d.-j.,

malul Oltului,

let.

de{ean£ Craiova-Amaradia.

Zaicoiul,

ZAPODEN1

784

Miericeanca vr'o

;

;

.

poalele deaiu-

la

Are

Fintina-TurculuT.

lut

hect.

si

1

54

19 suflete.

com. Roznovul, MSrgineni, Podoleni

Zanoaga, munte,

MastacSnul.

si

Este formats din satele Zanesti, resedin{S, Fauri-d.-s., Fauri d

Traian

si

(de la

o populate de bisericS

1883),

2038

capete de

Cai

o

Goidesti,

ramificatie

muntelui

Penteleul,

un num5r de 203

tra-Bacau Zanesti

1

drum

un

;

nationals

de N. cu

laptele se fabrica in cSseria Vi-

(VezT

Penteleul,

mosie).

din

Zanoaga,

munte, jud. Dimbovi£a,

Neamfu,

sat, in jud.

com. Zanesti

Bistri^a,

;

pi.

situat in

stinga riuluT Bistri£a, la 17

kil.

Pe

mi£a.

virful

muntelui se

un platou numit

afla

Podul-cu-Flo-

:

sau Cimpul-cu-Florile.

rile

de orasul Piatra.

Are o

biserica

si

Zanoaga,

o scoala.

iul

Zane§ti, mosie, in jud. Neamfu, pi. Bistrifa, com. Zanesti for;

meaz5

mosia

cu

trup

Fauri,

Vulcan, com. Schela, situat

spre N.-E. de com. se afla

cum

let.

in

com. rur.

si

jud.

sat,

Ocolul, situata

pi.

Caracal

20

la si

la

34

Se invecineste

si

si

la

de

la

urmele

de

;

pi.

1625

Mused,

intindere

in

de

hect., proprietatea statuluT.

(v.

a.

160

;

si

pe coasta

;

Zapodeni,

satele

marea padure

Portari-d.-j.

Intinderea

com.

e

cam de

1300 hect. Prin marginea de S. a com. trece riul Birlad, iar pe

partea

de V., piriul Telejna. Are: 2 biserici, cu

preopf

si

4

1

iaz.

eclesiarhT

;

1770

121

plu-

181 care cu bot, 3 plu8 c5ruje cu cat, 224

738

stupi,

3

o scoala; 2 mori

LocuitoriT poseda:

man

vite

2 capre,

01,

70

cornute, cai

si

partea

sat, in

a com. Zapodeni,

pi.

pe

jud. Vasluiu, asezat

de V.

Mijlocul,

coasta

V. a dealuluT Chicerea, intretaiat in direc^ia E.-V.

de

la

tret ripT,

5

— 15

Are o suprafa^a de 840 (Poiana-Ber-

Lunca ferazapada, Vina

puturoasa,

etc.),

268

rim&torT.

o adincime de

n.).

Zapezei (Piatra-) becului,

Por-

:

171 2,

padure, jud.

Nucsoara,

S., al carui

satul

pe cea de E.,

Zapodeni,

Zanoaga,

de

numeste Chi-

parfi

afla

ta ri d.-mj.

CiocSnesti :

doua

de V. se

si

ftcute

N. spre

sir

Aceasta culme imparte

gurt

vad pe

la

in

8, pre-

se

Mijlocul, jud. Vas-

strabStuta de un

cerea.

com.

si

si

de orasul Vasluiu,

pi.

pise principal se

guri

sosele

la

Corbi

Radomirul. Altitudinea

o scoala.

de Nem$T pe

Face parte din

cu com.

m. Are 323 locuiton o biseric5 cu hramul Sf. Nicolae (1830) si

uneT

N.

E. cu

deal,

pichetele

VulcanuluT

trecatoarea

si

de Craiova. V. cu com.

kil.

Pujurile (Dolj), la

Strimba

spre V.

kil.

E

care

la

hotarul jud., pe soseaua Caracal-

Craiova,

Buliga,

Austro-Ungaria

aci

Romanafi,

vama

pe

si

de grani^a cu No. 7

avind un venit anual de 30873

Zanoaga,

munte, jud. Gorj, pla-

com. rur., spre N.-V. kil.

centrul

luiu.

plaiul lalomi^a-DimboviJa, in sus

Ialo-

23

la

iar

de Moroeni, pe stinga, spre

Zanesti,

a

pasunT

Pia-

satul

satul Traian.

la

munte, ]ud. Buzau,com.

nutrind anual 3000 oT

intinse,

forita.

vite.

soseaua

:

m Zanoaga,

suflete,

Zapodeni, si

avind

Imasul are o intindere de 142 hect., nutrind

jud. Arges, pla-

Lovi^tea.

-j.

o scoala.

si

iul

izvor

din com. Nehoiasul,

termal,

cat.

Gura-

si

hect.

o populate de 49 suflete; o

scoala,

o

cu

metri.

infiinfata in anul

biserica, zidita

la

1865;

1834;

o

moara.

Hosted by

Google

;

zApodia

Zapodia,

sat,

(v.

a.

TecuciiS,

jud.

in

com.

Stanisesti,

pi.

zAtreni

785

Colonesti

Dom-

biserica «Nasterea Maicei

malul drept

Ze-

al

cu o populate de

letinului,

1

13

suflete.

Zarne§ti, cdtun,

numire a satului

altfi,

Roman,

Nisporesti, jud.

600

lo-

Vladeni.

de plop

si

com.

Covurluiii, pi.

JorSsti,

4

la

kil.

Zarne§ti (Zarne§ti-de Cllnau),

spre N. de resedinja comunala.

com. rur., in jud. Buz^u, plaiul

Numara, impreunS cu grupule^ul

pe malul drept

Slanicul, situata

18

riuluT CilnSul, Ja

formats din catunele

Luncasi

Ghiz-

:

Zarnesti, avind

si

o populate de 1300 locuiton.

Are o o

scoala

Ghizdita

in cat.

;

locuitort

mul

rur.

Lapusata

o populate de 711

c), cu

(v. a.

Vilcea, plasa

com.

o biserica, cu hra-

si

Nicolae, ziditS la 1868.

Sf.

203

71 cat,

126

40

30 stupl;

660

:

vi^et,

Tepe,

bot,

bivolt,

3

2640 384 porcT

17 minjf,

34 capre, 2 asint

01,

si

moara* de abur!

1

si

Proprietapfmaiinsemnate sunt: Ghizdita, a mosnenilor Ghizdent

Ghizdita cu anexele

:

§ugubina

Cojoceasca, Turbureasa,

neasca-Serianul

si

Za*r-

de cite-va dealurt

precum

coline,

si

situate d'alungul riulul

Cilnaul.

Din punct de vedere geologic,

Valsanulut, jud. la

17

malurile CilnSului

un deosebit

kil.

(resedinja

de

pi.

si

Argesul,

Curtea-de-Arges

subprefecture!)

de

kil.

din satele

:

ca

Butesti, Cacalefi, Io-

Popeas-

avind 1366

Zarnesti,

si

la

si

su-

flete.

interes. Aci, in

a patru mastodon£t, depuse

vara

acum

Are

vecht,

2 biserici

Cacaleji

si

una

alta in Zarnesti

si

albia

Ciln2uluT

si

a-

alte

o

scoala primara* rurala.

Vite: 450 boT

200

01,

cat.

Pi-

si pe al cat. s3u Azacliul. Se desface din Dunare, la 100 m. mat sus de satul Azacliul

sica

si

se varsa tot in Dunare, linga

movila Zatoaca. Are

inceputul secolului existau

Zarnesti

si

Ghizdita,

iar

si

40 250 rima-

cat,

grind,

cultivat,

in jud.

tin,

Pe

pe el

teritoriul

lun-

5 kil.

de

Tulcea,

hect., pi.

comunei

Zatoana, tiers,

Ma-

Pisica.

veckiu picket de fron-

pe Dunare, jud. Ialomi^a,

Borcea,

pi.

si

dreptul satului

in

Zatreni, com. ne

:

rur., jud. Vilcea, pi.

compusa din

Zarne§ti - de

-

Slanic,

com. Cernatesti,

ctitun,

al

jud. BuzSii, cu

480 locuiton.

Manicea

si

Stanomirul. Infiintata

200

de

riuluT

resedinfca

de

ant

E

Oltejul,

Preda

situatS

65

la

judejului

la

si

pe kil.

41

de Dragasani. Are o populate de 933 locuiton o scoala 3 morT 2 biuna de zid, facuta de serici', Preda Zatreanu Vornicul si ceakil.

Zarne§ti -de - Slanic, numire ce se mat d& c&tunelor CaldSdin

valea

de

cStu-

5

Dobrescul, Biserica, Oarba,

Zatreanu. Vornicul.

deni,

130

este asezat satul Azacliul.

acum

torT.

Ungureni

si

Via-

com. Cernatesti, jud.

BuzSu.

;

I'alta

;

;

de lemn, cu timpla admi-

rabil sculptata, cladita

Luncasi e mat nou.

de Iovan,

feciorul lui Jupin Vasile Zatreanu

Zarne§ti-Peri§eni Zarnesti, sat, in jud. si pi. Arges, com. rur. Zarnesti-Cacaleji are 65 familiT si o (v. a. n.) ;

66700. Marele Dicfionar Gtografio. Vol.

Zatoaca,

Mijlocul,

vaci,

si

350 capre

rusa, Malaesti,

drurourt naturale.

La

pi.

comunei

teritoriul

in

Muzeul din Bucuresti. Cat de comunica^ie n'are, de

girld, jud. Tulcea,

Jegalia.

prezinta

anulu! 1884, s'a gasit scheletele

fara

Ialomi^a-Balta, com. Vladeni.

Se compune

Pitesti.

nesti, Manesti, Pauleasa,

de mat multe movile

si

Cacale^i (Cacalejirur.,, pe apa

-

Zarne§ti), com.

Zarneasca-So-

lomon. Terenul e pujtn accidentat

Zarne§ti

18

3 stine.

si

picket de fron-

pe Dunare, in insula cu acelas nume, jud. Ialomija, pi.

gime.

Locuitorit poseda

in

sat, jud.

Cerna-d.-s.,

bisericcl.

vacT,

hect. paxlure

salcie.

si

Matin, pe

Zarne§ti,

orasul Buzau.

Are 100

com.

tiers,

Zatoaca,

181 locuiton.

Hulesti,

de

kil.

pe Dunare, jud.

Ialomija-Balta,

pi.

Zatoaca, vechiU sat, jud.

Prutul,

dita,

let.

de-Slanic.

Zarne§ti,

dova, com. Botesti.

insula*,

Ialomi^a,

Zarnesti-de-Cil-

Numit

Mol-

pi.

Zatoaca,

spre deosebire de Z&rnesti-

cuitort.

Zapodia,

resedinfa com.

Zarnesti, jud. BuzSu, cu

naii,

E

V5ra-

manastirea

arenda: 13000

c), asezat in partea de S.

a com., pe

al

de

pendinte ticul;

nulut>.

Chi§teala,

si

trupurt de mosit cu puJinS pa-

si

si

dure, ale statulut, com. JorSsti, pi.

Prutul, jud. Covurluiu, foste

reparata de Ioni^a

Ganescu

Catinca Ganescu,

40

cat

271 vaci,

25

Locuitorit

240 bot,

aii

V-

:

si

tepe,

capre,

99

Hosted by

Google

;

;

ZATRENI

265

oT

Pe

porcT.

305

si

Oltejul, in raionul

3

ZAVIDENl

786

mon, care aduc anual un la 1500—2500 let.

Vite: 240

riul

comuneY, sunt

Pe

venit

de

280

si

man,

vite

17 cat

Zavestreni,

com. se g&seste

teritoriul

numita Mo-

o movila*

artificials,

vila-OstriT,

despre carese ziceca

mosie

Cozia,

6000

a

de

pendinte

fosta

of.

statuluT,

manastirea

Arenda

Vilcea.

jud.

:

anual.

let

-

Vatra satuluT are 1500 hect.

500 hect. iar padurile (tufar), vr'o 1000 hect. E bnizdata- de la N. la S. de izlazul,

;

Dealul-Olte^uluT

si

de ramificajiile

Dealurilor~Pesteni£eT

si

MinculuT

de 4 v&I a Olte^uluT, a Pestenijei, Strimba si Pesteana. Din si

:

E

Dealul-Olte^uluT spre 5

se lasa

Dobrescul

si

Piscul-

Aceste piscurl formeaza 6 cele

v51-

Bocsa, Manicea, Butanul,

:

Oarba, Teascul

Are ca

si

care

se

comunicajie

ZStreni, c&tun,

rSmida antica, sfarimata

JiuluT, jud. Gorj,

casesti, pi.

si-

de resed. com. si spre N. comuneT Valea cu-Apa, cam pe culmea dealulut Zatreni ce face parte din dealurile Nespre

Este udata care

in

Are o

suprafaja de 330 hect.

285 locuitort o biserica (1 820). (V. F&rcasesti, com. rur.).

si

;

In

pSdurea

Dolj,

Balta,

pi.

Craiova din^a,

rur.

pi.

46

la

si

60

la

jud.

sat,

si

kil.'

de

kil.

Macesul-d.-s .,

de

mit Valea -BabeT-Rada sting

lul

al

ghera

;

pe ma-

toriul

la

V.,

la

cu

com. Gi-

teni; iar la S., cu DunaVea, care

este

de

ale

hect.

stejar,

pusa

si

durea Zavalul.

gasesc

tatea locuitorilor

si

proprie-

produc vin

rosu.

Sf.

o biserica,

Nicolae,

infiinjata la

o scoaia mixta.

lo-

cu hramul

1842;

timplarT,

un dogar.

3

de apd

munceT

la

Un numar

:

un

Dragasani

de

locuitori

1864, pe

FarcSsanu

d-lor

cu

ragic,

425

hect.

Intinderea

comunala

01 si 446 porcT. comuneT este de

hect.

E

brazdata de dealurile

la

Copasi

maT

rilor, si

udata de vaile

Baiufoiul,

si

ptldure (1000

statuluT,

jud. Dolj,

com. Zavalul. Mosia

aduce un venit anual de 14000 reT

Sadova.

Lacu-

Muruianca,

Nisipul-Rosu, :

Ripa-Inalta,

Caragicul

care se varsa in

Comunicapa cu com.

Inainte

Gor-

:

si

riul

Oltul.

Zavalul, mosie

let.

4

viJeT,

cul-Cocosul,

drum vechiu

Balta,

:

Craiova.

multe potecT.

pi.

Ca-

si

ET au

201 boT, 43 vacT, 30

caT,

677

calea vecinala la Be-

ale

Cim-

si

gota, Raspintiile, Chelcoiul, Pis-

chetul, calea nifa,

rotan

3

pe calea comunala

c£ru$ele la

zidan,

155

Transportul se face cu carele

Cat are

Oltul.

s'au improprietadt la

mon

cite-va stine.

si

si

ET desfac produ-

27 capre, 176

Pe mosia statuluT sunt

cu

5,

com. se ocupa cu

5

mosiile

pe

riul

si

Este

prin darea

181

la

agricultura, iar mestesugarTsunt-

sul

salcie.

din

zidita

1890 de locuitorT; mon, una cu aburi

LocuitoriT

pul-Mare.

si

3

doua pe

cu

de parchete anuale.

si

si

de

exploatare

se

la

cu

alta,

si

Caragic

Stanca,

sa

o scoaia

Barbu

si

reparata

si

88 1 de lo~uitori

populate

ulm

frasin,

in

hect.),

Are o populate de 10 15 cuitort;

1

FSrcasanu,

o intindere e

o desparte de Bulgaria. Limita c2tre apa JiuluT o formeaza pa-

Elenca

teri-

fost

la

1842 de Dumitru Stoenescu

si

aii

lo-

fondata

Treitr.e»,

«Sf.

:

riul

(S.),

una cu hra-

bisericT,

Adormirea,

com. se numesc Zavalul

Padurei are

2

de

mSnastireT Sadova.

E. cu com.

cu com. Comos-

la N.,

mul

;

temelie

padurea de pe

apar^inau statuluT;

ce duce

DunSreT.

Se mSrgineste Grindeni;

si

cuiton

hramul

comuneT

plaseT.

Dealul-Viilor (V.).

si

Zavalul

peste 6000 pogoane.

rese-

situate

Oltul (E.)

reparata

si

de a

kil.

Auresti (N.), Prundeni

prinde substance feruginoase.

Mosia

10

la

si

so^ia

Suprafa^a

pe valea

de capitala

kil.

sub-teran

statuluT

izvor

42

la

Se margineste cu comunele

numit Izvorul-Ghtciul, care co-

dreapta Jiului pe platoul nu-

in

jud.

la

un

gSseste

Viile

Zavalul, com.

Carabulea, precum

riul Jiul.

se

Co

ceva maT departe spre

de

si

1000

JiuluT.

OltuluT,

Are o populate de 916

de Dunare,

S.

la

afla ostroavele

se

si

E. ostrovul

pe partea dreapta

si

pot-

si

rur., jud. Vilcea,

Oltul. -d.-s., situata

pi.

sam; s'a numit Ceta^uia.

S.

gomiruluT

in

molita de n^molul JiuluT. Acest

comuneT Far-

al

un san£ adinc,

afla

Zavideni, com.

care s'au gasit risipitun de c2-

Iriza (v. a. n).

cale de

soseaua judefeana.

tuat

numit sesul Chischil&ul, pe

panija

BurteT.

Traian.

luT

comunei se intinde un

In S. ses,

piscurT numite: Oarba, Teas-

cul, Biserica,

a

dateaza de pe timpul

aparjinea manSsti-

Prundeni,

a.

s.

se

Auresti,

face

soselelejudejene, vecinale

prin si

co-

munale. Paralel cu

soseaua judejeana

Piatra-Rim-

trece

calea

nicul,

avind aci stasia Zavideni.

ferata

Hosted by

Google

ZAVIDENI

Zavideni, situat

loc istoric, jud. Vilcea,

intre

Zavideni

satul

lunca OltuluT, unde

si

1821 au

la

fost crincene lupte intre o^tirile

turcesti

MavroforiT

si

luT Ipsi-

din$a

com.

rur.

Cerna

d.-j.,

situate

com.,pe valea

Rimnicul-Vilcea,

Oltul-Olte-

pi.

Zavideni, pe

cat.

linia

Drag3sani-R.-Vilcea, pusa in

cir-

20 Iunie 1887. Se

afla

culate

la

DrSgasani (10,2

intre stabile si

Orlesti (4,9

kil.)

Inaljimea d'a-

kil.).

supra niveluluT MaHi de i65 m ,54. Venitul acestei stajii pe anul

1896 a

de 53378

fost

let,

90

b.

sat

comund.

si

Slujitori-Albotesti,

Zavoieni, com.

jud.

Vezi

vaile

in riui

si

pe valea

situat

cu acelas

nume, inconjurat de toate

Valea-Raculuf.

Are o

suprafa^a de 243 hect.,

Dealul-

cu o populate de 171 locuitonf;

Mare, Piscul-Lung, Dealul-CerneT

o biserica de lemn, numita Mi-

si

si

brazdatde dealurile

:

tocul, pentru

al-Schitului.

a fost schit de

c^l

calugarl.

Zavoiul, sat, jud. Muscel, pi. Podgoria, com. rur. Vranesti. Zavoiul, cittutiy jud. locul, com. Optasi,

Olt, pi. Mijs.tuat la S.

pe lunca VedeT. Are 350 lo-

cuitori

Zbiere§ti-de-Jos, sat, jud.Neam£u, pi. Bistrija, com. Costisa.

Zbiere§ti-de-Sus, Mtfjud. NeamJu, pi. Bistrija, com. Costi^a.

o biserica.

si

Zbieroaia, com.

Zavoiul, grddind public^ a

ora-

sului Rimnicul, jud. Vilcea,

unde

E

de

a

rur.,

plaset

Podoleni, jud.

Falcia, asezatS pe valea PrutuluT,

Jarostea. Situate pe malul sting

stabiliment balnear, de catre ra-

si

posatul Novae.

Este formata din satele

:

Cerna,

riului

al

la

judejului

capitala

kil.

55

si

50

la

de

biserici,

lo-

sunt

au

:

60

8 cat,

120

capre,

boT,

com.

Constanta,

Greci.

100

anume pe

in jud.

Medjidia, pe

pi.

com.

ritoriul

vaci, 25

rur.

acela al catunului

si Sctii

La

Dozesti.

si

Oaef, Chijarul,

lurile: Jarostea,

Piscul-Lung

si

E. are dea-

Vilvarea

;

V., al-Cernel, al-Schitului

iar la si

al-

Este vilcelele

de

strabatuta :

Nemoiul,

vaile

si

Valea-

Mare, Valea-lui-Nan, Valea-§neafuluT,

Zavoiul,

toate

la

E,

;

vale, jud. Constanta, pi.

Hirsova, pe

Topalul

rur. al

teritoriul

anume pe

si

sau

catunului

comuneT acela

Boazgic. Se

varsa in Dunare, dupa un curs kil.,

la 2

1

/*

kil,

spre N. de

satul Boazgic.

valea Lovi-

Zbenghea,

sub divizie a catunu-

lui Predesti,

com. Viperesti, jud.

.valea riului

so-

seaua jude£eana. sat, jud.

Zbiereni, luiul,

Vilcea, rese-

si

cam

de 3000 hect. Are o populate 2

si

biserici.

Zbieroaia,

sat,

cu 478 locuitorl,

in jud. Falciii,

de S.

Podoleni, co-

pi.

Zbieroaia, asezat in

cu

satul

si

cu

Dim-

Copacea-

se afla pe domeniul statuluf,

fost al manastireT Sf.

Saya din cam de

Suprafafa mosiei e

Iasi.

37 1 hect. Are o biserica, facuta

si

ses,

partea

trup.

preuna cu Satul-Noii nul,

in

Scoposeni,

formeaza un

care

la

1820

93 hect. padure de rachita

si

plop. (V. Scoposeni, sat).

sat, in jud. Iasi, pi.

cu o populate de 302

Bahsufl.

dinte

Zbiereni,

sat, in

partea de N.-V.

statuluf,

de biserica

Bucuresti,

(1887

Zavoieni,

Copa-

:

SatulNou, Zbieroaia

Zbtrcea, mosie a Cerna este

Prutul

riul

Buzaii.

steanca, spre V.

Pe

E. cu

Gura-Bohotinuluf.

Scoposeni, pe o suprafaja

1

Gusuianca,

Navrapeasa, NSvrapiJa,

si

pe malul PrutuluT, unit

de 4

Dozestilor.

S.

V. cu

muna

Se margineste cu comunele: leni

la

la

te-

Tas-Punar

Baltagesti.

Maciuca, Amaresti, Glavile, Vir-

marginita la N. cu com. Bradicesti,

de 1282 suflete; o scoala

Zavol-Bair, deal (126 m),

mosnenT. El

100 porci.

01 si

Cobia,

bovija, pi.

Dim-

sat, jud.

fie-care

in

catun cate una; o scoala (1869) si 2 mori. Locuitorii

un

ceanul,

Zavoiul-Orbului,

Are o populate de 562 3

s'a construit si

kil.

de a plasei. cuiton;

Aci

furoasa.

partea

in

se afla surse de apa alcalina-sul-

catune

de N.,

Cirjoaia, iar in partea

riul

piriul

din 3 Zavoieni, Maldaresti si

compusS

Cerna-d.j.,

pi.

par-

cu dealurT, acoperite cu pa-

file

Cerna,

Braila.

rur.,. jud. Vilcea,

a com. Baiceni,pl. Bahluiul, jud. Iasi,

durf, avind in partea de S. pi-

NavrS-

:

Lovisteanca

Nan, care se vars£

el,

Zavoaia,

Cerna. Are

1842.

de

udat

§neaful,

pi$a,

Jul-d.-j.,

pi.

centrul

in

riului

biserica, zidita in

Este stafie de dr.-d.-f., jud.

Zavoieni,

o populate de 250 locuitorf; o

lante.

Zavideni,

ZBtRCffA

787

pen-

Sf.

Ion din

jud. "Ilfov,

arendata

—96)

Crefesti, cu

impreuna cu roosia

33927

Hosted by

let

anual.

Google

;

ZBlRGLEAZA

Zblrgleaza, Stnmbeni,

de com.

aproape

cu

impreuna'

se

si

din

vine

ce

vale,

Arges,

jud.

Valea-Bor{iT, tot in jud. Arges,

Teleorman.

apoT trece in jud.

De si

Zboiul, com.

maT

dupa ce trece de

ales

Zbirgleaza

Strimbeni,

numirea de Valea-BurdeT. insa

cuitoriT

gleaza, cind Burdea.

ia

Lo-

cind

zic

if

Zbir-

Denumirea

de Zbirgleaza se da

de

rinja pentru a deosebi

prefe-

dea, vale).

foarte ascufit

com.

zat spre N. de

ambele

Doamna NucareT

c&tunul

udat

si

locuitori,

Corbi

rur.

malur!

Corbi,

ale

de

si

riuluT

Valea-

de Piriul-BujoreT.

si

nesti, al

In

Vasuiul

y

si

satelor

al

Zboiul, vale, gime de 30 proape de Vlasca,

Spi-

se

v&d

stincT

goale de sare.

(1

Riurile

f SreT

la confinele

nia, jud.

picket, cu

No.

1

Putna.

Zboina-Neagra, munte, jud. c3u,

pi.

14,

cu Transilva

Trotusul,

pe

Ba-

teritoriul

com. ManSstirea-Casinul, de unde are

is!

obirsia

piriiasul

Zboi-

ni$a.

Zboina-Verde, munte, cSu,

pi.

Trotusul,

jud. Ba-

com. MSnas-

tirea Casinul, situat

pe dreapta

piriuluT Casinul.

de

a-

aproape

CSscioarele, jud. Ilfov,

satul

(v.

a.

sat,

com.

n.), pi.

situat la S.

rur.

Hotarele

Oltenija, jud. Ilfov,

de

com.

Hotarele,

pe Valea-ZboieT. Se intinde pe o suprafaJS de 695 hect., cu o populate de 135 locuitorT.

Telifa la V.

:

De-

;

cind

E.

la

avem

Balpi

badag

m.), jud.

Con-

pe

teri-

comunelor rurale Mirleanul

ramura a dealuluT

Aliman,

aparjin comunei)

800

intrarea zisa

si

produc peste,

papura. Venitul este

compusS

suflete,

este de

populate de

o

hect., cu

3987 925

de peste 1000

f iganV

Are o

in intindere

pe

hect., situata

comunei

teritoriul

Paulesti, pi.

din

c«1-

hramul

si

Zeama-Rece,

sat, cu

8 familiT,

jud. Arges,

pi. Pitesti,

Prundul

a.

(v.

com.

rur.

n.).

Zebilul, com.

rur.,

in jud.

si

pi.

ortodoxa, cu

Dumitru, fondata

:

gun,

de

masini

7

de

secerat, 2

224 boT, 216 lepe,

vinturat;

303 90 bivoli, 1544 ol, 23 18 mori capre, 239 rim&tori de vint si I moara' de apa\ caT,

2 asini,

;

drum judefean

muri comunale ce merg

a jude^uluT, la 28

kil.

munele invecinate

de orasul

capitala

ju-

de

S.

defuluT,

Tulcea, in

si

a plSsel, la 34

partea kil.

spre

Babadag,

sala,

Zegaia, com. Mehedinji,

Se m2rgineste la N. cu com. Congaz; la S., cu orasul Babadag si com. Enisala; la E., cu com. Sari-Chioi; la V., cu catunul Satul Noii, al comunei

kil.

Congaz.

S.,

-

,

(150

Piatra-Rosie (140 m.), m.),

m.),

(120

GaVana-Mica* (100 m.), toate

N.

;

Cairacul-Mare (60 m.)

si

Cairacul-Mic (35 m.), la E. Movile: Ceatirici (15 in.), Toc-Si-

de

situata

etc.

rur.

orasul

pe

sat, in jud.

si

pi. Ocolul-d.-j., la

20

Turnul-Severin^

deal. Satul

com. cu satele

formeaza

Bcfdijesti

si

Cio-

Se meirgineste la E. cu la comunele Peri si Prunisori

lani.

:

;

com.

cu

comunele iar la

N„

si

Gutul;

Bistrifa

la

V., cu

Dedovi^a

si

cu com. Selisteni.

Are 1870

LutSrieT

Gura-Zmeului

co-

la

Congaz, Sa-

bangia, Cataloi, Sari-Chioi, Eni-

placet.

Bufnijei

:

S.-V.

de orasul Mahmudia, resedinfa

m.),

Zebil-

Sari-Chioi-Mahmudia, apoi dru-

Tulcea, asezata in partea de E.

spre S.

in

1874 de locuitori; o scoala. 160 pluLocuitorif posedS

132 vacT,

m.),

Ro-

din

OvreT.

biserica'

Sf.

masini

tunul PSrosul.

la

stuf,

al statului.

comunei

Intinderea

RusT,

Zburatorul, p&dure,

(140

hect.

mini, carl predomnesc, Bulgan,

Catifa.

180

Ba

intinsul tezer

:

(din care

la S.

Lacurile

Zbreia, deal (115

si

valea Cazan-

prin sat;

si

gia,

Cotul (laculuT Razelm), spre E.

in direc^ia S.-E.

Dealurile: G2vana-Mare(i67-

Zboiul,

care ud5

piriurile

si

CaT: un

Zboina-Arsa,

Movila-cu-

si

N.; dealul Gura-

Zmeului, cu o pestera\

Gurbanul, jud.

termina

se

si

Tncepe de

kil.

satul

cu o lun-

api£,

fa'ra'

Herastraul, virf

munte

la

16 m.)

reaua-ZebiluluT, prin mijloc, tre-

Vrancea, jud. Putna, aparjinind

lanjului Laposul, jud. Putna.

acest

m.),

SocT

comuna sunt

in indiviziune locuitorilor

Zboina, munte

Muiur (115

ZboiuluT, care face hotar despre

Nucsoara, ase-

plaiul

n.),

120

sat, cu

Muscel,

pe

stincos: Virful-

Boziorul.

toriul

a.

si

stanta, pi. Silistra-Noua,

Zboghi{e§ti, (v.

BuzSu,

jud.

in

Cotyi, cuhninind intr'unpisc

aceasta

vale de Cimpia-BurdeT. (V. Bur-

jud.

munte,

impreunarea acestor vaT

la

com.

ZEGAIA

788

locuitori; o biserica

o scoala. LocuitoriT poseda

:

51 plugun,

89 care cu boi, 6 caru fe cu caT 900 vite mart cornute, 20 caT,

850

01

si

619 rimatorT; 204

Hosted by

stupT.

Google

'

;

.

ZEGUJANI

Se leaga

o sosea comu-

prin

Bu-

soseaua nationals

cu

nala

curesti- Vircioro va

Dealuri

:

Mare

Cimpul-

Cimpii:

Cimpul-Oblegilor. Vale

si

dinja in Podul-Turculuf, coprinde

comune

15

:

Zagaia.

rurale: Boghesti, Bra-

Corbita, Craesti, Giurgia-

nesti,

na, Gohorul, Motosani, Munce-

Podul-Turcului, RSchitoasa,

lul,

Valea-Rea

Stanisesti,

rur.

jud.

sat,

si

a).

a.

(v.

(Pentru geografia fizica

Zegujani, com.

eco-

si

de

orasul

Turnul-Severin,

Zeletinul, cdtun,

se alipeste de cat.

Buzau,

;

Bisceni-d.-s.

Pesteana

Are

Ghiculesti,

100 locuiton;

1

o bise-

deservita de 2 preoji

rica,

cintarep

2

si

o scoala.

;

46

:

plu-

gun, 74 care cu boT, 8 c£ru{e cu cat;

600

26

500

cat,

30

vite 01

si

man

cornute,

450

rimatorl;

:

doaia

Riul Motrul

:

Pesteana, Noaptesa sa,

si

piraiele

si

Copacioa-

care unindu-se in com. Flo-

com. Brosteni. 15

la

— 20

Martie, un bilciu.

In mahalaua Ripa se g5sesc pe

ogase carbuni de pSmint.

com. Baluseni,

pi.

Tirgul, jud.

Botosani, cu o suprafa^a de 957

populate de 424

su-

cintarep.

in

tea de N.-E. a jud. Tecuciu.

invecineste

la

;

V.,

la

la

E. cu

S.,

cu

Berheciul

plasile si

la

cu jud. pi.

pi.

Zeletinul

pi.

numit Moara-Banului,

si,

la locul

la

capul dealului

se

impreuna

cu Berheciul.

(1901),

cu

Salahorul,

intindere de

Zgaia,

com.

c&tun,

1000

Roata-d.-j.,

Neajlovul, jud.

pi.

Vlasca.

(V.

grind, sau

loc

Roata-d.-j.).

Zgamira-Mare,

deasupra stufului incon-

ridicat

jurator (70 hect), jud.

Macin, pe

pi.

o mica distan^a de satul

la

intinzindu-se pe

jila,

Ji-

partea despre V. a com.,

in

jila,

Tulcea,

com.

teritoriul

malul

Ji-

de

S. al laculut Jijila.

Zgaidaracul com.

Tunari,

sail

c&tun,

Tirnava-d.-j., jud. Vlasca,

infiinjat la

1882 prin improprie-

com.

tarirea insurajeilor. (Vezf

Zghiabul,

catun,

com. Minza-

al

jud. Buzau, cu

Chetrosul, Bogdan, Rachitoasa,

torl;

are subdivizia Beslii.

320

locui-

Oprisesti, Gunoaia, si

stinga,

Spria-d.-s.,

Morei,

Danciul,

:

Valea-Mare,

Valea-

Valea-lui-Mateiu, Chipe-

Dru^esti

De

;

piraiele

Putinet,

riul,

Apa-Neagra, Valea-Rea iar

si

Bratoaia,

Deleni,

Bucsa.

la izvor

pana

aict albia se largeste

albia

mat

letinului.

pana

si

in

tim-

inundeaza toata

valea avind Un curs

foarte

pede

stricadunl

si

facind mart

ce se afia in

re-

abundenJS pe toata valea Zeletinului. Afinejei

com. Cacova,

Cacova, refacut de gofatul in

vechel

pe

Vilcea,

riul

Mateiu-Lo-

1640, tot pe ruinele

Pe

bisericT.

frontispiciu

Negru-Voda,

Linga acest

Radu-

13 10.

la

schit este

un

iz-

vor cu apa sulfuroasa.

S., se for-

intinsa cu o

Primavara

ploioase

in

schit,

Cozia, jud.

pi.

curge printr'o ripa ingusta,

vale frumoasci, numita Valea-Ze-

punf

Zghiabul,

sta scris ca a fost zidit de la satul Spria-

30 de metri. Spre

rese-

Are o

lesti,

meaza

si

proprietatea principesei Schoen-

Mazanariul,

podia,

la

pi Sta-

Valea-Arinilor,

teritoriul satulu? Taziaul,

Tirnava).

Se Tu-

Nicoresti

N., cu

de pe

pi.

Primeste pe dreapta piraiele:

par-

aceasta plasa, unita cu

Stanisesti

Gohorul, din

de

Nicoresti

Muntelur, com.

brazf, fagt Bacati,

Muncelul,

:

iar

nisesti.

Acum

si

d.-s.

Zeletinul, plasd, asezata

tova

Burdusaci,

Podul-Turcului', Boghesti, Valea-

o biserica, deservita de 2

flete,

la

Colonesti,

:

Rachitoasa,

Dobrotforul

Zeice§ti, sat, in par tea de V. a

o

de

Motoseni din plasa Stanisesti;

pe

hect.,

pi.

Poiana-CorbuluT, Spria-d.-j., 7£-

In com. se face in fie-care an,

de

in direcjia

comunele

la S.

Buda,

se varsa in riul Motrul la

resti,

com. Colonesti,

uda

Stanisesti,

N.

Ba-

Tecuciu,

jud.

intra in

teritoriul

Rea

Copacioasa.

si

Ape

f igarei,

curge prin comunele

stupT.

Dealuri Zegujani, Cirlesti, Gir-

mesteacant, jud.

si

Izvoreste de sub

riii.

din punctul numit Fundul-

cati,

pe

poseda

LocuitoriT

Zeletinul,

dealul com. Odobesti, jud.

Copacioasa.

si

Zemni§ul, padure de

com.

halale: Ripa, Popesti, Linia, Zegujanilor, Nistorani,

m. pana la 2 m.

1

Calvini,

cu 260 locuiton

jud.

8 ma-

com.

al

com. cu

si

la

hect.

situate pe deal. Satul formeaza satul Stroesti

de

burg.

nomics, vezf jud. Tecuciu).

Mehedin{:i, pi. Motrul-d.s., la 3 kil.

dincimea, mat in toata intinderea, este

Buda, Burdusaci, Colo-

hasesti,

Seamanul, Barscotea

al-Zagaiel.

si

ZGlRCITI

789

Zglrci^i, com. rur ti in jud. R.Sa. rat,

pi.

drept

Rimnicul-d.-s.,

pe malul

riulut R.-Sarat, asezata

partea de V. a judeJuIuT, la

in

4

al

kil.

rat

si

spre V. de orasul R.-S3-

de E. a plasef,

in partea

a caret resedinja este.

Se margineste

Hosted by

la

E.

cu

Ji-

Google

ZGlRCIfl

Rim-

deni, desparfita prin riul

Grebanul;

nicul; la V., cu riul

cu Babeni

la N.,

orasul R.-Sarat

la

si

Topliceni

dealul

Riul R.-Sarat

Iazul-Morilor

si

E. de la N. la S.

la

Oreavul

riul

V.,

la

;

pi-

Cacova

si

formats din c3tunele

nesti

Posta

si

Plevna

si

Are o

Darimafi

S.,

la

suprafatS de 3400

una

bisericT,

1806

cat.

in

cu hramul Sf. in

VoevozT,

Mihalcea Arion

zidita

din

noii

la

una in cat Topliceni, hramul Adormirea-MaiceTDomnuluT si Sf. Haralambie, 1

trache

si

1866 de Oprisan, PeNae Iorgulescu, una

mul

hra-

in

1884

loan,

una

VoevozT, zidita

Sf.

de preotul Dumitru catunul

in

cu

Darimaji,

catunul

in

hramul

cu

Plevna,

Cuvioasa Paraschiva,

zidita

in

1884 de Panait Iordanescu,

so-

Simioana

{ia sa

a cincea

hramul

locuitorn,

si

in cat.

Sf.

Cristinesti,

Dumitru

si

Botezatorul, zidita in

Feraru, familia sa

si

Sf.

si

cu

loan

1865

de

locuitoril;

o scoala primara mixta. Loc. poseda

mori pe ap3,

a.

548

si

280 plugun,

:

Muscel,

sat, jud.

o

(v.

com.

scoala comunei.

si

Are o populate de 470

loc.

2

herSstrae,

5

boi,

com. rur., jud.

compusa

Olteful-d.-s.,

catune Zgubea, Borca

si

:

Situata pe piriul

Borca,

65

la

judejului

Zgubea de

kil.

6

la

si

Vilcea,

din

piscul

si

resedinja

lo

reparata

o biserica,

;

la

i860.

au

20

:

30

301 vaci, 81

:

R.-Sarat; la

si

altul

Balfaji

ducind si

la

Zidul,

Zgubea,

com.

sat,

Zgubea,

rur.

Vilcea

Oltetul-d.-s., jud.

Zidul,

k

,

com. Oltenesti,

ade cu

padure,

Oltenesti,

satul

si

afla

loc la

de resedinfa,

e locuit

de figanT. Aici

afla

Se

deschis de cultura.

de

despre

afara

partea de S. unde se

kil.

a

mat mult

fost

de calugan, pana

si

resedinja, Costieni-d.-j. (Vezi Coscatun).

tieni-d.-j.,

Zidul, munte, jud. Arges,

sat, -s.,

com.

Zidul-lui-Doni, mine, Sarat,

Izvoarele,

pi.

kil.

de

cat.

de

dealuluT Badia.

la poalele

sat,

cu

20

jud. Arges, pi. Pitesti,

Slatioarele

(v.

a.

R.-

com.

spre V.

kil.

de resedinfa comunei, pe marginea lacului Leica, dind numele

Zigoneni,

serica,

cu 350

sat,

a.

(v.

locuitorT,

com.

Arges,

pi.

si

pSr^i din acest lac.

rur.

Are o

n.).

bi-

«TotT-SfinJ;ii».

Zigoneni, mo§ie,

jud.

pog., din

n.).

locuitorT,

com.

Ar-

pi.

si

de 1400

gesuluT, cu o intindere

1200 pog. pa-

care

Are

dure, proprietatea statului.

case de arendas, rnagazil

si

po-

R.-Sarat,

pi.

varna.

Zili^iea, sat,

jud.

com.

asezat

E. a comuneT,

partea

de

cimp, la 2

kil.

in

m

Slobozia-

spre S.-E. de catunul de

Are o

din£a, Ciorasti.

de

100 hect.

rese-

intindere

254 suflete. In vechime se mat numia 1

si

Slobozia-Zilistei,

Zidare§ti,

jud.

Marginea-d.-j.,

pJ.

Marginea-d.-s.,

jud. Olt, situat in par1

plaiul

Lovistea.

Ciorasti,

d

si-

de V. a comu300 m. de catunul de

un

la secula-

rizarea manastirilor.

Zidari,

Rim-

Costieni-d.-j.,

Crasna, jud.

pi.

incunjurat de toate par-

P'alciu,

Siul

com.

tuat in partea

jud.

partea de S.-E. a

in

sat,

pi.

com. Crovul.

sat, jud. R.-Sarat, pi.

nicul-d.-j

Baiculesti

Zgura,

2*/2

Dimbovi^a,

jud.

sat,

Bolintinul,

de Zidul unei

50 porci; 30 stupi.

01,

pi.

50 vaci, 100 capre,

boi,

resedin^a, in stinga IminoguluY,

Jideni.

Zidina. Vezi Gradeful, jud. Me-

Hingulesti, la 6V2

mosnem. Ei

Locuitoril sunt

tea de E., la

la

piriul

deaplaseT.

kil.

Are o populate de 300 cuitori

3

o

112 lepe, 510 01, 61 capre 408 rimatorT. Car un drum ce vine de la Babeni, trece prin com. si se Grebanul,

pe

situat

Popesti.

si

la

in

Caluisul.

neT, la

Zgubea,

cat,

duce

Neamfu,

jud.

locuitorT,

Piatra-Muntele,

pi.

si

Aci

Circinovul

girla

pi.

Bele{i

rur.

situat in centrul

n.),

udat de

schit

moara cu abun, o marina de treerat;

cu 98

sat,

com. Girovul,

hedin^i.

Podgoria, com.

88 1,

cu

zidita in

Zide§ti,

hect.,

o biserica

;

in

scoala.

Pirjol,

Anastase De-

si

zugraVita

dulescu,

Zgircifi,

Mihalache

de

Are 1600

cu 775 suflete

pi.

hect.,

cu o populate de I770suflete; 5

Rimnicul,

riulul

al

pi.

resedin^a

asezat pe ma-

Zgirci{:i,

drept

mijlocul com.

Zgir-

:

V.

la

de

mijloc, Cristi-

(resedinj;a) in

ciji

com.

este biserica

Petrisul la S.

E

al

Zgripce§ti,

diacul.

o uda

R'SSrat,

jud.

Rimnicul, catunul

N. de dealul Po-

la

si

Fin-

si

de

S.

Zgircifi, sat,

lul

V. de dealu-

la

Fintinelor, Oreavul

tina-TurculuT; la

cu

S.,

B^l^afi.

si

Este brSzdata rile

ZIL1STEA

790

de

la

^1

proprie-

tatea Zilistea.

rur.

Zili^tea,

mo§ie,

Hosted by

in

jud.

Buzau,

Google

:

Z1LISTEA-SOREASCA

com. Cochirleanca,

Are 1840

PSrul.

c&t.

mat toate

hect.,

ZIMNICMA

791

ara-

mosnenilor

sforile

Potirnichestt

Mih&lestt,

:

Rinciogestt. Te-

si

renul e pu^in accidentat

bile.

si

producator, mat cu seama

Soreasca (Panteli-

Zili§tea -

mon),

mo$ie,

jud.

in

proprietate a

com. Zilisteanca,

Are 800

EforieT Spitalelor.

numai 4

din care

listea

hect.

Zi-

:

Cat:

proprietate a EforieT

Spitalelor

Bucuresti,

din

Civile

comuna

bozia

Pra-

hova, care, impreuna cu mosiile

Negrasul

sj

Sailor, are o

intin-

dere de 1246 hect. (1044 hect.

200

suprafa^a impadurita

sj

pamint

finefe).

cultivabil

$i

hect.

total s'au arendat cu 8422

ast-fel

pe

1780;

la

de

proprietarul

colonit

aceste

parte din

Sudiji.

format din

let

naul, cart de

jud.

fiind

postei Cil-

surugiit

aduna^t din

si

di-

s'au stabilit aci. Ca-

oamenit

din

schitulut Nifon, stabili^t

pe pro-

Buz3u, plaiul Slanicul, situate pe

prietatea acestut schit, unde era

ambele malurt

si

12

la

E

ale riuluT Cilnaul,

HaimaHaima-

cat.:

nalele (cu 7 subdivizit:

Calugari,

nele,

Ercari

Gava-

Girbovi,

nalele, Cilnaul,

Gura-CilnSului,

Postea), Slobozia

si

(cu

3 subdivizit: Aliceni, Satul Ale-

culut

Sudifi)

si

si

7520 hect. cu o populate de 2820 suflete; 3

biserici

si

146

cat,

5104

of,

61

al

sunt

:

minji',

asint

9

nele,

•

mat

si

insemnate (Eforia),

Girbovi, Cilnaul

Cilnaul-Episcopiet

Ciln3uluT), Sarindarul,

-

De

dinsul se

alipeste cStunasul Coconari.

com.

rur.

sat,

leajenul, jud.

Zimbrul,

plaiul

Te-

Zilisteanca

-

nalele, Slobozia,

Raraulut

virful

Pietrele-Doam-

si

Suceava, com. Bros-

net, in jud. teni.

Zimnicea,

com. urb., in jud. Te-

leorman,

Calma^uiul-Margi-

pi.

nea, situate pe fluviului

dria

la

si

partea stingS a

DunSrea,

Zimnicea,

46 68

2800 m. de

fostd plasii a jud. Co-

1895. Re-

sedin^a e Tirgul-DrSguseni.

Gava-

foste ale

Paicul,

Bursucani,

Baleni,

dalbi, MSciseni,

Zmulfi, Tirgul-

DrSguseni, Virlezi.

la

pi.

Siretul*

si

altele, la pi.

si

Ho-

sau

la

I)un3re. Se

la

in-

de aproape 365

fa^S

hect.

Orasul doming prin pozi£iunea toatS lunca DunSrit.

mosiet

tarul

La V.

teica). la

E.

la

ho-

cu

Zimnicelele

(Fis-

hotarul tncepe de

pichetul No.

de unde se

14,

M#gura-f iganu-

apucind spre N., p^nS ajunge

M3gura-figanulut, urmind

dupa*

hotarele mosiilor

rea, units

meaza'

Fru-

§oimul,

P^uleasa, in mat toata

si

La

S.,

DunS-

cu lacul Pas&rea,

hotarul

natural

al

for-

ora-

Partea despre DunSre prezintS particularitatea

cS,

venirea

la

apelor mart, fluviul se impreunS

ciovija

si

se

malul unde

si

lacul Vil-

pSnS

sub

incepe orasul,

for-

intinde

mind o suprafa^S de mat bine

rincea-Prutul.

Zimbrul,

Alexan-

de Giurgiu,

kil.

cu canalul PasSrea fost trecute

Haima-

particulare,

de

de

kil.

55

sulul.

CrSesti, Cu-

Unele din com. au

la

kil.

tinde (la o alt. de 48 m.), in formS de patrulater, pe o supra-

moasa

Prahova.

vurluiu, desfiinfata' in

mart

vite

Zimbrului(Piatra-),^/«^, intre

indreapta spre

cu 312 locuitort,

Predealul,

kil.

5

comute.

lut,

(Gura-

statulut; apo! CilnSul, Zilisteanca,

resedin^a

Se compunea din 8 comune

Zilistea-Soreasca

Ciln&ul

de

com. Zilisteanca, jud. Buzau,

cu 490 locuitort.

552 porcT.

Propriety

posedind 36

Se mSrgineste Zilisteanca, catun

la

si

Zimbrul. Are 129

piriul

locuitort,

pi.

Pincesti, spre

partea despre N.

196 tepe, 12 capre,

pe

el,

lut

o scoala.

Vite: 1263 bot, 506 vacT, 71 vijet,

din insurant.

Zimbroaia,

suprafaJS de

com.

N. de satul Pincesti

de

iar cite-va

Zilisteanca

(cu subdivizia Coconari).

Are o

sunt

Cele-1'alte cat

formate dupa 1864,

de orasul Buz3u.

kil.

formata din

un metoh.

Roman,

jud.

sat,

;

au dat nastere Cat. Haimanalele e

lugari s'au format rur., in

Slo-

scutite de dSrt,

ferite parpf,

Zilisteanca, com.

silistea

c£t.

Alecu Hrisoscoleu pe mosia sa

cat.

Zimbrul,

din

AleculuT, din co-

aduse

loniile

Cele-1'alte

batrinilor, s'aii

stabilipf

satul

si

satele

Zilisteanca,

:

cam pe

In

anual.

numat

aci

Cilnaul.

si

locuitorit

com.,

Tesila, plaiul Pele?ul, jud.

evechie. Dionisie Fo-

dup£ spusa

pendinte

de manastirea Sinaia,

drumuri na-

alte

si

enumaYa

format

Bursucani,

mat sus de resedinfa comunaW. Are 1 10 suflete si o biserica\ (V.

Siretul-d.-s.,

Comuna

sate,

Zili§tea-Trestieni (Muntele-),

com.

in

sat,

Zimbrul, jud. Covurluiu, ceva

Bursucani, com.).

turale.

tino

pi.

Bu-

nationals

soseaua

Slobozia

Soreasca.

si

porumb.

zau Focsani

restul

izlaz,

ConstcL din 2 sforl

arabil.

si

Buzau,

foarte

in griu

brul,

Schitul

-

Zim-

de 4 mal

kil.

al

to

ISfime,

DurtSret

Hosted by

de

la

la cel-1'art.

un In

Google

;

ZCMNICiSA

asemenea cazurT

de

inc£rc3rile

chiar

fac

cereale se

margi-

la

nea orasulut. Orasul

pe

format

s'a

fosta

aceasta populate se formase mat

mult din

Alexandru

al Il-lea

aci,

Mat

urmS

spital

b2e$I

de

alta

si

primare,

scoale

2

;

fete

lo-

;

un

1

de

2 biserict,

;

una cu hramul S-^ilor Imp£ra$t si a doua cu hramul S-tilor Apostoli; un oficiu telegrafo-postal un biu;

rou vamal, al

c3rut

fost

infiinjat

venit

de 40344

Vite:

2080

Portul se

al cerealelor

de

direct

;

2342

si

porci.

kil.

Co-

mat insemnat

este

aflS

eel

mSgart,

27

la

3

colul

La

trecut.

oras

acest

a

ca orasele de pe rnarginea

t£rit

Dunarit sa

Rosiori

linia feratS Rosiori-

care a trecut

M^gurele pe calea vecinal5; spre Giurgiu pe drumurt vecinale, pe

comunele N2sturelul, Bragadirul, si de aci la com. Bujorul

la

au p3r2sit Zimnicea

tort

neinjelegerilor ce

peste

cu

Zimnicea este de

ast&zt

o formajiune Tirgulef:

si

cu totul

de mult timp

aci.

Ast-fel, atit

istoriograful Sulzer, cit ralul

recenta-

port mic a existat

Bauer, in

si

gene-

memoriile

spun c2 Zimnicea

era,

pe

sale,

la

fi-

orasul

proprietarul

vedea dria

IstoricuL Orasul unde se g2-

eel

zice,

mat bine de

12000 case;

c3

Zimnicelele.

si

loc

LungS

(A se

mosiet.

Alexan-

gasit

si

unelte.

'

mult timp-conacul

fost

se

mult mat

sanfurT

fost

si

P2n&

eftin.

resedin^a

Marginea.

pi.

Cel mat insemnat rol

Zimnicea

timpul

in

ruso-romino-turc aci

a trecut

si

1868 a

la

rezbelulut

din 1877.

Pe

s'a oprit grosul

§istovulut;

statul-major riale,

al

aci

trupelor

Nepocoicinski

;

de rezbel

proviziunile

s'au

impe-

avind ca sef pe generalul

si

tot

c2rat pentru

indestularea

armatelor, adus pe calea ferata

rSposatul

De

si

C. Boliac

diferite si

azt

monete

ruinata de timp dou£ rindurt de

de care acea

mart,

in-

D. Gr. Tocilescu

in

meritoasa

sa scriere «Dacia inainte de Ro-

mant»

Cesar

cropola £ilor, tir

sau

a fost o ne-

cimp

un

c5

Boliac,

aceasta cetate

la

sau mat bine

zis

al

mor-

un cimi-

antic.

Reproducem menjionata ftcute la

de acord cu

stabileste,

arheologul

materialul p'aci

740

Rusca-

tuitu r2 era inconjuratS.

avut

l'a

intre

ses,

acolo

vSd

cavaleriel romine, nutreful fiind

par-

la

Rusca-Carantinet. In

si

a

in

a orasulut,

anul 1869,

T.-M3gurele).

Aci a

jud. Teleorman,

cetate,

pe

afla

populase foarte mult, avind, se

a

Cre£ulescu.

Zimnicei (Cetatea-), mine de

m.,

se

se

Zim-

proprietate

urma probabil

din

aveau

luarea

orasul

se-

Cotroceni

Constantin

V.

Dun5re, unde era si capit&nie de paz5, avind t&rmul greu de aanul 18 12,

Ulmuleni,

de

dupa

la

-

tea

si

Pe

m

dupa Dionisie Fo-

tazt Nasturelui

ail

armatelor rusestt, inainte

bordat.

dinsul

o alt2 mosie,

si

din

noii,

istoricul oraselor

si

si

nele secolulut trecut, in ultimele douii decenit, un tirgulej pe

Pe

Fintinelele

satele

Manastiret

Aceasta

dupa anul 1835, cea mat mare parte din locui-

cauza

seste

te-

infiin^at

a tecut parte din mosiile de as-

intemeerit ora-

din jud. Vlasca,

portulut.

s'a

sulut Alexandria,

la

comunicajia se face pe soseaua

a

banulut

dup&

ant,

care

Zimnicelele.

nicea

unde a

trecut

unde este pod Vedea. Spre DunSre,

Zimnicea.

mat era

T.-Magurele.

la

Cu ocaziunea

la T.-

orSselul

tino,

Capitala

Zimnicea,

mat bine de dot

stat

pe

situate

vindut

s'au

Mosia Zimnicelele era

de nMvSli-

Din

Zimnicelele.

renurile

colul trecut,

mutat atunci de

si

la

si

capitale de judef,

fie

interiorulut {Srit

la

corpurile: Zimnicea,

Fintinelele

si

pentru a servi mat bine apara-

jude^ulut s'a

compus din

sunt

ralul-guvernator Kisseleff, s'a ho-

Teleor-

dorne?iiii, jud.

Calmajuiul- Marginea,

pi.

acest domeniu,

si

de catre gene-

se d&duse J3rit

de peste DunSre.

Alexandria-Zimnicea;la Alexan-

riul

man,

fost

1830

anit

intre

rea

;

Zimnicea,

Rol ceva mat insemnat a avut

rile

dria pe calea jude$ean&

atit

in se-

si

1828

insemnState archeologica.

ocupat de purine trupe.

reprezentan^it

din strSinState.

Drumurt:

trecatoare,

secolul al IX-lea cit

in

ZimniceT au o deosebitS

t£zt al

si

mare

Turct, Zimnicea a avut o

important ca

de

general peste

Imprejurimile orasulut de as-

Rust

dintre

cump^rSrile se face

cStre

mat multor case comerciale din Briiila si

razboaele

In

mat

stat

inainte

DunSre.

Ploesti,

la

1832, cind dupa organizarea ce

cornute, 7865

vite mici cornute

merciul

—

97 a

pe

a

mat

a-st stabili cartierul

Bulgarit

parte pe la Bucuresti.

si

15 banT.

cat,

man

vite

1896

la let,

834

i860

la

in

sila

in

ImpSratul

desfiinfat.

mult timp

s'au risipit, parte

o gr&din& public^

s'a

parte au fost adust acolo cu

silante.

Are o populate de 5000

urmS

peste Dun^re, din care o mare

de Rust.

mat

FrStesti-Zimnicea, care

de

Bulgart refugiapf

proprietate a principeluT Al. Ip-

cuitort;

ZIMNICEl (CETATEA-)

792

intocmat,

din

scriere, descoperirile

intre

anit

1869

si

1872

aceasta cetate:

Hosted by

Google

ZIMNICELELE

mat insem-

«In Rorainia, cea

natS necropolS anticS este

fSra*

cimpul mor£ilor de

indoiala,

la

Zimnicea, despre care D. Boliac

urmStoarele

relateazS

iam

de

acum

pentru-ca multe

;

vestigiurt

dace

acolo

alpi

din

Zim-

spre orasul

jos

nicea de

in jurul

afara san£u-

din

cetaji

in

«B2nu-

:

oras dac

un

acestei rilor,

ZlMBREASC^

793

g&sim

tot ant,

pe

mat

si

ales

M'am pus dar

din anul trecut.

a cincea cu gura in jos.

patra

Osemintele

de urna

in acest fel

sunt in cea de a cincea, printre

biecte

O

am

oseminte

care

trecute

gSsit

am

observa^iune

alta

si

facut:

unele dintre aceste urne ce g&-

— cele

siam

cate drept in sus,

Apoi

am

culcate

ridi-

toate cele

si

mai multe urne una

culcate, cu intr'alta.

— erau

simple

aceste urne

in

g&sit

obiecte de

si

sS fac cercetSrt atit spre malul

podoabe femeestt, adecS un

Dunarei

tter

cit

m'am

sit2;

am

ca"

intre

si

spre

oprit

unde

intre locul

militar

pe partea opo-

si

centru,

acum

este

tirul

cazarma, pentru-

de vre-o doua

dat aicT

cu cenuse

vase mormintale,

si

oare-cum de

dusT

vp.zut ca

a urmat

dac

orasul

sa

pe

fie

partea sting5, care este

mat

si

pe partea dreapta

ridicatS, si ca

despre Dunare, a trebuit sa locul destinat pentru

Am

ce

aveam pe o singura

si

't

am

adunat dar oameniY

trebuit sa

In

ivit

s'aii

saptaminS

o

n'am gXsit de nears,

al

Zim-

la

moarte

un singur sche-

cit

c5rui

cu care

Tarn

craniti

scos intreg de sub

de urna

di-

lucrarea

toata

nicea, in acest locas de

let

de

presupus ca a

locurt,

urne.

mea de

spre

tir

orasul. Indata\ la

fie

mai multe

la

linie,

partea stinga,

am

unde

ferite

de

pornit

cazarma pe vale,

fie

inmormin-

tan. ii

din care 8 intregt,

am

scos 63, le

Toate

scot

urnele

ce descopeream erau numai cu

cenuse niitura

si

oase calcinate,

urn& este bSgata altS,

in

66700.

adu-

de oase de corpuri arse

pe rug. Un lucru foarte un lucru extra-ordinar a

treia,

alta,

straniu, :

MareU Dicfionar

modul

la Pilin in

Neograd, de

la

silvania,

mare

se

locuitorilor

mane

la

in cimi*

si

Apodul-Mare in Tranunde in fie-care urna* gSsea alta mat mica\

Acest din urma" judecind

comi-

movila de

in

Ali-Bunar, in Banat tirul

in

si

cimitir a servit

epoca romanS,

in

si

cSramizile

dupa*

ro-

ce acoperiau unele vase».

Zimnicelele,

c&tun, cu

Teleorman,

jud.

423 loc,

in

Marginet,

pi.

com. NSsturelul.

Zinca,

Dimbovija,

jud.

sat,

pi.

Cobia, com. Uliesti,

si

arderea corpurilor

ideia ca

facea cu

se

lor,

idee con-

doua

vre-o

buca"{:i

metal topit, gasite intr'o urna si

un obiect de

agraf sau leg^tura,

pit.

fier,

in

—

spre inche-

ierea vre-unui colier

garea

mat

11 37),

de urnS

putea face de

mator

cS b2-

in chipul ur-

oscioarele

mistuite de flaca>t, cu dife-

obiecte r^mase, se puneau

urna mica,

pusa cu gura

in jurul careia,

in jos,

se fasona

o alta urnS, in partea careia se

ornamente

grava

si

simbolurt;

apoi acestea, dup& ce se uscau prin

evaporare

indiciu

vede

jurul lor si

la

de coacere

soare, la foe

caci

nu se

de cum, se fasona

nici

in

o a treia urn£ care se

acesta si

tot ast-fel,

apoi

apoi a cincea.

«Punerea

Arges,

a.

(v.

pe

sat,

Arges, jud.

com.

Pitesti,

pi.

MSrulut

al riulut

Valea-

Are 209 loc.

n.).

in

Zizinca, sat, in partea de E. a com. Lipov&$ul, pi. Crasna, jud. pe coasta de

Vasluiti, asezat

S.

a dealuluf Zizinca. Are o supra-

de 245 hect, cu o populade 201 suflete, si o biserite fa{&

cu£a\

Z!mbe§ti, sat pi.

t

com.

in

de-Sus-Mijiocul, jud.

Filioara,

Neamfu.

urna nu se

in

cit

adunau

se

:

malul drept

ce s'a to-

D. Boliac observa («Tromp.

Carpa£ilor», No.

usca

a

cu

care era

a patra

in

'mt d£

toate podoabele

firmata

in-

prin foe,

Linia-Zisu,

Zisu, sau

de parura feme-

ceia-ce

aceia

si

trecute

tot obiecte

iasca,

un

un ac de os

si

toate

intr'o

in

a patra

in

celtS.

cercelus intr'una,

de agraf

fel

ritele

am

un

tr'alta,

intr'o

putut sa

intacte.

cum:

o jumatate

arse,

numite

inca*

linil

gasit prin aceste vase arse, pre-

era acoperit,

pe cind urne cu oase calcinate, pe jumalate

cu totul

toarte

bijuteriet

necropolea de tatul

maf

a altor vase

constatat

s'a

«Alte cite-va micT obiecte s'a

«Observind mai bine locul din

am

dar conservin-

foe,

toata ciselura in

inca*

in

si

diformate

buca^T,

tret

in

oseminte,

midf,

co-

de electrum zdrobit, o bra-

£ara

oase calcinate intr'insele.

cetate spre oras,

o-

prin foe.

ele

si

cu

urna principals

ZImbreasca, Teleorman, in partea

nelui

si

Se

S., intre Valea-Cii-

valea Burdea, la 68

48

si

Teleormanulul,

pi.

de

de resedin^a siori

com. rur., in jud.

jud.,

24

al

N.

Beuca

si

ce fine

E. cu

la

N.-V.

si

Balaci, la

com. Dobrotesti,

mosia Plopi,

kil.

de Ro-

de Alexandria.

kil.

invecineste la

cu teritoriul com. cu

kil.

la S.

V. cu

de com.

teritoriul

com.

CiolSnesti-din-Deal.

Satul este

impact

in

douS:

Zimbreasca de Sus sau Olteni -

spre V.

si

-

Zimbreasca-de-Jos la E.

Este strabStuta de vSlcelele T2:

Geografic. Vol. V.

100

Hosted by

Google

ZlNDAN-BAIR

Olteni

tarul,

Zimbreasca. Te-

si

renul satulut este foartea

dentat

Are o 1840

acci-

de aproape

suprafafa'

o populate de

hect., cu

1283 suflete

269

:

caT,

Se leagS cu com. Balaci prin

mat multe poduri trecerea

con-

trecut

ale jud.

in

vechT,

inconju-

;

diferite

precum

compusS din Zlatarei, Dobrusa

c&tune:

si

80

la

lut,

£uiut

de a

kil.

Se mSrgineste

se g&seste

muna

E. cu ora-

la

Fometesti,

si

documente

Sutesti

Stefanesti

la

si

N.

cu

cu co-

la S.

si

Voicesti. lo-

dstoria Daciet» de Dionisie Fotino.

reformei ;

el

fi-

satelor

lista

F&cea parte din

Mij-

pi.

cuitort si

;

dinara

rotaria.

si

Ei au

26

:

vact, -

Zindan virful

bair, deal (197 m. in Babadag-Iol Iuc), jud. Tul-

cea, pi. IstruluT,

Tocsof,

pe

si

nicul-d.-s.

;

pe

al

teritoriul

com.

s&u Rim-

cat.

(v. a.

Dr5g3sani-Trupul - Zla-

statulut

Are o sosea comunala.

E brazdaU

n.).

Zlapia (Slapia), Arges,

sat,

cu 70 loc,

Pitesti,

pi.

a.

(v.

si

com.

pi.

cu

231

loc,

jud.

comuna

Leca, asezat d'a stinga piriuluT

o

dep&rtare

c5t.

Ungureni.

la

2000 m. de

de

sat,

cu 119 loc, jud.

Tecuciii, pi. Berheciu,

ceana, asezat in

com. G3i-

partea de

E.

a com., pe coasta V. a dealului

Gaiceana.

cu 719

jud. Vilcea, Zlatarei,

cuitort. (V.

jud.

Botosani,

com.

rur.).

Zlatunoaia,

1141

locui-

Meletinul,

pi.

(V, Zlatunoaia,

de

stafie

Botosani,

jud.

Iasi-Dorohoiu, pusa 1

Se

Iunie 1896.

(132

kil.).

linia

in circulate

stabile Todireni (131 sesti

dr.-d.-f.,

Tirgul- Mile-

pi.

com. Zlatunoaia, pe

tinul,

afla

intre

kil.) si

Tru-

Inaljimea d'asupra

Maret de 64 in ,34. Veacestet sta^it pe anul 1 896

niveluiuf nitul

a

fost

de 24878

lei,

Zlatunoaia-Mica, de S.-E.

a com.

banl.

35

suprafaja de

Dracsani,

hect.

1 1 1

pulate de 80

sat, in partea

Botosani,

Miletinul, jud.

pi.

pi.

o

cu

si

o po-

locuitort.

com.

sat, din

Bahluiul, jud. Iasi

(v.

Cotnari, Cotnari,

Are o populate de 181 locuitort, precum si o biserica de

sat).

com.

lo-

rur.).

In acest

mat de

E. a net

pi. Miletinul,

si

Cozancea

dreapta

si

stinga

si

pe

Sicnet

compune

din satele:

Cernesti,

Cociungeni,

Stroesti

vaile Sic-

dealurile din si

se

si

Girbesti,

dar de buna calitate

mic for-

lespezt de piatra natu-

atribue

si

pe care legenda

§tefan-cel-Mare.

lui

Zlota Vechie, c&tun Ialomija,

pi.

(tirla), in

jud.

IalomiJa-Balta,com.

Bora, pe cimpul Baragan.

Zlote^ti, com. rur., leorman,

in

e deluros, si

are

o

Are o populate de 4017

su-

situ-

ata pe partea stinga a riulut Te-

leorman, in vale, T.-Magurele,

suprafa££ de 13401 hect.

Te-

jud.

Teleormanulul, pe

pi.

laturea de V. a jude£ulut,

Zlatunoaia.

comunet

un

un pod mare,

Biznoasa,

Lunca, Novaci, Stanesti,

Teritoriul

il

peste

sat,

piriu, se afl£

rals neciopliU

Iuresti,

Zlatareasa,

sat, cu

sau Bisericet, in partea de N. a

cu acelast

rur.

Zlatunoaia, com. rur., jud. Botosani. Se intinde in partea de S.-

Bac&ii, pi. Siretul-d.-j.,

Ungureni,

com.

sat,

Calma^uiul-Marginea,

Teleorman.

Zlatari, sat,

350

625 porct.

si

lemn, vechie.

Zlatarei,

n.).

(Paragina), c&tun, com.

Dracea, jud.

vii,

udat de girla Pesteana.

nume,

Zlata

vact,

asezat pe dealul Zlatunoaia

Zlodica, de

in direcJiaN.-S.

dealul Dobrusa, populat cu

Samara

vint.

cu 626 hect.

tarei,

e o prelungire sudicS

a dealului Caragea-Bair

jud.

si

3

de

si 1

cat,

300 bot, 160 capre, 35° ° r Un numar de 203 locuitort s'au improprietarit la 1864 pe mosia 200

locul-d.-s.

schitul

;

Zlatunoaia,

la

Are o populate de 1400

cultura, viticultura, dulgheria or-

timpul

in

si

iazurt,

3

plaset.

V. cu comuna

sul DrSgSsani, la

Usurei

Oltu-

de capitala jude-

kil.

la 3

si

valea

din

gureaza*

01

mixte;

3 scoit

si

spirt,

com. Zlatunoaia, pe

Este situate

comuna

Mavrocordat

Const.

de

8400

tort,

3

Dobrusa (v. a. n.) o biserica' de lemn o scoala. Locuitorii se ocupa cu agri-

lui

7 biserict

mort de ap5 pe Siena cat,

Oltul-d.-j.,

pi.

in lista satelor

si

pe

intocmita*

;

fabric^

1

Vite: 2500 bot

rur.).

po-

si

valcelelor.

Satul Zimbreasca este din cele

mat vechT

ceta^t

flete

rate cu san{. (V. Gaiceana, com.

si

sosele

sunt

care

vecinale, peste

la

se v5d

Vrajitori.

Ciolanesti-din-Vale

de£e

douS

locul

la

Zlatarei, com. rur., jud. Vilcea,

834 vite mart cornute, 42 ma*garT, 3954 01 si

565 porci.

struite

satulut,

o scoa^ mixta,

;

o bisericS. Vite

raionul

In

numit Poiana-Dealulut, urmele a

ripos.

si

ZLOTESTI

794

ori si

48

kil.

Hosted by

35

79 kil. de kil. de Rosi-

la

de Alexandria.

Google

;

ZMADOVlfA Are o populate de 722 fkte; o scoala mixta

si

mahalaua Lazul, avind 740

man

Are o

169

834

caT,

of,

cornute,

27 capre

rimatori.

cite-va valcele

piriiase

si

ce

izvoresc din dealul de la stinga satului.

de pe

reste

Cerboaica

Piriul

lanesti

in

V.

partea de

a

co-

in uneT.

o parte este

acoperita cu padun. Din aceasta suprafaja, ca la 500 hect.

de mosie

fie-care

padure

un

cite

si

de

pile

240 hect. sunt proprie68 locuitori, date dup£

legea ruraia

ocu-

restul este

si

riului

piraielor-

si

xandria

-

Valea

Teleormanului,

-

care trece prin mijlocul care comunica

N.

ta rest id. -j., la la

S.

satului

cu com. ;

spre com. Ciolanesti-din-

;

Deal; precum

aflS

de-a

manul

si

lungul

Teleor-

riului

pe linga

ce se

piriul

caziunea sapaturilor ce

se

multe oase de cerbT mart

de mastodon£T

ofac,

si falci

Zmadovi^a, la

56

kil.

pi.

zau,

ambele

18

la

Bu-

ale l

J2

pe

situata

E

muna

Secul

;

StSnesti; la V., ;

la N.,

cu

cu com. Albulesti.

(exceptind si

Golovija) este de 2500 hect.,

Are

doua

o

Cat

si

si

alte

9

vijei,

capre

631

si

Comuna

boi,

trecut.

f in-

Zmerodava.

rur.

a.

Are o

din

seco-

Zmeeni

la

milit,

com.

cit si

cei din

de

com. Zmeeni, jud. 1020

locuitori.

fa-

Pitesti,

pi.

(v.

«Ador-

biserica,

insa-

in

a.

n.).

sat,

Arges,

jud. rur.

cu

40

fa-

Pitesti,

pi.

Hintesti-Zmeura

Are o

biserica, cu

(v.

hra-

mul «Adormirea».

lo-

Zme-

Zmeeni-

amindoua

ZmeurStul, com. lul,

jud. Vilcea, situata

Zmeuratul,

resedin^a al

BuzSu, cu

pe dea-

15

kil.

pitala judefulutsi

la

6

si

deca-

kil.

udata de vaile

detul, Stroe,

Oco-

rur., pi.

la

lul

a plSseY,

c&tun

37

Hintesti-Zmeura

Zmeura-de-Sus,

Zmeeni-

baitoasa pozifiune a

mute

cu

mirea».

in

contopindu -se

n.).

sat,

Arges,

jud.

impact

pe

Zmeura-de-Jos,

cite trele

si

improprietarirea,

Zmeeni,

Zmirodava.

VezT

milii,

Catunul

sa se

Cale

si

confine mult peste.

com.

Zmeeni-d.-j. In anul 1864,

eni-d.-j.

CaraBurun, Acic-Suat

vacT,

porclf.

e vechie

siiit

cu Golovija, se afla o

micS insula stufoasa; pe jarmul

339 cat, 2350 01,

539

bivolT,

cStunele sale existau

inceput era

spre

;

de una din comu-

Zmeeni-Albesti,

106 minji,

252 iepe,

iar cu

sau despre uscat sunt dealurile

drumunf naturale.

616

Vite:

d.s.,

Moi-

de

jude£ene

soselele

:

precum

lul

:

5498 populate de 1859 o scoala; o biserica.

testi-Zmeeni

Zmeica,

balta Sinoe, pe la cele 2 extremitaji ale insulei Curt-Bei

suprafaja'

locuiton;

portije, din care

numita*

e

N., aproape

cu o

hect.,

una

ora-

Zmeeni.

si

com. Casap

toate

aparfin

nicajiile

Saicioara

sica,

dinsa

dintre

stuful

CSl-

E. cu co-

comuna cu comuna Bi-

la S.,

terito-

este unul

;

de

formata din cStunele

au

la

pe

Istrulut,

com. Casap-Chioi

riului

kil.

intr'un singur sat.

Se margineste:

in jud.

pi.

Chioi; comunicS cu balta Golo-

BuzSu.

sul

culuT,

vi£ei.

clesul

maluri

maj;uiul,

sat, in

pe valea Zmado-

baltd insemnatS,

Tulcea,

ce

rur., in jud.

Cimpului,

pi.

Dumbrava,

de orasul Turnul-Se-

situate

com.

si

si

rur.

Are o

n.).

biserica fCuvioasa Paraschivai.

vifa prin

Zmeeni,

lubra

com. rur.

jud. Mehedinji,

verin,

Piriul-Lazu-

:

Piriul-Zmadovijei.

si

atit .

Va-

si

Padure: Padurea-Lazului.

3

(v. a.

;

d.-s. si

petrificate.

Podul-Brosteni

jud.

pun masa de ap& strata* din Dobrogea intinderea sa totals

luT

Cer-

boaica se g2sesc adesea, cu

pi.

din cele 4 mart lacurT ce corn-

276

In straturile de pietris

40 familii, Cotmeana, com.

Dealul-Albules-

si

lea-Lazului. Piraie

Catalina

spre

si

din jud. Vlasca.

Arges,

riul

Vat: Valea-Zmadovijei

Ta-

spre Slavesti,

cu

sat,

Dealuri: Dealul-LazuluT, Dealul-Gropanilor

Car: soseaua judejeana Ale-

si

soseaua

trece

Biclesul-Zmadovija-Secul.

pat de vatra satului, de drumurT cursurile

Zmei,

500

si

ale diferijilor pro-

;

tatj a

si

01

al com. VintiiaVoda, jud. BuzSu, cu 60 locuitori, alipit de catunul Lunca.

Zmeica,

comuna*

Prin

sunt

prietan din Zlotesti, avind aproa-

pe

460

cat,

tilor.

hect., din care

sfori

18

rimatori.

Ate o suprafafa de aproape 1400

:

cu cat; 32 stupT; 440 vite mart

se varsa in riul Tele-

si

orman,

poseda

Zmee§ti, cdtun

si

36 plu61 care cu boi; 6 c3ru$e

cornute,

izvo-

mosieT Cio-

teritoriul

preot

1

o scoala prim, mixta.

Locuitorii guri;

Teritoriul com. este strabatut

de

biserica, cu

2 cintarefi;

150

si

lo-

cuitorT.

un paracliser; doua* mori. Vite: 320 vite

comuna cu

formeaza

Satul

su-

o bise-

si

cu un preot, un cintarej

rica,

zmeurAtul

795

Brozba

si

:

de Bra-

Adinca.

Are o populafiune de 368 de locuitori; 2

Hosted by

bisericT,

una cu

Google

zmeurAtul hfamul

clntrarea in

fondata

la

Andreiu

Biserfca»,

de Popa

anul 1708

Damaschin

si

si

cu hramul cSf. Dumitru*,

data

anul 1828,

in

Postelnicu

ne de

mi-

cetate vechie, in apropiere

pentru ca s& -I dea domnia farei («Letop.»,

p. 188) sinimicita

1. 1,

urmX de un Bogdan,

de orasul Roman, jud. Roman,

in

fon-

pe malul sting

tary mosiei Gidinji

Dima

pe

teritoriul

intiinjata

pi.

Siretul-d.-s.

de

o scoaia,

;

Zmirodava (Zmerodava),

alta

al

riului Siretul,

com.

Gidin^i,

Urmele

ceta^T se cunosc bine

1830.

la

zmIrdanul

796

din

acestei

si

astazi.

si

proprie-

de vlSdica

Gherasim. Zidurile acestei ceta$T au existat pana

la

inceputul aces-

tui secol,

pana cind proprietarul episcopul Gherasim au

Locuitorii poseda: 25 cat, 50

Ele formeaza o circumferinja de

Bogdan

100 vaa, 30 01 si 30 capre. §oseaua comunala 'i inles-

600 past si reprezinta ni^te grSmezT de moloz acoperite cu porumbe! si alpf tufan. Cetatea

scos materialul de acolo pentru

se pare ca ar

man » de Melchisedec). Se mat cunosc aceste ruinT sub numele

bctf,

neste comunica£ia cu com. Ca-

cova

Pausesti-Maglasi.

^i

vr'o

stea,

Zmeuratul,

fl

avut forma de

dupa

judecind

ce

liniile

si

casele lor.

«Cr.

Rom.

cu 25 locuitort

formeaza urmele fundamentelor. Imprejurul eT se vad urmele unui

Prahova,

canal, prin care ea se inconjura

Zmeu-

cu apa din Siret. In partea des-

udata de girla Chiojdul.

pre E. a fortSreJei se deschide

A

(catun) turcesc

Ztneuratul, culme de munte, care

un loc plan, care era acoperit de mai multe forturi marunte ale caror baze se vad si acum

dul, pl.Teleajenul,jud.

situat la poalele munteluT ratul

si

porneste

culmea

din

separa

ri£a si

Vintura-

Govora de

riul

in sanj: si care erau

Rimnic, jud. Vilcea. In dreptul

cu apa. Dealurile

cortiuneT Bunesti, se

malul sting

bifurca in

doua culmi de dealun Sohoratul

:

Dealul-

Dealul-Ocna. Din

si

aceasta bifurcate ia nastere

Ocnija (Strata), afluent

al

riul

Oltu-

luT.

com. Bicazul,

jud.

Neamju,

Piatra-Muntele,

pi.

Domeniul Coroanei. un Are venit de 30000 JeT, si 16 hera'strae si un circular pen-

situata pe

tru exploatarea pSdurilor.

Zmirna, pi.

com. rur., jud. Ialomi{a,

lalomiJa-Balta, situate la N.

plasef, intre si

comunele Milosesti

Iazul-Ialomi£a.

un

na

si

2537

Grivifa, cu o

populate de

scoaia mixta

si

o

bi-

serica.

Zmirna, pi.

sat, cu

225

familii,

in

IalomifaBalta, jud. Ialomija,

com. cu

nume, situat pe valea LataSarata si la 4 kiL spre V. de satul Iazul. acelasT

Vlasca,

Marginea,

pi.

lasind

Aceasta

plan.

aicf

cetate,

Zmirda, pe

la

2,7

1

Noembrie de Giur-

kil.

giu, sta£ie finala. Inalfimea d'a-

che,

Venitul acestei

t.

fost

-

Mare

I,

pag.

Ia

de

zidita

1483 El

133).

$tefan-

(«Letop.», 'r

Noua) o vedem aparind

in

uricile vechi

timp ea

cit

toate

a existat.

Numirea de Zmero-

dava sau

Zmirodava,

acestei cetapf mir, este

Ureche

luata

din

ce si

daii

Cante-

tradijiunea

populara, precum afirma Cante-

Din aceasta veche numire precum si din nu-

traditional^

Noua

data de

putem

deduce

c3 a fost pe acolo mat

inainte

mirea de Cetatea §tefan,

vreme o altS cetate mai vechTe si numele de Zmirodava nu este de cit numele unet ceta^I dace, ce trebue sa fost

fi

fost

pe acolo.

A

darimata probabil de Ale-

xandru LSpusneanu,

a fost de

stafii

318787

let,

1 i

m

,56.

pe

1896

15

banT.

a dat nu-

meie de Cetatea-Noua, cac?sub numele de Novograd (Cetateaslavone

jud.

Giurgiu-Zmirda,

linia

in circulate la

supra niveluluT Marir e de

a

din

catunul

daca credem pe cronicarul Ure-

Marele

locuitorT.

Are o

loc

E.,

ceoflic

stafie de dr.-d-f.,

1869. Se afla

spre

1828

era afara

§i

raionul fortifica^iilor orasuluT.

o

curba

de

fost inainte

formeaza Siretul, in

E.

a orasuluT Giurgiu, jud. Vlasca.

Zmirda,

ce

partea de

in

cfitun,

pusa

mir.

Se compune dinsatele: Zmir-

Zmirda,

Dumitru».

dreptul acestei cetajT, formeaza

cel

Zrilida, pftdure, in

«Sf.

inconj urate

riului

al

de

aceasta

a Episcopieide Ro-

si

spre N.-V. com. rur. Star-Chioj-

sat,

pentru

(V.

in

urma

an-

gajamentulul luat fa^a cu Turcil,

Zmirdanul, pi.

com. rur., jud. Dolj,

Cimpul,

Craiova

si

la la

compusa din numire, i

s'a

87 4

kil.

kil.

de orasul

de Calafat, cu

satul

aceasta

1879 si caruia dat numele de Zmirda, in infiinjat la

amintirea

RominT

in

lupteT

1877,

cistigate

la satul

de

Zmirda

din Bulgaria.

Este situata pe al

malul sting

Dunarel, avind vatra

partare de 6

kil.

de

la

o de-

ea.

Suprafaja com. este de 1460

pogoane. Cursul DunSrei in dreptul co-

muneT Zmirdan, incepe din hotarul com. Ciuperceni, merge de la N.-E.-S.-V. p£na la pichetul 34 sau Schelea-VecheT, de unde se indrepteaza de la N.-S., pana la pichetul 35, sau Bogan; de

Hosted by

Google

:

zmIrdanul p3nS

aci

mare arc de cere cu deschiderea spre comunS. Se invecineste cu com. urb. Calafat la N. cu Dunarea si cu cat. Ciuperceni-Noi, din com. ;

Ciuperceni, la V. E.

la

cu

;

com. Desa,

cu com. PoDunarea si cu ;

1

o

;

biserica, cu

su-

preot

1

si

calea vecinala comunaia

:

Calafat-Zmirdan

calea naturala

;

Zmirdan-Poiana-Lunga

si

calea

natural^ Zmirdan-Ciuperceni.

prin interiorul

Cirlig,

-

jude^ul

Buzau, format din insurajei pe

mobile Cirligul-Mare

la

secolul

trecut.

ginei-d.-j.,

format

lesti,

com. Fi-

din insurateT im-

dupa rSzboiul din

proprietari^T

1877—78.

cu 253 loc, jud.

SiretuI,

pi.

(V. Filesti,

Zmirdanul

com.).

(JJotinga), cdtun, cu

148 loc, jud. Olt, com. Beciul,

pe

situat

al Jiului si

la

vale, intre

de

3 kil.

malul sting

Pe amindoua

le

bovifa;

in

Mar-

in pi.

satelor

lista

cit

si

doua sate

comuna

intr'o

dupa

s'a ftcut

Mehedin^i, rur.

com.

de

pi.

2426

Zimbrul,

Are o

Gala^i.

hect.

jud.

in

la

62

Co-

e situata pe dea-

si

si vaX Se mSrgine^te la N. cu com. Fundeanul (jud. Tutova); la S., cu com. Maciseni; la E., cu com. Cr&esti la V., cu com. Corodul (jud. Tecuciu) si la N.-

luri

;

intre

E., cu

com. Dr£guseni.

Prin centrul com. trece piriul

partea de

E

formats din doua c&tune

Zmulji (resedinfa)

Gornesti.

si

scoala mixta, infiin$ata in 1864.

Valea-VedeT

riciulul,

in

rur., in jud.

MargineT, situata si

;

se impreunS.

4900

peste

Singura

comunei

Terftoriul

hect.,

este

de

Vite:

o

bi-

De

Vite

:

500

mar!

cat,

29 magarT, 907

cornute,

micT cornute

si

409

2536 porcl.

vite

e

Dim-

riul

de

Colintina;

si

care

primeste

in

Ialomija,

riul

apropiere de

com. Dridul apele hova,*de Ciorogirla

Pra-

riului si

mat

alte

vai.

si

871 boi, cai,

si

:

de 80423. In toata' plasa sunt: o judecS-

torie

de ocolla Buciumeni

la

;

66

bi.

de 65 preo^T; 36 scoale mixte si 2 de c£tun; 5

serici, deservite

morl cu aburl, 15

cu ap3,

3

poverne, 2 zalhanaie, 41 podurl statatoare

si

19 masinl de treerat

cu aburl. Locuitoril poseda: 2781 plu-

2372 cu

4757 care

boT,

409 cu

;

3725 cu

caruje;

si

cai

cu cat; 4076 cat si 69 arm&sari, 9726 boi, 4725 vacT, 2297 vifel, 313 taurl, 678 bivolf, 696 bivolije, 688 capre, 5199 pore! si 30618 01. Comerciul se face de 20 han-

1032

boi,

gii

224 circiuman.

si

In coprinsul plasei sunt si

28

5 bal(T

helestaie.

§1 a luat numele

Znagovul,

5

2176

taurl,

01

si

501

200

Padurile strucfii

si

peste, racl

Zmulji

urmatoareie nale

e

care

de

balta

la

e>te situata* la

N. plasei

porcT.

serica.

vite

no

vacT, si

mare

proprietate

mosia Gornesti.

cu o popula-

te de 1680 suflete. Are o scoala mixta'

de

la S.

Tepe,

unghiul unde acestea

pi.

la

bovifa, in care se varsS Ilfova*tul

guri,

ValeaGau-

com.

Teleorman,

pi.

si

Sabarul.

pi.

Este udata

kil.

intindere de

flete;

Zmirdioasa,

Dimbovifa

Intinderea totals a acesteT piasl rur.,

Are o populate de 2750 su5 bisericl, din care numai Sf. Gheorghe 3 funcjioneaza (1849), Sf. Nicolae (1810) si S {ii Arhangheli si Modest (183 1); o

Bucura.

Dim-

cu parte din

si pi.

multe piraie

anul 1845.

sat, jud.

Blahnifa,

pi.

cu

S.,

com. Li-

la

V., cu jud.

la

;

la E.,

Mostistea

doua domnie a

V. a satului curge Gerul.

Zmirdasteful (Via§ul),

Ialomifa, pSna

riul

pia-Bojdani

Suhuluiulul, iar prin

Birsesti.

cat.

sin-

Dionisie Fotino,

acestor

singura

Dealul-OltuluT, la S.

si

hova, de care se desparte prin

inceputul secoluluT IX. Intru-

vurluiu,

Covurluiu,

§oi-

o

Const. Mavrocordat, luT

plasa, jud. Ilfov, ocu-

pind partea de N.-V. a judefulul. Se margineste la N. cu jud. Pra-

in

fntocmita' sub a

istoria

Znagovul,

man

atit

(V. Zmul^i, com.).

Zmir-

si

formeaza azl

Zmul^i, com. sat,

la

Zmirdioasa

care

nirea

comunei

resedinfa

si

Zimbrul.

pi.

Cirligul-

si

Mic.

Zmirdanul,

Zmirdioasa,

gura comuna\ erau sate

Jui

sat,

trece

§oimul.

cat.

Catunele

in

cu 400 loc,

c&tun,

com. Glodeanul

cat.

care

soseaua vecinala' de

dioasa

la

Zmirdanul,

Zimnicea,

-

gasim trecute osebit,

cint5ret; o scoala mixta.

Cai

Cai: soseaua judejeana Ale-

xandria

si

Zmul^i,

cu acelasT nume, jud. Covurluiu,

magurf.

mul,

la S.

Are o populate de 729 flete

Imprejurul comunei sunt multe

Canape,

pichetul

la

descrie un

iana,

ZNAGOVUL

797

cat

se

indreapta

vecino

-

comu-

catre Baleni, catre Corni

catre Diochetj.

rile

cele

foe si

^i

Baljile

scoici.

conjin

Prin locu-

mat mlSstinoase

ale

abonden^

pa-

creste cu

plasei

pura

lemne de con-

au

trestia.

Resedin(a piaseT este

Hosted by

ia

com.

Google

ZNAGOVUL Buciumeni. Are

ruralS

ca-

99

comune Brezoaia, Bu

tune, care formeaza 20 rurale: Balotesti,

coveni, Butimanul-Luceanca, Ca-

Chiajna, Cioca*nesti, Co-

ciulafi,

ciocul,

Corbeanca, Cosoba-Tres-

tieni,

Crefulesti,

pia-Bojdani,

Crevedia,

Li-

Poenari,

Militari,

Popesti-Dragomiresti-

Vulpesti,

Rosul, Tincabesti, Tarta'sesti

si

JigSnesti.

CaT: calea Pitesti

;

feratS

Bucuresti-

calea ferata

Bucuresti-

calea

Ploesti;

ZORLENI

798

B:i-

cle-au dat

si

pe seama jSrei cum au

fost

de

Joifa, sat,

sail

Sclrat,

comunei

Costieni-Man,

cimp, la 800 metri spre V. de

de tot

venitun

si

La Znagov a

Cantacuzino

Const.

postelnicul

din porunca

felul.

sugrumat

fost

Grigore Ghica

lui

Voda\ Din aceasta manastire, nu a mat rSmas de cit biserica, redusS

100 m. spre E. de calea

la

rata.

Are o

540 hect, cu o populajiune de 500 suflete, dimpreunS cu catunasul Curcuia£i, ce

a

statuluT,

pe

calea judefeana la

care la 1864 s'au improprieta'rit

parte din

com

loc.

Trestioara,

Varbil&ul, jud. Prahova.

pi.

de

pe o

tndndstue, 4 ore

Bucuresti,

din lacul Znagovul,

insula*

in dreptul satuluT

Unii

1457;

Fundul.

zilele

lav- Voevod,

Vlad

lui

in

alfil"

zilele

numea Odaia-

Topliceanului.

Zotya,

stafie de dr.-d.-f., jud. R.-

Sarat,

f e P e ?> com-

bat ambele aserjiuni

pe motiun panaghiar

vul c£ se gSseste

de metal, zestre a Znagov,

cu

man^stireT

leatul

anterioarS domniilor

143 lui

1,

data

TeP e ?

i

x

Vladislav- Voevod.

trupurile

(1125 hect.)

prima

padurea

Cornesti,

jud.

Dimbovija,

Ilfov

pe

nul; formeaza

la

contribuit mult sofia sa,

care a

Doamna

Elena, mitropolitul $tefan driste Nasturel.

(Gr.

si

G. Toci-

al

J5rei, sub numele de la

Antim II 1709, pe cind era egumen

al

m&nastirei Znagov, a tiparit

ma! multe si

carJT

bisericestf

romineste.

riul

Znagovul,

mSnastire

se

scurge

manSstirilor

fost

de

1

14080

lei si

91

b.

m

Zoi^a, pise de munte, ges,

Lovistea

plaiul

jud. Ar(v.

Joi£a)

Zopoga, munte, pi.

in

jud.

Arges,

al

com.

Valea-

Lovistea.

Zore§ti,

c&tun,

BuzSu, cu 340

Teancului", jud.

locuiton.

No.

la

4,

S.

de lacul

Greaca, jud. Ilfov.

com. Lipia-

Znagov, jud. Ilfov. Se intinde intre padurea Zna-

Bojdani,

pi.

Zorleasca, pi.

sat,

com.

Oltul-d.-j., jud.

rur. Turia,

Olt.

govul, Codrul-lui-Roman, padurea Balta-Neagra

si riul

Ialomija.

Zorleni, com. rur. Tutova,

Znamana, rur.

cu 107 locuiton,

sat,

jud. Arges,

Runcu

pi. (v.

Topologul, com. a.

com. a.

n.),

sat,

rur. pi.

si

si

sat, in jud.

Tirgul,

spre N.-E.

in

pe malul sting

apropiere de

el,

al riului Birladul.

Satul formeaz^ com. cu c&t. Bu-

n.).

cu 104

pi.

de Birlad

joreni,

Zoicarul,

CalugSrit greet inchinasera' a-

asupra niveluluT MSriT de 93 m ,38. Venitul acestei stafiT pe anul

nare, cu

ce

de-

Zorila, picket de granifd pe Du-

linga com. Lipia-Bojdani,

baltft,

R.-

kil.) si

Inalfimea

kil.).

Ialomi^a,

servea de exil

patricfilor romini.

ceasta

curge

si

mica scurgere de

varsa in

apa* Una, se

Bobocul (10,7

Sarat (12,3

la

intre

afla

unde

de

in

P2n& acum 40 am era aci o tipografie, si un penitenciar, care in cele din uroia*

Bu-

Coadele ZnagovuluT, de

\n riul Ialomi^a, linga

Aci, Antim, ales mitropolit

la

U-

lescu).

elineste

helesteie

Ciofliceni,

si

circulate

Se

88 1.

Butima-

cat.

incepe balta Znagovul,

printr'o

f £rei,

jud.

in

timanul, Poenari, Cociocul, Tin-

in

limba

Ialomifa,

pi.

intra*

N. de

la

unde

in

stabile

1

din

Izvoreste

plriii.

pan5

{ilor

Iunie

Buzau-

linia

Marasesti, pusa in 13

com.

Rimnicul-d.-j.,

pi.

1896 a

Znagovul,

ti-

1643

Znagovul

:

Fundul-SeculuT

si

pografie pentru imprimarea c5r-

la

statuluT,

(125 hect.).

cabesti

La Znagov, Mateiu-Basarab a asezat pe

a

com. Lipia-Bojdani, jud. Ilfov, in intindere de 1250 hect., for-

Vladis-

lui

iar aljii

1453;

pddure

Znagovul,

mata din

ca s'a edi-

istoricl susfin

ficat in

asezata

de com.

Jine tot

In vechime se

Znagovul, mo§ie

fe-

de

intindere

Costieni-Man; o biserica.

de mir.

la biserica

resedin£a comunei, Costieni-Man, si

Costieni-Man, pe departe

asezat

partea de V. a comunei, in

odoare

calea nationals Bu-

Znagovul, fostd

in jud. R.-

Rimnicul-d.-j.,catunul

pi.

in

;

curesti-Ploesti.

Zoi{a

veac». El a inzestrat'o cu sate,

si

re^ti-Pite^ti

Tirgoviste

Bucu-

nationals

din Muntele Athos. Mateiii

sarab a deservit'o

locuitonf,

Fundeni-Gherasi

Dimbovifa, jud.

(v.

Ilfov.

S.

si

este

proprietatea

M.

Regelui. Teritoriul com. este ses

si a-

coperit cu multe p5suni, unde se

Hosted by

Google

;

ZORLENI

num2r insemnat de

nutresc un vite.

;

o

locuitort; o livada

fiune de

de

fabrica

scoala primary

;

spirt

o biserica

drum de

fier

o

;

;

o

sta-

un

si

postal rural, pentru

ficiu

gul

Zorle§ti, cdtun, pe valea Zorlesti-

o-

2550

hect.,

pod

de

apa BirladuluT, cu

o suprafafa* de

com.

Zorlesti,

lemn,

peste

satul

Gura-

sat

pe

2,

mit Silistea Zorileni,

Eremia-Voda

dupa

format

s'a

anul 1602, Iunie

locul nu-

de

daruit

hit

Andrei Chiriac

vamesul, ca

sa'si

faca acolo sat.

E

Slobozia-Zorleni.

si

sani,

Boto-

in jud.

schit,

com.

S. mosiet Baluseni,

la

Baluseni,

de

Tirgul, zidit

pi.

Ior-

dache Zosin, vechiu proprietar.

padure de

Zorleni, pe linia Birlad-Vasluiu,

Se

brie 1886.

Birlad kil.).

13

Noein-

afla intre

stabile

kil.)

(7,3

Beuca

si

(9,2

Inalfimea d'asupra nivelulut

Marit de 68"\99. Venitul acestel stajii

pe anul

42895

1896 a

yS

pi.

Amaradia,

Zorlestilor,

hect.,

de

fost

in jud. Gorj,

de

formats in clina

Cirligei.

si la

S.-E.

Este compusa

din cat. Zorlesti, Dealul-Viu

si

Zugreni,

pe mosia

sat,

si

com.

in

suprata^a de 3375 hect.,

cu o populate de 586

o scoala

suflete

2 biserici, deservite

si

de un preot

si

un

Singurul

drum

principal e eel

ce duce la Sunatori (2

kil.).

47 50 stupi; 99

cornute, 6$6 01 Celt

pune la S.

:

in ;

733 vite marl

cat, si

69

rimatort.

data

vina,

1488

si

de $tefan-Voda-celuricul din 12 Martie

trupul din sus a boeru-

Are o

servita de

1

2 palamart,

2

mare

bine zidita,

Zurbaua,

sat,

Dragomiresti

com. (v.

a.

Popesti-

rur.

o scoala.

Zna-

n.), pi.

Leahul. Riul Siretul trece pe mar-

de

gine.

al

cat.

Sabareni, pe malul sting

Drumurt: calea comunaia de

riulut Ilfova£ul.

o populate

tori;

de

295

hect.,

la

locui-

nala ce duce

o biserica, «Sf. Treime*.

Zuvelca^i, cdtun, jud. Teleorman, pi.

Podul-Siretulut

Mosia se hotSreste cu

si

Rosia-d.-s.

Vir-

:

ful

Cimpulut, Bucovina, Han^asti

si

Zamostia.

TeleormanuluT, com. Malul,

cu o populate de 165

suflete.

Este unul din satele cele mat seste trecut ca sat

mare

pulat in lista satelor din

precum

si

m

po-

si

1741,

Istoria lut Dionisie

Zvorsca, com.

cu

com.

Dorohoiu,

Ber-

rur., in jud.

hometele,

formata din

pi.

satele:

nume,

acest

drumul ce duce de la

Bechet,

racal

(Zvori§tea),

Stinca cu-ZvorSstea

si

resedinj;a in Zvor3stea.

sf!r?it

N.-V.

la

manaji, compusa numat din satul

si

la

10

la

34

kil.

situat la

kil.

pe

Caracal

de

Ca-

de Corabia. d'asupra

terenulut

Altitudinea

Zvora§tea

rur.,

plaset Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro-

de 138 m. pe magura Pancit, la N.-E. de sat. Are o populate de 844 lo-

nivelului Marit este

comunicajie cu Prigoria,

Pitesti

calea na^io-

si

Han(asti.

la

mart cornute,

-

pe mosie este

Piriul ce trece

govul, jud. Ilfov, situat la S.-E.

cuitort,

Bumbesti

si

cintarepf

ftcutala 1782 de Petru Chescu;

Pustaiul, §erbanesti-cu-Slobozia,

spre

de-

preot,

Beresti, Buda-cu-Dealul, Poiana,

comunaie

hramul A-

biserica, cu

soseaua vecinaia care o

soselele

mosiet

trupul

Petru Chescu.

lut

si

LocuitonT poseda: 45 plugurl, care cu boT, 3 c3ru£e cu cat;

Din vechime,

dormirea Maicit-Domnulut,

suflete.

Fotino.

cintaref.

Ber-

pi.

hometele, jud. Dorohoiu, cu 1132

Are 105

al Bistrifei.

vecht din partea loculut. Se g£-

Becheni.

Are o

com. cu acelast nume,

manastiret Moldavia, din Buco-

pe valea

situata

cu Stlnca (Zvori§-

tea), sate, pe mosia Zvorastea,

pendinte decom. Slo*

Are o suprafaja de 924

V. a Dealulul-Muerei

comunei

Zvora§tea

Mare, prin

cu

Zorlesti, com. rur.,

300

si

Zvorastea din spre S. a fost a

bozia, pi. Marginea, jud. Vlasca.

60 bani.

lei,

8 capre, 212 cat

de

salcie, in suprafa^a

Dorna, jud. Suceava r situat pe

Zorleni, stafie de dr.-d.-f., in jud. Tutova, pi. Tirgul-Simila, com. in circulate la

mart cornute,

vite

939

:

ot,

suflete.

{3rmul drept

pusa

719

de

paia-

o scoala mixta.

;

Vite 1

Zotunul, ostrov pe DunSre, cu

Birlad-Falciu.

numit

mart

6

si

porct.

rur.).

Simila, trece soseaua jude^eana

Acest

biserici, deservite

3 preopf, 7 cintare£t

o populate de 428

si

(Vezt

locuitort.

Amaradia,

pi.

Zorlesti, cu

Zosin, fost

Prin acest sat, care este legat printr'un

com.

6

suflete;

Tir-

pi.

Simila.

si

Gorj,

jud.

lor,

Are 1236 cu duzY

ZVORSCA

799

care

poseda 811

1154

vite

vite

mid

Are o

Vatra, cu

cornute

Are

scoala; o biserica, «Sf. Nicolae*.

5

164

si

170

porct.

—

Hosted by

Google

Hosted by

Google

:

ADAOSE (CUVINTELE ADAOSE SUNT T1PARITE CU LITERE GRASE)

Arges, judet. Popula^ia, dupa" recensamintul

205822

din 1899:

com.

Ar^ari, c&tun,

dup& recensamin-

Populatfa,

Bac&ii, jude^. tul

D&nesti, jud. Gorj.

rur.

Branistea, mosie,

din pi.

locuitort.

Bratuia, com. rur.,

Cimpulung, locuitort.

Neamfu, a

jud. Gorj,

cStunele Merfulesti

se

coprinde

si

Trocani.

si

Popula^ia in

Br^ila, jude{.

din 1899: 192963 locuitort.

ceti:

in loc de pi. Branistea.

jud.

Bistritsa,

Gorj,

147006

1899:

locuitort.

16187

din 1899: col.

34260

locuitort.

690

a se ceti

I,

hect.

Pag. In

182,

de

loc

hect. in

pe

jos

la

Hudesti-

Mart, Havlrna, Stiubeieni, pe linga

gul Saveni, Balava,

tlr-

com.

de

sta^ie

adaoga

se

Buda

jud.

dr.-d.-f. :

De

(vol.

lo-

pag. 38).

II,

ramified linia

se

act

lungd de 34,1

Sl&nic,

Gorj.

cladita"

Constanta, jude^. Popula^ia (1899)

Constanta, oras. Popula^ia

sat, jud.

Gorj,

rur., jud.

coprinde

si

ciitunul Voinigesti.

Baloiul, sat, jud.

com.

dinte de

sat,

jud. Dorohoiu.

Bude§ti, sat, com.

Arges,

a

Stoilesti,

se

ceti

in loc

:

pen-

de Stoi-

ceni.

A

se

c^minarul

ceti

Lucache

Venier, in loc de Veiner. Birza, catun,

com.

rur.

A nu

Gorj.

prinde

si

c&tunele

PiriulViii

Paschi,

si

Scurtul.

Petecul.

si

Costesti, cSt.

com.

rur., jud.

Dorobanfi

Botosani, coprinde

(v. a.

c).

com. Hirbova.

Gr&mesti, jud. Dorohoiu.

Buhalni^a, com. rur., jud. Neam^u.

A

Covurluiul, judef, are, dupa"

recensamintul

se ceti

Secul-Buhalni^a, in loc de Lacul-Buhalni^a. satul Buhalni^a, p.

ceti:

56, rindul 5, a se

Piriul-Buhalni^a in

loc de

Schitul-

Craiova,

com.

rur.

Pojarul-d.-s.,

jud. Gorj.

ora=?.

1899:

Popula^ia

in

rur., jud.

Gorj,

45438

locuitort.

Dftnesti, c&t.

Bustuchini, c&tun,

Birzeiul-de-P&dure, com. rur., jud. Gorj, co-

si

jud. Gorj, coprinde si

rur.,

c£tunele Leculesti, Nistoresti

se so-

Buhalnifa.

§asi, jud.

coprinde

Uncioaia.

si

din 1899, 144075 locuitort.

La

Birs&nesti.

BUlava

c&t.

1880.

la

intre hotarele mosiet,

coti

12725

kit.

Dorohoiii. §coala a fost

1869, nu

la

Buda-Mic&, com.

135050

:

(1899):

Cornesti, com. rur., jud. Gorj,

si

Bale?ti,

jud.

locuitort.

Buda-Mare,

Cornesti,

rur.

58392

:

cuitort.

A

Stolojani,

rur.

Vulcan.

Corsorul, com.

VlSsinesti, etc.

catun,

Popula|ia in 1899

Braila, oras.

Buda,

Baseul, riu, cutge

pi.

locuitort.

Popula^ia, dupa* recensBmintul

Bacaii, oras.

com.

c&tun,

Coasta,

13030

oras. Popula{ia (1899):

com.

Arjari

si

coprinde

si

Usurei.

Dealul-Viu, c&tun,

com.

rur.

Zorlesti, jud.

Gorj.

Buz&ul, jude{. Popula^ia (1899): 220439 lo-

Dobrana, c&tun,

al

com. Prigoria,

jud. Gorj.

cuitort.

Dorohoiul, jude{. Popula^ia in 1899: 158605 Botosani, jude{.

Popula^ia,

dupa recensa-

mintul din 1899: 170455 locuitort. Pag. 559, col.

1,

rindul 30, a se ceti hectolitri

Buzaul, oras.

Populafia (1899): 21561 lo-

Caracal, oras. Popula^ia (1899): 12035

lo-

in loc de hectare.

din 1899: 32193 loc. §coala de meserit

nu mat nalS. fiin^at,

este,

^coala

dar este o

Bozieni,

des-

s'a

Intre institu^iile de binefacere a se spitalul

de b&trlnt , c&tun,

com.

rur.

1

2701

C&l&rasi, oras. Popula^ia (1899):

1

1024

lo-

Gala^i, oras,

62678

cuitort.

are,

dupa"

recens. din

1899,

locuitort.

profesio-

Romino-ArmeanS.

adaoga: ospiciulcomunal, azilul

scoala*

Dorohoiul, oras. Populafia in 1899: locuitort.

cuitort.

Botosani, oras. Populajia dupS recensamintul

locuitort.

cuitort.

de

copit,

spit, militar.

Jupine?ti,

jud.

Gorj.

66700. Marele Dicfionar Geografic.

C&rbunesti, com. rur., jud. Gorj, si

c&tunele Ciontesti

Chiliile, c&tun,

si

rur.

Tupseni. Godinesti,

Ciontesti,

Godinesti, com. rur., jud. Gorj, coprinde cot.

jud.

si

Chiliile.

Gr&mesti, com.

rur.,

jud. Dorohoiu, are

si

cSt. Budesti.

Gorj.

Gorj.

Vol.

.com.

copriude

c&tun, com. rur. C&rbunesti, jud.

Horezul, cSt.

comuna, jud. Gorj, coprinde

si

Pajistile.

101

y.

Hosted by

Google

,

802

Popula^ia

Ialomi>, judej.

187193

(1899)

Iasi, oras. fel

m.

La

rectifica ast-

altitudine a se

200

Are, in dealul Copoul, aproape

:

alt.

36 m ,89. Populafia

garS,

la

si

(1899): 78067 locuitorT. Jil^ul,

coprinde

Gorj,

Prigoria, com. rur., jud.

si

c&tunul Dobrana.

locuitort.

com.

catun,

coprinde

Gorj,

jud.

rur.,

Saracinefti, fost schit, jud. Vilcea,

pe

va-

de

serica"

Kimnic,

E acum

1688.

in

de mir. Vatra satulut

s'a

bi-

vindut

d-lut avocat C. Disesnu.

com.

Gorj, are

jud.

rur.,

si

Seciurile, sat, jud. Seciuirile, se

com.

Corsorul,

rur.

jud.

ciurile-din-Deal

si

2

cftt.

Se-

:

jud.

rur.,

coprinde

Gorj,

si

Merflllefti,

com.

com.

ccl tun,

Br&tuia,

rur.

jud.

munS

e

Aci se

Gorj.

Arges. In aceasta co-

leagSnul

neamului Br&tienilor.

aflft

si

Br&tianu care MoJe§ti, catun, com. rur. Petresti-de-jos, jud.

Gorj. Nistore§ti. ciitun,

com.

Corsorul,

rur.

jud.

o scoala comunalft cuprinde

zid&rie: scoala cu

fesorulut

si

c3tun

com.

al

y

Horezul, jud.

rur,

Gorj.

Toma

corpurT

tret

clase, locuin^a

4

in

pro-

o clSdire deosebitS pentru lu-

crul de mina,

precum

it

Paschi, catun, com. rur. Birzeiul-de-P^dure,

bant pentru

testat

a-

Petresti-de-Jos,

com.

Gorj, are

rur., jud.

si

cfttunul Mofesti. Ptrtul-Viu, cHtun,

Birzeiul-de

rur.

Pft-

Din

com.

rur.,

jud.

Gorj, e

Seciurile-din-Vale.

:

Gorj, are

Stolojani, com. rur., jud.

are

si

c&t.

si c£t.

B;rza.

Gorj, pi. Vulcan,

Coasta.

catun,

Popefti, sat, com. BrSesti,

si

Gorj,

mat

Zevelcesti. jud.

Dorohoiii.

in

Log.

Dinul

Zapciu, sunt 113

ant

toate aceste

documente

dar

rezulta"

constituitK in

— inainte

mosnent

de

sat

era

Urla^i

de

sat

anul

de

sat,

si

cJl

a fost

transformata" in tirg in perioda anilor de

1678 p&n&

la

1

778,

determina epoca cind

f^ra"

s'a

a

se

putea

dat aceasta" de-

numire.

Bratuia,

jud.

C&rbunesti,

jud.

rur.,

Voicul, catun, com. rur. Rogojina, jud. Gorj.

Gorj.

Gorj.

Uncioaia,

si

rur.,

jud.

Gorj,

co-

catun,

com.

Girla«Mare,

comune

rurale,

jud.

tru

in

a

1

895 de

servi

Institutul Geografic pen-

triangularet

hartet

{Sret

in

aceasta* parte.

c3t. Jil|ul.

rur.

Cornesti,

jud.

Gorj. Urla^i,

si

Mehedin(i, cuprind baza geodezicft m&suratft

Turceni-de-Sus, com.

prinde

rur., jud.

Bustuchini

si

fdcuta'

U§urei, cfttun, com. rur. DSnesti, jud. Gorj.

com.

Tup§eni, catun, com. rur.

format^ dinc&tunele Poiana, Seciurile din-

PojaruLde-Sus, com.

rur., jud.

vorbeste

Bucoveanu,

loan

mosiei

Urlaji era tirg.

cS.

1678, cd a purtat ca circumscrip^ie admi-

Vrata,

dure, jud. Gorj. Poiana-Seciurile,

com.

Trocani,

com.

si

la

eto.

(1894).

la

Petecul, cStun, com. rur. Corsorul, jud. Gorj.

are 2 cSt.

PISvianu

fost

aii

7289 (1781),

nistrative calificativul

Suseni, catun, com. rur. Lelesti, jud. Gorj. §asi,

anul

de Matet Log.

^i

care a

«ca

hotarnicia

111

Urlaji se

tirgul

—

jud. Gorj.

si

Tot de

hota'rnicia din

Generalul C. Bratianu in memoria fratelut

Toma,

si

7192 (1684) de

mosia StSnceasca de

St&nceasca se constat^

comuna

ceasta.

la stie

comuna

format

s'a

Cricov, din sus de satul Urlafi,

cS

s&ii

indi

In hota'rnicia mosiei Siftnceasca a m&-

de

ridicat

se co-

cJt

vine numele de Urlaji.

nastirei Col^ea din leatu

dou& pogoane

si

p&mint pentru agriculture. S'a

Gorj.

acest

La 7886 (1778) rur., jud.

1

Deal

cum

istoricul

insft

Gorj.

jud. Suici,

Pajiftile,

nume

purta

Urla^i

sunt 210 ant, hotarnicul zice:

Seciurile-din-Vale.

Scurtul, catun, com. rur. Birzeiul-de-Paxlure,

com.

Dumitru,

Urla^i ce

1678, de sunt 216 ant (1894), nu se

orindui^i pentru

cXtunul Suseni.

in

muna

Gorj, com. rur. Poiana-

compune din

ocina

rezultS

de unde

Gorj. Lelesti,

fiuluY saTi lu

si

lor

fie

chiamS Necseteasca, eto,

cfttu-

nul Bozieni. Lecule§ti, catun,

sud Saak

ca s& le

cop

popit

fost a

sin Stanciul Largul din Ur-

Voicul.

cJit.

Gorj. Jupinesti,

Dumitru

luT

186 (1678), care

7

cPrcoteset Ani care a

la£i, ot si

lea riulut Rimnicul, zidit de $tefan,Epis-

Turceni-d.-s., jud.

rur.

Rogojina, com.

Duca-Voda\ din anul

lut

zice:

Zeveicefti, jud.

catun,

com.

rur.

Pojarul-d.-s.

Gorj.

com. urb., jud. Prahova. Din hrisovul

Hosted by

Google

LISTA DE ABOJVAMENT LA

MARELE DiqiONAR GEOGRAFIC AL ROMlNIEI DE LA MARTIE

1898

PANA LA

1

IULIE

1902.

No.

No.

NUMELE SUBSCRIITORILOR

curenl

Majestatea Sa Regele

1

No.

exem-

No

plarelor

curentl

...

lor

Report

24*) 34

Basilescu N., profesor universitar Basilescu Th. . «

35

Badaraii D. A., avocat,

36

Badulescu Alex Baicoianu Const Baicoianu C. I., secretar general Domeniilor

33

2

A. S. R. Principele

3

Adamescu Adamescu

4

* 6

Adunarea

9

10 11

12 13

14 15 1G 17

18 19

20 21

22

3

Loco

M., Piatra-N

37

Deputat-ilor

38

i

i

7

Gh., profesor,

Ferdinand

I

ALexandrescu Gr Alexaudrescu N., functionar Creditul urban Alexe Constantin, greflerul Inaltel Curfl de

39

40

Oonturl Alimani^teanu C Altan Anton, farmacist

41

42 43

Andreescu Ion, maior, Turnul-Severin Angelescu D., colonel Angelescu G., avocat Antonescu M Antonescu V Apostolu D. T Apostolu N., profesor, Roman Arsenalul Armatei Artaria & Co., Viena

.

44

.

45

46 47

48 49

R.-Vilcea

23

Athanasovici Vladimir

24

Bagdat G, N.

25

Bals.

26

Bals M. A.

27

Banca Agricola Banca Najionala Banca Rominiel

Biciola G., Bitolia

28 29

30 31

32

Const.

,

....

...

55

Boiarolu

56

Boierescu Const Bottea C, inginer Bragadir D.

.

De '3 •) Maj. Sa a bine-voit a mat veni D. G. cu o sum* de 5000 let

In ajutorul tipariret

Dim

M

62

Bratianu

63

Qij

Bratianu C, general Bratianu, Dr. Dinu Bratianu I. I. C, mini&trul Lucr. publice Bratianu Th., Tigveni, jmt Arges, ...

67

Budi§teanu D.

,

B

.

*

A., inginer

De

rep or tat

....

Brailoiu Alex

65

.

Ostrov

61

64

.

,

N., institutor,

60

.... .

al Minist.

Bragadir Sofia M Braumiiller & Sohn, Viena

Baronescu, locot., Bacaii Barozzi C, general Barozzi I. C, avocat

.

Iajjji

.

54

59

,

.

Boboc Dim. Bogdan I

58

.

.

Behles Eug Berendel loan Berendel I. D., architect Bibescu Alex., prinful Bibescu George, „ Bibicescu I. G

Boamba George Boamba loan

57

.

.

Barbuceanu G., funcf. Creditul urban, Loeo Becheanu Stancu

51

53

,

Balanescu, inginer Balteanu Eniu Barbatescu Ion

50 52

A^ezamintele Brincovene^tl Atanasescu Gr., capitan, Tulcea Athanasie al Rirnniculul, P. 8. S. Episcopul,

exemplars

NUMELE SUBSCRIITORILOR

reportat

.

.

108

M»

Hosted by

Google

804

No.

No. curent

exeniplare-

NUMELE SUBSCRI1TORILOR

No.

No.

exem-

NUMELE SUBSOR1ITORILOR

plar e-

curent

lor

Report 68

Budurescu

69

Buicliu

70

Buicliu Gr.

71

Buicliu Gr., Ourtea de Casajie

72

Burada Th., Ia^i Burghele G. G., Dorohoiu Burghele N., fost consilier

73

74

Report

103

inginer

!M. St.,

lor

Dr

122

.

.

.

124

,

125

Cur tea de

127

128

76 77

Callimaki Alex

132

78

Calistrat Orleanu, Arhiereu, Zlatari

79

80 81

Camera de comerciu din Braila

Consiliul judej-ean Ilfov

Constantinescu C. I., referend. C. de Conturl Constantinescu I. C

Calloianu M., profesor

134

Costaforu

Calloianu, locot

135

Costapol George

82

„

83

„

84

n

.

I.,

.

deputat,

136

Costinescu Silviu

Craiova

137

Crainiceanu, locot. cavalerie, Austria

„

„

Foc^ani

138

Cratunescu

»

n

la-^1

139

Creditul Agricol

.

•

.

.

•

93

Carakas, Titu, referendar Curtea de Conturl

94

Carada

95

Caribolu Mih., maior

149

96

150

Demosthene Dr

151

98

Carp Anton Casa de Depunere Casa IJcoalelor

99

Casotti Procopie, Mizil

153

Barbu

154

Demetriad, maior, Craiova Delavrancea Barbu Stefan Demetrian Mih. I., Caracal Pe§liu Mih

89

90

97

.

100

Catargi

.

140

.

.

.

.

.

.

.

N., profesor la Universitate

Cap§a Gr

88

.

„

92

87

Buzau

C

91

86

^

.

.

germana din Bucurejyti * „ Cantacuzino Al. Gh Cantacuzino Capitan Cantacuzino George C, fost ministru Cantacuzino George Grig Cantacuzino Grig. C Cantacuzino loan 1. Dr

85

.

N.

„

Corbescu Matel

.

.

130

133

.

.

Creditul £unciar urban

141

Creditul rural jj

142

143

.

|

!

|

144 145 146

147

Eug

148

10

152

Cretzeanu Gh Culcer Dr., Tirgul-Jiu Culoglu Em Curtea de Casajie, Biblioteca Ourtea de Conturl, „ Dancovicl M. Al Darvari D Dedu Zaharia B

101

Catargi Lascar

155

Dimitrescu-Coco-Iasi, rectorul Universit.

102

Cazzavilani

156

103

Caile ferate, Direcjia

157

Dimitrescu loan Dinculescu N., Alexandria

104

Calinescu Dr. M.

158

Dionisie al Buzaului, P.

105

159

Direcfia Penitenciarelor

106

Cerchez N Cercul Militar

160

Direc^ia Po^telor

107

Cerlenti Christ

161

108

Cesianu

162

109

Chernbach R.

110

Chiricescu Dr.

111

Chirilescu Chiril, preot, Buhalni|a

112

Chirijescu P.

113

167

114

Chiru Const., inginer Chi^u D. P., Craiova

115

Christopol Al. St

169

116

Ciocanel Gh. Popescu, Ploesti

170

Duca

117

Cire^ianu Ion

171

Dumba

118

Ciuntu Teodor, Braila

172

119

Ctmpineanu Irina D-na

173

120

Clayton

Dumitrescu Anghel Dumitrescu Drag. Dr Dumitrescu G., capitan

I.

&

D .

.

St

163

Dr., Hus,i

C

I.,

164

comuna

Scorfarul

.... ....

165 166 168

174

Shuttleworth

De

reportat

.

173

|

129

131

,

.

Coculescu N Comisia Europeana a Dunarel Comunitatea Evangelica

126 la

Ia.^i

.

.......

128

Ia§i

I.,

Conturl Butculescu Const Butculescu Dim

75

Clement Dr Climescu C, profesor universitar, Clubul Oftyerilor in rezerva Clubul Regal Clubul Tinerimei

121

.

173

„

„

§i „

.

Episcopul.

S. S.

Telegrafelor, Bibl.

.

.

.

Serviciul Po^telor rurale.

Djuvara Trandaflr G. Dobrescu D Domeniul Coroanel, Ad-fia Donici Dim. G., Vasluiu Dotajia Oastei, Casa Draghiceanu Mat., inginer Dragoiesju C, inginer, Slatina Drogeanu N., inginer de mine .

.

.

,

.

<

loan, consilier C. de CasaJ-ie N.,

....

Viena

De

reportat

Hosted by

.

.

|

238

Google

805

No. No.

exeniplarelor

NUMELE SUBSCRUTORILOR

curentll

Report Dumitrescu loan, R.-Vilcea Dumitrescu Ion Procopie, primarul Capit. .

175 170

177

Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti.

178

Eleuterescu Ion

179

EnacovicI Alex., Botosani Epitropia bis. Sf. Stefan Cuibul cu Barza „ Spiridon Nou „ „

180 181

182 183

C

A., referendar

184

Faranga N. Th Filip N., Dr. veterinar

186

Filipescu Alex.

187

FilipesciTNic

Graur, capitan, T.-Severin

230

Grecu I., profesor, Cimpulung Green Arthur Haret Spiru, ministru Hepites Stef.

233

Ourtea de Oonturi.

....

Roman

189

regal. ,

.

.

234

llerescu C, R.-Vilcea

235

Hernia

236

Hill George, referendar Curtea de Cotiturl.

237

Hiott

238

Holban M., Dorohoiu Humulescu Evghenie, arhimandrit

Dim

C la

Mi-

Hurmuzachi C,

240

fiincj;.

Cred. urban

....

Dr

.....

Florescu I. I., locot. Florescu I. T Fotino Dr., general

P

241

IanovicI N.

242

Iarca Alex., colonel, Buzail

C, inginer

243

Iarca D.

244

Iarka Sc, procuror al CurJ-el de Conturl

215

Ieschek

246

Iliescu D., func{. la Cred.

247

Inspectoratul general al geandarmeriel ru-

248

Institutul de Bactereologie Dr. Aurel Babes,.

195

196

Furtuna

197

Galoschleger, librar, Botosani

198

Girneafa Em.,

199

Georgief Evlovie

200 201

Ghenadie, fost Mitrop. primat, Caldarusani Gherasim, P. S. S. Episcopul, Roman

202

Gheorghiu Atanasie.

253

Ioanifiu G.

203

Ghermani D. N.

254

204

211

Ghica Alex. I Ghica Comane^tl Dim. Ghica DelenI Const Ghica Dim. I., Roma Ghica Emil, Viena Ghica Scarlat Ion Ghica Vladimir Ghi^escu M., avocat, Falticeni

Ionescu M., capitan Ionescu Tache Iorgulescu B., prof., Buzau

212

Giani

213

Gimnaziul din Bucuresti: Cantemir.

I.

.

al Cultelor

Frumusianu Dr Frumusianu Numa,

194

292

tropolie

Flor Emilian,

193

229

239

Florea Teodorescu Florescu Alex. G

192

228

232

.

I

188

191

Report

Golescu Radu, inginer Gracosky, maior, adjutant

231

185

190

•

.

plarelor

curent'

227 .

exem-

NUMELE SUBSORIITORILOR

238

S-ta Vineri

„

„

Eremie Gr.

.

No. No,

Tirgal-Jiil

St

.

& Comp urban

rale

205

206 207 208 209

210

Roman

.

.

.

lasi

.

249

„

Patologie §i Bactereologie

250

„

Gaograflc

251

„

Oteteli^anu, Magurele

252

„

S-ta

j

.

,

.

255

.

256 258

Ioung Dr Jockey Club

259

Iulian

Mih

260

Iulian

N

261

Kalenderu Dr.

262

Klaesi

257

D

.

Maria

Urban

funcf. Cred.

....

....*.

.

,

.

.

Klinksiek Charles, Paris

Kornea M.

D., avocat

265

KreJ-ulescu

E

Falticeni

206 267

Laboratorul de botanica medicala chimie al ^coalel de podurl „ „

215

„

„

216

„

„

Dorohoiu

217

,,

„

n

.

.

Oalarasi

218 219

„

„

Giurgiu

„

„

Ia§i

220

„

„

„

:

Alexandra eel Bun Mare .... .

f}\

.

Stefan eel

268

„

Piatra-N

222

„

„

R.-Sarat

269 270

223

„

„

Tirgoviste

271

„

„

Vasluhi

272

221

.

B

264

»

226

.

263

.

Sincai

«

225

.

armatel

M

214

224

I.,

al

Gion-Ionescu Golesteanu G

273

De

reportat

.

.

29:

.

gosele

Laboratorul de mineralogie al Universita^il Lahovari Al. Em

Lahovari Charles Gr., Paris Lahovari Const. Gr Lahovari Emil Lahovari George I., Pre^edintele de Conturl

De

In.

reportat

Hosted by

Curp .

.

342

Google

806

No.

No.

No. curenl

NUMELE SUBSCRUTORILOR

Report s. I Curtea .

274

Lahovari Grig. L, Pres/edintele de Oasa^ie

275

Lambru

276

Lascar V Leautey Oh. Albert Lebada Iacob G Lecca Dim., Bacau ... Lecca Octav G

277

|

278 279 280 282

283

No.

plarelor

curent

•

327

Miclescu C

328

Miclescu Em Miculescu C Minculescu M Ministerul de Culte

330

Leonte Dr

285

Lessel

286

Liceul din Bucure.^ti Lazar

E

„

„

„

„

334

,.

„

Externe Finance

335

„

„

Interne

336

„

„

337

„

Justice Lucrarl publice

343

Missail George

844 345

Missir B. ministru de Domenii Mitilineu Charles, Paris

346

Mitilineu Ion

347

Moga

348

Monitorul Oflcial, Direc|ia Monteor Grig

Mateiu-Basarab

.

.

.

340

„

Mihaiti-Viteazul

.

.

.

341

289

n

„

„

Sf.-Sava

290

„

„ „

,,

„

294 295 296

„

„

Boto^ani Buzaii Craiova

„

„

Foc^ani

,,

„

Gala^i

297

„

„

Iasi: lnternat

350

298

„

„

National

351

„

349

.

PitesU

299

300

Turnul-Severin

„

r

Liciu G., consilier Curtea de Casa|ie

301

302

Lolescu

303

Lupu

P., capitan,

C.

284

Birlad

„

„

j

....

Bacau

„

293

........

342

339

„

292

„

10

Resbel Mircea Aurel, Craiova Mircea Ig Mircea C. R., inginer Mironescu G

338

„

„

Domenii

332

287

„

.

333

288

291

.

.

Constanta

„

„

.

.

....

V., profesor

352

Mortzun Gh., Falticeni Moruzzi Dim., Dorohoiil Movila Ion

353

Munteanu

354 355

Murguletz Gh., capitan, Bacaii .... Muzeul de istorie naturala, Dr. Antipa

356

Nacu

357

Narcis Cre^ulescu, M-rea

358

NedelcovicI Alex

359

Nedelescu D. Gh Negoescu Christu Negre I., deputat, Piatra-N Negreanu D., prof.

.

Gh., inginer

Kostake

j

Maori Gr. N., Ia$i

304

Mandy

305 306 307

Maniu Maniu

G.

A

Gr., avocat I.

V

360

308

Many D. G

309

Manolescu

310 312

Manu Const Manu George, Manu Grig. N

313

Marele

311

396

Report Michaiescu G.

331

284

plar lor

326

329

4

exem-

NUMELE SUBSCRIITORILOR

342

§tef.

Lecomte du Nouy Len^ A Lens SI aline an a 1

281

.

exem-

361 N., inginer silvic, Pitesti

.

.

362

.

363

general

364

Const., profesor universitar

Neam^u

.... ....

Negruzzi Iacob Ney Stef. Stamatin prefect de Tulcea

365

Nenifescu

major Marghiloman Alex Marian Ilariti, Calafat Marincu $tef. 1., Calafat Marinescu Ion

366

NicolicI Dumitru, funcf. la Cred. urban

367

Niculaidi Alex

368

371

323

Marmorosch & Blanc, bancheri Massim Lens. L Malak Dim., inginer Mateescu Aurel, funcf. Cred. urban Mavrocordat Edgard Margaritescu I. C, sindicul bursei

Niculescu Anastasie Niculescu Dorobanfu Hie Niculescu Mate! I. Niculescu Victor Nifon Mitropolitul, Epitropia Ni|escu Alex., referendar Curtea Conturi Novian Radu, prof

324 325

Meisner Const, prof., Ia§i Michaiescu C, colonel, cons,

314 315

316 317 318 319 320 321

322

j

stat

369

370

la

372 373

374

....

375

Obedeanu C,

376

Obreja Dr Olanescu C Olanescu Gr.

.

Curtea de

377

378 reportat

.

.

396

f.

.

.

.

Conturi

De

I.,

.

.

.

.

magistral.

P De

Hosted by

reportat

752

Google

807

No.

No.<

No.

exem-

NUMKLE SUBSCRUTORILOR

pla

curent

380 381

382 383 384

;

!

.

.

lor

.

.

Report

752 481

Oppler Carol Opreanu N. Remus, Cons. Curtea de Oasa^ie Oprescu I., general Oprescu M., func^ionar Credit. Urban Orascu Dr Orleanu M. G

432

.

433

Falciu

434 435

Ialomita

Pantelli D. Hagi

440

„

„

Mehedinti Prahova Putna

441

389

Parthenie, I. P. S. S. Mitropolitul Mold., la§i Pata Petre, funct- Creditul Urban

„

„

Roman

390

Patrulius

38V

388

438

N., inginer

D

442

„

„

„

Pavel G., locot Paltineanu Barbu

444

„

„

440

„

„

397

Pacleanu Al. D., Buzau Pencovicl Alex Penescu Const., Iasi Persu A. G., profesor Pertican C. C, f st Cons. Curtea de Conturl

398

Petraru C. Gr

393 394

395

39G

399

400 401

447

....

453 454

403

404

405 406 407

408 409

410 4il

412 418

N

Poenaru Bordea M., Curtea de Casatie Poenaru Const., Craiova Poenaru S. N

Braila

Birlad

.

.

401

Polizu Mic$une$tl . Pontbriant Scarlat, colonel

403

„

„

404

„

„

Popescu C, capitan, Giurgirt Popescu I Popescu Mincu, referendar la

405

„

„

400

„

„

418

Popovicl

Caracal Craiova

4C0 „

Popovicl Ath.

421

n

„

410

420

„

Botos,ani

459

Plessia I. G., Craiova Ploesteanu, Arhiereu Nifon Poenaru Bordea Ion

457

417

419

„

458

456

Popescu V. L, Tirgu-Jiu Popescu N. D Poppitzeanu Mih., avocat

415

„

BucuresU Buzau Bacau

Pitisteanu B., Curtea de Casa^ie

Cfmpukmg

402

Curtea de

Conturl 414

Vilcea

Prezan 0., colonel, Vasluiu Primaria comunel Alexandria

455

Regale 402

„

„

451

Petrescu G. P., Petrescu Gh., funct- Credit Urban Philipoescu G. C, Mare Maresal al Cur^el

Constanta Calarasji

407

Galati

408

409

Giurgiu Hirsova

470

Iasi

472

„

Mangalia Ocnele marl,

„

473

Dr Poroineanu C Porumbaru Em Porumbaru Radu C G.,

477

478 479

Prefectura judetulul Arges

480

Baeau Buzau

481

Tulcea

482

Tirgul-Jiu

427

428

429 430

„

„

n

„

w

„

n

„

w

483

Constanta Covurluiu Dfmbovita

De

484 485 reportat

.

.

805

.

R.-Vilcea

Poulieff C.

Preda Romulus Predescu N

426

.

R.-Sarat

423 425

Vilcea

Panciu, jud. Putna

„

422

424

j.

Piatra-N „

470

N

.

Pitesti

474 475

,

Dorohoiu Focsani

471

N

\

Vlasca Vasluiu

449

452

.

.

448

Consilier Curtea de Casatie

.

.

.

Romanati Suceava Tulcea Teleorman Tecuciu Tutova

445

150

•

.

R.-Sarat

443

D

805

Ufov Muscel

4!0

„

Palladi G.

.

G°rj

„

Paianu

.

Prefectura judetulul Doroboiu Dolj

439

385 380

392

plare-

curentl

437

391

exem-

NUMELE SUBSCRUTORILOR

lo;

Report 879

No

„

Sari-Ghiol, jud. Tulcea.

„

„

„

$tefanes,ti

n

»

Tirgoviste

„

w

n

n

Procopescu N.

„

llfov

......

Tecuciu Turnul-MSgurele .

.

.

.

.

.

.

.

De

reportat

Hosted by

Google

808

No.

NUMELB SUBSCRIITORILOR

en rent

No.

No. exem-

No

plar e-

curent

exem-

NUMELE SUBSCRIITORILOR

plarelor

loi

Report 486 487

488 489

490 491 J

92

493

494 495

.

.

Report

863

M

Rachtivan Racovi^a Anton, Radovici Dr.

539 locot., Galati

543

Stamatescu Fl Sta^iunea agronomica, Scoala veterinara Stancescu C Stancescu Em., capitan Stefanescu Dim., funcjionar Credit urban

544

Stefanescu Dr

545

Stefanescu Dr. I Stefanescu Gr., profesor Stefanescu Ion, funcjionar Cred. urban

540 541

Raceanu Th., locot., in Radulescu B. P

cavalerie, Slobozia

Regia Monopolurilor Statulul Regimental Cantemir No. 12, Birlad Rio§eanu Al., avoeat Rioseanu Mib Rimniceanu Manolescu Corneliu

.

.

542

.

.

546 547

.....

548

.

923

.

.

.

....

549

497

Rooeanu G. D Robescu Al. F

Stefanescu-Sturdza, locot. cavalerie Stefanescu Th., Banca Na^ionala

560

Steriadi Sterie, deputat, T.-Severin

498

Romanescu

551

Stoianescu M. G., consilier,

499

Rosenthal S. Rozescu loan

552

Stoica Alex., Impiegat

553

Stolojan Anast

554

Storck

555

Stratulat Ion

556 557

Stroescu P. L, profesor Stroici Georges, com. Manoleasa, jud. Doro-

558

hoiu Sturdza Dim. A., ministru de rezbel, prese-

490

500 501

502 503

504 505

Nic. P.

Rozuovanu G., colonel, Roznov, Rozwadowski, Th. de

jud. Neamt-u

Sara^eanu Const Scheleru Dinca, com Baltini, jud. Gorj Scoala de agricultura de la §osea normala de institutorl „ normala de fete din lasi „ de poduri s,i sosele „ .

606 5U7 508

509

.

.

Scoalele romine din Brasov

511

512

Seuly Dr., Ias,i Segarceanu C, c&pitan

513

Senatul, Biblioteca

5i4

Serescu Erbiceanu Smaranda, profesoara Serviciul hidraulic, lucrarl publice . de xniscare al cailor ferate „

.

516 517

518 .19

562

§aabner Tuduri, Dr

563

Siaicaru Basiliu

Tacu D. D., inginer Tanoviceanu C, profesor, T.-Severin Tanasescu Sultana, D-na Teirich & Co Theodoraky D. H Theodoreanu Lauren^iu, inginer, lasi Theodorescu I

.

564

.

.

.

565

.

.

.

566

sanitar, Direc^ia g-la

567

studil §i construct-ii

568

520

Severeanu Dr Sihleanu St

570 571

569

521

Silvestru, P. S. S. Episcopul

522

Socec,

523 524

Socec libraria Societatea de*Asigurare

525

„

„

526 527

528 529

„

Toescu Vasile,

.

577

Tomescu

578

Toroceanu Virg

579

Triandafil Grig

„

pentru furniturl militare

580

Tudacescu Alex.,

581

Ureche V. Al

Solacolu Dim., capitan, Ploesti

533

.

.

.

^iglina

.

.

.

.

func^.

la Creditul

Urban

N

535

Solomon D., capitan Sordony Const. Spineanu Dr. G. A

536

Staadecker

537

Stadnichievicl

W

582

Urla^ianu Dr.

583

Urlajianu Gr

584

Ursianu Valerian, profesor

I.

la Universitate,

senator

Vladimir, inginer, Rosiori-

de-Vede 538

locot., Galati

.

Const. Gh., Tecuciu

centrala agricola

532

534

576

.

574

.

funcfionarilor publicl

Soflan

.

.

.

„

.

.

575

,

„

530 531

.

.

.

T

„

.

.

„Generala u „Dacia-Rominia u „Unirea . „N a^ionala" tt

„

.

.

573

„

.

Theodorescu, capitan la Hotila, Isaccea Theodori, general Dr Thierrin Flor Timus, Episcop, Bis. Antim Tocilescu Grig. G

572

V.

:

»

Jionale

.

„

I.

Miiller, libraria

561

„

I.

»

«

Sturdza Grig. M., prin^ul . . Sturdza Scheianu D. C Sutzu Mihail C, guvernatorul Bancei Na-

560

superioara de resbel

„

„

dintele Consiliului

559

510

515

.

&

....

de Conturl

C.

585

Staehli I

586

De

reportat

.

.

923

Vanicu Anton Vasiliu Gr. S„ function ar Cred. Urban

De

reportat

Hosted by

972

Google

19% 809

No No.

I'plareI

Report

1

588

Vacaresou Th. Verbiceanu, capitan

1

589 590

Vernescu Const.

Vitzu Dr. A1 M profesor Vladescu C, Alexandria

j|

593

.

594

595

.

!

590

.

J

597

Vladescu Ieremia, institutor, Ploesti Vladescu M., general Vladescu Mate!, profesor universitar Vladoianu Vasile 1., Tirgul-Frumos Vraua, func^ionar Cred. Urban ....

!

!

De

reportat

66700. Marele Dicfionar Oeograllc. Vol.

plarelor

curent

Report

972

Vasiliu V. D., librari, Birlad

G

exem-

NUMELE SUBSCRIITORILOR

lor

587

592

No

J

curent!

591

No.

"

exem-

NUMELE SUBSCRIITORILOR

|

598

Winder

.

Francisc

1

599

Zamflrescu Pandeli, Iasi

1

1

600

Zanne

1

I

1

601

Zianu l^erban

1

602

Zissu Al. S

1

603

Zottu Toan

1

1

C04-«

Zottu $tef.

1

1

005

Zottu

P.,

f

1

1

com. Lungulet, jud. Dfmbovi|a

1

1

.

Total

991

.

983

V

102

Hosted by

Google

sn V&*

Hosted by

199t

Google

Hosted by

Google

W^-*S '.M

'

.,%"**

.^r^t%AT

1

v*'-"* v?*-*.-

<,^»..,r h.. *>-«,*

'*,:

*^

;

:^lfe

,

dPj

V

j

^

# 4ft

>.

™*K »

»«

r


>"

3*1 ->•