Marele Dicţionar Geografic al României vol IV

4

_

,

1!

'

;';LL,,,!;°-,'". I

'S

;;",,..1.,,;.:,:,,:liii.r::-'01..(,:ii,:.,::.'!...1"..."?,,,.1:,

,,,

r.

1 =0 4 ',,. (1.. 4. , '.. ,,,,,;..0 : '''ii . ' iii ',.. ,,

; Iry "1.1%.

4,"'" 117%514,

'01

., :'

"t1'

)

67

' 'ili;

...,',

',IAL:y,,,, ';

i't:

,..',.

ill:: ..,,,,,,,,,,::, J.:..,::.1:1, ::::.'.:

,,,..,09.q.,..i. .. if

,,,,,,,,,

" ' ,,,/,',,.

.1r-,

t

't..''.':'.' ' ,

w".:;%%:,..,, Pk-4 , 01-,,,'

' '

,

'

r'

'

ifeW St

er!Pfr:

L

4

'

,' 'Lem

°

"

3

.0'

A44.

,,

,'

.'Pr

Li.Y.

"

'

tfi

)1,

' .4.1,'

.11.!

1

;

_

.

'Si ,`

CL5

0".

'

.i. ,

S,.

,,P,,

oir,,,^

,r

'l,

.

I»

'

,I.:,, 1' '

.4.,1

'

,.'

fi

.

,*!1'

t

iL,-Nv,

.,,L,

"l'u.. '.. 4:: :I' :t,::,eli,'

: p.:....I'l '',. '4',i,"; 1.:.'.:;,',4e:':

',

t.

,

.4',1) il:':',' ' ,,,,, 11 i ',OS,

H.I S.43,711(

.

° PI,

...

,,

1

'S:i.11:71,

,to: al:::

,'

i., ir q

i

14,1 h 14 ..1

i .'

l'.ii 'L

''. F':1".\:.*:....

'

o'::: ::12:

..,:ill.: ::

,11 r s ., / 5

c..w

L

,

..

y

,

r

0..4 '' ,. 5'; .01'Ll

1

c i r.E+

'

.,

,..1P

r.

..

'

'i '

,,,

,,,.:,

' ' &-

w,... ,.

;

.

,.rilit, ,

.,

'''

.t'

,,

, 'N.." ,. , ..,,,,...1,,, gP, i -.. 1 t ,,,'LL.,,,,, ,',..6 Lue* ttl ,',I i. Ji:.:1... 'r,it .'i: -,, ,

.Ii

,,,[1.

,,:',X

k

,..,'S I, p, ,O, ,,,

'

....'.L-.'In.',,' '1?'' e,';',,

....,,,,riii,,;'It't :;.,I. ''''

!'l

,

s l!LS

,

.!,

1

,;., 97 . 0

, "'

.:r.

'Lro..,

'

'

:'''''''''''',11'' '

'

/!,1

0'

0

'

:2,',,,k.:

i

h

.,

,,%:,,,..

,,, 1.,,,`,,,y1..

..°: , ,,.,;.

;

:::'''' ':..':-.. ,'00'..i'

L3.

.

,,11,

rk,

L.

. L. ,

'

°''''''' ''

:

t'

'

' ''''''

. ''''T1:';'"?'''

1

,

Li' ite a,:,41, a ,e, ..

0

'

'°.:°''''' '':;i'''''

' 4 '$. '' ''' 'I ', ' 4

' i 't3.

.`,1.,Y

,,

. ,,V,.°,,,,; k':

i'lli N , IL Y..

'

'4;a,...

1e

"

''`Ii.i.L;V:

t. °:7',, www.dacoromanica.ro

'

1,, f',--' 't

',0,,..; .

'

1

['i

,:,,U/

1

1.1.4/1

,,, lip -,,,

;''':::::::::r ,::,,.:::.L,.:;6'..,.:,,,,:!:'.t:,,11.:.:1''

'' "i.'1.T13'. "t.

., o ,..;lit

,,,,

IpP:, '

..i

ill

;,Il ,

.

'''''''':i 41,':''. 4

..'

,y,.,,,,

S 7V ,

.L ,¡,...,

,

I'

r

'

t:1::'.,_

,,if...:"¡::,i. v

62.

"

.

,..,, ., r , .

'11,A1

.'1

',:.::,: ',,,,, ..0? .,:.,',::!'',L,,,, " ',:,','':r,

lY

L

,V, e 1 ,n,..

' Vc 1 I 1.sss.: .;:-..N 1

,"'.E'' ...ki

M. !

ti,

i aqY v., :..',,O.A'

,.

'

'. 4

,:::::,

9,, Lk,

1;°.,,,',

,

V..

I ''

,..,,j.:k .,,r,, ,n, ..,

,

%

,,. ,

'' '..1 ::

6Sti,t ',..4,".1'L

SSr ,

,11

To

'''

o Lfikli'sr

I'S.

pyS "

'''''''';')

'4

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROM INIEI

61275. Novels Diclionar Geogralle. Vol. Ir.

1

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA FUNDATA LA 15 ILJNIE 1875 RECUNOSCUTA. DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMiNIEI ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE DE

GEORGE 10AN LAHOVARI PREgDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI, PRWDINTE AL SOCIETATII PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMIN, SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMiNE §I

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHIT41

VOLUMUL IV.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 1901

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMNIEI

I Iablanita, com. rur. li sat,

Dealuri mar insemnate sunt :

Iacob-Mog, movild, jud. Tulcea, situata in partea centrala a plaser Tulcea, si cea de S. a com. rur. Malcoci ; asezata

la E.

Cuca-lur-Rador, Dealul - Malinu-

pe muchea Dealulur-Mare, are

cu com. Podul-Grosuluya S.;

o t'Intime de 148 m., domi-

cu com. Padina-Mare si Padina-

lur, Boca si Sculele. VE: lablanita si Boca, pe care

Mica ;

la V., cu com. ParoinaMare si la N., cu comuna Stig-

curge pirtul Iablanita si care se uneste cu apa Podul- Gro-

nita.

sulur,

in

com. sunt: Balaurul, Iepurele,

jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, la 35 kil. de orasul T.-Severin,

Vulturul, Batovul, Sculele si Geanta.

situatä pe dota dealuri vale si

marginindu - se

si o

Satul formeaza comuna cu mahalalele : Dosesti si Tata, avind 1600 locuitorr, locuind in 300 case.

la locul numit PodulIablaniter. La V. com., la o depastare de 1 kil., se afla fin-

tina numita Posta, pe unde se cunoaste olacul vechiii.

Locuitorir posea. : 70 pluguri,

165 care cu bol, 26 carute cu cal ; 70 stupi cu albine. Are : o osea comunalá care o leaga de com. Orevita si Paroina-Mare ; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita. de 2 preoti si 3 cintareti ; o scoala,

conclusa de un invatator, frecuentata de 26 elevr si 3 eleve.

Budgetul com. e de 3736 ler la veniturr si de 2936 lei la chel tu ell.

Contribuabili sunt 246. Vite : 690 vite marr cornute, 330 bol', 6o cal, 700 or si 600 rimatorr.

Cimpiile mai principale din

Iacob (Dealul-luï-), deal, In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul com. rur. Turcoaia; este deal fara legaturr cu vre-un alt deal, asezat in partea de V. a pl. si a com, care se intinde la poalele sale de V. ; e de natura, stincoasa, acoperit pe alocurea cu fin ete ; are o t'Intime de 336 m., care poarta

numele de Turcoaia, dominind asupra satului Turcoaia, asupra Dunarei si asupra drumulur judetean Macin-Satul-Noti-Ostrov ;

are ca prelungirr dealurile : Iglisoara-Mare, Iglisoara-Mica, Manote si Gorgova ; este acoperit Cu finete si pasunr.

www.dacoromanica.ro

nind asupra vailor Sari-Ghiol si Valea-Mare, asupra satului Malcoci si drumului comunal Malcoci-Agi-Ghiol; este naturala si acoperita cu verdeata.

Iacob (Piscul-lul-),pisc, in com. rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedinti. Aci se afta urmele unel vechi cetati romane. Se afta. pe partea dreapta a ptrtulur Govodarva si In apropiere de osea.

Iacob-Suhat, ella; in jud. Tulcea, in partea de N. a plaser Tulcea si a com. rur. Malcoci, si in partea de S.-V. a plaser Sulina si a com. urb. Chilia-Veche ; se desface din lacul Costin ; curge spre E. d'alungul malului nordic al grindului Stipocul; trece pe linga lacurile Costinciuc si Buciul, care se

scurge in el, si, dupa un curs de 12 kil., se pierde in intin-

IAC013ENI

sele stufArir de lingd lacul Pepurnicul.

6

Iacovile, sat, fAcin d parte din com. rur. MAdulari, pl. Cerna-d.-j.,

>d. Vilcea. Are o populatie

Iacobeni, sat, in partea de E.

de 202 10Cuitorr (102 bArbatl si

1AILA-DERE

iar populatia, compusd din BulgarY si RominT, este de 57 famili', saA 215 suflete. Prin el trece drumul comunal HasanlarOrta-Chioi.

a com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe malul drept al Ale, format din 2 cAtune :

Iadul, vale, izvoreste de la E.

Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,

Iacobeni si Tomuletul, carT fac

de com. Mioveni, pl. Rtul-Doam-

un trup, avind o populatie de

neT, jud. Muscel si se vars1 in riul Argeselul, pe malul sting.

pl. Babadag, pe teritoriul com. urb. Babadag ; se desface din dealul Asmilar-Bair ; se intinde spre E., avind o directiune ge-

87 familiT, saa 335 locuitorY. LocuitoriT din Tomuletul sunt

1090 femeT).

Iadului (Gura-), loc izolat, in

nerald de la S.-E. spre N.-E.,

jud. BuzAti, com. Nehoiasul, pe mosia Jaristea, in poalele mun-

brAzdind partea de N. a plAseT

preot, Andrer. Vite sunt : 239 vite marT cornute, 30 cal, 723 ol, 9 capre si

tela Cumpenile, unde se allá o multime de izvoare cu ape

75 rimAtorI.

furos, ce T-a determinat numirea.

lul Ghel-Tepe ; pe la poalele de E. merge drumul judetean Babadag-Alibei-Chioi ; este de naturd stincoasA ; se ridicA la 138 m., dominind satul Satul-Noti, balta Topra-Chiopru si drumul

statornicitT in anul 1880. Iacobeni éste sat vechirA.

Are o bisericä ziditd de un

Iacobeni, deal, lingd satul cu acelasi nume, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

minerale, exalind un miros sul-

Iaga, loc, in jud. Badil, pl. Tazldul-d.-s., com. Bucsesti, situat la confluenta piriulur Cernul Cu

si a com.; lasd spre S. dea-

judetean ; este acoperit cu pddurl si finete.

TazlAul-Mare.

Iacobeni-NoI, sat, in partea de

Iaila-Dere, pida, in jud. Tulcea

N.-V. a com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Botosani, pe coast5 de deal, In dreapta JijieT. S'a infiintat la 1879 cu noir improprietAritl pe mosia statuluT Iacobeni. Are o suprafatA de 436 hect. ale lo-

Iaguda-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe te-

desface din poalele de E. ale

pl. MAcin. Izvoreste din poalele de Vi ale dealului Ciubucluc-Bair si Orta-Bair, si se indreaptd mal intiid spre N.-V. si apoT spre V.,

dealuluT Sari-Mesea-Bair ; se indreaptd spre E., in& o directiune

avind o directiune de la E. spre V.; trece prin partea de

cuitorilor si o populatie de 70

generald de la S.-V. spre N.-E.,

N. a satuluT Iaila, de unde si-a luat numele ; curge de la poalele de N. ale dealuluT Ortabuirac si HasanlaruluT, si, dupd un

familiT, saa 264 suflete.

Numdrul vitelor e de 1240: 422 bol si vacT, 81 cal; 702 or, 35 porci.

In sat se allá: I circiuml, 2 comercianti si 2 meseriasr.

ritoriul com. rurale Almaliul ; se

mergind printre doud prelungirr ale dealulur Sari-Mesea-Bair, cal-1 poartA acelasT nume ; haz-

deazd partea de N.-V. a plAseT

si pe cea de S.-E. a com.; taie drumul judetean si cel comunal ce duce de la Almaliul la Ese-

curs de 12 km., se varsd in piriul Cerna, pe partea sangl, Ruga satul Satul-Noti, pe care-1 udd prin mijloc. BrAz-

Iacobeni-VechI, sat, in centrul

Chioi, si, dupd un mers de 6

com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Bo-

kil., se deschide in valea piriu-

deazd partea de S. a plAseT, si pe cea de N. a comunerSatul-

tosani, pe partea dreapa a Ji-

luT Almaliul, numitä Beilic-Ceair,

Noil. Basinul sAtá, cu o intindere

jieT, cu o suprafatd de 993 hect.

ceva mal jos de locul numit Cismeaua-Ostrovenilor ; malul sli1 sting este acoperit cu vil.

de 2400 hect., coprinde cite o parte din teritoriul comunelor Satul-Noa si Cirjelari, si este

Iaila, sat, in jud. Tulcea, pl. MIcin, cdtunul com. Cirjelarl, a-

cuprins intre dealurile : Hasanlar, Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Orta-ChioT, de-oparte, Carapcea si

si cu o populatie de 50 familit; satí 250 suflete. Mosia este proprietatea StatuluT.

Are o bisericA flcutá de locuitorl si deservitA de 2 cintdreti.

sezat in partea centrará a plAser

Iacoboaia, pddure, In jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., com. TIma0, Cu o intindere de 28 hectare.

si cea de N. a com., la 12 kil. spre N. de resedintA, pe ambele malurT ale vdiT Iaila-Dere.

Intinderea sa este de 45 hect.,

www.dacoromanica.ro

Ac-Punar, de altA parte. Ca afluentl are pe dreapta: DereaAc-Punar, si pe stinga DomusCulac. Malurile sale sunt in general ripoase, pAnd la conflu-

IALOJITA

7

enta cu piriul Domus-Culac. mu nale : taila-Satul-Noti, Ac-Pu-

despre N. de com. Jilavele, merge spre E., trece prin valea piriutul SArata si pe la N. satului Gir-

nar, Satul-Noti, Homurlar-laila.

bovi, apoi satul Grindul, de

Pe valea lui merg drumurite co-

Talonta, pirig, in jud. Suceava, com. arul-Dornei ; afluent al piriului Calimanelul.

IalonteT (Vlrful-), piscul muntelul cu acestnume, intre com. *arul-Dornei i Brosteni, jud. Suceava, avind 1616 m. altitudine.

Ialomicioara, sat, jud. Dimbovita, plaiul Dimbovita-Ialomita, cat. com. Motaeni.

mide se coboara spre N.-E., despartindu-se de judetul Braila pana in dreptul satului Murgeanca, unde teritoriul comunei Cioara-

Doicesti din judetul Braila, se coboara spre S. pana in lacul

Strachina, formind un cot in judetul Ialomita in forma de dreptunghiti, de unde iardsT ia directiunea spre E. pana in Dunare.

Limita judetuluT spre S. o formeaza Dunarea, ce desparte

judetul de Bulgaria din drepjud. Dimbo-

vita, care izvoreste aproape de muntele Leoata, i primeste in sine piraiele: Ialomicioara-Frumoasa, Ialomicioara-VaeT sati ValeaVacei, Silistea, Lili, Giur-

culetul, Chincioaca, Tantea si altele, apoT trece prin raionul com. Runcul, i, aproape de com. Motaeni, se varsa in partea dreapta a IalomiteT, sub numele

de Ialomicioara-Mare. Tot in Ialomicioara se mal varsa Valea-Tita, din sus de Motaeni.

Ialomicioara-Mick sati Rásäriteanä, pirig, jud. Dimbovita, ce izvoreste de sub muntele Paduchiosul, despre Prahova si se varsa in partea stinga a IalomiteT, din sus de Moroeni, in dreptul GlaveY, care este o poeana frumoasa.

Ialomita, Jude;, numit ast-fel dupa riul Ialomita, ce-1 uda de la V. spre E. Este situat

tul satuluí VArasti, pl. Borcea, pana in dreptul pichetului Chiciul, sati pana la un kil. spre

E. de Silistra; de aci, Dunarea desparte judetul Ialomita de judetul Constanta, formind si limita despre E., pana intrA in judetut Braila.

Margin ea de E. este o linie conventionala, care incepe din limita judetuluT de N., desparte acest judet de judetul Prahova,

IALOMITA (JUDET)

marginesc acest cimp in partile de N.-S. si E., lar partea de V. formeaza o continuare a cimpiilor din pl. Cimpului si din judetut Ilfov. Coasta de N. poarta nuniirea de coasta IalomiteT, lar cele despre E. si S., numai simpla numire de coasta. Sunt in: judet, si cu deosebire pe cimput Baragan, multe movile, artificiale. Modul cum sunt aranjate nu pare a fi ceva intimplator ;

asa, in partea de

E. a Baraganului, unde sunt mar bine conservate, se poate observa ca movilele sunt ast-fel dis-

puse, ca formeaza patrulatere, dintr'un centra, format dintr'o movila maT mare, se intind mal multe raze in diferite directiunT. Nu se cunoaste de uncle s'a luat p5.mint pentru a se ridica aceste movile, cacT prin prejurul lor,

nu se vad gropi. Sapindu-se unele movile, nu s'ati gasit inteu-

nele nimic, lar intealtele numai cArbuni. Cele mal principale movile sunt : Movila-Voevodului, Movita-lui-David, Dragaica, Ca-

comeanca, Baurul, Ciunga, PA-

mergind spre S. pana in riul Ialomila si de aci merge spre

una, Copuzul, Gemenile, a-NeacsuluT, etc.

S.-E., taind d'a curmezisul vaile Ileana, Ilie i Bulumezi i trecind pe la Moara-Saraca, prin ValeaArgoveT, prin lacul Mostistea,

.Ape. Dunarea curge spre S., apoi spre E., formind mai multe brate, din "cari cele mal mar!

pana in Dunare, in dreptul satului VarAsti.

Suprafala judetutui, cu o intindere de 805529 hect., este o cimpie vasta, taiata in dota par de riul Ialomita, presarata de o multime de movile i eres-

sunt: Borcea si Gura-Balii. lomita strabate judetul despre

V. spre E., unde se varsa Dunare. Sarata, 0.10, curge din judetut Buzad, spre S., si se varsa in riul halo mita. Ghighiul, un mic pifia, vine din jud.

Prahova si se vars5. in piriut

tata in partea de N. si de S. de mai multe val% Din tila /a. spre S., in latime ca de 35 kil. si din Borcea, spre V.,

Sarata. LacurT principale sunt: Boianul, Jegalia, Calarasi, Cabilul, Strachina, etc. Dunarea, in curgerea sa, for-

meaza mal multe insute, din

gineste cu judetele Buzati i Bra-

In lungime ca de 75 kil., se intinde cimpul Baraganul, a carui suprafata prezinta niste ondulatiunT tare, nesimtite in urcare

ila. Linia despArtitoare incepe

si

pe tarmul sting al DunareT, in unghlul ce formeaza acest flu-

viti in curgerea sa despre N., udind partea de V. a Dobrogel. Limite. Spre N., judetul se mar-

coborire. Trei mar! coaste

www.dacoromanica.ro

cari cele mal marisunt: Balta, Tul-

chia-Mare, Strimbul, Hopa, Balaban, Aleo ate, Atirnati si Vaca. Clima. In timpul Terne!, clima

IALOMITA (JUDET)

8

este aspra, din cauza vinturilor

Culcati (Nucet), Culcati (Raz-

ce sufil despre N. si carI, ne-

viscole ce pun adesea in pri-

van), Fratilesti, Mottiva, Sforile, Pisculesti, Pisculeasa, compusa din Cotul-1ui-Coco i Cotul-luI-

mejdie d'a se nameti turme in-

Dragan, Bobul saü Corneanca,

tree de vite. Primlverile sunt adesea umede i red si din

Surdeasca - Gloganeasca masesti. Eforia Spitalelor Civile din B ucuresti, poseda opt proprietatI,

gasind nicI un obstacol produc

cauza ploilor si a topirif zape-

zilor. Dunarea ese din albia sa inundeaza pasiunile i pAdurile de pe tä.rmurile sale. Verile

sunt calduroase, ploile adesea inceteaza, Dunarea scade i cu &ma, bratele i lacurile ce formeaza mlastine.

Toamna, cind nu cad ploI zapezile nu vin de timpuriti, este timpul cel mal frumos. Proprietdp. Sunt treT seriT de proprietatT in acest judet : prima serie incepe din Dunare pana In mijlocul BAraganuluI; a doua

serie incepe din riul Ialomita spre S., pana in mijlocul BAraganuld ; a treia serie, din riul Ialomita, spre N., pang. In judetele Braila si Buzati. Statul poseda 59 proprietatI anume : Carareni sati Hagieni,

Cunesti saü Bizeanca, FundulCrasani, Jegalia, Strachina, Brosteni-VechI, Rogozul, Buesti, Fetesti, Faurei, GAunosi,

VIddeni, Blagodeasca, PIersica sati Borduselele, Piscul-CarapanuluI, Ciocanesti -Mihaiti-Voda, Dichiseni, Trimseanca, Sapu-

nari sati Odaia - ProtopopuluI, Berbeci - Popesti, Cocora, Mileasca, Slobozia, Ciocanesti-MArgineni, Bogata, Ceacul sati ValeaPlopuluI, Iazul sati Lata-Sanata,

Lupsani, Ulmul, Copuzul sari Odaia-CalugaruluI, Gaita, Sdpunari, Calarasi-VechI, Coslogeni, Bucul-Matusesti, Curesti, CotulluI-Epure, Stelnica-Pirtani, Reviga, Cazanesti, Calarasi, Orasul sat" Piva-PetreT, Cotorca, Grindul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica, Cunesti, Petroiul, Baraganul, Buciumeni cu Fratilesti, Bucsa,

anume: Calarasi-Lichiresti, Cirnulisa, Crasani-d.-j., Dudesti, Luciul cu Giurgeni si Gura-IalomiteI, Popeni, Prersica-MIerlani i Stelciul.

Producliunea. Pamintul judetulur, propritl zis pentru cultura, formeaza un strat argilo-nisipos

amestecat cu substante organice si produce o mare cantitate de cereale, plante alimentare. Cultura tutunuluI se face In pl. CimpuluI.

Pe insulele ce Dunarea formeazd in curgerea sa, se afia multe padurl cu lemne de salde

si plop, iar pe amindoul malurile riuluI Ialomita, se afla padurf, earl', pe linga salcie si plop, maI contin si stejar, anin, carpen, frasin, etc.

Suprafata judetuluI, fiind o Intinsä producatoare, este favorabilA crestereT animalelor. Vite in jud. Ialomita sunt : 49009 cal, 92932 bol, 257737 or, 1960 capre, 49578 porcI, 147 asinI.

Este cunoscut ca numarul vitelor era in secolele trecute chiar pana pe la jumatatea acestur secol maI mare si ca vitele erati de o maI buna rasa; asa ca guvernul turcesc cumOra de aicI pentru armata si alte vite, din hergheliile i tun mele ce populati cimpiile judetuluI Ialomita ; acum insä transformarea suhatelor in locurf de

cultura, a facut ca numarul vitelor sa se inputineze. Dintre a.nimalele salbatice se gasesc: lupul, mistretul, vulpea, iepurele, vidra, viezurele, etc.

www.dacoromanica.ro

IALOMITA (JUDET)

Dintre pasaii se afla vulturul, dropia, cocorul, lebada, pelicanul, becata, gtsca i rata batica, etc. Din cultivarea albinelor se produc anual pang la 20000 kilog. miere i 6800 kilog. ceara. Din Dunare, Borcea si de prin lacurI, se pescuesc: crap, somn, morun, cega, salati, stiuca, etc.

De si agricultura este speciala ocupatiune a locuitorilor, totusI si industria a luat avint ; asa, in fabrica din satul Brosteni-NoI se fabrica mult alcool. Mdcinatul cerealelor se face in mal multe morI de Ant, de apa

cu abur!, din cad cele mal sistematice si carI dati zilnic o

mal mare cantitate, sunt cele din Brosteni - Noi, Lehliul CAlinesti. Fabricarea brinzeturilor, a pastrameI, a pesteluI sarat,

apo'f a caramideI, a obiectelor de lemn si de fier, precum tesaturile de Rua, de cinepa, de bumbac si de matase, etc., formeaza una din principalele ocupatiunI ale locuitorilor. Comerciul. In judet, comerciul se face cu cereale, animale, pia nelucrate, lInA, alcoolurI, seti, peste sarat i proaspat. Comer-

ciul cu cereale, care formeaza primul izvor de bogatie al locuitorilor jud., se face in fe-care

com., dar me mult in porturile Calarasi si Gura-Ialomiter. Comerciul de vite si de manufactura se face in fe-care comuna si Cu deosebire In bilciurile ce se tin peste an in urmatoarele localitatI: in Calarasi, de la i -10 Septembrie si la 9 Martie; in Slo-

bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie si la InAltare ; in Urziceni, unde, In deosebT de tirgul saptaminal, e tirg la Duminica Fluriilor si la 14 Octombrie ; in Lehliti se face tirg saptaminal ; in Giurgeni, la 14 si 26 Octombrie; in Ciochina,

la 8 Septembrie si Duminica-

IALOMITA (J UDET)

Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie

banT si pentru scoalele urbane

la Pogorirea Sf. Duh; in

47394 leT, 6o banT. Pentru invat5.mintul secundar

si

Brosteni NoT, la 25 Martie, 29

Iunie, 27 Iulie, Duminica TomeT si 14 Octombrie; in Grindul, la 9 Martie, 15 August, 26 Octombrie si la Pogorirea Sf. Duh. Cdi de comunica/le. Jud. Ialo-

mita e strAbätut de cal' ferate, sosele si caT navigabile. CAile fe-

rate strAbat judetul in lungul si latul sAti, avind o lungime de 167 kil., din carT linia Bucuresti-

Fetesti, Cu 77 kil., avind statiile : Lehliul, Dilga-Mare, Ghimpati, Ciulnita, MArculesti, Elena si Fetesti ; linia Slobozia-CA15.rasi-Port, Cu 47 kil., cu statia Silistea ; linia Fetesti-Faurei, cu

43 kil., avtnd statiile Hagieni, Tindarei si Murgeanca. osele acoperite cu preatrA sunt pe o intindere de 15 kil., iar neimpIetrite sunt foarte numeroase pe o mare intindere. CAT navigabile sunt: Dunarea,

cu bratele sale Borcea si GuraBala. Instrucliunea.

IALOMITA anal')

9

I n st ructi u n ea

se preda in judet in 124 scolT primare rurale si 4 scolT pri-

mare urbane, din carT 22 de bAetT, 24 de fete si 82 mixte ;

iar din acestea, 62 sunt intretinute de stat si comuna, ¡o de judet si comuna si 56 numaT de comund. Urmeaza cursurile

in scoalele rurale 4000 elevI si 800 eleve, lar in cele urbane 600 elevI si .300 eleve. Personalul didactic se compune din 104 invAtAtorT, 8 institutorT, 24 invatAtoare si 5 insti-

se aflA un gimnazia real in orasul alArasi, cu 9 profesor!.

In satul Armasesti este o scoall mixta de meseriT si agricultura practica, in care se af15. internatI 40 elevT si 40 eleve, avind 14 profesorT, profesoare, maestri si maestre. Personalul sanitar al judetuluT se i:ompune dintr'un medic primar, patru mediei de plAsT, un medic al orasulul CAlArasi, dor medicT la spitalele din CAlArasi si Urziceni, precum si un medic la spitalul ArmAsesti. Se mal aflA patru vaccinatorT si

patru moase. Un medic veterinar ingrijeste de starea sanitarl a vitelor in caz de epizootiT. Su nt treT farmacil, din carT doua in Calarasi si 1 in Urzi-

ceni, carl procura medicamente bolnavilor din spitale si particularilor.

Yustiga. Se aflA in judet un tribunal, care depinde de curtea de apel din Bucuresti ; o curte cu juratT, care functioneazA la inceputut fie-cAruT trimestru, treT judecAtoriT de ocol cu resedintele

In alArasi, Slobozia si Urziceni si in fie-care comuna cite o judecatorie comunalà. Administralia. Se aflA o prefectura, treT subprefecturr si in fie-care comuna. cite o primArie. Siguranta publica in orasul CA1A-

rasi este pusl sub privigherea

Dota escadroane de calArasT fac parte din regimentul 5 de cAlArasT cu resedinta in Ploesti. In Slobozia se aflA un regiment

de cavalerie perrnanent. Cultul. Se aflA 140 bisericT, cu 181 preotT, divizate in patru su bpro toi eriT : su bprotoieria Bor-

cea coprinde 3 circomscriptiT ; subprotoieria CimpuluT coprinde 4 circomscriptii ; subprotoieria IalomiteT coprinde 5 circomscriptiT si subprotoieria BAltiT coprinde 5 circomscriptii. Peste aceste subprotoieriT este o protoierie cu resedinta in CalArasi, si care

depinde de Eparhia MitropolieT din Bucuresti.

Populafiunea. Dupl statistica oficiall din 1887, se aflä in judet 132936 locuitorT, cu 29134 capT de familie, din carT 15092 persoane stiA carte si 117844

nu Oil. Dupl recensAmintul fAcut in 1894, populatiunea judetulur consta din 146630 locuitorT, cu 33962 capT de familie, 5i112668

membri de familie, sati 75679 barbatT si 70951 femeT. Dupl profesiunT se afla : 38487 agricultor!, 1185 meseriasT, 85 industrialf, 1273 comerciantr, 800 cu profesiunT libere, 6o8o muncitorT si 323! servitorT. Budgetul pe 1898 99 : ZecimI : veniturT, ler 540710, banT

70; cheltuell, ler 537428, banT 95. Drumurr si prestatil : venituri, ler 283302, banT 19; cheltuell le! 280313, banT 6o. Spitalul rural TindAreT, la veniturT ca si la cheltuelT, le! 32189,

ro banT, din care pentru

una politiT. Resedinta sub-prefecturilor este in : CalArasi, Slobozia si Urziceni. Armata. Este in judet un regiment de infanterie, care poartä denumirea de al 5-lea, Ialomita No. 23, si depinde de corpul III de armatl cu resedinta in Galati. Regimentul are treT batalioane, din carT unul permanent si dota

scoalele rurale 152972 leT, 50

teritoriale, avind si 12 companif.

cu DunArea si spre V., cu Ilfovul.

tutoare, ceea ce formeaza un total de 141 membri aT invAtAmintulul primar. Cu intretinerea acestor scol1 s'aii chel-

tuit de stat, judet si com., intr'un singur an suma de 200367 leT,

banT 54.

"'stork. Pe timpul domnieT luT Alexandru Ipsilante ('778), jude-

tul avea alta. forma si alta impArtire ; asa in partea de N. se limita cu raiaua BraileT si judetele : Slam-Rimnic, BuzAti, SA-

cueni si Prahova ; spre S. si E.,

h,

2

61275. Marero Ilieflonar Geograllo. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

lo

IALOMITA (JUDET)

IALOMITA (PLASI)

Coprindea 127 sate impArtite in 7 plAsT : Lichiresti, Stelnica, Orasul, Slobozia, Girbovi, Jilavele si Dridul. Pläile: Girbovi, Jilavele si Dridul coprindead sate, carT azr sunt in judetele : Buzdti, Prahoya si Ilfov. Plasa Orasulur co-

bAtu in anul 1398 pe Turcr;

mar ales or si vite mati cor-

Nenisori, numit azr Armdsesti, unde Mateid-Basarab bAtu in anul 1639 pe Vasile-Lupu ; Orasul-de-Flocr, unde

nute. Pddurr su nt : 105000 arir la

teazul bdtu la 1595 pe Turci.

Bolovani, 5000 arir la PodulBärbierul, 5000 aril la Coraltel, 25000 ara la Frasinul-Pir-

Urme de cetdtT sad intdrirr mi-

lita, 5250 arir la Ghergani, 8o000

prindea sate din judetul SlamRimnic ; iar satele din V. p15.ser Borcea formad plasd separatd, numitd a Ciocdnestilor, ce depindea de judetul Ilfov. Din punct de vedere militar, jude-

litare, despre carT istoria nu spune nimic, mar sunt la Ceta-

arir la Mdrcesti, w000 arir la

tea-Feter, CrIsani, Iazul, Ulmul, etc.

Mavrodinul, 57000 arir la Vizuresti-Pirlita, I [750 la Boanga,

Ialomita, plasei, in jud. Dimbovita, care si-a luat numele de la riul Ialomita. Aceastd plasd

etc. In pl. Ialomita, afarl de riurT si pirare, sunt I cite-va lacurr si helestae, precum : dota helestae si un mare lac la BAleni,

restilor, a-Stelnicir, a-Orasulur, a-SlobozieT, a - Grindulur -FAgl-

ocupd partea de S.-E. a jud.

un helesteti la CornAtel, unul

Dimbovita, fiind situatd numaT

rdseanuluT i a-Fundul-DanciuluT,

pe loe ses si cimpir intinse, avind numaT cite-va delulete in raionul com. BAleni-Romtnr si

la Ghergani, unul la Podul-Bdrbierul, etc. Ca industrie aceastd pl. are :

tul era imparta in 7 apeteniT militare : a- Scau n ulu T, a - Lichi-

peste care era si o polcovnicie. Schele principale erati : Orasulde-FlocT, Berlesti, Plopi, Stel-

nica, Timburesti si aldrasi. Capitala judet 110 era Urziceni. Aceastä impArtire a durat pd-

nd in anul 1832, cind judetul a fost divizat in patru pldsr :

cite-va vAlcele, precum si cite o movill artificiald fAcutd in tim-

pul rezbelelor vechr la Finta, Cornesti i Frasinul. AceastA plasA se invecineste : la E. si la

o fabricd de spirt si o fabricd de fdind la com. BAleni-RominT,

o fabricd de spirt la com. Gheboaia, o moard de apd la BAleni-RominT, o moard cu aburr si trer brutdril la Bilciuresti, o

N.-E. cu jud. Prahova, pl. Mgsorul, de care se desparte prin riul Cricovul-Dalce, afl tent al Ialomitel ; la N.-E., ea pl. Dea-

moard de apd si o brutdrie la

Balta s'ati unit in 1882,

lul-DimboviteT, jud. Dimbovita ;

ndtel, o moard de apd la Fra-

formind o singurä plasd cu nu-

la V. si S.-V., cu pl. Bolintinul si la S. si S.-E., cu jud. Ilfovul. Clima acester pldsT este dulce

sinul, o moard de aburr la Gher-

si sAndtoasd, pAnfintul este fer-

la Vizuresti.

Borcea, Balta, Ialomita i Cimpul, strAmutindu-se capitala ju-

detuluT la aldrasi. Plä.sile mele Ialomita-Balta.

La 335, inainte de era crestind, locuiad pe aicr si in restul %dril, Getir, cari aveati o cetate de lemn, in dreptul Silistrel, la treT sferturl de ord

departe de Dunäre. Acea cetate a fost prä.datA si arsä de MacedonenT, carT trecuserd Du-

ndrea inteo noapte, sub

co-

manda lur Alexandru-cel-Mare, regele Macedonier.

Pe la jumatatea secolulta al saselea, tara fu invadatd de Slavr si pärtile cele mar populate de acel neam erati laturile riulur Ialomita si cu deosebire

locurile de pe litiga gura riuluf Ialomita. Ca locurr istorice in judet sunt: Rovine, unde Mircea-cel-Mare

til

si este udat de riurile ur-

mAtoare : Ialomita, cu alluentir

ski Piscovul, Crivdtul si Cricovul, carT cite-trele se varsd In partea sti ig5. a Ialomiter; Colintina, Ilfovul si la partea de V. riul Dimbovita, care servA de limitd intre pl. Ialomita si pl. Bolintinul. PI. Ialomita ca si pl. Bolintinul si Cobia, fiind si-

com. CAtunul, o moard de apd la Cornesti, o brutArie la Con,testi, o moard de abuti la Cor-

gani, o moarä de apd si o pita la TAtdr5.1 si o moard de apl Comerciul este activ si ca centre de desfacere a diferite obiecte peste an sunt : CornAtelul, un mare erg anual, care se face toamna, la 8 Septembrie,

unde se adund lume si comerciantr din diferite pIrti ale tdrer ; apoT BAleni, unde se face tirg la DrAgaica, adicA la 24

din cele mar productive in cereale, grid, porumb, orz, ovAz meiti ; mar produce cinepd, fineturT intinse, legume si in

Iunie. Cu toate acestea, productiunea acester pldsT se vinde si se exportd i in alte pArti depártate: asa spirtul din BAleni s'a exportat anir trecutT tocmar pe pietele Ispanier in Barcelona

cite-va locurr e acoperitd cu pd-

si alte pArtf ; fdina, de asemenea,

durr.

fiind de o prea bunä calitate,

tuatA pe cimpir intinse, este una

Animale in aceastd pl., sunt

www.dacoromanica.ro

se trimite in multe pArtr ale td-

IALOM1TA (PLASA)

IALOMITA (PLAlt)

11

re!; un depoa insemnat este si

resti. Ad este si resedinta ju-

florT

In Tirgoviste.

decatorid de ocol a plaseT. colT sunt in toate comunele acestei plasT. La cat. Cocosul

podoabele natureT. Pamintul acestor plaiurT este fertil si in sinul sáll contine multe metate

Pentru inlesnirea comunicatieT

sunt r soseaua nationala viste Fundata - Bucuresti, care trece prin comunele : Bildana, Podul-Barbierul, Ghergani, Contesti, Bolovani i intra in pl.

Dealul, mergind la Tirgoviste ; soseau a j detean a Tirgoviste- B u-

timanul, care trece prin catunele comunele : Butimanul, Fintiacide, Bujoreanca, Catunul, Ochiul-BouluT, apoi prin Cojasca, Dobra, Baleni, dupa care intra in pl. Dealul, mer-

i

impodobite cu toate

din com. Cornatelul este un

minerale de mare valoare.

mare spital, intretinut de Efo-

Muntir mal insemnatl, cari brazdeaza aceste plaiurT sunt Mun-

ria Spitalelor Civile. La catunele Stanesti, Boanga si Mavrodinul aú fost lupte intre RominT i TurcT sub MihaitiViteazul (1585-1599). Finta este loc memorabil pentru lupta, dintre Mateiti-Basarab si VasileLupu, la 1653.

ti! despre E. de partea dreapta a Ialomitd, cum mergT de la Moroeni in sus : Plaiul-Domnesc, Priporul, Gilma-IalomiteT, Brindusi, Orzea, Marginea-Cirligulta, Surlele, Dichiul, Paduchiosul, Oboarele, care se numeste si muntele Pietrosita, Nucetul, Bla-

p/ezia, jud. Dimbovita, care sT-a luat numele de la riul

na, Lapticul, Cocora, Furnica

seaua vecino-comunala care trece prin comunele : Bolovani, Cor-

Ialomita si care pana la 1883

este Piscul-Omul, linga Bucegi, MuntiT pe partea stinga a Ialo-

natelul, Dobra, Gheboaia, Finta Frasinul ; soseana vecino-co-

a judetuluT,

gind iarasi la Tirgoviste ;

so-

coprindea toata partea de N.

spre E. de riul

si Obirsia. In virful ObirsieT

miteT,

de la Moroeni in sus

Ialomita ; cad spre V. de Ialomita era plaiul Dimbovita.

sunt: Gilgolul, Piscul-cu-Brazi,

De la numita data, aceste dota plaiurT s'al-1 unit si asta-d este

iul, Lespezi, anoaga, Lucacila, Padina, Colti, Batrina i Doamnele. MuntiT despre V. si apropiatT de Muscel : Orlea, Vaca, Ratuneiul, Marginea-Domneas-

com. Bolovani, un pod pe Ialomita

unul cu numele Plaiul IalomitaDimbovita Cu resedinta in com. erbanesti-Podurile, unde se allá B5.ile-Pucioasa. Acest plaiù unit este situat numaT pe muntT,

munalA Ghergani-Colacul-Cojo-

sea. Peste riurile pe unde trec aceste sosele se allá: cloua Po durT pe Ilfov i unul pe Colintina in raionul com. Balteni, un mare ped peste Dimbovita si dota peste Ilfov in raionul

Magurile, Raciul, Cufuritul, Rate-

Deleanul, Plaiul-Mircer, TAtarul,

el, Leaota, care este cel maT

unul pe Crivat la com. Ca-

dealurT, val si valcele si co-

tunul, &tia podurT pe r. Crivdtul la Cornesti, patru podurT la Contesti peste riurile Ilfovul, Colin-

prinde toata partea de N. a

inalt munte din Dimbovita dupa Omul, Mitdrcea, utila, Dudele-

judetuld. Se margineste la E.

Mari i Dudele-MicT. MuntiT des-

cu Prahova, de care se des-

pre E. de Moroeni : In vecina-

tina si Dimbovita, un pod la

parte prin muntiT Furnica, P5.duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur. guiatul, Secatura, Poiana-Lupu-

tatea RunculuT : Podul-Frumos,

Gheboaia, pe riul Piscovul, unul

la .Marcesti. tot pe Piscov, unul in centrul com. Vizuresti, peste riul Colintina. Pl. Ialomita se compune din 19 com. rur. i anume : BdleniRominT, Bäleni-SirbT, Balteni, Bo-

luT, Mägura, Sultanul i altiT; la

V., cu jud. Muscel, de care se desparte prin muntiT : Meterezul, Muchia-LeoateT, Marginea-Domneasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT

la N. cu Transilvania, de care se desparte prin culmea

Tontea, Piscul-Vulturul u I, Piscul-

LaculuT, Fata, Catinele, Gilma si muntele Orlea zis maT sus ; in vecinatatea Moroenilor Pietrositel : Suhatt11-Maliu, Plaiul - Plopilor, Dealul - Porumbei, etc.; in vecinatatea BezdeaduluT:

lovani, Bilciureti, Cojasca, Catunul, Cornesti, Contesti, Cornatelul, Dobra, Frasinul, Finta,

si altiT ;

Vi rfu l-MaguriT-MorlI, Virful-Run-

Carpatilor cu piscurile sale Omul,

Gheboaia, Ghergani, Märasti, Podul-Barbierul, Tätarai Vizuresti, avind peste tot o populatie

Caraimanul, Batrina i altele; iar la S., cu plasa unja Dealul-Dim-

culuT, Virful-GruiuluT, Virful-UrseiuluT, Virful-VoineT, i altii. Plaiul Ialomita-Dimbovita este

de 26069 locuitorT Rominl si

este foarte dulce si sanatoasa, de

udat de o multime de cursurT de apa, dintre cari mar insemnate sunt : Ialomita ce izvo-

citT-va BulgarT in com. Baleni-

aceea in toate verile multime

reste

Sirbf.

de vizitatorT din Bucuresti, Ploesti, Tirgoviste, etc.,

curge spre S. printre plaiurile unite si primeste in sine : in

cutreera aceste locurT pline de

partea de E.: Ialomicioara-Mica,

Resedinta subprefectureT acester plasi este in com. Bilciu-

bovita. Clima acestor plaiurT u nite

www.dacoromanica.ro

din

muntele

Obirsia,

IALOMITA (PLAID)

IALOMITA (PLAID)

12

care izvoreste despre Prahova din muntele Paduchiosul si de sub virful Pietricica, si vine de se varsa din sus de Moroeni ; pirful Rusetul, care se varsa tot in apropiere de Moroeni ; ValeaLupulta, care se varsa In Ialomita intre Moroeni i Pietrosita ; Bizdidelul, care primeste in sine Valea - Coporodului i Valea-

LeurdeT, si se varsa in Ialomita in dreptul Branestilor, intre ca. tunul Podurile $1 Pudraria saa

fabrica de praf de pusca. In partea de N., Ialomita primeste Ialomicioara- Mare,

Vilcana, etc. Mara de Ialomita si afluentii sal, plaiurile unite mai sunt u-

Preste 9680 hect., 50 aril plc:lure sunt in muntii Blana, Piscul-Brazi, Magurile, Beindusile, Cocora, Deleanul, Dichiul, Plaiul-Domnesc, Ldpticul, Lucautul, PlaiulMircei, Nucetul, Oboarele, Sur-

lea, Vinturisul si Zanoaga ; peste 200000 aril la Valea-Lungl, 77000 aril la Glodeni, 25000 aril pe mu ntil Mitarcea i PietreleAlbe, 29500 aril pe muntele Cor-

nätelul, 175000 aril la Izvoare, 35000 arii la Runcul, 75000 aril la Vileana-d.j., 145000 aril la Vilcana-d.-s., i prin alte locurl. Plaiul Ialomita-Dimbovita

ionul comunelor : Urseiul, nesti, Valea-Lunga. i Colibasi, si

primeste in sine afluentii : Ur-

Ca minerale terenul sat' consine: sare, la Bezdeadul, Branesti i Glodeni ; pucioasa, la

Valea - Lacurilor, ValeaTraistei, Puturosul, Valea - lui-

Virfurile, Visinesti,

Dimbovita, in care se vat sa Riul-

Alb aproape de comuna Izvoarele i primeste in sine afluentiT : Valea-Barbuletul, Valea-Runcul, altii. In plaiul Ialomita -Dimbovita

de acestea, la com. Pietrari, Pietrosita i maT ales la com. RailAlb, se lucreaza costume nationale cu fluturi i cu fir de aur,

argint, saa bronz, sad numaI cu linurI multicolor; de o frumusete rarA, precum : lie, camasT,

i mai cu

fote saú catrinte, sorturT, bete, stergare, etc., cari se vind in diferite pArti ale Wei.

seama la bai la Pucioasa, com. Serbanesti-Podurile ; 'Acura in exploatare, la Glodeni, Colibasi, Cucuteni, cat. Valcana-d.j., unde sunt i baile iodo-salifere,

Visinesti; carbuni de pamint, In exploatare : la Sotinga doua mine, una a statului si una, a proprietarului Dobrogeanu, in ne exploatare: la Glodeni, la Mo-

reni, pe muntii si in padurile muntilor Brindusile i Priporul ; pletre de moarä in exploatare, la

exista in Rominia. Ca animale sunt : bol, cal, vacT, si mai cu seama porci si capre multe. Se cresc turme mad de porcI, pe earl altd-data le desfacea pe

Pietrari ; var, la Branesti, Izvoare, Runcul, Tì%a, Visinesti, Vilcana-

pietele Austro-Ungare : Brasov,

neascd, in cat. Laculetele, com.

Pesta i altele. Asemenea turme marl de capre. Pasari inca se cresc in aceste plaiuri,

Glodeni, pe malul sting al Ia-

contin pest( gustosr. Albina si gindacul de matase se cultiva.

in Urseiul, 2 in Visinesti,

Bezdeadul, Glodeni, Pietrosita,

se afla tot felul de animale, vegetale si minerale, cad pot

precum : gaini, eurci, rase, giste, bibilici, rate lesesti, etc. Muffle

In Pietrosita, cite-va in com. Runcul, etc. ; apoi : 3 mori de apa in Bezdeadul, i in Bela, I In Barbulet, 3 in Branesti, 7 in Gemenea, 5 in Izvoarele, I in Cucateni, i in Colibasi, In Moroeni, 3 in Motaeni, 3 in Pietrosita, 6 in Poduri, 3 in Riul-Alb, cite-va in Rune, 4 in

Pandeli si 2 in Voinesti. Mara

aproape prin toate comu-

este udat o mica parte de riul

In comuna Izvoarele, doted pive

in, tot felul de poame si mal ales prune multe,. din care se fabrica. nele i catunele acestor plaiuri.

V., plaiul Ialomita-Dimbovita mai

cup. Cu tot felul de -tesaturi si inpletituri de lina.; o piva

mai produce porumb, cinepA,

vul-Dulce, care curge prin ra-

Rea, Cordunul, Valea-Lunga si apoi intra in jud. Prahova. Spre

o piva si o dirstA pentru

i in VilcanaTta' 4 iinValea-Lunga,

date : spre E., de 2.11.11 Crico-

Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-

etc. ;

fabricarea tesaturilor de Una in Moroeni, unde locuitoriT se o-

Pandeli, etc. Se aft: o mane fabrica de praf de pusca, singura din Tara-Ro mi-

lomiteT si pe soseaua Tirgoviste-

Comerciul este foarte via in aceste plaiuri i ca centre de desfa-

cere a diferitelor productiuni sunt : Pietraril, unde se face bilcia la 29 Iulie si la 17 Ianuarie ; Voinesti la 8 Noembrie si la Florii ; Branesti, la 20 Iulie ; Poduri-

le, la 27 Iulie si la 6 August. Pe lingä acestea se exporta din aceste plaiuri in diferite part! ale Ord tot felul de productiuni mai importante, precum : pral

de pusca, var, 'Acura i gaz, %Wed, scindurf, lemne de foc de cherestea, fructe, tesaturi de lind, etc. Cal de comunicatie prin pl. Ialomita-Dimbovita, sunt: soseaua nationall Tirgoviste-Transilvania, care pleaca. din Tirgo-

Pucioasa ; un herestrda de talat scinduri in com. Branesti, cinci herestrae in Moroeni, cite-va in Runcul, cite-va pe piraele Cu-

viste spre N., trece prin Lacu-

furitul, Valea-RaciuluT si Brateiul,

Sinaia, trecind pe linga mun-

www.dacoromanica.ro

lete, (Pudraria), Gura-Bezdedelulta, Podurile, Motaeni, Pietrosita, Moroeni i apt)/ spre

IALOMITA (RIO)

IALOM1TA (R1CI)

13

tele Paduchiosul; soseaua judeteana Tirgoviste- ampul-Lung,

tre jud. Prahova si Ilfov. Spre N. de com. Butimanul, din pl.

care dupa. ce Tese din plasa Dealul- Dimbovita, apuca spre N.-V. si trece prin comunele

Znagovul, intra in jud. Ilfov. De

tea, Valea-Lile!, Giurculetul, Valea-Titer si alp ; piriul Valeana

la cat Turbati, o la spre S., uda un colt al jud. Prahova. Apoi

care izvoreste de sub dealurile de E. ale com. Pietrari si pri-

Izvoarele, Voinesti si Gemenea si apor intra in Muscel; soseaua vecino-comunala IzvoarelePietrari-Barbuletul si altele. Plaiul Ialomita-Dimbovita se com-

de la com. Micsunesti curge

meste afluentiI Valea-CheiT, Val-

spre E. si intrá in jud. lalo-

canita, Valea-Sticlarid cu Va-

mita linga satul Pantoiul, com.

lea-BaciuluT, Valea-Glodului cu

Moldoveni, unde primeste pe partea stinga. riul Prahova. De

pune din 23 comune rurale si anume : Bezdeadul, Bela, Bar-

sail spre E.,

Valea-Popii si apol se varsa in riul Ialomita intre Vilcana-Pandeld si .$otinga. In stinga Ia-

primind iarasT pe partea stinga

lomiteT se varsa : Ialomicioara-

piriul Sarata, linga satul Alexeni si dupa ce face mal multe coturI, din earl cele mal marT

Mica care vine despre N.-E. si se varsa din sus de Moroeni ; Valea-Lupuld, intre Moroeni si

sunt la satul Malul, la Cazanesti

Pietrosita ; Bezdedelul cu afluentil sal Valea-Leurdel ; ValeaCoporodului se varsa. in Jalomita intre Poduri si Laculete; Razvedeanca ; Slanicul, care se

buietul, Branesti, Gemenea, Glo-

deni, Izvoarele, Cucuteni, Colibasi, Moroeni, Motaeni, Pietrosita,. Pietrari, Riul-Alb, Runcul, erbanesti - Podurile, Tia, Urseiul, Visinesti, Virfurile, ValeaLungA, Vileana-Pandelil si Voi-

nesti, avind peste tot o populatiune de 34867 locuitori Ro-

aci are cursul

si la Bucul, se uneste cu Dunarea la capatul de N. al satuluI Piva-Petrel. Unirea la acest punct cu Du-

närea, dateaza de pe la anul

mini. Resedinta sub-prefecturd

186o, cind malul care despartea

acestor plaiuri unite este in com.

cele doul ape, a fost rupt de

erbanesti-Podurile, unde este

Dunare si ast-fel s'a format un

si resedinta judecatorieI de ocol. La Pietrosita este o sucursala de vaml.

noti punct pentru debarcare, humit, dui:4 vechea schela, tot

sunt 22, adica prin

De aci, apa Ialomitei ameste-

toate comunele sus numite cite una, afara de Visinesti. In er-

catd cu a Dullard, curge spre N., pe vechea albie a riuluI si la 6 kil. spre N. de Piva-Petrei se varsa in Dunare.

coll

banesti este un local mare de scoala facut din fondurile judetene, precum si la Pietrari.

Gura-Ialomitel.

Riul Ialomita, incepind de la

Frumoasa, Valea-Vace, Sills-

varsa din jos de Sacueni ; Piscovul care vine din padurile si vaile com. Adinca, trece pe lingl Bucsiani, Marcesti si se 'varsa. in Ialomita linga Gheboaia ; Crivatul, care vine tot

din apropiere de Adinca, trece printre Finta si Frasinul si se varsa in Ialomita din jos de com. Catunul. Cricovul-Dulce, care, dupa ce primeste afluentiT : Ur-

seiul, Valea - Lacurilor, ValeaTraisteT, Puturosul,

Valea-lui-

M'anästirI sunt treI : Bunea, Fusea si Petera.

N. spre S.-E., are pe malurile

Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-

sale comunele : Moroeni, Petrosita, erbänesti-Podurile cu ba-

Ialomita, rid, jud. Dimbovita,

ile Pucioasa, Laculetele cu fa-

Prahova, Ilfov si Ialomita, izvo-

brica de praf de pusca, Doi-

Lunga si altele in jud. Dimbovita, in jud. Prahova piriul Provita si un Iaz-de-MorI rupt din Prahova, se varsa in Ialo-

reste de sub coama muntilor Carpati, care desparte in jud.

cesti, Razvadul, Sacueni, Buc-

Dimbovita, Rominia de Tran. silvánia, de sub muntele Obirsia, din apropiere de manastirea Petera-Obirsid care se nu-

siani, Marcesti, Gheboaia, Finta,

mita in fata com. Tatarai din jud. Dimbovita si in apropiere

Cdtunul si cu cat. sail Ochiul-

de com. Poenari-Burchif din jud.

BouluT, Tita, Motleni, Branesti, Vilcana-Pandeli, otinga, Tirgoviste, Comisani, Habeni, Baleni, Dobra, Bilciuresti, Cojasca,

Prahova. In Ialomita se maT

'Mari, Crivina, Slobozia, Tin-

varsa si alte riurT carl uda jud. Prahova, precum: Prahova cu tre marl afluentl al sal, &flea: Doftana, care se arsa in Pra-

dal-el, etc. etc. In tot cursul WI, Ialomita are o multime de afluenti atit in

hova din jos de Cimpina, Teleajenul, care se varsa la com. Palanca si Cricovul-Sarat la com.

maY co seama in apropiere de

dreapta cit si In stinga. Ce!

Adincata, dupa care apoi Pra

Finta si Bilciuresti; apoT, printre com. Catunul si Tatari, infra In.

din dreapta sunt: Ialomicioara-

hoya se varsa in lato mita la coin.

Mare cu afluentir saT Ialomicloara-

Dridul. In jud. Ialomita, la A-

meste si Izvorul-IalomiteT. Curge

in jud. Dimbovita spre S. pana aproape de Tii goviste, la com. otinga ; de ad se indrepteaza spre S.-E., &dud diferite coturr,

www.dacoromanica.ro

1ALOMITA-BALTA

1ALOMITA-BALTA

14

lexeni, Ialomita primete piriul Sarata.

Malul drept al Aula Ialo-

mind o singura subprefectura cu resedinta in Slobozia. Se margineste la N. cu jud.

VIda'eni, formata dintr'un singur sat. Chioara, formata din sa-

la S., cu pl.

tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile $1 Chioara.

mita este cind bah format de

Buzati

coasta riuluT, cind jos, märginit de luncile caff sunt formate filtre coasta i albia riuluT. Malul

Borcea ; la E., cu Dunärea $1 la V., cu pl. CimpultiT. Limita

Braila ;

pla$iT despre N., de care se desparte de judetele Braila si

Lo.

Piva.-Petret, cu satele :

Brailita si Piva-PetreT.

dese inundatiuni. Cursul Ialomitei este lini$tit

$filor din ambele judete, care

Hagieni, cu satele : Hagieni i Gura-JigalieT. Frdfilefti, cu satele: Ghiz-

formeaza o linie neregulata.

daresti si Fratilesti.

dar rtpede si din dreptul satuluT Hagieni i pana se varsa

Terenul piase este putin accidentat i coprinde tre/ parti : partea baltoasa formatä de lun-

Mdrculefti, cu sat ele: Morile, Cealic $i Marcule$ti. Sud:/i, cu satele : Sara-

cile Dunlrif, BorciT $i a Aula Ia-

gea, Masa% Caraman si Su-

lomita; partea despre N. de rt

diti.

sting este mal in toatd lungimea riuluT o lunca supusa la

Buzar', o formeaza capatul mo-

In Dunare are aspectul uneT ape statatoare. Latimea riuluT ajunge

la 60 metri. Peste riul Ialomita sunt construite trei podurl cu picioarele de piatra i supra-structura de fler, unul pe c. f. Bucure$ti-

Ialomita $i brazdatä de valle S tra-

china si Fleanca i in fine, partea despre S., de riul Ialomita, care coprinde cea maT mare parte a cimpuluT Baragan. Prin aceasta plasd curge Duparea, care o uda despre S. spre N., din dreptul satului Du-

Ploe$ti, ltngä statia Crivina, altul ltngä satul Slobozia i altul lla-

ga Tindarei. Ialomita a. purtat $i numirea de Galbenul i Galbenita, din cauza apeT sale, care mar in tot timpul este turbure galbinicioasa ; lar in timpurile maT

de$ti pana intra in jud. Braila; Borcea, care curge aproape

paralel cu Dunarea riul Ialomita, care uda plasa prin mijloc,

curgind despre V. spre E. La-

vechT s'a nurnit Naparis. Dupa etimologia d-luT B. P. Hasdeti, numele de Ialognita ar veni de la termenul slav ialov,

curl maT insemnate sunt : Coscovata, Strachina, Bucul, Amara

Fundata. Aceste dota din urma lacurr contin ape mine$i

care inseamnä pustlii, de$ert, precum era $i este inca in parte

rale.

In plasa Ialomita-Balta sunt

cimpia BaraganuluT.

48 comune, formate din 107 sate sati catune :

lalomita-Balta, p/asei, situatä In partea de N.-E. a judetului Ialomita. si-a luat numirea dupa riul Ialomita, de care este udata $i

dupa multimea bältilor ce

are. Pana la 1832, judetul Ialomita

fusese impartit in

7 pla$T

aceasta plasa coprindea treT

plasi: Stelnica, Orasul i Slobozia. De la acea data, judetul a fost divizat in patru pla$T $i din cele treT pla$T, aratate maT

sus, s'ab' format riumar Ialomita $i Balta. In anul 1882 aceste doua plä$T s'ati unit, for-

t. Duclefti, formata diateun singur sat. Fetefti, formatä dintr'un singur sat. Stelnica, formata din satele: Maltezi $i Stelnica. Cegani, formata din satele: Pirtani si Cegani. Bordufani, formatä din satele: Bordu$ani-Marr, Bordusani-MicT i Lateni. FeTclierti, formata dintr'un singur sat. GiYila, forman. dintr'un singur sat.

www.dacoromanica.ro

°grada, cu satele

O-

grada $1 Dimieni. Tìnddrei, cu satele: Tinarel, Cotul-EpureluT, Strachina, Nicole$ti, Clineasca i ValeaTronii. Murgeanca, cu satele: Dumitre$ti, Pribegi i Murgeanca.

lazul, formata dintr'un singur sat. Zmirna, formata din satele: Grivita i Zmirna. Giurgeni, formata din-

teun singur sat. 2 I. Gura- lalomilet, formata dintr'un singur sat. Luciul, formata dintr'un singur sat. Slobozia, Cu satele : Slobozia, Amara $i Slobozia-Noud,

Bucul, cu satele: Gheorghe-Lazar, Sarateni i Bucul.

Pribeg-i, cu satele: Lata Pribegi. Ferie/i, Cu satele: Perieti, Bordea, Botarul, Bratescul Lata. Andritsefti, cu satele :

Andrase$ti si OrboeSi. Ciochina, formata dintr'un sin gur sat. Cds?inefti, formata din-

tr'un sin gur sat. Sdrdleni, formata dintr'un singur sat. Fundul-Crdsani, cu sa-

IALOMITA-BALTA

YANCA

15

In mar! cantitatl: porumb,

fa-

Iazul saa Lata si Sarata, Co-

°yaz, uta, secará,

puzul sail Odaia - Calugamlur,

Balaciul, cu satele: Bala-

meia, etc. Prin insula Balta si

Gaita, Bucul-Matasesti, Cotul-lur-

ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. i Crantosul. Crunfi, format dintr'un

pe amindoul tarmurile riuld Ia-

Iepure, Stelnica si Partani, CAzanesti si Reviga, Blagodeasca, Plua-Pietrer Sa5 Orasul, Buciu-

tele: Vadul-Pietros, Suditi i Fundul-Crasani.

singur sat. Reviga, cu satele : Reviga i Munteni-Buzaa. Cocora, formata dintr'un sin gur sat. Colelia, formata dintr'un

singur sat. Miloseffi, cu satele: Pastrama i Milosesti. Cosimbefli, cu satele: Gim-

basani, Popesti si. Cosimbesti. Bora, formata dintr' un sin gur sat. Ciulnija, cu satele : Ciulnita si Liveciea. Poiana, cu satele: Ghim-

pati si Poiana. Larga, cu satele : Larga si Ivanesti. Albefti, cu satele : Bu-

sole, orz,

lomita sunt padurr de diferite esente. Pasunile, care alta data eraa atit de intinse, acum sunt reduse aproape cu totul din cauza intinderer ce se dà agriculturir; totu$I in 1887 aa fost 266639 capete de vite i in anul 1888 aa fost 275780.

Ialomita-de-Jos, fosta p/aser, a judetuld Ialomita, formata sta esclusiv numar din aceste conf, lega organizarir admidouà articole, care se desfac nistrative, votata de Corpurile in portul Gura-Ialomita, in schelele de pe Borcea i in fie-care comuna. Micul comercia se face Cu bauturr, manufacturr in fiecare comuna i cu deosebire in

Dormeirunt, cu satele : Dormarunt, Sibireanu, Pelinul Grindul-Pietrer. Raci, Cu satele : Rasi

culesti, Elena si Fetesti; linia Slobozia si linia Fetesti-Flurei cu statiile: Hagieni, Tindarei si Murgeanca. Resedinta pldser e in Slo-

populatiunea consta din 15020 familir, saa 69196 suflete : 36000

barbatr si 33196 femer; 18036 agricultorf, 502 meseriasr, 9 industria, 490 comerciantr, 298 ca profesiunr libere, 4347 muncitorr si 1581 servitorr. titi carte 11749 persoane.

Pamintul pläiT, propria zis pentru cultura, este format ca si al intreguld judet, de un strat negru argilo-nisipos si produce

Legiuitoare, in 1892. Aceasta plaO. are resedinta in Slobozia si co-

prinde comunele Poeana, Larga, Ciulnita, Bora, Cosimbesti, Marculesti, Suditi, FrAtilesti, ()-

Slobozia, unde se fac trei tIrgrada, Bupul, Iazul, Smirna si gurT : la 23 Aprilie, la Pribegir. Inaltare si la 24 funie. Tirgurr anuale se mar fac in Giurgeni, Ialomita-de- Sus, fosta plasd, la 14 si 26 Octombrie i in a jud. Ialomita, formata. conf. Ciochina, la Duminica Floriilor si la 8 Septembrie. Linia Bucuresti-Fetesti, intra In plasa in dreptul satuld Dormarunt si are statille Miga-

Copusul, Cu satele : Crasan' i Copuzlil. Dupa recensamintul din 1894,

saa Corneanca.

Productiunea plaser fiind cerealele i vitele, comerciul con-

esti, Socoale, Batalul i Albesti. Marsileni, ca satele : Marsileni saa Dilga - Mare, DilgaMica si Neamtu. Bordufelul, Cu satele : Borduselul, Orezul si Persica.

Cara.usi.

meni i Fratilesti, Bucea, Fratilesti, Motilva, Sforile-Pisculeasa, compusa din Cotul-lul-Cocolos si Cotul-lur-DrAgan i Bobul

Mare, Ghimpati, Ciulnita, Mar-

bozia.

Are: 75 scolr primare rurale, frecuentate de 2174 eled si 711 eleve, conduse de 8o inva.tatorr

invatatoare, din carr 28 retribuitr de stat i 45 de comune si judet; 67 bisericr, cu 202 deserventr.

Statul posedá in aceasta pl. urmatoarele proprietatr: Carareni san Hagieni, Fundul-Crasani, Strachina, Buesti, Fetesti, Vladeni, Persica cu Piscul-Carapanulur, Berlesti i Popesti, Cocora i Mileasca, Slobozia,

www.dacoromanica.ro

legd organizariT administrative votata de Corpurile Legiuitoarer

in 1892. Aceasta plasa are resedinta in Ciochina i coprinde comunele : Perieti, Andrasesti, Albesti, Crunti, Reviga, Milo-

sesti,Cocora, Colelia, Cazanesti, Borduselul si Marsilieni.

Iamandinul, ditun, in jud. Teleorman, com. Baneasa, pl. Calmatuiul, format din insurateir improprietaritr in anul 1880 pe mosia Statuld ipoteleBaduleasa. Pe locul unde se gaseste

acest catun a fost de

j i orr

sat ; dar locuitorir eraa siliT a'l párasi de frica si de jafurile Turcilor. Silistea satuld yechia se vede si astazr.

Ianca, p/a.rd, jud. Braila, situata In partea de S. V. a judetuld. Se margineste la N. cu pl. Vade ni,

la S. cu pl. Calmatuiulur, la E.

IANCA

IANCA

16

Cu pl. Balta si la V. cu judetul Buzati si Rimnicul - Sarat, de

V., de muchea numita Baldovinesti, ce vine prin pl. Vadeni,

carl se desparte prin rIul Bu-

intra In aceasta pl. pe fa N.

Pamintul produce tot felul

zaul.

satuluI Nazirul, de ande la direc-

cu pAsunl si fineturi intinse pen-

tru cresterea vitelor.

Aceasta plasa poarta numele

tiunea spre S.-V., pana la com.

de cereale. Populatiunea totala a acestei

comunei de resedintä,Ianca, si tu-

Romanul u nde se pierde ; aparind

plasi este de 3550 fama*, sati

ata aproape In centrul plasei si In apropierea laculd ca acelasi

din noti pe teritoriul com. Gurgueti, dupa care se intrerupe si

14340 sufl. din cari 2590 contrib.

nume. Coprinde

apare pe teritoriul com. Scortarul-

Stiti carte 1750 persoane. Locuitori improprietariti In a-

Noti, de unde trece pe teritoriul

ceasta plasa, dupa legea din

com. Domnita, din jud. RimniculSaratsi pe urma prin com. Sutesti

1864 sunt 1720; chipa cea din 1878, sunt 203; nermproprietáritr sunt 500. Prin comande de plasa sunt 125 licente de bauturI spirtoase si 50 debite de tutun. Are : 12 bisericI, Cu 20 preotI, 18 paracliseff si 17 cinta-

13 com. rur. 47 de sate si anume :

si

r. Batogul, Cu satele:Batogul, Ghionesti si

Mocani, Cotica, Mangiuresti,

Dedulef ti, Cu satele : De dulesti, Bagdat, Visineni, Gherghisani si VlAdulesti. Filipefti, Cu satul Filipesti.

Zanca, ca satele Ianca si Niculesti.

lonefti-Berlefti, cu satul Ionesti-Berlesti.

MOvila-Miresel, Cu satul Movila-Miresei.

urmind tarmul drept

al

fiu-

luI Buza.11, pana la Piscul-Negru

din com. Dedulesti, de unde se tine de tärmul Buzdulul-Sec,

trece in pl. Calmatuiul pe la satul Vizireni si apoi se continua in jud. Buzar!. Acest pla toa este intrerupt prin mijloc de Valea-Ianca, care strabate com. Scortarul-Vechiü si Urleas-

ca; de -dealurile sarate: lanca, Coada-Encer, Iazul, Lutul-Alb,

Periforul, ca satele : Perisorul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti. Slobozia-Cireful, Cu satele: Slobozia-Ciresul si Cirjani.

Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul.

Strimbul, cu satul Strim-

com. Cotul-Lung. Comunicatia In plasa se face pe calea ferata Baila-Buzar' ce

bul. ro. Surdila-Gcliseanca, cu satele :Surdila-GAiseanca,Bratesul, Mares, Stravolca, Mortul si Dascalesti.

i I. Surdila-Greci, cu satele : Surdila-Greci, Vizireni, Faurei, si Gura-FAurei.

Sutefti, cu satele : Sutesti Constantinesti, Oncea, Sasul, Gagulesti, Grigoresti si Irimesti. Urleasca, cu satele : Urleasca, Calddrusa, Eznea, Burdusani, Ciscanesti, Burta-Tencei si Baldnesti.

Suprafata pl. este de 65400 hect., din cae* 56400 hect, arabile si 9000 islaz. Calitatea pa-

Buzaul curge pe hotarul de V. al pläser, de la V. spre N. si se varsa in Siret pe teritoriul

scoale de fete, cu 175 eleve si 5 scoale mixte, cu 190 de elevI si eleve. Sunt 17570 vite cornute (din carI 9862 boT, 5986 vacI, 265 tauri, 2340 viteI, 58 bivoli), 6520

cal, II mágarr, 35560 or, 3890 rimatorl si 30 capre. Este fabrica de spirt in satul Ianca ; 3 morI de aburi si 13 morl de vint.

teritoriul comuneI Tudor-Vladi-

Ianca, com. rur., in jud. BrAila,

mirescu si trecind pe litiga satele: Traian, Ianca, Perisorul si Faurei, apoI in judetul Buzar,; pe soseaua judeteand Braila-RItnnicul - Sarat, ce pleaca

resedinta pase/ cu acelasI nu me,

din orasul BrAila, continua spre

S.-V. prin satul Cazasul, jara pe teritoriul plaser Ianca pe la

asezatá pe ses, la V. de lacul Cu acelasI nume si la 1 '/2 kil. depArtare. Se invecineste la E. Cu com. Perisorul, la V. ca Dedulesti, la N. ca Sutesti si la S. ca Urleasca. Suprafata com.

este de 6250 hect. Populatiu-

N. com. Tudor-Vladimirescu si Scortarul-Vechiti, pe la S. com. Movila - MireseI pana la satul

nea este de 320 familii, san 1483 suflete, 730 barbatI si 753 fe-

Sutesti si de ad peste podul de la Gradistea intra in jud.

Sunt 231 contribuabilf. Venitul com. e de 16080 leT,

R.-Sarat.

lar cheltuelile sunt in suma 15958 leT anual. Sunt 12 debite 5i 20 circiumI.

PadurI in aceasta plasa nu

ta plasa de cit in pl. Balta si

sunt de cit prin coturile riuluT Buzar' si sunt numai de salde, rAchita si plop. Tarmurile si luncile BuzauluI sunt acoperite

Aceasta pl. este strAbatuta prin mijlocul el de la E. spre

de baetl, cu 380 de elevi; 6

trece prin S. piase*, intrind pe

mintuluI esce maI burla in aceasCAlmatuiul.

reti ; 18 scoale, din carT 7 scoale

www.dacoromanica.ro

meI. Stiii carte 347 persoane.

Vite sunt : 673 bol, 457 vaci, 2

taurI, 216 viteI, 28 bivoli,

5 ro cal, 1498 or, 202 rimátorr.

IANCA

IANCA

17

Loc. posea. 20 stupr cu albine. Suhatul vitelor e de 750 hect. Are: 2 bisericr, una cu mul Sf. Treime, zidita, la 1834,

din Ianca-Noua (950 locuitorT),

de C. Draganescu, cu i preot cintarety si 2 paracliseri ; a doua, cu hramul Sf. Ion Bote-

DAbuleni i Potelul, la 25 kil.

batr i 690 femer; 547 casatoritT, 800 necasatoritr. Stin carte 347 persoane. Sunt 1200 vire marT cornute, 46Q cal, 1400 or, 170 rimatorr,

de Corabia, iar de Caracal de

§i 2 capre. Sunt 15 stupT cu

37 kil. Altitudinea terenulur d'a-

albine.

zatorul, zidita la 1885 de locui-

supra nivelulur marir este de 62m.

torr, cu I preot, 2 cintaretr si 3 paracliserr ; 2 §colf, una de baetr infiintata la 1863 si fre-

cuentara de 69 elevT, a doua de fete, infiintata la 1877, frecuentara. de 42 eleve.

In com, se afla : i fabricá de spirt, infiintata la 1878; =ara de abur!; 12 morT de

situara. pe o apa. mica, care se varsa in apropiere in balta Po-

telul. Se inveeineste cu com.

In timpul verer se face tirg in fie-care Dumineca. Are o scoala de baetr, infiin-

Are o populatie de 516 fam., sati 2214 suflete : 112F barbatr

tata la 1863, Cu 69 elevr, si o secan de fete, infiintata la 1877,

1093 femeT ; 947 cAsatoritT

si 1266 necasatoritr. titi carte 76 persoane. Sunt 379 contribuabilr.

Cu

Budgetul com. de 535$ ler si de 5167 ler la

frumoasa gradina.

la veniturr

Sunt 2 bisericr, una edita de locuitorr, la 1834 si a doua, la 1872, cu 2 preotr, 2 cintaretr

cheltuelr.

vint.

Drumurr: la gara Ianca spre N.-E., pe Ruga. lacul Ianca (2 kil.); la Braila, spre N.-E., (40 kil.) ; la Movila-Mireser, spre N.-

E., prin eat. Golasei, (i4 kil.) la Sutesti, spre N.-V., (9 kil.); la Dedulesti, spre V., (7 kil.) ; la Filipeti, spre S.-V., prin cat. Bagdatul, (I i kil.) ; la SurdilaGreci, prin Filipesti, spre S., (20 kil.) ; la Ionesti-Berlesti, spre S., traversind c. f. Braila-Bu-

Sunt 2449 vire marT) 7543 vire miel si 200 porcr. Are : o secalá primará mixta gradul II, cu I invatator, fre-

46 eleve, intretinuta de com.

Ambele scolr aa uti bun local de zid. Scoala are o ¡nansa si

2 paracliseri.

Ianca, sta /je de dr.-d.f., jud.

cuentara de 41 baetr; 2 bise-

Braila, pl. Vadeni, com. Perisorul, pe huía Faurei-Braila, pusl In circulatie la 13 Sept. 1872. Se afla intre statiile Dedulesti (10.2 kil.), si Urleasca Inaltimea d'asupra nivelulur marir: 26 m. 69. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 155755

Sf. loan (1842) i Sf. Nicolae (1843), Cu 2 preotr si 4 cintaretr. La aceasta comuna, situata pe

o coasta de deal, se observa. in partea de N. niste gropr in pa-

mint, unde se zice ca a fost

curesti, pe la Cantonul 117 (17

elite pe vremea Tatarilor. Se

kil.) ; la Perisorul, spre 4S., talud c. f. Braila-Bucuresti, (5 kil.) ;

trec peste toate mosiele din

Ianca, lac sarat, jud. Bráila, avind

apropiere; intre aceste magurr este si Jidova.

Aproape aceeasT compozitie ca la-

Ianca, sat, infiintat la 1834, in jud. Braila, la S, E. com, cu

trece hotarul intre com. Ianca Perisorul. Rare-orr seaca in timpul vera'. Are dota insule : una in partea de N. si a doua in partea de S. In marginea de V. a laculur se afla ün izvor, care curge in lac.

la Urleasca, spre E., prin lele Oprisenesti si Jipesti, (14 kil.) ; i la Silistrarul prin Urleasca, spre E. In com. e a singura strada dreapta, lata de 50 metri si i-

mar vad un sir de magurT carT

laculur Ianca, linga drumul de fer

Aci se face erg in toate Du-

Braila-Buzan, ca la 40 kil. spre V. de orasul Braila. Numit ast-

BrAila-Bucuresti.

Com. s'a infiintat la 1834 si si-a

luat numele de la

lacul

Ianca, situar in apropiere.

Ianca, com. rur., la S. plaser Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, formara. din Ianca-Vechre (1264 locuit.) unde se afla primaria

cul-Sarat de Ruga Baila. La N'.V. garer Ianca, prin mijlocul lur

acelasr nume, pe malul de V. al

luminara si 12 strade mar miel.

minicile. In partea de N.-V. a com. era statia poster vechr

leT, 57 banT.

fel dupa numele !acula Suprafata satulur este de 400 hect., avind 820 case ; 20 pravalii cu diferite manufacturr bauturr spirtoase ; 8 mor! de vint ; 2 mor! de aburr ; o fabrica

[anca, mofle particulara, in jud.

Braila, pendinte de com. cu acelas1 nume, In suprafata. de 6000 hect., dind un venir de

mare de spirt; bacanir i ma-

52000 le!.

nufacturl.

Are o populatie de 328

fa-

Ianca, vale, jud.

milir, sati 1347 suflete : 658 bar-

61275. Mara, Dictionar Mogrollo. Tol. Ir.

www.dacoromanica.ro

Braila, care

pleaca de la S. com. Roman si

IANCA-DIN-DEÀL

IAPA

18

Gurgueti, pe o 161-gime de 21/2

a dealului

kil., merge spre S., strlmtorindu-se si trecind pe linga satul Comaneasca, peste c. f. BrailaBuzaci, pe litiga satele Traian si Burdujeni, Coada-Iencei si

digul Chizil - Cum.

BAlanesti ; de ad i se ingusteaza

mar mult, trece pe linga satele Morotesti, \lame i Burta-Iencei, de unde ja directia spre N. si continuä pana in dreptul satului Calddrusa unde se pierde.

Chizil- S uhat,

pl. Borcea, lîngä satul Viteazul. In ce privete aceasta

Iancu- Caramel, vechig pichet, cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pl. Orasului, com. Virtescoi, la hotarul spre Moldova ; azi e loc (prival),

in insula

Balta, teritoriul comunei Cocar-

gea, pl. Borcea, jud. Ialomita.

In cdpatiiul de N. al vaeT este lacul Coada-Iencei, care nu seacà maT nici o data, lar primavara, in

toata intinderea acesteT val, se formeaza multe lacuri cari scad

movila este o legenda poporand : ar fi avut o prin-

soare cu proprietarul moiel, ca mosia sa fie a lui Mihaiü, daca

in timpul cit va oficia preotul leturghia in biserica, va putea

izolat.

lane, bral

lapa, movild, in jud. Ialomita,

Ianoli, deal cu peIdure, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Slobozia-Luncani, situat pe limita satelor Dubasul i Arpeni.

Mihaiti sa ocoleasca cu lapa lui mosia, iar de nu va putea, lapa sa fie a proprietarului. primi prinsoarea, dar maT inatnte de ajunge la locul de unde plecase, lapa a cazut si a murit, iar Mihaiü alergd pe jos si cistigl mosia.

In locul unde a cazut lapa,

vara.

Ianca- din- Deal (Ianca - Vechle), sat, in pl. Balta-Oltul-d.-j.,

jud. Romanati, in care se afld primaria com. ¡anca, la 25 kil. de Corabia. Se invecineste cu com. Dabuleni si Potelul. Are 1264 loCultorT.

lapa. Vez! Calul-Iapa, com. rur., In pl. Piatra-Muntele, judetul

lapa, ostrov, jud. Braila, coprins

Neamtu.

tare: Lapa, sat, in jud. Nearntu, plasa Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa,

situat pe valea piriului cu acelasi nume, la 21 kil, de orasul

Are o populatie de 495 su -

Ianca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.

flete : 251 barbati si 244 femer,

Romanati, situat spre N. de

carr se indeletnicesc cu industria, agricultura, exploatarea terenurilor si a padurilor. Are : I biserica, cu I preot si 2 dascali ; 18 pive pentru fa-

N.-V. cu mosia domeniala Sadova si cu alte cimpii intinse. Are 950 locuitori.

cutul sucmanelor ;

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. urbana Babadag; se desface din dea-

se intinde spre S. in o directie de la N. la S., brazdind partea de N. a plasei si a comuneI; pe clina merge

apa ;

rare; depozitul une! fabrici de cherestea.

lapa, sertz;sor, jud. Baca, pl. Siretul-d.-j., com. Botesti, situat la 2400 tu. de satul Botesti. Are 8 familii, sati 34 suflete.

din Ialomita, jud. Braila. Tapa, pichet de frontierd, pe Dunare, in pl. Borcea, j u d. Ialomita.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna Calul-Iapa, cu o intindere de 2946 pog. (socotindu-se

lapa, izvor cii afta' minerald, in jad. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,

purile, din com. Cioara-Doicesti,

com. Calul-lapa, situat pe Valea-lepe!, la 3 ore departare de orasul Piatra, in apropiere de gara Roznov ; apa ferugi-

jud. Braila.

noasa-sulfuroasa.

lapa, aria'. Vez! Gulieni i Nesi-

lancina, cap, in iezerul Razelm, "Iapa, tire, situate pe partea situat in partea de E. a piase stinga. a Vilciului, in Bala, penBabadag si a judetului Tulcea ; se aflA pe ultima prelungire E.

chie i Vilciul, pe teritoriul comun elor Bertesti-d.-s., i Luciul,

acele de pe mosia Calul).

bei-Chioi ; din el izvoreste valea

Doruchi-Dere ; are 112 m., dominind asupra orasului; este acoperit cu paduri i pasuni.

nusoaia, la V. Este situat la S. de ostrovul Popa.

9 mori de lapa, piidure, situata in judetul

2 cariere de pieatra va-

lul Talla-Bair ;

drumul judetean Babadag-Ali-

la E.; Coitaneasa, viroaga, la N.; Cremenea i MA-

lapa, ostrov, filtre Dunarea-Ve-

Piatra.

Ianca-Noua, clitun, al comunei Ianca-de-Deal. Se invecineste la

s'a ridicat aceasta movila.

dinte de com. Bertesti-d.-j., jud. BrAila; ail 20 case.

www.dacoromanica.ro

lapa, inofie. Vez! Calul, mosie, jud. Neamtu.

lapa, jafise, jud. Braila, incepe

IAPA

IAItiM-MWLIC

19

de la coada privalului luT Mos-

In partea de N. V. a plasa si

Stanciu si da in partea stingl

cea de V. a comuneT; se des-

jud. Constanta, plasa Silistra-

a VilciuluT, la N. de cat. lapa.

face din dealul Ieral-Ceea-Bair,

lapa, priva/, care uneste Iezerul

se intinde spre E., avind o directie generala de la N.-V. spre

Noua, comuna Hairan-Chioi, catunul Sevendic, pe muchea dealulu! Ghiol-Punar ; are 196 m. inaltime ; prin el trece hotarul DobrogeT in spre Bulgaria.

lapa cu privalul Baicul, judetul Braila.

Iarlm-Ba§a, yid' de deal,

S.-E., printre fluviul Dunarea si valea Trincovita, afluent al pi-

in

riuluT Almaliul; ha. spre E, lapa, pirig, jud. Neamtu, ce izvoreste dintre ramurile Tarclul si Doselul, curge in directiune V.-S.-E., pe teritoriul comunei Calul-lapa, strins in ingusta vale numita aIeper, formata de muntii Doselul si IepeI (in partea stingd a piriuld) si culmile Tarcdul,

Porfirul, Nechitul, Alunisul si Negulesti (in partea .dreaptá a piriultd), varsindu-se pe dreapta riulul Bistrita in fata satuluT Roznovul, dupa un curs aproximativ de 12 kil. Afluentii din stinga sunt : piriul Catargul, Chiliile, Tochilele

(care se varsa la marginea satuluI lapa).

Afluentif din dreapta sunt : piriul Minza, care izvoreste din ramura Tarcaul, piraiele Pecela, Jabolanul, Malina, cad Tes din ramura Porfirul, pl. Negulesti, din ramura cu acelasi nume.

ca prelungirr, dealul Bugeacul, iar spre S., Dealul-CaramizeI ; este acoperit cu semanaturI, putine pasunI, iar la poalele de

IarIm-Culac, vale, in jud. Con-

N. si N.-V. se gasesc asezate

lul Iarim-Basa si se coboara In valea Sevendic ; malurile sale sunt acoperite cu padurT.

viile orasuluI Ostrovul ; Insu-s1 orasul este situat la poalele sale nordice ; inaltimea cea mal mare o atinge in virful Ostrovul (102

stanta, plasa Silistra-Noua, com. Hairan-Chia, catunul Sevendic, jud. Constanta; pleaca din dea-

Iarlm-Iuc, deal, in jud. Tulcea,

m.), fost punct trigonometric de rangul 1 -la ; din cauza cd el se termina brusc Bugg Du-

plasa IstruluI, pe teritoriul comuner Cogelac, si anume pe acela al catunuluT OA Inan Cesme ; se desface din dealul Rimnic-Bair, se intinde spre N.,

pare, malurile flaviului sunt innalte si ripoase ; este taiat de o multime de drumurf: spre Silistra, spre Cuzgun, si apol de drumurf comunale spre satele Almaliul, Bugeacul, etc., si care se intretaie In diferite senzurT.

intl.' o directie generala de la S.-V.

spre N.-E., brazdind partea cen-

trala a plaseI si de N. a comunef ; are o inaltime de 206 m., punct trigonometric de rangul al 3-lea, dominind satul Inan Cesme ; acoperit cu finete.

IarbA-Dulce, tirld, jud. Braila, pe teritorul com. Filiul, la 9'/2 kil. spre N. de satul Filiul sat' Budisteanca, pe drumul de la

Iarlm-Iuc, movild, in jud. si pl. Constanta, com. Techir-Ghiol, catunul Hazi-Diuliuc ; situata pe muchea dealuluT Hazi.Diuliuc ; are o inaltime de 44 m., dominind satul Hazi-Diuliuc.

Filiul la Perisor. Are o Intindere

lapa, vale, situatä de-a lungul piriuluT lapa, com. Calul-lapa, pl. Piatra - Muntele, jud. Neamtu,

cunoscuta pentru multele pive, morI, cariere de piatra, varAriI, depozite si fabrice de cherestea. Dealungul piriuluI lapa se

intinde un canal foarte lung, care serveste pentru transportarea dulapilor (lemnelor) de la fabricI la depozite prin ajutorul apei.

Iapa-A1136, deal, jud. Muscel, pl. Podgoria, com. Valeni.

de 13 hectare, cu o populatie de 24 familiI, sail

Vite sunt:

97

suflete.

cal, 230 vite cornute, 300 Or 0 25 pora. 65

Iarlm-Iuc, movild, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noud, comuna Hazarlic, cdtunul GhiolPunar ; are 105 m. inaltime este acoperita cu verdeata, iar la poale sunt padurf.

Iarba-Ro§ie, lac, in insula Balta, pe teritoriul comunei Bordusani, pl. Ialoinita-Balta, jud. Ialomita.

larca, cot pronuntat, al CalmAtuiuluT, la N. de satul Insuratei,

jud. Braila, unde a fost podul peste almatuiti, pe vechiul drum al Braila

Iarlm-Iuiuc, movill, in jud.

larca, movild, jud. Braila, in mar-

Iapce-Bair,

jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. urb. Ostrovul, culme de deal,

i

plasa Constanta, comuna CaraHarman, catunul Peletlia ; are 73 m. inaltime; e acoperita cu verdeatd; este asezata pe dealul

ginea de V. a satuld Vizirul.

Peletlia.

Aci se intilnesc mosiile : Grozesti, Vizirul si Domeniul Braila.

Iarlm-Me§elic,p/atoa, pe dealul

www.dacoromanica.ro

IA1 (JUDET)

20

JARiM-TABIA,

Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa IstruluT, pe teritoriul comunelor rurale Beidant i Cogelac, situat

pl. Prutul-de-jos, jud. Doroholti,

In partea centrall a plasif

nioara a locuit o colonie venita de la Iasi.

de N. a comunelor ; este acoperit jumatate cu tufarisurT, jumatate cu finete.

Iarim-Tabia, nume, dat de TurcI, ruinelor unta mic castru-roman, jud. Constanta afiator litiga valul roman de pamint, lingà movila Avreliuc, la 3 kil. spre N. de orasul Constanta.

Iarmac,

in bratul jud. Tulcea, coprinsa intre bratul principal si cele secundare, Solomonof

i

Vilcov, pe teri-

toriul comuneT urbane Vilcov, din Basarabia-Ruseasca ; are o lungime de 8 kil. si o intindere de 480 hect. este neproductiva, fiind acoperita cu stuf.

pe care se afla vechea seliste, Iasanca, unde se spune ca odi-

S. a pl. arliga.tura, prin punctele: Buznea, Gdnesti i Branesti. La S. se magineste cu jud.

Roman, unja hotaruluT continuind pe marginea de S. a comunelor : Goesti, Sinesti, Po-

Ia§anul, deal, pe mosia Putu-

pesti i Pausesti, iar de la satul

reni, com.. Cotusca, pl. Prutul-

Bojila, lastndu-se pe marginea

de-Jos,, jud. Dorohoia.

pl. Stavnicul pana in soseaua ju-

la§i, judel, numit ast-fel de la capitala sa. Formeaza o parte din hotarul Tare la E. spre Rusia, in partea de sus a Moldova E asezat pe valea i podisul dintre riurile Prutul

Jijia, incepind din hotarul de S. al jUd. Botosani ; pe valea podisele dintre riurile

Rija.

Bahluiul ; pe valea 13ahluiuluT

si pe sirul de dealurT, care se prelungese de la N.-V., de-a

deteana ; mal in jos incepe limita cu jud. Vasluia, prin punctele : Tibana i Mironeasa, si din soseaua judeteana de pe dea-

lul BordeT, de la satul Sperieti pe marginea pl. Codrul, mergind hotarul prin punctelePoiana-cu- Cetatea, Slobozia -Do. brovatuluT, Tirgusorul - PoeneT si de la satul Comarna, treciad pe marginea pl. Branis-

tea. Din soseaua judeteana, din

pl. Siretul-de-Sus, com. Berbenceni, j ud. Bacan, care

pana in marginea de N. a jud.

curge prin satele Chiticeni

Limitele. Se margineste la N. cu jud. Botosani, linia de

jos de Costuleni, incepe marginea jud. Falda, avind hotar apa JijieT, pana. din jos de satul Macaresti, la satul ColtulCorneT (jud. Falcill). La E. se margineste cu Basarabia, de care se desparte prin nIul Prut, hotand incepind de la satul A-

hotar incepind din malul drept

cial-E (com. Bivolari), din mar-

al riuluT Prutul, de la satul Bada-

ginea de S. a jud. Botosani mergind pana din jos de satul

dreapta riuluf Bahluiul, din mar-

ginea de S. a jud. Botosani si Suceava, lastndu-se spre S.-E.,

Iarul, pirta,

Berbenceni, in directie S,-N. apoT infra in judetul Roman,

prin com. Poiana-Iurascu, spre a se scurge In Siret, d'a stinga, dimpreung cu Piriul-OdobuluT.

Vasluiti si D'Alela.

rdi (com. Bivolari, pl. Turia) si

Ia§anca, deal, pe mosia Dara-

lul sting al riuluT jijia, din sus

bani, com. cu .aceeasT numire, pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,

de satul Andrieseni, (com. Epu-

Macaresti, In marginea satuluT Coltul-CorneT, din jud. Falciil, udind de-a lungul marginele spre E. ale plasilor Turia i Bra-

reni, pl. Turia) ; de ad i se in-

nistea.

In hotar cu satul Grivita, din

dreapta pe marginea pl. Bahluiul,

com. Paltinisul.

dra, com. Darabani, plasa Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti, curge spre S., si dupa ce formeaza iazurile : Iasanca, Ieparia si alTurculuf, se varsd in piriul Po-

prin punctele : Onesti (com. ipotele), Luparia (com. Badeni), Hirläul (jud. Botosani) si Zagavia, pana in dreptul satuluT Sticlaria (com. Badeni). La V. se margineste cu jud. Suceava, din dreptul satuluT Sticlaria, prin punctele : Viriti (com. Ceplenita), ZbIereni (com. Cotnari),

driga.

Valea-RaculuT, Cirjoaia, Baiceni,

inclinindu-se spre S.-V., pe mar-

ginea pl. Turia, pana in ma-

Ia§anca, pîrîi, izvoreste dintr'o fintina, de sub dealul Bulean-

Ia§anca (Valea-), vale, formata lingd dealul cu acelasi nume, pe mosia Darabani, com. Darabani,

Cucuteni, Secaresti i Dadesti (com. Baiceni), pana. in marginea TirguluT-Frumos; de acolo cu jud. Roman, pe marginea de

www.dacoromanica.ro

Forma.

Forma teritoriuluT

judetuluT este aceea a unuT romb

neregulat. Aspectul salí topografic ni se infatiseaza prin treT sirurT de dealurT longitudinale, cu diferite ramificarT, ridicinduse de la N.-V. si inclinind spre S.-E., cu tref vAl marT, prin care curg treT riurT. In dota puncte, la intrarea riurilor: Jijia Bahluiul in sesul PrutuluT, se termina. dota din aceste sirurT, iar al treilea, care incinge jude-

tul pe toata partea de S.-V. In forma de semicerc, se lasa prin

IA51 (JUDET)

21

diferite ramificar! in jud. VasluiA si Fakir'.

Regiuni. Teritoriul judetula este mal tot deluros, si face

IAI auDED

sa pe teritoriul judetuld, ja nu-

noasa, com. Birlesti, la conflu-

mele de Podisul-Turief, care formeaza pe dreapta culmea

enta piriulul cu riul Bahluiul. Ramura din dreapta riuluI

despre V. a sesuluT JijieI, iar

Bahluiul incinge toatA partea de

parte din sistemul dealurilor cu-

pe stinga culmea despre E. a

V. si de S. a jud., fiind cea

prinse intre Siret si Prut, formind doua regiunI : una se Intinde de-a dreapta Bahluiulta,

sesuluT PrutuluT. Din acest podis

mar ridicata si acoperita cu pa-

(pe intinderea canija se aflA un drum vechiA, numit al Furilor), se desfac alte ramurT, formind diferite va culmI si dimburI, carT se sfirsesc in marile vaI

durl, din care o culme, cu diferite ramifican, se intinde intre riul Bahluiul si &tul Bah-

ale caruI dealurI mar!, formate

din straturI de piatra, sunt acoperite cu padurI, vil' si livezI;

desfac alte dota ramurf, din sus de satul Deleni, din jud. Boto-

luetul, incepind din satul Zagavia (com. Badeni). Aceasta culme se intinde prin comunele : Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos si se termina in tirgusorul Podill-Iload, la confluenta piriuluT Bahluetul cu riul Bahluiul. Alta

sani, aproape de Hirlati ; una pleaca pe dreapta si alta pe

ramura incepe din com. Buznea, din capatul de V. al pia-

lar alta de-a stinga riulul Bahluiul, numita zona cimpeana, formata din dealurT mal miel, podisurI si sesurI, acoperite cu finete, imase si semanaturI. Intinderea. Suprafata teritoriulul este de 291137 hect.,

aflate la dreapta si stinga luI. Tot din lantul cel mare de dealurl din linia SiretuluT, se

sati de 2911 kil. p., dulä cadastrul publicat de catre Di-

stinga riuluT Bahluiul.

rectia Statisticel din Moldova, la anul 1860, calculata.

printre rtul Jijia si stinga riuluI

Clima. Clima in

Ratnura care intra in judet, Bahluiul, ocupa cea mal mare par-

general

te a terenuluI pl. Bahluiul, pre-

este sanatoasa si dulce; partea

QUM O tot terenul pl. Copoul, terminindu-se in sesul Prutulul,

PrutuluT este maT umeda primavara si toamna, partea padurilor

maT racoroasa in timpil vereI. Calitatea soluluT in genere e buna sis productiva. Pentru inaltimea terenuluT de la nivelul mariT, se poate lua ca

punct de plecare orasul Iasi, care este la o inaltime de 318 metri ; cu cit insa ne vom sui spre N., nivelul va fi mal* ridicat. Orografia.

Dealurile carT

se prelungesc de la N.-V. la S.-E. a judetuluI, nu sunt de cit ramificarT din lantul neprecurmat al dealurilor cae se intind din Carpati, 'filtre Siret g

Prut, pe toata linia Siretultif. Din acest lant se desface o ramura, care pleaca printre riurile

Prutul si Jijia, din sus de Dorohoiri, trece prin jud. Botosani si apol intra in acest judet, terminindu-se in 'sesul PrutuluI, la satul Carniceni, pl. Turia, unde si rtul jijig intrA in acest ses. Partea acestuT deal, de la intrarea

pe toata intinderea de la intrarea in acest ses a riurilor Jijia si Bahluiul. Aceasta ramura, fiind intretäiata, in diferite directiunT, de un numar de vAT, formate de

se! Cirligatura, desfacindu-se din

ramura cea mare de dealurI din jud. Roman si anume de la satul Poenele-Oancer; aceasta culme cu variatele sale ramificArT, se intinde sub numele de DealulMare, de alungul piase! Cirligatura, intre piraele Bahluetul pe stinga, pana la Podul-IloaeI, lar de acolo intre riul Bahluiul si pe dreapta piriulur acovatul, de la padurea Boghicea (jud. Roman),

ce face mal in jos hotarul jud.

plraie, prezinta mal multe culmI.

Vasluiu ; apoT din com. Pausesti

Ast-fel este culmea dintre riul Jijia si piriul Miletinul, care se prelungeste din jud. Botosani, com. ipotele, pana din jos de satul Vladeni, unde Miletinul,

trece In pl. Stavnicul, prin dota culmI, din care una pleaca printre piraTele Stavnicul si sacovatul, trecind prin com. Mironeasa, in jud. Vasluiii, lar partea din stinga StavniculuT, se prelungeste intre riul Bahluiul, para la varsarea lul in Jijia,

se varsa in Jijia. Alta culme se intinde printre piraiele : Miletinul si Jijioara, care cuprinde o parte a pl. Copoul, trece prin com. Gropnita, terminindu-se in marginea de S. a com. Movileni, unde piriul se varsa

In Jijia. O culme pleaca Intre piraiele : Jijioara si Hucul si continua pana in sesul PrutuluI, intretaiata de alte miel val si piraie, lar alta culme se intinde filtre 0.1111 Hucul si Bahluiul, trece prin com. Belcesti si se sfirseste la satul Spi-

www.dacoromanica.ro

si de acolo pe Ruga riul Jijia, pana in dreptul satuluT Macaresti, din marginea jud., de unde

trece in jud. FalciA. ldrografia. Apele ce curg pe teritoriul jud. In directiune de la N.-V. la S.-E. sunt : Riul Prut, care uda toatA par-

tea de E., de la satul Badarai, pe marginile plasilor Turia si Branistea, pana la satul Macaresti, facind hotarul cu Basa-

IA§I (JUDET)

22

rabia. Este cel mal mare rid

1A§I (JUDET)

si cel mal folositor pentru jud. ;

Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalnita, Cirjoaia, Miletinul, etc.

Cultura livezilor produce foarte multe fructe alese si frumoase,

cad, pe toata intinderea so, a-

Producliunea. Din 291137

limenteazA Cu apa necesara, atit satele, eft si intinsul ses, pe

hect., intinderea teritoriuluI jud.,

carI pe lingA cA se consumä in tara, se exporta. si in strainatate.

care se prelungeste,

facindu-1

cereale, legume, tubercule si

fertil in productiunea erber. Prin debordarile sale intretine apele

plante oleioase ; 4151 hect. este

girlelor si ale baltilor, ce produc stuharii, papura, pestI si racT, servind tot odatd si pen-

hect., pdmint acoperit cu pa-

tru adApatul vitelor, cad se cresc

iar 178798 hect. se afla ocupate de orase si sate si acope-

Padurile, sun t intinse si satisfac trebuintelor locuitorilor din

rite de ape, imase, lived si ripI. Cultura cerealelor e foarte intinsa. Aproximativ cultura porumbului se face pe o intindere

judet ; din ele se scot tot felul

de 41 108 hect. a griuluI pe 24931

In pOdurI se gAsesc urmatoarele animale albatice: caprioare, pord, lupi, vulpl, jderr, epurI, etc. Din dealuri si pirafe se scoate:

pamint, pe care se afla vil; 44834

pe intinsele imase aflate pe se_ sul luI. Jijia curge de

73354 hect. se cultiva pentru

la N. spre

S.-E. printre plasile : Bahluiul, Copoul si Turia (hotar natural intre ele), formind intinsul ses al JijieI, bogat in finete si imase,

car/ inlesnesc cresterea vitelor.

Acest riA, de la trecerea sa in sesul Prutului, din pl. Branistea, pe care-I uda in toata lungimea, pe dreapta, devine mar mult pagubitor, atit pentru agricultura, eft si pentru climA, cdcI prin multa sa apropiere cu riul Prut,

dud, din car/ : 31426 hect. sunt particulare si 13408 a Statului ;

hect., a orzuluI pe 5181 hect., a ovazulur pe 1799 hect., a secare! pe 229 hect., a hristeI pe 70 hect. Dintre legume : fasolea pe 416 hect., mazArea, pe 44 hect., lin-

tea pe 27 hect. Tubercule : caitofele pe 482

curgind paralel pe acelas1 yes, mareste indoit volumul apelor In timpurile zlotoase, cad esind

hect. Plante oleioase : rapita pe I I I

hect., cinepa pe 134 hect. si inul pe 3 hect.

din matca lor, acopar in cea

Productiunea cerealelorinteun

mal mare parte sesul, producind inundatiuni foarte marl, cad citeo-data ineacá iarba si semAnaturile. Bahluiul curge de la N. spre S.-E., prin mijlocul pldser Bahluiul, printre plasile : Cirligatura, Stavnicul, Codrul, Copoul si Branistea, (hotar natural in unele partI) ; formeaza o vale intinsA.,

an bun se poate socoti in ter-

bogata in imase si finate ;

ali-

menteazd cu apa necesard toate satele de pe ambele malurl, precum si tirgurile : Podul-lloaeI si orasul Iasi.

Marl de aceste trer

riuri,

sunt un numar mare de piraie si piriiase, care curg in diferite directiunI, varsindu-se unele la dreapta si altele la stinga acestor riurI, ast-fel sunt : Bahluetul,

men mijlociti urmatoarea: 463000

Cultura albinelor, este maI puin intins5. ; din 12400 stupI, se

scoate : 30000 kilogr. miere si moo kilogr. ceara. Cultura vlermilor de mama

se face numg in cite-va sate.

de lemne pentru constructiunI si foc, lemne care se transporta ,si afara din judet.

pIeatra väroasà, pleatra pentru zidirT si sosele, nasip si prundis.

Apele ce se intind pe teritoriul judetuluI, pe Enga ca alimenteaza satele, sesurile si dimpiile cu apa necesara, Inlesnind vegetatiunea plantelor si cresterea vitelor, contin si pestI, racI si scoicI pentru hrand ;- stuh pen-

tru foc, acoperitul caselor si a ocoalelor ; papura, din care se

hectolitri porumb, 252000 hectolitri grid, 65000 hectolitri orz,

fac rogojini, etc.

26000 hectolitri ovaz, I 900 hecto-

Iasi (afard de orasul Iasi), 3 velnite, in care se fabrica rachiti, 38

litri secara, 500 hectolitri hrisca.

Productiunea cartofelor este aproximativ de 2500000 kilogr. Productia plantelor oleioase: rapita woo hectolitri, cinepa 1200 hectolitri.

Viile produc in termen mijlociA 100000 hectolitri vin. Pe lingA agricultura, cultura vitelor face bogatia jud. Numarul capetelor de vite ce se eresc pe intinsele imase si finate este de 240000, din car!: 84424 vite mad cornute, 120457 cif, 1177

Industria. Sunt in judetul morT de aburI pentru macinat fling, 88 morI de apd, 8 de Ant si 3 cu animale, 1 fabrica de teracota in satul Scobilteni, 2 de luminar!, una de scrobeala, In com. Buciumi, si una de dubllArie, in com. Galata. Ca tabricatiunI primitive sunt: oldria in com. Poeni, rotAria

In com. Voinesti, butnaria in com. Buciumi (scoala de meseril).

Industria manuall: impletirea de palAriI de paie si impletirea lo-

capre, 48 bivolf, 10207 cal si

ziilor, din earl* se fac : panere,

24023 rimItorI.

cosurI, scaune, a inceput prin

www.dacoromanica.ro

IAI GUDET)

$coalele rurale acum de cit-T-va ani. RogojinT $i co$ciuge, imple-

tite din papurd, precum $i md-

turi se fac prin satele: Bosia, Prisacani, Vorovesti si Uricani. Industria casnica se inseamnd prin lucrul bumbaculuT, cinepeT, inuluT $i a lineT, din cari fac : pinze, toale, sumani.

se

In raport cu industria rurala,

cea urbana a luat insa o desvoltare mal' intinsa. In ora$ul Ia$i, mai cu seamd, pe tina d:feritele meseril ce se exerciteaza,

.

pentru trebuintele orasenilor $i chiar ale locuitorilor din judet, se mal' inseamna : cite-va pcoli de meserie, ateliere de stolerie, fferarie, tinichigerie, fabrica de cartonaj, cortele, fabrici de bere, soda, etc. Comerciul.

fAI (JUDET)

23

Se face in aces:

judet un intins comercia', cu to'

soiul de cereale, dar mar cu seama cu gria, porumb, secara, orz $i °yaz ; cu vite : boT, yac!, oT si rimatori ; cu piel', Una $i brinzd ; cu lemnarii de tot felul, afara de brad ; cu vinuri de cele maT bune calitati, din podgoriile: Cotnari si Ia$i, precum si cu fructe. Desfacerea acestor producte pentru strainatate se face mar in pieata ora3ului Ia$1. Pentru comerciul intern sunt tirgurile : Podul-Iload $i TirgulFrumos, precum pi 12 iarmaales

roace anual in ora$ul Ia$1, pe $esul Frumoasel; patru iarmaroace la Podul - Iloaei $i unul mare la Tirgul-Frumos. Calea-Feratd. O t'amura pleael din ora$ul Iasi spre V. $i trece prin tirgurile: Podul-Iloaei $i Tirgul-Frumos, de unde e$ind

din judet pleaca spre Pa$cani (Suceava), legind judetul cu toate orapele $1 localitätile ce ati

retele ferate. Pe aceasta cale sunt patru garT : Ia$i, Cucu-

teni, Podul-Iloael si Tirgul-Fru-

mijlocul pl. Codrul pi prin mar-

mos, prin cari se face comu-

ginea de N. a pl. Stavnic, legindu-se cu jud. Vaslui0 dea-

nicatie pi transportul productelor de prin judet. Alta ramura. pleaca de la Ia$i, spre Ungheni, prin Cristesti; aceasta cale comunica cu Rusia, legindu-se cu reteaua ferata ruseasca prin un pod mare de fier construit peste riul Prut. Comunicatia pi transportul grinelor se fac pe aceata linie prin statiile: Cristesti $i Ungheni. O a treia linie ferata duce le Vasluiti $i de acolo la Birlad $i Mar5.$epti unde se leaga cu intinsa retea care strabate centrul Moldovei. Aceasta

supra dealului Bordea, la satul Grajduri ;

e pietruita li are o

lungime de 18 kil.

De la

tirgu$orul Nicolina,

din marginea de S. a ora$uluT Ia$i si din dreapta $oseler Ia$1-Vasluitl, pleaca alta ramura

spre S.-V., pe partea de N. a pla$ei Codrul, prin tirguporul $i podgoria Galata, apor trece prin mijlocul pl. Stavnicul, trece de-a curmezi$ul Dealului-Mare, prin localitatile : Sacaturile, Bojila, Lingurari si Ghideni, la margi

linie are in jud. 14 statiile la

nea de N. a jud. Roman, pe o lungime in total de 50 kil.

Ia5i, Ciurea $1 Birnova. Calea-Nationald. Ramura de $osea pietruita ce se prelun-

Din $oseaua nationala Ia.$1-

Tutora, de la satul Tomepti, pleaca pe dreapta o alta ramut'A de $osea, pe partea de N. a plasei Codrul, 5i, din jos de satul Comarna, trece pe partea

ge$te de-a lungul tare! dela S.

la N., trece prin jud. Roman In jud. Iapi, pe la Tirgul-Frumos, vine spre E., paralel cu

de S. a plhei Brani$tea, pana dincolo de satul Costuleni, de unde se leaga cu jud. Vasluiu. Cdi laterale. Drumul numit

calea ferata prin ttrgu$orul Podul-Iload, pana in ora$ul Ia$i,

de unde se ramifica, o parte spre Vasluiti, iar alta pana in marginea Prutului, la satul Tutora.

al Brani$teT, format din cal co-

Calea-Mixtd. Dela Tirgul-Frumos, din poseaua nationala, plea-

poseaua judeteana Ia$1- Botopani,

munale, pleaca de la N. din anume de la satul Trifepti, com. Hermeziul, pl. Turia $i se prelunge$te pe $esul PrutuluT, de-

ca o ramura de posea pietruita spre N.-V., prin mijlocul pl. Bahluiul, pana in marginea t'irgului Hirlail, din jud. Boto$ani, pe o intindere de 33 kil.

a lungul pla$ei Brani$tea spre

S., pana in marginea satului Mdcare$ti, com. Costuleni, unde

se leaga cu jud. Falciti. Drumul ce pleaca de la t'ir-

Cdt judelene. Din ora$ul Ia$1,

pleaca trei ramuri de posele : una spre N. prin pl. Copoul $i Turia, pana in marginea jud. Boto$ani, la Badarli din com.

guporul Podul-Iload, spre N.-V., prin pl. Bahluiul, prin Belcesti,

Hodura, Ceplenita, dincolo de B Adeni se leaga cu $oseaua mixta, aproape de Hirlail. impdriirea administrativa. Judetul Iapi se imparte in 7 pl.

Bivolari ; aceasta osea este pie-

truja, avind o lungime de 53 kil.A doua pe o lungime de 65 kil. pleacA de la Iapi, spre N.-V., dea-

lungul plApilor Copoul pi Bahluiul, pi, dincolo de satul Onepti,

com. Sipotele, se leagA cu judetul Botopani. O a treia pleacl

pi anume:

Bahluiul, cu 8 com.,

1

tirgu$. pi 57 sate.

spre S., de la orapul Iapi, prin

www.dacoromanica.ro

Brantftea, ca 8 com., 1 tirgu$. li 38 sate.

IA51 GUDET)

Cirligittura, Cu 7 com. I tirg. urb. ai 4o sate. Codrul, Cu 5 COM. 3 t'ir-

gu$oare $i 23 sate. Copa, Cu 6 com., 2 tirgurf si 30 sate. Stavnicul, Cu 5 com., I t'ir-

gu$or $1 36 sate.

Turia, cu 5 com., 3

tikg (JuDET)

24

t'ir-

gu$. $1 37 sate.

Sunt in total 44 com., io tir gupare 2 orase si 261 sate. Populapa.Sunt in jud. Ia$1 32975 familiT, san 172935 sufle-

te, din mil: 27520 familiI saa 105400 suflete, trAiesc in sate si tirgusoare, iar restul in ora$ele : Ia$i $i Tirgul-Frumos.

Sunt: 70435 asatoritT, restul necasatoriti, vaduvI $i divortatI; 119532 ortodoxI, 36425 evreI, 4524 catolicI, 399 protes-

tanp, 232 gregorienI, 520 lipo-

ved, etc., etc. Cu $tiinta de carte sunt 45290 loc.

Admizzistrajia. Puterea esecutivä a jud. este incredintata unul Prefect, care are in ajutor la administrarea plä.$ilor, 5 sub-

prefectt $1 44 primad Cu ajutoarele lor, pentru administrarea comunelor; politia ora$uluI Ia$i

este incredintata unuI Prefect, ajutat de 6 comisad, me multI sub-comisad $1 epistaff.

Podul-IloaeI, Bivolari $i Voine$ti.

din Procurorul- General $i dol

Medicamentele pentru populatiunea rurala se dati gratuit de catre judet $1 comune. Pe Ruga micile farmacri din fie-care spi-

procurorI de sectiI, care exercita puterea judiciara asupra intrege jurisdictiI a CurteT de

tal, se mal afla una in TirgulFrumos $1 alta in Podul-Iload. Pentru cautarea vitelor bolnave sunt doI veterinad: unul de judet $1 altul pentru ora$1.11

Tata statistica judeciara din 1892: 41 individ prevenitI la

Ia$i.

Mara de medicul de judet, se afla un Medic-Primar al ora$uluT Ia$1, 5 medid $1 5 moa$e ale despartirilor, pu$T la serviciul populatieT sarace ; osebit de

ace$tia mal sunt medidi spita lelor din ora$, precum $1 aceI particularI. Sunt dou5. consiliI de higiena : unul al judetuluI $i alt.11 pentru

231 cintaret1 $i 115 eclesiarcI.

sunt maI numero$I in judet, ati mal multe sinagoge. Bisericile ortodoxe, cu deser-

pla$ile Bahluiul $i Cirligatura ; una in tirgu$orul TigänaM, pen. tru p15$ile Copoul $1 Turia; una In tirgusorul Socola, pentru plasile Stavnic, Codrul $i parte

din BraniSea, iar 3 in orawl Ia$1. In orapl Ia.$1 este un tribunal divizat in patru sectiunI, cu patru pre$edintI, din carf unul prim-pre$edinte, opt judecatorI, patru supleanti.

Pe Ruga acest tribunal, se

decatorif tribunaluluI fiind insarcinatI $1 cu instructia crimelor $1 delictelor. Se af15. o Curte de Apel,

comunale, avind sub ingrijirea lor 4 spitale In: Tirgul-Frumos,

ortodoxa, avind bisericile lor prin sate $i tirgurI, in numar de i88, afara de 9 capele (paraclise), cu 593 deserventi $i anume : 223 preotI, 24 diaconIf

povene. EvreiI, carI dintre strainI

cheltuelI, lar in ce prive$te fon-

medid de plA$T $i unul de ora$ in Tirgul-Frumos $i de 42 moa$e

14 sunt mal totI de religia

una in Tirgul-Frumos, pentru

curod de sectiI, doI dintre ju-

Serviciul sanitar.Acest servida se face in judet de catre un medic primar, ajutat de 5

nate; 242 procese com.; 74 electorale. Cultul. Locuitorifi judetu-

In judetul Ia$1

yustilia.

$i de 261437 leI, 73 banI la

tuelI.

tional ; 3200 cartI de jud. pornite ; 259 procese civile termi-

se af15. 6 judecatoriI de ocol:

ora$.

afla politla judiciara, formatá din Primul-Procuror $i patru pro-

$i 196791 leI, 20 banY, la chel-

curtea cu juratT ; 1423 la coree-

Afara de acestea mal sunt: patru bisericI catolice; una luterana, una armeana $i douà li-

Bua'getul judetuluI in ce prive$te fondul zecimilor este de 620670 leI, 95 banI la venitud

dul pentru drumurl, este de 202109 Id, 7 banI, la venituff

Apel.

cu doua sectiunI, cu un primpre$edinte, un pre$edinte, opt membri $i doI supleantI, $1 avind

sub jurisdictia sa tribunalele din judetele: Dorohoiti, Boto$ani, Suceava, Neamtu, Roman, Bacati, Vasluiti $i Falda. Parchetul CurteI este compus

www.dacoromanica.ro

ventir tin de Mitropolia Moldovd $1 a Suceavel. Pentru judecarea cleruluI $1 administrarea bisericilor se afla un conzistoria

la Mitropolia de Ia$i, doI protoerel, unul pentru judet, altul pentru ora$, $i 2 sub-protoerd. Bisericile se intretin : parte de Stat, numite manastirl ; cele maT multe de comune $1 foarte putine de epitropli ai particular'''.

Manastirile din judet sunt : Galata, Hlincea, Cetatuia, Socola, Birnova, Hadimbul $1 Aroneanul.

Instrucliunea.Sunt in judet 144 de $coale, afara de acele private, care sunt In numar de peste zo. Dintre $coalele publice primare, 87 sunt rurale, cu go invA0.torT, 6 invAtatoare si cu o populatie $colara. de 3105 baetr, 724 fete.

Posta' fi Tele:re.

In jud.

IA§I (ORA)

Iasi sunt oficir telegrafo-telefonopostale in urmatoarele localitatf:

familif, sail 59427 suflete 26698

orasul Iasi, 3 oficiT, Cu un ve-

barbati si 32729 femeT; 21203 casatoritT, 31814 necasatoritt,

nit de peste 350 miT leT; Po-

6r7o vaduvl si 240 divortati;

dul-IloaeT, Cu venit r0000 leT ;

24087 ortodoxI, 33141 mozaid, 1709 cato lid, I I 3 grigorienr, 350 protestantI, 18 lipovenT 9 de deosebite religiunT ; 24780 RominT, 31829 IzraelitT, 188 PolonT, 728 Rus!, 1533 GermanT, ii i GrecT, 33 Lipovenl, 77 Francezi, i Belgian, 8 OlandezT, 9 BulgarT, 50 UngurT, 6 AmericanT, ro TurcT si I Spa-

Tirgul-Frumos, cu un venit de 15000 leT si Bivolari (pl. Turia),

cu un venit de peste 4000 leT anual.

Ia§i, orar, capitala judetuluT Iasi resedinta Inalt -Prea- SfintituluT Mitropolit al MoldoveT al SuceveT i vechia capitala

a MoldoveT. Se afla situat pe capetele de S. ale dealurilor : Copoul si Sorogari; pe valea dintre aceste cloua dealurT, prin

care trece piriul Cacaina si pe

Bahluiul, pe care trece riul Bahluiul, o parte se preses il

lungeste peste piriul Nicolina, pe podisul sudic al comuner Galata. Se afiä intre plasile : Copoul la N., Branistea la E., Codrul la S. si Stavnicul, cu o parte din Copoul, la V. Pozitiunea acestul oras este frumoasa, fiind inconjuratá mal

din toate partite de dealurl acoperite cu vil i livezT. Inaltimea orasuluT de la nive-

lul mareT e de 318 m. Partile cele mai prIncipale din earl e format Iasi sunt:

Tatarasi, partea de pe dealul Sorogari ; Copoul, Ticaul (Sara:

ria) si Pacurari, partea asezata pe dealul Copoul ; Podul-Lung,

Frumoasa si Broscaria, partea asezata

pe Bahluiul;

1A§I (ORA§)

26

Tirgu-

sorul Nicolina, partea de pe platoul Gal/tel.

Industria manuala ce se practica in oras este: croitoria, cizmaria, zidaria, lemnaria siferaria.

Industria mare e reprezentata prin cite-va fabricT, precum : o

fabricä de cortele, una de car-

tonaj, dota de soda, una de scaune; mal multe fabricT de luminati si sapun, o fabrica de bere; doul mort mart de aburf pentru fain& si maT multe morT

de cal. Acest oras este legat, cu juHuii detele limitrofe, prin

n iol.

de cale-ferata : Pascani-Iasi, Un-

Stia carte 16276 persoane. 0 parte din acestI locuitorT se ocupa Cu agricultura, iar aproape treT partI cu comerciul

gheni (cu Rusia) si luia ; prin calea nationall, cu Romanul si Vasluia ; prin so-

si industria. Comerciul constä în cumOrare de producte si vite ; in vinde-

sele judetene cu Botosani, FAIcia, Vaslula, Roman.

Are o statiune mare de cale ferata.

Se afla in oras sucursala Ban-

rea lor in partI micT prin localitatT sI 'in can titAtI marl in strainatate ; in cumparare de marfurT strain e :

ceT-Nationale si a CredituluY-Agricol, institutiunT publice si mar

lipscaniT, Mann' i fferariT, care

multe case de economir pri-

se desfac pentru trebuintele o-

vate.

rasenilor si a locuitorilor din judet, lar in cantitatT marl, oraselor din judetele vecine.

In privinta administrativa orasul este divizat in 5 Pentru paza si mentinerea despartir!.

Sunt treT piete : una numita medeanul Sf. Spiridon, in par-

ordineT publice se afla : un Pre-

tea de sus a orasuluT, alta la centru, unde este o hala mare

mal multi sub-comisarT, epistatT, un capitan de sergentI si ser-

frumoasa, si a treia, medenasul din Tirgusor. Pentru lemne de foc sunt depozite pe ulita Orel, iar pentru lemne de constructif, doul medeanurT, unul la batiera Särä-

gentl de oras. Pentru paza de foc sunt patru pompierit pendinte de comandamentul corpulul IV de armata din Iasi. Comuna se administreaza de catre un Primar cu trer ajutoare

riel altul Raga Bahluia, la Podul-Ipsilante. Pentru inlesnirea negotuluT

fect de Politie cu 6 comisar!,

Consiliul Comunal.

Venitul com. e de 2086963

de vite, sunt statornidte 12 iarmaroace anuale, cad ati loc pe

leT, 19 banT ; lar cheltuelile, de 1846034 leT, 76 banT.

Intinderea orasuluI este de

qesul FrumoaseT, (situat in par. tea dreaptá a riuluT Bahluiul si

16235740 metri patratT--=.1 r 82

de a stinga piriuluf Nicotina);

falcl, 27 prajinT si 13 stInjenT Strati saa 1623 hectare 0 5740 metri patratT.

osebit in toate Joile, la locul

Serviciul sanitar al orasuluT se face de catre un medic-primar, 5 medier de despartirl, 5 moase, r medic-veterinar i I

numit: Movila-luf-Cuza, in partea ora-suluT ce poarta numele Tatarasi.

vaccinator. In Iasi sunt 45 biserici ortodoxe i 8 capele, cu 8 t preotT, 18

Osebit mal sunt un numar mare de alte numirT de mahalale i strade.

Are o populatie de 11049 61275. Nara* Diefintior Geared& VoZ. rr:

4

www.dacoromanica.ro

IAI (ORA)

diaconr, 96 cintaretr $i 51 pa-

IAI (ORAq)

26

Intre zidirile publice se

in-

nat la Alba-Julia, in Transilvania.

racliserr.

seamna : Palatul-A.dministrativ

Un val numit al - la Traian,

Se mar afla 1 biserica catobel, I luterana, I armeana, I

sati Curtea-Domneasca, in care se af15. instalate : Prefectura ju-

care trece din jud. Botosani in acest judet, vine pi-in apropie-

lipovana. Numarul $coalelor publice pri-

detulur, Comitetul - Permanent,

re de Ia$i, pe sub dealul Po-

Tribunalul cu 4 sectiunr, Par-

mare de bletr e de ro, Cu 30

chetul tribunalulur, dor judeca-

institutor! $1 Cu o populatiune

torr de Instructie, Curtea de

$ colara de 1400 elevr ; 8 $colr pri-

Apel cu 2 sectiunI, Parchetul

mare de fete, cu 30 institutoare $1. 883 eleve ; 2 gimnazir, 2 licee, I universitate, Cu 4 facultatI, avind un cabinet de fi-

Curte!, Camera Depunerer $i de Acuzatie, Curtea cu Juratr, Corpul Portareilor, Perceptia Statulur, Medicul-Primar al judetulur, AvocatiI-StatuluI, Casieria, Telegraful $i Po$ta, Arhiva Statu-

canilor, pe $esul Prutului, trecind riul pe la satul S endreni $i merge pana la Nistru. Daca ar trebui O. clara crezamint una cronice slavone, apor pe la inceputul secolulur al XIV exista un principat al Ia$ilor, care

zica si chimie $1 o biblioteca; Se-

minarul Veniamin, Scoala Normala Superioarä, Scoala Normará. Vasile-Lupul, pentru invatatorT, Scoala Comerciald, Scoala

/ur.

In fata palatuluI se aflä statuia lur S tefan-cel-Mare, Dom-

traia in legaturI de priete$ug Cu domnul T161 Romtne$tr (To-

cilescu, Istoria Romind, 1886, p. 12o). Dela formarea Principatului Moldover, qi mar cu seama de

Tehnica, Scoala Fiilor - de - Mili-

nul Moldover. In centrul ora$ulur

cind Ia$i deveni capitala prin

tad, cu un cabinet de fizica $i

se ridica Mareata Catedrala a

stramutarea scaunultif Domnier

chimie, Scoala Copiilor-de-Trupa, S coala Normall de Fete, Externatul Secundar de fete, Scoala

Mitropolier $1 biserica Trer-Ierarlif, apor biserica SE Spiridon,

de la Suceava, de catre Ale-

Profesionala de fete, Scoala de Meserir. a comuna, Scoala de Mesen! a Reuniuner - Femeilor, Conservatorul, Scoala de Pictura, 2 colT Fröbeliane, (una a Societater pentru Invatatura Poporulul Romin) $i un Muzeil pentru Stiintele-Naturale. Scolr private mar de seama

Palatul UniversitateI, palatul Scoaler militare, Liceele, Banca Nationald, Primaria $1 Gara dru-

xandru -Voda Lupu$neanu in 1565, el are o importantd istorica foarte mare. Inainte de a fi capitall a fost ars de Betgherer, fiul Hanulur

mulul de fer. Cazarmele de pe

Tataresc, ciad a pradat li

platoul Copoului unde se afla $i cimitirul militar.

nutul Cirligaturer, la 1513.

sunt: Liceul-Institutele-Unite, si, pentru domni$oare, Liceul Normal Humpel. Osebit inca se mar

afil un numar de institute cu elevr internI $1 externI de ambele sexe. Pentru procurarea si tipAritul cartilor sunt: Io librara, io tipografii $i 2 litografiL Institute de bine-facere sunt: spitalul Sfintul Spiridon, cel mar

mare si mar avut din tara; administrat de catre o Epitropie ; Spitalul Pa$canul, Spitalul-Militar, Spitalul-Evreesc, InstitutulGregorian, pentru cre$terea copiilor gasitr, $i. Institutul pentru femer nebune. Sunt 17 farmacir, $i mar multe droguen!.

Cu mareata zidire a spitaluluI.

Printre casete particulare se ga-

sesc zidiri marl $i frumoase. GradinI publice sunt : Copoul, Ghica-Voda, In marginea de N. a ora$ulul. Cimitire sunt doua,

ti-

La 160o, suferi jafurl din cauza razboiulur dintre SimeonMovill cu fruti! Buze$tr. La 1621, Libozmischi, Hatmanul, cu 4000 Le$T, a jefuit $i

l'a ars in timpul lur Alexan-

unul Eternitatea in partea de

dru-Voda, fiul luI Ilie$.

E. a ora$ulur, $i altul afara de raza ora$ulid, in com. Ga/ata. Intrarea $i e$irea din oras se

nesc qi Radu-Mihnea a stra-

La 1624, a ars palatal Dom-

nicI-un temeiti, ca ar fi fost din ve-

mutat re$edinta la Hirlati. La 165o, Hmil-Hatmanul, Cu T'Atara', a ars ora$ul cu curtea Domneasca $i biserica Trer-Ierarhr, in timpul lur Vasile-Lupu. La 1672, Sultanul Mehmet, In timpul trecerer sale la cetatea Cameniter, s'a preumblat

chime e Municipium Iassiorum»

prin ora$ul Ia$i $i pe dealul

qi ea pe atuncI stationa in el Legiunea a XIII Romana. Un atare municipia n'a existat, de cit numar in fantazia interpre-

Cetatuia, dupa care a mazilit pe Duca-Voda, punindu-1 in

tatorulur uner inscriptiunr, lar legiunea XIII gemina a statio-

bieschi, Craiul Le$esc, care intrase in Tara, a ars manastirea

face prin $apte barierr $i anume: -Copoul, Sararia, Hotinul, Moarade-Vint, Sahana, Tutora, Socola, Nicolina, Trer-Calid $1 Pacurari. No/luid istorice. Nu mirea ora$ulur se crede de unir, irisa fara

www.dacoromanica.ro

fiare.

La 1687, armatele lur So-

I2W (ORO)

lAg

27

Trisfetitele, Mitropolia vechTe, Golia pi Feredeul-Turcesc. Tot atuncT, Dosoteiti, Mitro-

politul, a dat moaptele Sf. loan Novi, pe care Alexandru-Voda le cumpArase de Ja pAginT la 1415 pi care ail stat in Tara 300 de anT. AtuncT s'a dus pi

Mitropolitul in Tara Lepeascl Cu toate odoarele scumpe ale Mitropoliei pi ale Sfintulur, in

La 1878, in r5zboiul cu TurciT,

Manastirea Barnovschi, zidita

Tarul, ImpAratul Rusia, a trecut prin Iapi cu Mari! DucT. In Iapi se mal aflä un numAr de monumente religioase, de o importantä mare istoricA, pre-

la anul 1627, de Miron-Bar-

cum :

vit de Vasile-Vod5. la 1635. Manastirea Sfintilor TreT-IerarhI, ziditA la 1639 de Vasile-

Sfintul Nicolae saa biserica DomneascA, ziditA de Domnul Stefan cel-Mare, la anul 1491-

zitat Iapul Cu ImpArateasA, inchi-

¡493. La 1676, a fost reparatä pi reformad. de Antonie-RusetVoevod. Dupa stramutarea capitaleT de la Suceava, aceastA bisericl a servit de Mitropolie,

nindu-se pe la toate bisericile.

pana in timpul luT Duca-Voda,

La 1723, ají ars Curtile DomneptT, Cu mal multe case pi bi-

ctnd Doamna sa Anastasia, a

timpul luT Cantemir-Voda. La 171 I, Petru-cel-Mare, care

a venit Cu oastea 'in Tara, a vi-

serica Sf. Dimitrie, in Domnia luT Mihail Racovita. La 1733, a ars Tirgul-de-Sus, SArAria pi mAnAstirea Golia, in ti mpul lul Constantin - Mavrocordat.

La 1740, ocupara Rupii Tara sub Generalul Minih, pi in ura pe care o avea pentru Ghica-VodA,

stricara Curtile Domnepti de la Frumoasa. La 1753, ai1 ars, impreund cu Curtea-Domneascd, biserica ca-

tolica pi cea luterana. La 1769, RupiT aii ocupat iar cit-va timp orapul. La 1821, Domnitorul i.itti, in unire cu Ipsilante, instrumentul RusieT, ali ucis pe totT Turcil din oras. La 1828, ail ocupat RupiT orapul in rAzboiul cu TurciT.

zidit Mitropolia vechTe, pe a careia ruine, s'a ridicat mareata Catedrala a Mitropolief, ?riceputä a se zidi prin stAruinta MitropolituluT Veniamin-Costache,

restauratA pi terminatA in anul 1887, sub Domnia RegeluT Carol I.

novschi-Voevod.

Biserica Sf. loan BotezItorul s'a inceput a se zidi de MironBarnovschi-Voevod, pi s'a ispra-

Vod5.-Lupul, Cu turnul de la poar-

tA, zidit in 1638, care turn fiind darAmat s'a refacut 'in 1804 1806.

M5.nAstirea s'a restaurat de cAtre Stat, fiind una din cele mal frumoase monumente din tara. In ea se ala moaptele Sfintei Mucenice Paraschiva. ManAstirea Sf. loan Gura-deAur (Beilic), zidit5. de Duca-

Vod5. la 1683, pe locul une! bisericT de lemn, ce a existat din timpul luf Toma-Voevod. Aceasta biserica a fost 'llichinata mAnastirel Cetatuia din

MAnAstirea Dancul, ziditA de

com. Galata.

Jurie-Dancul, in anul 1541, pe timpul lui Petru-Rarep ; a fost inchinatä la o m5.n5.stire din Rumelia, de catre Duca-VodA, in a doua Domnie.

M5.nAstirea

Golia, ziditl la

1640 de Vasile-Lupul-VodA. In (agrada se aflä institutul de nebunT ;

la poartA este un turn,

lingä care se aflA pi casa apelor

Manastirea BArboiul s'a zidit

de unde apa se imparte in tot

pe la inceputul secoluluT al XVII de Marele-Vornic Barboiul, pi a fost inchinat5. MInAstireT Vatopedul, in timpul DomnieT luT Duca-Voevod. La 1837, cAlugariT grecT ail darAmat-o, pi pe urmele

orapul. M5.nastirea Sf. Spiri don, foarte

vechle pi cea maT bogatA, din a cAreia avere se intretin spitalele pi ospiciile din Moldova. In curtea bisericeT se afla zidi-

eT,

rea mareata a Spitalulul Central,

tin. MAnIstirea Sf. Saya, ziditA

aq zidit actuala manAstire, foarte frumoasI, in stil Byzan-

avut Cu UnguriT. La 1849, fu ocupat de TurcT.

in india jumatate a secoluluT

unde este li repedinta Administratier Epitropier. MAnastirea Frumoasa, zidita de Grigore-Ghica-Voda, unde a

XVII, s'a reinoit de boerul Jora

fost un palat Domnesc pi

1855, fu ocupat

gr5.dina foarte frumoasA.

rAmanind orapul Iapi numaT capi-

Postelnicul la anul 1625. In a doua Domnie a luT NicolaeMavrocordat s'a infiintat aci o pcoall pi o tipografie, sub epitropia PatriarchuluT de Ierusalim ('714). AceastA manlstire a fost inchinatl Sft. Mor-

tall a judetuluT.

mint.

La 1848, RupiT din noti el ocupat Iapil in rAzboiul ce ali La 1853 de AustriacT.

La 1859, s'a flcut UnireaPrincipatelor.

La 1862, s'a strAmutat de aicT capitala tarer in Bucurepti,

o

la9i, com. rur., in partea stinga a JiuluT pi la S. com. Romanepti,

pl. Ocolul, jud. Gorj. Se compune din cAtunele Iapi si Dra. gutepti.

Situad pe pes, are o supra-

www.dacoromanica.ro

IAI

IAZUL

28

de 36'.89, Venitul acester sta-

dominä prin indltimea sa dru-

tir peanul 1896 a fost de 1368279

munie

leT, 65 banT.

Cara-Chioi-Cop u cci.

fatA de 2910 hect., din cae 1700 hect. arabile, 810 hect. pAdure, 400 hect. finete, izlaz si lived cu prunr. Are o populatie de 200 fa-

Ia§i, trup de moysie, nelocuit, din

Iazi- Orman, deal, in judetul

mili!, sati 725 suflete, din carT

jos de valea alnistea, pendinte

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Atmagea i BasChioi, Wat fiind de hotarul lor ; se desface din dealul CanaraCeiu; se indreaptd spre E., in-

de com. Strimba-Mare, pl. Cal-

171 con tribuabilf. Locuitorirposedd : 90 plugurf,

120 care cu bol, 4 cdrute Cu

nistea, jud. Vlasca, proprietatea d-lur Em. GrAdisteanu, in

cal; 820 vite mar! cornute, 120

suprafatd. de 2025 hect.

or, 44 ca! 0. 120 pord. Venitul com, e de 1225 leI, iar cheltuelile de 1016 ler. Apele ce udá aceastä com. sunt : Jiul, Amaradia, ce izvoreste din plaiul Novaci i Slas-

Ia§i, .ftddure de stejar, situatA pe arnbele coaste ale vdir Iasi, pe proprietatea Strimba-d.-j., pl. CAlnistea, jud. Vlasca ; are o suprafatd de 150 hect.

tiul.

Comunicatia in aceastd com.

Ia§i, vale, in jud. Vlasca, pro-

se face prin soseaua nationald

prietatea Strimba-d.-s., ce ese din cimpul Iasi si se scurge in CAlnistea in jos de satul Stoe-

Filiasi-Pietrosani i prin soseaua

comunald care o pune in comunicatie cu Urechesti la S.-E. Are : i coald, frecuentatd de 35 elevi, si 5 eleve ; 3 bisericT,

acute in anir

1839,

1842 si

1868, de locuitorT, deservite de

I preot i I cmntäreÇ i moard pe apapuluI ; 4 puturl, 26 fin-

nesti.

- Gherengic

teo directie generald de la V. la E., brAzdind partea central

a pase i cea vesticä a comuner Bas-Chioi, si cea nord-esticd

a comune Atmagea ; se prelungeste cu dealul Echili-Orman ; are 276 m., dominind valea Musafir-Culac i drumul AtmageaBas-Chioi ; e acoperit cu pddurl.

Iazi-Orman,padure, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, com. Garvan, cdt. Veli-Chioi, asezatä

Iazil-Iuiuc, movilii, in jud. Constanta, pl. Mangana, pe teritoriul com. rur. Hazaplar si a-

pe ramificatiile estice ale dea-

nume pe acela al cAtunulur Cara-

Cu pAdurea Cara-Ali-Corusu, pd-

lulur Ciriagi-Orman ; formeazd,

Chioi ; e asezatA la sudul aces-

durea numitd Veli-Chioi ; are o

tu! cAtun, la 11/2 kil. ; face parte

intindere de 8o hect. ; esente principale: fag si mesteacAn ; e talad de drumul Veli-Chioi-Cra-

cu acelasT nume, pl. Ocolul, jud.

din dealul Cara-Chioi, pe a elrur culme se aflA si este punctul culminant al acestur deal ;

Gorj. Situat pe partea stingl

are o inAltime de 117 metri,

a Jiulur, are o suprafatd de 1460 hect., din cari 900 hect. arabile, 360 hect. pAdure, 200 hect, fi-

dominind prin indltimea sa sa-

Iazi-Orman,peldure, in jud. Con-

tul Cara-Chioi in intregime, par-

stanta, pl. Medjidia, com. Enige, cdt. Polucci ; asezata pe ramificatiile i poalele orientale ale dealulur Uzun-Culac-Bair, lingd satul Polucci, la E. de el ; are

tinr; I circiumd.

Ia§l, cdtun de resedintd al com.

nete si lived cu pruni. Are o populatie de 150 famili!, sad 525 suflete, din cae

tea de N. a cdtunulur Hazaplar si Ardite Arta, Burunul si DereAlceac ; este situatd in partea

centrald a pase si a com.

132 contribuabill.

o intindere cam de 110 pog.,

Locuitorir posea : 6o plugurf, 8o care cu bol, 3 cdrute Cu ; 600 vite mar! cornute, 8o oT, 30 cal si 70 pore.

Iazil-Iuiuc, movikf, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Gherengic, la hotarul acestei com. cu com. Hazaplar ; este asezatd pe culmea

Ia§i, stalie de dr.-de.1., in jud.

dealulur Cogea-Sirt-Bair ; are o indltime de 102 m, i este punctul cel maT inalt al acestur deal;

Iasi, pl. Iasi (despArtirea I), com.

Iasi, pe unja Pascani-Iasi, pusd in circulatie la i Iunie 1870. Se afld 'filtre stapile Ciurea 8.6 kil.)

nova.

i Cucuteni (14.2 kil.). Indl-

timea d'asupra nivelulur mdrir

esente principale: stejar si fag.

Jazo§ti, vale, in com. rur. sesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

¡azul, com. rur. in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatä in par-

este situatA in partea centrald

tea de N. a pl., la hotarul spre

si putin esticA a plAse si in partea de V. a plAser ; este artificiald i acoperitd cu verdeatA

jud. BrAila. Teritoriul com. are o suprafatd

www.dacoromanica.ro

de 11500 hect. si se intinde

intre comunele : Murgeanca, Mi-

losesti, Slobozia si Cioara, din judetul BrAila. Mosia este proprietate a statuluT, cunoscutä sub numele de Iazul si LataSarata. inainte de secularizarea manastirilor inchinate apartinea manastireT Slobozia din acest judet si a fost arendata pe aniT 1885-95 cu 127700 lei.

IAZUL-FETEI

29

IAZUL

nume, pl. Cosula, jud. Dorohoid,

Contribuabili sunt 135.

Vite: 470 cal, 776 bol, 843 oi, 5 bivoli si 300 rimatorT.

Venitul comunei e de 4193 le! si cheltuelile, de 5444 le!.

din care a ramas numal vatra si Tezetura ce se hiende in curmezisul sesuld Jipe', din dealul Dimachenilor in dealul Corla-

Bis-

tenilor. Are o singura deschidere pe unde curge riul Jijia.

trita-d.-j , com. Dealul-Noa, si-

Traditia spune ca acest iaz ar fi

fost facut din ordinul lui

Pe aceasta mosie, deosebit de

tuat linga Petricica si in valea piriuluT Rachitisul. Are o populatie de 64 familii, saa 259

com. Iazul, se maT alía si com.

suflete.

Smirna.

s'aa improprietarit pe mosie

Vite sunt : 4 caT, 122 vite cornute si 46 porci. Silistea satuluT se afla la Ra-

229 locuitorT, iar dupa legea

diul-Iazului.

Dupl legea rur. din 1864, din 1878 s'aa mal improprletarit 113 ; neimproprietaritT se mal' &ese 201 locuitori. Acest numar de locuitorT improprieta-

ritT se gasesc pe intreaga mosie Lata-SArata, adica in doul

Iazul,

sat,

jud. Bacaa, pl.

din lacul Bilhacul, ce strabate com.

Cilibia, jud. Buzla.

Iazul,

lac,

boeruluT Hatmanul Balica, el ar fi reparat iezetura ce se stricase. las,

numit si

Cebalaul, pe mosia VAculesti, com. cu acelasT nume, pl. Cosula, jud. Dorohoiu. Este foarte vechia si a fost renumit odinioara.. A fost clAruit manastirei Molda-

jud. Baila, situat la

aflA improprietariti 141 locuitorT

V. de lacul Coada-Encei si la N.-V. de Lutul-Alb. Are o su-

si neimproprietariti 114.

prafata de 45 hect. Apa sa

Teritoriul com. este brazdat de valea Strachina, numita. si Lata-Sárata, pe care se afta la-

contine substante minerale.

comune, iar in com. Iazul se

la era Domneascl. Mosia maT tirzia devenind in proprietatea

Iazul-Domnesc,

Iazul, nunsire dad pella

te-

fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo-

vita din Bucovina, de catre Bogdan tefan-Voda, prin uricul

din 20 Maia 1570. Manastirea l'a stapinit pana la 1785, cind se vindu mosia.

Iazul, os/roo, jud. Braila, coprins Iazul -DraculuI (Lingurari), la S. intre Vilciul si Brezoiasa, sat, jud.,Vasluia, com. Poenesti, curile : Feroiul, Usurelul, Laculla E. si V. intre privalul Ulmul pl. Racova, pe valea piriului Tataruld si Mate-Arse. si Gingarasoaia si la N. intre Se compune dintr'un singur Racova. sat, situat pe partea de N. a iezerele erban si Lunguletul. Se zice ca si'a luat aceasta numire de la un iaz, unde in coastei vad Lata-Sarata. Are: o scoall de baetl, cu 30 'azul, girlli, abatuta din riul Tefie-care an se inecaa cite un leajenul, trece prin mijlocul conumar oare-care de oamenT, si elevi, conclusä de un invatator mune! Bucovul, pl. Cricovul, pentru aceea l'aa botezat Tazulsalariat de stat si comuna ; o jud. Prahova, si se varsa iarasT scoalä de fete, cu 14 eleve, o Dracului. invAtatoare salariatä de com. In Teleajenul. Are o populatle de 20 famiLocalul scoalel este cladit de liT, saa 100 suflete, locuitorl tiIazul, pitill, jud. Tecucia, format comuna. gani lingurarT neimproprietAriti, din izvoare, curge printre saEste o biserica, deservita de locuind pe mosia numita Slobotele Barna si Poiana, comuna 2 preotT si 2 dascalT. zia-Strajescu. Godinesti. Contine peste si conPopulatia com. este de 243 LocuitoriT posea: lo or, 3 duce o moara. familiT, saa 1046 suflete : 564 capre si I cal. barbatT si 482 femeT ; 1035 RominT, 2 Greci si 9 de alte nationalitatT ; 1037 crestinT ortodoxf si 9 mozaicT ; 258 agricultor! ;

6 meseriasT, 6 comerciantr; 5 profesiunT libere ; 50 muncitori si 16 servitorf. , tiil carte 169 persoane.

Iazul-de-la-Redit, iaz, pe mo-

Iazul-Fetei, girld,jud. Prahova,

sia Hapif, com. Virful-CimpuluT, pl. Berhometele, jud. Dorohoia, in suprafata de so hect.

ro ja inceputul din riul Teleaje-

nul, mar jos de satul Plopeni,

pe mosia

face mar multe zigzagurE, strabate comunele : Boldesti, Seaeni, Pleasa si Bucovelul, din

Dimacheni, comuna cu acelasT

josul carea se varsa iarAsT in

Iazul-Domnesc,

las,

www.dacoromanica.ro

1AZUL-MARE

LBANE§TI

30

Teleajenul. Pe acest tia, in raionul com. Scdeni, sunt instalate.: 2 pive; 3 morT ; I fabrica de faing si o fabrica de hirtie.

La doua morT se macina

si

coaje de copad pentru tablea-

pl. Baseul, jud. Dorohoia, infiintat Cu vre-o 30 an1 in urma de proprietarul Vasile Drosu.

Are o suprafata cam de 1072 hect. si o populatie de 22 familir, saa 92 suflete.

rie.

Iazul Mare, pisc de deal,

pe

Ibäneasa, pida, izvoreste din padurea de pe Ibanesti, mar

In raionul comuner e o moara cu aburr a D-lur I. Dulujan din Slatina. Toatg, comuna se intinde pe o

suprafata de 412 hect. Se fabrica in termen mijlocia 2000 decal, vin si 80o decal. tutea din drojdir si tescovina. Comerciul se exercita de 3

mosia Broscauti, com. cu acelasT nume, pl. Cosula, jud. Do-

din sus de sat, com. Ibanesti, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiti;

Veniturile si cheltlelile com.

rohoiti.

curge in jos pe la Leveni, Cordareni si Vorniceni, si se varsa In riul Jijia, la Iepureni, jud.

se urca la 18201e!, 14 banT, anual.

Iazul-Mare, iaz, in jud. Botosani, com. Dobirceni, pl. Jijia.

Botosani.

persoane.

Soseaua judeteana atinge comuna pe la capul de N., inlesnind comunicatia intre Ibanesti Cu Urlulasca, si Ibanesti cu R5.-

Iazul-Mare, iaz, jud. Botosani, format de piriul Corogea, in

Ibänesti, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

partea de V. a com. Bodulesti.

riultif Cungrea-Mica, la 25 kil. de capitala judetulur si la 20 kil, de a plaser. Comuna de la inceput a fost asezata tot pe aceasta vale, irisa. nu in linie dreapta, ci cu locuintele raspindite pe coastele vAer, pana la alinierea satelor, cind s'ali adunat totr, facindu-sT lo-

Iazul-Mare, iaz,

la intilnirea


vailor Blagesti

Iazul-MoriI, lizo, format din piriul Hliboci si piriul Broscaria si Selistea, litiga moara de aburr din Rala, pe teritoriul satultif Oraseni, com. Curtesti, jud. Botosani.

jud. Olt. Este situata pe valea

cuinte unir ring& altil. Are o populatiune de 8o familir, saa 383 suflete, din cari 74 contribuabilf; locuesc in 105 case.

desti si Oporelul, la S.-E. E brazdata de dealurile: Vier

si Ursulur si udata de gira Cungrea-Mica si vilcelele : Micul, Mirioara, Nanul si Ursul, carr se varsg. in Cungrea-Mica, in ra-

lonul comund Ibanesti. Se margineste cu comunele : Urluiasca, la N.; Cucueti, la S.; Radesti,

la E.; si mosia Iba-

nesti, la V.

Ibänesti, com. rur., in jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-s., forman. din satele: Cristinesti, Danileni si Ibanesti, cu resedinta prima-

Iazul-Morilor, iaz, pe albia Si-

Are: o biserica, fondata la

retulur, mosia Virful-Cimpulur,

anul 1786 de locuitorul Ion

milif, saa 4117 suflete;

comuna cu acelasr nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoia, in suprafan de 15 hectare.

Negreanu, din comuna Val-deEr, zugravita al doilea la 1833,

riel, cu 4 preot1, 8 cintaret1 si 4 palamarl ; 2 §colT, conduse

dind s'a reparat din noti, si acum deservita de un preot ; o scoala, cu totretinerea carda statul cheltueste anual 1242 ler, si care frecuentan. de 29 copir (26 baetr, 3

de 2 invatatorr si frecuentate

Iazul-Noil (§ipoteIe-de-Sus), sat, in centrul com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe un po dis, intre piraiele : Meletinul la dreapta si Sterileuca la stinga; infiintat in 1879, cu nor improprietaritr.

Ibana, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Minzati, spre N. de satul Minzati-Razasi.

Ibäneasa, sat, pe mosia cu acelasr nume, comuna Stiubeeni,

fete), din numarul de 57 copil in virsta de scoald. Stia carte 39 persoane. Locuitorir in maioritate sunt mosnenT ; numar 11 s'aa im-

proprietarit la 1864, pe mosia statulur «Secutaa, azr prin vinzare a D-lur D. Birsescu, dindu-li-se 50 hect. Vite sunt: 20 cal si iepe, 140 bor, 32 yac!, 530 or si 64 pord.

www.dacoromanica.ro

riel in Ibanesti. Are: 1690 fa5

bise-

de 140 elevr; 3134 hect. 36 ar.

pamint satesc; 7779 hect. 69 ar. cimp si 1900 hect. 96 padure,

ale proprietarilor; 8 iazurr si 812 pogoane de vie.

Budgetul comuner e de le! 10283, banT 86, la veniturr, si de leT 9651, banT 20, la cheltuelT.

Vite mari cornute 1445, or 5800, capre 16, cal 320, porcr 715; stupT cu albine no.

Ibänesti, sat, pe mosia Cu acelasr nume, com. Ibanesti, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti ; are

IIIÄ.NETI

800 familiT, salí 2019 suflete. A.pezArile satenilor in mare parte

sunt bune, cu livezi pi gradinT. pi

1allMEN1

31

Proprietatea mopielor Ibanepti Cristinepti, acum unite, in

vechime era a Manastirei Sucevita din Bucovina, panä cind s'ad vindut la 1785; lar acuma este a D-neT Ema de Bouillot, nascuta N. R. Roznovanu.

Sunt in sat 3 biserid, cu 2 preotif 4 cintaretT pi 2 palamarT,

din cati : una mare de zid, cu

Brincoveni, care, pe periodul

Pleatra calcarica pi grasa se

&este in multa cantitate,

1886-96, s'a arendat Cu 570

pi

se estrage de sgtenT de pe locurile lor cind este cautata de tirgovetiT de Dorohoiii. Drumurile principale : acel de

la Herta la Dorohoiu pi acel de la Herta la Sáveni. Hotarele mopid sunt cu : Pomirla, Tirnauca, Hetta, Damileni, Liveni pi Trestiana. LocalitatI insemnate : Mormintul-UriepuluT, Magura, Mo-

le! anual.

Ibäne§ti - de -Seaca, peldure, a statuluT, in intindere de 150 hect., pendinte de com. Ibanepti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Ibra, insuld, in Minare, compusa din 2 trupuri. Are loo pog. padure pi depinde de com. Ianca, se afla in dreptul pichetuluT A-

hramul SI. Mihail pi Gavriil, facuta la 1860, cu cheltuiala repos. Marele Visternic N. Rosetti-Roz-

vila - Mare, Seliptea - Vechie, pi

novanu ; a duua cu hramul Sf.

gerea de la satul Tatarapani

Nicolae, este mica, de lemn, fa-

cuta din vechime de nipte calugar!; a treia, tot de lemn,

aicea, a luT stefan PetriceicoVoda, Cu oastea ce avea, pentru a maT aduna din noil optI

Ibrianul, sal, jud. Dimbovita, pl. lalomita, cat. com. Frasinul.

mica, cu hramul Inaltarea Dom-

pi proviziT, apteptind pe PolonT

nuluT, facuta la 1789, de catre

ca O. viril. Aceasta a urmat

Ibrianul, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. com. Finta.

satenT. Are o pcoala primara, con-

dupg. rtizboiul din 1673 Cu Turen', carT fusese batuti la cetatea

clusä de un inväntor pi frecuen-

tan' de 8o elevt. SäteniT

improprietariti aii :

2003 hect. 64 arif pamtnt, iar proprietarul niopieT are : 6261 hect. 55 arli clinp $l 1421 hect. 20 aril padure, cu diferite esente

de arbori. Ingrijirea pi esploa-

tarea padurd se face dupa regulele silvice. Aceasta este una din padurele insemnate din plasa,

limitrofa cu padurele : Pomirla, Tirnauca, Herta, Damileni pi Orofteana. Pe mopie sunt : un ratep, co-

pere pi hambare de strins

pi

Ca fapt istoric este : Retra-

Hotinului. Boerii in frunte cu Miron Costin, cara insotiati pe Petriceico, s'ail desbinat de el pi s'aa retras in jos la satul CiIbäne§ti, com. rur. si sat, in jud. Tutova, pl. Simila, pe pirlul Minzati, spre N. de Birlad. Are

Slava-Rusa ; se desface din dea-

614 locuitorT pi 158 case. Satul formeaza o com. (com. Ibanesti)

seascA pi cea Cerchezeasca, in tr ' o

Cu catunele : Putul-OlaruluT, Cor-

brazdind partea centrall a pl. pi a com.; pe muchea lid mer-

ola carte ;

directie generall de la N. la S.,

ge hotarul dintre catunele Slava-Rusa pi Bas.Punar ; la poalele de S. se af1á frumoasa manAstire Uspinia ; are 241 m. ; este acoperit cu paduri, tuflrisurf si plsuni.

775 contribuabili ;

cari 2,25 nelucratoare pi 1 4 hect. livezT cu pruni.

marl sunt : Dragulea, de 21 hect. 48 ariT ; al-MoraruluT, de 8 hect. 60 ariT pi Cristescu, de 6 hect. ;

soane. Are o pcoala primara de bleti;

neasa, Hlibocul qi Pietrosul.

lul Ciucurova ; se blande spre N., printre pi-alele Slava-Ru-

neiul pi Ghicani. In toata com. sunt : 900 loc., din carT 128

nita Cu toate dependentele eT pi grajdurl de ernat vitele. Sunt 6 iazuri, din carl mal

Este o vie in suprafan de

Ibrianul, mafie particulara, Cu 2 trupurT, unul de 429 hect. pi altul de 250, in com. Tulucepti, pl. Siretul, jud. Covurluig.

Ibri§orul, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com.

231 case. Se cultiva. viermil de

61/2 pogoane. PiraTele principale sunt : Iba-

jud. Romanati.

cleni, astazT numit Dimacheni.

pastrat productele ; magaziT de pastrat uneltele plugarid ; vel-

toate produc peste pi rad.

mgrAsti si com. Potelul, in fata satului Ostrov din Bulgaria, in

S traja.

matase. Are 52 hect. vil, din Comerciul se face de 16 per-

Ichim, pddure, pe mosia Cuco-

2 biserid. Veniturile com. sunt de 5375 le!, 14 bani.

reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud. Botopani ; are o intindere de 386 hect., populate mal mult Cu stejar.

Ibine§ti, mofie, a statului, jud. Ichimeni,sat, in jud. Dorohoid, pl. Baseul, com. Driguseni, for. Olt, fosa pendinte de schitul

www.dacoromanica.ro

ICHIMENE-PISOSCH1

ICOANA

32

retezindu-se de Amara-

mat din doul alune : Ichimenidia.

Pisoschi $i Ichimeni-Softa, cu 81

familil, sali 344 suflete. Proprietatea mosieI este parte a D-luT Todirel Pisoschi, lar par-

te a erezilor defunctuld Softa. SAteniI inproprietAritI ail 185

hect. 6o ariI pAmint ; iar pro.

prietarlI mosid partea Softa, 1466 hect. 56 ariI i partea Pisoschi, 1373 hect. 91 aril. Are o bisericA, cu hramul Sf. Vasile, micA, de lemn, Pácu-

Icleanul, a'eal, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Poiana-Flores ti, ramificatiune a dealuluI ChicioareI (Gorj). Are o inAltinie de aproape 400 m. si prezintA piscurile : Bobicinultif si Cocosa-

tuld. Este acoperit Cu pAdurT putine viI.

Icoana, com. rur., in jud. Olt,

6o viter i minzatI, 30 cal', 1200 oI, loo porcI. Tot teritoriul comund ocupa o suprafat5. de 1698 hect. Are o bisericA, deservitA de

un preot si un cintAret, platitI din budgetul comuna coala s'a renfiintat la i Septembrie 1896. Este frecuentatA de 29 bletI. Statul cheltueste

Cu ea 756 la Comerciul se esercitA de 2 persoane.

pl. Mijlocul, situatA in luna, pe malul drept al riuluI Vedea, la 30 kil, de capitala judetuluI $1 la 5 kil, de resedinta plAseI.

Budgetul comuneI e la venitur1 si cheltuell de 2260 lei, 19

PiraIe sunt : VolovAtul, ce tre-

Se compune din 2 cAtune :

ce pe hotarul despre AdAsani,

Icoana i CAlugAreasca, cu o populatiune de 140 familiI, sali 702 suflete (395 bArbatI si 312 feme), din carI 135 contribuabilI;

la N. cu com. Buzesti; la S. cu com. Florul ; la N.-V. cu com.

t1 de sAtenI.

Sunt 4 iazurI pe mosie, din carT cel maT mare este acel numit

al-VolovItulut Bodeasa peste mosie. Drumurile principale: acel de

la Darabani ce duce la tefánesti i acel de la Cotusca la

locuesc in 120 case si 21 bordele.

SAveni.

Hotarele mosieI sunt cu: AvrImeni, DrIguslni, AdAsani, Nichiteni i Bodron.

Se zice cI in aceste locurT ali fost pAdurI marT, seculare, in care oameniI bAjenitI gAseail

locurl de ascuns. Ad atara eI

Ichimeni-Pisoschi. Ved Ichimeni, sat.

Ichimeni-Softa. VezI Ichimeni, sat.

timpul un sat, numit Icoana. Mult timp s'a numit i Dum-

Ichimesti (Minzälesti), cdtun, de resedint5., al com. MinzAlesti,

jud. BuzIli, cu 220 locuitorI 40 case. E locuit din vechime de familia Minzall, care a dat numele nu numaI acestur cAtun,

dar chiar intregeI comune.

Icleanul, deal, apartine comund Viersani, jud. Gorj. Are o directie N.-S. E o prelungire a dealu-

rilor ce vin pe la LicuricI, infra' in hotarul Musculesti, intre VAlceaua-Desului la V. si Hurezani-d.-s. la V. $1 se termina In valeafialuI, intinzindu-se spre

un copac mare si foarte bAtrin In care se afla o sfintA icoanA aproape acoperia de coaja luI, care crescuse peste dinsa. 0ameniI adApostiti aci formará cu brAvioara, sati DumbrIvita. CAtunul CAlugAreasca s'a infiintat cu mult mal tirziti.

Dintre locuitoff, sunt 2 croRoe, 2 fierarI, 2 vioristI $i un dulgher. Mosia e proprietate particularl. Proprietarli ceI mal insemnatI sunt mostenitoriI lur C. Plopeanu, caff posea 1290 hect. arabile si 150 hect. p5.dure. LocuitoriI improprietAritI dupA legea rura15. din 1864

sunt: 55, in Icoana, cu 280 po-

goane sail 140 hect. $i 35 in

S. pana la Isalnita din Dolj,

CAlugAreasca, cu 340 pogoane san 170 hect.

sub numire de Dealul-Chiciora-

Vite sunt; 8o bol, 30 vacI,

www.dacoromanica.ro

banI. Se leagA printr' o sosea vecinalA

Ursoala. Teritoriul com u neT se limiteazA

la E. Cu riul Vedea, la V. cu Cu com. com. Timpeni, la Ursoaia si la N.-E. cu com. Buzesti. Paralel cu riul Vedea se intinde, de la N. la S. Dealul-

Vedd, care are o inAltime de vre-o sutA metri, acoperit cu verde* $i pldurT.

Icoana (Palanga-Obedeanuluf), sat, face parte din com. rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Cade spre E. de Stoenesti. Are locurI smircoase; iar la N. de aceste loculi se intinde o culme de deal care se termina ling5. riul Cio-

roerla, spre E. de Bolintinuldin-Deal.

Se intinde pe o suprafatA de 196 hect., pe carI le cultivA lo-

cuitoriI, afarà de 61 hect. carI rAmin sterpe. Populatia satuluI e de 294 suflete. Are o bisericA, cu hramul Sf. Nicolae, deservitA de un preot si un cintAret. Comerciul se face de i drciumar.

NumArul vitelor marI e de 287 $i al celor raid de 302.

ICOANA

33

Icoana, sat, face parte din cbm. rur. cu acelapT nume, pl. Mijlocul,

jud. Olt, situat pe luna i inalul drept al Vedei. Are o populatiune de 304 locuitorl, din carT 35 sunt improprietaritT dupa legea ruralk, cu 140 hect. Are o biserica, deservita de i preot pi I tintaret.

1DRIS-CUILTS

partea de S. a tomuneT PoeanaLunga, pl. Siretul, jud. Botopani,

Teritoriul comunel e udat de piriul Idriclul. B zdgetul com, e de le/ 390o,

cu o suprafata de 760 hect. pi o populatiune de 50 familii saa

bant 40, la veniturT pi de lei 3570, bard 75, la cheltueli. Vite marT cornute 500, 200, caT 130 $i porcT 150.

315 suflete, din carT III contribuabili. Sunt 3 iazurT $i 2 morT de apl. Numarul vitelor e de 442 bol.

i6o vacT, 52 cal, 195 of i 35 porcI. Sunt 20 stupT cu albine.

oT

Idriciul, sat, in centrul com. I-

Icuseni,satjud. Iapi, pl. Braniptea,

driciul, pl. Crasna, jud. Falda, spre partea de S.-V., apezat in partea dreaptä a piriuluT Idri-

leorman. Acest sat era locuit numal de Bulgarf pi a fost

com. Sanca, pe malul sting al JijieT, mal in jos de satul Luceni, cu o populatie de 46 fa-

chi!, pe o suprafata de 858 hect. pi cu o populatie de 8o familiT, saa 300 suflete. LocuitoriT sunt

stramutat pe Valea-Védel, la 4 Satul a pastrat numele tot de Icoana, pana acum vre-o 20 de anT, cind i s'a redat numirea

san 202 locuitorr. Are o biserica; o pcoala., in fiintata la 1865, frecuentata de 29 elevT, cu local propria, facut

razepT.

de Nanovul-d.-j. Locuitoril irisa IT pgstreaza i asaz/ numirea cea vechTe de Icoana.

de Stat. Vite: 237 vite mar/ cornute, 92 of, 30 cal $i 136 rimatori.

rica, facuta de locuitorr in i 86o,

Icoana, mofie particular, pe

Idegla, baltâ, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, spre S

Icoanaf numirea unza sat vechig, pe valea NanovuluT, ceva maT sus de com. Nanovul, jud. Te-

AicT este repedinta com. Are o pcoala infiintata. in 1869, fre-

cuentata de 40 elevT ; o bise-

ca I preot i I dascal. Spre S. de sat, este o movila innalta, pe care se zice ca

case la 1864 s'aa improprietaxit

locuitorf din com. Salda,

a fost din vechime un schit.

Idriciul, pîrlu, izvorepte din Rediul-Vladnic, com. Corni, pl.

pl. Podgoria, jud. Prahova.

de comuna, cu o intindere aproximativa de 8o hect. Contine pepte.

Se scurge in Dunare prin Riio-

Crasna, jud. Fälciü, curge in

Icoana, munte, in partea de N.

sul. De Idegla tin: Topilele-Mari

lungul comunelor : Idriciul pi Ropepti ; uda satele Tilharepti

83

a com. Star-C.biojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, acoperit Cu padure i izlaz.

Topilele-MicT.

Idriciul, unde primWe pi-

Idriciul, com. rur., in partea de

raele : Raroaea i Girnetoaea apoT trece prin satele : Ropiepti, Bogheni, pi de la Gura-Idriciul,

S.-E. a pl. Crasna, jud. Falcia,

Icoanei(Piciortil-.),munte. Veif Piciorul-IcoaneT, jud. Neamtu.

Icoanel (VIrful-), munte, in com. Panataul, jud. Buzaii; are padure,

fineata pi mult pietrip.

IconiteI (Virful-), deal, in partea de N. a com. Bordeni, pl. Prahoya, jud. Prahova, acoperit cu padure. S'a numit ast-fel de la o icoanl, ce se afld i azI inteun copada batrin. nume, ce purta in vechime satul Dragoaia, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul.

Icuseni, sat, situat pe deal,

in

apezata pe valle i dealurile Dolheni i Albepti, marginita: la N., Cu satul Vladnicul ; la S., Cu comuna Ropepti; la E., cu comuna Vutcani i la V.,.cu comuna Al-

bepti. Este formata din satele: Dolheni, Idriciul, Radiul pi Tilharepti, pe o SuprafaVI cam de 1702 hect. pi cu o populatie de 300 familiT, saa 750 suflete, din carl 200 contribuabilr. Locuitorir parte sunt razepT, rara parte clacapi, inproprietaritT priti legea din 1864. UniT sunt coboritl din partea munteluT, ca: MunteniT,

FocpaneniT,

se lasa spre V. pi se varsa in stinga dula Birladul. Idriciul, fes, dupa numele piriulur Idriciul, se intinde pe o suprafata de 2 kil., in partea de S. a com. cu acelapT nume, pl. Crasna, jud. Fälciü, infundindu-se sub Dealul-Ropieptilor.

Idris-Cuius, sat, in jud. Con-

Balaur,

etc., altif din Muntenia pi de peste Dunarea, ca : ValeniT, erban, Muruz, Dragoslav, etc.

stanta, pl. Medjidia, cat. com.

Mamut-Cuius ; situat in partea centrala a plapeT i cea vestica a com., la 2 kil., spre N.-V. de repedinta, pe valea cu acelapT nume ; are o intindere de 1829 hect., din car! 13 hect. ocupate 5

61275. Morsle Diejtonar Geogralle. Toi. ¡v.

www.dacoromanica.ro

1DRITA

de vatra, satuluT, cu 64 case ; populatia sa, in maioritate Turd si BulgarT, este de 69 familir, saA 291 suflete, ocupindu-se cu pAstoritul si agricultura.

Idrita, movild, In jud. Constanta, pl. Medjidia, la hotarul dintre comunele rur. Mamut-Cuius si Cocargea, pe culmea dealuluT

nati. Se compune din satele Ienusesti (300 locuit.), Criva (200 locult.), Gabera (182 locuit.) si Spurcati (20o locuit.). E asezatA pe malul drept al OltuluT, pe dealul la poalele cgruia incepe valea acestuT riti, la N.

gul al II-lea; este situatg In partea esticg a plAseI si a com. Co-

cargea si cea vesticg a com.

veluluI

Cara-Iuiuc; are o ingltime de 147 metri si este acoperit Cu verdeatg ; fost punct trigonometric de observatiune de ran-

Mamut-Cuius, la 2 kil. spre S. de cgt. Idris-Cuius ; doming prin

ingltimea sa satele Idris-Cuius, Mamut-Cuius, precum si ruinele satuluI Spapinar.

mgri/ este de 145 m. Are o populatie de 242 fa-

miliT, sati 882 suflete, din carl 190 de contrib. Budgetul com. e de 2808 leI la venituri si de 2765 leI la cheltuelT.

Ieniceri, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Ceamurli-d.-j., cg.t. Caugag-i ; este o ramificatie

SAtenif se ocupg cu agricultura si cresterea vitelor. Vite marT cornute 675, vite mid r300.

orientalá a dealuluI Chiuciuc-

Are: 7 stabilimente comerciale;

Chi oi-Bair ; se indreaptd spre E.,

o scoalg, condusä de un invgtgtor si frecuentatg de 40 elevI,

a.vind o directiune generan de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea sudicg a plAsef si vesticg

a com.; lasg spre S.-E. dealul ramificati i le sale

din 71 copiI in virstg de scoalg. Are 3 biserid : Sf. Ilie (1819) In Enesti, Sf. Nicolae (1840) si SI. Nicolae (1875) in Criva,

estice se termina pe malul piriuluI Slava, si pe sub poalele

Cu 2 preotT si 4 cintgretl. In

lor trece soseaua nationalg Babadag-Constanta, iar cele ves-

de 3 palme, care inchide un

tice se terming in malul sting al piriuluI Valea-Satulur; pe sub

poale merge drumul comunal Ciamurli-d.-s. ; si soseaua nationalg. Tulcea - Constanta; are 147 m., dominind asupra satelor Ciamurli-d.-s., Hamamgi, vgilor

Slava si Satuld ; punct trigonometric de observatie de rangul

al 3-lea; este acoperit cu finete

central com, se aflg un zid gros

spatiA de roo m. pAtrati, si in coasta dealulul pe unde trece calea feratg s'a dat de zidurT de piatrg micg si cgrAmidd mare ceea-ce probeazg un asezAmint roman ; in adevAr in coasta dea-

luluT tgiat s'a destginuit lucrg-

torilor si az/ e vizibin o sectiune a al/ romane, construitg ca pietris si Cu intdriturr si pardosealä de cArdmie late, care

rur., in partea de E. a pase/

este acea insemnatg pe Tabla luI Peutinger cu directia de la Romula la Apulum. La Ienosesti, d. profesor Tocilescu a-

Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-

seazg pe baza distante/ indicate

si semgnAturT.

Ieno§e§ti sail Ienu§e§ti, com.

in aceastg Tablg, cetatea romand .Acia'ava.

Iepäria, deal,

in jud. Iasi, pl. Turia, com. Bivolari, pe care se aflA o pgdure de stejarT, plopI si ulmT.

de com. Piatra si mar jos de Slatina, pe tArmurile riuld Cornesul. Ocupa portiunea de teren coprinsá intre soseaua, linia feratg Corabia-R.-Vilcea si linia feratd Slatina - Craiova si riul Cornesul. Se aflA la 14 kil. de Bals si la 28 kil. de Caracal. Altitudineaterenuld d'asupra ni-

Cara-B u ru n ;

IEPET (VALEA-)

34

www.dacoromanica.ro

Iepäria, iaz, pe teritoriul satuld Onesti, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, numit ast-fel de la hergheliile de lepe ce se cresteag prin imprejurimile acestuT iaz.

Iepei (bealul-), mofie, in jud. Buzlii, com. MinzAlesti .;

cg.t.

Gura-BAdiculd, are roo hect., din care 5 hect. pAdure, restul curgturl si fineatg.

repeI (Muntif - ),

t'amura'

de

munii, situatg in prelungirea ramurd Doselul, com. Calul-lapa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

Se intinde in directia V.-E., pAng la izvorul pirliasuld Stahie, iar de acolo, spreE.-N., cgtre satul Calul, apoT spre S.-E. pgra In drumul care uneste satul Calul

Cu drumul ce duce la satul lapa, formlnd ast-fel aproape

doug unghiud drepte, cel intin deschis spre N., lar cel deal doilea, spre S. Iepel (Valea-), (Cozieni), atun, al comunel BAIgnesti, judetul Buzgil, ca 180 locuitorT si 50 case.

Iepei (Valea-), vale, pe teritoriul com. Cudalbi, pl. Zimbrul, jud. Covurluig, in partea despre

E. a com.; incepe de la hotarul mosiei Mgciseni si se terming. in Valea-GeruluT, pe mosia Ciubucciul.

lepe' (Valea-),

izvor, in jud.

Buzgg, com. 135.1dne0; incepe parte din muntele Virful-Jun.

IEPET (VALEA-)

35

culuT, parte din Virful-PredealuluT, amindouà ramurile se impreunA in cAtunul Valea-Iepei ; se scurge in riul SArA4elul-BA-

IEPURENI

lepureasca, plIdure, in jd. Ia-

Apele ce udl teritoriul co-

lon3ita, pl. CimpuluT, pe lunca

riuluT Ialomita si pe teritoriul

mune! sunt : rIul Prutul, gira Prutetulta i piraTele Lohanul

com. Condeesti.

Valea-GreculuT.

Sunt : 2 bisericT, din carl una catolicA; o scoall.

11nestilor.

Iepureasca, vale, in jud TeleIepei (Valea-.), peldure, in jud.

orman, t'acepe din cimpia mosieT

Budgetul comuneT e de le!

BuzAti, com. BAlAneati, cAt. Ber-

orasuluf Rosiori, despre N.-V., se coboarA la vale tAind Drumul-luT-Traian i oseaua judeteanA Turnul-Rosiori, in apro-

5733, banT 27, la veniturr si de 3551, banT 93, la cheltueli. Vite mar! cornute 1587, of 2195, caT 158 i pord 296.

cesti ; face un corp cu Teisul Tisa, a mosnenilor BAldnesti.

IepeI (Virful-) munte, in jud.

piere de acest din urmA oras.

BuzAtl, com. BA1Anesti, cAtunele

Gura acestei v5.1 este in ValeaUrluiuluT, aproape de comuna Belitori.

Iepureni, com. rur., in partea de

Iepurele (Iezerul-), lac, In jud.

la S., pe partea stingl a fiu-

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, in insula Balta, pe teritoriul comuner Stelnica.

luT Jijia. Teritoriul sla e acci-

Bercesti i Valea-IepeT, acoperit cu pAdurT i izlaz.

lepe' (Virful-), culnzinalie a munteluT Blidiselul, In jud. BuzAti, com. Colti, cAt. Muscelul-CArAimAnesc.

N. a pl. Turia, jud. Iai, formind si limita despre jud. Botosan'. Se prelungeste de la N. dentat si face parte din podisul dealulur Turia. Este acoperit de finate, iznase i locurT de culturA ; are putine rldiurf i vi!. Se compune din satele : Iepureni, GlAvAnesti, Brosteni, Stolniceni, Viisoara, Andrieseni, FintInelele saa Spineni-NoT i Spi-

Iepura§ul, movild, in jud. Con- Iepurele, vale, izvoreste din muntele ClAbucet si se varsä in stanta pl. Silistra-NouA, pe teritoriul Teleajen, pe malul sting, riul com. rur. Oltina, i anume pe acela al cAtunuluT sAti Cisla ;

In raionul com. MAneciul-Ungu-

este situatl in partea de N. a

reni, plaiul Teleajen, jud. Pra-

plAseT

i cea centalA a comuneT,

pe una din ramificatiile de S. ale dealuluT de la Merchez, la un kil. spre E. de balta 01tina ; are o inAltime de 143 m., fost punct trigonometric de observatie rangul 3-lea, dominInd iezerul Oltina i drumul comu-

nal ce duce dela Ghiuvegea la Oltina si un altul ce duce de la Cisla la Caranlic ; este naturall i acoperitA cu verdeatI.

repura§ul, riu,,c0r, care impreunl cu piriul Stanca se varsA In riul Teleajenul, jud. Prahova, la poalele mAnAstirer

Iepureasca,

Iepureni, com. rur., in capAtul de N. al plAselPrutul, jud. Fdlcia. Se Intinde din apa PrutuluT spre V.-S., pAnA in hotarul pl. Crasna,

situatA la N.

de satul Matca, pl. Nicoresti, jud. Tecucia, pe partea stingl a 131z-tullir Corozelul.

suflete.

Are : 4 bisericT, ca 4 preotT, 6 cintAretT si 2 eclesiarcT ; 2 conduse de 2 invItAtorl

partea de E. asezatA pe ses, lar cea de V. pe dealurT. MArginitl

frecuentate de 70 bletT si 4 fete. Sunt 2 morT de apl. Budgetul com. e de 19480 le!, 64 banT, la veniturT si de

la N. cu pl. Podoleni, la S. ca orasul Hui si com. StAnilesti; la E., cu apa PrutuluT si la V. cu pl. Crasna. Este formatl din

19436 leT, 63 banT, la cheltueli. Vite : 6928, din carr: 2219 vite marT cornute, 3785 or, 343 cal si 581 rimAtorr.

satele: Bobesti, Corni-Unguri, Iepureni i Voloseni. Se intinde

pe o suprafatA cam de 14,325 hect. si cu o populatie de: 594 saa 2095 suflete, din carT 584 contribuabilT. Locuitoril su nt

Iepureasca, mo,vie nelocuitA, In jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pe teritoriul com. Condeesti.

neni-VechT. Are o suprafatA cam de 8336 hect., cu o populatie de 636 familif, saa 2503

hoya.

Iepureni, sat, situat pe dreapta JijieT, in partea de S. a com.

parte RominT, parte UngurT.

In comunA sunt dota marT proprietAtT: una a StatuluT, nu-

mitl mosia Episcopier de Hui, pe care se aflA satele : Bobesti, Corni-Ungurl i Voloseni ; iar a doua a D-Ita Colonel Iamandi

pe care se aflA satu/ tepureni.

www.dacoromanica.ro

Ungureni, pl. Jijia, jud. Botosani,

cu o suprafata de 1716 hect. si o populatie de 122 familiT, sati 436 suflete, din carT 92 contribualgIT.

Are: i bisericA flcutA de locuitorT, cu i dascAl; 2 ctrciumr ; Z moarA de abur!.

IEPURETI-StR131

36

IEPURENI

Vite : 298 vite mati cornute. 112 cal, 1420 oT, 6 capre, 2 bi-

Copoul, jud. Ia$i, situat pe coasta dealuluT cu acela$T nume, pe o

32 mascurT. LocuitoriT po-

intindere de 2897 hect. $i o populatie de 152 familiT, sati

vol:1,

sedd 26 stupT cu albine.

Are o populatie de 325 fatailiT, saa 1674 suflete, din carl 290 contribuabill. Budgetul com. e de 65301e1

la veniturr $1 de 3809 leT la

la 4 kil, de orasul Hui, asezat

692 suflete. Are o bisericA, ziditá. la 1802, Cu I preot, I cintAret $i un eclesiarc ; o $coa1á intretinut1 de comuna, infiintatl

Vite sunt : bivolT $1 bol 640, vacT 45, oT 1700, rimAtorT 30,

pe valea ptriuluT Cirta. Suprafata

la 1880, frecuentatA. de 36 elevT.

asinI 3 $i capre io.

Iepureni, sat, in centrul com. Iepureni, pl. Prutul, jud.

.

vetreT satuluf e de 18 hect., 64

Vite marl cornute 604,

ariT, lar a mo$ieT, de 3625 hect. Are o populatie de 256 familiT, saa 940 suflete, din carT 256 contribuabilL

407, cal 49 $i rimdtorT 112.

Este re$edinta com. Are o $coalA, infiintatA in anul 1868, frecuentatl de 45 copiT ; o bi-

seria, fácutA de proprietar in 1830, deservitA de I preot

of

Are o $coalA mixta, cu 4 clase,

Iepureni, COM. l'Ur. i. sat, in jud.

in bunA stare, fAcutl de Christodor Stravolca, condusA de invátátor i frecuentatA de 57

Tutova, pl. Tirgul, spre E. de Birlad. Are 707 locuitorl, din cal' 134 $tia carte ; locuesc in 109 case. Satul formeazA o comima, com. Iepureni, cu cAtunele: BArlAle$ti, Bursuci i Hor-

ga. In toatá com. sunt 1853

2 dascAlf.

Spre S. de sat sunt 2 iazurT

spre E. e locul numit Benta, unde se zice el a fost erg secuesc, lar alAturea un pise de deal, numit Piscul-luI-Vodl. AicT a avut loc una din luptele rAsculatilor, carl aveaa in cap pe Hince$tiT, ce se rAsvràtise asupra luT loan Duca-Vodä a grecilor luT, carl-1 conduceaa

locuitorT, din carT 69 stia carte ; 318 contribua.bM; 394 case.

Se cultiva via pe o suprafatl de 88 hect., 50 ariT. Comerciul se face de 15 persoane. Are o $coall primará de bletT; 4 bisericT ; o fabrica de spirt. Prin acest sat trece $oseaua judeteaná. Birlad-FAlcia. Venitul

com. e de 13903 leT, 51 banT.

in administratia P.rel. Duca-

Iepureni,peIdure, in jud. Tutova,

Tara TAtariT, carT, trecind prin

Iepureqti, com. rut".,jud. Vla$ca, pl. Cilni$tea, compusA din cA-

Hu$i in sus, s'aa inclerat la Iepureni cu insurgentir. Iepureni, sat, din com. Iepureni, pl. Turia, jud. Ia$1, situat pe

i malul sting al

copil.

Constitue parohia Iepure$ti, avind o bisericA in cAtunul Iepure$ti-Sirbl, ziditA la 1866, cu

hramul SE Nicolae, cu 3 preotT 2 cintáretT,

Sunt circiumT. Case sio patule bune pentra arendasT. Mar toate casele locuitorilor sunt invelite Cu tinichea. Comunele cu toate cAtunele eT constitue proprietatea Iepure$ti-Curutesti i Fintina-Popil, ce apartine statulur. Aceastl mo$ie depindea, inainte de secularizare, de Mitropolie. Are nda

anualI este de le! 31000. Pe aceastA propri.etate este o

pentru ca sl inlAture rAscoala ce izbucnise de la Orhe i LApu$na, a adus in VodA,

cheltuelT.

com. cu acela$1 mime.

tunel e : Iepuresti-SirbT, Iepure$tiRominf i Mate!-Basarab, ce-T zice $i Walter-MArAcineanu. Este

pAdure de stejar de 228 hect. dependinte de ocolul silvic Ghimpati.

Aci este $1. o moarl de apA pe riul Neajlovul Cu 2 pIetre ; douà podurl. Pe aceastA proprietate sunt vAile BAlAria

i BAllria-Seacl.

situatl pe coasta dreaptA a Neaj-

JijieT, pe o suprafatA de 1716

lovuluf, la 58 kil. de Giurgiu, la O kil., de Ghimpati, re$e-

hect. $i cu o populatie de 68

dinta plA$eT, $1 la 30 ldl., de Bu-

familiT, saa 268 suflete, rominT rAze$I. Are o bisericl de lemn, fAcutá. la 1837, deservitA de

cure$ti, la N.-E, judetuluT, departe de limita judetuluT despre llfov la CopAceni, de 9 kil. Are osea comunalA ce duce la Bucure$ti prin satul Stilpul. La 1864, conform legeT ru-

$ca. Se nume$te ast-fel pentru

rale, statul a dat la 212 locuitorT

despAtite de apa NeajlovuluT.

1884 hect., iar la 1882 s'a dat, Ja 50 insurAteT, 250 hect.

Iepure§ti-StrbI, cdtun, saa ma

$esul

riuluT

preot i I cintAret. Vite : 310 vite marl cornute, 42 oT, 35 cal $i 63 rimAtorT.

Iepureni, sat, in partea de V. a com. RAdiul-MitropolieT, pl.

www.dacoromanica.ro

Iepure§ti-RomInl, atun, Cu 120 contribuabilT, pendinte de com. Iepure$ti, pl. Cilni$tea, jud. Vlaca sa-se deosebeascA de cAtunul

vecin Iepuresti-SirbT ce tine tot de aceeasT comunA. Ambele

tune sunt. apropiate 'filtre ele si

se pot considera ca mahalale,

IERAL-CEA-BAIR

hala, cu i io contribuabilI, com. Iepuresti, pl. alnistea, jud. Vlasca; s'a numit asa dupa nationalitatea locuitorilor SirbT, ce-sT pastreazd incä portul i obice-

iurile. E situat ca i IepurestiRomini pe proprietatea statulur Iepuresti-Curutesti si Finana-PopiT.

87

IERUGA

iar parte pe ses. SI-a luat

ce se afla pe sesul

OhabeT, pe coasta despre com.; e acoperit Cu prunl i viI, lar pe creasta cu 1:Mute ; vine din spre V., din jud. Mehedinti, de la com. Costeni, la extremitatea com. Ohaba ; In partea despre

pe timpul infiintarel satuluI, cu

vr'o 120 anI in urma, cind un numar de locuitorT se avezase acolo, venitl din partile de jos ale Moldover, pribegitI din cauza

invaziunilor turcesti. Teritoriul acestuI sat are o intindere cam

de 4000 hect., din carI 800

lurr, situata in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul

sunt ale locuitorilor, iar restul proprietatea DoamneT Lucia Cantacuzino. Are o populatie

com. rur. Almaliul si al cela

pe teritoriul bulgaresc al DobrogeT. Infra in jud. Constanta, pe la locul numit

se intinde spre E., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. si ultimele sale ondulatiuni de N. se sfirsesc pe malurile fluviulul Dunarea, fainalte i ripoase. Din

de 231 familir, saa 1098 suflete rominI si cite-va familil tiganI, dintre fostii robr, carr se ocupa Cu lucrarea pamintuluI. Viticultura e foarte raspindita.. Se face mare comercia de vin, in tara i chiar in atara. Boil cei maT frumosI i oile cele maI de

desfac spre E. dealu-

caturä de deal, sunt situate casele proprietateI, zidire mare

Almatiul i adiacenta sa valea

si frumoasd, proprietatea

Trincovita, iar din spre V. valea Rege-Deresi-Ceair i alte doua putin insemnate. Are o inaltime Cu 135 m. la virful $ilistra. Este acoperit cu izlazurT, sema-

Pascanu ; in curte este o biserica zidita la 1848, iar pe poalele dealuld se intinde un pare de arborI i pomI roditori, pe o suprafata de 69 hect., care face

naturl si pe clinele de N. se gasesc o parte din viile ora-

podoaba satului.

TurciI, pe muchia sa se gAazi ruinele intariturilor turcesti, ca Arab-Tabia, Amedia-Tabia, etc., si vre-o citesesc

Iermolia, ?fria, u kil., afluent al SiretuluT,

Vite : 1343 vite mar! cornute,

118 cal; 5262 o! si 279 rima-

Iernatica, sat, In jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. de rese-

dinta al com. Pardosi, asezat in partea de mijloc a com., la poalele dealuld Iernatica, pe piriul Iernatica ; are o intindere

de 32 hect., cu o populatie de 70 familiI, saa 340 suflete, din carI 62 contribuabilI. $tia carte 21 persoane. Are o scoala si o biserica.

lernatica, deal, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Pardosi, pe care o strabate prin mijlocul eT, pe litiga cat. Iernatica ; e acoperit cu finete i pasunI ; pro-

prietate a com. Iernatica, pînîü, In jud. R.,-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s. Izvoreste din dealul Iernatica, trece prin mij

locul com. Pardosi, uda cat.

torT.

Iernatica, i, dupa un mic curs, se varsa pe partea stinga a riului

Tot ala se afla o moara de apa.

i

va pichete militare. Este Wat

in jud. Suceava.

com. Pasean' ; invirteste tra mor!.

AicI este resedinta comuna. Are o scoala infiintata la anul

rile Iapce-Bair i Trincovita. Din poalele sale de E. pleaca. valea

sulur Ostrov. A jucat un rol insemnat In razboaele Rusilor cu

Jiltul-Mare se restringe spre S. urmeaza spre com. Borascu, unindu-se cu dealul Carpenul al acesta com.

rasa sunt productiunile acesteI

1865, frecuentata de 59 elevI. In partea de N. a satului; pe o ridi-

el se

JiuluT, jud. Gorj,

formind in acea parte Valea-

Ieral-Cea-Bair, culme de dea-

urbane Ostrov, jud. Constanta, in partea de N.-V. a plaseI cea de S. a comunelor. Se desface din dealurile SilistreI, de

com. Ohaba,

numirea dela abundenta erbeI,

Ierburoaia, vale, in jud. in suprafata de 215 hect. Se intinde la N. de Valea-Mana,

de drumurile Silistra-Ostrov

in ramificarea dealului Birladul,

Silistra-Almalia.

pe partea de E., spre valea

Ciln Aul.

Ieroslove§ti, trup de moysie, faand parte din mosia TIrnavad.-s., pl. Cilnistea, jud. Vlasca.

Crasna, com. Tirzil, pl. Crasna. Ierbiceni, sat, cam in centrul com. Birlesti, pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe malul sting al riuluT Bahluiul,

situat parte pe coasta unui po-

si

Ieruga, gIrld, in jud. Dolj, pl.

Iericiul, .deal, in partea de S. a

Dumbrava-d.-j., com. Caraula si pl. Bailesti, com. Galicea-Mare. Izvoreste In com. Caraula, curge

Ala se gasesc urme de sat de biserica.

www.dacoromanica.ro

IESLELE

1EZERUL SAt LACUL-DOROHOIÙ

38

de la V.-E.si dupa ce iese din sat se impreunä Cu micul piria Ciocanari. Patrunde in com. Rudari

Iezäreni, mofie, in jud. Iasi, pl. Stavnicul, com. Miroslava, pe care se afla. satele : Iezareni,

si de aci in pl. Blilesti, com.

Gaureni, Dancas, Balciul si Valea-LupuluT ; fostá pendinte de manastirea Socola, apoT devenita proprietatea statuluT, iar

Galicea-Mare, curgind pe la poalele dealuluT Smirclacetiul. Se

o populatie de 25 familiT, saa 107 suflete, ligara. Vite mar-1 cornute 18, cal 8 O rimatorT 8.

Iezerul, sat, in partea de N.

aproape de Fintana-Nita. Are un pod pe dinsul in corn. Ca-

acum a corn. urbeT Jai, cedata

a com. Bol-4U, pl. Funduri, jud. Vasluia, asezat pe dealul Iezerul

de Stat pentru plata datorieT

si udat de piraiele Panoasa si

raula.

de zece milioane.

Saul.

pierde pe mosia Galicea-Mare,

Ieslele, localitate, pe piriul SuhaMare, jud. Suceava, aproape de poalele muntelui Stinisoara. Are citi-va locuitorT (6. 7 case). Pe ad trece soseaua Falticeni-Bros-

lezeni, sat, face parte din com. rur. Dirmanesti, pl. Filipesti, jud. Prahova. pl. Ialomita-Balta, In insula Balta,

tiunT ale DomeniuluT CoroaneT,

Iezercanul, lac, in jud. Ialomita,

avind 3 jugurT cu maT multe

pl. Ialomita-Balta, in insula Balta, teritoriul comuneT Chioara.

capatiele butucilor. E luminatä Cu lumina electrica.

Ie§iti-din-Orofteana. VezT Orofteana-Frunzete, sat, jud. Dorohoia.

Iezerelul, sat, jud. Vasluia, pl. Racova, com. Cosesti, asezat pe o curba, formata de dealul Buscata.

Are o suprafata de 50 hect., din care 28 hect. padure, si o suflete. Vite : 43 vite marT cornute

ninisul ; este situat intre muntiT : Coasta - Pietroasa., Setea-Mica,

roo oT, 3 caT si 15 rimatorT. Locuitorii pose& : 5 pluguri

Picleasa si Rosiile, ale Austro-

si 'o care cu bol.

U n gari eT.

tuat pe dealul lezdreni, cu o populatie de 12 familir, sat 51 suflete. Are o biserica. Vite sunt : 36 vite marT cornute, 8 caT si 9 fimItorT. In acest sat, pe deal, in par-

tea despre E., pe unde trece drumul dela Vasluia spre Iasi, al-1 esit boeriT intru intimpina-

rea lui Antioh-Vociä,

fiul luT

Cantemir-Vodd, in anul 7213, luna Mala 21, pornind cu mare alga spre Iasi.

luT, in mijlocul padureT.

urmatoarea inscriptie, s'a zidit de Mircea-Vocla Ciobanul si

sotia sa Chiajna, la anul 7061. Aceastä sIntit biseric

i mänästire,

unde se priznuqte hramul IntareI In bisericii sail Ovedenia, fäcutu-ssati dintru

Intliti de riiposatul Mircea Voeved Cu Doamna sa Chiajna, la leatul 7061 yi prin trecerea timpurilor, din neautare s'ají surpat, lar mal pe urmä s'a preficut de iubitorul de D-zeti Kir Ilarion Episcopul RImniculuI: biserica, clopotnia chiliile lmprejur s'i zidul, lar mal In urmil In zilele EpiscopuluY Damaschin

spre .: S.-V. com.

al RImniculul s'a zugrävit §i s'a Infru-

Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluia. Si-a luat numele de la lacul Iezerul. E situat intre dealul Chetrosul si Malinesti, pe o

Petre Schlopul darui, la anul 1562, mal' multe mosii Episcopiel de RImnic, pentru a intre-

Iezerul, sat, Stavnicul, com. Miroslava, si-

Iezerul, schit, sine de com. Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea, litiga riul Chela, la 6 kil. de vatra satu-

Dupa cum se constatá din

le§ul, munte, in jud. Gorj, plaiul Novaci ; face parte din com. A-

Iasi, pl.

dinte de com. Bucul.

teritoriul com. Borduseani.

populatie de 20 familiT, saa mi

Iezäreni, sat, in jud.

ciftun (tirla.), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

Iezerul, Iezercanul, lac, In jud. Ialomita,

teni - Dorna. Ad se afla o fabrica sistematica de scindurT, una dintre frumoasele instala-

pinze (15-20), un circular si un alt herastrai pentru retezat

Are o suprafata de 275 hect. si o populatie de i i familiT, saa 36 suflete.

musetat pe din läuntru, ch 7228 (1720).

suprafata de 157 hect. Are o

sine acest schit ce servea ca

populatie de 28 familiT, saa 159 suflete.

loc de sihastrie.

Vite marT cornute 106,

oT

100.

Asta-e se intretine de stat, care inscrie anual in bugetul sla 1070 leT.

Iezerul, sat, la S.-V. de satul

Iezerul, san Lacul-Dorolibiti,

Huseni, corn. Ivanesti, pl. Racoya, jud. Vasluia, situat la S. de padurea IezeruluT, pe o intindere de 429 hect., avind

lac, cel mal intins din judetul Dorohoia si al doilea in Mol-

www.dacoromanica.ro

dova dupa lacul Brates de lingl

Galati. Dupa traditie el este

IEZER1JL

39

IEZERUL

in locul caruia s'a ivit aceasta balta mare. Se afla la mica distanta de tirgul Dorohoití, in partea de

marl minca.turI in laturl i in adincimea canaluld sari. Propietatea laculuI ce din vechime era a M-reI Sucevita, a fost luata in schimb de la M-rea

N.-V.

Moldovita, ambele din Bucovina,

fine iatrt cit o fecioarrt ttnitri Ii frumoasit, cu pitrul negru i umed, cu fata searbidi dar

Suprafata apeI are o intindere de 430 hect., iar adincimea

dupa cum rezultä din hrisovul

seninit, se ivi pe lucid vet; Ii cu ()chit

la mijloc este de 12-14 m.

Ianuarie, 1617, prin care respingind pretentiile facute de

format prin iezarirea pamintuld,

Incepind de la mal treptat, se tot sporeste inaintind in luciul apel, pana ce deodata se da de cea mal mare adincime. Apa este limpede i fára vre un gust deosebit; dupl observatiile chimice, s'a gasit el contine elemente de : pucioasa, ffer

iod. Despre acestea se spune partile sulfuroase in mare parte provin de la descompunerea plantelor acuatice; feruginoasele provin de la izvoa.

adunatI pe tirmuri, fug speriati de acestea, Yard Condea stit nemirat, tudem-

rand 1i priveghind pe pescadi sill de a

lupta cu greutatea 0 a nu se lasa. In

la Condea, IT zice : (maro noroc avut-al Conde, de nu te-a tnghitit iezerul, ca pe toff ceT ce s'a ispitit a-i afla taina. Norocul ail vine pentru cit al invocat ajutorul D-zed, tncepInd aceasti cercetare, l pentru cA In trupul tdu curge

luI Radu-cel-Mare-Voda, din 15

Grigore Curlic i loan Meschinescu cu Mihalcea, mentine stapinirea M-reI Moldavita. Acum partea de lingl malurI este a proprietatilor limitrofe : Sendriceni, Buhaiul, Hiliául, Pomtrla, Trestiana i tirgul Dorohoiti ; iar luciul din centru, a erezilor defu nc tuluI magistru de farm aci e din Botosani, ramas luI de la parintele saki Panaite Duca, cum-

rele

parat de la administratia fonduluI religional romin din Bu-

se vad mad depozite de oxid-

covina la 1875, cind vindut toate mosiile manastirilor Buco-

ce sunt la poalele dealurilor de lingl malurI, unde

Infioritor s'aude din adtncime ; privitorit

stnge de al strrtmotilor ncfri. Acuma dar ascultd povestea lacului, dupit care

umblind, ti-al pus cu viata In primejdie. Iat-o

'Pe locul unde

se

afla

acum iezerul, era tu vechime un schit de cilugitrite, fondat de fiica unui mare ii puternic Domnitor, care pärasind familia i lumea, cu toate derrtiiciunile el% aduntnd l maI multe fecioare, se arzli

la schit i cu toate jurarit de a nu-I prtfist vre-o datit. Imprejurul schitului °rail

phduff intinse 0 dese, pe undo picior de birbat nu cillcase. Intr'o dimineatit ne pomenirrtm cu ctte-va feto tremurtnd de grout'', citutindulf adiipost In schitul nostru ; ele ne spunead cd In tarit all

feruginos, iar iodoratele provin de la izvoarele si vitele de apa din fundul laculuI, ca proveniente marine, caff probeaza. lacul este format prin iezarire.

vinene ce era0 in Moldova, cum rezulta din jurnalul tribu-

niivillit durianil ; cli prefac orarle salde In cenuVii : oameniT, parte art scd-

naluluI de Dorohoiti No. 3023 de la 28 Oct. 1843; din ispi-

Auzind nol acestea Ingrijat,

Apa acestur lac provine nu

de la 12 Mali"' 1632 (7140) din ispisocul luI Moise Movill Barnovschi-Voda, de la 23 Aug., 1739 (7138). Legenda populard spune :

numaI din propriele izvoare, ploi

omete, dar si din curentele pîriulul Buhaiul si al riuluI Jijia.

tail in iezer la partea S.-E., de la un timp de cind vechia lur matca fu parasita ; cel de al doilea intra prin partea N.-V. Buhaiul prin milul ce neincetat aduce, dimiCel

nuaza treptat adincimea basinuluI; Jijia trece prin lac si isI urmeaza curgerea in jos sub propria sa numire. Curentul Ji-

Pei se observa pe luciul baltiI, cind este lin, avind un alt color. Buhaiul prin sporirea depozitelor de mil, micsurind adincimea,

sporeste reducerea laculuI, Jijia prin scurgerea sa, neavind vr'o stavild, s6-I domoale furia,

in timpurile de suvoaie, face

pat la munti, iar parte all devenit robt

socul luI Alexandru-Ilias-Vocla

cPe timpurile senine 0 line, pe la miezul noptiI, s'aud une-ori din adtncul

lacului e0nd resunetul de glasuri fe-

no! de &hind vii ne pristreazi D-zed, prtnii la Invierea de apoY. Ceca co auzitT

mee01 si o cruce se poate zitri, dud apa

este bine scizutil. Multi vreme nu s'a tiut de la ce provine aceasta, plod and tndriiznetul boer Condea, s'a pus cu hotddre, sit pitrundri ascunsa tainii. Porunci oamenilor GU a gild nitvoade mar! 0 tari ; spot trite() dimities tit, dupit ce mal Intil a dat sitrindare pe la multe biserici, 0 a pus preotii sii facit sfintirea

vet; a liisat

sit'

Oamenii,

se bage ravoadele tn puternici

1i

voi in noptile seniue 0 lino sunt rugdciunile noastre, ce le facem la razele duioase ale tunas. Acestea zictnd, se afundd In undo lar apa bolborosi, l spumegit In urma eta.

lezerul,munte, in jud. Gorj, plaiul

Novaci, la N. com. Novaci. E situat intre muntil : Mohorul,

zdra-

vent, erad la trasul nrivoadelor, end simtird. f i greutate, de abia puturrt a le mai urni, prirtndu-le cii ce-va gred s'a prins ; cu multe ostenele i opintele, ruind a scoate plasele, vdd cit fata apel tncepe a fierbe Vs' bolborosi ; un muget

tndatd cu

toatele ne-am strIns la rugiciune; abia bine Incepusem ruga noastrd, cA lata auzim tropote de coi l sunete de arme, lndreptindu-se spre schit Ne am tnsplimtntat dar ne-am pus toad nildejdea In D-zeil, urmlndu-no cu rugilciunea. Ce 0 cum, salí intimplat nu tim, destul crt a doua zi de dimineatä razele soareha luminat fats', dar ochiY nostri In loc de pitmtnt vedead numal api In toate pärtile. VII suntem

Carbunele si CAlcescu. Face parte din com. Pociovalistea.

lezerul, tnofie, a statuluT, fosta

www.dacoromanica.ro

IGLICIOARA-MARE

40

LEZERUL

mire vechiel ce purta parte din

pendinte de Episcopia Rimnicul,

se g5seste in el, se prinde cu

situatA in com. Chela, plaiul Cozia, jud. Vilcea, care s'a a-

anevoia din cauza stuharieT.

rendat, afara de partile vindute de vecT, cu 2000 leT anual.

Iezerul-Mare, munte, in jud.

Iezerul, peldure, in marginea ca-

reja e situat satul Iezerul din

ril Negre. In acest munte, la o inaltime de 2129,2 m. d'asupra

com. Ivanesti, pl. Racova, jud. Vasluid. Se intinde pe dealurile Mangaläxia i Butucaria.

nivelulur mariT este un lac, numit Lacul-Iezerulul. Masivul este compus din sisturne cristaline metamorfice, care

1.isita, com. BAtinesti. Este si-

Iezerul, pîrî, in jud. si pl. Tu-

formeaza cea mal veche grupa

tuat in cimpia ce purcede din

geologica.

vale de la Tifesti si merge pana in Siret.

tova; izvoreste de pe teritoriul com. Obirseni,

TigAne§ti Calomfiresti,

mo,ria

jud. Teleorman. Muscel, plaiul Nucsoara, cu 2470,6 m. d'asupra niveluluI MA-

nastere

Ifute§ti, fosta numire a satuluX Chiriac, jud. Vlasca, pl. Marginea. Numele de Chiriac l'a luat in urma, dupa numele vechiuluf proprietar Basa Chiriac.

ciitun, in jud. Putna, pl.

din 6 izvoare, carl curg mal

Iezerul-Mic, munte, in jud. Mus-

Are o populatiune de 148

india separat cit-va loc, pe urmä

cel, plaiul Nucsoara, Are 2393,3 m. d'asupra nivelului MariI-Negre.

suflete, cari locuesc in 37 case.

se reunesc toate pe teritoriul com.

Obirseni, luindu-sT numele de Iezerul. Curge de la N. spre S., uda teritoriile com. Obirseni, Voinesti, Lalesti si Puiesi si se

varsa in pirtul Tutova, de-a stinga, in dreptul satuluT Gura-Ieze-

Iezerul si Bradul, päclurt, ale statuluT, in intindere de 2000 hect., pendintl de com. Olanesti, pl. -Cozia, jud. Vilcea.

ruluT.

Iezeruldf (Lacul-), lac, in jud.

Iezerul,

izvoreste din dealul Mälinesti, com. Dumesti, pl.

Copiii urmeazA la scoala din BAtinesti.

De ad i se trag ramure din razasestI Catargi Sturdza. familiile

Igesti, sat, in jud. Tutova,

pl.

Tirgul, com. Blagesti, spre N. de satul Blagesti. Are 5 To locuitorl si 117 case.

Funduri, jud. Vasluid, udä te-

Muscel, plaiul Nucsoara, pe muntele Iezerul-Mare, la o inditime de 2129,2 m. d'asupra MA-

ritoriul acesteT comune, curgind

riI-Negre.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 33

de la S. spre N. si se varsa

Suprafata acestur lac e de 4 pog. p.

kil, de orasul Turnul-Severin, situatI mal mult pe deal. FormeazI com. cu sateIe ArvAtesti i BAltanele, avind o po-

In riul Birladul, la locul numit Moara-GinduleseT, in apropiere de piriul Pietrosul.

Iezerul-Grecilor. Vezl Greaca, lac, jud. Ilfov.

Iezerul-Mare, lac, pe teritoriul satului Hodora, com. Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iasi, in partea de V. a dealuluT Breazul ; alaturea cu acest Iezer e un altul, numit Iezerul-Mic ; se despart unul de altul prin un delusor. Apa din aceste doua iezere este acoperita cu stuh, arara de centrul IezeruluT-Mare, unde in forma uneT circonferinte se vede

apa limpede i curata, numit Ochiul-IezeruluT si care se zice ca este foarte adinc. Pestele ce

Iezureni, cdtun, al com. Curtipara, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat in partea de V. a catunuluT Curtisoara, pe loc ves. Are o suprafatA de 300 hect.,

din care ioo hect. arabile, 130 hect. finete, 50 hect. izlaz, 13 hect. padure si 7 hect. vatra satuluT.

Are o populatie de 32 familiY, sad 137 Suflete, din carI 25 contribuabilr.

Locuitorii posea : ro plugurT, 18 care cu bol; 150 vite mati cornute, io cal, 130 or, 40 capre, 62 rimatorl; LO stupT. Are I pu t 4 fintinT.

Ifimesti, sad Ifimeasca,

www.dacoromanica.ro

nu-

Igiroasa, com. rur. i sat, in jud.

pulatie de 1216 suflete, din carl 194 contribuabili ; locuesc in 250 case. LocuitoriT posedA : 41 plugurT,

84 care cu bol,5 carute cu cal; 112 stupT.

Este in apropiere de soseaua nationala Virciorova-Bucuresti,

de care este legata prin o osea comunala. Are 2 biseria cu preot si 2 ctntaretl. Budgetul com. e de 1802 leT la veniturT, lar la cheltuell, de 1574 ier. Sunt 670 vite marT cornute, 13

cal, 700 oT si 500 rimAtorl.

Iglicioara-Mare, deal, in jud.

IGLICIOARA-M Ea

Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul com. rur. Turcoaia ; se desface din dealul izolat Iacob ; se intinde spre S., avind o directie generalá de la N. la S., braz&lid partea vestica a plaser si a com.; se intincie de-alungul

IGONI

41

BrAila, com. Chiscani, lung ca

situata in jud. Braila, pl. lacren'. Se margineste la E. cu Dunarea-

de 5 kit. si lat ca de 500 m. Acest ostrov este format de un munte de piatra. Ad i sunt cariere insemnate de preatra

Ignat, 'Mg, izvoreste de la E.

bruta pentru pavagie, sosele si

com. Mereni, pl. Vedea-de-Sus,

constructiu nr.

jud. Olt, si se varsa in gira Eiul, pe tarmul sting, tot in

Macinulur, la V. cu cimpul balter.

iezerulur Turcoaia ; lasa spre

E. prelungirea numita DealulIglicioara-Mica si sta in legatura cu dealul Manole ; natura lur e stincoasA pe alocurea ; la poalele nordice sunt pi cite-va vil; lar pe la poalele estice merge drumul comunal TurcoaiaPicineaga ; este acoperit in cea

Iglita, lac, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Turcoaia i anume pe acel al

Rimnicul-d.-s., format pe terlto-

are o intindere de 250 hect.,

a lur, mar sus de catunul Nisipeni.

apartinind ambelor catune ; intre

pasunr.

ea si Danare se intinde mlastine, iar pe malul E. sunt cite-

Iglicioara-Micä, deal, in jud.

va vil ; i'n partea S. se afla asezat

Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul

satul Iglita ; iar in cea N., pe

com. rurale Turcoaia; este o

malul drept al privalulur Carcaliul, prin care balta Iglita se

cioara-Mare ; are o directie gene-

ran. de la V. la E., brazdind partea V. a plaser si cea centran

a comunel, sta in legatura cu dealurile: Manole si Gorgova ; pe la poalele-T E. trece drumul vecinal Turcoaia-Iglita si cel comunal Turcoaia-Picineaga;

Ignat, pirid, in jud. R.-Sarat, pl.

catunelor Turcoaia si Iglita. Are forma a dota dreptunghiurr unite la capetele lor; este format de o revarsare anterioara a Dunarer;

mal mare parte cu fin* si

prelungire S.-V. a dealulur Igli-

raionul com. Mereni.

varsa in Dundre, se afta asezata comuna Carcaliul; pe malul E. se termina ultimele ondulatiunr ale dealulur Carcaliul, si drumul judetean Macin-Satul-Noil. Produce peste abundent ce se consuma in comunele : MAcin, Carcantil si Turcoaia.

riul com. Racoviteni, pe care o udd prin mijloc ; se varsa in

rful alnaul, pe partea dreapta Ignat-Carni, punct trigonometric de rangul al 3-lea, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe, in partea

S. a pl. si V. a com. pe malul Mari!, dominind grindul Crasowski pe o mare intindere.

Igoiul, sat, face parte din com. rur. Alunul, pl. Oltetul d.-s.,

jud. Vlasca. Are o populatie de 532 locuitorT: 269 barbatr si 263 femer.

Are 2 bisericr: una numita

este acoperit cu finete.

In-Vale, cu hramul Cuvioasa Pa-

Iglita , punct trigonometric de

raschiva, fondata la 1813 de

pl. Macin, cat. com. Turcoaia, situat

observatiune, de rangul I-iti, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teri-

enoriasT si a doua a Igoiulur-din-

In partea V. a pl. si cea N.-V. a com., pe malul drept al bra-

toriul com. rur. Turcoaia (si anume al catunulur Iglita), situat nu departe de ruinele vechir cetatr romane Troesmis; are 36 m. pi domina satul Iglita, Dunarea, drumul judetean MAcin - SatulNoti, si pe cele comunale IglitaCarcaliul si Iglita-Turcoaia.

Iglita, sat, in jud. Tulcea,

tuluT MAcin sail Dunarea-Vechie.

E format din vre-o 25 case. Are o intindere de 40 hect. si o populatie de 32 familir san 115 suflete, carr se ocupa cu agricultura si cu pescarla. Acest

Deal, cu hramul Sf. Dumitru, fondata la 1838 de I. Buse si altir.

Catunul Igoiul forma in vechime o singura com., apor s'a unit cu catunele Alunul si Bodesti si asta-zi formeaza comuna cu Alunul. Ad i sunt mar multe

carierr de preatra.

sat este asezat pe o parte din ruinele vechiT cetatT romane Tro-

esmis, cu ale carel sarimaturl locuitorir sr-ail facut casele. Aci s'ail gAsit o multime de inscriptiunT vechr romane.

Iglita, pddure de salde, in suprafata de 75 hect., jud. Braila, pl. Balta. Se margineste la N. si

Horezul, situata in com. Alunul, cat. Igoiul, pl. Oltetul-d..s., jud. Vilcea.

E. cu Dunarea-MAcinuluT, la S.

si V. cu venga Igliter.

Iglita, ostrov, format de Duna-

Iglita O Catargeaua, pddure,

rea-Vechie si canalul Igliter, jud.

de sale je, in suprafata de 8 hect.,

81275.

Igoiul, mo,cie, cu pddure, a statulur, pendinte de manastirea

Igoni, ynunte, In jud. Gorj, plaiul Novaci, in sus de com. Baia-

Marels Dielionar Geogrago. Vol. IV.

6

www.dacoromanica.ro

IJD1LENI

ILEANA-PAPADOPOLU

42

de-Ffer, in directiunea N., litiga muntele Balescul.

directie generala de la N.-V.

pl. Pru tul, com. FrumuOta, cu 77 familii, saü 351 suflete; are

spre S.-E. printre valle MamutLusta i Ilanitc, brazdeaza partea S. a pl. si cea S.-E. a com., trece prin satul Ilanlic i ondulatiunile sale se sfirsesc pe ma-

viT frumoase cu pomi fructiferf,

lul Mara; are 66 m. tnaltime;

in speciall nucT ; prin sat trece soseaua judeteand.

este presarat cu vre-o 14 movile e taiat de drumul comunal Acan-

Ijdileni, sat, in jud. Covurluiti,

Ijdileni, mofie particulara, de vr'o 3000 hect., in com. Frumu§ita, jud. Covurluiti.

ljdilenilor (Valea i Dealul-), vale i deal, in jud. Covurluiti, pl. Prutul, com. Frumusita.

Numarul vitelor marT e de 63 si al celor miel de 23.

Falcoianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov,

jud. 1alomita. Ad este resedinta

2 kil, departe de el. Este lung cam de 6o kil. Incepe dela

primaria Se intinde pe o suprafata de 2324 hect. cu o populatie de

Crevedia-Mare, j u d. Vlwa, trece

curba mare spre E., trece pe la cat. Hobaia, pe la V. de

jud. Vilcea. Are : o populatie de 390 suflete: 200 bárbatr §i

satul Falcoieni, intra iarasi in jud. Vlasca, raspunde in riul

190 femei ; o biserica, fondata

Neajlovul si se uneste cu Dealul-

la 1791 i reparatA la anul 1851. CtitorT sunt locuitoriT satuluT.

BulbucateT.

Pe coasta acestuT deal se cultiva grîü, porumb i tutun.

llaulle, sat, in jud. Constanta,

spre S.-E. de cat. Sari-Ghiol,

terenul.

Ilcovätul, deal, la V. de satul

rur. Coltesti, pl. Oltetul-d.-s.,

pl. Mangalia, cat. com. SariGhiol, asezat In partea S. a pl. si cea V. a com., la 12 kil.

sterpe, io izlaz, I vie si 466 padure. Locuitoril cultiva tot

Ileana-Ghermani,sat, face parte din com. rur. Ileana-Suliman, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este situat la E. de Bucuresti, la extremitatea judetuluf despre

gi-Mangalia ; acoperit cu semanaturT i finete.

pe la catunul Podisorul, face o

Ilaciul, sat, face parte din com.

hect. si locuitoriT 45 hect. Proprietarul cultiva 75 hect.; 5 sunt

243 locuitorT. D -niT frati Gherman i aü 2157 hect. i locui toril 167 hect. Pro-

prietarif cultiva 1452 hect. (75 sterpe, 130 izlaz, 500 padure). Locuitorif cultiva tot terenul. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de i preot si I eintAret; i moara cu aburf; masina de treerat ; I hele§te0;

jud. Ilfov, spre V. de satul Falcoianca si la 2

kil. Are o lungime de 6 kil. Pe valea acestui 011 nu sunt

I pod; iscoall mixta, frecuentata de 21 elevf si 3 eleve, éu intretinerea careia statul si comuna cheltueste anual 2100 leT.

Comerciul se face de i hangiti.

la 6 kil. spre S. de orasul Mangalia; este inchis la V. de dealurile llaulle si Acangi; valea Ilanlic trece prin el ; este punct

de cit salciT, trestie i rogoz. Se varsa in riul Neajlovul. Curge incet.

Ileana, vale, in jud. Ialomita, pl.

Ileana-Ghermani, piidure, de

important, pentru-ca la 6 kil.

CimpuluT, pe teritoriul com. Fru-

500 hect., pl. Most4tea, jud.

spre S., in virful Ilanlic-Tepe, se termina hotarul DobrogeT spre Bulgaria. Intinderea lui este de

musica; are directia spre S.-V. si se intinde in jud. Ilfov. Aceasta vale contine in unele partT al:4 i stuf.

Ilfov, proprietatea fratilor Ghermani.

resedinta com., pe malul A/141-11,

1470 hect., din carT 45 hect. ocupate de vatra i gradinile satuluT. Populatiunea totall e de familif, sati 124 suflete, care

se ocupa cu pescuitul.

Numarul vitelor marT e de 356 si al celor miel de 1220.

Ileana-Papadopolu, sat,

face

parte din com. rur. Ileana-Su-

Ileana (Brobojiti), sat,

face

liman, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

parte din com. rur. Popesti-

Se intinde pe o suprafata de 844 hect., cu o populatie de

llaulle, deal, ce face parte din

Bicu, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la S.-E. de Joita, pe malul drept al riuluT Dimbovita. Locul

culmea IlanliculuT, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Sari-

in partea de E. e smircos. Se intinde pe o suprafata de

Ghiol, catunul Ilanlic ; se desface

602 hect., cu o populatie de 92

270 locuitori. D-1 I. C. Papadopolu are 710 hect. si locuitorif 134 hect. Proprietarul cultiva 510 hect. (125 izlaz, 75 padure). LocuitoriT cul-

din culmea de la virful Taslr-

locuitorT.

tiva tot terenul.

Iuc; se indreaptg spre E., avind

D-1 D. I. Apostolescu are 557

www.dacoromanica.ro

Are o biserica, Cu hramul Sf.

43

ILEANA-SULIMAN

Nicolae, deservita de i preot IlfovAtul saa Coteni, vale, pe proprietatea Gistesti ; da in Vasi i cintaret; i helestea; i pod lea-Gistei, pl. Neajlovul, jud. statator. Vlasca. Comerciul se face de i cit.ciumar i t hangia. Numarul vitelor marl e de Ilfovul, judej, de cimp, cam in centrul RominieT Muntene. 318 si al celor raid de 630. luat numele de la apa Ilfovului, care se varsa in riul Dim Ileana-Suliman, com. rur., jud. bovita. Ilfov, pl. Mostistea, situata la Pamintul saa se inclina inceE. de Bucuresti, la 46 kil. pind de la N. si N.-V. pana in Se compune din satele: BorDunare, unde se preface intrio deele, Ileana-Ghermani, IleanaPapadopolu, Odaile-PodarT

$i

Sulimanul, cu o populatie de suflete, cari locuesc in 253 case. Sunt 259 contribuabilf.

Se intinde pe o suprafata de 6353 hect. D-niT I. C. Papadopolu, D-nii frati Ghermani i mo$-

tenitoril luT C. Blaremberg, aa 565o hect. $i locuitorir 703 hect. Proprietarif cultiva 3995 hect.

cimpie orizontala numita terasa dunareana.

Forma fi limitele judefulut.

2 masinT de treerat cu aburr ; 6 helesteie; 6 poduri statatoare. Numarul vitelor marT e de 1638 (558 cal i epe, 3 armasarT, 411 boT, 628 yací i vitel, 16 taurT, 22 bivoll i bivolite) si al celor raid de 3644 (9 capre, 297 porcT, 3338 oT). LocuitoriT posea.: 83 plugurT

cu bol si 90 cu caT; 212 care carute: 91 cu boi si 121 Cu cal.

Locuitorl improprietaritT sunt 106 si neimproprietaritT, 189.

Comerciul se face de 6 drciumarr si 2 hangiT.

la riul Arges, de unde am plecat, se margineste cu jud. Vlasca,

com. Prundul, Colibasi, Copaceni, Darasti, Cornetul, Balasoieni, Malul-Spart, servind de limita.

Latura de E. a judetului, a dica linia de demarcatie filtre jud. Ilfov si Ialomita, este paralela cu cea de V., adica cu linia

Dunarea, cu linia de demarcare intre jud. Dimbovita i jud.

Dimbovita.

judetele Dimbovita i Prahova. De la d'II Arges (V.) si pana la 1111 Ialomita (N.), adica dela com. Stoenesti i pana la satul Valeni (com. Cociocul) se margineste cu jud. Dinibovita, com. Floresti, Brezoaia i Butimanul, servind de limita.

Are : 3 bisericT, la IleanaPapadopolu i Odaile-PodarT ; $coala mixta.; 2 morT cu aburT;

insula Lunga. De la V. insuleT Lunga si pana

Se margineste la N. cu jud. Dimbovita $i Prahova, la E. ca jud. Ialoxni%a, la S. cu fluviul Dunarea, la V. cu jud. Vlaqca

renul.

la cheltuelf.

Ostrovul-Mare, Ostrovul Frumos

de demarcatie intre jud. Ilfov

Latura de N.-V. are forma unuT arc si se intinde filtre

leT la venituri si de 4228 leT

linie de demarcatie, care imparte

Dunarea in lung si care trece pe la S. de insulele: Albina,

Forma judetuluT Ilfov e a uneT patru-later drept-unghiular, aplecat spre stinga.

(150 sterpe, 930 izlaz, 575 padure). Locuitorir cultiva tot te-

Budgetul com. e de 4270

ILFOVUL (JUDET)

De la riul Ialomita (N.) si pana

la riul Prahova (N.), adica dela cat. Valeni (com. Cociocul) pana la Maia, se margineste cu jud. Prahova, (satele Herasca, Piscurile, Turbati, Gruiul, LipiaBojdani, Radulesti si Maia, servind de limita). De la riul Prahova (N.) si pana in Dallare (S.), adica de la com.

Dridul si pana la com. Manastirea, se margineste cu jud. Ialomita, com. Rosiori, Dragoesti, Ileana, Obilesti si Mana-

stirea, servind de limita. De la S. com. Manastirea si

si Vla$ca.

Linia pe care o face fluviul Prahova, par asemenea paralele.

Intinclere. Suprafata totala a soluluT e de 446609 hect., din cari s'a cultivat in anul agricol 1899, o intindere de 263506; restul raminind necultivatt, o. cupate de paduri, izlazuri, baltT, etc. Orografie. Teritoriul j u detu lui

prezinta aproape un ses intins, intrerupt numar de valle apelor, afara de partea de S. si E. unde pamintul este maT accidentat. Partea coprinsa intre tArmul drept al riulur Argesul pi lacul Greaca are un aspect frumos si

e tinta inconjurata de dealuri. Principala calme vine dela S.,

din jud. Vlasca, intra, in jud. Ilfov pe la cat. Coeni, trece pe la S. de Ciumati, Ciurari, Iz voarele, Fatoaia, Herasti, Criva tul i Radovanul, trece pe la

V. de cat.

Coadele, Clatesti, Stupin ele si Chirnogi, coteste spre V., pe la N. baltiT Greaca,

dupl ce atinge in partea de S. satele : Cascioarele, Greaca

Ilfovätul saü Coteni, cdtun, pe

pana la V. de ínsula Lunga,

si Flaminda, infra lar In jud.

proprietatea Gistesti, jud.Vlasca.

se limiteaza cu Bulgaria printr'o

Vlasca, pe la S. de com. Prundul

www.dacoromanica.ro

ILFOVUL (JUDET)

ILFOVUL (JUDET)

44

Aceasta culme este mult productiva in vin i formeaza mal multe val, intre carT valea Burazi

Valea-ZboieT sunt cele mal

Acea care vine din jud. Dimbovita, taie pl. Dimbovita, de la N.-V, spre S.-E. si trece pe linga satele Ciocanesti,

principale.

Bucoveni, Buciumeni, Mogosoaia

O alta culme de deal se intinde de la N. Oltenitei si se desparte in dota: o parte principala apuca spre V., pe litiga

Colintina, Pantelimon, Cernica si Frunzinesti.

Budesti i Negoesti (din pl. Negoesti); Curcani, Mitreni, 01tenita-Rurala i Oltenita-Urbana

(din pl. Oltenita.) Pe tarmul drept al flului Argesul sunt asezate urmatoarele

selet, Manastirea, Cocani, merge spre N. pe la Curatesti, Tariceni, Ciofliceni, Gurbanesti, PreasnaNota, Pirlita, Dirvari, DrAgoesti

satele : Cosoba, Arcuda, Dragomiresti, Chiajna, Rosul, Cotroceni, intra in Bucuresti, formind Dealul-Spirei, al-MitropolieT, Ra-

sate : Malul-Spart, Ogrezeni, Hobaia, Ciocanul, Gradinari, Falcoianca, Plopi, Prisiceni, Buturugeni, Draganesti (din pl. Sabarul) ; Coeni, Ciumati, Ciurari, Izvoarele, Hotarele, Crivetile, Radovanul, Coadele, CIA-

si se pierde in jud. Ialomita;

du-Voda i Vacaresti si ese afara

testi, Chirnogi (din plasa Olte-

lar a doua culme principala apuca

pe la Vitan, i dupa ce atinge

nita).

spre N. de Oltenita i dupa ce trece pe Ruga satele: Mitreni, Budesti, Vasilai, LA'motesti, Frunzinesti, Branesti, .Pasarea, Afumati, Stefanesti, se pierde in pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

comunele : Leurdeni i Bobesti,

Ulmeni, Spantov, Surlari, Chi-

Prima culme principala, la V. de Gurbanesti, se ramifica si se pierde in pl. Mostistea, dupa ce trece pe Miga satele : Codreni, Sulacul, Manciul i Plataresti. Toata aceasta culme, de la Dirvari, se ramifica si se pierde in pl. Dimbovita, dupa ce atinge satele : Mariuta, Piscurile, Cratunesti, Stoenesti, Surlari, Creata, Gagul i Dascalul.

A doua culme principalä. se pierde spre S.-E. de Bucuresti, dupa ce trece pe linga satele : Buciumeni, Frumusani, Orasti Popesti. Ca culraT secundare avem:

Acea de la N. judetulur, care vine din jud. Dimbovita si trece pe litiga satele Poenari, Butimanul, Tincabesti, Izvorani Ciofliceni (pl. Dimbovita) se termina in balta Znagovului, la satul Ghermanesti.

Acea care se intinde in jurul vaei Pociovalistea si trece pe linga satele: Corbeanca, Radulesti, Caldarusani, Maxineni, Fierbinti, SArindarul

si se pierde in jud. Ialomita.

0 culme paralela cu cea de sus, care intra in judet pe la com. Brezoaia, trece pe linga

se pierde spre Plataresti.

Idul Dimbovita, izvoreste din muntele Oticul, jud. Muscel,

Idrografie. Teritoriul judetului

Ilfov este udat de mal multe riurl marl si raid, cari-1 strabat mai in toate directiunile. El este coprins intre basinul riurilor Argesul i Ialomita. La S. fluviul Dunarea uda judetul Ilfov, dela insula Lunga

pana la com. Manastirea.

uda pl. Znagovul, trece prin Bucuresti, strabate parea din pl. Dimbovita i Oltenita, si se varsa in riul Argesul linga satul

Budesti. In el se vara. piraiele Ilfovul, Pasarea i Colintina. Riul lalomija izvoreste de sub coama muntilor Carpati, jud. Dimbovita, intra in jud. Ilfovul,

Intre Severin i Marea-Neagra,

uda pl. Znagovul, o parte din

Dunarea curge de la inaltime de 38 m. pe o distanta de 780

jud. Prahova i in apropiere de com. Dridul primeste riul Prahoya i Pociovalistea, la E. de

kil.

Cursuri de ape principale in jud. Ilfovul sunt: 1. Ru1 Arge,s, care izvoreste

Fierbinti.

infra in jud. Ilfovul pe la satul Stoenesti, uda pl. Sabarul, ser-

Idul Prahova, care vine din jud. Prahova, uda partea de N. a judetului Ilfov, trece pe Ruga satele : Radulesti Mala i in apropiere de com.

veste de limita intre pl.

Dridul se varsa in riul Ialomita.

din Muntele Negoiul, jud. Arges,

01-

tenita si pl. Negoesti, apuca

Risul Sabarul format din

spre S. de satul Budesti si se vana in fluviul DunAxea la V. de Oltenita.

piraiele: Ciorogirla i Rastoaca, se varsa in riul Argesul, intre cat. Ghimpati i Izvoarele,

El primeste pe stinga, in

dupa ce uda satele : Sintesti,

jud. Ilfov, riul Dimbovita i Sa-

C retesti, Vidra, Straini-DobrenT,

barul.

Varasti si Obedeni. Pirtul Rästoaca isi la nastere din -dealurile com. Bogati, pl. si jud. Dimbovita, unde poarta numele de Valea-Seaa. La com. Virtejul, jud. Ilfov, se impreunA cu piriul Ciorogirla formeaza riul Sabarul.

Pe tarmul sting al riului Argesul sunt asezate urmatoarele sate : Crivina, Teghepil, Ordoreni, Buda, Cornetul, DA'rasti, Copaceni-Carada, Copaceni-Mogosesti, Colibasi, Gostinari (din pl. Sabarul); Ghimpati, Herasti,

www.dacoromanica.ro

ILFOVUL (JUDET)

46

era o mica viroagA care sl-a luat

productiv, mal ales pe luncile SabaruluT, DimboviteT i Arge-

nastere de lingd. com. Lungu-

suluT, carT produc 4-5 chile po-

letul, jud. Dimbovita. Dela canalizare a devenit un brat al riuluf Dimbovita, si-sf impreund apele cu piriul Rdstoaca, la com. Virtejul, dind nastere riului Sabarul. Piriul Ilfovul, izvoreste de lingd Tirgoviste, curge pd.na in apropiere de com. Bolovani, jud. Dimbovita, de unde se desparte in doud pdrtT : o parte

rumb de pogon.

curge la vale sub numele de Colintina i infra in jud. Ilfov,

Piriul Ciorogirla in trecut

prin plasa Znagov, formeazd lacul CiocInesti i Colintina si se

Pdmintul se imparte in arabil, de finete, bdltos i pdcluros. Cimpiile de pe lingd Dundre dad

cea maT bund pdsune pentru vite. Viile, mg ales cele de lingd

Bucuresti si balta Greaca, dad struguri buni i gustosT. Vinul este bun, dar nu tine mult.

si de lemn (rarite) sistematice si peste 5000 in stare fier

primitivd. 30 mor! cu abur!, 70 cu apA,

I de vint i 16 diferite fabrid (3 de spirt, ide otet, 1 de drojdir de bere, 3 de brinzeturi, i de rahat halva, i de lumindri de ceard,

de sdpun, 4 sistematice de cArdmidd si mar multe in stare primitiva). Populatia. Populatia judetulul

lingA Dundre, dad mult peste.

Ilfov e de 545.766 locuitorT. In

Din Dundre se pescuesc: morun, nisetru i cegd. Tot din bAlti se mal scoate trestie i papurd.

1859 era de 277407 loc.; in 1884, de 357571 loc.; in 1894, de 477598 loc. Ocupa fia locuitorilor. Ocupatia

Pe litiga Durare si pe litiga cele-l'alteriuri stint locuri intinse

in riul Dimbovita. Cea-l'altd apuca partea dreaptd, sub numele de Ilfovdtul, in jud. Ilfov silingd com. Dragomiresti-din-Vale se varsd in riul

de richitd, care servd mult in

Piriul Colintina. Vezi pi-

sAminta; 560 mosoroitoare de

BAltile, mar cu seamd cele de

vara in balta Cernica i d'aci

Dimbovita.

1LFOVUL (UDED

industrie. Pddurile, in intindere de peste

de cApetenie a locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. O bunA parte din populatie se ocupd Cu pescuitul si cultura

60000 hect., dad tot felul de

vitef.

lemne de foc si de constructii. Insulele DundriT sunt acoperite cu pAdurl de plutd si salde. In

plugarT, 1210 circiumarT si han-

Dintre locuitorf, 45713 sunt gil, 843 industriasi proprid zis

riul Ilfovul.

judetul Ilfov, statul are 47 mosiT,

lo. Paserrea, pins, izvoreste din pk Znagovul si se varsd in riuI Dimbovita lingd satul Pitigala, pl. Dimbovita.

carr II aduc un venit anual de

1. Mostiftea, Orla, izvoreste de lingá satul VArd$ti, pl. Dimbovita, comunica cu Valea-Pasdrea si se varsd in balta Mog-

hect., din carT 111496 hect. grill,

hect. ovdz, 12 186 hect.meid, 4643

Astructiuttea pub /jai. Func-

tistea, lingd com. Tdriceni, pl.

hect. rapitd, 746 hect. dnepd, 549 hect. in, 1851 hect. tutun,

rurale : 110 plAtite de stat (7

Oltenita. 12. Pociovaktea, girlitd, for-

meazd balta CAldásusani si se scurge in riul Ialomita, la E. de com. Fferbinti.

1204522 lef.

In anul agricol 1898-99 s'ad semdnat in tot judetul 263506

(rotar!, dogarT, olarT, rogojinarT, dulgheri, zidarT, etc.) ad', de alt-

fel, mal fie-care locuitor pentru trebuinta lui casnicd, lucreazd lemndria, ziddria, etc si 5960 ad diferite profesiuni (pescar!,

166 hect. secard, 94034 hect.

morad, servitorl, ingrijitorl pe

porumb, 7945 hect. orz, 13110

la diferite autoritAtT, etc.).

14030 hect. cartoff, fasole, linte, si mazare, 2750 hect. livezi artificiale (lucera., trifold, etc.). Mafini agricole. Pentru diver-

tioneazd in jud. Ilfov 173 scoale

de bletT, 7 de fete, 96 mixte), si 63 plAtite de judet si de comune (2 de bdeti, 2 de fete si 59 mixte).

Atarä de acestea mal sunt

sele trebuiate ale agricultorilor

Numdrul elevilor carT urmeazd

multime de vdT i vilcele (trecute la literile respective), lipsite

gAsim in judet urmAtoarele ma-

scoalele rurale din judet se ridicA la aproape 6000 bletT si

de apd si carT ad apd pe ele

sinT agricole : 35 de semAnat ; 40 de secerat ; 140 de treerat cu aburi ; 140 de vinturat ; 69

numar in timpuri ploioase, sad

de bAtut porumbul, cu abur!; 70

bdeti si 7° o fete din numdrul

In timpul topireT zdpezei i cArora

de bdtut porumb cu manivela;

total al copiilor in virstd de

cu drept cuvint le putem zice

19712 pluguri; 426 grape de fier ; 38 tAvAluguri ; II grape

scoald.

In cea maT mare parte de timp

periodice. Procluetiunea. Pdmintul jude-

tuluT Ilfov este cit se poate de

de strins finul, miscate cu vite ; 140 trioare sau masinT de ales

www.dacoromanica.ro

2000 fete. Acest numdr represintd 590 o

Cu instructiunea publica ruraid din judet statul cheltueste 112592 leT, judetul 37000 le1

ILFOVUL (JUDET)

ILFOVUL (JUDET)

46

comunele 99312 leT, ceea ce insearnnA cá instructia din judet, afarl de Bucuresti i Oltenita, a costat anual 248904 leT.

Daa la aceastA sumA mar adAugAm banif datT de judet comunele pentru construirea de localurT, repararea scoalelor, pla-

ta de chirif, mobilier, ajutor la clAdirT din nod, cumpdrare de cArtf si alte obiecte pentru premil, burse, etc., vedem cA cu instructia publica primará in judetul Ilfov (afarA de capitalA

com. urb. Oltenita) se cheltueste anual peste 260000 leT. In anul 186o personalul didactic rural in judet era compus din 16o invAtAtorT, Cu 3502

elevI si 41 eleve.

pune din : medicul primar al mediciT de spitale, mediciT de arondismente, carT ail resedintele la puciumeni, Domnesti, Budesti, Oltenita si Pantelimon, din 7 vaccinatorT

pe la satul LupAria (Prahova). AceastA cale strAbate la S. pl.

si 13 moase, insArcinate a asista

com. Chitila, Hanul-de-lAmint,

la faced prin comunele rurale. Coi de comunicatie. Teritoriul judetuluT Ilfov este strAbAtut de cAI ferate in patru diferite directiunT. Aceste pleacA din Bucuresti i au mal multe statiunT unde se incara si se descara tot felul de mAr-

TartAsesti, Bujoreanca, Pajera si pe la cAt. BAleanu intrA in

judetuluT,

si se transporta cAlAtoriT. O linie feratA pleacl din Bu curesti (gara Filaret) la Giurgia, spre S., si se apreste in gArile Jilava i Vidra. furT

Dimbovita si la N. pl. Znagovul. Calea nationalA Bucuresti-

Pitesti, care apucA spre N.-V. de Bucuresti, trece pe Ruga

jud. Dimbovita, pe unde ?si continuA drumul pAnA la Pitesti. AceastA cale strAbate pl. Zna-

govul dela N.-V. spre S.-E. Calea nationall BucurestiGiurgiù, care apua spre S. de Bucuresti, trece pi-in comjilava, peste &la Sabarul, i prin com. CopAceni-Carada. Corpurile Legiuitoare aü votat in anul 1890,

In ce priveste instructia in

A doua linie pleacl din Bu-

leT 870,000 pentru constructia unuI pod peste dul Arges, in-

Bucuresti, ved Bucuresti. Serviciul medical. In judetul Ilfov, afarit de spitalele din Bucuresti si de cel de la Colintina,

curesti (gara de Nord) la Pitesti, Slatina, Craiova, etc., si se o-

tre CopAceni-Carada i AdunatiCopAceni (Vlasca). AceastA cale

preste in jud. Ilfov la Chitila

strAbate pl. Sabarul de la N. spre S.

Pantelimon si Ospiciul de la

De la Chitila o altA linie a-

MArcuta, mal sunt 4 spitale

pucA spre N. prin gArile Buftea Perisul, la Ploesti, BuzAti, etc.

rurale :

CiocAnesti.

intretinut de judet, cu care chel-

A patra linie, plecind tot din Bucuresti (gara de Nord), trece pe la N. de oras, apua spre E.,

tueste anual 22132 lei. Acest

la CAlArasi, si se ()preste la Mo-

spital s'a construit in anul trecut si se aflA in bune conditiunT

gosoaia, Pantelimon, Baneasa,

t. Cel din Oltenita, cu

18 paturT, nu mit «Regin a El i sabetaz ,

higienice ;

Spitalul de la Fierbinti cu paturT

i ina 4 de rezervA,

pentru boalel e contagioase, intre-

tinut de judet cu care cheltueste

anual 31241 lei. Acest spital s'a inaugurat la 2 Septembrie 1890;

BrAnesti, Fundulea. Bucuresti de jur imprejur este

inconjurat de cale feratl. Transporturile se mal fac si prin cAT nationale, judetene vecinale. CAile carl leagA orasul Bucuresti cu capitalele judetelor sun

: .

Calea nationalI Bucuresti-

Spitalul de la Badesti, cu 14 paturr i inc5. 4 de rezervä

Ploesti, care apua spre N. de

pentru boalele contagioase, care s'a ina,igurat in Octombre 1890,

lintina, pe ring BAneasa, Otopeni si SAftica, spre V. de Tinabesti, dup. ce l'Are SAftica i Tinabesti taie girla Po-

cu intreinerea aruia judetul cheltueste anual 31,241 lci ; Spitalul de la Cocioc, pen-

Bucuresti, trece peste girla Co-

Calea mixt5. Bucuresti-Alexandria care apucá spre S.-V. de Bucuresti si trece prin com. Bragadiru si Cornetul. Corpurile Legiuitoare ati votat

1680000 ler in anul 1890 pentru constructia acestei sosele ; lar pentru constructia poduluT peste riul Arges intre Cornetul si Mihailesti (Vlasca) ati alocat in budget 870000 leT. AceastA cale strAbate pl. Sabarul de la N. spre S.-V. Calea j u detean

Bucuresti-

Tirgoviste apucl spre N.-V., trece pe ling5. satele : MogosoaiaBuftea, Atirnati, Rebegesti, Crevedia-d.-j., Crevedia-d.-s., BärbAteasca, Luceanca, Butimanul si apoi intrA in jud. Dimbovita. Lungimea acesteI sosele este

de 28 kil. i costa anual pe jud. (personal si material) 36000

ciovalistea i valea ZnagovuluT,

leT.

tru care statul dA o subventi-

trece pe la E. de com. Ciol-

une anuall de 30000 leT. Personalul medical se com-

panul, pe lingA mánAstirea TigAnesti i intrA in jud. Prahova

Calea judeteanA BucurestiOltenita apucA spre S.-E., trece pe lingA satele : VAcAresti, Po-

www.dacoromanica.ro

ILFOVUL (JUDET)

1LFOVUL (JUDET)

47

pesti-Conduratul, Orasti, Gruiul, Budesti, Negoesti, Curcani, 01tenita-Rurala si Oltenita-UrbanA. Lungimea acestef $osele e de 58 kil. si costa anual pe jud. (personal si material) 61600 leT. Calea judeteana Bucu-

In afacerile bisericestT, jud. Ilfov

este administrat de un

protoerea cu resedinta in Bucuresti, ajutat de mal mult1 proestosT de plasT Bisericile sunt lasate in sarcina comunelor. Statul intretine

bovila-Mostiftea saa mal obicT nuit pl. Dimbovita-Mostistea. Cele 5 plAsT sunt : 1. Plasa Dimbovila-Mostiftea coprinde 153 sate, carf formeaza

37 com. rur. si una urb., Bu curefti. (Plasa Dimbovita are 83

resti-Braila apuca spre E. de

numar urmAtoarele bisericr : (ex-

Bucuresti, trece prin satele : Pantelimon, Tamadaul, CAlareti si Ileana. Lungimea soseleT e de 21 kil.

Vácaresti, Marcuta - Balamuci, Znagovul, Codreni, Plumbuita, Plataresti si Sinesti, cu carT chel-

rur. ;

si costa anual pe jud. (materia/

tueste anual 21024 lei.

34 sate, care formeaza 17 com.

si personal) 45000 leT.

Calea judeteana Bucuresti-Pitesti apucl spre V. de

ceptind pe cele din Bucuresti)

Manastirile din jud. sunt : Cal-

sate si Mostistea 70) ; 2. Piases. Negoefti, coprinde 53 sate, care formeaza 16 com.

3. Plasa Oltenila, coprinde rur. si una urb., Oltenita. 4. Plasa Sabarul, coprinde

Bucuresti, trece pe Ruga satele: Cotroceni, Militari, Ciorogirla

darusani, Cernica, Pasarea, SamurcAsesti si TigAnesti, cu carl statul cheltueste anual 142908 leT, avind 594 calugari si calu

Bolintinul-din-Deal,

gArite.

99 sate, care formeazA 20 co

Pofta fi telegraful. Posta da. teaza de la Alex. Ipsilante. In jud. Ilfov sunt 4 biurourT telegrafice: la FIerbinti, Domnesti si Budesti platite de jud. si la Oltenita platite de stat. Acestea

mune rurale. In total judetul

fac si serviciul posteT rurale. Pe

T22 primar!.

linga gara Buftea pi gara Pantelimon sunt biurourl postale rurale platite de jud. Ilfov. Mara de acestea, la fie-care

Consiliul judetean, ales de locuitoriT judetuluT, reprezintat prin comitetul permanent, ingrijeste de starea judetuluT.

Bolintinul-

din-Vale, Drugänesti.

Lungimea seselel este de 33 kil. si costa anual pe jud. (material si personal) 36000 leT. Calea judeteand Bucuresti - Craiova, care trece prin satul Clinceni si Prisiceni si intrA in jud. Vlasca. Comunele rurale sunt legate intre ele prin caí vecinale, parte bine soseluite, parte neterminate, parte numaT in proectie. Cultul. LocuitoriT judetuluT sunt aproape totT cre§tinlortodoxT, avind bisericile lor prin sate si tirgurI in numar de 294, dintre carT functioneaza numal 282; lar cele-l'alte sunt parte in constructie, parte ruinate. La aceste bisericr deservesc 313 preotT, din carT 2 sunt diaconl. Cit pentru bisericile carT n'aa preotT din cauza micultd numar

de locuitorT, ele s'aa atasat la

garl sunt biurourT telegrafice ale cAllor ferate : la Chitila, Cicanesti, Buftea, Perisul, Mogosoaia, Pantelimon, Luceanca, Futid ulea,

Sarulesti, pava si Vidra.

Vitele de muncd. Este de

Dupl noua lege pentru

fi-

xarea circumscriptiilor admini-

strative promulgata si pusa in aplicare la 1 Noembrie 1892, judetul Ilfov s'a impartit in IO plAsT:

sunt cu mult mar marT, mal puternice si maT bine 1ngrijite ca in multe alte judete ale tare!. Vitele marT ating nurnArul de 337266; cele miel (capre si

Argesul, cu resedinta plaseT in

OT) 264817 §i porci 35645. Impdrlire administrativd. Bu-

partea in sase plasT. De la acea-

Regatului, si are de cap pe Mitropolitul Primat al RominieT.

fect, ajutat de 5 subprefectI si

Plasa Afumati, cu resedinta

respectivr cu ingrijirea lor.

Judetul Ilfov face parte din

Ilfov are 437 sate, carl formeaza 122 comune rurale si 2 urbane. Puterea administrativa a judetuluT este incredintata unuT pre-

plaseT in com. Belciugatele ; pl.

getul judejulur. Judetul Ilfov pana la I Aprilie 1882 se im-

eparhia MitropolieT cu resedinta scaunuluT in Bucuresti, capitala

5. Plasa Znagov, coprinde

observat ca In jud. Ilfov vitele

In apropiere, obligindu-se preotiT

bisericile vecine, carT sunt mal

98 sate, care formeaza 32 com rur. ; si

sta data s'a alipit pl. Mostistea la pl. Dimbovita si se adminis. treaza de sub-prefectul acesteT plasT; lar circumscriptia poarta numirea de plasile-unite Dion-

www.dacoromanica.ro

com. Bolintinul- din-Vale; pl.

Dimbovita, cu resedinta plAsef In com. T1nganul ; pl. Ilfovul cu resedinta plaseT in com. Bucoveni ; pl. Mostistea, cu rese-

dinta piase in com. Fterbinti ; pl. Negoesti, cu resedinta plasef In com. Budesti; pl. Obilesti, cu resedinta piase! in com. Obilesti-

NoT; pl. Oltenita, cu resedinta piase in com. Oltenita; pl. Sabarul, cu resedinta plasef In com. Jilava; pl. Znagovul, Cu

1LFOVUL (juDET)

48

resedinta plA$ef in com. Cocioc.

Fie-care din aceste plA$I coprinde urmAtoarele comune: I. Plasa Afumafi, cu re$edinta plA$el in comuna Belciugatele, cAtunui Beiciugatui-de-Jos. Com. Afumati, cu cAtunele : Afumati i Bolta$i. Com. BelciugatelesCoje$ti,

cu enuncie: Beiciugatul-de-Jos, Beiciugatui-de-Sus, CAndeasca Coje$ti.

Bolovani Hobaia. Com. Buturugeni-Prisiceni, cu cAtuneie: Buturugeni, Plopi, Prisiceni i Sacsoni. Com. Ciorogiria-Dirvari, cu cAtunele : Catichea, Ciorogiria, Dirvari i MAnAstirea - CiOrogiria. Com. Domne4ti-de-Sus, cu cAtunele:Domne$ti-de-Sus i Tenele : BAlApeni,

Com. CAllreti- einoiul, cu

ghe$iul. Com. Domne$ti-CAltuna, cu cAtunele: Ciutati, Domne$ti-CAl-

cAtunele: BrAtA$ani, Cdldreti, Pi-

tuna, Domne$ti-de- Jos, Dom-

t4teanca-Polce ti

ne$ti-Sirbi, Olteni i Vatra-MA-

Com. Cringul-Funduiele,cu cAtunele : Cringui, Fundulele Gostileie.

nAstireT-Cotroceni. Com. Flore$ti, cu cAtunele :

Com. Hagieti-Mariuta, cu cAtunele: Boteni, Hagle$ti, Mari-

uta i Mataraua.

Flore$ti-de-Josli Flore$ti-de-Sus. Com. GrAdinari-Flicoianca, cu cdtunele: Ciocanul, Flicoianca $i GrAdinari.

Com. Ileana-Sulimanui, cu cAtunele: Bordeele, Ileana-Gherman, Ileana-Papadopolu, OdällePodan i Sulimanui. Com. Moara-DomneascA, cu cAtunele : GAneasa, MoaraDomneasc5. $i Com. Piteasca-PasArea, cu cAtunele: Cozieni, MAnAstirea Pasárea, PasArea i Piteasca. Com. tefáne$ti-LipovAtul, cu cAtunele : Boldul, CretuleascaLipovAtul, tef5.ne$ti-de-Jos, tePane$ti-PasArea i$tePáne$ti-deSus. lo. Com. TAmAdAul-Dirvari, cu cAtunele : Dirvari, TAmAdluidejos $i TAmAdaul-de-Sus.

¡o. Com. Ogrezeni, cu cAtu.nui Ogrezeni.

U. Plasa Argeful, re$edinta pil$er: comuna Bolintinul-dinVale, cAtunui Bolintinui - Mo$teni : Com, Bolintinui-din-Deal cu cAtunele: Berceni $i BolintinuiBAleanu.

Com. Bolintinul-din-Vale, cu cAtunele: Bolintirmi-DrugAneasca, Bolintinui-Mo$teni, Bolintinui-BAleanu $i Malui-Spart. Com. BAII$oeni, cu cAtu-

1. Com. Poenari, cu cAtunele: Bolintinui-Spiridon, Poenari- EnutA, Poenari-Florescul, PoenariMo$teni i Ulmi-Orne$ti. Com. Pope$ti-Bicul, cu cAtunele : Arcuda, Gheonea,Ileana, Pope$ti-Bicul i Zoita. Com. Slobozia-Clinceni, cu enuncie : Clinceni, Olteni, Ordoreanui i Siobozia. Com. Stoene$ti-Palanga, cu cAtunele: Deleni, DrugAne$ti, Gogora, Icoana, Paianga, PA1An-

ILFOVUL (JUDET)

Bobesti, Gima Gherman, GlinaMacri, Manolache, Potoceanca SerbAnica. Com. BrAnesti, cu cAtunele : BrAne$ti i Vadul-AniT.

Com. Bucure$ti (comunA urbanA). Com. Cernica-CA1dArarul cu cAtunele: CAidArarui, Cernica

$i MAnAstirea Cernica. Com. Colintina-Fundeni, cu cAtunele : Colintina, CAtunui-

Noti, Fundeni, Plumbulta, Teiul $i Viiie-Colintina. Com. Cucueti-PiltAre$ti cu cAtunele: Cucueti-Moara, Cucueti-Suditi, PlAtAre$ti, PodulPitaru uT, Pro gresul $i Rena$terea.

Com. Dude$ti-Cioplea, cu cAtunele: BArze$ti, CAtelui, Cio-

plea, Dude$ti, Progresul, VAc4re$ti i Vitanul. Com. Fru nzine$ti, cu cAtunele Frunzinesti, Lilieci i Orasca.

m. Com. Otopeni, cu

cAtu-

nele : Otopeni-de-Jos i Otopenide-Sus. t. Com. Popesti-Dragomiresti, cu catunele : Dragomire$tidin-Deal, Dragomire$ti-din-Vale, Guija, Pope$ti-Manuc, Pope$tiMAnAstirea, SAbAreni $i Zurbaua.

¡2. Com. Ro$iul, cu cAtunele :

Bojea, Catanele, Cringa$i, Fundul-Cringa$i, Giule$ti-TigAnia Ro$iul.

Com. TArtAse$ti, cu

guta i Stoene$ti.

tu nele : Bujoreanca, CalugArui,

15.Corn.Tîntava, cu cAtunele Tintava-Banulu i Tintava-BA1A-

Hanui-de-PAmInt i Pajerea.

$oaia.

cAtunele : Dimieni i Tunari.

t6. Com. Tigania-Crivina, cu cAtunele: Crivina $i Tiglnia. III. Plasa Dimbovila, re$edinta pi4eI : comuna Tinganui,

IV. Plasa Mostiftea, re$edinta p15.$eI : comuna Flerbinti, cAt. Fferbinti-Tirgu :

cAtunui Tinganui : Com. BAneasa-Her5strAul, cu cAtunele : BAneasa, DAmlroaia, Floreasca, Grefoaicele, HerAstrAul i Pipera. Com. Bobe$ti-BAlAceanca, cu cAtunele : BliAceanca, Berceni,

cu enunele : CAtrune$ti, Clo$ca, Lilieci, MAineasca, Sine$11-Nol Sine$ti-Vechi. Com. Creata-Le$ilor, cu cAtunele : Creata -PAtrAchioaia,

www.dacoromanica.ro

Com. Tunari-Dimieni, eu

Com. CAtrune$ti-MAineasca,

Gagul, Leile, Meri$easca, Stolnoaia, Suriari i VinAtori.

ILFOVUL (jUDET)

49

1LFOVUL (JUDET)

Com. DrAgoesti-Bitinile, cu

Com. Bucoveni, el cAtu-

eltunele : Bitina-Pdminteni, Bitina-Ungureni, Chiroiul-Pdmintenit Chiroiul-Ungareni, DrAgoesti-de-Jos, Drágoesti-Znagov si DrAgoesti-de-Sus. Com. Drid ul-Sdrindarele, cu enuncie: Dridul-Movila, Dri-

nele : Attrnati, Buciumeni, Bufta, Chitila, FlAminzeni, Mogosoaia si OdAile. Com. Chiajna, cu cAtunele: Chiajna, Dudul, GiulestiStrbi

dul-Znagov, Movilita, SArindarul-

flete : Alesi CiocAnesti,

dejos, SArindarul-de-Sus. Com. Fferbinti-Stroesti, Cu cdtunele : Fferbinti-de-Jos, Fferbinti-de-Sus, FTerbinti-Tirgui si Stroesti. Com. Greci-Grddistea, cu cAtunele :

GrAdistea, Greci-de-

Sus si MAxineni.

Com. Mala, cu cAtunui Maia. Com. Meri-Petchi-Netezesti,

cu cdtunele: Merl-Petchi, Netezesti, Nuci si Suditi. Com. Micsunesti-Greci, cu enuncie: Balamuci, Balta-Neagrd, Fundul-DanciuluT, Grecidejos, Greci-de-Mijloc, Micsunesti-Mari, Micsunesti-Moara.

si Rudeni. Com. CiocAnesti, cu cAtuCiocd-

nesti, Cretul si Urziceanca. Com. Corbeanca, cu cAtunele : Corbeanca, Mecheaua, Ostratul, Oracul, Sarinddreanca, TAmasi si TAmasi-Ordscul. Com. Cosoba-Trestieni, cu cAtunele : Cosoba-Golescul, Cosoba-Hristi si Trestieni.

Com. Cretulesti, cu cdtunele : Cretulesti-Dirzea, CretuCretulesti - MA-

lesti- Fdlcoianul, n Astirea si Cretulesti-Samurcasi.

Com. Crevedia, cu cAtunele: Cocani, Crevedia-de-Jos, Crevedia-de-Sus si Dirzea. Com. Militari, cu cdtunele: Caracas, Ciurelul, Grivita si Militari.

io. Com. Fundeni-Gherasi, cu enuncie BAduleasa, Fundeni, Perisorul si Zoicarul. 1 1. Com. Leurdeni, cu cAtu-

lo. Com. RAdulesti-Resimnicea, cu cdtunele : Cdlddrusani, Movileanca, RAdulesti-Cliddrusani, RAdulesti-Filitis, Resim-

tunul: Leurdeni. Com. Pantelimonul-Dobroesti, cu cAtunele : Alesi-PasArea, Dobroesti, MArcuta si

nicea. 1 1. Com. Rosiori, cu cAtunul Rosiori.

Pantelimonul. Com. Popesti-Conduratul, cu cAtunele: Popesti-Pavlicheni (Catolici) si Popesti-Romini. Com. *tiubeiul-OrAsti, cu cAtunele: Canela, Filastache, O-

rIsti, Orasca, Piroaia, Pitigaia, Postovari si Posta. Com. Tinganul, cu cAtunele: Tinganul si TinganulMoara.

V. Plasa lilao, resedinta pase!: comuna Bucoveni, cdtunul Buftea: I. Com. Brezoaia, cu cAtunele: Arezoaia,,CAmArasiul,

as-

cioarele si DrAgdneasca. 61275.

VI. Plasa Negoefti, resedinta plAseT comuna Budesti, cAtunul Budesti: Com. Aprozi-Negoesti, cu cdtunele: Aprozi, Frecati, LaculCocoruluT si Negoesti. Com. Budesti, cu cdtunele Budesti si Negoesti-Posta.

Com. Curcani, cu cAtunul Curcani. Com. Frumusani-Custureni, cu cAtunele : Custureni, Frumusani, PasArea si PetrAchioaia. Com. HerAsti-Buciumeni, cu

cAtunele : Buciumeni, Gruiul si HerAsti.

Com. Luica, cu cAtunul

Com. Limotesti-Glibinasi, cu cAtunele: Glibinasi, LAmotesti, Moara-Noud, tefAneasca.

Com. Nana, cu cAtunul Nana. Com. Sohatul, cu cAtunele Dona, MAcelarul si Sohatul.

io. Com. Vasilati Popesti, cu cAtunele : Pirlita.,

Popesti, Sta

nesti, Tesgheaua si Vasilati. II. Com. Valea DraguluT, cu cdtunele : Ciocoveni, Ghimpati si Valea-Dragulur.

VII. Plasa Obilefti, resedinta plAseT : comuna Obilesti-NoT, cl tunul Obilesti-NoY :

Com. Chiseletul, Cu atanele : Chiseletul, si Surlari.

Com. FrAbinetul, cu cAtunele: Ciorusel, FrAsinetul, Mavrodinoala si Noua-Vdcareascd. Com. Gurbdnesti-Cotofanca, cu cAtunele : BAlanul, Belciugul, Cotofanca, GurbAnesti, Paicul, Preasna-Vechre, Silivestrul si Valea Presner. Com. MAndstirea, cu cdtunde : Coconi si MAndstirea. Com. Obilesti VechT, cu cAtunul Obilesti VechT.

Com. Obilesti-NoT, cu cltunde: Buzoeni, Obilesti - NoT, Orlsani si Pirliteni. Com. Pirlita-Slrulesti, cu cdtunele : Albeanul MAnciulesti, Chircuta, Gologanul, Manciul,

Pirlita, Sdrulesti si Solacolul.

Com. Preasna Noul, Cu enunele : Codreni si Preasna Noud. Com. Tdriceni, cu cdtunele: CurAtesti, LuptAtori, Odaia Vid-

dicha, TAriceni si Valea-CdpitanuluT.

VIII. Plasa Oltenita, resedinta plAser; com. urb. Oltenita : I. Com. CAscioarele, cu cl tunde; CA.scioarele si Talaba. 2. Com. Chirnogi, cu cdtunul Chirnogi. . Com. Greaca, cu cAtunul

6reaca.

Luica.

7

Nardo Diclionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

ILFOVUR (JUDET)

50

Com. Crivatul, cu catunul

cu enuncie : Cimpurelui $i Do-

Crivatul. Com. Hotarul, cu catunele:

breni. 1 T. Com. Gostinari, cu catunele : Gostinari-Belu li Gosti-

Hotarul li Zboiul. Com. Izvoarele, cu catupele : Ciumati, Ciurari, Coeli $1 Izvoarele. Com. Mitreni-C1Ate$6, cu catunele: Ciate$ti, Jaianul, Luica, Mitreni $i Valea-Ro$ie. Com. Oltenita (comuna

nari-VAcare$ti. Com. Jilava-Merlari, cu cl-

tunele: Jilava si Oddile Meran. Com. MAgurelele, cu cdtunele : Dumitrana, Filipescu, Ghermani si Otetelesanul. Com. Straini-Dobreni, cu catunele : Bragadirul li Vidra

urbana), cu Oltenita Tirgul. Com. Oltenita-Rurala, cu catunele : Atirnati li Oltenita-

(Straini-Dobreni). Com. Vara$ti-Obedeni, cu

Rurala.

enuncie : Obedeni $i Varhti.

Io. Com. Prundul, cu catunui Prundul. 1 1. Com. Radovanui, Cu eltunul Radovanui.

Com. Spantovul, cu cdtunele : Clinciul, Spantovul, Tatina li Valea-luI-Soare.

Com. Ulmeni, cu enuncie: Tau$anca, Ulmeni-Paminteni si Ulmeni-Ungureni.

IX. Plasa Sabarul, re$edinta pla$eI : comuna Jilava, catunul

Jilava

Com. Berceni-Dobreni, cu catunul Berceni-Dobreni. Com. Bragadirul Bulgarui, Cu catunele : Bragadirul, Bulgarul $i Cornetul-Glogoveanui. Com. Buda -Prisiceni, Cu enuncie : Buda, Dragane$ti $i Po$ta. Com. Coliba$i, cu catunul Coliba$i.

Com. Copaceni-deus, cu catunul Copaceni-de-Sus. Com. Copaceni-Mogo$e$ti, cu catunele : Copaceni- de-Jos, Mogo$e$ti, Manastirea $i Varlam. Com. Cornetul-din-Vale, cu cdtunul Cornetui-din-Vale. Com. Crete$ti-Sinte$ti cu eatunele: Copaceni-Sf. loan, Cre-

te$ti li Sinte$ti. Com. Dära$ti, eu catunele: Asan, Filipe$ti li Mitropolia. 1 o. Com. Dobreni-ampurelui,

Com. Virtejiul-Nefliul, cu catunele : Chirca, Nefliul, Pruni $i Virtejiul.

X. Plasa Znagov, re$edinta pla$er : comuna Cociocul, cat. Bratule$ti :

I. Com. Balote$8, cu catu-

1LFOVUL (PiRith

be$ti - Filitis, Tincabe$ti - Mitropolla.

Com. TigAnqti, cu cannele Ciolpani, Lupária-Saraci-

neasca, Manastirea TigAne§ti $i

Tigäne0i. In 1893 s'a revenit la 'finpartire de 5 pldsT. Budgetuljud. Ilfov (1898-99)

prezintä la veniturI suma de ler 1934472 banI 17 $1 la cheltuell suma de ler 1713102 b. 45.

Marca judepluf. Marca judetulut e o biserica. Cu Sfintli Imparaff Constantin $i Elena,

semn ca in capitala judetuluI se afla Mitropolia aI carda patronI sunt Sfintir ImparatI. Pe la anul 1602 acestuI jud. i se zicea : judetui IlhovuluI, lar la aniI 1654 li. 1694 gäsim : judetul ElhovuluI. (Papiri, vol. I).

n ele: Balote$ti, Cacaieti, Petre$ti,

Preote$ti $i Sältica. Com. Butimanul-Lucianca, cu catunele : Butimanul, LiniaLucianca, Lucianca, Pd$canean-

ca, Sterianul-de- Jos, Sterianulde-Mijloc 0. Sterianul-de-Sus. Com. Caciulati, cu catunele : Caciulati, Canela, Moara-Saraca,

Pirlita $i Pa$cani.

Com. Cociocul, cu cAtunele : Bálteni, Bratule$ti, Cociocul, Peri$ul, Piscul, Piscul-He-

reasca $i Valeni-Buria$i. Com. Dascalul-Creata, cu catunele : Creata, Dascalul, Runcul, Vara$ti.- de - Jos, Vara$ti de-Sus. Com. Lipia-Bojdani, cu ca-

Ilfovul, pirtg, izvore$te spre N.V. de Tirgovi$te, jud. Dimbovita, din dealurile $i padurile catunuluI Tei$ul ce face parte din com. ofinga, curge pe linga

Tirgovi$te in partea de V., la o mica distanta de bariera ampul-Lung $1. de bariera Ciocir-

lanui, trece pe liega catunele Priseaca $1 Dumbrava, prin com. Colanul, pe litiga com. VAcare$ti prin enuncie Bungetul $1. Bra-

te$ti-d.-s., pe linga com. Cazaci $i merge inainte spre S.-E. pana

la com. Bolovani. Ad se desparte in doua: un brat apuca prin catunele Calugareni, Stane$ti, Colacul $i prin com. Vi-

$i purtind numele de

tunde: Bira, Bojdani, Coadele, Dobro$e$ti, Fundul, Ghermäne$ti, Gruiul, Lipia, Manastirea

zure$ti

Caldnu$ani, antul - Florescu, Turbati, Vlasia. Com. Poenari-Vulpesti, cu

Znagovul, formeaza lacul Cioca.ne$ti, merge spre S. de Buf-

cdtunele.: Ciocduari, Movila, Poenari-Niculescu, Poenari-Polizu si ppe n ari-Vulp q ti.

N. de Bucure$ti, formeaza lacul

Com. Tincane$ti, cu catunele: Ciofliccui, Izvorani, Tinca-

www.dacoromanica.ro

Colintina, infra in jud. Ilfovul,

pe la N. de satul Cretul,

pl.

tea $i Buciumeni, trece pe la Colintina $i se varsa in balta. Cernica $i de ad in riul Dimbovita. Alt brat sub numele de Ilfovelul saa Ilfovatui trece prin

ILIE

51

Conteoti, pe lingd. BAlteni, prin-

parte e a statuluT

tre com. Slobozia-Moara oi Podul-BArbieruluT sub numele de Ilfovul, pe lingd. Bdldana oi a-

locuitorilor.

poT intrd in jud. Ilfov, cdruia if dA numele sAt, vArsindu-se apor in rful Dimbovita filtre com. Dragomireoti-din-Vale i Ileana.

Ilie, pa-dure, la Lacul-hui-Ilie, si-

tuat pe proprietatea Blejeoti a fratilor C. oi Gr. Oldnescu, pl. Glavaciocul, jud. Vlaoca, in suprafatd. de 50 hect.

lije,

ILMICIORUL oi

parte a

nute si 24 porci. Distanta la reoedinta cu ocoala este de 7

Are o populatie de 130 fam.,

kil.

saii 586 sufl., din carT 106 contrib. LocuitoriT posea: 19 plu-

mofie, jud. BacAO, pl. Bistrita-d.-s., pe teritoriul com.

gurT, 30 care cu bol, 2 cdrute cu caT, 292 vite marY cornute, 17 caT, 505 oT, 19 capre oi 92 rimAtori; 'o° stupT cu albine. Comunicatiunea in acest cdtun se face prin ooseaua co-

Ciumaoi.

jud. BacAd, pl. Bis-

trita-d.-s., com. Racova, ce traverseaza satul Gura-Val! oi se scurge d'a stinga BistriteT.

munald care trece prin partea de E. oi care-I pune in lega-

turl la N. ca comuna sa, lar

sat, in partea de N. a

la S. cu com. Ioneoti. In cAtun sunt 4 puturT oi 2

jud. Ilfov, spre E.; izvoreote din jud. Ialomita, de la V. de com. Satul-Noti, trece pe

atta

lingl Movila-IleneT, pl. Negoeoti, oi se varsä. in Pfriul-VfnAt.

cu i preot

com. Ringhileoti, pl. StefAneoti,

jud. Botooani, situat pe coasta de S.-E. a dealuluT dintre Co-

Are t bisericA de zid, facutA

rogea oi Prut, lingd iazul Ilioeni, pe mooia Ringhileoti; are o

de locuitorT pe la anul 1870, i I cintAret.

suprafatd. de 33 hect. ale locuitorilor oi o populatiune de 35

La unirea cu acest pirki for-

meazä o miel baltd cu tan! Iliegti, mahala, tine de com. rur.

familiT, sad 164 suflete, din carT 41 contribuabilT. Vite : 50 boT oi vacT, 14 caT,

Grozeoti, jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.

mocirlooT.

Ilie, vale, jud. Muscel, izvoreote dup A proprietatea satuluT n u mitl

Deal, curge prin com. Domneoti, plaiul Nucooara, dela V. spre E. oi fiind furioasA in timpiT plolooT, face marT stricAciunT.

sat, jud. Bacdg, pl. TazIdul-d.-s., com. Ardeoani, situat In valea. TazlduluT-SArat, la 02

kil, de satul Ardeoani. Are o bisericA, clAditA de Gr. Busuioc pe la 1840, cu I eintAret;

Iliegti, movilli, jud.

172 oT BacAti, pl.

oi 30 pord ; 38 stupT

cu albine.

Tazldul-d.-s., com. Ardeoani, si-

tuatl pe dealul Hemeieni, care movill se zice a fi ridicatA de

Vez! satul StirbAtul, jud. Suceava.

Stefan-cel-Mare, spre a tine mal

cu uourintd piept Maghiarilor.

Acum vre-o 40-50 anT, s'afi gdsit aicT o multime de arme

Iligeni, jeto, flngä satul Iliseni,

jud. Botosani, are o suprafata de 5 hect., e bogat in peote ;

vechT, sAgetT, lancT, sAbil. Pe

are i moarä de apà oi i de aburT.

unele din ele se vede urmAtoa-

rea inscriptie : Stefan - Vodd. Mare, Moldova. Cuvintul Mol-

Muta, peldure, jud.

BacAO,

pl.

familiT, salí

dova era scris cu litere mal marT,

Trotuo, com. Hirja, de pe muntele cu acelaoT nume.

Vite : 31 caT, 185 vite cornute ol 30 porcT.

foioasa, jud. Bacla, pl. Tazlaul-d.-s., com. Ardeoani ;

Muta, vid' de munte, jud. Bac10, pl. Trotuo, de pe teritoriul com.

circiumd. Are 91 257 suflete.

Ilie§ti, atun, al com. Turceni-d.j., pl. puluT, jud. Gorj, situat in partea de S. a com. oi la

are o intindere de 85 hect. oi

Hirja, situat HITA muntele PA1-

este supusA regimuluT silvic.

tinioul.

Muta, trup de peIdure, al statuluT,

poalele culmeI JiuluT din dreapta oi cam pe coasta dealuluT numit Dealul-Rosiul. Are o suprafatd de 1250 hect.,

pl. Bistrita-d.-s., com. Ciumaoi,

din care 600 hect. pAdure, 593 hect. arabile, finete i pdoune, 27 hect. vil si 30 hect. prunI,

preotul din com. vecind, Racova. Are 39 familiT, sail 156 sufletc,

in intindere de 40 hect., care, impreJnd ca trupul Busducul,

situat d'a stinga BistriteT, cu case dese oi cu o bisericl, zi-

13 hect., formeazA pAdurea Cernelele, situatA in com. Surpatele,

ditA la 1891 oi deservitA de Vite : 2 ce, 76 vite marT ce4.-

pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

11;n1cioru1, pichet oi patea de

www.dacoromanica.ro

trecere in Transilvania, care

merge pe lingl munir Surlele si Cirligatul, jud. Dimbovita.

suster, pe o pozitiune ridicatI, sunt niste rAmAsite de ziddrie vechre ce se presupune a fi ale uner mAnAstirr, cAcT ogasul dim-

27 kil, de orasul Turnul-Severin.

prejur poartA numele de OgasulMAnAstiref si bAtrinir afirmA c5. dateazA din timpul lur Nicodim.

Are o pozitie deluroasd, fiind

La o departare cam de 300

situatA pe vale. Se mArgineste : spre E. cu com. ovarna-d.-s.

de m. de ruinele acestea, se

ovarna-d.-j.; la S. cu com.

de jur imprejur Cu lespezr de piatrA si la capAtul despre V.

Ilovitul, com. rur., ju d. Mehedinti,

In plaiul Cerna, la distantO de

si

IMAIL-IUC

62

ILOVATUL

Sisesti si- CrAguesti ; la V. cu com. BAse$ti si spre N. cu com.

Balta, de care se desparte prin mtmtir NAvAtul.

FormeazA comunA cu satele :

BorcAnesti, Firizul si Racova, avind resedinta in satul IlovAtul. Are 3000 suflete, din carT 466 contribuabilI ; locuesc in 570 case.

Locuitorir posea : 124 plugurT, 269 care Cu bol, 1 1 cA-

vAd niste mortninte inconjurate de fie-care mormint este cite un boloval mare. Asernenea la tipa inaltá. se gAsesc oseminte ome-

nestr despre care se spune cA ar fi din timpul Dacilor. Aci se vAd si urmele unur vechili drum. Dealurile mar principale din aceastA comuna sunt : DealulPogAri, BorcAnesti, Vinogradul, unde Tudor Vladimirescu a ucis,

la 1821, pe un Trocan, a cArur

Gruba, care osea trece la locul numit Berindeiul, de ad la CrAguesti si se spune cl a mers la Cerneti, caer la Putinei, cdtunul de MalovAt, se vede peatrA

si zidArir si de aci trecind riul Plesova, se indreaptO spre Preatra-AlbA.

Ilov &tul, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. IlovAtul.

'levita, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Virciorova.

'levita, trecittoare in Banatul-Temisoarer, jucl. Mehedinti, practicabill pentru trAsurr.

'levita, pilla, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; curge prin satul Cu acelasT nume.

cruce se vede, lar locul a luat

rute cu caT ; 3 stupT.

Prin aceastO com. trece so-

numele de Crucea-lur-Trocan,

seaua vecinalA Craguesti - IlovAtul-Rudina. Are 2 bisericr cu 2 preotT si 4 cintáretr; o scoalä. cu 1 invAtAtor, frecuentatA de 70 elevr si 2 eleve ; 3 circiumr.

Budgetul com. e la veniturr

dealul Nicoglava,Racova $i dealul Buliga. VOY principale sunt : ValeaBabelor, Valea-Creietilor, Nicoglava, CAieriul, Gruber, Bradulur si TopolovAtul.

de 3560, lar la cheltuell de 3000

eimpir sunt: Racovita, Cu.

11ovul, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. CiovirnAsani.

Ilovul, vale, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. CAzOnesti.

matra, UlmAtul, Mohorna si S'Atininul. Muntir principal! sunt: Nevd-

Iluta, ras, format de piriul Te. celasT nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoili.

foarte vechTe, si ea proprietatea acester com. a fost a uner mA.nAstirT cu cAlugArT. Pe urmA a trecut in posesiunea unur Brá.-

tul, Oplesata, Cioara, Obleagul, Cracul-Scurt, Plostinuta si TutmAnul cu pAdurr seculare. Ape mar principale sunt : Cosustea, Piriul-Schitulur si PiriulRacover ; lar platourr cu pozitie

descu care a vindut-o proprietarulur Glogoveanu. Acesta a

frumoasA sunt : Poiana-Popir, Palana - luI - Mircea, Palana - Nico-

nume pe acela al cAtunului sAt1

dat-o zestre uner fiice a sa, cAsAtoritA cu Filisanul, al cArur mostenitorr o stAptnesc astA-zr.

glaver si Poiana-Crucer. In par.

din ramificatiile nord-vestice ale dealulur Mulver-Acceuci, in partea esticA a plOser si a com., la

In com. Ilovdtul se aflá o localitate ce poartA numele de

si BAsesti, se aflà o cruce pe locul unde a fost circiuma lur

Schitul, povestindu-se de bAtrinT

Tudor Vladimirescu

leT.

Vite : 1 160 vite marl cornute, 1200 or, 31 cal*, 700 capre, 3 bivoll si 780 rimAtorT.

Se zice al com. '1°0411 este

cä aci a fost o bisericA cu cAlugArT.

In aluna Firizul pe apa Co.

tea de N. a com. filtre hotarele comunelor IlovAtul, Balta

La E. de comuna Ilovätul,

basa, pe pAmintul locuitorilor, din satul PAltinisul, com. cu a-

Imail-Iuc, movilli, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. urb. Cuzgun, si a-

Cherim-Cuius, situatA pe una

2 kil. spre V. de satul CherimCuius ; arco inAltime de 184 m., dominind prin aceast5. inAltime

In Dealul-Cájmer, se vAd urmele

satul Cherim-Cuius, vAile CuciucCulac si Diudiutliuc-Cucucluc-Al-

uner sosele ca si la locul numit

ceac si drumurile comunale Ca-

www.dacoromanica.ro

IMALACUL

»MASA

53

ra-Amat-Cherim-Cuius si CaraAmat-Ghiol-Punar ; este acope-

rita cu verdeata. Imalacul, deal, in jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Ag-i-

se desface din DealulMare, se intinde spre S. inteo directiune generala de la N.-V. Ghiol ;

Hoinari, jud. Braila, inGintata

la 1854, pe lacul unde a fost vechia circiuma Imina de pe timpul Turcilor. Vatra satuluT este de 18 hect. avind 23 case si o circiuma. Populatia este de 36 familiT, sad 16o suflete : 78 barbati si 82 femer, 93 casAtoritl si 67

spre S.-E. printre %dile Tulcea si Sari-Ghiol, brazdind partea centrall a plasel si cea nordica a com. Se prelungeste spre S -

necasatoritT. Vite : 104 caT, 250 vite marl

E. cu dealul Ciatal-Tepe ; are

Iminogul, girld, se formeaza pe

118 m. inaltime, dominind cele dota ve si drumurile comunale

teritoriul com. BAlteni, pl. Siul-

Tulcea-Sari-Ghiol si Macoci-Agi-

Ghiol, care se intretaie la poalele sale ; este acoperit cu

li-

vezT.

Imbinatä (Movila-), movild, in jud. si pl. Constanta, pe teritoriul com. .1-un Cicricci si anume pe acela al catunultd sad

Cogea-Ali, situata pe culmea dealultd Tepe-Bair, aproape de

extremitatea sa de N., in partea centrall si putin sudica a piase si cea sud-vestica a com., la 2 '/2 kil. spre N.-V. satuluT Cogea-Ali ; are o inaltime de 83 m. si domina pi-in aceastO

inaltime satul Cogea-Ali si soselele judetene Canara-Cara-Murat si Canara-Cogea-Ali-Cicricci; este artificiala si acoperita cu

cornute, 560 ol si 8o rimatori.

d.-s., jud. Olt, in partea de N. ApoT marindu-sT din ce in ce matca, cu alte vilcele, strObate

Vite : 360 vite marl cornute, 20 caT, 416 o! si 450 rimatorT. Sunt 40 stupT cu albine. Dealurile mal principale din aceasta com. sunt: dealul Vinturisul; dealul Poenita ; dealul cu poiana Parincis ; Dealul-Sama

rinestilor, ce are ridicaturile : Coasta-Boereasca si Glameia, care se termina la Teiul Pucios, unde formeazg Dealul - Batrin ; dealul VaieT-Albe, unde se afla o cimpie numita Poiana-SolzeT, pe care sunt ridicaturile ComorAstia si Dealul CeruluT. Vat mal principale su nt : Valea CorbuluT, Valea Case!, Valea luT-

Neagoe, pe care se afla satul

teritoriul comunelor : Balteni, Perieti, Mierlesti, Izvoarele, A-

Birzesti, Valea -LazuluT, valea satuluf Imoasa si Valea-AlbeT ;

limAnesti si Viisoara, unde da

iar piraie maT principale sunt:

in Olt. Cursul sad e periodic.

Matca-Corbulur cu Izvorul-din-

Parcurge o distanta de aproape 45 kil. Toate comunele din pl. Siuld.-s., afara de Coteana, sunt situate pe valea sail pe fingl dealurile vecine ale acester girle.

SacT, Izvorul-luT-Neagoe, Izvorul-

Imoasa, com. rur., in jud. Mehed'uf', pl. Motrul-d.-s., la 45 kil. de orasul Turnul-Severin. Este

situata pe vaT, nu departe de valea Motruld. Se margineste: la E. cu com. Vagiulesti, de care se desparte pi-in riul Motrul ; la S. cu com. Corcova; spre

LaculuT si Izvorul-de la-FintinaBenghiT ; piriul numit Matca\TM! Caselor, care primeste intrinsul izvorul Fintiner din AninT, izvorul Fintinel-PopiT si izvorul FinttneT.eu-Rugina; piriul Valealut Neagoe, ce se varsa in Motru la locul numit Selistea, care primeste inteinsul ptriul Finti nele MarT, in care ad fost ascunsT ce! 2 tinerT din legenda ; Piriul-

Rosu ce uda Valea LazuluT si Valea-Rosie, vIrsindu se in Mo-

N. Cu com. Samarinesti si com.

tru la locul numit Biltanul ; piriul Matca-ImoaseT ce primeste izvoarele din Saardan si pirtul

Imbra, insuld, in Dunare, compusa din 3 bucatT, mal sus de

Lupa. Formeaza comuna Cu

VaiT-Albe.

satul Berzesti, avind 650 locui-

In aceasta COM. se ailA un

com. Celeiul, pl. Balta-Oltul-d.-j.,

torT, din carT 112 contribuabilt ;

jud. Romanati.

locuesc in 156 case.

lac numit Dosul-LaculuT, avind o suprafata de peste 2 ariT, care

pasunT.

V. Cu com. Girbovatul; spre

LocuitoriT poseda : 20 plugurT,

nu seaca nicT odatà 51 23 izvoare

tea nord-vestica a com. Pechea, pl. Siretul, jud. Covurluiti ; pe aceastä vale sunt vil numeroase.

59 care cu bol', 3 clirute cu cal. Pi-in hotarul acesteT comune trece soseaua Strehaia ImoasaBrosteni-Baia-de-Araml. Are o

din care 2 cu va feruginoasa : cel de la Fintina cu Rugina si Fintina Popil Comuna Imoasa,

Imina, tirld, in hotarul de S. al

biserick cu I preot si 2 cintaretl; o scoala, conclusa de 1

ImbruluI (Valea-), vale, in par-

com. Osman, la 7 kil. spre S.V. de satul Osman, pe mosia

invatator,

frecuentata

de 34

elevi si 2 eleve ; o circiuma.

www.dacoromanica.ro

acum 300 anT, punta numele de Salistiuta si era situata in valea MotruluT, pe locul ce si asta zl se numeste Salistiuta. Urmatoarea intimplare lusa

1NAN-BAIR

1NDEPENDENTA

54

irschimba numele din Salistiuta in Imoasa : Se spune ca in 1700, in ziva

elementul predominator, ocuptndu-se ca gradindritul; I O Romin

de Sf. Pastr, ciad locuitorir se aflad esitl la petrecere, a nava-

rica. E legat prin o multime

lit o ceata de Turcr, taindu-i pe totr i dmnd foc satulur. Din

¡o T'Atad. Are o scoala ; bise-

de drumurl vecinale cu comunele i catunele din apropiere.

an, in numar de 261, precum din fosa clacasr (135) al vechilor sate Maxineni i Penal, desfiin-

tate din cauza inundatiilor SiretuluT, in apropierea caruia se gasead.

E formata din trer catune:

intimplare scapa un tifiar si cu o tinara, care de frica s'ad ascuns in o fintina mare, de unde

Inan-Dere, vale, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul com. Cogelac, cat. Inan-Cesme, se des-

Independenta (resedinta), Vasile Alexandri (formata tot din insurater la 1879) i Braina (sat

n'ad esit de cit dupa 3 zile, plinT

face din poalele de E. ale dea-

mal vechiti). Are o populatie

de noror (imosT) si s'ad asezat in local unde asta zr este com. Imoasa. Locuitorir acum vazindu-i imosr, le zicea in gluma : HaT pe la imosT, si de aci ar fi ramas numele satulur Imosi sati Imoasa de asta-zr. Local unde esiserá la petrecere se numeste Magura, unde se gasesc i asta-zi multe ose-

luluT Sarim-Iuc ; se intinde pe la poalele dealulur Inan-Bair ; trece prin Inan-Cesme, de unde la nu-

de 534 familiT, san 2124 suflete: 1089 bOrbatr, 1037 femeT, 1170 necasatoritT, 870 casatoritr, 83 vaduvr, i divortat. Sunt 323 contribuabilr. titi carte 255 persoane. Suprafata teritoriulur com. e de 6844 hect., din carr : 3576 hect. 8 arir arabile, 2391 hect. 26

mele de piriul Duimgi ; sub intiiul nume brazdeaza partea cen-

tran a plaser si de N. a comuner.

Inäte§ti, ditun, jud. Vilcea, tine de orasul Rimnicul-Vilcea.

min te de oamenr.

arir imas, 720 hect. 45 arir nete, 69 hect. padurr, 24 hect.

InAte§ti, schit, jud. Vilcea, in marginea orasulur Rimnic, pe malul

34 arir vir, 12 hect. 88 arir dial de zarzavaturT, osebit de

vetrele satelor. Statul poseda

desface din dealul Rimnicul-

drept al riulur morilor. Tine de manastirea Cozia. Proprietatea s'a vindut de stat, si schitul, biserica de mir, a devenit proprietate particulara, la care ofi-

Bair, se intinde spre E. tuteo

ciaza un preot platit din fon-

Vite sunt 2851 capete. In com. sunt : 13 circiume o moará de aburr. In 1889 s'a infiintat un iarmaroc (bilcid) a-

directie de la N.-V. spre S.-E. brazdind partea centran a pl. si V. a com.; are o inaltime de 184 m., dominind satul InanCesme, asezat la poalele E. ale lur; e acoperit ca sernanäturr

durile proprietarulul.

nual, care Vine de la 8 Septembrie

Inan-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul com. rur. Cogelac, i anume pe acela al catunulur sati Inan-Cesme, de

la care si-a luat i numele; se

finete.

Chiliile schitulur ad servit multa

vreme de arest preventiv. Imprejurul schitulur a fost o padure de vre-o 40 hect.

Independenta, com. rur., in pl. Siretul, jud. Covurluiti, la 24 kil.

Inan-Ce§me, sat, in jud. Tulcea, partea de S. a plaser Istrul

pe soseaua nationala ce merge

Inan-Dere, la poalele de S. ale dealuluT Haidin. Are o intin-

de la Galati in susul Moldover ; se margineste la N. ca com. S1.Conachi i cat. com. Negri, la E. Branistea si la S.-V. riul Siret. Mara de Siret, udä aceasta comuna si piraiele Gerul si Su-

In cea de N. a com. rur. Cogelac, pe ambele maluri ale piriulur Duimgi, zis pe aci si

mosiile Viorica i Maxineni.

(Sf. M'Orla Mica) pana la 14 a aceleasT lunr (Ziva Crucer). Pe

linga resedinta comuner trece drumul de fier, ce merge in susul Moldover, fiind linga sat gara Independenta.

Budgetul comuna e la veniturr de 7470 ler, si la cheltuell de 7258 leT 90 banr. Biserici sunt 3: Sf. Imparatr

in lndependenta (zidita de la 24 Ianuarie 1886 i sfintita la 17 Septembrie 1889), Pr. Cuy. Paraschiva in Braina (vechia)

dere de 4626 hect. din carT ¡LO

haiul.

Sf. Trei me in V. Alexandri ; bise-

hect. ocupate de vatra satulur, 688 hect. izlaz, 3086 hect. pamint parcelat, 650 hect. tapir,

Independenta este infiintata In anul 1879, pe mosia statuluf Maxineni, in amintirea raz-

101 hect. plantatir ; populatiunea

boiulur

a mestecata, este de 138 familir sad 739 suflete : 719 Bulgati,

(1877/78) si e formata din insur-4er improprietaritl in acel

rica din Independenta are 17 falcr pamint, cea din Braina 81/2; intreaga comuna constitue o parohie, cu catedrala SE Voevozr, un preot paroh, un preot ajutor i 5 cintaretr.

pentru

independenta

www.dacoromanica.ro

INDEPENDENTA

INUq0RUL

65

Sunt 2 scolT: una de blietT si alta de fete ; cea de bletT e frecuentatA de 66 elevT, cea de fete e frecuentatO de 27 eleve ; scoala de bletT are 6 Miel p5.-

Ghium - Ghirmes; se indreaptA

testi. Sosele vecinale o leagA

spre S., inteo directie generala de la N. spre S., brAzdind par-

cu comunele : Ceptura, Rotar,

tea de V. a pl, si cea N.-V. a

resedinta

comunei ; merge pe la poalele dealuluT Baba-Bair, O dupl 5 kil. prin pAdurT se deschide in valea piriuluT Coium-Punar pe

comund cu acelasT nurne, pl.

dreapta, pe limita celor doul

Siretul, jud. Covurluiti, are 451 familiT, se:1 1787 suflete ; e for-

judete.

mint.

Independenta, sat

i

Inivelul, vlicea, jud. Olt, se for-

mos, cu strade largT si drepte, case aliniate si sistematic con-

meazA pe teritoriul com. BAlteni,

hect. 92 axil.

pe care II strAbate de la N. cAtre S., pe aceeasT vale, curgind paralel cu Iminogul, in stinga lur. Strábate com. Perieti si apor se varsA in Iminogul.

Independenta, sat, face parte din com. rur. Gherghita, pl. Cimpul, jud. Prahova. Are o populatie de 68 locuitorT (32 bArbati si 36 femei). Acest sat s'a

infiintat la anul 1877, cu ocaziunea improprietArirer locuito-

de Izvorul-Inotestilor, ce izvoreste de la N. com. si trece pe teritoriul com. Colceagul.

Inotesti, stafie de dr..d.f., jud.

mat in 1879 pe un plan frustruite ; are o bisericA si o scoall. Suprafata teritoriuluT e de 4826

CAtunui, Colceagul, Degerati si Parepa. E strAbAtutA d'a curmezisul

Prahova, pl. Cricovul, com. Inotesti, pe linia Ploesti-BuzAd, pusl

in circulatie la 13 Sept. 1872. Se aflA intre statiile Albesti (9,2 kil.) si Mizil (7,4 kil.). InAltimea d'asupra niveluluT mArii

de 123 m. 60. Venitul acester

statif pe anul 1896 a fost de 28905 le! si 30 b.

Inotesti, com. rur., in jud. Prahoya, pl. Cricovul. Se zice cl s'a infiintat pe la anul 1684. Este situata la 26 kil, de capitala jud. si la 1 o kil, de a

Insula-NouA, insuld, pe DunAre, in dreptul orasuld CAlArasi, spre N. si lingl Insula-VechTe.

Insula-Vechle, insuld, pe Duna.

plAseT.

rilor si se maT numeste si Bo-

Are o populatie de 236 fa.

re, iri dreptul orasuluT CAllrasi ;

rusul dela numele local& pe care s'a format cAtunul.

mili!, sati i000 suflete, din carT 4 familii de Tiganr. Locuesc in

se mal numeste si Tulchea-VechTe si are o lungime de 4 kil.

Independenta, stalie de clr.-d.I.,

267 case. Sunt 187 contribuabilT. Sur' carte 58 persoane.

Inului (Dealul-), deal, la S. de

jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Independenta, .pe finja TecuciaBarbosi, pusA in circulatie la 13 Septembrie 1872. Se afil intre statiile Serbesti (7,5 kil.)

Are o bisericA fondatA la 1818,

kil.). InAltimea

deservitA de un preot ; o scoall, frecuentat5. de 64 copiT. LocuitoriT in numAr de 135, s'ati improprietArit la 1864, pe mosia Inotesti, dindu-li-se 548

d'asupra niveluld mAriT e de

hectare din mosia D-luT Nae

24.50 m. Venitul acester statiI pe anul 1896 a fost de 27155 leT 15 banr.

Burchi.

si Vames (,7

Independenta, pichet, pe DunAre, No. 9,1a N. de OstrovulMare, jud. Ilfov.

Vite sunt : 68 caT si lepe, 156 yac!, 439 boT, 1033 o! si 148 pord.

Com, se intinde pe o suprafatA de 980 hect. Comerciul se exercitA in com.

de 3 circiumarr.

Ingtresti, sat. Vez! Sileni, jud. Olt.

Ingi-Dere, vale, In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul com. rur. Coium-Punar ; se desface din poalele de S. ale dealuluT

Budgetul com, e la veniturT de

lei 5013,63 si la cheltuelT de 3357,36 lei.

La 2 kil. departe de com. trece soseaua nationall PloestiMizil si la 1 kil. linia C. F. R. Ploesti-Mizil, avind statia Ino-

www.dacoromanica.ro

com. Birzesti, pl. Argesclul, jud. Muscel. Pe acest deal se cultiva o dati. mult in, de unde 'T al-A-

mas si numele.

Inului (Dealul-), vilcea, izvoreste din raionul com. Birzesti, pl. Argeselul, jud. Muscel, udA coa-

stele de E. ale dealuluI cu acelas! nume si trece in com. Voroveni.

Inuri (La-), muncel, in jud. Bu. eta, com. Sibiciul-d.s., acoperit de pAdure ; face hotar despre com. PAnAtAul.

Inurile, sat, face parte din com. rur. Topoloveni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Inusorul, cdtun, al com. Ungu-

IOAN (SF.-)

IONASCU

56

In dreptul movila CherneI mergind paralel cu dealul Siri-Iuc-

titudinea terenuld d'asupra ni-

S., avind o directie generala de la N.-E. spre S.-V. ; curge pe la poalele dealuluI Uzum-Bair, si dupä un curs de 4 kil., merge

veluld marii este de 185 m.

prin pacluri de se varsä in va-

Este situata in partea S. a pl.

Are 98 de locuitorI.

lea

intre

cele dota Slave: Slava rusa

si in partea E. a com. Chioseler cea V. a com. Carabaci; este

cercheza.

tliata de drumurile comunale

reni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat la N. de satul Ungureni, pe valea Baleasa. Al-

loan (SE-), schit, in jud. Putna, pe teritoriul com. Panda, la ctte-va minute din sus de schitul Brazi, care e situat pe coasta dreapta a lipa Haulita. Acest schit, pus sub ingrijirea a eltor-va maid batrine, este infiintat de un cdlugar, numit Durni-

tru, in 1812. Acest schit este

Slava-Cerchezeasca,

¡oigan, sat, in jud. si pl. Tulcea, catunul com. Malcoci, situat in

partea N. a plasiI si a com., la ro kil. spre N.-E. de catunul de resedinta, Malcoci, pe malul

sting al bratuld Sulina,

inzestrat cu cite-va pogoane de vil.

(3 m. 6). Este un mic sat de

Botosani, izvoreste din padurea

pescad, a caruI intindere este cuprinsä in aceea a catunuld Prislava ; este format din 14

Stincesti, trece prin satul Sancesti, com. Curtesti si se varsa in piriul Dresleuca.

farailiI, sati 59 suflete, rasI. Pestele abundent ce-1 scot din Dunare si din lacurile apropiate se

transporta la Tulcea.

Ioaneqti (Iväne§ti),

cu Ioo locuitori si 15 case.

Iolganul, ostrov din Delta, jud.

Ioane§ti, pgdure, in jud. Buzar',

Tulcea, fäcind parte din ostrovul mal* mare Ciatal, cuprins intre bratul Sulina la S. si Girla-Cio-

com. Gura-Teghii, cat. Ioanesti,

banuld la N., inchizInd intre

are 90 hect., proprietate mos-

ele ostrovul Iolganul. Este situat

neneasca.

In partea N. a pl. Tulcea si a com. rur. Malcoci ; are o forma

Iocoge§ti. Ved Iucsesti-d.-j., sat in pl. Fundul, jud. Roman.

seler-Copadin si multe altele.

Ion (Poiana SE-), vechig pichet spre granita Moldover, cu No. 32, in pl. Orasul, com. Virtescoiii, jud.R.-Sarat, azI loc izolat.

Ion (Terche§ti-Sfintului-), dure a Statuld, In jud. rat, pl. Marginea-d.-s.

Ion (Barbu), vdlcea, ese din dealul despre E. al com. Mierlesti, pl. Siul-d.-s, jud. Olt, in partea de N.-E. a catunuluI Magura, pe care'l traverseaza prin mijloc,

apor da in Iminog, pe tar-

cdtun, al

com. Gura-Teghii, jud. Buzar',

o directie de la E. catre V.

Chioseier-Ciflicul-Ali-Bei, Chio-

mila No. 41, si In apropiere de punctul trigonometric Papadia

IoaneI (PIrIul-), pirig, in jud.

Bair, care este la N. sati; are

lunguiata, 700 hect. intindere, si e acoperit cu verdeata.

mul sting.

Ion-Pircälabul, brat (prival), al Dunarer, in dreptul satulul Giurgeni, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita

loc cu izvoare, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com.

Sanduleni, de unde obirseste piriul Tisa.

Iocuj-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Rasoya, cu 140 m. inaltime, de natura stincoasa ; e acoperit Cu finete i izlaz.

Iol-Cari-Dere, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Slava-Ruseasca (si anume pe acela al catunuluí sati Slava-Cercheza) ; brazdeaa par-

tea vestica a plasa si pe cea sud-estica a com.; izvoreste din o prelungire nordica a dealuld Carada-Bair ; se indreapta spre

Iolganul,grind, d'asupra stufuluI inconjurator, jud. Tulcea, situat

Ionat, pîrtü, jud. Bacan, pl. Trotus,

pe malul sting al bratuld Sulina,

com. Tirgul-Trotus, care izvo-

in partea N. a pl. Tulcea si a

reste din muntele Secatura si se varsa in Slanic, d'a stinga, mal jos de piriul Martin.

com. rur. Malcoci, luat numele de la satul Iolganul, asezat spre V.; este acoperit cu pasuni putine locurl arabile.

Iomer-Bei-Iutluc, vale, In jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comunelor rurale Chioseler i Carabagi, se intinde de la vtrful Copadin pana la valea Buiuceral-Ceair drept

www.dacoromanica.ro

Iona§, vulcea, incepe din hotarul mosia Preotesti, com. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge spre S. si se varsa in valea Oporelul.

Iona4cu,

alstatuld, com.

Chela, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

IONACULUT (DEALUL-)

Iona§cului (Dealul-), deal, in partea de E. a satuluT BorosAsti, com. Bodesti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti.

Ion'a§eni, sat, in partea de S.-E. a com. olda.nesti, pl. Miletin, jud. Botosani, asezat pe un podis inalt .si paduros, in dreapta

JijieT, cu o suprafata de 4290 hect., din carT I 140 hect. padure,

care se exploateaza regulat si cu o populatie de 164 fam., sad 744 sufl., din carT 210 contrib. Are 3 bisericT, deservite de I preot si 2 cintaretl; I scoalA mixta, conclusa. de 1 invatator.

pila de stat si frecuentata de 6o elev1; 1 moo.ra de abur!.

I0N4WI-DE-PE-DEAL

57

SateniT improprietaritl ad 264

ET mal ad : 13 plugurT de

hect. 61 ariT pamint; iar proprietariT razesT: 1362 hect. 02 arir cimp §i 219 hect., 13 arif padure. Se afla maT multe livezT si 6 pogoane de vie. Siretul trece pe mo0e. Drum principal este calea

plugurl de lemn ; 5 cazane de preparat rachid. Tot ad i se afla o mica fabrica de coniac, proprietatea d-luT Negroponte, care stApincste 592 fier, 35

hect. pamint arabil. Veniturile si cheltuelile comune! sunt de 16°6 le! anual. Prin com. trece soseaua na-

nationala Mihaileni-Botosani. Hotarele mosie sunt cu : VirfulampuluT, Bucecea si cu BrAesti. InsemnatA aicT este localitatea

tionala Tecucid-Marasesti pe un

pod de lemn. Inainte aicT era un pod mare de ffer, care a fost stricat de revarsarea SiretuluT. Are si o sosea comunala Ionasesti-Coasta-LupeT, com. Ni-

Locul-RAzboiuluT.

lonä§eni, piklure, in partea de S.-V. a com. oldanesti, pl. Miletin, jud. Botosani, cu o

coresti, spre E. Locuitorii acesteT com. pana.

suprafata de 1140 hect.

la 1864 erad pautas! la d. Costin Catargid. La 1864 s'ad im-

Vite sunt: 438 boT si yac!, 168 caT, 2682 oT si 202 porcr.

Loc. ad 70 stupT Cu albine. Sunt 5 circiuml ; 3 comerciantl ; io meseriasT.

Ionä§eni, sat, pe mosia cu acelasT nume, cona. Virful-Cimpu-

Ion4esti, com. rur., jud. Tecuciu, pl. Nicoresti. Se afta impartid.

proprietarit.

Se margineste la N. cu cat.

de Siret in 3: Ionasesti din-Deal, Ionasesti-de-pe-Vale, Ionasestidincolo-de-Siret. Este situata pe malul sting al SiretuluT, la 15 kil, de capitala

Piscul-CorbuluT (com. Nicoresti),

la E. cu com. Nicoresti, la S. cu com. Cozmesti si la V. cu 1.1111 Siret, care desparte intreaga

cona. de jud. Putna.

luT, pl. Berhometele, jud. Dorohola, format din catunele : Bertea, Bohoghina si Bogzáni ; cu o

jud., spre V. si 6 kil. de a

populatie de 184 familiT, sati

mili!, sad 469 suflete, din mal'

695 suflete.

128 contrib.; locuesc in 130 case. Are o biserica, cu hramul S-ti!

Ionä§e§ti, deal, jud. Tecucid, are forma unuT platod, spre E. Pe

D-luT Teodor Bals, Lascar Iamandi, a fratilor Saint-Georges,

VoevozT, care s'a zidit la 1870 de locuitori, de carl se si ingrijeste, avind si 1 1 hect. si 44

acest deal este situat satul cu acelasT nume, lar o parte este acoperit cu viT, padure de ste-

Colonel C. TintilA, ereziT def. ma-

ariT pa.mint cultivabil ; o scoala,

ior Boureanu, D-1 Florescu, si

care dateazA de la 1865, frecuentata de 51 copiT (38 1)10 si 13 fete), din numarul de 6o (42 baetT si 18 fete), in virsta de

jar si parte cu semanaturT ; are o inaltime de 6o m.

Proprietatea mosiel este : a Princesa Elena D. Moruzzi, a

alti razesT maT miel.

BisericT sunt 3, Cu I preot, 2 cintaretT si I palamar ; una pe partea de mosie a d-luT Iamandi, este mica, facuta de zid, in 1859, de Gh. Bogza Caraiman ; a doua, pe partea mosieT d-luI A. Saint-Georges, cu hramul Sf. Nicola!, facuta in 1864, de G. Saint-Georges si a treia, pe par.

plAseT.

Are o populatie de r30 fa-

Iona§e§ti, suburbie, in Focsani, despartirea III-a, jud. Putna.

Ionä§e§ti-de-pe-Vale, sat, jud. Tecucid, situat in marginea Si-

scoala.

retula. Are o populatie de 23

Suprafata intregeT com, este de 17970 hect., 121 hect. viT

familiT, sou 74 suflete ; locuesc

In 21 case. Aci a fost satul vechitl, dar

si pomI, 91 hect. sunt acoperite cu padurT de stejarT, lar restul este ocupat de vatra

tea mosia ala G. Saint-Geor-

satuluT, raminind si cite-va locurl mlastinoase.

ges, este de lemn, facutA in anul 1853, de Iordache Nacu, cu hramul Sf. Gheorghe.

105 vacT, II cal, 5 Tepe si iti °I. Loc. posea, 85 stupi.

Vite : 283, din carT: 162 bol,

din cauza inundatiilor SiretuluT,

satul a inceput sa se despopuleze, asezindu-se pe deal.

Ionä§e§ti-de-pe-Deal, sat, jud. Tecucid. Aci se afta resedinta

61273. Nardo Dierknor Geogralk. Vol. IV.

cona. Are o populatie de 99 fa8

www.dacoromanica.ro

IONETI

t8

I0N4EFTI-DINC0L0-DE-S1RET

Sf. Nicolae, clddita din lemn, de un fost proprietar, Iordache Cristea, in 1805, improprietarita cu 8 fald, 40 prajinl si deservitl de preotul din Negotesti

Are: douà biserici, una in Ionesti-din-Deal si a doua in lo-

IonA§e§ti - dincolo - de - Siret, sal, jud. Tecucia, situat tuteo

si 2 cintaretr. Scoala din Negotesti serveste si acesta sat.

insula, inconjuratä de toate par-

Drumuri principale sunt : la Ciumulesti (2 kil.) si la Negotesti (1 kil.). In 1803, Ioneasa, a paharni-

mara rurala. Budgetul com. e de 2695 Id, 22 banI, la veniturI si de 2621 lei la cheltuell. Sunt 140 contribuabilI. Vite sunt : 586 (540 bol si

cului loan Cristea, avea 28 liug, platind 500 leI bir anual.

vacI, 46 cal) si 2623 vite mdrunte (2500 or, 33 capre si 90

milir, sati 369 suflete ; o scoala.

Acest sat s'a format din loc. stramutatI din satul de la vale, din cauza revarsarilor SiretuluI.

tile de Siret. Are o populatie de 8 familir, sal 25 suflete; locuesc in 7 case.

Partea aceasta de sat a fost unita cu cea de pe vale. Siretul

nesti-din-Vale, avind fie-care bi

serica cite un preot, un cintaret

si un paracliser ; o scoall pri-

rimatori).

trisa abatindu-s1 cursul a separat

satul de comuna. Locuitorii ca: sa vina la resedinta com. trebue sä, faca o distanta de 1 kil., trecind mal inttiii Siretul cu barca ; in caz

Ioneasa (Dealul-), deal, pe coa-

Ioneasca, trup de mo,sie, care de revarsare a aper, el se duc este incorporat Cu alugareni,

luI, la citi-va kil.

pe la podul de la Cosmesti, fal-

proprietate a fratilor Wartiadi, situata in com. Uzunul, pl. Calnistea, jud. Vlasca.

pune din treI alune : Ionesti,

cind o distanta de i6 kit. pana la res edinta comuneT.

sta canija sta parte din satul

Ionelti, com. rur., in jud. Dim-

cu acest nume, jud. Suceava.

bovita, pl. Cobia, situata in d'al-

pie, pe malul drept al Argesu-

lul, unde se afla astad satul lonasesti-din-Vale, ai'l fost 2 catune : Sclipotesti la N. $i Tomuleasca

la S. Din cauza deselor revarsarI ale Siretuld, s'aii distrus, forrnindu-se in urmA tot in aceasta lunca, mal spre E.

Ioneasa, sat, numit 'in vechime si Ionesti, pe mosia cu acelasI

dee. Copill din sat, in numár de io, urmeaza la scoala mixta din

satul Urzicuta, ce este la 890

sosele comunale.

Ionelele, sat, in jud. Dolj,

pl.

Bailesti, com. Urzicuta, asezat spre S.-E. de Urzicuta, satul de

resedintd, la 850 m. Are 236 suflete, 125 barbatI si II 1 femel.

Locuesc in 34 case li 20 bor-

m. departare. titi carte 34 bärbati si 8 femei.

nume, com. Ciumulesti, jud. Su-

ceava. Asezat pe coasta dea-

Ionelele, baltä, in jud. Dolj, pl.

lurilor Gavan si Ioneasa. Are 8o familir, sati 338 suflete : 171 barbatI si 167 femer. Sunt 102 con-

Bailesti, com. Urzicuta, in intin-

tribuabili. Vatra satului ocupa aproape 8 t'ala Mosia e proprietatea D-lui G.

Softa si are o intindere de 193 falcI, din cari 126 cultivabill, 26 padure si 41 finat. ImproprietaritI in 1864 sunt 15 fruntasi,

33 palmar si 49

codal, carona li s'a dat 150 Miel si 13 prOjinI.

Are o

biserica, cu hramul

Gaesti. Aceasta com. se comPalade si Gherghesti, cu o populatie de 720 suflete. Are o biserica. Se invecineste : la E. cu com. Greci, la V. cu Patroaia, la N. cu Gdesti si la S. cu Morteni. De Gaesti se desparte prin Arges ; de Greci, si Patroaia prin cimpiI ; de Morteni, prin padure. Cu Gaesti se leaga prin soseaua judeteana, iar cu cele-l'alte prin

Locuitorir de alei se indeletnicesc mult cu pescuitul. In vechime, pe tunca Siretu-

spre S. de

dere de aproape 18 pogoane si cu o adincime de 1,50 m. Ioneq-ti, com. rur., in jud. Arges, pl. Cotmeana, la 22 kil, de com. rur. Costesti, resedinta subprefecturer, si la 27 kil. de Pitesti. Se compune din Ionesti-din-Deal, Ionesti-din-Vale si Tomsanca, avind peste tot 150 familiT, sal:1

765 suflete. Este traversata de riul Teleorman, care desparte cele dota sate Ionesti.

www.dacoromanica.ro

Ione§ti, com. rur., in jud. Gorj, pl. Pulid, in partea de S. a com. Turceni-d.-j., situata tina lantul

de inaltimI din dreapta jiulul. Se compune din catunele Ionesti si usita. Are o suprafata de 2486 hect., din care 1000 hect. padure mare

si 350 hect. loc de cultura,

fi-

nete si pasune, proprietatea statul& ; iar 1034 hect. ale locui-

torilor, cu 62 hect. va si 40 hect. prunr.

Are o po.pulatie de 357 famita, sail 1554 suflete, din cae 340 contribuabili. LocuitoriI posea.: 62 plugurl, 146 care cu bol, 8 carute Cu

IONEM

I0NEg1-DIN-DEAL

59

cal; 35 stupT ; 892 vite marr cor-

107 care cu bol, 8 cArute Cu

nute, 53 cal, 1223 or., 31 capre

cal ; 672 vite marT cornute, 40

5i 428 rimAtorl.

cal, 918 or, 13 capre,

Venitul com, e de 2996 leT, banT 28 si cheltuelile de 2965,

mAtorT.

Comunicatia se face prin soseaua comunalà, care o leagA la N. cu com. Turceni-d.-j. si la S. cu cAt. Piscul al com. TintAreni din jud. Dolj. Are o scoalA in cAt. Ionesti ; o bisericA, Cu 2 preotT si I din_ tAret.

In com. se mar gAsesc :

2

3 2 I ri-

Sunt 30 stupf cu albine. Are: 1 scoalA, infiintatA la

si la N.-E., cu com Bordeiul

anul 1838 $1 frecuentat5. de 48 elevr si 6 fete ; 1 bisericA de zid, fAcutA de locuitorT, la anul

de 1570 hect. Are o populatie de 144 familif, saa 242 suflete,

banT 20.

Com. este udatA in partea de E. de riul Jiul.

Se mArgineste : la S.-E. Cu com. Filiul, la S. cu SlujitoriAlbotesti si Dudescul; la V., cu com. Batogul ; la N., cu Perisorul ves.

Verde. Suprafata comuneT este din carr 104 contribuabilT. tia carte 53 persoane.

1827, deservitl de 2 preotT si I

LocuitorT improprietArit, Id up A

cântkret.

legea din 1864, sunt 63 ; nelm-

In cAtun se gAsesc : 2 pu-

proprietAritT 40.

turr, 2 finenl si o circiumA.

Vite sunt : 981 bor si vacT, 1440 or, 207 rimAtorT.

Ione§ti, ciitun (tirlA), in jud. Ialomita, pl. Ialomita.Balta, pendinte de com. Bucul.

Are o scoall mixtl, infiintatl la 1862, frecuentatA de 14 elevr si 2 eleve. Veniturile si cheltuelile

puturr, 2 finenT si o circiumA.

'd'ir din com. Dumitresti, pl.

com. sunt de 2677 ler, 85 banl. In com. este I debit si 3

Oltul-d.-j.

circiumr.

Ione§ti, numire ce se mar dA unei

Ione§ti, sat, in jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de com.

Drumurile din com. sunt : la Bordeiul-Verde spre E., prin hotarul proprietAtir locuitorilor, IO kil. La gara Ianca, spre N.,

rur. AlimAnesti-Poenari. Are 298

familii si o bisericl vechre, cu hramul Sf. Nicolae, cu un preot si un cintAret. In acest sat este reedinta PrimArier si o scoall primará ruralA.

Ione§ti, sat, in jud. BrAila, in partea de S. a com. IonestiBerlesti, pe vAlceaua de pe lunca CAlmAtuiuluT, la I O kil. spre S.

Ione§ti, stalie de dr.-d.-f, jud. Vilcea, pl. OtAslul, com. Mincul, pe finta DrAgAsa ni-R.-Vilcer, pudA

pe lingA movila Edul, la Perisorul

in circulatie la 20 Iunie 1887. Se afl5. intre statiile °riese (8.4 kil.) si SlAvitesti (6.4 kil.) Ingtimea d'asupra nivelulur mArif de 178 m. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 32553

si d'aci la garl. La Sutesti, spre N. pe 1410. movila Edul la Ianca si apor la Sutesti, 26 kil. La Ba-

togul direct spre V., 3 kit.; la Filiul drept spre E., 3 kil. ; la

dupA numele proprietaruluT mo-

IOne§ti, mahala, in com. rur.

sier. Vatra satulur e de 15 hect.

AlmAjelul, pl. Cimpul, jud, M ehedinti.

Vizirul spre E., trecind prin cAt. Liscoteanca si d'aci la Vizirul, 17 kil. ; distanta din com. la BrAila 50 kil. Resedinta comuner pe la 1840

miliT, sati 193 suflete, din carT

Ione§ti, mofie, a statulur, fosa

ria 51 a mutat resedinta din com.

59 cAsAtoritT si 134 necAsAtoritT,

pendinte de mAnAstirea Govora, situatA in com. Ionesti-Marcea,

de satul Berlesti. Numit ast-fel Cu 40 case, 2 circiume si o moarl

leT.

era in Ionesti. La 1879, priml-

de vint. Populatia e de 59 fa25 stiind carte si 169 ne stiind.

Vite : Izo cal, 290 vite cornute, 300 or si 70 rimAtorT.

pl. Ocolul-OtAsla, jud. Vilcea ; s'a arendatpe periodul 1888-93 Cu 2810 ler anual.

Ionesti in Berlesti.

Ione§ti-Däne§ti, molde, jud. Brl-

Ione§ti, cdtun de resedintA, al com. Ionesti, pl. Jiul, jud. Gorj. Are o suprafatA de 1952 hect.,

din care parte e proprietate a statulur, parte a locuitorilor.

Are o populatie de 286 familiT, san 1166 suflete, din carT 280 contribuabill. Locuitorir posedA : 49 plugurr,

Ione§ti, pisc de deal, jud. Vlasca, pe proprietatea Cringurile, pendinte de com. Strimba, in coasta vler Neajlovulur, din sus de moara

indrilita.

Ione§ti-Berle§ti, com. rur., pl. Ianca, jud. BrAila, situat1 pe

www.dacoromanica.ro

ila, pendinte de com. IonestiBerlesti, proprietatea mostenito-

rilor G. T. Petcu. Are o suprafat5. de 520 hect., Cu un venit de 12000 lei.

Ione§ti-din-Deal, sat, face parte din com. rur. Ionesti, pl. Cotmea-

na, jud. Arges, pe malul sting al riulur Teleorman, cu 60 familiT, san 350 suflete. Are o bisericl, cu

IONETTI-DIN-VALE

hramul Cuvioasa Paraschiva, cu preot, i cintaret si I paracliser.

Ione§ti-din-Vale, sat, face parte din com. rur. Ionesti, pl. Cotmeana, jud. Arges, pe malul drept al riuluI Teleorman, cu 50 familir, san 250 suflete. Are o biserica, cuhramul Adormirea,

deservita de I preot, I cintaret si I paracliser.

Ione§ti-Govorei, sat, face parte din com. rur. Marcea, pl. Oltul-

d.-s., jud. Vilcea. Pana la anul 1885 com. Marcea purta numele de Ionesti-Govorel.

Are o populatie de 459 suflete : 232 barbatI si 227 femeI; o scoall, frecuentata de 35 copiI. Are o biserica, fondatä de locuitorl, la anul 1836. Ad i a fost cetatea Rusidava, fondata de Romard.

Ione§ti-GovoreLpadure, a statuluI in intindere *de 1195 hect., pendinte de com. Ionesti-GovoreI, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Ione§ti-MinculuI, com. rur.,jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa din 4 catune: Obeni, Bocsani,

si Udrea Paharnicul In timpul dom niel lul Ion Mihail Cantacuzino Voevod; o scoala, fondata la 1857, frecuentata de 54 copiI.

Cu intretinerea scoaleI statul cheltueste anual ii88 leT. Mal totl locuitoriI sunt dulgherr si parte dogarl. CeI mal

multI sunt mosneni. Vr'o 80 s'aa improprietarit la anul 1864 pe mosiile: Bucsenescu, Romanescu, Vladimirescu, Tranca, etc., carora Ii s'aa dat 16o hect. pamtnt. Vite sunt : 16 cal, 430 bol'

si yac!, 45 capre i 416 or. Veniturile com. e de 2500 leI.

Legenda spune el intinsele paduri ce existan ad i serveaa de adapost pandurilor luI Tudor Vladimirescu.

Prin com. trece calea ferata Piatra ; sos. nationala Corabia-Rimnic-Riul-VaduluI soseaua com. Ionesti-Scundul.

inalt, in com. Bajesti, pl. Rinrile, jul. Muscel.

Iordana,

jud. Bacaa, pl. Muntelul, com. Moinesti, care se varsa in Urminisul-Mare.

Iordanul, pirtiaf, ce curge prin orasul Piatra, jud. Neamtu, se varsa pe stinga riuluI Bistrita.

Iordächianul, com. rur., pl. Cricovul, jud. Prahova. Este situata Ruga riul Cricovul-Sarat pe dealul despre V. de vatra schituluI Iordachianul, la 30 kil.

de capitala judetuld si la 4 kil, de resedinta plaseI.

Se compune din 3 catune: Iordachianul, Plavia i Mocesti, avind o populatie de 290 famili!, saa 1141 suflete, din carl 223 contribuabill. Locuesc In 287 case. titi carte 64 persoane. Sunt 3 biserici, in fie-care

E brazdatä de dealurile Fo-

catun cite una. Cea din 'ora-

testi i Oltuld i udata de valle: DraculuI, Miclisoaia, Guguianca

chianul s'a fondat la 1858; cea din Plavia la 1814 i cea din Mocesti la 1694. Sunt deservite de 3 preotI. Parte din locuitorI sunt mosnenI, 136 locuitorl improprietarit la 1864, pe mosiile D-lor Mihulet, Iordache Rusescu, I. Urlateanu i altiI, cind

si arstea.

Ione§ti-Minculul, deal, in ra-

Fotesti i Guguiasca. Este situata

ionul comuneI cu acelasl nume, pl. Oltul-d.-s.,jud. Vilcea, pe care se cultiva 23 hect. si 50 arii vie.

pe malul drept al riuluI Oltul, la 29 kil, de resedinta judetulul

Ione§ti-Tom§anca, com. rur.

si la 23 kil. de Ocnele-Mari,

IORDA.CH1ANUL

60

Vez! Ionesti, jud. Arges.

li

dat 220 hect. pamint.

Suprafata com. e de 675 hect.

Ione§ti, numire ce se maI da

Se margineste la E. cu riul

ceitunului Cungrea, com. Simbu-

Vite: 7 cal, 2 lepe, 46 yací, .23 capre, 422 ol si 175 porcr. Copal in virsta de scoala urmeaza la scoala din com. Urlati,

Oltul, la V. cu com. Scundul, la N. Cu mosia statuld IonestiGovord si la S. cu Fiscalia. Are o populatie de 216 famili!, saii 778 suflete, din carI 17 familiI de sigan!. Sunt 192 contribuabilr. Locuesc in 206 case. titi carte 27 persoane. Are: 2 bisericI, una la Obeni, zidita la anul 1842, de Dutu

resti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

si cat. Valea-Boulul din com.

resedinta piase.

Cornetul-Cricov.

Iorcani, fost sat, pe teritoriul comune! Tatärusi, jud. Suceava. Aci se afla si o statie de posta, pe ctnd exista acest servicia.

Iorcanilor (Dealul-), a'eal, pe care se afla asezat desfiintatul sat

Cu acelasf nume, jud. Suceava.

Comanoiu si a doua in Bocsani,

zidita la anul 1743, de Mincu

Iordache (Piscul -1W -), pisc

www.dacoromanica.ro

Toatä comuna are o suprafata

de 510 hect. Comerciul se exercita in comuna de 2 cIrciumarI. Budgetul comuna e la venituri de 3546 leI si la cheltuell de. 3208 leI, 80 banf. Prin comuna trece o osea, inlesnind comunicatia spre comunele Apostolache i UrlatY/

lORDXCHIANUL

10SUPENI

61.

brazdata de dealurile: Calimanul, Teiul-Mare, Maicile Merezul, carI servesc de pasune pentru vite.

Iorga, lac, in insula Balta, teri-

ta, pl. Silistra Nota, pe terito-

toriul com. Bordusani, jud. Ia-

riul com. rur. Ghiuvegea, situati

lomita, pl. Ialomita-Balta.

In partea centrala. a piase si

strabatuta de maT multe val i valcele si de riul Cri-

Iorgovan, drum roman, cunoscut sub acest nume in judetul Mehedinti, in plaiul Closani si plasa Dumbrava.

covul.Sarat.

Se margineste cu comunele :

cea N.-V. a comuneT; este mal mult o prelungire a insurnatului Tezer Oltina ; are o lungime

de 1300 in., o latime de 800 m. si o intindere generala de

Cornetul-Cricov (N.) ; Urlati (S.);

com. Ceptura (E.) si HIrsa (V.)

ii5 hect.; e acoperita in cea may

Iorguleasa, tezer, jud.

mare parte cu stuf, care nu se poate distruge de cit Cu foarte mare greutate ; pe linga dinsa

intre Dunarea-Vapoarelor i ca-

Iordachianul, sat, face parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Cricovul, jud. Prahova.

resedinta comuneT. Are o biserica fondata la 1858.

Iordächianul,pddure, a statuluT, In intindere de 175 hect., pendinte de com. Iordachianul, pl. Cricovul, jud. Prahova.

nalulVilciul, prin care trece hotarul din tre com. Ciactrul si Vizirul.

merge drumul judetean OstrovCuzgun ; la E. se afla padurea Duan-Chioi-Orman ; sta. in lega-

Iorguleasca, numire vechre, a moyiei Banceasca si a comuna Simileasca, jud. Buzat.

tura Cu rezerul Oltina prin gira Ciamurlia ; contine peste ce se consuma in localitate.

Iorgule§ti, cdtun al com. Calvini jud. Buzari, cu go locuitori

18 case; e alipit de cat.

Iort-Mac, movild, in jud, Con-

Bi-

stanta, pl. Silistra-Noua, com.

Iordächita,cdtun, in j ud. Ialom ita, pl. CimpuluT, pendinte de com.

lort-Culac, vale, in jud. Con-

Oltina, catunul Clla. E asezata pe muchia dealulta de deasupra CisleT, in partea N. a plaseT si

Grindul. Este situat spre S.-E.

stanta, pl. Silistra-Nota, com.

cea de S. a comuneT, la i kil.

si In apropiere de satul Grindasi.

Enisenlia, catunul Cara-Amat ; se desface din dealul Buiuc

de balta Iort-Mac ; este tuco n-

Iordächita, mofie, In jud. Ialo-

se intinde spre N., tuteo directie

jurata numaT de padurr; are o inaltime de 140 m.; fost punct

mita, pl. Ialomita-Balta, pe te-

de la S. spre N.-V., brazdInd

pl. Trotusul, com. Grozesti, unde

partea E. a plaseT i cea N. a com.; trece pe Ruga satul CaraAmat, i, dupa un drum de 2'/a kil., &cut parte prin padurT, se deschide in valea Ceair-Orman,

trigonometric de observatie, ran-

ritoriul com. Fundul-Crasani; are

s'a instalat o fabrica de var

pe dreapta, maT jos de satul

naltimea sa balta Iort Mac, satul Cisla, asezat la i kil. spre N.-V. de ea, satul Curu-Orman, asezat la 2 kil. spre S.-E. de ea, si drumul comunal Ghiuvegea Oltina,

hidraulic, fondata de O. Negro. ponte, proprietar, la 1887. Proprietarul a facut proiectul de a stabiii o cale ferata, de adi la Onesti.

Cara-Amat.

ce trece pe la E. de ea, decr

sceni-d.-S.

suprafata de 1250 hect. .iordocatul, localitate, jud. Bacati,

gul al 3-lea, dominind prin in-

e punct strategic insemnat. Iort-Mac,baltei,tn jud. Constanta, pl. Silistra-Noug, pe teritoriul

Iosef (Petera-lur-), stincd, jud.

com. si cat. Lipnita, este prelungirea balteT Ciamurlia, care

BuzIO, ramificata. din muntele Crucea-SpataruluT ; are in virful

Iordocatul, munte, jud. Bacan,

la rindul e! nu este de cit

saii o grota, unde se zice ca a

pl. Trotusul, com. Grozesti, de

prelungirea Tezeruluf Oltin a ; este inconjurata la E. de padurea Duanchioi-Orman ; in a-

locuit un pusnic, Iosef ; e situata In apropiere de Pestera luT Dionisie-Torcatorul si de schitul SE Gheorghe, In com. Boziorul.

unde izvoreste piruiauI cu acelasi nume.

ceasta balta se deschid valle

Iordocatul, pirii, jud. pl. Trotusul, com. Grozesti, care izvoreste in muntele Muncel

se varsa d'a stinga OituzuluT, maT in jos de confluenta piriulur Chive! cu Oituzul.

Ghiuvenli-Ceair siDermen-Ceair;

este acoperitä cu stuf i con. tine peste; are o intindere de aproape mo hect.

Iosupeni, sat, com. Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iasl, situat pe o mica. inaltatura de pamint, in l'ata sesuluT BahluiuluT, si al caruia

Iort-Mac, baltd, in jud. Constan-

www.dacoromanica.ro

locuitorl in nunar de 16 farniliT,

IOTE7r1

1POTETI

62

sat 46 suflete sunt rAze$T, avind

tind numele de Mijloace, dupl

care se glsesc arborT de o gro-

pArtile lor de pAminturr cApAtate,

pozitiunea ce ocupg, fiind asezat

dupA cum spun badal!, din

filtre cele 2 ramificArl; partea despre N. a dealulur are iarl$r dota numirr: Ripa-GalbenA numirr luate de la in-

sime insemnatA. Vite 300 vite marT cornute,

timpul luí tefan-Voda-cel-Mare;

sunt de originA Ungurr $i de religiune catolicA mergind la biserica catolicl din Cotnari. Vite : 77 vite marT cornute, 17 cal', 95 oT $i 31 rimAtorr. Iote§ti,

sat, jud. $i pl. Argesu-

lur, pendinte de com. rur. ZArne$ti-Cacaleti; are 17 familir.

pildure, jud. BacAti, pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com. Bere$ti.

Iovul,

Ipatele,

com. rur., in partea de

N.-E. a pl. Fundurile, jud. Vasluit, la 36 kil, de ora$ul Vasluiti $1 la 8 kil. de Negre$ti, re$edinta plAser, situatlintre pirarele Stav-

su$T

calitatea pAmintulur din

aceste douA ramurr, cAcr una contine pAmint galben $i alta pAmint humos.

Are: 2 bisericr, cu 2 preotr 4 cintAretr; o $coalA;

lo

cir-

gujer $i Parpanita. Este formatA

din satele: Ipatele, Bicul (endreni), Slobozia, Cioca-Boca $i Halita, pe o suprafatA de 2814 hect., din care 2074 hect. pAdure $1 28 hect., vie $1 cu o populatie de 327 familiT, sat 7463 suflete. Teritoriulacester comune este strAbAtut de un deal mare, acoperit cu pAdure, afarA de partea

Vite : 730 vite marr cornute, 580 or, 5 capre, 96 cal i 92 rtmAtorr.

Budgetul com. e de: 3049 54 b. la veniturr $i de 3014 leí 77 b. la cheltuelr. Locuitorir posedA : 132 plugurr

$i 150 care cu bol; 21 plugurr si 23 cArute cu cal; 120 stupT cu albine.

sat, in centrul com. Ipatele, pl. Funduri, jud. situat futre dealurile: Mijloace

Ipatele,

la V.

i Dealul-Mare la E., carT,

impreunlndu-se in partea de N., formeazA un podi$ numit Poiana, pe care sunt cite-va case din acest sat. Se intinde pe o suprafatA de

se intinde de la N. spre S., formind, in partea de N.-E., un

Este resedinta com. Are; o

podi$ intins numit Poeana, nume

scoa16, infiintata in anul 1870, frecuentatA de 31 copiT; o bi-

luat dupl poiana ce este in pAdurea de pe el.

In partea despre S., dealul se desparte in mal multe rami-

sericA delemn, fAcutl de rAze$1 la 7804 $i reparatA la 1882, Cu

a$a, partea ce se intinde spre

I preot i 2 cintlretr ; 3 circiumr. Spun bAtrinir cA, mal inainte de formarea satulur, pe aceste

E., are 2 numirl: una se nu-

locurT erati pldurr marT, dar In-

meste Dealul-Mare, dupl mea ce prezintA $i alta Holciul. Ramificarea despre V. a dealu-

luí poartA numele de Osolul;

multindu-se locuitorit, satul s'a intins i pAdurile s'ati tAiat, reminind numal pe icT-colea, cite un arbore mare.

o altA ramificare a dealulul vine 'filtre Dealul-Mare i Osoiul, par-

In partea de N. a satulur inca este o pAdure mare in

ficArT, purtind nume deosebite,

tele, pl. Funduri, jud. curge de la N. spre S. i, in dreptul satulur Halita, se vars1 in pirlul Gelna. Ipote§ti,

.sat, in partea de S.-V.

a comuner Cucoreni, pl. TIrgul, jud. Boto$ani ; are o populatie de 75 familiT, sati 300 suflete ;

mo$ia e impArtia in trer pArtI:

Ipote$ti Statulur, cu 64 hect ; Ipotesti fratir IscAcestr, cu 64 hect. si Ipotesti Marinovicr, cu 458 hect.

Are i bisericA, cu

i preot

2 cintAreti.

429 hect., din care 19 hect. p5.dure si 18 hect. vil i livezr; cu o populatie de 150 familir, sati soo suflete, locuitorT rAzesr.

S.-E., care are loc ses. Dealul

ptrifi, izvore$te de sub dealul numit Poiana, trece cam prin mijlocul com. $i satul Ipa-

Ipatele,

ciumr.

nicul i Gelna i intre comunele: DrAguseni, BorA$ti, Tin-

200 or, 35 car i 90 rimatorr.

www.dacoromanica.ro

Vite: 130 bol si yací, 21 cal, 795 ot i 56 pord. cdtun, pendinte de com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,

Ipote§ti,

situat pe valea Oltulur, unde se varsA vficeaua Oboga ; la 5 kil. de re$edinta com. spre V. Are

o populatie de 646 locuitori, din carT 121 sunt improprietAritr dupg legea ruralA, Cu 409 hect. din mosia Printulur Brincoveanu.

Are o bisericl, cu hramul Sf. Nicolae, ziditl din not la anul 1882, de preotul Grigore Coteanu $i cu ajutorul celor-l'altr locuitorr din cAtunul Ipotesti. Vite sunt: 64 bol, 200 yací, 22 bivolf, 35 cal, 486 or i 238 porcl.

CAtunul e legat cu satul de resedintA printeo osea comunalA. Locuitorir mar totT sunt Rominr. Ipote§ti, pida, jud.

Tecucit, ceir

la nastere din cite-va izvoare

de pe valea cu acela$r mune;

1.13SILANTg

63

curge spre E. de com. Tepul

tinuare a dealuluI Gohorul; pe

si se varsá in dreapta BerheciuluI, in fata satuluir Tepul.

dinsul se afla asezat satul cu

Ipsilante, vechie numire a mo-

Iresti, com. rur., in jud. Putna,

,riel Cotorca, com. Cotorca, jud.

pl. Girlele. Se compune din urmatoarele Cucueti, Iresti (unde e si primaria comuneT) erbanesti. Satul Iresti este asezat pe podisul dintre malul

Buzar'.

Irasli-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comuna Dobromir, anume pe acela al catunuluI Dobro mirul-di n - D eal ; este co ntinuarea dealuluf Teche- ChioiBair ;

se indrepteaza spre S.,

avind o directiune de la N. ca-

acelasT nume.

pe malul Putnel. Satul Iresti se afla la 19 kil, de sub-prefectura plaseT, si la 25 kil, de capitala Afara de /1111 Putna mal este

udata si de piriiasele: Saca si

printre dealul Dermen-Sirti, care

Zlota.

fisuri ;

este situat in partea de

S. a plaseT si cea de S.-E. a co-

muneT, la i kil. spre E. de catunul Dobromirul-din-Deal; pa-

ralel cu acest deal merge drumul comunal de la Dobromiruldin-Deal in Bulgaria.

Ireasca, sat, facind parte din com. Gohorul, pl. Zeletinul, jud. Tecuciil. Situat pe Valea-LupuluT,

in partea de E., la 2 kil. 200 m. de resedinta comune1 care e in Gohorul. Are o populatie de 384 suflete: 90 barbati si 85 femeT ; locuesc in 84 case. Teritoriul satuluT e de 438 hect. si 79 a. E udat in partea de E. de riul

Birlad care laträ in jud. Tecuela in raionul acestui sat, la punctul numit Gura-Ireascal. Are o biserica, cu hramul Sf. Niculae.

Comerciul se face de i circlumar.

Locuitoril sunt improprietaritT la anul 1864.

Ireasca, deal, jud. Tecuciil, con-

Este asezat pe podisul dintre malul PutneT i Dealul-Mare.

paro/he, in com. cu acelasT

nume, pl. Girlele, jud. Putna.

Iresti (RäzasII-), pddure, jud. Putna, pe teritoriul com. Iresti, In intindere de 305 hect., proprietatea razasilor din Iresti.

judetuluT.

medi-Culac, care este la E. si

m. si este acoperit numai cu stu-

cdtun, in com. cu acelasI nume, pl. Girlele, jud. Putna.

Putnef i Dealul-Mare, lar satele erbesti i Cucueti sunt chiar

tre S.; nierge printre valea Med-

este la V., si trece in Bulgaria; are o inaltime maxima de 196

In comuna sunt 12 circiumarr, 20 fabricantI de rachid ; 2 bacanT ; i brinzar ; to fabricantl de oale ; i cizmar.

Irimasulul (Gira-), gtrlt, jud.

Are o populatie de 437

fa-

Dolj, pl. Balta, com. Macesul-

miliT sail 1543 suflete (770 bar. bai, 773 feme1): 740 neinsurati (368 barbatT, 372 t'eme)), 746 insuratI, 55 vaduvi (27 barbatl, 28 femel, 2 divortatT (barban ; 1537 RominT, i Grec i 5 de diferite nationalitatT ; 1538 ortodoxT i 5 IzraelitT; 222 agri-

d.-s., prin care bAltile DrAcoalca,

Oaier, Sacia, Terpezita, Puturoasa-Mare

i Puturoasa-Mica,

comunica cu Dunarea. Are un pod pe clima. trup de pddure, al sta-

cultori, 10 meseriasT, 100 indus-

tuluT, in intindere de 260 hect., pendinte de com. Prahovita,

trial, 22 comerciantl, 36 avind

plaiul Prahova, jud. Prahova,

profesiunT liberale, 150 muncitorl si 50 servitorT.

care, Impreuna cu trupurile: Ma-

Locuesc in 400 case. Sunt 364 contribuabili. titi carte 113 persoane. Are 2 bisericT parohiale, una Cu hramul Adormirea si a doua ca hramul Sf. Voevozi, ambele

gura (35 hect.) si Getele-GriuluT (175 hect.), formeaza padurea Valea-Pfetrer.

Irimia, deal cu pddure, jud. Bacail, pl. Siretul-d.-j., com. Botesti,

situat d'a dreapta piri-

ului Turbata.

In catunul Iresti; o scoala mixta, construita de particularT i fre-

cuentata de 24 copir. Comuna vine in ajutorul scoalei Cu 314 leI anual. Budgetul com, e de 4370,96 leT la veniturT si de 4252,05 lei la cheltueli.

Irinesti, sat, jud. Brälla, la 6 kil. spre S.-E. de satul Sutesti si la hotarul de E. al com. Sutesti. Vatra satuluT e de 5 hect. cu 20 case.

LocuitorT pose& : 29 plugurT

mili!, sail 77 suflete: 37 bar-

de lemn, 18 de fier ; 2 mori de

batí si 40 femer. Vite : 114 vite mar! cornute, 40 cal; 440 ol si 30 rimatort

apa.

Vite sunt: 392 bol, 230 yací, 76 cal, 543 of, 48 capre i 215 por&

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 12 fa-

Acest sat se mal numeste Friguroasa, dup5 numele mosier.

64

IR1STEA

ISACCEA

cAtre E., si descriind o linie paralelA cu dealul l'Aun, se M'irseste lingA piriul Chicerea, formind Valea-luasac ; coastele luI sunt acoperite cu vil si livezT.

milif, sati 15000 suflete, din carT: 10000 RominT, 1800 BulgarT,

Irmul, loc, jud, Baca, pl. Taz-

Isac (Muchea-lui-), colind, in

ceastA plas5. sunt : Isaccea, o-

lAul-d.-j., situat in partea de E.

jud. BuzAti, com. CArpinistea ; face hotar despre mosia Clociti.

ras, la N., resedintd si port la

Iri§tea, maña/a, fAcind parte din com. rur. Turcesti, pl. Oltetul-

d.-s., jud. Vilcea. Cade la E. com. si este udatA de piriul Lespedea.

2240 Rug

i LipovenT, 1500 TurcI si TAtarl, iar restul de alte

nationalitAtT.

Comunele carI compun

a com. Beresti, pe coasta de peste riul TazlAul, in intindere de 2 fálcT, si unde se vdd urme de morminte foarte vechT. In timpurile din urmA locuitorif atí gAsit in acest loc hirburT de oale, pietre, arme, ce ail fost puse la capetele mortilor.

Iroftie (Valea-ltif-), vale, jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul com. rur. Satul-Noil ;

se desface din poalele estice ale dealuluI Coslugea; se indreapa spre E., pe la poalele meridionale ale dealuluI Ciatal-

Orman, avind o directiune generald de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea de N. a plAseI

si pe cea de S, a com. SatulNoti, fAcindu-I putin chiar hotarul cdtre com. Lipnita ; se -uneste cu valle Micul-Orman si

Tana-Sala pentru a forma impreunA valea Coslugea; are o lungime de 2 '/2 kil. ; malurile-I

sunt joase ; printeinsa merge drumul com. Pirjoaea-Coslugea.

Ironi, deal, jud. Gorj, situat la N.-V. com. Topesti, plaiul Vul-

can, si spre V. de dealul VeciniT-PIetrenT, in fata mAnAstireT Tisman a.

Are o suprafatl de 170 hect., proprietatea statuluI. Pe acest deal se afll pAdure de fagl si castanI, precum si locurI cultivabile.

Isac (Dealul-luI-), deal, in jud. Iasi, pl. Codrul, com. Tomest4 o ramificare a dealuluI ['Aun; se intinde de la S. spre N., apor

Isaccea, plaseI, in jud. Tulcea, asezatA in partea nordicA a luI.

Se mArgineste la N. cu Dunálrea, care o desparte de Basarabia ; la E. cu pl. Tulcea ; la

S. cu pl. Babadagulul si la V. cu pl. MAcinuluT. Relieful sAti coprinde doul regiunT : sestil de la N., lingA Du-

nAre, 1/2 din intinderea plAseT, semAnat cu bältI, girle si stufurT ; dealurile ocupind partea de S., intre care distingem culinea Isaccea (340 ni.), continuatA cu culmea Nicolitelul si alte dealurT acoperite in cea mal' mare parte cu pAdurT.

E udatl de Dungre, pe o intindere de 55 kil., udindu-I si resedinta. Riul Taita o ud6. la S. cu afluentul sAti Acadirt; riul. Telita o udA la E.; riurile: Ciulinetul si Luncavita, la N. BAltI sunt numeroase, si asezate lingA DunAre. Principalele sunt : Crapina, Popina, Capacha,

Rotunda, Piatra-CAcatl si Somoya ; ele contin peste si stuf. Clima este in general sAnAtoasA, mal cu seaml in regiunea dealurilor, unde sunt multe pAduri. Intinderea plAseT este aproape

de w0000 hect., cea mar miel din cele 6 plAsT ale judetuluT; din acestea, 3000 hect. sunt ocupate de vetrele satelor, 57000 hect. ocupate de pAmint productiv si restul de 40000 hect. ocupate de báltT, stuf si loc neproductiv.

Are o populatie de 4200 fa-

www.dacoromanica.ro

a-

DunAre ; Alibei-Chioi, la S. pe

riul Taita cu cAtunele AlibeiChioi si Acadin ; Balabancea, la S.-V., pe riul Taita si Tiganca ; FrecAtei, la E., pe riul Telita ; Luncavita, la N.-V., pe ritil Luncavita cu cAtunele : Luncavita, Tichilesti si Rachel ; Mei-

dan-Chioi, la mijloc, pe piriul Acadin ; Nicolitel, la mijloc, la poalele dealulul Nicolitel, cu cltunde: Nicolitel si MAnAstireaSaon ; Parches, la N. !higa gira Somova ; Somova, la N.E., tot pe &la Somova ; Telita, la E., cu cAtunele : Taita, Posta si MAnAstirea-Ciliculul, pe 0.11 Telita ; in total aceastA plasI

are 1 com. urb. si io com. rur., care coprind 20 sate. CAile de comunicatie sunt : soseaua nationall Tulcea-Isaccea-MAcin, si multe drumuri co-

munale ce unesc comunele latre ele. AceastA plas1 s'a format in anul 1892 din 3 comune luate de la plasa MAcin, 5 de la plasa Tueca si 3 din plasa Babadag. Isaccea, com. urb., in plasa Isaccea, jtidetul Tulcea, situatA in partea nordicA a judetuluT, la 35

kil. spre N.-V. de orasul

Tulcea, capitala districtuluT, si in partea de N. a plAseT, a cArel resedintA este.

La inceput purta numele de Oblucita, ceca ce aratl c5. a fost fundatA de Rominl unitT cu SlavT. Numele sAti este turcesc, de la Isac-Chioi : satul luT Isac, adicl al luT Isac-Pasa, din secolul al XVI-lea.

1SACCEA

65

ISACCEA

Hotarul teritoriulut, plecind dupa. malul (kept al DunareT,

Cale, renumite prin tuinele lor,

medant, 6o MozaicT, 40 de alte

de la lagare 0 zidurt vecht ro-

religiunT.

din dreptul pietreT miliare cu No. 71, de la gura girletCiulinetul, se

mane. Apele, cart brazdeaza teri-

indreapta spre S. prin stuf, taie lacul Piatra-Cacata, intra in pa-

pe o distanta de 6 mile

care se vars1 prin Girla-Hamba-

Sunt dota §coli primare : una de baetT, cu 3 institutor! 1 a doua de fete, cu 2 institutoare, ambele fundate in anul 1881 i frecuentate de 18o copit. Turcit ad o coa1ä alipita de geamia lor. Sunt 2 bisericT, una cu liramul Sf. Gheorghe 0 a doua cu hramul Sf. Voevozt, Cu 2 preott 0 3 cintarett. Pe linga hcestea mat este 0 manastirea Coco0.11 Cu calugart romint. Turcit ad o geamie, cu 1 hoge.

o la spre N.-E., pe linga viile Badila, pe valea Capacha, Ora da de balta Capacha; urmeaza

rulut in Durare, udind-o la N.-

Intinderea comuneT e de zo86

E.; Valea-Rece, la V.; valea Acic-

hect.: 300 hect. acoperite cu

Tepe, unita cu valea Capacha,

putin malul acesteia §i apot IL

prin mijloc 0 E., varsindu-se

parasqte trecind pe linga lacul Rotunda, 0 se oprWe in

In balta Capaclia. Baltile de pe teritoriul et sunt: Piatra-Cacata, la N.-V. (180 hect.), din care jumatate apartine comunet; Iapsia-Rahova la N., balta Capa-

pasiunt 0 livezt, 120 hect. acoperite cu stuf, lar restul acoperit cu intinse padurt, in care predomnqte teiul. Locuitoril posecia 450 plugurt. Comerciul se exercita de 6 persoane. M4carea navilor In

mintul ferm pe linga Valea-Rece,

0 pe la poalele dealulut

Gil-

mele-In0rate, se urea pe DealulCadiuluI; de aci, pe muchea luT prin PAdurea-Mare, se indreapta spre E., urea 0 coboara DealulBreazulut, pe lingt mAngstirea Coco§ul, pana intre dealurile Tugulea §i Piatra-Ro0e ; de adi

Dunare, in drep tul mile! No. 65;

de aci, o ha spre N.-V.-V. pe linga Isaccea, i se oprqte la gura CiulinetuluT, de unde am plecat. Forma lut este aceea a until trapez neregulat, lungimea perimetrului fiind de 70 kil., lar intinderea totala a teritoriuluT

toriul sad sunt : Dunarea la N., (1 1

kil.), formind bratul Isaccea i coprinzind intre ele insula Isaccea acoperita cu salcit. In Durare se varsa girlele : Girla-Nota (scurgere a laculut Piatra-CAcata in Durare), Girla-CazaculuT, o legatura intre lacul Piatra-

Cacata 0 lacul Iapsia-Rahova,

1894 a fost : 894 vase intrate qi e0te Cu 32928 tone (din acestea : 429 nomine, 2 italiene, 2 engleze, 87 austriace, 146

cija la S.; contin pqte 0 stuf. Clima este slnatoasa, din cau za vecinatatet muntilor i a p5.durilor.

turce, II ruseSI, 135 eline, 75 bulgarqt1). Comerciul consta

Orawl este wzat lute° po-

cuprins in el fiind de 12000 hectare. Se invecine§te la N. cu Basa-

zitiune placuta, la poalele unor dealurT i pe malul unlit brat al

rabia, de care se desparte prin fluviul Dutarea; la S., cu com. Balabancea, despartit prin culmea Isaccet ; la V., cu comuna Luncavita 0 la E. cu comuna

mult aparenta unur sat mare, de cat aceea a unlit ora. . Ate viitor comercial, mal cu seama fiind sin-

in export de cereale, lira, vin, tutun 0 in import de coloniale, zahar, tesaturt, etc. Budgetul comuner e la venitug de 23884 let i la cheltuell

gurul deb4eti pentru exportul

de 23467 le!.

Nicolitel. Relieful sati

apartine mat mult regiunet dealurilor, afara de partea nord-estica, care apartine esuluT, acoperita cu stuf

0 baltt. Dealurile earl o braz-

DunareT, numit Isaccea. Are mat

lemnelor din intinsele padurt ale

Cade de comunicatie sunt :

pl4eT 0 al vinulut renumit din

Soseaua judeteana Tulcea-MAcin, care trece prin Isaccea, apor drumurT comunale ce duc la : manastirea Coco§ul, Taita, Telita, Nicolitel, viile Sarica, Ba-

Sarica. Manastirea Coco011, care depinde de aceastA com., i este a-

ezata mai la S., are o pozitie minunata, tnconjurata cu porn! roditorr. Populatiunea ora§uluT este a-

labancea.

deaza sunt : Muntele-lut-Hasan,

cu virful Isaccea (197 m.) i Acic-Tepe (201 m.) la V.; Dea-

mestecata, elementul predominant fiind Rominit.

chiuluT oras roman Noviodunem,

lul-Cocopl la .S.-V.; Dealul-Brea-

Are 620 fam. saa 3094 suflete din carT: 1020 RominT, 248 Bul-

E. Pe la 513 a. C. a trecut pe

zulul la S., la ale caruT poale se afla viile Badila; dealul Tugu-

gall, moo Turd, 40 Thad, 575

lea la S.-E. (242 m.); toate sunt acoperite cu padurt; la E. sunt dealurilor Vizir- Tepe 0 Eschi-

Ru§I, 130 Grecr, 40 German!, 6o

Evret; 2000 Ortodoxr, 30 Armen!, 7 Lipovent, 1040 Maho-

Este a§ezata pe ruinele yeale caruT ruine se afla 0 azi la ad i Dariu contra Scytilor pe un pod de vase. In secolul al XVlea fu fundatA de Romlnr, carel aa dat numele de Oblucita, dar, dupA ce Turcif In secolul al XVI9

81275. Maras Diefiestar Geogresto. rol. IV.

www.dacoromanica.ro

ISACCEA

ISNOVÄTUL

66

lea s'aii stabilit definitiv in Dobrogea, T-ati dat numele de IsacChioi, dupA numele unta pa$A.

Isaccea, ostrov, In jud. Tulcea, pl. Isaceea, pe teritoriul com.

Sulina, pe teritoriul com. rur. Cara-Orman, situat in partea de

in., se

pierde pe sesul Sire-

tuluï.

S.-V. a plAsef $i a co mun el $i for-

mat de o revArsare anterloará a

Isaia, faz, in partea de S.-E. a

bratuld St Gheorghe, de care

com. Isaia, pl. Podoleni, jud. FOlciti, format din piriul Bohotinul ; are o moard Cu 2 pfetre.

pl4eI $i a comund, situatd in

acum e independent; se scurge prin dou5. girlite in gira Litcov; are 7 insule miel; o intindere

DunAre 'filtre bratul Isaceea $i

de 300 hect.; contine peste in

Isärä§ti, sat, face parte din com.

cel-l'alt brat principal ; are o lungime de 2 kil., o lärgime de 400 m., o forma' triunghiularl, cu coltul spre Isaccea ; o intindere de wo hect.; malurile

mare cantitate; venitul e al sta-

rur. Tätärei, pl. Vedea d.-j., jud.

tuluI.

Olt.

urbane Isaccea, in partea de N. a

sunt presArate Cu sAlcil i rdchite, lar in interior sunt lo-

culi de pAsune.

Isaia, com. rur., în partea N. a pl. Podoleni, jud.

Isbasa,Isbasul, Isbäsesti, Isbiceni. Vez! Izba$a, Izba$ul, etc.

intinzindu-se : spre N.-V. pAnd

in hotarul comunef Bohotinul; spre S.-E., pAnA in hotarul comune! Gura-Bohotinul ; lar spre

Isaccea, vive de a'eal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. urbane Isaccea, situat in partea de N. a plAsel i cea de

E., pana in apa riuluI Jijia,

ce

o desparte de comuna Zberoaia. Suprafata teritoriuld com. e de 853 hect., cu o popula-

V. a com.; este unul din virfuri le (197 m.), punct trigonometric de rangul dominind asupra drumulur judetean

tie de 109 familif, san 301 su. flete, din carf 6E contribuabilf. Este formatO numaI din satul

Mdcin-Isaccea; acoperit cu padad.

luluI,

.Isaccea (Bratul-), bral al DunäreI, in jud. Tulcea, pl. Isaccea,

pe teritoriul comuneI urb. Isaccea, in partea de N. a pibe $i a comunel; se desface din dreptul m'id 68 si se terminA in dreptul milel 66; este cuprins intre ostrovul Isaccea $1 malul drept al Dunärer ; este destul

de adinc, pentru ca vapoarele sl poatA trece prin el; in el se deschid douA girlite: Glrla-HambaruluI si Girla-Noua.

Isaia, situat parte pe coasta dea-

Isgonul, uzo* particulard,

de

Goo hect., in com. Branistea,

Siretul, jud. Covurluiti, renurnitä prin finul ce produce.

pl.

Islazul. Pentru cuvintele cu acest nume $lcompusele luf, vezT Lila-

vil, etc. Isniange. Vez! Tirgul-NeamtuluI, tirg, jud. Neanitu.

parte pe valea

Bohotinul. Vatra satuluI e de 26 hect. Are dou5. bisericI, una vechle

de birne, ruinatA si una noud, cu I preot si 2 daseAlI.

Vite mati cornute

200, or

120, cal' 15 si porcT 40.

Isaia, sat. Vez! Isaia, comunà, pl. Podoleni, jud. FOlciO.

Isaia, sida',

ce-$1

ja nastere

din riul Prutul, de pe teritoriul com. Risesti, pl. Podoleni, jud. FAlciii, la N. de com. Pogäne$ti; udä marginea satului Cu acelas1

IsnovAtul, sat, pe mosia cu

a-

celasi nume, com. RAdduti, pl. Prutui-d.-j jud. Dorohohl, cu 221 familil, sail 1012 suflete. Are o bisericd, Cu hramul SE Gheorghe, cu I preot, 2 cintaretI $i I pAlAmar; este de zid,spatioasa $i frumoasä, fä.cutá. in 1857, dupà

dispozitiunile testamentare ale defunctului Hatman, Iordache LAtescu-Boldur, fost proprietar. SAtenif improprietdrit1 afi 667 hect. 30. am. pgilfint; iar proprietatea moOei, 1088 hect., 47 ar., cimp, si 17 hect., 19 ariT, pAdure.

Isaci, sat, face parte din com.

nume si se varsä in bältile nu-

rur. FAgetelul, pl. Vedea-d.-s.,

mite Grosul-Mare çi Grosul-Mic,

Pe teritoriul satuluI se aflà un iaz m'e douA bAltI ; o micA

jud. Olt. Are o populatiune de 60 locuitorI. Cade in centrul

care sunt situate in partea de

d'A cu poml fructiferI ç16 pog. vie.

S.-E. a comuna' PogAne$ti.

comuneI $i este situat pe dealul Boba. Are o biserica ridicatA din temelie la anul 1852.

Isaia, pirta, jud. Suceava, numit

Isacovul, lac, in jud. Tulcea, pl.

hasca si, dupà un curs de 3600

la obir$ie $i Pietrosul; izvoreste din pAdurea Ar$ita, com. Dol-

www.dacoromanica.ro

Piriul maI mare ce curge

pe mosie este IsnovAtul, iar pe hotar trece rinl Prutul. Drumur1 principale sunt: calea judeteanA RAdAuti-Darabani acel ducAtor la Bivolul.

Hotarele mosier sunt cu : Pru-

tul, Radauti, Bivolul si Crdinieeni.

Numirea sat ilur si a mosier vine de la piriul Isnovatul ce trece prin sat. De unir se mar numeste si Radiul, pentru ca la departare de 1/i, ora spre S. de sat se afla un radiu, mide,

Istrate, phi:7, pe mosia Mitocul, com. Mitocul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, Isträteni. Vez! Bisceni, sat, com. Ostopceni, jud. Botosani.

cuns Atanaric pretiosul tezaur de la Pretroasa : Closca cu-Pu!. In poalele sgle se vAd inca ruinele vecher cetatr dacice Comidava, utilizata apor de Roman! si Gotr. Masivul sad e o

Isträteni, fria, in jud. Neamtu,

'mensa cariera de pratra de constructiunr, care se intrebuin

pana la 1796, era un sat cu

pl. Piatra-Muntele, com. Calul lapa; izvoreste dintre ramurile

aceasta numire, de la care data

muntelur Malaesti si MurgocTul,

proprietarul mosier de atund l'a stramutat in localitatea unde

varsindu-se pe stinga pirlulur

se afil acum 0.1111 Isnovatul. Loc insemnat este Trecatoarea- O stilor.

Calul.

Isträte§ti, fost sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti.

Isnovätul, pirig, incepe din Fi- Isträtesti, mahala, com. rur. Pie soiul, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. natul-lur-Mateiti, de pe mosia Paltinisul, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoh1 ; trece pe mosiele : Horodistea, Crainiceni, Rddiul, RAMO si se varsd in 1-11.31 Prutul, formind

In cursul sad pe mosia Ivancauti iazurile : Poper si Vasilid.

Istäul, vechie numire a cdtunulut Baba-Ana-d.-j., jud. Buzad. Istäul, mofie, in jud. Buzad, com. Mizil; are 1000 hect. mal' toate arabile.

Istaul, piriii, in jud. Buzad, com. Mizil, format din Valea-Scheilor si Valearfohaneanca, cu a-

1STRUL

67

ISNONTXTUL

teaza nu numal in judet, dar si in tara, iar piscul e acoperit cu pasunr, unde se stabileste vara cite o stina. Urcarea pe ama, plecind din comuna Pietroasa-d.-j , se face in 1 5 ora, lar urcarea prin com. Breaza e indelungata, de si mar faena. Istrita-cu-Viea, mofie, a statulur, pendinte de Episcopie, jud. Buzad, com. Vispesti.

Istrate§ti, mahala, com. rur. Piiralsani, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.

Istrita, mente, in jud. Buzad, com. Pietroasa-d.-j., cu o inaltime de 744 m. Ramificatiile sale se intind in comunele : Pietroasa-d.s., Breaza si Vispesti. Culmineaza in trer piscurr : Surla-Nemtilor (pu nct trigonometric), Curmatura-Calulur si Crucea-Proto-

populur. In partea com. Breaza, termina printr'un precipititi, din care se ridica o gilmd, Movila Calulur. Istrita, fiind muntele cel mar inaintat in cimpie, per

Istrita-de-Jos, vechie numire a cdtunulut Greceanca, jud. Buzad, com. Breaza.

Istrita-de.Jos (SE GheorgheNoil), mofie, a statulur, pendinte de Sf. Gheorghe-Nod, jud. Buz6.6, com. Breaza ; are 3000 hect., din carT 1250 arabile, 1150 padure, 350 izlaz, 240 fi-

neata si restul vi! cu embatic ; 758 hect. dinteinsa s'ad dat improprietaritilor din 1864.

Istrita - de- Sus (Miguleasa),

mite ochilor a vedea, din Virful sad, cea mar frumoasa priveliste : la N., toate piscurile

mofie, a statulur, jud. Buzad, Istropolis, ruine. Vez! partea istorica a jud. Constanta.

com. Mizil ; de aci inainte, cursul sad devine incet, luind forma de viroage $i se ramifica, parte prin jud. Prahova (mosia

muntilor din judetele : Prahova, Buzad, Rimnicul-Sarat si Putna; la S. Balcani, Dunarea, Braila, Galati si Bucuresti. Mar impon tanta irisa e % ederea pirurilor de movile, carT, plecind din poalele

Fulga), parte prin teritoriul com.

sale, ca niste raze, merg de-

Sr-a luat numele de la ruinele vecher cetat! Istropolis.

Baba-Ana, sub numele de Calmatuiul-Nod. Mar in jos se u-

parte spre cimp, trec Dunarea pe la Hirsova si dau in Marea-

Baba dagul, la E. cu aceeasT plasa

neste cu alta viroaga, Calmatuiul-Vechiü. Toate aceste rami-

Neagra. Se poate dar deduce ca pe ad a fost drumul vechi-

ficatir vin apor de se varsa In

lor popoare : ScitT, Getr, Dad

si Marea ; la S. # V. cu jud. Constanta. Relleful sgti are doug regiuni :

lacul Boldesti.

si Gotr. In coastele sale a as-

sesul, la E., a +a parte din in

fluentir ion, carr, dupa ce se unesc d'asupra catunulur Fefelei, iad numele de Istaul. Curgc

spre S., udind partea de E. a

com. Argesanul.

Istrul, plasd, in jud. Tulcea, a sezata in partea de S. a lur;

www.dacoromanica.ro

Se margineste la N. cu pl.

1SVARNA

1SVERNEA

68

tinderea el, compus in mare parte din baltl i putin loc arabil. Dealurile in general micT, netrecind inaltimea de 250 m. cea medie de 8o m. Principalele sunt : Haidinul, Ciamurli, Rimnicul, Capcalac-Bair, luanBair, Topologul í Bas-Punar; ele sunt acoperite cu putine padurT, dar livezile abunda.

malul laculuT Sinoe, cu cat. Casap-Chioi i Sari-Iurt; Casimcea,

Numele de Isvarna. se zice cá si l'a luat de la multele iz-

S.-V., pe piriul Casimcea,

voare ce nasc de sub dealul

la

cu cat. Casimcea, Alifac, CiausChioi, CiuciucChioi, Caciamac; Ciamurli-d.-s., cu cat. Ciamurlid.-s., Camelia, Eschi-Baba, HagiOmer i Testemel, pe ptriul

Piatra-Cirsana.

Apa care uda acest cdtun este piriul Isvarna. Comunicatia se face pi-in so-

Potur si Hamamgi, la E., pe

seaua comunall ce vine de la S.-V. din com. Costeni si se leagd cu soseaua comunall a

Riul Slava o udd putin la E.

pirtul Beidant sati Potur ; Tos-

carunuluI vecin Pocruia si trece

cu afluentul san piriul Camena; riul Beidant, cu afluentiT Ciamurli i Hagiavat, prin mijloc ;

cof, cu cat. Toscof, Chirislic,

riuletul Pocruia, care curge de

Rimnicul-d.-j. si Rimnicul-d.-s., la S., pe piriul Casimcea ; in

la N.-V. spre S., pe pod de lemn.

riul Casimcea sati Tasaul, cu

Ciamurli, la N.; Potur, cu en.

afluentul sati plriul RImnicul, la

total 8 com. rur., carT cuprind 25 sate.

V.; piriul Duimgi la S. BaltI sunt : lacul Golovita,

Comerciul consta in import de coloniale, vin si manufacture, si in

iezerul Golovita, balta Sinoe la.cul Duimgi la E. si S.; contin sare i peste de buril calitate. Clima sa este sanatoasa; baltile continind sare, materiile or-

export de sare, cereale, vite lina i se face cu orapeIe Babadag i Constanta. CaT de comunicatiune sunt:

ganice nu cad in putrefactie, spre

a vatama aerul. Intinderea acesteT plasI este de 12000 hect., din care 2500 hect. ocupate de vetrele satelor, 45000 hect. ocupate de balti i locurl neproductive; res-

tul de 73000, ocupate de pamint arabil, livezI i fin*. Populatiunea, amestecata, insä mal putin ca in cele-l'alte plasT, se compune din : BulgarT in ma-

soseaua nationala Tulcea-Babadag-Constanta i alte drumurl

comunale, ce unesc comunele intre ele. Aceasta plasa s'a format in anul 1892, din 8 comune luate din pl. Babadag, care era prea intinsa. ; cuprinde partea de S. a vechiuluT mutesariflic de Babadag. Isvarna, cdtun, al com. Pocruia, pl. Vulcanul, jud. Gorj.

In catun se gasesc 2 puturT si i tintina..

Isvarna, pIrlu, in jud. Gorj, izvoreste de sub coasta dealulul Piatra-Cirsana i curge de la N.-V. spre S.; se varsa. In Orlea, in dreptul CeleiuluT.

Isvernea, com. rur.

i sat, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la 53 kil, de orasul Turnu-Severin, situata la poalele munteluI, numit Piatra - lul - Stan, pe albia rfuluT Copustea, ce se formeaza de a.ci, sí din piriul ce vine de

la muntele Secul, din hotarul Prejna prin Canicea in Izvoarele. Se margineste: la E. cu com. Silistea ; la N. cu com. Gornovita ; la V. cu com. Preja

la S. cu apa Cerna. Satul for-

ioritate, RominT i TurcT-TatarT.

E situat in partea de V. a

meaza comuna cu satul Canicea,

Sunt 4500 familii saü 17000

com. si sub dealul cu acelapi

avind peste tot 1500 suflete,

suflete, din carT : i I000 BulgarT,

nume. Are o suprafata. de 643 hect., din carl : 250 hect. pa-

din carT 172 contribuabilr; locuesc in 283 case. Locuitoril poseda : 36 plugurl, 88 care cu boT, 5 cárute Cu cal; 200 stupT. Este legata prin posea cornu-

3000 RominT, 2500 Turel-TAtarr; restul de alte nationalitatT: GrecT, ArmenT i EvreT. Comunele, carT compun plasa,

sunt 8, si anume : Cogelae, resedinta, la S., pe piriul cu acelasT nume, eu catunele Cogelac, Tari-Verdi i Inan-Cesure ; Beidant, cu catunele Beidant, Cail-

Dere si Sari-Ghiol, in mijloc, pe piriul cu acelasT nume ; Ca-

dure, 18o hect. arabile, 140 hect. finete, 6o hect. izlaz, 5 hect. viT si 8 hect. livezT de prunT.

Are o populatie de 77 fam., saii 384 sufl., din carl 6o contrib.

LocuitoriT sunt mosnenl. ET posea.: 15 plugurT, 25 care cu

nalá soseaua Turnul-Severin-Balta-Baia de-Arama.

Are 2 bisericT, ca 2 preotT

bol; 225 vite mari cornute, 40 cal, 197 oT, 6o capre i 110 ri-

4 dintaretT ; o pcoall, Cu i invatator, frecuentata de 40 elevl;

mAtorT.

o circiuma.

ra-Nasuf, cu catunul Cara-Nasuf

Are o biserica de lemn, cu

Budgetul comuneT e la veniturT

Duimgi, la S.-E., linga balta Sinoe ; Casap-Chioi, la E., pe

un cintaret si deservitä de preo-

de 1047 lel si la cheltuell, de

tul de la com. Pocruia.

1045 le!.

www.dacoromanica.ro

ISVERNEA

Vite : 700 vite mad cornute, 54 car, 790 or, 482 rimatorr si 1206 capre.

In comuna se afla o petera frumoasa. In apropierea munteluT Piatralur-Stan i linga trecatoarea ce

Satul de resedinta Isalnita se invecineste : la E. cu satul Rocu care impreuna formeaza com. Isalnita si de care se desparte prin riul Amaradia ; la V., cu com. Almajul; la N., cu satul itoala si la S., cu com. Cerne-

scoboara in apa Cerna, se afla un meterez vechiti in forma de zigzag, formind trer unghiurT

lile. Satul Ro minesti se invecines-

si se af1á situat pe marginea poend Beletinul, despre apa

la E., ca com. imnicul ; la N., cu com. Izvorul si la S., cu sa tul Dudurice0, com. imnicul. Terenul com, este aproape ses i batos. Este udata in partea de V.

Cerna.

Tot in Cerna coboara in apropiere de aceasta i trecatoarea Arseasca, care este cea mal mare trecatoare prin muntl ;

apartine hotarelor Salistea, pe al careT pirttt merge si hotarul com. Obtrsia, din plaiul Closani.

ISALNITA

69

te :la V. ca satul Isalnita, de care

se desparte prin riul Amaradia;

ciUL

carte Too persoane din

Isalnita i io din Rominesti. Sunt 410 contribuabilT.

Case sunt 454 i bordee 58.

Suprafata comund este de 5886 pog., din cari : 3003 pog. arabile, si 500 pog. faneata, 350 pog. izlaz si 50 pog. loc sterp. Mosii se gasesc in amindoua satele. Mosia Isalnita apartine d-neT Euf. Opran i mosia Romîneti satenilor. Se gasesc cite-va zavoaie pe marginea Jiulur compuse din sal-

de, care predomina, apor din plopT, aninT.

de riul Pul, ce curge cu directia de la N.-V.-S.-E. si in partea

Vii sunt in intindere aproape de 243 pog., apartinind locuito

de E. si de centru este udata

rilor. Pe mosia Isainita este o !mara

de aburr, ca doua pietre de

Isvernea, pîrîz2, in jud. Mehe

de riul Amaradia, pe care este pod statator de lema pe soseaua nationall Bucuresti-Cra

dinti, plaiul Cerna, izvoreste din pestera Isvernea i contribue

lova-T.-Severin. Intre com. Isalnita si Mihaita este un pod um-

8 in satul Isalnita si 2 in Ro-

la formarea rIulat Coustea.

blator pe 1.11.11 Jiul.

minesti.

Isvernea, pichet de granip, la munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna.

Isvemea, treatoare, in Austria, pe la muntele Nanos, jud. Mehedinti.

La V. comuner este balta, numita. Garvanita, cu o suprafata de 5 pog. i o adincime de r m.; la S.-V com. este balta Una-

riel cu o suprafata de 8 pog. si o adincime de 3 '/2 m. Are : 2 bisericr, una in satul Isalnita, facutá din zid la 1713 de defunctul Obedeanu si reparat5.

ra oara.

Circiumr sunt io, din carT :

Prin comuna trece calea ferata Bucuresti - Craiova

Ad este statia Isalnita, la 500 m. de comuna. oseaua nationala Craiova - Filiasi strabate comuna pe o lungime de 8 kil.; lar soseaua comunala vecinall Isalnita-Almajul, pe o lungime

Isvoarele, Isvorul. A se cauta

la 1885 de defunctul Opran, cu

de 3 kil. Veniturile comuner sunt de

cuvintele Cu aceste numirr derivatele Mr, la silaba

hramul Adormirea-Maicer Dom

5878,98 si cheltuelile, de 5690,43

nulur, si a doua in satul Rominesti fondata la 1800 de Dincu

ler.

I§alnita, com. rur., jud. Dolj, pl. Ocolul, la Io kil. de Craiova. Situata pe malui sting al riurilor Amaradia i Jiul. Se invecineste la N. cu com. Almajul, pl. Jiul-d.-s.; la S. cu com. Cernelile ; la E. cu com. linnicul si la V. Cu com. Mihaita, pl. Jiul-d.-s., de care se desparte prin riul Jiul. Este compusa din 2 sate : Cu resedinta primarier

Rominesti, despartita futre dinsele prin riul Jith

Mica i

reparata de Opran la I§alnita, sat, jud. Dolj, pl. Oco-

1856, cu hramul Nasterea-Maicer-DomnuluT; sunt deservite de

lul, com. Isalnita, Cu 2201 suflete: 1113 barbatr si 1088 fe-

preot si 2 cintaretr. Sunt 2

znef. Locuesc in 417 case si 55 bordee. Este rqedinta pri-

colJ primare, una de baetT si alta de fete. coala de bletr a functionat ca mixta de la 1830,

maria.

lar de la anul 1893, s'el des-

I§alnita, stafie de dr.d.f., ju-

parti t si s'a facut o scoala se-

detul Dolj, plasa Ocolul, comuna Isalnita, pe linia Craiova-

parata de fete, conclusa de o invatatoare. coala de bleti are invOtator. Au frecuentat scoala, In 1896, 81 baetr si 57 fete,

totr din Ipinita.

www.dacoromanica.ro

T.- Severin, pusi in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se afla t'Are Craiova (10.4 kil.) si Cotofeni (7.5 kil.). Inaltimea d'asupra ni

4ALNITA

IUCSE§TI-DE-JOS

70

veluluT marit de 89.14 m. Ve-

Itcani, sat, In jud. si pl. Tutova,

partea S. a plasel si cea de N.-

nitul acesteT sta4IT pe anul 1896

com. Plopana, pe piriul Tutova, spre S.-E. de tirgusorul Plopana. Are 318 locuitorif si 83 case.

valle Dichili-Tas-Alciac i plrlul

a fost de 30005 1. 54 banT.

I§alnita, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Isalnqa, apartinind d-neI Euf. Opran.

toriul comuneT rurale Enisala,

In partea de E. a plaseT si a

prin satul Molni%a, com. Pilipau0 si se varsä in riul Prut,11.

sudice ale pietrosuluT deal Tas-

Bistr4a-d.-s., com. Ciumasi, rese-

dinta comunel, situat pe deal. Are o popula0e de 134 familit saa 542 suflete ; o scoald ; o biserica, zidita la 1875 de locuitorT

i deservita de i preot

2 dascaii ; 2 circiumr. Vite sunt : 17 caT, 228 vite

mari cornute si 122 pora Itrime§ti, mahala, com. rur. Rimesti, plaiul Horezul, judetul

Rimnic ; Wat de drumul comunal Casimcea-Rimnicul-d.-s.; are

Iuc, virf de deal, situat In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teri-

jud. Dorohoia, la na3tere din iazul Cernaloasa, trece

Itesti, sat, jud. Bacla, pl.

V. a com.; se blande printre

comuneT ; este unul din virfurile

Burun ; este punct trigonometric de rangul al 3-lea; se ridica pana. la o inalVime de 84 asupra satuluï Caraman-Chioi i asupra drumuluT Enisala-Caraman Chioi, ce trece, impreunä cu valea Cestne. Culac, pe la poalele vestice ale luT ; acoperit cu pasunT i tufam., dominind

o inaltime de 185 m.; punct trigonometric de rangul al 3-lea, dominind asupra riuluT si satuld Rtmnicul; este acoperitcu semanaturl i finete.

Iucsa, sat, In jud. Roman, plasa Fundul, com. Bozieni, spre N.V. de satul Bozieni. Are o populatie de 6o familit sart 256 suflete, din carT 61 contribuabill. Locuesc in 62 case. Se lucreaza ad olaria. Sunt 55 vite marl cornute.

Iuc§esti, com. rur., In jud. Ro-

risurT.

man, pl. Fundul, spre S. de Iuc-Mezarli, virf de deal,

In

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul comuna rurale Gar-

orasul Roman, la 19 kil. de el si la 12 kil, de resedinta pi., pe malul sting a riuluT Siretul. E for-

van, situat in partea de S. a

mata din satele: Cotul-luI-Ba-

plasel i cea sud-vestica a comu-

este punctul culminant al

lan, Iucsesti-d.-j., Iucsesti-d.-s., Muncelul-DureT i Recea, cu re-

Itrime§ti, sat, in jud. Neamtu, pl.

dealuluT Cara-Burun -Bair ; are

sedinta comuneT In satul Iuc-

de Sus-Mijlocul, com. Margineni,

168 m. inalpme; fost punct tri-

sesti-d.-j. Are 190 familiT, saa

situat pe valea dealurilor Margineni, aproape de pirtiasul Ta-

gonometric de observatie rangul

tomiresti.

mea sa satul Garvanul-Mic, ase-

Are o Intindere cam de 572 hect., cu o popula%ie de 64 famili!, sati 310 suflete, din carT

zat la poaiele sale estice, valea

747 suflete, din carT 218 contribuabili ; locuesc in 209 case. Are 2 bisericT, una de lemn si alta de valatucT. Veniturile 4 cheltuelile com. sunt de 2987 leT.

Vilcea.

neT ;

64 contribuabilf.

Are i biserica, cu i preot si dascal.

Vite : 76 bol, 58 vacT, 160 or, 8 cal, 6o rimatorl si 82 juncT.

al 3-lea, dominind prin Inalti Garvan la. E., valea DemecicanCula-Ceair la S.-V., si dota drumurT comunale ce duc la Chiuciuc-Cainargi si la Garvan; e un punct strategic important la ho-

tarul spre Bulgaria, fiind la un kil, departe de el ; este acoperit numai cu padurT.

ltul, mofie, in jud. Buzail, com. Vintileanca, cat. Sdhateni-d.-s.;

are 300 hect., din care 17 arabile, 260 finega, 30 stuf isovar si 3 vie.

Iuc§e§ti-de-Jos, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Iucsesti, spre S. de orasul Roman, la 19

611 comuneT rurale Tocsof, anume pe acela al catunuluT

kil, de el si de 12 kil. de re-

in jud. Buzaa, com.

Vintileanca, cat. Sahateni-d.-s.;

virful Apti-Iuc ; se intinde spre

are 400 hect., din care 250 a-

N., l'ateo direcOe generala de la S.-V. spre N.-E., brlzdind

rabile i 150 fineata.

varsa In riul Siretul de a stinga.

Iuci-Tepe-Bair, deal, in judetul Tulcea, pl. Istrulut pe teritoRimnicul d.- s.; se desface din dealul Chiucluc.Chioi-Bair, de la

Itul,

Iucse§ti, îrîia,c, ce curge prin pl. Fundul, judetul Roman, pe linga satul Iucsesti-ds., si se

www.dacoromanica.ro

sedinta plaseT, pe malul sting al riuluT Siretul. Este resedinta com. Iucsesti. Are 106 familiT, sail 387 suflete, din carT 120 contribuabilT. Locuesc In 115 case.

TUCSEVTI-DE-SUS

1UPCA

71

Are o biserica de valatuci. Se mal numea inainte si Icosesti si Iucsesti-d.-j., a Paharniculd Flirtescu.

spre N. de satul lucsesti-d.-j., la 1 kil. 500 m. de el. Este situat

mosie.

Iuga, vechie numire a cdtunului Piatra-Alba, com. Odaile, jul.

Iug a ni - din -Vale. Vezi Ursaresti, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Rachiteni.

Iuiuc-Bair, deal, in jud. Constaita, pl. Mangalia, pe terito-

Iuga, rityl de deal, pl. Tazlaul-

riul com. rur. Cara Omer si anume pe acela al cat. DereChioi ; se intinde de la dealul

d.-s., com. Schitul-Frumoasa, jud.

Cara-Omer si pana la dealul

Bacd5, situat de-a dreapta Comanului, facind parte din sira

Dere-Chioi, avind o directie de la S.-E. catre N.-V.; este situat

Holmul-Geam an a.

in partea de S.-V. a pl. si a

Buza5.

pe dealul lucsestilor, pe malul

sting al rtuld Siretul. Se mal numeste si Goroveiul.

luda, pise, jud. Muscel, plaiul Dimbovita, com. Dragoslavele.

Mol-

dova, com. Mircesti.

tund a intrat in posesia proprietaruld mosid Pietrosani,

care a incorporat-o ca acea Iuc§e§ti-de-Sus, sat, compus numal din cite-va case, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Iucsesti,

sat, in jud. Roman, pl.

Aceasta mosie pana la 1856 apartinea familia Lapati; de a-

com. si la E. de satul Dere luda, deal, la E. de com. Boteni, pl. Argeselul, jud. Muscel, din care izvoreste piriul cu acelasI nume.

ruda, mo,rie, a statuld, jud. Muscel, vindutä de ved. (VezI Pri boaia).

luda, pädure, jud.

Dimbovita,

com. Habeni, pe mosia Racovita ; are peste 50000 ariY.

Iugani, sat, in jud. Roman, pl.

Chioi, la 3 kil. ; in partea sa de

Moldova, com. Mircesti, situat spre S.-V. de satul Mircesti, pe platoul care separa basinul MoldoveT de al Siretuld. Are 144 familir, saii 582 suflete, din carY

N. se intinde valea Dere-Chioi si de-alungul sati, tot pe la N., trece drumul comunal Dere-ChioiCara-Omer, iar pe la S.-E. trece drumul Cara-Omer-Bulgaria ; are

400 suflete UngurI ; locuesc in 138 case. Sunt 109 contribua-

o tnaltime de 1 6o m.; este a coperit cu pasune, fineturI si

bill.

prea putine semanaturr.

Se face ad i iarmaroc la 14 Septembrie

Are o biserica catolica. Un-

guriI din acest sat tin de paluda, piria, izvoreste din dealul Cu acelasi nume si se varsa in riul Argeselul, in raionul com. Boteni, pl. Argeselul, judetul Muscel.

luda-Mica, vale, izvoreste din padurea Iuda-Mica, com. Prahovita-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova, si se varsä in piriul Prahovita, tot in raionul com.

rohia catolica Ghirdesti.

Este legat cu orasul Roman prin sosea.

Acest sat s'a numit in

ve-

chime Cosmesti, sub care nume

se gaseste trecut in unce, si me in urma Iugani-din-Deal, spre deosebire de un alt sat, care purta numele de Iuganidin-Vale si care asta-zI se numeste Ursaresti.

Prahovita-d.-j.

Iupca, do in. rur. si sat, in pl. Closani, jud. Mehedinti, la 46 kil. de Turnul-Severin ; este situata pe valea riuld Iupca, care este destul de fertila. Satul formeaza comuna cu satele : Cimpul Mare, Chitimif, Sardanesti si cat. Anghelesti. Are 700 suflete, din carI 1 Lo contribuabilT ; locuesc in 16o case. Locuitorif posea : 26 plugurI, 45 care cu boY, 6 carute cu cal ; 60 stupt. Prin com. trece soseaua Bre binari-Baia-de-arama. Are si o

sosea comunala care duce la

Iugani, sat, in jud. Tutova, pl.

luda-Mica, plaiti, spre V. de

Pereschivul, com. Prisacani, spre

Baia-d.-j. Sunt 2 bisericr, deser-

com. Prahovita-d.-j., pl. Prahova,

V. de satul Prisacani, la mar-

jud. Prahova, acoperit cu pa-

ginea de V. a judetuld. Are

vite de 1 preot si 2 cintaretl. Budgetul com. e de 651 le!

dure mare.

298 suflete; locuesc in 73 case.

la veniturr si de 427 le! la chel-

Iudeca, trup de mo,rie, nelocuit, care este incorporat cu Pietrosani a Principeld Dem. B. tir-

Iugani. Ved Deleni, sat, com.

tuelI. Vite : 340 vite marT cornute,

beiti, pl. Marginea, jud. Vlasca.

Iugani-din-Deal. Ved Iugani,

15 ca!, 300 oY si 350 enlatad.

Deleni, jud. Botosani.

Iupca, pida, In jud. Mehedinti,

www.dacoromanica.ro

TURCA

72

plaiul Closani; se formeaza din piriul Comanestilor, ucla com. rur. Crainici, de aci se indrep-

teaza spre coni. Iupca, unde se ImpreunA cu piriul ce vine de la Bala-d.-s. si Bala-d4.; curge

sub numele de Iupca, formind frumoasa i fertila luna. a Iup-

ceT; la com. rur. atunele se vars5. In Motru.

S. ale dealulul Sari-Ghiol, de ling5. satul Sari-Ghiol;seindreap-

intindere de 959 hect., din carT

spre E. printre dealurile Peche si Hagi-Avat-Bair, avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centra1ä a plaseT si S. a comunel;

cu 15 case; populatia sa este de 26 fatal'', sati 102 suflete,

Iusufunar-Bair, deal, in jud.

tA

muntilor Hangul si al BistriteTMoldoveT; se intinde filtre piriul

Hangul, Audea, Bradetul

si

Schitul-BuhalniteT, facind tura cu MuntiT-DoamneT.

Iurcani, sat. VezT Polobocul, sat, jud. Neamtu.

Iurcani, t'amura de dealurt, jud. Neamtu, ce se detaseaza din ramura Dragva, spre E., printre satele Polobocul, Mirauteni, din com.12.5.diul, pl. Bistrita, i 01iasul Dragva, formind hotarul, in

parte, al com. Radiul de com. Socea.

Iurcani, mofie, jud. Neamtu. VezI Polobocul, salí Giurcani, mosie.

In maioritate Bulgari.

tale drumul comunal Beidaut-

Constanta, pl. Medjidiai pe teritoriul com. rur. Enige, i anume pe acela al atunuluT sal:1 Iusu-

Iurtlic-Bair, deal, in jud. Tulcea pl. IstruluT, pe teritoriul com. rur. Ciamurli-d.-s., i anume pe

de la S.-V. spre N.-E.., brazdind

acela al catunuluTsati Eschi-Baba;

de 156 ni., dominInd valle Iusufunar-Ceair. Baldionac-Ceair, satele Tala,man i Iusufu lar, dru-

se intinde spre S., avInd o directiune generala de la N.-V. spre S., brazdind partea N. a plaseT si V. a comuna ; printre valle Cavaclac-Cairac si Dolojan; se lidicä pana la o inaltime

de 274 m., dominind asupra satului Testemel; las5. spre S. prelungirile Dolojan, Dalicla ; este acoperit cu tufdrisurT si

fin*. Iuslina-Mare, lac, in jud. Tulcea,

funar; se intinde de la V. spre E., avind o directiune generala

partea V. a plaseT si pe cea N. a comuneT; are o inaltime

mul comunal ce le unesc

si

drumul judetean Ostrov-Cuzgun;

este acoperit in mare parte cu finete s't cite-va paclurT.

Iusufunar-Ceair," vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Enige, si anume pe acela al catunuluT sati Iusufunar; se desface din dealul Iusufunar-Bair ; se indreapta spre S.,

pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Cara-Orman, i anume pe

In o directiune generala de la

acela al cAtunuluT säü Uzlina, format prin o revarsare anteri°ara a bratuluT Sf. Gheorghe,

Iusufunar, si dupa ce a brazdat partea V. a plaseT i cea N.-V. a comuneT se deschide in valea

de care e alimentat prin o &-

Urluia, pe dreapta, pe unde trece drumul judetean Ostrov-Cuzgun,

Iure§ti, sat, jud. Botosani, in partea de S.-E. a com. Zlatunoaia,

lita; comunica cu lacul Isacov ; are o intindere de 180 hect. ; e

pe valea pIrlulul Enoaia. Are o intindere de 1508 hect., din carT : 1251 hect. proprietatea mare si 257 hect. ale satenilor.

inconjurat cu stuf i contin e peste.

Populatiunea este de 90 binan', sati 347 suflete. Pe mosie se afta si 45 hect. padure. Are i biserica ; o circiuma. Vite : 340 bol si vacT, 36 cal, 1000 of, 6o pord. Sunt30 stupI

12 hect. ocupate de vatra satuluT

Rimnic, si, sub numele de pIriul Hagi-Avat, se deschide In valea pIrluluT Beidaut, pe dreapta.

lurca, t'amura' de munft, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Mun tele, com. Hangul ; face parte din grupa

IUURIJC-DERE

S.-E. spre N.-V. ; trece prin satul

dupa un drum de 3 hil. Iuuruc-Dere, vale, in jud. Con-

Iuslina-Mica, lac, jud. Tulcea, mal mic de 61 cel precedent si format tot de el, in partea V. a plaseT si S.-V. a comu neT, chiar

linga satul Uslina ; are 105 hect.;

comunica cu Dunarea.

stanta, pl. Medjidia, pe teritoriur com. rur. Ivranes ; se desface

din dealul Perdea-Bair, merge printre dealul Perdea-Culac-Bair Ghenis-Bair:spre N. si PerdeaBair i Petera-Bair spre S. si,

dupa ce a primit pe valea Ca-

Iusufunar, sal:1 Iusufanar, sat,

zalgic-Dere, din spre S., se des-

in jud. Constanta, pl. Medjidia, catunul comund Enige, situat

chide in valea Petera-Ceair;

lurtla, vate, in jud. Tulcea, pl.

in partea S. a pl. i cea V. a

Istrulur, pe teritoriul com. rur. Beidaut; se desface din poalele

com., pe valea Urluia, la 6 kil. spre N.-V. de resedinta ; are o

seaua judeteana Malciov-Medjidia ; este situata la V. plaseT

ca albine.

www.dacoromanica.ro

dealungul acestel vaT merge so-

si la S.-E. comuneT.

1VANE$TI

73

IVAN-BAIR

Ivan-Bair, deal, in jud. Tulcea,

Cara-Orman-Sulina ; are i m. 4

pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Caraman-Chioi; se desface

ariT cimp si 68 hect. 74 ariT pAdure.

l'Hui principal ce trece pe mosie este IsnovAtul.

tinde spre S. inteo directie generalä de la N.-V. spre S.-E.,

Ivano§, munte, jud. Neamtu, pe hotarul despre Transilvania, situat intre sorgintea piriiasuluT

brAzdind partea deE. a plAsei cea de S. a comuneT ; se intinde

Ticos (Tikos-Patak), si muntele Floarea.

tina. DrumurT principale sunt : calea judeteanA RAdAuti Darabani

Ivanul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani.

drumul ce duce la Bivolul. Loc insemnat este PietrAria.

Ivanul, pîtia, in jud. Mehedinti,

Ivince§ti, cdtun, in jud. Putna,

din dealul Caraman-Chioi ; se in-

de-alungul maluluT V. al ieze-

rului Razelm; se prelungeste spre S.-E. cu dealurile Suhat si Dolojan; la poalele S.-V. este asezat satul Jurilofca, care e dominat de virful sAti inalt de 67 m.; este tliat de drumul comunal Caraman-Chioi-Jurilofca;

plaiul Closani ; izvoreste

din

plAser Sulina si a com. rur. Cara-Orman i cea N. a com. rur. Sf. Gheorghe, jud. Tulcea; pleacI de pe malul sting al bratuluT Sf. Gheorghe; se intinde

apa Cerna.

gura si Putna. Are o populatie de 168 suflete, carT locuesc in 50 case ;

Iväche§ti, sat, jud. Dolj, plasa

Iviineasca, pddure, in jud. Ia-

Dumbrava-d.-s., com. aciulatul, are o populatie de 153 suflete:

!omita, pl. Ialomita-Balta, com

Larga, cu o suprafatA de 100 hect. cu urmAtoarele esente : stejar, salcie gi plop.

93 bArbatT si 6o femeT. Locuesc

In 65 case. CopiiT din sat urmeazA la scoala mixta din sa-

No. 8; este strAbAtut de un

Inväncautana, pdclure, pe mo-

tul CAciulatul, ce este la 500 m.

Iväneasca, pirtil, izvoreste din pAdurea TibAnestilor, trece prin-

drum comunal Cara-Orman-Su-

sia InvAncAuti,

lina ; in partea de S. se gAseste

nisul, pl. Prutul-de-Jos, judetul

pesarla Ivancea; are o lungime

Dorohoiti.

si

o bisericl filialA., cu hramul Sf. Gheorghe.

dinti.

spre E. cu o directie generalA de la S.-V. spre N.-E.; e format din 2 trupurT, din carT unul ajunge la malul MAriT la mila

de 18 kil.

pl. Girlele, com. Bolotesti,

sezat pe malul PutneT, intre MI-

Iva§cu, vale, in com. rur. Obirsia, pl. ampul, judetul Mehe-

Ivancea,grind, in partea de S. a

tre satele: TibAnesti i JigorAni, din com. Tibanesti, pl. Funduri, jud. Vasluiu, si se vars1 in SacovAtul, aproape de satul Coticul, din com. Todiresti.

comuna PAlti-

o intindere de

I 15 hect.; e neproductiv.

Ivancea I, punct trigonometric, de rangul I, jud. Tulcea, pe grindul cu acelasT nume, in par-

tea de S. a plAsei Sulina si cea de N. a com. rur. Sf. Gheorghe, dominind prin indltimea sa de 2 m. 5, drumul comunal CaraOrman-Sulina i lacul Solonita.

Ivancaliti, sat, pe mosia cu acelasI nume, com. PAltinisul, pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti, cu o populatie de 194 familiT, saa 756 suflete. Proprietatea mosieT este a e-

Iväneasca, vale, se formeazA pe teritoriul comuneT Ursoaia, pl. Mijlocul, judetul Olt; strAbate de la N. la S. teritoriul com. Timpeni, spre E., paralel cu Dorofeiul, si, dupA ce trece pe teritoriul com. SerbAnesti d.-s., se vars1 in Dorofeid.

rezilor def. N. V. Pilat, cumpAratA de la stat, i fostA mal inainte a Mitropolier. Are o bisericl, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, cu

Ivancea II, punct trigonometric, judetul Tulcea, maT sus de cel d'intiiti si mal' putin insemnat, tot in partea sudicd a plAseT Sulina i cea nordicA a comuna Sf. Gheorghe, pe grindul Ivancea si pe drumul comunal

si gipsoas1 se

muntele Ivanul si se varsa in

este acoperit cu livezT si semlnAturl.

PiatrA gres 1

aflA multA, dar se estrage pu-

Ivine§ti, com. rur.,

preot, 2 cintAretT pi i pAlAmar; este miel, de lemn i tencuitA,

in centrul pl. Prutul, jud. FA.Icia, filtre comunele: Rusca, la N.; Berezeni

SAteniT improprietAritT aa 544

Lunca, la S.; StAnilesti parte din Lunca, la E. si com. Huduji, la V. Este formatA din

hect., 23 axil pamint; lar proprietatea mosieT: 873 hect., 64

satul IvAnesti, divizat in Arghireni i VlAdiceni si satele

fácutl in anul 1803, de monahul Isaiea.

10

61275. Nardo Diclionar Geogra4a. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

74

IVA NETII

potesti si Todireni, pe o suprafata cam de 3035 hect. si cu o populatie de 253 familii, sati 595 suflete, din car/ 169 contribuabill. Are o scoala si o bi-

1V/NET1.11.,-MIC

tea satuluI din dreapta piriuluI

Iväne§ti, vechia numire a cdtu-

se numeste Arghiroaia, formind

nulut Ioanesti, com. Gura-Teghir, jud. Buzar".

un trup de mosie a parte, fosa °data proprietatea une! Doamne

numita. Arghiroaia, de la care a ramas i numirea mosieI cu

serica.

Prin centrul comuneT trece

Ivane§ti. (Vez! Huseni, sat, jul. Vasluiti).

jumatate din satul Ivanesti ; jara

soseaua de la Hui la Falda.

partea satuluI din stinga pirl- Iväne§ti, deal, situat la V. pe

Este udata de piriul Chetrosul, ce formeazd un iaz. Viea se cultiva pe intindere de 40 hect. Budgetul comuneI e de 4184 leI la veniturt si de 3468 leI la

uluI se numeste Vladiceni, for-

cheltueli.

Vite marI cornute 447, 485, cal 26 si pord 106.

oi

Iväne§ti (Hu§eni), com. rur., In partea de S. a plaseI Racoya, jud. Vasluiu, la 24 kil. de orasul Vasluill si la ii kil. de Pungesti, resedinta E formata din satele: Iva-

pl.

fosta a EpiscopieI de Hui, ce o capdtase prin daniele facute manastird de catre uniI crestinr, piosI razesl, i prin cumparaturele facute de Episcopie de pe la locuitoril räzesi cal-1 ati volt sa ;rinda partile lor de pamin-

directiunea N.-V. catre S. -E. Se naste din Boianul, sub nu-

este infiintata de Inocentie Episcopul de Huí cu straini adusT din alte partl intre aniI 1752-1782.

Iväne§tilor (Dealul-) satiDumbrava, deal, care se intinde spre S. - V. de satul Huseni,

suprafata de 2832 hect. si cu o populatie de 248 familii, salí

comuneI. Are o scoald, Infiintata In 1883, frecuentata de 43

1252 suflete, din carI 31 straini. Sunt 271 contribuabilI. Are o scoala ; 3 biserici, cu 2 preoti i 2 eclesiarci ; I moa-

elevI; o biserica, %mita in 1862, cu i preot i i dascal ; un iaz,

format de piriul Chetrosul. Prin mijlocul satuluI, de a dreapta piriuluI Chetrosul paralel cu el, trece soseaua judeteana

soane. Vite : 911 vite mar! cornute,

la extremitatea sa de E., linga

turI. Aceasta parte a satuld

nesti (Huseni), Golgofta, ValeaLinepef, Valea-Mare, Brosteni, Buscata, Iezerul i China, pe o

i iaz ; 8 circiUme. Comerciul se face de 20 per-

mele de Dealul-Cojocarilor, Dorofeiul, in centrul comuneY, la numele de Ivanesti, dupa numele mahalaleI situata pe culmea luI.

Suprafata teritoriuluI satuluI este cam de 1832 hect., cu o populatie de 162 familiI, 369 suflete, din carI 102 contribuabilI. AicI este resedinta

ra.

teritoriul com. erbanesti-d.-j., erbanesti, jud. Olt. Are

mind un alt trup de mosie,

com. IvAnesti, pl. Racova, jud.

Ivfinetul, catun de resedintä al com. Goidesti are 380 loc. si 78 case.

Ivinetul, isvor, In judetul Buzati, ese din muntele Virful-Seciultd com. Goidesti, cat. Fundata ; se scurge in piriul Fundata, pe teritoriul cat. Budesti, com. Trestioara.

Ivänetul-Mare, munte, in jud.

2 bivoll, 780 oI, 20 capre, 99 cal si 162 rimatorI.

Iväne§ti, sat, jud. Ialomita, pl.

Budgetul comund e de: 4410

le' la veniturf $i de 4360 leI

Larga. Este situat pe partea dreapta a riuluI Ialomita, spre

24 batir la cheltuell.

Ialomita-Balta, pendinte de com.

Buzatl, com. Goidesti, cat. ; are 1176 m. Inaltime ; pasunI i padure de brad.

V., la 2 kil. de satul de resedinta.

Ivänetul-Mare, mofie, Lin jud.

Locuitorii poseda : 69 plugurI

O parte a satuluI este pe o

Buzar', com. Goidesti, facind im-

si 112 care cu bol*, II plugurt

mica tunca, sub coasta Baza-

cu cal"; 307 stupi.

ganuluI si

o parte deasupra

preunä cu muntele Razboiul un corp ca de 7000 hect., din care:

coasteI, pe cimpul Baraganul.

4500 paclurI seculare de brad

Are o populatie de 89 fa-

fag ; restul izlaz, fineata, curaturl i sterp. Poarta In genere numirea de Goidesti-Carp.

Ivänelti, sat, numit din vechime Buburuzul, in central comanel Ivanesti, pl. Prutul, judetul asezat pe valea piriuluI Chetrosul, ce curge de la N. la S., prin mijlocul satuld. Par-

mili! ; o biserica zidita. la 1844, deservita de un preot ; o scoala mixta, conclusa de un invatator.

Vite : 300 cal, 750 boT, 15 bivolI, 200 ol i 120 porcl.

www.dacoromanica.ro

Ivänetul-Mic, munte, in jud. Buzar', com. Goidesti, unit cu Iva-

INTANETUL-MIC

IVETI

76

netul - Mare printr'un frumos

coala de bAetI e frecuentatA

plaid ce se intinde spre N.;

de I t6 copii, iar cea de fete e

aceastl denumire a pdstratio para la anul 1875.

are izlaz $i pAdure.

frecuentatA de 81 fete. Veniturile $i cheltuelile com.

Se mArgine$te la N. Cu com. Torce$ti ; la S. cu com. Buce ti,

sunt de 16470 le'.

de care se desparte prin un

Locuitorir posedA: 25 plugurI de fer ; 6o cal, 85 boT, 114 vacI,

drum ; la E. cu com. Torce$ti (cAt. BlAjeri d.-s.) si la V. cu

2 taud, 18 capre $i 105 porcI. Afarl de bilciurI din fie-care DuminicA, se mal fac si 4 iar-

riul Birladul. Proprietarul erguid $1 a mo $id este familia Bals. Familia BAI$e$tilor e una din cele mal vechr care ad avut un

Ivänetul-Mio, munte, In jud. Buzlii, com. Goidesti, avInd ca r000

hect. din carI 20 hect. arabile, 50 hect. fineatá, restul pAsune $i pldurI seculare de brad $1 foarte mult fag. Face parte din mo$ia Penteleul. Ive§ti, com. rur., pl. BtrladuluI, jud. Tecuciti, situat intre riul Birladul

spre V. $i catea feratA la E.; la 19 kil. in partea de S. de capitala judetuluT.

Are o populatie de 360 familif sad 1498 suflete, din carl 168 familiI sunt EvreT $1 de alte nationali tAtI. LocuitoriT plAtesc bezm An pro-

prietaruluI.

Are o bisericl, cu hramul Sf Gheorghe, deservia de 2 preotI $i 2 cintAretl. Biserica a purtat $i poartd $i ast5.-zI numele de

maroace (bilciurY) anuale : la 23 Aprilie (Sf. Gheorghe), la 20 Iulie (Sf. Ilie), la 15 August ."- (SE Maria) $i la 14 Septembrie (InAltarea Sf. Cruel).

Ive$ti este un punct remarcabil pentru comert, pozitiunea sa frumoasA, situatia sa avind calea feratá. Tecucid-Galati, la E., $oseaua nationalA care trece prin mijlocul tirguluI, toate acestea contribue la ridicarea $1 infrumusetarea Id. In partea de N. se aflA $i spitalul judetean.

Aid se aflA re$edinta subprefectureI plA$eT Birlad, resedinta primArid, in localurile lor propriT ; o cazarmA a com-

rol istoric in Moldova. D I B. P. Hasded in Magnum Etimo logicum» ne dA o frumoasà descriere genealogicA a aces teT

familiI, genealogie

bazatA

pe documente si acte autentice. Tot ast-fel$i principele Gh. Bi bescu, in opera sa intitulata 4Domnia luI Bibescu , la pag.

715, vol. II, are o tabell arAtind genealogia familid Balsilor.

Ive§ti, com. rur. 5i sat, in jud. Tu tova, pl. Pereschivul, spre V.

seria de gard mal spre N. de

farmacie, iar spre N., pe un frumos platos, se afll gara I-

de oras, pe piriul Tutova. Are 826 locuitorT, din carT 209 contribuabili ; locuesc in 227 case. tid carte 53 per soane. Are o scoall primarA de

actuala, cdreia i se cunoa$te

ve$ti.

bletT ; o biserica.

si astA-zI locul, insl aceasta la

Se mar aflA aci 2 sinagoge; o $coall ; 2 cimitire: unul ortodox $i altul ebraic. Tirgul Ive$ti este infiintat la 1855-56 de proprietarul mosid,

Biserica Floard, dupl numele primuluI locuitor care s'a asezat aci. Pe la 1700, Florea face o bi-

1812 s'a ruinat. La 1812 s'a fácut alta, care a fost In locul celeI de asa-e, aceasta n'a durat decit pana la 1828 cind TurciT in

panieI Lia, reg. 6, No. 24, Tecucid ; oficiul telegrafo-po$tal, o

trecerea lor peaicI i-ati dat foc. Cu mult mal pe urmA s'a fácut

Panait Bal$, tata d-lui Mihail

actuala, cu sprijinul d-luI Panaite

Orla prin hrisovul Domnesc

CiucA.

ce se aflA depus la primArie $1 publicat, in anul 1856, in «Buletinul Moldovei», No. 52.

S'a reparat de locuitorl in 1883 $i se ingrije$te de ob$tia

tirguluI, ajutindu-se $i de proprietarul mo$1d, D-1 M. Bals.

Bal$ ; aceastá infiintare este In-

Ive$ti mar inainte nu avea de ctt cite-va case situate pe

$1 alta de fete ; cea dintif da-

coasta BIrladuluI, $i carT tinead de BlAjeri-d.-j. ; tot de acest

teazä de la 1865, cea de a

sat tinca $i biserica fácutA de

doua de la 1870. De curind s'a

Florea, iar locul acesta se numea tirgul Fiord. LocuitoriI $1 astld iI zic cTirgul-Biserica-Floarera si

Sunt 2 $coll: una de bAetI

;iclit o scoall frumoasá. cu 4

sal.

Comerciul se exercia de 9 persoane. Are i i hect. vil. Aci,

pe un platoti, in marginea piriuld Tutova, In vara anuluT 1885, s'ad gAsit resturT de animale anti-deluviane. Prin aceastA com. trece dru mul care vine din $oseaua Bir lad-BacAd si urmeazA Valea Tu

toveT, ducind spre S. In pl. Corodul.

Mal inainte se numea Márgiucani.

Ive§ti, stalie de dr.-d.f., jud. Te cuela, pl. BirladuluI, com. Torce$ti, pe Unja Barbosi-Tecuciti, pusl in circulatie la 13 Sept.

1872. Se afll intre statiile 1-la

www.dacoromanica.ro

IVRINEZ

IZETI-SURANI

76

nul-Conachi (13.6 kil.) i Bareca (9.5 kil.). InAltimea d'asupra niveluluT mOriT de 31'.61.

Ven itul acester statiT pe anul 1896 a fost de 326211 leT 30 batir.

Ivrinez sati Ivranez, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, caunul com. Cochirleni, situat in partea de V. a pl. si cea de E. a corn., pe dealul Ivrinez, lingA un stuf al bälteT Cochirlenl, la 5 kil. spre E. de resedintd. Ina-

inte era asezat ceva maT spre V., unde se vAd i ruinele vechiuluT sat distrus de marT incendiT provocate in timpul rAzboiuluT din 1877-78. Intinderea sa totalä este de 2743 hect., din

care Vladu Povarnagiul, cu hra-

Pleasovul si Saelele. Este pro-

mul SfintiT VoevozT, deservitA de

prietatea d-luT M. Rioseanu.

un preot si un cintlret.

Izbramul, numire ce dad locuIzbiceni, com. rur., la E. plAseT

itoriT uneT insule din dreptul

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, formatO din satele Izbiceni (1500

comuneT Cioara, jud. Teleorrnan,

locuitorT) i Donca (1058 locu-

i situatd lingd Olt, pe soseaua Izlazul-Stoienesti, la 38 itorT)

kil. de Caracal si la 14 kil. de Corabia.

jud. Prahova. Are o bisericl, constructie vechie, ziditd de loc.

carte ; 478 contrib. Budgetul com, este de 6484 lel la veniturT si de 6368 leT

satuluT Cu 231 case. Populatiu-

ticA

nea sa, in maioritate RominT, este de 85 familif, sati 428 su-

marT 1917, vite miel 6219 si ri-

flete.

cu carT cultivindu-se &dad de matase, se obtine anual cam 45 oca gogosT, 4 borangic i 1/2 oca sdmintd.

si cresterea vitelor. Vite

mAtorì 300. Are vre-o 1000 duzT

udd comuna in partea de V.,

In com. sunt 7 circiumf se fac 3 bilciurr pe an : r.

trece pe d'asupra cAt. Coroteni

la Dumineca Floriilor, tinind 5

si se vara in plrful Coroteni,

zile ;

zia ; izvoreste din dealul Jinurul ;

rur. Podeni-VechT, pl. Podgoria,

locuitorT, din carT 1298 bArbatI si 1260 femeT ; 1182 cAsAtoritT si 1376 necOsAtoritT; 79 stiind

la cheltuell. LocultoriT se ocupa cu agricultura, industria domes-

pl. Marginea-d.-s., com. Slobo-

Ize§ti, sat, face parte din com.

Are o populatiune de 2558

carT 14 hect. ocupate de vatra

Izba§a, p2rîü, in jud. R.-SArat,

proprietatea statuluT, pe care este un zAvoiri, care se cld periodic in exploatare.

numire ce se mal dA comunel PAcureti, pl. Podgoria, jud. Prahova. Ize§ti, molie a statuluT, fostd pendinte de Episcopia BuzluluT, jud. Prahova. Un hrisov al luT Mihail Con-

stantin Sutu Voevod, din i Decembrie 1784, porunceste ca mosneni Izesti sA rAspundA obisnuita dijmO a pOcureT cAtre

sflata mdnIstire Sinala, din Prahoya, pAnd ce se va hotArnici mosia. Si fiind-cd nu se stia cuT vor rämine acele puturT cu

2. la 24 UNA, tinind 3 zile si 3. la I i Octombrie, ti-

plcurA, s'a hotOrtt ca pleura dea intru pAstrarea Ispravnicilor

picket de g-raniteY, pe marginea DunAreT, jud. Mehedinti.

nind 3 zile, sunt infiintate la 1832. Comert se face cu vite =1 si miel, cu stImburT, articule de brasovenie si producte

ia sfirsit,

Izbä§e§ti, sat, cu 86 familiT, in

ale industrieT domestice. Are : o scoalA primará mixtA

de gradul II, conclusA de un

aceT banT.

maT jos de cAt. Coroteni.

Izba§ul sail Crucea-luI-Izbaq,

jud. Argesul, pl. Topologul, POcind parte din com. rur.MilcoiulIzbAsesti. Aci este resedinta pri-

mArier. Are 2 bisericl: una vechie, cu hrarnul Adormirea a doua, cu hramul Sf. loan,

deservite de cite un preot

si

invAltor, frecuentatA de 62 elevI; 2 bisericT Sf. Nicolae (1846), clAdita de proprietarul Rioseanu in Izbiceni si a doua Sf. Nicolae In Donca, deservite de 2 preotT si 4 cintAretf.

un cintAret.

Izbä§e§ti, sat, in jud. Arges, pl. Cotmeana, fAcind parte din corn. rur. Stolnici-IzbOsesti. Are o bisericA vechrefAcutá de un oare-

Izbiceni, trup de mo,sie,jud. Teleorman, al are corp principal este in jud. Romanati si care trece peste riul OltuluT, in luncl,

in dreptul comunelor Riioasa,

www.dacoromanica.ro

sl se stringA de mosneni Izesti si vinzind-o sä ducl baniI sA-T pArd. la Sf. Gheorghe, cind se pusese soroc ca hotArnicia sA i atuncl la orT-ce

parte se va cuveni se vor da trup de pOdure a statuluT,

in intindere de 25 hect., pendinte de com. Podeni-VechT, pl.

Podgoria, jud. Prahova, care, impreunl cu trupul Surani (415 hect.), formeazA pOdurea PodeniVechl.

Ize§ti-Surani, mofie a statuluT, com. Podeni-VechT, pl. Podgoria, jud. Pra,hova,.

IZI.1qA

77

1ZLAZUL

Izim§a, com. rur., in jud. Mehe-

Budgetul com, e de 16828

dinti, pl. ampul, la 62 kil, de

Izlazul este un erg insemnat ;

leT la veniturl 11 de 12380 leI la cheltuell.

mar inainte a fost port ; este resedinta subprefecturd plAser Oltuld.-j., $1 are un biuroa telegrafopostal.

orasul Turnul-Severin, situatA la poalele dealuluI $1 pe matca

apeI Drincea. Are o populatie de 1109 loc., din carl 178 contribuabilf; locuesc in 200 case. Este cuprinsl intre comunele Cujmirul, DArvari, Obtr$ia. $i Salcea, si udatA de apa Drincea. LocuitoriT posea.: 73 plugurI,

DrumurT: la Lacul-SArat, spre S., 5 kil.; la Traian, paralel cu

C. F. BrAila-Buzla, spre S., 8 la Tudor Vladimirescu, pe lingl Lacul Dulce, 1 t kil.; la Cazasul, spre V., 5 kil. ; la

nea si mArimea el comparatA cu

a satelor din prejur. IzIazul a jucat rol in epoca romanA, in faptele desfA$urate la 1848 si in ultimul rizboia din 1877. C. Boleac trece Izlazul intre

Cimpulung, spre N.-V., 17 kil.,

la VIdeni, spre N., prin Satul-

120 care cu bol, 16 cArute cu cal.

Nemtesc, 40 kil. ; la BrAila, spre

Prin aceastA comund trece

E., 1 kil. Comuna sf-a luat numele de la mosie. La 1828, Ru$il luind BrAila aa dAruit partea din ra-

$oseaua Recia-Cujmir-Izim$a-Calafat.

Importanta ce are Izlazul in istorie se explicl prin pozitlu-

kil. ;

statiunile din epoca prehistoricA,

saa cel putin dacd, §i spune cl a gAsit 3 obiecte, carl india civilizatia dacA : o oall de lut

Are: o bisericA, cu I preot si 2 cintAretr; o qcoalà, con-

iaua sa bisericd Sf. Mihail $1 Mo-

clusa de un invAtAtor, frecuentatA

numentuluT pentru intretinerea

negru, marginea untll vas de

ciumI.

lor. Secularizind.i-se venitul mg.nAstirilor la 1864, Izlazul a de-

Budgetul com, e de 6420 Id la veniturI, lar la cheltuelI, de

venit propr. StatuluT. PAnA la 1865 fAcea parte din orasul

2519 leT.

BrAila, mahalaua Belvedere.

-- bronz si 3 pArtf a unef trimbite de argint. Incontestabil, ad a fost o cetate cu o deosebitA insemnAtate In epoca romanA, fiind capuI une! cal. In cuprinsul com. se afll 2 cetAtI de pAmint, una In mahalaua Racovita si alta in mahalaua Verde, imprejmuite c 1 un sant intreit. Drumul care

de 20 elevf si 3 eleve; 4 dr-

Vite: 840 vite marl cornute, 46 caT, 68o oT $1 600 rImAtorl.

Izlazul, com. rur., jud.

BrAila,

pl. VAdeni, situatA pe ves. Se mArgineste la E. cu com. urb.

Izlazul, com. rur., In partea de S.-E. a plAseI Oltul-d.-j.-Balta, jud. Romanati, situatl lingA DunAre, pe malul drept al OltuluI

in epoca romaná unea Izlazul

BrAila, la N. cu VAdeni ; la V. cu

si foarte aproape de vArsarea sa in DunAre, pe soseaua ce

cu Romula nu figureazA in tabla lul Peutinger. Judecind, In

Cazasul; la S. cu Chiscani si La-

merge din Corabia spre T.-MA-

fine, dupl faptul el este capul

cul-SArat.Suprafata comuneT este

gurele, la 2r kil. de Corabia $i

de 3000 hect., cu o populatie de

la 52 kil. de Caracal. Altitudinea terenutuf d'asupra niveluluf Mari! pe mAgura Strimba, spre V.

uneI ar, care unea Dacia cu Moesia, dupa santurile ce se

1322 familif, saa 5162 suflete, din

carl 792 contribuabill. $titi carte 624 persoane.

Are o scoal1 de bAletl, InfiintatA in 1840, frecuentatA de 62 elevT si una de fete,infiintat5. la 188o, frecuentatA de 46 eleve. Sunt 17 circiumi. Sunt 2324 vite marI cornute, 852 caT, 613 oT, 641 rimAtori, 7 capre. Pe teritoriul com. se allá: gara BrAila, r fabricA de ciment a D-luf Cantacuzino ; 1 fabrica

de comung, este de 58 m. In ala satuld se aflA In Dunlre o insull mare si un pichet de granitA cu acelasT nume.

Are o populatie de 1132 fa-

vAd, dupl ruinele dupl tArmul drept al DunAreT, dupl Diste sarcofage descoperite si dupg monedele romane miel a implratilor de la Adrian pAnA la Ca-

racala ce s'a gAsit ad, putem crede el ad a fost o cetate im-

mili!, saa 4588 suflete, din carT 741 contribuabilf. Are o scoalA primará de

portantA a primelor colonil romane, care a comunicat cu Mo-

bIetl si una de fete cu 3 invAtAtorl, frecuentate de 70 bAetT

stim nimic. In istoria Tare!, Izlazul e mal bine cunoscut prin revolutia de

si 17 fete; 2 bisericl: Sf. Trd

esia prin un pod de care nu

de spirt si cherestea; 1 fabric1 de sobe de portelan ; r fabrica

Ierarchr (1852) si SI. Nicolae cu 3 preott si 4 cintAretI ; 19

la 1848 si prin cele petrecute

de cue de cizmArie ; 4 cimitire,

stabilimen te comerciale.

1877-78. La 9 Iunie 1848, se strinserl ad : Heliade, Popa apcl, Go-

oborul de producte; 2 grAdin/ de zarzavat, mal multe 'araliidAriI si abatoriul,

Budgetql comund e la vedturT de 10739 lel si la cheltuell de 10297 le!,

www.dacoromanica.ro

aci la inceputul campanieT din

lescu, Tell, Plesoeanu, Magheru,

IZLAZUL

78

IZLAZUL

Serurie, etc., si in cimpla Izlazului, numita a la Traian sari a regeneratiund, ridicara drapelul renasterd si se citi proclamarea guvernula provizoriti. El proclamara constitutia de la 1848, ale carel marI principir trebuia

Se ceti apoI -proclamatia Heliade explica mal multe paragrafe din Constitutie. Ea in-

Izlazul, sat, jud. Braila, care se intinde in forma de semi-cerc pe linga santul orasula Braila.

cepea asa: oFratI RominI, timpul

Casele sunt neregulat asezate $1 se intind de la ciruitirul SI. Constantin pe ambele partT ale drumuld de fer, panä. aproa-

mal ridice Rominia inge-

noaste dreptul satI de suveran. Poporul romin se ridica a-sl apara drepturile sale. La arme, Rominl I la armele mintuird». TotI jurara pe constitutie, pe Evangelie i steaglid, si in entuziasm mil de glasud repetara

sa

nunchiatä. strainilor. Aceasta e unul din cele mal memorabile fapte ale vietd noastre politice, prognosticul independente/ formareI regatuluI Romin. Heliade zice : «Plata satula Izlazul era plina de taranT, o companie de soldatI, dorobanti", o multi-

me de negustod, arendasI, etc. Se ridica o masä, in forma de

altar si pe ea stralucea evarrgelia, crucea 0 20 luminad aprinse, i preotul apcä Cu preotl, savirsind serviciul divin, tot poporul ingenunchia. Atund pr. Radu apca, inspirin du-se din

un paragraf al Resurectiund Ezechiel, ridica ochir la cer si pronuntä o rugaciune catre Atot-puternicul pentru a-I sprijini in calea dreptatd. Intre altele «Ridica i reinviazd, Doamne, a-

cest popor care se omoara pentru a face sa traiasca opresorif Scuteste-1 de abuzuri, de daca si iobagia necunoscuta pa-

rintilor nostri, de roboate, de aste lucrad ale faraonilor, de persecutie, de toata jefuirea nedreptatea . Inspirarea de care era insuflat preotul, razele de dimineata ale soareld ce-I inunda fruntea sa apostolica '1 facea divin si vocea la vibra puternic in inima auditorilor. Totl se ridicara

mintuirel a sosit. Poporul nostru se desteaptä la sunetul trompeter ingeruld mintuireI si recu-

traiascd Constitutia, traiasca poporul ID 4( T rajas c

Rominia !

Din cimpul luI Traian, poporul

inarmat porni spre Caracal si de ad spre Craiova avind de cap pe Magheru ; apol dupa ce toatd Oltenia fu ridicata, capiI revolutiund se indrurnara spre Bucuresti, unde s'a si prezentat lui Bibescu constitutia cea noua.

La 1877, abia sosesc la Izlaz

I-iul bat. din reg. 7 de linie, escadronul de Teleorman si ba-

teria 4-a din reg. II de artilerie, si Turcil cad erati 1000 In Nicopole, cu 2 vase cuirasate Scadra si Podgorita, if saluta cu obuze. La 4 Maiti 1877, monitorul turcesc deschide foc asupra Izlazului si bateriilor nomine

asezate pe

inAltimile maluluI

pe de bariera Galati. Acest sat 'Dina'. la 1864 facea parte din orasul Braila si tinea de mahalaua Belvedere; de atuna insä. a ramas comund independentä. In acest sat se afla. gara Braila a C. F. BuzAO-Barbosi. Intre gara si bariera Sf. Gheorghe se aflä. cazarma regim. III d'ar-

tilerie, o cladire mare. lar in partea de S. linga bariera Bucuresti se aflä piata numita oborul. Suprafata satulur e de to8o hect., cu o populatie de 4034 suflete. tiü carte 639 per-

soane. Locuesc in 910 case. Pe teritoriul satului sunt : 8 circiumI ; o moara de vint si una de aburi ; o fabrica de portelan ; unde se fabricä sobe, ornamente si obiecte de artä. ; o fabrica de säpun ; 3 cazane de rachiù ; o cherestea; un depozit de lemne pentru foc ; 5 depozite

de gaz ; 6 depozite de vinud si de spirt. Are o scoalä de baetl si una de fete, intretinute de stat, fre-

sting al DuriareI. Comandantul artileriel noastre scoate tunurile din ambrasurl in &imp deschis

cuentate de

spre a putea urmari miscarile vaporulul turcesc si raspunde provocareI. Bombardarea tine 3 ore si vaporul turc avu catarcul rupt si cowl sfarimat.

Vite sunt : 850 caí, 2324 vite mad cornute, 600 oI si 630 rimatod.

105

elevi si 65

eleve. Ambele scolI ati un bun local propritl.

Iziazul (Renea), insuld, in Du-

intonara imnul : «Doamne mintueste poporul MO) .Tunurile bas-

Obuzurile turcestI ati ranit insa posturile de infanterie din piq. No. to. Bombardarea continua

nare in dreptul com. Izlazul, din jud. Romanati.

timentelor respunsera prin salve

in 5, 8 si 14 Malt. Pe la Izlaz

Izlazul, baltd, jud. Dolj, pl. 0-

repetate. ApoI cele 2 stindarde

trecu Dunarea divizia a IV-a in noaptea lul 25 Tulle, si reg. 5 de linie fu prima trupa romina ce ocupd Nicopolea, spre a forma garnizona cetatd,

fura botezate cu apa sfin tin; unul

fu luat -de Eliade care-I incredinta poporulur i altul de Tell care vorbi si'l incredinta ostird.

www.dacoromanica.ro

colul, com. Seicuiul.

Izlazul, baltd, in pl. Balta-Oltulc1.-j., jud. Roman ati, lingl com. Cu acelasI nume.

IZLAZUL

IZVOARELE

79

Izlazul, mofie, pendinte de com. Cu acelasI nume, proprietatea com. Braila, jud. Braila; are o

IzIazul, perdure, jud. Muscel, comuna Leresti, plaiul Dimbovita,

Izlazurile-din- Glod, izlasurr, jud. Dolj, pl. pul-d.-j., com.

in intindere de ioo hect. Se

Rozistea, pe hotarul mosier d-ner

suprafata de 2000 hect., aducind

margineste la N. cu Strimtul: la S., cu Izlazul-Balota; la E.,

Maria N. Paianu, despre mosia

un venit de 79000 ler. IzIazul, perdure, supusa regimulul

silvic, pe mosia Polana-FeteT, com. Leresti, .plaiul Dimbovita,

jud. Muscel, in intindere aproximativa de 70 hect., populate cu fag, mesteacan si anin. Se margineste la N. cu Izlazul-Balota ; la S., cu IzIazul-Leresti ; la E., cu comuna Mula:

esti si la V., cu com. Leresti.

Cu Namaesti si la V., cu Leresti. E supusa regimulur silvic;

bisericer Maica-Domnulur Dudu.

Izvoare (§apte-),

are o vegetatiune destul de activa. Esente : fag, anin si mes-

merg de se varsa in riul BiscaMica. Pe ad i e o deschidere facal din virful Penteleulur, pentru cer ce voesc a merge la Lopatari. Pozitia e frumoasa.

Izlazul, perdure, supusa regimulur silvic, pe mosia Voinesti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel,

intindere de 150 hect. cu

un masiv rar si compus din fag si mesteacan.

Izlazul, perdure, pe mosia PlaiulMarichir, com. Leresti, plaiul

Dimbovita, in intindere aproximativa de 50 hect., populate cu : fag, mesteacan si anin. Se invecineste la N. cu Izlazul-Negulicr ; la S., cu IzIazul-

izolat,

numit ast-fel dup. cele 7 izvoare, ce les din coastele de E. ale muntelur Penteleul, carr reunindu-se,

teacan.

in

loc

in jud. Buza9, com. Goidesti,

Iz-

Izvoarele, com. rur.,jud. ambo-

'azul-Mi-41er; la S., cu comuna Voinesti; la E., cu comuna Namaesti si la V., cu Riul-Tir-

vita, plaiul Dimbovita-Ialomita la 24 kil. spre N.-V. de Tirgoviste, pe soseaua Tirgoviste-ampulung,

gulur.

pe cimpie, dealurr si val si in apropiere de malul sttng al riulur Dimbovita. Dealurile din raionul

Se invecineste la N. cu

Iziazul, perdure, a statulur, in in-

Leresti : la E., cu com. Namaesti

tindere de 82 hect. ; tine de

acester comune sunt: Minjina,

si la V. cu com. Leresti.

comuna Golesti-Badir, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Lapodosti, Baltaci-Izvoarele ll

silvic, pe mosia Bughea, com. Izlazul, pod, jud. Romanati, in dreptul comuner Izlazul, pe soLeresti, plaiul Dimbovita, jud. seaua Corabia-T.-Magurele. Adi Muscel, in intindere aproximaOltul are 145 m. largime a altiva de 600 hect. bier, si 1 m. 80 adincime si Masivul e intrerupt de mul2 m. iutealä de curent pe setele taerr ce s'ail urmat ara nicI cunda. Podul e construit pe 23' o regula. Esente : fag, mesteacan, de luntre. plop si anin.

fluentr al Dimboviter: Minjina, Izvoarele si Riul-Alb. In apro-

Izlazul, perdure, supusa regimulur

Se invecineste la N. cu Lalu ; la S., cu Bojorita ; la E., cu com.

IzIazul-Cfrciumei, izlaz, traver-

Leresti si la V., cu apa Bu-

sat de calea ferata Golesti-Cim-

ghea.

pulung, situat in com. SchitliGolesti, pl. Riurile, jud. Mus-

Rtpa. Prin raionul com. curg piraele urmatoare care sunt apiere este un izvor cu apa. sarata. Comuna se compune din dota sate : Suduleni si Izvoarele cu 0 populatie de 1063 locultorT. Are: doul bisericT ; o mala; 5 morT de al:1 ; o pita. Produce prune multe, din care se fabrica tuja. Are padure de peste 1750 hect. Se invecineste: laE. cu com. Cucuteni si Vilcana-Pandeli ; la

Izlazul, perdure, supusa regimulur silvic, pe imosia Iziazul-Bd-

cel, fost pendinte de manastirea Cimpulungulur. Acest izlaz s'a re-

V., cu Pribotul ; la N., cu Pietrarl

ratiel, com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel, in intindere de Ioo hect. avind o vegetatiune destul de activa.

zervat de stat in delimitarea de la 1864.

Izl azul- Comunei, pddure, pe

si Voinesti si la S., cu Manesti. De com. Cucuteni si VilcanaPandeli se desparte prin dealurr acoperite cu padurr, de Priboiul,

lazul comuneT Leresti; la S., cu Izlazul comunel Vionesti; la E.,

proprietatea Izlazul-Rucarul, comuna Rucarul, jud. Muscel, supusa regimulur silvic, in intindere

prin 11111 Dimbovita, lar de celel'alte, prin val', dealurr si loc ves. Se leaga cu Voinestl, Ma-

cu Namlesti si la V., cu co-

de 500 hect., avind esenta do-

nesti si Pietrari prin sosele ju-

muna Leresti.

minanta fag.

detene si comunale, lar cu cele-

Se invecineste la N. cu

Iz-

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE

l'alte prin poted i drumuri nesoseluite.

Izvoarele, com. rur., jud. Gorj, pl. jiu', situat pe loc ses, in partea de N. a comund Brosten)* i lingd tanta de indltimi din stinga Are o suprafatd de 976 hect.,

1ZVOARELE

80

Sunt 442 contribuabill. Se intinde pe o suprafatd. de

5681 hect. Statul, D-na Elena tefänescu, D. H. Vasile si A. Stolojan, aü 4196 hect. si locuitorii 1485 hect. Proprietarii cultivä 2730 hect. (404 sterpe, 773 izlaz, 250 pd.dure si 39 vie).

Locuitorii posea : 30 pluguri, 50 care cu bol', 6 cArute Cu cal; 40 stupi. Comuna are o osea care o leagd de soseaua Turnul-SeverinHinova-ScAplul-FlAminda-Gruia.

Are o bisericd, cu

i

preot

si 2 cintdretT ; 2 circiumi. Budgetul comunei e la venituri de 2134 leT, lar la cheltuelT, de

din carl 62 hect. pddure, 50

1290 hect. (90 sterpe, 25 izlaz, So vie).

hect. loc de culturd si pdsune, proprietate a statuluT, ioo hect.

Budgetul com. e de 6080 leT la veniturl si de 5621 lei la cheltuell.

pdclure rndruntd a proprietarilor 648 hect. loc de culturl ale proprietarilor i locuitorilor, cu

Are : 2 biserici (la Izvoarele

14 hect. vil si 102 hect. prunT. Are o populatie de 8o famiIii, sati 876 suflete, din cari II

NumArul vitelor marT e de 1243 (444 cal si epe, 438 bol, 288 vaci i viter, 8 tauri, 41

ciului, in care se vdd urmele une tabere dace. In acest loe s'a gdsit o piatrA in forma de

familii Tiganf.

bivoli, 14 bivolite) si al celor

gresA, pe capAtul cAreia existd o inscriptiune romand.

LocuitoriT cultivd

Coeni); 2 scoale; 2 helestaie ; pod stAtAtor.

Sunt 170 contribuabilf. Locuitorirposedd: 33 pluguri,

raid de 1234 (238 capre, 324 pord si 672 01).

97 care cu bol, 6 CM-14e cu cal";

19 stupi ; 396 vite mar' cornute,

Dintre locuitorT, 755 sunt plugarT, 8 ari diferite profesiuni.

13 cal, 68o ol, 51 capre si 113

Locuitorl posea.: 210 plu-

rimAtorr.

Venitul com. este de ler 820,

banT lo, iar cheltuelile de leT 802, bani 15. Se compune din 2 cAtune: Izvoarele i VAleni.

Este udatd de apa Pula Comunicatia se face prin calea nationald Filiasi-Pietrosani, care o pune in legdturd la N. cu comuna Plopsorul prin Piscurile ; lar la S. cu comuna Brosteni. Are : I bisericA de lemn, in cdtunul Izvoarele, Cu I preot si 2 cintAretI; i pus; lo fintinT;

2 circiumi.

Tzvoarele, com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita, situatA la 42 kil.,

103 cu boT, 107 cu cal; 211 care si arate : 103 cu bol, io8 cu cal. guri :

Locuitori improprietAritT 352 si neimproprietAriti 424.

Comerciul se face de 13 circiumarT.

In parcea de S. a com, se afll un mare deal, ce se intinde in directia E. pe o lungime de 9 kil., dt coprinde comuna Izvoarele. Pe el se cultivd: porumb, gria, orz, °yaz, mei, etc., iar pe coastele sale vil si pomi roditorT. Tot spre S. este Valea-Seacd, coprinsd intre cloud dealurI si ale cdror coaste sunt sddite Cu vil sati cultivate cu cereale.

S.-E. de Bucuresti, pe malul Izvoarele, com. rur., in judetul drept al riului Arges. Std. in Mehedinti, plasa Blahnita, silegAturd cu com. Hotarele prin o osea vecinald. Se compune din satele : Ciurari, Ciumati, Coeni si Izvoarele, cu o populatie de 2134 suflete ; locuesc in 492 case si lo bordee.

tuatA pe cimpia Deciului, in apropiere de Dundre, la 47 kil. de orasul Turnul-Severiin. Are o populatie de 980 suflete, din carl 150 contribuabili ; locuesc in 200 case.

www.dacoromanica.ro

1098 la Vite: 500 vite marT cornute, 23 cal, 600 ol i 44o rimAtori. Ca loc istoric in aceastA comund este de notat : eimpia-De-

Izvoarele, com. rur., in jud. 01tul, pl Siul-d.-s., situatA pe valea si amindoud malurile Iminogului, la 24 kil. de Slatina, capitala judetuluT, si la 3 kil. de Bdrcdnesti, resedinta plAser.

Se compune din 3 cdtune : Izvoarele, Gugusa si Zidari, cu o populatie de 290 familii, salí 1700 suflete, din cari 321 contribuabill. Locuesc in 60 case si 240 bordee. Comuna e vechle. Primii sdi

locuitori, sunt unir veniti din munte, iar alta bdjeniti de la alte comune distruse in timpul rdzmiritelor si cArora boerii Izvorani le-ati dat adApost si locuri luat de hrand. Se zice cd

numele de la multele izvoare, carl curgeati pe ad, in vechime, inaintea cutremuruluT celui mare.

In com. sunt : 3 cojocarT, 4 cizmarT, 3 fierarT, 4 dulgherrsi zi d.ari.

Mosia e proprietatea fratilor Teodor i Mihaill Izvoranu ; are o intindere de aproape 2000 hect.,

din cari roo hect. pAdure, afard de delimitare, pe care sunt improprietAriti 216 locuitorl, cu

lzvoARELE

IZVOARELE

81

625 hect. Viile sunt situate pe Dealul-Izvoarelor, la N.-V. de

Un singur pirtd, Iminogul,

IminoguluT sunt mal multe pu-

Parte din locuitorl sunt mosnenT. 70 s'ad improprietarit la 1864, ciad li s'ad dat 125 hect. Vite sunt: 69 cal si Tepe, 208 vacT, 210 capre, 564 cd §1

in

turl sad flntinf : Molnoveanu,

433 porcT.

anul 1872, de fratiT Izvoranu O cn alte micf ajutoare, dindu-r pe litigä vechiul hram al Sf. Troite si acel al Sf. VoevozT ; o scoala, frecuentad. de 15 copiT, intr'un local in bune

Dinu-Vierul, Radutei, Izvorani, Gugusani si Radia.

com., pe o suprafata de 75 hect.

Are : douà bisericI, din carl

una s'a recladit din nod

conditiunT, proprietatea comu-

uda comuna, pe care o traversead de-alungul de la N.E. catre V. De-alungul %raer

Coteana ; la N., cu Barcanesti ;

la E., cu Boianul si Alimanesti ;

si 1 piva pe riul Teleajenul.

Se mArgineste la N.-V. cu la S., Cu Comani si Maruntei; la V. cu Balánesti.

neT.

*Ud carte 113 barbatI si 12 t'eme/.

Izvoarele, com. rur., j ud. Prahova, plaiul Teleajenul. Se presupune

r 60 cal, wo epe, 500 bol, 125 vacT, 3000 o/ si 600

a fi infiintata cam de 200 anT. Este situad in tre &la Cras-

porcI.

na la S. si Valea-Mare la N., la 39 kil, de capitala judetulur

Vite :

Comerciul se exercita de 5 circiumarr.

Veniturile si cheltuelile com.

sunt de 4269 leT 8o banT anual.

Comuna e strabatuta de maT

multe retele de sosele comunale si anume: 1. BarcanestiBalanesti, care o strabate prin centru, de la N.-E. catre V.; 2. t'el liniT laterale, carI dad in cea principala : una catre E.,

la cat. Zidari, a doua tot spre E. la com. Alimanesti ; a treia catre N.-V., spre com. Coteana. Dealurile, carT brazdeaza te-

ritoriul com. sunt : Dealul-Izvoarelor, la N.-V. pe dreapta IminoguluT ; Parvaneasca la S., pe stinga IminoguluT si se con-

tinua catre N.-E. sub numele Dealul-Alimanestilor si BadieT,

dincolo de care incepe ampiaBoianuluT. In aceste dealurT sunt

urmatoarele surpaturt Cesmeaua

g Iordache, in Dealul-Izvoarelor ; Zidari, in dealul Badia. In Dealul-Izvoarelor, la V., se afla si piscul Comoara-PelciT. Pe

toate aceste dealurl sunt vil, locurT arabile, livezT si padurT,

ca Badia, de pe dealul cu acelasT nume.

Sunt loo stupT cu albine.

In raionul comuner sunt 6 morl si 2 pive : 5 morT si o piva pe gira Crasna, i moad

si la 12 kil. de resedinta plaiuluT. Se compune din dona catune:

Izvoarele si Costeni cu o populatiune de 320 familii, saii 1475

suflete, din cae 250 contribuabilf. Locuesc in 319 case. Are dota biserici si o manastire. Manastirea s'a fondat la anul 1812. Biserica din catunul Izvoa-

rele are urmatoarea inscriptie: Cu ajutorul lui Dumnezefi, tata, fiul §i sfintul Duh, s'a ridicat aceastil Ana bisericli, a doua oará, In zilele li cu blagoslovenia Prea Sf. Episcop Pärintele Filofteifi al BuzfiuluT, prin oslrdia li cheltuiala ctitorilor poporenT si locuitorl din acest sat, cit O a altora de afaril

coa' ad bine-voit de a ajuta pe acest sfint licaf, la anul 1854, preql fiind Preotul Nicolae vi Preotul

tefs.n.

Inscriptia dela usa bisericel Costeni este urmatoarea: Cu ajutorul lu'i Dunmezeii, al fiului vi al sfintulul Duh, s'a ridicat aceastl bisericil In zilele bine-credinclosulul Bar-

bu Dimitrie

tirbeY Voevod, cu bine-

euvintarea Prea sfintituluI iubitor de Christos fi Episcop al sfintel EpiscoplI Dula D. D. Filofteiii si ostrdia popo-

renilor citunulnl Costeni f i a altor fXaltor! de bine. Acest sfint Mea." s'a xidicat la anul 1856, Maifi ¡s.

coala functioneaza de la 1875;

si e frecuentad de 68 bletT sl I° fete. tiod carte 150 barbatT si 50 femeT.

Comuna, cu izlaz, pamtnt de muna si padurT, are 1500 hect. Budgetul com, e la veniturT de 5685,15 leT si la cheltuelT de 4647,40 leT anual. Comerclul se exercita in comuna de 9 circiumarl.

Soseaua judeteana PloestiBratocea, ce trece prin aceasta comuna, dela S. la N., tulesneste comunicatia intre comunele Homoriclul la S. si Mineciurile la N. E brazdata de dealurile : Incarcatoarea, Caseria siVirful-TeisuluT, toate cu directia dela V. spre E. sí carT serva. pentru pasunatul vitelor. PoenT sunt: Poeana-MarichiT, Poeana Burchi, Poeana-Mare

si Poiana-StineT; lar in partea de V. a comuneT este surpatura Rupturile. E udata de girlele : Crasna, Valea-Mare si Teleajenul 01 de vilcelul Purceaua.

Piscul Gogosarul, care cade

cam in centrul comuneT, s'a numit ast-fel de la forma sa, ce se aseaminä cu a uneT gogosT de matase.

Izvoarele, sat, jud. Bacad, pl. Bistrita-d.-j., com. Rusi, situat pe malul drept al BistriteT, in

vale, sl putin maT in jos de 11

81273. liare* Dicii /14r Geograge Vol. Ir.

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE

82

satul Domnita-Maria, la 12 kil. de satul RuO. Are o populatie de 56 familiI, sai1 187 SUflete; 2 bisericI, una ortodoxa', clädita la 1802 de Pavel Christea,

la care sluje§te un preot din Bacati, lar a doua catolicá, cla-

ditá in 1886 de locuitorI; dirciumd. Vite : 13 cal, 178 vite marI

cornute §i 25 porcI.

Izvoarele, cittun de resedintal al comuneI Izvoarele, plaiul Jiul,

jud. Gorj.

Are o suprafata de aproape 996 hect., din carI : 62 hect. padure, 8 hect. vil', 78 hect. livezI de prunï, lar restul loc de

voarele-d.-j. Ad i

IZvOARELE

este rqedinta

primaria. Are o bisericd, cu hramul Sf. VoevozI, deservita de 2 preotI §i 2 cintäretI ; o coal'a' frecuentata de 31 elevr §i 5 eleve, cu Intretinerea careia statul i comuna cheltuesc anual 2184 leI. Localul s'a construit de judet In anul 1883. Se intinde pe o suprafata de

1925 hect., cu o populatie de 806 I ocuitorr.

Statul §i d. A, Stolojan 1267 hect. i locuitoriI 658 hect. Proprietarul cultiva'. 797 hect. (44 sterpe, 426 izlaz). Locuitoril cultiva 578 hect. (50 sterpe, 30 vie).

cultura, fin* §i p4une, pro-

Are i pod ; i heleg.eil.

prietate parte a statuluI, parte

Comerciul se face de 7

a D-luI C. Pirleanu i a locuitorilor.

Are o populatie de 140 fa-

72 care cu bol, 4 cärute cu cal; I I stupI; 209 vite mari cornute, 13 cal', 397 oI, 15 capre §i 64 rimatori. Are i biserica' de lemn, facuta de locuitori pe la anul 180o, ca I preot i 2 cinfaretI; 4 fintinI ;

i cIrciuma.

poul, com. Radiul-Mitropolid,

spre S. de satul Iepureni, situat pe un podi§. In vechime se numea Cior4ti. E format din citeva case.

Izvoarele, sat, face parte din com. rur. cu acelag nume, pl. Oltenita, jud. Ilfov. Este situat la S.-E. de Bucureti, 'filtre Valea-Seacd i malul drept al fiuluI Argqul. Ad i riul Sabarul se varsa in riul Argewl. Se imparte In 2 trupurI purtind numirea de Izvoarele-d.-s. i Iz-

V. a comund cu acela§I nume, pl. jud. Olt, situat in dreapta IminoguluI, pe care se cultiva 62 hect. 50 arif vie. Izvoarele, mofie, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Vinatori - Dumbrava-Ro§ie, proprietatea d-luI A. Blancfort.

Izvoarele, trup de mofie, in jud, Neamtu, plasa Piatra-Muntele, com. D oamn a.

Izvoarele, cl dure a statuld in intindere de 950 hect., pendinte

de com. Izvoarele, plaiul Te-

Numarul vitelor marI e de

din trupurile : Ursoaia (15o hect.), Plaetul sati Teleajenul .(750 hect.) i Vatra-MändstireI-

ciumarI. 560 i al celor miel de 325..

Izvoarele, sat, face parte din com. rur. cu acela§r nume, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, i e situat in partea de V. a comund. Are o populatiune de 842 locuitorT.

E re§edinta comuna Are o coalä.; o bisericd, cladita de d-niI proprietarr fratil Teodor §i Mihail Izvoranu, in stil modern.

Izvoarele, sat, jud. Ia0, pl. Co-

Izvoarele: a'eal, in partea de N.-

eh--

milif, salí 716 suflete, din carl 135 contribuabilf. LocuitoriI posedä: 21 plugurI,

Izvoarele, al/cl numire a miindsarel' Crasna, jud. Prahova.

Izvoarele, sat, face parte din comuna rur. Izvoarele, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

leajenul, jud. Prahova, formatá

Crasna (50 hect.) Izvoarele, päa'ure particulara, supusd regimuluI silvic, pe mo0a

Izvoarele, com. Grad4tea, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Izvoarele, pichel de granO, pe marginea Dunärel, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Izvoarele, pirîü, jud. Boto§ani ; izvorqte din Ora". eni, curge pe teritoriul satuluI Balceni, com. Curte0i, se unqte cu piriul Turcani §i se varsa. in Hliboci.

Izvoarele, loc, jud. Bacati, plasa Trotu§ul, com. Grozqti, situat nu departe de Bogdanqti, ande lzvoarele, izvore§te de la se vad urmele unor zidurl marI lacul numit Izvoarele, de pe tenumite Zidurile- de -la -Izvoare, ritoriul mo0e1 Izvoarele, com. care, se zice, ar fi ingrádit o Raidiul-MitropolieI, pl. Copoul, vechie mänastire, unde se Injud. curge de la N. spre chideati locuitorif de frica TIS., trece prin satul Zahorna, tarilor. Altii spun,

cá, ar fi fost acolo biserica catolica, ca la 1821, atit satul cit i biserica ati fost arse de TurcI.

www.dacoromanica.ro

com. Tdute§ti §i, la Capul-DealuluI, se une0e cu plraiele : Rotundul i Moime§ti, §i apol se varsa in iazul Cirligul din com.

IZVOARELE

83

IZVORKLUL

Copoul, pl. Copoul, lar de a-

rur. Tincabesti. Este situat la

Izvorani, mofie a statuluT, jud.

colo, curge sub nutnirea de piriul Cacaina, si trecind prin orasul Iasi, se varsa in stinga

N.-E. de Tincabesti, la intilni-

Muscel, pl. Riul-Doamnet, com. Valea-Mare, pendinte de Mitro polie; arendata Cu 240 lei anual.

riulur Bahluiul.

neasca.

rea VaeT-luT-Baron cu balta Zna-

govu/. Are o biserica lipoveSe intinde pe o suprafata de

Izvoarele. VezT Corblia, pir1/2, com. Brdesti, plasa Cirligatura, jud. Iasi.

1020 hect., coprinzind si o balta

si are o populatie de 251 loc. Statul are 865 hect. si cul-

Izvorani, proprietate a statuluT, jud. Muscel, pendinte de Mi tropolia din Bucuresti; produce anual vr'o 240 leT.

tiva. prin arendasiT sal 265 hect,

Izvoarele, pirliaf, jud. Neamtu, izvoreste din dealurile Ciritei,

(lo finete, 590 padure). Locuitoril cultiva tot terenul.

teritoriul com. Gircina, curge

Comerciul se exercita de 2

spre S.-E., unindu-se pe dreapta cu pirliasul Frasinelul ; intra pe teritoriul com. Vinatori-Dumbrava-Rosie, traversind, aproape de varsarea tu!, pe partea dreaptä. a piriuluT Cracaul, soseaua judeteana Dobreni-Roznovul, in-

tre kil. 18-19.

Izvorani, pida,

Tecuciti ; trece prin satul Gerdana si se scurge in Valea-Polocinuluï.

IzvoareIe, vale cu piria, jud. Tecucid ; vine din Valea-Malu-

renilor si se varsa in Birlad. Izvoarele, trecdtoare, in Transilvania, pe la N. de manastirea Crasna, jud. Prahova.

din

Dealut-Florestilor, in jud. Tecucid, com. Condrachesti, se uneste cu Iartaganul la Capul PisculuT, aviad un pode, si astfel trec in com. Huruesti si se

circiumarT.

Numarut vitelor marT e de 130 si al celor miel de 193.

varsa in Polocin, in partea stinga.

Izvorani, sat, renumit pentru vinurile sale cele bune. Face parte

din com. rur.

Izvoranul (Predeleanul), edtun al com. Grajdana, jud. Bu

tefOnesti, pl.

zau, cu 240 locuitorT si 56 case.

Riul-DoamneT, jud. Muscel.

Izvoarele, vale cu pilla, jud.

izvoreste

Este situat pe Valea-Izvoranilor, care strabate catunul de la N. spre E. si care se vars5, In riul Argesul.

Izvoranul, schit, in jud. Buzad, com. Grajdana, cat. Izvoranul ;

Are o populatie de 432 lo-

a tinut de manastirea MihaidVoda si impreuna cu aceasta

cuitorT; o biserica, deservita de

de manastirea Simonoptera; as-

1 preot si

azi e biserica de mir.

1

dascal.

Se desparte de cat.

Stefa-

nesti printr'un cleal mare, pe

Izvoranul (Predeleni), mofie,

care sunt plantate numaT viT si

a

diferitT arborT fructiferT.

Buzad, de la care s'a rapit de

mosnenilor Predeleni, jud.

O osea, care pleaca din catea

calugariT grecT carT au alipit-o de

natio nata. Bucuresti-Pitesti, stra-

schitul Izvoranul. Asazl e proprietatea statului in com. Graj-

bate satul in tot lungul luT.

Izvoarelor (Dealul-), deal, in

O parte din satul Izvorani

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Niculitelul si

a fost cumparat de Mateid Basarab impreuna cu viile, cu piv-

se desface din

nita, cu helesteul si cu casete

dana, pe care s'ad improprietarit locuitorif in anul 1864; a mal ramas tuba vre-o 22 hect. finete, M'ara de padurca Izvo-

dealul indita ; se intinde spre

tul Musat Vistierul si daruite de

ranul.

S., inteo directie generala de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de V. a comunelor si

el manastire/ din Cimpulung.

lzvorani, deal, in raionul com.

Meidan-Chioi ;

cea centrald a plaseT ; se intinde

$tefanesti, pl. Riul-DoamneT, jud.

printre piriul Boclogea si Te-

Muscel, pe care se cultiva vie.

lita ; e taiat de drumul comunal Hancearca-Niculitel; este acoperit pe toata intinderea cu padurT de stejar.

Izvorani, girld, ce-sl ja nastere din mal multe izvoare si dupa

Izvorani, sat, in jud.

Ilfov, pl.

Znagovul, facind parte din com.

ce uta com. tefanesti, pl. RiulDoamner, jud. Musce/, de-alungul sati, de la N. la S., se varsa in riut Argesul.

Izvoranul,pddure a statuluT, pendinte de manastirea Mihaid Vocia, jud. Buzau, com. Grajdana, cat. Izvoranul ; are 964 hect.; mare parte seculara.

Izvonilul, com. rur, si sat, in jud. Mehedinti, plasa Ccolul d. j-, la 30 kil, de orasul T.-Severin, si tuata pe dealul si pe valea care duce la apa Pesceana.

www.dacoromanica.ro

IZVORUL

84

Satul formeaza comuna cu satele Boceni §i. Manul, avind peste

Cioroia§ul e la mijloc, Izvo-

IZVORUL

comunal e de 1371 hect., din

rul la S. li Cornetul la N. Are 2 bisericr li o capeld la

care :

cimitir. Una in Izvorul, s'a fondat la 1820 de Cucoana Catinca Crasnareasa, a doua in Corne-

Mo§iT sunt 6 §i apartin particularilor. Intinderea lor e 1240

tul s'a fondat in 1869 de catre Constantin Dosa iar capela de la cimitir din 1891 e datorita

14600 leT.

li Cornetul cu o Intindere de

1 preot §i

preotuluT Ion Preda.

400 pog. ; esente : cornT, alunT,

ciumr.

La fie-care biserica se afla cite un preot §i un cintaret.

frasinT, emite §i cer. In comuna sunt 5 circiumT ; 1 moara cu aburl.

tot 2000 suflete, din carr 320 contribuabilr. Locuesc in 450 case. Locuitoril posedg.: 52 plugurT,'

129 care cu bor, 14 carute ca caT ; Io5 stupT cu albine.

Are 2 bisericI, deservite de 3 cintlreV; 2 cir-

Budgetul com. e de 2782 leT la veniturI §1 de 1400 leT la

Ambele bisericT ad cite 17 pog.

loa pamint arabil,

38

fineata li 25 izlaz.

pog. arabile, dind un venit de PadurI sunt : Izvorul, Cioroiul

cheltuelT.

date dupa legea rurald.

Vite : 900 vite marT cornute, 46 cal, 950 oT §i 800 rimatorI.

Este o §coala mixta care functioneaza din anul 1834. Localul

6 kil. unesc comuna cu

Prin comuna trece §oseaua

este zidit de stat §i intretinut de comuna. E frecuentata de

mit Drumul-MuereT, incepe din

6o §colarl : 16 din Izvorul, 20 din Cioroiul §i 24 din Cornetul.

cre§tetul Carpatilor, trecind prin aceastg. comuna. Budgetul com. e de 3546 leT

judeteana T.-S everin-D u mbravaDolj.

Izvorul, com. rur., jud. Dolj. pl. Ocolul. Situatg. pe malul sting al riuluI Amaradia, la 1 1 Idl. de Craiova. Se invecine§te la N. Cu com. Mälle§ti ; la E., ca

Inpamintenill dupa legea rurala din 1864 sunt 286 loc.

Este situata pe un deal cu fata expusa la V., strabatuta

cu com. §imnicul §i laV., cu com.

de mal multe vilcele cu directiunea de la E. la V. Pamintul este compus de terenuri nisipo-

Almajul. Se desparte de aceste comune prin semne conventio-

agiloase. Este strabatut de dealul Amaradia, ce se tntinde pe am-

nale. Linia de N. merge de

bele malurT ale riuluT cu ace-

la com. Almajul panä la com.

'ni nume, de dealul Tesluiul din dreapta TesluiuluT li din

com. Vulpeni §i Motoci ; la S.

Vulpeni, strabatind riurile Ama. radia §i Tesluiul pe ambele lor

malurT. Linia de S. merge de la com. Motoci §1 pana la Almajul, spre V., strabatind riul Amaradia. La E., limita incepe din com. Vulpeni (R.omanati), cu direc-

Esta udata de riul AmaraTroaca, din com. Cernelele. Tes-

luiul izvore§te din dealul Crucile, com. Balota, li strabate o

Se compune din 3 catune : Izvorul, Cioroiul §i Cornetul.

Izvorul e catunul de re§edinta.

la veniturl li de 3297

leT

12

banT la cheltuelI.

Izvorul, com. rur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-s., compusa din 4 catune : Izvorul-d.-s., Izvorul-d.-j., Blejani §i Ratoi. Este situata

pe Dealul-IzvorapluI §i Blejani,

la 65 kil. de capitala judetulul §i la 4 kil. de a plg.§eT. In vechime catunele Izvorul-

jani §i Ratoi formad. o alta comuna, sub numele de lzvoruld.-j. Dela 1864 s'ad unit aceste

Linia de V. incepe de la com. Almajul §i merge drept spre N. pang. la com. flete, din carl 293 contribuabill. Locuesc in 390 case. tiii carte 243 persoane.

orgul Craiova, se termina in

Dealurile sunt acoperite cu vil.

Tesluiul §i se terming. la com.

Are o populatie de 1566 su-

nele sale. Un drum vechid, nu-

d.-s., *oldea §i Pir§ogi, formad

dia, care izvore§te din Gorj li care se varsa in Jid la catunul

Malle§ti.

veci-

Dealul-MuereT din stinga luT. Val sunt 3 : Valea-VieT, ValeaPope§tilor §i Valea-UnghiuluT.

tlunea spre V., trece prin riul imnicul.

CM comunale pe o lungime de

parte din aceasta com. la E. §i are direcfta de la N. la S. Pe Amaradia se aflä un pod. Spre V. in catunul Cornetul se afla 2 b5,41 cu peste, ambele pe mo§iile particularilor. Fiecare are o suprafatá de 3/4 de hect.

Suprafata intregulul teritorid

www.dacoromanica.ro

o comuna sub numele de Izvoruld..s. Catunele: Izvorul-d.-j., Ble-

comune cu comuna Fata,

§i

format impredng .comuna Fata, §.1 ast-fel unite ad durat pana la 1884, Aprilie, cind deslipindu-se de comuna Fata, ad format o comuna noul, sub numele de Izvorul. ad

Are .o populatiune de 270 familiT, sad 973 suflete, din carl 308 contribuabilf. Locuesc in 212 case.

*titi carte 159 persoane.

Sunt : 3 bisericl, deservite de 3 preotl; o §coala, cate dateazg

IZVORUL

85

de la 1880. Cladirea e

13110.,

proprietatea comunet, prin donatie facuta de d. C. Pir§oaga in anul 1885. E frecuentan. de 16 copit.

Locuitorit sunt mopent. ET posea : 24 caí §i Tepe, 188 bol, 250 ol i 230 porcI. Comuna se intinde pe o supra-

fata de "75 hect. Comerciul se face de 3

eh--

IZVORUL

Vatra satulut, cu vi! §i izlaz, are 135 hect. Soseaua comunala inlesnqte

Izvorul, sat, in jud. Roznan, pl. Fundul, com. Brate§ti, spre E. de satul Brate§ti, la 3 kilom. comunicatia comunel Izvorul Cu de el. Este a§ezat pe o mica comunele: Glavile la N. li Crepatita, ce prive§te spre S.-V. tuni la S. Are 64 familit, sad 284 suflete, Veniturile li cheltuelile codin cart 68 contribuabilt. Lomune! se urca la 800 let acuesc in 73 case. nual. Se lucreaza mult oldria, a§a E Ludata de valle Pesceana ca este in aceastA privinta inli Navrapita, li strinsa intre deatliul sat din judet. lurile Verdea li Dealul-Dosulut.

ciumarr.

Veniturile comunet se urca la suma de 1947 let O cheltu-

Izvorul, cdtun, al com. Trestia,

elile, la 1813 le!.

jud. Buzad, Cu 190 loc. §i. 35

osea une§te comuna la N. cu com. Cucu-Popeqti ; la S. cu com. Gura-Boulut. O alta §osea o une§te cu com. Cruciwara, la E. O alta, cu com. Fata, la V.

case.

Izvorul, sat, jud. Dimbovita, pl.

dea, Izvorul, Dirmanoaia, Ble-

primarier. Are 418 suflete : 217

jani O de piscurile: Caciorul,

barbatI qi 201 femet. Locuesc in MI case.

Raicul.

Pe toate se cultiva vil, prunt, sunt locurt arabile, paqunr de vite §i padure.

udata. la E. de gira Matcaveta §i la V. de Girla-Boulul,

osea.

vatul, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

Romanati, situat la V. de traseul Huid ferate gi al §oseleT Corabia-R.-Vilcea, 2 kil. spre

Cobia, cat. com. Greci.

Izvorul, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com Izvorul, cu re§edinta

§i

prin

Izvorul, cdtun, al com. Drano-

brazdatd de dealurile : 5ol-

Malaia, Zgheboasa

Are o biserica de lemn. Sunt 480 vite mar! cornute. Este legat cu ora§ul Roman

S.-V. de Dranovatul. Altitudinea terenulut d'asupra nivelulut ma-

riT este de 190 m. Are 225 locuitort ; o biserica,

cu hramul Sf. Grigore, cu un preot i 2 cintarett.

5tid carte 62 persoane. CopiiI din sat urmeaza la qcoa-

la mixta din satul Cioroiul, ce

este la 280 m. Are o biserica Izvorul, sat, face parte din com. rur. cu acela0 nume, pl. Oltulde zid, fondata la 1820 de co-

M'ara de valle care poarta numele dealurilor i piscurilor numite

coana Catinca Crasnareasa, cu

mar sus.

nulut O acum, deservita de

hramul Adormirea Maicet Dom1

Se marginqte la N. O E. cu

preot §i 1 cintaret. Are 17 pogoa-

jud. Argq ; la S., cu com. Gura-

ne proprietate. Circiumt sunt 2.

Boulut 4 la V., cu riul Vedea.

d.-j., jud. Vilcea.

Izvorul, vechie numire a satulut Simioneqti, jud. Roman, plasa Moldova, com. Cordunul.

Izvorul, ce)tun, in jud. Mehedinti, pl. Vailor ; tine de com. rur. DragotWi.

Izvorul, mahala, in com. rur.

Este situata pe valea Pes-

Izvorul, sat, face parte din com.

Izvorul, mahala, in com. rur.

ceana, la 51 kil, de capitala

rur. Sinaia, pl. Pele§ul, jud. Pra-

judetulut §i la 8 kil. de a pl4eT.

hoya. Are o populatie de 370

Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Izvorul, com. rur., jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., compusa din 2 catune : Izvorul §i Popeqti.

Are o populatie de 82 famili!, sati 506 suflete. Locuesc in 97 case. tia carte 32 persoane. Sunt 2 biserict, una la Popeqti §i. a doua la Izvorul. Locuitorit sunt mopenT. ET

suflete.

Lupa, pl. Motrul d.-s., judetul Mehedinti.

Locuitorit acestut catun s'ail 1864, parte

Izvorul, mote cu.pddure particuJara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.

pe mo0a D-net Zoe Brinco-

Izvorul. Padurea se compune

veanu, parte pe poalele muntelut ColtiT-lut-Babe, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din

din cer, emita, corn, alun O ste-

improprietarit la

posea : 73 bol, 38 yac!, 6 cal

Bucure§ti, §i. o mica parte pe

0. 208 of.

mo§ia manastiret Sinaia.

jar, care predomina. Pe mo§ie se afla o moara de abur!.

Izvorul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul

www.dacoromanica.ro

IZVORUL

86

d.-s., com. Filiai, la S. comunei se scurge In lacul Vladul. Are o intindere de 'fa hectar si

pl. Piatra-Muntele, com. Buhal-

nita, situat la 37 kil, de orasul Piatra, pe malul drept al riulul Bistrita si pe cel sting al piri-

contine peste. Inteinsul se scurg: Fintina-Mare i Fintinile-de-la-

iasulur cu acelasr nume.

Capell

familiT, san 202 suflete : 104 bAr-

firtu, jud. Botosani, izvoreste dintr'un mal din tirgul

batl si 98 femeT.

Are o populatie de 148

Izvorul,

Bucecea ;

trece prin satul Bu-

cecea; curge spre N., se uneste cu piriul Vasilincea i apoi trece In com. Costinesti si se varsá. in Siena.

îrîü, la nastere din iazul Costanul, de pe Invancäuti,

Izvorul,

com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j.,

Stili carte 20 persoane. Locuitorii se ocupa cu agricultura si plutaria.

pirtz7, jud. Falcili, izvoreste de sub Dealul-Circiumei-

Izvorul,

BArbosi, trece prin sesul si com. Barbosi si se vars1 in balta Posta-Elanul.

clusa de I invAtAtor, frecuentaa de 30 elevl ; 3 circiumi.

Budgetul com. e la venituri de 1708 lei, lar la cheltuelT, de 1034 lei. Vite : 640 vite marT cornute, 19 cal, 870 ()I i 749 rimAtorl.

Prin comunl trece soseaua Turnul-Severin - Bistrifa- IzvorulAnestilor-Broscari.

Se mArgineste: la E. cu com. Broscari ; la S. cu com. Hinova ;

saa 243 snflete.

cu Fintina-Domneasca. Dealurr sunt BAsescul, Plugarul, al-Gar-

trup de mofie, in

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita.

riul Prutul.

Are : 3 bisericl Cu 2 preotT si 5 cintaretl ; o scoala, con-

sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Hangul. Are o populatie de 57 familii,

Izvorul-Alb,

Izvorul-Alb,

jud. Dorohoit1, si se varsg in

IZVORUL-BIRSE1

Izvorul-Alb,

ramurcl de munit,

ce se detaseazä din masivul Ceah16.ului, intre piriul cu acelasT nume

Piriul-Secului, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele.

la V. cu com. Bistrita si la N. duluT, al-CacamuluT,Dragoteasa, Suvernitul, MiclAul, Dutescul,

Peretul, Budasca i TAbgnesti, parte acoperite cu vil si semanaturI si parte cu pAclure. Val mal principale sunt : valea Izvorul-Anestilor, pe care este asezata comuna ce incepe din plaiul Bistrita si se terminA

inteo frumoasa cimpie la Roptrîz, izvoreste din cät. Turculesti, com. alinesti, pl. Podgoria, jud. Muscel, curge

Izvorul,

Izvorul-Alb,

Neamtu, plasa Piatra-Muntele, com. Buhalnita ; izvoreste din

spre E. si se varsã in eta Argesul, la com. Golesti-Badir, pl. Podgoria. Izvorul, pîth,

Izvorul, izvor de apd minerala, jud. Prahova, com. Sinaia, plaiul Pelesul, continind pucioasl iod, pe proprietatea statului si a casel Brincovenesti, situat pe regiunea muntilor, in apropiere de gara Sinaia.

Izvorul-cu-Trestie, vechie

nu-

mire a cittunulut Trestia, cora. Trestia, jud. BuzAti.

muna sunt de notat urmele

filtre kil. 94-95 al soseleT mixte

s'a descoperit pe lingI casa

Piatra-PrisAcani.

preotului Gheorghe LAzano

Izvorul-Anestilor, com. rur.,

unui vechifi drum Roman, ce care era asternut cu arAmicla si platrl.

sat, In jud. Mehedinti, plasa Oco-

Tot In aceasta comuna, in

lul-d.-j. la 20 kil, de orasul Turnul-Severin ; s'a numit i Izvo-

cgtunul Pletrisul, se afll lignite.

rul-Alcestilor.

Este situatä pe valea ce duce la Broscari, coprinsa l'are dealurile Poroina i Stirmina, care incepe din locul numit PlaiulBistrita... Satul formeaza comuna

cu satele: Petrisul si Valea-Hotului, avind peste tot 1821 suflete, din carT 285 contribuabili.

Locuesc in 300 case. LocuitoriT posedA: 51 pluguri, ; 870

sat, in jud. Neamtu,

gova. Mai e si cimpia Boenisca la E. Ca loc istoric in aceastA co-

stinca DochieT si se varsa pe partea dreapta a riului Bistrita,

izvoreste de la

limita jud. Gorj si se varsa in riul Tiriia, in raionul com. Milostea, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

Izvorul-Alb,

pirtiaf, in judetul

118 care CU bol, 19 ; 102 stupi.

www.dacoromanica.ro

Izvorul-BirseI, com. rur. §i sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la io kil, de orasul T.-Severin. Este situata pe Valea-TopolniteT, märginindu-se : la E. cu com. Molovatul ; la S. cu com. Bresnita ; la V. cu com. Balotesti,

care o desparte de Schitul Topolnita. Satul formeaza com. cu cAtunele : Halinga, Rascolesti, Schinteesti, Schitul, Topolnita, Cu-

recea si Petolesti, avind peste

IZVORUL-CEL-MARE

87

tot 1911 suflete, din carT 350 contribuabill. Locuesc in 350

polniteT, spre E., la o mica distanta., se glsesc locurr adincite,

case.

unde, se zice, a fost un cimitir roman al satului Martalogi. Bisericuta ar fi fost a satuluT Martalogi care a fost stricat de nipte Tatarl ce ad navalit asupra locuitorilor. Locul pe unde ad trecut Mari! apa To-

LocuitoriT posea : 70 plugurT, 194 care CU bol, 12 CAruVe cu cal; 369 stupT.

Prin comuna trece poseaua Turnul-S everin-Balta-Bai a-de- A-

rara., pe malul sting al riuluT Topolnita ; iar pe malul drept

IZVORUL-FRUMOS

Izvorul-de-Sus, com. rur. 11 sat, in apropiere de riul TeleormanuluT, jud. Argepul, pl. GAIApepti,

la 13 kil, de com. rur. Costepti (repedinta subprefectureT) pi la 58 kil. de Pitepti. Are o populatie de 972 suflete, din carT 198 contribuabill; o biserici vechle, cu hramul SE Nicolae,

polnita se numepte pi azT Vadul-

o posea duce de la Halinga

fondata in anul 1701 de pro-

Tatarulur. Vechimea acestuf sat

prietarul de pe acele vremurT,

la Schinteepti. Are 4 bisericf, CU 3 preot1 pi 7 cintAretf ; o pcoall., conclusa de i invadtor, frecuentata de 30 elevT ; 3 circiumT. Budgetul com. e la veniturT de 5578 lei, lar la cheltuelf, de

se da a fi cam pe la 1200 dupa Chr. Morminte aflate ad poar-

Paharnicul Iordache Colfescu pi restaurad. maT in urma de proprietarir, familia Perticari ; biserica se intretine de proprietar

2283 leT.

Vite: 783 vite marT cornute,

LA numele de mormintele Uriapilor sati Jidovilor de la Martalogi. (V. Schitul Topoluita Schinteepti).

pi e deservid de un preot, un ctntäre

i un paracliser. Se vád ruinele caselor boereptT zi-

Izvorul - cel - Mare, pula, jud.

dite tot in anul 1701 de Pa-

Vasluid, com. Scheia ; izvorepte

27 caT, 706 capre, 890 oT

de sub nipte stincT de piatra,

harnicul I. Colfescu. Scoala primara din com. da-

goo litUAtorr. Dealurr maT

in partea de S. a dealuluT Mun-

teaza de la 1849.

celul; curge pe marginea de

Budgetul com, e de 3340

E. a satuluT Capotepti; primepte

lel la veniturf pi de 3473 lel la

in dreapta sa pirliapul Ignat, pi care trecind pe teritoriul com. Dragupeni se varsa in Stavni-

cheltu elf.

cepti, Dealul-FeteT pi Dealul-Bradetulul, cu o pozitiune frumoasa,

acoperit Cu paclurT seculare.

cul-Sec.

principale in comuna sunt : Dealul Curecea,

acoperit cu vil, Zmeural Bobo-

CimpiT sunt : Cimpia-CureceT, TarovatuluT, PerutuluT i Crapca. VII principale sunt : ValeaBirzeT, care este foarte pra-

Izvorul-de-Jos, com. rur. pi sat,

Vite: 68o bol

pi

yac!,

142

car, 9 bivolT, 12 asinT, 1900 or, 18 capre I 825 rimatorr.

Izvorul-de-Sus, sat, fácind parte din com. rur. Izvorul, pl. Ve-

pástioasá, valea Curecea, Tarovátul, Crasna i valea Topolnita. lar ape sunt : Topolnita,

in jud. Argep, pl. Gálapepti, pe apa Teleormanuluf, la 16 kil. de com. rur. Costepti (repedinta subprefecturef), pi la 61 kil. de Pitepti. Are o populatie de Ioo

ce ucla prin inijloc, Piriul - Fintanelor, Clevacetul ce izvorepte

familiT, sad 600 suflete, din cal-1 fo contribuabill ; o biserica

pogi. E situat in partea de N. a comuna Ad e repedinta com. Are 2 bisericT, una fondatá

din padurea statuluT, Supadina

cu hramul Adormirea, deservid. de x preot i i cintaret ;

pe la anul 18ox, de un oarecare Radu; s'a reparat 1837

o pcoala primara rurala. Budgetul com, e de 1916 leT la venit. pi de 1968 leT la chelt. Vite: 350 bol i yac!, 75 cal, 4 asinr, 1151 o!, 2 capre qi 115

pi la 7881, surpindu-se, s'a fácut

Piriul-Copurilor.

In partea de V. a acestel comune, in vecinatatea satuluT Ba-

lotepti, se cunosc urmele unel bisericute, in stincile de sub Dealul-Sfirleaculuf in apropiere de malul drept al riuluT To-

rimatorT.

dea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 469 locuitorT. Se mal nu-

mepte de locuitorl Soldea pi Pir.

din temelie de Costache Pirpaga ; a doua s'a zidit din temelle de loan Pirpoagl, la anul 1827, dar surpindu-se s'a rezidit de C. Pirpoaga.

polnita. Asemenea se poate ve-

dea pi o mica schela de piatra care cotepte in linie curba care da a se intelege cA aci era sf. Proscomidie, unde preotiT savirpead serviciul divin. De ad,

mergind pe malul drept al To-

Izvorul-de-Jos, sat, face parte

Izvorul-Dulce, trup de melle,

din com. rur. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 266 locuitorl. E

situad. in preajma manastireT Secul, com. Vinatori-Neamtul, pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

situat in partea de S. a coIzvorul-Frumos, sat, al com. muna

www.dacoromanica.ro

IZVORUL-LULDRAGOM IR

rur. Burila-Mare, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Izvorul-lui-Dragomir,

IZVORULUT (VALEA-)

88

munte,

In jud. Mehedinti, plaiul Clo-

TaslAul, pl. Bistrita, situate pe dreapta piriuld Taslgul, in pg-

dure, spre V. satuld Taslgul ; contin in disolutiune mult sul-

dreapta Izvorasul, isT schimbg

directia spre S.-E. si se varsg In riul Vedita, intre cgtunele Vlaici .si Cristesti, pl. Vedea-d.-j.

fure.

Izvorului (Gura.), mofie, in jud.

sani.

Izvorul-Rece, paig, in jud. Pra-

Buzan, com. Gura-NiscovuluT;

hoya, pl. Podgoria, com. Salda, acoperit cu pgdure.

are 202 hect. arlturT, vil cu

fa-

Izvorul-Rece, Alias, vine din

IzvoruluI (Valea-), ?d'Are par-

miliT, salí 84 suflete : 39 bdrbatT si 45 femeT.

plaiul Buzgul, jud. BuzAti, udg

ticularg, supusg regimuluT sil-

partea de S. a com. Salda, pl. Podgoria, jud. Prahova, si se varsg. in Orla Salcia, la S. de

vic incli din anul 1883, pe mosia

Izvorul-Muntelui, sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Blahnita.

Are o populatie de 20

Izvorul-MunteluT, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul.

Izvorul-Munteldf, padure,

in

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita; are o intindere

de 1050 pog.

IzvoruluI (Valea-), prig, in Izvorul-R Ail, pirig, afluent al

jud. Tulcea, pl. Babadag, pe

Bistriter, in jud. Suceava, com.

teritoriulcomund rurale Congaz, acind limita intre cgtunele Congaz si Hagilar ; 41 la nastere dintr'un mic lac, la 0/2 kil.

Brosteni.

Izvorului (Dealul-), deal,

in

voreste din masivul CeahlguluT,

curge pe teritoriul com. Bu-

Vasluiti-Iasi. Se numeste ast-fel

halnita, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, vArsindu-se pe partea dreaptg a riuluT Bistrita, dupg ce, aproape de vgrsarea sa, traverseazg soseaua mixtg Piatra-

pentru cl din coasta sa despre V. Tese un izvor mare.

Prisgcani, intre kil. 84-85.

Izvorul-Puturos, izvoare minerale, in jud. Neamtu, com.

Comarnicul, com. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova.

com. Salcia.

jud. Vasluiù, pl. Crasna, com. Solesti. Se intinde de la N. spre S., pre Miga soseaua nationalä

Izvorul-MunteluT, pirllaf, ce iz-

embatic, livezT O 2 mor!.

spre N.-E. de satul Hagilar; se indreaptg spre S., avind o directie generala de la N. la S., taie soseaua nationalg TulceaBabadag-Constanta, pe la kil. 23, unde primeste pe dreapta valea Hagilar, si, dupg ce a brAz-

Izvorului (Gira-), girld,

iz-

dat partea N. a plgseT si cea

vorqte din dreptul com. Mircesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, curge spre S. paralel cu com.

centralg a comuneT, dupg 1 1 kil, de curs, se aruncä in piriul Telita, pe dreapta, aproape de

Vlaici, 'Axiä la locul numit Cracul-PutuluT; acolo primeste pe

vgrsarea acesteia, in Coada-BIltiT (lacul Babadag).

www.dacoromanica.ro

Î impäratului (Magura-), saa Mfigura-de-la-Groapa-Viei,

han situat la rAscrucirea maY incircitoarea, deal, jud. Pramultor drumurf.

nagurd, situatA d'asupra com. MAgurele, din pl. CAlmAtuiul, jud.

Teleorman. I s'a dat aceastA numire de la anul ¡877, cind impAratul Rusief Alexandru II s'a urcat In mal' multe rin durT pe

dinsa pentru a observa bombardarea Nicopoler oi mersul operatiunilor de rAzbola,

fmputita, pifia,

izvoreote din

hoya, com. Izvoarele, plaiul Teleajenul. ServA pentru plounatul vitelor.

dealul cu acelaoT nume, com. Dumeoti, pl. Funduri, jud. Vas-

luia, oi, dupA ce se uneote cu pirful Valea-Mare, la locul numit Gura-VAief, curge de la S. spre N. oi se vars1 In Birlad, spre E. de satul Dumeoti.

impäratulul (Valea-), vale, pe linputiti (Gira-), girld, jud.

incäul,pddure, de stejar, in intindere de 85 hect., pe mooia Dingeni, jud. Botooani.

In-ChimnitI, pisc sl Mata, in partea de V. a com. Ceraoul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, unde, in timpurile vechf, sAtenif,

cari merea eraa supAratT de invaziile streine, lor flcuserl gropf, In carT-ol ascundeati avutul.

impfirateasa, localitate, in par-

Tulcea, in partea E. a piloei Sulina, oi cea N. a comuneT rurale Sf. Gheorghe, servind de hotar futre ea oi comuna urbanA Su-

tea de N.-E. a com. StAnileoti, pl. Prutul, jud. FAlcia, pe oesul dintre apa PrutetuluT oi riul

lina ; se formeazA in stuf; se indreaptA spre S., tuteo directiune generall de la N.-V. spre

inconjuritoarea, mofie, propri-

Prut, pe mooia statului dintre

S.-E. ; primeote apele lacurilor :

meote InconjurAtoarea - MAnAs-

satele StAnileoti si V oinescu. Se

PorculuT, Rooul oi Roouletul,

tire!. Parte din aceastA mole

zice el pe acest loc a stat in cort

gira Bivolul, oi dupl 1 1 kil. de drum se sfiroeote in mare, intre muele marine No. 7 oi 8.

este acoperitA cu pAdurf.

teritoriul comunel Cocargea, pl. Borcea, jud. Ialomita.

ImpArAteasa Ecaterina, in timpul

rAzboiulul dintre Ruor oi Turcf la 1711, pentru care aceastl localitate s'a numit ImpArAteasa.

hnpistritul, munte, in jud. Buzai, com. Neholaoul, cu m81 m. inAlrime oi acoperit de pAdurl oi izlaz.

etatea statului, in jud. Tecucia, com. RAchitoasa. Se maf nu-

inconjurittoarea - MfinistirelBerzuntul, mofie a statuluT,

Mala (Muchea - ),

colina si punct de hotar, al com. CAneoti,

despre com. Grabicina, judetul Buzla ; e ramificatie din muntele Bocul.

jud. Bacla, plasa TazlAul-d.j., COM. Berzuntul, in intindere de 4000 hectare oi arendatA cu 11000 leT.

inconjuritoarea - Manistireiimpu§catà (Crucea-), movild, in jud. R.-SArat, pl. Marginead.-j., com. Gulianca, in partea de E., lingl riul BuzAul; are un

inalfa' (Muchea-), munte, punct trigonometric, In com. Ruoia-

Bistrita, trup de malle, situat

vAtul, cAtunul Muscelul-Tiganul, jud. BuzAti.

Muntele, jud. Neamtu, arendatA anual cu 62661eT, afarl de trupul

61878. Mando Dioftemar Morolo. Vol. IV.

In com. Doamna, plasa Piatra-

12

www.dacoromanica.ro

INCONJURXTOAREA-MXNXST1RET-BIRNOVA

ilT§IRATELE

90

vindut dinteinsa, numit Izvoa-

neasca-Mare i Domneasca-MicA;

rele.

care se aflA nota sate i anume

are o directiune de la E. spre V. i o inAltime medie de 90 m., incepind de la 102 m. $1 scAzind cu cit se apropie de Durare; este situat in partea

Ciurbqti din com. Miroslava,

nord-vesticA a p14eT i cea cen-

Lunca-BirnoveT, Ciurea, Cercul, Todirel, Piciorul-LupuluT i CurAturile, din com. Ciurea ; nova i PIetrAria din com. Bu-

tran. a comuneT ; este acoperit

hiconjurätoarea- MänastireIBlrnova, mofie, jud. 'ni, pe

ciumi. A apartinut mArastireT

Birnova, lar du0 secularizare

cu verdeatA.

in-Poianä, d'hin, al com. Colti, jud. Buzäü, Cll 120 locuitorT 35 case.

a devenit proprietatea statuluT.

insurätei ( Pirlädeni ), hiconjurätoarea -MAnästireI-

Bogdana, mofie a

com.

rur., jud. BrAila, pl. Balta, ase-

statuluT,

zatA pe muchia dreaptA a piriuluT

jud. Baca, pl. Trotuul, com.

CAlmAtuiul, ce curge spre N. E. com., la 4 kil, de viroaga

Bogdana, care iT aduce un venit de 5000 le! anual.

improprietArirea insurAteilor din 1878. MaT nainte se afla aci cAt. PirlAdeni.

insuratei, sat, jud.

BrAila, pe

muchia platouluT in marginea

de E. a com. cu acela0 nume, la 47 kil. spre S. de ora§ul BrAila. Pe la 1854 cite-va famili! din Lacul-Rezil s'ad stabilit pe mo§ia statului Mueteanca, intemeind aci cAtunul numit PirlAdeni, pendinte de comuna Lacul - ReziT; pAnA la 1879 s'ati improprietArit 508 locuitorI i la 1882 s'a format satul i com. InsurAtel. LocuitoriT cunosc inca acest sat sub numele de PirlAdeni. Are o

Puturosul, peste ale carel' ape se

coalA de bIetT, infiintatA la 1880,

aflA un pod. Se mArgineste la

lb treti nutà de stat, frecuentatA de 87 bAetT; o coalä de fete, intretinutA de comuna, infiintat5.

kconjuratoarea -Mänästirei-

E. cu Lacul-ReziT; la V., cu Slu-

Ca§inul, mofie, jud. BacIti, pl. Trotuwl, com. M1nAstirea-CanAstireT, (cit-va timp inchinatA

jitori-Albote0 ; la N., cu Vizirul i la S., cu Cioara-Doicqd. Suprafata com. e de 6910 hect. §i are o forma dreptunghiularA.

sfintelor locuri). AstA-zI este pro-

Are o populatie de 427 fa-

milif, sai1 1526 suflete; 367 case;

prietatea statului. Are o intindere de 5561 hect. §i este arendata cu 23200 leT anual.

mili!, salí 1822 suflete, din carI

9 dirciuml; i moarl de abur!.

Onul, fostA proprietate a ml-

inconjurAtoarea- MänfistireINeamtuluI,mofie. (Vez! Neamtul, mo0e).

hiconjuritoarea-ManästireITasläul, mofie, pendinte de mAnAstirea TazlAul, ju d. Neamtu,

pl. Bistrita, com. TaslAul, aren-

datA anual cu suma de 16000 leT.

hi-IzIaz, deal, jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Seimeni i anume pe acela al cAtunulul Seimeni-MicT ; este continuarea dealulur CarapatDaga i se intinde de la acest

deal lata la Durare, trectnd prin satul Seimeni-MicT i mergind printre vAile Tibrinul I14tea i pe la S. lacurilor Dom-

Suprafata satuluT e de 262 hect., cu o populatie de 340 fa-

Vite sunt: 820 cal, 5

283 contribuabilT.

Are ï coalA de bletT,

la 1888, frecu entatA de 34 eleve,

infi-

intatA la 188o, frecuentatA de 90 elevI; i coa1ä de fete, infiintatA la 1888, frecuentatl de 28 fete; o moarA de vapor!. DrumurI : La BrAila, spre N.E., pe oseaua judeteara BrAila-

asinT,

1600 oI, 6 capre i 1130 tinatorT.

Sunt 5o stupT cu albine.

insurätei, mahala, in com. rur. Pristolul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

CAlAra0, 47 kil. ; la Lacul-ReziI drept spre E., 6 kil ; la cAt.

insurätei-NoT, mahala, in com.

Padina, spre S.-E., prin proprietatea locuitorilor ; la Cioara-

rur. Stingdcema, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Doicqti, spre S., pe oseaua judeteand BrAila-CAlAra0, I 4 kil. ;

frnelata, cätun, al com. Neho-

la TAtarul, pe lingl Movila-PAduchiosuluT, spre S.-V., 16 kil. ;

iaffl.11, jud. BuzAti, Cu 40 locuitorT

IO case.

la Slujitori-Albote0, spre V., prin cAt. Caragica i Cocotati,

ii kil. In comunA sunt 3 piete 17 strAzI aliniate. Prin comunA trece oseaua judeteara BrAilaCAlAra0.

S'a infiintat la 1882, prin

www.dacoromanica.ro

hnelitif (Piatra-), munte stincos, in jud. BuzAtl, com. NehocAtunul Prundul.

hniratele, deal, in jud. Constanta, pl. Hirwva i Constanta; ramificatiunile sale

se intind

flIRATELE

91.

printre afluentil de pe stinga al plriuluT Sarai, qi ce! de pe dreapta al piriuluT Casimcea; se ridica pana la 305 in.; este acoperit cu finete O semanaturT.

In9irate1e, trei movile, situate in apropiere una de alta, spre N. de satul Tindarei, pl. ralomita-Balta, jud. Ialomita.

iNTORSURA

de biserica, unde se gaseqte

Bucure0, fosa a mAnitstireT Fedeleplul; Radovanul, in catunul qi pe moqia cu acelag

asta-z!.

Se compune din dou5. cat.: Intorsura, catun de reedintA,

nume, in intindere de 550 hect.,

apartine statuld. Lemnul care predomina este stejarul §I girnita; se gaseqte qi cer. Ville de pe moqia Intorsura apartin locuitorilor, lar cele de pe m4a Radovanul apartin statului, fiind in intindere de 224 pog., $i producind vin bun. Pe mo0a Radovanul se alía ca-

pe dreapta riuluT Dasnatuiul, i Radovanul spre N.-E., pe stinga riului Dasnatuiul, cu o populatiune de 1928 suflete ; locuesc In 130 case li 275 bordee. Sunt 340 contribuabill.

Are dona bisericr: una in intorsura, com. rur., pl. Jiul-d.-

Intorsura, fondata la 1780 de

mj., jud. Dolj. Rqedionta la Segircea. Aqezata pe coasta dea-

Constantin Sari Ene

luluT Intorsura qi aproape de

avind hramul Sf. ImparatT Constantin i Elena; a doua este in cat Radovanul, cu hramul Intrarea in Biserica a 1VlaiceTDomnuluT, zidita de locuitorl la

malul drept al riuluT Dasnatuiul.

Se invecinqte la E. cu com. Lipovul ; la V. cu comunele Sili§tea-CruceT i Cioroia.5u1; la S., cu com. Urzicuta O la N., cu com. Virvorul-Fintinelele.

Limita linieT de N. incepe de la dealul Caprioarele, trece peste riul Banagiul i Valea - Slodo-

nula Linia limita de S.

in-

cepe de la Mägurelele-cele-Doua

O apol trece peste Dealul-Vii-

lor. Limita linid de E. incepe de la Bran4tea-ReoduluT i trece

pe la dealul Intorsura. Limita unid de V. Incepe de la Magura-cu-Sipica O trece PiriulJivanuluT.

Terenul com, este acciden-

i

termi-

riere de plata. Se fabrica rachid in cantl-

nad la 1783, lucrad de zid li

tate de 1500 vedre anual. Este o moad cu abur! pe mo*ia Intonsura.

Pe mo0a Intorsura sunt stine, unde se face brinza. Transportul se face cu carde qi. carutele pe calea judeteana spre Craiova, care strabate co-

anul 1867 li terminad la 1870; sunt deservite de 2 preotl $1 3 cintaretl. Are dota colT mixte,

una in Intorsura li a doua in Radovanul; cea din intorsura

muna pe o lungime de 6 kil. O pe alta comunala-vicinall in in-

functioneaza din 1880 §i cea din Radovanul din 1889. Amindoul

sunt intretinute de comuna qi frecuentate de 6[ coplI. $till carte 31 persoane. Dupa legea rurall din 1864

tindere de 5 kil. Circiumi sunt 7 in Radovanui O 4 in Intorsura.

intorsura,

s'ati improprietarit 228 locuitorT

sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Intorsura,

*i insuratd, lar dupa cea din

reedinta primarid. Are o po-

1875 s'ad improprietarit 25 lo-

pulatie de 1478 suflete ; locuesc

cuitorT.

In ioo case

§i

1 tio

de bor-

tat in partea de V. de dealul Radovanul, inalt de aproape

pog., dintre cae : 9280 pamint

300 m., acoperit cu vil

i pa-

arabil, 100 pog. finete, 600 pog.

Intorsura, deal, jud. Dolj, pl.

care este §erpuit de

izlaz qi 2098 pog. padure. MoOile se numesc Intorsura

Jiul-de-Mijloc, com. intorsura,

durI, §i

Valea.Rea O Dasnatuiul. Al doilea deal este Dealul-Viilor,

care are directiunea de la N. la S. O este inalt cam de 150 m.

Este udata de riul Dasna-

Teritoriul com. este de 12078

dee.

pe care este asezata comuna qi prin care trece limita de E.

li. Radovanul. Cea d'india, in In-

tindere de 6645 pog. pamint arabil, cu venit de 90000 leT,

catre com. Lipovul.

intorsura, mafie, jud. Dolj, pl.

jivanul O pe stinga Banagiul i Valea-Rea, carT se varsa in

apartine Eforier Spitalelor Civile din BucurWi, fosa a manastireT Fedelepiul ; a doua este a statuluT, in intindere de

Dasnatuiul, in dreptul cat. Ra-

300 pog., cu venit de tomo

dovanul.

le!, fiind data in IoturT.

tine EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti.

tuiul ca afluentiT sAT, pe dreapta

Jiul- de -Mijloc, com. Intorsura,

In intindere de 6645 pog., cu venit anual de 90000 le!. Apar-

Padurile: Intorsura, in catu-

Inainte, comuna era situad pe locul unde este azT bise-

nul pi pe mo0a Cu acelaql nume,

rica, irisa din cauza invaziunilor

In intindere de 300 hect., apar-

turcq0, s'a mutat spre S.-E.

tine EforieT Spitalelor Civile din

Intorsura, ftddure, judetul Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. intor. sura, pe mosia intorsura.

www.dacoromanica.ro

ilsTTREZORCE

92

intre- Borce, munte, jud. Su-

O data Cu deschiderea Ord

ceava, ce ocupa al doilea loc In inaltime din judet, avInd

s'a dat acesteT localitatT numi-

1834.6 m. altitudine ; aflator in com. Borcea.

din timpurl indepartate poarta acest nume.

Intre-Dealuri, munte, in com.

intre-Raze§I-V-Podurl, pdclure

Malini, jud. Suceava.

Inire-Podurl, pda'ure a statuluT in intindere de 770 hect., ju-

inire-Prahove, vechie numire, pana la anul 1881, a satulur

fluenta lor, situat la apus de catunul de rqedinta, Jitia.

rea de Azuga, dupa valea ce

foioasa, jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Podurile; are o intin-

dere de 600 hect. 0 este su-

intre-Sibicee, cd tun, al comuneT Mlajetul, jud. Buzati, cu go locuitori 0 20 case, situat pe Valea SibiciuluT.

intunecitei, pisc, in com. Golqti, pl. Riurile, jud. Muscel.

pusa regimuluT silvic.

detul Ilfov. Vez! Caldaru§ani, pa.-

dure.

IN-VIRF-LA-PIETRICICA

intre - Rtmnice, numire vechie a comuner i cdtunulur Jitia, plaiul Rimnicul, de la situatia sa la confluenta Auld Rimni-

Azuga de azT, saa a localitatei unde apele Azuga i Prahovita se intilnesc spre a forma valea

celul, socotit ca un izvor al riului Rimnicul §i Rimnicul-Sarat;

PrahoveT, jud. Prahova.

unuT catuna§, ce se afla la con.

asta-z1 se da aceasta numire

www.dacoromanica.ro

inväluitele, lac, in jud. Ialomita, ínsula Balta, teritoriul comuneT Dichiseni, pl. Borcea.

in-virf-la-PIetricica, numire ce se maT da virfulur Surdqti din com. Breaza-d.-s., plaiul Prahova, jud. Prahova.

Jacota, sat, pe mo$ia cu acela$I servesc i acestur sat. Un drum jiner, la 4 kil. spre S.-V. de nume, jud. Suceava, com. Pleprincipal duce la BogdAne$ti resedinta comuner. Are o po$e$ti. A$ezat pe un podi$ co(2 kit.). pulatiune de 120 locultorr, din prins intre Dealul-Cioatelor $i cart 20 improprietaritr dupa leDealul-Mare. Are o populatie Jahalea, padure, de diverse egea rurall, pe proprietatea d-lur de 38 familir, sal 158 suflete, H. Caracostea. sente, jud. Suceava, com. Bogdin carr 78 contribuabilr. Lodane$ti. cuesc in 45 case. Jarcaleti sa0 Meletia, celtun, Vatra satulur ocupa 4 Miel Jale§ul, rEü, izvore$te de sub poapendinte de com. Pretrele, pl. yi 5 prajinr. Mo$ia e proprieta-

lele muntilor com. Runcul, pla-

tea d-lur Iordache Iura$cu, are 630 fákr, din cut': izo fAlcI

iul Vulcan, jud. Gorj ; apele-1 sunt formate dintr'un singur iz-

cultivabile, 200 t'ala' padure, 130 fAlci finat, restul mla$tine

vor ;

$1 locurr prea putin productive. Improprietdritr in 1864 sunt : 9 frunta$1, 7 palmag i 10 coda$I, stapinind 57 falcr, 45 prj.

Are o bisericä de lemn, adusa din Leucu$e$ti de fratit

Marginea, jud. Vla$ca.

Jarcaleti,, nuntire ce ruar poarta

ja directia de la N. spre

cdtunul tefIne§ti, jud. Teleor-

S., la com. BAlace$ti se impreuna cu riul Bistrita ; se varsa in

man, pl. Tirgulur, com. Auton e$ti.

Tismana, in dreptul cat Rogojelul ; comunicatia pe acest tia

Jari§tea, com. rur,,in jud. Putna, pl. Girlele, situad, mar la vale unul a$ezat in dreptul malulur de Padureni, de care este des-

se face pe 2 podurr de lemn,

Grosul, com. Balace$ti, lar cell'alt in dreptul cat Vartul, pendinte tot de BAlace$ti.

partita prin piriul Varsatura-

coala din Ple$e$ti serva si acestur sat. Jap§a-Infundatä, viraagd, jud. Braila, pe teritoriul com. VAden!; incepe din dreptul halJahalea, sat, jud. Suceava, com.

pitala judetulur. Este udata., afara de ptriia$ul Varsatura-Mare, si de Cacaina (canalul tras din Putna). Are o populatiune de 466 famili!, saa 1880 suflete, din carr

Hermeziu, cu hramul Sf. Maria Mare.

Bogdane$ti, pe mo$1a Baia, a$ezat pe ptriul cu acelag nume.

ter VAdeni ; curge spre S.-E. $i se impreuna cu viroaga Zagna,

Are o populatie de 49 familiI,

la 800 in. de satul Vadeni,

Ball 191 suflete, din carr 33 contribuabilI.

Jap§ea, vale, jud. Buzad, com.

Vatra satulur ocupa 22 ala ImproprietaritI in ¡864 sunt : 14 palma$I $1 12 coda$T, stapi-

nind 30 l'acr. Biserica i

coala din Rica

Gavane$ti ; serva ca suhat Jarcaleti, cdtun, pendinte de com. Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe dealul $1 valea Rogo-

www.dacoromanica.ro

Mare, la 5 kil. de re$edinta sub-

prefectura' qi la 17 kil, de ca-

395 contribuabilr. Locuesc in 491 case. tii) carte 501 persoane. Are : doua bisericr parohiale, una cu hramul Adormirea $1 a doua cu hramul Duminica Tutulor-Sfintilor ; doul $coale, una

de bletr, construita de comuna

JARIMA

O frecuentata de 76 elevI i a doua de fete, frecuentata de 26 eleve.

Budgetul com. e de 14904,05

leI la veniturl O de 14681,83 leI la cheltueli. Locuitorif poseda : 6o plugurI

AVRENI

94

Jaristea, numele a doud paro hit, in jud. Putna, pl. Girlele, com. Jari§tea, avind doua bisericI parohiale, una cu hramul Adormirea si a doua cu hramul Dumineca-Tutulor-Sfintilor, ambele

in Jar4tea.

de lemn §i 42 de fier, i maOra de batut porumb (cu ma- Jarostea, sat, facind parte din nivela), 3 grape de fier. com. rur. Zavoeni, pl. CernaVite sunt : 338 bol', ti i vaa d.-j., jud. Vilcea, situat la N. 56 ea! O 77 porcI. com., la 3 kil, de satul Zavoeni, Comerciul se exercitA in com. unde este re§edinta comuna de 8 persoane. Are o populatie de 137 suflete; o biserica, fondata la 1885.

Jaristea, deal, in raionul com.

sPre S.-E, pana pe mo0a Izlazul,

pe o distanta de 41/2 kil.

Javreni, com. rur., jud. Bacaa, pl. TrotuFil, situata pe malul sting al Trotu§ulta, la limita judetuluI Putna. Este alcatuita din 6 catune : javreni, rqedinta,

pe pirtiwl Chilia, d'a stinga TrotuuluI; Floce0, mg spre N.-E.; Heltiul, mal' la S., (intre acesta i Javreni se af15. satele Corbul §i Vrinceni ale comuneI Bogdana), Bo4tea - BoiereascA, Boi§tea-Razqasca O Boi§tea- Ga-

lin, pe valea TrotquluI.

Singerul, pl. Podgoria, jud. Pra-

Jarostea-Fagilor, padure par-

Are o populatie de 297 a-

hoya, pe care se cultiva vie §i sunt livezr de prunI.

ticulara, supusa regimuluI silvic,

tolla, saa 1007 suflete : 461

in raionul com. Recea, pl. Horezul, jud. Vilcea.

barbatI i 546 femeI; 984 Ro-

Jaristea, deal, Cu directia de la N. la S., jud. Prahova, plaiul Jagara, Yezer, jud. Braila, situat

minI, 14 UngurI, 4 Franced O 5 Izraeliti; 989 de protectiune romina, 14 ungara O 4 franceza,

Teleajenul, com. Star-Chiojdul;

in ostrovul lapa, la S.V. de

8 ro agricultor!, 2 meseriag, 5

cade in partea de N. a com.

Iezerul Mala ; se impreuna cu Dobrele; in el da jap§a Larga.

industrial, 4 comerciantl, 4 profesiunI libere, 25 muncitorl i 7 servitorI. Locuesc in 583 case. Sunt 246 contribuabill.

Jaristea, munte, in jud. Buzar', com. Nehoiul, intre Impistritul, Cumpenile §i riul Buzaul. Serva ca izlaz.

jäghioara, canal, jud. Braga, in. cepe din Jaghia ; se indreapta.

catre S.-E., dupl ce ocolqte

Are 4 bisericI: doul in JAvreni, a treia in Heltiul i a

L4itarul; spre S. da. in Otmocul.

patra in Bo4tea-Boiereasca, de-

Jaristea, mofie, in jud. Buzaa,

servite de 2 preotI O 5 cinta-

com. Nehoia§ul, catunele : Broasca, Bontul i Gura-SiriuluI, care

Jälfiboiul, suburbie, in Foqani, despartirea I, jud. Putna.

retI; 5 circiumf ; 3 mor! de apa.

se intinde intre piriul Nehoiul, rail Buzaul, pir. Siriul O muntele Monteorul, format din tru-

JänOsti, sat, facind parte din

s'aa dat, la 47 locuitorI, 156 ale( O 40 prajira parnint in

purile : Bontul, Malul - CapriI, Sped4u1- Nehoiultif, Impistrita, Gherghelaul, Virful- Jari0eI §i

parte din muntele Monteorul.

com. rur. Fagetelul, pl. Vedea-

improprietarire.

d.-s., jud. Olt. Cade la V. de

Järläul, viroagig, jud. Braila, plea-

Teritoriul comuneI are o intindere de peste 3500 hect. Padurile ocupa maT mult de 2000 hect, din care a statuld, Heltiul, este de 1424 hect., iar a d-luT A. Jurwu, de 37ohect.

ca din viroaga Zagna, aproape de hotarul despartitor intre Do-

ProprietarI marT sont: Statul, Cu moia Heltiul §i d. Al. Ju-

meniul BrAilef O mo§ia Cimpineanca. Se afta pe teritoriul com.

rwu, Cu moia Floceti.

comuna., intre girlele : Faurul §i Plapcica. Are o populatie de 6o locuitorI.

Are 3200 hect., din mil: 52 hect. curaturI, 270 fineata, 3 hect. livezI, 140 hect. izlaz i restul padure. Pe aceasta mo0.e se afla apele minerale Gura-la-

dula O alte sorginti mar miel.

Jaristea, padure, in jud. Buzar', com. atina, cat. Piatra-CorbuluI ; face un corp cu padurea

Dupa legea rurala din 1864,

Cazasul, la 2 kil. spre S.-E. de sattil Vadeni. Parcurge o dis-

Viile a caror cultura este insemnata, aa o intindere de

tanta de i kil. de unde se bi-

91.53 hect. Vite sunt : 48 cal, 581 vite

furca: o parte mergind spre V.

marI cornute, 168 pora 49 ca-

Virful-CorbuluI de pe mo0a Cor-

pe moia Cimpineanca, unde

pre §i 1298 Or.

bul (Floreasca); are 230 hect.

se pierde, iar alta parte inergind

www.dacoromanica.ro

Budgetul comunel e la ve-

JXVRENI

96

niturT de leT 7092, banT 29 pi la cheltuell de ler 2460, banT 55.

Comuna este strabatuta de care o

cAT vecinale-comunale,

leaga cu Ripile l cu cele-l'alte comune invecinate. Distantele : la Bacati, capitala districtuluT, 6o kil. ; la TirgulOcna, repedinta papel, 23 kil. ; la com. Bogdana 7 kil. ; la

Cdiutul, unde este statiune de

drum de fer, distanta este de 7 kil.

Jävreni, sat, jud. Bacari, pl. Trotup pi repedinta comuneT cu acelapT nume, situat pe DealulJavrenilor pi pe pesul Trotu-

pulur, d'a stInga. Are o populatie de to8 familiT, salí 401 suflete ; 2 bisericT, cladite de locuitorT, din carT una vechTe de peste 150 de anT pi ambele

din Dunare, spre N., pe cimpia Baraganul, in apropiere de calea ferata Bucurepti-Fetepti. Mosia e proprietatea statulul, numita Jegalia i Deleanca, lar inainte

Brinzeni pi are o suprafata de 23000 hect., din carT : 7000 hect. baltip, too hect. izlaz i 15000

JEPI-MART

frecuentata de 90 elev1; o biseria, zidita la 1840, deservita de i preot pi 2 dascalf. Linga sat, peste lacul Jega-

lia, este un pod de lemn, ce pune in comunicatie satul Bellicul cu Jegalia.

hect. pamint de cultura. Mopia Jegälia, lac, in jud. Ialomita, pl. tinea inainte de secularizare de Borcea, pe tarmul sting al braManastirea Dealulur. Pe teritoBorcea pi la sudul vairjeriul com. eT se mar afla, afara gana; are forma unul seml-cerc de com. Jegalia pi com. ocadeschis spre E. in care se afla riciul pi Gildaul. satul tot cu acelapT nume. ASe arendeaza cu 148000 leT cest lac comunica cu Borcea anual.

Are o populatiune de 378 familii, saS 1713 suflete ; o pecala mixta, frecuentata de 90 elevI,

cu local propria cladit de comuna ; douà bisericT, deservite 2 preotI i 4 dascIII. Dupa legea rurala din 1864,

prin trer brate. Bratul (privalul)cel-Mic, Bratul-cel-Mare i Bratul-Gildaulur.

Jegälia, vale, in jud. Ialomita, pl. Borcea, ce se intinde de Ruga satul Jegalia spre N., brazdind cimpia BaraganuluT. Este singura vale care intrerupe suprafata

deservite de i preot pi 2 cintlretl; 2 circiumr.

s'ari improprietarit 328 locuitorT;

Vite : 15 caT, 167 vite mar!

proprietarit 9 locuitorf ; se maT

plana a BaraganuluT. Aceasta vale, care are o intindere de 35

gasesc neimproprietaritT 6o.

kil. pi o adincime de aproape to

Teritoriul comunel este udat de Dunare, Borcea pi de lacurile : Jegalia, Pucioasa, Vlasceana, Matasea, Stinghea, Curtinescu, Strimba pi Mistreata. Brate, carT pun in comunicatie Dunarea pi Borcea cu lacurile,

m., a fost albia unuT ria, ce ipi lua

cornute, 99 porcT pi 37 capre.

Javreni, sectie, jud. Baca, pl. Trotupul, satul Hirja, com. cu acelapT nume.

jfivreni, deal, jud. Baca, pl. Trotupul; com. Javreni, pe care se afla situat satul Javreni. Jävreni, plidure foioasa, jud. Bacla, pl. Trotupul, com. cu acelapT nume ; are o intindere de

in anul 1878, s'ají mal impro-

sunt: Nestea, Beilicul, Caltunul, Nemoptiul pi Posmocul. Valle, ce brazdeaza teritoriul comuneI sunt : Jegalia, Rusul, Putul-luTerban, Sacaua, Cangea i PutulCAlugáruluT.

silvic.

cheltuelile sunt de peste 6000 le!.

Jdera, brat,

i

(prival), in insula

Balta, teritoriul com. Cocargea, pl. Borcea, jud. Ialomita.

Jegilia, com. rur., in jud. lato-

Jegälia, sat, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. cu acelapT nume, situat pe malul de E. al laculuT Jegalia pi pe

Beilicul.

tarmul sting al Borci.I. Aicr este repedinta primariel pi a judecatorieT comunale. Are o populatie de 1042 su-

Teritoriul comuneT se intinde

flete ; o pcoall primara mixta,

mita, pl. Borcea, situata intre com. *ocariciul I Gildaul. Se compune din satele Jegalia

In partea de S. a vair este lacul cu acelapT nume.

Pe malurile vlif, Ruga satul Jegalia, se afta mal multe alpaturT, ce at1 servit pe timpul razboaelor intre RupT I TurcT, a apara intrarea pe bratul GuraBaliT.

Jepi, r2a, izvorepte de sub pis

715 hect. pi e supusa regimuluT

Veniturile

naptere din partea de N. a BaraganuluT pi se varsa in Borcea.

www.dacoromanica.ro

cul cu acelasT nume, com. Predealul, plaiul Pelepul, jud. Pra-

hoya. Curge de la V. spre E. pi se varsa in riul Prahova, pe tarmul drept, la S. de en. Bupteni. Valea pe care curge acest riii se numepte de lowitorT Valea-JepiT.

Jepi-Marl, pisc, jud. Prahova, inalt de 2195 111. d'asupra nivelulul Marir-Negre, alaturT cu

xpi-micf

Piatra-ArsA, jud. Prallova. A- Jerdául, deal, in jud. Gorj, com. cest pisc e coltat i prapastios. Aninisul, plaiul Novaci. Se inDespre riul Ialomita clima e tinde de d'asupra satuluT Anidulce si pe ea cresc o multime nisiul-din-Deal, spre N., termide jnepT saa jepr, de unde nindu-se in Plaiul-Mare al cat. s'a i dat numele. Herisesti, com. Novaci. Intre JepT i Piatra-ArsA sunt niste mlastinT, carl poartA numele de Lacul.Rosu.

Acest munte, impreuna cu Jepi-MicT,

JIBLEA

96

48 caT, I000 o! o 700 rimatori.

Jiana-Mare, baltd, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Jiana-Mare.

Jereapänului (Piciorul-), mun- Jiana-Vechle, sat, in jud. Mehete, in com. Brosteni, jud. Sudinti, pl. Blahnita, com. rur. ceava.

Jiana-Mare.

cu Risnova, Sorica,

Dutca i Cumpdtul, se stApineste

Jetul, adtun al com. Nehoiasul,

de la 15 August 1882 de M.

jud. Buzari, Cu 220 IOCUitUrr

S. Regele Carol I, prin cumparatoare facutA de la d-1 N.

40 case.

Jianca, lac, jud. Vlasca, din josul satuluT Malul, pe proprietatea Paraipani, in valea DunareT.

Jghiabul, pirliaf, jud. Baca& pl.

Cretulescu.

Jepi-MicI, pisc, jud. Prahova, in masivul Bucegilor, alAturT cu

Tazlaul-d.-s., com. Basasti, ca re izvoreste din Stinca-CrApatureT

si se varsA in Lundas.

Piatra-ArsA.

Jianca, sati Jianul, proprietate nelocuitA, ce apartine d-lui Dr. I. Niculescu, pendinte de com.

Bulbucata, jud. Vlasca ; are o suprafata de too hect.

La anul 1846, ambiT JepT ati fost mAsurati de Inginerul Geor-

Jghiabul, virf de deal, jud. Ra-

ge Fischtum, trimis de marele Postelnic loan Al. Filipescu.

E. comuneT Basasti, si imbrAcat

Jianca, pddure, supusa regimuluf

Cu padurT. Face parte din lira dealurilor ce despart TazlAulMare de Bistrita.

silvic, com. Balilestl, pl. Riurile, jud. Muscel, in. intindere de

Jeravátul, Ala, ce curge prin pl. Tirgul si Corodul, jud.. Tutova. Izvoreste din com. Obir-

seni, curge de la E. spre V. si si se varsa in stinga riului ladul, dupl ce formeaza putin

en, pl. Tazlaul-d.-s., situat la

fag, carpen, jugastru i paltin. Jghiaburile, deal, in jud.Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Calul- Jianul, cdtun, jud. Arges, pl. Pilapa, situat lingA satul Calul. testi ; face parte din com. rur. GAvanul-Valea-Rea,

marginea despartitoare intre pl. Jiana-Mare, com. rur., i sat in Tirgul i plasa Corodul. Prijud. Mehedinti, pl . Blahnita, la 37 meste pe dreapta piraiele : Rikil, de orasul Turnul-Severin ; pa - earpeluT, BalAnesti, este situata pe loc polejnic. Sanele i Docani si pe stinga pitul formeazA comuna cu satul raiele : Vinderei, Miroasa, BirzoJiana-VechTe, avind 1200 locuiesti, Lungesti i Balabanesti. roriT ; 189 contribuabill ; locuesc in 250 case.

Jercilfii, cdtun, fAcind parte din com. urb. Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahova. Are o biserica, fondatA la

minda-Jiana-Mare-Balta-Verde.

In numele DomnuluI nostru Iisus Christos, biserica ridicatl de robul luI

Are 2 bisericT, deservite de 2 preotT si 4 cintAretT ; o scoala

5804, Iulie io. S'a reparat la anul 1840.

Jercovátul, deat cu va, in com. rur. Bresnita, pl.

jud. Mehedinti.

Ocolul-d.-s.,

Jianul, petic de padure, de stejar, in supratata de 72 hect., 72 situat pe proprietatea statuluT Gistesti, jud. Vlasca,

pl. Neajlovul, com. GistestI-RominT, situat la coltul mosid lingA cAtunul Coteni sati IlfovAtul.

LocuitoriT posea.: 60 plugurT,

lo care cu boT, 14 carute cu cal; 116 stupT. Prin com. trece soseaua

1804, Cu urmAtoarea inscriptie :

Dumnezeii Gheorghiti Urlà'teanu, la anul

290 hect., avind ca esente : stejar,

conclusa de i invatator, frecuentata de 30 elevT. Budgetul comuneT e: la veniturT de 3936 la lar la cheltuelf, de 1523 leT.

Vite: 760 vite mar! cornute,

www.dacoromanica.ro

pddure a statuluT in intindere de 75 hect., pendinte de com. Fundeni-Mitreni, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

Jianul, vale, la N., de com. Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud, Olt. Se varsa In girla Cungrisoara, tot in raionul com. Ursi.

Jiblea, com. rur., pe malul sting al OltuluT, jud. Arges, pl. Lo-

JIBLEA

JIDAVA

97

vivtea, la 17 kil, de corn. rur. Jidanul, jas, lingl satul Podulrevedinta subprefectureT, vi la 59 kil. de Pitevti. Se com-

JijieT, com. Goldevti, pl. Branivtea jud. Iavi; se scurge in apa

pune din 2 sate: Jiblea vi PAuva, avind peste tot 911 locui-

DobavAtul.

Pe una din cdrAmizi, d. Gr.

tori, din carl 165 contribuabili. Jidanul, las, format din piriul Hucul, in fata hanului de la Are g bisetici; 2 - colf primare

rurale, una de bdeti vi alta de

Petrovita, com. BAdeni, pl. Bah-

fete.

luiul, jud. Iavi.

Budgetul com. e de 2230 leT la venituri vi de 1488 leT la

Jidanului (Gira-), girlipt,

in

cheltueli.

Vite sunt : 467 boT i vaci, 39 cd, 622 o!, 36 capre vi 197

ritoriul comuneT urbane Chilia-

Vechie, in partea N. a plIvei ci centralA a comuneT; are o

Pe teritoriul acester com., pe marginea OltuluT, se maT recunosc amAvitele uneT cetAti mal multe movile, probabil in-

directiune generala de la N.-V. spre S.-E. ; pune in comunicatie

grindul ChilieI cu balta Saon

arituri din timpul rázboaelor

san Babina ; este inconjuratA cu stuf; 2112 kil. lungime.

cu TurciT de la sfirvitul veacufrecut.

Jidanului (Pidul-),pirtg, in jud.

Jiblea, sat, pe malul sting al 01tuluT, jud. Argev, pl. Lovivtea, cam in dreptul bAilor CAlimlnevti din jud. Vilcea. Are 1825 locuitorT; o bisericA, cu hramul

G. Tocilescu a citit urmAtoarele nume de soldati : Georgius, Ci-

nedus, Candidus ; apor indicatia : Castr(is) N(umerum) XVI. Cu o mici cheltuiali s'ar putea ex-

jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-

rimAtorT.

monede, unelte casnice, precum cArAmizT cu inscriptiuni latine.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bistricioara; izvorevte din partea N., a ramurei muntilor MAguraHeghevul, din grupa CeahlAului ;

plora tot laglirul l regisi alce d. Tocilescu inscriptiunI do la poaria Ca.1trulut al clrut nume ponte set ascuns acolo sub grOmezile de pietre 1 motos, apoi adeogi Aflarea ampulunguluI In preajma chiar a lagaruluI roman, ne

faco a bitnui exibtenta una municipiO salí colonie, din caro s'a nIscut Ti prefilcut ora,u1 de ast.1-0.

Ruinele Jidavel, avezate in marginea drumuluT, formeazA un

drept-unghid, avind latura de N. ae aproape 120 pa!; lar cea despre E. cam de 160 pavi. Zidul Jidavei este de acelavi ciment ca al ceatilor de pe HITA DunAre vi din Oltenia.

se varsA pe partea dreapa a

In centrul citadeleT se vAd

riului Bistricioara, aproape de gura ptrilavului Grintievul-Mare.

ruine carT arata maT multe des. pArtirT de camere: ad, cum se vede, locuiati apArAtoriT muni-

rala de bleti vi de fete, Aici Jidava. La o jumAtate orl departe de ampulung, jud. Museste revedinta com. rur. cu acel, spre S., pe o cimpie intinsl

cipiului. Locul unta put mare se vede allturea cu aceste ruine : rezervor de apl In timpul

frumoasA, inchisA intre dealurT,

blocArei fortAretei. Traditia zice

se afLA ruinele lagArului roman de la Jidava, cunoscute de popor sub numele de Jidova, Gradivtea, Uriava, pe IIIC0a. Gradivtea.

suterane, zice Bolliac, in gItine-

Adormirea, cu z preoti

vi

I

d'u aret ; o vcoalA primarä ru-

celavf n u Me.

Jiblea, stalie de drum-de-fer, jud. Argev, 16 kil, departe de Rimnicul-Vilcel, pe Unja granita spre Transilvania. Servevte de statie Pentru läile CAlimlnevti, care stint peste Olt, in Vildea.

jiblea, mofie a statuluT, cu intindere de 10250 pog., din carT 8000 pog. pAdure, jud. Arges, pl. LoviCtea, arendaa anual cu 19o5o lei. Po movie sunt:

8

morT si pive ; case de arendav ; magazii; povarnA, _etc.

Este interesang aceastil statinne romata scrie d. Gr. G. Tocilescu Inteo regiune unde nu se binuia a fi piitruns l stIpinit RomaniT T1 care ne reverá In acela0 timp existero unui drum roman, care ponme de la Duniíre (Ilngi Flitmlnda) jud. Teleorman, trecea. pe Pitefti, Cimpulung, Inainta pe la Cetatea-14-Negru-Vocil, do 11:10

ca erad dota in carT Dacii ad aruncat avente lor. Sub aceste ruine se crede a fi apeduce rariul» sA ti.

Fortgreata era inconjuratA cu foarte adincl. Aceste

vanturi

vanturl formad in jurul el un semi-cene ale ami capete da. dead in albia Aula. Din constructia vantulul ur. meazA cá cApItiTele luf ad avut

pe Dimbovita In sus, pänä In Transil-

dota marT cavilare pe unde se

vania.

umplea vi se deverta vantul fortAreter la nevole. De la Jklava, spre E., merge cine-va la TIrgovivte ; lar spre V. la Curtea-de-Argev. Pe aci,

In urina

sApAturilor f'Acute

Jicnita, sat, jud. Mehedinti, pl.

anT, d. Butculescu a acum gAsit in interiorul lagArului maT

Motrul-d.-s., com. rur. CA,aneti.

multe obiecte romane.: arme,

13

81275. nardo Diclionar Geogrivla YO.

www.dacoromanica.ro

JIDENI

JIDENI

98

C. D. Aricescu, de la

lar Negra se opreste en calul sill

care imprumutam acestea, sub

drept pe locul pe care stil astizI sfintul Altar al ministirei din Cimpulung, (ad era poiani lude) 1 cere o lancie de la un otean, i, de &Aare, o infige In pimint, In eft a intrat d'o palmä dom-

zice

ducil RominT

i DomniT Ba-

sarabT, a existat un drum mare frumos, care unea resedinta luí Negru cu a luT Mircea, Curtea-de-Arges ca Tirgovistea.

C. D. Aricescu sustine ca Jidava este cetate daca si isi bazeazd aceasta credinta pe mul-

tele monede dace ce s'ati aflat In ruinele JidaveT (ale Citade-

apor se intreabl : Ce cauta aceste monede dace ad, leT)

i

dad., inainte de Traian, n'a fost

o cetate daca, sail macar locuinte de Dad ? Luptele de sub zidurile Yidawa. Negru-Voda, dupa. ce-sl ca-

pátui oastea trebuincioasa, se puse in fruntea eT i pleca, zice

traditia. In oastea luí erati tot felul de oamenT : Sag, UngurT, Nemti i RominT ; insa Rominii

trel parti i Papistii o parte. orI pe /rude trecea Negru-Vocli, Rominil 11 intimpinad Cu rilmuff verzI, si in nrärl de bucurie 11 insoteail multi cale, strigind Osana celui ce vine Intru numele Domnului, cu Libertatea i Bucuria.

Ast-fel veni Negru pänä. la Zirnesti,

uncle se poni ca toati curtea i ostasiI, trimise pe Dan, fiul sui cel maI mare,

neasert.

A poi descilicil Negra si toati oastea

sa si inghenuchie Negra line lancea scoate cliciula turciineaseä i toatä oastea face ce face el. §i se rugi Negra i zice : Maica

infipti In piimint,

Domnulul, tu care al niscut pe mintuitorul lumeI, ce portile Iadulul le-aI sfdrimat si pe Adam cel cizut Val ridicat din groapi, roag1-1 fierbinte, cum te roagd acum toati oastea mea si toati

off si toatä oastea asemenea.

§i a rupt Negra lances din fata

pii-

peste Olt cele ce se tntimplaseri, le esi inaintea i mult omor ficuri §i Rominil curgead din toate pirtile, adunindu-se ca puil de gfiirdi sub ari-

§i iacii cd anti cocosul pentru India oarä i Negru-Vuevod detc semnalul de plecare ; i totl Incilicarii, lar pedestrd apucard lnainte, cácI sunt trupul oastel, iar cilliretil, aripele. §i la Apa-Sárati, dupl ce urcará d'asupra, incepuri totil buciumil marl si mid (eel marl de admit i cel mid de

lup $i pe urs la poiani §i asa, ca sà incheiii, zice riposatal Aninosanu, dud räsärea soarele dupd

din crestet pini in tilpi, par'cii ar

fi

fost trimbitele Arhangelilor -la a douä Itnviere.

§i. la sungtul buclumilor respunserä väile i deahirile cele giunoase si auziri ed. din Romula i inteleseri a se esirii bitrinil i muerile i copil ca luminl de sed si de mesteaciin pentra tntimpinarea Domnuhd, bucurindu-se

strigind: Osana celul co vine tntrn numele DomnuluI. Bine-cuvintat fie 1211mele luí Negra ce vine cu paces. i bucuria.

§i dupä ce se me opri putin la Nii-

a fost ocna de sane) ca si fie la adiipost asigurare In timpul luptel.

nezed inainte la strigi Negru.

pe Bughea, pe Bratia, pe flul Doamna

pile closed si s'ad fäcut cete marl de

§i a zis Radu-Negru si tread/ muerde en bltrinil i ca copiil pe dealul de

ascutä snide si Bindle i securile, apoI, dud era soarele la chindie : eCu Dum-

§i nu tinu mult lupta, cd Rominii bilturi pe Titarl si aceI earl scalpard alergarä sd dca de stire celor d'o lege si d'un singe ea eY, la Curtea-de-Arges ;

mintuluY ca sit se stie locul uncle era sit' se Inalte biserica Näscitoarel de Dumnezeii. §i a zis Ncgru ortsteT sä imbuce ceva si si aromeze putin, päni la cintatul cocosulut

lor $i ale muscelelor cu fill codrilor ea sii privigheze toate miscärile Titarilor sii le taie drumurile. naid

mtnilor

Vilsanul. MaI marele Mires; spiimin-

apropie Mesia-Negrn.

miesti ca sd räsufle caiI, i sä

Retevehl de feiii,striga osteanul de cite off ridica Acura, off parul, od Iancea, ca sit dea. Miriste de meiii,rispundea Rominul, oprind lovirea i trecind In parten Ro-

tat, si plin de jafurli se ridici iute se trase la vale, spre Dunäre, ca lul. §i intelegind i Romind de

dova).

m osid striimosesd. Negru Impänd toate potecile plaiuri-

a se =or/ el lute ei.

jute ca sil curit de spurciiciuni Mosia Pentru cruce mä lupt cil i 'tY void face tie locuinti sfinti In miracle fa. §i si-a ilcut semnul crucel de trel

lemn), incepurä a trimbita de te lua fiorY

tii nostri luaseri de stire, i esead de prin tod.te gäurile plaiurilor sä vie tntru intinipinarea vechiulul lor stipin i pärinte dea mini de 'ajutor Mintuitorului

tipetele ucisilor i ucigitorilor. Pfiginff plerduri minçile, 'amerintaril si-Incepurä

rominimea, prin mine, roagi-1 sii-mi a-

cu altil, din familia lid, si ca citY-va pini la Coif( i pinä la Oita, ca s opreasci In loe pe totl cilitord, earl' se urcaii din tail, off coborad din munte, o si-T la eu dinsil, asä nu dea de stire Tfitarilor, vrind si-I apuce fa'rä veste (Titaril ocupaseri cetatea Ji-

§i iati c l toate satele de sub mun-

sa, altI toroipanul, alçii chiar ancle ginilor, care se treziril, und in singele lor, altiY in urletul clopotelor i alçii in

d'asupra bisericeY de la Ain-Sire:A, (uncle

Rominil la vuetul malurilor ce tisane/ de sunetul buciumilor si al strigitelor, apucarä', tudI sicurea, alçiï éoa-

www.dacoromanica.ro

RominI, i litsindu-se ca siroaele munti-

lor din virful plarurilor In jos, pe adds gidelor, luari la goanä neamul tätäresc, si pe cel 1mbuibatl prin sate si cetiff 11 scoaseri la amp lucid, ca biltiiasil pe

muscele, steagul

ronduese Ma pe

creasta JidaveI si pe ferestrele bisericilor,

Jideni, com. rur., in jud. R.-Sdrat, pl. Rimnicul-d.-s., pe malul sting al riultif Rimnicul-Sarat.

Este asezata la V. judetulur,

la 5 kil. spre N.-V. de orasul Rimnicul-Sarat, si in partea de E. a plaseT, la 6 kil. spre N. de Zgirciti, resedinta plaseT.

Se margineste la N. cu Slobozia ; la S.-E., cu Mosia-Domneasca (a orasului RimnicuI-SArat); la V., cu Babeni i Zgirciti, despartita prin riul Rimnioul.

Este o comuna din regiunea dealurilor, fiind brazdata prin mijloc de Dealul-Cotatculd la E. de Dealul-Jintrul. Riul Rimnicul-Sarat o uda la V.3 Iazul - Morilor si Cotatiml,

la E.

JIDENI

99

Catunele -carT o compun siint :

Oratia, resedinta, la mijloc, Ti-

JIDO$T1TA

sad 374 suflete, din carr 106

ne! Slava-Rusa si pe cea E. a

contribuabil1; o biserica.

comund Ciucurova, se varsa in piriul Slava-Cercheza, pe stinga In dreptuksatuluiSlava Cercheza.

golul i Cotatcui la N., Jideni

tiü carte 54 persoane.

Flaminda la S. Suprafata sa e de 2500 hect., Jide§ti. Vea Zidesti, no le, jucl.

din cari 62 hect. vatra com., 636 hect. ale locuitorilor, 18o2 hect. ale proprietatei private.

Are o populatie de 575

fa-

Jidinil (Valea-), pirlit, in jud.

Neamtu.

Tulcea, pl. Babadag, pe teriJide§ti. Vezi Zidesti, sat, jud.

toriul comunelor rurale Ciucuroya l Bas-Chioi, izvoreste din poalele S.-E. ale dealului Jidinl mal sus de satul Ciucurova ; se

Neamtu.

sari 2251 suflete, din carT

580 contribuabill; 4 biserici : Jidini, deal, in jud. Tulcea, pl. una in catunul Oratia, cu hra_ Babadag, pe teritoriul comunel mul Sfintli Voevod, zidita in rurale Ciucurova, situat in partea 1859; a doua in catunul Jideni, cu hramul Adormirea - MaicerDomnuluT, zidita In

1817; a

V. a plasel

i centrala-N. a comuner; are o directiune generala de la S.-V. spre N.-E.;

treia in Cotatcul, ca hramul SI.

se tritinde printre piraiele: Valea-

Voevozi, zidita in 1843 ; Tigoiul,

Jidini, afluent al val! Bas-Chioi pirlul Slava-Cercheza cu a-

cu hramul Sf, Constantin si Elena zidita in ¡857; fundatorif sunt locuitorir ; sunt deservite

de cite i preot si de i

chitare% (in Oratia sunt 2 cintaretT).

Are o scoala mixta, fundata. in 1863 de stat, conclusa de i tuya.-

tator si frecuentata de 69 elevr. Cali tatea pamin tulur este bu n

;

sunf 1452 hect. arabile, 308 hect.

paclure, 627 hect. vil; 51 hect. neproductive. LocuitoriT posea.: 101 plugurr ; 7 mori pe apa ; o masina

de secerat

i

i de treerat : 536

indreapta spre N., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. ; curge printre dealurile Jidini, Bac-Ciaus, I, dupa ce brazdeaza partea V. a piase!, pe cea V. a comuneT curova, si pe cea S.-V. a comu nel Bas-Chioi, se uneste la

fluentiT sai Valea-Calugarului Jidini; Jasa spre N. prelungirea numita Dealul-Pelitul ; sa-

poalele dealuluT Sivri-Tepe cu

tul Ciucurova, este asezat la

un afluent al piriului Taita; are o lungime de 4 kll. ; cursul este repede ; maiurile sale sunt

poalele sale S.; din poalele sale S.-E. ti iafi nastere piraiele Valea-Jidini1 i Valea-CalugaruluT, din cele V., 0.1111 Jidini ; are 4 vtrfurl, care trec peste 300 m. : unul de 35o m. al 2-lea

de 341 m., al 3-lea de 311 m.

ptriul Bac-Ciaus, spre a forma impreu n piriul Bas-Chiol, ce este

frumoase pe ele trece drumul comunal Ciucurova-Bas-Chiol.

Jidinii (Virful-),virf de deal, In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe

si al 4-lea de 301 m., toate

teritoriul comunef Ciucurova ; este punctul culminant al dea-

puncte trigonometrice de observatie de rangul si al 3-lea; pe la poalele lul trec drumurile

lului Jidini ; are 341 m. inaltime,

comunale Ciucurova-Bas-Chioi si

punct trigonometric de observatie de rangui dominind

Ciucurova-Armutli; este acope-

asupra satelor Ci ucurova si Slava-

paduri in cea mal mare

de 25 persoane. Cal de comunicatie sunt : soseaua judeteana de la Rimnicul la Jitia, ce trece prin com.;

CerchezA ; este acoperit cu paduri intinse i bogate ; pe la poalele lui trece drumul co-

Jidini pIrla, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comu-

munal Clucurova-Armutil ; este punct strategic important.

spre Slobozia ; spre Zgirciti-Grebanul.

nelor Ciucurova i Bas-Chioi; izvoreste din poalele de V.

Jido§tita, com. rur.si sat, injud.

Budgetul com. e la venituri

ale dealului Jidini ; ucla pi-

Mehedinti, pl. Ocolui-d..s. la 13

de 7077 leT, lar la cheltuelT, de 5136 lei.

cioarele Adulta sencos Jidini ;

kil. de orasul Turnul-Severin ;

se indreapta spre E., avind o directiune generala de la N.V. spre S.-E., avind un curs

teritoriul sad apartinea odinloara

paralel cu Valea-Calugarulta, dupl un curs de 5 kil. numai

Izvorul-Birzel, catunul S chinte$ti ;

prin padurT, dupa ce a brazdat partea V. a piase! si a comu-

Bresnita, peste care sunt comu-

boT, 22 vacT, 103 caT, 21 Tepe, 714 of, 70 capre si 181 rimatorT.

Comerciul se exercita in com.

Jideni, sat, In jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s. catunul comuna

Jideni, asezat spre S., pe &la Iazul-Morilor. Are: 927 hect., cu

o populatiune de 107 &mili!,

rit parte.

www.dacoromanica.ro

manastirei Vodita si se mArgineste: la E. cu hotarul comuneT

la V. Cu proprietatea satului nele : Marga, Virciorova

catu-

JIDOTITA

100

nul Bahna ; la N., cu SchitulTopolnita precum si cu comuna Balotesti, i spre S., cu comuna rurall Bresnita i eatunul GuraVaiI de Schela-Cladover.

Jidova, vechie numire data 7,h-tuba Cetatuia, jud. Buzali, com.

a se lamuri relatiunea dintre

de oare-care fortificatiI.

jidov i tatar ; sail sit vedem a

Jidovi, sat' i Ripa-§oimului, deal, In com, rur. Dragotesti, satulusita, avind peste tot 1200 pl. Vailor, jud. Mehedinti. locuitorI, din carI 185 contribuabilI; locuesc in 208 case.

51 care cu bol, 2 carute

Cu

cal ; 312 Stupr.

In istorie sub numele de Cazar!.

Vacarea, com. Danesti, spre S. de catun.

Cazan!, neam de origina finotatara (ea HuniI i Avarip carI ocupa ma! toata Rusia merldionala, adoptara judaizmul in secolul VIII-lea si subsistara ca

Jidovilor (Movila - ),

de i invdtator, frecuentata de

spre N.-E. de com. Ianca, pl.

elevI si 2 eleve. Budgetul comund e la veni-

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, cu 4 stinjenI inaltime, si un

turl de 1446 leI, iar la cheltuelf, de 719 leI. Vite: 690 vite marl cornute, 16 cal, 650 oT, 729 capre

diametru de 4 stinjenI. Se termina cu un con trunchiat. Linga ea se afla niste gropI. Face

26

66o

parte din un sir de magure ce trec peste toate mosiile dim-

deal, parte pe vale, si are maI multe dealuff, dintre carI maI

prejur. Este invederat ca cjidov» in inteles de curiap nu are nimic co-

rimatorI. Comuna este asezata parte pe

fost in trecut un popor despre care S5. se poatä sustine cu sigurantä ca. a fost tatar l jidov in acelasI timp ? Un asemenea popor a existat si este cunoscut

Jidovile, deal, jud. Gorj, cat.

'Are : 2 bisericI, cu i preot si 4 cintaretl; o scoala., condusa

localizate, le gasim in diferite puncte ale tare!. Rittnine Inca

Tisaul, unde se vad si resturr

Satul formeaza comuna cu

Locuitorif posecia: 23 plugurl,

JIDOVILOR (MOVILA.-)

stat judaic peste 3 secole (1016).

In secolul al VII-lea imperiul lor se intindea de la Don pana. in Panonia. Bulgaril i alte populatiunI slave, chiar Ungurii ali

stat sub stapinirea lor, iar imperatorif BizantinI le plateali tribut.

Cu stingerea puterd lor

si

contopirea In alte neamurI ta-

mu n Cu omonimul sag, care insem-

tare, el nu disparura din memoria oamenilor. Amintirea po-

si Clulpani. VA! sunt: Valea-

neazà ebreti; constatam in acelasi timp ca in unele limbi slavice acelasI cuvint desemna pe Evreil pe urias. Prin reminiscente bibli-

Mare, Valea-JidostiteI, ValeaMihutesculta, Cascalacul i Oga-

ce cu greil s'ar putea explica aceasta asociatiune logica in gra-

sul-cu-PerI. amp este ampulMare, cu o intindere aproape

iul poporuluT ; Cu greti adica am

principale sunt : Petrisul-CraculTabartoanel, Cioaca-Floresculd, Bucina-Varvaria, Ciocile- Goale, Fintina-luI-Fum

de 200 pogoane cultivabile.

Prin comunä. trece soseaua Turnul- Severin- Magheru - Bresnita-Jidostita-Marga-Ciresul. Ape ma! principale In comuna

sunt: pirtul Jidostita, care se formeaza din izvoarele acesteI

comune, trece pe linga small si se varsa in Dunare, satul Gura-Vaii, Susita, care se formeazá din izvoarele satulta Susita, ucla catunul Susita si se

varsa in riul Topolnita, spre N. de catunul Scinteesti.

Jido§tita, pirig §1 vale, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.

rur. Jidostita.

admite ca. se atribue cladirile uriase, jidovilor, pentru ca eT dup5. traditia biblica ati fost in stare sa tortureze chiar pe Christ

si el asa sunt privitI ca piste fiinte extraordinare ce lupta Cu insasl divinitatea ca i titanir. Firul intermediar si tot de°datá nodul cestiuneI este «ta-

tar», al treilea termen al asociatiund, care singur poate explica inteun mod satisfacator tranzitiunea dintre ceI-l'altI 2 termenI: vidov» si «uria,s1». Tatarul prin statura-I erculeana i Infigisarea-I spaiminta-

toare, putea usor lasa in amintirea poporuluI, impresiunea de colos sati novae, ale carel urme

www.dacoromanica.ro

porulul devenea din ce in ce

mat vaga despre niste Thad fostT odinioara jidovI, cad adesea ati insuflat spaima locuitorilor, prin marimea sail puterea lor neobisnuitä i prin nesabui-

tele lor ispravl. 0 parte din acestT CazarI vor fi cautat de timpuriti un adapost in judetul Romanati i Muscel, unde pare a se fi concentrat amintirile traditionale relative la clinsir. Aci

eI vor fi savirsit acea cladire cu aspect ciclopic, Jidova, despre care singur numaT numele maI povatueste de acele timpurl departate. Asezamintele i lo-

cuintele lor au lasat urme insemnate, cad luara in inchipuirea poporuluI proportiunI colosale. OamenI de-o marime- -supra-naturala vor fi trait dupa gura veacultg, inteo vreme straveche, despre care cel niaI batrini abia 41' aduc aminte,

JIDOVILOR (MOVILA-)

si acel oamenT uriasT poporul II numeste Jidovr saa Tátari. DecT

JIGALE

101

Jitia, in partea de N.; acoperit

jletul, piriii, in jud. DOG, pl.

cu pAdurl si putine pAsunT.

com. CAciulAtesd, curgind

jidov in sens de urjas e un reflex vag de la primele invazinni atare in aceste tArT. El concentreazA in sine amintirea unuT popor tiranic judal-

zat, dispArut mal tirzia ca na-

pune ca desAvirsire, care s'a strecurat asemenea prin valea

pe lunca Jiulur, cu directiunea

Jidovului (Välceaua-), väkea,

de la N. la S. Se ¡nearca pe

In jud. Teleorman, pl. Teleor-

stinga cu piraiele SAstAlui si Pie-

man, pe mosia Doagele. Se impreunA cu Valea-Vircanului, a carel gura este in Valea-Tecu-

trisul si dupA confluenta aces-

tor ape se varsá in balta Pietrisul, din pAdurea Sadova.

ciuluT.

DunireT, i dintre carT o parte

Jidul, cleal, care se formeazA pe

va fi stlruit in aceste locurT,

Jigalia, com. rwr., in partea de S. a pl. Mijlocul, jud. FAlcia,

toritoriul com. BAlteni, jud. Olt;

mArginitA la N. cu com. Tiful,

unde gAsim numaT urme, carT sA mal povesteascA viitorimeT

brAzdeazA partea de N.-E. a

la E. cu Urdesti si la V. cu

com. Coteana, pl. Siul-d.-s., fu-

de fiinta sa in aceste locurT.

tre valea

jud. Tutova. Este formatA din satele: Jigala i Riscani, cu o populatie de 210 familif, saa 697 suflete,

DirjovuluT, vilceaua

cu acelasT nume

Jidovilor (Movila-), movild, la S. de com. Cacaleti, pl. Ocolul, jud. Romanati, InaltA de 5 stinjenT si lungá., adicl cu un ocol

i

Valea-Bre-

beneluluT, care se uneste cu a DirjovuluT la S. de cAt. Brebeni-Romini ;

se intinde pe o

distantA de 3 kil.

la poale de 27 stinjenr. Virful fi este trunchiat, si cind dar' Jieni, makala, in com. rur. SaploT se vAd oase uriase si omarinesti, pl. Motrul-c1.-s., jud. lane de lut pe care curge apa. Mehedinti. Poporul, fie prin reminiscente biblice, fie prin impresia ingro- JieniI (Cotul-), com. rur., in N.-

din carT 145 contribuabili. Locultorii supt rAzes1 si se

ocupA pe lingA agricultura si cu cultura villar si a livezilor. Are o bisericä si o scoalA. Este udatA de piraTele Jigalia, Dodesti si Sipotul. Vite: 2189 vite marT cornute, 2175 oT, 50 caT pi 167 porcT.

zitoare produsl asuprA-1 de poporul jidovit (religios) al Cazarilor atribue aceste inAltimT cu-

E. plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, lingá. Olt, pe soseaua

Jigalia, sat, In partea de S. a

Izlazul-Stoienesti, /a 26 kil. de

com. Jigalia, pl. Mijlocul, jud.

rioase, jidovilor. Probabil, la Cacaleti, sunt din epoca roman1

Caracal si la 20 kil. de Corabia, formatA din satele Jieni

Falda, asezatl pe ses si parte pe coasta dealultd despre V., prin care trece piriul Jigalia. Are o populatiune de 89 famili!, sal 423 suflete, din carT

a DacieT, cAcI pe ad ar trece, dupl restituirle ultime (Goos) calea romana de la Drubetis la Romula i in ruinele ce se glsesc aci trebue a se aseza Castra-Noul, statiune la acea cale. La N. de Cacaleti mal sunt vre-o Io mAgurl: unele ar fi servit de morminte, altele de puncte de .observatie.

Jidovina, nume ce poartA douit dealurr, in jud. Mehedinti, pl. Cerna, com. rur. Dilma.

PlAviceanca. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT mAriT

e de 87 m. Are o populatiune de 164 familiT, sati 750 suflete, din carT

89 contribuabill. LocuitoriT sunt

133 contribuabilY; o bisericA,

hramul Sf. loan (1854), deservite de I preot si 2 cintAretT ; o scoall primará de gradul II;

villor si a livezilor. Are : o scoalA, infiintatA in 1886, frecuentatA de 12 elevi; o bisericA vechie, Cu un preot.

5 stabilimente cornerciale. Vite marT sunt 845; vite raid, 1332 porcl, 330.

Jigalia, pIrtu, izvoreste din com. cu acelasT nume, pl. Mijlocul,

Budgetul com. e de 2663 Id

jud. Elida, trece pe teritoriul

si de 2649 lei la

com. GAgesti, unde spre S. de sa-

la veniturT cheltuelT.

Jidovina, vale, formatA de dealul cu acelasT nume, com. Ar- Jietul, baltd, in jud. Dolj, pl. mAseni, pl. Crasna, jud.

Jiul-d.-j., com. Rozistea, asezatA pe mosia bisericei Madona-Dudu.

rAzesT si se ocupa cu cultura

tul Jurcani si se varsa in dreapta Elanultd.

Jigine, parare particularl, su-

Jidovului (Piatra-), munte, in

Se scurge in balta Ochiul. Este

pusl regimuluT silvic, in jud. Vilcea, pl. Oltetul-des., com.

jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com.

formatA din revArsfixile riuluTpul.

SlAvesti.

www.dacoromanica.ro

JIGORANCE! (PIRIUL-)

Jigorancei

VezI GaurenceT (Piriul-), piriO, com.

Dumesti, pl. Funduri, jud. Vas-

Jigoreni, sat, in -partea de V. a com. Tibanesti, pl. Funduri, jud.

Vasluiii, situat pe coasta deaformat din deslulul fiintatul sat Glodeni, mal la S. de Jigorani. Are o suprafatá de 21 hect. si o populatie de 55 fam. sati 266 suflete. Are o bisericA de lemn, reconstruita de loan Carp la 1813.

Catapetezma bisericeI dateaza de la 1695, zugrAvitä de un pictor Mihail Zugravul, scris cu litere elin e : ciituatl Zcoyea%og 1695».

Vite: 220 vite marI cornute, 37 cal', 326 oI, 7 capre i 102 rimatorI.

Jigorenilor (Dealul-), ramificare din sirul de dealud ce vin de la N. spre S. din jud.

J'UTA (MASA)

102

Dingeni, cu satele Blvolari, Buhaceni, Buneni - Florir, Buneni - Stihif, Dingeni, Iacobeni-VechT, Iacobeni-Nd si Strahotinul, in partea de N. a piase. Todireni, cu satele : Cobiceni, Hlipiceni si Todireni, la N. de Comindaresti. Trupyti, Cu satele : MAscAteni, Hulubul-Vechiti, Hulubul-Noi1 i Trusesti, la N. de Buimaceni, in centrul plaseI. Ungureni, cu satele : Durneti, Iepureni, Sapiveni, Ungureni-Jianul i Vicoleni, la N.-V. de Dingeni. PAmintul este de calitatebuna,

cesteI plasI: Ungureni, Dingeni, Trusesti, Buimaceni, Todireni, si Comindaresti.

Prim este in dreapta : PiriulCiobanuld, in com. Dingeni ; Drislea, in com. Trusesti ; Piriul-

Cociugenilor, in com. BuimAceni ; Siena, la Todireni i Pi-

riul-Livezilor, in com. Comindaresti. In stinga : Piriul-BanuluI, HritculuI i Moroaica, in com. Dingeni ; piriul Albesti, in com. Buimaceni; al-Rusilor, Duraucul Hulturul, in com. Comindaresti.

Sunt 40 lazurl. Suprafata piase! e de 39950

prielnic pentru agricultura. Dealurf. De ambele 041 ale JijieI se intind coline i dealurI

hect.

intretaiate de vaI i ptriiase; ele ají directia de la N. la S. maT cu seama cele din sano.. si se termina in apropiere de

mare parte din teritoriul plAseI ; padurI i vii sunt putine. Din

Jijia.

In dreapta Jijid avem urma-

Producliunt. Cerealele, fine. tele si imasele, ocupa cea mal

39950 hect. intinderea plaser, 20000 hect. o ocupa semanaturile, 1948 hect. padurile, din carl 409 hect. ale Statuld, lar restul de 17593 hect. Il ocupa finetele, imasele i locurile sa-

banesti, jud. Vasluiti ; pe coasta

toarele dealurI : Dealul - de-laLutarie, Dealul-de - la - Steag Dealul-de-la-Vie, in com. Ungu-

acestd deal e asezat satul Ji

reni ; Dealul - Strahotinuld, in

Sunt fo86 stupI cu albine.

gorani, iar pe culme are padure.

com. Dingeni-, Dealul-FrAsineilor, al-Hulubuld, al -MoriI, alPriseciI saü Coltusoruld, al-Ra-

Padurile se exploateaza

Iasi si se intind si in com. Ti-

Jipa, plasd, in jud. Botosani, asta -zI

unita cu plasa tefanesti, numita dupa riul Jijia care o strAbate de alungul. Se intinde la V. de pl. S teflnesti, pe valea Jijia si dealurile ce o marginesc de ambele partí. Se mArgineste la N. cu jud. Dorohola ; la E., cu plasa tefanesti ; la S., cu jud. Iai, i la V., cu pl. Tirgul Miletinul.

Se compune din 6 comune : Cominddrefti, cu satele : Comindaresti, Pogoresti, Radeni, Rauseni, in partea de S. a plaseI.

Buimdceni, cu satele : Al-

diuluI si al-Vid, in com. Trusesti ; al-Rausenilor, al-Vid, alComindarestilor, Topala si Pungeni, in com. Comindaresti. In stinga sunt : Holmul- de - la - Vie, in com. Dingeni ; Cotoaca, Guranda, in com. Trusesti ; Holmul, Hingiraul si al-Bucelor in com. Buimaceni ; Misir, Geamalaul, in com. Todireni ; Ciurgaul, lasa, al-Pogorestilor, Cracalia, in com. Comindaresti. Vdi le. Cea me mare vale este

a Jijid, care strAbate plasa in tot lungul säü, apoI Valea-Dri-

telor.

produc lemne pentru constructie i pentru foc.

Sunt 7 morl de apa si 8 de aburI.

Comerciul se face cu cereale,

vite, bluturI si lemne ; pietele de desfacere sunt : Botosani, Su-

lita si Stefanesti. Drumurt. Are -cite-va sosele care o intretae de-a curmezisul, precum soseaua BotosAni-StePánesti care trece prin Trusesti, apol Botosani-Saveni prin Dingeni. Calea ferata Dorohoi-Iasi trece prin Jijia. Populaliunea. Numarul famiMor e de 2525. Sunt 10035 suflete, din cae 2268 contribua-

besti, Buimaceni, Capul-PAdurd,

sleT, Siena, etc.

ba

Craciuneni, Petresti iSatrareni, in centrul plasel.

Riurt. Jijia e cel mal insemnat ; uda toate comunele a-

Administra/jet. Plasa Jijia e unja in administratie cu plasa

www.dacoromanica.ro

JIJIA

Steanesti. Are 6 comune cu 6 primart i ajutoarele lor. In privinta sanitara i judiciara, e reunita tot cu plasa Stefanesti.

Are: 19 bisericf, Cu 12 preoti si 27 cintaretT ; 7 scoale mixte, conduse de 6 InvatatorT i frecuentate de 285 baeti si ro fete.

Jijia, ria, izvoreste din tintina Balaneasa, din padurea de pe mosia Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoiii. Acest riu pleaca in forma de mic

011as, a carui volum de apa

JIJ1A (Rit)

103

satele Corlateni,. Vladeni (Fandolica), Tautesti (Podul-lui-Stamate), Barzesti ì Plopeni-Mict situate pe malul drept al riuluT, satele: Dimachent, Mateen',

in apropierea satelor Movileni,

Mindresti, situate pe malul

drept, formind maT multe cotiturT printre satele : Cotul-lui Ivan, Chisarai, Medeleni, Lazareni, Golaesti, podul JijieT, Bosia, de la Min-

drept. Strabat e catunele satului Plopeni-Marf, apea, eontinuind a curgç in directiunea S.-E., uda satele Vicoleni-Mici, Vicoleni-Mart, Dingeni, de nade

schimba directiunea çam spre S., Guhaceni i Cruce.$ti situate pe malul sting si satele Sapt-

Larga, Epureni, Tipilesti, Radiul

Mitropoliet, pe maluldrept. De aci riul Jijia continua a serpul in sesul Prutului pe sub malul

zatesti, malul Prutulut, CoadaStincel, Ungheni, Cristesti, Tutora si Chipuresti, la N.-V. ca-

reni, Jepureni, Iacobeni, Strahotin i Hulubul situate pe ma-

ruia se intruneste cu riul Bahlu iul. Continua a curge, ciad prin mij locul s esulu!ctnd pe sub mal u/ drept

se tot mareste treptat in cursul sall prin alte pirtiase ce pri-

drept. La satul Iacobeni

printre satele : Osoiul, Moren',

Jipa trece in jud. Botosani, apor

Prisecani, Costuleni si MdcAresti,

meste

pe dreapta i stinga sa; aceasta forma mica o Os-

de la satul Trusesti, continua cam spre S.-E., trece aproape

treaza pana la intrarea sa in

de satul Mascateni (malul drept) Albesti si Buiralceni, malul sting Setrarent, CraciuDeni, Jumatateni

de unde trece in judetul De la E. satului Costuleni si pana in dreptul satulut Macaresti, riul Jijia formeaza hotar intre judetul Iasi i FalciO, apoi continuind in directia spre S.-E.

IezersailLacul-Dorohoiuluf, prin care trece de alungul i prin

tul

toijlocul luf, formind un curent

Todireni (malul drept). La

ce se poate observa destul de bine cind timpul e lini.$tit $1. apa Iezerului e tina. La esirea

Todireni primeste pe malul drept riul Siena. Continua in aceeasT directie (S.-E.), udind satele Hipliceni, Cobiceni, Rauseni, Comindaresti , Radeni ha - Buzill, Ghitesti, Buhaeni, Soldant si

formeaza mal multe coturt in sesul Prutulut, lasind In stinga la o departare de la i pana la

Vlddeni (malul drept) si satele

situate pe malul drept al Prutu,

Pogoresti, Stolniceni, Glavanesti, Andreeseni, Spineni, Epureni

luT ;

diii Iezer, volumul apel fiind maT

matit, incepe a se insemna mal mult in forma de riusor. Pentru aceasta unif geograff, Ii dail obirsia de la Lacul-Doroholuluf.

Esind din lac, trece pe alaturea cu orasul Dorohoiul, prin partea

de E. si se tasa in jos spre S., prin mijlocul judetului udind : atinge in satul Valea-Tiganulta o mica parte a Gafencu i partea satului S. a satulul Hiliseul-Virnav, de

-unde indreptindu-se mal spre S. traverseazalacul Dorohoiul

partea de N.-.E a orasului Dorohoiul ; distanta de la °bit-0a JijieT pana la orasulDorohotul este

aproximativ de 20 kil. De ski indreptindu-se cani spre E. traverseaza partea de N. a satului

Broscauti i partea de V. a satelor Carasa i Miclauseni, de nade bufad directiunea spre E.

udá, pe o distanta de 20 kil.

Iacobeni (malul sting.) La S. satului Vladeni primeste riul Miletinul. De la Comindaresti pana la Andreeseni riul Jjjia formeaza hotar intre judetul I3otosant i Iast, lar de la Andre-

eseni spre S. curge in jadetul Iast. De la Comindaresti-Stolniceni

pana Ja Vadeni-Gura-MiletinuluT, largimea vaer variaza intre 1 kit. si 2 kil. l jumatate, continuind aceasta largime pAna in dreptul satelor TigAnqti,,malul sting i Radiul-Mitropolier malul

drept, unde se uneste cu pesul Prutului. De la gura Miletinulul pina in $esul Prutului udä satul Tiganasi, pç rnalul sting si trece

www.dacoromanica.ro

2 kil. satele: Coltul-Cernef, Salagen Cotul-Bucuresti, Grozesti, Copaceni, Zberoaia si Scoposeni,

lar pe dreapta !asa la

kil, satul Bohotin, in dreptul

canta primeste riul Bohotinul ; apor se vana in riul Prut, la

N.-E. de ptchetul No. 8 futre coturite Popina I Paisa. In cursul Aú Jifia primeste roa! multe pirate, dintre care cele wat principale le primeste in jud. Iasi, i anurne: Miletinul, Jijioara, Larga, Puturoasa, RAchita? Reldiul, 'Marca, Moora, Covasna $i r. Bahluiul In dreapta sa; iarA In stinga Ciocanul, Puturosul, Capul-DealuluT, Cara-

Gheorghe, Suricea, Tureul, Boseni, Puturosul, Uluci, Sipotile Fundoaea.

Apa JijeT e mal mult de o coloare galbuie turbure, din

cauza straturilor de pamint hie.

JIJIA (Rttl)

104

JUILA

los ce-1 formeaza albia ; in unele partT se gasesc i straturT ni-

a lociaitorilor ce traesc prin

sipoase; are multa compozitie vegetala din cauza arborilor a plantelor acuatice ce cresc pe marginele apeT i prin mla-

produce prin unele localitatT pa-

tin ele permanente fonriate prin varsdrile luT ; ceea-ce da apeT

de ale gospoddrid rustice. Valea intinsä i frumoasa prin care curge 11111 Jijia, este locuita ; pe intinsele sale sesurT se afla : sate, locurT de cultura intinsa, finate i imasurT pe

N.; Dealul - Stubeiulur, Piscul-

carT se cresc cu multa inlesnire cirdurT de vite marl cornute, oi

zdr Nadoleanu, (45 in.), la V.

coloarea cam verzie in timpul secetos.

Apa acestui ria e foarte scazuta in vremurT de seceta, lar

timp zlotos are asa abondenta de apa in cit l'ese din malea si acopere sesurile din In

valea sa, avind aspectul unuT fluvia i producind in acel timp

satele de pe valea JijieT. Mal

durr intregr de stuh, care se in trebuinteaza p e n tru acoperitul caselor si la diferite trebuintI

cal. Latimea vaeT in toata intinde-

rea el variaza intre 5 si io kil., lar a riuluT de la 2 la 4 si chiar

PricopanuluT, ca virful Sulucul (364. m.), la S.-E. ; dealul Piscul-Inalt-si-Tutuiat, la E., precum l Pietrosul, cu Virful-Chitlis (97 m.) ; Sevastin, DealulMilcovulut, Dealul-Cardrilor, la

Dasaluluï, prin interior, spre S -E.; Ortiga (110 m.), Aganim, Baranga (20 in.), la S.-V. Movilele sunt naturale ca Movila-luT-Mos-Staicu (30 m.), La-

Apele care o udA sunt: valea hila, prin mijloc, trecind si prin sat; afluentif saT sunt :

turilor si finatelor. Aceasta pro-

Valea-PopeT, Valea-Larga, Vasilica, Valea - Bostanelor, Valea - Grecilor, la S.; Valea-luT13ran i Valea-Nucarilor, la N.; Girlita-CuticeruluT la S.-V.; Pri-

1.1111, atit pe dreapta cit si pe stinga se afla nenumarate vAI Jijila, com. rur., in jud. Tulcea,

valul-CoticeruluT, la V., care stra-

plasa Mdcin, situata in partea vestica a judetuluT, la 90 kil. spre V de orasul Tulcea, capitala judetuld, si in partea N. a plaseT, la 6 kil. spre N. de

al-CoticeruluT. BAltT sunt : Balta-

mart pagube recoltd samána-

8 m. spre gura eT. vine din cauza ca pe toata lungimea vaeT pe unde curge Jijia, vale. Vez! Jijia, ria.

piriiase cari duc apele lor

ce curg de pe

dealurr prin

topirea omatuluT i prin caderea ploilor, In valea riulur. Aceasta vale fiind mult mal plana n'are scurgerea repede, in cit apele.

orasul Macin, resedinta plaseT.

se string in volum mare si de

Are o populatie de 310 fa-

alce revarsaturile se produc ade-

miliT, saa 1005 suflete; o scoala

bate grindul Zgamira-Mare

Ilenilor, Somora, Rotunda, Tinosul, Baghia, Spinaul, Zmeoaica, Opinca, toate la V., avind

o intindere de 500 hect.; balta Jijila, de peste 6o0 kil., la N.; contine peste, al caruf venit e

mixta, fondata in 188o de lo-

al statuluT. Suprafata comuneT e de 1854

cuitorl, frecuentata de 95 elevI ; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe i Sf. Dumitru, ziditá, la

pate de vatra satuluT, restul al locuitorilor ; numai baltile sunt

loc ves; unde curentul apeT este

1859 de Malestrul Alexie cu

ale statuluT.

mar repede,

parintele Mihaf si cu locultoriT,

LocuitdriT posea : 112 plugur1; 898 bol i yac!, 296 cal,

In general malurile rluluT sunt

ca cea mal mare parte a cursuld saa este pe micT, fiind

i pauta sesuluT mal ridicata, malurile sunt la inaltime de 2-3 m., formate prin mincaturile de apd ; In unele

locurT pe unde terenul este mal ridicat, pe acolo Inaltimea ma-

lurilor se ridica de la 4-6 m. Jijia este de mare folos po-

Cu un preot si un cintlret.

hect., din carT II0 hect. ocu-

Calitatea pamintuluT e buna. Se InArgineSe la N. cu com.

1711 oT, 41 capte, 291 rimatorf.

Vacareni ; la S. si S.-V., cu orasul MAcin, despartindu-se prin dealu ri le Chela si al-Pritopanu la;

Veniturile i cheltuelile com. sunt de 3000 IeT anual.

In com. sunt 6 comerciantl.

la S.-t., cu com. Greci ; la E.,

C61 de comunicatie : Soseaua nationala Tulcea-Isaccea-Macin,

cu comuna Balabancea, de care

ce trece prin sat, drumur1 nomunale laVacAreni, Madn, Greci

Pro du ctiunele acestuT ria sunt :

se desparte prin dealul PisculInalt-si-Tutuiat si cu com. Luncavita, despartindu-se prin dealul Pietrosul.

pestI, rad ì chiscarr; scoicT sunt atit de ráulte, In cit se poate zice ca este hrana zilnica

Dealurile earT brAzdeaza comuna sunt cu virful SArAria (109 m.), la S.; Culmea-

pulatiuneT, cad procura apá animalelor domestice, pune in miscare morI pentru macinat

produce peSte pentru hrana.

www.dacoromanica.ro

si Luncavita.

Se zice cd. acest sat a fost fondat de T'Atar!, acum vre-o 200 de anT, cind aa fost gonit1 de RusT din Crimeea. Rominif,

carr aa venit ad, se numeaa

J1J1LA

J1LAVA

105

Dicieni din Dicia saa Dacia, dupa cum aratA si un dicton

mare cantitate, care se exporta

al lor: Dician cu coporan (suc-

in Macin, Braila si Galati; pe malul saa de E., merge drumul

man), .zcoporan cu Rusif in rIzboaiele lor cu Turcii,

luaa pe Romtni si-T duceaa in Basarabia ; insa pe la 1817 ne

prin comunele VA.careni, Jijila,

comunal Macin-Jijila-Azacliul.

ginea de S. a jud. Botosani, trece in jud. Iasi prin partea N. a plasei Bahluiul, printre riul Bahluiul i &id Miletinul ; uda o parte din teritoriul comunelor

Ceplenita i

ipo-

Ana, pirig, in jud. Tulcea, pl.

tele; trece in plasa Copoul si

maI putind suferi dominatiunea lor, ei fugirA unul cite unul, venira in Dobrogea, fundara sate

Macin, pe teritoriul comunelor

formeaza iazuri in com. Grop-

rurale Vacareni i jijila ; iT la na-

stere din poalele de N.-V. ale

nita ; se varsl apoi in riul Jijia Rugg Movileni, aproape de sa-

intre care si Jijila, de unde ati facut pe TatarT sa piece in alta

dealului Piscul Inalt-si-Tutuiat;

tul Larga, dupa ce primeste

se indreapta spre N., avind o directie generall de la S.-E.

mal multi afluenti.

parte.

i, dupa un curs Jijioara, iaz, format de piriul Jijioara, pe teritoriul satului Pode 12 kil., se varsa in balta tingeni, com. Movileni, pl. CoJijila, in partea despre E., pout, jud. Iasi ; e bogat In stuh linga satul Nita, pe care II

spre N.-V.,

Jijila, baltd, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comuneIor rurale VAcareni i Jijila (acesteia apartinindu-T putin); maf poarta

numele de balta Garvan, de la satul Garvan, care este asezat nu departe de dinsa ; este sittiata in partea N.-V. a plAsel,

in cea vestica a comuner VAcareni i cea nordica a comunei

Jijila; este formata de o mare varsare anterioara a DunareT,

uda spre N.; cursul saa este repede ctt-va timp i apoi se incetineste ; o mica distanta de la izvorul sad carge prin padurT, si apoi printre nurneroase dealurT, ca: Pietrosul, PisculRosu, Milcovul, Sevastinul, Piscul - Dascalului, Stubeiul, etc.; brazdeaza partea N.-V. a plaseT,

papura.

Jilava, sat, face parte din com. Jilava-Merlari, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat pe un deal la

S. de Bucuresti, intre Filaretul i eul Sabarul. Prin mijlocul satului trece soseaua nationala Bucuresti-Giurgia. Adi

cu care comunicA direct prin Girla-lui- Coca i a-Combrei si

pe cea S.-V. a comunel Vaca-

este resedinta prim Adel.

reni si pe cea N. a comund

indirect prin alte mal multe brate; in partea nordica se des-

Jijila; basinul acestuT piria este destul de insemnat, avind o intindere 14 kil. patrati (sail 1400 hect ), coprinzind cite o insemnata. parte din teritoriul comunelor Jijila si VacAreni ; acest basin este cuprins intre dealurile PricopanuluT, Checa, Sara-

Se tntinde pe o suprafata de 2268 hect., Cu o populatie de

face Balta-LatimeT, care devine

apoi Girla-LatimeT; se ridica spre N. si apor se incovoae ca o potcoavA, spre a se devarsa in Girla-Mare, i prin aceasta In gira Luncavita; prin GirlaLAtimeT, primeste apele baltilor Stanimirul, Mocanul, Combra .si

Plosca; in partea de E., Dealul-cu-Monumentul, Bugeacul

al-Cararilor, ig trimet ultimele

lor ondulatiuni ; tot pe malul estic, care este uscat pe end cel vestic este marginit de stuf baltos, se afla ruinele cetAtuel Gherma, satul Jijila; in Jijila se varsa piriul jijila; are o forma dreptunghlulara, cu o intindere de aproape IO kil. patrati, (sari moo hect.), din .carT 150 hect. numaT apartin comunei

jijila; centine peste bun si

in

ria, Aganim si Orliga la S., si intre dealurile Cararilor, MilcovuluT, Sevastin, Pietrosul si Chi-

tlis la N; afluentiT sai cer mal insemnati sunt Valea-luf-Bran, pe dreapta si Valea-Popei, Valea-Larga, Vasilica, al-Bostanelor al-Grecilor pe stinga ; dealun-

gal riuluT Jijila merge drumul comunal Jijila-Greci; este Mat

1195 locuitori. D-1 Petrovici-Armis are x596

hect. si locuitorit 672 hectare Proprietarul cultiva. 1096 hect. (500 hect. padure). Locuitorif cultiva 495 hect. (26 sterpe, 151 izlaz).

Aci se fac anual 2 &gild: until la Dumineca 1Vrare 5i altul la 21 Iulie.

Are : o biserica, cu hramul Sf. Imparatf,

deservita de 2

preOtT si 2 cintareti; icoabá de

bleti si de fete, frecuentate de 23 elevI si eleve si cu intretinerea carora statul si comuna cheltuesc anual 2113 lei. Loca-

de drumul judetean 1Viacin-Isac-

lul scoalei s'a construit de ju-

cea, si de drumurile comunale Jijila -VIcareni, Jijila - Mein si

det.

Jijila-Luncavita.

Jijioara, pÊrlu, izvoreste din mar-

Mal are x moara Cu apa si pod statator. Comerciul se face de 5 cir-

&marl

2 hangif. 14

64975. Marolo Diolionar Geogralo. Vol. In

www.dacoromanica.ro

JILAVA

FLAVELp

106

Numarul vitelor marT e de 755 si al celor miel de 759.

de movila DuclAul. Aceasta vil-

cea trece pe litiga satul Roma-

29 bivolT, 53 bivolite) si al celor miel*, de 2137 (193 pord si

LocuitoriT in mare parte sunt SirbI si se ocupa in special cu cultura legumelor.

nul prin partea de V. Are o

1944 ol).

ramificatie care trece spre V.

Locuitorif posea; 247 plugurT, 194 care cu bol, 53 clrute cu cal; 263 care si drute.

de com. Gurgueti, pe linga tirla Jilava din acea comuna.

Jilava, satuc, jud. Braila, la 8 kil, de satul Nazlrul, aproape de hotarul despre com. Tudor-V1adimirescu. Vatra satuluT este de

Playa, stalie de arr.-d.j., j id. Ilfov, pl. Sabarul, com. Jilava,

9 hect., cu 20 case. Populatia este de 18 fam. sati 120 sufl.

pe linia BucureW-Giurgiti, pusa in circulatie la 1 Noembrie 1869. Se afla intre statiile Filaret

dintre carT 61 barbatT si50 femeT.

(8.6 kil.) si Sintesti (4.1 kil.).

Vite sunt: 40 caí, 140 vite marT cornute, 6 oi si 42 rimAtorl.

r% de 67'1.31. Venitul acesteT 57389 leT si 8o banI.

Hurgueti, pe mosia Ciorani, jud.

Braila, la 8 kil. spre E. de satul Gurgueti, pe ramificatia vilcele! Jilava din com. Romanul.

Vatra satuluT este de 1 hect., Cu 3 case si 18 suflete. Vite sunt: 30 vite marT cornute, io cal si 4 rimatorI.

Jilava, dm.pie, jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. Pietrari-d.-j., pe care se face bilcia. playa, mofie, In jud. Brdila, pen-

dinte de com. Gurgueti. Are o suprafatA de 180o hect., dind

un venit de 20000 leI.

Playa, pcidure, in jud. Ilfov, pl. Sabarul, in intindere de 500 hect., proprietatea d-nuluT Petrovici-Armis.

Jilava, vale Cu pirifi in jud, Tecuciti, pl. Nicoresti, com. Tepul, continuare a vAel Matuluiul ;

curge spre S.-E., si se varsa in BerhedA, tia partea de S.-E. a comuneT.

Jilava, vlicea ingustd, jud. Braila,

strabate com. Romanul, de la N. spre S., adincindu-se si alinda-se spre S., mal cu seama unde da in Valea-Ianca, la V.

Comerciul se exercita de 8 circiumarr si 2 hangil.

Jilavele, com. rur., in juda Ialomita, pl. CimpuluT, situati in partea despre N.-V. a piase!. Inaltimea d'asupra niveluluI ma-

statiT pe anul 1896 a fost de

Playa, seltuc, la S.-E. de com.

LocuitorT improprietaritT 149; neimproprietaritT 287.

Playa, fort, in jurul Bucurestilor. Vez! cuvintul Bucuresti, § Fortificatiile.

Jilava-Merlari, com. rur., jud. Ilfov, pl. Sabarul, situata la N. de Bucuresti, 'filtre Viile-FilaretuluT si 111.11 Sabarul, la to kil. de Bucuresti. Sta in legatura cu cat. Cretesti si Virtejul prin sosele vecinale.

Teritoriul acestel comune se intinde, din riul Ialomita, spre N., intre comunele : Armloesti, Barbulesti si com. Salciile, din

jud. Prahova, pe o suprafata de 5640 hect., din carT 400 hect. padure si 750 hect. loc baltos. Se compune din 2 t'Ova : Jilavele, cu 4990 hect.4 pe care se aflä si satul Moldoverii, si mosia Slatioarele, ambele proprietAV particulare. Dupa legea rurala din 1864, s'ati improprietarit 442 locliltorT; neimproprietaritT sunt 84,

Se compune din satele : Ji-

Teritoriul com. este udat de

lava, Merlari si °dalle, cu o populatie de 1807 suflete, din carT 354 contribuabilf ; locuesc In 457 case.

riul Ialomita si de &alele Sarata

Se intinde pe o suprafata de

Tiganca si Brot5.cei. Se compune din satele : Jilavele, SlAtioarele, cu resedinta primarieT si a judecatorieT comunale in Jilavele.

3178 hect. D-nul PetrovicT-Armis si d. G. Diamandi aa 2096

hect. si locuitoril 1082 hect. ProprietariT cultiva 1371 hect.

s'i Ghighiul si are lacurile : jilavele, Slatioarele, Ochiul-BodluT, Rodeanul, Ratca, Cricovelul,

(75 izlaz, 650 padure). Locui-

Are o populatiune de 770

toril cultiv5. 790 hect. (42 sterpe, 250 izlaz).

familiT, sati 2694 suflete : 1345 barbatT si 1349 femeT; 2670 Romiar, 3 GrecT, tz BulgarT, 6 GermanT si 3 Turcl ; 2685 crqtinT ortodoxI, 6 catolicl si 3 mahomedanI ; 793 agricultoff, 6 meserlasI, 18 comerciantT, 8 cu

Budgetul com. e de 75121e! la veniturI si de 7445 leT la cheltuelf. Are : 2 bisericT (la Jilava si Merlari) ; 2 §coale, 1 de bletT Il 1 de fete; 1 moara de apa ;

1 pod stAtator.

Numarul vitelor marT e de 947 (270 caí si Tepe, 2 armAsarT, 443 bol, 150 vacT si viter,

www.dacoromanica.ro

profesiunT libere, 45 muncitorT si

28 servitorT. Suri carte 242 persoane. Are : 2 coll, una de bAetT, conclusa de un invAtAtor retri-

JILAVELE

JIROVUL

107

Jr

buit de stat si comung si una de fete, conclusI de o invAd-

pl. Jiul, curge despre N. din sus

toare, si ambele frecuentate de 63

la S.-E., trece pe marginea des-

de com. BAlbosi, de la N.-V.

elevI si eleve; 2 bisericl, deser-

pre E. a comund Oha.ba, ur-

vite de 2 preoti si 4 dascAlt

meazA cursul in jos, spre com.

Vite: 372 caT, 2383 boT, 3949

CalapArul-d.-j., si se varsO in

oT, 7 capre, x7 bivolT si 392 porcT.

saa 62 suflete ; vite: 33 ca!, 159 vite marl cornute, 200 of si 54 rimAtort

Jiriul-de-la-Olt, insulel, in Olt, jud. Romanati, cu o pldure de 30 hect., apartinind com. Izlazul.

Jiti la com Brosteni.

Budgetul com. e de 8630 le!,

la veniturT si de 8920 leT, la Jiltul-Mic, firiia,r, curgind des-

Jirläul, braf, In jud. Ialomita, pl.

pre N. de com. Ursoala din jud. Mehedinti intrA in Gorj prin

Borcea, in insula Balta, pe terlto-

cheltuelT.

Jilavele, sat, in judetul Ialomita,

riul comuna Tonea.

dreptul cAt. Artanul al com. Raci;

pl. CimpuluT, pendinte de com. cu acelasT nume, situat in partea de N.-V. a plOsei si d'alun-

trece pe marginea despre E. a Jirraul, bral saa canal, in jud.

gul malului de V. al laculuT

ginea despre V. a cAtunuluT

Ji lavelor.

Este format din dota sate:

Baniul-oi se uneste, din sus de com. Borlscu, cu Jiltul-Mare.

Jilavele-d.-s. si Jilavele-d.-j., carT

Acest piriias curge in tot tim-

s'aii unit prin inmultirea num1-

acestuT

Ialomita, pl. Borcea, situat spre S. si Ruga orasul CAlArasi. Se mal numeste si Gitul-IezeruluT.

catun ; strObate comu-

na Raci, spre S.; trece pe mar-

Prin acest brat lacul

pele BorceT cresc, curg in lacul CAlArasi si cind descresc, apa se reintoarce in Borcea.

pul anuluT.

ruluT locuitorilor.

Aci este resedinta primAriel si a judecatorieT comunale. Are o scoalà primará de baetT, cu un invAtAtor si o scoalA de fete, cu o invAtAtoare ; o bi-

contine caracuclA mArund, ce se

sericA, deservid de 2 preotT si

Jinurul, munte, in jud. R.-SArat,

2 dascAlT.

Vite :- 316 Car, i800 bol, 3093

or, 3 capre, io bivolT

si 285

Peste acest brat este un pod

Jingulesti, lac, in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Buda, in spre V., pe o frumoasA polanl; oonsumá de locuitorr.

pl. OrasuluT, com. Andreasi ; se desface din Virful-AlunuluT, in

CAlArasi

comunicA cu Borcea. Cind a-

stAtAtor.

Jirnovul, pirta, ce vine de aproape de Glavacioc, jud. Vlasca, si cli. in Drimbovnicul aproape de comuna Gratia; trece prin satul Sirbeni.

partea de S.; e acoperit cu pA-

Jirovul, com. no'. gi sat, in jud.

durT. In acest sat se fac douà tirgurT anuale, unul la Sf. Ilie (20 Iulie) si altul la Pogorirea Jinurul, deal, in jud. R.-SArat,

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 40 kil. de orasnl Turnul-Severin. Satul formeazA comunA cu cAtune-

pl. Marginea-d.-s.; se desface din dealul MAgura - CApAtiniT ;

le: Croicea, MArul-Rosu, Puscasul si Valea-luT-Udristea, aviad peste

brAzdeazA partea de V. a comune! Slobozia, intinzindu-se printre piraele Cotatcul si Va-

tot i 500 locuitort din cart 221

porcT.

Sf. Duh.

Jilavelor (Heleiteul-), lac, in jud.Ialomita, pl. ampuluT, pe teritoriul comuneT Jilavele, situat

contribuabilT; locuesc in 300 case. LocultoriT posea : 60 plugurT,

lea-CiresuluT ; e acoperit cu plsunT si plcluri.

114 care Cu bol, 6 cArute cu

Jilivi, vechie plasd a judetuluT Jipa, :VA jud. BrAila, la S. satuluT Naztrul, care unid cu tirla Ialomita, tare avea I I sate.

si 2 cintáretT; o scoala, conclusa

in partea de E. a satuluT cu acelasT nume.

Alexe formeazA Orla POtrana.

jiltul, vale, In jud. Gorj, pl. Jiul, cAt. Orzul, com. Urdari-d.-s.; Jipe§ti, sat, jud. BrAila, lingl hotarul de E. al com. Perisorul In aceastA vale curge piriul Jildespre comuna Urleasca, la 7 tul, al cAruT d.rm sting este kil. spre N.E.'. de satul Perisoformat de Dealul-Caselor. rul; infiintat la 1850 de familia Jipa ; are to case, cu 12 l'aman; Jiltul-Mare, pifia, in jud. Gorj,

www.dacoromanica.ro

cal'; 120 stupT.

Are: 2 bisericT, cu i preot de i invAdtor, frecuentatA de 22 elevT.

Budgetul comund e la vedturl de 1265 le!, lar la cheltuelT, de 980 le!.

Vite: 800 vite mar! cornute, 21 caT, 760 oT sl 650 rimAtorl.

Este situad pe vAT si in

a-

propiere de apa MotruluT, pAnA

JIROVUL

2n care hotarul el se intinde.

JiruluI (Dealul-), vale, incepe

jicul, Pucioasele, Pacurele, la N.; Saratul, Pardosul, Sarätelul, la S. LacurT: Lacul-din-PlaM, Lacul-din-Dealul-Sdrel, Busuiocul i Litoiul. Catunde carf compun comuna sunt : Jitia-din-Deal, resedinta, in mijlocul com.; Jitia-din-Vale,

de la GolliseT, com. Bujorul, jud.

la E.; Dealul-SareT, la V.; Magura,

Covurluitl, pl. Prutul, trece prin com. Baneasa si se fineste la Cruceanca, in jed. Tutova.

Vintileasca i Neculele, la N. Suprafata com, este de 13230 pog., din cae 2030 hect. ale

Prin comuna trece soseaua Strehaia-Brosteni-Baia.de-Araml.

Jirovul. Vez l Girovul, sat, jud. Neamtu.

locuitorilor (800 hect. vatra sa-

Jitäriei (Dealul-), deal, jud. Suceava, pe care sta parte din

riulur R.-Sdrat.

E situata in partea de V. a judetuld, la 43 kil. spre N.-V. de orasul R.-Sarat, si in partea de raijloc a plaiuluT, la 16 kil. spre S.-V. de com. Dumitresti, resedinta pl. Comune invecinate sunt: Bisoca, la 9 kil.; Chiojdeni, la 12 kil. i Danulesti, la 22 kil.

Se margineste la N. cu com. Nerejul, din jud. Putna, de care se desparte prin muntiI Orul $i Stejicul ; la S., cu Chiojdeni; la V., cu Bisoca, de care se desparte prin Dealul-MagureT. E brazdata la E. de muntil: D ealul-Chiojdenilor, eláriile, Sco-

rusul, Magadanul, Budaia si Piatra-JidovuluT ; la N., de Magura, Virful-MagureI, Furul-Mare, Furul-Mic, tejicul, Monteorul, Necuide, Pietrile-FeteT ; la V. de Dealul-Rosu, Purcelul, Toporasul, Omul, Schitul, Piatra-MiteT, Crucea-HotuluT, Pucioasele-Marl, Pucloa,sele-MicT, Feticiul ; la S., de Ulm.usorul, Sarile i Dinul. Riurile principale sunt : R.-

Sarat, curgind de la-V. la E., si afluentil sAT Ruinnicelul Ccu-bul,

Tocitoarea, Saritoarea, Furul, Purcerul, Apa-Rosie,

Calle de comunicatie sunt : calea judeteana Rimnicul - Babeni - Dumitresti - Jitia ; drumul

spre Bisoca ; spre Andreasi, pe culmT ; spre Valea - S4lcieT si Buda. Budgetul com. e de 2682 leT,

43 banT, la veniturI si de 2602 ler, 55 banT, la cheltueli. Jitia, MOf je, in jud. R.-Sarat plaiul Rimnicl com. Jitia, pe care se afla intinsa padurea Jitia-Po-

telor) si 11200 hect. ale parti-

iana-MaruluI.

cularilor,

Are o populatie de 420 fa- Jitia-din-Deal, sat, in jud. R.-Sa-

satul Topile.

Jitia, com. rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rtmnicul, pe malul sting al

JITIA NUL

108

miliT, saq 1869 suflete, din carT 476 contribuabilI ; 2 bisericT,

rat, plaiul Rimnicul, catunul de

una, in com. Jitia, cu hramul SI. Dumitru, zidita in 1783 de

spre E., pe malul drept al riultd Rimnicul-Sarat ; are o intindere de 120 hect., cu o populatie de 82 familiI, sati 375 suflete, din carT 71 contribuabill; are o bi-

resedinta al com. Jitia, asezat

i deservita de i preot, i i paracliser; a doua, in cát. Neculele, cu hramul Sf. VoevozI, zidita in 1863,

locuitorT

cmntäre

se zice, de arhiereul Filofteia, deservita de i preot, r cintare si i paracliser ; 2 colT, una

seria. si o scoall.

Jitia-din-Vale, sat, in jud. R.Sarat, plaiul Rimnicul, catunul

In catunul de resedinta, fondata

com. Jitia, asezat pe malul drept al riuluT Rimnicul-Sarat, la 300

In 1878 de comuna; a doua in cat. Neculele, cedata comund de proprietarul Menelas Ger-

m. spre E. de catunul de resedinta ; are 100 hect. intindere, Cu o populatie de 77 familif,

mani, ambele conduse de 2 l'uvatatorI i frecuentate de 61 elevI.

Comuna are : 550 hect. arabile, 450 hect. imas, 6000 hect. padure, 500 hect. finete 5i 200 hect. neproductive.

sati 320 suflete.

Jitia-Poiana-MäruluI, tddure,

LocuitoriT posea : 48 plugurI;

in jud. R.-Sarat, plaiul com. Jitia ; tine de circumscriptia VII silvica, ocolul Babeni;

4 morl de apa ; 284 bol, 395

are o intindere de 7000 hect.,

vacT, 20 cal, I ro Tepe, 5 mggarT, 3800 oT, 2600 capre si 89

din carl 3000 hect. ale Statulul, 4000 ale particularilor; esente: 4500 hect. ale StatuluI si 13000 brad, molift, fag, paltin, ulm

rimatorT.

Sunt in comuna: i cojocar, potcovar, 9 .cherestegiT, 8 herastrae. Comerciul e activ i consta in- irnportul colonialelor, spirtoaselor, instrumentelor agri: cole, si in exportul vitelor si al

frasin.

L

lemnelor. Transportui se face prin gara Sihlea, la 24 kil. spre E. Sunt x5 comerciantI.

www.dacoromanica.ro

Jitiana, nume ce purta mal nainte banatul CraioveT, (Oltenia).

.

Jitianul, por' de fier, jud: Dolj, pl. Ocolul, cora. Balta-Verde,

peste riul Jiul, in dreptul satuluI Branistea, linga Craiova.

JIUL (PLASÀ)

jiul, ftlas, situata In partea S.V. a judetuluT Gorj. ST-a luat numirea de la rtul Jiul care o strA-

bate in Wall lungimea sa. Se margineste: la N. cu pl. Ocolul; la V. cu judetul Mehedinti,

pet (RitT)

109

Tot la E., in sapaturile so-

Valea.cu-Apa, FarcA.sesti, ZAtreni, Zatreni-BirnicT, Rosia,

selei oe are directlunea spre com. -Girbovul, s'aa gAsit 30 monede de- argint, avind tn relief efigiile inscriptlile, unele ale Impera-

de unde, mal la N., intra putin in plasa Qcolul. Soseaua vecinail care pleaca din com. Pesteana - cl, - s., trece prin: RI-

Ja S. cu jud. Do/j; la E. cu pl. Gilortul cu care se atinge prin

sina, Ticleni, Tunsi, apoT merge

toruluT Optim Traian, iar altele pe ale luI : Romulus, Remus si

catre N.-E. si inträ in plasa

Faustina- Augusta.

comunele: Valea-lut-Cline, Gro-

Amaradia.

serea, Bibesti, Saulesti si Petresti-d.-j.

Solul plaser, destu/ de productiv, este mal mult ?es, inning

la V. si E. de niste lanturr de dealurt, dintre cart, cel din

stinga Jiulul este ramura din Dealul-lur- Bran, lar cele din

dreapta sunt ramificatil ale dealulut Bujorascu.

In plasa _Pula sunt 20083 hect. padure. Este udata de La N. la S. de rtul Jiul, care o desparte in dota partt, cu 13 comune in stinga 0. 19 comune in dreapta.

Sosele comunale sunt:

Tot pe locul unde s'aa gasit

dari-d.-s. i Valea cu-Apa.

Aceasta plasa are 32 comune anume: Rovinari, Mol, Viaduleni, BAlteni, Pesteana-d.-s.,

RAsina, Plopsorul, Ticleni, Piscurile, Izvoarele, Costesti, Bros-

teni, BrAnesti, toate pe partea stinga a jiulut ; lar: Rosia, Farcasesti, Valea cuApa, Urdari-d.-s., Urdari-d.-j.,

Spre E. de com. Borascu in valea zisa a Silistet, se vac/ la

Strtmba, Gtrbovul, Murgesti, Turceni-d.-s., Turceni-d.-j., Raci, Bolbosi, Ohaba, Borascu, Calaparul-d..s., Calaparul-d.-j. si Stolojani, toate pe partea dreapta a rtuluT Jiul. Este populata de 7154 familir, sari 29031 suflete, din carT 6536 contribuabili. Are 24 scoale, frecuentate de 847 copit.

suprafata pamintuluT ruine, temeliele une! cladirt (zid de ca-

ramida). Se zice ca a fost adi

iana, de unde intra in pima

xista urmele unet alte cladirT

Ocolul.

mal mica, de piatra, despre care

Soseaua vecinala care pleada din kid. Dolj, intra in aceasta pl. la cat. Gura-Susita si trece prin urmatoarele localitatT : Ionesti, Ulmeni, Baniul, Turburea-d.-j.

se zice ca ar fi fost locuita de

trecind prin: Stitmba, Stejarul, Urdari-d,. si de Sus, Pesteana-

Asemenea locurT istorice mal

sunt in comunele Strimba, Ur-

In plasa este o judecatorie de ocol cu resedinta in corn.

beciul luT Dosofteiti, maT spre E. locul villor sale si putin spre S. se vad adincAturi in pamint, unde a avut helestae. Pe o alta vale numita a Domnestilor, e-

murA. -apuctnd spre Borascu, lar Alta continutud a merge catre N.

i prin brazdele plugarilor in diferite locurr, insa risipite.

munall care pleaci din comuna Branesti, ¡otra in plasa Gilortul

sta plas1 mal la S. de comuna Branesti, trece prin comunele : BrAnesti, Izvoarele, Plopsorul, Pesteanad.-s., Rovinari si Po-

de Mijloc, Murgesti, Gtrbovul, de unde se desparte in don& ra-

Asemenea monede, s'aa mal gAsit

intra in pl. Gilortul ; soseaua co-

Pesteana-d.-s.

Sosele: Soseaua nationalA Filiasi - Petrosani, intra in acea-

bere.

Data, Costesti si, la Groserea,

urmatoarele rturT : Tismana, Jiltul-Mare, Susita, Dimbova, Cioiana si Gilortul,

meaza limita intre Gorj i Dolj.

maT atinse se prefaceaa in pul-

clod.: o Tamura merge la Raci, alta trece prin Ohaba si se termina la Bolbosi ; soseaua comunala eare pleaca din com. Plopsorul si trece prin piscurile

mergind spre Valea-lur-Ctine.

set si pe intinderea care for-

pamint ars, care atesta urme de foc, lar alaturt s'a descoperit doul schelete omenestf, nu-

sia si se termina la Rovinari ; soseaua comunala care pleaca din com. Borascu si trece prin Domnesti, unde se desparte in

Mara de rtul Jiul, teritoriul acestet plasT mat este udat de

In partea cea mal de jos a pia-

monedele, se vedeaa carbunT

so-

seaua con), care pleaca din comuna Temisani, trece prin Ro-

o DoamnA (de ad i numele localitater de Domnesti) fugita din cauza razboaelor.

Jiul, riü, jud, Gorj i Dolj. &Mod acestur rIA coprinde ba-

La gura acesteT vat, putin mal spre N., unde este acum cat, Baniul (ce apartine cornuse zice ca ner

Amaradiet, adica tot teritoriul coprins intre: Dunare, Muntil-

a locuit Banul acester Doa,mne,

de la care ax fi ramas i nuplrea localitateT de Baniul.

www.dacoromanica.ro

sinurile Motrulur, Gilortulur

Vulcanilor

Ora ParinguluT,

cacT toate izvoarele aceistor muntt gtrle, intrunindu-se In pirae

se yard in Jitt, pe ambele Izvoreste prin doul ramurT

JIUL (Rit)

110

muntii TransilvanieT. Una din ra-

gesti, Turceni-d.-j.; pe stinga

muri iese din muntele Oslea si din muntele Sturul (piscurl ale muntilor Mehedintilor). Alta ramura, numita Jiul curge in directie contrarie cu cea ra.mura. Patrunde in Rominia

Bumbesti-de-Jir, aineni, Vadeni, Tirgul-Jiul, Romanesti, Iasi, Poiana, Rovinari, Moi, Balteni, Pesteana-d.-s., Plopsorul, Izvoarele, Brosteni i Branesti, unde

pe la pasul Lainici, printre muntiT Cerdetul i Ardicul, formind

prea frumosul defilea al Lainicilor, lung de 29 kil. Curge mal l'atila catre S., trece pe la schitul Lainici, apoi ja directiune S.-V. de la Bumbesti-de-JiI pana la confluenta sa cu Tismana, unde schimbind brusc directia, se indreapta

tre S.-E., pana la varsarea sa In Dunare. De la frontiera pana la Bumbesti, curge in regiun ea muntilor. La origina, albia sa variazA intre

35 si 70 in. Pe alocurea numaT trece peste aceste marimI, albia este stincoasa, lar repeziciunea curentului, in unele localitatl

din munti, atinge chiar 5 m. pe secunda.

De la Bumbesti inträ in regiunea dealurilor, albia i-se largeste ast-fel ca, pana. la esirea

din judet, largimea albiei se mentine intre 3 si 8 kil.; de

paraseste judetul Gorj, spre a intra in judetul Dolj. Mijloacele de trecere in jud. Gorj sunt ;

In regiunea muntilor : 2 po-

duri de lemn, unul in jos de manastirea Lainici, lung de vre-o

40 de m., intre kil. 98-99, cell'alt in sus de manastire, intre kil. roo un, lung de vre-o 55m. In regiunea dealurilor gasitn poduri de lemn in urmatoarele localitAti Turcinesti-Vadeni, Tirgul-Jiul-Slobozia, Iasi-Ciaurul, Poiana-Rosia, Rovinari-Rosia si Pinoasa, Balteni si Poenele ; un

JEUL (121rI)

Pana la anul 1879, Jiul, din dreptul com. Comosteni se indrepta spre S.-E., trecind prin

comuna Bechet in ata careia se si varsa. Aceasta schimbare a cursulur JiuluT a provenit din cauza nisipurilor tirite de dinsul precum si de vinturile cele marl cati determinar' stabilirea dunelor. In dreptul com. Zavalul, formeazä o cascada. inalta. de 2 in. La varsarea sa in 1:tunal-e se afla o mica delta in formatiune. Toata aceasta regiune este presarata de dune, carl nu aa putut fi stabilite de cit prin plantatiune de dafinr i salcimT. Afluentl pe dreapta primeste din pl. Pul-d.-s.: dul Motrul, &tul Racovita i Almajelul ; din com. Filiasi: Piriul-BerbesuluT ; din com. Argetoaia, piraele Fra-

tostita i Salcia. In plasa Dum-

pod umblator in dreptul catunului Cocoreni, pendinte de

brava-d.-s., in fata com. Breasta,

Pesteana-d.-s. ; la Girbovul-VA-

bedeanca.

leni, pod de lemn, la Turcenid.-j.-Brosteni, pod umblator, la

Apoi filtra in plasa Jiul-deMijloc, de unde se ?nearca pe dreapta cu piraele Valea-Hotu-

Ionesti-Branesti, pod de lemn.

AfluentiT Pula in jud. Gorj sunt pe stinga Gioiana, Amaradia si Sadul ; iar pe dreapta :

primeste pe malul drept riul O-

i Prodila, ce-T vin din com. Podad. MAUI Dranicul ir vine din com. Dranictil. Patrunde in pl. Balta, pe care

luT

la Vadeni la 4 kil. La N. de

Jiltul-Mare, Susita, Cartiul, Sitnbotinul i Porceni.

Tirgul-JiuluT, spre comuna Romanesti, aceasta largime are

Jiul inträ in judetulDolj pe la TintAreni (in pl. Jiul-d.-s.). For-

aproape ro kil. Albia este pietroasä i ramine astfel pana aproape de esirea din judet. Pe la Pesteana i Brosteni, fundul incepe a deveni nisipos. Lar-

meaza putin limita de E. a pl.

gimea medie a riuluT in aceastà regiune atinge roo m, adincimea m., 50-2 ; iar vitesa pana

pana in dreptul com. Secuiul. De aci se indrepteaza direct spre S. formind limita despartitoare in partea de E. a piase!

stinga cu Valea-Birlogului, cu Plriul-Birlogului format din iz-

Jiul-de-Mijloc cu plasa Jiul-d.-j., pana In apropie re de com. Murta.

desti. Din comuna BrAdesti primeste piriul Almajelul. In a-

De la aceasta com. formeaza limita de E. a plasei Balta cu

' ceasta comuna este un pod umblAtor peste riul Pul. Din

plasa Jiul-d.-j. Se varsa pe ma-

com. Almajul primeste pidul

lul sting al fluviuluT Dunarea In fata insuleT Copanita.

Almajul.

la r m. pe secunda.. Comunele i catunele ce uda In regiunea dealurilor, dupa esi-

rea sa din defileul de la Bumbesti-de-Jir, sunt pe dreapta: Porceni, Simbotinul, Turcinesti, Rosia, Ciaurul, Birnici, Pesteana-

dej., Docoreni, Girbovul, Mur-

Dumbrava-d.-s.,* si pl. Ocolul. In-

tia In pl. Jiul-de-Mijloc curgind pe limita despartitoare de E. a acestei plAsT din spre pl. Ocolul

www.dacoromanica.ro

o uda prin partea de E. Are in fata comuneT Gingiova un vad de trecere pentru luntre. In com.

Comosteni are peste dinsul un pod statator. In pl. Jiul-d.-s. primeste la com. Tintareni riul Gilortul. Din com. Tatomiresti se ?nearcä pe voare i cu Valea-Rea ce se

varsa inteinsul la comuna Bra-

La esirea din, plasa Jiui-d.-s.

J1UL-BÄTRIN

111

pItrunde in plasa Ocolul, de unde se incarcl, in comuna Cernelele (satul Troaca), cu riul Amaradia.

Din com. Balta-Verde primeste lacul Bizdina, ce-T aduce apele ptriiaselor Circea, unit cu FAcAlle.

Balta Jitia se scurge

in Jiul, aducindu-T apele piriuluT erca. Balta-PopeI se scurge in '1111 Jiul, pe la V. satuluT Popoveni. Piriul-Popovenilor se

scurge in riul Pul, trecind prin V. satulul Popoveni. UdA com. Preajba si comuna Malul-Mare, de unde se incarcA cu piriul Lamusul si cu apele bAltilor : Giltaele, Balta-BisericeT

si Balta-Nicola ce-T aduce apele

seaua judeteani este insotitA de o portiune din calea feratl Cra-

iova-Severin, care are un pod

de fier peste acest rîü intre statiile Filiasi i Butoesti.

La com. Balta-Verde, putin maT la S. de Craiova, este un pod de ffer peste Jiu, in dreptul satuluT Branistea, al soseleT nationale si al linieT ferate Craiova-Calafat. Tot in aceiasT com.

se aflA podul linieT ferate nu. mit Bucovdtul, in marginea cltunuluT Mofleni. Valea pul este foarte productivA i populatI. Ea este coprins5. ?nitre doul malurl limite

din care cel maT inalt este tarmul sting.

piriuluT BAnesele.

IntrA prin partea de V. a Jiul-BatrIn, balM, jud. Dolj, pl. com. Ghindeni i Secuiul, de unde se incarcl cu piriul

Jiul-de Jos, com. Grindeni.

La esirea din com. Secuiul Jiul-de-Jos, plasJ, situatA in S.-E. p5.trunde pe teritoriul plAseT Pul-

jud. Dolj, pe malul sting al

d.-j., pe care o udA cu directia

DunAreT

de la N.-S. prin partea de V. IntrA in comuna Adunati-deGiormane, din care se incarcl

Forma sa se poate asemAna cu un dreptunghifi foarte alun-

cu Piriul-GioroculuT. Piriul Jietul

se vars1 in Jiul, tot pe teritoriul acestel comune.

UdI comuna Rozistea, de unde primeste apele bAlteT Ochiul,incArcatA cu apele bAltilor:

de-alungul maluluT sting al JiuluT. i

git de la N. la S. Se mArgineste la N. cu o parte din jud. Romanati i cu pl. Ocolul, incepind din dreptul com. Leul (Romanati), pAnA in dreptul com. Giormanele. La

S., se mArgineste cu DunArea

JIUL-DE-JOS

plAsile, se gAsesc numeroase movile, ridicate de oamenT, din timpurile vechr 1 moderne.

AceastA pl. este udatA de DunAre la S. si de Jiul pe limita de V. Inainte, Jiul se vArsa

la Bechet, lar acum se vars5 intre pl. Pul-dejos si Balta, in dreptul insuleT Copanita.

In aceasta pl. se gAsesc numeroase baitr, intre carf se numArA : Giormanele, legate filtre ele printr'un mic pirid i comunicind cu Jiul ; Balta-LuminoasA,

formatA prin revirsArile PuluT; lacul RAdanul, format din revArsArile DunAreT ; lacurile Mirsolea si Steglroaia, Lacul-Lung, Predutul, Lacul-GalesuluT, Balta-

Bretenilor, Logofltul i Trestina.

Plasa e formatá din 13 comune si anume : Adunati-deGiormane, Bechetul,CAciulAtesti, CA15.rasul, Damian, Giorocul-

Mare, Grindeni-Locusteni, Mirsani, Murta, Piscul, Rozistea si Sadova. Resedinta plAseT este in com. CAciulgesti, cAt. Dobresti. Populatiunea plAser e de 5236 familir, saa 22339 suflete: 11870 bArbatT si 10469 femeT; locuesc

In 5462 case si bordee. Intinderea totalA a plAser este

de 78435 hectare. Are: 33 bisericr, deservite de 27 preotr; 16 scoale, din

Strimba, Metita-Lungl, Trestina, Jietul i Ochiul. Ud5. com. Murta, de unde se ?nearca cu balta Brebenilor. UdA com. CAciulAtesti, de

de la jud. Romanati pAnA in Jiul. La E. se mArgineste cu jud. Romanati, din com. Leul, pAnA in DunAre, lar la V. cu

u nde se incarcA cu &tul Predesti.

pl. Jiul-d.-mj., de la com. Adu-

tate de 545 bAetr si 144 fete.

UdA com. Sadova, de unde

nati-de-Giormane, pAnA in drep-

primeste 01111 Sadova. Trece prin com. Grindeni, de

tul com. Padea, iar de ad cu

LocurT insemnate in pl. sunt: Bechetul, tirgusor, resedinta sub-

unde se incarcä cu apele lacurilor : SAratele, RAscruciul siLungile.

De la Craiova i pAnA la Lainiel, o osea judeteanä si o alta comunalA, urmeazA fie-care

mal al riului. Intre Craiova

i Filiasi so-

cae: io mixte, 3 de bAetT si 3 de fete, conduse de 12 invAtAtorl si 5 invAtatoare si frecuen-

pl. Balta pAn5. in DunAre, despArtindu-se prin riul Jiul. Terenul acester plAsI este accidentat de prelungirile dealuluT Prisaca, din pl. Ocolul. Pe malul drept al Puluf se gAsesc in aceastA pl. ctte-va ondula-

prefecturer pl. Jiul-de-Jos. Este

tiunT, prelungirI ale dealuluT Ra-

nAstire ;

ci ca in mal toate dovan. A,

www.dacoromanica.ro

port comercial; aci se luptarl Turcir cu Rusil la 1828. Lingl com. CAciulatesti, de-a sttnga Jiulur, se ara Casa-Albl, loe In-

semnat prin multe u:1pr! si risipiturr de cetate. Sadova, ml-

Sadova, s4t, unde s'a dat o lupti, insemnata intra

FUL-DE-MIJLOC

112

Turcr pi Austriacr, la anul 1784;

se vad ad ruine antice. La confluenta Jiulta cu Dunarea se

vede vechea cetate Acridava. Jiul-de-Mijloc,

p/asä, situata in

centrul judetulur Dolj, pe malul

drept al

pulla.

de 69542 hect, cu o populatie de 5762 fama:, sail 123045 suflete : I1870 barbati pi 11175 femer; locuesc in 6104 case pi

Se invecinepte la E. Cu pl. Amaradia, incepind din dreptul

bordee. Are : 21 bisericr, deservite de 21 preotT ; 17 scoale, din carT 15 mixte, I de baetr pi I de

iar de la com. Malaepti pi pana In dreptul com. Izvorul, limita catre aceasta plasa este formata de riul Ama radia. Din dreptul com. Izvorul pi .pana in dreptul com. Ipalnita, hotarul catre pl. Ocolul este format de o linie conventionala.

Dumbrava-d.-s., de la comuna Breasta pana la Ciutura ; la S.,

fete, conduse de 15 invatatorr pi 2 invatatoare. Locurr insemnate in aceasta

cu plasa Balta, de la comuna

plasa sunt : Segarcea, in care se

Ceratul pana la comuna Padea ; la V., cu plasa Dumbrava-d.-j.,

afla repedinta sub-prefecturerflul-

de la comuna Ciutura pana la

avut loe o

Se marginepte la N.-V. cu pl.

com. Periporul, lar de la aceasta

com. pana la com. Ceratul, se marginepte cu plasa Bailepti spre S.-V. ; la E. se marginepte cu plasa Ocolu/, de la comuna Breasta pana la com. Secul, lar de ad i cu plasa Jiul.d.-j.

J1UL-DE-SUS

de-Mijloc. In aceasta comuna a

com. Capreni pi pana in dreptul com. Mallepti, din pl. Ocolul ;

Limita de N,-V. este formata de o linie conventionall, care

Cetatea, urma de cetate de

incepind din dreptul com. CApreni pi pana la com. Poiana, desparte aceasta plasa de jud.

plmint, facuta de Romanr l inconjurata de panturr. La Lipovul

Gorj. De la com. Poiana i pana la com. Tintareni, hotarul catre

se Arad urmele uner cetatl de

jud. Gorj este format de riul

pamint, precum pi a unta' drum

Gilortul. De la com. Tintareni pana la com. 'pul, limita de

lupta intre RominT pi T'Atad, pe Dealul-Robulur.

Cam prin centrul säü, aceasta

vechiti ce duce de ad la Cetatuia din com. Ceratul.

piad, este accidentata de dea-

Bucovatul, sat pe malul drept

formata de o linie conventionala.

lul Radovan, cu prelungirile sale : Dealul-Gabrulur, Rupturi, Palilula, Virvorul, Scumpepti, Lipovul, Dealul-Robulur, etc.

al Jiulur, are o manastire fon-

Limita de S. catre pl. Dumbrava-d.-s., este formata de o

data de Pirvul Clucerul din Cra-

Este udata de lid Jiul, ce face limita de E. de la com.

iova ; in casele manastirer este o inchisoare publica pi un stabiliment de tabacarie al statulur, unde lucreaza condamnatir

Padea pana la com. Breasta (s.-

lucratorT angajati.

V.), trece pe litiga comunele: Bucovatul, Podari, Livezile, Glodul,. Foiporul, Dranicul Padea pi pri-

V. catre jud. Mehedinti este

hule conventionall cu directiu-

nea de la V. spre E. pana la

vatul, pe marginea rtulur, se gd-

com. Raznicul, lar de ad se lasa spre S.-E. pana la com. Predepti, unde la directia spre N.-E. pana la com. Ipalnita. In privinta reliefuluT, terenul

L'higa Leamna, com. Buco-

sesc trer izvoare cu ape mine-

pl. se poate imparti in 2 re-

mepte pe teritoriul plaper piriul Leamna (dreapta) ce trece prin satul Leamna. Mar este udata de rtul Dasnatuiul, cu aflientele Oil din stinga, Das-

rale, numite La-Trer-Fintinl. Calle de comunicatie in aceasta plasa sunt : calea ferata Craiova-Calafat ; poseaua judeteana

giunT :

natulul-Mic. Dasnatuiul curge de la N. spre S., facind limita cdtre plasa Bailepti, de la com. Tutor-

lafat ; poseaua judeteana Craio-

sura pana la com. Ceratul. Este formata din 14 comune anume : Bucovatul, Caloparul, Ceratul, Ciutura, Dranicul, Foi-

poruI, Glodul, Intorsura, Lipovul, Livezile, Padea, Podan, Segarcea 11 Vitvorul. Repedinta plaper este in com. Segarcea.

Intinderea totala a plaper e

Craiova - Podar! - Radovan - Cava-PodarT-Segarcea-Bistret. Jiul-de-Sus,

p/asä, jud. Dolj, nu-

mita ast-fel de la curs11 su-

perior din acest judet al riulul pul, care uda aceasta plasa. Forma acester plapr se poate asemana cu un trapez, ale carur laturr paralele sunt indreptate de la N.-E. spre S.-V. pi ale carur laturr neparalele sunt indreptate de la ÑV. spre S.-E.

www.dacoromanica.ro

regiunea Vder-Jiulur, in

partea de V. pi regiunea dealurilor, in partea de E., intinzindu-se cu directiunea de la N.-V. spre S.-E. In regiunea de E., dealul cel mar insemnat este Icleanul, care merge pe limita despartitoare futre aceasta plasa pi pl. Amaradia pi care se continua prin Dealul - Chicioarer, care desparte afluentil din dreap-

ta riuld Amaradia de ce! din dreapta riulur Jiul. Apta, de-a dreapta pi de-a stinga riulur Jiul, sunt o multime de dealurr, precum: Almajelul, Bradepti, Argetoala, Teascul, Racovita, Ma-

crea pi alte dealurT mal miel.

JIULVI (VALEA-)

JIRLXITL

113

Plasa este udata de riul Jiul

spre S.-E. de orasul

art trlit in timpuri foarte intu-

28 kil.

si de afluentul san de pe stinga,

necatepentru istorie,

Gilortul. Inainte de toamna anuluT1892,

adapost in insule inconjurate

Rimnicul-SArat, si in partea de S. a plasei, la i i kil. spre S.-E.

cu apA mocirloasa. Putinele date

de com. Balaceanu, resedinta

cind s'a facut noua impArtire

ce avena de aceste populatiunf

administrativa, pl. Jiul-d.-s. era unid- cu pl. Dumbrava-d.-s. si coprindea 33 comune. Asta-zi e despartita de aceasta plasa i coprinde singura 16 com.: Almajul, Argetoaia, BrAdesti, Bralostita, Fratostita, MiPoiana, Racari, Salcea, Sclesti, Tatomiresti i Tintareni. Resedinta plAseT este In com. Filiasi.

ni le ofera uneltele dame de

plasel:Comunele invecinatesunt : Sloboz.ia-Galbenul, la 4 kil. ; Vi-

la ele, carT sunt azi in Muzeul

sani, Nisipuri, Galbenul, la 7

Natio n al.

kil. ; Drogul, la 6 kil. ; Ciineni,

la ri kil. Jivanului

pirig, in jud. Dolj, pl.flul-de-Mijloc, com. In-

Se margineste la N. Cu Drogul t Galbenul, despartit prin

torsura, ce se varsa pe malul

lacul JirlAul ;

drept al riului Jiul si peste care trece limita de E. catre com.

la S., cu Nisipuri.; la V., cu Pirliti (jud. Buzan). N'are dealuri, ci numaT colea cite-va movile.

Lipovul.

la E. cu Visani;

Jivului (Valea-), vale, in jud.

Are 89 puturi. La E. e u-

Calle de comunicatie ale a-

Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., com. Be-

cestei plAsT sunt : calea ferata Severin-Filiasi-Craiova ; calea fe-

nesti, spre N.-V. com., la 700 m. Se varsa in riul Pesteana pe teritoriul com. Stirbesti.

data de riul Buzaut. Piriul Galbenul, o parte din

rata

;

soseaua na-

tionala. Craiova-Severin ; soseaua

comunall Filiasi-Bodaesti i alte

sosele comunale cari leaga comunele filtre ele.

Intinderea totala a plasei e de 67423 hect., cu o populatie de 5893 familiT, san 24580 su-

flete; locuesc in 6i Ii case

si

bordee. Are : 31

biserici, deservite de 22 preotl ; 19 scoli, din carT 13 mixte, 3 de baeti, 3 de fete, con duse de 15 invadtori si 5 inva.tatoare i frecuentate de 935 copil (794 bleti si 141 fete). Vite sunt : 15751 vite marr

comute, 1366 caT, 3 magarT, 27836 ol, 1665 capre i 1518

JiuluI (VaIea-.), vale, trece pe la S. de com. Obirsia, pl. 01jud. Romanati, cu

Suprafata com. e de 3000 hect., din cari 105 hect. vatra

mosia Zamostia, com. Zamostia, pl. Berhometele, jud. Do-

com., 2476 hect. ale locuitorilor

rohoiti.

Jidovina, deal, pe mosia Cristinesti, com. Ibanesti, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoin.

Jidovina, trup de peidure, in jud. Neamtu, pl. Piatra Muntele, com. Vinatori-Dumbrava-Rosie, situatalnparteapadurel Savinesti, pe

proprietatea statului, si in legatura Cu trupul numit Lutaria.

si 275 hect, ale particularilor. Populatia com, e de 393 fasan 1452 suflete : 752 bar. bai si 700 femeT ; 590 casatoritf, 788 necasatoritT, 74 vaduvi.

Sunt 467 contribuabili. Stin carte 156 persoane. Are : o biserica, cu hramul Sf. Ierarch Nicolae si Intrarea in biserica, zidita. in 1864 de obstea locuitorilor, deservid de 2 preotr i 2 cintAretr ; o coala mixta, fondata in 1874 de Stat

condusa de i invatator si cuentad de 120 elevr.

fre-

ste de pe dealul cu acelasi nume, de pe mosia Suharaul, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s.,

Are o suprafata de 3000 hect., din carT : 2000 hect. arabile,

jud. Dorohoin.

dure, 400 hect. neproductiv

directia paralela cu Dunarea. Vine din spre PO, co n Onind o mica

varsindu-se In intinsul lac j'irlAul, care ocupa N. comunef.

Jame (Piscul-), pise, de-asupra dealului cu acelasT nume, pe

Jidovinei (Plrful-),piria, izvore-

porcT.

pirlul Valea-BouluT, o uda. la N.,

400 hect. imas, 200 hect. pa(balta).

Jtmbe§ti. Ved Zembresti, sat,

apl, pe care, la Obirsia, se allá jud. Neamtu. o moad, lar la Vadastra, insula explorad de Bolliac, i recu- jirläul, com. rur., in jud. R.-Sanoscud ca locuind a oamenilor rat, pl. Rimnicul-d.-j., pe lacul din epoca de pieatra, carT ca cu acelasT nume. Este asezata in partea de S. a judetuluT, la semintille lacustre ale Elvetier. 6976. Mareta »talionr Geogrinlo. Vol. IV

Locuitorii posea.: 295 plugurT, 4 masinT de semanat, de treerat ; 539 boT, 253 vaci, 334 caT, 204 Tepe, 847 oT, 163 rimatorl. Comerciul se face de 20 persoane. 15

www.dacoromanica.ro

JtRauL

aile de comunicatie sunt :

1950 hect., cu o populatie de

drumul Rimnicul-Särat-Faurei, trecind prin Macean u- Galben ulJirlaul-Nisipuri ; spre Visani-Cii-

826 locuitorI. D-1 Gr. Cerchez are 1275 hect. si locuitorii 675 hect. Pro-

neni ; spre Drogul ; spre Piala

prietarul cultiva 830 hect. (i8 sterpe, 77 izlaz, 350 padure). LocuitoriI cultiva tot terenul, afara de 8 hect. carl sunt re-

(jud. Buzati).

Budgetul com. e la veniturI de 6240 leY, lar la cheltuell, de 6234 leY, 40 bani.

lac, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j , com. Jirläul, intinzindu-se si in com. Galbenul si Drog; are o intindere de 750 hect., ale statului ; convine peste

ce se vinde in Rimnicul-Sarat si in Buzad.

Jirliul, pa-dure, jud.

JORA

114

zervate pentru izlaz. Are : o scoall mixta, frecuentata de 13 elevl i 7 eleve ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de j preot si 2 cintarea ; I moara cu apa ; 3 poduri statatoare.

Comerciul se face de 7 circiumarI

R.-Sarat.

i i

hangiti.

Numarul vitelor marI e de 658 si al celor mici de 448.

VezT Bradeanca.

Jlenilor (Balta-), lac, in jud. Tulcea, plasa Macin, pe teritoriul comunelor urbane Macin si

Joita, virf de munte, din CulineaJoiteI, plaiul Lovistea, jud. Arges ; are o inältime de 1960 m. d'asupra niveluluI Marir-Negre.

Julia, situat In partea N.-V. a

Joita, mine de aramd, numite Ocnele, jud. Mehedinti. (VezI Mäcin si cea V. a comund Ji-

judetuluI, a piase! si a orasuluI

jila ; printr'o girlita comunica

cu Dunarea, lar prin alta cu balta Jijila: are o intindere de 120 hect.; este inconjurata cu stuf de toate partile ; contine peste.

Jlenucul, lac, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei

Bala de-Arama, mina).

Joita, vale, izvoreste din muntii de sub Cetatuie, com. Predealul,

pl. Pelesul, jud. Prahova si se varsa in riul Prahovita, pe malul sting.

urbane Chilia-VechTe, asezat in Joita, vâlcea, intre comunele CAlinesti i Mavrodinul, pl. Tirpartea N.-V. a piase si in cea

gr. 040 materiI solide in litru. Materiile solide se compun din clorure,

iodure si carbonate.

Substanta dominanta este dorara de sodia, lar cea caracteristica iodura de sodia. Skurile magneziane sunt in mal mare cantitate de cit cele calcare. fost analizate la anul 1871.

Jolde§ti, sat, in partea de E. a comund Fintinele, pl. Siretul, jud. Botosani, pe sesul din stinga SiretuluI, udat de pirlul Varona - Mare, care formeaza iazul Joldesti, in sat. Mosia are o suprafata de 899 hect. Satul este locuit de i8o familir, sati 822 suflete. Are : i biserica, Cu

i preot 2 cintaretI; o scoala, conclusa de i invatätor i frecuensi

tata. de 55 scolarI.

Prin acest sat trece soseaua ce vine pe stinga Siretului si se uneste cu soseaua judeteana Botosani-Falticeni.

Vite: 197 vite maff cornute, 37 cal, 190 oi si 44 pon/. Sunt 241 stupI cu albine. In satul Joldesti, att fost razbola filtre stefan - ce! - Mare si Petru-Aron pentru domnia MoldoveT, in ziva de Joia-Mare, la 12 Aprilie 1457, invingind

fan pe Aron.

tindere, si este inconjurat de

gula, jud. Teleorman ; prin a- Jolde§ti, ias, in jud. Botosani, ceasta vale trece soseaua vecisatul Joldesti, com. Fintinele,

toate partile cu stuf; este for-

nal5. Mavrodinul-Crdinesti.

V. a comuner; are 20 hect. in-

mat de &la Pardin, cu care comunica prin o &lita.

Joita, sat, face parte din com.

Joita (Valea-), izvor de opa mineralii, in cat. Predealul, com. Predealul, pl. Predealul, jud.

rur. Popesti-Bicul, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la V. de

Prahova, in apropiere de gara

Bucures ti, intre riurile Dirnbovita

Regelul si a EforieI Spitalelor

Ciorogirla. Sta in legatura cu cat. Cosoba prin o osea veci-

Civile din Bucuresti.

nall. Ad e resedinta

rata la gust si degaja acid carbonic. Ea are o densitate de 1,0298

Se intinde pe o suprafata de

Predealul, pe proprietatea M. S.

Aceasta apa este clara, sala 200 Celsius si coprinde 45

www.dacoromanica.ro

pl. Siretul, format din piriul Vorona-Mare, ce vine din Poiana-

Lunga; are moara de apa.

Jora, sat, in partea de N.-V. a com. Buznea, pl. Cirligatura, jud. Iasi, situat futre dealurile : Gavanul i Dealul-VieI, in marginea piriulul Bahluetul, BITA Tirgul-Frumos.

Are o populatie de 31 fasail 178 suflete ; doua morI

de apa.

JORATI

15

JOROVLEA

115

Vite : 57 vite marT cornute, caT, 212 OT O 22 rimAtorT.

Jorfi§ti, com. rur., in jud. Covurluitl, pl. Prutul, la 65 kil. de Galati, pe valea Covurluiultdcu-ApI sail a Jorlstilor si pe dealurT. Se limiteaz5. la N. cu

LocuitoriT posea 5059 capete de vite. Budgetul com. e de 50401eT la veniturT, iar la cheltuelf, de

pia ce se intinde de la Focsani, spre E.

4878 la

mixta, frecuentatl de 29 copir.

Are : 1 bisericA parohiall, Cu

hramul SE Nicolae; o scoall

Jorä§ti, com. rur., in jud. Putna, Jorä§ti, paro/he, In jud. Putna, pl. Biliesti. pl. Biliesti, comuna cu acelasT

jud. Tutova ; la E. cu Bllintesti

Este situatä. pe malul PutneT,

si BAneasa; la S.-E. cu Bujor si la V. cu Virlezi si Crlesti. Apa ce o udl. e Covurluiul-cu-

In cimpia Focsanilor, spre E. si la 5 kil, de acest tirg, si la 6 kil, de resedinta sub-prefec-

Apl. E formatá din treT cltune: Lunca, JorAsti si Zirnesti, cu o populatie de 451 familiT, saa 1769 suflete, din carT 325 con-

tureT.

teritoriul com. cu acelasf nume,

Se compune din treT cdtune: JorAsti, unde e primaria comu-

pl. Prutul, jud. Covurluia ; incepe

tribuabill. titi carte 214 persoane. SAtenti din Jorlsti sunt rAzasT,

o populatie de 264 familiT, saa Apl.. 980 suflete, din carT 191 contribuabili ; locuesc in 210 case. Jori§tea, piria, in jud. R -Slrat, plaiul Rimnicul, com. Valeatiti carte 137 persoane. SälcieT; izvoreste din culmea ambisericT, una paroAre : 3 pulungeanca, din Virful-CumehialA, cu hramul SE Nicolae in treT; udA V. comuneT, si se varsl, JorAsti ; a doua filialA, cu hradupl. un curs repede de 4 kil., mul S-ti! VoevozT, in VinAtori pe partea dreaptä a riuluT Cilsi a treia, cu hramul S-til Imnlul. pArati, in Mindresti ; o scoalä mixtl., frecuentatA de 47 copil. Vite : 426 bol', 384 yací, 96 Jorovlea, poiand, in pldurea Jorovlea, com. CopAlAul, jud. Bocal, 2 capre si 206 porcT. tosani. Budgetul comuneT e la ve-

lar ceT din cele-l'alte cAtune, fostI clAcasT improprietdritT.

Plmintul e nisipos. Pe ValeaJorAstilor sunt si 135.10 cu sAlciT numeroase. Suprafata totall a teritoriuluT este de 6274 hect., din carT: 4389 arabile, 264 sterpe ripoase, 138112 viT, 46 finete,

394 imas, 962 plduri si restul vetrele satelor. ProprietAtI marT sunt: Lunca,

Hulesti si Rosia. Statul posea mosiile: Zirnesti, Periseni Chi steala. Are 3 bisericl : una in JorAsti, cu hramul SfintiT ImpAratT, zisi

ditA in 1840-41 de obstea satulur; a doua, cu hramul Sf-tiT TreT-IerarhT, tot in JorAsti, con-

struitl. in 1816 prin stAruinta cAminaruluT V. Cernat ; a treia cu hramul SE Nicolae, in Lunca,

ziditl. in 1881 de proprietarul loan Plesnill. fntreaga comuna formeazä o parohie, cu catedrala

pe

de aproape de Bujor si e strlbltutA de piriul Covurluiul-cu-

In aceastl poianä a existat pinl la anul 1870 satul Joro-

de lema si o moarA de apl.

pan mult cu cultura viilor

In comuna sunt: 5 circiumarT ;

I bacan. Mosia pe care sl. afll satul a fost data zestre impreunA cu altele din tinutul PutneT, hatmanula Alexan dru - Mavrocordat, de catre socrul sAti, Domnul

Alexandru Moruzzi al Moldo-

va

sericile din Jorlsti se bucurA de plmintul rural din Zirnesti,

pl. Prutul. Are : 308 familiT, saa 1431 suflete; 2 bisericT; o scoall.

Este o scoall mixta, frecuentatA de 37 elevI.

Jora§tilor (Valea-), vale,

niturT de 5452 leT, 55 banT si la cheltuelT, de 5413 leT, 52 ball!. Locuitoril posedA : 91 plugurT

Jorä§ti, sal, resedinta com. cu

azT desfintate.

rlsti, VinAtori si Mindresti.

na Mindresti si Rldulesti, cu

SE implratT, 1 preot paroh, un preot-ajutor si 4 cintlretT. Biunde aa fost douá. mAnAstirT,

nume, formatA din cAtunele: Jo-

acelasT nume, jud. CovurluTa,

vlea, al clreia locuitorT se ocusi

pomT roditorT. Arendasul mosieT de pe atuncT, reusi sA alunge de aid pe locuitorT, sub

cuvint cl fiind in mijlocul pldurif ar strica pAdurea; le lul locurile cari eraa date la 1864 si le dete altele in satul CopAllul. La anul 1873, risipi si bise-

rica Cu invoirea proprietaruluT, Principele Gr. M. Sturdza, si_o vindu locuitorilor din Cernesti,

com. ZlAtunoaia. Se zice cl aceastA bisericl ar fi fost schit de cAlugIrT in vechime.

Jorä§ti, sat, in jud. Putna, com. Jorovlea, deal cu pda'ure, in parcu acelasT nume, pl. Biliesti. Este

situat pe rnalul PutneT, in cim-

www.dacoromanica.ro

tea de S.-V. a comuneT Copallul, pl. Siretul, jud. Botosani.

JOSENI

116

JUGUREANUL

Joseni, sat vechia, desfiintat, pe Judge, välcea, jud. Olt, pe care valea piriulur Joseni, com. Decurge pirlul cu acelasT nume ; leni, pl. Cosilla, jud. Botosani. Tese din dealul Vede!, curge cAtre E., taie cAt. Jugarul si Joseni, cittun al comuneT Piclele, da in Vedea, pe dreapta eT. jud. Buzgii, cu 680 locuitorl si 161 case. Jugarul, cittun, pendinte de comuna Optasi, pl. Mijlocul, jud.

Joseni, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, situat pe valea piriuluT Topolita.

Are o intindere de 400 hect., cu o populatiune de 6o familiT, satí 246 suflete, din carT 41 con-

Olt, situat pe riul Vedea, in centrul comuneT. Are o populatiune de 500 locuitorT ; o bisericg, ziditg la 1832, Cu hramul TotT-SfintiT. Aci se aflä localul de primgrie si scoala.

tribuabilT.

Vite: 30

boT,

26 yac!, 39

juncT, 200 o!, 8 car

si

20 ritng-

torT.

Jugastrul, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. GuraMotruluT.

Joseni (Gioseni), fost schit de JugastruluI(Dealul-), deal, jud. cAluggrI, in jud. Tecuciii, satul Corni-d.-j., com. Corni.

Dolj, pl. Doljul-d.-j., com. Virtopul, inalt de aproape Ioo m., _ i acoperit cu finete.

Joseni, mofie, in judetul Buzga, com. Piclele, cAt. Joseni, proprietate mosneneascg Cu 150 hect., din care : 50 arabile, 50 pAdure, 30 izlaz si 20 viT si livezT.

nul DiaconuluTAnghel Zugravtil.

Jugureanul, com. rur., pl. CalmatuiuluT, jud. BrAila, asezatg pe malul drept al CAlmAtuiuluT,

la o depArtare de 68 kil. de capitala judetulur. Se mArgineste

la E. cu com. Ulmul ; la V., cu com. Rusetul ; la N., cu Surdila-Ggiseanca si la S., cu com. Ciocile. Suprafata com. e

de 2700 hect., cu o populatie de 164 familir, satí 745 suflete; din carT 103 contribuabili. Are o bisericä in bung stare, ziditg la 1843 de reposatiT fraliT Chirlacescu ; 1 scoalg mixta frecuentan. de 24 bgetT si o fatA,

infiintan la 1865. S AtenT improprietgritT din 1864

sunt 83 si neimproprienritT 6o. Sunt 2 debite ; 3 circiumT ; o moard.

Jugalia, deal, situat pe teritoriul com. Comani, pl. Siul-d.-j., jud.

Olt. Are directiunea N.-S.

si

o lungime de 1 kil. Pe el se cultiva cereale.

Joseni, mofie, in judetul Buzar',

Jugalia, vale, jud. Romanati, spre com. Piclele, cgt. Joseni, numin E. de Dealul-SavuluT; trece pe si Joseni-Monteorul; are afarg la S. de com. Enosesti si Piatra de pAmintul dat improprietgrisi se terming in Olt. oselele si Olor, 800 hect. anturT, vi!, lilinille ferate Mí 4 podurT peste ved, izlaz si pAdurea Florica. dinsa.

Joseni, numire ce se mar (16 pt- Jugälloara, vale, jud. Romanati, riulut Sgratelul-BerciT, sat1 rAtelul-Joseni, jud. BuzAti.

la 1828 de enoriasT, cu indem-

LocuitoriT posedd 995 vite marT cornute, 439 bol, 373 yac!,

42 taurT, 134 vitd, 7 bivolT

si

bivolite, 324 caT, 1396 o! si 378 rimAtorf.

Drumurile carT pornesc din com. sunt : la Vizirul, spre E., trecind prin com. Ulmul

si

Fleas-

ca (34 kil.); la Ciocile, spre S. (14 kil.); la Rusetul, spre V., pe la CgrAmizi

(5 kil.); spre gara FlureT, la N.; la BrAila, spre N.-E.

SA-

spre E. de Dealul-SaruluT. Cur-

Jugureanul, sat, jud. Brgila, pc

Joseni, filio, format din Piriul-

ge in directie paralela cu valea Jugglia si se terming. in valea OltuluT. In aceastä vale sunt 2

muchea platoului de S. a jud., la 68 kil. spre S.-V. de orasul

DoamneT si Piriul-Curtel, jud.

podurT : al linieT ferate si al so-

Botosani, pl. Cosula, com. Deleni ; uclA partea de E. a satu-

seleT Corabia-Piatra (010.

luT Deleni, trece prin Valea-TulbureT si

se varsd in iazul Gur-

gueta.

Joseni,vd lcea, in jud. Tecuciti, satul Corni-d.-j., unde a fost odinioarg mAngstirea cu acelasT mime.

Jugravi, sat, face parte din comuna ruralg Dozesti, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 26910-

BrAila.

Suprafata satuluT e de 45 hect.,

cu o populatie de 164 familiT ; sati 745 suflete ; locuesc in 183 case.

Ved Jugureanul, com. rur.

Jugureanul, mofie, pendinte de com. Jugureanul, jud. Brgila ; comuneT, litiga riul GeamAna. are o suprafatg de 2700 hect., Are o bisericA de zid, fundan dind un venit de 34600 le!. cuitorT. Cade cam in centrul

www.dacoromanica.ro

JUGUREN1

JUGURUL

117

Jugureni, com. rur., in jud. BuzAti, pl. Tohani, intre riul covul i valea Finteasca, la 47540 m. de orasul Mizi1.4 Limitele sale sunt : la N. incepind de la cat. Glodul, com. Tisaul, merge pe albia riului Niscovul, pana la catunul Valea-UnghiuluT,

de unde urea in piscul Pietrosul pe hotarul judetuluT Prahova ;

Jugurul, com. rur., jud. Muscel, Sunt 5 circiumi. pl. Argeselul, la S. de CimpuVite sunt: 324 bol, 52 vacT, 25 viteT, 22 caT, 14 Tepe, 38 lung, la to kil, de acest oras, rainy, 320 of, 20 capre i 149 situata pe valea Jugurul.

Se compune din 3 catune :

porcT.

Jugurul, Valea-din-Darat i Va-

Jugureni, cdtun de resedinta al

lea-hula Se t;nargineste la N.

com. Jugureni, jud. Buzäü, cu 730 loc. si 189 case.

Cu com. Mataul; la S., Cu com.

Draghiciul; la E., cu com. Boteni i la V., cu com. Schitul-

la V., se lasa pe hotarul Pra- Jugureni, sat, jud. Dimbovita, hovel pe Valea-KasniteT Ora la

Golesti i Poenari.

Are o populatie de 210 fam.,

pl. Cobia, cat. si com. Uliesti.

sad 885 suflete, din carT 175

biserica Zidulul ; la S., din Valea-

RdsniteT o ja pe drumul ce desparte mosia Datcoiul-Marghiloman de Datcoiul-Baligel, apoi pe

Jugureni, mofie, in jud. BuzatI,

valea Boboci urea putin in sus

reni ; are 200 hect., din care 150

apuca pe valea Basinesti pAna In muntele Zavoiul; la E., incepe din muntele Zavolul, urca in padurea Arhimandrita si pe ValeaSarif da in riul Niscovul in dreptul catunuluT Glodul. Suprafata sa e de 1850 hect., din care 340 arabile, 760 padure, 140 fineata,

hect., padurea Podiacul, lar 48 hect., livezT, curaturi i fineata.

contribuabilT. Locuesc in 175 case.

com. Laposul, cat. Valea-Un ghiuluT, proprietatea mosnenilor Jugu-

In comuna sunt livezI intinse de prunT i paclurT de fag si stejar. LocuitoriT sunt parte mosnenT, iar parte s'ati improprietarit dupa

legea din 1864, pe mosia d-lor

Jugureni, mofie a mosnenilor, in jud. BuzAti, com. Jugureni; are 66o hect., din care 370 hect., pAdure, iar 290 hect., araturi,

C. Morait si N. Fotino. ProprietarT in comuna sunt : Manastirea Catolica, Al. Manolescu, M. Ferechidi, N. Fotino

vi!, fineata i izlaz.

75 izlaz, 76 livezT, 210 vie 0 249 sterp. ProprietätT maT in- Jugureni (Dealul- ), deal, in semnate sunt : Archimandrita, jud. Buzail, com. Juguteni, acoCirnul, Lunceni (statuluT) i Juperit cu viile mosnenilor, incegureni a mosnenilor Jugureni, pind din Dealul-Dragaicef impartiti in sapte cete : Butoiul,

continuind pana in muchea MA-

Clocirdie, CiupeloT, GavriloT, Ju-

linul.

grureni, Luscanesti

i

fratil

Are doul biserici: una vechie, ruinata, si alta de zid, invelita cu sita, fondata de locuitoriT comuneT i deservita de 2 preoti si i dascal ; o §coala, frecuentata de 44 elevi.

Pietrari.

Terenul este accidentat, avind Jugureni-Clineasca, mofie, in mal multe dealuti acoperite cu jud. Buzati, com. Jugureni, fosta vil i padurT. Din minerale are proprietate a statuluT, pendinte sare i fier. CAT de comunicatie are : Jugureni-Tohani-Mizil, soseaua Jugureni-Fintesti i vechiul drum

al BucovuluT, care lega plaiul BuzAti cu capitala jud. Sacueni ; Jugureni-Cislaul prin Lapos. Comuna e formata din 2 cat.: Jugureni i Marginea - PaduriT (Nuci-GhidieT) cu o populatie de Ii6o sufl., din carT 228 contrib.

Are o scoall, frecuentata de 52 elevT si io eleve; 2 bisericT, cu 2 preotT, 2 cintaretT si

paracliser. Catedrala e cea cu hramul Sf. Niculae.

Budgetul com. e la veniturl de 1687 leT si la cheltuelT, de

de Sfintii-Apostoli ; are 46 hect. aratura, vii si livezI.

1616 leT.

sosea vecinall leaga co-

muna de com. Ma.taul i Boteni. LocuitoriT se ocupa mutt Cu fabricarea varuluT. In Jugurul se afta in dealurl

Jugureni-Cirnul, mofie, in jud. Buzatl, com. Jugureni, proprietate a statultif, pendinte de schitul Cirnul; are 34 hect. fineata, vil si padurea Cirnul, de 23 hectare.

tefanescu.

Comuna se intinde pe o suprafatä cam de 2100 hect.

carbunT de pamint si un izvor de apa feruginoasa.

Jugurul, sat, face parte din com.

Jugureni si CAlciäru§a, molie a statuluT, jud. Buzati, pendinte de S-tiT Apostoli, constind din doul trupurT : Jugureni-Ciineasca, din comuna Jugureni i Caldarusa, din com. Cilibia.

www.dacoromanica.ro

rur. cu acelasT nume, jud. Mus-

cel. Are o populatie de 135 familiT,

sad 745 suflete ; 418

barbatl si 327 femeT. Aci sunt : resedinta comunel, scoala i biserica.

JUGURUL

JUI1NEM

118

Jugurul, plidure, jud.

Juncului (Virful-), numire data uneT parti din aurea statului

Comunicatia in aceasta com. se face prin soseaua judeteanä

Ulmetul, jud. Buzar', com. Boziorul, avind ca 210 hect. si si-

care trece in partea el de V.

hect. Se invecineste la N. co Valea-luT-Bad; la S., cu comuna

tuata pe Virful-JunculuT.

Muscel,

com. Jugurul, pl. Argeselul, in intindere aproximativa de 1500

DrIghiciul; la V., cu comuna

o pune in comunicatie cu catunul

Jungheti, trup, din mosiile mosnenilor, jud. Teleorman, com. Malul, pl. TeleormanuluT, lipit cu un alt trup, numit GirtamaJugurul, vale, pe care se afld nesti. situata comuna Jugurul, pl. Argeselul, jud. Muscel. Izvoreste din coastele dealuluT Picora, Jupineasa, mUnte, jud. Muscel, comuna Mataul ; uda, comunele proprietate a mosnenilor Sldniceni. In acest munte este o Jugurul si Draghiciul si se varsa Poenari si la E., cu livezile din valea Jugurul.

in Riul-TirguluT la comuna Mi-

stina unde se fabrica brinza.

haesti. Aceasta vale in timpul vereT, maT ales cind este lipsa de ploaie, seaca.

Numele ski vine, se zice, de la o jupineasa din comuna Jupinesti (Musca), caer in vechime

Jule§ti-din-Deal. VezT Giulestidin-Deal sat, jud. Roman.

sad Pirlul-Bola, lar la S. cu comuna Viersani.

In comuna sunt: 9 puturl si 3 fintini. Are : 1 scoall de bletT, infiintata la 1842 si frecuentata de 36 elevT si 3 eleve ; 2 bise-

riel de lemn, una facuta de locui-

torl la 1796, iar a doua la 18'8; ambele sunt deservite de i preot $3. 2 entgretr.

Jupine§ti, com.

mur.,

pl. Riul-

ayear' si mosneniTJupinesti parte

Doamner, jud. Muscel, la S.-V.

in acest munte.

de Cimpulung, la 32 kil, de

Juptneasa, vale, la Vestul com. Jule§ti-din-Vale. Vez1 Giulestidin-Vale, sat, jud. Roman.

printre apa Gilortul si Dealul.Bola si prin alta comunall, care

Poiana-Seciurile, pl. Amaradia, jud. Gorj.

Julfeni, trnp de sat, in judetul Jupine§ti, com. rur., jud. Gorj,

acest oras. Este situata pe tarmul drept al riuluT Doamna.

Se compune din 2 catune: Jupinesti si Mesteceni. Se margineste la N. cu com. Leicesti ;

la S., cu com. Dirmo-

Neamtu, com. Petricani (vechea comuna Petricani-d.-j.), pl. de

pl. Gilortul, la N. com. Viersani,

nesti; la E., cu com. Cosesti,

E situata pe ses, coasta si val-

de care se desparte prin 1.1111

se mal numeste

cele, pe malul sting al riului

Doamna si la V., co jud. Arges, de care se desparte prin

Sus-Mijlocul ;

si Liesti.

Jumatatea,pichet vechig de frontierd, pe Dunare, in pl. Borcea jud. Ialomita.

Jumätáteni, sat, in partea de S. a com. Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani, pe tarmul drept al JijieT, cu o suprafata de 350 hect. si o populatie de 25 familii, sati 112 suflete, din carr 20 contribuabili.

Vite sunt: 16 bol si vaci, 1 o caT, 28 oT, 8 pord. Locuitoi iT poseda lo stupT cu albine.

Juncuhff (Virful-), munte inalt, jud. Buzati, facind hotar intre

Gilortul, sub dealul Culmea-GilortuluT in partea despre V. Se

Valea - Tinca si Muchea -Pau-

compune din 2 catune : Cula

leste].

si Jupinesti. Are o suprafata de 1456 hect., din carT, 456 hect. padure, 400

miliT, sail 882 suflete : 457 barbatf si 426 femeT, din carT 190

hect. arabile, 450 hect. finete, 20 hect. vie, 21 hect. livezT de pruni si 9 hect. izlaz ; o populatie de 158 familiT, san 1085

suflete, din carr 130 contribuabilT.

Locuitoril sunt parte mosnenT

si parte improprietariti

dupa.

legea rurala. ET posea: 21 de

Are o populatie de 197 facontrib. Locuesc In 192 case. Vite sunt: 30 cal', 400 yací. loo oT, 60o capre si 800 poni'. In jurul vetrel comuneT, atit spre N. cit si spre S. sunt ogrAzI cu pruni. In partea despre V. sunt dealuri si v5.1 ca livezT

s"1

cu padurT de stejarT,

fagT, plopT si tufarisurT de alunT.

plugurT, 4 carute Cu cal, 95 care

In jurul si prin centrul com.

cu bol; 320 vite mar' cornute,

sunt urmatoarele dealurT : Boboci, Zapodiele, Dealul-Crucer, Dealul- cu-Livezile, Bustenetul, Ripa-HotuluT, Tramiselul, Flap moaia, Tufele, Dadul, TeapInul si altele.

8 cal, 376 oT, 18 capre, 58 rimatorT ; 32 stupT.

com. Balanesti, Boziorul, Colti

Budgetul com, e de 1416 leT

si Sibiciul-d.-s.; are padure si

la veniturT, lar la cheltuelT, de lef

fin eata.

1394-

www.dacoromanica.ro

JUPÌNETI

119

Rlul Doamna uda parta de E. a com. Jupinesti, pe toga laturea

$i

in el se vars5. vil-

celele Tirgulur, Fintiner, Tur-

buri, Bisericer, Birzoter, Nanul, CAlugarul $1. Dadul.

In partea de V., o uda ValeaAninoasa, in care se vars5. valle : Meri$ulur, Capanulur i Epurelur, Valea-Purcareata i ValeaTincer, care desparte com. Jupinesti de jud. Arges. Toate aceste väl izvoresc din raionul comuner $i apa pe ele de cit vara $1. in timpurr ploioase. In centrul comuner sunt lacurile: Lacul-fara-Fund $i Dascalul. Pe riul Doamna sunt 2 morT

si 3 herastrae. Intre comunele Jupinesti i Cose$ti este un pod

de lemn, peste riul Doamna, construit in anul 1890. Locuitorir sunt mosnenT, d'ara

de cer din cat. Mesteceni, cari sunt numaT camina$T pe mosille mosnenilor. Intreaga comuná

are cam vr'o 325 hect. arabile, 250 hect. livezr pe dealurT $1 vAl, veo 1600 hect. padure, tu-

JUR1LOVCA

Ceau$ul, dupa cum se vede scris pe pisa,nie ; sunt deservite de 2 preotr si 2 dascalf. Scoala exista ad din vechime $.1 chiar in timpul fanariotilor se invata cu plata

se varsa in iazul ce-1 formeaza riul Doamna pe tarmul drept. Ad sunt: re$edinta comuneT, $coala ì dou5. bisericr.

Este legat de cel-l'alt catun, inteun bordeia. Mal totT locuiMesteceni, prin o sosea. toril batrini $tia carte veche. In timpul lur Alexandru Ghica Jureani (Eh-Ajoten', saa Gros'a construit local de scoall de ze§ti), sat, in partea de S. a com. gard, care a servit pinA la anul Gagesti, pl. Mijlocul, jud. Falda, x873, cind s'a construit localul a$ezat pe $es, in dreapta piactual de zid de catre Iocuitorr riulur Elanul, pe o suprafata de 2752 hect., din carT 584 prin contributie. Este conclusa de un invatator $i o invatatoare hect. proprietatea locuitorilor. si frecuentad de 40 elevr $i 22 Are o populatie de 94 fatnieleve. liT, saa 439 suflete, din carT 94 contribuabili ; o biserica, zidita

Jupine§ti, alun de reseclinta al com. cu acela$1 nume, pl. lortul, jud. Gorj.

Gi-

Are o suprafata de 1336 hect.,

in anul 1823, deservid de preot $i 2 dascalr ; o manastire, construid din nou de catre d na Zoe M. Botez, proprietara uner

din carT 411 hect. padure, 465 partr din mosie. Parte din lohect. arabile, 420 hect. finete, cuitorr §unt raze$T. r5 hect. vie, 16 hect. /ivezr de prunT si 2 hect. izlaz. Are o po- Juman/. Vez! Iurcani, mo$ie, jud. Neamtu. pulatie de 136 familir, saa 956 suflete, din carT 112 contribuabilT. Jurilovca, cotn. rur., jud. Tulcea, Locuitorir poseda: 16 plugurr,

in partea de S.-E. a jud. g pl.

64 care cu bol, 4 cal.* cu cal, 265 vite marI cornute, 8 cal, 376 br, i8 capre i 58 rimatorT;

Babadag, pe malul vestic al la-

32 stupT.

EnisaIa, Caraman-Chioi si lacul

Are 2 posele : una comunal, care trece prin éentrul comuner de la N. /a S. i se leaga spre N. cu com. Leicesti si la S. cu

In catun se &ese 9 puturr. Are: i coala de bletr infiintata la 1842 i frecuentad de 39 elevr ; 2 bisericr, una fondata

Razelm ; la V., cu com. CalniBugeac ; la S., cu iezerul Golovita $1 la E., cu Marea-Neagra. Solul este $es ; cea mar mare

cat. Valea-Nandrer (com. D'irmonesti) $1. alta vecinal ce

la 1796,

a doua la 1818.

parte e acoperita de bald $1

fi$urr, fijar

i locurr neprodue-

tive $i cam vr'o 130 hect. 21voaie i prundurr pe litiga riul Doamna.

merge din centrul comuner la pod $1 se leaga la E. cu com. Cosesti.

In partea despre V. a comuner este un troian de plata cam neagra zgurita ce se nu-

$1.

culur Razelm.

Se margineste la N. cu com.

stuf. In partea de N. sunt deaJupineqti, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. Cire$ul; are 32 case.

lurile : Buiuc, Orman-Bair si Caraman-Chioi-Bair, al carta vid,

Jurilovca, are 84 m. ; sunt aco-

perite cu padurr, parte cu Jupine§ti, sat, facind parte din com, rur cu acela$I nume, jud.

me$te Pietrile-de-JidovI. Are : 2 bisericr, una de zid, fondata la annl 1844 de Postelnicul bonita Barbuceanu i cu ajutorul comuner, i doua, vechre,

Muscel. Are o populatie de

de lemn, fondata la 1742 de jupin Nicolae Grecul i Nicolae

torentir : Finan er, Turburer, Bi-

177 familiT, saa 178 suflete: 402 135rball $i 382 femer.

Este asezat pe malul drept al Aula Doamna. Prin sat trec serie&

i

Birzoter, carT toate

www.dacoromanica.ro

li-

vez! $i pa$unr. Sunt numeroase movile artifi-

ciale, intre 8-10 in., carT ati servit ca puncte de orientare. E brazdata la V. de valea Milcel-Alceac.

Baltr sunt : lacul Razelm, la E., cu malurile inalte i stincoase ; Golovita, la S., cu ma-

lurile joase. Venitul lor aparsine Statulul.

Este formatl dintr'un singur sat, Jurilovca, apezat pe malul de N. al laculuT Golovita. Intinderea com. M'ara de bAltf,

e de 1300 hect., din carT 150 hect. vatra satulur; restul e al locuitotilor. Statul are numaT bAltile. Populatia, formatä de lipovenT pi evreT, este de 476 familir, saa 2372 suflete, din carf 438 contribuabilT. Are: o bisericA, zidità in 188 i,

de comunitatea lipoveneascA, care apartine secteT, cu 2 preotT, 1 diacon li 2 cintAretT; treT

pcolT, una fondatA de stat in 1890, condusl de i invAtAtor, frecuentatA de 62 elevi; lipovenif

ail 2 pcolT ale lor.

JUVITUL

120

JURILOVCA

Chioi-Bair, situat in partea E.

Locuitoril posedA: 39 plugurT; 53 cal pi Tepe, 14 boT, 186 yac!.

a plApeT pi N. a comuneT, la 3

Comerciul e activ pi constA in export de pepte pi in import de coloniale, mar cu seaml 131-

kil. spre N. de Jurilovca pi la 21/2 kil. spre N.-V. de Caraman-Chioi, trecind pe culmea

uturT spirtoase pentru lipovenT; sunt 1 1 bAcanT, 3 circiumarT, 12 pescan!.

luT si hotarul lor ; are 84 m. inAltime, punct trigonometric de

Budgetul com. e la veniturl de 4750 le!, lar la cheltuelf, de

minind asupra satelor Caraman, Chioi pi Jurilovca, precum pi asupra drumurilor ce le unepte; este acoperit numaT cu verdeatä

4624 la Sunt drumurT comunale la Caraman-Chioi pi la Papa-Cisla spre Canli Bugeac, pi o posea judeteand : Babadag-Jurilovca.

Jurilovca, virf de deal, in judetul Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul comunerjurilovca; este un punct culminant pi inaintat spre S. al dealuluT Caraman-

www.dacoromanica.ro

observatie 'de rangul Liti, do-

pi finete.

Jurube§ti, Mitin, al com. LopAtari, jud. Buzati, cu 290 locuitorT pi 68 case.

Juvitul, iaz, in partea de E. a satuluT Schinetea, com. Dumepti,

pl. Funduri, jud. Vasluiti.

K A se cAuta toate cuvintele incepind cu aceastä: literk la lit. C (Ch).

812711. Yard. Digionar Geograle. Vol IV.

16

www.dacoromanica.ro

La-Cetate, ruine, dintr'o vechTe cetate, in ocolul comund Gradistea, pl. Oltetul-d.-s., judetul Vilcea, unde, se zice, ar fi fost o cetate Daca.

productele pentru hrana., fiind

La-Morminte, pise inalt, in judetul Prahova, in partea de E.

pe atuncT codriT marT in aceasta localitate.

a comuneT Cerasul, plasa Teleajenul.

La-Gropl, pddure foloasà, jud.

La-Nurnärätoare, platoi, ridi-

deal ce se 'asa din creasta Carpatilor, printre girlele Drajna

Bistrita-d.-j., com. Racaciuni, proprietatea mostenitorilor coloneluluT Pisoski, cu o

Teleajenul, com. Drajna.d.-s.,

intindere de aproape 140 hect.

cat in spre S.-V. de com. Horezul, jud. Vilcea, parte loc de pasune si parte acoperit cu paduri de diferite esente. Acest platal face parte din

La-Cruce, pisc, pe culmea de

pl. Teleajenul, jud. Prahova.

insele oame ni! ti asiguraa

ca

Baca-1,

pl.

supusa regimului silvic.

mosia Romani.

La-Fintini, izvor de apd feru-

localitate, in jud. Pra-

ginoasd, indestul de concentrata, pe valea TeleajenuluT, jud.

hoya, pl. Teleajenul, comuna Drajna-d.-j., ceva mal la vale de Valea-Stanestilor, unde se Osen sena' de sare, acoperite Cu un mic strat de pamint.

La - Lacurl, pddure, in judetul

La-Livadä, pddure foioasa, jud.

La-Martin, pirlia,s, ce izvoreste din muntele Ceahlaul, judetul Neamtu ; este situat in drumul

Prahova, la poalele manastirel Suzana.

La-Glod, izvor de apd minerald, situat pe deal, Ruga gara Cimpina, com. Poiana, plaiul Prahoya, judetul Prahova. Aga-T este sarata. Se viziteaza de bolnavr.

Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.

Nadisa, cu o intindere de 623 hect. si supusa regimului sil-

Buzar], com. Mlajetul, cat. Valea-LupuluT; are 140 hect, ale mosnenilor d'avalmasT; face un corp cu padurea Mardale.

pe unde calltoriT se urca pe munte, spre S.-V. de locul nu-

vic.

mit Fundul-SchituluT ; primes-

La-Gropl, deal, in jud. Vasluia,

La-Mori, izvor de apd sltraM

pl. Crasna, com. Miclesti, numit

iod, situatä in com. Cornul, pl. Prahova, jud. Prahova, pe proprietatea principeluT N. G.

astfel pentru-ca acolo se afla dota gropT artificiale, una mal mare, avind un diametru cam de 8 m., iar alta mal mica ca de 4 m. cu o adincime de 5-6 metri.

Despre aceste gropT, se zice ca sunt facute de pe timpul navalirilor Turcilor i TAtarilor,

Bibescu. Acest izvor este pe munte, in centrul comunei, aproape de calea ferata.

Tot in com. Cornul, pe lo-

te ca afluent pIrtiasul Serafim, drept in locul unde drumul ce

vine de la schitul Duraul, urmind curgerea piriiasuluT LaMartin in sus, paraseste valea

acestui Orla pentru a se indrepta spre stinga, unde sunt stincele Gardurile.

cul mosnenilor, pe munte,

este si un izvor de apa sulfuroasa, care a fost analizata.

www.dacoromanica.ro

La-Piatra, carierd de piatrii renumita, com. Poiana, pl. Pra-

LA-PREDA

hoya, jud. Prahova. Piatra din aceasta cariera a servit la canalizarea riuluI Dimbovita In Bucuresti.

124

La- Strinitoare, localitate, pe Ungureni, plaiul Teleajenul, jud.

inscriptiune:

Prahova, unde se gaseste car-

Aceastit Ana' bisericit a fost ridicati de o4tea locuitorilor li marele Paharnic,

Laba, paure, numita si PadureaLabeT, in com. rur. Secul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

La-RIpà, loc, pe lunca Cricovulul, unde a fost cat. Branistea, din com. Haimanalele, pl. Filipesti, jud. Prahova. Ad piriul Neagra se varsa in riul Cricovul-Dulce.

La-Särata, localitate, in jud. Vilcea, pl. Horezul, com. Otesani,

Labu§tea, deal, pe mosia Calinesti, com. Lozna, pl. Berhometele, jud. Doroholii. Labu§teana, vale, pe mosia CA"linesti, com. Lozna, pl. Berhometele, jud. Dorohoiil.

unde sunt mine de sare, ne-

Laceni sati Märäcineni, sat,

exploatate, recunoscute de stat si puse sub paza.

Cu 40 familiT, sail 240 suflete, jud. Arges, pl. Cotmeana ; face

parte din com. rur. BrosteniLa-Siräturä, loc, in centrul com. Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahoya, litiga primarie, unde se

se &este urmatoarea

cAreia

La-Preda, izvor Cu apelLorineralä

plaiul Cozia, jud. Vilcea.

copii; o biserica de zid, in tinda

1-11.11 Telejendul, com. Maneciul-

bunT de pamint. (pucioasd), com. Muereasca-d.-j.,

LACUL

proprietarnl mcqiel Lacta, Nic=lae 0tetelewanu, la anul 1848, Mal(' i7.

Are hramul Sf. Nicolae, si e deservita de un preot si un cintaret. In sat sunt : 3 cizmarl; 2 dulgherT ; 2 ti n i chigli ; ciumi.

3

cir-

Lacrita - Micä, sat imprastiat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti, cu 386 suflete : 199 barba;! si 187 femeT, Locuesc in 29 case si 36 bordee. Copiii din sat urmeaza la scoala mixta. din satul Lacrita-Mare, ce este la 21/2 kil.

Rosani. Are o biserica cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, avind

un preot si un cintAret.

presupune a fi sare, si pe care loc

Lacul, sat, jud. Arges, pl. GAlasesti, face parte din com. rur. Stanislavesti.

nu creste nid un fel de planta.

Lacoviqtea, lac, in jud. Ialomita,

La-Säräturf, localitate, in jud.

pl. Ialomita-Balta, linga. satul Slobozia.

Lacul, cdtun,a1 com. Odaile, jud. Buzail, Cu 170 loc. si 34 case.

Lacrita-de-Jos, fost sat, jud.

Lacul, sat, in jud. Mehedinti, pl.

Dolj, pl. Ocolul, comuna Pielesti.

Motrul-d.-j., com. rur. Voloiac ;

Prahova, pl. Podgoria, com. Apostolache, unde sunt mine de sare inca neesploatate si pazite de oamenT pus! inadins de gu-

vern. In timpul vera oamenif intrebuinteaza apa la facerea Lacrita-de-Sus, fost sat, jud. bailor.

Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti.

are 99 case.

Lacul, numire vechie a comuna' fi ciitunulut Margaritesti, jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.

La-Schit, pefterä, jud. Vilcea, com. Cheia, plaiul Cozia.

La-Schit, locuinfil izolatä, jud. Vilcea, la 1 kil, maT sus de Cozia,

unde se vad ruinele uneT biserid, zidita se zice, de Radu-

Negru. Ad, se crede, a ft fost un schit de calugarite.

La-Sttnä, pisc, pe muntele cu acelasi nume, com. Filipesti-dePadure, pl. Filipesti, jud. Prahoya, la poalele caruia e padurea proprietaruluT.

Lacrita-Mare, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti, cu o po-

Lacul, bala, pe teritoriul com.

pulatie de 529 suflete : 237 bar-

Vladesti, pl. Riurile, jud. Mus-

bas! si 292 femei. Locuesc in 56 case de zid si 58 bordee.

cel, din care izvoreste ValeaLaculuT, care strabate catunul

Este situat spre S.-E. de satul

VlAdesti-d.-s. si se varsä in riul Bratia.

Pielesti si se invecineste la E. cu com. Golfinul (Romanati); la V. cu urbea Craiova ; la N. Cu com. Robanesti si la S. cu Cosoveni-d.-s.

tiii carte 52 persoane. Are o scoala mixta, ce functioneaza din 1888, intretinutä de comuna si frecuentata. de 38

www.dacoromanica.ro

Lacul, baltä, pe teritoriul com. Nanesti, jud. Putna, in intindere de 30 hect. ; contine peste mult.

Lacul, deal, in partea de N. a com. Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti.

LACIJL

Pe podisul lul se afla un lac format din apa omatuluT si a ploilor.

125

intinde pe o suprafata de 750

biserica ce s'ar fi scufundat in

hect., proprietatea D-neT Elena C. Cornescu, cu o populatie de

pamint.

45 locuitorT.

pirtfi, jud. Bacn, pl. Taz.. läul-d.-s., com. Solontul, care iese din balta cu acelasT nume si se varsa in plrlul SolontuluI. Laoul, plruz, jud. Bacan, pl. Trotus, com. Grozesti, care se varsa In Plriul-Sarat.

Numarul vitelor marl e de 5 7 §i al celar miel de 470.

Lacul-cu-Butudi (Meledicul), lac, jud. Buzati, com. Minzalesti, cat. Bisceni, pe mosia Meledicul.

Lacul, pîrîü, izvoreste de sub Dealul-Mare, din padurea Goe$-

noarele ; in hrisoave e ca punct

tilor, com. Sirca, pl. arligatura,

futre hotarele: Baraiacul, Ponoarele si Maräsesti.

Goesti, si, dupa ce primeste in dreapta afluentiT: Captarilor, Radiul, Brezila, Gorganul, epte-

Cenit, Vatroaea i Ulucilor, iar

pe stinga Sneamanul, Imasul, Budancea, Lupul, Peri, Bostanul i ipotele, carl toate izvoresc de pe Valea-Goestilor,

com. Sirca, se vara, In iazul Lunganilor, pe care-I si formeazä.

Lacul, pIrlil, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluI, com. Andreasi ; izvoreste din culmea LaculuT;

udà com. in partea de S. ; se varsa dupa un curs repede si spumos in Valea-Neagra, mal jos de catunul Rimna, al com.

Lacul-cu-Pe§te, fost lac, jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. Strehaia, situat pe virful

nicul, com. Bisoca, cat. DealulSareT ; are apa limpede si curata ; contine multf ii5stravT.

Lacul-din-Poianä, lac, in jud. Buzar!, com. Minzalesti, cat. Bisceni, d'asupra lacului Meledicul,

despärtite prin drumul de la catunul Trestioara la catunul

Busesti, pl.

Cerna, jud. Mehedinti.

Lacul-Hotilor, lac, la N.-N.-V. de mosia Rateasca, jud. Teleorman ; formeaza hotarul des-

pa,rtitor al proprietatilor rurale ale locuitorilor in directiunea dintre mosiile Sfintesti si Draganesti.

pl. Marginea-d.-s., jud. R.-Sarat,

pe rful Rimna. Este asezata in partea de N. si V. a judetulur, la 35 kil. spre N.-V. de orasul Rimnicul-Sarat, si in partea de V. a plaseT Mar-

ginea-d.-s., la 15 kil. spre N.V. de corn. Pläinesti, resedinta plasel. Comunele cele maT apropiate de dinsa sunt: Dealul-

Lung, la 3 kil.; Odobasca, la

Lacul-Doamnei, lac, in jud.

7 kil.; Bordesti, la 8 kil.; Dumitresti, la io kil.; Popesti, la ir kil.; Dragosloveni, la 12 kil.; Cotesti, la 12 kil., i Urechesti, la 13 kil. Se margineste la N. cu comunele : Dealul-Lung si Ociobasca, de carl se desparte prin Dealul-Plopulul si piriul Peleticul ; la E. cu comunele : Urechesti i Dragosloveni, de care

Vileea, situat in Dealul-OcneT,

se desparte prin Dealul-Magura;

spre S. In lac se afta un fel de pamint moale, care se crede a fi provenit de la un vulcan. De

la S. cu com. Bordesti, de care

Grunjul.

Lacul-din-Poianä, lac, in jud. Buzati, com. Mlnzalesti, cat. Bis-

com. Simburesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se varsa In piriul

ceni, intre Balta-Trestioarel si Lacul-din-Poianä; dinteinsul se formeaza izvorul Säratul, care se scurge in pirlul Sturdza, in

re$ti.

Lacul-färä-Pund, lac, In mij-

Lactil-luI-Baban, com. rur., in

Lacul-de-la-Poiana-din-Deal, lac, in jud. R.-Särat, pl. M'u-

Lacul, vale, uda partea de S. a

Lacul-Butilor, lac, in jud. Ilfov, padurea Vlasiei. P'aci era In vechime drumul pe care se transporta vinul dela DealulMare ($ud. Prahova) la Bucu-

com., situat pe stinga soseleT Braila-Rimnicul, jud. Braila. E format din apele carT se scurg din orasul Braila. Pe tarmul laculul se afta abatorul orasuluf.

unta deal.

.Andrea$i.

Branila.

Lacul-Dulce, lac, la S.-V. de

locul com. rur.

Lacul-cu-Peperig, lac, jud. Mehedinti, pl. Closani, com. Po-

j ud. Iasi, curge dealungul satuluI

LACUL-LIJI-BÀBAN

fata dealuluT Corbul.

Lacul - Cocorului (Ratoiul), sat, face parte din com. rur.

jur imprejur e inconjurat cu dea-

Aprozi-Negoesti, jud. Ilfov. Se

lurl. Se zice cA ar fi fost aci o

www.dacoromanica.ro

sé desparte prin dealul Costandoiul.

Este o comuna din regiunea dealurilor $i vecina cu aceea a muntilor. Este brazdata de ur-

LACUL-LU1-BABAN

matoarele culnif : Dealul-Magura, In partea despre E.; Dealul-

Stincil, care se intinde prin mijlocul comuneI ; Dealul-Constandoiul, in partea despre S.; Dea-

lul Calita, ce se desface din Dealul-Constandoiul, spre E. \radie principale, cari strabat comuna sunt: Valea-Rimna, ce

se intinde de la V. la E.; Valea-Peleticul, la V.; Valea-Cali-

tei, la S. Principalele riurl sunt: riul Rimna, care o uda prin mijloc de la N.-V. la S.-E.; Calita, care o

mili!, sal:11617 suflete : 801 bar-

bati si 816 femer; 654 casatoriti, 859 necasatoritl, 104 vaduvr.

Sunt 437 contribuabili. Are : 3 bisericr, întîia, cu hramul SE Nicolae, a doua, cu hra-

com. sunt $i 38 puturi. Se compune din urmatoarele

servite de 2 preotT si 3 cintaretT ; o scoala mixta, conclusa de z invatätor i frecuentata de

scriptia Babeni, a ocolului silvic Babeni ; esente principale

Lacul-Lung, baila, formata din

r8o boT, 235 vacT, 20 cal,

20 Tepe, 1722 of, 25 capre si

revarsarile PrutuluT, jud. Covurluiti, pl. Prutul, com. Fol-

300 rimatorT.

testi.

Comerciul se face de 18 persoane.

Clile de comunicatie sunt niste simple drumuri: spre Odobasca i Dealul-Lung; spre Dragosloveni-Plainesti-Rimnicu-

Lacul-luI-Biban, sat, in jud.

confluenta piriului Carita cu riul Rimna; Groapa-TufiT, spre N.,

R.-Slrat, pl. Marginea-d.-s., catunul de resedinta al com. La-

la 2 kil. si 860 m., la poalele

cul-lur-Baban.

2480 in. spre N. de catunul de resedinta. ; Balanesti, in par.

Lacul-lul-Baban, lac, in jud.

tea de V. a comunei, la 1280

R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Lacul - lui - Baban, cat. Costandolul.

m. spre V. de clt. de resedintd, pe piriul Balanesti; Cocosari, in

Contine peste care se vinde si se consuma in localitate.

partea de S. i V., la 200 m. spre V. de cat. de resedinta, pe piriul Balanesti. Suprafata comuneT este cam

La cul-lui-Dragne,semn de hotar, pe mosia Neaga, com. Socetul,

de 6026 hect., din cari 130 hect. ocupate de vatra comuneT, 939 hect, ale locuitorilor,

SchituluT-Dodesti.

tuluT (paclurT). fa-

Lacul-Mare, ias, pe Valea-Covurluiului-Sec, intre com. Virlezi si Bujorul, jud. Covurluiti,

servind de hotar al ambelor Lacul-Mare, lac, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Odobasca, cät. Podul-Lacului, numit i Urechesti-d.-s.; are o intindere de 11/2 hect.; contine crap, stiuca si caracucla, care se vinde si se consuma. in com. si in localitatile vecine ; este situat pe un

platal sati podis.

Lacul - PopiT, numire a unel jud. Teleorman, in partea de S.-E., spre riul Vedea; desparte aceasta mosie de Vatra-

2750 ale proprietater particulare restul, de 2207 hect., ale sta-

lac, in jud. Buzati, com. si cat. Paltineni ; incepe de sub virful muntelui Catiasul si se scurge in piriul Nehoiul.

coro une.

dealului Constandoiul ; Poenele,

in partea de N. a comunei, la

Lacul-Mare (Valea-PorculuI),

S drat ; spre B ordesti-D u mitresti ;

Gura-CalitiI, in partea de E. a comuneT, la 5 kil. 240 ni., la

standoiul, asezat in partea de

stejar si brad.

Locuitorii posea.' : 69 plu-

N. a comuneT, pe 14111 Rimna ;

nul de resedinta, numit si Con-

com. Bisoca ; tine de circum-

150 elevl.

spre Cotesti i spre Urechesti. Budgetul com. e de 63151e!, 91 banT la veniturT iar la cheltuell, de 6235 leT, 21 banT.

catune : Lacul-lui-Baban, catu-

consumá in com. in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul,

In partea de N.; Stoichita. , for-

vul, la N.; Petroasa, la N. In

plutesc ; are o intindere de 2 hect.; contine stiuca, care se

Gavriil, si a treia, c.i hramul Adormirea-Maicei-DomnuluT, de-

sa in Rimna; Peleticul, careo ucla

loc ; Balanesti, in partea de V., Petre, in spre S.; Constandoiul, la E.; Groapa-Tufii, la E.; Chi-

pe lac se afta muschT cu brazi, carl

Lacul-lul-Vintilä-Vodkpidure,

gurT ;

mat din ploT, care o ucla prin mij-

In timpul Domnitorului VintilaVoevod, printr'o scufunclatura;

mul SE Archangeli Mihail si

uda in partea de S. si se var-

Are o populatie de 437

LACUL-REZ1I

126

pitrli din comuna Maracineni, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

Lacul-Ratei, peidure, situata in raionul com. Boghesti, pl. Zeletinul, jud. Tecucid.

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, co-

Lacul-Rezif, com. rur., situaa in pl. Balta, jud. Baila, pe ma-

muna Bisoca; s'a format, se zice,

lul drept al luncei Calmatuiulul,

Lacul-luI-Vintilä-Votiä, lac, in

www.dacoromanica.ro

LACUL-REZII

127

la o inaltime de '5-18 m.si la

Cu uni bun local propria de zid ,

S. de Lacul-R.eziI. Se invecineste

o biserica, cu un preot, un cintaret si un paracliser. Vite sunt : 150 car, 3 asinr, 280 vite cornute, 100 oT, to capre i i io rimatoff.

la N.-E. cu Pirlita ; la V., cu Insuratei; la N., cu Vizirul ; la S., cu Bertesti-d.-j. i MihaitiBravul ; la S.-V., cu Cioara-Doi-

cesti. Suprafata com. este de 5900 hect si are forma unuT

nume, in Valea-Calmatuiulur, la

S. de viroaga Puturosul. La cul - Rezii, mofie particulara,

jud. Braila, pendinte de com. cu acelasT nume; are o suprafata de 7800 hect., aid un ve-

scoala de fete, infiintatI la nit de 44000 leT. 1877, frecuentata de 5 fete ; moara de aburi. Lacul-Ro§u, lac, in com. rur. Vite: 472 130i, 455 vacf, 20 Balacita, pl. Dumbrava, jud. taud, 188 vitei, 705 cal, ii maMehedinti. gari, 4455 oT, 281 rimAtorT 45 capre.

hoya, carT, dupa cum spun documentele, se vor imparti frateste cu copiiI fratelul sad, Stolnicul Raducanu Filipescu.

Lacul-Ro§u, vtrf de deal, jud. Prahova, pl. Prahova, com. Va-

Lacul-ReziI, lac, jud. Braila, sitrapez regulat. Are o populatie tuat la N. de com. cu acelasT de 222 familif, sari 886 suflete, din carl 176 contribuabili. Are: 2 bisericT, construite de locuitorT la 1740, Cu 2 preotl, 2 cintaretT si 2 paraclised ; scoala de baetT, infiintata la 1859, frecuentata de 60 elevi ;

LACUL-SXRAT

lea-Lunga.

Lacul-Ro§u, mläftinf, intre piscurile Jepi si Piatra-Arsa, jud. Prahova. Alaturl Cu acest lac se afla citf-va bolovanT simetric dispusT avind sapat pe el: crucT, cifre i diferite semne. Se zice

ca acolo, in vremurile de demult, isT ascundeati haiduciT comorile.

Lacul-Ro9u (Muntele),ftiidure, particulara supusa regimului sil-

vic fnca din anul 1883, pe mo-

Lacul-Ro§u, lac, intre muntiT

sia Lacul-Rosu, pendinte de com.

DrumurT : la Pirlita, spre N.-E.,

Retivoiul i Turcul, com. Pre-

Sinaia, plaiu/ Pelesul, jud. Pra-

pe sub deal si peste viroaga si piria, (5 kil.); la Bertesti-d.-j.,

dealul, plasa Pelesul, jud. Pra-

hova.

hova.

Lacul-nrat, sat, pe malul de

spre S.-E., pe deal, pe linga Movila-Lunga (9 kil.); la Mihaiti-Bravul, spre S.-E., pe linga punctul Capraria (13 kil.) ; la Cioara-Doicesti, spre S.-V. pe

Lacul-Ro§u, muntela E. de com. Predealul, pl. Pelesul, jud. Prahova. Acest munte, impreuna cu muntif Susaiul, Retivoiul,

S.-V. al LaculuT-Sarat, comuna

la cat. Padina si Corcanul (17

Costila, Unghia-Mica, Jumatate din Lacul-Rosu, Fata.-GavaneT, Virful-luT-Dragan, apartinea din timpurile cele mar vechT familieT Dudescu.

Suprafata satuluI e de 65 hect.,

kil.); la InsurAteI, spre V., drumul drept (6 kil.); la Vizirul, spre N., pe linga punctul Rubla apol pe osea, in care drum

kil.); la Braila, spre N.-V. (49

AstAzI se stapineste de M. S. Regele Carol I, si a fost

kil.)

cumparat impreuna cu totT mun-

se afla un pod judetean, (13

til de mal sus, in Maiti 1892, Lacul-Rezil, sat, pe muchea pIatouluT, in partea de N. a com.

de la Manuk-Bey. Jumatate - din -Lacul-Rosu a-

cu acelasT nume, jud. Braila, pe hotarul de E. al com., la 49 kil.

partine d-lul G. G. Cantacu-

spre S. de orasul Braila. Suprafata vetrer satulur e de 38 hect., cu o populatie de I I I

La 1794, Medelnicerul Constantin Filipescu, vinde varulul sàú Dinu Cantacuzino Paharnicul, treI muntl adica partea luí

familii, sari 395 suflete; locuesc In 75 case.

Are : o scoall mixta, infiintata la 1876, intretinuta de stat, frecuentata de 26 elevr i eleve,

zino.

de mostenire de la 6 muntT Jepi-d.-s., Jepi-d.-j., Petricica, Piraele, Sorica, Virful-luT-Gavan, Lacul-Rosu i Luncile din Pra-

www.dacoromanica.ro

Chiscani, jud. Braila, la 3 kil. spre N.-V. de Chiscani, infiintat la 1879 cu 'o cazia ,improprietarireT.

cu o populatie de 61

familif,

saü 300 suflete ; locuesc in 59 case. titi carte 84 persoane.

Are o scoala mixta, infiintata la 1882 de com. si frecuentata de 18 elevr si 8 eleve. Vite : 32 vite marl cornute, 150 cal, 530 of si io rimatorT.

Lacul-nrat, staliune balnearlf, jud. Braila, la 5 kil. la S.-V. de orasul Braila si la 5 kil. la N. de Dunare. Localitatea tine de com. Chiscani si e legata de orasul Braila prin o osea bung. Vara, in timpul sezonului, transportul vizitatorilor se face

cu tramvaiul electric sail trasurT.

Cu

LACUL-SXRAT

128

Longitudine E. Gr. de 27°,58'.

Latitudine N., de 45°,16'. Altitudinea e de 25 m. Localitatea prezinta un ses lin tntre dota dealurT si de anI s'aö facut frumoase plantatiunT.

Lacul-Sdrat e format din 2 basinurT, din care unul

mare, cu o forma aproape trata, legat printr'un git cu unul maT mic oval. Intinderea totala a laculuT e de 2 kil. Ca adincime, apa laculuT atinge in aniT plolos1 I,20m., lar in aniT secetosInumaT

sa avizeze asupra moduluT de organizare a uner statiunT balneare in acea localitate.

In urma studiilor acute si a rapoartelor depuse, de doctorT

LACUL-SARAT

ati fost eel mal caldurosT; Tem-

peratura mijlocie in timpul ve-

rel e de 220. Vara este

a-

notimpul cel maT putin variabil. Temperaturile mijlocii extreme

structiT se fac in lemn. Stabilimentul are 32 cabine pentru

in timpul verer ati fost 210 in 1893 l 2303 In 1890. Sunt in mijlociti 98 zile de vara; prima zi e la I I Maiti, iar ultima la 7 Octombre. Umezeala relativa a aerulul anuala e de 720/0, lar vara este

bar calde, iar cazinul are un salon mare si e compus din 2

de 63°/3. Mijlocia in tot timpul vereT a

si inginerT, MinisteruI

Domeniilor apreciind insemnatatea LaculuT-Sarat, construeste In 1886 un stabiliment pentru

bAT, si un cazino; ambele con-

20-50 C. m. adincime. Istoricul.La r 86 r, Ministerul de finante insarcineazd pe

etaje. Toate a.ceste constructiT atí necesitatea de a fi refacute.

zilelor de ploaie e de 16 zile. Mijlocia anuala a presiuneI

In 1888 se construeste un pavilion pentru muzica. Pentru a

atmosferice : 759, mm; iar mij-

Inginerul G. Budeanu ca sa

incheia cu descrierea acestuT

faca un studiti asupra acesteT statiunI, unde se duceati oame-

lac, vom adauga ca s'a intimplat in 1872 si in 1887, ca din

tulta sunt N.-E. si S.-E., cu o

i faceati bAT, fara indicatie sari ordonanta.

niel o

cauza seceteT marl, sä. sece. Dar

frecuenta mijlocie In timpul verer

pentru directiunea S.-E., de 18.

date de medicT

secarea bu a fost totala, i niel nu poate fi vr'o data temere de asa ceva. D-1 Gr. Stefanescu, directorul BiurouluI Geologic,

NN.-E., care e crivatul. Repartitia vinturilor, in timpul veref in mijlociü N= ir,

niT

Primele 135.1

incep a se face prin 1870 si urmara pana in 1872 cind, zice-

se, lacul a secat. In 1878, Lacul-Sarat la loc printre statiunile balneare incepe a fi vizitat de numeros1 bolnavl, care se gramddesc vara

cu Loatä lipsa de localurT, si stati ceT mal multi in Braila, de unde vin sä faca cura. Lacul-Sarat, trecut sub Ministerul Domeniilor, In 1879, comitetul permanent al judetuluT,

cere autorizatie de la acest Minister ca sä invoiasca construirea locuintelor pentru bolnavT, de catre particular!, insarclnind in acelasT timp pe d-1 dr. Bernard

cu facerea une complecte analize. Numele LaculuT-Sarat insa

pindindu-se ca fiind eficace pentru mal multe boll, Ministerul Domeniilor insarcina in 1883 pe d-rul Sergit1 si pe d-niT d-r1

insarcinat în acel an de Ministerul Domeniilor, face un minutios studiti asupra acestel cestiunT i conchide ca, gratie i situatieT izvoarelor din malurile si matca LaculuTSarat, acesta nu poate seca nicT odata definitiv.

multimeT

Clima. Observatiunile s'ati inceput a se face de d-1 St. C. Hepites Inca de la 1879, iar de la 1881 se fac de dirigintele StatiuneT meteorologice de la Braila.

In Februarie 1900, d-1 St. C.

Hepites a dat la lumina o lucrare foarte complecta si de valoare, asupra ClimeT BrAileT.

Aceasta lucrare e rezultatul tutulor observatiunilor meteorologice de la 1879 pana la 1898.

locia In tot timpul vereT e de 7578 minDirectiunile dominante ale yin-

Vintul predominant e ce! de

NE--= 10, E= 8, SE= r8, S = 12, SW =-- io,W 6,NW 12 i Cairn = 3. Cerul este in mare parte seni. Nebulozitatea mijlocie In timpul vere1 e de 3.9; in timpul verel, In termen mijlociú, avem 48 zile senine, 32 zile noroase si 12 zile acoperite.

Geologia.Fleind parte din basenul Dun Arel, regiunea LaculuT-Sarat e formata din aluviunT moderne, constituind un

platoti Intins, pe o depresiune a soluluT quaternar, format el insusT dinlöess, argil galben,

mult sati mal putin nisipos, cu sail fArä concretiunT. La son-

dagiile facute s'a vazut ca te-

ObservatiunT regulate s'ati &cut

renul e compus din straturT de nisip alternindu-se cu argile,

Felix si Bernard, O. faca ana-

numaT de la 1879-1881 si de la 1888-1898.

ceea-ce explica i faptul el in 1878, vara, fiind plor multe,

liza apeT i namoluluT, ceea ce se si facu, eft i sa studieze

Temperatura anuall mijlocie e de 1006. AniT 1897 i 1898

In casele locuitorilor chiar, din comunele Slujitori-Albotesti si

www.dacoromanica.ro

LACUL-SÄRAT

129

Filiul, din apropiere, izvora apa dulce si Lacul-Sarat crescuse foarte mult. Dupa d-ni! Gr. Stefanescu inginerul Bochet, apele Lacului vin din regiunea muntoasa saMera., din spre N., prin diferite crapaturi ale rocelor acestor

regiuni, cum si din apele ploi-

lor saii zapezei care nu contribesc in a altera citusi de putin

LACUL-SARAT

siropoasa, lar in aria ploiosi

este mai diluata de cit pana la saturatie ; aceasta denota mineralizatiunea mare a acestel

ape; pusa pe piele, apa produce o iritatie care merge pana la usturime si inflamatie. At-

mosfera e incarcata cu gazuri saruri, iar apa degajeaza un miros de ouà clocite, care e al

calitatea apei, ci din potriva Inca, diluaza prea marea con-

hidrogenului sulfurat. Temperatura apei variaza, lar acea a namolului este mai sea.-

centrare a mineralelor. Ca proba.

zuta ca a apei.

cá apele vin din spre N. e faptul ca toate puturile sal:Jale la S. aU o apa dulce, buna chiar

Densitatea este mare. D-1 dr. Apostoleanu observa cu drept cuvint ca densitatea apei joaca

de bata, lar cele sal:ate la N. ati apa amará si sarata. Apele

un rol foarte important, de oare-

'acuita' nu vin in pinza, ci vin

In fasii mal mult san mal putin late, si la diferite nivele. Fauna. Fauna Laculul-Sarat se compune din niste insecte miel, foarte numeroase, care la

anumite epoce se observa in numar de milioane,

gin-

carr apar si dispar, inmultindu-se cu multa usurinta cari probabil sunt crustacef. Flora din prejurul lacului s'a studiat de Prof. dr. Brindza si de Prof. dr. Grecescu, cari

ce in diferitele luni din sezon variaza, asa in anal i888, in Maiii, densitatea a fost de 3 °-5 °

B, in Iunie de ° 8° B,

In

Iulie de 80roo B. si in August de 70_110 B. Analiza himicel. lata rezultatul analizei facuta de d-1 dr. Bernard in 1885 Clorura de sodiu, Iodura de sodiu, Sulfat de sodiu, Hiposulfit de sodiu, Carbonat de

20-40 C. m. i asezat pe un strat de nisip fin, sub care se aflá un alt strat de argila. Coloarea namolului e neagra

si e format din argila amestecata cu nisip, precum si din plantele aquatice si insectele ce vietuiesc, dupa cum am vazut, In apa lacului i imprejurul lui si care se descompun. Namolul analizat contine 410/o

principii minerale, i 39°/0 organice ; este unsuros la pipait. Cataplasmele ca namol puse pe patine bolnave in timpul zilei i noptei, dupa ce bolnavul a facut baia, activeaza foarte mult efectele terapeutice. D-1 dr. Bernard analizind na-

molul a gasit: Acid formilic, Acid glutanic, Acid oleic, Acid geinic, Clorofila, Resorcina, Pirocatechina, Cerina, Acid butiric, Acid propille, Acid apocrenic, Sulfat de sodiu, Sulfat de potasiu, Sulfat de protoxid de fier, Fosfor de Fosfat de calciu, Sulfur de potasiu, Sulfur de sodiu,

sodiu, Iodura de magneziu, Clruta. de calciu, Clorura de magneziu, Sulfat de calce, Fosfat

Bisulfur de fier, Clorur de sodiu, Hiposulfit de sodiu, Hidrogen sulfurat, Hidrocarbo-sulfurat, Fosfat de sodiu, Carbonat de sodiu,

a0 determinat mal* multe specii,

de calce, Fosfat de soda, Fos-

Carbonat de calciu, Sulfat de

precum : Salicornia, Herbacea

fat de alumina, Azotate alcaline, Crenat de fier, Apocrenate, Formiate, Acetone, Malate de sodiu. In 1888, d-1 Carnot, directorul Laboratorului de himie al S coalei

Magneziu, Sulf inca necombinat,

L. Chenopodium Glaucum, L. Lepigonum Marginatum Koch. Constituirea namolului ar fi datorita putrefactiunei acestor animale si plante, dupa cum vom

vedea la descrierea namolului. Plantele propriii zise ale La-

cului-Sarat sunt plante aquatice produc namolul. D-1 dr. Bernard le-a determinat ast-fel : Rupia rostelata, Spirogra elongatum, Furfula Latifolia.

Proprietätt fizice. Apa La-

de Mine din Paris, a gasa : 26,600 Clorur de sodiu . » de calciu . 0,317 Sulfat de sodiu . . 24,404 Sulfat de magneziu Bicarbonat de calciu

Peroxid de fier. Silice

Total

.

.

6,225 0,461

0,010 0,020 58,037

cului-Sarat este limpede, cu un gust amar, gretos si foarte sarat. Concentratiunea variaza, cinc'

Ndmol.Namolul de la Lacul-Sarat e bogat In substante minerale si in principii orga-

e scazuta; are o consistenta

nice diferite, avind o grosime de

6127S. nardo Diclionar Geogreute.

Azotite, Amoniacale, Acetat de sodiu.

Acest ramo' se prezinta incomparabil superior ca constitutiune i ca aplicatiune, sub punctul de vedere terapeutic, in fata namolurilor asa zise mineralice, atit feruginoase cit i fosfatice, sa5 partial organice si mineralice, precum si superior namolurilor de pe continent, exploatate prin multe statiuni prin ajutorul terenurilor de turba fermentate artificial, in prezenta apelor minerale de diferite compozitiuni.

Phytoplasma Lacului Sarat 17

IT

www.dacoromanica.ro

LACUL-SARAT

LACUL-TIGANULLA

130

(namolul) de consistenta untului, este compusä din proteina

pulmonara, cardiopatiT, diabet,

naviT säracT, format din 2 barace,

nefrite, guta propriii zisa, gua

si proteide dedublate pana la

esoftalinicä si nevrose. Boale de piele cu dispozitiuni la inflatnatiunr.

intretinute de caritatea publica. Minist. Domeniilor arendeaza statiunea cu 57000 leT anual.

formarea hydrogenului sulfurat, carbo-oxy-sulfidului si a tio ami-

Modul intrebuinpiret apel fi

Lacul-Sgrat, lac, la i kil. spre

bar red

N. de Batogul, jud. Braila, pe o

luate in lac, insotite de ungeni Cu namol i uscare la soare. In bai calde, luate in cazi simple, cu apa., sati amestecate cu nämol in diferite proportii. In dusuri red sati de apa

vale lunga de aproape 3 kil., ce se

n elor, pe litiga altr compusT zymo-

genatici formati, cari impreunä

nh'molulut.

caracterizeaza destul de vadit aceasta aflare sui-generis, dupa

curn ne demonstreaza studiul asupra phytoplasmer lacurilor din regi u n ea Va1ea-Dnáre1.

'ata care sunt similarele Laculur-S arat : Nauheim, Fran ze n s-

Treuczin, Teplitz, Lippick, s. a. Comparind limanul Odesei cu Lacul-Sarat avem : Sarart totale Hatijibey Liman 42°/0 Koujalnik Liman 50(70

Lacul-Sirat

420/0,

S)rurt solubile 2,856, din care 2,492 cl. de s. 3,584, din care 2,980 cl. sodia din care 26,600 cl. de sndiu.

Aplicaliuntterapeutice.Apa si namolul se pot aplica la urmatoarele afectiunr: Scrofuloza cu toate variatele ei forme, manifestatiuni si complicatiuni, cum e: a) Limfatismul ; b) StAn scrofuloase; c) Stari scrofuloase

grave; d) Morbul lur Pott ;

e)

TumorT albe. Tuberculoasele osoase se vin-

deca radical. Reumatiztn. Dupd scrofula, contingentul cel mal mare 11 dad

In

calda minerala.

bad, Saint-Aman, Pystian, Dax,

Acqui, Limanul de la Odessa,

1.

In aplicatiuni topice de namol pe partile bolnave. In al:A mineralaluata. intern.

Temperatura bailor calde va-

intinde de la E. spre V. Lacul

este situat in partea de E. a vleT, avind o lungime ca de 2 kil. si o latime de 500 m. Apa din el si namolul ad cam aceeasi compozitie ca a Laculur-Sarat de lingà Braila. Multi sriteni bolnavi,

carT nu ad mijloace a se duce la Lacul-Sarat de litiga fac bAT red aci si se vindeca.

riaza foarte mult, asa e intre

200_3-o, Lacul-Särat, lac, jud. Braila, z dupa diferitele afeependinte de com. Movila-Miretiuni si constitutia bolnavului. seT, situat spre E. de coin.; are o Durata 1:del asemenea variasuprafata de 50 hect. si contine in za. foarte mult dupl etatea disolutiune substante minerale. natura boaler ; in genere, cu cit se sta mal putin in baie, cu Lacul-Sec, vi'," de munte, jud. atit ea e mar eficace. BacaO, pl. MunteluT, com. ADurata tratamentulur : 25-30 g4u1, din slra kuncul-Stinelor, bar, dupa indicatiile medicale. situat lingá satul Goioasa si d'a Escursiunt. In apropiere se dreapta Asaului. aflá o imensa si frumoasa numita la Monument», unde se fac plimbari; de ase- Lacul-Trestiatul, trup de padure, a statuluT, Iii intindere de menea, malul Dundrei si orasul 35 hect., pendinte de com. ABraila atrag zilnic pe vizitatori. postolaehe, pl. Podgoria, jud. Sezonul incepe la i Mala si Prahova, care, impreuna cu trusine pana la i Septembrie. purile : Ursoaia (41 hect.), VirStatistica de mifcarea boinarul-PietreT (i 2 hect.), Valea-Pa-

vilor :

In 1885 ad fost 688 vizitatori.

cura' (i50 hect.) si Racorelele

reumatizmele, asa : a) Reuma-

*

tismul nodos cu forme foarte

»

grave ; b) Reumatizmul muscu-

» 957, plus 150 ce veneaii din Braila pentru a Lacul-TurculuT, sat, facind parte din com. rur. Balta-Doamnei, face bar, plus 119 soldati trimisi pl. Cimpul, jud. Prahova. Are de Ministeriul Domeniilor si 51 o biserica, cu hramul Sf. Nieleve din Azilul «Elena Doamna», in total 1277 vizitatorT. colae si Sf. Filofteia, facuta de In 1895 ad fost 2699 vizitatori. locuitori la anul 1871.

lar in toate regiunile ; c) Reumatizmul poli-articular chronic. Sifilisul.

Boalele sistemului nervos.

Boalele uteruld, anexelor si tumorT intra-abdominale. Boalele de piele. Contra - indicaliunt. Stdri febrile, procesele inflamatoriT

acute si sub-acute, tuberculoza

*

» *

627 855

1886 1887 1888

»

1896 1897 1898

»

»

1586

»

»

2082 vizitatorI.

»

»

3703

» »

» »

»

»

Se afla aci un Azilpentru bol-

www.dacoromanica.ro

(17 hect.), formeaza padurea Apostolache.

Lacul-Tiganuluï, lac, in jud. Mehedinti, plaiul Closanb satul Padesul; Vine de com. rur. Ne-

LACUL-VERDE

131

LACURILE

goesti; este situat intre hotarul jud. Mehedinti despre Gorj.

Brosteni, dind nastere unur ptritl, nurnit Caluisul.

inscriptia sapata in piatra dea-

Lacul - Verde, pridure foloasa,

LaculuI (PIrlul - ), pirill, jud.

jud. Bacaii, pl. Tazlaul-d.-s.,

Vilcea, com. Alunul, pl. Oltetul-

com. Bucsesti ; are o intindere de 600 hect. si este supusa re-

d.-s. Dupl ce udä centrul comuner, avind directia de la V.

e Aceastä sf/ntä bisericä ad flicut-o yi infrumusetat-o lordache Cantacuzino vel Visternic Intr'o slavä cu hmmul dintulul li de minunt fäcätorul Neculal, la anul 7232 (1724) de la Adam, Iunie 29s.

gimulur silvic.

spre E., se varsä in ritil Oltetul, putin mar sus de scoala.

Lacul-Verde,pdclure foioasa ,j u d. Bacaa, pl. Muntelur, com. Podurile ; are o intindere de 320 hect.

si este supusa regimuluf silvic.

Lacul-Verde, pddure, in judetul Mehedinti, pl. Closani, com. rur. Iupca.

Lacul - Virful - Mantel, Thc, in jud. Buz5.11, com. atina, cat. Lera, situat in virful muntelur Man-

ta; are o frumoasa pozitiune.

Laculul (Podul-), sat, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, cat. com. Odobasca. Este asezat in partea de E. a comuner, pe malul drept al riulur Oreavul, la 587 m. spre

E. de cat, de resedintd, Odobasca. Are o intindere de peste 200 hect., cu o popula.tie de 45 fam., sati

207

supra user pridvorulur :

Calugarii acestur schit se zice ca aveail stapinire peste o parte de loc numita asta-zi Valea-Mitoculur si Gainaria, precum si pe o parte de padure pe Ruga Bah-

luid unde aveaa si o moara de apa pe Bahluiii, careia i-a ramas numele si asta-zr de Moara-Calugarulur. In urma li s'aa luat locurile de proprietarr si el' ad parasit schitul.

sufl. ; o biserica..

LaculuI(Podul-), lac, jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Odobasca.

Lacurile, sat, jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de com. rur. Alimanesti-Ciofringeni. Are 215

familir; o biserica cu hramul Lacului (Culmea-), fir de munp, in jud. R.-Sarat, pl. Orasulur, com. Andreasi, pe care o bräzdeaza in partea de mijloc ; se intinde printre afluentir riurilor

LaculuI (Valea-), vale, in jud.

Milcovul si Rimna ; virful prin-

cipal este Piscul-Laculur, inalt de 820 m. si acoperit cu padurr.

Lacului (Groapa-), deal, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Andreasi; brazdeazä comuna in partea de S. si desfacindu-se din Cul-

mea-Laculur, se intinde printre piriul Valea-Neagra si afluentul saa piriul Lacul ; este acoperit cu Jinete si padurY.

Lacului (Pirlul-), pitliaf,

in

com.

erbesti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; izvoreste din

culmile despre E. a dealurilor Stinca si erbesti; curge spre S.E., traversind soseaua j udetean a Piatra-Bozieni filtre kil. 15-16; apor se indreapta mal mult catre

Buzad, com. Cernatesti, formind

Sf. Dumitru, Cu un preot si un cintaret; o scoall prim. rur.

un mic basin al izvoarelor: arstianul, Ionica si Nucul, care,

Lacurile. Vezr Deleni, sat, com.

dupa ce se reunesc aci, merg sl

Deleni, pl. Cosula, jud.Botosani.

se scurga in Valea-Moroianulur, sub numele de Valea-Laculur.

Lacurile, =mire vechle a com.

Lacului (Valea-), vale, in jud.

fi catunulut Gologanul, pl. Marginea d.-j., jud. R.-Sarat.

Buzad, com. Vintila-Vodä, cat.

Sirbesti, acoperita de padure. Laculul (Valea-), vale, izvoreste din lacul cu acelasT mime, com. Vladesti, jud. Muscel si se varsà in riul Bratia, Rugà moara d-lur

I. Arsenescu.

Lacului (Valea-), sail LaculDraculul, vale, jud. Vilcea, unde sunt multime de baltr, situate intr'un cring des si stufos.

E., trecind pe la locurile izo-

Lacurile, schit, ruinat, pe loc plan, in partea de N.-V., in CodriI-D elenilor, com. Deleni, I. Botosani. Este infiintat de Iordache

late Elesesti, in josul carora se

Cantacu zin o, vel Visternic, la anul

uneste pe dreapta

1724,

cu pirtul

dupa cum se constata din

www.dacoromanica.ro

Lacurile, tnunte, in jud. Neamtu, com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, situat intre mosia Almasul si manastirea Horaita.

Lacurile, munte, in partea de V. a com. Tesila, plaiul Pelesul, jud. Prahova, ce serveste de pasune vitelor.

Lacurile, pisc, in partea de N. a com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Se intinde dela N. la E.

si

serveste pentru cultura. Lacurile, munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca, in partea de V. a com., Vid al

LACURILE

132

culmei Razboiuld ; are o inaltitile cam de 892 m.; este inalt ascutit, ca o piramida, aviad o poiana intinsa pe care se afla. 3 raid lacurI; e gol.

Lacurile, vale, in jud.

Buzar',

cat. Beceni ; incepe din mosia Dracseneasa si se scurge in piriul Ocea.

Lacurile-cu-Rusul, trup de pddure, a statultif, pendinte de com. Tesila, plaiul Pelesul, jud. Prahova, care impreuna cu tru-

Vite sunt: 1229 oI, 98 cal,

LAINICILOR (DEFILEUL-)

Laia, p ()dure, pe mosia Dracsani,

476 vite mar! cornute, 181 porcI

a decedatului maior I. Vladoianu,

si 36 capre. Drumurile de comunicatiune sunt : soseaua mixtA LaceniTataresti ; la E., soseaua vecinald la catunul Scurtul-Mare din judetul Vlasca; la V., soseaua vecinald la Ciolänestidin-Vale. Pe aci era vechiul drum numit al-OlaculuI, care

jud. Teleorman, donata Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti.

prin unele locurI a disparut fiind

cotropit de araturI. Comuna Lada este una din

schit, j ud. Gorj, pl. Noyac!, la 14 kil. de Bumbesti, Defileul-Lainicilor, in mijlocul

une! frumoase poenI. A fost zidit de Cocoana Paianca din catunul Porceni. Are I starit, 7 diacon paracalugati, cliser. Statul inscrie in budgeti pentru intretinerea aces-tu! schit, 1325 le! anual.

Boia, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile i Virful-Negrasului, formeazd padurea Tesila, care are

cele mal vechT din tara. Din hrisoave si alte acte se poate vedea ca are o vechime de aproape 400 de anI. In secolul trecut facea parte

Lainici,pichet cu No. 8, jud. Gorj,

o intindere de 5000 hect.

din pl. CilnisteI, jud. Vlasca.

Lainicilor (Defileul-), trecd-

purile :

Gilma,

Carabanul - cu-

Lada, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Teleormanuld, situata

la E. plaser, pe partea stinga a riuld Teleormanul. Se invecineste la N. cu mosiile din com. Deparati-Hirlesti; la V., cu hotarul mosid StatuluI Capul-Luncil si la E., cu hotarul Catalina, din jud. Vlasca. Are un catun, numit Obirtul,

situat In partea de V. a riuluT Teleormanul, despartit numal

Lada, mofie, in jud. Teleorman, pl. Teleorman, apartinind multor proprietarl, precum si mostenilor din comuna. Are

mg multe trupurT, dintre carl Brumesti-d.-j.

i Brumesti-d.-s.,

sunt cele mal principale.

situat pe malul sting al Pula loare, in muntiI Carpatl, judetul Gorj, prin care riul Jiul deschide o linie de comunicatie Cu central Olteniei. La ciff-va kil. la V., vechiul drum al pasuluI Valcan uneste, peste plaia (1628 in.), Transilvania Cu Oltenia. Defileul-

Lainicilor infatiseaza poate cracea patura cea maI strima L

Lacci, virf de munte, al VranceI, jud. Putna.

Lagärul (Ciupa-), sat, cu 158

mar salbateca din cite posea muntif nostri. Fractura prin care

riul 's'f duce apele prezinta o variata succesiune de sinuozitatr care '1 turmenteaza cursul schimbl, la fie care pas, ta-

printr'un mic sant, la o distanta. de I00 metri si care nu figureaza In niel o nomenclatura.

suflete, jud. Arges, pl. Galasesti,

Intinderea comuna, cu mosiile situate pe clima, este cam de 789 hect. 145 hect. pamint

Lagärul, loc, jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, situat la gura piriuluI Caraclaul, unde

bloul oferit ochiului. Acest fenomen se produce neincetat in tot drumul de 29 kil. dintre Fruntarie i Bumbesti, cit tine

12 hect. padure apartin mosnenilor din aceasta. comuna; 31

se zice ca ar fi esistat un sat

defileul.

numit Mogosesti, ale caruI urme

locuitorl se gasesc improprie-

d'abea se mal vad.

inchid lateral valea, sunt atit de incatusatl, in cit, rare-ori, se

com. rur. Teiul.

taritI dupl legea rurala pe o intindere de 120 hect. Populatiunea comunei este de 137 familiI, sail 324 suflete, din cari 142 contribuabili.

Terenul com, este parte yes, parte mlastinos. Are o scoala, frecuentata de elevI; o biserica vechIe, ca preot, i cintaret i i eclesiarh.

Cei dor paretI, care

gaseste spatiul suficient intre Lagul, deal, in com. rur. Basesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti, numit i Dealul-Lagula

picioarele lor, pentru cursul riuluI si largimea soselei, asa a

Lahani, moFle, particulara, in

stincilor. Coastele defileului sunt In general pietroase ca colti stincosI; ici-colo, formele se ro-

com. Zmulti, pl. Zimbrul, jud. Co-

vurluiti. Din partea de N. a acesteI mosiT, izvoreste piriul Suhuluiul-S ec.

www.dacoromanica.ro

aceasta largime a trebuit O. se cucereascl mecaniceste asupra

tunjesc si se acopar Cu pasune

si padure. In 'dota locurI : la

LAINICUL

133

Lainici si la Meri, stincele dispar

repti i Mologepti. SI-a luat nu-

valea se deschide. Soseaua

mele de la piriul Lalopul ce

LAMBA

com. rur. cu acelapl nume, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 678 locuitorl;

trece de dota oil Pul pe pod

curge prin ea. S'a Infintat pe

In susul pi In josul Lainicilor.

la 1848 de proprietarul mopieT, marele clucer St. Ganescu.

Lainicul, pîrîü i vale, jud. Dolj,

Este situata pe valea Olte-

biserica, zidita la 1858. E situat in centrul com. pi este udat

plasa Pul-d.-s., comuna Poiana ;

tuluT pi pe vilceaua Lalopul, la

la V. de riul Oltetul. Aci e re-

se varsá pe dreapta riuluT Co-

70 kil. de Rimnic pi la 20 kil.

pedinta com.

corova.

de repedinta plapeT.

pcoala, frecuentata de 6 elevr;

Are o populatie de 434 fa- talowl, deal, la S. de com. FULaita, pddure de stejar, pe mopia Stroepti, jud. Suceava.

Laiul, san Miceni-de-Sus, sat, jud. Suceava, apezat pe tärmurile ptriuluT Recea. Vatra satuluf ocupa 60 falcT,

m'ID', san 1800 su flete, din carl 317 contrib.; locuesc in 412 case. Are 2 bisericT, una in cat. Lalopul, facuta de proprietar

in unire cu preotul Patru Ionitescu, la 1858 pi a doua In cat. Mologepti, fatua de Pro-.

repti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

Lalowl, deal, in raionul com. Lalopul, pl.

Oltetul-d.-j.,

Viicea, pe care se

cultiva. 33

hect., 50 ariT vie.

Cu o populatie de 105 familiT, san 275 suflete, din carT 107 contribuabilT. Mosia e proprie-

topopul Stefan, la anul 1828. Scoala dateaza in com. dela

Laloqul, pîriü, jud. Vilcea, izvo-

1868. Clädirea e burla, proprie-

com. Lalopul la N., si la cat.

tatea obpteT locuitorilor din Stro-

Dobriceni se varsa in riul Oltetul.

Wi §i Laiul, arara a fost satä danie prin testament de

tatea dorarme' Ecaterina Grigorie Lahovari. E frecuentata de 8 copiT (6 1:10, z fete).

defuncta proprietara Smaranda

In com. sunt : 2 olarT, 5 dul-

Costin,

Padurile apartin qcoalelor din

Tirgul-Frumos (160 fdlci); iar 40 flcT cultivabile, 2 cardume pi 14 pogoane vie, sunt ale pcoaleI i bisericeT din Stroepti. Intinderea mopieT, afara de padure, locurile bisericeI i coaler, e de

300 hect., din cae loo cultivaI00 finat i restul imap teren neproductiv. Scoala i biserica din Stroepti servesc pi acestuT sat. Drumurile principale sunt : la Hramanepti (8 kil.),

la Todirepti (3 kil.), pi la Cucuteni (6 kil.).

Lala, mahala, in pl. Motrul-d.-s., com. rur. Bropteni, jud. Mehe-

gherl pi 2 rotar. Vite sunt : 27 cal, 297 bol, 73 yací, 1217 oT pi 213 capre. LocuitoriI, in numar de 197, s'ají improprietarit la 1864, pe moiile D-lor Stefan Gánescu, C. I. Dobriceanu, C. G. Babean'', Petre Obogeanu pi Principelur G. B. Stirbein, dindu-li se 623 hect.

D o b riceni, pddurt particulare, supuse regimuluT silvic, pendinte de com. Lalopul, jud. Vilcea.

Lalu (Valea-lui-), sat, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., ca-

tunul com. Pardopi, in partea de N. a com., pe ambele malurT ale piriulur Valea-luT-Lalu,

la i kil. spre N.-V, de cat. Ernatica, repedinta com.,

jud. Romanati, inlesnind comunicatia cu com. Faurepti spre N. Stirbeiul de Romanati, spre S. Veniturile pi cheltuelile com.

tribuabill ; o biserica, cu i preot,

se urca la suma de 1900 lel anual.

In riul Lalopul, la E. com. Fatirepti, pl. Oltetul-d.-j., jud: Vilcea.

Vacarescu. Locurile din jurul

Lalowl, com. rur., jud. Vilcea,

comuneT sunt : Dobriceni, Stirbeiul, Faurepti i Rimnepti.

pl. Oltetul-d.-j., compusa din 4 cat. : Lalopul, Dobriceni, Porta-

Laloqul, sat, facind parte din

Lalo§elul, pilla, care se varsá

Lalo§ul, Gonita, Portäre§ti-

In com. e o moara cu aburl. Comuna se intinde pe o suprafata de 350 hect. Are o singura posea care trece de la N. spre S. pi intra In

E brazdata de Dealul luI-Bucica udata de Valea-Plopeasa, Mopia e proprietatea D-neT Ecaterina Gr. Lahovari, nascuta

dinti.

repte din dealul Comarnicele, ucla

www.dacoromanica.ro

pi

la

poalele dealuluT Ernatica. Are

intindere de 27 hect., ca o populatiune de 41 familiT, san

174 suflete, din cal< 34 concmntäre

i

i diacon.

Lalu (Virful

), munte, in jud. Buzan, ct.111 N ../1 japul, cat. Bddirlegiul, rami ficati e din mun-

tele Sarilla. Lalul, munte, jud. Muscel, la N. de ampulung, intre muntif Pojorita i Drago, aproape de sorgintea riuluT Bughea.

Lamba, deal, cu directia de S.-E.,

LAMBA

LAPOWL

134

jud. Prahova, pl. Filipepti, com. Ditepti. Pe el sunt plantate vil, prunT, nucl pi meri. Parte serva

Langa, moie, in jud. Dolj, pl.

de papune pentru vitele loc.

Langa, pIrlu, izvorepte de pe

tultd-Pietrici ca.

nia, pl. Marginea, jud. Teleor-

mopia Concepti, com. Hudepti, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia, pi se varsä in piriul Conceasca,

fiind apezata frumoasa.

man.

pe mopia Concepti.

Lamba, pddure, pe mopia Cerve-

Ocolul, com. Pielepti.

Lapopul, Jugurent- Mopnenilor,

Jugureni, un codru infundat al mo p n enilor Fintepti pi Va tra-S chi-

Terenul este accidentat, com.

tuteo pozitiune

Comuna e formata din cat.

Lambe§ti, sat, in jud. Argep, pl.

Langa, vale, in jud. Buzda, com.

Pietricica, Lapopul, Lapopelul pi V alea-UnghluluT, cu o populatie

Oltul, facind parte din com.

Vintila-Vodd, en. Bodinepti ; in-

de 1210 locuitorT, locuind in

rur. Stoiceni-Plepoiul.

cepe din Dealul-Cocii pi da in

Lapowl, com. rur., in jud. Bu-

284 case. Sunt 227 contribuabili. Meseriapi sunt : 3 lemnari, 3 rotar, 6 butnarT, i cizmar, 2 fierati i i pietrar. Are o pcoala in cat. Lapopul,

zaa, plaiul Buzaa, situata intre muntele Fintina - Hotilor, riul Cricovul i riuI Nipcovul, la 38

frecuentata. de 37 copii ; 3 biserici, cu 3 preoti, 3 cintaretl paracliser. Catedrala e cea cu

kil. de capitala ju d. Limite : la N., incepind din muntele Fintina-Ho-

hramul Sf. Gheorghe. Comerciul se face in com. de 19 persoane.

eta Slanicul, servind cit-va pi ca

Lamburlu-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Girlita ; se desface din poalele de S.-E. ale dealului Girlita ; se indreapta spre N., avind o directiune ge-

nerall de la S. spre N., mergind pe la poalele orientale ale dealului Girlita I brazdind par-

tea de V. a pl. pi cea centrala a com.; taie drumul comunal Girlita - Cuiugiuc,

i, dupa un

drum de 2112 kil., se deschide in valea Cuiu-Iuc, pe stinga sa, ceva mal sus de deschiderea acesteia in Tezerul Gtrlita; malurile sale sunt in general acoperite cu tuarip, lar pe malul sting se gäsepte pi o mica padurice.

limita a mopier Vintila-Voda.

tilor, hotarul trece prin padurea

Vite : 390 bol, 207 vacr, 62

Piscupeasca, pe culmea muntelui

viteT, 3 bivolite, 9 cal, 27 Tepe,

Stina - Batrina pi, prin padurea Butuceanca (din com. Singerul, jud. Prahova) ajunge la izvorul Calugarul; la V., se lasa pe valea Calugarul pana la circiuma

II minji, 580 oi, 130 capre pi 450 porcI. Sunt roo stupi.

Sofronia, unde da in nul Cri-

cuitorl pi 42 case, construite

covul, merge putin pe Cricovul la vale, pana in hotarul Mirepti, In Drumul-Plaiului; la S., din Drumul-PlaiuluT, se indrepteaza spre Podul- tefuluT, trece prin Marginea-Padurei (mopia Runceni), ajunge in virful dealului

mal* toate din zid $i avind fie-

din padurea mopnenilor Jugu-

care gradina el. Copiii din sat

reni pi de aci in padurea Ar-

urmeaza la pcoala mixta din sa-

himandrita; la E., din pädurea Arhimandrita, trece riul Nipco-

Langa, sat, in jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pielepti, Cu 245 lo-

tul Pielepti, care este la 3 kil. Are o biserica de zid, in ruina,

vul pe la Glodul, apoI prin

cu hramul Sf. Dumitru, in tinda

muntele Virful-Glodului merge

carda se gAsete inscriptia ce ama ca a fost fondata la 1844

pe lingl partea de E. a com.

de proprietarul satuluT, Dumitru Geanoglu.

Satul este apezat pe ValeaLungl, de unde pi numele luT. Se invecinepte la E. cu cora. Cimpeni ; la V., cu com. Ungureni ;

Ja N., cu com. Boleasa, din jud.

Romanati pi la S. cu

Pietricica, de ad i in Dealul-ChiriaculuT, la Mesteceni, apoi con-

tinuä drept spre N. pe piala pi urca. in muntele Fintina-Hotilor. Suprafata comunei e de 1380

hect., din care 300 arabile, 620 pa.dure, 152 fineatd, 75 izlaz, 141 livezi, I vie pi 91 sterp. Proprietati mal insemnate sunt :

www.dacoromanica.ro

Cal de comunicatie are : vechiul drum al plaiului Buzati : Cizlaul - Buda - Lapopelul - Jugureni ; Lapopul-Cizlaul peste muntele Stina-Batrina i Plaiul-Ungurului i drumul Tisaul-Lapopul pe valea riului Nipcovul,

peste muntele Glodul. Comuna Lapopul prezinta un deosebit interes prin diferitele

legende ce se pastreaza aci, relative la Doamna Neaga prin multimea localitatilor care poarta numele el. Acestea sunt : Biserica Doamnei Neaga, cazuta In ruine ; Putul Doamnel Neaga, acum pArAsit, pastrindu-se incA colacul; Aleea DoamneT Neaga,

pe care se plimba de la Cetatea de la Buda pana pe dealul Chirlavazindu-se insa oare-care urme de nivel pi poseluire ; Poiana

Doamnei Neaga cu frumoasa sa poz4le ; Teiul - CiobanuluT, etc.

Mara de acestea mal e de va-zut schitul Pietricica. Comuna e vechie ; inainte de anul 156o

LAPOWL SAtT PORCARETUL

se gasesc hrisoave, care o mentioneaza. CAtunul LAposelul se

spune ca s'a fondat pe la 1750 de unul Desliu, proprietarul acester mosir, cu colonir aduse. Cat, Bradeanul e fondat de trer familir din Laposi, insdrcinate cu paza pOdurer, carr mar in urmA s'al."' stabilit ad ; lar cAt. Valea-Unghiulur de citi-va mosnent din com. Jugureni, carr s'ati

mutat pe partea de mosie ce li s'ati cuvenit si s'a alipit in urml de com. Laposul.

135

-

AgasuI, Comänesti si DarmAnesti, care incepe in Carpatir MoldovenT la piciorul de munte

al Obrejesculur, ramifiendu-se in trer plaiurr,. dintre care unul

LARGA

com. DArmanesti, care curge pe teritoriul satulur cu acelasT

nume. lo are obirsia In mun tele Laposul si se varsa In Trotusul d'a dreapta.

merge spre satul Laposul, al doilea spre DarmAnesti si al treilea spre Leloaia. Plalurile ají directia de E. si bräzdeaza tArimul dintre CiobAnusul si

Lapowl, piria, ce curge pe teri-

Uzul, prezintlnd virfurile : Chinul, Laposul, Leloita, Chiricelul,

varsl in abala, formInd ho-

Bocna-Mare, Bocna-MicA, Goan-

toriul com. Nerejul, jud. Putna ;

izvoresce din muntele cu acest nume, curge de la N.-V. si se tarul despArtitor intre muntele NArujenilor si com. Nerejul.

la si Tasbuga.

Lapoqul, saii Porciretul, sat, Lapo§ul, vid- de munte,jud. Ba-

Lapowl-de-Jos, munte, apartinind de la 1814 incoace sa-

jud. BacAti, pl. Muntelur, com.

cAII, pl. Muntelur, com. DArmA-

telor : Nerejul, Spulberul si Pal-

DArmänesti, situat nu departe

nesti, din s ira cu acelasI n u me, im-

tinul, jud. Putna.

de malul drept al rlulur Trotusul, la o departare de 3 kil. de satul DArmlnesti. Are o

brAcatcu pOdurr de fagr si brazr.

populatie de 80 familir, salí 305 suflete; o bisericA, clAdit5.

la 1821 de locuitorl, cu 2 antaretr. Tot ad se aflA ruineie schitului Laposul..

Vite: 29 cal, 355 vite cor-

Lapo§ul, ramificalie de munA in com. Nerejul, jud. Putna,

-

Lapowl-de-Sus, munte, al satelor Naruja si Nistoresti, jud. Putna.

fácind parte din muntir propriù zis VrAncen1 si continind sare la

poale. Pe acest munte se af1.1 pOdurea loc. din com. Nerejul, In intindere de 500 de hectare.

nute, 16 capre si wo porcr.

Lapo§ul-Mare, pisc., pe mun.. tele Laposul, jud. Putna.

Lapowl-Mic, pisc, pe muntele Laposul, jud. Putna.

Lapo§ul, mofe, a statulur, jud.

Lapo§ul, cätun de refedinp, al com. Laposul, jud. BuzAii, cu 630 loc. si 150 case. E despArtit in dota prin lzvorul-SArat, avind sub-diviziunea Brädeanul.

Bula, pl. Muntelur, com. DarmAnesti. Tinea mar inainte de Episcopia din Roman. Este situatl futre mosiile Comanesti si DArmInesti, pe ambele malurI ale Trotusulur.

Larga, com. rur., in jud.

ralo-

mita, pl. Ialomita-Balta, situatä pe partea dreaptA a riulur Ialomita, intre comunele Ciulnita si Poiana, intinzindu-se din riul

Lapowl, mo,sie, in jud. BuzAti, com. Laposul, in intindere de 1260 hect., din care 360 hect. s'ad dat locuitorilor improprie-

Ialomita spre S., pe dmpul BAraganulur. Teritoriul com., cu o suprafata de 8975 hect., din carr 92 hect. pldure pe lunca rIulur Ialomita, coprinde patru mosir: Cruteasca-

tOritr din com. Laposul si Lapo-

d.-s., de 745 hect., proprietate

lemn, o bisericA de zid ce servea

selul; restul de 900 consta din

a mar multor locuitorr mosnenr ;

ca biseria de mir, care in urma

arAturi, (230 hect.), padure (500),

unur incendiii a rOmas in ruina.

apor livezr, izlaz si fineatl.

Cruteasca-d.-j., de I II() hect., proprietate tot a mar multor lo-

Lapo§ul, schit, jud. BacAti, pl. Muntelur, com. Darmlnesti, pe teritoriul satulur Laposul. Schitul

era de calogarr si biserica de lemn. Mar erziti, pe la 1823, a fost clIdita, In locul celer de

cuitorI mosnenr ; Ivanesti, de 1120

Lapowl, p/aig, in muntir Vran-

Lapowl, nutnire, data unei peirit

mi', jud. Putna, intinzindu-se din Sboina panA la Musa.

din peidurea statulur Bradul-cu-

Lapowl, sal Därmaneasca,

Dupg legea rurall din 1864, sunt improprietAritI pe mosie 82 locuitorr ; nelmproprietAritI se mar gAsesc 43.

pitifi, jud. BacAti, pl. Muntelur,

Se compune din satele : Larga

Sforile, ce se intinde in teritoriul com. Laposul, jud. BuzAti.

Lapo§ul, sati Läpu§ul, fird de munA jud. BacAti, pl. Muntelur, de prin comunele: Brusturoasa,

hect. si Larga de 6000 hect., ambele proprietAtT particulare.

www.dacoromanica.ro

LARGA

LARGA

136

Ivanesti $i din catunele lele): Putul-din-Grind, Saclele,

Larga, atun, al com. Mu$ete0i, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat

Arpagiul, Capul-Mo$ieT (mo$ia Ivane$ti), Drumul-OlaculuT, Pirloagele, Tentul, Dropiolul, Birjavoaia, Putul-Noti, Taraboanca 11 Capul-Mo$Tel (mo$ia Larga).

la N. Mu$ete$tilor, pe o culme

Re$edinta primarieT $i a judecatorieT com. estela satul Larga.

Populatiunea com. este de 217 familiT, saii 988 suflete, din cari : 232 agricultor!, 5 meseria$T, 6 comerciantí, 6 profesiunT libere, 176 muncitorT $i 5 ser-

tiü carte 293 persoane. Are: doua coli primare rurale mixte, conduse de 2 invatatorr, vitorT.

frecuentate de 58 elevr $i

14

eleve ; doua bisericT, una in sa-

tul Ivane$ti, cu un preot i doT dascalT, $i a doua in Larga. Vite 500 caT, 1500 boi, 45

de deal, numita Culmea-LargeT.

Are o intindere de 350 hect., din carT : 40 hect. arabile, 70 hect. finete, 2 hect. vie, 3 hect. pomet, 228 hect., izlaz $i pa dure $i 7 hect. vatra satuluT, Cu o populatie de 50 familif sati 150 sufl., dintre carl 39 contrib. Are i biserica cu i cintaret

$1 slujita de preotul de la Mu$ete$ti. LocuitoriT

posea.: 10 plugurT, 25 care cu bol; I00 vite marT cornute, I0 caT, 500 oT,

re$ti-Fete$ti.

Larga, sat, in jud. Bacati,

pl.

Trotu$ul, com. Dofteana, situat

pe un $es larg, ce se intinde d'a stinga TrotupluT $i pe piriul Cu acela$T nume, la 3 kil.

de satul Dofteana. Are o populatie de 115 familii, saa 502 suflete ; o casa boiereasca ; o biserica, cladita in 1790 de Costache i Maria Ghica, in unire

cu preotul Bartolomeiti, deservita de I preot i 2 cint5.retT ; 3 circiumT.

Vite : 8 caT, 312 vite cornute 49 porcT i 48 capre,

Pe teritoriul catunuluT se ga-

sesc 3 herestrae de opa.

Cu 50 case.

Larga, stalie

jud. Ia$1, pl. Copoul, com. Movileni, pe finja Ia$1-Dorohohl, pusa in circulatie la Iunie 1896. Se afta intre statille Movileni (8.6 kit.) i Vadeni (10.6 kil.). InAltimea d'asupra nivelulaT riT, de 39 m. 24. Venitul acesteT

statiT pe anul 1896 a fost de 16592 leT, 41 banT.

Larga, s'as', jud. 14, com. Movileni, pl. Copoul; are o intindere mare $i e bogat in pe$te.

113 capre $1 6o rimatorT.

Catunul e udat in partea de V. de piriul Amaradia. Comunicatia cu 01 de re$edinta se face prin drumurT ordinare.

Larga, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul com. Sanduleni.

Larga, deal, in partea de V. a

bivolT, 700 oT $1 248 porcT.

In partea de S. a teritoriuluT com, trece calea ferata Bucu-

pl. Vailor, com. rur. Strimtul,

Larga, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de comuna cu acelag nume, situat pe tarmul drept al riuluT Ialomita $1 pe muchea coasteT de N. a cimpuluT Baraganul. AicT este re$edinta primarieT $1 a judecatorieT comunale.

Populatiunea satuluT este de io8 familii. Are o $coala mixta; o biserica.

Vite : 200 cal, 810 bol, 30 bivolT, 500 oT si 128 porcT.

Larga, sat, jud. Ia$1, com. Movileni, pl. Copoul. Are o intin-

com. Stanile$ti, pl. Prutul, jud. Falciti, situat intre dealurile Miclea 1 Redul.

Larga, nunte, in judetul Gorj, plaiul Novaci, situat in directie

N. de la com. Novaci, futre muntiT : Trnpele, Salanele piriul Frumusei de la frontiera.

Larga, deal, in judetul R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Buda; se desface din dealul Poiana-PáruluT ; brazdeaza partea de V. a comuneT, intinzindu -se printre

dere de 2148 hect., cu o po-

pir. Valea-Larga $1 afluentul sati pir. Buda; este acoperit cu finete.

pulatie de 102 familiT, sa4 468 suflete; o bigerica, zidita la 186i,

Larga, japse, jud. Braila situata

cu un preot $1 un cintaret, In

in ostrovul Tapa; incepe din le-

vechime a fost o alta bisericuta

zerul Begul i da in Tezerul Iagara.

de lema in partea de N. a saLarga. VezT Sanduleni, sat, jud.

&ad. Larga, satuc, jud. BacAtT, pl. Siretul-d.-j., com. Mile$ti, situat la 3 kil, de satul Mile$ti-d.-s. Are 9 familif, sati 38 suflete.

tuluT, unde s1 pana ast.1-zI se vede o movilita, inaltata pe locul unde a existat Sfinta-Masa. Vite : 925 vite marT cornute, 353 or, 43 cal* $1 48 rimatorT.

Larga, sat, in jud.

Mehedinti,

www.dacoromanica.ro

Larga, tnofie, jud. Bacati, plasa Trotu$uluT, com. Doftana, proprietatea luT G, Ghica - Comana$teanul ; facea trup din mo$ia Comane$ti.

Larga, padure, jud. Bacaii,

pl.

LARGA

137

Trotwultd, com. Doftana, proprietatea d-lur G. Ghica. Are o intindere de aproapc 7500 hect. Inteinsa domina. bradul. Este supusä regimului silvic. Vre-o so hect. din aceasta padure sunt proprietatea claca5i1or.

Larga, pirisfi, jud. Bacati, plasa Trotupll, com. Doftana, care curge din muntele Ursoaia, !Ida

satul Larga i se vara in Trottw.11, d'a sano.

cit merge spre N. se ingusteaza mar mult, numindu-se Lärguta.

LARGf (VIRFUL-VAEL)

Larga (Valea-), pIrla, in jud. R.-Sarat, pl. OrapiluI, comuna Bro?teni ; izvoreSe din culmea-

Larga (Valea-), cdtun, al com.

ScorupluI, dealul Poarta-Sco-

SarulW1, jud. Buzar!, Cu 250 locuitori i 6o case, sub -divizat in dota: Valea-Larga-d.-j.

rinulul; curge de la S.-V. la N.-E.; uda com. in partea de V.; primqte pe stinga piriul

qi Valea-Larga-d.-s.

Ciocanelul, iar pe dreapta, piriul Grozoaia ; trece prin cat. Valea-Larga, i se varsa in riul Milcovul, ceva mal sus de cat.

Larga (Valea-),. sub-divizie a catunulur Vipere§ti, din com. Vipere§ti, jud. Buzar!.

Priveghiul, i in fata catunului

Manastirea-Mira (jud. Putna).

Larga (Valea-), sat, la judetul Larga, pirlia,s, jud. Bacati, pl. Tazlaul- d.- j., com. Sänduleni,

care curge prin valea cu acelag mime. 4I are oblria la localitatea numita a-Fundului se varsa in pirlul Turluiul.

R.-Sarat, pl. Ora*11, cat. com. Bro§teni, wzat in mijlocul comune, pe pirlul Valea-Larga, la

kil. spre V. de cat. de resedinta, Broqteni.

Larga (Valea-), lac, jud. Bu-

Larga, pi« izvore$te de sub dealul Larga, de pe mo0a Iepu-

zar!, comuna Viperqti, padurea Valea-Larga.

reni, com. Radiul-MitropolieI, pl.

Copoul, jud. Ia0; curge de la V. spre E.; intra pe mo0a Larga, com. Movileni, din aceasta plasa,

dupa ce se unWe cu PiriulPlochilor

i

PIrtul-Bahne, for-

meazA iazul din vatra satuld Larga, de unde apoi trece in §esul JijieI, varsindu-se in piriul Jijloara, la locul numit Santul-Mic.

Larga (Valea-), sfoard de ;nofie, a mopenilor Colteni, pe izvorul Valea-Larga, jud. Buzar!, avind cam 12 hect. fineata padure. Pe ad i e poeticul

Larga (Valea-), pîrîü, In jud. Tulcea, pl. Mach!, pe teritoriul comund rurale Jijila ; izvore§te din poalele nordice ale dealului

Checa; se indreapta spre

N., avind o directiune general de la S. spre N., brazdind partea nordica a pla§eI si pe cea vestica a comunei ; curge pe la poalele dealuluI ararla., 11, dupa un curs de 2 kil., se deschide in valea pirlulta Jijila, in fata dealului Milcovul, nu departe de satul Jijila ; malurile sale

sunt joase §i acoperite cu flori.

drum de la Bisca, peste muntele Hinsarul, la Sf. Gheorghe.

Larga (Valea-), vale, in jud.

Larga (Valea-), padure, In pul,

Buzar!, comuna Vipere§ti, cat. Ghiocul ; izvore§te din Piatra-

se scurge In riul

Buzar!, com. Vipere$ti, proprie-

Cizlauluf

Larga, 'fria, care uda teritoriul

tate a statultd, pendinte de E-

Buzaul, in fata munteluI Sarea-

com. Tacuta, pl. Mijlocul, jud.

piscopie; are 1050 hect. din

luI-Buzati.

Vasluit1 ; izvorq te din funduI

care 1002 padure mare; incepe

dureI Focp.sca, curge de la V.

Larga (Valea-), vale, in jud.

spre S.0 se varsa in iazul Sturdza.

din hotarul Ciutei i merge pana In Tisati.

Larga, vale, intre dealurile Dum-

Larga (Valea-), pIrla, In jud.

Calugareasca i da in riul Buzaul.

nezeul i Dealul-Cailor, com. Mo-

R.-Sarat, plaiul Rtmnicul, com. Buda ; izvorqte din culmea nauluT, piscul Spidele ; are o di-

Larga (Valea-), vale, jud. Pra-

rectie de la V. la E.; uda com. In partea de mijloc ; primWe pe stinga plriul Spidele, iar pe dreapta piraiele Titila i Buda; trece prin catunul de re$edinta

In parte de limita intre com.

vileni, pl. Copoul, jud.Ia§i; este intinsa i bogata in papa

Larga, vale, jud. Tecuoia, Incepe din satul Hutul, merge spre N., aviad de o parte de alta o padure seculara, proprietatea d-luI Dimitrie Sturdza.

Pe &risa se afla drumul ce duce din Hutul la Ghilavqti. Cu 61275.

§i se varsa in lita RimniculSArat, in sus de com. Dedu; are pe ama 4 morI.

i

Buzar!, com. Maracineni, cat. Capgirre§ti"; l'acepe din Mo0a-

hoya ; ízvoreste de la N.-V. de com. Comarnicul, pl. Pelesul, curge de la V. spre S. Serveste Comarnicul qi Sinaia 5i se varsa In riul Prahova, pe malul drept, tot in raionul com. Comarnicul.

Largi (VIrful-Viei-), munte,in 18

Mareta Dtaionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

LARGUL

jud. Buzati, com. at. Colti, pietrip pi sterp.

LATA

138

Largul, cdtun de repedinta com. Largul, jud.

al Buzail, cu

710 locuitorT pi 140 case.

Largul, com. rur., in jud. Buzdti, pl. Cimpulur, situatA pe ambele malurT ale riulur Calmatuiul, la

L argul, mofie, in jud.

Larguldf (PirIul-), pida, In jud. Neamtu, format catre obirpia sa din piriiapele Bulatan, Bargilele pi Coroi. Curge in spre

Buzda,

S. prin o vale frumoasa, pe cu-

sunt : la N., apa Strimba, care

com. Largul, avind 580 hect. Posesorul el a daruit jumatate manastirer Banul pi jumatate

o desparte de mopia Ciorani ;

manastire1 Margineanul, de unde

prinsul com. Calugareni, pl. Piatra-Muntele, udind satele : Coroi, Galbazeni, BrInzeni pi val.sindu-se pe stinga riulur Bistrita,

la V., hotarul moler Margi-

s'aa ascut dota mopir: Lar-

intre satul Poiana-Larguld pi

neanca ; la S., hotarul mopiei Macoveiul pi la E., hotarele

gul-Banulur pi Largul-Margineanulur saa Margineanca.

Gura-Largulur. In tot cursul saa parcurge nipte terenurT vrednice

41,5 kil. de Buzar'. Limitele sale

de studiat, pentru a din ma-

mopielor Rupetul pi Vizireanul,

din jud. BrAila. Suprafata sa

este de 4250 hect., din care 3127 arabile, 673 flnete, roo izlaz pi 350 loc sterp. Comuna e formata din cat. Largul, Satuceni pi Scarlatepti,

Largul, molie, in jud.

Buzati,

com. Largul, proprietate a statuluT, pendinte de manastirea Banul ; are 300 hect., din care 250 arabile

pi

50 hect. loc

sterp, nisip, baltip, etc.

cu4 o populatie de 810 locuitorr,

locuind in 162 case. Proprietätr mar insemnate are: Barbuleasca, Largul - Banulur,

LArgeanca, Largul, Rupetul pi

Satuceanca. Terenul e pes, aviad oare-care ondulatiunT facute de malurile rtuld Calmatuiul, de

Largul, mofie, in jud. Buzaa, com.

Largul, proprietate a statulur, pendinte de mandstirea Margineanu ; are 280 hect.; se arendeaza impreuna cu mopia Ru-

lurile sale, pe alocurea inalte, se scot lespezT de platra, in a carora straturi se afla tabla, ce sd intrebuinteaza la scris pi la acoperi tul caselor.

Afluentir ce primepte acest plria, sunt : Piriul-Dritulur, Mogorogea, Arpita, Tane. Se mar numepte pi G ira-Largulur.

Lasca, pirlia,c, ce izvorepte din

petul din jud. Braila, cu care for-

mu n tele Ceahlaul, ju d. Neamtu.

meazA un corp de 1370 hect.

Se afta situat, In trecerea de la Poiana-sub-Ponoara, spre S., la

prafata sa pi de alveolele vi-

Largului (Gura-), sat, in jud.

roagelor, ce stagneazd in partea de N. Fertilitatea sa e mijlocie, avind multe zraircuri pi pAmint nisipos, mar ales 'filtre padurea Macoveiul pi rlul Calmatuid.

Neamtu, pl. Piatra-Mu n tele, com.

40 minute pe jos de schitul Ceribuc, inteo afundaturA de codru

cite-va movile, presarate pe su-

Calugareni, situat pe stinga 'Afluid Cu acelapr nume.

intunecos, ce n'are alta arare

Are o populatie de 132 fa-

de cit hatiapul turmelor, printre colnice pi stincr poncie.

Cultura principala e porumbul

milii, saa 420 suflete. Comis. Mihalic de Hodocia

Lata, sat, in jud. Ialomita, pl.

pi orzul. Are o cdperie pi 2 sane.

zice ca in apropierea acestur

Comertul consta' in desfacerea cerealelor, pe care le transporta la gara Cilibia, pe drumul Lar-

sat pi a rlulur Bistrita, din sus de Plriul-Virlanulur, pe mopia Han-

gul-Caragele-Cilibia. Mar are pi

un alt drum ce o pune in comunicatie cu com. Padina, pe Ruga padurea Macoveiul. Bud. COM, e de 3432 ler, 80 b.

Are o pcoala in al. Largul, frecuentata de 27 elevr; o biseria, S-tir Voevozi, deservitA

de I preot pi 2 cintaretr. Vite sunt: 480 boT, 415 vaci, 244 viteT, 2 bivoll, 152 caT, 164

tepe, 71 minjr, 2820 or, 7 asid pi 197 porcr.

Ialomita-Balta, pendinte de com. Pribegi, situat la 15 kil. de

satul de repedinta, la capul de

gul, se gasepte arbune de pamint ripinos, de formatia cea

N. al mopieT Pribegi.

mar vechre (Houille Coal, Fasrig

fost Sarata

Harzige-Steinkohle), de o calitate mult mar buna de clt acea ce se &este la Comanepti, Baia, Casca pi Joldanepti.

ceanul.

Numirea vechre a satulur a pi

apor Dimbovi-

Vite sunt : roo bol, 400 oT pi 50 cal'.

Lata, canal, in jud. Braila, care Largului (Pirful sal:1 Gura-), se desparte din Dunarea-Vasat, in jud. Neamtu, pl. Platrapoarelor, din dreptul satulur GroMuntele, com. Calugareni, sipeni, curge in jos pe linga satul tuat la gura piriulur cu acelapT Tichilesti, printre canalul Minume; are o populatiune de 78 familiT, saa 308 sUflete.

www.dacoromanica.ro

noaie pi Dunarea-Vapoarelor, cu care se unepte la Piscul-Lupulur,

LATA-SXRATX

139

de unde se desparte de Dunarea-Vapoarelor, curge pe linga satul Chiscani si, mal jos de ditunul Varsatura, se uneste iardsr

pana la satuI Milosesti, jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, apoT se curbeaza spre E. si din drep tul satuluT Murgeanca, merge iarasI

(4 kil.) ; la Braila, spre E. (26 kil.). Com, e impartita in dota:

spre S. pana in riul Ialomita.

Latinul-Vechici, infiintat la 1836, al cArtiT locuitorr din cauza revar-

Lata-SAratä, vale, care se intinde din jud. Buzar! spre S.,

Lungimea acester vAT este de 30 kil. i adincimea de 7 metri. Aceasta vale a fost albia unuI afluente al riuluT Ialomita, care

ea acelasT nume, pl. Vadeni, jud. BrAila, situata pe malul sting al BuzAuluT ; are o intindere de 15 hect. ; esenta : salde.

teana Braila-Focsani, in lungime

de 5 kil. Peste apa BuzauluT, in dreptul satuluT, e un pod conscruit de jud. Braila si R.-SArat. Drumurr : la Cotul-Lung, traversind soseaua Braila-Focsani spre N.-E. (lo kil.) ; la Nazirul, pe soseaua Braila-Focsani, spre E. (14. kil.) ; la Roman, spre S. (12 kil.) ; la Gurgueti, spre S.

Cu Dunarea-Vapoarelor.

LAZA

Latoca, insuld,

in bratul Sf. Gheorghe, jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. Bes-Tepe, si-

tuata in partea centraba a pl. si nordica a comunel ; este formatA de bratul Sf. Gheorghe si

de un alt brat maI mic, numit Dirnoiul ; are o lungime de 21/8

kil. si o latime medie de kil.; intinderea totala e de 300 hect.; este acoperita numaT cu stuf, care serva locuitorilor pentru

sarii BuzauluT s'ati mutat mar spre E., formind com. LatinulNoti la 1861 i Latinul-Noti.

a disparut.

invelitul caselor.

Pe aceasta vale este lacul Latinui, sat, In jud. BrAila, comStrachina, dupa numirea canija se mal numeste i valea.

Lata (Piatra-.), pise, al munteluI Istrita, com. Pletroasa-d.-s., jud. Buzatl.

Latinislav, japse, in jud. situatA in Ostrovul-Pope!, la S. de Toporasul ; incepe din partea stinga a Vilciulur.

pus din 2 sate, ambele in partea de N.-V. a com. Latinul,

Latorita set Lotrita, riz,

pe malul drept al riuluT Buzar'. Latinul-Vechig, este asezat dealungul tarmulur drept al riuluT Buzaul, lar Latinul-Noti, la 3 kil, spre S. de Latinui-Vechiii.

tif Paringul si Bora, de la

Gorj. Curge printr'o vale Ingusta si adinca, de la V. la E. si se varsa in Olt, mal sus de

Este asezat pe soseaua BrailaFocsani, unde se afla un pod, peste riul Buzaul, la 26 kil.

Malaia. LArgimea medie a al-

spre V. de orasul Braila. Are

bolovanT. Are ca afluentl : valea Ruddreasa, pe stinga si valea Repedea, pe dreapta.

Latinul, com. rur., in jud. Braila,

deservita de I preot, i cintaret

pl.

Vadeni, situata pe malul drept al dula Buzaul. Se mar-

si 2 paracliserI ; o scoala mixta,

gineste la V. cu Buzaul ; la S.,

infiintata la 1865, intretinutl de stat, frecuentatA de 26 elevT. Suprafata satulut vechia este

improprietarit 74 loc. in 1864 si lo° in 1878; 46 sunt neimproprietaritt S'atio

Are i biserica zidita la 1865,

deseiVita de t preot

i

t cln-

lo-

cul numit Benga, vecin cu jud.

bid sale este de 10 m., lar a aper, de 3 m. Fundul confine

o biserica., construita la 1865,

Cu Gurgueti ; la N., cu Maxineni (R.-Sarat) si la E., cu CotulLung. Suprafata sa este de 3800 hect., cu o populatie de 157 fam., sati 601 sufl., din carl 97 contrib.

in

jud. Vilcea. Izvoreste dintre mun-

Latorita, îrîü, in jud. Gorj, pl. Novaci. Curge din partea de E. a munteluI Urda si se varsa In Lotru, la Malaia ; primeste pe dreapta izvoarele : Cioara, Balescul, Galbenul, Sgoiul

de 30 hect., iar a celui noù de 68 hect. Populatia ambelor sate este de 157 familiT, salí 6o1 suflete ; 315 barbatr si 286 femer. Vite sunt 120 cal, 530 vite cornute, 1430 o! i 17 rimatorT.

CurmAtura; lar pe stinga izvoarele : Coasta-Benghel,, Zene-

gata, Purul si Pietrimanul.

proprietate a sta-

Laza, com. rur., in partea de

tulur, jud. Braila, pendinte de com. cu acelasf nume, pe care

S. a plAseT Racova, jud. Vasluia, la 12 kii, de orasul Vasluiti si la 21 kil. de Pungesti,

Latinul,

taret ; I cimitir in centruI com.; scoall mixta, in cimp, la I kil. de sat, frecuentata de 26 elevl. Budgetul com. e de 2980 ler, 40 banl i cheltuelile de 2935

partea de S. a com. Latinul ; are o intindere de 2500 hect., dind un venit de 40000

leT, 75 banI. Prin com. trece soseaua jude-

Latinul, pddure, pendinte de com.

se afla com. Romanul si numaT

www.dacoromanica.ro

resedinta plaseT ; situat pe valea RacoveT, si pe dealurile din dreap-

ta i din stinga piriuluI Racova.

Este formata din satele : Laza, Sauca, Oprisita, Polincu, Lin-

LAZA

LAZUL

140

gurari, Poeana-Risnita si Beje-

Laza, pirifi, jud. Vasluiù, izvo-

de la S.-V. catre N.-E. Are o

nesti, pe o suprafata de 6481 hect., din care : 4498 hect. ale

reste din dealul Fundul-LazeT,

inaltime medie de 50 m. si este

curge de la N. spre S., trece prin satul Laza si se varsa in

situat In partea de N. a pl. si

Statulur, Cu 1114 hect. padure,

cea de S. a com. Este aco-

perit cu pasunr. lar 1983 hect. ale locuitorilor, sango. piriului Racova. carT poseda 148 hect. vie. Are o populatie de 830 familir, sati Lazana, batid, pe mosia Ghi- Lazul, sat, jud. Dolj, pl. Dum2397 suflete. brava-de-Sus, com. Terpezita, reni-Tautul, com. Cotusca, pl,-Prin mijlocul comuner trece cu 472 locuitorT, 90 case si 36 Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; conpiriul Racova si calea judeteana bordee. Copiar din sat urmeaza tine peste. la scoala mixta din satul TerVasluiti-Pungesti. pezita, ce este la 3 kil. Are: 3 bisericT Cu 4 preotl Lazaroi, pichet,jud. Neamtu, pe si 6 eclesiarcr; o scoald; o moara

granito. Transilvanier, situat pe

cu vaporr; 4 circiumr. Comerciul se face de 7 per-

pir. Bolohanis, futre pichetele

soane. Vite: 1501 vite marT cornute,

S.-E.

Brates la N.-V., si Bolohanis la

Lazul, sat, In jud. Mehedinti, pl. Ocohil, com. rur. Valea-Boereasca. Are 95 case ; o scoala, daruita de D-na Sevastita Garda-

1114 bol, 50 capre, 97 cal si Lazär, pisc, jud. Vilcea, com.

reanu si care poarta numele ta-

609 rimatorr. Budgetul comuner e de 3588

Mitrofani, din pl. Oltul-de-Jos.

talur d-sale, Pantele Colibas ean u.

ler la veniturr si de 3367 lel la

Lazmahale, sat, jud. si pl. Constanta, cat. com. rur. Techir-

Lazul, numire, ce se mar da sa-

cheltue11.

LocuitoriI posea : 64 plugurr

120 care cu bol, lo pluguri si 12 cdrute cu cal. Sunt 340 stupI cu albine. Laza, sat, in centrul com. Laza,

Ghiol. Este situat in partea de S.

a pl. si cea de N. a com., la Lazul, munte, in jud. Buzati, com. 5 kil. spre N.-V. de cat. de resedinta, Techir-Ghiol, in valea Carsi-dere sati Hazi-diuliuc. Este

pl. Racova, jud. Vasluiti, situat

inchis la N.-V. de dealul Lazmahale co movila Cemenli-Iiul

intre dealurile : Hirsova spre V. si

(53

Mijlocul, spre E., pe o suprafata de 2749 hect., din care 656 hect. sunt ale locuitorilor, cu I 14 hect. padure, lar restul e proprietatea Statulur, caruia apartine mosia. Are o populatie de 209 fam., sati 840 sufl. o scoa15., infiintata in

Orta-Burum-Bair si la E. de dealul Denis-Islasi-Bair, cu moAlele Sara-luc (49 m.) si I,azma-

anul 1868, frecuentata de 50 elevr; o biserica, fácuta de locuitorT la 1760, cu 1 preot si 2 eclesiarcr.

Vite : 256 vite marr cornute, 500 oT, 12 capre, 57 cal si 190

m.),

si 56 care cu bol, 5 plugurr 4 clrute cu cal; 80 stupT. Statul a infiintat aci o ferina. model.

Laza, deal, spre E. de com. Laza, pl. Racova, jud. Vasluiti.

Balanesti, cat. Cocirceni si Valea-lepe!, ramificatie din Muntele Panataul, parte arabil, parte fin eata.

la S.-V. de dealul

hale (41 m). Suprafata sa este de 2693 hect., din carl 61 hect. ocupate de vatra satuluT i gil.-

dinT. Populatia este de 48 familiT, sati 168 suflete. Prin sat trec drumurile : ce! judetean Constanta-Mangalia, pe la i kil.

spre E. de sat precum si altele mai micr spre Anadol- Chioi, Hagidiuliuc si Agigea.

rimatorT.

Locuitorir posea : 26 plugurr

tulur Oncesti-Nor, comuna Oncesti, pl. Sanisesti, jud. Tecucia.

Lazmahale, deal, in jud. si pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Techir-Ghiol i anume pe acela al cat. sati Lazmahale. Se intinde de la virful Cioinac-Iuc

Lazul,

munte,

in jud.

Buzatí,

com. si cat. Nehoiasul, avind ramificatia Dealul-Lazulur.

Lazul, colina, In jud. BuzIti, com.

Blajani, avind culminatia Virful-Lazulur, cu o inAltime de

498 metri. Face hotar despre com. Vadul-Sorestilor. Are veden r intinse, frumoase si variate.

Lazul, deal, jud. Gorj, pl. Gilor-

tulur, In partea de V. a com. Pegeni. Are directia N.-S. din dreptul com. Horezani d.-s. ; se terminà la com. Capreni-de,Dolj

printr'o poiana ce se numeste Buda. Este acoperit de padure

pana la Valurile-lur-Traian

mare i mica.

calea ferata Constanta Cernavoda, cu o directiune generala

un crac In partea dreapta a pi-

www.dacoromanica.ro

Din acest deal se desparte

LAZUL

LNCEANCA

141

dula Lazul, care este acoperit

Lazul-Mic, deal, in com. rur.

tuata pe cimple, la 8 kil. spre

de vie, lived de prunI si padure. Intre aceste doua dealurr, curge piriul Lazul, care se varsa

Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud. Mehedinti.

in Orín' Plopul, in com. CApreni-de-Dolj, luindu-0 nastere

Lazul i Cri§ani, mofie a statulul, pl. Dumbrava-d.-s., com. Ter-

S -E. de Tirgoviste, pe soseaua judeteana Tirgoviste-BilciurestiButimanu. In raionul acester comune sunt cincI movile istorice

dintr'o micä intindere de loc ses ce se numeste Poenile-lui-Dobre.

pezita, jud. Dolj, arendata anual cu 6200 le.

Lazul, deal, in jud. Gorj, pl.

Lazului (Dealul-), deal, jud.

Jiului, com. Urdari-d.-s., spre S. de comuna ; incepe din Valealui-Dan, merge paralel cu vatra satului, in directiune S.-V. pana in catunul Artanul.

Buzati, ce incepe de la catunul

Lazul, munte, jud. Prahova, pl.

Lazului (Dealul-), deal, in jud.

mativa de 2 l/2 kil.; este acope-

Prahova, com. Breaza-d.-s., din care jai:" nastere valle: Lazului, CarunteI si Racherita. Cade in partea de N. a cat. Breaza-d.-s.

Buzati, com. Maruntisul, cdt. Zaharesti, pe malul sting al

rit cu vil si prunI; e proprie-

Benga, com. Maruntisul si se in-

tinde pana in \ralea-Vid, com.

Patarlagi, pe malul drept

al

riuluI Buzaul.

o populatie de 740 locuitorr; o biserica; o scoala. Spre V. si S. de Lazuri se intinde padurea Vacareasca.

Lazurile, deal, in jud. Gorj, plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat la E. si in marginea comuneI Godinesti ; se prelungeste de la E.

la V., pe o intindere aproxitatea locuitorilor.

riuluI Buzan'.

Lazurile, pdure, supusa regiLazului (Muchia-), colind, in

Lazul, »10, izvoreste din partea de V. a satuluI Pihnesti,

din timpul vechilor razboaie. Are

muluI silvic, pendinte de com. Rucarul, plaiul Dimbovita, jud. Muscel; are o intindere de pm

pl. Podoleni, jud. Falcitt, trece

jud. BuzIti, com. Panataul, cat. Plaisorul, culminatie a dealului Lazul ; serva ca hotar.

prin sat si, in partea de S, se varsa in &tul Fundatura.

Lazului (Valea-), vale, in jud.

Lazurile, deal, jud. Muscel, co-

Buzati, coin. Calvini, cat. Bisceni-d.-j. ; incepe din muntele Lazul si da in riuI Bisca-Chioj-

muna Dragoslavele, plaiul Dimbovita.

Lazul, 'fria, in com. rur. Smadovita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Lazul, vale, in jud. Gorj, pl. O. colul, com. Urechesti, spreN.-E.

de catunul Tilvesti, al com. arbesti ; incepe din dealul Villor-

dula

Lazurile, pisc, pe creasta siru-

Lazului (Valea-), vale,

izvo-

reste din muntele Lazul, plaiul Breaza, comuna Breaza- d.- s.,

plaiul Prahova, jud. Prahova,

curge de la V. spre E. si se

in stinga 1.11110 Costqti.

varsa in riul Prahova, tot in raionul com. Breaza-d.-s.

Valea-Amaradid; este formata de dealurile Stefan si al-Sulitei.

Lazului (Virful-), munte, in jud. Buzati, com. Paltineni, ramificati e

mofie, in jud. Buzan, com. Va-

din muntele Catiawl, in catunele Curmatura, Nehoiul si Paltineni ;

lea-MusceluluI ; are 50 hect., din

are 'Adufe si finete.

care 14 arabile, restul padure; e proprietatea mosnenilor Sibicenr.

l'II de dealuri ce brazdeaza in lung si lat com. Costesti, pl. Horezul, jud. Vilcea. Acest sir

de dealurI se prelungeste pe toata partea de E. a comund,

VechI (Dealul Bran) ; se intinde d'alungul satului i se termina la extremitatea satuluf spre N. In

Lazul -Cheei- dintre-Izvoare,

hectare.

Lacatu§ul, pirin, ce izvoreste din ramurile muntilor Halauca, com. Pipirigul, pl. de Sus-Muntele, jud. Neamta ; se varsä pe stinga piriuluI Pipirigul, putin catre V. satuluI Pipirigul.

LacAtu§ului (Izvorul-), izvor, Lazului (Virful-), munte, in jud. Buzar', com. Calvini, cat. Bisceni,d.-j.

in jad. Buzad, com. Rusiavatul; incepe din Muscelul-Tigan si da

natere vad Rusiavatul.

Lazul-Mare, deal, in com. rur. ovarna-01.-j., plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Lazurile, com. rur., plasa Dealul-Dimbovi ta, j ud. Dimbovita, si-

www.dacoromanica.ro

Lficeanca, mofie, In jud. Teleorman, pl. TirguluI, proprietatea

LACENT

LÀCULETE

142

mWenitorilor D. qtefanopolu; are o intindere de 2852 hect.

§i tiperig,

i

care se largqte

mult spre S.-E.

Fabricarea pulbereI de catre concesionarl se lima l'Ara intrerupere pana la 15 Noembrie

de E. a pla§eT TirguluI, jud. Te-

Aproape de capatul el despre V. se afla un plop foarte gros §i batrin, pe care cite-va

leorman, situata pe valea Te-

generatii de oameni a§a rail po-

leormanuluI. Suprafata eI, dimpreuna cu mo§ia de pe clima, este de 3400 hect. LocuitorI improprietaritI

menit. Locul dinprejurul salí,

sunt in numar de 132, pe o

Laoulete (Loculete), sat, jud.

neze la 21 Maiti 1888 sub ad-

intindere de 496 hect. Terenul este mal mult §es §i

Dimbovita, pl. Ialomita, com. Glodeni. In raionul acestuI sat,

ministratia Ministeruluf de Razbolti. Aceasta rescumparare cos-

solul de bulla calitate. Are

pe malul sting al IalomiteI, la io kil. spre N. de Tirgovi§te, pe oseaua nationala Tirgov4tePucioasa, se afla instalatd Pud'Ida statulul cu acela0 nume.

ta pe stat suma de 2083301 le, 57 banr.

Liceni, com. rur., la extremitatea

i

52 hect. viI. Populatiunea comuna' este de 275 familiI, sati 1021 suflete,

dintre carI 203 contribuabill. Vite: 591 vite marI cornute, 219 cal*, 7 magarT, 2076 or, 19

capre li 322 porcI. Budgetul com. e de leI 2861 la veniturI i de leI 2834, banI 32 la cheltuelf. Are o coala, conclusa de un invatator li frecuentata de 49 elevr; o biserica cu doI preotI li doI cintaretl. Pe apa TeleormanuluT sunt doul morY de macinat. Calle de comunicatlune sunt :

§oseaua mixta spre com. Tatare§ti li spre Alexandria ; osea vecinall spre com. Magura, din

un mic platoti frumos, se nume§te Locul-de-la-Plop.

In virtutea une! legI din Aprilie 1880, statul Romin a concedat

la 7 Ianuarie

1881 societateT

cDallemagne et Militen> dreptul exclusiv al fabricatiuneI pulbereI in tot regatul. Durata con-

cesiel era fixata la maximum 15 anI, in care timp nicl o alta fabrica, fie privata fie publica, nu putea functiona in tara. C o n cesionarir erati indatoratI

a produce in timpurI normale o cantitate anuald de 150000 de kilogr. de diferite pulbere, iar in timp de razboiti s00000 de kilograme. Statul pentru trebuintele ar-

1886, data ultime! §i celeT maT grave exploziunT din cele noua ce s'ai1 intimplat in 3 anT de exploatare. In urma acesteI exploziI, fabricarea pulberel fiind intrerupta, statul rascumpara fabrica care incepu sa functio-

Veniturile acesteI fabricI, de la 1888 pana in prezent (1900), ail fost in total de 8242411 lef, 8o banT, din care scazindu-se

chelt., in suma de 5191470 ler, banT 98, precum si amortizarea In acestr 12 anI a capitalulur de rescumparare : 1499977 leI, 13

banI, rdmine pentru acestI 12 axil un beneficia de 1550963 lef, 69 banI, ceea ce da anual un beneficiù net de 129246 leI, 95 banT.

Accidente. In ceI trei anI de exploatare de catre concesio-

narT, de la 1883-1886, s'a(' intimplat noua. exploziT care ati

cauzat moartea a 14 lucratorI si ranirea a 6 lucratorT. lar in ceI

obliga a cumpara 100000 kilogr. pe fie-care an, in conditiunile fixate printr'un caet

12 anI de exploatatie de catre stat, de la 1886-1898, nu s'ati intimplat de cit 5 explozif care ail omorit un luciltor O al" ra-

in-

de sarcinI. Pentru instalarea fabriceI, sta-

nit doI. Actualmente pudraria de La-

tinsurg. de lacurl §i de mla§tinI.

tul ceda gratuit un teren de

culete nu mal produce de eh

Asupra origineI acestei comune se gäsesc documente din

300000 m. p., lar me tirziti concesionarif cumparara un alt te-

care rezulta ea aci a fost sat

ren alatuff de aceeal intindere. Fabrica incepu a functiona in

pulbere de vinat §i de mine, de oare-ce statul a instalat o nota fabrica de pulbere fard fum la Dudqti HITA Bucure0i.

jud. Vla§ca. Pe teritoriul acesteI comune,

in partea despre S., se varsa piriul Canita in riul Teleorman. Aci, la impreunarea acestor cur-

surl de apa, s'a format o

locuit prin secolul al XVI-lea. In secolul trecut facea parte din judetul Vla§ca, pl. Ciln4tiI. Lacovi§tea, vItIcea zmircoasa, re-

zervata ca loc de finete, jud. Prahova, pl. Cricovul, com. Pucheni-MarI, unde cre§te papura

mata se

luna luI Maiti, 1883 sub directia mal intiiti a d-luI Mtiller i in urma a d-luI Arendt, capitan in retragere al armateI belgiane,

care a functionat pana la rescumpararea fabriceI de catre stat in anul 1888.

www.dacoromanica.ro

Lfioulete, sic-10 de dr.-d.f.,jud. Dimbovita, com. Doice§ti, ea. Dolani, pe linia Tirgovite-Pucioasa, pusa in circulatie la 1 Ianuarie 1890. Se afla intre statiile : Doice§ti (3.5 kil.) ,5i Pu-

LAM4ENI

143

LAD

cioasa (7 kil.). InAltimea d'asupra niveluld mAriI e de 338111,67.

Venitui acesteT statii pe anul 1896 a fost de 31389 Id. L'acie§ti, sat, Melad parte din com. rur. MaidAre$ti, pl. Cerna-d.-s.,

jud. Viicea. Are o populatie de 307 locuitorl.

Läganului (Paclurea-),pädure, fAcind parte din pAdurile de pe mo$ia Belitori, jud. Teleorman, proprietatea d-lor M. Sutzu, Gr. Lahovari $i L. Paciurea.

Läicäi sati Cremenea, sat, facind parte din com. rur. LAicli-Runceasa, pl. Arge$elui, jud. Muscel.

Este situat pe ambele malurI

LocuitoriI pe litiga agricultul-A, se mal ocupa cd facerea scindurilor i transportul lor In 1ar5. pe la bilciurile anuale $i slptaminale. Are : 2 bisericr, la LAicAi $i Runceasa, deservite de 2 preotI 2 dascali ; o $coall, inteun local spatios, construit in 1867 de D-1 Didita IzbA$escu si locultor!.

In com, nu sunt carierI de piatrA, dar prin coaste $i ripT se gAse$te piatrA foarte bunA de constructie. Vite : 550 bol' $i yac!, 540 oi, 210 capre, 52 cal $i 450 pord.

B ddgetui com, e la veniturT de leI 1972,59 $i la cheltuelf, de leI 1162,50. mijlocul com. $1 apoI intrA in

populatie de 113 fam., sati 6o5 suflete. Ad este re$edinta com. Locuitorif acestuI cAt. improprietArit la anul 1864.

jud. Dimbovita pe la hotarul

Are o bisericá de zid,

c15.-

este o mica mia$tinA cu apA sAratA.

Läicäi-Runceasa (Circiumade-Piatra), com. rur., in jud. Muscel, pl. Arge$elui, la S.-E.

de ampulung, la 22 kil, de acest oras. Este a$ezatl pe ambele malurI ale rtuluI Dimbovita $1 a altor piraie $i v5.I.

Se compune din dota cAt. : LlicAi i Runceasa $i se mar-

gine$te la N. cu com. CetAtenidin-Vale, la S. cu com. Gemenea (jud. Dimbovita), la E. cu com. Miclo$ani $i la V. cu com. VAleni.

Are o populatie de 190 san 989 suflete, din carI 183 contribuabilI; locuesc in 244 case. tiü carte 129 persoane.

B drtea.

Com, se intinde pe o suprafat5. de 1150 hect. Prin com. trece $oseaua judeteanA care leag5. orasul Tirgovi$tea cu ora$ul ampulung ; $oseaua vecinalA care leagl com. LlicIi cu com. CetAteni-din- Vale, alte multe drumurI nepIetrite. Legenda zice cä aci, pe DealuiOlaruluT, la locul numit Piscul,s'ar

fi bata Radu-Negru cu In urma trAddrer, Tudor Vladimirescu, in drumul sAil de la Cimpulung la Tirgovi$te, pornit fiind

sub escora numeroasá

peste musceie, a conAcit la Circi u ma-de-PiatrA.

Riul Dimbovita trece prin

ale riuluI Dimbovita $i are o

ditA la anul 1790, de Popa Ivan Nitu MAtAsaru, deservirá de un preot $1 un dascAl; o $coalá, frecuentatA de 44 copii. In partea de V. a clt. LAicAi

nita Filipescu, Izblqescu, NitA I. Popa, Petre Nicolae $i Ion I.

com. cu Miclo$ani $i Gemenea, din Dimbovita. Pe 14'11 Dimbovita, in raionui com., sunt pita, 2 morl $i herástrAil. In riul Dimbovita,

in cercul cond., se varsA urmAtoarele

Läle§ti, com. rur. i sat, in jud. Tutova, pl. Tutova, spre N.-V. de Birlad, pe pfriul Tutova. Se imparte in 2 pArtI, in LAle$tiBoere$ti $i LAle$ti-RAzA$i. Are o populatie de 1514 suflete ; $titi carte 126 persoane ; locuesc in 165 case. FormeazA o comunl (com. LAle$ ti Cu cAtunele: One$ti,

Ole, pe dreapta : Vaiea-Podu-

Fulgul, CAlimAne$ti, Fintinele,

Valea Ghermaner, VAleanca, RAscleasca $iValea-TunuluI, iar pe maiul sting Valea-MitoT, Valea-UrsuluI i Valea-Minciune$tilor.

Simzine$ti, Criste$ti $1. Tupilati).

In com. sunt: multe liveg cu prunI; dealurile : Olaruld, O-

In toatá com. sunt 3 biserict

gorulul $i Muchea:Miclo$anilor ;

soane.

tul,

pAdurI marI compuse din fag putin carpen $i, maT in depártare, muntl, intre carI citäm Marginea-DomneascA, unde se zice cAsedeati uniI DomnI vara cite-va zile. Locuitorif din cAt. Runceasa sunt mosnenI; ceI din cAt. LlicIi, in numAr de 103, s'ati improprietArit, dupA legea ruralA din 1864, pe mo$1a Domnite Elisa Filipescu (Vulpe). Proprie-

tariI marI in com. sunt Dom-

www.dacoromanica.ro

Are 82 hect. vi!, din cal-137 nelucrAtoare $i 7,75 hect. livezI Cu prunl. Are o $coall primará de bAetI.

Comerciul se face de I I peroseaua jud. Birlad-Bac5A, trece prin aceasta com. (prin Financie).

Lälä§ti, trup de mofie, in jud. Neamtu,p1. Piatra-Muntele, com.

Girovul, situat pe lingl mo$iiie Avere$6, Girovul, Bote$ti. Se mal nume$te si Lele$ti.

Limä§eni, sat, pe mo$ia cu acela$I nume, jud. Suceava, com. RAdA$eni, la 8800 m. de F5.1ticeni. Partea E. a satulur, fiind

LAMX§ENI

pe mopia fostuluT proprietar Ci-

iud. S iceava. Prin aceasta pa-

chirdic, poarta numele de La-

durice trecea drumul ce lega

mapeni-Cichirdic ; lar cea de V., se numepte Lamapeni - Secará, pentru acelapT cuvint. E apezat pe valle pi dealurile Copacelul, Prodana pi al IzvoruluT. Are 179 case, populate cu 219 familiT, sati 814 suflete, din carT 200 contribuabilT. Vatra satuluT ocupa 84 raid, 51 prajinr. Mopia e proprietatea d-lor G. Ciudin pi G. Väsescu pi are 522 fälcT, 16 prajinT. ImproprietaritT

Suceava cu Baia. Se zice ca pe aci pi-a fäcut trecerea oastea luT Stefan-Voda pi a altor DomnI.

Lim'ä§eni-Cichirdic. VezI satul Lamapeni, jud. Suceava.

Lärna§eni-Sacarä. VezT satul Lamapeni, jud. Suceava.

Lamote§ti, sat, Plcind parte din com. rur. LamoteptiGalbinapi

de la 1864 sunt 19 palmapT pi 749 codal, stapinind 287 aid pi 56 präjinT. Are doul bisericT, una in Lamapeni-Cichirdic, cu hramul sf. Constantin pi Elena,

pl. Negoepti, jud. Ilfov. Este situat la N. de Galbinapi, pe tärmul sting al riuluT Dimbovisa. In mare parte locuitoriT

zidita de Anastasia Cichirdiceasa

Se Intinde pe o suprafata de 559 hect., cu o populatie de 943 locuitorl. Bisericel Sf. Vinerf din Bucurepti apartin 250 hect. pi locuitorilor 309 hect.

in 1850, deservita de un preot pi 2 cintaretT pi a doua, cu hra-

mul Sf. Nicolae, de lemn, deservia de un preot pi doI cintaretT; o pcoala rurall mixta, cu un invatator platit de stat, infiintata

in

LANGEM

144

1864, frecuentat1

numar de 19 elevr din 41 baet1 pi 34 fete cu etatea de pcoala. Drumurile principale sunt: la

Radapeni (I kil.); la Sasca (6 kil.) pi la Rotopanepti (3 kil.). Intio marturie data de locui-

acestuT sat sunt tiganT.

Epitropia bisericeT cultiva prin arendapil s'al 233 hect.; restul este izlaz. LocuitoriT cultiva 297 hect.,

rezervind 12 hect. pentru izlaz. Are o biserica, cu hramul Sf. Imparatl, cu 1 preot pi 1 cintäret. Comerciul se face de 7 persoane.

Numdrul vitelor marT e de

toril* din Bosancea pi Lamapeni egumenuluT M-reT Slatina in 7231

491 pi al celor miel, de 457.

(1723), Iunie 20, se arata ca cel ce intemelati livezT de pomT

Limote§ti, sat, in jud. R.-Sárat,

pe mopie aveati dreptul sa. le

plasa Orapul, catunul comuneT Mindrepti, apezat in partea de S. a comuna, la 2 kil. spre

treaca moptenire copiilor, nepo%flor pi stranepotilor, numaT cit timp aceptia locuiati in sat. Fetele maritate in aite sate n'aveati

dreptul a mopteni livezile parinteptl. In 7803, Lamapeni-RazapeptT se ocupa(' cu lucrul pamintuluT,

poame pi aveart loc de mijloc ; numaraii loo liuzT, platind bir 7490 leT anual.

Läma§eni, pa'durice, de diferite esente, pe mopia cu acelapInume.

S.

de catunul de repedinta,

Mindrepti-VechT, pe malul sting al riuluT Milcovul. Are o intin-

dere de 38 hect., cu o populatie de 102 familiT, sal', 419 suflete, din carT 98 contribuabill. Stiti carte 28 persoane. Are o biserica, cu 1 preot pi 7 cintaret; o pcoala. Lämote§ti-GAlbina§i, com. rur., pl. Negoepti, jud. Ilfov, situata

www.dacoromanica.ro

la S.-E. de Bucurepti, l'higa riul Dimbovita, la 29 kil. de Bucu-

repti. Sta in legatura Cu com. Frumupani pi Vasilati prin posele vecinale.

Se compune din satele: Galbinapi, Lamotepti, Moara-Noua pi S tefäneasca, cu o populatie de 1434 suflete, din carT 275 contribuabili ; locuesc in 258 case pi 14 bordee. Se intinde pe o suprafata de 2194 hect. Mopt. d nel S. Rasti, biserica Sf. Vinerr din Bucurepti, Statul pi mopt. I. Alexiu, ati 1575 hect. pi locuitoriT 619 hect. ProprietariT cultiva 1395 hect. (67 izlaz, 112 pädure). Locuitorii

cultiva 600 hect., iar 19 le rezervä pentru izlaz. Budgetul comuneT e de 3562

leí la veniturr pi de 3177 ler la cheltuelT.

Are 2 bisericT (la Galbinapi pi Lamotepti); 1 pcoall mixta ; 1 helepteti ;

1

moara cu apa ;

2 mapinT de treerat.

Aci se face in Septembrie, fie-care an, erg de vite pi alte. Vite: 283 ea! pi Tepe, 2 armasarl, 282 bol, 288 vacT pi viter, 47 taurT, 27 bivolI, 38 bivolite, 16 capre, 1105 oT pi 453 por&

Locuitorif posea: 126 plugurf: 69 cu boT, 57 cu cal, 185 care pi carute : 100 cu bol, 57 Cu cal.

Comerciul se face de 72 persoane. LocuitorT impreprietaritT sunt 113 pi neimproprietaritT, 261.

Lanärici, bala, jud.

Dolj, pl.

Ocolul, com. Ipalnita, in S.-V. comuneT. Are o suprafata de 8 pogoane pi o adincime de 3112 m.

Länge§ti, sat, cu 80 familiT, jud. Argep, pl. Cotmeana, facind parte din com. rur. Bumbueni ; are

o biserica, cu hramul ,Adormi-

111,0$ELUL

LARGXSENI

145

rea, deservita de un preot, un cintaret si un paracliser.

durea Corbul-Paduret; la V., cu Stroesti si la E., cu

Lapticul, munte, jud. Dimbovita, de la Moroeni In sus, in dreapta IalomiteT. Spre E. de Lapticul este muntele Furnica, ce serva de limita futre ¡ud. Dimbovita si Prahova.

Laptoacele, ramurii de dealurt, jud. Neamtu, ce se detaseaza aproape perpendicular spre V. din culmea Tarcauld, pana in piriul Tarcaul, 'filtre ptriiasui MA1Aestea la N. si Laptoacele

la S.

Läpu§ata, com. rur., pl. Cernad.-s., jud. Vilcea, compusa din 4 catune Zarnesti, Sarulesti, Beresti i Mijali. S'a infiintat cam de vr'o 200 anl. Este situata pe dealurile Zarnesti, Sarulesti si Beresti si pe valle: Tiganilor, Pop easa, Geamana, la 5 5 kil, de resedinta judetuluT si la 32 kil. de a plaseT. Pe ambele maluri ale riuld Cer-

na, e o intinsa luncá care e cel mal productiv pamint al

Pingarati, pl. Pi atra-M u ntele, ju d.

Neamtu si se varsa pe dreapta piriuluT Taran!, intre DealulButucilor i Dealul-Laptoacele.

LAptutoaea, vechte numire a satulul Bratia, com. Frumusica, pl. Cimpul, jud. Ialomita.

Läpuqani, sat, fácind parte din

la cheltuell.

Prin Lapusata trece soseaua j.ideteana, care o pune in comunicatie cu Tirgul-Horezul si de

aci spre V., prin Fometesti cu Tirgul-Jiul. Mar e o soseavecinala care pu n e in coro u nicatiune co-

muna Lapusata cu Romanesti si

mar departe se uneste cu

soseaua dupa riul Oltetul. Se margineste la E. cu com. Roesti si Modoia; la V., cu comuna Rosiile i Romanesti ; la

comuna. Intinderea totala a comuneT

N., cu com. Brosteni i la S., ca com Maldaresti.

e de 328 hect. Are o populatie de 1428 fa-

E brazdatá de dealurile : Cíocilteilor, Rosiilor, Balanul, Beresti, Sdrulesti, Lapusoiul, Zar-

miliT, salí 1853 suflete, din carT

Laptoacele, piiiitzf, ce izvoreste din culmea TarcauluI, comuna

cam 12000 care fin. Budgetul comunel e de 6584

Id la veniturl si de 4703 leT

LApo§elul, ceitun, al com. Laposul, jud. Buzati cu 230 locuitori i 54 case.

ciresT, 705 gutuT ; iar Iivezile dag

contribuabili; locuesc in 490 case si 2 bordee. Are 4 bisericl: una In Zarnesti, zidita la 1868; a doua In 523

Sarulesti, zidita la 1841; a trela in Beresti , zidita la 1885 a patra la Mijati, ziditä la 1842. Scoala dateaza in comuna de

nesti i udata de riul Cerna

de valle: Ruginoasa, Popeasa si Valea-Tiganilor.

Lapuata, deal, in raionul com. Lapusata, pl. Cerna-d.-s., jud.

Vilcea, pe care se cultiva

21

hect. vie.

30 ani. E frecuentata de 30 Läpupiul, deal, judetul Vilcea.

copii.

Stiti carte 215 persoane. Mestesugarl

Ved Balanul.

sunt: 20 dulLärgä§eni, sat, facind parte din

com. rur. Leicesti, plaiul Nuc-

gheri, 15 rotar, 2 cizmarT, 30

soara, jud. Muscel. Cade intre muchea dealului Stroisorul malul sting al riuluT Doamna.

croltorT si. 5 cojocarl.

comuna Negulesti, pl. Berheciul,

Vite sunt: 74 caT, 364 bol, 292 vacT, 8 bivoli, 128 capre,

jud. Tecuciii. E situat la S. co-

Populatia luT e de 131 locuitorT. LocuitoriT acestuT catun s'aa improprietarit pe mosia d-lui C. Crasan.

456 oT si 497 porcT,

Are o populatiune de 45 fasati 129 suflete; locuesc In 44 case.

Are o biserica, deservita de preot si t dascal. Läpu§ani, peidure, supusa regimuluT slivic, jud. Muscel, in intindere aproximativa de 500

hect., cu un masiv des si compus din fag, stejar i mesteacan. Se invecineste la N. cu padurea Retevoesti; la S., cu pa61275, Nardo

Pe riul Cerna, in raionul co-

muna, sunt 4 mor. LocuitoriT sunt mosnenf, at'ara de 25, cari s'ati improprietarit la 1864, pe mosia d-luT Lascu, carora li s'ati dat 29 hectare.

In com. se afla. Magura-luiMircea-Voda. Gindacl de matase se cultiva..

StupI cu albine sunt 134. In toatg. comuna sunt 10320 merf, 7539 pea, 6564 nucT, 9672

muner, la 8112 kit. de Negulesti.

Are o biserica, cu htamul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, fa-

cuta de vornicul Costache Conache la 1785, dupa cum se vede dintr'un pomelnic. In dopotnita se afta o piatra frumoasa, pe mormintul lui Gavril Conache si a familieT sale.

Pe clopot se afla inscriptia Anzi Doamne glasul robilor t1 Gavriil i soVeI sale Merla. 19

Gcografic. VoL ZV

www.dacoromanica.ro

i46'

LXRGEANCA

Lärgeanca (Marincea),

LATXI

vzo-

formeazg eu pAclureaPribegeanca

izvoreste din dealul Lgstuni,

fie, In jud. BuzAti, com. Largul ; are 1150 hect., arAturT, stufi O nisipuff.

un trup de 300 hect., avind ca

udA partea de N. a com., trece prin cgt. LAstuni, §i se varsd

Lärgeanca, mofie, in jud. Bu-

Lästarul, trup de perdure, a statului (4 hect.), care impreung

esente : stejar, ulm, salde, plop, anin si jugastru.

in pirita Tinoasa, mal' sus de cAt. Tinoasa.

zgii, com. Largul, Cu 600 hect.,

Lästunilor (Stinca-), sana., in

mal toate arabile; mal balate forma un singur corp cu LAr-

cu trupul Durducul-Mare, Durducul-1VIic si Palanga, formeazA

jud. Baca, pl. Trotusul, com. T.-Ocna ; face parte din mun-

geanca-Marincea.

pgdurea Aricesti, com. Arice0i, pl. Filipesti, jud. Prahova.

tele CArbunari, de la poalele cgruia incepe Podul - LAstunilor

Lärguta, sat, jud. BacAti, pl. Taz-

peste Trotu, pe unde se merge

lAul-d.-j., com. SAnduleni, situat

Lästarul (Muntil-Barbul), perla Moinqti si Palanca. dure, a statului, j'id. Buz511, pendinte de mdngstirea Vga- Lästunul, cofia, intre cfamunele

pe piriul Cu acelasi nume. Are

o populatie de 29 familii, san 114 suflete, Unguri; o biseric5 catolicA, clAditg de locultorI In

resti, pe mosia Bdcleni-Miluiti ;

Breaza i Vispesti, jud. Bina'',

are 752 hect.

ramificatie in partea de N. a munteld /strita ; pe coastele

1889.

Vite sunt : 3 cal, 84 vite cornute si 19 porci.

Lästoaia, deal, in jud. Baca, pl. Bistrita-d4., pe teritoriul com.

sale ati inceput a se stabili citiva locuitori.

Faraoani.

Lärguta, phi/7, jud. Patna, format pe teritoriul comund Cim-

Lästuni, sat, in jud. R.-SArat,

Lätäi, com. rur., in partea de E. a pl. Copla, jud. Botosani. Se

purile si care, dupg ce udg a-

pl. Rimnicul, cAtunul com. Dumitresti ; este resedinta pl. ; si-

intinde pe Valea-Miletinului si dealurile cari mArginesc acest

tuat in partea de N. a com.,

Orla de ambele pArti. E for-

Lfirguta, vale, continuare a Va

la poalele dealuluI LAstuni, pe piriul Lgstuni, la 5 kil. spre N.

jeni. Are o intindere de 3789

Larga, in raionul com. Ggicean a,

de cgt. de rz$edintg, Dumitresti-

jud. Tecuciù. Continug. spre N.

d -j. ; are o Intindere de 800

pAng in satul Ghilovqti ; aid

hect., cu o populatie de 72 famili]; san 311 suflete, din cari 53 contribuabili; are o bisericl; este situat Inteuna din cele mar

ceastA comung, se vars1 in piritil Creminetul.

se desparte in doug: Valea-Arinoasa, spre N.-V. si Valea-Ghilovestilor spre N., continulnd In

jud. Bacan, pl. Trotupl, com.

man* din satele LAtAi si PrA-

hect., din cal< 3575 hect. pro prietate mare i 215 hect. ale locuitorilor ; o populatie de 16o familii, sati 640 suflete, din caff 120 contribuabill; locuesc in 150

case. E udatA de plrlul Mileti-

frumoase pozitiuni din tot plaiul Rimnicul.

nul si PrAjanul si are si 3 iazuri.

Lärguta i Dälmaciul, perdure, Lästuni, deal, in jud. R.-Sgrat,

dusg. de 1 invAtAtor si frecuen-

pl. Rimnicul, com. Dumitresti, se desface din culrnea dealului Lupanul, merge printre piraiele

tatA de 40 elevi. Vite : 735 bol si vaci, 54 coi,

LAstuni si Tinoasa, brAzdind

stupi cu albine. Budgetul com. e de 3140 lei la veniturl si de 3140 lei la

CaOnul.

Are 2 biserici, cu I preot si I cintgret; o §coall mixtg, con-

pe teritoriul comunei Gura-V.1i];

com. ampurile, jud. Putna, in intindere de 800 filler, apartinind locuitorilor rAzag din comuna ampurile.

partea de N. a com.; este acoperit cu pgduri intinse.

Läscoi, mofie nelocuitg, jud. Ia-

6000 or si 160 porci. Sunt 8o

cheltu eh%

lomita, pl. Ialomita-Balta, com. Perieti, proprietate a locuitori-

Lästuni, mofie, a statului, in jud.

lor mopenI; are 200 hect., din carl 8 hect. pAdure.

mitrqti, acoperitg cu pgclurf in-

Läscoi, perdure, in jud. Ialomita,

Lästuni, pilla, In jud. R.-Sgrat,

pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ;

pl. Rimnicul, com. Dumitresti ;

R.-SArat, pl. Rimnicul, com. Dutinse.

www.dacoromanica.ro

Lätäi, sat, in centrul com. LAt5i, jud. Botopni, asezat pe loe podi, Cu o suprafatA de 967 hect. si o populatie de 70 familii, san 280 suflete.

Aci este resedinta com. LA.

LÄTENI

147

LÄUNELUI (DEALUL-)

tal. Are o biserica, zidita. de Vasile Crupenschi, care se zice ca ar fi si intemeietorul satulul

pe malul sting al girleI Latimea, de unde se desface Girla-Mare;

hovari si a doua mal nota, zidita. de Grigore Furduescu ; o

are o forma neregulatä, Cu o

scoala primara. rurala.

Lätai ; biserica e deservita de I preot si I cintaret. Vite : 288 vite marI cornute, 24 cal', 330 °I si 85 mascuri. Sunt 120 stupi cu albine.

intindere de zoo hect., acoperitä numal Cu nisip ; de-alungul si prin mijlocul lui merge drumul comunal Garvan-Azacliul.

Lätimea, &id, in jud. Tulcea, Läteni, sat, in jud. Ialomita, pl.

pl.

Vacareni, si anume pe acela al

al BorceI, la 5 kil. spre N. de satul de resedinta, de care se

balta Jijila, din partea N.; se indreapta mal india spre N., se

desparte prin satul Borduseani-

Indoaie apoi in forma de potcoava si se indreapta spre S.

Numirea vechie a acestuT sat a fost Bozeni. Are o scoala mixta.

Populatiunea satului este de

Vite : 600 bol si vacl, 24 caI, 1200 or, 70 capre si 100 rimatori.

catunului Garvan ; se desface din

pana ling5. satul Garvan pe care-1

udd, si unde se varsa dupa 7 kil, de curs in Gira - Mare,

LAunele-de-Jos, sat,cu Ioo fam., jud. Arges, pl. Oltul, pendinte de com. rur. cu acelasi nume. Are o biserica si case marI boerestr, zidite la 1830 de proprietarul Mihalache Lahovari. Biserica, cu hramul S-tii VoevozT, are un preot si un cintaret.

pe dreapta; in ea se vara si Läunele-de-Sus, com. rur., pe

30 familiI.

Vite sunt : 120 bol, 50 cal,

balta Latimea ; filtre doua ra-

200 or, 25 bivoli, 5 asini si zoo

muri ale sale se afla si ruinele

porci.

cetatel Bisericuta ; in indoitura sa se intinda. dealul Bugeacul, la picioarele caruia se afla un mo-

Läturoasa, sat, in jud. Mehedinti, pl. Closani,

tu el.I.

Macin, pe teritoriul com.

Ialomita-Balta, pendinte de com. Borduseani, situat pe malul sting

MicI.

Budgetul com. e de 2892 leI la veniturI si de 3519 lei la chel-

com. rur.

Bala-d.-s.; are 71 case.

Uateqti, sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Schineni, pe Piriul - Sarat,. spre S. de satul Schineni. Are 388 locuitorI si 114 case.

jud. Olt. Are o populatiune de

rala..

140 locuitorI.

Budgetul com. e de 1872 leI la veniturr si de 2391 le! la

Läunele, sat, face parte din com.

Läunele, &la, izvoreste din jud. Arges, strabate com. Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,

infra in com. Simburesti si se

Lätimea, grind san loc ridicat de asupra stufisuluI inconjurator, in jud. Tulcea, pl. Macin,

pe teritoriul comund Pisica si anume pe acela al catunuluI Azacliul, situat in partea N. a plaseI si V. a comuneI; pleaca de pe malul DundreI, unde e

reí, si la 17 kil. de Pitesti. Se

rur. Simburesti, pl. Oltul-d.-s.,

in razboiul de la 1877-78. hedinti.

Tigveni, resedinta subprefectucompune din satele: Barbaleni, Launele-d.-s., Linia-Dobresti si Coteni, avind peste tot 160 familir, sati 870 suflete, din cae 181 contribuabili. Ate : 1 biseriel, in Barbaleni si in Launele-d.-s. ; o scoald primara. ru-

nument comemorativ al debarcara trupelor ruse in Dobrogea,

LAturoasa, deal, in com. rur. Bala-d.-s, pl. Closani, jud. Me-

apa Congrea, jud. Arges, pl. Oltul, la 27 kil, de com. rur.

cheltuelr.

Vite sunt : 400 bol si vaci, 18 caT, 310 oT, 30 capre si 300 rimatorl.

varsa in Cungrea-Mare.

LAunele-de-Sus, sat, cu 100 fa-

Läunele-de-Jos, com. rur., jud. Arges, pl. Oltul, la 34 kil. de resedinta

rur. Tigreni, subprefecturei, si la 20 kil. de

com.

Pitesti. Se compune din 6 sate: Albenesti, Dealul - ScorusuluI,

milif, jud. Arges, pl. Oltul, pen-

dinte de com. rur. cu acelasi nume ; are o biserica, cu liramul Intrarea in Biserica, deservita de doI preotT si doI chitaretl.

asezat satul Azacliul ; se intinde

Gura-Momaia, Launele-d.-j., Ra-

spre E. fiind o continuatiune

deni si Surdeni, avind peste tot

Läunelul (Dealul-), deal, la V.

E. a grindurilor Zatoaca si Vil-

198 aman', sari 889 suflete. Are: 2 bisericI in Launele-d. j. si Radeni, din care una zidita la 1830

de com. Ciomagesti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt. Directia lui e de

canul ; comunica. Cu GrinduI-0a-

lelor, trece pe tina. baltile BS.lasesti si Plosca, si se termina

de proprietarul Mihalache La-

www.dacoromanica.ro

la N. spre S. si are o lungime de 5 kil.

Serveste parte pentru cultur5, parte pentru pAsunarea vitelor.

Läzireasca, sub-divizie a com. rur. Balta, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Läzärescu, iaz, pe mosia Zahoreni, com. AvrAmeni, pl. Baseul, jud. Dorohoiti.

Lizäreni (Cilibiu1), sat, jud. Iad, pl. Branistea, com. Gollesti,

situat pe malul drept al Miel si ¡Je coasta dealuluT Goldesti. Are o populatie de 53 fam., sail 267 suflete ; o bisericA, facutá

de boerul Cilibiu, cam pe la 1700, cind s'a infiintat si satul, Cu un preot si un cintdret ; casele proprietAteT; o moarI pe apa Miel. Vite : 248 vite mal-1 cornute, 160

oT,

47 cal

LEAOTA

148

LXZXREASCA

li 44

rimg--

torl.

Läzäre§ti, sat, jud. Arges, pl.

In cAtun se gasesc: 2 puturT si 3 fintinT.

Läzäre§ti, cdtun, jud. Gorj, plainl

Leamna salí Cerul, mofe a

com. rur. Schitul - Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel. Ad i este resedinta comuneT. Are o populatie de 144 familiT, sati 605 suflete ; o bisericA. Calea feratà Golesti - Cimpulung trece prin mijlocul satuluT. Pe la V., trece

statului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-

apa Bughea, care se varsA in riul Tirgul la S. de acest cAt. Se desparte de cdtunul Bur-

sati 116 sufl., din carT 40 contribuabilT.

Are 1 bisericA, deservitA de preotul si cintAretul cAtunuluT de resedint5.. LocuitoriT posed5. : 15 plu-

gurT, 30 care cu boT; 239 vite marl cornute, 115 oT, 20 cal, 34 capre si 250 rimAtorT. Comunicatia cAtunuluI cu co-

muna sa de resedintd si Cu cele-l'alte cAtune, se face prin drumurl ordinare.

Mijloc, com. Bucovdtul, arendatA

Cu 3700 leI anual.

Leamna, l'hl, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s. Izvoreste din dealul Guardinita-Radovan, trece pe la BucovAt si se vars1 pe dreapta rluluT Jiul, pl. Jiul-de-Mijloc, in fata orasuluT Craiova.

nesti, prin kiul-TirguluT.

Leamna-de-Jos, sat, jud.Dolj, pl.

Läzäre§ti, sat, acind parte din com. rur. BArAsti-deCeptnef, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat

pe dealul Ceptura. Are o biseriel fondatA la anul 1743, de un oare-care Andreiti Ionescu.

Jiul de-Mijloc, com. BucovAtul, Cu 341 suflete : 158 bArbatT si

183 t'eme. Locuesc in 90 case si 2 bordee. Copiii din sat urmeazA la scoala mixta din satul BucovAtul, ce este la 2 kil. departare.

LfizeI (Dealul-),a'eal,jud. Baca, pl. Trottisul, de pe teritoriul com. BogdAnesti, care formeazA va-

lea Varnita.

LAzure§ti, sub-divizie a satulur Poiana, com. cu acelad nume, pl. Nicoresti, jud. Tecuciti.

Leamna-de-Jos, paa'ure a statului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. BucovAtul. Impreu nA cu BucovAtul si Leamna-d.-s., are 7000

hect. Este amenajatI. Esente : cerT, stejari si emite.

Leamna-de-Sus, sat, jud. Dolj,

Novaci, com. Tetila, situat la E. comuneT de resedintl. Are o intindere de 269 hect. din cae: 100 hect. arabile, 90 hect. finete, 75 hect. pomet, 4 hect. vie, 90 hect. pAdure si 8 hect. vatra satuluT. Are o populatie de 58 fam.,

Si-

Läzäre§ti, sat, fIcind parte din

Pitesti, fAcind parte din com. rur. Mosoaia.

tul Buda; se varsA in riul retul.

Leadova, pirig, ce ud5. com. Spinesti, plasa Vrancea, jud.

pl. Jiul-de- Mijloc, com. BucovAtul.

Putna, si se varsA in ZAbala, de

a stinga el.

Leahul, lac, format din piriul Neaunul si din izvoarele NI propriT, jud. Botosani, situat in par-

tea de E. a com. Feredieni, pl. Cosula. Are o suprafatO de 74 hect. Comunica cu iazul Nacul prin 01.'11 Nacul, si se scurge in Miletin, prin piriul Leahul. E bogat in peste si stuh.

Leamna-de-Sus, p.lclure a sta. tuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. BucovAtul. Impreu n5. cu cea

din Leamna-d.-j., si cea din Bu-

covät, are o intindere de 7000 hect. Este amenajatA. Esente : ceri, stejarT si girnite.

Leani-Patac, A-11g, jud. BacAO, pl. Trotusul, com. MAndstirea-Casinul, de pe granitA, care

se scurge d'a stinga CasinuluT.

Leahul, pirig , incepdtor de pe mosia Zvoristea, comuna Zvoristea, plasa Berhometele, judetul Dorohoiti, de la lipa Pirlitura, din pAdurea de lingA sa-

www.dacoromanica.ro

Leaota, munte, futre jud. Dialbovita si judetul Muscel. Acest munte inclinA spre RucArul, din jud. Muscel si spre riul Talo mita,

149

LEAOTUL

LEFE*TI

din jud. Dimbovita. Predominä

cAt. Podul-Pitarulur pi Cucueti,

cArora li s'aa dat i 40 prAjinT

mal pe totT muntiT din apropiere.

pl. Dimbovita, jud. Ilfov ; contine mult pepte.

pAmint in tarinA. Budgetul comuneT e la venituri

Leaotul saa Iazul-Moruzzi, canal, jud. Prahova, ce se desparte de riul Prahova, dela com. Nedelea, pl. Filipepti ; intrA in

Leca, corn. rur., pl. Siretul-d.-j., jud. Bacàü, situat5. in valea piriuluf RacAtAul. Este akAtuitA

de ler 3316, banf 50 pi la cheltuell de leT 1911, bani 84. Intinderea totalA a teritoriului comuneT este de 3873 hect.

pl. Tirgporul, pe la cdt.

din 7 catune : Ungureni saa

Proprietar mare este Ion G.

nia, trece prin centrul acestuT cAtun, la V. de penitenciarul

Leca, repedinta, Bibirepti, Tociloasa, Slobozia, ZIdtari, Vainita 51 Bota.

Leca, Cu o mopie de 2857 hect.,

In vremurT, Ziltari-RAzepi de

pArtit intre vechiT rAzepT i foptir clácapr. PAdurile ocupA 800 hect.

Tirgporul pi de mandstirea Tirgporul; face mar multe zigzagurila

V. pi E., hita pe teritoriul com. Tirgporul - Vechia ; tresce spre E. de aceastO comuna, la V. de Negoepti i Popepti ; intrA in

pl. Crivina, trece pe la com.

ad i fAceati

parte din jud. Te-

cuela, ocolul Polocinului. CAtunul Tociloasa se chiema

mal inainte Doropanul; iar clt. Varnita este de curind alipit.

dind un venit anual de 40000 leT. Restul pA.mintului este im-

In comunA sunt 2 morT. Vite sunt: 118 cal, 1007 vite mal-1 cornute, 313 pera', 12 capre i 438 o!. Stupl cu albine

AceastO' comunA a purtat numele de Bibirepti pán5. la 1887 cind, dupA moartea luT G. Leca, pi-a schimbat numele In Leca. Teritoriul comuneT se indrginepte la E. cu comunele Obirpia

sunt 87.

Lebäda, deal, de naturA pie-

pL MgrApti (pl. Bistrita-d.-s.), la

prin satal Bibirepti.

troasA, in partea de E. a com. Slobozia - SecAtura, pl. Copula,

V. pi N. cu com. Botepti pi la S. cu comunele Milepli pi PA-

jud. Botopani.

rincea. O scaldl piriul ROcAtOul,

Distantele : la BacOa, capitala districtuluT, 22 kil.; la com. PArincea, repedinta plApef, 5 kil. ;

care, pe la V. comuneT, se in-

la com. Botepti, 7 kil.; la com.

Lebadoiul, lac, la E. com. StAncuta, jud. BrAila, aproape de

carcA cu pirliapele Recea i Var-

Milepti, 8 kil. ; la com. Obirpia, 20 kil. ; la com. MArApti, 16 kil.

DunArea-VechTe. Comunicä. la S.

Ungureni, marit de Balapul, pe

cu lacul Zatna i la N. cu TOrmurolul, prin privalul Vidroiul.

sango..

Brazi, BAtepti, Pucheni-Mari Petropani, i, intrind in plasa Cimpul, se varsA iaräpT in riul

Prahova, intre comunele BudaPalanca pi Olari.

nita pe dreapta pi cu

Are O populatiune de 432

Comuna este strábAtutä pe de o parte de calea vecinalá. LecaPArincea-NOnepti-Pincepti ; lar pe

de alta de calea judeteana Valea-RAcAtOul-Botepti, care trece

Leca. Vezr Ungureni, sat, jud. Baca.

familiT, saa 1823 suflete : 1761

Lebidul, lac, in pAdurea satulur Cirjoaia, com. Bálceni, pl. Bahluiul, jud. Iapi.

Rominl, 27 Izraelitt, 31 Unguri, 3 ItalienT pi i Bulgar ;

Lecani, mahala. Vez! FAlciul, comunl, jud. FAlciulur.

tele Oglinzi i Brusturi, din jud. Suceava pi com. ROucepti, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ; are

1489 agricultorT, 5 meseriag, 2 industriapi, 7 comerciantr, 8 profesiuni libere, 30 muncitorT 40 servitori. .Stia carte 139 bArbatí pi 29 femer. Contribuabilf sunt 324.

vr'o 8 case, cu 28 locuitorT,

Are o pcoalA mixt5, care func-

Lee§ti, sat, in jud. R -SArat, pl.

tiganT lingurari. Se maT nu mes te pi Li ngurari.

tioneazA din 1889 in satul Un-

Marginea-d.-s., com. Slobozia,

gureni, intretinutA de stat

apezat In partea de V. a co-

Lebedea, atun, situat filtre sa-

Leceni, sat, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, com. rur. B11tati-d.-j.; actualminte poartA nu-

mele de Ursoaia.

frecuentatA de 25 copiT; 2 bi-

muneT, pe malul sting al

Lebedea, deal, jud. Suceava, co-

serici, una in Bibirepti $i alta in

riulur Izbapa.

muna DrAgAnepti, parte .acope-

Ungureni, deservite de i preot

rit de pldurT, parte de tufArip,

pi 3 cintAreti. Sunt 4 circiumr.

poiene i tufip.

Dupl legea rurall din 1864

Lebediul, lac, in Iunca dintre

s'aa improprietdrit 166 locultori,

www.dacoromanica.ro

pi-

Lefe§ti, atun, pendinte de com. Talpa-OgrAzile, pl. Glavaciocul, jud. Vlapca, proprietate mAnAstireascA.

LEFTER

Lefter, sat, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Rasa, situat spre N. - V. de satul

de resedinta. Mal' poarta numirea si de Piscul-Periseani. In

1887 se gáseati ad numai 9 familii romini.

200 hect. padure si coprinde dota mosif: Sdpunari sati Odaia-Potropopuluf, Cu 3500 hect.

este proprietate a statului ; inainte de secularizare depindea de manastirea Radu-Voda din Bucuresti ;

Lefteriul, suburbie, in Focsani, capitala jud. Putna.

si a fost aren data

pe periodul 1883--93 cu 27650 leí: Lehliul, Cu 4300 hect., proprietate particulara. Dupe legca rurala din 1864,

Leghiul, piria, in jud. Neamtu,

sunt improprietIriti pe mosie

com. Vinatori-Neamtu, pl. de-

147 locuitori; in 1878 s'ati mal' improprietarit 17 locuitorI, neimproprietariti mg sunt 139. Teritoriul comunei este brdzdat de valea Sapunari, pe mar-

Sus-Mijlocul ; izvoreste din rami-

ficatia despre S.-E. a muntelur Procovul ; strabate soseaua Vin atori-Pipirig, intre kil. 13-14 si se varsa pe stinga pir. Ozana.

Lehacea, sat, facind parte din com. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Tecucia. Situat pe ambele laturr ale váii cu acelasI nume. Aici este resedinta com., la 6 kil.

spre S. de Podul-Turcului.

Are o populatie de 127

LEHNEM-MAGH1STAN

150

fa-

milii, sat1 431 suflete. Copiii merg la scoala din Bdlanesti. Are o bisericd, cu hramul Sfin-

tii Voevozi, deservita de un preot si 2 cintareti. Este fAcutd

de birne in 1806, cu spesele °Infiel' satului. S'a reparat la 1848 si 1891. Se intretine de locuitorl.

Teritoriul satului este de 244 hect.

Locuitorii sunt vechI rAzesi.

Are o populatie de 193 famili rominf ; o scoala de baeti si una de fete ; o biserica, deservita de doi preoti si doi dascd1I.

Aici este o mare fabricä de macinat.

In sat se tine un erg saptamina', Dumineca.

Vite sunt : 500 caT, 500 bol 1800 oi, 20 capre, 40 bivoll,

4 asini si 470 purcI.

Lehliul, statie de dr.-d.f. pe linia Bucuresti-Ciulnita, pusä in circulatie la 17 Noembrie 1886. Este situata la 5 kil. spre S.-E. de satul Lehliul, jud. Ialomita, ginea de E. a satului Lehliul pl. Cimpul, intre statiile Särusi pe care este lacul, ce poarta lesti (16 kil.) si Daga (14 kil.). numele satului. Lingá.' aceasta statie este o paSe compune din satele : Ledure de stejar, cu numele Lehhliul si Sapunari, cu resedinta

primariei si a judeatoriei comunale in Lehliul. Populatiunea comunei este de

liul. Inaltimea d'asupra nivelului mdriT de 47'137. Ven itul pe 1896 : 352435

668 familii, sati 2100 suflete

lei, 90 bani.

1058 blrbati si 1042 femei; 2045

Romini, 30 Greci, io Bulgari si 15 Unguri ; 697 agricultorT, 15 meseriasi, 28 comerciantl, io cu profesiuni libere, 20 muncitori si 65 servitorf. titi carte 171 persoane.

Are : 3 scoll, una de baeti, una de fete si o scoala mixta;

Lehliul, lac, in jud. Ialomita, pl. ampului, pe valea Sdpunari si litiga satul Lehliul. Lehliul, pddure, in jud. Ialomita, pl. Cimpuld, com. Lehliul ; are o suprafata de 200 hect., populata cu stejari.

2 biserici, Cu 3 preoti si 4 dascalr.

Vite : goo cal, 809 bol, 3100 oh, 30 capre, 105 bivoli, 4 asini

si 575 pord. Veniturile si cheltuelile com.

Lehnesti - Maghistan, sat, in partea de S.-E. a com. MovilaRupta, pl. tefanesti, jud. Botosani, pe tarmul drept al Pru-

tului, cu o suprafatd de 687

cucii1, stràbate satul cu acelasi nume, de la E. la V., si se varsa pe stinga Berheciuld, la V. de

sunt de 8949 lei anual. Pe partea de S. a teritoriului comunei trece calea ferata Bucuresti-Fetesti, avind statia

satul Lehacea.

Lehliul.

Locuitorii sunt improprietIriti la 1864. Are : 1 biserica, cu 1 preot si 2 cintareti; I moara de va'. pe Prut ; 1 carlea. de var. Vite sunt : 40 ce, 240 di si

Lehacea, vale cu pilla, jud Te-

Lehliul, com. rur., in jud. Jalo-

Lehliul, sat, in jud. Ialomita, pl.

mita, plasa Cimpului, situat1

Cimpului, com. cu acelasi nume,

in partea cea mal' de S. a p15.seT,

situat pe partea de V. a vaii

in apropiere de pl. Borca. Teritcr11, comunei are o suprafata de 6320 hect, din carI

Säpunari si a laculd Lehliul. Aici este resedinta primarieI si a judecatoriei comunale.

www.dacoromanica.ro

hect., si o populatie de 90 familii, sati 412 suflete, din cari 94 contribuabili.

47 porci.

Sunt 40 stupi cu albine.

LEHNETI-RAZW

151

Lehne§ti-Rgze§i, sat, pe tarmul Prutului, com. Movila Ruptä, jud. Boto5ani, pe mo5ia raz5.5easca ;

formeaza o continuare cu satul Lehne5ti-Maghistan, in parteasa

de N., lar in partea de S. se pre1unge5te Lehne5ti-Ri5ca. Satul Lehne5ti-Raze5i e foarte vechin 51 numele sa.a l'a imprumutat 5i celor-l'alte sate, Lehne5ti-R.15ca i Lehne5ti-Maghistan.

Suprafata mo5ieT e de 558

hect. Are o populatie de 48 familii, saa 218 suflae, din carT

70 contribuabill. Pe mo5ie se aflá cite-va vil ale locuitorilor raza5i in intindere de 8 hect. Are o 5coala, conclusa de invatätor, platit de judet 5i fi ecuentata de 48 copa'. Vite : 160 vite maricornut e 30 cal, 220 OT, i 37 por& Sunt

45 stupi.

Lehne#i-R1§ca, sat, in marginea de S.E. a com. MovilaRupta, jud. Boto5ani, situat pe tarmul Prutulur i formind o continuare cu satele Lehne5ti-

LE1CULETII

Marginea-d.-j., com. Hingu1e5ti qi Maluri i jud. Putna, pl. Biliesti,

este formata. de piriul Leica ; are o intindere de lo° pogoane ; consine 5tiuca, crap, caracucla, lin, com.

;

soma, raci, biban 51 scoicT, care

se vind 5i se consuma in comune 5i in localitätile vecine.

Leica, piria, ce se formeaza din vine i ploT, pe teritoriul com. Hingule5ti, jud. R.-Sarat, pl. Marginea; trece prin catunul

Hing i1eti, unde formeaz balta Leica, apoi prin comuna Maluri ; l'ese din acest judet qi merge

de se varsa la riul Putna, comuna Maluri, jud. Putna.

moara qi un herastrail Cu 2 pinze.

Budgetul comuneT e la veni-

turl de 1367 lei 5i la cheltuell de 1324 leT. Locuitorii aü parnint, parte prin mo5tenire dela parintT, parte improprietarit pe mo5ii1e d-lor I. C. Paltineanu, C. Crasan 5i pe mo5ia statuluT Corbul-P1duret..

Comuna se Intinde pe o suprafata aproximativa de 1375 hect., din cari 375 hect. aratura si finete, lar woo hect. padure cu izlaz.

Leice§ti, sat, facind parte din comuna rurala cu acelasT nume,

jud. Muscel. Este situat futre

Leice§ti (Pacioiul), com. rur.

dealul numit Muchea-Satului 5i

jud. Muscel, plaiul Nuc5oara, la S.-V. de Cimpulung 5i la 29 kil.

tarmul sting al Aula Doamna. Aci este re5edinta comuna

de acest oras. Se compune din 4 catune Leice5ti, Corbul, Lapu5ani 5i Priseaca 5i se margine5te: la N., cu comuna Rete-

Are o populatie de 637 locuitori.

la S., cu comuna Co-

Biserica din Leice5ti, deservita. de I preot 511 dascal, s'a zidit la anul 1868, cu ajutorul

5e5ti ; la E., cu comuna V1ade5ti

d- nilor : I. C. Paltinean u , Pr. Nico-

la V., cu judetul

lae, Stoica Popescu. coala, care dateaza din anul

voe5ti ;

Mo5ia a fost proprietate a sta-

Gole5ti Arge5.

tuluT, astd-zi e instrdinatä. Are o suprafata de 529 hect. l o po-

fa-

1869, se frecuenta regu/at de

rnilif, sati 979 suflete, din cal./

pulatie de 75 familif, sati 316

168 contribuabill; locuesc in 220 case.

22 elevi. Cu intretinerea el statul che1tue5te anual 1296 lei. Lo cuitorii satulur aa

Maghistan

5i

Lehne5ti-Raza51.

suflete.

Vite 204 vite cornute, 64 cal, 300 oT si 50 mascurT.

Are o mica rachita la Prut 51 2 morl de apa. Lehnita, vale, in jud. Ilfov, intre cat. Gruiul 5i Hanul-Mihaiti-Vi-

teazul. Este acoperita cu semanaturi. Se pierde filtre Dimbovita i riul Argequl.

/1111

Leica, vechia pichet, cu No. 69, catre Moldova, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., com. Maluri ; azi e locuinta izolata.

Leica, bala, in jud. R.-Sarat, pl.

51

Are o populatie de 253

ce5ti i LApu5ani); o 5coall ru-

parte din mo5tenire, parte s'ati improprietarit pe mo5ia d-lui I.

rala mixta. Locuitoril, pe lingaagricultura

C. Paltineanu. Pe riul Doamna, in dreptul sa-

se ocupa cu rotaria 5i oldria.

tului e o moara. Dela E. spre V. este strabatut de 4 vilcele cari se varsä in riul Doamna

Are 2 biserici (in catunul Lei-

Vite sunt: 398 bol 5i vaci, 317 porcT, 259 capre, io8 cal 51 Tepe, 162 oi.

pe tarmul sting.

In jurul comuna sunt gradinl

cu pruni 5i alti poni!, putina cimpie cu finete 5i cereale

Leicule§ti (Stupina-Barbu),

dealurT cu paduri, compuse din stejar,fag, anin, -mesteacan, plop

Buzail,cu 250 locuitorr 5i 57 case.

cdtun, al comuna Tisaul, jud.

Riul Doamna uda aceasta co-

Leicule§ti, mo,cie, in jud. Buzar', catunul Tisaul, com. Leiculeqti,

muna dela N. spre S.; pe el se allá, in cercul comunei, o

proprietate a mo5nenilor Leicule5ti ; are 18o hect., din cari

alun.

www.dacoromanica.ro

LEINEM

LELOITA

152

23 arabile, 15 livezT, restul padure, cring i ripi goale.

Are o populatie de 466 fasati 1350 suflete, din cae

Lele§ti, deal, jud. Gorj, cat. Lelesti, situat in partea de E.

428 contribuabilL

Leine§ti, dmpie, numita i Cim-

Are: o scoala, frecuentata de

Lelia, sursä de apd mineralä, in

pia-Leinestilor, in com rur. Pranisorul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.

52 elevi; 4 bisericT, cu 2 preotT si 4 cintaretT; 6 morT ; I joa-

jud. Vîlcea, Valea-TiseT, basinur

gAr; 85 fintinT. LocuitoriT, pe linga agricultura

ca substante fixe : Iodur de

se ocupa i cu lemnaria, lar cer din catunul Lelesti lucreaza

centrate 0,050), bromur de soditi si de magnesia, bicarbo-

mult cojocaria.

care cu bol, 7 cante cu cal;

nat de calce si de magneziti, hiposulfit de soda (slab), sulfat de calce si de magneziti,

404 vite marT cornute, 700 oI,

alurniniü oxid si

Lela, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. de-Sus-Mijlocul, com. Uscati.

Leleasca, sat,

face parte din

com. rar. Dobroteasa, pl. Oltuld.-s., jad. Olt. Are o populatiune de 450 locuitorT. Cade in partea de E. a comunei. Are o biserica,

El posedl : 160 plugurT,

65

Oldnestilor, in care predomina magneziti si de sodiO, (con-

103 capre, 40 cal si 186 rimatorT.

Aceasta sursa da in 24 ore

zidita la anul 1870; o scoala.

Venitul comuneT este de leT 1190, lar cheltuelile sunt de leT

Leleasca, deal, brazdeaza com.

1184, banT 92. Comuna este udata, de Piriul-

pana la 2500 vedre. Mal toate sursele minerale de la 011nesti contin iodure, insa

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud-

SatuluT, care trece prin catunul

Lelia, caer contine cantitatT con-

Olt, de la N. la S. i are o lungime de 4 kil. Pe o parte din acest deal se cultiva griti

Lelesti si de riu/ Susita-Seaca

centrate de iodur de sodiii si

care II uda hotarul in partea

de magneziti.

porumb, iar parte este acoperita cu padure.

de V. E pusa in comunicatie la N. cu comuna Dobrita, iar la S.,

d.-s., jud. Olt. In ea se vara. vilcelele: Toasca, Tatarescu, Cuptorul-Mic i Frasinul. Aceasta

vale, impreanindu se cu valea Cerbul, la hotarul com. Otesti-

Leloaia, sat, jud. Bacat1, plasa MunteluT, com. Comanesti, si-

cu comuna Slobozia prin Ursetei.

tuat pe malul drept al Trotusului, la 2 kil. 380 m. de satul

Lele§ti, cdtun de resedinta al comuneT cu acelasT nume, plaiul Vulcanul, jud. Gorj. E situat

Comanesti. Are o populatie de 190 familiT, sati 682 suflete; o biserica, cladita de locuitorT pe la 1750, reparata maT in urind acum deservita de i preot

Leleasca, vale, ucia partea de E. a com. Dobroteasa, pl. Oltul-

cea mal principall este sursa

pe o mica culme, pe o intin-

dere de 192 hect., din carl: 118 hect. arabile, 42 hect. pa.. dure, 28 hect. finete i prunT si 4 hect. vie. Are o populatie de 320 fa..

si I cintaret ; 9 circiumT.

miliT, sati 680 suflete ; i coala, frecuentata de 52 elevi ; 2 bise-

2 morT si 5 herestrae de apa.

formata de apa JijieT, pe sesul JijieT, com. Bohotinul, pl. Podo-

riel',

I de lemn facuta la 1847 si alta de zid, facutl. la 1875, cu 2 preotT si 4 cintaetT. LocuitoriT posea': 55 plugurT, 25 care cu bol, 3 carute Cu cal; 146 vite mart. cornute, 240 oT, 35 capre, 14 caí si 62

Leloaia, vIrf de munte, judetul

d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,

formeaza gira Cungrea-Mica.

Lelei (GIrla-),

cu apa

leni, jud. Falda. Lele§ti, com. rur., jud. Gorj, pla1111 Vulcan, spre N. de com. Slo-

bozia i la ii kil. de T.-Jiul, capitala districtulul. Se compune

din eatunele: Lelesti, Fratestid.-s. si Fratesti-d.-j.

E situad. pe o mica culme, avind o suprafata de 532 hect., din carT : 360 hect. arabile, 42

hect. padure, 121 hect. finete livezT Cu prunt

porcI. In catun se maT afla : 2 morr, joagar pe -apa Piriul-SatuluT,

57 linda.

Vite : 33 caT, 605 vite marT cornute, 173 porcI si 84 capre. Pe teritoriul comaneT se afta

Bacati, pl. MunteluT, com. Com5.nesti, de pe teritoriul satuluT Leloaia.

Leloaia, pirifi, jud. Bacati, plasa MunteluT, com. Comanesti, care izvoreste din Fundul-LeloiteT si

si se varsa in Trotus, pe malul sati drept, la V. de satul Leloaia, dupd ce face hotarul mosieT Comanesti, la N.

Lele§ti. VezT Lalesti, trup de mosie, jud. Neamtu.

www.dacoromanica.ro

Leloita, arf de munte, jud. Ba-

LEMNARITA

LEORDA

153

caii, pl. MunteluT, com. Comanesti, din vira LaposuluT.

Lemnarita, p rival, jud. Braila, com. Bertesti-d.-s., intre canalurile Munusoaia si Vilciul; uneste privalul Baicul cu Vijiiala.

esurile. Aceasta din urma are o bisericá foarte vechïe. Inscriptia slavona dupa o platrä mormintala de aci, tradusa, suna ast-fel : ontinesti

i

Lencule§ti, sat, jud. Argesul,

eAceastli piatiä o fa'cu i Infrurausefi Kneaghina Tofana panuluI, sail Euthimie fost mare Cilminariii. A reposat In zilele Euseviosulul Domnitor Ion Antonia Voe-

pl. Pitesti, fäcind parte din com. rur. Galasesti.

Populatiunea com. e de 237

Lentea, pida, izvoreste din judetul Dimbovita, i serveste de

botar intre comuna Birzesti, pl. Argeelul, j ud. Muscel si com. Botesti, din jud. Dimbovita.

vod in anul 7183 Sept. 5 (1675).

sail 805 suflete : 783 RominT, i Bulgar, 5 UngurT si 16

IzraelitT; 90 agricultorT, 9 meseriasT, 6 comerciantl, 19 profesiunl libere, 50 muncitorT si

districtulur, 42 kil. ; la com. Moinesti, 8 kil. ; la com. Ardeoani,

5 kil.; la com. Magiresti, 5 kil.; la com. Bucsesti, 3 kil.; la com. Solontul, Io kil. si la com. Scorteni, resedinta plaseT, 14 kil.

Leontine§ti, sat, jud. Bacail, pl. Tazlaul-d.-s. i resedinta com. cu acelasT nume, situat pe un podis format de dealul cu acelasT nume. Are o populatie de 121 familiT, sail 473 suflete o scoala mixta, frecuentata de

In el se varsa piriul Uliul,

case.

valcelele Raclacina-Mica, Radacina-Mare si Catrina.

Sunt 186 contrib. Teritoriul comuneT are o in-

16 copiT ; o biserica, cladita in 1840 de locuitorT, cu ajutorul preotuluT Constantin Scorteanu, deservita de i preot i 2 cintaret1; 2 circiumI. Vite sunt: 18 caT, 250 vite

tindere de aproape woo hec-

marT cornute i 45 pord.

Lentul, movild, jud. Braila, numita i Hotarul- utulur, pe vechiul drum Braila- utesti, la 9

kil. spre E. de satul

;

servä de hotar intre com. Domnita si com. Sutesti.

Leonte

j ud.

Suceava ; izvoreste din BitcaTibiliculuT si se varsa in Bisfrita (2 kil.).

io servitorT. Locuesc in 229 tiú carte 75 persoane.

tare. Padurile (Podurile, SchitulVechiti, Razesi de Leontinesti) ocupa o suprafatg. de 360 hect. Are o scoala mixta, care func-

tioneaza din 1886, in satul Leontinesti, frecuentata de 35 copiT

3 bisericT, cite una in satele Leontinesti, esurile si Dealul-Di-

anca, deservite de 3 preotT si 6 cintaretT.

Se margineste la N. cu com.

Solontul, la E. cu com. ArLeonte (Seciul-luI-), loc izolat, in jud. Buz5.0, com. Goidesti, cat. Poeana-cu-RugT, pe malul sting al riuluT Bisca-Mare, in poalele munteluI Cursele, intre Lespezi

i izvorul Gura-MileT.

Pe ad e drumul la muntele Penteleul. Are o frumoasa pozitie.

Leontine§ti, com. rur., judetul Baca0, pl. Tazlaul-d.-s., aezata in valea Tazlaulur-Sarat qi pe podisele dealurilor. Este alcatuita din 4 catune : Leontinesti, primarie, esuri1e, Poarta Poarta-Leontinesti si Dianca set Dealul-Dianca.

MaT inainte (1873) era com. pusa numaT din 2 catune : Le-

deoani, la S. cu com. Bucsesti si la V. cu com. Mggiresti. Dealurile care brazdeaza comuna sunt : Leontinesti si Dianca, din care izvoreste piriiasul cu acelasT nume, care se scurge

in Tazlaul-Sarat, pe dreapta. Vite sunt : 66 caT, 496 vite marT cornute, 172 pord, 27 capte si 328 oT. StupT de albine sunt 6o. Budgetul comuner e la veniturT de leT 6213, banT 32 i la cheltuelT de leT 3726, banT 41.

Teritoriul comund este strabatut de soseaua nationala Bac10-Moinesti si de cAT vecinale spre comunele vecine. Distantele : la Bacaii, capitala

Leontine§ti, areal, jud. Bacan, pl. TazlOul-d.-s., com. Leontinesti, t'Adiad parte din vira dealurilor ce despart riul Tazlaul-Mare de riul Trotusul.

Leorda, com. rur. i sat, jud. Mehedinti, pl. Vailor, la 49 kil, de orasul T.-Severin. Satul formeazg.

com. singur. Are o populatie de 600 locuitorT, din carT 84 contribuabili ; locuesc in 128 case.

Are o bisericg., cu I preot cintaret ; o scoala, deschisa in 1892, conclusa de i invatAtor, frecuentata de 40 elevI. LocuitoriT posea.: 16 plugurT, 26 care cu bol, 5 carute cu cal; 26 stupT.

Aceasta comuna se leaga cu soseaua judeteana Turnul-Severin-Tirgul-JiuluT printr'o osea comunala.

Budgetul com. e la veniturT de 981 leT ; iar la cheltuelT, de 552 leT.

Vite : 200 vite mar! cornute, 19 cal i 210 rimatorT. Leorda, sat, jud. Bacati, pl. Mun20

61276. dlewels Dklionar aeogratio.

www.dacoromanica.ro

LEORDA

teluT, com. Vasiesti, situat pe dealul cu acelasI nume, d'a stinga TrotusuluT, la 1 kil, de satul

Leorda, deal, jud. BacAii, plasa MunteluT, la V. com. Vasiesti, cu urme de intAriturT.

Vasie$ti (scoalà). Are o popu-

latie de 105 familiT, sat-i 492 suflete ; o bisericA, zidità de

Leorda, pilla, jud. BacArt, plasa Munteld, corn. Vasiesti, care

locuitori la 1807, Cu I preot si 1 cintAret ; 3 circiuml. Vite sunt : 13 caí, 253 vite cornute, 43 porcI si 56 capre.

iese de sub dealul cu acelasI

Leorda, sat, in centrul comuna'

Leordel (Valea-), vale, prin care curge pirtul Bucecea, in satul

Costinesti, pl. Tirgul, jud. Boto-

sani, pe valea Leorda si pirtul

LE0T11

151,

nume, de la localitatea numitA Pantelimon si se varsA in piriul Urminisul.

alela, situat pe valea piriuluT Nemteni, pe o suprafatä cam de 80 hect. si cu o populatie de 55 familiT, saa 243 suflete, din carI 54 contribuabilT. Locuitorif sunt vechI rAzesT. Nu-

mirea satuluI vine de la vechinl proprietar Leoa, care a cumpArat de la Nastea, nepoata luT Mih. Buzd $i de la Marina,

fata HusuluT, o bucatà de pamint pe SArata, partea ce este despre Elan, acest loe numin(Uricul luT Stefan - cel-Mare din 1502). Are

Bucecea, cu o suprafatA de 1697

Leorda, com. Costine$ti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

hect., si o populatie de 178 familiT, sal' 503 suflete, din carT

Leordeni, com. rur. $i stalie de

preotul Gavril Cretu. In privinta

cale ¡era/el, jud. Muscel, pl.

fundAreT acesteT bisericT se zice

Podgoria. VezT Leurdeni.

c5. preotul Cretu poscda 115 stinjenT de mosie si a avut $i treT fete: Solonia, Agripina si

contribuabill. LocuitoriT sunt RominT, veniff, se zice, din Austro-Ungaria, si se numeaa 193

Leordeni, de unde a rAtnas si numele satuluT. AicT e resedinta primArieT. Are

2 bisericT, cu I preot si 2 chicoa.1ä mixtà, condusl de 1 invAtAtor plAtit de Stat si tAretT ; o

o bisericA fAcutl la 1640 de

Leordetul, phi:1, in jud. R.-Särat, pl. Orasul, com. Budesti, izvorA$te din dealui Cornitelor, udà partea V. a com., si se varsä in piriul Circeiul, M'O, cAtunul Circeiul, al comuneT Budesti.

frecuentatà de 45 bletT si 27 fete. Vite : 490 vite cornute, 70 caí, 1838 oi, 23 capre, 14 bi-

Leordi§ul,pdefure,foioasA, supusA regimuluf silvic, jud. BacAti, pl.

volT ;I 220 pura In partea de E. a satuluT se afll o statie a cAeI ferate Bo-

rAzesilor din comunA. Are o in-

tosani-Dorohoiù. Are 5 morl de apà pe pirlul Bucecea.

L eordi§ul, filia, judetul Ba-

In com. se aflA 5 circiume, 8 comerciantI si 18 meseriasT.

TazlAul d.-s., com. Bucsesti, a

tindere de aproape 75 hect. cAt1, pl. Taz15.11 d.-s., com. Bucsesti, care se varsA in piriul

Cernul.

Leordi§ul ni (Pirlul-), pilla, iz-

Botosani, pl. Tirgul, cAt. Cos-

voreste din Ràditi, com. TACArusi, jud. Suceava. Purtind la inceput numele de Piriul-Racilor,

statiile Bucecea (9 kil.) si Boto$ani (I 5 kil.). InAlthnea d'asupra niveluluT mAril de 146m,33. Venitul acesteT statiT pe 1896

a fost de 38284 leT, 81 banI.

trece in comuna DrAguseni si dupA un curs de 3 kil. 600 m. se intoarce din not in cotn. TAtArusi, luind numele de Leordi$ul si CApriana $1 se varsA in piriul MAtioaTa. Are de tributarT : MAngAlAria s't Oita.

Leorda, deal,jud. BacAil, pl. TazlAul-d.-j., com. BArsAnesti, care formeazA valea Horoza.

Ioana, pe carI mAritindu-le, li-a

impArtit mosia. Preotul supravetuind, dupà moartea fiicelor sale, carT n'ají lAsat copiT, s'a

retras in codru la distantA de 1 kil, de sat, spre N. si a Pácut biserica cu hramul Sf. Durnitru,

dindu-T numirea de schit, lar mosia a donat-o neamurilor: CAsescu, Buznescu si DArAscu, din carT se trAgeati sotiT fiicelor luí,

Cu indatorire de a purta de

Leorda, stafie de dr.-d.-f., jud. tinesti, pe Finja Veresti-Botosani, pusS in circulatie la 1 Noembrie, 1871. Se aflà futre

clu-se Leosti.

Leo§ti, sal, in partea de S. a comuna Rusca, pl. Prutul, jud.

www.dacoromanica.ro

grijà schituluT. Pamintul se af1á si astAzI stl-

pinit de urmasiT acestor treI familiT, lar actul de danie, scris in timba slavonA, se pAstreazA de rAzesT.

Leo§ti, sat, in partea de S. a comuneT Crasna, plasa Crasna,

jud. FIlcitt, lipit de satul Crla-

nAseni, de care se desparte printr'un drum; situat pe coasta colineT Lohan-Crasna, inteo vale

deschisA spre V., numità valea

Leosti, pe o suprafatà cam de 2129 hect. si cu o populatie de io8 familiT, sati 380 suflete, din carT 59 contribuabill. Are o bisericA, fAcutA la 1807.. Prin sat

LEOTA

LERESCU (HOTARUL-)

155

trece pirlul Leopti. Locuitoril

lei la venituri pi de 4097 leT la

CAtina, incepe de la muntele

sunt rAzepT vechT.

cheltuelT.

Virful-Mantel si se scurge in riul Bisca-Chiojdului, in atunul Lera.

Leota, munte, plaiul Dimbovita,

Lepqa, cdtun,in jud. Putna, com.

jud. Muscel, spre E. de com.

Tulnici, din pl. Vrancea. Pe teritoriul acestuT critun se aflA mun-

RucArul pi Dragoslavele, pi in j u d.

Dimbovita, situat la hotarul spre Transilvania. VezT Leaota.

Leoteasca, pirig, judetul Buzan, incepe din lacul Stilpul, com. Stilpul pi din viroagele ce se formeazA in jurul poseler, ud5 com. Cioranca pi se scurge in

se aflA straturl de sare. Are o populatiune de 86 suflete ; locuesc in 13 case. In sat sunt fabricI de cheres-

Lereasca, mofie, in jud. BuzAti, com. MlAjetul, cAt. Valea-Lupulla, proprietate in mare parte a mopnenilor Lupepti san Lereni, avind 580 hect., din care 52 arAturr, ZOO Ociare, 50 fi-

tele de calitate superioarA pi

neatl, 230 izlaz, 1 o livez1 pi res-

mal ales apa numitii dulapT de Lema.

tul sterp.

tele Bodepti, la poalele caruia

LereI (Fundul-), pddure mop-

piriu1SArata sub numele de Apa-

Pitigoiul, putin mal la N. de cAt. Movila-BanuluT, pe mola

Lep§a, pichet, la granita TransilvanieT, jud. Putna.

neneascA, pe mopia Lera, com. CA.tina, jud. BuzAn.

Bughianca.

Leote§ti, com, rur., pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati. Se compune din: Leotepti (368 loc.), unde e pi primAria ; Belgunul

(248 loc.), Mirila (238 loc.) o Teipul (375 loc.). E situatá in Valea-OltetuluT, pe riurile Burluhil

pi Genge, unde trece linia feratl pi poseaua Slatina-Craiova, la 5

kil. de Balp

pi

la 31 kil. de

Caracal. Altitudin ea terenuluT d'asupra

niveluluT mAriT este de 16o ni.

Lep§a-Mare, phig, pe teritoriul

Lerei (Virful-), munte, in jud.

comuneT Tulnici, jud. Putna.

BuzAti, com. CAtina, cht. Lera, acoperit cu pAdure.

Izvorepte din Poiana-VranceT, de

sub Stinipoara, se intilnepte cu Lema-MicA, care izvorepte de sub Piscul-PaltinuluT pi vine la vale de se varsA in Putna, sub

Lereni, cdtun, in jud. Teleorman,

Lepef (Fundul-). VezT FundulLepper, jud. Putna.

Lep§il (Piscul-), munte, al satuluT Tulnici, jud. Putna.

Lep§uletul, pirig, format pe teriul com. Tulnici, jud. Putna.

Are o populatie de 306 fa-

Izvorepte din Lacul-VulturuluT, de sub muntele Zboina-NeagrA

miliT, san 1228 suflete: 594 bAx-

pi se vars5. in Lema, la deal

bati o 636 femeT; 569 cAsAto-

de schitul Lema. Se gAsepte in

ritI pi 659 necAsAtoritf. titi carte

el, la o adincime micA, pAcurA.

85 persoane. Sunt 236 contribuabilT. Are: o pcoa1ä primará mixtA, cu un invAtAtor, frecuentat1 de 73 elevi; 2 bisericT, Sf. Dimitrie (1862) in Leotepti pi Cuvioasa Paraschiva in Teipul (1882), de-

servite de 2 preoti pi 4 cintlretT; ro stabilimente comerciale. Vite marT sunt 842, vite micT 1313 pi rimAtorT 317. Budgetul comuneT e de 4116

lAul-d.-s., com. Bucpepti, situat

pe costipa dealului Turluianul.

numele Macradiul.

Comuna vine in apropiere de Dealul-SaruluT pi mal e strAbdtutA pi de poseaua despre malul sting al OltetuluT.

Lereni, sat, jud. BacAti, pl. Taz-

pl. Teleorman, com. Urlueni. A ci sunt stabilitT o parte din mopnenif din comuna Urlueni. Acest cAtun a fost sat mare pi populat, de oare-ce il gAsim trecut in nomenclaturile din secolul trecut printre comunele in-

semnate ale judetului, fAcind parte din pl. Cotmenel, judetul Teleorman.

Lereni, mahala, In com. rur. ovarna-d.-j., plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Lera, cdtun, al com. atina, jud. Buzän, Cu 480 locuitorT pi 123 case.

Lerescu (Hotarul - ), numire

Lera, mo)sie, jud. Buzan, comuna CAtina, cAt. Lera, proprietatea

incepe in com. PAtárlagi, din riul

enilor Lcreni; are 3 so hect., din care 89 hect. pAdurea numitA Manta pi Fundul-LeriT.

sinul i urcl in Virful-luT-BAlan,

mo

Lera, pirtiab in jud. BuzAii, com.

www.dacoromanica.ro

datA sforilor de mo,vii, dinjud. Buzan*, coprinse pe teritoriul ce BuzAul, trece peste valea Balo-

se dirige spre E., pe slemnea PAtirlálei, pAnA in Virful-Man-

tel, de unde se tasa pe ValeaRea, pana dA in riul BuzAul.

LEREsTI

Proprietate mo§neneasca in devalma§ie a momenilor din com. Patarlagi i Valea - Muscelulur. Are cam 1250 hect. araturT, fineata, lived, izlaz i padurea Balosinul.

Lete§ti, com. rur., in jud. Musca, plaiul Dimbovita, la N. de ampulung, la 5 kil. de acest ora, situat pe tdrmul sting al riuluT Tirgul.

LESPEZILE

156

TAtAreascA. Ad se l'Ad ruine

Lespedea, mahala, face parte

din palaturile Basarabilor, zidite,

din com. rur. Turceqti, pl. 01tetul-d.-s., jud. Valcea. Cade la

se crede, din secolul XIII. Riul Tirgul, care izvorWe chiar din raionul acesteT com., din muntele Batrina, strabate com. de la N. spre S. i in el se varsa pe partea dreapta riul

i este udata de pidul cu acelag nume. La E.

E. comuneT

1.11.11 Cuca, izvorind

are dealurT, prin centru pometuri i la S. locurT arabile. Are o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, care a fost cladita mal in

amindor acegf afluentI tot din cercul com. Pe acest rîü func-

vale, dar la 1878 s'a stramutat ad.

Riwrul i

tioneaza. 25 herastrae, carT pro-

duc anual 250000 capete tinichele qi ca la 8000 laturot In

Lespedea, gîrid, jud. Prahova,

interiorul com. riul pune in m4care 2 morT i i pilla.

Izvore§te din raionul com. Vil-

300 contrib. ; locuesc in 285 case.

Budgetul com. e la veniturT

Are : o biserica, deservita de preot i i cintaret, zidita la

de 2089 leT i la cheltuelT, de 204! leT. LocuitoriT sunt improprietaritT la 1864. Proprietad marT in com. sunt : fratil Lere§ti, fratiT NegulicT, Grigore Balota i comunitatea

ful-Gligorile, se intilne§te cu girlele Cozmina i Sarata, i impreunA se varsa in 1-11 Mislea.

Se imparte in Lereti i Lereqti-d.-s., avind o populatie de 137 fam. sail 1284 suflete 641 barbatT qi 642 femeT, din carT

anul 1860 de locuitorif com.; o coala, frecuentata de 31 copa. Vite sunt : 56 cal; 175 bol, 280 vacT, 16o porcT, 12600 oT.

Se margine§te la N. cu culmea-Carpatilor, pecare sunt muntiT : Iezerul - Mic, Iezerul - Mare, Piscanul, BatrIna,

Fricea ; la S., cu com. Voine* Valea-Foil; la V., cu Bughea

catolica din ampulung.

Taritoasa, Catunul, Nanul, Vacarea, Baratul, Portareasa, Zanoaga, Hutuba i Pojorita. Sunt acoperitT cu padurT de fag, brad,

canWi, de la locul numit Vir-

Lespedea, vale, izvorqte din spre comuna CireOul, trece prin mahalaua Lespedea i se varsä

in riul Tiriia, in raionul com.

O posea comunala traverseaza

Turce§ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

com, de la S. la N., lar prin partea de S. trece oseaua na-

Lespezile, comb rur., situata in

tionall Cimpulung-Frontiera.

la E., cu com. Namaqti, muntiT RucaruluT, intre cari sunt muntil : Papwa, Grad4teanu, Gainatul-Mare, Gai natul-Mic, Piscul-CaluluT, Moproaele-Mari, Moproaele-MicT, Dobriapl-Mic Strimtul. In partea de N.-V. sunt muntiT :

com. Vilcane§ti, plaiul Varbilaul.

Lere§ti-de-Jos. Ved Lere0i, jud. Muscel.

Lere§ti-Pelcani,sat, fácind parte din com. rur. Chilla., pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 251 locuitorT.

centrul pla§eT Siretul-d.-s., jud.

Suceava, spre E. i la 36 kil. de Falticeni. Se margine§te la ; la V., cu com. E. cu jud. Tataru0; la S., cu com. Paqcani §i la N., cu com. Dolhasca. E formata din satele: Tirgu Lespezi, Heciul, Hirtoapele, Bidilita, Stolniceni, Slobozia, Siretelul, BerezlogIT-Cornul i Bra-

Leri§ani, sat, jud.

i pl. Arge-

uluT ; face parte din com. rur.

mesteacan, etc. Pe fie-care din

Valea-DanuluT; are 73 fam., sati 147 suflete.

ace01 muntl se gasesc stine, unde se fabrica brinza, unt §i

Lerul, îrîiac, in partea de N.-E.

teni, cu re§edinta in Tirg. Are o populatie de 1870 familiT, sail 6015 suflete : 2995 barbatI i 3020 femel (451 Sunt 1407 contribuabilf.

Are: 7 biserid, deservite de

urda. LocuitoriT com. se ocupa mg

a com. Urlueni, jud. Teleorman.

7 preot1 i 8 cintaretI; I

Se vara in riul Cotmeana, in

mult cu fabricarea cheresteleT crqterea vitelor. In com., care a fost proprie-

dreptul com. Malul.

rurall de 135.0, una de fete 5 mixte, frecuentate de 254

Lesele, deal, in partea de N. a

tatea Basarabilor, se vad rui-

com. Bodqti, pl. Mijlocul, jud.

Budgetul com. e la veniturl de 37691 leT, 67 banT, iar la

nele uneT vechT citadele, pe care

Vaslulil, pe care e wzat satul

cheltuelT de 37552 leT, 38 banT.

poporul o nume§te Cetatea-

Borosa§ti.

coa.11

elevT.

www.dacoromanica.ro

Vite sunt: 193 caT, 838 boT,

LESPEZILE

157

784 vacT, 4394 or, 70 capre si

LESPEZ I LE

Populatia sa este de 228 familiT, satí 881 suflete: 137 Ro-

1038 porcT.

Altitudinea com. de la nive-

minl, 79 Unguri, 6 GermanI,

lul mArIT variazA intre 339-340 m. E udatA de piraTele Heciul, Probota, Siretelul, Bodesti, Gherghina, Bidilita si de riul Siretul. Suprafata teritoriuluT com. e de

16 Tiganr si 3 EvreT. Locuesc in 215 case. Are o bisericA, construitA in 1884 de locuitorT, deservità de preotul din Racila si de I cin-

7938 facT, din carI: 4269 cul-

tAxet. UnguriT ati zidit in 1886 o bisericA catolicA, in .care ser-

tivabile, 1972 pAdure

I

restul

imas, ape si locurl neproductive. ImproprietAritT dupl legea din

1864, sunt 26 fruntasT, 272 pAlmas1 si 292 coda.sT, stApinind 2009 fAlci si 26 prAjinT.

viciul divin se face de catre I preot catolic din Bacas. Vite sunt: 31 cal, 507 vite cornute, 177 o! i 133 porcT. Sunt 40 stupT cu

Lespezile, sat, fAcInd parte din Lespezile, tirgufor, pe mosia Siretelul, com. Lespezi, jud. Suceava, numit ast-fel de la lespezile marT de piatrA ce se gAsesc in malul i In albia SiretuluT, ce trece pe lingA par. tea dreaptA a tIrguluT. Are o populatie de 441 familiI, sati 1357

com. Homocea, pl. Berheciu, jud. Tecuciti, situat spre N., la 3 kil. si 380 m. de resedinta

com. si la 43 kil. de Tecuciti. Are o populatie de 137 famili!, sati 669 suflete, din cari 114 contribuabill; locuesc in 132 case. Are o soma mixtA, infiintatA

mocea. Are o intindere de 392 hect., pAmint arabil.

Lespezile, pa'a'ure, proprietatea statuluT, In jud. Tecuciti, com. Homocea. Are o suprafatA de 300 fAlci, cu trupurile DealulCioara (2oo fAld) i Lunca. Chicsul (loo fAlcI).

Lespezile, virf de munte,in stinga riuluT Arges, spre frontiera TransilvanieT, jud. Arges, plaiul Lovistea.

Lespezile, munte, in jud. Dimbovita, plaiul Dimbovita-Ialomita, de la Moroeni In sus, in stinga. Intre Lespezile i muntele RAteiul se aflA apa DrAteiul, pe care sunt herestrae de Wat scindurT.

Lespezile, munte, la N. de com. Nucsoara, plaiul Nucsoara, jud. Muscel. VezT Galbina.

suflete : 742 bárbatT si 795 femeT (300 izraelitl); locuesc in 323 case. Sunt 31' contribuabilr.

la 1879, frecuentatA de 44 elevi (34 bAetT i to fete) ; o bi-

Lespezile, munte, jud. BacAti, pl.

seria, cu hramul Nasterea-Mai-

Vatra tirguluT ocupa* 44 fAlcl.

cer-Domnulul. LingA biserica ac-

mea Oituzulur, situat 11110 muntele Piciorul-BorvizuluT, despAr-

Mosia are o intindere de 224

tualä, tot pe deal, in partea de

tind com. Hirja de com. T'ir-

raid, din carT 18o

E., a fost un schit de cAlugArT, ale cAruT urme se vAd i azI.

gul-Trotusul.

sunt ima i pAdure i restul cultivabile. E resedinta pl. Siretul-d.-s. Are o bisericA ; o scoalA rurala de bAetT si una de fete; o fAlcI

In sat se face un blIciti la 8 Septembrie, pentru cumpArArT,

Trotusul, com. Hirja, din cul-

Lespezile, munp, al statuluT, comuna Chela, plaiul Cozia, jud. Vilcea, formati numaT din les-

DrumurT principale sunt: la Heciul (statia C. F. PAscani-

schimburl de vite si alte unelte de gospodArie. La acest vin i locuitorT din jud. Putna. LocuitoriT sunt improprietä-

150o m.), la Siretelul (2 kil.), la Dolhasca (ro kil.) i la

ritl de la 1864. Satul isT trage numele de la

mafia Ciura, din com. Amarul,

Stolniceni (4 kil.).

lespezile de piatrA ce se gäsesc

de schitul Lespezile.

fabricA de sticlArle.

pe deal, In partea de E. si

Lespezile saq Lespezi, sat, in jud. BacAti, pl. Bistrita -d. -s., com. Girlern, asezat aproape de Fintinelele, pe Bistricioara, nu departe de Podul-Lespezilor de

pe Bistrita, la i kil, de com., unde e prim Aria si scoala. Aci se aflA limita superioarA a Cian-

Olor de pe sesul Siretulur.

pezT de piatrA.

Lespezile, numire, ce se mal dl

jud. Buzas; mal inainte tinea

in

albia uneT ripT secT care strabate satul.

Lespezile, trup de mg*, jud.

Lespezile, cdtun, cu 88 loc., jud. Arges, plasa Topologul, acind parte din com. rur. Fedelesoiul.

cuitorilor. Vez! Dosul-cu-Morile.

Lespezile,mo,vie,proprietaceastatuluT, In jud. Tecucia, com. Ho-

www.dacoromanica.ro

Viicea, in intindere de 65 hect. 4697 m. p., vindut de vecT loLespezile,r1pd insemnatA, in jud. BuzAti, com. Breaza, formatA de stincr, in apropiere de izvorul

Stircul, servind de hotar.

LESPEZ1LE

Lespezile, loc izolat ,ri stincos, In jud. BuzIa, com. Goide0, pe malul riuluI Bisca-Mare, drumul Penteleului, sub muntele Cursele i in apropiere de Ghe-

Bistrita, pl. Bistrita-d.-s., com.

jud. Badil, care duce la com. Racova i se gAsete

hoya, cAt. Podul-Neagului, com. Comarnicul, plaiul Pele§ul, unde

este schitul Lespezile, fondat la anul 1661 de jupin Pirvu Can-

n4tea, unde cea dintiiii c15. In cea

Le§culeasa, vechea numire a cdtunulur Agudul i a t'u:0d Lise§ti, din comuna Verne§ti, jud.

cu alte mo01, de rAposatul Nifon,

BuzAra.

Mitropolit Primat al Ron:tirad.

De la 1856, de cind a cum-

tacuzino, vel Logoat cu tatAl sAti DrAghiciti, vel SpItar. S'a reparat la anul 1862.

Le§ile, sat, fdend parte din corn. rur. Creata-Lqile, pl. Mosti tea, jud. Ilfov. Este situat la V. de Creata, pe valea Most4tea.

Lespezile, vale, izvore,te din

Se intinde pe o supraf. de 568 hect., cu o populatie de 272 loc.

raionul com. Valea-LungA, plaiul

Prahova, judetul Prahova i se

lovuluT, jud. Vlawa, situatl in valea dintre Glavaciocul i CAIde a doua, pe un loc ves, la 40 kil. de Giurgiti, i la 15 kil. de com. rur. Obedeni. AceastA proprietate apartine SeminaruluI Nifon, fácutA dar,

pe calea nationalä. BacAti-PiatraNeamtu.

nunea-Dracului.

Lespezile, localitate, in jud. Pra-

LETCA-NOUÀ

158

§i

D-1 V. Gugiu are 425 hect. locuitoriI 143 hect. Proprie-

pArat-o P. S. S. Mitropolitul Nifon, i s'a dat numirea de LetcaNouà ; se numea pAnA la 1831,

&inri apartinea baronuld Meitani,

Suprafata totall a mc:OeT, afarA de ce s'a dat locuitorilor, este de 3000 hect.

varsä in Valea-lui-Dan, tot in

tarul §i locuitoriY cultivl tot te-

S'a dat la 1864, la 250 lo-

com. Valea-LungA.

renul. Are o biserick cu hra-

cuitorI fostI clAca.g, suprafata de 750 hect. Aci este un petic de pAdure, in lunca GlavacioculuI, de 85o hectare. Arenda anuall a moOei este de 32000 leI. Are o populatie de 1259 suflete, din carI 227 contribuabill; o bisericl de zid, Pacutl la anul

Lespezile, loc izolat, in apropiere de com. Govora, plasa Ocolul, jud. Vil cea, un de legenda zice cA

ar fi fost un rAzboiti intre Dad RomanI, i unde se vAd chiar ruine Romane.

Lespezile, vellcea, izvore§te din malul numit Ghermani, comuna VAleni, pl. Argqelul, jud. Muscel ; se impreund in centrul com. cu vAlcelele: SAroaea, Musce-

mul SE ImpArati, deservia de I preot i 2 cintAretl; i hele§te0 ; I ma0nA de treerat cu aburI; j circiuml. NumArul vitelor mari e de 265 i al celor micI, de 768. A cest sat, se zice, s'a infiintat pe la anul 1843, de Paharnicul Petrache Caribolu, fost proprietar pe acel timp.

186o de Mitropolitul Nifon, de-

servitä. de I preot §i 2 dascAli

Le§ile (Le§ile - Negra§i), sat,

si care tine de parohia Rui-

jud. Argeq, pl. Cotmeana, pen-

dinte de com. rur. BArlogul ; are 41 case i 200 locuitori.

lui-Asan; o coalä. mixtl, cu un invAtAtor §i frecuentatA de 43 bAeff §i 2 fete. Budgetul comuneI e la veni-

Lespezile (Valea-), localitate,

Le§ile-Negra§i, sat. VezI satul Le§ile, jud. Argq.

turi de 5277 lel, lar la cheltuell, de 3890 leI.

In jud. Prahova, com. Cera5u1, pl. Teleajenul, unde se gAsesc

Le§ile (Mägura - Cu-), munte,

izvoare cu apA ce contin pu-

In jud. R.-SArat, plaiul Rlmnicul,

cioasA in mare cantitate.

com. Bisoca.

lul i BrAduletul i se varsA in riul Dimbovita la E., de com. Laical.

SeacA in timpurI secetoase.

Lespezilor (Dealul-), deal, in Lellor jud. Vilcea, com. Titireciul, pl. Ocolul, numit ast-fel fiind cA e tipos i pe unele locuri format din lesped de piatrA ; la 2 '2

kil. spre E. de vatra satulta.

Lespezilor (Podul - ), poa', pe

jud. BacAti, pl. Bistrita-d.-s., com. Fintinelele, care erpuete la poalele PisculuI-luI-Stan i in apro-

piere de care se aflA ape minerale pArAsite.

Letca-Noui, com. rur., pl. Neaj-

www.dacoromanica.ro

Aci este un han mare de zid, case, pAtule i magazii bune indestulAtoare. Locuitoril ati case bune. Prin aceastä com.mA trece seaua judeteanl ce vine din jud.

Arge, trece pe la Ruil - lurAsan §i apoi prin com. duce la CAmineasca §i de aci la Giurgiii.

Aci este valea Buzelina sati MAceiul, care desparte com. de Dusani aI Eforiei Spitalelor Civile din Bucure§ti.

LETCA-VECIIIE

159

Trece pe ad i si \ralea Milcova-

tuL care da in Calnistea.

LETEA

Are padure de cer si emita,

de 63 copiT. Are o biserica, in

In suprafata de 8o6 hect., rami-

satul Letea, cu un preot si un

nind pamint cultivabil, 2055 hect.

cintaret ; 14 circiumr.

Letca-Vechie, com. rur., jud.

In josul satulur trece apa Gla-

Dupa legea rurall din 1864,

Vlasca, pl. Calnistea, situata pe coasta dreapta a va.eT Glavaciocul pe piscul dealulul. Apartine

vaciocul, care o desparte de Dusanif Eforiel Spitalelor Civile

s'ati improprietarit 211 locuitori,

familia Filipescu (Vulpache). Este situatä in mijlocul judetuluT Vlasca,

in marginea de

N. a plaseT, la extrema ef, la 42 kil. de Bucuresti, la 38 kil. de Giurgiti si la 7 kil. de Ghimpati. Are o suprafata de 3255 hect.

din Bucuresti.

Letea, com. rur., in jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., situata in regiunea sesurilor BistriteT si SiretuluT, la S.-E. .si la 5 kil, de orasul Bacati. Este alcatuita de 8

catune : Letea, resedinta, Ara-

cu 832 falcT pamint in Orina. In 1879 s'ati dat, la 141 insurateT, 213,67 hect. pamint in improprietarire.

Teritoriul com, are o intindere de 4100 hect. ProprietarT sunt : Iunius I. Lecca, cu o mosie (Radomiresti) de 798 hect. ; Smaranda I. Ventura, cu o mosie (erbanesti) de aproximativ

torT, fost clacasT, o suprafata de

mesti, erbanesti, Radomirestid.-s. (Doctorul) Radomiresti-d.-j. (Alcaz) Domnita-Maria, Cremina

461 hect. Are o populatie de 1268 su-

si Chisata sati Chisata. Domnita-Maria este un sat

hect., pamint productiv ;

flete, din carT 287 contribuabilI; o biserica, cu hramul SE Impa-

noti, format de insurateT la 1880 ;

tot Iunius Lecca, cu o parte

iar in vechime mal ere' Ose-

rati Constantin si Elena, con-

biti-Floci, Ciineni si Bunesti.

de mosie de 46.93 hect. Viile ocupa 23 hect., in totalul pamtnturilor de cultura,

S'a dat la 1864,1a 230 locui-

stituind singura o parohie, cu un

Mosia Letea cu Silistile era

preot si 2 dascalT; o scoala mixta, conclusa de un invatator si frecuentata de 19 copiT. Vite sunt multe, in special bol si cal, oT, capre si rlmatorr

stapinita de manastirea Precista din Bacati, coprinzlnd si coltul Sud-Estic al orasuluT;.acum este domeniti al StatuluT. Se margineste la N. cu com. Saucesti ; la S., cu comunele Rusi si Dealul-Noti ; la V., cu

si putinT bivolT.

In aceasta comuna sunt multT tiganT carT vin lama acasa, iar

vara o petrec in orase, de ordinar in Bucuresti, ca salahorT

la case sati pe la sosele ca lucratort

drumul Bucuresti-Alexandria. Budgetul comuneT e la veniturT de 3768 leT, iar la cheltuelT, de 2754 leT.

1264 hect.

In com. se afla o fabrica de hirtie, infiintata de o Societate Romina, la 17 Ianuarie 1881 (vezT Letea, sat). Vite sunt : 83 caT, 1290 vite marT cornute, 422 porcT, 2 ca-

tuelf, de ler 5342, bata 65. Teritoriul com, este strabatut de calca judeteaná Bacati-PArincea, pe stinga Bistriter, lar pe dreapta, de calea nationall

sul tocmaT la Galbeni, 18 kil. mal jos. Populatiunea com. e de 415 t'aran, sati 1561 suflete : 1507

das care serva. si proprietatif ; magaziT, patule bune si indestulatoare ; un han mare de zid la marginea satuluT ce este pe

apoT

In com., la locul numit Matca-

transportul de lemne, din pa.durile ce se exploteaza in ve-

bune si gradina pentru aren-

Nic. Bibire, cu o mosie de 41,62

pre si 1164 cl. Sunt 173 stupT de albine. Budgetul com. e la veniturT

VechTe, se varsa Bistrita in Si-

Babele si Letca. Se aflä aci: o moarä de foc cu doug pietre, situata in vale ; case

roveT, cu o parte de mosie

orasul Bacati ; la E., cu com. R.isi, dincolo de apa BistriteT si cu com. Buhociul, de care se desparte prin riul Siretul.

LocuitoriT de ad, ca si ce din Letca-Notia, se ocupa mult cu

cinatate : Dusani, Rusil-luT-Asan,

500 hect.; mostenitoriT luT Go-

ret ; cu vremea sT-a schimbat cur-

Rominr, 37 UngurT si 17 IzraelitT, totl de protectiune momia; too8 agricultor!, 3 comerciantr, 4 cu profesiunT libere, 16o muncitorT si 26 servitorT. Sunt 382 contribuabilT. Are doua scolT, una in satul Letea, care functioneaza. din 1866, si a doua in Chivata, care functioneaza din 1890. Sunt in-

tretinute de Stat si frecuentate

www.dacoromanica.ro

de leT 15367, banT 17 si la chel-

Focsani-Bacati si de calea ferata

cu aceeasl destinatie. Distantele : la Bacari capitala districtulur, 5 kil. ; la Parincea, 20 kil. ; la Valea-SeacA, rese-

dinta plaseT, 19 kif.; la com. Buhociul, 6 kil.; la com. Saucesti, 5 kil. ; la com. DealulNotl, 5 kil. ; la com. Rusi, 3 kil.

Letea, sat, jud. Baca/1, pl. Bistrita-d.-j. si resedinta com. cu acelasT nume, situat pe malul sting

LETEA

LETCANI

160

al riulul Bistrita, in fata satuluf Cremenea din aceeasT comuna. Are o populatie de 132 familiT, sail 568 suflete; o scoala mixta; o biserica, cladita in 1867 de

Lipovenr, carr se ocupa cu pescarla in baltile raspindite pe teritoriul satuluT. In apropiere se aftá si pa.durea Letea, care, im-

com. Letea ; are o Intindere de 500 hect., dind un venit de

preuna. cu 'Aduna de la Cara-

Leteqti, sat, In jud. Neamtu, pl.

locuitorT; 3 circiumT.

Orinan, constitue una din curio-

Piatra-M u ntele, com. Hangul, cu

Vite sunt : 12 caT, 400 vite marl cornute si I17 porcT.

ziaile Deltel Dunarene. Paclurea apartine StatuluI, folosindu-se si locuitoriT de ea.

o populatie de 36 fama', saa

Prin legea din 18 Martie 1883, s'a acordat primei societatf pentru fabricarea hirtieT, 150 hect.

padure anual, in curs de 40 anT, din padurile statuluT, Vadurile si Tarcaul, jud. Neamtu spre a extrage din ele materialul trebuincios la fabricarea hirtieT.

Letea, insuld, jud. Tulcea,

125 suflete.

Locuitorif se ocupa parte cu plunria i parte cu agricultura.

cu-

prinsa futre bratul Sulina, bratul Chilia si Marea-Neagra. Este im-

partita in dota partí neegale,

S'a dat un teren de ro hect.

cea mal mica, de la V., apartinind plaseT Tulcea, lar cea mal mare, E., apartinind plaseT Sulina. Are

de pe mosia statuluT, Letea, pe

o intindere de 1500 kil. patratI

care s'a construit fabrica. Fabrica

(150000 hect.) si este semgnatál Cu o multime de lacurI, a caror

de hirtie se gaseste d'a dreapta riului, Ruga. satul Cremenea, la

8330 leT.

Le t (Piscul-la.), unul dintre piscurile muntelu1 Bourul, jud. Suceava.

Leta, pirig, jud.

Iasi, curgind

pe teritoriul satuluT Aroneanu care unindu-se cu pir. Bursucaria, ce izvoreste dintre dealurile satuluT Cotul-lut-Ivan, co-

2112 kil, de orasul Bacati. S'a dat , i concesiunea de 12 anT pentru

intindere este de 40000 hect., de grindurT (pamint ferm), ce ocupa 10000 hect. Restul este

furnitura cu hirtie autoritatilor statuluT si scutirea de impozite

situate : comuna urbana Chilia-

Bacatl, pl. Bistrita-d.-s., com.

VechTe si satele Satul-Noti, Sfistovca, Periprava, Letea, Pardina, Satul-Notl si Ciatal-Chioi.

Racova, asezat pe piriul cu acelasi nume, ceva mal la N. de

Letea, grind, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneT

mili!, sati z6o suflete ; o biserica,

directe catre stat pe timp de 12 anT. Prin jurnalul consiliului

de Ministri No. 52, de la 26

lor de transport pe calle ferate. Cind s'a infiintat fabrica, statul a garantat un imprumut de 600000 lei la Casa-de-Depuneri,

care sa, serveasca drept capital de exploatare. La 1889, cind i s'a acordat avantagiile lega industriale, fabrica avea un capital de 2400000 lei si intre-

buinta 150 lucratorl pe zi.

numit Gura-Frincului.

acoperit cu stuf Pe ea sunt Letcana sati Letcani, sat, jud.

satul Racova.

Are o populatie de 50 fa-

Iulie 1889, s'a accordat avantaglile legeT industriale, scutirea de vama pentru masinT, pentru materiT prime si reducerea taxe-

muna Stinca, se varsä in iazul

rurale Satul-Noti, situat in par. tea V. a comuneT si in cea E. a plaseI ; are o intindere de

450 hect.; lasa spre E. maT

cu un preot si un cintdret. Vite sunt : 4 cal, Izo vite marT cornute, 117 oT si 51 porcT.

Acest sat inainte facea parte din ocolul Bistrita, al judetuluT

multe Asir de uscat sati grinNeamtu. duri, ca : Farul, Sulina, Arini, etc. ; pe el se aflä situat satul Letcana, phig, care vine din Letea ; este in mare parte acojudetul Roman si se varsa In perit Cu sernanaturr, iar parte Bistrita d'a stinga, dupa ce a este neproductiv. udat com. Racova, pl. Bistritad.-s., jud. Bacail.

Letea, punct trigonometric de Letea, sat,

in jud. Tulcea, pl. Sulina, catunul comuneT Satul-

Noti, asezat in oxtea centrala a plaser si la S.-V. comuneT, pe grindul si in insula cu acelasT nume, la 31/2 kil. spre S.-V. de resedintd. Intinderea sa este de

observatiune, in insula Letea, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Satul-Noti, llaga catunul Letea ; are 12 m. inaltime, este artificial, $i domina asupra satu-

lul Letea.

Letcani, sat, in partea de S.-V. a com. Tautesti, pl. Copoul, jud.

Iasi, situat pe un podis, in partea stinga a riului Bahluiul, podis prin mijlocul caruia trece soseaua nationald Iasi-Podul-IloaeT. Este

izolat cu totul de comuna si se

120 hect. Populatia este de 89

Letea-cu-Sili§tele,mofie, a sta-

familiT, sati 334 suflete, totTRusT

tuluT, jud. Bacail, pl. Bistrita-d.-j.,

www.dacoromanica.ro

afil la o departare de IO kil. de orasul Iasie .

LETCANI

LEUL

161

Are o populatie de 66 famisati 150 suflete. Vite: 130 vite marr comute, 248 oT, 24 caT i 50 rimatorT.

spre S.-E. de satul Gheraesti, la 2 kil, de el si alaturea de satul Sabloani. Este asezat pe p;atoul ce separa basinul MoldoveT de al Siretuld. Are 84

Letcani, fost sat raz4esc, jud.

familiT, sai1 295 suflete, din carT

Suceava, intre com. Cristesti si

64 contribuabill ; locuesc in 71

Draguseni, desfiintat, ca si altele, de Vodd Mihala Sturza, care cu forta a rasluit si razasiile mdrindu-sT trupul mosieT luT, Cristesti. Razasiile ar fi fost capatate de la tefan-cel-Mare, in urma lupteT de la Rdzboeni. Bi-

case. Sunt 150 vite marT cornute. Se cultiva ad mult car-

lif,

serica din Letcani este si acum in satul Homita.

tofiT.

Acest sat dateazd din secolul al XIV-lea, cacI un document de la tefan-Voc15., fiul luT Bogdan si nepotul luT Alexandru-cel-Bun, din 12 Aprilie 1458, ne arata ca

Leucusesti-Softa, san Leucusesti-Pisoschi, sat, pe mosia

a fost facut danie de mosul san

coastele dealurilor Tarina-Mare si Horaita, are 48 case, populate cu 49 familiT, sati 201 suflete, din carT 5o contribuabilT. Vatra satuluT ocupa 4 fdlcf, 55 prajinT. Parte din mosie e a d-lui Emanuel Mortun si parte a familieT Softa. Are o intindere de 207 falcT, din carT : 76 ala' cultivabile, 24 falcT padure, 68

coastele cAruia a fost maT inainte satul cu acelasr nume.

un alt sat, Dragomiresti, din jos de Roman, MitropolieT de la tirgul RomanuluT. Aceastä danie este reintarita din noti,

Letcani-Vechl sail Bogonos,

mal tirzia, MitropolieT de Ro-

sat, in partea de N.-E. a com.

man, de catre tefan-cel-Mare,

Cucuteni, pl. Stavnicul, judetul

la 20 Aprilic 1488, la care data se numea Leucusani. Pe la 1400 se numea Leucusouti.

Iasi, asezat pe partea stinga a sesuluT BahluiuluT, litiga calea

nationald Iasi-Podul-Iload, pe o

intindere de 638 hect., cu o populatie de 34 familiT sail 188

Leucuseni-Dimitriu satl Leucusesti-luf-Linä, sat, pe mo-

suflete.

sia cu acelasT nume, com. Ciu-

Vite: 442 vite marT cornute, 1204 oT, 30 capre, 30 caí O 72

mulesti, jud. Suceava. Asezat pe coasta N. a dealuluT Anti-

rImatorT.

lesti, are o populatie de 83 familil, sati 289 suflete, din carT

Leuca, vale, izvoreste de la N.

50 contribuabili; locuesc in 74

munteluT ClAbucetul-BaiuluT, jud.

case.

Prahova. Are o directie de la S.-V. spre N.-E. si se varsa in Prahovita, aproape de Valea-

Vatra satuluT ocupa 5 falcT, 25 prajinT. Mosia, proprietatea mostenit. deced. A. Dimitriu,

RisnoaveT.

e in intindere de 190 t'ala din carI 130 fálcr cultivablie,

Leucesti,

jud. Arges, pl. Topologul, facind parte din com. rur. Urluesti-Babeni. sat,

Leucusami, numire ce se da in

falcI padure, 35 fAlcI finat

si.

restul sterp. ImproprietaritT in 1864 sunt 14 fruntasT, 12 palmas1 si 34 codasT, stapinind 91 falcT, 25 prajinT.

Roman.

Adormirea MaiceT DomnuluT, zidita in 1844, de Vasile Dimi-

Are o

biserica.,

cu acelasT nume, com. Ciumu-

lesti, jud. Suceava. Asezat pe

ala finat si restul imas, m'astine si locurT neproductive. ImproprietAriti in 1864 sunt 8 fruntasT, to palmasT si 30 codal, stapinind 61 t'atol, 55 prdjinT. AceleasT drumurT sunt ca si la Leucusesti-Dimitriu. In 1803, Leucusesti-Pisoschi numara 20 liuzT, platind 236 leT bir anual.

Leucusouti, numire, ce se da, pe la 1400, satului Leucuseni, din Moldova, comuna Gheraesti, jud. Roman.

22

vechime satulut Leucuseni, din Moldova, com. Gherlesti, jud.

Leucuseni, sal, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Gheraesti,

lasiT ot tam, 2 liuzI, platind 24 leT.

Alexandru-cel-Bun, Impreuna cu

Letcani, deal, jud. Suceava, pe

lesti si de 2 dintaretT. Scoala din Ciumulesti serva si acestuT sat. DrumurT principale sunt : la FAIticeni (I0 kil.) si la amirzani (3 kil.). In 1830, Leucusesti-luT-Lind avean 25 liuzI, platind 304 leT bir anual, la caz-1 se adaugeati bres-

cu hramul

triu, ajutat de obstea satenilor, deservita de preotul din Ciumu-

Leul, com. rur., intinsa la V. pl. Ocolul, jud. Romanati, formata din Leul-Mare-d.-s., (2000 locultor» si Leul-Mic-d.-j. (1400 locuitorl), situata pe soseaua

Caracal-Craiova, la 29 kil. de Caracal, si Ruga hotarul jud. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT mariT este de 178 m. Un grup de magure inconjoara satul. 21

61976. Morolo Molioluor Mogrollo. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

LEUL-MARE-DE-SUS

162

Are o populatie de 857 fa-

zeiul-de-Gilort, iar la S. cu Bir-

milif, san 3400 suflete, din carl

zeiul-de-PAdure.

667 contribuabilT.

In cAtun se gasesc 2 puturr si 6 izvoare.

Are o sama primara, conclusa de un invAtAtor,

Sf. Nicolae (1820), Adormirea Maicel-Domnulul (1785), SI. Gheorghe (1820) si Sf. Dumitru (1872), cu 7 preotT si 8 cintaretT.

Vite marT sunt 2602, vite mid, 899 si rimAtorT, 914. Comuna Leul este vestita in

judet prin márimea

i vechi-

LeuluI (Dealul-), deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Zaicoiul, la

com. Leurdeni, pl. Podgoria.

N. -V. comuneT. Se lasI din Leurdeanul, munte, jud. BuzAti, dealul CerAtul si desparte cursul

com. MlAjetul, cat. StAnila, aco-

superior al piriuluT Leulul de

perit de Ociare si fineata.

apa Nistoiul. E inalt de aproape 50 stinjenI i acoperit cu vil si

finete. FormeazA putin din limita ch V. a com. catre com. BAcesti, din jud. Gorj.

Leurdeanul, deal, in raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, acoperit cu pAdure.

Leurdeanul, pisc, jud. Prahova,

mea sa.

Leului (Dealul-), deal, jud. Dolj,

Leul-Mare-de-Sus, sat, in care se afla primaria com. Leul, jud. Romanati ; are 2000 locuitorT.

Leul-Mare

gimuluT silvic, pendinte de com. Leurdeni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Leurdeanul, deal, jud. Muscel,

i fre-

cuentata de 72 copii ; 4 bise-

LEURDENI

i Leul-Mic,

cele, com. Cucueti, pl. Oltul-de-

jos, jud. Olt. Leul-Mic-de-Jos, ceitun, al com. Leul, pl. Ocolul, jud. Romanati,

pl. Amaradia, com. SlAvuta, din care izvoreste piriul SlAvuta.

LeuluI (Sanca-), codru, proprietatea statulul, pendinte de mAndstirea Sf. Gheorghe, com. Boziorul, jud. Buzan; are 43 hect., mar toate pAdure ; in localitate se numeste i Stina-LeuluT.

com. Drajna-d.-s., plaiul Teleaj enul, pe culmea de deal ce se lasA

din creasta Carpatilor, printre Drajna i Ogretinul. ServA de pasune pentru vite.

Leurdeanul, pisc inalt, in partea

de S.-E. a com. Cerasul, pl. Teleajcanul, jud. Prahova. Serva pentru pAsune in timpul vereY, fiind improprin orT-cArel culturT.

spre V. si cam la 2 kil. de LeuluI (Valea-), vale, spre S.Leul-Mare ; are 1400 locuitorT.

Leule§ti, clitun, al com. Birzeiulde-Gilort, pl. Amaradia, jud. Gorj, situat pe vAT i dealurT. Are o suprafatA cam de 500 hect., din carT 82 hect. culturd,

V., de com. ScArisoara, pl. O-

Leurdei (Izvorul-), irvor, in jud.

colul, jud. Romanati ; se termina In Valea-OltuluT.

BuzAti, com. Nehoiasul, care in-

Leurda, ftlaiü, jud. Vilcea, pl. Ocolul, clt. Cacova.

2 hect. vie, 4 hect. prunet, lar Leurda, vale, care uda panca de restul de 412 hect., pAclure, fiflete i tufäri i cea mal mare

parte ripos si plin de arbusti.

Are I bisericA cu I cintAret; serviciul se face de preotul de la comuna. Locuitorif sunt mosnenr; sunt 49 familiT, san 240 suflete, din carl 40 contribuabill. Ei posedA : IO plugurl, 25

care cu bol; ii

cal, 82 rimA-

torl, 161 vite marT cornute, 45 oT si 75 capre. Comunicatia in cAtun se face prin soseaua comunala care o

leaga la N. cu comuna sa

cep e din virful munteluT StAnila

se scurge in riul Bisca-RozileT, in fata cAtunulur Bisceni.

S. a com. Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud.

Olt, si se varsa. tri gira Cungrisoara, tot in raionul com. Ursi.

Leurdeni, com. rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situatA la E. de Bucuresti, futre oras si forturr, la 9 kil. de Bucuresti. Se imparte in 2 trupurl: LeurdeniRominf i Leurdeni-SirbL

Leurda, vale, la N. de com. Bordeni, plaiul Prahova, jud. Prahoya.

Leurdeanca, pl!dure, supusl regimuluT silvic, com. Topoloveni, pl. Podgoria, jud. Muscel, in

intindere de wo hect. Esente : stejar, fag, carpen, jugastru, plop

si anin.

StA in legAturl cu PopestiConduratu i Glina prin sosele vecinale.

Se intinde pe o suprafata de 1875 hect., impreurd cu mosia Cula, populata de 486 suflete, din carl 96 contribuabilf; locuesc in 103 case.

Familia Efr. Germani are, afarA de mosia Cula, 800 hect. s't

locuitorir, 275 hect. Proprietara

Leurdeanca, prldure, supusA rewww.dacoromanica.ro

cultivl 640 hect. (105 sterpe,

35 izlaz, 20 vie). Locuitoril cultiva 225 hect. (i0 sterpe, 20 izlaz, 20 vie). Improprietaritl sunt 65 locuitorl i neimproprietariti, 25.

LEURDIUL

163

LEURDE.111

Budgetul com. e la veniturr de 4430 leT si la cheltueli de 3893 lei.

sad 395 suflete : zor barbati si 194 femeT.

La nordul satulul sunt dealuri mar! acoperite cu vil si pa-

mul Sf. VoevozT; icoa1ä mixta,

Spre N. este inconjurat de dealurl cu vil si de padurl Cu stejar, fag hi emita ; lar celel'alte partl sunt acoperite de

frecuentata de 5 elevI si 3 ele-

livezi de prunT, merT, nucT

Pitar u.

ve ; i masillä de treerat cu abud ; 2 circiuml. Vite sunt : 102 cal hi Tepe,

cirehr.

In raionul acestur catun este hi statia caeI ferate, Leurdeni.

174 bol', 99 vacT si vitel, 12 taurI, 8 bivoll i bivolite, 20 capre, 79 porcT si 633 or.

oseaua nationala BucurehtiPitehti si calea ferata, metgind

Leurdeni - de -Sus, sat, facind parte din com. rur. Leurdeni,

aproape paralel, trec prin comuna de la V. spre E. Alte 3

pl. Podgoria, jud. Muscel. Aci

In com. e o biserica, cu hra-

Locuitorif pose& : 84 plugurl:

82 cu bol hi 2 cu Cal; 107 care hi 'carute : 78 cu bol, 20 cal. Budgetul com. e la venituri

Rtul Arges ucla partea de S.

durT. Are o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, cacha la anul 1861 de N. Cretulescu hi Alecu

a comuneT.

este rehedinta comuneT.

sosele comunale pleaca din so-

Are o populatie de 124 fa-

de 1946 leT hi la cheltuelT de 1886 ler.

seaua nationala, trec prin comuna, spre riul Arges, peste care este un pod de lemn, legind com. Leurdeni cu com.

miliT, sat 502 suflete : 255 bar-

Leurdeni, com. rur., jud. Muscel, pl. Podgoria, la 70 kil. spre

ateasca-Popehti, din jud. Arges. La anul 1712, Carol XII, regele SuedieT, a trecut prin Le-

S. de ampulung, situata filtre dealurl si vil hi pe malul sting al riuluT Arges, la 16 kil, de rehedinta subprefectureT.

urden, in drumul sat spre Pitehti.

batT, 247 femeT.

E situat in centrul comuneT pe malul sting al riuld Arges. In partea de N. a satuluT hunt dealue acoperite Cu paclurT

hi

Are o biserica, cu hramul Adormirea..MaiceT-DomnuluT, fon-

Leurdeni, stafie de dr. - d.- f.,

data la 1835 de raposatul Iordache Golescu. La 1887, focul a distrus- o hi s'a rezidit de lo-

Se compune din 4 catune :

jud. Muscel, pl. Podgoria, cat.

arciumaresti, Leurdeni -d. - s., Leurdeni-d4. i Moara-Mocanului, si se margineste la N. cu

Leurdeni, pe linia Chitila-Pitesti, pusä in circulatie la 13

cuitoriT comuneT.

Septembrie 1872. Se afta intre statiile Gaesti (16.3 kil.) si Golehti (14.1 Idl.) Inaltimea d'a-

conclusa de un invatator si o invatatoare, cu intrqinerea carora statul cheltuehte 2484 le/

supra nivelului mAril de 217m,04

anual; e frecuentata de 120

Venitul acesteT statil pe anul 1896 a fost de 150670 ler, os

copii.

bani.

femeT.

com. Glimbocelul; la S., cu com.

Ratesti, jud. Arges, de care se desparte prin riul Arges ; la E.,

cu com. Ciulnita si la V., cu com. Golesti-BadiT.

Are o populatie de 304 sad 1272 sufl., din cae 250

contrib. ; locuesc in 287 case. Are 2 bisericT, la Leurdenid.-s. si I.eurdeni-d.-j., deservite

Leurdeni, fort, in jurul Bucu-

I coall, infiintata la 1837. Locuitorii S'al improprietarit

Leurdeni, a'eal, in raionul co

de 2 preotl si 4 dascalr ;

la 1864 pe mosiile N. Cretulescu, Catinca i Alexandru Golescu, In 4 categoril. Proprietarl marr in comuna sunt : Nic. Cretulescu si N. Gussi. Vite sunt : 5i caT, 300 bol, 200 vacT, 934 o!, 293 pord, 5 bivolT hi 8 capre.

restilor, jud. Ilfov. muneT cu acelahl nume, plasa Podgoria, jud. Muscel, pe care se cultiva 40 hect. vie.

Leurdeni - de - Jos, sat, facind

Are o scoala de baeti si fete,

titi carte 176 barbatf hi 72 Pe la N. satuluT trece soseaua nationala Bucurehti-Pitehti hi ca-

lea ferata, cm-1 merg aproape paralel prin catun.

Leurdeni-Sirbi. VezI Leurdeni, jud. Ilfov.

Leurdetul, paure, in jud. Bucom . Goidehti, catunele Fundata hi Plaiul-NuculuT, a moh-

zat,

parte din com. rur. Leurdeni, pl. Podgoria, jud. Muscel. Este situat in partea de E. a comuner, pe malul sting al riuluT Argeh.

Leurdi§ul, irvor, in ju d. Buzat,

Are o populatie de 98 familir,

com. Valea -MusceluluT ; izvoreste

www.dacoromanica.ro

nenilor in devälmasi e.

LEURDOASA

LICOI

164

din Virful-PAtirlagiT ; se uneste Cu izvorul BrAduletu/ i ami/1-

doul unite &ti nastere piriuluT Valea-MusceluluT.

Lichireyti, vechte plascï, in jud. Ialomita, cu /6 sate. AceastA plasA, impreunl cu pl. Cioc5.nesti, a format, in 1832, pl.

si pe strAnT se gAsesc datele de 1774 si 1778, carT aratl

data ciad s'a flcut biserica din tirgul Gliceana.

Borcea.

Leurdoasa, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia, cu o populatie de 381 suflete 184 bArbatT si 197 t'eme. Locuesc in 58 case si 22 bordee. CopiiI din sat urmeazA la scolile din satul Argetoaia- d.-s., ce este

la 4 kil. 200 m.

Leurdoasa, deal (400 m.), jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com. Argetoaia, din care izvoreste piriul Leurdoasa.

Leurdoasa, fria

vale, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia, ce curge prin satul Leurdoasa. Izvoreste din dealul i

Leurdoasa.

Leuril (Dealul-), munte, in comuna MAdeiul, jud. Suceava.

Lichire§ti, vechie numire a orafulut CAlArasi, jud. Ialomita.

spre V.; se varsA in partea Lichire§ti, mofie nelocuitl, a Eforier Spitalelor Civile din Bu-

jud. Baclii, pl. Trotusul, com. Grozesti; izvoreste din muntele MAgura-CasinuluT, se mear-

ca d'a stinga cu pirlul Lezuntul-Mic, udA localitatea Huta si se varsA d'a dreapta OituzuluT la satul FerlstrAul.

Lezuntul-Mare, munte, judetul Bacliá, pl. Trotusul, com. Grozesti.

Lezuntul-Mic, munte, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Grozesti, de lingA muntele LezuntulMare.

Borcea, spre V. de orasul CAlArasi. Teritoriul orasuluI a flcut parte pAnl la 1852 din aceastä mosie, cind s'a cumpArat 1714 pog. de la Eforie, din carT 1357 pog. formeazA domeniul orasuluT ; pe 357 pog. se afll vatra orasuluT Lichitiyteni, sat, fácind parte din com. Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciti. Este situat la N.E. de com., la 4'/2 kil. Prin sat curg piraiele : &rica, la S. si Lichisteni, la N.

Muscel.

Libiceyti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. Pluta.

Licina, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra, pe teritoriul com. rur. Unja., jud. Constanta ; se desface din poalele de N.-V. ale dealuluT Canli-Dere; se indreaptA spre N., avind o direc-

tiune de la S.-E, spre N.-V., mergind printre deakil Dama si o prelungire a dealulul CanliD ere, brAzdInd parten de N. a

pl. si cea de V. a com.; dupA un drum de 4 kil., trecInd prin pAclurl

i tuflrisurT, se deschide

pe malul dobrogean al DunareT, la 800 m. mar sus de des-

fa-

chiderea v5.eT Cilnia in Dunlre ;

sati 210 suflete, carT locuesc In so case. CopiiI din sat

malurile sale sunt inalte si ripoase din pricina dealurilor carr o string de aproape ; taie 2

merg la scoala din satul Vultureni. Teritoriul satuluT este de 724

drumurT comunale: Bugeac-Cil-

nia si Galita-alnia.

hect. Locuitoril, fosti clAcag implmintenitT la 1864, stlpinesc

Licoi, fost sat, pe mosto. Virbo-

124 hect., lar proprietariT 600

ceni-Blestematele, In jud. Buzla,

hect. LocuitoriT cultivA 555 hect.,

com. CArpinistea, spart In tim-

lar satul ocupa 9 hect. Vite sunt: 95 bol, 75 vacI, 4 taurT, 22 cal, 6 bivolT, 156 ol si 14 capre. Sunt 200 stapI

se vAd incl.

cu albine. ,LocuitoriT posedA : 20 plugurT

pul ciumeT luT Caragea ; urmele

Licoi, sat, In jud. R.-SArat, pl. Rimnicul - d.-s., com. Margar-

test!, la poalele dealulul Licoi, pe piriul Hirboca.

de fler si 22 de lemn. In

Lia, pisc, filtre com. Birzesti Vulturesti, pl. Argeselul, jud.

stingl a BerheciuluT, dupA ce a udat satul cu .acelasr nume.

curesti, in jud. Ialomita, pl.

Are o populatie de 52

Lezuntul-Mare saa Lequntul,

Lichiyteni,ptria, cureind pe teritoriul com. Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciti, de la N.

sat se afll

o bisericA,

Licoi, deal, in jud. R.-SArat, pl.

Cu hramul Sf. VoevozT, de lemn.

Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni.

Materialul de lemnArie a fost dAruit de Alexandru Sturdza de la vechTa bisericA din tir-

situat î partea de V. a com., la hotarul judetulur, cAtre BuzAti; este acoperit cu padurT.

gul Gliceana, care era in locul celei actuale. Pe icoan e

Licoi, mofie, in jud. BuzAti, com.

www.dacoromanica.ro

LICURA

CArpinistea, cAt. Valea-Hotaru-

luT; are 500 hect., din care 36 pldure.

LICURIC1UL

165

Comunicatia in com. se face prin soseaua vicinall care o

ste lAstar. ProprietAtile locuito-

leagl la N. cu CArbunesti si la

ocupg. 450 hect., impArtite intre 88 locuitorr, carI mal posea,

S.

ca Negreni ; cu Frumu-

rilor'date dupg legea ruralg,

Licura, deal, la N. de com. Oc-

sei, Serada, Piriul-Boia $i Jupt-

$i 602 hect. vil.

nele-MarT, pl. Ocolul, jud. Vilcea, mide a fost un rAzboiti, numit Cîrjalia, cu Turcif, carT ati dat foc bisericel de la CApAtina,

nesti, e legatA prin drum de

Locuitorif ati multe cAzane pentru fabricarea rachiuluT de

care.

In com. se &ese 4 puttni si 15 izvoare.

de pe acest deal, la anul 1802. LicureI(Culmea-),culme de deal, in jud. Vilcea, pl. Ocolul, com.0cnele-Marl, pe care se aflA ocnele vechT, pArAsite, carT dateazA din timpul luT Adrian si carT

fost mal in urmA clutate de impAratl pentru a scoate sare ca sä alimenteze pe locuitoriT din Moesia inferioarl i Dacia rAsOriteang. Originea lor se sue

mal sus de Adrian. Licuriciul, com. rur. i sat, in partea de E. a com. CArbunesti, pl. Gilortul, jud. Gorj.

Este situat pe valea Licuri6111. Are o suprafatä. de t000 hect., din carl 200 hect. arabile, 20 hect. prunet, 15 hect. vie, iar 765 hect. pAclure, tufä. ri i ripe.

Are o populatie de 240 fa1222 suflete, din carT 200 contribuabill. LocuitoriT posea : 20 plugurT,

40 care cu bol; 210 vite marT comute, IO cal, 150 oT, 45 capre i wo rimItorT. Sunt 43 stupT cu albine. Are: 2 bisericT, una flcutA in 1790, lar a doua in 1820; sunt de-

servite de i preot i 2 cintAretl. Budgetul com. este de 1181

lel la veniturl si de 1117 lel, 81 banT, la cheltuell. Este udatA de apa Negreana, peste care, in partea despre N., pe soseaua vecinall care traverseazA satul, este un pod de lema pe pilotT, lar altul, in partea de S. In marginea satu/uf.

Licuriciul, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Tirgulul, situatA pe partea stingA a Oil Tinoasa. Se invecineste la N. cu com. Antonesti ; la S., cu valea si piriul Tinoasa ; la E., cu valea cu Piriul-CiineluT, care o desparte de com. CAline$ti, iar la V. cu teritoriul com. Dulceanca.

Populatia com. este de 215 familif, sati 986 suflete, din carT 163 contribuabill. Are : o scoalg, conclusä de un

i frecuentatA de 46 elevI ; o bisericä cu un preot, cintAret si i paracliser. Vite : 282 vite marl cornute, 51 caT, 1935 oI i 160 porcI. Budgetul com. este de leT 2852,20, la veniturT si de leT invAtAtor

2849,52, la cheltuelI.

prAsting.

CM de comunicatiune suntspre com. Antonesti la N., spre com.

Dulceanca la V. si la com. CAline$ti, la E., dincolo de ValeaChuela, pe sosele vecinale. In partea de S. a com., peste piriul Tinoasa, se afll o mlgura, cdreia locuitorif if zic MAgura - CimitiruluT si care servA ca semn de hotar al pAminturilor delimitate locuitorilor ; o a doua

mAgurä se gAseste la E. com. si poartA numele de MAguraZamfireT.

MAgura-CimitiruluT are o inglti me de 5 m., lar baza er are 125 m. in periferie. MAgura-ZamfireI

este de 6 m. ingltime si are o periferie de 120 m. Cea mal mare parte din locultori sunt bulgarf, stabilitT aci de pe timpul rAzmeritelor pribegillor. El îl pAstreazA

Solul este maT mult humos

IncA limba, portul i obiceiurile.

putin accidentat, priincios pentru orl-ce culturg. Suprafata com., ci a mosiilor

De citT-va ani insA asimilarea

cu elementul romin a inceput sO fie mal %radia.

si a pldurilor aflate pe dinsa, este de aproape 4000 hect. Proprietar principal este Eforia Spitalelor Civile din Bucure$ti, care

Licuriciul-Zbirglezele, j'& dure,

posedä trupurile de mosie numite Zbirglezele i Lixandra. Din aceste mosif, 2040 hect. sunt pArnint arabil, 165o hect. acoperite cu 1)1:Jure, iar restul de 253 hect. izlaz si finete. Eforia posecIA si vil pe o intin-

Spitalelor Civile din Bucuresti.

In jud. Teleorman, pe mosia Li-

curiciul, proprietate a Eforiei

Licuriciul, vale,

com. Licuri-

6111, jud Gorj. Are directiunea N.-S.-E. si este coprinsg. 'filtre dealul Serada la E. si dealul Negrenilor la V. isT are ori-

dere de 23 hect. Ambele pAclurT

ginea mal sus de com. Licu-

s'ag dat acum citl-va anI in exploatare. Intr'insele se gAseati arborI grosT, ca osebire stejar qi alte esente, in grosime pAnA la 6o cm. ; parte din pAdure e-

riciul

www.dacoromanica.ro

i dl in valea GilortuluT mal jos de Negreni. Pe aceastl vale curge pirlul Negreana ce urmeazA directia dealuld, avindu-sT obirsia mal sus de Licu-

LIDIf (VALEA-)

166

trece pe lingl satul cu

V., riul Siretul, care intra in ra-

din Liesti stapinesc 1194 hect.,

acelasi nume si se varsa in Arnaradia, la Hurezani-de-Sus. In timp de seceta este seaca ;

ionul comund la punctul numit ela Morel», merge spre S.

-jar proprietarul. 7.672.

pana la Odaira-PopeT, apnea spre

125 epe, 1768 bol, 1328 vacT,

la timpurT ploioase devine mare.

E. pang la Coardele, iar de aid spre S.-V. pana la Calieni (jud. Putna) i Chitaroaia, unde trece in com. Fundeni, facind o curba spre V. RazesiT satuldi Liesti trec peste hotaruI .natural, care e

4 catir1,7 7 bivolf, 41133 al si 43 capre. Locuitorii poseda 558 plu-

Lidvul, pisc de munte, jud. Su-

Siretul in partea de V., avind proprietatt i dincola de Siret

rumb, 4 masinT de semanat, cum si 2 morT de foc, una in

ceava, acoperit parte de padure de fag si parte de fillet,

pana in riul Patna (jud. Putna), care in vechile hotarnicii se

Liesti si cea-l'alta in Serbanesti.

intre Risca-Mare i Slatioara, com. Bogdanesti.

identifica cu nurairea Ruginosul, dupa cum se aude i astazi intre locuitorr. Terenul e aproape ves. In par-

Sunt 3 biserici, una in Liesti

riciul ;

Lidil (Valea-), pfrn, uda. com. Tatarul, trece in raionul com. Gornetul-Cricovul, pl. Cricovul,

jud. Prahova, unde se varsa in riul Cricovul-Sarat.

Lie§ti, com. rur., jud. pl. Birlad, formata. din 2 el-

.

Vite sunt: 263 ca!, 7 tauri,

guff de

fer,

14 de lemn, 14

cazane de flout rachig ; lar proprietarii ail: 4 masinT de secerat, 2 masinT de batut po-

si doul in

Serbanesti, deser-

vite de 4 preotr $i 4 cintaretl; 3 scoff, 2 in Liesti, una de ba-

tea de E. se ridica vre-o citeva dealurT, care o brazdeaza de la N. spre S. Cel mai in-

etl si una de fete, si o a 3, mixta In §erbgnesti. coala de b5.etl

semnat este Dealul-Calmatuiu-

si e frecuentata de 96 copii. Scoala de fete s'a infiintat la

Apele care ucla comuna sunt : Siretul, in partea de V., formind limita intre jud. Tecucig si Putna. Girla-Birlovita, care

I 881 si se frecuenta de 29 eleve. Scoala din Serbanesti s'a infiintat la 1881, si e frecuentata de 42 elevr.

S. a jud., la 27 kil. de Tecucig si la 7 kil. de Ivesti,

pleaca. din Siret, curge in direcia N.-S.-E.,. serpueste prin vechiul sat Liesti si se varsa

Veniturile ca si cheltuelile com. sunt de 9953 leT, banT.

resedinta sub-prefecturei.

In Birlad, in raionul satulur.

Hotarul comunei este: la N., o linie conventionala ce pleaca din malul SiretuluT, merge spre

Birladul, in partea de V. curge in directia si se varsa in Siret in raionul acesteT com.

E. pe line mosia d-luT Nico-

Calmatuiul in partea de E. a com., curge de la N. spre S., avind o albie adinca. Gerul, care formeaza, limita de raskit a com., curge in directia N.-S. si formeaza o vale fru-

tune : Liesti

i

erbanesti, si-

tuate pe ambele parti ale soseler nationale Tecucig-Galati, pe o intindere de 4 kil., cu resedinta com. in satul Intreaga comuna este situata pe un frumos platog, avind

o inaltime de 16 m. deasupra niveluluf BirladuluT, in partea de

lescu, da in gira Birlovita, pana

face o cotitura spre S., se ridied pe deal pe soseaua comunala, trece prin sat, se ridica tot spre E., trecind Nisipurile, Dumbrava, Calmatuiul, pana ajunge in matca Gemini; spre E., -Orin!. Gerul, in linie aproape dreapta, de la N. spre S., pand in mosia d-lui Verone; la S., o linie de invoeala incepe

din matca Gemini', trece pe mosia (ui Gheorghiadi, merge prin. padurea Hanul -Conachi, pana ajunge in malul Siretului, Ja locul numit Chitaroaia ; la

moasa, acoperita cu fineata.

,Populatia com. este de 934 familiT, sag 3763 suflete, din earl 843 contribuabilI; locuesc in 885 cases Stig carte 450

barbati si 120 &me!. Teritorinl com. este de 7.512 hect., si 62 aril. .Locuitoril din Liesti, earl stint vechi razesT, stapinesc 1646 hect. ; vechif clacas! din SerbOnesti si o parte

www.dacoromanica.ro

din Liesti s'a infiintatr la 1865

Comerciul se face de 18 Persoane. Pe teritorul comuneT, in partea

de E., se af15-13 'lisle de p5.mint nisipos care incepe din -comuna Torcesti si 'continua pana in padurea Hanu/-Conachi, in directie N.-S. ; d-1 Gr. §tefanescu, in cartea-T. de geo-

logie, zice el sicr a foe apa. ; locuitorii aU &cut plantatiuni de plop). si Wait Locuitorii din Liestisunt yeahi

razesi; iar ad din Serbanesti sunt parte razesT, parte Improprietariti la 1864.

Calle de comuniaatie sunt: oseaua nationala. Tecucig-Galati, care trece prin mijlocul satelor Liesti i.§erbknesti; calca ferata Ivesti-Hanul-Conacht care formeazä limita de E. a. satelok ;

LIETI

167

soseaua judeteana Liesti-Lun-

Sunt 2 §coli, una de baetT,

gociul i Calieni (j ud. Putna) care uneste satul erbanesti cu CA-

si a doua de fete, intretinute

lieni prin un pod de vase umblator. AicT se afla prima baterie forturilor NAmoloasa-Focsani.

de stat. $coala de bletT se frecuenta. de 96 elevT, iar cea de fete de 29 eleve. Satul dateaza din secolul al

LlEM-MICLESCULUÌ

Formeaza o comuna (com. Liesti) cu catunele Hustiul Ciorasti, avind o populatie de 1106 suflete, din carT 190 contribuabilf; locuesc in 242 case. Teritoriul com. este foarte deluros. Se cultiva. viea pe o suprafatA de 367 hect., 50 arir, livezile cu prunT pe o intindere

Intreaga com., la z88r, se afta situata pe deal in urna

XV-lea.

inundatillor SiretuluT si BirladuluT. Ea prezinta un aspect

deal, in locul unde se afta astazi; aceasta se dovedeste prin urmele

placut, avind strazI drepte largl, case mal igienice si bine

bisericeT ce se vede si astazI

Are o scoala primara de ba-

la eVadul-Pausestilorz., spre S. Din cauza deselor invaziunT TatarestI i TurcestT, fiind-ca

etT; 2 bisericT. Comerciul se face

fácute, in mare parte invente cu

tabla si sindrill Locuitoril desfac produsul

muncer lor la tirgul Iveti, lar toamna la Galati; transportul se face pe soseaua nationala, cu caTele cu bol saa cu carute cu caT. Se margineste la N. cu com.

Bucesti, de care se desparte printr'o strada larga numita Hatasul ; la S., Cu com. Fundeni ; la

V. cu riul Siret si la E. cu jud. Covurluia, de care se desparte prin riul Gerul. Lie§ti, sat, In jud. Neamtu, com. Petricani. Vez! Julfeni.

Lie§ti, sat, facind parte din com. Cu acelasT nume, jud. Tecucia. E situat pe un platal, intre riul Birlad, la V. si calea ferata, la E., avind o pozitiune frumoasa. Aid este resedinta corauneT. Satul actual dateaza de la 1881, stramutat din vale.

Are o populatie de 590 fa-

In vechime era situat tot pe

pe aicT era drumul spre Moldova, locuitorif s'aa stramutat pe vale in unghiul ce-1 face

de 50 ariT.

de 5 persoane. Bud. com. e de 7973 1., 63 b.

Lie§ti, deal, pe a carilla coasta de V. se aflA satul

Siretul cu Birladul. AicT aa stat pana la anul

lar pe cea de E. satul Baltati,

188r. ET s'aa intins din malul

intinde de la N. din dealul Popestilor, continua spre S., strabate teritoriul com. Stioborani,

BirladuluT pana in al SiretuluT pe ambele latan l ale Orle! Birlovita. AicT facut o biserica pe malul SiretuluT, biserica care

era aproape sa fie darimata de Siret; locuitoril vazind cA biserica va cadea de pe raalul SiretuluI aa luat o parte din lemnaria acestia i aa dus-o la satul Negrea, care pe la 1866 de-

pindea de com. Liesti. Mal inainte eT flcusera o alta biserica, in mijlocul satuluT, pe

pl. Crasna, jud. Vasluitl. Se

apoT se termina. in Valea-Cras-

nel, pe teritoriul com. Vinetesti,

din jud. Falda. Lie§ti, lac, spre V. de satul Gugesti, pl. Crasna, jud. Moja, unde odinioara a fost sat, din a caruT urme se vad i astazT ruinele bisericeT. Vechil localtorl al aceluT sat s'aa stramutat

in satul Gugesti de asad.

malul girleT Birlovita. Construc-

tia de gard, are o vechime, se

Lie§ti, trup de mofie particulara,

zice, de roo anr. Cu stramutarea

in raionul satuluT Tataresti, cora.

satuluT la 188r, ea a fost parasita, i astAzT e ruinata. Satul

Corni, jud. Tecucia.

de pe vale ni se infatiseaza Lie§ti, ftîrîü, izvoreste de sub

mili!, saa 2355 suflete, carT lo-

ca o gradina frumoasa, aviad

dealul Liesti si al RiscaneT, ucla

cuesc in 569 case. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, facuta de obstia satuluT la 1886, sub ingrijirea preotilor Vasile i Stefan Ciuntu, carl aa condus lucrarea pana la sfirsit. Biserica este mare, Incapatoare, avind

diferitT poinT fructiferT i vil

valea dintre aceste doua dealurT, trece prin satul Baltati,

o catapeteazma de un aspect frumos, lucratá cu arta. Este deservita de 2 preotT 51 2

pe deal, unindu-se aproape toate.

Tecucia, situata Intre soseaua

Lielti, sat, In jud. Tutova, pl.

nationala i riul Birlad, despartind satul Liesti, de Serbanesti, prin o osea.

dintaretT.

strabatuta de sos. comunala care

duce la Siret.

com. Stioborani, pl. Crasna, jud. Vasluia si se varsa in piriul Vi-

La anal i881 o revarsare mare a SiretuluT, unita cu Birladul, a facut ca nu numaT satul Liesti, dar si Bucesti, Vultureni, Blajeri-

Lie§ti-MiclesculuI, maña/a, &-

iSerbanesti sA se ridice

diluí parte din com. Liesti, jud.

d.-j.

Pereschivul, spre S.-V. de Birlad.

www.dacoromanica.ro

netesti, com. cu acelag nume.

LEGuRET 1

LocuitoriT ii mai zice $i Pausesti.

Ligure§ti, cdtun, al com. Coti, jud. Buzan, cu 90 locuitorl si 24 case.

2094 hect. (impreuna cu Frunzine$ti, Orasca si Pitigaia), din carT D-1 N. D. Amira are 1850 hect. si locuitorii (impreuna cu

privalul Mucuroaea, intre Tezerele Pestif-Rominesti si Pestii. Turcestl.

ce/ din Frunzine$ti, Orasca si Pitigaia), ati 244 hect.

Limba-Gogli, deal, acoperit cu vi! si livezi, in partea de V. a satulul Costuleni, com. Costu-

Proprietarul cultiva 1372 hect.

Liiceni, cdtun, al com. Draghiceni, pl. Ocolul, jud. Romanati,

(loo sterpe, 35 izlaz si 343 padure). Locuitorii cultiva tot te-

asezat pe coasta unuT deal, la 5 kil. spre E. de Caracal si a-

renul.

proape de $oseaua Caracal-Craiova. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT mara este de 140 m. Are 6o familil, sail 262 suflete ; o biserica, Adormirea-

suflete.

Populatia satului e de 104 Comerciul se face de 1 cirNumarul vitelor mati e de 96

si al celor miel de 371.

Lilieci, (Sili§tea - Satulul saa

preot si do! cintareti.

LilieciI-TigAnimei), loc, jud. Lilia cul. Vez! Ararnesti-Boeres ti,

Baca% pl. Siretul-d.-j., com. Gio-

seni, unde in vechime era un

sat, jud. Roman. colind,

in jud. Buzaa, com. Cinde$ti,

sat, care avea curte boTereasca si o biserica. Acum upo de anT satul Gioseni era pe acest loe,

cat. Satucul, ramificatie din movila Cerbul, acoperita cu izlaz. E punct trigonometric.

de unde a trebuit sa se mute

Lilieci, sat, facind parte din com. rur. Catrunesti-Mlineasca, plasa Mostistea, jud. Ilfov. Este situat la S. de Catrunesti. Se intinde pe o suprafata de

Lilieci, deal, in jud. Prahova, com. Ceptura, pl. Cricovul, pe virful

824 hect., cu o populatie de

palat domnesc, o cetatuie saa alt-

385 locuitorl.

ceva, este ca se vede $i pana

Fratif Dumba aa 586 hect. $i locuitoril 238 hect. ProprietariT cultiva soo hect. (30 izlaz, 56 padure). LocuitoriT cultiva 228 hect. (io izlaz). Comerciul se face de 3 persoane. Are 1 helestea.

Numarul vitelor mar' e de 337 si al celor miel de 941.

din cauza stricaciunilor facute prin ravarsarile Siretului.

caruia e un platoa, care a apartlnut une! Doamne Neaga. Dovacía ca acolo a fost o casa, un

Lilieci, sat, facind parte din com. rur. Frunzinesti, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Cade spre E. de Frunzinesti.

Se intinde pe o suprafata de

Limbari, M'Are, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Fundul-RAcA-

ciuni, de pe la izvoarelepiriulul Racaciuni.

Limbä§elul, vale, jud, Prahova, formata din diferite miel vilcele, carT-sT iaa nastere din apropierea garer Predealul $1 munteluI

Susaiul ; curge de la N. spre S. si se varsa in piriul Azuga, pe tarmul drept, tot In raionul com. Predealul.

Limbi (La-Trel-), pesarle, insemnata, in jud. Tulcea, pl. Sulina, com. rur. Sf. Gheorghe (salí

Chidrilez.Catirlez), se afta asezata pe o ridicatura impartita in alte 3 miel, care ati forma unor limbT ; aceastã ridicatura se afla in

grindul Zaton-Vechia, coprins tntre Orla Zaton-Vechia, $i Marea-Neagra ; este formata din mal multe colibe unde staa pescarii.

azT o alele de liliecT, din gradina

acelui palat.

Lillecilor (Dealul-), colind, in jud. Buzar', com. Niculesti, cat. Merel, pe malul drept al riulul Slanicul; face hotar despre com. Vintila-Voda; e acoperita de pa,dure marunta.

Limb oe§ti, sat, jud. Tutova, pl. Simila, com. Vladesti pe piriul Horoeta, spre N. de satul Vla.desti. Are 195 locuitorI $1 55 case.

Limpede (Lacul.-), lac, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bi-

soca, situat in partea de V. a

Satul s'a infiintat la anul 1795

de Nedelcu Logoatul.

leni, pl. Branistea, jud. Iasi.

ciumar.

Maicei D o mnuluT (1852), cu un

Liliaculul. (Muchia -),

LIMPEDEA

168

Lilieqti, sat, facind parte din com. rur. Tintea, pl. Filipesti, jud. Prahova. Are o biserica, fondata la anul 1848.

com., pe muntele Magura-cuLesile ; are o intindere de 1/2 hect. si contine pastravt.. si caracuda, ce se consuma in localitate.

Limba - Caprei, rezer, in jud. BrAila, com. Ciacirul, la N. de

www.dacoromanica.ro

Limpedea, luna, jud. Bacaa,

LIMPEDEA

pl. Bistrita-d.-j., com. OsebitiMargineni, din dreapta Bistriter si in dreptul satuluT Gheraesti.

Limpedea, girid, j u d. Baca, pl.

LINiA

169

rur. Vulturesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Linieri, mahala, com. rur. Sal- Lingurari, deal, ramificare a 0rulul de deal, ce se intinde din cia, pl. Podgoria, judetul Praj'Ad. Iasi, in jud. Vasluiti, pl. Fun-

hoya.

duri, com. Tibanesti. Pe culmea

Bistrita-d.-j., com. Osebiti-Mar-

gineni, care este un brat al Lingura, 'fria, in jud. Neamtu, Bis triteT, de pe malulsaa drept ; la nastere mal sus de satul Gheraesti, unindu-se lar. cu Bistrita

mar jos de acest sat. Limpegiorul,phia, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlaul; se varsa in stinga pirlului Tazlaul; apa sa este minerala si serveste pentru bAT.

Limpezelul, t'ovar, udind com. Carbunesti, pl. Podgoria, jud. Prahova, se vArsa in gira Lopatna.

Limpezi§ul, cdtun, al cornunei Cioranca, jud. Buzar', cu 240 locuitorT si 65 case; e format din insurateT.

Limpezilul, numire ce se maT da uner parli din mafia Glavesul, din corpul Badeni-Miluiti, jud. Buzati.

Limpezi§ul, baltd, In jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul

corn. rur. Rasova, si anume pe acela al catunului sail Vlah-Chioi ;

este mal mult o prelungire sudica a baltir Vederoasa, si se continua spre S. cu stufaroasa balta Sarpul ; este asezatà intre dealurile : Alimanul la V. si

mile despre E.-S., hotarul despre jud. Bacall

pl. Bistrita, com. Cindesti ; izvoreste din ramura dealurilor Dragva, si se varsa pe partea dreapta a piriiasuluT Dragva.

lui e padure. Lingurari, deal, in jud. Suceava, com. Valea-GloduluT, prelungire a Dealulur-Rotariel, parte arabil,

parte imbracat in padure.

Lingurari, sat, jud.

Bacail, pl.

tuat la 2 kil, de satul Luncani. Are o populatie de 23 familiT, sail 77 suflete.

Lingurari sal:1 Bulgaria, iaz, spre S. de satul etrareni, com. Cirniceni, pl. Turia, jud. Iasi ; pe NO malurile lui sunt gra-

Lingurari, sat, in partea de S.

dinariT de zarzavaturT, de unde si numele luT de Bulgaria.

Tazlaul-d.-s., com. Luncani, si-

. a com. Laza, pl. Racova, jud.

Vasluiti, situat pe coasta dealului Izvorul, pe o suprafata de 137 hect. si cu o populatie de 40 familii, sati 248 suflete, tigani lingurarT.

Lingurari, sat notí, in partea de N. a comuna Tibanesti, pl. Funduri, jud. Vasluia.

Lingurari, phig, ce curge prin com. Bratesti, pl. Fundul, jud. Roman. Izvoreste din marginea de N. a plasel, curge de la N. la S., trece printre satele Averesti-d.-s. si Izvorul si la S. de

acest din urma se varsa

in

piriul Brateasca, pe dreapta.

Are o suprafata de 19 hect.

Lingurari, pirig, jud. Suceava ;

si o populatie de 65 familiT, sal:1 337 suflete.

Vite : 260 vite mar! cornute,

izvoreste din Balta-cu-ArinT, de pe Dealul-RotarieT, uda teritoriul com. Valea-Glodului si Si-

14 caT, 44 capre si 54 rtmatorI.

listea, pe o lungime de 3 kil. si se varsa in omuzul-Mic.

Lingurari. Vez! BartIluul, sat,

Linia,sat, Cu 57 fam., pe apa linniculuT, jud. Arges, pl. Topologul ; face parte din com. rur. Budesti.

com. Puiesti, jud. Tutova.

Lingurari, loc, pe dealul cu acejud. Suceava, populat cu vre-o

Linia, sat, facind parte din com. rur. Boteni, pl. Argeselul, jud.

Vlah-Bair la E.; pe malul saa

40 de bordeie de TiganT no-

Muscel. Este situat pe malul

V. este asezat satul Aliman, iar

m azT.

sting al riulur Argeselul, avind o populatie de 102 locuitorr.

pe cel E. satul Vlah-Chioi ; are o intindere de 250 hect., acoperita

In cea mar mare parte cu stuf;

contine peste ce se consuma In localitate.

Line§ti, sat, fgeind parte din coin.

lasT nume, com. Valea-Glodulul,

Lingurari, ratnurd de dealurr, ce se detaseaza de la hotarul

Unja, sat, facind parte din com.

com. TazlauI, jud. Neamtu (intre piriiasele Piriul - RaduluT si

rur. Poiana, jud. si pl. Prahova.

Carpen ul), pe teritoriul com. an-

Linia, sat, com. rur. Obislavul,

desti, formind in parte, cu cul-

pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. 22

61975. Mareta Dietionar Ge6grafie. Voi. IV.

www.dacoromanica.ro

LINIA

LINIA-TIGANI

170

Are o populatie de 386 locuitorf.

pl. Oltuluf, pendinte de com. rur. Barsoiul ; are o biserica.

Linia, mahala, in com. rur. Dragotepti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Linia-din-Deal, sat. Vez i Cur-

Linia, deal, acoperit cu padure, In jud. Roman, pl. Moldovef,

Linia-din-Deal, sat, facind parte

ziditá pe la i800 de Dita mot, cu locultorif din comuna, pi reparata la 1879, de preotul Dimitrie Motescu pi enoriapf.

teanca, jud. Argep.

Unía-Mare, sat, com. rur. Alcom. Halaucepti, satul Halaucepti.

spre N. de

Linia, parlare, a statuluT, in intindere de 12 hect., pe malul PrutuluT, com. Costuleni, pl. Bra-

niptea, jud. Iapi.

Linia-Bisericei, sat, jud. Argep, pl. Oltul, com. rur. CremenariMopneni.

d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- Linia-Mare, deal,lung de 3 kil. latiune de 354 locuitorI ; o bicom. Rtjletul-Vierop, pl. Vedeaseria, fondata la anul 1882. d.-s., jud. Olt, cu directiunea de

la N. la S. Linia-din-Vale, sat, facind parte din com. rur. Dobrotinetul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 295 locuitorf. Este situat pe valea Oltuluf. Are o biserica reparata la 1857 de Oposatul dr. Ernest de la Pomeray.

Linia -Boereascä, maña/a, in com. mi% Degerati, pl. Oco/uld.-j., jud. Mehedinti.

Linia-Mote§ti, sat, jud. Argep, pl. Oltul, com. rur. Dobrepti.

Linia-Pfiltineanu,sat, %d'Id parte din com. rur. Butimanul, pl. Znagovul, jud. Ilfov. S'a infiintat la anal 1852 de catre fostul progrietar al naopiel Lu ceanca, Con s t.

Linia-Dobre§ti, sat, cu 30 familif, jud. Argep, pl. Oltul, pendinte de com. rur. Launele-d.-s.

Linia-Coste, mahala saü atan, jud. Vlapca, com. Talpa-Batcoveni, din pl. Glavaciocul.

bepti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

din com. rur. Virleni, pl. Cerna-

Linia-Hanuluï, sat, cu 302 loc. jud. Argep, pl. Oltuluf; face

parte din com. rur. Balcepti.

Linia-Cuca, sat. Ved Cuca, jud.

sati Linia Poduldi, sat, jud. Argep, pl.

Paltineanu. Locuitorif sunt totT din catunul Butimanul. Este apezat pe loc pes, d'asupra Argel Luicaneasca i udat de la V. spre E. de apa CoadeleZnagovuluf. Are o populatie de 225 su. flete.

Linia-Danicei, sat, jud. Argep,

OltuluT, com. rur. Cremenari-

pl. Oltul, facind parte din com. rur. Danicei.

Flaminda. AicI este o treca.-

Locuitoril s'ati improprietarit la anul 1864, pe mopia d-lur A. Vanicu, dindu - se 112 hectare.

toare cu pod plutitor peste

Numarul vitelor marf e de

Argep.

nul Oltul.

Linia-de-Jos, maña/a, in jud. Mehedinti, plaiul Clopani, com. rur. Retezul.

Linia-Mare, sat, jud. Argep, pl. Oltul, pendinte de com. rur. Uda-d.-s.

Linia-de-la-Deal, sat, judetul Argep, pl. Cotmeana, com. rur. Gaujani.

145 pi al ce/or raid, tot de 145. In sat sunt 6 fintinr, afara de tintina Izvorul-Tamaduiref. VezT

Linia-luT-

Ciuculete, jud. Argep.

Unja-Mare saü Cretule§ti, sat, Cu 359 suflete, jud. Argep, pl. Pitepti, cora. rur. Crucipoara.

Linia-Surpatelor, sat, jud. Ar-

Linia-de-peste-Vale, sat, jud.

Are o biserica, ca hramul Sf.

gep, pl. Oltul, &cinc' parte din com. rur. Olanul.

Argep, pl. Oltul, com. rur. Da-

Theodor, deservita de un preot pi un cintaret.

Linia-Tome§ti, sat, jud. Argep,

nicei.

Unja-de-Sus, maña/a, in jud.

Unja-Mare, sat, com. rur.

pl. Oltul, facind parte din com. rur. Dobrepti.

Mehedinti, com. rur. Retezul,

letul-Vierop, pl. Vedea-d.-s., jud.

plaiul Clopani.

Olt. Are o populatiune de 564 locuitorl. La S. catunelor Linia-

Linia-Tigani, sat, jud. Argep,

Mare l Baranepti este o biserica

mur. Barbatepti ; are 14 farnilii.

Linia-DealuluI, sat,jud. Argep,

www.dacoromanica.ro

pl. OltuluT, pendinte de com.

LINIA-T1GÀNIA

Linia-Tiginia, sat, jud. Arges, pl. Oltul, com. rur. DragutestiSapunarT.

Linse§ti, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, spre V. de satul Oniceni, la 2 kil, de el.

LIP1A

171.

Este asezat pe deal $i in

apropiere de piriul Sacalusul. Are 41 familii, saa 182 suflete, din carl 43 contribuabili; locuesc in 45 case. Are o bise. rica de lemn. Se lucreaza. olaria.

Sunt 296 vite mari cornute. Lintea, cdtun, al com. Copacioasa,

pl. Amaradia, jud. Gorj, la E. com. de resedinta. situat pe o colina. Are o intindere de 315 hect., din carl : 6o hect. arabile, 105

hect. finete, 104 hect. vie, 23 hect. izlaz $i vatra satului. Are o populatie de 104 fasa0 409 suflete, din cari io2 contrib. ; i biserica, deservitA de i preot $i un cintaret.

Buza0, com. Sibiciul-d.-s., ramificatie din muntele Panataul ;

serva de hotar despre com. Panataul, intre comunele Begul $i Valea-Fintina

Lipänescu. Vezi Meteleul-Lipanescu.

partT : Mircesti, Nocesti $i Ball-

cesti. Fie-care din aceste truLipänesti, sat, com. rur.Boldesti, pl. Podgoria, jud. Prahova. .Are o biserica, fondatá din temelic la I8to, cu cheltuiala D-lor Cos tache Ion $i Sultana Lipanescu, fosti proprietarT. Ad i e resedinta com.

Lipcineasa, numire ce purta in vechime parte din mofia Vii-

20 stupT.

In catun se gasesc: 4 fintinT; 3 teascuri de vin.

puri s'a sub-divizat in nenumarate sforT, dupa cetele de mosnenT formate mal in urma, asa

ca mai la fie-care pas esti tuteo nota proprietate. Pamintul e ses fertil ; in partea de N. are dealuri acoperite de vil, livezi $i .pAdure. E pusa in contact cu comunele : Buzaul, Merei, Gura-Saratei, Valea-Teancu-

lui, prin drumuri naturalé ; lar

para, jud. Te/eorman, ce ir mal zicea $i Vlanicuteanca. Cu aceste dota numiri se gaseste trecuta in actele de hotarnicie.

Cu soseaua nationala, prin calea comunala Lipia-Cracanata, prin

Lipcänitei (Dealul-), deal, pe

Ciob a n oai a, Lipia, Cu sub-diviziu-

mosia Darabani, com. Darabani,

nile : Hoizanul $i Saragelele, Nenciul ca sub-diviziunile: Ceaus-

cat. ()M'e. Com. e formata din catunele :

pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.

Locuitorii posea,: 18 plugurT,

30 care cu ,bol ; 8o vite mar' cornute, 259 ol $i 140 rimatori;

Suprafata sa e de 2241 hect., din care 1135 arabile, 204 padure, 16 fineata, 143 izlaz, 104 livede, 523 vie $i I16 loc sterp. Atara de o mica sfoara de mosie a statuluT, tot teritoriul este al mosnenilor, despartit in trel

Lipia, com. rur., in jud. Buzaa, pl. Sarater, situata la V. orasului Buzan, la 81/2 kil. Limita la N., Incepe de la Lacul-cu-ZalogI (Virful-Balosi), de unde se lasa in Valea-Ciobanoaia, int11-

Tatu $i ValeaPutuluT, avin d o populatie de 2310 locuitori, din care 429 contribuabili ; locuesc in 496 case. Vite sunt : 696 bol, 219 vaci, 144 vitei, 183 caT, 59 Tepes 7 capre 665 porci, StupT sunt 30.

Lintesti sati Bascovele, dat, cu 40 familii, saa i8o suflete

neste hotarul mosieT Ilieasca, pe

MeserlasT sunt : 7 lemnarr, 68

care merge pana da in hotarul

jud. $i pl. Argesul, com. rur. Bascovele. Aicl este manastirea

mosiel Banceasca ; la E., din hotarul mosieT Banceasca, continua pe hotarul mosiei Simileasca, pana in padurea Cringul (o-

butnarT, 4 croitorT, 6 cizmarr, 8 fierari, 2 cojocall.

Bascovele saU Bascovul, interne-

lata. de erban-Vod5.-Cantacuzino $i reclusa acum la biserica de mir. Afara de schit mal este aici $i o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, cu un

preot $i un cintaret.

Lintesti, deal, spre E. de com. pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, cu directia spre S., avind o lungime de 400 m.

Oporelul,

Lintel (VIrful-), deal,

in jud.

Are o scoall de bletT,

fre-

rasul Buza.a); la S., incepe de la Cringul $i, pe hotarul mosier

cuentata de 66 elevi pi una de fete, cu 44 eleve. Biserici sunt 4, cu 3 Precti, 4 cintareti $i 2 paracliseri. Catedrala e cea

Stilpul, merge pana in marginea cat. °dalle (com. MereT), apoi, pe hotarul mosnenilor Mereeni, printre diverse sfori de mosii

Cu hramul Sf. Nicolae. arciu mi IO. Casele sunt confortabile $i carate. Com, e foarte vechie $i in se-

si vil, ajunge la cat. Valea-Putului ; la V., continua pe slemnea dealului Chilmiziul, care o

colul XVI exista. Pe la 1590 era locuita de cetele de mos-

desparte de proprietatea mosnenilor Grajdaneni $i urca in vil.ful Balo s la Lacul-cu-Zalogi.

www.dacoromanica.ro

nenT din Siliste : DrAgostesti, Mircestl, Zmedesti $i Arcanesti.

In timp de invazil a fost pustiit5., dar locuitorii, care se re-

LIPIA (MO§EM)

tragead in padurile de pe muntele Capreanu, reveneati indata

Lipia (MArcuta), sfoard de mofie, in jud. Buzad, com. Lipia.

ce se stabilea ordinea. De la 1812, a fost ferita de tntimplArT nenorocoase §i a§a a putut prospera. Se vede ca. locuitoriT de pe aci

n'ad avut tot-dea-una buna reputatie. Cuvintul clipiany serva In jud. Buzad, pentru a inchipui

LIPNITA

172

Lipia-Bojdani, com. rur., pl. Znagiwul, jud. Ilfov, situata la marginea de N. a judetuluT, la N. §i la 46 kil. de Bucure4i, ling5. riul Ialomita.

pendinte de manastirea Caldaru§ani, jud. Ilfov, arendata cu 14100 leT anual, impreuná Cu trupul Brinzeasca, afara de Surlari §i Helqteul, lasate in folosinta manastireI.

Lipianca, numire, care se mar da mofief Balaia, din jud. Buzad, com. Gheraseni.

pe omul : §iret, minciunos, In-

Se compune din satele: Bojdani, Bira, Coadele, Dobrosqti, Fundul, Ghermane0, Gruiul,

§elator, Ira scrupule.

Lipia,

antul §i Turbati, cu o

Liplanca, sfoard de mofie, in

populatiune de 5242 locuitorT

jud. Buzad, com. Tabar4ti, cat.

Lipia (Mo§e§ti), ca/un de reedinta al com. Lipia, jud. Bu-

(impreunä cu calugariT de la

Galbinapl ; are o intindere de

manastirea Caldaru§ani), din carT

130 hect.

zad, cu 1780 locultori §i 371 case. De dinsul se alipesc c5.-

870 contribuabill; locuesc in 1211 case O 9 bordee.

Lipicul, sat, cu 50 familiT, sad

tunwle Hoizanul O Sarage-

Suprafata total a com. e de

120 suflete, jud. Argq, pl. Pi-

12948 hect. Proprietatea e a statuluT, care poseda 9970 hect. §i

te§ti, facind parte din com. rur. Sapata-d.-s.; are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita

lele.

Lipia, sat, in jud. Ilfov, pl. Znagovul, fletad parte din com. rur. Lipia-Bojdani. E situat la S. de Gruiul, pe malul drept al riulul Ialomita. Locul coprins intre sat 1 riul Ialomita este zmircos. La S. se marginWe cu padurea Balta-Neagra. Suprafata totalá a satuluT e de 1507 hect., cu o populatie

locuitoriT, mi ad 2979 hect. Statul cultiva prin arend4T sli 5957 hect. (423 hect. izlaz, 3540 padure O 50 sterpe). Locuitorif cultiva tot terenul. Are 8 bisericl : la Bojdani, Coadele, Dobrosqti, Ghermanqti, Gruiul, Lipia, Turbati O manastirea Caldarup.ni. Aceastä

de un preot.

LipienI (Sforile-Mo§nenilor-), mofie, In jud. Buzad, cat. Taba.-

r4ti; are 450 hect. posedate in devalm4ie de MovieniT LipienT, din cat. Lipia O ValeaTeanculuT.

Lipitoarea, virf de munte, din

Statul are 1177 hect. O lo-

comuna., cu pamint fertil, cum e acela de pe malurile IalomiteT, e una din comunele ruraie

cuitoriI 330 hect. Statul cultiva

din judet din cele mat imbel-

jud. Arge, cu o lnaltime de

prin arendail saT 66o hect. (7 sterpe, 6o izlaz, 450 padure). Locuitorif cultiva tot terenul. Are o biserica, deservita de I preot i I cintaret. Comerciul se face de 6 per-

Figate. Vite sunt : 745 caT O Tepe, 6

1964 m. d'asupra niveluluT Ma.ril-Negre.

de 752 locuitorT.

soane.

Numarul vitelor marl e de i al celor miel de 592.

335

Lipia (Poporul), mofie, in jud. Buzad, com. Merei, proprietate a mo§nenilor din com. Merei. Are 764 hect., din carr 200 arabile, 52 izlaz, 43 padure, despartita in sforile : Scoarta, Nisipoasa, Lespezile §i Chilmiziul, 345 vie, 26 livezr, restul sfoara Baxbuleanca i locurl sterpe.

culmea Joitel, In plaiul Lovi§tea,

armasarT, 1447 boT, 719 vacT,

116 vitel, 9 bivoll, 62 capre, Lipitorilor (Lacul-), Mc, in jud. 3620 ol i 374 rimatorl. Locuitoril poseda : 386 plugurT ; 281 cu bol O 105 cu cal; 66o care O carute : 437 cu bol

i 223 cu cal. Comerciul se face de 33 cit.ciumarT O I hangid.

Improprietaritl sunt 874 lo-

Buzad, com. Magura, cat. Unguriul, continind pqt1 O lipitorT.

Lipnita, com. mur., pl. SilistraNota, jud. Constanta. Este situata in partea de V. a judetuluT, la mi kil., spre V.,

locuitorT.

de orapl Constanta, capitala districtulur i in cea de N. a plaseT, la zo la spre N.-E. de

Budgetul com. e de 12858 Id la veniturl §i de 11674 Id

ora5u1 Ostrov, reqedinta ocoluluT. Comunele invecinate:sunt:

la cheltuelY.

Unja, la

cuitorl §i neimproprietaritT, 521

5

kil., spre N.-V.;

Ghiuvegea, la 5 kil., spre S.-E.;

Lipia-Bojdani, mofie, a statuluf, www.dacoromanica.ro

Satul-Mare, la 8 kil., spre N.;

LIMITA

173

L1POVA

Oltina, la 8 kif., spre N.-E.;

Cula ; sat strins, cu un aspect

Garvan, la 7 kil., spre S.-V.; Girlita, la io kil., spre V.

placut. Coslugea, in partea N. a comund, pe valea Ghiol-Ceair,

Se margineste la N. cu com. rur. Satul-Noti, de care se des-

parte prin valea Coslugea adiacenta el, valea Iroftie ; la E., cu comunele Oltina, Ca-

la 3 kil., spre N.-V. de resedinta, dominat la V. de dealul Coslugea, la E. de dealul CurtOrman, are un aspect mal frumos ca precedentul, avind case

partea de N. a plaseI si cea centrall a comuner, pe valea Almalicul saa Lipnita ; are o

ranlic i Ghluvegea, despartin-

bine zidite i inconjurate cu gra-

prin lacul du-se de cea Oltina, bälile Ciamurlia i Iortmac, de cea d'a doua, prin valea Ghiuvagea, lar de cea d'a trela prin valea Dermen-Ceair ; la S., cu com. rur. Garvan, de care se desparte prin dealurile Sirt-Iol-Bair si Curdelii- la V., cu comunele Girlita i aula, separindu-se de cea d'intila prin dealul Scorci, de cea de a doua prin culmea Coslugea.

dinI i livezI. Suprafata totala a

tuluI, cli o populatie de 237 familii, 675 suflete, in maioritate

comuna' este de 5073 hect., din

Romini; care locuesc in

carI 329 hect. vetrele celor 2

case.

Relieful

soluluI este

acci-

dentat de culmea Coslugea, cu ramificatiunile

sale.

Movilele

sunt numeroase artificiale, aü servit odinioara ca locurl de inmormintare, ca puncte de observare si orientare; toate sunt aeoperite cu iarba. Val sunt numeroase ; lusa

Lipnita, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, cat. de resedint.S. al com. Lipnita, asezat in

intindere de 2103 hect., din care

121 hect. ocupate de vatra sa125

sate, lar restul impartit intre stat cu proprietariI, carr pose& 728

Lipova, com. rur., jud Vasluia, la 43 kil, de orasul Vasluia hect. si loc. carl ad 4016 hect. la 7 kil. de Pungesti, resedinta Populatiunea este de 302 faplasel. Are forma una dreptsaa 1272 suflete: 677 barbatl, si 595 femel : 614 necAsàtoriV, 552 casatoritI, 24 vaduvT,

unghia, fiind inconjurata de mal multe dealurf, carr in partile de

2 divortatl; 1272 cetatenI rom'in!: 1268 ortodoxT, 3 protestantl, I mahomedan ; 681 agricultorl si meseriasI, 2 comer-

S., V. si N., formeaza hotarele sale, lar in partea despre E., se prelungeste un ses, care la satul si com. Dragomiresti din

ciantl. Sunt 468 contribuabilT.

jud. Tutova, se uneste cu se-

ImparatI, si a doua in catunul

sul Tutovel. Comuna se compune din urmatoarele sate : Lipova-Razesi, de care tin

Coslugea, cu hramul Sfinta Trei-

micele catune : Petrascani, Valea-

me ; sunt deservite de 2 preotI, si 2 cintaretl. Este $i o geamie. ScolI sunt dota, rurale mixte, cite una in fie-care catun, conduse de 2 invAtatorr i 2 tnva0toare i frecuentate de 96 elevY. LocuitoriI posea : 127 plu-

SatuluY, Hentesti, ropusocul si

parte meridionall, care acoperita In bunä parte cu stuf i insule

gurI, 234 care si cdrute, 127

Toate aa o intindere de 3088

plutitoare, formate de iarba. plante acuatice, apartine comu-

si 5 morI de vint. Sunt peste 3400 capete de vite, mal cu osebire oI.

prea putine aa apa si aceasta numaI in timpul ploilor, toamna primavara, si dula topirea zapezilor.

Pe teritoriul comund se afla Iezerul Oltina, la N.-E., a carel

nei ; contine peste ce se consuma

Are dota bisericI, una in catunul Lipnita, cu hramul Sfintli

grape de fier ;

moara cu aburl

in localitate; este prelungit la S. cu dota baltl: Ciamurlia Iortmac ce aa malurile ridicate

Budgetul comunel e de 5673 lei la veniturI i 4484 leI la

Si sunt acoperite in toata Intinderea lor cu stuf. Se compune din dota catune: Lipnita, resedinta, asezata in partea S., pe valea Lipnita, in-

Calle de comunicatie sunt:

chisa si dominata la S. si E. de dealul Sirt-Iol-Bair, lar la V., de movilele Caragia i Almali-

cheltuelI.

Popesti ;

Valea-Caselor, de care tia eatunele: Valea-Maruld, Costisa si Dracoaia ; Valea-Mosneagulur ; Mijlocul.

hect., din care 499 hect, padure si 1360 loc de cultura, finat, imas, ale proprietatel, lar 1299 hect., ale locuitorilor, si 43 hect. vil si livezI.

Are o populatie de 355

fa-

salí 1209 suflete ; are 2

calea judeteara Ostrov-Medjidia,

biserid, C11 I preot si i cintaret; un schit lipovenesc; o

care trece prin sat ; apoi dru-

scoala ; o moara de apa; i iaz ;

murl vecinale si comunale, care unesc cätunele futre ele si cu satele invecinate ca Oltina, Cisla, Garvan, Cuingiuc, Girlita,

circi ima.

Vite : 298 vite marT cornute,

7 bivolf, 710 oI, 25 capre, 95 cal* si 136 rimatorl.

Budgetul comunel e la veni-

etc.

www.dacoromanica.ro

LIPOVA

LIPOVXTUL

174

turf de 2172 leT, 87 banT, iar la cheltueli, de 2089 leT, 86 banT. Locuitorif poseda : 37 plugurr si 36 care ca boT, lo plugurT si 22 cArute cu caT. Su nt go stupT cu albine.

Lipova, 'fria, ce vine din jud. Vasluia, infra In jud. si plasa Tutova, pe la com. Dragomiresti ; udá aceasta com. si se

varsa in piriul Tutova, de a stinga, din jos de satul Dragomiresti.

Lipova - MänastireI (Valea HogeI), sat, In partea de N.

Lipova-Razel, sat, in partea de E. a com. Lipova, pl. Ra-

testi, com. Costesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.

coya, jud. Vasluiú, situat pe un

platoa ce se prelungeste spre N., pana aproape de culmea dealuluT Racova, ce desparte com. Lipova de Girceni. De acest sat tin si micele catune: Patrascani, Valea-SatuluT, Hentisti, Popusocul i Popesti.

Se intinde pe o suprafata de 886 hect., din care 71 hect. padure si wo hect. loc de cultura, finat, imas, ale proprietatel, iar 715 hect. ale locuitorilor razesT

in LipovanuluI suprafata de 12 hect., pe mo-

sia Hatcauti, com. Mitocul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.

com. rur., in partea de S. a plaseT Crasna, judetul Vasluia, la 19 kil, de orasul Vasluiti si de 42 ldl. de Codaesti, resedinta plaset, situata pe dealud, vaT i esurl, futre comunele : Deleni, Munteni-d.-j.,

carl posea si 40 hect. vil

orasul Vasluia si com. Orgoesti

livezT.

hect. padure si 278 loe de cultura, finat i imas, ale locuito-

la 1834, deservita de i preot

din jud. Tutova. E formata din satele : Lipovatul, Corbul, Bolboca si Zizinca, pe o intindere de 6916 hect., din care 1876 hect., acoperite de padurT si 3106 hect, pamint de cultura, finet, imas, apartin statuluT, lar 1935 hect.

rilor.

si 2 cintaretr; o circiuma.

sunt ale locuitorilor.

a com. Doagele, plasa Racova,

Are o populatie de 233 fa-

jud. VasIuia, situat parte pe

milif, saa 689 suflete.

coasta dealulur ca acelasl nume, lar parte pe yes. Are o suprafata

Este resedinta comunel ; si are o scoala, infiintata in anul 1869, frecuentata de 32 elevl ; o bi-

de 1166 hect., din care 429

Are o populatie de 125

facuta de leqin de stejar

In partea de E. a

satuluT,

Are o populatie de 569 familiT,

sail 561 suflete. In Lipova este o biserica, ca preot si un eclesiarc. Aceasta biserica s'a zidit la 1840 de ca-

este un platoa, numit Patrasluat nucani, ce, se zice

saa 1741 suflete, din care 73

tre Toma Cozma i pana la

Spre S. de sat, aproape de piriul Lipova, este si astazI o

.

fa-

secularizare a fost schit in care locuiaa 60 calugari, cu i egumen i cind era pendinte de manastirea NeamtuluT. Dupa secu-

larizare, acest schit a fost prefacut in ospicia pentru saracT si de la 1871 stramutindu-se ospiciul la Rachitoasa, in jud. Tecucia, a ramas ca sirnplä bi-

serica de mir. Dependintele, zidul si clopotnita, sunt aproape In ruine. Este o scoala., infiintata in 1882, intretinuta de comuna si frecuentata de 20 elevT.

mele de la Patrascu, un logofat al luT

tefan-cel-Mare.

Rutina, numitaFintina-DoamneT, lar spre V. de fintina este local numit Beciul-DoamneT, se

zice ca atit Rutina cit si beciul,

sunt facute de pe timpul

luT

tefan-cel-Mare. In local acestuT

becia, pe la 1883, niste locuitorT, sapind, la o adincime cam de stinjen, n'ad dat de cit de nasip ; batrinif fusa spun

familir RusT romanizatT si 4 faInfla EvreT; 3 bisericT, deservite de 3 preotI si 3 cintaretT; o scoala; o moara ; 4 circiumT.

Comerciul se face de 6 persoane.

Vite : 707 vite mad cornute, 304 oT, 77 cal si 285 rimatod. Budgetul com. e de 2320 leT la veniturT si de 2275 leT, 23 banT la cheltuell.

Locuitoril posea : 117 plugurl cu bol si I ca cal; 260 care cu bor i 19 carute Cu cal; 180 stupT.

ca daca s'ar salpa mal adinc, s'ar da de urmele beciuluT.

Lipovitul, sat, in centrul com. Lipovatul, pl. Crasna, judetul Vasluia, situat pe coasta dealuluT Fagadaul, spre S.-E., pe

Vite: 281 vite mad cornute, 769 ot, 5 capre, 36 car si 32

Vite : 164 vite marT cornute, 7 bivolT, 390 oT, 38 cal si 36 rimatorT. Locuitorif posea : 18 plu-

rito AtorT.

guri si 25 care cu boT, 6 plu-

coasta dealuluT Suceveni, spre S.-V. si pe coasta dealuluT Li-

LocuitoriT posea: 8 plugurT si 46 care cu boT, 12 carute cu

gurT si 12 carute ca cal; 66 stupT.

povatul, spre N.-V.; pe o su-

Lipovanul, iaz, pe mosia Cos-

prafata de 3126 hect.f din care 673 hect. loe de cultura., finat,

caT; 97 stupT.

www.dacoromanica.ro

LIPOVÄTUL

L1POVUL

175

imas si 1393 hect. pOdure, proprietatea statuluT, iar 106o hect. ale locuitorilor.

com. Silistea, pl. Bistrita, numit

vanul, merge spre E. prin ca-

ast-fel din cauza populatiund sale pritnitive, earl era com-

pAtul de N. al proprietateT d-luT Nicolae Romanescu, al mosiilor

Are o populatie de 292 familii,

pusg din LipovenT adusT si asezatT ad i de care S tefan-cel-

d-luT Stefan VlAdoianu si Domeniului Coroanel prin ValeaRea, pAnä in drumul Craiovel. Limita linieT de S. incepe de la E. proprietAter Eforier Spitalelor Civile si merge in linia dreaptA pAra in proprietatea

saú 1234 suflete. Este resedinta comuneT ; are o scoalA, infiintatl in 1868, frecuentatl de 45 elevi ; 2 biserici, deservite de 2 preotT si 2 din-

tAretT, din care una e

Mare.

Lipoveni, fost sat, in jud. Ialoraita, plasa Ialomita-Balta, pen-

de cAlugAril greci, pe la 186o,

dinte de com. Bordusani. Urmele acestuT sat se mai vb.d

iar a doua este de lemn, avind

intre satele LOteni i Bordusani-

o vechime de peste 400 anT, despre caxe se zice ca a fost construitg de un cioban. Sunt 2 circiume.

Mier.

ziditO

Vite: 385 vite marT cornute, 250 oT, 40 cal si 150 rimAtorT. LocuitoriT posedA 64 plugurT

I00 care cu bol, I plug si io cOrute cu caT ; 120 stupT.

Limita linieT de E. merge pe Rugg. proprietatea d-luf Geblescu , a statuluT Malaica, pe dru-

Lipoveni. VezT Cristesti, sat, com. Cristesti, jud. Botosani.

Mosia este proprietatea statului.

d-luT Virvoreanu.

mul Craiovel, pAna in ValeaRea.

Limita linieT de V. incepe Lip ovenilor (Glrla-), in jud. i p/. Tulcea, pe teritoriul com. Moru-Ghiol, i anume pe acela al at. DunAvAtul-d.-s.; se desface din bratul Sf. Gheorghe, ceva mar spre E. de satul Moru-

din proprietatea d-lui Amza Protopopescu, merge pe lingO pro-

prietatea Eforier Spitalelor Civile si pe Rugg a statuluT Radovanul, pana ajunge in ValeaRea.

In acest sat s'a asezat Bog-

Ghiol; se indreapt5. spre E., avind

dan-VodA, cu o parte de oaste moldoveneascA, in rAzboiul ce a

o directiune generalA de la E.V. la S.-E., brazdind partea de

avut cu Alexandru-VodA, fiul

E. a pl. si a com.; se varsA in

Se mArgineste la N. cu Dealul-RobuluT, acoperit cu vil, padurT de girnitO cer, cu izlaz pentru pOsunatul vitelor. InAl-

luT Ilias, care era ajutat de LesT, pentru a relua scaunul domnieT.

gira DunAvAtul, ce-va mal sus

timea dealuluT este de 70 m.

de satul DuravItul-d.-s.; are o

De aicea Bogdan, a purtat

lungime de 31/2 kil. ; e putin a-

Com, este udatA de riul DAsnAtuiul, care izvoreste din Pis-

prin codri din loc in loc oastea leseascA, pAnA in apa BirladuluT; apoi lAsindu-se in jos, in Valea-CrasneT, de-a stinga

dincl i curge numal prin stuf. Lipovul, com. rur., jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, la 30 kil. de Cra-

luT Birlad si acolo dindu-se 131-

iova si la 9 kil, de resedinta

tAlia, Bogdan a fost invins.

plaseT, Segircea.

Este asezatO pe sesul DAs-

Lipovitul, deal, se intinde de la V. la N., intre satele LipovAtul i Corbul, com. LipovAtul,

pl. Crasna, jud.

Cima i Plosca. In drumul sA5 prin com., desparte cAtunele

iulul.

celor dota d'intiiti cAtune se

Se invecineste la E. cu com.

la S.-V. spre N.-E., printre dealurile : Suceveni, Fundoaia, FAgAdlul i Zizinca, com. LipovAtul, pl. Crasna, jud. Vasluiti ;

CerAtul, despArtità prin unja de

kil. ;

prin ea trece pirtul But-

nariul.

Lipoveni, sat, in jud. Neamtu,

dinte de com. CerAtul, apoT se indrepteaa. spre S. si se vars5. in Balta-Popei, intre comunele

nAtuiului, pe ambele malurl ale riuluT DAsnAtulul i in apropiere de Dealul-Robuluf, renumit pentru vii, de pe lunca DAsn-Atu-

Lipovitul, vale, se intinde de

are o lungime cam de 9to

cul-Negru, din jud. Mehedinti, .atinge teritoriul com. la E. eltunul Radovanul, merge drept spre E. pAnA in Malaica, pen-

hotar ; la V., cu com. IntorsAtura, despArtitA prin pOdurea

Lipovul-d.-s. de cAtunele Lipopovul i Calomfiresti. In dreptul

aflA cite un pod. Se compune din trei catune : Lipovul, in centru, care este cAtunul de resedintA ; Lipovul-

DomeniuluI CoroaneT, numità RAdulea ; la N., cu cAtunul SAl-

d.-s., la 2 kil. 260 m. de cAt.

cuta, din com. CalopArul, despArtitO prin Buff de hotar.

DAsnAtuiuluT; Calomfiresti, la N.

de resedintO, asezat pe Valeade Lipovul, i chiar allturi de el.

Limita linieT de N. incepe de la

In vechime com, se numea

E. proprietAteT StatuluT, Rado-

Lipovul - Unguresc; s'a fondat

www.dacoromanica.ro

L1POVUL

L1POVUL

176

de niste rominT ArdelenT din Lipova, la anul 1815, de unde numele com. de Lipovul, lar pentru cd emigrantiT eraa nu-

Are 8'/2 hect. Orina. Localul e construit cu cheltueala Do-

Viile ati o intindere de 183 hect. si dati vin rosu; se gasesc

meniulur Coroaner.

mitI de satenT Ungurenr, com. a.

11783 pog., din care 9731 pog. arabile, 6o finete, 640 hlaz, 30 loc sterp si 601 padure.

pe mosia Domeniulul CoroaneT si pe aceea a d-luT N. P. Romanescu. In scoala comuneT se lucreaza

primit numele de Unguri. Mal pe urma s'a fondat catunul Lipovul-Rominesc, care inainte se numea Tuturoaele si era asezat putin mal la V. de actuala vatra. Calomfiresti

a fost fondat la

anul z880 de insurAteT. Resedinta a fost atit tn Lipovul-Ungureni, cit i Lipovul-RomInesc si in Intorsura, cind aceasta

fácea parte ca catun din com. Lipovul.

In cat. Lipovul-Rominesc se vad silistele catunului Tut.iroaele, ce faceara parte din aceasta com. In apropiere de aceste siliste se afla magura, numita Magura-BäldaluiuluT.

Spre E. apei Dasnatuiulut se

afla un sant ce duce la Cetatuia, din com. Ceratul.

Populatia comuna este de 1644 suflete, cart locuesc 173 case si 196 bordee.

Dupá legea rurala din 1864 sunt 168 impamInteniti, lar dupa

legea din 1879 sunt 135 insurateT.

In cat. Lipovul- de-Sus se liad

urmele une cetati de pamlnt; de asemenea se gasesc in toata

com. urme de cetatt, movile, gropT adinci, etc. In cat. I.ipovul se afta o biserica de carämida, doul schiturT, din carl unul de caramida, despre care se zice ca este

facut de haiducT si care azI este ruinat cu totul si un alt schit de lemn facut de locuitorl. In Lipovul-de-Sus, linga schit, se ata cimitirul satuluT. Este o scoala mixta in Lipovul, ce functioneaza din 1883,

conclusà de un invatator intretinuta de cona. si de administratia Domeniulur Coroper.

Suprafata comunet este de

ltnA, in, cinepa, in atelierul de

Mosiile de pe teritoriul comune sunt:

funii; tot in scoalä se afla un atelier de lemnarie i unul de

a. Parte din domeniul Segtrcea al CoroaneT, cu o suprafata

fierarie. Sunt 2 morT pe 1.'1111 Dasna.-

de 5600 pog. pamInt arabil si Cu un venit de 90000 let. Ina-

tuiul, una a d-luT Alexie Ursu

inte apartinea statuluT, lar acum

In comuna se afld o stina la care se aduna oile locuitorilor din Lipov.

CoroaneT.

Proprietatea statului Radovan, numita i aluiul, aren data. anual cu 9950 lèl. Proprietatea d-luT N. P. Romanescu, care are 450 pog. arabile si aduce aren& anuala -

si una a d-lui P. I.

Olteanu.

In Calomfiresti se af1A un cizmar i un fierar. In Lipovul, un zidar, a cizmar si 4 fierari.

Comerciul se face in com. de 8 persoane.

Venitul anual al com, e de

de 6000 leT.

Proprietatea d-luT Stefan Vladoianu cu o arencla anuala de 8000 leT si o suprafata de 450 pog. arabile.

lel 3271, banT 72 ; iar chel-

tuelile, de 2468 la Lipovul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

Delimitarea locuitorilor dinLipovul, cu o suprafata de 1278 pog. Delimitarea locuitorilor din Lipovul-de-Sus, cu 398 pog. Delimitarea locuitorilor din

de-Mijloc, com. Lipovul, cu re-

Calomfiresti, cu 1485 de pog. In total, un venit de 94830 leI,

neaza. din 1883 si este Intretinuta

da(' pentru cele

3

delimitar!,

sedinta primarier. Are 758 suflete: 394 barbatt si 364 femeT. Locuesa in 91 case si 81 bordee.

Stia carte 33 persoane.

Are o scoala mixta, ce functio-

de comunA si de administratia Domeniului Coroaner, care a

cari apartin locuitorilor.

cheltuit 12000 leT cu construirea

Paclurl : Radulea, in com. Lipovul, proprietatea Dome-

localuluT. E conclusa de un Invatator i frecuentata, de 29 baetl

niuluT Coroanel, are o suprafata de 108 hect.; Lunca-din-

si 5 fete din Lipovul, 19 baett si 8 fete din Calomfiresti

Vale, tot pe Domeniul CoroaneT,

din Lipovul-d.-s. Are o biserica de zid, cu hramul Sf. Dumitru ; tret ateliere,

de 37 hect.; Radovan, padurea statulut, de 75 hect.; Lipovulde-Sus, cu 15 hect., se gaseste In cat. cu acelasi nume i apartine d-lui Romanescu. Padurea d-luI VlAdolanu are o suprafata de 15 hect. Aceste padurr sunt compuse mal ales din : girnita, cer, stejar, ulm, corn, frasin, jugastru ; predomina stejarul gtrnita.

www.dacoromanica.ro

unul de fierarie, altul de lemi unul de fringhierie. MeseriasT sunt : 4 cizmarr, 4

fiarle

fierarl i i zidar.

Sunt 3 circiumi.

Lipovul, mo,vie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, cu o suprafata de 450 pog.

LIPOVUL-DE-SUS

LICOTEANCA

177

si Cu venitul anual de 8000 ler, apartinlnd d luí stefan VIAdo-

ianu. Pe d'irisa se gAseste si pAdure de vr'o 15 hect.

Se invecineste la N. cu Piatra, la S. en com. VinAtori, la E. cu com. Viisoara si la V. cu valea Duhna. Din dealurile din partea dreap-

Lipovul-de-Sus, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, cu 244 suflete: 124 bArbatT, 120

femer. Locuesc in 37 case construite din cArAmidA si din palente si 33 bordee.

Ad se afll un schit ruinat, o cetAtue de pAmint, silistea numita Tuturoaele, precum si MAgura - BA1dAluiuluT si MAguraIepeT.

arciumr sunt 2.

Lipovul -Radovanu, mofie, a situatA pe teritoriul comuner Intorsura, plasa Balta, StatuluT,

jud. Dolj. PAnA la secularizarea averilor mAnAstirestr, mosia apartinea mAndstird CAluiul, din jud. Romanati. Se arendeazA Cu 9950 lei anual.

Lipovul - Rorninesc, fost sat, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul,

jud. Dolj, situat ceva mar spre

V. de actuala vatrA. Se mar

tä a váli Duhna curg abundente izvoare de apA, cari dail nastere unuT Ornas cu numele Duhna, din a cOrur apl cultivatoril de zarzavaturr se servesc pentru irigatiunea pAmintulur. Piriul CAlmáltuiul udá partea

despre N. a comunei, formind limita despre comunele Piatra, Viisoara si VinAtori. PAmintul este de o fertilitate exceptionall Din baltA se scoate o cantitate insemnata de peste. Numeroase turme de or vin adi la iernatic. Balta convine multA

papurA si trestie, lar viile dala vin mult si bun. Pe teritoriul acestei com. se

DunAre. Pe la 1741 era tot proprietatea familier SlAtinenilor.

61278. llanas Diatiossar Geograto.

citatA

Li§te§ti, vechie numire a ditunului Agudul, com. Vernesti, jud. BuzAO.

Listesti-Agudul (LesculeasaVoineasca), mofe, in jud. Bu-

tindere de 350 hect. Pe dealul

zOti, clt. Vernesti, com. Agudul, zisä si PAstoaica; are 230 hect.,

numit Geroasa locuitorir all 981/2

mare parte arabile.

hect. viT, carT produc vin foarte bun.

Populatia comund este de

Liscoteanca, mofie, jud. BrAila, pendinte de com. Filiul ; e 2m-

276 familiT, satl 1025 suflete,

pArtit6. in trer. Proprietatea D-lur

din carr 159 contribuabilr. Are: o scoalA, condusl de un

Al. Lens-Filipescu, cu o suprafatl de 1150 de hect. si 12000 Id venit ; a Eforiel Spitalelor

invItAtor si frecuentatà de 44 elevI; o bisericA, Cu 2 preotT si 2 cintAretT ; o moarl cu aburr.

Vite sunt : 258 cal, 587 vite

lea-CAlmAtululur.

se comunicA si astIzT.

Suprafata comuna este de

nete. Locuitori improprietAritr sunt In nurnAr de 145, posedind o in-

punctul unde aceasta dA in Va-

tare de cltr-va kil., se aflA vechiul drum al Alexandrier, numit si Drumul-Poster, pe care

aceastA mosie de Dionisie Fotino, ca hotar despre

Lipsea, pi« izvoreste din mun-

Lisa, com. mur., in jud. Teleorman, pl. Marginea, la extremitatea de V., 'filtre valea DunOrei si gura vAir Duhna, la

In partea de V., la depAr-

vale

cuitoril numesc aceastA Stringea.

pamtnt arabil, lar restul de 400 hect. este bala, stufis, izlaz si fi-

de S.-V. al judetulur.

La S., pe partea dreaptA a sose/er, se aflA mAgura BugaBrincoveanul precum si resturile uncí intAriturr de pAmint. MAgura Buga are o indltime de peste io m., lar ocolul el la bazA este cam de 300 m.

pl. Marginea, proprietatea d-ner Zoe SlAtineanu. La fixarea granitelor rominestr, se gAseste

purta mal nainte com. Lipovul, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc.

rior face hotax intre Transilvania si jud. BacAti, in coltul

N.; pe sosele vecin ale si pe calea mixt1Turnu-MAgurele-Zimnicea.

Lisa, mofie, in jud. Teleorman,

pA o Intindere de 4480 hect.

Trotusul, com. MInOstirea-Casinul, curge spre S. si intrA in jud. Putna. In cursul säil supe-

la S. spre com. VinAtori, spre Viisoara la E. si spre Piatra la

Cea mar importantA este cea de pe valea Duhna, pe coasta dealulur din stinga. De aci se scoate *tris pentru sosele. Lo-

Lipovul- Ungureni, nume ce

tele ClAbucul, jud. BacAO, plasa

3565, banT 88, la veniturr si de leí 2922, banT 49, la cheltuelT. COI de comunicatiune sunt :

gAsesc bogate cariere de pretris.

5315 hect., dintre cari proprietatea d-ner Zoe Slätineanu ocu-

numea Tuturoaele.

cornute marT, 2265 vite raid si 153 poni'. Budgetul comund e de ler

va zr.

Civile din Bucuresti, 2000 hect.,

cu 21000 leI venit; a mostenitorilor Satnoeni, 90 hect. si 1800 leí venit. 23

www.dacoromanica.ro

1,1COTEANCA-CARXMIDARI

L rrcovuL

178

Livoteanca - Cárfimidari, tirlä, jud. Braila, la 3 kil. spre

hect. 69 arif pamint, iar pro-

Rugä care este o frumoasa Ru-

prietatea mosieT 1446 hect. 52

tina.

N.-E. de satul Filiul, in partea de E. a com. Filiul, situatá pe muchea platouluT de N. a. judetuluT. Vatra sa e de 8 hect., Cu 38 case, populate de 138

axil cimp sí 143 hect. 22 arif

suflete.

si rae!.

Vite: 220 vite cornute, 90

de ni hect. 46 ariT, cu peste Sunt 4 pog. de vie. DrumurT principale: acel de la Dorohoin la Darabani si

cal, 630 oT si p5 porcI.

Li§coteanca-Satnoeni, sat, jud. Braita, la 4 kil. spre N.-E. de satul Filial si la 1 kil. spre E. de Liscoteanca-Caramidari, tot pe muchea platouluT de N.

Are o populatie de 27 fasan 105 suflete. Vatra satuluT e de 12 hect. Vite : 649 vite marT cornute, 140 caT, 626 oT, si 6o rimamiliT,

torl.

Li§covul, pi« izvoreste

padure. IazurT sunt 2, intre carl acel numit al-Rachitilor, In suprafata

din

Schineni, jud. Tutova, curge de la N.-V. spre S.-E., com.

uda teritoriul com. Schineni si Blagesti si se varsa in piriul

Elanul, de a dreapta, pe teritoriul jud. Covurluin.

Li§itarul, tezer, jud. Braila, si-

acel de la Herta la Saveni. Hotarele mosieT sunt : Suharaul, Mlenauti si Havirna.

In sat sunt 2 fierarif.

Li§teava, lac, jud. Teleorman, la N. com. Traian, format din apele DunareT, cind se revarsa. Pe timp de seceta seaca cu desavirsire.

Li§teava, vilcea, jud. Teleorman, corn. Tralan, lunga de aproape

2 kil. Se intinde de la N.-E. spre S.-E., la Dunare, din dreptul

com. pana la muchea dealuluT

Li§teava, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Grindeni, cu 871 suflete : 412 barbatI si 459 femeT. Locuesc in 86 case si 74 bordee. Copia din sat urmeaza la scoala mixta din satul Grindeni,

ce este la 2 kil. Acest sat are silistea Visa, care este pe mosia Sadova. Are o biserich, cu hramul Sf. Nicolae, care are in tinda urmatoarea inscriptiune : Aceasti S flit

si Dumnezeiasci bi-

seria ce se priznuqte cu hramul SE Erarch Nicolae SE M. M. Dumitru O M. M. Gheorghe, s'a inceput la 23 Maiii 1883 §i s'a terminat la 27 Aprilie, 1885

din dreptul comunel Ciuperceni.

Li§teghia, lac, jud. Braila, pe hotarul de S. al com. Vizirul, aproape de D unarea-VechTe ; co-

munica. cu Tezerul Lupoiul prin privalul Ozinca.

Litcovul, celtun, in jud. Tulcea, pl. Sulina, catunul comuneT Cara-

Orman, situat in partea V. a plaseT si S.-V. a comuna, la 8

kil. spre S.-V. de catunul de resedinta. Este mal mult o adunatura de 7-8 colibe de pescar! rusf, in care locuesc 8 familii cu 42 suflete. Este situat In parte

tuat la S.-E. de Tezerul ser-

In zilele M. S. Regeld Carol I, O a

banul si curgind in Titcovul.

I. P. S. S. Mitropolituld Primat Calinic

marginea intinser padurf cu a-

Miclescu, P. S. S. Episcopului de RImnic Iosif Bobulescu fi S. S. Protoereul judq-ald Dolj, Stefan Amzulescu. Ma-

celasT nume, la 300 m. departare

de malul sting al &le Litcovul. Un drum comunal U uneste cu

Suharau/, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoici, Cu 172 familiT san 61r suflete.

jestatea Sa Regele Carol I dintr'un sentiment de bala generozitate a bine-voit

at, de resedinta, Cara-Orman.

bruna O a dirait mil multe odoare O

Litcovul, punct trigonometric de

Proprietatea este a erezilor

un clopot, interesIndu-se mult la acest act de bine-facere administratorul Do.. menuld Coroand, loan Kalinderu. Mi mal contribuit la acensa' Slina cliidire totl locuitoril din L4teava, precum O

teritoriul com. rur. Cara-Orinan,

Lipa-cu-Sfirciuti, sat, pe mosia Cu aceeasT numire, com.

defunctuluT Anastase Basota si

InstitutuluI Basota de la Pomirla.

Are o biserica, cu hramul Sf. Mihail si Gavril, cu 1 preot, 2 cintareti si I paracliser ; este de zid, fama de satenT in I8io,

A refacuta in 1843 de Basota, proprietarul mosieT, dindu-I si al doilea hram, Sf. Anastase. SateniT improprietaritT an 386

Regia ei Elizabeta a RomInilor O In zilele

a contribui la aceastii crádire cu mijloacele

S.-V. a grinduluTCara-Orman, In

observalie de rangul al 3-lea, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe situat In partea apusana a pla-

alte persoane din satele vecine, IncredinVindu-se supravegherea lucrlirilor de constructie S. S. Preotului D. Mesen.

seT si a comu neT, tina Orla Litcovul ; are o inaltime deli.8o m.

Sfetcu Sfetcu, Nicolae J. Lazir, Marin Negrilii. O Stoian Rada !Atar sunt InditoriI O osIrduitoril acestuI sfint local.

Litcovul, grind san loc ridicat

La E. de satul Listeava se

ritoriul com. rur. Cara-Ormau ; este mal ir ult o prelungire Si-E.

yac] ruinele unuT sat numit Ogrin,

www.dacoromanica.ro

deasupra stufuluT inconjurator,

jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te-

LITCOVUL

179

a mareluI grind Cara-Orman, pe care e asezat satul Cu acelasT nume; Itt partea de N. are

poligon neregulat inclinat spre albia Siretului. .

putinA padure de stejar, o continuatie a intinsef padurf Cara-

Rotunda si Corni, cu resedinta in satul Liteni. Are o populatie

restul e acoperit cu nisip, presarat cu vre-o 6 laare o intindere de

de 652 familiT, saa 2870 suflete, din carl 598 contribuabill ; 3 biserid, deservite de 3 preoti FA 5 cintareti ; 2 coale rurale

Litcovul, gira, jud. Tulcea, in

mixte, frecuentate de 89 elevr. Budgetul com, e la veniturf de 7021,90 leI si la cheltuelf de

Orman ;

curI ; este cu stuf;

inconjurat numaT

8o hectare.

Delta Dunarer, i anume in ostrovul Sf. Gheorghe, cuprins filtre bratele Sulina si Sf. Gheorghe ; se desface din lacul Gorgova ; se indreapta spre E., apor

spre S. face hotarul intre pl. Sulina i Tulcea; uda teritorlile comunelor Cara-Orman i MoruGhiol ; primeste lacul Litcovul ;

are o lungime de 25 kil. Litcovul, lac, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. Cara-

Orman, situat in partea V. a

Se compune din satele: Liteni.

7015,30 lef.

Vite sunt: 188 cal, 650 bol, 604 vaci, 193 I or, 14 capre 279 pord. Altitudinea com. de la nivelul mara' variaza filtre 335-345 m.

E udata de riul Siretul si de piraele Humana, Liteni, Bucsa, Clobanita, Somuzul-Mic, Ghidale, Tulburea, Humana, Recea, Pietrosul I al-MaftieseT. Mosia e proprietatea d-lor Gh.

si Al. Virnav Liteanu si are o

LITA

tuluT, are 386 case, cu 414 familiI, din carl 369 contribuabili. Vatra satului ocupa 152 falcT,

64 prj. Improprietarly la 1864 sunt 38 fruntasi, 152 palmasi si 43 codasT, stapinind 565 falcT, 6o prajinT.

Are: o biserica, Cu hramul Sf.

Nicolae, zidita de Teodor V. Liteanu, in 1782, ,deservita de preotf si 3 dascali; o scoala rurala mixta, infiintata in ¡865, conclusa de un invatator plAtit de stat, i frecuentatA de 50 elevi.

Drumuri principale sunt: la Valea-Glodului (8 kii.); la Rotunda (3 kil.); la Corni (6 kil.) si la Vorona (8 kil.) In 1803, Liteni, a banuluT Iordache Virnav, avea 74 liuzi, platind 1124 leT bir anual, fiind

si 18 liuzi de cei Ira bir.

Liteni, statie

de dr.-d.-f., jud.

suprafata. de 3777 fald, din carT

Suceava, pl. S omuzul, com. Li-

plasef si a comuna; are o intindere de 30 hect. si contine

2390 cultivabile, 1020 padure, 159 finat si restul prundis si loe

peste; se scurge in girlaLitcovul.

neproductiv.

teni, pe Hola Pascani - Burdujeni, pusa in circulatie la 15 Decembrie 1869. Se afla intre statiile Dolhasca (11.6 kit.) sí

Litcovul, lac, mnjud. si pl. Tulcea, pe teritotiul com. rut. Bes-Tepe, situat in partea centrala a plaseT cea nordica a comuneT; a fost fácut de o revarsare a apelor din

lacul Cara-Suhat, la nordul ruja se afil; este inconjurat numar cu stuf; are o intindere

hect. si contine peste care se consuma in iocalitate. de

15

Improprietariti la 1864 sunt: 73 fruntasI, 242 palmasT si 68 codasT, stapinind 921 falci. In comuna sunt : 2 morT de apa, una Cu vaporT; o casapie ;

de lemn statator peste Siretul. Locurf mal insemnate in comuna sunt : Vercicani, unde sunt urmele sutil pod de platrä si o tintina despre care se zice ca ar fi facute de Stefan-cel-Mare.

la 27 kil. de Falticeni. Se mate-

Liteni, sat. Vezi Ulmeni-VechT, sat, com. Belcesti, pl. Bahluiul, jud Iasi.

(jud. Botosani), de care se des-

parte prin Suceava i riul Siretul; la V., cu com. Dolhesti ; la S., cu com. Dolhesti i Tudora din jud. Botosani, de care se desparte prin Siretul; la N., cu com. Silistea. Are forma un,IT

su pra nivelulur märiT e de 225m40.

Venitul acesteT stafil pe 1896

a fost de 67866 lef, 88 bani.

o fabrica de spirt ; un pod de fier al C. F. peste Suceava i altul

Liteni, com. rur., jud. Suceava, situata la N.-E. pase Somuzul,

neste la E. cu com. Fintinele

Veresti (12.9 kil.) Inaltimea d'a-

Lita, com. rur., la extremitateade S.-V. a piase Calmatuiul, jud. Teleorman, pe partea stinga a riuluf Oltul, intre comunele Odaia i Segarcea-din-Vale, la

6 kil, de capitala judetultd. Piriul Siul care vine din jud. Olt, se varsd in riul Oltul, in dreptul com. Lita. Suprafata com. este de 5580 hect., din carT : 4500 hect. ara-

bile, 30 hect. padure $1 Liteni, sat, pe mosia i in com. Cu acelasT nume, jud. Suceava. Asezat pe spinarile i coastele dealurilor Liteni, Bucsa i Hui-liarla si pe sesul drept al Sire-

www.dacoromanica.ro

hect. izlaz, finete

i

18o

nisipiste,

proprietatea fratilor Nic. si C. Dumba. Locuitori improprietaritT sunt

280, pe 950 hect.

LITA

afla gara Lita, india statiune de la Turnu-Magurele a liniel

Lita, spre N.-E., pana in hotarul mosid Dracea, trece Drumul.lur-Traian care este bine conservat pe ad. Calea judeteanä. Turnul-Slatina strabate comuna in toata lungimea, punind-o in legatura cu com. Segarcea-din-Vale. Cu com. Segarcea-din-Deal, com. Lita se uneste prin osea ve-

ferate Costesti-Magurele.

cinald.

Ville locuitorilor i ale pro-

prietarilor mosieT ocupa o intindere de 197 hect.

Paminturile de muna, atit ale moOeT cit si ale locuitorilor,

sunt situate parte pe loc yes, parte pe valcele i dealurr. Pe teritoriul com., la S.-E., se

Populatiunea com. este de 2329 suflete, din cari 361 C011tribuabilf.

Are: o scoala, intretinuta de stat, frecuentatä. de 25 elevi; o biserica, construitä de proprietari, deservita de 3 preoti si 2 cintaretT. Vite slInt : 517 cal, 23 magarr, 1126 vite mal-1 cornute,

4117 vite miel si 378 pord. Budgetul com. e de 9011 leT, 25 banT, la venituri si de 6019 Id, 67 banT, la cheltuelT.

Satul unde se aflá acum comuna este de mult timp intemeiat. In timpul ocupatiuneT turcesti, acest sat se numea Piscul i intra in zona cetatiT

turcestT a Turnulul (TurkissiKule), daca vom Vine seama de

modul cum s'aa regulat hotareIe tariT la 1741.

Dupa. Dionisie Fotino acest hotar cmergea de la apa HirlauluT (numit asta-z1 Siul) spre Dunäre pana' la moara PaseT, ce este la satul Piscul si tot pe apa Hirlaului pana unde se var-

sa in Olt ; de aci trece dincolo de riul Oltul, din jos de

Romanati, pana la girla ce se desparte din Olt sub numele de Oltisor si se varsa in Du-

liare, lar din jos de Izlaz se face Dunärea hotar». Satul PisculuT, despre care se mentioneaza aci, t'anea parte

din jud. Olt si se intindea pana aproape de Dunare. Pe parte din teritoriul com.

LIUZI-CALUGARA

180

Lita, ,mo,cie, in jud. Teleorman, pl. CalmätuiuluT, proprietatea fratilor Dumba.

gurl; o scoall mixta; 2 biserici de ritul catolic ; 3 circiumi. Vite sunt : 36 ea!, 494 vite marT cornute i 221 porcT.

Liuzi-CAlugära,

rur., in ¡ud. BacAa, pl. Bistrita-d.-j., sitronz.

tuatl pe dealurile din dreapta i alcatuita din 4 cat. : Liuzi, resedinta, Corhana, Osebiti si Negelul.

BistriteT

Pe teritoriul com. se afla obiqia piriului Negel, Iingd satul Cu acelasi nume, si un podis format de dealurile Hedera Sanisläul.

jud. TeLita, stafie de leorman, pl. Calmatuiul, com. Lita (Segarcea-din-Deal), pe linia

Rosiori-T. - Magurele, pusa in circulatie la 12 Sept. 1887. Se allá intre statiile Salcea (16.7 kil.) l T.-Magurele (7.6 kil.) Inaltimea d'asupra niveluluT ma-

riT e de 89mo4. Venitul acestel

Se margineste la E. cu sectia Domnita-Maria din com. Letea; la S., cu com. Dealul-Noa si la V. si N., cu com. CalugaraM are.

Liuzi se numeaa strainii, in genere de rit catolic, adusT de peste hotar de catre proprie-

a purtat mal india numirea de Segarcea pana in anul 1889; dar fiind a era sitnata. pe proprietatea Lita, i s'a dat numele de Lita, dupa cererea proprietarilor mosieT. Incarcarl nu se fac mal de loc in aceasta statiune, fiind foarte apropiata de

tarii de mosiT si de administratoril manastirilor inchinate, care se foloseaa de munca lor pe un timp oare-care. ET eraa scutiti de dar!. Populatiunea com. e de 492 familiT, saa 1878 suflete, din cari 76 Romini i 1802 UngurT, toti de protectiune romina ; locuesc in 502 case. Sunt 405 contribuabilT ; 7 el.-

statiunea T.-Magurele si de port.

ciumi.

statiT pe anul 1896 a fost de 4093 le!, 8o b. Aceastä statiune

Litca, sat, in jud. Roman, pl. Si-

Dupa legea rurala din 1864 s'ati improprietarit 386 locuitorT,

retul-d.-s., com. Miclauseni, spre

cu 1275 fäld

S.-S.-E. de satul Miclauseni, la 5 kil, de el. Este asezat pe deal alaturea cu satul Doljesti, asa ca pare a forma un sat cu acesta. Dinpreuna cu satul Butea, are 380 familiT, sati 1744 suflete, din carl 391 contribuabili ; locuesc in 420 case.

pamint. Are: o scoala mixta care fu nctioneaza din 1886, in tretinuta

Liuzi, sat, in jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-j. i resedinta com. Liu-

1698; amindoua sunt deservite de un preot. Vite sunt : 48 ca!, 681 vite marI cornute i 246 pord.

zi-alugaria. Are 232 familiT, sari 948 suflete, mal top Un-

www.dacoromanica.ro

i

ii prajinT de

de Stat, si frecuentatä. de 13 bletr; 2 bisericr de rit catolic, una in satul Liuzi, c15.dita la 1851 de locuitorT, si a doua pe

un deal, in afara de teritoriul com., zidita tot de locuitorr in

LIVENI

181

LIVADA

Budgetul com. e la veniturl

Se compune din doul ca-

de 6327 lei, 43 banT si la cheltuelT de 2736 leT, 25 banl.

tune: Livadea si Podul-UrsuluT, Cu o populatie de 126 familiT,

pl.

Intinderea com. e de 1805

saa 749 suflete, din carl 105

hect. Padurea Gauriciul ocupa

contrib.; locuesc in 138 case. Are o biserica, cu hramul A-

pe muchea coaster BaraganuluT, pe tarmul drept al riuluT Ialomita ,

1002 hect., lar viile, 67.17 hect. Totalul paminturilor de cultura

Livedea, sat, in jud. Ialomita, Ialomita-Balta, face parte

din com. Ciulnita si este situat In dreptul satului Slobozia.

dormirea-MaiceT-DomnuluT, fon-

este de 627.77 hect. Se gasesc cariere de pTeatra in valea Negelului. Este legata cu comunele ve-

data in anul 1867, cu cheltuiala Preotului Marin si a altor

cine prin cal comunale. Distanta

nenT, parte s'aiii Improprietarit

la Bacan, capitala districtuluT,

la 1864, pe mosil particulare si pe ale statuluT, din care li s'ail dat 147 hect. Vite sunt : 7 cal, 175 vacT, 108 boT, 201 oi li 116 porcT.

Livedea-din-VAlsan, jud. Arges, pl. Topologul, com. Ur-

Pe riul Varbillul, in raionul

luesti, proprietatea Eforiel Spi-

com. sunt 8 morT. StupT cu albine sunt 37. Comerciul se exercita in co-

talelor Civile din Bucuresti, pendinte de schitul Fedelesoiul.

muna de 3 persoane. Veniturile si cheltuelile comuneT sunt de 180o leT anual. Sta in legatura printeo osea

Livegioara, pichet de granitel,

Stefesti

Liveni, sat, pe mosia cu acelasT nume, com. Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti, format din dota catune: Liveni-Sofian,

este de 8 kil, lar la Valea-Seaca, resedinta piase!, de 22 kil. Liuzi-Calugara este asta-zi a-

masa la o parte de calle principale de comunicatie ; inainte sleahul cel mare, drumul PetricicaT, care unea Tara de sus cu Tara de jos, trecea pe teritoriul acesteT com.

Livada, sdtuc, jud. Baca% pl. Trotusul, com. Bogdana, situat pe valea pIriuluT Bogdana.

Livada-Säcuenilor, vatra desfiiniatulur sat razasesc Sacueni, jud. Suceava.

Livada- de-la-Värbiläil, molie a statuluT. VezT Gura-VitioareT.

enoriasT; e deservita de 1 preot.

LocuitoriT sunt parte mos-

Cu comunele : Bertea,

si Strimbeni. E brazdata de dealurile: VII-ful-GuresuluT , VirfulFoisoruluT

si Via-CataonuluT, toate acope-

Trotusul, situata la V. de curtea manastireT CasinuluT. Numele

sati vine probabil de la faptul ca Stefan Gheorghita avea aicT la

manästire loc de resedinta. Do-

vada despre aceasta este gazduirea ce a dat PatriarchuluT de la Constantinopole, Macarie.

hasca, jud. Suceava.

pe marginea DunareT, jud. Mehedinti.

Cu 31 familiT si Liveni-Virnav, cu 54 familiT.

E strabatuta de riul Varbilaul si de mal multe izvoare

Proprietatea mosiilor este a Domnilor N. Sofian si Scarlat

miel'.

VIrnav.

Livadea, pridure a statuluT, in intindere de ioo hect., pendinte de com. Gura-VitioareT, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, care, Impreuna cu trupul Misleanca (250 hect.), formeazä padurea Gura-Vitioarel.

Are doul bisericT: una pe partea Sofian, cu hramul Sf. Nicolae, facuta de zid in 1834 de actualul proprietar si a doua pe partea Virnav, Cu hramul Sf. TreT-IerarhT, de lemn si lipita, facuta de catre satenT

In 1754; sunt deservite de

1

preot, 2 cintArel i 2 paldmarT.

Livedea-Domneascä, /0c izolat, 'filtre com. Boldesti si Scaeni,

Livadä (La-). VezT satul Dol-

deanul, mofit ale statuluT, foste pendinte de Schitul - Dintriun Lemn, situate in com. Pietrarid.-s., pl. Ocolul, jud. Vilcea , se arendeaza cu 560 leT anual.

rite cu padure.

Livada - Doamnei, livadd Cu pomT fructiferT, jud. Bacail, pl.

Livedea-din-PIetrael, ValeaOrbulul, Albe§ti O Grin-

pl. Podgoria, jud. Prahova, servind de hotar intre aceste com.

Livadea, cotn. rur., jud. Prahova,

Livadea, sat, facind parte din

plaiul Varbillul. Este situata pe ambele malurT ale riuluT Va"-

jud. Vilcea. Are o populatie de

bilaul, la 38 kil. de Ploesti.

i14 locuitorT.

com. rur. Olanesti, plaiul Cozia,

www.dacoromanica.ro

SateniT inproprietaritT aii: pe partea Sofian 23 hect., 63 ariT, pdmint, iar proprietarul 581 hect.,

47 ariT cimp; pe partea Virnav 75 hect., 19 ariT, ale locuitorilor si 148 hect., 95 ariT, ale proprietater.

Intre acaretele de pe mosie pe partea Sofian sunt doul ra-

LlVENI-MITROPOLIET

tose marr de zid, unul la drumul Radauti-Dorohoiti si altul la drumul Saveni-Herta.

Piriul ce trece pe mosie este Ibaneasa, ce formeaza si iazul cu acelasT nume. Drumuri principale : acel de

la RadAuti la Dorohoiti si acel

Ape principale sunt dota:

statul cheltueste 1242 leT anual,

Novacul si riul Prutul, ce curge

se frecuenta de 45-48 elevi.

pe hotar. Drumul mare este acel de la Radulesti spre tefanesti. Hotarele mosid cu : Prutul,

Budgetul com. e la venituri de le! 1490,34 si la cheltueli de 1321 Id,

Serpenita, Vlondora, Avrameni si Mitocul.

Vite sunt : 186 bof, 126 vacl, 93 vil.ieT, 4 cal 96 porcl li io a LocuitoriT sunt improprieta-

ritT, dupa legea din 1864, pe

de la Saveni la Herta. Hotarele mosieT sunt cu : Cris-

tinesti, Damileni, Suharul- opoteni, Cracafia, Trestiana si Po-

Liveni-NoI. Vezi Liveni-Mitropolid, sat, jud. Dorohoiti. Liveni-Sofian. Vezi Liveni, sat,

peni-Basota.

De insemnat aci este familia Virnav, distinsa in vechime. La 1746, Iunie in 8, loan Virnav, Capitan de Dorohoiti, in

jud. Dorohoiii.

Liveni - VIrnav. Ved Liveni, sat, jud. Dorohoili.

unire cu Demetrie Sberea, apl. tanul-Mare, fac hotarnicia mosid Vaculesti, dupa ordinul lui I. N. Mavrocordat-Voda. La 1782, Iunie 9, Dimitrie Virnav-Vel-Clucer, formeaza hri.

sovul prin care C. D. MoruzziVoda härazeste EpiscopieT de Hui, toata vatra tirguluT Hui, cu locul din prejur, proprietate Domneasca.

Liveni-Mitropolie, sat vechiti, pe mosia cu acelasr nume, jud. Dorohoiri, pl. Baseul, com. Manoleasa Cu 52 familif, san 200 suflete. Pe aceasta mosie s'a fa-

Livezeni, numire data u nel peirfi din cdtunul Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzati.

Livezeni, com. rur., in jud. Mus-

cel, pl. Riurile, la S. de Cimpulung, situata pe tarmul sting al riuluT Tirgul. De la Livezeni la Cimpulung sunt 25 kil. Drumul e soseluit. Se compune din 2 cAtune : Livezeni si Htrtiesti si se margineste la N. cu comunele : Balilesti si Stilpeni ; la S., cu com. Titesti; la E. cu com. Voroveni si la V., cu Bajesti.

Are o populatie de 124 fa-

cut noua improprietarire In 1878, formindu-se satul Stinca-luT-U-

miliT, sati 700 suflete, din carl

reche, san Liveni-NoT, cu 105

123 contribuabilI ; 2 biserid, una fondata de Postelnicul Lazar, la

familiT, sal' 408 suflete pe malul

Prutuld.

Proprietatea e a statuha, iar inainte de secularizare a fost a Mitropolid din Iasi, daruita de Antonie Mitropolitul. SateniT improprietariti ati 600 hect. 09 ariT pamint ; lar s:atul

are : 421 hect., 07 arif cimp, 93 hect., 09 ariT padure de ste-

jar si 5 hect., 73 ariT luncä de lozie, pe malul PrutuluT.

Se mal afta pe mosie o livaca mica, Cu fructifed pogon de vie,

LIVEZILE

182

I 3/2

anul 1813, si a doua fondata la 1534. In apropierea acesteT bisericT se vad ruinele une case

mosia statuluT, Radesti.

Intreaga com. are 323 hect.

Livezeni, sat, facind !parte din com. cu acelasi nu me, j ud. Muscel.

Livezeni (Po§ta-), fosta stalie de poftd, cea din urma pana la Cimpulung, acum loe izolat, jud. Muscel, pl. Riul-DoamneT, com. Hirtiesti,

Livezeni-Bulea O Letre§ul,pd. durr particulare, supuse regimuluT silvic, pe mosia Malaresti-d.-s., pendinte de comtma Maldaresti, plaiul Horezul, jud. Vficea.

Livezile, com. rur,, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc. Situata pe cos-

risa dealului-Viilor o pe malul drept al riuluT Jiul, la IO kil. de Craiova.. Se invecineste la N.

cu com. Podan; la S., cu com. Glodul; la E., cu com. MalulMare si la V., cu com. Virvorul.

Limita de N. incepe

din punctul numit Purceaua, cu directia la V.-E., tale valceaua

numita Gaina, se indrepteaza spre E. pana la punctul numit

miliT ce a facut biserica. De a-

Tapa. De aci, flend o curba spre N., trece apa pula tuve-

semenea se vad niste lovituri

cinindu -se cu mosia com. Preajba,

prin zidul bisericei ca de ghiulele de tun, despre care se zice

de mide incepe limita huid de V. cu directia de la N.-S., trecind inapoT apa Jiului si fgand o curba spre E., pana la punctul numit Magareti. Din acest punct face o curbl spre S., pana la punctul numit Balta-Iepura

care, se zice, a fost ale aceleT fa-

ca sunt din timpul Turcilor si ca ar fi fost chiar caí inchisT In biserica pe timpul unta razboja. Aceste bisericT sunt deservite de 1 preot si r &sal. Scoala, cu intretinerea carda

www.dacoromanica.ro

(mola Malul-Mare). De la Balta-

LIVEZ1LE

183

LIVEZILE-DE-SUS

si in ea. Gura-VAd, In intindere de 500 hect.

Locuesc in i 1 1 case si 15 bor-

linie soseaua

Viile in intindere de 41 hect., se gAsesc pe mo5ia locuitorilor, producind vin negru.

functioneaza din 1860, fiind Intretinuta de stat si com., si fre-

judetiana Craiova-Bistre, trece

Transportul productelor se

Dealul-Bisericer, Valea-Giambasulur, soseauajudeteana Craiova-

face cu carele pe soseaua jude-

cuentata de 54 baetr si 6 fete : 25 bletr si 3 fete din Gura-Vaer si 29 baetT si 3 fete din Live-

teana Craiova-Bistretu. Prin com.

zile.

Calafat pana. la punctul movila

trece si calea ferata Craiova-Ca-

Conacul-lur-Cioc,

unde incepe linia de V. cu directia de la

lafat. Calea naturalà Glodul-Live-

Livezile, stafie de dr.-d.f., jud. Dolj, pl. Ocolul, ca.t. Podan,

S.-N., pana la punctul Purceaua,

zile-Viriti are 3 kil. si calea naturall Livezile-Virvorul, 5 kil.

Budgetul com e la veniturT de 3631,59 lef, si la cheltuelr

in circulatie la 1 Decembrie,

Iepura l'acepe limita linier de S.,

fácInd o curba. spre V., trece piriul , uvita pana la punctul nu-

mit Peret, de unde, in dreapta, spre V. tale

de unde am plecat. Comuna Livezile cuprinde catunele : Livezile, Gura-Vael

dee. Are o scoala mixtA, care

pe linia Craiova-Calafat, pusl

de 2475 le. Terenul comunel este accidentat in partea de V. de dea-

1895. Se aflà futre statiile Craiova (11.6 kil) si Salcuta (13.8 kil.) Inaltimea d'asupra nivelulul mara e de 70'62. Venitul

lurile : Dealul-Viilor si Deal ul-UrsAT, de 40 m. inAltime, acoperite

acester statir pe anul 1896 a fost de 26899 le!, 85 bad.

Glod. Inainte cuprindea si cltunul MagAreti, care azr este

cu vi!, de Dealul-Bisericel, cu o inaltime de 80 m., de Dealul-Nucilor, de 6o m.,toateacoperite cu

Livezile, deal, acoperit Cu livezr,

coprins in cAtunul de resedinta

pAclurr.

Livezile. Populatia com. se urca la 105 i suflete.

Piscurl sunt:Piscul-lur-DrAcus, Piscul-UrsaT, Piscul-Sloveanuld, Piscul-Chirca si Piscul-Lozanul.

Are o biserica in catunul VI-

Pe teritoriul comuner se afla: Platoul tefAnestilor ; Ripa-Ro-

50 metri deasupra sesulur Riel,

sie, Ripa-Cucoanel siRipa-Villor.

valea Livezilor, pe coasta de E.

In partea de E. teritoriul este

a dealulur RAuseni, com. Comin-

ves.

dAresti ; are o suprafata de 150

si Viriti. Ottunul Livezile este asezat in centru. La S. vine càtunul Gura-VAer ; iar spre E.-N.-

E. catunul Viriti, in care se gl.

seste un fel de panaint numit

rlti, o scoala mixta, in cat. de resedinta Livezile, scoala care functioneazA din 1860, fiind intretinuta de comuna si de

Comuna este udatä de apa

stat, conclusa de un invAtator sI frecuentata de 54 baet I si 6

Jiuld si de lacurile : Viteanulur,

fete. Vite mar! cornute 218, or 170,

Lacul-Feter, Lacul-lur-Botin, Lacul-Porcului si Lacul - LogofA-

capre 40, cal 36 si porcr 84. Dupa legea din 1864, sunt 121 locuitorl Improprietaritr si dupa cea din 1878, sunt 18 in-

tulur, carT nu ad scurgerr si se formeaza din plor.

surater,

Intreg teritoriul comuna este de 5200 pog., dintre carr: 2600 pog. pAmint arabil, 500 pog. pl. mint fìneata, '00 pog. izlaz, 200

pog. lac si teren sterp si

180

pog. padure. Mosia se numeste Livezile, apartinind cl-lur D. P. Arsenie, lar restul pAmintulur arabil este al locuitorilor, PAdurl sunt: pe fnosia Live-

zile, in intindere de 400 hect.

BAlt1 : Balta-Virlter, Balta-Ma-

re, in intindere de

hect., contind si peste. Spre N. de cat. Viriti este Balta - Bisericer - cuTrestie, Balta - Ochiulur. Izlazurr: Glodul-Mare si Glodul-Mic. Poiene: Poiana - Lozanului si Poiana-Brumar. Finad: Valea-Bisericer, Sirboalca, Fintana-Rezbelelor si Crovistea. 15

In com. JupInesti, pl. Riul-Doam-

ner, jud. Muscel, tare valea Purcareata si jud Arges.

Livezile, iaz, jud. Botosani, la spre V. de satul RAuseni, in

hect., contine peste si stuh. Livezile, mofie particularl, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile, in intindere de 2000 pog.,

cu venitul anual de 40000 le!. Apartine d-lur D. P. Arsenie.

Are pe diosa padure si stine de pl. Livezile, padure particularA, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile, Cu o intindere de 400 hectare.

Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu re-

Livezile-de-Sus, mofie particularA, cu padure, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Podan, in intindere de 1300 pog. arabile,

sedinta primarier. Are 400 su-

aducind un venit anual de 27000

flete : 213 barbatT si 187 femer.

le!, d-lur stefan Filipescu.

Livezile, sat, in jud, Dolj, pl.

www.dacoromanica.ro

LOCUSTENI

184

LIVEZ ILE-ll E-SUS

Livezile-de-Sus, peldure parti-

lurile Lisa-Hará si Hribescoi-

Se compune din patru cat. :

culara, jud. Dolj, pl. Jiul- d.-mj., com. Podad, pe mosia Livezile-

Hará si se termina in va lea riului Slava-Rusa ; printeinsa merge drumul judetean Babadag-Slava.

Brabeti, Branistea, Daneti, care

d.-s. Are o intindere de 225 hect. Apartine d-lur Stefan Filipescu. Este compusa din: carpenT, jugastri, ulmi, plopf, ceri

si emite.

cel mal despre E.; la V. de acesta

Lisa-Hará, culme de a'eal,

in

jud. Tulcea, pl. Babadagului, pe teritoriul com. Slava-Ruseasea. ; se desface dintr'un vtrf al

Livezile-de-Sus, mahala, in jud.

dealulur Orman-Bair (250 metri) ;

Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com Podad.

se intinde spre S., avind o direcia generala de la N.-E. spre S.-V. ; brazdeaza partea esticä

Livezilor (Dealul-), deal, in partea de E. a satuluT Solesti, com. Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti ; se intinde de la dealul Radiul pana ce se intilneste cu Dealul-MAnAstireT si Dealul-Pie-

trariel.

Livezilor (Dealul-), deal, se Intinde spre E. de satul Huseni, com. Ivanesti, pl. Racova, jud. Vasluid.

com.; ramificatiunile lui sudice se termina in valea duluT SlavaRuseasca ; la poalele luI se afla situat i satul Slava-Ruseasca ; se afla situat printre valle Hribescoi-Balca i Lisa-Balca ; pe la poalele sale estice trece drumul judetean Babadag-Slava ; are o inaltime de 212 m. si este

fondata de Florea Popa Nicolae

acoperit cu paduel si pAsunr. Loche§ti, fost pichet cle granifä, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

Locul-Frumos, munte, pe teri-

in intindere de 400 hect., avind o vegetatiune activa, un masiv

toriul mosieT Borca, com. Madeiul, jud. Suceava.

i mesteacan.

cu alti sO.tenT si terminata la anul

1835, cu hramul SI. Ion ; cea1 alta biserica, fondatä la anul 1832 de catre Tuta Durad si altT locuitorT, cu hramul Sf. Nicolae. Biserica din cat. Branistea, cu

hramul Sf. Nicolae, s'a zidit de Stavarache Cojocaru din Craiova, impreuna cu alIT sateni. Cea din. cat. Locusteni, cu hramul Adormirea-Maicii-Domnulul

este facuta de paharnicul Radu Locusteanu, Hagi Stoian i citf-va

destul de des si compus din anm

Sunt in comuna cincT biserici.

Dota sunt in cat. DUO : una

Livrintul, pdclure, in jud. Muscel, pl. Riurile, com. Vladesti,

fag, stejar,

se allá catunul Branistea, la o departare de 02 kil. La S.-E. de Branistea este cat. Locusteni, la 5 kil. de cat. Daneti; lar la S.-E. de cat. Locusteni se afla cat. Brabeti, la 3 kil. de catunul Daneti.

a plaseT si pe cea nordica a

Pe sub poalele acestur deal trece Piriul-BalicaT.

este cat. de resedinta i Locusteni. Catunul de resedinta este

Locul-Frumos, virf, al muntelui Olanesti (757 m.), jud. Vilcea.

Livrintul, virf de deal, in jud.

satenf, la anul 1710. Biserica din catunul Brabeti, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, este fama de preotul Constantin Sachelarie si de alti locuitorf, la anal 1845. Sunt doul scolT mixte : una

In cat. Daneti si a doua in cat.

Muscel, pl. Riurile, com. CapulPiscului.

loc, pe mosia Ionaseni, catre satul Virful-CimpuluT, com. Virful-CimpuluT, pl.

Brabeti. Cea din catunul Daneti cuprinde dota sectiT : una de

Lixandra, pädure, jud. Teleor-

Berhometele, judetul Dorohoitl,

man, pe mosia Licuriciul, proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti.

unde a urmat lupta intre Mol-

intretinuta de stat si de com., functioneaza din anul 1838 si e frecuentata de 75 elevl din Daneti, 21 din Branistea si 5 din Locusteni. E conclusà de

LIsi-Balcä, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com.

dovenT i LesT, in 1499-

Locusteni, com. rur., pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj, la 45 mil. de Cra-

iova si la 52 kil. de resedinta

1340 si a doua de fete. Este

un invatAtor. Localul e construit

Slava-Ruseasca ; se deschide din

pläseT, Caciulatesti, situata pe

de catre com. coala din Brabeti functio-

culmea dealurilor Babadagului

loc ves.

Carada-Bair ; se lungeste spre

neaza din 1890; este intretinuta

Se invecineste la E. cu com. Dobresti, din jud. Romanati ; la

de com. si frecuentata de 65

S., avind o directiune generala

de la N.-E. spre S.-V. ; brAzdeaza partea estica a pIasei si a com.; se intinde printre dea-

copir.

V., cu com. Murta; la N., cu

Populatia com. este de 2655

com. Marsani si la S., cu com.

suflete; locuesc in 68 case si

Damian.

812 bordee.

www.dacoromanica.ro

LOCUSTENI

185

LOGRETIIIWTEIstl

Dupg legea ruralg din 1864

sulesti, Contea, Risipiti, Peste-

sunt 31 locuitorl impAmintenitY.

nita, Strimba si Artanul si udatA de valle: Strimba, Artanul, Pestenia, MAluroasa, MAnAstirea, carY curg in timpurr ploioase si

hect. arabile, 408 hect. flnete, 28 hect. vie, 20 hect. livezr de prunT si 54 hect. izlaz. Are o populatie de 170 familif, sati 628 suflete, din carr

se varsg, in Oltetul.

160 contribuabill.

Suprafata-com. este de 7158 pog., din care 6848 pog. arabile sunt impArtite intre mosiile : DAneti, Brabeti, Branistea si Locusteni, apartinind locuitorilor. Viile de pe mosfile mar susnumite, produc vin alb. Sunt 8 circiumT in DAneti, 2

In Brabeti si 2 in Locusteni.

Locusteni, sat, com. Locusteni, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj, spre S. de satul Branistea, la 3 kil. de satul

de resedintg, DInesti.

Locuitoril sunt improprietgriti dupA legea rur. din 1864. Sunt ad 2 bisericT de zid, una flcutg de Anghel Logrescu, in anul 1822, si a doua, fAcutg de

Comerciul se exercitg in com.

Are o bisericä de zid, fondatg

de 23 persoane. Budgetul com. e de 5954.19 lei la veniturT si de 5707,34 la

la 1710 de Paharnicul Radu citi-va sAtenT, cu hramul Ador-

Loo care cu bol, 2 cArute Cu

cheltuelT.

mirea-Maicel-Domnulul.

com. rur. Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatie de 170 locuitori. Este situat

cal ; 395 vite marr cornute, 235 ol, 21 cal si 113 rtmAtorT. Budgetul com, e de leT 1276, banT 67, la veniturT, si de lei Io6t, banT 69, la cheltuell. Comunicatia in com, se face

pe dealul Locusteni. Are o bise-

prin soseaua vecinalA ce vine

riel, Cu hramul Sf. Nicolae, avind de ctitor familia Locusteanu. LocuitoriT sunt mosnenT.

de la S., din com. TindAlesti, si duce spre Logresti-Mosneni.

Vite marl cornute 318,

Locusteanu, Hagi Stoian si de

oT

460, cal 18, capre 6 si porcT 71.

Locusteni, com. rur., pl. Mijlocul, jud. Vilcea, compusg din freí cAtune: Locusteni, Contea si Risipiti.

Este situatA pe -riul Oltetu/ si pe valea Risipiti, la 100 kil. de capitala judetulul si la 70 kil, de resedinta plAsef. Are o populatie de 807 suflete, care locuesc in 193 case. In fie-care cAtun este cite o bi-

Locusteni, sat, face parte din

Lo'custeni, a'eal, in raionul com.

Vite sunt: 20 caT, 8o bol, 150 porcl.

In comunA se mal aflg: t moarA de abur!, 7 puturT si 3 finthir.

Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vil-

cea, pe care se cultiva 53 hect. vie.

Logre§ti-Mo§neni, com. rur., Gorj, pi. GilortuluT, la N. com. Logresti-Birnici, compusg din cAtunele: Logresti-Mosneni si Tirgujani. jud,.

seria. vacT, 6o capre, 250 oT si 200

popa Ion din Tinddlesti, la 1843; deservite de I preot si2 cintAretT. LocuitoriT posea.: 50 plugurT,

Locusteni, mo,sie particularg, comuna Locusteni, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj.

Sunt 30 stupl cu albine.

Situatá. pe ses si coasta cu acelasT nume, si pe ambele tArmurT

Pe riul Oltetul, in raionul co-

Loghinul, virf de a'eal,jud. Ba-

ale 1-luid Amaradia, are o su-

muneT, este o moarA de mAcinat.

Locuitorii din Locusteni si

cAti, pl. TazlAul-d.-j., de pe teritoriul com. Drg.gugesti.

prafatA de 500 hect., din carT : Ioo hect. pgdure, 250 hect.

Contea sunt mosnenT ; ceT din Risipiti s'aii improprietArit in

Logotatu/-Mateill, localitate, in

arabile, Ioo hect. fin*, io hect. vie, 25 hect. livezi de

1864 (in numgr de 56), ciad li s'ají dat 140 hect. in mosia Risipiti, fosa a Episcopier de

com. MArgineni-d.-j., pl. Filipe-

Rimnic si in alte mosiT partico-

Logre§ti-Birnici, com. rur., jud. Gorj, pl. Gilortul, la N. com. Tindalesti, situatA pe ses si pe

lare.

Pe Valea-MAnAstird se vgd ruinele une vechT mAndstirl. Veniturile si cheltuelile com. sunt de 1200 IeT anual. Este strAbAtutA de soseaua judeteard, care merge la Craiova. E brAzdatA de dealurile : Ru-

sti, jud. Prahova.

coasta cu acelasT nume, in partea

stingä a riuluT Amaradia. Logresti-Birnici e formatd dintr'un

singur sat. Are o suprafatA de 1500 hect., din carT: 490 hect. pAdure, 500

prunT si 15 hect. izlaz.

Are o populatie de 159 familiT, sati 697 suflete, din carT 154 contribuabili; 4 biserici de

lemn, deservite de 2 preotl si 4 cintAretl; 1 scoall frecuentatA de 21 elevI. LocuitoriT sunt mosnenT si se ocupa in general cu agricultura

si cresterea vitelor. El posedg: 62 plugurT, 82 care ca bol, 3 cArute Cu cal; 255 vite marT 24

$1275. Maree Dicliossar Geografie. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

LOGRWI-MONENI

cornute, 26 cal, 345 o!, 33 capre sí 184 rimatori.

Budgetul com. e de le! mil, la venituri, si de lei 920, bani 30, la cheltueli. Comunicatiunea in comuna se

face prin soseaua vecinall ce

LOPATNA

186

produs care se transporta in Co n s tantinop ole satis facea cu ab o ndenta trebuintele Imp eriul uf

O toman. De la Hanul tataresc,, locul trecu in posesiunea negutatorilor turcI carr platean o arena. Imparatiei ; mal tirzin p6.rasindu-se lucrarea mine! de silitra, stapinirea loculd deveni Tara

judetul Botosani, la N. de orau1 Botosani, pe valea piriului Siena, cu o suprafata de 410 hect., din cari 72 ale satenilor,

cu o populatie de 22 familii, san 8r suflete, din cari 15 contribuabili.

totul exploatarea minelor de si-

Are i iaz pe Siena si i moara de apa. Pe mosia Loizoaia se afta o fabrica de spodiu, care produce

litra.

pana la 700000 kgr. faing de cio,.

Logresti-Mosneni, san Cioba-

In tot timpul stäpluirel strainilor, locuitorii numeati partea

lane, care se expediazä in Germania pentru fabricarea zaha-

nesti, cdtun de revedinta al co-

de loc a dealului din care se

muna cu acelasi nume, jud. Gorj, pl. Gilortulul.

scotea silitra, Locul-Hanului, sal Loeurile-Hanului.

rului. Vite : 58 vite mari cornute,

vine de la Logresti-Birnici, strabate comuna, puind-o in comanicatie cu Strimba i Pojarul.

In comuna se gasesc : 6 puturI vi 8 finad.

a tarif si de atunci ineetara cu

200 or si 14 pord.

Are o suprafata de 300 hect.,

din carl : 80 hect. Ociare, 150 hect. arabile, 6o hect. finete, 2 hect. vie, 4 hect. livezi de prunT si 4 hect. izlaz ; o populatiune

de 90 familii, san 417 suflete, din carl 78 contribuabili; 2 biserici de lemn, fIcute de locui-

tori la 1739, din cari una refacuta la 1823; biserid deservite de I preot si 2 cintareti. Locuitorii sunt mosnenT. poseda: 38 pluguri, 50 care cu bol, 2 carute cu caI, 155 vite

mari cornute, 16 cai, 200 oi,

Lohanul, iaz, in suprafata de I°

Loloesti, san Bäbeni, atan, al

hect., format de valea pirului cu acelasi nume, pe teritoriul com.

com. Popindelesti, pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati, si-

Tirzii, pl. Crasna, jud.

tuat Iinga riuletul Tesluiul, la 2 kil. spre S. de satul Popin-

Lohanul,

in suprafatá de

delesti, aproape de unde Teslu-

128 hect, intinzindu-se de la N. la S., intre dealul Lohanul si satele Petirlevti, Tirzii i Fama,

iul intra in pl. Ocolul, i spre

ces,

pe teritoriul com. Tirzii, pl. Crasna, jud. Fälciü. Se termina la confiuenta piriului Lohanul ca piriul Crasna, din sus de satul Sodolul.

20 capre si 98 rimátori.

In catun se mal gasese: 2 puturl sí 5 linda

Lohanul, deal, jud. Falda. Se intinde de la N. prin centrul judetuluT si se 'asa, spre S. printre piraiele Crasna si Loha-

nul. In partea de V. a orasu_ lui Hui formeaza o ridicatura malta, pe unde se crede ca. a fost stapinirea veche a Hanilor tataresti. In mare parte este aco-

perit cu Ociad. Se spune

terenului este de 180 m. d'asupra nivelului mara. Are 162 locuitori ; o biserica, cu hramul Adormirea-Maicei-Domnului.

Loloiasca, sat, facind parte din com. rur. Tomsani, pl. Cricovul,

Lohanul, pîîü, jud. Fälciú, izvorind din dealul cu acelasi nume; carge printre dealurile Lohanul ì Crasna, spre V. de orasul Hui i paralel ca piriul Crasna, cu care unindu-se la Gura-Vad-Crasna, se varsa in riul Birladul.

Lohanului (Valea-), vale, intinzindu-se intre dealurile Lohanul i Crasna, din sus de oravul Hui vi terminindu-se in sestil Bir-

acest deal se afta din vechime

jud. Falda. Este udatá

In posesiunea unui Han tataresc

de piriul Lohanul. Pe aceasta in-

care exploata silitra cese gasea pe coastele í vaile dealului si pen-

tinsa vale se afla avezate mai multe sate.

tru care lucrare se intrebuintan pana, la 1000 de oamenT. Acest

V. de Dealul-Muerii. Altitudinea

Loizoaia, sat, comuna Pop o uti ,

www.dacoromanica.ro

jud. Prahova.

Lomul, insaler, in fata orasulur bulgar Lom-Palanca, pl. Cimpul,

jud. Dolj. Lomul, vale, formata din LomulMare i Lomul-Mic, uda partea de E. a com. Parosi, pl. Oltul-

d.-s., jud. Olt

si

se varsa In

riul Plapcea-Mare.

Lopatna, lac, pe teritoriul com. urb. Chilia-Vechie, pl. Sulina, jud. Tulcea ; se desface din bra-

tul Sulina, in dreptul mild No. 24; se indreapta spre N., avind o directiune generala de la S.V. spre N.-E. ; brazdeaza, par-

LOPATNA

187

LOR1NCA

tea V. a pla$eT i cea S. a com.;

Ale

$1 se dirige spre Bolova-

Comuna e vechTe. Din actele

are o lun gime de 14 km. ; prime$te scurgerea lacurilor Triozone $i Calelovata $i se varsa in canalul prin care comunica lacurile Matita i Babina ; e in-

nul-GreuluI, de unde urmind al-

de proprietate rezulta ca are o

bia riulta Slanicul, trece pe la

vechime de peste 400 anI. DITA traditie ar fi intemeiata de-o-

se$te albia riului Slanic ; apoI

conjurata cu stuf $i contine pe$te.

trece pe la Maciuca-Mare, i ajun-

Lopatna, ostrov, jud. Braila; se margine$te la E. cu DunareaMacinuluI, $iin cele-l'alte 0.111 cu

Balta; se aflá pe teritoriul com.

Chischani; are o suprafata de 36 hect., acoperita cu padure de salcie.

Malul-Ro$u, Plo$tina $i ajunge

la Piatra-MortatuluI, unde para-

ge in valea izvorului Secuiul. Suprafata comunel e de 9145 hect., din cari: 64 cuaturT, 6220 padure, 647 fineata, 1185 izlaz, 12 livezI, $i 1107 sterp. Toatl comuna formeaza o singura. proprietate : Loplareasca, a cetelor de mo$nenI: Labe$tiBerhule$ti, Vilcani, Burducesti,

data cu Negru Voda. Catunele, carr o compun, existad In 180o; cel mar noil e Luncile, inceput de Radu Ro$iorul, la 181o.

Lopätari, ccitun de re$edinta, al com. Lopatari, jud. Buzäú, cu 350 locuitorr $1 87 case. Are sub-divizia Carpini$ul.

Lopätari, ape minerale, in jud. Buzad, com. $i cat. Lopatari,

Lopätari, com. rur., jud. Buzad,

Cirlige$ti, Popa-al-Mare $i Popa-

pe malul drept al fiuluT Slanicul;

plaiul SlAniculuT, pe ambele malurl ale riuluI Slanicul, la 59

al-Mic. Terenul e foarte muntos, acoperit de vaste i seculare padurI, in care sunt 22 herastrae pe apa SlAnicul, unde se tae scindurf, mal cu seama la Terca, Runcul Clajna. Pamtntul este bogat in minerale precum : sare, gips, fier

contin in abundenta pucioasa, fier i sare amara.

kil, de ora$ul Buzdul. Limite : la N., hotarul incepe de la mun-

tele Piatra

urca pe

coastele munteluI Neharn ita, prin muntele Chilmiziul i coboara

izvorul OpriI, urca pe la capatul de N. al luncei Odoboaia, In muntele MAcqul $i de aci pe plaiu in sus, ajunge in VirfulMalu$elului, la punctul BahnaMAIti$elulur, de unde incepe a se indrepta in muchia Urzicarile ; la E., din UrzicariI, se coboara in piriul Sturdza (Jghia-

bul),. pe care merge pana in gura vad Hata$ul-Oilor, apoi o

la pe vale urcind in muchia Podul-Calulur, apoI pe la N. de cat. Bu$tea (com. Minzale0), con-

tinuind in jos pIaiul, se 'asa pe izvorul Rugina, pe care merge cit-va

i urca in muchia Tres-

tioara, de unde coboara in

Balta-TrestioareI, $1 pe izvorul SArata in

jos, pana in

riul

SlAnic, lasind la stinga mo$ia Meledicul ; trece riul Slanicul urca in muntele Cerchezul, zisd $1 Dealul-Petricaer; la S., din muntele CerchezuluI, continuind

plaiul, urca in muntele Mociarul ; la V., din muntele Mociarul, trece pe la Piscul-cu Ou-

Lopätäreasca, mo,sie, in jud. Buzail, com. Lopatari, a mo$nenilor in devalma$ie, formata din

intregul teritoria al com. Lopatari.

ap e sulfuroas e. Se faceaci u n activ

comert cu objectele de lemnarie,

Lopätäreasca - elárii, sal, in

care se transporta in orasul Buzad $i chiar in pdrtile de

jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,

ale tarer ; mal renumite sunt grinzile de Lopatari. Comuna e formata din catunele : Brebul, Chiorasti, Clajna Jurubesti-Lopatari, cu sub-divi-

Lopatareasca, pentru ca pana in 1864 apartinea com. Lopatari, plaiul Slanicul, jud. Buzail. Are

zia Carpini$ul i Luncile, cu sub-diviziile : Runcuri $i Terca, cu o populatie de 1250 suflete,

intre muntr inaltI ca PlAie$ul $1 Carimbul, pe valea limpedeluT

din mil 212 contribuabilI; locuesc in 309 case. Are o $coala frecnentata de 37 copiI ; o biserica, cu i preot, ctntaret si un paracliser. Meseria$1 sunt : 5 lemnari, 7 butnarI, z cizmar $i trel Iterar!. Vite sunt : 357 boT, 83 yac!,

intindere de 170 hect., cu o

cimp

25 viteI, 56 caT, 122 Tepe, 30 minjl, 1400 oI, 568 capre $i 57

pord. Stupt sunt 48. In comuna se afla : 13 morT, 4 pive i i dirsta. Budgetul com. e de 1850,45 le!.

www.dacoromanica.ro

cat. com. Bisoca. Se nume$te

una din cele mal frutnoase pozitiI

din plaiul Intreg. Este a$edat pîrîü Recea-Moldovanul, pe o

populatiune de 38 familif, saa 186 suflete, din carI 41 contribuabill. Se afla la 4 kil. 136 in. spre V. de Bisoca.

Lopcea, silifte, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavitul.

Lorinca,firtg, izvore$te din poalele munteluI Lepp, com. Tu/-

nici, jud. Putna, da in PiriulStoguluI satl Mu$ata, se impreuna cu piriul Poiana-MaruluI, trece prin Valea- Marulur

LOSTUNITLUT (PIATRA)

LOV WEAN CA

188

se varsa in Putna, sub Dealul-

care S.-E. pana la com. Malaia,

MesteacanuluI.

dupd care ja directia catre E.

Acest plaid, afara de micI piraIe si vaI, este udat in tot lun-

si se varsa in Olt, linga satul Go-

gul sati de la N. la S. de rill-

lotreni, pendinte de com. Calinesti, plaiul Cozia.

rile Oltul, Topologul, Argesul si Valsanul, care curg aproape paralel si despart plaiul in proportiunI aproape egale.

LostunuluI (Piatra-), munte, in jud. Buzati, com. Colti, pe malul drept al vael Coltilor, format din Odd orizontale, putin inclinate spre S.-E., prezintind aspec-

tul cel mg pitoresc. Lostuta, pirti7, afluent al Bistriter, In jud. Suceava, com. Madeiul.

Lopita, pirig, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, izvoreste din Dealul-Rosu, ucla partea de N. a com., trece printre Dealul-Rosu si Culmea-Lupan, si

se varsa in Atli Turburea, dupd

un curs cam de 8 kil. ; este repede, si prinavara devine torent periculos.

Lo§nita, vale, in jud. R.-Sant, plaiul Rimnicul, in partea de N. a com. Chiojdeni; muntif inalti o inchid, lar in fundul el' urlä zgomotos piriul Losnita.

Lotri§orul, ri'ulef, izvoreste din muntele Priporul, com. Calinesti,

plaiul Cozia, jud. Vilcea, trece prin com., prin locurI nepopulate si se varsa in valea Calinesti, tot

Lungimea totall a LotruluI

e aproape de 80 kil., lar directia generala a cursulur ad este indreptata in genere de la V. spre E. Largimea medie a ape/ este de 20 m.; adincimea

matca

dintriun loe

intealtul. Are de afluent PiriulCulmei.

Lotrita, rig. Vezi Latorita, jud, Vilcea.

Lotrul, rig, jud. Vilcea, cel mai insemnat dintre riurile ce se

mate de culmele Fagarasulta ComarniculuT, Joitii, etc.

variaza de la 0m.75 la in2-50 ; lar

Intinderea totala a plaiuluI

iuteala curentului este de 2m.50 pe secunda. Largimea albleI de la origina si pana la Malaia este de 30 m.,

este de 282546 pog., din carT: 63033 pog. cultivabile, 178449 pog. padure si 41044 pog. ne-

iar de aci pang la varsarea sa

in Olt este de la 70-100 m. Fundul albief confine pIetris. Valea Lotrului e putin populata, productiva si viabila.. Udd cum: Voineasa, Malaia, Silistea, Brezoiul si Lotreni. De la podul stabil de la Lotreni (Golotreni) Lana la Brezoiul, se

afll o osea comunala, lar de aci in sus drum de care. Peste Lotru e un pod de lemn lung de 1 to m. care stabileste comunicatia intre Minnie si Sibiti. Lotrul primeste o multime de afluentI, dintre earl eel mal principalT sunt: Lotrita, Voineasa si Puscoiul sag Pascoaia.

productive. Coprinde 17 com. rur., formate

din 55 sate si cat., avind : 3994 case populate cu 18642 suflete, din carI 3073 contribuabilI; 52 de bisericT. Resedinta plaiulur Lovistea

este in com. rur. uici.. Are mal multe manastirl si schituri, intre care cele mal insemn ate sunt: Berislavesti, Bradetul, Ostrovul, Roboia, Scam-

eni, Stanisoara, Turnul, Valeni si altele. Locuri istorice sunt: Cetatea luT Vlad-Tepes de la satul CIOtineni, Cetatea- luI-Radu -Negru de la satul Ariful, izvoarele termale si recentele descoperirr

de ruine de bar romane de la

in raionul com. Acest riulet 41 schimba

In pIaiul Lovistea se afla cele mal inalte virfuri din judet, for-

Lovi§tea, plaiz7, jud. Arges, format din vechiul si desfiintatul

Bivolari.

Budgetulplasei e de 48679 lei,

plaiti Ariful si din plaiul Lovistea.

la veniturl si de 40215 lei, la

Este cel ma/ septentrional plaiti din tot judetul si se margineste

cheltueli. Plaiul Lovistea produce multa

la N. co

cherestea de brad si de stejar,

Culmea-FagarasuluI, care desparte acest plait' si TaraRomineasca de Transilvania ; la

V., cu riul Oltul, care il des-

varsa in Olt. Izvoreste din muntii Mindrul si Slavoiul (culmea Paringul); curge mal intiiti catre

parte de jud. Vilcea ; la E., cu riul Valsanul, care il desparte

N. pana la poalele munteluT

linie conventionala care pleaca

Timpa, de unde se indrepteaza catre E. si apor catre N.-E., formind frontiera intre Austria

de Ia satul Jiblea pe Olt si merge

si Rominia ; in urna se indreapta

pologul si Argesul.

de jud. Muscel si la S. cu o

Mate in multimele de herestrae hidraulice dupa riurile Topologul, Argesul si Valsanul. Statul posedd in acest plait."

7 mosii, avind un venit anual de 42696 Id, precum si 90812 pog. padure.

pana la satul Bradetul pe Val-

Lovi§teanca, Nemoiul 0 Se-

san, despartindu-1 de plasile To-

ciul, pridurt particulare, supuse regimuluI silvic, tinind de com.

www.dacoromanica.ro

LOZANO (VALEA-)

Nisipi, gasa Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

189

2 cintgreti si i pglginar, este de zid fäcutg in 1864, de Spgtarul M. Holban.

LUCAVLTA

Balabancea ; izvoreste din dealul Pirlita ; se indreapta spre S., avind o directiune generan de la N.-E. la S.-V., udind partea centralä a plgsei i nordicg a com.,

LozaneI (Valea-), vale, care se intinde de la N.-V. spre

SgteniT inproprietaritT aü 732 hect. 39 ar. pdmint ; iar proprie-

S.-E., printre DealulMgngstirei

tariT, 925 hect. 20 ar. cimp si 1002 hect. 54 ar. pgdure, in care doming fagul i stejarul. Sunt 3 iazurT; cel mar mare,

dupg un curs de 5 kil., numaT prin pgdurT, se varsä in riul Taita.

Lozova-Tipe§ti, molde a statu-

satul si com. Costuleni, pl. Branistea, jud.

numit Holban are o intindere de 0/2 hectar. PiraTele principale ce trec pe mosie sunt : Bahna i Ghilia.

Lozinca, sat, Pácind parte din

Drumurile cele maT insemnate sunt : acela de la Mihgileni la Do-

Dealul-PietrgrieT, com. Solesti,

pl. Crasna, jud. Vasluitt.

Lozia, bah% formatg din värsarea Prutulur si a Miel, la E. de

com. Oncesti, pl. Stgnisesti, jud.

Tecuciä. Are o populatie de 28 familiT, saü loo suflete ; locuesc

in 26 case. Este situat la N. comuneT.

Lozna, com. rur., in partea de E. a plIseT Berhometele, jud. Dorohoiii, formatg din satele : CAlinesti, Lozna cu Rusi-Strgteni i Talpa, cu resedinta primArier in satul Lozna. Are: 411 familii, saü 1618 suflete ; 2 bi-

sericT, Cu I preot, 2 cintgretl

rohoiii, acel de la alinesti la Dorohoiä i calea nationalg Mihäileni-Botosani. Hotarele mosieT cu : Cobila, Hanii, Talpa, Calinesti, Buhaiul, Dersca i Vit-

Lozova, sat, in jud. Covurluitl, pl. Siretul, com. Branistea, format

de insurgte/ la 1879. Mal lilainte a existat aicT acelasT sat cu acelasT nume, dar, din cauza asupririlor, locuitoriT ati emigrat

Lozova, balM, formatg de piriul

capre 6, cal 113, porcT 380.

cu acelasT nume, la N.-V. de com.

StupT sunt 280.

Branistea, pl. Siretul, jud. Co-

347 familiT sail 1322 suflete. Proprietatea mosieT este a d-

lor Ilie C. Ciolac si Grig. M. Biserica, cu hramul Adormi-

zat satul Costache-Negri, com. Tulucesti, pl. Siretul, jud. CoLuca,firta, jud. Vilcea, pl. Cernad.-s., com. Ulmetul. Se varsa in 11111 Cerna.

Lucaci, cel mal bah pisc

al muntilor SgrbeT (1777.6 m.), din

com. Neagra4aruluT, jud. Su-

vesticg a acestuT oras, numitg.

ceava.

Lozoveni.

Suprafata teritoriulul satuluT

Lucautul,munte, jud. Dimbovita,

de 89 hect., cu o populatie

plaiul Ialomita. VezI Brindusele.

de 25 familii, sal 89 suflete, lo-

cuind in 21 case.

Lucavita, sat, in partea de S. a com. Mamornita, pl. Herta,

kil. ; contine peste de diferite specir, stuf i papurg..

Lozova, 1ii i vale, jud. ; are apg numaT pe timpurI ploioase ; se varsä in gira Birlgzelul, apoT in Siret la V. de erbesti.

Holban. rea-MaieeT-DomnuluT, cu I preot,

Lozovita, vale, pe care e ase-

la Galati, formind mahalaua n ord-

vurluitl, lungg de 4 kil. si latg de

StrAteni. Are o populatiune de

leT anual.

cani.

si 2 'Alamar-1; 1243 hect. 90 ar. pgmint sgtesc ; 1647 hect. 02 ar. cimp i III i hect. 38 ar. pgdure, proprietgresc ; 3 iazuri 41/2 pogoane de vie. Budgetul com. e de leT 3962 la veniturl si de 3823 leT la cheltueli. Vite marl cornute 744, oi

Lozna, sat, pe mosia cu acelasI nume, com. Lozna, pl. Berhometele, jud. DorohoiiI, la care se aflg alipit i sgtucul Rusi-

lul, in jud. Covurluiil, com. Bra nistea, pl. Siretul, fostä pendinte de Episcopia RomanuluT, impreung cu mosia Branistea, de 5698 hect. 7850 m. p. (din carT 486 paclure); se arendeazg Cu 75000

Lozova,phig, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur.

www.dacoromanica.ro

jud. Dorohoig, asezat pe malul drept al pirfuld Mamornita, pe loc ponoros, limitrof cu Bucovina. In partea de E. a satuluT

se intinde o cateng de marT dealurT. Are o populatie de 84 familiT, salí 224 suflete. Proprietatea mosieT este a mal multor locuitori.

BisericT sunt doug, una pe deal, cu hramul Sf. Gheorghe, facutg in 1861, de Gh. Manovarde, este de lemn i tencuitg, ; a doua, in Valea-SatuluT, cu hramul Sf. Mihail si Gavril, s'a zidit din

LUCACEsT1

lemn in 1794, de Iordachi Chiri ac.

SateniT inproprietati aú 93 hect. 09 ar. pamint ; iar proprie-

578 hect. 61 ar. cimp roo hect. 25 ar. padure, maT

tariT

LUC1ENI

190

Lucäcilä, miente, in sus de Mo-

Luceni-SturzoaeI, sat,

roeni, jud, Dirubovita, in partea stinga a riului Ialomita.

pl. Branistea, com. Stinca, pe malul sting al Jijiel, in jos de

Luceanca, sat, facind parte din

satul Luceni-Bacaloael; cu o populatie de 9 familif, sal-1 6o su-

com. rur. Butimanul-Luceanca,

flete.

mult tufis.

plasa Znagovul, jud. Ilfov. Cade

Piriul principal ce curge pe mosie este Ruginosul, numit ast-fel pentru ca, atit pe malurile luT ctt si pe mlastinele ce formeaza, se vede o päturd de

spre S. de Butimanul, pe calea jud. Bucuresti-Tirgoviste, intre padurile Deloaicai Paduroaica, S'a infiintat la anul 1840, dupd cum spun locuitoriT, de

Vite mar! cornute 47, oI 189, cal 9 si rimatorT 38.

Luchie, ciitun (dril), pe cimpul

coloare rosie-ruginoasa. Pe hotar curge piriul Molnita. Hotarele mosieT sunt cu : Bucovina, Mamornita, Slobozia Pasatul.

catre fostul proprietar D. C. Faca. LocuitoriT din acest sat sunt adusT de acest proprietar

Lucia, set Säratul-Secii,

Baraganul, in jud. lalomita, pl. Borcea, com. Calarasi-Vechl. lac,

in jud. Teleorman, com. Seaca.

parte din Butimanul si parte din

satul Lucieni, jud. Dimbovita. Are o biserica, clAdita in anul 1844, de catre fostul proprietar

Lucia, prival,jud. Braila, incepind din Dunarea-VechTe si curgind la V. privalulur Brisceata.

BacAil, pl. Muntelui, resedinta com. Valea-Arinilor, situat d'a dreapta pirlutuf Tazlaul-Sarat,

Const. Faca. Serviciul divin se face de preotul din Butimanul.

Lucieni, com.rur.,jud. D'imbovita,

Se intinde pe o suprafata de

pl. Dealul - Dimbovita, situatA

pe deal si aproape de drumul ce duce de la Bacdil la Moinesti. Are o populatie de 160

383 hect., cu o populatie de 187 locuitorr.

sau 636 sufiete ; o scoala

si locuitorii to6 hect. In cor-

pe malul Dimboviter, spre S. de Tirgoviste, pe soseaua judeteana Tirgoviste-GAesti, jud. Vlasca. Este asezata pe loe ses. In raio-

mixta, frecuentata de 14 copif; o biserica, clädita in anul 1857 de locuitorr, cu r preot j 2 cintaretl ; 6 circiuml. Vite sunt: 15 cal; 343 vite mar! cornute, 113 capre j 18

pul mosiel sunt 125 hect. pAdure.

nul sail se gAseste Malul-Obreja.

Pentru izlaz

rezervat peste 20 hect. LocuitorlI cultiva roo hect. (6 sterpe). Comerciul se face de 2 cir-

Peste Dimbovita este un mare pod de lemn, facut i intretinut de judet. Se compune din sapte

ciumarI. Numarul vitelor marT e de 159

lea, Rincaciovul, Geangoesti, Mo-

Lucfice§ti, sau Tite§ti, sat, jud.

porcI. Lingl acest sat se afla un schit,

Dl. A. Vanicu are 277 hect.

si al celor miel de 143.

numit Lucacesti san Tazlaul. Lucfice§ti, nuyie, a statuluT, jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Valea-

Arinilor, in intindere de 12000

hect., arendata anual cu 4000 le!. Apartinea maT Inainte nastireT Bistrita (Neamtu).

Luceni, sat, jud. Iasi, pl. Branistea, pe malul sting al riuluT Jijia, la 2 kil. de satul Cirpiti, din com. Stinca, asezat pe ves, avind spre E. o padure. Are o

catune : Luceni-Ungureni, Mis-

goesti, Cotul-Morii si LucieniPamintenT, cu o populatie de 2222 locuitoff. Are cinc! bisericl ; o scoala, cu doI invatatorT, platitl de stat.

Se margineste la E. cu com. Vacaresti i Colanul ; laV., cu Ludesti i Butoiul ; la N., cu Dragomiresti i Colanul si la S. cu

populatie de 59 familiT, saii 274 suflete ; o biserica, cu preot, cIntáre i i eclesiarh.

parte mal de toate comunele prin

Lucfice§ti, peidure, a statuluT

Vite: 239 vite mar! cornute,

padure. Se leaga cu Colanul

jud. Bacan, pl. MunteluT, com.

225 oT, 50 ca! si 146 rimatorT.

prin osea judeteana, lar cu cele-l'alte prin sosele

Valea-Arinilor, cu o suprafata de 11944 hect. MaT inainte ti- Luceni-Bäcäloael, sat, in jud. nea de manastirea Bistrita (jud. Iasi, pl. Branistea, com. Sanca, Neamtu). O parte dintrinsa are pe malul sting al JijieT, cu o

plan de exploatare ; regimul adoptat e codrul regulat. ArboriI sunt cel maT multl resinosI.

populatie de 16 fam., saa 90 sufl. Vite : 79 vite marT cornute,

16 oT, 7 cal si 32 rimatorT.

www.dacoromanica.ro

uta-Seaca $i Cobia. Se des-

vecino-comunale si drumurT practice.

Lucieni

aitun, al com. Albesti, jud. Buzar', cu 240 loc. si 42 case.

LUC1EN1

Lucieni, sat, flan d parte din com. rur. Hirtie$ti, jud. Muscel, pl. Arge$elul. Mar inainte se numea Valea-Vacif.

Locuitorir sar s'aa impropietara pe mo$iile proprietarilor,

carI ati posedat pamintul din vechime.

Lucieni, numire ce se mal' da mofiet Valeanca, sal:1 Tufele-Co-

tunel, din jud. Buzla, com. Albe$ti.

Lucieni, pidure, supusd regimuId silvic, jud. Muscel, p/. Arge$elul, com. Hirtie$ti, cat. Lucieni, in intindere aproximativa de 150 hect., proprietatea d-luT Anton VIAdescu. Este situata.

191

LUCIUL

sterp. Are o singurd mo$ie, Luclul $i pämintul locuitorilor. Terenul e $es, putin baltos, pe alocurea cu saraturi $i multe nisipuri.

Braila, unde se limiteaza cu

Comuna e formata dinteun

care stapine$te in devalmage. Dupa legea rurala din 1864, sunt improprietaritT pe mo$ie

singur cat., Luciul, avind o populatie de 910 suflete, din carI i 5 contribuabill; locuesc in 145

comuna Mihaiti-Bravul.

Mo$ia apartine Eforid Spitalelor Civile din Bucure$ti $i

und proprietar particular, cu

166 locui torl ;

n eimpropri eta-

case.

ritT se mal afla 98.

Are: o $coala frecuentatá de 20 elevi $i 4 eleve; o biserica,

Comuna este udata de Dallare, de riul Ialomita, de la-

cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot, 1 cintdret si I paracliser ; 4 circiumT ; o moard

curile : Co$covata, Torna, Cui-

ca aburI; o ca$Arie $i 2 s'Une. Comertul consta in desfacerea cerealelor, care se transpor-

sat,

ta la gara Cilibia. CAI de co-

burile, Plaviile $i de bratul Filip.

Se compune dintr'un singur

situat pe coasta de V.

a laculd Co$covata. Numirea veche a acestuT sat a fost Zrneul, sat care era situat mar spre S. de

municatie n'are, Mira de drumul natural Albe$ti-Largul, prin Lu-

actualul pe locul numit Bise-

pe coasta dreapta a riuld Arge$elul $1. e populata cu fagI, $i

ciul.

AicI este re$edinta primarid $i a judecatorid comunale.

putini paltid, anid $i mesteacara.

Lucieni - Ungureni, sat, jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, com. Lucieni.

Luciul, com. rur., in jud. Buzaa, pl. CimpuluI, situata pe ambele malurT ale riuld Calmatuiul, la 36 kil. de Buzar'. ;Hotarul, la N., incepei, din hotarul mo$ieT Movila-Oil, pe care merge pana da in hotarul mosiei Bilhacul ; la E., se lasa din hotarul Bilhacul peste apa Strimba, invecinindu se cu hotarul mo$id Margineanca-Rtwetul (com. Largul)

pana da in hotarul moqiei Macoveiul ; la S., se invecine$te cu hotarul mo$ieT Macoveiul li parte din mo$ia Calclare$ti ; la V., din

hotarul Calclare$6, la pe hotarul mo$iel Caragelele, pe care urca, trecind riul Calmatuiul, pana in hotarul mo$id Movila-Oii.

Vite sunt : 321 bol, 576 vaci,

rica-Vechie.

168 vitd, 4 bivoll, 4 bivolite,

Are o populatie de 210 fa-

329 caT, 281 Tepe, 62 minji, 3400

milir, sau 1007 suflete : 502 barbatI $i 505 ferner ; 1004 Ron ni, 1 Grec, 2 BulgarI; 238 agricultoff, 6 meseria$T, 6 comerciantI, 5 cu profesiunT libere, 38 muncitori" si I I servitorT. . tiil carte 108 persoane.

01, 9 asid $i 273 porci. Meseria$T sunt: 1 lemnar, 4 fierarI, 1 ma$inist li I brutar. Comuna e vechie. Dionisie Fotino o mentioneaza. Numirea

eI vine din faptul, ca pe teritoriul saa este o bala, ale carel margini sunt acoperite de stuf, iar al cara rnijloc e curat. Mijlocul poarta numele de Luciul-

Sunt 132 contribuabilI. Are : o $coala mixta, frecuentata de 37 elevi $i conclusa

Balte $1 de Lumina Luciului. Lo-

judet $i comuna ; o biserica,

curile din apropiere s'ati numit:

deservita de I preot $i 2 das-

Locul de la Lucia $i de aci

calT.

intreaga comuna a primit acest

Vechiul drum, ce duce din Calarag la Braila, trece prin

nume.

de un invatator, retribuit de

Luciul.

Luciul, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatä la extremitatea de N. a pla$eI, limitindu-se cu judetul Braila. Teritoriul comund are supra-

fata de 1056o hect., din carI 3000 hect. balti$ $i se intinde

Luciul, baltd, in com. Luciul, jud. Buzar!, avind marginile acoperite cu stuf, $i mijlocul cu-

rat (lucia); contine pe$te.

Suprafata sa este de 4552

spre V., din Dunare pana in

Luciul, movilit, inalta, in jud. Buzalá, com. Luciul.

hect., din casi: 3772 hect. arabile, 27 hect. padure, 83 hect. fine*, 5 ro hect. izlaz qi J60

teritoriul comuna TindareI $1 spre N., din teritoriul comuneT Gura-IalomiteI pana in judetul

Luciul, mo,rie, in jud. Buzati, com. Luciul, cu 4280 hect., mare parte

www.dacoromanica.ro

LUCIUL

LUDEVII-BUDÁIUL

192

arabile, 12 hect. rolare, restul

incarcl cu DrAcoaia si se varsA

tocelul. Are si un lac nutnit

izlaz, flneatd, bAltis, sArAturl si sterp.

d'a stinga TazlAuluT-Mare.

Lacul-BArbAtescu.

Ludäneasca, cdtun, pendinte de

Luciul, apd, jud. Ilfov, pl. Znagovul, com. Butimanul. Se formeazd din ploT si mid izvoare,

comuna Prestnicul-d.-s. sal' Rdzmiresti, plasa Marginea, jud.

Se compune din treT cAtune : Scheiul, Telesti si Ludesti, cu o populatie de 2370 locuitorT. Pe

Vlasca, proprietate a d-luT V.

teritoriul el se af1ä pAdure multd, si arborT fructiferl mal cu seamd

si udd partea de N. a clt. Lu-

Cristopolu.

prunT.

ceanca. Se intilneste la cAt. Ulmeni, com. Poenari, cu apa nu-

Mosia se intinde pe o suprafatA de 890 hect. Este estimatA

Are : treT bisericT; o scoald, condusA de un invdtAtor, p15.tit de judet ; cincT morT de al:4; 14 velnite cu cazane pentru fabricat Ojea. Se invecineste : la E. cu Butoiul si Dragomiresti; la V., cu

mitA Coadele-Znagovului. In dru-

de Creditul Fondas Rural din Bu-

mul sla formeazA doul miel

uresti la suma de i80000 leT.

helestae: unul in mosiaLuceanca,

Venitul anual este de 10600. S'ati improprietirit la 1864, 54 locuitorT, pe o suprafat5. de 162 hect. Are o bisericA, cu 1 preot

avind o suprafat5. de 50 ariT si al doilea in mosia Pdscdneanca, avind aceeasT intindere.

Luciul, piriii, izvoreste din balta Luciulul, pe mosia HirlAul, jud. Botosani, trece in comuna B5.-

si 2 dascAlT.

la N., cu Botesti si la S., Cu Hulubesti. De Bogati Bogati ;

se desparte prin deal si ValeaStrimbuluT, precum si prin pa-

Ludeasa, munte, la N. com. R1mesti, plaiul Horezul, jud. Vil-

dure; de Hulubesti, prin dm-

deni, jud. Iasi, unde se varsä in stinga riuluT Bahluiul, in dreptul DealuluT-BisericeT.

cea, 'filtre muntiT Piscul-Lung si Bolca.

turoaseT si Valea-ButoiuluT, pre-

pie; de Butoiul, prin Valea-Pu-

cum si prin pAdure, si de Botesti, tot prin pAdure. Numal cu

Ludeasa, '.Romani, Bolca si HirlAul, jud. Botosani, din Braduletul, peklurt particu-

Luciului (Balta-), baltd, pe mosia

care izvoreste piriul Luciul.

lare, supuse regimuluT silvic, pe

Ludasi, sati Ludasul, sat, jud.

mosia Romani, com. Rimesti, pl. Horezul, jud. Vilcea.

BacAti, pl. TazlAul-d.-s., com. BA-

Hulubesti se leagl prin sosea vecinald, lar cu cele-l'alte pi-in

potecT si drumurT practice. Are trel marl pAdurT : una de

167500 ariI, a doua de ios000 arif si a treia de too000 aril.

sAsti, situat in valea TazIduluT-

Ludeasca, phig, jud. Vasluiii,

Mare, la 1112 kil, de satul Cu scoala BAsAsti. Are 135 familif, sal:1 525 suflete ; o bisericd, cid-

pl. Stemnicul, izvoreste din com. Buhlesti, intrA in com. Birzesti,

ditA de locuitorT, cu 2 cintdretT si deservitA de preotul din satul Blsästi ; 3 circiumT. Vite sunt : 13 caT, 279 vite

cornute, 26 pord si 6 capre.

ramificatiunea dealultd LudestiBudditi ; apol in dreptul satulul Birzesti, tac oblic sesul BirladuluT, fAcind mal multe cotituri si se varsA in riulBirladul, aproape

poartA numele de Ruginoasa si

Ludasi, mo)sie, jud. BacAti, pl.

de podul peste apa Birladultd, ce leagl calea Birzesti cu calea Vasluiti-R ornan.

sti, Preda si Birzesti; la satul TdcmAnesti : TAcmAnesti, Delesti;

TazIlul-d.-s., com. BAsAsti, in in-

formeazA mar multe girle sub

tindere de 292 hect., proprietatea EpiscopuluT de BuzAii, Cli-

Ludesti, com. rur., jud Dimbo-

mescu, dind un venit de 3465

vita, pl. Dealul-Dimbovita, spre S.-V. de Tirgoviste, situatä pe loc ves, filtre Ardite si dealu-

leT anual.

Ludasi sati Ludasul, piria, jud.

de pe teritoriul mosid

rile: Valea-PotopuluT, Piscul-MAtuseT-Cart, Piscul-Milos, PisculCenusaru1, Piscul-OstreIsi Piscul-

Ludasul. Este format din doud

Mimas. Pi-in raionul com. curg

pirliase : Jghiabul si VArAria, se

piriul Potopul si piriia.sul Po-

BacIii, pl. TazlAul-d.-s., com. BAsAsti,

www.dacoromanica.ro

Ludesti- ludAiul, deal, ramificare a dealulur ce strAbate com. Birzesti, pl. Stemnicul, jud. VasluT. Se intinde de-a dreapta riuluT Birlad. Ramificarea Motel se

intinde de-a stinga aceluT riii. Aceste ramific5x1 poartA deosebite numirl : la satul Muntenesti Merer ; la Birzesti: RAdiul-Lude-

Mord si Arvinte ; la sat. BrAhAsoaia : Floroaia si Arvinte, Buciuna (acoperit cu pAdurl de fagT) si Bobilca ; la sat. CantalAresti : Dealul - PlopuluT sí la Dobroslovesti; CiusmeleT- Flunoaia, Z amfireT si Mord; in fine la

satul Ludesti-Buddiul, ramificarea poartA numirea de mal sus.

LUDEM-B UD A.IUL

193

LUM1NA

Lude§ti-Budkul, cu parte din

Vite sunt : 6o0 cal si Tepe, 200

sat, jud. Vasluid, in partea de N.-E. a comunel zesti, situat pe coasta de E. a

bor, 332 vacr si viter, 30 bivolf, 40 bivolite, 15 capre, 300 porcI

ramifieatiunel dealulur cu acelasI nume.

Dintre locuitorI, 193 sunt plu-

Codrul,

Are p suprafata de 700 hect.

si o populatie de 30 sad 150 suflete. Vite : 120 vite marr cornute, 26 caT, 70 01, 15 capre si 39 rimatorr.

Ludi§orul, paure, a statuld intindere de 25 hect., jud. Muscel, plaiul Nucsoara ; tine de muntif mandstireT dimpulung, care fac parte din comunele Corbisori i Berevoesti.

Ludul, ea' tun, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com rur. Comanesti.

Ludul, mahala, com. rar.

Cra-

guesti, pl. Motrul-de-sus, jud. Mehedinti.

Luica (Luica-Cotroceni), com.

rur jud. Ilfov, pl. Negoesti, situatd. la N. de lacul Luica, inconjurat de &alud frumoase,

la 44 kil. de Bucuresti. Sta in legatura cu com. Nana, prin o sosea vecinall.

Se intinde pe o suprafata de 2628 hect, cu o populatie de 975 suflete, din carI 176 contribuabill ; locuesc in 103 case si 23 bordee. Statul are 2000 hect. si locaitoril 628 hect. Statul cultivb..prin arendasii sAl 1700 hec. (loo ster-

pe, 20 izlaz). Locuitoril cultiva 588 hect. (30 izlaz i 10 vie).

si 800 of.

Mitreni.

Luica-Mitreni, mofie, a statuluI,

jud. Ilfov, pendinte de mana-

garr.

stirea Mihaid-Voda, care, impre-

LocuitoriT posea : 92 plagar, 42 ca bol, 50 Cu cal; 100

una cu Potcoava a manastireI

care si carate: 35 cu boI, 65 cu cal. Improprietaritl sunt 159 locuitor/ i neimproprietaritr, 4L Comercial se face de 6 per-

Negoesti, se arendeaza Cu 55200 leI anual.

Luicaneasca, vale, pe care se afla com. Butimanul, jud. Ilfov, pl. Znagovul.

soane.

Luica (Luica-Mihaiii-Voda), sat, facind parte din com. rur. Mitreni-Clatesti, jud. hoy, pl. Oltenita, situat la extremitatea plaser, spre pl. Negoesti. Se intinde pe o suprafata de 3599 hect. (Impreuna. cu satul Mitren), cu o populatie de 126 locuitorl. Statul are 3000 hect. locuitoriI (impreuna c.i ceI din Mitren) ad 599 hect. Statul cultiva. prin arendasif sal' 2610 hect. (90 hect. sterpe, loo hect. izlaz, 200 hect. padure). Locuitoril aü Loo hect. izlaz.

Luma§ul, deal, jud. Dolj, pl. O. cola', com. Cosoveni-d.-j., pe cos-

tisa carula este asezatd. com.

Luma§ul, mofie, a statuluI, situata pe teritoriul comuna Cosoveni-dd., jud. Dolj, pl. Ocolul. Pana la secularizarea averilor manastirestI, mosia apartinea manastirer Sadova. Se arendeaza. Cu f 1350 leT anual.

Luma§ul, ¿dure, a statuluI, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Coso-

Numarul vitelor marI e de x64 si al celor raid, de 35.

veni-d.-j. Are o intindere de i5o hect. si este compasa din : ginnita, arar, stejar t lemn.ciinesc.

cu o

Luma§ul,pirig i vale, jud. Dolj,

forma triunghiulara. IsI ja nastere din locurile baltoase, numite la TufaniI-10-State si se yarsa in nul Arges, spre N. de com. Curcani. Intre balta Luica

pl. Ocolul. Izvoreste din tintina Calugara, din dreptul scoalel

Luica, baltd, jud.

Ilfov,

riul Arges este un pod de lemn, pe soseaua judeteand. Bucuresti-Oltenita.

Luica, mofie a statulta, pendinte

Budgetul com. e de 2413 leI la ven ituri si 2298 leI la cheltuell.

de manastirea Cotroceni, jud. Ilfov, care se arendeaza cu 27350 lel anual.

Are o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de 3

Luica-Cotroceni. VezI Laica,

preotl si 2 cintaret1 ; o scoalá mixta, frecuentatd. de 19 elevI si 8 eleve.

ca, jud. Ilfov, pl. Oltenita, com.

jud. Ilfov, pl. Negoesti. Vezi Lui-

com. Cosoveni-d.-j. Uda comuna prin partea de V. si apor patrunde In com. Malul-Mare, pe teritoriul

careia se si varsa in nuE Jiul.

Lumina, grind, sail loe riclicat de as.lpra stufului inconjurator, In jud. Tulcea, pl. Salina, pe teritoriul comund Cara-Orman, situat în partea centrall a piase'

si de E. a comund ; se deslace din grindul Cara-Orman ; se intinde spre N., aviad o directiune

generala de la S. spre N.; spre V. de el este lacul Puiuletul, iar spre E., lacul Puiul; in capatul 25

0275. Alarde "'limar Geograite. Vol. IV

www.dacoromanica.ro

LUMINA

de N. se aftä punctul trigonometric cu acelasi nume ; partea

de S. poartä numele de Grindul-Lurul, care e tliat de drumul comunal Cara-Orman - Ivancea, numit i Drumul-luI-Mamut ; are

o intindere de ioo hect. ; acoperit Cu nisip.

hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 32 kil, de orasul Turnul - Severin, situatA pe valea pirtulul Cervenita, in stinga, la poalele dealuluI Lumnicul. Se mArgineste :

la E. si N., Cu com. Ruptura ; la S. cu com. Cremenea i la V., cu com. Degerati. Formeazä com. cu Lumnicul-

Lumina, punct trtkononzetric de observalie de rangul al 3-lea, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Cara-Orman, In partea centralA a plaseI i cea de E. a comuneI, situat la ex-

tremitatea de N. a grindulul Cu acelasI nume ; are o

LUNCA

194

1'01-

time de 17 m. i dominä asupra grinduluI Lumina, si a lacurilor Puiul i Puiuletul.

d.-s., avind peste tot 500 locuitorl, din carI 86 contribuabilI;

locuesc in too case.

jud. Arges, pl. Topologul, fAcind

fluenta acestul rid Cu pirita Asäul, la 720 111. de satui AsAul.

Are o biserica, cu 2 eintaretT, cladita la 18'5, fost schit.

Lunca, sau Lunca-Moine§ti, sat, jud. Bazar", pl. MunteluI, com. Moinesti, situat pe dealul Osoiul i Lunca i in valea piriuluI Moinesti. Are 33 familiT, sad 142 suflete ; 2 circiumf.

Vite sunt: 9 caI, 66 vite marl

Locuitorif poseda : 16 plugurI,

27 care cu bol, 3 cArute cu cal; 6o stupI.

Prin comuna trece o sosea, care incepe din soseaua nationall de la Prunisori si duce la D egerati-Lumnicul-Ruptura.

Are o biserica, cu i preot

cornute, 25 pord si 96 o!. Lunca,sezt, jud. BacAd, pl. Siretuld.-s., resedinta com. Filipeni,

situat pe ptriiasul Dunavatul, la poalele dealuld Dobrianu. Este locuit de niste emigra;! din Bu-

cintlret. Budgetul comund e la veniturl de 848 lel, lar la cheltuell

co vi n a, venitf in tarà pe la 1820

de 384 la

seta. Pe cind com. Filipeni se

si I

Luminele, sad Dealul-Luminelor, sat, Cu 526 locuitorI,

al Trotusuld, mar jos de con-

carr aü fost improprietAritI pe mosia luI Aga Grigorie Ro$i

parte din com. rur. Dedulesti-

Vite : 400 vite marI cornute,

afla alipita de jud. Tecucid, satul

VArzari ; are o bisericA, Cu hra-

12 caT, 300 ol" $1 340 ritnItorT.

mul Cuvioasa Paraschiva, Cu 2

PiraTe mal principale in com. sunt : Cernevita, Ciurila, Dese-

era situat pe dealul Dobrianul, al caruT nume il purta.

preotl, i dintaret ì i paracliser.

Are o populatie de 246 fa-

ragi, Lumnicul. Are o Rutina

mili!, saii 1032 suflete ; o scoall

numita Fintina-Turculd, in apropierea carda se afla asa uumitul Bordeiul-Turculur.

rurala ; o biserica Cu hramul

com. Breaza, ramificatie din muntele Istrita, in fata cAt. Pisculeni,

com. Tisaul; serva ca hotar despre com. Pietroasa-d.-s.

Lumnicul, deal, com. rur. De-

Luminoasa, deal i bata', in jud.

gerati, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.

Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Gogosi.

Lumnicul-de-Sus, sat, in jud.

Luminele, coastd, jud. Buzad,

Schimbarea-la-Fatl, clAditA de locuitori la 1848, cu i preot si I cintAret ; 4 &dura', o moara condusl de abur! si una de apA, o flerArie i treI timplAra.

Vite sunt: 44 caT, 566 vite marI cornute, 68 porci $1 51 capre.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., tine

Luminoasa, Tac, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Bechet, ce se formeazA din revarsarile riuluI Jiul. Se aflA la V. comune, a-

de com. rur. Lumnicul.

Lunca, san Filipea, sat, jud. Bacati, pl.

TazlAul-d.-j.,- com.

Lunca, saz Mo§neniI-din-Deal, sat, cu 60 familir, jud. Arges, pl. Cotmeana, face parte din

Tirgul - Valea - Rea, situat d'a dreapta TazlAuluI-Mare, la

Lungimea LaculuT, de la N. la S., este de 300 m. i lAtimea

com. rur. MArghia ; are o biserica, cu hramul Na.sterea-MaiceI-

sedintl. Are 27 familiY) sail 95 suflete. Vite marl cornute sunt

de la V. spre E., de ioo m.

DomnuluI, deservitA de i preot,

36 si porcl, io.

vind o suprafatA de 30000 m. p.

1/51

tal, de scoala din satul de re-

I cintaret si I paracliser. Luminosul, lac, in jud. Ialomita, p/. Borcea, cotn. VArAsti.

Lumnicul, cont. rur., jud. Me.

Lunca, sarz Lunca-Asäul, sat, jud. BacAd, pl. MunteluT, com. Comanesti, situat pe malul sting

www.dacoromanica.ro

Lunca, sat, in centrul com. ZIAtunbaia, pl. Miletin-Tirgul, jud. Botosani, asetat in stinga piriuluI Siena, la poale de deal.

LUNCA

195

LUNCA

Are o suprafata de 147 hect.

Are o populatie de 46 fatal%

Moscalir afara din obuz, vr'o

al locuitorilor si o populatie de 45 familir, sato 215 suflete, din carr 5o contribuabilr.

saa 16o suflete, din carT 35

patru mil de Mosca% mar in jos pe lingl balta Prutetulur,

Vite: 85 vite marr cornute, 12 caí, 400 or, 30 mascurr; 30

Locultorir din vechime att fost

contribuabill si se intinde pe o suprafata cam de l000 hect. proprietarr razesr; azr irisa mo-

ca trer patru pistrele de sageata ati esit i Moldovenir in po-

sia nu mai e a lor. Aid este : resedinta prima-

triva celor patru mir de Mosca% alaturea mal despre cimp cu Dumitrasco si cu

riel; o biserica care a fost facuta

putinter Dontr si Cazad, alaturea

1840, °data cu infiintarea

cu MoscaliI. DecI Turcir aa si inceput india cu Moldovenir a-sr

Voda, jud. Buzad, Cu 400 locul-

satulur cel noa. Aceasta localitate care se afla

torr si 98 case. Are sub-divizia

la 10-12 kil. in jos de satul

pana. aa inceput Turcir a se

Stanilesti, are si ea o mare in-

ingloti, stat oare-ce bine si bietil

semnatate in

MoldovenI.

stupr.

In vechime satul se mar numea si Codrovita.

in

Lunca, attun, al com. VintilaReghinarr.

Lunca, sat, in jud. Covurluia, pl. Prut, com. Iorasti ; are 61 familir,

saa 236 suflete; o bisericä.

razbolul urmat

futre Rusr si Turcr la 1711. lata privitor la aceasta o descriere a cronicarulur Ion Neculcea

Lunca, ah" care impreuna cu Satul-Mare, formeaza satul Dobranauti saa Hapii, com. VirfulCimpuluI, pl. Berhometele, jud. Dorohoia.

«lira imparatul (Petru) era in Gura Prutetulur, la casele Banula Decr ají socotit i ariscris

lur Ianos general (care se afla jos in Gura-Saratei) sa se ridice

la noapte sa vie inapor la o-

da palme si ad se harati ; jara

«Iara apor glotindu-se Turcir multime, nu mar puteaa sä tie razboiul, ca Turcir aveaa tot foc si cal bunr. Atund Turcirvazind ca Moldovenir aa dosit la obuz, aa in-

ceput a dare avalä asupra celor 4000 de Mosca% ce erad aara din obuz, si a Dontilor ; decr asa le dail navall cit se

parean ea or trece Turcir cu

Lunca, cdt., care, lmpreuna cu

buzul lur. Decr Ianos general, cum a vazut scriserile Imparatulur, ca-I serie sa se intoarca inapor, cum att inoptat, la trer ceasurr de noapte aa si purces

catunul Satul-Mare, formeaza sa-

inapor ; rar Turcir auzind huetul

tul Pilipauti, com. Pilipluti, pl. Herta, jud. Dorohoia.

carelor sr-ail facut spaimá i aa

virtos din jos si se avezase pe coasta la deal, lata Tatarimea tot trecea in sus spre Hui drept prada pre la Bejenii, ca

Lunca, thtun, alipit la satul Mogosesti, comuna Buda, pl. Herta,

jud. Dorohoia

inceput sa fuga; jara un pasa a zis vizirulur ca vuetul se pare

Lunca, san Lunca - Banului,

ca se duce, lar nu vine. Decl

sat, in centrul com. Lunca-Ba

fiind un Bulucbasa, de neamul

nulur, pl. Prutul, jud. Falcitl. Este

san Sirb, turcit de la Bosna,

situat pe coasta de E. a dea-

anume Colceag, trimasese sa mearga sa vaday i cm s'ají dus ail i luat limba ea fuge o-

lulur Prutul, ridicat cam la lo m.

de la nivelul riulur si pe o suprafatl neregulata, prezintind diferite ridicaturr. Se zice, ca satul, din ve-

chime, a fost asezat pe vale In sesul Prutulur, linga

care se stapinea de un boer, numit Banul, de unde i s'a zis si Lunca - Banulur. Din cauza inundatiilor, locuitorir s'ad ridi-

cat in anul 1840 din acest sat ail infiintat satul de astazT, pe costisa dealulur.

buzul ; si asa el incetat TUrcir de a fugi si virtos att inceput a trecere Prutul toata noaptea. «Deef obuzul lui Ianos general, intru acea noapte aa mers Cu pace si ati sosit pana in ziul la obuzul Imparatulul in Gura-

Prutetulur la casele Banulur.

lar ITurcir a doua zi, Dumipica dimineata in luna lur lulie 7 zile veneail carr cum puteaa, in puterea cailor ; atuncr .ail scos

www.dacoromanica.ro

cair peste dinsir iara Moscalir ir sprijineaa tare din foc. cDecr pana In sal% intru acea zi Duminica tot veneaa Turcir

lupir ; cum ar trece niste lacuste asa treceati de muIVI. «Eara obuzul cel mare Mos-

chicesc aa tot venit la un loe s5, se impreune cu obuzul Imparatulur i n'ail putut inteacea

zi sa ajunga ce mimar pana la StAnilesti, aa venit. Eara Imparatul vazind ca nu mar vine obu-

zul cel mare, pedestrimea tare s'a ingrijat.

indata s'a ridicat ratul cu obuzul lur de acolo, de Ruga casele Banulur i aa pur-

ces noaptea In sus prin intuneric de nu se vede mina si ati mers toata noaptea i pana In ziva ait ajuns la Stanilesti sub

LUNCA

LUNCA

196

deal. Iara de focurile Turcilor si a Tatarilor era cuprinsl toad costisa pAnA pe sub padure,

Este xesedinta com. Se mal numeste Lunca-StrimbuluT.

satul Lunca era maT la deal si se numea Codrul.

tot cimpul acela pAnA. in Husi;

tunca, ceitun, in jud. Putna, pl.

tunca, Mea, saü Plopi, sat,

lar Turcif i TatariT de la focuri, auzeaa hreamAtul obuzuluT si

Vrancea, com. NAruja. Este situat pe piriul ZAbala, 'Miga Po-

niminea nu se clinteaa de la

ienita.

pe mosia i in com.' PAscani, jud. Suceava. Asezat pe tArmul drept al SiretuluT, Ia 7 '/2 kif.

focurl ca cum ar fi niste oamenT mort1 pAnä in revArsatul zorilor, de incepuse a se lumina de zita, LunT, atunci s'a intimpinat ImpAratul cu toad greimea pedestrimel ce era la obuzul luT Repnin general in sat in StAnilesti. Din descrierea cronicarulul loan Neculcea rezultA foarte la-

murit cä pe teritoriul

Are o populatiune de 118 suflete, locuind in 20 case.

tunca, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com Oniceni, pe malul

de vArsarea piriuldf Sipotul in Birlad. Este asezat pe vale,

232

tr'un loc jos si la 3 kil. de satul Oniceni. Are 5 8 familiT, sati

226 suflete, din carT 51 contribuabilT; locuesc in 60 case.

retragerea ImpAratului din aSunt 290 vite mari cornute. ceasta localitate, cimpul luptei Se lucreazA ad rotAria. s'a schimbat in satul Stanilesti, In sus de acolea, unde s'ati Lun ca, =mire, ce se da ina. strins la un loe cele treT obuinte satulut MunteniT-Valeni, din

facind

parte din comuna rur. VAleni, pl. Argeselul, jud. Muscel. Este situat la vestul comuneT.

tunca, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. VinAtori-

jud. Roman, pl. Moldova, com. VAleni.

Lunca, sat, fácind parte din com. Gaiceana, jud. Tecucia. E situat in partea de S. a com., pe lunca dealuluT Pietroasa.

Are o populatie de 41 familif, saa 162 suflete, locuind In 58 case.

Neamtul, situat spre V. de Cetatea-Neatntului, pe valeapiriuluT Nemtisorul.

Are o intindere de 518 hect., Cu o populatiune de 91 familiT, sati 376 suflete ; i bisericA, cu preot si 2 dascAlT; 2 morT

de apl. Suttt 91 contribuabilf. Vite : 283 vite marT cornute, 17 caT, 20 poro!.

tunca, sat, In jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. PingArati,

situat pe valea riuluT Bistrita, in dreptul kil. 69 al soseleT Piatra-PrisAcani, la 4 kil, de orasul Piatra.

fa-

mili!, saa 991 suflete, din carT

Lunca-Banului s'aa inceput prima hartA a razboiuluT i, dup.

tunca ( Pojarul ), sat,

Are o populatie de 260

drept al riuluT Birladul i aproape

satuluT

zurT ale armatel Rusestl. (VezT Gura-SArAteT, sat, jud. Falda).

de tirgul de resedintA, e strabatut de baltile : Sarlaul, BaltaDomneascA, TAoanca, Rusoaia si Balta. contribuabill; locuesc in

250 case. Vatra satuluf ocupa 94 ata., 67 prj. Impropriedritl la 1864 sunt go pAlmasT si 57 codasT, stApi-

nind 582 fald, 52 prj. Are o scoalA rurala mixtA, infiintatA in 1886, conclusä de un invatator plAtit de stat, si frecuentatA de 36 elevr; o biseria, cu hramul Sf. Gheorghe, adusa de la Gulia, fiind daruitá satulul Lunca de un egumen al MAnAstireT Probota, pe la

1788, Mala (data s'a gasit sA-

pata pe o use de stejar de la biserica vechTe ce se pastreazA

inca). Intre 1870-1880 s'a zidit actuala bisericA de N. R. Roznovanu, ajutat de sAtenT. E

deservitá de un preot si 2 chii- improprietaritl cu 17

tAreti

Lunca, sat, in jud. Tutova, pl. Tutova, com. Hdlaresci. Are 240 loc. si 58 case.

fáld.

tunca, atten. Ved Ciocirlesti, sat, com. Valea-SatuluT, pl. Fun-

tunca, Codrul, satiValea-ApeI, duri, jud. sat, pe mosia i in com. DrAguseni, jud. Suceava. E legat Lunca, sat, fAcind parte din com. de satul de resedind cu care rur. Serbanesti, pl. Milcovul, jud. formeaza aproape un singur sat. Vilcea. Are o populatiune de Are o populatie de 153 fa141 loe.: 72 barbatT si 69 femeT. miliT, saa 602 suflete, din carl In catun, pe proprietatea locuitorilor, se afla un izvor cu zoo contribuabilT; locuesc in 143 case. Vatra satului ocupa 65 fAld. Scoala i biserica din DrAguseni servA i acestuT sat. Pe timpul lui Mihail Sturdza,

www.dacoromanica.ro

%DA sulfuro-feruginoasA.

Are o scoala, frecuentad de 21 copiT,

tunca, sat, com. Ocnele-MarT, pl.

LUNCA

LUNCA-CETXTUEf

197

Ocolul, jud. Vilcea. E situata la N.-V. comuna intre com. Titireciul qi VIAde0i.

Lunca, sat, facind parte din com. rur. Bujoreni, pl. Cozia, jud.

Vilcea. Are o populatiune de 205 locuitorT : 105 barbatr 00 femeT. Cade la N. comunei,

la 2 kil, de satul Olteni, cat. de rwdinta.

Lunca, plidure, situata la E. de satul Blajeri-d.-s., jud. Tecucia, com. Torcesti. Are o suprafata de 450 hect. i apartine d-luT Mihail Ba4.

familiT, saa 665 suflete, din carl 136 contribuabilT.

Partea com. despre E., pe ses este acoperita mal* mult cu baltl i lund, producind mult erbaxit ;

Lunca, pgdure, a statuluT, in jud. Tecuciii, com. Barcea, Miga riul Birladul.

in partea de V. este tra-

versata de Dealul-Prutulul, care la diferite numirT, dupa localitatile pe unde trece; pe el se afla tarinele satenilor. Viea se cultiva

Lunca, pädure de stejar i ulm,

numal pe 5 hect. Pe deal, pe

in jud. Suceava, com. Stolniceni.

jud. Bacaii, pl. MunteluT, com. Comane0 de pe teritoriul satuluT Lunca, care avea o biseri-

Lunca, pîrîiq, in jud. Neamtu, com. Vinatori-Neamtul, pl. de

partea sudica, se afla 2 movile. Vite : 600 vite marT cornute, 6o cal, Ioo pord i 6000 oT. Budgetul com. e la veniturI de

Sus-Mijlocul; izvore#e din ra-

2010 1., 11 la cheltuell, de 20001.

cuta de lemn, cladita la 1750 de Monahul Vasile Bantu, cu

mura muntilor Oglinzi §i se varsä

Lunca-Asfiul, saü Asaul, schit,

Lunca-Bälteni, pgdure, cu o

vre-o IO calugarl,prin anul 1863.

lingA satul Cu ace1ai nume, pe stinga piriuluT Nemtiprul.

Lunca,mahala,injud. Mehedinti,

Lunca, tufgrie, in suprafata de

plaiul Cerna, com. rur. Buseqti.

119 hect., pe esul BirladuluT,

docul, din com. Brodocul, pl.

teritoriul com. TirziT, jud. Falcia,

Stemnicul, j u d. Vasluia. Prin ea

pl. Crasna.

trece §oseaua comunall Brodo-

Lunca, mahala, facind parte din com. rur. TOla, plaiul Pelesul, jud. Prahova. Lunca, mocie, in jud. Covurluiti, pl. Prutul, com. Jor4ti.

Lunca, peiclure de rachita. §i de lozie, pe malul SiretuluT, mo§ia

Lunca, pgclure, in intindere de

filtre satele :

Bro-

cul-Balteni.

Luna (La-), vechig pichet, cu Lunca-BIrcul, pgdure

zitat pe drumul Focpni spre

particolará, supusa regimuluT silvic, pe mo0a Ulmetul, com. Ulmetul, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

comunele Maluri, Maicaneqti, Maxineni-BrAila.

Lunca-B1rnoveI, sat, jud. 14,

No. 59, spre hotarul Moldover, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,

com. Maluri ; han destul de vi-

GrAme0, com. Grame0, pl. Berhometele, jud. Dorohoia, in suprafata de 22 hect.

intindere cam de 320 hect., proprietatea statuluT. Se afla

com. Ciurea, pl. Codrul, spre

Lunca-BanuluI, com. rur., jud. Falcit, in partea de E. a pl4eT Prutul, situata pe §esul dintre Prut i Prutet i pe dealul ce

N. de satul Ciurea, situat pe costia estica a DealuluT-luT-Voda p e cea de la V. a dealuluT Lunca, i in valea formata de aceste dota dealurl.

precum

6o hect., proprietatea statuluT, jud. Muscel, pe proprietatea al-

se ridicä in partea de V. Se marginqte la N. cu com. Sta-

Are o populate de 71 fam.

ce*ti, com. Mihaeqti, pl. Riurile,

la.V., cu com. Vetr4oaea; la E., cu 1.1111 Prutul i la V., cu Ivane#1 i Todireni. Este for-

saa 357 suflete. Vite : 553 vite marT cornute, 232 capre, 21 cal i 119 rimatori.

mad din 7 sate: Bumbata, Condrea i Foca, care sunt aqezate

Lunca-Cetätuel Cu Zane, sat,

pendinte de manastirea Cimpulung.

Lunca, plaure, situata in partea de S. a satuld Torce0, com.

pe ges, i Balteni, Pojorani, Lunca

Are o suprafata. de 1266 hect.

Hirtopul, care sunt wzate pe coasta dealuluT Prutul, pe pro-

apartine d-luT Mihail Bal

prietatT boere#T. Are o suprafata.

Cu acela§T nume, jud. Tecucia. .

In partea de S. a padurel, pe riul Birlad, se afla un iaz, avind o moara sistematica cu apa i vaporT.

cam de 3392 hect., din carr: 310 hect. sunt ale locuitorilor, lar 3082 hect. ale proprietarilor de mosii. Populatia com. e de 181

www.dacoromanica.ro

jud. Iai, pl. Codrul, com. Galata, situat pe platoul dealuluT Ceta-

tuja §i care, impreuna cu satul Zane, are o populatiune de 59 fam., sail 185 suflete Numarul vitelor e de 239 cap., din cari: 196 vite marT cornute, 7 caT i 36 rtmatorT.

LUNCA-CORBULUT

Lunca-Corbului, com. rur., jud. Arges, pl. Cotmeana, la 27 kil. de com. rur. Costesti, resedinta subprefectureI, si la 26 kil. de

I.UNCA-PODULUT

198

Lunca-Girtil, sat, facind parte

Lunca-Mare, paa'ure, jud. Dolj,

din com. rur. Badeni-Ungureni,

pL Ocolul, com. MischiT, satul Mlecanesti, in -intindere de 89 hect. Apartine bisericel S-tel TreimI din Craiova. E populata Cu cerl, stejarl, alunf $i girnite.

jud. Muscel, plaiul aimbovita. Are o populatie de 54 locui-

Pitesti. Se compune din satele :

torr.

Caulesti, Corbesti $i Crestusesti.

LocuitoriT sal ail fost clacasI s'ati improprietarit pe mosia Costea Ion.

avind peste tot 135 familif, sail 674 suflete, din carl 120 contrib. Are o biserica ; o scoalä primara rurala; 4 circiumT.

Budgetul com. e la venitud de 920 leT si la cheltuelT, de 873

Lunca-Hutanilor, paure, pe

230 rimatorl.

Prin comuna curge apa Cotmeana.

Lunca-din-Vale, "d'Are, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Lipovul, in intindere de 37 hect., pe Domeniul Coroanel. Compusa din emite, care predomina, apoT

cerl, stejarT $i jugastri.

Putna.

mosia $i com. Pomirla, jud. Dorohoiil, pl.

Lunca-Molnita, platoz, jud. Do-

Lunca-Mare, càtun, intnd de

rohoiti, pl. Herta, com. Pilipauti, incepind de la hotarul drumuluT

lel.

Vite sunt : 420 bol. i vacr, 70 caT, 1235 01*, 16 capre

Lunca-MIndriscáf, numire vechre a satulur Mindrisca, jud.

Gilortul, situat parte pe ves, parte

comunal Lunca-Herta $i intinzindu-se pana la vatra satuluT

pe coasta i ambele partl ale

Molnita.

com. Vladimirul, jud. Gorj, pl. piriuluT Desul.

Are o suprafata de 763 hect., din carl : 200 hect. padure, 300 hect. arabile, 240 hect. finete, zo hect, vie, io hect. livezT de prunT si 3 hect. izlaz.

Lunca-PescaruluI, munte, jud.

Are o populatie de 200 fa-

Lunca-Plopilor, pfrig, In jud.

miliT, sail 300 suflete, din carl 169 contribuabilT; r biserica de lemn, facuta de locuitorl la anul

Bacail, pl. Trotusul, com. Hirja,

situat la E. de muntele Cernica.

in jud. Buzar', cat. Nehoiasul, com. Gura-SiriuluT, la poalele

1802.

Locuitorli sunt mosnenl. El

Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul com. rur. Greci.; izvoreste din poalele sudice ale dealuluT Secarul (303 m.), se indreapta spre apus, printre dealurile Secarul,

dealuluI Piciorul-BaliT, pe malul

poseda: 40 plugurT, 6o care cu

Piatra-MarieT $i Piatra-Ascutita ;

drept al riulur Buzaul, numit ast-fel, cacT pe ad se scurge izvorul termal de la Poiana-

bol, 2 carute cu cal ; 220 vite

uda partea rasariteana a plaseT si pe cea S.-E. a comuneT ; trece

Berbeculul, care nu permite zlpezil a se prinde.

marl cornute, 13 -cal, zoo capre i 124 rimatorl. Comunicatia in acest cat. se face printr'o posea comunall,

Lunca-FrasinuluI, luna fru-

care II pune In legatura cu com. sa Vladimirul.

moasá i fertill, situata pe albia

In catun se gasesc 9 puturI

prin padurea satuluT Greci, in dreptul satuluT Greci primete pe dreapta Valea-Grecilor ; amindoul unite poarta numele de apa Calistrier ; pana la unirea cu Valea-Grecilor, are o lun-

riulul Cerna, jud. Mehedinti; se cultiva de locuitorir Closani Orzesti, carl ail intemeiat aci aproape un sat, avind i morI de macinat pe apa Cerna.

2 fintinT.

gime de 7 kil. ; primeste pe

Lunca-firi-Zapadfi, loc izolat,

Lunca - Frumoasfi, ditun, al com. Pirscovul, jud. Buzan, cu r 200 locuitorl $i 210 case. Are a ub-divizille Curan esti, Pirjoleni

si Taciuleni.

Lunca-Frumoasä, mofie, in jud. Buzati, com. Pirscovul.

861

or,

Lunca-Mare, sat, facind parte

dreapta valle: Crucile, Dictovul Rahova.

din com. rur. Sotrile, pl. Prahova,

jud. Prahova. Are o populatie de 204 suflete ; o biserica, fon-

Lunca-Plopultil, trup de piiclure, a statulul, pe mosia Savinesti,

data la anul 1845, de Sardarul Grigorie Negru.

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Calul-lapa, Cu o intindere

de 26 hect.

Lunca-Mare,

in jud. Buzail, com. Nehoiasul, cat. Badir-

Lunca-Podulul, les, care se in-

legiul, de vr' o 200 hect., din care is arabile, 26 fineata, loo padure

dude in partea de E. a satuluT $i comunel Rasesti, pl. Podoleni,

si 60 izlaz.

jud. Falciil, numit ast-fel de la

www.dacoromanica.ro

LUNCA-SA CUMA

1 99

podul ce din vechi me se afla peste .Prut.

sele: Toda, Dracosul, Slatina,

Lunca-SaculuT, phdure, _a statullir, in jud. Iasi, pl. Stavnic,

rimul sunt : Chicerea i Capatina, acoperite ea padurT, apoT, Tocila i Plesa ì in fine Piscul-

Chetrosul.

Dealurile care onduleazä tacom. Mogosesti.

StineT si Dealul-Manastirer, aco-

Lunca-Stfine§tilor, trup de phdure a statulul, in intindere de 440 hect., jud. Vilcea, care,

LUNCANI

izvoare cu apa sarata, din care In vechime se extragea sare prin evaporatie.

Vil sunt pe o Intindere de 37.98 hectare, care in 1890 aa dat 30.40 hectolitri vin negra si 1124.80 hectolitri vin alb.

Lunca-Strimbulul. VezT Lunca,

perite Cu viI. In Condica Lluzilor gAsim aceasta com. cu numele de Luncani-Razesi, i facind parte din ocolul Bistrita-d.-j. ; iar dupa impartirea administrativa facuta in urnia Regulamentulur Organic se afla in ocolul Bistrita. Populatiunea se compune din 257 familiT, saa 1007 suflete 994 RominT, 7 Ungurl si 6 Izrai-

sat, in jud. Neamtu, com. Pinga-

litT ; 290 agricultorT, 3 meseriasT,

com. Fintinele, 8 kil.; la com.

rati..,

8 comerciantT, 15 cu profesiunT libere, Lo muncitori i 13 servitorT. Locuesc in 254 case. Sunt 225 contribuabilL Are o scoala mixta care func-

Slobozia-Luncani, 2 kil.; la com. Scorteni, resedinta 14 kil.

impreuna cu trupurile Girbovul (350 hect)., Stupina (380 hect). Cernisorul (35o hect)., formeaza padurea Rimesti-S tan es ti, situatA

In comunele usani i Lungesti, pI. Oltul-d.-j.,

Lunca -Tuguiatilor, lunch, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., com. Hingulesti, numita asa de

la o ridicatura de pamint numita T.uguia saa Tuguiata, pe care si-aa zidit la inceput casele

locuitorir din comuna Maluri, de frica revarsariT piriulul Leica.

Chiar comuneT Mala i s'a dat intiT numirea de Tuguiati ; numele

de Maluri i s'a dat mal in urmA,

de la situatia el pe malurile ritiluT si a balteT Leica.

tioneaza de la 1857 in satul Luncani, frecuentata de 20 copiT; o biserica, Cu un preot si 2 cintaretI ; 7 circiumT.

tuelT, de le! 2394, banT 25.

Comuna este strabAtuta de soseaua Bacaa-Moinesti. Distantele : la Bacati, capitala districtuluT, 14 kif.; Ia com. Margineni-Munteni, 9 kil. ; la

Luncani, sat, jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j.

i

resedinta comuna

cu acelasT nume, situat d'a stinga riuluT Trebisul, futre dealurile : TocileT, -Plesa i Chicerea. Cuprinde o sectie, Piriul-GloduluT,

duluT.

manastiriT a fost schit de calu-

Intinderea teritoriuluT com.

este de 2644 hectare, si totalul paminturilor de cultura de

leni.

Budgetul com, e la veniturT de leT 4773, banT 51 si la chel-

spre satul Tocila. Are o popu-

pl. TazIatil-d.-s., situata pe pi-

Slobozia-Luncani si la N., cu sectia Paladesti, din com. Gir-

Sunt 40 de stupl cu albine.

Dupa legea rumia din 1864, s'aa improprietatit 47 locuitorf cu 128 falci parnint in tarina. dat la 31 ?usuraIn 1879, teT, pamint in improprietarire din sectiile Luncani-Piriul-Glo-

Luncani, com. rur., jud. Bacaa 11111 Trebisul. Se compune din 4 catune : Luncani, resedinta, cu sectia Piriul-GloduluT, Tocha, Lingurari i Chetrosul saa PTetrosal. Se' ,invecineste : la E. ca com Margineni-Munteni; la S., cu com. Nadisa ;- la V., cu com.

Vite sunt : 43 cal, 602 vite marT cornute, 171 porcl si 45 o!.

531,96 hect. Mosiile sunt

latie de 149 familii, san 565 suflete; o scoall mixta, frecuen-

taa de 19 copir; o biserica, deservita de t preot

i

2 tia-

taretT, care pana la secularizarea garT.

Vite sunt : 33 caí, 103 vite marT cornute i 123 porcl.

Satul este format din case

a StatuluT, i Chetros.ul, a spi-

dese, frumoase si bine intretinute. Pe teritoriul satuluT sunt:

faluluT din Bacaa; restul pamin-

iazurI Cu pestT i racT si o moara

turilor apartin locuitorilor ra-

de apA.

riul-GloduluT, Luncani, in parte

i fostT clacasi. PadurT particulare supuse regimultd silvic, sunt Tocila i Chicera, amzesT.

bele ocupind 167 hectare ; padurea Statului, de 1083 hec-

Teritoriul min. este strabatut in lungul sati, de la V. spre E., de pirtu/ Trebisul i udat,

tare.

In diferite directiunl,, de &tia-

izvoare cu apa sulfuroasa

Pe teritoriul acestel com. se gasesc : lazurl cu pestI i rae!;

www.dacoromanica.ro

Luncani, sat, facind parte din com. rur. Boteni, jud. Muscel, pl.

Argeselul. Este situat pe maiul drept al riulur Argeselul, in fata satuluT Linia. Are o populatie de 139 locuitorT,

Luncani, mofie a statuluT, jud.

LUNCANI

Baca, pl.

LUNCAV1TA

200

TazlAul-d.-s., com.

Luncani.

unde apuca. spre S.-S.-E. i in fine catre S.-E.; se varsa in Olt,

Dealurile cari o brazdeazat

sunt numeroase si in general

filtre comuna Marcea si satal

acoperite cu padurI. De asemenT

Slavitesti, pendinte de com. Si

sunt pe teritoriul com., mal

rineasa.

are o intindere

multe movile, dintre carI : Movila-Mare (82 m.) a fost ocupata

Piatra, com. Pingarati, $i care azT

de 6o kiI. De la origina si pana la Vai-

de TurcT in razborul de la 1877-78; Milanul, la N.-V.,

este a Statului. Intinderea-T este de 1083 hect.; este amenajata si

deeni, Valea-Luncavatului este strimta si adinca, iar de ad i in-

s'a adoptat ca regim cringul

nainte se largeste treptat si are pana la kil. largime. Este populata, productiva si viabila nu-

linga gîrla Ciulinetul, pastreazä urmele uneT vechi cetatT, numite a MilanuluT ; se gasesc adi batir din timpul Romanilor. Apele carT ucla comuna sunt abundente i mar!. Avem: Du-

Luncani, pa-dure foioasa, jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, care apartinea manastira Pingarati, jud. Neamtu, pl.

compus.

Lunca§i, ceitun, al com. Zarnesti-

jud. Buzla, cu upo locultorl si 22 case. Lunca§i, numire, ce se da parid de N. a satului Halaucesti, jud.

Cursul sal:1

maT de la Horez in jos, fiind-ca de aci incepe soseaua comunala,

care duce de la Horez la Dlesti si la Slavitesti, in Valea-OltuluT. Largimea albieT Luncavatului variaza de la 8-12 m.; lar iuteala curentuluT, e, in medie,

Roman.

Lunca§i-de-la-Putul-luI-Parlat, ciitun, al com. Cernatesti, alipit de cat. Cernatesti, jud. Buzar'.

Lunca§ilor (Valea-), vale,

iz-

voreste din raionul co munei Fati-

$esti-Maglasi, plaiul Cozia, jud. \l'ama, si se varsain riul Rhnnic, tot in raionul acesteT comune.

LuncavAciorul, rifi, jud.

Vil-

cea. Izvoreste, din Plaiul-Ursa-

nilor, din 2 sorgintr, Fintina-

1.50

m. pe secunda. Tarmurile aa o inatime de la 1,50-2 M., lar

netul cu afluentiT saT Catana si Nevestelnita, la V.; Valea-CiaruluI, Valea-Plopilor, Valea-Turianuluf, la E.; Valea-Draghicului; riul Luncavita.

sunt semanate pe te-

fundul convine pretris pe toata intinderea cursuld. Peste Luncavat sunt 3 poduri de lema: la Maldaresti (12 m. lungime), la Daesti (16 m.) si la Slavitesti (20 m.).

ritoriul saa, in partea de N.; sunt marT si abunda in peste. Catunele, carT formeaza co-

muna, sunt doul : Luncavita, catunul de resedinta, asezat pe malul sting al piriuluT Lunca-

Acest lid trece prin comu-

vita, aproape de confluenta IuT

nele : Vaideeni, Maldaresti, O-

cu riul Ciulinetul ; Rachel, asezat

tesani, Carstanesti, Ursi, PopeDaesti iSirineasa. Se In carca pe stinga, in josul TirguluT-Horezul, cu Valea-Ursanilor i Valea Rimestilor.

Ja 3 kil. spre E. de piriul Va-

Pirvului de sub Jarostea, si Fur-

ucia partea de N.-E. a

Luncavita, com. rur., in jud.

com. Horezal, se imbucá cu riul Rimestilor saa Balanestilor, in capul uneT micT peninsule i, in

Tulcea, pl. Isaccea, situata in partea de V. a judetuluT, la 55 kil. spre V. de orasul Tulcea,

unire cu acesta, se varsa. in

capital3 jud. i in partea de N.-

1-1111 Luncavatul, la locul numit TrAistari.

V. a pl., la 18 kil., spre V, de

Luncavätul, ruz, jud. Vilcea. Izvoreste din muntii Vaideenilor

sarabia, de care se desparte

citura ;

narea, la N. si N.-E., pe o intindere de IO kil.; Orla Ciuli-

orasul Isaccea, resedinta plasei. Se margineste : la N., cu Ba-

lea-BozuluT.

Intinderea com. este de 3118 hect., din carT: 58 hect. ocupate de vetrele satelor (42 hect. Luncavita, 16 hect. Rachel) ; 1958 hect. ale locuitorilor (i747

hect. in Luncavita, 211 hect. in cat. Rachel) ; I1OCÌ hect. ale Statulur (800 hect. in Luncavita i 300 hect. in Rachel). Din acestea sunt: i000hect. ocupate cu padurl ale statuluT, 690

prin Dunare ; la S., cu com. Ba-

hect. izlazuri (din carr 400 ale statului si 290 hect. ale locuitorilor), 1017 hect. neproduc-

anume din Capattna, Ursul

labancea, de care se desparte

tive (baltT, stuf, etc. ale statuluT).

Balota ; curge de la N. catre S. pana la com. Vaideeni, iar de ad i la vale se indrepteaza

prin valea Luncavita-Mare, dea-

Populatia in ambele catune este de 380 familiT, saa 1780 sufiete, RominT, din, cari 380

catre S.-E., apor catre E., pana in dreptul comuna Horezul, de

lul Gogoncea si com. GreciT ; la V., cu com. Vacaren'; la N.V., cu com. Pisica i la E. cu Isaccea.

www.dacoromanica.ro

contribuabill.

Are : 2 bisericT, una in cat.

LURCAVITA

201

Luncavita, cu hramul Sf. Du-

pina, Milanul, etc., contin mult

mitru, zidita de locuitorl la 1827, Cu I preot si 2 cintaret1 ; a

p este.

doua, in cal. Rachel, cu hramul

Intinderea satuluI este de 2588 hectare, din carT : 42 hec-

Sf. Nicolae, zidita la 1859 tot de locuitorT, cu un preot si un

tare ocupate de vatra satuluI,

cintaret; 2 scoll, una, in 01. Luncavita, fondata la 1880 de locuitort frecuentata. de II° copiI, a doua, in cat. Rachel, fondata la 1885, tot de locuitori, frecuentata de 34 copiY. LocuitoriI posea: 8o pluguri,

hect. ale Statuld. Are o populatie de 280 fatIliiir Sati 1340

masinI de secerat si una de vinturat; 1000 boI i vacI, 600 capre i 01, 500 cal i 500 2

1747 hect, ale locuitorilor, 800 suflete ; o scoala, condusa de IntrAtdtor i frecuentata de 103 elevI; o biserica, fondata in 1827, Cu I preot si 2 cint5xet1.

Luncavita, pida, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com.

LUNCE/41-141SIP0ASA

Tulcea, pl. Isaccea. VezI Luncavita, pi-tú.

Luncavicioara, vale, in jud. Tulcea,

pl. Isaccea, pe teritoriul

com. rur. Luncavita; se desface din dealul Piscul-Inalt-§iqutu-

se indreapta spre N., avind o directiune generala de la N. spre S., brazdind partea N.-V. a plaser i cea sudica a iat ;

com.; curge pi-in dealurile Gogoncea si Piscul-Inalt, numaI pi-in padurr i pozitiunI din cele mar frumoase ; cursul san face o multime de cotiturl, si, dupa

in export de cosurI, cereale,

Luncavita. Izvoreste sub forma a douà raid plraIe : Lunca%itaMare, care fsi la nastere din Dealul - CaduluI (poalele apu-

tutun, peste, porcI, lmnà, lemne,

sane), se indreaptä la apus ; Lun-

vin si in import de coloniale, masline, orez, lipscaniI, etc. Budgetul com. e de 5540 le!,

cavita-Mica, care izvoreste din Dealul-Teilor, se indreapta spre N.-E., si se intilneste cu cel

Morilor) mal jos de Moara-lurTrandafir.

68 banI la veniturI si de 5412

d'india la locul numit Podul-

leI la cheltuelI. C51 de comunicatie sunt: soseaua judeteana Tulcea-IsacceaMAcin, care trece prin com. si e intretinuta de stat ; apoI 5 dru-

luI-Trandafir, de unde o ja spre N. sub numele de Izvorul-

Luncei (Dealul-), deal, jud. Iasi, care se intinde din sesul unel

matori. Comerciul este activ si consta

murI comunale, carI merg la ; Macin, Galati, Greci, Tiganca §1

Luncavita, sat, jud. Tulcea, pl. Isaccea, cat, de resedinta al com. Luncavita, situat in par-

tea de N.-V. a pl. si a com.,

(din cauza numeroa-

miel luncT, In partea de E. a dealulul luind directia de

selor morI ce le pune in mis-

la S. spre N., pana in com. Ce.

care), trece pi-in satul Luncavita i prin stuf, merge de se varsa in girla Ciulinetul,pe drea-

plenita,

pta, nu departe de satul Luncavita. Malurile sale sunt innalte in general. Pana aproape de satul Luncavita, pozitiunile ce el sträbate sunt foarte frumoase. Basinul sAil are 15000

goarele de cultura. ale locuitorilor CotnarenI, lar poalele

Morilor,

pe malul drept al piriuluI Luncavita., aproape de confluenta sa cu piriul Ciulinetul.

hectare intindere. Afluentli ceI mal insemnatI

Se margineste la N. cu fluviul

cioara, Valea-Ascunsa, ValeaCodruluI, Valea-CorbuluI, Putul-

Dunarea ; la S., cu com. Greci ; la V., cu com. Vacareni si Pisica ; la

E., ca cat. Rachel. E brazdat de dealurile Piscul-Rosu, Oltoiul, Chitlaul, Gira Ciulinetul la N., cu afluen-

sunt top' pe sano : LuncaviPope!. Fiind-ca contine tot-d'auna va., pune in miscare peste 15 morI i fertilizeaza cimpiile pe unde trece.

unde se si

sfirseste.

Pe podisul si coastele despre

V. ale acestuI deal, sunt

o-

despre E., cese 'asa in sesul Bahservesc pentru finaturT.

Lunceior (Dealul-), pîrîla,c, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bistricioara; izvoreste din ramura muntilor Magura-HeghesuluI, si se varsa pe dreapta pir. Bistricioara, in apropierea po-

dului ce este peste acest In dreptul kil. 119 al soselei Bistricioara.Prislcani.

Lunceni (GrAjdna - Panteli-

ta sai : Valea-NevestelniteI, Luncavita, unit cu valle PutulPopa, Valea- Codrulul, ValeaAscunsa, Valea-StupineI i Lun-

Luncavita-Mare, pîrlz, in jud.

cavicioara, uda satul. Eältile Cra-

Luncavita-Mica, phi% in jud.

61275, Mareta »talionar amuralla P.

un drum de 5 kil., dupa ce s'a unit pe dreapta cu Valea-Ascunsa, merge de se deschide in riul Luncavita (sali Izvorul-

Tulcea, pl. Isaccea. Vez! Lunca-

vita, pida.

mon), cdtun, al com. Grajdana, jud. Buzaa, cu 250 10CtlitOrr 58 case.

Lunceni-Nisipoasa, mofie, 26

zr.

www.dacoromanica.ro

in

LUNCETUL

LUNGANI

202

jud. Buzad, com. Grajdana, ca

nare numal cind sunt apele

1037 hect., din care 984 padure, restul curaturl si livezT.

marI.

Luncetul, munte, in jud. Arges, plalul Lovistea, in dreapta riu-

Lunga, insuld, in Dunare, jud. Ilfov. S'a numit ast-fel de la

Luncile, atun, al com. Lopatari, jud. Buzad, Cu 270 locuitorT si 69 case ; are sub-divizia Run-

Lunga, prival, In jud. Braila, unind Filipoiul cu partea de S.-E. a IezeruluT Patiul.

curi.

Lunga, prival, in jud. Braila, u-

Luncile, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cat. com. Jitia.

nind privalul Dimuleasa cu DuOxea, la N. de Tezerul Misaill.

lele DealuluT-VaciI, si la confluenta piriuluT Saritoarea cu

Rimnicul, la 2 kil, de cat. de resedinta, Jitia.

Luncile - D'intre - Prahove, munte, in jud. Prahova, com. Predealul, pl. Pelesul, 'pe care

Lungani, sat, in partea de N. a com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. l'as), situat pe valea formata. de dealurile Lungani si Hrintoaia. Are o populatie de 72 familiT, sad 341 suflete ; o

biserica fama la 1814, cu un cintaret.

.

Lunga, teser, in jud. Braila, situat in partea de N.-E. a ostrovuluT Coroca, unde se u-

Se imparte in doua : partea de S. se numeste Lungani-d.-j. si are o suprafata de 506 hect., proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi ; lar partea de N.,

n este Filipoiul cu privalul Lunga.

se numeste Lungani-d.-s., si are

Lunga, tezer, in jud. Braila, situat in ostrovul Iazul, la S.-E. de iezerul Somnorosul, intre Vil-

o intindere de 456 hect. In sat se fabrica olaria bruta. Vite sunt : 307 vite marl cornute, 212 oT, 14 caT li 22 11-

cut si Bindoiul.

matorl.

Este situat in partea de E. a com., pe riul RimnicuI, la poa-

si Valea-lut-Balan.

forma e1 lungareata. Se intinde

de la E. spre V.

luT Argesul.

proprietatI si se varsa in sillstea satului, la locul numit Pirjolea ; din aceasta se ramifica alte doul val: Valea-Tiganului

medelnicerul Constantin Filipe-

scu, la 1794 l'a vindut varuluT sati, Dinu Cantacuzino Paharnicul.

Lunga, movild, in jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, com. Salcioara, situata in clmp, pe malul drept

Lungani, sat, in central com.

Valea-de-la-Huma ;

cul in 01111 Ciorbolea. Are o

are forma lungareata, o inaltime de 18 metri si a servit ca punct trigonometric Statului major austriac, la ridicarea harta ValahieT, precum si Statulur ma-

intindere de 900 hect., cu o

jor romin ; este acoperita cu

reV; casa comunall ; casele pro-

verdeata.

prietatel ; o moará de apa,

al piriuluT

Luncoasa, vale, in jud. Buzad, com. Meteleul, cat. Arcani, pe care sunt tntinse pasunT de ol.

Lunga, sat, pe mosia si in com. Brosteni, jud. Suceava. Insirat pe tarmul sting al Bistriter, are 18 case, populate cu 71 suflete.

Improprietaritr in 1864 sunt Lunga, vale, in jud. Tecuciti, In1 fruntas, 6 palmasT si 9 cotinzindu-se din satul SloboziadasT, stapinind 51 falci, M'arä Blaneasa spre S.-E., pana la de cei cu cite 10 prajinf. com. Negrilesti. Biserica si scoala din Crucea servesc si acestui sat. Un singur drum ingust 11 leaga Cu Crucea si Cojoci.

Lunga, vale, in jud. Tecucid ; incepe din satul Tepul, continua

spre S. pana in partea de S. a satuluT Tiganeqti, com. cu a-

Lunga, baltd, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, la S. de

celasT nume.

Balta - Pasa Are o intindere Lungana, vale, in jud. Vlasca, aproximativa de

hect. si

proprietatea Stanesti, pl. Mar-

contine peste. Se scurge in Du-

ginea, ?acepe din fundul aceleT

15

www.dacoromanica.ro

Sirca, pl. arligatura, jud. Iasi, situat la imbucatura piriului La-

populatie de 103

familiT, sati

422 suflete. Este resedinta com. si are : o bisericä zidita in

1826, cu un preot si 2 cintdsi

una de aburT. Vite : 577 vite mari cornute,

51 cal, 962 or li 211 pot-cr.

Lungani, sat, facind parte din coro, rur. Gura-BouluT, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 200 locuitorT.

Lungani, deal, la poalele caruia e situat satul Lungani, com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi.

Lungani, pitia,

izvoreste din

LUNGAI

203

LUNGOCIUL

partea de S.V. a satuluI Lun-

ticeni la Brosteni trece pe ad.

E brAzdatA de :Dealul-Seciulul,

gani, com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, trece prin mijlocul satuluI $i se uneste cu pi-

Biserica si scoalele din Bros-

Dealul-Mare, Dealul-Avel, Dealul-Mijlocia si udata de' vAlle : SeciulukCernisorul, Mursa, Bal-

riul Bahna, la Lunca-P615.doad.

teni servesc si acestur sat. Lungeni. VezI satulBrosteni, jud. Suceava, com. Brosteni.

Lungasi, fost sat, intre satele Cretesti si Buzesti, pe Lohan, pl. Crasna, jud. FAlciii. Mosia, care face parte asad din trupul mosid Cretesti, a fost a Episcopiel de Hui, agonisita de Episcopul Inocentie.

Lungasul, feser, in jud. Braila,

intre canalul Paca si

Lacul-

Poper, la N. com. Stlncuta.

Lunge (Pirtul-), piria, In jud.

soara, Sila si Valea-Rea, si de riul Mamul, care trece prin cen-

trul comund.

Lungesti, com. rur., in jud. Vilcea, pl.

Oltul-d.-j., infiintata,

se zice, pe la anul 1697, cind Const. Brincoveanu a zidit schitul Mamul.

Lungesti, ciitun, al com. Trestia, jud. Buz5.11, cu 20 locuitod si 6 case.

Este situatä pe valea riuluI Lungesti, sat, in jud. Tutova, Mamul, la 6o kil. de capitala pl. Corodul, litiga piriul Jera-

jud. si la io kil. de a pl. Se maI numeste si Mamul, dup.

numele l'hila Are o populatie de 221 familil, san 1025 suflete, din casi

vltul, spre S.-E. de Birlad. Formeaa. comuna Lungesti, Cu ea. Miroasa.

In toatä comuna este o populatie de 650 suflete, din carI 123 contribuabili; 150 case; o scoall primarA de bAetT ; 3 bi-

Iasi, pl. Bahluiul, com. Birlesti, izvoreste de sub dealurile : Norocelul si RAdiul, prin douA izvoare, carI, impreunindu-se for-

40 familid de TiganT ; locuesc

si a doua de lemn, fondatä de

Este compus din 3 mahalale :

meaza iazurile : Norocelul-Postel

starita schituld, pe la anul 1700,

Lungesti-Vechi spre V., BrI-

si Lungei ; se varsa in stinga

si de altI ctitorl ; o scoald,

desti, in centru si Birzoesti,

BahluiuluT.

fiintat5 la 1864, instalatg inteuna

Lunge (Podisul-),podi,s, in jud. Iasi, com. Belcesti, pl. Bahluiul ;

incepe din hotarul despre com. Ceplenita si se intinde spre S, pana aproape de satul Spinoasa, com. Birlesti, pe o intindere de aproape 5 Idl.

Lungeni(Piscul-Lungeni), sat, Cu 19 loc., jud. Arges, pl. Pitesti, com. rur. Slatioarele.

In 210 case. Sunt 185 contrib. Are : 2 bisericl, Schitul-Mamul

in-

din camerile schituld, frecuentata de 17 copiT. Vite sunt: 33 cal', 232 bol', 99 vacl, 15 capre, 643 oT si 560 porcI. La 1864, s'ati improprietArit Ioo locuitord Cu 550 hect. si 7 ca insurAter, cu 26 hect., pe proprietatea statuluI.

In coprinsul com. Stá'nesti, limitrofd cu Lungesti si in a-

Lungeni, saii Brosteni-de-Jos, sat, pe mosia si in comuna

lele luI Mihaiti-Viteazul, s'a batut aci, cu TurciI, Stroe Buzescu, al

Brosteni, jud. Suceava. Asezat

cArd corp se aula inmormintat

pe tdrmul sting al BistriteI si

in mAnAstirea Stgnesti.

udat de piralele : CaseT si al-

Teritoriul com. este de 550

luT-Sfirbie, are 35 case, populate cu 35 l'amad, sal' 15o suflete,

hectare. oseaua comunala, care por-

din carl 30 contribuabilI. Improprietaritl in 1864 sunt : 2 fruntasI, 13 palmasI si 6 codasT, stapinind 788 fald, afarl

neste din marginea com. Sta-

Drumul judetean de la FA1-

spre E.

Lungesti, deal, jud. Vilcea,

pl.

Oltul-d.-j., In raionul com. Lun-

gesti, pe care se cultiva 119 hect. vie.

Lungesti, vilcea, formatk pe teritoriul ea. Ungurei, com. Titulesti, pl. Cu

erbAnesti, jud. Olt,

directia de la V. la E.;

se varsä in Dorofteiti.

propiere, se afla mal multe san-

turT in forma de redute. In zi-

de cel cu cite io prj.

sericI.

nesti, trece prin aceastd comunà si prin com. Fumureni.

Budgetul com. e la veniturI de 1987 lef si la cheltuelI, de 1237 le!,

www.dacoromanica.ro

Lungesti-Vechl, partea santa din satul Lungesti, jud. Tutova.

Lungociul, sat, pendinte de com. Fundeni, jud. TecuciO, situat pe valea Siretuld, la N. de Fundeni si la 21/2 kil, de resedinta com. Are o populatie de Zoo familif, salí 338 suflete, 10CLIirld in 94 case. Satul este adese-orI expus inundatiilor SiretuluT, mal cu

seama ca riul Putna se varsa

LUNGUL

LUPA

204

in Siret, satulur.

in partea de V. a Lunguleti, com. rur., jud. Dim-

Lunguletul, feoer, jud. Braila, si-

bovita, pl. Bolintinul, situata pe cimpie, pe malul drept al riuluI

tuat in partea S. a ostrovuld

Dimbovita, peste care sunt si

rul Pravatul si la E. cu lezerul $erban prin Vasiul.

In partea de S. a satuluI, linga biserica, se afla un pod de fier peste Siret, avind 5 picioa-

Franta; comunica la V. cu reze-

douà podurl in raionul comuna Se afla la o mica distanta spre S.-V. de gara Ghergani. Mosia

Lungulita, baltä, jud. Dolj, pl.

Olor Namaloasa-Focsani. Uneste satuI Lungociul cu Nanesti (jud. Putna), fiind pe o osea cant

Lunguleti ($anturile) a fost lasata

ampul, com. Ciuperceni, spre

de mitropolitul Dositeiti Filitis ca din venitul ei sa se trimeata

S.-S.-E. de Tinoasa, in intindere aproximativa de 35 hect. ; con-

vine din padurea Hanul-Conachi In sat este o biserica, cu hramul Adormirea - MaiceI - DomnuluI, zidita la 1846 de Logofatul Costache Conachi, dupa cum ne aratä inscrippa ce se afld de-asupra user. Se intrefine de locuitorr,

tinerl RominI la invataturf in

fine peste; scurgere nu are.

re. Podul s'a facut de Ministerui de razboia In folosul fortifica-

avind si 8 alei de pamint arabil. Locuitorir sunt improprietarip la 1864.

Satul se mal numea in vechime i Calienii-GhicAI.

Vechiul sat a fost mal sprc N. si s'a mutat la locul undc se afla azl, din cauza deselor inundapunI.

strainatate. Veniturile acestel

mosiI se administreaza de o epitropie compusa din deseendentiI familieI Filitis. De la Lunguleti, Dimbovita

cani, i Intre baltile Raducosul, Albul i Ulmul.

part doua. brate: Dimbovita, care

Lupa, deal, jud. Tecuciti, situat la E. de padurea Dorasca, i in-

trece canalizatä prin Bucuresti, CiorogIrla, care, tot asa de canalizatä si mare ca Dimbovita, merge de se varsa. in Sa-

barul, sati Rästoaca. Pe MatcaVechre nu mg este apa. Aci la Lungulep, sunt $anturile salí stavilarele DimboviteT, unde, in

pleacá din privalul Dimuleasa, din dreptul tirleI Braga-Buna, spre N. se uneste cu canalul Stuparita, la hotarul dintre com.

caz de inundatiunY, se abate apa DimboviteI, ca sa nu curga toatä prin Bucuresti spre a face

i Tichilesti.

Lungul, astrov, in valea Dunarei, in dreptul satulul Pueni, pl. Margina', jud. Vlasca.

Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinp.

Lungulani, mahala, in com. rur. Almajelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Lungule§ti, sat, cu I00 fam., jud. Arges, pl. Oltul, facind parte din com. rur. Uda-d.-j., are o biserica cu hramul Sf. Ni-

colae, cu un preot si un cintäref.

ti nzindu-se spre S., pana. In valea

cu acelasI nume; la impreunarea

drumulul ce vine din Tecucitl cu cel ce vine din Draganesti, se afla un han.

,Lupa, trup de ntafie, fosta proprietate a statuluI, situat in raionul com. Barcea, pl. Birladul, jud. Tecuciti.

inecaciunI.

Are o populatiune de 2760 suflete ; 5 ulip ; 3 bisericr; scoald ; I moara de aburl. Se invecine§te : la E. cu SloboziaMoara ; la V., cu Sardanul ; la

N., cu Contesti si la S. cu PoLungulani, maña/a, in com. rur.

V. a com. Stanilesti, pl. Prutul,

jud. Falda, llega satul Radu-

incepe a avea doua mata sail albif : matca vechie si matca noua. Din Maca-Nota se des-

Lungul, rival, jud. Braila, care

Chiscani

Lunguta, baltd, pe sesul dintre Prutet i Prut, In partea de S.-

iana-Lungl-de-Sus. De SloboziaMoara i Contesti se desparte prin Dimbovita, lar de Sardanul si Poiana-Lunga prin cimpie. Cu

Slobozia-Moara si Sardanul se leaga prin sos. nationala Bucuresti.Titu-Pitesti, lar cu cele-i'alte com., prin drumud simple, parte

Lupa, trup de piidure, a statului, In intindere de 60 hect., pendinte de com. Balteni, pl. Siuld.-s., jud. Olt, care, impreuna cu trupurile Coscova i Vedita, formeaza padurea Recea.

Lupa, 'fria, izvoreste din partea de N.-E. a com. Brebul, pl. Pra-

hoya, jud. Prahova, sí se varsa In 1111 Doftana, la S. de com. Brebul. Serveste de limita naturalä filtre comunele Telega Brebul.

soseluite si parte nesoseluite.

Lupa, ylicea, care strabate partea

Lunguletul, tezer, jud. Braila, situat In ostrovul Bregoloiul, la E. de Iezerul Maioasa, cu care comunica prin privalul sati.

www.dacoromanica.ro

de N.-E. a com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt; se impreund cu Jidul i formeaza piriul Brebe-

nelul, care da in Dirjov.

LUPA

LUPENI

205

Lupa, vale, in jud. Gorj, in Cim-

intinse de salctml abia s a pu-

Lupeasca, velkea, ce se formeaza

pul-Mare al com. Albeni. Isr are origina in proprietatea Benge$ti si se termina in Gilort ; pe

tut reusi sa se puna o stavill acestur aprig devastator. Are

In partea de N. a com. Valea-

d'irisa curge un torent care se vars1 in Gilort, in dreptul co-

o populatie de 30 familir, sad 109 suflete. Altitudinea terenulur d'asupra nivelulur mArir este

de 140 M.

muner Birzeiul-de-Gilort.

Lupanului (Cultnea-), fi,munit qi a'ealuri, in jud.

de R.-

Sarat, plaiul Rimnicul ; se desface din Culmea-Alunulur si a-

Merilor, pl. Mijlocul, jud. Olt ; curge catre S.-V. prin cal. Po-

pesti li dura ce primeste valceaua Soimul, pe stinga, taie Dealul - Sting si se varsa in Plapcea.

Luparia, sal"' Träisteni, sat, in partea de N.-E. a com. Badeni, pl. Bahluiul, jud. Iasi, pe o su-

Lupeni, seYtue, in jud. %ad, pl. Trotu$ul, com. Manastirea-Ca-

nume din Virful-Alunulur ; brdz-

prafata de 466 hect., cu o populatie de 98 familir, sad 387

deaza partea E. a plaiulur si te-

suflete.

ritoriile comunelor Dealul-Lung, Andreasi, Jitia si Dumitresti ;

E proprietatea case Spitaleior SE Spiridon din Iasi. Vite : 701 vite marr cornute, 44 caL 1551 Or Si 114 rima-

com. Hudesti-Marr, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoid, Cu 259 familiT, sad 1026 suflete. Proprietatea mosier este as-

torr.

ta-zr a fratilor Gheorghe, lije si Ion Ciolac, cumparatd de

se intinde printre riul Rimnicelul, afluent al riniur Rimnicul

Sarat, d'alungul lur si printre afluentir riulur Rimna, despartind ast-fel basinurile lor ; are ca virfurr principale: Dealul-Furulur, Lastuni si Turculetul; din el se desfac urmatoarele culmr: Dealul-Lung din Dealul-Furulur, printre piraiele Valea-Neagra' si Peleticul, dealul-Peleticul, printre pirarele Peleticul si Tinosul,

dealul Tinosul, printre piriul Tinosul si afluentul s'al pirlul Lastuni, dealul Lastuni ; se opreste In dealul Turculetul ; este

acoperit cu padurr intinse

Lupeni, sat, pe mosia Hudesti,

Luparia, pifiare de fag (80loo

ale), in jud. Suceava, intre dealurile Pietri$ul si com. Va lea-Glodulur.

Osoiul,

Lupfiria, deal i vale, in partea de N. a mo$ier Deleni, com. Deleni, jud. Botosani.

Luparia, deal i vale, pe mosia Calinesti, com. Lozna, pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

si

Lupfiria-Siracineasca, sat, fa-

finete bogate.

qinul.

la Capitanul Iancu Latescu-Boldur, eredele defunctulur Hatman Costache Latescu-Boldur.

Biserica, cu hramul SI. Mihail s't Gavril, cu 2 preott, 2 cintareti si 2 palamarr ; este zidita. in 180o, apor reparata in multe rindurT ; in ea este mormintul defunctulur Iordache C. Latescu Boldur, fost general In armata moldoveneasca. Scoala primara., la care este si un curs de muzica vocala ecleziastica, e conclusa de 2 invata-

ritoriul comuna Cimpurile, jud. Putna ; se varsa in Su$ita.

cind parte din com. rur. Tigdnqti, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este situat spre N. de Ciolpani, pe malul sting al riulur Ialo-

torr si frecuentata de 8o elevr. Localul este mare, de zid, cu 2 rindurT, avind de-asupra user scriptia urmatoare

Lupascului (Tufele-), pädure, a

mita format si din doul trupurr : Lupäria si Saracineasca. Intre

statulur, in jud. Buzad, com. Cili-

Lupäria si Ciolpani e un pod

de fruta*: Teodor, Iorgu li loan Costa-

bia, care face un corp cu pilcul Cotul-aldaruser, de 48 hect.

de lemn peste riul Ialomita. Se intinde pe o suprafata. de 364 hect., avind si o populatie de 128 locuitorr.

che L4escu-Boldur, duprt dispoziOile tes-

D-nir A. Penescu si A. Simonide ad 278 hect. si locuitoril, 86 hect. Proprietaril cultiva 140 hect.

este lasat un legat de 300 galbenr pe an, care se da din venitul mosier, dupa, testamentul din 27 Ianuarie 1857.

Lupascul, pitlia,c, format pe te-

Lupänecesti, ediun, al

com.

Ghizdavesti, pl. Balta-Oltul-d.-j.,

jud. Romanati, situat pe un teren ses si nisipos, intre Ghizddvesti si Loreni. Este unul din satele cele mai invadate de ni-

sip, care spre S. se tntinde in marT coline. Prin plantatiunr

(138 padure).

Numarul vitelor marl e de 57 $1 al celor micr de 164.

www.dacoromanica.ro

tabla titularä de metal, cu in.Scoala Costitcheasci, tnfiintata la 1861,

timentale a riposatuluY Hatman, piirintele domnielor-sale,.

Pentru intretinerea scoaler

Satenir improprietaritr ad 452

hect., 57 ara pamint ; iar proprietatea mosier, 5699 hect., 16

LUt,ENI

LUPOAIA

206

ariT cimp si 2005 hect. 67 ara

extremA a jud. Covurluit. Se

zavaturr, vetrele satelor i pA-

pAdure.

mint sterp, 170. Din acestea : 715 hect. apartin proprietAtel

hambarele de

limiteazA la N.-V. cu com. Epureni i Obirseni (jud. Tutova) ; la S., cu cAt. Sipotele (com.

pAstrat productele agricole, mal sunt: ratose, velnitA mare, grajdux-1 de vite, iazurl formate pe

Beresti) si la E. cu Mdlusteni. La Lupesti e fundul HorinceT. Comuna e udatA de pirlul Ho-

prietAtei raid. Budgetul com. e la veniturl de 4310 leT si la cheltuelT, de 4152

cursul BaseuluT, in numAr de 3, numite : Calul-Alb, in suprarat5. de 45 hect. ; Iazul-Asti-

rincea cu afluenta sAT, pirliasele Recea si MinzAtesti. Trel cAtune

leT.

fac parte din ea :

MinzAtesti,

numal cAl comunale si vecino-

noaeY, de 28 hect. si Iazul-VelniteT, de 32 hect. Vie se afll pe o intindere de 18 pog. Piraiele maT marr cari trec

Lupesti (resedinta) si Ghereasca. De la Minzdtesti la Lupesti, sunt 4 kil.; de la Lupesti la Gherasca,

comuriale, dintre cae cele mal insemnate sunt cele ce duc

Intre acaretele mosieT, afarä

de coserele

i

5 kit; de la Minzgtesti la Ghe-a

pe mosie sunt : Baseul, RAstoaca i Turcani. In pAdure se gAseste mult

rasca, 7 kil. Se zice cA satele Lupesti i MinzAtesti dateazA de peste 200 anT; Ghereasca, fiind schit cOlugAresc, tri urma secula-

vinat ca : cAprioare, pord s5.1-

rizAreT, a devenit proprietatea

batid, vulpT, TepurT, etc. PiatrA calcaricA bulgAroasá se

statuluT.

af15. pe Valea-Turcanilor si se

estrage pentru trebuintele

lo-

Lupeni, mahala, in

rur. Menti-din-FatA, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti. com.

Lupeni, pirig, izvoreste din po-

testi, facind parte din com. rur. Hintesti-Zmeura.

Cu acelasT nume, pl. Horincea, jud. Covurluit. Are 160 familir, salí 640 suflete ; o bisericA ; o

DomnuluT, in Lupesti, care dateazä de v'o 160 anI; a doua, cu

nesti, Oroftiana i riul Prutul.

Lupegti, sat, jud. Arges, pl. Pi-

sati 1496 suflete, din carl 259 contribuabilf ; 3 bisericI, una

Drumurile principale: Dorohoiti-Lisna, care trece prin Lupeni i duce la Darabani-RAdAuti; acel de la Darabani, care trece prin Baranca si pe malul PrutuluT si duce la Oroftiana, Herta i Mamornita i acel de la ComInesti, care duce la SA-

virna, Mliuäui, SuharAul, CornA-

spre MAlusteni, spre cAt. Plesea (jud. Tutova), spre ProdAnesti, Birlad i Gherasca.

Lupegti, sat, i resedinta com.

ca hramul Adormirea Maicel

Mosia se mArgineste Cu: Darabani, Concesti, Girbesti, Ha-

cuprinsul comunel sunt

In

Are o populatie de 425 fa-

cale.

veni.

marl i 1235 hect. 7,5 ariT pro-

scoalA.

hramul Sf. Nicolae, in MinzAtes ti,

Lupegti, ceitun, al com. Bumbesti-

de 152 ad; si a treia, ca hra-

Piticul, jud. Gorj, la V. com. si

mul Sf. Gheorghe, in Gherasca,

ling5. apele CernAdia i Baia-deFier. Are o populatie de 18 familir, san 44 suflete, din carl 12 contribuabill. LocuitoriT posedA: 4 plugurl;

infiintatä de vr'o 83 anT. Comuna Lupesti, impreunA cu cAt.

ipotele din com. Beresti, formeaz5. o parohie, cu catedrala Adormirea, avind r preot paroh,

preot ajutor i 5 cintAretT. Este o scoalA mixtA, in resedinta comuneT, frecuentatä de i5 elevT.

$tiri carte 115 persoane. Vite sunt: 356 bol, 198 vacT, 67 juncT, 7 junce, 44 gonitorT, 31 gonitoare, 78 mine, 74 minzate, 62 viteT, 6o8 ol, 46 capre,

lo care cu bol ; 122 vite mati cornute, 35 cal, 154 ol, 15 capre, si 27 rimAtorf. Comunicatia in cAtun se face prin soseaua judeteanA T.-JiulRtmnicul-Vilcea.

Lupegti, deal, in com. rur. BArboiul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-

dinti, pe care este asezat satul

curge prin satul Lupeni, jud.

31 berbecT si 25 caT. Natura terenuluT e argiloasa-

Dorohoiti, pl. Prutul-d.-s., com.

calcaroasl, humoas1 si nisipoasA.

Hudesti-Marl, si se varsá in stinga piriuluT Ba.seul.

Suprafata intreguluT teritoriti al

Lupoaia, com. rur.isat, in jud.

comuneT este de 1950 hect., din carl : arabile 1022 hect.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 45 kil, de orasul Turnu-Severin. Situat pe douI vAT : pe valea pi-

norul de sub PAdurea-Lupenilor,

Lupegti, com. rur., in jud. Covurluiti, pl. Horincea, la roo

kil. de Galati, com. cea mal

21 ar.; pgclure, 472 hect.; imas, 6o hect. 50 ar.; fineatA, 77 hect.; viT, 140; livezr, grAdird de zar-

www.dacoromanica.ro

BArboiul.

riuluT Lupoaia si pe a piriuluT

Radovani, satul formeazA

LUPOAIA

LUPA

207

com. Cu satele 12.1pa §i Valea-Ma-

nastireT de pe Valea-Motrulta.

In intreaga com. sunt 1200 loc., din carl i8o contribuabill; locuesc in 260 case. Locuitorif posea.: 5 plugurl, 82 care cu bol, 8 carute Cu cal; 60 stupt. Sunt 2 biserict, cu I preot

Lupoaia, plIdure, in jud. Buzail, com. Lapapl, situata pe dealul Corduna (500 hect.).

teaza spre E., formind piscul

Lupoaia, pddure, situatà pe deal

Lupoita, sat, in jud. Mehedinti, pl. Vailor, com. rur. RoOuta.

val, la S. de com. Ciuper-

de la Gura-Lupoaiet; se varsä in riul Vedita.

ceni, pl. Ocolul, jud. Gorj. Are

o suprafata de 170 hect., proprietatea comi neT Ciuperceni.

4 cintaretl ; o scoall, conclusa. de

Lupoiul, atunaf, al com. Panataut jud. Buzati, Cu 20 IOCUl-

toa si 7 case.

invltator, frecuentata de 22

Lupoaia, vale, in jud. Covarluiti,

elevt si 4 eleve. Vite : 600 vite mart cornute, 21 cat, 50 ot si 400 rimatorT. Budgetul comuneT e la veniturt de 2311 let, iar la cheltuelt de 1395 ler.

pl. Zimbrul, com. Bursucani, infundad. spre E. si deschisa spre

Lupa, com. rur. si sat, in jud. Me-

V., in apropiere de satul Bursucani. Din fundul acestel val la nastere o apa mica in forma

Prin comuna trece soseaua

la formarea Suhuluiulut-Sec. Va-

Negoesti-Glogova-Lupoaia-Plos tina.

lea, mal inainte acoperita cu paclure, e azt loc de ima4.

de orasul Turnul-Severin, situata pe vale si deal. Se margineste : la E. cu com. Samarinesti i Imoasa ; spre S., cu comunele Severinesti i Cazanesti ; spre V., cu com. Ciovirn4ani, lar spre N., Cu com. Fioresti si Brosteni. Satul Lupa formeaza com. Cu Lupa-d.-s.

DealurT mal principale in co muna sunt: Dealul-Radovanulut, Cervenia si Dealul-Becherilor. Apele care uda aceasta comuna sunt: riul Motrul i piralele Lupoaia i Radovanul, cart

unta piritas, care contribuie i ea

Lupoaia, vale, jud. Gorj. Se intinde din partea despre S. a com.

Ciuperceni, din soseaua judeteana

- Severin, pl. O-

hedinti, pl. Motrul-des., la 30 kil.

mahalalele Selistea

i Izvorul.

In intreaga com. sunt 1400 suflete, din cart 223 contribuabili; locuesc in 285 case.

unite se varsa in Motru. Tot

colul spre S., pe o intindere de 3 kil., pana in hotarul jud.

de aceasta comuna %in halalele Udrariul i Lupoita.

Mehedinti, com.Bradetul, lasind

Locuitorif posea 75 plugurt, 120 care cu bol, io ca-

spre E. dealul Lupoaia i spre V. dealul Bujorescu.

rute Cu cal. Are 2 bisericl, Cu 3 preott

Lupoaia, villcea, situata pe teritoriul com. Corbul, pl. Mijlocur,

clusa de i invatator, frecuen-

i

ma-

si 4 cintareti ;

Lupoaia, celtun,alcom. Colti, jud.

Buzad, Cu 40 locuitort

si 14

case.

Lupoaia, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cat. al com.

Dumitrqti, asezat pe partea de N. a comunet, la poalele dealulut Lupanul.

Lupoaia, munte, la E. de com. Batrtni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

jud. Olt. Se formeaza din dealul Muchia-Osicer, curge catre S., paralel cu Osica si se varsa in Vedea, pe dreapta

o

coa.la, con-

tata de 24 elevi. Vite : 6o0 vite mart cornute, 30 cal, 600 or i 500 rimatorl. Budgetul com, este la veniturt in suma de 1167 let, tan la cheltuell in suma de 764 leT.

Lupoaica-Stavropoleos, pi-dure, a statulut, in intindere de 65o hect., pendinte de com. Moreni, pl. Filipesti, judetul Prahoya.

Are o osea comunall ce o leaga ca comunele vecine. Dealurile mal principale din com. sunt : Dealul-Batrin, Dealul-B oeresc, Dealul-Tinar, D ealul-

Floaret, Piscul-Tiganulut, CauIa.lomita,

Lupoaiele, tret movile, In jud.

pl. Borcea, com. Dichiseni, in

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre N. de satul Pribegi.

Lupoaia, lac, in jud. insula Balta.

Lupoaias locuintel izolata", Ruga com. Crusovul, pl. Balta-Oltul-d.-

j., jud. Romanati, unde se face bilciti la 26 Octombrie.

Lupoaiele, vàlcea, izvoreste de la N. din mosia d-luT Kalinderu, CPM. Colonesti, pl. Vedea-d.-j.,

curge spre S., apoT se indrep-

www.dacoromanica.ro

cele 11 Brosteni. Val maT principale sunt : Valea-Selistet, Valea-Mare, ValeaFloareT, Valea-Izvorulut i ValeaLupseT. Pirtul Lupa curge prin comuna.

Lupa, deal, in com. rur. Closani,

LUPULIA (DRUMUL-3

208

1,1.31s$A.

plaiul Closani, jud. Mehedinti, parte loc de munca, parte aco-

Pana la i Aprilie 1891, de aceasta comuna, tinea i satul Valea-

pen it cu padurf.

Rusuld, care, de atuncI, impre-

Lupueni, sat, cu 23 familir, in jud. Arges, pl. Pitesti, faclnd parte din com. rur. Grosi.

Lupa, san Valea-Ro§ie, vale

unA Cu satul Valea-Mare, a format com. Plevna.

Lupue§ti, mahala, din com. rur.

in com. rur. Lupa, pl. Motrul-

Are 0 populatie de 427 fa-

Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-

saA 2261 suflete ; o scoala

cea. Are o populatie de 253

mixta, frecuentata de 50 elevT si 12 eleve ; 2 bisericI, cu 3 preotI si 4 cintaretf. Vite sunt: 1742 bol, 850 cal', 3380 o/ si 62 bivoli. Budgetul com. e de 81o1 leI

locuitorI ; o biserica, facuta de L Catalistru i reparan, de D. M. Rosianu, in anul 1875.

de-Sus.

Lupa-de-Jos, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.

Lupa, cu 76 case. Lupa-de-Sus, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.

Lupa, cu 182 case.

la veniturl si de 11804 lel la cheltuelI.

Lupul, ostrov, în jud. BrAila, lung

de la N. spre S. de 8 kil. si lat de 800 m., format de canalul Lata si de Dunarea-Vapoarelor. Strabate com. Gropeni

Lup§ani, com. rur., jud. Ialomita,

Lup§ani, sat, in jud. Ialomita,

situad in partea cea mal de

pl. Borcea, pendinte de com.

N.-V. a plaseI Borcea, avind la N. pl. Cimpulur, la S., comuna Ulmul, la E., com. Plevna si la V., jud. Ilfov. Teritoriulcomund are o suprafan de 10,85o hect. si coprinde 9 mosil, din carl 5 sunt proprie-

cu acelasr nume, situat pe coasta de V. a VAiI-CapitanuluI pe tarmul laculuI Lupsani. Aicl este resedinta primarieI si a judecatorieT comunale.

tatI particulare, lar 4 sunt ale statulul i anume : Valea-Seaca sati Culcati-Nucet, cu i600 hect.,

din carf 1500 hect. loe de cultura si ioo hect. izlaz, foastà a mAnastireI Nucetul ; Culcati-Ra-

Are o populatie de 213

saa 932 locuitorI; o scoall mixta, frecuentatade 50 elevi 12 eleve ; o bisericá, construid, la 1843, deservid de 2 preotI 2 cintaretr. Spre N. de sat, la 3 kil., trece calea ferata Bucuresti-Fetesti.

zvan, Cu i000 hect., din carl

Luptatori, sat, facind parte din com. rur. Tariceni, pl. Oltenita,

zvan din Bucuresti ; Lupsani, cu

jud. Ilfov. Este situat la N. de

3500 hect., din carI 400 hect. izlaz, ioo hect. baltis si 3000

Taricei, pe malul drept al girleT

raganul, Cu 900 hect., din carI 20 hect. padure, foasta a manastirel Cernica.

Dupa, legea rur. din 1864, sunt improprietariti 102 locuitorl; in 1878, s'ají mal improprie-

tArit 30; neimproprietAritY se mal afla, 325 locuitori. Se compune din satele : Lupsani, Valea-Seaca si Hoinari din catunul T'ida -Martoiul, cu

Borcea, Insula Balta ; se intinde

pe teritoriul comunelor Tonea si Roseti-Volnasi.

Lupul, pddure particulara, situata pe mosia Mogosoia, com. Bucoveni, pl. Znagovul, jud. Ilfov, supusa regimuld silvic ; cade

in finja de centura a forturilor din jurul capitalei.

Lupului

cultura, foasta a bisericel Rd-

MitropolieI din Bucuresti ; Ba-

Lupul, ¡tic, In jud. Ialomita, pl.

fa-

50 hect. izlaz i 950 pamint de

hect. loc de cultura, foasta a

Tichilesti. Se maT numeste si Calla sal-1 Coada-Lupulur.

Mostistea. Se blande pe o suprafad de 1628 hect. proprietatea insurateilor, din carI 165 ramin sterpe, Are o populatie de 203 suflete.

Comerciul se face de 2 ch.ciumarI.

Numarul vitelor marl e de 153 si al celor miel', de 270.

Luptelor (Movilele-), trei mo-

a'eal, in jud. Suceava, numit si al Bogdanestilor, de-a stinga piriuluI Seaca, intre comunele Boroaia si Bogdanesa.

Lupului (Drumul-.), drum, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, 'filtre comunele rurale Cataloi si BesTepe ; porneste din Cataloi, se

indreapta mal întti spre N.-E., taie soseaua nationall TulceaBabadag-Constanta, pe la kil.

ti; lasa la stinga Valea CandonuluI, urca Valea-PuturosuluI pana la poalele DealuluI-Redii;

vile, pe sesul SiretuluT, mosia

de ad i o ja spre E. pe la poa-

Virful-Cimpului, com. cu acelasT nume, pl. Berhometele, jud. Do-

lele sudice ale Dealuld-Mare si ale virfuluI san, Tulcea ; tale

resedinta primaria si a jude-

rohoiti,ramase se vede pe urma

valle Tulcea i Valea-Mare, lasa

catorier comunale in Lupsani.

vre-unuI razboia.

la stinga movila Iacob Mogh, tale

www.dacoromanica.ro

LUPULUT (GROAPA-)

LUTA-MICA

209

valea Sari-Ghiol, pe la S. de satul Malcoci i da in soseaua

Boza, com. Miruntisul, ca.t. Po-

Lupului (Valea-), vale, in jud.

ende Izvoreste din colina Poenele

judeteana Tulcea-Mahmudia, la

si se scurge in riul Bisca-ChiojduluI, intre catunele Poenele si Toca.

Tecucia, com. Gohorul. Cuprinsä intre dealurile : Chetroiul, Gera Patrascana, la E. si Gohorul si

3 kil. spre S.-E. de Malcoci ; taie apoT o inultime de cal comunale, ce unesc Tulcea si Malcoci, cu contunele Sari-Ghiol, Agi-Ghiol i Sari-Chioi.

Lupului (Groapa-), vale, in jud. Buzar', com. Monteorul, incepind de sub plaiul ChilmiziuluT i scurgindu-se in s'alca PacureT, lin-

ga soseaua de la. mina de pl-

Lupului (Valea-), vale, in jud.

Lupului (Valea-), vale, in jud.

Bnzati, com. Mlljetul, cit. Va-

Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

lea LupuluT ; incepe de la Mardale si se varsa in riul Buzaul ; albia sa e mare, si humoasa, anevoiasa de umblat.

com. rurale Balabancea

jud. Gorj, de la N. la S., pe o

Lupului (Piscul-), pisc, in jud.

si a-

nume pe acela al catunuluT sat1 Tiganca; se desface din Dealul-

Grecilor, din dreptul izvorului Valea-Crucelar; se indreapta spre

Lupului (Valea-), vale, pleacä din com. alcesti, plaiul Vulcan,

eura.

Ireasca, la V.

E., avind o directiune generall de la V. spre E., brazdind partea vestica a pläseT si a com.;

intindere de IJ/2 kil., lasind spre

e coprinsa intre Dealul-Teilor si

spre E.,

Dealul- tubeiuluT, facindu-si drumul prin padurr seculare de teT ;

Muscel, pl. Podgoria, com. Vil-

V. Dealul-PlaiuluT si

nesti.

Dealul-Petrisul.

LupuluI (Valea-), vale, intre

se uneste, dupä o lun gime de 3 kil., cu Valea-Lunga ; amindoul

Bacatí, pl. MunteluT, com.

dealurile Recea, din com. Boz-

se deschid in Valea-TiganceI.

turoasa, ce curge prin Transilvania avind Tusa confluenta sa, cu piriul Agapioasa, pe granita

nea, pl. Cirligatura, din jud.

Lupului

pirig, in jud.

Iasi si com. Strunga, din jud.

LupuluI (Valea-), vale, in jud. Vilcea,

Roman.

pl.

Cerna-d.-s., com.

Brosteni. Izvoreste de la N. co-

Lupulul (Valea-), vale, in jud. phiti, în ra-

Muscel, ce ja acest nume dupa

ionul com. Gohorul, jud. Tecuciti.

ce pri tueste ca afluentI Valea-Rea, Valea-Funclaturilor, Valea-luT-E-

Lupultif

Curge in directia N.-S., stribate soseaua nationall i calea ferata si se varsa in girla Pa.traseana, o fortuatiune a Birla-

muneT,

trece pe la N. catu-

nuluT Vitelul si se varsa in riul Cerna, tot in raionul com. Brosteni. Curge in timpurT ploioase.

pure, ce izvoreste dintre dealul RepegusuluT si Dealul-cu-Dru-

Luruiul, grind sal loe ridicat

duluT. Acest pida, in timpul ve-

murile, com. Radesti, pl. Riurile. Curge de la E. spre V. si

reT, seaca.

se varsa in Riul-TirguluT.

d'asupra stufuluT inconjurator, In jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Cara-Orman,

situat in partea de V. a plasei

Lupului (Poiana-), ramifica/je

Lupului (Valea-), vale,

izvo

In cea

S.-E.

a comurieT;

din muntele Predealul-BuzauluT,

reste dia paclurea Corbi, trece

el este o prelungire sudica a

jud. Buzati, ce se 'asä parte spre Viperesti, parte spre com. Tislul, cat. Halesul.

pe la N.-E..de com. Stanesti,

grinduluT Lumina, prin care comunica. cu Grindul - Ro$u; are o intindere de 5 hect., acoperite

plaiul Nucsoara, jud. Muscel

se varsä in riul Doamna, pe malul sting.

Lupulul (Valea -) (Härhäcläul), ciitun, al com. Mlajetul, jud. Buzda, Cu 340 locuitorT si 60 case.

Pe aceasta vale a fost in vechime situatl comuna Stanesti unde se vad i azI ruinele ca-

cu nisip ; comunica cu grindul Cara - Orman ; este strabatut

de un drum comunal, numit Drumul-luT-Mamut.

selor.

Luta-Mare, insuld in Dunare, Lupului (Valea-), sub-divizie a celtunuluf Berca, din com. Pidele, jud. Buzati.

LupuluI (Valea-), vale, in jud. 111275.

Lupului (Valea-), vale, izvorete din raionul com. Valea-

jud. Teleorman, in dreptul co-

Lunga, plaiul Prahova, jud. Pra-

munelor Viisoara i Suhaia, mal jos de pichetul militar Mariasul.

hoya si se varsa in Valea-luTDan, tot in com. Valea-Lunga.

Luta-Micfi, insulti, jud. Teleor27

Nardo Dlolionar Geogra4o. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

LUTELE-MARI qi LUTELE-MICT

LUTOAIA

210

rer de cit Luta-Mare. Pe tArm este

muntiT proprir, zisr ar Vrancer, pe teritoriul cAtunulur Tulnici,

pichetul No. 2.

jud. Putna.

man, putin mar in josul Duna-

L'utele -Mari i Lutele -

Lutului-Alb (Valea-), vale, in

Are un pod umblAtor pe riul Siretul, peste care trece soseaua judeteanl, ce duce de La Roman la tirgusorul Bira. Este legat cu orasul Roman prin osea.

munp, la nordul jud. Muscel,

jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe terito-

tare riul Dimbovita si frontierA.

riul com. rur. Be-Tepe; incepe din poalele nordice ale dealulur

Lutca, girld, curge prin pl. Mol-

Cairad ; se indreapt6 spre N., a-

cesti, RAchite/i, Agiudeni, TAmAseni, i CarolIa, jud. Roman.

Lutele-Mari

i

Lutele-

pti'durr, ale statuld, in intindere de 1308 hect., tinind de muntiT mAnAstirer Cimpulung, carr fac

vind o directie generan de la

parte din com. Corbisori si Berevoesti, pl. Nucsoara, jud. Muscel.

munä. Populatia sa e de 181 su-

catA cu crea ; strAbate partea rAsAriteana a plAser i cea centralá a comuner; tale in douA, de la S. la N., satul Bes-Tepe in mijlocul cáruia se uneste pe stinga cu valle Chiorculac Turia, i citeir trele unite, ocolesc spre apus virful cel inalt

flete.

(242 metri) al dealulur Bes-Tepe,

Lutul- Alb, atun, jud. BrAila, pendinte de com. Scortarul-Velingl lacul cu acelasT nume,

situat la V., la IO kil, de co-

Lutul-Alb, lac,j u d. Baila, si tuat la S. V. de com. Scortarul-Vechiii, cu o suprafatA de 30 hect.

Apa sa contine substante minerale. Numele sàí vine de la plmintul albicios al funduluT.

Lutul -Alb, mo,cie, jud. pendinte de com. Scortarul-Vechiii, proprietatea d lur C. D. Sutu (1600 hect.).

Lutul-Row, virf de munte, in

S. spre N.; are niste

maluff

inalte, formate din huml ameste-

strabat viile satulur Bes-Tepe si o micA mlastinA, si se terminä

Cu Orla Dirnoiul, pe dreapta.

Lutca, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Carol

spre N. de satul Carol Lit" si spre N.-E., la 7 kil. de orasul Roman. Este asezat pe gira Lutca si pe malul drept al riulur Siretul. Are o populatie de 106 familiT, salí 237 suflete, din carr 109 contribuabili; locuesc In 82 case.

Sunt 180 vite marr cornute.

www.dacoromanica.ro

dova, comunele HAlAucesti, Mir-

Ia nastere de la N.-E de satul HälAucesti. Curge de la N. spre S. trece pe la V. de satul RAchiteni, udind satele A giudeni, TAmAseni si Lutca si la S. de acest

sat se vars1 in riul Siretul de-a dreapta. Cursul acester Orle este aproape paralel cu acel al riului Siretul i albia sa nu este separatA de albia Siretulur prin raer o ridicAturA, asa cA. apele lor, In timpurile ploioase, se impre-

unA, dind nastere la inundatiunr. AceastA gula primeste pe dreapta, la Agiucieni, pir. Ciorgul si la TAmAseni, piriul Berendisul. Formeazá in cursul sAti multe bAltr.

Lutoaia, atunaf izolat, pe mosia Ipotesti, com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud. Botosani. Lutoaia, pise, la E. com. Mateesti, plaiul Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

ivi Maadem-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. istruluT, pe teritoriul

tul Para-Chiol e asezat la poa-

lele sale N.-E., lar satul Ca-

340 hect. $1 a doua (Pad ureaMare), 410 hect.

com. rur. Potur si anume pe

laigi la cele E.; are o inaltime de 168 in. $1. dominä satele de

Macradiul, virf de munte, pe

maT sus, valea Ghiuvenli-Ceair,

teritoriul com. Tulnici, pl. Vran-

ee merge pe la poalele sale E.,

cea, jud. Putna.

acela al catu n ul uT sati Hamamgi ;

este o prelungire orientará a dealuluf Haidin ; are o directiune de la S. la N., brazdind partea centran a pla$eI $i cea suol-estica a com.; virful principal, movila Hamamgi, are 127 m. $1 e punct trigonometric de observatie de rangul al 2-lea; pe la poalele sale rasaritene merge soseaua nationala. Tulcea-Babadag-Constanta, iar cele nordice

$i drumul comunal Calaigi-Para-

Chioi ; este acoperit cu putine padurr ce sunt resturr din in-

Macoveanca, vechie numire a

Macuc, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Oltina ; se desface din dealul Ciacal ; se intinde spre E., avind o directiune generan de la S.-V. spre N.-E.,

ciitunutut fi mafia Arcani, din

dealungul maluluT drept al Du-

jud. Buzall,

narer, brazdind partea de N. a

tinsele pa.durT de odinioara $i cu tufari$urf $i semanaturT.

COM.

Meteleul.

se termina in piriul Beidaut ; este acoperit cu finete $1 pa$unI.

Macaria, munte, la N. com. Radosi, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat intre muntiT : Florile-Albe,

Macoveanca, numire data uneT sfort de mofie, din com. M15.jetul, jud. Buzati, situatä pe lunca Cincaruluf ; are 39 hect., fineata $1 padure.

in partea Macoveiul, vechienumire a com.

dreapta a apeT GilortuluT.

Padina, jud. Buzail.

Macmora - Bair, deal, in jud.

Macoveiul (Macoveanca, Pa-

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

dina), mof je, in jud. Buzatl, com. Padina, cu 15350 hect., din care 1335 s'a(' dat impro-

teritoriul com. rur. Para-Chioi $i anume pe acela al catunuluT Mil Calaigi ; se desface din ranaificatiile orientale ale dealuluT Siran-Culac-Bair ; se tndreapta

prietAritilor in 1864; e cea maT

tre vIrfurile sale, cel mar inalt este Oltina, care are o inaltime finete, $i la poale cu tufari$urT ; pe

muchia sa merg drumurile comunale Oltina - Beilicul $i M'irleanul-Oltina.

Madona-Dudu, mofie, in jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavit, apartinind bisericel din Craiova,

mare proprietate din jud. Bu-

Madona-Dudu, de la care $I-a

zati.

luat numele. Are padurT pe &tasa.

spre E., avind o directie gene-

ran de la S.-V. spre N.-E., $i brazdind partea de S. a pla$eT $1 cea centralä a com.; sa-

presarat cu cite-va movile ; prin-

de 140 in.; este acoperit cu

Tartaraul, Tauzul, Setea-Mare, Coasta - CrainiculuT,

pla$ef $i cea N.-E. a com.; 'asa spre E. prelungirile numite Colburgina si Tuna-Orman ; este

Pamintul acesteT mosiT precum

Macoveiul, clouel trupuri de pd-

$i acela al locuitorilor era a-

dure, pe mo$1a Macoveiul, jud.

menintat de nisipul ce-1 aducea

Buzaii, avind una (Padurea-MicA)

vintul de la Dunare. Epitropia 28

02630. Nardo Dictionat usoprople. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

MADONA-DUDU

MAGHEREM-DIN-DEAL

212

bisericeI a luat masurr de aparare prin plantatiunr si ast-fel

tura si exploatarea terenurilor

tarmurr ale pirluluI Sanatorea,

(vararir, cariere, exploatarea pl-

s'a reusit a se opri Intinderea

durilor).

la 25 kil. de Tirgul-Jiul, capitala judetulur. E formatd. din

nisipulur pe pamintul arabil. Pe

mosie se gasesc stine.

Madona-Dudu, pddure, In jud. Dolj, p/. Cimpul, com. Maglavit,

pe mosia Madona-Dudu. Este compusa din pIopr si salcirnr.

2 catune : Magheresti-din-Deal

Magazia, sat, facind parte din com. Buda, jud. Tecuciti, la 2 kil, de reved. com. Are o suprafata de 137 hect.,

50 arir, si o populatie de 18 familir, saa 70 suflete ; locuesc in 20 case.

Madved, .pichet de gran:ya', In

Locuitorir, fostr clacasT, poarta

jud. Mehedinti, plaiul Closani.

acest nume de la magaziile ce le ayear' arendasir statulur aicl,

Maganulul (Dealul-), munte, In jud. Suceava, com. Neagra- a-

din mil : 340 hect. arabile, 625 hect. filete, 88 hect. vie, 41

hect. pomet, 90 hect. izlaz si padure, 16 hect. vatra satulur. Are o populatie de 243 familir sad 867 suflete, din carI 225 contribuabilI; o scold, in-

inainte de impartirea pamintului.

fiintata la anul 1888, frecuentata de 25 elevr ; 2 bisericr, una fon-

Satul s'a Infiintat la 1878.

data la anu11843, si a doua la

rulur, avind 1201.7 m. altitudine.

Magarul, schit de calugarr, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Zorleni, la citr-va kil, de cat.

si Magheresti-din-Vale. Are o suprafata de 1200 hect.

1820, de catre locuitorr si amb ele

Magazia, Cetatea-Vechie sau Tätäreascä, urmele una ce-

deservite de 1 preot, 2 cintaretr si 2 paracliserr.

M'Ir vechr, situatä pe culmea

Locuitorir posedä: 22 plugurI,

unta deal toarte Inalt, la E. de

39 care cu bol.; 520 vite mad

Bujoreni, asezat pe virful unur

cora. Crimpoaia, pl. erbariesti,

deal, in mijlocul padurer la o jumatate orà departe de catunul Bujoreni. Legenda acester manastid este urmatoarea : Un

jud. Olt, linga apa Vedea. Ati o suprafatá de 600 m. p.

cornute, 1114 or, 199 rImatorr; 36 stupl cu albine.

mocan care pastea oile pe locul unde este astazI manastirea, a-

vea printre or ca de obiceiù si citr-va 'llagad. El observa. ca unul dintre magas./ parasea In fie-care zi turma si mergea sub umbra unur mare stejar ce era In virful dealulur, fácind cu capul semnul crucir. In urma acesta imprejuraff mocanul vinde

oile si cu banir ce primise pe ele, zideste manastirea pe locul unde era batrinul stejar, din care facu icoane Maicir Domnulur, lar manastirer i dede numele de manastirea Magarul.

Imprejurul ruinelor, locuitorir, arind, ad gasit fragmente de arme si instrumente vechT, de o marime cu totul neobisnulta azI : sagetI,

comunala, care strabate comuna

D-1 D. Ghioceanu, afirma el sapind in malul Veda', a gasit, *filtre altele, fosile, un craniti uman de o marime extraordinara si o masea, care are o marime de 20 C. m. in lungime si un diametru de 8 c. m. In gro-

si care o pune in comunicatie la N. cu Turbati si la S., cu Bobi, printr'un drum ordinar,

sime.

Maghera, scituc. Vezr VII-fui-0mpuluI, sat, jud. Dorohoiti.

dealul Goroveiul, trece prin O.-

pl. Piatra-Muntele, com. Cracaoani, situat pe valea pIrilluI

tisorul Maghera, com. Virful-

Cracaul, inteo pozitiune pito-

Dorohoiti, si se varsa in Siret.

Cimpulur, pl. Berhometele, jud.

reasca.

bati si 99 femer. Locuitorir se ocupa cu agricul-

Comunicatia se face pe soseaua

si al tele.

Magazia, sat, in jud. Neamtu,

Are o populatiune de 45 fa-

Apele ce uda aceasta comuna sunt : Sanatoarea si Blahnita.

pintenI de o marime colosall

Maghera, Alti, izvoreste din

mita, sad 213 suflete : 114 bar-

Budgetul com. e la veniturr de ler 1624, batir 49, lar la cheltuelr, de ler 1227, bard 80.

Maghere§ti, com. rur., in partea de N. a plaser Amaradia, jud. Gorj, la V. com. Secelul, ase-

zata pe coasta si pe ambele www.dacoromanica.ro

care pleaca din Magheresti-dinVale, trece prin Magheresti-din-

Deal si intrd in Turbati. In comuna sunt : 3 *pnturr si 1I

fintinT.

Maghere§ti-din-Deal, cdtun de resedinta al comuner Magheresti, jud. Gorj, pl. Amaradia. Are o suprafata de: 700 hect., din cae': 180 hect. arabile, 315 hect. finete, 45 hect. va, 21 hect. pomet, 90 hect. izlaz si padure si 9 hect. vatra satulur. Are o populatie de : 125 familir, sad 444 suflete, din care 115

contribuabilr ; o biserica,

deservita de I preot, I cintäret si 1 paracliser.

MAGHEREM-D1N-VALE

Locuitorif posea : 12 plugurT,

20 care cu bol ; 260 vite marT cornute, 5 cal, 557 or, 74 rim5.torI; 16 stupT cu albine.

Maghere§ti-din-Vale, cdturs, al comund Magheresti, jud. Gorj, situat la N. catunului de resedinta si pe costise. Are o suprafata de 500 hect., din carT : 160 hect. arabile, 270 hect. finete, 43 hect. vi', 20 hect. cu pomet, 7 hect. vatra satuluT, si o populatie de 118 familii, saa 423 suflete, din carT 110 contribuabill. Are 1 biserica, cu 2 cintareti si i paracliser, deser-

vita de preotul de la catunul de resedinta. LocuitoriT posea': io plugurT,

19 care eu bol; 260 vite marT cornute, 7 caT, 557 oT si 75 rimatorT; 20 stupT.

In catun se mal gasese :

MAGLAV1TUL

2] 3

5

fintinT si 5 teascuri de vin.

Se invecineste la N. cu proprietatea d-lor Lerescu ; la S., cu Gruiul; la E., cu Riul-Tirgu-

1828, din noa s'a zidit pe locul unde se gaseste azT.

lui si la V. cu riul Bughea.

Maglavitul, Golenti si Comani. Catunul de resedinta este Maglavitul. Inainte cuprindea si catunul Hunia, azi com. rur.

Maglavitul, com. rur., pl. Cimpul, jud. Dolj, la 76 kil. de Craiova, si la 14 kil, de resedinta pldseT, orasul Calafat.

Se afla situat pe loe ses, Inconjurata de plantatiile bisericei Madona-Dudu, din Craiova. Se margineste la N. cu com. Hunia ; la S., cu com. Poiana ;

la V., cu Dunarea si la E., cu com. Motatei. Se desparte de

Se compune din catunele :

deosebita..

Are o populatie de 3938 su2 biserici de caramidä facute de locuitorr, una in cat. Maglavitul si a doua In cat. Golenti, ambele avind cite 1 preot si i cintaret ; trei scoli, doul In catunul Maglavitul, din cari flete;

una de bleti si una de fete, si

aceste comune prin plantatiT si locurl agricole. La N. se afla. dealul Golenti. Tot aici, nu departe de Dunare, se gaseste Magura-PopeT. Catre Dunare se gasesc citeva raid inaltinif, numite hotare,

a treia in Golenti; mixta.. coala de bdeti din Maglavitul functio-

facute de locuitori; intre acestea sunt : HotarulPopeT, Hotarul-Voinei, Hotarul-Listor, Ho-

este de aproape 6500 pog., din

neaza din anul 1833, iar cea de fete, din anul 1880. *coala mixta din Golenti functioneaza din anul 1885. Suprafata teritoriuluT comunel

cae: 3896 pog. arabile, in ca-

Maghemita, pirliaf, in judetul

tarul-SirbuluT, Hotarul-PorculuT,

tunul Maglavitul si 2332 in Golenti.

Neamtu, com. Vinatori-Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul. Izvoreste din muntele Procovul,

Hotarul-din-Sud si Hotarul-Cailor.

toriul comuneT este proprietatea

Ruga schitul cu acelai nume, curge pe la E. de manastirea Neamtul, traversind, aproape de

varsarea sa, pe partea dreapta a piriulul Nemtisorul, soseaua VInatori- Manastirea-Neamtul, in-

tre kil. 13-14.

In comuna sunt douä balti, In apropiere de Dunare : una

de 20223 pog., din cari Ve0

numita Maglavitul, cu o suprafata de 400 m. p., este Ingusta,

Madona-Dudu din Craiova, care

avind o lungime cam de 300 m., si-sT are seurgerea in Du-

se compune din 3 trupuri : Maglavitul, Hunia si Golenti.

O alta mosie e Poeni, ce apartine azi locuitorilor din co-

putin maT miel de cit prece-

muna Maglavitul. In com. sunt plantatiT de salcimi si de plopT, pe o intindere cam de 2000 pog., proprietatea bisericeT Madona - Dudu. Toate plantatiile sunt amena-

Magivia, pellure, suptisA regimuluI silvic, pe mosia Magivia din Cim p u lu n g, plaiul Nucsoara, jud.

viul Dundrea, cu indreptarea N.-

Muscel, In intindere aproximativa. de 400 hect., populata cu mesteacan, fag, anin si plop.

E. spre S.-V. Pe Dunare, in E.

Aceastd padure se aflä la

Miel riuri intermitente izvoresc din dealul ce desparte co-

nisip, pietris si bolovanT.

3000 pog. nisipurT, a bisericel

nare ; a doua, numita. Golenti,

denta, se scurge tot In Dunare. Ambele balti contin peste. Pe limita sa de V. curge flu-

marginea orasului Cimpulung, situata pe coaste repezi, parte desvelite de stratul vegetal, in cit amenintä localitatile din apropiere, din cauza piraielor, carT, pe timpuri ploioase cara

Una din mosiile de pe teri-

comuneT, se gasesc cite-va ostroave. muna Maglavitul de Dunare si se

varsa in balta Maglavitul. Se zice ca, pana la 1819, comuna se gasea pe locul, pe care se afla; la anul 182r s'a mutat

sub dealul despre V., lar la

www.dacoromanica.ro

j ate.

.

Viile aa o intindere de 206 hect., apartin locuitorilor si se gasesc pe paminturile date in anul 1864. In com. Maglavitul se gasesc mori de apa. si de vint, unele pe proprietatea Madona-Dudu,

iar altele pe delimitarile locuitorilor din 1864.

MAGLAV1TUL

MAHMUDIA

214

Comerciul se exercita in comuna de 30 persoane. Budgetul comuneT e la veniturl de 11718,26 le! pi la cheltuell, de 11490,45 le!. Mara de calea judeteana Cra-

Tirgovipte, despartit prin apa

intra in jud. Constanta pe la

Ialomitei.

pichetul No. 9; brazdeazä par-

Mahala, sat, in jud. Dorohoia,

tea de V. a plapel pi pe cea de S.-E. a com.; lasa spre E.

pl. Herta, pe mopia Herta, com.

dealul Saban-Bair; pe la poalele

Movila.

sale de S. merge drumul Silis-

iova-Calafat, com. Maglavitul maI

Are 8o familiT, saa 400 su-

tra-Varna ; are 166 m. inaltime ;

este strabatuta de calea veci-

flete. Proprietatea mopieT este a d-luI

este acoperit maT tot cu fin*

n ala Maglavitul-Cetatea, lunga de

6 kil. pi de calea vecinala Maglavitul-Calafat, trecind prin catunul Golenti, com. Basarabi,

pana la schela Calafat. In comuna se gasepte siliptea numita. Lopcea.

Maglavitul, sat, in jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavitul, repedinta primal-id. Are o populatie de 3136 suflete : 1572 barba! pi 1564 femeT. Locuesc in 530 case pi 50 bordee. Sunt dota peal- primare : una de baeti, care functioneaza din 1853, pi a doua de fete, ce functioneaza din 1880. Ambele pcoli sunt intretinute de com., pi fre-

Panaite Cazimir, avind partl pi d-nele Maria Bupila pi Patica Bordeanu. SateniT impioprietariti sil 105

hect., 27 arif pamint; iar proprietaril mopieT: 832 hect., i6

pi. in unele locurI cu padurT.

Mahale- Orrnn-Ceair, pilla, in jud. Constanta, pl. SilistraNoua, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; izvorepte din poalele de N.-E. ale dealuluT Ma-

aril cimp, 37 hect., 24 ariT padure pi 12 pogoane de vie. Piriul ce trece pe mopie este

hale-Orman-Bair, brazdind par-

Izvorelul.

Mahalaua (Biserica-de-Zid),

rectiune generala de la V. spre E.; intra in teritoriul bulgaresc al com. Ese-Chioi, pi, dulä un curs de 5 kil., facut numal prin padurT, se varsa in piriul Hamazli Ceair, pe dreapta, ceva

mahala, in uentrul com. Tur-

maT spre V. de pichetul No.

cepti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vil-

7, numit Grivita.

Hotarele mopid sunt cu : Tirnauca, Herta, Pilipauti pi Ibanepti.

cuentate de 160 bleti si de 32

cea. Aci e pcoala com. Are o biserica de zid, fa.cuta in zi-

fete.

lele imparatulut Nicolae Pavlo-

Are o biserica de cardmida, fondata de locuitorl, cu hramul-

vicl

Sf Nicolae pi deservita de 1

p't cu blagoslovenia Prea S. S. parintele Episcop Neofit, pi cu cheltuiala preotuld Popa

preot pi 1 ctnaret.

Negoita.

tea de V. a plapel pi a com.; se indreapta spre V., cu o di-

Mahtrul, baila, azl potmolita, jud. Vlapca, com. Arsache ; produce finete pi 'apune ; este situata in

albia Dunard, in dreptul satulla Slobozia, pe proprietatea Paraipanul.

In sat sunt : 30 meseriapT : cizmarl, timplarl, dulgherl; 2 bacaniT; i7 circiumT.

Mahalaua - Mare, mahala, in jud. Viicea, pl. Ocolul, com. Govora.

Maglavitul, lac, in jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavitul, Cu o

Mahalaua-PosteI, sat, pe ritil

suprafata de 30000 m. p, lung

Argep, jud. pi pl. Argepul, fa-

lat de 300 m.

cind parte din com. urb. Curtea-

de wo m.

pi

Se varsa in Dux:are. In lac se scurg o multime de piraie intermitente. Contine peste.

Magula, sat, facind parte din com. rur. Tompani, pl. Cricovul,

jud. Prahova.

Mahala, sat, in jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, com. Vi-

forita. Este situat fine orapul

de-Argep.

Mahmudia, comuna urbana', in jud. pi pl. Tulcea, situata in partea de E. a judetuluT, 'filtre dealul Be-Tepe pi Dunare, la 29 kil. spre S.-E. de orapul Tulcea, capitala districtuld, pi In parte E. a plapeT, a carel repedinta este. I s'a dat acest nume dupa sul-

Mahale-Orman-Bair, deal, in

tanul turcesc Mahmud V, care

jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; se desface din dealurile Bulga-

a fa.cut aci o geamie ; numele cel vechia era Bep-Tepe-Romineasca

riel ; se indreapta spre E. inteo directiune generala de la S.-V. spre N.-E. ; strabate teritoriul neutro, coprins intre botarul politic pi drumul Sibstra-Varna ;

www.dacoromanica.ro

spre deosebire de Bep-TepeTurceasca, care astAzI poartä numaT numele de Bep-Tepe. Numal partea S., adicä pamin-

tul ferm, prezinta accidente de teren ; incolo, restul e un pes in-

MAIIMUDIA

MAHMUDIA

215

tins, acoperit Cu stuf si intreniat de Orle si baltl. Dealud sunt: Bes-Tepe, de 242 In., unul din ceI mar inaltI

hect.), la N., se scurge in gira ondul ; Mazilul (30 hect.), la N.-E., izolat; lacul Obretinul (450 hect.), la E., (apartinind

din plasa, la V., pietros si acoperit cu verdean ; dealul Cairacile,

com u n e Cara- Orinan) . Lacurile

301 familiT, cu 1455 suflete, din

de 118 m., la S., pietros si aco-

ocupa o intindere de 920 hect. si dinpreung cu girlele 1500

perit ea pasunT; Hirtopul,la S.-E.,

hect. ; ele contin peste bun

carI: 955 ortodoxT, 5 catolicl,. 340 lipovenI, 170 mahomedani si 90 mozaid. Sunt 310 contribuabilI. LocuitoriI posea 215 plugurI de fier, un numar insemnat de vite, mal cu seama oT ; multI

88 m., stincos ; Moru-Ghiol, la

si cautat.

din eI sunt pescari; 38 sunt

S.-E., lutos si acoperit cu pa-

Comuna are resedinta in orasul

sunT. In stuful cel intins sunt

Mahmudia, asezata pe malul

ridicaturI artificiale, dupa care 'ochiul planeaza pe o mare intindere; asa avem punctele tri-

drept al bratuluI Sf. Gheorghe, si la poalele dealuluT Bes-Tepe. Mal' are catunele : Cara-Suhat,

go nometrice : Marchel, linga bra-

la V., pe tnalul sting al

tul Sf. Gheorghe, 2 m. inaltime ;

ondul No. 1, pe bratul

Sulina, la N.-E., 3 m., 7; ondul No. 2, pe Orla ondul, la N.-V.,

2 m. 5; ele ad servit statului maj or ro m'in pentru ridicarea pla-

nurilor mard Mili a DobrogeT. Ape sunt : Bratul Sulina, care ucla comuna la N., pe o intindere

de I O mile (18 kil, de la mita

21-31); bratul Sf. Gheorghe, la S., pe o intindere de 12 kil. Intre ele se afta o multime de girle, carl stabilesc comunicarea 'filtre ele si

ball; asa avem :

Orla Marchel, Ruga bratul Sf. Gheorghe, unind lacurile CaraSuhat si Uzlina ; gira ondul la N.1 care stabileste o legatura intre bratul Chilla si Sf. Gheorghe. Cele mal insemnate baltr

tulul Sf. Gheorghe, la

3

brakil.

spre N.-V. de resedinta. Gorgova, pe malul drept al bratuluI Sulina, intre milele 29-30, la 12 kil. spre N.-E. de resedinn, in apropiere de lacul Gorgova, de la care sr-a luat numele.

Intinderea totala a comuna este de 25000 hect., din carI numaT 3818 hect. pamint solid, restul stuf si apa. Din

cel ferm, 231 hect. sunt ocupate de vatia orasuluT Mahmudia, 20

hect., de vetrele satelor CaraSuhat si Gorgova, 1815 hect. ale locuitorilor cu drepturT (de sub Turcl); 473 hect, date de stat locuitorlior, 1300 hect. ale statuluI, 6o hect. acoperite cu vil.

cultivatorl de vil. Are: o scoala mixta., fondata

de stat in 1879, cu to hect. pamint, conclusa. de 2 invantorI

si frecuentan de 109 copir; o biserica, Cu hramul Aducerea moastelor SE Nicolae, Cu filiala

Gorgova si Cara-Suhat, cu i preot si I dintaret, fondatä de locuitorI in 1864; o geamie, fondata in 1853 de sultanul Mahmud, Cu 3 hogI, o bisericá a lipovenilor bespopoftI; una lipovenilor namolecilor; o sinagoga.; un oficia telegrafopostal, fondat in 1878 si al

card venit pe 1896-97 a fost de Id 1581,46. In com. sunt : io bacaniT, 5 circiumI li 2 cafenele. Budgetul comuner e la veniturl de leI 10702, 36 banI, si la cheltuelI, de 10680 leI, 30 batir.

Calle de comunicatie sunt : soseaua judeteana Tulcea-Mahmudia, apol drumurl comunale ce duc la comunele si satele apropiate, Moru-Ghiol Duna-

sunt : Gorgova, cel me mare lac

Populatiunea orasuluT Mahmu-

din in treaga delta a Dunarel (5 00

dia, in maioritate compusa din RusT, este de 245 familiT, sati

vat Sf. Gheorghe (Cadirlez),

1215 suflete, din cal.': RusT-Lipovent, 112 familif, cu 553 sufl.;

Bes-Tepe Malcoci Prislava ; la Sari-Nasuf ; la Sari-Ghiol-

RominI, 71 familir, ca 378 suflete;

Agi-GhiolCongazBabadag.

TurcT-TatarT, 34 familif, cu 146 suflete; EvreI, 18 familir, cu 89 suflete ; BulgarT, 7 familil, Cu 47 suflete ; ArmenI, 2. Populatia catunelor Cara-Suhat si Gorgova

Comuna Mahmudia este foarte vechie. In epoca romana, se

hect.), la mijlocul comund, alimentat de bratul Sulina, si scurgindu-se in bratul Sf. Gheor-

ghe prin Ola Litcovul; in el se mal scurg si lacusoarele Poparnicul, Cutinetul-Mare, Cutinetul-

Mic (90 hect. impreuna); lacul Fortuna (400 hect.), la N.-V., se scurge in gira ondul; lacul Cara-Suhat (zoo hect.), la V.,

se scurge in girla Marchel, ca si lacul Marchel (5o hect.);

este de 58

familiI, sati 240

lacul Pestritele si Ghiolul-PetreI,

suflete, din carT: Rusl-LipovenT, 56 familiT, sati 235 suflete; Romini, 2 familiT, sati 5 suflete.

la E. (8o hect.); Cruglicul (40

In total, comuna Mahmudia are

www.dacoromanica.ro

numea Cetatea-CruciI. Chiar si ad se gasesc ruine din vechea cetate, asezate pe un vid' al dealuluI Bes-Tepe, d'asupra Dunard. Locuitorli, carI ati facut sapaturl, ati gasa oale mal-1de pamint, in care se pastrati producte; s'a mal gasit si o mitra. de arhiereti si un po-

licandru de aur. In timpul dorainatiuneT turcestI s'a numit Bes-Tepe-Romineasca spre deosebire de cea turceasca, ce exista

azT la poalele V. ale dealulul Bes-Tepe. Din cauza nesiguranter i naválirilor turcestI cazacestI, satul, era dese-ori

MAICA§I

216

MAHOMETCEA

resedinta, Odobasca. Are o intindere cam de 200 hect., cu o populatie de 45 familiT, saa 240 suflete, din carT 50 contribuabilf.

Aci se face tirg in fie-care an, la 15 August. Budgetul comunel e la veni-

Mahriul, deal, in jud. R.-Sarat,

turl de 4828 leT, lar la cheltuelT, de 4801 leT. Are : 2 bisericT, una cu hra-

pl. OrasuluT, com. Odobasca ; se desface din Dealul-NuculuT

hramul Sf. Treime, deservite

mul Adormirea si a doua cu de 2 preotT ; 2 coale, una de bletT si alta de fete, frecuentate de 22 elevI i 'o eleve.

parásit, de locuitorT, carl numaT

se intinde d'alungul ptriuluT Ma-

dupa plecarea Turcilor se intorceaa inapoT. Lucrurile aa mers asa pana in anul 1854,

hriul, despartind acest pida de

cind Sultanul Mahmud V, zidind o biserica, i-a dat numele

cu pasunT i pAdurT ce sunt ex-

fete, fondatiune a D-nei Barbu

ploatate in mare parte.

Catargia. In raionul comuneT sunt: 2 helesteie. Vite sunt : 152 cal* si Tepe,

si l'a ridicat la rangul de erg. De atuncT a devenit un orAsel prosper, pe care, la 1877, chiar TurciT Fati respectat.

riul 'tirana; brazdeaza partea de V. a comunel ; e acoperit

Mahriul, pida, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT, com. Odobasca ; izvoreste din Dealul-NuculuT ;

curge dealungul dealuluT

Mahometcea, sat, in jud. Constanta, pl. Hirsova, cat. com. Calfa, situat in partea E. a plaseT i cea meridionall a comuneT, la 8 kil. spre S.-V. de cdt. de resedinta, Calfa. Se intinde In valea Mahometcea, pe malul drept al piriuluT Mahometcea, fiind inchis la N. de dealul Mahometcea-Bair, cu virful sati Ma-

hometcea-Iuc, care are 212 m.

Suprafata sa este de 1856 hect., dintre care 4 hect.

sunt ocupate numai de vatra satuluT si de gradinT. Populatia

sa, in maioritate Turcl, este de 64 familiT, saa 260 suflete. Din partea S.-E. a satuluT pleaca un drum comunal spre Cundjea ; din partea N.-E. pleaca un altul spre Calfa; din partea N.-V.

Ma-

pe dreapta luT, maT sus de catunul Odobasca; valea sa e fru-

gurT: 85 cu bol, 20 cu caT ; 194 care si carute : 147 Cu bol, 47 cu cal.

moasa, malurile-T inalte, dindu-T

un aspect pitoresc.

Maia (Maia-Catargiulul), com. rur., jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata la N.-E. de Bucuresti, pe ärmul drept al Aula! Prahova,

unde acest rîü formeaza marT zigzagurT, la 52 kil. de Bucuresti. Este asezata la extremitatea judetuluT Ilfov, intre judetele Ialomita si Prahova. In partea de N.-E. are dealurT frumoase. Sta in legatura cu com. FTerbinti

Se intinde pe o suprafata de 2102 hect., cu o populatie de

pl. OrasuluT, cat. comuneT Odo-

basca, asezat in partea de N. a comuneI, la poalele dealuluI Mahriul si pe pirita Mahriul,

la 438 m. spre N. de catunul de

Dintre locuitorT, 275 sunt plu-

garT, 52 aa diferite profesiunl. LocuitoriT posea : 105 plu-

ImproprietaritT sunt 194 locultori si neimproprietaritl, 91. Comerciul se face de 4 circiumarT i i hangia.

Maia-Catargiului. Vez! Mala.

Maican (Valea-lui-), vale, trecind prin moiile Cioldne0-Baldovinesti i Beuca i pIerzinduse in valea Beuca. Este aproape

paralela, pana la jumatate, cu valea numita a Pietrisulur.

i Radulesti prin so-

tea V. pleaca un drum, care

Mahriul, sat, in jud. R.-Sarat,

taurT, 72 bivoll i bivolite, 168

porcI si 904 o!.

sele vecinale.

Dulgherul.

415 boT, 378 yac! si viteI, 4

hriul; udA partea de N. a comuneT, trecind prin cat. Mahriul, i, dupa un curs cam de 8 kil., se varsA in riul Rimna,

pleac5. unul Haidar, iar din par-

se bifurca in doud ramurT, una ducind la Cara-Pelit si alta la

La Mala este un institut de

1175 suflete, din carT 219 contribuabilT; locuesc in 267 case. D-na Ecat. B. Catargia Principele G. Bibescu aU 1295 hect. si locuitoriI 807 hect. ProprietariT cultiva 955 hect. (I so izlaz, 2 vie, 188 padure). LocuitoriT rezerva pentru izlaz 102 hect.

www.dacoromanica.ro

Maica§i, baltd, in jud. Covurluia, pl. Prutul, com. Oancea i Vladesti, formata de varsaturile PrutuluT ; avind o intindere de vr'o 600 falcl i continind stuf, fin si putin peste. Multe din baltile aceste nu se formeaza direct din Prut, ci una din alta. Cind apa e mare, formeaza aproape o singura

masa de apa, continind peste;

In timp de seceta seaca cele

MAICILE

mg multe din ele $i servesc de

pitala judetulul $i la 58 kil. de

pa$une vitelor.

a plaiuluT. De aceastä comuna tin muntiT: Gerea, Briota, Smeuratul,Cocora, Groapa, Mälaia, Tirnovul, Repezile, Frato$iteanul, Plaiul-Poenilor, Maileasa, R unculetul, Galbina, Voine$ita $i Dealul-Ne-

Maicile. Ved Schitul - Ora$eni, com. Criste$ti, pl. Copita, jud. Boto$ani.

Maicilor (Suhatul-), loc ioolat,

MALCEANUL

217

LotruluT superior, de riul Pu$coiul. Piscurile sale cele imite sunt: Virful-VatafuluT, Moldovi$ul (859 m.), Virful-UrsuluT, muntele Malaia (996 m.) si Armeanul.

Malaia, munte, al culmeT cu a-

in jud. Buzar', com. Glodeanul-

gru.

cela$T nume (996 m.), jud. Vilcea.

Sarat, unde s'a format acum

Lotrul, cu afluentif sal: Valea-Pdscoaia, Miaja, Latorita, Repedea, Maileasa, Voine$ita, Vdtaful, Rudarul, Ursul i Runcul, uda com. Malaia. Are o populatie de 276 fa-

Cade la S. de Piscul-Ursulul

cat. Florica.

Maioreasca, Ferburia, Turnelul, Biserica-Mavrodolul, Bulija, Jianca i Tabacul, trupuri mici de pádurt, toate

miliT, sati 790 suflete : 400 bar-

e udat de dul Lotru, in partea de S. Malaia, treceltoare cu piciorul, In Transilvania, jud. Vilcea, pl. Cozia.

In intindere de 25 hect., situate

bati $i 399 femeT, in care intra

in comuna Valea-Mare, pl. RiulDoamneT, jud. Muscel.

$i 5 familiT de TiganT. Locuesc

Malaica, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

in 295 case. Sunt 215 contribuabill. Are 4 bisericT, in fie-care catun cite una. *coala dateaza in Malaia de

de-Mijloc, com. Ceratul, cu 186 suflete : 92 barbati $1 94 femeT.

Malacul, ceWn, (filia), in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Rasa.

la 1890; mal 'nainte a fost la Malagenilor (Dealul-), deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe

teritoriul com. rur. Rasova; se desface din virful nurnit Movila-

ArnautuluT; se indreapta spre N., avind o directiune generala de la S. spre N., brazdind partea de V. a comuneT $i a pla5eT ;

are o inaltime de 33 m., dominind prin inaltimea sa satul Rasova, valea Ciairul-din-Mijloc,

Duna.rea (bratul Venga) $i un

drum comunal ce duce de la Rasova la Ivrinezul-Noti; malurile Dunarer, litiga care se

Voineasa. Cladirea e noud, proprietatea comuna E frecuentata de 12 copiiI. LocuitoriT se ocupa cu agricultura $1 mal mult cu pastoria sunt mo$nenT.

Vite sunt : 75 cal, 46 bol, 57 vacT, 564 capre i 2756 oT. Sunt 103 stupT cu albine. In raionul comune e o piva ; fTerastrail ; 6 mori.

Budgetul com. e la veniturT de 1554 lei yi la cheltuell, de 1409 leT.

siirmte, sunt inalte $i ripoase; Malaia, sat, facind parte din com. rur. Malaia, plaiul Cozia, pe muchia luT merge drumul jud. Vilcea. Are o populatie de comunal Rasova-Tala$man. 280 suflete $i o bisericä cldita de mopenT. Malaia, com. rur., jud. Vilcea,

plaiul Cozia, compusa din 4 catune : Malaia, Voineasa, Clungetul i Seli$tea, cu re$erlinta In catunul Malaia. Afar4 de

catunul Ciungetul, care e situat pe apa Latorita, cele-l'alte

catune sunt situate pe albia riului Lotrul, la 6o kit. de ca-

Locuesc in 12 case $i 28 bordee. Copiif din sat urmeaza la $coala mixta din satul Ceratul, ce este la I1/2 kil. departare.

Malaica-Slitioarele

pi

Cera-

tul, mofie a statuluT, jud. Dolj, plasa Jiul-de-Mijloc, comuna Ce-

ratul, in intindere de 214 hect., aducind un venit anual de 6150 leT.

Malamucul, sat, facind parte din com. rur. Hatcaraul, plasa

ampul, jud. Prahova. Are o populatie de 438 suflete $i o biserica, fondata la 1870.

Malcaveti, numire ce se mal da de locuitod MY:multa Saltane$ti,

com. Priseaca, plasa Oltul-d.-j.,

jud. Olt.

Malceanul, lac, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com.

Malaia, cuhne de munte, jud.

rur. Jurilofca, situat in partea

Vilcea, care porne$te din Culmea-

E. a pla$eT $i a comuneT, Miga

Platane$tilor $i de care se deta$eazä aproape de muntele

tit prin o banda de nisip,

Virful-Mare (1095 m.). Se indrea-

aproape de Tezerul Bazelur, cu

pta. catre S., despartind piriul Voineasa, afluent din stinga al

care comunica; are 300 hect.

www.dacoromanica.ro

malul marif, de care e despar-

intindere ;I contine sane.

218

MALCOCI

Malooci, com. rur., in judetul si pl. Tulcea, situata in partea E. a jtidetulul, la 7 kil. spre E. de orasul Tulcea, capitala judetultd, si in partea N.-E. a pl., la 18 kil. spre V. de oraselul

MALCOCI

tile), lar restul de 3719 hect., ale locuitorilor.

pl. Silistra-Noug, cat. com, Ha-

Are o populatie de 237 fa-

ram-Chioi, situat in partea de

sati 1269 suflete din carI : RominT, loo familiT, Cu 496 su-

S.-E. a plaseT si in cea de N.-E.

flete ; Bulgarf, 3 familil, cu

5

toriuluT com. sunt sesurl acope-

suflete ; RusT-LipovenT, 28 famili!, cu 148 suflete; GermanI AustriacT, 105 familiT, cu 617 su-

rite cu stuf; partea ridicata d'a-

flete; OvreT, I familie, cu 3 sufl.

Mahmudia, resedinta plaseT.

TreT partl din cinc!, a terisupra niveluluT DunareT este formata din miel' dealurI si val,

parte acoperite cu tufaris, parte servind de izIaz sati pasune ;

Are: 2 seca, una privatl, a

Perde, cu virful sati Ciali-Perde, care are 176 metri inaltime. Su-

cuentata de 60 elevr; a doua

prafata sa este de 2557 hect., dintre care 13 hect. sunt ocupate de gradinI si de vatra sa-

rita cu padure. In partea de N., numita. Balta, se gasesc pasunT intinse. Dealurile sunt intinse,

biserici, una catolica, fondata in I88o de GermaniT catolicT din

150 ni.;

Apele, care uda comuna sunt:

Durarea i anume bratul Tulcea, care la mila No. 45 se des-

parte in cele 2 brate: Sulina

frecuentata de 40 elevr; dota catunul Malcoci, cu i preot ; a doua ortodoxa, in cat. Prislava, zidita in 1859 de Iocuitorl, deservita de un preot si un cintAret.

gurr; 2 masinf de secerat, 389

dota, unul apucind la S.-E. si

boI, 612 vacT si 286 caT.

ducind la Bairam-Dede i cell'a/t, apucind la S.-V. si ducind la Demircea ; catre S.-V. un drum duce la Schender.

N.; Valea-Mare, care se varsa in

niale, cafea, zahar, etc. si in

balta Malcoci, o udg la V.;

export de cereale si peste. Sunt 2 circiumI; 6 morT de apl. Budgetul comuna e de 4809 le! la veniturT si de 4643 leI la

statuluT.

Catunele carl formeaza com. sunt : Malead, lea. de resedintA, la V., linga balta Malcoci ; Prislava, la N.-E., pe malul drept al bratuluT Sf. Gheorghe, la 3

kil. de catunul de resedinta ; Iolganul, Cu 12 case, pe bratul Sulina, la io kil. spre N.-E. de cat. Malcoci.

Intinderea comunel este de 3970 hect., din carT 5i hect. ocupate de vetrele satelor (Mal. cod i Prislava) ; 700 hect. ale statuluT (anume padurile i bAl-

satele invecinate: la N.-E, spre Becter ; la E., spre Bas-Punar ;

la S., drumul se desparte in

Sf. Gheorghe, cari o uda la

peste, al caror venit apartine

Populatiunea sa, compusa aproape numal din Romín/ sl BulgarI, este de io fam., sa0 88 sufl. DrumurT comunale pleaca la

LocultoriI poseda : 70 plu-

Comertul e destul de activ, constind in importul de colo-

valea Sari-Ghiol, la S. si valea Sofulac la E. Baltl sunt ix, din carf 2 sunt maT principale: Tatareni, la N.; Malcoci, la V., cu 150 hect. intindere ; contine stuf, papura

Chioi si la un kil. spre E. de

comunitatil germane, fondata in 1879 de locuitoriT germanT, fre-

mixta, fondata in 1879 de stat,

variind 'filtre 115

a com., la 5 kil. spre N.-E. de catunul de resedinta, Hairamsatul Sarapcea-Caraici. Este asezat pe valea Cricic-Ceair, extremitatea sa de N., fiind In. chis la S. de catre dealul Ciali-

cea mal mare parte este arata sati cultivata, lar o parte este acope-

mal .insemnate sunt : Iacob Mogh (148 m.), la V.; DervenTepe (116 m.), la E.

Malcoci, sat, in jud. Constanta.

cheltuelT.

Calle de comunicatie sunt : oseau a j udetean Tulcea-M ah-

mudia, ce trece prin cat. Malcoci; drumurl comunale spre cat. Prislava si Iolganul; spre

Malcoci, sat, in jud. si pl. Tulcea, cat. de resedinta al com. Malcoci, situat in partea de N.-E. a plaseT, sí in cea de N.-V.

a com., tuteo vale, nu departe de balta Malcoci, la poalele dealulur Derven-Tepe. Se margineste la N. cu cat. Pardina ; la E., cu cat. Prislava ; la V., Cu orasul Tulcea; la S., cu com.

Sari-Ghiol, Agi-Ghiol si Moru-

Agi-Ghiol i SariGhiol. E udat

Ghiol.

la V. de Valea-Mare. Intinderea

Satul Malcoci e fondat in

sa este de 2031 hect., din carT 21

1845 de colonistiT germanT veniP din Rusia. Catunul Prislava este vechiti ; a fost ruinat de arder! si navalirT ale Cerchezilor i Turcilor ; s'a reinfiintat in

hect. ocupate de vatra satuluT,

1884. Se maT vad inca i urme vechl de un pod ce se zice ar fi fost aruncat peste bratul

III, saa 652 suflete, compusa din GermanT in maloritate, din Bul-

Sf. Gheorghe, lIngA Prislava.

www.dacoromanica.ro

120 hect., gradinele locuitorilor,

700 hect. de padurT ale staturestul apartin locuitorilor. Populatia sa este de 115 fami-

luT ;

garf, Rus/ i Romia Formeaza com. cu cat. Prislava i Iolganul.

MALCOCI

MALTEZI

219

Malcoci, punct trigonometric, de rangul al 2-lea, pe malul drept al rlului Chilia, jud. Tulcea, si-

ruinata ; a doua In Maruntet,

tuat in partea de N. a plaseT

telu si Diaconul Radu, si repa-

Tulcea si a com. Malcoci ; are o inaltiule de 6 m., dominind bratul Chilia si drumul Satul-

rata la 1849 si a treia

Noil.Pardina.

tantin Duhovnicul si sotia sa Maria. Aceste biserici sunt de-

Malcoci-Ghiol, lac, in jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. Malcoci, in partea de N. a pia-

se! vi a com., nu departe de

cu hramul Sf. Nicolae, zidita la

1833 de preotul Stan Marunin cat.

Guevti, cu hramul Sf. Voevozr, zidita la 1865 de preotul Cons-

servite de 2 preofT.

Scoala exista in com, de la 1883 si e frecuentata de 29 copii. Locuitorii sunt mosnenT, afara

lara. vi o intindere de 115 hect. ;

de 2, carl s'el improprietarit la 1864 cu cite 4 hect. pe mo-

e inconjurat cu stuf si contine

sia d-luT Constantin Pantazi. Din-

peste.

tre er, 20 se ocupa cu brutaria, rotaria si dulgheria. Vite sunt : 42 cal si iepe, 275 bol, 90 yac!, 38 capre, 2500 ol si 150 porci. Comerciul se exercita. de 2

sat ; are o forma dreptunghiu-

Malcoci-Mezarlfc, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul com. rur. Hairam-Chioi,

$i anume pe acela al satuluT Demircea ; este indreptat de la N. catre S.-E. si se intinde de la Sudul satului Demircea, trecitad pe la 1/2 kiI., pe la V. de satul Cial-Margea, pana in dreptul si la V, satului Calfa-Chioi;

circiumarT.

Budgetul com. e la venituri de 165o leí vi la cheltueli, de 1210 Id. O osea inlesneste comuni-

Cm? ovul si Brastavatul, pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati. Se

termina in valea OltuluT, unde se mal numeste si Valea-Dra-

culta. La Crusov se afla peste ea 2 poduri. Malita, munte, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, pe linia graniter. Muchiile sale se contopesc cu muntele Valea-Lungl si Movrea vi formeaza un singur sir ce se continua sub numele de muntele Basa.

Malomnicul-Canton, pddure a statuluT, cu 2000 pogoane, in com. rur. Piria, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Malovätul, com. rur. si sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., la 12 kil. de oras ilTurnul-Severin,

situata pe valea aper Plesuva. Satul formeaza comuna cu satul Putinei, avind o populatie de

1245 suflete, din cari 187 contribuabili ; locuesc in 260 case.

se intinde paralel la V. vdeT

catia acester com., la N. cu com. Colonevti si la S., cu com. Cor-

Docuzaci ; este stincos, ceca-ce

b ul.

107 care cu bol, 4 carute Cu

face ca si malul vleT pe inda derea acestui deal sa fie mai

La V. e brazdata de dealurile: TundroaieT, pe care se afla Mdgura-Nemtilor si Dealul-RisuluT; lar la E., de dealul Teiul. Locuri sese are : Poiana-Lunga si Ca-

cal; 165 stupT cu albine.

mult saa mal putin stincos ; are 170 metri inaltime vi este situat

in partea de S. a piasel si cea de S.-V. a com.; este acoperit Cu pasunf.

Maldfirul, com. rur., in jud. Olt, pl. Vedea-d.-j., compusa din 4 alune: Barasti, Batareni, Maruntei si Guesti. Toata com. se intinde pe o suprafata. de 885 hect.

Are o populatiune de 260 familli, saU 1570 suflete, din carT 195 contribuabilr; locuesc in 310

case. Stiti carte 123 persoane. Este situata pe Valea-VediteT,

la 25 kil, de capitala judetuluT vi la 8 kil, de resedinta plasei. Are 3 bisericr, una in Barasti,

LocuitoriT posea : 66 plugurT,

Prin aceasta comuna trece soseaua judeteana Turnul-Severin-Bujorescul-Tirgul-Ji tluT.

Are o biserica, cu hramul

de Teiul la E.; de Valea-Ul-

Buna-Vestire, deservita de I preot si 2 cintaretT; 4 circiumi. Budgetul com, e la veniturT

muluT, la V. vi de Valea-RisuluT,

de 1659 la, lar la cheltuell, de

care servevte de hotar intre comunele Maldarul si Optasi. Se margineste la N. Cu com.

882 leT.

valul.

E udata de Valea-Vediter si

Colonesti ; la S., cu com. Corbul ; la E., cu jud. Argev vi la V., cu com. Optavi.

Malicia, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Vadurile, situat pe dreapta riului Bistrita.

Vite : 497 vite marl, cornute, 16 cal', 598 Oi Si 697 rimatorT.

In comuna se afla o fabrica de cardmida si tigla.. Este udata de piraiele Plesuva vi Topolnita, la a caror intilnire,

la satul Putinei, se afla un pamint fertil ce serveste numaT pentru gradinariT.

Maltezi, sat, in jud. Ialomita, Malinul, vale, ce trece prin com.

pl. Ialomita-Balta, pendinte de 29

62680. alarde ',talionar Geogralla. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

MALUL

220

com. Stelnica, situat pe malul sting al bratulu! Borcea, parte pe coasta, parte pe lunca pi la

Budgetul com, e la veniturt de 5026 lei pi la cheltuelt, de 5087 lel.

600 m.spre N. de satul de repedind. Are o biserica, zidita la 1872, deservid de i preot i 2 dascalt.

cuentata de 15 elevT; o biserica,

in catunul IVIalul, deservid de un preot i doI cintaretI ; o pilla

de Wat abate. Malul, cont, rur., in jud. Teleorman, pl. Teleormanulut. Este

situad in partea de N,-V. a plapet i judetulur, la 90 kil, de

Malul, com. rur., in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, situad, pe partea stinga a riulul Ialomita pi la

MALUL

capitala judetulut, pe Valea-Cot-

mend pi e compusa din 4 ca-

Aci se tin patru bilciurl anuale,

la 15 August, la 8 Septembrie, la Inaltare pi la Pantelimon. Numarul vitelor din com, este de 1976 capete : 323 vite mart. cornute, 62 cal, 1425 oT pi .166

tune: Malul san Malureni, Brabeti, Zuvelcati i Afrimepti. Piriul Cotmeana uda, toata

para

extremitatea de E. a plapeI, la 97 kil. de Calarapi, capitala judetuluT.

Terenul este mediocru, mare parte fiind nisipos. Cultura or-

laturea de E. a acestel com.,

zulut i ovazulut reupepte cu de-

Se compune din satele: Malul,

avind de afluent un ptriiap, cu

osebire. Sunt 2 hect. livezt de

Cioara i Bropteni-Vecht, avind repedinta primal-id pi a judecatoriel comunale in satul Malul.

numele Lerul, care izvorepte din

prunT

jud. Olt, mg sus de com. Ur-

Budgetul com. e de 4138 lel, 36 bata, la veniturT pi de 3985 leT, 37 banT, la cheltueli. Soseaua judeteanä. RopioriUrlueni unepte com, Malul cu comunele Urlueni pi CioceptiMindra, printr'o ramura de posea vecinala cam de 800 metri. Satul Malul pi catunele luI sant foarte vechl ; faceaa parte din pl. Cotmener i erati incon-

Teritoriul camufle, cu o suprafata de 10450 hect., din cart 70 hect. padure, se intinde din Ad Ialomita, spre N., intre comunele : Fundul-Cdsani, Grin-

dul pi.Bropteni-NoT. Cuprinde treT mapit Bropteni-Not pi Ro gozul, de 4350 hect., proprieta te a statuluT, pi care a fost, Mal nte de

secularizarea -manastirilor, a bisericer Sf. Gheorghe-Non din Bu curesti pi este arendata Cu 93000

leT; Maiul, de 4000 hect.,

pi

Cioara, de 2000 hect., proprietatt particulare. Dupa legea rurala din 1864, s'ab* improprietarit 222 locuitorT; dupa legea din 1878 s'ati mal improprietarit 6 locuitorl ;

neimproprietaritl mal sunt 91

lueni.

Catunul de repedinta, Malul, este situat pe coasta Vaet CotmeneT, in partea de E.; Brabeti In Valea-Cotmenet, mal spre V. de cat. de repedinta, la 200 tu.; Zuvelcati, tot pe deal, mal spre V. de Brabeti, la 500 metri ; iar Afrimepti, pe Valea-Cotmenel,

mal spre N.-V. de cat. Malul, la 600 metri.

jurate de satele Lereni i To-

Comuna Malul se invecinepte

mepti pana la 1836. Mar in arma

la E. cu poseaua judeteana Ropiori-Urlueni Ì Cu cimpia numita Burdea ; la V., cu com. Buzepti din jud. Olt, de care e despartid prin piriul ValeaCotmenel ; la S., en com. Ciocepti-Mindra pi la N., cu com.

com. Malul a fost intrunitä cu com. Urlueni, pana la 1876. Pe locul numit La-Bordee,

bisericl, in fie-care sat cite una, deservite de 2 preotr pi 4 dascall. Populatiunea camufle! 1 este de 370 fama% san 1092 suflete,

hect. padure apartin d-ion I. Crutescu i capitan T. Alexandrescu, iar restul este al diferttilor mop-

din carl: 391 agricultor!, 3 me-

nenI.

Are: trel pcoll primare mixte,

In fie-care sat cite una ; tret

seriapT, i I comerciantl, cu 6 profesiunT libere, 13 muncitorr 26 servitorI. Stiti carte 177 persoane.

Vite: 53o caT, 320 boT, 3200

o!, 14 capre pi 630 por&

mele unut altar, care probeaza ca acolo a fost biserica pi, probabil, sat.

Urlueni.

Se intinde ca proprietatile pi In jud. Olt. Dinpreuna cu mopille aflate pe dinsa, are o suprafatä de 820 hect., din carl 500 hect. pamint arabil pi 50

locuitorT.

din aceasta com., se vad ur-

Sunt 33 locuitorI improprie-

taritI dupä legea rurala, pe o

Malul, com. rur., compusa din cdtunele Malul-d.-s. pi Malul-d.-j.,

jud. Vlapca, pl. Marginea, situad

pe malul DunareT, spre V. de Giurgia, la 14 kil, de acest ora, pi la 12 kil. de StAnepti, repedinta

Are o biserica, fácind parte din parohia Arsache, cladita la 1847 de stat, deservid, de I preot i 2 dascalt; o pcoall

intindere de 120 hect. Are o populatie de 156 familiI, sal 820 suflete, din cae

mixta frecuentad. de 83 copiI. Budgetul com. e de 6605 leT

172 contribuabilt ; o pcoall fre-

cheltuelt.

www.dacoromanica.ro

la

veniturl pi de 4094 lel la

MALUL

MALUL-M ARE

22i.

S'a improprietarit, in 1864, dupa legea ruiala., un numar de 215 locuitorI, pe o suprafata de 675 hect. Vite sunt : 86o bol si vacT, 200 bivoli si bivolite, 180 cal, 750 oI si 450 rimatorT.

Prin acest sat trece soseaua

coprinde si vechile suburbiT: Curelari si Ochesti.

Malul, pi-dure, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pe teritoriul co,m. Malul;

formeaza un trup de

6o hect. cu padurea Grindul, si e populata cu stejarT, salciI si plopT.

Giurgia-Zimnicea.

E udata de Girla-Mare, in jo-

In 1878, cu ocazia razboiuluI

Ruso-Romino-Turc, in ata acestul sat, o salupk: rusa care voia sa impedice un vapor turcese fu lovitä de un obuz turcesc, si locotenentul rus care o conducea fu ranit si abia putu

scapa in not. Aci, la 1882, s'a dat de stat, pentru 28 locuitorT insurateT si

sul satuluT si la lacul Jianca, care se afla in valea DUnarei; ambele

Malul-Alb, sat, facind parte din

se pescuesc. Elesteul din mijlocul satuluT serva de adapatoare vitelor. Sunt 6 circiumI; 3 cazane de fácut rachiti din prastina de

jud. Vilcea. Are o populatie de 75 suflete: 40 barbatI, 35 femeT Cade la S.-E. comuneT pe malul OltuluI. Este situat la i "92 kil. de cdtunul Olteni, resedinta co-

Malul-de-Jos, baltel, pe proprietatea domeniuluI Giurgitl, jud.

vi n.

mune!, unde e scoala.

Malul-de-Räsunä, pise inalt, pe

com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia,

In aceasta comuna., atit in

t854 cit si in 1878, in timpul

Malul-Alb, deal, pe stinga riuluT

razboaelor dintre RusI si Turd,

Birlad, la N. de satul Draga.nesti, com. Barcea, jud. Tecuchi. Aci a fost satul Rastoaca. Dupa distrugerea acestuía, s'a infiintat satul . Draganesti, mal spre S.

ati fost ad bateriI care se ind'Idean pana la Slobozia.

Malul, sat, jud. Ialomita, situat In partea de E. a piase Cimpuld, pendinte de comuna cu acelas1 nume. Se afta pe tärmul stlng al riului Ialomita, pe coas-

ta mahluT, dupa care si-a luat numele. Vechea nu mire tusa este Podul-lui-Dragan.

I preot si 2 dascalf. Vire sunt: 150 caí, 100 boT, 5 capre, 700 oT si 200 porcr. vita c1,-.

Pe partea de N. a

satuluT,

biserica, ' suprafata de 164

Vlasca.

dealul Ciocracul, jud. Prahova, com. Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul.

Malul-de-Sus, ceitun, jud. Vlasca, pendinte de com. Malul, pe proprietatea Paraipanul, d'asupra baltiT cu acelasT nume.

Malul-Ba§tel, mung la V. de

Malul-de-Sus, baltd, jud. Vlasca,

Maneclul -Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahova, coprinsT Intre ptraiele : Brusturei-

pe proprietatea Paraipanul ; con-

com.

lor (N.) si Oratiele (S.).

Are o populatie de 94 famili! ; o scoala mixta, frecuentata. de 53 elevT ; o biserica., deser-

1

hect. pamint.

Malul-Cerbului, deal, ju d. Muscel, com. Dragoslavele, plaiul

tine pestI si racT.

Malul-LupuluI, numire, ce se mal da cdtunulut Brebul-ManastireT, jud. Prahova, plaiul Prahoya, com. Brebul.

Dimbovita.

Malul-Mare, com. rur., in jud. Malul-cu-Gauri, colincl, in jud. Buzad, com. Bala.cesti, cat. FataluT-Nan. Aci, in 1821, si-ai1 gasit azilul multI refugiat.Y.

Dolj, pl. Ocolul, la

11

kil. de

Craiova.

Este asezata pe un mic ses,

d'asupra coasteT, trece calea judeteana Slobozia-Urziceni. Aid este resedinta primarier si a judecatorieT comunale.

Malul-cu-Sare, colind, in jud.

Preajba, de care se desparte pi-in mosia Chintescul; la S.,

Malul, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.Dobreni,

Buzad, com. Goidesti, catunul Fundata ; contine multa sare ; face hotar despre com. Tresti-

situat aproape de gura Odiasulul Almasul, in dreapta soseld judetene Dobreni-Moinesti.

oara.

pe stinga riuluT Jiul. Se invecineste la N. cu com.

ca com. Secuiul, de care se desparte prin mosia Cetelorde-MosnenT ; la V., cu Livezile, pl. Jiul-d.-j., de care se desparte

Malul-de-Jos, celtun, jud. Vlasca, pendinte de com. Malul, pe

prin rtul Jiul si la E. cu com.

Malul, suburbie, a orasuluT Cimpu-

proprietatea dome niuluI Giurgi il,

lung, jud. Muscel. Dela 1844

d'asupra baltii cu acelasl nume.

Teritoriul com. este accidentat In partea de V. de malurile

www.dacoromanica.ro

Cosoveni-d.-s. si Cosoveni-d.-j.

MALUL-MARE

MALUL-ROV

222

sí ripele riuluT Jiul, ce sunt in-

nalte de 30 m. aproximativ si carl sunt acoperite cu iarba de pasunat. In partea de E. a co-

tinind d-lor C. si G. Dabuleanu si locuitorilor. Padurea Opritura, de pe mosia Malul-Mare, are o intindere

mune! este Valea-LumasuluT.

Aproximativa de 6o hect.

Este udata de riul Jiul

ce

trece prin V. eT, cu directiunea N.-S. si de piriul Lumasului, ce curge prin Valea-Lumasulur, cu

directiunea E.-V., venind din com. Cosoveni-d.-j., si se varsa

pe malul sting al riuluT Jiul. Jiul se revarsa primavara si toamna. Piriul Banesele izvo-

reste pe teritoriul com. Cosoveni-d.-j., trece in com. MalulMare si se varsä in balta Nicola. Lacurl sunt: Gildaele, BaltaBisericel, ce comunica cu Gildaele, si balta Nicoia, in care se varsa piriul Banesele. Toate se scurg in riui Jiul. Se compune din 2 sate : Malul-

Mare, resedinta, si Malul-Mic. Satul Mal ul-Mare era mal ina-

inte asezat pe malul drept al

ce functioneaza din 1890, Octombrie, si e intretinuta de stat.

si

apartine d-luT N. Cincea. Padurea Opritura, de pe mosia Malul-Mic, in intindere aproximativa de 20 hect., apartine d-luT C. Ddbuleanu. Se compune din : cerl, artarl, jugastri, paduceT, frasinT, plopi si ulmT. Viile, In intindere de 400 hect., apartin locuitorilor din

satul Malul-Mare, din comunele Cosoveni-d.-j. si Cosoveni-d.-s.,

din Preajba si din Craiova. Se gásesc cite-va hect. si pe mosiile d-lor Cincea, C. Dabuleanu si locuitorilor. CirciumT sunt 4.

T ansportul se face cu caree pe soseaua judeteana CraiovaBechet, ce trece prin central comuneT, pe o lungime de 7

riuluT Jiul si se numea Ciulnita.

kil. Este legata cu sacele Preajba, Livezile si Ghindeni, printeo

De la 1845, in urma stAruinteI

potecl de car.

proprietarul uf de pe atuncI Ditica.

Zatreanu, din cauza revarsarii

Buugetul com. e la veniturl de 2151 1. si la cheltuelf, de 1800 I.

riuluT care-i pricinuia marl stricAciunT, s'a stramutat pe malul

Malul-Mare, sat, jud. Dolj, pl.

sting. Malul-Mic se numea innainte Flaminda. Are: o biserica, deservita de

mada, cu resedinta primaria Acesc sat inainte se gasea pe

preotul din com. Preajba; o

malul drept al riului Jiu'; azI se

scoala mixta, ce functioneaza

afld situat pe malul sting al acestuf riti, unde s'a mutat de la 1845 -- prin staruinta rApo-

din 1890 si e intretinuta de stat, si frecuentata de 53 copiT. Populatia comuneT este de 699 suflete : 358 barbatT si 34i

In sat este. o scoail mixta,

Ocolul, com. Malul-Mare, gra-

satuluTproprietar Din ca Zatrean u

Malul-Mare, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-Mare, pe care se gaseste padure. Apartine d-lul N. Cincea.

Malul-Mic, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, con.). Malaesti, cu. 190 suflete, locuind in 19 case si

27 bordee. Copia urmeazd la scoala mixta din satul MalulMare, care se afla la 112 kil.

Malul - Mic, melle particulara, jud. Dolj, pl. ()colar, com. Malul-Mare, satul Malul-Mic, pe

care se gaseste padure. Apar%une d-lor G. si C. Dabuleanu.

Malul-Podurilor, deal, In ralonul comuna Cetateni-din-Deal, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Malul-Ro§u, sat, fletad parte din com. rur. Balanesti, jud. Olt, pl. Siul-d.-s. Are o popuJatiune de x70 suflete. E situat In partea de V. a comunel, linga malul OltuluT. S'a numit ast-fel

pentru ca in apropiere e un deal al carul pamint e ses.

Malul-Ro§u, sat, face parte din com. rurala Ceptura, jud. Prahoya, pl. Cricovul. Are o populatiune de 220 suflete.

din cauza revarsarilor JiuluT,

In catun se gasesc foarte multI

d'id suferea m arT stricaci u nr. Cind

carbunT de pamint, carT ad inceput a fi exploatatr de locuitor/.

su nt 149 lo cuitorT improprietaritl.

acest sat se afla pe malul drept al riuluqiul, se numea Ci ilnita; de la stramutare (1845) s'a nu-

Malul-Ro§u, deal, cu vil, pe te-

Suprafata comund este de

mit Malul-Mare, de la malul

ritoriul com. Balanesti, llaga Olt,

2805 hect., din care: 2635 pamint arabil, 20 hect. izlaz, 50 hect. fineata si 8o hect. padure.

sting al riului Jiul, care este inalt. Populatia comuneT se urca la

pl. Siul-d.-s., jud. Olt.

Mosil se gasesc in satele : Malul-

batT si. 252 femei.

femeT. Locuesc in 62 case si ioo bordee. D upa legea rurala din 1864,

Mare, apartinind d-lurN. alma si locuitorilor si Malul-Mic apar-

509 suflete, din carl : 257 bar-

Locuesc in 44 case

si 73

bordee.

www.dacoromanica.ro

Malul-Ro§u, teren neproductiv, ¡ud. Teleorman, pe mosia Belitori, unde este si o rusa foarte repede pe care se comunica. de

MALUL-ROU

MALURILE

223

la catunul Dulceni la comuna Belitori, si din drumul despre

Malul VieI, locuingl izolatd, in

spre N.-V. de comuna Mica-

cercul comuner Berevoesti, plaiul

nesti, resedinta plaser. Comunele

comuna Pirlita pe linga elesteul

Nucsoara, jud. Muscel. Legenda spune ca. pe Ripile

invecinate sunt: Hingulesti, la 5 kil. ; Rimniceni, la 6 kil., si Obilesti, la 15 kil. Se margineste la N. cu Ma-

format din apele piriuluT Urluiulur si din izvoarele Malulur.Rosu.

Malul-Row, pisc de deal, situat pe domeniul Giurgid, jud. Vlasca,

in dreptul statier vapoarelor de la Smirda. Ad se face caramida bulla., terenul fiindargilo-nisipos.

Malul-Spart, sat, facind parte din com. rur. Bolintinul-din-Vale,

jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este situat la V. de Bolintinul, pe malul drept al riulur Argesul.

Se intinde pe o suprafata de

750 hect., cu o populatie de

Turnulur, Negru-Voda sr-a asezat ostirea si s'a batut cu TatariT, carT erad asezatT la Malul-

lurile, despartitä prin piriul Leica; la S., cu Rimniceni ; la V., cu

VieT, spre N., unde voiad sa zideasca cetate (se vad acolo gra-

Obilesti ; la E. cu Nanesti, din jud. Putna. Riul Leica o udI la N., unde formead balta Leica.

mezr de zidurT). Negru-Voda ncvrind sa-T lase, Tatarir ad asezat

ostirea lor in localitatea numita si astazi Bataia si d'acolo (distanta cam de 1 kil.) ad inceput

Se compune din catunele : Ma-

luri, resedinta, la N.; Botesti, la S.-E. Suprafata comuner e de 1500

batalla.

hect., din care 54 hect. vatra comuner, 290 hect. ale loc. si

Malul-VInfit, sat, cu 40 familiT, jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Merisani.

1156 hect, ale particularilor.

Are o populatie de 143

1033 suflete.

Statul posea 312 hect. si lol

Malul-VInat, sat, facind parte

cuitorir 438 hect. Statul si locui-

din com. rurall Homortciurile, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

toril cultivä tot terenul. Are o biserica, cu hramul

care 500 padurea Plostina, restul izlaz, finca%ä si sterp.

MaluluI (PIrlul-), pirig, izvoreste din partea de N.-V. a

mixta., fondata 'in anul 1866 de comuna., conclusa. de 1 tnvadtor

MaluluI (Fata-), mofie, in jud.

servid de 2 preotT si 2 cinta-

Buzad, com. Goidesti, catunul Plostina. Are I roo hect., din

de 18 elevr si 4 eleve, intretinuta de judetul si comuul. Comerciul se face de 2 circiumarr.

Numarul vitelor marr e de 68o si al celor micr, de 250. In dreptul catunulur MalulSpart este un pod statator peste riul Argesul.

Malul-TigläuluI, deal, in jud. Malul-Ursului, munte, jud. Prahoya, pl. Pelesul, com. Predealul,

acoperit ca padurT de brad si molift. Aci s'a infiintat la anul 1888 o fabrica de cherestea, de catre raposatul N. Schender.

Malul-UrsuluT, loc izolat,

In

jud. Prahova, plaiulPelesul, 'filtre Poiana - Hotulur, muntele Clabucetql-Taurulur, Valea luT-Vlad

si riul Prahovita.

satulur Godinesti, jud. Tecucid, desparte Godinesti-d.-s. de Go-

dinesti-d.-j. si se vars5. in Reprivat, in raionul acester comune.

Malului (Valea-), vale,

izvo-

reste dela E. de com. Corbsori, plaiul Nucsoara, jud. Muscel,

Suceava, com. Giurgesti.

miliT, sad 605 suflete ; o biserica. cu hramul Sf. Nicolae, zidita

de biv-vel serdar Costache Robescu si sotia sa, sub domnia tul Sutu si sotier sale Eufrosina, si Cu blagoslovenia lui kir Costandie, Episcop de Buzad, avind 17 pogoane pamint) si 250 ler subventie si fiind deservid de I

Adormirea-Maicir-Domnulur, de-

retr; o scoala mixta, frecuentad.

,

fa-

formead Valea-lur-Visan, impreuna cu Valea-Meilor si Izvorul-

Puturos, carT se varsa in riul Doamner, la comuna Corbsori.

preot si 2 cintaretr; o scoala si frecuentad de 52 elevr si la care urmeaza si copiir din catunul Malurile, al comuner Calieni (jud. Putna).

Locuitoril posea : 71 plugurr, 331 bol, 202 vacT, 8o cal, 127 Tepe, 1318 of si 168 rimatorr. Comertul e activ si consta

in importul de coloniale, instrumente agricole si spirtoase, si in exportul de cereale si vite. Transportul productelor se face

prin statia Gugesti, la 26 kil.

Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe piriul Leica.

spre V. Calle de comunicatie sunt : calea judeteana Focsani.Braila,

Este asezata in partea de N.

trecind prin Hingulesti si MAL-

a judetulur, la 43 kil. spre N.-E. de orasul Rimnicul Sarat, si in

canesti; catea spre Rtmniceni,

Malurile, com. rur., In jud. R.-

partea de V. a plaser, la 8 kil.

www.dacoromanica.ro

si calea Obilesti Bog7a-VoetinR.-Sarat.

MALDRILE

Budgetul cora. e de 2028 Id, 31 bara, la veniturr si de 2026 la 88 banI, la cheltueli.

MAMORNITA

224

miliI, sad 114 suflete, compusa din : TurcI, Bulgari, GermanI, si RomtnI. Casete sunt marI, fru-

si cea S. a comuneT, la 5 kil. maI spre S. de catunul de .resedintl Hasancea. Este asezat la unirea vleT Abdulah-Derasi

Malurile. Ved RAcAtaul, sat, j ud. Bacad.

moase, bine ingrijite si asezate regulat pe ambele pArtI ale drumurilor comunaIe ce trec prin

Malurile, sat, jud. Dimbovita,

sat si care sunt: un drum comunal de la Anadol -Chioi la

Cu valea Cuan-Dere, fiind inchis : la N., de dealul Mametcea ; la V., de dealul Erdec-Cara-Chioi si la S.-E., de dealul Cuan-Derasi-

plaiul Ialomita-D1mbovita, com. erbanesti-Podurile.

Cara-Coium, care strAbate satul in intregime de la S. spre N. si un

Bair, si fiind dominat de vtrful Mahometcea-Iol-Tepe, care are

alt drum care vine de la satul

Malurile, sat; in jud. R.-Siirat,

Cogea-Ali, intra prin partea S.-V.

82 de m. si este situat la N. satuluT. Suprafata sa este de

plasa Marginea-d.-j., catunul de resedinta al comuneI Malurile, asezat in partea de N. a comu-

a satuld si se intilneste cu cell'alt drum.

sunt ocupate de vatra satuluI

na pe malul drept al piriulur

Leica, pe o intindere de 40 hect. Are o populatiune de 108 familii, sad 451 suflete ; o biseria. ; o scoall.

Malva O Malvensis, (Colonia et

si de grAdinI. Populatiunea sa-

Mamaia, movild, in jud.

si pl.

tuluI, in maioritate compusA din

Constanta, com. Cicracci, la hotarul catunelor Mamaia si Cara-

TurcI si TatarT, este de 67 famili!, san 317 suflete.

Coium. Are 34 m. si este acoperita cu verdeata.

DrumurI comunale pleaca spre Abdulah, spre Hagi-Diuluc, spre Hasancea.

Mamaia, lac, in jud. si pl. Consituat

Dacia): Colonia Maluese (Malva,

stanta,

Malvensis). Se poate identifica geograficeste cu Celeiul de azI,

intre Mare, lacul Sirt-Ghiol si

pl. _Balta-Oltul-d..j., jud. Roma-

nati, unde si sunt urmele unel cetatI intarite.

Malva a fost resedinta procuratoruluI si prin urmare capitala Daciel Malvensis, una din cele trei diviziuni financiare ale provinciel romane Dacia de la Marcu - Aurelid incoace. (VezI Gr. Tocilescu, Dacia inainte de Romani, pag. 243, 244).

Mamaia, sat. in jud. si pl. Constanta, cAtunu I comunei Cicracci,

situat in partea E. a plaser si cea S.-E. a comuna la 8 kil. spre S.-E. de catunul de resedinta. Cicracci, in apropierea

MAriI si pe marginea N. a laculuT Sirt-Ghiol si a laculuI Mamaia, fiind_ dominat de movila Mamaia, la N., si de movila Cogea- Ali, la V. Suprafata sa

este de 1112 hect., din care 35 hect. sunt ocupate numaY de vatra satulul si de gradinI. Are o populatie de 26 fa-

2456 hect., dintre carI 81 hect.

com. Cicracci,

Mamina, helefteil, in jud. llfov, com. Berceni-Dobreni, pl. Sa-

la cursul chiar

satul Mamaia. Mal inainte lacea parte din marele lac Sirt-Ghiol,

barul, care-sT

de care este desparta printr'o limba de pamint ingustA. In

mosie si o parte din comuna

mijlocul acestuI lac este un mic ostrov, Cu o intindere de 8 hect.

In riul Sabarul. Curge in zigzagurI, avInd p'alocurr o largime de 3 m. Contine peste.

Mamele, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. iriul, si anume pe acela al cAtunuluI Arabagi; se intinde

din localitate, udind o parte din Dobreni-Cimpurelul, varsindu-se

Mamornita, com. rur., in jud.

si

Dorohoid, pl. Herta, formata din tirgusorul Mamornita si satele : Banceni, Cotul-Boianulul, CotulHotinulur Horbova, Lucavita,

tine de la movila Groapa-SApata pina la movila Saazli-Iuiuc ; are

Mamornita, si Streanga, cu resedinta primarieI in tirgusorul

o inaltime de 155 m., inclreptindu-se de la N.-V. catre S.E.; e situat in partea centrala a plaseI si cea de N. a comuna; este acoperit Cu pAsuni si verdeatà in partea S.-V. si cu padurl in partea N.-E.

Mamornita.

printre Valea-Ciocanulul, care este la V. si printre dealul

Jocus-Bair care este la E.

Mametcea sad Mahometcea, sat, in jud. si pl. Constanta, catunul com. Hasancea, situat In partea N. si putin V. a plaser,

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 547 familir, safá 2158 suflete; 4 biseria deservite de i preot, 5 eintaretT si 3 palamarI; I scoall, conclusa de i invatAtor si frecuentatA de 65 elevr; 1159 hect.

pAmint sAtesc ; 2978 hect. 96 ariI cimp si 465 hect 46 arif padure, ale proprietarilor de mosiI,

si 4 1/2 pogoane de vie. Budgetul comuneI e de 5080

MAMOMITA

ler la veniturr si de 5072 ler, la cheltuelT.

3 belferii ; biroa telegrafo-postal ; biroti vamal ; cazarma pen-

marT cornute, 400 or, 50 cal, 700

tru o companie de dorobantI; cite-va ateliere de: cluboarie,

porcr; 73 stupr cu albine.

croitorie, colocarle si lemnArie.

Lo cuitorir posea : 11 57 vite

Mamornita, tirgufor, in judetul Dorohoiti, com. Mamornita, pl.

Herta, asezat la poalele unor inaltAturr de dealurr, pe podisul Inclinat usor cara sesul Prutullir.

DupA trecerea Bucoviner la Austria, stabilindu-se hotarul, se infiinta aicea trecatoarea si se stabili autoritatile administrative din partea ambelor triri limitrofe.

Prin neIncetata adunátura de locuitorr si negutatorr, provocata de specule si cistigurile ce se faceati cu trecerea in Buco. vina a vitelor, cerealelor si al altor obiecte, precum si Cu a-

ducerea de acolo a articolelor manufatturiere necesare Rominiel, se facu inceputul infiintArer tirgulur.

Proprietarul mosia de atunci vazind folosul ce ar putea trage proprietatea prin infiintarea unuI erg, starui de scoasehrisovul de la Constantin D. Moruzzi-Voda, pentru recunoasterea tirgulu. I ; si dupl sporirea locuitorilor t'ir-

govetr se fAcu inscrisul de invoialA futre proprietar si eI, si se stabilirA drepturile si indatoririle de bezmanarT intre ambele partr. Acest inscris a fost reinoit la-1856. Populatia ttrgulur in care intra si a satulur Mamornita, se ridicA la 99 familiT, saa 497 su-

flete, intre care sunt vre-o 50 familir de Evrer. Casele firgovetilor sunt toate

numar cu un rind , putine din ele sunt'de zid, cele-l'alte fAcute de valltucT. Are : o bisericA si o scoall In satul Mamornita; 2 sinagoge,

MAMUL

225

Tirgul are 3 strade : a VAniel, a Feredeulur si a Hahamu-

Traditia popularA e cA numirea satulur si a mosier vine de la o jupineasA, vestita prin bine-

facerile sale ; se numea Omita, si fiind batrinA respectatA, i se

zicea mamá. Lumea nevoiasa

duce la frontierA, la 11/2 or5. de

alerga la Mama-Ornita, de unde apor prin lepAdarea lid a, a ramas Mamornita. Satul si mosiaT din vechime

aid.

aa fost mult mar intinse. Prin

10; pe cea dintir trece soseaua judeteana Hei ta -Mamornita si

Pirlul Mamornita curge pe laturea tirguluT despre Bucovina (Austria). In fie-care DuminicA este zi

luarea Bucoviner partea cea mar mare a ramas in Austria ; iar

pe partea rAmasA in Rominia s'a infiintat acest mic sat.

de tirg, unde se adun5 locuitorir de prin satele vecine chrar si din Bucovina, pentru vinzari si cumpArAturr de diferite articol e.

Locul ocupat de vatra tirgusorulur este in suprafatA de 28 hect. si 64 arir.

Mamornita, sat, in jud. Dorohola, pl. Herta, in partea de

Mamornita, trecilloare spre Bucovina (Austria), si biuraa vamal, in jud. Dorohoiti, pl. Herta, com. Mamornita. De acest biuroa %in si sucursalele : RAdAuti si Molnita.

Produsul vamal de la acest punct a fost in. 1889-90, de la 23780, banT 35 si in 1896 97, de ler 25311, banT 25.

N.-V. a com. Mamornita, situat

pe malul drept al piriulur Mamornita, limitrof cu Bucovina, pe unde se aflA O trecAtoare in Austria. Proprietatea mosier este a

mar multor persoane ce o stApinesc in pArtr osebite. Biserica, cu hramul SE Nicolae, cu 1 cintaret si I palamar, este de lemn, fAcutä din vechime de familia Stroicr, si reparat6 in 1857. Scoala condusa de I invatAtor este frecuentata de 65 elevr. Satenir improprietaritr aa 28

Mamornita, pirifi, izvorind din padurea de pe mosia Lucavita, com. Mamornita, pl. Herta, jud. Dorohoiti, si vArsindu-se in Prut,

la Sanih5.a, dupa ce formeazA o parte a hotarulur despre Bucovina.

Mamul, sat, f5.cind parte din com. rur. Madulari, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 260 suflete : 136 barbatr, 124 femer.

Mamul, schit, situat la N. de

hect., 64 arir pamint, iar proprietarir mosier 229 hect. 15

com. Strejesti-d.-s., pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati.

asir cimp, si 41/2 pog. vie. Piriul ce curge pe hotar este

Mamul, mändstire, wzatA in

Mamornita.

mijlocul unur loc larg din Va-

Drum principal, cel ce merge la Godinesti si Lucavita. Hotarele mosier sunt cu: Bu-

lea-Mamulur, jud. Vilcea, pe Olt,

cuvina, Lucavita, Horbova si

manastire, este bine populatA. MAnAstirea la inceput a fost

tirgusorul Mamornita.

www.dacoromanica.ro

cale de 3 ore de DrAgasani. Valea, atit in sus si in jos de

226

MAMUL

MAMUT-CUIUS

flcutl de lemn. Actuala bisericd s'a infiintat de Constantin Brincoveanu-Voevod, in ai optulea

intrA In jud. Romanati, vArsIn-

tuat in jud. Tulcea, pl. Sulina,

du-se in Olt, aproape de com. Curge de la N. catre

pe teritoriul com. rur. Cara-

an al domnieT sale, dupl cum

S.-E.

se vede din urmAtoarea pisanie, de d'asupra useT bisericeT : Aceastä Ana fi Dumnezeeascli bisericé. ce se chisma Mamul, mide se priiznuwe hramul sfIntuluI si facitoruluI de minwi Nicolae, Archiepiscopul de la

care mal tnainte pe alti ctitorI fiind fa'cuth de lemn ; iar dupà Mira-Lichia,

ce Dumnezeti a miluit ea domuia Ttirel

Romlnqt1 a scannulul strilmorsc pre bunul, credinciosul si iubitorul de Christos Domnitorul Conbtantin Basarab Vo evod ; si dintre Durnnezecascl rivnil Intimplinda-se cu trecerea a veni i la aceastä mäntistire ; pus'a In gind s zideascl aceastä ministire si la al 7-lea

an din Domnia Märiet.Sale a luat tntru ajutor pe Dumnezeil i sfintul Nicobe Inceput-a a zidi din temelie pänä tu desiivtrzit cu toate cele din liuntru podoabe ale el, precum se vede : Intru

slava luI Dumnezeil si Intru lauda PirinteluI nostru i de minunl ficätorul Archiepiscop Nicolae, spre vecInica pomenire a Mil-jet-Sale si a pärintilor. Care

s'a -stivNit la al 8-lea an al domniel MärieT-Sale.

Leat 7204 (1696).

Se crede el primiT ctitorl al schituld Mamul sunt boerif Buzestl, generaliT luI Mihaiii si proprietaril acesteT mosiT. Constantin Brincoveanu, cumpleind mo sia Mamul-Fumureni, ail d Aruit' o,

Orman, in partea de V. a plAser

cea de S. a comuneT ; duce de la Cara-Orman la malul sting

Mamul-Fumureni, mo,rie a sta-

al bratuluT Sf. Gheorghe, dea-

situatA In comunele Lun-

lungul grinduluT Cara-Orman.

gesti i Fumureni, pl. Olt, jud.

Viicea, fostA pendinte de mAnAstirea Mamut; se arendeazA Cu 5030 lel anual.

Mamul - Fumureni, pddure a statultif, in intindere de 2022 hect., situatA in com. Lunges.ti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, si formatA din pddurile : Fumureni (1322 hect.) si MAmuletul, Silea,

Valea-Rea (700 hect.).

Mamura, cdtun,al com. Strejestid.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-j., jud.

Romanati, situat spre V. de

la 4 kil., lingA Olt, unde se intinde si o pl-

Mamut-Cuius, com. rur., jud. Constanta, pl. Medjidia, situatá In partea centralà a judetuluT,

la 47 kil. spre V. de orasul Constanta, capitala districtului, si in partea centralá a plAsel;

la 14 kil. spre S. de orAselul Medjidia, resedinla el, pe valea Chioi-Deresi saü Cesme-Culac. Se mArgineste la N. ca com.

urb. Medjidia si Cernavoda si com. rur. Tortoman; la E. cu com. Biulbiul ; la S. cu com. Carataci i Chioseler ; iar la V.

cu com. Cocargea, Enige

Strejesti-d.-j.,

Cochirleni.

dure mare numitA Mamura. Are o populatie de 25 familiT,

prin numeroase dealurT i prin

sail 90 suflete; o bisericA, cu

pArtl sunt pozitiunT frumoase, maT cu seamA pe drumul de la Medjidia la Adam-Clissi. VAile, numeroaset sunt mal toate secT, i n'aa apA de cit numaT primAvarl si toamna in timpul ploilor. Balta Cara-Su-

hramul S-tiT Aposta (1852), Cu

un preot si 2 cintAretl.

Mamuslu, ruinele unu1 sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Cara-Omer, la i kil, maT spre S.-E. de 6'1 Calfa-Chioi.

Solul e destul de accidentat, movile artificiale.

Prin unele

san-Medjidia se afll la N. co-

Mamuslu - Bair, deal, in jud.

muna Este formatA din sapte el-

Constanta, pl. Mangalia, com. Cara-Omer si cAtunele Calfa-

tune: Mamut (Mahmut)- Cuius, resedinta, in partea centran, in

Chioi i Cerchez-Chioi ; se desface din dealul Mezarlic-Bair, in-

valea Cesme-Culac ; Idis-Ciunes,

La 1821, In urn:ia luptel de

avideni, Turcir se retra-

dreptindu-se spre S. i avind o

kil. spre V. de resedintA, pe valea Idris-

será in aceastA mAnAstire, cu

directie de la N.-V. cAtre S.-E. ; se intinde In apropierea satuluT Calfa-Chioi si pe la ruinele Ma-

kil.

impreunl Cu Mirila si parte din Dranoveti, schitulul Mamul. AzT mAnAstirea este reclusa la bisericA de mir si se administreazA de un preot ingrijitor. la

scop de a tlia drumul eteristilor, condusT de N. Ipsilanti si Caravia.

muzli, pe la E. de satul Cerchez-Chioi sise continuA cu dea-

Mamul, rig, izvoreste dintre dea lurile Draganul i Gusoeni, com. MAdulari, pl. Cerna, jud. Vilcea,

si, dupl ce ud5. comunele: Fumureni, Lungesti i StAnesti,

lul Tuiuc-Bair; areao metri

time si este sttuat in partea de S.-V. a plAseT si a com.

spre V., la

21/2

Culac ; Caciamac, spre S., la 7

spre S. de resedintA, pe

valea Caciamac-Dere ; Petera, in partea centran, la 5 kil. spre N. - V. de resedintA, in valea Petera; Mircea-VodA, spre N., la 13 kil. spre N. de resedintl, lingA balra Cava-Dere ; Amzali-

Tepe, tot spre N., la 9 kil. spre

Mamut (Drumul-lui-), drum, si www.dacoromanica.ro

N.-V. de resedintl, pe valea

MAMUT-CUlUS

227

MANASIA

Ghiaur-Amzali ; Salda, spre E.,

trece prin satul Petera, apor

la 6 kil. spre N.-E. de resedintd, .in valea Acargea-Dere.

nenumarate drumurr comunale

Suprafata totala a com., una din cele mai marT a judetului,

satele v. ecine: Cocargea, Adam-

cel d'india ; de aci mai pleaca un drum comunal spre Calfa-

Clissi, Enige, Copadia, Cochir-

Chioi.

este de 26263 hect., din carT 114 hect. ocupate de vetrele celor

leni, Biulbiul, Emdec-Cara-Chioi, etc.

7 sate cu gradinile si 514 case ale lor; restul se imparte filtre locuitorT, cari a5 1643 r hect., si statul, cu proprietarT, carr ati 9718 hect. Populatiunea, compusa din

Satele Mircea-Voda, Pestera, Saidice, Amzali, sunt infiintate In urma razboiulur; populate mar cu osebire de RominT colonistr, prospera necontenit. In comuna, pe muchiile dealu-

RominT, Turcr, TatarT si Bulgarr, este de 453 familiT, sal-1 2103 suflete, din carT 435 con-

ri lor Perdea-Culac-Bair si A mz ali-

trib uabili. Are : o

numit al-lur-Traian.

ce unesc catunele intre ele si

Bair, se gasesc urmele valulur mic de pamint, anterior celur

Omer trece tot prin mijlocul satulur, aproape perpendicular pe

Mamuzli-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Cara-Omer si

anume pe acela al catunulur Oil Mamuzli; se intinde de la N.-V. catre S.-E. printre valea Calfa-Chioi si dealurile Mezar-

lic-Bair la N., Albi-Chioi la E. si Mezarlic-Bair la S.; este si-

tuat in partea de S.-V. a pla$eT si a comuner.

biserica; 4 geamir,

2 in cat. de resedinta si cite

Mamut-Cuius, sat, in jud. Constanta, pl, Medjidia, catun de

Manaful, cistu I, jud Vlasca, for-

resedinta al com. Mamut-Cuius,

improprietaritT la 1882, carora

rurale mixte, una in catunul de resedinta, infiintata de stat

situat in partea de S. a pl. $i cea de E. a com., pe valea cu

In 1884, frecuentata. de 24 elevr,

acela$T nume; are o intindere de 4939 hect., din carl 15 hect.

li s'aa dat, lipit cu Tanglrul, o suprafata de 464 hect., in care se cuprinde si I° hect. pentru

una in catunele Azamli si Ca-

ciamac, cu 4 hogr; 2 scoak

a doua in cat. Petera, infiintatä de proprietar, d-1 Remus

ocupate de vatra satulur,

mat de 8o locuitori insurateT,

scoala si biserica.

cu

Opranu, fostul prefect al jude-

128 case ; populatia, in maio-

tullir Constanta; 4 $colT musul-

ritate turco-tatard, este de 139

mane.

familiT, sal 611 suflete.

Manaful, pitdure, pe proprietatea statulur Manaful, pendinte de com. Tangirul, pl. Cilnistea, jud. Vlasca, In suprafata de 300 hect.; Vine de ocolul silvic Ghimpati.

Locuitorir posea.: 307 plugurT (299 CU bol, 8 cu cal); 335 care $i carute (32 cu bol,

Mamuzli, sat, in jud. Constanta,

si 303 Cu cal) ; 4 masinT de tre-

Omer, situat in panca de S.-V.

erat cu abur; 2 masinT de se-

a com., la 1 O kil. spre V. de cat. de resedintl Cara-Omer si

Manasia, com. rur. i sat, in jud.

manat ; 22 masinT de secerat ;

3 masinT de batut porumbul ;

la 1 kil. spre S. de satul Calfa-

spre E. $i in apropiere de Ur-

13 grape de fier ;

trioare ;

Chioi. Este asezat in valea Calfa-

ziceni.

1128 car, 2777 bol, 42 bivolT, 23 asinT, 430 rimatorT, 24061 or $i 6o capre. Comertul este foarte activ ;

Chioi si inehis in partea de N.E. de dealul Mezarlic-Bair, in

Teritori.il com., in suprafatl. de 2288 hect., din carT 355 hect. padure, se intinde din rtul Ialomita spre N., futre co-

3

se face prin gara Medjidia, la 16 kil. spre N.-V., $1 consta in

import de manufactura, coloniale, instrumente agricole, pi in export de cereale $i vite cu produsele lor. Budgetul COM. e la veniturl de 13371 leT, si la cheltueli, de 7863 ler. CAT de comunicatie : calea judeteana Medjidia-Cuzgun, ce

pl. Mangalia, catunul com. Cara-

partea de E. de dealul AlbiChioi si in partea de S. de dealul Manuslu-Bair. Suprafata sa este de 115 hect., dintre

carT 4 hect. ocupate. de gildinT pi de vatra satulur. Populatiunea satulur, in maioritate compusa din Turcr, este de 24 familif, saa 124 suflete. Drumul comunal Dere-Chioi-

Ialomita, pl. Cimpulur, situata

munele Alexeni, Girbovi si Urziceni, pi cuprinde doua mosir particulare.

Dupa legea rural. din 1864 sunt improprietAriti 191 locuitorT ;

neimproprietariti se mar

afla 52 locuitorT.

Pe teritoriul com. curge riul

Bairam-Dede trece prin mijlo-

Ialomita si 01111 Sarata.

cul satulur, de la S. spre N.; cel de la Docuzaci la Çara.

gur sat, situat pe malul sting al

Com. se compune dintr'un sin-

80

8.1630. Morolo Dfallonar Morolo. Vol. rr.

www.dacoromanica.ro

MANASIA

pirlulul SArata, la 2 kil. spre E.

de Urziceni, de care se des-

de N. ale dealuluI MAgura e udatA de Valea-Putineiula

parte prin Valea-PlopuluT. Spre

E. de satul Manasia se aflati, mal inainte, doul sate: Uluiti RIcorepti, carl, din cauzd cl erad supuse la dese inundatiunï, aú fost strAmutate in satul Ma-

nasia, care are o positiune mal ridicatA i maI apAratA de inun-

datiunl.

Are o populatie de 309 famili, san 1081 suflete, din carT 243 contribuabilI. Stiti carte 541 persoane. Sunt douA bisericI, deservite

de 2 preoti

MANEA

228

pi

2

dascAll ; o

pcoalA primarA mixtä, frecuen-

Manasul, mahala, fAcind parte din com. rur. Roepti, pl. Cernad.-s., jud. Vilcea.

al cAtunuld sAii Cuciuc-Chioi; este virful cel mal inalt al dealuid Arman-Tepe, situat in par-

tea V. a papel pi in cea S.-V. a comund; prin el trece hotarul celor douä. judete ; are 137 m., dominind pirtul Casimcea valea Terzi-Chioi (din jud. Con-

mAtorr.

este acoperit cu verdeatA.

4218 lei.

ctr-

143 pi al celor miel de 475. Manciului (Movila-), movild, in jud. BuzAti, com. GlodeanulCirlig, servind ca hotar al mal' multor mopiI pi tot de o datä. al comunelor: Glodeanul-SArat, Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Siliptea, BrAdeanul pi Zmeeni ; de

la dinsa se incrucipeaz5 mal multe drumurI in pArtile de cimp

ale judetuluI.

stanta) ; pe la poale trece drumul comunal Cuciuc-Satis-Chioi;

Mancinita, baila, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, la S.-

Prin com. trece catea jude-

Comertul se face de 2 ciumarl.

NumArul vitelor marl e de

Manca-Tepe-Dermen, virf de a'eal, in jud. Tulcea, pl. Is trului, pe teritoriul com. rur. Casimcea, i anume pe acela

tatd de 43 elevr pi 7 eleve. Vite sunt : 314 cal, floo bol, 2300 oI, 15 bivoli pi 755 fiBudgetul com. e la veniturl de 4541 lel pi la cheltuelf, de

locuitoriI 70 hect. Proprietaril cultivä. 417 hect. (i14 sterpe, 24 izlaz, 50 pAdure). Locuitoril cultivä. tot terenul.

E. de comuna pi la E. de balta

Manciului (Movila-), (Ghighianca), moFie, injud. Buzlii, com. BrAdeanul, fostA proprietate a statului, pendinte de mAngstirea

Ghighiul, acum particularl ; are 225 hect., maI toate arabile.

teanA Slobozia-Urziceni.

Lunga, în intindere aproximativä

Se cultivá aci mult tutun de calitate buril.

de 250 hect. Contine pepte. Cind sunt apele marr, comuniel cu Lunga i prin aceastA

Mandachie, atan, (tirlA), in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de comuna Dichiseni.

Manasia, catun, al com. Aldeni,

cu DunArea. De Mancinita tin : Lacul-lur-

Mandocesti, sat,

jud. BuzAti, cu 180 locuitor1 38 case.

Manasia, mol*, in jud.

BuzAti,

com. Aldeni, formatA din dota sforT: Manasia pi CAldArupea,

GutA, spre V.; balta Oproaica, Lacul-luI-Dumitru-Stoian pi Lacul-Ienii, spre S. pi alte vArsä.turl, cu o intindere aproximativä.

de 90 hect.

foste proprietAtl a statuluI, acum

particulare; are 260 hect., din carI 40 hect. pAdure, apol arlturl, livezI, vie pi izlaz.

Manciucul, padure, jad. Baca, pl. Trotupul, care se intinde prin comunele BogdAnepti pi Grozepti.

Manasia, prIdure, in jud. ralomita, pl. Cimpul, pe teritoriul com. Manasia, in suprafatA de 200 hect. pi cu urmatoarele esente : ulm, artar, salcie pi plop. Manasiesti, tnahala, fAcind parte din com. rur. SlAtioara, pl. Horezul, jud. Vilcea. Este situatá cam in centrul com., la poalele

Manciul, sat, PAcind parte din com. rur. Pirlita-SArulepti, pl.

fAcind parte din com. rur. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatie de 138 suflete.

Mandrea, piidure, de moo pogoane, dinpreunA cu cele de pe Romanati, pl. Ocolul.

Dealul-MueriT, jud.

Mandrea, ,ces rnare, Intre apa TesluiuluI pi a OltetuluI, spre V. de satul Polopinul, jud. Romanati, pl. Ocolul.

Negoepti, jud. Ilfov. Este situat

spre S. de Pirlita. Se intinde pe o suprafatA de de 675 hect., coprinzind un helepteli, pi are o populatie de 1o8 locuitorI. Familia Plepoianu are 605 hect.

www.dacoromanica.ro

Manea, sati Cracul-Dealul-Ma-

nea,

loc,

in jud Mehedinti,

plaiul Clopani, com. rur. Marisepti, renumit pentru minele de aramA ce posedA, ..numite BAroaia, formate din galeriI, ale

MANGALIA

229

MANEA

Aceste mine aa fost redes-

S.-E., adica de la virful Chioseler

chise de AustriacI in 1710, apcil

pina la movila Ilanlic-Tepe, pe malul MareI, linga hotarul Bulgarle!, masurind 98 kil. Largi-

lacurile Tatligeac $i Tuzla i intre vaile Musurat i Ascilar ; Culmea Mangalid, cu virful Copucci(82 m.), intre lacurile Tatllgeac Mangalia, Mare $i l'Are valle Gheringec i Cheragi; llaulle, in

mea medie, de la S. de satul

partea E., ca $1 precedenta, cu

caror rasuflatorI sunt evite pe suprafata craculur Manea.

la 1830 de catre Hagi-Moscu. In urmä parasindu-se, aa fost redeschise la 1885 de catre principele Nicolae Bibescu, in asociatiune cu o societate franceza.

Manea, velkea, care se formeaza spre E., pe teritoriul com. Mierle$ti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, taie dealul i da in Iminog, pe stinga luT, in catunul Mo$teni.

linga lacul Techir-Ghiol, masurind 112 kil. ; si de la N.-V. la

Abdulah la movila Buiuc-Tepe-

Ho$cadin, e de 54 kil. Se margine$te la N. cu Cogstanta $i Medjidia ; la

V., cu plasa Silistra-Noua; la E., cu Marea-Neagra; iar la S. Cu Bulgaria.

Solul este in general putin accidentat ; dealurile aa ondu-

Maneasa, rIll, jud. Mehedinti ; izvore$te din muntele Maneasa $1

se varsa in Cerna; contine

pastravI.

Mane! (Virful-), deal, in partea de N. a com. Bordeni, pl. Prahoya, jud. Prahova, acoperit cu padure. Manga, sat, jud. Dimbovita, plaiul Dlmbovita-Ialomita, catun al comuneI Pietrari.

latiunI marI, valle sunt largl $i putin adincI, lar succesiunea dintre dealurI i vaI se face

luce; prelungindu-se in pante spre Mare. Face parte din terata danubiana-balcanica $i te-

rata marina, mal mult din cea d'india de cit din cea d'adoua. Dealurile lipsitI de arborl saa padurI, presaratI cu movile, numal in partea S. $i S.-E., formeazá vAT prapastioase Cu positiuni frumoase. Principalele cul-

mI sati sisteme de dealue ce o

Mangad, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, catunul comuneI Cavaclar, situat in partea V. a cea N. a comuneI, la

3 kil. spre N. de catunul de re$edinta., pe ambele malurr ale va.iI Mangaci saa Cavaclar; are

brazdeaza. sunt: Docuzaci, la S.V., intre vaile Docuzaci i Afi-

ghiuca, cu virful Movila-Mare (200 M.) ; Ghiuvenli-Bair, la N.V., intre valle Afighiuca i Man-

gaci, cu virful Ghiuvenli (155 m.); Enghez, Cu virful Eriduler (145 m.), la N., intre \dile Mangaci i Edil-Chioi; Taprai.Sari,

virful Hagilar (un m.), tare Mare, lacul Mangalia, valea Che-

ragi i valea llaulle. Dealurile din culmile de maI

sus sunt acoperite cu semanaturi intinse i Jinete bogate. Movilele sunt maI numeroase de cit in orl-ce plasa a judetuluI, grupate in mare mimar in partea S.-E. $i maI cu osebire in j urul MangalieI si satului Hagilar;

ele aa servit fie ca locurI de inmormIntare, fie ca puncte de observare saa de orientad.

Marea-Neagra o uda la E., pe o lungime de 35 kil., de la lacul Tuzla pana la movila llaulle; malul san este Ii general inalt i tipos $i pe alocurea cam stincos, lIngA Mangalia i satul Tuzla.

Lacurile sunt : Tuzla, la N. (aproape 1200 hect.) de forma lunguiata, primind piriul Musurat ; lacul Tatligeac (300 hect.) spre E., primind piriul Gheringec ; lacul Cumarova (300 hect.),

tot spre E., $i lacul Mangalia (900 hect.) spre S.-E. Aceste lacurl sunt formate de Mare,

$itic (102 m.), tot In partea cen-

pe clnd odinioara tarmul Mdril se intindea mal spre V. de ,clt cel actual. Nivelul lor e mal sus de cit acela al Martí, irisa felul apeI, felul pe$tilor, molu$telor si plantelor ce cresc in ele sunt identice ; actualmente ele ocupa fu ndul unor va ale caror malurr suntlnalte in general $i stincoa-

tran, intre valle Edil. Chioi

se, mal cu seama ale laculuI

Este situata in partea de S. $i de E. a judetuld. Diagonalele cele maI marI sunt: de la

Chiragi ; Muraci-Bair, ca vlrful Cara-Omer 11 (153 m.), in par-

Mangalia carT sunt foarte inalte contin inteinsele grote

tea S, filtre valle Afighiuca $i

S.-V. la N.-E, mita de la virful Musait-Bei pana la malul Marif

Chiragi; Tatligeac, cu virful Ta$1i-

pestere Cu stalactite $i stalagmite. Lacurile produc pe$te, al

Iuc (90 m.), la N. intre Mare,

cdrul venit apartble statuluT.

o intindere de 3523 hect., din cad 32 hect. ocupate de vatra satalui, çu o populatie de 45 saa zoo suflete compusa in maioritate de BulgarI i Ta-

tad. Mangalia, plasd, jud. Constanta. si-a luat numele de la re$edinta sa, ora$elul Mangana.

cu virful Edil-Chioi (103 m.), la N., intre valle Elibe-Chioi $i Musurat ; Cara-Omer, cu vlrful Cara-Omer (158 m.), prin partea centran., futre valle Afighica $i Chiragi ; Sirti-Bair, cu virful Ho-

www.dacoromanica.ro

MANGALIA

VAile nu sunt tocmaT nume-

roase, dar sunt tnarT si largl; nu contin ap5. de cit foarte rar si aceasta din cauza lipser de pOdurr si a terenulur calcaros care absoarbe si putina cantitate de ap5. ce cade toamna precum si acea provenitd din topirea zdpezilor. Principalele stint : valea Cheragi sate' Mangalia, cu malurr inalte si stincoase, deschizindu-se In lacul Mangalia, In partea S.; valea Ilanlic la S., deschizindu se in Mare ; valea Mangalia, deschizindu-se in Mare, la S.-E.; valea Tatligeac, termi-

nindu-se in lacal Tatligeac, la E.; Valle Docuzaci si Afighiuca la S.-V., cu mal in inalte, pe aloe mea stincoase; vAile Man-

MANGALIA

230

cu cAtunele : Edil-Chioi, Am. zacea, Enge-Mahale si Uzunlar ;

Enghez, la N.-V., pe valea SocAtu n de Bliuc - Enghez, Cuciuc-Enghez si Casicci; fular, cu

Gheringec, la E., pe piriul cu acelasT nume, cu cAtunele : Ghe-

ringec, Ascilar, Bas-punar, Copucci si Haidar-Chioi ; Musurat, pe piriul Musurat, la N.-E., cu

Are: 5 biserict, deservite de 5 preotT, 5 dascA1T si 4 cintlretr; 42 moschee si geamir; 23 case de rugAciunT pentru delel'alte religiunT ; 6 scoale mixte, frecuentate de 261 elevr. Plasa Mangalia este bogatA in teren arabil, cultivabil, In pasunr si izlazurT.

Locuitorir posedd: 1486 plu-

cAtunele: Musurat, Buiuc-Muratan, Charli-Chioi, Cuciuc-Mura-

guff cu bol si 456 plugurr cu car; 929 care cu bol si 1326

tan, Ciat-Malar si Urlu-Chioi; Os-

cArute cu cal; 5 tria0nT de treerat ucu aburr, 23 masinT de semAnat, 186 masinT de secerat, 47 masinr de bAtut porum-

mancea, la N., pe valea Osman-

cea; Osman-Faci, tot la N., pe valea Elibe-Chloi, cu cAtunele Osman -Fact, Abdulah si EbeChioi ; Sari-Ghiol, la S.-E., pe valea Chiragi-Cu, c5.t inele Sari-

bul, 1 trior, 262 grape de fier, 36 masinT de vinturat ; 3 morT

Cu abuti si 81 de vint.

Ghiol, Acbasi, Agilar, Cara&

Vite : 222 armAsarr, 395! car,

gad Safular la N.; vAile Os-

cula, Cerige, /lanlic, Mustegep;

3581 Tepe, 1105 minzr, 153 taurr,

mancea si Omurcea, cu maluri inalte si ripoase, la N.-E. Piraie

Tatligeac, la E., lingl lacul Tatligeac, cu atunele Tatligea-

avem dou5,: Musurat, la N. vArsindu-se in lacul Tuzla si Gherin-

cul-Mare si

8322 bol, 9943 vacT si viter, 77 bivolT, 104 bivolite, 81 malacT ; 142 asinl, 5 catirr, 8230 berbecT, 86279 of, 35982 mid', 127

gec, la E. care se vars1 in lacul Tatligeac. Plasa Mangalia este formatO dintr'o comunA urbanl, Mangalia, resedintd, port la Mare, la S.-

E. si din 16 comune rurale : Agemler, la N., pe valea Agemler, cu cAtunele Agemler, Cionairisa si Sofular ; Azaplar in centru, pe valea Azaplar, cu cgtunde: Azaplar, Cara-Chioi, Erebiler, Musta-Faci; Cara-Omer la S.-V., pe valea Cara-Ornen cu cAtunele Cara-Omer-Calfa-Chioi, Caulicicur, Cerchez-Chioi, DanluChioi, Docuzaci, Ghiuvenli, Ma-

muslu, Cavaclar; la N.-V., cu cAtunele Cavaclar $i Mangad ; Cazil-Murat la V., pe valea Borungea, cu cAtunele Cazil-Murad, Bechter, Merdivenli-Punar si Terzivedi ; Chiragi, la S.-E., pe valea Chiragi-Cu, cu cAtunele Chiragi, Acargea, Cadi-Chioi, Casimcea, Deliuruci, Hoscadin, Nalbant si Popucci-Valali ; EdilChioi, la N., pe valea Edil-Chioi,

Tatligeacul - Mic ; Topraisar, in pdrtea centralA, pe val ea Topraisar ; Tuzla, la N.-E.,

pe malul S. al laculur Tuzla, cu cdtunele Tuzla, Perveli si Mangea-Punar.

Suprafata pl. este de 130342 hect., din care : 3o88 hect. ocupate de teren neproductiv ; 2519 hect. vetrele satelor cart ail 3445

case, 569 hectare

bAltf, mla-

stinT 0 drumuri si 127254 hect. loe pro ducti v ; din acestea 55523

hect. apartin statulur si proprietarilor, lar 71731 hect. apartin locaitorilor implminteniti. Populatiunea plAser Mangalia este de 3872 familiT, sad 16581 suflete : 8842 bArbatr, 7739 femel; 913o necAsAtori tr, 6958 elsAtoritl, 482 vaduvI, II divortatr; cetAtenT rominT 14701, supusT strAinr 1839, nesupusr nicT uner protectir 41 ; ortodoxi 4781, catolicr, etc., 1553, mahomedanT 10219, mozaid 2, de alte religir 26; agricultorT, meseriasT, etc. 3745, inclustriag 30, Cu profesir libere 409, comerciantr I 10.

www.dacoromanica.ro

tapi, 343 capre, 168 lee, io7.6 pord, 961 scroafe. Sunt 30 industrial: lemnarT, frerarr, timplarr, etc ; no comersantT ; 41 circiumarr. Comerciul constl in importul manufacturilor, colonialelor, teslturilor, etc. si in exportul vitelor, line) si orzulur. El se face numaf prin Constanta si Medjidia. Budgetul comunelor e la veni-

turr de 72436 ler, iar la cheltuell de 28894 let CAlle de comunicatie sunt : calea judeteata Constanta-Mangalia ; apor drumurile mad: Mangalia-Tuzla ; Mangalia-Medjidia; Man galia-Cuzgun ; Mangalia-Bairam-Dede; Mangaba-Cara-Ornen;

diferite drumurr vecinale si comunale, care unesc toate satele /titre ele.

Mangalia, com. urb., jud. Constanta, pl. Mangaba.

Este situatA in partea de S.

MANGALIA

a judetultd, la 43 kil, de orasul Constanta, capitala districtuluT,

i in partea de E. a pla-

seT, a carel resedinta. este. Satele invecinate cu ea sunt: Buluc-Tatligeac, la 9 kil.; CuclucTatligeac, la io kit. (ambele ale comuneT Tatligeac) spre N.; Ascilar, la 7 kil.; Gheringec,

la 9 kil.;

Copucci,

la 9

kil.

(toate ale comuneT Gheringec), spre N.-V.; Cara-Aci-Culac, la 4

kil.; Hagilar, la 7 kil.; Acbasi, la 19 kil.; Sari-Ghiol, la II kil., spre V., si satul Ilanlic, la 7 kil., spre S. Forma teritoriuluI este aceea a unui trapez neregulat cu baza spre Mare ; lungimea luI e de 33 kil., iar intinderea totala e de 5080 hect., san 50 kil. p. Se märgineste la N. cu com. rur. Tatligeac; la V., cu satele Ascilar, Haidar-Chioi si Copucci (catune ale comuneT Gheringec), despartindu - se prin dealurile Ascilar i Bas-Punar; la E., cu

Marea-Neagra si la S. cu cät. Cara-Aci-Culac i Hagilar (ale com. Sari-Ghiol), despartindu-se

prin lacul Mangalia. Solul e in general putin accidentat ; ramificatiunile i ondulatiunile estice ale culmeT Mangalia ti brazdeaza teritoriul. Dea-

lurile principale sunt : Bas-Punar (82 m.), la V.; Ascilar (64 m.), la N.-V., cu virfurile SirtIuiuc (63

MANGALIA

281

m.)

i

Coiu - Iuiuc

(64 m.), dominind valea Mangalia i drumul Mangalia-Con-

ambele putin ridicate de la nivelul MariT, presarate cu movile i aviad 2 iezere; ele se

corablI (al orasului vechin Calatis) mar bun de cit Constanta

intind si la V. soseleT de mal sus. Dealurile sunt acoperite

hect.), la 2 kil. spre N. de oras,

cu finete si semanaturT, iar sesurile cu jaibA pentru pasunat, avind pe malul Madi i largi bande de nisip. Movile sunt numeroase, mal mult de cit in orT-ce parte a judetuluT, cacT pe un spatiti relativ mic (cam de 500 hect.) se

marova (68 hect.), jarasl acoperit cu stuf, la 7 kil., spre N.-E.; alte patru mal miel formate de Mare, care cu timpul s'a retras

gasesc peste 150 movile, grAm5.dite in doua marT grupurT, unul

la N., si altul la N.-V. orasuluT,

avind 45 movile, cel cel-l'alt 38 movile ; cele-l'alte

sunt raspIndite in diferite directiuni mal cu osebire in pasteo. de V.; printre ele sunt Cheresli-Iuc (43 m.), la N. de oras ; Badalar (67 m.), la N.-V.,

Miustegep (59 m.), la V., SiriIuc (63 m.) i Coim Iuc (64 m.), la N.-V., pe hotar ; sunt artificiale i an servit probabil de loc pentru inmormintare. VAI sunt putine i neinsemnate, avind %DA numai in timpul ploilor i primävereT. Prin-

cipalele sunt: valea Mangalia, prin interiorul comun ei, deschizindu-se in ses ii Mangalia;

printeinsa trec drumurile carT duc la Constanta I Medjidia ; valea Bas-Punar, la V., pe hotar tablä de drum Jrile ce duc de la Mangaba la Cuzgun si la Cara - Omer, deschizindu-se in lacul Mangalia. BältT Sunt nu-

chiar. Iezerul Mangalia (120

este acoperit tot cu stuf;

Cu-

lasind une si pe aici. Marea-Neagra, pe o distanta de io kil., uda teritoriul san in partea de V.; malul san este halt de la Mangana si pana la Tezerul Mangalia, ripos

i

stin-

id cele-l'alte partI, la S., pana la lacul Mangalia, lar la N., pana dincolo de lacul Cumarova, este jos si acoperit Cu cos ;

largi bande de nisip. In dreptul Mangaliei, accesul corabillor este impTedicat de ruinele unui dig san zid al Genovezilor carT

formasera ad i un fel de port, distrus cu timpul fiind lasat in parasire.

La un sfert de ora spre S. de oras, intilnim baile sulfuroase

de pe malul lacului Mangalia, putin apreciate inca, din cauza lipser de confort, stabiliment balnear, etc. Comuna Mangalia este formata din orasul Mangaba si dota catune: Cumarova la N., linga lacul cu acelasT nume, la 4 kil. spre N. de oras ; DotaMala, sat de curind format, pe malul lacului Mangalia, baile sulfuroase, la 2 kil. spre V. de oras.

Suprafata comuna este de

stanta; Mangalia, cu virful Mangata (32 m.), prin interiorul co-

meroase, din carT mai principale sunt : Lacul Mangalia, la

muneT, domintnd lacul Mangana,

S.,

orasul Mangalia i drumurile ce duc de la Mangalia la Constanta, la Medjidia i la Cara-Omer.

inalte i stincoase ; intinderea sa totall este de peste 300

hect.; este acoperit cu stuf in

Populatiunea comunel este de 320 familiT, san 1304 suflete,

La E. si la N. comunef, intre

partea de V. de baile sulfuroase ; forma lui este lungureata cu multe intorsaturl ; odini°ara a comunicat cu Marea si forma un port i adapost de

din cari 342 contribuabill. LocuitoriT posea : 46 plugurT ; 98 care si carute ; 9 masinì de secerat ; 25 grape de fier; 5 masinT de vintura ; 5

Mare si soseaua judeteana ConstanO. - Mangana, se intinde un ses numit Cumarova, continuat spre S. ca sesul MangalleT,

pe hotar, avind malurile

www.dacoromanica.ro

5080 hect., din cae 1223 hect. ale locuitorilor, 3857 hect. ale statuluT i proprietarilor.

MANGEA-PUNAR

MANOLEA

232

morl de vint; 473 cal; 401 bol*, 6 bivolI, 7065 of, 74 capre, 38

prafata, de 5 hect., cu o populatie de 12 familiI, safi 53 su-

porcr.

flete.

Sunt .in Mangalia 19 industrial' (fierarl, (emnari etc.); 31

mur cornute, 260 of $i 30 rt-

comerciantI.

mAtorf.

Budgetul comuneI e la venituri de 31291 lef, lar la chel_ tuelI, de 26948 leI. Are: 2 bisericI, cu hramul Sf. Nicolae $i Sf. Gheorghe, cu 2 preotI, 2 paracliserI l 2 din-

taretI; 3 geamiL cu 3 hogI; o $coala rurall mixta, conclusa. de 2 invatatorI $i frecuentata de 95 elevI ; un biroti telegrafopo$tal, fondat in 1878 $i al ea-

ruI venit pe 1896-97 a fost de le! 6618, cal 28. Portul pe Mare este putin vi-

sitat de oare-ce nu °fea adapost vaselor l nu este situat bitio regiune tocmaI bogata.

Vite sunt :

15

caT, 75

vite

lurile : Iglicioara-Mare, Iglicioara-

Mica o. Gorgorul printr'o vale prin care trece drumul comunal Turcoaia-Satul-Noil ; are 179 m.

$i este acoperit cu finete. Manole, pilla, izvore$te din dea-

Mangul, trup de perdure, al statuluI, situat in comuna BarbA-

testi, pl. Horezul, jud. lincea, in intindere de 390 hect., formind, impreuna cu trupul De-

curge prin satul Baseli, pl. Mijlocul, jud. Falcia ; trece in com. Urde$ti $i se varsa In piriul Elanul, aproape de satul Giurcani. lul Podi$ul ;

lu$elul, padurea Dobriceni.

Manii (Valea-), vale, in jud. Buzar', com. Chiojdul-din-Bisca, in-

cepind din munLele Stevia i varsindu-se in piriul Siriul, intre Valea-Coco$uluT $i ValeaCarpeluI.

Manolea, sari Platone§ti, sat, pe mola cu acelal nume, jud. Suceava, com. Uide$ti. A$ezat de-a lungul ptriuluI Platonita, are o populatie, in maioritate compusa din Lipoveni, de 146 familiI, san 763 suflete, din carI

173 contribuabili. Locuesc in

Manolache, sat, jud. llfov, pl. Dimbovita, situat pe tarm ul sting

200 case.

Vatra satuluI ocupa 24 ala

Sunt cai judetene la Constanta, Medjidia, Cuzgun, Cara-Omer;

al riuluI Dimbovita. Face parte

Are : o $coala rurala mixta,

din com. rur. Bobesti-BAlAcean-

infiintata in 7891, conclusa de

drumurr vecinale la satele in-

ca. Pamintul saii e baltos.

vecinate.

Ora$ul Mangalia este a$ezat pe ruinele vechiuluT port Calatis al Grecilor ; a avut mare inflorire in timpul Grecilor $i al Genovezilor, mal tirziti.

45 elevf ; o biserica. lipoveneasca

hect., cu o populatiune de 165

ciumar.

de lemn, cu hramul la Procove (1 Octombrie) $1 2 schiturI, unul de calugarI, cu hramul St. Nicolae, cu 33 calugarI $1 altul de calugarite, cu hramul Sf. Visarion (6 Iunie), cu 44 caluga.rite. Schitul de calugarT are in

Numärul vitelor maff e de 737 0 al celor raid, de 469.

juru4 o gradina de legume l pomI roditorY de 9 t'ala l 51

locuitorf.

Epitropia bisericeI DoamnaBala$a are 300 hect. $1 locuitoril,

131

hect.

Comerciul se face de

Mangea-Punar, sat, in judetul Constanta, pl. Mangalia, cat.

com. Tuzla, situat in partea de

un invAtAtor si frecuentata de

Suprafata satuluI e de 431

1

cir-

E. a pla$eI l cea de N. a comune!, la 12 kil. spre N.-V. de cat. de re$edinta, linga lacul Mangea-Punar. Are o intindere de 3020 hect., din carf -29 hect.

ocupate de vatra satuluT. Populatia, in maioritate compusa din TatarY, este de 15 familiI, saa 75 suflete, cari. locuesc In 15 case

Mangiure§ti, &lit, jud. Braila, la 7 kil. spre N. de satul Batogul, Ruga hotarul com. Bato. gul despre Ione$ti-Berlesti, in fata satuluI Berle$ti. Are o su-

Manolache, vale, se formeazä pe teritoriul com. Mierle$ti, pl. Siul d.-s., jud. Olt, tale dealul, ucla cat. Catanele $1 apoI, unindu-se cu Popa-Florea, da in Imi-

nog, pe stinga id. Manole, deal, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Turcoaia ; se desface din dea. lul Sacole ; se intinde spre S., avind o directiune generala de la N. spre S., brazdind partea

prj., un iaz $i o mori$ca, lar cel de calugarite, 3 falcI gradilla $i vre-o 30 chilif. Mola e proprietatea statuluI, fosta a manastirei Probota. Are o suprafata. de 800 falcT, din mil 360 falcI cultivabile, 400 fdlcI padure, 30 falci fina% $i restul neproductiv. Improprietariti in 1864, sunt 27 frunta$I, 23 palma$I, 25 co-

de V. a pla$eT l cea de S. a

dal $1 76 cu cite 70 prj , stapinind totI 316 Miel'. In 7878 s'ail maI improprietarit 16 insuratei Cu cite 3 falcI,

comunel ; este despartit de dea-

Drumuri principale sunt : la

www.dacoromanica.ro

MANOLEA

233

MANOLEA

Uide0I (2 kil.), la ToleW (3 kil.), la Dollie0i (6 kil.), i la

grupe ale Lipovenilor de aid, si In Manolc, care se poate numi central si Mi-

trebue si adaog

FAlticeni (14 kil.). Satul Manolea

tropolia räscolnicizmului In Moldova, am

gilzduit destul de 1ndelung. Dupä pozitiunea loculul säil ea este o adeväratä

mult. indigenil locali, si nu meritä ET sunt niste oameni simpli, grosolanI, inculti, chiar arare orI ceva clirturarI, si pe lingi aceea träese late° mizerie extremä. Douä din schiturile lor, unul de larbatf i altul de femei, despärtite unul de altul prin un gard Invechit, se aflii lingi sat, iar al treilea este izolat In pidure, In depärtare ca la 3 kil., ele nu sunt de at niste grupe de vizuini, mal de tot In pämInt, Intunecoase si murdare, in care sunt cuibiritY cite cltI,va

luat nu-

mele, se zice, de la postelnicul Sandu Manole, care s'a cAlug5.-

rit sub numele de Saya Monahul. El a clAruit satul Platone$1-1 mtinAstire Probota, la 25 Mali-4 7251 (1743).

Locuitorii Lipoveni din Manolea 0 din cele-l'alte sate li-

povene0T din judet sunt, se zice, descendentT din ce l Iowa)

robi descAlicati de Stefan-celMare dupl prAcilciunile fdcute In Polonia, in 1498, in urma lupter din Codrii-Cozminuluf.

IatI ce scria d-1 Nadejdin in raportul WI, din 1846, care guvernul rusesc, privitor la lipovenii din aceastà localitate : Cea mat vechiä dintre toate colonielc

rascolnicilor din Moldova se socotestc seea de la Manole (Manoilovca). Un sat mare compus din lipuveni popisti, situat cam la 12 kil. de or'4e1ul Fälticeni, resedinta tinutulul Succvei. Aid rascolnicil ad o biseria, construit tu onoarea acoperilmintuluI Näseltoarel - de - Dumne-

t afarä de ea mal sunt Incá trel schiturI clugllreti, dourt de bärbati zeil,

unul de femei. In timpul actual la biserica este un pop ä rus fugar, anume Alexie, in virstii de peste 50 anI, Cu femole i co copil vrisnici ; iar in schiturI igumeneste staritul joilu, originar se pare dintre lipuvenil indigeni. Altä. biseriel rascolnicl este In Iasi in suburbia de peste Bahluiii. Acolo de asemenea inainte eraii popl deosebitl, fugitl din Rusia, dar acum nu sunt. In celel'alte localiatI de lipovenI sunt numal rogatorie, dintre earl cele maI insemnate sunt In orasele : Tirgul-Frumos, Matti, In satul Lipoveni, llng orasul Botosani, i In satul Bratluti (Briitesti), Intro Tirgul-Frumos i Manole, cam la 25 kil. de amlndouä. Asa dar In timpul actual In tuatä Moldova prcdominii popa

Alexie de la Manolo; de aceca este si foarte bogat, are o casi frumoa.sä, umblä. Intr.° caleascä de Viena co 4 caY, iar pe

fiiI lui adusl vrisniel din Rusia, 'I-a Insurat aicI si '1-a introdus In neguttitorie Cu propriile lui capitaluri. MI am vizitat in persoanii principalelc

cavernä, ascunsii Intent' codru des, in fundul unel väI ripoase. FamIntul pe care se aflä satul co toate apartamentele luï, este proprietatea mänästirei Probota, inchinati, cum se zice aci, adicä datä co toste avente In proprietatea Sfintului Mormint, in lerusalim, de unde se si administreazii, adicä. se

(15.

In arena In

profitul PatriarhieL prin un monab trimis de patriarhul ea titlul de exarh. Locuitorii din sat se socotesc maI mult de o sutä de familii, earl Wiest In case deosebite, construite clura maniera ruseasa., co tomtit fisionomia izbelor (caselor täränescl) din satele Velico-Ruse. Biserica se inaltit In mijlocul satului,

ea existä din vechime, dar nu de mult o ad construit-o naret si Infrumusetat en baniY trimisl din Museova, fiind-61 bogkasil de aci, duprt asigurarca InsusY a Lipovenilor, sunt atre credintä. i servesc MamoneI, iar lin luI D-zeil. Insä ultima imputare nu cade asopra Mano-

lenilor, cicl Intre dinsil nu este niel un bogat. Suitt numal gospodari mai mult sag maI putin cuprinst In numärul cärora primul loc se cuvine bäninulul Athanasie Zaharov, care mi-a dat ospitaitatea In casa sa. Acest Athanasie, prin figura sa ces imposantä', prin mintea naturalii i prin influenta moralä.' asupra coreligionarilor amintit pe Mihail Teodorovul ski, din Bucovina. El, ca i acela, este un

cärturar mare, si citeste nu numil vechl bisericestY, ci si cele nouä lumesa, se intelege rusestI, de cuprinderea moralä i istoricä ; eti am väzut la dinsul multe cärtl de aceste i InsumI

am fost martor, cum el le cetea, räsculnicil adunatt in numärul lor staretul Jolla, egumenul schiturilor Manole, 11 ascultail co o respectoasä aten-

tiune, mal ales clad el, oprindu-se, le explica verbal despre patriarchli, mitroi chiar despre =HI knee polipi rusesti. Cu tonto acestea, poate chiar din

comzi ea el era asa de familiar cu clrtile presel lumestI civile, nu am observat la el vre-o particularii afectiune pentru bigotizmul rascolnic. Despre obiectele re-

ligioase el a vorbit co mine foarte putin si cu mare moderatiune ; despre popa Alexeiu s'a exprimat foarte defavorabil,

trici t atre egomenul schiturilor se anta Sri nicY o numindu-1 interesat ;

stimii, ba inel co un fel de dispret. Insä

www.dacoromanica.ro

i

accea, crt monachi1

de aci, pe at se vede, tott sunt dintre

bärbatY sail muierY. Intr'o vizuinii de

aceste eil am gäsit pe InsusI superiorul, care se ocupa co mestesugul läckuserieY, care este meseria luY, descult si fume In cämag. i pentru dreptul de a vietui

In aceste vizuinI si a se folosi co niste mici piirticele de 'anoint prin prejurul lor, unde IsI pun ate-va straturl de legume, atit monachil at si monachiele, sunt impusl cu cläjdile In profitul proprietätel ; impozitul acesta este astil-z1 de

3 carboave de individ. Extrema lor mizerie nu le permite a se ridica nicl intelectualmente, nicl moralmente. De necaz el nu se feresc de bäuturrt,

unde o gisesc si de aceea foarte adeseorl li Inttlnesti zbuciumindu-se public intr'o stare co totul neconvenabilii vocatiel monahale. Aceasta s'a Intimplat chiar co staritul Jon*, carele de fati cu mine abia s'a tbit de la Athanasie la vizuina sihastricä. Ce se atinge de Popa Alexia, el de-si are conduitii bunk', adicii

no este betiv, dar la ciirt1 este tot asa de ignorant, ca si Joliii, Intru aceasta

m'am convins din conversatia ce am avut cu ctinsul. De aicea se Intelege nestima elite dinsul a unui ciirturar ca bitrinul Athanasie ; si din ast-fel de

simt ate persoanele, care dupä chemarea Ion, trebue si fie conduclitorl aI credintel, fireste se explicil si acca rä-

cealä clue credinti, pe care am observat-o la bitrin, 0 care- In generatiunea junä se manifestil mci mal puternic mal clan De exemplu, fiul lui Athanasie, numit MalafeL june foarte destept, careto de si abea IT Infireazrt mustetile, este deja vätaf la Manolo, s'a arrttat Inaintea

mea ca un perfect liberton, maI, ateti.

Episcopul Melchisedec scrie In 1870: In comuna Manole snnt 120 de familiY lipovenestI, care compun in total 668 indivicg art bIserica lor si un

MANOLEA (MUNTELE-)

popa- ; se credo el acqt1- Lipoven1 sunt dintre ceT mai vechI ce s'ab: stabililt In

Moldova, pe la mijlocul veaculuI 18-lea.

Protoereul judetulul

MARALOIUL

,234

al

Suceava,

spune despre Lipovenil din jude;u1 s'ad numaI atita In genere, cd ei sunt staroverl dupii propriele lor ardtärl. Nu fritera dar decide cu exactitate, ce anume secta lipovene;fi sunt In Manole. In apropiare de Manole sunt treí schiturl, unde petrec cdlugdrii i eálugär' i;ile lor. Ce! mal Insemnat este schitul sal chinovia Lipovenilor pop4tI de &el, care numärä 67 indivizl, din care 46 etilugliii

;i21 ettlugäte. Chinovia aro doud b:seria', una dedicatti sfintuluI Nicolae, iar a doua Initäref cinstitel cruct Sec;ia femeiescl se desparte de cea bärbitteascil

prin un gard; cilugäri;ele frecuenteazii acelea;I bisericI. Aceasta minästire are un rol Inseranat In afacerile lipovene;ft din Romtnia ; prin ea se Intretine comunicatiunea afacerilor lipoveneW Rominia, Turcia ;i Rusia cu ierarchia

Boldul-Razesti, Domosani (Hriteni si Manoteasa), Flondora, Hriteni (Paneul i Stroici), Liveni - Metropoliei (Stinca-Liveni-

Nol), Stroicul, Serpenita, Tescureni (Bajura-Timus) si Volovatul (Iacovachi i Stroici), cu resedinta primariei Io Flondora. Are o populatie de 566 famili1, sati

2155 suflete; 4 biserici, deservite de 4 preotT, 5 cintareti 4 pallmari; o scoalä, conclusa de un invatator i frecuentata de 62 elevi ; 1404 hect. 6i ara*

pamint satesc; 8634 hect. o8 arif cimp si 266 hect., 39 arii, padure, proprietaresti; 14 Iazuri

si 15 pogoane vie. Budgetul com. e de lei 8569,

bani 95, la venituri, si de lei

lipovano-austriacä de la Fintina-A1135.

6280, banT 57, la cheltueli.

StareVI acestel milnistirl poartd titlul de archimandritt Unul ponme Varsanufiii, fost archimandrit la Manole pe la anul r86i, i zelos apirlitor al pseudo-icrarchief austriaca, in anul 1870, s'a unit cu ortodoxia In Rusia si se aflä acum petreeátor la mänästirea omopistä Pocrovsky, din gubernia Cernigovulut De majoritatea este popistä, nu lipsqte In Manole niel partidul nepopist; el are un schit al stiri propriü, situat In margines unel pädurI nu departe de Manole. Acolo trilesc vre-o 7 cillugärl care nu aii nicY o relatiune bisericeaseä cu bisericele i popil, nid cu chlugdrii cel de la Manole.

Vite mari cornute 2133, °I 5104, capre 6, cai 764, catiri 12, porcr 1044; stupi cu albine 250.

Manoleasa-Prut. Vezi Domo-

gustorie i aveaii loc In destul».

Manolea (Muntele-), pddure

Dorohohl. Manole§ti, sat, CU 24 familif mos-

neni, jud. Arges, pl. Pitesti, fad'Id parte din com. rur. Grosi. a com. Curtesti, pl. Tirgul, jud.

Botosani, si spre V. de orasul Botosani, cu o suprafata de 194

Manta,

in jud. Buzad, com. Catina, cat. Lera ; face un peidure,

corp co Fundul-Lerer, de 80 hect., pe mosia Lera.

Manta,

in jud. Valcea, ucla partea de S. a com. Pietrari-d.-s., vale,

serveste de limita intre aceasta com. si Pietrari-d.-j., si se varsa In riul Otasaul.

Manta-cu-mägurä, numire ce se mg da modela Manta, in jud. Buzar', com. Chiojdul dinBisca.

Manta-Ro§ie,

futre dealurile Cetatuia i Visanul, din com. Galata, jud. Iasi ; incepe vale,

de la podgoria Doi-Peri si se termina in sesul Frumoasei, de pe teritoriul ora$ului Iasi.

Mantel (Lacul - din- Virful-), lac, in jud. Buzar], com Catina, cat. Lera, situat pe virful muntelui Manta.

Mantul, sat, in partea de N.-V. a com. Taballesti, pl. Crasna, jud. Fàlciú, situat pe valea Cu acela$I nume ; are o populatie de 4 familii, cu 12 suflete.

mili, salí I io suflete. Vite : 59 boi, 34 vaci, 18 cai si 13 porci.

Manul, sat, in jud. Mehedinti,

Manole§ti (Muscelul, CAtunulde-la-BisericA), cdtun,a1 com.

comunala care pune in legatura soseaua Dumbravii ca cales fe-

pl. Ocolul-d.-j., conI ,rur. Izvorelul.

Prin acest sat trece soseaua Valea-Muscelului, jud. Buzan, cu 120 locuitorr $i 31 case ; are sub-divizia Dragulinesti.

Manoleasa, com. rur in partea de S.-E. a piase Baseul, jud. Manovarda, deal, pe mosia BuDorohoia, la 65 kil. de orasul Dorohoiti, formata din satele :

gura ; are finete intinse.

hect. si o populatie de 28 fa-

particulara, supusä regimului sil-

vic inca din anul 1883, pe mosia Muntele-Manolea, pendinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Prahova.

Platra-Romei, Virful-Lerel si M5.-

seni, sat, com. Manoleasa, jud.

Manole§ti, sat, in partea de N.-E. /n 1803, cLipovenir ot Manole, a M-rei Probota, avea 40 liuzi, platind bir 1172 lei anual; lucrar' pamintul, oarelf care ne-

Manta, miente, in jud. Buzlii, com. Catina, cat. Lera, futre

da, com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoia.

www.dacoromanica.ro

rata prin gara Tirana.

Maraloiul,

sat, in jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, cat. com. Clineni,

asezat in partea de N. a com., pe malul sting al riului Buzaul, la 7'/2 kil. spre N.-E. de catunul

MARCADEUL

MARCUL

236

Marchel, punct trigonometric,

de resedinta, Stavaresti. Are o intindere de 13 hect., cu o po-

S'ati improprietarit la 1864, pe mosiile statulur Marcea si

pulatiune de 60 familiT, saii 266

Ionesti -GovoriT, 167 locuitorT,

suflete, din carT 58 contribua-

carora li s'ad dat 550 hect. p5.-

bilT. Pana in anul 1865, cind s'a

mint. Veniturile si cheltuelile comu-

bratuluT Sf. Gheorghe si litiga domintnd bratul si niste mici cherhanale de Ruga el.

Marcadeul, nzunte al satuluT Tul-

neT sunt de 2485 leT anual. E brazdata de dealurile : Marcea, Corbeanca, Guguianca, in

nici, pl. Vrancea, jud. Putna.

partea de E. Scundul si udatd

Marcociul, (leal, acoperit cu vil',

lived si ogoare, in partea de S. a satului Costuleni, pl. Branistea, jud. Iasi, si pe coasta

jud. Putna, apartinind locuito. rilor din com. Tulnici, care o

de valle cu acelasT nume, si de riul Oltul. Se margineste cu comunele : Bdbeni, (la N.) ; Ionesti-MinculuT, (la S.); Scundul, (la V.) si cu judetele: Oltul si Argesul, de

Marco§ul, mofie, in jud. Buzar',

exploateaza in devalmasie.

care se desparte prin riul 01-

com. Calvini, cat. Bisceni-d.-s. ;

tul, care, in dreptul com. Mar-

are 750 hect., mare parte pa

cea, formeaz5. doua insule marT.

dure.

alipit la Ciineni, tinea de com. Amara.

Marcadeul, pa-dure, in intindere de 4000 falcT, situatA pe teritoriul com, Tulnici, pl. Vrancea,

Marcanul, pida, izvoreste din

situat in par tea de N. a judetului, a piase! T deea si a comunei urbane Mahm tdia. pe malul sting al gira Marchel ; are 2 M. il d'Orne,

caruia se aflá si o parte din sat.

fintina Marcanul, de pe mosia Grivita, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; curge prin valea cu acelasT nume ; for-

meaza Tazul Odaia de pe Paltinis ; trece pe teritoriul com. Bivolul, si spre S., se varsd in piriul Volovatul.

Marcea, sat, facind parte din com. rur. Marcea, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Marcea, mofze a statuluf, jud. Vilcea, fosa pendinte de mandstirea Cozia.

Marco§ul, vale, in j id

Ii iza.u,

com. Calvini, cat. Bisceni-d..s.; incepe de sub Virful Miului si se scurge in riul Bisca-ChiojduluT.

MarcOfetul, culme de dealurt, jud. Baedii, plasa Bistrita-d.-j.,

care se intinde futre comunele

Marcea, com. rur., jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa din 3 catune : Marcea, Ionesti-GovoriT si Prodanesti.. Este situata la 25 kil, de capitala judetuluT si la

23 kil, de a plaseT. Pana la 1885, comuna s'a numit Ionesti-GovoriI, dar fiind ca

se facead multe greself in corespondenta oficia15. a com. s'a

schimbat numirea, prin decret regal, din Ionesti-Govorii in Marcea.

Are o populatie de 262 familiT, salí 965 suflete, din carT

350 contribuabili; locuesc in 271 case.

Sunt 2 bisericT: una in cat. Marcea, a doua in cat. IonestiGovoriT, reparata la 1836 de locuitorT ; o scoall, infiintata la 186o, si frecuentatd de 39 bleti si 28 fete, din 95 copiT in virsta de scoal5.

Marea, paclure a statuluT, in intindere de 850 hect., situata in com. Ionesti-Govorli, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea.

Fundul-Racaciuni si Racaciuni,

Marche!, girld, in jud. Tulcea,

Marcul, deal, se prelungeste din com. Berezern, de a hingul te-

pl. Tulcea, pe teritoriul comuneT urbane Mahmudia ; ese din lacul Cara-Suhat, din partea de N.

a luT ; se indreapta spre E., avind o directie generala de la V. spre E.; face mai multe cotiturT, mergind numai prin stuf; primeste apele lacului Marchel ;

pe la Vestul Ion si in spre com. Gropile. Este acoperita cu pa-

durT si are cariere de plata.

ritoriuluT comuneT Bozia, plasa

Prutul, jud. Falciti, printre dealurile : Copaceana si Belciugul,

terminindu-se la S., pe teritoriul satuluT Bogdanesti, in sesul Prutului.

trece nu departe de bratul Sf. Gheorghe, se inerueiseaza cu alta Orla, si, dupa. fin c irs de Il kil., se varsa I qu'un lac veda de lacul Isacovul, pe teri-

Marcul, taz, pe valea Cu acelasT nume, format din piriul Marcul,

toriul comuner rurale Cara-Or. man (Sulina), brazdind ast-fel

Marcul, piria, e irge pri n Val ea -

partea de N. a piasel si a co-

formeaza iazul cu arelasi Irme,

m.uneT; are malurT joase, e putin

pe mosia Bozia, com. Bozia,

adinca si contine putin peste.

iazul de linga satul Odaea-Bog-

pe teritnriul satuluT Bozia, com. 13 mia, pl. Pr tul, jud FAI iu

Marc fluT, pl. Prutul, j id. Falciu,

81

82830. Jfarolo Diclionar GoogrevIc. Vol Ir

www.dacoromanica.ro

MARCUL

MARE (VALEA-)

236

dana i ¡azul de Rugg satul Bogdanepti i apoI trece in jud. Tutova.

Marcul, vale, care se intinde de la N. la S., intre dealurile: Marcul

pi Copaceana, pe teritoriul sa tulur Bozia, pl. Prutul, judetul Elicit pi pe care se allá 3 lazuli : Marcul, Odaea-Bogdana, de Uná sat, pi Bogdanepti.

brazdeaza partea de N. a pl. pi

Izvorul-Dulce ; aci sunt ruinele

cea de S. a orapuluI; are directia

und bisericI, care, se zice, a fost arsa de TurcT, impreuna cu totT oamenii ce se aflati inauntru In

V. - E.; lasa spre N. Dealul Carien! i spre S. dealurile Caira-Depli, Redi, Imalac, CiatalTepe ; orapul Tulcea e apezat pe ultímele sale ondulatiura catre Durare; virful sat', Tulcea,

are 204 m., dominind orapul Tulcea; este traversat de dru-

timpul servicluld &tin. Mare (Movila-), movild mare, in jud. Buzati, com. Luciul, care, impreuna cu movila Popina din sat, formeaza baza triunghiulta

de movile ale caror unghiti

moviM,

murI comunale, ce duc din Tulcea spre Agi-Ghiol, Sabangea, San-Ghiol pi in lung de Dru-

jud. Braila, la 3 kil. spre E. de

mul-LupuluI; este acoperit cu

mica abatere din seria movile-

satul Chioibasepti, servind de ho-

fin*

i semanaturi.

lor ce incepe din muntele Istrita i formeaza apoi o nouii

Mare (Dealul-), deal mare, in

serie, care ese din com. Luciul pe la Movila-Grecilor pi trece

MarculuI (Movila - ),

tar intre com. Chichinetul Iazul, din jud.

Marcului (Movila-), moviM, jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, formind hotarul dintre mopia Iazul i Chichinetul, din jud. Braila.

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Nicolitelul ; se desface din dealul Nicotelul ; se in-

tinde spre E. in directia S.-V. spre N.-E., dealungul vleI piriuld Telita ; la poalele luI de N.V. este açezat satul Nicolitelul ;

Mardalele, ecitun, al com. Groppani, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

la cele de N. pi de N.-E. se gasesc viile °chew pi Sarica; are

situat aproape de

un virf de 259 m., dominind

varsarea ape! Fratia in riul Geamartaluiul. Coprinde i satul Dragopinul (36 loc.). Altitudinea

Nicolitelul ; este taiat de Valul-

Roma.nati,

terenuluI d'asupra nivel uluI mariI

lul-Traian pi de drumul comunal Nicolitelul-Telita ; e acoperit cu padurl.

face Movilele - cu - Cruce

(trei

in rind) de ling& moara; e o

prin cat. Scarlatepti, mopia Rupetul pi contirna pana in Braila.

Mare (Ostrovul-), insuld, in Duare, cu 115 hect. padure, tinind de com. Celeiul, din jud. Romanati.

Mare (Ostrovul-), insuld, in Dunare, cu roo pog. padure, tinind

de com. Iilazul, din jud. Roman ati.

Mare (Valea-), vale, judetul

este de 190 m.

Mare (Fata-), munte, in jud.

Gorj, comuna Birzeiul- de - PAdure, avind directie N.-S., co-

Mardalele, peidure, in jud.Buzali, com. Mlajetul, cat. Valea-Rea,

Bazar', com. Gura-Teghil, intre muntele Tega pi tnuntele Podut-

Maud un corp cu padurea La-

Caluld. La E., se lasa pe sub

prinsa ?rare dealul Licuriciul, la V. pi dealul Pojarul, la E.

LacurI.

muntele Podul-Grecilor, pana in

ia naptere ma sus de Bir-

riul Bisca-Mare. Are ma' mul. te culminatiI, dintre earl maI insemnata este Virful-MonteoruluI. E acoperit de padure de brad pi fag, avind i putin izlaz.

zeiul-de-Padure, pi se termina maI jos de Gilcepti. Prin ea

Mare (Dealul-), deal, ce se intinde prin com. Richitoasa, jud. Tecucia, strabate raionul comuneT Burdusaci, paralel cu piriul Zeletinul pi se terminä la satul Opripepti pi la satele din prejur. In fata Opripeptilor, pe acest deal, se afla biserica i cimitírul.

Mare (Dealul-), deal, in jud. pl. Tulcea, pe teritoriul comu-

Mare (Groapa-), sat, In jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Dumitrepti; este apezat in partea de V., a comund, pe lacul Groa-

curge piriul cu acelapI nume, urmind directia vaer, care n'are

apa de at numaI in timpuri ploioase, pi care da In Amaradia, aproape de Coltepti. Pe aceasta vale trece poseaua comunall, care pune In legatura

pa-Mare, de la care pi-a luat

Blrzeiul-de-Padure, Scrada, Gilcepti, legindu-se cu poseaua ve-

pi. numele.

cinala de pe valea AmaradieT.

ner urbane Tulcea ; formeaza un

sistem aparte in legatura nedepartata cu Culmea - Isaccei ;

Mare (Movila-), colind, In jud. Buzati, com. Carpiniptea, cat. www.dacoromanica.ro

Mare (Valea-), vale, jud. Muscel, plaiul Dimbovita, izvorepte

MARE (VALEA-)

237

din dealul Poiana - de Hotori, udA comuna Valea-Mare, si se vars1 in Riul-TirgulUT, de la vale de Calea-PIetroasA.

Mare (Valea-), vale, jud. Muscel, pl. Riurile, com. VlAdesti ; izvoreste de sub piscul numit fla-CorbuluI si se vars1 In Valea-

'Mica, la locul zis Intilniturile.

Mare (Valea-), vale, ja nastere din com. Prahovita-d.-j., pl. Pra-

hoya, jud. Prahova, si se varsä in riul Prahovita, tot In com. Prahovita-d.-j.

Mare (Valea-), vale, in jud. pl. Tulcea, pe teritoriul com.

Budgetul com, e de 2398 leT

la veniturT si de 1720 leT la cheltuelT.

Vite sunt : 153 boT i yac!, 20 ea!, 2 bivolT, 240 oT, 35 capre i 32 rimAtorr.

Mare§ul, sat, cu 450 suflete, jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte din com. rur. cu acelasI nume. AicT este resedinta primArieT. Are o bisericA de lemn, Cu hramul Adormirea, deservitA de preot, I cintdret i i paracliser. Mare§ul, cttun, jud. BrAila, lIngl gara FAurei, In hotarul despre com. Surdilele, in suprafatá, de

7 hect. Are o populatie de 15

rur. Malcoci, servind de botar intre com. si orasul Tulcea; se desface din poalele nordice ale

familil, saA 75 suflete ; o bAclnie ; o brutásie ; o mAcelArie.

o la spre N.,

teritoriul com. Surdila-Greci, lar parte pe Surdila-GAiseanca. Vite sunt : 25 cal, 30 vite mar! cornute, 30 oI Si 20 rima-

DealuluT-Mare ;

trece pe la V. de satul Malcoci, dup1 7 kil, de drum se deschide in balta Malcoci; pe vale merge drumul comunal MalcociAgi-Ghiol.

MARGINEA

gurT, 2 cArute cu ca!, zo care cu bol; 202 stUpr CU albine.

O osea comunall o leaga prin satul

oroca cu soseaua

Severin -Balta-Baia- de -AramA.

Budgetul com. e la veniturT de 972 le!, lar la cheltuell, de 729 leT. Vite : 460 vite marT cornute,

20 caT, 400 oT, 400 capre 500 rimAtorT.

Marga, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. BAsesti.

Margarita, vale, izvoreste din dealurile de E. ale com. Ursi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se varsä in gira Cungrisoara, tot in raionul com. Ursi.

Parte din acest sat este pe

torT.

Mare§ul, ttrld, jud. Bráila, la 4

Marghia, com. rur., pe piriul Cu acelasT nume, jud. Arges, pl. Cotmeana, la 14 kil. de com. rur. Costesti, resedinta sub-prefectureT, si la 49 kil. de Pitesti. Se compune din 2 sate Lunca MArghia, cu o populatie de

Marele, pilla, vine din Buco-

kil. spre N.-V. satului VAdeni,

vina si trece pe mosia GrAmesti, jud. Dorohoiti, pl. Berhometele, com. GrAmesti.

pe canalul viroageT Siretelul, de

Are: 3 bisericT, una in sa-

pe mosia Zlatia, aproape de ruptura Hogioaia. Aci este ar-

tul Lunca si douI In satul Marghia, deservite de 3 preotT, 3

manul arendasuluT, avind 2 case.

cintAretT si 2 paracliserl ; o scoalä

Marewaia, pildure, in jud. Bucom. TisAul, cAt. ValeaCapreT ; se intinde 'filtre PiatraCizlAuluT si Nleni-Prosca ; are 30 hect.

zAil,

Marewl, com. rur., jud. Arges, pl. Pitesti, la 13 kil, de com. rur. Bascovul-Flesti, resedinta sub-prefectureT, si la 18 de Pi-

testi. Se compune din 3 sate: FrAtesti, Gradistea si Maresul. Are o populatie de 922 suflete

2 bisericr, una de zid In Gra-

distea, si a doua de lemn in Maresul, deservite de 3 preotl, 2 cintAretT si 2 paracliserT; o scoalA ,primarl. ruralá.

in jud. Ialomita, insula Balta, pl. Ialomita Balta, com. Dudesti.

Mare§ul, bral (prival),

Marga, com. rur. i sat, jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la 32 kil. de orasul T.-Severin, situatd pe valea Topolnita. Satul Marga formeazä comuna cu satele Calinesti si 'oroca.

Comuna toatA are o populatie de 916 suflete, din cal-1 154 contribuabill. Locuesc in 260 case. Are o bisericA, deservitA de

I preot si 3 cintAretl. Locuitorir posedà : 20 plu-

www.dacoromanica.ro

16o familiT, sail 846 suflete.

primará ruralA. Vite sunt : 462 boT

i yac!, 42 ca!, 6 bivolT, 2200 or, 43 capre si 397 rimAtorT.

Budgetul com. e la veniturl de 1670 leI, lar la cheltuelI, de i661 le!.

Marginea, plasd, situatA in partea de S. a jud. Vlasca. Se pare luat aceastA numire fiind-

O. este in marginea judetuluT Vlasca. Inainte de 1828, adicA atuncT cind Giurgiti era raia turceasa, aceastA plas1 era impArtitA In douA

i anume :

Balta, cu 15 sate si Sloliozia, cu ro sate.

M RGINEA

238

La 1831, d'Id s'a facut harta Tare', d ipáordinul Generaluluf Kiseleff, s'a introdus si aceste

doua plasi cu alte sate in un singur raion al plasei cum se afla astact, avind ca resedintA a subprefecturef, satul Hodivoala. De atuncl ast-fel constitnita, poar-

ta numele de plasa Marginea. Se margineste spre E. cn judetul Iifov, incepind din mar-

Beiul, Chiriacul i Mosteni-CAlaraseni. Ciolanul-Pangal, Cu catunul Ciolanul-Pangal. Cucuruzul, cu catunul Cucuruznl.

Ddifa, Cu catunul Daita. 1 t. Frasinul, cu cAtunul P:rasinul. Frntefti, cu catunele: Dala Fratesti.

g-i tea comuna Gostinari i panä In marginea p ad uref Pru ntul,un de

-incepe Comana, ce sine de plasi Cilnistea. Spre S. se invecineste cu Bulgaria, avind de limita naturala vierul apei Dunarea, conform tratatului de la Adrianopole, incepind din drep tul Gostinarul uf si pana la Petrosani. Hotarul

acesta se pazWe de granicerf san dorobantf, cari aü 16 punte

de statiune saa pichete. Se invecineste la V. cu judetul Teleorman, incepind de la gura riului Vedea in sus pana la comuna Grosul. Spre N., se margineste cu plasa Cilnistea, incepind din comuna Grosul, si trecind .prin Cucuruzi, Ciolanul

pe la Rasuceni, pe din sus de Frateti, Dala, Frasinul, Baneasa, Petrosani, Pueni i Pruntul. Suprafata acesteT 1)141 este

Gnojani, Cu cAtunele : Ga-

ojani si Petrisul. Gogofari, cu catunele: Goi Gogosari - Vechr. Gostinul, cu enun ele : Gostinul-Hagiul i Gostinul-MAgosari-NoT

MARGINEA

care incepe din malul Dunarer merge pana sub coastele dea-

lulur Dunarei, plecind de la Frasinul, pe laDaia, Fratesti, On-

cesti, Stanesti, si mergind pana in dreptul Hodivoalei, unde incepe a se pierde si al doilea

platal, care pleaca din Petrosani, sue pe la Gogosari si coprinde in el -si cimpul Burnazului pana la Gros 11 i Chiriacul.

Aceste dota platouri sunt strabatute de val si &le si de Dunare, la S. Dunarea, care face limita tara, a judetulur si a plaser, si care are o multime

Grosul, cu catunele: Gro-. sul i Poenari-Grosul.

de varsaturi i ball in pfatouri, din carf cele mal principale sunt : Comasca, Cama, Canalul Sf. Gheorghe, Venga i altele

Hodivoaia, cu catunele: Hodivoaia si Vieri.

mal micr. Apa Vedea o limiteaza la V. Cite-va vilcele cari

L8. Malul, cu catunele Ma-

se varsa in Vedea o strabat,

nAstirea.

lul-d.-s. i Malul-d.-j.

Oinacul, cu catunul: 01-

din care mg principala este Va-

lea-Morilor, ce se gaseste cu

nacul.

sfircul in cimpia Burnazul si se

Pietrele, cu catunele: Meletia i Pietrele. Petrofani, cu catunul Petrosani, Pueni, cu catunele: Pruntul-Comend i Pueni. Putineiul, cu catunul Pu-

varsa in Durare, tare Malul

tineiul.

Slobozia. O mica vilcea 41 are

scurgerea in Teleorman dupa cc si-a luat nastere din sus de Grosul, acesteia i-se zice: Valea-pe-Balta. In Cilnistea dati apele Arailor : Ciolanul, Cablanul, Scumpia,

de 137370 hect., cu o popu-

Ritsuceni, cu cAtunele :

Jatiune de 54000 locuitorf. Se compune din 29 comune Cu 52 catune si anume: I. Arsache, cu catunele: Arsache (Paraipani) i Babaita.

Gostieni saa Asan-Aga, Rasu-

BaMnaaia, cu catunele :

Trestenicul-d.-s., cu catunde: Trestenicul-d.-s. i Lu-

neasa, Gostinul i Pfetrele. Cele mar intinse sunt: Pfetrele, Petrosani, Baneasa si Gostinut Din aceste balti se scoate can-

Balanoaia, Cosoveni,

Nazirul,

Oncesti, Turbatul i Cantemir. Baneasa-Sf. Gheorghe, cu cát.: Baneasa i Sf.-Ghe orghe. Braniftea, Cu catunul Branistea.

Bujorul, cu catunul Bujorul.

Cacalefi, Cu catunul Cacaleti.

Chiriacul, cu catunele:

ceni-d.-j. i Rasuceni-d.-s.

Urdesiul si Lazul. Apoi mal sunt valle FtAsinetul, Dala, Onceasca, Valea-Miului, care toate

Slobosia, cu catunul Slo-

se scurg in platoul Dunarei. Balti principale avem, ince-

Stnnefti, cu catunele : Ghiz-

pind de la V. spre E.: Petro-

darul i StAnesti. Toporul, cu catunul Toporul.

sani, Gacjani-Petrisul, Paraipani,

bozia.

däneasca. Trestenicul-Popefti, cu catunde: Trestenicul-GrAjdanesti, Trestenicul-Popesti si Trestenicul-Tomulesti. Plasa Marginea este compusa

din doul marT platouri, unul www.dacoromanica.ro

Malul-de-Sus, Malul-de-Jos, 1V1ahirul, Cioroiul, Frasinuf,

titati mari de peste si raci. In aceasta plasa sunt o multime de insule san ostroave, din care mare parte sunt hCQperite Cu padurr de salcie ;.

MARGINEA

cele mar mar! sunt Marotinul, In dreptul Branipter; OstrovulLung, in dreptul Gostinului-d.-j.;

MARGINA

289

ce constitue aceastd plasg, 24 din ele -cultiveaza vil pi ati pometurr indestulate. Suprafata

tropanii Vieri, Paraipani, Slobozia, RAsuceni i Chiriac.

Car de comunicatie sunt: DunArea, care serva la transportarea bueatelor run intregul judet, avind doua puntr de incareare,. la Petropani pi Giurgia

Cioroiul, in dreptul Giurgiulur; Pirgosul-Dinul i Chilbotinul pe domeniul Giurgiulul, In dreptul Malulur, BatinuI, In dreptul Petropanilor ; Regalul L Mocanul, In dreptul SmirdeT; Lungul, in dreptul Puenilor; Coria, in dreptul Pruntulur; Insula Sf. Gheor-

viilor este de 1956 hect., In care hit./ pi 585 hect. de vie

ghe, in fata carantiner Giurgiulur.

in, cinepa pi gogopr de matase cu abundenta. In special in satele din spre E. de plasa, cum

FrAtepti i Baneasa, are un par-

Frasinul, Gostinul, Baneasa, Pruntul, Pretrele pi Pueni se fac

Comaner despre BAneasa, unde incepe padurea; Soseaua nationald, care duce

Cele cu padurr sunt : BalanulGutiul, Turbatul, Grindul-Penciulur, Bapicutele, Magura - de-

Nisip, Zotunul saa Cama, Ramadanul, Borunul, Stircea, Mocanul, Regalul, Dinul, Batinul, Grindul, Comasca, Zlotunul, IenechioiuI, Pueni saü Caluga'masca i Pruntul-Comaner. Dealurl principale sunt: Stan epti Onceasca, Daia- Fratepti, Frasinul, Baneasa $1 Pietrele.

MaT sunt inca cite-va magurr

ce sunt pe proprietatea orapulur

Ceea ce face aproape jumatate din Intinderea de 4042 hect. de viT, ce sunt in intregul judet.

In aceasta plasa se cultiva:

rogojinT din papura de bala, -care se vind la Giurgia, Bu-

(Smirda).

Linia ferata Bucurepti-Giur-

gia, care in aceastä plasa are gara Giurgia, statiile Smirda, curs de 28 kil. in aceasta plasa pAna Li marginea e! la hotarul

la Bucurepti prin Daia pi trece

curepti, Oltenita pi la Alexan-

in pl. Cilniptea la CruceaKle-

dria, din jud. Teleorman. sala in suprafat5. de 3588 hect.;

Piatra, Cu o lungime de 23 kit.; oseaua, ce duce la Zjmnicea, peal SIobozia, Malul, Paraipani

padurr de stejar pi de alte

pi Petropani, cu o lungime de

esente foioase, I i suprafata de 5266 hect.

32 kil.; Soseaua judeteana, care duce la Alexandria prin Putinei,

Statul posea 20 padurr de 5

Insemnate ca Magura-de-Nisip,

Statul posea 8 proprietatr,

din jos de Lacul-Mahirulur magura Gogopari, pe proprietatea Toporul.

aducind un venit anual de leT

are o lungime de 32 la;

364600; Eforia Spitalelor Civile,

Soseaua judeteana, care duce la Pitepti, trecind prin Ghizdarul pi Toporul. In fine poseaua,

Un vast pes se prezinta in aceasta plasa pe partea de V. a er; incepe despre Stanepti pi Chiriacul la E., duce spre V.,' pana in hotarul plaper pi se intinde din marginea pl. Cilniptea

pana in coastele Dunarer spre Paraipani. Aceasta cimpie are nuMirea de Burnazul.

In plasa Margine! sunt cele mar intinse papuni din tot jud. Vlapca, cele mar multe pi mar bune vite: bol, bivoli, ca!, or pi rimatorT pasuneaza in cimpii/e Burnazulur saa in ostroavele Dunarer. Cimpir de

cultura cu pamint fertil face ca

1)1. Marginea sa fie cea mar productiva din judet. Se produce fin cu prisos pentru nu-

trirea pe iarnä a viteIor din aceagta

Din numarul de 29 comune

5 proprietatr, producind un venit anual de ler 189000. Particularir posedd un nuniAr

de 12 padurr in suprafatA de 13600 hect., aducind un venit anual de 80000 la Casele publice, ca: Ebria

Doamna Mapa, posea 800 hect. Numar In 2 comune din plasa exceptind orapul Marg-inea (vezr acest cuvint) Giurgiti se face bilciti In fie-care an, adica :

la com. Arsache, la 26

Iulie, bilcia l'Ara obor, pi la com.

Fratepti, bilcia cu obor de vite, la 9 Martie $i 23 Aprilie. Apropierea satelor acester plApT de orapul Giurgia a facut sa nu fie

trebuinta de mar multe

care duce prin mijlocul Adetulur spre Tirgovipte pi care trece prin Balanoaia i Ciolanul.

S'aa improprietarit 283 insurater, luind o suprafat5 de 1628 hect. Repedinta subprefecturel e in Giurgia. Are o judecatorie de ocol care

are sub juridictiunea sa, afara de satele acester plapT, orapul Giurgia pi comunele: Coniana, Dadile, Gradiptea pi Branipteni, din plasa vecina. In plasa Marginea sunt 34 de pcolr, din carr 4 de fete, iar cele-l'alte 30 sunt mixte, conduse

de io invatatoare pi 24 ?uvaSunt multe morT cu abur!; afara de cele 4 morT din Giurgia, mar sunt alte morT: la Pe-

www.dacoromanica.ro

tatorr ; 21 parohir, cu 47 Idserie!, 30 preotT pi 8o cintaretT.

MARGINEA

Marginea, plasd,jud. Teleorman, çompusa din 25 comune rurale

O 2 urbane. La E., incepind de la Dunare, se limiteaza cu jud. Vlasca, urmind o linie curba pe cimpia Burnazulur,

pana in hotarul com. Cacaleti (Vasca), pe unde se intind multe din mosiile jud. Teleorman. De

la Cacaleti limita plaser ja directiunea spre N.-V. catre com. Pielea, de unde apor apuca pe cursul riulur Teleorman pana

240

MAR GINEA

venia, Contesti, Fintinele, Fur-

ginile sale formeaza hotarul com.

Frumoasa, Gauriciul, Lisa, Nanovul, Nasturelul, Piatra, Pielea, Poroschia, Zmirdioasa, Spätarei, Suhaia, Storobaneasa, TigAnegi, Vinatori,

si al jud. despre jud. Roman.

culesti,

Viisoara si Voivoda, cu o populatiune de 58891 locuitorr, din carr 8254 contribuabilr. Comune urbane sunt doua.: Alexandria, cu o. populatiune de 11503 suflete, din carr 4543 contribuabilr; Zimnicea, cu o po-

Marginea, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-de-Sus, com. Helq-

tieni, spre S.-V. de satul Helestieni, la 500 m. de el. Este wzat pe deal. Are 0 populatie de 89 familir,

san 418 suflete. Se lucreaza olaria. Sunt 16i vite marr cornute.

Marginea, sat, acind parte din

la com. Laceni, din pl. Tirgulur. Hotarele comunelor Laceni,

pulatiune de 4961 suflete, din carr 1193 contribuabilf.

com. GAiceana, jud. Tecucia, si-

CAlinesti, Mavrodinul si Bogdana

Aceasta plasa este intrunita cu pl. Calmatuiulur, avind un singur sub -prefect. Resedinta este la Alexandria. Vite sunt : 12263 cal, 341 magarl si caer!, 21662 vite marr cornute, 70462 vite micI

tuat la V. comuner.

formeaza limita de la N. si N.-

V. a plaser; de ad limita urmeaza cursul piraielor Urluiul si Calmatulul pana la com. Voi-

voda,. .de unde merge in linie dreapta pana la DunAre, intre hotarele comunelor Qoara si Vinatori. La S., Dunarea formeaza limita pl4er ca si a judetuTur.

si 8224 porcr. Plasa Marginel a purtat si in vechime acelag nume. In catagrafia Domnitorulur C. Mavro-

Are o populatie de 36 famili!, sati 144 suflete, Lanr lo-

cuesc in 34 case.

Satul este intemeiat o data cu satul Pletroasa.

Marginea, numire, ce se mal da cdtunulul Bordeni-Micr, din com. Bordeni, plaiul Prahova, jud. Prahova.

Mara de laturea de N., tata

gheni, in secolul trecut, o ga-

plasa este udata de ape. La S.,

sim compusa din satele Ulmeni, Piacra, Voivoda, Lisa, Viisoara, Straini, Fintinelele, Zimnicele, Malul-Rosu, (Herasca saa Nasturelul de aztazi), Gorganul, Bragadirul, Catuneasca, ScAe§ti,

Marginea, munte, la N. de com.

Tiglnqti,

Marginea, deal, intinzindu-se, de la N. la S., intre satele Tingujei si Griesti, com. Tingujei, pl. Fundeni, jud. Vasluid.

Dunarea cu baltile er. Riurile Teleorman si Vedea uda toa.te co-

inunele insirate pe partea despre E.; piraiele Urluiul si Calmatuiul, comunele despre V. si N. Pozitiunea acester plasr este numar de cimp, intretaiata de diferite var, vilcele $10' cursurr de apa care-i &ti aspectul cel

oimul,

Beinceni,

Zmirdioasa si Bujoreni.

Marginea, sat, jud. Bacan, pl.

Rtmesti, pl. Oltul-de-Jos, jud.

Vilcea, intre muntele Ursul si Petriceaua. Serveste de suhat pentru vitele marl.

Trotusul, com. Grozesti, sifuat

mal placut. Cimpiile mal intinse sunti a4-Burnazulur, care incepe aintre comunele Beiul, Contesti

pe malul sting al OituzuluI si la poalefe munteld Cona.

si Bragadirul si merge pana in

Marginea, sittuc, in jud. Neamtu,

Vlwa ; Cimpia-Gauriciuluri Bragadirul O ltele mar miel*. Prin

pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati.

Marginea, pddure particulara, supusa regimulur silvic, in intin-

dere de 160 hect., pe., moia Mu ntele- M argin ea, com. Rimesti,

jud. Vilcea.

cultura intinsa ce se face in

Marginea, trup de sat, in jud. Marginea, pida, in jud. Neamtu,

aceasta plaza si prin frumoasele

-..' Neamtu, pl. Bistrita, com. Mes-

el pozitiunr, merita tumele ce i s'a dat de Gradina-Teleormanulur.

Comunele rurale ale acester pla$r sunr: Adamesti, Atirnati, Beiul, 13ragadirul, Brinceni, Cer-

teacan ul .

pl. de Sus-Mijlocul, com. Uscati; izvoreste din dealuI Munce-

lul (ramura Radenilor); curge

Marginea, trup de sat, in jud.

pe la satul cu acelasr nume ;

Nearntu, pl. Bistrita, com. BuhuO,

se varsa pe stinga piriulul Va-

renumit pentru caramidariile ce se fabrica. in localitate; cu mar-

lea-Alba, traversind soseaua Girovul-Tupilati, filtre kil. 28,-29.

www.dacoromanica.ro

MARGINEA-CiRLIGULLA

Marginea - Cirligulul, munte, Marginea-de-Sus, p/asei; in jujud. Dimbovita, in sus- de Moroeni, pe dreapta Ialomite.

MARIAN

241

nala Rimnicul-Focsani, calea judeteana Plainesti-Dumitresti, si car vecinale tntre comune.

Rimnicul-Sarat, In partea de N.-

detul Rimnicul-Sarat, in partea de mijloc a judetuluT. S'a numit ast-fel, cad maT inainte se afla asezata la marginea judetului spre jud. Putna. Se margineste

F.. -a judetuluf.

la N. cu pl. Orasuld si judetul

geselul, jud. Muscel. Este

Se margineste la N. cu ju detele Putna, Tecuciti si Co-

Putna ; la V., ca plaiul Rimnicul ;

tuat in partea de N. a com.,

Marginea-de-Jos, p/asä, In jud.

vurluiul, de care se desparte prin riul Siretul ; la E., cu jud. Braila, de care se desparte prin riul Buzaul ; la S., cu pl. Gradistea si la V., cu pl. Marginead.-s. Este o plasa de cimp ; n'are alte locurf ridicate de cit malul

Aula Rimnicul si cite-va movile risipite id si colo. Rtul Rimnicul o uda la V.,

la S., cu pläsile Rimnicul-d.-s. si Gradistea ; la E., cu pl. Mar-

ginea-d.-j. Face parte din regiunea dealurilor $i din regiunea cimpuluT. Este brazdata in par-

Marginea-Domneascä, munte, in raionul com. Pucheni, pl. Arsi-

futre mu ntir Orlea si Vaca si spre

jud. Dimbovita. Aci este o sana in care se fabrica diferite brinzeturr.

tea de V. de dealurile : Turcu-

Marginea-Domneasa, munte,

letul, MAgura-CapatiniT, Jinurul, Cotatcul, TrAisceni, Peleticul,

la N. de com. LaicaT-Runceasa,

Costandoiul si Magura ; in par-

pl. Argeselul, jud. Muscel. Legenda spune ca era obiceiii ca

tea de E. e ses intins, presarat de cite-va movile. La S. este

ad i in toti anii sa seaza unir

trectnd prin comunele Ciorasti,

balta Robescu san Voetinul. Face

timpul vera

Slobozia, MihAlceni, Martinesti, Rimniceni si Mtlicanesti. Riul Si-

parte din basinul Rimnd si al SltmniculuT. Rimna inträ in plasa

Marhonda, sat, spre E. de sa-

retul o uda la E., trecind prin

pe la com. Lacul-lui - Baban ;

comunele Corbul si Maxineni. La S. e 0111 Buzaelul. LacurI

uda comunele Bordesti, Dragos-

tul Bosia, com. Bosia, pl. Branistea, jud. Iasi, situat pe sesul dintre Jijia si Prutul. Are o su-

Leica, la N.; Puturosul si Mndneni, la E.

rasti, Gologanul, si primeste ca afluentl : Oreavul unit cu Ch.ceiul si Calita. Slimnicul o udä prin mijloc, trecind prin comu-

sunt :

Este formata din urmatoarele

loveni, PlAinesti, Slobozia-Cio-

din domniT tard cite-va zile, in

prafata de 98 hect. si o populatie de 14 familii, saa 8o suflete.

luri, la N.-V. ; Mdrtinesti, Cio-

nele Slobozia, Sihlele si Bogza ;

In mijlocul satului se afla o balta mare, formatA din van

rasti si Slobozia-Mihalceni, la V.;

are ca afluentr piriul Cotatcul si Dulcea, unit cu Slobozia.

sarea Prutului, honda.

Maicanesti, la N. Resedinta plaseT este in com. Maicanesti.

Plasa Marginea -de- Sus este formatädinurmatoarele comune: Lacul-lui-Baban, Urechesti, Po-

Vite : 70 vite mari cornute, 275 ol, 16 cal si 23 rimatori.

Are o suprafata de 67315 hect., cu o populatie de 4200

pesti la N.; Slobozia si Voetinul, la S.; Bogza, Gologanul

Maria, sursd de a.pd minerald,

familif, sail 20055 suflete. Comerciul consta in importul

si Slobozia-Ciorasti, la E.; Bor-

sinul Olanesti, in care predo-

de$ti, Dragosloveni, Plainesti,

Sihlele, la mijloc. Resedinta este in com. PlAinesti.

mina ca substante fixe : Iodur de Magnezitl (foarte senzibil) ; Bromur de Magneziti (urme) ;

comune rurale : Hingulesti si Ma-

Rimniceni si Gulianca, in centru ; Corbul si Maxineni, la E.;

de coloniale, spirtoase, instrumente agricole si in exportul de cereale si vite. Transporturile se fac prin garile Huid ferate Rimnicul-Focsani si prin acelea ale linieT Tecuciti-Galati, carT se aflá in apropiere.

Calle de comunicatie sunt : calea judeteana Virtescoiul-Focsaui-Braila ; apol calea judeteana Rtmnicul - Mdicanesti si numeroase drumurT vecinale filtre comune.

numita Mar-

"in Valea-TiseT, jud. Vticea, ba-

Suprafata sa este de 60529

Clorur de sodin ; Bicarbonat

hect., cu o populatiune de 444e familiI, sati 24400 suflete. Pro_ ductiunile plAsel sunt: la V. padurile si viile ; la E., cerealele.

de calce ; Bicarbonat de Magnezia ; Hiposulfit de soda; Hi-

Comerciul consta in importul de coloniale, instrumente agri-

niu ; Silicie.

in export de vite, cereate si vin. aile de comunicatie sunt : Calea ferata si soseaua natiocole si

www.dacoromanica.ro

posulfit de :Magnezitt ; Clorur de Magneziti ; Oxyd d'Alumi-

Acest izvor da pana la 300 vedre In 20 ore.

Manan, vale, la S.-V. de satul Ciocile, jud. Baila. Ad se zice

MAR1ANCA

242

MARMURA

ca a fost maI Thainte satul Ciocile, care s'a retras unde este as-

Sf. Nicolae, deservita de preotul si de cintAretul bisericei pa-

ad, din cauza zmircurilor de

rohiale din SlAvuta.

pe acele

Marianca san Balomireasca, mofie, In jud. Arges, pl. Galasesti, com. Teiul, proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti ; se arendeaza anual cu

Marine§ti, mofe particularl, In jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Slavuta. Apartine locuitorilor. Pe dinsa se allá padure. Marine§ti, padure particularA, in

jud. Dolj, pl. Amaradia, com. SlAvuta, in intindere de 190

800 ler.

Maria§ul, pichet militar, pentru paza frontiereI, pe marginea Duna.rd, in dreptul com. VInAtori,

jud. Teleorman.

hect. Apartine locuitorilor. Se compune din Omitä i cer, care

predomina, apoi din artarr

si

frasinl.

si se varsa id riul Cerna,

la

com. Fometesti.

Mantel (Dealul-), deal, in partea de S.-E. a com, Covasna, pl. Podoleni, jud. Falcil. La poalele acestuT deal a fost din

vechime satul Varna, in fundul Vad MArturid. Tot ad se afla localitatea numitl BisericaVechTe.

MariuSa, sat, facInd parte din com. rur. Hagiesti-Mariuta, pl. Mostistea, jud. ilfov. Este situat la E. de Hagiesti, pe valea Mostistea.

Marin (Valea-lui-), vale, izvo reste din pAdurea statuluI Valea-CaldArd, strabate partea de N. a cAt VIAdesti-d.-s., pl. Riurile, jud. Muscel, si se vars1 In

Marisa, cdtun, in jud. Teleorman, pl. TirguluT, tinind de com. Bivolita. Are o populatie de 115

suflete. Se mar numeste pi A-

617 locuitorT. D-ni! C. Vernescu, Sp. Gazoti,

fumati.

d-na Alex. Brezoianu an 1882

riul Bratia, intre hanul i moara d-luI D. Micescu.

Marina, sat, in jud. si pl. Argesul, facind parte din com. rur.

Marisa, sat, &d'id parte din com. rur. Recea, pl. Horezul, jud. Vilcea. Are o populatie de 301 suflete ;

2 bisericI. Se zice ca

un oare-care Ion Ursanul, vataf

FlAminzesti.

de piala, a Iertat pe locuitorI Marinache, cdtun (tirlA), pe dmpul Baraganul, jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Fratilesti.

Marincioaica, insuld in Durare, de 80 pog.; tine de com. Hotarul, jud. Romanati.

Se tntinde pe o suprafatA de

2279 hect., cu o populatie de

de bir ca

faca biserica.

Acest Ion Ursanul se zice ca a facut in acest chip vr'o 40 de bisericl. pe la anal 1714. E udat de riurile Manita

hect. si locuitoriI, 397 hect. ProprietarlI cultiva. 1440 hect. (200

sterpe, 90 izlaz, 152 padure). Locuitorir cultiva 350 hect. (15 hect. sterpe, 32 izlaz). Are o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservia de 2 precl

si 2 eintaretl; 2 helestaie ;

2

poduri. Comerciul se face de 4 drciumarl.

Numarul vitelor marT e de 8o8 si al celor miel, de 1200.

Maricioara si de Piriul-Popilor.

MariuSa san Chirculescu, Manita, trup de pddure, a sta-

tun, pendinte de com. Rusi-luT-

tulul, in intindere de I O hect.,

Marine§ti, vechre numire a cdt.

situat pe domeniul scoald de

Asan, jud. Vlasca. Are o suprafata de 500 hect., din care

Muscelul-Tiganul, din com. Rusavatul, jud. Buzan.

agricultura de la Strihareti, dincolo de Valea-Muere!, com. Ci-

60 locuitorl, improprietaritl la 1864, ati luat 145 hect. Este si

reasovul, jnd. Olt; loc placut

o braniste de i hect. si jum.

de petrecere al orAsenilor S15:tinenI, in zilele de sarbatori,

situatA pe loc ses. Venitul anual al mosid e de 12000 le!.

Marine§ti, sat, pendinte de com. rur. Slavuta, pl. Amaradia, jud.

Dolj, la 5 kil. spre S.-E. de

mal ales la Pasa Marmura, nume ce purta in ve-

Slavuta, catunul de resedintA

al com., de care se desparte printr'un deal.

Are o populatie de 47

fa-

mili!, san 193 suflete, carl lo-

cuesc in 48 case; o biserica, construitA din lemn, cu hramul

Manita, rîü, izvoreste de sub muntele Piatra-AlbA, trece prin centrul cat Manita, com. Recea, pl. Horezul, jud. Vilcea, se une-

te cu rîul Maricioara, care izvoreste de la Piscul-Tiganului

www.dacoromanica.ro

chime comuna Nedeia, pl. Balta,

jud. Dolj.

Marmura deal, In partea de N.E. a satulta si com. Pohotinul, pl. Podoleni, jud. Falda, din

MARMURILE

243

MARTALOGI-CI013A/%11

care se scoate peatrA. O parte

Are o populatie de 250 fa-

Vite : 949 bol*, 567 cal; 4468

este acoperit Cu Vil i pAdure,

mili!, san 1013 suflete, din carI 186 contribuabilr; o $coall primará, frecuentatä. de 34 elevr; o bisericl, cu hramul Cuy. Paraschiva (1864), Cu I preot $i 2 cintAretr; 2 circiumr. Vite marT cornute 676, vite miel 695 $1. finatorT 425. Budgetul comuner e de 1771 ler la veniturl $1 de 1650 le! la

or, 50 capre, 32 bivolf, 15 asinI $i 459 porcI. Budgetul com, e de 4110 ler la veniturr, lar la cheltuelT, de

lar pe poale se face cultura de cereale.

Marmurile, beata, jud. Dolj, pl. Balta, com. Nedeia.

Marotinul, ostrov, in DunAre, in jos de satul 'Brani$tea, iudqul Vla$ca.

cheltuelr.

Marotinul, vale, jud. Ilfov, pl. Oltenita, prin care balta Mos-

cul unur mare proprietar, St.

ti$tea comunicA cu DunArea.

Geblescu, a cArur mo$ie se in-

Marotinul-de-Jos san Ghimpati, com. rur., pl. Balta-Oltuld.-j., jud. Romanati, formatA numaI din satul cu acelag nume.

E situatA pe un teren $es, in dreptul dunelor ce face nisipul in coltul de N.-V. al plA.$eT, la 18 kil. de Caracal $i la 38 kil. de Corabia. InAltimea solulur d'asupra nivelulur mArir este

de 138 m. Are o populatie de 147 famili!, san 705 suflete, din carT 121 contribuabilT ; o $coalá primará, cu i invAtAtor, frecuentatA

de 34 elevr; o bisericA, cu hramul S-%i! VoevozT, clAditl la 1795

de Stoica Boruzescu ; 2 circiund.

Budgetul comuner e la veniturr de 1931 le!, lar la cheltuelI, de 1854 ler.

Vite mar! cornute 279, vite raid 900 $i rimAtorT 140.

Marotinul-de-Sus, saa Gale§ul, com. rur., pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, formatA numar din satul cu acela$T nume, situatA aproape de hotarul jud. Dolj, pe un teren ses $i nisipos, fiind-cA imprejurul comuner

In spre E. de sat este conatinde spre S. Se mar allá spre N. mAgura Gunoiul - Badiser, tuteo vale unde a fost sili$te de sat, MAgura-Turcului i Teiul Motir; la S., Grindul-Tursanului i lacul Gale$ul, ?t'Are hotarul comuneT

$i al mo$ier Mirpnilor (com.).

6461 lei.

Pe partea de S. a comuner, trece calea feratá. Bucure$ti-Fe-

te$ti, care are pe teritoriul comune statia Dilga-Mare.

Marsilieni, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. cu acela$I nume, situat la 3 '/2 kil. de riul Ialomita, pe lunca riulur $i coasta BArAganulur.

Vechea numire a satulur este Dilga-Mare.

Populatiunea comuner este de 136 familir. Are o $coalA mixtA, condusA de un invAtAtor $1 frecuentatA

de 51 eleyr $1 20 eleve; o

Marsilieni, com. rur., in judetul Ialomita, pl. Ialomita-Balta, este. situatA pe partea dreaptA a riulur Ialomita, futre comunele Albe$ti $i Bordu$ele. Teritoriul comuner, cu suprafata de 5700 hect., din carT 125 hect. pAdure, se intinde din riul Ialomita, spre S., pe cimpia BArAganul $i coprinde douà mo$il:

bi-

sericl, deseryitA de un preot $1 do! dascAlT.

Vite sunt : 589 bol, 289 ca!, 3349 oT, 35 capre, 32 biyolT, 15 asinl $1 228 porcr.

Martalogi, sati Urzice§ti, sat, jud. Arge$, pl. Cotmeana, fAcind

parte din com. rur. MartalogiCiubani. Are o bisericl, cu hra-

Dilga-MicA, de 600 hect., proprietate a $apte sAted mo$nenr, i Dilga-Mare, de 5100 hect., proprietate particularä. Dupl legea ruralA din 1864, sunt improprietáriti pe mo$ie 48 locuitori ; neimproprietAritT mar sunt 140. Se compune din satele : Mar-

mul Sf. Nicolae, deservitl de un preot $i un cintAret. Numirea acestur sat probabil cl vine de la vechiile militirjudetene ce existan in veacul al XVII-lea, sub numele de Martalogi $1 care ad existat pAnA la

Neamtul

mult fiscalA, de oare-ceIVIartalogi

$i din cAt. Grumuzea, cu re$e-

eran scutitr de orl-ce dArT catre stat.

silieni, Dilga-Mica

i

dinta primArier qi a judecAtorier comunale in Marsilieni.

1716, cind le-a desfiiintat Nicolae

Mavrocordat, ca o mAsurA

vin dunele ce nisipul formeazá.

Are o populatie de 206 fa-

Martalogi-Ciobani, com. rur.,

ad. Se afil la 25 kil. de Caracal $i la 41 kil. de Corabia. Altitudinea terenulur d'asupra nivelulta narir este de 138 m.

mili!, san 1108 suflete ; o $coall

pe riul Cotmeana, jud. Arges, pl. Cotmea, la extremitatea de S. a judetuluT, despre judetele Oltul $1 Teleorman, la 21 kil.

mixtl, frecuentatA de 51 elevr 20 eleve ; o bisericA, cu un preot i do! dascAlr.

82

62680. Nadie Diotionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

MARTE! (DEALUL-)

MASTACANUL

244

de com. rur. Cote0, reqedinta subprefecturer, i la 30 kil. de Pite0. Se compune din 2 sate:

plaiul Rimnicul, com. Bisoca, considerat ca unul din izvoa-

Ciobani i Martalogi, avind im-

din muntele Martinul, uda. N. comuner, i se varsa in Rlinnic, pe stinga lur.

preuna. 18o fam., cu 730 sufl. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, cu un preot i un cintaret; o coala primara rurala. Budgetul com, e de 13971er la veniturr qi de 1266 ler la cheltuelr.

Martiria, numire, data de calugaritele schitulur Sf. Gheorghe inaltelor §1 stincoaselor piscurt din com. Boziorul, cat. Nucul,

jud. Buzaa, situate putin mar

58 cal, 9 bivolr, 1885 or, 6 capre 320 rimatorr.

la S. de schit. Muntele Martiria,

serva ca botar despre comuna Colti ; e acoperit de padure.

Marte (Dealul-), deal, in jud. Suceava, com. Plqe0, parte Martoiul, atun (arta), Martinesti, numire ce se mar da cat. urpanul, com. Mirce0, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

Martinul, sat, jud. Bacaa,

In j id.

Ialomita, pl. Borcea, pendinte de comuna Luppni.

cultivabil, parte padure.

Martologul, pisc si vale, com. Baesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Valea izvoreqte dela N.-E.

pl.

Tazlaul-d.-j., com. Berzuntul, si-

tuat pe dealul cu acelag nume, nu departe de piriul Berzuntul. Are o populatie de 37 familir, san 188 suflete; o biserica. ; 2 circiumr. Vite sunt: 13 cal, 113 vite marl cornute, io poro! 13 capre.

Martinul, munte, jud. Baca'', pl. Trotu§ul, com. Hirja, situat spre V. de satul HIrja i acoperit cu padure.

Bisca-cu-Cale.

rele Aula Rearat; izvoreSe

i yac!,

Vite sunt: 960 bol

cu apa de pucioasa, pe valea

comund Ble$ti, §i se varsa in piriul Dobricea.

Masa-Domneasca, sanca, jud Bacan, pl. Trotupl, com. Manastirea-CaOnul, ?nafta. de 2 in.,

pe care se zice ca ar fi mincat Stefan Gh. Voevod, dupa intoarcerea sa din Ardeal, unde se dusese fugara de Turcr, treeiner citr-va oamenr prin Beci urile-Domne§tr.

M as a-lui- Traian, saa M a sa lespede de piatra, in forma une! mese ro-

tunde, ce se afta pe marginea Oltulur, jud. Vilcea, din jos de manastirea Turnul, care tine de judetul Arge§. Legenda populara. zice ca la aceasta masa s'ar fi wzatMihaia-Viteazul in mijlocul capitanilor sa7, inainte d'a intra cu otile sale in Transilvania. Aceasta legencla a inspirat poetulur Bolintineanu una

Marvila, sat, facind parte din corn. Corbasca, pl. Berhecia, jud.

Tecucia. Este situat pe un deal, pe malul sting al Siretulur, la 6 kil, de resedinta comuner.

Are o populatie de 68

fa-

mili, saa 246 suflete, locuind in 64 case; o biserica, cu hratnul Cuvioasa Paraschiva, care

s'a facut la 1863 de monahul

din cele mar frumoase balade ale sale: Ca un glob de aur luna strillucea, pe-o vale verde, optile dormea. Dar p'un vid de munto sti Mihaiti lamas

qi pe d'albaq mina fruntea luí se las.

raposatul T. Aman a fost inspirat de aceasta legenda in cunoscutul Asemenea

i

com. Minzaleqti, futre munir Furul-Mare i Muscelwa ; face

Lavrentie din schitul Pogletul, dupa cum se adeverqte prin inscriptia ce se afla deasupra Satul a fost situat mal pe vale, unde se vad i astal cite-va ri-

hotar despre com. Lopatari ;

dicaturl de pamint; mar pe urma

are padure §i fineata.

s'a ridicat pe deal. Aicr intra Siretul in jud. Te-

Maslosul, deal, situat la E. co-

Martinul, munte, in jud. R.-Sarat,

mida. Pirtul Pogletul, care curge

mune! Godinqti, jud. Gorj, pla-

pl. Rtmnicul, com. Bisoca, numit

la N. de sat, formeaza hotarul intre jud. Tecucia i Baca.

iul Vulcan ; se prelungWe de

Masa-de-Piatrà, localitate, in partea de N.-E. a com. Star-

cuitorilor comuner Godine§ti; e acoperit de vi! prunet.

Martinul, munte, in jud. Buzati,

Selariile-Martin, in partea de S. a comuner; este acoperit cu padurr l cu p4unr intinse ;

vara se fac ad stine de o!.

tabloa, cu acelag subiect ca balada poetulur. Mascul, nume de sat vechig, des-

fiintat. Vez! Plumti, sat, pl. Cirligatura, jud. Ia§i.

la E. spre V. pe o intindere de 5 kil.; e proprietate a lo-

Chiojdul, pl. Teleajenul, j ud. Pra-

Martinul, firtfi, in jud R.-Sarat,

hoya, unde se afla o mica villa www.dacoromanica.ro

Mastacinul, com. rur., situata

MASTACANUL

MATARAUA

245

In partea despre N. a pldseT Bistrita, jud. Neamtu, filtre riul Bistrita si ramurile Carpatilor de pe hotarul Transilvanid. Terenurile sale sunt accidentate, prezintind dealurT marete si vAT profu n d e, printre caff domina

Mastacfinul, sat, in jud. Neamtu, com. Mastacanul, pl. Bistrita, situat pe valea piriului Masta-

com. Mastacanul, pl. Bistrita;

canoasa, la 25 kil, de orasul

muntiT numitT Alunisul si Nechitul, prin valea carora curge

Piatra.

Are o populatie de 190 familif; 1 biserica, cu I preot si

culmea formata de muntiT Gosmanul, Tarcaul, Vitioana-Mare, Porfirul, Nechitul si Negulesti. Aceasta comuna este formata.

2 dascalT; o scoala, frecuentata de 37 elevT.

din catunele: Mastacanul, Negulesti, Balanul, Smirea, Margina, Portaresti, Schitul-Nechitul si $ovoaia, cu o populatie de 1559 fam., sati 2951 sufl.

(b orviz).

Dintre locuitorif improprietaritT in 1864 sunt : 39, carT &dese si-s1 stapinesc singuri locu-

rile lor; 55 stapinesc locurile

In apropiere de acest sat se afla izvoare cu apd minerall

izvoreste din ramurile despre

N. de schitul Nechidul, dintre

pana aproape de satul Mastacanul; trece apoT printre satele

ovoaia (in dreapta) si Portaresti (in stinga), strabatind, in dreptul satuluT Gura-MastacanuluT, soseaua judeteana. Roznovul-Tazaul, intre kil. 25-26,

dupd care se varsa pe dreapta MastacAnul, sat,in jud. Neamtu, cotn. Dragomiresti, pl. de SusMijlocul, situat in drumul care pleaca dintre kil. 17-18 al soseleT Girovul-Tupilati si duce

prin satul Bornisul si Hlapesti, la Talpa.

ca urmasi al celor improprieta-

riuluT Bistrita.

MastacAnuluI (Gura-), sdtuc, In jud. Neamtu, pl. Bistrita, com.

Mastacanul, situat pe valea riuluI Bistrita, sub sira dealurilor

ce se intind paralel cu acest riii, in drumul soseleT jud. Dobreni-Moinesti, la al 26-lea kil.

1 loc a fost parisit de catre un improprietarit si se stapineste de catre comuna. Agricultura se face pe o intindere de 463 hect. Imasul (suhatul) are o intindere de 1400 hect. si nutreste un numär de 2849 vite. In Mastacanul sunt 3 bise-

Mastacanul, ramurd de dcalurt,

Tupilati, prin comuna Dragomiresti, formind in mare parte hotarul dintre aceastä com. si com. erbesti si Birgloani. La

Matac, fost pichet de grani pi, in jud. Mehedinti, plaiul Closani.

cu 8 deserventi ; o scoala. Budgetul comund e de 5322 leT, 14 banT, la veniturf si de 4896 leI, 85 batir, la cheltuelf. Comunicatia cu satele vecine se face: prin un drum care duce

E. de satul Mastacanul se ramifica: o culme apuca in spre N.

Mataraua, sat, facind parte din

facind legatura cu rarn. Usca-

com. rur. Hagiesti-Mariuta, jud.

si alta in spre S.-E. se

Ilfov, pl. Mostistea. Este situat la N. de Hagiesti, Ruga valea

ritT;

ricT,

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,

ce se intinde despre E. satuluT Dusesti, com. Serbesti, din drep-

tul kil. 19 al soseleT Girovul-

%flor

intinde pe cuprinsul com. Birgloani.

Mata, dea 1, pe care se afla asezat satul elari, com. Valea-Mare, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.

Mostistea, pe locurT smircoase.

din satul Mas tacanul in satul Bor-

Se Intinde pe o suprafata de

lesti, fticind legatura ca soseaua judeteana Roznovul TazIdul (intre kil. 30-3 i) ; prin un drum de la satul Mastacanul, trecind prin satul . ovoaia la satul Gura-MastacanuluT, facind legatura cu soseaua Roznovul-Borlesti (intre

788 hect., cu o populatie de

kil. 25-26) ;

prin un drum

Mastacinul, mofie, in judetul Neamtu, com. Dragomiresti, pl. de Sus-Mijlocul, formind cu

296 locuitorl.

marginile sale limita comunei despre com. erbesti si Birga-

hect. si locuitoriT 163 hect. Pro-

oani.

Este proprietatea d-lur A. Criv)it, caruia if aduce un venit anual de 6500 leT.

de la Negulesti la Borlesti (si la satul lapa prin alt drum); prin un drum de la satul Mas-

Mastachnul, mofie, in judetul

tacan ul, ce trece prin satul Porta-

Neamtu, com. Mastacanul, pl.

resti si Balanul, si se uneste cu soseaua Roznovul-Borlesti, in dreptul kil. 24.

Bistrita.

Ma stacinul,firia, I n jud.Neamtu,

www.dacoromanica.ro

D-1

C. Athanasiu are 625

prietarul cultiva. 450 hect. (50 sterpe, 125 padure). LocuitoriT rezervä pentru izlaz 14 hect. Are o biserica, cu hramul Intimpinarea Domnului ; 1 moard cu apa ; 1 masina de treerat ; 1 helestea ; 1 pod.

Comerciul se face de 1

cit.-

ciumar si 1 hangit1. Numdrul vitelor mal-1 e de 243 si al celor micT, de 548.

MATCA

Matca, com. rur., In jud. Tecucia, pl. Nicoresti, situatI pe ambele malurT ale riuluT Corozelul, la 6 kil, de capitala judetuluf si la

21 kil. spre E. de a plAser. Are o populatie de 510 famili!, saa 2260 suflete ; locuesc in 594 case.

Sunt tre bisericT, douá de zid si una de gard. Cea de zid

MATEIENI

248

Tiganqti i Corodul; la S., cu com. Puteni ; la E., cu jud. Covur-

luia si la V., Cu orasul Tecucia.

Matea, cimpie, pe care este

a-

sezat satul Balasoeni, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Numele-T vine de acolo cl matca fluluT Argesul, în timpiT vechT a fost pe ad, dovadA cantitatea mare de nisip ce se af15. pe aceastd

luT mAreatd, ridicA frumusetea pozitiunel NAmlestilor. Pe lunca ArgesuluT, la locul numit Valea-luT-Braga si pe Mateiasul s'aa gAsit numeroase dovea de rAzboaie ale trecutului: ghiulele, oase de oamenT, cos-

ciuge de platrd. Acestea sunt probe neindoelnice cA. pe aceste

in 1830 s'a reparat i in 1872

Matca, pîrta, in jud. R.-SArat,

locurl s'a vArsat singe tu mal multe rindurT. Legenda spune cA numele muntelur se trage de la Matei Corvin, care ar fi dat p'aci bAtAlif. Poate cA in

s'a fAcut de zid ; a doua, tot de zid, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, s'a fAcut la 1833, Cu spe-

plaiul Rimnicul, com. DAnalesti, izvorInd din dealul Plesesti ;

frAmintArile urmate in tre Tepes si TurcT, s5. fi trecut i Mateias

udA partea de N. a com. si se

sele obstesti, din lemn si la 1837 s'a refAcut de zid; a treia, cu hramul S-tiT VoevozT, s'a fAcut de gard, in 1825 Cu ajutorul locul-

vars1 in riul Rimnicul-SArat, pe dreapta.

Corvin prin aceste locurT, de si istoria nu pomeneste de cit nu-

Cu hramul Sf. Nicolae, s'a flcut la inceput de gard, pe mosia dala, fosa rAzdsia locuitorilor ;

torilor si la 1860 s'a reparat ; sunt deservite de 3 preotT si 5 cintAretr. Scoala, care dateazA din anul 1864, e frecuentatA de 65 elevT.

Vite sunt : 620 boT, 489 yac!, 360 cal, 1016 oT, 15 capre, 3 taurT, 890 porcI. Sunt 420 stupT cu albine. Intinderea terenuluT cultivabil

e de 6124 hect. Veniturile si cheltuelile com.

se urcA la suma de 5350 Id. E brAzdata in partea de E. de dealurile: GAvanul, Iepureasa, Glltul, Cierul-luT-Goroveig, Dealul-luf-Vede, Stan, CuichilA, Croltorul, MAnAilA Chicerea. E udatA de riul Corozelul, care

trece prin centru, de la N. la S. Mal sunt i cite-va lame: Lacul-TroianuluT, al-PorculuT si alFerAstrAulul, care in timpul vereT

seacA. In partea de V. se aflA valea RAriul.

Soseaua judeteanA inlesneste comunicatia cu orasul Tecucia. Locuitorif sunt vechT rAzesT.

Comerciul se face de 5 cir-

pie.

Matca, Mili, ce trece prin comunele : BîcleuI, Albulesti, Valea-MorculuT, Piria, pl. Dum-

getoaia, vArsindu-se in nul Jiul.

Mateiasul,munte, In j ud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. CrAcAoani, situat lingl CracAul-Negru, in legAturl cu muntele Rotunda.

Matei, sat, in jud. Arges. VezT

Mateiasul, peldure supusA regi-

brava, jud. Mehedinti, si trece in jud. DO, pe la com. rur. Ar-

Schitul-Matei.

muluT silvic, com. Dragoslavele,

plaiul Dimbovita, jud. Muscel,

Matei - Basarab saa Valter-

in intindere aproximativA de 150

MAr'acineanu, atun, pendinte de com. Iepuresti, proprietate a statuluT, situad. in pl. Cil-

hect. cu un masiv rar. Se in-

nisteT, jud. Vlasca. S'a inflintat

Dimbovita si la V., cu NAmAesti.

vecineste la N. cu PravAtul ; la S., ca Lunca-Girtil; la E., cu riul

Cu ocazia improprietArireT insu-

rAteilor la 1882. AicT s'a dat pentru 50 locui-

torl, dota scolf si o bisericl,

Mateiasului (Pestera-),fiefter& in jud. MuScel. Vezl Mateiasul, munte.

suprafata de 281 hect.

MatelasuluI Mateiasul, munte de platrA, calcaroasA, cu virful Sturul saa Piatra-NAmAestilor,. In fata NImAestilor, jud. Muscel. Un kil. aproape intre virful SturuluT si vAile vecine. In apropiere de el este Petera-MatelasuluT, a cArel adincime neobiclnuitA nu e cercetatA de cit de indrAznetiT vul-

ciumarr.

Se mArgineste la N. Cu com.

mal de trecerea peste pasul Bran a luT Ion Corvin, vrAjmasul luT Vlad Dracul.

Virful SturuluT, cu infAtisarea

www.dacoromanica.ro

p11111, se

varsA in riul Dimbovita, pe partea dreaptA, In raionul com. BAdeni - Ungureni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Mateieni, sat, in jud. Dorohola, pl. Cosula, com. DimAcheni, cu 74 familif, saa 165 suflete. Proprietatea mosief este a rAposatuluT loan Docan, luatl prin cumpArAturA, iar din vechime a

MATElETI

MAT1EVA-HARA

247

fost a manastirel Dragomirna

a treia, SE Mihail si Gavriil, fon-

din Bucovina, pana in anul 1785,

data la anul 1836 de Simion D. Popa Ilie j altif si a patra,

cind s'a vindut. Biserica, cu hramul S-VI TreI-

Ierarhr, deservita de i cintaret si i paramar, este mica de lemn

Nasterea-SE-Ion-Botezdtorul, zidita la anal 1862 de D-ion Ionita

tencuita ; t'Acula in 1828, de spatarul Grigore Manole Varlam,

Diaconescu, Preotul T. Neamtu si altiI. coala dateazA In comuna de

fost proprietar. SateniI improprietariti ati 157 hect., 54 axil; lar proprietarul mosid, 1095 hect., 99 aril, cimp

la 1890. Clädirea e bulla, proprietate a comuna E frecuentata de 12 copil. Vite sunt: 6 cal, 35 lepe, 230

si 71 hect., 61 ara, padure. In sat sunt : 5 iazurI; o livacía ; 4 pogoane de vie.

bol, 62 vacI, too of, 30 ber-

Rîul Jijia

curge pe hotar.

DrumurT principale sunt: acel ce duce prirt Vladeni in jos pe Jijia

i

acel ce duce la Boto-

sani si la Dorohoid prin Dimacheni.

bed, 52 porcI si 25 scroafe. Loc. desfac vitele la tirgurile din Rtureni i Gingulesti; cerealele, la Tirgul-Horezul si la

E udata de valcelele: Ursoaia, Odailor, Baldovinul i Seaca, si de riul Tiriia, care trece prin centru.

Se margineste cu com. Turcesti, Alunul,

Corsorul

(jud.

Gorj), Greci i Ciresul. Calugarii Macarie, Tudosie, Nectarie, Ieromonahul Iosif Banul Manolache, carona apar-

tinca mosia si satul Mateiesti, ad daruit partile lor manastireI Horezul, la anul 7208 (1700).

Mateie§ti, sati Lunca, sal, jud. &Izad, pl. Tazldul-d.-j., com. Sanduleni, situat d'a dreapta

Craiova.

Tazlauld-Mare, mal jos de sa-

Pe riul Tirila, In raionul comune, sunt 4 morr.

tul Tisa. Are o populatie de

In partea de V. a comuneI

Hotarele mosier sunt cu: Dimacheni, VIddeni, Corldteni

este Piscul-Turcilor, unde se zice cA ar fi locuit de demult TurcY,

Nicseni.

fiind in pamint si rAmasite de ziduff, iar putin mai spre V. se

15 familiI, sad 67 suflete. Vite marI cornute 20 0. o! 34.

Mateie§ti, numire, ce se da 'una parg diu comuna Stilpeni, jud. Muscel,

Mateie§ti, com. rur., jud. Vilcea,

ridicd inaltimea numitd Mdgura,

pl. Oltetul-d.-s. Numele san vine

de unde se vede, la E., juma-

Mateie§ti, vechie numire a cd-

de la un Mateiu, primul locuitor ce s'a stabilit ad i si care a avut 3 feciorI: Anghel, Barbu Modre, cum si un ginere, I. Calarasu, dupa numele carora s'ad numit ulitele : Calarasesti, Modresti, BArbulesti si Anghe-

tate pl. Horezul, la S. jumatate

tunului Mierea, jud. Buzad, com. Gura-Niscovulul.

lesti. Formata numaI din satul cu a-

cest nume, este situata pe valea riuluf Tiruia, intre dealurile MAgura si Ciresiul, la 56 kil. de

Rimnic si la 18 kil. de Horezul.

Are o populatie de 230 fasad 855 suflete, mosnenI, din can 189 contribuabili. Locuesc In 240 case. Are 4 bisericI: Cuvioasa-Paraschiva, reparata la anul 1859

pl. Oltetul si la V. jumAtate

pl. Novaci, din jud. Gorj. Suprafata comunel e de 1050 hect., din cari 350 hect. vatra satultd. Veniturile i cheltuelile comuneI se urca. la 1200 leI anual.

oseaua judeteana, ce trece prin mijlocul Mateiestilor pe Vainlesneste comunica-

tia la N. cu com. Greci i la S. cu com. Turcesti. Comuna este brazdata de dealurile : Carantina, Mdgura si

Cornätelul (la V.), Filipul, Comoara i Seaca (la E.). Cele d'intiiii treI formeaza un lant ce

se prelungeste din hotarul co-

mund Greci (la N.), pana in

si in urma la 1869, de Costache Dumitru ; a doua, Sf. ImparatI,

hotarul comuna Turcesti (la S.); lar cele trei din urma formeazd

reparata la 1868 de ctitorii D. Codreanu, P. Ienciu, Al. Popa Vladutu, M. Modrescu si altii ;

un sir paralel ca cel

in-

Mateie§ti, deal, in raionul com. Mateiesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, pe care se cultiva 30 hect., 50 ariI, vie.

Mateie§ul, munte, jud. Bacatl, pl. Trotusul, situat spre S.-V. com. Cdiutul ; este acoperit cu padure.

Matieva-Hará, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. Slava-Rusa ; se desface din dealul Carada-Bair , se 2ntinde spre S., tuteo directie ge-

neran. de la N.-E. spre S.-V., brazdind partea centran a plaseI si a comuneI; are o inaltime

de 264 ni.; pe partea nordica. este acoperit cu padurl, lar pe

tinzIndu se in aceeasI directiune,

poalele sudice cu Jinete

spre E.

manSturI.

www.dacoromanica.ro

i sa-

MATIOAIA

MAVRODINUL

248

Matioaia, fost sat, pe pidul cu

proprietarit, la 1864, parte din

400 hect., din carr too hect.

acelasI nume, jud. Suceava, desfiintat de Mihaiii Sturdza-Voda,

locuitoriT com. Pacureti, pl. Pod-

padure, apoI livezI, izlaz, curaturr si locurr sterpe. Numita ast-

goria, jud. Prahova.

.

care a stramutat pe locuitod In Homita.

Matioaia, pa'clure, de diverse esente, jud. Suceava, com. Cristesti.

Matita, t'U, format din girlele : Turburea si Apa-Dulce, ce izvoresc: prima din dealul Zimbroaia si a doua din dealurile comuner Drajna-d.-j., pl. Teleajenul, jud. Prahova. Ambele se

Matioaia, pilla, jud. Suceava,

impreuna din jos de cat. SAnumit la obirsie Homita, de la rari, com. Predealul. Matita cursatul din care-g incepe cursul.. ge prin com. Surani, de la N. Indatá ce trece in com. Tatala S., si se varsa in Orla Lorusi, primeste numele de Mapatna, tntre comunele Podeni-Nor tioaia. Dupa un curs de 4 kil., si Pacureti din pl. Podgoria. 200 m., in dreptul satulur Uda, Pe o parte din girla Matita primeste pe Leurdisul si Calueste situata com. Pacureti. Ora si-sI schimba numele In Piriul-Mare. Curge inca 3 kil., Matorätul, culme, jud. Mehesi, trecind pe mosia Heciul, la dinti, linga T.-Severin, numita numele de Contasca. Dupa un si Culmea-Matoratulur, ce se tercurs de inca 6 kil., udind com. mina de o data la Dunare, lasind Lespezi si Pascani, le varsa in loe de trecere numar pentru caSiret, din sus de satul Lunca. lea ferata si soseaua nationala.

Matruoa, sat, jud. Dimbovita, pl.

Prahova. Are o populatie de

Bolintinul, cat. a.m. Maruntisul.

a com. urb. Chilia-Vechie ; este format de gira Lopatna, ce-I a-

Mata, baltd, in jud. Covurluiii, pl. Horincea, com. Rogojeni, aproape de Radianul, de care se desparte prin stufarie. Mata se aflg. in spre com. aria, iar Rg.dianul, spre Blagesti (jud.

Tutova), si amindouà aproape de Vadeni.

duce apa din bratul Sulina ; comunica cu baltile : Babina, Rosca si Mehei ; e inconjurat cu stuf; are 300 hect. intindere si contine peste in abundenta.

Matita, mofie, pe care s'au im-

d.-j. si Spatarei ; la S., cu com. Adamesti si cu mosia Soyarasti.

Valea-Ttrnaver, ce-si are inceputul pe mosia Mavrodinului ;

Matita, sat, fácind parte din com. rur. Pacureti, pl. Podgoria, jud.

Malta, lac, jud. Tulcea, in partea N. a pl. Sulina, si cea E.

munele Alexandria si Calinesti ; la N.-E., cu Valéa-ZbirglezeI; la S., cu hotarele mosiilor Plosca-

batut de mar multe va.I si valcele:

pl. Dealul-Dimbovita, cat. com. Colanul, situat litiga Tirgoviste,

Cdtunul se mar numeste de

Se margineste la N. cu co-

de soseaua judeteana TirgovisteLazuri-Bilciuresti-Butimanul.

morr si 2 piue in com. Pg.scani.

locuitod si Ochisorul.

Teleorman, pl. Tirgulur, situata pe Valea-Vede, la punctul unde se impreung piraiele Tinoasa $i Ciineasca, si la confluenta lor in riul Vedea. Este pusa liare doua dealurr, Dealui-Ganer, la V. si Dealul-Viilor, la N.

Boga suburbia Sirbi si aproape

Matraca, sat, jud. Dimbovita,

723 suflete; o biserica, fondata la 1800 si reparad. la 1886 de loc.

Mavrodinul, com, rur., in jud.

la 2 kil, de bariera Bucuresti,

Tatarusi, 2 in com. Lespezi, 4

desti.

numesc Mamvra si Reghinesti.

Terenul comuner este accidentat. Dealurile din spre valle Veder, Tinoaser si Ciinelur doming. comuna; iar la S. sunt dealurile acoperite de padurr spre com. Nanovul ; incolo tot pamintul este ses. Teritoriul comuner este stra-

Apa sa invirteste 4 morr in com.

Are de tributad din stinga piraiele : Posta, Satulur si CaliOra, lar din dreapta piriul Bo-

fel dupa numele fostulur proprietar generalul Mavru. LocalniciI o

Matul, numire ce se da cdtunulut Ghiteasea, com. Negreni, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

Mayra, mofie, jud. Buzar], com. Manesti, cAt. Reghinesti; are www.dacoromanica.ro

Valea-Calului impreunata cu Valea-Crucilor ; Valea - Zbirglezer, a-Stupinir si_a-lur-Hasan-Aga, la N.-E. spre mosia Bleoturile ; Valea-TiganceT, la N., intre mosiile

Alexandria si Calinesti; ValeaFrinculur, Valea-lur-Lazar si alte valcele. Sunt si cite-va lacurr de putina importanta : Lacul - B.AltatuluI,

la N. spre Alexandria, al-Cazacilor, al-Berzer si Stejarulur,

la N.-E. comuner si al-Lixandrer, la V. MagurI sunt multe pe teritoriul comuner; Magura-Chiala, aMira, a-Sandulur, a-Vizuinelor, a - Ciocanelulur, a-lur-Stoica si

a - lur- Stoian sunt insirate, cu

MAVRODINUL

MAVRODINUL

249

magurile : Flocopaca- Mare §i

Flocopnca-Mica §1. Tirnava, in partea despre Valea - Nanovu-

com. Buzescul, peste Vedea, in calea judeteana Rcniori-Alexan-

Teleorman i din judetele invecinate. NemultumitT de conditiunile

magura Cloaca, la S.-V. ;

dria; spre com. NenciulWi §i spre com. Caline0, peste valea

Sapata §i Micul, spre Valea-Zbir-

JoiteT. Pe aci era mal de demult

Oef, coloniOT BulgarT, maT ales

glezeT ; Magura-cu- tubeiul, tot spre Valea-NanovuluT i hotarul mole! Mavrodinul; Magura-Ursarilor, la N.-E. ; Magura-Roie, a-MatuwI, la E. §i in fine Magura-cu-Pietr4, la V. Populatiunea comuneT este de 283 familiT, saa 971 suflete, din

drumul Pitqtilor, pe valea Teleormanulut

la punerea in aplicatiune a RegulamentuluT Organic, se plin-

La marginea satuluT spre N.V., se s'Ad ruinele une bisericT,

sera generaluluT Kiseleff. Acesta

ziditl de Domnitorul Nicolae Mavrogheni, in secolul trecut.

gerea i le propuse sa mearga ca coloni4T, in conditiunI avantagloase, in Basarabia. BulgariT nu primira sA para-

carT 249 contribuabilT.

§i facea parte din plasa Tele-

Are o §coala, conclusa de un invatator i frecuentata de 19

ormanuluT-d.-j. Numirea de Mavrodinul i s'a dat in a doua decenie a secoluluT al Xl-lea, de cind

lul ;

elevI; o biserica, deservia de 2 preotT, i cintäret i i paracliser.

Vite sunt 4154 capete, din carT 722 vite marT cornute, 399 caT, 7 magarT, 2423 or, 42 capre i 561 porcI.

Budgetul comuneT e de leT 6169, banT 23, la veniturT i de leT 5856, banT 74, la cheltuelf. LocuitorT improprietaritT in

1864, aa fost 140, pe o intindere de 970 pogoane. Mo5ia Mavrodinul formeaza corpul prinCipal din intinsul domenia al baronuluT Theodor NicolicT de Rudna, senator in Ca-

mera magnatilor din Ungaria,

Satul Mavrodinul avea in secolul trecut numirea de Repezi

dateaza §i renumitul tirg care a tinut pana la anul 1879. Pe

ce le impunea proprietarul mo-

nu le lua in consideratie plin-

seasca tara §i atuncT interveni combinatiunea ca sa cumpere mc*a Biciieni a MitropolieI, unde se stabilira, dimpreuna cu altI locuitorT din Zimnicea §i din alte partI §i formara orwl

lingA dinsul mal* ere' douà sate, Saelele i Fundatura, carT s'aa desfiintat.

Alexandria. Vechiul erg al MavrodinuluT

Tirgul Mavrodinulta s'a format parte din locuitoriT ba§titinag ai celor doul sate, parte

in ce, mal ales cu inmultirea

din BulgariT carl aü parasit itovul, pe timpul razboiuluT de la 18i2. Dup5. arderea acestuT ora, Bulgarif mal avutT s'aa

stramutat pe la Viena, Bucu-

a mers apor degenerind din ce mijloacelor

de comunicatiune,

iar in anul 1879, se desfiinta aproape cu totul, trecind la Alexandria.

Comuna Mavrodinul a fost intrunita, pana la 1876, cu com. Nenciulqti.

re5ti i in alte orase marT; ceT

maT saracT ati trecut la Zimnicea, unde nu aü putut sta mult, din cauza persecutiunif Turci-

Mavrodinul, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. com. Gher-

gani. La acest sat, precum

Acest domenia are mal multe

tatea baronulur de Sachelarie.

la altele vecine, Boanga i Stane§ti, ati fost lupte intre RominT i TurcI pe timpul lul Mi haia-Viteazul (1595-1599). In

corpurT. In comuna sunt ca-

EmigrantiT bulgarT din Zimnicea

apropiere este o padure cam

sele proprietatiT, precum i intreaga instalatiune a economa-

aa trecut la Mavrodinul, unde

de 10,000 ariT.

Cultura pamintuluT se face sistematic ; crqterea vitelor este foarte ingri-

§i aa contribuit mult la pros-

Mavrodinul, lb*, la i kil. spre

perarea tirgalur ce se infiintase

S.-E. de satul Ulmul, jud. Braila, aproape de hotarul despre

jita, ast-fel ca servqte de mo-

Tirgul MavrodinuluT era re-

com. Fleawa, pe muchia pla-

del multor agricultorT. Munca agricoll se face parte in invoelT cu locuitoril din Mavrodinul i din comunele inve-

numit in toatA tara. El se tinea la RusaliI, °data cu tirgul

touluI de pe tarmul drept al

Mo5ilor din Bucure4i. Ad veneati negutatorT din toate par-

7 hect., cu 6 case si 28 loc. Vite sunt: io cal, 70 vite

unel-

tile táriT i din strainatate, cu

cornute i 70 rimatorI.

tele proprietatiT. CM de comunicatie are: spre

felurhe marfurT pentru aprovi-

consilier aulic i fost atwt pe linga guvernamintul Bosniel

lor.

HerzegovineY.

azI a MavrodinuluT era proprie-

tuluI mo§ieT.

cinate, parte cu vitele

i

Pe atuncl parte din mo0a de

platear' 6 leT daca 11 dijma I/2o

acolo.

zionarea locuitorilor din jud.

www.dacoromanica.ro

CalmatuiuluT. Vatra tirleT e de

Mavrodinul, intins domenia, jud.

250

MAVROMOLUL

MAXUTUL

Teleorman, proprietate a baro-

nesti, pl. Prutul, jud. Covurluia,

le-a zidit biserica, ce s'a reinoit

nulur Theodor NicolicI de Rudna.

arendata anual cu 3000 ler.

in 1855 tot cu spesele el.

Este compus din mal multe corpurT: Bleoturile, Mavrodinul, Re-

pezi, Comanesti, Barbatesti AdAmesti.

Intinderea luI este de peste 12000 hect., din carY aproape 1600 hect. padug. Acest domenia se tntinde la N. spre mosiile Calinesti si Alexandria, pana aproape de jud. Vlasca ; la N.-E., pana la trupul de mosie Zbirgleaza-Licuriciul a Eforier Spitalelor ; la V., pana la mosia Viesparul sati Parul-Ro-

tund a statulur; la S.-V., pana la mosiile Plosca-Castrisoad a statuld si la Spatarei; la S. pana la mosia Sovaresti saa Ada-

mesti si la S.-E. pana la mosiile Nanovul (ce-I mar zice Tirnava), Laceni si Magura, a-

proape iarasl de jud. Vlasca, de unde am plecat. Pe la inceputul secolulur al XIX-lea, mosia Mavrodinul era proprietatea baronulur de Sachelarie; dupa acea a trecut in pose-

Maxenul, com. rur., in judetul Buzad, pl. Cimpulur, situata intre piriiasele Negreasca i Rusiavatul la 12 kil. de Buzad*. Li-

mita, la N., incepe din mosia Museteasca, de la Iazul-Rasucit, trece apa Strimba-Maneasca,

pe hotarul mosid Negreasca, merge in apa Viforita ; la V., din apa Viforita o Ya pe hotarul mosiilor Gheraseni si Suditi ; la

Vite sunt : 432 bol, 312 yac), 102 viter, 123 cal, 220 Tepe, 63

ming, I wo or si 450 porcI. CM de comunicatiune are: soseaua Maxenul Buzla prin Tintesti i oseaua MaxenulZmeeni.

Maxenul (§tuculeasa), peIdure a statulur, pendinte de Episcopie, jud. Buzaa, com. Maxenul ; are 135 hect.

Sud, continuind inca putin pe apa Viforiter. Se margineste cu hotarul mosiilor Trestianca, Lipianca (Mala), Cata-Cal, Zmeeni, Salcioara, Barbuleanca Moisica-Banul, pana in riul Rusiavatul, merge cit-va pe rid in jos, apof pe hotarul mosier Albesti, palia la movila Ciovlicul; la E., incepind din movila Ciovlicul, se urca pe hotarul mosiilor Bentul, Iliasca (Poenareasa), Galbinasul i Museteasca, unde da în apa Strimba, Ia Iazul - Rasucit.

Maxenul-Virtoapele, inofie a statulur, pendinte de Episcopie, In jud. Buzaa, com. Maxenul ; are 760 hect. araturI, izlaz, smir-

curi si saratuti, afara pe padurea Maxenul.

Maxime§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Birgaoani, formind marginile sale hotarul despre com. Margineni.

Are o intindere de ¡os hect. 7 arir, Cu o populatie de 67 suflete. Vite : 32 capete.

siunea principelur SerbleY, Mihail

Suprafata sa este de 2492

ObrenovicI, de la care s'a transmis ruder sale, actualul proprietar, baronul NicolicI de Rudna.

hect., din care 1475 arabile, 189

Maxinca, lac, jud. Tulcea, situat

padure, 260 fineata, 510 izlaz si 58 loe sterp.

in partea N.-V. a pl. Sulina,

Proprietätr su nt : Max e nul-Vir-

Pe acest vast domenia, care la 1885 s'a mal marit i Cu trupul Meoturile, sunt trer sate marl: Mavrodinu/, Nenciulesti saù Vatisani i Buzescul.

toapele,

Chilia-Vechre, format de bratul Tatarul, cu care comunica prin

Mavromolul, sat, in jud. Covurluid, pl. Siretul, com. Cuca, cu 25 familir, saa 118 suflete.

padurea Maxenul - Stuculeasa, toate ale statultd.

mofie a statuluf de 6o hect., in com. Cuca, pl. Siretul, jud. Covurluifi.

Mavromolul, mofie, a statului, de z 6o hect. (osebit de padurea,

de 3571/2 hect.), in com. Firta

2 edite ; e inconjurat cu stuf; are 20 hect ; contine peste.

Terenul e ves, dar nu tocmal fertil, din cauza multor ape, viroage, sniircurl i saraturI, de

care e acoperit. Comuna e formata dintr'un singur catan, Maxenul. Are o populatie

Mavromolul, saa Cuca-Mick

Virtoapele-Banulur

si cea de V. a comuna urbane

de 9oo suflete;

o

scoall frecuentata de 57 elevr;

o biserica, cu i preot,

I cin-

taret i i paracliser ; 6 circiumI; o moara cu abug; 2 8tine. Comuna Maxenul e formata dupa 1812, din oamenif stabilitY de Episcopie pe mosia sa MaxenulVirtoapele. Episcopia, in 1817,

www.dacoromanica.ro

Maxutul, sat, in partea de S.-E. a com. Deleni, pl. Copla, jud. Botosani, situat pe partea de E. a dealului Pretraria si in partea de N. a orasuluT I-Iirlaul. Are o populatie de 92 famili!, sati 460 suflete, din ea/1 143 contribuabilf; i biserica, zidita. la

1842 de catre

P.ul-

heria i Iorgu Ghica, proprietag.

Vite sunt: 300 bol i vacr, io cal, 1 ro o!, 38 porcI. Mosia Maxutul este o parte din Deleni si are o intindere

MAZALE (LA-)

251

de 5562 hect., din carr 5367 hect. a proprietarultg, Cu 4296 hect. pAdure, pi 195 hect. ale locuitorilor. Sunt 20 hect. vil.

MXCEWL-DE-JOS

Budgetul com. e de 2720 leT la veniturT, *i de 3583 leT, la cheltuelT.

muneT urbane Cimpina, pl.

pi

jud. Prahova. Are o populatiune de 133 locuitorT (64 MI.batI pi 69 femel).

Mäcäi, sat, cu 261 suflete, jud.

Mazale (La-),

loc, jud.

Tele-

orman, la S.-V. orasuluT Zimnicea, unde era alt5.-datl vama pi

Argepul, pl. Oltul, fAcind parte din com. rur. cu acelasT nume. Ad i este pi repedinta primArieT.

caran ti n a.

Mäcelarul (Malul), izvor

de apeit minerald, jud. Prahova, si-

tuat pe coastl, in apropiere de centrul orapuluT ampina, pe iz.

Mäcäräul, trup de mofie,

Mazanaia, munte, in jud. Su-

nelo-

'azul locuitorilor. Apa sa convine

cuit, in suprafatA de 457 hect.,

pucioasä pi e bunl pentru reu-

avind

ocupat mal mult de pAdure, pendinte de com. Chiriacul, pl. Marginea, jud. Vlapca, apezat

matizm, scrofulA, etc.

Mazanariul, pilla, in jud. Te-

in coasta despre E. a satuluI

ceava, com. Bropteni,

1339.9 m. altitudine.

cuciii, com. Buda, izvorepte din

Chiriacul.

dealul cu acelapI nume, la di-

Se arendeazA odatA cu Gubavia; ambele an fost, inainte

recti,inea spre E. pi se varsA in

Zeletin, mal jos de &tul Salahorul.

de secularizare, ale MitropolieT, pi acum apartin statuluT. Aren da

anualA pentru amindouà este

Mazälul, lac, situat in partea de N.-E. a jud. pi pl. Tulcea, com. urb. Mahmudia ; este izolat, fiind inconjurat numal cu stuf ; are

Culmea-CozieT, jud. Argep, pl. Lov4tea, cu o inAltime de 2156 m. d'asupra nivelulul MAril Negre.

Suhatul.

Mäce§ul, cdtun, al com. ValeaMusceluluT, jud. BuzAti, cu 120

locuitorI pi 33 case.

de 8900 leT.

PAdurea de tufan este in suprafa.t5. de 400 hect., pi sine de ocolul silvic Giurgiti.

cam 8o hect., pi contine pepte.

Mazgava, vIrf de munte, din

Mäcelarul, peidure a statuld, in intindere de 325 hect., judetul Ilfov, pl. Negoepti, com. rur.

Mäcequl, munte, in jud. BuzA11, com. LopAtari, Cu 1355 m. inAltime ; are pApunl bune pi o stinA,

Mäcäre§ti, sat, in jud. Iapi, formind marginea de S. a com. Costuleni pi a pl. Braniptea, si-

tuat pe pesul dintre Prut pi Jijia, cu o populatie de 190 familiT, san 763 suflete. Are o bio pcoalA, infiintatA la

MAce§ul, pilla, jud. Gorj. Izvorepte din muntele Pietrile- ipotuluI pi se vars1 in Gilort, in mijlocul cAtunulul Novaci-RominI, din com. Novaci.

sericA;

Mazili, sat, fAcind parte din com. rur. Fintinelele, pl. Cricovul,

jud. Prahova. Are o bisericl,

186o, frecuentatl de 31 elevT. Vite: 866 vite marl cornute, 85i ol, 103 cal pi 199 rimAtorr

fondatA in anul 1786 de fratiT Bozieni pi reparatà la anul 1866.

MacAl, com. rur., pe apa TopologuluT, jud. Argep, pl. 0/tul, la 24 kil, de com. rur. Tigveni, repedinta subprefectureT,

pi

la

19 kil. de Pitepti. Se compune din satele: Curuepti, MAcAi, Sinepti pi StAnicei, avind peste tot 140 familiT, sal"' 666 suflete. Are 2 bisericT vechT pi o

scoall primar5. rurall. Vite : 190 bol pi vacT, 9 cal,

Dofj, pl. Balta, la 54 kil. de Craiova pi la 5 kil, de repedinta plApeI, MAcepul-de-Sus.

Mäcelarul, sat, fAcind parte din

Situatl pe marginea de N. a

com. rur. Suhatul, pl. Negoepti,

bAlteT numit5. Balta-MAcesuluT.

jud. Ilfov. Situat la E. de Suhatul pi inconjurat de pAdurl marT. Se intinde pe o suprafatA de 850 hect., cu o populatie de

77 locuitort Tot pAmintul apartine statuluï, care cultivA prin arendapiT

sAl 400 hect.; restul de 450 hect. este pAdure.

NumArul vitelor mati e de 129 pi al celor miel, de 443.

559 °I, 28 capre pi 305 rimItorI.

Mäce§u1-de-Jos, com. rur., jud.

Mäcelarul, ceitun, apartinind co-

Se invecinepte la N. cu o curea de mole, numitA MasaLazgre011or ; la E., cu o curea numit5. Codrul, cu com. Gingiova pi Nedeia; la V., cu M5.cepul-de-Sus pi cu com. Orna ; la S., cu Bulgaria, de care se desparte prin DunAre. Limita liniei de N. incepe de la o movill mare, numitA Ciuta,

despre V., merge drept spre E., pAnA in drumul NedeeT, ce duce la Craiova ; de aci incepe 83

62630. Afarole INclionar Geogralla. Vol. IV

www.dacoromanica.ro

MXCEWL-DE-JOS

MACEWL-DE-SCS

262

limita de E., care merge tot pe drumul Neded, indreptindu-se cam spre S.-E. pana la movila de la Grindul-CaluluT, de unde apuca spre S. pana la MovilaVaca ce este in marginea $o seleI ce duce la Nedeia ; apol, spre S.-V., intra in terenul baltbs, trece pe la movila Piscul-

in Dealul-Viilor, ce este intre-

inalt, formind o coasta cam de io m., numita Valea-Mare, pe care sunt sadite vii, carT se intind pana la JIU. Spre S., de com., cm la 500

timplarie si 3 atellere de fierarie. MeseriasI sunt 21, din cari: 10 cojocarl, 5 cizmarI, 3 fierarT, 2 lemnarI s't I dogar.

Cucului, Magura - cu -Dor, Tu-

m., se afta Balta-Mare, cu o

precum

faniT, Gagiuld, de unde se indrepteaza spre S. pana la Du-

suprafata de peste 70 pog., care

avind papura in apropiere.

nare.

Limita liniel de S. este formata de Dunare. Limita liniel de V. incepe

de la N., din magura Ciuta,

buintata la impIetritul soselelor. Terenul com. este ses. La N. de com. (2 kil.) se ridica un ses

comunica Cu Nedeia, spre E., prin- balta numita Cravita se intinde spre V. in com. Cima, luind numele de BaltaOrneT. Mal spre S. se afta balta Zglavociul, care comu-

merge spre S. pana da in de-

nica cu balta Nedeia prin Girla-

limitarile locuitorilor din com. Mäcesul-de-Sus; de aci apuca

TorneT, peste care se allá un pod statator i ca Balta-CirneI prin gira Tigleanul. Spre S. de Zglavociul sunt baltile : Dobroaica, Salcd, Oaid, Ter-

spre E. si iar spre S., pana in soseaua ce duce la com. Goicea-Mare; apoI spre V.

si

spre S. l'Ara in terenul baltos, trecind pe la Stup'ärie, Grindul-Rostel, al-Bercenilor, al-luT Petru-Vacarul, Ceoaca Girla-TorneT, pana la Dunare. Suprafata teritoriuluT comund este de 6600 pog., din carT

4100 pog. arabile, 300 pog. fine*, 1790 pog. izlaz, plpuris, trestie i teren sterp, 350 bala si lac, 6o pog. padure.

pezita, Puturoasa-Mare i 134turoasa-Micci, cae comunica cu Dunarea prin girla InurasiuluT, peste care se alía un pod. Toate aceste baltl sunt alimen-

tate de Dunare prin gira Nedeia, care alimenteaza balta Nedeia i aceasta pe cele-l'alte.

Toate contin pesa $i secad. Aceastá comuna la inceput

si are 2130 pog. pamint arabil,

s'a numit Macesul-Sirbesc, pentru ca era locuita de SirbT. ApoT s'a numit Macesul dejos,

afara de cel dat clacasilor la

pentru ca este situata pe un

Mosia se numeste Macesurile,

pentru a se

1864, care este aproape de 2000

ses

pog. Aduce un venit de 85000 leT si apartine Asezamintelor

de Mäcesul-de-Sus, care este situat pe un loc mal Se compune dintr'un singur

Brincovenesti.

Padurea avolul, de 30 hect., situata la S. de com. pe marginea Durare, este compusa numaT din salde si apartine Asezamintelor BrincovenestI. Viile apartin locuitorilor, si se

i

Goicea-Mare $i carT locuesc in aceasta com., sunt in numar de 6, Case sunt 285, lar bordee, 59.

Se afil in com. un atelier de

Se fac funiI, sad

i cosuri,

i rogojini ; locuitoriT

LocuitoriI desfac

cerealele

la schela Copanita (Gighera). Vitele i productiunea industrieI ion le desfac la orasul Craiova, precum si la bilciurile din Segircea, Gingiova i Bdilesti.

Transportul se face cu carde

pana la schell; de la schell le incarca pe vase plutitoare, mal

ales pe slepurI si seicl. Pana. la schelä merg pe soseaua vecinala Macesul-Gighera. O cale comunala uneste com.

Cu com. Goicea-Mare, avind o

lungime de 12 kil. O alta cale

o uneste cu Nedeia, avind o lungime de 5 kil. O cale comunall o uneste cu com. M5.cesul-d -s., avind o intindere de 4 kil. CirciumI sunt 7, in care se And $i obiecte de bacanie. Budgetul com. e la veniturI de leT 3243,31 si la cheltuelT, de lel 3013,24.

deosebi

Mäcequl-de-Jos, sat, jud. Dolj, pl. Balta, formind com. Mace-

catun, numit Macesul-d.-j.

Are o populatie de 1693 suflete ; o biserica, ca hramul Sf. Nicolae, facuta din zid si acoperitá cu tinichea ; o scoall mixta, ce functioneaza din 1852,

gasesc pe delimitarile lor de

este intretinuta de stat si fre-

la 1864; aü o intindere de 218 pog. i produc vin rosu de buril calitate. Se afla si o cariera de plata

cuentatA de 45 bletl i i I fete. Dupa legea rurald din 1864, sunt 233 impamintenitl. InsurateT de pe mosia statului

www.dacoromanica.ro

Mace§ul-de-Mijloc, parte din satul Macesul-d.-s., jud. Dolj, pl. Balta, com. Macesul-d.-s. A

fost sat deosebit in vechime, cind comuna era mal mica.

Micequl-de-Sus, com. rur.,jud. Dolj, pl. Balta, la 51 kil. de Craiova. Ad se afla resedinta plaseT.

MACIN (PLASÀ)

268

MACE§UL-DE-SUS

E situata pe loc ses, avind

Mosia Cima de 2700 pogoane

o mica valcea spre S. Se invecineste la E. Cu com.

arendata Cu 81350 ler, s'a dat

Gingiova; la V., Cu com. Goicea-

Fineatä se af15. pe mosia Orna pe o indindere de 500 pogoane si pe Macesurile, pe 200 pogoane.

Mare ; la N., cu com. Segircea,

pl. Dumbrava-d. j ; la S., cu co-

In loturr.

luat numele de la orasul Macin, resedinta sa. Se margineste la N. Cu jud. Covurluiii I Cu Basarabia, de care se desparte prin Dunare ;

la E. cu pl. Isaccea ; la S.,

muna Macesul-d.-j. Populatiunea comuner este de

Viile de pe mosiile locuitori-

Cu pl. Hirsova (jud. Constanta);

lor, ocupa o suprafata de 314

2279 suflete, din carT 198 barbatT i 108i femeT.

pogoane. Budgetul comuneT e la veni-

la V., Cu jud. Braila, despartia tot prin Dunare. La E. e regiunea dealurilor,

Dupä legea rural' din 1864,

turr de 3751,18 le!, si la chel-

sunt 295 impamintenitr, lar dupa

tueir de 3462,38 ler. O cale comunald strabate co-

cea din 1879 sunt 14 insurater. LocuitoriT posed5. 360 vite cornute, 500 or, 50 capre, 25 porcr, 30 eal.

Are o biserica, fondata de Neagoe Ciobanu i Nastase Chin-

tescu, la anul 1825, reparata la anul 1882 de mal multr locuitorI. In tinda bisericer se vede urmatoarea inscriptiune : Aceastä sfintä i Dumnezeiascii biseria ce si präznue;te hramul Sf. NicoSf. Paraschiva

Voevozl, s'a

zidit din temelie prin ostenelile d-luI Neagoe Ciobanu i s'a isprävit prin cheltuelile d-lul Nästase Chintescu, din zilele

muna de la V. spre E., unind-o cu

Gingiova (I0 kil.), i spre V. cu Goicea (9 kil.); o cale comunala vecinala strabate comuna de alungul sag, unind-o spre N. Cu Segircea (18 kil.); o cale comunall vecinala, ce duce spre S., la Macesul-d.-j., e lunga de 4 kil.

Mice§ul-de-Sus, sat, jud. Dolj, pl. Balta, com. Macesul-d.-s.,

resedinta primärier si a sub-prefecturer.

proa Inä4atuluI nostru Domn Ion Gri-

Mäee§ul-Sirbesc, nume,ce pur-

gore Dumitrie Ghica Voevod, cu sfintenia proa Sf. S. lipiscop Neofit Rlmnicul NodluI-Severin i s'a sivIrit la leatul

ta in vechime com. Mäcesul-d.-j.,

de la Christos 1823, Noembrie 1, iar la leatul 1883 s'a fäcut picioarele

prin indemnul

flcut reparalie,

s'ají

zugrävit din noti

i stäruina a mal mulif

locuitorl.

Are o scoala mixta, ce functioneaza din anul 1882, si este in-

tretinuta de stat. Pe teritoriul comuner se gasesc

dona movile numite: Joimarita Ciuta.

Suprafata teritoriulur comuneI este de 2489 pogoane, din carr:

256 pogoane ocupate de vatra satulur si 2233 pogoane pamint arabil.

Mosir sunt Macesurile si Orna. Macesurile at.i o intindere

jud. Dolj, pl. Balta, cind era locuita de SirbT. Mar tirziti i s'a zis Macesul-d.-j., fiind ca este

asezata pe un ses jos si ca

spitalulul Brincovenesc.

cel mar inalt din judet, Pietrosul, Dicadnel-Bair, etc. Movile sunt

numeroase, unele naturale, altele artificiale.

Dunarea o ud5. la V., pe o lungime de 8o kil. dinpreuna cu afluentir sal, Picineaga sati Ai-Orman ; Apa-Calistrier, Cerna, la S., apor girlele formate de Dunare, precum i bAltile : Jijila, Cra-

pina, Popina, Latimea, Mocanul la N., Iglita i Carcaliul, la V.; ele contin peste si mult stuf. Intinderea piasei este cam de

110000 hect., din carr 2500 ocupate de vetrele comunelor

sale, 28000 hect. ocupate de baltr i stuf, 40000 hect. ocupate de teren arabil, i restul de dealurl, padurr, izlazurr, etc.

Are o populatie de 6000 fa-

se deosebeasca de Macesul-d.-s.,

mili!, sati 18000 suflete, din

ce este asezat pe un ses inalt.

carr: 10500 RominT, 2400 Bul-

Mäce§urile, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Balta, com. Macesul-d.-j., in intindere de 2130 pogoane. Apartine spitalulur Brincovenesc, aducind un venit anual de 85000 le!. Are 200 .pogoane fineata.

Macie§ului (Culmea-), munte, In jud. Suceava, intre com. Baia si Sasca, imbracat in padure de brazT.

garT, 2500 Turcr, 2800 RusTlipovenr; restul de alte nationalitatT (GrecT, Armenr, etc.)

Este formata din 42 comune rurale i anume : Melcinul, comuna urbana,

resedinta plaser, pe Dunare, avind i cat. Ghecetul.

Carcaliul, linga Dunare, la V. arjelari, cu catunele: Cirjelari, Iaila, Sopunar, Hazanlar Homurlar, la S., pe lita Picineaga.

de 2130 pogoane arabile, i aduc

in venit de 85000 ler. Apartin

cu culmile Pricopanul (320 m.) san Dealul - Macinulur, Pisculinalt-si-Tuturat, Greci (420 m.),

Mficin, plasd, in jud. Tulcea, ocu-

pind partea de V. a lur.

www.dacoromanica.ro

Cerna, la E. Coium-Punar, cu catunele:

MACIN (ORA)

Coium-Punar, Ai-Orman pi Canat-Calfa, la S., pe Atli Ai-Or-

Relieful sari apartine mal mult fegiuneI sesuluT, afar& de par-

man si la poalele dealultd GhiunGhiurmes.

tea E., care apartine regiund dealurilor, i unde se gasesc

Greci, la E. Yijilay la N.-V., linga balta

MA.C1N (01t/W

254

dealurile : Culmea-MacinuluI Pricopanul, cti virful Sulucul (364 m.), unul din cele mal inalte

Orasul are o pozitiune frumoasa l strategica, pe platoul

unuI mic deal, pe care s'a construit o fortareata, ca sa apere acest mutt incercat oras ; strade

inguste dar curate se inttetaie

Picineaga, la S.-V., linga

din plasa si din judet; dealul

in toate sensurile, case miel cu aspect vesel, zidite in stil ori-

Dunare. Pisica, cu catunele : Pisica

Cheea, cu virfurile Sararia (109

ental, se prelungesc pan& pe

in.) si Dealul-VitelaruluI (99 m.),

malul DurareT. Ghecetul, un mic

$i Azacliul, pe Dunare, la N. Satul-No:, la S.-E., pe piriul Cerna.

acoperit cu finetei la N.; dealul

catun, situat in partea de V.,

jijila.

Turcoaia, Cu catunele : Turcoaia i Iglita, la V., pe Dunare.

Aganim, la N.-V., acoperit cu ver-

la unirea DundreI-VechI cu cea

deata ; dealul Carcaliul (90 la S., cu finete; Dealul-Grecilor, la S.-E., cu pasuni.

noul, in fata Billie, este punct

Partea V. si N. apartine re-

de trecere in tail. Orasul are o intindere de 250 hect. Populatiunea este de 900 familil, sail 3360 suflete : 2192

12. Veiceireni, Cu catunele : VA-

giuneT sesuld, care este acope-

careni $i Garvanul, la N., linga bälçile Jijila i Latimea.

rita cu bait/ si stuf, si din care se ridicä grindurile cu pasunI

In 1895 s'a cultivat in total 28767 hect., din care 911 hect.

sari nisip : Combra, Coia, Ghecetul, Spinäul, Coada-SpinauluI,

vil, care ail dat 4651 hectol. vin. DrumurI sunt : Soseaua judeteana Tulcea -Isaccea- Macinul,

Baghia, Pietrosul, Grindul-OaeT, Clecea-Mare, Otlogul i Soir ova, cel mal insemnat ; toate sunt si-

de baet1 si una de fete, con-

drumul judetean Mein - Baba-

tuate in partea N.-V. a judetului pi a orasuld, avind o suprafata totalä de 7oo hect.

Sf. Nicolae i alte 2 miel, de-

dag, Mein- Satul -Nod - Ostrov,

si multe drumurl comunale ce unesc comunele intre ele. Aceasta plasä era mal inainte mal mare, cad cuprindea orasul Isaccea, comunele rurale Luncavita i Balabancea, ce s'ati dat plaser Isaccea. Plasa Macinul e formata din vechiul tinut Cu acelasT nume.

MAcin, com. urb., in jud. Tulcea, plasa Macin, situata in

partea V. a judetuluI, la 6o kil. spre V. de orasul Tulcea, capitala districtuluT, si in partea V. a plaseI, a carel rese-

Apele sunt: Canalul-MAcinuluI saU Dunarea-Vechle, care o

uda. in partea de V. si S.-V. ; Dunarea, care o uda la N.-V. Val: Valea-ValeanuluT la E.

de oras, se deschide in balta Carcaliul ; Valea-Sulucul la E.

RominT, 391 BulgarY, 540 Turd,

18 RusI, 99 Greci, i6 ArmenI, 102 de alte nationalitati. Are : doul scoff primare, una

duse de 2 institutorI si 2 institutoare ; o biserica, cu hramul

servite de 3 preoll si 3 cintdreti; un biro0 telegrafo-postal, infiintat In 1878 si al card ve-

nit pe 1896-97 a fost de Id 10171, banI 20. Comerciul e activ. Miscarea navilor : 894 vase cu 32928 tone (429 romtne, restul straine). Importa coloniale simanufacturale,

Mara de acestea mar sunt un mare numar de girle ce braz-

expora cereale, vin, peste si

deaza. partea N.-V. si carr pun in legatura lacurile cele abundente cu Dui:area i Canalul-

Budgetul comuneI e la veniturl de 48339 /eT si la cheltuelf de 48334 lel. Drumuri: Caile judetene Ma-

MacinuluT; acestea sunt : Privalul-MacinuluI, la S., Girlita-CoticeruluI, Somova, Piatra-FeteT, la V. si S.-V., Girla-Combrei

vite.

$i Cola la N.

cin-Isaccea, Macin-Ostrov, cin-Babadag i alte drumurl comunale. Este format pe ruinele vechiu -

BaltI sunt numeroase, mal toate situate in partea

luI oras roman Arubium Axiopolis. A suferit soarta comuna a DobrogeT: chid linistit,

nuluT; la V., cu judetul Braila, de

inconjurate cu stuh : Coja, Stanimirul, Balta - Oad, Porcilor, Ilenilor i Somova ; ail o intindere de 350 hect., $i contine

care se desparte prin Dunare

peste ce se consuma in localitate.

canalul MacinuluT.

La S. se afla balta Carcaliul.

dinta este.

Se margineste la N. cu cat. Azacliul (al comuneI Pisica) com. Jijila; la S., cu com. Carcaliul ; la S.-E., cu coin. SatulNon, Greci i Jijila, despartita prin Dealul-Grecilor i al-Maci-

www.dacoromanica.ro

cind asediat sail jefuit de barbarT i Turci. Are un viitor comercial, fiind asezat pe Dunare, exportind produsele cele bogate ale parteI V. ale DobrogeT.

MXC1§ENI

255

A fost ad i un biuroti vamal care s'a desfiintat la 1 Aprilie

MXCLANUL

I preot paroh, 1 preot ajutor si 4 cinfa'retr.

1886.

Mfici§eni, sat $i resedinta co-

Mäol§eni, com. rur., in jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, la 65 kil. de Galati. Se mArgineste la N. cu Smulti ; la E., ca BAleni ; la S.-V., Cu Cudalbi. Are trer cAtune :

MAciseni

(resedinta),

Corni si Urlesti. MAciseni e asezat pe valea cu acelasT nume

muner cu acelasr nume, pl.. Zim-

brul, jud. Covurluiti, asezat pe Valea-Macisenilor, pe care curge o ratnurd a piriulur Gerul. Intinderea teritoriulur este de 3028 hect., din carT 454 ale proprietAter miel si restul ale proprietater marT.

pe care curge o ramurA a piriulur Gerul (ce incepe chiar din

acest sat); Corni se gaselte pe Valea-Smultilor, pe mide curge Suhuluiul; lar Urlesti ceva mar

sus de Corni. LocuitoriT, totT fosa clacasT,

sunt in numAr de 418 familir,

Mäciqeni, mofie particularA, de 2574 hect., in com. ca acelasr nume, jud. Covurluiti.

Mäci§enilor (Valea-), vale, pe care e situat satul cu acelasr nume, jud. Covurluitt

ciseni este de 7220 hect., din carT 4504 hect. ale propriethiteI marl $1 restul al sAtenilor.

catune : Maciuceni, Oveselul, Popesti, Botorani, Cioc1nari si

Bocea.

ati

aceleasl numirl ca si cAtunele comuner. Pamtntul e mar

E situata pe malul sting al !quid Cerna, la 64 kil, de ca-

mult arabil si de pAsune; pAdurr sunt vr'o 3571/2 hect. la MAciseni si 286 la Corni ; viT sunt

pitala judetulur si la 22 kil, de a plAser. La inceput, aceastA

86'2 hect. Vite sunt : 6 taurr, 901 bol, 372 vacT, 24 juncr, 2 junce, 6 gonitorr, I gonitoare, 12 m'inzatr, 19 minzate si 6 viter, 3 armasarT, 74 Tepe, 79 cal', 18 berbecr, 582 or, 42 capre. Sunt 6 dirciumr, 2 prOvAlir Cu

manufactura, 2 morl cu aburT, 16 masinr agricole. Budgetul com. e la veniturr de 5620 ler, lar Ja cheltuelf de 5489 ler, 18 banr.

soseaua judeteanO ce duce la Dragasani. Dealurr sunt : MAciuca, Boca, Ciocanul, Botorani, Ivanestilor, Varaticilor, si val: NavrApeser, Beica, Valea-lur-StingO; piscurr : Sulita, Lunga si Viilor ; fintinT : Coman, Piciora, Lupulur.

Mäciuca, sail Dealul-lui-Stioncea. Cade in partea de N. a co-

Mäciuca, com. rur., jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., compusa din 6

ProprietAtr marr sunt trer, carT

muna ZAvideni ; la S., cu comuna DrAganul ; la E., cu comuna Gusoeni si la V., Cu riul Cerna. Sta in comunicatie Cu comunele din plasa Oltetul-d.-j., prin

gä, deal, pl. Cerna d.-j., jud. Vil-

sati 1523 suflete. S uprafata teritoriuluT com. M a-

Budgetul comuner e la veniturr de 8524 le!, si la cheltuelr, de 8334 le!. Se mArgineste la N. Cu co-

comuna se afla situata pe ValeaNavrApeser si cu timpul s'a mutat pe ramificatiunile Dealulur-

mune! cu acelasT nume. Poalele

sale de S. sunt udate de Valealur-Stingl.

Maciuca, pcidure particulara, supusä regimulur silvic, pendinte de com. Mäciuca, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

Mäciuca9u1, virf de munte, jud. BacAO, pl. Trotusul, de pe teritorial com. Hirja.

CarAmizir.

Are o populatie de 505

fa-

mili!, sal 2189 suflete, din canT 372 contrib.; locuesc in 530 case.

Sunt 4 bisericr la MAciuceni,

Boca, Botorani si Popesti. coala dateazä in comunä de la 1834.

Mäciuca§ul, Ala, jud. BacAu, pl. Trotusul, com. Hirja, care izvoreste din Runcul-Alb, cel mal de aproape de trecAtoarea Oituzul, si se vars1 in Oituzul, d'a dreapta.

Mäciuceni, sat, fAcind parte din com. rur. Maciuca, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 447 locuitorr. Este la distanta. de 112 kil. de cAtunul

Are 2 biserid, una cu hra-

Locuitorif se ocupa, pe lingA manca cimpultd, cu rotaria, timplaria si comertul vinului. Produsul muncer lor il transporta la

mul SE Voevozr in Corni, ziditA

DrAgAsani, Craiova, Caracal, etc.

In 1844 de satenr, impreund cu

Vite sunt : 25 caT, 570 bol,

arendasul de pe atuncr, Iordache

800 vad, 100 capre, 1200 or,

Balaban; a doua, cu hramul SE Nicolae, in Urlesti; ambele biserie! ati pamint rural ; intreaga comuna formeaza o parohie, cu

5 bivoll. Locuitorir totr sunt mosnenr.

Mi clanul, virful dealulur Bobi-

Comuna, cu izlaz ca tct, are

Din coastele acestur deal izvoreste piriul Valea Stupiner.

1900 hect.

www.dacoromanica.ro

Oveselul, resedinta comuner.

cesti, com. OpAriti, jud. Prahova.

MILCWNILOR (DEALUL-)

256

(Dealul-), deal, in jud. Roman, pl. SiretuI-d.-s., com. Bira, la V. de tirgusorul

Are o populatie de 180 famili!, salí 817 suflete; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, zidita

partea de E., situat pe valea

de obstia locuitorilor in 1869, deservita de i preot i I cintaret ; o scoala de baetr, fondatd in 1876 de locuitorT, conclusa de i invatator si frecuentata de

Cu aceeasT numire.

38 elevl.

Micre§ti, sat, jud. Vasluiti,

pl.

Stemnicul, com. Bulaesti, in

Are o suprafata de 540 hect. si o populatie de 52 familiT,

156 suflete; o biserica, acata la 1833 de d. Gr. Crupenski ; 26 vite mari cornute, 120 o!, 15 cal si ¡o rimatorT.

Mäcre§ti, catun. Vez! Tatomi. resti, sat.

LocuitoriT posea: 150 plu-

MADE1UL

V. de comuna, populat cu padure de fag.

Mädeiul, com. rur., in jud. Suceava, pl. Muntele, situat5. la V. si la 66 kil. de Falticeni. Se margineste la E. cu com. Malini si Sabasa, de carT se desparte prin Preluca-lur-Rares, CulmeaMigovanuluT, Gemeni, i culmea Gherghea ; la N.-V., cu comuna

gurT ; 180 bol, 6o yac!, 167 cal, ¡en lepe, 404 o!, xo6 rimatorT.

Brosteni, hotarnicindu-se prin

Comertul consta in importul de coloniale, instrumente agri-

Bistrita, piriul Catelusa, Maguricea, Culmea-Haciugosulur si pi-

cole i tesatuff, si in exportul

riul NeagraBrostenilor ; la S.,

de cereale. Transportul se face prin gara orasuluT R.-Sdrat. Sunt 3 circiumr.

hotarnicindu-se prin Bistrita, pi-

Caile de comunicatie sunt:

cu comuna B orca si Transilvania, riul Chiriacul, Virful-SeculuT,Virful-Gaine! si Culmea-SlopatuluT.

Mäcrina, com. rur., in jud. R.-

catea judeteanä Rimnicul-Maica-

Se compune din satele : MI-

Särat, pl. Gradistea, pe malul drept al riulu! R.-Sarat. Este situata in partea de raijloc a judetulur, la 13 kil. spre E. de orasul R.-Sárat, In partea N. a plasel, la 25 kil. spre N. de comuna Gradistead.-s., resedinta plaseI. Se invecineste cu comunele : Puesti, la 3 kil.; Nicolesti, la 3 kil.;

nesti (Bolboaca), ce trece prin

deiul, Piriul-CirjeT, Frasini, Haleasa i Neagra-MadeiuluT, cu resedinta in Madeiul.

Obiditi-Mdcrina - Ciorasti; spre Vilcele ; spre Boldul Balta-Alba ;

spre Puesti-Balesti; la catunul Foteul, al. comund Stubeiul. Budgetul comund e la veniturT de 2821 le!, 58 bani, iar

mili!, sati 1180 suflete, din carT 376 contribuabilf; 2 bisericT, de-

la cheltuelT, de 2625 leT, 25 banT.

o scoala rurald mixta. 6 circiumT.

dinta al comuneT Macrina, ase-

zat in partea de E. a comu-

are la venitur! 7390 lel si la

neT, pe malul drept al riuluT R.-Sarat. Are o intindere de 30 hect.; o populatie de 120

cheltueli 7360 leT, iar al drumurilor 1160 lei la veniturl si 1060 le!, la cheltuelf.

pl. Gradistea, catunul de rese-

muna Puesti, despartita prin riul Rimnicul; la E., cu comuna Ciorasti; la S., cu comuna Boldul si la V., cu Stubeiul. Este o comuna de cimp, temovile.

familif, sati 567 suflete, din carr 118 contribuabilr; o biserica, cu I preot i I cintaret ; o scoall.

Mgcri§ul, cdtun (dril), pe cim-

Riul R.-Sarat o ucla in partea

pul Baraganul teritoriul comu-

de S., curgind de la V. la E.

neT Ciulnita, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

MaT sunt si 26 puturT. Catunele carl o compun sunt : Macrina, resedinta, la E., Plopi,

in spre V., si Hoinari, la S.-V. Suprafata comunel e de 2000

servite de I preot si 4 cintatetl; Vite sunt : 21 cal, 176 boT, 574 yac!, 3988 oT, 6 capre 196 pord. Budgetul zecimelor comunei

Macrina, sat, in jud. R.-Sarat,

Stubeiul, la 5 kil i BoIduI, la ii kil. Se margineste la N. cu co-

renul fiind accidentat numaT de malurile RimniculuT si de cite-va

Are o populatie de 317 fa-

Mäcri§ul, loc izolat, in jud. Buzan, com. Zmeeni, face hotar

In comuna se afla o schela pe Bistrita, numita Balta-PopiT. E udata de Bistrita si de piraiele: Neagra, Haleasa, Lostuta, Madeiul, Chiriacul, Piriul-Ctrjei, Puciosul, Pietroasa i Catelusa. MuntiT principal! sunt: BitcaComoril, Gemeni, Maguricea si Arsita-Rea.

Mosia face parte din Domeniul Coroanel i anume din Oco-

lul I silvic Malini, fosta a mg-

hect., din carT 50 hect. vatra

intre mosiile: Zmeeni, Brebeanca si Glodeanul-Cirlig.

comuneT, 550 hect. ale locuitorilor, i 1400 hect. ale parti-

MAcri§ul, munte, jud. Gorj, plaiul

neT e de 2562 Miel si 76 pr5.jinT, din carT numaT 109 fáld

cularilor.

Vulcan, com. Valari, spre N.www.dacoromanica.ro

nastireT S'atina. Intinderea teritorialá a comu-

MADEIUL

cultivabile, lar restul munti acoperitl de pAduri, pAsunT stincT sterpe.

ImproprietaritT in 1864 sunt 59 fruntasT, 78 palmasT si 55 codal, stApinind 426 fAlci si

257

conclusá de un invatAtor platit

MADULARL

de stat, frecuentad de 3o-35 elevi si avind un local pro.

pre N.-E. a comuneT Sirca, pl. CirligAtura, jud. Iasi, situat o parte la imbucatura piriului

pril, frumos i incapAtor cladit inzestrat Cu atenante i toate

Ciorbolea si o parte linga izvorul Madirjesti. Prin partea de S. a satuluT, si paralel cu riul

39 falci. Singura cale de comunicatie din comuna e soseaua Falticeni-

cele necesare pentru invätän-iint de Administratia Domeniului Coroanel. Vatra satuluT ocupa 126 falci si 15 prj. ImproprietAriiT in

mos-Podul-Iload. Are o intindere de 1200 hect.;

Dorna, ce strabate comuna in tot lungul el.

1864 sunt 24 fruntasi, 25 pal-

o populatie de 41

masT 5i 20 codasT, stapinind 282

145 suflete ; o biserica ; o moa-

falcI.

r1 de apl.

12 prajinT ; 13 insuratei posea

In Madelul se aflä izvorul cu apa minerald: Pucioasa, de pe ma/ul drept al piriulur NeagraBrostenilor, intre piraiele Ortoaia i Ortoita, la 20 m. de soseaua judeteanl. Izvoreste pe o suprafata de 30 40 m. patrati. Apa e curatA i foarte abundentd, asa ca formeaza. un Mirosul e foarte tare si se simte de departe. Pucioasa se depune pe pietre, lemne si pe suprafata apeT in forma de fulgi galbuT. Se mal numeste si Pucioasa de-la-Vacarie, fiind-cä

la citi-va pasf se afta fabrica renumitei beinza de Brosteni. La vre-o 3 kil, de aci, mal in sus pe

Neagra, se afla fintina cu bur-

Traditia arad ca primi descAlicAtorT ai satu/uf Macleiul pe do! cAlugarT Mateiti si Chiriac,

de la care si-a luat numele satul si piriul Chiriac. Biserica sa-

tulul ar fi facutl pe locul schituluT ce dinsil aveal de gind sä intemeTeze ad. Nu departe dinsiT pusesera inceputul chiliilor. In anul 1803, Pirtul-CirjeT-MA-

sat,

jud. Bazar', pl.

MunteluT, com. Magiresti, situat

pe coasta podisuld cu acelasT nume, la o departare de I kil. si 750 m. de satul MAgiresti

MAdeiuluI (Pirtul-), ftîrîü, jud.

pacurel. In cAtun se &este ozocherita (cearä de pamint) si

tarT din stinga Piriul-ChilieT

pucioasa. Prin p5.durile si riurile MA-

Piriul-MaluluT,

lar din dreapta

Piriul-StrAjei, l'Yak cu StrAsoci.

deiului sunt tot felul de vina-

rurala mixta, infiintata in 1865,

MädIrzäul,

ioritatea lucreazA la exploatarea

maT afla un alt izvor de apa

hramul Sf. Arhangheli, zidita in 1858, deservid de un preot §i 2 cintaretT, linga care mal' este o alta de lemn vechie, in care nu se oficiazA ; o scoall

Vite : 186 vite marT cornute, 20 cal, 493 oT i 91 rimatorT.

sal 39 suflete, dintre care ma-

gime de 7 kil. Are de tribu-

familiT, sal 5oo suflete, din carT 127 contribuabili ; o bisericá cu

Proprietatea apartine Epitropiel Spita/ulur Sf. Spiridon din

leT anual, locuitoriT avind aceeasT ocupatie ca i astAzI.

La gura piriuluT Puciosul se

com. Madeiul, jud. Suceava. Asezat pe tarmul drept al BistriteT, are o populatie de 127

sal

(scoal5.).

Suceava, izvoreste de sub MeaGaineT si se varsa in Bistrita, udind ,com. Macleiul pe o lun-

MAdeiul, sat, pe mosia Borca,

familiT,

deiul a mAnastireT Slatina avea 65 liuzI, carT platear' bir 1308

cut (apaferuginoasd, borviz) numita Burcutul-lui-Mirca.

turT de munte.

Bahluiul, trece soseaua nationall i calea feratA Tirgul-Fru-

Are o populatie de 9 familiT,

izvoare s'Arate.

MädIrzAul, pîruia, jud. pl. Muntelui, de pe teritoriul comunelor Magiresti i Solontul,

care izvoreste din lacul cu acelasT nume si se varsa in pirtul SolontuluT.

Madirjac,

jud. Iasi, pl. Cirligatura, com. Popesti, pe partea de $. a Dealulur-IVfare, in

Midulari, com. rur., jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., compusl din 6

marginea judetuluT spre litiga /*tul acovatul I incon-

catune: Halesti, Dimulesti, Bantesti, Iacovile, Mamul i Balsoara.

jurat de pacluri. Are o populatie de 68 familii, sati 240 suflete; o biserica.

Este situad. pe dealurile:

sat,

Satul se aflä pe mosia Popesti.

Vite : 213 vite mar! cornute, 18 ca!, 3 o! si 88 rimAtorT. Mädirje§ti, stzt, in marginea des-

www.dacoromanica.ro

BAl-

HAlesti si pe sori, Iacovile valle Mamul i Beica, la 90

kil, de capitala judetului si la 30 kil. de a plIseT. Are o popuIatie de 438 famili!, sal 1857 suflete, din carT 348 contribuabilT; locuesc in 429 case.

MADULARI

Locuitoril totT sunt mosnenT. Pe Ruga agricultura, locuitoriT

235 contribuabilf; locuesc in 246 case.

se maT ocupa cu butnaria. ET desfac produsul munceT lor la

Sunt 4. bisericT: 2 in ValeaOrliT, fondate, una la 1774 si alta

Dragasani, Slatina, Craiova, Ca-

la 1829; a treia in Obirsia, fon-

racal, Uda, Draganesti. Sunt doul bisericT, una in ca-

tunul Mamul si a doua in cát. Dimulesti, fondate cam Pe la anul 1741. S'ati reparat pe la anul 1850 de obstea comuneI. Ambele sunt de lemn. coala dateaza in comuna de 20 anT. Localul e bun, proprie-

tatea comuneT. E frecuentata de 28 copiI. Vite sunt : 35 caT, 250 boT, 205 vacT, 104 capre i 159001.

Stupl cu albine sunt 155. O osea comunala ii inlesneste

comunicatia spre N. cu com. A/ladea i spre S. cu com. Usu-

rei, usani I Rimesti, spre Romanati.

Budgetul comuneI e la veniturT de 3140 leT sl la cheltuell, de 2609 IeT. E brazdata de dealurile : Balsori, NuculuT, Corendi, GliganuluT, Icovile, Halesti, Scorusul

Rogojini si udatà de valle: Mamul si Beica, Valceaua-luTDuta i Satároaia. Locurile din jurul comuneT sunt: la E., valea Balsori ; la V. Valea-RogojineT ;

la N., padurea statuluT Draganul, zisa i Episcopia ; la S., pddurea Otetelisanu i tisani. Se margineste cu com. Dr5.ganul, Gusoeni, Batesani, Usu rei, Fumureni i Creteni. Mädulari, com. rur., jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., compusa din 4 mahalale: Valea-OrliI, Obirsia, coala i Gantulesti. Este si-

tuata pe ambele malurr ale riu-

luT Cernisoara, la 60 kil, de capitala judetuluT si la 12 kil. de a plaseT.

Are o populatie de 246 famur, sati 813 suflete, din carT

MAG1RE§TI

258

data la anul 1802 si a patra in mahalaua coaleT, fondata in anul 1830. coala dateaza in comuna de

mal bine de 40 de ami'.

E. si se varsa in riul Prahova, pe malul drept, in raionul com. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova.

MagAdani, cdtun al com. Colti, jud. Buzail, cu 50 locuitorI si 16 case.

MagAdanuluI (Virful-), munte,

LocuitoriT totT sunt mosnenT, a-gricultorT, desfacind produsul munceT lor parte la Craiova,

in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul,

parte la Rimnic. Vite sunt : 21 caT, 270 boT, 292 vacr, 166 of, 33 capre. O osea comunald tules-

are o inaltime de 870 metri ; e

neste comunicatia spre N. cu com. Otesani si spre S., cu comuna Armasesti. Veniturile si cheltuelile com. se urca la 1031 leT anual. Se margineste la E. cu com. Cirstanesti ; la V., cu com. Balteni ; la N., cu Otesani, Malaresti i Pojogi si la S., cu com. Ulmetul i Armasesti. De la N.

com. Jitia, asezat in partea de E. a com., pe culmea Lupanulul;

acoperit cu padurT si pasunT.

Mägäretul, fost sat deosebit, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile, acum unit Cu satul de re-

sedinp. Livezile.

Mägioara, pîrî2, izvoreste din mlastinele sati baltagele din par-

tea de N. a desfiintatulur sat Lacurile, din com. Deleni, jud. Botosani, si se varsa in stinga Bahluiulur.

la S. este udata de riul Cernisoara, in care se varsa piraiele : Staiculesti, Racovita, Ursul $i Pana. De jur imprejur este in-

Mfigire§ti, com. mur., in jud. Ba-

conjurata de dealurl, val, poenT incintatoare, precum : Fagul-cuGhiare, Priporul-Rosu, DealulDogaruI, Virful-cu-Dor, Bogdan, Dumbrava, Valea-PilsuluT, Butila, Valea -Nisipurilor, dealul Rosita, Romani, etc.

cul unde riul coteste spre E.

Mädulari, deal, in raionul com. Madulari, pl. Cerna, jud. Vilcea, pe care se cultiva 168 hect. vie.

Mägarului (Valea -), M'Are particulara, supusa regimuluT sil-

vic inca din 1883, jud. Prahova, pl. Pelesul, com. Comarnicul, pe mosia Comarnicul.

MAgarului (Valea-), vale, izvoreste de la limita de E. a jud. Dimbovita, curge de la V. spre

www.dacoromanica.ro

ají, pl. MunteluI, situata parte pe sesul Tazlaului-S5.rat in losi parte pe costisele dealurilor dintre cele doul TazlaurT. Se compune din 7 catune : Magiresti, primarie, Stanesti, Prajesti, esurile, Taz15.ul i MIddrzaul.

In Condica Liuzilor (1803), gasim Magiresti apartinind r5.zesilor, si in Statistica din 1873, com. este trecuta numaT cu cele dinttiii treT catune : Magiresti, Stänesti

Prajesti.

Pe teritoriul comuneT, la V. satuld Magiresti, sunt niste san-

turi si niste gramezT de bolovanT, asezate in fata unuT punct

de aparare. Se crede a acestea facut de catre Rusl la 1848 si a armata rusa ar fi stationat cit-va ad.

MAGIRWI

259

MÀGURA

Se mArgine0e : la N. cu com.

fabric! de petroleti ; 3 morr de

S., din Piscul-Cerbuld, slemnea

Solontul; la S., cu comunele :

apA; i piud de batut sucmane. Vite sunt : 131 cal, 1049 vite

muntilor Ciolanul, trecind la Crucea-CiobanuluT si Crucea-luI-Pavel, pana in virful Cetatuea ;

Podurile i Valea-Arinilor ; la V., cu com. Valea-Arinilor 51 la E.,

cu com. LeontinWi.

Piriul Ruja inarcat cu

cornute, 87 capre, 546 o!

si

305 porcI.

Budgetul com. e la veniturI

Staneasa, serpueste printre

de 6332 leT, 13 ball!, si la chel-

dealurile MAdarzaul, Chimnetele, Frasinul, al-VieT, PiatraCrapatA, StAnesti, Chiscul-luT - Iordache,

tuelI, de 4858 leI, 6 banI. Teritoriul com. este strabatut pe la S. de soseaua judeteana Bacati-Moinesti-Ocna si de cal vecinale si comunale spre: Solontul, Valea-Arinilor i Leon-

Prajesti, si uda satele Stanesti, Magiresti

i

esurile.

Are o populatie de 416 fasatí 2079 suflete, din carI 379 contribuabilI; o scoalA mixta,

care functioneaza din 1865 in satul Magiresti, intretinud de stat i frecuentad. de 20 elevI; 3 bisericI, cite una in satele : Magiresti, Stanesti i Prdjesti, deservite de 3 preotr i 5 chitdretI. In com. sunt : 316 agricultor!,

5 meseria0, 2 industrinT, 7 comerciantr, 27 Cu profesiunI li-

tinesti. Distantele : la Bacati, capitala districtuluI, 43 kil. ; la com. Moi-

nesti, resedinta pläseI, 8 kil. ; la com. Leontinesti, 5 kil. ; la com. Podurile, 7 kil. ; la com. Solontul, 4 kil. ; la com. ValeaArinilor, 4 kil.

Magire§ti, sat, in jud. Bacati, pl. MunteluI, resedinta com. cu a-

la V., din virful Cetatueia, pe hotarul padurel statuluI ValeaLarga., apor pe hotarul mosieI Picleanca, intilnind izvorul Pu-

turosul, al cara curs formeaza hotar pana la varsarea sa in riul Buzaul.

Suprafata comuneT e de 5936

hect., din carI 695 locurr arabile, 3218 1)1:Jure, 327 fineatA,

751 izlaz, 148 livezr, lo vie 787 sterp. ProprietAtT insemnate sunt: Ciuta-Vernescu, Ciuta-Monenilor - Ciuteni, Ciuta-Finteoi, Palanca, Picleanca i proprietAtile statulta : MAgura i Unguriul.

Terenul este accidentat de multe dealud i coline ce se ridicA pe malul drept al riuluT Buzdul i care culmineazd in

bere, 118 muncitorI si 20 ser-

celasI nume, situat pe piriul Ruja. Are o populatie de 200

vitorI.

familiI, sati 898 suflete ; o scoald

Dupa legea rurala din 1864, s'aU improprietarit 78 locuitorI, Cu 213 falcI si 33 prajinI pa-

mixta, frecuentatá de io elevi;

rale

o biseric5., clac:lita de locuitorI la 1822, deservitä de i preot si 2 cintaretI ; 5 circiumI; o fa-

din care mar insemnate sunt : apele sulfuroase de la Nifon

mint. Teritoriul com. are o intindere

de 2400 hect. ProprietarI mar! sunt mostenitorli defunctulur Emanuel Crupenschi, posedind o

mosie de 1300 hect.; Const. Mafteiti, avind 40 hect. si Societatea romina pentru exploatarea pacureI, posedind 45 hect. Padurile (Stmesti i Razeside-Magiresti) ocupa o suprafad de 1840 hect. Totalul paminturilor de cul-

bricä de petrolea. Vite sunt : 67 cal, 536 vite cornute, 8 capre §i 133 porcT.

MAguleasca, "1/dure a statuld, In jud. Buzati, com. Vispesti ; face un corp cu Bordusesti.

Mägura, com. rur., in jud. Bu-

darzaul ; pacurä care se exploa-

zara, pl. Pirscovul, situad pe malul drept al riuluI Buzdul, la 26 kil, de orasul BuzAul. Limitele sale sunt : la N., riul Buzaul, coprinzind portiunea de la gura izvoruluI Puturosul, com. Viperesti, i pana la podul de Palanca (Izvorul-Palanca) ; la E., in sus pe izvor si pe hotarul des-

teaza de catre Societatea Ro-

partitor al mosiilor: Palanca si.

mina ; ozocherita ; chihlibar pe teritoriul catunului Stanesti ; 2

Ghiculesti (Palanca-d.-j.), urcind In piscul Virful CerbuluI; la

tura este de 799 hect. MaI sunt pe teritoriul com.: 2 izvoare de apa minerala, din carI unul contine multa pucioasa ;

izvoare sarate in catunul MA-

62680, ilarele Iflolionar Geogratio. Vol. IV.

Muntele-Ciolan,ilur.

E avutd in substante mine-

i mal cu seaml in ape,

Ciuta, apoI Ciuciurele de la Unguriul, cu apg. potabill, cea mal

renumitd din judet, Fintina-de la-Elizeti, etc. De deosebitA importang este cariera de la Ciuta, unde se gaseste, in imense de-

pozite, piatra de constructiunI de o calitate superioara ; apoI maI sunt gismente de gips, urme de sare, lignita, etc.

Se compune din 3 catune : Ciuta, Magura si Unguriul,

Are o populatie de 2270 suflete ; o scoala in com. Magura, frecuentad de 45 el evl i 2 eleve;

3 bisericI, in catunele Magura, Unguriul i Ciuta, deservite de 3 preotr, 3 clntdretI i 3 paracliserl. Catedrala e cea cu hramul Sf. Nicolae, pe lingd care 84

www.dacoromanica.ro

a-

viad fie-care mal multe catunase ca sub-diviziunI.

MÀGURA

MÄGURA

260

se mal adauga schitul Nifon, unde s'a instalat un spital rural. Tot ad se afla si bdile sul-

gura-Laceanca. Sunt deservite

de 3 preotl si 9 cintaretl.

furoase Nifon, acum parasite. CirciumI sunt 14. Comuna e vechie; se gasesc

Mal are 9 ctrciumT, o ruma pe apa. Budgetul comund e la veniturI de 6084 leT si la cheltuelI,

hrisoave din 1558, care menfioneaza de satele Magura si

de 4758 leT.

Unguriul.

Vite: 422 boI, 148 vacI, roo viteI, 2 bivolI, 3 bivolite, 17 caI, 9 Tepe, 6 mine, 1270 oT, 76 capre si 15o porcI. StupI sunt 36.

Teritoriul comund este udat de riul Clenita ce vine din Negreni si se varsa. in Teleorman la Laceanca.

Mfigura, catun, jud. Arges, pl.

Se fac 3 tirgurI: douä in comu-

Topologul, fácind parte din com. rur. Bleici.

na. Malura, la 29 Iulie si la 6 August si unul in cat. Ciuta, la

NI5gura, cdtun de resedinta al

21 Noembrie. CaT de comunicatie : soseaua j udeteana Buzar' - Frontiera ; un

com. Magura, jud. Buzar', cu 950 locuitorI si 226 case. Are

lmportant vad peste riul

Schitul-Nifon si Baile.

scoala din cal. Mihaesti, care este la I kil. departare. Prin mijlocul satuluI trece calea ferata Dragasani-Rimnicul si soseaua nationala Rimnicul-RiulVaduluT.

Mägura, saa Buduiasca, cdtun, jud. Vlasca. Vez! Budaiasca.

Magura, mahala, fácind parte din com. rur. Ciresul, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Mägura, moho la, jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-s., com. rur. Greci.

Mägura, schit, jud. Bacati, pl. Trotusul, la V. de Tirgul-Ocna,

(Pasesti),

tor si luntre, in cazul ciad rrul

pe un podis al munteluI cu acelasI nume, cu un loc de aratura, finete, o livada si un Taz.

MAgura, sat, facind parte din

I3iserica si chiliile sunt de zid,

vine mare, vad prin care se pune In comunicatie cu com. Pirscovul

com. rur. Mierlesti, pl. Siul-d.s., jud. Olt, situat la N. comuneI, pe ambele malurT ale riu-

toate in partea despre TirgulOcna, cu o vedere frumoasa in spre oras si spre intreaga vale a Trotusuld. Se zice ca bise-

Bu-

sub-diviziile : Bradul

zad, unde se afta un pod umbla-

si cu soseaua judeteand Rusiavatul - Buzan; soseaua MaguraNifon si alte drumuri naturale.

MAgura, com. rur., jud. Vlasca, compusa din ca.tunele: MaguraLaceanca-Gurueni, Magura - Budueasca, Vitanesti, si Gavanesti; situata in extrema V. ajudetuluf si

a plaseI Cilnistea, pe valle

Clenita si Teleorman, la unirea

lor, la 65 kil. de Bucuresti, la 47 kil. de Giurgia si la 36 kil.

Are o populatie de 400 locuitorl, din carl 6o improprietal-4T dupa legea rurala ; o biserica, zidita. la 1783 si repa-

rata la 1880 si avind de ctitorr pe preotul DragoT, Maria preoteasa si Stoian diaconul. Vite: 1 so bol*, 8o vacI, 57 cal si Tepe, 250 oT si 47 rimatorI.

Mägura, sat, facind parte din

de Ghimpati, resedinta plaseT.

Are o populatie de 286o suflete, din carl 638 contribuabilI. Sunt: 2 colr, una in cat. M5.gura, de baetl, zidita. la 1861 de raposata Safta Catrisoaia, fosta proprietara, si frecuentata de .31 elevl si a doua, de fete, in com.

Budueasca, frecuentata. de

luI Iminogul.

8

eleve.

ase bisericl : la Migura-Buduiasca, Magura-Laceanca, Gurueni, Branistea, Vitanesti si GavAnesti, constitue parohia MI-

rica ar fi cladita. de Constantin Racovita-Voevod, la 1756. Pe clopotul ce1 mic se afla insemnat anul 1757. Acest schit este intretinut de Epitropia spitaluluI Sf. Spiridon din Iasi.

Se administreaza de un superior si este locuit de 3 cAluInscriptia care este pe frontonul bisericer a fost facuta de egumenul Grigore, care s'a intemeiat mal' mult pe traditiT, garT.

de eh pe documente sigure.

com. rur. Mihaesti, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea. Are o populatie de 509 locuitorI. In sat este o biserica cu ur-

Din aceasta inscriptie reiese ea s'ar fi cladit aci 2 bisericT inainte de sfirsitul sec. al XVII-lea,

m5.toarea inscriptie :

din care s'ad constatat urme

Acest sfint Amvon la care se prlznue§te hramul Sf. loan Botezlitorul, din temelie s'a zidit i clopobta la leat 1844, In zilele DomnuluT nostru Gheorghe Bibescu-Voevod O s'al Infrumusetat cu zugrivealli, de ctitoriT Gheorghe loan, Toan Brea, etc.

Copiir din sat urmeaza la www.dacoromanica.ro

In poiana de Ruga actua1a biserica. si inteun loe allturat cu aceasta. Printre ctitorI se citeazä un anume Cantemir si pe Mihaia Racovita.

Mfigura, vi?rf de munte, jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ber-

MAGURA

zuntul, din vira Magura-BerzuntuluT.

Mägura, munte, jud. Bacan, pl.

riul Necule i Rimnicelul; este acoperit Cu padurT seculare ; in timpul vereT se fac ad i stine de oT, unde se fabrica caseaval.

Muntelul, com. Moinesti, cu iz-

voare de ape sarate.

Mägura, munte, in jud. Buzan,

Mägura, culme de munp, jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; se desface din DealuI-Ro-

com. MIAjetul, cat. Valea-Rea,

su ; se intinde in partea de V.

acoperit de padure i fineatd.

a comund, printre piraiele Rimnicelul i afluentul san Cerbul. Virful principal este Magura-

MAgura, munte, in jud. Buzan, com. Braesti, format din stincT acoperite de pinT si mesteacanT.

MÀGURA

261.

in partea S.-E. Intrarea in cetatue se presupune a fi fost des-

pre S.-E., pe unde se cunoaste el incepe urma de drum la vale catre sat. MaT spre N. de cetatue, la o mica departare, se vede o altI ridicatura de pamint, ce poartl numirea de Straja, despre care traditia spune el ar fi servit ca

statie de veghere pentru

ce-

Ganea, inalt de goo m. si a-

tate. Tot pe muchia dealuluT, cam

coperit cu pasunT i padurT.

la 8o0 m. de cetate, este o alta

ridicatura de pamint, numita Mägura, munte, la N. de orasul ampulung, jud. Muscel, din poalele caruia izvoreste canalul

ce strabate orasul. Mägura, ramurcl de munp, ce se detaseaza din piscul CeahlauluT, spre hotarul TransilvanieT, jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,

com. Hangul. Formeaza legatura cu dealul Aria-ZableT. Se mar nume$te i Heghqui.

Mägura, ramurd de munp, jud. Neamtu, plasa de Sus-Mijlocul, com. Filioara, situata in vecinatatea. manastirilor Varaticul $i Agapia. Are piscurile cele niaT insemnate : Ciungi, Dealul-Mare, Poiana-TiganceT, Piatra-lur-Mos-A-

Mägura, §ir de arealuri, in jud. R.-Sarat ; brazdeaza partea de E. a com. Odobasca din plasa Orasulul ; infra in pl. Marginead.-s., intinzindu-sI ramificatiu-

nile prin comunele Urechesti

Popesti ; se intinde pe o lungime de 18 kil.; inaltimea variazA intre 650-320 m. ; este

luT Taroi.

Mägura, munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ;

se desface din culmea Lupati; brazdeazä partea de N. a coniuneT, intinzindu-se printre pi-

tatueT. Legenda zice ca pe acest loc ar fi fost din vechime o ma-

nastire, de aceea i dealul in partea aceasta se numeste Dealul-ManastireT.

Sub Dealul-MagureT, in par-

loc, cu viT si semanatuff, la S.

tea S.-E. de satul de astazi Ibaneasa, se afla localitatea nu-

Mägura, unul dintre piscurile

mita Selistea-Veche, unde se zice

muntelut La-Coarne, jud. Suceava, com. Bogdanesti.

ca. a fost satul vechin, pe care

Mägura, deat, jud. Bacan, pl.

loc se yací urmele bisericeT ; se gasesc resturl de hirburT, caramizi i fiel-M.1T.

TazlAul-d.-s., com. Scorteni, de

Mägura, movild, jud. las',

De aci s'a scos mal inainte

pl. Bahluiul, com. Baiceni, pe coasta

pleura.

careia e situat satul Coasta-Ma-

pe teritoriul satuluT Pustiana.

gureT.

Mägura, deal, pe mosia Ibatuat intre riurile Putna $1 Milcovul, din sus de orasul Odobe$ti. La poalele munteld sunt asezate renumitele podgoriT de la Odobesti. Virful cel mal inalt este la Titila, d'asupra schitu-

baza dciii m., cu o inaltime de g m., de pe care se vede toatà suprafata din circumferinta ce-

acoperit Cu pasunT la N. si mij-

ron $i Ciardacul.

Mägura, munte, jud. Putna, si-

Movila-Mare, in circumferinta la

ne$ti, com. Ibanesti, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoin, pe muchia caruia, in partea de S.-V. a sa-

Mägura, deal mare i punct de

tuluT, se ridica cel mal inalt pisc

observapitne, in jud. Mehedinti, com. Negoesti, catunul Padesul, plaiul Closani.

din tot judetul. Acest deal are eircumferinta

Mägura, deal mare, in jud. Me-

de 4460 m. Terenul este compus

hedinti, com. rur. Maresti, plaiul a osani.

din nisip, lut si piatra. Suprafata cam trunchiata are 1115 ni. imprejur. AicT se vld urmele bine cunoscute ale une! cetl.tuT In forma rond-ovala, cam de go m. lungime, lar santul dinprejur are o adincime de 3 ni.

www.dacoromanica.ro

Mägura, deal, cu directia S.-E., jud. Prahova, pl. Filipesti, com. Ditesti. Pe deal su nt plantate vi!, prunT

nucT si merr ; parte din ele, fiind

262

MXGURA

distruse de filoxera, servä de pasune.

Mägura, deal, la V. com. Poiana, pl. Prahova, jud. Prahova. Are

MXGURA

com. Turcesti la S. Coama acestuT lant serveste de limita intre com. Mateesti, jud. Gorj,

sind DomnuluT, si-a rascumparat capul -cu aceasta mosie. MirceaVoevod, fiul luT Radu, printr'un

si com. Alunul.

hrisov din 1558, Iunie, o darueste EpiscopieT, fixIndu-1 ho-

o pozitiune frumoasa acoperit cu cring, padure i livea pentru pasunatul vitelor.

Mägura, deal, la N. com. Stro-

Magura, a'eal, se desface de la

este prevazuta de o multime de ripT. Pe coasta de S. se gaseste

EpiscopieT, avea 2260 hect, din

multa peatra de var.

i padure ; trecind la Stat, dupa ce s'a dat

si este

N. din dealul Fistici, com. Cozmesti, pl. Stemnicul, jud. Vas-

luir', se intinde prin com. Cosesti, pl. Racova, unde prin in-

esti, plaiul Horezul, jud. Vilcea,

care o desparte de com. Slatioara. Partea de S. a dealulul

tarele din apa Buzaul pe Tocilea sa in sus pana in Predeal, pina la Cetatue si pana in Tocileasa. Magura, ca proprietate a

care 280 arabile,

150

170 izlaz, 74 livezT

deal, in jud. Vilcea,

improprietaritilor din 1864 cam

altimea luT predomina toate locurile din imprejurimI; din el se

plaiul Horezul. Brazdeaza com.

Slatioara, de la E. la V. In ri-

483 hect., restul s'a ineorporat cu mosia Unguriul, dind nas-

desfac culmile: DealulMare

pile si in partea de S. a MI-

tere mosieT Magura Unguriul.

Cosca.

gurei se gaseste piatra de var. In partea de N.-V. a Magurei

M 'agrura, deal, in partea de V. a com. Girbesti, pl. Fundurile, jud. Vasluiü. Tine de comuna

M'Agrura,

sunt 2 izvoare Cu apa sulfuroasa, pe carT locuitoriT le numesc

Mägura, pddure particulara, in jud. Bacad, pl. Trotusul, com. Bogdanesti. Este populata cu stejarT, fagT, carpenT si brazT.

Glod.

Are o intindere de 715 hect.

Tibanesti. Are directiunea de la

munte. La partea de S. a luT

M'agrura, baltd mare, in centrul catunuld A/figura, com. Mihi.esti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, formata de .valea Boalca, care strabate com. Mihaesti dela

are un pise in forma uneT mo-

spre S.-E. si se varsa in Olt.

hect, si supusa regimuluT

vile. Este acoperit cu padurl.

Malurile sale, aproape de confluenta, sunt mlastinoase.

vic.

N. la S. si inaltimea cea maT mare o atinge la locul numit Cetatea. Acest deal, privit din valea despre E., are aspectul unuT

MAgura, deal, in partea de N.-

40i este supusä regimuluT silvic.

Mägura, pdclure foioasa, in jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Moi-

nesti, cu o intindere de 220 sil-

Mägura, pda'ure, jud. Buzar', com. Mlajetul, cät. Valea-Rea ; face cu Dosul-VaeT-Rele un corp de 400 hect. ; proprietarT: mosneniT Vi-

V. a com. Hirsova, pl. Racova,

M'Agrura, izvoare cu afta mine-

jud. Vasluiü, acoperit cu padure; are o inaltime mare ; de pe virful lui se vede toate lo-

rald, in jud. R.-Sarat, plaiul apà. contine

lirenT, apoT Tanasestil i JitieniT.

calititile dimprejur. Traditiunea zice ca, in timpul razboiuluT din Valea-Racovef, Stefan - cel - Mare alesese acest loe ca punct de observatie, unde

urmatoarele substante: sare amara si pucioasa in mare can-

Mägura, pdclure a statuluT, in

Rimnicul, com. Bisoca. Sunt 2

izvoare a caror

ditatei apa, magnezie carbonica, gips, magnezie en miel depozite

numita de popor Beciu/-luT- tefan-Voda.

M'Agrura, localitate, in jud. Prahoya, pl. Podgoria, com. Podeni-Nol, numita i Bordeiul-de-

Sare, unde se gaseste sare in Mägura, deal, in jud. Vileea, pl.

fov. VezT Hotarele.

de sare, etc.

se vid si pana astazI urmele unor santurT si a uneT subterane,

intindere de 550 hect., jud.

mare cantitate.

Mä' gura, pddure, supusa regimului silvic, proprietatea,mosnenilor DragoslovenT, pendinte de com. Dragoslavele, plaiul Dimbovita, jud. Muscel, in intindere de Too hect.

Oltul-d. s., com. Mihaesti, care, impreuni. cu Carantina si CornAtelul, formeaza un lant ce se

IVI Agrura, mofie, in jud. Buzati, com. Magura, fosta in vechime

prelungeste din hotarul com.

a lul Radu Descultul, diruita

CoroaneT, com. Bicazul, mosia cu acelasT sume, pl. Piatra-Muntele,

Greei la N., pana la hotarul

luT de Basarab-Voevod, tosa gre-

jud. Neamtu ; se uneste cu pa-

www.dacoromanica.ro

MAgura, pddure, pe Domeniul

MXGURA.NEAGRX

263

MÀGURA

durea Smida ; se arendeaza cu 30000 la anual.

Mfigura, trup de pddure, a sta-

entul satiPiriul-Necule ; brazdea-

ghel, urme de cetate, jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Cioroiasul, in N.-E. com., in plaiul de vi!, numit Branistea. Pe acolo se gasesc pietre marl, caramizT carT, se zice, dateaza din timpurT

tuluT, in intindere de 35 hect., pendinte de com. Prahovita, pl.

za partea de N. a comuneT ;

vechT.

Prahova, jud. Prahova, care, impreunä cu trupurile: Fetele-GriuluT (175 hect.) si Irmaneti (200 hect.), formeaza padurea Valea-

vara se fac aci sane cu oT.

Pe coprinsul acesteT mosiTs9nt

16 herdstrae.

Magura -cu-Lesile, munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; se desface din muntele Stepcul-Mare ; se intinde printre riul Rimnicelul si aflue acoperit cu padurT si pasunT ;

Mfigura-Domesnicului, ramu-

Belciugatele, pl. erbanesti, jud.

rd de munp, jud. Neamtu. Vez!

Olt ; e acoperita cu semanaturl.

Domesnicul.

PietreT.

Mägura, podif, jud. Bacati, pl.

Magura-Liceanca, altun, jud.

Trotusul, com. Tirgul-Ocna, format de muntele Magura-OcneT,

Vlasca, pl. CilnWea, com. Ma-

avind inaltimea de peste 500 metri.

gura, situat la varsatura CleniteT In Teleorman. Este proprietatea statuluT, 11-

=0. de la V. Paapa. Supra-

Mägura-Albfi, trup de pddure a statului, jud. Vilcea, plaiul

fata mo§ieT, impreuna cu trupurile, este de 6350 hect., din carT

Horezul, care, impreunl cu mun-

testi, de care mal apartin tru-

450 hect. padure, compusa din trupurile Taioasa, de 300 hect., si Caraghiozul, de 150 hect. Se arendeaza anual, impreuna cu

purile Padina-Seaca, Alunul si

trupurile, cu. 65000 le!.

tele Netedul si Dosul, are 0,25 hect. si formeaza padurea dosPiraiele.

MAgura-Berzuntului, fin/ de

E Are o inaltime cam de 6 m., iri o circonferintA la baza

de 45 m; Din virful er se poate vedea toatà comuna.

com. Balanesti, la 600 111. spre

S. Are o circonferinta la baza de 235 m. i o inaltirne cam de 12 m. Imprejurul el 'ají gasit diferite scule : sulitT, sagetT, pinten! li. alte obiecte de fier. Se

zice ca ar fi facuta de TAtarT, dar mal probabil e ca s'a ridicat de GetT sati DacT.

com.

Birsane0, in care se afla un

Olt, pl. erbanesti, com. Mihaesti-d.-j., situata la 1 kil. spre

o bisericá, cu hramul Sf. Ion S'ail improprietarit in 1864, In toate catunele de pe aceasta proprietate, 402 locuitorT : elrora li s'aiI dat 1206 hect. pamint. (Vez! com. Magura).

M'agura-Brätestilor,munte,jud.

Mägura-Mare, mligurd, judetul

Paapa, frecuentata de 3 u elevT ;

d.-j., com. Berzuntul, a carel zare

com. Doftana.

Teleorman, com. Belitori, la V.; are 14 m. inaltime si 60 m. ocol la baza.

Mfigura-Mare, mdgurd, judetul Olt, pl. Siul-d.-j., pe teritoriul

munir, jud. Bacati, pl. Tazläul-

hotareste com. Berzuntul spre

Mfigura-Mare, mdgurd, in jud.

Are : o scoala zidita de V. Botezatorul.

Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j.,

Mfigura-Mare, mdgurd, situata In partea de N. a com. Seaca-

Mägura-Läceni sati LaceanMfigura-Micä (Movilita), nu-

Magura -Budoiasca, trup de

ca, trup de mofie, jud. Teleorman, pe piriul Teleorman. Fama parte pana la 1875 din

mofie, fost al statuluT, in j u detul Teleorman. A fost vindut, in 1889, citor-va locuitorT din ora-

com. Magura care e in judetul Vlawa i care pe atund figura ca com. in pl. TirguluT din ju-

sul Alexandria.

detul Teleorman. Se invecineste la E. cu riul Teleorman ; la V., cu mosia Magura - Buduiasca,

din care 10 pentru scoall

fosa proprietate a statuluT. O mica parte se intinde O in jud. Teleorman.

MAgura-Mica, vechie numire a cdtunula Movilita, din comuna Gavane0, jud. Buzar'.

Mägura-lui-Mos-Mihaiti-An-

Mägura-Neagea, munte, intre

loc numit Piatra-Galbena.

Mägura-Casinului. Vez! Magurisul, virf de munte, jud. Bacaa.

Mágura-cu-Ontarul, pichet de granild, pe marginea Dunarel, jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

mire, data unel parti din mofia Gävanesti, jud. Buzaa, pe care s'ad improprietarit insurateif in 1881, dindu-li-se cam 150 hect., pe malul sting al riuluT Buzar', si

cimitir.

MAGURA-OCNEI

MAcleiul

i Broteni, judetul Su-

ceava.

Migura-OcneI, munte, judetul

264

MAgurelele, com. rur., jud. Prahoya, pl. Podgoria, situata lInga riul Teleajenul, pe oseaua PloWi-Bratocea.

Bacan, pl. Trotupl, com. Tirgul-

Se compune din 4 catune :

Trotn care are forma une! potcoave §i are un pod4 in partea

Coada-MaluluT, Magurelele, Protosinghelul i Zamfira. Are o coala, tnfiintata la 1858. Localul e proprietatea comuneT.

sa culminanta. Este situat d'a dreapta.TrotuMuT, acolo unde

acesta se unWe cu SlAnicul. Din partea despre N., pe coasta

Magurelele, com. rur., pl. Sa-

sa, se afla cariere de plata.,

barul, jud. Ilfov, situatA pe deal,

iar pe virf, in spre Tirgul-Ocna, se aflA schitul MAgura.

la S. de BucurWi, lInga riul

Migura-Ocnelor, padure, jud. Bacan, pl. Trotuvul, com. Tirgul-Trotu, compusa. din 4 trupurT : Schitul, Stina, Aurul apriorul, proprietatea Case! Sf. Spiri don din Iai. Are o intindere de 146 hect. §i este amenajata..

Migura-§omuzula VezT ramura de munti, jud. Neatntu.

Mfigura-Unguriul, mofie a statuluT, pendinte de Episcopie, in jud. Buzan, com. MAgura. Are cam 2050 hect., din carT 1062 padure, apoT finete, livezT, za-

voaie cu cAtina, locurl sterpe §i cam 200 hect. arabile, car1 s'ad dat in loturl locuitorilor.

Migura-Urzicari,;adure a statuluT, in intindere de 300 hect., pendinte de com. Varbilaul, pl. Varbilaul, jud. Prahova, careimpreuna cu trupul Valea-Bisericel (200 hect.), formeaza padurea Varbilaul.

MägureI (Virful-), deal, in partea de V. a com. Varbilaul, pl.

Sabarul, la io kil. de Bucurqti. Se compune din satele : Dumitrana, Filipescu, Ghermani OteteNanu, cu o populatie de 1351 locuitorT, carT trajese in 285 case. Se intinde pe o suprafatA de 2095 hect. Institutul Otetelipnu, FratiI Ghermani i statul, an 1400 hect. locuitoriT 695 hect. ProprietariT cultiva 1008 hect. (73 ster-

pe, 166 izlaz, restul vie i padure). LocuitoriT cultiva 579 hect. (38 sterpe, 62 izlaz, restul vie). Comuna are 279 contribuabili cu un budget de 4839 leT la veniturl i 4810 lei la cheltuell.

In comuna sunt 3 bisericT, la Dumitrana, Ghermani i Ote-

teNanu; 2 coale mixte; i heleOen ; I moara Cu apa ; 7 po-

durl.

Numarul vitelor marl e de 856 (189 cal i epe, 16 armasarT, 304 bol, 176 yac! i viteT,

ii taurT, n bivolì i 149 bivolite) i al celor miel de 3869 (4 capre, 69 pord, 3796 oT).

M2iGURELELE

R.Aposatul boer I. Otetelipnu

a lasat, prin testamentul din 1876, ca, dupa incetarea din vIeatà a otieT sale, mo0a sa MA-

gurele, castelul san de aci prea frumosul parc ce-1 sa serveasca unuT ?Ileonjoar, insti-

tut de fete Romince ecarora

se va da o cre0ere i educatie de bune mume de familie, l'Ara pretentie san lux ; prisosul ce va raminea dupa budgetul anuluT

se va capitaliza spre a da zestre acelor fete, care nu va fi nicT maT mult niel mal putin de 200 galbenT uneiaa. AceastA avere o aLlministreaza acum Academia Rom. ina i in acest scop

s'a transformat frumosul castel din Magurele inteun local pentru institut de fete, care s'a inaugurat la deschiderea anuluT co-

lar 1894-95, cind a inceput sa functioneze prima clasa. cu 15 eleve. Urmatorir patru anT aü maT fost primite cite r5 eleve, ast-fel ca organizarea InstitutuluT s'a savir§it abia in anul colar 1898-99, &id eran cincI clase secundare cu cite i5 eleve, Cu totul 75 eleve. De alci In aprimit cite 16 eleve inte de fie-care clasa, decT 8o in cele cinc! clase.

Scoala e de caracter special. Elevele primesc pregatirea ce se da in colile secundare de fete i fac in acelalT timp practicä in toate ramurile gospodáriel casnice, precum §i in croitorie, atit in cea de albiturT, ctt in cea de haine. Cheltuelile

Dintre locuitorT 310 sunt plu-

InstitutuluT an fost prevAzute in

garl, 15 an diferite profesiun1. ArAtura se face cu 194 plu-

budgetul anuluT 1900-901 in suma de 77614 leT, 8o b. Pana

gurT: 140 cu bol, 54 cu cal.

acum ati ie0t din Institut 30

Varbilaul, jud. Prahova, acoperit

LocultoriT ati 170 care §i carute :

cu padure, printre care se afla

142 cu bol, 28 cu cal.

de absolvente, prima serie de 15 in Iulie 1899, iar a doua serie in Iulie 1900. Dupa n4te documente Ostrate parte in Archivele statului, parte la Episcopia de Rim-

petice de poenT.

ImproprietAritT 166 locuitorT,

neimproprietaritl, 168.

Mägurei (VIrful-),munte (1208.3 m. alt.), j ud.S uceava, com. MAli ni .

Comerciul se face de 8 circiumarT

i i hangiti.

www.dacoromanica.ro

MÄGURELELE

nic, Magurele ati fost mosia de zestre a Doamner Stanchil

MÄGURENI

265

tul cerealelor de la magazif, la

ati trecut in urma la Domnita

Cultura viilor se face pe o

Ilinca, ñica lur Nicolae-Voda Petrascu i nepoata lur MihaiaVocla Viteazul, care le-a lasat fiiulul sati Serban-Voda. Canta-

scara intinsa, iar din Balta-Berceluiulur se recolteaza mult stuf si papura.

cuzino.

Aicr, la mosia sa Magurelele, a tinut Mihaiti-Voda Viteazul consilia de rasboin mar 'nainte

de a fi luat hotarirea sa dea

Are: dota scolr, una de baetr, frecuentata de 37 elevr si a doua de fete, frecuentata de 15 eleve; o biserica, deservita

de 3 preoti

si 3 cintaret.I; o

pept cu Sinan-Pasa la aluga-

moara cu aburl; doul instalatiunI raid de sapunarie si de O.-

reni.

bacarie.

leormarr, pl. Calmatuiul, situatä

Podgoria, jud. Prahova.

Mägurelele, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

Mägurelele-Filipescu,sat, jud. Ilfov, pl. Sabarul. Vezr Filipescu.

Mägurelele-lui-Asan, sat, jud. Ilfov. Vezr Ghermani.

Mä.gurelele-IuI-Otetelisanul,

Vite sunt: 205 ce, 655 vite Mägurelele, com. rur., jud. Te-

Migurelele, sat, facind parte din com. Jur. Magurelele, pl.

portul Turnul-Mägurele.

marf cornute, 1030 vite raid cornute i 83 porcI. Budgetul comuner e de 5699

sat, jud. Ilfov. Vezr Otetelesanu.

ser, pe malul sting al Duna:mi', lingl orasul de resedinta, T.-Magurele. Are un mic catun, Bulgarul, format din prisosul de in-

ler, 48 banr, la venituri si de

Mägureni, conz. rur., jud. Prahoya, pl. Filipesti, situatä pe

5687 ler, 55 banr, la cheltuelr.

malul sting al piriulur Prahovita

CAile de comunicatiune sunt: soseauajudeteana Turnul-Zimni-

surater.

cea care strabate comuna si ja

Satul Magurelele se afla pe sesul dintre oras, gara i viile din dealul Suroaia. Catunul e si-

directiunea pe sub Dealul-Viilor si de acolo la catunul Ciuperceni si. la com. Traian. Din aceasta

si pe malta drept al riulul Prahoya, la 20 kil. de Ploesti, capitala judetulur, si. la 6 kil. de Filipesti, resedinta plaser. Se compune din 4 catune :

la extremitatea de S.-V. a pa-

tuat pe o limba de pamint ce inainteaza spre lunca Dunarer, la o mica departare de comuna, in partea de S. Dunarea, cu insulele i lunca

sosea, despre orasul Turnul, se ramificä o linie la magazia de

marfurI de la gara

si

o alta

spre orasul Turnul.

Magureni, Cocorasti-Caplir, Pa-

masa si Navacesti, pe o

in-

tindere de 2050 hect. si Cu o populatie de 574 familir, salí 2590

suflete, din cae: 473 contribuabilr. Locuesc in 560 case.

el, com. FlAminda, orasul de re-

Pe teritoriul comuna' trece si parte din soseaua nationala

sedinta T. - A/Mg-urde si mosia

Turnul-Alexandria, soseaua Tur-

in catunul Magureni, cu hramul

nulPort si calea ferata. Tot din raza comuner pornesc la N. mar multe drumurI

Sf. Treime, avind ca ctitor pe Patina Spatareasa, fondata in anul 7179, dupa cum se vede

care se unesc Cu soseaua nationala Turnul Alexandria si cea judeteana Turnul-Rosiori. Incepind din malul baltirBerceluiuluI spre V., pararel cu tdrmul Dunarer si pana in Olt, s'a construit un dig pentru apararea

din urmatoarea inscriptiune:

pana in riul Oltul, formeaza comuner, care segaseste pe domeniul statulur:Turnul. Locuitorr improprietariti sunt 247, caroraili s'ají dat 1067 hect. Sunt 292 hect. vil, situate, cea

mal mare parte, in valea Turnulur, la 3 kil.; o parte pe dealul Suroaia si o parte, in vale, la N. comuner.

Partea de S. a comuner este udata de Dunare, incepind din dreptul pichetulur de frontiera No. 3 si Balta-Berceluiulur. Are o populatie de 395 fam., sail 1840 sufl., din casl 340 contribuabilI.

Locuitoril, pe linga agricultura, se mar ocupa cu transpon-

orasuld Turnul-Magurele si a uner partl din comuna de inundatiunile Dunarer. In catunul Bulgarul, pe o innaltime, se vad inca intariturile

Sunt dota bisericI, din care una

gAceastil Orla i Dumnezeiascit bisericit rtdicatu-s'ail din temelie tntru lauda

sfintet §i de vieaVt fickoare nedesptircite Troi;e adevitrateT Dumnezeirt, de robii tul Dumnezert Puna Spitireasa a riiposatuld Drighiciü Cantacuzino bivvel Spiitar i fecioriT el: Ptrvu, Constantin, §erban, Grigorascu Cantacuzinescl; domnind Cr4tinu1 loAntonie Voevod, mesAa August In 20, 7179 (1671).

A doua bisericA e In atunul

unde se afla asezata una din

CocorAsti, fondatA la anul 1826

bateriile rusestr care bombardaa

de Grigore Caribolu. Ambele

Nicopoli in razboiul din anul

biseridsunt deservite de 4 preotr.

1877.

www.dacoromanica.ro

Scoala exista In comunA de

MAGURENI

vre-o 40 ani si este frecuentatA de 65 bAeti $i 30 fete.

Linga biserica din catunul Cocorasti sunt niste ruine vechi ale unei biserici, ce ar fi existat zice-se, VodA.

si a caramider. Sunt : 13 fabricanti de var si 25 fabricanti de caramida. Se fabrica in comuna multa tuica i vin. Sunt foarte multi pomi roditori.

LocuitoriT, in numar de, 398,

hect. Vite sunt:- 231 cal, 20 -Tepe,

634 bol t vacT, 5 bivoll, 16 capre, 1089 oT si 721 porci. Comerciul se exercita in comuna de 12 circiumarl. Budgetul e la veniturl de 7439 lel si la cheltuelT, de 6278,88 lei. Prin. Magureni, trece ca/ea fe-

rata i calea riationall PloestiPredeal i dota sosele : una care traverseaza catunul Magureni, legind comunele : EAlinesti,

Edera i Provita si a doua, care traverseaza catunul Cocorasti, legindu-I de comuna Calinesti

de orasul ampina. Aceste doua din urma sosele sunt plantate cu tel inca de pe la anul 1830 de catre Calmacamul Const. Cantacuzino, fostul proprietar al mosiT MAgureni, care apartine astazT D-lui George Gr. Cantacuzino. E brAzdata de dealurile Ghimelia i Mateiasca, care apartin proprietaruluT, avind pamint bu n,

servind de livezi.

Mara de riul Prahova i piriul Prahovita, comuna Magureni este strAbatuta de valle: BouluT, Murelor, Rudei, Purareata, Seaca i Plopului.

Se margineste la N. cu comunele ampina i Prahovita, la S. cu comuna CAlinesti, la E. Cu comuna Floresti si la V. cu comuna Iederile.

Locuitorii se ocupa pe fingä agriculturä ca fabricarea varuIur

spre orasul Rosiori-de-Vede, prin sosele vecinale.

Mägureni, sat, in jud. Ialomita, pl. Borcea, s'ituat pe tarmul sting

al bratului Borcea i spre E.

pe timpul lui Negru-

s'aa improprietarit la 1864, pe mosiile proprietarilor Costache Cantacuzino si Constantin Cadat 1624 ribolu, din care li

MAGURICEA

266

Mfigureni, com. rur., la extremitatea de V. a piase! Tirgulul,

jud. Teleorman, limotroft cu jud. Olt, situatá pe valea Bratcovuld,

strabatuta in toata

In apropiere de orasul Calarasi. A purtat tnainte numele de Creteni.

Formeaza astazi o parte a orasuluT Calarasi, purtind nu-

lungimea de ptr. cu acelasT nume. Se invecineste la S.-E. cu com.

mirea de mahalaua Magureni.

MAldaeni, de care nu e departata de eit numal eu vre-o 500

Mägureni, sat, jud. Ilfov, pl. Sabarul. VezT Floresti-d,-s.

m. ; la E. cu comuna Scrioastea;

la N. cu comuna Baltati ; la V. cu comunele Mihaesti-d.-s. Mihaiesti-d.-j., din judetul Olt. Comuna Magureni poarta si numirea de Ciocanul.

Din piriul Bratcov si din izvoare s'a format un elestea care se numeste Morusul. Intinderea comuneT, cu mosia

aflata pe d'irisa e de aproape 2500 hect., dimpreuna cu locurile improprietaritifor de la anul 1864. Din acestea d-nul N. But-

culescu posea 1183 hect. ara-

Mägureni, sat, fAcinci parte din com. rur. MAgureni, pl. Filipesti,

jud. Prahova, cu o populatie de 1761 locuitorT.

Mägureni, sat, facind parte din com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.s., jud. Vilcea. E coprins intre piriul Negropita si dealul Cotroceni. Are o populatie de 185 locuitorT ; o biserica, reparata la 1888 de Firtat Dita sí fiiI Locuitorii acestuT catun s'a(' improprietarit la 1864.

bile. Locuitoril improprietAriti

sunt in numar de 267, pe o in-

Magureni, curea de mofie, in

tindere de i io8 hect. Pe por-

jud. Dolj, pl. Balta, com. Gre-

tiunea delimitata locuitorilor se

ces ti, apartinind mosnenilor Magureni.

gAseste si 931/2 hect. de viT, iar

pe a proprietAtei 5 hect. Populatiunea comuneT este de 432 familiT, saa 1507 suflete, din carT 326 contribuabili.

Mägureni (Muntele-), pätiure

Vite : 869 vite mar! cornute,

Muntele-Magureni, pendinte de com. Provita-d.-j., jud. Prahova.

16 magarI, 1808 °I, 15 capre si 353 porci. 156 caT,

Budgetul comuna e de lei 4423, bani 5 la venituri si de lei 4147, banT 79, la cheltueli. Are o scoala, cu un local propria, frecuentata de 24 elevi ; o biserica, deservita de 3 preotT si 2 cintareti. Drumurile sunt: spre Mihaesti-d.-j. din jud. Olt, spre comuna Baltati, prin Maldleni,

www.dacoromanica.ro

particulara, supusa regimulul sil-

vic inca din 1883, pe mosia

Mäguricea(VIrful-MäguriceI), catun, in jud. Buza, com. MAruntisul, Cu 140 locuitori i 31 case.

Mäguticea, munte, in jud. Suceava, intre Madeiul i Brostenr, avind 1235 m. alt.

Mäguricea, munte, in jud. Su-

MAGURICEA

MXICANETL

267

ceava, comuna IVIAlini, 981, m. altitudine.

jud. Dolj, pl. Amaradia, com.

tinT; mal sunt si ro puturi (5ro

ZAlcolul, ce se Jasa din dealul-

metri adincime). CAtunele carT compun com. sunt : MAicAlesti sad Bolboaca, resedinta, in mijloc, TAtarul la

RAdinesti (jud. Gorj), se continu5.

MägurIcea, deal, in jud. Bac5.5, pl. Trotusul, com, BogdAnesti, ce se inaltd in dreapta Trotusalar si pe .coasta cAreia se afl5. Satul-Noti,

prin Dealul-Viilor. In tot lungul tor aceste dota deaturT despart valea riulta Plosca de a afluentuluf sAti Ploscuta. Tot din acest deal se tasa Piscul-Scroafel.

V., Belciugul la N., GrAdinileGirlesti si Cringeni la E. Suprafata com. este de 7920

hect., din carl 155 hect vatra Mäguricea, deal, care trece prin mijlocul com. SlAtioara, plaiul Horezul, jud. Vilcea, avind di.

Maguri§ul sati Mägura-Ca§inuluf, virf de ',mute, in jud.

com., 378 hect. ale locuitorilor, 7345 hect, ale particularilor.

BacA5, pl. Trotusul, 600 m. inAl-

Are o populatie de 490 famita, sa5 2050 suflete.

rectia de la E. la V. Din par-

time, situat pe limita comunelor

tea de S, a MAguriceT, izvoresc

1-Urja si MAndstirea-Casinulul si

Sunt aci: 2 bisericT: una in cAt.

ape slrate pe carT locuitoriT le numesc Glod sati Moarea.

la E. de muntele Runcul-Alb.

Bolboaca, de scindurT, fondatI

Mäguricea, pod4s, in jud. BacAti, pl, MunteluT, com. DArmInesti, care este format de dealul CAputeanul si de vtrful MAguricea; are locurT arabile in intindere de 120 hect.

de locuitorT, cu hramul Adormi-

Mägurita, virf de ',mute, in jud.

rea Malea Domnutuf, deservitl

BacAti, pl. MunteluT, de pe teritoriut com. Moine$ti.

de 2 preotT si 2 cintAretT ; a doua in cAtunul TAtarut cu hramul Cuvioasa Paraschiva, ziditA la. 1842

Mägurita, vale, in jud. Vlasca,

de IonitA TAtdranu, deservitA de 2 preoll si 2 cintAretl; 2 $colT: una de bleti, fondatA in

situatA In pl. Marginea, pe proprietatea Onceasca-Cosoveni a EforieT Spitalelor Civile.

Mäguricea-Petroiul, ',tolde a

1885 de com., condusl de

r

invAtAtor si frecuentatA de. 97

statuluT, jud. Muscel ; acum N'In-

Mäicäne§ti, com. rur., in jud.

elevT ; a doua, de fete, fondatA

dutA de ved. VezT GrAdistea.

R.-SArat, plasa Marginea-d.-j.,

tot de com. in 1885, condusA

pe ambele malurl ale

de o invAtAtoare, si frecuentatA de 38 eleve ; ro blcAniT, 17 circiara!, o marchidAnie, 2 cafe-

_

Mfigurile, munte, in jud. Dimbovita, de la Moroeni in sus in stinga, pe matca Ialomiter. Intre MAgurile si muntele Racial curge

rtuletuf, Valea-Raciuld, pe care sunt herlstrae de t5.iat scindurr.

Mägurile, deal, pe teritoriul com. DrAgAnesti, pl. Siul-d.-s., jud.

Olt, situat pe malul sting al OttuluT, in partea de S.-E. a com. S'a numit ast-fel, fiind-cA pe &n'ola ce se intinde spre E. de acest deal, pe Boianul, sunt situate 5 mAgurT.

Mägurile, vale, izvore$te din pa: durea CArbunarul saii MAgura, plalut Dimbovita, jud. Muscel, si se varsä in riul Dimbovita, pe malul sting, in raionul com. CetAteni-din-Vale.

Mägurilor (Dealul-), deal,

in

riuluT

Rimna.

Si-a luat numele de la mosia MAicAnesti ; locuitoriT II zice si acum ca inainte si Bolboaca, de la o bala, bolboacA, fAcutA de Rimna.

Este asezatA in partea de N. a jud., la 40 kil. spre N.-E. de orasul Rimnicul-SArat, si in par--

nele.

Comuna are : 5488 hect. arabile, 2200 hect. pAdure, 42 hect. vil, ro hect. fin*, 25 hect. neproductiv. Locuitora posed5. : 220 pta. gurT ; o moarA cu abur!: 6 ma-

tea de N. a plA5eT, a cAreT resedint5. este. Comunele invecinate sunt : Gulianca, la ro kil.; Hingulesti, la. 13 kil,; MAxineni

sinA de semlnat; o masinA de

si Cioresti, la 15 kil. Se mArgineste la N. cu com. NInesti (jud. Putna), la E. cu Corbul, la V. cu Rtrnniceni si la S. cu Gulianca.

3621 oi, 3 capre si 246 rirn5.torl.

Este o com. de cimp, ne aviad

Comercial e activ si constd in importut de coloniale, haine

alt accident de teten de cit maburile Rimniculta. Wat Rimnicul-SArat o udA prin

mijloc, de la S.-V. la N.-E., forMind la Estul corn, niste ralas-

secerat. Vite sunt : 933 bori 625 vacT, 297 cal', 357 'Tepe, 3 mAgarT,

In com. sunt : 4 cojocarT,

sierT, 2 brutarT, 2 cizmarT, 1 crol-

tor, 2 dogarT, 2 fferarr, i rotar. gata, vinurT si in exportul de

cereale si vite. Transportul se face prin statia Hanul-Conachi (jud. Tecuciti), la ir. kil. spre E.

,. 85

64680. Manid Dictionar Geogra4o. rol. IV.

www.dacoromanica.ro

2

potcovarT, 3 timptarT, 5 boga-

MAICXNE7Ti

MILXE§T1

268

Calle de comunicatie sunt :

Mälfie§tea, pirtur,sOpe mosia

1. calea judeteana Rimnicul-MaicAnesti ; 2. calea judeteanA Foc sani-Maicanesti-BrAila; 3. spre

Tarcaul, jud. Neamtu, pl. PiatraMuntele, com. Pingarati ; izvo-

reste dintre culmea TarcAulul

Milesti-d.-j., Milesti-d.-s., sat, cu resedinta primArier, Finttnelele si Mallesti. Satele Milesti-d.-j. si PlatineIele sunt asezate spre N. de satul

Gulianca ; 4. Ciordsti ; 5. Obi-

si ramura Laptoacele, vArsindu-

lesti ; 6. Corbul ; 7. MAxineni.

de resedinta, lar satul Malgesti spre V.

de 21417 lei, 54 banT, si la chel-

se pe partea dreapta a pirlulur TarcAul, fata. in fata ca PM IIPietrir, afluent din stinga al a-

tuelf, de 20957 ler, 54 batir.

celuiasT pirid.

2211 suflete, din carr 1015 bArbatT, si 996 femer.

Budgetui com. e la venituri

Populatia comuna este de

Mäicän.e§ti sad Bolboaca, sat,

M'aläe§tea, culme de deal, pe

napa legea rurald. din 1894,

in jud. R.-SArat, pl. Marginead.-s., cAtunulur de resedinta al comuner Maicanesti, asezat in

mosia Tarcaul, pl. Piatra-Mun-

s'ad impamintenit 417 locuitorT.

tele, judetul Neamtu. Se desface din nodul format de ra-

mijlocul comuner, pe malul drept

murile Harmanul, Tarcaul si Murgociul, in directiune V.-E., legindu-se cu ramura Cernegura (1VIuntil-Doamnei), spre partea despre S.

Are 2 biserici : una in satul Milesti-d.-j., fondata de Mater Milescu si reparata din temelie de George Diculescu la 1852;

al riulur Rtmnicul-Sarat.

Are o intindere de 75 hect., cu o populatie de 276 familiT, saii 1205 suflete, din carr 222 contribuabill; o bisericl ; o scoala de baeti si una de fete.

Mirae§ti, com. rur., jud. Dolj,

Maichne§ti, padure particularA,

pl. Ocolul, la 13 kil. de Craiova. SituatA pe ambele maluri ale

situatA pe mosia 'Mi-lema, com.

Baneasa, jud. Ilfov, supusa regimulur silvic ; cade in linia de centurA a forturilor. din jurul capitaler.

Maine§ti, cdtun, al com. Bals, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Ro-

manati, situat pe valea si tArmul drept al Oltetulur, la 4 kil.

spre S. de Bals

si aproape

de gara cu acelasT nume. Altitudinea terenulur d'asupra nivelulur Mal-ir este de 180 m. Are o populatie de 28 familir,

riulur Amaradia, futre DealulMuere si Dealul-Mare. Limitele comuner sunt : la E. com. Murgasiul si Vulpeni, jud. Romanati; la V. Isalnita si Almajul ; la N. Goesti si la S. Izvorul.

Terenul comuna este accidentat in partea de E. de Dealul-Muerer, lar in partea de V. de Dealul Mare, amindoua acoperite cu semAnAturr. Inaltimea

lor nu trece de 200 W. Este udatA de riul Amaradia,

ce curge printre cAtunele Mi-

saii 121 locuitorT; o biserica, cu

lesti-d.-j., Milesti-d,-s., Fintinele,

hramul Intrarea in Biserica, zidita in anul 1810, si acum deservia de 1 preot si 2. cintlretr.

la E.; lar Mallesti, la V. Are un pod pe dinsul futre satele

Mälaele, vale, in judetul Buzati, com. Gura-Teghir, incepe din dealul Cu Malaele, uda partea

ministrativa din 1892, comuna

de N. a cat. Tega si da in Bisca-Roziler, linga chioscul lur Persescu.

s'aa unit azT si compun satul

MAlaiului (Valea-), vale mare, jud. Buzati, com. si cat.. Piclele.

a doua in satul MAlaesti, fondata de George Rozoia si Ioachim Monacul la 1822 si reparata de Stefan Romaneanu, de la care are si un venit anual de 6o ler.

Ambele sunt de zid si sunt deservite de I preot O 2 &Intaretr.

Sunt 2 colT mixte, una in satul MA1Aesti si a doua in satul Milesti - de -Yos. Stint intretinute de stat. Functioneaza

din 1834. Invatatorul din MIllesti este retribuit de comuna, iar cel din Milesti-d.-j., de stat. Localurile scoalelor sunt de zid, in burla stare si construite de comuna. Sunt frecuentate : scoala din cat. Mallesti de 23 elevr, iar cea din Milesti-d.-j., de 43 elevr. Suprafata comuner este de: 7379 pog. arabile, 1466 pog.

Malaesti facea partea din pl.

fineatA, 986 pog. izlaz, 208 teren sterp si 797 pAdure. Mosiile se numesc: Milesti-d.-s., apartinind bisericeT Sfin ter Treimr din Cra-

Amaradia si coprindea 6 sate :

iova.

Mallesti-d.-j., Mallesti-d.-s., ce

Malaesti, Milesti-d.-j. sad Dutulesti, Milesti-d.-s., Mogosesti si

Milesti - d. -j., apartinind d-lur Lazar Dumitriu. MAllesti, apartinind d-neI Alexandrina Nicolaa, careia i-a

ZIAtarul.

ramas mostenire de la Stefan

MalAesti si Fintinele. Inainte de tmpartirea ad-

AzI comuna coprinde 4 sate :

www.dacoromanica.ro

Romaneanu.

.

/11XLAEM

4. Finttnelele, apartinind d-luT

269

Mil,LAEVTI

vechTe e cea din cat. Mallestid.-j., fondata la 1816 de locuitoril satuluT; 3 scoale : una, in cat. Cotofenesti, ce dateaza din 1882; a doua, In cat. Dumbravesti, functionind din 1888 si a treia, In cat. Plopeni, infiintata. la 1864, si frecuentata de 1 1 1 baetT si 9 fete. Vite sunt : 57 caT, 38 Tepe,

suflete; o scoala mixta, ce func-

624 bol*, 271 vacT, 92 viter, Ii6

MälAe§ti, sat, in partea de N. a

capre, 754 oI si 311 porcr. In raionul com. sunt 8 morT pentru nlcinat ; 3 pe apa Teleajenului si 5 pe apa Varbi-

com. Malaesti, pl. Mijlocul, jud.

lAul.

de 120 familif, saa 380 suflete,

oseaua judeteana CdpreniCraiova, trece prin centrul co-

LocuitoriT, in maioritate, sunt mosnenT ; 41 s'ají improprietarit

muneT, pe o lungime de 3500 m.

Budgetul comuneT e la veni-

la 1864, pe mosia mosnenilor, carora li s'ati dat 82 hect.

din carT 120 contribuablIT. Este resedinta com. Are o scoala, Infiintata in 1880, frecuentata de 20 elevr; 2 bisericT, una ve-

tud de 4369,27 ler si la chel-

'nata com. are o suprafata

chIe, a locuitorilor, facuta. la 1790

N. Popp. In fie-care mosie atí parte si locuitoriI,

PadurT sunt : pe mosia bisericeT Sfintel TreimT, in intin-

dere de 76 hect.; pe mosia Milesti-d.-j., in intindere de 951/2 hect., apartinind d-luT Lazar D umitriu ; pe mosia Fintinelele, 123 hect.; apartinind d-luT N. Popp ; pe mosia Maldesti, 1031/2 hect. apartintnd d-neT Nicolati.

Restul de padure apartine satenilor. Sunt 6 circiumT.

tuelT, de 4120,77 10.

de 2882 hect. In aniT productivl se fabrica

tioneaza. din 1834 si e frecuentata

de 23 baetI ; o biserica de .zid, fondata la 1822 de George Rozola si Ioachim Monacul, deservita de 1 preot si 2 cintaretT

si avind un venit de 6o le! a. nual, lasat de tefan Romaneanu,

care a reparat-o ; 2 &cima

Falda, situat pe valea piriulur cu acelasT nume, pe o suprafata

de 1145 hect., cu o populatie

si a doua, de curtnd facuta de proprietar, deservite de 1 preot si 2 cintaretl. Pe teritoriul satuluT sunt 2

Mälfie§ti, com. rur., In partea de N.-V. a pl. Mijlocul, jud. Falda. Se Intinde pe o suprafata. de

In com. pana la 12000 deca-

4582 hect., cu o populatie de

una in Maidesti-d.-s., numita Col-

200 familiT, salí 763 suflete, din

tul-PietreT si a doua in cat. Ma-

MAlae§ti, sat, in partea de E. a

carT: 200 contribuaba Este formata din 3 sate Mallesti, Posta Elanul si Tupilati.

15.esti-d.-j., numita Pe-Valea-Varultd. Comerciul se exercitá in com. de IO circiumarT.

com. Gropnita, pl. Copoul, jud.

Budgetul e la veniturl de

locuitoriT din vechiul sat Misesti ; o biserica, zidita. la 1857 de

Are: o scoala ; 3 bisericT ; 24 hect. de vie ; 143 hect. padure si 2 Tazuri.

Vite mar! cornute 774, cal 6o, of 770 si pord 41. Mälie§ti, com. rur., in jud. Prahoya, plaiul Varbilaul. Este si tuata pe valea riuluT Varbilaul,

la 20 kil. de capitala jud. si la 26 kil. de resedinta plaiulur. Se compune din 7 catune : Cotofenesti, Malaesti-d.-s., Mallesti-d.-j., D u mbravesti, Plopeni,

Tiparesti si Sfirlaneanca.

Are o populatie de 614 fa-

litri tuja.. Sunt dota cariere de piatra :

6804,37 leT si la cheltuelf de 5105,42 leI.

oseaua Ploesti-Slanic strabate com. in lungul eT. E brazdata. la N.-V. de dealul Malaesti. E udata de la N. spre S. de riul Varbilaul ; iar de la N.-V. spre S.-E. de Orla Cozmina.

Mälie§ti, ciitun, al corn. Cernatesti, jud. Buzali, cu 310 locui-

Tazurl.

Iasi. Are o populatie de 87 familil,

sali 348 suflete, in care l'Ara si proprietar.

In fata satuluT se afla !azul Malaesti, format din piriul Jijioara, la esirea luT din Tazul Bul-

bucani si Gropnita. Vite sunt : 214 vite marT cornute, 1419 or, 57 cal si 145 rimatorT.

Mosia e proprietatea d-luT V. Pogor.

La 7116 (1608), fugind din

torT si 64 case ; are sub-diviziile:

Iasi, Constantin, fiul luT Irimia-

Ungureni si Vladeni.

Vocla, dimpreuná Cu o parte din boeriT l'Arel, ai1 fost fuga-

miliT, sali 2900 suflete, din carI

Mdlfie§ti, sat, in jud. Dolj, pl.

ritr pana. in acest sat, de catre

Sunt 7 bisericr, in fie-care cat.

Ocolul, com. Malaesti, situat spre E. de satul de resedinta, Milesti-

oastea luT Mihalus, fiul luT Simeon-Vocla, unde prinzindu-le

cate una, dintre carT cea mal

d.-s. Are o populatie de 759

carde cu bagaje, le-aa jefuit.

449 contribuabilT. Locuesc in 730 case.

www.dacoromanica.ro

mAtIEVri

MALDA1ENI

270

Mäläe§ti, sat, facind parte din

Mäläetul, sat, fletad parte din

Afarä de terenul pentru cul-

com. rur. Rifovul, pl. Crivina,

com. rur. Frincestl, pl. Oltul-d.-s.,

tura, care e foarte productiv,

jud. Prahova. Are o populatie

jud. Vilcea. Are o populatie

de 326 locuitorT; o biserica, cu hramul Intrarea-in-Biserica.

de 251 locuitorT. Cade la N.V. comuner si este situat sub

mal sunt o, vi! (6o hect.) pe locurile proprietatir, cit si pe ale satenilor.

coasta dealulur cu acelasT nume. Este la I 1/2 kilm. de satul Frin-

Are o populatie de 649 famili, salí 2582 suflete, din tari

apartinind d-ner Alexandri n a Ni-

cesti, resedinta comuner. Are o biserica zidita la anul t806,

colar'. Are padure pe divisa.

avind de ctitor pe jupin Radu

446 contribuabill ; o scoall, la un loe cu primaria, frecuentatA de 31 elevT ; o biserica, deserval de 2 preotT, 2 cintaretT si

Mäläesti, mo,rie particulara, jud. Dolf, pl. Ocolul, com. Malaesti,

Simionescu.

Mäläe§ti,ftridure particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Malaesti, In intindere de 103 '/2 hect. Apartine d-ner Alexandrina Nicola0. E populata cu cerl si girnita.

1

Mäläetul, deal, la V. com. Frincesti, pl. Oltul-d.-s., jud. \alma.

La poalele acestur deal este situat catunul Malletul.

eclesiarh,

9 morl de maci-

nat, miscate de vite. Sunt 1089 vite marr cornute, 427 car, 35 magarl, 468401, 6 capre si 300 porcr.

Budgetul com mer este de id 6099, banr 14 la veniturr i

Mälie§ti-de-Jos,fost sat deosebit,

Mäläi§teanul, pisc de decir, pe

jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Mala-

mosia Probotesti, jud. Dorohoi0,

ler 5528, banT 71 la cheltuelT.

esti, ciad com. MAllesti fAcea

pl. Herta, com. Tirnauca.

Calle de comunicatiune ale comuner sunt: spre E. soseaua vecinala la Rosiori; la N.-V., citl-va metri de osea la Magureni si in fine, soseaua vecinala

parte din pl. Amaradia. AzT este unit cu vechiul sat Malaesti-d.-s.,

Milari§ca, sat, in jud. Mehe-

cu care impreund compune actualul sat Malaesti.

dinti, plaiul Cerna, com. rur. Gornenti.

Mälie§ti-de-Jos, sat, acInd parte din com. rur. Mdlaesti, pla-

Mäldiieni, com. rur., la extre-

iul Varbilaul, jud. Prahova. Are o populatiune de 601 locuitorT.

jud. Teleorman, situata pe valea Bratcovulur, la 4 kil. de Rosiori si la 46 kil. de Turnul-Magurele.

la hotarul judetulur spre

Ad e resedinta comuna. Are

mitatea de V. a pl. Tirgulur,

r892 s'a reparat de preotul

Se invecineste la N. cu comuna Magureni sati Ciocanul, de care este in apropiere. La

Saya Eremia, parohul respectiv.

S., se invecineste cu orasul Ro-

o biserica, fondata la anul 1816 de locuitorir cAtunulur. La anul

siori-de-Vede ;

Märie§ti-de-Sus, fost sat deosebit, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.

co-

muna MihAesti-d.-j., din judetul Olt.

Pe la N.-E. comunel trece Drusnul-lur-Traian, caruia locui-

toril ti zic Troianul si ale carur urme se disting bine in aceasta parte. In vechime, comuna purta numirea de Moldoveni.

la E., cu com.

Scrioastea si la V., cu comuna Mihaesti-d.-j., din judetul Olt.

Mäldäieni,mofie,jud. Teleorthan, proprietate a d-lur general Geor-

Malaesti. AstazT este unit cu ve-

Este situata intre amb ele coas-

chiul sat Mallesti-d.-j., cu care impreung compune satul Mala-

te ale vAir Bratcovului; prin mijlocul er curge ptriul Cu acelasr

ge Manu. Se margineste la N. cu mosia Ciocanul sat MAgureni; la V., cu mosia Rata salí

esti.

nume. Are o pozitiune pitoreas-

Tolceasca, a locuitorilor din co-

ca, dominind de pe inaltimile

muna Basesti si cu mosia Ba-

MAMe§ti-de-Sus, sat, facind parte din com. rur. Malaesti, plaiul Varbildul, jud. Prahova. Are o

er toate comunele de pe ValeaVezir, precum si orasul Rosiori. Teritoriul comunel Maldaieni

sesti a statulur ; la. S., cu sfoara de mosie zisa Mitropolia si la

populatie de 345 locuitorT. Acest

catun se mar numeste si Dru-

coprinde cam 3253 hect. Din acesta, 1886 hect. pamint ara-

d-lur general Manu. Are o intindere de 2253

mul-cel-Mare. Are o biserica, fon-

bil apartin proprietaruluT, d. ge-

hect.., carl se cultiva de proprietar.

data la anul 1865 de obstea

neral George Manu, lar pe res-

locuitorilor, din bani adunatT $i dupa indernnul preotulur Gri-

tul de 1367 hect. sunt impro-

Pamintul dat locuitorilor dupa legea rurala ocupa o intindere de 1367 hect., avind pe dinsul

Ore Oprescu.

prietAN 343 locuitorl din aceasta comuna.

www.dacoromanica.ro

E., ca mosia Scrioastea, tot a

343 locuitorT improprietaritr.

MALDARETI

MXI.DkREM

71

Mäldäreqti, vom. rur., pl. Cernad.-s., jud. Vficea, ,compusd din 2 cAtune : MäldAresti si Ladesti.

E situatA pe dealul MAldaresti

si pe Valea-Cerner, la 50 kil. de capitala judetuluT si la 42 kil, de a plAseT.

Are o populatie de 178 fa-

cea, pl. Horezul, compus din 2

gura si Brostinul, i udatA de

catune : MAIdAresti-d. s. si MaldAresti-d.-j. Este situatA pe valea

piraiele : Cupa, Cringul-OrliT si

riuluT LuncavAtul, la 48 kil, de capitala judetuluT si la 3 kil, de a plAseT. .

Are o populatie de 280 fa-

arstiani. In tot raionul comuna sunt 50 de finfinT cu apA de bAut. Se margineste cu com. Tomsani, la E.; Stroesti pi SlAtioara, la V.; proprietAtile mAnAstireT

Sunt in comuna 2 bisericT,

milif saa 1350 suflete, din carT 202 contribuabilT. Locuesc in 280 case. Sunt 2 bisericT : i in catunul

Maldäre§ti, sat, fAcin d parte din

in fie-care cAtun cite una. Despre cea din MAldAresti, repa-

foarte vechle ; a doua in cAtunul MaldAresti-d.-j.,

jud. Tecuciti, situat pe coasta

rata la 1882, se zice c5. a fost

Cu urmatoarea inscriptie

dealuluT cu acelasT nume, la S., si

miliT, saa 715 suflete, din carT 228 contribuabilT.

ziditA de un hot, Dragu, cu

Aceastä sf. bisericä, cu hramul Sf. Ma-

enoriasiT.

Scoala dateazä ad de la i 880. ClAdirea e proprietatea comuna. Se frecuenteazA de 24 copiT. LocuitoriT, mosnenT, se ocupa

cu agricultura si cresterea vielor. ET aa 23 cal, 87 boT, 83 vacT, 2 capre, 108 oT, 172 porcT.

In timpT prielnicT se fabrica ad pAnA la 2500 decal. tuicA.

Teritoriul comuna e de 800

rele Mucenic Dimitrie, fiind fondea din vechimc de catre pitarul Dumitrache Mäl-

därescu, de sunt acum 3 secole de an1; case devenind In ruina s'a prenoit In acest an, 1888, dupä cum se vede, adt prin stiirain0 ch i spesele d-luT G. Midulescu zis si Bojete ; cu osebire c ají maT ajutat i parte din enoria0' i alp pioT crqtinT, cu bine-cuvintarea prea Sf. Episcop al Eparhieí Illmnicul-NoulSeverin, D. D. Ghenadie, In zilele AlteteT

Sale Carol L

desfac produsul muncer lor (agricultura si transportuT varuluT) la Tirgul-Hore-

muna cu comunele LApusata, Roesti si Ciumagi. Veniturile i cheltuelile com. se urcA la 1870 leT anual.

zul si in judetele Dolj

Lásesti

i

Groapa-cu-CArbunT,

unde se spune c5. a fost o comoarA, i udatA de valle: Geamana, PIetroasa i Ruginoasa.

Se margineste la E. cu com. Cermegesti, Coeni i Roesti ; la V., cu comuna Rosiile ; la N.,

cu Lapusata si la S. cu Ciumagi. O parte din mosia MAIdaresti a apartinut luT Macarie Ieromo-

nahul, ce se numea i Mihalcea Maldárescu; acesta a ddruit-o manAstireT Horezul, la anul 7224 (1716).

MfildAre§ti, com, rur., jud. Vil-

com. Negalesti, pl. BerheciuluT,

de 4 kil. de resedinta comunci.

Are o populatie de 50 familiT, saa 177 suflete.

In acest sat este o bisericu hramul Adormirea MaiciT DomnuluT, facuta la anul 180o,

Maia 9. Aceastá datA o tntimpinAm in Penticostaria ; tot aci ni se arad. cA satul pe la 1800 se numea BejAnArita i mal in urmA a luat numele MAldAresti.

Biserica se intretine de locui-

hect. oseaua Otetelisul- S lAvitesti pune in comunicatie aceastA co-

E brAzdata de dealurile: Dinul, Dealul-Mare, Roesti, MAIdAresti,

Horezul, la N., si Otesani la S.

LocuitoriT

si Ro

torT avind si 87 stinjenT de pa-

mint dAruiti de loan Iconomu la 1802.

In bisericA se &ese multe

manati.

cärÇi grecestI si slavone, pe care

In termen mijlocia se fabrica cam 2000 decalitri tuicA anual. Pe riul Luncavatul, in raionul comuneT, sunt 7 morT.

se vAd datele de 1803 si 1807.

Vite sunt : 40 caT, 250 bol, 320 vacT, 16 bivolT, 45 capre, 65 oT si 200 porcT. Parte din locuitorT sunt mosnenT. 130 din locuitorT s'art proprietArit la anul 1864 pe mosia altor mosnenT, Cu 369 hect.

Scoala dateaza în comuna de 1842. Cladirea e t'una, proprie.tatea comuneT. Se frecuenteaza

de ro copii. Vatra satulur are 98 hect. ; iar cu izlaz cu tot 2002 hect. pAmint.

Veniturile si cheltuelile comune! se urca la 1900 leT anual. E brAzdata de dealurile MA-

www.dacoromanica.ro

Mäldfire§ti, sat, facind parte din com. rur. avoeni, pl. Cema-d4 , jud. Vilcea. Are o populatie de 175 locuitorT. E situat la E. comuneT, la i kil. de satul ZAvoeni, unde este resedinta comuneT,

E udat de Valea-SneafuluT de riul Cerna.

Are o biserica, reparatA la 1869.

Mäldäre§ti, sat, facind parte din com. rur. MaldAresti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Mäldire§ti, deal, jud. Vilcea, la S. E., de muntele SlAtioara, prelungire a culmeT Gurguiata. Din-

MALIDXREIT1-DE-JOS

272

MAL1NI

tre acest deal si Dealul-Stroesti-

E compusa din satele: MI-

lor la nastere riul Cernisoara.

lini, Piraia, Suha, Valeni, Dolia,

Din Dealul-Maldarestilor se prelungeste Dealul-Clramizii.

DrAceni i Gäineti, cu resedinta in satul de la care si-a

Mäldäre§ti-de-Jos,

sat,

facind

parte din com. rur. MAIdAresti, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are populatie de 784 locuitori.

Mildire§ti-de-Sus,

sat,

facind

parte din com. rur. MaldAresti, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are populatiune de 288 loc. Adi resedinta comunei i coala.

Mäleanca, vechie numire

a mo-

luat numele. Populatia com. e de 1462 familif, saa 5572 suflete, din cari 1094 contribuabili.

In comuna sunt: 28 stoleiT, 6 dulgherl, 6 rotarT, 3 dogarT, 6 fierarT, 5 zidari (pietrarl), 4 cojocarr si 26 sumanarT (abagi1).

Mosia face parte din Domeniul CoroaneT (Ocol. I silvic), fostá a mAnastirei Slatina. Suprafata teritorialá a comunel e de 20948 fAlci, din cari 15156 padure, 300 cultivabile, 4992 fina% i restul sterp. Improprietariti in 1864 si 1881 sunt : 78 fruntasi, 550 palmas! si 439 codasT, stapinind 3496 falci. LocalitAtT mal insemnate in

Are 4 bisericl, deservite de 4 preotT si 7 cintaret1; o manastire, Slatina; o scoala rurall de baetl, una de fete si doua

comuna sunt: MAnastirea Slatina, Talara, Poiana-DoamneT,

mixte.

Afara de fabricele din Gainesti si leste mal sunt In com. 3 herastrae (2 pe Suha-Mare una pe cea Mica) ; 8 moriste; 2 pive ; I I cArciumi si IO du-

Ieslele

i

instalatifle forestiere

din Gainesti i Ieslele.

peldure, supusl regimu-

Budgetul comund e la venitul-1 de 24560,10 lei si la cheltueli de 24536,T0 lei. Vite sunt: 348 cal, izoobol,

lui silvic, jud. Muscel, com. Gor-

1117 vacT, 332101 si 790 porci.

ganul, pl. Podgoria, aviad 225 hect. impreunA cu trupurile :

Altitudinea comunei de la

ghene. Mar inainte, satele Draceni si

nivelul MariTatinge, in virful mun-

Gainesti forman o comuna a

tela Bivolul-Dolia, 1534.3 In. E udatä d- riul Moldova si de plraiele : Suha-Mare, Suha-Mica

parte, numita Gáinesti. Alexandru Lapusneanu inzestra manAstirea Slatina, zidita de el, cu mosia sa MAlini, mosia pe care mAnastirea o stapini

fiel Clinciul-Jitianul, jud. Buzar', corn. Vernesti.

Urlucea, Dealul-Saracilor i Gorganul. Esente dominante : ste-

jarul, fagul i carpenul.

com Fieti, jud. Covurluia, si,

afluentii Ion: Nemtisorul, Siga, Arsita-NemtisoruIuY, Valea - ColibeT, Hartoneasa, Piriul-Rosu, Tabara, Notita, Primatarul, Bursunarul, Chetroasa, Malaiul,

dupa ce formeaza balta Malina,

Butnarul, Pietroni, Ionel, Do-

se vara in Siret.

hotariul, Frasinul, Celariul, etc. Muntii principali din comuna

Milina, pirliaf, ce strabate valea cu acelasi nume, trece pe

la E. de

endreni (Serdarul),

Maline§ti, schit. Ved Girceni, sat, jud.

Se margineste la E. cu com.

sunt : Bivolul-Dolia (1534.3 m.), Baisescul (1346 m.), PoianaLunga (1340.1 m.), Muncelul, (1308.4 in.), Virful-Goii (1298.4 m.), Obcina-Rea (1295.7 in.), Virful-Maguril (1208.3 m.), CIAdita-Mare (1073. m ), Obcina. Arsita-BaiCiumernil 0060.7

BrAdatelul ; la V. cu comunele

sescu (1042.9 m.), Rangul ( ro19.2

i Sabasa; la S., cu

m.), Cucuisul (1017.1 m.), Pietrisul-Mare (1000.5 m.), Maguricea (981 m.), Calul (976.9 m.), Virful-Pojoriter (975 m.), Arsita-

Mälini, corn. rur., jud. Suceava, pl. Moldova-d.-s., situata in par-

tea V. a plAsei, la 17 kil. de Falticeni.

Brosteni

jud. Neamtu si com. Boroaia, Boganesti, Baia si Sasca si la N., cu Bucovina. Forma-T teritoriala este aceea a unul poligon neregulat, inclinat spre albiile MoldoveT si BistriteT.

PopiT (969

m.),

Plaiul - Batrin

(921.8 m.), Pahomie (888.2 m.), Crucea-TomiT (862.5 m.) i Bitca-Popii (608.2 ni.).

www.dacoromanica.ro

pana la secularizarea averilor manastire$tT.

Mälini,

sat, pe mosia si In com. cu acelasT nume, jud. Suceava, asezat pe un frumos podis dintre pir. Suha-Mare si Suha-Mica.

Are o populatie de 181

fa-

miliT, sail 733 suflete, din care 126 contribuabili. Vatra satului ocupa 21 1 ale. Improprietariti in anul 1864

11 1881 sunt 9

fruntasT, 123

palmasi 51 53 codasT, stapinind 633 l'Ala Are o biserica, ziditl in 1858 Cu cheltueala statului, si staru-

inta Arh. Calinic Miclescu, cu hramul Sf. Voevozi, improprietarit5. cu 251/2 falci i inzestrata de Administratia Domeniulur

CoroaneT. E deservita de doi preotT 51 2 cintaretT.

MXLINUL

MXLWENI

273

Sunt 2 §colt una de bAetT infiintatA in 1865, condusá de un invAtitor p15.tit de stat, e

Racova, com. Lipova, spre V. de satul Valea-Caselor, situat

lei la veniturI si de 4071

Budgetul comunei e de 4032 leI

parte pe sesul LipoveI, parte

la cheltuelY.

frecuentatà de 65-70 scolarI;

pe coastele dealurilor despre S.

a doua de fete,

infiintat5. in

si N., pe o intindere de 1229

Vite sunt : 1405 bol* s't yac!, 30 cal, 16o of, 500 capre si

1889, cu o invAtAtoare plaità de stat, e frecuentatà de 3540 eleve.

hect., din carl 45 hect. p5.dure si 813 hect. loc de culturg, finat, imas, ale proprietAtei, iar 371 hect. sunt ale locuitorilor. Are o populatie de 99 famiIii, sati 322 suflete.

Ambele scoale ají localurI

propriI, in cele mal bune conditiunI igienice i didactice, con-

struite de Administratia Domeniulur Coroand, care le-a inzestrat cu atenante, ateliere, gimnastia, mobilier, aparate didactice, bibliotecl, In sfirsit cu tot ce are nevoe o scoa15.. Drumuri principale sunt: la Fdlticeni (17 kil.), la Brosteni

neanu

i

Mälurile, atun, jud. Putna, com. cu 182 locuitorI si 32 case. Numit astfel de la pozitia sa pe malurile bAlteI Leica.

Locuitorif posedà : 6 -plugurI

si 4 care cu

bol*,

I plug si 2

carute Cu cal; 6o vite marI cor-

nute, 180 oI, 15 capre, 19 cal; 30 rimätorI ; 58 stupI cu albine.

Mäluroasa, vale, izvoreste dupa teritoriul comund Benesti, si se vars5. In riul Pesceana pe teritoriul comuner Stirbesti, pl. 01tetul-d.-j., jud. Vlicea.

Mälureanul, munte mare, la N. com. Nucsoara, jud. Muscel.

(54 kil.) si la DrAceni (6500 m.).

Nu se stie data infiintdrif satulul ; traditia ins5. spune cä exista si inaintea lui L5pus-

520 rimAtorI.

Mälureni, sat, cu 560 loc., Mend parte din com. rur. MAlureniB5diceni, jud. si pl. Argesul.

Mälu§elul, munte, in jud. BuzAti, com. Minalesti, Intre muntil Martinul si Curcubeta-Mare, ser-

vind ca hotar despre jud. R.SArat.

cl purta numele de

StAnilesti. Se mal* spune el de teritoriul comuneI Málini tinea satul Valea-Seac5. din Bucovina. In 1803, cSuha-MAlini, a mAnAstireI Slatina, numAra

170

liuzI, plaind bir 2668 lei anual ; locuitora lucrati pAmintul avind loc in destul ; el fAceati si dranit..b.

Mälinul, deal, in ¡ud. Buzdii, com. clt. Jugureni, cu poalele stin-

coase, iar culmea arabill. Este o continuare a dealuluT Jugureni si face ca satul asezat pe panta sa sA aibl aspectul und frumos amfiteatru. Mällia, munte, in jud. Buz5.0, com. Chiojdul- din -Bisca, ramificatie din muntele Fetele-S iri uluT, intre

Málureni, mahala, acind parte

Mälu§elul, pirig, in jud. R.-S5.-

din orasul Tecuciti, jud. Tecucid,

rat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca,

situatI. pe malul sting al Birladuld, la E. orasului.

riuluI R.-Slrat ; izvoreste din

M Alureni, numire dat5. une! ptIrp

muntele Omul, udä partea N. a comunel, si se varsA in riul

din atunul Ciocirlia, jud. Bu-

considerat ca unul din izvoarele

R.-SArat.

zAti, com. Scurtesti.

Mälu§teni, com. rur., In jud. Co-

Mälureni, loc izolat, jud. Tecuela, pe malul Birladuld, la N. de Tecucia, intre riul ladul i oseaua ce duce la o-

yurluia, pl. Horincea, la 98

rasul Birlad. AicI a fost sat, al

Cu judetul Tutova ; la V., Cu comuna Tutcani; la S., Cu Pro-

cArtif locuitorI s'ají mutat In Mahalaua-PeriI, din orasul Tecuciti.

Mälureni-Bädiceni, com. rur pe apa VAlsanuluI, jud. Arges, pl. ArgesuluI, la i4kil. de Curtea de Arges, resedinta subprefec-

kil. de Galati. Una dintre comunele extreme N. ale jud. Covurluia. Se mArgineste la N.

ddnesti Lupesti.

Beresti si la V., cu

Un singur sat rda.sesc

for-

meaz1 aceastá comunA, care e cea mal mic5. din judet.

turd, si la 25 kil. de Pitesti.

Are o populatie de 215 familii, san 900 suflete, din carI

TAarutul,Curul-Mu ntel ul" si Crasna, acoperit de pAdure i izlaz,

Se compune din 4 sate: BAdiceni, Bohari, MAlureni si To-

151 contribuabilI. Terenul MAlustenilor e ridicat,

proprietate a mosnenilor Chioj-

plita, avind peste tot 504 familiI, saii 2055 suflete.

aproape muntos

denI.

Are 4 bisericI si 2 $colI pri-

MAlosul, sat, jud. Vasluiii, pl.

mare rurale.

www.dacoromanica.ro

i impodobit

Cu arborT fructiferI. Natura so-

luid e maI mult nisipoas1 si chiar pe virful dealulur dintre

MÀLUTETUL

Malu$teni si. Tutean', nisipul e foarte mare. Vil sunt in intindere de 1281/2 hect.

Vite sunt 585 capete.

Veniturile com. se urca la 2186 ler, cheltuielile la 21341er.

muntir com. Malaia, plaiul Cozia,

jud. Vilceat, $i se varsa in riul Lotrul.

Mänäilesele, munte, jud. Gorj, la N.-E. de Bora, litiga Lotrul ; face parte din comuna Cernadia.

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, zidita in 1814 de vornicul Iordache Liga. Parohia Malu$teni are I preot $i 2 din-

tarell Este o $coald mixta, frecuen-

tata de 52 elevr. Drumurile vecinale sunt cele ce duc la Lupe$ti, Tutcani si Rinze$ti.

Malu$tencile se ocupa mult Cu cultura gindacilor de matase si lucreaza. inul $i etnepa.

MXNASTIOARA-DOAMNEr

274

Mänäile§ti, sat, fácind parte din com. rur. Genuneni, pl. Oltuld.-s., jud. Vileea. Are o populatie de 483 locuitorl ; o biserica, zidita la anul 1776, care are urmatoarea inscriptie: -I- Aceastil sana biserici unde se priznuete hramul Sf. Nicolae s'a zidit

din temelia la leatu 1776 .. . icoanele de robul ltif D-zeil, Gheorghe Dumitr4cu, Barbu, etc.

13 fabricant1 de rachia de prune. Budgetul comuneT e la veniturr de 3437.48 Id si la cheltuelr, de 3429.89 le!. Vite sunt : 180 bol, 182 yac!, 79 caT, 186 o!, 6 capre $i 161 pord.

tarT ;

MAnästioara, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, catunul comuner Ulie$ti.

Mänästioara, cdtun, in jud. Putna, com. cu acela$T nume, pl. Zabrauti, si tuat in fata catunulur Ghimicesti, pe piriul

Zabrautul $i mar jos de Fitione$ti.

Se crede l'usa, dupa inscriptia de pe clopot, care este: tRadu Venea l'aa facut de pomana

Are 1 biserica parohiala, Cu hramul Adormirea.

ce face parte din Grupa Grin-

1797*, el aceasta biserica s'a

tiqulur, situat pe teritoriul com. Calugareni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, intre Piriia$ul-Ro-

&cut de Radu, zis $i Radu Un-

$enilor $1. piriul Calugareni.

nenr.

Ministioara, deal, jud. Suceava, com. Valea - Glodulur. Se zice ea ad ar fi fost o manastire de calugarT, ale carta ultime urme ati fost sterse pe la 1876

Malu§tetul, ramurä de munft,

gureanul.

Locuitorir satulur sunt mo$-

Minfaruta, deal, in partea de

Minäile§ti, pädure a statuluT, in

S. a satulur Munteni-d.-s., com.

intindere de 480 hect., situata in pl. Ocolul, jud. Vilcea.

Munteni-d. s., pl. Crasna, jud.

Vasluia ; pe coasta lur e avezata o parte a satulur.

de catre proprietarul

mo$ier,

spre a face loc de cultura. Asaz! se vad inca citr-va arborr roditorT, o tintina li rama$ite de zidirr.

M'arastioara, com. rur., in jud. Putna, pl. Zabrautul.

M'amuletul, Silea §1 Valea -

Este situata pe Dealul-lur-Cio-

Rea, trupuri de pddure ale sta-

lan, ce face parte din Dealul-

tulur, situate in comunaLunge$ti,

Mare, pe ambele maluri ale pi-

pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, in intindere de 700 hect., formind, impreuna cu trupul Fumureni, de 1322 hect., padurea Malul-

riulur abrautul, la 4 kil, de

Fumureni.

catune : CiolAne$ti, Ghimice$ti $i Manastioara (u nde e li prima-

sub-prefectura p15.$er $i la 32 kil, de capitala judetulur. Se compune din urmatoarele

Ministioara. Vezr schitul Brana, jud. Suceava.

Wanistioara. Vea satul Adamoaia, jud. Suceava.

Mänästioara-Doamnei, sat, in centrul com. Curte$ti, pl. Tirgul,

jud. Boto$ani, cu o populatie

o padure pe 160 pog., pendinte

Are o populatie de 276 fa-

de 119 familiT, salí 477 s'uflete, din carT 83 contribuabilr. Are o suprafata de 401 hect.,

de manastirea Bistrita, com. Gradinele, pl. Balta-Oltul-d.-j.

mili!, sati 1029 suflete, locuind

din carr: 131 aratura, 93 hect. finete, 82 hect. ima$ $194 hect. padure. Locuitorif, pe linga agricul-

un venit anual de 13000 le!.

in 872 case. Are o biserica filiala, cu hramul Adormirea in Manastioara $i una filiala pu hramul

Mänäileasa, pirld, izvore$te din

S-tir-VoevozT in Ghimice$ti ; 2 comerciantr; 3 fierarr; 7 ro-

Mänäileasa, mol* a statulur, cu

Are o populatie de 50 familiT, sati 236 suflete. Mo$ia are

ria comunei).

www.dacoromanica.ro

tud., se mar ocupa cu facerea odgoanelor de tela, pentru cae acetT meseria0 locuese mal

MANXSTIOARET (DEA1UL-)

multa vreme in padure prin colibI; sunt si 4 comercian%T.

Are o biserica de lemn, cuta se zice de calugArT si deservia de I preot si 2 cintarep; scoall, conclusa de i invAtAtor platit de jude i frecuentata de 25 baeti i 2 fete.

Vite : 200 bol si yací, 15 caT si 26 porcT.

Afcl se zice ca in vechime era manastire de calugarT, i el pe locul satuluT de asta-d erad pachrT. Manastirea ar fi fost intretinuta de o Doamna, de unde numele manastirei de Manasti-

rea-DoamneT, de unde in urma

MANAqT1REA CAS1NUL

'275

Ciorsaci cu a zecea parte din

ta jud. Ilfov, pl. Oltenita, facind

tot venitul luT, etc., etc., mana-

parte din com. rur. cu acelasT

stireT Solea.

nume. Este situat la S.-E. de Bucuresti, linga balta Mostistea.

Mänästirea, com. rur., jud. Ilfov, pl. Oltenita, situata la S.-E. de

Serveste de limita ?are jud. Ilfov si jud. Ialomita. Este rese-

Bucuresti, lîngä balta MosListea,

dinta primarieT.

la 87

Se intinde pe o suprafata de 6761 hect. si cu o populatie de

kil. de Bucuresti. Sta In legatura cu com. Chiseletul prin o osea vecinall. Se c )mpune din satele :

nästirea si Coeni, cu o populatie de 1974 locuitorT, din carT 349 contribuabili, locuind in 355

case si 2 bordee. Are o biserica si

2

coale

mixte.

satul a luat numele manastireT.

ImproprietaritT sunt 253 lo-

Se stie cum orasul Botosani era apanagiul Doamnel, impreuna cu toate veniturile tirguluT si decT e de crezut ca manastirea a fost infiintata i intretinuta de o Doamna. Legenda atribue intemeerea

cuitorT i neimproprietaritT maT

sunt 169.

1204 locultorT.

Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de z iireotT si i cintaret; o moarä Cu aburr ; o scoala, frecuentata de 21 elevr 11 4 eleve. Casa rAposatulur Efrem Germani are 6100 hect. s,i locuitorii

661 hect, din can rezerva pentru izlaz 175 hect. Aci se vad niste ruine vechT.

Suprafata totall a comuneT e de 7291 hect. Familia Efrem Germani are

MAnfistirea, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d..s., com. Dagita,

6 too hect. si locuitoriT 1191 hect.

spre N. de satul Dagita. Are

Proprietarul cultiva. 1750 hect. (300 izlaz, 15o paclure, 3900

care a harazit si loc manas-

vailor, viroagelor, etc.). LocuitoriT

o populatie de 92 familiT, sad 476 slfiete, din carT 92 contribuabill, locuind in Io8 case ; o biserica de lemn; 120 vite marr

tireT, care a existat pana la anul 1789, cind calugariT s'ad linprastiat in diferite partT, iar locul ce apartinea manastireT a trecut la manastirea Agafton si biserica in urma se transforma in biserica de mir, fiind si locuitorl mal muftí' carl venise se avezase pe litiga servitorli

cultiva tot terenul (317 izlaz). Budgetul com. e de 6376 leT

cornute. Se maT numea si Rucseni.

eT ItomniteT Maria, fila orT nepoata a luT Stefan - cel - Mare,

necultivate din cauza baltdor,

la venituri si de 6050 la cheltuelf. Dintre locuitorT, 399 sunt plugarT, 8 industrias)", 4 ad' diferite profesiunT.

Minfistioarei (Dealul-), pre-

LocuitoriT posea.: 282 plugurl: 23 cu boT, 259 cu cal; 277 care si carute : 25 cu bol, 252 cu cal. Vite sunt : 896 cal si Tepe, 3

lungire a a'ealului Poduri, din jud. Suceava, com. Soldanesti. E in apropiere de Ciorsaci. Aci se spune ca ar fi fost o data

armasarT, 196 boT, 573 vacT si viteT, 19 bivolf, 70 bivolite, 215 capre, 734 porcT si 3276 oT. Comerciul se face de IO cir-

un schit, pendinte de man5.stirea

ciumarT

manastireT.

Mänfistirea, vechie numire a cdtunulur OdAile, jud. Buzad, com.

dupà un schit ce a fost mal inainte ad, transformat acum in biserica de mir.

Mänästirea, schit, pe capul dealuluT-ManastireT, in partea de N. a com. Grumazoaia, pl. Mijlocul,

jud. Falcid. Ved Grumazoaia, COM.

MAnästirea, vale, jud. Vilcea,

i xhangiú.

pl. Mijlocul, com. Locusteni. O

nostea pana acum cit-va timp.

Mänästirea, (Verbila- Ungu-

urma de manastire se vede pe valea cu acest nume.

VezT in aUricariul» de Teodor

reni), catun, la judetul Buzad, com. Maruntisul, cu 160 locuitorT i 51 case.

Solea. Locul Sf. mese se cuCodrescu, vol. XVI, pag. 48, hrisovul de la Antioh Constantin Voevod 7213 (1705), Iunie

9, prin care se darueste satul

MAnästirea-Ca§inul, com. rur., jud. Bacad, pl. Trotusul, asezata in %ralea piriuluT Casinul. Este

Mänästirea (Cornätelul), sat,

60680. Morolo Dtojimor Googroolo. Vol. IV.

compusa din 7 catune, situate 86

www.dacoromanica.ro

MINÀSTIREA-CAgNUL

de-a lungul riului i anume : Dezrobiti, MAnAstirea-Casinului cu sectiile : SArAtelul, Vrancea,

276

Teritoriul com. are o. intinciere de peste 20000 hect. Fro-

prietar mare este statul Cu o

HerlstrAul i Pirvulesti, apoi Su-

mosie, InconjurAtoarea-MAnAsti-

seni si Lupeni. 1*-a laat numele de la MA-

reT, de 5561 hect., care1 aduce

nAstirea-C4inului, ziditA ad i de tefan GheorghitA Voevod. In Statistica» din 1874, com. se glseste alcAtuitA din sectiile: Blegani, Cotul-FerAstrAul, Halosul, MAngstirea-Casinului, PodulVrancei i Suseni. Se mArgineste 14 V. cu Transilvania; la N., cu comunele Grozesti i BogclAne. ti ; la E., Cu com. Casinuluf si la S. cu comunele Cimpurile i Soveja,

din jud. Putna. Teritoriul s'U' se intinde pe valea riului CasinuluT, incArcat cu afluentiT Cuciurul, Halosurile si CAllsdurile si este strAbAtut

de sirele CasinuluT, d'a stinga riului si de ale ZAbrAutilor d'a dreapta luT, cu virfurile C15.bucul, Runcul, Zboina-Mare si Z boina Neagrk MAgura, Ursoiul, CIrpinisul i Cuciurul.

Are o populatie de 687 familif, sal 2509 suflete, din carT 1645 agricultorb 105 meseriasT, 4 industriasT, 12 comercianti, 4 avind profesitInT libere, 20 muncitori si 4 servitorT. Sunt 549 contribuabili. Are: o scoall mixtl care functioneazA din 1865, instalatA casele mAnAstirei, frecuentatl

de 29 copiT ; o bisericA, fosa mAnAstirea CasinuluT, deservit5.

un venit anual de 23500 le!. Statul mai are pldurile : Larsinulur,

c4re singurl este. de

17700 hect., intinzindu-se si in com. Casinul. Totalul plminturilor de cultura este de 1937 hect. PAmintul com. este bogat in

pleura; posedl izvoare cu apl sulfuroasA, 5 izvoare cu apl sà-

ratA, piala de constructie si piatrA de var.

B oto sani.

Mänästirea - Neamtului, Vez! Neamtul,

Mänästirea-Predealul, izvor de apd neralii, ltngä mAnAstirea Yredealul, pe munteIe ClAbucetul-TauruluT, pendinte de com. Predealul, plaiul Pelesuljud. Prahoya, apartinInd Domeniuluf Co-

roaneT. Se afll pe un loe mun-

662 hect. Vite sunt : 176 caI, 1712 vite cornute, 47 capre, 1147 oT 437 porci. Stupi de albine sunt 160.

tos, in apropiere de gara Predealul, i contine lod i fier. Apa sa a fost analizatä in anul 1871 de un medie al batalionului t de geniti si este

Budgetul com. e la veniturl

bunA pentru combaterea reuma-

de le! 12893, bani 67 si la chel-

tueli de 5835, bani 6. Comuna este str4batutä de o cale vecinall care duce la Casinul si la Onesti. Distantele : la Bacln, capitala districtuluT, 65 kil. ; la l'irgul-Ocna, resedinta plasef, 29 kil. ; la com. Casinult 8 kil.; la

tizmulur.

Mintistireanul, faz, In suprafatA de 315 hect., pe eursul piriului Baseul, pe mosia tubeieni, com. cu acelasi nume, jud. Doroholl, pl. Baseul.

Wanästirei (Codrul-), pádure,

com. Grozesti, 30 kil. ; la com. BogdAnesti, 23 kil.

de stejar, fag si mesteacAn, la N. satului Negotesti, jud. Su-

Manastirea-Ca§inul, .yat, In jud. BacAti, pl. Trotusul, i resedinta com. cu acelasf mime, situat pe

ceava. Inteo poian4 din aceastA pAdure ar fi fost maT inainte un schit, eArta cllugAri. fácut biserica din Negotesti.

ambele malurl ale riuluT Casinul intre muntiT Ursoiul i Zboina.

Man'astirel (Dealul-), deal, la

Are o populatie de 687 fa-

de petrol; 2 piue pentrg suc-

riel, in locul MAnAstirel-Casinul;

mane.

o suma mixta.

clrora li s'ati dat 1672 alci

M anistirea-lul-Balu§. VezT Easchit, com. RAdeni, jud.

Vii sunt pe o intindere de

mili!, sati 2509 sufiete; o bise-

improprietArit 538 locuitorl,

?asare. Vez! MluAstirea-DoqmneT, sat, in com. Curtesti, pl. jud. Botosani.

guta, Sahostrul, Chiva si a Ca-

de 2 preotT, 2 cIntaret.I si un eclesiarh ; 9 circiumr; t fabrica

Dupä legea rurall din 1864,

11XNASTI-REI (pEALUL-)

Vite: 1711 vite mal-1 cornute, 179 cal*, 47 eapre si 437 por&

Tref sectif din acest sat se

E. de com. Stilpeni, pl. RIurile, jud. Muscel. Se desparte de dealuI Valea-Pope!, din aceeasf comuna, prin Rlul-TirguluI. Este

acoperit cq pIdurf populate cu stejarr, fagT, plopr, carpera, ulmi,

40 prAjini pAmint in tariná. In 1879 s'ajá dat, la 307 insurAtei,

numeso HerlstrAul, SlretelulVrancea si Piryulesti.

frasini, anta si alte esente. Coastele luT sunt acoperite cu intinse livezi che pruni.

445 ala' pAmint in improprietArire.

Manistirea-Doa1uneLfosamd-

Minfistirei (Dealul-), alt4 vu-

www.dacoromanica.ro

MisrXsTiREI tbEALul

mksrAsTmENT

277

mire a dealulut Lazitl di cOm. Maruntipul, jud. Buzad; o rami-

ficatie a sa trece prin catunul Benga si culmineaza Intr'un fruimos platod.

MänsastireI (Dealul-), deal, se Intinde la E. satului Solesti, com. Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluid. Si-a luat numele de la o manastire ce se afla pe coasta

IVIindresti, Onteni i Valea-GrajduluT.

Are o suprafata de

8720

hect., din carT 7416 proprietatT marT si 1306 ale locuitOrilor, si o populatie de 512 familiT, sati 1983 suflete, din carl 568 contribuabilT, locuind In 519 case.

Teritoriul com. este deluros udat de N'a in partea de N.

si de mal multe iazurl

i vi-

estica a luT, unde se zice ar fi fost i satul Solesti, stramutat de proprietar in locul

raje. Pamintul este negru-argilos productiv in cereale, care

unde este acum.

3435 hect.

se cultiva pe' o intindere de

V. de satul Deleni, pl. Crasna, Vasluid, acoperit cu vil pi

Are 3 biserici, deservite de 2 preoti si 6 dintaretT ; 4 scoli mixte, conduse de 4 InvatatorT frecuentate de 92 elevI ; lo

livezT.

cIrciuml; 13 meseriasT ; I Moarä

ManAstirei (Dealul-), deal,

Mänästirti

la

iazurr,

aituate in partea de E. a com. Poiana-Lunga, pl. Siretul, jud. Botosani.

de apa. Vite sunt: 1936 boi

i tracT, 7

300 caT, 6 bivolT, 3922 of, capre i 340 rImatorT.

Prin aceasta comuna trece soseaua judeteana Botosani-Sa-

Märastit-ei(PigdUl-), loc izolat, In jud. Buzad, cont Magura, catunul Unguriul, unde se zice ca ar fi fost in vechime schitul Un guriul.

MänästireI (Pirtul-), sad Ripa-

Galbenä, Mü, izvoteste din partea nòrdica a satuluT Deleni,

pl. Crasna, jud. Vasluid; la direttiunea spre S., primeste piraiele: Giurgea i Bilaholul, dupa care se inclreapta In directiunea de S.-E. pi se varsa. lit nul Birlaclul.

veni.

mint.

Vatra satuluT are 250 hect., lar toata com., impreuni cu izlazul, 6o1 hect'. Soseaua care incepe din poseaua Bistrita Horezul, trece prin centrul comuneT i cea dupa apa Otasaul IT inlesneste comu-

nicatia cu com. Surpatele. Veniturile i cheltuelile comu-

nel se urca la 1500 leT anual. Mosia statuluT s'a vindut in loturT la 69 locuitorT.

E brazdata de dealurile : Arsanca si Petcul si udata de valle: cu - Nisip, l'Abada, afara de

Otasaul, care o ucla de la N. spre S. Se margineste la E. cu com. Mihdesti, la V. cu com. Frincesti, la N. cu Surpatele si la S. cu Babeni.

de 10365 leT, 60 banT si la chelttiell, de 9852 leT, 90 banT.

Manastireni, pl. TIrgul, jud. Bo-

MA.nästireni, com. rur., judetul Mima, pl. Oltul-d.-s., compusa din 3 catune : Cosani, Dezrobiti Rudari. ST-a luat numele de la Manastirea - dintr'un - Lemn,

Infiintata, dupa cum se vede, din hrisoave, la anul 1633. Este situata pe valea Otasaul, intre dotia dealurT: Arsanca si Mateiii-Petcu, la To kil.

de resedinta judetuluT si la 15

Mänästireni, com. rur., situata

tirea-dinteun-Lefnn i I lii catunul Dezrobiti. Vite sunt: 9 caT, 193 bol, 176 vacT, 76 capte.

tele: Calugareni, Manastireni,

la anul 1864, pe 601 hect. pa-

Mänästireni, sat, In centrul com.

de a plaseT.

jud. Botosani, compusa din sa-

cothuneT, sunt 2 morT. LocuitoriT s'ad improprietarit

Budgetul com, e la veniturT

Märifistirei (Valea-), localitate, in jud. PrahOva, pl. Cricovul, com. Ceptura, unde se zice ca a fost o manastire, ale carel urme se vad pana azT.

In panca de N. a pl. Tirgul,

Pe riul Otasdul, in raiohul

Are o populatie de 238 familif, sad 1025 ufleté, dirt &ti 247 contribuabili, locuind in 260 case si 1 bordeie.

Sunt 3 biserici: 2 in Manas-

www.dacoromanica.ro

tosani, pe Valea-Grajdulur, cu o populatie de 91 familif, sau 196 suflete, din carT 91 contribuabilT,

Este resedinta primarieT comuna Manastireni.

Are o biserica, deservitä de preot si 2 cintaretT; o scoala, conclusa de un invatator i frecuentata de 27 elevT; 2 circlumi i3 meseriasT. Vite: 388 vite marT cornute, 78 caT, 1591 oT i 90 rimatort

Sunt 40 stupT cu albine.

Mänästireni, sad MänästireaTutcani, sat, in jud, Covurluid, pl. Horincea, com. Tutean', la 02 kil, de resedinta comuneT.

Are 305 suflete si o biserica. In, privinta infiintarei acestuT sat, legenda zice ca un anume

278

MXNXSTIRENI

Tutcu, tntemeetorul satuluT Tutcani, a casatorit pe sora sa Chindia cu un grec Polihronie si, fiind-

ir osia Badila-Carp, jud. Buzad, com. Pirscovul, cat. Badila.

cà din aceasta casatorie nu s'a nascut niel un copil, Chindia a

Mäncoi, sat, facind parte din

facut o manastire mica de maici,

com. rur. Dedulesti-Varzari, pl. Topologul, jud. Arges.

pe locul care vine pe coasta vAeT despre Liscovul, daruind partea sa de mosie calugArite-

Mandica, lob*/ O vale. Izvoreste

lor. AcestuT asezamint T-a ramas

in Valea-Bulumezi, jud. Ilfov, spre E.

numele de Manastirea-Tutcani. Cu timpul, manastirea s'a desfiintat si fiind-ca. mal multT razasT ad luat pámint acolo, s'a infiintat satul cu acelasi nume. Se zice ca in mijlocul manastireT este

o piatra, pe care sta scris tot istoricul accstor imprejurArf, dar e cufundata adinc in pareint, din cauza ca biserica a fost prefacuta de treT orT.

MänAstireni, cittun (tirla), in jud. Ialomita, pl. Borcea, com. Ciocanesti Margineni.

din jud. Ialomita si se varsa

trupurile : Melcera

de cal. Tepesti, unde e scoala. Are o biserica, care s'a reparat la anul 1885.

118 vacT, 113 viteT, 1300 OT, 20

muntele Oslea, pl. Vulcanul, jud. Gorj. Este acoperit de iarba, pe care o pase vitele locui-

capre si 677 pord. In raionul com., pe riul Te-

torilor com. Pocruia, a carel proprietate este. Pe dinsul se

un herastrad.

Mineciul-PAminteni, com. rur., pl. Teleajenul, jud. Prahova. Se zice ca. s'a infiintat pe la 1632 de catre Postelnicul Maulea,

Manästiricea, sat, jud. Dolj, pl.

sia azI a EforieT Spitalelor Ci-

Dumbrava-d.-s., cenn. S opotul,

vile din Bucuresti, Spataruld

gramada, cu 292 suflete, 150

Mihaid Cantacuzino.

barbatI, 142 femeT. Locuesc in 63 case. Copiii din sat urrneaza

Este situata fina riul Teleajenul, Ja 40 kil. de Ploesti si la IO kil. de resedinta pla-

Acest sat, inainte de anul gosul.

Mänistirioara, numire vechte data pddurel Scarisoara, de pe

de 28 baetT si 2 fete. S'ad improprietarit la 1864, 207 locuitorT, carora li s'ad dat 822 hect. Vite sunt : 63 cal, 359 boT,

Mäneasa, munte, situat la V. de

care locuia aci, pe acea vreme. Din acte vechT se constata ca

1882, fácea parte din com. Go-

Biserica e deservita de un preot. Scoala functioneaza in com. tatea comuneT. Este frecuentan.

(601

Are o biserica de zid, cu hramul Sf. Nicolae, fondata in 1823 de locuitorr, deservita de I preot sI I cintaret.

nula, prin ajutatid mingstireY Sinaia, a EgumenuluI Paisie, a D-luT Manta Ion qi a enoriaOlor slítent

de la 1889. Localul e proprie-

hect.), Muchia-Capraretul (450 hect.) si CulmeaDealuluT-Stejeretul sal-1 Mitul (821 hect.).

la scoala mixta din satul Sopotul, ce este la 3500 m.

In zilele Prea Iniltatuld Domn al ra'rel-RomIne0, Alexandra Ghica, la anul 1841, s'a construit aceastIt sfinti biserica, ca hramul Adormirea Malcei-Dom-

com. rur. Crapaturile, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea, situat la 2 kii.

afla si 2 stine.

din

anul 1841, cu urmatoarea inscriptie:

Mäneasa, sat, fácind parte din

Mänästireni-Frince9ti, plidure a statuluT, jud. lincea, pl. 01tul-d.-s., com. Surpatele, in intindere de 1872 hect., formata

MXNECIUL-PAM1NTENI

locuitoriT acesteT comune ad fost mosnenT si ca 11-ad vindut mo-

iuluT.

Are o populatie de 370 familiT, sad 1777 suflete, din carT 260 contribuabilT; locuesc in 370 case. Meseriag sunt: 13 dulgherT,

16 sindrilarl, 2 cojocarT, 2 rotarT, 3 zidarT si 1 croitor. Produsul munceT 11 desfac in comuna si prin comunele vecine. Este o biserica, fondata la

www.dacoromanica.ro

leajenul, sunt 1 2 morr ; 2 pive ;

Toata comuna are o suprafata de 1422 hect. StupT cu albine sunt 71. PamIntul nu prea prieste cultureT. Dintre pomT snlitorT sunt 88 merl, 72 perT, 132 ciresr, 176 nucT. Livezile dad pana

la 136000 kgr. fin, Comerciul se exercita in comuna de 3 circiumarT. Budgetul com. e la veniturl de 3884 leT, 43 banT, si la cheltuelT, de 3236 leT, 96 banT.

Prin com. trece soseaua judeteara Ploesti-Bratocea, care II inlesneste comunicatia cu comunele : Izvoarele si ManeciulUngureni. E brazdata de dealurile : ama si Teisul si de piscurile : PisculCaluluT, Piatra-VladeT si Muchia-

Mare, acoperite cu padure ma-

runta de stejar. Mar sunt poienT de !beata pe Valea-Mare .1 i CacIcea.

E udata de

girlele : Secq-

ianca, Valea-Mare, Cacicea si Vaiuga.

MINECtUL-UNGURENI

279

Mänedul-Ungureni, com. rur.,

tirgul sAptaminal de Duminica,

Hotulur, De-la-Varnite, Cotul-

jud. Prahova, plaiul Teleajenul.

ce se tine in comuná si mal

luI-Iepure,Rogozului, Cru ceT, Mo-

Este cea mal din spre N. din

Cu osebire la oamenii din sat. Comerciul se exereitA in comunl de 6 circiumarT.

gosul, Ardeld, Rudile, Ciumer-

plaiul Teleajenul. Populatiunea

dintru inceput s'a alcdtuit dine

nicul,

Schitul-Cheia,

Pridvala,

Buzoianul, Rotundl, Lung5, si

oameni veniti din SAcelele Tran-

Locuitorif s'arr improprietArit

silvanid. Inmultindu-se popula-

la anul 1864 pe mosia Eforid

In partea de E. e udatA de

tia, com. s'a separat in MAneciuLUngureni, la N., formad excluziv

si a statuluT. Vite sunt : 40 ce, 8 Tepe, 328

riul Teleajenul, in care se varsA vAile : Telejenelul, SAcuianca,

din locuitori mocani din Tran-

bol, 346 vad, 34 capre, 2220 di 51 410 pord. In raionul comuna sunt 36

Seaca, Tapul, Molivisul, Or5.tiele, Brustureilor, Popd, Car-

silvania si MAneciul-PAmintenT,

la S. Se compune din 6 cAtune : Gheaba, FAcAeni

i Valea-Lar-

gl, asezate 'pe loc ses; Chicioreni, situat pe Dealul-Chiciorenilor Pldetul, la poalele

mori si pive situate pe girlele : Telejenelul, Teleajenul, Stancea, Mogosul, Rudele, Piatra-Dudu-

lui, Valea-Berd, etc. Apl minerall este la mAnAs-

muntelur ClAbucetul, coprins in-

tirea Chela, *filtre piriul Bratocea

tre Teleajenul i Telejenelul satul Teleajenul, situat spre N., aproape de vama Bratocea, pe valea riulur Teleajenul.

si Valea-Berd. Ea nu coprinde

Are o populatiune de 473

bonate alcaline si carbonate de calce si magneziii. Nu contine n'id sulfate, niel azotate, materii organice.

familii, sari 2022 suflete, din

carl 370 contribuabili. Locuesc in 473 case. Sunt 2 biserid : una in cAtu-

nul Gheaba, fondatA in anul 1882,

i a doua in Valea-Larga

(de lemn), fondatA in anul 1829,

reparat1 in 1890. Tot de comuna MIneciul-Ungureni tin mAnAstirile Susana si Cheia. Susana e asezatä la poalele muntelui Bo-

bul-Mare, aproape de vArsarea

pirîiauluì Stanca in Teleajen, si Chela asezatA pe malul drept al piriiasului Timpa, la poalele

muntelui aganul. Ambele se intretin de stat. coala este frecuentatA de 46

bletI i 5 fete. Locuitorii, carI aü vite, se ocupA cu scoaterea butucilor de fag si brad de prin pAdurile

vecine, din cari se fac sindrill si tinichele ; iar pAlmasiI se ocupA cu munca cimpulur.

Meseriasi sunt: io dulgherr,

3 zidari, 3 rotar, I

cizmar,

brutar si 6 croitori. Produsul muncei il desfac la

de cit 149 miligrame de substante solide in litru. Aceste substante se compun din car-

Un litru de apA contine

a-

proximativ :

Carbonate alcaline 0,0681 de calcia 0,040 (0,149 magnezia 0,041J Din localitAtile numite LaMoara-de-la-Poded in dreptul Giurestilor, si de la Piatra-Micä mal sus de Podul - Gioarstd,

se scoate piatrá pentru constructii si poduri. La locurile numite Strimtoare i La-Cheiain-RipA, pe valea Teleajenului, sunt cArbuni de pAmint. Budgetul comunei e la venituri de le! 6551,19 si la cheltueh', de 3934,34 Id. oseaua judeteana Ploesti-Bratocea inlesneste comunicatia intre comuna MAneciul-PAminteni vama Bratocea. E brAzdatA de dealurile : Dosul-Ficlenilor, Groapa-Izvoranienilor. Poleni lor Dealul-Chiciur. sunt: Bouletultd, Molivisului, O-

ratiele, Merilor, Popa, Poiana-

www.dacoromanica.ro

De-la-Frasin.

penul, Bobul, Stancea, Mogosul, Ciumernicul, Valea-NeagrA, Ba-

besul, Bratocea, Berea, Timpa, Rudele, Pridvala, BrAdetul, Iepurele, Pelesul, Monteorul, Alticioa-

rele, Rea si Dumitru. Se mArgineste la

cu mun-

tiT ClAbucetul ; la S., cu com. Mäneciul-PAminteni ; la E., cu

rnuntil Poiana-Lungl si PoianaMare.

In comunA trecea o vechie sosea, numitl oseaua-TAtArasc5., din care se vad une pe Piriul-Glirnei, apoi pe valea piriu-' luI Telejenelul, unde se cunoaste foarte bine, avind pietroaie

aranjate Cu o diblcie admiraMaT î t sus se cunostea incA urme din ea, dar s'a acoperit de copad secolari.

Maneciul-Ungureni, sat, jud. Prahova, com. MAneciul-Ungu-

reni, pl. Teleajenul.

Maneciurile, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din Bucuresti, fostI pendinte de mAnAsUrea Sinaia, jud. Prahova, in inti ndere de 11I4I hect., din carr 10258 hect. suprafatA impAdurit5. si 883 hect. pArnint arabil si finete. Mosia are un venit anual de 9042 Id.

Mäne§ti, com, rur., in jud. Buzar', plaiul SlAnic, situatA pe ambele malurr ale riului SlInicul, la 50'2 kil. de BuzAti.

so

MXNE$TI

MANEO'

Limitele hale sunt : la N., din Dealul ,- Tintei si pe hotatul judetuluT despte Rimnic, prin plaiurile inunteluf Bisoca, se intinde spre Muchia - BadiculuT si de ad i in Dealul-Ciucului ; la V. se lasa din Ciucul

MeseriasT su n1: 2 lemnarT, 3 rotarT, 2 butnarT, 2 carutasT, i

multele cotiturT ale riuluT S'Alije.

Draglesti-ITngureni si Gheboeni,

pe Valea Ciomegelor, pana la

Istoricul acestel comune e de o deosebita importanta prin tra. ditia loca% ce se pastreaza identic si in comunele Lopatari si Minzalesti si care poate aduce un nod element in intele-

-' avind peste tot o populafte de

vArsatura el in SlAnic, trece Slanicul si suie pe Izvorul-Porcului, pana in Dealui-BumbaruluT, continua plaiul spre Poiana-A scu usa,

pana ese la dealul Bercior, se intinde spre Altoaia, apoT tot pe piala ajunge in hotarul Coeli', atinge Muchia-BulerciT si se 'asá In riul SlAnic, In fata movilel din com. Sirhesti; la E., trece SlAnicul

si de la movild urca pe MuchiaFundultd, se Usa pe valea des-

pre Bisocuta pana da in izvozul Bisoca, urca in Ripa-Alba si de ad i la Dealul-TinteT. Suprafata com. este de 2 1.86 hect., din care : 236 arabile, 520 padure, 381 fineatA, 236 izlaz, 18 livezT,

i vie $i 749 sterpe.

ProprietatT

mai

insernnate

sunt: Mayra, Reghinesti, apoI MInesti, a cetelor de mosnenT : BesliT, ApostariT si CiomagiT.

cizmar, 2 fletar! si 2 cojocarT. Car de comunicatie n'are de cit soseaua Lopatari - Sapoca, dar si aceasta se intrerupe prin

mese : Dealul-Ciuter, Piscul-lui-

Valea-DimboviteT, Valea-Mich si

Valea-lanosita. Riul Dimbovita

Tataril. Negru-Vocla cu treT capitant: Besliu (?), Goidea si Lo-

trece prin tentrui com., avind

patarea i-ad alurigat si ad impArtit pAmtntul luat de la dinsii ast-Id: CapitanuluT Besliu s'a dat teritoritil comunelor Minzalesti si Manesti, luT Goidea, tetitoriul com. Goidesti, lar luT Lopatarea teritoriul coin. Lopatari.

de ailuentl pfraieie:Ianosita,Tisa si Vilcelul.

La DrAglesti cea mat triare parte din loctiltorl se ocupa cu olaria. Are : 5 bisericT i d

oa15.; 5

Besliu s'a stabilit in com. MAnesti, in cAt., cate ir poatta nu-

morT de ap5.; 1 herestrad de Wat scindurf. Pi-in catunul Gheboeni teece qoseauh judetehna Th.goviste-

mele pana astazT, unde a zidit o biserica li o cetate, pe

Chnpulung. Se invecineste : la E. ca So-

care Vintila-Voda numaT le-a reparas-. Ultima parte a tradi

Oiga, la V. cu Botesti, la N.

substante minerate, precum : sferoxiderit, sare, lignita, urme de pleura, apoT straturT cu psilodonl, etc.

structiunT colosale, O. fortifice

Comuna e formata din cAtunele: Apostar', Beslii, Reghi-

cut pe la inceputul secoluluT loan Besliu. Fiji sal ad inceput sl se imprastie, din carT cauza

piscurile a patru muntT, etc. (VezT Vinti1A-Voda). Dintre ba-

triniT BesliT, a fost bine canos-

cu Tatarani $1. Izvoarele si la S. cu Dragomiresti. De Sotinga se de§patte ptin Dealtil-Cluter, acoperit ett padure ; de Botesti, prin dealul Tiinpa, Imbracat tot cu padure ; de 'Matad,. Izvoarete si Dtagomiresti, priri o mica. cimpie. Se leagA cti Izvoarele si Dragoiniresti priti soseaua jude-

teanl, lar cu cele-l'alte cdmilne prin drumurl apfoape imprac-

se gAsesc azT mal' multe loca-

ticabile.

litatT cu numele de BesliT. Daca

Are doul padurf tuarT : una de 8665c; atil $1 alta de 16000

se admite opiniunea el BesliT ail fost un corp de armata, e

preotl, 2 cintaretT si 2 paracli-

probabll ca la licentietea el; oameniT carT d compuneati, sa se

serT ; catedrala e cea cu hra-

fi

mui Sf. Mihail si Gavril.

locurT.

retras si stabilit In aceste

Vite : roo boT, 8o 'yací, 30 viteT, 6 caT, 7 Tepe, 3 mine, 800 or, 101 capre, 75 porcT.

Aceste catune stint situate in tre dealurT si val, carl se fiti,

In timpii vechi locuiati aci

imposibil luí Vintill, in scurta sa domnie, sa faca acele con-

Are doul bisericr, in cAtunele Beslii si Valea-CiomageT, cu 2

2500 locuitorT.

liul. Reproducem traditia:

numaT coline, dealurl si val, si

buabilT.

Tirgoviste-ampulung. Se compune din patru catune: Manesti, DrAgAesti - Plinttiteni,

Paun, Chiliile, Dumbrava, Tu&fa si Timpa ; lar valle stint:

%id pare probabilA, cacT a fost

nesti, Valea-ClomegeT si ValeaCotoreT, cu o populatie de 900 locuitorT, din carT 143 contri-

pe atnbele malurf ale DImboviter si in apropiere de soseaua

gerea etimologiel cuvintuluT Bes-

Terenul e accidentat, avind

putin fertil ; totusT e avut in

tuat A sprb N.-Vk de TIrgovistd',

axil.

jtid. PraMäne§ti, com. tur., hoya, pl. Fitipesti. Data infiin31.1

tare sale nu se poate preciza cu siguranta. D-1 Theodor Va-

Mäne9ti, com, rur., in j. Id. Dim-

carescu, ptoprietartil mosiei, po-

boVita, pl. Dealul-D1mbovita, si-

sea giste treehi documente de

www.dacoromanica.ro

111XNETI

MANETI

281

pe la 1500, ale mokieT .1111neti,

se crede el dateaza cu mult inainte de acest an. La anul 1624, a avut loe aci cl luptd intre calarasiT de la

si idolasiT de lut, virfurile de sagetr de silex, ne due in epoca neolitica sail a pTetreT lustruite.

Comuna este situata la

16

me, CetAtuia-luT -Mihnea-Voda,

kil, de capitala judetuluI si la 8

d. profesor Tocilescu a deseoperit urmele uner cetatul ?utarite, de categoria cebra pe carT poporul le numeste : Jidovif, carT, d 'pa t jata probabilitatea, trebuesc sa fie atribuite locui-

Ploesti, Manesti i Gherghita, rasculati in contra lui Alexandru Coconul, fiul lui Radu-Mihnea. In jud. Prahova, afara de slujitoriT polcovnicesti al jud., la

kil. de resedinta plaseT, pe malul

Manesti era o capetenie Cu 20

Manesti, Coada-Izvorului, GuraCrivatului si ComOnacul, avind

slujitorT.

part Valea-Cricovulul-Dulce de Valea-Ialomitef, la un punct pe care tarara' il numen, din vechi-

drept al iazuluT luat din riul Prahova, care incepe din com. Magureni si se varsa in Cricovul-

Dulce, la com. Cocorasti.

Se compune din 4 catune

torilor anteriori dominatiunel romane, de sigur Dacilor. Cetatuia

ocupa un loc foarte bine ales

La niste sapaturI pe carr le-a facut d. T. Vacärescu in 1880, la temeliile vechilor case boerestT, spre a le preface, a gasit

o populatiune de 247 familiT, saii 1028 suflete, din cari 181 contribuabill. Locuesc in 246

din punctul de vedere militaresc;

case.

ingropate in pamint bombe plin e si sparturl marT de granate cum

Sunt 3 biserici: doua in Ma-

metal dovedesc ca statiunea a fost lung timp ocupata.

nesti si una in Coada-IzvoruluT.

Intre movila de mal sus si

se intrebuintaii de artilerie din

A ceste bisericl sunt deser-

cetätuie, trece limesul roman, cu-

secolele al XVI-lea si al XVII-lea.

vite de 2 preotT. Biserica din central com. Ma-

noscut de popor sub numele

D'asupra satuluT, la V., exista o movild Malta, in suprafata ca

de 8 hect., dar pe care depresiunea soluluT rezultata cu tim-

pul, o arata a fi fost si mai IntinsO, si. prin forma si situatiunea eT, a excitat in diferite rinduff curiozitatea geologuluT arheologulur.

Aceasta destul de Insemnata ridicOtura de pamtnt, izolata in millocul cimpului plan si egal, inconjurata, despre E., catre Tirgsorul-Vechin si Ploesti, de

un sant prin care se seurg izvoare de apa, nu pare a fi formata acolo de natura, ci de mina de om si aceasta banuTala ar putea fi intarita de obiectele gasite la, diferite cercetarT 51 sa-

paturI intreprinse succesiv de d-nir Cezar Boliac, A. Odobescu, Gr. Tocilescu, precum : hirhurT, monede vechT

t

chiar

unelte preistorice de silex, din carT unele se aflO in poseshmea d-luT T., Vacaresci.

Ineontestabil el avem a face cu una din numeroasele statiunT

preistorice de care Tara, este CIoburile de vase, cum

nesti s'a construit prin cheltuiala dlor Theodor si Radu T.

ciobud de vase, instrumente de silex, cum i patine obiecte de

de Brazda-lul-Novac. Acest limes, care a fost cercetat cu de-

amanuntul de d. profesor Gr.

Vdcarescu, in stil bizantin, dupa planul arhitectuluT Gottereau aprobat de d-I Lecomte de Nouy.

Tocilescu, pleaca de la Hinova

Picturile murale sunt de pictorul N. Vermont. A doua bise-

la Puntea de - Greci, prin MInesti, pe litiga gara Ploesti, si se fineste la cel l'alt cap al DunareT, la Tufeoti, zo kil. spre S. de Braila. Acest limes ro-

rica, de lemn, se afla la cimitirul com. A treia biserica din cat. Coada-IzvoruluT, cu hramul Adormirea Match DomnuluT, s'a

amare, la S. de TurnulSeverin), trece prin Craiova, pe

man dateazd, dup. parerea d-lui

construit din temelie, la 1828, de al Doctor Silivestru i preotul Popa Andronache si, s'a reparat la 1845 de eoconul Dem.

Tocilescu, din epoca domina-

Manescu.

pasian si Trajan, (a se vedea Gr. G, Tocilesco, Fouilles et

E vrednic de insemnat in cgt. Manesti, minunatul castel al d-luT T. Vacarescu, una din con-

structiunile cele mal frumoase de acest fel, din Tara ; in interioriul casteluld pe lingO pretioase obiecte de arta, sunt picturT murale interesante cu referina la scene din viata strabunilor VacarestI din timpii ceT maT vechi pana azT. Tot pe teritoriul acestei com, spre V., in directia TirgovisteT,

pe muebla dealurilor carl des-

www.dacoromanica.ro

tiuner rol:gane asupra cimpiilor Tarei-RominestI, anterioara euceririlor luT Trajan, intre Vesrecherches archéologiques, Bucarest, 1900). Locuitorii se ocupa CL/ agricultura, afara de cei din CoadaIzvoruluT, carT fabrica var alb, pe care-I desfac la orasul Ploesti.

In raionul com. sunt 2 mori de macinat, pe Tazul ce trece pe litiga com. LocuitoriT, in mimar de 166, improprietarit la 1864, pe mosia d-lor Theodor Vacarescu, N. I. Niculescu si a statuluT,

BIXNEFI'l

numite Mane$ti, Comanacul $i Baltita-Starita, din care li s'art

dat 692 hect. Vite sunt : 56 caT $i Tepe, 2r0 vacT, 370 bol, 20 capre, 1250 oT $i 250 porci.

282

Mane§ti, numire, ce se mai da

Mäne§ti (Schitul-), numire ve-

cdtunulut de re$edinta Be$1ir, jud. Buzaii, com. Mane$ti.

chie de sat, data satului Blebea locul, jud. Neatntu.

com. Berevoe$ti-Ungureni, plaiul

Nucpara, jud. Mtwel. Este si-

proprietatea com., e frecuentata de 65 bleti $1. 9 fete.

tuat pe malul sting al riului Bratia.

Toata com. se intinde pe o suprafata de 1454 hect.

sati Ili suflete.

Comerciul se exercita in com. de 6 ctrciumarT.

pe mo$ia statuld

4 $osele : una in directiunea firguluT Filipe$ti; una in directiunea

com. Vlacieni; a treia spre cat. Coada-Izvorului; $1. a patra spre cat. Gura-Crivatului. Pe teritoriul com. este movila

de care s'a vorbit mai sus, in

Are o populatie de 26 familii Locuitorif s'ati improprietarit

Ambele se impreuna la capul Plaiului-lui-Ivan $i formeaza pi-

riul Manetul, care se varsa In

Mäne§ti, sat, in jud. Neamtu,

Mängäläria, a'ea. l, intre satele Golgofta $1 Iezerul, jud. Vasluia, pl. Rahova, comuna Iva-

pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani. A facut parte mai inainte din desfiintata com. Boi$tea.

MAne§ti, sat, facind parte din com. nu% Mane$ti, pl. Filipe$ti,

jud. Prahova.

gtrlita Priboaia.

ne$ti.

MängAläria, phia,

j ud . Fakir!, pl. Podoleni. Izvore $te din padurea Cu acela$T nume, curge

prin satul Raducaneni $i mar-

Mine§ti, mofie, in jud. Buzatt,

care a distrus o filoxera $1 s'a replantat cu vita americand al-

com. MAne$ti, cat. Be$lii $i Apostari, proprietate mo$neneas-

toita. Mara de gira Cricovul-Dulce,

ca; are 300 hect. din earl wo

boaia.

dintre Plaiul-lui-lvan $i DealulVladeanuluT $i altul dintre Plalul Jul-Ivan $i Dealul - Vacilor.

Cimpulun-

In parte plantata cu vita pe

mita Crivatul. Se margine$te cu comunele: Vladeni, Tirg$orul-Noti, Mgsorul-Vechiti, Cocora$ti $i Ghe-

Mänetul, pfria, jud. Muscel, pl. Riurile, coin. Mihae$ti, format din 2 izvoare: unul izvore$te

geanca din care li s'aìi dat 103 hect. pAmint pentru culturg.

suprafata de 8 hect., care a fost

com. mal e udata de valea nu-

çlin com. Petricani, pl. de Sus-Mij-

Mäne§ti, sat, facind parte din

Scoala, intr'un local, care e

Budgetul com. e la venituri de 4868.67 lei $i la cheltueli, de 4856.94 lei. In raionul acestei com. sunt

MANICEM

,

padurea Be$loaica, restul arabil, fineatä $i izlaz.

g-inea de V. a tirgu$oruluT, cu acela$T nume $1 se varsa in piriul Bohotinul.

Mängäläria, vale, formata din prelungirea dealului Man galana,

com. Ivane$ti, pl. Racova, jud.

Mäne§ti, mofie, situata pe lin-

Vasluiù.

ga. mo$ia Bala$eni (Gra$1), jud.

Neamtu, com. Peticani, pl. de Sus-Mijlocul.

Mänicea, sat, facind parte din com. rur. Zatreni, pl. Mijlocul,

jud. Vilcea. Are o populatie Mine§ti, sat, jud. $1 pl. Arge$ul, Cu 50 familii, facind parte din com. rur. Zarne$ti-Cacaleti.

Mäne§ti, sat, Cu 100 suflete, faand parte din com. rur. Cuca,

jud. Arge$, pl. Oltul. Are o

Mäne§ti, pi/dure, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, are o intindere de 5325 pogoane, cuprinzindu-se $i acele de pe mo$iile: Nemti$orul, Secul $1 VInAtori.

de 157 locuitorT.

Mänicea, vellcea, spre

3.

com.

Zatreni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea,

intre piscul Gane$ti (limita)

$1

Manicea.

biserica, cu hramul Cuvioasa Pa-

Mäne§ti, MO, jud. Prahova, plalul Teleajenul ; ucia com. Po-

raschiva, cu 2 preoti $i un cin-

se$ti $i se varsa in gira Zele-

taret.

tinul.

Mänice§ti, sat, cu 49 locuitori, jud. Arge$, pl. Oltului, facind parte din com. rur. Scheiul. Are o biserica, cu hramul Sfintii Voe-

Mine§ti, sat, cu 41 familii, facind

parte din com. rur. DraganulBascovel, judetul Arge$, plasa Pite$ti.

Mäne§ti, fes, jud. &car', pl. TazlAul-d.-j., com. Bratila, pe care se zice ca. ar fi fost in vechime

un tirgu$or avind $i biserica. www.dacoromanica.ro

yogi Cu 1 preot $i 1 cintaret. MAnice§ti, sat, cu 381 locuitorT, pe rtul Arges, jud. $i pl. Arge$,

MXNICEFT1

283

fg.cind parte din com. rur. Baiculesti. A i cf era mal inainte statie

de cal de posta intre Pitesti Curtea-de-Arges.

Are o biserica, cu hramul Adormirea, cu i preot i I cintaret.

Dimbovita, formind unja de despartire futre riurile Dimbovita si Argeselul, impreung cu muntiT: Draxinul, Tefeleica, Preajma, Muntisorul, Capitanul, Plaisorul, Pravatul, Altamusul si Mateiasul.

MARACINENI

iova Madona-Dudu. Are padure pe &risa.

Märäcinele, peldure particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com Tincangul, satulMaracin ele.

Are intindere de 965 hect. si Mánice§ti, molde, jud. si pl. Arges, cu o intindere de 1I8I pogoane, din care 940 pogoane padure, proprietatea statuluL fosa pendinte de Episcopia de Arges, si aducInd o arena anuala de 2910 leY. Pe mosie se aflg. : o moara,

Märawl, tirle, jud. Braila, situate la E. com. Stancuta, pe malul drept al VilciuluT, filtre viroaga Coitáneasa i privalul Zatna. Aü 166 locuitorT.

e compusa din girnita. Este amenajatd.

Warficinelui (Valea-), vale, in raionul com. Dobresti, pl. Pod-

goria, jud. Muscel, care, dupl

case, han, magaziT, povarna, etc.

Märacineanca, vechie numire a satulut Barbatescul, com. Alexeni, pl. ampul, jud. Ialomita.

Mänioaia, sat, in jud. Neamtu,

Märacineanul, partea de S. a

Märäcineni, com. rur., in jud. Buzati, pl. Sarata, situatg. pe

pl. Bistrita, com. Costisa, situat pe valea riului Bistrita. Se mal numeste Marienesti.

satulut Osman, jud. BrAila, unde asezat improprietaritir de la

ambele maluri ale riuluT Buzaul,

1879.

ce udä partea de N. a comuneT, se varsa in apa CIrcinovul.

la 41/2 kil. de orasul Buzaul. Limita la N., incepe din riul

Buzad putin mal jos de MoMänte§ti, sub-divizie a ciitunu- Märäcinele, sat, jud. Dolj, pl. lut Ruginoasa din jud. Buzlii, com. Braesti.

Manucul, cittun (t'Ida), in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Tonea.

Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul. Are o populatie de 433 suflete :

233 barbatT si 200 femd. Locuesc In 79 case si 19 bordee. Copiii din sat urmeaza la scoa-

rfle-CalugarestI, trece pe la Natima si Valea - Calulur, urca pe colina Grindul, trece ValeaBlajanilor, urca pe Movila-Sa-

pata, apoT pe la capul mosiilor Capatinesti, Cirlovoaia

la mixta din satul Tincanaul, ce este la 2 kil.

Maracineni, da in albia

la E., merge pe Cilnati in jos

com. rur. Simburesti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt.

Are o biserica de zid, cu hramul Sf. Nicolae, fondata in 1869 de ChireaBusu, Lepadatu Petcu, San da Berceanu si loan Ciliciu, deservita de i preot i i cintaret. Sunt 2 circiuml.

Minule§ti, deal, pe care este

Maricinele, fost sat, jud. Dolj,

Wanucul, numire, ce se maT da satulut Cacomeanca, pl. Borcea, jud. Ialomita.

Mänule§ti, sat, facind parte din

situat catunul Manulesti, jud.

padure. Printre acest deal Tonesti, curge riul Mare.

si

Cungrea-

Mänu§oaia, ramificaliune a DunareT, coprinsa futre ostrovul lapa i Maracine, jud. Braila. M'Ara, munte, jud. Muscel, plaiul 132030. Afarola »Jalonar Geografic. Vol. IV.

pana in riul .Ruzaul, trece Buzaul si o la pe apa AreteT (flotar despre Vatra - Episcopiei), apor pe hotarul mosieT Simileasca-Banul ; la S., continua pe hotarul com. Simileasca, pe mar-

pl. Dumbrava-d.-j., com. Salcuta.

ginea proprietatilor Binceasca Clinciurile, pana in MoaraNemteasca ; la V., trece iazul,

Märäcinele, ostrov, jud. coprins intre Dallare la V. si intre Manusoaia la E. si situat la S. de ostrovul Cracanelul la N. de ostrovul Vaca.

apoT prin Crivina trece riul Buzaul, urca putin pe Criving. pe linga mosia Sapoca i ajunge la Morile-alugaresti, com. Gindesti. Comuna e formata din catu-

Olt, com. Simburesti, pl. Oltul-

d.-s. Are directia de la E. spre V. si este acoperit cu vil si

riuluT

Cilnaul, in dreptul cat. Glrbovi;

Märäcinele, rnofje particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Tincanaul, satul Maracin ele.

Are un venit anul de 31966 lei. Apartine bisericeI din Crawww.dacoromanica.ro

nele Capatinesti, Cirlovoaia, MAracineni, Matesti, Potoceni-d.-j.

si Potoceni-d.-s., aviad o populatie de 2150 locuitorT, din carr 358 contribuabilT. Locuesc in 447 case. 87

MXRXCINEN1

NÄRACININ1

284

coale, una In cat.

nevoitl a trece cu podul sad

Muscel, pl. Rtul-DoamneT, si-

Maracineni si a doua mixta., In cAt. Mates% frecuentate de 89 elevi si 6 eleve ; 3 biserici, In cat. MAracineni, Matesti si Potroceni, deservite de 3 preotT, 3 eintareti si 2 paracliseri. Catedrala e cea cu hramul Sf. Nicolae. Clrciumi sunt 13. Suprafata com, este de 5438

cu luntrile pe cAlatori, din care cauza erad scutitl de dad. Multi din acesti podarT se ocupa azi cu pescuitul. Vite: 632 boT, 16o vacT, 80 viteT, 6 bivolT, 65 cal, 74 Tepe, 12 rcilnjr, 2080 oT, 122 capre,

tuata la S.-V. de Cimpulung,

I asin si 386 pore'. Locuitoril poseda 46 stupi

hect, din cad : 3760 hect. arabile, 305 hect. padure, 96 hect. fineata, 302 hect. izlaz, i hect. lived, 14 hect. vie si 960 hect. sterp, constind din prundul riu

Cu albine.

Doamna, unit ca flu/ TirguluT, si se margineste la N. cu com. Ciumesti, la S. cu orasul Pitesti,

Are :

lul Buzaul, Iazul-Morilor, etc.

Proprietatile mar Insemnate sunt: Capatinesti, arlovoaia, Maracineni, Matesti, Potroceni-

Meseriasi sunt: 7 lemnarl, 2 croitorT, 3 cizmaxi, 4 fierad, 3 masinisti, 3 cojocarT si 3 varad. Budgetul com. e de 8213 lei.

Pe la inceputul secolului al

la 46 kil, de acest oras si la 22 kil. de resedinta judecatoriei de ocol si a subprefecturel.

Este situatl pe un deal &a'nos, care predomina Valea-ArgesuluT, pe malul drept al rluluT

la E. cu pl. Podgoria si la V. cu jud. Arges.

Se compune din 2 catune: Maracineni i Gropeni. Are o biserica, deservita de

preot si I dascal ; o scoala.,

tin in partea de N. prin maT

XIX-lea, com. Maracineni avea pe teritoriul sad satele: Capatinesti, Maracineni I, MAracineni II si Greci-de-Buzail ; cele-l'alte s'ad format dupa 1828, maT cu seama din BulgariT ce ad fugit

multe dealud i cite-va movile ; e priincios agriculture'', care se face pe o mare intindere. Afarä de piatra pentru fabri-

Impreuna ca armatele rusestl. Pe timpul lui Mateiti Basaxab, Märacineni era un sat insernnat, de oare-ce inteun proces

carea varuluT, In com. mal sunt: 15 mori pe apa BuzAti, i moara de abur!, o stina pe mosia MA.-

al manastirei Vinti1A-Voda, s'ati

fabrica. pe an 3-6 milioane

luat de aci 12 boeri martorl:

rAmid.

d.-s. i Potroceni-d.-j.

Terenul e ses, accidentat pu-

racineni si o fabricA de petrol

unde se destileaza pleura ce se extrage din com. Piclele. Comerciul consta In desfacerea cerealelor, in transporturl si in procurare de alimente orasuluT BuzAul. Nu mai putin in-

semnat e si comerciul &cut de gradinarl, mal cu seama ce! din Potoceni, earl cultiva peste 150 hect. zarzavat, pe care 11 des-

Mihaid Cirsotea, Necula Botosanul, Saya WI Avram, Vasilache Nedelcu, Manea Bondrea, Mircan Ceausul ; apoi Lupsea Dvornicul, Azmega, Vetrea Dragota. Satul Greci de la BuzAti se mentioneazä inca din secolul al XVI-lea. Din documentele aflate In familia Greceanu,

rezulta ca ar fi fost patria luT Radu-de-la-Greci. In scurt timp

frecuentata de 37 baeli si 39 fete.

Budgetul comunel e la veniturT de 2705 lei si la cheltuell de r726 Locuitoril ail primit pamint prin improprietarire la 1864. In comuna se afla locul numit aramidAria pentru-ca ad i se

Prin partea de E. a comunel,

trece calea nationall PitestiFrontiera si calea feratA Golesti-

ampulung, avind pe teritoriu/ com. Halta-Gropeni.

La 3 kil. mal spre S. de maracineni, riul Doamna se varsa

In riul Arges, pe malul sting.

Märacineni, sat, judetul Arges. Vez! Laceni.

el s'a subdivizat in trei: Poto-

Màräcineni, atun de resedinta,

fac parte in Buzati, parte in

ceni, Putintei si Greci-de-la-Bu-

Braila, Galati, etc.

al com. Maracineni, jud. BuzAti, zad. Numirea de Greci e uitata Cu 520 locuitorl i lo8 case. azi cu desAvirsire, fiind inlocuita ca Potoceni-d.-j. In 1806, Maracineni a fost fortificat de Mfiracineni, sat, facind parte din com. rur. cu acelasi nume, generalul rus Camensky, care jud. Muscel, plasa Argeselul. se retrasese ca trupele ad, con-

CAT de comunicatie : soseaua nationala Buzad-Focsani, soseaua judeteanA Maracineni-Rusavatul, soseaua comunala MArAcineni-

Soresti (com. Blajani) i alte drumuri naturale. PAna a nu se

tra clruia a venit

apan-Oglu

face podul de fier peste riul

Cu Turcil, cu care ocaziune

Buzad (anul 1866), unul din cele

ars pAnA in pamint ora.sul Buzad.

mai insemnate ale Tare!, avind 536 in. lungime, locuitoriT erad

Märicineni, com. rur., judetul www.dacoromanica.ro

Märicineni, scItifor, in jud. R.-SA-

rat, pl. Marginea-d.-s., comuna Timboesti; e mal mult o sub-diAzle a catunului MArAcini.

MIRACINENI

Maräcineni, mofie, in jud. Buzan, com, Maracineni, de 1200 hect., din carT 800 hect. arabile, 120 hect. crivina, 35 hect. gradini de zarzas at si restul prund.

MAräcineni O Coliba§i,proprieMp ale statulur, pendintr de Va--

tra-Manastirer, pl. Riurile, jud. Muscel, ad 407 hect. loc arabil si 1734 hect. padure. Se arendeaza cu 10450 ler anual.

Porumbistea si Dealul-Cilibiulur (spre S.); dupa un drum de 3 kil, se deschide in Valea-Pie-

trisuluT, putin mal spre N. de Movila-Cinstitulur; este situata In partea N.-V. a pl. si de cea de E. a com.; este strAbatuta in lungime de drumul comunal

Are: o biserica, deservit5. de I preot si 2 cintaretr; o scoala, conclusa de 1 invatator, si frecuentata de 28 elevr. Locuitorif posea : 9 plugurT, 4 care cu bol, 3 carute Cu ca!; 600 vite mar! cornute, 5023 or, 1757 capre, 201 car, 360 rima-

Groapa-Ciobanulur- Haidar si in

torT; 360 stupT.

crucis de drumul Girleci-Bal-

Budgetul comuner e la venituri de 665 le!, lar la cheltuelT, de 664 ler. Dealur! mar insemnate in aceasta comuna sunt : Magura,

giul.

Märäscu. Vez! Marasti, sat, ju-

Märäcini, sat, in jud. R.-Sarat,

detul Bacaa.

pl. Marginea-d.-s., cat. comuner

Timboesti. Este asezat in par.

tea de E., pe un deal, la i1/2 kil. spre E. de cat, de resedinta, Timboesti. Are o intindere de 277 hect. si o populatie de i71 familir, set 534 suflete, din carr 190 contribua-

MXR4E5T1

285

MärAscu, mofie, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., com. Nanesti, proprietatea d-luT Caton Lecca.

Märà§eni, sat, in partea de N.E. a com. Brodocul, pl. Stem-

Ocheanul, Macisul, Biriiacul, Rechichisul, M5gura-Icorbier, Dealul-Ocnelor, Fruntea-Marasesti-

lor si Rugetul. Din acestea, Ma-

gura si Ocheanul hita in regiunea muntilor, avind inaltimr

nicul, judetul Vasluiii, pe malul

predominante. Valle poarta tot aceleasT nu-

sting al riulur Birlad, pe o suprafata de 800 hect., din care 102 hect. padure, proprietatea

mirT ca si dealurile, lar Oraje sunt : apa Brebina, ce vine de te : Baroaia, Magura, Valea-Ieperz

22 case ; are subdivizia Teisanul.

statulur. Are o populatie de 62 familiT,

MArAcini, sub-divizie a clitunu-

salí 286 suflete; o biserica deservita de 1 preot si 1 cintaret,

bilr.

Märäcini, cei lux, al com. Mizil, jud. Buzaii, cu 90 locuitorT si

iza Botesti, jud. Buzati, com. Panataul.

MArAcini (Tei§anul), mofie, In jud. Buzaa, com. Mizil, avind 412

hect., mal' toate arabile si putine innecatur! facute de apa

zidita la 1832 de catre locuitorul loan Moresanu, de la care se zice

ca ar fi luat numele si satul. Vite: 120 vite mar! cornute, 549 or, 8 cal, 29 rimatorT. Locuitorir poseda 120 stupi cu albine.

NAeanca.

la Obirsia, si piraiele ce primesValea-Scroafer, Valea-Satulur, Richichisul, Valea-Hoter si Valea-Ibrater.

In partea de V., sunt minele Baroaia si localitatea Buriceni, unde se vad gramezr de

piatra, de zgura de arma si niste sanWrr facute in pamint. Märà§e§ti, com. rur., in jud. Putna, pl. usita. Este situata pe.

Mir4e01, com. rur. i sat, in jud.

malul Siretulur, la o jumatate

MAricini, phi% in jud. R.-Sarat,

Mehedinti, plaiul Closani, la 68

ceas in jos de Huipesti si la

plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni ; izvoreste din Dealul-Chiojdenilor;

kil. de orasul Turnul-Severin, situata pe valea aper Brebina.

19 kil, de capitala judetulur. Inaltimea comune! d'asupra nivelulur MariT-Negre e de 70

uda partea de V. a comuner,

Satul Mardsesti formeaza co-

si se varsa in 4111 Motnaul, pe

muna cu satele : Bratilovul si Sta.

metri.

dreapta luT.

nesti, avind o populatie de 900 suflete, din carT 124 contribuabilT. Locuesc in 258 case. LocuitoriT, pe Ruga agricultura, se ocupa si cu facerea sin-

mili!, saa 1717 suflete, din carr: 418 agricultor!, 12 meserlasT, 8 industria!, 59 comerciantr, zo avind profesiunT libere, 98

MArAcini, vale insemnatA, in judetul Constanta, pl. Hirsova, pe

teritoriul comuner rurale Gorleci; incepe de la punctul nu-

driler.

mit Cisla-la-Tirca, Indreptindu-se

Prin aceasta comuna trece

catre V.; se intinde printre dealul la Tirca (spre N.) si sesul

soseaua Baia-de-AramaBrebinaMarasesti-Obirsia.

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 500 fa-

muncitorT si 46 servitori. Locuesc in 321 case. tiil cirte 295 persoane. (213 bArbatT, 82 t'eme°.

M.A.RA*E§T1

Sunt 380 contribuabill. Are o biserica parohiala, cu hramul Adormirea ; o scoall de baet1 si una de fete, frecuentate de 55 1:40* si 13 fete; un biuroa telegrafo-postal, infiintat la

1895 si al card venit pe anul

buinteaza plugurI cu aburl si masinele cele me noI si mal sistematice, posedind si I atelier de fierarie si I de lemnarie, pentru unelte agricole. Aceasta mosie apartinea in 1827 logoatuld Iordache Ca-

1896-97 a fost de leY 5886, b.

targiu.

90; o statie de cale ferata. Märä§e§ti, treceltoare, peste gra-

turl de 15582.59 le si la cheltuell, de 15550.55 leI. Locuitorii posea: 1 masina de semanat, 2 de secerat, 3 de treerat cu abur!, 1 de batut porumb, 50 plugurI de lemn, 40

nita, in jud. Mehedinti, plaiul

Märà§e§ti, sat, in jud. Tutova,

de fier si 2 mIscate de abur,

pl.Tutova, com. Avramesti, spre

i scarificator, 1 r grape de fier,

S. de satul Avramesti. Este compus din douà partI:

6 tavälugurI, 9 rarite, 2 trioare, I moara de abur O 2 de boI, 367 yac!,

54.

cal, 3645 o!, ro capre si 130 porcT ;

tindere de 1002 heci., impartita in proprietatT miel ale razesilor.

Are o scoala mixta in satul Marasti-d.-s., fondata in 186i

si frecuentata de 27 copiI; 2 biserid, una in Marásti-d.-s. si a doua in'Marasti-d.-j., deservite de 1 preot si 2 cintareti ; 4 circi u mi'.

Budgetul comuneI e la veni-

apa. ; 504

MXRATI

286

190 stupI.

Closani, com. rur. Marasesti, ce duce, peste apa Cerna si muntele Cupanul, in Banat, la satul Ruca.

6 cizmarl, 3 croitori, 3 fierarT, 2 rotar!, I hotelier si 1 restaurator. Märä§e§ti, stage de-dr.-d.f., j ud. Putna, pl. 5usita, com. Marasesti, pe finja Focsani-Marasesti-

Bacla, din care s'a pus in circulatie unja Maräsesti-Bacaa la 13 Septembre 1872, si la 13 Iunie 1881, linia Focsani-Mara-

sesti. Este si statie finala a liniel Marasesti-Tecucia-Galati. Se afla pe linia Focsani-Bacati, intre statiile Putna-Seaca. (7.8 kil.) si Pufesti (14.7 kil.) si la 11.5 kil. de

fa-

bere, 18 muncitorT si 6 servitorT.

Sunt 328 contribuabilI.

Märasesti-Boeresti si MarAsesti-

Vite sunt: 84 cal, 838 vite cornute, 215 porcI, 77 capre si 399 d. Stud cu albine sunt 6o.

Razasi, avind o populatiune de 367 locuitorl si 107 case.

turI de le! 4208, bad 76 si la

Budgetul comund e la veni-

Are o fabrica de spirt.

cheltueli, de he! 1894, banT 23. ProprietarI sunt : D. Hertanu,

Mfirä§ti, com. rur., jud. Bacati,

Cu 52,30 hect., Spiridon Hertanu, cu 78,28 hect. ; En. Her-

In comuna sunt: 13 circiumarT, 5 bacanI, 1 bufegia, 1 brutar, 2 comerciantl de cereale,

Are o populatie de 343

mili!, saa 1399 suflete, din carI 522 agricultor!, ji meseriasT, 3 comerciantI, cu ro profesiunI li-

pl. Siretul-d.-s., situata futre piriul Berheci, la E. si afluentele

sla Dunavatul, la V. Teritoriul sati este brazdat de dealurile: Palanca si Magura la E., Runcul, Blidariul, Bobei-

ca, Bitca si Viea-PopeT la V., zarca G/odisoarele la N., dealul Clenciul la S. Se compune din 3 catune : Márasti-d.-s. saa Valea, resedinta, Marasti-d.-j. saa Satul-d.-j.

si Miaja. Pe la 1803, Marasti razasestr

se gaseaa in judetul Tecuci, ocolul Berheci. In Statistica din 1874, se ga-

tanu, cu 60,87 hect.; Sp. Dimitriu, cu 74 hect.; P. Hertanu, Cu 56,55 hect.; N. Roman, cu 56,55 hect. Totalul paminturilor de cul-

tura este de 707.85 hect. Viile aa o intindere de 24.07 hect.

Teritoriul comuna este strabatut de calea vicinala ObirsiaMarasti-Lunca, lunga de 8 kil. Distantele : la Bacaa, capitala districtuld, 30 kil. ; la com. Fi-

lipeni, 6 kil.; la com. Botesti, 23 kil.; la com. Gloduri, 3 kil.; la com. Obirsia, 4 kil.; la com. Odobesti, 8 kil. si la Secueni,

Counesti, statia vecina de pe

seste compusa din 5 atune :

linia Marasesti-Tecucia. Inaltimea d'asupra niveluluT Mari! de

Maja, Godovani, 1VIArasti, Satul-d.-j. si Valea.

66 m. 84. Venitul acestd statiI pe anul 1896 a fost de 5038,2 le!, 8o bad.

Se margineste la E. cu com.

Mfirä§ti sati Märäscul, sal, in

Glodurile, la S. cu com. Fi-

lipeni, la V. cu com. Botesti

jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j., com. Nanesti, situat intre piraiele Cor-

si la N. cu sectia Glodisoarele, com. Odobesti, si cu com. 0-

nitelul si Dienetul, la 2'/2 kil. de Nanesti. In vechime se nu-

birsia.

mea Slobozia-Marasti. Are i5 familiT, saa 65 suflete.

Mara§e§ti, mofie, jud. Putna, apartinind dita Ulysse Negropon-

te, care in exploatarea e! futre-

Teritoriul comuneI are o in-

www.dacoromanica.ro

resedinta plaseT, 12 kil.

MXR4T1

287

Vite : 9 caT, 28 vite cornute

si II porcI. Märästi, catun, in jud. Putna, pl. Zabrauti, com. Racoasa, situat Ruga pirlul Racoasa, la locul unde da in Susita.

Are o populatiune de 425 su flete, carT locuesc in 125 case;

biserica filiala, cu hramul Sf.

MXRdULEVII

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Prahover ; are 125 hect., pro-

Doamna, situat la bariera despre S. a orasuld Piatra.

prietatea mosnenilor CatinenI si

Are o populatie de 13

miliI, saa 51 suflete : 34 barbatI si 17 femel.

Märceni, sat, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, com. rur. Albu-

Jos, sat, in jud. Bacail, pl. Siretul-d.-s., com. Märasti, asezat In valea 0r-tullir Dunavatul, la 1 '/2 kil, de satul Marasti-d.-s.

Are o populatie de 114 familir, san 430 suflete ; o biserica, facutä de locuitorI la 1868; circiuma.

Vite : 27 cal', 264 vite marI cornute si 32 porcI.

Märästi-de-Sus, saa Valea, sat, in jud. Bacati, pl. Siretul-d.-s., si resedinta com. Maxasti, situat pe scinga piriuluI Dunavatul.

Are o populatie de 143

fa-

miliI, saa 573 sufiete; o scoala mixta; o biserica, clädita de T. Sturdza in 1848; 3 circiumr. Vite : 40 cal', 386 vite mar! cornute, 64 capre si 102 porcr. Märätei, trup (mahala), din orasul Piatra, jud. Neamtu, situat futre muntele Petricica si riul Bistrita. Mal inainte a fost sat in proprietatea familieI Latescu. Are : o biserica, deservita de 2 preotI si 3 eclesiarhT ;

2

colr,

Märceni, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul, situat 'futre malul drept al piriuluI Bicazul si ramura munteluI Piciorul-Frasiner.

Are o intindere de 950 hect.

Märculesti, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, si-

tuata pe partea dreapta a riuluI Ialomita, 'futre comunele Suditi si. Cosimbesti.

S.-E. de Tirgoviste, pe malul seng al Ialomitel, pe loc ses si aproape de varsatura ptriuluI

cimpul Baragan si coprinde doua mosin Marculesti-Pisculesti si Marculesti-Tutungiul.

PIscovul in Ialomita.

Dupa. legea rurall din 1864, sunt inproprietaritI pe mosie

Se compune din 2 catune : Marcesti si Pislari, cu o populatie de r231 locuitorI. Are: 4 ulite ; o biserica ; o scoala.

Teritoriul com. produce cereale multe. LocuitorlI posea multe vite. Marcesti se invecineste : la E.

cu aheboaia, de care se desparte prin Piscovul ; la V., cu

99 locuitori, carora li s'aa dat 7733/4 pogoane; neimproprieta-

ritI se mal afla 124 locuitorI. Se compune din satele: Marculesti si Morile si din catunele (tirlele) : Tutungiul, Scorduf, Cealicul si Movila-PopiI.

Resedinta primaria* si a judecatorieI comunale este in satul Marculesti.

Are o populatie de 230 fa-

Baleni-Romini, de care se desparte prin riul Ialomita; la N., cu Ratoaia cat. com. Habeni si

miliI, saa 1087 suflete, din carI 313 agricultorI, 4 meseriasT, 4

la S., cu Cornatelul si Dobra,

comerciantl, 7 Cu profesiunI libe-

despartindu-se tot prin

re, 99 muncitorI si 40 servitorf ; scoala primara mixta, frecuentata' de 42 elevI si 13 eleve; biserica, deservita de I preot si 2 dascalI.

Ialo-

mita.

Are o padure de peste 80000 ariI.

Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com.

Grumazesti. Ved Mircesti.

stia carte 158 persoane. Budgetul com. e la veniturI de 3645 leI si la cheltuelI, de 4084 leI.

Märcesti saa Mircesti, judetul Bacaa.

Vite : 311 cal, 633 bol, 620 porcI, 7 bivolI, 2850 oI, 14 a-

sid si 16 capre. Märculeasa, perdure, in jud. Bu-

Märätei, trup de sat, in judetul

prietate a principeseT Elena Masalsky.

Märcesti, com. rur,, in jud. Dimbovita, pl. Ialomita, situata la

2 fabricI de bete de chibriturf Märcesti, trup de sat, in jud.

fabrica de pantofarie; o fabrica de postav.

Sfintesti, jud. Teleorman, pro-

Teritoriul comunel, cu o suprafata de 6650 hect., din carI 450 hect. padure, se intinde din riul Ialomita, spre S., pe

una de baetT, si a dona de fete;

dintre carI una face si cue pentru cizmarie ; 2 fabricf de sucmane ; 2 dubllärif; o fabrica. de turndiorie ; o fabrica de sapun ;

Märculeasca, trup din mofia

lesti.

Nicolae.

Märästi-de-Jos, saa Satul-de-

ChiojdenI.

fa-

zad, com. atina, pe hotarul www.dacoromanica.ro

Pe partea de S. a teritoriuluT comuna, trece calea ferata Bu-

MARCULEVTI

MARGARITEFTI

288

Romanati, situat la 4 kil. spre

restre, zugravind-o pe din nauntru si pe din afara. Din zidul care inconjoara aceasta manastire, abia se maT vad urme. Are aspectul uneT cetati. Odinioara aceasta manastire era punct intarit si in legatura cu Curtea-Vechfe din

BaraganuluT.

N., pe malul sting al OltetuluT.

Bucuresti.

Se invecineste spre E. cu satul Sudin i spre V. Cu satul

Este punctul cel maT de N. si

La 1821, Saya aflind despre venirea Turcilor s'a intarit provizoriil in manastirea Marcuta.

curesti-Fetesti, cu statia Mar-

ritoriul com. Marculesti ; are

culesti.

o suprafata de 550 hect. populata cu stejar, ulm, plop, salde, anin si jugastru.

Märculeqti, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. cu acelasT nume, situat pe tarmul drept al ritiluT Ialomita. Spre S., se inalta coasta

Märcu§ul, ccitun, al com. Dobriceni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

cel care ne prezinta cea mal

Gimbaseni.

mare altitudine d'asupra nive-

MaT inainte satul a purtat numirea de Pisculesti. AicT este resedinta primariel

luluT MariT (347 m.) din tot judetul.

si a judecatorid comunale.

mili!, sail 400 suflete ; o bise-

Are o populatie de 115 famili! ; o scoall primara mixta, frecuentata de 42 elevl 1 13 eleve; o biserica, construita la 1844, deservid. de I preot

rica, cu hraraul Intrarea in Biserica, deservita de I preot si 2 chitaren.

2 dascall. Vite :

211 ca!, 341 bol, 70

porcI, 750 oT i Io capre.

Märcule§ti, stajie de dr.- d.-f., jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, cat. Marculesti, pe unja Ciulnita-

Are o populatie de ioo fa-

prinde Barbusa si se intinde spre Apa-Sarata si Visoiul, i toata

alienan, tntretinut de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti, cu 190 paturT.

partea de sub Mataul minda, dincolo de ria.

i

Fla-

8 circiumarT.

nul-Dobresti. E situat spre S.-V. de Pantelimonul, pe malul drept al riuluT Colintina. In Rartea de

parte din com. rur. Pantelimo-

acesteT stati1 pe anul .1896 a fost de 57790 leT, io bant

N. este inconjurat de dealurT

Marcule§ti (Bragoiul), catun, al com. Baldnesti, jud. Buzati, cu 200 locuitorl si 50 case.

Suprafata totala a satuluT e cumplde 58 hect., carT rat de locuitorl in 44 loturi. Are o biserica, cu hramul Sf.

dere de 320 hect., din care 92 hect. padure, formata din. dona sforT : Binza si Turburea ; res-

turT cu araturT, izlaz, fin*, livezi si loc sterp.

Märcule§ti, ptidure, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe te-

Comerciul in sat se face de

Märcuta (Balamuctil), sat, in

Ciulnita (12.2 kil.) si Elena (15.2

Märcule§ti, mofie, in jud. Buzar', com. Balanesti, cat. .Marculesti Cozieni, proprietatea, mosnenilor MarculestI ; are o intin-

reclusa la biserica de mir si satul cheltueste cu intretinerea ei 1742 ler anual, administrindu-

se de un preot ingrijitor. Ad se afla i institutul de

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, facind

lulul Mara' de 33.59 m. Venitul

se vedeati la porn niste gaurf sistematice, probabil pentru aruncat cu arme. AstazI, fosta manastire este

Märcuqul, suburbie, a orasuluT Cimpulung, jud. Muscel ; co-

Fetesti, pusa in circulatie la Iulie 1887. Se afla intre statiile kil.). Inaltimea d'asupra nive-

Pana mal acum vre-o citT-va anT

frumoase. Are o populatie de 86 suflete.

Mircuta, lac, in jud. Ilfov,

foz..

mat de girla Colintina, pe mosia Marcuta, comuna Pantelimon ul.

Marcuta, pltdure particulara, In jud. Ilfov, situata pe mosia Marcuta, com. Pantelimonul, pl. Dimbovita. E supusa regimulta silvic pentru-ca cade In unja de

centura a forturilor din jurul CapitaleT.

VoevozT, fosta manastire de ca-

lugar!, ziditä la anul 1587 de Jupin Dan-vel-Logoat. La anul 1668, Jupineasa Visana, nepoata luT Dan, a inchinat-o metoch sfinteT MitropoliT

(Mitropolit era chir Tudosie), care a invelit-o i i-a fácut casele.

La 1733, in zilele luí Grigore Ghica Voevod, s'a reparat i i s'a facut clopotnitd, usi si re

www.dacoromanica.ro

MArgAritäre§ti, alt nume al com. Margaritesti, jud. R.-Sarat.

Märgirite§ti, com.. rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe piriul Hirboca. Este asezata in partea de V. a judetuluT, la 22 kil. spre N.V. de orasul R.-Sarat, si in par-

tea de V. a pl., la 21 kil, de com. Zgirciti, resedinta

IvIARGX1i1TE§TI

299

Este o comuna din regiunea dealurilor. E brazdatd la V. de culmea Cimpulungeanca, dealul Carpinesti i Homocioaia, la E. de prelungirile dealului

Riul Hirboca o tidä prin mijloe, de la N. spre S. La E. trece piriul Carpinisul; la V., se ifla lacul Margaritesti, cam in mijlocul com. Mal sunt 4 puturT 30 fintinT.

Sé margineste la V., cu Cimpulungeanca; la E., cu Pardosi; la S., cu Valea-Ratei ; la V., cu

MARG1NEANCA

lungeanca - Valea - SalcieT; spre Valea-RateT; spre Pardosi-Grebanul-Zgireiti-R.-Sarat. Veniturile i cheltuelile com.

sunt de 1185 le! si 24 banT.

Margarite§ti, com. rur., judetul Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

situata pe malul drept al 01tetuluT, la 6 kil. spre S. de Bals si la 25 kil. de Caracal. Se compune numaT din satul cu acelasT nume, care se mal numeste i Margaritaresti.

Olt, unde se afla si un pod volant peste acest riti, i unde albia OltuluT are o altitudine de

113 m. 8o d'asupra niveluld Madi'. Are o populatie de 70 familiT, sali 270 suflete; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe (1866), cu I preot si 2 cintarep.

Märghia, sat, jud. Arges, plasa Cotmeana, cu o populatie de Too familiT, facind parte din co-

muna rurala cu acelasr nume. Are doug. bisericT, una cu hra-

Altitudinea terenuluT d'asupra

mul Adormirea si a doua cu

Dimiana (jud. Buzar), de care se desparte prin dealul Cimpu-

nivelului MariT este de 160 m.

lungeanca. Catunele carl o formeazasunt: Margaritesti, resedinta, la N.;

mili!, sali 783 suflete, din carT 143 contribuabill; o biserica, cu hramul Sf. Voevozl (1829), cu preot i 2 cintaretT; 3 cir-

hramul Sf. Nicolae, deservite de 2 preotT, 2 cintaretT si I paracliser.

Are o populatie de 183

fa-

Mirghia, mofie, jud. Arges, pl.

Are o populatie de 151 familiT, salí 648 suflete ; 2 biseriel, una cu hramul S-tul treI

ciumT.

turT de I 71i leT ; iar la cheltuelT,

Cotmeana, com. Márghia, proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de schitul Titiriciul din jud. Vilcea.

IerarchI, ziditA in 1841 de Margaritescu i locuitorl si a doua, cu hramul S-til VoevozT, zidita in 1878 de preot si locuitorT, si amb ele deservite de i preot si 2

de 1667 leT. Vite marT 371, vite micT 812 rimatorl 150.

Are o intindere de 2756 pog., din care 500 pog. padure si o arena anualg. de 3100 le!.

Märgärite§ti, sat, in jud. R.-Sa.rat, pl. Rimnicul-d.-s., cat. de resedintä al comuneT Margari-

Märghia, pida, in jud. Arges,

testi. Are o intindere de I Too hect.,

In riul Cotmeana, aproape de

chiopeni, la S.

cintaret1 ; o scoala mixta, fondata in 1888 de comuna, conclusa de un invatator i frecuentata de 30 elevI. Suprafata com. este de 2215 hect., din carT : 114 hect. vatra comuner, 1305 hect, ale locuitorilor i 800 ale particularilor. Din acestea, sunt : H05 hect. arabile, 500 hect. imas, 350 hect.

padure, 6 hect. vi!, 25 hect. fiflete si To hect. neproductive. LocuitoriT posea.: 40 plugurT; 213 bol, 134 vacT, 8 cal, 15 Tepe, 1655 of,

6 capre

141 rimatorT.

Comerciul consta în importul de coloniale, tesaturT, si in exportul de cereale i lemne ; trans-

Budgetul comuna e la veni-

si o populatie de 69 familli, sali 292 suflete, din carT 70 contribuabill; o biserica ; o scoala.

pl. Cottneana, care, dupl ce udg satul cu acelasT nume, se varsä

satul Lunca-Corbuld.

Märgineanca, nume ce se da mafia pe care 'este asezata o parte din com. Rosiori, judetul

Märgäriti, atun, al com. Beceni, jud. Buzgli, cu 170 locuitorT 39 case.

Märgäriti, mo,cie, in jud. Buzn, com. Beceni, avind cam 500 hect., din care 107 padurea Bodea i Valea-CringuluT; restul e aratura, finata, livezT si putin

loe sterp.

Braila.

Märgineanca san jud. Muscel, com. Racovita, pl. Riul-Doamner. Pe

colina se vad niste ruine. La poalele sale sunt trbI mart fintinT, un vast helesteti de peste, maT mult1 arborT de grading, si liliecT, precum i salciT vechl

si marT, dispuse in forma de

portul se face prin gara R.-

Märgeni, cdtun, al com. Brin-

Sarat. CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre ampu-

coveni, jud. Romanati, pl. tetul-Oltul-d.-s., situat spre E.,

gradinT patru-latere.

01-

Märgineanca (MärgineanulSirata, Väleanca), molde, la 5 kil. de Brincoveni, tina www.dacoromanica.ro

MKRGINEANCA

MARGINENI

290

jud. Buzad, parte in com. Al-

nifa si se varsa in pirlul Obri-

besti, parte in com. Mihailesti, proprietate a statulut, pendinte de manastirea Cotroceni. Are 470 hect., din care 2 hect. pa-

janca, la Poclul-lut-Cristea.

dure, restul mg tot arabil.

cea, pl. Cerna-d,., situatl pe

fu, situata in coltul despre S.-

marginea riulur Cerna si dealul Papa, la 8o kil, de capitala judetulur si la 20 kil. de a pläser.

E. al plaset de Sus-Mijlocul, pe

Se compune din 3 catune:

Märgineni, com. rur., jud. Neam-

vaile

Märgineanca, (Mirgineanul-

podisele ce se intind

Särata), mofie, in jud. Buzar',

intre stinga riulut Bistrita hotarul jud. Roman.

com. Mihailqti, cat. Margineanu, fostá proprietate a statulut, pendinte de manastireaMargineanu,

strabatut in directiune N.-S. de o intinsä ramurä de dealurt nu-

azt particulara. Are 1820 hect., mal toate arabile.

Mirgineanca (Misleanca), mofie, in jud. Buzan, com. Mihdilesti, proprietate a statulut pendinte de manastirea Mislea. Are

cam 700 hect., mal toate arabile. Se mal numeste si Cufuritul-Manastiret - Mislea, Coltä-

neni, Coltica, etc. La inceput facea un singur corp cu Margineanca-Sarata, care a fost daruja manastiret Margineanul.

Margineanca, mofie, in judetul Buzar', com. Largul. VezT Largul manastirel Margineanul.

MArgineni, com. rur., jud. Vil-

si

Teritoriul acestet comune este

mita tot Margineni, din care se detaseaza alte deluware precum : Movila, Tintila. Comuna este formata din satele: Margineni, Hoisesti, Istri-

nesti si Hirtqti. Are o populatie de 657 familit, san 2756 suflete : 1382 barbatT si 1374 femei, din cart 607 contribuabilt. Dintre locuitorit improprieta-

ritl in 1864 sunt: 194 carl inca traesc si-sl stapinesc singurt locurile lor ; 159 cart stapinesc locurile ca urmast; 6 sapinesc locurile altora; 98 individ sunt, carr de si insuratr si cultivatorT de pAmint n'ati niel un fel de improprietarire precum nicr

Glugesti, BlAjani si Puesti.

Are o populatie de 348 famili', sati 954 suflete, din cart 160 contribuabill; locuesc in 348 case.

Sunt aci: 2 biserict una in cat. Glugesti si a cloua in cat. Blajani ; o scoall. Locuitoril sunt mosnent si se

ocupa pe l'higa agricultura si cu rotaria. Et desfac produsul muncet lor la Craiova. Vite sunt: 13 cal', 146 bol, 6o vact, 15 capre, 150 porct si 305 oi. Toata comuna,. cu izlaz en

tot, are 150 hect. Veniturile si cheltuelile co-

munet se urca la 887 let anual. Se invecineste la N. cu com. Dragan ul ; la S., cu Batasani; la E.

si N., cu Valea-Rogojina; la V.,

ca riul Cerna; la E., cu PisculLungulut si vilcelele : Papa, Rogojina, Calina, etc.

Märgineanca, sati Tintea, pd-

putinta de a mosteni ceva pe

dure a statulut, in intindere de 900 hect., pendinte de comuna

urma pArintilor lor legiuitr. Din 5571 hect., intinderea to-

Margineni, atun al com. Mihai-

Tintea, pl. Filipeti, jud. Pra-

tala a comund, 2272 hect. sunt ocupate de agricultura. Imasul are o intindere de 271 hect., nutrind un numár de 4945 capete de vite. Sunt 4 bisericT, deservite de

doua : Margineni-d.-s., si Margi-

hoya.

Märgineanul, lac, in jud. Buzar', com. Mihailesti, cat. Margineni. Se formeaza in localitate

si se scurge in lacul Coltaneni. Contine mult peste.

pl. arligatura, com. Sinqti, izvoreste de sub Dealul-Mare, din FintInele-Stavarachestilor, trece prin vatra desfiintatulut iaz Signeanul, pana la FintIna-Vatafu-

lut, unde mal primefte piriul Ion-Nichita; apot se Indreapta spre N., pe Ruga satul noii Boc-

neni-d.-j., avind 520 locuitort si 120 case.

Margineni, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. 1VIar-

4 preotT si 7 dasalr; 4 morr

gineni, situat pe valea pirliasu-

de apA, 3 frerArir.

lut cu acelast nume, la

Budgetul com. e de 8o44 ler

MArgineanul, pilla, jud. Iasi,

lesti, jud. Buzati. Se imparte in

181/2

kil. de orasul Piatra. Are o intindere de 2802 hect.

la veniturr si de 790114 29 banr, la cheltueli. Comunicatiunea cu satele ve-

8o aril, si o populatie de 350 fama% san 1558 suflete, din

cine se face prin o retea de

cart 350 contribuabilf.

drumurr, din care : soseaua Mgrgineni, Bahna, hvoarele; Mdrgineni-Jide§ti-Dochia; MargineniHoisesti; Hirtesti-Mdrgineni-BAlusesti ; Hirtesti-Bircul.

www.dacoromanica.ro

In sat se allá: rqedinta co. munet; o scoall, frecuentata de 69 elevi; o biserica, deservita

de I preot si 2 eclesiarhY; mort de apa ; o fferarie.

2

MARC1NE1.11

Mi

_.,

Vite sunt: 480 bol, 270 yac!, i 18o de or, 1 to ea!, 3oo rimltort, 300 junct.

t

Märgineni, sal, pendinte de com. Báltatif pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe &la Plapcea si ValeaPopiT, in partea de N. si in apropiere de cgt. Slobozia. Are 3 biserict : una ziditA la 1876 de Ion Diaconul, cu hra-

mXRGINErri-DE-PSS

luarg incA o carte din partea

MArgineni, pl. Cerna-d.-j., jud.

unora dintre rude (Ion Rosetti, C. Brezoianu, C. Dudescu, Pirvu Cantacuzino, etc.) si acestia

Vilcea, pe care se cultiva 66

dan cartea Cu anul 7239,

in

Märgineni, pirita', in jud. Neam-

miinile egumenuluT Cozma, cu care inchink si el atit mAngstirea MArgineni, cit si schitul

tu, izvoreste din niste dealurt situate pe mosia Zidesti ; pl. Pia-

VArbila.

MAngstirea MArgineni avea

la secularizare 22 mosit, cu un

mul Sf. Voevozt; a dona, cu hramul Sí. Ion BotezAtorul, clAditä la i 854, de mal multt ctitort ;

venit de 874200 le vecht a-

si a treia, cu hramul Intrareain-BisericA, ziditg la 1821, de mat mult1 preott si reparatA la

Prahova, pl. Filipesti, com. Haimanalele, fundatiune a familiet Can tacuzinesti, devenitA apot mAngstire inchinatA cAluggrilor

nita, timpla altarulut, pavimentul si ornamentele dinAuntru si din afarl, toate de marmorA, si citt-va sfintr si domnt zugrAvitT inguntrul bisericel. AceastA mAnAstire servea si ca loc de Inchisoare pentru condamnatt politict. Istoricul Nicolae BAlcescu, fiind si el incurcat in conspiratia

din muntele Sinai. Constantin Carrtacuzino, prin cAsItoria sa cu domnita Ilina si Pang Fili-

colonelulut ampineanu, fu inchis in mAnästirea MArgineni, din ordinul Domnitorulut Ale-

pescu cu domnita Ancuta, amindoug fiice ale lut Serban-Basa. rab Voevod devenind si e! mem-

xandru-Vodg Ghica. Peste putin

1883.

Märgineni, mdndstire, in judetul

brii a! acestel familit, an prefAcut-o si infrumusetat-o.

Zestrea ei s'a mat adlogat atit de urmasit si rudele Basarabilor cit si de alt1 particular!,

nual.

E vrednic de vAzut clopot:

venind la tron Vodg-Bibescu, fu scos din inchisoare si incepu, impreunA cu profesorul A. Treb. Laurian, publicarea cunoscutulut cMagazin Istoric pentru Dacia» care urml regulat in ami! 1845, 1846 si 1847.

precum si din cumpArdturile TI-

cute de unit dintre egumenr, iar maT Ortos de Arhimandritul Cornilie, cel din urml egumen romin. Toate acestea se dovedese mat mult din actele mgnAstiref, cu anit 7062, 7151 si

hect. vie.

Märgineni, penitenciar, jud. Prahoya. Vez! comuna Haimana-

tra-Muntele, com. Girovul, pe lingg satul cu acelasi nume, in josul cgruia se uneste pe stinga cu plriiasul Hoisesti, dupg care apot formeazä iazul de la Plopesti, pe teritoriul com. MArgineni, pl, de Sus-Mijlocul ; de la acest Taz, piritasul MArgineni

se numeste Plopesti, si sub acest nume curge pe HITA satul Podoleni, traversind aproape de

vArsarea lid pe stinga piriulut CAluiusul soseaua cAet ferate Bu-

hus-Piatra.

Mfirgineni - de - Jos, com. rur., in jud. Prahova, pl. Filipesti. Este situat litiga riul Prahovita,

la zo kil. de capitala judetulut si la 4 kil, de a plAset. Are o populatiun de 325 faltan, san 1808 suflete, din cart 215 contribuabilt, locuind In 332 case ; 6 bisericA, fondatg. la anul 1857 de Dimitrie Dorobantul, deservitA de un preot ; o coall, frecuentatA de 38 bAett si 2 fete. Pe 11110 agricultufg, peste 210 locuitort mal sunt lucrAtort

de sosele, 30 albiert Si 20 jugar!". Produsul muncei il desfac la orasul Ploesti.

lele.

Märgineni, munte, in jud. Arges, pl. Lovistea.

S'ají improprietdrit la 1864, pe mosia MArgineni-d.-j., 133 lo-

7166.

cuitort, cArora li s'at1 dat 348

In toamna anuluT 1727, Ni- - Märgineni, ramurd de dealurt, ce se tritinde in sirä bifurcatA, colae Mavrocordat inching, prin hrisovul sAfi, din anul 7235, ade la satul Hoisesti si 1VIArgi-

hect.

ceastg mAnAstire domneascA, la ,muntele Sinai.

neni, jud. Olt, spre N.i printre

Dupa trecere de 4 anT, te-

Itrinesti, formind un semicerc incovgiat spre E.

mindu-se poate cg. Domnit utmgtort vor desfiinta aceastä inchinare, cAluggiii strAini mai

satele Jidesti, Dochia, BAlusesti,

Mirgineni, deal 'Ir taionul com.

02680. Moras Dieffonar Geogralle. va. rr.

Vite sunt : 43 cal si Tepe, 137 yac!, 205 bor, 459 oi O 257 pord. Toatä com. se intinde pe o suprafatA de II 13 hect., cu izlaz, loc arabil si pAdure. IR termen medir", viile dad anual 1500 decal. 88

www.dacoromanica.ro

MÀRGINENI-DE-JOS

Comerciul se exercita In com. de 6 circiumarT.

Budgetul com. e la veniturl de 3850 leT si la cheltuelf, de 3700 leI. O sosea comunall inlesneste comunicatia futre Tirgul-Filipesti si Margineni-d.-s.

In partea de S.-V. e brAzdata de dealurT acoperite cu viT.

M'ara de riul Prahovita, care

uda partea de V. a com., mal sunt vilcelele: CiocAneasa, Gomoiul, Valea-Lunga, Bancila :si

Logoatul. Se margineste cu comunele : Margineni-d.-s., Filipesti-de-Tirg $i Ditesti.

MArgineni-de-Jos se! Olari si Brifasanca, trupuri de mofit ale statulur, judetul Prahova, pendinti de manastirea Margi-

neni.

De la 1891 s'el vindut de ved locuitorilor.

Mfirgineni - de- Sus, com. rur., In jud. Prahova, pl. Filipesti. Este situata pe loc ves, pe malul sting al piriuluT Prahovita, la 19 kil. de capitala judetuluT si la 3 kil, de resedinta plaseI.

La inceput com. a fost situata pe malul drept al PrahoviteT, dar in urma inundatid de la 1864, distrugindu-se mal multe case, locuitoriI s'ad stramutat pe stinga Prahoviter, pe un loc mal ridicat. Se compune din 3 catune : Margineni-d.-s., Bratasanca-Un-

gureni si Olari, avind o- populatiune de 187 familir, sati 800 suflete. Biserica, fondata la 1861, are urmatoarea inscriptie : Acest sfint locas s'ají ridicat din noil la anul 1861 cu osirdia si cheltuiala Dumnealor : Pirinteltei Arhimandrit Macarie, egumentil mi-migare; Apostol Asachi,

Const. Anagnostiade, Costache Petra si

292

Anghelichi Duca, si cu ajutorul de muna al, locuitorilor Aten; spre eterna pomenire a tutulor.

MXRG1NEN1.MUNTENI ,

spre Tirgoviste si sä ingrijeasca de proviziunI pentru 1500 calaretT, porni, poposind la Baicold

Biserica e deservita de un preot, platit de stat si de eno-

spre a-T da de ;T'este de cele ce

riasI.

s'ar putea intimpla In urma

Are o scoala frecuentata de 44 baetl si 6 fetei LocuitoriI s'el improprietarit la 1864 si 1879, cind li s'ají

plecareT luT.

dat 147 hect. din mosia statuluI, acum vinduta in loturT. Vite sunt : 78 cal si Tepe, 221

pata de ArnautiT luI Farmache, sub cuvint ca acea manastire iI putea servi ca cetate de aparare, scriind Ita Duca sa villa cu osteniI luI pe la Marginen!, ca sa mearga impreuna la Tirgoviste. Duca, care-I banuia, refuza.

bol, 70 wad, 21 capre, 778 o!

si 145 para Toata com. are o suprafat5. de 799 hect. LocuitoriT, pe Ruga agricul-

si punind strejT la Marginen!,

Saya, unul din capitaniT ostireT grecesti, se intari in manAstirea Margineni, deja ocu-

tura, se maT ocupa si Cu olaria, Märgineni-de-Sus, sat, facind parte din com. rur. Margineni. pe care o desfac la orasele Plo-. d.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova. esti, ampina si Tirgoviste.

Se cultiva &dad de matase. Stupr cu albine stint 20. Pamintul e prielnic cultura. Pomi roditorl sunt foarte multl. Comerciul se exercita in co-

Märgineni-de- Sus, deal, jud. Prahova, pl. Filipesti, com. Margineni, pe care se cultiva 38112 hect. vie.

muna de 4 circiumarT.

Budgetul comund e la veni-

Märgineni-Luneani, sat, jud.

turI de 5326 leT si la cheltuelT,

Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com.

de 4201 lel anual.

Slobozia-Luncani, situat pe Dealul-Grigorenilor.

In partea de V., comuna e brAzdata de doul dealurl: Bogdan s'i Duchi, pe malul drept at piriulul Prahovita, maI tnainte plantate cu vil; acum filoxeratet servesc de pasune pentru vite. M'ara de riul Prahovita, care

Arco populatie de 74 suflete; o circiuma; 5 cal, 30 vite tnarT

cornute si 9 pord, Mfirgineni-Munteni, com. rur., jud. Bacad, pl. Bistrita-d.-s., a--

uda partea de V. a comuneT,

sezata in valea riulur Bistrita

mal e strabatutA de %dile: Sta-

si a piriulul Trebisul.

ura,Valea luT-Dan,Valea-cu-Lun-

Se compune din 4 catune :

trea, Valea-Turculul, TiparuluIi Cacova, Cescaneasa si Despina. Se margineste cu comunele: Haimanalele, Dirmonesti si Mar-

Marginen! - Munteni, resedinta, Margineni-Ung-uri, Valea-BuduluT, in stinga TrebisuluI, si Ghe-

Doul sosele comunale o leaga Cu comunele Dirmonesti si Margineni-d.-j.

raesti, In dreapta BistriteT. Dupa Statistica din 1875, se gasea irt comuna, un catun Cu numele Negreni. Se invecineste la N. si N.-V,

La anul 1821, Duca, coman-

Cu sectiile Finan elele si Trebistil,

dantul corpului de ostire din Ploesti, primind porunca de la Ipsilante sa plece cu ostirea

pendinte de com. Fintinelele, de care se desparte prin piriul Cirligata, si cu teritoriulcomuneI

gineni-d.-j.

www.dacoromanica.ro

MXRGINENI-MUNTENI

Luncani, de care se desparte prin pirlul Frumosul; la S.-V., cu satul Barati, pendinte de comuna rurall Osebiti-Margineni;

la S., cu teritoriul orasulur Bacaa, pe unde curge piriu 1 Negelul ;

la E., se intinde pana in malul drept al Bistriter, care o desparte de com. Saucesti. Are o populatie de 385 fatniliT, saa 1498 suflete, din carT 558 agricultorl, 12 meseriasT, 2 industriasT, 16 comerciantr, io avInd profesiunT libere, 25 muncitorT si 64 servitorT. Sunt 332 contribuabill.

Sunt doua bisericr: una ortodoxa, In sectia Margineni-Munteni, de lemn, si careare o icoana adusa. din Trapezunda la 1615, dupa cum aratainscriptip. er,

a doua, catolica, in sectia Margineni-Unguri, ambele deservite de 2 preotr si 2 cintareti ; o scoala mixta, infiintata in 1868, si fre-

cuentatA de 55 copir; 9 circiurnr.

Vite sunt: 27 caT, 535 vite coraute, 266 porcr si 826 or. Viea lucratoare ocupa o Intindere de 621/2 hect. si cea nelucratoare, 3 hect.

Teritoriul comuner este de 407 Miel*.

In 1865, s'el improprietatit

Io locuitorl, carota li s'aa dat 312 falcr si 22 prajinT.

Mosia, in afará de teritoriul comund, este proprietatea ColoneluluT Sandu Crupensky fratilor Braescu, cu o intindere de 760 hect. si cu venit aproximativ de 22000 ler anual si a lur D. Frunza, careare 71,50 hect. pamint productiv, cu un venit de 2200 Id anual. Padurea din aceasta comuna se numeste Piriul-AdInc i ocupa o intindere de 103 hect. Budgetul comuner e la veniturr de lel 11965, bard 47 §: la cheltuell de lei 6758, bata 61.

MXRTINEVTI

293

Distantele: la orasul Bacaa, 5 kil.; -spre Fintinelele, 5 kil. ;

Are o populatie de 631 locuitorr, totl UngurenT; o biserica

spre Luncani, 9 kil.; spre leni, resedinta plaser, 10 kg. si spre Osebiti-Margineni, 2 kil.

catolica, zidita de comuna la 1889; 3 circiumT.

Pe la Margineni-Munteni trece calea judeteana Bacda-Moinesti-

marT cornute, 116 or

Ocna ,si o cale comunall care o leaga cu Osebiti-Margineni.

Distanta la catunul cu scoala si primaria este de 150 m.

Märgineni-Munteni, sat, jud.

Mfirice§ti, sat, facind parte din

Bacaa, pl. Bistrita, com. cu acelasT nume, asezata pe stinga piriulur Trebisul.

com. rur. Rusdnesti, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea, la 1/2 kil. de cat. Afinata, resedinta co-

Are o populatie de 150 familiT, saa 58o suflete, locuind in 140 case.

Are o bisericl vechie,

Vite sunt: 9 cal, 188 vite $1

I01

porcr.

mune!.

Are o populatie de 237 locuitorl, 102 barbar, 135 femer.

Cade in partea de V. a co-

la 1432, in care se gasesc 2 pietre de marmura cu o in-

muner. E inconjurat de dealurl udat de piriul Omoricea.

scriptie In versurr grecestr trimetre iambice, si cu marche ambelor Tarl - Romine. In tra-

MArinesii (Piriul-),piria, in jud.

ducere suna ast-fel : Fámlntul Moldavilor ascunde corpul Smaragdel Doamna

i sOa principelul

Mata*, fiul lui Gligore Ghica ; s'a fiicut catapiteazma si s'a Inmormintat la 1776 In bisericli, Smaragda, soVa luY Mate! Ghica care a domnit in Muntenia la 1752 si s'a strämutat In Moldavia unde a domnit pZini la 1756. In acelasY mor-

mInt mal tira' (1795) s'a inmormintat

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com,

Dobreni, izvoreste din padarea Brinzel, curge in directiune N.-

S. pe mosia Almasulul si se varsa mal la E. de schitul Almasul in plriul Almasul.

Märine§ti, nutnire vechie a satulut Manioaia, jud. Neamtu, din com. Costisa, pl. Bistrita.

Maria, nora mentionatel Doamne, iar apol

bilrbatul el Grigore, tot aci sunt Ingropate doull nepoate ale DoamneI Smaragda, fika lul Grigore i Mario..

Biserica este deservita de

preot si 2 cIntaretr. In sat se mal afla primaria; o FI:mil mixta ; 4 circiumr. Vite : 15 cal, 315 vite marT

cornute, 432 or si 117 porcr.

Männureni, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, pe piriul Marmuren), spre V. de satul Oniceni si in apropiere de el.

Are o populatie de 56 fasal 242 suflete ; o biserica de zid; 450 vite. miliT,

Locuitoril se ocupa cu facerea

de fringhir, roate si oale. numirea vechie a catunului Margineni-d.-j.,

pl. Filipesti, jud. Prahova.

Märmureni, piria, ce udA com. Oniceni, pl. Fundul, jud. Roman ; curge de la N. la S.; trece

Märgineni - Unguri, sat, jud.

prin satul Marmureni si la S.

Bacla, pl. Bistrita-d.-s., com.

de acest sat se varsa in riul

Margineni-Munteni, asezat satul Secatura, din com. Fintinelele, pe pirita Trebi$ul,

Birlad, pe stinga.

www.dacoromanica.ro

Märtine§ti, com. rur., In pl. Mar-

MARTINEVII

ginea-d.-j., jud. R.-Sarat, periul

Locuitorir posedá: 175 plugurr ; 1120 bol, 720 vacT, 196

Este asezata in partea de mij-

cal, 244 lepe, 3709 oT, 6 capre, 2 magarT si 428 rimatorT. Comerciul consta in importul de coloniale, instrumente agri-

Rarat.

loc a judetulur, la 28 kil. spre N.. E. de orasul R.-Sarat, si In partea de V. a pl., la 16 kil. spre S.-V. de com. Micanesti, reqedinta plaser. Se invecineste cu comunele : Obilesti, la 7 kil. ; Slobozia-Mi-

haileni, la 8 kil.; Ciorasti, la ro kil. g Balesti, la I T kil. Se margineste: la N. cu cdm. Obilesti; la V., Cu Bogza ; la S., cu Slobozia Mihalceni ; la E., cu Rimniceni si Gulianca. Este o comuna de cimp, neavind alt accident de teren de cit malurile riulur R.-Sarat, si icr-colea cite-va movile.

Riul R.-Sarat o uda prin mij-

loc, de la S. la N., g afluentul

cole,

spirtoase, haine gata

export de cereale i vite. Transportul se face prin gara Sihlea,

la 22 kil. spre V. Calle de comunicatie sunt car vecinale : spre Cucul; spre Na-

rurala Sapata-d.-j.

Warul, ciitun al comunel Saca, jud. Gorj, pl. Gilortul, la N.-E. comuner Logresti-Birnici, situat

spre Maicanesti i spre Obilesti.

dintre cae 109 hect. padure,

Budgetul com. e la veniturl

70 hect. arabile, 45 hect. finete,

de 5525 ler, 64 banT, si la cheltuell de 3647 leT, 92 banr.

ro vil, 4 hect. livezr de prunl

In aceasta comuna, alaturr de cat. Martinesti, se zice ca s'a intimplat o ciocnire intre Rug i Turcr intre anir 1785

Suprafata com. e de 4932

o parte din Turd s'aa inecat

hect., din carT roo hect. vatra

Märte§ti, sat, jud. Arges, pl. testi, l'Adiad parte din comuna

Voetinul-R.-Sarat ; spre Ciores ti ;

TatAran ul, la E.; Vijiitoarea, la S.

cAtunele :

Martinesti, resedinta, in mijloc;

fundul acester vaT se zice cA ar fi existat din vechime satul Covasna.

pe ondulatiunea si valceaua cu acelag nume. Are o suprafata de g4I hect.,

moloasa (Putna); spre Balesti-

x 79o. Rusil, venind din padurea Cringul-Meiulur (com. Bogza), ail scos pe Turcr din intariturr, l-aa batut, T-ati gonit peste Lacul-Negru i spre riul R.-Sarat;

sail Viroaga-Vijiitoare, la S.; Lacul-Negru se alía /a V. comuner.

Se compune din

M4R1JLIff (DEAL,I1L-).

294

Cu cal cu tot.

comuner, 728 hect. ale locuito-

3 hect. izlaz. Populatia satulur este de 64 familiT, saa 249 suflete, din cae 59 gontribuabilT, ocupindu-se cu

agricultura si cresterea vitelor. Locuitorir sunt mosnenT, si poseda: 20 plugurt, 35 care cu bol; 200 vite marT cornute, 16 cal, 86 or, 36 capre si 121 rimatorT.

Este udat de piriul Marul. Comunicatia, pana la resedinta com. se fa,ce printeuri

rilor 4104 hect. ale particularilor. Din acestea : 3712 hect. arabil, 952 hect. imas, 108 hect. paclurr, 40 hect. finete, 20 hect. neproductiv.

Märtine§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., catunul de

drum ordinar, iar de ad prin soseaua comunala care da in

resedinta al com. Martinesti, pe riul R.-Slrat. Are 20 hect. i o

soseaua vecinala la Logresti Mosneni.

Are o populatie de 314 familiT, saa 1247 suflete ; 2 bise-

428 suflete, din carT 119 contribuabill. Are. o biserieg si o

rid, una in cat. Martinesti, cu

scoalA.

hramul Adormirea Maicer Domnulur, ziditá In 1875 de enoriasT prin staruinta preotu/uT Nicolae Pamfilie, deservite de i preot,

populatie de r03 familiT, san

Märtine§ti, numirea vechte a satului Giurgioana, com. Giurgicana, jud. Tecucia.

cintaret si I paracliser si a doua, in cat. Tataranul, cu hramul sí. Nicolae, zidita in 1859 de Tanase Pan5., Costache Tataranul i locuitorT, deservita de

preot, I cintaret si

paracliser ; o-scoala, fondata in 1878 de comuna, conclusa de i invAtator i frecuentata de 103 elevr.

I

In catun suit:

i

put

si 7

fintinr.

Märul,

jud. Gorj, la nastere din Dealul-Muerer si formeaza valea cu acelasT nume tre Dealul-Muerer i Dealul-MArul curge spre S. pana la com.

Logresti- Mosneni, unde da in

Märtineqti, mo,sie, proprietatea

A maradia.

locuitorilor razasT din satul Giur-

gioana, jud. Tecucia.

MArul-Ro§u, atun, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

Märturia, vale i Nrîü, jud. Fa-

rur. Girovul; are 8o case,

chi, pl. Podoleni, com. Covasna. Valea se intinde de la Dea-

Mfirului (Dealul-), deal, pe

lul-Mariter i 0115 la confluenta

coasta cárUia e asezatA o parte

piriulur cu piriul Covasna. In

a satulur DrAgesti, corn. Bo.

www.dacoromanica.ro

MARULUT (POIANA-)

MARUNTEI

295

rasti, pl. Fundurile, jud. Vas-

permisä intrarea, pana acum

luid.

vre-o 25 anT, ca i in schiturile

Märului (Poiana-), sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rîmnicill, cat. com. Jifia, la S.-V., pe poalele

din muntele Athos. Manastirea se administreaza de un staret, ajutat de un consilid economic altul duhovnicesc ; monahT

trupurile Tufele-Grecului fi Cotroceanca-de-Balta, formeaza padurea Cascioarele.

sunt 16; mal totT batrinT si in-

munteluT Ulmusorul.

firmT.

MäruluI (Poiana-),

Marunta, pddure, a statulur, jud. Ilfov, pl. Oltenita, in intindere de 35 hect., care, impreuna cu

schit, in

plaiul Rimniculi com. Jitia, jud. R.-Sarat, este asezat pe un deal

inconjurat de o frumoasa padure seculara, cale de o zi de

A fost un loc de exil pentru afacerl politice pe timpul RegulamentuluT

Organic.

Cezar

Boleac a fost ad i inchis mal

schitul Vintila-Voda (in judetul

Buzad), nu se poate merge de cit calare sad cü carul cu bol. Schitul se afla la hotarul dintre jud. Buzad si Rtmnicul-Sarat, cu o pozitie din cele mal placute. Manastirea a fost fundatä in timpul luT Alexandru Pavlo-

vid I, imparatul Rusia (timpul ocupar-el principatelor de RusT). Inscriptiun ea parind interesanta,

o dam aci k du bulla voinfl a Patilla, o cu ajutorul Fiulul fi cu lucrarea Sf. Duh, s'a urzit biserica aceasta Intm slavii a tutulor sfintilor la ato, Maiii 17, In zitele Pravoslavniculul Impirat Alexandru Pavrovicl al Rusia, cu blagoslovenia

episcopulul Constandie de nuall, cu stitruinta stareolu't Theodosie II, cu ajutorul pravoslavnicilor crelstini, s'a isprivit §i s'a sfintit la 181i, Septembrie 8 zile.

In curte este o biserica mal vechTe, cum arata inscriptia : Cu buni voinpl. a Tatiihif §i cu ajutorul iului fi cn lucrarea Sf. Duh, s'a isprivit biserica aceasta Intru slavrt a tutulor sfinplor la 1781 de starqul Mata §i cu ajutorul pravoslavnicilor crer

tia

'usa. biserica aceasta nu este zidita din temelie, ci numaT reparatia uneT alteia, fundata in

1464 de staretul Vasile, care se zice ca. este intiiul intemeieschituluT Poiana-MaruluT, tor

In care dupa vreml ad fost rnonahT i femellor rm le era

si

Iminogulul fi dealul Oltulur, la 28 kil. de Slatina, capitala judetului si, la

I2 de resedinta

mult timp.

Se compune din 2 catune:

orasul Buzad i Rimnicul-Sarat ;

drumul e foarte gred, de la

Märuntei, com. rur., jud. Olt, pl. Siul-d.-s., situata pe Valea-

Märului (Valea-), vale, situata In raionul com. Huruesti, jud. Tecuciti.

Märunta sad Märiuta, ruittele una cetdff vechr, jud. Olt, plasa com. Maruntei, situata pe valea OltuluT, la V. comuneT.

Se vad i azT urme de zidarie de la cetate, cum si niste olane de pamint ars, in forma uleiuluT, de I m. lungime i 0,30 m. in diametru, carT ad servit la apeductele cetater. Aceste apeducte ad avut maI multe directiunT. Unele ad pornit despre N. de la o cismea vechTe, ce se aflá in com. Viisoara, la V.,

Ruga

curtea defunctuluT

Evloghie Gheorghief, unde se gasese i azI faramaturl de acele olane i pietre de forma cubica. Altele ad plecat despre

E., de la cat. Gildaele, de sub deal, unde azT se afta lacul S'a-

Aci s'ad gasit asemenea

tuburT, la fel cu cele din cetate si cu cele de la Viisoara, avind tot directiunea catre V. la cetatea Marunta. Nu se stie sigur, daca. aceasta cetate e de origina geta, daca sati romana. Pare a fi contimporana cu cele de la Gilmee, Magazia-de-laCrimpoala si Cetatea-de-la-Ro-

siori, cu carl pare a fi forrnat un cadrilater intre Olt, Dunare si Vede, Vez! Piscul-luT-Sarpe.

www.dacoromanica.ro

Maruntei, resedinta comuneT si Gildaele, cu o populatie de 149 familil, sad 577 suflete, din carr 140 contribuabill; locuesc In 150 case.

MeseriasT sunt: 4 zidarT dulgherT, 2 cizmarr si I cojocar.

Ei desfac produsul munceI lar In comuna si pe pietele de la Caracal, sati garile cele maT apropiate ale caer ferate. Are o, biserica, Comani-NoT,

zidita la 1859

si

reparata de

locuitorT in 1892, cu hramul Cu-

vioasa Paraschiva, deservita de cintaret si i paraI preot, cliser.

CopliT frecuenta scoala din com. Viisoara.

Mosia e parte a statuluT si parte a d-lur M. Dumitrescu, care are cam 175 hect. arabile si io hect. vie, Statul are peste woo hect., din cari. 759 hect. arabile si 250 hect. luna : salciT fi plopT.

S'ad improprietarit la 1864, pe proprietatea statuluT, I 19 loc.,

carora li s'ad dat 349 hect. Viile ocupa o suprafata de 63 hect. Intindel ea com. este de 1737 hect. LocuitoriT poseda

ioo bol,

40 vacT, 40 ca! si Tepe, 1065 ol si 118 porcT. Comerciul se exercita in com.

de 3 circiumarl.

MARUNTEI

MARUNTIVIL

296

Budgetul com. e la veniturl de 2448 lef si la cheltuelf, de 2340 Id. O osea comunalg leaga catunele intre ele si com. cu so-

Märuntei, sat, facind parte din

seaua judeteang Slatina-Turnul-

com. rur. BAr5.sti-de-Cepturi, pl.

M5.gurele.

Vedea-d.-s., jud. Olt. Este situat

Teritoriul com. e brAzdat de

Mosia e proptietatea statului,

pe care o arendeazg anual cu 40000 leY.

pe valea rtuuf Eiul.

un singur deal, din malul 01-

Poenele, particulare, apof Mgruntisul-Sibiesc, al cetelor de 'mosnenf: Siblesa, RipenT i Poenarl.

Terenul e muntos, totusi are parti accesibile culturei, in special porumbuluf. Din minerale, are pAcurg in abondentg In catunul Cuculesti,

tuluI, numit Coasta-Viilor, pentru-ca maT inainte era acoperit Cu Vii. Sunt 3 vglcele, cari vin numai din ploT si din topirea zgpezilor.

Märunti§ul, com. rur., in jud. Buzaa, plaiul Buzga, situat pe

In partea de N., Ruga so-

lul-de-la-Valea-Viei com. PAtir-

seaua judeteang, se aflg un lac, numit Slatinele, si la E. de cat. Gildaele sunt 3 mAguri: GuraBoului, linga lacul Dragomir, si altele 2 maT mici, .fAra numirl

lagi, pe care coboarg pana in

Comerciul consta in desfacerea

riul Buzgul ; la Crucea din lun-

speciale. La V. de Maruntei, se afta ruinele- cetatei cu ace-

Podul-Rosu ; la E., incepe din Pia-

acestor productiunf si a tuicel. Tirgurf anuale are: Dumillica Floriilor, Duminica tuturot sfintilor, 6 August (la Maruntisul), 14 Septembre (Poeni) si 21 No-

lasi nume.

Pamintul e mal mult ses si putin nisipos ; parte deluros, negru i productiv. Com. se invecineste : la N.-V.

cu Viisoara; la E., cu Boianul; la S., cu com. Comani, si la V. cu riul Oltul.

Märuntei, sat, facind parte din com. rur. Maldarul, pl. Vedead.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 65 familii ; o bisericg, cu hramul Sf. Nicolae si loan BotezAtorul, zidita cm

zilele Prea Luminatulur

Domn Alex. Ghica, mitropolit fiind pgrintele Grigorie, la anul 1833, de popa Stan Mgruntelu diaconul Radu».

Märuntei, sat, resedinta com. rur. Mgruntei, pl. Siul-d.-s., jud.

Olt, situat pe valea Oltului, la kil. de cgtunul Gildaele.

Are o populatiune de 334 locuitorl.

Vite sunt: 42 bol

ambele maluri ale riuluf Buzgul,

la 511/2 kil, de orasul Buzaul. Limita, la N., incepe din bea-

ca PatirlAgi (moara Butoestilor), trece riul, urcA pe malul Dirstef, pana ajunge in muntele

tra munteld Podul-Rosu, botar despre mosia mosnenilor Sibi-

agricultura,

cu retarla, facerea

de sanii, cgrute, etc.

de la arnul, se lasg pe piriul

embre (Zaharesti). CAT de comunicatier soseaua Buzaul-Frontiera, Cizlaul-Chiojdul, prin Gura-Biscd i alte drurnurT naturale. Vite sunt: 609 bol, 198 vacT, 88 viteT, 19 cal, I2 lepe, 5 minjf, 1300 of, 181 capre i 546 pord. StupT sunt 55.

Tega, printre catunele Cuculesti si Tega pana in riul Buzgul, ur-

Comuna e formata din catu n ele Benga, Cuculesti, Gura-BisciT,

meazg putin in jos albia Bu-

Maguricea, Manastirea, Maruntisul, Poenele, Valea-Seaca s't

ceni, o ia pe scursura apeT, prin pgdure pana la malul Chilie/or, apoI, continuind slemnea maluIuT, ajunge în muchia Gogosu-

lui, de unde se dirige spre mgngstirea arnul; la S., incepind

zaului pana la gura /luid BiscaChiojdului, trece Buzgul si o ia pe Bisca-Chiojdului In sus, pana la gura insulef Braduletul; la V., apucg pe insula BrAduI etu I pana in virful Piscul-StrImpt,

urca pe muntele Poenari, atinge putin mosia Bisceni si continua

pe plaiti pana in Dealul-de-laValea:Vid. Suptafata sa e de 3278 hect., din care 1025 hect. arabile, 1156 hect. padure, 265 hect. tIneatg, 413 hect. izlaz, 198 hect. livezI, 2 hect. vie si 219 hect. loe sterp. Proprietgr mal insemnate, a-

i vacr,

farg de pgmintul locuitorilor,

ro bivolf, 23 cal si fepe, 685

sunt: Mgruntisul, Valea-Seacg Benga, ale statuluI, Márun-

of, 6o porcT.

care se exploateaza sistematic din 1882, apol urme de sare, gips si fier in forma -de pirita. LocuitoriI se ocupg, pe ring

www.dacoromanica.ro

Zaharesti, cu o populatie de 2120 locuitorT, din care 403 contribuabill, locuind in 515 case. Meseriasl sunt: 5 lemnarT, 34

retad, I croitor, 2 cizmari, 2 fierari, I cojocar, 2 boeangif 2 brutarr. Budgetul com, e de 3196.56 le! anual. Are o scoala, in catunul Mgruntisul, frecuentatg de 91 elevi

si 2 eleve; 4 biserici, una in

Mgruntisul, dota in Poene si una in Zaharesti, deservite de 5 preotT, 3 cintgretf si 4 paracliserI; 7 circiumf. Comuna e nota; la inceputul

mARuNTIqui,

MASTACANI

297

secolului nu exista de cit ca-

Märunti§ul, mofe, In jud. Bu-

Se margineste : la E. cu Pru-

tunul Poenele si citT-va Tigant, in catunul Benga, aT manastireT Verbila. Cele-l'alte sate s'ad format filtre 1830-186o, lar Benga, din insurateiT impropietariti pe mosia Benga sad Verbilat

zad, com. Maruntisul, in intindere cam de 830 hect., araturT,

tul, aviad in ata satul basara-

Märuntiqul, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, situata pe cimpie, la o mica distanta spre S.-V, de com. Titul. Prin ra. ionul

comuner trece piriul Rastoaca,

peste care sunt dota podurT. Se compune din 4 catune :

fineata, izlaz si sterp. Proprietate in devalmasie a mosnenilor SibiestI si PoenarT. livezT,

900 locuitorT si 2 bisericT. Se invecineste: Cu Titul spre N.-E.; Costesti, spre N.-V. ; cu

la V., Cu Cuca; la S., cu Foltesti ; si la N'. tu catunul Ros-

Märuntisul-Valea-Seack mo-

cani, com. Vladesti. Apele ce uda comuna sunt :

fie, in jud. Buzad, com. Maruntisul, proprietate a statulur, pea-

lacut Covurluid, in partile de N. si S.; baltile Pestritele, l'ir-

dinte de Episcopia Buzad; are o intindere cam de 470 hect., din carT 95 hect. loc arabil, crivina, pietris si izlaz, iar 374 hect. padure.

liturile, Carusul si Vlasca, si tuate pe sesul PrutuluT si formate prin

Tomsani, Maruntisul, Posta si

Matracaua, cu o populatie de

bean numit Vadul-luT-Isac si cu catunul Branesti, com. Vladesti ;

varsaturile sale ; &tul Covurluid si plriiasul Parul sad ValeaParuluT.

Este formata din trei catune:

MAsälii, clitun (tirta), In jud. Ia'omita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Suditi.

Mastacani, resedinta, Chiraftei, si

DrAgulesti sad Tolica, departate de resedinta com., a doua

ca vre-o 300 m. si a treia cu

Crovul, spre S.-E. si Argesul

Mfiscuri, sat, In jud. si pl. Tu-

spre S.-V.1 despArtindu-se prin

tova, spre N.-N.-V. de Birlad.

2 kil. Locuitorir se impart ast-fel :

cimpir si unindu-se cu Titul si Coatesti prin sosele comunale,

Formeaza sin gur o comun A (com.

la MastAcani, razesT; la Chiraftei,

MAscuri). Are o populatie de

lar el' Crovul prin drumurl practice nesoseluite.

358 locuitorT, din car1 78 con-

fostr clacasT improprietaritT; la Draculesti, simpli servitorl al proprietatei marT.

In apropiere de Maruntisul

tribuabilT, locuind in 95 case; o biserica ; 2 circiuml. Se cultiva viea pe o supra-

Are o populatie de 545 fa-

statie de cal de posta pe dru-

15,50 nelucratoare, iar pruniT,

miliT, saa 2225 suflete, din carl 378 contrib., locuind in 518 case. Sunt 2 bisericT: in Mastacani

mul Bucuresti-Pitesti.

pe o suprafata de 50 arif.

si Chiraftei, ambele cu hramul

este si o mica padure de 3500 arii. AicT R. fost mal nainte vreme

fata de 42,50 hect., din carr Budgetul com. e de 1388 lel,

Märunti§ul, critun de resedinta al com. Maruntisul, jud. Bu-

41 banT.

Sf. VoevozT. Cea din Mastacani zidita din I 802 1805 de catre

razasil locall; cea din Chiraftei

zad, cu 16o locuitorT si 51 case.

Mfiseaua, munte, in jud. Buzad,

construitl in 1822 de familia

com. Minzalesti, imprejurul schitulla Gavanul, gol si stincos.

A. Codreanu, proprietarul mo-

Maruntisul, numire ce se mal cu acela.sT nume, jud. si plaiul Prahova.

Mistacfinul, sat, in jud. Roman,

Märuntisul, fost metoh al Epis-

kil, de el. Are o populatie de 34 fami-

copieT Buzad, jud. Buzad, com. Maruntisul, azT biserica de mir.

Märunti§ul(Cretuleasca,Sturzea), mo)sie, In jud. Buzar', com. Maruntisul, catunele Maruntisul, Maguricea si Cuculesti. Are 850

hect.) din carl 420 hect. padure, testul araturT, livezi si flneata.

sieï; dupa noua asezare a parohii-

lor, com. Mastacani, formind o

da cdtunulul Prahovita-d.-j., com.

pl. Fundul, com. Balusesti, spre N.-E. de satul Balusesti si la 3

lif, sad 179 suflete, din carT 37 contribuabilf, locuind in 39 case. Sunt 6i vite marT cornute.

parohie, cu catedralaSf. VoevozT din resedinta, i s'a fixa,t un preot

paroh, un preot ajutor si 4 cintaretT.

Sunt 2 coll, una de blet1 si a doua de fete, ambele in re-

Covurluid, pl. Prutul, in partea N. a lacului Covurluiii, l'ata in

sedinta comuneT; scoala de baeti e frecuentata de 80 85 elevI ; scoala de fete de 20 25 eleve. Teritoriul comuner este: la Mastacani, ses si vale; la Chiraftei mal mult deaturT si la Dra-

fata cu Foltesti

culesti, platod ridicat si ses al

MAsticani, com. fut.., in jud. si

la 40 kil.

de la Galati.

www.dacoromanica.ro

PrutuluT.

Solul, afara de sesul Prutulul,

MXTXSAIIT-DE-SUS

298

MXSTÀCANI

tolache, din pl. Podgoria, jud. Prahova.

toriul comunelor Jegalia.

Sotariciul

unde e negru-baltos, e incolo nisipo - argilos, si pe alocurea amestecatura de prundis mic. Suprafata com. e de 5005

Mästäne§ti, deal, jud. Prahova,

Mitácina, cätun, in jud. Putna,

pl. Podgoria, situat la N, de

pl. Vrancea, com. Valea-Sarel.

hect, din carl: arabile 2582, vi!

com. Apostolache. Are directia de la V. spre E. Pe el se

Are o populatie de ¡co suflete, carl locuesc in 22 case.

194, fineatA 225, baltr i stufarie

129, imas 385, vetrele satelot 243, paclure 991, tufaris 257.

cultiva. vie.

Din acestea : 3735 hect. apartin proprietatel mar! i 1260 proprietAtermicT. Proprietatea mare e reprezintata prin mosiile Chiraftei i Draculesti. Pe Ruga plugarie, cresterea vitelor si cultura viilor, locuitoril se mar ocupa i Cu pescarla, facerea rogojinelor, cosirea stufulur si carausia. Circiumr sunt 4. MeseriasT se

jud. Bacati, pl. Mi§ca§ul, Muntelui, care curge de la V.

allá: 2 croitorT, 2 cojocarT, 4

Mätäsari, com. rur. i sat, in jud. Mehedinti, pl. \altor, la 57 kil. de orasul Turnul-Severin. Este

spre E. pe limita teritoriilor comunelor Darmanesti i Doftana

situata pe vale si se margineste :

si se vara pe dreapta Trotu-

Cu cat. Buhorelul de com., Dra-

suluT.

gotesti ; spre S. -cu com. Dragotesti i Cozmanesti ; lar spre

M4cateni, sat, pe sesul

la N. Cu com. Bradetul; la E.,

din

V., Cu comunele:.Tehomirul, Mi-

dreapta Jijier, In pattea de S. jud. Botosani, cu o suprafata

culesti si Runcurelul. Satul Matasari formeaza com. Cu satele Croici i MAtasari-

de 1363 hect., din carT 570

d,-s., avind peste tot 1300 lo-

dogarT, 2 timplarT si mal multr

hect. padure, in partea de S.-

fierarr. Putine femer lucreazá inul, mal multe cinepa. Locuitoril poseda 150 plugurr, din caei 16 sistematice. Budgetul comunal e la veniturl de 13489 le!, 94 banT,

V., si Cu o populatie de 67 famili!, san 266 suflete, din carT

cultor!, din carT 200 contribuabili, locuind In 260 case. Locuitorir posea 28 plugurr,

la cheltueli de 13251 ler, 89banT.

Comuna este strabatuta de :

a comunel Trusesti, plasa Jijia,

50 contribuabill. Are o biserica, Cu 2 preotr 3 cintaretr; 2 cIrciumT ;- 3 COmerciantT si 4 meseriasr. Vite : 255 vite mar! cornute, 67 ca!, x125 oT i 25 porcT.

lad, care trece pe mosia Chiraftei, pe o lungime de veo 3

Mi§cate§ti, sat, In jud, Neamtu,

kil. ; de calea Galati-Falciii, prin

breni, situat in valea formata

mosia Draculesti, tot pe o lungime de vr'o 3 kil.

de dealul cu acelasr nume, din ramura Balaurulur, despre E. Are o populatie de familiT, sati 15 suflete ; o biserica, fondata de tefan-Voda ; 28 vite.

dinta comuneT cu acelasT nume,

jud. Covurluiti. Intinderea mo-

siel e de 859 hect. Are o po-

pl. Piatra-Muntele, comuna Do-

Satul formeaza un trup cu satul Casarla.

pulatie de 368 familiT, sati 1558

suflete, locuind in 341 case; o

Mä§cite§ti, firtiaf, ce izvoreste

biserica doul scoli. Vez! co-

din dealul cu acelasT nume, ra-

muna Mástacani.

t'aura despre E. a Balaurulur, jud. Neamtu, curge pi-in satul

bastinasr, pirtului Mastacanul.

Caciulesti, com. Caciulesti, pl. Piatra-Muntele, si se varsa dreapta pirlului Cracaul.

Mästäneqti, mofie, pe care pe

Mitasea, lac, in jud. Ialomita,

la 1600 s'a infiintat satul Apos-

instila Balta, pl. Borcea, pe teri-

Mästicanoasa, numire vechie ce se da si azT de catre loc.

ca!; 8o stupT.

Prin comuna trece soseaua Plostina-Niculesti-MAtAsari.

Are 2 bisericr, deservite de preotT

i 4 cintaretr ; o scoall,

conclusa de i invatator

calea judeteana Galati-Bujor-Bir-

Mistficani, sat, rAza§esc i rese-

46 care cu bol, 6 cárute cu

www.dacoromanica.ro

i fre-

cuentata de 35 den Vite : 640 vite mar! cornutef 22 ca!, 400 oi i 465 timatorl. Budgetul comuner e la veniturl de 1304 le!, lar la cheltuelT,

de 790 ler. Dealurr; mar principale In comuna sunt : Dealul-Sterper, Bohorelul, Croici, Dealul-Mic Dealul-Calugarulur. Pirlias este : Jiltul, ce se 'var-

O. in Jiul, lar val sunt ValeaMare

i Valea-Arsiter.

Mätäsari-de-Jos, sat, Cu 82 casel

in jud. Mehedinti, pl. Vailor, este tesedinta com. Matasari.

Mätäsari-de-Sus, sat, id jud. Mehedinti, pL VAilor, com rur.

Matasari, cu 94 case.

MXTASARUL

mXilui.,

299

Mätäsarul, com. rur., in jud.

Mitorätul, deal, in jud. Mehe-

soseaua judetean" a Tirgovistea-

Dimbovita, pl. Cobia, situata

dinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de

parte pe cimpie si parte pe deal, la citI-va kil. spre E. de Gaesti. Prin raionuL comunel curge

com. rur. Bresnita. Pe ad, se zice, ca ar fi fost un drum ro-

tiul Rastoaca peste care este

Austria.

Ruar, pleaca de la com. VAleni, pl. Dimbovita, trece prin Mataul si coboara in orasul ampulung. Este cam izolata de alte comune vecine. D'aci scoborI spre N. la ampulung, spre S. la Jugurul si Poenari, spre V. la Godeni si spre E. in apa

man ce ducea peste _muntI in

un pod.

Se compune din 4 alune:

Mätule§ti, vtahala, in com. rur.

Matasarul, Odaia-TurculuI, Cre-

Balacita, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

tulesti si Panesti, cu o populatie de 1425 locuitori. Are 2 biserid ; o scoala ; o moara de aburi si una de apl. ampia din apropierea com. poarta numele de Lunca-MdtasaruluI. Se invecineste: la E., Cu com.

Argeselul.

Matara, cdtun,a1 com. Colti, jud.

La 1831, ivindu-se in Tara

Buzan, CU 120 IOCUltOli §i 24

boale epidemice, Mataul servi de carantina pentru orasul ampulung, asezindu-se aci custozr

case. Se ja adesea impreuna cu Muscelul-Caraimanesc.

chiar dintre °rasan

Mätärei (firful.-), munte, stin-

la N., cu com. Sperieteni si la

cos, acoperit de putina padure, in jud. I3uzati, com. Colti; serva

S. cu Mogosani, despartindu-se

ca punct de hotar intre plaiu-

de toate aceste comune prin

rile Buzaul si Pirscovul.

Podulesti; la V., Cu Cojocarul;

cimpiI si prin padurI si uninduse prin sosele vecino-comunale.

jud. Dimbovita, pl. Cobia, cat. Mogosani, pe unja Chitila-Pitesti, pusa in circulatie la 13 Sept., 1872. Se afla intre statiile Titu (10.4 kil.) si Glesti (11.3 ldl.). Inaltimea d'asupra niveluluI Mard de 163m.o9. Venitul

acesteI statiI pe anul 1896 a fost de 34279 leI 70 banI. Mäte§ti, cdtun, al com. M'Aradneni, jud. Buzan, Cu 520 locui-

torl si io8 case; are sub-divizia Ungureni.

Mate§ti, mofie, in jud. Buzan, com. Maracineni, cat. Matesti.

Are cam 1120 hect., din carI 800 hect. arabile, 14 gradinI de zarzavat, apoI prund si izlaz. Mätita, mofie, a statulur, jud. Prahoya, pl. Podgoria, com. Pacu-

reti, fosa pendinte de Episcopia Buzaul.

Aduce un venit anual de 3400 Id.

com. rur. cu acelasI nume, pl. Dimbovita, jud. Muscel.

Mätäul, pisc, (toso m.), in jud. Mätäul, com. rur., in jud. Muscel, pl, Dimbovita, la S.-E. si la

Mitäsarul, stalie de dr,-d.f., in

Mitäul, sat, facind parte din

5 kil. de ampulung, situat pe un deal inalt si frumos, care

Muscel, la S.-E. de .ampulung, pe un masiv ingust, tare RiulTirguluI si riul Argeselul. Acest

masiv se termina aproape de

predomina orasul ampulung. Se compune din 5 catune :

confluenta riuluI Argeselul cu Riul-TirguluI si prezinta o sea

Mataul, Calulesti, Chiliile, Co-

larga la S. de Namaesti, prin care trece soseaua ampulung-

cenesti si Suslanesti, cu o populatie de 1194 locuitorI, din carI 199 contribuabill.

Radu-Basarab, a fondat la Mataul un ospiciti de nenorocitI, pentru adapostirea orbilor, schiopilor, girbovilor, olo-

Rucar-Frontiera.

Piscul Mataul este situat pe culmea dintre Argeselul si Riul-

Tirguld si este legat cu Cimpulung printr'o osea care se prelungeste prin %ralea piriuluI

gilor, etc., inzestrindu-1 insusT

Jugurul spre Mihaesti, iar cu

cu mosia Mataul si scutind populatia acestor nenorocitI de oil-

valea ArgeseluluI comunica prin

ce dajdff de peste an. Se mal spune ca Mataul era locul de pedeapsa al celor rar. CeI vinovatI aci se expatriad si se executati din ordinul Domnilor.

Are o scoala mixta, frecuentata. de 6o copil; 4 biserid, deservite de 2 preotI si 4 dascall. Budgetul com, e la veniturI de 2296 leI si la cheltuelI, de 2265 leI,

O osea, care se bifurca din

drumurl de care.

Matäul, deal, pe care se afla situata com. cu acelasI nume, jud.

Muscel, intre riul Argeselul

Acest deal predomina toata

partea de S. a ()rapta ampulung.

Mätäul, mofie, in jud. Buzan, com. Tohani, cat. Gura-VaduluI;

are cam 400 hect., din care 40 arabile, 36 izlaz, restul vie. 39

62080. Morolo Diolimar Lisura/lo. Vol. 1 V

www.dacoromanica.ro

si

Riul-TirguluI.

Mätcani,peldure, in jud. Bacan si Tecucia, intinzinclu-se spre S.,

pe lingl satul Corbasca pana la Gherdana. In dreptul satuluT Gherdana,

sub radacinele arborilor secu-

hect., din cae 73 hect. vatra com., i000 hect. ale locuitorilor si 60oo hect. ale particularilor.

Are o populatie de 362 familiT, sati 1393 suflete ; o biseriel, numita. Schitul-Maxineni,

larT, s'aa gasit resturT de animale,

cu hramul Nasterea Sf. loan

de arme si caramizT. Padurea, tmpreuna cu mosia, a fost a luT

Botezatorul, zidita in 1638 de Matein-Basarab, tntretinuta de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti, deservita de preot

Duca-Voda. De la el a trecut la vistiernicul Ilie Catargia si mal pe urma. la Constantin Bals care a facut i schitul Pogletul.

Mätiona, vale, in jud. Buzan, com. Breaza, cat. Badeni. In-

cepe dia muntele Istritia, de la Fintina-GheroiuluT si se varsä

in piriul Pietroasa in capul viilor, la Putul-cu-Salcie, din com. Pietroasa-d.-s. In timp de ploae e foarte violenta, aduce stIncT intregT i cauzeaza multe pierden!

malurenilor.

Mixineni, com. rur., In judetul R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe malul drept al riuluT Siretul. Este asezata in partea de E.

a juct, la 50 kil. spre N.-E. de orasul R.-Sarat, si in partea de E. a plaseT, la 15 kil. spre E. de com. Mlicanesti, resedinta pla§el.

Comunele mal apropiate sunt: Gulianca, la IO kil. i Corbul, la I0 kil. Se margineste: la N., cu com. Corbul ; la E., cu Maxmeni (jud.

Covurluia); la S., cu Gurguesti (jud. Braila), si la V., cu Gulianca.

Este o com. de cimp. Riul Siretul o uda la E., de

3 ctntlretT ; o scoa1ä mixta, fon-

data in 1878 de com., conclusa

stins de limba -latina la liceul Sf. Saya din Bucuresti i membru al AcademieT Romine. Era fiul preotuluT C. Maxim.

Mfixineni, (Mixinul), sat, fácind parte din com. rur. Greci-Gradistea, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este situat la E. de Gradistea, intre valea Pociovalistea si padurea Gradistea.

go

Se intinde pe o suprafata de 535 hect., coprinend si un heleste', si are o populatie de

Calitatea pamintulul este mediocra, terenul fiind acoperir cu mlastinT intinse. Com. are: 2250 hect. arabile, goo hect. imas, 25 hect. padurT, 42 hect. viT, 3303 hect. neproductiv (mlastinT).

Locuitorif posea.: 260 plugurT, 2 masinT de semanat; de treerat, i de secerat, i moara Cu aburT; 305 bol, 426 vacT, 243 cal, 227 Tepe, 2491 oT, 291 rimatorT.

MeseriasT sunt: r potcovar, 2 timplarT, 2 geamgiT. Comerciul consta in importul colonialelor, instrumentelor agri-

cole si in exportul cerealelor vitelor. Transportul se face prin

statia Independenta (jud. Covurluin), la 8 kil. spre E. Sunt 14 comerciantI. Calle de comunicatie : catea judeteana Virtescoi-Focsani-Maxineni-Braila ; la Corbul ; spre Gulianca-Ciorasti-R.-Sarat.

Budgetul com. e la veniturT

234 locuitorT. Mostenitoril defunctuluT G.

H. Tudorache ati 435 hect. si locuitorif, too hect. ProprietariT cultiva 210 hect., (40 sterpe, 50 izlaz, 135 pIdure)..LocuitoriT cultiva tot terenul, afarg de ¡o hect.,

carl ramin sterpe. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservitg de i preot si 2 cintaretT; o scoala mixta,

frecuentata de 17

elevT

si 4

eleve.

Comerciul se face de i

c'ir-

ciumar.

Numarul vitelor marT e de 133 si al celor miel, de 263. schit, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., com. Maxineni,

fondat in 1638 de MateT-Basa-

rab. Este intretinut de Eforia Spitalelor Civile si a ramas numaT biserica de mir.

de 4420 leT, iar la cheltuelT, de 4311 leT.

MAxineni, fost sat,§i comuna, in jud. Covurluiti, pl. Siretul, fina

de la S.-V. la N.-E.; piriul Buzaelul, la V. Are si 24 puturT. Cite-va -case sunt asezate la

Piscul, desfiintat de citT-va anT,

de Sirbesti. Suprafata com. este de 7073

raposatul loan Maxim, nascut Ja 182s, mort la Bucuresti, la 2 Iunie 1877, fost profesor di-

de i invatator i frecuentatä de

la N.-V. la S.-E., formind BaltaMaxinenilor ; riul Buzaul la S.,

gura BuzduluT si poarta numele

MXX1NENI

300,

MXTCANI

din cauza inundatiilor Siretultd (vezI Independenta, com.). Se compunea din catunele Maxi-

neni, Baba si Viorica. Din acest sat a fost originar www.dacoromanica.ro

mofie a statuluT, in jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Independenta, fosa pendinte de

manastirea Bistrita. Are 3562 hect., din carT 37 hect. pAdure si 37 '/2 vil'. Se arendeaza cu 5 0000 leT anual.

Mfixineni, mofie, de i300 jud. Braila, proprietatea EforieT

MKXINENILOR (COTUL-)

MEDJIDIA (PLASK)

301

Spitalelor Civile, ocupind partea

de V. a com. Cotul-Lung. Maxinenilor (Cotul-), vechiz1pichet, cu No. 95, la hotarul catre Moldova, in jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-j., com. Maxineni ; azi e han pe drumul spre Corbul.

Mäzinie§ti, /oc, jud. Bacati, pl. MunteluT, comuna Podurile, pe care se afla satul Valea-Soaser, coprinzind si silistea satuluT Podurile.

Mizärarul, sat, cu 47 locuitorT, jud. Arges, pl. OltuluT, facind parte din com. rur. Balcesti. .5

Mecea, sat, facind parte din comuna rurall Ciortesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea.

Vlasca, pl. Marginea, pendinte de com. Arsache, pe proprietatea Paraipani.

meT.

Este situat pe valea si dealul

dreapta piraiele: Rusi si Foca. com. rur. Gavana- Valea - Rea, jud. Arges, pl. Pitesti. Are o populatie de 30 familii,

sati 136 suflete; o biserica, cu hramul SE Voevozi, cu I preot $i I cintäret.

Medeleni, sat, jud. Iasi, pl. Branistea, com. Gollesti, situat pe malul Prutului si inconjurat de paduri. Are o populatie de 41 familii,

Medeleni, sat, facind parte din com. Godinesti, jud. Tecuciti.

1855.

in 47 case'; o biserica, ca hra-

Are o populatie de 48 famul Sf. Voevozi, zidita. de Stol-

nicul loan Tacu, la 1820. LocuitoriT s'el improprietarit la 1864.

situat la N. de Tamasi, intre Valea - Calugarului si padurea Media, pdclure a statului, in in-

168 locuitorl. D-1 A. Vasiliu si Gr. Ciresanu

tindere de 250 hect., tinInd de muntiT manastirei Cimpulung, carT fac parte din com. Corbsori si Berevoesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

ati 670 hect. si locuitorii, 98 hect. Proprietarii cultiva 250

hect. (20 héct. izlaz, 400 hect. padure). LocuitoriT cultiva tot terenul.

Conierciul se face de I cir-

Mediasca, p2r112, jud. Suceava. Izvoreste din padurea Huhurezul, sub numele de piriul Subtirelul, trece prin satele: Mesteceni, Movileni si Negotesti,

Numarul vitelor marT e de 104 si al celor miel', de 274.

de unde ja numele de PiriulMare, 4I continua. cursul prin satul Rusi, de unde i se zice Mediasca si se varsa in Mol-

Meciça, astrpv pe Dunare, jud.

dova. Lungimea sa e de O kil,

ciumar.

Mejidie. Diagonalele sale cele mal marT sunt de la N. la S., de la virful Er-

chesec, la virful Cangagi, si de la V. la E., de la virful Cuzgun la movila Islam-Tepe Se margineste la N. cu pla-

narea.

miliT, sati 195 suflete, locuind

Se intinde pe o suprafata. de 768 hect. cu o populatie de

'T-a luat numele de la rqedinta sa, oraselul Medjidia sari

22 OT, 30 cal i 37 rimatorT.

Are o biserica, fondata la anul 1809 si reparata la anul

Vlasier.

stanta.

sa Hirsova, lar la E. cu plasa

Situat la N. comuneT, la 3 kil. de resedinta.

parte din com. rur. Corbeanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este

Medjidia, plasei, ocupind partea de V. si centrala a jud. Con-

sati 139 suflete; o biserica, facuta la 1798, de obstia locuitorilor, avind un eclesiarc. Vite: 164 vite marT cornute,

Cu acelasT nume.

Mechiaua (Hiotul), sat, factnd

tareni, SdneT si Gavanul, lar din

Mecule§ti, sat, facind parte din

Are o populatie de 519 locuitorT, 257 barbatT si 262 fe-

Are de tributarT din stinga piraiele: Movileni, Cucoseni, Ta-

www.dacoromanica.ro

Constanta, la S. ca plasa Mangalia, lar la V. cu jud. Ialomita, despartindu-se din fluviul DuRelieful soluluT e in general accidentat. MaT cu osebire in partea de V., pe malul Dunarer, dealurile si valle se succed. Dealurile in general stincoase si pietroase, nu numaT ca impiedica batrinul fluvitl de a se indrepta

spre Mare, dar fi ?living spre N. si chiar spre N.-V., lungindu-T cursul cu vi-e-o sutä kil. pana

ce se varsa in Mare.

Plasa Medjidia tine de terasa dunareana,

si

este des-

partita in doul jumatati prin depresiunea Cara-Su, ce merge de la Cernavoda, pi-in Medjidia, la Constanta. Dealurile, carT

brazdeaza plasa, formeaza mal multe sisteme, carT, de si stail in legatura unele cu altele, Ostreaza fusa fie-care caracterul sati deosebit. Acestea sunt : in comuna Vlah-Bair, la V., intre baltile Vederoasa si Baciul, cu virful Vlah-Chioi (155 kil.); in comuna Rasova, coprinsa futre Dunare, baltile Vederoasa s'i Cochirleni si valle Ghiordungi

si Petera, cu virful Mulciova (158 kil.), la V.; in Cochirleni,

MEDJIDIA (PLASÀ)

802

MEDJIDIA (PLASA)

cu virful Ho$u-Iuc (127 m.), la

V., intre Dunare lacurile Cochirleni, Caru-Su i valea Pe$tera ; in comuna Cernavoda, cu virful Defcea (126 m.) la V., intre Dunare, lacurile Purcaretl Ramadan, Cara-Su $1 valea Tileriun ; in Tortoman, la N., intre Dunare, lacurile Domneasca

Ramadan (Cu Purcareti $1 Tileriun) i intre valle Tileriun SiNtea, cu virful Tortoman (166 m.) ; in comuna Ta$-Punar, intre Dunare i vaile Boazgic $i Si-

li$te, cu virful Alah-Bair (204 m.), la N.; in Docuzol, la N.E., 'filtre valle Cara - Su, Docuzol si Chiostel, cu virful Docuzol (109 m.), prin partea centran a pla.$eT; in comuna HagiCabul, cu virful Caratai (roo m.), intre valle Chiostel, Cara-Su $i Ciobanul, in spre E.; in comuna Medjidia, in partea centran., cu virful Idris-Cirnos (127 m.), intre valle Cara-Su $i Acangia-Dere; in Biulbiul, cu virful CuciucBiulbiul - Sud (r3 m.), la S.-

E. tare valle A angla i Ghiordungi-Orman ; in comuna OmerBei-Bair, cu virful Cogea-Iuc (147 m.) la S., intre vaile Ghiordungi $1Enige ; in Enige, cu virful Borungea (162 m.) i Adam-Clissi

(158 m.) pe care se afla monumentul de la Adam - Clissi, futre valle Urluia, Ghiordungi Enige, in partea S.-V. a comuneT.

rectiunea cursului sad este de la S.-V. spre N.-E. ; largimea sa nu intrece nicairT 1500 m. adincimea variaz5. intre 12-14 m. ; malul sad drept, dobrogean,

este inalt, stincos, ajungind la roo m. aproape de Cernavoda. Un pod de fier al caer ferate Bucure$ti - Constanta leaga cele dota malurI ale sale, Ruga. Cer-

dota comune urbane i 13 rurale. Cele urbane sunt : Medjidia, re$edinta eT, in par-

tea centran, in valea Cara-Su ; Cernavoda, pe malul drept al

Dunarel, la locul de unde incepe valea Cara-Su, la V. Ea este capul huid ferate Cernavoda-Co.nstanta.

Comunele rurale sunt :

navoda. (VezT Podul Carol I.)

i. Alacapi, la E., pe valea

Formeaza mal multe insule, unele

Cara-Su, cu catune/e A/acapt, Chiostel i Docuzol ;

acoperite cu nisip, altele cu padurl de salciT ; principale sunt, inceptnd de la S.-V. spre N.E. : Ostrovul - Lung, Hinogul, Troina, Seimeni, Cernavoda Seimeni-MicT. Piriul care serva de

scurgere i in acela$T timp de alimentatiuuea laculuT Cara-Su, cind apele DunareT vin marl, o

uda la V. Valle cae o brazdeaza. sunt :

Bialbiul, la S.-E., pe valea Biulbiul, Cu catunele : Buiuc-Biulbiul, Cuciuc-Biulbiul, Ende-Cara-Chioi $1 Turc-Murfat;

Cara-Baci, la S., pe valea Borungea, e i catunele : CaraBaci, Cangagi-Be$oul

$1

Can-

gagi

Caratai, la E., pe valea Caratal, cu catunele : Caratal $1

Ghiordungi, unitä cu valea Enige $iIusu-Funar, la V., deschizindu-

Agi-Cabul ;

se in lacul Baciul ; valea Urluia, la V., deschizindu-se in balta Vederoasa.; Rasova i Ca-

lea Borungea, cu catunele : Chicseler $i Borungea ;

ramancea, deschizindu-se in Dundre, la V.; Valea-Pe$tereT unita cu Acang-i-Dere $1Ichingi-Dere, prin partea centran.; valea CaraSu, prin mijlocul pla$eT, trecind prin Medjidia, i deschizindu-se in

Chioseler, la S.-V., pe va-

Cocargea, in partea centran, pe valea Cocargea, Cu catunde: Cocargea $i Susus-Allbel-Ceair ;

Cochirleni, la V., pe malul nordis al laculuT Cochirleni, Cu catunele : Cochirleni i Ivri-

balta Cara-Su $1 care forma odinicara. drumul Durare! catre Mare ;

nez ;

valea Tibrinul, formata din valle Tortoman $i Dere-Chioi, $i des-

Enigea, cu catunele

chizin du-se in lacul Tibrinul, braz-

Mulciova, Polucci i Tala$man ;

Eni gea, la S.-V., pe valea Enigea, Adam-Clisi, Arabagi, Ius-Fanar,

Mamut - Cuius, In partea

Toate dealurile carT compun

&Lid partea de N. a pla$eT ; Si-

aceste sisteme sunt de natura

11$tea sad Ta.$-Punar, in partea de

centran, pe valea Petera,

pietroask mal cu seama cele de linga Dunare, ridicindu-se in forma. de zid de asupra el. Sunt acoperite cu finete $i pa$unT,

N, deschizindp-se in lacul Dom-

neasca; Boazgic, care convine apa, in partea de N., formind un

catunele : Mamut-Cuius, CaciAmac, Idris-Cuius, Mircea-Voda, Petera, Saidia i Turc-A maza ;

pirld, care o uda in partea de N., i se varsa in Dun5re ;

ro. Rasova, la S.-V., pe malul drept al DunareT, cu catu.

valle: Docuzol, Chiostel-HagiCabul, Ciobanul i Medjidia, adiacente ale vaeT Cara-Su, care

nele : Rasova i Vlah-Chioi ; Seimeni, la N.-V., pe ma-

o brazdeaza In partea centran cea estica.

nele : Seimeni-Marl

semanaturT,

i

lipsite de pa-

durT, din care cauza domne$te o mare uscaciune. Dunarea uda plasa la V., de la Rasova i pana aproape de satul Boazgic, din plasa Htrqova,

pe o lungime de 30 kil. ;

Plasa Medjidia e formata din

www.dacoromanica.ro

lul drept al DunareT, cu catui

Seimeni-

Miel ;

12. Taf-Pinar, la N., pe va-

MEDJ1DIA (ORA)

303

MEDJ1DIA (ORA)

reale, finete, animale si Una; sunt 344 comerciantl, din carT

vasin-Bair siTabia-Frantuzeasca,

120 circiumarT. Comerciul se face pe Dunare, prin orasul Cer-

ralic-Ceair si dealul Congaz-Bair ;

navoda si satul Rasova, iar in interior, pe calea ferata Cerna-

(al comuneI Cogarcea), despar-

In Medjidia se maT fac si douX tirgurT de vite.

Bair si Medjidia-Bair. Relieful soluluT e putin acci-

Calle de comunicatie sunt : plutirea pe Durare cu porturile Cernavoda, Rasova si oprirea la Seimeni; pe lacarT, cu lun. trele ; calea ferata Cernavoda-

Bair (93 m.), la N.-V.; Panaghirul cu virful Panaghirul (97 m.), la N.-V.; Ali-Bei-Ciair-Bair (85

zeasca, cu virful Medjidia sati

izlaz, 97 hect. vie, 3500 hect.

Mircea-Voda-Medjidia - Constanta; drumurile marT salí jude-

padurT si tufarisurY.

tene : de la Medjidia la Mul-

LocuitoriT posea : 2455 plugurT cu bol, 70 plugurT cu cal;

ciova ; la Boazgic; la Cernavoda

si Rasova; la Cara-Murat ; la

partea centran.; Vai-Vasin-Bair (117 m.), la S.-V.; Cara-ChioiBair (120 m.), la S.-E.; Endec-

767 care cu bol, 2478 carute

Biulbiul ; la Alacapi ; de la Biul-

Cara-Chioi, c u virful Endec-Cara-

Cu boT ; 8 masinT de treerat cu aburf, 4 masinT de semanat, 148 masini de secerat, 66 masinT de

biul la Mulciova ; in fine, drumurile comunale si vecinale carr brazdeaza in diferite directiunT teritoriul plaseT.

Chioi (112 m.), la. E.; DocuzolBair cu virful Chiostel (58 m.), la

lea Tas-Punar, cu catunele: Baltagesti, Chior - Cesme - Romin, Chior-Cesme-Tatar si Saragea ;

13. Tortoman, la N.-E., pe valea Tortoman, Cu catunele : Tortoman, A.zizie, Celebi-Chioi, Deocea, Derin - Chioi, Facria, Geabacul si Satul-Noli.

Are o populatie de 4258 famillY, sati 18499 suflete. Intinderea totala a piase!: este

de 143200 hect., din carr 1411 hect. ocupate de vetrele satelor, 71486 hect. cultivabile, 61522 hect. necultivate, 4225 hect.

batut porumbul, 473 grape de fier, 33 masinT de vtnturat, 23 diferite alte masinT agricole ; 6 morI cu aburT, I cu apa, 32 de vint ; 1 fabrica de apa gazoasa si 2 de daracit Hila. ; 150 armasarT, 3620 Tepe, 3402 caT, 1046 minzT ; 107 taurl, 8936 boT, 7634 vacT, 3013 vitel ; 93 bivolY, 141 bivolite, 38 malacY; 167 magarT ; 7246 berbecT, 98950 oT,

41358 miel; ToI tapT, 804 capre, 301 TezT; 1345 porcT, 1484

voda - Medjidia - Constanta.

In plasa s'ali gasit nenumarate valurT romane (Traian) ; sunt urme de cetatT romane (Tropaeum, Axiopolis), de monumente (cel de la Adam.Clissi), etc.

Medjidia, com. urb., in jud. Constantaf pl. Medjidia. Este situata in partea centran a judetuluT, spre V. de orasul Constanta, si in cea centralá a

de cea d'a doua prin valea Ca-

la V., cu catunul Alibei-Ceair tindu-se prin dealul Docuzol-

dentat de dealurile: Docuzol-

m.),

la V., intinzindu-se pana

ling5. Medjidia ; Tabia-FrantuCaiacic (1 1 1

m.), la S.

si in

N.-E.; Medjidia prin ce ntrul com.,

pe linga valea, balta si oraselul Medjidia (91 m.). Toate aceste dealurT sunt in general acoperite cu verdeata, semanaturT si finete ; odinioarl erad acoperite si cu padurf frumoase. Printre movile putin numeroase (12) insemnam Panaghir-Iuc (97 m. la

N.-V. si Ali-Bei-Ceair Iuc (in m.) la S.-V., artificiale; azT aco-

perite cu verdeata, au servit odin ioard ca puncte de orientare.

Comuna este udata de &MI Docuzol in partea de E., care

scroafe ; 69 stupf cu albine. Sunt 12 biseria deservite de

plaseT Medjidia.

Se invecineste cu comunele:

se varsa in balta Cara-Su, de lingi

13 preotT, 8 dascalT si 16 paracliserl; 22 geamiT cu ir8 hogl

Caratai, la ro kil. spre N.-E.; Alacapi, la I I kil., spre S.-E.;

Medjidia, pe dreapta ; ap i balta Cara-Su sau Medjidia, care

si vre-o 4-5 case de rugaciunT ale locuitorilor protestantl ; 19 scoale, din carT 2 de baetT, 2

Mamut-Cuius, la 12 kil., spre S.;

incepe de la Cernavoda si se

Tortomanul, sat, la 12 kil., spre N.-V.; Murfatlar, la 15 kil., spre S. - E.; Cernavoda, la .25 kil.,

sfirseste din colo de satul Chiostel

spre V.

Donare].

de. fete, cite una in Medjidia si Cernavoda, si 18 scoale mixte,

frecuentate de 611 baetT si 254 fete.

Sunt 854 puturT in catune si Ir pe cimp. Comerciul consta in importul de manufacturT, instrumente agricole, etc. O in export de ce-

Se margineste la N. si N.-V. cu com. Tortomanul, despartindu-se prin dealurile: Docuzol-

Bair, Panaghir si valea CilibiChioi ; la S., cu com. Biulbiul si Mamut-Cuius, despartindu-se de

ce a d'intiiii prin degurile Val-

www.dacoromanica.ro

printr'o mlastini; si a servid

ca loe de scurgere al apelor Val sunt : Cilibi Chio la V Docuzol Ciair, la N..-E, Biringi Medjidia Dere, prin partea cen trata; Ichiug,1 - Medjkba Dere,

continuata spre V cu l'atea Ca zallc-Dere, prin partea S. Valyasin Dere, pe la S.-E comuna.

MEDJIDIA (ORA)

MEHEDINTI (JUDET)

304

Este asezata pe panta dea-

si agricol al judetuluT, pleaca

se sfirsesc pe malul drept al

luluT cu acelasT nume, de o parte

dinteinsa numeroase drumurT in diferite directil: calea ferata

vaer Megina; se ridica pana la o inaltime de 250 m. ; este acoperit in cea maT mare parte

si de alta a valurilor ha Traian, In mijlocul unuT cimp intins, pe care vara pasc numeroase turme

Cernavoda-Medjidia - Constanta, Cu statia Mircea-Voda.; cAT judetene la: Hirsova, Cara-Murat,

de or si vite cornute. In interiorul sati, orasul prezinta strade

Constanta, Mangalia, CuzgunOstrov, Cernavoda; cal comunale si vecinale la satele si catunele mal apropiate. Orasul Medjidia e fundat de catre sultanul Abdul-Medjid, al caruT nume ti poarta.

regulate, bine pavate.

Comuna are o suprafata de 4266 hect. si o populatie de 645 familiT, salí 2449 suflete. Contribuabill: 736. Are o biserica, cu hramul Sf. Apostoll Petru si Pavel, bitemeiata de locuitorT in 1872, deservita de 1 preot, 1 cintaret, 1 paracliser ; 6 geamiT, cu 6

Prin ea trec valurile de pamint ale luT Traian. A fost mult incercata in tim-

pul rdzboaielor de la

hogl; 2 scolT, una de baetT si a doua de fete, frecuentate de

1829,

1853 si 1877.

Medjidia, stafie de dr.-d.f., jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Medjidia, pe linia CernavodaConstanta, pusa in circulatie la

128 elevT.

LocuitoriT poseda : 6 masinT de secerat, 5 morT de batut po-

rumbul, 34 grape de fier, 2 decosiT, 48 plugurT, 124 care si

4 Octombrie 1860. Se afla intre statiile Mircea-Voda (to kil.) si Murfatlar (i8kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 11,28 m. Venitul acesteT statir pe anul

carute.

Vite sunt: 305 caT, 804 bol, 45 bivolT, 4 asi 1T, 5450 oT, 62 porcT.

cupadurT, iar pe poale cu pasunT si livezT; pe la poale trece si drumul comunal Cerna-Greci.

Megina, 'fria, in jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul com. rur. Cerna ; isT ia nastere din poalele

V. ale dealuluT Daiaman-Bair ;

curge mal futir spre S.,

apoT

spre S.-V., avind o directie ge-

nerala de la N.-V. spre S.-E.; brazdeaza partea E. a plaseT si pe cea V. a comuneT; uda poalele meridionale ale dealuluT Megin a, de la care si-a luat numele

si dupa un curs de 4 kfl., se varsa in piriul Cerna, pe dreapta,

Ruga satul Cerna, pe care 11 uda; pe valea-T merge drumul comunal Cerna-Greci.

Mehedia. Vezi Chicerea, deal, com. ZApodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti.

1896 a fost de 151375 lel, 55

/Mara de industria domesticä

nu avem in com. de cit doua

banT.

morT de aburT, 1 fabricä de apa

Mehedia, numele unuT sat vechiii, jud. Vasluiù. Vez! Zapodeni, sat.

Meeni, sat, facind parte din com.

gazoasa si 2 fabricT de daracit lina.

rur. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.

Mehedinti, judel, la extremita-

Comerciul este activ, cacT orasul se gaseste in centrul uneT regiunT bog-ate in semanaturi si finete. Calea ferata Cerna. vodaMedjidia-Constanta si o multime de drumurT o deservesc. Sefac dota bilciurT anuale, carT incep de la 15 Iunie si 15 Octombre si

Vilcea. Are o populatiune de 479 locuitorT, 214 bArbatT si

tea V. a Tare!, in spre Austro-

tin cite ro zile, in ele se fac schimbul de cereale, vite, etc. cu coloniale, manufacturT, masinT de tot felul, etc. Sunt 125 comerciantf, dintre cm-1 6 liarle si 26 circiumarT. Budgetul com. e la veniturT de 71200 leT, iar la cheltueli, de 53636 leT.

Calle de comunicatie sunt numeroase ; fiind centrul geografic

265 femeT. Este situat la S.-V. comuneT, la poalele dealuluT Mo-

doaia si udat de riul Luncavatul si de Valea-Pope!. Are o scoala, '

frecuentata de 10 copa; o biseria., fondata la 1835 si .reparata de locuitorl la anul 1863.

Un garia. Judetul Mehedinti este cel mar despre V. judet al regatuluT

RominieT, si se margineste : la

N., cu Transilvania de care se desparte prin muntiT Carpati; la E., Cu judetele Gorj si Dolj ;

la S.-V., cu Serbia, despartita prin fluviul Dunarea, si intru cit-

Megina, /leal, in jud. Tulcea, pl. Mdcinul, pe teritoriul com. rur. Cerna, prelungire vestica a dealuld Daiman-Bair; se indreapta spre V., avind o directiune generala de la N.-E. spre S.-V. si brazdeaza partea cen-

va si cu Bulgaria; lar la V., cu Banatul TemisioareT, despartit

trala a plaseT si pe cea N.-V. a

judet. Se imparte in treT.regiunI: re,

comuneT ; poalele sale orientale

www.dacoromanica.ro

prin muntiT Carpati si apa CerneT.

Marca judetulur este o albina, pentru d. odinioara se producea

multa m'ere si cearä in acest

MEHEDINTI (jUDET)

giunea muntoasa; regiunea deluroasa si regiunea easa se:1 cimpoasa.

Muntir judetulur apartin sistemulur de muntf mijlocir, cadí cea mar mare inaltime a lor nu

trece peste 2000 de ni. El el urcusurr foarte repezr, si peretir prea tipos!. Culmea lor nu este abondenta in vegetatiune; cu toate aceasta, In acestr muntr pasuneaza vara o multime de vite

305

Ostrovul-Corbulur, futre Hinova si Batoti, cu o suprafata de 1200 hect. si cu o populatiune de 6o familir, tinind de com. rur. Batoti ; TigAna§i; Ostrovul-Mare,

cu o ' suprafata de 2200 hect. si Cu 120 familir, tinind de com. rur. Gogosi ; insulele Gira, Flo-

MEHEDINTI (JUDET)

nita, cu resedinta in com. rur. Flamlnda ; plasa Dumbrava, cu resedinta in com. rur. Biclesul ; plasa Motrul-d.-j., Cu resedinta in com. rur. Strehaia ; plasa Motrul-d.-s., Cu resedinta in com. rur. Brosteni; plasa Ocolul-d..j.,

cu resedinta in com. rur. Pru-

rentinul, Gomotarnita si altele. Judetul Mehedinti are o suprafata de 1099000 pogoane

nisori; plasa Ocolul-d.-s., cu rese-

saii 5420 kil. pAtrati, dintre care 270000 pogoane sunt acoperite cu diferite semAnAturr, 36000 cu pAduri carl ati inceput sA se tae in mod sistematic, lar restul acoperit de orase, sate, drumurT, riurT, bAlti si alte locuri necultivabile. Are o populatiune de 247223

com. rur. Slivilesti.

Mare, Girdomanul, Micusa, Radoteasa, Bulzul, Scarisoara, Mocirliul, Balmajul, Vlasia, CraculScurt, Frumosul, Maneasa, etc., din care izvoresc o multime de

locuitorT.

perita cu vi!, &lid un vin de

Judetul Mehedinti se impArtea in vechime in 6 plasT si I plaiti, si anume : plaiul Closani, cu resedinta in comuna urbana Baja-

o calitate mar superioara, mar

ptrate si riurr. Dintre dealurile acestur judet putem cita: Cra-

de-Aramd ; plasa Motrul-d.-s., cu

marr si miel'.

Ce! mar InsemnatT muntr a!

judetului Mehedinti sunt: Totoaia, inalt de 1993 m., deasupra nivelulur Marei, Virful-Dobrer, de 1923 m., Cracul-lur-Mihoc, Pretrele-Albe, Olanul-Mare, Olanelui, Oslea, Groapele, Stina-

cul-lur-Draghicean, cunoscut In studiul geologic al judetultd Mehedinti, Bujorescul, Brazisori, Ciovirnasani, Gradetul, CulmeaFru m °asa si Cu I mea-D u mbravir,

cu dealul Poroina, etc. Cimpii mar intinse sunt: a Patulelor, a Cujmirulur, a Salce!, a ScApaulur, etc. Apele mar Insemnate ale judetulur sunt: Cerna, Motrul, Bahna, Jidostita, Topolnita, Cosustea, Husnita, Blahnita, Drincea, Iupca, Bulba, Brebina, Pesceana, Cervenita, Jiltul, Susita, etc. Baltr marprincipale sunt: pana-

resedinta In com. rur. Stroesti; plasa Motrul-d.-j., cu resedinta In com. rur. Strehaia, plasa Dumbrava, cu resedinta in com. rur. Biclesul ; plasa Blahnita, cu resedinta in com. rur. VinjulMare ; plasa Cimpul, cu resedinta

In com. rur. Cujmirul si plasa Ocolul, cu rescdinta In T.-Severin. In 1888, Mehedinti se impartea in 4 plasT si un plaiu

dinta In com. urb. T.-Severin si plaza Vailor, cu resedinta in Judetul Mehedinti are 2 comune urbane : Turnu-Severin si Baia-de-Aramd, si 20 comune rurale. In regiunea muntoasa se pro-

duce porumb, uta, orz, secara, etc., insa in cantitate putina. Regiunea dealurilor este aco-

ales pe dealul Orevita si pe Golul-Drincer.

Regiunea cimpoasa este cea mar productivä in cereale dintre cele 3 regiunr ale judetulur. In jud. Mehedinti se aflA o multime de animale, atit sAlba-

tice cit si domestice, mal cu seamA in regiunea muntoasl. Printre animalele domestice putem cita : bol, cal*, oT, capre, bivoll, rimAtorT, etc. ; printre animalele sAlbatice: urs1,1upl, mistretT, cerbi, cAprioare, capre sAl-

batice, etc.

si anume : plaza Motrul-d.-s., cu

In sinul plmintuluI se gA-

resedinta la Stroesti ; plasa O-

sesc diferite mineraie, precum: aur, argint, araml, fier, cArbuni, lignitA, etc., dar maT cu seamA piatrA care se intrebuinteazA la constructiunT, la facerea pietrelor de moarA, precum si la fabricarea varului.

colul, cu resedinta In T.-Severin; plasa Motrul-d.-j.-Dumbrava, co resedinta la Strehaia; plasa Blahnita-Cimpul, cu resedinta in Vinjul-Mare si plaiul Closani cu

Mare, Viasul, Girla-Marei Batoti, Patulele, Gruia, Pistolul, Salcea, Ascunsa, Zatonul. Insule pe Dunare, intre carr

resedinta in Bala-de-niama. Acum judetul Mehedinti se im-

mar mar!: su nt Insula-Golulur nu-

Baia-de-Arama ; plaiul Cerna,

mita si Insula-Banulur, in dreptul satulur Gura-Vaer; insula Simianul, drept comuna Simianul;

cu resedinta in com. rur. Balta;

parte in 8 plasr si 2 plaiurr: plaiul Closani, cu resedinta in

plasa ampul, co resedinta in com. rur. Vinatori; plasa Blah-

www.dacoromanica.ro

Se gAsesc ape minerale in maT multe locuri, dintre carT cele maT insemnate sunt: Circiul,

Baia-de-AramA, Balta, etc., cari contin fier, pucioasA si alte minerale. Se afIA in judel: 2 fabrici de

MEHEDINTI (JUDET)

MEIDAN-CHIOI

306

caramida si tigla, 1 de bere si

Turnul- S everin-Balo ta-Pru n isori-

trul-d.-j., cä este nascut in cas-

spirt, i de conserve, insta/ata

Timna-Strehaia-Butoesti, iesind din jud. Mehedinti pe la GuraMotruluT, se indrepteaza. spre Craiova-Bucuresti, parcurgind in

tela ale caruT urme se vad si

linga oboarele de rimatorT din orasul T.-Severin, maT multe

morf de macinat, cu aburT si pe diferite ape.

jud. Mehedinti o distanta de

LocuitoriT de la munte se ocupä cu facerea sindrileT, care se vinde in judetele Mehedinti, Gorj si Dolj. La Giogova si Si-

peste 78 kil. A doua linie este aceea care leaga Virciorova cu

la T.-

nala, aceea care merge paralel cu

Severin se afia o fabrica de oale. Femeile, pe l'inga. industria

calea ferata Virciorova - Bucuresti. Sosele judetene sunt : T.-

domestica, se mal ocupa

S everi n - Bujorescu - T. -Ji ul ; T.-

sqti se fabricä oale

si

si

cu cresterea gindacilor de ma-

minele de carbunT ale BahneT fiind

cale ingusta. Are o soma natio-

Severin-Simianul - Hinova - CalaSoseaua - DumbraviT care

acum in curtea manastirei Stre-

haia, in care castel ar fi locuit tatal sati si unde Mihaiti-Vitea-

zul a ridicat mandstirea Strehala, care a fost terminata de Mateiti-Basarab. Tudor Viadimirescu, crescut in com. Glogova, a functionat ea vataf de plaiii la Closani. Stindardul revolutieT din 1821 l'a ridicat in Padesul. Lupu Mehedinteanul, din com. rur. Negomirul, vornicul Socol din Socolesti, pos-

tase, si fac diferite pinzeturT si marame de o rara fruxnusete.

fat ;

telnicul Udristi, Mircea-Ciobanul

incepe din dealul Balota si duce pe Culmea-DumbraviT, pana in

din Podoleni si altir.

La Baia-de-Arama se fac stofe de o calitate 'puna. Pe Ruga aceasta, locuitorit de la munte se

satul Cernatesti, judetul Dolj,

Mehedinti, sat, facind parte din

unde se leaga Cu soselele acestuT

com. rur. Podeni-NoT, pl. Pod-

ocupa cu dogaria, duIgheria,

judet.

etc. Cef din com. Sismanul, in timpul ierneT, se ocupa cu facerea rogojinelor.

Pe lingl acestea judetul este strabatut de o multime de so-

goria, jud. Prahova. Are o biseria, fondata la 1861 de pro-

Comerciul este activ, si consta

in import de fier, arma, bumbac, zahar, ceaT, diferite stofe si coloniale, si in export de griti, secara, porumb, orz, ovaz, meitl, rapita, fasole, etc., animale, precum : vacT, oT si mal cu seama

rimatorl din ocoalele orasulul T.-Severin.

Toate acestea att fost exportate in Austria, Germania, Franta, Elvetia etc., fiind incarcate prin vämile : Severin, Virciorova si Gruia. Comerciul mal

este activat si de bilciurile ce se fac in diferite localitatT ale judetuluT, printre carr: Balacita, Borlatelul, Cleanovul, Corcova, Ciovirnasani, Jegujani, Lupoaia, Patulele, Plostina, Prunisorul, Obirsia, Strehaia si bilciurile Severinului. Budgetul jud. Mehedinti e la veniturT de 6408679 leT sí 73 bani.

Judetul Mehedinti are 2 Brin ferate, una venind din Austria, trece pe la Virciorova-

sele comunale-vecinale si comunale.

Cale de comunicatie este si

Dunarea, pe care circula vapoarele, importind diferite marfurf si exportind pro ductele judetuluT, mal cu seama din porturile Severin, Virciorova si Gruia, precum si din alte schele

de pe marginea Dunarei. In judetul Mehedinti sunt : 1 liceit real, 4 scoale urbane

de baetf si 4 de

fete ; 152

scoale primare rurale, dintre carl

5 de fete. Scoll private sunt 6. Sunt 325 bisericT si 4 ma.nastirl (Strehaia, Gura-Motrului, Topolnita si Baia - de - Aran* precum si ruinele VoditeT. Locurl istorice sunt : T.-Severin, Gradetul, Strehaia, Gura-Mo-

fruid, Straja, Calugareni, Closani,Padesul, Cetatea, Oreava,Izvorul - BirzeT, Govodarva, etc. (VezT aceste numirT).

topopul Nicolae Protopopescu.

Mehedinului (Valea-), vale, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Slobozia, cu o lungime de

400 m. si Cu directiunea N.-S.

Mei, lac, jud. Vlasca, pl. Marginea, com. Arsache, pe proprietatea Paraipani.

Meia, mahala, facind parte din com. rur. Turcesti, pl. Oltetuld.-s., jud. Vilcea. Are o pozitie frumoasa, inconjurata de dealurT, locurT de finete, locurT arabile si vil.

Meidan-Chioi, com. rur., jud. Tulcea, pl. Isaccea, situata in partea V. a judetuluT, la 90 kil.

spre S. - V. de orasul Tulcea, resedinta districtuluT, si in partea S.-E. a plaseT, la 35 kil. spre S. de orasul Isaccea, resedinta plasei.

Forma sa este acea a unta

Printre persoanele istorice apartinind acestul judet citam pe: Mihaiti-Viteazul, despre care se

romb neregulat ; lungimea sa e de 38 kil. si ,ntinderea, de 951

povesteste de locuitoril pl as el Mo-

hect.

www.dacoromanica.ro

307

MEILA

MELEDICOL

Se margineste la N. cu com. rur. Nicolitelul, de care se des-

putin ridicate prin mijloc ; Va-

parte prin dealurile Girlita Izvorul ; la E., cu com, Telita; la S., cu com. Alibei-Chioi si cat. Islam-Geaferca ; lar la V.,

Accadin la S.; valea Stupari,

cu com. Balabancea, despartitâ prin dealul Boclogea.

250 yac!, 400 cal, 600 o!

lea-Cismelir, afluent al piriuluT

afluent al vaiT Boclogea la V.

Locuitori/ posea:

5

Meita, -numire ce se maT da cdtunulut Coada-IzvoruluT, com. Manesti, pl. Tirgsorul, jud. Prahoya.

morT

de apa ; 200 plugurl ; 650 boT,

Meiului (Cringul-), plidurice, in

si

jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.,

com. Bogza, in partea de E.,

Este formad dinteun singur

100 rimatorl. Sunt 5 meserfas1 (dogar7, rotar! i fierarl).

catun, asezat spre S.-E., pe ambele malurl ale piriuluT Burtea.

Comerciul e putin activ consta in irnport de coloniale,

Intinderea comuneT este de 951 hect., din carl 43 hect. o-

lipscaniT, instrumente de fier, etc.,

cupate de vatra satulul, 747 hect. ale locuitorilor i 161 hect. paclurT

i izlazurl,

ce apartin

statuluT i locuitorilor.

Populatia comund, in maio-

-

si in export de cereale i vite. Budgetul com. e la veniturr de 2806 leT i la cheltueli, de Calle de comunicatie sunt drumurl comunale ce duc la Nicolitelul-Isaccea, la Balabancea, Acadin i Alibei -Chioi, Posta-Tulcea. Comuna este fondata cam pe

levl ; o biserica, cu hramul Sf.

minestI Tuslarestil, Butucestif, SendrestiT i Mutilestii, ce ati venit din satul Simcilienl, din plasa

la 1823 de catre familiile ro-

Hirsova, fugind de persecutia Turcilor.

Dealurile ce brazdeaza teriMella, ptrid, jud. Muscel, se vanä

Salciti, la S., paduros i pietros ; Muchia-Babel-Rada, la V. (250 m.), acoperit cu pasunT; Piscul-

in riul Bratia, pe teritoriul

la N. (190 m.), acoperit cu vil si pasunT; DealulluI-Putina (160 m.), la V., acoperit cu paduri ; Tuguiata, la V. (404 m.), din virful caruia se poate vedea BrAlla, Tulcea Dunarea, pietros i acoperit cu paclurl ; Fundul-Buril (263 m.), la N.-E., pacluros in parte; EniOrmange-Tepe (259 m.), la S.-E.; Dealul - Bostandriilor (271 m.),

tunuld Bratia, comuna Berevoesti-Paminteni, din care si izvoreste.

Meile§ti, mahala, jud. Vilcea, Ad e o Rutina, care, se zice, dateazä din timpul lui MirceaVocla.

Meilor (Valea-), vale, se uneste

la E.; Muchia-Boclogea, la V.; i Dealul-Gir-

se impreuna cu Valea-luT-Visan,

litel la N., acoperite cu padurl. Apele care o ucid sunt : valea Boclogea, ce izvoreste din locul numit Podul-Inaltol o ucla la V.; afluentul sati valea Burtea ce trece prin sat, cu malurT

se vana in riul Doamna, in

62630.

triaciT contra Turcilor, la anul 1789.

Melcera, trup de pddure, al statuluI, situat in com. Surpatele, Oltul-d.-s., jud. Vilcea, Iii intindere de 601 hect., fotmind, impreuna cu trupurile MuchiaCapraretul (450 hect.) si culmea dealuluT Stejeratul saü Mitul (821 hect.), padureaManastireni-Francesti.

Melcioaia, mahala, iii com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-

Melea, deal, in jud. Gorj,

pl.

Jiul, com. Urdari-d.-s., incepind

din soseaua vecinala de la N. comuna j terminindu-se la S., In hotarul comuneT; este acope-

rit cu padure.

pl. Oltetul-d.-j., com. Vasilati.

Izvorul-Puturos la N. de de com. Corbsori, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, i, dupa ce

Dealul-Izvorulur

RusT unitT cu Aus-

hedinti.

toriul comuneT sunt : Dealul-lul-

ParuluI,

iulul

2799 le!, 36 banT.

ritate compusa din RominT, este de 208 familif, sati 1114 suflete. Are o scoall, fondata la 1879 de locuitorT, conclusa de un invatator i frecuentata de 67 e-

VoevozI, zidita la 1844 de catre locuitorl, deservita de i preot si i cintaret ; 5 meseriasT; 5 morl de apa ; 2 circiumr.

situata, pe mosia Bogza. Are o intindere de 165 hect., populata Cu stejar, ulm, jugastru frasin. A fost .teatrul rázbo-

Cu

raionul comuneT Corbsori.

Meledicul, localitate, Cu irooare de apd minerald, in com. Lopatari, pe Valea-SlAniculd, plaiul Pirscovul, in partea muntoasa a jud. Buzati.

Sunt la Meledic maT multe sorgintI i puturi cu ape mine-

rale foarte insemnate. Se afta la 620 m. altitudine, avind longitudine E. Gr. de 260.20' si o latitudine N. de 45°.10'.

Localitatea are o pozitiune Mei§oarele, sat, facind parte din com. rur. Miclosani, pl. Argeselul, jud. Muscel.

foarte frumoasa i higienica; e inconjurata de vil, padurT tinere, arborl fructiferl si de o bogad. 40

Morolo »talionar Geograjlo. Vol. I V.

www.dacoromanica.ro

MELEDICUL (LACUL-CU-BUTUCT)

MELETIE

308

I. 2 izvoare la Podul-lul-Robin, cu un debit de IDO litruri pe minut;

la localitatea numita S crofusul-Brezed.

Numele Meledic, mal inainte Menedic, un cuvint slav, a carui insemnare este : loc de repaos, este vechiti si e probabil cá aceasta localitate e de mult cunoscuta, de oare-ce s'ad aflat multe urme de monede romane. AstazT Meledicul este proprietatea d-lui Stefanescu -Savigny, iar mal inainte facea parte din bunurile manastirei VintilaVoda, pana la secularizare. Stim ca s'a proectat o linie ferata Mizil-Boboci-Meledic. Apele ad

2. 3 izvoare la N. platoului Meledic, cu un debit de 30 litrur1 pe minut.

litrurl pe minut. Apele nu sunt

un debit foarte mare si ad fost

2 izvoare la Trestioara ; toate cu apa iodatá cu un debit de 25 litruri pe minut. Grupa c) 7 izvoare cloruro-

vegetatie, si va ajunge sa ocupe un loc dc frunte printre stati-

unile Tara

analizate in 1872 de dr. Trausch, apol id 1895 de D-1 dr. Bernard.

Apele apartin sistemului eomiocenic, formate din cenic marne, argile, marne argiloase nisipoase, calcaruri i gipsuri.

Apele din grupa a sunt genetice din masivul sarei mi niere,

pe cind cele-Falte ad ca geneza sarea gema. Apele aceste ca i similarile

lor din diferitele localitati din Tara, regiunile S.-E. si N.-E. a Carpatilor nostri, apare aproape exclusiv i tot-dea-una insotite de petroleti i dupa extragerea petroleuluT, in locaIit4ile unde se afla in cantitati de a fi exploatabil, apar apele iodo-cloroalcaline.

Apele din grupa d si e ad de origina straturi masive si abundente limonitice, sferosiderite, siderite, carbonate, fosfatice si arsenicale.

Clasificarea Izvoarelor. La Meledic sunt 32 izvoare si 4 puturi. D-I dr. Bernard care a facut un studiti complect asupra acestor ape la 1895, le claseaza in 5 grupe ast-fel Grupa a) 5 izvoare clorurosodice simple, care izvoresc di-

rect din sarea gema, din care:

i

Toate dad un debit de 300 captate. Apele iodo-cloro- sodice se afld. in 2 izvoare si 3 puturi artificiale, sondate i captate pe locul numit Piscul-Pacurilor.

Grupa b) 12 izvoare clorurosodice iodurate, ce izvoresc din greziile petrolifere si argilurile salifere cenusii, din care : 6 sunt la N. MunteluT-Pa-

Meledicul (Lacul-cu-Butud),

tule, din care 3 ad fost anali-

lac, in jud. Buzara', com. M'in-

zate i numite Maria, Constan tin

zalesti, catunul Basceni ; contine peste.

si Mita. Ad un debit total de 40 litruri pe minut;

4 puturi de petrol parasite sunt analizate ;

Meledicul (Ot - Menedicul), mofie, in jud. Buzad, com. M'inzalesti, catunul Bisceni, fosa

a statuld, formeaza un corp cu mosia Dosul-SalcieT de 280 hect.,

din care 54 hect. sforile de padure Padina si Patulul, 40 hect. arabile, 130 hect. fineata, 6

sodice slab sulfuroase, ce izvoresc din argile sulfuroase piritoase, din care : I. i izvor la Malul-Babel, cu 25 litrurl pe minut: 2.4 izvoare, cu un debit de 35

Meleg-Hava§, munte, situat pe

litrurT pe minut, ad fost analizate ;

hotarul TransilvanieT, intre mun-

3. 2 izvoare numite Richard de la Poiana-VilculuT, cu 18 li-

tele Bitca-de-Piatra, de care se desparte prin piriul Bratos si

trua-1 pe minut, ad fost analizate. Grupa d) 2 izvoare sulfuroase

muntele Curmatura-Lazaroi; face

simple hepatice, ce izvoresc din calcarurile argiloase verzii, din care: Un izvor numit Tinca, are un debit de 15 litrurl pe minut,

a fost analizat; I alt izvor cu un debit tot de 15 litruri; Grupa e) ID izvoare feruginoase alcaline cloro-sodice, ce izvoresc de la piciorul muntelui Podul-Calului si provin din

hect. livede, restul izlaz i, munti

de sare in formatiune.

parte din grupa muntilor CiculTarcaul.

Mele§cani, sat, Pacind parte din com. Vultureni, jud. Tecuciti, si-

tuat pe vale la N.-E. comuneT, la 4 kil. si 250 m. de Vultureni.

Aici se afla o biserica, cu hramul Intrarea in Biserica, facuta de fostul proprietar Stefánache Abaza.

un conglomerat format de cuar-

Meletie, sad Jarcaleti, atun,

tite. Din aceste izvoare ati fost

pendinte de com. Pletrele, pe

analizate: la localitatea numita Luturile-Rosii. i la localitatea numita Ari-

proprietatea statului Pletrele, pl. Marginea. jud. Vlasca, situ-

nul-lui-Stan-Cincu. i la localitatea numita Ulucul-din-Sat.

www.dacoromanica.ro

ad. la E. liniel ferate GiurgidBucuresti, in dreptul statieT Baneasa. Satul s'a fondat la 1852,

de Arhimandritul Meletie, fost curator al mosiilor ce apartinead

MELICIOAIA

309

manastireT Cascioarele. Acesta

Comuna se compune din 7

a fácut la 1864 o biserica de

catune: Almajelul, Drumul-Mare,

zid, care e acum deservita de preot $i i dascal. Depinde de parohia Pfetrele. Ad s'an tmproprietarit, In 1864, 105locuitorT, arara li s'a a dat o suprafata de 315 hect.

Mueripl, Odoleni, Popesti-Me-

(VezY com. Pletrele).

sunt 17 impamintenitT.

Melicioaia (Ion Melic), mofie, in jud. Buzad, com. Tisaul, cat. Sfintul-Gheorghe-Noti ; are 430

hect., din care 310 hect. padure, 40 hect. arabile, 30 hect. fineata, 4 livede, restul izlaz si sterp. Meline§ti, com. rur., in jud. Dolj, pl. Amaradia, situata in partea de V., la 29 kil. de Craiova, pe loc ses si pe malul duluT Ama-

linesti, Valea-MuereT, Valea-Muerer-d.-j. Populatiunea com. este de 1527 suflete.

Dupa legea rurala din 1864 Sunt 4 bisericT : una in cat. Odoleni, fondata. $1 reedificata de 'ocultad la 188o, cu hramul SI. VoevozT ; a doua. in cal. Valea-MuereT, cu hramul Adormirea-MaiceT-Domnulur, fondata la 1883 ; a treia biserica in cat. Muerisul, cu hramul Sf. Nicolae, fondata si reedificata la 1872 de catre locuitorT ; lar a patra In cat. Valea-MuereT-d.-j. fon-

data si reedificata la 1858 tot

MENTI-DIN-DOS

com. Melinesti mal este strA batuta de o cale comunala, lunga de 11/2 kil. si de o sosea vecinala, lunga in com. de 600 m. ce duce

la Amarasti. PotecT unesc cat. DrumulMare cu Odoleni, i cat. Mue-

risul cu Valea-MuereT-d.-j.

Budgetul com, e la veniturT de 3155,98 leT si la cheltuelT, de 2573,27 tel. Vite : 635 vite mad cornute, 52 caY, 1239 al, 315 porcT, 157 capre.

Memewl, loc, in jud. Covurluiu, com. Pechea, pl. Siretul, nu departe de cat. Oasele (com. Cuca), unde se zicea ca ar fi fost un razboiti intre UngurT TurcT.

de locuitorT, cu hramul Ador-

radia, la poalele dealurilor ValeaMuereT si Odoleni. $esul se numeste Drumul-Mare si Muerisul.

mirea-MaiceT-DomnuluT.

Are o scoala mixta, conclusa de o invatatoare $i functionind

nästirei Vintila-VocIA, j. BuzdA.

Se margineste la N. cu com. Bodaesti, la S.-E. cu com. Anal-Ud si Godeni, de care se

de la 1869, este intretinuta de stat si de com.

Menti-din-Dos, com. rur., in ju-

Suprafata comuneT este de

la 66 kil. de orasul Turnul-Se-

1500 hect., din cae: 737 hect.

verin. Este formata dintr'un sin-

desparte prin nul Amaradia, lar la V. cu com. BrAdesti.

Menedicul, vedija numirea md-

detul Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,

pamint arabil, 196 hect. fineata,

gur sat, situat pe valea apeT Jiltul.

cind prin hotarul com. Bodaesti. Limita liniilor de S. si V. merge

250 hect. Izlaz, 67 hect. lac $i teren sterp, 250 hect. padure. Mosiile de pe teritoriul com. se numesce : Mueresul, Odo-

Limita linieT de N. incepe din

valea Boia, merge spre E. tre-

dealul Sertul spre E. pe

leni si Valea-MuereT. Intinderea

riul Amaradia. Terenul com. este accidentat

lor este de 737 hect. Venitul lor este de g000 leT. Apartin

de dealul Valea-MuereT si de

mosnenilor $i proprietarilor particulad. Viile, in intindere de 50 hect., apartin locuitorilor. Peste Rusetul, in catunul Almajelul al mosnenilor, se afla padurea Rusetul, cu o intindere de 247 hect.

din

dealul Odoleni. E udata de riul Amaradia, ce

merge de la N. spre S., avind un pod la Gura-Plo$teT si la punctul Muerisul. Pe teritoriul com. primeste pe stinga riul Plosca ce se varsa in Amaradia

la Gura-PlosteT, avind vad in acest punct. Pe dreapta, Amaradia primeste pidul )3oul, ce se varsa in Amaradia, la punctul numit Spineni. Pirlul Muerisul se varsa in Amaradia la punctul numit Dosul-Mare.

In cat. Odoleni se afia o pa-

Are o populatie de 600 locuitorr, din carl 104 contribuabilT, locuind in 130 case ; o bisericA deservita de i preot 2 cintaretr; o scoala, conclusa

de i invatator, frecuentata de 30 eleig.

LocuitoriT posea: 22 plugurT, 50 care cu boT, 4 carute cu cal; 70 stupT cu albine. Budgetul comuneT e la veniturT de 1178 leT, iar la cheltuelf,

de 691 leI. Vite sunt : 500 vite marT cor-

nute, 13 caT, 400 oT si 500 li-

dure, tot a mo$nenilor, de 3 hect. Pe linga agricultura, parte din

matorT.

locuitorT se maI ocupa i cu cizmaria, dulgheria, rotaria, zi-

soseaua Strehaei, prin Menti-din-

daria i cojocaria.

Mara de calea judeteana,

www.dacoromanica.ro

Are o osea care o leaga cu Fata. Dealurile mal principale din comuna sunt : Ohaba, Dealul-

mENTI-DIN-FATA

Motrulul, Dealul-Circenilor, Dea-

lul-Cioculanilor, numit si Dealul-Gainestilor, al-Popestilor, alCaciulestilor si al-Ghergulestilor. Val maT principale sunt : Valea-Mentilor, a-Scurtulut ValeaCioclovineT, k-BisericeT, a-SusiteT

saa Circeni-cel-Mid, Valea-LaculuT si Valea-luT-Nat. In comuna sunt : Platoul-ArAturilor, Platoul-Caciulestilor si Platoul-din-Deal de Fintina-Ghir-

gulestilor, unde se afla cimitirul.

Multe lzvoare cu apa, dintre carl : Izvorul-Ghergulestilor, Izvorul -luT - Badea - Marculescu, Iz-

vorul-Ciodovinel si Izvorul-Gai-

nestilor. Toate aceste izvoare formeaza piraie, carT se varsa in apa JiltuluT, ce vine de la com. Miluta, udä partea de N. a comund, trecind in com. Borascul din judetul Gorj, unde

se varsä in jia. In partea de S. com. este udatá de riul Motrul. Se margineste : la E., cu com. I3orascul-de Mehedinti ; la S., cu com. Strehaia ; la V., cu Menti-

din-Fata si Miluta; lar la N., cu Ohaba, de judetul Gorj. LocuitoriT din aceasta com. aa si cite-va helestae cu peste. In partea de S., pe Valea-CiocIovineT, intr'un pisculet, se alfil ruinele unor ziddriT vechT. Legen-

da e ca in acest loc a fost ascunsa o familie de domn ce venise din Valea - Domneasca

MERA

810

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 55 kil. de orasul Turnu-Severin.

Se mareneste: la E., cu catunul Stincesti, pendinte de comuna Strehaia; la S., cu satul Comanda, pendinte de com. rur. Strehaia si cu comuna Cernaia;

la N., cu comunele Miluta si Menti-din-Dos ; la V., cu com. Valea-Rea, despartia prin p5.durea statuluT Miluta.

fectura plaseT si la 18 kil, de capitala judetulut Se compune din urmatoarele catune : Andreiasul, Capatanul, Mera, unde se afla si primaria comuna, indrilari-d.-j. si indrilari-Reghiul, situate pe cur sul MilcovuluT, de la Odobesti

in sus si pana la Monteorul. Are o populatie de 920 familiT, saa 3116 suflete din carT :

Este situata pe deal, si se

619 agricultorT, 28 meseriasT,

compune din catunele Badesti si Robesti. Catunul Badesti are 2 mahalale : Badesti si Lupesti; lar catunul Robesti are 5 mahalale : Ciocheni, Robesti, Popesti, Pagubesti s'i Sucalani.

150 industriasT, 34 comerciantY, 16 Cu profesiunT libere, 492 mun-

citorT si 47 servitorl, locuind in 646 case.

Are o populatie de 780 locuitorT, din carT iiLsontribuabilT, locuind in 145 case; o biserica,

In catunul Mera, cu hramul SE

tiii carte 237 persoane. Sunt 903 contribuabilT. Sunt 4 biseric1 parohiale : una

deservita de I preot si 2 da-

ImparatT; a doua In CApatanul, Cu hramul SE Nicolae ; a

taretT ; o scoala, conclusa de I

treia in indrilari-d.-j., cu hramul

invatator si frecuentata de 24 55 care cu bol, 5 carute cu cal;

SE Gheorghe ; si a patra in Andreia$ul, cu hramul SE Apostolt Mal sunt 2 bisericT filiale : una In Capatanul, cu hramul SE Bo-

49 stupT cu albine. Are o so-

tez5.torul si a doua in $indri-

sea- comunala ce d5. la Comanda In soseaua StrehalT.

lari-Reghiul, cu hramu/ SE Ni-

elevl.

LocuitoriT posea : 24 plugurl,

Budgetul comuneT e la veniturl de 863 leT, lar la cheltuelT, de 6o2 leT.

Vite: 540 vite marl cornute, 16 cal, 460 of si 500 rimatorT. Deal maT principal in aceasta comuna este Dealul-MotruluT. VaT mal principale sunt : Valea - Motrulur, renumita pentru

coala, mixta, este frecuentata de 53 copit

colae.

Budgetul comuneT e la veni-

turl de 8491,12 lel, si la cheltuelT de 8484,45 leT.

Locuitorif posea: 200 plugurT de lemn, 9 de fier, 14 mori de apa; 495 bol, 450 vacT, 220 cal, 1960 oT, 217 capre, 320

pord; 205 stupT cu albine. Via se cultiva pe o intindere de 188,5o hect.

care se afla spre N. de com., situata in jud. Gorj. In apropiere de acest castel s'aa ga-

pamintul sla productiv, ValeaLupilor, a-Revenicelor si a-Bo:

sa oseminte de animale si de oamenT, foarte marT, pe carT oa-

ampir sunt : atn pia-Mierler,

tica de catre 12 circiumarY, 10

a Budariel, a-PlescoteT si Stingacelul.

rotar, 7 fierarl, 8 dulgherl, 15 fabricantl de rachia si 250 do-

Ape mal principale sunt: Motrul, care o uda in partea de S.,

garl.

menir le numeaa oseminte ale uriasilor. In partea de N.-V. a comuner, linga hotarul Ohaba, facindu-se sapaturl de locuitorl,

s'a gasit farimaturT de vase

bestilor.

Piriul-Lupenilor, Revenicelor" si Piriul-Robestilor.

vechT si niste pTetre sculptate.

Industria si comerciul se prac-

Pe teritoriul comuner si anume, in catunele Reghiul si Andreiasul, sunt localitatT sarate si micT izvoare de ape minerale.

Mera, com. rur., in jud. Putna, Menti-din-Fatä, com. rur., In jud,

pl. Girlele, la 6 kil, de subprewww.dacoromanica.ro

Mera, ceitun, in jud. Putna, pl.

MERA

Girlele, com. Mera, .a.$ezat pe cursul MilcovuluT ca toate satele ce formeaza comuna, Si sunt ?t'Orate pe tot cursul hl, de la Odobesti pana la Monteorul. Are o biserica parohiall, cu hramul Sf. Imparati ; o $coala mixta.

Mera sail Mira, vandstire, in jud. Putna, pl. Girlele, comuna Mera, a$ezatä pe malul Milco-

vului, pe un tapsan inalt, la care sue un pripor destul de mare, de la Valea-lVlilcovuluT.

Este inconjurata cu zid. Manastirea Mira a fost ice-

MERA

311.

33), se imbogati curind prin

cind-o de piatra $1 inconjurind-o

daniile ce cre$tinif pravoslav-

cu un zid inalt. CronicariT sunt

faca. Asa

totT de acord in aceasta privinta. Nicolae Costin, Letopiset, 112, pag. 52: cInteacela$T an (7214)

niel incepura

sa-T

printr'un z.apis datat de la 1688, Decembrie 3, un preot, Iona$cu

de la Odobe$ti, darue$te manAstirel Mira 50 falci de finat, ca 0.4 inscrie la pomelnic pe el $i pe parintii sal. Un alt preot, printeun zapis datat din 1688, Decembrie 7, avind numele Ion Ciochina, precum $i

s'ad apucat Antioh-Voda de ad

zidit manastirea de piatra din temelie /a Milcov, ce se chiama Mira, cu zid de piatra, prin pre-

jur, unde este manastirea de lemn, Imita de tata-sad Can-

Murgulet, daruesc o ocia. manastirel Mira. Un alt zapis din

temir-Voda pi ad fost ispravnie arstea-Vornicul». Nicolae Mustea, Letopiset, II°, pag. 33: «Antioh-Voda in-

nepotul salí, Postelnicul Nicolae

1689, August 22, certificä cum-

tru aceasta a doua domnie a zidit manastirea Mira, pe Mil-

puta inainte de anul 1686 de

pasatura de echa $i mo$ii faena de Serafim Episcopul de

un anume Motoc, din Odobesti,

Radauti, pentru manastirea Mira.

impreuna cu Ion Episcopul de

Constantin Cantemir inzesträ si el in 1689 manastirea Mira Cu ocinele cumparate de la satenil din Odobe#i. Aceste ocinT furä platite de dinsul cu cite un zlot de pa.mint, dupa cum se dovedeste

de iemn durata de tata-sail Cantemir-Voda $1-ï puse numele

se transporte ram5.5itele tataluT

din cartea acestui Domn din

sad Constantin de la biserica

acest Motoc, precum $1. parin-

1689, Maid 3: (Toti locuitoril

tele Ion Episcopul de Roman

de pe Milcov, carl ati mosir pi-in prejurul sfintei manastirl Mirei,

Sf. Nicolae din Ia$1 la manastirea Mira (Cf. Nic. Costin, Letopiset, 112, pag. 39 yi Amira, Letopiset, pag. I io). Se pare d. nici Antioh Can-

Roman, dupa cum se dovede$te dintr'un zapis al femeeT luT Mo-

toc, cu data de 1686, Aprilie 25, prin care aceasta darue$te manastirei Mira, ocina sa in hotarul Virtescoilor si toate mo$iele de pe Milcov. Murind $1 venind la scaunul MoldoveT Constantin Cantemir, acesta se

apea sa íspraveasca manase-

care o am facut Domnia-mea. Daca yeti vedea cartea Domniel-mele ; iar vol sa cautati sa va luatl banii pe moqii, cine cit

coy in munte, care inttI era

de Mira, lar el o ad zidit de piatra frumoasa $i cu zid inalt imprejur».

Dupa. reconstruirea manasti-

reT, Antioh Cantemir puse sa

Zidirea manastireT Mira de

i se va veni, precum s'ad socotit d'aicea. rata ca v'am tri-

catre Constantin Cantemir e pontenita de mal toti cronicaril, Para irisa a se indica de vre-unul

mes $i banil. DecT numaT sa-T luatT sa nu mal umblatT /ara de isprave, de cum s'ad vindut lo-

temir n'a ispravit cu totul biserica si ca ea ar fi fost abia terminatá de un arhimandrit grec Calerghi, dupa cum marturiseste inscriptia pusá d'asupra usa la intrarea din pridvor In biserica.. Inscriptia este in

anul cladirei. A$a D em. Can temir

curile $i mo$iile alta data, cite 2 orti, Domnia-mea am mal dat

doua limbi, greaca $1 romina, alaturea. lata cea romineasca. :

cite 2 potronicT, care fac cite un zlot de pamint. Decr nu mal umblati fara isprava, ci va luatI

Aceastit silla si Dumnezeiascii biserica Intru numele sfintilor implirati si

rea, cca s'o faca Maria-Sa ma-

nastire mare, ce se zice MAnAstirea-Domneasca.».

in a sa «Descriptio Moldavim» zice: «In radicibus montium Vrancziw, non procul a Mira, mo-

nasterio pictatis b. m. principis Constantini Cantemirii monumento...» (VezT : Nec. Costin, Letopiset, 112, 39 $i 52; Nic. Mustea, Letopiset, 1112, 39 $1 Amira, Letopiset, 1112, 1 ro). Manastirea cu hramul Sf. Nicolae, zidita dinteintii de lemn, (Cf. Mustea, Letopiset, 1112,

baniI, sa nu fie in alt chip. Aceasta O scriem, M.O, 7197 (1689)

Maiti 3». Manastirea ramase in aceastä stare, adica construita din lemn,

pana la a doua domnie a lu/ Antioh Cantemir, care, in anul 1706,

reconstrui biserica, fa-

www.dacoromanica.ro

IntocmaI cu apostolii Consta' tin si Elena,

este ziditil de Miiria-Sa fipmatul loan Antioh Constantin Cantemir Voevod la leat 7214 si nesiivIrsind-o, s'a tnoit, precum se vede de Intru tot cuviosul

sfintia sa Arhimandritul ICir Mitrufan Calergi, fiind egumen acestuY sfint locas, cu cheltuiala si osteneala sfintiel sale, pentru mintnirea sufletulut Leat 7244 (1736).

MERA

MERA

312

Spre a explica prezenta a-

mult sa. sufere din partea osti-

asupra are o cupola scurta si

cestuT egumen grec, trebue sä insemnam ca Constantin Can-

rilor nemtestr de sub conducerea 1 ir Frena (Ferent) si din partea

groasa. Interiorul bisericeT este zugravit ; catepeteazma este mo-

temir, indata dupA fondarea mdnastireT sale Mira in anul 1686,

Tatarilor, chematT de Domnul Mihail Racovita, spre a-1, apara

derna..

spre a asigura trainicia eT si pomenirea sa pe tot-d'a-una,

de AustriacT. Dupa imprastierea ostirilor nemtestT din Odobesti, parte din ele se refugiara la mandstirea

a inchinat-o manastireT de la Va-

topedi din muntele Athos. In actul sda de inchinare se zice, ca Tara ajungind la mare cadere intre altele, nu se gasesc niel preotr vrednicT, carT sà in-

tretina cuvenita rinduiala bisericeasca si manastireasca, in cit se temea, ca nu cum-va cu timpul sa nu se zadarniceasca pomenirea luT ;

ca din acest mo-

tiv si alti-va DomnT mal inainte

de dinsul sl-ati asigurat durata pomenireT prin inchinarea mandstirilor lor, prin care mijloc In acele manastirT se pastreaza buna rinduiall doritd. De aceea si el inchina manastirea sa la Vatopedi si numeste ingrigrijitor la Mira pe un mitropolit titular al LaodichieT, anume Grigorie ; lar dupa moartea aceluia,

manastirea Vatopedi va orindui egumen pre cine vor voi dintre monahiT de acolo, cu conditie insa, ca egumenul o data rinduit, manastirea sa nu-1 poata schimba fara consimtimintul ctitorilor, ecacT desele schimburT ale egumenilor pustiesc manastirile, can-

tind care de care O. apuce si sa se duca». La fie-care 3 anT ctitoriT sa la socoteala egumenuluT de averea manastirer si daca

se va gAsi ca el administreaza rail, sa-I destitue, aratind manastireT patroan e cauzele si sa ceara alt egumen me vrednic. Din veniturile manastireT inchinate, O. se dea ajutor si patroaneT. CtitoriT clironomT sa nu-si

La mijloc biserica este despartita printr'un perete deschis in laturea de jos, asezat,pe co-

loane. Pe peretele din urma sunt zugravitT ctitoriT si dona-

Mira, de unde aa esit cu totiT,

toril manastireT ; la dreapta un

gata de razboia, cu tobe

si

arhierea, care tine biserica si

cu steagurT. AjunsT de Talad, er rezistarA cit-va tirnp, dar in

Miga dinsul un calugar. Acesta trebue O. fie Arhimandritul Mitrofan, devenit in urma Arhierea titular ; din stinga: DomnitoriT Constantin si Antioh-Cantemir, apoT boierul Motoc si sosia sa Ursa. D'asupra inscriptieT de la

cele din urma fura batutT

si

silitT O. ja fuga: (Dup. risipa eltanelor si a Recutelor, scrie Niculae Muste, aa mers si Mihai-

Vocla la manastirea Mira si aa stricat zidul manastireT, de porunca ImparatieT ce era facut de Antioh Cantemir-Vocla. Aprins-aa si chiliele si o biserica de lemn, ce era facuta. de Cantemir-Voda cel batrin ; si cio-

intrare este o inchipuire prea naiva, o mina, care tine o invAlitoare subtire Orla cu capete miel de om, care reprezinta sufletele dreptilor si deasupra eT scrise in semicerc cuvin-

hodarul ViziruluT era tot impre-

tele ScriptureT: csufletele drep-

una cu Mihaiii-Vorld, ca avea porunca sa vaca cum s'or strica

tilor sunt in mina luT Dumne-

acele manastirT.» (Letop., 1H2, p.

Deasupra porteT a fost o dopotnita de lemn, care a putrezit

64 si 65). In manastirea Mira, scrie Enache Kogalniceanu, a fost inchis starostele Focsanilor, Costache Purice, dupa mazilirea luT Ioan Mavrocordat. Aflind boeriT

ca mazilul Ion-Vocla starueste pe linga Capegi-Basa sa trimita

zeav.

si a cazut in anul

1882. Clo-

potul cel mal mare a cazut deasupra porteT, unde sta. si acum ;

iar cel mic s'a aiirnat la cerdacul de la cismea. Acest cerdac se afla in partea despre N. a bisericeT si formeaza

oameni de al luT pentru a'l scoate

sala mare pentru trapeza la

pe Purice de la Mira cindata aa

ocazii insemnate. Sub dinsul are

rApezit pe ascuns de l'ari luat si Pan adus la Neamtu, la ma-

adincime in pamint, unde te scoborl pe mal multe scArT de piatra. Acolo este o cismea, cu

nastirea Seculur, tiindu-1 acolo pana aa trecut Ion-Vocid Dunarea.» (Letop., 1112, pag. 212). Biserica este o imitatie a arhitectureT bisericilor domnestI vechT. Are un pridvor, care

tabla de marmura, pe care este o inscriptie, ce arata data cind s'a facut, 180o, si pe egumenul, care a facut-o, Arhimandritul Arsenie. Inscriptia este

la inceput a fost deschis for-

sculptata pe un scut sapat in

mat din stilpiT cu arcade ; dar

marmora, ornat cu florT, cu semnul cruceT si cu dona pasad

apropieze niel un lucru din ale

in urma un egumen grec a

ma.nastireT, ci inca sä mal adaoge

umplut deserturile printre stilpT,

din averea lor. In anul 1716, manastirea avu

formind paretiT obli, ca la manastirea Probota. Biserica de-

www.dacoromanica.ro

ieroglife deasupra. E scrisa in greceste. Tata traducerea eT in romineste:

MERA

Cu cheltuiala egumenultii de acum Arhimandritul Arsenie. Pe lingi altele izvorul de bäut pentru pomenirea luí fiind, ceI ce vor lua din apa aceasta zic cu totil din toati inima: Divinitatea sil numere cu dreptiI pre cel ce adapi. pre multi cu apii dulce. S'a s'a.-

virOt In anul aco, lulie io.

Din ograda bisericef, pe o portita in zid, patrund inteun loc spatios, unde a fost livada mandstirer i viea, care astazT pastreaza numai urmele vecher sale culturf. Arendasul parte a prefacut acest loc in ceair de caí, parte in aratura.

313

MEREDEUL

Merchez (Dealul-de-la-), deal, in jud. Constanta, pl. SilistraNota, comuna Oltina, cat. de

si Merdevenli-Punar. Este acoperita Cu verdeata.

resedinta Oltina ; se desface din

Merdevenli- Punar-Ceair, saa

dealul Ciacal ; se intinde spre S., avind o directiune generall de la N.-E. spre S.-V., bräzdind

partea de N. a plaser si cea E. a comuner; lasa. spre S.-V. prelungire care poarta numele de Dealul-de - deasupra -

pe la poalele sale E. merge valea Beilic - Ceair ; se ridica pana la o inaltime de 130 m.; la poalele ramificatiilor sale V. este asezat satul Oltina ; malurile ezeruluT Oltina sunt inalte si IV oase din cauza luI; este acoperit cu tufärisurr si finete.

Merneven-Ceair, vale insemnata, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Cazil-

Murad si Cavaclar. Este continuarea \raer Caula-Ceair care

se indrepteaza spre N., avind directiune S. - E. catre N. - V.; trece prin satul Cazti- Murad

unde primeste din spre V. valea Ghioghetin-Punar-Ceair, si se intinde pana la dealul BairamDede-Bair ; este situata in par.

Mera, schit, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluI, com. Bontesti, asezat in partea de N. pe piriul ValeaMerer; la inceput a fost schit de maicT; la anul 1800 s'a stri-

Merdevenli-Punar, sat, in jud.

Merea, sat, in jud. Covurluia, com.

cat, iar maicile aa trecut la schi-

Constanta, pl. Mangalia, catunul

Beresti, pl. Horincea, spre E.

tul Cotesti, din com. Cotesti.

com. Caz% situat in partea V. a plaser i cea N. a comunei, la 2'1/2 kil. spre N.-V. de cat. de resedinta, Cazil-Murad. Este

de resedinta com.

Mera, parohie, jud. Putna, in comuna cu aceras! nume, pl. Girlele, formata din catunele Mera Milcovelul, avind i biserica parohiall, cu hramul Sf. Imparatr.

asezat pe valea .Mangaci-Ceair, inchis la N. de catre dealul Cabula-Bair si dominat.despre S. de virful Merdevenli-Punar (141 metri).

Mera, phig, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Blidare, izvoreste din Dealul-Perisorulur; uda co-

muna prin mijloc; trece prin com. arligele, si se varsà in riul Milcovul, pe teritoriul comunel Cimpineanca.

Mera (Inconjurätoarea -MAnastirei-), mofie, a statulur, jud. Putna, fosta pendinte de manastirea Mera, arendata cu

Suprafata sa este de 1540 hect., dintre care 5 hect. sunt ocupate de vatra satuluI si de gradinr. Populatiunea sa, compusa. din Turcr i Bulgarf, este de 45 fa. mili!, saa io6 suflete. Drumurf comunale pleaca.: la

N. spre Besoul, la S.-V. spre Cazil-Murad, la S.-E. spre Cava. ciar, la S. spre Sofular si la

N.-E. spre Copadin.

tea de V. a plaser i comuner Cavaclar si in cea centrall a co m un eT CazIl-Murad.

Are o populatie de

70 fami-

saa 327 suflete, din carT 61 contribuabilf, locuind in 72 case;

biserica si o scoall.

Merea, pirliaf, ce izvoreste din padurea Bazanulur, jud. Covurluia, com. Beresti, si se varsa in Chineja, ceva mar sus de pun-

ctul numit Branistea, spre S. de Tirgul-Beresti. Satul Beresti

asezat de o parte si de alta a vder acestuT

MereascA (Coca-) (Merei): mo. fié, in jud. Buzaa, com. Niculesti, com. Podul Muncif, are 260 hect., din care 20 hect. pa-

durea Fundul-Cocif, restul aralivezr, fineata si izlaz.

11750 ler anual.

Merdevenli-Punar, movilel

Mera (Inconjuritoarea nästirei-), mofie situatd in comuna cu acelasT nume, pl. Girlele, jud. Putna, in intindere de 4600 ala i arendata locuitorilor comuna Este proprietatea comuna Mera.

Mereasci (Coca-), sfoard de

In judetul Constanta, plasa Mangalia, pe teritoriul comuner rurale Cazil-Murad si

mofie, in jud. Buzan, com. Ni-

anume pe acela al catunuluI

schitul Poiana-Marulur ; are cam

san Merdevenli-Punar. Are 141 inaltime si domina satele Cazil-Murad, Mangaci, Cavaclar

32

www.dacoromanica.ro

culesti, com. Podul-Muncif, pro-

prietate a statulur, pendinte de hect. fineata si izlaz.

Meredeul, pIrIte, numit si Piriul-

MEREf

MERENI

814

§o-

tea de N.-V. a plA§eT SArata,

ful-ampuluT, pl. Berhometele; t'acepe despre PAdurea-Lozner,

seaua nationalA BuzAti-Ploqd 0.

trece pe mo0a Dobrorauti, O se varsd in Siret.

pendicular pe dinsa, precum 0.

jud. BuzAd ; incepe din comuna Gura-SArAtiT qi continul pand In com. Valea-Teancului ; e renu-

Bahnei, jud. Dorohoiti, com. Vil.-

Merei, com. rur., in jud. BuzAti, pl. SArata,

la poale de deal,

la 12 kil. de BuzAa.

Limita la N., incepe din Polana - Chilraiziutur, limitindu-se cu pAdurea Bradul-cu-Sforil e din

com. TisAul §i merge pe margi-

hea pAdurel, rana in com. Valea-PutuluT, care, parte Vine de

la Lipia, parte de Merei ; la E., incepe din com. Valea-Putulul §i merge pe hotarul pus intre mo§ille Poporul - Lipia (Merei) §i Poporul-Mocqti (Lipia), atinge putin hotarul com. Simileasca §i de ad dA in oseaua nationalä la hanul de la CrAcdnata ; la S., trece pe §oseaua nationalä de la CrAcAnata, tre-

ce pAnA lingA gara Monteorul prin mo§oroaiele puse de Alecu Ghica, proprietarul mo§iel Sal-

pu!; la V., incepind din gara Monteorul urcl pe oseaua co-

CE de comunicatie are :

oselele vecinale ce cad pervechiul drum al dealulta : MizilSArata - Gura - N4covulu1 prin Merei.

Vite sunt : 300 bol, 90 yac!, 17 lepe, Ir minii, 650 of O 140 porci. Are : 2 §coale de blett §i i de fete in cAt. Merei, frecuentate de 56 elevY §i 44 eleve ; 32 viter, 35 cal,

2 biserid, una in Merei O a doua in Valea-PutuluT, deservite de 2 preotT, 2 cintAretl §i i paracliser; catedrala e cea cu hramul N4terea Maicei DomnuId. Sunt pe teritoriul com : 3 morl de abur!; I fabricA de petroleti ; 9 circiumI. E comund noul, formatA dupA

1820, de cAtre proprietariT de viT care s'ají stabilit ad i in jurul carora s'ati maT adunat

§i altl locuitorl. Pe la 1864 se

considera incl ca sat anexat LipieT.

munalä pAnI in viea BrincoveanuluT, apd o la pe la Dru-

Merei, cdtun, al com. Nicule§ti, jud. BuzAti, Cu 40 locuitori §i

mul-Ro§u, prin Piatra-luT-Chica-

ro case ; e alipit de cAt. Po-

Mereu §i de aci, prin dealul Pragul, la Poiana-Chilmiziului. Comuna e formatA din cAtunele : Merei, °dalle §i Valea-

dul-Munce.

PutuluT, avind o populatie de 1300 locuitorl, din cari 270 con-

Merei (Tufele- Merei), cdtun de re§edintA, al com. Merei, judetul BuzAti, Cu 780 locuitorT §i. 174 case.

tribuabili, locuind in 288 case. Suprafata com. e de i 954 hect.,

Mere! (Gura-), deal, in judetul

din care 1050 arabile, 137 pddure, 315 izlaz, 25 livezT, 340 vil li 87 sterp.

R.-Sárat, pl. OrapiluI, comuna Bonte§ti; se desface din dealul Periwrul ; brAzdeazA, partea de V. a com., din el izvorWe piriul Mera; e acoperit cu semAnAturl.

mit pi-in intinsa culturA a vid.

Merelor (Dealul-), deal, jud. BacAtl, pl. TazlAul-d.-s., comuna

Tetcani, situat la V. comuna Si-a luat numele de la numero§if merr, cu care coastele sale erati imbrAcate.

Mereni, com. rur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-s., situatA pe lunca girld Eiul li filtre girlele Eiul li Turcul, la 40 kil, de capitala judetuluI li la 7 kil. de re§edinta pl4eT. Se conapune din

3

calme:

VaIea-Mereni, Richicioara §i De-

lureni, Cu o populatie de 170 familif, sati 785 suflete, din carr 148 contribuabili, locuind in 180 case.

Comuna cu izlaz, pAdure 11 pdmint arabil, are peste 500 hect.

Are 3 bisericT: una in

ea:t.

Mereni, fondatä in 1887, a doua in atunul Richicioara, ziditä. la 1848 li a treia in cAt. Delu-

reni, vechTe de aproape Too ani, tus-ti-ele deservite de treT preotl; o §coaI5, frecuentatA de 31 copif. In comunA sunt: 4 brutarl, ro dulgherT §i 4 cojocarT. El desfac produsul munceT lor mal cu preferintA la ora§ul Pite§ti. Maioritatea locuitorilor din comuna Mereni sunt mo§nenT, 25 s'al improprietArit dupA le-

gea din 1864, Cu 92 hect, din

ProprietAtl mal insemnate sunt : BArbuleanca, sati Lipia (a Statului), Nucul, Poporul-Lipia i Tufele-Mere!.

Mere! (Tufele.), vechie numire

Vite sunt: 15 cal, 120 boT, 90 yací, r000 oT li 400 porcI. Comerciul se exercia in co-

Terenul e ves, accidentat in partea de N.-V. de mal multe

a celtunuluX Merei, jud. BuzAti, com. Merei.

munl de 2 circiumarT. Veniturile yi cheltuelile com.

Mereilor (Dealul-), deal, in par-

Mereni, se ridicA la suma de 2185 la

dealurT, acoperite cu vil §i pàdurT.

www.dacoromanica.ro

mo§ia statuluT Ciorica-Profa.

MEREN!

O

315

osea inlesneste comuni-

catia cu com. Profa, si o s osea comunala, prin interiorul comu neT.

E brazdata de dealul sal" Coas-

38 fete, si a doua de baetT, frecuentata de 59 bletT. Budgetul comuneT e la veniturT de 7487 lef si la cheltuelT, de 6725 leT.

hect. ale fratilor Dristorian, pe

de 3414 la

hect. padure, care depind de

Barasti-de-CepturT, Spineni, Profa si Gura-BouluT.

Mereni, sat, in preajma comun el Burdujeni, pl. Siretul, jud. Bo-

; o scoala mixta, conclusa de i invatator i frecuentata. de

ocolul silvic Ghimpati, si 6o

statuluT Mereni-Stefeni, sunt 910

plata' pe care se cultiva cereale.

Se margineste cu comunele :

dinte de parohia Mereni-d.-j., deservita de I preot si 2 das21 copii; 3 circiumT; case pentru arenda i patule indestulatoare. Budgetul comunel e la veniturl de 3719 !el si la cheltueli,

ta-PopiT, cu directia de la S. spre N. si in virful caruia e un

De la N. spre S., o uda riul Eiul, lar la V., girlita Turcul.

MERETELUL

In comuna, pe proprietatea

teritoriul catunuluT Ceoani.

Prin sat trece o osea care

Suprafata comuneT e de noo

hect. S'a dat la 150 locuitorT

merge la Rusi-luT-Asan si de adi

improprietaritT, 450 hect.

la Giurgia prin Letca-Nouà

Mosia are venit anual de 15609 lei.

Camineasca.

Pe ad trece soseaua ce duce

tosani, Cu o populatie de 76

Mereni-Stefeni sati de-Jos, a-

familiT, sati Io8 suflete, din carT 68 contribuabill.

tun, pendinte de com. Merenid.-j., pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,

LocuitoriT posea.: 28 vite

Mereqe§ti, sat, facind parte din

situat pe valea Glavaciocul, din josul satului Ceoani, proprietate a statuluT, fosa inainte de secularizare a MitropolieT. Are o biserica ; 2 §coale co. munale ; o moara de abur!. Mosia are o suprafata de 3600 hect. si se arendeaza, impreuna cu Tirnava, cu 59000 ler anual. improprietarit la 1865, 162 locuitorT, canora li s'e" dat 486

com. rur. Nemoiul, pl. Oltul-

marT cornute, 2 caT si 5 mascurl.

Mereni-Ceoani, atroz, pendinte de com. Mereni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud. Vlwa. Situat in su-

sul comuna Este proprietatea fratilor Dristorian. Are o suprafata de 1310 hect. S'a dat la 1864, la 110 locuitorT, supra-

fata de 227 hect. LocuitoriT un petic de padure de 6o hectare. Mosia are un venit anual de 24000 ler. Pe marginea despre Cirtojani,

curge apa MilcovuluT, ce vine din Cirtojani.

hect. In 1882, s'a dat la 97 insuratel i pentru 2 scoale, o suprafata de 557 hect. 12 ariT. Ad sunt 3 petece de padure : tefeni (450 hect)., Lacul-BebuMI (435 hect.) si Patarascul (25

hect.), care se exploateaza in parchete.

pusa din satele Mereni-d.-j. sati

Mereni-de-Sus, com. rur., jud.

Stefeni i Ceoani, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situata pe albia riului Glavaciocul, la 40 kil. de Bucu-

Vlawa, pl. Glavaciocul, in sus de Mereni-Ceoani, proprietate

resti, la 32 kil. de Alexandria,

situata pe valea Glavaciocul, la 45 kil. de Giurgiti ; la 14 kil. de Obedeni, resedinta piase! Glavacioc-Neajlovi la 40 kil. de

deni, resedinta plaseT Glavacioc-

Neajlov, la 13 kil. Are o populatie de 1872 locuitorl, din carf 355 contribuabill ; i biserica, deservita de preot si 2 dascalT; 2 §colr :

una de

fete, frecuentata

de

a doamnei Smaranda Cristopolu,

Bucuresti ;

d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 73 familiT; o biserica, reparata la 1865. Mere§ti, sat, pe mosia cu acelasT nume, jud. Suceava, com. Giurgesti. Asezat pe frontiera Bucovine!.

Are o populatie de 77 familiT, salí 367 suflete, din carl 77 contribuabill. Vatra satuluT ocupa 14 Pala Mo0a e proprietatea d-ner Maria

G. Ghitescu si are o intindere de 340 ala', din care 260 falci cultivabile, 6o falcI padure, io ale! finat i restul neproductiv. ImproprietaritT in 1864, sunt

Mereni-de-Jos, com. rur., com-

la 45 de Giurgiti, si de Obe-

la Letca-Noua.

50 fruntasT, 20 palmas! si 12 coda0, stapinind 18o ala Un singur drum principal duce

la Giurgesti (6 kil.). Biserica i coala din Giur-

gesti servesc si acestui sat. In 1803, e Merqti a Sal-Uf Ur-

saschioae, avea 29 liuzr, carr platear' 328 lei bir anual».

i la 32 kil. de A-

lexandria.

Are o populatie de 1222 locuitorT, din carT 226 contribuabili ; o biserica de zid, pen-

Meretelul, pîrîü, curgind cu directiunea de la V. spre E., din jud. Mehedinti, in jud. Dolj. Pe malul sati drept este asezata 41

111180. i.e.:. Dwiionar (ngra& IU Zr.

www.dacoromanica.ro

MEREZUL

MERI-PETCHI-NETEZEM

816

comuna Predelesti, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s. Se varsa pe

Meri, resedinta, parte pe deal si parte in vale, despre V., si

malul drept al riulur Obedeanca.

catunul Goala ; acest din urmA

Caile de comunicatiune ale

Are un pod peste dinsul la

catun e asezat mimar pe deal, de-a dreapta riuluT Vedea. Departarea futre aceste doua catune este de i1/2 kil. Sunt puse

comuneI sunt: o osea vecinald, care se impreuna in partea despre N. cu soseaua Rosiori-Ciolanesti, prin comuna Draganesti si o alta osea, vecina1a spre com. Dulceanca.

comuna Predesti. Merezul,deal, inalt, in forma unuI trunchiti de con, jud. Prahova,

intre doua cursuff de apa: la

pl. Cricovul, com. Ceptura, in vir-

E., Zbirgleaza si la S.-V., Vedea.

ful c6.ruia e un platal, pe care se &ese multe hirburI i miel' .

Comuna ocupa o pozitie frumoasa, pe dealurI, cae domina toata lunca Vede! si tot spatiul despre Rosiori, soseaua judeteana i despre Alexandria. Limitele acestercomune sunt: la E. com., DrAgunesti si Deleanca ; la V. riul Vedea, care

bucatI de cardmida, ceca ce pro-

beaza ca aci orI a fost vr'un lagar roman sal dac,

vr'un

sat vechiii.

MerheI (Malul-), lac, in jud.

de le! 2221, batir 18, la cheltuell.

Meri-Petchl, sat, jud. Ilfov, pl. Mostistea, facind parte din com. rur. Meri-Petchi-Netezesti. Este

situat la N. de Nuci. Se intinde pe o suprafata de 446 hect., din carI d-1 C. Bantas, proprietar, are 128 hect.

o desparte de Rosiori ; la N. catunul TigAnia, din comuna Dra. ganesti si la V., cu Valea-Vede!.

si locuitoril, 318 hect. Locultorif cultiva 228 hect., lar go le rezerva pentru izlaz.

a comuneI; comunicä prin balta

Teritoriul comu neI, dimpreu n6.

Duroga cu Velichi Merher; e

cu mosiile aflate pe &risa, are o Intindere de peste 1500 hect.

Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de r preot.

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul situat in com, rur.

partea de N. a plaseI si S.-V. inconjurat cu stut ; are too hect. intindere si contine peste.

Merhei (Velichi-), lac insemnat, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneI urbane Satul-Noti i anume pe acela ale

Proprietari/ principalr su nt : mos-

tenitoriI Anghel IvanovicI din T.-M6.gurele, cu 565 hect. pamint arabil i 25 hect. padure,

In catunul Meri si d. G. Antonescu cu 400 hect. pamint

Numarul vitelor marl e de 577 si al celor micI, de 1210. Comerciul se face de 3 circiumari.

Meri- Petchi-Neteze§ti, com. rur., jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata la N. de Bucuresti, pe

catunulur Letea ; are o forma de cimpoiil lunguiet, presarat Cu 15 mici insulete ; are 400 hect. intindere si comunica cu

arabil i 150 hect. padure, in c6.tunul Goala.

Mal ul-Merhef, Matita i Roscata ;

hect. si in catunul Goala, 50

malul sting al riului Ialomita, la 53 kil. de Bucuresti. Se compune din satele: MeriPetchi, Nqci, Netezesti si Su-

e inconjurat de stuf si contine peste bun si in abundenta.

locuitorl, pe 194 hect.

diti, cu o populatie de 1921 locuitorI, carI traesc In 420 case.

Teleorman, pl. TirguluT, In par-

ViI se gasesc sadite numal pe proprietatea Meri, in intindere de 27 hect. Are : o populatie de 142 famili!, sal 557 suflete, din carf 125 contribuabill ; o scoala in catunul de resedinta Meri, frecuentatd de 18 elevI si o biserica, deservita de un preot, un cintaret si un eclesiarc. Numarul vitelor din comuna este de 2018 capete, dintre carl 328 vite mad cornute, 98 cal', 1522 vite micT cornute i 70

tea despre centru, situata pe

porcT.

Meri, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, cat. com. Dragodana. Meri, sat, t'Adiad parte dia com. rur. Draganesti, pl. Cimpul, jud. Prahova.

Meri, mofie, in jud. Teleorman, pl. Tirgulur, com. Meri-Goala.

Meri-Goala, com. rur., in jud. dealurile din Valea-Vede!. Se comp.me din dou6. catune:

In cdtunul Meri sunt 69 locuitorI improprietaritI, pe 256

Budgetul comuneI este de le! 2228, banT 41, la veniturI si

www.dacoromanica.ro

Suprafata comund e de 2026 hect., din carf d-ni! Ç. Bantas, C. Desliu, familia Serghiescu, M. Protopopescu, Zinca Buneasca si Domeniul CoroaneI, ati 741 hect. si locuitoriI, 1285 hect. Proprietarii rezervd 86 hect.

si locuitorif 180 hect. pentru finete. Are : 4 bisericI; iscoala mixta; masilla. de treerat cu abur!. Dintre locuitorl, 462 sunt plu-

garl, 3 sunt industrial. Budgetul comuneT e de 5570

leI la veniturl si de 5359 la cheltuelf.

leI

LocuitoriT posea: 220 plu189 Cu bol si 31 Cu cal; 305 care si arate: 249 Cu boT, 56 cu cal. Comerciul se face de 7 eirgurT :

ciumarT si 2 hangiT.

Vite sunt: 229 cal

MERIANI

317

MERLA

si Tepe,

15 armIsarT, 901 bol, 570 vacT si viteT, 68 taurT, 24 bivolT si bivolite, 6 calire, 615 porcT si 2566 o!.

Merinaqi, sai, cu vre-o ro case, in jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Sendresti.

Intinderea comuneT, impreunA cu mo$iile si pAdurile de pe

&usa, este de peste 4100 hect. Din acestea, statul are 1500 hect.

Meri§ani, com. rur., pe riul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti, la 8 kil. spre N. de orasul Pitesti, si la 12 kil. de com. rur. BAscovul-

FlestiT, resedinta subprefectura

pAmint arabil si 220 hect. pldure ; d-1 C. ColibAsanu posecil

pe mosia Cluperceanca 2100 hect. pAmint arabil si 10 hect.

Merla, loc, pe care s'a construit

Are o populatie de 158 fa-

pAdure; 182 locuitorT sunt improprietAritl dupl legea ruralA pe o intindere cam de 700 hect. Terenul este fertil. Pe lingl riurile Vedea i Tecuciul, sunt doul

mAnAstirea Ghighiul, jud. Pra-

mili!, sag 640 suflete ; o biseria de zid, intemelatl de rAposatul

elestaie, unul numit al-GeoroculuT care vine din spre com.

Tache Zisu, fostul proprietar, deservid de un preot, un entAret si un paracliser. Tot aicT sunt casete boe-

Ghimpeteni si cel-l'alt numit E-

hoya, fost al cucoand Uta-Cantacuzino-Co mAn eanca , (cAlugl-

ritl mar tirzig sub numele de Anastasia si inmormintad in aceastA mAnAstire), clAruit mAn1-

stireT Ghighiul, impreunl cu mosia Vatra-MAnAstireT-Ghighiul.

Se compune din 4 sate: Tiganca (TigAnesti), Malul-VinAt, Priba i Valea-Boereascl.

restr, cu un frumos pare, fAcute de rAposatul Alexandru Tache

lesteul-luT-Constantin-CrOciun.

Cea maT mare parte din mosia statuluT, aproape 1200 hect., este vindutA locuitorilor in loturT.

Populatia comune, cu a cl-

Zisu.

In Merisani era prima postA de la Pitesti spre Curtea-de-Arges si Rimnicul-VilceT. Budgetul comund e la veniturl de 2589 leT si la cheltuell, de 1783 le!. Vite sunt: 531 boT i yací, 9 bivolT, 36 cal, 284 o!, 95 capre si 255 poreT. AstA2T mo5ia Merisanilor apartine doamneT Elena P. GrAdisteanu, nAscutA Otetelesanu.

t.inusluT eT, este de 250 familiT,

V. a com. Tanacul, pl. Crasna, jud. Vasluig. Se intinde spre S. de GrumAzesti, pe d'asupra co-

Meri§ani, com. rur., in jud. Te-

ta pe la 1821 de TurcT, carT

leorman, pl. TeleormanuluT, la

mune! Munteni-d.-s., pà.nA aproa-

cuciuluT, care o strAbate in toad

pe de Cordeni, jud. FAlcig. Pe coasta sa despre E. e asezatA

lungimea. Este asezatA pe un

credeag cl vor gAsi acolo scule pretioase. Vite: 531 vite marT cornute, 151 cal, 1768 oT si 187 porcT. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor,

Merica sag Mägura-MericheT, mllgurti i punct trigonometric

de observafie, la S.-E. de Maglavitul, plasa ampul, judetul Dolj.

Merieni, deal, spre E. de satul Bahnari, com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vasluig. Pe coasta

luT e asezatA o parte a satulul Bahnari.

Merieni, deal, in partea despre E. plAseT, situad pe Valea-Te-

maT spre S. de acesta, e asezat intregul sat Burghelesti.

teren $es, putin variat prin vAlceaua piriuluT Tecuciul. Se invecineste: la N., cu comuna Dobrotesti (Doagele), de

Merii (Valea-), vale, izvoreste

care se desparte prin semnul de hotar numit atea ; la E.,

o parte a satuluT Tanacul

$i

sag 968 suflete, din carr 217 contribuabilr. Are o scoalA, cu un local pro

prig, frecuentad de 14 elevT; o bisericl, deservitA de un preot,

un cintlret si un eclesiarc,

zi-

dita de boerul Barbu Merisanu,

ale azul case in ruinO. se vád si astAzT in mijlocul comuneT.

Acel boer este inmormintat in tinda bisericeT. Piatra cu inscriptiunea comemorativA a fost spar-

maT cu osebire a oilor. Mult! din locuitorli vind laptele oilor, cu

brinzA

i

miel in orasele

marl.

din coasta pAdureT DrIghescu, com. VlAciesti, pl. Riurile, jud. Muscel; strAbate cAtunul Pris-

cu com. Beuca, de care se des-

Pe llaga cultura plantelor

parte prin vilceaua numitA a-

noase, locuitoriT comuneT se mai ocupa i cu grOdinAria, cu cul-

lopul ; trece pe Ruga biserica

la V., cu com. VAleni, de care este despArtid prin riul Vedea

aceluT cAtun si se varsA in 6.11 Bratia.

ComoriT; la S., Cu com. Didesti;

branistea nurnitA Buzatul.

www.dacoromanica.ro

tura cinepeT, inului si a plantelor leguminoase. pe teritoriul comuner sunt a

MESTEACANUL

318

MERIANI

hect. vil si 1/2 hect. livede de

Numarul vitelor marT e de 34

si al celor micT, de 31.

prunT.

Budgetul comuneT e la veniturT de 6255 leT, 70 banT, lar la cheltuelT, de 5620 leT, 39 banT.

Prin comuna Merisani trecea vechiul drum al Rusilor, acum desfiintat; astazT com. se leaga prin cáf vecinale cu comunele Beuca, Dobrotesti, Didesti Valeni, din jud. Olt. La S. comuneT, se afiä o ma-

gura care se crede O. a fost ridicata in timpul ocupatiuneT armatelor austriace la 1853. O a doua magua se afla la V. co. muneT. Amindoul ati inaltime de

aproape lo m. Satul Merisani este din cele mai vechT ale judetuluT; ti gasim i in nomenclatura comu-

nelor din secolul XVIII, facind parte din plasa Mijlocul i for-

mind un corp cu satul Bobocesti. La Salda i Cotorga erati sate populate, cal-1 s'ají desfii ntat ;

silistea Salcier se vede inca. AstazT, acolo se afla numaT conacul proprietaruluT, d-nul Colibasanu.

Acest sat, se zice, s'a infiintat cam pe la anul 1832, de Petrache Merisescu, fost pro-

si un cintaret ; o scoala., frecu-

entata de 7 elevI si 3 eleve. Comerciul se face de 2 circiumarl.

Numarul vitelor marl e de 198 si al celor miel, de 229.

prietar.

Merisescu, deal, in raionul comuneT Budisteni, pl. Podgoria,

jud. Muscel. Pe acest deal se

Merlari,

de mo)s.ie, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, comuna Dormarunt, proprietatea trup

afla Schitul-Cotroceni, zidit pe la anul 1823. AstazI nu se vad

EforieT Spitalelor Civile, din Bu-

din el de cit ruine.

Persica, cu 61750 leT (1893-98).

curesti, arendata, impreuna cu

Merisorul, munte, situat pe ho- Merlicesti, sat, facind parte din com. rur. Val-de-ET, pl. Oltultarul despre judetul Bacati, in d.-s., jud. Olt. Are o populatie partea despre V. a judetuluT. de 250 locuitorT ; o bisericá de Face parte din grupa muntilor lema, fondata la anul 1811 de Cicul - Tarcatl catre marginea Nicolae MerlicT. despre N. a basinulul TrotusuluT.

Din acest munte izvoreste piriul Asaul i piriul Tazlaul-SArat.

Meslinul, insulä insemnata, jud. Tulcea, din bratul Chilia, situata in partea N. a pl. Sulina, cea E. a com. urb. Chilia-Ve-

Merisul,

in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. Plostina, situat pe Valea-Motrulur. Are Io6 case. sat,

chie; este coprinsa intre bratul principal, Cernofca i Balinof; are o lungime de 7 kil.

si o intindere totall de 600 hect., neproductive, fiind acope-

Merisani, mofie, a statuluT, in jud. i plasa Teleorman ; facea parte din averile manItstirestl §i if zicea Merisani-MitropolieT.

Merisani, stalie de a'r.-d.-f.,jud. Arges, pl. Pitesti, pe linia Pitesti-Curtea-de -Arges, pusa in circulatie in anul 1899. Se afla intre statia Bascovul (9.6 kil.) statia Radu-Negru (11.2 kil.).

Merisul,

atun,

apartinind de

com. Piriieni-d.-s., pl. Mijlocul,

rite numaT cu stuf, si supuse inundatiunilor.

jud. Vilcea, cu o populatie de 8c.) loc. (42 barbatT si 38 femei).

Mesteacinul, sätuc. VezT Do-

facind parte din

bronauti, sat, com. Virful-ampuluT, pl. Berhometele, judetul

Merlari,

sat,

com. rur. Jilava-Merlari, judetul

Ilfov, pl. Sabarul. Este situat lîngäriul Sabarul. Pe aci trece soseaua nationalä Giurgia.

Bucuresti-

Dorohoiti.

Mesteacinul, sat, facind parte din com. rur. Cetateni-din-Deal, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

Se intinde pe o suprafata de

Merisasca,

facind parte din com. rur. Creata-Lesile, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafata. de 254 hect., cu o populatie de 47 locultorT. D-1 Anton Alexandrescu are 225 hect. si locuitoriT 29 hect. sat,

Proprietarul cultiva 200 hect. (25 padure). LocuitoriT cultivä tot terenul,

780 hect., cu o populatie de

Mesteacänul, vilrf de deal, jud.

hect. §i locuitoriT, 280 hect. Pro-

Bacan, pl. Trotusul, com. }Hija, din vira CasinuluT, situat la V. de muntele Staneica.

prietarul cultiva 275 hect. (75 hect. izlaz, 150 hect. padure).

Mesteacänul,peYdure particulara,

300 locuitorT.

D-1 G. Diamandi are 500

LocuitoriT cultivá. 202 hect. (io sterpe, 6o izlaz). Are o biserica, cu hramul A-

jud. Putna, in intindere de 87

dormirea, deservita de I preot

canilor si Crucea.

www.dacoromanica.ro

hect., cu trupurile : Ciocirlia, Coroiul, Lungeasca, Fundul-Let-

319

MESTEACANULITI (ViRFUL-)

Este situata pe teritoriul co-

f

Drumurl principale sunt: la Negotesti (t kil.) si la Camirzani (3 kil.). Satul s'a infiintat in urma im-

METELEUL

Udati (com. Albesti), Pogoanele

pe care sta

Mesteceni, colina' insemnata, jud.

satul Mesteceni, din com, Ciumulesti, jud. Suceava.

Buzat, a careT coama incepe

si. Caldaresti ; la E., tot Caldaresti si mosia Balaciurile din jud. la. lomita; la S., hotarele mosieT Groasa sad Rogoazele, Grindul, Grindasul si BrosteniNoT (jud. Ialomita); la V., drumul GrinduluT, limitinduse cu capul mosiilor : Cotorca si Frecateanca (jud. Buzad), pe al careia hotar merge, pana da in

In com. Tisaul si se termina. in

hotarul mosieT Rotunda.

muneT Clipicesti, pl. Girlet,e.

MesteacAnului (Virful-), munte, in jud. Buzat, com. Boziorul, catunul Nucul, in padurea Hinsarul ; face hotar despre comuna Gura-Teghif.

Mestecinari,

deal,

proprietarireT

satenilor pe la

1866, de catre locuitoriT din Camirzani, carora li s'ad dat

pamint ad.

com. Laposul, catunul Pietricica.

Mesteceni, sat, facind parte din com. rur. Jupinesti, pl. RiulDoamneT, jud. Muscel. Cade in

partea de N. a satulul Jupt-

Se zice ca pe virful eI ar fi fost drumul DoamneT Neaga, de la cetatea Cheea (com. Tisaul) la gradina sa din Laposul.

nesti, cu care formeaza com. Cu acelasT nume.

.

Este strabatut de la V. spre E. de Riul - TirguluT, care se

varsa in tila Doamna, dupa ce trece prin mijlocul satuluT.

Are o populatie de 99 locui-

Me§ineqti, sat, pendinte de com. Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe malul sting al gtrleT Plapcea. Are 380 locuitorT si o biserica, zidita la anul 1822 de preotiT loan si Teodor.

torT.

Este asezat pe malul drept al rtuluT Doamna si legat cu cat. Jupinesti prin o osea co-

Metfiva, grind sat

loc

ridicat

deasupra stufuluT inconjurator, situat In jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe san Cadirlez ; este situat litiga malul Mari!, in partea S.-

Suprafata sa este de 5950 hect., din carf 4983 arabile, i8o padure, 700 izlaz si 87 sterpe. Pro prietati maii use mnate su n t:

Meteleul-Scutelnici (satul), Meteleul-Lipanesc, Arcani $1 Dobrogeancea.

Terenul e un vast ses, care aminteste Baraganul IalomiteT.

TotusT cultura se face pe o searä intinsa, pamintul producid maT cu seamd. porumb si orz.

Sunt 2 selle pe mosiile Scutelnici si Arcani. Comerciul co n sta in desfacerea

pe mosia Cu acelasT nume, comuna Ciumulesti, jud. Suceava.

E. a plaseT si In cea de S.-V.

cerealelor, care se transporta la gara Cilibia. Cal de comunicatie sunt: soseaua Meteleul-Cilibia prin Pogoane; insemnatul drum natural

a comuneT; este mal mult o

Grindul-Buzaul pe Ruga Meteleul,

E strabatut de piraiele Hu-

prelun gire estica a grinduluT

tre Mare este acoperit cu nisip; are o formalungaeata si o intindere de 120 hect., neproductive, fiind acoperite cu nisip si pie-

si altele, carT o pun 'in legatura cu comunele vecine. Comuna e formata din catutunele : Arcani, Meteleul-Lipanesc si Meteleul-Scutelnici, cu o populatie de 1250 locuitorT, din carT 268 contribuabilr, locuind in 263 case. MeserlasT sunt : I lemnar, 3 rotar!, I croitor, 2 fierarf si 1

tris.

cojocar.

munala.

Mesteceni sad Movileni,

sat,

hurezul si. Subtirelul.

Perisorul ; are o directie de la

Are o populatie de 38 fa-

S.-V. spre N.-E.; se prelungeste

miliT, san 158 suflete, din carr 55 contribuabilT, locuesc in 36

spre E. cu alte doul grinduff

case.

Carasovschi ; in partea S., ca-

Vatra satuluf ocupa 3 alcI, si 6o prajinT. Mosia care e proprietatea d-luT

Emanuel Mortun, cumparata de la mostenitoriT luT Constantin Hirlescu are o intindere de

65 alcr. Improprietariff in 1864, sunt 8 frunta$1, II palmas! si 24 coda$T, stapinind 61 fald pi 24 prajinT.

Biserica si scoala din Negotesti servese si acestuT sat.

mal miel, Grindul-CerbuluT

$1

com. rur., in jud. Buzad, pl. ampuluT, la extremita-

Meteleul,

tea de S. a judetulur si la 59 kil. de Buzar'. Limitele sale sunt: la N., hotarele de S. ale mosiilor : Rotunda (com, Bradeanul), Caltuna,

www.dacoromanica.ro

Vite sunt: 473 boT, 455 yac!, 276 viteT, 276 caT, 173 Tepe, 54 minjf, 3200 o!, 18 capre, 4 asin! si 361 porcT.

Budgetul com. e de 4361,65 leT.

Are o scoall, in catunul Scutelnici, frecuentata de 97 elevT

METELEUL-LIP NES C

320

MEZA RLIC-13AIR

$i 30 eleve; 2 bisericT, in atu-

tetuluT $i riul Prutul, spre V. de

nele Scutelnici $i LipAne$ti, deservite de 3 preotT, 2 cintäsetT

localitAtile ImpArAteasa jasa.

si i paracliser. Catedrala e cea cu hramul Na$terea-Maicel-Dom-

Urinele acestor santurT, cari merg paralel cu apa PrutuluT, sunt de diferite intinderT, unele avind lungimea de 300-500 m. Se crede cl aceste metereze at1 fost acute pentru apdrarea cuartieruluT impArAtesc, in tini-

nuluT.

CirciumT sunt 8. CAtunul Meteleul - Scutelnici

dateaz1 de pe la 1825. PrimiT locuitorT stabilitf ail fost ea' adu$T de alugAriT mAnástirel CAldAru$ani, ca sA aiä brate pentru cultura pamintuluT ; li s'ati acordat atuncT mal multe foloase, pe litiga scutirea de därT, de unde a $i rAmas numele de scutelnicT.

Cele-l'alte atune sunt mal noT.

i Cr6.-

pe hotarul dintre com. Doamna Gircina.

Metoful, sat, cu 200 locuitorT, jud. Arge$, pl. Pite$ti, acind parte din com. rur. Satioarele. Metohu1-M5näile§ti, mofie, a statuluT, jud. Vilcea, fostA pendinte de mAnAstirea Bistrita.

pul rAzboiuluT, urmat 'filtre RusI

si TurcT, la 1711. (VezT StInile$ti, sat).

Meza, munte, jud. Muscel, intre riul Dtmbovita $i riul Doamna,

Meterezele, deal, in com. rur.

aproape de hotarul despre Transilvania.

Degerati, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti ; ad i se vAd redute.

Mezarlic, virf de deal, In jud.

Metericul, fostpichet de granip, in plaiul Closani, jud. Mehe-

Ta$-Punar, at. Chior-Ce$me, la r ki/. spre E. de acest at.,

Mehedinti, pl. Medjidia, com.

Meteleul-Lipänesc,atun al com. Meteleul, jud. BuzAti, Cu 330 locuitori si 62 case.

dinti.

Meteleul-LipAneso (Zapa), Meterizul, pichet de gran217, in

pe culmea dealuluT MezarlicBair ; are loo m. inAltime $i este acoperit cu verdeatA.

mofie, in jud. BuzAti, com. Me-

plaiul Cloani, jud. Mehedinti.

teleul; are cam 1870 hect., din care 170 hect. pldure ; este proprietatea bisericeT Sf. N1colae

Meterizul-lul-Tudor, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna,

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Ta$-Punar $1

din care izvore$te piriul Clorovaltul. Are o inAltime de 730 m.

anume pe acela al cAtunuluT Chior-Ce$me ; se intinde spre V. atunuluT, incepind de la

re$edintA, al com. Meteleul, jud.

Meterizul-Pade§ului, /0c si re-

virful Miulten-Tepe, indreptin-

Buati, cu 650 locuitorT $i 140

chite, Iii jud. Mehedinti, plaiul

case.

Clo$ani, com. rur. Negoe$0, satul Pade$ul, de unde Tudor Vladimirescu a ridicat pentru prima datA stindardul revolutiuneT din 1821, plecind cu panduriT sAT.

du-se atre N. si avind o directiune de la S.-V. atre N.-V. ; se intinde printre vAile Hagi-SirtDere i Sali-Bei-Dere; este situat in partea vestia a p15.ser si cea centrall a comuneT; are

din Bra$ov.

Mezarlic-Bair, deal, in judetul

Meteleul-Scutelnici, clItun de

Meteleul-Scutelnici, molie,

in

com. Meteleul, jud. Buaii, proprietatc a statuluT, pendinte de CA1dArusani; are cam 2130 hect.,

mal toate arabile, din care 750 dat improprietAritilor.

Este situat pe cimpie in apropiere de soseaua ce duce de la Negoe$ti spre Clo$ani.

Meterez (La-), (Zidul-Doam-

Meteul, sat, pl. pul-d.-s., com.

nel-Neaga), ruine, in jud. Bu-

BrAdesti, Cu 382 suflete $i 105 case.

zAti, com. Gura-Ni$covuluT, Mierea, pe Polana-Ulmeasa, atribuite Doamnei Neaga,

care ar fi acut aicT un schit.

CopiiT

din sat urmeaa la

$coala mixtA din satul BrAcle$ti-

d.-s., care este la 4 kil.

Meterezele, urme de scIpeiturt Metodica, munte, in jud. Neamtu,

o inAltime de Too m.

Mezarlic-Bair, a'eal, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, com.

Caranlic; se indreaptä. spre E., avind o di. Ghiuvegea

i

rectie generala de la S.-V. spre se intinde printre BeilicCeair $i adiacenta sa nar ; la poalele sale nordice se aflA sa-

tul Curu-Orman ; se ridicä la o inAltime de 142 m., dominind vAile de mal sus $i satul Cura-

de faitpri, in partea de E. a

plasa Piatra-Muntele, in grupa

com. Sanilesti, pl. Prutul, jud.

muntilor BistriteT-MoldoveI, si-

Orman ; e acoperit cu pAdurr

FAlcia, pe $esul dintre apa Pru-

tuat la N. mAn-AstireT Bistrita,

la V., cu fine%e

www.dacoromanica.ro

i semInAturl

MEZARLIC-IUC

321

la E.; pe muchia luT se afla

rur. Pazarli si anume pe acela

drumul comunal care duce de la Curu-Orman la Ghiuvegea.

al catunului sal-1 Ghelingec, care se aflä cu i kil, mal spre

Pluceasca de la comuna Saceni, cu care formeaza o singura vale maI larga ; se infunda in va-

N. de acest vid; este- asezat

lea Tinoasa spre S. de com.

pe culmea V. a dealului Ghelingec-Bair si are o inaltime de 165 m., dominind satul Ghelingec si drumurile Ghelingec-

Sfintesti. Palia in dreptul comu-

Pazarli i Ghelingec-Dorobantul

Mica.

Mezarlitc-Iuc, movild, in jud. si pl. Constanta, pe teritoriul com.

rur. Techir-Ghiol si anume pe acela al ca...unuluI sati Agigea ;

este virful cel mal inalt al dealuluI Agigea, avind 38 m. time si dominind satul Agigea

precum si Marea, care este la 500 m.; este situatà in partea de S.-E. a plgseT si cea de E. a com.; e acoperita cu pasunT.

(Bilarlar); este situat in partea de N. a. plaseT si a comuneT.

Mezdroaia, nume. ce a mal purtat com. Belotul, din jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.s., com. Belotul.

Mezarlic-Sirti, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Cheragi si anume

pe acela al catunului sad Valali; se desface din dealul EgiIuiuc ; se indrepteaza spre S., avind o directiune de la N.-V. spre S.-E. si se intinde printre valle Acagea i Daulu-Chioi; are o inaltime maxima de 103 m., pe lali si Daulu-Chioi, carl sunt asezate la S. si V. de acest deal, la cite i kil.

Este situat in partea de S. a piase! si cea de V. a com.

Congaz, cu 48

de pamint (ozocherita), care se intrebuinta inteo fabrica ce era zidita anume chiar pe una din coastele sale. Mica, sat, cu 30 familiT, jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur.

i

Congaz-

Agi- Ghiol ; e acoperit cu verdean ; la poalele sale sudice se afla cimitirul musulman.

Mezarltc-Tepe, virf, in jud. pl. Constanta, pe teritoriul com.

Doam neT, jud. Muscel. lzvoreste

comuneT

Mice§ti, com. rur.,jud. Muscel, pl. Riul-Doamnel, la S.-V. de Cim-

pulung, la 42 kil. de acest oras

si la 14 kil, de resedinta subprefecturef.

Este situata pe valea Miceasca, 'filtre doul dealurT. Se compune din

3

catune :

Micesti, Pauleasa i Budeasca, se mArgine§te: la N., cu comuna Jupinesti ; la S., cu comuna Ciumesti ; la E., cu comuna Piscani i la V., cu jud. Arges.

padureI Dela-Cruce; strabate sa-

Are o populatie de 1205 fa-

tul Vladesti-d.-s., si se vara in riul Bratia.

mili!, sad 1064 suflete, din carT 257 contribuabilI, locuind in 264 case ; o biserica, fondata la a-

clominind satul Con gaz, valea Mici (Valea-) saü Valea-Lupului, vale, jud. Teleorman, Telita i drumurile comunale Eni- Chioi - Congaz

Gogulescu.

din dreptul comuneT Jupinesti dupa ce se impreuna cu alte vilcele, se varsa in rtul Doamna, pe malul drept, in dreptul

nicului. In sinul sad se afla ceara

inaltime,

m.

Micesti, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel, proprietatea d-nei Elena

Slaniculd, situat pe stinga Sta-

Mici (Valea-), vale, jud. Muscel, ; izvoreste din coasta pl.

marginea nord-estica a satului

compusa din trupurile : Tuica si Malina, pendinte de comuna

asezata com. Micesti, pl. Riul-

toriul com. rur. Congaz ; este unul din virfurile cele mal sudestice ale pietrosuluT deal Tas-

Bair, situat in partea de E. a piase i cea de S. a com., la

Miceasca, pdclure, amenajata,

te, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Tirgul -Trotus, din vira

Tulcea, pl. Babadag, pe teri-

in jud.

ad la vale se numeste Valea-

Miceasca, vale, pe care se afla

Micaia, munte, la N.-E. comuneT Baiade-Fier, plaiul Novaci, jud. Gorj, despartit de muntele Piscul, prin izvorul Ungurelul, care se varsa. in Oltet.

Mezarlic-Tepe, deal,

de Valea-PetrisuluT, i numaT de

Mezinca (Finetul),virf de mun-

care o atinge in virful Valali, dominind catunele Acargea, Va-

nel Butculesti, poarta numirea

nul 1846 de locuitorl, deservitä

ce-sI ja nastere din apropierea de com. Ciolanesti-din-Deal, des-

de i preot si 2 dasc111; o qcoala, fondata la 1840, pe proprietatea statuluT Vacareasca, i frecuen-

pre partea dreapta a Vaer-Ciineta ; trece pe Ruga com. Cio-

tata de 45 elevI. Vite : 170 bol, 90 yac!, 260

lanesti - din-Vale, prin d'input

oT, 209 pord, 19 cal

si 180

dintre com. Ciurari i Gradesti; prime5te in dreapta gura vilcelef

capre.

www.dacoromanica.ro

Budgetul com. e la veniturT

MICEM

de 1934 leT si la cheltuell, de 1901 lef. In comunA sunt livezi, dealuri, pAdurl i zAvoaie, compuse din sAlciT, plute i aninT. Riul-DoamneT udA comuna in

partea de E. Pe el se allá 2 MorI cu 5 roate. Parte din locuitorT sunt mos-

Are o scoall primará de bletT;

2 biserici; 8 circiuml. Budgetul com. e de 7848 leT, 79 banl. Se cultiv5 pe Ruga. cereale: 93 hect. vie (din carT 27,50 nelucrAtoare) si 21,50 hect. livezi cu prunT.

sia statuluf VAcAreasca, astAzI a d-lui N. I. Micescu si pe mo-

Mice§ti,pdclure, supusa regimului silvic, jud. Muscel, plasa RiulDoamner, formatA din doug. trupurr: unul in intindere de 2500

siile d-lor Gogulescu, L Micescu,

hect. si al doilea, de 75 hec-

I. BAjan, Al. Micescu, OrAscu, BorAnescu, a d-neT BAdulescu si pe a statului Aninoasa-Buliga. Calea feratl trece prin partea

tare.

Mice§tilor (Phiul-), girid, izvoreste din jud. Arges, si se

de E. a comuneT si un pod de

varsA in riul Doamna, jud. Mus-

fier, al cAleT ferate, leag5. com. Micesti i Colibasi. Calen nationalA Pitesti-Cimpulung-FrontierA trece pe la E. de comunA, precum i oseaua

cel. Serveste de limitA, la N., futre com. Ciumesti i Micesti.

nenT si parte s'ají improprietArit

prin legea de la 1864, pe mo-

care o uneste cu comuna PurcAreni.

In comuna Micesti s'ad gAsit silexuri cioplite, silexurT lustruite, cutite sati rAzuitoare alte obiecte de piatrA si de os, industrie a omuluT cuaternar. D'asupra dealurilor dela Micesti, In partea de S.-V. a com., se vAd ruine dintr'o vechie cetate

a lui Mircea-Basarab. D'aci e o privire frumoas1 pe Valea-ArgesuluT.

Mice§ti,sat, facind parte din com. rur. cu acelasT nume, jud. Musel.

micaUqENI

322

Michia (Väleanca), mofie, In jud. Buzáfi, com. Trestia, cat. Te4u1; are cam 240 hect., din

Miclau§eni sal-1 Cenita, sat, pe mosia Cu acelasi nume, comuna CorlAteni, pl. Cosilla, jud. Do-

rohoit.

Are o populatie de 77 familiT,

sail 229 suflete ; 2 bise-

riel*, una cu hramul Sf. Dumitru,

si a doua, cu hramul Sf. Mihail Gavril, de lemn si tencuitA. Proprietatea mosiel este a d-lor : Iorgu Hermeziu, D. Duber si Ilie Motoc. Din vechime

toatA mosia a fost a familia Motoc. SAtenil improprietAriti ati 173

hect., 22 arif pAmint, lar proprietariT mo§iel, 720 hect., 39 arii climp

si 8 hect., 59 ariT

pAdure.

Pe partea Hermeziu se mal afl5.: livadA, 2 pogoane vie 2 lazan, din carr unul numit al-

in suprafatA de 20 hect., 77 arif. Piraie principale ce curg pe luT-Motoc,

care 8o hect. pAdurea PAnAtAul, restul arabil, livezi i .izlaz.

mosie sunt : Bahna sati Putreda

Micläu§eni, com. rur., In jud.

holii, ce duce prin CorlAteni la Podul-Stamater i acel de la Liveni si Dumeni, pe Valea-Putre-

Roman, pl. Siretul-d.-s., spre

N.-E. d6 orasul Roman, la ,22 kil, de el pe osea si la 12 1/2 kil, de resedinta plAser. Este formatA din satele : Butea, Hindresti, Litca si Mic15.useni, eu resedinta com, in satul Butea. Populatia : 701 familif, sati 3203 suflete, din carT368 familii Unguri si 11 familiT EvreT. Are : 3 biserici de zid, din carl I catolicl ; 2 coale, una

si riul Jijia ce trece pe hotar. DrumurT : acel de la Doro-

de!, ce duce la CorlAteni si V15.deni. Hotarele mosieT cu : Carasa, CordAreni, Corlateni i VAculesti.

Insemnat aicT este localitatea Silistea-Vechie. Familia Motoc, din vechime a fost proprietarA a IntregeT mosir. Entre vechir boerT al Moldover gA-

sim pe Marele Vornic Motoc, in serviciul luf Alexandru ,LApusneanu-VodA ; care fugArind pe JoIrlea logodnicul DomniteT Ru-

Mice§ti, com. rur. si sat, in jud. si pl. Tutova, spre N.-V. de Birlad, pe 0'11 Studinetul, asezat la poalele unui deal i In jurul lui.

de bAeti, frecuentatA de tz elevi si a doua de fete, frecuen-

Are 507 locuitorT. Satul Micesti formeazA o comunA. (com. Micesti) cu cAtunele Gheorghesti, MAnoiul, Fun-

de leT 7553,36 si la cheltuelT de

xandra, faca luf Petru Rares pretendent la Domnie, Il prinse la ipote pe Miletinul, in jud. Iasi, in luna Septembrie, 1552,

leT 6943. Mosia MicIduseni apartine fratllor Dimitrie si George A. Sturdza MiclAuseanu.

ducIndu-1 inaintea lui L5.pusneanu, acesta-I judecl ; dupl care insemnindu-1 la nas, Il cAlugAri si-1 inchise in mAnAstire.

dul-VAeT, DragomAnesti, Burlaci Valea-Lupulur.

tatA de 14 eleve, case marl boeresti si un frumos i in tins paro.

Budgetul com. e la venituri

www.dacoromanica.ro

MICLAWNI

MICLE§Tt

323

Alexandru Lapusneanu tirzia, dindu-se la rautatT i cruzimI, ca i predecesorul sail

fan Petru Rare$-Voda, care fu ucis de boerT, se formä contra-T o

conspiratie pentru a-1 detrona $i a pune in locu-T pe stefan Toma. Intre boerif conspiratorT se afla Vornicul Motoc, care, impre-

una Cu altif, fugi in Polonia si carT fiind descoperitT de Alexan-

dru, n'aa putut reu$i In planul lor de detronare. Lapu$neanu, cu concursul Turcilor, fAcu mijlocire la regele

PolonleT pentru a extrada pe refugiatI. Dupa multe cererf, Hat-

manul Cracinsky, primi ordinul

regal de aa mers la Liovul, unde a diat capul luT Tom$aVoda, a luT Motoc-Vornicul, a luT Veverita-Postelnicul $i a luI Spancioc-SpAtarul i i-aa ingro-

pat afara din erg, la mA.nastirea Sf. Onofre!. MiclAu§eni, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. MiclAwni, spre N.-N.-E. de ora$ul Roman,

satul Hindresti ; curge de la E. spre V. ; trece prin marginea de S. a satuluI Miclau$eni i, la

Micleasca,saa Pau§easca,sfoard de mofe, in jud. Tecucia,

S.-E. de acest sat, se varsa in

situad intre catunele Lie$ti

Piriul-StinceT, pe stinga.

Micläu§oaia, slltuc, In jud. Bacaí, pl. Tazlaul-d.-j., com. Gropile, satul Gropile.

Miclau§ul, munte, in jud. Buzla, com. Goidesti, ramificatie din

acoperit cu padurT intinse de

la 24 kil. de Vasluia $i la 12 kil. de Codaesti, re$edinta pl., asezata pe dealurT, vai i podi$e, pe stinga piriuluT Vasluetul. E formad din satele: Mi-

brad $i pl$unT. Ad i pa$uneaza

anual pana la 1800 o!. Are o sena. Laptele se fabrica in caseria de la muntele Mu$ea.

Miclau§ul,

jud. Vasluia, pl. Stemnicul, com. 0$e$ti ; izvore$te din dealul Miclau$ul ; curge spre S.; trece prin satele 0$e$ti $i Ruginoasa $i se varsa

in riul Stemnicul, tot pe teritoriul com. 0$e$ti, la locul nu-

Goide$ti, la poalele munteluT Penteleul, format din izvoarele ce Tes din ramificatiile : Piscu-

ran% saa 706 suflete, din carT 163

na$ul $i Miclau$ul ; se scurge In riul Bisca-Mica, in dreptul

contribuabilf; o bisericA de zid ;

Bolovanuluï-Mortatul.

2 §coale, una de bletf, frecuen-

tad de i i

elevI $i a doua de frecuentad. de 14 eleve. fete, AicT se gase$te parcul si ca-

sericT, deservite de 2 preOtT 6 eclesiarhi ; i coala ; i moara cc abur!; f0 iazuri ; 6 cir-

Comerciul se exercita de 7 Vite : 1182 vite marT cornute,

na$tere din coama dealuluT Bor-

180 caY, 3694 OT, 12 capre, 5 bivolT $i 364 rimatorT. Budgetul com. e de 3147 le!, 50 banT, la veniturl $i de 3041 leT, 87 banT, la cheltuelf.

ce$ti, pe teritoriul com. Scheea,

treptat, pAnä ce se pierde in

este un pod de fler pe riul Siretul, peste care trece $oseaua Micliu§eni, pitig, ce curge prin

Micleasca, mofie, la N. de jud. Tecuciii, in partea de V. a satuluT Tignie§ti, pe linga dru-

pl. Siretul-d.-s., jud. Roman, com.

mul ce merge la gara Ber-

Miclau$eni. Izvore$te la V. de

hecia.

62880. Morolo Dielierear Geogralle. rol.

Are o populatie de 379 famili!, saa 1792 suflete; 4 bi-

Miclea, deal, In jud. Vasluia ; ia

Este legat cu ora$ul Roman prin osea. In apropiere de acest sat, intre el $i satul Mir-

nationala Roman-Ia$i.

Calitatea solului variazä dupa pozitiunea sa, fiind mal' pro-

persoane.

dea; formeaza valea pir. Cutigna ; se intinde de la N., paralel cu dealul Bursucul $i strabate satul Mirce$ti, in partea de E., iar extremitatea de S., se pleaca

sele familieT Sturdza.

cle$ti, Chirce$ti pi Popesti, pe o suprafad de 4100 hect., din carT 615 hect. padure, 2445 hect. loc de cultura, fina t $i ima$ sunt ale proprietater, lar 1039 hect. ale locuitorilor. ductiv pe podi$urT i val, de cit pe costi$e i dealurT.

mit Capul-Dealuluf. Buzaa, com.

Are o populatie de 163 a-

cuitoriT din Lie$ti $i pe d'irisa s'a format satul co acela$T nume.

Micle§ti, com. rur., in partea de E. a pl. Crasna, jud. Vasluia,

de re$edinta pla$er. Este asezat com. Miclau$eni.

erbane$ti ; se arendeaza locui-

torilor din satul Lie$ti-Miclesculta. O parte din aceasta mo$ie, coprinsa intre Siret i Valcica, a fost rescumparata de lo-

masivul munteluI Penteleul, puin mar jos de muntele Zanoaga,

la 22 kil, de el i la 12'/2 kil. pe un mic deal. Este re$edinta

proprietatea d-luT Anton Cincu,

IV.

Locuitorif, pe linga agricultura, se maT ocupa i cu lemnaria i mal ales cu rotaria rudimentad. Prin marginea de V. a com., trece pirlul Vasluetul i$oseaua nationala Vasluia-Ia$i.

Locuitorii posea : 166 plugurT i 188 care cu bol, 16 plu42

www.dacoromanica.ro

gurT si 32 carute Cu cal; 174 stupT cu albine.

Micle§ti, sat, in partea de S. al com. Tiful, pl. Mijlocul, jud. Falciti.

luat numele de la

ve-

chiul proprietar Miclescu, care

se zice ca ar fi fost

MICVNEM-GREd

324

MICLEM

si

fonda-

15 cal, 168 rimatorT ; 77 stupT cu albine.

com. rur. cu acelasT nume, pl.

Micli§oaia, valcea, izvoreste din proprietatea mosnenilor comunei Ionesti-Mincului, pl. Oltuld.-s., jud. \alma, curge in lun-

Miclo§ani, deal, inalt, pe care se afta situata comuna Miclosani, jud. Muscel, si care predomina.

gul proprietatilor lor prin comuna., si se varsa in Olt.

proape de Rucarul i Tirgoviste.

torul acestuT satuc. Se aflä ase-

zat in aceeasi pozitiune ca satul Tiful, resedinta com. si la

kil, de el. Are o suprafata de 641 hect.,

din care 5 hect. vatra satuluT,

Miclo§ani, com. rur., jud. Muscel, plasa Argeselul, situata la extremitatea de S.-E. a judetuluT Muscel, pe malul sting al riuld Dimbovita, tuteo pozi-

Argeselul, jud. Muscel.

toatà. Valea-DimboviteT, pana. a-

Miclo§ani-Mari, sat, Pactad parte din com. rur. Miclosani, plasa Argeselul, jud. Muscel.

Miclo§i, vale, in jud, Gorj, pl. Jiul, com. Bolbosi ; incepe din

si o populatie de 20 familiT, sati 90 suflete. Proprietatea mosieT este a d-lur Racovita.

tiune fru moasa. Este coprinsa intre comunele: Valeni, Laical i Pucheni.

hotarul mosieT d-lui Plopsoreanu; se intinde paralel cu vatrasatuluT

Se compune din 6 catune :

Este formata de ramificatiile

Spre V. satulur se afla o padure a proprietateT, iar pe dealul numit al-Miclestilor, o mo-

Copaceni-MarT, Copaceni-Mid,

dealuld Dimba si pe ea se afta

Meisoarele, Miclosani, MiclosaniMarl i Nicolaesti. Resedinta

padure.

vila.

comuneT este in cat. MiclosaniMarl.

Micle§ti, sat 13. refedinp, in centrul com. Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluiü, situat de o parte si de alta a Piriuld-Chircestilor. Partea din dreapta piriuluT este asezata pe inclinarea E. a po-

MaT inainte, aceasta comuna.

apartinea judetului Dimbovita,

de resedinta caruia vine mal

loc de cultura, fina% i imas ale

aproape, locul fiind i mal bun pentru transport. Este situata pe un deal inah, care predomina toatavalea Dimbovita, pana aproape de Ruca.rul i Tirgoviste. Are o populatie de 1059 locuitorT ; o scoala frecuentata de 37 copii ; o biserica, constructie nota, asezata pe deal, deservita de i preot i I dascal.

proprietater, iar 395 hect, ale

O s osea comunala, care picacä

disuluT dealului VaeT-SecT, iar

partea satului din stinga piriuluT, e asezata pe ses i coasta dealuluT Fundatura.

Teritoriul satuluT are o suprafata de 1458 hect., din carl 214 hect. padure si 849 hect. locuitorilor.

Are o populatie de 152

fa-

sati 759 suflete ; o bise-

rica, facuta de vorniceasa Raluca Miclescu, deservita de preot si 2 eclesiarhT ; o scoala, infiintata la 1867, frecuentata de 50 elevr ; o moara cu aburl;

din soseaua judeteana viste-Cimpulung i case merge in zigzagurl, filnd si forte repede, inlesneste comunicatia intre orasele Tirgovistea i Cimpulung i comunele vecine.

Budgetul comuna e la veniturl de 1604 Id si la cheltuelT,

4 iazurf ; 2 circiume. Locuit oriT posea : 70 plague

de 1203 la

si 81 care cu bol, 16 plugurT 22 carute cu cal; 512 vite

mari i 2419 vite miel.

mar! cornute, 1900 oi, 5 capre,

Locuitorir posea : r207 vite

Miclo§ani, sat, facind parte din www.dacoromanica.ro

si se termina. in apa Jiltul-Mare.

Mic§une§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, cotn. Budesti-Ghicai, situat pe %ralea piriuluT Tatomiresti, la N. dealuluT

Hirtesti. Cu marginile sale de catre E.-S., formeaza limita comune! despre judetul Roman. Are o populatie d 179 familiT, sai.1 396 suflete ; o bise-

rica, cu un preot. Vite: 69 bol, 56 vad, 67 of, 13 cal, 25 rtmatorl, 32 jund.

Acest sat a facut parte din com. Hoisesti, apoi, impreura numaT cu satul Hirtesti, a format comuna a parte, si astAzI apartine com. Budesti-Ghical.

Mic§une§ti, baltit, jud. Ilfov, pl. Mostistea, la N. cu cat. Micsunesti-Marl. Are scurgerea in riul Ialomita. Contine: lin, rosioard,

caracuda, biban, stiuca, crap si

ciortan. Creste pe lac trestie papura.

Mic§une§ti-Gred, com. rur.,judetul Ilfov, pl. Mostistea, situata la N. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Ialomita, linga

MIWNE$TI-MART

MICULEM

326

balta Micsunesti, la 46 kil. de

care are scurgere in riul Talo-

Bucuresti.

mita.

Se compune din satele : Balamuci, Balta Neagra, Fundul-

Se intinde pe o suprafata. de 961 hect. si are o populatie de

Danciulul, Greci-de-Mijloc, Greci-d.-j., Micsunesti-Mari i Mic-

484 locuitorT.

sunesti-Moara, cu o populatie de 1879 suflete, din carT 394 contribuabilT, case.

locuind in 482

Se intinde pe o suprafata de 5225 hect. D-nil Gr. Pantely, N. I. Eliad,

N. N. Lahovari, S. Mihalescu, D. V. Polizu-Micsunesti si statul, ati 3613 hect. si locuitoriT 1612 hect. ProprietariT cultiva. 2096 hect. (172 sterpe, 438 izlaz, 3 vie, 903 padure).

Aci este resedinta primarief.

(125 izlaz, roo padure, 3 vie). Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de z preot si 2 cintaret1 ;

na15. Plostina-Miculesti-Matasari.

S. Mihalescu

are 607

hect., din carT cultiva 379 hect.

z

helested ;

masilla de treerat cu abur!. Comerciul se face de i cir-

condusa de I invAtator, frecu-

Numarul vitelor marT e de 412 si al celor miel, de 257.

entata. de 74 elevT. Budgetul comuneT e la veniturT de 1154 leY, lar la cheltuelT,

Mic§une§ti-Moara, sat, facind

de 1134 le!. Dealurile mar principale din

treerat cu aburi; 6 helestaie ;

riuluI Ialomita.

888 hect., ctt o populatie de 283

comuna. sunt Dealul-luT-Gaspar, pe care se afla Cioaca-Mica, Cloaca-Mare i Cioaca-TigAnceT; Dealul- Malulta, al - Sgheabulta, Culmea-Croicilor, Dealul-Casel si al-Gligoresculul ; lar vaT prin-

locuitorT.

tre aceste dealurT sunt : Valea-

Este situat spre V. de Micsunesti-MarT, pe tarmul sting al

Se intinde pe o suprafata de Proprietarul, d-1 D. V. Polizu-

ciumarT si 5 hangiT. Budgetul comuneT e la veni-

Micsunescu, are 722 hect., din carT cultiva 305 hect. (92 sterpe, 70 izlaz, 255 padure). LocuitoriT au 166 hect. si le cultiva pe toate. Are o scoala mixa, frecuentata. de 16 elevr si 2 eleve ; o moara cu apa ; z pod statator. Localul scoleT s'a oferit gratis

turl de 623E leI, iar la cheltu-

de d-1 Polizu-Micsunescu.

310 care si carute : 219 cu bol, 91 cu cal ; 420 cal si Tepe, 698 bol, 584 yac! i viteT, To bivolite, 8 capre, 462 porcT, 1651 of.

Comerciul se face de 5 cir-

Comerciul se face de z eh--

elT, de 6334 Tel.

In partea de N. a comune1 se afla o luna, udatä de mal

ciumar si i hangiii.

multe laculete, parte lasata pentru izlaz, parte pentru finete

1334 si al celor micT, de 2121.

si parte pentru cultura zarza-

Micule§ti, com. rur. i sat, in jud. Mehedinti, pl. Vailor. Este situ-

vatuluT.

Mic§une§ti- Mari, sat, facind parte din com. rur. MicsunestiGreci, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este situat la N. de Bucuresti,

Are 2 bisericT, deservite de preot si 2 cintaretT ; o scoala,

ciumar.

parte din com. rur. MicsunestiGrecT, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

Locuitorif posea: 191 plugurl: 134 cu bol, 57 cu cal ;

iani, avind o populatie de 800 suflete, din carT: 128 contribuabilf, locuind in i8o case. LocuitoriT posea : 32 plugurT, 56 care cu boT, 7 carute Cu cal; 400 vite mar! cornute, 18 ca!, 400 oT, 300 rimatorl, 30 capre ; 6o stupT cu albine. Prin com. trece soseaua comu-

D-1

LocuitoriT cultiva tot terenul, rezervind pentru izlaz 303 hect. Are 5 bisericI; 2 coale mixte; moara cu apa ; z masillä de

2 podurT statatoare. Dintre locuitorr, 421 sunt plugarY, 45 ad diferite profesiunI.

cu com. Tirioiul. Satul formeaza comunä cu satele Ciorani i Ste-

Numárul vitelor marT e de

*ata intre doua dealurl, pe ValeaMiculestilor, marginindu-se : la N., cu comunele Matasari i Run-

curelul, de care se leaga prin

MaluluT, a-SgheabuluT si a-Case!. Alte dealue sunt : Dealul-PlostineT, in partea de S., Dealul-Vii-

lor, al-CasminegeI, piscul Cioaca-CalugArulul, Dealul-luT-Ivan, al-UrsuluT, al-CiocindieT, al-PiticuluT i al-ZatreneT; lar vaT prin-

tre aceste din tirilla dealurT sunt: Valea-BisericeT, Valea-lul-Ivan, a-UrsuluI, a-ElesteuluT si a-Zatrenef. Ape sunt: Piriul Jiltul, in care se scurg toate piraiele comuneT, si anume: Matca-Vail-MaluluT, aSghiabuluT i a-Case!, care se scurg in Matca-Matasarilor ; Matca-ZatreneT si a-ElesteuluT se scurg in Matca-Miulestilor,

carI formeaza piriul Jiltul.

In comuna se fac 2 tirgurT anuale: Una la 21 Maid si a doua la 6 August, in ziva hrabisericeT. Pe teritoriul a-

riuluT Ialo-

osea comunala.; la V., Cu comunele Plostina i Rosiuta; la

cester comune se gasesc

mita. La N. e balta Micsunesti,

E., Cu com. Tehomirul si la S.,

bunT de pamint.

pe malul sting al

o

www.dacoromanica.ro

MICULTNTI

MIE/ZEA-BIRNICI

82.6

Limita de N. incepe din E.

pe : Váluta, care se varsa in Ama.

dealuluT Golumbul, coboara in Valea-Valuter, urca dealul Silvuta, coboara In rlu/ Amaradia,

radia, la satele Crusetelul, Valea-Mare si Mierea,

Micului (Piriul-), pida, in jud.

urca dealul Crusetelul, da in

Prahova, curge din muntele Stejeretul, com. Star-Chiojdul, pl.

Valea-Verde, urca dealul Urda, urmind directiunea de la E.

durl : unul la Crutesti, si al doilea la Mierea ; este si un

Teleajenul, la directia S.-V. si se varsa in gira Chiojdul, tot in raionul com. Star-Chiojdul.

la V.

Miculinti, sat. Vez Cotul-Miculinti, com. Cotusca, pl. Prutuld.-j., jud. Dorohoid.

Mielce§ti, catun, jud. Arges, pl. Oltul,

facind parte din com.

rur. Stoilesti.

Mielu§ei, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Slavuta. Are o populatie de 359 suflete, din carT 198 barbati si 16i l'eme ; o

Limita linia de S. incepe din Dealul-Golumbuld, cu directiu-

Valuta-d.-s.

rectiunea de la N. la S., si merge

Are: 4 bisericT, facute de locuitorl : una in Valuta-d.-s., cu hramul Sf. Gheorghe ; a dona in Valuta-d.-j., Cu hramul In-

pana la movila Tarnita.

Limita Bula de V. incepe din dealul Urda, de unde se termina linia de N., coboard radia si se intoarce in Dealul-

Copia' din sat urmeaza la scoala mixta din satul Socoteni, care

BouluT, la S. In anul 1873, comuna se impartea in 8 catune si anume : Bojinul, Crusetelul, Marinesti, Mierea-Birnici, Miericeana, Sla-

Mielu§ei, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Slavuta.

Mierea, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Arnaradia, com. Mierea-

numele de comuna Crusetul, cu

din Deald-GolumbuluT, cu di-

Adormirea Maica Domnulur.

kil. departare.

La 1874, com. Mierea-Birnici, impreuna cu Valea-BouluT, purta

resedinta in cat. Crusetul. Inainte de 1875, catnnul de resedinta ad fost pe rind Mierea si

volea Miericeana pana la Ama-

i

vad la Slanineasa.

nea de la E. la V., coboara. In Amaradia si urca Dealul-Osoiului. Limita Erija de E. incepe

biserica, de lemn, cu hramul

este la

Peste Amaradia sunt 2 po-

ninesti, care in vechime se nu mea si Alumeni, Valuta-d.-j., care se maT numea O Dragui, si Valuta. Astazi tot 8 catune

Birnici. Are pe diosa si padure.

compun comuna si anume : Crusetelul si Miericeana, in dreapta ;

Mierea(Matee§ti), ceïtun, al com. Gura-Niscovului, jud. Buzad, cu 320 locuitoti si 75 case; are

lar in stInga : Bojinul, Valua-

trarea in Biserica.; a treia in Mierea, Cu hramul S-tir TrerIerarhT $i a patra in Slaninesti, cu hramul sf. Ion ; o scoala mixta, care functioneaza din 1875, e frecuentata de 63 copiT, si e intretinut de stat ; 4 ch.ciumT.

Populatia com. e de 313 familiT, sad 1293 suflete. Dupd legea din 1864, sunt impamintenitT 183 locuitorl.

Suprafata teritoriuluT comuneT este de 1700 hect., din cae 1000 hect. arabile, 75 hect. fi-

d. j., Valuta-d.-s. si Putineiul, care este cel maT departat si un de e resedi nta primaria. Cat. MiereaBirnici si Slaninesti ad casele

nat si 625 hect. padure. MosiT in com. sunt: Valutad.-j., Valuta-d.-s., Crusetelul si

Mierea, p dure particulara, jud.

de-o parte si de alta a Aula

Dolj, pl. A maradia, com. Mie-

Terenul com. este acciden-

rea-Birnici, pe mosia Mierea. Are o intindere de I00 hect.

tat de urmatoarele dealuri: Dealul-Golumbulta, al-Butanulul si al-CruseteluluT, a cal-0r inaltime aproximativa e de 300 m. i carT

hect. si aducind un venit anual de 21606 la ; apartin d-lor : A. Teodorescu, Nae Murgasianu,

sub-diviziile: Adincata si BaItati.

si e populata cu cer, corn si girnita., aceasta predominind.

Mierea-Birnici, com. rur., in pl. Amaradia, jud. Dolj, asezata pe ambele maluri ale rluluT Amaradia. Se margineste la N. cu com. SlAvuta si Stoina; la S., cu Bo-

dlesti; la E., cu Amaradia si lo V., cu Valea-BouluT,

Putineiul, cu o tntindere de I000

G. B5.1Acioid si mosnenilor carT se gasesc in Valuta si Slaninesti.

sunt acoperite cu livezT de pruni,

Paduri sunt : Valuta-d.-s., de

vil' si padure marunta. Principalul curs de opa este Amaradia, care uda comuna in

500 hect., Mericeana, de 25 hect.

directiune de la N. la S., trecind prin mijlocul d. Amaradia se revarsa primavara si toamna si, d'Id ploua mult, chiar si vara. Primeste afluentr In stinga

www.dacoromanica.ro

si Mierea-Birnici, de roo hect. Viile, apartinind d-lor Teodorescu si Nae Murgasianu, ad o intindere de 25 hect. Sunt si 20 hect. livezi de pruni. Pe mosia d-lui Teodorescu se afla o moara de aburr.

M1EREA-BIRNICI

MIERLE$Ti

827

Comuna e strabatuta de calea judeteana, care leaga Cra-

Miereanca, nume, ce purta maT

pl. Siul-d.-s., situad pe Valea-

Inainte mofia Zaicoiul, jud. Dolj,

iova cu N. judetuluT, si de calle

pl. Amaradia, com. Zaicoiul.

Soseaua comunal leaga toate catunele cu catunul de tesedinta. LocuitoriT posea : 581 vite marT cornute, 56 cal*, 576 O',

Miericeana. VezT Mierea-Mosneni, sat, jud. Dolj, pl. Ama-

IminoguluT, pe amindoul malurile ale acestuT t'id, la 17 kil. de capitala judetuluT si la 12 kil. de Barcanesti, resedinta plaser.

comunale.

S ch i tul-Greci .

Miericeana, me)* parti culara,

70 capre si TOO rimAtorT.

Budgetul com, e la veniturT de 2022 leT, 78 banT si la cheltuelf de 1559 leT, 68 banT.

Se compune din 4 catune : Magura, Catanele, Mosteni si

radia, com. Valea-BouluT.

In satul cu acelasT nume, jud. Do'j, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici, pe care se afla padure.

Mierea-Birnici, sat, in jud. Dolj,

Resedinta comuneT e in cat. Catan ele.

Are o populatie de 1487 locuitorT, din cad 302 contribuabilT, locuind in 305 case si 12 bordee ; 3 bisericT : una 'in MI-

Miericeana, pidure particulara, in satul Cu acelasT nume, jud.

gura, zidita la 1793, a doua In Mosteni, fondata la 185t, si a

Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea.

trei6. in Schitul-Greci, fondata

duluT Amaradia.

Birnici, in tntindere de 25 hect.,

Are o populatie de 83 familiT, sad 302 suflete; o biserica,

populata cu cer si Omita,

la 1830, deservite de 3 preotT, 3 entaretT si 3 paraclised; o scoala, In cat. Catanele, frecuentatá de 13 copiT.

pl. A m aradi a, com. Mi erea-B ir-

niel, ale caruT case sunt asezate de-o parte $i de alta a

a-

ceasta predomintrid.

Cu hramul S-tuT TreT-IerarhT; o

drciuma. CopiiT din sat urmeaza la

Miericica, sad Miericeana, sat, pendinte de com. rur. Mierea-

$coala mixta din satul Crusetul, care este la I kil. Calle de comunicatie sunt : soseaua judeteana care leaga Craiova cu N. judetuluT (Capreni) $i soselele vecinale carl '11 pun in legatura la N. cu satul Mieiiceana si cu cele-l'alte

Birnici, pl. Amaradia, jud. Dolj,

sate ale com. Mierea-Birnici.

situat pe malul sting al AmaradieT, la 3 kil. spre N.-E. de Crusetelul, catunul de resedinta al com.

Are o populatie de 30

fa-

miliT, sad 140 suflete. $osealia vecinala leaga catunul, la S., de Mierea-Birnici, iar

la N., de Valuta d..j.

Mierea-Mo§neni, sat,

in

jud..

Dolj, pl. Amaradia, com. ValeaBouluT.

Are o populatie de 1217 suflete : 107 barbatf si II() femeT; o bisericX.

CopiiI din sat urmeaza la scoala mixta din satul Bould.-s., care este la 11/2 kil.

Satul se cherna tnainte Me-

Mierlari, numire, ce se maT da une pdrtr din meqia Urlatorile, jud. Buzad, com. Plescoi.

Mierlari, numire, data Odurer mo$ieT Clociti, a EforieT Spitalelor, com. Vadul-Sore$tilor,jud. Buzad; se maT numeste si Pantelimonul.

riceana.

Mierea-Mo§neni, mo)sie particutara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-BouluT, satul MiereaMosneni.

Mierlele (Muntele-),Odure particulara, supusa regimuluT silvic frica din ami! 1883, pe rnosia Muntele-Mierlele, pendinte de com. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova.

Miericeana, sat, jud. Dolj. VezT Miericica.

Mierle§ti, com. rur., jud. Olt, www.dacoromanica.ro

LocuitoriT su nt parte mosnenT;

lar 144 sunt ImproprietaritT dupa

legea rurala, pe mosia statulul, din carT li s'aa dat 540 hect. 75 ariT si 69 sunt ImproprietaritT pe mosiT particulare. Teritoriul comuneT se intinde

pe o suprafata de 6000 hect. Afara. de stat, care poseda mosia Schitul - Greci, cu 2500 hect., din carT 2000 arabile si 500 padure, proprietarT mal insemnatI sunt : D-nul C. D. Gabun ea (900 hect. din carT 650 arabile si 250 padure); d-ni! D.

C. Dimitriu, Alex. N. Dumitrescu $i altiT, carT posea $i cladirT in comuna. LocuitoriT posea : 67 caT, I26' Tepe, 484 boT, 244 vacT, 25 capre, 6674 oT si 138 porcT. Comerciul se face in comuna de 8 dirciumarT.

Budgetul comund e la veniturT de 3218 leT, iar la cheltuelT,

de 3192 lef. Soseaua comunall vecinala strabate com. de la N. la S. prin

centrul sat, legInd-o la N. tu Perieti si Balteni, lar la S. cu Barcanesti si Bilanesti, unde da

MIERLEM-DE-SUS

MIHAI-VITEAZUL

328

lu'soseaua judeteana SlatinaTurnul-Magurele.

La V. si la E., raionul comuner e inchis intre doul dealurT, care formeaza Valea-Imino-

gula Aceste dealur1 sunt intrerupte de urmatoarele valcde, ce se varsa in Iminog: pe dreapta: Raducesti i Ceroaica, lar pe stinga loan Barbul, a-Bisericer, Popa-Florea, Manolache si Manca. La S., pe teritoriul comuner,

Mierloiul, munie, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Hija, din stinga Oituzultd.

Migovanul, munte, jud. Suceava, com. Borca, avind 1499.1 In.

Se invecineste la N. cu Perieti, la E. cu Timpeni, la S. cu Barcanesti si la V. cu Co-

kil.)-;

niate.

altitudine.

Mihai, pîrîi, jud. Iasi, izvoreste

Mihai-Bravul, sat, pe muchia platoulur, in partea de E. a

din mijlocul satulur MogosestiFrumoaser, com. Mogosesti, pl.

com. ca acelasT nume, jud. Bra-

Stavnicul,

ì

afara din sat se

impreuna ca alt pîrîü, numit Rotariul.

trece Brazda-lur-Novac.

bala la Bertesti-d.-j. (7

la Braila (59 kil.). Comuna s'a infiintat prin proprietarirea insurateilor din 1878 si 1883 si are 6 strail ali-

ila, la 59 kil. spre S. de Braila, infiintat la 1879 cu ocazia improprietarireT.

Suprafata satulur este de 192

hect., ca o populatie de 167 Mihai-Bravul, com. gur., jud.

familiI, sati 1007 suflete, din

Braila, pl. Balta, asezatd la V. si 1a3 kil., de Dunare pe malul

Mierle§ti-de-Sus, cdtun, facind

Se invecineste la N.-E. ca

parte din com. Perieti, pl. Siul-

Bertesti-d.-s. si Bertesti-d.-j. ; la V., Cu Ciorile ; la N., cu Lacul-

carl: 479 barbatr si 528 femer. Are 2 scolI : una de baetr, infiintata la 1883, frecuentata de 41 -elevr; a doua, de fete, IIIfiintata la 1889 i frecuentata de 32 eleve ; 5 circiumr, I bru-

Rezir si la S. Cu Lucul (Ialomita).

tarje.

Suprafata comuner este de 8800 hect., ca o populatie de

Vite: 460 cal, 1040 vite cornute, 1470 or qi 230 rimatorr.

1138 suflete din carr 172 contribuabilT.

Mihai-Olteanul, prima gurd de

teana.

satI sting.

d.-s., jud. Olt, situat la

S.

$1

in apropiere cu cat. Perieti-deMijloc, pe coasta i malul sting al Iminogulur.

Are o populatie de 3 t6

lo-

cuitorT, din carT 44 suntimpro-

prietaritr dupa legea rurala, pe

218 familir, sati

Are 2

coIT,

una de baetr,

proprietatea, fosta a d-luT V. Perieteanu si a altora, Cu 174 hect.

infiintata la 1884, frecuentata de

Ad se afla o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, fondata la anul 181o, i avind urmatoarea inscriptie:

fiintata la 1889, si frecuentata de 32 eleve ; 3 debite si 4 cir-

41 elevi; a doua, de fete,

in-

ocnd, deschisa in jud. Prahova, com. Slanicul, plaiul Varbilaul.

Azr se numeste Baia-Bacitil, caer in locul acelor ocne, in

ciumr.

adincatura de unde s'a scos sare, este apA sAratA, ce servA pentru

Doamne, cel ce cu puterea Ta pro-

Budgetul comuner e la veniturr de 5083 1er, 95 banr si la

bar. D'asupra acester ape, in partea despre V., unde in-

SItive;AI pe cel ce iubesc poi:loaba casel Tale si locul MärieI SfintieT Tale, pri-

cheltueli de 5045 leT, 72 banT. LocuitorT improprietaritr dupa

mete i acest sfint locas al Tal, care

legea din 1878, sunt 302,

imita muntele de sare, amestecata ca pamint, numit Sturir-de Sare, se vede putul pe unde si

Intni cinstea si slava SI. Erarh Nicolne s'a zidit din temelie de roba' 1111 Dumnezeil : Pupa Daghicl, Constantin Opuranu, DOghicI Gibunea si Popa Barbu ; dindu-se gata de rosu, s'a sfintit, avInd numal sfintele icoane. lar cu anul 1855 s'a tencuit i zugavit cu cheltueala preotulul Dr:a'ghicl Duhovnicul si a d-lul Dräghicl Giibunea, In zilele prea nostru Domn Barbu Dimitrie §tir-

bel, fiind episcop prea Sfintia sa tele nostru Climent Argcsiu, zugrav Anastasie din Slatina.

Locuitorir posea : 132 bor, 84 yac!, 44 cal si Tepe, 983 or

si 97 pord.

si

neimproprietaritT, 6o. Drumurr: la Berte$ti-d.-s., spre N.-E., pe Ruga Gradistea (5

din care se extragea sare mar inainte.

kil.); la Luciul (Ialomita) spre

Sarea de la aceasta ocna este foarte alba, de o granulare pro-

S.; la Cioara-Doicesti, spre S.-V., printre pogoanele locuitorilor

densa si clecl nicr puterea de

si ale proprietaruluI (16 ,kii.) ;

a coprinde inteun mío volutn

la Lacul-Rezir, spre N., pe la punctul Caparla (13 kil.); la Vizirul, drept la podul de la

o saratura puternica.

Cornul-Malulur, prin Pirlita-Vi-

zirul (24 kil.); la balta, spre E.,

prin Gradistea i Movila-Viezurilor i apor peste Dunare in www.dacoromanica.ro

nuntatA, dar n'are o tesatura

Mihai-Viteazul, com. rur.,

In

jud. Ialomita, pl. Borcea, situata spre N. de com. Ciocanesti-Sirbi, pe cimpul Baraganul.

Este asezata pe proprietatea

MIHA1-VITEAZUL

MligETTI

329

statului 1Ciocanesti-Mihai-Voda, avind o suprafata de 14900 hect.,

deservita de 3 preoti si 2 das-

a plasei si S.-E. a com.;

cal!.

menteaza cu apa dulce gira

Insta pendinte de manastirea

Prin sat trece calea ce duce din Calarasi la Lupseani i in

Cerneti care formeaza lacul Dra-

Mihai-Vocla din Bucuresti. In partea de S. a mosieT este co-

ali-

novul ; are 17 kil. lungime.

plasa Cimpului.

de N. comuna MihaiViteazul.

Mihai-Vociä, ficiclure a statuluT,

Mihalea, sat, in jud. Braila, la 3 kil. spre E. de satul Cotul-

Improprietariti dupa legea ru-

In jud. Ilfov, in intindere de

Lung, pe tärmul drept al riulta

rala din 1864 sunt, 103 locuitorT. In 1878 s'ail maT improprietarit 40. Neimproprietariti

150 hect. Vez! Ogrezeni, paclure.

Buzaul.

muna Ciocanesti-Sirbi si in partea

Mihai-Vociä, mitguril mare, pe

mar sunt 137 locuitorT. Teritoriul comunei este braz-

teritoriul com. Crimpoaia, pl.

dat de valle: Chioveanul,

de E., linga riul Vedea, servind drept hotar intre mosia Ghioca,

jala, Baba-Ana, Valea-Berzei VaIea-Lupului. Se compune din satul Mihai-Viteazul, in care este re-

Serbanesti, jud. Olt, in partea fosa a banului BAldceanu, mosia

azi Ghimpe-

sedinta primaria' si a judea-

ten!, situata pe malul sting al Vede!, care a fost, dupa cum

torieT comunale, si din catunele: Valea-lul- Ichim, Furciturile si

se constata din documente vechT, proprietatea viteaztilui Domn.

Crucea-Giurchi, cu o populatie de 326 familiT, sail 2118 suflete,

O ocolitura a sa limiteazd toate mosiile vecine.

din cari: 517 agricultor!, 9 meserias!, 2 industria!, lo comer-

Legenda spune ea aceastá rnagurd e facuta chiar de Mi-

ciantT, 145 muncitori" i 35 servitori.

hai-Voda, ca semn de hotar, in-

Are o scoall mixta, frecuentata de 50 elevi si 2 eleve; o biserica, deservitä de 3 preoti

si 2 dasali.

tre mosii. Insa, dupa marimea sa, neobicinuitä la hotar dupa cum imprejurul e!, prin araturT, prin sapaturi si in mincaturile apeT, in malul Vede!,

Vatra satului e de 7 hect., cu o populatie de 63 familiT, saii 391 suflete, din care 233 barbati si 158 femel, locuind in 66 case. Sunt 3 circiumi. Vite : 130 caT, 300 vite mar! cornu te, 88o oT, 4 capre i 9 rimatori.

Mihalea, pulie particulara, de 900 hect., jud. Braila ; formeaa partea de E. a com. Cotul-Lung.

Mihaeqti, com. rur., in jud. Muscel, pl. Riurile, situata la S. de Cimpulung, la 18 kil, de acest oras, si la 6 kil. de Stilpeni, resedinta plaseT. Este asezata pe ambele tarmuri ale Riului-TirguluT, intr'o lunca mare si frumoasa.

se gä.sesc diferite scule : cioburi

Are o forma cam ovala si se

persoane.

de olarie veche, bucati de aur,

margineste : la N., cu com. Schi-

LocuitoriT posea 1200 vite. Budgetul comuna' e la veniturl de 5177 leT si la cheltuelf, de 6348 le!.

topoare si ciocane de piatra, etc.,

tul-Golesti ; la S., cu com. Va-

se crede el aceasta magua are

lea-Pope!; la E., cu com. Draghiciul si la V., cu com. Ball-

Cu stiintA de carte sunt 136

o vechime preistorica. D-1 Hristide, de la Serbanesti,

Mihai-Viteazul, sat, in jud. la-

conserva un frumos ciocan de piatrd gasit aci. Multi alti lo-

lomita, pl. Borcea, pendinte de comuna cu acelasT nume, situat pe cimpul Bäraganul, spre E. de

cuitorr aU avut ocaziunea sa gaseasca in jurul e! si comorT : oale cu banf vechT, scule si al.

satul Valea-Mare. Numirea Mihai-Viteazul i s'a dat dupa numele mosiei pe care

tele.

Mihalache-Grecul, gîrid, jud.

lesti.

Se compune din 4 atune : Mihdesti, Valea-BraduluT, Geabelea i Furnicosi, cu resedinta in cat. Mihaesti.

Are o populatie de 212 famili!, sad 780 suflete (399 barbati si 381 femeT, din carT 360 contribuabili); o scoala mixta, care dateazá din timpul luT A-

este satul. MaT inainte purta numele de Baraganul. Aci este resedinta primariei si a judeatorieT comunale. Are o scoala mixta, conclusa de i invatator i frecuentatä.

si pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Moru-Ghiol i anume pe acela al catunului sag DunivA-

navatul ; se ?t'ande spre E., bi-

Locuitorif, pe linga agricul-

te() directie generala de la N.-V.

tura, se mal ocupa cu fabricarea

de 50 elevi si 2 eleve; o biserica,

la S.-E., brazdind partea de E.

varuld i cu rotaria.

tul-d.-j.; se desface din girla Du-

www.dacoromanica.ro

lexandru-Ghica (1834) ; 3 biseriel (in catunele Mihäesti, Valea-Bradulur i Furnicosi).

MIHAETI

330

LocuitoriT posea : 328 boT, 190 vacT, 211 OT, 200 capre, 9 cal i 203 porcr.

Comuna se intinde pe o suprafata de 2000 hect., din can livezile ocupa 225 hect. Cele mal insemnate livezT sunt acelea dupa dealurile Dobraia si Ruda.

Budgetul com, e la veniturT de 2400 leT si la cheltueli, de

proprietatile statuluf Cilceasca Gea.belea si pe ale d-lor C. Balota, Nae NAstasoiti, Iorgu Arhimandrescu, C. Popescu, N. Iorgulescu si fratiT Rudeni. Calea ferata . se °preste in aceasta com. la cat. Furnicosi Mihaesti.

Prin Mihaesti sunt mal multe izvoare de al:4 feruginoasa.

1900 leT.

Prin mijlocul com. trece calca ferata i calea nationala Pi-

Mihie§ti, com. rur., jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa din 8 testi-Cimpulung, carl merg acatune: Negreni, Mihaesti, MIproape paralel si se intretaie gura, Rugetul, Arsanca, Stupaintre girlita DrAghiciul si Valearei, Tatarani i Capul-DealuluT. Ruda E situatA pe Valea-OltuluT, Este strabatuta, de la N. spre Intre riurile Govora i Bistrita, S. de Riul-TirguluT, care are de la 14 kil, de capitala judetuluT afluentl, pe partea dreapta, girsi la io kil, de a plasef. lita Bughea i pîrîiaul ValeaSuprafata com. e de 3253 BraduluT, lar pe partea stinga, hect. Valea-DraghiciuluT i piriTasele Are o populatie de 1804 loRuda si VAcarea. In partea de cuitorT (936 barbatT si 868 feV. este girlita Priboaia, care ser-

vete de limita intre comunele Mihaesti i Balilesti i piriul

netul, care izvoreste dintre Pla-

mel) ; 3 bisericT : la Mihaesti, MIgura si Capul-DealuluT; o scoall. Vite : 240 caT, 359 boT, 393 vacI, 4502 oT, 45 capre, 23 asinT

iul-luT-Ivan i Dealul-Vacilor si se

313 poni.

varsa in edita Priboaia.

Pe riul Bistrita, in raionul co-

Pe cursul RiuluT-TirguluT sunt

5 morT si I herAstraa.

In com. sunt 4 poduri :

2

guluT, sunt 3 dealurT marT aco-

Piatra-Rimnicul-Vilcea si de soseaua nationalA Riul-Vadulur. Se margineste la N. cu comuna

cel mal multI prunI, sunt in numar de 12000. Dintre locuitorT, parte sunt mosnenT, parte s'ají improprie-

tarit dupa legea de la 1864, pe

o intindere de 338 hect., pe

Mihäe§ti, sat, facind parte din com. rur. Albe§ti, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Olt. Are o populatie de 352 locuitorT.

Mihie§ti, sat, pe mosia Rotopane0, jud. Suceava, com. 'Bradatelul. Asezat parte pe tal.murile piriuluT Bradatelul, parte

pe coasta dealulul RAdiul, are populatie de 117 familiT, saa 514 suflete : 263 barbatT i 25! femeI, din carr 136 contrib. Vatra satuluT ocupa ir falcI 45 Pr.i.

Are o biserica, cu hramul Mihail si loan in 1785, formind parohie cu satul Rotopanesti, a cAruia scoala serveste §i Mi-

Episcopiel RimnicuI, manastiret Cozia i Dintr'un-Lemn.

Toate padurile sunt compuse din fag si stejar. PomiI roditorl,

Are o populatie de 200 locuitorT; o biserica, deservita de preot §i i dascal o scoala mixta, frecuentata. de 44 elevT 2 eleve. In partea de V., are 3 rindurT de dealurT marI, a coperite cu padurl.

LocuitoriT s'aa improprietArit la 1864, pe mosia raposatului

Ioan C. Bratianu, si pe mosiile

deanuluT.

Aci este resedinta. comuneT.

Sf. Nicolae,

2 marr la satul Furnicosi, peste Riul-TirguluT, peste care trece calea ferata i oseaua nationata% Podurile caer ferate sunt de fier, lar ale soseleT, de lemn. Pe malul drept al RiuluT-Tir-

lor, ul-luT-Ivan si Dealul-Vla-

Riurile, jud. Muscel, situat pe malul drept al RiuluT-Tirgulul.

muneT, sunt 2 morl si o pita.

miel peste Valea-DraghiciuluT

perite cu padurT: Dealul-Vaci-

Mihie§ti, sat, facind parte din com. rur. cu ace14 nume, pl.

Veniturile com. se urca la 3340 leT i cheltuelile, la 2134 leT.

E strabatuta de calea ferata.

cladita de fratiT

haestilor. ImproprietaritT in 1864 sunt: 37 fruntatT, 32 palmasT si 5 co-

dal (Cu cite 12 prj.), stapinind 239 falcr si 45 prj. Drumuri sunt: la Rotopanesti (1200 m.) §i la BurghinWi (2 kil.).

In& un ispisoc, din 6973, A-

Birsesti, la S. cu Babeni, la E. Cu jud. Arge§, de care se desparte prin riul Oltul i la V.

prilie ii, de la Stefan Voevod

Cu comuna Manastireni. E brazdata de dealurile : Petrisul, al-PiriuluT, Rogozul, Curmatura, Arsanca, Caprareata i Valea-Neae udata. la E. de riul Oltul si de valle : Boalca i Arsanca.

7011, Aug. 27, prin alt ispisoc, tot de la Stefan-Voda, se ?utarete stapinirea Mitropolier Moldover pe satul Mihae§ti. DecT

www.dacoromanica.ro

se da Mitropolier MoldoveI satul MihaeW cu morT, iprocr, etc. In

vechim ea satulu T Mihaqti in trece epoca luT Stefan-cel-Mare.

M1HAETI

MII-IXESTI-DE SUS

MihAesti, sat, fAcind parte din com. rur. Mihäeti, jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-s. Are o populatie de 358 locuitorT pi o biserica cu urmAtoarea inscriptie : cAceasti sfInt

i Dumnezeeascii bi-

seria ce se priznuqte hramul Sf. Nicolae ce e pe mopia Sf. Episcopil, din temelie se cunoalte a fi de D-lui . . (lipse.}te) i primind la däräpInare, .din

Are o populatie de 1270 locuitorf, din carI 257 contribuabilf; 2 bisericI : una, cu hramul

judetul Teleorman, i la V. cu com. Poiana.

Sf. Nicolae, clAclit& de locuitorl

Mihfiesti-de-Sus, com. rur., jud. Olt, pl. erlpAnepti, situatA pe

la anil 1874-78, deservitA de 2 preotI pi a doua la cimitirul comuna ; o pcoalA, frecuentatA de 19 copiI.

Se zice ca aceastA comunà s'a infiintat pe proprietatea sa,

piriul CAlmAtuiul pi pe dealurl,

la 15 kil. de capitala judetuluI pi la 24 kil. de repedinta plAper.

Se compune din 2 cAtune : Mihlepti-d.-s. pi Conepti.

Dunmezeeasca lndemnare s'a sculat d-lui Barbu Ple§oianu cu d-lul Ion Posteluicu, cu toatä cbeltuiala d-lor de ad fäcut thnpla de zid i art zugrAvit de tot biserica pe din näuntru, Impodobind-o cu

de Costache CAmArApescu, pe

improprietlrit dupl le-

bill ; o bisericl, in cAt. Coneptt,

toate odoarele, In zilele prea inI4atulul Domn loan Gheorghe Caragea Voevod,

gea din 1864, 244 locuitori, pe

deservitl de 2 preotl pi 2 cin-

1200 hect. din proprietatea d-luI

tAretr. CopiiI din sat urmeazI la pcoalele din cAt. MihAepti-d.-j. pi Ro-

fiind Rimniculul Episcop Prea O. Sf. Sa pirintele_Galanteon, 1814, Maiii 29..

Aci e repedinta primaria pi pcoala. Cade in partea de N.V. a comuneI.

Mihaesti, stalie de

jud.

Muscel, pl. Riurile, cAt. Mihaepti, pe unja Golepti Cim-

pulung, pusl in circulatie la Iulie, 1887. Se afla intre statiile Stilpeni (6.8 kil.) i Furnicopi (5.3 kil.). Indltimea d'asupra nivelulul Mari! : 406.52 m. Venitul acesteI statii pe anul 1896

a fost de 39878 la, 20 banI. mofie a statuluI, situat& in com. Mihlepti, pl. Oltul-d.-s., fostA pendinte de Episcopia Rim-

nicul ; se arendeaz& Cu 19012 leI anual, afar& de Reboca, care

s'a vindut de veci.

la anul 1800. In vechime s'a

Are o populatie de 1428 locuitorI (794 bArbatI pi 634 fe-

numit i RusAnepti.

mel), din cari 265 contribua-

T. CAmArApescu.

Vite sunt: 130 cal, 115 Tepe, 366 bol, i 5 vacI, 20 capre, 2000 o! i 600 porcr. Teritoriul comuneI se hiende

Dupl legea rurall din 1864, improprietArit 108 locuitorr,

pe o suprafatA de 3100 hect., din cari 45,75 hect. vil. Comerciul se exercitl de 6

cArora

circiurnarI.

Vite sunt : 383 bol, 89 yac!, 24 bivolI, 59 cal, 1455 a pi

Budgetul comuneI e la venituri de la 6200 pi la cheltueli,

de 4700 Id. Com. MihAepti-d.-j. se leagA:

/a N., printr'o posea comunall cu MihAepti-d.-s.; la S., Cu ,BAsepti din jud. Teleorman ; la V., cu Radomirepti, pi la S.-E. cu Ropiori, prin poseaua judeteand Caracal-Rosiori.

E strAbAtutA de la N. la S., de piriul CAlmAtuiul. Pe dealu-

rile care se afld de o parte pi de alta a CAlmAtuiuluf sunt

dat 450 hect. La

Conepti, mal top' locuitorif sunt mopnenT, avind 85o hect.

260 rimAtorl.

Teritoriul com, se intinde pe o suprafatA de 1350 hect., din carI 35 hect. ocupate de vi!.

PAmintul de cultura e mai mult pes, prea putin ondulat de cite-va vAlcelupe ; e mg mult ne-

gru pi bogat in vegetatie. Comerciul se face de 7 circiumarI.

Budgetul com. e la veniturI pi la cheltuell de 10362,40 la. Este legatA la N., printr'o posea vecinalA cu com. Seaca-Bel-

apezate viile locuitorilor i izlazul pentru vite. La E. de co-

ciugata, pi la S., la

statuluI Cilceasca, jud. Muscel,

muna se aflA o mAgurA, numitd MAgura-Mare, pe lingA care trece

com. MihAepti-d.-j. Piriul CAlmAtuiul strAbate co-

com. MihAepti, pl. Riurile, pendin-

un drum, numit Drumul-TAta-

te de manAstirea Cimpulung.

rilor.

muna de la N.-V. la S.-E., iar de amindou& pártile se ridicA malurile luI In forma de dealurr, unde sunt situate viile, ta-

Mikaeqti, pildure, in intindere de 240 hect., pe proprietatea

Din malul sting, s'a surpat MiWae§ti-de-Jos (Busca), com. rur., jud. Olt, pl. §erbAnepti, situatA pe &fui CAlmAtuiul (ra-

mura a 2-a), la 53 kil, de capitala judetuluI, pi la 25 kil. de

MihAepti-d.-s., la E. cu MAIdleni

pi la S. cu Rata, amindouà in

repedinta C2630. liareis Inc;:onar

in anul 1861, Dealul-CAlmAtuiuluI, pe o intindere insemnatd, pi de atund se numepte MalulSurpat. Se invecinepte la N. cu

1/2

kil., Cu

rinile pi izlazul de vite.

Milifie§ti-de-Sus, sat, fland parte din com. rur. cu acelapI nume, erbAnepti, situat

jud. Oh, pl.

43

Geogrado. Toi. zr.

www.dacoromanica.ro

mit-IXIASA

MIHAILENI

332

pe apa Calmatuiul O pe dealue.

E rqedinta comund §i are o populatie de 980 locuitorI, din carI to8 improprietaritI dupa legea rurall, Cu 450 hect. arabile.

Locuitorif posea : 279 boi, 50 vad, 15 bivolI, 14 cal, 1274 of, 22 capre i 165 rimatorT. MihMasa, fost sat, desfiintat de vr'o 20 de ani, judetul Boto§ani, pl. tefane§ti, com. Ringhilqti, pe \ralea Mihaiasa, in partea de V. a moOel statului Ciornohalul.

tulatoare circulatleI. Toate sunt bine aliniate, §i mare parte sunt

li din venitul fondultif Christescu. Este un spital cu 12 paturl

oseluite. Cea mg insemnata este

pentru barbal si femer, intretinut din spesele comunale li

Strada Principala, numita din vechime Strada-Domneasca intretae tirgul in lung, de la: Bariera Boto§ani, la Bariera-Trecatoare, O face parte din calea nationala Boto§ani-Mihdileni. Populatia tirgului este de 1260

locuitoff, din carl 376 cre§tinI de diferite rituri i natiuni §i 884 Evref. Biserica, cu hramul Sf. Nicolae,

deservita de 2 preotf, I diacon, 2 cintaret.I §i 2 palamati, este

judetene. Stabilimente industriale li co merciale sunt : 1 farmacie, 1

moará de aburT cu 4 pietre ; 2 valuri cu locomotiva ; 1 sapunade, 1 dubalarie ; o luminarie; mal multe ateliere de: croitorie, ciobotárie, blanarie, colocarle, stolerie, rotarie, butnarie, fletarle, . a. EOrile i intrárile tirgului se fac pe la barierele: Boto§anilor,

de zid, spatioasa, facuta.la 1842, cu cheltuiala proprietarului t'irgului Mihailerii, Gr. Sturdza-Vodá, sub directiunea BanuluT Mihalache Mavrodin ; este cam in

Vladenilor, Sinautului li a Tre-

centrul erguid, inconjurata cu

cate cu dreptul de bezmenarf, In baza actuluT din 1839, ce stipuleaza drepturile .5i datoriile intre tirgovetl i proprietar. Aceste

organizatoruluI §i proprietaruld

parapete de lemn O plantatie de arbori, acata de citi-va notabill cetatenf localf, si intretinuta din veniturile caseI comunale. Mg sunt in ora§el: 1 sinagoga mare, In caxe se fac toate ceremoniile.; 8 colT de rugaciuni ; 4 belferif pentru copil mal mal-1 §i 6 pentru cei mal mici. Este capitala pl4eI Berhometele. Aci se afla: rqedinta subprefectura, a judecatorieT, a per-

Mihäileanca, mo,sie, in jud. Buzaï.1, com. Zi14teanca, cat. Slobozia ;

are cam 42 hect., din

carl : 22 hect. arabile O 12 hect. padure si vie, proprietate a monenilor Mihailesti. MihAileni, ordfel, al treilea in pri-

virea vechimeI, judetul Dorohoifi.

Fondatia lui dateaza dupa luarea Bucovina S'a infiintat de proprietarul Mares, sub Domnirea luI Alexandru C. Moruzzi Voda.

Numirea o are dupa numele

ca.toareI.

Izlazul pentru p4unatul vite-

lor este de 286 hect., 44 arii. 224ezarile locuitorilor sunt fa-

indatoriri reciproce s'ail obser-

vat pana la 22 Aprilie 1857, d'Id s'a renoit actul pentru 25 ani.

Infiintindu-se trecatoare alce a.5ezindu-se autoritatile respective, se stramutara aci citi-

va negutatori §i locuitori, al carora numar spori apol. In ap imprejurare, proprietarul de atuncr, Marq, in amintirea dis-

sati Mihail Grigore Sturdza-Voda

ceptorid, biuroul vamal al tre-

care, in urma hotárirei ob§teger adunad, a dat hrisovul din 1837,

catoareI Mihaileni-Sinauti ; un biuroa telegrafo-po§tal, al cal-uf

prin care hotari a se parási

venit pe anul fin. 1896-97 a fost de le! 8737,02; sediul mediculuI de plasa, §i un depozit al regid tutunuluI Stabilimente culturale O sa-

inte, ce era pe mo*ia cu acela0 nume, care acum participa in mo0a Piriul-Negru, scoase

nitare sunt : I §coala primara, cu

1792, pentru infiintarea i recunoa,terea tirgului acesta, ce

vechea numire ce-I se da: de una Tirgul-VIAdeni, de altif Tirgul-Noti, §i de a se numi in viitor Mihaileni.

Sectionarea tirguluI este fa-

cuta in mahalalele:

trusului tirg Vladeni de mal na-

de la Alexandru Const. Moruzzi

Voda, hrisovul- din 30 Mala

alba, al-

4 clase pentru baeti, cu 2 pro-

bastra, galbena, neagra, ro§ie O verde. Stradele traversind

fesori i frecuentata de 130 elevr, fondata de N. Christescu ; 1 §coa-

tirgul pe 5 locurr paralele in. in-

la primara cu 4 clase, pentru fete, cu 2 institutoare i frecuentata de 90 eleve, la care se invata §i felurite cusaturi, im-

tinua adunaturä de comerciantl qi altl locuitori. Marele Logoat Teodor Bal§ care devenise proprietar acestor locurI, ne avind coboritorI,

tretaindu-se intre dinsele §i for-

pletiturI i broderie. Intretinerea

a donat averea sa lui

mind marr patrate, sunt ludes-

acestora se face de stat, com.

Gr. Sturdza-Voda, prin actul din

tre ele, de la E. spre V.,

§i

pe alte 5 locurI tot paralele in-

tre ele, de la N. spre S.,

www.dacoromanica.ro

era in formatiune, prin

con-

Mihail

MIHXILEN1

883

1840 $i pentru care ca recompensä cApAtä titlul de Ba$-Boer.

Noul proprietar decise organizarea ttrguluT acesta. Apol strg-

muta in el resedinta acestul judet, si dupg alte dispozitiT ce a

maT luat, a trimes la 1842 pe inginerul Balberitz de a aliniat si demarcat stradele, parcelind locurile ce s'aa dat la tirgovetT ;

lar irnogrtirea unor asa locuri si asezarea bezmenarilor s'a facut prin Banul-Mihalache Mavrodin, persoang prudenta si de mare incredere, ca reprezentant al Domnitorului Proprietar, la care a dat mult concurs si prefectul de atunci, SpAtarul Nicola? lord. Bucsenescu.

M1HXILE8TI-DE-SUS

nati-luT-Misu si MihAilesti (particulare). Terenul e ses, intrerupt de

multe lacuri $1 bgltr. Comuna e formatA din cAtunele: ColtAneni, Mgrgineanul si

cu o populatie de

resti, la 42 kil. de Giurgiii si la 18 kil. de Ghimpati, resedinta plAseT.

Comuna constitue singurá o parohie cu numele de MihAilesti.

Are o populatie de r892 su-

1400 locuitorT, din carT 255 con-

flete, din carT 385 contribuabilT ; 3 bisericT, deservite de 2 preotT

tribuabilT.

si

Are o scoalg in

5 entAretT ; o scoalä mixtg, Cu 4 clase, condusl de o invg-

cAt.

frecuentatA de 73 elevI si ¡o eleve; dota biserici, in_ el-

tAtoare si frecuentatA de 50 bgetT si I I fete.

tunele MihAilesti siMArgineanul,

Budgetul com. e la veniturT

deservite de 2 preotr, 2 entl-

de 3951 leT si la cheltuelT, de 3898 le?.

retT si

paracliser. Catedrala e cea cu hramul S-ti? Mihail si I

Mihäile§ti, ciitun, jud. Arges, pl. Oltul, fAcind parte din comuna

Gavril.

arciumarr sunt 6. Are o moarg de abur?

si o

ruralg. Dobresti.

sting pe mosia MArgineanul-SA-

Mihaileni, trecatoare, in Buco-

rata.

vina (Austria), si bluroa vamal,

Comerciul constA In desfacerea

jud. Dorohoia ; se aflä in mar-

cerealelor, care se transportg, parte la gara Mizil, parte la

ginea tirguluI MihAileni, la frontiera dintre Rominia si Austria ;

a produs in anul 1896-97 un venit de 25249 Id, 65 banT.

Mihäile§ti, com. rur., In judetul Buzga, pl. Tohani, situatg pe malul sting al pirtului Sgrata, la 28 kit, de orasul Buzga. Limitele sale sunt: la N., hotarele mosiilor din com. Cioranca: Movila-BanuluT si Bugheni-SArata ; la E. hotarul mosieT $o*liga ; la S., hotarul mosieT Glodeanul - Sgrat (Cufuritul) si la V. Cu hotarele mosiilor Dul-

banul si Mirosi, pAng aproape de vArsgtura vger Ngeanca in Sgrata.

Mihaile§ti, atto: de resedintg, CAT de comunicatie are: soseaua judeteang Buzga-Urziceni

al comuneT MihAilesti, jud. Bu-

si alte drumurT naturale, care o pun in contact cu diferite comune si mal cu seaml cu so-

case.

seaua vecinall Mizil-Glodeanul. Vite sunt: 525 boT, 369 yac?, 52 viteT, 155 caT, 246 Tepe, 20 minzT, 2050 oT, 28 capre si 453

insemnate sunt : MArgineanul-Misil? (stat), Doamna-Bglasa, saa RAsturnatiDoamneT-BAlasa (spitalul Brincovenesc), MArgineanul- Sgrata, Doamna-Paraschiva saa RAsturProprietAtT

maT

zga, Cu 560 locuitorT si 124

MihAile*ti-de-Jos, cittun, pendinte de com. MihAilesti, plasa

alnistea, jud. Vlasca,

situatA in josul cAtunuluT MihAilesti -d.-s.,

care e asezat pe malul drept al

porcI. MeseriasT sunt: 2 lemnarY,

ArgesuluT.

croitor si I cizmar.

de zid, deservitA de I preot si

Inceputul com. nu se poate bine preciza; se stie insg. c cgtunul Mgrgineanul exista de aproape 300 anT, lar MihAilesti si ColtAneni de pe la 1830.

Suprafata sa este de 5214 hect., din care 4037 arabile, 12 pAdure, 98 fineatA, 659 izlaz si 408 sterpe.

Mihäile§ti, clItun, al comuneT Valea - Musceluld, jud. Buzga, Cu 30 locuitorT si 7 case.

com.rur., jud. Vlasca,

pl. Cilnistea, compusg din cgtunele : MihAilesti-d.-j., Mihlilesti-d.-s., Tufel e, Bgneasa si Costieni ; situad. pe partea dreaptä

a riuluT Argesul, la extremita-

Are: o scoall mixtg; o bisericA 2 dascAlT.

Aci se aflg un pod pe vase peste riul Argesiul.

MihAile§ti-de-Sus, cdtun, pendinte de com. MihAilesti, plasa alnistea, jud. Vlasca, situat pe partea dreaptA a rtuluT Argesul, si lipit Cu cAt. MihAilesti-d.-j.

Are o bisericg, cu. hramul Sf. ImpgratI Constantin si Elena,

tea de E. a judetuluT, despre

deservitg de I preot si 2 en-

Ilfov.

tgreti ; o moarg cu abur?; un han.

Se aflg. la 20 kil. de Bucuwww.dacoromanica.ro

Ad se aflA prim4ria.

munte, jud. Suceava, intre comunele *arul-DorneT

Dorna. Acoperit cu padure.

Mihäiletul, pirla, jud. Suceava, izvoreste de la Apa-Acra, de sub Piciorul-Scurt, si se varsa la Coverca, in Calimanelul.

Mihiita, com. rur, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., la 14 kil. de Craiova si la 30 kil, de resedinta plasei,

conclusa de o invatatoare i frecuentata de 44 baetT $i 31 fete; 3 circiumT; i moara cu abur!. Suprafata teritoriuluT comu-

de 625 pog. Apartine cl.luT D. A. Guran, si e populata cu cerf, stejarT, ulmT, frasinT

si emita,

care predomina.

na este de 4406 pog., din cae: pamint arabil 2272 pog., fineata 251 pog ; izlaz 262 pog.; lac teren sterp 16 pog.; padure 3017 pog.

MihAlä§eni, sat, j u d Botosani, pe partea de S.-E. a dealuluT, ce se prelungeste in stinga BaseuluT, paná in valea Hodoroaia, in cen-

Mosia Mih5.4a are o suprafatd. de 1424 pog. pdmint arabil si aduce un venit de 36000

trul com. Brateni. Are o suprafata de 2341 hect.

drept al JiuluT si la poalele Dea-

le!. Apartine d-luT D. A. Guran. Paclurile : Potmeltul, cu o suprafata de 179 hect., apartinind

luluT-RoteT.

d-ner Eufrosina I. Suliotu, Mi-

Situatä pe loc ses, pe malul

MIH0RENI-BAI4

334

MIHXILETUL

si o populatie de 145 familiT, sad 570 suflete, din carT 195 contribuabilf.

este resedinta primarieT comund BrAteni. Ad i

Se invecineste la N. ca com.

haita, ca o suprafata de 625

Are o biserick cu i preot si

Cotofeni-din-Dos ; la S., cu corn.

hect. apartinind d-luT D. A. Gu-

Breasta; la V., cu com. Pre: desti ; iar la E., ca comunele

ran, sunt populate cu cer, ulm, frasin, jugastru i limita, care

2 dintaretT ; o scoala, conclusa de i trivatator si freeuentata de 40 elevT; i circiuma ; 2 mor! de

Isalnita i Almajelul. Terenul comuneT este accidentat de dealul Poroina, aviad

predomina.

apA.

Ville se gasesc pe mosia locuitorilor si a proprietarilor ; produc vin rosu si alb. Transportul se face cu carele pe calea comunala. Comuna este strabatuta de o cale comunala vecinala si de dota cal comunale. Budgetul com. e la veniturl de 2330,48 leT si la cheltuelT,

Vite sunt : 200 bol i yac!, 175 cal, 1420 of, 140 porcl..

in comuna o l'Ultime de 200 M., i acoperit ca fineata, paclurT

si vil.

In comuna se gasesc cite-va baltT îAre carf: Ochiul-luT-Gal-

ben, cu o suprafata de 35 m., Balta-Gildaea, Balta-Sfinta, Birvareata i Marita. Balta Gildaea se scurge in Balta-Sfinta, aceasta in Ochiul-luT-Galben impreuria in jiul-Vechiri.

desfiintat, locuitoriT asezindu-se In Mihalaseni.

Mihfilceni, numire vechie a cdtunului Vijiitoarea, din com. Martinesti, jud. R.-Sarat,"numita

de 2236,76 leT.

ast-fel pentru ca maT inainte

LocuitoriT posea : 134 vite marl cornute, 49 oT, 22 caí.

apartinea comuneT Slobozia-Mi-

Se zice ca la anul 1830 un oare-care Mihäià, ar fi dadit Mihäita, sat, jud. Dolj, pl. Jiulcase pe acest loc, apoI altiT l-ag urmat si ast-fel se puse inceputul comunei Mihaita.

In apropiere de Mihalaseni a fost satul Serafinesti, care s'a

com. Mil-Alta,. Ad este rese-

dinta primarieT. E populat de 831 suflete, din carl 431 barbatT

hAlceni.

Mihälceni-Slobozia, com. rur., in jud. R.-Sarat, pl. Marginead.-j. Vez! Slobozia - Mihalceni, com. si cat.

Se compune din doul cat. : Mihaita, care este si catun de

Are o scoala mixta, ce func-

Mihoaia, pida, ce curge prin

resedinta, i Potmeltul.

tioneaza. din 1886; o biserica,

Mult timp resedinta comunel a fost in com. Cotofeni-din-Dos, pana la anul 1874. .re o populatie de 1036 suflete; doua bisericT, unul In catunul Mihaita cu hramul Sf. Paraschiva, lar a doua in catunul Potmeltul, deservite de I preot

ca hramul Cuvioasa Paraschiva.

pl. Tirgul, jud. Tutova; izvoreste din padurea Iepureni de llaga cat. Bursuci, curge de la V. spre E. si se varsa îz piriul Elanul, la E. de cat. Hanaseni.

400 femeT. Locuesc In 174 case.

Mihäita, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Mihaita ;

apartine d-lul D. A. Giran si are pe dinsa padure si o moara cu abur!.

si 2 antaretT ; o scoall mixta,

Mihäita, padure particulara, jud.

ce functioneaza de la arad x886,

Dolj, pl. Tiul-d.-s com. Mihaita,

www.dacoromanica.ro

Mihoreni-13a1§, sat, pe mosia Cu acelag nutne, comi Tureatca, pl. Berhometele, jud. Dorohoia, Cu 71 familiT, sati 282 suflete. Proprietatea acestel partI

trupul tntreg al mosieI Mihoreni, este a familia Bal$ ; din vechime a fost a M-reT Horceca, din Bu-

covina, pg.ng la 1785, cind se vindu intreg trupul mo$ieT, divizatá astgif in Mihoreni-Bal$ si

Mihoreni-Stavrat, de pe com.

MIJLOCUL

335

MIHOREM-STAVRAT

Mijea, pldure a statuluT, in intindere de iiso hect., pendinte de com. Morani, pl. Filipe$ti, jud. Prahova, care, impreung cu trupurile Gruiul (750 hect.) $i Ghirdoveni (650 hect.), formeazg pgdurea Moreni.

S'chiopeni, cu satul Schio-

peni, la N. Stoefefti, ca satul Stoe$e$ti, in partea de jos. S'ifcani, ca satul Si$cani,

la N. S'uletea, cu satul S aletea,

Sgtenii improprietAritT ati 199

in partea de jos. Tämdfeni, cu satul TA-

ariT, cimp $1 71 hect., 61 ariT, pg-

mAseni, in partea de jos. i8. Tiful, cu satele: Micle$ti $1 Tiful, in partea de jos.

Buda, pl. Herta.

Mijloceni, trup de mofie rAzgseascl, In jud. Covurluiii, pl. hect. 48 ariT pgmint; propriePrutul, com Oancea. tatea mo$ieT are 213 hect., 40 dure. Hotarele mo$iel sunt cu : Bucovina, Stoene$ti, Culiceni, Tureatca $i Mogo$e$ti.

Mihoreni-Stavrat, sat, pe mo$ia cu acela$T nume, com. Buda,

pl. Herta, jud. Doroholii, cu 75 familif, san 273 suflete. Proprietatea mo$ieT este a

Mijlocul, plasd, in partea de S.

Urdefti, cu satele: ar-

a jud. FAlciti, mArginitg la N. cu plgsile : Crasna $i Prutul; la

pe$ti, Odaia-Sirbilor, PogIceni, Popeni, Urde$ti si Urde$ti-Ttr-

S., cu jud. Tutova; la E., cu

gu$or, in partea de jos. Urlati, cu satele : Floto-

pl. Prutul si la V., cu jud. Tutova, de care se desparte prin apa Birladuld. Este formatA din urmAtoarele

22 comune:

ne$ti . i Urlati.

Viltotefti, cu satele : Valen' $i Viltote$ti, in partea de jos.

Vutcani, cu satul Vut-

r. Bdrbofi, cu satele: BArbo$i si Tletura-BArbo$1, in par-

cara, la mijlocul p15.5eT.

tea de N. Btrefti, cu satul B64e$ti,

Teritoriul plg$eT este deluros $i in mane parte acoperit Cu pl-

Mihail $i Gavriil, de lemn,fAcutg. In 1780 de Dim. Brgescu $1 Costa Volcinschi. SAteniT improprietgritI ati 127

la mijlocul plg$er.

durT.

Deleni, ca satele: Deleni, Golá$ei $i Talaba, in partea de

Este brAzdat de mal multe vgf, prin carT curg un numgr

Nord.

hect. pgmint, Tar proprietarli,

Dodeldi, cu satul Dodesti, la mijloc. Gdgefti, mi satele : GAgesti, Giurcani, Groze$ti $i Peicani, in partea de jos a plg.$eT. Grumitzoaia, cu satul Grumgzoaia, la N.

de piraie, ce se varsg, unele spre V., in riul Birladul, $i altele spre

d-lor C. Stavrat $1 NAstase BrAescu.

Are o bisericg, cu hramul Sf.

415 hect., 34 ariT cimp, $1 57

hect. 29 ariT pAdure. Hotarele mosiel sunt cu : Mogo$e$ti, Bece$ti, Tureatca $i Bucovina.

Mihute§ti, mahala, in com. rur. Satrucul, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Gufilei, ca satul Guiitei, la mijloc. Hoceni, cu satele : Hoceni,

Hoceni-Tirgu$or, Toma $i Si$-

Mijarca, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., com. rur. Fintina-Domneascg.

Mijati, sat, Mcind parte din com. rur. LApu$ata, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Are o populatie de 243 loo bisericg, fondatA la anul 1842. Este situat la 2 kil. de cAt. Sgrule$ti, re$edinta cu cuitorT ;

$coala,

cani-Boere$ti, in partea de N. Hurduji, cu satele : Hurduji-Boere$ti $i Hurduji-RAze$1, la mijloc. lo. Yigdlia, cu satele : Jigg-

lia $i 12.4cani, in partea de jos

E., in piriul Elanul. Piriul Elan al face hotarul des-

pArtitor, de la N. la S., Intre aceastg plasg si pl. PrutuluT. Sunt multe livezT $i vil, mal cu seamg prin satele rAzg$e$0.

PAdurile sunt abundente in lemngriT de tot felul.

Plasa Mijlocul, unitg cu pl. Prutul, se administreazg de cltrA un sub-prefect. Resedinta ambelor -plg$T este in tirgu$orul FAlcift.

Mijlocul, p/asli, in judetul Olt. Se mArgine$te la N. cu pl. Ve-

a plAseT.

dea-d.-j., printr'o linie cercuitg,

1 I. illeilliefti, cu satele : MAlge$ti, Po$ta-Elanul $i Tupilati, la mijloc.

care- incepe de la limita jud.,

12. Opleni, ca satele :

Ose-

leni $i Baggul, la N.

www.dacoromanica.ro

trece pe lingg com. Gue$ti, Op-

ta$i, Negreni si se terming la E. de pl. Oltul-d.-j. La S. se mArgine$te cu pl. Siul-d.-s.

si

mIJLOCUI.

836

MIJLOCUL

Serbane$ti; la E, cu jud. Arge$,

de care se desparte prin riul si dealurile riuluI Vedea, lar la V., cu pl. Oltul-d.-j. Mara de riul Vedea, care uda partea de V. a pla$eT, mal este

strabatuta de eurile Plapcea si Negri$oara, care se varsa In riul

Vedea, avind un curs regulat. Terenul p1A5eT Mijlocul este

maT ridicat catre V. si merge inclinindu-se in partea de E. Calea ferata Pitesti - Slatina

strabate partea din centru a plaseT Mijlocul. Mará de aceastá

satele Valea-Arinilor (com. Baltatesti) si Cracaoani, apoT pe culmea dealuluT Grinddul, dintre

Grasi, Blebea (Schitul-Manesti),

satele Baltate$ti si Grindaoani, scoborind spre S., futre satele

tul $i Tirgul-No0, in centrul pl., intre com. Humulesti, Neamtu, Raucesti, Timi$e$ti, Uricheni, Pastraveni, Gruma.ze$ti $1 Fi-

Grindaoani $i Grumazesti, apoT pe la S. satuluT Poeni (com. Uscati), Unghlul, Dragomire$ti, Mastacanul (com. Dragomiresti), pe la E. satelor Ghigoesti (com. Serbesti), la V. satuluT Hirtopul, Maxime$ti (com. Birgaoani), si limita com. Margi neni. La S. se limiteaza cu pl. Bistrita; la N., cu

Este formatä din plasile

cinale, carT leaga comunele intre ele. Plasa Mijiocul cu resedinta in com. Buzesti coprinde i i comune rurale : Baltati, Birceul, Buzesti, Corbul, Florul, Icoana,

Are 8 scoale.

Mijlocul (De-Sus-), plasd,

in

partea despre N.-E. a judetuluT Neamtu, asezata pe valle: MoldoveT, NeamtuluT, TopoliteT, mal

mult in regiunea empeneasca, de cit In partea muntoasa a judetuluT.

Se margineste la E. cu jud. Roman, de care in parte (pana

u-

cuprinend la un loc 19 com. (18 rurale si r urbana) si anume:

I. Pipirigul, cu cálquele: Pi-

futre com. Neamtul, Vinatori, Filioara, Grumaze$ti $i Petri-

Condreni,

Drebuta, Todiriteni, Lunca $i

VechTe, In centrul pla$er, futre

comunitatile religioase: Manastirea-NeamtuluT, Secul, SchitulSihlea, Sihastria, Vovidenia 51

com. Vinatori, Baltatesti, Hu-

natori, Nemtisorul,

Procovul, in partea de N. a plaseT, intre pl. Piatra-Muntele $i jud. Suceava.

Neamful, com. urb., cu tea, Prundul $i Tutueni, In cen-

mulesti $1 Grumazesti. Biilfdtefti, cu catunele: Baltate$ti, MitoculuT-Balan, Va. lea-Arinilor $i Valea-Seaca (Valea-AlbA), in centru $i partea sudica a pla$eT, futre com. Hangul, Vtnatori, Filioara $1 Cracaoani.

ro. Grumlloefti, cu catunele:

trul pl. si filtre comunele Hu-

Grumazesti,

mulesti, Vinatori, Rauce$ti $i

Petricani.

chi$tea, Hotarul, Joseni, Marcesti, Ruseni, Ur$i $i Hiza, in

Rducefti, cu catu n ele : Rauce$ti, Sirbi, Oglinzi, Ghebeni,

centrul pl., intre com. Petricani, Cracloani $i Pastraveni.

i t. Uricheni, formata. din o singurä catuna, in partea de E. a pl., futre com. Petricani

de hotar din S. de satele TI-

rice, in partea de N. a pl., in-

gul, marginea jud. Suceava), pe culmea munteluT Petru-Voda,

tre com. Neamtul, Petricani, Timise$ti $i jud. Suceava. Petricani, cu cdtunele : Petricani, Tarpe$ti, Petricani-d.s.

meT Magura-VaraticuluT, printre

Humulesti, Ocea (GhermanestiOanceT), Topolita, Bejani, Deleni 51 Tolicea, In centrul pl.,

laesti, Filorul, Gropile, PiriulTirnoveT, Zembe5ti si comunitatile religioase : manastirea Varaticul, Agapia $1 Agapia-

rateni si Cujbeni (com. Pipiri-

prelungindu-se de-alungul cul-

$1

Filioara, cu catunele : Filioara, Agapia, Varaticul, Ceh-

Lebeda, Munteni, Redeni, Suzeni, Trohine$ti li Aprodul-Pu-

sus de izvorul pirtuluT Cra.caul si

cesti, Petricani, Pastraveni jud. Suceava.

peni, Cujbeni, Dolhesti, Pitilageni $i Tal-Aten', in partea de N.-V. a plaseT, futre pl. PiatraMuntele $i jud. Suceava. Vindtori, cu catunele: Vi-

Climesti, Micsune$ti

talud muntele Domesnicul, mal

gheni si Dezrobiti, in partea de N.-E. a pl., futre com. Rau-

cani.

in dreptul com. Uscati), se desparte prin riul Moldova, lar de ad i prin limitele naturale ale satelor: Valea-Alba (cnm. Uscati), Chiliile, Talpa, Omiceni (com. Talpa), Ruginoasa (com. (com. Budesti GhicaT); la S., cu pl. Piatra-Muntele, trecind linia

Timifefti, cu catunele: Timise$ti, Preute$ti, Buzati, Un-

pirigul, Plutonul, Baboesti, Agá-

mahalalele : Beraria, Boistea, Haralambie, Pirful-UrsuluT, Pome-

Bozieni),

lioara.

Humulefti, cu catunele :

nite : 131strita-d.-s. si Mijlocul,

soaia $1 Valea-Merilor.

feni (Liesti),Manesti, Plopi, Schi-

jud. Suceava.

are numaT sosele comunale si ve-

Optasi, Potcoava, Sine$ti, Ur-

Fabrica, Ingare$ti (Sileni), Jul-

(Petricani-AgapieT), Curechi$t ead.-j., Slobozia, Tolicea, 13oi$tea,

www.dacoromanica.ro

Arsine$ti,

Cure-

$i Pastraveni. 12. PdstrIlveni, cu catu n ele : Pastraveni, Radeni, Davideni, Spie$ti, Fundatura, Tibucanid.-j. $i Schitul-Tibucanilor, in

partea de E. a pl., spre mar-

MULOCUL

337

ginea despre jud. Roman si Suceava, filtre com. Ti misesti, Uscati, Uricheni si GrumAzesti. Uscati, cu cAtunele: Uscati, Rdzboeni, Borsesti, Marginea, Poenile, Totoesti, Lela,

MIJLOCUL

intre ele ar fi aceea dusA de la satul BAltAtesti, spre V. de satul Filioara, pe la mAnAstirea Secul, Cetatea - Neamtul, spre Baia (jud. Suceava).

Piscurile de munti din

a-

DrAmesti, in partea de E. si centru a pl., intre com. Talpa,

ceastA plasa sunt mal' putin re-

Dragomiresti si PAstrAveni. Talpa, cu cAtunele: Talpa (Serbesti- lur - Talpa), HlApesti, Negoesti, Thetura (Thetura-Borseni), Homiceni, Chilia si CrA-

Bistrita si ramurile cele mai importante vin in zona cuprinsA

esti, in partea de E. a com., spre marginea jud. Roman, intre com. Uscati, Birgloani si Bozieni.

Dragomirefti, Cu

marcabile de cit acele din pl. la S. de cursul piriulur Ozana,

Ape minerale sunt la :

BAl-

tAtesti, Oglinzi (statiunr balneara) si MAnIstirea-Neamtul. CAile de comunicatie sunt : soseaua BaltAtesti - Neamtu - Oglinzi-FAlticeni (continuarea soseler Piatra-Neamtu) ; soseaua Neamtu-Mosca (jud. Suceava), mergind paral el cu piriul Neamtu, pAn A la vArsarea acestuia in

pAnd spre hotarul pl. Piatra-

Moldova; soseaua PiatraBozieni (continuare a soseler

Muntele, intre soseaua jud. Piatra-Roman si jud. Suceava, iar la N. de cursul acestur pilla sunt numar ramificatiunile muntelur Halduca.

Piatra-Roman) ; soseaua Dragomiresti-Tupilati (continuare a soseler Girovul - Tupilati) ; soseaua Humulesti - MAnAstirea-

1-11.11

Neamtu si Pipirigul.

cAtu-

Cele mar principale piscurr

nele : Dragomiresti, Unghiul, Timpesti, MastacAnul, Bornisul (ArAmoaia), Negoesti, in partea

sunt : CotnArelul, Petru-Vodd, Plesa, Procovul, Domesnicul, Stinca-CAprioarelor, BrAditelul, Osoiul, Virful-Fagilor, Sihlea, Ciungi, Dealul-Mare, Ceardacul,

Mijlocul, plasd, jud. Vasluia, numita ast-fel de la pozitiunea ce .ocupä in centrul judetulur. Se

Fundul - RomAneser, Corogeni, Grinddul, Palanca, MAgura si

ginea orasulur Vasluiti. Situata pe culmile dealurilor si vAile

Oglinzi. Din tre riurr: Moldova ; din tre piraie, toate apele cal-1 formeazA

ce se intind intre pir-aiele : Rebricea si riul Birladul, la dreapta Do -

de S. a pl., intre com. Uscati, Cirligi si BirgAoani. Birgitoani, Cu cAtunele : Birgloani, GhilAesti, BAllnesti, Breaza, Certieni, Dirloaga, Ma-

ximesti si VlAdiceni, in partea de S. a plAser, filtre com. Serbesti,

MArgineni,

Bozieni si

Talpa. Bazieni, Cu cAtunele : Bozieni (tirg) si Rugmoasa, in

intinde de la N. spre S., din marginea jud. las', pAnA in mar-

brovAtul si Vasluetul, la stinga.

marele basin al Moldover si anume: Rica (cu afl.), Neamtul (Cu Nemtisorul, Ozana si

Ia.si ;

Se mArgineste la N. cu jud. la S., Cu orasul Vasluiti ; la E., cu pl. Crasna si la V., cu

sub-afluentir), Topolita si Va-

partea de E. a pl., filtre com.

plAsile : Fundurile si Stemnicul.

lea-AlbA (Cu afl.), VlAdiceni, Ta-

Este formatA din II comune :

Talpa, BirgAoani si Ghicli.

tomiresti, MArgineni (aceste din urmA, impreund, se vars1 in riul Bistrita).

i. Eoreasa, cu satele :

Budesti-

i8. Budefti-Ghicn, Cu catun ele: Bu desti - GhicAr, FAurei,

Climesti, Micsunesti si Tatomi-

resti, in partea de S. a plAser, spre hotarul jud. Roman, intre com. Bozieni, MArgineni si BirgAoani.

19. McIrgineni, Cu cAtunele : MArgineni, Hoisesti, Itrinesti si

Hhtesti (Deleni si Virleni nu mar existA ca sate), in partea de S. a pl., intre pl. Platra-Muntele, pl. Bistrita, jud. Roman, com. Dochia. Teritoriul acester plAsr pre-

zintà doua regiunr: muntoasA si deluroasA ; linia despArtitoare

Este de observat cA, in general, panta de inclinatiune a apelor, ce uda aceastA plasa,

este de la V. la E. Agricultura se face pe o in-

Be-

reasa, Bolati, Botoaia, Cirlesti si RAscani. Boclefti, cu satele : Bodesti, BorosAsti, Radiul, DAmAcusul,

(Petresti), Scinteia, Tirgusorul, BorosAsti, Tufesti. d.-j. si Tufe--

tindere de 39004 hect., 39 arir. Imasul vitelor are o intindere

ti-d.-s. Coddefti, cu satele : Codaesti (sat si tirgusor) si ser-

de 2589 hect. lo arir.

botesti.

Industria e mult mar bine reprezentatA in aceastA plasA de cit in pl. Bistrita; numArul fa-

Delnefti, Cu satele : Ciolita, Danesti-Golier si DAnesti-

bricelor de tesut fac singurul

Ferefti, cu satul Feresti. Mircefti, cu satele : Mir-

renume orasulur Neamtu, mAnAstirelor VIratecul si Agapia. Are o populatie de 9922 fa. mili!, sati 43420 suflete.

www.dacoromanica.ro

RAzesr.

cesti si RAdiul. )5urcinef1i, cu satele: Drac-

sani, Ghergheleul si Suranesti.

MULOCUL

MIL-VEL-CULAC

338

Tienta, ca satele : Cujba, Focsoaea, Pripoarele, Protopesti,

mili!, sati 13973 suflete ; 28 bi-

sericr, deservite de 20 preotT

Aci e resedinta com. rur. Nisipi. Cade in centrul comuner.

Ruteni si Tacuta. Telejna, cu satele : Butucaria, Ciofeni, Cbioaea, Tata-

si 29 eclesiarhr; 11 scoale, frecuentate de 393 elevr $i 56 e-

Mijlocul, sat, facind parte din

rani, Telejnad.-j. si Telejna-cl.-s. ro. Valea-Rea, ca satele : Moara-Domneasca, Rotaria-d.-s. si Valea-Rea.

7118 vite marr eor-

ir. Zapodeni, cu satele : Rotari-d.-j., Rotari-d.-mj. si Zapodeni.

Aceasta plasa este deluroasa pe toata intinderea er. Are mar multe culpar, caff toate pleaca din dealul Bordea, ce face ho tarul intre jud. Iasi $i Vasluiti. Ast-fel e culmea dintre pirarele :

Dobrovatul si Cutigna, care se terminá din jos de Tacuta ; cul-

mea dintre piriul Cutigna si Rebricea, care fiind intretalata de alte pirare, formeaza diferite alte culmr si val, carr toate se termina din jos de orasul Vasluiti, la confluenta piriulur Vasluetul cu riul Birladul; unele pe partea dreapta in sesul Birla-

dului, altele pe stinga, in valea piriulur Vasluetul. Pozitiunea deluroasa a plaser

face ca terenul el sá fie udat

leve. Vite :

com. rur. Stanesti, pl. Oltul-d.-j.,

nute, 14 bivolr, '008 cal', 14351 oT, 103 capre, 1526 rtingtorT. Locuitorir posea 1460 stupT cu albine.

Mijlocul, sat, ca 82 locuitorr, jud. Arges, pl. Oltul, facind parte

din com. rur. Cremenari-Mosneni.

Mijlocul, sat, facind parte din com. rur. Parosi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, cu o populatie de 395 locuitorr.

Are o biserica cu urmatoarea inscriptie :

jud. Vilcea. Are o populatie de 259 locuitorT : 129 barba!, 130 femer. Cade in partea din mijloc a comunei. Are o biserica si o scoall.

Mijlocul, mahala, facind parte din com. rur. Dejoiul, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 120 locuitorr. Aci e

resedinta primaria In partea de V. a acester mahalale, e Dealul-Mare, care in toata intinderea

lur s'a surpat la 1874.

-

Mil-vel-Alciac, vale insemnata, In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe

Ziditi In zilele Ini4atuluI Impirat

teritoriul comuna Enisala si J'u-

Alexandru Pavlovicl, la leatul x807, prin

rilovca ; izvoreste din poalele

osteneala si toati cheltuiala robilor luT D-zeii: Ereil George, Ereil Badea, Erita Maria, ETA:" Stanca, si cu fiiii lor. i s'ají Infrumusetat si cu zugriveala, dapii cum se vede, ca si fie spre pomenire vesnici la tot neamul lor, acum In zilele Luminatuld Domn loan G. Caragea Voevod, la leatul 1817, cu blagoslovenia Sfintitului Episcop si stiipIn al nostru, loan Argesianu.

sudice ale dealulur Orta-Bair; se

indrepteaza spre S., avind o directiune generala de la N.-V. la S.-E., brazdind partea estica a plaseT si cea sudica a comunei

Enisala, pe cea estica a comuner Caraman-Chioi si cea centrald

*liase ce se strecOr printre Mijlocul, cdtun, pendinte de com.

a comund Jurilovca; curge pi-in paduroasele dealurr Caramantrivi si Biuiuc-Orman-Bair, si, dupa

valle acestor dealurr ; osebit se gasesc Iazurr mar! si miel.

un curs de io ldl., se deschide in ezerul Golovita, litiga com.

de un numar mare de piraie si

Partea de N. a pläser este mal rece, fiind dealurile mar inalte si acoperite cu padurr; partea de S. e mar cimpeana, avind si o cultura mar intinsa de cereale. Resedinta plaser este in gusorul Codlesti.

t'ir-

Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt,

situat pe marul sting al, girler Plapcea. Are 468 locuitorr si o biserica zidita la anal 1855, de Diaconul Tolo. Aci se afla localul de primariel si scoala comuner.

Mijlocul, sat, facind parte din

Jurilovca; pe valea sa se tntinde drumul comunal Visterna-Juri lovca.

Mil-vel-Culac, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comunelor rurale Cauli-Bugeac

tura viilor si a livezilor, ce sunt maT multe in partea de mijloc

com. rur. Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 190 locuitorT si o biserica, fondata la anul 1861. E udat de riul Cerna la S., de

a plaseT.

Lovisteanca si Valea-Salcir dela

Intinderea teritoriulur e de 35865 hect. Are o populatie de 3818 fa-

directiune generala de la N. spre S.; merge printre satele

N. la S.

Ciamurli si Cauli-Bugeac ; taie

E brazdata de dealurile Cerna si Nisipi.

cimpia Tatli-Suhat, si, dupa un drum de 6 kil., se deschide in.

Locuitorir, pe lingl agricultura se mar ocupa si cu cul-

www.dacoromanica.ro

si Ciamurli-d.-j., servindu-le si

ca hotar; se desface din dealul Visterna, din poalele lui sudice; se indreapta spre S., tuteo

MILANUT,

partea nordica a Iezerulul Golovita-cel-Mic.

Milanul, areal insemnat, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. rur. Lunca,vita, situat in partea nordica a plapel pi a co-

muna; la 3 kil. spre N.-V. de

din muntiI comuneT Mera pi se varsa in Milcov, jud. Putna.

Comuna se intinde pe o suprafatd de 1900 hect

Milcoveni, sat, pendinte de com. Buzepti, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe luna, in stinga VedeI,

Are 3 bisericT : la Milcovuldin-Deal, la Milcovul-din-Vale pi la Prooroci. Cea din Milcovul-din -Deal nu functioneaza,

la S. de comuna. Are 218 locuitorl, cel mal multI mopnenI.

saful Luncavita. Este de natura stincoasa.; pi are o inaltime de 48 m. Dupa el se zaresc Vacareni, Garvan, Galati i Dunarea,

pe o mare intindere. S'a crezut cä pe el ar fi existat un lagar roman, insa sapaturile de pamint acum facute nu in acest scop, ci pentru a scoate platrä pentru case (o cadera), n'a(' dat

peste niel o inscriptie. E mal probabil ca a fost ad un cordon san bechet (intaritura tur-

Milcovul, com. rur., jud. Olt, pl. Siuld.-s., situata pe malul sting al OltuluI pi pe valea la, cum pi pe valceaua Urlatoarea, la 4 kil. de Slatina, capitala judetuluI, pi la 26 kil, de repedinta plaper.

muna. de 4 ctrciumarT.

O posea comunall leaga co-

de 400 anr. PrimiI saI locuitorI aú fost proprietarin Mateiti Dinu Milcoveanu ; lar dintre täranI : Barbu i Radu Nedescu, Patrapcu Nedescu i altir. Locuitorif se ocupa cu agricultura, afara de 6 BulgarI pi g

facind

muneT sunt de 2600 lel. Comerciul se exercita In co-

muna la N. cu poseaua jude-

naturI pi In cele-l'alte, cu finete.

parte din com. rur. Milcolui-Izbasepti. Are o biserica., cu mul Adormirea, deservita de preot i i cintaret.

paracliserr. LocuitoriI poseda : 220 cal pi Tepe, 200 boI, 16o vacT, IO bivolT, 1500 oT i mo porcI. Veniturile i cheltuelile co-

Se compune din 4 alune:

din carI 242 contribuabill, lo-

Milcoiul, sat, cu 28o suflete, jud.

fiind cam ruinata. Cele-l'alte sunt deservite de 2 preotl pi 2

Milcovul-din-Deal, unde e pi repedinta comuna', Milcovul-dinVale, Prooroci i Stejari, cu o populatiune de 1061 locuitorT,

ceasca). Pe la poalele sale nordice curge gira Ciulnetul. E acoperit in partea de E. cu sema-

Argep, pl. Topologul,

Mil.,CO/UL

339

cuind in 212 case pi 28 bordee.

Se zice el comuna dateazd

familiI de TiganT, carI se mal ocupa pi cu alte meseriT. EI des-

teana Slatina-Turnul -Magurele, iar la S., cu Ipotepti, Malul-Ropu pi Viipoara. Tot pe aci trece Oltul i linia ferata BucureptiVirciorova. Un singur deal, din malul

sting al OltuluI, numit Icoana, brazdeaza comuna, in partea de N.-E. Val sunt : Valceaua-BisericeI, Urlätoarea, a-Boulul, a-CacoveT, Bancila, Trapila i Suhatul, toate

dind in Olt. Se limiteaza. la N. cu Slatina,

la S. pi E. cu com. Coteana la V. cu nul Oltul.

pe apa TopologuluI, jud. Argep, pl. Topologul, la 17 kil, de com. rur. Tigveni, repedinta sub-

fac productul munca ion la t'irgul din Slatina. Mosia apartine statuld pi altora, ca d. Dem. A. Polihron, care

prefectura, pi la 22 kil. de Pitepti. Se compune din 5 sate :

posea 400 hect. arabile pi 70 hect. padure, d. Sta'. P. Can- Milcovul, rig, izvorepte din mun-

Ginerica, Isbasepti, Milcoiul, Suricariul i Tepsinari, avind peste tot : 245 familiI, san 1202 suflete, 5 bisericT pi o pcoall.

targief, 500 hect. arabile i go hect. padure, Biserica Sf. Treime din Slatina, etc. Statul posea trupurile Sfintepti i Baldeasca, de 325 hect., cu zavoaele Ion: Chirdolul, Pir-

Mi1coiu1-Isbäse9ti, com. rur.,

Budgetul comuneI e de 4431

la la veniturI pi de 5545 leT, la cheltuell. 350 boI Vite: 366 vite pi vacT, 16 caT, pi 245 vite ma-

runte : 50 oT, 45 capre pi 150 rimatorT.

Milcovelul, pirtiai, ce izvorepte

loagele i Urzarepti. Dupa legea din 1864, s'ati tm-

proprietarit 200 locuitorI, pe 513 hect, din mopiile statuluT, Sf. Trame pi a d-nel Birjov. Viile ocupa o suprafata de 40 hect.

Pamintul, pe valea OltuluT, e

nisipos, iar pe deal, argilos pi in genere, putin fertil. tele Fundul-MilcovuluT, din Virful-MonteoruluT, jud. R.-S arat Se

indreapta spre N. pana la com.

Sindrilari (jud. Putna), de aci spre E. pana la com. Virtepcoi, despartind pana. aci jud. Rimnicul-Sarat de Putna, iar de aci filtra in jud. Rimnicul-Sarat La com. Risipiti Tese din acest ju-

det, inträ in jud. Putna

www.dacoromanica.ro

se

com. kastoaca. De la comuna Virtepcoi, VI-a schimbat cursul ; 44

olmo. ,Varele Diofionar googrOo. Vol. IT.

pi

varsa in riul Putna, la E. de

MILCOVUL-DIN-DEAL

unde pana in sec. al XVIII-lea curgea prin orasul Focsani, acum il lasa spre N. Uda in drumul sad pl. Orasul, trecind pe Ruga com. Andreiasi, Brosteni, Vlrtescoi, Cimpineanca, Golesti, Mindresti si Risipiti, (R. - SI

rat); lar in judetul Putna, uda comunele : Odobesti, Mera, Pa-

MILCOVULVI (DEALUL-)

840

istorie sub numele de batalla

pul, care a domnit de la 1560

de la Cursul sati Izvorul-Aper,

1568.

In care Stefan-cel-Mare a invins pe Radu-cel - Frumos, Domnul Muntenier, fugarindu-1 pana la

cetatea Dimbovita. Tata

cuna

descrie Grigore Urechie, aceasta

lupa : . .

. dad ii ail sosit

tefan-Voclii la

La 160o, a avut loc, fina Milcov, lupta dintre Mihaiii-Viteazul si Simion-Movill. Timp de 380 anr, Milcovul a

servit, in parte, ca nula de demarcare filtre cele dota tarr surorT, pana cind la 1859, Domnito-

testi, Rastoaca si ocoleste orasul Focsani. Are un izvor mare,

margine, Noembrie in 8, ad impiirtit stea-

rul Cuza a realizat visul tutulor

g-urile ontil sale, pre Milcov O de ski

Ro min ilor, rupind pentru tot-d' a-

de unde apa, bolborosind, rese in

s'aii impreunat cu Radu-Vodii, Noembrie

mare cantitate cd dintr'o cofa. Milcovul coprinde apa dulce pana la Andreiasi, unde intrind in regiunea de sare, incepe si el a fi sarat. Basinul saii este coprins (in

In 18, Jol, la locul ce se zice CursulApel O dind rizboiti vitejqte, de ambele Oil, s'au lAtut acolo pinii tseara, aWerea. fi VinerI i Simbiitii pAnfi in sea* iar noaptea spre Duminicii, aft

una stavila care despartea Moldova de Muntenia si formind o singura Tara, Rominia.

judetul Rimnicul - Sarat) intre culmile Alunulur, LaculuT, Scorusulur, Deleanul, despartindul

de basinul Rimner; acest basin are o intindere de 15000 hect. sal-1 160 kil. patr., coprinzind

intreaga plasa a Orasulur, cu teritoriile comunelor de mar sus. Afluentir Milcovulur sunt : Valea-Vulcaneasa, Larga, unita cu Ciocanelul si Grozoaia, ValeaRea, Pitulusa, Badea, Dregi, Seaca, Pietroasa, Faraoanele, DAIhautul, Mera, Dilgovul, Reghiul, Milcovelul, Arva, etc. Milcovul, de la Foesani in

liisat Radu-Vocri toate ale sale in tabäril O ati fugit cu toatä oestes la scaunul

gil, la Dhnbovita (Letop., P, p. 1 s3 156).

tefan-cel-Mare, dupa ce invinge din noti pe Radu-cel-Frumos, mar sus de M'ulule, trage

din Milcov un canal care sa serve de hotar intre Moldova si Tara-Romineasca, adeca cum serie Urechie : . . . all despilqit din Milcovul cel mare o parte de pida, ce vine pre Me. OdobWi O trece de clii tu apa PutneI O acela pini astral' este hotar TiraMoldovel O TireI-Romtneiti. (Let. P, p. z6z, cf. iticaI, Cron. Rom., IP, 98).

In 1564 (Sincar pune anul

Milcovul-din-Deal, sat, fácind parte din com. rur. Milcovui, pl. Siud. s., jud. Olt, situat in partea de N.-E. a comuner, pe Dealul-Oltulur, numit Icoana. E resedinta comuneT si are o populatie de 300 locuitorT, din carT 70 eo ntribuabilT. Are o biserica ve. chre, cu lira-

mul Sf. Dumitru, al carer ctitor I)

sunt : Comisul Malea"' si Ion Polihron.

Vite sunt: 6o bol, ioo vacT, 30 cal, 350 or si 37 porcr.

Milcovul-din-Vale, sat, Pacind parte din com. rur. Milcovul, pl. Siuf-des., jud. Olt, situat pe valea Oltului, sub mal, si cam la gura vilceler Biserica, la I

jos nu aduce bolovanrsi pietre in cursul sati, matca lur devine nisipoasa, malurile inguste si cursul aper sale linistit si atit de lin, pre eh este de furios in regiunea de munte. Inundatille

1563. Chron. Rom., /I°, 342), Stefan Toma, Domnul Moldo-

Urechie serie ca aceasta lupa a avut loc 'filtre Toma si Mir-

cultor!, din carT 65 contribuabill; o bisericä cu hramul Sf. Nicolae, zidita la anul 1875 de catre

ati acoperit din vechime cu mal de lut 11 nisip, paminturile vegetale ce el format fata pamintulur cultivabil, Milcovul a jucat un mare rol

cea (Ciobanul), Domnul N'unte-

ctitorir D. A. Polihron si altli, si

niel :

deservita de I preot si 1 &sal. Locultorir poseda : 40 bol, 55 yac!, 28 ea!, 250 or pi 40

din punctul de vedere istoric. Cele mar insemnate fapte istorice, carT s'ati petrecut linga Milcoy, san in carl acest !ti se

pomeneste, sunt urmatoarele: La 1473, are loc in apropiere de Milcov, batalla cunoscuta in

vel, invinge la Milcov, pe Domnul MuntenieT, Petre Schiopul.

A§a. Mircea-Vocli, cu toca' oastea sa,

s'ají pornit asupra Tom0I; ce Tonna Prinzind de veste de sirg s'ají giitit O i-ati 4it Thainte la Milcov yí dind rhboiii, sil bitut pe Mircea-Vodii. O de aci s'ail intors la 18.0. (Let., 12, 219).

Irisa. Mircea Ciobanul a domnit de la 1546-1552; decT lupta

n'a putut avea loc de cit cu fiul si urmatorul sal:1 Petre Schio-

www.dacoromanica.ro

kil, de resedinta comuna Are o populatie de 275 lo-

porcr.

La N., pe valea Oltulur, se alla o magura aproape de vilceaua Mamila.

Milcovului (Dealul-), deal, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Vacaren si

MILEM

341

...MILCOvuLUI (FUNDUL-)

Jijila ; se desface din Dealul-COrArilor $i anume din virful Movila-FuseT ; se indreaptA spre

Mileanca, sat, pe mosia cu a-

S., a.vind o directiune generall de la N.-E. la S.-V. si brAzdind partea de N. a comuneT Jijila si a plAseT si pe cea de S. a comunef VIcIreni; se intinde printre piriul Jijila i afluentul sga Valea-lui-Bran ; din poalele de E. i$1 la nastere piriul Valea-

362 familiT, saa 1812 suflete. Proprietatea mosieT este a d-neT Catinca Misolu, nAscutà Softa, sotia defunctuluT Manolache Misolu.

celas! nume, com. Mileanca, pl.

Prutul-d.-j., jud. Dorohoia, cu

Are 2 bisericT, cu z preot, z cintAretT si I pAllmar ; una este

Tot alei se introdusese printre femeile sAtenilor, tesAtoria cea mal frumoasa a scoartelor si pinzarituluT.

Mileasca, mofie, a statuluT, in jud. lalomita, pl. Ialomita-Balta; formeaz5. cu Cocora un trup de 4000 hect., purtind numirea Cocora-Mileasca si a fost pendinte de mAnAstirea MArgineni $i Sf. Gheorghe.

GloduluT ; are o inOltime de 88 m. ; punct trigonometric de ran-

mic6 de lemn si tencuitl si s'a reparat in mod radical la 1857 de defunctul Mi$olu ; a doua

gul al 3-lea; pe poalele de N.

este noa zidità de

defunctul

MueT (Plaiul-), deal mare, in jud.

trece $oseaua judeteanA Isaccea-

Gh. Negru, unul din locuitoriT

MAcin, iar pe la cele de S. drumul comunal Jijila-Greci; este acoperit cu finete.

fruntasT aT satuluT, care a oferit

BuzAti, com. Gura-TeghiT, futre muntiT Podul-Grecilor, Tega, Podul-CaluluT i Cernatul, acoperit cu fineatO i putin porumb.

in acest scop 1000 de galbenT.

In jud. R.-SArat, pl. Andreiasi,

condusá. de I invAtOtor, e frecuentatA de 6o elevT. Calitatea plmintuluT este maT In totalitate bunA. SIteniT im-

In partea de E. a sa de unde

proprietAritl ati 812 hect., 05

izvoreste riul Milcovul ; e acope-

ariT, pärnint, lar proprietatea mosieT 2311 hect., 56 ariT, cimp. Are un iaz, numit al MisoluluT, in suprafatO de 31/2 hect., pe cursul piriuluT Podriga, ce trece pe mosie. Drumurile principale sunt :

Milcovului (Fundul-), munte,

rit cu padurT.

Milea, firlu, in jud. Buzla, com. Goidesti ; incepe de sub muntele Fata Viforiter ; desparte muntele Penteleul de muntele Cursele i dl in piriul Mare, la Gura-MileT.

Mea-

Mileanca, com. rur., in partea de S.-V. a pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia, formatA din satele: Codreni, Ghitcluti, iVlileanca

TAtAr4eni, cu resedinta primlriel in satul Mileanca.

Are o populatie de 575

fa-

miliT, sail 2353 suflete ; 2 bisericT,

deservite de 2 preotT, 4

i 2 prtlImari; I condusl de z invAtAtor cintAretT

$coa15. i fre-

cuentata de 6o elev1 ; 1309 hect., 3 ariT, pAmint satesc, 6536 hect.,

54 ariT, cimp proprietAresc, Io iazurl si 2 pogoane vie. Budgetul com. e de 6523 L la

venit. 5i de 4525 lei, la chelt. Vite marl cornute sunt 1686, o! 3855, capre 10, caT 331 si pord 206; stupT cu albine 222.

Milencanef (Piscul-), pisc, pe dealul cu acelasT nume, pe mola *tiubeeni, com. tiubeeni, pl. Baseul, jud. Dorohoitl.

Mileni, sat, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Burila-Micl. A maT purtat i numele de StrAini.

acel de la Rádluti-Bivolul, ce

Milescu, munte, situat la N. com.

duce prin Havirna la Dorohoitl; acel de la Darabani-Contesti, ce duce pe deasupra TAtArgsenilor

pul vereT, pAsuneazA vite marT

Racovita, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Pe acest munte, in tim-

la SlAveni, lar pe la Balinti la Boto$ani, si acel ce duce prin Putureni la Cotu$ca si Mitocul.

$i miel. Aci se fabricA brinzA, unt i urdA. In acest munte, pe valea riulul Cerna, e o mare ca-

Hotarele mosieT sunt cu: DrAguseni, Codreni, Darabani, GhitcAuti, Girbeni $i TAtArAseni. La 1763, in Domnia luT Griaore loan Calimah-Vodg, vedem

vernA.

cá. intre boeriT grecT carT aa fost ridicatT in ffeare i du$T la Constantinopole, era si SpOtarul tefan Misolu si Aga Alexa Misolu (Let., tom. II, pag. 249). In trecut, se fAcea pe aceastA mo$ie o culturA speciall a raseT vitelor. Vitele albe i cornute, oile si caiT erail cAutate pretutindene pentru frumusetea si calitatea lor.

www.dacoromanica.ro

Mile§ti, com. rur., in jud. BacAa, pl. Siretul-d.-j., pe dreapta piriuluT RAcAtAul. Este alcAtuit5. din 5 cltune : Milesti-d.-j., rese-

dinta, Milesti-d.-s., VOleni, Valea - luT - Drag,

saa Dragul

Larga. AceastA com., unja cu satele din com. PArincea, tinea maT fria-

inte de jud. Tecucia. Dup5. Statistica din 1874, com. se compunea din cAtunele: Aprodul, Buzduganul (aztAz1 a1A-

turat de com. PArincea), Chif-

telnita (din vechime mosia SturdzeT), Milesti-d.-j., Milesti-d.-s., Valea-luT-Drag i Valeni.

Se margineste la E. cu com. Parincea, la V. cu com. Tamasi,

la S. cu satul Horgesti (com. Gioseni) si la N. cu com. Lecca.

Pe teritoriul com. se gaseste Valea-AproduluT, cu urme vechi, numite Ceta.tuia. - BuzduganuluT, Balta-AproduluT si altele.

Dealurl mal insemnate sunt :

spre V., dealul Porcariul, spre S. dealul Cucuetul i spre N. si E. dealurile: Piscul-Laculur, Stanistea, Trocinta i Dealul-

Teritoriul com. este straba.tut de calea judeteana BacaOParincea. Distantele

Pirlul Racataul primeste in aceasta com piriiasele Babinilor si Sipotelor. fa-

Mile§ti, sat, facind parte din com. rur. Fauresti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Valcea. Are o populatie de 116 locuitorT ; o .biserica, fon-

Milesti-de-Jos,mofieparticulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. ma. laesti. Are pe &usa padure.

data de Protopopul Ivan Fatirescu, la anul 1828.

Milesti-de-Sus, sat, jud. Bacan,

mofie, tn jud. Covurluiti,

pl. Siretul, com. Smulti, fosa a manastireT Adam si a statuluT, acum cumparata de razasiT Smul-

fesiuni libere, 192 muncitorT si 15 servitorT.

harazira apoT manastireT Adam.

643 RomtnI, 320 UnguiI si 5 EvreT, totT de protectiune romina; 576 agricultort, 4 meseriasI, 2 comerciantl, 9 cu proSunt 17 contribuabilT. Are o scoala mixta, care func-

tioneaza din 1865 in cat. Milesti-d.-s., frecuentata de 17 copiT ; 2 bisericT : una ortodoxa in satul Milesti-d.-s. si una catolicä In satu.1 Valeni, deservite de 2

preotl si 2 cintaretT. Case de locuit sunt 238; circiumi 3.

Teritoriul com, are o Intindere aproximativa. de 1920 hect.

Proprietar este C. Lecca, cu o mosie de 183 hect., aducind un venit de 5624 leT anual. Padurile ocupa 6o0 hect. Mal insemnata este padurea Milesti ; incolo padurea este mArunta si cu tufaris. Viile ocupa 36,13 hect. Vite sunt : 90 caT, 449 .vite marT cornute, 544 oT si 277 porcT.

Budgetul com. e la veniturr de leT 4459, banI 9 si la cheltuelI, de leT 1468, banI 34.

culescu.

Mile§ti-de-Jos, plia'ure particulara, pl. Ocolul, com. Malaesti, situata pe mosia Milesti-d.-j. Are o intindere de 95'/2 hect. si e populata cu cer si girnita,

tenT. Pe aceasta mosie se afla o piatra de marmura infipta in pamint de Im.50, unde a fost o biserica, Sf. Ioan, si casele luT Fotache si Fauna, proprietariT primitivT aT mosieT, pe care o

milif, sail 968 sufiete, din carT :

reparat de raposatul George Di-

Bacan, capitala districtuluT, 22 H.; la com. Parincea, resedinta plaseT, 3 kil. ; la com. Tamasi, 12 kif.; la com. Lecca, 8 kil. ; la com. Gioseni, 18 kil.

Corbulul.

Are o populatie de 241

MILETINUL

842

14/11LE$T1

Mile§ti-de-Jos, sat, si resedinta.

care predomina.

pl. Siretul-d.-j., com. Milesti, si-

tuat pe dreapta piriului RazaMil. Are o populatie de 44 familiT, sati 172 suflete ; o biserica, cladita de locuitorT si de unul anume Toader Spoiall, la 1843-

Vite : 12 caT, 69 vite marT cornute si 56 porcT.

Milesti-de-Sus, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Mallesti, rese-

dinta primal-tel. Are o populatie de 639 suflete : 307 barbatT si 332 femel. Locuesc In

com. Milesti, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j., situat pe dreapta pi-

153 case.

riuluT Racataul, la 670 m. de

scoala mixta din satul Milestid.-j., care este la 760 m.

Copiif din sat urmeaza la

Milesti-d.-s. Are o populatie de' 70 familii, sati 284 suflete. Vitc : 23 caT, 144 vite marT Mile§ti-de-Sus, mo,rie particucornute si 62 porcT. lara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. satul Milesti-d.-s., aMilesti-de-Jos, sat, jud. Dolj,. partinind bisericef Sf. Treitne pl. Ocolul, com. Mdlaesti, asedin Craiova. Pe ea se gaseste zat spre N. de satul de resepadure. d'uta: Milesti-d -s. Are o populatie de 321 suflete ; 189 bar- Mile§ti-de-Sus, peaure particubatT si 132 femeT, locuind in 63 lara., jud. Dolj, pl. Ocolul, com. case ; o scoala mixta ce fu ncMalaesti, satul Milesti-d.-s., apartioneaza. din 1834, frecuentata tinind bisericer Sf. Treime din de 43 baetT, din carT : ii din Craiova. Are o Intindere de 76 Milesti-d.-s., 20 din Milesti-d.-j. hect. Se gaseste pe mosia Misi 12 din Fintinelele ; o biselesti-d.-s. si e populata cu cer rica, fondata de Mateiti Milescu, si &n'O..

deservita de I preot si 2 d'utaretl, si care in anul 1852 s'a. www.dacoromanica.ro

Miletinul, plasd, situata in partea

MILETINUL

343

de- mijloc a judetulur Botosani. Se -intinde pe dealurile dintre Siena si Jijia si pe valle ptraielor Dristea, Cozancea, Ursoaia, Valea-Grajdulur si Siena. Se mgrgineste la N.-E. cu pl. Jijia ; la V., cu plasa Tirgul; lar

MILETINUI,

nit, Lipoveni si Cerchejeni, in

com. Dracsani; Benchiul, al-Bisericer, Badal, Cornisulur, Cozancea, Cruce', Dolina, Luchir,

cuentate de 450 elevl si 90 eleve; 5 morT de apa $i 3 de abur!, 1 fabrica de spirt (velnita).

Are o populatie de 3467 fa-

Holmul, Grozir numit si al-Ti-

milif, sag 15963 suflete, din carr

ganilor, TAlpoaer, Valea-Seac5, Vier si Zlatunoaia, zis si al-Bisericer, in com. ZlAtunoaia. Dealurile in general sunt platourr intinse.

3335 ContribuabilT.

chejeni, Dracsani, Dracsini, Su-

Val' sunt putine si inguste.

litoaia si Z/Atunoaia-Micg, In par-

Mar tntinsa este Valea-Sicner in

Locuitorir se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor, iar cer din ttrgul Sulita, parte cu comertul si industrir manuale. Sunt vr'o 200 meseriasr. Vite : 8943 bol si yac!, 1573

partea de S. a plgser. Alte vAr mar insemnate sunt: Dristea,

cal', 10000 oT, 300 capre, 13 bivol!, 2097 porci.

la S., cu plasa Cosula. Este formatg. din 5 comune : T. Dragani Cu satele : Cer-

tea de S. a plaser. Gorbdnefti, cu satele : BlIndesti (Gogeasa), Burla (BorcilA), Gorbgnesti (Bozieni), Siliccani, Soroceni (Uriceni-Herescul), Talpa (TtlhArestil, Tomesti-Ciolacul (Tomesti-Fotea), Tomesti-VtrnA-

Cozancea si Ursoaia, in guste si urmind directiunea dealurilor. Apele ce udg. plasa sunt : La-

cul Dracsani, in partea de S.

voaia, Urlati (Tomesti-Rusetul)

a plaser, in comuna Dracsani, contintnd multa apA, si bogat in

si Vingtori la N. piase. Sulita, erg in centrul plg-

pestr, raer si trestie, siare o suprafatg de 1360 hect.; apor pi-

ser, linea lacul Dracsani.

rai el e : Siena, care izvoreste din

Soleldnefti, Cu satele: BA-

jud. Dorohoiti, uda plasa

T'ir-

rinesti, Borcileni, Iongseni, Socrujeni, Starosilta-Stavri, Staro-

gulur, formeazg mar multe iazurT

silta-Radul, Soldgnesti, ViforeniCerchezul, Viforeni-Cuzer, la E.

Miletinul, intrA in lacul Dracsani,

de Dracsani. Zleitunoaia, cu sate/e: Bfznoasa, Cernesti, Cociugeni, Iuresti, Stgnesti si Stroesti, la S.E. de Dracsani. Intinderea plaser e de 39240 hect. Pamintul este mar mult argilos, variind in galben orI negru.

mar!, udä partea de S. a plaser l'ese din lac prin valea intinsg. numitg Valea-Sicner si se vars5. in Jijia /a Todireni; Ursoaia, care izvoreste din com. Mangstireni si

se varsg In Siena ring Sulita;

Locuitorir posedg 788 stupr cu albine. Comerciul se face cu cereale, vite, lemne si alte obiecte de consumatie, lar pietele de des-

facere sunt Sulita si Botosani. In ergul Sulita, in fie-care sAptg-

mina, Lunea, se face iarmaroc. E strAbatuta prin centru, de la V. spre E., de soseaua judeteana Botosani-$tefAnesti, prin comunele Gorb5.nesti si oldanesti; apor de catea Talpa-Sulita,

de calea judeteang precum si mar multe cAT vecinale comunale.

Aceasta plasä e unitg cu plasa Tirgulur in administratie, subpre-

fectura fiind in Botosani. In privinta judiciarg formeazä un ocol cu plasa Cosula, judecatoria fiind in orasul Hirlga.

Teritoriul plAser este mar mult

Cozancea, care izvoreste din pgdurea Cozancea, com. Soldanesti, udg partea de S.-E. a plAsel si se varsg in Sicna la Cernesti ; Dristea, uda comuna GorbAnesti, in partea de N. a piase! si se var-

deluros. Dealurile ce o strabat fac parte din grupele ce se in-

sa in Jijia la Iongseni. Pgmlntul plaser e ocupat cu

etc., carr fac serviciul si in plasa TIrgulur.

tind intre Sicna e Jijia

cultura cerealelor, finete, imasnrr

si ati

In general directiunea N.-V. si

si parte cu pgdure.

S.-E.

Ingltimea cea mar mare o a-

Din suprafata totala de 39240 hect., cerealele ocupa 22280

ting dealurile din centrul plAser,

hect. ; pgdurile, 6574 hect.; fi-

numite Tu gu eta si al-Babicenilor,

netele, 9200 hect.; imasele si lo-

In com. SoldAnesti.

curile satelor 10500 hect.

Alte dealurf mar insemnate sunt : Dealul-Mare, Botoaia si Dealul-Turculur, in com. Gorba-

nesti; Buda, Piciorul, Dracsini, Piscul Dracsani, Prihodul, Gor-

Are 22 bisericr, deservite de 15 preotl si 28 cIntgretr; 9 scoale mixte, I scoala de bgetT si 1 de fete conduse de io invatAtorl si 2 invAtatoare si fre-

www.dacoromanica.ro

Serviciul sanitar se face de 1 medie de plasg, I vaccinator

Miletinul, piria, izvoreste din padurea Balta-Arsa, In com. Curtesti, jud. Botosani, curge in directie de la N.-V. spre S.-E. si uda satele Oraseni, Curtesti, Cosula, Copllaul, Chitoveni, Prisecani si PrAjeni pe tArmul

sting si LAtAi pe dreapta. Formeaza mar multe iazurr in cursul sati, intre carr: Lipoveni, Co-

sula, etc. Tara in jud. Iasi prin

MILETINULUr (VALEA-)

partea de N. a plapeT Bahluiul, printre comunele : Badeni pi i.potele, pe la satul Luparia ; apoi

se laza prin mijlocul comunei ipotele, trece printre satele : Onepti, Plugari, Chipcareni, Hilceni pi din jos de satul Vladeni, se varsa in Jifia.

M1LOMTI

344

Este in legatura cu comuna Ropul prin o posea vecinala. Se tntinde pe o suprafata de 1182 hect., din carl 889 hect. apartin insurateilor, 43 hect. d-lui I. I. Machedon, lar restul

de 250 hect. s'a cumparat in loturi de mal multi locuitori.

mopneni; restul s'ad impropri e tarit la 1864, pe mopia-statului Milostea, din care li s'ad dat 400 hect. pamint.

Toata comuna se intinde pe o suprafata de 1750 hect.

Aci se gasesc multi merr, pe/1, nuci pi cire$I; lar livezile

Primepte ca afluenti in jud.

Are o populatie de 584 lo-

dad pana la t000 care de fin.

Botopani, In dreapta, ptraiele :

cuitori ; o pcoala mixtä, frecu-

Unguroaia cu Alghia pi Dum-

entata de 32 elevi pi 9 eleve ;

brava, com. Cristepti ; Cornaciul cu piraiele Lingurarilor (Oniaga), Palancuta (Tiganilor) i PiriulCrucei, com. Slobozia-Secatura ; apoi Pirtul-Lupu1uT, in com. Co-

o fabrica de caramida ; o atoara

cu apl. Vite sunt : 69 cal i lepe, 87 bol, 34 vaci pi vitel, 3 taurr,

Cind timpul e prielnic se fabrica in com. 3000 decal. tuica. Veniturile i cheltuelile com. sunt de 1030 leT anual. E brazdata de dealurile: Sacoti, Piscuiata, Muncelul pi u-

14 bivoli $1 bivolite, 264 01 pi 56 pord.

data de vaile Rastoaca.

pula ;

Tulburea cu Stahna

Bahna, com. FlAminzi ; Piriul-Sa-

Locuitorii poseda : 47 plugurl,

40 cu bol

tela pi Dodolea, in com. Latai

7 Cu cal ; 65 care carute, 42 cu bol i 23 cu Locuitori improprietariti sunt 138 pi neimproprietari ti, 5.

Deleni. Pe stinga primepte: pi-

Comerciul se face de lo cir-

tului cu Fetita i Pietricelul, com. Storepti; Piriul-Vladenilor cu piriul Radeni, com. Radeni; Scin-

raiele Prajeni pi Novaci. In jud. Iapi, dupa ce formeaza mal' multe iazuri primepte afluentii: Stirleuca, Curca, Mitocul, Comanacul i Prajeni.

Acest Orla este de o mare

Miletinului (Valea-), vale, jud. Botopani i Iai, prin care curge piriul Miletinul. E cea mal intinsa vale din plasa Copula, jud. Botopani, pe care o strabate in partea de N. Milice§ti, sat, facind parte din c. r. Telega, jud. pi pl. Prahova.

Militari, com. rur., jud. Ilfov, pl. Znagovul, situata la V. de Bucurepti, la 7 kil., futre ora p pi forturl. Prin mijlocul comunei trece poseaua judeteana Bucurepti-Oltenita.

Milostea, molde, a statului, situata in com. Milostea, pl. 01tetul-des., jud. Vilcea, fosta, pen-

dinte de manastirea Bistrita. Se arendeaza cu 56ro le! anual.

ciumarr.

Militarul, jud. Braila, la 3 kil. spre S. de satul Ulmul, pe hotarul dintre com. Ulmul pi Fleapca.

insemnatate economica, caci all-

menteazä cu apele sale un numar de sate pi cele mal intinse cimpir din plasa Bahluiul, cari alt-fel ar fi ramas neproductive, din cauza lipsei de apl.

Trifon pi

Milostea, pcidure, a statului, In intindere de 275 hect., situata. In com. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,

jud. Vilcea, i formata din tru-

purile : Bujora eu Taura (175 hect.) pi Paduricea (loo hect.).

Miloramul, traft de filtdure, al statului, jud. Vilcea, pl. Oltul, com. upani, In intindere de 125 hect., formind,lmpreuna cu

Milo§e§ti, com. rur., in jud. Ia-

Cu trupurile : Grauri (280 hect.)

Smirna pi in partea de N. a

Sirbi (275 hect.), padurea

plapei, la capatul de. N. al mopiel Andrapepti, pe care se afla

lomita, plasa Ialomita - Balta,

situata spre V. de comuna

pi com. Andrapepti.

Milostea, com, rur., jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusa din 2 catune : Sacota i Guepti. E situatà pe valea riului Tiriia, la 58 kil, de capitala judetului la 18 kil, de a plaiului. Se marginepte cu com. Slatioara, Greci judetul Gorj.

Are o populatie de 378 locultor!; 2 biserici ; 2 morr pe apa Tiriia. Locuitorii posea : 40 cal, too bol, 200- or ; 30 stupi cu albine. In comuna -sunt 22 locuitorl

www.dacoromanica.ro

Dupa legea zurall din 1864 sunt improprietaritl 48 locuitorl, neiraproprietariti mal sunt 140. Se compune din satele : Milopepti, Nicolepti Pastrama,

Cu repedinta primariei pi a judecatoriei comunale in satul lopepti.

Are o populatie de 1207 locuitorl, din cari: 300 agricultor!, 21 meseriapi, 3 industriapi, 8 comercianti, 5 avind profesiuni

libere, 91 muncitorl pi 69 servitorI.

MILOSESTI

Are doul scoll primare mixte, una in satul Milosesti si a doua

MINEASA

345

Milovanul, mofie particularg, judetul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,

orasul Tu rnul-Severin . E formatl

dintr'un singur sat, avind 560

in Nicolesti, frecuentate de 37 elevf si 15 eleve; o biserica, deservitA de un preot i doI

com. Plesoiul. catun, al com. GrAjdana,

Are o bisericl, deservita de

tgreti.

jud. Buzati, cu 360 locuitorI 81 case ; se subdivide in patru : Miluiti propriti zis, Miluiti-Bar-

condusa de I invatAtor si fre-

Vite 475 caT, 1112 bof, 2136 o' i 73! porcf. Budgetul comuneI e la veni-

turI de 3362 lef si la cheltuelf, de 3236 lef.

.bu, Miluiti-Ciolanul MosnenI.

locuitorI, din carf 8o contribuabilf, locuind in 116 case.

i Miluiti-

Miluiti, sub-divizie a atunulut Milo§e§ti, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de

Linia-CiolanuI din com. Maui, jud. Buzati.

comuna cu acelasf nume, situat

la N. plaseI, spre V. de satul Smirna.

Vechea numire a satuluf este Cilnaeni.

Aid este resedinta primarief si a judecAtorier comunale. PopuIatia tomunef este compusa din 145 familif romine, 4 familif ungare, i familie greaca si 3 familif de Tigard. Are o scoall mixta, conclusa de un invAtator ; o bisericA, de-

preot Si 2 cintaretI ; o scoala,

cuentata de 20 elevf;

o cir-

duma..

Locuitorif posea : 16 plugurI, 30 care cu bol, 3 carute Cu cal; 36 stupf cu albine. Prin aceasta comuna. trece soseaua Vagiulesti- Miluta-Mentidin-Dos.

Miluiti I, mofie, in jud. Buzati,

Budgetul comunef e la veni-

com. Grajdana, ea. Miluiti, pro-

turf de 750 Id si la cheltuelf,

prietate a statuluI ; Vara de ce s'a dat locuitorilor, statul mar

de 493 leI. Vite sunt: 300 vite marf cor-

posea inca 90 hect., din carf

nute, 8 cal, 345 of si 200 ti-

15 arabile i 75 padure.

matorl.

Miluiti II, mofie, in jud. Buzan, com. Grajdana, ea. Miluiti; are 16o hect., din carr 9,50 hect. padurea mosnenilor Sasenf.

Pe teritoriul acestef comune posea. statul mosia cu Ociare, cunoscuta sub numele de proprietatea statulur Miluta. Este arendatg.

Miluta-de-Jos, padure, in jud.

dervita de un preot i dor en-

Miluiti III, mofie, injud. Buzan,

taretf. Vite : 265 cal', 817 bol, 1294

com. Grajdana, proprietate a

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,

statuld; are 86 hect., din carT 74 hect. padure.

cind parte din com. rur. Miluta. Aceasta padure este pe

or si 512 pord.

fa-

proprietatea statuluI Miluta.

Milotina, vale, jud. Ilfov i Ialomita, cu o lungime de 8 kil. Incepe din jud. Ialomita in dirtctiunea de la E. catre S. si servl de pasunat. Pe aceastA vale trece un mic piriti, ce poartA

numele vaiI, si care udg com. Obilesti-Vechf, plasa Negoesti, jud. Ilfov.

Miluiti IV, mofie, in jud. Buzar], com. GrAjdana, proprietate a statului ; are 240 hect., din

care 220 hect. padure. Padurile de pe Miluiti I, III si IV, statul le-a grupat in dota: Miluiti I si II, cu o suprafatA de 471 hect.

Milovanul, sat; jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul.

Buz5ti, face un corp cu LAsta-

Are o populatie de

rul, de 752 hect., de pe mosia BAdeni-Miluiti.

Plesoiul, ce este la 2 kil. Are o bisericA vechTe, fondata

de locuitorf.

Runceasa, pl. Argeselul, jud.

Minea, cdtun, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Dormarunt, situat la 6

kil. spre S.-E. de satul de resedintg.

Locuesc Iti 404 case. Copia* din

sat urmeazA la scoala din satul

Minciune§ti, numire ce se dA und pärp din comuna LgicaiMuscel.

Miluiti-Barbu, pdclure, a statuluI, pendinte de VIcaresti, jud.

200 suflete : 650 barbatl g 55o l'eme.

Minciune§ti, vechie numire a ditunulur Trestioara, com. Trestioara, jud. BuzAti.

Mituiti-Bfideni, mofie. Vezl BAdeni-Miluiti.

Miluta, cont. rur., jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 60 kil. de

www.dacoromanica.ro

Mineasa, MAneasa sati

asa,

rit2, jud. Vilcea, afluent al 01tetulul. Izvoreste din DealulBerbestilor, curge de la N. ca-

MINETT1

mialXuL

846

tre S. si se varsá in Oltetul, la com. Testoiul, dupA ce a udat

Biserica, cu hramul Sf. Dimitrie, deservitA de I preot,

comunele: RomAnesti, Nenciulesti, CdpAturile,

2 cintAretT si r pAldmar, este de zid, facutA in 1845 de d. Stqu, proprietarul mosid.

MA-

neasa iSerbAnesti. Acest ria seacA in timpurr secetoase. Fun-

dul albier e nisipos.

Mine§ti, cdtun, in jud. si pl. Arges, fAcind parte din com. rur. MAlureni-BAdicesti.

Scoala primará, condusA de I invAtAtor, e frecuentatA de 40 elevl. LocultoriT improprietAritT aa' 1200 hect. 18 ar. pAmint ; iar

proprietarul mosieT 3723 hect. 71 ar. cimp si 3 iazurT, din carT

Mingärdoaia, cdtun, pendinte

unul nutnit al-MuscaIuluT, in su-

de com. Buteasca-d.-j., pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, proprietatea d-lui Ap. GrAjdAnescu.

prafatá. de 4 hect., 30 arif. Piriul principal ce trece pe mosie este Ghireni.

pulung, situad. pe tArmul sting

al rittlul Argeselul; la 37 kil. de Cirnpulung, si la 5 kil. de Stilpeni, resedinta plAser.

Se mArgineste la N. cu comuna Racovita ; la S., cu comuna Colibasi ; la E., cu pAdurea

Mioveni si la V., cu riul Argeselul.

Biserica, caditl. la 1840 de catre rAposatul Rob ea FocInescu,

pe ruinele une vechT bisericT, si care la 188o s'a mal reparat de sotia sa Salta ; este deser-

vid. de i preot i I dascAl. Are o scoall frecuentad de

PiatrA calcaricA este multa si

38 elevl §i 2 eleve; 2 morl pe

Arges, pl. OltuluT, pendinte de com. rur. BArsoiul.

la suprafata plmintuluT, dar se extrage numal pentru trebuintele locale. Drumurile principale sunt :

riul Argeselul. Vite sunt: 140 bol, 120 vacT,

Minoaia, ostrov, in jud. BrAila, coprins futre Lata, ramificatie

acel de la RAdAuti la Stefl-

livezi, dealuri i pAdurT, com-

nesti, numit din vechime CaleaHotinulur, si acel de la RA-

puse din fagi, tufanf si carpen!. Riul Argeselul udA partea de V. a comund si in el se varsA, pe

Minia-Mijlocului, sat, in jud.

a DunArer, si Minoaia, in dreptul com. Tichitesti, din pl. Balta.

dAuti ce duce la Cotusca, Nichiteni si Botosani.

Minoaia, ramifica/le a DunAreT, jud. BrAila, trece pe lingA com.

Hotarele mosieTcu : riul Pru tul, com. Miculinti, Ghireni-TAutul uf,

Tichilesti i udA partea de V.

Cotusca, Bivolul i RAdauti. LocalitAtT de insemnat sunt : Zamca i StAncuta (v. a. n.).

a ostrovului Minoaia in toad intinderea sa.

Mintichii (Pdurea-), pcidure,

Mioveanca, pddure, supusl re-

în jud. Ialomita, pl. Ialomita-

gimuluT silvic, com. Movileni, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel; are, impreunA cu trupul de pl. dure Ciumeasca, o intindere de 750 hect.

Balta, la 3 kil. spre S. de satul Suditi, com. Fundul-Cdsani.

Minzinelele, izlaz intins, jud. Teleorman, prin mijlocul cAruia

curge CAlmátuiul. Incepe din apropierea com. Voivoda i Pia-

Mioveanca, pdclure de diferite esente, mal mult tufan, pe te-

tra si se intinde pAnA la punctul unde se varsI acest pifia in baltl, la com. Viisoara. Loc bun de pAsunat, mal ales pentru oi.

ritoriul com. Mioveni, jud. Mus-

Miorcani, saii Hude§ti-MicI, sat, pe mosia cu acelasT nume,

Este asezatA pe coaste CU pante putin accidentate cu

com. Hudesti-Mici, pl. Prutul-

teren neexpus surpAreT.

cel, in apropiere de gara Clu-

cereasa. Are o intindere de 772 hect., impreunA cu ScAr1Atoaia i Strimba. 141

8o capre si too porci. In jurul comunel sunt putine

tármul sting, Valea - BisericeT, Valea-Stancului i Valea-IaduluT.

Budgetul com, e la veniturT de 892 leT, lar la cheltueli, de 844 le!. Parte din locuitorT sunt mosneni si parte s'aa improprietArit dupA legea din 1864. Proprietar mare in comunA este d-1 Toma Bucsan.

Comuna se intinde pe o suprafad cam de 1000 hect. Linia ferad Golesti-Cimpulung trece pe la V. comuna. Un pod de fier s'a construit pe riul Argeselul in dreptul comu-

nei, pe care trece unja feradi si unul de lemn pentru comunicatia locuitorilor, tot peste riul Argeselul.

Miräe§ti, mofie, jud. Tecucia, si-

tuad. la S. com. Liesti, proprietatea d-luT Gheorghiade.

d.-j., jud. Dorohoia, cu o populatie de 413 familiT, saa 1809 suflete.

Mioveni, com. rur., jud. Muscel,

Miau], izvor mineral, in jud.

pl. Riul-DoamneT, la S. de Cita-

Buzáll, com. BrAesti, pe mosia

www.dacoromanica.ro

M1RXUL

Arsenia ; izvoreste din muntele .Platra-Miraului, si da in piriul

347

MIkCEA-VODÀ

Mircea-Ciobanul, pisc, jud.Musc0, com. Priboeni, pl. Podgoria.

navoda-Constanta, pusa in cir-

Mircea-Vodä, com. rur., jud.

Se aflä intre statiile Saligny (8.2 kil.) si Medjidia (zo kil.). Inal-

Sar5.telul-Balanestilor.

Miriul, cdtun, pendinte de com. Tan girul, pl. Calnistea, jud. Vlas-

ca, proprietatea statuluT, fostä inainte de secularizare a m5.n5.stirei Sarindarul. Ad s'a improprietarit la z86o un numAr de 74 locuitorT fostl clAcasT, carT

culatie la 4 Octombrie 186o.

Dimbovita, pl. Dealul- Dimbovita, situata la 22 kil. spre S.-E.

timea d'asupra niveluld Mari

de Tirgovi- te. Pana la

pe anul 1896 a fost de 18523

1887

era catun al comuneT Cazad. Este

de 91fl.70. Venitul acesteT statiT

le!, 25 banl.

o com, nona, care se mal numeste Satul-Nori, facut din tinerl_ insur5.teT si oameniT cae

Mircea-Vodä, mdgurd, in jud.

ad luat 310 hect. Formeaza, impreuna cu Tangirul, o comuna.

n'ad avut pamint de cultura. Este situata pe soseaua na-

Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata. Asupra acestel magurT, legen-

tionala Tirgoviste-Bucuresti. Se

da spune: Mircea-Voda, Dom-

Se arendeaza impreuna cu Tangirul si Albale Cu 14690

aflä aproape de gara Nucetul si are o scoala condusä de un

leT. Are o suprafat5.rdmasa sta.

invdtator p15.tit de Stat.

nul Tarel-Rominesti, prefacut in pastor, s'a refugiat ad din cauza multelor rdzboare de pe timpul

tulur de z50 hect. Are o biserica, Cu 1 preot si 1

(lasca', tinind de parohia Stoenesti.

Miräuteni, sat, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Radiul, si. tuat la S.-V. de satul Radiul si la S. de satul Polobocul, pe va lea a doul culmi esite din Dealul-

Mircea-Vodä, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cat. com. Mamut-Cuiusul.. Este situat in

partea de V. a piase si cea de N.-V. a com., la 12 kil. spre N.-V. de cat. de' resedinta, Ma-

mut-Cuiusu. Este un sat noti, in valea Bechiraga-Culac, intre cele 2 corpurr principale ale bal-

Juncanilor. Este inconjurat cu p5.durl, si udat prin mijloc de

teT Cara-Su.

pirtiasul Cu acelast nume. Are o intindere de 150 hect. si o populatiune de 175 familiT, sati 428 suflete. LocuitoriT poseda : 40 bol,

Bechiraga-Bair, lar la S., de catre dealul Cara-Durac-Bair, care are niste ramificatiuni stincoase prin apropierea satuluí.

12 vad, 13 jund, 1 x gonitorT,

hect., din carT 5 hect. sunt ocupate de vatra satuld.

20 minzatT, 3 caT si 26 rimatorT.

Este inchis la N. de dealul

Suprafata sa este de 3612

acela. El si-a ales acel loc, numit si Dealuf- MararuluT, fiind mal la adapost si de vinturile furtunoase si de vederea lumei. Acest Doran 41 pOstea turmele pe micele poenT de prin prejurul dealului si putea trece cu mare iuteala de ad, cind in par-

tea de E. cind in cea de V. Mal adesea oil sta in partea cea ?nafta a dealuluT, cu tovar5.siT s5r, tot pastorT. Acester inaltimT, care are o forma conica, inalt5. de 20 metri, i s'a dat numirea de MaguraluT-Mircea.

In virful acester magua, acel Domn a ridicat o cula, in forma

tripedica, facuta din 3 copad

Mircea, deal, la V. comuna Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

mal din Romini transilvaneni,

In diametru de 2 metri si Malta de 40 palme. Acea cula servea

numiti mocanT sad clobanT, pen-

lui Mircea de observator. De

Legenda spune ca Mircea-cel-

tru ca se ocupa numaT cu eresterca vitelor si in special a oilor,

aci putea sa vacía peste o in-

Populatiunea sa, compusa nu-

Batrin a poposit ad, pe cind gonea pe inamiciT Ora si ca chiar ar fi volt sa zideasca ad man5.stirea pe care a zidit-o la Cozia.

Mircea (Movila-lui-), movild, pe teritoriul com. Coteana, pl. Siul-d. s., jud. Olt, situat pe

este de 14 familif, sad 6o su-

tindere foarte mare de pamint. Craiova o vedea in toata intin-

lebi Chioi-Cernavoda trece prin

derea. AstazT, suindu-se cine-va pe acea magur5., nu poate vedea de-

sat. La S., se afla ruinele for-

cit peste Olt, la Cocorul, jud.

tuita Acsan-Demir-Tabiasa, fort turcesc.

Arges, ca localitate maT departata, iar Craiova nu se mal vede, din cauza ca nu mal exista acea

flete.

Singur drumul comunal Ce-

platoul dintre valcelele Purcelul

Mircea-Vodä, stafie de dr.-d.f.,

si Fintineaua, la N.-E. de Coteana, resedinta comuna

jud. Constanta, plasa Medjidia, com. Tortomanul, pe linia Cer-

02080. Morolo Biefionar Geograito. Vol. IV

cula.

Legenda mal spune ca acea cula s'a reinoit din cind in cind 45

www.dacoromanica.ro

M1RCEASCA

MIRCE*Ti

348

si cä acum 50 anT s'a refacut de Lascu, un proprietar vestit. Locul de unde a venit Mir-

kil, de gara Corbul si la 5 kil.

Are 3 bisericr: una la Mir-

tunde: Mircesti, unde e si pri-

cea nu se stie, dar ca a fost,

cesti, cu hramul sf. Nicolae, fon-

un Mircea insemnat prin aceste locurr, nu ramine indoiall, caer a ramas chiar zicatoarea printre oamenif localf : cjudecti drept cum judeca Mircea oile».

data de Nicolae Stoenescu Raducanu Martinescu ; a doua,

maria comuner, Paraipani i Radulesti.

Mirceasca, mofie mosneneasca, In jud. Buzar', com. Lipia, sub-

de resedinta plAsef.

in cat. Boroesti, fondata la 1822

de Ion DrAgusin si fratele san Voicu Dragusin, si a treia, in cat. Momaiul, vechre de lemn, sunt deservite de 2 preoV ; o scoald, infiintata la 1896, frecu-

divizatl in sforile : Antoneasca,

entata de 38 bletT.

Cocorasca, Colceagul,Danailesti, DrAgosteasca, Saragelele i S11-

MeseriasT sunt : ¡o dulgherT, 3 rotarT si 3 cojocarT. El desfac

tineanca, dupa cum s'a subdivizat si fie-care ceata de mosnenr. Are cam 700 hect., mare parte vil, apor pAdure i loc a-

produsul muncer lor la Slatina gara Corbul.

rabil.

Mirceasca, hotar de molie, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. Ciresul.

Acest hotar de mosie si-a luat numele de la Mircea, Voevodul Tarer-Rominestr, si se stä-

pineste de catre un neam de oamenT, numitT Basarabr.

jud. BuzAti, com. Canesti. Incepe din muntele Negosina, si se scur-

ge in Saratelul-Bercil, in com. Policiori, cat. Scortoasa. Contine multa sare in disolutie. pl. Vedea-d.-j., compusa din 5 atune: Mircesti, Sfirlogi, Boroesti, Momaiul i urpanul, sati Martinesti.

Comuna cu izlaz cu tot are cam 685 hect. Are o populatie de 151 fa-

lesti la E. si mar in apropiere de malul balter. Distanta comuner de sub-pre-

fectura piase e de 6 kil., iar de capitala judetulur de 9 kil. Pe teritoriul acester comune se afla o bala din care se formeaza o girld, care pune in miscare maT multe morT si care

se varsa in Putna.

Are o populatie de 276 fa-

locuitorr sunt mosnenr : 5 s'ají improprietarit la 1864, pe 15 hect. in mosia Buriceasca, v1nduta de vecT Preotulur Dimitrie Sfirlogeanu si altor locuitorT din

ma-, saù 1072 suflete : 570 bar-

Mircesti.

Vite sunt : 6o car, 70 Tepe, 200 bor, 230 yac!, 2500 or 340 porcr. osele sunt : din com. alugári prin Mircesti, catre Barasti-

com. Vlaici, spre Pitesti. Spre S., cam la 2 kil, de com. Mircesti, pe proprietatea locui-

torilor com. alugari, pe rnalul despre E. al riulur Vedea, este dealul numit Ripa - Rosie, din cauza cA fata pamintulur sAil e

rosie, deal din care curge un Mircesti, com. rur., in jud. Olt,

atunul Mircesti este asezat pe malul Putner, avind Radu-

Cea mar mare parte dintre

de-Cepturr, si din Eiul, catre

Mircei (Izvorul-) (SarätelulMire% Negosina), irvor, in

Mircesti, com. rur., in jud. Putna, pl. Biliesti. Se compune din ca-

mic izvor, ce se numeste Finttnade-Leac. Dealurile i coastele serva mar

mult pentru pasune.

Budgetul com. e la veniturr si la cheltuelr de 1665.17 ler.

mili!, sati 950 suflete, locuind in

In centrul comuner se afla valceaua Jidova, unde s'a gäsit un os de o marime neobicrnuita.

200 case. Este situatA pe 'UTA riul Eiul

Se margineste la E. cu com. Vlaici ; la V., ca com. Spineni ;

si pe dealul despre E. al riuluf Vedea, la so kil, de orasul Slatina, capitala judetuluf, la 30

la N., cu BArAsti-de-Cepturr

Mereni si la S., cu com. CAlu-

Oil si Tatulesti. www.dacoromanica.ro

batT si 502 femeT ; o biserica

parohialA, cu hramul S-ti! VoevozT in catunul Mircesti si una

filiala in Radulesti, tot cu hramul S-ti! VoevozT; o scoala, zidita de comuna i frecuentata de 23 copir. Budgetul comuner e la veniturl de 3250,86 ler si la cheltuell, de 2940.50 le!. Vite sunt : 445 bol, 395 yac!, 84 caT, 673 oT, 3 capre i 354 porcr.

Mosia Mircesti a fost data zestre, impreuna cu altele din tinutul Putner, hatmanulur Ale-

xandru Mavrocordat, de catre socrul sAfi, Domnul Alexandru Moruzzi al Moldover. Aceasta moOe apartinea altadata familier Danu.

Mircesti, com. rur., in jud. Roman, pl. Moldova, spre N. de orasul Roman, la 20 kil, de el si la 21 kil. de resedinta plAser.

Este asezata in mare parte pe platoul ce separa basenul Moldover de al Siretulur. Se compune din satele: Iugani (Cozmesti), Mircesti i Tetcani (Stetcani).

Are o populatie de 385

fa-

MIRCETI

sati 1429 locuitorT, din carT 288 contribuabilT, locuind In 360 case; 3 bisericT de lemn, miliT,

din carT I ortodoxa $i 2 catolice; o so:mil mixta, frecuentata de 16 elevr.

Budgetul comuneT e la veniturr de 5607 leT si la cheltuelf, de 5301 leT. Este legata cu orasul Roman

prin dram de fer si

MIRCEM

349

Vite : 491 vite marl cornute, 79 cal, 1433 or, 16 capre si 153 rimatorr. Budgetul com. e de 1358 leT, 18 basa', la veniturT si de 1349 leT, 21 banT, la cheltuelT. LocuitoriT posea: 51 plugurT

Si 54 care cu bol, 5 plugurT si 8 carute cu caT.

osea. Pe

Mirce§ti, vechie numire a atu-

teritoriul comuneT este gara Mircesti.

nuluf °dalle, com. Merei, jud.

LocuitoriT posea. 1486 vite marl cornute.

Mirceyti, com. rur., in partea de N.-E. a plaseT Mijlocul, jud. Vasluia, la 35 kil, de orasul

Vasluiil, si la 9 kil. de Codaesti, resedinta *plaseT, situata maT

mult pe o vale, formata din dota dealurT paralele, care o

strabat de la N. la S. Natura soluluT e de 3 calitatl, foarte bine deosebite ; coastele

dealurilor ce o strabat, prezintind oare-care povirnisurl sunt de natura. cleioasa., cu deosebire

In partea de V., improprie pentru orl-ce cultura, producind nistearbustl salbaticT ; pe platoul

Buzati.

Mirce§ti, vechie numire a clItunulla Nenciul, com. Lipia, jud.

Mircelti, sati Märce§ti,sat, judetul Bacati, pl. Trotusul, com. Bogdana, situat in valea CaiutuluI-Mare, la 8 kil, de satul

Bogdana. Este inconjurat de padurl. Are o populatie de 26 familiT, san 67 suflete. LocuitoriT poseda : 37 vite marl cornute, 6 caT, 3 porcT, 6o oT si 3 capre.

multe in localitate. Este formata din doul sate : Mircesti si Radiul, pe o suprafata cam de 1859 hect., din carT: 57 hect. padure si 1092 hect. loc

de cultura, fina si imas ale proprietateT, iar 770 hect. ale locuitorilor, din care 181/2 hect. acoperite cu vil.

Are o populatie de 220 fa-

Mirce§ti, sat, facind parte din com. rur. Cu acelasT nume, pl. Vedea d.-j., jud. Olt.

plasa Biliesti, comuna cu acelasT nume, situat pe malul Put-

neT, avind Radulesti spre E., in apropiere de malul bAltiT. Are o biserica parohialii, cu hramul Sf. VoevozT ; o scoala mixta., construita de comuna si frecuentata de 14 copiT.

Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Mircesti, spre N. de orasul Roman, la 20 kil. de el si la 21 kll, de resedinta plaseT. Este asezat pe coasta de

deservite de 2 preotT si 2 din-

E. a platouluT ce separa basenul MoldoveT de al Siretulul.

taretT; o scoala ; 2 morT, una cu apa si alta cu vaporT ; 3 circiumI.

mili!, sail .596 suflete, din car1

miliT, san 673 suflete; 2 bisericT,

Este resedinta comuneT Mircesti.

Este legat cu orasul Roman prin linie ferata si osea. In apropiere de sat e statiunea de drum de fer Mircesti. Ad a stat multa vreme poetul V. Alexandri, a carta pro.prietate era satul Mircesti ; adi a scris el cele mal* multe din operele sale si tot ad, in Mircese, a murit si s'a inmormintat la 22 August, in anu11890, fiind in virsta de 69 de anT. Mirce§ti, sat, in jud. Roman, pl. Siretul d.-j., com. Slcueni, spre E. de satul Sacueni, pe malul sting al piriuluT Poarca. Este asezat pe ses. Are o populatie de 105 familii, sall 375 suflete. LocuitoriT posea 16o vite marl cornute. Este legat cu ora,u1 Roman prin osea.

Mirce§ti, sat i reledinid, in par.

de V., de natura humos, se Mirce§ti, clitun, in jud. Putna, e de natura calcaros, propria pentru cultura viilor ce sunt

16 elevT; un oficia postal rural.

Buzati.

de la N. si E. precum si pe cel

cultiva orT-ce soiti de cereale; dealul estic si parte cel de N.,

124 contribuabilT ; o biserica; o scoala mixta, frecuentata de

Are o populatie de 167 fa-

www.dacoromanica.ro

tea de N. a comuneT Mircesti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, la 35 kil, de orasul Vasluia, situat pe valea dintre dealurile : Suranesti si Ciomagul, prin care curge piriul Recea. Are o suprafata cam de 860 hect., din care 687 hect. pamint cultivabil, iar restul e coprins de finete, imas si loe steril. Populatiunea satuluT e de 99 familiT, saa 417 suflete, RominT razesT,

carT, dupa cum spun

documentele, se trag din fratil MircestT, ce ad avut acest loe In staptnire, se zice, din timpul DomnuluT Stefan-cel-Mare. In decurgerea timpuluT, pamintul acestor doT mosnenT, fractionindu-se din generatie in generatie,

s'a format satul numit mal din vechime Mircesti-RAzesT.

Are o biserica de lemn, fa

MIRCEM

MIRONEASA

360

cuta la 1834, deservita de I preot I j dintaret; o scoala, infiintata la 1868, frecuentata

Vilcea, la 2 kil, de mahalaua Dosul, unde e pcoala. Cade in partea de S.-V. a comuneT.

de 34 elevI; o moara de aburT;

Mire§ul, sat, facInd parte din

2 circiumT.

Vite sunt: 362 vite marT cornute, 297 oT, I capa, 54 cal pi 54 rimatorT. LocuitoriT poseda : 53 plugurT

22 care cu bol, 5 plugurl

8 carute cu cal; 40 stupf Cu albine.

Mirce§ti, stafie de

jud. Roman, pl. Moldova, comuna Mircepti, pc finja Roman-Bur-

dujeni, pusa in circulatie la i5 Decembrie, 1869. Se aflä intre statiile Ro man (i5.1 kil.) i Halau-

com. rur. Singerul, pl. Podgoria, jud. Prahova. Are o populatie de ioo8 locultorl; o biserica cu urmatoarea inscriptie: Acest sfint Ilica.,s ziditu-s'aii i infru-

muse{at dupä cum se vede, intru cinstea sfintuluI Erarh Nicolae i a Sf. Mucenic Dimitrie, in cilele prea ined¡atuluI Doma Grigore Ghica Voevod, cu blagoslovenia Prea O Sfintitulul Episcop de Miza* Constandie, cu tosa' osirdia i cheltu-

eala D-lui Biv vel Stolnic Alecu Irgarescu, cu sovia sa Ana, la anul 1823, August.

pl. Jiul, com. Farcapepti. Se

intinde de la N. spre S.-V. pana in Valea-BoureluluT, jud. Mehedinti ; este acoperit Cu p5.dure.

Mirilei, vale, In jud. Vlapca, pl. Cilniptea, satul Buteasca.

Miroasa, sat, in jud. Tutova, pl. Corodul, com. Lungepti, spre E. de satul Lungepti. Are 80 locuitorT pi 20 case.

Miron

(2700

m.), afluent al Siretului, In jud. Suceava, com. Dolhasca.

Miron, fintind cu apd minerald, pe coasta pisculuT Miron (dealul

cepti (4.3 kil.). Inaltimea d'asumuneT Corni, pl. Crasna ; curge prin mijlocul satuluT, i spre S.

in apropiere de satul Tomepti, pl. Codrul, jud. Iapi, la 7 kil. de Iapi. Aceasta tintina se zice el a

vechie numire a sa-

trece in com. Albepti, sub nu-

fost facuta de un posesor al

tulutMaldAreti, com. Negulepti, jud. Tecuciti.

mirea de piriul Strapnicul; apoT,

mopieT Tomepti, anume Costea

unindu-se ca alte piraie, se var-

Polieny, care, avind ceair in aceasta localitate, a construit o Tintina pentru adapatul eailor.

pra niveluluT Maril de 233.56. m.

Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 67307 lel, 15 b.

Mireul, pîrÊü, jud. Fälciü. Izvorepte din valea satuluT pi a co-

sa in stinga dula Blrladul.

Mireni, sat, in jud. Tutova, pl. Pereschivul, spre N.-V. de Birlad.

Miricescu, numire vechre a cdt.

Formeaza o comuna (com. Mireni) cu cat. Slobozia-Nicai.

Moara-de-MaracinT,jud.Prahova,

Are o populatie de 585

com. Bucovul, pl. Cricovul.

hect. vie (din carT 1,50 nelucratoare) i 6,50 livezT cu prunT. Comerciul se face de treT persoane. Veniturile pi cheltuelfie com. sunt de 3184 leT, 84 banT.

Mireni, parte din mo)via Albepti, com. Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botopani.

Mirila, cdtun, al com. Leolepti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat la V. pe DealulSaruluT pi de rtul Burluiul, pe valea piriuluT Genge, unde poseaua nationala Slatina-Craiova

se taie cu cea judeteana dupa. stinga OltetuluT. Altitudinea terefluid d'asupra niveluluT Marif

este de i6o m. Are 60 familii, sati 238 suflete.

Aci se afla casele proprieta-

Mire§i, sat, facind parte din comuna rurala Calugareni, plasa Cricovul, jud. Prahova.

repti ale familieT G. Chitu i nipte

ruine antice. Padurea de pe Dealul-SaruluT se numepte tot Mirila.

Mire§ti, mahala, in com. rur. Folepti-d.-s., plaiul Horezul, jud.

Mironeasa, com. rur., pl. Stavnicul, jud. Iapi. Formeaza coltul

de S.-E. al jud. Iai spre jud.

lo-

cuitorY; o biserica. Pe teritoriul comuneT sunt 24

BlAnarul),

Mirileasa, deal, In jud. Gorj, www.dacoromanica.ro

Vasluia. E alcatuita din satele : Mironeasa, Hadimbul, SchitulHadimbuluT, Sparieti

i

tirgu-

porul Tibana. Are o populatie de 415 l'aman', satí 1846 suflete.

LocuitoriT, pe litiga agricultura., se mal ocupa Cu carausia pentru transportarea lemnelor i facerea mangalulul. Teritoriul com. e deluros, acoperit Cu padurY, luna i huceagurT; din padurl se exploateaza lemne pentru foc si diferite trebuintI. Are : 2 bisericT, deservite de 3 preotT, 3 cintaretT pi I eclesiarh; o manastire pi o pcoala. Didgetul com. e de 63'9 leT,

MIRONEASA

43 banT, la veniturr si de 6182 la, 38 bant, la cheltuelr. Vite : 992 vite marT cornute, 135 oT, 18 capre, 105 caT, 2 bivolr si 293 rimatorT.

Mironeasa, sat, in jud. Iasi, pl. Stavnicul.

E asezat pe coastele dealurilor Mironeasa si Raclariul, fiind

despartit in doul de piriul Brusturetul. Are la E. Dealul-Mare si la V. dealurile : Annanul, Carbunariul vi Hantul, formind

351

MIROSLAVESTI

besti, Valea-LupuluT si CapulRadiuIur, Cu o populatie de 483 familiT, saa 2455 locuitorT, filtre

Stavnicul, jud. Iasi, format prin iezirea riulur fBahluiul ; are pe el o moara, numita Moara-lur-

carr sunt si un numar de Ita-

Beldiman.

lienT colonistr.

In com. sunt vil, livezr si putine padurf. Are: 9 bisericr, deservite de

4 preotr, 8 cintaretT si 6 eclesiarhr; 3 scolr, conduse de 3 invatatorT si frecuentate de 86

Miroslava, pirig, jud. fasi,

pl.

Stavnicul, com. Miroslava. Izvo-

reste din dealul Cu asemenea numire, trece prin valea dintre dealurile Miroslava si Gaureni si se varsa in Bahluia.

elevr.

Budgetul com. e de 18873 Id, 23 banT, la veniturr si de

Mirosläve§ti, com. rur., situata In partea de S.-V. a plaser Si-

18779 Id, 72 banT, la cheltuelT.

retul-d.-j., jud. Suceava. Se mar-

gineste la E. cu com. Stolni-

cuitOrT, carT se ocupa mar mult

Numarul vitelor din intreaga comuna se urca la 4531 capete,

Cu negotul lemnelor si manga-

din carr: 2562 vite marl cor-

'Aria.

nute, 910 or, 26 capre, 279 caí

Aci se allá: resedinta comuner; o, biserica, desenrita de 1 preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh ; o scoala, infiintata. la 1865, frecuentata de 18 elevr. Mosia Mironeasa a fost a statulur pana la 1886, cind s'a vindut, afarA de padurr, carT aa ramas in proprietatea sa. Vite: 451 vite marr cornute, 128 o!, 13 capre, 43 cal si 1 8o

si 754 rimAtorT.

si Pastraveni, din jud. Neamtu ; la S. cu com. Mogosesti si Tupilati, din jud. Roman si la N., cu com. Cristesti.

o Intarire naturall ca o cetate. Are o populatie de 733 lo-

rimatorT.

Mironeasa, deal, in jud. Iasi, pl. Stavnicul, com. Mironeasa.

Se intinde de la N. spre S.; strabate prin sat si se termina in

sesul Ursiter. Poalele lur sunt

udate la E. de pirlul Ursita si spre V. de piriul Brusturetul. Fata 'e acoperita, parte cu pa.-

Mitoslava, sat, in centrul com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud.

Iasi, situat pe coasta nordica a podisulur dintre dealurile : Miroslava la E. si Gaureni spre V. Este resedinta comuner. Are o populatie de 27 fama', sal 166 suflete.

dreapta si din stinga 1-tullir Bah-

luiul, precum si pe sesul Bahluiulur, si formata - din satele: Miroslava, Uricani, Proselnici, Cornesti, Vorovesti, Gaureni, Balciul, Iezereni, Dancasul, Ciur-

Forma teritoriall a comuner este a unuT patrulater aproape ' regulat.

Se compune din satele: Miroslavesti-Navrapesti, Soci, Ciohoreni, Verseni si Mitesti, cu

resedinta in cel d'india. Are o populatie de 1082 famili!, saii 4228 suflete, din carT

in marginea satulur, se afla biserica si casele pro prietater, zidirr frumoase, ce se vad in departare de pe sesul Bahluiulur si de /a orasul Iasi, de la o distanta de 6 kil. ; iar la partea despre S. a dealulur se alig localtd primaria. Vite sunt: 212 vite marr cornute, 27 cal' si 37 rimAtorT.

1029 contribuabilT; 4 biseria,

Miroslava, deal, in jud. Iasi, pl. Stavnicul, com. Miros/ava, for-

Miroslava, com. rur., in partea de N.-E. a pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezatä pe podisele din

la V., cu com. Davideni

Pe culmea dealuluT Miroslava,

durr, parte cu locurr cultivabile.

ceni ;

mind culmea sesuluT diti dreapta riulur Bahluitil.

Pe podisul si coasta acestur deal, e situat satul cu acelasT nume.

Miroslava, ira, pe sesul din dreapta riulur Bahluiul, litiga satul Uricani, com. Miroslava, pl.

www.dacoromanica.ro

deservite de 6 preotr si 8 entaretI; 2 coale mixte, frecuentate de 69 elevr. Budgetul com, e la veniturr de 12152.52 ler si la cheltuelr, de 11542.20 la. Vite sunt: 294 cal, 1462 bol, 908 yac!, 3008 o!, 2 capre si 830 porcr. Altitudinea comunel de la ni-

velul Marir variaza futre 315 335 In-

E udatä de riul Moldova si de miciI afluentr: Silistea, Sohodorul, Gruiul si Rangul. Mosia e proprietatea succesiuneT Printulur Gr. M. Sturdza, afari

de Mitesti, care e raz4eascA. Suprafata com. e de 4387 Pila, din carT 2841 M'a culti-

vabile, 515 fala padure, 705

M1ROSLXVETI

MIIII4I

852

Pdlel finat si imas si restul prun.-

36 care cu bol,

dis si locurT sterpe. Improprietariti in 1864 sunt

caT ;

25 stupT; 284 vite marT cornute, 26 cal, 230 01, 91 ca-

pe Valea-Cotmenli.

285 fruntasT, 255 palmasT si 119

pre si 106 rimatorT.

rate Costesti-Magurelele, se afla

1

carutä Cu

Birla si cele-l'alte comune de

Statiunea Mirosi a Unid fe-

Comunicatia In acest catun

la o departare de 5 kil. Pro-

Drumurile principale: soseaua nationala Roman-Falticeni (50

Cu com. sa Albeni si com. Bengesti, se face prin drum ordinal..

prietarul mosieT, d-nul colonel

kil. pana. la Faldeen», la Pos-

Are 1 biserica, deservita de

cani (12 kil.) si la Verseni (6 kil.).

I preot si 2 cintaretT; 4 race

codal, stapinind 2156 Ala'.

pe apa GilortuluT.

Miroslävesti, sat, jud. Suceava, numit in partea de N. si NIvrapesti, pe mosia si In comuna cu acelasT nume. Asezat pe

Mirosi, com. rur., in jud. si

pl.

P. Maca, are ad o cladire mareata, cu o gradina si magaziT de producte. Cultura empulur si cre§terea vitelor se face ad cu deosebita Ingrijire.

coastele dealuluT ce tarmureste sesul sting al MoldoveT si stra-

gineste la E. cu com. Rica

batut de piraiele Gruiul si So-

s't Mozaceni ; la S., cu com. Surdulesti ; lar la N. cu mosia Caldararul saa eätunul Adunad , din

Pe teritoriul comuneT Mirosi se %in anual doul bilciurT : la Sf. Gheorghe, 23 Aprilie, si la Vinerea-Mare, 14 Octombrie. Dupa vechia impArtire administrativä din secolul trecut, satul Mirosi Pacea parte din pl. Mij-

com. Strimbeni.

locul-d.-s.

hodorul.

Are o populatie de 395

fa-

milif, saa 795 suflete, din cal-1 280 contribuabilT ; o biserica, cu hramul Cuy. Parasehiya, cla-

dita de locuitori

atund razesT) in 1515, restaurata in (pe

1698, dupa cum se consta dupä o inscriptie de pe use, si de-

servia de 2 preotr li 2 cintaretT ;

o scoall mixta, Infiintata

Teleorman, situata. pe Valea-Bur-

del, filtre doul dealurT. Se marsi

Gumesti; la V., cu com. Tufeni

Intinderea comund, dimpreuna cu mosia si padurea de pe &usa, este de 3500 hect., din

Mirosi (BAjenari-Cretulul),11tun, jud. Buzad, com. Amarul,

cae 3000 sunt pamint arabil

Cu 630 locuitorT si 135 case.

$i 200, padure. Locuitorr improprietarip sunt ¡6o, pe o intindere de aproape 356 hect.

in 1865, conclusa de unInvatator

Solul comund este parte mlas-

platit de stat, si frecuentata de

tinos, parte roscat. Populatiunea comunel este de 262 familii, saa 1026 suflete,

45 elevT.

Mosia, proprietatea succesiuneT PrintuluT Gr. M. Sturdza, are 2234 falcT.

Improprietaritl in 1864 sunt : 137 &untas!, 62 palmasT si 34 codasY, stapinind 757 Pald. In 1803, Miroslavesti, mosie razdseasca, avea 43 liuzT, carT platear' 748 leT bir anual.

din carT 215 contribuabilT.

Are o scoall, frecuentata de 27 elevT ; 2 biserici, din care una serva de capela la cimitir; a doua e intretinuta de proprietar, si de-

servita de I preot si 2 cintaretT.

Numarul vitelor din comuna

este de 3525 capete, din carl Mirosloveni, celtun, fäcInd parte din com. Albeni, pl. Amaradia, jud. Gorj, situat pe malul sting al GilortuluT, la N. de catunul de resedinta Albeni, si la S. de Bengesti. Are o suprafata. de 455 hect. si

o populatie de 70 familiT,

saa 300 suflete, din carT 64 contribuabili. LocuitoriT poseda : 15 plu gurT,

617 vite marT cornute, 167 cal, 2617 oT si 124 porcI.. Budgetul comuna este de 8874 leT, 95 banT, la venituri si de 8852 le!, 49 banl, la cheltueli. Cal de comunicatiune are spre Strimbeni, prin soseaua jud. care strabate chiar prin mijlocul comune!, la S.; prin aceeasT osea

la com. Surdulesti,; lar la V. pi-in soseaua veeinall spre com.

www.dacoromanica.ro

Mirosi, stafie de dred.f., in jud. Te/eorman, pl. Teleorman, com. Mirosi; pe finja. CostestiRosiori, pusa in circulatie la I Ianuarie 1887. Se afla intre statiile Bur-

dea (14 kil.) si Balad (8.7- kil.) Inaltimea d'asupra niveluluT MIr11 de 167m.68. Venitul acestei

statiT pe anul 1896 a fost de 78724 lel si 98 banT

Mirosi (Vasileasca), ..Ino,sie, in jud. Buzar', com. Amarul, cat. Mirosi; are 250 hect., din carT 205 hect. arabile, restul fineata si sterp. Mirosi, mofie mo§neneasc5, in jud. Buzaa, com. Amarul, eat. Mirosi ; are 128 hect., din carT 75 hect. arabile, restul fineata si sterp.

Mirosi, more §i 'catire, In jud. si pl. Teleorman, proprietatea d-luT colonel P. Maca. AceastA mosie a. fama parte

MIRUL-MARE

353

MISLEA

din intinsele mosii ale BAlAce-

Populatia com. este de 1680

nilor, din care o descendentA

suflete, caz-1 locuesc in 373 case,

se gAseste cAsAtoritA cu d-nul colonel Maca.

DupA legea rurall din 1860 s'ají impAmintenit i6o locuitorI.

Are: 2 bisericI, una in satul

mixtA, ce functioneszA din 1869, frecuentatA de 50 copir : 12 din Munteni, 20 din Mischi, si 18 din MlecAnesti ; o bisericA de zid, cu hramul Sf. Nicolae, fon-

Mirul-Mare, munte, in jud. Gorj,

Mischi, fondatA de sAtenI in 1862,

data de com. in ¡862; 4 cir-

plaiul Novaci, la V. munteluI Bora, si la N. de com. Baia-de-Fier.

cu hramul Sf. Nicolae si a dona In MlecAnesri, fondat1 la 1874 de enoriasT, cu hramul Sf. Du-

ciumr.

Mirul-Mic, ',mute, in jud. Gorj, plaiul Novaci, la V. munteluI

mitru, ambele deservite de 1 preot si 2 cintAretI; o scoalA

Mirul-Mare, si la N. de com. Baia-de-Fier. Se mal* numeste

mixtA, ce functioneazA din 1869,

si Meriutul. E acoperit cu pA-

ciumI.

sesti, fAcind parte din com. rur.

sune.

Suprafata corn, este de 5010 pog., din carI : 4512 pog. arabile, 210 pog. fineatA, 100 pog. izlaz, io pog. lac si teren sterp, 178 pog. pAdure.

MozAceni. Are o bisericA, cu

Mischi, com. rur., in jud. Dolj, pl. Ocolul, la 7 kil. de Craiova,

situatá pe ambele malurI ale ritiluI Tesluiul.

Se invecineste la N. cu com. Vulpeni, din jud. Romanati ; la S., Cu com. Ghercesti; la V., cu com. Motoci si la E., cu orasur Craiova. Se compune din treI sate: Mischi, MlecAnesti si Munteni. Satul de resedintA este Mischi. In vechime com. se numea Ciuturesti-Mischi.

Terenul com. este ses.

frecuentatA de 50 copii; io cir-

MosiI se gAsesc in satul MlecAnesti, apartinind bisericeI Sf. Treiml din Craiova ; in satul Mischi, apartinind d-lui Nicolaidi

Alexandru si in satul Muntenl, apartinind sAtenilor. PAcluri* se gAsesc, in satul MlecAnesti : Lunca-Mare, in intin-

Mischi, mo,rie partieularA, jud. Dolj, pl. Ocolul, coin. Mischi, apartinind dita Al. Nicolaidi.

Misci, sat, jud. Arges, pl. Galahramul Cuvioasa Paraschiva, cu I preot si I cintAret.

Mise§ti, sat, jud. Iasi, pl. Copoul,

com. Gropnita, continuitate a satuluI MAIAesti.

MisihAne§ti, sat, jud. Roman, pl. Fundul, com. Ciuturesti, avind o populatie de 38 familiI, salí 186 suflete.

dere de 89 hect., apartinind

Acest sat apartinea maI lilainte EpiscopieI de Roman.

bisericeI SfinteI TreimI din Craiova, Poiana-Calultif, Lunca-0-

Mislea, sat, jud. Dimbovita, pl.

pritA,

in intindere . tot de 89

Dealul-Dimbovita, cAtunul com. Lucieni. Pe teritoriul satuluI este

Este udatl de riul Tesluiul, ce curge prin centrul com., cu

hect., din carI 81 sunt amenajate.

directiunea de N.-V. spre S.-E. si primeste pe malul sting piriul

151 hect. si apartin locuitorilor

Mislea, sat, fAcind parte din com.

Oda. Riul Tesluiul, are pe dinsul

din Craiova, si sAtenilor din Mis-

rur. Scorteni, pl. Prahova, jud.

3 podurl : podul din capul sa-

chi, gAsindu-se in satul Mlecl-

Prahova.

tuluI Munteni, podul din dreptul

cAnesti.

lid DincA Modrea si podul din dreptul ConaculuI, in fata cAruia se varsA 04111 Oda in riul

Transportul se face cu carele cu bol pe soseaua comunall ce uneste aceastA com., cu orasul

cuitorI.

Tesluiul. FintinI sunt : Fintina-Vilculur,

Craiova.

mAnAstirI Mislea.

Fintin a - din - capul - satultir- de- la-

Chisar, Fintina-Budunoiul, Fintina-cu-Lant, Fintina-de-sub-coastA, Fintina - de - la - Conac, Fin-

o pAdure de 50000 ariI.

ViI se aflA in intindere de

Budgetul com. e la veniturI de 4515 leI si la cheltuelI, de 4182.02 le!.

Are o populatie de 355 loIn cAtun se aflA un penitenciar instalat in interiorul fosteI Locuitorif s'ad improprietArit la 1864 pe Vatra-MAnAstireI-Mislea.

Mischi, sat, in jud. Dolj, pl. O-

Mislea, penitenciar de minorI,

tina - de - la- Boier-GhitA, Fin tinade-la-Popesti, Fintina-de-la-NutA, Fintina-de-la.PrimArie, Fintina-

colul, com. Mischi, resedinta pri-

jud. Prahova, instalat in inte-

mArieT.

riul fosteI mAnAstirT Mislea, unde

Are o populatie de 701 su-

se detin minoriT clzutI in dife-

de - la- MoarA si Entina- de -la-

flete : 385 bArbatT si 316 femer,

Birjar.

locuind in 190 case; o scoalA

rite crime si al cAror numAr variazA filtre una si douA sute.

www.dacoromanica.ro

MISLEA

MITITELUL

354

MinoriT, pe linga ca ati scoala

hoya, si se varsa in &la Sa-

acoperit de paduri de brad si

ad i in toatà regula, se ocupa si Cu sculptura, executind lu-

rata, la catunul Mislea, com. Scorteni.

de /Mete.

crad de arta. Pana la intrarea in peniten-

Mislea-Gostinari, pddure,a sta-

cutara, in intindere de 1750 hect..

ciar, este o frumoasa sosea cu o alee minu nata, avind pe dreapta un platal incintator, lar pe stin-

tuluT, in intindcre de 1155 hect.,

ga un lac bine ingrijit, pe care plutesc cite-va barcf. Aceasta

trupurile Mislea-Gostinari de 626

pe teritoriul comuna Paltinul, pl. Vrancea, jud. Putna, apartinind d-lor A. S. Dimitriu si tefan Gheorghiu. Aci functi-

se datoreste ofiterilor si comandantului garnizoanef, insarcinati ca paza arestatilor.

Mi§ina (IVLuntele-), pddure sependinte de com. Gostinari, pl. Sabarul, jud. Ilfov, formata. din

hect. si Mislea, de 529 hect.

Mislea, melndstire, jud. Prahova,

Misleanca, peidure, a statuluf, in intindere de 250 hect., pendinte de com. Gura-VitioareT, pl. Teleajenul, jud. Prahova, care, im-

fondata pe la 1534, de Radu Voe-

preuna cu trupul Livadea, de me

vod, care a inzestrat'o cu maT

hect., formeaza padurea Gura-

multe mosiT.Petre Cercel o resta-

VitioareT.

ureaza din noa pe la I 584. A mal fost inzestrata cu alte mosil si de Comisul Vintila, Vornicul Voicu, Spdtarul Stroe, Jupineasa Caplea i Mihaia-Voda Viteazul, nepotul fondatorului, care f-a daruit Cocorasti si Piscani.

Misleanca, saa Gägeni-Mislea, pdure, a statuluT, jud. Prahova,

in intindere de 420 hect., formata din trupurile : Drumul-BaicoiuluT, 67 hect.; Gageanca, ro6 hect. ; Degerati 62, hect. ; si Gu: ra-CumetriT, 185 hect.

Un hrisov al lui Radu-Voe-

oneaza o fabrica sistematica de cherestea.

Mitircea, munte,. plaiul Dimbovisa, jud. Dimbovita, in apropiere de muntele Leaota. Acest munte, impreuna Cu muntele Pietrele-Alb e, copri n de cam 135000 ariT padure.

Mitircea, munte, la hotar, la E. de Rucar si Dragoslavele, situat la extremitatea judetuluT Muscel.

Mite§ti, sat, pe mosia cu acelasi nume, jud. Suceava, com. Miroslavesti, asezat pe tal-mi sting

vod, fiul luf Mihnea-Voevod, cu

Misleanul, numire vechre a sa-

data 7124, ce se afla intre hir-

tulul com. Perieti, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

flete : 81 barbati si 77 femeT.

Ja mandstirea Paterisa, interne-

Misolinel (Iazul-), lar, jud. Do-

Locuitorir sunt razesT, stapinind 218 falci.

indu-se pe un alt hrisov al Jul

rohoia, pl. Prutul-d.-j., com. Mileanca, pe cursul BaseuluT,

tiile acesteT manastirT, aran

manastirea Mislea era metoh Gavriil Movill Voevod cu anul 7126.

MateT Basarab, printr'un soy din anul 1639, libereaza

manastirea Mislea si o dà spre locuinta alugarilor tarei. Manastirea Mislea avea inainte

Tataraseni, in suprafata de 64 hect., 45 arii.

Mistreata, lac, in insula Balta, pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita, com. Cegani.

de secularizare io mosiT cu un

venit de 362000 leT vechi a-

al MoldoveT.

Are o populatie de 158 su-

Biserica i

coala din Ver-

qeni servesc si acestuT sat. DrumurT principale sunt : la Verseni (350 m.) si la Tupilati, jud, Roman, (250 m.) Batrinif sustin ca razasiile le ati de la Tautul Logoatul, care

capatase mosia de la

tefan-

Voda. Unul dintre razasT, din

Mistretul, lac, in insula Balta,

Un incendia intimplat in anul 1883, a distrus biserica cu desavirsire, pina chiar si pfeatra de fundatiune a et AzI se afla acolo un penitenciar.

jud. Ialomita, pl. Ia/omita-Balta, com. Bordusani.

Boerestilor, pastreaza inca. hrisovul mosieT scris in limba slava. pe pergament.

Mi§codani, mahala,in com. rur.

Mititelul, deal, jud. Covurluia,

Negomirul, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

pl. Prutul, com. Mastacani, dintre piraiele Valea-PAruluT si Covurluiul. Se intinde despre N. si

Mislea-Dulce, girkl, izvoreste

Mi§ina, munte, jud. Putna, apar-

din catunul Bustenari, com. Te-

tinind comuneT Naruja. Contine cantitate insemnata de sare si e

se termina in lacul Covurluiul, mosia i satul Chiraftei. In partea despre E., impreuna

nual.

lega, plaiul Prahova, jud. Pra-

www.dacoromanica.ro

familia

MITOCUL

MITOCUL

355

DrumurI principale sunt:

Cu un alt deal, formeaza ValeaParuluf si despre V., Valea-Pa-

a-

Grigorie MateT Ghica-VocIA,

cel de la RAclauti la Steránesti ;

Mitooul, com. rur., in jud. Do-

acel ducAtor la Saveni si acel spre Dorohoiù i Saveni. Mosia se hotAreste cu : riul

venind Domnitor in Moldova la 1727, lua Cu sine pe loan

rohoiti, pl. Prutul-d.-j., formatä din satele : Crasnaleuca, Ghereni-Curt, Hatcauti (Zoitanul si Panalteoel) si Bodronul, cu resedinta PrimArieT in satul Mitocul.

Are o populatie de 753 fa-

Prutul, Liveni-MitropolieT, Tescureni, Hatcauti, AdasAni i Ghireni-Curt. Insemnat aicea este: Stincuta, mare bloc prea frumos de piatra cu pozitie ?nafta, dominind asu-

cintAretT si 3 pálamarT ; o scoala, conclusä de i invatAtor si fre-

pra maluluT drept al Prutuluf, la o lature a satuluT. AicT se afla multe si marT izvoare de apl. Familia Netedu, din a careia

cuentata de 40 elevl; 1470 hect.

urmasT aü vietuit in asta localitate

86 arif pamint satesc; 9799

a fost una din cele mal vechT fa-

hect. 17 ariT cimp si 220 hect. 55 arif pAclure, ale proprietari-

miliT ale MoldoveT. Din uricul de

lor si 8 iazurT. Budgetul comunef e la venitIrT de 5977 leT si la cheltuelT de 5950 leT.

Roman-Vocla, viteazuluT Ionascu, prin care-T dArueste 3 sate cu

miliT, sati 2665 suflete; 3 biseriel, deservite de 2 preotT, 2

la 1392 (6900), MaI 30, dat de

Vite marT cornute 1450, 01 5500, capre. ¡2, caí 300 porcI 300.

mosiT pe Siret, anume: CiursAcauti, Vladimirluti i Bucurauti, se vede pomenit in acel uric intre velitir boerT de credinta i Netedul.

Mitocul, sat, pe mosia cu ace-

Familia Calmuschi, a actualulur proprietar al mosieT, este vechTe

T. CalmAsul si l'a Opus in slujba

ca om luminat; apoT l'a trimes la Constantinopol ca. Terziman al sati. Prin asa imprejurArl s'a deprins cu toate trebile ImparatieT si ale Domniei ; lar pe de alta s'a prefAcut familia in Calimah, ajungind in fine si Domn al MoldoveT. (Let., tom. 3, pag. 189, 190). CeT-l'altT membri al familier ramasT intre boerif TAreT,

pastrat vechia numire. Asa: la 1747, Grigorie Ghica in a treia Domnie, facu pe Dimitrie Calmasul, mare Bart. La 1748, fu rinduit in slujba de Const. Mavrocordat-VocIA. La 1749, ase-

menea fu rinduit de RacovitaVoda, si la 1753, de VociaGhica.

La r767, Grigorie CalimahVoda, in a doua Domnie, pune in slujbA intre altI boerT si pe Calmas-arnul, vel Paharnic.

lasT nume, com. Mitocul, plasa Prutul-d.-j., Cu O populatie de 404 fannlif, salí 1424 suflete. Proprietatea mosieT este a d-luT Vasile Cahnuschi, propric-

distinsa. in Moldova, cunas cuta sub numirea de Calmasul;

Mitocul (§ipotele-de-Jos), sat

irisa maT in urmA unif din mem-

jud. Jai, infiintat in anul 1879,

briI el fiind des in contact cu

tar din Basarabia.

mella termin ati un ea gschi» §iast-

Are o bisericA, mica, de lenon, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT, 2 cintAretI i 2 facutA de preotul loan Netedu. Satenir improprietaritT al-1752

fel a devenit din CalmAsul, Calmuschi. Toader Calmasul, boer mazil proprietar in tinutulOrheuluT

cu locuitorT din non improprietaritT. Situat pe dealul Mitocul (de la care sT-a luat numele), in stinga piriuluT Miletinul ; are o populatie de 33 familiT, sail 163

hect. 3 arif pArnint, iar proprie-

Cracovia ; acesta dupa ce isprAvi

tarul mosieT : 3093 hect. 54 ariT, cimp i 114 hect. 57 ariT pAclure.

cursurile, venind in patrie, fu luat la 1710 de Nicolae Mavrocordat-VocIA i trimes in Con-

Sunt 3 iazurT, din care cel mal mare, in suprafata de I 0 hect., se numeste Prodanul. Piriul principal ce curge pe mosie este Ghireni, iar pe hotar curge riul Prutul. PeatrA calcaricA se afla in

din Basarabia, trimese pe fiul saa loan la scoalele inalte din

stantinopol la fratele sati Ioan Mavrocordat, ce era dragoman la Poartl, spre a-1 inlesni cu stiinta ce avea in traducerea scrierea limbelor europene la lucrárile diplomatice. (Let., tom.

3, pag. 189).

multa cantitate. 62630. ilarae Diclionar Geografie.

LesiT, ají adAogit la urma nu-

?loa, com. ipotele, pl. Bahluiul,

suflete.

Mitocul, deal, jud.

BacAti,

Mitocul, parte din padurea leni, jud. Botosani, imprejurul schituluT Hacurile, cánula apartinea.

Mitocul, deal, la N.-E. de satul Bazga, pl. Podoleni, jud. Falcifi.

Mitocul, deal, pe care e situat satul Mitocul, com. ipotele, pl. 46

va IV

www.dacoromanica.ro

pl.

TazlAul-d.-j., com. Berzuntul.

MITOCUL

MITRENI

356

Bahluiul, jud. Iasi ; se zice cA,

din vechime, pe acest deal ar fi fost un mitoc de mala

hect., 87 ar., pamint; lar statul 286 hect., 44 ar., cimp i 716 hect., ro ar., padure. Hotarele mosieT sunt cu : Bur-

Mitocul, pIrla, in jud. Iasi, pl.

dujeni, Adincata, Zvorastea

Bahluiul, com. Baiceni ; izvoreste din coasta dealulur ttlia si, impreuna cu izvorul mineral Puturosul, se varsä in piriul Recea.

Mitocul-luI-Bälan, Mula, jud.

Mitocul, plila, in jud. Tai, pl.

Neamtu, pl. De-Sus-Mijlocul, com. Baltatesti.

Bahluiul, com. ipotele, izvoreste dintre dealurile Mitocul Barbacuti ; curge prin sat, unde formeaza iazul Mitocul i apor se varsa in piriul Miletinul.

Mi tocul, fost'schit de calugart, jud. Tecuciù, in partea de V. a Nicorestilor, linga padurea Ca-

targiul. AstazI acest loc e acoperit cu vil.

Bucovina.

Ad i din vechime se afla Mi-

Are 2 bisericI: la Clatesti si

tocul-Manastirel-Dragomirna.

Mitreni; scoala mixta; i masina

deaza Cu 4031 leT anual.

Mitocul-DragomirneI, sat, pe

de treerat cu aburra Budgetul com. e de 4416 ler

la veniturI si de 4322 ler la cheltuelT.

schit, asezat

Vite sunt: 580 cal si

epe,

pe Dealul-Doamnel, jud. Neamtu,

193 bol., 276 vacT i viter, 6 taurr,

pl. De-Sus-Mijlocul, com. Bal-

6 bivolT, 58 bivolite, 215 porcr

tatesti; pe ad i in vechime era drumul care ducea la Ceahlati.

Mitocul - Mänästirei - Dragomima, locul caselor ce manástirea avea in satul MitoculDrago mir n e!, com. Adincata, pl. Berhometele, jud. Dorohoi Asemenea case cu locurr avea in vechime fie-care episcopie si manastire, pe mosiile depen.

Mitocul-Borlesti, peidure a statullir, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Borlesti; se aren-

3915 hect. Eforia Spitalelor Civile si statul ati 3000 hect. si locuitorir 915 hect. Proprietarir cultiva prin arendasir lor 2610 hect. (90 sterpe, roo izlaz, 200 padure). Locuitorir cultiva 815 hect. (roo izlaz).

dinte de ele, menite pentru gAzduirea clericilor ce vizitail pentru diferite interese.

1320 or.

Locuitoril posea : 153 plugurr: 79 cu bol, 74 cu cal ; 150

care si cdrute: 83 cu bor,

67

Cu cal.

Improprietaritl sunt 185 locuitorT si neimproprietaritT, 80.

Comerciul se face de 6 circiumarr.

Mitreni (Mitreni - Fundeni), sat, fAcind parte din com. rur. Mitreni-Clatesti, pl. Oltenita, jud.

Ilfov. Este situat la S.-E. de Bu-

curesti, pe soseaua judeteana

mosia Cu acelasr nume, com. Adincata, pl. Berhometele, jud.

Mitreasca, mofie, ce facea parte

Bucuresti-Oltenita, in apropiere

Doroholii. In vechime se nu-

Orla in anul 1889 din mosia

mea Dragomiresti. Satul e despartit in dota, prin s5435.tura unta san% ce demarcà linia de hotar dintre Rominia si

Tigane0, pl Marginea, jud. Teleorman, a fratilor D. si C. Butculescu, cind a trecut in posesiunea d-luI N. Popescu ; are o intindere cam de 500 hect.

de riul Argesul. Mar inainte era situat mal

Bucovina, cite o parte din sat

spre S., dar din cauza riuluT Ar-

gesul, care 'I rodea teritoriul si ameninta a-I inunda, s'a mu-

tat spre E. pe o culme mal

fiind situata in fie-care din ambele Off vecine. Proprietatea tnosid este a sta-

Mitreni-Clátesti, com. rur., in jud. Ilfov, pl. Oltenita, situata

tullir, fosa a manastirel Dragomirna din Bucovina, si mar

la S.-E. de Bucuresti, la 54 kil., in apropiere de riul Arges. Sta

Aci este resedinta primaria Se intinde pe o suprafata de 3599 hect. (impreuna cu satul Luica), cu o populatie de 767

In urmä a schitulur Sofroni.

in legatura cu calea judeteana

locuitorr.

Bucuresti-Oltenita prin o osea

populatie de i i 8z suflete, locuind in 260 case si 12 bor-

Statul are 3000 hect., din carr cultiva prin arendasir sAI 2610 hect. (90 sterpe, 100 izlaz, 200 padure). Locuitorir reserva I00 hect. pentru izlaz. Are o biserica, Cu hramul

deie.

Sf. Nicolae, deservita de 2 preotT

Are o populatie de r6r fa-

malta.

miliT, se:1 644 suflete.

vecinala.

Biserica, cu hramul S-ta Paraschiva, deservita de i cintaret i i 'Alamar, este vechre,

testir Luica si Mitreni, cu o

facuta din lemn, de catre

lo-

cuitorT.

Satenir improprietaritT ati 35

Se compune din satele: CIA-

Se intinde pe o suprafatO de

www.dacoromanica.ro

r cintAret ; i

coala mixtA

MIROAIA

>mg,

357

frecuentata de 21 eielrl $1 8 e-

Ad i e resedinta primarieT.

leve.

Se intinde pe .o suprafata de

Mizil, com. urbana, in pl. Tohani, jud. Buzaa, situata pe

322 hect., cu o populatie de

ambele malurT ale piriuluT Istaul,

583 locuitorT. D-1 G. D. Eco-

la 36 kil, de orasul Buzad, si

nomu are 102 hect. si locuitoriT 220 hect. Proprietarul si locuitoril' cultiva tot terenul. Locui-

la 92 kil. de Bucuresti. Linaitele sale sunt : la N., ho-

Comerciul se face de 3

eh--

ciumarl:

Numarul vitelor marT e de 617 si al celor miel*, de 1350.

Miroaia, com. rur., jud. R.-Sa-

toril reserva 6o hect. izlaz

si

tarul mosiilor : Tohaneanca, Mapul si Scurta ; la E., hotarul mosiilor: mosneniT Naeni-Prosca, Sahateni si Vintileanca ; la S.,

rat, pl. Marginea-d.-s., cat. com.

8 vie.

Slobozia.-Ciorasti.

Are I scoala mixta, frecuentata. de 15 elevI si I eleva. Comerciul se face de 3 cit.-

hotarul mosiilor Schiopoaia si Baba-Ana; lar la V., hotarul

ciumarT.

tnosiilor: Ghenoaica, Conduratul,

Numarul vitelor marT e de 367 si al celor miel, de 90.

Finttnelele si Vadul-Sapat.

Mitrofani, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltul-d.-j. Este situati pe valea /luid Vedea ; la 55 kil. de capitala judetuluT.

Are o populatie de 469 locuitorT, 222 barbatI si 247 femeT ;

doul bisericT. LocuitoriT sunt mosnenT; 28

s'ail improprietarit la 1864 pe mosia statuluT Dragasani, din care li s'a dat 77 hect. pamint. Vite sunt: 7 caT, 8o boT, 20 vacT, 9 bivolT, 6 capre, 65 or si 70 porcT. Budgetul com. e la veniturT

de 1016 leT, si la cheltuelT de

Mitropolia, trup de pddure al statuluT, jud. Olt, In intindere de

Ioo hect. care, impreuna cu trupul Zavoaele - Maruntei, formeaza padurea Draganesti-Maruntei.

Miuleqti, sat, Cu go familiT, jud. Arges, pl. Oltul, adiad parte din corn. rur. Cremenari-Fla-

Suprafata sa este de 4480 hect., din carT : 3270 hect. arabile, 641 hect. fineatá, 432 hect. izlaz, 2 hect, vie si 135 hect. sterpe. ProprietatT maT insem nate su n t:

Mizil, Istaul, Fefelei, Ciresianu1, Maracini, Trestianca, Ulmi, Valea-DobriT, Lungeanca, Porumbarde, 5indrilita si Ceapa-Moceasca.

Terenul e ses si fertil, ondu-

lat putin in partea de N. prin

alinda.

cite-va dealurT si movile.

809 leT.

E brazdata de dealurile 01-

Miulesti, sat, jud. Dimbovita, pl.

tuluT si VerzeT si udata de valle: Vedea, CazaculuT, Stoicanul, Scoarta si DraculuT,

Bolintinul, catunul com. Crovul.

Comuna e formata din catunde: Cireseanu, Fefelei, MIracini si Mizil, cu o populatie

MiuluI (Virful-), munte, in jud.

de 5200 locuitorT, din carr 931 contribuabilr. MeseriasT sunt :

Mitrofani, pl. Oltul-d.-j., jud.

Buzall, com. si catunul Calvini, gol si pietros ; de sub ramificatiile sale incepe frumoasa vale

Vilcea, pe care se cultiva 258

Marco sul .

5 carutasT, 50 croitorT, 197 cizmarT, 45 fierarT, 6 masinistI, 196 cojocarT, 4 boeangiT, 20 brutarf,

Mitrofani, di;a1; in raionul com. hect. vie.

Mitrofani, padure a statului, jud. Vilcea, pl. Oltul, In intindere de 125 hect. Impreuna cu trupurile : Verdea (20 hect.), ZlAtarei (216 hect.), Parasesti (885 hect., Dobrusa (76 hect.) si No-

ropita (22 hect.), sine de comu-

Miustegep, fost sat i acum Cifid, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul corn. rur. Sari-Ghiol

si anume pe acela al catunuluT saa Caraci-Culac, pe marginea laculuT Mangalia si pe malul saa

cel drept; inainte vreme, constituia singur un sat mare, trisa

15

lemnarT,

9 timplarT, lo rotar, 6 butnarT,

6 varan, 2 pietrart,

15

zidarT,

3 barbierT si 7 tinichigiT. Veniturile si cheltuelile com. sunt de 74809 leT anual. Are : dota scoale primare urbane in com. Mizil : una de

baetT, frecuentata de 218 elevi

tefanesti si

cu timpul, acestsat s'a redus numaT la o dril de or, din pricina frigurilor provenite din apropi-

Mitropolia, sat, facind parte din com. rur. Darasti, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat pe malul

erea laculuT Mangalia ; este situa-

si a doua de fete, frecuentata de 102 eleve instalata inteun frumos local zidit de Pr. Cazotti ; 3 biserici: 2 in Mizil si

ta. In S. plaseT, in partea de N. a comuneT si la I1/2 kil. spre

1 In Fefelei, deservite de 4 preotT, 1 diacon, 4 cintaretT li. 2

catunul Caraci-Culac.

paracliserr; 67 circiunar ; 2 morT

nele : Dragasani,

Creteni.

sting al riuluT Sabarul.

V.

de

www.dacoromanica.ro

M1ZIL

de abur-1; 2 casarii ; 4 sane; I fabrica de faina si 3 de luminari. Comerciul consta in desfacerea cerealelor, $1 a obiectelor

lucrate in localitate.

Mara de tirgul saptaminal, mal are tirgurile : Duminica-Floriilor, Duminica-Tomii, i mai Cu seama tirgul Dragaicer, care,

dupa ce se termina in Buzar], se stabileste in Mizil la 29 Iunie. CM de comunicatie are : Linia ferata Bucure$ti-Roman, soseaua nationala Ploesti-Focsani; soselele vecinale: Mizil-Cotorca Mizil-Tohani, soseaua comu-

nala Mizil-Boldesti prin BabaAna si alte drumuri naturale. Vite sunt: 65o bol', 340 vad, 148 viter, 73 blvoli, 86 bivolite, 375 cai, 121 Tepe, 62 minjT, 2700

oi, to capre, 18 asini si 453 poni. Comuna si-a luat nastere in urmatoarele imprejurari : Mizilul,

in vechime Istaul, a fost proprietate a Domnului Constantin Brincoveanu, care i$1 construise un vast palat la via Corbeanca (Dealul-Dumbravii) din apropiere i infiintase pe proprietatea sa un erg de toamna, embrionul ora$uluI actual. Ne-

MIINEASCA

858

felei, unde se stabilise in jurul lui Brincoveanu mai multi proprietari, boeri curten! si boernasi, din care cauzä ajunsese la oare-care renume. Dupa moartea luI Brincoveanu curtenii ají in-

cetat de a mar veni ad. Invaziunile si alte imprejurari nenosilit a se rocite saracindu-I, impra$tia. Cele-ralte catune sunt infiintate dupa 1830.

Mizil, oraf i resedinta a com. Mizil, jud. Buzan. Are 4780 locuitorI si 830 case. E re$edinta sub-prefecturei pla$ei Tohani (a-

cum unta cu pl. Sarata), sta-

Vilcea. Are o populatie de 219 locuitori si o biserica cu turnatoarea inscriptie : Aceasth sf. biserici din iemelie e lima de robil luT Marin

si Giura VtoiuI la leatul 16oi ; lar leatul 7821, arzlndu-se de Turcl, s'a ticut de isnoaviT de ctitoriT enorial la anul

1822. Dar acum, la leatu 1874, Ghenarie 22, s'a reparat preastolul §i s'a t'irnosit, etc.

Micul-Orman, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Notn, pe teritoriul com. rur. Lipnita, $i anume pe acela al cattmuluT sati Coslugea ; se desface din poalele de E. ale dealului Coslu-

tiune comercialä si insemnata a cdei fierate, la 35 kil, de ora$ul Buzar' si la 93 kil. de gara Bucuresti $i statiune telegrafo-po$tala, al carul venit pe anul 1896

gea ; se indreapta spre E., a-

97 a fost de leI 15152.

drum de 2 kil. se uneste Cu valle: Tanasaia i Valea-lut-Iroftie, pentru a forma impreuna valea Cuslugea ; malurile sale sunt

Are 2 scoale primare ; 2 biserien Sf. loan (catedrala.) Maica-Precista ; o farmacie ; un

vind o directiune generan de la V. spre E., brazdind partea de N. a pla$d si pe aceeasi a com. si a catunului dupa un

spital si o sala de teatru. Industrie are: multe cojoc5.-

joase, cel drept fiind acoperit

rii, cizmaril si renumite tesaturi de scoarte si chilimuri; o impor-

o padurice de 18 hect.

tanta fabrica de falta, etc.

cu verdeata, si malul sting avind

Tirgul saptaminal e Simbata.

Mtgla, sat, in jud. Roman, plasa Fundul, com. Negri, pe malul sting al riului Siretul, spre S.

poata lui Brincoveanu, marea

Mizil, mo,cie, in jud. Buzar', com.

de satul Negri si la 02 kil.

baneasa Safta Gr. Brincoveanu, vindu Mizilul in 1828 Generalulut Mavru, acesta

Mizil, pe care e situat orasul

de el.

Mizil. Are 1240 hect., cea mai mare parte arabile, apoi vil, lived, izlaz si putin loc sterp.

Are o populatie de 57 familii, sat1 234 suflete, din cati 50 con-

dete de zestre gineretaui sati, ma-

rele agá, loan Cantacuzino. In 1866, ora$ul a ars si Can-

tacuzino, temindu-se sa nu se sparga tirgul, a convenit cu sotia sa, ca locuitorii, carI pana aci fusesera embaticarr, sa se rascumpere, platind bastina$11 embaticul ce se cuvenea pe 30

ani in i5; lar cei din noti vedupa. invoiall. Conditiunile convenind, locuitorif $I-ati rescumparat locurile de case $i asa Mizilul a devenit oras liber. Nu

mai putin vechiti e si cat. Fe-

izil, stafie de dr.-d.-f., in jud. Buzar', pl. Tohani, com. Mizil, pe unja Ploesti-Buzati, pusa in

tribuabili, locuind in 57 case. Locuitorii poseda. 73 vite mari cornu te.

Miineasca, sat, adiad parte din

circulatie la 13 Septembrie 1872. Se afla 'filtre statiile Inotesti (7.4 kil.) si Vintileanca (7.4 kil.) InAl-

com. rur. Catrunesti-Miineasca,

timea d'asupra nivelului Mari].

Mostistea.

de 116'11.47. Venitul acestei sta tii pe anul 1896 a fost de 334681

Se intinde pe o suprafata. de 785 hect., cu o populatie de 230

leT si to bani.

locuitori.

Mizili, sat, facind parte din com. rur. Sutesti, pl. Oltul-d.-j., ¡ud.

www.dacoromanica.ro

pl. Mostistea, jud. Ilfov, situat

la V. de Catrunesti, pe valea

Proprietarul are 600 hect. si locuitorii 185 hect. Proprietarul cultiva 500 hect. (loo padure).

MtisTDXUL

Locuitorii cultivA tot terenul (8 hect. izlaz). Are o bisericl, cu hramul SE Nicolae, deservitA de 1 preot pi I cintAret ; I moan cu ap5.; 1 heleptea.

Comerciul se face de 3

MINDRET1

359

&ir-

clumarT.

NumArul vitelor marT e de 266 pi al celar micT, de 51 I.

lepti pi Gologanul, la

In partea de N. a com. MAnA-

ampineanca, la 9 piti, la 4 kil.

stireni, pl. Tirgul, jud. Botopani,.

8 kil. ; kil. ; Risi-

cu o suprafan de 1487 hect.

Se márginepte: la N., cu JorApti (jud. Putna) ; la S., cu Risipiti, de care se desparte prin tila Milcovul ; la E., cu com. RAstoaca ; la V., cu Focpani (jud. Putna).

Riul Milcovul o udl la N.,

de la V. la E., trecind prin Mind'aul, sat, fAcind parte diu com. rur. Prahovita-d.-s., jud. pi pl. Prahova. Are o populatie de 78 locuitorT.

Mindra, mahala, in com. Socetul, p. TirguluT, jud. Teleorman.

MIndra, cdtun, in jud. pi pl. Teleorman, com. Ciocepti-Mindra. Are o populatie de 375 suflete, din carT 79 contribuabilT.

271 sufl.,

din carI 67 contri-

buabill Vite : 344 vite marI cornute,

66 cal, 993 o!,

5

bivoll, 283

mascar!.

LocuitoriI posea 110 stupT cu albine.

Lunca-Mindreptilor, unde formeazä o micA baltA. Sunt pi 34

Mindre§ti, sat, in partea de N.

puturT (8-12 m. adincime). Se compune din 3 cAtune :

a com. Brehuepti, pl. Siretul, jud. Botopani, cu o suprafat5. de

MindreptiVechT, repedinta, Mal-

1052 hect. pi o populatiune de 144 familii, saa 687 suflete, din

drepti-Nor la V. pi LAmotepti la S., pe riul Rimna. Suprafata comuneT este de 1267 hect., din carf 85 hect. vatra satelor, 965 hect, ale locuitorilor pi 217 hect. ale par-

carT 168 contribuabilT. Are : 1 bisericA, deservin de I preot pi 2 cintAretr ; I coalà,

frecuentat5. de 36 elevl ;

I

eir-

ciumA ; 3 meseriapT.

Vite: 275 vite mar! cornute,

ticularilor.

Are o populatie de 208 fa-

Mindra, mofie, in jud. Teleor

pi o populatie de 67 familiT, saa

mili!, saa 854 ssuflete;

2

30 caT, 340 o! pi 50 mascurT.

bise-

Mindreqti, atun, in jud. Putna,

man, pl. CAlmAtuiul, proprietatea d-lur Zaharia Mavromati.

ricT, una in clt. de repedintl, cu hramul SE VoevozY, zidin In 1844, de arhiereul Troadus

Mindra, vale, jud. FAlcia, in intindere de r40 hect., situan in ramificarea riuluT Birladul, pe partea de E., spre Valea-Cras-.

cu cAlugAriT mAnAstireT SE Ion

rApti pi RAstoaca.

din Focpani, a doua in cAt. LAmotepti, cu hramur SE Nicolae, zidin in 1893 de locuitorI, am-

suflete, carI locuesc in 44 case;

neT, com. T'Iza, pl. Crasna. Adi

bele deservite de 2 preotr pi 2 cintAretT ; o pcoalA mixtl, in

s'at gAsit une de sat pi seria.

bi-

MIndra - StAniqoara (Munte-

cAt. LAmotepti, fondatA in anul

1865 de locuitori, condusl de I invAntor pi frecuentan de

le-), proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din Bucurepti, fosa

67 elevT.

pendinte de schitul Cornetul,

gur! ; 222 bol, 225 vacT, 19 ea!, 78 Tepe, 855 oT §i 215 rimAtorr.

jud. Vilcea, pl. Cozia, com. Robepti, in intindere de 1127 hect., cea maT mare parte golurr.

Mindre§ti, com. rur., in jud. R.cAtre jud. Putna. Este apezat5. la N.-E. judetuluT, la 44 kil. de orapul R.-SA-

SArat, la hotarul

.

LocuitoriT posedl: 6o plu-

Comerciul se face in com. de 5 circiumarr. C5.I de comunicatie sunt drumulle vecinale : spre Focpani, spre Risipiti pi spre GoleptiPlainepti-R.-SArat.

Budgetul com. e la venituri

rat, pi /a 18 kil, de com. Co-

de 3238 leT, 53 ban! pi la cheltuelI de 2772 ler, 19 banT.

tepti, repedinta plApel. Comune invecinate sunt : Go-

MIndre§ti, sat, pe dreapta JijieT,

www.dacoromanica.ro

pl. Biliepti, com. JorApti, situat In cimpia Focpanilor, intre Jo-

Are o populatiune de 239 1 bisericA filiall, cu hramul S-si! ImpAratI.

Mindre§ti, sat, pendinte de comuna Puteni, plasa Nicorepti, judetul Tecucia, situat la N. comunet

Are o populatie de 1 6o famili!, san 650 suflete, cae locuesc in 156 case ; o biseric5., Cu hramul Adormirea MaiceT Domnu/uI, zidin la 1867, Cu spesele DoamneT Ecaterina Ghici ; o pcoa1ä mixtd, infiintan la 1892,

frecuentan de 50 copa. Comerciul se face de 3

cir-

ciumarT.

Pe lingl sat trece piriul Gerul care formeazä limita intre jud. Tecucia pi. Covurluia. LocuitoriT sunt rAzept.

M1NDRE$T1

MINDRUL

860

Mindre§ti, fost sat, pl. Siretul, jud. Covurlui0.

MIndre§ti, luncd, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, pendinte de com. Mindresti; pe ea se afla vechiul

pichet Mindresti, cu No. 58, spre Moldova; azI ad i e un han

Intinderea cultivabill

e de

220 hect. teren neparcelat, 31 hect. teren arabil, 1976 hect. balti si finete, 33 hect. rezervate pentru ministerul de rezbel pentru instalarea uneT hergheliT

Mindre§ti, baltd, jud. Putna, pe teritoriul com. Rastoaca, in apropiere de Focsani, in intindere cam de 25 hect. Convine peste in mare cantitate, iar in stuhariile el träesc o multime de pasad salbatice.

statuluT, pe teritoriul comuneT Jorasti, jud. Putna, fosta pendinte de manastirea Mera. Se arendeaza Cu 15000 leT anual.

Are pe &risa si o padure de

prietatea EpitropieT Sf. Spiridon din Iasi.

MIndre§ti, mofie, a statuluT, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Mindresti.

3220 fälcI, din carI 900 raid sunt ale locuitorilor clacasT din satul Mindresti.

Mindre§ti, phig si vale. Incepe din padurea Bulboasa, de pe

Mindre§ti-NoI, sat, in jud. R.na Mindresti, asezat la V., pe tnalul sting al vechiT albiT a riu-

resedinta.

ca staroste de Putna, pentru MIndre§ti-VechI, sat, in judetul R.-Sarat, pl. OrasuluT, catunul de resedinta al comuneT Mindresti, asezat spre E., la hotaAre o suprafata de 46 hect.; o populatie de io6 familiT, sati 435 suflete, din carT 87 cantribuabili; o biserica.

MIndrilä (Burcutul-luI-), tintina' cu apd minerald, in jud. Suceava, comuna

arul-DorniT.

rlul-Burtuculul si al-SpirtureI, afluent al CalimaneluluT,

valea Crasna, pe teritoriul co-

In jud. Suceava, com.

mune! Taballesti, unde se varsa in piriul Crasna.

Dornii.

sie a fost parcelata in

loturT

vinduta la taranT conform

legeT din 1889. Terenul vindut

e de 188 hect.

care ne intimpina in

condica liuzilor, lucran. pentru Domnitorul Moruzzi in 1803. In sec. al XVII-lea, satul purta numi rea de Lunca-Mindriscar. Asa,

Gugesti, spre S. si ese in

si

driscaT,

Neculcea vorbind de masurile luate de Logoatul Miron Costin

Mindrilä (Pirlul-luI-), sati PI-

Jorasti, jud. Putna. Aceasta mo-

bacanT.

380 m. spre V. de cgtunul de

in jud. Falda prin com. Botesti

MIndre§ti (Moldoveni-), mofie a statuId, pe teritoriul comuna

Industria si comerciul se prac-

tica de catre 4 circiumarl si 2

luT Milcovul, in eimp, la 2 kil.

teritoriul satuluT Chircesti, com. Mi cl esti , (j u d. Vasl u i ti) ; trece si

de lemn, 70 de fier, 8 tavalugurT, 4 morl de apa, 1 masilla de vinturat; 40 bol, 6o vacT, 12 ce, 200 Or i 8o porcr.

inainte numirea de Lunca-Min-

rul judetuluT, in cimp.

MIndre§ti, mofie, jud. Tecuciti, com. Puteni, cu o suprafata de

tuelT de 2601,50 leT.

Satul Mindrisca purta mal

loo fdlcT.

Sarat, pl. OrasuluT, cat. comu-

MIndre§ti, mofie, ara sat, situata litiga satul Bircul, comuna Silistea, plasa Bistrita, jud. Neamtu, intre Hirtesti si Romini, pro-

turT de 2613,51 Id si la chelLocuitoril posea: To plugurT

si unta tir.

MIndre§ti (Petre§ti-), mofie, a

spre Focsani.

miliT, sati 447 suflete, din carT 98 contribuabilf; o biserica parohiala, cu hramul Sf. Nicolae. Budgetul comuneT e la veni-

arul-

a stirpi tilhariT care se in mul-

tisera foarte mult pe vremea luT Constantin Cantemir, zice: Pus-ail Miron Logoffitul de ail l'Irga O drumul la Lunca-M/ndrucill ; a fiind drumul strimpt, nu putear/ oameniI si umble de räul tilharilor. i aoi cu acestea sil lnceput a se mal sttrpi tllharil ; ce de ce omora, de ce se fa'ceati mal mul0 In zilele acestul Domn. (Letop.,1I, 234).

Mindri§ca-CArbune§ti, pddure, a statuluT, de 929 hect., pe teritoriul com. Mindrisca, jud. Putna..

Mindrul, pichet, cu No. 11, jud. Gorj, situat pe culmea munteluT Tartaraul.

Se margineste la N.-V. cu

Mindri§ca, com. rur., in judetul Putna, pl. Racaciuni, situata in

Mindrul, la E. Cu Ripa-Mare si la S. Cu Ripa-Mica. Poteca ce se privegheaza de

valea pi-in care curge piriul Valea-Seaca, in apropiere de Fati-

acest pichet intra in tara pe Ia Cursa, apoT pe la Mindrul, ur-

cesti, la 18 kil. de sub-prefectura plaseT $1 la 62 kil, de ca-

mind Culmea-MoldovisuluT pana la Virful-MoldovisuluT, de unde

pitala judetuluï.

se bifurca, o parte luind

Are o populatie de 113 fawww.dacoromanica.ro

di-

rectia spre E. pana la muntele

MINDRUL

Cerbul, i apoI spre S., pana la Hiri$eqti, iar cea-l'alta ra-

MINJE§Ti.

361

mura urmind Culmea-Moldovi-

Minieti, trecdtoare i pichet de grantpdespre Transilvania, jud. Prahova, pl. Batrini.

cuitorl romtnI razeg ; o $coala., infiintata in anul 188 r, frecuen-

$uluf, pana la muntele UrmaBouluI, de unde lar se bifurca,

Minje§ti, com. rur., in partea de

tatä de 45 elevT; o biserica, flcutd la 1866, deservitd de 2 preotr

una din ramurI ducind la Crasn a,

S.-E. a pl. Crasna, jud. Vasluiti,

iar cea-l'alta urmind Culmea-

la 7 kil. de orasul

Moldovi$uluT pana la Dragoe$ti. Patrularea intre Mindrul $1

la 44 kil. de Coddesti, re$edin-

Prisloapele se face pe poteca

dintre piraiele Vasluiulta i Cras-

ce trece pe dealul Mindrul, apor pe partea sudica a munteluI Paringul, pe Cursa-Paringultd, $i la Prisloapele, unde e pichetul. Aceasta potecd poate fi strabatutà de animale incarcate. Intretinerea se face cu greutate, din cauza ca potecile strabat lo-

neI. Este formatd din satele :

curI ripoase, carI prin prabu$irile ce ají loc cite °data, fac

soane.

comunicatia foarte anevoioasa.

2400 01, 110 caT i 134 rimatorI.

Mindrul (Mindra), treatoare, in Transilvania, jud. Vilcea. De la aceasta trecLoare i pana la Galbenul, cea mai apropiata tre-

catoare, sunt 5 kil.

ta plaaeT, situata pe dealurile Minje$ti, Secula $i DobirceniRaze$r; pe o suprafata de 1692 hect. $i cu o populatie de 215 familii, saa 1650 suflete. Are o $coala ; o biserica o circiuma.

Comerciul se face de 5 perVite : 658 vite marT cornute,

Budgetul com. e de 1704 ler, 15 banI la veniturI $i de 1681 leT, 77 banI la cheltuelI. Locuitorii poseda: 52 plugurI

too care cu bol; 2 plugurT ; 100 stupT $i 2 cdrute cu cu albine.

MindruluI (Dealul-), prelungire a dealulut Catelina, jud. Ia$i, pl. Bahluiul, com. Cotnari. Incepe de la S. $i i$I lasa coastele sale, una spre V., in marginea satuluI Cirjoaia, com. lidiceni, pl. Bahluiul, $i alta spre N., in valea Ri$cana. Se leagd prin o culme cu dealul Sarata,

Minje§ti, sat, in partea de S.-V. a com. Mogo$e$ti, pl. Stavnicul, jud. Ia$1, .situat pe costi$a dea-

luluI $i a pirluld Minje$6. Are o populatie de 96 famila, set 415 suflete; o biserica, facutd din timpurile calugdrilor GrecI,

deservia de I preot $i

Are o populatie de 936 lo-

$1 2 cintAretf; 2 circiumi. Vite : 512 vite mari cornute, 2000 Or, 45 cal i 90 rimatorI. LocuitoriI posea : 40 plugurI

$1 8o care cu bol, 2 plugurI 2 cdrute Cu cal; roo stupT Cu albine.

MInje§ti, deal, pe care e situat satul cu acela$I nutne, jud. Vas-

luir'. Se intinde de la N. spre S. Poalele sale se las5. spre 1-1111 Birladul

i piriul Crasna.

Minje§ti, inofie, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. erbe$ti, situata pe Ruga mo$iile Bunge$ti, Trude$ti, Ghigoe$ti, acum t'ara sat. In trecut irisa

a avut sat, precum se

dove-

de$te din urmatorul hrisov, scris de Acsinte Uricariul : Jo Mihal Racovi;ii Voevod, Bojilo milosti Gaspodar Zemli Moldavskot Facem

tire cu aceasti carte a Domniei

Mele, tuturor cul se cade a ti. lati ca sil venit Inaintea noastri i inaintea a patru sfin0 Arhierit al Ora noastre, boerl Moldovenestl a rcarl si a micY Dumneei Lada juptneasa riposatuluí Ilie Cantacuzitio, ce ad fost Visternic Marc, cu mare jalobi ad pirlt de fa( pe

cin-

cilugiriI de l'amiga pentru doui sate

ce se prelunge$te prin o linie

taret ; o $coald infiintata la 188o,

anume BilVitesti i Minjesti, de la tinu-

curba pana in Gura-Cotnaruld. La sfir$itul acestur deal despre E. $i a dealului Chiscovul despre S., se afla, deschizatura nurnita Gura-Cotnarulul, in fata careia se aflä un mic deal, nu-

frecuentata de 32 elevI.

mit Dealul-Furcilor.

i

Mo$ia Minje$ti a fost proprie-

tatea stataluT, care vtuzlnd-o a ramas numaT cu padurea ce se afla pe ea. Vite: 526 vite marT cornute, 55 Or, 260 capre, y) cal $i 73 rimatorI.

Mingureni, sat, cu 146 locuitorT, jud. Arge$, pl. Topologul, &d'id parte din com. rur. CorbiMingureni. Are o biserica, cu hramui Adormirea, deservita de I preot $1 I cintaret.

tul Neamtulul, zicind d-nel Maria Visterniceasca, cum aceste doui sate i-ad

rimas el de la sool eI Líe Visternicul, jara luI lije isternicul i-ad fost drepte ocinI l mosil de la pirintil i mosil lul, precum aritat O un uric de Ja veleatul 7116 de la Constantin Moya Voevod inteacest chip scriind, precum au aceste doull sate ad miluit din osebita sa mili pe Plitrascu ce ad fost Vornic Mare pentru a lul dreaptil slujba

Minje0, sat, re$edinta com. Min. je$ti, pl. Crasna, jud. Vasluiti,

situat pe coasta de N.-E. a dealulta Minjesti, pe o suprafata de 1200 hect.

www.dacoromanica.ro

si alta çä i-art dat Plitrascu Vornicu 6 cal bunY de prq i 600 un banI de s'au dat in treaba Domniel sale fi a OreI, ce unde ail avut nevoe i greutate. pre urma luT Filtrasen Vornicu le-ad ;inut aceste sate ginere-sild Bucioc-Vornicul,

MI NJESTI

iarä pe una lui Bucioc ail clizut aceste sate pe mina ginerilor säl hi oldan.... Iordachi cel bitrin ce art fost Vistiernic Mare, mosul luI lije Visternicul, 0 de atuncl sunt veo 8o de alu i mai

bine, de and stäpineste acele sate tot neamul Cantacuzinestilor din zilele riiposatului Vasile-Vodä si de atitea ani nimen1 nu salí sculat din crdugäril cei

Vitritif de la Hangul cu aceastrt iati and ail fost acum in anul trecut s'aii sculat Egumenul Anastasie i cu sit"- dillugiri din Hangu i art pirit la Neculal-Vodii, scotind un uric de la riiposatul Barnovski-Vodä din veleatul

7135 puind pricinit i zicind precum acele sate Hill titesti i Minjesti sunt a lor drepte ocini, date la mänästirea Han-

gul de ctitorul lor riposatul BarnovskiVodä, 0 cum cil le-ail luat Cantacuzinesti de la Männiístire cu mare nedreptate, L cu aces pie& ne cercindu-se direptatea de a miruntul, i-ail luat satele co mare strimbitate. DecT ciilugäril de Hangu asa aii dat seamli

MiNJESTI

862

zidit mänistirea Hangul, art Scut d-sa schimbriturä: co ctiNit, de le-aii dat satul Cicriceni de la Hirläii i satul Micliiuseni de la Dorohoiii, din ocinile Isac Balica Hatmanu, pujad pricinii cl n'aii treabrt altil la mosiile Baliciir, n's avut feciorl din trupul shi, dui:A pierirca lui, nici alte rude mai aproape de clt pe d-sa, fiindu-i unchirt Balica Hatmanul. Teri satul Bältittesti si Minjesti dupá ce art fäcut schimbAturli le-art dat danie miniistirel sale Hangulut Deci dintru acea.tä pricini acelui uric cu schimbare a rliposatului Barnovski Vodä' cum

am aflat din deresele altor DomnI mal In urmii earl se vor pomeni la rind mal jos anume, cum am socotit cu tot sfatul ficut, nostru, cl mare strimbItate de s'ail luat acele sate din mina d-sale Visternicesel, did racer cl serie si adivereazi d-sa NeculaY-Voclä, cu judecata Divanulul Domniel sale, de pane pricinI din sfinta pravili pentru daniile ce se dart la sfintele bisericl Rail minästirl, din mosiI saii dintrn alte bucate

inaintea noasträ, cum el afilad la ministire acel uric de la ctitorul lor Apo-

sail lucruef, haine, mutate saii nemutate ;

satul Barnovski-Vodä, si un ispisoc de tntiriturli de la räposatul Vasile Vora din veleatul 7142, si cu acele drese art

neridicate In vecI m nimenl nu mal poate

tras pirä la Domnia sa Neculai Vodi aritind i ispisocul de judecatä de la

aceste toate lui

de aceea sä le mai scuatil de unde earl -Inchinat. Lar cine ar indrizni, ori cela te le-aii dat, saii Mi la!, sail rudeniile lui, salí mosnenil lul sä. le coati, si le

la domnie all venit inaintea d-sale fe-

cioril lul Pätrasca Logofitul 0 al lul Bncioc Vornicul, care a fost ginere lul Fare-sett Logofitul si afitindu-1 dresele cele de miluire si de cumpäräturi a pä'rintilor ali de la Constantin Movirá Voe-

vod, iarl-0 le-art dat 0 de la d-sa ca acele -sate. Dui dupil ce s'a

este semintia

aproape Balicifi de cit

cei-ralti ce luase mosiI; did el all fost nepotl, iarä ea a fost fate lui loan Movilei, nepoafi de vär primare Bauch.Si rack' de niel un fit-spans ace boieri ce se

limpärtise lute sine co mosiile Balicii, all dat toate mosiile la mina lienei, ca la o mosneancii dreaptit cu zapisuI lor si co izvod iscälit de dinsii de toate satele cite all fost pre mina lor, precum era impärtiala ion din veleatul 7150, in care izvod s'ail aflat si satele si Miclä'useni precum s'aii aritat mal sus, care se dovedeste mal virtos dinteo mär-

turie de judecatii a 4 sfinti räposaçi arhierel al Tire! uoastre, cari all fost stances: Kir Ghedeon mitropolitul MolEpiscopal Romanului, Teofan Episcopal de Riidiluti Serufim dova*, si

Episcopal de Hail, din veleatul 7172 scriind cl s'art fost sculat cranes' de

adeverim si be intruim cl este asa. Dark'

ma11 pe cillugärY, clef acel Meluite Ba-

Incii.-mY se cade Sil cunortscli judetul,

lica ce art zidit ministirea all fost venir din tara Munteneasci 1i ail luat pe sora

acele sate, did cite drese art avut de dat riíspunsul atuncea la judecatä, nu s'aii timplat la mina el, fiind date pe mina ginelului d-sale In Tara Roml-

seama acelui uric de la Barnovski Vodii in care scrie, cit i d-sa dad ati stet

vilel, pe care o luase mal pe urmii Miron Costin Logoffitul, si a tras Oat, ea co acei boierl, semintia pentru toate mosiile cu cite s'art fost impirtit el la zilele luí Vasile-Vodi aflindu-se

neascii ca furil de sfinte. Carl Ilia' not co tot sfatul nostru nu le ciilcim, ci le

insträineze de la bisericii,

d-sale, si cum i s'aii luat acele sate cu mare. nedreptate. Intru aceca Domnia Mea väzind plingerea el, belji am brut

proape, anume Ileana, fate 1111 loan Mo-

Balica cu pinI asupra lui Miron Costin Logortitul si asupra jupinesei lui, ce 5'4 numit mal sus Ileana, fata Id loan Mopanel% din mosiile vilei, cersiud Banda, fiindu-le ctitor, si i-ali dat rrt-

Neculai Vodi ca 51 aibli a tinea tirea Hangul acele sate. Deci Damned Maria Visterniceasa asa ali dat seamä, precum cu mare strimbltate i earl luat

neascii, anume Tia riposatul Stefan Bezede, fedora' gposatuluI Constantin Basarabii Vodä, i timplindu-i-se mazilie rail luat puternica Impärätie cu toti feciorri lul de rail dus la Tarigrad si le-aii that capetele tuturor, i 1111 si feciorilor lui,si luindu-le toatä avutia art perit dresele satelor acolo; iari cIçi boeff sunt In ;sift Vitrini, totI sat de strImbätatea

dat si sunt

s'art pomenit mai sus. Atunci ail venit din tara sngureascii in Teri, si altä semine a Movilestilor, rudI. mal de a-

si se

cano-

Sil lea sama foarte de ataiinuntul si s'al cerce sil vazä fost-ati aces danie a riiposatultif Barnovschi-Vourt bunä si ade-

virati aii ba. De aid darl se cunoaste cl precum se MI5: la deresele altor riiposatY DomnI FitrinT de la Stefan-Vodi Gheorghie 1 de la Gbeorghe GhicaVora si de la 'stride Dabija-Vodi m din

märturia boierilor celor marl de pe acele vretnI, se dovedeste dark cum acea danie 1 schimbare a räposatului Bar-

Eremiel-Vodä', pe Scheca, 11a lui Simkon

Movili-Vodil, m mosiile n'ail fost de pe Scheaca Movileasci. De aicl dari se cunoaste cl aces schimbare a raposatulul

Barhovschi-Vodh a fost rea, cci s'ail aflat aiçil, rude mai aproape Balicil de cit D-sa, si le-aii luat acele sate ce s'aii zis mal sus CácIceni Micriuseni din mina feciorilor lui Pätrascu Logotlitul si a VA Coste Bucioc Vornicul ce le-ail

novschi-Vorlä., cu aceste sate te s'aii numit mg' sus In deresele bale, precum la

fost dat Barnovschi-Vodä schimb ; drept

scu-

inapoi Btiltätesti t Mtnjesti co judecata riiposatului Vasile-Vodä. Osebit de acestea, pentru alte pricini ce scrie D-sa Neculal-Vodit la ispisocul

Domnia räposatulni Vasile-Vodä

lat toate rudele a Movilestilor 0 a lul Isac Balica Hatmanul, 1 ail desbätut toate mosiile cite aii fost a Movilestilor si de pre Bailee, fi de mosiY si de cumpäräturä, i s'aii impärtit Intre el sine, si inteacele izvoade .din Impirteala lorp se afli luate l satul aciceni si Micläuseni din mina acelora cu care ali fost

aceea all luat si el satele pirintilor sif

D-sale cel de judecatl, preen= sI fiie ail Intlilt u cuvintul si märturisit Sfintia Sa pirintele Kir Ghedeon Mitropolitul, lucrurile ce sunt inchinate la sfintele llicasurY srt nu se maY deslipeascii

fäcut schimbiituri räposatul Barnovschi-

de la dinsele In vecl. Ce Sfintla Sa fiind

Yoevod i le-art ;Lunt pänä la domnia räposatulul §tefan-Vodii Gheorghe, carele

tuncea, ch n's fost co voia Sf. Salo, nici

www.dacoromanica.ro

fatit all dat seamä ch ail räspuns si

a-

11 INJESTI

363

MINJINA

miinistirea Hangul fiind a Tärel, t.i ales

toff Inteun glas,

la munte, nu primea ca si se inchine

dupa socoteala sfindilor sale Archiereilor, cum crt cu mare strimbiltate luat

la patriarhia de Alixandria, i peste voia

sfindel sale s'a filcut cn acea Asisderea si se fie intrebat si de Sfinda Sa pärintele Kir Saya Proiu.Mitropolitul, ca si-vi arate si socotinta Sí. Sale,

i si fie raspuns atuncea, cum ci tie de acea strimbatate ce s'ad fa'cut sf. ministiri, jaluit cade multe off i

ke:di zidind ci li s'aii impresurat mosiile, $i n'ail pe ce si se hrlineasca. Ci fiind Sí. Sa i scum de fati la divan si cetindu-se aceste pricinl, la ispisocul D-sale luY

decI Sf. Sa

a.sa ai dispuns, ca n'ad märturisit lutes-

cela chip rci cit a zis di, a apucat pe aceI boierl, ales pe Toderascu Visternicul, carele tine acele sate, si nu era boier näpastuitor, i luindu-se satele de

atita vreme dnute, de la mina D-sale Visternicesel cu nedreptate va fi, si nu i s'aii dnut nicI inteo sandi aceste graiurY.

Asisderea i pentru Sf. Sa parintele

Saya Episcopul de Roman, cum si fie raspuns atuncea cu maI multi osirdie, ad aratat strimbatatea ce s'ail Sf. mkt' si cum ell pe and era Sf. sa Egumen la azeasta manästire, cii s'ail pusdit din luatura acelor sate, si cu mare durere de inimii vrea si scorneascii Ora, aril' n'a putut afle direptate. De care lucrn itntrebat-am Domnia mea pe .Episcopul Saya, si milrturiseascii cu frica lui D-zeii cum stie cu sufietul sad mal dirept; ce Sf. Sa Inca

ad dat sama, cum n'aii grilit de aceste, rari cit all raifrturisit ci pe and era Egumen a zis lul Ilie Cantacuzino Visdernicul, ca si stie cum are sf. mamastire Hangul uric de la räposatul Barnovschi Vodá, i ispisoc de la raposatul Vasile Vodii, pre Miltätesti 0 pre Mtnjesti si va ayes. °data gilceavg cu cillugaril de Hangul. Iara Ilie Cantacuzino ins' puns, ci deacolo n'are yid' o gri-

Pi el, a are la mina luY cu ce räspunde calugárilor, iati alta n'aii avut mal mult

si fie dispuns,

acele sate de la sí. Mänästire de le ad stiptnit papa acum. Ce fiind co totil si D-lor boeriI la Divan, si auzind aceste raspunsurl cetindu-se, le-am ariitat si noi Inca lui D-zeii si graiasca si acum dirept, precum ad grail 1 atuncea, si nu 041-

reasca ; ce D-lor fari nicl* o digada ad dat semi, cum ci stiea precum este drept, dar chemindu-I pe rind Necolai Voda, si dindu-le a intelege, si nu dis-

impotrivi nicI cum la Divan. DecI stiind acea prima avut gura si graeascii spre dreptate, ce cum ad

. punza,

zis Domnia Sa asa aü poftorit si DumnesIor co toff. lar a.,sa 1tiií si cunosc ci s'ail ficut mare strimVätate D-sale aratat inaintea noastra marturia de credinta Sfinda-sa plirintele Chir Iorest, Episcop de Husi, apol i Hermezid, om

diacul de Camara, di pe cind

micI din sfatul nostru, eï si stea neclatita si nerusait In vea. Aceasta scriem. n Iasil let 7224, 07160 lunie 3o. (Sub scris) Io MihaY Racovitii Voevod.

(L. P.)

(Asupra acestuT uric, vezi 11murirl indeplinAtoare: 1. Uricul $tefan Voevod 7130(1622); Radu

Mihnea Voevod 7132

satul MInjesti l'aii stäpinit Necolae Stircea, osebit de Bältatesti, si avea i curti in sat, traind acolo din parintiT sal, si

Suret: Miron Barnovschi Movill Voevod 7235 (1627); Gr. Ghica Voevod 1765 ; Anaforaua din 1765 ; in «Uricariul», de Th. Co-

spot scot/nd satul, de lipsä la vinzare, sculat Toderasc Visternicul, tatil lui Ilie Vistiernicul Cantacuzino, si ad dat lul NiculaI Stircel 500 lei, plata pe Minjesti la a treia domnie a raposatule Ducal Vocla

De aceea 'Ufa se vede dreptate, ciicl

de Haugu. cu, Nede n'ail culaI Stircea, cum era om scapitat ad Putut si vtnzi satul la mina altora, deck* aii avut calugäril strimbiltate. Decl asa am socotit cu tot sfatul nostru Impreuni cu sfintil Archierel carl s'ail numit mal sus cum ca calugärii de Hangu

avut nicI o treaba In acabe sate &id am cercat din boerl batrinI i dintealtil Pämintenl,

i asa am Oat: ci Bucioc

Vornicul avind ginere pe lordache Vistiernicul cel bitntn, si pre Soldaii, 1i acele sate le ad fost de zestre de la Bocine Vornicul, satul Baltätesti lui Iordachi

Visternicul, jard satul MInjesti lid Sol-

ci impotriva sfindlor Praviri, si de dicomie i netemere de D-zeil le-ail Instreinat acele mosil acei boleri de /a acca sf. manastire ; ce fiind fati la Divan si acum, ad dat sami ci de aceste

culaY Stircea si ajungind la bipsi s'ail vindut lui Toderasco Visternicu, precum ?art pomenit mai sus. lar calugaril de Hangu ad tinut acele derese a lor tillnuite, nefiind bune; s'ail rimas de Inaintea noastra." si din toati legea ea si n'aibi in vecl treabi cu satul Bilditesti si cu Minjesti, s'aii umblat li s'ail luat in pira färii de ispravii,

Asisderea i pentru D-lor boeril cel

Si precum am aflat cu mare direptate, am iscalit, cu sí. Archiere aI Ord' noastre, si ea totl boeriI eel marl si

eraii maI tined, 5till cu sufietul lor, cli

dad iSoldad iaras1 1-ad dat de zestre ginere sail Miron StIrcet De la Miron St/rem ad crtzut la mina fiulni sill Ne-

marl, precum intrebindu-se de D-sa NeCU culal Voda, i osebiti cite unul,

ail pini si nu se mg pirasa In vecl.

Mariel VisterniceseY. Care maI chiar s'ail

a marturisit. doi Episcoff Asisderea cum di fie cu un glas ai raspuns atuncea

strimbitäti nicI still, nicI art graft.

si dresele acele din mina ion. lark' d-neI Visterniceasii Maria s'ad indreptat. Dec1 ca si ail35: a-sI tine satele cu bunk* pace, precum tinut 011, I pirinçii, si dumnen; cu feciorii sal pia acum, precum It scriii deresele de la Vasile Voda, i uricul de la Constantin Movilil Vodii; si ca si-1 fie de la Domnia mea, dreaptii mini i mosie, si uric co tot venitul stlitiitor in vecl de vecI, si aces.-

63080. Menlo Diefiensor ~ate. roi. Ir.

drescu, pag. 378

( I 624) ;

391, t. V).

Minje§ti, ph-1g, izvore.ge din culmea dealului Minje§ti, jud.

pl. Stavnicul, com. Mogo§eti, trece prin partea de E. a satuluT

§i mal in jos se impreunl cu ptriul Bereasca.

Minjina, com. rur., in jud. Covurluiil, :pl. Siretul, la 43 kil. de Galati. Se mArginqte la V. cu piriul Gerul, ce o desparte de com. CAlmAtuiul (jud. Tecuciti), la N. cu Cudalbi, la E. ca clt. Oasele (com. Cuca) 0 com. Pechea §i la S. cu Hanul. Conachi. E formatA dintr'un singur sat,

locuit de fo0T clAca0.

Are o populatie de 196 familiT, sag 800 suflete, din carT 406 bArbati 0 394 femeT ; o bisericA parohialA, cu hramul Sf. ApostolT Petra 0 Pavel, sfintitl la 29 Iunie 1883, deservitA de un preot §i 2 cintAretT; o qcoall 47

www.dacoromanica.ro

MINJ1NA

864

mixta, frecuentata de 30 elevt ; i ctrciumt s'i o prAvalie cu mar-

tilor ambelor tart romine, se vede si azt in Minjina.

furl%

Suprafata teritoriulut com. e

de 6239 hect., din cart 4234 hect. arabile, 1500 imas, 415 finete, 25 vil si 60 vatra satulut; pAdure mar de loc. Din acestea, 5720 hect. ale proprietarilor mart

si 514 hect. ale proprietarilor miel. Proprieatt mart sunt : mostile Minjina, Negrea - PotIrnichea-Cocoras si Fintina-Gerulut. Pamintul e mal mult ses, ctL putine vat si ridicaturt ; este favorabil culturel cerealelor.

Vite: 13 taurt, 544 bol, 323 vact, 49 junct, 20 junce, 20 gonitori, 5 gonitoare, 46 minzatt, 24 minzate si 15 viteT; 9 armasart, 68 tepe, 68 cal, 2 asinr, 18 berbect si 1293 01. Budgetul com. e la veniturT

Minjina, mofie particulara, de 2145 hect., in jud. Covarluid, pl. Siretul, com. cu acelast nume.

Minza, pirtia,v, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. CalulIapa; izvoreste din ramura muntilor TarcAul, si se varsa pe dreapta piriulut Tapa, aproape de obirsia acestut pirid.

Minzatul,pirliaf, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul ; izvoreste din ramificatiunile despre E. a ramuret mun-

tilor Halauca, spre marginea jud. Suceava si, dupa un curs scurt, se varsa pe partea stingä

cino-comunala Pechea - MinjinaPechea.

Drumul catre Minjina trece prin o vale, numita Potirnichea. Prin com. curge pirliasul Go-

ambele malurt ale riulut Slanicul,

la 58 kil. de Buzad. Limita,la N., incepe din muntele Giurgiul si se lag. spre S.-E. pi-in plaiurile muntilor : MusaMare, Musa-Mica, Vetrilele, Neharna, Piatra-Secuiulut, Paltenul, de unde face o proeminentl spre E. prin plaiurile: Nerezul, FurulMic si Furul-Mare, coboard la Belciul in fundul Rimnicelulut (izvo-

rul Recea), pe care merge pe linga Muntele-Martinulut, pana la Maluselul si de aci in jos, tot pe

Recea, ¡Ana la varsatura sa in dui Riranicul-Sarat ; trece 11121,

urea in dealul Urzicariile si de aci In muntele Curcubeta-Mare, de unde coboara pana sub Mu-

a pirlulut Pipirigul, aproape de

chta-Bisericutet, se las1 pe Izvorul-Coitel, pana la unirea sa Cu izvorul SArAtelul, se abate

satul Bä.boesti.

pe Saratel in jos pana la gura

de 4426 let si 12 bant, lar la cheltuelr, de 4375 let. Prin comuna trece calea ve-

ANZXLE$TI

izvorulut Biso ca, ha 'pe Bisoca

Minzati - Boere§ti, sat, in jud.

In sus pana la hotarul mosiet

Tutova, pl. Simila, com. Minzati, spre V. de satul MinzatiRazasi. Are o populatia de 309 locultori si 76 case.

Bisoca, apot prin Piscul-Mindru, pg na. in Virful-Socetulut, de unde se las1 pe izvorul Ghizdita, panä.

la varsarea sa in riul Slanic (Ra-

ga primarle), urea putin pe alMinzati-Räzä§i, com. rur. §i sat, in jud. Tutova, pl. Simila, spre

bia SlAniculut si-trece pe malul

Minjinet.

N. de orasul Birlad, pe piriul

Intreaga mosie Minjina a fost odinioara proprietatea marelut

Minzatelul.

merge 'Ana in virful Dosul-Salclef. La S., hotarul incepind din Dosul-Salcier, merge In VirfulBumbaruluT, in Virful - PoenetAscunse, la Copaciul-Hotilor si

loganul, ce formeaza si Iazul-

patriot si barbat de stat Costache Negri. In satul Minjina s'ad tinut multe din conciliabulele batrinilor nostri patriott din ambele tart surort (Moldova §i Muntenia), cart lucrali pentru

Satul formeaza o com. (com. Minzati), cu catunele Ibana si Minzati-Boerestt, cu o populatie de 833 locuitorr din cart 162 con-

cauza redesteptaret neamuluT ro-

tribuabill, locuind in 216 case. Are 44,75 hect. vie, din cart 150 hect. nelucratoare, si 2,50 hect. lived cu prunr. Se lucreaza putin calla. Comerciul se face de 6 per-

min si a recastigaret drepturilor

soane.

renasterea nationala a Rominilor

si pentru unire; dar, pentru ca

de neatirnare ca Stat cercad sacrificit marl, C. Negri, care nu cruta nimica pentru aceasta,

fu nevoit a o vinde,

0.

ast-fel

Are o scoala de baett si o biserica.

Budgetul com. e de 5347 let

si 40 bad.

trecu in alte mint. Casa, in care

a locuit Costache Negri si in care se peal sfaturile patrio-

Minzile§ti, com. rur., in hid. Buzad, plaiul Slanicul, situata pe

www.dacoromanica.ro

opus, prin Valea-Porculut, pe care

de aci se dirige spre MuchiaGhizuniilor, de unde urea in muntele Cerchezul; la Piatra-Pigoiulut, se lasa pe plaiul Tainistea-Vacilor si coboarA iar in riul SlAnicul, la punctul numit Lunca-

Bain. La V., hotarul incepind de la Lunca-Balit, trece Slanicul, urea pe izvorul Valea-Sarit,

pana la Crucea din-Posada, o ja pe plaid, pA.n1 la Curmatura-

Trestioaret, se lasa in izvorul Rugina, pe care merge pand in Fundul - Ruginelor, de aci, pe sipotul Brazeulut, pe d'asupra

MiNZXLEgI

cat. Buste, urca in CurmaturaCalulul de unde se laza in jos, intilne$te pirtul Sturdza $1 urca pe dinsul pana la sorgintea sa, apoi lar urca pe la Urzicarif in virful muntelui Macesul, se lasa de Izvorul - terpilor, se abate pe plaiul de V. al munteluY Mace$ul $1. ajunge in Lunca-

Odoboae ; de ad i intalnind, Izvorul-OpriI, urca cit-va pe dinsul $1 se abate pe Izvorul-Les-

pezilor pana la Ripa-Galbena, unde intilnind Izvorul-Secuiului

se lasa pe diusul pana la val.-

sarea sa in pirtul Bisca-Mica, %N:4 pe malul sting al Bi$tif, merge in sus pana in tnuntele Taietura (Mu$a-Alba), de unde se tasa pe Izvorul - GiurgiuluI, apol pe plaiul DealuluI-Negru, urcind in muntele Giurgiul.

Suprafata sa este de 9248 hect., din care 3830 padure, 460 arabile, 942 fineata, 2877 izlaz,

29 livezI, I vie si 1109 sterpe. Proprietati mal insemnate sunt : jumatate muntele Cirqul si ate-va sforicele ale statuluT, MuntiT-GiurgiuluT, Muele si Furul (proprietatea Gherman). Meledicul, Poiana-Ascunsa, Bustea $i Trestioara, pe Ruga care se a-

daoga proprietatea mosnenilor Minzale$ti, subdivizatI dupa mosil' in doua : Minzalesti si Statnatesti, Ichime$ti, descendintY din Nicolae Ichim $1 Patule$ti.

Terenul este muntos $i strabatut de nenumarate vaI $1 izvoare. Agricultura se margineste nu-

maT la cultura porumbula Are insa finete intinse $i superioare,

precum $i padurI seculare, din care cea mar mare parte Bu se pot exploata. Cele din muntele Giurgiu se exploateaza din Transilvania.

E avuta in substante mine-

865

MtNZICA

Bisoca, apoI sare, lignita, urme de petroleil, ocru, etc. Muntele Ciresul este un vast

pre inceputul el' e identica cu cea de la com. Manesti.

conglomerat de unio, diferite

Minzäle§ti (Ichime§ti), altiva

specil de psilodonI si alte fosile.

de resedinta al comuna M'inzale$ti, jud. Buzaa, CU 220 locuitorIiq.. 44 case.

Muntele Grunjul nu e de cat o masa de ghips, iar "pe ValeaSghiabulur se gaseqte foarte multa siga, pe carI locuitorii o piseazd de spoesc casele cu dinsa. Siga, adusa de apa, se gaseste

pe toata albia riului Slanicul, pana la varsarea sa $i chiar in rtul Buzad. Italienn ati inceput sa o stringa, pentru a sculpta statuete. Are in fine sorgintf cu al:1 minerala, precum: Bustea, Sareni, Bisceni, Zghiabul, etc. Are o $coala, in catunul GuraBadicului, frecuentata de 40 copir ; 2 bisericI, in cat. Sghiabul,

deservite de 2 preotI, 2 cintaret1 li. 2 paracliseri, catedrala fiind cea cu hramul Mihail si

Gavril, schitul Gavanul; 5 circiumr, 9 morI de apg, 2 fOcae,

I piva, 4 herastrae, I cA$Arie In muntele Mu$a si maT multe serie.

Vite sunt : 358 boI, 196 vaci, 65 vitei, 26 caT, 30 Tepe, 3 minjI,

276 oi, 257 capre $i 196 pord. StupI sunt 80. Comuna e formata din catunele : Bisceni, Bustea, Ciresul, Ghizdita, Gura-BadiculuI, Grun-

jul, Ichime$ti (Minzalesti), PIvatul, Poiana-Vilcului, Zghiabul, Trestioara, Sareni $i Valea-Porculul, cu o populatie de 1160 suflete, din cae 251 coatribuabilI,

locuind in 325 case. Meseria$1 sunt: 4 lemnarr, 2 rotar, 14 butnarI, 1 fierar, 3 cojocari si 2 boeangii. Dintre catunele, carl compun aceasta comuna, Dio nisie Fotino mentioneaza numar Minzale$ti ; se stie insa ca $1Poiana-Ascunsa, pe la 1740, era locuita si ser-

rale, precum: fier (pirita), plumb,

vea adesea ca refugia in tirnp

aramg, $i chiar aur in muntele

de invazil. Traditia loca,11 des-

www.dacoromanica.ro

Minzile§ti, molde, in jud. Buzan, com. Minzale$ti, proprietate a mo$nenilor ; are cam 28'00 hect., din care cam 500 'Aclare,

formata din Valea-Porcului si jumatate muntele Ciresul (ceal'alta jumatate e a statulur), apor finete, livezI, izlaz, curaturi $i loc sterp. MinzAte§ti, sat, in jud. Covurluia,

pl. Horincea, com. Lupe$ti, la 4 kil, mal' jos de re$edinta comuna. Are 121 familiI, saa 546 suflete ; o biserica.

Minzateqti, sat, in partea de V. a com. Bosia, pl. Branistea, judetul Jai, situat pe coasta despre E. a dealului Minzate$ti, pe o suprafata de 635 hect., e populata Cu 78 familiI, saa 301 suflete, carI se ocupa cu agricultura, pescarla, facerea rogojinelor. Are o biserica, zidita la 1815,

de Alexandru Ghica. Vite: 546 vite marI cornute, 550 or, 36 cal $i 134 rimatorI.

Minzite§ti, pirtiab ce uda satul cu acela$I nume, jud. Covurluia,

pl. Horincea, com. Lupe$ti, si se varsa in Horincea.

MInzate/ul, pirig, ce curge prin pl. Simila, jud. Tutova. Izvore$te

din com. Minzati, curge de la N. spre S., uda com. Minzati si Ibanesti $i se varsa in piriul Simila, pe dreapta, litiga catunul Putul- Olarulul.

M1,11Z1081 vale, in jud, Ialomita,

MIRLEANUL

866

MINZUL

pl. Cimpul, la mijlocul clif intre satele tefane$ti i Lup$ani.

este pietroasa maT cu seama

vita de r preot, r dascal $i

spre V., pe malul laculuT Mir-

Minzul, cdtun, al com. Cilibia,

leanul. Movile sunt 3; principala este

paracliser; o scoall mixtä, conclusä de i invatator, $i frecuentata de 20 elevT i moara pe apa. $i 3 de vint.

jud. Buzatí, cu 290 locuitorT 56 case. mofie, in jud. Buzati,

com. Albe$ti.

Minzul (Sratineanca-), in jud. Buzati, com. Cilibia, ca-

tunul Minzul. Are 1400 hect., din care 8o padure, Cotul-Mihalea, restul arabil $i sterp.

Dragaica (108 m.) la N., dominind Dunarea, satul i lacul Mirleafiul ; este artificiall $1 a

balta Cupita i in dreptul satuluT Vidin din Bulgaria.

3556 hect., din carT 70 hect. o-

servit ca punct de observatie.

cupate de vatra satuluT, 950

Apele care udá comuna sunt:

hect. ale statuluT $1 2536 hect. ale locuitorilor.

Dunarea, la N., pe o distanta de 6 kil., avind malul sati de V. jos, iar cel de E. inalt $i r!pos; formeazd ostrovul Hozunada, acoperit cu pietri i nisip, $i a caruT parte V. apartine comune!.

Mircioica, al 5-lea pichet de granild pe Dunare, Incepind de la hotarul DoljuluT, spre S. de

Suprafata comuneT este de

Valle sunt numeroase, cu malurl ridicate i mult cotite. Cele maT insemnate sunt : valea Ca-

LocuitoriT posea : 85 plugurT, 150 care $1. carute, I trior ; 2

masinT de vinturat; 4200 vite, maT cu osebire oT i boT. Comerciul este activ $i se face de 3 cómerciantT, prin ora$elul Ostrovul $1 gara Cernavoda.

Budgetul comuner e la veni-

Dunäre ; Valea-Mirleanul, unita

turT de 2718 leT, $i la cheltuelT de 2397 leT. COI de comunicatie sunt: un

nasanul la N., se deschide in cu valea Ormanul, pe la S. $1

drum judetean Cernavoda-Ra-

prin interiorul comuneT, se des-

sova-Oltina ce trece prin sat,

stanta, pl. Silistra-Noua.

chide in lacul Mirleanul

Este a$ezata. in partea V. a judetuluT, la 82 kil. spre V. de ora$ul Constanta, capitala dis-

satul Mirleanul. Balti este numaT una : balta

apoT drumurT comunale ce duc la Beilic, Miman, Demircea, etc.

in partea N.-E. a

are malurl inalte. Mal cu seamd cele E. siint inalte i pietroase.

Mirleanul, com. rur., jud. Con-

trictuluT

i

plaseT, la 37 kil. spre N.-E. de orapl Ostrov, re$edinta eT. Comunele invecinate cu &usa sunt: Aliman, la 5 kil., spre

S.-E.; Beilicul, la 5 kil., spre S.-V.; Cuzgunul, la ir kil., spre S.; Oltina, la lo kil., spre S.-V.; Rasova, la 12 kil., spre N.-E. Se maxgine$te la N. cu jud.

Ialomita, de care se desparte prin Dunare; la E., cu comuna

rurala Miman; la

S. $i V.,

cu com. rur. Beilicul, de care se desparte prin dealul CuirCuius, valea Mirleanul, dealul Demircea i malul de V. al /t'UnseT balt1 Mirleanul. Relieful soluluT salí e putin

accidentat de dealurile : Zbreia (99 m.) la N., $i prin interiorul comuneT; Cuir-Cuius (121 m.), Demircea (I21 m.), la S., pe ho-

tar, avind prin comuna ramificatiile lo r nordice, Natura lo*

Mirleanul, (370 hect.),inparteaV.,

Lacul pe o huna intindere este acoperit cu stuf i comunica cu Dunarea printr'o gtrlita (I kil. lungime) prin care se alimenteaza cu apa i pe$te ce se consuma in localitate. Este formata dintr'un singur catun de re$edinta, Mirleanul, a$ezat in partea V. a comuna pe malul E. al laculuT Mirleanul, putin inalt si stincos. Pozitiunea luT este frumoasd, inconjurat de dealurT inalte, acoperite cu verdeatä l cu avind o deschidere spre V. pe stufosul mal al laculuT. Casele sunt frumoase, bine facute, de zid, i asezate pe 8 ulitT. Are o populatie de 230 famili!, sati 971 suflete, din carT 237 contribuabill ; o biserica, cu

hramul Sf. Dumitru, fundata intretinuta 4e locuitorr, deser-

www.dacoromanica.ro

Mirleanul, sat, in jud. Ialomita, Borcea, pendinte de com. Gildaul, situat pe tarmul sting al Borcer, sub coasta BäraganuluT

i lipit spre V. de satul de

re$edinta.

Are o populatie de 486 locuitorT, din carT 231 barbati 112 femeT.

Mirleanul, insulel pe Dunare, in jud. Ialomia, pl. Borcea, com. Gildaul, cu padure i pa$une-

Mirleanul, pichet de frontiera, pe Dual-e, in dreptul satuluT Gildaul, pl. Borcea, jud. Ialomita.

Mirleanul, deal insemnat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comunelor Mirleanul $i Beilicul, brazdind partea de S.-V. a cat. Mirleanul, cea de E. a cat. Beilicul i cea de N. a pla$eT ;' este cuprins futre lacul

MiRLEANUL

Mirleanul si Beilicul, valea Demircea i valea Mirleanul; are 126 m. InAltime, dominind cele 2 lacurr, cele 2 vár i drumurile comunale ce duc de la Beilicul la Mirleanul, Demircea si BacCuius ; este acoperit cu sem5.-

tatue si finete. Mirleanul, lac insemnat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, situat pe teritoriul comunelor rurale Mirleanul i Beilicul. Ca toate lacurile de pe malul drept al DunArer, el trebue sl fi fost

format de DunAre in vre-una

leanul, Carantic, Cuzgun, CaraAmat, Dobromirul, Enisenlia

Hazarlicul. Este cuprins futre dealurile Tuna-Orman, Calburgina, Macucul, Cioial, Merchez, Cisla, Distrail, Bas-Punar, Siniv - Bair, Aslama - Bair, SinivIol-Bair, Uzun - Bair, la V.; ho-

VAile care brAzdeazA acest ba-

sin sunt a-Beiliculur, unitA cu Valea-lur Ghencid, se deschide in lacul Beilicul; Derinea-Ceair, for-

Cucuciu-Alcea ; valea Derinea,

care la inceputul el se mar nu-

tie generala dela N. la S. Intinderea sa totalA este de 360 hect. Malurile sale abia se cu-

cu Migedetul numitA i Dudutlu-

meste si Gheren-Ceair si primeste sub acest nume vAile: Babuci-Cu-

lac, Teche-Chioi, formatO din Iurcuri -Mahala-Ceau, Dobromirul si Medmedi-Culac, apor valea

Enisenlia ; pe stinga are valea Demircea unità cu valea Voin eaMare ; valea Mirleanul unitA cu valea Orman si Bac-Cuius. Aceste vAT ad apA numar in tim-

com. rur. Apostolache, pl. Podgoria, jud. Prahbva.

Are o populatie de 125 locuitorT ; o bisericl, fondatA la anul 1825 de Panait Prapogic, si reparatA la anul 1858 de Dumitru Caramallu. LocuitoriI satulur s'ad improprietOrit la 1864.

Mirsani, com. rur.,jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., la 47 kil. de Craiova si la 58 kil. de resedinta plAser, situatA pe sesul Mtrsani, i compusA dintr'un sin-

gur cAtun.

Se invecineste la N. cu com. Apele-Vil; la S., cu com. Locusteni ; la E., cu com. Marotinul-

d.-s. si la V., cu cAtunul Timboesti, ce tine de com. Murta.

apartintnd statulur.

este format de drumurr i numar din distantA in distantA se gAsesd movile de hotar, flcute pe marginea drumurilor. In N. comuner se gAsesc o

Mirleanul, vale, in jud. Con-

prejur; ele sunt joase, afarl de douA locurT, la N. si la S. de

stanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. rur. Mirleanul, Alimanul si Beilicul,formatA din trer maT miel, din carT cea marinsemnatA este Bac-Cuius-Culac, care se considerA ca ramurA principalA;

la V., Zbreia si Catita, la E.

Mtrlogea, sat, fácind parte din

Pestele din aceastO baltA e acelasr ca cel din DunAre si se pescueste de locuitorT, venitul

copera ca o liana de jur im-

Pe malurr vin de se terminA ultimile ramificatiunr ale dealurilor Tuna-Orman si Calburgina,

man ; pe valea sa merg drumurr ce duc de la Mirleanul

pul ploilor.

nosc din pricinA cA stuful le a-

satul Mirleanul, unde sunt inalte ripoase, pietroase chiar.

dreapta, ca adiacentA, valea Or-

Cuius.

comunicA cu DunArea printr'un mic brat, lung de kil., larg de vre-o 20 M. $i putin adinc; prin

mar mult lunguiatA, cu o direc-

S. de satul Mirleanul; are pe

la Alimanul, Demircea i Bac-

e acelasr ca al DunArer; asad

acoperia dese-orr cind apele sunt marr. Forma laculur este

kil.

se deschide in rezerul Mirleanul, spre E., la 11/2 kil. spre

dealurile: Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Imail-Iuc, Echi-Iuiuc-Olceac, Catita i Zbreia, la S.

mata din unirea Vler-Cismeler

pAmtnt, ce le desparte, este joasO

Chior-Cuius si Mirleanul la V.

si, dupO un drum de 12

tarul DobrogeT spre Bulgaria

din marele sale revArsArT, mar cu seama cä nivelul apelor sale

acest brat lacul este alimentat cind fluviul este in crestere. La S. de el se aflA un mic lac, acoperit cu stuf, numit Beilicul, care poate fi considerat ca o prelungire a sa, cAcT limba de

MiR$AN1

367

se desface din ramificatiile vestice ale dealulur Echi-Iuiuc-01-

Hotarul cAtre fie-care comunA

multime de lacurr carT nu ad scur-

gere. Intre cele mar insemnate sunt : Lacul-Galesulur, al-Gugu-

lestilor si Lacul-Lung, cu o suprafatA de 21/2 hect. fie-care ; Lacul-lur-Predut, al-lur-Anghel si

Satele asezate' lingA lac sunt : Mirleanul, pe malul N.-E. si Beilicul, lingA lacul cu acelasr nume,

ceac, de pe teritoriul satulur

al-BOdiceilor, de I/2 hect.

Bac-Cuius al com. Beilicul ; se

care ; Lacul-Ghinestilor, al-Copilulur, al-Femeilor i al-Ustiu-

la Oh kil, de lacul Mirleanul. Basinul sAd are o intindere de 25000 hect., si cuprinde te-

rectiune generala de la S.-E.

ritorilie comunelor ; Beilicul, Mir-

ale dealurilor Uzun-Culac-Bair,

indreaptA spre N., avind o dispre N.-V. ; trece prin satul Bac-

Cuius, pe la poalele vestice

www.dacoromanica.ro

fie-

belor, de i hect. fie-care ; toate contin peste. Sunt 8o fintinT, toate cu cum6 ir( comunA §i 14 arara

pAnO,

1411RANI

MIRZA

868

tilde

pe cimp. CrucI sunt 40, din carr

noti in

25 In comuna si 15 afara pe cimp.

Alexandru Ion I Cuza, cu bine-cuvintarea Sf Episcopii Vilcea-Noul Severin D. D. Calinic, luind silvitTire in zilele M. S. Carol I, la anul 1868, Noembrie 9, hramul Intrarea in bisericil a MaiceI Domnuliff, cu cheltuiala comunei ajutind i alte comune Invecinate

Pe furcile fintinilor carr sunt mal noua, si pe ale crucilor se vede scris numele celor carT le ad ridicat. Se zice ca temelia comuna a fost pusa de treT fami/iT venite

din catunul Apele-Vif, din care una se numea Mtrso/ea, de unde a venit cu modificare numele comuner Mirsani.

Are o populatie de 4178 su-

pres. Inii4atu1ul Doran

a celor mil de aproape epitropi Dincii.

Pupezeanu, Dumitru Anghel, Ion Gg. Burada, Ion. M. Burada, Radu Uritu, Ion Ctirceanu, Stoian Ghisdavu, Diaconu Stan, Mihal Butri, Preotul Nistor. Ccl dintliui clnttrel al bisericei Grigorie popa Ion.

Sunt 2 scolf primare, una de

flete.

Sunt trer bisericr: una cu hra-

mul Sf. loan, a doua cu hramul Sf. Nicolae si a treia cu hramul Intrarea in Biserica, deservite de 2 preotT, 3 cintAretl si 3 paracliserf i avind fie-care cite o inscriptie.

Inscriptia biserice Sf. Ioan : Aceasfä Orla bisericä este ziditil din temelie In anul 1793, In zilele prea sfintitulta episcop Nectarie, i in zilele prea Iniltatulul Doran Alexandru Moruzzi. Ctitor MateI Bumda si alçii.

Inscriptia bisericef Sf. Nico-

baetT si a doua de fete; scoala de baetT fu nctioneaza din 1838, are

un local de zid construit de comuna qi este frecuentan de 115

Cu ajutorul luI D-zeil ziditu-s'ail din temelie aceastä sfintä si Dtimnezeeascl bisericil la leatul 1831, unde se serbeaiii hmmul SI. Erarh Nicolae, prin indemnul si osteneala acestora si anume: Radu Diaconu, I. Popa Mitra cu fifí sel, Preotul Nicola, Mitran M'ira, Ion Rachie-

pl. Neajlovul, situata pe ValeaDrimbovnicuhtl, in jos de Sadina, proprietatea mostenitori-

lor Raducanu Dumitriu, fosa a familia* Bolintineanu.

Este situata la 36 kil. de Bucuresti, la 6o kil. de Giurgiii

si la 8 kil. de Obedeni, resedinta plaqeT.

Se compune din doua mahalale : Mirsia-din-Deal, a d-luT R. Dumitriu, azT zestrala a d-luT C. Nacu i Mirsia din-Vale a d-luT Nicolae Cioflic ; ele nu se despart de cit printrio linie dehotar. Suprafata ambelor proprietatT

Suprafata teritoriului comunel

este de 2054 hect. S'a dat la 256 locuitorT, in 1864, o suprafata de 468thect. Este un petic de padure de 200 hect. spre Purani,

este de 2712 hect., din carT: 425 hect. ocupate de vatra sa-

Arenda anuala a ambelor trupurT este de 22009 leT.

tuluT; 2104 hect. pamint arabil si 16 hect. lac.

Are o populatie de Hoo lo-

scoala de fete functioneaza de la 1879, si este frecuentan. de 43 fete. bletT ;

Mo0a Mirsani este proprietatea mosnenilor. Viile, in intind ere de 166 hect.,

lae :

Mirla, com. rur., jud. Vla§ca,

sunt ale mosnenilor. MeseriasT sunt : 9 flerarT, 3 timplarT, 4 cojocarT si 4 cizmarT.

Sunt 8 circiumT. O cale comunala strabate co-

cuitorT, din carr 212 contribuabilT ; o qcoala mixta, conclusa

de un invatator, i frecuentan. de 40 bletT i io fete ; o biserica, zidita de familia luf Bolintineanu, tinind de parohia UestiMosteni i deservita de i preot 2 dascalT.

tuelT de 3363.31 leT.

Budgetul comuneT e la veniturT de 3544 leT si la cheltuelT, de 3679 lel. Pe ad i trece soseaua jude teana ce vine din Glavaclocul-

iar din noti invelit cu tinichea precum

Vite : 480 vite marl cornute, 750 oi i 35 cal.

duce spre Bucureti i Obedeanca, pe Valea-

zugräveala acestom hramul de afarä. Prin osteneala t dare de bani acestora

Mir§ani, sat, jud. Dolj, pl. jiul-

Poetul Dumitru Bolintineanu,

d.-j., formind comuna Mirsani. VezT acest nume.

s'a nascut in acest sat, undell

nostru Domn Carol I, cärora pomenire si le fie In vecl amin. Ion Gugu, Teodor

M1r§ani, mo,cie particulara, jud.

Popet,cu, Vancea Mitrache, lije Diaconu Ion.

Mirtani, parti a comune1 CapulPisculuT, pl. Riurile, jud. Mus-

In intindere de 2104 hect. ara-

riti,

Stan Ereu Duhovnicu. Prin dare

de bani i ostenell ajuttnd si cci.i'alçt

Atea. lar acum la anul 1868 s'a

prefä.cut

amvonul din temelie, turla, acoperkul,

anume Dascilu Ion Ciirceanu, Diaconu Rada. Dumitre, Diaconu Petra cu ajutoml i ella de bata' i al celor-

muna pe o lungime de 4'/2 kil. Budgetul comunel e la veniturl de 3534.50 leI i /a chel-

Cirtojani

i

DrimbovniculuT.

avea i proprietatea

siltent In zilele proa

Inscriptia bisericeT Intrareain-Biserica: Aceasti stlntt bisericI s'ail zidit din

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Mirsani,

bile. Apartine cetelor de tnonenT, ce se gasesc pe &usa. Pe mosie sunt 166 hect. de vie,

www.dacoromanica.ro

cel.

Mirza, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava - d. -j., com. Salcuta, cu 489 suflete i 74 case,

MiRZA

369

MLAJETUL

.

MIrza, mofie, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. SAlcuta, satul Mirza. Apartine d-lur M. Boi-

Mläceni, sat, CU 120 Jocuitorr,

cescu. Pe dinsa sunt 28 pog. vil', 8 ale d-lur Boicescu si 20

Are o bisericl, Cu hramul Sf. Nicolae, deservitl de I preot

Vler-Sibiciulur, urcl de la Bordusoaia in Virful-Rosiilor, apor in virful Fulgoiul, se lasl in vale la DogArita, de unde apucä pe drumul muntelur Gosea si urcl.

ale locuitorilor. Se mar glseste

si I cintAret.

In virful VlAdani, de unde se

jud. Arges, pl. Lovistea, fAcind parte din com. rur. Perisani.

sI pAdure.

Mirza, douti trupurt de padure, in intindere de 350 hect., pen' dinte de com. Apostolache si Singerul, plasa Podgoria, judetul Prahova, supuse regimulur silvic.

Mita (Valea-), vale, in jud. BuzAti, com. atina, cAt. SAticul ; pe malurile sale se vld

lasA 'in izvorul Brusturisul, atinge Muscelul-CArlimAnesc, la Groapa-Baciulur si urcA iar pe Go-

Mläcile, cdtun, al com. Sibiciul-

sea pAnA in vid si lar se lasl in vale pAnA la TArusele, de unde la drumul pAnl in Seciul-Muscelenilor, unde se intilneste cu Izvorul-Ruginos, cu care coin-

marr gropT, numite ale-Jidovilor.

d.-s., jud. BuzlA, CU 20 IOCUi-

cide pAnlin hotarul mosier Colti,

Mirza, pddure, in jud. Dolj, pl.

toa si 6 case; are sub-diviziile

unde dupl ce urca in muche,-se

Dumbrava-d.-j., com. SAlcuta,

DrAgAnoi si Moara-Sibiceanulur.

colmara in izvorul Vafea-Boulur,

satul Mirza, in intindere de so hect., apartinind d-lur M. Boi-

Mlicile, sat, in jud. Dimbovita,

apucind pe acest izvor pAnA la vArsarea sa in Valea-Coltilor, pe

cescu. Este populatl cu cer, stejar si girnitA.

pl. Dimbovita-Ialomita, cAtunul com. Pietrari.

Mtrzsaneqti, crItun, in jud. Te-

Mlkjetul, com. rur., in jud. si

leorman, pl. Marginea, comuna Pielea. Are o populatie de 486 suflete, din cari 94 contri-

pl. BuzAultd, situatA pe ambele malurr ale riulur BuzAul, la 61 kil, de orasul Buzául. Limita, la N., incepe din poalele muntelur Virful-Oir, contina. cit-va pe izvor, urcá. in Virful - Ciniilor si se lasl. in Poiana-Lazulur, urca plaiul mun-

buabilr.

Mirzà§ti,fitig, pe va/ea MirzAsti, com. TAutesti, pl. Copoul, jud.

Jai. Izvoreste de sub pAdurea MirzAsti, se intinde spre E., printre dealurile MirzAsti si Hor-

lesti, pinl la Podul-de-Lut, unde dA in valea si piriul Zahorna.

Mirzea (Virful-), virf de deal, situat la N. de com. GornetulCuibul, pl. Podgoria, jud. Prahoya.

telur Leurdeanul, apor, pe iz. vorul Leurder, trece pe la VAasir, atinge clt. Girbovi (com. Nehoiasul), la capul dealului, urcl. in Virful-Strungilor si se lasl pe valea Napita pAnl in riut BuzAul ; la V., continuA pe

matea BuzAulur pAnA la gura izvorulur CAtiasul, la pe CAtia-

sul in sus pdnA la

Piscul-lur-

Mita, deal, continuare a dealu-

BAlan, de aci in virful muntelur

luí' Popesti, jud. Vasluitl, com. Miclesti, se intinde pe teritoriul com. tioborAni, in partea-1 de

MAgura, in apropiere de cAt. Poenitele (com. Chiojdul), se lasI apor pe slemnea plaiulur

N., si se terminl aproape de

pAnA. in muntele Muscelul; la

Docolina.

S., din muntele Muscelul co-

Mizganul, pddure, a statulur, in

intindere de 763 hect., pendinte de com. Hirtiesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.

boarA drept pe muche pAnA la Malul-Alb, dl in 1-tul BuzAul si 11 trece in dreptul gurer ValeaSibiciulur, la Bordusoaia ; la

E., in sus pe malul sting al

www.dacoromanica.ro

care o pArlseste ca sl urce Virful-Pal; de ad se lasA pe piala, trece pe la lac, urcA s'irfurile: Stermina, Cheea si Co-

rilul, de unde se coboarà lar In Valea-Coltilor, pe care merge

pAnl la sorgintea sa sub muntele Valea-Oir.

Suprafata acester com. este de 3756 hect., din carr: 243 hect. arabile, 931 hect. pldure, 186 hect. fineatI, 1230 hect. izlaz, 140 hect. livezr, 7 hect. vie si 1019 hect. loe sterp. Proprietätl tnsemnate sunt : MIAjetul-Topilele si TrestioaraRuginoa.sa, ale statulur; MlljetulUrsoaia, Lereasca si Poene/e,

particulare; lar MIAjetul, Gorglneasa, Stlnill, HArhAdAul, Valea-Rea, Bordusoaia si Pleura, ale cetelor de mosnenT : MIljetenr, GorgInestr, StAnilenr, VAlirenT si LupenT, numitr si

Lerestr, pe care le posedl sins gurr, sal in devAlmAsie cu sta-

tul, sal cu particularir. Terenul com. e muntos, stincos si sAlbatic, totusT are si pozitiunT favorabile culturer si de o plAcutl. infAtisare. Asa, Va-

lea -Sibiciulur merla a fi vlzutA nu numar pentru impon-

MLXJETUL

MOARA-CONACHI

370

tanta el geologicA, dar si pentru frumusetea loculuI.

800 locuitod i 125 case ; are subdivizia Cincarul.

Proprietatea mosid este a mal multor rAzesI. Din vechime, a fost a mAnAstird Solea din Bu-

E avutA in minerale i mal Cu

seamA in ape sulfuroase si

fe-

MlAjetul, mo)sie, in jud. BuzAti,

covina, dAruitA la 25 Iunie 1623

ruginoase. Comuna e formatA din cAtu-

com. MIAjetul, proprietatea mosnenilor MlAjetenT ; are cam 230

nele: Chirilesti, Dup.-Plata, Intre - Sibicee, MIAjetul, PAcura,

hect., din care 30 hect. arabile,

de Miron Barnovski, Hatman si PircAlabul Sucever. A stApinito mAnAstirea pIn5. la 1785. Are 2 bisericI, deservite de preot, 2 cintAreti i 2 pal-

apoI izlaz, livezi, pAdure si sterp.

StAnile, Topilele, Trestioara, Va-

lea-Lupului, Valea-Rea i Valea-

Mläjetul, pi dure, in jud. Buzar',

mad, una pe partea proprie-

cu o populatie de

com. MIAjetul, proprietate a stapendinte de Episcopie ; are

taruluI BalasinovicI, cu hramul Sf. Gheorghe, fAcutA de zid la 1803, de Costache Manole, proprietarul mosid ; a doua pe par. tea din sus a rAzesilor, Cu hramul Sf. Mihail si Gavril, fAcutA

SibiciuluI,

3150 locuitorl, din carI 433 con-

tribuabilI, locuind in 588 case. MeseriasI sunt: 20 lemnad, croitor, 4 rotar, II but fierar, i cojocar si i boeangiti. Se tin anual 4 tirgurI : 8 Septembrie si 8 Noembrie la M1Ajetul ; 29 August, la Valea-SibiciuluI; 30 Noembrie, la Valea-LupuluI.

CAI de comunicatie n'are, al-

tele, de cit drumurile naturale. Vite sunt : 646 bol, 157 vacI,

630 hect. si e formatA din trupurile : Coriiul, Topilele, Virful-

Pinisoruld

i

Virful - Stermind.

Mläjetul §i Topilele, nuyie, in jud. BuzAti, com. MIAjetul, pro.

SAteniI improprietAritl ati 120

Episcopie; are 800 hect., din

hect., 30 aril, pAmint, lar proprietarif mosieI, 1074 hect., 15

care 170 hect. acoperite de curAtud, livezi, izlaz si sterp, lar restul pAdurea Majetul.

MIAjetul-Ursoaea (Macovean-

StupI sunt 6o. Are o scoalA frecuentatA de 30 elevI ; 4 biserid; in Majetul,

BuzAti, com. MIAjetul. VezT Ma-

StAnila, Valea-LupuluI ì ValeaSibiciulul, deservite de 3 preoti,

Mlecine§ti, sat, in jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Mischi, cu o po-

3 cintAretI si 4 paracliserl, ca-

pulatie de 492 suflete : 256 bAr-

tedrala fiind cea cu hramul Nas-

batI si 236 femd. Locuesc in

terca Maicii DomnuluI; 4 cir-

95 case.

fAaa. Budgetul com. e de 2911 leI, 80 banI. Comuna e vechle. Catunul Valea-SibiciuluI exista la 1640. i

I

Dionisie Fotino mal mentio neazd cAtunele MIAjetul i StAnila, in-

fiintate cu mult mal inainte. E demn de vizitat muntele

ful-Pietrd, care are in partea de N., mal multe pesterI slpate in piatrA unde, dupl traditie, ar fi locuit TAtariI si care ate' servit de ascunzAtod i locuitorilor in timp de invazil.

MlAjetul, cätun de resedint1 al com. MIAjetul, jud. Buzäú, cu

rAzes.

prietate a statuluI, pendinte de

64 viteI, II caI, 7 lepe, 4 mine, 1200 oI, 380 capre i 175 porcI.

ciumf; 2 mori

din lemn In 1814, de loan Pi-

ca, Jitianca), mofie, In jud. coveanca.

CopiiI din sat urm eazA la scoala

mixta din satul Mischi, ce este la 380 m. Are o bisericA cu hramul Sf. Dumitru, fondatA de enoriasI In 1874; 3 circiumI.

ariI, cimp i 71 hect., 61 arif, pa-

dure. Vie se aflA pe mosie in intindere de 31/a pogoane. Drumul principal este acel de la Darabani la Dorohoiti. Hotarele mosid sunt cu: Lozn a, Havirna, Hudesti i SuharAul.

Moara, cdtun, jud. Arges, plasa Pitesti, fAdnd parte din com. rur. Borlesti-Vászari.

Moara-Cimpineanuluf, numire veckle a satu/u/Pantazi, din comuna Coslegiul, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Moara-ampul-CruceI, sat, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.

j ud. Dolj, pl. Ocolul, com.Mischi,

Argetoaia. Are o populatie de 169 suflete, 83 bArbatI si 86 femer. Locuesc in 31 case si

apartinind bisericer S-ter Treimr

12 bordee.

Mleane§ti, rnofie particularA, in

din Craiova. Are o pAdure pe dinsa, numitA Lunca-Mare.

CopiiI din sat urmeazA la scoa-

lele din satul Argetoaia-d.-s., ce

este la i kil. 500 m. departe. Mleniuti, sat, pe mosia cu acelad nume, com. SuharAul, pl.

Moara-Conachi, salta, judetul

Prutul-d.-s., jud. Doroholti. Are

BacAti, pl. Siretul-d.-s., comuna

o populatie de 131 fama-, saii

Filipeni, fAcind trup cu satul Fruntesti, care este spre E.

491 suflete.

www.dacoromanica.ro

MOARA-DE-MXRACINI

MOARA-GRECILOR

371

900 hect. (45 izlaz, 5 vie, 400 padure). Locuitoril cultiva tot terenul, fara sa alba locurl de

parte din com. rur. Rifovul, judetul Prahova, pl. Crivina, si-

izlaz.

Teleajenul. Are o populatie de 332 locuitorl.

perit de izlaz, pe malul drept

Proprietarul are case marT $i un parc frumos. Are 2 bisericT (la Ganeasa $1

al riulul Slanicul. Face limita in-

Moara - Domneasca) ; o $coall

com. Valea-Rea, pl. Mijlocul,

tre comunele: Aldeni, Beciul,

mixta; 1 ma$ina de treerat cu

jud. Vasluia, la 9 kil. de Vasluia,

Cernate$ti, Piclele $i Plewoi.

aburf ; 2 hele$tae ; 2 podurT statatoare. Vite sunt : 124 cal $i Tepe, I

situat de o parte $1 de alta a parte pe ambele coaste ale dea-

drept al NeajlovuluT, in sus de

armasar, 379 boT, 221 vacT $i viteT, 4 taurT, 26 bivolf, 36 bivolite, 65 capre, 73 porcT, 975

Vadul-StanchiT.

oT.

Moara-de - MaricinI, mahala, din com. rur. Bucovul, judetul Prahova, pl. Cricovul.

Moara-de-Virit, munte 0. punct trigonometric, jud. Buzati, aco-

Moara-din-Groapi, catun, jud. Vla$ca, pendinte de com. PatruzecT-de-CrucT, situat pe dealul

tuat pe malul drept al

riuluT

Moara-Domneasci, sat, la S.

soseler nationale, Vasluia-Ia$1,

intinendu-se parte pe $es

$1

luluT ce vine din satul ValeaRea.

Budgetul comuneT e la veni-

Suprafata satuluT e de 2824 hect. din care 274 hect. padure

tul-1 de 4974 lel, lar la cheltuelT,

$i 2161 hect. loe de cultura,

600 hect., din care padure de tufl in intindere de 300 hect.

de 4915 lel.

flnat, ima$ ale proprietateT, lar 386 hect. ale locuitorilor.

S'a dat la 30 locuitorl fo$tI

8o cu bol $1 13 cu cal; 198 care $i carute : 164 cu bol $1 34 Cu cal.

Proprietatea raposatuluT Sp. Gazoti, are o suprafatl de

clAca$T, in 1864, o suprafata de

90 hect. Aduce un venit anual de 9000 10. Are o biserica, deservita de

un preot $i un &sal ; tine de parohia Patru-zecT-deCrucT.

LocuitoriT se ocupa cu facerea de carbunT din lemnele ce se exploateaza din padurile invecinate : Corbi, Vadul-Stanchif, Udeni $'1 Moara-din-Groapl.

Moara-din-Sili§te, sat, judetul Arge$ul.

Moara-Domneascä, com. rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata la N.-E. de Bucure$ti, linga valea Pasarea, la 28 kil. de Bucu-

LocuitoriT posea.: 93 plugurT,

LocuitorT improprietlritT sunt 131

$i

neimproprietarit1 mal

sunt 174.

Comerciul se face de 4 circiumarT $1 2 hangif.

Moara-Domneascd, sat, facind parte din com. rur. cu acela$T nume, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

mete rezatureT.

187 locuitorT.

D-1 Kotzebue are 1350 hect. $i locuitoriT, 130 hect. Proprie-

Are o biserica, Cu hramul Sf.

Se intinde pe o suprafat5 de 1870 hect. D-1 Kotzebue, ginerile raposatuluT general Mavros,..are 1350 hect., li locuitoriT,

520 hect. Proprietarul cultiva

In partea de N. a satuluT,

pe malul sting al vale! Pasarea. Se intinde pe o suprafata de 1480 hect., Cu o populatie de

Se compune din satele: Ga-

bordee.

o moara de apl.

se vede locul unuT iaz si ur-

neasa, Moara-Domneasca li in-

drilita, cu o populatie de i8o suflete, din car1 212 contribuabill, locuind in 239 case li I I

I eclesiarh ;

$i una cu vaporT; dota circiumr. Vite : 207 vite marT cornute, 819 oT, 19 cal $i 30 rimatorT. LocuitoriT posea : 26 plugurT 5150 care cu boT ; I plug $i 2 carute Cu cal.

Este situat la V. de Glneasa,

tarul cultiva 900 hect. (45 izlaz, 5 vie, 400 padure). Locuitorif cultiva tot terenul.

re$ti.

Are o populatie de 140 familiT, salí 440 suflete ; o biserica, flcuta de locuitorT, la 1829, deservita de 1 preot $1

Nicolae ; o $coall mixta; I ma$1nä de treerat cu aburT ; 1 hele$tea ; 1 pod statator.

Comerciul se face de I hangia. Numarul vitelor marf e de I 14 $1 al celor micT, de 415.

Moara-Domneasci, sat, facind

Moara-Draculuf, cascada inalta, In jud. Suceava, formatl de pirlia$ul Bogolinul, ce se vede la scoboripl cu pluta pe Bistrita, In partea dreapta, dupa ce s'a trecut Cheile $1 Scaricica.

Moara-Grecilor, sat,

in jud.

Vasluia, pl. Crasna, com. Mun-

teni-d.-s., la 5 kil. spre N. de orapil Vasluiti, asezat pe $esul din dreapta $oseleT nationale Vasluiti-Iasi.

Teritoriul satuluT e de 2298 hect., din carT : 1454 hect. ara-

bile, 258 hect. finat, 314 hect. ima$, 214 hect. padure, Io hect. 48

62630. liareis Diefionar Geogrago. FA TV

www.dacoromanica.ro

MOAHA-JOREI

872

vil si 45 hect. vatra satulut, o-

na.si,

cupat de case,

Ilfov.

grAdint, dru-

mud, etc. Are o populatie de Ho familif, sail 454 suflete; o bisericA, deservitA de I preot si 1 cintAret, ziditA la 1815 de spAtarul V. Miclescu, si care la 1869

s'a restaurat si infrumusetat de postelnicul Temistocle Bastachi ;

o moarA cu aburt ; o circiumA.

La marginea de E. a satulut este un iaz cu moarA, al pro-

plasa Negoesti, judetul

MOCANI

Comerciul se face de 5 circiumart.

Are o suprafatA de 416 hect. NumArul vitelor mart e de si o populatie de 82 locuitort. 446 si al celor miel, de 879. Statul are 355 hect. si locuitorit, 61 hect. Moara-Särack mofie, a statulut, Statul cultivA prin arendasit jud. Ilfov, pendinte de mAnAssAi 235 hect. (7 sterpe, restul tirea CAldArusani. pAdure). Locuitorit cultivl tot Se arendeazk cu 8800 let a. terenul, ark, rezervA de izlaz. nual. NumArul vitelor marl e de Are si o pAdure de 200 hect. 77 0 al celor miel, de 48. Moarele-de-Vint, suburbie, in o-

prietAtet. Vite : 215 vite marl cornu te,

Moara-Nouk sat, fäcind parte

rasul Birlad, jud. Tutova, situatA

din com. rur. Ploestiori, pl. Tir-

10 bivolt, 251 ot, 40 cal si 38

gusorul, jud. Prahova. Are o

In partea de S.- V. a orasulut, pe dealul cu acelast nume.

rimAtort.

populatie de 108 locuitori.

Locuitorit posedl: 56 plugurt

si 6o care cu bot ;

10

arute Moara-Popil, sat, In jud. Dim-

Moarta, rifi, jud. Ilfov, incepe din rill' PAltinasul si se varsä

bovita, pl. Cobia, atunul com.

In riul Sterpul. UdA mosia Prun-

Drago dana.

dul si are o lungime de 5 kil.,

cu cal; 12 stupT cu albine.

Moara-Joref, parte din vulia

curgInd in directiunea N.-E.

Moara-Prefectultg, sail ArmanUl, sat, in partea de S.-E. a

Moarta, avoifi, jud. Vlasca, pl.

com. Ceplenita, pl. Bahluiul, jud.

Moara-luT-Clornel, sat, in jud.

CAlnistea, pe malut Argesulut,

Iasi, situat pe coasta dealulut

Vasluiil, pl. Fundurile, com. Tingujei, situat pe tArmul sting

Hulpoiul, numit si al-Perilor. Are o populatie de 41 familit, sail 144 suflete. Vite: 103 vite mart cornute, 23 cal, 485 ot si 39 rimAtort.

pendinte de proprietatea Gradistea-d.-s. a d-luf N. TAtA-

HAnesti, jud. Dorohoití, pl. Baseul, com. Sirbi.

al SacovAtuluT, pe o Intindere

de 286 hect. si cu o populatie de 44 familit, sail 133 suflete. Mosia e proprietatea d-lut I. Filipescu.

Moara-lui-Enick CiiiU71, al com. CAtina, jud. BuzAii.

Moara-Mocanului, sat, fAcind parte din com. Leurdeni, pl. Podgoria, jud. Muscel. E situat in partea de S.-E. a com., 11[10. Cluing.% si pe malul sting al riulut Argesul. Are o populatie de 47 familit, sail 210 suflete. Prin centrul satulut trece ca-

lea feratI si soseaua nationall Bucuresti-Pitesti, cart merg aproape paralel.

Moara-Nouä, sat, facind parte din coin. rur. LAmotesti-GAlbi-

Moara-Siracä (rurloaia), sat, fAcind parte din com. rur. Caciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

ranu.

Moa§a (Muntele-), adure particularl, supusl re' gimulut silvic

Ina din anul 1883, pe mo. sia Muntele-Moasa, pendinte de com. Strimbeni, plaiul VArbilAti,

jud. Prahova.

E situat la E. de cat. aciulati, Intre valea Pociovalistea si pAdurea Gradistea. Se intinde pe o suprafatA de 728 hect., cu o populatie de 644 locuitort. Statul are 325 hect. si locuitorit, 403 hect. Statul cultivA

Mocanca, pititi, In jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti ; izvoreste din dealul Ple-

prin arendasil sAT 200 hect. (res-

Mocani, sat, in jud. Neamtu, pl.

tul pAdure). Locuitorit rezervl pentru izlaz 25 hect.

Bistrita, situat In drumul ce duce de la tirgul Buhusi, prin Cioplani,

sesti ;

udä com. in partea de

E. si se vars1 in riul R.-SArat, pe stinga lut.

Are o bisericA, cu hramul

pe Atli Bosculeasa. Cu margi-

Adormirea, deservitA de 1 preot si I cintkret ; o scoall mixtl,

nele sale formeazA hotarul care jud. Roman.

frecuentatl de 20 elevt si 14 eleve ; 1 moark de apk. ; I helestea ; I pod.

Mocani. Vez! BArtAlusul, sat, com.

www.dacoromanica.ro

Puiesti, jud. Tutova.

MODNIA

373

MOCANI

Mocani, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

fata de 300 hect. si sine de oco-

Mociarul, pîruf, in jud. Buzad,

cat. com. Racovi-

lul silvic cu resedinta in Giurgin.

com. Trestioara ; iese din lacul Mociarul, desparte muntele Pitigoiul de muntele Mociarul

teni, asezat in partea de E. a co-

In acest ostrov, la 1853, an

muneT, pe rtul Cilnaul, la poalele

avut loc lupte futre TurcT si RusT.

dealuluT Mocani, de la care si-a spre N. luat numele, la 11/2

de catunul de resedinta, Raco-

viteni. Are o tntindere de 35 hect., cu o populatie de 81 famili!, san 328 suflete, din carl 45 contribuabill ; o biserica.

Mocani, nahala, in partea de E. a com. Maneciul-Paminteni, pl. Teleajenul, jud. Prahova, popu-

lata cu mocanT venitT de dincolo, si carT s'an retras din Mdneciul-Ungureni.

se scurge in rtul Slanicul, MocanuluI (Balta-), lac, in jud. Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul com. rur. Pisica, si anume pe acela al catunulut san Azacliul ; este situatA in partea de N.-V. a plaseT si in cea de V. a Com.; e formata de Dunare, cu

Mociarul, movie, in jud. Buzan, com. Trestioara, cat. Crivelesti; are 620 hect. curaturT, fineata, livezT, padure i sterp.

care comunica prin doul gtrlite si se varsa in balta Latimei; are 112 hect. tntindere si e tnconjurata cu stuf; contine peste.

Mocirlele-LeotiI, poiand, in jud. Muscel, la o inaltime de 2 k11., inconjurata de toate partile de

Moceascä (Ceapa-), mo,cie, in

inaltimT. De la bata acelor timY izvoresc o multime de izvoare, cae favorizind desvoltarea mat abondenta a vegetatiuneT,

jud. Buzan, com. Mizil.

Mocani, tira jud. BrAila, la kil. spre V. de satul Batog, pe vilceaua BatoguluT, tnfiintata de locuitorl transilvanenT. Vatra

fata catunulul Lopatari din com. Lopatari.

Moce§ti, vechie numire a cdtunulur Lipia, com. Lipia, jud. Buzan.

face ca suprafata aceleT poenT sa

se acopere de turba. LocuitoriT maT numesc aceasta

satuluT e de 25 hect. cu o populatie de 35 familiT, san 171

Mooe§ti, sat, fAcind parte din

localitate si Caldarea, din cauza forme! sale.

suflete. Vite sunt : 6o cal, 16o cornute,

com. rur. Iordacheanu, pl. Cricovul, jud. Prahova. Are o bi-

Mocra, pddure, pe teritoriul sa-

410 ol si 50 rimatorl.

seria, fondata la 1694 de loc.

Mocanilor (Drumul-), drum, la

Moce§ti, mofie mosneneasca, in

N.-E. judetuluT Ilfov.' Formelza

jud. Buzan, com. Lipia; are cam 700 hect., araturl, vii, izlaz si padure; e sub-divizata, dupa ra-

limita intre jud, lalomita, lucecepind dela cat. Sarindarttl-d.-j. si pana la Dragoesti-d.-s., pl. Mostistea.

Pe acest drum trecean prima-

vara nenumarate turme de oT de la balta la munte. Mocanul, munte, in jud. Buzan, com. Pattrlagele, acoperit de padure i izlaz.

Mocanul, a'eal, jud. Dolj, pl. Jiul-

mificarile vechTelor cete de mosnenT, in urmatoarele sforT : Buzoianca, Culoesti, Domnia, Fi-

litis, Maroesti, Pislareasa, Poto-

peasa, Turculeasa, Vataseasca si Vetresti.

Mociarul, munte, in jud. Buzan, com. Trestioara, cat. Crivelesti, acoperit de padure, izlaz si sterp avind multa huma alba.

finete i viT.

Mocanul, ostrov, cu padure de salde, pe domeniul jud. Vlasca, pl. Marginea, proprietatea statulut. Are o supra-

Codrul, jud. Iasi, proprietatea comuneT Iasi.

ModIrceni, mahala, facind parte din com. rur. Tomsani, pl. Horezul, jud. Vilcea. Are, impreuna cu Bogdanesti, o populatie de 350 locuitorT (15o barbatT, 200 fem el). Ad e o biserica, fondata la anul 18 to de Anghel Chiceanu si altT.

Modirceni, vale, izvoreste din Dealul-Pletrarilor $i se varsa riul Bistrita, in raionul comunet Tomsani, plaiul Horezul, jud. Vticea.

de-Mijloc, com. Podan, inalt cam

de 175 m. ; este acoperit cu

tuluT Comarna, com. Poeni, pl.

Mociarul, lac, in jud. Buzan, com.

Trestioara, pe virful muntelut Mociarul. Are o suprafata cam de 8 hect. si e inconjurat de padure de anm i trestie. Contine peste. Multa a fi vizitat pentru frumusetea locului.

www.dacoromanica.ro

Modnia, vale, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Brosteni, izvoreste de la E. comunet; uda catunul Glteji si se varsä in riul Cerna, intre comunele Brosteni i Lapusata.

MODOAIA

874

Modoaia, com. rur., jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., formatA din 2 cAtune : Modoaia ì Grosi, situatg pe valea riultli Cernisoara, la 45 kil, de capitala judetului

si la 40 kil, de a pl4ef. Are o populatie de 595

In com. Brosteni, pl. Cerna-d.-s.,

jud. Vilcea, formatg din trupurile : Hotgrasca (127 hect.), Ani-

nosul (896 hect.) si Valea-Urzica (240 hect.).

MOGANDXNENI

Modruzul, deal, se intinde de la E. la V., in partea de S. a dealului Schinii-Tescului, com. Tirzii, pl. Crasna, jud.

si se terming in esul Lohanul;

pe el se cultiva cereale, pe o lo-

Modorani, mahala, in jud. Me-

cuitori, 316 bArbati, 279 t'eme', locuind in 207 case ; 2 biserici, in fie-care cgtun cite una. Meseriasi sunt : 8 lemnarT, 3 croitori si 2 cizmarT. 15 cal, 118 bol, 70 Vite vaci, 48 capre, 30 oT, 150 porci. LocuitoriT din cgtunul Grcni

hedinti, com. rur. Negomirul, pl. Vgilor.

Modruzul,firia, care e scurgerea

Modreni, sat, in jud. R.-Sdrat,

apelor din valea Modruzul, Struna i Ichim de pe mosia Deleni,

plaiul Rlmnicul, cAtunul comuneT Valea-SAlcieT, situat in par-

pl. Copla, jud. Botop.ni. Curge spre N. si se varsg in Miletin.

tea de E. a comuneT, pe malul sting al riului alnAul, la poalele dealulur Modreni, la 200

Mofleni, sat, juci. Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-Verde, situat pe apa

sunt mosnenT, iar 79 din Modoaia s'ad improprietgrit la 1864,

ciad li s'aii dat 276 hect. pe mosia statului Modoaia, fostA pendinte de Episcopia

and timpul e prielnic, se fa-

spre E. de cAttinul de resedintA, Valea-SAlcieT. Are o intindere

JiuluT, la V. de satul de ree-

cam de 32 hect., cu o populatie de 48 familiT, sati 212

de 338 suflete, 177 bArbati 161 femei. Locuesc in 75 case.

suflete, din carT 38 contribuabili.

Copiii din sat urmeazg la scoala

bricg aci pAng la I000 decalitri tuicg. ToatA comuna, cu iziaz cu tot,

are 1044 hect. Veniturile i cheltuelile comunel se urcA la 600 leT anual. E brAzdatä de dealurile : Cernei, Luncavgtul, Valea-luT-Filip,

Traca, Socetul, Valea-Voicii.

Are o populatiune de 180 suflete, locuind in 55 case.

Modruzeyti, fost sat, in judetul lor.

com. rur. Modoaia, pl. Cerna-

a statuluT, In jud. Buzgii, com.

d.-s., jud. Vilcea. Are o bisericA. improprietArit LocuitoriT

Vadul-Sorestilor,

pendinte de Episcopie. Are 520 hect., cea mal mare parte arabile, apoi fineatI, vie i pgdurea Mula, saii

neT Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.

Vilcea. Are directia de la N. spre S. si separa comuna Modoaia de comuna Popesti.

este la 3'12 kil. In, sat se aflg : croitor, t cizmar i S circiumr. AlAturi de podul BucovAtuluT, se ggsWe o lAptArie model, unde

se face unt, brinzg alba i cascaval de buná calitate.

Buzgii, comuna Vadul-Soresti-

Modruzeyti i Capreyti, mofie

Modoaia, deal, la Vestul coma-

dintg, Branistea. Arco populatie

mixta din satul Branistea, ce Modruzeni, ditun, in jud. Putna, pl. uita, com. PAdureni.

Modoaia, sat, fAcind parte din

la 1864.

suprafatA de 122 hect.

apreasca, de 138 hect. Aceastg mo0e a fost dAruitA de Dan, marele Voevod, boeru-

Mofleni, fost sat deosebit, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. BucovAtul. AzT tine de com. Balta-

Verde, din pl. Ocolul. Mofleni,mofie, a statuluiimpreunA cu Virvorul, jud. Dolj, pl. Jiul-deMijloc, com. Virvorul i pl. Ocolul, com. Balta-Verde. Are o

intindere de 266 hect. Se glseste pe dinsa i pAdure.

luT Stroe si luT David Mares. Hri-

sovul e scris in Arges, anul .

Mofleni, pädure, a statului; jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Baltafila it I). MaT tirziii s'a dAruit Verde, in intindere de 65 hect. EpiscopieT. Mata Basarab iartA Se ggseste pe ambele pArti ale pe locuitorli de aci de bir, ca soselei judetene Craiova-BucoMartie 25. (Condica Episcopief,

Modoaia, mofie a statuluT, fostA

pendinte de Episcopia Rimnicul, situatg in comuna Modoaia,

pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Se arendeazg cu i loo lei anual.

poslusnici aT EpiscopieT. Doi tgrani ati venit la Matel sg cearg

a fi pul la bir, insg Matei dA

vAtul.. Este populatg cu artarT, cerl, frasini i stejarT, acestia predominind.

hrisovul din 7162, Septembrie,

Modoaia, plia'ure, a statului, in intindere de 1263 hect., situatA

prin care interzice de a se lua bir de la Modruzesti.

www.dacoromanica.ro

Mogändäneni, cittun, jud. Arge$, pl. Pite§ti, fácind parte din

MOGETTI

MOG0E5TI

875

com. rur. Richitelele-d.-j. Are o populatie de 69 familif, sal-1 284 suflete ; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de un preot qi un cintaret.

Mogelti, mahala, fkind parte din com. rur. Slatioara, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Cade in partea de N.-V. a comuneT este udata de Valea-OarbeT $i de Valea-luT-Stan. Are o biserica.

Mogol, vale, jud. Vilcea, plasa Ocolul, com. Titireciul, la 1r2 kil. i spre E. de vatra satuluT.

In comuna sunt tref bisericT; o scoala, conclusa de un invatator, platit de stat ; o moara

Mogo§easci (Salda-),

de apl.

Mogo§e§ti, com. rur., In partea de S.-E. a piase' Stavnicul, judetul Iasi, situata pe costisa despre E. si N. a culmer dealuid Bordea, ce inconjura toata plasa in partea despre S.

Se invecineste: la E. cu Coste$ti, la V. cu Cojocarul, la N. Cu Matasarul si la S. cu com. Grect. De Matasarul se desparte prin hpa Tinoasa, de Greci prin 1-11 Argesul, iar de Cojocarul $i Costesti prin cimpie, unindu-

se mal cu toate comunele vecine prin sosele vecino-comunale. E situata la 112 kil. spre S.

de halta Matasarul,

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna Calugareni, situat spre

satul Coroiul, in ramura munteluT Domesnicul i in prelungirea munteluT Virful-Mare.

Mogorogea,

in judetul

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna CA/ugareni ; izvore$te din dealul cu acelasT nume 0. se

varsa pe stinga piriuluT Hangul, intre satele Coroiul i Galbazeni.

Mogo§anca, mofie a statulur, in jud. Teleorman, pl. MargineT, com. Furculesti. Are o intindere de 250 hect. Se mal numeste i Ulmeni-Mogosanca.

Mogo§ani, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Cobia, situatá pe o cimple, numita Cimpia-Arge$uluT, la citi-va kil. spre S.-E. de Glesti i linga calea ferata j3ucuresti-Pitesti-Virciorova. Prin raionul comuneT, curge apa Tinoasa i spre S., riul Argesul. Are un singur podes peste apa Tinoasa.

muneT Bobul, pl. Amaradia, judetul Gorj, situat la V. comuneT Bengesti, pe maIul drept al riuluT Blahnita.

Are o suprafata de 970 hect., din carl : 445 hect. arabile, 381 hect. finete, 13 hect. vil, 20 hect. padure mare, 55 hect. dure mica, 35 hect. pomet, 16 hect. izlaz, i 5 hect. vatra satuluT.

Are o populatie de 76 familiT, san 384 suflete, din carl 76 contribuabill ; o biserica, deservita

de preotul de resedinta. Locuitorif posea : 15 plu-

gurl, z8 care cu bol; 263 vite marl cornute, 27 caL 754 or,

latie de 1400 locuitorT.

cotesti, cu o populatie de 462 familif, sad 1947 suflete.

deluros, acoperit cu padurT, livezT si viT ; sunt $1 putine $esurT, udate de mal multe pirae.

Are 5 bisericT, deservite de 2 preoti, 5 cintaretT si 3 eclesiarhT; 2 colr, conduse de 3 InvatatorT $i frecuentate de TOI

elevT; o moara de Vint, 2 de apa si 2 cariere de piatra. Prin aceasta comuna trece drumul judetean Ia$1 - Vasluid, peste Dealul-Border. Prin mijlocul el trece drumul comuno-vecinal de la Ia$i la Vasluid prin satele: Budesti, Hadimbul $i Mironeasa, tot peste Dealul-BordeT.

Budgetul comuneT e de 9703 ler, 47 banT, la veniturr si de 9681 leT, 75 banl, la cheltuell. Vite: 2337 vite marT cornute,

320 oí', 260 capre, 152 cal qi

137 rimatorr, 12 capre; 13 stupf Cu albine. Comunicatia se face prin drumurl ordinare. Din centrul catunuluT pleaca,

Mogo§e§ti, com. rur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-j., situata pe valea

un drum ordinar numit Ma-

Mogosasca, spre V. de Plapcea-

cean ul.

Mare, la judetuluT.

In sat se &eso :

I

put

2 fintini.

407 rimAtorr.

20 kil, de capitala

Casele raspindite atit pe vale

cit $i pe ambele dealurl s'ad Mogo§ani, mahala, in jud. Me-. hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

rur. Susita.

Se compune din patru catune : Mogosani, Frasinei, Puroinica i Tetcoiul, cu o popu-

Se compune din satele : Mogo$esti - Frumoasef, MogosestiGalateT, Budesti, Minjesti si Vo-

Tot pamintul comunel este

Mogo§ani, atun, apartinind co-

Mogorogea, munte, in judetul

in jud. Buzad, com. Smeeni.

pus la linie inca din timpul luT Alexandru Ghica (1834 1842). Arara de numirea oficiall, comuna Mogosesti in partea de N.

Mogo§anul, pida, pe mosia Mi-

se mal numeste Grajdul, lar in

horeni, jud. Dorohoiii, pl. Herta, com. Buda,

partea de S., Olteni. Statul a

www.dacoromanica.ro

dat o parte la insurateT in 1864

MOGOEM

MOGWVTI-

876

si 1879 si parte a vinduto in

piraiele : Bechianca, Barbul, Ia-

marl: una, fosa manastire de

loturf.

covul, Bajasca, Raduca, Sararul, Pahontul, Gerul, Grajdul,

calugarT, cu hramul Nasterea-

Basamacul, Gropile, afara de

de monahul Saya Holban si a doua de lemn, facuta la 1794 de Ignat Batrinul si restaurad In 1851 de spatarul Mihalache

Are o populatie de 1014 locuitorl.

Sunt 3 bisericf, deservite de

alte multe vilce/e.

Se zice ca dateaza din tim-

2 preotT.

Biserica despre S. poarta inscriptia urmatoare : Aceastä sfintä li Dumnezeeascit biserica, ce se cinstete li se präsnueyte hramul Sí. Nicolae s'a ridicat din temelic §i s'a tnfrumuseat, dupä cum se cede de robul lul D-zeil . .. (lipsqte), In zilele prea Luminatulul Domn Io Grigorie Ghica Voevod. Insä, dupli spusa locuito-

pul luT Negru-Voda. Primul locuitor, spune legenda, ar fi Mo-

nastireT.

mas 4 neamurT : Budesti, Schio-

hect., 8 ar., pamint, lar proprietarul,I30 hect:, 33 ar., cimp, 286

pesti, Saraolesti si Cuingesti.

A doua biserica, din centru, cu hramul Adormirea MaiceY Domnulur s'a rezidit la anul 1882 si este de lemn. A treia biserica, de la N. comunel, cu

dinta plaseT.

In mosia statuluT Clocociovul. Vite sunt: 57 cal si Tepe, 220 bol, 56 vacf, 1500 of li 20 porcT.

Comuna se intinde pe o suprafad de 1914 hect. Veniturile si cheltuelile com. sunt de 2814 leT, 94 banT. Comerciul se face de 4 cit.-

SateniT improprietariti ad 321

hect., 44 ar., padure si ro poMogoqe§ti, com.. rur., in jud.

Roman, pl. Moldova, spre N. de orasul Roman .si aproape

la 1879, dindul-se 140 hect.

Holban, fost epitrop al ma-

gos, care avea 4 copif (3 baetT si o fata) si din carl ad ra-

rilor bätrInl, ctitor al acestel bisericl a fost un anume Stroe Ciobanul, care, se zice, a ridicat acest läca, pe locul unde era o alai bisericii de lemn in crtng.

hramul Sf. Dumitru si Cuvioasa Paraschiva, s'a zidit la a. 1841. Are o scoala, infiintata la 1875, frecuentad de 44 copiT. Locuitorii sunt mosnenT; 47 s'ad improprietarit la 1864, &id li s'ají dat 158 hect., si 28

MaiceT-Domnului, zidita in 18 8

de extremitatea judetuluT, la 30

kil, de el si la 31 kil. de reseEste formad din satele : Mogosesti si Muncelul-d.-s., cu rere§edinta com. in satul Mogosesti.

Are o populatie de 526 familif, saa F797 suflete, din ea/1 200 fam. de Ungurl si 17 fam. de EvreT. Sunt 4 bisericT de lemn : 2 ortodoxe si 2 catolice; o scoala mixta. Budgetul com. e la veniturT de 5227 leT, si la cheltuelf, de

4957 le M0g0§e§ti, sat, pe mosia cu acelasf nume, com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoia, Cu o populatiune de 196 familiT, saii 799 suflete.

Este situad. la poalele pa-

goane vie.

Drum principal este acel de la Mihaileni la Mamornita, trecind pe linga sat. Mosia se limiteaza cu Mihoreni, Buda-Mare si Becesti. Mogo§e§ti, sat, facind parte din com. rur. Copaceni-Mogosesti, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la S. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Argesul. Pamintul saa e mlastinos in partea de N. Se hiende pe o suprafata de

656 hect., cu o populatie de 371 locuitorT.

D-1 V. M. de Gravie are 360 hect. si locuitoriT, 296 hect. Proprietarul si locuitoriT cultiva tot terenul.

Are o biserica, cu hramul Intimpinarea Domnulur, deser-

vid. de I preot si 2 cintAretT; o coa1.ä mixta, frecuentad de 21 copiT.

Comerciul se face de 2 cir-

ciumarT.

dureT si e formad din cAtunele :

ciumarT.

O osea comunala, care merge de la N. la S. si care se intilneste cu soseaua nationala

Numarul vitelor marT e de 219 si al celor miel, de 232. Acest catun se crede a fi in-

Slatina-Pitesti, inlesneste comu-

Mogosesti, ce formeaza vatra satuluT si Lunca, asezata mal jos, Miga un smirc. Proprietatea mosiel e a mos-

nicatia intre aceasta comuna si comuna Constantinesti.

tenitorilor raposatuluT Grigore

se zice ca. ar fi fost asezat in

M. Holban. In vechime a fost

valea ArgesuluT, nu departe de

fiind si cite-va petece de vie. De la N. la S., o uda girla

a manastireT Holcea din Bucovina, pana la 1785; lar in urma a manastirei Mogosesti. Are 2 bisericT, deservite de

locul ce-1 ocupa azY, si ca in urma unuT luce mare, locuitoriT, pe la anul 1826, si-aa asezat

in care se vara.

2 preotT, 2 cintdretT O 2 pA1A-

Poarta numele lui Mogos-Vor-

E brazdata de dealul Plapcea, pe care se cultiva cereale, Mogosasca,

www.dacoromanica.ro

temeiat de la 1814. MaT inainte

casele pe deal.

877

MOGOSESTI

Se face ad bilciti la 14 Sep-

nicul, care, dupa cum se zice, a fost intemeetorul catunuluT, pe mosia sa. Nu se stie Cu siguranta cind a fost intemeiat in vale, dar se constata cä de

Mogo§e§ti, numire, ce se da mal inainte satului Volintiresti, din

la anul 1824 catunul a trecut

jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,

in stapinirea luT Constantin BO.laceanu i a urmasilor saI, pana

com. Helestieni.

In timpil maT din urma.

Despre Mogo, se povestete cà cu infiintarea catunuluI in vale ar fi zidit niste frumoase case in coasta dealuluI si dupa aceea ar fi ridicat si o biserica tot in vale, dar ramasitele acestora nu s6 maT vad azT. MogosVornicul, boier de divan, a adus

la cunoOnta locuitorilor de prin prejur i a veneticilor, ca orT-

cine ar avea dorinta sa se aseze cu familia sa pe mosia luT, va fi scutit de toate dajdiile ca-

tre stat, nu va avea niel o suparare din partea verT-caruia pamint de hranä in de-ajuns.

Mogo§e§ti, miindstire, in jud. Do-

rohoiti, pl. Herta, com. Buda, la 2 ore de Herta si la Oh ore de Mamornita, pe un drum cam anevoios.

Biserica bine zidita se inalta intre casele egumenestI, acele pentru soborul monahal i incaperile pentru institute,_toate inconjurate de solidul zid al ogra; iar de-asupra porta se lidicä turnul clopotnitg. Una acestea se adauga pe o parte gil: dina culivata bine formata, pe de alta parte satul Mogosesti.

Biserica are hramul NastereaMaiceT-DomnuluI. Stefan Holban, boer, proprietar mare

Mogo§e§ti, sat, facind parte din com. rur. Barasti-de-Vede, pl. jud. Olt ; este situat

la E. comung si are o populatie de 140 locuitorT.

Mogo§e§ti, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti, la 30 kil. spre N. de orapl Roman si la 31 kil. de resedinta pl4eT, situat aproape de extremitatea judetuluI, pe malul drept al riuluT Siretul.

Este resedinta com. Mogosesti.

Are o populatie de 164 familiT, sali 571 suflete, din Cali: Too familiT de UngurT i 2 familiT

de EvreT.

Sunt 2 bisericI de lemn : una ortodoxa si alta catolica. Un-

guriT din acest sat tin de parohia Halaucesti.

Are un pod umblator pe tiul Siretul.

tembrie.

din acest judet, dedat viete celibatare, se ocupa co exploatarea proprietätilor sale si cu intinsä apicultura; avind multe marI prisecI, chiar Ti pe mosil sträine. Cu asa preocupare, avutul ski"' crestea, vrIsta Inainta i aplicarea c1tr devotiile religioase sporea IncIi mal mult, determirandu-1 a lea shima monahalä, cind cäpätit numele de Saya. Spre complectarea

aplickel sale pioase, la 1818, pe mosia sa Mogosesti, alese frumoasa pozitie Intr'o infundäturl a dealurilor spre Mihoreni i Culiceni i fondeazil aceastä mlniistire, de care institutil, judetul era cam lipsit. Dupä terminare Inzestrind-o abondent co necesariile oficiului Divin, adunä

MOGOSESTI

Intrerupere vre-o datä ; cum si se urmeze cu bisericile de pe toate proprietitile sale ; cum sil se Intretinii o scoalä. la care sil se deprinzA copia sätenilor Cu lumina Invitilturel; cum härkeste nestrilmutatii proprietate a mänästirei Mo-

gosesti averea sa compusä : din toate vitele i prisäcile, co le avea In diferite locurI si din mosiile Mogosesti, Horboya (Sanihäul), Pilipluçi, Hilisiul, toate

In acest judet, T Epureni In jud. Botosani ; cum si se facit biserici la mosiile

aceste, carI nu ají asa sfinte locasurY. Dupil aceste dispunc, ca averea aceasta

sä se administreze de epitropia co in. stitue, i niel vr'o rudenie sä JIU sibil amestec salí pirtiisie la venit ; ca mosiile sil se arendeze licitativ la locasul Mitropoliel din Iasi si administratorul epitropiel sI dea seamil controliceste la comisia ce o Andueste. Dispozithle acestea multY anI dupä muartea fondatorulul s'ail indeplinit, dlndu-se regulat la Mitropolia din Ia.si, seamä de administrare pänä In anal 1859.

Murind Spitarul Mihalache Holban ce era läsat epitrop administrator prin testament, erezil frata Iorgu si Grigore Holban, un timp luarran arendl mosiile mänistirel ; apol In prevederea lega* de secularizare, puserä stapinire absoluta pe acele mosil. Ministerul bazIndu-se pe testamentul riposatulul monah Saya Holban ; pe legea secularizilrel din 1859 si 1863 si pe art. 760 din Codul Calimah, reclama la 20 Iulie 1867 asupra D. Gr. M. Holban, ca sii dea In primirea statuluI mänästirea Mogosesti ca toate bunurile venite el de la riiposatul monah Saya Holban, si la 29 Aprilie 1868, avocatul statuha a sustinut lnaintea Tribunalului din Dorohohl, cl, dupä promulgarea legel de secularizare, urmind Statul sI lämureascil averea afierositil de monahul Saya Holban, Mo-

gosesti se stipineste de d-nul Grig. M Holban, In baza clama din testamentul

sobor de cianea $i solida de la Chi-

recunoscut de Gavera prin Hrisovul Dom-

riarchie, numirea unul Egumen, In care calitate a venit Arhimandritul Athanasie Sevastias, ce In urmä deveni Arhiereul Athanasie Sevastias, dupli care supuse mänästirea cltrl Mitropolia din Iasi, pentru controlul conducerel si al intretineret

obligat sit dea socotealK de administraren

Saya Holban prin testamentul sIll pre-

vedca : cum sä se tritretinä mänästirea, soborul i toste ale el% cum sk se In-

tretinä o bolnitit (spital) cu 15 paturi, spre vinclecarea siirmanilor suferiotl, atienda-se co leacurile cuveuite de un doctor Inviitat, avind toste cerote de stiintä. si regará pentru asemenea asezlimint, &fi*

www.dacoromanica.ro

nesc din 26 Aprilie 1847. Cl combätind aplicares acestel clauze, ceru restitairea totalel averI ciare Stat si tot odatä a fi

eY de la 1859 plinä la predare. Tribunalul a holiirtt: Mänästirea Mogosesti, In baza tes. tamentuluY fiind personnl juridicä, trebue sä fie proprietara averei Rima el prin

testament o acelel venia mal In urmä ; cl representantul familiel (D. M. Holban)

d-nul Gr. M. Holban sä administreze averea dupii dispozitiile testamentuluT sä dea seamil la Curtea de Compturl, con-

MOGOMTI

378

form legei respective Cu in cepere de la 1869,

Mogosesti, pl. Vedea-d.-j., jud.

pe tot timpul Clt a fost i va fi Ingrijitor

Olt.

fi administrator m'iniistireI. Cit statul este drept i dator a observe fi sit oblige la dare de seamrt pe epitropul de administraVa averel. Cit pentra indeplinirea i abaterea

sa, poate sit fie tras la tispundere. D-nul Gr. M. liolban, nemulomit cu aa hotiirlre, a recurs la autoritii/ile superioare, de la call c4tigind hotibirea dupi dorin(ii, in urma imptirti averea co frOf i surorile sale.

Mogo§e§ti-FrumoaseI, sat, in partea de S.-E. a com. Mogoesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, situat pe cost4a dealului Chiscul-luf-Toader, cu fata spre N.-E.

Legenda spune cä numeIe if vine de la un razes, numit Mo-

pl. Ocolul, com. Malaqti, atund

gos, care avea In stapinire acest loc, i in urma impartindu-1 la tref fif al sar, s'a inte-

dud com. Malle0i facea parte din pl. Amaradia.

meiat satele acestea, numindu-se ale Mogosestilor, iar numele de

Mogo§e§ti, fast sat, jud. Dolj,

Frumoasa i s'a dat dupa maMogo§e§ti, mahala, jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. rur. Stoenesti.

Mogo§e§ti, deal, pe care se afla asezatä com. Copaceni-Mogomti, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Are o lungime cam de 2 kil. si pe dinsul se cultivd 260 hect. vie.

Mogo§e§ti, saa Dealul-Ciure§tilor, deal, jud. Vasluia, pl. Funduri. Este o prelungire a

nastirea Frumoasa, cdreia a fost inchinata mosia, pe timpul calugarilor Gred. Are o populatie de 192 fasaa 824 suflete ; o bisezidita la 1842, deservita de i preot, i cintAret si i eclesiarh ; o scoala., infiintata in 1865, frecuentata de 69 elevI. Mosia apartine statuluf. Pe ea

MO GOWAIA

Mogopaia, sat, jud. Ilfov, pl Znagovul, facind parte din com. rur. Bucoveni. Cade spre N.-V.

de Bucuresti si la S.-E. de Buciuraeni, pe malul sting al nului unde acesta formeaza lacul Mogosoaia.

Prin sat trece soseaua judeteana Bucuresti-Tirgoviste.

Suprafata satului e de 3507 hect., itnpreuna cu Chitila Odaile, Cu o popuIatie de 647 locui torY.

Are o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservitl de i preot si I cintaret ; o scoala mixta, frecuentata. de 16 elevf si 7 e-

leve; i pod. Mosia, fosta proprietate a Principelui N. G. Bibescu, apartine d-lui Movill, care are 2820 hect. i locuitorilor, cad ad 687

hect. Proprietarul cultiva moo hect. (z43 hect. izlaz, 1600 hect. padure, restul necultivabile). LocuitoriT cultiva 659 hect. (37 hect.

sterpe).

dealuluf Mogosesti din jud. Iasi ;

se afla padurf, lived si vil. LocuitoriT posed& : 720 vite marf cornute, 47 cal; 107 of si

se tntinde de la N. spre S., pana

180 rimatorf.

Numarul vitelor mall e de 238 si al celor miel de 577.

la mijIocul com. Scheia, de uncle se ramificà in alte trei parti, numite : Dealui-Tauruluf, al-Movilitef i al-Muncelului.

Mogo§e§ti,mofie, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Costisa. Se mal numeste i Litani ; este si-

tuata pe Rugg. moiile BodestiBuhusoaia i Carmanesti. Mogoqe§ti, tnofie, a statuluf, jud. Olt, fosta pendinte de mandstirea Clocociovul. Se arendeaza Cu 5200 leT anual.

Mogo§e§ti-Gälà'teI, sat, in partea de E. a com. Mogosesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, spre V. de satul Mogoesti-Frumoaser, situat pe dealul Galatei si costisa dealuluf Huma. Are o populatie de 85 familiI, sail 357 suflete ; o biserica, cuta de locuitorf la 1868, cu cintaret. Mosia Galata e proprietatea

statultif. Parte din ea s'a vindut in 1886. Vite sunt : 19 cal, 302 vite

Comerciul se face de z circiumar i r hangia.

Mogopaia, stalie de dr.-d.f., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, cat. Baneasa-Herastraa, pe linia Bucuresti-Ciulnita, pusa in circulatie la 17 Noembrie 1886. Se aflä intre statiile Bucuresti (6.8 i Pantelimon (9.6 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluf ma-

kil.)

rif de 82'.57. Venitul acestef statif a fost de 51635 lei, 35 b.

Mogopaia, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

marl cornute, z r of si 65 rima-

Mogo§eqti, pddure, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti, in intindere de 200 hect.

torf.

Mogowaia,pddure, (1600 hect.), jud. Ilfov, p/. Znagovul, I-0sta pro-

Mogorqti-Volintire§ti, mofie, a statuluf, in jud. Roman, pl.

Mogo§e§ti, pcidure, a statuluT, in

Moldova, com. Mogosesti, aren-

intindere de zoo hect., com.

data anual cu 15600 Id anual. www.dacoromanica.ro

prietate a Principeluf N. G. Bibescu.

Mogo§oala, gîrlti, lzvoreste din

MOGWL muntiT com. Tesila, pl. Pelepul, jud. Prahova; curge de la E. spre

V. si se varsa in riul Doftana, pe tdrmul sting, in raionul comune! Tesila.

MOINETI

379

Suprafata comuneT, formata

a dealuluT Moimesti, curge spre

dintr'un singur sat, e de Io86

S., printre dealurile Pitcani Vulturi, pana. ce da in valea ptriul ZahorneT, la Capul-Dea-

hect. din carT : 500 hect. padure,

6o hect. izlaz, 25 hect. fìnete 521 hect. arabile.

luluT.

Are o populatie de ioo fa. Mogo§ul, saa Tutumeica, deal, In jud. Gorj, plaiul Novaci; se intinde din hotarul Aninisiul, spre S., formind malul drept al CiocadieT, pana in dreptul

mili!, sati 65o suflete ; i coala., frecuentata de 37 copiT ; I bi-

Moine§ti, com. rur., jud. Baca,

seria. de lemn, fondata de locuitorT in anul 1882, deservita

Moinestilor, format de muntiT

pl. MunteluT, asezata pe Podisul-

si de dealurile : Strigoiul, Santa, apoT Tasbuga, Magura, Osoiul,

Mogo§ul, pida, jud. Prahova, pl.

de 2 preotT si 2 cintAretT. LocuitoriT posea: 40 plugurT, 31 care cu bol, 2 carute cu cal; 181 vite marT cornute, I I cal, 113 oT i capre si 64 porcT.

Teleajenul, com. Maneciul-Un gureni ; i2voreste din muntele Fata-

Budgetul comuneT e la veniturT de 1033 leT, lar la chel-

luT-Gherghel ; curge de la N.-V.

tuelT, de 936 leT.

catre S.-E. si se varsa in riul

Comunicatia in aceasta comuna se face prin soseaua na-

resedinta plaseT, Lunca-Moinesti, Pirtul-Moinesti pi Dealul-Mare. Moinesti inca pe la 1803 (Condica-Liuzilor) iT gasim cu mosiT razasestl, producind pacura, des-

tionala.

pre care dovedesc numeroasele

catunulur Ciocadia, unde se termina.

Teleajenul, pe malul drept.

Mogo9u1, vale, jud. Vlasca, pe proprietatea Dusani, a EforieT SpitaleIor Civile din Bucuresti, pendinte de com. Letca-Vechle ; sé varsa in apa Glavaciocul.

i Dealul-Mare, ce despart Tazlaul-Sarat de Trotus. GavreT

Se compune din 4 en-une: Tirgusorul-Moinesti, primaria si

fintinT de pacura parasite ; apoT

Moiasa, munte, al com. Cartiul, plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre N.-V, comuneT, cea maT mare parte gol, lar pe vid' putin acoperit de brad si fag.

a trecut in stapinirea HatmanuluT Alex. Mavrocordat si un hrisov domnesc al luT Mihaia Sturdza, din 1844, reguleaza embaticurile.

Se margineste la N. cu com.

Mohoräni, suburbie, a orasuluT Roman, jud. Roman, situata in partea de V.

Moioeni, sat, facind parte din com. rur. Prahovita-d.-s.; jud.

Valea-Arinilor ; la V. si S., cu com. Vasiesti; iar la E., Cu com.

Podurile. Este strabatuta de Pi-

Mohorlti, sat, facind parte din

si pl. Prahova. Are o populatie de 106 locui-

com. Motoseni, jud. Tecucia, situat pe coasta estica a dealuluT cu acelasT nume, la 4 kil, de

resedinta com. Are o populatie de 57 familiT, saa 255 suflete, carI locuesc in 52 case. Pe dealul Mohoriti se afla 4 morI de Vint.

Mohorul, munte, in jud. Gorj, plaiul Novaci, si in directie N. de comuna Novaci, situat filtre muntil Urda, Papusa, Plescoaia si Iezerul, pendinte de comuna Pociovali

torl.

Moime§ti, sat, In partea de S.E. a com. Radiul-MitropolieT, pl. Copoul, jud. Iai, situat pe coasta

despre E. a dealului Moimesti. Are o populatie de 16 familiT, saa 94 suflete. Vite : 379 vite marT cornute, 42 caT, 1270 o!, 6 rtmatorT si I i bivolT.

Moimesti, deal, pe a cal-u' cosUsa de E. e situat satul Moimese, com. Radiul-MitropolleT,

pl. Copoul, jud. Iasi. Moi, com. rur. si sat, in jud. Gorj, pl. JiuluT, la S. com. Rovinari, pe poseaua nationala Filiasi-Pietro-

sani si in partea stinga a JiuluT.

Moime§ti, Ørîü, jud. Iasi,

riul-Moinestilor si de UrminisulMare. Arco populatie de 790 familir, sail 3777 sufiete ; 3 scoale, una

primara urbana de baetT, care functioneazä din 1862, a doua, de fete, care functioneaza din 1867 pi a treia, scoala izraelita;

2 bisericT ortodoxe, In Tirgu-

de 2

sorul-Moinesti, deservite

preotT si 2 cintaretT si una catolla ; 42 dirciumT.

Teritoriul comuna are o Intindere de aproape 3000 hect. Padurile : Magura, Fundul-Ga-

vreT, etc., ocupa 2500 hect. Proprietar mare este «Socie-

tatea de comert si industrie a

pl. Copoul, com. Radiul-MitropolieT ;

petroleuluT, Moinesti-Tazlaa-$o-

izvoreste din partea de S.-V.

nesti, In tntindere de 1700 hect.,

lontul», care are o mosie, Moi-

49

Une. Mara. Dietiostar Geografia Fol. II!

www.dacoromanica.ro

MoirstEM

Mor$A.

380

din care 750 plmint produe-

In acest tirg este resedinta

tiv. AceastO mosie dl un venit anual de 34000 le!.

sub-prefecturei piase MunteluT, a judecAtorieT de pace, si perceptia circumscriptieT. Se maT afll un spital intre-

Pe terenul comunei se gAsesc 4 izvoare de ape minerale: clorosodice, fier, sulf. Pleura In mare

can titate, se scoate necontenit de mal* bine de roo anT. Sunt 70 fintinT In exploatare pe mosie.

Sunt 15 fabrici de petroleti ; una fabrica de luminAri de stearind; una fabricA sistematicA

pentru lemne de constructie; un herlstrAti de apA. DupA legea rurall din 1864, la 47 locuitori saü dat 162 ala 40 prájini in improprietArire.

Vite sunt: 196 cal, 454 vite mar! cornute i 208 porci. Budgetul comuneT e la veni-

turi de 45080 lei, 24 batir la cheltueli de 33786 le!. Teritoriul comuneT este strà-

bAtut de calea judeteanl BacAl-Moineti-Tirgul-Ocna. Intre acest din urmA oras si Moinesti

este o cale feratA, care trece pe malul TrotusuluT pAnl. la Co-

mánesti, si de aci la Moinesti. Distantele: la BacAti, capitala districtuluT, 47 kil.; la comuna Valea-Arinilor, 4 kil.; la com.

Vástesti, 3 kil. ; la com. Podurile, 5 kil.

Moine§ti, tirg-ufor, jud. BacAtl, pl. Muntelui, resedinta com. Moi-

nesti, situat pe un podis al muntilor MAgura i Osolul. Are 665 familiT, saa 3248 suflete; 2 coll primare urbane,

una de bdeti si a doua de fete; o scoalA izraelitO ; 2 bisericI orto-

tinut de judet, cu io paturi de blrbati si 9 de femeT; o farma; un biroil telegrafo-postal; societate evreieascl de economie Armonia » infiintatl in 1887.

a doua cu hramul Sf. Gheorghe, claclitl tot de locuitorT In

1862, deservite de 2 preoti si 2 cintAretir; o bisericl catolicl, clAdità de locuitorT in 1836, cu cintAret ; un templu evreesc, Cu un rabia; circiumi sunt 40.

din podis se ramificA o sirl ce la directia spre Onesti, paril Ia. dealul Perchiul si a treia trece prin Maloiul i Gilea. AcqtT munti formeazI o ghebozitate cuprinsl intre Trotusul si cele dota TazlAuri.

Tirgul de aci (12 pe an, cel de la SE Gheorghe maT mare) este bine aprovizionat i comertul constA mai cu seaml in petroliti. Sunt ad i peste roo puturi de pAcurA.

Moine§tilor (Podi§u1-), podif, in jud. BacAil, pl. MunteluT, com.

Moinesti, format de dealurile Strigoiul si Santa, pe care se aflA

Vite sunt: 123 porci, 115 oT, 177 cai si 238 vite marIcornute. Tirgusorul a fost infiintat in 1781.

satul TIrgusorul-Moinesti.

Moiseqti, sat, cu 60 case, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Virciorova.

Un hrisov al DomnuluiMihal

Sturdza de la 1844 a regulat relatiunile dintre tirgoveti si pro-

prietarul Moinestilor, care era hatmanul Al. G. Mavrocordat. Din timpul domnier luT Mihar Sturdza a Iuat un mers regulat. Intinderea tirgului este de aproape roo hect., strAbltut de osea principall si de 3 stra-

Moisesti,treciltoare peste granitl, spre Temisoara, jud. Mehedinti.

Moisica, cdtun, al com. Zmeeni, jud. Buzäü, Cu 330 locuitori 70 case.

Moisica, mofie, In jud. com. Zmeeni, cAt. Moisica ; are

cam 360 hect., mal toate ara-

dele.

bile, apoi sArAturl si locurl sterpe.

Moine§ti, mofie, in jud.

BacAti,

pl. Muntelul, com. Moinesti, avut5. in mine de pleurA, cu pAmintproductiv in inti ndere de 750 hect., casi datl d S ocietAtiT pentru exploatarea petroleuluT», 34000

le! anual.

Moisica, jud. BuzAti. VezT Furul-Mic-Musica.

Moisica-Banul, mofie, foastO a statuluT,

in jud. BuzAti, com.

Zmeeni, cAt. Moisica, pendinte

de Banul ; are 640 hect.,

Moine§ti, trup de mofie rAzAeascA, in jud. Covurluiti, pl.

arA-

turl, izlaz, sArAturl i putin loe sterp ; azi e vindutO locuitorilor.

Prutul, com. Oancea.

doxe : una cu hramul SE Niculae, eldditA de locuitori In 18

muntiT Tarnita, Obeina-Berzuntului, Ursoaia, Ousorul, DrAcoaia i Dealurile-Salinelor. Tot

Moine§tilor (Culmea-), firlt de munfl, ce-VI la nastere din com. Gosmeanul (jud. Neamtu);

trece prin muntele Geamlna In jud. BaclA, pl. Muntelur ; des_ parte AsAul de Tazaul-SOrat, apoi trece prin Podisul-Moinestilor, si se continul spre V. cu

www.dacoromanica.ro

Moisie, phig, jud. FAlcii5; izvoreste din pAdurea Lintea Zgura, din vecinAtatea pAclurei

BArbosi; trece prin satul si co-

muna cu acelag nume si se vara. In balta de la satul PostaElanul.

MOI§a, sat, pe mosia i in com.

MISA

Boroaia, jud. Suceava, asezat pe pfriul Cu acelasr nume si pe podisul dintre piriurile Saca si

Moisa, cu o populatie de 184 familir, san 650 suflete, din cad

Suceava, de care se desparte pe o foarte mica. dista* prin

Moldova. La S. de satul Muncelul-d.-s., acest deal se pleaca spre

riul Moldova si apor prin o linie conventionall, ce incepe din

a forma un intins piatoü. Spre V. se margineste cu o culme

Nicolae,

malul dulur Moldova, la N: de satul Tupilati si duce spre E., ridicindu-se putin catre N. pana in malul riulur Siretul, la S. de satul Cozmesti (jud. Suceava). La S., se margin este cu pl. Siretul-d.-j., de care se desparte mar india prin o linie conven. tionalä trasa drept de la V. catre E., din dreptul tirgusorulur Bozieni (jud. Neamtu), pana la N. de satul Corhana si de aicr prin riul Moldova pana la val.-

taretr ; o scoala mixta, infiintata

sare. La V., se margineste cu jud. Neamtu, de care se separa

327 barbar si 323 femer. Vatra satulur ocupa I I fAlcr, 70 prajinr. Improprietaritr la 1864 sunt :

14 fruntasr, 23 palmar si 26 codasr, stapinind 234 falcr; la 1879, 19 insurater al mal luat 5/ flIcr si In 1889, 8 locuitorr

aü cumparat cite un lot mic de 5 hectare. Are o biserica, cu hramul Sf.

cladia de locuitorr, deservita de i preot si 2 dinla 1892, conclusä de un ¡uvatator platit de stat si frecuen-. tata de 45 elevr.

MOLDOVA (PLASX)

881

iarasr prin o linie conventionala, ce urmeaza. In linie dreapta di-

rectiunea de la N. spre S., Incepind putin mar de /a N.-V. de satul Tupilati si pana in dreptul si la E. de ergusorul

de dealud, care vine din jud. Neamtu si se continua spre S. prin dealurile : Chicera, Cetatuia, Corhana, Dealul.CAliner

Dealul-lur-Stan, de unde apor trece in p/asa Siretul-d.-j. Pamintul er ca si al plaser Siretul-d.-j., formInd aproape In

total un ses, este cultivabil. Padurr sunt putine In comparatie cu cele-l'alte pile. Cele mar mur sunt In comunele Valeni, Gheraesti si Mogosesti. Plasa Moldova se compune dintr'o com. urb., Roman, si 15 com. rur. cu 30 sate, si Cu o populatie de 5894 familir, sati 20986 suflete, din caer 3197 fa-

Bozieni, urmInd in cea mar mare

mili Ungurr i 81 familir Evrer. Sunt 5133 contribuabilf. Are 15 bisericr ortodoxe si i8 catolice ; 13 scolr rurale, din

Moi§a, ptrîi, in jud. Suceava, pl.

parte culmea dealurilor despre

cm-1

Moldova-d.-j., format din piraiele Alunisul i Plopul. Ud a satul

V. a plaser. La E., se inveci-

de fete ; un oficid postal rural la gara Mircesti. Locuitorir, pe Ruga agricultura, se mar ocupa si cu plaria, cojocaria, rotaria, caruOda si olaria.

In 1803, Moisa, a Manastirer Rica, avea 23 liud, platind 328 leT bir anual.

cu acelasT nume si dupä un curs de 5 kil. se varsäin Rica. Are de tributad din dreapta : Trastioara, Tiganca, Slatina, Sihastrulur, Arsita, Comorilor, si din stInga Runcul, Luleir si Bolohanosul. Contine peste.

neste cu pl. Siretul-d.-s., de care se separa pi-in d'u) Siretul, ?riceptnd de la S. de satul Cozmesti (jud. Suceava) si pana la varsarea rtulur MoldoVa In Siret.

Lungimea cea mar mare a plaser este de 30 kil., socotita de la orasul Roman si pana la

ii

mixte, I de bletr si

Se gasesc mod de apa la

extremitatea de N. a piase, dincolo de Hanul-Ancuter; iar la-

Valeni, Moreni i Simionesti. Calle de comunicatie a plaser sunt : Linia ferata Roman-Pascani,

timea cea mar mare o atinge

care strabate aceasta plasa in lungul saa de la S. la N., avind in aceasta plasa 2 statiunr: la

Molani, sat, In jud. Mehedinti,

Intre satele : Valen/ si Rachiteni, lo 15 kil. Pamintul plaser Moldova este

plaiul Closani, com. rur. Comanesti ; are 30 case.

un platoù intins si putin inalt, care merge ingustindu-se ca

urmeaza marginea de E. a pla-

Moi§a-si-Rl§cuta, fir de munp, in com. Bogdanesti, jud. Suceava.

cit se apropie de orasul Roman,

Moldova, p/asä, in jud. Roman,

marginit de o parte (spre V.)

situata In partea de N.-V. a lur.

de riul Modova si de alta (spre E.) de sesul Siretulur. La N. este dealul Muncelul, care vine din jud. Suceava si care nu este alt-ceva de cit ultima ramificatiune a muntilor dintre Siret si

Are forma unur poligon ne. egulat Cu 5 laturr, din care cea mar mare este cea despre V.

Se margineste la N. cu jud.

www.dacoromanica.ro

Mircesti si la Halaucesti. Ea toulur. oseaua nationala Roman-Iasi

si Roman-Fälticeni, pleaca din orasul Roman si merge spre N.

pana in dreptul satulur Sabaoani, de unde se desparte in doul ramurr: o ramura apuca spre N.-E., trece peste riul Siretul, p., un pod de frer, in lata

MOLDuVA (W)

382

MOLDOVA (RtI3)

satuluT Miclauseni, trece prin Tirgul-Frumos la Iasi si o alta ramura apuca spre N.-V., trece prin satul Tetcani, pe la E. de

fectureT acesteT pla$I era in satul Sabaoani). Aceste plasT asa unite sub administratiunea unuI

maresti, in dreapta riuluT; trece pe linga com. Draguseni (8 kil.), situata pe malul sting pe o trial-

sub-prefect poarta numele de

time de 340--350 m. i uda

satul Botesti $1 pe la V. de

Plasile-Unite.

cat. Preotesti. In apropierea aces-

satul Nisporesti (Zapodia), pe la Hanul-AnicuteT, pe unde ese din judet, dupa ce strabate jud. aproape 30 kil. (socotita din orasul Roman). Aceasta so-

sea este o continuitate a soseleT Bacati-Roman.

In privinta judiciara, aceasta

pl. depinde de judecatoria de

tuia, riul Moldova formeaza limita intre judetele Suceava

ocol din orasul Roman.

Neamtu pe o lungime de 5200m.

Oa. la com. Temisesti, pe liMoldova, rig, afluent al SiretuluT. Izvoreste in Bucovina din Culmea-LucineT, de sub virful

Soseaua judeteana. Piatra-Iasi

Cirlibaba, la N. de satul Mol-

intra in acest judet la satul Tu-

dova si ceva mal spre V. de

pilati si se continua de la V.

virful Vezul-VelAI. Curge spre S.-E. in sens invers cu riul Suceava care izvoreste din acelasT loe; uda satele Moldova, Breaza $i Fundul-MoldoveT, de unde schimba directia spre E.; trece

catre E., trecind In aceasta pl. prin satele: Tupilati, Hanul-AncuteI, Halducesti si de aid peste Siretul, In pl. Siretul-d.-s. la satul Cogalniceanu. Aceasta osea trece peste riul Moldova, la satul Tupilati, pe un pod de lema statator ; trecerea lima In pl. Siretul-d.-s., intre satul Halaucesti Cogalniceanu, este intrerupta din cauza lipseT de pod, asa ca acum aceasta trecere se face mal In sus, la satul Mogosesti.

mita jud. Neamtu ; lar d'aci dirigindu-se catre S.-E. continua a face limita acestor judete, cind cu o ramura, dud Cu cursul pana in dreptul satuluT Pastraveni, in apropiere de cat. Spiesti, de unde, strabatind sesul mlas-

tinos format de baltile Tinov, Burghei i Chitei, isT reia cursul de limita a jud. Suceava si Neamtu, din cireptul punctulni

pe linga orasul Cimpulung

trigonometric 307 in. (Davideni),

Gura-Humorel, de unde schim-

Ora la patrunderea sa in jud.

bind directia spre S.-E., intra

Roman.

In Rominia pe la Cornul-LunciI;

Intl% in jud. Roman la locul

traverseaza jud. Suceava pana

numit Valea-BouluT, la marginea

la cat. Preotesti de unde

N. a satulur Tupilati ; d'aci in-

dreptindu-se spre S. - E., uda

Din aceste sosele se desfac

continua scurgerea care S.-E., formind limita hare jud. Suceava i Neamtu, pana la patrunderea sa in jud. Roman, la marginea N. a satuld Tupilati, formind cit-va limita intre cele trei judete : Suceava, Neamtu siRoman ; iar d'aci, dirigindu-se spre S.-S.-E., catre orasul Roman, ocoleste partea sudica a acestuT oras pentru a se \Tana in Siret,

apoT in dreapta i in stinga altele mal micT.

in dreptul com. Cotul-Vamesuld. Intra in jud. Suceava din Ro-

O alta osea vecino-comunala leaga ?are ele satele din dreapta

minia, la 140 m. de locul nu-

doveT sunt : In Bucovina, primeste pe stin-

mit Malul-Moldovel, la cota 397

ga : piraiele Sadova, linga satul

riulul Moldova. Ea incepe din

m. ; strabate teritoriul comune-

Sadova ; Moldovita (manta in

soseaua judetean Roman-Piatra,

lor MAlini (2 kil.), Sasca (02

maT la V. de satul Dulcesti duce, prin Bretcani i Moreni, la Valeni. Plasa Moldova este unita In privinta administrativa cu pl. Siretul-d.-j., avind amindoul un

kil.), i Rusi (2 kil.) ; uda Baia

dreapta cu piralele Rosianul, iar In stinga cu piraiele Putna, Ciumarna si Dr Agu$a), lingA satul Vama; piraiele Dobra si Hu-

sub-prefect cu resedinta in com. Elizabeta-Doamna. (Inaintea unireT plasilor resedinta subpre-

desti (6 kil.); trecind in apropierea cat. Oniceni, uda com. Draganesti (81/2 kil.), cat. Soi-

Soseaua vecino-comunalS. Ro-

man-Mogosesti incepe din orasul Roman si merge spre N. legind intre ele satele : Cordunul, Simionesti, Sabloani, Mircesti, Halaucesti i Mogosesti, avind o lungime de 30 kil. Ea urmeaza de aProape linia drumuluT de fTer.

printr'o ramura si un canal lung de 1200 in.; strabate teritoriul comunelor Fintina-Mare (3 kil.), Ciumulesti (2 kil.), Bogdanesti (3 kil.), Boroaia (4 kil.) si Ui-

www.dacoromanica.ro

satele : Tupilati, Botesti, Mun-

teni-Ghiraesti, Pildeti, Corhana, Rosiori, Simionesti i Cordunul;

ocoleste pe la S. orasului Roman, strecurindu se intre acesta comunele Elizabeta-Doamna, Carol si Cotul-Vamesulul, se var-

sa in Siret, pe dreapta, la vre-o 31/2 kil. mal jos de Roman, indreptul com. Cotul-VamesuluT. AfluentiT maT principalT al Mol-

moara, linga tirguI Gura - Humorel ; lar pe dreapta, piraiele Suha sail Ostra (maritä pe stinga cu piriul Cominca,iar pe dreapta Cu Brateasca saü Negrileasca), Vornetul, IvAleni i Suha-Mica,

MOLDOVA (Rili)

care izvoreste in jud. Suceava. In jud. Suceava, primeste pe

si Girla-Moarer, brat al Moldo-

dreapta &aide : Suha - Mare,

ver, ce uda. com. Pildesti in partea de S.

inca, Bogata, Icobelul, care impreuna cu piraiele

tutindenea locuita ; dar pe end

Sasca-Mare,

Valea Moldover este mar pre-

Miclausa i Jerna se varsa in Moldova, la locul numit Plopi1Baer ; Rica, Seaca, Brustul, SA-

partea de sus in Bucovina nu

rata si Toplita ; pe stinga pH-

mar la vale in Rominia, ea devine mar fertild. 0 mica parte

raeste piraiele : omuzul- Mare si omuzul-Rece ; Midiasca care uda satele Negoesti, Ionesti Rusi se varsa. linga satul Dr5.guseni ; Hateiul format din cursurile Uidesti, V alea-Arinilor si pirtul La-Izvor, udä com. Draguseni formind Lacul-Morer, lar la esire lacul Stroesti; Cristesti format din piraiele Heresti, Drai Luncasul trece prin com. Cristesti pe sub podul de piatra al soseleT nationale se

ganul

varsa in Moldova, in dreptul com. Temisesti ; Motca; Boura, format din piraiele Prisaca, Valea-Tionulur i a-Barganulur, dupa ce se unesc in satul Bou-

reni, trece pe sub un podet de lemn soseaua intre kil. 185 si

186 de unde prin un sant de scurgere strabate sesul de la V-ul

acester sosele prin care se varsa in Moldova, in dreptul pgdurer Costisca-Vasiloaer; pirai ele Soci si Bahna, care unite cu piriul Gruiul trece soseaua nationail pe sub un podet de piatra

prin un put se varsa prin mlastinele Moldover din dreptul Balta-Birgher.

prieste de cit ovazulur, porumbulur si fin etelor, cu cit scoborT

e acoperita de lund de loziT, rachitT si arid. Incepind de la satul Moldova, sesul prin care curge Moldova

Valea Moldover in tot cursul sail in tara este insotita de soseaua nationall Roman-CornulLuncer, bine impretrita si bine intretinuta.

Trecerile de pe un mal pe altul end apele sunt micr se fac prin vadurr. La epoca cresterer apelor trecerile nu se pot

din muntir ; de aci sesul se mar

face de cit pe podurile de la

ldrgeste pana la 6 kn. Moldova esind din regiunea muntoasa a Bucoviner, in Ro-

Pracsia intre Falticeni si Bogdanesti si la Temisesti Intre

minia, curge in mare parte de-a

Numele Moldova, pare a fi de origina germano - gotta.: pral. (A. D. Xenopol, mulde

lungul dealurilor : din dreapta

pana mar jos de com. Baia si din stinga pana la com. Miroslavesti ; apt:A lar pe lingá dea-

lurile din dreapta pana la cat. Rosiori si d'aci pand in varsdtura sa in Siret.

Lungimea sa totall in Rominia este cam de Too kil.; si aproape tot atita in Bucovina. Largimea albier variaza in partea de sus a Moldover intre 406o m.; lar la Roman atinge 200

Tirgul-Neamtulur i Pascani.

«Istoria Romtnilor», vol. I, p.

318 si 371 si B: P. Hasdea, «Istoria Critica a Rominilor», vol. I, p. 300). Unir cred cá V-ar fi luat numele de la tara, care pentru frumusetea el fusese numita de RomanT Molls Dacia sari Molls Davia. («ScrierT» de C. Ne-

gruzzi, vol. I, p. 194, edit. din 1872).

m.; ea este foarte neregulata pl

n a. de prundis. Cursul sari mar cu seama in Rominia este foarte neregulat, format din mar multe

fi

Legenda mar spune ca 'lar luat numele de la cateaua

sulur Roman, de unde are nu-

Molda a primulur descalicator Drago. In aceasta privinta Marele Vornic Gr. Urechie, ca si altr cronicarT, serie: Oamenir din Maramures, venind peste muntir ungurestl

mar un sin gur brat pana la vat.-

si peste muntli Moldover, vinind

satura. Cursul saa este torential pe toata lungimea sa, cad

fieare salbatice, Ora at' esit la apa ce-T zicem Moldova, gonind un zimbru, carde 1-aa si vinat, la locul unde se chiarna

brate carT se unesc si se desunesc formind diferite insule mlastinoase pang in dreptul ora-

riul Nemtisorul si pe dreapta cu Plotinul, Toplita si Piriulmeste pe dreapta: Valea-Alba, ce izvoreste din jud. Neamtu ; valea Matca-Mare i piriul Moreanca, iar pe stinga piriul Ciurlicul, mar jos de satul Pildesti,

retulur si care dealurr se continua pang in dealul Muncelul si de aid prin un platoa, care se termina la Roman ; lar spre V. de culmea centrala a Bistriter- Marl si de dealurile ce pleacä din aceasta.

nu este mar larg de i kil, pana la Gura-Humorer de unde ese

Din jud. Neamtu, primeste piraiele : Valea-Arinilor si piriul Neamtu, marit pe stinga cu pi-

Umbrarilor. In jud. Roman, Moldova pri-

MOLDOVA (Rio)

38R

chiar aproape de orasul Roman duce bolovanT pana la i kilgr. de greutate. Basenul sad este marginit la N. de muntir Lerser si spre E. de dealurile ce separa basenul sail de basenul Sucever si Si-

www.dacoromanica.ro

satul Boureni, pe acea apa a Moldover; si aa pus nume aper, de-i zisera Moldova, pre numele une catele ce-T ziceaa Molda, care atuncr gonind zim-

MOLDOVENI

384

MOLDOVA-DE-JOS

brul, s'aá inecat intru acea apA $1 de pre numele aper se zice

aducind un venit anual de 51684 ler, 84 banT, avind $i

acum $i tArer Moldova. («Leto-

19649 hect. pIdure.

lini, face parte din DomeniulCoroaner.

Costin, «Letop.», III, pag. 51 I). In cAlltoria ieromonahuluT Silvestru $i Nicodin la 1722, din MánAstirea Rilovsca (Sf.

Moldova-de-Sus, p/asd, in jud.

Moldova-Seack vale, care se intinde in partea de E. a pl.

Suceava. Se mArgine$te la E.,

Siretul-d.-j., jud. Roman. Incepe

Cu pl. Somuzul; la V., Cu pl.

din sus de ora$ul Roman $i se

Muntele ; la S., cu pl. Moldova-

Nicolae), Moldova se nume$te

d.-j. $1 la N. ca Bucovina. MaT mult de jurnAtate este muntoas5.

termina la S. de satul CotulVameplur. Aceastá vale este fosta albie a riulur Moldova,

pis.», vol. I, pag. 131 $i Miron

g Muld uva 2, .

Moldova-de-Jos,plasd, jud. Suceava. Se mArgine$te la E. cu pl. Siretul-d.-s.

$i

Siretul-d.-j.;

$i trer pArti din teritoriul el e acoperitA de pAdurr, ale cAror esente principale sunt: bradul, fagul,

mesteacAnul, plopul

$i

la V., ca jud. Neamtu ; la S.,

stejarul.

Cu pl. Siretul d.-j. $i jud. Neamtu

Suprafata plá$er e de 75698 hect. Re$edinta sub-prefecturer e

si la N., cu pl. Moldova-d.-s. Panca vesticA este muntoas5., iar cea-l'altà ondulatA, ne-avInd

de cit un singar $es, al Moldover.

Intinderea teritoriall a acester pIA$f e de 75380 hect., 72 ar., din carT numar jumAtate sunt cultivabile. Re$edinta sub-prefecturer e in com. Ciumule$ti.

care curgea mar inainte cu vre-o

2 kit. spre V. de ora$ul Roman. Este acoperitA cu finete. PAnA la construirea liniel ferate,

aceastä vale era adese.orT acoperla cu apl, in timpurile ploioase, prin revArsarea Moldover.

la Cornul-Luncer. Este formatA din ora$ul F5.1-

Moldoveanul, fi?' mic de munIt, In jud. Muscel, care porne$te ticeni $i 7 com. rurale: Baia, din Carpati, avind directiunea Fintina-Mare, Sasca, BrAdAtelul,. aproape perpendiculard pe aRadA$eni, Opri$eni $i MAlini, cesta. Se Intinde spre S. princarT sunt alcAtuite din 21 sate tre judetele Argewl $i Musce$i un ora$. lul, formind culmea cea mar Are o populatie de 6641 famili!, sati 26251 suflete, din carT 12864 bArbatT $i 13418 femer,

inalt5. la N.-V. de pl. Nuc$oara.

rale: Ciumule$ti, Uide$ti, Drä-

locuind in 5763 case.

S., se bifurcA $i ramura Moldo-

gu$eni, DrAgAne$ti, Boroaia $i BogdAne$ti, carT sunt formate

veanul intrA in jud. Arge$, lar

din 37 sate. Are o populatie de 4967 fa-

Sunt 9677 contribuabilT. In plasä se allá.: mAnAstirea Slatina, schitul Preute$ti $i fostul tIrg Baia, cu Biserica-AlbA,

19314 suflete, din carT 9612 bArbatT si 9702 fe-

Biserica-SAseascA $i a-lur-PetruRare$.

SArat, pl. Rimnicul, com. Bi-

E strAbItutA de $oseaua Cor-

curge putin $1 pe hotarul Mol-

Se compune din 6 com. ru-

milir,

sal-1

mer, locuind In 4556 case. Sunt 3607 contribuabilr. In aceastà plasA se afll m5.nAstirea Rica $i schiturile tipo-

nul-Luncer-Dorn a.

A$ezAminte industriale sunt:

instalatiunile forestiere de pe

vene$tr din Manolea. E strAbAtutA de $oseaua nationa15. Roman-FAIticeni si de $oseaua judeteanA DumbrAvitaNeamtu. Ca a$ez5.m1nt industrial este

Domeniul-Coroaner (GAine$ti $i Ieslele), Mdlini $i multe alte he-

fabrica de spirt din DrAgu$eni li teascurile de uleití de cinepl din Manolea. Budgetul comunelor e la veniturr de 51546 ler $i la cheltuelT, de 50462 ler. Statul posea 4 proprietAtT,

$i fabrica de spirt de la Baia.

rAstraie de pe mo$iile Sasca $i Baia, precum $1 morile : Ciorsaci, Moara-Doftorulur $i a-CAlugArulur de pe Somuzul-Mare,

DupA o cale de 2 ceasurr spre Galbina merge prin jud. Muscel.

Moldoveanul, pida, In jud. R.soca, numit ast-fel pentru dover ; izvore$te

c5.

din muntele

Bisoca ; udA partea de V. a bom une! $i se varsA in riul R.SArat, pe dreaptalur; marpoartA $1 numele de Recea-Moldovanul.

Moldoveni, com. rur., lingA Olt $i spre N. de Izlaz, in pl. Balta-

Budgetul comunelor e la veniturl de 353850 ler $i la chel-

Oltul-d.-j., jud. Romanati, la 18 kit. de Corabia $1 la 46 kil. de Caracal. Altitudinea terenuluT d'asupra nivelulur MArir este

tuelT, de 353182 leT.

de 58 m.

Statul posedA o proprietate aducind un venit de 8318 ler,

Comuna e formatA numar din satul cu acela$T nume.

95 batir; lar teritoriul com. MA-

Are o populatie de 1031 lo-

www.dacoromanica.ro

MOLDOVENI

MOLNITA

385

cuitorT, din carl 172 contribuabilT ; o $coalA, condusA de un invAtAtor $i frecuentatA de 43 elevT; o bisericA, cu hramul Sf. loan, clAditA la 1845 de Barbu deservitA de 2 preotT 2 cfnaretT; un pod pe cablu peste Olt ; o pAdure spre E.;

pl. ampuluT, pendinte de com. cu acela$T nume, situat pe malul sting al riuluT Ialomita, in

4 circiumT.

miliT ;

Budgetul com. e de 2876 leT la veniturl i de 2777 leT la

doi cintAretT.

cheltuelT.

Locuitorif posea : 769 vite marT, 400 vite micT $1 205 ri-

apropiere de vArsarea riuluT Pra-

E. $i se varsA in riul Teleajenul,

Are o populatie de 266 fa-

Mola, fesul drept al MoldoveT, trecirld podul soseleT CornulLuncii - Dorna, intre Sasca

o $coalA mixtA; o bisericA, deservitA de un preot Vite sunt : 00 cal*, 800 bol. 1500 oT, 16 capre, 3 asinT $i 400 porcr.

Moldoveni, sfoard de mofi e, in Ialomita, pl. CimpuluT, situatl pe partea stingA a riuluT Talo-

mita, la extremitatea de V. a

jud. BuzAti, com. Pietroasa d.-s., a mosnenilor MoldovenT. Are o

intindere de 64 hect., din care pAdure.

pldseT,intre comunele BArbulesti,

Jilavele $i com. Dridul, din judetul Ilfov.

Teritoriul com. e de 3850 hect., din carI 535 hect. p5.-

Ungureni; izvoreste de sub Poiana-Mare, curge de la V. spre

hoya In Ialomita. Ad i este resedinta primArieT a judecAtorief comunale.

mAtorT.

Moldoveni, com. rur., in jud.

jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Maneciul-

Moldovi§ul,pisc (8.59 m.) al munteluT MAlaia, jud. Vilcea, la S.V. de Piscul-Ursulur si la S. de Piscul-VAtafulul.

pe malul drept.

MAlini, jud. Suceava.

Mola, firîi, (2 U.), in jud. Suceava, com. Sosco, care dupl ce alost mArit de pIrlul Toplita un canal din Moldova, se varsd in riul Moldova.

Molnicioara, pirlu, jud. Dorohoiti, pl. Berhometele, com. Tureatca; incepe de pe mo$ia Culiceni, $i se varsA in piriul Molnita.

Molnita, sat, pe mo$ia cu acela$T nume, jud. Dorohoiti, pl. Herta, com. PilipAuti.

dure $i coprinde cincT trupurT de mo$iT din carT patru apartin par-

Molenta, pisc, in partea de S.

ticularilor, lar a cincea, numitA

a satuluT Porcáretul, com. Doa-* gele, pl. Racova, jud. Vas-

mili!, saii 892 suflete ;

hila.

satuluT,

Cirnuleasa, este proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucure$ti, cáruia iT aduce un venit

Molfa, deal, in jud. Tulcea, pl.

anual de 5800 leT. Pe mo$le sunt improprietAritT 383 locuitorT ; neimproprietAritT

Babadag, pe teritoriul com. urb.

mal sunt 293. Se compune din satele : Moldoveni, Patru-Frap i Pantoiul, cu resedinta primArieT $i a ju-

lul Cula-Cula-Bair; se indreaptl spre E., brAzdind partea de E. a plAseT $i a comuner ; se prelungeste spre E. cu dealul Calabalic-Bair ; pe la V. curge ValeaNucelor ; are wo m. InAltime ;

decAtorieT comunale in satul Moldoveni.

Are o populatie de 577

fa-

sati 2168 suflete ; douä scolT mixte, una in satul PatruFratT i a doua in satul Moldoveni, frecuentate de 92 elevi $1 13 eleve ; doul bisericr, deservite de treT preotT $1 patru miliT,

dascAlT.

i7o caT, 1550 boT, 3050 oT, 19 capre, 3 asinT $i 700 porcI.

Vite

Moldoveni, sat, in jud. Ialomita,

Babadag ; se desface din dea-

Are o populatie de 193 2

fa-

bise-

riel : una in partea de sus a cu hramul InAltarea DomnuluT, de zid, fAcutA in

1816 de Ilie Holban; a doua, pe partea de jos a satulul, cu hramul Sf. Nicolae, fAcutA in 7820, de SpItarul lordache Chirlad; ambele sunt deservite de preot, 2 cint5.retI i 2 pAllmarT. SAteniT improprietáritl ai 570

hect. 02 ariI, plmint, iar proprietatea : 1148 hect. 26 ariI,

este tAiat de drumul judetean Babadag-Jurilofca ; e acoperit cu livezT si cu viT.

cimp, 25 hect. 78 ariI, pAdure si 4 pog. vie.

Molidul, pirliaf, in jud. Neamtu, pl. Piatra - Muntele, com. Do-

si a sotid sale Ecaterina, nAs-

breni ; izvore$te de lingA poiana DascAlul-Petrea ; curge in direc-

Proprietatea mosid este a erezilor defunctulul G. Giurgiovanu cut5. Baron Vasilco.

Piriul ce trece pe mosie este MihAleasca.

tiune N.-E., apoT cAtre S.-V.,

DrumurT principale sunt : acel

vArsIndu-se in Piriul-Alma$uluT,

In dreptul herAstrAuluT, numit

de la Mamornita la Darabani, si calea judeteanA Herta-Ma-

HerIstrAul-MoliduluT.

mornita.

www.dacoromanica.ro

MOLNITA

886

Mopia se hotarapte cu : Herta, Hreatca, Banceni, Streanga, Pilipauti, Movila i riul Prutul. Familia Giurgiovanu este veche proprietard in Moldova. Apa: St. Giurgiovanu, loan Tautu, Gh. Tomuzeia pi St. Ciurezul, totT proprietarT razepT intemeiat mar-lastima Coribnita

din Bucovina, inzestrind-o cu stapInit proprietatT carT pana la 1785, cind s'a desfiintat.

MONTEORUL

pra timpului cind s'a construit

Momote§ti, aitun, in jud. Vil-

acest schit. Urmele rAmase, precum pi confin:clarea daniilor facute acestuT schit, ne indrep-

cea, pl. Oltul-d.-j., com. Draga-

tatesc a crede cA ad i avem de a face cu o institutiune religi°asa importanta. Locul unde a existat aceasta biserica, d'asupra manastirei Sinaia, este insemnat printr' o cruce, ce poar-

Monteorul, com. rur., in jud.

inscriptiune :

tA

pani.

BuzdO, pl. SarAtil, pe ambele ma-

lurT ale riuluT Sarata, la 14112 kil, de orapul Buzar'. Limita, la N., incepe din muntele Chilmiziul, nade se atinge

cu cAt. Leiculepti (com. Graj-

Molnita, pida, izvorepte din padurea de pe inopia Mogopepti, com. Buda, pl. Herta, jud. Do-

confirma. manastireT Sf. Nicolae,

rohoiti, pi, dupa ce formeaza pe o

Molomot, dotia vadurr de moa-

dana), merge In linil curbe pana Ja Piatra-BarbuluT, apoT in zigzagurT atinge pAdurea Izvoranul pi se tntoarce iar In hotarul Pietrele-BanuluT, pe care continuä pana in via Elepteul (com. SArata) ; la V., incepind din via Elepteul, se curbeaza in sus pi atinge hotarul mopieT SArata-Ba-

parte buna hotarul despre Bu-

11. La anul 1626, Alexandru, fiul luí Radu - Voda, confirma

nul, se !asa in zig-zaguri prin viile in otapnita, pana In valea

daniile facute acesteT manastirt

Huiu. bul, merge putin pe &lisa, urca muchea pi se lasa. in pirtul Sarata, pe albia eT, pana. in ho tarul mopieT SarataComana, apoi pe hotarul acesteI mopir pa-

Molnita, trecdtoare. Ved TreTHotare.

covina, se varsa in Siret, pe mopia Talpa, din sus de sat.

Pentru veclnica pomenire b'a aceastit sf. cruce, In locul sfintel i Dumnezeetel bisericl cu hramul Sf. Nicolae, ce s'a ruinat In rttzmirivt anuluT 1788.

La anul 1581, Mihnea-Voda

ce se numepte Molomoc sati

de Iane Glormanescu pi adía Mologe§ti, ciitun, al com. Stirbeiti, la 5 kil. spre N., pl. 01-

5 pog. de vie, lo stupT, un pahar de argint .5i un loc.

tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,

Dealul pe care a fost zidit

situat intr'o vale, aproape de

acest schit, pi pe care s'a construit pi manastirea Sinaia, se

hotarul judetuluT, pe un terca a carta altitudine d'asupra nivelulul mAriT este de 220 m. Are 100 de locuitorT.

Mologe§ti, sat, facind parte din com. rur. Lalopul, jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., situat in partea de S. a comuna, pi la 21/2 kil. de repedinta, unde e pcoala.

Are o populatie de 473 locuitori; o biserica, facuta de Protopopul Stefan, la anul 1823.

Este udat la V. de rlul

01-

tetul.

Molomotul, sati Molomooul, fost schit, jud. Prahova, com. urb. Sinaia, fondat de un haiduc

vestit, anume Nicolae Grozea, din Brebu.

Nu s'a dat pana acum de urna niel unuT document, care sa ne-aduca vre-o lumina asu-

numea pe atunci Molomotul sati Molomocul i numai maT

na la Dan-Floroiul, de unde o ia pe hotarul moler Hagi-Moscu, pana in hotarul mopier pul ; la S., continua pe hotarul

i s'a dat numele de Furnica.

StilpuluT pana. in gara Monteo-

Momaia: Vez! Balteni, jud. Ar-

rul ; la E., din gara Monteorul urca in sus prin hotarele mo-

gep.

Momaiul, sat, ¡latid parte din com. rur. Mircepti, pl. Vedead.-j., jud. Olt.

Momiceni, sat, pendinte de com. Serbanepti-d.-s., pl. Serbanepti, jud. Olt, situat pe o coasta., in mijlocul BoianuluT, la V. de comuna Serbanepti-d.-j. Mopia, proprietatea principeluT Brincoveanu, are 1) intindere

de I000 hect. arabile pi 500

piilor Petrescu, Handavara, apoi

direct in drumul PraguluT, de unde se curbeaza pi se invecinepte cu sforile Mereenilor pana In drumul Plaiultd, la Copaciulcu-Icoana pi de aci merge in poiana munteluT Chilmiziul.

Comuna e formata din catunele : Monteorul, Bugheni pi 0grazne, cu o populatie de 1770 locuitorT, din carT 333 contribuabili.

Are 2 coale : una de baetT pi

hect. padure. LocuitoriT posea : 20 boT, 15 yací, 6 cal', 850 oT pi 25

a doua de fete, frecuentate de 43 elevi pi 28 eleve, pi care, impreuna cu primaria, se afla instalate inteun frumos local,

porcr.

construit Cu cheltuiala raposatu-

www.dacoromanica.ro

MONTEORUL

lur Gr. Monteoru ; o biserica, cu hramul Adormirea DomnuluT, deservita de i preot, cîntäre i I paracliser ; to

circiumi; o moarA ca aburI ; o

=ara de upa cu turbine; 2 fabrici de petroleti, din care cea de la gara Monteorul e una din cele mal insemnate din tara. Se fabrica aci: vin, tuica, tesaturT de borangic, etc. Comerciul consta in desfacere

de productiunl l In transporturl. Meseria§T sunt : 5 lemnari,

MoNTEttRuf..

387

care daii rezultate bine-facatoare sigure suferinzilor.

De aci pleaca un drum spre baile minerale Sdrata.

Cal de comunicatie are : seaua comunala Monteorul-GuraSarätiT ; §oseaua Monteorul-Gara Monteorul §i oseaua comunala

Monteorul, munte insemnat, in

Merei, care prin drumurT natu-

vorul Bontul ; are 1388 m. inaltime i e punct trigonometric ; din îrful ski se vede orapl

rale merge prin cat. Ograzile pana in com. Monteorul. Mara de acestea, mal sunt : drumul plaiului Chilmiziul, drumul Romine§tilor, drumul Neaga din Poiana-Mare la cat. Miluiti altele.

Aceasta com. s'a infiintat in

jud. Buzati, com. Chiojdul-din-

Bisca, futre &fui Siriul

i

lz-

Buzaul.

Monteorul, munte, in jud. Buzad, com. Goide0i, ramificatie din muntele Cursele, despartind muntele Piciorul-CapreT de mun-

timplar, t rotar, 2 butnarT, 2

1885, luindu-se cat. Sarata-Nen-

carut241, 2 croitorT, 2 cizmarY, 3 flerarT, 2 maOni§tI §i un varar. Vite sunt : 220 bol, 82 vacT,

ciule§tiT, (azi Bugheni) §i FundulSaratiT(azT Monteorul), de la com.

Monteorul, munte, in jud. Bu-

Gura-SaratiT, lar cat. Ograzile

zati, com. Gura-TeghiT, formind

de la com. Merei, mal toate

70 viteT, 7 bivoli, 28 cal, 12

propietatea d-lui Gr. Monteoru, care apoI reunindu-le inteun

un insemnat piala futre muntiI: Fata-Mare, Podul-Calului, Tega Bisca-Mare. Are izlaz §i putina padure.

Tepe, 6 rail*, 640 oT, 20 capre 400 porcI. Sunt io stupT cu albine. Suprafata com. este de 4135 hect., din cari 684 hect. arabile, 2560 hect. padure, 35 hect. fineatd, 127 hect. izlaz, 42 hect. livezi, 425 hect. vie i 262 hect. loc sterp.

corp a dat na§tere nouel com.

tele Viforita.

Monteorul.

Aci se afla i statiunea de bai Sarata. A se vedea acest cuvint.

Monteorul (Fundul-SarätiI),

Monteorul, munte, in Lantul-Alun4ulu1, jud. Putna, prezintind virfurile: Dealul-Bould, DealulNegru, Titila, Dragutala i Secatura-lui-Chiriac.

catun, de rqedinta, al com. Mon-

E situat la hotarul VranceI,

ProprietatI maT insem n ate su nt :

teorul, jud. Buzati, cu 620 lo-

Monteorul, format din fostele mo§iT Hagi-Moscu, Sarata §i

cuitori §i a to case. Are sub-

din spre judetul Rimnicul-Sarat. E proprietatea raze§ilor din com. Nerejul. Contine sare la suprafata.

sforile : Nenciule§ti, Ograzile §i

Lipia, apol Sarata-Comana, numita i Iatropolu salí Buzo-

diviziunea S eaca, pe na, o§la HagiMoscu.

Monteorul,

stafie

in

Monteorul, mofie, in jud. Bu-

ianca.

jud. Buzati, pl. Sarata, cät. Mon-

zar], com. Chiojdul, pe muntele

Terenul e accidentat la N. Are un §es acoperit de semanaturl, in partea de S.-E., avuta in substante minerale mal cu seama in pacura, sare, piatra de constructiunl §i ape

teorul, pe unja Ploeti-Buzati, pusa in circulatie la 13 Sept. 1872. Se afta intre statiile Ul-

Monteorul. Are 380 hect., din carT 220 hect. padure i restul

i Buzan (10.6 kil.). Inaltimea d'asupra nive-

Code§tI §i

minerale, in tre care renu mita

Venitul acestei statiT pe anul

sorginte de la Muratoarea.

naeni (4 6 kil.)

luluT Marir de 93m.62.

izlaz. E proprietatea movienilor

Monteorul, mofie, in jud. Buzati,

1896 a fost de 54879 leT, 05

com. Monteorul. Are 3800 hect., din carT 2600 hect. padure, 500

banT.

hect. arabile, 250 hect. vie

instalatiunile necesare, com, are demn de vazut : pe virful dealuluT Pragul, ruinele uneT vechT fortificatif numita Cetatuea.

In jurul acesteI garT se afta o fabrica de petroleti ; o fabrica de derivate ale pacureT, pre-

restul livezi ì sterp. E formata din moOile Hagi-Moscu §i Sarata.

In timpul veril sunt vizitate mult apele de la Murdtoarea,

instalatiunI necesare acestei in-

Monteorul, phia, in raionul com.

o moara de aburT.

Maneciul-Ungureni, plasa Te-

Pe lingà mina de pleura §1

cum : uleiurT,

dustriT

i

§i

etc., mal multe

50

69680. Moras Diojiimar Geogralta. va. In

www.dacoromanica.ro

MORENI

388

MONTEORITL

Pitesti, fa.cind parte din com. Moraetoaia, peldure, supusa regimuluT silvic, pe proprietatea rur Sapata-dej. Ad i se afla reCirstieni, com. Gorganul, pl. sco.ala. sedinta primarieT Podgoria, jud Muscel, in intinmal sus de pichetul Oratiile dere de 150 hect., populata Cu MorAre§ti, sat, Cu 304 locuitori, (cam la too m.), si se varsa in stejar, fag, carpen si frasin. riul Teleajenul. jud. Arges, pl. Topologul, facind parte din com. rur. DedulestiMonteorul, pirnaf, pe teritoriul Moraetoaia, peidure, supusa reVarzari. Are o biserica, cu hragimulul silvic, com. Voroveni, com. Nerejul, pl. Vranoea, jud. mul Cuvioasa - Paraschiva, depl. Argeselul, jud. Muscel, in Putna; izvoreste din muntele servia de un preot si un clnintindere de 600 hect. cu acelasT nume si se varsA in tAret. Mala; desparte Secatura-luTChiriac de Lunca-NerejulUT-Mic. Moran, tirlá, jud. Baila, pe mu- Moräre§tilor (Dealul-), munte, chea platouluT de N. din com. In jud. Suceava, com. NeagraGurgueti, la 5 kil. spre E. de saMonumentul, plantafiune, jud. arulur. tul Gurgueti, spre hotarul deBralla, in intindere de too hect., spre com. Roman. situata la S. de com. Izlazul, la Morfi§ti, sat, cu 1448 locuitorT, Vatra satului e de i hect., kil, de orasul Braila. jud. Arges, pl. Lovistea, facind avind 7 case, cu 42 locuitorT. Se compune In mare parte parte din com. rur. uici. Are Vite: 80 vite mar! cornute, din salcimr, °tetar/ i vre-o citTo biserica, cu hramul Sf. Gheor30 caT, 590 oT si 40 iimatorT. ghe, cu un preot si un cintaret. va plopT batrinT, carI indica si azi inceputul acestei gradinT, ce serva ca loc de petrecerI Morarul, culme de munte, lipita. Morcove§ti, mofie pe care la 1864 s'ati improprietarit locuiorasenilor BrAilenr. Aproape de de O mul, jud. Prahova, d'asupra intrare se afla o movila in vil.toril din com. Homoriciurile, careia este hotarul Ore. Aparplaiul Teleajenul, jud. Prahova. ful careia generalul rus Chisetine familieT Blebea si, impreuna leajenul, judetul Prahova; iz-

voreste din Culmea-Clabucetu luT, dintre OratiT si BrustureT,

lef, in timpul administrareT provizoril a principatelor, in 1838,

cu Urechia, Steiasa-Mare si Seciurile, a fost cumparata la 1853

a ridicat un monument de piatra in forma uneT piramide patrunghiulare si sustinutl de patru tunurl de tuciti. Acest monument poarta In .limba rusa pe patru _piad urmatoarele inscriptiuni: pe placa de E.: eFortareata Braila a fost luata de armata rusa la 6 Ulule, 1828»; pe cea de V.: cTracta-

de la baronul Barbu Belu, pe

tul de Adrianopole, 2 Sept., 1829»; pe cea de S.: «In memoria generalulul Chiselef» si

pe cea de N.:

pretul de 2900 galbenT.

Morarul, vale, izvoreste de la poalele muntelul cu acelasT nu-

me, com. Predealul, plaiul Pe-

N. de cat. Busteni. Morarul (Muntele-), paa'ure par-

perial».

ticulard, slpusa regimuluT silvic

Acest monument a fost mult timp ingrijit de batrinul Alex. Cimpeanu, platit de guvernul rusesc. Acesta a facut primele

inca din 1883, pe mosia Muntele-Morarul, pendinte de com. Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Prahoya.

plantatiunl in jurul =numengradina. De citl-va anT pri-

Moräreni, mahala, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Cernelile.

maria urbe! Braila a luat sub ingrijirea ei aceasta gradina.

Moreanca. Vez! Moreni, pirlti, ce curge prin jud. Roman, pl. Moldova, com. Valeni.

lesul, jud. Prahova; curge de la N.-V. catre S.-E. ; se impreuna cu Valea-Clabucetul-Baiului, si formeaza apa valea Cerbulur, ce se varsa in riul Prahova, spre

decret im-

tuluT, de la care sl-a luat numele

Mordana, ccitun, al com..CAtina, jud. Buzart, Cll 90 locuitorl si 20 case.

Moräre§ti, sat, jud. Arges, www.dacoromanica.ro

Moreni, com. rur., jud. Prahova, pl. Filipesti, situata pe valea riului Cricovul-Dulce, la 32 kil.

de capitala judefului si la io kil. de resedinta plaseT. Se compune din 5 catune : Moreni, Stavropoleos, Pleasa, Tuiceni i Tisa, cu o populatie de 1350 locuitorT, din Cali. 222 contribuabili, locuin d in 296 case.

Are: dota biseticT: una in Moreni, fondata la 1868 si a-

doua, in Tisa, reconstruita in 1893, deservite de un preot; o scoall, infiintata. la 1864, frecuentata de 58 baeti si 3 fete; 2 mor!.

MORENI

MORENI

389

PacureT,

Moreni, sat, in jud. Roman, pl.

se mal ocupa cu brutaria, dul-

Puscovul, TiseT, Flureasa i Fra-

Moldova, com. Valeni, spre S.-

gheria, zidaria, fabricarea varu-

sinuluT.

E. de satul Valeni, pe plriul

luT alb, cultura vieT $1 fabricarea

Se margineste cu comunele Ditesti si Filipe$ti-de-Padure, la E.; Ghirdoveni, la S.; Gura-OcniteT (jud. Dimbovita), la V. $1

1VIoreanca, la 11/2 kil.

LocuitoriT, pe linga agricultura,

gazuluT.

Locultorl improprietaritT dupd

legea rurala din 1864 sunt 96, carora li s'ad dat 529 hect. din

bre$tilor,

Singeri$ul,

Ederile, la N.

mo$ia Moreni.

Are o populatie de 94 fhmiliI, sad 322 suflete, din carT 77 con-

tribuabili ; o biserica de lemn. Locuitorif, pe litiga agricultura, se mal' ocupa cu carutaria rotaria ; el ad 136 vite marT

Vite sunt : 34 caT $i Tepe, 139 vacT, 37 ol $i 167 porcT.

Moreni, sat, In jud. Bacad, pl.

Toata com. are o suprafata de 780 hect.

tuat intre dealurile Prisaca Moreni, la 2 kil, de satul Ber-

La locul numit. Päcurile, in partea de E. a com., si la Sin-

zuntul ($coala). Are o populatie de 58 familiT,

o pací ure mare, cunoscuta sub numele de Codrul-Morenilor, cu arborT secularl.

geri$ul, in partea de N.-E., sunt izvoare de apa minerala, lar la Puscovul-Prasazi, in partea de

sad 295 suflete ; o biserica, zidita de locuitorT, la 1821, de-

Este legat cu ora$ul Roman prin osea.

V., se gase$te sare in pamInt.

Vite : 26 caT, 314 vite marT cornute, 22 capre $i 50 porcT.

In termen mijlociii se fabrica

Tazlaul d.-j., com. Berzuntul, si-

cornute. In apropiere de acest sat este

servita de 2 cintaretT; 2 circiumT.

aci anual 394 hectol. tuja

Moreni, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. FintinaBanuluf, apartinind satenilor.

peste 980 hectol. vin. GindacT de matase se cultiva in mare cantitate. StupT cu albine sunt 36.

Moreni, sat, in jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Fintina-BanuluT. Are o populatie de 452 suflete, 240

Comerciul se exercita in com. de 6 circiumarT.

74 case $i 30 bordee ; o $coall

Moreni, mofie, a statuluT, jud. Prahova, pl. Filipe$ti, com. Mo-

Budgetul com. e la veniturT

mixta, ce functioneaza din 1885, frecuentata de 25 baetT ; o bi-

de 4444,58 leT $1 la cheltuelf, de 2746,22 leT.

sericá de zid, fondata de locuitorT, deservita de I preot $i

Stavropoleos.

$oseaua principala a com, se desparte in patru ramificatiunT si leaga com. Moreni cu Edera, Ghirdoveni, Ditesti $1 Gura Oc-

cintaret.

nual.

niteT.

O alta osea pleaca din cea principall spre E., la com. Filipesti-de-Padure. E brazdata de dealurile: Fata,

Vii$orul, spre E.; arlanul Mara, Cirstianul si Ple$a, spre V. Aceste dealurT aú directia V.-E. i sunt .atoperite cu Mara de aceste dealurT sunt: Piscul-Lupoaia; RIpa-Tuicanilor, a-PoeneT, a-TronareseT

barbatT $i 212 femeT, locuind In

a-Scoru$uluT.

Mara de riul Cricovul Dulce,

este strabatuta de valle Do-

reni, fosta pendinte de biserica

Se arendeaza cu 800 leT

a-

ni$tea, com. Prisacani, situat pe

Moreni, perdure, a statuluT, in intindere de 2550 hect., pendinte

$esul $i malul drept al PrutuluT, mal in sus de satul Prisa-

de com. Moreni, pl. Filipe$ti, jud. Prahova, formata din tru-

cani.

purile Mijea (1150 hect.), Gruiul (750 hect.) $i Ghirdoveni

Moreni,

sat, in jud. Ia$1, pl. Bra-

Are o suprafata de 994 hect.,

$i o populatie de 123 familiT, sal" 503 locuitori ; o biserica, fácuta la 1750, deservita de preot, i cIntaret i i eclesiarh. Mo$ia este proprietatea statuluT.

/

. LocurtoriT posea.: 425 vite marT cornute, 781 oT, 90 cal

199 rimatorT.

In padurea statuluT LupoaicaStavropoleos este Poiana-StIner

Moreni, rnocie, jud. Roman, situata pe linga mo$ia Bozieni.

Moreni, sat, facind parte din comuna rurala Moreni, pl. Filipe$ti, jud. Prahova. Are o populatie de 864 locuitorf.

www.dacoromanica.ro

(650 hect.).

Moreni (cu trupurile), mo,rie, a statulni, pendinte de manastirea Margineni, jud. Prahova. Se arendeaza cu 11077 leT anual.

Moreni, pirifi, ce curge prin pl. Moldova, com. Valeni, judetul Roman ; izvore$te din judetul

Neamtu ; curge de la V. spre E.; trece prin satele Valeni $i 1VIoreni $i

la E. de acest sat

MORlf (COASTA.)

390

MORILOR (PiRiUL-)

se varsd in riul Moldova, pe

minerald, jud. Prahova, com.

nicul-d-s., com. Dedulesti, pe

dreapta. Cursul acestur plrhi fiind repede, sT-a sApat o albie

Breaza-d.-j., cAt. Valea -TirseI, plaiul Prahova, situatA pe deal,

partea dreaptä a riuluT Rimnicul-

adincl. Pe el sunt morT. Mal

aproape de soseaua nationall, apartine obsta locuitorilor. Apa sa este sAratd.

cAtunul Dedulesti, si se varsä tot in Rimnicul ; are 3 morI.

este cunoscut si sub numele de Moreanca.

Moril (Coasta-), ramificalie a muntelut Tainita, in jud. Buzan, com. Gura-Tegh1I, cAtunul Nemertea, d'asupra moriT de lingA stabilimentul Bisca; prin deasa sa pAdure se fac plAcute escursiunI.

Morfi (Dealul-), deal, se Intinde prin mijlocul com. Tingujei, pl. Funduri, jud. Vasluiti, intre

Morile, sat, in judetul Ialomita, pl. Ialotnita-Balta, pendinte de com. Märculesti, situat pe tdr-

mul drept al

Sdrat ; se desface din el, udd 4- Yideni, prelungire a celuI de sus; ud5. cAtunul Jideni, si se varsá. in riul Rimnicul-SArat; are 2 morr.

lifdrineni, se desface din

spre N. si in apropiere de satul

riul Siretul ; trece prin cAtunele MAxineni si Sirbesti, si se va. rs1

Márculesti. Are o populatie de 71 familiI,

tot in Siret, HITA gura riuluT BuzAul ; are o moard.

din carl 40 familiI TiganT. Vite sunt : 20 caí, 142 bol, 250 pord, 1800 oT, 6 bivoll

Obidifi, In plasa Gradistea; se desface din riul Rimnicul-SA-

riuluI Ialomita,

7 asinT.

rat, din comuna Baltati; trece prin cdtunul de resedintd ; are

Valea-Vasilitoael si sesul Mindra.

Morilor (Dealul-), deal, intin-

3 morl. Serciii, in plasa Rimnicul

Morfi (Pirlul-),pirta, format din

zindu-se de la V. din sesul Balosina, com. Ciortesti, pl. Cras-

rlul Rimnicul-SArat, pe dreapta

na, jud. Vasluiìí, spre E., unindu-

lul; are 3 mori.

iazul Scobilteni, com. PAusesti, pl. CirligAtura, judetul Iasi ; se varsd in Bahluetul, HITA gara drumulul de fier Podul-Iloael.

Mori (Piriul-),' pida, ce curge prin plasa Siretul-d.-s., comuna Scheea, jud. Roman ; izvoreste

d.-s.; se desface si se varsä in

se cu Dealul-Vier i cu Dealul-

Sstubeiul, con ti n uatia celui

Ciortesti, ce sunt spre E. de

din comuna Obiditi ; udd cAtunul de resedintA ; are o moard. Andrea,si, in plasa Orasu14 se desface din piriul Valea-

satul Ciortesti ; formeazd hotarul intre satele : Serbesti Ciortesti, cu satul Dolhesti din jud.

Larga; are i moard.

de la N.-E. care S.-V.; trece

deal, pe culmea cdrula e situat

lo. Mititelul, In plasa Orasul, com. Cimpineanca, este continuatia celuT din com. Virtescoi;

pe la S. de satul Scheea si puin mal maT In jos de acest sat se vars5, in riul Siretul, pe stinga.

satul HIrsova-MAndstireT, com.

are 2 morr.

podic, jud.

Morilor (Girlele-), luid sirle saa iazurt, jud. R. SArat. les dintr'un riá, trec prin sate, intorc rotile morilor, ce se allá pe dinsele, si se varsA iard5I In riul din carT aü esit. Cele mai insemnate din aceste iazurI sunt: Alevra, in com. Brosteni. Baila/4 in \om. BAltati,

la N. de satul Scheea si curge

Morilor - de - Vint (Dealul-), Hirsova, pl. Racova, jud. Vas-

Morilor (Izvorul-), alt mane al piriulut Luncavita, jud. Tulcea,

Morfi*

Iasi, pl. Bahluiul, com. Belcesti,

intinzindu-se pe malul drept al riuluT Bahluiul, spre V. de podisul Ciomagul ; strAbate mosia in aceiasl directiune, pInd din hotarul Hodurer, com. Cotnari, 0. merge pAnA la iazul Sarja, pe o intindere de i kil., avind forma triunghiulard ; de acolo incepe Dealul-UlmiI, care nu este alt-ceva de cit o

prelungire a sa, unindu-se in partea S. cu podisul Bahluiuld.

Morfi (Valea-), izvor cu apd

plasa Rimnicul-d.-s.; se desfa-

numit ast-fel de la 4 morl ce se aflA pe apa sa, dintre car/ cea mar cunoscutA este MoaraluT-Trandafir, la locul unde se

uneste Dincavita-Mare cu cea micd ; sub acest nume curge

maT prin tufdrisurT, brAzdind par-

tea nordic5. a pld,eT Isaccea cea centrald a comund Lunca-

vita, trectnd prin sat.

ce din riul RimniculSdrat, pe dreapta luT, trece prin cdtunele BAltati si Rubia, si se varsd

iar4r in Rimnicul-Sdrat; are 2 morr pe el. .Dedulefti, In plasa Rim, www.dacoromanica.ro

Morilor (Piriul-), piriit, jud. Dolj, pl. Jiu l- d. j., com. Rozistea Adunati-de-Giormane, ce servA de scurgere BAltilor-Giormanubir, COM. Adunati-de-Giormane;

MOR1LOR (VALEA-)

MORMITUL-CRAESEf

391

pAtrunde in com. Rozistea; curge

disorul, com. Manoleasa, pl. Ba-

neclintite i in care se aflaa o-

prin partea joasa si vesticä a

seul, jud. Dorohoiti, pe care se vad ridicaturT insemnate de-a-

seminte de om, invelite in stofa de matase, putrezite, darbogate in ornamente de fir si pTetre

comuna, zisa si Matca-JiuluT si

se vara in Balta-Strimba, la punctul numit Copacul luT-Trica.

Morilor (Valea-), att nume al

supra pamintuluT, si sub cae, se zice, zac osemin tele luptatorilor cazutT inteun razboiti cu pagina.

jytilulur Telita, jud. Tulcea, care

scumpe; la cap era o coroana de aur masiv, Cu colturT i batuta. Cu pTetre scumpe ; la stin-

ga sicriuluT era scheletul

tine de la izvorul sati, pana la

Mormintele, deal,la S. de com.

confluentä cu ptriul Cilscul, numit ast-fel din cauza a 14 morí,

Vdleni, pl. Argeselul, jud. Mus-

cu ornamente cuvenite ?ele In aur, din dreapta sicriuluT, o

cel.

tabla mare de aur cu obiecte

asezate pe apa sa sub acest nume, brazdeaza nordul piase Isaccea, si comunele Telita si Nicolitel ; primeste pe stinga

Mormintelor (Dealul-), deal,

Valea-Plopila ; este taiata de Va-

In jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul com. rur. Casap-Chioi si anume pe acela al catunuluT

lul-luT-Traian si de drumul co-

sati Sari-Iurt ;

munal Nicolitel-Cibiul.

Moristea, sati Ursoaia, mahala,

In com. rur.

Bala-d.-s., plaiul

Closani, jud. Mehedinti.

Moristele, pichet de granild, pe marginea DunareT, jud. Mehedinti.

Morlevesti, sat, pe apa TeleormanuluT, jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Albota; are 69 familiT, satt 200 suflete.

Morlovesti (Gel), sat,

se desface din dealul Haidan; se intinde spre E., cu o directie generale de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea sudica a plaseT si estica a comuneT ; are 124m. inaltime, dominind asupra vaef si satu/uT Saricurt si soseleT nationale Babadag-Constanta ; e presärat cu movile si acoperit cu livezT.

Mormint (La-),

loc izolat, in

jud. Buzar', com. Mdruntisul,

tunul Benga, unde se aflä

in-

gropatT ceT cAzutT in lupta de la PatirlagT, data la 1821 tntre TurcT si EteristT:

Mormanul, sat, in jud. Mehe-

pIetre scumpe si in figurT ; lar

pe capacul luT un chip de om calare, i toartele facute in forma de doT cal sarind in gura vasuluT ; Miga acel vas o tabla

cu maY multe pahare de aur, din carT 2 le pasta mult timp d. Iordache Iamandi. Din cauza neintelegeref ivi te intre fratir loan

si Iordache Jaman di asupra impartiref acestor obiecte, nu le-ati

putut tAinui pe toate. Din toate obiectele gasite, 3 bucAtT ati fost luate de Admiralul

Ciceacof, care le-a trimes Imparatuluf Alexandru I, cu pros-

fora din partea tara; aceste obiecte se pot vedea si azr in muzeul imperial al ErmitagiuluT,

din Petersburg. Obiectele din Muzeul ErmitagiuluT de la Petersburg sunt

Prutul-d.-s., com. Hudesti-Mari,

'o tava mare rotunda de ar-

cat. Alba, in gavanul si coasta

gint, pe care sunt gravate scene

vaeT Cu acelasT nume. Pe coasta stinga a ptriuluT, la poalele dea-

de vinatoare, unele reale, altele mitice ; un vas de argint In forma uneT miel galete sad

dinti, pl. Ocolul-d.-s. ; com. rur. Dedovita.

luluf din partea de N. a vaer, se cunoaste locul apAturelor fácute, unde li 1808, In timpul

Morminte (La-), loc izolat pe

ocupatiuneT Muscalilor, Ionita Iamandi, Ispravnicul de Doro-

mosia Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vilcea, fost pendinte de manastirea Bistrita. S'a vin-

tactul mine; mar la fund un vas de argint aura, ornat cu

Mormintul-CrieseI, /0c, pe mo sia Conteti, jud. Dorohoiti, pl.

facind

parte din com. rur. Parosi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 240 locuitorT si o biseria.

ce s'ati risipit In cenuse la con-

hola

i

co-proprietarul mosieT,

a desgropat o catacomba de

a une alaruse cu toarta mobilA, pe suprafata arda se vad figure In relief, treT scene eroice din mitologia greaa, reproduse cu finete i gratie ; a-

dut de stat in baza legii de in-

oseminte de om inconjurate de

ceste sunt : Hylas, favoritul luT Hercule furat de Nymfele de pe

strainare a bunurilor statuluT din

numeroase podoabe si un schelet

1.1111 Ascanios; Dafne surprinsa

6 Aprilie 1889.

de cal. In nauntru, pe partea stinga s'a dat peste un sicrid pu-

saldindu-se, de Apolon insotit

Mormintele, loc, pe mosia Bol-

trezit ale caruia legaturY erati Inca

www.dacoromanica.ro

de amor, ce sboara cu o faca In mina; In fine Leda In pi-

MOR M I NTUL-URTAWLUI

392

MORMINTUL-J IDO VULL 1

tind laturT unuT cerb si une! ciute. Pe pintecele vasuluT se

si in splendidele remasiti ale tezaurulul de la Pletroasa care

vede, printre brazi san ciparosi, o batalle filtre 4 amazoane, din

impodobesc Muzeul nostru national de la Bucuresti.

nament de frunze si flori; toarta mobila este säpatä Cu un sir de boabe. Pe fundul caldaruséT se

carT 3 sunt incalecate pe cal cu bogate podoabe si port sa-

MormIntul -Jidovului, grdina-

tire (bipene) in minT Si intre 4

va(' niste !itere nedescifrabile,

ostasT grecT cu colfurT, hlamide si armatT cu pale si Cu sulite.

det de pdmint, intre hotarul com. Glogova si Comanesti, jud. Me-

cioare, sarutata de lebada ce ascunde pe zeul Joie si pe care o sustine un amor. Pe buze si

la poalele vasulur este un or-

insemnate Cu puncturT (au poin-

filié). Acest vas are o inaltime de 51/2 versoce (om 231 si o greutate de 9 funzT (3 k. 691). Un alt vas mai mare de argint, in parte aurit, in forma de urna, pe care 'I descria, ca si pe cele-l'alte, d-nul D. Raoul Rochette si Koehne, este Inalt de io versoce (ora 440) si gren de 12 funzi (4 k. 9(38).

Pe fund san imprejurul scaunu-

Lucrarea In relief, de si foarte

fina in amanuntime, este insa mar putin corecta in desemn, de, cit a vasuluT precedent. Amindouà insa dovedesc o decadenta in arta greco-romana si se par a nu fi mar vechT de

cit din al doilea seco! dupa Christos. Vasul se poate divide In 3 parti: gitul sati capacul Cu toartele, cari sunt rezemate jos pe umerii vasului; pintecele, si

scaunul, cu fundul rotunzit al vasuluT. In partea superioara, care este cea maT ingusta, nu se maT vede omul alare, care dupa descrierea coloneluluT Alexandru Gurita, orna capacul, a ramas un simplu trunchin cu solzY care ese din gitul vasului.

luT rotund, care este ornat cu pietre, sunt 3 Nereide, sezind pe monstri marinT, adec5.: un tap, o pantera si un cal, toate cu coadele de balaur; ele tin in minT valuri umflate de vint.

hedinti. Vezi com. rur. Coman esti.

Mormintul-TkitaruluI, movild, prelungita la E.-V. %del Lozova, com. Branistea, pl. Siretul, jud. Covurluin.

Aceste 3 obiecte in carT se

Mormintul- Uria§uluT, ria'icd-

recunoaste lucrarea greco -romana, prezinta Milla an al o gie

turel de peimba pe sesul JijioareT,

cu piesele de orfevrerie ce s'ail gasit in mormintele greco-seythice din Crimeea si Rusia meridionala. Existenta boltei de la Contesti si a celor-l'alte obiecte

catre hotarul despre satul Corjeuti, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoiii. Aceasta movill

de aun, armature si vase, precum si sicriul de lemn orna-

teritoriul satului Hiliseul-Curt,

are forma lungareata a unuT mormint, a carel periferie este cam de 100 m. la baza si care are 3112 m. inaltime.

mentat ; stofele decorate cu polea15.; coroana cu pietre scumpe ;

Mormtntul- Uria§uluï, rddica-

scheletul calului cu podoabe de

turd de pämint, !nafta de 41/2

in fine chiar si scenele lucrate In bas-relief pe vase,

m., larga la baza de 18 m. si

toate aceste isT el semnele lor, In bogatele morminte descoperite pe malurile septentrionale

pete maT ridicate si mar groase;

aur ;

ale Marii-Negre, si mal cu seama In movila Cul-Oba de la Cherei, In Curhanul (gorganul) Certam-

lungd de go m., cu ambele case afla lana drumul de la Herta la Saveni, pe teritoriul satuluT Ibanesti, com. Ibanesti, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoin. Legenda spune ea., In vremea de demult,

De fie-care parte, un centaur,

In urma tul HohlacT, litiga Novo-

purtind pe umer cite o oall,

Cer-Casc, in tara Cazacilor de Don. Toate aceste comori fu-

traia aicea vaduva 'unur urjas Cu un copil al san, si cá. acel copil, umblind odata pe cimp a gasit doT oamenT de statura oamenilor de astle, arind pa-

pe buza gura Umarul vasuluT, pe care stan picioarele de dinapoi, reprezinta In relief o vinatoare de fiare salbatice, precum este descrisa si in relatia profesorului Saulescu; de o parte 2 vinatorT in costum antic si 3 din! gonesc un porc-mistret; de

nerare, in carT metalele pretioase

mintul cu un plug cu 4 bol;

si pietrele scumpe abundan, an infatosat un curios amestec de obiecte greco-romane, cu bo-

el i-a luat, cu plug, cu bol, cu tot, In poala amasa si T-an dus

gate unelte si podoabe de un uz si de un stil gan barbar san oriental, cal-ora in lipsa de un

am gasit aceste gin ganir scur-

termin mai bine apropiat li-sati

mind pamintul». Mama sa 1-a zis: «lasa-T, dragul manid, ca acestit. sunt oameniT caz< an s5. traiasca

cea-l'alta, alt1 2 ¡fin atorT, din carT

zis Scythice. O tnsotire cam ana-

dupa noT2. La viruta de 7 anT,

unul cu gluga (cucullas) pe cap,

loga cu acelea se recunoaste

acel copil a murit si mama sa

isi razima picioarele de dinainte

Itc pe litiga ttrgul Nicopol pe Nipru, si in tezaurul aflat acum

www.dacoromanica.ro

la mama-sa zicind: .EuTte mamá,

MORU-GHIOL

393

MOROENI

l'a ingropat in locul ce aztazT se n u meste Mormintul-Uriasulur.

Pentru ca sa-T acopere cadavrul, a carat tarina cu poala de la o departare de i kil.; rar

cu padurr, lar de Pietrosita este nedespartita, tinindu-se cam tot una pe albia Ialomiter. Cu Talea Runcul se leaga prin miel po-

locul de unde a luat tal-11.1a fiind

tecT peste dealurr, lar cu Pietrosita prin linie de osea.

adincit prin sapatura, s'a umplut de apä si se numeste Dragulea.

Moroe§ti, numire ce se da une

Se invecine,te : la E., cu com. Puntea-de-Greci ; la V., cu com.

Telul, din jud. Arges; la N., cu Ionesti si la S. cu com. Mozaceni,

tot din jud. Arges. De

Ionesti se desparte prin apa Neajlovul, iar de cele-l'alte prin

pdli din comuna

Namdesti,

plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

padure. Se leaga cu comunele vecine prin drumurT t'Ira sosele.

Are o padure cam de 70000

Moroeni, com. rur., jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita. Aceasta com, este cea mal de-

Moroianulul (Valea-), vale, in

partata spre N. a jud. si este situata pe ambele malurI ale

jud. Buzar', com. Aldeni ; incepe din plaiul Muntele-Virful-Mare ;

Mortul, tîrid, in jud. Braila, la

Ialomiter in vár si pe dealurT. De

prim este Valea - Lacului 0 se varsa in riul Buzaul, linga biserica din cat. Matesti, com. MI-

Gliseanca, la 6 kil. spre S. Are o suprafata de 4 hect.; 7 case si 30 locuitorT. Vite sunt : 15 ca!, 35 vite ama cornute, 250 oI 51 10 rt-

la aceasta comuna, incep munil

marT al judetulur Dimbo-

vita. In raionul comuner se afla suhatul, numit Mallul, precum dealul Plaiul-Plopilor. Mara de Ialomita prin raionul comuner, curge si piriul Rusetul. Se compune din treT catune : Moroeni, Lunca i Muscelul, cu o populatiune de 1132 locuitoti. Are o biserica; o scoala ; o moara ;

o dirsta; o piva si

5

herastrae de Wat scindurr. In muntr nu departe de comuna Moroeni se afla schiturile Pestera i Obirsia. Locuitorir se ocupa cu tot fe-

lul de tesaturr de Hila, cu cresterea vitelor : bol, yac!, cal, multor capre, or i porcr. Pe teritoriul com sunt multr pomr roditorT i padurr marl si multe. Pe muntr are suhaturr intinse, unde pasc t'irle de or i cirezr

de bol si yac!. Se afla pietre de var in muntele Brindusile si in muntele Priporul se ata carbunT de pa-

arir.

racineni.

Morote§ti (Hoinari), cdtun, pen-

S. mosier Bratesul, com. Surdila-

rnAtorI.

dinte de com. Osmanul, pl. Balta, jud. Braila, la 4 5 kil. spre V. Populatia sa e de 288 suflete.

Morote§ti, moysie, pendinte de com. Osman, pl. Balta, judetul Braila, proprietatea mostenito-

Mortul, grupa de mar multe movile, la N.-E. tirler cu acelasT nume, jud. Braila, com. SurdilaGaiseanca.

Monu-Ghiol, com. rur., in jud. §i pl. Tulcea, situata in partea

rilor Maria Niculescu si Al. Chrisoscoleti Suprafata sa e de 4000

de E. a jud., la 36 kil. spre S.-E.

hect., aducind un venit anual de 53000 ler.

trictului i in partea de N.-E.

Mortatul, tnunte, in jud. Buzati,

de orasul Tulcea, capitala disa plaser, la 8 ldl. spre S.-E. de or4elu1 Mahmudia, resedinta plaser.

com. Goidesti, cat. Fundata; are padure si izlaz ; e ramificatia de N. a muntelur Räzbolul.

Se margineste : la N. si la V. cu com. urb. Mahmudia ; la E.,

Mortatul, pildure mosneneascA, pe mosia Goidesti, com. Goi_ desti, jud. Buzati; are 250 hect.

S., cu com. Cadirlez (Sf. Gheor-

Morteni, com. rur., in jud. Dim-

cu com. Cara- Orman, despartindu-se prin gira Litcovul ; la

ghe), de care se desparte prin gira Cernetul si la V., cu com. Sari-Nasuf, i anume Cu catunul san Bei-Bugeac.

Neajlovul, la S.-V. de Glesti. Se compune din 4 catune :

Teritoriul com. este in cea mal mare parte la nivelul Durarel i chiar al Mari!, dar mar cu seama in partea de E., in

la V., Cu com. Runcul ; la N. Cu culmea i piscurile muntilor Car-

Morteni, Cacova, Vultureanca si

multe locurr, e chiar mal jos de

Balomireasa, cu o populatie de

cit nivelul Dunarer, de aceea s'ají

pati si la S. cu com. Pietrosita.

1842 locuitorY.

format baltr numeroase si in-

mint. Se invecineste : la E. Cu com.

Talea, plaiul i jud. Prahova;

De Talea i Runcul, se desparte prin dealurl ripoase acoperite

bovita, pl. Cobia, situata pe cimpie si pe malul drept al riulur

Are trer bisericT ; o scoala ; o

moara si o pina cu aburr.

www.dacoromanica.ro

conjurate Cu stuf. Pamintul ferm

saii solid ocupa nuirnar a 20-a

MORU-GHIOL

MORU-GH1OL

894

parte din tot teritoriul comuneT,

Ghiol, spre V. comund ; baltile

ioritate compusa din RusT, este

cam vr'o 2400 hect. ; ta acest panaint ferm, este dealul MoruGhiol (4i in.), la V., de natura.

Isacovul, ruslina-Mare i IuslinaMica, la E., scurgindu-se in gira Litcovul ; intinsul iezer Razelm

de 290 familiT, sari 1477 suflete,

pietroasA ; dealul Cara-Bair, tot la V. (79 m.), cu pamtnt arabil. Movilele sunt nnmeroase, cu o tnalVime de 20-25 metri, cele mal multe artificiale i datind din vechime ; cea mal insemnata este aceia de pe dealul Cara-Bair,

cu golful Holbina, in care intrA

Moru-Ghiol, fondata in 1884 de

o mica peninsula cu 2 capete

locuitorT, frecuentata de 58 elevl;

numite Cojburunul-Mare i Cojburunul-Mic, la S. si V.; balta Dranovul, la E.

a doua, In cat. DunavAtul-d.-j.,

de 13 ni., sapindu-se pana la 8 adincime, s'aCksgasit inteinsa

de 20000 hect., cimpie intinsa, Intretalatä de baltT i lacurl si

urtne de zid si o chee grea de

in care la marT distante se ri-

fler. Linga satul Dunavatul-d.-s., se afia Dealul-cu-Cetate, al caruI

día cite un punct mal inalt ;

ro hect. pamint, deservita de

asa avem: Paulo (t m.), la S.-V.; Dranovul-Cherhana (I m.), la E.; Parvuloc, tot la E. (2,2 m.), Calinova (6 m.), la S.-E.; Dunavatul-Copac (1 m.) i Cernetul-Flo-

un preot si un cintaret ; a doua in cal. Dunavatul-d.-s., cu hra-

rea (r ni.), tot la E., si altele. Catunele carl compun com. sunt : Moru-Ghiol, catunul de

si

resedinta, asezat la V., Ruga la-

taret. Stuful contine papura; baltile

virf, Dunavatul (25 m.), are la poalele sale ruine de cetate vechle, cum sunt la poalele dealulul Cara-Bair ruinek cetatel Zaporojenilor, carr avusesera adi

cetate bogata i intinsa.

Este udata la N. de bratul Sf. Gheorghe, pe o lungime de 32 kil. Dunavatul, ce pleaca din Dunare, spre S., uda satele Du-

Locul liber este ocupat de ce acopere o intindere

stuf,

cul Moru-Ghiol ; Dunavatul-de-

si se varsa in lacul Razelm, prin

sus, spre E. de catunul de resedinta, pe malul drept al girlef Dunavatul, de la care sT-a

dota brate. Comunica cu

nava.tul-d.-s.

i Dunavatul-d.-j.,

la-

luat t numele; Dunavatul-d.-j.,

cul Dranovul prin 3 girle : Pietuat, Semnat, Dvatatca, care uda

la 7 kil. spre S.-E. de catunul

comuna la S.-E.; gira Dranovul o uda la E.; Girla-Lipove-

Dunavatul ; Uzlina, spre N., pe malul sting al bratuluT Sf. Gheor

nilor, care este o comunicatie a bratuluT Sf. Gheorghe i gira Dunavatul, la N.; gira Priboina,

ghe, la 8 kil. spre N.-V. de catunul de resedintä. Mal sunt apol asa numitele

tot la N., e scurgerea loculuT Moru-Ghiol in Dundre ; girla Cernetul i alte trei raid girle: Lungul, Sulemanca i Mihalache-

Cherhanele sati pescariT, trel asezate pe bratul Sf. Gheorghe, una pe lacul Dranovul, .0 alta pe lacul Razelm.

GrecuI, prin carT gira Cernetul

Intinderea comund este de

comunica. cu Dunavatul, uda

46000 hect., din carT 2400 hect. pamint ferm, lar restul de 43600

com. la E.; gira Marche!, la N.-

V.; Orla Litcovul, la E. si N.; Orla Clinetul, la V.; mal multe raid girlite strabai, cari pleaca din lacurl si se pierd in stufarti. BaltT sunt numeroase; principalele sunt : balta Moru-Ghiol, Ruga satul Moru-Ghiol, se scurge in Dunare ; dota miel lacuri sarate, tot litiga satul Moru-

de resedinta, pe malul &Id

hect. apa, girle, baltf i stufurT, al caror venit este ale statuluf. Din 2400 hect. pamint, ioo hect. sunt ocupate de vetrele celor patru sate ; 21 6o hect. sunt ale locuitorilor i 45 hect. ale proprietarilor, date in amuela locuitorilor. Populatiunea comund in ma-

www.dacoromanica.ro

din cari 312 contribua.bill.

Are dota scoll : una in c'at.

la care urmeaza

i

copia din

c5t. Dunavdtul-d.-s., care este la 2 kil., fondata la 1892 de locultori, i frecuentata de 50 elevI ;

3 bisericT : una in cat. MoruGhiol, cu hramul Sf. Gheorghe, fondata in 1879 de /ocuitorl, cu

mul Acoperamintul-MaiciT-Dom-

nuluT, fondata in 1889 tot de locultorT, deservita de i preot

I cintaret si a treia In cat.

Dunavatul-d.-j., zidita in 1894,

deservita de i preot

i t

din-

gtrlele, peste, al carul venit apartine statuluT. Padurile se intind de-alungul Dunarif, pe o lungime de 8 kil.

si pe o intindere de 200 hect. ; finetele ocupa 400 hect.; pasunele, 2500 hect., si sunt toate aflatoare in stuf, i numaT putine pe pamintul ferm. Locuitorii posea,: so plugurT si 2 masinT de secerat ; 400 bol, 250 vacf, 350 ca!, 400 of sí roo rtmatorT. Sunt 3 meseriasi, 2 ferarT si lemnar, 5 comerciantl (2 lipscan!, 3 circiumarT).

Comerciul este activ si con-

sta in import de coloniale vinurT, si in export de cereale, pqte proaspat i sarat. Budgetul comunei e Ia veniturT de 6275 le!, si la cheltuelT, de 5568 leT.

CaT de comunicatie sunt pe uscat si pe apa; pe uscat sunt drumurile comunale : Mahmudia-Tukea, la Sari-Nasuf i cat.

Beibugeac-Carailcil; pe apa, prin

Mahmudia, vi pe acela al cat.

stuf si pe malul DundreT, este un drum comunal la Cara-Or rnan $i Cadirlez.

Moru-Ghiol ; este o prelungire o-

In aceasta comuna sunt zidurr carT dovedesc urmele co lonistilor romanI. Dupa cum arata numele sáü, comunda fost

la inceput locuita de TurcI si Mari', ce ati fondat acest sat, cam pe la anul 1860, venind din Crimeea, de sub dominatiu-

riental a dealuldi Cairacile ; se intinde spre E., avind o directie general de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea de E. a plasel si a °rasilla Mahmudia si cea de V. a com. Moru-Ghiol; e de natura stincoasa ; are 41 metri inaltime ; punct trigonometric de

rangul al 3-lea ; la poalele de N. se intinde lacul Moru-Ghiol si satul Moru-Ghiol, iar la cele de S., dota mid lacurl sarate

nea ruseasca, si primind paminturT In aceste tinuturT ale DobrogeT, gasind acest pamint bun de cultura, de pasunat, si neplatind niel o dare catre stal tul turcesc, aü locuit comuna si catunele el pana la 1877, cind,

Moru-Ghiol, lac, in jud. si pl.

In urma razboiuluT turco-rus, s'a

Tulcea, pe teritoriul com. rur.

retras populatiunea mohametana, raminind numaT vr-o 30 familif tatarestT, iar satele ati fost ocupate de RusT-LipovenI din comunele invecinate, Cara-Orman i Uzlina.

Moru-Ghiol, situat in partea de E. a plaseT i cea de V. a com., la poalele dealuluI Moru-Ghiol ; pe malul salí de S. se afla satul Moru - Ghiol ; comunica

Moru-Ghiol, sat, in jud. si

MOSCUL

395

MO1(U-GHI01..

pl.

Tulcea, cdt. de resedinta al com. Moru-Ghiol, asezat in partea de

E. a piase', vi in cea de V. a com., bite() scobitura a laculuf Moru-Ghiol.

Se margineste la N. si la V. cu com. urb. Mahmudia ; la S., cu cat. Dunava.tul-d.-j. ; la S.-V., cu cat. Bei-Bugeac; la E., cu cat. Dundvatul-d.-s. si com. Cara-Orman.

Are o intindere de 1745 hect.,

din carT 30 hect. ocupate de vatra satuluT, 1670 hect. ale lo cuitorilor i 45 hect. ale proprietarilor. Populatiunea, compusa. din

i T'Atad e de 162.familiT (30 tatare si 132 ruse), Cu 794 RusT

suflete (102 TatarT si 692 Ru$I).

Are o- scoala si o biserica.

Moru-Ghiol, deal, in jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. urb.

$i cat. Bei-Bugeac (al com. Sari-

Nasuf); este acoperit cu pasuni si aräturT.

cu Dunasea prin girla Priboina ;

are o intindere de 200 hect., din care jumatate e acoperita cu stuf; contine peste, care se transporta la Mahmudia si al caruT venit apartine statuluT.

formata din satul: Morunglavul (802 locuitorl) $i 5 catune, situate pe apa Burluiul : Ghiosani (255 locuitorf), Barasti (Burluiul, 380 locuit.), Morunesti-d.-j. (260 locuitorI), Morunesti-d.-s. (200 locuitorT) i Poiana-Mare (288 lo-

cuitorT). Este situata la 12 kil.

de Bals si la 14 kil. de Caracal, la o altitudine de 198 m. d'asupra nivelulul

Are o populatie de 558 fasati 2185 suflete : barbatI i 1075 t'eme), din carT 416 contribuabilI ; o scoala pri-

mara, conclusa de I trivatator, frecuentata de 41 elevI ; 4 bisericT, din carT una in satul Morunglavul, cu hramul Sf. Treime, din 7160 (1652), deservita

de I preot si 2 cintaretT ; 7 circiumI.

Morunglavul, deal i punct trigonometric de observatie, llaga satul cu acelasI nume, jud. Romanati.

Morunul, pIrla, in jud. Vilcea, izvoreste din poalele dealuluI Plesul $1 se varsa in riul Mue-

reasca, in raionul com. MueMorune§fi-de-Jos, a/un, al com. Morunglavul, spre S.-E., pl. 01tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, linga riul Burluiul ; are 196 m. altitudine d'asupra niveluluT riT.

Are o populatie de 70 fa-

sati 260 suflete ; o biserica, Cu hramul Cuvioasa Paraschiva (1705), deservita de 2 preotI $i

2 clnaretI. Morune§fi-de-Sus, ceitun, al com. Morunglavul, spre N.-E., pl. 01tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,

Ruga apa Burluiul, la o altitudine d'asupra niveluluT Mari de 197 m. Are 200 locuitorr.

reasca-d.-s., pl. Cozia.

Moru§ul, elefteti, in jud. Teleorman, com. Magureni, format din revarsarile piriului Bratcovul i alimentat de apa diferitelor izvoare.

Moruzi, saú Leaotul, iaz, derivat din 1131 Prahova, din dreptul com. Nedelea, pl. Filipesti, jud. Prahova.

Mosafirul, insuld, in Dunare, cu 4 hect. paclure, pendinte de com. Celeiul, jud. Romanati.

Moscul, sat razasesc, pe valea

Morunglavul, com. rus'., in jud.

Chinejei, coro. Bujorul, pl. Pru-

Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

tul, jud. Covurluid, din sus de 51

68157. Nardo »Mimar Geogrevlo.

www.dacoromanica.ro

MOSOARELE

MOS-COMAN

396

Golasei. Are 124 familiI, sati 594 suflete; o biserica si o scoala. Pana in 1886, satul Moscul forma comunA a parte.

Mosoarele, suburbie, a orasului T.-Ocna, pl. Trotusul, jud. BacAti, situata la N.-V., pe dreapta TrotusuluT, pe drumul Moines-

tilor. Are o populatie de 64 fam. de RominT, 8 fam. de UngurT i 5 fam. de EvreT ; o bicu hramul Schimbareala-Fata, cladita la 1844 de Spiridon Chirita, Sandu Chirita si Tanase Negri.

Teritoriul san este bogat in pleura, care se exploateaza.

Mosorali, saü. Musura, pescarle, in jud. Tulcea, pl. Sulina,

preuna cu trupul Urzicari, pa-

volt 625 bivolite, 294 capre,

durea Dosul-cu-Morile.

37552 oT si 5850 porcT. Comerciul se face de 31 hangil si 116 circiumarT. LocuitoriT poseda : 1897 plu-

Mosti§tea, plastI, jud. Ilfov, con-

topita cu pl. Dimbovita de la I Aprilie 1882, de la care data singura plas, ambele avind resedinta sub-prefecture/ in com. Pantelimon.

Se compune din 70 sate, cari formeaza 16 comune rurale, anume: Belciugatele-Cojesti, CAtru nesti-Mii neasca, Crin gul-Fu ndulele, Creata-Lesile, DragoestiBi tinele, Dridul-SArindarele, Fer-

tea de E. a jud. si are o po-

in numar de 22 familiT, san 103

pulatie de 23343 locuitorI, din car1 : 5362 locuitorI se ocupa

suflete.

Cu plugaria, 147 sunt ctrciumarI,

23 industrial, 416 aú diferite profesiunT.

Suprafata totalä a piasel e de 136284 pogoane. Statul si proprietariI ati 48882 hect., iar locuitorii 19260 hect. Din acestea, statul cultiva prin arendasiT saT 32523 hect. (2486 hect. ramin sterpe, 3546 hect. izlaz, 25 hect. cultura vier, 7302 hect. padure). Locuitorif cultiva 17314 hect.

(406 rarain sterpe, 1489 hect. izlaz, 51 hect. vie).

scoala.

cimpie intinsa, brazdata de la

Mosti§tea, lac, jud. Ilfov, pl. 01tenita si jud. Ialomita, pl. Borcea, Ruga care se afla satele : Bosneagul, Uimul, Nenciulesti

se sfirseste in apa MariT-Negre.

Mosoroasa, sat, fAcind parte din com. rur. Pausesti-MAglasi, pl. Cozia, jud. Vilcea, situat la 3 kil. de cat. Coasta, unde e

luat numele de la valea Mostistea, care o udà in partea de S. Pamintul acesteT plasf este o

simnicea, Rosiori, TamAdaul-D ir

PescariT, maT totT lipovenT, sunt

din com. rur. Olanesti, pl. Cozia, jud. Vilcea. Este situat pe valea Cu acelasT nume si are o populatie de 42 'oculto/g.

i

1515 cu cal. In cuprinsul plaseT sunt o bala 50 helestaie.

N.-V. spre S.-E. de maT multe carl fac pamintul mult ro-

de S. gura a bratulur Chilia,

Mosoroasa, sat, facind parte

care si carute : 2372 cu bol

binti-Stroesti, Greci - Gradistea, Hagiesti-Mariuta, Ileana-Sulimanul, Mala, Meri-Petchi-Netezesti, Micsunesti-Greci, Radulesti-Re-

van. Resedinta sub-prefectureT era maiinainte in com. Fierbinti-d.-s. Teritoriul plaseT coprinde par

comuna Sfistofca. Este asezata pe malul MAni, unde cea maT

gurT cu boT si 1211 Cu caT ; 3887

ditor si de cite-va miel* dealurT.

Faurei. Acest lac desparte jud. Ialomita de jud. Ilfov. MaT poarta numirea de Iezerul. Contine mult peste. TarmiT saT in partea de S. sunt mlastinosT. Se scurge in Dunare in fata ostrovulul Albina, trecind pe l'ingA com. Manastirea, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

Mosti§tea, gîrid, in jud.

Ilfov.

Izvoreste din partea de N. a judetuluT, dintre satul Varasti-d.-s.

Varasti-d.-j., pl. Dimbovita, curgind de la N.-V. spre S.-E. Comunica cu valea Pasarea printr'un brat, spre N. de manastirea Pasarea. Linga com. TA-

Mosoroasa, sat, facind parte din com. rur. Bujoreni, pl. Cozia, jud. Vilcea. Are o populatie de

La FIerbinti este resedinta judeluI de ocol. Are : 48 bisericT, deservite de

riceni, pl. Oltenita, se varsa in balta Mostistea i d'aci se.scurge in Dunare in ata ostrovuluT Al-

Cade la V. de

47 preotr; un biuroù telegrafo-

bina.

com., la 4 kil, de satul Olteni, resedinta com.

postal ; un spital rural cu 18

Are un curs lin i in mare parte e asa de lata ca pare a fi o balta.

55

locuitorT.

Mosoroasa, trup de mofie, a statulur, in intindere de 75 hect.,

in jud. Vilcea, pl. Cozia, com. Pausesti Maglasi, formind, im-

paturT ; 6 morT cu aburI si

II

Cu apa; 24 podurT statatoare ; 24 masinf de treerat cu aburT. Vite sunt: 6278 caT si Tepe, 97 armasarT, 8798 bol, 5032 vad,

2231 vitd, 257 taurT, 192 bi-

www.dacoromanica.ro

Mo§-Coman, vale, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul com. Hagieni, situata pe

moACA

coasta BäraganuluT, printre viile

locuitorilor din Hagieni. Mo§aca, peidure, pe mosia PiriulNegru, com. Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

Mo§easca, mo§ie, in jud. Buzan, com. Balanesti, cat. Cozieni ; are

6o hect., din carT 35 hect. padure, proprietate mosneneasca. Mo§easca,numire data uneT parir durea satulul Tihulestidin Cozieni, jud. Buzan, com. Balanesti ; are cam 54 hect.

MONA

397

Mo§ia-Episcopie, melie, ce se intinde spre V. O E. de orasul Roman, jud. Roman, si care apartinea din timpurT vechi EpiscopieT de Roman. Ea se in-

tindea, dupa cum ne arata o hotarnicie veche, pe temeiul careja C. Racovita-Vodä, la IO Septembrie 1752, da un hrisov domnesc, din hotarul tinutuluT Neamtu, prin tirgul Roman, spre Siret, pana in mosia Ghedintilor. EpiscopiT luan dijina din tot venitul eT, din zece una.

tuata pe costisa_dealuluT, numit Fata-MosneT.

Se invecineste la N. cu com. Rachita si Seaca-de-Padure ; la V., cu Carpeni ; la S., cu cat. Stubeiul si la E., cu com. CAciulatul. Limita linieT de N. incepe din mosia statului Seaca, din punctul

numit Platra, si merge spre E. pana la movila numita Basica, apoT cu directiuneaspre S.-E., panä in Gura-MosneT, zisa Leamna.

Limita linieT de S. incepe din

mosia Geblesti si merge pana da mal inain te une pcirli din

in mosia Caciulatul. Limita Unid de E. se intinde

Mo§e§ti, vechie numire a catu-

incunjuratoarea orasuluT Roman,

din mosia statuluT Vilcomul, pana

nului Cozieni-d.-j., jud. Buzan, com. Balanesti.

jud. Roman, parta ce vine din sus de oras (spre N.) si aceasta

In mosia Caciulatul.

Mo§e§ti, vechie numire a di tunula Pietrarul, jud. Buzan, com. Trestia.

Mo§ia-TirguluI, numire ce se

spre deosebire de alta, ce venea din jos si care purta numele de Mosia-EpiscopieT. Aceasta parte apartinea DomnuluT, cacT din un document de la C. Racovitd-

Limita linieT de V. tine din mosia statuluT Seaca, pana in mosia Geblesti.

Terenul comuneT este acci-

dentat de dealul numit Fata. MosneT. Dealurile ail o triAltime cam de 200 m. Sunt acoperite cu semanaturT de grin, porumb, vil si padurT.

Mo§e§ti-Noi, sat, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Nisipuri, asezat in partea de V. a

VodA, din 15 Iulie 1756, se vede ca acesta harazaste o bucata de loc de 1740 stinjenT din mo-

com., pe malul sting al riuluT R. SArat, la 51/2 kil. spre V. de cal.

sia tirguluT, EpiscopieT de Roman

La anul 1874, com. Mona

pulatiune de 66 familiT, san 314

si cu aceasta ocaziune arata ca. intreaga aceastà mosie a tirguluI era de 3000 stinjenT, afara de vatra tirguluT.

era unita cu comunele Rachita si Caciulatul. Az1 se compune

suflete, din carT 64 contribuabili ; o biserica si o scoalI.

Mo§iasca, nutnire, ce se da sa-

Arco bisericA, fondatA la 1735,

tulut Vizireni, jud. Braila, care

Mo§e§ti-Vechl, sat, in jud. R.-

a fost format de locuitoriT ven itl

de Pirvu Ion Arca si altiT. Reedificata. la 1792 de Mihail Tran-

Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., catunul comuneT NisipurT, asezat in par-

din satul Mosiesti, din jud. R.-

de resedinta, Nisipuri. Are o intindere de 6 hect., cu o po-

S arat.

tea de V., pe malul sting al riuluT Buzaul, la 2 kil, de can-

nul de resedinta. Are o intindere, de 6 hect. si o populatie de 88 familil, sati 386 suflete, din

carl 82 contribuabilT; o biserica.

Mo§ia-Archita, reIztIfie, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Mastacanul, proprietatea CapitanuluT Gh. Popescu. Are un venit anual de 400 leT.

Mo§iei (Capul-), sub-divizie a cdtunulut Fundeni-Cuculeasa, comuna Fundeni, jud. Buzan.

Mo§illor (Virful-), virf de munte, j ud. Baclii, pl. Tazllul-d.-s., de pe teritcriul com. Solontul.

Mona, com. rur., jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., la 32 kil. de Craiova si la 17 kil. de resedinta plaseT, com. Sopotul, si-

www.dacoromanica.ro

din dota atune si anume: Caraimanul si Mona, care este cltunul de resedintl.

dafir, etc. A treia oara a fost reedificata, in 1864, de obstea comunelor Mona si Stubeiul. Biserica e facuta din birne, si serbeaza. hramul Sf. Paraschiva.

Este o scoala mixta in cat. Mona, ce functioneaza din 1875 si frecuentata de 28 copiT.

Dupa legea rurala din 1864, sunt 35 locuitorT impamintenitT,

iar dupa cea din 1872 sunt 12 insurateT, avind pamint pe mosia statuluT Seaca-de-Padure. Suprafata teritoriuluT comuneT este de 800 hect., din cari :

MONA

MWAIA

398

33 elevi; dota bisericI, din cae

600 hectare pamtnt arabil, 20 hect. fineata., 20 hect. sterp,

una vechTe cam de 200 anT, de-

40 hect. padurT qi. wo hect. va-

servite de 2 preotT O 2 cinta-

tra satuluT. Mo§ia de pe teritoriul comuneT

retT.

are o intindere cam de 600

afla urmele unor santurl, care strabate localitatea in partea de

hect. ara padure §i fineatd. Are un venit de 7200 leT §i a apartinut d-lor Geblescu, Iacovache li cetelor de mopenT. AzT toata apartine mopenilor. Padurea Mona de 40 hect. 0

apartine cetelor de monenT; e populata cu cer, emita, 51 ulm, predomnind limita. Ville, in intindere de 20 hect., apartin locuitorilor mopenT, §i

produc vin rw.

Pe teritoriul acestuT sat, se

N.-E., iar in partea de N.-V. se afta movila numita Cetatuia. In aniT din urma s'ati gasit prin marginea anturilor, instrumente de fer agricole, precum secerf, sape, . a., de forme curioase.

Vite mar/ cornute sunt 586, oT 1317, capre 21, caT 117 porcI 605.

i

Mona, sat, jud. Dolj, pl. Dum-

Transportul se face cu carele pe calea vecinala Breasta.Cleanovul, pe o intindere de 70 kil. Budgetul com. e la veniturT de i166.40 leT li la cheltuelT de

brava-d.-s., com. Mona, cu reedinta primariel. Are o popu-

1097.32 leT.

functioneaza din 1874, frecuen-

Vite cornute sunt 417, or 120 i ca T 42.

latie de 459 suflete: 239 barbatI i 220 femeT, locuind in 121 case; o coala mixta, ce tata de 25 baetT O 3 fete, 19 bletT i 3 fete din Mona, 6 ba-

Mona sati Mojna, com. rur.,

etT din Caraimanul ; o biserica, fondata. de locuitorif satuluT i

in partea de N.-V. a pl. Podoleni, jud. Falciti, cam la mijloc, i spre N. de oravil Hui. Se marginWe la E. cu com.

anume-: .Hamza, Barbu, Arca O altiT la 1735, reparat5. de Pirvu la 1792 §i reinoita de olptea locuitorilor la 1864; ser-

Bohotinul O Gura-Bohotinulul ;

beaza hramul S-tiT VoevozT

la V., cu GhermanWi ; la N.,

Cuvioasa Paraschiva §i e deservita de I preot O 2 cintIretI.

Cu Raducaneni i la S., cu CozInWi i o parte din Bune§ti. Situata pe dealurile CetatueT O Bohotinul O pe valea dintre aceste dealurT, ce inconjoara

Mona, sat, jud.

i

PrutuluT.

Mo§neanuluI (Culmea-)sirel de munit, in jud. Baca4, pl. Trotuul, ce se ramifica din culmea CiculuT (Transilvania) i des-

parte Ciobanqul de Uzul.

Mo§neaguldi (Valea-), vale, se intinde filtre satele Valea-Caselor O Lipova-Razql. Pe aceasta

vale e situat satul Valea-Mo§neaguluT, din com. Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti.

Mo§neni, sat, facind parte din com. rur. Surpatele, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea. Are o populatie de 169 locuitorT, i cade In partea de S.-E. a comuneY, la 1/5 kil, de cat. Surpatele, reqedinta com. LocuitoriT sunt mopenI. Are o biserica, numita Colnicul, fondata de Episcopul Cle-

ment la 1642.

De la E. spre V. e udat de riul Otasaul, in care se varsa valea Petradaia. La S. are Dealul-Ciinesc, la poalele caruia se afla cetatea Cetatea.

Falciii. VezT

Mona, comuna.

de toate partile satul Mona, Mona, loc, cu ram4ite de cedin care e formata comuna, atatue, jud. Falda. VezT Cetavind deschidere numal in partuia. tea de S., pe unde trece PiriulMopeT.

piraiele din aceaste comune, numite Cozniqti O Podoleni, se varsa in l'azul de la Gura-CilceT, de pe teritoriul com. Ghermanqti i de aicT in baltile

Mona, pida, jud. Falda,

for-

Mo§neni, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. FlorWi.

Mopeni, despdrfire a comuna Gradinile, pl. Balta- Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Suprafata teritoriuluT comu-

mat din piraiele : CetatueT, Ra-

neT e cam de 2210 hect., din carl 715 hect. padure, lar vatra satuluT de 86 hect. Are o populatie de 552 fa-

din jos de sat, la Podul-BoeruluT, latí numirea de Mona. Piriul dupa ce primqte in §es

pa TeleormanuluT, jud. Argq,

Piriul-Vael-luT- Voda, trece pe teritoriul comunelor Cozmesti i Podoleni, unde unindu-se Cu

§i o biserica.

miliT, sati 1510 suflete, din carT 289 contribuabilf ; o coa.11, in-

fiintata la 1867, frecuentata de

cea i Plochir, carT, unindu-se

www.dacoromanica.ro

Mo§neni-Albote§ti, sat, pe

a-

pl. Pitqti, pendinte de com. rur. Albota ; are iso locuitoe Mo§oaia,

com.

rur.,

pe apa

M00A1A

Teleormanulur, jud. Arges, pl.

Pitesti, la 9 kil, de com. rur.

399

Cimpulung, comunele Corbsod si Berevoesti, plaiul Nucsoara.

Biscovul-Flesti, resedinta sub-

prefecturer, si la 12 kil. de Pitesti. Se compune din satele : Belciul, Clocanei, Curaturele, Dealul-Lung, Mosoala, Piscul-Mosu-

lur sí Cordesti, cu o populatie de 460 familiT, sall. 1859 suflete,

din carT io familir de TiganI. Are 3 bisericr, din carr una foarte vechre, deservite de 6 preotT, 3 cintaretT si 2 paracaserr; 2 co/T, una de baetT si a doua de fete. Budgetul com. e de 4445 ler

la veniturr si de 3285 leT la

Mo§oaia, sat, in jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. cu acelasT nume. Aci este resedinta primarier.

Mo§onoaele, schit de calugarl, In com. Fitionesti, pl. Zabrautul, jud. Putna, infiintat in 1812 de parintele Dimitrie.

Mo§onoaele, pcidure, in tntintindere de 1824 fb.lcr, proprietate a statulur, situata pe teritoriul com. Fitionesti, pl. Z5.brautul, jud. Putna, avind trupurile: Mosonoaele, Raschitoala,

Petroaia si Repezoaia.

Mo§oroaele-Mari, munte, jud. Muscel, tare comunele Leresti,

Namlesti si munir Rucarulul. Mo§oroaele-Mici, tn. unte, jud. Muscel, la S. de MosoroaeleMari.

Mo§oroaele-Mari qi Miel', paduri ale statulur, in intindere

Olt, situat pe valea Iminogulur, intre Catanele si Schitul-Greci.

Are o populatiune de 240 locuitorr, din carT unir sunt mosnenT, altir improprietaritT dupa

legea rurala; o biserica, fondata la anul 1851, ar carel ctitorr sunt : Preotul Theodor Mostenescu, Preotul Ion Mostenescu si Preoteasa Stanca..

Locuitorir posea : 20 cal, 16 Tepe, 6o bol, 35 vacT, 250 or si so porcr.

Mo§teni, cdtunaf, pendinte de com. Dudul, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. Are vr'o 45 locuitorr, mar totT mosnenT, carT posea cam 300 hect. arabile si 125 hect. pädure.

Acest catun e maT mult o mahala a cat. Dudul, situat la N. satí.

Mo§teni, tnahala, com. rur. Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vilcea, situat la 11/2 kil, de

virful Alunulur; uda com. Dusi Dumitresti-d.-j., si se vara, in

riul R.-Sarat, pe stinga, dupa un curs de 30 kil. Motocani, mofie, ara sat, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Radiul, situata pe l'higa mosiile Branistea si Polobocul.

MOt00e§ti, sat, in jud. Bacad, pl. Tazldul-d.-j., com. Ripile, si-

tuat in sesul din stinga Trotusulur si pe coasta dealulur Ciortolo mul,

la 4 kil. goo m. de

satul Ripile. Are o populatie de 50 familiT, sati 180 suflete. Vite sunt: Io cal, 87 vite marT

cornute, 4 capre si 30 porcr. Motoci, com. rur., in jud. Dolj, pl. Ocolul, la 14 kil, de resedinta plaser, com. urb. Craiova, situatä pe sesul Motoci, de ambele malurI ale riulur Tesluiul. Se compune din doua catune: Motoci, care este catunul de resedinta, si Urechesti.

Se Invecinqte la N. cu com.

mahalaua Dosul, unde e scoala.

Maldesti ; la S., cu com. Mischi;

Cade in partea de S.-E. a comuner, tina riul Bistrita.

la E., cu com. Vulpeni si la V., cu com. Izvorul si Florepti. Terenul com, este ves, com-

Mol-1Iva, mofie nelocuita, a statulur, fosa pendinte de manasUrea Slobozia, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balti, pe teritoriul com. Pribegi, cu o suprafata de 1400 hect., din carT 130 hect. padure. Se arendeaza Cu 22000 ler anual. Motilva, pdclure, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Pribegi ; formeaza cu padurea Rliosul un

trup de z30 hect., populat cu stejar si ulm.

de 1351 hect., jud. Muscel, facind parte din muntiT manastireT

plaiul Rimnicul ; izvoreste din mitresti, catu n ele D u mitresti-d.-s .'

M o§teni, sat, facind parte din com. rur. Mierlesti, pl. Siul-d.-s., jud.

cheltuelT.

Vite: 600 bol si vacr, 22 cal, 600 or si 200 rimatorr.

MOTOCI

Motnäul, Ha, in jud. R.-Sarat,

www.dacoromanica.ro

pus din arel si nisip. Este udatá de piriul Tesluiul, care curge prin com. cu directia

N.-S., si peste care sunt doul podete, unul In catunul Motoci si al doilea in catunul Urechesti. Sunt patru lacurf : Lacul-Rater, al - Corbulur, al- lur- Lazar si alDumbraviter.

Se zice ca com. a fost infiin-

tata la 1713 de un pastor numit Marin-Motocul, d'Id, stabilindu-se co turma sa ala a fost urmat si de altr locuitorT de prin comunele vecine.

Are o populatie de 800 lo-

MOTOCI

cuitorr, din carT 475 locuitorT in Motoci si 325 in Urechesti, locuind in 158 case ; doua bi-

Motoci, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Motoci, resedinta primariel. Are 475 suflete ; o scoalá

serien una in cat. Motoci, cu

mixta, ce functioneaza. din 1881, frecuentan. de 45 baetI, din

hramul Sf. Paraschiva, zidita. de Balasa-Teodoru i reedificata de fostul proprietar B. Solomon, la 1853, avind 17 pog. date de stat

si 150 pog. date de fondatoare si a doua in cat. Urechesti, cu hramul Nasterea - Maicer - DomnuluT, zidita de locuitorT i ree-

dificata la 1858 de Marin Gre-

carr: 27 din Motoci i 18 din Urechesti; o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, de zid,

avind 17 pog. de la stat si 150 pog. daruite de fondatoare, zidita. de Masa Teodoru i reedificata la 1853 de fosta proprietara, Masa Solomon.

ceanu, avind 17 pog. arabile, date

dupa legea rurala din

MOTOT0LEP1

400

1864,

ambele deservite de 2 preotT

2 cintaretI; o scoala mixta in cat. Motoci, ce functioneaza din

1881, frecuentata. de 27 baetT din Motoci si 18 din Urechesti. Dupa legea rurala din 1864 sunt 90 locuitorl impamintenitT. Suprafata teritoriuluT com. e

de 2090 pog., din carT : 160o pog. arabile, 200 pog. fineatá 290 pog. izlaz. Mosiile de pe teritoriul com. sunt : Motoci i Urechesti. Mosia Motoci are o intindere de 400 pog., si aduce un venit anual de 700 leT. Apartine d-luT N. Opran i locuitorilor. Mosia Urechesti are o suprafata. de 250

pog., si un venit anual de 5000 leT. Apartine d-luT G. Cionca. Restul pamintuluT arabil apartine loc. impamintenitT la 1864.

Motoci, mofie particulara., jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Motoci, in intindere de 400 pog. arabile cu venit anual de 7000 leT, apartinind d-luT N. Opran si locuitorilor.

Motoful, cdtun, pendinte de com. Cosmesti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca.

LocuitoriT desfac produsul muncel lor la tirgul Podul-Turcului si la orasul Birlad. Veniturile si cheltuelile co-

se urca la 2400 leT anual. E brazdata de dealurile : ChimuneT

cera, Fataciunele, Burlugul, la E.; Tepoaia, Gornetul, la V. si e strabatuta de pirtul Zeletinul, care trece prin centru. Se margineste la N. cu com. Burdusaci; la S., cu com. Muncelul ; la V., cu com. Craesti ; la E., cu jud. Tutova.

Motoseni, saa Ursa, sat, facind parte din com. cu acelasT nume,

jud. Tecucia, situat pe partea dreapta a Zeletinuld, pe coasta. AicT se afla resedinta com.

Are o populatie de 64 familiT, saa 226 suflete, carT locuesc in 60 case; o biserica, cu hramul Sf. Dumitru, facuta de

Motohani, culme de deal, luna

caramida la 1864, Martie 28,

in jud. Buzan, cat. Carpinistea,

dupa cum arata. inscriptia de pe usorul useT, cu sprijinul i ini-

servind ca hotar despre jud. Rimnicul-Sarat.

Motoseni, com. rur., jud. Tecucia, compusa din sapte catune: Burlugul, Chicerea, Fundatura, Mohoriti, Motoseni, Negoaia si Tepoaia, situata. pe Valea-Zeletinului si a DobrotforuluT, la 61

tiativa ProtoiereuluT loan SOrescu, si cu concursul locuitorilor, pe locul uneT aite bi-

sericT de lemn care a ars;

o

scoall, care dateaza de la 1868 §i e frecuentata de 30 baetf.

Satul maT inainte a fost in partea de E., pe malul sting al ZeletinuluT, unde se cunosc

rosa de buril calitate. Locuitorii desfac productele lor la tirgul säptaminal ce se

kil, de resedinta orasuluT Tecuela, spre N. Are o populatie de 416 familiT, saa 520 suflete, locuind in 412 case ; 4 biserid: in Chicera, in Burlug, in Tepoaia

Vine Joia in Craiova. Transportul

In Fundatura, deservite de 3

11 fac cn carde pe calea jude-

preoti si 5 cintaretT ; o scoala,

Mototolesti, cdtun, pendinte de

teana ce duce la Craiova,

care dateaza de la 1868, frecuentata de 30 baetr; 4 morr

jud. Braila, spre E. si la 5 kil.

Ville, in intindere de 103 pog.,

apartin locuitorilor. Produc vin

si

care are in com. o lungime de 13 kil.

In com. sunt 31 comerciantl, din carT 3 ctrciumarT. Budgetul e la veniturT de 3522,90 leT si la cheltuelT, de 3251,54 leT.

astazI urme de constructil vechT. Locuitorir sunt vechT razesT.

Motosesti,vechte numire a satulut Motoseni, jud. Tecuciii.

com. Bordeiul-Verde, pl. Balta,

de vint. Vite sunt : 59 cal, 105 bol,

de comuna.

100 vacT si 278 oT.

miliT, saa 109 suflete.

StupT cu albine sunt 90. Vlea se cultiva pe o intindere de 90 hect., 40 ariT.

Vite sunt : 54 cal, 6 taurT, 109 bol, 70 vid, 23 rimatorr,

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 24 fa-

37 viteT si 267 or.

OTRWAIA

MOTRUL-DESUS

401

Motroqoaia, vale, jud. si plaiul Prahova, com. Breaza-d.-s.; uda

cat. Nistoresti ; are directia de

la E. spre V. si se varsa in riul Prahova ; curge numaT in timpuri ploioase.

Motrul, com. rur., sat

i md-

mästire, jud. Mehedinti. VezT

Gura-Motrului.

Greci, cu catunele: Greci, Cretesti i Dutesti. Grozefti, cu en. Grozesti.

rata Virciorova.Bucuresti, avind 2 statiT : Gara-Strehaia si Butoesti, precum i oseaua natio-

Gura-Notrulut, cu catunele: Gura-MotruluT, Arginesti, Buicesti, Jugastrul si Racovita.

nata ce merge paralel cu catea

io. Jirovul, cu catunele : Jirovul, Coici, Marul-Rosu, Pus-

Manastirea- Strehaia, Gura-Motrului, Comanda, Menti-din-Dos

casul si Valea-UdristeT.

si Straja.

Gorj. Primeste mal multe Oraje,

l'Ara pe la locul numit Gura CheiT In satul Motrul-Mare

si

se uneste la Poiana cu Motrisorul (Motrul-Sec) ce este format si el din 2 ¡atraje: Capra si

Dobra. De la Poiana ?si continua cursul, trecind prin com. Orzesti si satele Vaeni si Padesul. La satul Apa-Neagra primeste riurile Bueba i Brebina unite. De ad i trece prin comunele : Negoesti, Glogova, C5tunele, Plostina, Corcova, Strehaia si se varsa in Jiul, in jud. Dolj, la com. rur. Gura-Motrului, dupá

ce a primit mai multi afluenti co: fupca, Cosustea, Husnita, etc.

Locuri istorice in pl. sunt:

cu cat.

1.

Motrul-de-Sus, plasd, jud. Me-

Menti-din-D os.

Motrul, ria, izvoreste din.muntii; Frumosul, Turcineasa i Bou), dintre judetele Mehedinti si

ferata.

Ming-din-Fa/a, cu

cA-

tunele: Menti-din-Fata, Badesti Robesti.

Miluta, cu en. Miluta.

hedinti. Se margineste la E. cu pl. Valor si pl. Motrul-d.-j.; la S., cu pl. Ocolul-d.-j. i Ocolul-

d.-s.; la V., cu pl. Ocolul-d.-s.

Pluta, cu cltunele : Pluta , Tintarul si Buicesti. Rocforeni, cu catunel e: Rocsoreni i Varadia. Sölätrucul, cu catunele : Salatrucul, Blidarul si Vargatul. Socolefti, cu catunul Socolesti. Stingdceaua, cu catunele : Stingaceaua-d. -j., Stingaceaua d.-s., Birlogeni, Cearingani, Po dul-Motrului si Insuratei. Strehaia, cu catunele: Strehaia, Ciochintul, Comanda,

plaiul Cerna ; lar la N., cu plaiul Closani. Se compune din 21 comune : Brofteni,.cu catunele : Brosteni, Boaca, Condulesti, Galeata, Orbeni i Capatinesti. Cdtunele, cu catunele : Catunul-d.-s., CAtunul-d.-j., Staicul, Valea-Perilor i Valea-Caselor. CaMnefa, cu catunele : CAzanesti, Jignita i Rosia. Ciovirndfani, cu catunele : Ciovirnasani, Cocorova, Ilovul,

Slatiniciul-Mare, Slatiniciul-Mic Stancesti.

Corcova, cu cat.: Corcova, Cordunul, Pirvulesti i Stejarul.

cu cat. Susita. Voloiacul, cu catunele :

Ludul si Suharul.

Crikuefti, cu enuncie :

Motrul-de-Jos, plasd, jud Mehedinti, situata in partea de E.

Voloiacul, Lacul si Valea-Buna. Resedinta sub-prefecturei si

CrAguesti si Prejneni. Ercea, Cu catunele : Ercea si Poiana.

a judetului. Se margineste la N. cu plana Vailor i jud. Gorj ;

a judecatoriei este in comuna

Florefti, cu catunele:

rurala Strehaia. Are : 20 §coff primare, con-

Floresti-d.-s., Basici, Calieni, Copacioasa, Gardoaia Mosneni.

la E., cu jud. Dolj

Gorj ; la

S., Cu plana Dumbrava ; iar la V., Cu plasile Ocolul - d. - j. si Motrul-d.-s.

duse de 19 invatatorl si

3 in-

vatatoare ; 44 biserieT si 2 manastirT: Strehaia i Gura-Mo

Este formata din 21 comune :

Entanele, cu catunul

Suprafata pl. este de 77739

tanele. Bresnila, cu catunele: Bres-

hect., acoperite cu locuri de munca, vil, pometurT, padurT,

nita, Higiul i Pirlita. Butoefti, cu cat. Butoesti.

sate, etc. Statul posedä in aceasta pl.

Circeni, cu cat. arceni. Cernaia, cu catunel e : Cernaia, Vladasesti i Viesi. Cosovdlul, cu catunele : Co-

sovatul, Deleni si Tirsa.

4 mosii, avind un venit anual de 68011 leT.

Este udata de riurile Motrul Husnita.

Prin plasa trece calea

www.dacoromanica.ro

fe-

Girboviitul, cu catunul Girbovatul. io. Girbovdful-Stricani, cu enuncie: Girbovatul i Stricani.

Govodarva, cu catunele: Govodarva i Valea-Rea. Imoasa, Cu Imoasa Berdesti. Lupoaia, Cu catunele : Lupoaia, Ripa i Valea-Manastirei.

Lupfa, cu catunele Lupsa-d. -j., Lupsa - d. - s., Silistea Izvorul.

MOTRUL-MARE

MOTÄTEI

402

15. Peftenula, Cu catunele : Pestenuta i Stroesti.

Motäeni, com. rur., jud. Dimbo-

i6. Ploftina, cu catun ele : Plos

spre N. si peste gira de baile

la V., cu com. Dobridorul

tina, Ciresul, Merisul i Porcesti. Samarinefti, Cu atunele: Samarinesti, VaIea-Biscricer si

Pucioasa, situata parte pe %TM, parte pe dealurr i cea mar mare parte pe cimpie, pe malul drept

Valea-Poener.

al Ialomiter, la 25 kil. de Tir-

la E., cu com. Bailesti. Terenul comuna este ses; se gasesc cite-va movile vechr, fácute din pamint.

Severinefti, cu catunele : Severinesti, Valea- Alunulur si

goviste.

In raionul comuna se afla

care curge prin centrul comu-

arnesti.

Dealul-Hiretei, Valea-Serejir si

na, printeun canal facut anume. Izvoreste din comuna Dobrido-

Sisefti-de-Yos, cu catu-

nele: Sisesti-d.-j., Cainiceni, CAramidari i Noaptesa. Sisefti-de-Sus, cu catunul Sisesti-d.-s. Zegujani, cu catunele :

Zegujani, Pesteana, Stroesti

vita, plaiul Ialomita-Dimbovita,

cea ; la S., cu comunele FintinaBanulur, Hunia i Maglavitul ;

Este udata de ptriul Motateiul,

valea Cicioara. Prin apropiere de comuna curge in afara de rtul Ialomita, piriul Ialomicioara, afluent al Ialomiter.

Se compune din patru eatune : Motaeni, Berevoesti, Ialomicioara i Fieni, cu o popula-

rul, trece prin centrul comuna si se indrepteaza spre comuna curge pana la un punct

oare-care cind se pierde, apor apare in comuna Bailesti si sevars5. In balta din aceastä co-

Gardoaia. Resedinta subprefecturef e in com. rur. Brosteni. Jumatate din

tie de 2000 locuitorr. Are : dota bisericr ;

dota

Pe acest pirld se afla 4 podete, din carr unul in dreptul

plasa. Vine de judecatoria ocolulur Baia-de-Aram5., iar juma.tate de judecatoriile ocolulur Strehaia si Turnul-Severin. Are 51 bisericr si 15 seo!!. Statul poseda in aceasta plasa 2 mosir, aducind un venit anual de 18000 ler.

Locuitorir pose& multe vite : bol, yac!, cal,. capre si o!. Se invecineste la E. cu com. Bela si erbanesti ; la S., cu Podurile. De Be/a si . erbanesti se desparte prin dealurY, padure si riul Ialomita ; de Cucuteni, prin dealurr l prin cioara ; de Tita o Runcul, prin o cimpie si de Poduri prin riul Ialomita, unindu-se cu Podurile 'Pita Prin soseaua nationala Tirgoviste-Transilvania, iar cu

soseler judetene. La inceput comuna s'a numit Balaceni si se zice ca a fost jefuita de Turcr. Catunul de re-

Motrul-Mare, sat, cu 143 case, in plaiul Closani, jud. Mehedinti, resedinta com. rur.

Motrul-Sec, sat, cu 102 case,

muna.

scol!; trer morr de apl.

Cucuteni,

erbanesti, Bela si

Runcul, prin sosele comunale.

in plaiul Clo.sani, jud. Mehedinti ;

formeaza com. Closani cu satul Motrul-Mare.

MoOteiului (Välceaua-),

sedinta este Motatei. intre anir

1875-76 cuprindea cat. Dobridorul, azr comuna a parte.

Are o populatie de 966 familir, sad 3799 suflete ; o bi-

seria cu hramul Sf. Niculae, de zid, fondata la anul 1802, terminata la 1804 si reedificata la anul 1848 de catre locuitorir comuna, deservita de un preot dor cintaretr; doul scolY, una de baetr si a doua de fete,

frecuentate de 147 bletr si 35

cea, judetul Dolj, plasa Cimpul,

fete ; i i circiumr.

sunt 587 impamintenitr. Suprafata teritoriulur comu-

prin care trece hotarul de V.

pe care este asezata. com. Dobridorul ; se uneste cu valceaua Cotobatul si impreuna poarta In comuna Motatei, numele de

catre jud. Mehedinti.

Valceaua-Motateiulur.

Motruluf (Dealul-), deal, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Filiasi,

Dupa legea rurall din 1864 na este de 20000 pog. pamint arabil, din carì 20 pog. sunt izlaz.

Motruna, (Sili§tea),

ctItun, al

comuna atina, judetul Buzad, Cu 350 locuitori si 89 case.

Motätei, com. rur., jud. Dolj, pl. ampul, la 61 kil. de Craiova si la 28 kil. de urbea Calafat.

Motruna, vale, in jud. Buzad, com. atina; incepe din tocantate si se scurge in piriul BiscaChiojdulur.

Situata pe loc ses si pe o vale umbrita de doul dealurr, se invecineste la N. cu comunele Caraula, Rudari i Gali-

www.dacoromanica.ro

Mosia de pe teritoriul comuna se numeste Motatei. Viile in intindere de 300 hect.,

apartin proprietarilor

Mol< de abur! se &ese pe proprietatea particularilor. MeseriasT sunt : 4 fierarr 4 cizmarl.

MOTATEI

Se gasesc selle la care se

69 palma$I §i. 94 coda$T, stapa-

aduna oile din satele vecine. In comuna se tin tre1 bilciurI

nind 306 &id $1 58 prajinr. DrumurI principale sunt : la

pe an, pe marginea de N. a

Pa$cani, 10 kil. ; la Criste$ti, 21a

comuneT, pe proprietatea d-luI

kil. $i la Boureni, 3 kil.

Valimarescu. Prin marginea comuneT trece

calea ferata, la o departare de 5 kil., unde se afta. $i o statie de drum-de-fier. Budgetul comuneT e la venituri de 10850,97 lel $i -la cheltueli, de 10809,07 leT.

Motea, ddure, de diferite esente, linga satul cu acela$T nume, jud. S uceava.

Vite: 500 vite marl cornute,

Mosca, piriii, format din valle

sele comunale, care pun com.

jud. Suceava ; uda satul cu acela$I nume, strabate $oseaua na-

in legatura: la S., cu soseaua judeteana Craiova-Calafat ; la N.-

V. cu Dobridorul, lar la S.-V. Cu Hunia. In timpul razbolului RominoRuso-Turc, in lunile Iunie $i

Iulie 1877, ati fost stabilite aci

a 4-a din regimentul al

3-lea

de artilerie. MoSASei, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Motatei, re$edinta primarieT. VezT com. Motatei.

Motea, sat, pe mo$ia $i in com. Criste$ti, jud. Suceava, a$ezat pe dealurile : Motea, Surda $i. Coasta-UneT, li e strabatut de ptraiele Motea, Albia, Ienache

contribuabilf,

locuind in

325 case; o $coala mixt5., frecuentata de 30 elevI; o biserica de lemn, zidita la 1776 de Sofronie $1 Elisaveta, de fel din Muncel, deservita de 1 preot Si 2 cinaretr ; o ctrciumd; 2 13AcanIT li. un debit de tutun. Vatra satuluT ocupa 83 falcI

Movila.

Are o populatie de 58o familii, set 2900 suflete ; 2 bi-

pog. vie. Budgetul comuneI e la ve-

Ienache, 1940 m., $i RAzima;

nituri de lef 4153, banI ¡o $1

735 m., se pierde in Sesul-Tei-

la cheltuelT de leT 4040, banT 21. Vite : 79 cal', 453 vite mari

$uluT, in riul Moldova.

cornute, 440 pord, MoSoc (Dealul-lui-.), deal, in jud. Suceava, satul Brusturi, intre piraiele Brustura $i Piriutul, proprietatca raze$ilor de ba$tina MotocT.

MoSocul, sati Valea-lui-MoSoc, sat, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j., al com. PAnce$ti, situat pe malul

drept al piriului Dienetul, la 4 kil, de satuI Pance$ti.

2

capre

yi 526 or. Sunt 226 stupT cu albine.

Movila, sat, jud. Dimbovita, pl. Dealul - Dimbovita, Cazad.

cat.

com.

Movila, sat, pe mo$ia cu acelag nume, corn. Movila, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

Are o populatie de 120 fasan 600 suflete ; o bi-

Are 14 familiT, sail 42 suflete.

mili!

Loc. posea : 7 caT, 44 vite

seria., cu hramul AdormireaMaiceT-DomnuluT, cu 1 cintaret $1 1 pallmar, este mica de zid, facuta de batrinul Iordache

MoSocul, pddure, la N. com. Poiana, jud. Tecuciti, situata intre drumul ce duce la Ploscuteni $i cel ce vine din Buciumeni $i se intinde pana in Valea-

Hertanul. SateniT improprietaritl aa 136 hect., 06 ariT pamtnt ; lar proprietariI : 1075 hect., 58 ariI

RunculuT.

chnp $i 247 hect., 68 ariT pa-

MoSocul, pira VezT Valea-Caselor, 'Aria, com. Poene$ti, pl. Racova, jud. Vasluiti.

$1 46 prajinT.

ImproprietaritT in 1864 sunt

satele : Baranca, Hertu$ca, Mahala, Movila, Poiana $1 Slobozia, cu re$edinta primarid in

lemn $i, dupa un curs de 4 kil., in care s'a marit cu Pirtul-luT-

Are : o populatie de 360 familir, sati 1470 suflete, din carì

Movila, com. rur., in jud. Doroholii, pl. Herta, formata din

tionald care are aci un pod de

marf cornute, 21 pord $i 7 capre.

$i Razima.

partea de E. a com. Are o populatiune de Ioo locuitorr, li o biserica.

sericI, Cu 3 cintaretT l't 2 pA1Amarr; 622 hect., 29 asir pAmint sAtesc ; 3441 hect., 56 aril cimp $i 800 hect., 60 ariT padure, proprietaresc; 4 TazurT $i 12

Ienache, Piscul-Babel $i Tallase,

regimentele al io-lea $i al 12-lea

de dorobanti, bateriile a 2-a O,

com. rur. 13k-4e-de-Vede, pl. Vedea d.-s., jud. Olt, situat in

Mosca era satul robilor luI Millairi Sturdza $i de ad i vine ca $1 astazr sunt multI TiganT in sat..

170 oT, 56 caT, 42 porcI. Comunicatia se face prin $o-

282

MOVILA

403

MoSoe§ti, sat, facind parte din

63157. Afarolo Dioliossar Googrqflo. Vol. 117

dure.

Sunt 3 iazurI, din carI unul numit al HertanuluT. Piraiele principale ce trec pe mo$ie, sunt: Hertu$ca $i Pujina.

Drum principal este acel ce 52

www.dacoromanica.ro

MOVILA

m0VILA-DE-PIATRÀ

404

duce prin Orofteana la Darabani.

Hotarele mopief sunt

plantate pe acest deal produc un vin bun pi clutat. Viile

cu :

Tirnauca, Pilipluti, Molnita pi

Movila, deal, In jud. Nearutu,

Hreatca. Localitate insernnata este Mo-

com. Margineni, pl. d.-Sus-Mij-

vila-HertuluI.

Familia Hertanul, este vechle In Moldova. In 1773, ggsim in

locul, situat Ruga satul Margineni ; in urma unor sapäturT facute in localitate s'aa gasit

mai multe oseminte omenestI.

judecata pe Vasile Herta cu Slugerul Constantin Jora ; acest din urma cumparind de la

Domnie darea numita. Conila de la tinutul CernautuluT, dupa stdruintele urmate, rinduind pe Hertanul stringator de banT la un ocol (plasa) pi acesta remlindu-1 dator cu banT, l'a chemat in judecata.

ritoriul satului Bozia, com. Bozia, pl. Prutul, jud. Falda, spre S. pi la 3 kil. de sat, situata pe prelungirea dealului Nucul. Este inconjurata Cu pant imprejur, pentru care locuitoriT o numesc Cetatuia. Legenda spune ca. ar fi facutd de Turci.

Movila (Cochirleanca), moyie, in jud. Buzar', com. Cochirleanca, proprietatea spitalului

Girlapul; are 1130 hect., mare parte arabile pi suhaturi.

Movila-Comoarei, movild mare pi cu multe semne de sapaturT pe ea, in padurea de pe mopia Hertupca, com. Movila, pl. Herta,

jud. Dorohoia.

Movila, loc, in jud. Bacaa, pl.

Movila-CondreI, movild, pe mopia Suharaul, com. cu acelapl nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoifi. Este cea mal mare dintre cele 3 movile ce se afta nu

Movila, sat, facind parte din

Siretul-d.-j., cotn. Gioseni, situat

departe de sat; are la baza o

com. rur. Poenari-Vulpepti, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la S. de Vulpepti, intre padurea Paduroaica pi Valea-Nedei. Spre E. trece calea ferata Bucurepti-

la 600 m. de Gioseni, unde se zice ea ar fi fost un cimitir catolic. Azi este transformat in holde roditoare.

circumferinta de 102 m. 58 c. m.

Movila, pddure, de 2325 hect., in jud. Ilfov, pl. Znagovul.

drea ce era intre velitiT boeri pi

consilier domnesc sub stefan

Movila -Bortoasä, movild, pe

Ploepti.

Se zice ca ar fi facuta de catre un boer mare numit Con-

Se intinde pe o suprafata de 2785 hect., cu o populatie de

podipul dealului cu acelapT nume,

203 locuitorl. MoptenitoriT D. H. Vasile att 2670 hect. pi locuitoriT i15 hect. Proprietarif cultiva. 217 hect.

Dimacheni, pl. Copula, jud. Dorohoia. Este cea maT mare mo-

Bogdan-VocIA, in 1520 (7028), Iulie 28.

de pe mopia Dimacheni, com.

yilá din cite se allá pe aceasta mopie.

Movila-Crucei, movild, pe mopia Cotupca, com. cu acelapT nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia, din sus de sat, pe podipul dea-

(25 sterpe, 100 izlaz, 2325 pa. dure, 3 vie). LocuitoriT cultiva

Movila-Bortoasä, movi/d, pe

tot terenul, ajara de 5 hect.,

mopia Cotupea, com. cu acelapi

Movila-de-la-Budu, movild, in

carl ratnin sterpe.

nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dovada curteT din sat, in apropiere

jud. Falda, pl. Prutul, com. Stanilepti, pe Dealul-BuduluT, spre V. de satul Stanilepti.

de drum. Virful eT este prabupit din cauza sapaturei ce i s'a facut de catra proprietarul mo-

Movila-de-la-Iada, movild, pe teritoriul com. Stanilepti, jud.

Are o bisericA, cu hramul Sf. loan Botezatorul.

Comerciul se face de 3 circiumarT.

Numasul vitelor marl e de 119 pi al celor micT, de 15.

luluT.

rohoia. Se afla spre V. de li-

piel%

Falcia. VezT istoricul satului Stanilepti.

Movila, deal §i movilä, jud. M6(4 facind hotar intre comunele Covasna pi Costuleni, din jud. Iapi.

Movila de pe acest deal este

mare pi ridicata; din virful ef

Movila-Bortoasä, salí MovilaSäpatà, movild, in jud. Suceava, la hotarul mopieT Sasca, din spre Malini, aproape de poseaua Cornul-Luncef pi de Hanul-lurIstrate.

se vede la a mare departare pe pesa JijieT

pi

al Prutultd.

Movila-Cetäutia, movilä, pe te-

www.dacoromanica.ro

Movila-de-Piaträ, virf de deal, in jud. Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul comunei rurale Tocsof

pi anume pe acela al catunului saa Rimnicul-d.-s. ; prin el trece hotarul dintre comunele Beidant pi Tocsof ; este de natura pie.

MOVILA-MANEMLOR

405

MOVILA-G1URCHEA

troasa, de unde si numele luI ; are 2o1 m. inaltime, dominind

rac plugul ca sa are, de cit

juire, in timpurile de navalirI

numaT Dumineca si serbatoarea;

dusmane.

asupra vailor Sari-Ghiol-Dere si

Movila - Giurchea, movild, in

asa intr-o Dumineca voind sa are, s'a suit pe virful movileI si a strigat la frate-san sa-I trimata plugul cu bol. Din intimpiare, trecind pe acolo StefanVoda si auzindu-1, l'a chemat la sine si l'a intrebat ca de ce

jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., comunele Ripile si Bratila, situatà

ara. serbatoarea ; el spunind pricina DomnuluI, acesta a p.orun-

pe sesul Belciul, unde se zice ca ar fi fost mal inainte o ce-

cit O. ja plugul de la cel bogat si sa-1 dea celuI sarac.

in amintirea trecerei armateI pe ale)", cu prilejul razboiuld dintre UngurI si Austriaci.

Movila-lui-Dumitru, movild, in partea de S.-E. a com. Gagesti, pl. Mijlocul, *jud. Fatal, in ho-

Movila-Mare, deal, in jud. Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul com. rur. Poturul ; se desface

tarul com. Bozia. Legenda spune

din dealul Maadem-Bair ; se in-

Movila-HertuluI, movild, pe mo-

ca aceasta movila a fost facutd

sia Movila, com. cu acelasI nume, pl. Herta, jud. Dorohoiti. In

. de ostenir moldovenI aI luí Du-

tinde spre V., tuteo directie de la S.-E. spre N.-V., brazdind

Rimnicul-Dere, asupra satelor Sari-Ghiol si R1mnicul, precum si asupra drumuluI comunal ce le uneste.

tate facuta de niste strainI. Acel loc asta-zI se numeste Cetatuia

si este inconjurat de toate partile Cu santuri.

urma unor sapaturT ce s'a facut pe aceasta movill in 1865, s'a gasit, la o mica adincime, o sabie in lungime de I m. 274; si de o vechime mare.

Movila-Latà, movild, in partea de N. a satuluI Santa-Maria, com. Ringhilesti, jud. Botosani. Aceastá movila, situata pe un deal inalt, este un punct insemnat de observatie. Legenda spu n e

ca e facuta de T'Atad; litiga mo.

vila sunt dota movilI mal raid,

lar in partea de E. se vad urmele a dota santurT.

clesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti.

Verpole, com. GrAmesti, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti. Pe vil.-

ful eI se afla infipta o cruce mare si frumoasa de peatrA, pusa

de cara un comandant al trupelor rusestI in

1849,

mitru, o eapetenie a lor, care era insarcinat de \lada, pentru a sta de p.a., ca sa observe si sä dee de stire, cind vor veni

partea centrala a plaseI si de S. a com.; e presarat cu mo-

Tatarir prin imprejurimile locaBatel.

ri-Iurt si Potur ; e acoperit cu

Movila-luf-Nità, movild, in jud.

Movila-Mare, ?aovad insemnata,

Covurluiti, pl. Siretul, com. Pis-

In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pc teritoriul com. rur. Luncavita, asezata pe o prelungire rasaririteana a dealului Sevastin, in partea de N. a plaseT si cea de E. a comuneT la 3 kil. spre

cul, in spre cat. Vamesul. Movila-Mare, movild, in jud. Dorohoiti, pl. Cosula, com. Sendriceni, pe podis, aproape de catea judeteana, si pe mosia Sendriceni-d.-,s.

Movila-Mare, movild, aproape

Movila-lul - Burcel, movild. ce se inalta la coasta despre V. a dealuld, ce se lantueste de la N. la S., pe teritoriul com. Mi-

Movila-Mare, movild, pe mosia

de Rddiul, pe mosia Trestiana, com. Broscauti, pl. Cosula, jud. Dorohoin ; este de forma mare si veche.

vile naturale, din care una, Malta de 116 m., domina satele Sa-

verdeata.

N.-V. de sat; are o inaltime de 82 m., punct trigonometric

si strategic de rangul I-iii, dominind satul Luncavita, gira Ciulnetul si drumul judetean Macin-Isaccea ; este acoperitä

cu verdeata ; este artificiall si a servit Turcilor de cordon (fort).

Pe valea din marginea dealuluI curge pifia Vasluetul si

Movila-Mare, 'aovad, spre N. de satul Broscauti, com. Bres-

Movila-Mäne§tilor,moviiii, jud.

paralel, trece soseaua nationala

cauti, pl. Cosula, jud. Dorohoiti. A fost mar inainte deschisa, pen-

Bacan, pl Tazlaul.d.-j., com. Bra-

Vasluin-Iasi.

Despre aceasta movila se povesteste in localitate urmatoarea legencla : Eran 2 fratI, unul bo-

gat si altul sarac. Cel bogat nu se indura sa dea celuI

sa-

tru care s'a numit si Bortoasa. Are O 6

m. in periferie la baza m. inaltime. Se zice ca mo134

vila a fost cu mult mar ?nafta si ca servea ca punct de stre-

www.dacoromanica.ro

tila, situata pe sesul Manesti. Se zice ca ar fi fost facuta de un vechiti Domnitor spre a servi de apdratoare la hotare. AicI s'an gasit o multime de sagetI, arcurI, etc. Sub movila se afla

MOVILA-MIRESEI

MOVILA-SRPATX

406

o pesterA, fAcuta o data cu movila, in care lusa n'a putut in tra

Movila-Miresei, sat, jud. BrAila,

pe tarmul de V.

al lacului

Teritoriul com. e format din dealuri, carl se ridica cite putin

de la Prut spre V. Sesul Pru-

situan pe /oc ses, la V. de la-

Iazul, la 30 kil, de orasul Braila, infiintan la 1879, Cu ocazia improprienrirei, pe locul unde se afla tirla Mototolesti. Are o populatie de 242 familii, sail 1030 suflete, locuind in 190 case ; o bisericA, cladita de locuitori la 1890, deservitA

cul sarat Seaca.

de 1 preot, 1 entaret si I pa-

Suprafata com. e de 2288 hect., cu o popu/atie de 1029

racliser ; 2 coale, una de baetr, infiintan la 1893, frecuen-

Are o suprafata de 6902 hect. si o populatie de 624 fa-

suflete, din carT 161 contrib. Sunt 353 loc. improprietaritT din 1878; neimproprietariti mal sunt 13. Are : o biserica, cu hramul Dumineca sfintilor, zidita de locuitorT la 1889, deservita de I preot si I cintaret ; 2 coale, una de baeti, infiintata la 1884, frecuentan. de 8o elevi, si a

tan de 63 elevT, si a doua de fete, infiintata la 1836, frecuentan de 15 eleve; I moara

doua de fete, infiintata tot la

malul lacului Iazul, se numeste

1884 si frecuentan de 16 fete ; I moara de vint ; 1 brutarie,

Mototolesti.

nimenT. Mal de mult s'ar

fi

sApat o groapa spre a se putea scobori inteinsa, groapa care se vede si pana asta-zT.

Movila- Miresel (Mototolea), com. rur., jud. BrAila, pl. Ianca,

de vInt. Suprafata satului e de 220 hectare. Vite sunt: 530 caT, 2 asinT, 1300 v. cornute, 1600 ol 0284 rimatorT. Sunt 30 stupT cu albine.

Partea de E. a satului de pe

tului are 90 metri deasupra nivelului MariT Negre, lar dealurile cele mai inalte din com. nu

trec peste 150 m. deasupra nivelului Maril.

Centrul com. se &este la io kil, de tirgul Stefanesti. mili!, sail 2733 suflete. Calitatea pamintului este buna. Pe malul Prutului si in albia sa se vad stincT de pietre cal-

caroase de unde se si scoate si se fabrica var ; sunt 2 carlee insemnate : la Damachi si Lehnesti - Maghistan cari produc aproximativ 280000 kilogr. var pe an. Intinderea locurilor cultivate

pian.

pl. Padoleni, jud. Falda, pe a

Vite : 606 bol', 421 vacT, 15 taurT, 181 vitel, 526 caT, 2 InA-

caruI coasta de E. se afla asezat satul Poganesti ; se pre-

de 4869 hect. flnete, 859 hect. imas, 685 hect. padure, parte de stejar, parte de salcie de Prut. Are 4 biserici, deservite de 4 preatl li 7 cintareti ; 2 §coff mixte, conduse de 2 invatatori si frecueutate de 94 elevi si

garl, 1603 OI, 294 rimatori.

lungeste de la N. la S.,

I° eleve ; 9 circiumi ; 8 lazuri;

BudgetuI com, e la venituri de 5590 lei, si la cheltuelf, de -

mind culmea sesuluf Prutul, pana la locul numit Gura-VdeT, unde

4755 lei. Drumurl : la Scortarul - Noa spre N. (12 kil.) ; la ea. Desirati, spre N.-V. (12 kil.) ; la

este curmat de o vale.

io cIrciumT.

In com. s Int 6 strade si o

Sutesti, spre V. (14 kil.) ; la Ianca, spre S.-V., prin Golasei, (14. kil.); la gara Muftiul, spre

E.; la Urleasca, spre S., traversind calea ferata Braila-Bucuresti, pe la cant. 125 (Lo kil.) la Scortarul-Vechia,spre E., prin

cat. Comaneasca (12 kil.); la R oman, spre N.-E. (lo kil.) ; la Braila, spre E. (30 kil.). Comuna e infiintata la 1878 prin improprietarirea insurateilor. In acest loc mar inainte se aflaa tirlele Mototolea.

Movila-Pesearului, deal,

in

partea de V. a com. Poganesti,

for-

Movila-Ro§ie, movi/d, pe teri-

e

5

mori de apa pe Prut si

1

pe iaz.

In comuna sunt II comercian! pi 9 meseriasT. Vite sunt : Io60 bol si vacT,

Mare. Spre S.-E. de aceasta mo-

250 caT, 3800 oT si 240 para Loc. posea 70 stupi cu albine. Comuna e strabatuta de drumul mare Stefanesti - Radauti

vila este loe deschis.

(Dorohoia).

toriul com. Suletea, pl. Mijlocul,

jud. Falda, despre care se zice ca ar fi ridicata de Stefan-cel-

Budgetul com. e la venituri Movila-Ruptä, com. rur., in partea de N. a pl. Stefanesti, jud.

de 6000 lel ; lar la cheltuelT, de 6450 lei.

Botosani, In dreapta si de-a lun-

gul Prutului. E forman din

Movila-Sipatä, movi/d, situata

satele : Lehnesti, Maghistan, Lehnesti-Razasi, Lehnesti-Rica, Movila-Rupta (Damachi), Ripi-

ner-ds., pl. Siul-d.-j., jud. Olt, pe cimpia numita Burdeanca.

ceni, Sarata (Jovirteni) si Zahareni (Caraiman).

www.dacoromanica.ro

la N. pe teritoriul com. CrAciu-

Legenda spune ca aja Batalionul sacru, comandat de insusi

MOVILA4APTE-FRASINT

MOVILELE-INqIRATE

407

Ipsilante, in fuga luT catre Dra.gasani, ar fi avut o lupa cu

boaie, pe la 1711, din ordinul

in jud. Tecucia, pl. Birlad, com.

VorniculuT Lupu Costachi, care

Movileni.

TurciT.

se retrasese la manastirea Bursuci si de aicT se apara contra Tatarilor, carl pradad aceste

Movila-§apte-Frasini, movild, situata pe deal filtre ,com.: Miclesti, din jud. Vasluiti i Gugesti, din jud. Falda, pl. Crasna, servind si de hotar filtre Popesti i Gugea. :

Movila-Turculul, sat1 Monete,

locurT.

pl. Siretul.

Movila-Turcului, ridialturli de pitnint artificiall, pe teritoriul

jud. Dorohoiti. Ele sunt de felurte marimT, si se zice cA ar

Pe acest deal sunt 4 movile

fi Amase din timpulunuTrAzboid.

inalte facute din timpurT vechl.

Movilele, doud movile, ridicate Movile (Patru-), movile, aproape una de alta, pe teritoriul mosiel Vamesul, com. Piscul, pl. Siretul, jud. Covurluiii, la hotarul mosieT Hanul-Conachi.

satuluT Andrieseni, com. Iepu-

reni, pl. Turia, jud. Iasi, care dateaza din timpurl foarte vechT. Se mal' allá inca douà movile artificiale pe teritoriuk acesteT comune, irisa nu aü niel' o numire.

Movila-Vamel, celtun, pendinte de com. Osman, pl. Balta, jud. Braila, cu o populatie de 37 sufl.

Movila-Verde, deal, In jud. Tulcea, pl. IstruluT, com. Beidant, prelungire de S.-E. a dealuluT

Movileanca, cAtun, al com. Amarul, jud. Buzar', Cu 20 locuitorT

si 4 case.

Movileanca, sat, facInd parte din com. rur. Radulesti-Resimnicea, pl. Mostistea, jud. Ilfov, situat la N. de Filitis i servind de hotar intre jud. Ilfov si Pra-

PC culmea unuT deal de pe mosia Mileanca, com. Mileanca, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti ; sunt

destul de marl si de forma regulata.

Movilele - Breazului, tnovile, spre N. de satul Dersca, com. Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti, una pe virf si alta pe coasta de E. a dealuluT, inalte de 31/3 m., i ambele prabusite la vIrf.

Movilele-CatreI, movile, in numar de 3, pe mosia Cordareni, hoya. com. cu acelas1 nume, pl. PruSe intinde pe o suprafata de tul-d..j., jud. Dorohoid. Una se 225 hect., Cu o populatie de 8o aflä spre S. de Satul-ManastireT,

locuitorl.

Solugean; brazdeazd partea cen-

D-1 G. Z. Nicolaa are 18o

tran. a plaseT §i de E. a com.; satul Beidant e asezat la poa-

hect. si locuitoriT 45 hect. Proprietarul cultiva. 112 hect. (3

lele luT de V.; e dominat de o movila malta de ioo m. acoperita cu verdeata ; e Mata

3

de drumurile comunale BeidantHamangi i Ciamurli-de-sus Ivan-Cesme.

tele Hriteni, din com. Manoleasa, Volovatul-Stroici, pl. Baseul,

Movile (La-), deal, jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Strunga, spre N.-V, de satul Movileni.

vtofie particulara, de 400 hect., in jud. Covurluitl, com. Tulucesti,

Movilele, un fir de ridictlturf de pdmint aflate pe culmea dealuid ce se prelungeste intre sa-

hect. sterpe, 62 hect. izlaz,

hect. padure). LocuitoriT cultiva

tot terenul. Numárul vitelor marT e de 97 si al celor mici de 87.

Movileanca, mofie, in jud. Buzati, com. Amarul, cat. Movileanca. Are 400 hect., cea mal

avind 40 m. circumferinta la baza, lar 2 spre V., catre marginea RadiuluT, avind fie-care 21 m. la baza.

Movilele - In§irate, fir de zo movile, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urb. Isac-

cea, situate in partea de N. a plasel si cea de S.-E. a com.;

Horincea, com. Rogojeni, pe deal si Miga drumul Brand.

mare parte arabile, apoT putina fine* i izlaz. Prin dota s'a despartit in 3 partl egale : Mo-

incepe cu Vizir-Tepe, si tuteo directie de S.-E. se termina la poalele DealuluT-NicoliteluluT ; sunt artificiale, facute de locuitorT, sub TurcT.

Movile (La-), loc izolat, in jud.

vileanca-CArbunescu, Movileanca-Danescu i Movileanca-PAltineanu.

Movilele-In§irate, fir de 8 movile, In jud. Tulcea, pl. Isac-

Movila-VircolicI, punct ridicat geodesic, in jud. Covurluiti, pl.

Tutova, pl. Tirgul, la marginea com. Iepureni. AicT se ved patru movill, carT, spune legenda, sunt ridicate in urma unor raz-

Movileanca, pda'ure, a statuluT,

www.dacoromanica.ro

cea, In partea de V. a eT, si pe teritoriul com. rur. Luncavita,

MOVILELE-MARI

MOVILENI

408

spre V. de sat, pe la poalele

Are o populatie de 314 su-

dealurilor ; incepe cu Movila-Ma-

aproape

flete ; 2 biserieT : una in Movileni-d.-s. si a doua in Movilenid.-j., deservite de 2 preotT si 4 cintareti ; o scoala, care dateaza

una de alta, pe deal, spre V.

din 1866, frecuentata de 55 copil.

de satul Piriul-Negru, com. Loz-

LocuitoriT sunt vechi razesT. Locuitorl improprietariti din

Are o suprafata cam de 767 hect. si o populatie de' 52 famili!, saa 252 suflete. Este re-

linga una din aceste

1864 sunt 183, lar din 1879

sedinta com. AicT se afla : o bi-

movile se afla mar multe movi-

sunt 30. Comerciul se face de 6 cir-

serica, zidita la 1804; o scoala

ciumari.

32 elevT,

re ; sunt artificiale.

na, pl. Berhometele, jud. Dorohoia ;

lite miel; legenda spune a ele sunt &cae din timpurile fazboaelor cu Turcil i Tatarii.

Movilele-Rugine§tilor, movile, In numar de 3, in jud. Putna, care, dupa cum zice legenda, ar fi din timpul luT Vlad-Tepes.

MOvileni, com, rur., in partea de V. a plaseT Copoul, jud. Iasi, situatä pe dealurile dintre riul Jijia i Bahluiul, formata din satele : Movileni, Larga, Rominesti i Potingeni. Are o intin-

dere de 6200 hect. si o populatie de 411 familii, sati 1900 suflete.

Pe marginea de S. a acesteT com, trece calea ferata - Iloaei, precum si soseaua nationalä. Marginea despre N. este udata de riul JijieT, iar cea despre S. de riul Bahluiul. Are 4 biserici, deservite de 3 preotT, 5 eintaretT si 3 eclesiarcI; 2 scolT, conduse de 2. invatatorl i frecuentate de 66 elevi ; 2 mori de aburT si 2 de apä.

Budgetul com, e de 8546 lei, 71 banT, la veniturT si 8468 lef 37 banT, la cheltueli. Vite : 2038 vite marT cornute, 2350 oT, 165 cal i 281 rimatorT.

Movileni, com. rur., in jud. Tecucia, pl. Birladul, compusa din 2 catune : Movileni-d.-j. i Movileni-d.-s., situata pe malul sting al SiretuluT, la 15 kil, de capitala judetuluT, spre V.

Budgetul com, e la veniturl si la cheltuelT de 3139 le, 35

dupa numele unta proprietar. E situat pe valea dintre dealurile : Coserile si Movileni, printre

care trece piriul Movileni, ce formeaza dota TazurT marr.

infiintata la 1871, freeuentata de

i casele proprietatel. In acest sat cLa movile (dupá cum serie in cLetop.», tom. I, p.

banf.

151), a urmat razboia futre A-

LocuitoriT posea: 150 plu guri de fier, 5 de lemn, 4 ca-

lexandru -Voc16. si Petru-Aron-

zane de fabricat rachia; 512 boT,

235 vacT, 63 caT, 98 Tepe, 95 minzatT, 65 minzate, 127 viteT, 3 taurT, 2 armasarT, 1149 (Vi,

180 pord; 150 83 berbecT stupT cu albine. Suprafata intregeT com, este i

de 2506 hect. Intinderea viilor este de 45 hect. si 55 arir. La 1875, com. tinca de Cozmesti, unde era si resedinta.

Este strabatuta de o

osea

Voda la anul 6963 (1455), luna MaT, in care razboia, a invins Petru-Aron.

Movileni, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Strunga, spre N. de baile Strunga, i la 7 kil. de ele. Este asezat pe deal.

Are o populatie de 112

fa-

saa 537 suflete, din carT 115 contribuabilf ; o biserica de lemn.

Satul se mal numqte i Movileni-Razasi,

ce trece prin mijlocul Movileni-

Spre N. de acest sat si Ruga

lor-d.-s., avind o intindere de

dinsul, se vad ridicate, pe punc-

6 kil. i 200 m., in directia N.-S.

tul cel mal ¡t'ah al unuT deal, 4 movile marl de pamint dis-

Aceasta are mal multe ramificata in interiorul com. si in diferite sate laturase, la N. si S Se margineste la N. cu com. Cozmesti, despartita printeun

puse in forma unuT drept-unghia.

Movileni, sat, pe mwia cu ace lasT nume, jud. Suceava, com.

drum ; la S., cu com. Umbraresti ;

Ciumulesti, asezat pe coasta dea-

la V., cu riul Siretul in toatä intregimea com. si la E., cu com. Barcea, de care se desparte prin Valea-Adincl.

lului Movileni. Are o populatie de 35 familiT, saa 143 suflete, din carT 25 contribuabilT. Bise rica si scoala din Negotesti servesc i acestuT sat. Vatra satuluT ocupa .3 fäld

Movileni, sat, in jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Filesti. Are 28 saa 114 suflete ; o biserica.

MOVileni, sat, in centrul com. Movileni, pl. Copoul, jud. MaT inainte se numea Bas-Ceaus,

www.dacoromanica.ro

I0 prj. Mosia, proprietatea d-lui Em. Mortun, are o intindere de 109 falcI si 6o prj., din carT 70 faleT

cultivabile, 20 M'id padure, lo fAlci finat i restul neproductiv. Improprietariti in 1864 sunt

MOV1LENI

MOVILITA

409

Viea se cultiva pe 365 hect. Budgetul com, e la veniturT de 5729 leT, 43 banT si la cheltuelT, de 5484 ler, 17 banT.

5 fruntasT, 13 palmasT si 2 codasT, stapinind 52 falcI, 40 prj.

m. spre N. de Movileni-d.-j. De

Un singur drum principal duce la Camtrzani (11/2 kil.).

moasa spre N.-V. Spre N. e Sesul-Furcenilor, iar spre V. lunca SiretuluT, panä in jud. Putna.

Movileni, sat, in jud. Tutova,

Are o populatie de 640 su-

Movilita, cdtun, in com. cu ace-

pl. Pereschivul, com. Ciocani, spre V. de satul Ciocani. Are 141 locuitorT si 40 case.

flete, locuind in 169 case ; o bi-

lasT nume, jud. Putna. Are dona

cu hramul S-tif VoevozT,

bisericT, una parohiala cu hramul S-tiT Imparati, si a doua fihala, cu hramul S-til VoevozT ; o scoala mixtA, frecuentata de i8 copiT.

Movileni, stafie de dr.-d.f., jud. Iasi, pl. Copoul-Turia, cat. Movileni, pe unja Iasi-Dorohoiri, pusa in circulatie la i Iulie 1896. Se afla intre statiile Cucuteni (i 3 kil.) si Larga (8.6 kil.). InAltimea d'asupra niveluluT mariT a fost de 68.54. Venitul acester

aci se deschide o privire fru-

zidita la 1862 de un calugar grec si care s'a reparat de doul orT.

Comerciul se face de 3 ch.ciu marT.

Movilita, cdtun, al com. CochirMovi1eni-Räzà§1, numire, ce se mar da satulurMovileni, din jud.

Strunga.

Movilita, com. rur., in jud. Putna,

Movileni, deal, jud. Suceava, d'asupra satulul cu acelasT nume.

pl. Susita, numita ast-fel de la movila lingá care este situata. Pe malul pe care e situat satul

Movileni, rnoie, particulara, de 572 hect., in jud. Covurluiti,

Movilita, pamintul este in mare parte argilos, lar in dosul viilor, este negru,

pl. Sireful, com. Filesti.

Movileni, mo,vie, a statuluT, in

cultor! si 14 case.

Roman, pl. Siretul-d.-s., com.

statiT pe anul 1896 a fost de 3811 lef, 85 banI.

leanca, jud. Buzad, cu 60 loMovilita, cdtun, al com. Gayanesti, jud. Buzati, cu 20 locuitor1 i 6 case.

Movilita, sat, facind parte din com. rur. Dridul-Sarindarele, jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata la

S. de Dridul,

Distanta com. de resedinta

in niste locurT smircoase, formate de Valea-Calugareni.

sub-prefectureT e de 4 kil., iar de capitala judetuld de 32 kil.

900 hect., cu o populatie de 250

Se intinde pe o sufrafata de

judetul Tecuchi, comuna Movi-

Se compune din catunele :

leni. Inainte apartinea manastireT Neamtli.

Chetcani, FrecAtei,Movilita (u nde

Statul cultiva prin arendasil

e si primaria comuneT), si Tro-

saf 284 hect., rezervind 30 hect. pentru izlaz. LocuitoriT ad 600 hect., din carT 15 izlaz.

Movileni-de-Jos, sat, facind parte din com. cu acelasT nume, pl. Birlad, jud. Tecuciti, a.sezat sub malul sting al SiretuluT, si

In partea de S. a lunceT formate de acest Are o populatie de 288 suflete, locuind in 146 case ; o biserica cu hramul S-tii VoevozT;

tUsanul, numit ast-fel de la fostul schit Trotusanul, situat ltngä pi-

locuitorT.

Are o scoall, frecuentata de

riul Careona.

Are o populatie de 527 familiT, safi 2008 suflete, din carf 363 contribuabilf, locuind in 480

una paro-

case ; treT bisericT :

hiall, cu hramul S-tif Imparatf, a doua, filiala, cu hramul S-til

25 copiT.

Numarul vitelor marT e de 264 si al celor micf, de 953. Comerciul se face de I d'irciumar

i

I hang-ifi.

Voevozr in cat. Movilita, a treia,

d'asupra dea-

o scoala, conclusa de un tuyatator, frecuentata de 33 copiT. Comerciul se face de 3 cir-

tot filiala, cu hramul Sf. Nicolae in cat. Trotusani ; o scoall

luluT cu acelasT nume, jud. Vas-

mixta, frecuentata de 18 copiT ;

avind o grosime la baza de

ciumarT.

3 circiumT. MeseriasT sunt :

luid, pl. Funduri, com. Scheia,

te din com. cu acelasT nume,

13 fabricang de rachiti.

18o m., si o inaltime de 45 ni. Are forma unuT con. Se zice ca a fost mult mar malta, dar, din cauza araturilor ce se fac

jud. Tecucitt. Ala este resedinta comuneT.

Vite : 384 bol, 243 vacT, 122 caT, 938 oT, . 31 capre si 446

pe dinsa, s'a micsorat. Este format5. din pamint i pietre sfari-

Este situat pe deal, la 600

porcl. Stupf cu albine sunt 288.

mate. Ar fi facuta, dupaIegencla

Movileni-de-Sus, sat, PAcind par-

2

fierarT,

rotar, 3 lemnarl, 2 morarl

www.dacoromanica.ro

MoVILITA

410

MUCH1A

de catre Stefancel-Mare, Dom-

Limitele comuna sunt: la

proape de podul soseler Cora-

nui Moldover, cam in acelasI timp, pe cind s'a zidit biserica

N., cAtunul Podisorul, ce tine de com. Bina, la S., com. Tufeni; la V., com. Icoana, din jud. Olt, de care este despartita prin riul Vedea si la E., com. Mirosi, la o departare de 7 kil.

bia-T.-Magurele, intre com. Gircoliul si Giuvaresti, din pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

din Scheia ; scopul pentru care

a fost facuta era de a servi ca punct de observatiune, pentru invaziunile Turcilor i Tatarilor.

Din virful acesteI movile se poate vedea departe in toate directiunile.

Movilita, cleal, ramificatie a dea-

luluI Mogomti, jud. Vaslulii; trece prin partea de S.-E. a com. Scheia i, de la un loc, la numirea de Duplita, iar catra mar-

ginea com., de Dealul-Faguld,

unde se zice ca in vechirne a fost un sat, numit Fagul. Movrea, muntc, judetul Muscel, plaiul Nucsoara. VezI Gal bina.

Mozaceni, com. rur., pe apa Drimbovnicul, jud. Arges, pl. Gallsesti, la 19 kil. de com. rur. Costesti, resedinta sub-prefecturd, si la 59 kil. de Pitesti. Se compune 'din 4 sate : BabaRoaga, Dumbráveni, Misci Mozaceni, cu o populatie de 430 familiT, sati

1620 suflete, din

cae 410 contribuabilI. Are o biserica ; o scoall primara; un spital rural cu 30 paturl. Vite sunt : 2100 bol si vaci, 450 cal, io magarr, 6510 oT, 50 capre si 455 rimAtorl. Budgetul com. e la veniturI

de 5894 ler, si la cheltuell, de

Mrene§ti, sat, facind parte din com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.,

Intinderea comuneT, cu rnosiile

jud, Vilcea. Are o populatie de

mostenegf si particulare aflate pe dinsa, este cam de 850 hect. Proprietarul principal este

710 locuitorI; o biserica, fondata

d-nu N. Butculescu, care poseda soo hect. Numarul locuitorilor impro-

catunulul sunt mosnelnI.

prietarit1 dupa legea rurala este

de 39. Are o populatie de 179 fasati 797 suflete, din carr 143 contribuabilI; doua bisericT,

una In com. de resedinta Mozaceni, de zid, a doua in cat. Badesti, de lemn ; o scoala frecuentan. de 20 elevI ; o moara cu aburI. Vite : 592 vite marl cornute, 155 cal, 3364 ol si 322 porcI. Budgetul com, e dele' 2078, han!, 25 la venituri si de leI 2049,

banI 97, la cheltueli. Drumurl

soseaua judeteana.

la N.; la S., spre com. Tufeni si la E., soseaua vecinala spre cat. Badesti.

de Eromonahul Rafael la 1781 (data dupa clopot). Locuitorli

Muce§ti, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cdt. com.Buda. Si-a luat numele de la cat. Mucesti, com. Danulesti, litiga care

se afla. E a$ezat pe riul R.Sarat, la II/2 kil. N., de cat. de resedinta. Are 400 hect. intindere, si o populatie de 71 fasad 312 suflete, din cal-1 86 contribuabilI.

Muce§fi, sat, jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Danulesti, in partea de V., pe malul sting al Aula R.-Sarat, la 3900 m. spre V. de cat. de resedinta, Danulesti. Are o intindere de 14 hect.,

si o populatie de 119 familiI, saü 406 suflete, din carl 114 contribuabilI ; o bisericä cu preot, i cintaret si i paracliser.

Moziceni, sat, jud. Arges, pl. Gall§esti, &d'id parte din com. rur. cu acela§r nume. Aci este resedinta primarieI. Are o bi-

Mucheni, sat, pe muchia Baldovinesti, jud. Braila, com. Nazi-

serica, Cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservid. de 2 preotT

Nazirul. Acest sat n'are vatra regulata. Pe o intindere de 37 hect. sunt vil i prin ele 67

qi I cintAret.

rul, la i kil. spre N. de satul

case si 3 circiumI. Populatia sa-

4155 leI.

MozAceni, mofig, in jud. si pl.

tulla e de 37 familiI, sai.1 234

Mozficeni, com. rur., la V. piase/ Teleorman, jud. Teleorman, pe Valea-VedeI, la punctul unde se varsa piriul Cotmeana in riul

Teleorman, proprietatea d-luI N.

suflete. Locultorn poseda: 50 cal, 140 vite marT cornute, I 10 °I, 70

Vedea. Se compune dintr'un

Mozocul, lac, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, linga satul Giur-

catun, Badesti,

situat la V.

Mozacenilor, linga piriul Cotmeana, unde acesta se impreuna Cu Vedea.

Butculescu. Are o intindere de 500 hect.

rimatorl ; 38 stupI de albine. geni.

Mozolea, baltd, in valea Ursi, awww.dacoromanica.ro

Muchia, sat, in partea de S.-E, a com. Cotul-Lung, jud. sub muchia Baldovinesti pe soseaua Braila-Focsani, la 5i/2 kil.

MUEREASCA-DE-SUS

411

MUCHIA-CAPRARETCL

spre S. de satul Cotul-Lung. Vatra satuluT e de 20 hect , cu o populatie de 27 familiT, sati 395 suflete, locuind in 55 case.

trasura. Acest vuet provine de la straturile de piatra, ce se afla sub pamint.

Are o populatie de 660 locultor!, din carT 130 contribuabilT, locuind in r6o case ; o bi-

seria foarte vechie; o scoala, in fiintata la i88, frecuentata

cornute, 230 oT si 120 rimátorT.

Muchia-SabaruluI, coaster, pe care se afla situat satul Sicbozia, pi Sabarul, jud. Ilfov,

80 vacT,

Muchia - Cfipriretul, trup de

pe malul sting al riulni Sabarul. Incepe din com. Bolintinul-dm-

pddure al statuluI, in intindere de

Vale, despre N. si se intinde

cuitorI sunt clacasT, improprie-

450 hect., situat in com.

Sur-

spre S., pana aproape de com.

taritl la 1864 si insurateI de la

patele, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

Strai ni-1 )ubreni, pe o distanta de aproape 40 kil. Pe aceasta

i 88o, carora li s'aa dar 500 hect. In mosia Muereasca. In raionul com. este un izvor,

Sunt doua. circiumt.

Vite: 150 caT, 730 vite marl

formind, impreuna cu trupurile Melcera (601 hect.) si CulmeaDealuluT - Stejeretul saa Mitul (821 hect.), padureaManastireniFrtncesti.

Muchia-CornetuluI i Muchia-

.

muchie sunt insirate numai sate si gradini ale locuitorilor din pl. Sabarul.

Mucuca, movilg Insemnata, in partea de N. a jud. Tulcea, pl.

de 85 copiT ; 2 morT. Vite sunt : ro caT, roo boT,

125 capre si 300 d. Cea mal mare parte din lo-

numit «La-Preda», cu apa minerall continind pucioasa. Vatra satuluT are 75 hect., iar toatg comuna, 507 hect.

O osea vecinala uneste a-

Isaccea, si cea de mijloc a com. rur. Luncavita, la 2 kil. spre

ceasta com. cu Muereasca-d.-s.

riul Oltul, in com. Cucueti, pl.

S. de sat, pe o prelungire N.

nicul- Vilcea, - Riul-VaduluT, la

Oltul-d.-j., jud. Olt, acoperite cu padurT. Pe parte din ele se cultiva. cereale.

a dealuluT Oltoiul, intre plaiul

Gura-VITeT.

Luncavita si Valea - StupineT. Are 47 m. si e punct trigonometric de rangul al 3-lea, domintnd piriul si satul Luncavita,

Veniturile si cheltuelile com. se urca la 700 leT.

Corbului, doud dealurr cu di-

recia de la E. spre V. catre

Muchia-cu-Bani, colina; in jud. Buzad, com. Cislaul, cat. Ba.rasti, in apropiere de muntele Gilma.

Muchia -FeteI - NuculuI, pisc, pe creasta siruluT de dealurT ce brazdeazä in lung si in lat com. Costesti, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Acest sir de dealurT se

prelungeste pe toata partea de E. a comuneT, in stinga rtuluT Costesti.

si drumul comunal LuncavitaBalabancea. Este acoperita cu verdeata.

creasta Carpatilor, printre gtrlele Drajna si Ogretinul, com. Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Muereasca-de-Jos, deal, in ra-

Cozia, jud. Vilcea. Are o populatie de 953 locuitorT, 467 barbatí si 486 femef.

iul Cozia, jud. Vilcea, pe care se cultiva 50 aril vie.

Muereasca, rig, izvoreste din muntele plaiuluI Cozia, jud. Vil-

Bogdanesti, plaiul Cozia, si se varsa in Hui Oltul.

Muereasca-de-Jos,

COM.

MY.,

plaiul Cozia, jud. Vilcea. Nu mirea 'I vine de la riul M.rereasca,

Cozia, jud. Vticea, compusa din 3 cat. : lirta, Comanca si MueTeasca-d. s. Are doua. izvoare : Moristita-Mare si Moristita-Mica,

ce isvoresc de sub poalele munteluT Fruntea- lui- Dat si cae

unindu-se formeazi &la Muereasca, ce trece prin centrul comuneT.

Este situata pe ambele ma-

ce curge printemsa.

Muchia-MarmoreI, radicelturer, pe dealul Marmora, jud. Falcia, com. Bohotinul, pl. Podoleni, pe care se produce un vuet, cind

nesti si Calimanesti, la 20 kil.

de Rimnicul si la 5 kil. de O-

se trece cu piciorul saa

lanesti.

68157,

ionul com, cu acelasI nume, pla-

Muereasca-de-Sus, com. rur., pl.

Este situad. pe valea Atrita Muereasca, intre dealul Boga-

Cu

Muereasca-de Jos, perdure, asta tuluT, pendinte de com. Muereasca-d.-j., pl. Cozia, jud. Vilcea, In intindere de 900 hect.

Muereasca, sat, facind parte din com. rur. Muereasca-d.-s., pl.

cea, uda partea de N. a com.

Muchia -Inf -PIrpalä, pisc, pe culmea de deal ce se lasa din

si da in calea nationala Rim-

luri ale girleT Muereasca, la 21

kil, de capitala judetulul si la 5

kil, de a sub-prefectureT.

Are o populatie de 1458 locuitorT, din

carl 247 contri58

L'arel. Dicgionar Groprafic Vol. 1}'

www.dacoromanica.ro

MUEREASCA-DE-SUS

M UEREN(

412-

buabili, locuind in 452 case ;.

O alta osea pleaca din centru

putea

o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, zidita la anui 7250 (1722) de Andrel Catana cu sotia sa ; un schit, FrAsineiul, cu 9 parinti monahi, zidit la anul 1763 de Hagi Cirstea si Damian Rimniceanul; o scoala, frecuentata de 38 copii. Locuitoril, pe linga agricultura si cresterea vitelor, se mal ocupa cu zidaria, baniceria, dulgheria subtire i groasa, rotaria, etc. Meseriasi sunt : 22 zidari, 30 banicerT, 30 dulgherl, etc. Produsul muncer il desfac la bilciul Rtureni si in cele doua

spre Calimanesti. Dealurr sunt: Dealul-Plesulur,

in toata lungimea acelui deal, pana katt trecut spre Craiova, lar dealul de atuncl incoa s'a

bilciurI ce se %in alaturi de Rim-

nic, la 29 Iunie

si

14 Octom-

brie.

Locuitorii s'ati impropriearit la 1864 (in numar de 217), pe

al-CdlimAnestilor si al-Olanestilor.

In jurul com. sunt locurite : Plesul (E.), Strlmbul (S.), LAcsoarele (V.). Acestea formeael mosia statuluI. Se mArgineste cu comuncle : Muereasca-d.-j. (E.), CalimAnesti (N.) si OlAnesti (V.).

Se zice cä prin padurile acester com., inainte vreme, se

toata intinderea sa In mar multe

ramuri de dealuri : al-Marulul si

Muerei (Dealul-), padure, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Ne-

cea, in intindere de 300 hect.

goesti, pe Dealul-Mueref. Are o intindere de 1700 pog. Aparsine fratilor L. si C. Paciurea

Muere' (Cetatea-), urme de cetate, jud. Dolj, comuna Goesti, unde se vad santurr i urme de cetate.

Gilortului in partile lor de E., formind hotar despartitor intre judetul Gorj i Vilcea, de

sulf. Locuitorii le intrebuinteaza ea Jeac.

Acest deal este acoperit pe toata intinderea sa cu padure, livezi de pruni, vil, locuri arabile i finete. El se ramificá pe

statului, pendinte de com. Muereasca-d.-s., pl. Cozia, jud. Vil-

Pe Orla Muereasca, in raionul

din gaura una stinci de peaträ. la N.-V. com. Apele acestuI izvor contin : iod, sare, fier

numit Dealul-Muerei.

Muereasca-de - Sus, pe/dure a

Muere' (Dealul-), deal, ce se

ni* minerall, numit In-Chef. Iese

goni

al-Tindalestilor.

mosia statuld Muereasca, din care li s'ají dat 987 hect. El* a(': i6o bol, 6o cal, 350 vaci, 920 oi si i io capre. com., sunt 7 morI. In Muereasca e un izvor cu

i ati izbutit

intinde din muntele Papusa de

la N. la S., strabatind plaiul Vulcan, plasa Amaradia

si

pl.

la Sitoaia din Amaradia, pana la VAleni din Vilcea si se terminá aproape de Dunare, dincolo de Locusteni, judetul Dolj. Poarta deosebite denumiri, ca : CulmeaZAnoaga, Dealul -Muerei, Poenari, etc. Serva de drum moca-

locuitorilor.

MuereI (Dealul-), deal, judetul Dolj, pl. Amaradia, com. Zaicoiul, Talpasul, Velesti, ce se l'asá din culmea Zanoaga (jud. Gorj), strabate pl. Amaradia, prin partea de E., cu directiunea de la N.-S.; continua cu dealul Floresti i Prisaca panä in pl.

Jiul-d.-j.; desparte riurile ce se varsA pe malul sting al Jiu/ur, de rturile ce se varsa pe malul

drept al riuluI Olt. Pe acest deal se gasesc PAduri si locuff de pAsune.

Muere' (Dealul-), deal, tare

nilor ce se cobor cu oile de la munte, pentru a evita trecerea riurilor care in general primavara sunt crescute. In partea despre com. Saca,

Tesluiul si Oltetul, jud. Roma-

topinul.

700 nuci 11. 200 ciresi.

se afla niste ruine, inteo poiana, zisa Cetatea. Despre acest deal legenda spune ca, în vechime, niste T'Atad s'ar fi asezat prin prejur si ati construit cetatea, ale

Budgetul com. e la venituri de 1181 lei si la cheltuell, de

cara urme se cunosc i aztazi. Jaful i barbariile Tatarilor,

1135 leI.

disperind populatiun ea si mal cu

Muereni, deal i punct trigono-

seama pe femel, ele s'ar fi decís ca sa se fnarmeze cu ce or

inetric de observdtie, lingg satut

ascundeati oamenii din vecina.tate, de frica Turcilor, cari umblati dupa. prazi. Vatra satuld, cu izlaz cu tot,

are 987 hect. Tuica se fabrica pana la 2800 decal. anual. Aproximativ sunt

In com.: 615 mea, 500 peri,

O osea leaga aceasta com. cu Muereasca-d.-j.

i

Olanesti.

www.dacoromanica.ro

nati, e paduros si o ramura a sa, dealul Bobul, are 144 m. 44 altitudine d'asupra Mal-II. Se termina la satul Po-

MuereI (Valea-), vale, pe proprietatea Corbi-Ciungi a rapo-

satei Sultana Creteanu, plasa Neajlovul, jud. Vlasca.

cu acelasI nume, plasa Ama-

MUERETILE

413

radia, jud. Dolj. Are o inaltime de 241 ni.

Mueri§ul, mo,vie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Goepti, apartinind cetelor de mop-

Muere§tile, mofie a statuluI, pendinte de Episcopia Rimnicul, jud. Vilcea. Se arendeaza cu 4320 la anual, afara de poiana Lacpoarele.

nenif ce se gasesc pe &risa.

hect. Se gasesce pe mopia Mueripul, pe proprietatea d-lul Radu Constantin Mopneanu, aruia a-

diei, la 4 kil. spre N. de Go-

partine. Este populata cu cer

epti, catunul de repedinta al comuna. E apezat intr'o vale,

pi emita., care predomina.

Are o populatie de 85 familii,

sag 370 suflete; o biserica, de lemn, cu hramul Adormirea Mal-

Muerisul, ftîrîü, jud. Dolj, plasa Amaradia, com. Melinepti, ce se varsä pe malul drept al riuluI Amaradia, la punctul numit Dosul-Mare.

ea Domnului, fondata de slu-

gerul Muta, deservita de

Mueru§ul, vhf de munte, jud.

preot pi 2 cintAreV; i circiuma.

In apropiere de sat se vad ruine dintr'o vechle cetate romana. Taranir din prejur numesc acest loc Cetatea-Muerei.

Prin catun trece poseaua judeteana care leaga Craiova cu Nordul judetuluI. Prin aceasta posea, satul e pus in legatura la N.-V. cu Negoepti, lar la S. cu Goepti.

Bacag, pl. Muntelur, com. Comanepti, Cu o inaltime de 1366

m. E situat pe granita.

laturI ale piriului Zeletinul, la 49 kil. de capitala jud., spre N. Are o populatie de 489 famili!, sati 3328 suflete, din cari 410 contribuabili, locuind in 439 case ; 4 biseria : in Glavanepti, Muncelul, Fundatura pi In Fru-

mupeluI, deservite de 3 preoti pi 4 cintareti ; 2 colT, una in Frumupelul pi a doua In Glavanepti. Cea din Frumupelul dateaza de la 1866 pi e frecuentata de 6o copii, cea din Glavanepti s'a infiintat la 1878 pi e frecu-

entata de 28 copii. Locuitorii posea : 16o bol',

240 vad, 104 cal pi 486 o!;

spre N., de la Curmätura-Muerupul paná ce da in piriul Cio-

de 2460 hect., din care ramine : 43 hect. finete, 1510 hect. pAune, 68 hect. vil, 1680 hect.

banupul.

Muftiul,stalie de dr.-def., in jud.

goepti, poseaua judeteana trece Amaradia peste un pod de lemn.

Braila, pl. Vadeni, cat. Silistrarul, pe linia Faurei-BrAila, pusa

Mueri§ul, sat, jud. Dolj, plasa

In circulatie la 13 Septembrie 1872. Se allá intre statiile Ur-

Amaradia, com. Melinepti, repedinta primariei. Are 191 locuitorI ; o pcoalä mixta, ce functioneaza din 1870,

leasca (8.7 kil.) Silistraru1(11.9 kil.), Inaltimea d'asupra nivelultil

frecuentata de 56 copil, din cari: 4 1310' pi 2 fete din Mueripul, 19 135.0 din Odoleni, 3 din Popepti, 13 bleti pi 2 fete din Drumul-Mare, 6 ba.eti din Valea-Muerei pi 7 din ValeaMuera-d.-j.; o biserica, cu hra-

de 13702 lei pi 20 banI.

Maril de 11"1.53. Venitul aces-

tei statii pe anul 1896 a fost Mulciova, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, catunul com. Eni-

gea, situat in partea de S.-V. a plapei i cea .de N. a com., pe valea Mulciova, la 22 kil.

350 stupi Cu albine.

Intinderea terenuld arabil e

padure pi 24 hect. prunI, lar restul se ara. Locuitoril din Frumupelul, Fundatura i Muncelul sunt zäpf. Locuitoril din Poiana-luIStan sunt improprietaritI la 1864. Veniturile i cheltuelile com.

se urca la suma de 5853 la, 40 bani anual. Este brazdata de dealurile : Sohodolului, Muncelul, Ruptei, Sipotelor i Farfara. Strabatuta de plriul Zeletinul, pe o tntindere de 600 metri, pi de piriul Apa-Neagra, care in raionul com.

are o lungime de 5'/a kit.

pozitie frumoasa. Are o intindere

Se marginepte la N. Cu com. Motopeni, la S. cu com. PodulTurcultil, la V. cu com. Vultu-

de 2220 hect., din care 19 hect.

reni pi la E. cu jud. Tutova.

spre N.-V. de repedinta, intrio I

cuatí, pl. Zeletinul, compusa din 5 catune : Glavanepti, FrumuFundatura, Poiana-luI-Stan pi Muncelul, situata pe ambele

Mueru§ul, pirita', in jud. pl. Muntelui, com. Comänepti, care curge pe granita de la S.

Intre acest sat pi satul Ne-

mul S.'f. Nicolae. Meseriapi sunt : i cojocar, cizmar pi I fierar.

latiunea, in maioritate RominI pi Bulgarl, este de 122 familii, sag 536 suflete, locuind In 102 case.

Muncelul, com. rur., in jud. TeMueriqu1, peIdure particulara, judetul Dolj, pl. Amaradia, com.

Mueri§ul, sat, pendinte de com. rur. Goepti, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat pe stinga Amara-

reI, iar la S., dealul Mueren.

ocupate de vatra satuld. Popu-

Are padure.

Goepti, in intindere de 17112

care formeaza. la N. Dealul-Mue-

MUNCELUL

www.dacoromanica.ro

MUNCELUL

414

MUNCELUL

Prin com. trece soseaua judeteana ; un drum care duce la Frumuselul, unul care duce la Fundatura i altul care leagd Muncelul cu Glavanesti (3 kil.).

chetul No. 5 si se face pasuna-

cerc, avind d'asupra un platoii

rea vitelor com. Dobrita, din

intins.

E o formatiune din piatra de

plaiul Vulcan.

o calitate huna si care se ex-

Muncelul,

virf de munte,

al lan-

tulur VranceI, jud. Putna.

Muncelul,

cdtun,

ploateaza in marT cantitatI, exportindu-se prin judetele limi-

trofe, sub numirea de plata de

in jud. Putna,

pl. Zabrauti, com. Strloani-d.-s. Este asezat pe apa usiteT, coasta RapedeT, pe care e asezat i cat. Straoani-d.-s.

Muncelul, munte, in jud. Suceava, com. Malini, avind 1308.4 m.

Are o populatie de 650 su. flete, locuind in 157 case ; o biserica parohiall, cu hramul

Muncelul,

Scheia.

Pe coasta de S.-V. a acestul deal, spre V. de satul Scheia-

altitudine. deal,

in jud. Neamtu,

Cäpotesti, se aflä o movila cu o grosime la baza de 132 m.

situat in fundul vdeT pe care

o inaltime de 20 m., avind virful ascutit ; de jur imprejurul el

S-tiT VoevozT.

este asezat satul Negritesti ; formeaza o intinsa ramura ce face

are un sant, care spre N.-V. si N.-E. este inalt de 18 m., iar

facind parte din com. cu acelasT nume, jud. Tecuela, la poalele dealulul Mun-

legatura spre V. cu Dealu 1-D oamneT (com. Hangul) i Dealul-Bi

spre S. si S.-V., de 6-8 m., avind douà locurl de esire in forma de portl, unul spre S.

Muncelul,

sat,

celul, in partea de V. a com., la 4 kil. i 750 m. de resedinta com.

Are o populatiune de 68 fasati 278 suflete, locuind in 59 case.

pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,

serica (din com. Pineirati), spre S., cu Dealul-Cuejdiul i spre N.-E. cu Dealul-Negre. tilor, aceste 3 ramurT (Dealul Muncelul, Cuejdiul i Negresti), formind ast-fel un enorm cot, chirilic.

Biserica, cu hramul Inaltarea Domnului, este facuta de Simio.)

Oprisan, la 1839, Octombrie 9, dupa cum se vede din inscrip-

Muncelul, deal, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti,

tia ce se afla deasupra useT si

spre V. de satul Mogosesti. Este ultima ramificatiune spre S.

dupa un pomelnic ramas de

a muntilor ce separa basenul

atuncT.

MoldoveT de al SiretuluT.

Comerciul se face de 3 circiumarT.

LocuitoriT sunt razasI. Satul dateaza de 450 anl.

Muncelul,

deal,

in jud. Suceava,

intre com. Preotesti i Dolhesti,

imbrdcat in padure de fag si mesteacan.

Muncelul, stalie de dr.-de-I, In jud. Suceava, pl. Siretul, cat.

si altul spre V. Suprafata interioara a acestei cetatue dimpreuna cu locul ocupat de movila este de 4500 in. p. Atit pe coastele movileT, cit si pe ale santurilor, se fac de catre locuitorT semä.naturT cu sapa. In partea de S. a acesteT movile, se afla 23 valurl de pamint de diferite lungiml si intinzindu-se in diferite directiunT; unele

se intind de la N. la S., altele de la V. catre E.; inaltimea lor variaza intre 3 si 5 m. Spre S. de aceste valurl, la o departare de 6 kil., in til'arginea girleI Stavnicul-cu-Apa, la locul

Muncelul, deal, intinzindu-se in partea de V. a satului cu ace-

numit Promoroace, se liad alte

lasT nume, j ud. Tecuciii, si avind

rindurT de valurT de pamint mal inalte. Ele sunt in numar de

Decembrie 1869. Se afla filtre statiile Halaucesti (9.7 kil.) si

o inaltime de 125 in. si o intin-

24, asezate neregulat, unele de

dere de 800 m. Are directia

la N. la S., altele de la V. la

Pascani (10.8 kil.). Inaltimea d'asupra niveluld MariT de 229m.to.

N.-S., formind si limita com.

E.; to insa sunt puse in forma de semicerc. Locul coprins in-

Stolniceni, pe unja Roman-Burdujeni, pusa in circulatie la 15

Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost de 10209 leT si 55

spre V.

tre curba descrisa de ele

si

gira Stavnicul, este de 25 in. mal sus de la virful lor.

Muncelul, munte, al com. Do-

ramificare a dealuluT Mogosesti, intinzindu-se spre S.-V., prin com. Scheia, pl Funduri, jud. Vasluiù, apoT spre

bruta, jud. Gorj, in directiunea N.-E. de com. Pe el se afla pi-

E. si spre N.-E. Se impreuna cu dealul Duplita, formind un

de

banT.

Muncelul,

deal,

www.dacoromanica.ro

Movila i cu valurile acestea,

spune legenda, aü fost facute tefan-cel-Mare, valurile ser-

vid ca redute de aparare, lar

MUNCELUL

MUNTELE (PLASA)

415

cetatea ca loc intArit de retragere. Legenda maT spune ca

pe movila a fost biserica de -turiasT», si cä valurile sunt mor-

Muncelul-de-Jos, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni, la 3 kil, de satul Giurgeni. Este asezat pe virful dea-

mintele lor. De curiozitate s'a sapat un

lulu! Muncelul.

val in care s'a gasit cenuse.

liT, sail 439 suflete, din earl 103 contribuabili; o biserica de lemn.

Muncelul, mofie, in jud. Neamtu, com. Radiul, pl. Bistrita, situata linga mosiile Branistea si Giurcani.

Muncelul,firfiai, in jud.Neamtu, com. Cracaoani, pl. Piatra-Mun.

tele. Izvoreste din dealul cu acelasT nume si curge in directiune N., pang aproape de satui Cracaul-Negru, unde se varsa pe dreapta piriiasuluT cu ace-. easT numfre.

Muncelul, pirliaf, jud. Neamtu, com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,

izvoreste dintre dealul cu acelasT nume si dealul numit Po_ iana, despre hotarul com. Do-

Are o populatie de 91 famiSe cultiva vie si foarte mult arboril fructiferi.

Sunt 223 vite marT cornute. In apropierea acestui sat sunt cariere de piatrA pe care le exploateazA locuitoriT. Muncelul-de-Jos forma inainte

de 1886 o com., com. Muncelul, Cu satul Golani si Fundul-SistaruluT.

Despre acest sat aminteste un document de la 1742, Februarie 2, and Gedeon, Episcop de Roman, se jelueste luf Const. Mavrocordat el niste partl din proprietatea EpiscopieT de la Averesti si de la

Se varsa pe partea stinga a' piriuluI Cuejdiul, aproape de obirsia sa.

Muncelul, pichet, Cu No. 5, pe muntele cu acelasi nume, din jud. Gorj, niarginindu-se la N. Cu Austro-Ungaria, la V. cu Scurtul, la E. cu Muntele-Mare si la S. cu tersura. Poteca ce se privegheaza din acest pichet trece pe dealurile :

in jud. Roman, pl. Fundul, com. Iucsesti, spre N. de satul Iucsestid.-j., si la 4 kil, de el. Este asezat pe dealul cu acelasT nume,

si este alcAtuit numaT din Cite. va case.

Muncelul-Durei, deal, inalt, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Iucsepti, pe care este asezat satul Muncelul-Dure!. Panta des-

pre E. a acestuT deal este asa de inclinata, in cit suirea cu trasura este aproape imposibila.

Muncll (Podul-), cdtun, al com. Niculesti, jud. Buzaa, cu 320 locuitorT si 71 case.

Muncil (Podul-), proprietate a statuluT, pendinte de schitul jud. Buzati, com. Niculesti, cat. Podul-MunPoiana - MaruluT , ceT.

Muncelul se impresoara de razasT.

Muncelul-de-Sus, sat, in jud.

breni.

Muncelul-Durei, sat,

Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti si spre V. de satul Mogosesti, la 2' 2 kil, de el. Este asezat pe dealul Muncelul. Are 362 familif, sat' 1226 Suflete, din earl 15 familii Evrei si ¡00 familiT UngurT, locuind in 284 case. Se lucreaza budae (trunchiurT

de arborT scobite in mijloc, ce se intrebuinteaza la fintinele,

Munteanul, picket, la hotarul TareT cu Transilvania, jud. Putna.

Munteanului (Dealul-), deal, se intinde in partea de E. a com. Cozmesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluia.

Muntele, plasd, jud. Baclii, numita ast-fel pentru ca cuprinde partea cea maT muntoasä a judetuluT. Se intinde de la

granita spre Ardeal, pe ambete maluri ale TrotusuluT, panA

Mu n celul, tersura, Schirjoletele,

care aa izvorul in fata, spre a servi ca intarire a malurilor).

Poiana-BorduluT, apoT pe plaiul DobriteT pana la sat. Patrularea

Se cultivA anisonul. Se fac iarmaroace la 6 si 29 August.

intre Muncel si Siglaul se face pe poteca ce scoboara prin pa

Sunt 671 vite marl cornute.

Are o biserica ortodoxa si

cum si ghebositAtile muntoase

dure pana la Poiana- tefuluT, de acT urea pe coasta de S. a Sig-

una catolica, ambele de lemn ;

dintre Caminca si AsAul, Tazlaul-

o small mixta, frecuentata de

Sarat si Trotusul, pana dincolo

pe Sig-

31 elevI. UnguriT din acest sat tin de parohia catolica Halau-

de malul sting al TazlauluT-S5.rat. Se mArginepte la N.-V. si V. cu Transilvania, de.la izvoarele

lauluT-Mic pi in fine

laul-Mare, unde se afla si pichetul ;

aceasta poteca poate

fi

strabatuta si de animale ¡nearcate.

cesti.

Este legat cu orasul Roman prin osea.

www.dacoromanica.ro

maT

jos de Darmanesti, cu-

tot coltul N.-V. al judetuluT, basinurile: Ciughesul, Sulta,Ciobanasul si Uzul, preprinzind

piriuluT Nemira, pina la N. de

MUNTELE (PLASA)

MUNTELE (PLASA)

416

muntele Ciudomirul, din virful

la N., cu jud. Roman, de la Ciudomir N.-V. al judetuluT;

pana la izvoarele piriuluT Coman ; la E., cu comunele : Schitul-

Frumoasa, Bahna§eni, Leontine§ti i Boqe§ti, din pl. Tazlaul-d.-s., i cu comunele : Berzuntul i Barsdne§ti, din pl.

foarte mult, producind inecurT in epoca desgheturilor §i pe timpurT ploioase. Plutele dupa ele tiresc butuciT cci marT de

copad, rapu0 in padurile de brazT §i pinT secularT, de pe

infiintat com. AgA§ul, cu cite-va

catune ale com. Brusturoasa. Re§edintalse afla in Tirgu§orulMoine§ti.

Brusturoasa, cu catunele : Palanca, Ciughe§u1,Brusturoasa, Beleghetul §i Ciobana§ul, situate pe ambele malurT ale Trotu§uluï,

cu com. Doftana, din pl. Tro-

mo0ele domeniuluT Comane§ti, precum i plute pana la satul Comane§ti. Pentru inlesnirea acestul comerciA plutitor s'ai1 facut stavilarT (haiturT) pe la con-

tu§ul.

fluentele riurilor, de catre So-

ioasa, situate tot pe ambele ma-

Forma sa este aceea a unuT patrulater neregulat, care ar avea doug unghiurl obtuse la E., in satul Magire§ti §i la V., in trecatoarea Ghime§uluT, iar

cietatea Goetz, care exploateaza padurile. Acest .comerciil de lem-

lurT ale Trotu§uluT. Comeinefti, cu catunele :

ne s'a marit considerabil, cu punerea in circulatie a liniei ferate Tirgul - Ocna - Comanqti - Moi-

Gura-Ciobanwl, Straja, Asaul, Leloaia, Lunca-Asaul, upanul Comaneti, situate pe ambele

Tazlaul - d. - j.; la S.-E.

i S,

ascutite, unul la N., la izvorul piriuluT Comanul i al cloud.

doilea la S., In virful de munte Nemira-Mica.

ne§ti,

prelungita panA la Pa-

lanca, chiar la pasul Ghime§ul,

punct de trecere important in Ardeal, in vaile OltuluT 0 ale

Riul Trotu§ul intra in aceasta plasa pe la pasul Ghimm acolo

BargauluT.

unde vira Carpatilor MoldovenT,

grafic, Valea-Trotu§uluT, adinc

care ail directia generala spre

sapatä in una din partile cele maT masive ale Tare noastre,

N.-N.-V., descrie un arc de cerc

cu convexitatea spre V. Acest xi(' o strabate in directie de la N.-V. spre S.-E., Ora maT la V. de confluenta sa cu CiobaapoT curge spre E. pana la confluenta sa cu piriul Urmen4u1 i iar apuca directia prima,

Oa la impreunarea sa cu Uzul. In drumul sail, Trotu§ul se In-

Din punctul de vedere oro-

imparie tarimul acesteT p1a0 ia

doua: d'a dreapta riuluT, de la Ghime§ul pana. la Darmane0, tarimul este brazdat de ramificatiunea CulmeT-Oituzului, care prezinta trecatoarea UzuluT, anume : de §irele Hau§uluT, CotumbeT, BordeT, Lapu§uluT, §i OituzuluT propriA zis; d'a stinga

ipanul§i Uzul, care-1 vin din

riuluT se desfapara §ire relativ mal lungT, ca cele care nasc in munir TarcauluT, precum sunt:

qira principald a Carpatilor, numita a Oituzului, iar de-a stinga

culmele CiudomiruluT, Pietroasel, Moine§tilor 0 ale PietreT. Aceasta

cu piraiele Ciudomirul, Caminca, Asaul §i Urmin4u1, care au

din urma irä, margine0e plasa

directia generala -de la N. la S.,

lauluT-Sarat, dimpreuna Cu po-

afara de Asaul, ce se abate

d4u1 Moine§tilor.

carca: d'a dreapta cu piraiele Ciughe§ul,

Sulta, CTobanu§ul,

spre S.-E., aducind contingentul

spre E., dincolo de apa TazOcupatia de capetenie a lo-

lor de apa, din muntiT Tar-

cuitorilor este p Astoria.

cauluT (jud. Neamtul), 0 din ramificarile sale estice, de pe

noua impartire administrativa ;

granita judetelor. Toate aceste ape aii caracterul torential; multe din ele fac cascade frumoase (Uzul) i toate se umfla

Aceastä plasa exista de la

de la Ghimeul in josul apeT. Agdful, Cu catunele : Cotumba, Aga§ul, Sulta i Go-

malurT ale Trotu§uluT.

Ddrmdnefti, Cu catunele : Lapo§ul, Plopul, Darmaneasca, Pagubeni, Poiana-UzuluT §i Darmane0, situate pe malurile Trotu§uluT 0 ale UzuluT.

Väsiefti, cu catune : Veripoteni, Gloduri, Leoarda, Vasie§ti i Urmenipl, situate de-a stinga Trotuplui §i pe piriul Urmenipl. Moinoti, cu catunele: Deame§ti,

lul-Mare, Lunca-Moine§ti, gu§orul-Moinqti §i Piriul-Moi-

nqti, situate pe ptriul cu ace1a0 nume 0 pe podi§ul Moine§tilor. Poduri, cu catunele: Schitul-Sava, Podurile, Rusae§ti, Prohoge§ti §i Bra-

ne0i, situate in cursul superior al piriuluT CernuluT. Valea-Arinilor, cu cdtunele : AsAul, Chiliile, Girl ele, Lucace§ti, Valea-Arinilor i Tazlaul, si-

tuate pe valea TazlauluT-Sarat. Mdgirefti, cu catunele : Madarzaul, Magire§ti, PrajWi, *esurile,

Stanqti

i

Tazlaul,

toate pe valea TazlauluT-Sarat. Tirgul Moine0 este re§edinta pläei, i are i o jude-

ea s'a format din 8 comune

catorie de pace pentru toatb.

deslipite din pl.

Tazlaul-d.-s. AzT cuprinde 9 comune, fiind-ca

plasa.

din Februarie anul 1893, s'a

hiala, aceasta plasa coprinde 14

www.dacoromanica.ro

Dupa noua impartire paro-

MUNTELE (PLASÀ)

MUNTELE-NETEDA

417

parohir, deservite de 24 preot

mane si multe sane care pro-

Pe mosia M. S. Regelur, Bros-

si 58 cintaretT ; 12 scoale; din-

duc brinzeturr bune. Minele de pleura (peste 200 bar), de ozocherita i chihlibar, abunda, mar cu seama in comunele Brusturoasa, Comanesti,

teni, si pe Domeniul Coroaner,

tre care 2 urbane, in TirgulMoinesti ; 4 bisericr catolice, de-

servite de 4 preotr. Caile nationale sunt: BacatiMoinesti - Tirgul - Ocna, trecind prin comunele : Magiresti, ValeaArinilor, Moinesti, Comanesti,

Darmanesti ; cea de la VasiestiComanesti-Palanca, mergind d'a lungul TrotusuluT la pasul Ghi-

Moinesti si Magiresti. Fabricr de

petroleti, de luminarr de steasunt de asemenea multe.

Muntele, plasd, jud.

Neamtu,

acum unita cu pl. Piatra, sub

Borca i Sabasa, sunt insemnate instalatiunT forestiere.

Locuitorir din plasa Muntele se ocupa cu plutaritul, exploatarea padurilor si cresterea vitelor.

Budgetul comunelor e la veniturr de 61457 ler, si la cheltuelT de 60982 leT. Pe mosia Brosteni se afla schi-

mesul. Satele mar razlete sunt legate cu aceste 2 cal" judetene

numele de Piatra-Muntele , numita ast-fel din cauza pozitiuneT

prin drumurr vecinale-comunale,

sale cu totul muntoasa. Cuprindea comunele : Mugarati, Vadurile, Buhalnita, Bistricioara, Galul, Calugareni, Bi-

Muntele-Arnota, pddure a sta-

cazul si Han gul. Vezi Piatra-Mu n-

din trupurile: Arnota (190 hect.) Schinteia (175 hect.).

care in genere sunt croite prin valle riurilor. Toate satele acester plasr cuprind 5858 case, dintre carT 205 circiumr.

tele, plasa.

tul Raraul. in intindere de 365 hect., situata in com. Costesti, pl. Ho-

rezul, jud. Vilcea, si formata

Are o populate de 5732 familiT, sari 24974 suflete : 21171 RominT, 1478 Ungurr, 2279 E-

vrer, 24 ItalienT, 8 GermanT, 3 Armenr, 2 Bulgarr i i Francez 24649 de protectiune ro mina, 43 austriaca, 270 ungara, 9 germana, 2 bulgara, i franceza ; 6309 agricultorT, 755 meseriasT, 182 industriasT, 683 comercianti, 256 profesiunr libere,

632 servitorT, 2221 muncitorI. Stiti carte 4519 locultorr. ContribuabilT sunt 4942. Improprietarit, dupa legea

de la 1864, sunt 2088 locuicu 7283,04 ale! pamint. Budgetul com. e la veniturr de 17384,40 ler si la cheltuelT, torT,

de 21370,52 leT. Teritorille comunale ají aproa-

pe intinderea de 103247 hect.,

la care se mar adauga peste 100000

hect. padure,

si din

care se'scade vre-o 14340 hect. pamint de cultura. Viile ocupa 21 hect. StupT cu albine sunt 554. Comunele din aceasta plasa

sunt bogate in izvoare de apa ce contin iod, pucioasa i sare. Sunt 31 piue de batut suc-

cele sase

Muntele-Arnota, tnofie a sta-

plasT ale judetulur Suceava. Se margineste la E. cu com. MAlini Boroaia ; la V., cu Transilvania si Bucovina ; la N., cu Bucovina si la S., cu Transilsilvania i jud. Neamtu.

tulur, fosa pendinte de manas-

Muntele, una dintre

tirea Arnota, situata in com. Costesti, pl. Horezul, j ud. Vilcea.

Muntele - Clfibucetul, tnofie a statulul, pendinte de manastirea Horezul, jud. Vilcea.

Mar toata plasa Muntele e imbracata in frumoase padurr de brad, impartite in trer proprietat mar!: mosia M. S. Regelur, Domeniul Coroand

Muntele - Cocora, mofie a statulur, fosta pendinte de mana-

moiile razasestr. Suprafata plaser e de 98901 falcr, saii 141645 hect., din carT

Muntele-Gera, tnofie a statulur,

numal 1509-2000 falci culti-

stirea Horezul, jud. Vilcea.

fosa pendinte de manastirea Cozia, jud. Vilcea.

vabile.

Este formata din comunele : Brosteni, Borca, Mddeiul, Sa-

Muntele-Govora, plidure a sta-

basa, Farcas a, Dorna, arul-Dor-

situata pe muntele cu acelasT

i Neagra- arulur, cu resedinta sub-prefecturer in Bros-

nume, jud. Vilcea.

nir

teni. In toate comunele plaseT Mun-

tele sunt 36 sate, formate din 3404 case si Cu o populatie de 3258 familiT, sati 13115 suflete,

tulur, in intindere de 260 hect.,

Muntele-Govora, tnofie a statulur, pendinte de manastirea

Horezul, jud. Vilcea.

Muntele-Neteda, trup de plidure,

din carl 3447 contribuabilr.

al statulur, jud. Vilcea, plaiul

N'are de cit o singura cale principala, care leaga orasele

Horezul. Impreuna cu MAguraAlbul i Dosul, are 1625 hect.,

FAIticeni si Piatra cu Dorna.

www.dacoromanica.ro

formeaza padurea Costesti,

MUNTELE-PXRCXLABUL

impreunA Cu Padina-Seacl, Piraiele i Alunul.

Muntele-PfircAlabul, pddure, a statului, in intindere de 600 hect.,

pendinte de cota. Voineasa, pl. Cozia, jud. Vilcea.

Muntele-PärcAlabul, mofie, a statuld, fostA pendinte de Schitul Dintr'un-Lemn, plaiul Cozia, jud. Viicea.

Muntele-Piscul-Lung, mofie, a statultii, fosa pendinte de mdnAstirea Horezul, jud. Vilcea.

canal, (com. Cozmesti), Corbul,

Preda si Birzesti, in dreapta ; trece prin mijlocul satuluI Birzesti si, spre S.-E., la marginea satuld, se vars1 intr'un iaz, cesi are scurgerea in apa BirladuluI, printr'un sant al soseleI comunale, ce trece din Birzesti, spre E., in curmezisul sesuluI Birlad.

Munteni, sdluc, jud. BacAti, pl.

lui, com. Mischi.

Are o populatie de 487 su. flete, locuind in 88 case si 2 bordee. CopiiI din sat urrneazA la scoala mixd din satul Mischi, ce este la 400 m. depArtare.

Muntene§ti, sat, in partea de N.-V. a com. Birzesti, pl. Stem-

Munteni, sat, in jud. Iasi, plasa

nicul, jud. Vasluit1. Situat in infundAtura formatA de dealul

Bahluiul, com. Belcesti, infiintat la 1879. E asezat pe coasta des-

Ruginoasa-Merel i ramificarea Ludesti-BudAiul, se intinde pe o

pre V. a podisuluT Lunge si

populatie de 49 familiI, sal 195 suflete. Are o bisericA, facutA la 1785,

de IeromonahiI Avram, Lupu, Ghenadie i Dorofteiti, apoI reparatA in urmA de proprietariI Caracas, Cornea si Racovid. Vite: 120 vite marI cornute, 40 caí, 70 of ait 30 rimAtorr.

Muntene§ti, îrta, jud. pl. Stemnicul, com. Birzesti. IsI are obirsia din izvoare, la marginea de S. a satuld Muntenesti si din izvoarele Fintinele ; strabate teritoriul com., curgind de

la N. spre S., printre ramifica-

pe coasta dreaptA a ridicAturer numitA Movila-DorneI. Are o populatie de 32 familiT, sati 141 suflete.

Vite : 371 vite mar! cornute, 40 cal, 66o a si 133 rimAtorI.

Munteni, sat, acind parte din podgoria Copoul, situat pe inclinatiunea V. a dealuluI Copoul, pl. Copoul, jud. Iasi. Are o populatie de 46 familiI, sea' 103 suflete. Vite : 161 vite marI cornute,

9 caI si 37 rimAtorl. Munteni. Vez! PrisAcani, sat, comuna Prislcani, pl. Branistea, jud. Iasi.

tiunea Ludesti-Buclaiul, in stinga,

si ramificatiunile: Merei, Bolo.

214 capete.

Munteni, sati Tigänesti - Noi, sat, fa'cind parte din com. TigAnesti, jud. Tecucid, situat in V., trece soseaua judeteaná. si calea feratA Tecuciti-Birlad. E despArtit de comuna prin riul

Botosani.

Munteni, sat, jud. Dolj, pl. Oco-

suprafatA de zoo hect., ca o

Are o intindere de 50 hect., o populatie de 27 fama. NumArul vitelor se urcA la

partea N.-V. a comuna Spre

ciul, mo,cir, ale statuld, pendina de mAnAstirea Horezul, jud. Vil-

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita

Cu

sat si comunA, pl. Cosula, jud.

Muntele - Väleanul i Bärca-

Muntelui (Izvorul-), sat, in jud.

pl. de Sus-Mijlocul, com. RAucesa, situat pe coastele unuI deal, aproape de satul RAucesti.

Munteni. Vez! Slobozia-SecAtura,

Trotusul, com. BogdAnesti, care face un trup cu satul BogdAnesti.

cea.

MUN'rENI

418

Munteni, sat, In judetul Neamtu,

www.dacoromanica.ro

Birlad.

Are o populatie de 324 familia, sati 1620 suflete, locuind in 314 case; o bisericA, cu hramul Buna - Vestire, fácutA de Costache Conachi, la 1820, fostul proprietar al comune Tiglnqti i reparatA de locuitorT 1872; o scoalA, frecuentad. de 50 copa'.

Are o suprafad de 3627 hect. 79 ariI, din care 2506 hect. sunt pAmint arabil. NumArul vitelor este de 2334. Satul poartA numele primilor locuitorf MuntenI, adusT aicI de Eustatiá Dabija, la 1662.

Munteni, sat, in jud. Tutova, pl. Tutova, com. Plopana, compus din vr'o 7 bordee. Munteni, suburbie, situad in partea de N.-E. a orasuld Birlad, jud. Tutova.

Munteni, mahala, in com. rur. Circeni, pl. Motrul-d.-j., judetul Mehedin ti.

Munteni, stalie de dr.-d.-f., jud. Vasluiii, pl. Crasna, cAt. Munteni-d.-j.,

pusa in circulatie la 13 Noem. 1886. Se aflA intre statiile Crasna (io.8 kil.) si Vasluiti (4.5 kil.). InAltimea d'asupra niveluluT MA-

MUNTENI

419

riT de 85m. 57. Venitul acesteT

judetuluT Buzati, de la care si

statiT pe .anul 1896 a fost de

satul a primit numirea ; o scoalá mixta, conclusa de un invatator.

56222 lel, 24 banT.

Vite sunt: 50 caT, 200 boT,

Munteni, mofie particularl, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Mischi, apartinind satenilor.

Munteni, padure foioasa, supusa regimuluT silvic, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., com. Bratila. Are o

intindere de 473 hect., din carT

d-na Ecaterina Codreanu are 143 hect., si restul apartine razesilor din comuna. Munteni, fiddure foioasa, judetul Bacati, pl. Tazldul-d.-j., comuna Dragugesti, proprietatea razesilor din comuna. Are o intindere

1050 oT, 25 capre i 508 porcT.

Munteni-de-Jos, com. rur., in partea de S. a plaseT Crasna, jud. Vasluiti, spre S.-E. judetuluT, la 8 kil, de orasul Vasluiù, si la 37 kil. de Codaesti, resedinta plascI. luat numele de la valea, podisul si pi-

riul cu acelasT nume ce trec

4 preotl si 6 cintaretT ; doua scoli; dota morí; o fabrica de spirt si 5 circiuml. Comerciul se face de 14 persoane. Vite : 1279 vite marr cornu te,

1453 oT, 47 capre, 36 cal

si

473 rimatorT. Budgetul com. e de 5688 leT, 39 banT, la veniturT si 5450 leT,

47 banT, la cheltueli. LocuitoriT posea : 136 plu-

gua si 318 care cu boT; 314 stupT cu albine.

prin mijlocul satului Munte ni-d.-j.;

situata intre dealurile: Varnita, spre S.-V., Merieni i Murgeni, spre E.

de 240 hect. si este supusa re-

Se compune din satele ; Munteni-d.-j., Buhnari, Dobirceni, Gura Munteni, Paiul si Chito-

gimuluT silvic.

cul, intinzindu se pe o suprafata de 4819 hect., din carT 429

Munteni, firui, jud. Tutova, cur-

MUNTENI-DE-SUS

Munteni-de-Jos, sat, in centrul com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vasluiti, situat pe coasta dealului Neagera, pe valea si podisul Munteni, despartit in doul de &tul cu acelasT nume. Se Mande pe o suprafata de 261 hect., cu o populatie de 155 familif, .sa6 427 suflete.

spre S.; ja nastere din sus de

hect. padure si 3675 hect. loc de cultura, flnat i imas, sunt ale proprietateT, iar 1387 hect. ale

oras, trece prin suburbia Munteni si se varsa in piriul Ca-

locuitorilor. Populatia este de 364 familiT,

mosia inchinata manastireT novschi din Iasi.

caina.

salí 1281 suflete, care se ocupa Cu agricultura, cultura viilor a livezilor. Este udata de riul Birladul, ce

Pe teritoriul satului, spre N., pe sesul BirladuluT, Ruga terasamentul caeT ferate, la 5 kii. de orasul Vasluiti, se MIä fa-

serpueste pe sesul ce'l formeaza,

brica de spirt a d-luT Topale.

gind prin orasul Birlad, de la N.

Munteni, pi« in jud. Vasluiti, pl. Crasna, com. Munteni-d. j. ; izvoreste din fundul vael Mun-

Satul Munteni este proprietatea statuluT, facind parte din

teni, de sub dealul Bahnari ;

curgind paralel cu soseaua na-

Are o biserica de lemn, de-

curge de la N. spre S., prin

tionall; intra in comuna pe la

servita de i preot si 2 eclesiarcT ;

mijlocul satuluT Munteni, despartindu-1 in doua si se varsa In riul Birladu/, linga satul Gu-

locul numit Moara-luT-Palade,

o scoala, infiintata la 1869, fre-

maT in jos de fabrica d-luT To-

cuentata de 30 elevI ; 2 circiumT. Vite 252 vite mar! cornute, 3 cal* si 85 rimatorT. LocuitoriT posea : 53 plugurT

ra-Munteni.

pale, trece in com. Lipovatul, dupa ce primeste mal multl afluentr.

Munteni-BuzEI, sat, in jud. Ia-

In drumul sari, de la N. spre

lomita, pl. Ialomita-Balta, fost pendinte pana la 1891 de com.

S., udá teritoriul satelor : Plaiul, Gura-Munteni si Munteni-d.-j. Teritoriul com. mal este udat de piriul Racova, numit si Oliseiul, care infra in com. maT in sus

Reviga. De atund a format imprema cu satul Cocora, com. Cocora. E situat la 12 kil. spre

S. de satul de resedinta, linga calea Slobozia-Urziceni, pe un mic deal si in apropiere de satul Cazdnesti.

Are o populatie de 310 familiT, venitT ad i de prin muntiT

si 64 care Cu bol ; 16 stupl cu albine.

Munteni-de-Sus, com. rur., in partea de S. a pl. Crasna, jud. Vasluiti, la 7 kil, de orasul Vas-

de satul Paiul ; curge de la N.

lui6, si la 26 kil. de Codaesti,

spre S., pe linga satul Paiul

resedinta plaseT.

si se varsa in rtul Birladul, Ruga podul Oliseiul, maT sus de fabrica.

Are : 4 bisericT, deservite de

Pamintul san in mare parte este accidentat, prezintind dealurl inalte si vAT, carT in multe locurT formeaza ripT profunde. 64

63157. Nanas .Diojkaar Geoprouto. Yol. Ir.

www.dacoromanica.ro

MUNTENI-DE-SUS

MUNTILMÀNASTIREI-CIMPULUNG

420

E formatA din satele : Munteni-d.-s. i Moara-Grecilor, avind

caselor, de drumurT, rIpi, grAdinT, etc., cu o populatie de 330

tre muntiI Urda, Coasta-Benghil si Pietrimanul.

o suprafa.tA de 3319 hect., din care 1894 hect. pAmInt arabil, 469 hect. finat, 596 hect. imas, 40 hect. vil, 214 hect. pAdure si 104 hect. vatra satuld, in care intrA locul caselor, drumurile, ripr, grAdinr, etc., Cu o populatie de 332 familiT, sati 1465

familiT, saii 1194 suflete.

suflete.

de apá i maT multe morI de

tArestI, ar fi dat peste aceastA bisericA, care atunci era tacutd din nuele, lipitA si cu acoperamintul de scindurT de stejar.

vint ; 3 circiumT. Vite : 545 vite mari cornute,

frecuentatA de 20 elevI ; 2 morT

Muntisoarele (Muntele-), podare, in intindere de 2025 hect.,

mItorl.

de Vint si 2 circiume. Vite : 330 vite marT cornute,

Budgetul com, e de 3035 leI

520 oi,

toresti, pl. Vrancea, jud. Putna. Proprietatea locuitorilor com. Nistoresti in indiviziune.

Are douà bisericl ; o scoa15.; o velnitA ; o moarl Cu aburr, una

ro bivoll, 54 caí, 761 of

i

25

la veniturl si 3022 leT, 42 banT, /a cheltuell. Locuitoril posea : 153 plugun

i

160 care mi bol;

17

Are o bisericd de lemn, cut& de locuitorl. Des'pre acea-

stä bisericA legenda spune cA are o vechime de maT bine de

Muntisoarele, munte, al satelor MAgura si Nistoresti, jud. Putna. De ad i izvoreste Alunul, afluent al piriuluT Coza.

zoo anT. CeT dintiT locuitorT, re-

fugindu-se in aceste locurT din

Munti§oarele (Muntele-), pd-

pricina invasiunilor turcestr si U.-

dure, in intindere de 480 hect., situatA pe teritoriul com. HerAstrAul, pl. Vrancea, jud. Putna. Proprietatea schituluT Valea-NeagrA.

Are o scoa15., infiintatA in 1865,

13

cal si 87

rimd-

torT.

Locuitoril posedd : 97 plugurT

situatä pe teritoriul com. Nis-

si mo care cu bor; 7 cdrute Cu cal ; 50 stupT cu albine.

Muntisoarele (Muntele-), pd-

Munteni-GherAesti, sat, in jud.

dure, in intindere de 2200 hect., pe teritoriul com. HerAstrAul,

Roman, pl. Moldova, com. VA-

pl. Vrancea, jud. Putna. Pro-

Munteni-de-Sus, sat, in judetul

leni, spre E. de satul VAleni,

Vasluiti, pl. Crasna, com. Munteni-d.-s., spre N. de orasul Vas-

pe malul drept al riulul Moldova.

prietatea locuitorilor com. Nistoresti in indiviziune.

cArute cu caí; 62 stupT cu albine.

Are o populatie de 16 t'aman. Muntisorul, munfe, în jud. Mus-

la 7 kil, de a dreapta soseler nationale

Munteni-Valeni, sat, in jud. Ro-

Locul pe care e situat satul

man, pl. Moldova, com. VAleni,

se numeste Valea-Mariter, fiind

spre E. de satul VAleni, pe malul drept al riuluT Moldova. Are

inchis de toate pArtile cu dealurT ripoase, purtind numirile de: Dealul-luT-Vlaicu la V., care pre-

o populatie de 41

familiT.

lungindu-se spre E. ia numele

Muntenilor (Mahalaua-), trup

de: Fundoaia, Gotcea, La-Tzvo-

de sat, in jud. BacAti, pl. Taz-

rul. Fatl cu acest deal spre S.

15.ul-d.-j., comuna BrAtila, satul

este dealul MAmAruta.

BrAtila.

Pe prelungirea si costisa acestor dealurI se intinde satul,

Muntil-Cosana $i Gro§etul, pddurt partic _liare, supuse regimuluT silvic, aflate pe muntiT Cu

In douä pArtI despArtite printr'o

Munteorul, munte, in jud. Putna, la hotarul VranceT, despre jud.

epa adincI, formal de scursurile ce vin in timpurl

R.-SArat. Are sare la suprafatA. De ad i izvoreste riul Milcovul

ploioase.

piriul Valea-Bould. E situat la hotarul mosieT Mera si al jud.

Teritoriul satuluT se intinde pe o suprafatA de 1027 hect.,

cel, plaiul Dimbovita. Formeaza huía de despArtire intre riul Dimbovita i eta Argeselul, impreunl cu muntiT : Draxinul, Mera, Tefelega, Cápitanul, Preajma, PlAlsorul, PravAtul, Alt5.musul i Mateiasul.

Putna.

din ea/1 440 hect. pAmint arabu, 410 410 hect. finat, 261 hect. imas, 30 hect. vil si 58 hect.

Muntinul, munte, in jud. Gorj,

In vatra satuluT, ocupate de locul

N. de com. Novaci, situat in-

acelasT nume, com. Vaideeni, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Muntii - MänästireI, proprietate a statuluT, pendinte de mAnIstirea Cimpulung, jud. Muscel, care se arendeaz5. cu 10150 ler anual.

plaiul Novaci,

i in

directiune

www.dacoromanica.ro

Muntif - Mänästirel - Clmpu lung, munit, carl apartin de

MUNTIT-MLWTESCU

421

comunele Corbpri i Berevoe0i,

plaiul Nuqoara, jud. Muscel.

ta de 300 hect., din car/ 8 hect. sunt ocupate de vatra satuluT.

Sunt acoperitT cu

Populatiunea, in maioritateTurcT,

10839

hect.

MURFATLAR

cat. Munteorul, jud. Buzan. VezT Sara ta.

padure, formata din urtnatoarele 15 trupurT : Ropl, Spina-

este de

rea, Portareasa, Media, Plavdtul, Berevoescul-Mic, Bratila, Valea-

Drumuri com. pleaca In toate partile : spre Musurat, prin Mu-

Vladuluï, Ludiprul, Gräd4teanul, Runcul, Vija, Gruiul-Ursu-

ratan-Chiuciuc ; spreTaprai-Sari ;

Muratoarea, vale, in jud. Buzan,

spre Ghirengec qi spre Pervelei.

com. Balane§ti, incepe din com.

Muratan-Chiuciuc, sat, in jud.

°dalle, de la lacul Cletecinul vina Ciochina ; trece prin

luT, Lutele-Mari i. MicT, Moproaele-MarT §i MicT.

48 familiT, san 148 su-

flete.

Constanta, pl. Mangalia, cat.

Muntii - Musetescu, pddure, a

hect.), Piscul-Leotil (200 hect.).

com. Musurat, situat in panca de N.-E. a pl. i cea de E. a com. la 4'/2 kil. spre S. de cat. de rqedinta, Musurat, pe valle unite Cuba-Dere i CaraIuc-Dere. Suprafata sa este de

Munusoaia, numire, ce se da

to6o hect., din carT 14 hect. sunt ocupate numaT de vatra satulul

statuluT, com. Nucpara, judetul Muscel, in intindere de 900 hect.,

formata din 3 trupurT : Mqete0 (500 hect.), Bouretul (200

DunareT-Vapoarelor, din dreptul satuluT Mihaiii-Bravul, jud. Brdila, de unde se desparte canalul Cremenea i pana unde

iara§T se une§te cu DunareaVapoarelor, din dreptul satuluT Gura-GirluteT.

Murätoarea, sorginte de apd minerald, In jud. Buzan, com. cat. Tisaul; contine sulf i sare.

com. Posobe0, com. Boziorul, unde i se da numele de Muratoarea-Posobe§tilor ; primete izvoarele Gortea, Glo-

durile, etc. §1 se varsa In

Sa.-

ratelul-Balanetilor, in com. Valea-BanuluT, com. Trestia; contine substante minerale i maT Cu seama sare.

de gradinT. Populatiunea sa, in

maioritate TurcT, este de 56 familiT, sad 228 suflete, ocupinduse cu agicultura i Cu creterea vitelor. Pgmintul, de o calitate huna, produce grin §i porumb in cantitatT marT. Este situat la o

Muretul, sat, facind parte din com. rur. Otqani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Are o populatie de 404 locultorT ; o biserifondata de Neagu,Vitioana Giuclea.

egala distanta de satele Carli-

Murat-Bair, deal insemnat, in jud. i pl. Constanta, pe teri-

Muratan-Buiuc, fiind Virful unuT unghiti ale caruf la-

Murfat, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cat. com. Biulbiul, si-

toriul com. rur. Cara-Murat §i

turT le-ar forma drumurile co-

tuat In partea S.-E. a com., la

Carol I (Dana-Chioi); se intinde de la virful Dana-Chioi Iuiuc pana. In valea Cara-Murat-Ceair,

munale : Muratan - Buiuc-Muratan-Chiuciuc §i Muratan -Chiuciuc-Carli-Chioi.

5 ldl. spre N. de cat. de re-

trecind pe la S. cat. Cara-Murat i Carol I; are o inaltime maxima. de 130 m. pe care o

Murätoarea, cdtunial com. Pätir-

atinge in virful Murat-Iuc ; este

Chioi

i

lagi, jud. Buzan, Cu 40 locuitorT

8 case.

situat in partea de S. a pl., cea de S.-V. a com. Cara-Murat

Murätoarea, atun, al com. Sibi-

cea de S.-E. a com. Carol I,

ciul d.-s., jud. Buzan, cu 40 locui-

avind o directie generala de la N.-V. catre S.-V.

torT

Muratan - Buiuc, sat,

In jud. Constanta, pl. Mangalia, cat.

com. Musurat, situat in partea de N.-E. a pl. §i cea de V. a com., la 5 kil. spre S. de cat. de

i

io case.

Are o intindere de 3179 hect., din carT 9 hect. ocupate de vatra satulul. Populatia sa, In maioritate turceascg, este de 25 familif, sad

133

suflete.

Murfatlar, com. rur., in jud. §i pl. Constanta, situata in partea de E. a judetuluT, la 20 kil.

spre V. de orapl Constanta, Murätoarea, sorginte de apd minerald, in jud. Buzan, com.

capitala lur, 11 In cea de V. a

Chiojdul, la poalele dealuluT Mu-

satul Cara-Murat, reqedinta eT.

ratoarea ; se scurge in izvorul Murmuratoarea ; contine mag-

Se marginWe la N. cu com.

nezie §i sane.

reedinta, Musurat. Este wzat pe valea unita Cuba-Dere Cara-ruc-Dere, avind o suprafa-

§edinta, pe valea Murfat-Ceair.

Murätoarea, sorginte insemnatd

de apd minerald, in com.

www.dacoromanica.ro

pl4eT, la 23 kil.

spre S. de

Ala-Capi, pl. Medjidia ; la S., cu com. Osman-Faci, pl. Mangalia ;

la E., cu com. Omurcea ; i la V., cu com. Biulbiul, pl. Mangalia.

MURFATLAR

MURGAUL

422

Relieful soluluT e putin acci-

dentat. Dealurile care o brazdeaza, sunt : Cara-Acic-Bair, 73

mercianti circiumarI si consta in import de coloniale i manufactura si in export de vite

m., la N.-V.; Gherme-Bair, 79

cereale.

m., la N.; Chiuciuc-Murfat-Bair, 89 m., la V.; Mangala-Culac-

Budgetul com. e de 8667 leT

Bair, 82 m., la S.; Canara-Bair la E.; Orman-Bair, prin centru. Ele sunt acoperite cu finete si semanaturT.

Movile sunt dota, ara importanta ; sunt artificiale, ser-

vind ca puncte de observatie. Val sunt : Cara-Su saii Medjidia, ce poarta In comuna numele de Murfatlar si Cara-CuiusDere, cu adiacentele sale pe

sano: Cara-Suluc-Dere, TatarOrman-Dere, unita cu MezatlacCeair i Canara-Ceair ; sunt largI 1 cu malurile acoperite

la veniturT, si de 4628 leT la cheltueli.

Calle de comunicatie sunt : Calea ferata Constanta-Cernavoda ce trece pe linga sat, avind si o statie in comuna; apoT drumur/ comuna/e si vecinale la Chiuciuc, Mufat, Alacapi, Omurcea, Biulbiul, Osman-Faci, Nazircea, Ende-Cara-Chioi.

La N. de sat trece un val de piatra si la S., un val mic de pamint, la 11/2 ldl. de com. cel d'intiiti, si la 3 kil. cel d'al doilea.

cat: Gaia-d.-j.,

cat. Murgasul,

care este cat. de resedinta cat. Picaturile.

Un pod uneste cat. Gaia-deJos cu cat. Murgasul.

Are doul biserici: una in Murgasul, facuta din zid la anul 1811, de catre Hristea Belivaca si a doua in cat. Gaia, ziditä la anul 1795, de Dimitrie

Babadacu. Cea din Murgau1 a fost reedificata /a anul z86o si reparata la 1866. Cea din Gaia

a fost.

reedificata

la

anul 1882. Pe frontispiciul ambelor biserici se vad insemnate numele fondatorilor, precum

data fondarei si a reedificare. Sunt deservite de doi preoti do! cintaretl. Este o scoala mixta, in satul

cn verdeata. Este formata dintr'un singur catun, Murfatlar, asezat in valea Cara-Su, pe stinga caeT ferate Constanta-Cernavoda, unde

Murfatlar, stafie de dr. -d.l.,

Murgasul, ce functioneazá de

jud. si pl. Constanta, cat. Murfatlar, pe linia Cernavoda- Con-

la anul 1864, si este frecuentata

stanta, pusa in circulatie la la Octotnbrie 186o. Se afla futre

41 din Gaia-d.-j. si 22 din Pica-

are si o statie, intre dealurile

statiile Medjidia (18 i kil.), Constanta (20.1 kil.). Inaltimea

Populatia com. este de 1051 suflete, locuind in 207 case. Dupa legea rurala din 1864,

Murfat

la V. si

Gherme-Bair

la N.-E. hect., din carT 79 hect. ocupate

d'asupra nivelului MariT e de 17m.91. Venitul acester statii pe anul 1896 a fost de 37120

de vatra satuluI, cu 52 case ;

le!, 35 banT.

Suprafata sa este de 3612 1133 ale locuitorilor, 2400 hect. ale statului cu proprietariT.

Are o populatie de 77 famili!, sati 343 suflete : barbati 186 si femeT 157; cetatenT ro-

mm! 317; supusT strainT 26; ortodoxI 201; mahometanT 122; catolici 13, de alte religil 7; agricultorT ioo ; comerciantT 2. Contribuabili sunt 102.

Murga§ul, com. rur., jud. Dolj,

pl. Amaradia, la 24 kil. de Craiova si la 22 kil. de resedinta plaseT, com. Melinesti. Situata pe loe yes, inconjurat

de toate partile de dealurr. Se invecineste: la E. cu com.

Bazgarai; la V, cu com. Ba-

guri ; 46 care si carute ; I masina de treerat cu abur! ; 3 masinT de secerat ; 15 grape de

lota; la N., cu corn. Bulzesti si la S., cu com. Motoci. Terenul com. este accidentat de Dealul-Murgasului, acoperit cu vi! i finete, si in legatura

fier; 2 masinI de vinturat ;

Cu Dealul-Muere!.

LocuitoriT posea: 32 plu-

moara de vint ; 3400 capete de vite, maT cu seatna oT.

In Murfatlar este o geamie. Comerciul e activ ; se face prin gara Murfatlar, de 2 co-

Comuna este udata, de riul GeamartaluiuluT, ce ucla com. spre V., avind directiunea N.-V. spre S.-E. Se compune din treI catune :

www.dacoromanica.ro

de 65 copii: 27 din Murgasul, turile.

sunt 16o impAmintenitT, lar dupa

cea din 1879 sunt 13 insurater. Suprafata intreguluT teritoriii co-

munal este de 2800 pog., din cari : 2300 pog. pamint arabil, 450 pog. izlaz i 300 pog. padure.

Mosiile de pe teritoriul comuna sunt Murgasul, ce apartine staSuprafata vinduta este de 44,I hect. Suprafata !lanza este de 152 hect. Se arendeaza cu 6200 leT anual.

Mosiile Gaia si Puturile, ce apartin locuitorilor improprie-

taritl la 1864 si 1879. Padurea se numeste Murgasul, are o suprafata de 300 pogoane i apartine statului.

Este populata cu cer, stejar, fag si gorun.

Viile produc vin de burla

MURGAUL

calitate ; se gasesc pe mosiile

locuitorilor carora apartin.

In comuna se afla o moara de abur!, ce apartine statulur, gAsindu-se pe mosia sa. comunale 'vecinale o CäT unesc Cu comunele vecine ; poted i drumurT naturale unesc catunele filtre ele.

Budgetul com. e la veniturr de 3400 la, si la cheltuelT, de 'I000 le!. Vite: 68 cal, 664 vite mar! cornute, 1309 o!, 54 porcr i8 capre.

Murgawl, sat, pendinte de comuna rurall Murgasul, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat pe malul sting al piriulur Geamartaluiul, la 24 kil. N.-E. de Craiova. Adi

e resedinta comuna. Se vmpune din 2 mahalale:

423

Murgasul, deal, judetul Dolj,

97 locultorT ; neimproprietaritT

strabatind plasa Amaradia, In partea-T de V.; desparte apele piriulur Fratila de ale Geamar-

se mal afla 60 locuitorT. Teritoriul comuner este brazdat de valea Strachina, In care

taliulur; pleaca din Dealul-Muerer; strabate comuna cu acelasT

se afla lacul cu acelasi nume, avind o suprafata de 500 hect.

nume, prelungindu-se pana In jud. Romanati. Din bifurcatia Dealulur-Muerer cu al Murgasulur izvoreste Geamartaluiul.

Se compune din satele : Murgeanca, Dumitresti i Pribegi, cu resedinta primarier si a judecatorier comunale in satul

Murgasul, tnofie a statultd, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Mur-

Murgeanca. Are : o populatie de 178 famili!, sati 1249 suflete, din carT

gasiul. Suprafata mosier este de 152 hect. Inainte era mar mare, dinteinsa s'ati dat In loturr 441 hect. Are padure pe &risa. Se arendeaza cu 6200 le1 anual.

Are o Intindere de 300 pog. Populata cu stejarr, gorunr, fagT cerr.

Are o biserica parohialA, con-

Murgasul §i Dan (Muntil-),

struid din zid in anul 1811 de

proprietäft ale Eforia Spitalelor

Hristea Belivaca, cu hramul Adormirea M'alca Domnulur, deservitA de 2 preotT si 2 cintaretr, carT fac serviciul i biserice! din catunul Gaia-d.-j. Biserica s'a reparat intre 186o-66. Este o scoala mixta, frecuentad de 18 copiT. Comunicatia se face prin o-

Civile din Bucuresti, pendinti de schitul Cornetul, com. Robesti, pl. Cozia, jud. Vilcea, in Intindere de 1207 hect., cea maT

mare parte golurr.

Murgeanca, com. rur., In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situad. la N. plaseT si limitindu-se

selele comunale, care pun catunul in legatura la S.-E. cu

cu teritoriul comunelor : Tin-

Bazgarai din jud. Romanati ;

Cioara-Doicesti, din jud. Braila. Teritoriul comuna', In suprafatd de 4380 hect., din carT 600 hect. lac si baltis, coprinde mai multe sforT de mosir, apartintnd parteparticularilor. Statulposed mosia Bucea Cu 380 hect., care inainte de secularizare tinca de manastirea Plumbuita i acum

Murgasul,deal,ramificatie a culmer Zanoaga ; strabate judetul Dolj, de unde se ramifica.; patrunde In jud. Romanati, In pl. Oltetul-Oltul-d.-s., desparte apele Fratila i Geamartaluiul

si se termina cu impreunarea lor ; are o inaltime de 200 m. d'asupra nivelulur Mari!.

302 agricultor!, 7 comerciantr, 4 avind profesiunT libere, 53 me-

seriasi si 32 servitorr; o scoalä mixta, frecuentad de 23 elevr si 15 eleve; o biserica, deser-

vid de 2 preotr si 2 cintaretr. Murgasul, pädure, a statulur, judetul Dolj, pl. Amaradia, com. Murgasul, pe mosia statulur.

Murgasul-d.-s. i Murgasul-d.-j. cu o populatiune de 203 familiT, sati 810 sufl., locuind in 212 case.

cu Gaia-d.-j., lar la N.-E., cu Bulzesti.

MURGENI

arel, Iazul, din acest judet

se arendeaza cu suma de 4000 le! anual.

Dupa legea rurala din 1864, sunt improprietaritT pe mosie

www.dacoromanica.ro

Stiti carte 238 persoane. Vite : 600 bol, 2400 or, 430 ca! si 460 porcT. Budgetul e la veniturT de 4013 I. si la cheltuelr de 52321. Pe teritoriul comuneT trece calea ferata Fetesti-FAurer, avind statia Murgeni, lingA satul Murgeanca.

Murgeanca, sat, in jud.

Ialo-

mita, pl. Ialomita Balta, pen-

dinte de com. cu acelasT nume,

situat pe coasta de N. a 'acuita Strachina. Aicr este resedinta primarier si a judecatorier comunale, Are o populatie de 90 familiT;

o scoala mixta, conclusa de un invatator ; o biserica, deservid de dor preotr i do! dascalr. Vite sunt : 300 bol, 250 ca!, 1500 of i 300 pord. Spre E., In apropiere de sat, trece catea ferata Faurei.Fetesti, unde se afla i statia Murgeni.

Murgeasca, sfoard de mofie, in jud. Buzati, com. Sageata, cat. Coiteasca, incorporad acum Cu mosia Dimbroca.

Murgeni, tirgufor, In jud. Tu-

MURGEN1

tova, pl. Tirgul, spre E. de Birlad, pe pirlul Elanul. FormeazA o comunA (com. Murgeni), cu cAtunele : Raiul si HAnAseni, cu o populatie de 1830 suflete, locuind in 514 case. Se cultivA viea pe o suprafatá

de 52,75 hect. Comerciul se face de 104 persoane. Are o scoalA primará de bAeti

si una de fete; un oficia postal rural (sucursala celur din Slobozia-Zorleni), care In 1896-97,

a adus un venit de 3385 83 banT ;

MURTA

424

3

ler,

bisericr ; o moarä

cu aburf.

Aicr este resedinta subprefecturer pl. Tirgul. Are bilciti in fie-care Duminicl.

Murgesti, sat O com. rur.,

in

Murgesti, sat, in jud. R.-SArat,

jud. Gorj, pl. JiuI, la N. com.

pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul com. Valea-Ratel. T-a luat numele de

Turceni-cl.-s. Situat pe loc ses si litiga lantul

de inAltimr din dreapta Jiulur. Are o suprafatI de 990 hect., din cari 300 hect. pAdure, 570 hect. culturA, finete si pAsune, 10 hect. vil si 20 hect. Jivezr de prunr. Are o populatie de 90 familiT, salí 350 suflete, din carT 80 contribuabill ; o bisericA de lemn,

fAcutä de locuitorl la 1820, deservitA de 1 preot si ï cintAret; o scoalá, frecuentatA de io elevr. PAmintul este fertil. Locuitorir sunt improprietAritr si se ocupa

cu munca cimpulur si cresterea vitelor. ET posea : 12 plugurr, 42 care cu bol', 2 cArute cu cal, 37 vite marr cornute, 14 cal,

la mosia Murgesti. E asezat pe

pfrlul Cilnkul, la 700 m. spre N. de cAtunul de resedintA. Are

o suprafatA. de 52 hect., cu o populatie de 85 familiT, sati 359 suflete, din carT 107 contribuabilT; o bisericA, deservitA de preotul din cAtunul Valea-Rater.

Murgilesti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. VAilor, com. rur. Costeni-Covrigi.

Murgociul, mofie particularA, de 321 hect., in com. Cudalbi, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti.

Murta, com rur., in jud. Dolj, pl. Jiul.:(1.-j., la 38 kil. de Cra-

Murgeni, stalie de a'r.-del., in

410 ol, 22 capre §1 28 rimatorT;

tova si la 42 kll. de resedinta

jud. Ialomita, pl. Balta, cAt, Murgeanca, pe Unja Flurei-Fe-

20 stupr cu albine. Budgetul com. e la veniturT de 661 ler si 50 banT, lar la cheltuelf de 522 ler si 15 banr. Comunicatia in com. se face prin soseaua vecinalA, care o pune In legAturA la N. cu Girbovul, lar la S., cu Turceni-d.-s.

plAser, com. CAciulAtesti, situatl

testi, pusa in circulatie la 21 Noembrie 1886. Se aflA intre statiile TAndArei (12.1 kil.) si Cioara (9.5 kil.). InAltimea d'asupra niveIulur MAriT, de 28'.97.

Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 19397 ler si 50 banT.

Murgeni, deal, se intinde in partea. de V. a com. Minjesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti, paralel cu Dealul-Boghiner.

Coasta despre V. a acestur deal se numeste Cracatita.

In com. sunt 3 puturr si o tintina.

Murgesti, sat, fácind parte din com. rur. Dobroteasa, pl. Oltul-

d.-s., jud. Olt. Are o popula-

pe locul ses numit Giorocelul. Se invecineste la E. cu com. LAcusteni ; la V., cu com. Valea-StanciuluT ; la S.-E., cu com. CAciulltesti si la N.-V., cu com. Rozistea. Limita de V. este formatA. de

riul Jiul, lar cele-l'alte sunt

li-

mite conventionale, formate prin

movile de hotar Terenul com. este ves, aproape accidentat foarte putin de o

tiune de 381 locuitorr. Cade in

luirá ináltime de dealurr ce márgineste valea numitA. Giorocelul

partea de S. a com. Are o bi-

si prin care vale curge pirlul

seria cu urmAtoarea inscriptie :

cu acelasT nume.

Aceast/ Out/ O Dumnezeeasc/ bise rica, unde se prIznuesle hramul sfin/ilor

riul Giorocelul. Acest pifia se

Este udatl de Jiul si de piMurgeni, phig, izvoreste . de pe teritoriul satulur Bahnari, com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vasluit1 ; curge spre S., trece printre dea/urile Murgeni si Boghiner din com. Minjesti si se varsa in piriul Crasna.

Murgescu, sub-divizie a cdtunule Coiteasca, com. SAgeata, jud. Buzar'.

O marilor VoevozY Mihail O Gavril, din

temelie s'a zidit de dposatul Murgule. tul de sunt acum peste 500 ara trecutY si ajungind dupl vremY In mare deri(pli. nare din toate s'a sculat In zilele Proa InIlltatuluY nostru Domn Barbu Dimitrie §tirbeY §i cu blagoslovenia Prea O sfintituluY nostru Episcop PD. Climent Ar-

formeazA din miel izvoare ce se g5.sesc in N. com., curge pe valea cu acelasT nume si se vars6. in Balta -Brebenilor, care se

scurge in riul Jiul. Pe piriul Giorocelul se gAsesc mar multe morT de apA ale locuitorilor. Din

zecascli D-lor Dumitru, fiul PostelniculuY

cauzl cA. morile sunt numeroase, &tul se mar numeste si

Dinu Locusteanu, etc.

Inriul-Morilor.

sial, bind /ndemnatT de rima Dumne-

www.dacoromanica.ro

MURTA

Se compune din 3 cAtune : Murta, Timburesti si Giorocelul.

Budgetul com. e la veniturT de 2763 leT si la cheltuell, de

Inainte coprindea numaT cele

2602.73 leT.

doul d'intiT cAtune. Are douI bisericT, ;itla in cAt. Murta, fondatA la 1850 de cAtre

Alecu Gioroceanu ; a doua in cAt. Timburesti, de zid fondatA la 1848 de cAtre Gheorghe Cacaleteanu ; ambele sunt deser-

vite de un preot si dol entAretT.

Fie-care bisericA are o pro-

prietate de 17 pog. date dupl legea rural1 din 1864. In cAtunul Murta, se aflA o scoall mixtA, ce functioneazA de la 1881 .1i e condusl de 1 invAtAtor si frecuentatA de 30 copii. Populatiunea comuneT este de 1590 suflete, locuind in 164 case si 224 bordee.

Mare numAr de case ail pe lingA ele si grAdinT.

Populatia com. este de 1590. Suprafata com, este de 5000

pog., din carT 3000 pog. pamint arabil, 500 pog. fineatA, 500 pog. lac si teren sterp si I000 pog. pAdure.

Mosia de pe teritoriul com. se numesc Murta. Apartine la mal multI locuitorT.

Partea statuluT din mosie se

MUSCULETTI

425

Musafir-Culac, vale, In jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Bas-

Chioi si Atmagea; se desface

com. Murta, resedinta primArieT.

din dealul Ghiobilche-Bair, sub numele de virful Ghiobilche; se indrepteazA spre E., printre dea-

Are o populatie de 654 suflete o scoall mixtA, ce functioneaz5.

lurile Dautcea d'o parte, Canara-Ceiu, Sasa-Orman si Echi-

din 1881, frecuentatI de 30 copiT ;

li-Orman de alta, se uneste cu valea Bas-Chioi si dupA io kil. se deschide in piriul Taita pe dreapta, la V. de satul Atmagea ; pe vale merge drumul co-

Murta, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,

o bisericl, fondatA la 1850 de Alecu Gioroceanu, cu 1 preot si 2 eintAretT ce slujesc si la biserica din Timburesti. Are 17 pogoane proprietate.

munal Atmagea-Bas-Chioi.

Musait, pddure, in jud. Ialomita, insula Balta, pl. Borcea, com. Cocargea, are o intindere de 30 hect. si e populatl cu salcie si

Muru-Alichi-Alceac,valeinsem. natA, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Chioseler ; este continuarea vleT Chioseler - Ceair,

care isT schimbl numele de la movila Basa-Iuiuc ; se indreaptA spre S.-E., mergindprintre dealurile Chioreu-Bair, la N. si CuruGiugiuc-Bair si Muru-Alichi-Bair

plop.

Musait, pichet vechia de fron'

tierl, pe DunAre, jud. Ialomita, pl. Borcea, com. Petroiul.

la V. si la S. Musait-Pacui, padure, jud. IaMuru-Alichi-Bair, deal insemnat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Chioseler ; se desface o tiatA cu dealul Chiorcu-

Bair din virful Chioseler si se indreaptA spre S., mergind printre satul Borungea si Chioseler ;

lomita, insula Balta, pl. Borcea, teritoriul com. Cocargea ; are 40 hect., populate cu salcie si plop.

Musca, cifld (tira) de oT, in partea de E. a pl. Sulina, jud. Tul-

cea, si cea din S.-V. a com.

numeste Murta - Zglavaciocul si

atit acest deal, cit si valea cu

rur. Sf. Gheorghe sati Cadirlez,

e arendatA Cu 9050 ler anual.

acelasT nume sunt situate in partea N.-V. a plAser si a comuneT.

pe malul drept al bratuluT Sf.

PAdurT : PAdurea statuluT, nu-

grinduluT Carasevschi.

mitA Murta-Zglavaciocul, in in-

tindere de 800 pog. PAdurT de

Murul, proprietate a Eforier Spi-

Ioo pog. pe mosia proprietarului Colonel Gigirtu ; upo pog. pe proprietatea bisericeT Mado-

talelor Civile din Bucuresti, fosa pendinte de mAnAstirea Poiana, com. Albesti-de-Mur, pl. Crico-

na - Dudu, situate in cAtunele Murta. Toate pAdurile sunt amenajate. Sunt populate cu ste-

vul, jud. Prahova, in intindere de 617 hect., toatA pAmint ara. bil si finete, aren datA cu 6805

jar, cer si limita.

le! anual.

Finetele ati intindere de 500 pogoane.

Prin com. trece soseaua nationall ce duce la Craiova. CAT

Gheorghe, in partea de N. a Muscani, cdtun, al com. PAltineni,

jud. BuzId, cu 70 locuitorT si 18 case.

Muscile§fi, inahala, in jud. Mehedinti, com. rur. Biltanele, pl. Motrul-d.-s.

Musa (Muntele-) i Vetrila,p-

Muscelul. Pentru cuvintele cu

dure, in intindere de 2000 hect., situatl pe teritoriul com. Poiana,

acest nume si derivatele luT, vez! Mufcelul.

comunale vecinale o unesc cu

pl. Vrancea, jud. Putna, pro-

comunele vecine. Sunt 4 ctrciumT.

lor comuneT.

prietatea obsteascA a locuitori-

www.dacoromanica.ro

Muscule§ti, com. rur., jud. Gorj, pl. GilortuluT,

la V. de com.

MUSCULEM

426

MUSTA-FACI

Vladimirul, compusa din cat.

deservita de I preot i 2 cin-

Musculqti, Dolce0i, Hubavi qi Purcari, situata pe es, coaste valcele, de ambele tarmurT

taretT.

ale riuluT Gilortul. Are o suprafata de 1450 hect.,

din carl : 450 hect. 'Aclare, soo hect. arabile, 450 hect. fin*, 20 hect. vie, 20 hect. livezT de prunT §i 10 hect. izlaz. Pamintul fiind fertil, produce tot felul de cereale. Viile i pometurile se cultiva mult. Locuitorir, in numar de 285 familil, sunt Improprietaritl dupa

legea rurala. ET poseda : 44 plugurT, 88

care cu bol,. 4 carute cu

;

480 vite marT cornute, 23 cal, 1166 oT, 120 capre i 210 timAtorT.

In com. se gasesc 8 puturl 20 fintinT.

Budgetul com, e la veniturl de

lel 2342, banI 32, lar la cheltuelT, de lef 2075, banT 5o. Comunicatia in com. se face prin §oseaua judeteana care o strabate prin centru lí o pune in comunicatie la N. cu Petre§ti-d.-j.

Are 5 bisericT, deservite de 3 preotT si 4 cintaretl; o §coall, frecuentata de 49 elevI i 4 eleve.

In partea de E., catre com.

LocuitoriT posea : 14 plugurl, 28 care cu bol, 2 carute cu cal; 180 vite marl cornute, 7 caT, 366 ol, 45 capre i 70

Picioarele-Cechirgeli. Prin mijlocul vheT curge un ptrid. Muslu-Bei, sat, in jud. Constanta,

rimatorr.

Comunicatia se face prin seaua judeteana Filia0-Petrqtide-Sus.

In cat. se afla 4 puturl

3

pl. Hirpva, cat.

com.

situat maT mult in partea meridionala a plaser. i cea apusana a comuneT, la 4 kil. spre V. de

reedinta, Este aqezat in valea Muslu,

fintinT.

Muslu, sat, in jud. Constanta, pl. Hiqova, catunul comund situat in partea centralä a prasel i cea septentrionala a comuna', la 4 '/2 kil. spre N.-V. de cat. de re§edinta, iriul, a§ezat pe valea Muslu, tocmal unde izvorqte piriul Sarai. Dorainat la N.-E. de catre Virful Gheldi-Hagi-Tepe (122 m.), la S.-E. de virful Emir-SaaleTepe (82 ni.). Are o suprafata de 1137 hect., din carT 117 hect. sunt ocupate de gradinT i vatra satuld. Populatiunea, in maioritate Bulgarl, este de 62 familiT, san 291 suflete. Drumurl comun ale pleaca spre satele : Muslu-Bel, iriul, Bal-

gin, Eni-Sarai, Eschi-Sarai, Cadi-Ci§la

Tichile0 i a mal prima, de la N., valea Dalagna-Culac, de la S.-E. valea TichIletisi de la S.,

i Ghizdamti.

pe malul sting al pirtuluT, i este

dominat, la E. de virful:MusluBei-Tepe (113 m.). Are o suprafata. de 1707 hect.,

din carf ro hect. sunt ocupate numaT de vatra satuluT §i de gradinT. Populatiunea, in malo-

ritate BulgarT, este de 76 famili!, sad 445 suflete. Drumurl comunale duc la Capugi, iriul, Mudu-Cadi-Ci§la, Ghizdarqti i Tichilepti.

Muslu-Bei-Ciflicferna (mo0e), In jud. Constanta, pl. Hir§ova, pe teritoriul com, rur. anume pe acela al catunuluT san Muslu-Bel, a.5ezata pe marginea drumuluT Muslu-Bei Ghizdare§ti,

la i kil. spre S.-V. de satul Muslu-Bei, avind o suprafata de 80 hect.

Saulqti, la locul zis Dealul-Cer-

buld, se zice ca in vechime a fost ridicatä o teapa, pentru ceT condamnatT.

Muscule§ti, aitun, al comund cu acela4 nume, pl. Gilortul, jud. Gorj, situat pe es i coasta. Are o suprafata de 419 hect., din carT upo hect. padure, 150 hect. arabile, 150 hect. finete, 7 hect. vie, 5 hect. lived de prunT si 7 hect. izlaz. Are o populatie de 96 familiT, san 345 suflete, din carr 85 contribuabilT ; o biserica de zid, famita de proprietarl la anul 1817,

Muslu, vale insemnata, in jud. Constanta, pl. Hirpva, pe teritoriul com. rur. iriul, i anume pe acela al catunelor sale MusluBei §i Muslu ; se desface din dealul Cadi-C41a, indreptindu-se

spre S., cu o directiune generan. de la N. catre S.-V. ; trece

Muslu-Bei-Tepe, virf, sad moya& artificialä, in jud. Constanta, pl. Hirwva, pe teritoriul com. rur. iriul. Are o inaltime

de 113 m. si domina satul riul, care este la i kil. spre S.-E. ì satul Muslu-Bel, care e

prin satele Muslu i Muslu-Bei ; primqte de la E. va/ea Batacli-

la 3 kil. spre V. E acoperit cu verdeatä i a fost punct trigonometric de observatiune de

Dere si de la satul Tichilesti

rangul al 3-lea.

tT schimba numele in Cechirger, care merge urmind aceeag directiune i se deschide in Dunare in fata Ostrovuld Atirnati,

dupd ce a trecut §i prin satul www.dacoromanica.ro

Musta-Facl, sat, In jud. Constanta, pl. Mangalia, en. com. Azaplar, situat in partea cen trala a p14e/ i cea nordica. a

musTANA

MUSURAT

427

comuneT, la 7 kil. spre N. de cat. de re$edinta, pe valea A -

dealul cu acelasT numire, de pe teritoriul satulul Comarna, corn.

(8i m.), Urlu-Chioi-Bair (82 M.), Osmancea-Bair (74 m.), la

zaplar. Are o intindere de 3520 hect., din carT 6o hect. ocupate

Poeni, pl. Codrul, jud. Ia$i unindu-se cu Orín' Curagaul,

N., carT se desfac din culmea

de vatra satuluT cu 38 case.

se varsa In Piriul-MoareT.

Populatia, in majoritate turca'Mara., este de 22 familil, 159 suflete.

Mustana, a'eal, in jud. Con stanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Rasova i anume pe acela al catunuluT säú Vlah-Chioi ; se

Techir-Ghiol. Aceste dealurl sunt acoperite cu semanaturT $1 finete intinse, precum $i cu izla-

Musur-Cuiuc, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe terito-

zurT pentru pa$unatul vitelor.

riul com. rur. Agemler $1. Buiuc-

pindite icT $i colo, mal cu sea-

Enghez si anume pe acela al

Tul in partea de E. Ele sunt

cat. Sofular

$i

Casicci. Satul

Movilele su nt n u meroase, ras-

toate artificiale

$i

construite

desface din culmea principan,

Sofular este asezat chiar in aceasta vale, lar satul Casicci putin spre E. cam la i kil. Este

pentru a servi ca puncte de o-

din virful numit Vlah-Chioi ; se

indreptata de la N. catre S.

intinde spre S., avind o directiune generan de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea apusana a pläser, $i cea meridionall a comuneT ; se intinde de a lun-

$i

chir-Ghiol (82 m.), Ciatal-Iuiuc (75 m.), Urlu-Chioi (55 m.), la

gul malulul vestic al baltiT Baciul $i pe valea Ceraclar ; se ridica pana la o inaltime de 140 m., dominind prin inaltimea sa, balta Baciul, valea Ceraclar $i drumurile comunale ce vin de

la Aliman $i Vlah-Chioi spre Rasova ; este acoperit pe o parte cu padurT i tufari$urT, cu pa-

$unl si pe pantele meridionale, cu cite-va locurT arabile.

Musticioaia, lac, in jud.

Jalo-

mita, insula Balta, pl. IalomitaBalta, teritoriul com. Dude$ti.

Mustäfitia, fost

seltuc turcesc,

jud.. Vla$ca, ce se vede pe planul ora$uluT i Domeniul Giurgin, plan fe' cut la 1831 i care se afla la primaria din Giurgiti. Acest satuc a disparut. Se gasesc i acum in Giurgiti familiTcarT poarta numele de Mus-

taficeanu, luat de la satul unde locuiati pdrintif lor.

Mustate§ti, sat, jud. Arge$, pl. Arge$ul, fleind parte din com. rur. Cerbureni Ia$ul.

Musteata, pFrh, isvore$te din

situata in partea de N.-V. a pl., in cea de S. a com. Agemler i cea de V. a com. Buiuc-Enghez.

Musurat, com. rur., jud. Constanta, pl. Mangalia, situata In partea de E. a jud., la 23 kil. spre S.-V. de ora$ul Constanta, capitala districtuluT, $i in cea septentrionala a pl., la 28 kil. spre N.-V. de ora$elul Mangalia, re$edinta sa, pe piriul Musurat. Se margine$te la N. cu com. Osman-Faci si Techir-Ghiol, pl. Constanta ; la E , cu com. Tuzla ;

la S.. cu com. Tatlingeac

$i cat. Perveli, al com. Tuzla ; lar la V., Cu com. Gheringec. Relieful soluluT e In general

accidentat, mal cu osebire In partea sa centran, unde valle dintre dealurT sunt cu malurT inalte, $1 lungl. E brazdata de culmea Tuzla, ale carel principale ramificatiunT sunt urmdtoarele dealul Musurat (140 m. la N.-V.), dealul Toprai-Sair (82 m.), dealul Muratan (70 m.), m.), la V.; dealul Perveli la S.; dealul Sari-Bair (74 m.),

la S.-E. ; dealul Tau$an -Bair (70 m.), la E.; dealul Carli-Chioi Cuciuc-Bair (15 m.), prin interiorul com.; apoT dealurile Abdulah-Bair (go m.), Aitan-Bair

rientare. Principalele sunt : Iuci-

Iuc-Berichi (81 m.), la N.; TeE.; Tuzlu (70 m.); Baldara-Iuiuc (71 m.), la S.-E.; Sart-Iuc (74 m.), la S.; Ta$1i-Iuc (90 m.), la S.-V. ; Musurat-Tepe (82 m.),

la V.; Carli-Chioi (51 m.), in interior.

Com. Musurat are multe lacurT, e udata de piriul Musurat $i strabatut de cite-va va/ miel. Principalul lac este Tuzla, a$ezat

in partea de E. a com. in intindere de 700 hect., din care 55 hect. ocupate cu stuf ; malurile sale sunt joase ; contine peste ce se consuma in loca-

litate $i al carur venit apartine statuluT.

Este forman. din 5 cat.

lui Musurat. Urlu-Chioi, spre E. com. pe ambele malurT ale pi riuluT Urlu-Chioi $i pe valea Ur-

lu-Chioi-Dere, la 4 kil. spre S.E. de re$edinta. Muratan-Buiuc, spre S. com., pe valea

Muratan, la 6- kil. spre S. de re$edinta. Muratan- Cuciuc, in partea centran a com., pe valea Muratan, la 5 kil. spre S. de re$edinta. Carli-Chioi, spre E., pe valea Carli-Chioi, la 5 kil.

spre S.-E. de re$edinta. Ciatmalar, format de curind, spre ruinele satuluT cu acela$T nume, Ruga locul Ciatmalar-Tuzla, 55

0167. Jigra' Dictfonar Geografic. Vol. i I'

www.dacoromanica.ro

$1

anume: Musurat, re$edinta, spre N., pe ambele malurT ale pîrîu-

-MUOTETI 1 PIETRARL

428

MUSURAT

la 6 kil. spre S.-E. de rese-

este de 144 familil,

dinta.

suflete.

Suprafata totall a com. este

sati

703

Are o scoala si 2 geamii.

teanca si Bränistioara, in intin-

dere cam de 500 hect., populat cu stejar si emita.

de 6279 hect., din carT 51 hec-

tare, ocupate de vetrele celor 5 sate cu 244 case. Statul cu proprietariT posea 3504 hect.,

Musa, pirifi, in judetul R.-Sarat,

Musatul (Muntele-), proprie-

plaiul Rimnicul, cotn. Chiojdeni; izvoreste din Dealul-Lubanuld ;

tate a razesilor din satele Polana si Bodesti, jud. Putna, pl.

lar locuitoril ati 2722 hect. Are 4 geamir, 2 in cat. Musurat si cite una in cat. BuiucMuratan si Chiuciuc-Murat, cu

uda comuna in partea de E., si se varsa in lid Motnaul, pe

Vrancea.

1Vlusitesti,

partea dreapta.

com.

rur., pe apa

Musata, sat, in partea N.-E. a

Valsanul, jud. Arges, pl. Al% gesul, la 14 kil. de Curtea-de-

intata de judet si frecuentan.

comuner Ranceni, plasa Prutul,

Arges, resedinta sub-prefecturei,

de 37 copir.

jud. Falciti, situat pe costisa, Cu o suprafata de 723 hect. si o populatie de 94 familir, set

si la 38 kil. de Pitesti. Se com-

sita de treerat cu abur!, 1 masinä de semanat, 9 masinT de secerat, 3 masinI de batut porumb, 15 grape de fier ; 9500 capete de vite maT cu sean:a

403 suflete, din carT 95 contribuabilT. Se cultiva 20 hect. vie.

Mosu, avInd peste tot 280 fa-

morf de

Musata, pifia, jud. Falda, izvoreste din partea de N. a cornu-

Comerciul e putin activ ; se face de catre 5 comercianti (I

ner Ranceni, pl. Prutul, trece in

4 hoe; o scoala mixta,

infi-

Locuitoril posea : 98 plugurT, 121 care si carute, I ma-

or, bol' si ca!; 8 vint.

circiumar), pi-in gara Murfatlar,

la 26 kil. spre N. si consta in import de coloniale, instrumente agricole, manufacturt si im-

port de vite cu produsele lor. Budgetul com, e la veniturT de 5470 ler, lar la cheltuelT, de 2449 leCA! de comunicatie sunt: calea jud. Constanta-Mangalia, ce trece pi-in satele Urlu-Chioi si Ciatmalar, apor drumurT miel spre: Tatlageac, Tuzla, TechirGhiol, Osman - Faci, Abdulah, Ghelingec, etc.

Musurat, sal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, catunul de resedinta al comuneT Musurat, si-

tuat in partea de E. a piase1 si cea de V. a comuneT, pe valea Musurat, la poalele dealuluT cu ace/asT nume, cu o intindere de

2825 hect., din carl 22 hect. ocupate de vatra satuluT, Cu 158 case. Populatia, in maioritate turca,

Are o biserica, cu I preot si 2 dascali.

lungul com., prin satul Musata si, din jos de satul Ranceni, unindu-

se cu pida( Suhuletul, trece pe partea de N. a comuneT Berezeni si se varsa. In Prutet, mal In jos de piriul Sarata.

Musatul,

critun (tirla),

in jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

dinte de com. Balaciul. Musatul, urrnele unid sat vechifi, jud. Olt, cam in mijlocul Boianulul, cimpie intinsa intre Iminogul si Vedea. LocuitoriT saT se zice ca ara fost macelariti in

pune din 4 sate :

Musatesti,

Prosica, Robaia si Valea-luT-

mili!, sati 1397 suflete, din carT 222 contribuabilf.

Are 2 bisericT, din care una In Schitul-Robaia ; 2 sea' primare, una de baetT si a doua de fete ; 5 circiumi. Budgetul comuneT e la veniturl de 4489 leT si la cheltuelT, de 3934 leT. Vite sunt : roo() bol si yac!,

25 cal', 6 asinT, 5 bivoli, 2300 o!, ro capre si 700 rimatorT.

Musätesti, sat, pe apa Valsanul, jud. si pl. Arges, fácind parte din com. rur. cu acelasr nume. AicT este resedinta prima:id. Are o biserica, cu hrarnul 5f. Gheorghe, deservita de r preot si I

cintaret.

Musätesti O Pietrari,

mofie,

jud. Arges, pl. Argesul, cu o

ziva de Paste de catre Turci.

intindere de 3896 pog.,

(Vez! Boianul).

care 3000 pog. padure, proprietatea statuluT. Apartinea mal na-

din

Musatul, bral (prival), in jud.

inte Episcopiel de Arges. La

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, comuna Vladeni, punind in comunicatie lacul Mocilna cu Borcea.

anul 1871 avea un venit anual de 10700 leT si a fost ipotecan

Musatul, pddure, pe proprietatea statulur Schitul-Greci, comuna Mierlesti, pl. Siul-d.-s., judetul Olt. Formeaza un trup cu Schi-

www.dacoromanica.ro

impreuná Cu alte 380 mosiT ale statuluT pentru imprumutul domenial de 78 milioane leT. Arenda acester mosil a scazut la suma

de 7510 lel. Pe mosie se afla o .moara, case, han si magazil.

MUCELEANCA

429

MUKELUL (JUDET)

Mugceleanca, paure, in jud.

detul Arges, de care se des-

com. Gura-SaratiI, pe

fluenti- (vez! Dimbovita, riul), se

parte prin riul Argeselul. Orografia. Judetul Mused se Imparte in trer regiunI: regiunea muntoasa la N., regiunea colinelor in centru si regiunea cimpiilor la S.

varsa in Arges la satul Budesti, judetul Ilfov. Rtul Argeselul, care izvoreste din muntele Gainatul-Mare si care, dupa ce primeste afluentif Valea-arsteI §i Toplita-Mateia-

BuzAti,

mosia Brinzeasca. Are cam 300

hect., despartite In 5 sfori de mAriml deosebite, purtind numele proprietarilor : Musceleanca, Mihaescul, Poenarul, Radovici si Sarateanul.

Mugcelul, judet de munte al RomInieI, numit ast-fel din cau-

za museelelor celor multe acoperite cu dumbravI si finete. Marca judetuluI este un vul-

tur, send pe o ramurä de ste-

jar, In loc de a sta pe

coif,

cum era stema vechia a dinastieI Basarabe , spre amintire ca la ampulung a fost primul scaun domnesc al TareI-Rominest'.

Forma judetului e aceia a unui poligon neregulat.

Limitele. Se margineste la N. cu Transilvania, de care se separa printr'o linie conventi°nail, incepind de la V. judetuluT, trecind prin muntii Dara, Berevoescul- Mare, Berevoescul-

Mic, apoi cotind spre S.-E. pe linga muntii Tamaselul, PiatraCraiulul, Grindul, Colti, Midi.-

Culmea Carpatilor ocupa Nordul plaiurilor Nucsoara si Dim-

bovita si din aceasta culme se scoboara ramurl spre S., perzindu-se incetul cu incetul in centrul judetului. Ramificatiunile principale care

suld, se varsa in riul Doamna la comuna Piscani. (Vez! Argeselul, rid). Riul Doamna, care izvoreste din muntele Valea-Rea, si dupa ce primeste Riul-Tirguld, se varsa in riul Arges, la N. de

traverseaza plaiurile sunt : MuntiI DimboviteI, ca virfurile Prislopul, Rosu, Algiiul, Runcul si Priseaca.

orasul Pitesti. (Ved Doamna,

irul de inaltimI ce for-

ce primeste de afluenti: Cuca si

meazä linia de despartire intre

Riusorul, Bratia si Bughea, se varsa In riul Doamna, la Collbasi. (Vez! Tirgul, AO.

riul Dimbovita si Argeselul: Mun tele Papusa, Draxinul, Mara,

Tefeleica, Preajma, Muntisorul, Capitanul, PlAisorul, Pravatul, Altamusul §i Mateiasul. Muntir Gainatul- Mare §i Gainatul-Mic, Piscul-Caluldi, Mosoroaele - MarI si Mosoroaele-

Mid, Dobriasul-Mare si Dobriasul-Mic, Strimtul, Clabucetul, Chiciora, Dealul-elarilor, CuculuI, MAtaul, etc.

ea). Riul-TirguluI, care izvoreste din muntele BAtfina si care, dupa

Girlita Bughea, care izvoreste

din rnuntif Boldul si Zanoaga si se varsa In Riul-Tirguld, la comuna Mihaesti. Girlita Slanicul, care izvoreste din pAdurea comuneI Slanicul, plaiul Nucsoara, din Lacul-Ro-

tund si se varsa in Bratia, la comuna Aninoasa. Bratia, care izvoreste din mun-

tele Iezerul-Mare si se varsA in Riul-TirguluI, la locul numit Intilniturile, plasa Muffle. (Vez! Bratia, riii). Circinovul, girlitA, care izvo-

cea si Leota, dupa care trece pe lingA muntri Lutele-MarI si Lutele - MicI, Comisul, TamasulMare si Tamasul-Mic; la E., se mArgineste cu judetul DImbo-

Oticul, Iezerul, Zanoaga, Boldul, Magura, spre V. plaiuluf Dimbovita, carf merg paralel cu Riul-Tirgului.

vita, de care se desparte prin

chiar din sirul cel mare al Car-

reste dupa teritoriul comuner

muntele Rosu si comunele : Pucheni, Miclosani, Hirtiesti, Vulturesti, Birzesti, Priboeni, Gfimbocelul §i Ciulniti; la V., se margineste cu jud. Arge§ prin-

patilor.

Vulturesti si se varsa in 611 Ar-

TotI acestl muntI, impreura cu ramurile lor, sunt descrisl la

gesul, in dreptul comuneI Coteasca-Popesti, judetul Arges,

plaiurl si la cuvintele respective.

la locul numit Moara-Mocanuld. Riul Argesul, care uda, partea

teo linie aproape perpendiculara pe riul Argesul, plecind din muntiI CarpartT (la V. de mun-

tele Dara) si de care se desparte prin comunele Nucsoara, Corbi, Poenarei, Dotnnesti, Pe-

Moldoveanul, care porneste

Hidrografia. De la N. spre S., jud. Muscel este udat de numeroase ape, care toate curg In forma unuI evantail. Riurile cele maI mail ale judetulur, cad v at' nastere chiar din cercul WI, sunt :

Riul Dimbovita, care

trosani, Berevoesti, Jupinesti, Micesti, Ciumesti si Maracineni;

reste din muntele Oticul, si care,

la S., se margineste tot cu ju-

dupA ce primeste mal multi a-

izvo-

www.dacoromanica.ro

de S. a judetuluI. Pe linga acestea mal sunt urmatoarele plrae: Dimbovicioara, Ri-

usorul, Valea- Caselor, Badeni si ¡Mile mal principale : ValeaValenilor, Valea-Mare, Gorganul, VrAnesti, Glimbocelul, precum

si alte multe vaI si vilcele, carT brazdeaza judetul in toate di.

MUKELUL OUDET)

430

muqCELUL (JUDET)

Cimpulung. De la acest oras

se topete zapada.

Bucuresti-Pitesti (In ceea ce priveste jud. Muscel) i trecind prin comunele : Ciulnita, Leurdeni,

Cdile de comunicafie. 1. Calea ferata Bucuresti-Virciorova,

Golesti-BadiT, Topoloveni, nesti, tefanesti. Intre Florica

trece prin partea de S. a jud. Muscel, pe malul sting al riu-

Golesti-Cimpulung.

Valea-Mare, Namaesti, Dragoslavele, Rucarul. Cu aceasta cale staCt in legatura urmAtoarele sosele :

rectiunile, devenind torente in timpiT ploiosT i prima-vara end

luT Argesul, si merge pe la S. de comunele : Ciulnita, Leurdeni, Golesti-BadiT, Topoloveni, Calinesti, Vranesti, Valeni Golesti.

De la Golesti, drumul de fer se bifurca: o parte apuca spre Pitesti, Slatina, Craiova, etc.,

lar cea-l'alta continua drumul spre N., la Cimpulung, trecind pe linga comunele : tef'dnesti, Valea-Mare, Maracineni, Collbasi, Piscani, Livezeni, Stilpeni, Radesti, Valea-PopiT, Mihaesti

Pitesti intretaie calea ferata

Aceasta cale este bine executata si bine intretinuta. Aproape perpendicular pe aceasta cale cad urmatoarele : oseaua care pleaca de la Ciulnita, merge pe Valea-GlimboceluluT, legind comunele: Ciulnita, Budisteni si Glimbocelul,

cu Bogati din jud. Dimbovita. oseaua care pleac6 la Topoloveni (Circinovul), merge pe valea Circinovului, legind comunele Topoloveni, Tiglne0, Priboeni, Dobresti i Beleti-Ne-

Retovoesti, Petrosani, Domnesti, Stänesti, Corbsori, Poenarei, Corbi i Nucsoara.

oseaua care leaga com. Piscani, pe malul sting al riuluT Doamna, cu comunele : Dirmonesti, Cosesti, Leicesti si se im-

preuna cu soseaua descrisa la litera a, la S. de Retevoesti, mergind pana la com. Nucsoara.

valea riuluT Doamna si a riuluT Argeselul, legind comunele : Va-

Godeni, Berevoesti - Ungureni, Slanicul i Domnesti, si apoT in-

lea-Mare, Vierosul, Colibasi, Mio-

fra in jud. Arges.

In jud. Mused, drumul de

Priboeni se bifurca: o parte mer-

fer se opreste pana la Cimpu-

ge la Dobresti, lar alta la Be-

lung in urmatoarele gad : Leurdeni, Golesti, Florica, Gropeni, Ciumesti, Clucereasa, Stilpeni, Mihaesti, Furnicosi si Schitul-

leti-Negresti.

la S. de com. Maracineni), pe

oseaua pe valea riuluT Doamna, care leaga com. Purcareni cu comunele : Jupinesti,

V. de gara Florica, merge pe

gresti. Aceasta osea la N. de

riuluT Doamna cu riul Argesul,

vala) prin comunele Voinesti,

oseaua care leaga com. Bajesti pe malul drept al riulul Bratia cu comunele : Balilesti, Golesti i Vladesti i apor Aninoasa cu Berevoesti-Ungureni. oseaua care leaga com. Milaesti cu comunele Draghiciul si Jugurul. oseaua care leaga orasul Cimpulung cu orasul Curtea-deArges si trece prin comunele :

Schitul-Golesti.

Golesti, parcurind in tot judejul 71 kil. El merge pana la N. de Pi.. testi, pe malul sting al riuluI Argesul, apoT trece pe un pod mare (aproape de confluenta

merge la Frontiera (Pajera Giu-

oseaua care leaga com. Calinesti cu Gorgani.

oseaua care leap' com. tefanesti cu Golesti. oseaua care pleaca de la

veni, Racovita, Davidesti, Voroveni, Birzesti, Vulturesti, Mr-

oseaua judeteana care lea-

ga orasul Tirgovistea cu orasul Cimpulung. Aceasta osea intra in jud. Muscel pe la com. Gemenea (jud. Dimbovita), merge

malul drept al !Atha DoamneT, panä la com. Colibasi, unde tale din nor' Riut-DoamneT i apoT se dirige spre N., pe malul sting al riuluT Tirgul, pana la Furnicosi i d'aci pe malul drept pana la Cimpulung.

plaiul Dimbovita. De la Boteni osea da in calea CimpulungFrontiera, prin comunele Jugurul si Poenari.

Acest drum este foarte pitoresc ; strabate frumoasele v6.1: Valea- ArgesuluT, Valea-Doamnel, Valea-ArgeseluluT, Valea-

De la N. de Vulturesti este osea comunalg care leaga aceasta com. cu com. Valeni,

Laical, Cetateni - din - Vale, 131deni-Pamtnteni i Ungureni. De la com. Badeni-Paminteni, acea-

pl. Argeselul.

sta osea apuca spre V. si da sub

TirguluT.

2. Calea nationala Bucuresti-

Pitesti strabate partea de S. a judetuluT, pl. Podgoria, mergind

aproape paralel cu calea ferata

Boteni i Valea-Mare din

pe malul drept al riuluT Dimbovita si trece prin comunele

3. Calea nationala Pitesti-Cim-

Mateias, in soseaua nationala

pulung-Frontiera, merge pe va-

Pitesti-Cimpulung-Rucar. 0 sosea vecinall leaga com. Badeni-

lea riuluT Doamna si a riulul Tirgul si leaga comunele: Maracineni, Piscani, Livezeni, Setpeni, Radesti, Valea-Popil, MiMesti i Schitul-Golesti cu orasul

www.dacoromanica.ro

Ungureni cu Dragoslavele Rucarul.

O alta sosea, care pleaca din calea judeteana Tirgoviste-Cim-

MUSCELUL (JUDET)

muqCELIJL GUDET)

431

locuitoril se ocupa cu

pulung apuca spre V. de com. Valeni si leaga aceasta com.

In anul

in ju-

carea sitef pentru invelisul ca-

cu Mataul si Cimpulung, trecind

detul Muscel, urmatoarele ma-

selor, cheresteleT, varuluT, va-

pe la N. de Boteni, unde tae

sinT

unelte agricole: 3 masini

riul Argeselul.

de samanat, 3 de secerat $i de

selor de lemn, precum: donitT, butT, putinT i alte vase tre-

Mafinele fi uneltele agricole. 1888

atí fost

fabri-,

Populalia jud. Muscel era in

cosit, 5 de treerat cu abur, 3

1859 de 78255 locuitorl ; in 1884, de 90399; In 1899, de

de treerat cu manej, 28 de vinturat, i de batut porumb cu

113458: 56434 barbati si 57024

abur, 21 de batut porumb cu

mare.

femeT.

manivela, 2296 plugurT de lemn,

1163 plugurf de fier, 67 scari-

Sitaria se lucreaza, maT ales in comunele din plasile Riurile

ficatoare, 9 grape de fier,

$i Argeselul.

Inveydmintul public. In anul

colar 1888-89, functionat in

2

buincioase. Asemenea, fabricarea vaselor

de pamint a luat un avint foarte

tavalugurf, 43 rarite, 3 raasini

Pentru fabricarea tutee/ sunt

de ales saminta, 7 morl cu abur, localurl de zid, cladite anume , 165 morT cu apg.

o multime de poverne, cari, Incepind de toamna, fabrica zeci de miT de decalitri de

jud. Muscel 15 scoale de baetT,

2 de fete si 66 mixte; 6o cu

pentru scoala.; 23 Cu localurT inchiriate.

In anul scolar 1889-90 ati

Industria. In anul 1889 at functionat in judetul Muscel: 224 cuptoare caramia, cari ati

numärul s coa-

fabricat 11964.00c? bucal; 245 vararif si 4 fabrici, carT ati dat 2473000 kil. var; 216 herastrae carT ati dat 65744.0 dusumele, scinduri laturoaie, 13550 lemne

lelor rurale este de 95: i de baetT, i de fete, 85 mixte $i 8

de brad de constructie, 18730 blanT de fag, 8980 blanT de

de catun.

anin, 14102 doage, 15 t 3200 §it5. sindrilk 7960 butT, butoaie,

frecuentat scoalele 3881 bdeti 0.914 fete, din numarul de 5733 baet1 $i 3879 fete in virsta de scoalk A cum,

1901

Culta Numarul bisericilor In jud. este de 165, din cari 5 reedificate, iar 2 ruinate.

putinT si hirdae; 21097 donitT ;

La aceste biserici oficiaza 179 preotT, i diacon, 156 cintaretT 115 paracliserT. Mara de aceste biserici mar sunt 2 schiturr (Ciocanul $i Namaesti). Bua'getul pe anul fianciar 1889-900 zecimT : Venituri lei 192905, banT 71 ; cheltuelf leT 190535, banT 40. Drumuri : veniturT i cheltuelT, leT 36746, bani 70.

5470 m. cubT de plata.

6580 in. cubT de platra bruta; cio-

ment $i 2 vaccinatorT.

Spitalul rural Racovita este intretinut de judet. Puterea armatd. Din punctul de vedere militar, jud. Muscel facea parte in 1891 din Corpu/ al 2-lea de armatl. Mará de oameniT_ce da pentru armata perrnanentg, mal are : un regiment de Dorobanti,

nutra al 30-lea, Cu un efectiv

plitA.

De si ocupatia principala a locuitori/or judetulur Muscel este

cresterea vitelor si agricultura,

se ocupa maI mult de cit

Personalul sanitar al judetu lui se compune din i medie primar, 2 medid de arondis.

In

de peste 2000 oamenT, impgrtit in 2 batalioane $i 8 companiT Cu resedintele : Comp. i-a la Ruar; Comp. 2-a in Dotnnesti ; Comp. 3-a in ampulung ; Comp.

Muscel posea (1901): 65968

alte judete cu industria casnick Tesaturile de link pentru fabricarea dimiilor, saricelor, plocadelor, scoartelor $i altor haine taranesti, precum si a pinzei de cinepl, in, bumbac chiar a borangicultd, sunt executate

a 4-a In Mihaesti; Comp. a 5 a In tefanesti ; Comp. a 6 a in Leurdeni ; Comp. a 7-a si a 8-a In judetul Arges. Batalionul i are resedinta In ampulung; lar al 2-lea in Tir-

vite mar-1 cornute, 5619 cal,

Cu multa abilitate de tarance

gul-DealuluT.

113571 of, 8493 capre $i 42347

$i aceste productiuni sunt rnult cautate.

Un escadron de calarasY, cu resedinta In .Cimpulung $i

Se confectioneaza incaltaminte

Cu un efectiv de peste 270

Locuitorif judetului

porcT.

Sunt 7209 stupT cu albine. Agricultura. Totalul pamintuluT cultivat este de 1500 hect.

Livezile dat in termen mij lociti 40 50000 care fin. Pranele produc pana la 250000 de-

calitri tuja.

groasa, precum: cizme, opina

oamenT.

Sunt multI tabacarT.

Productiunt. Principalele productiunT ale judetuluT Muscel sunt cele carT se fac In toate

Pentru fabricarea piiner sunt o multime de morT, carT macing grit, porumb $i multl brutarT.

In unele comune dela munte,

www.dacoromanica.ro

judetele de munte; maT ales brinza bunk lemne de con.

IdlICELUL (JUDET)

MI.JCELUL (JUDED

432

structiT, scindurl, poame gustoase : piersicile i struguriT dupa Valea - tefaneptilor i ValeaMare, plasa Riul-DoamneT.

earl contin iod i pucioasa. Prin padurile muntilor se vineazä multe animale salbatice : urpT,

lurile regiunilor muntoase, s'ati supus regimului silvic.

lupl, capre, mistret1; iar prin

Cele 5 plapi, care format! jud.

Papunele dupl munti sunt

padurile dupa dealuri pi cimpir se vineaza lupT, vulpi i Tepurl.

MupceI, aveati : 164 muntr, 117 sate, 143 bisericT, 192 preoti,

Crepterea porcilor in acest judet se face pe o scara mica,

23 diaconT, 126 boer1 de neam, 195 mazill, 99 patentar!, 10561

Irma se cresc mult oile, caprele, calf pi boil. In partea de S., padurile sunt

RominT contribuabili, 756 TiganT emancipatT contribuabilf.

foarte cautate, iarba fiind sanatoasa i nutritiva. Padurile, in timpul Terne!, sunt

strabatute de turme de porci, earl vin mal ales din judetul Vlapca pi Teleorman spre a se nutri i ingrapa cu jirul padurilor din Mupcel. Padurile de stejar produc col-

tan! cu care se face un bun comert, cacl coltaniT servesc la

tabacirea pieilor de lux. Stejarul 'de Mupcel produce coaja cea mal buna, cea maT bogata in tanin. Din punctul de vedere silvic, jud. Mupcel face parte din circumscriptia VII-a pi se imparte 'in 3 ocoale: Nucpoara, Podgoria i Riurile-Argepel.

Valle riurilor pi parte din dealuff sunt acoperite cu

turf de porumb, orz, ovaz Poalele dealurilor, carT se

intind pe linga riurT, sunt aco-

perite cu livezT de pruni, din care se face cea mal buna tuica.

Dintre cereale, pe linga cele aratate mal sus, se mal cultiva inul i cinepa, din care se fa-

brica pinza, cautata pentru soliditatea el. Finetele ati trifoiul pi o varietate imensa de florT, apa laptele oilor produce brinza capcavalul cel maT bun.

Muntil sunt bogatT in minerale, insa nu se exploateazd de

iar in partea de N.

Judetul avea 823 care cu 4 boT, 55 care cu 8, 6 pi 4 caT,

de fagi pi brag, din care se face cherestea pentru cladirT pi

4598 care cu cite 2 bol, 106

pita renumita. Ocolul Nucqoara, cu repedinta

vac/ i viteT.

in ampulung, se compune din

b anti pi 312 granicerT. Se gaseati in judet 150 heras-

de tufanT ;

padurile: Berevoepti - Ungureni cu MuntiT, Corbpori, Stanepti, Corbi cu. Muntif, Muntele-Mupetescul, Bouretul, Hirtoapele, Oticul, Netotul, Spinarea, Ropul, Aninoasa, Grigoreni, Valea-Ursului, Straura, Coteasca, Capul-

care cu cite 2 pi 3 caT, 15267 Avea 173 militarT, 212 doro-

trae; 150 morT; II dirste; 21 piue; 275 poverne ; 495 dulgherT morarr, 107 fTerarl. Grit"' producea vr'o 50 chile pi

porumb, 22548 chile.

In magazinele de rezerva se

PisculuT, Negrepti. Siliptea, Bagna, Vieropanca i. Priboaia. Ocolul Podgoria, cu repedinta In Pitepti, coprinde padurile : Valea-Mare, Gorganul, Furepti, Golepti-BadiT, Budipteni, Albutele, Cotroceanca,Namaeasca, Badepti Niculepti, Calinepti, VAcareasca, Aninoasa, Piscanul, Copepti i CorbiPaduretul. Ocolul Muffle - Argepelul, cu repedinta in ampulung, coprinde

aflat1 5922 chile porumb. S'ati altoit 1590 copiT ; murk 2100 si s'ail nAscut 1190. Capitalul cutiilor in fiinta era 13776 lei pi 32 parale, afara de 22395 lei ridicatT de Visterie In anul 1854. Populatia judetuluT se urca la 13046 familii, sari 52438 suflete, din cad 26961 barbatT pi 25486 femel. Vechiaimpärfire a judeplut. Pe la inceputui sec. al XVIIIlea,

padurile: Radepti, Hirtiepti-Bir-

judetul Mupcel era impartit in 6 plapT pi 2 plaiuri, avind cite

zepti, alceasca, Poenari RUAciobul, Gradiptea, Badeni-Ungureni i muntii: Valea LenteT, Obirpia, Vaiea-VladuluT, Porta-

reasa cu Piscul - Caprel, Meza,

cit peaträ de calcar pi de constructie, care se scoate in mare

Berevoescul-Mic, Lutele-Mari

cantitate.

luT-PlavatuT, Moporoaele-MarT

Rocele din care se compune stratele judctuluT Mupcel sunt

Mier, Gradipteanul, Runcul, Vijia p't Gruiul-UrsuluT.

calcare, chid compacte, marmoreene albicioase saü galbiT.

In jud. Mupcel, toate padurile

Pe linga acestea, jud. Mupcel este bogat in ape minerale,

Yudepil .Mnfcel in anul 1856.

Bratila, Ludiporul, Fata-

doT zapciT de plasa.

Plaiul (plaiurile pe atunci se numeati scauffe si slujitorii scaunelor, dorobanfi de platurr)Nuc-

poara se compunea din satele : Nucpoara, Corbi, Slanicul-Ungureni, Berevoepti-Ungureni, Berevoepti-Pamtnteni, Albepti, Corbpori, Poenarei, StAnilepti, Or-

stieni

i

Slanicul-Paminteni.

situate pe muntl, incepind de

La 1845, s'a lipit de acest

la 5 hect. pAnd la cele mal mad,

plaiii, partea de la Badepti Ora la Domnepti, de la Berevoepti-

pe coastele muntilor pi pe dea-

www.dacoromanica.ro

MUKELIJI.

Ungureni pAng la Aninoasa $i de la Godeni pana la Capul-Piscului, impreung cu comuna Schitul-Gole$ti.

Plalui Dimbovita avea tot intinderea de azi, afarg de satele Rucgrul $i Dragoslavele ce erati

atund date de plasa Arge$eluld.-s., dupg chiar cererea acestora la guvern, ca sg scape de sub privegherea vAtafuluI de piala, care

le controla pichetele pe unde treceati a pe ascuns obiecte fe.

lurte de exportare, oprite de -guvern.

Plasa Argeselul se impArtea In Arge$elul- d.-s. $1 Arge$elul-

d.-j. Cel de sus coprindea tot terenul cu satele coprinse filtre Cote$ti pgng la Rucgrul i cel de

jos, teritoriul de la Boteni pg.ng la Coliba$i. Plasa Riurile se impArtea in plasa Riul-Doamna, de la Domne$ti pana la Mardcineni i plasa Bratia-Bughea, de la Aninoasa Ora la BAje$ti $i de aci in sus

Fle-care din. aceste pIg$I coprinde urmgtoarele comune : I. Plasa Arge$elul : Birzetti, cu cdtunele : Albule$ti i Birze$ti. Boteni, cu atunele : Balabani, Boteni-PAminteni $1 Boteni-Ungureni. Conletti, cu cdtunele: Conte$ti-d.-s. i Corobe$ti. 4. Davidefti, Cu cAtunul: Davide$ti. Hirtiefti, Cu cgtunele : Hirtie$ti, Lucieni i Valea-Vacei.

Yugurul, ca cAtunele : Jugurul, Valea-din-DgrAt i ValeaItului. Lãicli, Cu cgtu n ele: Lgicgi, Minciune$ti, Pgi$esti $i Runceasa.

Miclotani, cu anunele: CopAceni-Mari, CopAceni-Micl, Meiparele, Miclo$ani, Miclo$ani-

Mari $1 Nicolge$ti.

Faenan, cu cAtunele: Brebene$ti, Grojeani, Poenari, er-

Piscului.

bgne$ti $1 Valea-din-DgrAt. IO. Pucheni, cu cAtunele: Pucheni i Valea-Largg. 1. Viileni, cu cgtun ele : Lun-

Plaga Podgoria se impArtea in Plasa-DealuluT, de la Valea-

ca sag Pojarul, Plopi$orul, VAleni $i VrAbie$ti.

Mare pAnd la CAline$ti $1 pla-

Voroveni cu cAtunele : Gu-

sa Circinovul, de la arcinovul

ra-Ulubi, RAdule$ti $i Voroveni.

pAng la Poenari, impreung cu Godeni, Furnico$1 i cu Capul-

pAng la Glimbocata, HITA satul BAdule$ti, unde se terming judetul Mu$cel. Dupg Actuala Upa-Y-lb-e adminis-trativel, jud. se imparte in 6 plg$I, adicg. : Plasa Arge$elul cu re$edinta sub-prefectura din Hirtie$ti ; plaiul Dimbovita, cu re$edinta subprefectura in Ndmge$ti ; plaiul Nuc$oara, cu re$edinta sub-prefectura in Domne$ti; plasa Podgoria, Cu re$edinta sub-prefecturei in Topoleni ; plasa Riurile,

cu re$edinta sub-prefectura In Mihge$ti ; plasa Riul-Doamnei,

cu re$edinta sub-prefecturel in Piscani.

MUKELUL UllE1)

433

UDE.T)

Vulturefti, cu cgtunele : i Vul-

BAtie$ti, Vulture$ti-d.-j. ture$ti-d.-s.

II. Plaiul Dimbovita

Albetti, cu cgtunele : Ali CAnde$ti. Bilareni-Pdmintent, cu tunele.: BIdeni-Pgminteni, Cotene$ti i Stoene$ti. Bicleni-Ungureni, cu cgbe$ti.

tunele : Bgdeni-Ungurenr, Lunca-Girta, Piatra $i Slobozia. Cimpulung, comuna urbang

l ora.

Cetlyeni-din-Deal, cu cAtunele : CetAteni-din-Deal $1 Mesteacgnul. Ceta/mi-din-Vale, cu cgtu-

www.dacoromanica.ro

nele : CetAteni-din-Vale $i Diacone$ti.

Dragoslavele, Cu cdtunul Dragoslavele.

.Lerefti, cu cgtunele : Lere$ti $1 Lere$ti-d.-j. .ilftydui, cu cgtunele : CAlule$ti, Chiliile, Cocene$ti, MAtgul Susigne$ti.

IO. Ndmdefti, cu cgtunele : Moroe$ti, NAmge$ti $i Valea-Romine$tilor. 1. Rucdrul, cu cAtunele: Dim-

bovicioara $i Rucgrul. Valea-Mare, cu cgtunele : Boggte$ti, eiari i Valea Mare. Voinefti, cu cgtunele : RA-

ceni, Valea-Foil $i Voine$ti. III. Plasa Nuc$oara.

i. Badefti, cu cAtunul BAde$ti. 2. Berevoefti-Pdmintent, Cu cgtunele : Berevoe$ti-PgmintenI $1 Otelul. 3. Berevoefti-Ungurenl, cu cgtu nele : Berevoe$ti-UngurenI, GAmg$e$ti $1 Mgne$ti. 4. Corbi, cu cgtunele : Corbi $i Zboghite$ti. 5. Corbfori, Cu cátunul Corb$ori.

6. Domnef ti, cu cgtunul Domne$ti.

7. Leicefti, cu cgtunele: Corbi, LApu$ani, Leice$ti, PAcioiul $i Pgduretul. 8. Nucfoara, cu cAtunele : Nuc$oara, SecAturile $i Slatina. 9. Pietrofani, cu cgtunele : tro$ani $1 Vgrzgroaia. io. Poendrei, cu cAtunul Poen Arel.

Retevoefti, Cu cgtunele : GAnesti i Retevoe$ti. Slitnicul, cu cgtunul Slgnicul. Steinefti, cu cAtunele : PArge$ti i StAne$ti.

IV, Plasa Podgoria : I. Belefi, Cu cAtunele : Albutele, Beleti, Negre$ti $i Sgripte$ti.

Budifteni, cu cAt.: Baila, Budisteni i Schitul. Calinefti, cu enuncie: Calinesti i Vitichesti. Ciulnila-Eustatiade, Cu eatunele : Ciulnita si Prundeni. Dobrefti, cu catunele : Dobresti i Furesti. Glimbocelul, cu catunul Glimbocelul.

Schitul-Golefti, Cu catunele: Lazaresti si Schitul-Golesti. Stilpeni, cu catunele: Ma-

munele: Rucarul, Namaesti, Dragoslavele, Valea-Mare, Leresti, Valea Popir, DrAghiciul, Bali-

teesti, Opresti, Stilpeni si Sur-

lesti, Leurdeni, Steanesti, Bo-

deni.

teni, Vladesti, Topoloveni, Gorganul, Domnesti i Corbi, ati locuinte foarte bune si higie-

Va.'ea-Popd, cu cAtunele:

Uluba, Vacarea si Valea-Popir. Vidde,cti, cu catunele : Au-

Bagneni, Coteasca , Negesti, Prislopul, Valea-Ursulur,

rei ,

Golefti, cu catunele: Golesti, Udeni i Valea-Boereasel. Golefti-Badif, cu catunul

VlAdesti-PamintenT i VlAdestide-Sus.

Golesti-Badir.

§edinta p14eT, com. Piseani, cat. Piscani. Ciumefti, cu catunele: Ciu-

Gorganul, cu catunele : Cirstieni, Draghicesti, Gorganul si Rincaciovul. Io. Leurdeni, cu catunele : eirciumaresti, Leurdeni i Prundul-Leurdeni. Priboeni, cu cAt. Priboeni. Topoloveni, cu eatunele : Circinovul, In uril e si Topoloveni.

Tipinefti, cu catunul Tiganesti. Veileni, Cu catunele : CiocAnesti i Valeni. Vra'nefti, cu cAtunele : BA-

MU§CELUL (JUDET)

434

MUKELUL (JUDET)

VI. Plasa Riul-Doamner, re-

mesti si Sararesti. Colibafi, cu catunele: Colibasi si Vierosul. Cofefti, cu catunele Cosesti, Pacioiul i Petresti.

Dirmonefti, cu enuncie Caracal, Dirmone$ti, Tamasesti, Valea-Nandrir, Valea-Rizir i ZAharesti. Yupinefti, cu cAtu nul Jupinesti. Märeicineni, cu catunele : Gropeni si Maracineni.

nice.

Costumul barbAtesc se com-

pune din cAciulä saa palarie, amasa inriuratA, bete saa chimir (ea incingatoare), llibäricA (haina scurta fárA tablea), mintean (haini scurta cu minecT), zeghe, manta, orT preptar (un fel de cojoc mic inflorat i Para minecr), apor cojoc mic saa mare. La picioare sunt cioarecT albr si strimtT, peste care se da ca-

masa, opincile incaltate peste obiele cu nojite, cizme orT ghete.

Costumul femeesc consta din ¡Te mult inriurata, bria si bete, fetä cu florT, laibarica, blinda si pe cap marama de borangic (a-

ceasta lusa numar pentru neveste, fetele purtind capul neinvelit).

Micefti, cu catunele: Bu-

Toate cAmasile, iile, fotele, cioarecir, zeghiile, maramile, se

deasa, Micesti, Pauleasca i Pur-

confeetioneaza in casa din el-

I. Aninoasa, cu catunele : Aninoasa i -Valea-Silister. Bdjefti, cu catunul Bajesti. Bailefti, Cu eAtunele : BAlilesti, Rominesti i Valea-Mare. CaPul-Pisculur, cu catunul

areni.

nepa, bumbac, Una si borangic. Laibaricile i mintenele irisa se

Capul-Pisculur. Cotefti, cu catunul Cotesti. DrtYghiciul, cu catunul Dräghiciul. Godeni, cu cAtunul Godeni.

Pitigaia-Valea-BadiT, PurcareniAdunati sí TArseni. 1. Racovita, cu catunele: tanesti, Racovita-d.-j., Racovitad.-s. si Valea-Stiner. 59tefänefti, cu cAtunele : Izvorani, tefanesti i Tirgul-

desti, Gusati, Udeni, VrAnesti si Zavoiul.

V. Plasa Riurile:

Golef ti, cu enuncie: Golesti, Grigoreni, Poenita, Priboaia

Mioveni, cu catunele : Mio-

veni i Paraesti.

Piscani, cu catunele : Negreni i Piscani.

io. Purcelreni, Cu catunele:

si Unta. Livezeni, cu cltun ele: Livezeni si Hirtiesti.

Dealul ur.

io. Mihdefti, Cu catunele: Caleeasca, Furnicosi, Geabelea,

tire si Valea-Stiner. Valea-Mare, cu enuncie:

Mihaesti

i Valea-BraduluT.

1. Reidefti, cu catunele : Pitigaia i Radesti.

rilefti, Cu comunele : Bucsenesti, Titesti, Valea -Manas-

Enculesti pi Valea-Mare.

Traiul fi imbrticdmintea locuitorilor. -,-Locuitoril din co-

www.dacoromanica.ro

fac cite o data din postav mar subtire cumparat din orase. Acesta este costumul tAranesc ce face admiratiunea tutulor oamenilor cunoseatorT.

Femeele de tara Muscelence nu poarta capul dezvelit niel o data., fie chiar prin casa, ba inca

se feresc mult ca atuner eind pieptanA parul capulur sa nu fie zarite cu capul dezvelit, chiar

de barbatir lor. Ele poarta pe cap stergar. In sarbatorr poarta marama de borangic cu fel de fel de alesaturr in razboia. Femeele tinere Jasa parul de atirna pe spete, impletit in una sati dota coade ; lar cele mar

MUCELUE (JUDFT)

MI.JCELUL (JUDET)

435

nastere, copilul se ilnbaiaza cu

Mirele se duce cu parintii cu prieteniT cautatorT de casa

apa vie la prima data ca

asa numitT, la casa femeeT, spre

fie voinic. OrT de cite orT il scalda sufla

bue sa le apuce afara sfintitul soarelul, cad e rail de MieazaNoapte. Copilul se scalda in-

a face propunerea de casatorie si a se tocmi asupra zestreT. De le convine, se duc in alta zi fac foaia de zestre, dupa ce parintiT feteT ad fost cautAtorT de casa la barbat. Daca si asupra zestreT s'ad inteles,

ainte de apus pentru

nunta e gata. Se face o masa

batrine 'II string pe crestetul capuluT formind o ridicaturä sub mamma, numit concid. Mijlocul tot de-a-una il incinge cu rosu, apol cu bete multicolore. In picioare poarta opincT, cizme sad ghete. Imbracamintea femeeT, afara de pinzeturT, este mal aceeasT ca la barbatT. Ornamentul capuluT la femeT este mal acelasT ca la fete, cu deosebire ca se adaoga marama.

toaca de lehuza i copil. Dupa

Dupa ce se naste copilul se

curie ca a pornit casatoria. Se

Pe piept poartá sfantl, ruble sad rubiele, aranjate in 2 sad

scalda in apa rece, zicind O. fie iute, i dud il scalda a doua oara pune i incalzeste apa. lute°

hotareste tot acum i ziva nuntiT. Logodna se mal chiama, in unele localitatT ale jud. Muscel aftwat.

°all noul, zicind sa alba glas O. elute frumos, i dupl ce l'a

Daca nunta e Duminica, de JoT seara ginerile i socriT marl (pal

scaldat si l'a infasat, 1'1 atinge cu capul de caminetul cosuluT,

rintli ginereluT) se due cu me-

zicind O. fie bun si sa nu plinga,

reseT),

3 rindurT semi-cerculare. Un costum bun taranesc pen-

tru femee costa 350-400 leT, lar pentru barbat 150 leT. Obiceiuri la nafterl, cdsätorif ci inmormintdri. Aceste obiceiurT diferind putin de cele din restul Ord, credem necesar aratam ad i cite-va din ele, asa dupl cum ni s'ati comunicat de

scuipa de trei orT spre cel necurat. Albiturile fatuluT nu tre-

acelasT

cuvint. (Cetateni-din-Deal).

dupa aceea de pragul useT de sus, zicind sa nu la deochT. Apor

si o petrecere cu lautarT, de bu-

rinzT la socriT micT (parintiT mi-

cu un plocon (lucrurT de mincare) i dupa ce se

tocmesc asupra IncaltaminteT de socru, soacrd, surorT i fratT

munca nastereT nu lasa alte per-

it da cu capul de icoana ca aiba chiste in fata lumeT ca icoana ; dui:4 aceea rade de la icoand putin lemn si 'I da copiluluT pe git zicind sa nu se

soane sa vie in casa spre a o vedea. Copilul nu-I scaldd cu

mal sperie. ApoT, inainte d'a-T da ttta, IT dA putin unt proas-

face o masa i petrecere. Simbata, pe la amiazT, ginerile si altT tinerT cu ploscile cu vin i rachid si cu lautarT, um-

apa din ziva trecuta. and '1 scalda '1 pune cu capul spre E. si dupa ce termina, mica albia tot spre E. si scuturd

pat ca sa fie vorbele luT unse

big din casa in casa

orT cu cine va vorbi. and mama,

dup. lehuzie, iese la biserica,

ce da buna dimineata pofteste pe fie-care al' case! sa bea din plosca.

daca se in tilneste cu barbat, crede

Aceasta este pofteala la masa

el, daca va maT naste, va face balat ; iar daca se intilneste cu femeie crede ca va naste fata.

ce se va da la ginere Duminica.

d-niT invatatorT aT judetuluT.

and femeia se gaseste in

copilul de apa spre fo?.. and femeia e lehuza, 40 de zile nu ramine singura in casa cu copilul, ci insotita de alta femee;

tine pe linga dinsa furca de tors, itele de tesut i babita si afara Tese cu furca in mind si Cu o alta persoana, nu singura. La treT zile dupa nastere, seara,

(Comuna VIAdesti).

seara.

Tot Simbata seara se face o adunare de fete la mireasa,

de cinepa pisata, se spall icoanele cu apd neinceputa si i se

hirtiT colorate si inflorate fru-

da sA bea, lar barbatul vade in genuchT inaintea icoanelor, rugindu-se. (Birzesti).

6318

i dupa

pentru facerea braduluT, din o

star' din mincarT de tot felul, banT, etc. La botez, duce pe copil inapt in camasa tataluT

pruT, cad se apropie uciga-1-

e dator a le cumpara, se mal

Daca femeia nu poate face copilul lesne, i se da saminta

pune cu moasa ursitorile, ce con-

sad. (com. Laicli-Runceasa). La nasterea copiluluT, in timpul chinuluT, nu trebue sa asiste femee orT barbat cu ochiT ca-

de al mireseT, ge care ginerile

La cd satorie. Tinarul care voeste a se cdsatori cere consimtimintul parintilor i acestia

II dad sail nu indemnul ion. Daca fata petal convine i fiuluT si parintilor, casatoria e usoari.

craca de brad impodobita cu mos.

La nun in acelasT timp sunt adunatT totT flacaiT.

Un om cu parintf rade pe ginere, o avea orT nu barba, lautarul 'T cinta: Raz1 barba de tinerqe o da! spre Wittrtnete, etc.

Dupi aceasta, iar masa. Aceasta se chiama fedelef. 58

7. Nitrate DU:Omar Geogrqflo. Vol. 11.

www.dacoromanica.ro

Duminica dimineata, ginerile

mireasa se intilnesc la bise-

rica. Mireasa are cu sine un

Foaie verde avrameasii, Mirilla' majal slinitoasii, fost bucuroaiit Daca

S/ flf eu mine la masa, etc.

flacad, tot cu parintl, care poarta

bradul (numit frate de ginere). Pana a intra in biserica, preotul 'I intreaba la usa: Vret1 sa va insotitT ? ET raspund: Da! Atuna intra in biserica si se oficiaza slujba.

Dupa cununie se duce fiecare la casa parintilor. Ginerile se pregateste sg se duca sa ja mireasa. Dinsa, cu fratele de ginere i cu lumea

patita

i

nepoftita, se duc la

put, iad apa inteo vadra, o %in amindoT de un servet bagat pe urechile vedreT si pana acasa se opresc in trei locurT i fac hora. AtuncT se zice ca joaca vadra. Ginerile, cu carutele incarcate

de prietenT, cu nasul si nasa, cu Mutar!, cu calaras! (flacaT calar!) pornesc la mireasa. Ginerile e tot calare. Acestia vestesc pe mireasa cA soseste nun-

ta, apoT se intorc spre a veni cu cei din urma. AjunsT acolo, de calar!, unul din el spune oratille. Dupl aceea Tese mireasa, alege un numar de oamenT (rude si fruntasT) ce se numesc acum colacerl, si le da cite un servet. ApoI tot mireasa toarna mireluT, sa se spele mai 'nainte

d'a intra in casa. Intrind in casa sed la masa (tineriT alaturT), i dupa terminare se spun oratiile. Cind se zice : Si se maga (tineriT) cu smerenie, ca sa le datT blagoslovenie, tineriT se maga : Iertati-

ne tala si mala si ne blagosApoT santa miinile parintilor, nunilor i mesenilor maT ba-

trinT. Dupa aceea mireasa nuna se sue lineo cartita, in care i se pune i zestrea: pernele, lada, etc., plingind i lautarul cintind:

MI.JCELUL (JUDET)

436

MUKELUL (JUDET)

Pe unde-al pus florile

O sä cuna palmele; Uncle-if pus panglicele

O si cure bicele, etc.

miel se numeste pe calea primara sad pe calea-valea. La inmormintArT nu se prea vad obiceiurT diferite de cele de prin alte judete. Istoric. Din istoricul judetuluT Muscel vom aminti numaT cite-va date in afara de cele indicate la localitatile istorice

Cind e aproape sa porneasca caruta, nuna pune un pallar cu vin pe capul mireseT i d'asupra

ale judetuluT. District de munte,

luT rupe o azima, din care arunca bucatT in toate partile. Lumea se repede i le la, avind credinta ea azima e burla pisata spre a o presara pe vitele

ziunT. Gratie trecatoarei insem-

ce se duc la erg de vinzare, ca sa se caute cum se cauta miresele. Dupa aceea, carutele o reteaza

d'a fuga; lumea chiue, lautariT cinta de parere buna ca ad luat mireasa. Ginerile se intoarce, rupe gura iieT la soacra si arunca in sin o moneda de argint sad aun legata in servet.

Cind mireasa a ajuns acasa la ginere, se slobod pis bale; ea se da jos, intra in casa, si nuna o imbrobodeste. Dupa aceea Tese in hora (hora mireseT), cu ginerile si nuniT de mina i invirtesc jocul de 3 orT,

ast-fel ca a treia cara sa vie tot in locul de unde a pornit. Jocurile tin pana seara, apoT se pune masa. In timpul mese! lautaril cinta doine haiducestY: Jianu i Codreanu. La sfirsitul mese! vine ldutarul cu un taler cu covrigT pe el si mesenii pun banT pe el zicind : De la noT

putin, de la D-zed mult. Ginerile raspunde : Foarte multumim ; de unde aT dat, D-zed sa izvoreasca.

Dupa masa se incep jocurl. LunT se mal pune o masa la ginere; MartT alta la nun ; Jot la socriT miel. Aceasta din urma, vizita ce tineriT fac socrilor

www.dacoromanica.ro

a servit drept azil al locuitorilor cimpenT la vreme de inva-

nate pe la pasul Bran, s'a stabilit de timpurid legaturT strinse

comerciale cu Transilvania, in particular cu Brasovul. AceleeasT imprejurArT se datoreste faptul multor evenimente istorice

petrecute tot pe acolo. In 1395, Sigismund, regele UngarieT, poposeste cu armata sa la Cimpulung, cind cu expeditiuneaintreprinsa la Nicopoli-Mic.In 595, Sigismund Batori, principele Transilvanier, vine impreuna cu Stefan Razvan, domnul MoldoveT,

ca O. se impreune cu Mihaid Viteazul la Cetatea Stoenesti (Negru-VodA), i sa alunge pe Vizirul Sinan Pasa din Tara (Vez! Gr. G. Tocilescu, Romini lor, 1900, p. 160 si 291). Pe la inceputul secoluluT al XVII-lea, locuitoriT cimpenT, nevoitr de impilarile slujitorilor

emigrara la muntT. Parte din eT venira în Cimpulung unde fura bine primiI.T. domnek.tT,

NoT oaspet1 devenira fratT bunT cu ospatariT; fratI d'acelasl singe

si interese. Proprietarif satelor despopulate cerura la Domni retntoarcerea emigratilor la caminurile lor. Mateid-Voda, dupa plingerile boerilor i calugarilor, trimite poruncT in toate orasele satele RominieT si in pArtile

Turcier unde erad emigratI satenT, indemnindu-T a se reintur-

na la vetrele strabune si promitindu-le usurare i protectie.

14U§CELUL (JUDET)

Sitenil emigratT Insi sedean fie-care pe la proprietatea unde apucase a se stabili. La a doua plingere citre Domn din partea marilor proloculuT,

MU§CELULII (VALEA-)

437

Pe cind Tudor (serie rip. I. N. oimescu, in lstoria Romtni lor din. ambele Principate) gu-

verna tara cu concursul boerilor, Ipsilante ocupa militireste

de ministirea Cotroceni, jud. Prahova, care se arendeazi cu 805o le! anual.

Mu§celul, pddure, in jud. Buzin,

si de cotnune a trimite indati

cari si Muscelul, avind In fiecare cite un ispravnic pentru

comuna Beceni, cit. Ocea, pe mosia Ceata-Preotilor, a mosnenilor BecenT. Are cam 8o

la urma lor pe cultivatoriT cim-

implinirea contributieT dela lo-

hect. si face un corp cu Rotunda

piilor, si trimise gonacT dupi

si Valea-TiganuluT.

fugarT. Parte din acestI gonacT se arAtarä si in Cimpulung si

cuitori. Niel o dati biciul luT D-zen n'a trecut mal distrugitor peste judetul Muscel ca in

In comunele vecine reclamind pe fugan. TotT CimpulungeniT si siteniT se opuseri si trimi-

mal multor familiT vechT : familiile

cuitorT si 89 case.

prietarT contra emigratilor rebelT, MateT ordoni capilor de districte

mal multe judete ale tireT, intre

Muwelul-Tigan (Bond, Marine§ti), cdtun, al com. Rusiatimpul EterieT luT Ipsilante. vitul, jud. Buzin, Cu 400 loJudetul Muscel este leaginul

seri la Domnie pe judet, pirgarT si bitrinT, reclamind dela Domn

Britienilor, Golestilor, Cretules-

indulgentä, macar pentru emigratif dela 1612, fiind lekatI Cu

denilor, Aricestilor, etc.

clinsiT prin legiminte, zicind eT ci calungarea streinilor amerinti spargerea orasulub). Matein-Vodi di atuncT poruncä ca emigratiT aflatI In Cimpu-

tilor, Neculcilor, Rucirenilor, Ru-

Muwelul-Tigan, mofie, in jud. Buzan,

com.

Ruslavitul,

de

cam 540 hect., din care 200 coiul, jud. Buzan, cu 170 lo-

hect. pidure, restul ariturT, fineati, livezT si sterp. Se incor-

cuitorT si 41 case.

poreazi mosieT Rusiavitul.

Mu§celul, cdtun, al comuneT Ples-

Muqcelul, sat, jud. Dimbovita, plaiul Ialotnita-Dimbovita, cit.

Mu§celultif (Valea-), (Drtiguli-

Muvelul, vechie numire a cdtu-

ne§ti), com. rur., in jud. Buziti, plaiul BuziuluT, situati pe malul drept al riuluT Buziul si pe ambele malurT ale vid MusceluluT,

?zulla' Manolesti, jud. Buzin, comuna Valea-MusceluluT.

la 60 Idl. de orasul Buzin. Limita, la N., incepe din

la urma lor. La anul 1806, mult1 RominT

Muvelul, proprietate a sAtenilor

Dealul-Feter, si merge la Piatrase lasi pe izvorul CheeT,

(OltenT si Ardelen1), veniri a se

din Domnesti, situati spre E.

VieT-Rele, trece pe la Altoae

aseza in Muscel si pe mosia

de comuna', peste riul Doamna, jud. Muscel. Acest pimint este

si

lung cu 4 anT inainte de Alexandru Ilias sä rimie acolo, privindu-se in viitor ca ampulun. genT ; lar ceT asezatI in oras din zilele luT Alexandru Ilias si ale luT Leon, aceia sä fie adusT

orasuluT, ca clicasT. UniT din acestia, incuscrindu-se cu mos-

nenii, deveniri mosneni el insisT si pirtas1 la veniturile comunelor ; lar altI din el nesupirati de daca 30 anT, se facuri mosnenT cu vointa ticuti a proprietarilor si a mosnenilor.

Judetul Muscel la anul 1821

a fost ocupat militireste de Ipsilante, unde avezase o companie de Eteristi sub comanda unuT cipitan, lar pentru implinirea contributiunilor dela locuitorT 'si-a instalat de ocazie un ispravnic de incredere. (C. D. Aricescu).

com. Moroeni.

bun si produce porumb, griti, secari. si Jinete alese. Din aceasti proprietate, 86 hect, apartin d-luT I. Negulicr.

Mu§celul, mofie, in jud. Buzan, comuna Colti. Are 630 hect., din care 8o hect. pidure, restul izlaz, fineati si sterp. Mu§celul, mofie, in jud. Buzlil, com. Plescoiul, cit. Muscelul, 15o. hect. arabile, si izlaz.

livezT,

vie

Murelul, mofie a statuluT, despirtiti de Glodeanul, pendinte

www.dacoromanica.ro

se urci in virful munteluT

Migura; la V., din virful MAgureT, merge pe plain in VIful-ManteT, in virful Pitirlagi,

la Piatra-Izvorul-cu-Brad, urci In Virful-luT-Bilan, in VirfulStineT si ajunge in FundulMunteluT-Balosinul ; la S., din

Balosinul, urci in Piscul-MierioreT

si pe slempe merge In

plaiul BoteT, in Virful-RezeT si se lasi la gura izvoruluT Maloteasa ; teseT,

la E., din gura Maloo la pe apa VieT-Mus-

celuluT In sus, pini la gura izvoruluT TrAistoaia, de unde urci

In Dealul-FeteT, lingi cit. Funditurile. Suprafata sa e de 1570 hect.,

MUETETI

438

MI.I CELULTJI (VALEA-)

din care 154 hect. arabile, 520 hect. padure, 150 hect. fineata, 435 hect. izlaz, 82 hect. livezr, 2 hect. vie i 227 hect. sterp.

Mu§celului (Valea-),

veYlcea,

jud. Buzan, com. Tintesti ; are 6o0 hect., mal toate arabile.

izvoreste din Muscelul comuner Valeni, pl. Argeselul, jud. Muscel, se impreuna in centrul comuner Cu valcelele : Saroaia, Braduletul i Lespezile, si se

Mu§etescu, munte, in jud. Mu-cel, aproape de frontiera, spre Transilvania, proprietate a sta-

varsa in riul Dimbovita, la E.

tulur, pentlinte de Episcopia Ar-

Cheer i Balosinul, ale cetelor de mosnenT : Dragulinesti, Do-

de com. Laical.

gesulul. Se arendeaza. cu 450

cálesti, Niculaesti, Bangulesti, Jipesti i Musetesti, stabilitT in

jud. Buzar', com. Valea-MusceluluT ; se formeazá din izvoarele Braduletul i Leurdisul ;

Proprietatl mal insemnatesunt: Braduletul (particulara.), PisculStaiculur, Valea - Rea, Lazul-

leT anual.

danesti, Dedulesti, Grijesti, Das- Mu§celuluI (Valea-), vale, in

aceasta comuna, precum si ale cetelor : Paltineni, Gotesti, Oproiesti-Marl i Micr, Gavriloi, Jitieni, Pislaresti si Ch. Nicolaa, stabilitr in comunele vecine, dar care mar totT iaa numirea generica de mosneniI Sibiestr.

Terenul e muntos

strabate in lung aceasta com., unde primeste izvoarele Traistoaia, Maloteasa, Izvorul-R5.0,

etc., si se varsa in riul Buzaal, in com. Patarlagele. Tarmurile sale sunt sterile si humoase.

i putin

fertil, pe alocurea pospaios.

Comuna e formata din d.tunde : Brusturisul, Calea-Chiojdulur, Malul-Alb, Manolesti, Macesul i Poiana, la care

Mu§celu§a, celtun, al com. Nehoiasul, jud. Buzar'; are 8o locuitorr si 18 case.

Mu§ea-cu-Furul, mofie, a staVezT Furul-Mic, judetul

se mal poate adauga i catunasul Mihailesti.

Buzan*.

Are o populatie de 700 su.

Mu§ete§ti, com. rur., jud. Gorj, plaiul Novaci, situata la E. de com. Gruiul. Este formata din 4 catune : Mu§etesti, unde e resedinta, Capuzul, Larga Stancesti, cu o intindere de 1500 hect., din carT: 220 hect. arabile, 330 hect. finete, i0 hecf. vie, i i hect. pomet, 504 hect. izlaz, 400 hect. padure 25 hect. vatra satuluT,

Are o populatie de 290 familiT, saa 1170 de suflete, din carT : 259 contribuabill ; 3 bisericr, din care cea din Musetesti a fost reparata la 1815, deservite de I preot i 3 cintaretI; icoalä, infiintata la 1881, frecuentata de

flete, din carl 131 contribuabilT,

Mu§ea-Mare, munte insemnat,

39 copir; un cimitir ; 8 morT ;

locuind in 183 case ; o biserica cu hramul Sf. Dumitru, in cat. Manolesti, deservita de i preot si I eintaret ; 3 circiumI. MeseriasT sunt 2 fierarl. Budgetul com. e de 2728,19

In jud. Buzar', com. Minzale0i, pe hotarul Vrancer; are pasunT frumoase si o casarle insemnata, unde se aduna laptele din mun-

4 puturr si 18 fintinT. Locuitorir posada: 6o pluguff,

ler.

Cal de

comunicatie n'are,

afara de albia Vael-Muscelultif si de Drumul-Chiojdulur, dar si acestea anevoioase i adesea intrerupte. Vite are : ii cal, 5 lepe, 184 bol, 41 yac!, 4 minjr, 29 viter, 64 porcr, 109 capre i 300 or. StupT sunt 40.

tir apropiatT,

i se transforma

In cascaval, brinzä, etc., care in comert se vinde sub numele de Pentelea.

Mu§ea-Mica, milite, in jud. Buzaii, com. Minzalesti, pe hotarul Vrancer, intre muntir Musea-Mare i Ventrilele ; are izlaz

padure.

Mu§eteanca, mofie, pendinte de

Comuna in vechime se numea Dragulinesti. De pe la inceputul secolulur a luat numele aper care o parcurge. Catunul cel mal vechia e Manolesti ;

com. Insuratei, proprietate a sta-

cele-l'alte sunt din a treia de-

Mu§eteasca-Finte§ti, saa bär'a§ti-Mu§ete§ti, mofie, in

cenie a secolulur al XIX-lea.

tulur. Are o suprafata de 2400

hect., dind un venit anual de 37044 lei.

www.dacoromanica.ro

115 care cu bol; 57 cal, 480 vite marT cornute, 303 rimatorT,

151 oT si 415 capre.

Budgetul com. e la veniturl de 910 ler, lar la cheltuelT, de 900 leT.

Este udata de &tul Amaradia, care curge pe la E. de cat. Musetesti, cu numele de apa Musete0i si de piriul Valeni, pe

la V. de cat. Musetesti. Aceste ape, pe litiga. ca. se pot trece prin vad, dar aa i cite-va podurT peste ele. Comunicatia se face Prin

seaua comunala, in lungul cat. Musetesti ; prin soseaua veci-

nall care o pune in legaturä cu com. Gruiul si prin drumurr ordinare care o pun in comunicatie cu catunele Cu-

MUETETI

puzul, Larga, Sirbesti i Dragoesti.

Legenda spune ca Constantin Brincoveanu, inainte de a

Musetesti, pa'dure a statuluT, in intindere de 500 hect., pendinte de com. Nucsoara, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

fi Domn, nu se stie din ce cauza s'a refugiat in cat. Stan-

Musita (Muntif-), mofie a sta-

cesa, unde a stat aproape 3 ani inteun bordeid, i cä in

tuluT, pendinte de biserica SArindarul, jud. Prahova ; se arendeaza Cu 3500 lei anual.

acest timp a si cumpa.rat pro-

Viea-Domneasca, care se zice ca

situat pe colina dealului Muse-

hect. padure $i 8 hect. vatra satuld. Are o populatie de wo familif, salí 570 suflete, din carT contribuabili; o biserica, deservita de I preot i I chitaret. LocuitoriT pe linga agricultura se mal ocupa i Cu lem-

naria. E! posea: 25 pluguil, 40 care cu bol; 20 cal, 150

tuluT.

strabaute de valea Musita.

Muti, mofie, in jud. Teleorman,

Musoroaele, deal, in jud. Dolj,

pl. TirguluT, com. Dra.gsenei, partinind mal multor proprietari

care trece limita de S. catre comuna Balota, satul Balotade-sus.

Musuroiul,pisc (1230 m.), pe un masiv foarte ingust, intre Riuli 141.11 Argeselul, jud. Mu$cel. Acest masiv se termina' aproape de confluenta riuluT Arpregeselul cu

TirguluT

zinta o sea larga la S. de NAmAe0, prin care trece oseaua Cimpulung-Rucarul.

livezf de prunT. LocuitoriT si mosteniT posedA ad cam 620 hect. pamint ; iar

mostenitorii G. Antonescu ail 125 hect. cumparate tot de la mostenT. Din acestea, 50 hect. sunt padure a mostenilor, iar viT sunt in intindere de 9 hectare.

Muzaisi-Orman, peldure, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, com.

Mutul, clitun (ttrl4), in jud. Ja'omita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Balaciul.

lul Mezarlic-Bair, in tntindere de lo hect., populata cu fag, car-

Mutulichii (Pirlul-), phig, in jud. Bacan, pl. Trotusul; com. Tirgul -Trotusul, izvoreste. din muntele Suri $i se varsa d'a dreapta SlAniculuT.

Musetesti, deal, pe teritoriul co-

N.-S. ; este coprins filtre ValeaGilortuluT la V. si Valea-Desu-

printre carT si citT-va mostenT. Pe aceasta mosie sunt 13 hect.

Ghiuvegea, in partea centrall a plaseT si N.-V. a com., pe dea-

300 oT si 189 capre. In catun se gAsesc: 2 puturT si 8 fintini.

jud. Gorj, avind o directiune

lea. Atit bArbatul cit si femeia eral' cu desavirsire mutl. Din

hect., situate intre plaiurile Pelesul i Varbilaul, jud. Prahova,

vite marT cornute, I 15 rimAtori,

muneT Viersani, pl. GilortuluT,

pe la inceputul secoluluT al XIX-

tia ar fi ramas si numele sa-

testi, pe o intindere de 500 hect., din carl: 80 hect. arabile, 130 hect. fin*, 4 hect. pomet, 4 hect. vie, 74 hect. izlaz, 200

Legenda spune ca numirea catunuluT Muti ar veni de la o familie de mutT, care trAia aci

Urjugoaia, pdduri

i

pl. Amaradia, com. Vele$ti, prin

Miisetesti, catun de resedinta al com. Musetesti, jud. Gorj,

Dra gs en ei.

ale statuluT, In intindere de 1500

Musita

a fost plantata chiar de fostul Domn.

Prin legea din 7 Februarie 1885, ad fost alipite amindoua la com.

casatoria lor s'ad nascut 6 copiT si acestia totT mutT. De la aces-

prietatea, ce se afta astazi posesiunea d-luT D. I. Nadaeanu. Urma bordeiuluT se vede chiar si astazT ; iar imprejur se afla niste vie parasita, numita

MUZA1T

439

Muti, critun, in jud. Teleorman, pl. TirguluT, com. Dragsenei. Are o populatie de 200 suflete, din carT 68 contribuabilT.

lid la E.; e o prelungire a Dea-

Pana la 1885, forma cu cat.

lului-PiriuluT si se termina la S., in Valea-GilortuluT.

Odobeasca o com. osebita, sub numirea de Muti - Odobeasca.

www.dacoromanica.ro

pen, etc. Pe litiga (Usa, la V. trece drumul judetean LipnitaGhiuvegea ; lar la E., catea comunalA Ghiuvegea-Curu-Orman.

Muzait, ruinele unuT sat turcesc, zidit pe ruinele unuT oras militar roman, in jud. Constanta, la N.-V. plaseT Silistra-Noul si al com. rur. Aliman, pe malul sting al balteT Vederoasa ; satul turcese a fost distrus in timpul razboiului de la 1877; la I kil.

spre E. se afla movila Comoara.

N Naca, loc izolat, In jurul com.

apartine maT mult de Feredieni;

Calimane$ti, plaiul Cozia, jud.

are o suprafatá. de 5 hect.

Vilcea.

contine pe$te si floare de nufár galben ; pe litiga apele sale ; co-

Naca, deal, in jud. Vilcea, plaiul Cozia, com. Calimanesti, cu di-

$i

munica cu lacul Leahul din com.

Bair $i are o inaltime de 53 metri, dominind calea ferata Con-

stanta - Cernavoda, valurile lur

Traian, care trec mal spre N., la o departare de 1 kil. si dru-

Feredieni, prin piriul Nacul.

murile comunale Hagi - Diuluc, Anadal-Chioi $i Hafii-Diuluc-Pa-

Nacul, phig, care pune in comu-

latul-Mare ; este situata in par-

Nacladul, t'amura de munp, ce

nicatie Tazurile Leahul $i Nacul

tea de S. a pla$eT $i cea de N.

se deta$eaza din Culmea-Pie-

din com. Feredieni, pl. Cosula, jud. Boto$ani.

a comuneT.

rectia de la V. la E.

troasa, jud. Neamtu (ramura TazlauluT), spre hotartil judetuluT

Bacati, formind Intru dit-va mita despre acest judet.

li-

Nacladul,pirtraf, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlaul ; izvore$te dintre ramurile muntilor cu acela$T nume $i ramura TazlauluT; curge spre S.-E., formind in parte hotarul despre jud. Ba-

cati, pana la varsarea sa pe dreapta piriuluT Tazlaul.

Nacul, vale, in care se afla Iazul Nacul $i ptriul Nacul, in partea de E. a mosieT Feredieni, pl. Cosula, jud. Boto$ani.

Nadanova, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. Buse$ti. Aci a fost inaiiite re$edinta subprefectureT plaiuluT Clo$ani. E situat pe valea Cosu$teT, care este fertila, $i. are 58 case.

Nacu (Pirlul-lui -), afluent al

Nadanova, ptrig, in com. rur.

BistriteT, In jud. Suceava, com.

Busesti, plaiul Cerna, jud. Me-

Bro$teni.

hedinti.

Nacul, clitun (tirla), in jud. Ia-

Nadas-Iuiuc, movillt, In judetul

lomita, pl. Borcea, com. Tonea,

Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Techir-Ghiol $i anume pe acela al catunuluI sati Hasi-Diuluc, tocmaT la hotarul dintre catunele Lazmahale $1. Hasi-Diuluc ; este asezata pe culmea dealuluT Hasi - Diuluc-

situat pe Baragan.

Nacul, ras, in partea de N.-E. a com. Radeni, pl. Co$ula, jud.

Boto$ani, pe hotarul mo$iilor Radeni $i Feredieni, ale statuluT ;

www.dacoromanica.ro

Nadelul, pirig, in com. rur. $u$ita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti ; sè varsa in piriul $u$ita.

Nadisa, com. rur., In jud. Bacati, ,pl. Tazlaul-d.-s., situata pe malul sting al TazlauluT, pe phiTasul Nadi$a $i pe dealurT. Este formata din 5 catune : Nadisa, pe dealul Blindul, re$edinta; Nasoe$ti-Raze$T, cu Nasoesti-ParticularI,

mal spre N.; Cetatuia,

spre N.-V. de aceste din urma.; Rachiti$ul, pe dealul cu acela$T ' nume, spre E. de Cetatuia; $i Strugari.

Nurnele sati vine de la unul, anume Ion Nadi$ul, care a fost in tarit proprietar de $tefan-Voe-

vod, asupra mosieT Nadi$a de la Tazldul, cumparata de Nadi$ de la vechiT sar proprietarT.

Mal In urma, Petru Schiopul intari tot la aceea$T mo$ie pe stra.-

nepotil luT Ion Nadi$, In numar

NAD1A

NA1PUL

412

de patru, din care fac parte razepiI de astag. s In Condica Liuzilor, Nadipa este trecutà ca mopie razapeasca.

In Statistica din 1874, se afla trecut i satul Strugari. Teritoriul salí se marginepte: la N. cu al comunelor SloboziaLuncani ; la E., cu al com. Dea-

; la S., cu al com. Bo-

cu 95 hect., I. Curpaneanu, cu 18 hect. pi statul, cu moiile Nasoepti i Cetatuia. Pe teritoriul catunulul Rachitipul, se gasesc izvoare cu apa. sarata. Vie se cultiva pe o intindere de 640 hect. Vite sunt : 74 cal, 1232 Vite marT cornute, 368 oT pi 228 fi-

Tazlaul-d.-s., com. Nadipa, care

curge pe hotarul com. Nadipa, are ospre com. Bopoteni. hirpia de la locul numit Fintina-

Mare, curge despartind satele Nadipa, Nasoepti i Enachepti pi se varsa in Tazlati, pe stinga, dupa ce se *fricara cu pirliapele Rachitipul i Actincul.

poteni pi la V., cu al com. Tes-

matorr.

cani. Dealuri le su nt Mopoaga, Runcul, Rachitipul, Mindrul, Turluiul 11 Centuia ; lar cursurile

Budgetul com. e la veniturT de 6752 leI, 68 banT pi la cheltuelT, de 2996 leT.

detul Bacatis pl. Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul com. Nadipa.

Comuna este strabatun de

Nadoleanul (Movila-luI-La-

de apa, afara de Tazlaul-Mare: Nadipa, Turluiul i Rachitipul.

calea vecinall, care duce la Moinepti prin Tetcani i Poduri. Distantele : la Bacati, capitala districtuluI, 31 kil ; la TirgulOcna, 45 kil. ; la com. Dealul-

zar), movila, In jud. Tulcea, pl. Mach], pe teritoriul com. rur. Jijila, situata pe una din

Nog, 40 kil. ; la com. Tetcani, 6 kil.; la com. Bopoteni, 4 kil.; la com. Luncani, 17 kil.; la com. Slobozia-Luncani, 15 kil.; iar la com. Scorteni, repedinta

satul Jijila, in partea N.-V. a papel pi S. a comuneT; are o inaltime de 45 m.; este punct

plapeT, 4 kil.

pra satuluT Jijila ì asupra Vail-

Are: opcoala mixta, care func-

tioneaza din 1867, in satul Nadipa, frecuentan de 21 copiT ; 6 bisericl, din carI 4 ortodoxe, cite una in satele Nadipa, Cetatuia, Nasoepti-RazepT

deservite de 2 preotT cirial-O, $i 2 catolice: una in Nasoepti-Particularl pi a doua 5

Are o populatie de 505 fa- Nadla, sat, jud. Bacaii, plasa 2039 sufletd: 1089

barbatI, 905 femeT; i7i Ronihil, 241 UngurT pi 7 Izraelii; 2032 de protectiune romina 7 austriaca.; 1432 agricaltd1, 14 comerciantT, 10 Cu profesiunT

ondulatiunile N. ale dealuluT Agamin, la 2 kil. spre S.-V. de

trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asuPopa ; este acoperin cu finete

in Rachitipul ; 8 circiumT. mili!, sail

Nadiqa satt Orzaqtea, vale, ju-

Tazlaul-d.-s., repedinta comuneT cu acelapT nume, situat pe dealul Blindul i in \ralea piriulul Nadija.

Are o populatie de 61'6 suflete; o pcoala mixta, frecuentan de II copiT ; o biserica,

verdeati.; este naturall; pe la poale trece drumul comunal Mdcin-Jijila.

Nagara, a'eat i loc de Mune, in com. rur. Malovatul, judetul Mehedinti, situat in apropiere

cladita la 1741 de locuitorl, de-

de satul Piatra-Alba. 10 acest lec ese fum din pamint in mod

se mal ocupa i Cu cizmaria,

servin de un preot pi 2 cinta-

continua.

cojocaria, dulgheria, rotaria, pietraria cu fletarla..

retI ; 2 circiumT.

libere pi 20 servitorT. Pe linga agricultura, locuitoriT

Dupl legea rurala din 1864,

Vite sunt : 20 ca!, 406 vite mar! cornute, 134 porcI.

s'ají improprietarit 136 locuitorl,

Cu 436 falcl pamint in tarina..

Naiba, intente, in jud. Mehedinti, plaiul Clopani, acoperit cu brazT,

din care se face pindrill. Se intinde pana in apa Cerna, la

In 1879, s'atz dat la 17 insurateT

Nadi§a, rno,sie* a razesilor, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.

34 fald pamint in improprieta-

Nadipa, care in vechime cuprin-

rire.

dea trupurile Bopoteni, Era-

Teritoriul com. are o intindere de peste 3000 hect. Pa-

chepa, Nasoepti, Nadipa,

pl. Fundul, com. Oniceni, ring%

Centuia, Cernul, Ruminepti, Berepti. AstazI este reclusa la trupurile Nadipa i NI-

satul Oniceni. Are o populatie de 17 familiT, saa 69 suflete. Se maI numepte i Oniceni-

soepti-Razepr.

lul-Nalman.

durile ocupa 1500 hect., dintre

cari a statuluT (Cetatuia) are 832 hect. ProprietariT sunt: G. Iurapcu, cu 357 hect., L. Lucían Vernier,

Nadi9a, pîrîi, jud. Baclii, pl. www.dacoromanica.ro

locul numit Corcoaia.

gaimanul, sat, in jud. Roman,

Naipul, com. rur., jud. Vlwa,

NAIPUL

NANA

443

pl. Cilnistea, compusa din eaBaleasca, Cioflicul si Naipul, situata pe partea dreapta a apei Cilnistea. Toate catunele tunele :

sunt pe proprietatea Naipul.

Tepe (I 70 m.), Chiuciuc-CaraTepe, (157 ra.), la E.; UzumBair, Izmail-Bair (230 m.), Cartal-Bair (220 ni.), arcaman-Bair (200 m.), Cale-Bair (240 m.);

Prin comuna trece Valea-Nal-

Teche-Bair, (240 m.), Carcaman-

puluI si a Peiusuluf ce se varsa In alnistea.

Bair, Canagic-Bair, la V.; Co-

E situan la 32 kil. de Giurgiti, si la 5 kil. de Ghimpati,

(342 m.), la N.; parte sunt aco-

resedinta plaser.

lazurI si finete. Movile sunt : Movila-luI-Patrascu (170 m.), la V.; MovilaVerde (72 m.), la E.; Jari-Tepe (79 m.), Esil-Tepe (54 m.), la

Are o suprafan de 3100 hect., din care 2000 hect. padure.

S'al improprienrit la

1864

gea-Cara-Bair si Dealul-CiliculuI

perite cu padurI, parte cu

iz-

zoo locuitorT, carora li s'al', dat 600 hect. parnint. Mosia se arendeaza cu 44000 le! anual. Aceasta comuna constitue sin-

S.-E.; sunt toate naturale. Ape sunt: Valea-Telita, tre-

gura o parohie. Are o populatie de 1133 suflete ; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de I preot si 2 dascali ; o scoall mixta cu 2 clase ; 6

Culac-Punar.

circiumi.

Budgetul comund e la veniturI de 5497 leT, si la chelttielI de 3538 le!.

Naipul, cdtun, al comunef cu aceia0" nume, jud. Vlasca. Naipul, vale, jud. Vlasca, izvorind din Letca-Vechie, varsindu-se in

alnistea, la Naipul. Se mg ntimeste si Valea-Cuciuld.

Nalbant, com. rur., situata in partea centrala a judetuluI Tul-

cea, si cea N.-E. a plasei Babadag, pe piriul Telita. Se margineSte la N. cu com.

Telita; la S.,

cu Armutlia si Bas-Chioi; la V., cu AlibelChioi ; la E., cu Frecatei si Congaz.

Relieful soluluI e destul de accidentat de dealurile; GhelTepe (pIesuv, 70 m.), Sart-Tepe (galben, 54 m.), Stamuni-Culac (228 m.), la S. ; Buiuc-Cara-

cind prin cele 2 sate: Trestenicul si Nalbant si avind ca afluent pe dreapta valea Alciac-

tul-1 de 4141 leT, lar la cheltu-

eli, de 4124 le!. Drumurl sunt : soseaua judeteana Tulcea-Bas - Chioi; apor

drumuri comunale se duc la satele invecinate: Trestenicul, Armutlia, Hagilar, Cataloi, EniChioi, Telita.

Nalbant, sat, in jud. Tulcea, pl. Babadag, catunul de resedinta al comund Nalbant, asezat pe ambele malurT ale vleI Telita. Arco intindere de 1500 hect.,

pamtnt bun pentru cultura, din cal-1 48 hect. vatra satultd, restul al locuitorilor, o populatie de 176 familiT, sati 844 suflete, din cari 512 RominT, 302 BulgarY, restul Turci.

bant la S.-E., pe valea Telita,

Nalbant, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, catunul comund

resedinta ; Trestenicul, la 3 kil.

Chirag-i, situat in partea sudica

spre N.-V., tot pe valea Telita.

si cea centrall a comuneT, la

Intinderea comuner e de 3800

2 kil. spre rasarit de resedinta, pe valea Chiragi, sub poalele stincosuluI deal Copucci; este

E forman. din 2 catune: Nal-

hect., din cari 83 hect. vetrele celor 2 sate, restul apartinind locuitorilor. Populatia e compusa. din 278

suflete: 292 barbatI si 645 t'eme ; 669 RofamiliI, sal-1 1355

minI, 370 Bulgarl, 22 Rus!, 227 TurcI, restul de alte natiunT. Are o s coall, infiintata in 1882

ramasita und sat odinioat a mare si populat ; azi abia are o populatie de 4 suflete, T'Atad, ocupindu se cu cresterea vitelor, pe o intiadere pe 254 hect., din

care 2 hect. ocupate de vatra satulur.

de stat, frecuentan. de 69 elevI; o biserica, in Nalbant, cu hramul Sf. Haralambie, zidita In 1881 de locuitorI, deservita.

Nan (Dealul-lul-), deal, filtre comunele Tigdne$i O Gorgani, pl. Podgo.ria, jud. Muscel.

de 1 preot si I cinfaret. Locuitorii posea : 216 plu- Nan (Fata-luI-.), ad/un al com. gurI de fier ; 482 cal si epe, Balanesti, jud. Buzati, cu zoo 613 bol si yac!, 2483 oI si calocuitorl si 27 case. pre ; 8 mor!, din carI 4 de apa si 4 de vint. Nan (Pichetul-luI-), pichet, pe MeseriasI sunt : 3 /l'eral% 3 Dunare, cu No. 16, in judetul lemnati, 1 cizmar, I tirnplar. Comerciul e activ si consta in export de cereale, vin, lemne,

Nana, com. rur., pl. Negoesti,

brinza, tina, etc., si import de co-

j ud. Ilfov, situata la S.-E. de Bu-

lonia/e si manufactura. Budgetul comuneI e la veni-

curesti, la 48 kil. de acest oras. In partea de V., painintUl e =ir-

68167. Afarole Dtettonar Geografic. Vot. IV

Ilfov.

67

www.dacoromanica.ro

NANOVUL

444

NANOTJL

cos. Sta in legatura cu com.

pl. Orasuld, com. Brosteni; se

Teleormanul-de-jos. Pe lingl din-

Luica prin o osea vecinall. Se intinde pe o suprafata de 168o hect., ca o populatie de

desface din Culmea-ScorusuluT;

sul mal era un alt sat mare si

se intinde In partea de S. a

izlaz.

seleT judetene Alexandria-Rosi-

Budgetul comuneI e la veniturT de 1703 leI si la chel-

ori. Este situata la marginea

populat, Icoana, a/ caruT locultorT aü fost stramutatI in com. Adamesti. Nanovul 11 gasim trecut si in lista satelor intocmita la 1741, sub Mavrocordat. La V. comuneT, unde se afla un punct de hotar, Crucea-luT-

orasuld Alexandria, pe soseaua judeteana Rosiori. Toata partea de N. este uda-

Chirita, se gasea satul Icoana. Pe la N.-E. comunel, in departare ca de i kil. de sat trece

ta de rinl Vedea. De a curmezisul, de la V. spre S.-E., com.

rectiunea spre Alexandria.

656 suflete, locuind in 103 case si 23 bordeie. Proprietatea e a insurateilor, care rezerva. 30 hect. pentru

tuelf de 168o leT.

Are o scoala, frecuentata de 30 elevl si 7 eleve.

Vite sunt: 384 cal si Tepe, 3 armasarI, 181 bol', 220 vad

comun el; este acoperit cu pasunI.

Nanovul, com. rur., in jud. Teleorman, pl. MargineT, la N., pe Valea-Vedd, dealungul so-

Brazda-luI-Novac,

care ja di-

e strabatut de valea i piriul Na-

viteT, lo taurT, 41 bivoll bivolite, 16 capre, 150 porcI 2003 oI. LocuitoriT poseda : 03 plu-

novului, ale cal-uf ape sunt o-

Nanovul, rizarle, in jud. Teleor-

prite in mal multe puncte cu

man, pl. Margind, compusd din maT multe corpurI, apartinind mai multor proprietarT, dintre

gua : 24 cu bol* si 79 cu cal; 139 care si carute : 52 cu bol si 87 cu cal.

valea Nanovul, locuitorif if zic Valea-Adinca. Terenul este

Locuitorl improprietaritT sunt i neimproprietaritr, 31.

125

Comerciul se face de 5 circiumad.

zagazurT pentru udatul gradini-

lor de zarzavat. Une partl din

mal tot fertil, afara de o mica parte despre Vedea, care este nisipoasa.

Are o populatie de 728 suflete o scoalä mixta.; dota bisericT, una in Nanovul si a doua

Nanciul. Ved Zatreni, comuna rurall, jud. Vilcea.

Nandra, plidure, supusl regimuluT silvic, com. Dirmonesti, pl. Riul-DoamneI, jud. Muscel, in intindere de 2420 hect., populata cu stejar, fag, carpen

in catunuI Icoana, deservite de un preot i doT cintaretT. Vite sunt: 383 vite marl cornute, 129 cal, io magarl, 1581 vite mid i 96 porcI. I3udgetul e de ¡el 5702, bad

earT cer mai marT sunt: d-1 Cos-

tache Atanasiu, avind 485 hect. arabile si 4 hect. padure in Balosin i d-1 I. Sandulescu-Na-

noveanu, posedind 280 hect. arabile i 4 hect. padure, corpul Icoana. LocuitoriT improprietaritT dupA

rurald sunt in numar

de Ui, posedind in total 413 hect.

Nanovul, ptruz, jud. Teleorman,

format din izvoarele ce curg

44, la venit irT si de 4939 leI, banT 77, la cheltuelr.

intre comunele Mavrodinul

Rugä com. cu acelasi nume, o la pe litiga hotarul orasuluT A-

Nanele, lac, pe tei-itoriul com.

La marg-inea comund, spre Vedea, este o fabricä de spirt, inzestrata cu cele mar perfec-

Ceacul, pl. Borcea, j ud. Ialomita.

tio n ate ap arate, proprietatea d-luT

Poroschia, in dreptul carda se vara. in riul Vedea.

Nane§ul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, e hotarul

loan Christodorescu. VII sunt pe o Intindere de 134 hect.

mesteacan.

com. rur. Izverna.

Nane§ul, pichel de granip, in

Calea principala de comunicatiune soseaua judeteana Rosiori-

Adamesti. Dupa ce trece pe lexandria, de ad i pe litiga com.

Nanovul, vale, jud. Teleorman, incepe de pe mosia Brosteanca, trece pe mosiile din com.

Alexandria, care o strabate in toata lungimea, punind'o In le-

Plosca, de aci se indreapta spre voreste piriul cu acelasT nume. Toata distanta, de la incepu-

jud. Mehedinti, plaiul Cerna.

gaturä cu orasele Alexandria $i Rosiori si cu cele-l'alte comune situate pe aceasta osea.

Satul Nanovul a facut parte

tul vad pana la comuna Mavrodinul, este uscatä i poarta

Nania, deal, in jud. R.-Sarat,

pana la anul 1836 din plasa

numele de Valea-CaluluT. De

jud. Mehedinti, plaiul Cerna.

Nani, fost pichet de granila, in

www.dacoromanica.ro

com. Mavrodinul, de unde iz

NANTULUI (LACUL-)

445

aci inainte incepe piriul care, d'impreura cu valea, ja numirea de Nanovul.

Nantulul (Lacul-), lac,

lingä

satul Piciorul-LupuluT, in marginea pldurei Birnova, comuna Ciurea, pl. Codrul, jud. Iasi; serveste pentru addpatul vitelor convine peste.

NASTRADIN-CULAC

la poalele muntelui Mlgura, care

Ghelic-Bair ; se ,intinde spre N.

pune capa funduluI grädineT bailor, unde se aflä izvoarele de apl.

In directie de la S.-E. spre N.V., printre valle Gheren-Ceair, (sati Beilicul) i adiacenta sa,

Sunt 7 izvoare de apl captate, dintre care numai doul : No. 4 si

valea Nastradin-Ceair, brAzdind partea de E. a pllseT i cea

No. 5, dispuse ca cismele. Apele ati fost analizate pentru india oarl in 1846, de Dr. Aga C. Virnav, cu farmacistul Pav-

centrall a comuner; are 167 m. inlltime, dominind satul Nastradin, asezat la poalele sale de E., valea Beilicul, valea Nastradin.Ceair i drumurile vecinale

lovicI, apoI in 1856, de Stenner

Nanul, tnunte, la N.-V. de com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud.

Snel. Izvoarele acestor apartin clasei apelor minerale

Muscel, pe la poalele clruia trece Riul-Tirgulul i riul Riusorul.

clorurate, carbonate, sulfuroase,

Nanul, pida, izvoreste de la E. de com. Iblnesti, pl. Oltul-d.-j., jud. OIL, trece prin mijlocul co. mune* s't se varsä in CungreaMiel.

continind brom i iod j ati o mare asemänare cu izvorul No. 3 din SlAnic. Analizele, ce s'ad i concluziunile la care s'ati ajuns sunt aratate In lucatite D-ruluI Fatu, 1851 si

fäcut

ce duc de la Nastradin la Bazirgian, Enisenlia i Hazarlic ; e acoperit cu pldurl i tufarisuri,

precum si cu pasunt

Nastradin-Ceair, vale, in jud.

1874, in raportul D-rului I. Konya din 1883 (Iasi) si in raportul

Constanta, pl. Silistra - Noul, com. Enisenlia, cat. Nastradin ; se desface din dealul Ghiol-Punar ; se dirige spre V., inteo directie de la S.-E. spre N.-V., prin par-

Nanul, vale, jud. Muscel, plasa.

pe 1888-1889 al D-ruld C.

tea de E. al piase' i cea cen-

Riul-Doamnei, com. Jupinesti ; se varsä in riul Doamna, pe ma-

Istrati. Apartin colonelultif Pa-

trata a comuneT, printre dealurile

nait Botez ; poartà numele de

lul drept, in dreptul cltunultff

Bäile-Nastasachi, dupä numele

Mulver - Accuci si Cara-AmatBair de o parte si Ghiol-Ghelic-

Petresti, com. Cosesti.

proprietarului de me inainte, Nastasachi Mihail.

Napita,Pria, in jud. Buzäü, com. cdt. Dupl.-Piatrl ; in-

Nastase, deal, jud. Vilc9,

cepe din pldurea Majetul

Oltul-d.-j., com. Stänesti.

pl.

prin ea merge drumul Nastra-

se scurge in piriul Cepturasul.

Nariqului (Valea-), vale, jud. Baclu, pl. Tazllul-d.-s., com.

Nadisa, prin care curge Rächitisul.

Nastradin, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, resedinta comunei Enisenlia, pe ambele malurl ale Irle* Nastradin - Ceair,

la poalele de S. ale

dealultif

Cara- Amat -Bair si ale movilei

Narotul (Gruiul),

loc izo/al, la S. comunel Brezoiul, plaiul

Tasli-Iuiuc, ce'l domina si la

Cozia, jud. Vilcea.

tradin -Bair. Casele sunt micT,

Nasläul, deal, se intinde spre S.-E. de satul Cirjoaia, com. Baiceni, pl. Bahluiul, jud. Pe el se afIä podgorif insemnate.

cele de S. ale dealului Nasneregulate, risipite, Cu o plata mare in mijloc. Intinderea este de 500 hect., din cari 92 hect. ocupate de vatra i grldinele satului, Cu o populatie de 41 familiT, saU 500 suflete.

Nastas'achi (Baile-), bdr, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Tir gul-Ocna, situate in marginea orasuluT Tirgul-Ocna, peste Tro-

tus, la o altitudine de 273 m.

Bair i Nastradin-Bair de alta: trece prin satul Nastradin si, dupl. 6 kil. de lungime, se deschide in valea Gheren-Ceair (san Beilicul) pe dreapta,lingl.Tasuluc-Cesme;

Nastradin-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra - Nota, com. Enisenlia, cl.t. Nastradin ; se desface din dealul Ghiol-

www.dacoromanica.ro

din-Bazirgian.

Nastradin-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comuneI urbane Cuzgun i anume pe aeela al cdt. Urluia ; se desface din poalele N.-V. ale dealulul Cara-AmatBair, sub numele de Cuiuc-Culac; se indrepteazl. spre N.,

avind directia generall de la S.-V. spre N. E., brlzdind par-

tea de E. a pllsei si a comuneI ; se intinde printre dealurile Curu-Alceac-Bair si CaraAci-Bair i, dupä un drum de to kil., se deschide in valea Urloaia, pe stinga, in dreptul satuluI Susu-Punar ; printr'insa merge

un drum comunal ce duce de la

NAT (VALEA.LIJI)

446

NAZIRUL

Nastradin la Iusuf-Punar, mal este alga de doua drumurl co-

dealuluT Amat-Bair i anum e din virful Tepe-Cara-Murat ; se

munale, unul ce duce de la CaraAmat la UrIoaia, altul de la Nastradin la Cherim-Cuius.

indrepteaza spre S., avind o

inainte de 1756, cae! in primavara acestuT an, gasim ca zahereaua, adica darea in grine catre

directie generala de la N.-E.

Poarta, s'a cerut pentru prima

spre S.-V., brazdind partea de E. a plaser i a:comuneT; se in-

Nat (Valea-luf-), vale, in jud.

tinde printre yaile Caratai si

cara in cantitate de 15000 chile de Braila. Griul se preda in Braila, de unde se primea de un

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. Menti-din-Dos.

Cioban-Dere ; are o lungime de 4'/2 kil. si se continua ca dealul

Caratai; are o inaltime maxiNatima, loc izolat, în jud. Buzar', com. Cernatesti, cat. S5.poca, unde, dupb. traditie, se

ma de 100 m., pe care o a

spinzurad in vechime criminalii.

comunal Caratai-Cogea-Ali ; este

Naurutul, culme de munte, care este o prelungire a culmel Olanesti, jud. Vilcea. Se indrep-

teazä de la V. catre E.,

tinge in virful Nazircea ; pe la poalele sale de S., trece drumul acoperit aproape peste tot cu p5 suni Cu putine semanaturT

partea de S.-V.

Nazir, asila intendent al SultanuluT. Tara era reprezentata de un comisar, care observa predarea. Dup5. ce se preda ca-

tatimea totall de griti, Nazirul libera un certificat total, care se trimetea ca justificare la Constantinopole. Intendentul Sulta-

nula nu da certificatul pana ce nu i se da plocoane. Numele de Nazirul, il poarta

Naztrul, com. rur., pl. Vädeni, jud. Bräila, situata pe ses. Se margineste la E. cu Cazasul ;

comuna de la vre-unul din acesti vechi proprietarT ; mar in urma deveni proprietatea principeluT

la S., cu Tudor-Vladimirescu ; la N., cu Cotul-Lung i Vadeni ; la V., cu Romanul. Are o suprafata de 6900 hect. cu o populatie de 907 suflete ; o biserica, zidita la 1888 de lo

Alexandru Ghica, de la care a cumparat-0 loan Suliotis. Prin

Naztrul, sat, in partea de S. a

proprietar, cu hra

com. Nazirul, jud. Braila, la 12

mul Sf. Nicolae, deservita de preot si I cintaret ; o scoald

kil. spre N.-V. de orasul Braila. La i kil. spre N. trece so -

mixta, infiintata la 1876, frecuentata de 25 elevi ; 5 circiumi.

seaua BrAlla-Focsani. Acest sat maT inainte era situat pe locul

unde asta-a este t'ida Soarele, din com. Cotul-Lung, de unde s'a stramutat la 1833. Suprafata vetrei satului este de 49 hect., cu 88 case si 2

gradinT, cu o populatie de 94

Sunt 65 locuitorT improprietaritl din 1864; neimproprietariv mal sunt 47. BudgetuI com. e la venitui I de 4075 leT, si la cheltuelT, de 4070 lel, 27 bani. Vite sunt : 554 bol, 308 vaci,

familii, san 333 suflete.

I I tauff, 164 viteT, 445 caT, 1857

for-

mind tärmul drept al LotruluT. Are ca pise muntele Sida.

Naztrcea, sat, in jud. si pl. Constanta, cat. com. Omurcea, si-

tuat in partea de V. a pase' cea de N. a comuneT, la 5 kil. spre N. de catunul de rescdinta, Omurcea, pe valea Horoslar-Alceac, dominat i inchis

la S. de dealul ancal, la S.-E. de dealul Horoslar-Bair, la N.-V.

de dealul Caratai, cu virful sati

Caratai si la N. de dealul Nazircea, cu virful säü Nazircea (roo m.).

Suprafata sa este de 2831 hect., din carl 65 hect. sunt o-

cupate de vatra satului si de

Prin partea de S.-V, trece un val al lui Traian. Drummi comunale sunt o multime care vin din satele invecinate : Horoslar, Omurcea, Murfatlar, Alacapi, Caratai altele.

cuitori

i

oi, 377 rimatorT.

Mazul e de 250 hect.

com., ati trecut Rusii pe la 1821, 1854 si 1877.

Are o populatie de 89 familiT, sail 427 suflete ; o scoala mixt5., infiintata la 1845, frecuentata

Drurnuri : la Tudor-Vladimirescli spre S. (8 kiI.); la Roman, spre V. (ro kil.) ; la Scortarul-

de 38 elevi si 16 eleve ; o biseria, rezidita la 1888 de s5.tenT si proprietar, deservita de un preot, I cintäret 5i un para-

Vechiti, tot spre S. (II kil.) ; la Gurgueti, spre V. (14 kil.); la Latinul, spre N.-V., pe so-

cliser. Vite : 150 ca!, 272 vite marl cornute, 266 01, 153 rimatorr.

N azIrcea, deal insemnat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe te-

seaua Braila - Focsani (14 kil.) ; la Cotul-Lung, spre N. (T 0 kil.);

ritoriul com. rur. Caratai; se desface din partea de S.-V. a

la Vadeni, spre N. (ii kil.). Comuna pare a fi infiintata

www.dacoromanica.ro

Naztrul, fost ceitun, pendinte de com. Balanoaia, pl. Marginea, jud. Vlasca, pe proprietatea Efo.

NAZIRLIL

riel Spitalelor Civile din Bueuresti Onceasca si Cosoveni. A fost inainte de 1821 situat in josul sa. tulur Ghizdarhl.

NAMÀBASCA

447

ia pAdurea Arhitnandrita. Su-

prafata sa e de 1362 hect, din care 270 arabile, 420 pAdure, 45 fineatl, 2 izlaz, 383 vil si

cul, FrAsineni, NAeni, CAtunul si Orlesti ; are araturi, vie, izlaz, 200 hect. pAdure, apea piatrA

loe sterp.

224 sterp. Nazirul, mofie, pendinte de com.

Proprieati mal insemnate sun t:

N 'aeni, mofie, in jud. BuzAti, com.

cu acelasi nume, pl. VAdeni, jud.

Näeni, Prosea i Turburesti ale cetelor de mosnenI: NAenT, Frasineni, OrbestI i ProscanT.

TisAul ; are cam 240 hect., din carl 18 cultivabile, restul padure, despArtitA in trei sforT Burducesti, Sibiesti si Marcocesti, dupa cum s'a sub-divizat ceata mosnenilor Ghinea-Sibiu, proprietarul el.

BrAila, proprietate a most. ráp. I. Suliotis. Are o suprafatä de 7 too hect." si aduce un venit de 80000 leI.

Näce§ti, saU Näneasca, atun, pendinte de com. BrAnistari, pl. Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe

partea stingA a apeI Cilnistea.

Are o suprafatl de 145 hect. Näeanca, vechie numire a atunulut Sähäteni-d.-j., com. GAneni-Vintileanca, jud. BuzAti.

Naeanca, vale Insemnatd, jud. BuzAti, incepe in comuna Vispesti, din ramificatiile Istritd, prin dotad izvoare : Urgoaia sal! Väleanca si Fintina-Vulturulul ; uclA In lung comunele NAeni

Terenul e accid en tat si pi etros,

din care cauzl e putin fertil. Singura productiune maI in semnatá sunt viile, apor livezile. Comertul constä. in desfacerea acestor productiuni. CAl de comunicatie sunt: soseaua comunalä. Breaza-Fintesti prin NAeni i drumul pe ;ralea Näeanca spre Mizil. Vite 455 ba, 126 yac!, 69

vitei, 50 cal, 28 lepe, IlmInji, 900 OT, 13 capre i Ioo porci. Com ma e formatA din cAtunele :

NAeni, Prosea si Tudo-

rAchesti, cu o populatie de 1340

Näeni-Sfinteanul, mofie a statuluT, in jud. BuzAti, com. TisAul, fäcind parte din pAdurea Bradul-cu-Sforile ; are 200 hect.,

din carl to hect. arabile,

IO

hect. fineatA si restul pAdure.

Näeni-Sforile, mofie, in judetul Buzati, com. Vispesti, proprietate a statulur, pendinte de ma nAstirea Slobozia ; are cam 840

hect., din carl 140 arAturI

suflete, locuind in 314 case. Are o scoalä. de 1;40, frecuentará. de 37 elevi si una fete, frecuentatA de 30 eleve ;

N äeni-Sforile, pridure a statuld,

o bisericA, in Nleni i fostul schit Prosea, azr bisericA de mir,

pe mosia Sforile-NAeni, pe valea riului Niscovul, jud. BuzAA, cotn.

TisAul. Constä din douä. sfori :

Mirosi ; se scurge in piriul

deservite de 2 preotr, 2 cintaretT i 2 paracliseri. Catedrala e cea cu hramul Sf. Dumitru. Comuna e nouä.. Cel mai

Särata, in fata vAd Leoteasca.

vechiù sat e Prosea, pe care

GAgeni-Vintileanca ; trece so-

seaua nationala i calea feratA; se imprAstie pe cimpie, se dirige apoI, parte spre com.. Baba. Ana, scurgindu-se in pir. Istä.ul iar parte spre cdtunele GAgeni

Dionisie Fotino nu'l

Näeni (Näeni - Pro§ca), com.

mentio-

rur., in jud. BuzAti, pl. Tohani, pe ambele malud ale väeT

neaza, dar care exista in secolul treeut. Budgetul comuna e de 2502

easca, la 35 kil, de orasul BuzAti.

lel, 71 banT.

vil, lar restul pAdure.

una la dreapta

zisl

Slobozianul, care are 337 hect.,

iar a doua la stinga : Nleni, cu 322 hect. Sfoara Slobozianui se mal numeste i Slobozianulcu-Istrita.

Nifurde§ti, vechig sat, care s'a desfimtat ; depindea de com. Go-

Limita, la N., incepe din pàdurea Arhimandrita, apoI pe

cdtun de resedintA al com.

marginea pAdurei sforile Nä.eni. merge pAnA in Predealul-BuzAu-

Nleni, jud. Buzäú, Cu 400 locuitori si 93 case, situat pe o

luI ;

la E., se lasä. din Predeal si, pe marginea pAclurd Slobozeanul, vine pinA in Piatra

frumoasA calme, ramificatA din rnasivul muntelui Istrita.

la S., hotarul de N. al mosid Sahlteni ; la V.,

mofie, in jud. BuzAti, comunele Nleni si Tisdul ; are cam

Närnaeasca, fasta mofie a sta-

din hotarul SähAteni, ia pe marginea pAdurd Gliza si ajunge

470 hect., proprietate mosne-

tulta. Vez! Valea-Mare, judetul

neascA, divizat in 5 sforf: Dat-

Mu scel.

SA.'hAtenilor;

dinesti, jud. Tecuciti.

Nfifurdeqti, trup de mofie al statuluT, in jud. Tecuchl, comuna Muncelul. Are o suprafatA de 155 hect. Mal poartA numele de Capul-DealuluI.

www.dacoromanica.ro

NIWAEAscA

Islimäeasca, adure a statuluT, in intindere de 231 hect., apartinind comuna Valea-Mare, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

Nämäe§ti, com. rur., in judetul Muscel, plaiul Dimbovita, la N.-E.

de Cimpulung si la 8 kil, de acest oras. Este situata pe malul drept al riuluI Argeselul.

Se compune din 2 catune : Nämaesti si Valea-Rominestilor, cu o populatie de 887 suflete,

locuind in 229 case. Locuitorif se ocupa cu vararla, lemnaria si scindurAria.

NXMAETI

448

Sunt doud sosele : soseaua comunal $i soseaua nationala, ce duce la Rucarul si Frontiera. In raionul com., peste riul Ar-

geselul, este un pod de lemn. Are o biserica vechie, edifican de obstea locuitorilor, deservita de 1 preot si 1 dascal si o ma-

Istoricul Engel sustine cu totul alt-fe!. (Vezi NAmlesti, manastire). Ad este resedinta pri. marier. Inaintea de unirea plajunior, la NamAesti era resedinta

plaiului Dimbovita. Are o populatie de 426 locuitorT. titl carte 104 barbati si 33 femeT.

nastire, Namaesti, spre V. de sat, cu 14 chilii, in cari locuesc veo 20 cdlugarite ; o coall, infiintata la 1861, frecuentan. de 25 elevl si 6 eleve. In sinul panfintuluT, la mun-

Nämäe§ti, nandstire de alugd-

se gaseste cu indestulare plata de var; iar

rife, jud. Muscel, asezata pe o frunioasa colina de piatra, linga satul cu acelasT nume, pe 14111 Ar-

geselul, la 8 kil. de Cimpulung.

In jurul com. sunt livezi de

de burla, se zice, ca cea de la

finete (numite muscele), padurl de fagl si measteacanl si muntl, intre carl, mar apropiati putem cita : Clabucetul si Plaisoarele. Originea numeluT Clabucetul se

Albesti. Aci s'ad deschis si ca-

pierde in intuneci mea veacurilor ;

lar Plaisoarele isT iati numele de

teiasul, se vad numeroase do vezi de razboaie ale trecutului:

la doul plaiulete ce compun

ghiulele, oase de oamenT, cos-

muntele. Riul Argeselul uda com. de la

ciuge de piatra, toate atitea

Istoricul Engel zice cA Apostolul Andreiti, insarcinat cu propagarea EvanghelieT in Bizant, Tracia, Scitia si ambele DaciT, coborind din Dacia superioara in Dacia inferioara, pe la Bran (pe la Zarnesti) si ajungind la locul acesta, s'ar fi nitat pe fereastra unuT templu pAgin ca sa vacía un preot, de la care vroia O. inceapa propaganda crestind si nezarind pe nimeni in templu, se zice ca s'ar fi intors catre sotii sAT de calatorie si. ar fi zis: nemo est; de unde

probe neindoelnice ca pe aceste

Namaesti.

N. la S. si pe el, in cercul com., se ail. 2 morT si IO fenstrae. Numarul contribuabililor e de 131 si budgetul prezinta la ve-

locuri s'a varsat singe in mal

Vite sunt : 26 cal, 780 bol,

tele Mateiasul,

vad si vitef, 1017 of, 106 capre §i 120 porcI.

in vara anuluT 1887 s'a deseoperit in raionul com. depozite de piatra de constructie, tot ap

rien, de unde se exploateaza piatra in mare cantitate. Pe lunca ArgeseluluT, la locul numit Valea-luT-BragA si pe Ma

Pamintul intregel com. este de 535 hect., livezi, finete si

multe rinduri. Chiar muntele Mateiasul, spune legenda, isT trage numele de la Mateas-Con vin, care a avut pe aci batalle. Poate ca in framintarile urmate filtre Tepes si Turd sa fi trecut si Mateias prin aceste locuri,

semanaturI, osebit de munti si

desi Istoria nu pomeneste de

pAduri.

cit numaT de trecerea peste pasul Bran a luT Ion Corvin, yak

niturT suma de 2297 leT si la chel

tuelf 2277 ler.

LocuitoriT sunt in maioritate mosnenT; lar 89 s'ati improprietdrit la 1864. Proprietari marr in com. sunt

d-nii Maior Ciudin, Dim. Bilcescu si M. Florian. In fata Namaestilor, spre E., se afla. muntele Mateiasul, de piatra calcaroasa, cu virful Stu rul, a carta infátisare marean ridica frumusetea pozitiund Namaestilor.

mas luT Vlad-Dracul.

Nämäe§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelasT nume, jud. Muscel. Se zice ca satul Malaesti se numea la inceput Nemesesti, ceca ce ar face sA te pre-

supuna el cu Radu-Negru ar fi venit si citi-va Nemesi-UngurI (nobili), rail s'al' asezat pe valea numita de er Nemesesti.

www.dacoromanica.ro

Biserica zidita in piatra are ma.T. multe legende :

Se zice ca un cioban pAstea oile pe aceasta piatra mare, in care s'a sapat biserica. Intr'o noapte i se aran in vis Maica DomnuluT, care 'I zise : Scoala

si sapa sub tine si vei afla o icoana inteo bisericuta de piatrl ; aci ve! face tu biserica, in cinstea si slava Intrard in Biserica a sfinter fecioare Maria, izvor de viata si tamaduiri. Ciobanul se pune sa sape si dupa trer zile si trer nopti da

de o bisericuta de plata in forma de grota, cu icoane si odoare bisericesti. Icoana visan de cioban este, spune legenda,

chiar aceea pe care o vede vizitatorul in stinga cum intra in biserica.

NXWOALE (LA-)

449

N 1MOLOASA (TilIGUL-)

Se mar zice si urmatoarele : CrestiniT din Dacia, si inainte

Nämoloasa (Nämäloasa, saa Nomoloasa), com. rur., in pl.

si dupa Traian, pana la Con-

1818 de logofatul Costache Co-

Biliesti, jud. Putna. E asezata pe malul Siretuluf, satul fiind o urmare a tirguluT cu acelasT nume, de care e despartit prin intinderea imasullY. Se af15. la 22 kil, de sub-prefectura piase., si la 40 kil, de

nachi, in baza hrisovuluT din

stantin- cel-Mare, propagar' Evanghelia in grote. Aceste grote servirä de bisericr pana la urcarea Cruce! pe tronul Cezarilor, dind fura parasite si hilocuite cu temple. Multe din grote se astupara si se crede ca grota

capitala. judetuluT.

de la Namaesti, este din tim-

Se numeste ast-fel de la po-

pul cind crestinismul se propa-

zitiunea sa naturala, fiind situata pe un pamint mlastinos, llamo-

ga in ascuns din cauza persecutiunilor.

In aceasta manastire sunt zo

los, Higa riul Siret, unde se allá un mare pod pe vase.

monahine, cu intretinerea carora

Se compune din urmatoarele

statul cheltueste anual 6tio le!. Calugaritele, pe linga serviciile ce aduc bisericer, se indeletnicesc cu diferite lucrad de mina, de exemplu : saiacurT,

catune : Blehani, Clucerul si Na-

mohaire, covoare, pInzeturT, etc.,

pe care le lucreaza In mod artistic.

Manastirea se administreaza de o superioara, ajutata de un consiliti spiritual si altul economic.

In mica biblioteca a manastire! se afla: Indreptarea legeT, parte in manuscris ; un Mine:1 de la 1698 si 4 lirisoave vechT domnestI, serse pe pergament in limba slavona. (1548, 1579, 1590 si 1650). Curtea manastireT Namaesti se afla la 767 m. d'asupra Marif-Negre.

Nfimoale (La-), loc izolat,

in

jud. Buzar', com. Magura. Aci

e o sorginte de ape minerale, continInd sulf si fier si a caror coloare e neagra. Apa e foarte rece, dar pare a fierbe cu mar! clocote.

moloasa (unde e

si

primaria

comun 61).

Are o populatie de 380 famili!, san 1481 suflete, locuind in 318 case; o bisericá parohiala, cu hramul Pogorirea Sf. Duh, in catunul Nämoloasa. CopiiI cu virstä de scoall urmeaza la scoala din Tirgul-Namalcasa.

tirt carte 116 persoane. Sunt 339 contribuabiti. Budgetul comuneT e la veniturT de 5281,54 leT si la chel-

acel an, dat de Mihail Sutu, Domnul MoldoveT.

Are o populatie de 232 famili!, sail 883 suflete, locuind in 232 case; 2 bisericr, una parohiald, cu hramul Adormirea iq Tirgul-Namoloasa si a doua filiall, cu hramul Sf. Treime, In Costieni ; o scoala de baetf si una de fete, frecuentate de 120 copiT (77 baetr, 43 fete). Vite : 426, din carT : 26 bor, roo yac!, 130 caT, loa oT, 20

capre si 50 porci. Budgetul com. e la venituri de 9383,33 leT si la cheltueli de 9106,30 lel. Industria si comerciul se practica de 31 RomtnT, 24 IzraelitT

si un Grec. MeseriasT sunt: 28 cizmarT, 14 croitorT, i o cojocarT, 2 bru-

tarT, 20 lemnad, 8 fierarT si 2 fabricant1 de rachia de tescovina. BilciurT se fac in acest tirg la

9 si 25 Martie, la Sf. Gheorghe si la Inaltarea DomnuluT. In baza hrisovuluT, prin care

tuelT, de 5212,56 Iel. LocuitoriT posedä. pe Higa pamint arabil 47,50 hect. de vi!;

s'a autorizat fondarea di-gula,

2 masinl de treerat cu abur!,

exercita dreptul monopolulurT

137 plugurT de fier, i5 grape de fier, to rarite ; 885 bol, 714 vacT, 117 caT, 888 ol' si 525 porcI. Industria si comerciul se prac-

asupra bauturilor si vitelor vindute, osebit de embaticul de cite Io leT vechT stinjenul loe

reprezentantiT actualuluT propri-

etar, contele Petru de Roma, piineT si percep diferite taxe

tica in 2 pi-Avala de 1:latitud spirtoase si de un fabricant de

la strada si 5 le! la mahala.

rachia.

calitatI la jumatatea distante! intre Carpati sí Dunare si pozitia ce ocupa pe Siretul-d. j. Namoloasa are o foarte mare

Nämoloasa (Th-gul-), com. rur., pl. Biliesti, jud. Putna. E asezata pe malul Siretuluï, d'asupra satuluT cu acelast nume,

Nämoalele, colina, in jud. Buzati, com. Cislaul, cat. Aninoasa ; se 'hiende de la izvorul Puturosul pana in Fundul-Cacicer, pe hotarul Prahover.

Acest tirg a fost infiintat in

de care e despartit prin intinderea imasulur. Se afla la 21 kil, de resedinta sub-prefectureT, si la 39 kil, de capitala judetului.

www.dacoromanica.ro

Data fiind situatia acesteT lo-

importanta militara din punctul de vedere al aparareT generale a TAreT, contra unuT atac venit prin Moldova, caer barcaza tnain-

tarea ataculuT asupra capitaleT RegatuluT.

Aceasta a facut ca Namoloasa

sA fie aleasA pentru a se fortifica, in care scop s'a constituit ad, in aniT 1887-189o, mal multe grupurf de uvraje, dispuse pe mal multe liniT, toate in fortificatie permanentA, foarte solidA, dupä modelul cel mal' recent i posedind o artilerie formidabill. Fortificatiile de la NAmoloasa

NANET11

450

INTXMOLOASA

nume, pl. Biliesti, formatA din Tirgul-NAmoloasa

i

Costieni.

Are 2 bisericT, una parohiall, cu hramul Adormirea, in Tirgul:NAmo/oasa si a dona filialA,

Nänceanca, pisc de deal, pe mosia Mogosesti, com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiii.

Náneasa, vale, jud. BacAd, pl.

cu hramul S-ta Treime, in Cos-

Trotusul, com. D oftean a, pe u n de

tieni.

se gAsesc puturf de pleura in abundentA.

Nämoloasa, parohie, in com. cu acelasT nume, pl. Biliesti, jud.

Näneasca saü Näcesti, cdtun.

formeazA sistem cu cele de la

Putna. Se compune din cAtu-

Ver! com. NAcesti, jud. Vlasca.

Galati si Focsani, constituind cea

ce se numeste regiunea fortifi-

nele Blehani, Clucerul i NAmoloasa, avind o bisericA pa-

Nänesti, com. rur., jud. BacAti,

catA Focsani-NAmoloasa- Galati

rohialA,

impreunl inchid gitul coprins futre munti i DunAre, interzi-

S-tuluT Duh, in cAt. NAmoloasa.

cind in mod absolut trecerea vrAjmasuluT.

Aceste fortificatil ail fost con-

struite de ofiteril si trupa nostrA de genin si, prin calitAtile ce ati, sunt astA-zT citate ca model in scolile militare strAine.

cu hramul Pogorirea

Nämoloasa, ptrig, in jud. SArat, plaiul Rîmnic, com. Dumitresti; izvoreste din dealul

si se varsA in nul R.-SArat, pe stinga luT, mal' jos de cAtunul Bicesti de-sus.

Codrescu, Vol. VII, pag. 313).

In partea de E. a com. se

NAmoloasa se aflA podul militar

Nänäseni, fost sat, la N. de des-

de la Lungociul, care este apArat prin aceste fortificatiT si care

hintatul sat Iorcani, pe teritoriul comund TAtArusi, jud. Suceava.

va juca de sigur un rol mare In timp de pace fortificatiile de la Focsani-NAmoloasa-Galati

sunt ocupate de regimentul de Cetate, care este impArtit de o potrivá futre aceste 3 puncte; de asemenea maT sunt date acestor puncte i cite-va companiT de geniii.

rAsti.

La 1803, NAnesti-RAzesT faceail parte din judetul Tecuclii, ocolul PolocinuluT («Uricarul»,

Turculetul ; udA. partea E. a com.

In spatele fortificatiilor de la

in cazul unid rAzboiti.

pl. Siretul-d.-j., asezat pe valea pirliasuluT Cornitelul i in cursul superior al piriuluT Dienetul. Se compune din 3 cAtune : NAnesti, resedinta, Vladnicul i MA-

Nänfisesti, saü Piscul - Cocorului, mo,cie, cu o intindere de 845 pogoane, din care 300 pogoane pAdure, jud. Arges, pl. Oltul, proprietatea statuluT, fos-

insirA, de la N. la S., dealurile : Ghirineasa, Stilpi i Dealul-Mare.

Se mArgineste la E. cu Gliceanca (jud. Tecuciti); la V., cu com. Milesti; la S., cu com. Petresti si la N., cu com. PA rincea. Are o scoall mixtl, care functioneazA din 1859, frecuentatA

de 14 copiT ; 3 bisericr: 2 orto-

In NAmoloasa existA cazArmT

tl pendinte de mAnIstirea Govora din Vilcea. Avea la 1871 o arendä anual5 de 12050, cind a fost ipotecatA, impreunA cu alte 380 proprietAtT ale statu-

pentru un batalion de cetate

lur, pentru asigurarea imprumu-

Are o populatie de 370 fa-

si 4 companiT de genia.

tuluT domenial de 78 de mili-

mili!, satí 1484 suflete : 1143

oane.

RominT, 324 Ungurl si

Nämoloasa, celtun, in com. cu Putna, asezat pe tnalul Siretu-

Pe periodul 1879-86, arenda acestel mosiT a scAzut la 7250 de le!; dupg aceasta s'a instrl-

luT, lîngä ttrgul cu acelasT nume,

inat de guvern in timpul din

de care e despArtit prin intin-

urmA.

derea imasuluT. Are o bisericA parohialA, cu hramul Pogorirea

Pe mosie se aflA 2 mor!, case, han si magaziT.

acelasT nume, pl. Biliesti, jud.

S-tuluT Duh.

Nänäul, saii

Nämoloasa (Tirgul-), parohie, in jud. Putna, com. cu acelasT

vale, in com. rur. Retezul, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

www.dacoromanica.ro

doxe, in satul NAnesti, deservite de 2 preotT, i diacon i 2 cintAretT, si una catolicA in Vladnicul.

17

tot! de protectiune ro000 agricultor!, 4 cu profesiunT libere, 117 muncitorT si 23 seruitorT, locuind in 370 case. minA ;

Dupa legea ruralA din 1864, s'ají improprietArit 90 locuitorT,

cu 313 fgter o 40 prgiinr pAmint in tarinI. Teritoriul comuna are o intindere de aproape T000 hect. ProprietarT sunt : Caton G.

Is1ÀDIETI

Lecca, avind o mo$ie de 433,20 hect.; Profira Strat, o mo$ie

de 104 hect.; $i N. Tinta, posedind 25,06 hect. Ville ocupa o intindere de

Industria $i comerciul se practica in dota stabilimente de bauturT spirtoase, 5 de bauturT spirtoase $i coloniale, 3 fierariT $1 7 fabrid de rachiti $1 tescovina.

63 hect. Vite sunt : 70 caT, 647 vite Nine§ti, sat, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., $i re$edinta cu acemall cornute, 256 porcI, 21 cala$T nume, situat pe piriia$ul pre i 757 oT. Cornitelul si pe Valea-Nane$ti. Budgetul comuneT e la veniAre o populatie de 266 faturT de 3956 lei, 70 banT $i la milir, sati 939 suflete ; o scoala cheltuelf, de 1979 leT, 26 banT. mixta; 2 biserid, una cladita Teritoriul comuner este strala 1716 de Enache Me$terul li batut de calea vecinala Leccaa doua, la 1834, de preotul G. Parincea-Nane$ti-Pance$ti $i de Ro$u ; 2 circiumT. calea comunall ce o une$te cu Valeni (com. Mile$ti). Distantele : la Bacati, capitala districtuluT, 28 kil.; la com. PArincea, re$edinta pla.$eT, 5 kil.; la com. Mile$ti, 9 kil. ; la Pe-

tre$0, 8 kil. Näne§ti, com. rur., in jud. Putna, pl. Bilie$ti, wzat6. lingl. Siret. E un sat impr4tiat i inconjurat

fa-

miliT, sati 983 suflete, din carT : 337 agricultorT, 3 meseria$T, 12 comerciantT, 8 cu profesiunT libe-

re, 25 muncitorl li 9 servitorT, locuind in 237 case. titi carte 70 persoane. Are o biserica parohiala, cu hramul Inaltarea-DomnuluT.

Budgetul com. e la veniturT de 3487.01 leT $i la cheltuelT, de 3484.47 'el'. Locuitorirposeda : 1 ma$ing de batut po-rumb (Cu manivela),

2 plugurT de lemn, 6o de fier, I grapj. de fier; 214 bol, 192 vacT, 24 cal, 895 oT $i 61 porcI.

Siretul-d.-j., prin care $erpue$te pirlia$ul Cornitelul $i care este inclinatä spre piriul Racatdul.

Isläne§ti, pitifi, jud. Tecucid, izvore$te din lipa cu acela$T nume ;

curge prin mijlocul satuluT NIne$ti, de la V. la E., $i se varsa In partea dreapta a ZeletinuluT, In raionul com. Valea-Rea.

IsTäne§ti, sat, formind com. cu acela$T nume, pl. Bilie$ti, jud.

padure, in intindere de 50 hect.

Putna, a$ezat litiga riul Siretul $i inconjurat cu gradinT, vil $i alee de salcimI ; e un sat im-

Are o biserica parohiala, cu

capitala judetuluT.

hect.; ambele contin pe$te. Vil sunt pe 82 hect.

Nine§ti, vale, in jud. Baca'', pl.

Nänia, colind, In jud. Buzar!, com. Vadul-Sore$tilor, pe mo$ia Modruze$ti $i Capre$ti, acoperita cu

hramul Inaltarea-DomnuluT.

arpinoaia, in intindere de to

nuluT.

Slobozia-Nane$ti.

Se afla la 16 kil. de sub-prefectura pla$ei, $i la 34 kil, de

In comuna sunt 2 ball: una

hiala, cu hramul Inaltarea-Dom-

Isliine§ti. VezI Pochi-Dil, jud. Tutova.

pra$tiat.

numita Lacul, de 30 hect., li alta,

Putna, avind o biserica paro-

Vite : 52 cal, 472 vite mar! 13 capre. cornute, 219 pord In vechime satul se numea

cu gradinT, vil $i alee de salcim.

Are o populatie de 218

lsblItTEM

451

Näne§ti, sat, facind parte din com. Valea-Rea, jud. Tecuciii, situat

pe coasta dealuluT Vladnicul, In partea de S. a comuneT, la I I/2 kil. de re$edinta comuneT. Are o populatie de 85 famiIn', sati 309 suflete, cae locuesc in 78 case ; o biserica, Cu liramul Intrarea-in-Biserica, facuta de locuitorT la 1742 $i reparata la 1803, 1875 $i 1891. CopiiT din sat urmeaza la $coa-

la din satul Galbeni. LocuitoriT sunt raze$1. Teritoriul satuluT este de 128 hect., pe care locuitoriT ?I sta-

pinesc in intregime.

Se zice ca satul dateaza de vre-o 200 de anT.

Napirteanul. Ver!

Berevoe$ti,

proprietatea statuluT, jud. Mu$cel.

NäpIrteanul, munte, proprietate a statuluT, In raionul comuneT Berevoe$ti-Ungureni, plaiul Nuc-

$oara, jud. Mu$cel. Este acope-

rit cu pAdure de brazT $i moliftT. Aci sunt mal multe ca$AriT.

Din acest munte, izvore$te Riu$orul, afluent al riuluT BrAtia.

NApirteanul, piidure a statulul, In intindere de 200 hect., jud. Muscel, com. Berevoe$ti-Ungureni.

Nfirteasca, numire ce se mal da sforir de pi/dure Doiceasca, din

marele trup Bradul-cu-Sforile, com. Tisaul, jud. Buzati. Närteasca, nurnire data uneTpdrff din mofia Baduleasca, com. Vispe$ti, jud. Buzall.

Näne§ti, parehie, in com. Cu acela$T nume, pl. Bilie$ti, jud.

Närte§ti, deal, jud. TecuciA, con68

63167. Alarde Iholimiar Geogrqflo. Vol .11'

www.dacoromanica.ro

NXRTEqT1

tinuare a dealuld Gohorul. Se termini aproape de gara Berheciul. Pe dinsul sunt asezate sa-

Satul este stribitut de un drum care'l uneste Cu satul Gohorul.

tele : NArtesti-d.-j., NArtesti-d.-s. si Ville-Grecilor.

N'Orujo, com. rur., in ju d. Putna, pl. Vrancea, situati pe amindoui pArtile gurel, pe unde se varsi

IsTärte§ti, rii' )d cu pirld, jud. Te-

piriul cu acelasi nume in ZAbala, la 16 kil, de sub-prefectura plisei si la 53 kil, de ca-

cuciti, desparte satele cu acelasT nume, in directie N.-V. si se varsi in Berheciulur.

NASIPXRIA

462

partea stingi a

Nfirte§ti-de-Jos, sat, ficind parte din com. Gohorul, jud. Te-

celasT nume, pl. Vrancea, jud. Putna, situat pe amindoui partile gura pe unde se varsi NAruja In ZAbala,

Are o bisericä parohiali, cu hramul Cuvioasa Paraschiva.

Isläruja, parohie, in com. ca acelasT nume, pl. Vrancea, jud.

pitala judetului.

Putna, formati din

E udati de piraiele NAruja, abata, Peticul, Reghiul si SA-

NAruja, Stroesti, Poenita, Lunca, Reghiul, Podul-Stoica, Petresti si Podul-Niruja. Are i

ratul.

cAtunele :

Virfurile de muntr din acea-

biserici parohiali cu hramul

cucii, situat la Capul-DealuluT,

sti comuni fac parte din lan-

In partea de S. a comunei, la

tul muntilor Vrancei ; la poalele lor sunt mine de sare. Se compune din cAtunele: Lunca, NAruja (unde se aflä si

Cuvioasa Paraschiva, in citunul Niruja.

8 kil, de resedinta com.; care e In satul Gohorul. Are o populatie de 61 fam.

N'Orujo, ',l'hl, jud. Putna, ce iz-

Are o populatie de 229 fa-

voreste din muntele Poiana, mal sus de satul Heristriul, primind in cursul sin, urmAtoarele piraie: Mordanul, ce vine de la Poartade-Vint, Gorul, ce vine din vil.-

miliT, sati 997 suflete, din cari:

ful munteluT cu acelasl nume, Verdele, ce izvoreste din muntele

din NArtesti-d.-s.

198 agricultor); 13 industriasT, 2 comercianti, 2 Cu profesiuni libere, 342 muncitorl si 20 servitorT,

In partea de S., pe coastA, se afli Viile-Grecilor, unde a fost si satul Greci.

locuind in 238 case. $tii1 carte 61 persoane. Sunt 212 contribuabill.

ce curge din muntele Sboina. Se varsi in abata, lingi co-

sali 222 sufl., locuind in 67 case.

Locuitorir sunt vechi rizesT si stApinesc tot teritoriul cAtunuluT, care e de 292 hect. Comerciul se face de 3 circiumarT.

Copiii din sat merg la scoala

Närte§ti-de-Sus, sat, acind parte din com. Gohorul, jud. Tecucia, situat pe dealul cu ace-

primAria comunel), Petresti, Podul-NAruja, Podul Stoica, Poeni-

ta, Reghiul si Stroesti.

Verdete, Pietrosul, ce izvoreste din muntele Pietrosul, Biloasa, muna Valea-SireT, la citunul Pri-

Are o biserici parohiali, cu

saca, dupi. ce udi comunele :

hramul Cuvioasa Paraschiva ; o

HeristrAul, NAruja si Nistoresti.

scoali. mixti, construiti de comung si frecuentati de 29 copii.

Budgetul com. e la veniturl

lasT nume, la 5 kil, de resedinta comuneT, si despArtit de NArtesti-d.-j. printr'o Apl.

de 2162.01 leT si la cheltuelT, de 2141.70 leT.

Are o populatie de 16o fa-

LocuitoriT posea : 30 plugurl

mili); sati 563 suflete ; o Iriseriel, Cu hramul Intrarea-in-Bi-

de lemn; 4 morí de api ; 242

N'Orujo (Dealul..), pddure, in intindere de so hect., situati pe teritoriul comunel Niruja, pl. Vrancea, jud. Putna. AparVine

locuitorilor din sus - zisa

comuni in indiviziune.

bol, 204 yac!, 69 cal, 1864 oT, 71 capre si 161 porcT. Sunt 250 stupf Cu albine.

N'Orujo (Podul-), edtun, in co-

scriptia ce se afli d'asupra useT,

Vil' sunt de 6 hect.; culturi

cea, jud. Putna, situat pe piriul

si care s'a reparat la 1882, tot

de cereale, pe mal mult de Soo hect.

Niruja, lingi locul unde di in

Industria si comerciul se prac-

Are o populatie de 49 suflete, cal-1 locuesc in 14 case.

sericA, ficuti de locuitori la 1834, dupi cum se vede in inde locuitorl, carl o si intretin ; o

scoali mixti, infiintati la 7875 si frecuentati de 44 copiT. Comerciul se exerciti de 2

tia de 2 comerciantI de bit/. turi spirtoase, 3 flerarl, 3 cl-

circiumarl.

rAusT. Sunt 5 pive si dirste si

Locuitoril sunt totl rizesT si stApinesc tot teritoriul, care e de 58o hect.

7 heristrae. "s'Orujo, cdtun, in comuna cu a-

www.dacoromanica.ro

muna cu acelasi nume, pl. Vran-

ZAbala.

IslAsintocul, vale, jud. VAlcea, pl. Ocolul, com. Vlidesti.

1sTäsipäria, deal, pe mosia Lu-

NXS1PARIA

peni, com. Hudesti, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoin.

468

NASTURELUL

tonel, cladita in 1865 de locui-

com., la marginea de V. a dea-

torl; 2 circiumT.

luluT Medeleni.

Vite : 16 ca!, I 13 vite marT

NAsipäria, dial, ce se prelungeste pe partea de N.-E. a satultd Albesti, comuna Albesti, pl. Crasna, jud. Falda. Se numeste astfel din cauza mareT cantitatT de nasip ce contine.

Näsipfitia, deal, facind hotarul intre com. Galata, pl. Codrul

cornute i 56 porcT.

Nisoe§ti-Räzel, cdtun, in jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., al com.

Nadisa, situat pe dreapta pirIilul

Nadisa (scoala). Are o populatie de 77 familii, san 301 suflete ; o biserica or-

todoxa. deservita de I preot si cintaret, al:lita de locuitorT

de-a curmezisul soseaua jude-

la 1777.

deteana. Iasi-Roman ; de pe el se scoate prundis.

Vite: 75 caT, 793 vite cornute si 7 pord.

Nästäse§ti, sat, in jud. .Dolj, pl. Amaradia, com. Bulzesti, situat In valea piriuluT FI-atila. Are o populatie de 377 suflete, locuind in 109 case.

CopiiT din sat urmeaza la

Wasipiria, pisc de deal, pe mo-

Israsoe§ti-Rize§i, mofie, in jud.

sia Hudesti, com. cu acelasT nu-

Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., comuna Nadisa, apartinind razesilor din comuna.

me, pl. Prutul-d.-s., jud. Doro-

LocuitoriT sunt razesi.

la 2 kil. de satul

jud. Iasi; pe podisul san trece

Miroslava, din pl. Stavnicul,

Are o populattie de 44 familiT, sati 174 suflete, locuind in 50 case. Teritoriul satulul este de 168 hect.

scoala mixta din satul Cirstulesti,

ce este la 3700 m. Are o biserica ;

5

circiumf.

Nästasoaia, virf de deal, situat la N. de com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahova, aco-

perit cu

Israsipiriei (Dealul-), deal, pe

Näsoe§tilor (Dealul-), deal, in

mosia Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoin.

judetul Bacan, pl. Taz15.ul-d.-s.,

com. Nadisa, de pe teritoriul catunuluT Cetatuia.

Wasoe§ti-Cetituia, mofie, jud.

N'asturelul, com. rur., in partea de S. a plaseT Marginea, jud. Teleorman, situata pe tarmul girleT Paskrea, care deriva din

amare si uda toata partea de

Bacan, pl. Tazldul-d.-s., com. Na-

Maulea, cascada, in jud. Bacan,

diva, apartinind statului i aducindu-T un venit de 3100 leT. Inainte de secularizare, tinea de

pl. Muntelur, com. Darmanesti,

S. a com.

formata de piriul Uzul, la pi-

La N. si E., se invecineste cu proprietatea Braga dirul si la V.

man5.stirea Berzuntul. Pe aceasta

mosie a fost cearta i judecati dese intre razesiT i egumenif

cioarele munteluT Farcul si la care se ajunge cu greü, printr'o padure deasa de brazT i fagi.

mandstireT Berzuntul. Ast-fel s'a

Nästase, sat, pe sesul din dreapta

intimplat la 1781, pe timpul

BaseuluT, in partea de S. a com. Brateni, pl. tef5.nesti, jud. Bo-

D o mnitoruluT C. Moruzi-Voevod,

In urma jaiba data de egumenul Ghenadie, ca sa se hotar-

tosani, cu o suprafata de 219 hect. si o populatie de 45 fa-

niceasca din non partile de mohotarit defisie. Acestea nitiv, de catre Mater Hurmuzache, in favorul manastireT.

mili!, san 129 suflete. Vite sunt : 33 bol i vaci, 29 caT, 30 o! si 16 porcT.

Wasoe§ti-ParticularI, sub-divizie a satului Nasoesti-RazesT, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., situat pe

piriul Nadisa, la 2 kil, de satul Nadisa (scoala). Are o populatie de 58 familiT,

san 225 suflete; o biserica ca-

Nästäseni, sat, facind parte din com. Godinesti, jud. Tecuciti. Pe acest loc a existat o data satul Nafurdesti. LocuitoriT de aicT ati format satul Bicesti, din pl. Zeletinul.

E situat la N.

si

la 7

kil.

si 700 m. departe de resedinta

www.dacoromanica.ro

cu proprietatea Zimnicea. Are un catun, Zimnicelele, la 3 kil. de Zimnicea. Toata panca de S.-V. a com. este serpuita de multime de ape, atit stItdtoare cit curgatoare. Afara de gira Pasarea, mal sunt : Boazul, care deriva din aceasta &la; Calota, Luclul, Rotundul, Bentul, Bouletul i Craca, ape statatoare, provenite din revarsarile DunareT in canalul Pasarea.

Comuna Násturelul poarta

numele de Herasca, dupa numele fostuluT proprietar, Banul Constantin Herescu, care a facut mosia sa donatiune AcademieT Romine i bisericeT Sf. Vine/1 . din Bucuresti.

NXSTURELUL

NEAGA

454

CAtunul Zimnice/ele se numea

maT inainte Satul-Noti. Acest cA.t. se afla in depArtare de Nas

turelul de aproape kil., in partea de V., spre orasul Zimnicea. Populatia com. cu a cAtunulta este de 776 suflete, din carr 138 contribuabill.

Vite : 283 cal, 716 vite marT cornute, 2840 vite miel cornute si 134 porcT. Budgetul com. e de 4750 lel si 43 bani, la veniturl si de 4670 ler si 76 batir, la cheltuell.

com. rur. Balta. Aci a fost, se Näzärioaia, sat, facind parte zice, o circiuml a lui Tudor din com. Vultureni, pl. BerheVladimirescu. ciul, judetul Tecucia, situat pe coasta de V. a dealulul cu aceN itärAi, sati Insurätei, sat, penlasT nume, la 5 kil. de Vultudinte de com. Seaca-Belciugata, reni, in partea de N.-V. pl. erbAnesti, jud. Olt, format de insurAtell improprietAritf ad!, pe mosia statuluT, in 1879.

Are o populatie de upo fa-

Are o populatie de 21 familiT, san 82 sufl., locuind in 18 case. Teritoriul satuluT este de 166 hect. LocuitoriT, vechi clacasl, stl-

Are o scoala, frecuentatI de

mili!, carT posedA 550 hect. AlAturT de acest sat, s'a maT forznat un alt catun de catre locuitoriT improprietaritl, in baza legeT vinzAret bunurilor statului clrora li s'a vindut pAmint in

18 elevI ; 2 biserici, una in cat.

loturl. Acest cAtun noil are o

sat acest loc sope sale. Lo-

NAsturelul si alta in Zimnicelul,

populatie de 313 familiT, pose dind 1565 hect.

cuitoril ii maT zic satului

deservite de 1 preot si 2

cba-

pinesc 76 hect., lar proprietarul, 90 hect. Acest sat i§T trage numele de la nevasta unul locuitor, numita NAzare, care murind a lai NA-

zAroaia saa Satul-lui-NAzare.

tAretT.

Cal de comunicatiune are spre

orasul Zimnicea i spre com. Bragadirul, pe sosele vecinale ; iar spre com. Frumoasa, la N.V., are numaT drumurl naturale.

Niutul, pisc, com. Dragoslavele, - Neac§ul, vale, jud. Olt, comuna jud. Muscel, plaiul Dimbovita. Ciomagesti, pl. Oltul-d.-s., care se varsA in Cungrea-Mare, pe Näväceqti, sat, fAcind parte din tArmul sting, tot in raionul cocom. mi% MAgureni, pl. Filipesti,

In raza acesteT cotn, se gasesc mar multe magua, dintre carl una la N., care poartA nu-

jud. Prahova. Are o populatie

mele de MAgura-cu-Boz ; o alta intre cAt. Zimnicele i NAsturelul, cu numele de Magura Ca-

Nävirgeacul, loc isolat, cu tin-

ravaniteT si o a treia MAguraMare, chiar in NIsturelul. Inal-

Neac§ul (Stan), vilcea, care se

de 126 locuitorl.

formeaza pe teritoriul com. Titina, com. MAdulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.

periferie.

plaiul Nucsoara, jud. Muscel,

1887.

Nisturelul, mofie, in jud. Teleorman, pl. Marginea, com. cu acelasT nume, donatä de catre rAposatul general NAsturel Herescu, parte bisericel Sf. VinerT din Bucuresti, parte AcademieT Romine.

Nätämenia, deal, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, la hotarul

er-

bAnesti, jud. Olt, cu directia de

la V. catre E. se varsa in riul Dorofeiul.

muld silvic, proprietatea mos-

din campania 1877, 4imniceaFrAtesti, care s'a desfiintat la

tulesti, cAt. Ungurel, pl.

Nivrapul, pddure, supusä regi-

timea lor variaza intre 15-20 m. si baza, de la 50-80 m. in

In partea de N. se vád inca azT urmele unid ferate ruse

mune! CiomAgesti.

nenilor

Berevoestl - PAmtntenT,

avind, impreuna cu pAdurile Piperusi i Oboarele, o intindere

Neac§ului (Movila-),

movilel,

in jud. Ialomita, pl. lalomitaBalta, situatA pe cimpul BArAgan, spre S. de satul Marsilieni; are o inaltime de 14 m.

de 3000 hect.

Nävräpeasa, gfrlit, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j.; desparte la E.

Neac§ului (Valea-), vale,

in

jud. Buzati, com. Gura-Niscovultif, cAt. CirlomAnesti.

com. MAciuca de com. Gusoeni.

Neaga, numire, ce a purtat din Nivräpe§ti, parte din satul MiroslAvesti, jud. Suceava.

Nivripe§d,

vechime ì maT poartä com. rur.

Socetul din pl. TirguluT, jud. Teleorman. Numirea oficial& de

sad

Sohodorul,

ptria, jud. Suceava, udA satul com. Miroslavesti, pe o lungime de kil si se varsA in Moldova.

www.dacoromanica.ro

Socetul i s'a dat maT Neaga, sorginte de ape minerale, In jud. BuzAa, com. si cAt. Rusia-

vatul ; contine sulf .§i fier.

NEAGA

Neaga, valeea, jud. Teleormau, ce trece prin com. Socetul, sal' Neaga ; incepe despre comuna BAltati, la N.-V., si se termind in Valea-Veder.

Neaga (Doamna), fiicA a lul Mitrea Vornicul, unul din fruntasif boerilor din jud. Buzati, devenitA sotia lur Mihnea, fiul luI Alexandru-Vodd si nepotul lid Mircea Ciobanul, fiul lur Radu Calugarul, totT din BuzAti. Mir-

cea domni in tarä in doul rindurr: la 1577-1583 si la 15851590. Din cauza cruzimilor si a impilArilor, pIerzindull tronul, se duse la Constantinopole, unde se turci de bunA voie, sub numele de Mehmet-Bey. Sotia sa Neaga, rAmiind singura, se retrase in Buzati, in vastele sale proprietAtif : Cisldul, TisAul si La-

posul, la care, probabil, a adaugat si ceca ce-1 ramAsese de la sotul sAti. Neaga s'a distins

si prin multe fapte de pietate, zidind mAnastirr si bisericr. Din nenumAratele edificiI pe care traditia le atribue si locuff

455

din com. Laposul, ruine, care abia se mar cunosc. Putul Doamner Neaga in com. cAt. Laposul, 11110 ruinele

bisericer, in livedea de prunT a lur Temistocle, unde, dupa traditie, s'afi aruncat fetele el (unii spun 2, lar altir, 3), ca sä nu cada in mina Turcilor, carr veniserA a le robi. Colacul putului se conserva bine, lar inscriptiunile dupä dinsul ati devenit aproape ilizibile, ceea ce a fa-

cut pe d-1 Odobescu s5. zia : ce sApat Cu slove pe care, zati, niel cer mar cArturarr din ziva de astAzT nu le mai pot ghici.) (pe(2o-xuvradock, Scrierr literare si istorice, vol. III, pag. 176). Putul e foarte adinc ; la gura ali crescut citr-va socr. Se spune cA in fundul Jul ar fi aruncate avutil. Poiana Doamnel Neaga, loc

izolat si de o rard frumusete in com. si cAt. Laposul, unde era un palat si o grAdina de preumblare. De ad pleca alee pana la cetatea din Cisati si cetatea din

NEAGOTA

I VALEA-LIA-NEAGU

ga, din com. Gura-SarAter, carein-

cepe din malul riulur Teleajenul,

trece prin SArata, merge p5.n1 la comuna Gura-Niscovulur, de unde se bifurcA, o ramurd continutnd pe malul riulur Niscovul,

prin com. GrAjdana si TisAul, iar alta tredind riul Buzar' si mer-

gind prin comuna MAracineni in com. Scurtesti. Acest drum

e indicat prin marT cruel de piatrA, mar toate din anif 1583 si 1584. (VezT Istoricul comunel Gura-SdrAtel), etc.

Din lucrurile ramase de la Doamna Neaga, este si o cruce ferecatA, pe care a dAruit-o ml-

ndstirif Bratschi din Chiev in anul 1600. Se gAseste zugrAvitA intre ctitorf la Episcopia din Buzati si la mAnAstirea Bradul.

Neaghii (Valea-), vale, in jud. Buzdti, com. Viperesti, care se scurge in rlul Buzaul. Neagoe, pisc, pe malul riulur Otlami, com. Petrari-d.-s., pl. °coba, jud. Vilcea.

cu numele ski, vom expune pe cele mar insemnate: Cetatea Doamner Neaga,

TisAti, pe dealul Mesteceni, pe a cArur culme pare a fi incI 'irme de osea. Traditia spune O. adi ají prins-o TurciI si mi omorit-o.

numitä si cLa-Zidul-Doamner», ruine in com. Cisaul, cát. Buda,

Drumul Doamner Neaga, In com. Rusiavdtul ; incepe din

Neagota, parte din salid Romani, plaiul Horezul, jud. \Meca ; in

peo frumoasA poiand, intre muntii

muntele Blidea, de la schitul

Gilma si ScArisoara, inconjuratä de izvoarele : Valea - ZiduluI si Valea-Dogarilor. Aci se vad rui-

arnul, fondat de mosif er (Doamna Chiajna si Mircea Ciobanul) si se infundä in mun tele PanAtaul.

vechime parte se numea Neagota si parte Desrcrbiti.

pele unul mare palat fortificat, lar la poartA un colosal stejar bine conservat, avind periferia de 5 ni. Traditia adaugä cd sub ruinele acestur palat ar fi boltr,

E o lucrare de arta, fiind mal

In care sunt si acum ascunse avei ile D-ner. Palatul Cheea. Vezr Checa, com. TisAul.

e) Palatul si biserica de la Cucuiata. Vezi Cucuiata, com. Grdjdana.

d) Biserica Doamner Neaga

tot sApat in stincl. MAnAstirea CislAul, pe care

Neago§ul, deal, jud. Prahova, pl. Podgoria, com. Chiojdeanca.

Neagota, pifia, jud. Tecucifi, com. Corbasca, afluente al Rogoazer ;

curge de la N. spre S. si se varsA in piriul Corbasca.

a zidit-o mutind ad pe cAlugarir

de la schitul Aninoasa, ce era in ruine. Biserica S-tur Ingerf din orasul Buzdti, unde, in capul pantahuzer, se vede trecutA Doamna Neaga Cu 1 oo talere, Pantahuza ce conservA in biblioteca decedatulur C. Don. j)In fine drumul Doamner Nea-

www.dacoromanica.ro

Neagota, Romani O Birzoteni, mofa ale statulur, pendinfe de mAnAstirea Bistrita, situate in com. Romani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Se arendeaza cu 7100 Id anual.

Neagota

Valea-lui-Neagu, trupurt de M'Are ale statulur, i

NEAGOTA

NEAGRA-BROqTENILOR

456

in tntindere de 750 hect., cae, impreuna cu trupurile Cringul-

Neagra, atan, in jud. Neamtu,

Neagra, pIrlu, izvoreste din Pa-

pl. Piatra-IVruntele, com. Bicazul,

Popesti (15 hect.) si PlAietul (20 hect., formeaza padurea Romani,

situat la gura p/riiasuluT cu acelasT nume i in stinga piriu-

durea - Neagra si se varsgi in riul Cricovul-Dulce, la locul nu-

situatà in com. Horezul, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

luT Bicazul.

mit La-Ripa, spre S. de com. Haimanalele, pl. Filipesti, jud. Prahova.

Neagra, bral (prival), in jud. IaNeagota, vale, jud. Vilcea, com. Romani, plaiul Horezul.

Neagotif (Valea-), vale,

izvo-

lomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul comund Vladeni ; pune in comunicatie lacul Mocilna cu Borcea.

Neagra - Bro§tenilor, sat, pe

Neagra, baltd, in jud. Dolj, pl. ampul, com. Desa ; contine

proprietatile lor, ci tin cu arenda anuall cite 9 bucata de loc de la proprietate.

reste de la hotarul comunel Romani si se varsa In 11111 Bistrita,

in raionul comuna Tomsani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

multe minerale, dintre cari iodul predomina.

mosia si In com. Brosteni, jud. Suceava, de care tine i localitatea numita Poiana-VinuluT, lon'a(' cuita de citl-va satenT,

Asezat pe tarmul drept al

.

piriuluT cu acelasT nume, are o populatie de 51 familir sati 290 su flete, din carl 6o contribuabili, locuind in 62 case; o circiuma

estica Ses-Tina, iar in cea vestica Gura-Haitei, pe mosia

Neagra, ramurd de munp, ce se detasaza spre S.-E. din grupa

restrati. Meseriasr sunt : I croitor, 3

In com. Neagra $aralur, jud.

munteluT Ceahlaul, pe teritoriu/

cojocarT,

comuneT Bicazul, pl. Piatra-Mun-

si 4 fierarT. Scoala i biserica din Brosteni servesc i acestuT sat. ImproprietaritT In 1864, sunt

Neagra, sat, Cu 250 locuitorT, jud.

Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Poiana-Laculuf.

Neagra, baltit, jud.

Ilfov, pl.

Mostistea, la E. paduref ca acelas! nume.

Neagra, sat, numit in partea

Suceava, asezat pe tarmurile pidula Neagra-SaruluT, pe o lun-

gime de i i kil. si o latime de 3 kil. Are o populatie de 271 famili!, salí 1102 suflete, din carT 309 contribuabilT, locuind in

o bacanie; o moara si un he-

tele, jud. Neamtu ; este formata din doua. sire maT principale Obcina-Neagra esculuf.

i

Neagra-Sacu-

un &untas, 4 palma! si 4 codasT, stapinind 57 Miel, afara de

328 case; o biserica, cu hramul

Neagra, rno,cie, jud. Arges, pl. Pitesti, cu o intindere de 612

Sf. Dumitru, cladita din lemn

pogoane, din care 450 pogoane

de razAsT in 1852, pe locul alteia vechl ce fusese adusa din DornaVatra si din care icoan ele si catapeteazma se yací si acum in noua

padure proprietatea statu fui, pen-

biserica, care e deservita de 2 preotT si 2 dintaretT ; o scoala mixta, Infiintata in 1865, conclusa

de un invatator i frecuentata de 35 elevi. DrumurT principale sunt : la Panci, 4070 m.; la Sarul-Dornir,

6 kil., si la Gura-Haiter, 9 kil. Vez! com. Neagra -SaruluT Dorna.

Neagra, mahala, apartinind catunuluT Baia-de-Ffer, jud. Gorj,

plaiul Novaci. Are 23 familiT, sati 69 suflete.

2 dulgherl, 2 pietrarl

dinte de Mitropolia din Bucuresti. Se arendeaza Cu 240 leT

cel cu 20 prj. E strabätut numai de soseaua ce leaga Brosteni cu Dorna.

Neagra-Bro§tenilor,piria, jud. Suceava. Izvoreste din Transilvania, atinge hotarul Tare! la Chela - Negrel, formeaza hotar

anual.

Neagra, fidelure a statuluf, in intindere de 1847 hect., pendinte de com. Haimanalele, pl. Fili-

in tre com. Sarul-Dornif i Ardeal

pesti, jud. Prahova, care, Impreuna cu trupul Grosetul-Ma

moriste, trece in com. Brosteni, la Poiana-VinuluT; uda i acea-

laeasa, 15o hect., formeaza pa-

sta. comuna pe o lungime de 20 kil., invirtind alte doua herastrae si o moara, si se varsa in Bistrita, in dreptul satului

durea Hairnanalele.

Neagra,

pirifi,

izvoreste de pe

teritoriul satuluT Popricani, com. Radiul-Mitropolie.T, pl. Copoul,

jud. Iasi, curge de la N. spre S. si se varsa in iazul cu acelasT nume.

www.dacoromanica.ro

pe o intindere de 3 kil. i dupa ce a invirtit un herastra.11 si 2

Brosteni.

Acest pinfü poarta mal multe nume: in Transilvania i se zice Neagra Secuilor ; c.im atinge hotarul Tare!, ia numele de Neagra.

NEAGRA-DRAGOW1

NEAGRA (VALEA )

957

Dragoeser, mal la vale, de Nea-

Neagra-SicuesculuI, ramurd

gra-Paltinisulur si In fine, de Neagra-Brostenilor.

de munir, In jud. Neamtu, pl.

Locuitorir se ocupa. cu exploatarea pAdurilor si cresterea

Piatra-Muntele, com. Bicazul.

vitelor.

In Rominia are de tributarr din dreapta: Cristisorul, Ortoi-

Neagra-Sacuilor.Vezr. pir. Nea-

Neagra-§aruluI, M'a, jud. Suceava, 'uta in Tara la locul nu-

ta, Ortoaia, Piriul-Cerbulur, Pahomie, Piriul-Arsitel-Rele si alSalahorilor ; iar din stinga : Se-

Neagra-§arultif, com. rur., in

cul, al-Ursulur, al-VAcArier, Tih-

jud. Suceava, pl. Muntele, si-

gra-Sarului, pe care dupa ce o strabate, trece in com. Sarul-

lita, apraria - Mica, Caparla,

tuata spre V.

113 kil.

Dornir, formind hotarul Tarer din

Piriul-Achesulur, Negrisoara, Piriul-Arsurilor si al-Omulur. E na-

de Falticeni. Se margineste la E. cu com. Sarul-Dornir; la V.

spre Bucovina pe o lungime de

vigabil pentru plute. La Poiana-Vinulur e un agent vamal, care priveghiaza sa nu

si S. cu Transilvania si comuna Sarul-DorniI si la N. cu comuna Sarul-Dornir si Bucovina.

de 25 kil., In care a invIrtit 12

se introduca in Tara plute in

Are forma unuI poligon ne-

se varsA in Bistrita, drept satul Gura-Negret Apa si fiind foar-

gra-Brostenilor, jud. Suceava.

mit Gura-Haiter, in com. Nea-

si la

6-7 kil. Dupa un curs total moriste, 7 ferastrae 0 2 piue,

regulat, tinzind spre rotunzime.

te repede, e navigabila pentru

E compusa din satele Neagra

plute.

gra-Brostenilor, jud. Suceava.

si Sarisorul, cu resedinta in satul de la care sr-a luat numele.

dreapta, Piriul - Bradulur, Bala-

Are o populatie de 314 fa-

ca cu Baucuta si Taetura, Ca-

Neagra-Mare, Ni-tia', in jud.

milir, sail 1283 suflete, din cae

limanelul, Piriul - lur - Mindrila,

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, Com.

355 contribuabill ; o biserica, de-

Bicazul, izvoreste din apropie-

servitA de 2 preotr si 2 cinta-

rea muntelur Gruiul, varsindu-se

retl ; o scoala mixta, conclusä de un invatator.

al-RusuluI, al-Pietrenilor, al-Pichetulur, Vilcelele si Piriul-Rece ; iar de-a stinga Piriul - Harte,

mod fraudulos.

Neagra-Drägoe§ti. Vezr Nea-

pe stinga in Bicaz, 'fuga. satul Neagra. Pe valea sa se gasesc bolovanT marl de calcar.

Neagra-MideiuluI, sat, pe mosia Borca, jud. Suceava, com. Madeiul, Insirat in lungul tarmulur drept al piriulur NeagraBrostenilor.

Are o populatie de 15 famiIII, sad 73 suflete, din carr 48 contribuabili, locuind in 17 case.

Improprietaritl in 1864 sunt : 3 fruntasr, 3 palmasI si 10 co-

dal, stapinind 48 'is

falcr.

Biserica si scoalele din Bros-

teni servesc si acestuI sat. Singurul drum ce leaga Bros-

teni cu Dorna trece pe ad.

Neagra-Mici, piriia§, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul, se varsa in pirfiasul Neagra-Mare.

Budgetul comuner e la veniturl de 6060 lel, si la cheltuelr, de 6035 ler. Vite sunt : 364 cal, 524 bol, 840 vacr, 2532 or, 58 capre si

Neagra-Brostenilor, j. Suceava.

Piriul-cu-Peste, Piriul-Popir, alBirloagelor, al-Runculur, al-MAganulur, Piriul-Mare, SaxisorulMare si Piriul-Burtuculur, din Bucovina.

185 porcl. Mosia e proprietatea locuitorilor razesr si are 7909 hect., din carl 6258 hect. padure, 1373 hect. finat, 19 hect. cultivabil

Neagri (Movila-), movild In-

si restul sterp. E udatä de piriul Neagra-Sarulur cu afluentil sal, din dreap-

centrall a comuner, pe una din

ta : Piriul-Bradulur, Bauca si TAietura, lar din stinga : HaIta., Panacul, Rachitisul, Pirtul-PaltinuMI, Piriul-cu-Peste, Piriul-Popil, - al-Barloagelor, al-Runculur si alMaganulur. Mar sunt : Pfriul-Tul-

bure, Piriul-Mare si Sarisorul.

semnatA, naturala, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Canli-Bugeac, situata in partea sudica a plaser si in cea

ondulatiunile sudice ale dealulul Actopraclac ; are 65 in. inaltime;

punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, domina asupra satelor Canli-Bugeac, Pa-

sa-asta si asupra drumulur comunal Pasa-Cisla- Caugagi, ce trece pe la picioarele sale ; este acoperità cu verdeata.

Muntir comuner cer mar in semnatr sunt : Calimani, Taettirile, Sal-bel, Lucaciul si altir in

numar de aproape 30.

Neagra-Pältina§uluï. Vezr pir.

Are de tributarr in Tara, din

Altitudinea comuner, In Virful-

Lucaciulur, atinge 1777 m.

www.dacoromanica.ro

Neagrà (Valea-), schit, pe teritoriul com. HerAstraul, ¡ud. Put-

na, fondat in 1755 de niste cAlugárl rusT de la schitul PoianaMaruluI, din R.-Rarat, de la carr

NEAGgX (VALtA-)

NEAJhOVUL

468

ají !Amas 4 icoane aduse dia

D oamneT; se vars1 In riul Doamna

din grupa muntilor CeahlAul,

Rusia. Are o proprietate de mo hect.

pe malul sting, in raionul aceleT comune.

pAna in spre V. satulur Bicazul,

N eagri (Valea), deal insemnat,

Neagrä (Valea), vale, izvoreste din Virful-Babesuld, curge de

Neagului (Piatra), deal, jud.

la N.-V. cAtre S.-E. si se varsA

Prahova, pl. Prahova, com. Pro-

In jud. R.-SArat, pl. Orasul, com. Andreasi; se desface din Culmea-

ScorusuluI; se intinde printre piriul Valea-Neagra si afluentul slii 011 Lacul ; brAzdeazä partea esticA a comuneT ; e acoperit Cu pldurl si pásunT.

din com. cu acelasT nume, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

in riul Teleajenul, pe malul drept,

vita-d.-j., acoperit cu pAdure mA-

in raionul com. MAneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud.

runtA. La poalele Id sunt li-

Prahova.

vezT, izlazurT, prual si se cultivA porumb.

Neagrä (Valea- ), vale, izvo- NeaguluI (Pirlul), pirlia,s-, Neagra (Valea-), (Plaiul), una

reste de sub poalele munteluI

aganul, se uneste cu

in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul, izvoreste din mun-

pe care se suie la munte oile

piriul Curul-Rosu si cu izvorul Milpa, spre E. de mAnAstirea Cheia, si

si cele-l'alte vite ale VrAncenilor.

impreunA formeazA pirlul Timpa,

ce strAbate valea formatA de

Acest piala apucá MunteleVerde si duce la Poarta-deVint pe la Pietrosul.

care se vars5. In riul Teleajenul,

ramura muntilor Neagra si Nea-

pe malul sting, in com. Mane-

gulul.

Neagrä (Valea-), pddure particular, supusl regimulul silvic 'lila din anul 1883, pe mosia

Neagrä (Valea), pirig insem-

din potecele cele maT insemnate din Muntir-VranceI, jud. Putna,

Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahoya.

Neagri (Valea), vale Insemnatl, in jud. BuzAti, com. Nehoiasul, izvoreste din M. Curul-

tiT cu acelas/ nume si se varsA pe stinga ptriuluT Bicazul, dup5.

ciul-Ungureni, jud. Prahova.

nat, in jud. R.-SArat, pl. Orasu-

Neagului (Valea), numire dat5. uneT pärjr din mafia Cindestid.-j., jud. BuzAti, in opozitiune cu Cerbul, ce se d5. celeT-l'alte

la; izvoreste din Culmea-Alunului ; udá partea de S. si E. a com. Andreasi, trecind prin caunul Tiritul, in.trä in plasa

Neagulul (Valea), vale, In jud.

Marginea-d.-s., uclA com. Dealul-

BuzAti, com. MAgura, incepe din

Lung, si se vars1 In riul Rimna, mal jos de cAtunul Petreanul,

Predealul-BuzAulul si se scurge In riul BuzAul.

pArtl.

Muntelta si se scurge in BuzAti, in drep tul VAeI-GrA maje uluT. Consine pAstrAvT. Malurile sale sunt

al com. Odobasca, dupl un curs de 22 kil. Valea sa este Neajlovul, plasd, in jud. Vlasca. foarte frumoasl, mArginitA de

1*--a luat numele de la riul care

acoperite cu seculare pAduri de brad.

o parte si de alta de muntl

o strAbate in tot lungul prin

inaltl, acoperitT cu pAdurT secu-

centru. Este incorporatA. cu pl. Glavaciocul, formind singurA o pl. : Glavaciocul-Neajlovul, cu rese-

Neagra (Valea-), vale insemnatA, in jud. Buzp, com. Goidesti; incepe de la M. Viforita

lare. Pe albia lul merge drumul de la com. Dealul-Lung la comuna Andreasi.

si se scurge in piriul Bisca-Mare.

Neagra (Valea), vale, la 7 kil.

Malurile sale formeazA grosul

spre S.-E. de com. Brezoiul, pl. Cozia, jud. Vilcea.

pldureT de brad, ce acopere

dinta in Obedeanca. Este situatA la N.-E.-E. a judetuld. Limitele sale sunt : la N., jud.

Dimbovifa si o parte din jud.

poalele munteluI Penteleul.

Neagul, pisc insemnat, in jud.

Arges ; la E., jud. Ilfov, de care

R.-SArat, plaiul Rimnicul, com.

in mare parte o desparte riul

Buzlii, com. GrAjdana, cAtunul Miluiti; incepe de la Piscul-Dra-

Jitia, asezat in partea de V. a com.; e acoperit cu pldurT si

Arges ; la S., pl. Cilnistea ; la

culuI si se scurge in Niscovul.

pAsunT.

Neagri (Valea), vale, in jud.

Neagra (Valea), vale, in jud. Neagului (Murga), ramurd de Muscel, com. Colibasi, pl. Riul-

mung, ce se detaseazA spre S.-E.

www.dacoromanica.ro

V., pl. Glavaciocul. Suprafata plAseT, in Iimitele argtate mar sus, este de 94813 hect. Populatia plAseT este de 78394

NEAJLOVUL (PLASX)

459.

locuitorT, socotind si cel din Glavaciocul, Numarui com u nelor din aceasta

plasa este de 29, Cu 55 entine anume :

constitu-

Udeni, cu catunele : Sirbeni-Mosteni i Udeni. Ue ti- Gol tasca, cu catunele : Pop easca-Ciupagea si Uesti-Goleasca. Uefti-Mofteni, constituind

id o comuna.

singura o comuna.

Babele, cu catunele : Babele, Danciulesti i Gdureni. Bucfani, cu en.: Bucsanid.-s., Buesani-d.-j. i Podisorul. artojani, cu catunele : artojani si Sadina. Cdscioarele, cu catunele : Cascioarele, Golasei, Podul-Po-

Vindtori-Mart, cu eltunele : Cupele i Vinatori-MarI. 25. Vinatori-Mict, C11 cltunele : Poeana-luT- Stinca si Vi-

pa-Nae. Clejani, constituind sin gura

Belimoaica, Crevedia-lVfica., Crevedia-d.-j. i Zadariciul.

o comuna. Corbi-Ciungi, cu enuncie :

In aceasta plasa nu se &ese clinpiI intinse ca tri plasa Marginea §i ainistea. La 11e-ce pas se vni val si vlicele cari intre-

i Vadui-StanchiT. Crevedia-Mare, cu catu-

Corbi-Ciung

nele : Cosoaia i Crevedia-Mire.

Fundul-Pdrulut, cu enuncie: Crovul, Fundul - ParuluT Grozavesti.

io. Cistefti-Romint, cu catunele: Gistesti-Rominr si GistestiSirbT.

Gratia-Mare, cu catunele: Draghinesti i Gratia-Faxcasanea. Letea-Noud, constituind singura o comuna. Mîr,cia, constituind singura o comuna. Nebuna (Valea-Nebuna.),

constituind singura o comuna.

natori-Micr.

Vifina, cu catunele : Hai Visina. ZeIddriciul, cu eatunele :

nul-luT-Pa15.

rup monotonia cimpielor, ast-fel vedem ea este Valea-NeajlOvulur, care strabate d'aiungui pla-

cu valle laterale ce &ti inteinsa si anume : DrimbovniseT,

Plasa Neajlovul este cea maT paduroasa din judet ; din ea se trimet lemne la Bucuresti direct cu carausiT din localitate. Statul posea padurile : Babele (900 hect.); artojanif Cu Sadia si Branistea (i114 hect.) ; Cascioarele (4456 hect.); Crevedia, Sf. Gheorghe si Stavropoleos (352 hect.); Zavoiul, Po-

pa-Nae (114 hect.); Crovu/ si Fundul-Pärului (460 hect.); Gistes ti-Coteni si RominT (290 hect.);

Valea-Nebuna de deal si de luna. (100o hect.). ParticulariT posea un numar

de 9 padurT, in suprafata aCorbi- MarT, Vadul - StanchiT, Clejani i Letea-Noul.

rovul, care are sateie SirbeniAdunati, Strbeni-Mosteni si Udeni ; valea Redivoaia care strabate satul Corbi- MarT ; valea Ilfovnul, ce trece pe la GistestiRominT. Milcovul curge pe la Letea-Noua i Rusi-luT-Asan. Pe malul ArgesuluT se af15. satele Fundul-ParuluT, Popa-Nae, Cascioarele. Mal sunt valle: Chi-

mosielor Vadul-Lat cu Udeni ; Crevedia ce vine pe la satul cu

catunele : Moara-din-Groap5. si Patru-zed-de-CrucT. Roata- COtunul, constitu-

acelasT nume; Boracul, Milcovul i alte multe valcele

nele : Rusi-luT-Asan (cu mahalaua Cunesti) si Satul-Noti.

in 7 comune, de catre 308 locuitorT, o cantitate de peste 12000 kilgr. de tutun.

dina, Roata, Mirsia, Uesti, Go!casca, Uesti-Mosteni; apoT Ji-

gura o comuna. Patru-secr-de-CrucI, cu

nele: Roata-d.isi Sgaia. Rufi-lut-Asan, cu enu-

fabricatiunea de carbunT de lemn (manga!), ceT maT bunT din tara. Satele acesteT plasT alimenteazd capitala cu carbunT. Se cultiveaza in aceasta plasa,

proximativa de 9000 hect. Cele me insemnate sunt :

ricanul ce trece pe la fundul

Roata-der Yos, cu c5.tu-

cupa, pe litiga agricultura, i cu

cul, care are pe el satele Dräghinesti, Gratia, artojani, Sa-

Obedeni, cu enmiele: Anghelesti, Bucsani-d.-j., Obedeni si Indita. T6. Obislavi, constituind sin-

id singura o comuna.

NEAJLOVUL (PLASX)

de o miel importanta. DealurT principale sunt : pla-

toul d'intre Arge i Neajlov, partea de sus pe la Corbi-Mari si platoul dintre Drimbovnicul Neajlovul, pe la Crevedia. LocuitoriT acesteT plasi se o-

68157. Nardo ~losar Geografic. Vol. rr

Se fac bilciurl la urmatoarele comune : Gratia,

tirg saptaminal in

toate Duminecele, iar anual la zo Iulie si la 14 Octombrie. Corbi-Mari, erg saptaminal in toate Cirtojani, erg anual cu oborui de vite, la 23 Aprilie. Rusi-luT Asan, tirg anual la 23

Aprilie si 20 Iulie. Vesti-Mosteni, erg anual la 21 Mala, 27 Iunie, 6 August 8 Septembrie. Budgetui comunelor e la veni-

tul de 93591 leT, lar la che!. tuell de 77839 leT. Numdrul contribuabililor este de 5173. Aceasta plasa, din toate care constitue jud. Vlasca, este mal bogata in morT pe apa; sunt 24 59

www.dacoromanica.ro

NEAJLOVUL (RIU)

morT, pe apa Neajlovulul si 2 pe apa DrimbovniculuT. Sunt 4 morl cu aburT; cazane de facut rachiii la Visina si Obislavi. Pe apa Neajlovului, sunt 2 piue pentru abale, la Vadul-Stanchil si la Patru-zecT-de-CrucT.

Principalele artere de comunicatie sunt : soseaua ce merge pe valea Neajlovul, de la capul jud. despre Dimbovita pe vale pana la Obedeni ; apoT soseaua care merge pe valea DrimbovniculuT venind din pl. Glavaciocul si ducind la Obedeni si Ia Bucuresti pe la Zadariciul si Malul-Spart. Mal este vechiul drum al Ola-

culuT care merge de la Bucuresti la Craiova ; strabate p/. In tot latul el', de la Gistesti despre Bucuresti. Punctele unde se desfac produsele acestei plasT sunt : pentru cereale, statia Titu, pe Unja ferata Pitesti-Bucuresti si Giurgia ; lemne, carbunl, pasarT, unt, tutun si alte producte se desfac la Bucuresti pe 2 cal deosebite,

pe la Malul-Spart si pe la Podul-luT-Popa-Nae.

Pamintul acestel plasT este argilos, amestecat cu calcar si nisip pe alocurea. In comuna Obedeni, din aceasta pl., este resedinta plAsilor Glavaciocul si Neajlovul unite. Ad i este un oficiti telegrafie- postal si judeatoria acestei plasT.

Sunt 18 parohif, cu 38 bisesericT, deservite de 27 preotT si 6o cintaretT ; 27 scolT, din care numaT 2 de fete §1 2 de bletT; cele-l'alte sunt mixte, con-

duse de 5 invatatoare si 20 'invatatori, §i frecuentate de 200 fete si 822 bletl. Parte din comunele acesteT plasI depind de Regimentul al

NEAMTUL (JUDET)

460

Corbi-Ciung-1, Corbi-MarT, Cre-

vedia-Mare, Roata-d.-j., RoataCatunul, Cirtojani, Gratia-Mare, Udeni, Vinatori-MarT, Vinatori-

De acolo ea urmeaza pe Bistricioara in jos, pana la gura piriuluT Pintecul; se urca pe aceas`a pana la sorgintea luI, de unde se sue la seaua Cur'natura - Pinteculul. Din acest

MicT, Cascioarele, Patru-zecl-deCruel, Obislavi, Fundul-ParuluT, Zaddriciul, Visina si Adunati-

punct linia trece pe dosul pido-

SirbenT.

rulul muntelur Chencerei (Chice-

Cele-l'alte comune depind de Regimentul V de Dorobantf Cu resedinta in Giurgitl. LocuitoriT sunt ortodoxf, de nationalitate Rominl, M'ara de

rul, ChicsereT), de unde se coboara catre E., urmind creasta acestul picior pana la revarsarea plriulur Bistrita in piriul Bistra ; urmeaza pe acest din arma Orla pana la gura piriuluT Frinturile, de unde se urca la virful muntelar Fagetelul (cota 1116), urmind creasta piciorulni N.-V. Din virful FggeteluluI, linia merge la seaua din tre acest

satele Udeni si Draginesti In in care sunt SirbT. LocurI istorice sunt ad: Mandstirea-ascioarele; Vadul-Lat si Corbi-Ciungi.

Neajlovul, r10, izvoreste in dea-

lurile situate la S. de Pitesti, uda pl. Galasesti, jud. Arges, unde se unWe ca Drimbovni-

mute si

Muntele -Verde,

de

unde se coboara la sorgintea

cul ; trece in jud. Vlasca pe la

piriuluT Chitirigul pe care'l urmeaza pana la revarsarea luT in piriul Bicazul si apoT pe acea-

se varsa in

sta pana la gura piriuluT Ticosul.

sat 11 Slobozia si

riul Arges, la satul Gostinari,

Se urca apoT pana la sorgintea

din jud. Vlasca.

luT si de acolo merie la seaua dintre muntele Ivanos si Floarea, de unde se coboara la sorgintea unuT

Neamtul, Jude;. Are de marca distinctiva o caprioara, semn ca pe linga multe lemnariT ce se scot din muntiT sal, are si multe vinaturT. Limitele: Se margineste la V.

cu Transilvania despartindu-se prin o li ni e conventio nalkstabilita pentru india data la 1792 de catre hatmanul NeculaT Hangherliul si Banul Lupu Bals

si reinoita prin conventiune incheiata la 25 Noembrie (7 De-

cembrie) 1887 incepind de la curmatura dintre muntele Tableul-Mic si Obcina-Albiilor si trecind pe la virfurile Straja, Prislopul, Preluca-UrsuluT, Piciorullui-Sfirdea (Piciorul-luT-Svaghie)

si Piatra-Rosie, de unde se coboara la sorginteapiriuluT Prisa-

XXVIII-lea de DorobantI cu

curiul, pe care-I urmeaza pana la revársarea luT in pirtul Bi-

resedinta in Glesti; acestea sunt:

stricioara.

www.dacoromanica.ro

mic pialas, care se afla la S. de aceasta sea, urmindu-1 pana. la

revarsarea luT in &tul [vano; merge apoT in sus de acest 046

pana la izvoral 10, de unde se urca pe seaua Obcina-CepchesuluT.

Din acest punct, fruntaria se coboard la piriul Ata, pe care urmeaza pana. la punctul cotat 847, de unde se sue catre S., pe muntele numit Piciorul-Cherechavas, si se coboara apoT

catre E. la &Tul Ata-Mare, pe care'l trece si se sue, urmind pe creasta PicioaruluT-IcoaneT, la vtrful munteluT Toroglesul (cota

1266). De acolo, linia urmeaza creasta muntilor trecind prin poiana Crucea-Rosil, pana la virful munteluT Bitca de - Piatra, de unde se coboara la piriiasul (cota Bratosul 840); trece dineolo

NEAMTUL (JUDET)

NEAMTUL (JUDET)

461

spre E., intre ptriul Izvorul-Alb Piriul-SeculuT, pang In malurile-Bistritei, linga satul Izvorul-

de dinsul si se sue pe creasta muntelta Meleghava$ pe care merge in linie dreapta catre

Suceava, Dorohoiii i Botosani,

S.-E., pana la intilnirea

ticile sunt foarte variabile ; lucru

Bolohanosul Cu piriul Foldtisztpatak ; . urmeazä pe acest din

ce e usor de explicat din pricina greutatilor uneT masuratoare

Alb ; doul spre N.: Ramura Firtigilor, intre piriul Izvorul-Alb si piriul Boura-FirtigiT, i ramura

urma Ora la piciorul N.

precise; acest judet are aproximativ : 4I00 kil. par.

Duraul, continuata spre N., cu ramura Rapciuner ; o ramua spre

Orografia. Muntii jud. Neam-

V., numita Magura (Hegesul), Cu un capat spre N. ce se intinde Oa. la satul Bistricioara

al

munteluT Ara-Tarcutitde unde se sue urmind pe creasta acestuT picior, la virful acestuT munte

(cota 1372). De acolo, urmind mere' pe creasta, se coboaa in directiunea S. 011ä la piriul Tarcuta (cota 007), pe care'l

trece spre a se sui din non pe creasa si de acolo pe virfurile muntilor Grindusul (Tarhaoasul)

din zona I-a. In privinta intinderiI, statis-

i fac parte din marele masiv Carpati si anume d6 masivul cristalin de N.-E., cu virfurile crestele cele maT Matte precum si ramurile cele maT numeroase din tot sistemul orografic

al judetelor Moldova. Dupa modul situatiund lor,

La S. se margineste cu jud. Baca('; la E., cu jud. Roman si

formeaza grupele : Grin tiesuluT, Cicul-Tarcaul si masivul Ceahca de intiiul ordin ; apoT muntil BistriteT, MoldoveT, ca de la al doilea ordin ; dealurile, ca

o parte din jud. Suceava ; la N.

de la al treilea ordin.

cu jud. Suceava, prin liniile con-

Pentru o cunoastere maT sistematia insa if vom imparti in

si Ciudomirul coborind la sorgintea piriulul Ciudomirul, pe linia hotarnica a jud. Bacla.

ventionale dintre judete. Forma. Teritoriul acestuf judet, privit din inalOme, ni se reprezinta sub o forma aproape regulata geometria a unuT patrulater putin inclinat spre N.-

la imbucatura piriuluT Bistricioara

cu Bistrita i unul spre S., care se bifurca in alte cloud ramurT mal mid : Arsita, recurbata spre N., pana aproape de Ticosul si Tabla, spre S. pan5. in apele piriiasuluT Bistrita (in dreptul pichetuluf Dealul-Tablel) ; trei ramurT spre S., intre piriul Bistra-Mare, Bistra-Mia, piriul Nea-

gra, piriul Neagul. Grupa-TarcauluT, care cuprinde muntiT dintre 04'111 Bicazul, hotarul TransilvanieT, hotarul jud. Bacati i riul Bistrita, cu ramurele : Magura- omuzuluf care ince-

Tarhaoasul, al latu-

urmatoarele grupe : Grupa - Grintiesului, care cuprinde muntii i ramurile de munti dintre rîul Bistrita, piriul Bistricioara i hotarul Transilvanief, cu sistemul stincos numit Pletrele-Rosif, care, incepind

Tiansilvania; gura

din partea despre N. a sataluT

Rica (de la hotarul

trecatoarea Prisacani, se intinde

CheeT, despartia in mar multe

despre jud. Suceava), i punc tul de intretaere al riuluT Bistrita cu calea feraa BacatiPiatra, al laturei E. Aspectul topografic ni se in-

spre N., pe hotar, Ora la

pi-

chetul Preluca - UrsuluT, mdrgi-

ramurele : Piciorul-FasineT, spre N., pang. in dreptul satuluT Mar-

nindu-se la N. si E. cu piriul

ceni (com. Bicazul) ; Ata, p6.131 in

fatiseaz1 sub forma unel intregi sisteme (catene) de muntT, care 'T intretese ramurile si'sT

PrislopuluT, continuarea ramureT

V., cu crestetele in muntele

Streja rei piriuluf

i

culmele stincoase, cu pOvirn4urT

repee, pe toata partea N.-V., S. si centrala, degenerind pe nesimtitc (in forma de amfitea-

tru), cu at se intinde spre E., in dealurT taganate, cu podise si val inguste. Intinderea. Jud. Neamtul, and Moldova era impartita pe zone,

facea parte, tmpreuna cu jud.

Grin tiesul-Mare i sistemul mun-

tos Streaja (Steja) din ramura Grintiesul, ce se intinde de la N.-V. satuluT Grintiesul-Mic si a maluluT sting al plriuluT Bistricioara. Grupa-CeahlauluT, care se prezinta sub form5. de Mina deschisa spre N.-V., intre piriul Bistricioara la N., riul Bistrita la E., piriul Bicazul la S. si hotarul TransilvanieT la V., cu sistemul stincos numit Pionul (Ceahlaul),

din care se intind : o ramura

www.dacoromanica.ro

pe de la S. de satul Ticos (albia Bicazului), si se intinde in directiune spre E. pana in albia piriuluT Tarcaul, printre afluentil acestuia: Piriul-Petrel si Piriul-

hotarul TransilvanieT, unde e pichetul cu aceeasT numire ; Cri-

va, din Piciorul-FasineT, spre E., printre piriul Frasinul i Piriul-BatrineT, pana in apele piriuluT Tarclul. Culmea-Tarcluluf, care se desfasoara din dreptul satuluT Tar-

aul, (sail ma! bine zis prin gura &lulu! Taraul si riul Bistrita) spre S.-E. pang la hota-

rul jud. Baau, cu ramure secundare ce seintind aproape mal toate perpendicular. Laptoacele, intre 0611 Manes-

NEAMTUL U UDET)

NEAMTUL (JUDET)

462

Bistriter, care este marginit la E. de culmea muntilor Bistriter Moldover; la V. si S., de culmile Ciculur, Hausulur, Gosma-

si Cernegura spre E.; Dopelul

rilor de apa cuprinse in regiunea dintre Prutul si zona munOlor. Acest strat se prelungeste pana in Muntenia unde se confundä cu zona sesulur, saa c 1 terasa Danubiana. In general aicl sunt dota re

ce incepe din partea de E. a

giunr: a muntilor si a dealurilor.

obirsier plriulur Laptoacele si se intinde in linie aproape dreaptil

eT estica, este foarte repede si insoteste de aproape cursul /l'ulur *pana la Piatra, lar de aci in jos dealurile se sfarima si se departeazd de ria. Cima vesticà si sudica a basenular acestuT ria este accidentata de masivir

te si piriul Laptoacele, panä in al-

bia piriulur Tarclul; Gosmanul, mar spre S., filtre Piriul-Parulur si Piriul - Murgoclulur; lar spre E. (de culmea Tarcdulur): Mi15.estea cu Harmanul, spre N.

nulur si Tazlaulur-Mare.

Cima estica a basenulur Bistriter, care se confunda cu coasta

spre E., intre piraiele Calul si

Linia de despartire a muntilor de a dealurilor se poate considera aceea care uneste orasul

lapa terminindu-se in apropiere

Piatra cu Secul si Baia (din

de satul Calul prin ramura de muntl numita a Ieper.

jud. Suceava); la E. acester linir, drumurile se inmultesc si

Din dreptul ramurer Gosmanul se intind 2 ramurr: una din

pun in comunicatiune, peste dealurr, valle Bistriter si Moldovei

fata Obirsier Piriulur-Parulur, intre

Hidrografia. Judetul Neamtu este strabatut de o multime de ape curgatoare. Cea m tr mare parte irisa o formeaza suvoaele

Tarcaului ; acestr masivr sunt le-

(puhoaele) ce se scurg de pc

a Heghesulur (Ceahlaul-cu-Gher-

muntl pe urma ploilor, orT a topire! zapezeT; unele dintre aces

ghine) si a Hausulur (Tarad

tea de multe orr sunt de istov

Cu toate cd panta generala a cliner vestice este mult mar dulce de cit cea estica, masivil

pirlul lapa si Pirlul-Nechitulur, numita Profirul, care, catre iz vorul piriulur Mastacanoasa, se bifurca In alte doua ramurr se cundare (Alunisul prelungita cu Negulesti, intre 1:41.11 Mastacanoasasi lapa, si Nechitulur, intre piriul Mastacanoasa si Pirful-Nechitulur); lar cea de a doua, din dreptul izvorulurpiriulur Mur-

gociul, intre piriul Nechitul si &tul Tazlaul, numita MaguraStridinilor, care se prelungeste

secate, si mar nicr nu asa urma de existenta lor pe timpul calduros al verer; in general irisa toate sunt raped, limped si red.

Dupa chipul cum se distri buesc in curgerile lor, putern

din dreptul piriulur Radia cu dealurile : Scaunele, Catinul, Iurcani, Dragva. Chiar de la capatul despre S. al culmer Tarcaul, se intind

grupa toate apele acestur judet in trer basenurr, si anume : Basenul oriental, saa basenul

ramurile Pretrer (Pretroasel), si oimulur, si mar spre E. de acestea, ramura Tazlaulur cu alte ramurr secundare si tertiare cu carl staa in legatura. di Grupa-Hangulur cuprinde

carT izvoresc din ramurile dc muntr si dealurr ce sunt in partea de V. si N. a judetulur, pre cum din : ramura muntilor ce

top' muntif cu ramurile ce se prelungesc de la hotarul jud.

vul, Plesa, Halauca, Oglinzi, Corojenilor, cum si apele care izvo-

Suceava, intre cursul riuluT Bis-

resc din ramura muntilor Pe-

trita (de a stinga), piriul Cra-

tru-Vodd, Domesnicul, MaguraAgapier, Varaticul, din dealurilc

clul si podisurile de la V. riuluT Moldova (a se vedea impartirea

muntilor din judet pe grupe la numirele respective). Regiunt. Solul jud., dupa structura geologicd, apartine aceluiasr

strat geologic, care s'a ravinat prin actiunea erosiva a cursu-

Moldover, cuprinzind toate apele

formeaza hotarul despre jud. Su-

ceava; ramura muntilor Proco-

Cracloani, Grumazesti si Radeni, ce marginesc acest basen catre S.

GrintiesuluI, Ceahlaulur si de

fata de N. si de E. a muntilor gatT cu culmea centrala a Carpatilor prin : culmea dintre piriul Bistricioara si Piriul-Negru, cu Cicul).

Grintiesulur si Ceahlaul, avind

punctele lor culminante foarte aproape de Bistrita, rezultd o Inclinare foarte mare a pantelor care-i marginesc spre Bistrita ; crac! scurtr si inaltr strimpteaza valea acestur ria, transformind-o intr'un adevarat defilea pana aproape de orasul Piatra. In fundul acester val inguste

curge riul Bistrita, a carta albie variazä in largime de la 50 70 m. Adincimea sa este foarte variabila, de la 1 m. so cm. la 3 m, pana la Piatra, si de acolo in jos nu se coboarä niel-o-data sub 1 metru. Inclinarea pana. la Buhusi a albier este de 4 Da. pe kil. si aceasta face din Bistrita riul cel mal torential si mar puternic al ma-

Cele mar de capetenie ape

sivulur oriental al Carpatilor (precum zice si Cantemir : Bistrita

sunt : riul Moldova, cu afluentil Neamtul si Rtwa. Basenul central, sati basenul

este atit de rapede, In cIt cele mar mad petre le surpä si le duce cu sine). De la Buhusi in

www.dacoromanica.ro

NEAMTUL (JUDET)

463

jos irisa, panta BistriteT se mar modereaza, ajungind 1 111. 07 pe kil. Acest ria este cel mal bogat in afluentI si formeaza cel mal mare basen al judetului (v. Bisfrita., tia, vale, la lit. resp.). Basenul inferior, saa basenul TrotusuluT, ce apartine in intregul salí clinel orientale a Carpatilor, coprinzind clina sudica

a munteld Tarcaul, adica unja de despartire a apelor sale de ale basenurilor circumve-cine, urca culmea Tazlaulur, din dreapta

ptriuluT cu acest nume, apoT pe aceea a Gosmanulur, care mar-

gineste la N. sorgintele Tazaelor si AsAuluI, culmea HausuluT, alpoT

catena centrala a

Carpatilor, fiind cel mal sarac in ape dintre basenurile precedente. Panta de inclinatiune pe care curg piralele este foarte ingusta

si marginita de aproape la N. de ramura muntilor MaguraStridinelor si Scaunele; la E., de ramurile Catinul, Dragva si

NEAMTUL (JUDET)

rele regiu ni : intre piriul Neamtul,

Sisternul cretacea, format din o

de la Tirgul-Neamtulul, pe Orla

succesiune de strate compuse

in jos, pana la limita cu jud.

din grezia, sisturT si calcare, se observa pe partea dreapta a vaeT BistriteT, cuprinsa intre Valea-

Roman si piriul Cracaul, pe

pida in jos spre S., pana. la varsarea luT in Bistrita ; la Roz-

nov, pe de o parte, lar pe de alta parte, intre riul Bistfita ;

BicazuluT si Valea-SchituluI, la Hangul siValea-Bistricioard; iar

pe partea stinga, formeaza pe

de la Piatra in jos, spre S.,

toata partea cuprinsa intre Valea-

pana la Buhusi, la hotarul cu

Larga si Valea-Sabasa, hotarul cu jud. Suceava. Sistemul jurasic nu apare la s iprafata; el nu se vede de cit In fundul vailor TazlauluI, spre frontiera, a BicazuluI, a Schitu-

jud. Roman, si piriul TazlauluT,

insa numaI in partea cuprinsa intre acest piria si fin' Bistrita, de la satul Tazlaul pana la ho tarul jud. Bacaa. Sistemul miocen in localitate este destul de bine reprezentat si se caracterizeaza prin etagiele gipso-rnargoase, cu alternante de

luT si a BistricioareI, si se com-

argilurT salifiere, nasipurT si greziuri. Argilurile salifere, carI cuprin d chiar ctte-va strate de sare gema,

sisturT negre, cu vine de calcita.

se observa pe valea Cozla, la N.-E. de Piatra si de aci se intind spre E., pana in basenul

TazlauluT, la

piriiluT Neamtul, formind intrea-

pune de grezir negricioase, cu vine albe subtirl de calcita, de calcare negre hidraulice si de Grupa arhaica este reprezintata. prin sisturT cristaline, putin

dezvoltate; ele se liad pe valea hotarul TransilvanieI, pe valea BistricioareT si

pe valea Ceahlaulul ; lar la fronfiera, ele sunt compuse din micasisturT roscate ferug,inoase si de sisturì negre anfibolice,

de ramura Tazlaul, cu sub-ra-

ga regiune a Baltatestilor, ia: spre V. nu apare de cit pe valea Tazlaulur, in apropiere de hotarul jud. despre Bacaa, la satul Hapina, pe acest pifia. Nisipurile gipsoase si gipsu

murile : Cociorva si Nacladul.

rile se arata in basenul piriuluT

osebl, in acest dictionar : Cer-

Cel mal insemnat Orla din

Neamtul, la Baltatesti, in straturt

meazä terenurile acestuI judet

micT subordonate printre argi lurile salifere, pe cind in basenul piriului Tazlaul apar depo

negura, Doamna, Sima, Cozmita, Almasul, Petricica, Cozla). Botella naturale. Comisul Mihalle de Hodocia, neobositul

se cuprind aluviunT modernc

zitele importante de gips alb

muntanist, da urmatoarele des-

carl se afla mal pe toate albiile

hialin (albastru) la satul Tazläul ;

lusirT, asupra bogatielor naturale

rlurilor, ocupind o suprafata des

tul de mare pe Bistrita, de la

ele se reazama spre N. pe sis turile cristaline, pe ciad la S.

satul Roznovul pana la varsarea

sunt acoperite de argile salifere.

ce se gasesc in paturile ce for meazá teritoriul acestuT judet : t. Fier-piatra de formatiunea

el in Siret, si pe riul Neamtul, de la Tirgul - NeamtuluT, pana la varsarea lui in riul Moldova.

Sistemul eocen ocupa base-

ce a maT noua (Fer limoneux, Mi-

nul BistriteI, de la orasul Piatra.

pe tia in sus, prin valea Tar-

nerais de fer d'alluvions ; Ra seneisentein), compusa din fier-

Grupa cuaternara salí delu vicä e reprezintatd prin petris si nasip la baza si argil galben,

&aula, pana In sus de Hangal. la Largul, pana la Pipirigul, pc

oxid, pamint si apa, cum si din acid fosforic ; el se gaseste

piriul Neamtulur si pana la Bal-

maT mult saa maT putin nasipos la partea superioara, formind terate. El se observa. in urmátoa-

tatesti. Ele se reazima cind pe stratele cretacice, cind pe sis

in sirul muntilor Pingaraciorultil, la piciorul munteluT Rachitisul. 2. Fier-piatrA galbena oxidata,

turile cristaline arhaice.

de formatiune notta (Sphaerosi

Lingurari ; la V., de ramura Tarcaul cu sub ramurile el*: Pa-

ramistea, Tapul, a- oimulur,

si

acest basen este Tazlaul. Geologza. *In straturile ce for-

www.dacoromanica.ro

strabatute de numeroase vine de quartit (v. studiul asupra apelor minerale din jud. Neamtu, de Dr. Al. aabner-Tuduri, si

NEAMTUL (JUDET)

derit, Thoneisenstein), se afla in bolovani marT in 01(11 Secul (la manastirea Buhalnita) si piriul Pingaraciorul (la manastIrea

garati); de asemenea in Valea-

Doamna, aproape de orasul Piatra, in grosimi i intinderì nedescoperite inca. Carbune de pamint rasinos, de formatiunea cea mal vechie, (Houille Fasrig- Harzige - Stein-

kohle), in calitate foarte se gaseste in apropiere de satul Largul si de riul Bistrita, din sus de Piriul-Virlanului, pe mosia Hangul ; grosimea i intinderea straturilor acestui carbune de pa.mint, nu s'a cercetat Inca; se mal afld lîngä satul i manastirea-Buhalnita, Ruga tan astirea

Pingarati, apoI mg jos de Bisericani si anume: la Scaricica. Sare gema (Sel gemme,Rock-

Salz, Xexaddrisches Steinsalz), la satul Calul, Savinesti-d.-j., SA-

rata, Gircina, din sus de Piatra, la Baltatesti, Neamtu. (Nemtil. ati lucrat baile in acestT munti. Asemenea pe linga Neamtu, era

o oca de sare, care de sigur, zice Hodociii, ca in veacul al XII-lea a fost desfiintat prin invazia Tatarilor, in care . epoca ramasita de Cumani ati paräsit pe atuncI Moldova, spre a se statornici in Ungaria). Matra acra, (Schiste alunifere, Alaun slate, bitumineiser Alaunschiefer),

NEAMTUL (JUDET)

464

se gaseste in

mer (talc), in o textura aschloasa,

asa ca in anul 1860, se cul-

coprinzind in launtru simburr

tiva cereale (impreuna cu leguminoase, oleioase), pe o intindere de 26366 ala 43 prajini, ceca-ce in raport cu populatia dadea 4 flIcI 5 prajini de fiecare locuitor. Pe o intindere de 10993 hect. 50 arii (a imasurilor), cresc azI (1900: 13696 cal, 74495 bol bivoli, 120427 o!, 736 capre

de silicium ; se gasesc in muntif

din apropiere de satul Calul. Pleura., gaz, se gasesc in izvoarele de pe mosia Doamna. Burcut (borviz), se gaseste la multe localitatf, mal ca seama la Terjoasa (spre hotarul despre Transilvania), la satul Mastaca nul din pl. Bistrita, si pana si

in apele riului Bistrita. Ape minerale. Sursele mine-

si 36408 porci.

rale sunt forte multe in acest

posesori de vite. Odinioara acest judet era renumit prin hergheliile sale nu-

judet, i anume: la Cozea (linga Piatra), Baltatesti (statiune balnearl), Manastirea - Neamtuld, TirgulVinatori, Oglinzi NeamtuluI,Tazlaul, Han gul, Ciu n-

ngi, manastirea Horaita, Darmanesti, Tapa, Pingarati, Streja,

una in Budesti-GhicaT, a doua

olului ;

e nemerita acea de la

Tarcdul pentru producerea uneI pietre acre foarte curata i buna pentru boale, medicarnente, fabrica de hirtie. Micasiste (mica slate, Glimmerschiefer), se compun din gli-

Su nt trer herghera miel' de cal :

judetulta sunt: paclurI, cereale, rachiurl, animale; producte animale: piel tablcite, netabacite, lina, set', unt, brinza ; ape minerale, cariere de piatra, cariere de var, iar sursa bogatier sunt : industria fabricelor, stabilim entele de bE, productele cereale-

nastirea-Neamtulut

lor, vitele, comerciul de cherestea

este unul din cele mal bogate In fabricI de variabila productiune. Dintre cele mal insem-

carierele de piatra. Agricultura, inainte de 1830, avea in acest judet, o intindere foarte restrinsa si o productiune din cele mal neinsemnate ; pe acele tupan i multe din podi-

locurI, carI azta-zi sunt si formeaza holdele de aratura, erat acoperite unele cu paclurI si codri nestrabatuti, altele cu hu-

ducerea petrel* acre si a vitri-

In comuna Buclésti-GhicaI se cresc i intretin bol i vaci de rasa. sviterana i olandeza.

in Margineni si a treia la MI-

manastirea Bisericani, cum si in

t'A de la Bisericanie pentru pro

aa numiti de munte.

Producliunea. Produ cti u n ele

surile, valle, dealurile

pirlulu Bolohanosul. Aceasta pia-

meroase i prin specia de cal

Gircina, Tarcaul, Bistrita, Prisacani (v. ac. numit1).

sena puturoase, atit din jos de valeaTarcaula, din sus de gura

Sunt in acest judet 26957

i

alte

Printre animale salbatice insemnam : lupi, vulpi, mute salbatice, linxul (risul), caprioare, cerbi.

LocuitoriI posea 10314 stupI cu albine. Industria. Judetul Neamtulur

nate citarn : 2 fabrici sistematice de postav, ale mostenitorilor coloneluluI Alcaz ; i fabrica de sucmane i postav a d-lui C. A. ; i fabrica de posGriilich & tav i sucmane usoare (ameste-

cata de tina si par de vaca) a

De la acea data insd, avintul agricultura creste, fie din pricina inmultira populatiuneI fie

d-lui Lippa Juster ; i fabrica de crocmala (scrobeala); i fabrica de bete de chibriturI; I fabrica de c.le pentru ciubote, de cherestea, de chibrituri i off-ce fel de constructiuni ; i fabrica de bere; fabrica sistematica pentru facut grisa, MinA, pida, in urbea

faptul ca incepuse a se

Neamtul; 5 fabrice sistematice de

cauta productele in strainatate,

rachiti, spirt si cite-va ordinare,

ceagurI si spinisurI, si multe serveari numai pentru p4unarea vitelor.

din

www.dacoromanica.ro

NEAMTUL (JUDET)

NEAMTUL (JUDET)

4(15

,

Cu cite un cazan ; 3 fabricT de

11111, 15 monahT si 5 fratT ; la

sapun, in Piatra ; 7 fabricT micT de dubalarie ordinare, in Piatra;

Dumbravile, 4 monahT ; la Tibucani, 4 monahT si 4 fratT; la Tazlaul, niel un monah ; la manastirea Varaticul si schitul Valen', 463 malee si 98 surorr ; la Agapia, 355 maice si 61 surorT;

peste 180 de tesatorii de sucmane ; tesatoriT de saiac ; 2 tipografil ; 1 fabrica de vasatorie

In metalurf; 1 fabrica de coltunT (ciorapl) ; fabricT miel de extras ole- iti (numite teascurT).

Mara de acestea exista industria primitiva: olaria (in Galul, Dobreni), butnaria, rotaria, caratasia. Industria manuala : rogojinT, cosurl (de nuele si pae), scaune. Industria exploatativa : vararii (la Socea, Calul lapa, Horaita),

la Razboeni, 25 malee si 3 surorl ; la Almasul, 13 malee). Venitul fonciar anual al paminturilor ce apartin bisericilor

se arca la cifra de 53253

leT

92 banT.

(la Hangul, Almasul, Negulesti) si peste 129 herastrae ordinare,

Nurnärul total al scoalelor primare publice, de ioate gradele, cornptindu-se si acele din orase, se urca. la 89, afara de 3 pensionate private. Dintre scoalele publice primare, 78 sunt rurale cu 78 invatatorI, 2 invatatoare si o populatie scolara de 9287 elevl, 12 coll sunt urbane cu 1591

purtate de apa.

elevI.

cariere de piatra

(la TazIAA,

Petro-Dava, Tapa); pacura, gaz (Doamna) ; ape

minerale,

fa-

brice de abur, pentru cherestea

Populatiunea. LocuitoriT ju-

Cea maT vechie, a fost scoa-

detuluT sunt in numar de 146894 suflete (anul 1899), dintre carT: 72637 barba i 74257 femeT ; 126780 ortodoxT, 16543 mo-, zaicT, restul de alte religiT. In 1859 populatia era de 114065 locuitorl ; in 1894, de 139159 locuitorT.

la particulara Nanu, infiintata

*tia carte 24602 persoane.

breni, sat) ; la 2 Noembrie 1883 s'a terminat cladirea scoaleT No.

Cultul. In tot cuprinsul judetuluT se afla. 219 bisericT3

si o

capela intretinuta de Episcopia Sf. Spiridon. La aceste bisericT, deservesc

la 1835 in orasul Piatra. La

1840 se infiinteaza cea india scoala publica ; la 1842, se pune temelie pentru zidirea scoalel

No. i din Piatra, si la 1850 se sfirseste; la 1850 erad cite-va scolI si pe la sate (vezT Do2 (din Piatra), dupa planul arhitectuluT M. Toni, cladire ce costa 70000 de lef (aceasta scoala s'a infiintat inca de la 1859 ca

200 preotT, 17 diaconf, 264 cln-

scoall privata, sub conducerea

taretT, 17 eclesiarhT (impartitT in 137 parohiT).

preotuluT N. Ionescu).

Pe Fina bisericf, mar sunt t I manastirl si 17 schituri (din carT 5 pentru maice), cu 354 de monahT (calugari), 54 fratT ; 864 malee (calugarite) si 162 de su-

La 1869, s'a infiintat gimnacare la 1883 s'a transformat in real si aztazT are ¡o profesorf, si o populatie de ziul clasic,

120 elevI.

3. I iatra-Aluntele, CU 21 comuní*, 2 tirgurT si 149 sate. 3.

Sus Mijlocul, cu 19 co-

mune, 2 t'irgue li. 121 sate. In total 52 comune, 5 t'irgue (2 urbaRe) si 327 sate. Tirgul-NeamtuluI cuprinde 8 mahalale; orasul Piatra, 9 suburbiL

Imptir firea financiará'. Veni-

turne banestl ale judetulur se percep de catre un casier general, cu resedinta in urbea Piatra, ajutat de perceptorif cu agentif lor, impartitT in 27 circumscriptiunT, carT cuprind urmAtoarele comune: Circ. I, com. Buhusu!. Circ. II, com. Silistea. Circ. IH, comuna Podoleni si Costisa.

Circ. IV, com. Roznovul

si

Zanesti.

Circ. V, com. Socea, Radiul si Cindesti. Circ. VI, comuna Mastacanul, Borlesti si TazlAul. Circ. VII, com. Talpa si Dragomiresti.

Circ. VIII, com. Margineni. Circ. IX, com. Calul-lapa si Vinatoridiumbrava-Rosie. Circ. X, com. Doamna, Vadurile si Pingárati. Circ. XI, com. Bieazul. Circ. XII, com. Hangul si Buhalnita.

Circ. XIII, com. Bistricioara, Calul si Calugareni. Circ. XIV, com. Bodesti-PrecisteT, Gircina si Dobreni. Circ. XV, com. Piatra (oras). Circ. XVI, Baltatesti, Filioa-

ra si Cracloani. Circ. XVII, com. Grumazesti si Humulesti.

Circ. XVIII, com. Petricani

rorT.

(In Horaita, 27 monahT li 2 fratT ; la Bistrita, 5 monahT ;

Impärfirea administrativa : Judetul Neamtui se imparte in 3 plasT unite (mar inainte eran

la Pingarati, 2 monahT ; la Tar-

5 pitas") si anume :

si Uricheni. Circ. XIX, com. Timisesti si Raucesti.

caul, 12 monahr si 2 fratT; la Buhalnita, 2 monahT ; la Du-

r. Bistrqa, Cu 12 comune, I tirgusor si 57 sate (cAtune).

Vinatorif-Neamtul.

www.dacoromanica.ro

Circ. XX, com. Pipirigul

si

NEAMTUL OUDED

NEAMTUL (JUDET)

166

Circ. XXI, com. Neamtul (comuna. urbana).

stapinesc singurT locurile Inca pana azta-zT; 5826 de locuitorr

Circ. XXII, com. Cirligi

carT stapanesc, ca urmasT, locurile celor improprietariff in acel

$1

Serbesti. Circ. XXIII, com. Cdciulesti, Girovul si Dochia.

Circ. XXIV, com. Uscati. Circ. XXV, com. Bozieni si Birgloni. Circ. XXVI, com. Pastraveni.

Circ. XXVII, com. Budesti-

Aceasta linie este construita

site de catre cer improprietaritl ;

in baza legeT din 15 Maiii 1882 si pusa in exploatare la Octom-

92'/2 de locuri ail fóst ocupate de catre altl satenT; 46 de locurl aii ramas in stapinirea comun elor. Dintre locuitoriT Improprieta.-

riti in 1878 sunt azt5.-if 1971

Impeïrfirea militareY. Judetul Neamtu face parte (1892) din al IV-lea corp de Armata (a caruia resedintá este in orasul Iasi), Bri-

carl traesc stapinindu-sT locurile

c531), cu armata teritoriala, Regimentul 15 DorobantT, din care Batalionul I are resedinta in orasul Piatra si Batalionul II in Tirgul-Neam tulu T; lar compani ele

atI resedinta In: com. Roznovul (compania I), Piatra (compania II), Bicazul (compania 1II), Tirgul-NeamtuluI (co mpan i a VI),

can.

32 de locurT ati fost para-

an ;

Ghical.

gada XV (cu resedinta la Ba-

tra, si se pune in legatura Cu linia larga a celor-l'alte cal ferate romine prin punctul Ba-

date ; 530 staptnind locurile ca urmasT, 88 de locurl parasite; 93 ocupate de catre altiT ; 82 locur1 stapinite de diverse comune ; 3957 de locuitorT, carl

de si insuratl si cultivatorT de

pamint, n'ati 'lid un prilej de mostenire pe urma legiuitorilor parintl. Serviciul sanitar. Personalul medical din serviciul judetuluT se compune din : i medic primar, 4 medicT de plA§I, 2 vac-

brie 1885, subventionata fiind pe timp de ro ani de catre judet cu cite 20952 leT anual. Debuseurile pentru transpon turT se fac prin 4 garI: Piatra, Roznov, Podoleni si Buhu.si. Intinderea linieT in jud. Neam-

tul e de 50 kil. La 20 Martie 1885, s'a votat legea prin care s'a declarat de utilitate publica constructiunea uneT alte liniT, irisa tot pe baza de cale ingusta, de la Piatra la Taren; studille sunt facute inca

din 1885, insä constructia nu s'a inceput, cu toate acestea, din initiativa a proprietaruluT mo-

In privinta serviciuluf obstetrical, judetul este impartit in

sieT Hangul, d-nul Gh. Ciuntu, s'a construit si pus in circulatie de la 1889 pe cuprinsul aceleT mosiT 15 kil, de cale ferata. §oseaua nationala Tirgul-

su]. Piatra, se afla resedinta es-

15 circumscriptiunI compuse din

Nearntul-Criste$ti, peste riul Mol-

cadroanelor 3 si 4 de calara.

3-4 comune, avind fie-care o

dova (lungime 26 kil. 165 m.).

Ilfofille Statulut din acest judet sunt: Botesti, Bircul - Gosmani, Borlesti, Branistea si Va-

moasä Cu resedinta in interiorul acestor circumscriptiunT. Distribuirea de medicamente

Buhusl-Piatra-Prisacani (in total

durelele, Calul-lapa, Grasi cu trupurile, Inconjuratoarea - ManastireT-Bistrita, Munti, cu catunele Galul si Pipirigul, Oslobeni, OceaBlebea, Petricani, Raucesti si Oglinzi, Sarata-Varaticul, Sacalucesti-Topolnita, Timisesti, Tb.-

se

pesti, Vinatori, cu catunele, Tir-

camentele cele mar uzuale, aprovizionata in comptul comunelor, lar in orase sunt 4 farmaciT marl

Filioara (compania VII), si Bozieni (compania VIII).

Tot in acest judet, in ora-

cinatorT si 15 moa.se.

face de catre mediciT de

Soseaua nationala mixta peste 122 kil.).

Inconjuratoarea-Man AstireT- Taz-

osebit de i la Baltatesti si i la

laul, Almasul, Buhalnita, Cracaoani, Vadurile si Gircina cu Ta-

Manastirea -NeamtuluT. Spitalul

Soselele judetene : PiatraNeamtul, Platra-Roman, PiatraIasi, Dobreni-Moinesti, BuhusiRoman, (162 kil. 571 ni. de la r Septembrie 1887/88). Soselele vecinale : Tupilati-Neamtul, Agapia-Varaticul, Neamtul - Manastirea - Neamtul, Bozieni-Climesti, Tupilati-Talpa, Pipirigul-T.-Neamtul, T.- Neamtul -Oslobeni, Bodesti-PrecisterCorni, Talpa-Bozieni, Talpa-Dragomiresti, Grasi-Uricheni, Pia-

rural e acel de la Roznov. Drumurt. I. Calea ferata: Pia-

tra-Margineni, Mandstirea-Neamtului- FeredeT, Pipirig-Petru-Vo-

da, (239 kil. 974 ni.).

locuitoriT improprietaritT in 1864,

tra-Bacati, formata din o singura ramurd, care pleaca din

sunt inca 6904 carT traesc Oil

marginea spre S. a orasuluT Pia-

te la comune) peste 400 kil.

gul-Neamtu-Vindtori, Sarata-Pin-

Oral, Inconjuratoarea-ManAstiref-Pingarati, Savinesti, Taran!,

tArusul.

Proprietatea fonciard. Dintre

plasT (in judet), din farmaciile lor portative aprovizionate cu medicamente in comptul jude-

tuluT. Ajara de aceasta pe la fie-care comuna rurala se aflä cite-o farmacie ruralä cu medi-

(2 Piatra, I Buhusi, i Neamtul)

www.dacoromanica.ro

osele comunale (v. in par-

NEAMTUL (JUDET)

467

NEAMTLTL

7. Drumuri naturale : (ved la conq. in specie). Drumurr de ape servesc riulurile Bistrita, Bistricioara i n parte Bicazul, pentru transpon

si in fie-care Jol); Roznovul (la

tarea cu plutele a lemnArii'or

Talpa (29 Iunie); Bozieni. nanitslirilor din vech:me. I tainte de secularizarea

Dilga-Mare.

averilor lor, mAnAstirile din acest

Vite : 240 boT, 187 caT, 510 oT, 15 capre si 151 porcT.

si diverselor proclucte.

Locurt istorice. Locurile istorice din jud. Neamtu sunt: RAzboeni, Cetatea i mändstirea Nearntul, rnArastirea Secul, mAnIstirea Agapia, mAnAstirea Hangul, mAnAstirea TazIdul, mAndstirea Bistrita, Piatra, jesti, mAnAstirea Bisericani, Oglinzi, Buciulesti (unc/e se afla un deget al sf. Paraschiva, moastd

ce se gAseste la sí. Trei-Erarhi din Iasi) mAnAstirea PingArati, Petro-Dava, Bitca-DoamneT, Palanca Almasul ; Davideni (in sinterimul bisericeT de acolo s'a gäsi t o plata mormintalA cu inscripti-

unea slavonl de la anul 1606 1607, ridicat5. de Teodor Bou infrumusetatl de fiul acestuia Stefan Bou); S erbesti (unde se afil o bisericä zidit5. de Vasile-

2 Febriarie, 9 Martie,

FloriT,

21 Maiti, 25 Iunie, 27 August, 2 Octombrie si 12 Decembrie); Buhusul (in fie care DuminecA) ;

judet erati foarte bogate, prin diferite daniT de mosil, sate. Astfel, m5.ndstireaNeamtul poseda : Boboesti (jud. Nearntu,

inchinatd starea I) ; Bliceni (jud. Roman, st. I); BAlosesti (jud. Roman, inch. st. I); BAltati (lud. Iasi, partea cuvenitA luT Bas-Ceaus a cumpArat-o mAnAstirea Neamtul cu 8 galbeni falcea, la 1841, de la Vorniceasa Maria DrAghici) ; Blebea (lud. Neatntu, inch. st. I); Borcesti Oglindesti (lud. Suceava, parte) ; Boroaia - Neamtulur (jud. Suceava); BrAtesti cu Izvorul (lud. Roman, inchinat5. mAnAsti-

pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Mdrsileni, situat pe dm pul BArAganul, la 8 kil. spre

S. de satul de resedintl si in apropiere de statia clier ferate

Are o populatie de 98

fa-

milif.

Neamtul, com. urb., jud. Neamtu. VezT NearatuluT (Tirgul-).

Neamtul, ceta/e, jud. Neamtu. Vezi NeamtuluT (Cetatea-).

Neamtul,

jud. Neam-

tu. Vezi NeamtuluT (MAnAstirea-).

Neamtul, ino,cie, fiirA sat, in jud. Neamtu, com. Vinátori-NeamtuluT, pl. de Sus-Mijlocul ; are

o pAdure de 2964 pogoane, 1ingA m5nAstirea cu acelasT nu me, Inco nj urAtoarea-MAnAstireTNeam tul.

VodA, la 16,37); Bodesti-PrecisteT

rilor Neamtul si Secul); Bu zati (lud. Neamtu, st. I). MAnAstirea A gapia poseda :

(o bisericA ziditA de familia Ra-

BAlAseni

mofie,jud.Neamtu, care, afarA de

covitA, la 1650); Grumdzesti, Mds-

(safi Grasi, din jud. Neamtu) ; B5.11nesti (lid. Te-

cAtesti (biserid zidite de Stefan-

cuciuluT, inch. st. Il); Boistea

cel-Mare); Crivesti (acest sat, care acuma face parte din jud. Roman,

(lud Neamtu).

locul ce apartine vetreT Manastiref-Neamtului, este arendatä de stat Cu 24210 leT anual.

posedl in tinterimul bisericef o

Neamtul, munte, la E. de com. Predealul, plaiul Pelesul, jud.

din 1647, care atestA moartea

Bliceni (jud. Iasi); Bicazul si Chirigul (lud. Neamtu); Buhalnita, Izvorul-Alb i Secul (jud.

banuluT Dumitrascu Buhusi, fost mare visternic, intimplatd la 1647

Neamtu). MAnAstirea Bisericani poseda:

culuT (N.), Valea-Stever (S.), mun-

Martie 15. BilciurZ (iarmaroace) in judetul Neamtu se tin in urmAtoarele localitav: BirgApani (la 23 Aprilie); Budesti-GhicIi (la 20 Iulie); Davideni (la 27 Tulle si 29 August);

Branistea (jud. Neamtu). MAnAstirea Bistrita poseda : Bistrita i Plopusorul (jud. Neamtu); Branistea (bid. Nearntu);

proprietatea Eforid Spitalelor

pleatrA Cu inscriptiunea slavonl

Dobreni (25 Mai0); Tirgul-Neam-

tului (la 8 Mala, Indltarea DommluT, 6 August si 6 Decembrie si

la fie care LunT)i Piatra (la 8 Februarie, 18 Maiti, Dumineca Mare, 8 Noembrie, 5 Decembrie 68167. Manar Dictionar Geogralie.

Neamtul(Tirgul-cu-VinätoriI)

MAnästirea Buhalnita poseda:

Prahova, situat intre Valea-Tur-

tele Turcul i pirita Azuga. Este Civile din Bucuresti.

Nearntul, dealurt, situate in ra-

Braina (jud. Covurluiä); CAlinesti satt MAgura (jud. Roman) ; Calul

mura Oglinzi, com. VinAtori-

(jud. Neamtu). Asemenea mAnAstirele : Taz ldul, VAratecul, PingArati, Secul (v. ac. nume) poseda insemnatc

j id. Neamtu.

proprietAti.

Neamtul, sat, in jud. Ialontita

Neatntul, pl. de Sus-Mijlocul,

Neamtul, proprietate a Eforier Spitalelor Civie din Bucuresti, pendinte de m5.nAstirea Coltea dio /31curesti, cotn. Predealul, plaiul Pelesul, jud. Prahova, si 60

1V.

www.dacoromanica.ro

NEA v1TuLtif (CETATEA-)

NEAMTULtlf (CETATEA-)

468

care, impreuna Cu mosiile Ceausoaia, Unghia-Mare i Pristolul,

de pe Doftana, are o intindere de 6o6 hect. si se arendeaza cu 2250 le anual.

NeamtuluI(Cetatea-), mine de

Pe la

1200,

oardele atare

ale Cumanilor, incuibindu-se in Moldova, navaleati mereti in

Ardeal si de acolo in Ungaria. Din aceasta pricina pe la 1 2 10, regele maghiar Andrea II chiama

unir chiar inchinindu-se cavalerT i botezindu-se d'impreuna cu muerile i pruncil lor 2. (v. B. P. Hasdea, studia despre CumanT in «Colum-

na Id Traian

1869,

eetate, in jud. Neamtu, com. Vi-

In partile noastre pe cavalerif TeutonT (o ceata din ordinul

natori, pl. de Sus Mijlocul, si-

Ioaniti sati eavalerT de Malta),

tuate spre V. de Tirgul-Neamtu-

opunindu-T invaziuner paginilor. Stabiliti un moment la Nordul MoldoveT, noiT veniti ridica ad,

der Komanen», a.

chiar in mijlocul Cumanilor, o

Di plo m. ),

luT, pe partea dreapta a drumului ce duce catre manastirea Neamtul, pe culmea une ripi muntoase, intr'o pozitiune foarte strategica. Spre N.-E. si V. se ridica dealurT in forme de piramide, acoperite cu padurT, lar in partea

formidabila cetate ; si daca mi armele inatnicilor, cel putin disgratia curtiT ungare, iT forteazä peste putin, campe la anul 1220,

No.

52

Schloezer, Gesch. d. deutschen Siebenbilrgen», Göttingen, a. 1795, p. 482-504; «Chronik 1061-1300;

A. D. Xenopol «1st. Rom.), t. I, p.

130 ;

Dreger, «Codex

1708).

Crestinarea Cumanilor din a-

ceste partf este legata insa prin urmatorul fapt. Cam pe la anul

1222,

se intim-

a parasi acest avut tarim de

pla o noua navalire a Mongo-

despre S., e ripa dealului care

cucerire; in aceasta privinta este

pare a fi continuarea zidului cetate'. Mergerea la cetate pentru ca-

chiar o bula a papel Grigore

lilor, sub comanda luT Genghiskan. CumaniT, spaitnintatT, ce-

rura ajutor de la UngurT, promitind in schimb de a se erestina. Pentru acest scop, Episcopul Robert de la Gran, de natiune Gerrnan, cere voe de la papa a nu mal merge in expeditia cruciata pentra Palestina, de oare-ce are nevoe sd erestineze pe CumanT,....$ in adevAr lucrare a si fost intreprinsa prin calugariT Dominicani. Teodorit, unul dintre misonarT a fost cel Episcop de Cumania.

tintina., ce prin o subteranA, con-

al IX-lea, catre regele maghiar Bela IV, fiul luT Andrea H, cu data din 1232, mustrindu-1 pentru alungarea ordinuluT cavalerilor teutonicT din partea Transilvania', pe care le-a fost «Dupa ce tatal tatal sda Andrea, printeo pioasa libertate, daruise Teutonilor tara BirseT, el aa cheltuit mult1 banT, cu destula muna si val-sare de singe, pana aa construit acolo cinc! cetatl, pentru ca sa o poata cultiva si Intári, fiind In calea Cumanilor, carT intrati eseati printeinsa in desele lor navalirl asupra regatuluT unguresc ; i macar ca regele luase inteun rind 'napa de la dinsiT, totusT la urmä iardsT le-a intors-o, dupa cum era dator, ba inca, drept indemnizare de pagube, le-a mal daruit si peste

ducea arara din cetate. Tot in launtrul cetatif a fost si o bi-

munti o parte din Cumania, unde numitiT cavalerT i magistrul lor

vechie: Un fragment georafic

sericuta. zidita de Mare.

ati ridicat o cetate foarte tare,

15.torul pe jos e foarte anevoioasa. ; ea toate acestea, pe poteca ce duce inlauntrul casteluluT, se mai zaresc inca urmele serpuitoare ale unuT drum astupat irisa acum.de multime de bolovanT

i daramaturi. Zidurlle a-

sezate pe niste temenl prea solide sunt construite de piatra de granit alba, verde, rosiatica, i sunt de

o foarte mare grosime. In spre partea 'Erguid sunt intarite sprijinite prin sase picioare inalte si solide.

In launtru, se vede o curte spatioasa, de forma pAtrata, acoperita cu ruine, si, pe unele locuri, subterane adinci, acum astupate. Traditia spune cä in mijlocul curtel ar fi fost o

tefan-cel-

Daca ne coborim catre obirsia istoriculuT acesteT cetati, gasim in diferite cronice, ca. ea

poarta pe uniera seT multT si incercatI ani.

lar CumaniT speriatT i intristatT

pentru aceasta, ati adunat o oaste nenumarata, atacind pe cavaleriT, stabiliti in acea parte,

dar Cu ajutorul luT D-zea aa fost batutT i fugaritT Cu spaima,

www.dacoromanica.ro

Sub Petre Voevod Musat, unul dintre ceT de india principr ai MoldoveT, de abia Cu vre-o 30

de anl in urma luT

Drago, numele NeamtuluT ne intimpina deja in hrisoave (v. Hasdeti, «Archiva istorica», t.

I, p. I, p.

140).

Exista insa o marturie si maT rusesc, scris intr.e aniT ¡300. 1350, mentionind principalele

orase dintre Nistru, amare Carpati, zice lamurit: «Neamtul in munti» (v. Ap. Karmazitl, t. I, n. 387, (A. 1st»), decT probabil ca epoca aproximativa. a fondatiuneT e inainte de 1300.

NEAMTULUT (CETATEA-)

469

NEAMTULUI (CETATEA-)

Cumanir n'ad prerit de-odata cu nWerea principatulur mol-

Aceastá cetate a fost martura la mar multe batar ce an a-

dovean. Acer de pe llaga Neam-

vut Rominir cu Polonir, TatariT, Turcir, etc. Ia timpul rdzboiulur dintre Stefan cel - Mare i Turcr la Razboeni, Cetatea-Neamtulur a

agä turc pentru ca sa strice

fost batuta de TurcI, dar ne-

dota zidurr

luata. La 7107, Cetatea - Neamtulur s'a inehinat lur Mihain-Viteazul

poarta ; lar dupa aceea, risipind

tul, s'ají conservat pana pe la finele sec. °luid al XV-lea, de 11 cavalerir teutonicr ir botezasera

de mult in catolicizm §i de §i Rominir par a se fi convertitT mar in urma la ortodoxie. Intr'un hrisov din 5 Aprilie 1453, Alexandru Vocla al doi-

lea, da acest nume, harazind manastirer Probota : «pe unul din Mari! no§tri de la Neamtul, anume Baleo cu fiul san Dumitru i cu casete lor» (v. «A.

1st», t. I, p. 142). Marele Stefan repetà acea donatiune printr'un act de 9 Tulle r466, in care zice : «am mar dat

Vocla al Tarer-Rominqtr (vez! Letop.). In timpul razboiulur dintre

Vasile Lupu i Mate! Basarab, in cetate sta inchis Stefanita Paharnicul (nepotul tul Vasile Lupu) cu toata averea dom-

manastirer noas;re dintre Ta-

neasca. In timpul lur Cantemir-Vociä, la intorsul craiulur le§esc de

tariT noWi de la Neamtu» (Arh.

la Falcin, re$chirindu-se LO!

stat. Bucur. Act. manast. Probota, leg. I, No. 1). La 25 Ianuarie 1453 (6961), Alex. Voevod harazege ma-

Cazad! i Moldovenil pribegr, prin Tara drept jac, de 4ti ajuns

nastirer Probota pe Ruga altele, o poiana, o pustietate pe Neam-

si pe sub munte, aflatan pe fata tu! Vasile-Voda, Doamna Ruxandra, care a tinut-o Timu§, in Cetatea-Neamtulur, §i cu multe

tul cel Mare, alta pustietate ca

muncr aU chinuit-o pentru avu-

sa §I faca helesten i loc de varatic i sair a§eze un sat descriindu-T hotarul, 2 mor! i 2

tie ; pe urma i-a tgiat capul cu toporul pe prag. (Letop. cron.

locurr de mor! (Hasden, «Arhiva» I, pag. 102). La 6 Iulie 1466, Stefan-celMare zice ca claruqte «un Mar al Curte! Domne*t1 de la Neam-

Neculce).

La 7199, a doua clara viind Sobieschi, a cuprins cetatea, puind oastea sa (v. e. Negruzzi «Sobieschi §i Rominir», 1684, istoria fabuloasa a celor 19

ast-fel, in diferite ocaziuni

plle0 ce aparase cetatea; idem Cantemir, «Gesch. d. Osmani-

pana pe la ¡500, Cumanir de

schen Reiches», Hamburg, 1745,

amestecati cu poporatiunea romina, totu0 se numean tarir de la Neatntu». Germanir s'an retras la Bran-

pag. 740). La 7183, in timpul domnieT

tu», (I, cArhiva», pag. 114).

tul», in foaia «Rominismul»; Anul I, cum i indicatiunele

Dumitrwu Cantacuzen, LcOr ce venise cu Stefan Petriceico, aí ocupat cu wr cetatea Neamtul crezind el astfel vor cuceri Tara mar lesne, ati fost sparcuitT insa in parte, de catre Hatmanul Sandu Buhui i Spatarul Velicico Costin, care le tajase drumul pentru

aratate acolo).

a.§T cauta hrana.

denburg ; lar Moldovenil an conservat suvenirea ederer lor in

aceste partr, dind anticer zidirr caracteristicul nume de «Neamtu» (v. Hasdeil, «Cetatea Neam-

lur

www.dacoromanica.ro

Dumitrwu a trimes pe Panaitache 14erul Morona, cu un

cetatile, intre care §i Neamtul (v. Can temir, «S cris. Mold °ver),

pag. 70. «Mar inainte era (Ceta. tea NeamtuluT) inconjurata cu i

avea numar o

Turcir zidul cel de pe din afara,

ati ramas acum Moldovenilor numar cel din launtru»). La 7202, a fost pradata de

Mari, impreuna cu satele de prin prejar (in timpul domnier lur C. Duca). In al 3-lea an al domnier lur C. Duca, Moise Serdarul, care era reiment la Cetatea - Neamtulur,

a purces spre Iai cu

vre-o 300 de pandurr, omorind pe Cerchez Aga (un Turc foarte bogat) i reintorcindu-se iarag la Neamtul, pe ciad Ia§i tremurati de frica (v. Necular Costin). La 7207, fiind Domn AntiohVocla, Cetatea-Neamtulur a fost data din non Moldovenilor. La 1716, a fost centrul de activitate al revolutionarulur Stolnicul Vasile Ceaurul, nepotul

Domnulur Gheorghe Stefan contra lur Mihar Racovita Voevod.

(v. N. Istrate : Cele din urma evenimente ale Cetater Neamtul, c Calendar.» Asachi, 1847). In timpul lui Constantin Cantemir-Voda, §i din porunca acestuia, s'a dat foc i a ars Tirgul-Neamtu, trimetindu-se pen-

tru acest scop pe Antioh Hatmanul, care tot °data a imprAqtiat i pe totT Leir citT se a-

flan ad, fugind unir la Cetate, pe care lima Hatmanul n'a putut'o lua; i ast-fel se indrepta spre Agapia, unde eran citr-va DraganT de la guvernatul din Cetatea-Neamtului, i an luat-o

§i an roba pe citr an ramas vil. Aflind Levi! de aceasta infringere i ardere a ora§ulur,

470

NEAM fULUI (MANASTMEA-)

pentru dinsiT o biserica de pia-

Inaltarea - DomnuluT, de catre

tra, cu hramul InAltarea DomnuId, pe local tznde astazT se afla SI. Gheorghe, de la care biserica se mal' pastreazd numaT un do-

Alexandru Voevod Cornea, o trapeza, o cuhne i alte inca-

NEAMTULIJI (CETATEA-)

triples noua oaste Cu Zaharovski si cu Turculet i cu Moldovela/ carl slujeati in tara Leseasca ; aflat'ati pe Antioh aproape de Neamtul, dar ati fost batutl si fugind el spre Cetate

aú ajuns aproape pe Turculet Rohmistrul, ranindu-I cu milita si luindu I rob (v. Letop.). Din timpul luI Mihail Sturdza a inceput, cu toate protestarile lui Chrisoverghi (poet din acele vremurT), a se dad= ; si din piatra scoasa zidit foarte multe case evreestT din Tirgul-Neamtul chiar in zilele noastre : asa ea

asta-zI cu grea s'ar mal putea zice (ca Sobieschi la 1691, catre Dieta regatuluT saa) : Neam-

tul este celebru nu numaI prin fama antichitatiT sale, dar inca prin tarja sa naturala ì artifidala (v. Theiner, «Monumenta Polonia», t. 3, Romae, 1863, 1). 740)-

Neamtului (Cetatea-), cetate, la Estul com. Pleasovul, peste dea'u' Oltuliff, jud. Teleorman.

NeamtuluI (Dealul-), deal, se

pot tu inscriptia anuluT 1393. Tot Stefan Voevod I darui acesteT manastirT si

Dvo-

ronesti, Buzati si Fintinele.

perl ; lar me pe urma vAzind calugariT ca se afuma ttiserica cea mare, ati ingrijit-o si facuto paracIis, aü sfintit-o si i-a dat hramul Sf. Gheorghe ; in timpul staretuluT Paise s'a reparat acest

La 29 August 1472, s'a in-

paraclis de Vasile Harpa, si a-

timplat un cutremur foarte mare,

tuncT i-a dat numele de biserica.

care a zdruncinat rati biserica, lar calugAriT, de frica, slujeaa intio biserica de lemn, cu hramul Sf. Ion Bogoslavul, facuta.

La 1754, Ieromonahul Netolae a zidit turnul, observatorul

de Alexandru-cel-Bun.

cel mare, despre E., in coltul ziduluT curteT manastireT, de o constructie foarte solida ; in a-

La 14 Noembrie 1497, Ste-

cest turn s'a pastrat biblioteca

fan-cel-Mare sfinti biserica cea mare, cu hramul Inaltarea-Dom-

manastirel, de 1761 volume. Tot In aceasta vreme a fAcut Ioani-

nuluT, care o zidise putin mal

chie, Episcopul de Roman, do-

In sus de biserica vechTe, in

potul cel mare de 1800 oca,

urrna biruintel ce avu contra luT Albrect (Albert), craiul Polo:zieT.

daruind

La 1574, aceasta biserica a suferit mult din partea Marilor si a Turclior carI ati pradat

i

alte obiecte manas

tireT.

La 1759, s'a facut pentru ma-

nastire o evanghelie (afara de cea scrisa cu mina pe membrana

Moldova.

din timpul lur

La 1671, din pricina navalirilor si necazurilor in care cazuse Tara, a ramas pustie

s't

a nI.

de catre un singur diacon).

tefan-cel-Mare,

care poarta pe &risa anul 6944, de format mare, ce nu se poate, in timpul slujbel, purta

Mande prin com. Mamornita,

La 1691, Lesif ara -pradat si

Mandstirea Neamtul are la in-

apoT prin com. si mosia Pilipauti,

ati pustiit Tara; iar calugAriT aa fost silitT a se ascunde, impreoná cu icoana Maicel-Domnului (fa-

trarea so, o clopotnita mare cu 7 clopote si un orologia mare; pe sub aceasta clopotnita este

satuluT Molnita si pe la CotulHumarid, unde ridicAtura ir este ceva mar mare.

catoare de minunl), la mosia

principala intrare prin tr'un gang.

Strimba, sezind acolo 3 anT. La 1700, intorcindu-se calu-

Neamtului (Iazul-), taz, pe mosia Vorniceni, com. tu acelasT

pustie si deposedata de catre LesT de toata averea, uricele scrisorile imparatestl, trimise de loan Paleologu luT Alexandrucel-Bun, i carl se pastrati pana atuncT ad.

Curtea este paran. i spatioasa ; in sanga este biserica cea mare zidita maT mult de platrä cloplita, cu un turn mare de-asupra, altul mal mic pe altar. Biserica

pl. Herta, jud. Dorohoia, prin satul Cotul-Sanihaul, prin fata

gariI la manastire, aü gasit-o nume, pl. Baseul, jud. Dorohoia.

Neamtului (Mänästirea-), in4-

este foarte solida. Intrarea er este prin partile laterale. In prid-

La 1716, s'aa intimplat in

vor sunt mar multe 1norminte de starett si de mitropolitl. Usa cea mare a bisericei este de

natori-NeamtuluT, pl. de-Sus-Mij-

Tara marT turburarT din pricina

granit. intrind in biserica se

locul, j'Ad. Neamtu, la 440 m.

luT Frentz, apitanul Catanelor

vede, in dosul tronuluT domnesc,

d'asupra nive/uluT Maril-Negre. Istoricul. La 1392, parintiT Sofronie, Pimen i Silvan s'aii a-

ce se incuibase in cetatea Neatntul si /Atea mal-1 pradaciunT.

cam spre usa in partea dreapta,

tuïstire, situata pe valea piriuluI Neamtul, intre muntI, com. Vi-

sezat ad. Stefan Voevod I, zidi

La 1725, se zidi, pe locul bisericel celel dintaia, cu hramul

www.dacoromanica.ro

mormintu¡ staretuluT Paise, organizatorul calughizmuluT in tara.

NEAMTULUT (MANAST1REA-)

Paise, cind a venit din manastirea Dragomirna, a gasit aproape de 1VIanastirea-SeculuT, linga Säscuta, satul Fagi ; i aseme-

nea cind a venit din manastirea Secului in Mängstirea-NeamtuluT

a gasit sat linga manastire, pe care l'a mutat prin porunca luT Const. Moruzzi, din 1780, Ian. 16, la Timisesti ; iar satul Fagi l'a mutat la Vinatori-Neamtuld. Catapitezma bisericer este foarte vechTe ; zugräveala asemenea, in

cit abia se cuneaste ; se vede irisa a a fost numaT cu aur ; pardoseala este de caramida

rnare patrata. Toate icoanele sunt imbrAcate cu argint si intreaga bisericä este foarte bogat impodobita. Biserica sf. Gheorghe ate 3 turnulete $i e invalita Cu ; pardoseala e de caramida.

Cel mal pretios ornament este un epitaf de catifea rosi e hieran bogat in fire de aur. nafta d'asupra usei este nota si nu s'a repro'dus pe ea inscriptia cea vechie. In fata porteT cele' marT a m'A-

nastireT este un foisor de zid, invelit cu sindrila, In oare-care mijloc un basen, in care parinth fa"cead sfintirea apeT in timpul cuvenit. La spatele manastireT este institutul de alienati cu un spital si o bisericuta. frumoasa. De aci

la distanta oare-care este un alt foisor, unde se zice ca a5 stat parintiT cu sí. Icoana, pe cind ad

adus-o din muntele unde

era ascunsä in timpul navalireT barba' ilor. De la manastire pana la spital, toata imprejurimea, sunt mahalale cu unde locuesc ea-

471

NEAMTULIA (itlÄnksT1REA-)

biserica sf. Ion Bogoslovul ; aci este cimitirul ; sub biserica este

se afiá asezata manastirea Neam-

subterana unde se pastreaza

temul miocen). In dreptul piriuluT Nemtisorul, aproape de ma-

(scris. VI) si legenda Calipsef (scris. VII), mai la vale este p

nastire, s'a gasit un calcar bogat in Numuliti. Rocele sunt

curte mare in care a fost Se-

stitutiunT; asa avea : o tipografie bogan.' Cu 3 teascurT si o masina, unde se tipareail cartile bisericesti pentru Unta Rominia ;

formate de greziurT nasipoase schisturi marnoase, ce se desfac Cu multa usurinta, precum si din gips. Izvorul principal (sulfures) ese dinteo sanca. de gips, in jurul careia este sapat un basen patrat ; la fund si la mijlecul basenuluT se aflä o escavatiune neregulata

bogatä fabrica. de postav

fäcuta in sanca. Alaturea de a-

de potcape; o fabrica de tabacit ; una de caldärdrie; avea fiera:6e,

cest basen s'a s5pat un altul

minariul. Pala la 1859 M anastirea-NeamtuluT, avind averile in administra.

tiunea sa, poseda fabricT si in-

lemnarie, retarle, croitarie, ciobotarie, mungerie ; un seminar organizat pe 16 anT, cu cursul primar ; o biblioteca; un institut de invalizT si altul de allenatt; farrnacie.

La 1864, cinc' s'ati secularizat averile manastirelor, toate aceste fabricT, mestesuguri si institutiunT, prin o rea chibzuintä

neprevedere a oamenilor de la guvernul de pe atuncT, s'ati läsat in parasire parte, iar parte strätnutat aiurea, a$a ma-

destinat a servi la facerea bailor recT. Basenurile comunica printeun canal. Cantitatea de

apa debitata de izvor intr'un timp oare-care nu a putut fi determinata cu preciziune, din cauza forme neregulate a escavatiuneT stinceT.

Proprietrig fizice i chimice.

Apa este limpede si incolora, sdratl, raspindind un miros de hidrogen sulfurat. Temperatura in timpul vereT

sinele de la fabrica de postav

e de 40 C., cind a aerulul atmosferic e de 200 C. Densitatea este de 1011197 la tem-

s'ati dus la fabrica d-luT M.

peratura de 170 C. (in 1875).

Cogalniceanu (azta zr fabrica

1-lirtia de turnesol nu se schim-

Alcaz din satul Blebea,

ba. Apa, fiind turburata, degaja

Nearntul); masina de tipografie, la comisia centrala din Focsani ; semiriaral s'a desfiintat, lasindu-

gaze.

se o scoala primara care a existat pana la anul 1871.

ner la 1856, constatindu-se ca

Neamtuldi (MAnästirea-), iz-

numita Ovidenia, care e rekoitil de catre un calugar ; toate turnurile, cum si biserica, chiar, sunt a. coperite cu tabla alba. La E. este

Sus-Mijlocul, in pOdurea dinspre S.-V. mAnastireT.

In parte despre S., a vetrei manastireT este o biserica mal mica

tul apartin grupeT tertiare (sis

oasele mortilor (v. C. Negruzzi : Catacombele mänástirel Neamtul

voare minerale,jud. Neamtn, la o ora departare de Tirgul-Neam. tul, lingl mänastirea Neamtul situate la 470 m. inaltimea deasupra niveluluT Maril-Negre), com. Vinatori-Neamtul, pl. de

lugariT.

Geolosie. Terenurile pe care

www.dacoromanica.ro

Cea india analiza a acestor ape s'a facut de dr, Th. Steicontin carbonat de calce, 0,468; sulfat de caiclit, r,188 ; sulfat de magneziiI, 0,085; sulfat de fier, 0,012; clorur de sodid, 15,494;

clorur de magnezit, 0374; carbonat de magneziti, 0,056; protoxid de fier, 0,0 t o; cilice, 0,008;

aluminiti si clorura de potasitl, urme. Suma materiilor analizate 17,6895, hidrogen ; 0,0227, acid

NE AMTULIJI (MOVILA-)

carbonic liber, 0,7737 ; temperatura 8°75 C.; densitate, 1,02005.

NEAMTULUI (TIRGUL-)

472

ceasta apa. trebuie clasata intre

S. a tirgului Neamtul), printre

apele sulfuroase-sodice. Luindu-se irisa in considerare

Tirgul-Neamtul i satul Humu-

lesti ; strabate apoi satele Blebea, Grasi i Bisinari (ce vin

A doua analiza s'a facut de catre farmacistul I. Konya, la

compozitiunea chimica a aper acesteia (sulfuroase), ea s'ar pu-

pe partea dreapta a sa) si se

1873, in laboratorul de la Miinchen, si a fost publicata de ca-

tea intrebuinta cu mult succes

varsa pe dreapta riului Moldova,

In: boalele cronice ale pielei, eczema, impetigo, etc., apoi contra limfatismulur, sifilisulul, precum

intre satul Timisesti si loc. is. Buzati, in fata satulur Cristesti (jud. Suceava). Primeste urmatoarele ape

tre dr. R. Flechsig in «Bericht tiber die neueren Leistungen auf dem Gebiete der Balneologie». A dat urmatoarele rezultate: carbonat de calda, 0,630; sulfat de calcia, 1,603 ; sulfat de soditi, 0,014 ; sulfat de magn ezi e, 0,1 10;

si contra diferitelor afectiuni la femei, ca metrite cronice, leucoree, (v. 5aabner-Tuduri : «Ape

Miner, din jud. Neamtul ; idem P. Poni, 1877).

Nemtisorul, marit din dreapta cu piriul Maghernita, lar din stinga cu piriiasele: Carbunele, Chiriac, Iftime, Nitd, Gisca, Lunca, Slatina, Corogenilor, Hatinei.

clor de soditi, 2,000; clorur de

Acest izvor este fuarte vechiti,

magnezie, 0,500; (suma materiilor analizate, 25,403); hidrogen, 0,5-50; acid carbonic liber, 1,040. A treia analiza facuta de d. P. Poni la 1875, chiar la izvor; a dat

si chiar prin documeatele vechi relative la schitul Vovidenia (ce

Ozana, cu sub-afluentii sal. Cantemir, vorbind despre Pi

se allá Ruga manastirea Neamtul)

ritil-Neamtulur, zice : apa Neamtu-

se vorbeste despre eizvorul de la Puturosul», numire provenitä de la mirosul patrunzator de hidrogen sulfurat ce raspindeste in aer. Afara de apele sulfuroase de-

luT este din fire asa de tare, in cit poate sa stea impotriva

urmatorul rezultat pentru t000 cm. cub, apa rninerala : hidrogen sulfurat, 0,01179; 'acid carbonic, 0,47790:;" clor, 8,88360; acid

sulfuric anhidru, 0,79900; acid sitie, 0,01540; sesquioxid de a0,00500 ; oxid de calcit.'', 0,48170; oxid de magnezie, 0,26240; clorur de soditi, 14,60740; oxid de calciti solubil,

0,30840; oxid de calda insolubil, 0,17330; (ponderea materiilor fixe, 16,2130; matetii fixe In stare de sulfati, 19,54000).

Aceste substante pot fi distribuite in modul urmator: Carbonat de calciti, 0,30945; sulfat de calciO, 0,74900; sulfat de magnezie, 0,53760; clorur de sodiO, 14,60710; clorur de magnezie, 0,026 to ; carbonat de magnezie, 0,15162 ; acid silicic, 0,01540; tesquioxid de aluminiO, 0,00500 (suma materiilor analizate, 16,40127; maten! fixe determinate direct, 16,21300 , materii fixe calculate In sulfati, 19,6908 ; materii fixe determinate in sulfati, 19,5400; hidrogen sulfurat, 7cc,6 ; acid carbonic liber, 133cc.).

In urma acestor rezultate a-

scrise marsus, mai exista aci inca dota izvoare cu ape feruginoase,

analizate pentru prima ciara in laboratoriul scoalei de Poduri osele din Bucuresti, cind s'a constatat ca materiile solide aflate Intr'un litru de apa sunt in cantitate de 0,4 gr. si sunt mal cu seamä sulfat de calce si car-

bonat de fier. Aceste izvoare trisa sunt considerate ca ape potabile mal mult (v. dr. Saabner-Tuduri, op. cit.).

tutulor vrasrnasilor.

Neamtului (Tirgul-), com. urb., resedinta pl. de Sus- Mijlocul, jud. Neamtu, situat pe piriul cu acelasr nume, lînä dealurile Neamtul i Oglinzi. Este formata din trupurile (mahalalele, suburbiile): Neamtul, Beraria, Boistea, Haralambie, Piriul-UrsuluT, Pometea, Prundul

si Tutueni, märginindu-se la V. cu satul Vinatori-Neamtului, la E. cu satul Blebea i Grasl, la N. cu satul Oglinzi i Muntele, la S. cu satele Humulesti. Populatiunea orasului este de

6690 suflete: 3074 barbati

Neamtultil (Movila-), movild, In partea de E. a com. Darma. nesti, pl. Filipesti, jud. Prahova.

3616 femer.

Are un spital mare, cu

in-

scriptia :

Legenda spune el aceasta mo-

ya s'a facut de Negru-Voda, ca aparare in razboaiele cu Tatarii.

Neamtului (Pirlui-),p1r111, for-

mat din piriul Nemtisoral Ozana. Curge de la unirea acestor doua Oraje (despartindu-

se in dota ramuri, dintre care una trece prin partea despre

www.dacoromanica.ro

In siava sfintel ceI de o fiinpi de via0. ficitoare §i nedespärliteI ..Treiml si tara cinstea Sf. Marcial* Mucenic Dimitrie, s'ea zidit acest paraclis, Impreunii

cu casele ospitalicetI çi Cu toate celel'alto hiciperI, din temelie, de catre sf. Ministire Neampil, cu tolla a sa cheltuiala Itì zilele prea blagoslovitu/uI matelut Domn çi Imparatu, Neculati lovicI, singar stapinitur a tuturor Rusiilor Ç. C. çi a bine credinciosului nostru Domnul Grigore Alexandru Ghica-Voe-

NEAMTUL'Uf (TIRGUL-)

473

vod, prin rivna i seiruinta cuviosuluI Archimandrit Neam tul

i staritul sf.

MiniistirI

i Secul, Kir Neonit, la anul

185o.

Spitalul este intretinut de Epitropia Sf. Spiridon. Mai sunt : doua scoli primare

de baeti si una de fete, frecuentate de 276 bleti si 136 fete;

350 m. (v. Dascalita, iz. min.); un izvor situat aproape de cel precedent, In localitatea numita

lipita cu cAtunul Velea, care tine de com. Bulbucata. Este situatA

tot Slatina, pe Piriul-SArat, la

kil. de Obedeni, resedinta pla-

o inaltime de 34o m. Apa acestei

seT Glavaciocul-Neajlovul.

din urme surse este sal-ata la gust si prin evaporare da un depozit considerabil de sare;

Mosia apartinea statului. In trecut, inainte de secularizare, era a Sf. MitropoliT. Aduce un venit anual de 20000 leT. Suprafata totala a mosieT este de 1826 hect. S'a dat la 94 locuitorT o suprafata de 376 hect. Are o padure in suprafata de 1000 hect., din care 50 in lun-

opt biserici ortodoxe ; mai multe

este limpede, si are o temperatura de 12° C.

sinagoge evreesti; o farmacie ; un biuroti telegrafo-postal ; o

Neamtului (Valea-), vale, izvo-

judecAtorie de ocol ; o perceptie. Pentru administratiune se afla:

primaria, politia, comisiile, precum si sub-prefectura plaseT. Tirgul-Neamtului are trei piete publice, mal multe strade principate si secundare, bine ingrijite i prunduite.

Industria e reprezintata prin : 12 teascuri pentru fabricat oleiul din seminte; I tabacdrie; 8 fíe-

raril; i Matas, I alamar, 2 caldararT, i olar, 4 caretast 4 stoleri, 15 cizmarl, 14 croitorT,

curelar, 2 fabrice de sapun, palarier, i tipograf. Se fac brinzeturi i sumane. Mal fie care locuitor are stativa sumanaria sa. Sunt peste 77 stabilimente comerciale patentate cu peste 190 lucratori ; apoi morT foarte mar!, dintre cari a d-lui Teoharie (premiata pentru

NEBUN1

reste de la V. de com. Negreni, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se varsa in gira Negrisoara, tot in raionul com. Negreni.

la 48 kil. de Giurgiti, si la 9

a. si 950 In deal, tinind de ocolul silvic Ghimpati.

Are o populatie de 694 su-

NeamtuluI (Valea-), izvor de apd minerald, In com. BadeniPAminteni, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.

Neaunul, pi« jud. Botosani, izvoreste din dealul PietrAria, la

N.-V. de satul Slobozia, com. Deleni, trece prin satul Sloboi, unindu-se cu Piriul-Mare si Hurghesul din Feredieni, uda. valea Gainaria si Mitocul, com. Deleni si se varsá in iazul Leazia

hul, la com. Feredieni. Neaura, vdlcea, izvoreste din comuna Petrari-d.-s., pl. Ocolul,

productiunile sale cu med. de aur)

jud. Vilcea, curge cu directia de la V. spre E., si se varsa In

este 'filtre cele mai vestite din intreaga tarA pentru fabricarea

riul Otasaul, In cercul acesteT comune.

flete, din carT i 8 contribuabili; o biserica, zidita in 1874, tinind de parohia Babele, deservita de I preot si 2 dascA1T ; o scoall

mixta cu 6 clase, conclusa de un invatator, si frecuentata de 24 bleti si 6 fete ; 3 circiumi. Budgetul comuneT e la veni-

turi de 6968 le!, 8E bard si la cheltueli, de 5101 le, 27 bard. Pe la Estul mosieT, curge Neaj-

lovul ce vine despre satul Patru-

zeci-de-CrucT si merge de se varsá in anistea, la satul Strimba, pe trupul Hulubesti. Prin sat trece drumul Bulbu-

cata Clejani. Pe mosie trece vechiul drum- al Zimnicer, ce in-

trà pe la Podul-Doamnel, strabate pAdurea si ese de pe teritoriul comunel la Letca-Nona.

faineT.

Comerciul acestuT oras este foarte Insemnat si se maT face cu : cereale, lemne, tesAturi de bumbac, servete, coltuni impletitl, saiac calugAresc si vite.

Neavfitul, munte, in com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti, situat futre hotarul dintre comunele Ilovatul si Balta.

Nebuna, podgorie, situaa pe podisul dealulul Hlincea, de pe teritoriul satuldf Cu acelasT nume,

com. Galata, pl. Codrul, jud.. Iasi.

Neavätul, deal §i punct de ob-

NeamtuluI (TIrgul-), izvoare minerale, jud.Neamtul, situate aproape de Tirgul-Neamtului si cu-

serva/Mur, in pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.

noscute sub denumirea de Sla-

Nebuna, comuna ruralit, jude-

tina, cuprinzind: un izvor, din Poiana-DascAlita, numit si Apa Pu-

tul Vlasca, pl. Neajlovul. Are un mic catun numit Sterea. Se maT numeste i Velea, caci este

turoasa, situat la o inAltime de

www.dacoromanica.ro

Nebunaul, =mate, la V. de comuna Mineclul Ungurenl, plasa Teleajenul, jud. Prahova, coprins filtre Valea-Popif (N.) si Phiul-Brustureilor (S.).

Nebuni, maña/a, In jud. Mehe-

NEBUNUL-MARE

474

dinti, plasa Vailor, com. rur.

paclurI, parte puse in exploa-

Micule$ti.

tare.

Nebunul-Mare, munte,la N. de com. Maneciul-UngurenI, pl. Te-

leajenul, jud. Prahova, coprins intre Valea-CarpenuluI (N.) $1 Valea-PopiI (S.).

Nechifor, ph-M, pe mo$ia Iváncauti, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

Nechifor, pirig, pe mo$ia Orofteana, com. Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoiti.

Nechitoaia, sat, jud.

Dolj, pl. Ocolul, com. Piele$ti; imprästiat. Are 213 suflete : 107 barbatI $i

Nechitul. VezI Borlesti, j.id. Neamtu.

Nechitul, pilla, ce izvoreste din fundacul fomat de ramura Gosmanul, Tazlaul i Porfirul, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Mastacanul ; curge spre E. prin

valea formata de ramura Mdgura-Stridinilor, Scaunele (din dreapta) i Porfirul, Nechitul (din stinga.), trecind prin localitatea Valea - NechituluT, printre satele Borle$ti, Puriceni, Ruseni, $i locul izolat Cdtinul, mer-

acest act, care poartá data de

Mastacanul, situat pe piriul cu

22 Aprilie, 1486, este vorba de-

acela$I nume.

spre o jaluire a mal multor satenI din satul Nec$e$ti de pe Teleorman, tuteo daraverá de impacaciune pentru stapinirea unor plminturt In nomenclatura satelor din 1741 11 vedem omis ; este posibil ca, in curgerea vremiI, se fi despopulat, cad cu oca-

intretae $oseatia in cursul sart $1 pana in dreptul kil. 27), iar Ja E. de satul Ruseni, se varsa pe partea dreapta a riuluI

trita, dupa un parcurs de II kil, de la obluie.

nula

Are ca afluentI mal multe pt-

rtiae Nechitoaia, mofie 'articulara', jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Piele$ti.

Nechitul. VezI Borle$ti, sat, judetul Neamtu.

Nechitul, schit, situat pe valea

dintre carl me in-

semnate, sunt Piriul - PoduluI al-Podetuld care se varsa in el pe din dreapta.

piriuluT cu acela$I numt, in jud.

Neamtu, com. Mastacanul, pl. Bistrita ; mar inainte a fost locuit de calugarr.

Are o 'populatiune de 1066

In j ud. Neamtul, pl. Bistrita, com.

seaua judeteana Tazläul-Roznov

$i 2 bordee.

hramul Adormirea Maicer Dom-

Intinderea com., dimpreund Cu mosia, care este proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucure$ti, este de 1910 hect. 133 locultorl sunt improprietaritT dupa /egea rurala, cu locurr la cimp $i in vatra satulur. Solul acesteT com. este clasat printre cele mal productive din pl. TeleormanuluT. Se cultiva, pe linga cerealele obidnuite, cinepa $i inul.

Nechitului (Valea-), trup de sat,

gind vr'o 5 kil. paralel cu $o-

(de la kil. 31-32, unde piritil

la mixta din satul Piele$ti, ce este la 1400 m. Are o bisericá de birne, cu

pl. TirguluI ; la V,, cu Butcule$ti, Saceni $i Ciurari ; la E., cu Deparati, Hirlesti i Netoti.

suflete, din carI 240 contribuabilI; o $coall mixta, frecuentata de 28 copiI. Vite : 584 vite marI cornute, 190 cal, 886 oI $1 301 porcI. Budgetul com. e de le! 2815, 48 banT, la veniturI $i de 2731 ler, 75 banI, la cheltuelT. Este legatä prin drumurI vecinale cu comunele Garagaul Garde$ti. Cu cele-l'alte comune invecinate, comunicatia se face pe drumurI naturale. Satul Nec$e$ti este unul din cele mal vechT ale Taril, daca vom tine seama de un document foarte important pe care ti gdsim in Columna-lui-Tralan». In

106 femd, locuind in 46 case CopiiI din sat urmeazä la $coa-

NEC§EM

Necoara, piria, in jud. R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca, izvore$te din munteleUlmu$orul,

brazdeazd partea de E. a com.

Nechitul, t'amura de dealurr

dupa un curs repede de 3

muntoase, in jud. Neamtu, com. kil, din cascada. in cascada, se Mastacanul, pl. Bistrita ; se prevarsa in riul Rimnicul-Sarat. lunge$te spre E. de ramura Porfirul, l'are piriul Mastacanoasa, 'Nec§e§ti, com. rur., la extremi-

care desparte aceasta ramurä de ramura munteluI piriul Nechitul, care o desparte de ramura Stridinilor $i

tatea de S. a pld$eI Teleorma-

a Scaunelor ; este acoperitá cu

la

nuluI, jud. Teleorman, pe Valea-

Ciineld salí Ciineasca. La N. se invecine$te cu com. Gardesti;

S., cu com. Garagaul, din

www.dacoromanica.ro

ziunea evenimentelor de la 1821, maI multI locuitorI ce pribegeail

prin Tara, gasind ad mai multa siguranta peatru a se adaposti, stabilit cu tot avutul lor. Cu ocaziunea explorarilor arheologice s'a gasit $1 in preaj-

NECETEASCA

475

NEDEIA

ma acestel com. resturT de ceramica preromana.

trele-Fetei si se varsa in piriul Cerbul, pe dreapta luT.

Necqeteasca, numire ce se mea da com. urb. Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahova. Aceasta se constata dintr'un hrisov al I& Duca-Voda, prin care se da in

Nedeia, com. rur., jud. Dolj, pl. Balta, la 70 kil. spre S. de Craiova si la 12 kil. spre S.-E. de

Mosia se numeste Nedeia..0 apartinea manastireT Horezul. Ac-

resedinta pl., Macesul-d.-s., ;i situat5. pe esul Dunarel.

fost arendata de la 1893-98

posesiunea preotesel Ana, a preotuluT Dimitrie Stanciti, mosia Necseteasca, «sAle fie lor zice hrisovul °dila i copiilor lor

Se margineste la N. cu com.

pog. arabile, 340 pog. vatra satuluT, 800 pog. fineata, 400 pog.

izlaz si 3600 lac si teren sterp.

In Urlati, ce se chiama si Nec;eteasca

Neculae (Sf.-), suburbie a orasuluT Roman, jud. Roman, situata

In partea de V. a la Necule, sat, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, comuna Jitia, asezat la poalele munteluT Ne-

cule, in N.-V. com., la 9 kil. de cát. de re;edinta, Jitia-dinDeal. Are o intindere de 330 hect., cu o populatiune de 125 familii, sati 285 suflete, din carT 188 contribuabilT ; o biserica,

deservita de un preot, un dascal si un paracliser ; o scoala. Necule, munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, asezat in partea de V. a er ; e cel mal inalt virf din tot jud.,

Macesul-d.-j. ; la S., cu Dunarea;

la V.. cu com. Cima; lar la E.,

cu com. avalul i cu com. Gighera.

Comuna este mal mult easa, avind cite-va dealurr cu o mal-

time de 15 in. Se gasesc citeva movile, intre care mal insemnate sunt : Movila - TurcuMovila luT - Trandafir, Movila-Mare, Movila-TiganceI, Magura - cu - Dor, Grindul-cu - MIracinT, Magura-LupuluT, MaguraVaeT i M5.gura-Rusteanca.

In comuna se afla balta Nedeia, cu o suprafata de 80 hect. si cu o adincime de 2 m., care, cind Dunarea vine mare, se revarsa ;i se uneste chiar, cu acest fluviti. Se mal afla si Balta-MarBalta-Mare i Balta-cuovorul. MaI inainte comuna se numea Marmura, de la baltaMarmurele; apoT a primit numele de Nedeia,

de la o cetate foarte vechTe ce

tualmente este a statuluT, si a cu 46100 leT ar.ual. Padurea, de se nume0e Zatoanele ; are o in-

tindere de 200 hect. si apartine tot statuld. Viile locuitorilor se gasesc pe mo;ia Nedeia si produc vin rou. Cariere de piatraSunt in Dealul-cel-Mare.

Mal sunt pe teritoriul com.: o moara de aburT ; 3 stine pe mosia Nedeia, care produc brînzA

Este strabatut5 de catea comunala spre Ghighera si de calca comunala ce duce la Macesuld.-j.

Budgetul com, e la veniturT de 3047,24 leT, lar la cheltuelT, de 2710,63 leT. Vite cornute sunt 560, of 600,

cal 26.

Nedeia, sat, jud. Dolj, pl. Balta, com. Nedeia, resedinta primaria

Nedeia (Nedeuta), munte, jud. Gorj, plaiul Vulcan, sitnat pe partea de V. a muntilor

avind o inaltime de 1293 metri ;

se afla ad. Se compune din-

tavanul l Prisloapele.

o parte dintr'insul poarta nu-

tr'un singur catun, numit Nedeia. Peste Dunare, in dreptul acesteT

Are o suprafata de 230 hect. si se prelungeste de la S. spre

com., se vad ruinele unur pod. Are o populatie de 1646 su-

N. Pe acest monte se Al 2

mele de Pretrele-Feter; pozitia sa este cea maT frumoasa din tot judetul.

stinI.

flete ; doua bisericl, una fondata

Nedeia, mofie a statului, jud.. Dolj, pl. Balta, com. Nedela arendata de la 1893

Necule, mofie insemnata, in jud.

la 1882 de locuitorr, cu hramul Sf.

R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Jitia, cu intindere de 4000 hect.,

Dumitru, deservita de un preot si un cintäret si a doua, care nu

pe care se afla padurea Jitia-

mar functioneaza ; o scoala mixta, ce functioneaza din 1869, 0 e frecuentata de 68 baetl si 5 fete,

46100 le! anual.tnainte apaititurtea

Necule, îrui, in jud. R.-Sarat,

Dupa legea rurala din 1864

plaiul Rimnicul, com. Jifia, izvoreste din muntele Necule, uda partea de V. a com., trece prin cat. Necule, primeste piriul Pie-

sunt 222 locuitorl ; insuratel din 1879, sunt 32. Suprafata teritoriului com, este

Nedela, fosti crainte ¡ud.. Da& pl. Balta, cora. Nedea. de

cu-Muntl.

de 7660 pog., din carf: 6roo

63157. Morolo DIclioriar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

.

mAnistirei Horezul.

care sta luat calma rataasete-.

Nedela,

jud.. Del, pl. lEtd-

NEDE1CUL

NEDI

476

ta, com. Nedeia, cu o supra-

silvania ad trecut cu oile in

Supratata teritoriulur comuna

fan. de 80 hect. si o adincirne de 2 m. In timpul primaverer, cind vine Dunarea mare, se revarsa. Convine peste. Comunica in par-

Rominia si s'ad asezat pe mosia Baba-Ana din judetul Buzad,

este de 2000 hect., din cal.':

tea de V. tu balta Cima, prin piriul Cravita si cu balta Zglavociul, prin Girla-TorneT.

Nedeicul, dila', in jud. Braila, pl. Balta, pe malul sting al Vilciu-

lur, la V. de padurea Bustea, pendinte de com. Bertesti-d.-s. Are o populatie de 48 suflete.

Nedeff (Dealul-), deal, la E. de satul Bousori, com. Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluid; se intinde spre S., paralel cu dealul Onaca.

Nedeita, deal, la Estul comuneT Otesani, plaiul Horezul, jud.

proprietatea hatmanulur Mihaita.

1120 pogoane suprafata proprie a comuner cu locurile delimitate

Filipescu. .$i fiind-ca acolo su-

dupa legea din 1864, intre carr

ferea de lipsa de apa pentru

se coprinde si 54 pogoane pe

vite, in anul 1793, cu voia proprietarulur, s'ad mutat pe mo-

seama proprietarulur, 1066 po-

sia Filipeasca, tot a hatmanu-

mu ner.

lur Mihaita Filipescu, pe malul sting al riulur Prahova, unde

locuia de cit o singura circiumareasa, numita Nedelea, in jurul careia s'ad asezat pentru tot-dea-una. Tot in acel an (1793), unul dintre er, care s tia carte, anume Ioachim, prin staruinta si recomandatia proprienu

goane sunt ale locuitorilor co-

In termen medid, tuica se fabrica. aci anual 1100 decalitri. Se cultiva gindacr de matase.

Comerciul se exercita in comuna de 5 circi u marI.

Budgetul comuner e la

ve-

tarulur, a fost hirotonit preot, punindu-se si temelia bisericer.

niturr de 2936,72 ler, si la cheltuell, de 2550,16 leí. In comuna sunt dona sosele: una apuca spre E. si inlesneste comunicatia intre com. Nedelea

Este situata pe malul sting

sI Ploesti si alta spre S., care

al riuluT Prahova, la 17 kil, de capitala judetulur si la 2 kil. de resedinta piase. Are o populatie de 995 suflete, din carr 170 contribuabili, locuind in 194 case ; o biserica,

inlesneste comunicatia intre Ne-

pl.

fondata la 1793 prin ajutorul

Balta, com. Nedeia si Mäcesul-

si. staruinta proprietarulur mo-

d.-j., ce alimenteaza. balta Nedeia.

sieT, hatmanul M. Filipescu, si

Se varsa in Dunare.

a preotulur Ioachim, reparatä in anul 1849 de d-1 C. Filipes-

riul Prahova si iazul Moruzzi. Se margineste cu comunele : Aricesti (S.); Ploesti si Baicoiul (E.); Filipesti (V.); Floresti (N.).

Vilcea.

Nedeita. Vezr Otesani, deal, jud. lincea.

Nedeiul, ella, jud. Dolj,

Nedelcul, sat, facind parte din com. Huruesti, jud. Tecucid, si-

tuat pe coasta dealulur cu acelasr nume, la 6 kil. 700 m. de resedinta comuna Are o populatie de 35 famili, sad 134 suflete, carr locuesc in 30 case. Mar inainte satul Nedelcul purta numele de Chitesti, dup. cum se vede in actele de hotarnicie. Locuitorir de aicT sunt parte venitr din satul endresti, care s'a desfiintat.

Nedelea, com. rur., jud. Prahova, pl. Filipesti. Despre infiintarea acester comune se povestesc urmatoarele : In anul 1792, citeva familir de Rominr din Tran-

cu, proprietarul mosieT si acum deservita de 2 preotr; o scoala,

care functioneaza de la 1870 si e frecuentan de 61 bletr si 4

delea o Aricesti.

Tonta partea de N. si E. a comuner este cimpie Mansa, pe care se afla 21 movile.

In partea de V. a com, trece

Nedelea, sat, facind parte din com. rur. Nedelea, pl. Filipesti, j ud. Prahova.

fete; o moara, pe iazul Moruzzi

Nedelea,sad Nedeicul, drier,jud.

saii Leaotul, despartit din riul

Braila, situata la E. de com. Ber-

Prahova. Locuitorir pe HITA agricultura, se maT ocupa cu transportul lemnelor de la padure, cu olaria, dulgheria si cizmaria. Produsul muncel agricole si olaria se des-

face la orasul Ploesti. Locuitorir, in numar de 117, s'ad improprietarit la 1864, pe mosia Nedelea, din care li s'ad dat 533 hect.

testi-d.-s., Ruga hotarul despre

jud. Ialomita, pe tarmul sting al canalulur Vilciul. Vatra satu-

lur este de 4 hect. cu 8 case si 48 locuitorr, carT ají 19 cal,

114 vite marT cornute, 350 or si 45 rtmatorr.

Nedi, piria, izvoreste dela N. de padurea Paduroaica, trece pe

Vite sunt : 74 car, 334 bor,

la N. de cat. Poenari-Niculescu, pl. Znagovul, si alimentean balta

59 vacT, 32 bivolr, 48 .viter, 1203

Znagovul. Locul din jurul sad

or, 38 capre, 362 porcr.

este mlastinos.

www.dacoromanica.ro

NEDIENI

NEGOEM

477

Nedieni, a'eal, in partea de E. a

Negelul, 'fria, jud. Bacaa, pl.

Este udata spre V. de riul

com. Voine0, pl. Stavnicul, jud.

Bistrita-d.-j., care, de la satul Ne-

Iaqi, care unindu-se cu dealul

gelul se indrepteaza spre N. O

Dimbovita, care se varsa in riul Argqu1, in aceasta pl., la com.

Corhan (Frasinul), formeaza Va-

apoT spre V. despartind com. Osebiti-Margineni de com. CalugAra-

Bude§ti.

Mare, dupa care inconjura ora-

Valea-Most4ter, care formeaza

i valea Nedieni, unde se afla §i ¡azul cu ace1a0 lea-FrasinuluT

nume.

Nedocul, mahala, in pl. Motruld.-s., jud. Mehedinti, com. rur. BrWeni. Nefliul, sat, jud. Ilfov, pl. Sabarul, facind parte din com. rur.

vul Bacat, descrie o curba pe

multime de vAT si baltl marT

la N. sati qi se varsa in BiBtrita, pe malul sati drept, mal* sus de confluenta piriuluI Birnatul cu

miel, lar la S., de riul Argequl, care o limita in parte de plasa

Bistrita. Pe el sunt 4 podurT.

Intinderea totala a pla5eT e de 70113 hect., din carI statul §i proprietarif ati 55223 hect.

Nege§ti, sat, facind parte din

Virtejul-Nefliul, situat pe deal, la

com. rur. Bascovele, jud. §i pl. Arge§. Are 15 fama-, sati so

E. de Virtejul, pe malul sting

suflete.

al riuluI Sabarul. Se intinde pe o suprafata de 698 hect., cu o populatie de 335 locuitorT.

Nege§ti, numire ce se da una parit din com. V1ade0, pl. Riuri-

le, jud. Mwel.

D-I L Ogrezeanu are 500 hect.

O locuitoriI, 198 hect. Proprietarul cultiva. 350 hect. (40 sterpe, 66 izlaz, 44 padure i vie). Locuitorii cultiva. 170 hect. (res-

tul e loc sterp, izlaz O vie). Are o biserica, cir hramul Adormirea, deservita de 1 preot §i I cintaret ; I moara cu apa O 2 podurl peste riul Sabarul. '

Comerciul se face de 2 circiumart Numarul viteIor marr e de 190

§i al celor miel, de 40.

Nege§ti-Bähneni,pddure, a statuluT, in intindere de 600 hect., tinind de com. Vlade0i, pl. M'u-

rile, jud. Mwel.

Negoaia, sat, facind parte din com. Motoeni, jud. Tecucia, situat pe coasta dealuluf Mohoriti, la 411/2 kil. de rqedinta. comuneT.

ticulara, supusä regimulul silvic,

pendinte de com. Prejoiul, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

Oltenita.

§i locuitorif, 14890 hect.

Statul O proprietarii cultiva 42502 hect. (3958 hect. sterpe, 4238 hect. finete, 17 hect. vie O 4508 hect. pädure). LocuitoriT cultiva 13627 hect. (1145 hect. izlaz, 118 hect. cultura viel). Populatia p14eT este de 23265 suflete :

5964 barbati §i 5864

femeT, locuind in 4867 case O 267 bordee ; 5283 locuitorT se ocupa cu plugaria ; 146 sunt circiumatl, 113, industria0; 503 ati diferite profesiunT ; contribuabill

sunt 4310; 2800 sunt improprietaritI §1 3245, neimproprietäritI.

sati 78 suflete, carl locuesc in 17 case.

etl, r de fete O 19 mixte, fre-

Comerciul se face de 2 cirLocuitoriI sunt claca0.

Este strabatut de oseaua ce duce la Stän4Wi, in partea de E. CopiiT din sat merg la coala din Moto§eni.

Negana, piria, in com. rur. Balotqti, pl. Ocolul.d.-s., jud. Mehedinti.

i

Are : 28 bisericl, deservite de 39 preotl ; 21 coale, 1 de ha-

Are o populatie de 19 familiT,

ciumarT.

Negaia §i Richita, padure par-

In partea de E. e udata de

Negoe§ti,p/asif, jud. Ilfov. Ocupa'

Negelul, sat, jud. Bacál, pl. Bistrita-d.-j., com. Liuzi-Calugära.

partea centralá a judetulul. Se märginete la E. Cu jud. Ialomita ; la S., Cu pl. Oltenita, de care se desparte pana la com.

1-a luat numele de la piriul Ne-

Curcani prin riul Argepl ; la V.,

gelul, pe care este wzat. Are o populatie de 14 familiI, sail 48 suflete. E situat la 2 kil, de

cu pl. Sabarul li parte din pl. Dimbovita ; la N., cu pl. Most*ea i parte din pl. Dimbo-

re§edinta cu coala.

vita.

www.dacoromanica.ro

cuentate de 572 copiT (476 ba-

etI si 96 fete); 7 morl cu apa.; 1 moara cu aburI ; 1 1 podurT statatoare i 27 maOnT de treerat cu aburl. Vite sunt : 8857 cal O lepe, 18o armäsarl, 5286 bol, 4651 vacf, 2153 viter, 349 taurl, 308 bivolI, 853 bivolite, 6182 capre §i 41493 or. Comerciul se face de 20 hangil §i 136 circiumarT. Locuitorif posea : 2839 plugurT : 1227 cu bol, r612 cu cal ; 3669 care §i cärute : 1551 Cu bol, 2118 Cu cal.

In cuprinsul pla§eT sunt 24 helWaie.

NEGOEVTI

Aceasta piad, luat numele de la com. pi manastirea Negoepti.

Productiunea el este identica cu a, celor-l'alte plapI ale jud., cu deosebire ca parte principall din teritoriul sàü, ca pi al plapeI Znagovul, este paduros i bältos. Are padurI seculare. BAlti sunt : Luica, Mostiptea Obilepti, continind pepte, racI scoici. Papura i trestia crepte in abundenta. Repedinta plapeI este in Bu-

depti. Are 53 catune carI formeaza 16 com. rur. pi anume : Aprozi-Negoepti, Budepti, Calareti- Seinoia, Frumupani- Cuptureni, Gurbanepti-Cotofanca, Herapti - BuciuMeni, Luica, Lamotepti-Galbinapi, Nana, ObileptiVechi, Obilepti-Nol, rulepti, Preasna-Noud, Sohatul, Val ea - DraguluI i Vasilati - Popepti. Calle de comunicatie sunt : Calea judeteana Bucurepti-01-

NEGOEM

478

din Dealul-Muere!, vine in Bar-

luri : Dealul - Muere!, pe malul

doiul, trece Amaradia, Focporul, da in Vilceaua-lui-VIespe, trece curmezip valea Hincad pi merge la obirpia LupoI, pe hotar cu comuna Bradepti. Limita Enid de S. incepe de la E., din Dealul-Muerei, merge

sting al riuluI Amaradia, deal,

in Valea-BalauruluI, apoi in apa

Amaradia, trece in valea caci, sue in piscul din ObirpiaSirbuluI, trece in curmezip Brebeni pi ese in piscul Badepti,

la V. Limita liniei de E. e formata. de Dealul-Muere!; iar limita liniel' de V., de Culmea-Bradeptilor.

Inainte de anul 1831, com.

afla o bala., In intindere de 3860

va fintini : Fintina-Giurgiuvean-

nul Vo6na cu Negoesti, formind

pe Dealul-MuereI.

goepti.

epa pi o duce la Oltenita. Calea ferata Bucurepti-Cala-

In timpurile cele mal vechi, com. a apartinut familieI Brailohl, care a fost trecuta ca zestre unuI principe, graf austriac,

pote! rurale.

Riul Amaradia uda partea de E. a comuna Negoepti, cu directiunea N.- S. Peste Amaradia, in dreptul satului se afla un pod. Chiar in vatra comuneI se

locul unde se afla azi comuna altul la 2 kil., care se numea Vocna, La anul 1831, prin intervenirea proprietarulur Paciurea Trandafil, s'a unit catu-

trece prin com. Budepti, Nego-

telegrafie, care face pi serviciul

pe malul drept al rtuld Amaradia, avind o inaltime de Ice m. pi din care deal prin ValceauaBincaciului, se desparte, dealul Bincaciul de asupra caruia pe Ruga padurI intinse, se afla o poianä numita Bincaciul.

m. p.

un singur sat in comuna Ne-

de dorobantl, unde comp. este o mare cazarma pi un oficia

parte prin D ealul-TesluiuluI. Dealul-BrAdeptilor saú Culmea-Jiuld,

Negoepti era compusa din dota sate : unul numit Negoepti, pe

tenita, care apuca spre S.-E.,

rapi, care apuca spre E. pi trece putin prin partea de N. a plapeI. Mal multe cal* vecinale com. pi mal multe drumurr naturale. La Budepti este repedinta

din care, vilceaua Vocna, se des-

ca; la S. Fintina-Zidaruld, in valea Bincaciul ; Fintina-Vocna,

care 41 are izvorul la V. DealuluI-MuereI i Fintina-din-Fata,

Are o populatie de 1263 suuna fondata. 'filtre anil 1774-1782 de banul Cornea Brailoia, a doua, la anul 1824, pe locul unde se afla catunul Vocna, de catre pitarul Enea pi ambele deservite de un preot pi un cintaflete ; doua bisericI,

prin casatoria sa cu o fiica a lui Neagoe Basarab ; apoI a devenit moptenire luI Brailoia Cornitoia pi in fine, vinduta luI

Paciurea, pe timpul DomnieI luI Alexandru

In Negoepti se gasesc cite-

utu.

La anul 1853, Paciurea a

ret ; 2 §coale, una de bdetI, fre-

cuentata. de 54 elevY, a doua de

fete, frecuentata de 50 eleve. Dupa legea rural din 1864, sunt 244 locuitori improprieta-

adunat pe top' locuitorif de pe

ritI.

Negoe§ti, com. rur., pl. Amaradia, jud. Dolj, la 24 kil. S.-V. de Craiova pi la 5 kil. de Melinepti, situata pe malul drept al riuld Amaradia. Se invecinepte la N. cu com. Godeni ; la S., cu com. Adincata ; la E., cu com. Balota pi la V., cu com. Bradepti.

mopie in satul Negoepti, formind

Suprafata intr. eguluI teritoriti comunal este de 5600 pog., din

Limita linieT de N. incepe de la E., din punctul numit Stanul,

Comuna este marginita la E. pi la V. de dota piruff de dea-

comuna Negoepti de ag.

In anul 1872, comuna Negoepti era compusa din cinc! catune i anume : Cotul-MoareI, Delureni, Drumul-Mare, Negoepti pi Rogojina. AzI un singur catun numit Negoepti, formeaza comuna.

www.dacoromanica.ro

cae: 2000 pog. arabile, 50 izlaz, 25 loc sterp i 3300 padure. Mopia Negoepti apartinea inainte luI Cornitoid BrAiloiü, iar astazi apartine Leonida

Paciurea. Are o suprafata, de 3663 pog., cu

un venit de

24000 ler.

In aceasta mopie, locuitoriI

NEGOEVTI

NEGOEM

479

clIcasI ad o suprafata de 1763 pog. arabile. Paclurr se gasesc in comuna: una pe Dealul-Muerel, Cu o suprafata. de 1700 pog. si alta

hect. araturr, 193 hect. lived 4 pasune. Are o populatie de 223 familir, san 992 suflete, din carl 96 contribuabill; i coall, fre-

numita Brädesti, pe dealul cu acelasI nume, se intinde pe o

cuentata de 41 elevr; 4 biseriel, deservite de 2 preotr si 3

suprafata de 1600 pog. Apartin clacasilor i fratilor Paciurea.

cintaretr.

Lemnul ce predominá este emita. VII sunt pe o suprafata de

gurr, 70 care cu bol, r caruta cu cal; 396 vite mal-1 cornute, 22 cal, 275 oi, 72 capre, 228 porcr, 2 bivolr; lo stupr. Comerciul se face de 4 per-

45 pog. si apartin locuitorilor clacast Livezile de pruni ali o intin-

Locuitorif posea.: 30 plu-

soane.

dere de 25 pog. In comuna se afla un cizmar si un timplar. Se gasesc in comuna 2 cir-

Budgetul comunei e la veniturr de 965 lel, iar la cheltuelr, de 952 ler.

ciumr.

In care se mar gaseste

In ziva de Duminica-Mare se Sine ad i bilcia anual. Pe calea judeteana. Amaradia-

fintinr.

Cralova, locuitorir se duc la orasul Craiova unde desfac pro-

in comunicatie spre S.-V. cu

ductele.

Calea comunald Vocna, ce merge spre Balta, strabate comuna pe o intindere de 3 kil. Mar sunt : doud sosele vecinale pe o intindere de 11/2 kil. trer potecr: una ce duce pe valea Amaradia la Adincata ; una ce duce la Godeni si alta

ce duce la Plostina, din com. Godeni.

Budgetul comuner e la veni-

tud de 3025,34 ler si la cheltueli,. de 2972,16 ler.

Vite cornute 576, cal 44, or 857, porcr 213, capre 53.

Riul Cilnicul strabate comuna,

radia, jud. Gorj, la S. comuner Bengesti, asezata pe Valea-Cilniculur, pe dealul Negoesti pe Vadea-Curve.

Se compune din 3 alune : Negoesti, Calugareasca i Totoi. Are o suprafata de 700 hect., din care 500 proprietarestr, for-

mate din 260 hect.

vil; 247

eh--

ciumr.

Locultorir, pe linga agricultura, se mal ocupa cu comerciul sindriler, pe care o cumparä de la comunele Closani, Orzesti Maresesti si o transporta. cu care si carute spre vinzare la

Severin si Strehaia. El posea : 77 plugurr, 123 care cu bol, 20 cArute cu cal; 200 de stupr. Prin comuna trec 2 §osele : Bala - de - Arama - Negoesti - Severin si Baja - de - Al-ama - Padesul-Tismana - Tirgul - Jíü. Pe

Miga acestea mar sunt

inca.

2 §osele : una care se desparte din soseaua Bala-de-Arama-Tir -

si 23

gul-Jiti si merge prin satul Padesul la Vaeni, Ordesti i Clo-

Comunicatia se face pi-in sosele vecinale, care pun comuna

sani ; iar a doua, despartindu-se

din soseaua Bala-de-Arama-Severin, la locul numit Gura-Cheer,

Albeni, spre N.-V. cu Prigoria si spre S.-E. cu Poiana-Seciu

trece prin satele Camuesti si

rile.

hala.

Pe teritoriul Negoestilor, pe valle de litiga dealul Cornetul, sunt carbunI de pamint. Se zice cA odinioara ar fi locuit aci T'atad, sadind si o vie, numita Viea-Tatarascd.

Negoe§ti, com. rur., in jud. Mehedinti, plaiul Closani, la 55 kil, de orasul Turnul-Severin. Se compune din satele : Padesul, Apa-Neagra i Camuesti, avind mar multe mahalale. E situata, pe Valea-Motrulur.

Are o populatie de 2000 su-

Negoe§ti, com. rur., pl. Ama-

Negoesti de 52 elevr; z

flete, din carr 307 contribuabilf, locuind in 625 case ; 5 bisericr:

2 sunt in satul Padesul, 2 in satul Negoesti si I in catunul Camuesti, deservite de 3 preotr si 5 cintaretr; 2 §coale, una in satul Padesul si a doua in com. rur. Negoesti, conduse de 2 invatatorl i frecuentate: cea din Padesul de 40 elevI, iar cea din

www.dacoromanica.ro

Glogova, mergind spre Stre-

Budgetul comuner e la venituri de 1408 ler, iar la cheltuelT,

de 1081 leI, Vite : 1806 vite marl cornute, 102 cal, 1 500 of, 1100 rimatorr i 200 capre. Loc istoric in aceasta comuna este Padesul (v. a. n.).

Este udata in lungul sa.ti de riul Motrul.

Se margineste: la E. cu jud. Gorj ; la S., cu comunele Glo-

gova i Comanesti ;

la V., cu

com. urb. Baia-de-Arama ; lar la N., cu com. Orzesti si Sohodolul, din judetul Gorj. Mahalale sunt Bratiloveni, Balanesti, Porasti, Paiusesti, Hildani, a-Bobiestilor, a-Spinenilor si a-Ularilor.

Dealurr mar principale sunt : Dealul-Mare, Magura, CoastaMotrulur, Dealul-Spinenilor, acoperit cu vil si pomr roditorr, Dealul -Licaretilor, Dealul Bo-

NEGOWI

biestilor, Cuca, Plesa, Liara, Brusturi, Ziva i Leordisul. Dintre cimpii sunt : CimpulPadesuluI, PlAbaia si .5usara.

Val: Valea-MotruluI, Valea-

NEGOEM

480

Comerciul se exercita de 4 circiumad.

Budgitul comuneI e la

ve-

niturT de 6220,59 leI si la cheltuelT, de 4331,30 le!.

Are o populatie de 77 familii, san 316 suflete, din carI 82 contribuabilI ; o scoala, frecuentata de 41 elevi ; o biserica, deser-

vita de 2 preoti

i

i. cintaret.

Sta in legatura prin sosele

LocuitoriI sunt impamintenitT

Piraie: Aninoasa si Ogasul-

pletrite cu comunele : Ploesti,

Samanilor i cel de la Cracul-

Popesti, Tirgsorul-Vechia i T'irgusorul-Noti, Strejnicul,

dupá. legea rurala din 1864. Ef posea : 12 plugurT, 27 care cu bol, 133 vite marT cornute, 7 cal, 72 01 i 85 rimAtorT. Ape i drumurT (a se vedea com. Negoesti). In catun se gasesc ri fintini.

Mare i Valea-Moragilor.

luI-Burchi.

In comuna se gaseste plata bulla pentru fabricarea varuluI facerea pietrelor de moard.

etc.

Pamintul comuneI e ses, a-

pl. Tirgsorul, situata pe marginea aper Leaotul si a riuluT Prahova, la io kil, de capicala

vind numaT o movill, numita Gorganul, linga riul Prahova, actúa, se zice, de TatarT. rifara de riul Prahova, comuna maT. e udata de girlele : Vilsoara, Budurosul i Leaotul

judetului si la 4 kil. de a plaser.

(Iazul Moruzzi).

Negoe§ti, com. rur.,jud. Prahova,

Se compune din 4 catune: Negoesti salí Branistea, Zahaneaua, Piatra i tejarul sal Gavana, avind o populatie de 940 locuitorT, in carT infra si 7 familiT de Tigad, locuind in 225 case. Sunt 171 contribuabilI.

Se margineste cu comunele : Ploesti,

Strejnicul,

Tirgsorul-

Vechiii, Popesti, Brazi si tarani.

TA-

a doua la tejarul, fondata in 1888, si a treia la Zahanaua, fondata in anul 181i, deservite de 2 preotT; o scoala, infiintata la 1890, al carel local s'a construit din fondurile proprietaru-

luT, N. N. Turnescu si care e frecuentata de 43 blet1 si 22

com. rur. Aprozi-Negoesti, pl.

Negoesti, jud. Ilfov, situat la S.-E. de Bucuresti, pe malul sting al riuluf Argesul. Prin mij-

locul satuluI trece soseaua judeteana Bucuresti-Oltenita. Spre E., curge valea Aprozi. Aceasta

vale taie soseaua unde este

Negoe§ti, sat, cu 90 loc., jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Poiana-LaculuT.

Are treI biserici: una la Negoesti (Braniste), fondata la 1834,

Negoe§ti, sat, fAcind parte din

Negoe§ti, sat, in jud. Bacáti, pl. Trotusul, com. Clutul, situat pe dreapta TrotusuluI, maT sus de satul Girbovanul si in stinga cae! ferate si soseleT Adjud-Ocna, la

4 kil. si 200 m. de satul CA iutul.

pod.

Se intinde pe o suprafata de 2500 hect. Proprietatea apartine statulul, care cultiva. prin arendasiT sal

1860 hect. (zoo hect. sterpe, 40 hect. izlaz, 400 hect. padure).

Are o populatie de 350 suflete ; r moara cu abur! ; r ma-

silla de treerat cu abur!; i heleste' ; i pod statator ; o bise-

Are o populatie de 245 su

rica, cu hramul S-ti! VoevozT,

o biserica, cladita de lo-

deservita de i preot si 2 cin-

cultor!, cu ajutorul preotuluT Andrei, la 1805, deservita de 2 dintareti ; 2 circiumI ; 2 morf si o

taretI, care s'a zidit de Mateiti-

pilla de batut sucmane. Vite sunt : 3 ca!, 129 vite mari cornute si 34 porci.

191 oi si 338 por& Toata comuna se intinde pe o suprafata. de 2500 hect., din carI 1500 hect. pamint arabil; 300 hect. finete; 75 hect. izlaz; 25 hect. loc sterp ; 600 hect.

pe malul sting al riulul Argesul, Ruga soseaua judeteana Bucuresti-Oltenita ; a fost mdnastire de calugärite ; in 1884 s'a tre-

Negoe§ti, sat, in jud. Dolj, pl.

cut de la stat la com. si asta-zI se intretine cu spesele el, administrindu-se de un preot in-

padure. Se cultiva gindaciT de matase.

esti, jud. Gorj, pl. Amaradia, situat pe Dealul-Negoestilor si la E. comunei.

fete.

LocuitoriT se ocupa cu agricultura si cultura zarzavaturilor, s'ati impropietarit, in numar de 130, la 1864, cind

dat 515 hect. EI poseda.:

50 car i Tepe, 443 bol, 220 vacT,

StupI cu albine sunt 150.

flete ;

Amaradia, com. Negoesti, resedinta primarieT. Ved com. Negoesti.

Negoe§ti, atun, al com. Nego-

www.dacoromanica.ro

Basarab i sosia sa Elena Doam-

na, la 1643. Biserica e asezata

grijitor.

Comerciul se face de 6 circiumarl si I hangia. Numarul vitelor marI e de 319 si al celor miel de 2292. In timpul rezbeluluT din 1877,

NEGOlfqr1

NEGOIUL

481

divizia IV-a, comandatA de d-1

general G. Manu, a ocupat acest sat.

Negoesti, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Talpa.

Are o populatiune de 150 siflete; o biserica, deservita de dascal; i moara de apl. NumArul vitelor e de 106 capete.

Negoesti, trup de sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus - Mijlocul, com. Dragomiresti.

Negoesti, sati Branistea, sat, facind parte din com. rur. cu acelasf nume, pl. Tirgsorul, jud.

Prahova. Aci e resedinta com. Este situat pe loc ses, pe marginea aper Leaotui. Are o populatie de 524 suflete ; o bise-

rica, fondata la 1834 de d-na

de com. Aprozi-Negoesti, plasa Negoesti, jud. Ilfov.

Negoiasa, vale, jud. Vilcea, com. aineni, plaiul Cozia.

Negoesti, pddure a statuluT, in

Negoioasa, deal, jud. Baca'', pl.

intindere de 550 hect., pendinte de com. Negoesti, pl. Tirgsorul,

Trotusul, pe teritoriul com. Ca-

purile : Piatra (250 hect.) si GAvanul (300 hect.).

Negoesti, vale, izvoreste din Dealul-Dobricenilor si se varsa pe tArmul sting al riuluI Ot5.saul, in raionul com. Barbatesti, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Negoesti-Posta,sat, facind parte din com. rur. Budesti, pl. Negoesti, jud. Ilfov, situat spre E. de Budesti, pe malul sting al riuluT Argesul si pe calea judeteana Bucuresti-Oltenita. E format din 2 trupurT : Negoesti Posta.

reparata

Satul Posta e legat cu Ra-

in r 889, .cu ajutorul locuitorilor.

dovanul, spre S., printr'o osea

Safta Brincoveanu

i

vecinala care trece prin niste

Negoesti, fost sat, la gura ipiriuluTBAdilita, com. Lespezi, jud. Suceava.

locuri smircoase. Se intinde pe o suprafatA de 775 hect., cu o populatie de 91 locuitorT.

Negoesti, deal, jud. Gorj, pl. Amaradia, com Negoesti, intinzindu-se de la hotarui PoianaSeciurile, pana la catunul CA-

D-1 Gr. Filipescu, are 750 hect. si locuitorif, 25 hect. Se cultiva tot terenul afara de 55 hect., rezervate pentru iz-

lugareasa si separind apa Giovia

laz

de alnicul. Pe dinsul sunt sà-

sterpe.

dite multe viT.

i

85

hect., carT ramin

Nurnarul vitelor marT e de 114

si al celor miel, de 166. Negoesti, mofie nelocuita, in jud. Dtmbovita, plaiul Din] b ovita. Are

peste 6500o ariT padure.

Negoesti i Cenusari (Mosneni-), 'Mire particulara, supusa

Negoesti, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Ne-

regimuluT silvic inca din anul 1883, pe mosia mosnenilor Negoesti i Cenusari, pendinte de

goesti, apartinind d-luT Leonida Paciurea i locuitorilor clacasT.

com. Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Inainte apartinea in intregime raposatuluf Cornitoiii

Negoesti, pddure a statuluT, in tntindere de 325 hect., pendinte

sinul.

jud. Prahova, formata din tru-

Negoita, vale, In jud.

Buzati,

com. Gura-SaratiT, catunul Nen-

ciulesti ; incepe din Brinzeasca si da in pirful Sarata ; pe malul eT se vid ruine, carT, dupa traditie ar fi ale unuT fost schit ; poarta numele de: La-NuciT-luTNegoita.

Negoiul, com. rur., jud. Dolj, pl. Bailesti, la 71 kif. S.-V. de Craiova si la 12 kil, de resedinta plaseT Bailesti. Situata pe o mica coasta, numita Magura-CirsteT.

Se invecineste la N. cu com.

Bailesti, la S. cu Dunarea, la E. cu com. Catanele si la V. cu com. Rastul. Limita liniel de N. incepe de la cringul Brobintariul, merge cu directiunea N.-E. spre S.-V. panA

la magura Coteiasul. Limita Huid de S. incepe de la pichetul Galaoana, merge de alungul DunareT pana la pichetul Catanele, unde se intflneste cu linia limiter de E. Limita linieT de E. incepe de la magura Coteiasul, merge cu directiunea N.-S. pana la pichetul

numit Catanele. Limita linieT de V. incepe de la cringul Brobintarul, merge

de la N. la S., pana la pichetul de frontiera Galaoana. Terenul comuneT este ses, prezintind numal cite-va magurT, intre carT: rnagura Zavelca, magura Coteiasul i Magura-CirsteT.

Negoia, baltd,

îi

partea de E.

Este udata de &la Uriti,

a comuneT Salageni, pl. Podoleni,

ce se scurge din baltile de pe

jud. Fälciü, in suprafata de 3

mosia Rastul si se varsa in

hect.

Dunare, prin gira numita Zi-

www.dacoromanica.ro

IsTEGOMIRUL

482

NEGO1UL

Pe marginea DunAreT se afla ostrovul Galaoana, In intindere

care prin erla Uriti, se scurge In Dunáre ; Cotlova, care prin

pe mosia Negoiul, apartinind

plaseT si a comuneT ; se intinde printre piraiele : Valea-Lupulur si Valea-Lunga, afluente ale piriuluT Taita-Tiganca ; la N. are o prelungire, Dealul-Stubeilor ; la S., se uneste, in virful Almalia (37o m.), Cu dealul Tiganca;

d-luT V. M. TeodorovicT.

e unul din cele mal inalte dea-

gira Porumbul se scurge in

MeseriasT sunt: 4 flerarT, 2 lemnarT, 1 cojocar si ' cizmar. Stine se gasesc pe mosia Negoiul, producind brinza buná. Prin comuna sunt urme de zi-

lurT din plasa si judet, avind

toca, de pe comuna Catanele,

la pichetul atanele. In gira Uriti se scurge pe stinga gira Padureanul, la punctul numit Intinsura (cotul girlei). Baltile sunt : balta Renea,

balta Renea ; Lunga, Sacata, care strabat teritoriul comuneT, si se

intind de la com. Rastul la comuna Catanele.

Comuna Negoiul dateaza de nault ciad purta numele de Uriti,

$1 era situata pe grind.

Pe la anul ¡790, din cauza inundarilor dese la care era expusa com. Urlti, s'ají mutat locuitoriT cu casete lor la tirla (conacul) luT Neagoe, unde se afla azI comuna si de la el (Neagoe) comuna s'a numit Negoiul. Cdtunul de resedinta. este Negoiul.

Are o populatie de 1397 .suflete ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, zidita la 1816 de Hagi EnusT, fost proprietar al mosier Negoiul, deservita de doi precintäretT; o scoall mixta, ce functioneaza de la 1882,

00 sí

de 44o hect., acoperit cu padurT, apartinind statuluT, care o da in exploatare din zece in zece anT.

O moará de abur! se gaseste

durT vechT.

Calea comunala ce duce la Calafat si trece prin com, are In toata intinderea eT o lungime

Negoiul, mofie particulara, jud.

de 67 kil.; o alta cale comunall vecinall duce la Bailesti, avind o lungime de 24 kil. Sunt 6 circiamr si o bacanie. Budgetul comuneT e la veni-

In intindere de 6415 pog. A-

turr de 3733,90 ler si la cheltuelT, de 3222,74 leT,

Vite cornute 196, o/ si capre 98, porcT 47, ca! 12.

si

7

fete.

Dupa legea rurala din 1864,

7415 pogoane arabile, 1200 linean, 300 izlaz, 1806 pogoane loc sterp, baltl si vatra satuluT.

Mosia de pe teritoriul

co-

Negomirul, com. rur. O sat, in

mune! mi acelasT nume, pl. Mi-

jud. Mehedinti, pl. Väilor. Se margineste: la E., cu comuna Raci ; ta S., cu com. Drago-

lesti, jud. Dolj, in apropiere de

testi si Corbaile ; la V., cu

Dunare.

com. Temisani si Ia N. cu comuna Farcasesti si Valea-cuALA din jud. Gorj. Este situata pe vale, la 68 kil, de orasul

Negoiul, balt1t, situata la S. co-

Negoiul, virf de munte, in apropiere de frontiera, in plaiul Lovistea, jud. Arges. Dinteinsul purcede Culmea- ComarniculuT,

care desparte valea ArgesuluT de valea TopologuluT.

Are o l'Intime de 2547 m.

aceast6. mo0e, 6415 pogoane,

d'asupra niveluluT MariI. Din el izvoreste riul Argesul.

V. M. TeodorovicT, lar 7000 pogoane apartin locuitorilor improprietaritl dupa legea din 1864; si produce un venit de 25000 leT. In trecut intreaga

Turnul-Severin. Satul formeaza comuna Cu urmatoarele maha'tale : Voinesti, Buzesti, Sirbi, Grivei-din-Dos, Grivei-din-Fata, Velicani, Negulesti, Belgi, Topolita, Ursoaia, Oitesti, Popesti, Miscodani si Ursoita, avind pes-

te tot 7300 locultorl, din carT

d-luT

mosie apartinea PrincipeluT Milos ObrenovicT al Serbiel,

Milos ObrenovicT al SerbieT. Pe partea d-lur V. M. TeodorovicT

primarieT. Vez! com. Negoiul.

muneT se numeste Negoiul: din cu un venit de 59000 leT apartin

partine parte d-luT V. M. Teodo-

rovicT, aducind un venit anual de 59000 le! si parte locuitorilor improprietaritT dupa legea rurala din 7864, canora le aduce un venit anual de 25000 le!. In trecut apartinea PrincipeluT

se gaseste o moara de abur!.

sunt 152 locuitorT impamintenitT.

Suprafata teritoriuluT comund este de 10721 pogoane, din carT:

Dolj, pl. Bailesti, com. Negolui,

Negoiul, sat, jud. Dolj, pl. MIlesti, com. Negoiul, resedinta

doT

frecuentan de 68 baetT

405 m. inaltime ; e tliat de drumurile comunale Greci-Taita si Jijila -Balabancea ; acoperit in cea maT mare parte cu padurl seculare si nepatrunse.

Negoiul, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuneT Balabancea (si al catunului sati Tiganca-Taita); are o di-

207 contribuabilT, locuind in 266 case. LocuitoriT posea.: 40 plugurT,

69 care cu

rectiune generala de la N. la

carute cu cal; 750 stupT. Femeile din a-

S., brazdind partea de V. a

ceasta comuna se ocupa pe

www.dacoromanica.ro

boT,

7

NE GOM1RUL

483

NEGRAIA

lingl cultura cinepeT si a inultd, si cu cresterea gindacilor de matase.

pe el se aflá plantatiT de viT, pruni i padure.

Prin comuna. trece soseaua ce duce la com. Raci din judetul Gorj ; maT sunt 2 osele care o pun in comunicatie cu

Negosina, (Plopeni, Zärneas-

Are o populatie de 135 familiT, saa 594 suflete, din carT 169 contribuabilT, locuind in 137

Negosina, munte, In jud. Buzaa,

case; o bisericä de lemn, cu hramul Adormirea MaiciT Domnului, claditl pe la 1763, -de 24 calugArT de la schitul ce a fost maT inainte, In-Poiana., in Codrul-Manastirei si care azT e de-

Sunt treT bisericT, deservite

com. CAnesti, cAt. Negosina ;

de i preot si 3 cintAretT; o coa/á, conclusa de un invatator frecuentata. de 40 elevI. Budgetul comuneT e la veniturT de 1748 leT ; lar la cheltuelT, de 1347 leT.

servita de I preot si 2 cinta-

contine sare, precum si diferite

retT ;

ca), edtun, al com. CAnesti, jud.

cu 420 locuitorl si 98 case. Are sub-divizia Bondrea.

comunele Corabille, Dragotesti si MAtasari.

Vite: 600 vite mar/ cornute, 19 caT, 500 oT si 370 rimAtorl. DealurT maT principale sunt: Dealul-Mrenej, Poiana-Grinelor, Piscul-ToceT, Tîlva, Pelinasita, Florestilor, Viea -Mare, DealulGriveT,

Velicani, Belgi,

al-Pi-

fosile, maT cu seamA psilodonl.

tAtor

Negosina, mo)rie, in jud. Buzan, com. anesti, cAtunele Gontesti Pirlita, proprietate a statuluT, pendinte de Episcopie; are 1600

hect., mare parte locurl sterpe paclurea Negosina.

are 1620

si sterp, apoT izlaz, putine ara-

neproductiv. ImproprietaritT in 1864 sunt 5o fruntasT, 32 pAlmasi si 6 co-

i pAdurea Negosina,

dasT, stapinind 293 fäld si 6

nenilor NegosinenT;

cam de 270 hect.

tele si Ursoita. Pe teritoriul comund se afla carbunT de parnint in 6 locurT anume : in Valea-MreneT, in Viea-Mare, in Valea-GriveT, Velicani i In Ursoaia, in dealu-

rile despre E.

Negomirul, a'eal, se intinde din spre S.-V., din com. Negomirul, pendinte de jud. Mehedinti,

si se termina in hotarul com. FarcAsesti, jud. Gorj, pl. Jiul ;

zis Last, cumpArata de la Maria Moruzzi, care o mostenise de la Al. Moruzzi.

Intinderea mosieT e de 223

Semen, Valea-luT-Bot, Nene, aFintineT, Velicani, a-PiriuluT, aPorculuT, a.PetreY, a-Staner, ai UrSlAveiuluT, Detunatele suita.

mAtoarele piraie : Matca-Vaii-luTBot, Buzeti, Ogasul - Sirbilor, Valea-MreneT, Velicani, Nene, a-FintineT, a-ParuluT, a-Petrel, a-StaneT, Detuna-

14 /*Ala Mosia e proprietatea d-luT Be-

rala din carr 90 falcl cultivabile, 125 &id pAdure i restul

hect., cea mal mare parte gol

pe teritoriul acesteT comune, ur-

i frecuentatA de 29 copiT.

Vatra satuluT ocupa aproape

Negosina, mofie, In jud. BuzAti, com. anesti, proprietatea mos-

riulur, Dealul - Stand, Ursoaia Ursoita. VAT sunt : ValeaMreneT, Coteliciul, Valea - luT-

Este udatl in lungul sAti de apa JiltuluT, In care se varsa.,

o scoalä mixta, infiintata. In 1889, condusA de un insta-

turT, livezT

prajinT.

Negosina, pelure, In jud. Bu-

DrumurT principale sunt : la Ciumulesti (2 kil.), la Udesti (3

zall,

com. CAnesti, proprietate a statuluT, pe mosia Negosina;

kil.) si la Ioneasa (02 kil.). In 1803, Negotesti a SpAta-

are 446 hect., si consta din 3

rultif Basota, avea 34 liuzT, carT

trupurT : Dama, Badiloaia si CAlugarelul.

plateati bir 820 leT anual.

Negosineit (Valea-), vale, in jud.

Buzati, com. anesti, cat. Ne-

Negotestilor (Dealul-), a'eal, pe care este asezat satul cu acelasT nume, jud. Suceava.

gosina. Se maT numeste i Mir-

cea. Vez1 Mira (Izvorul-).

Negoteilor (Valea-), vale,

In jud. Buzati, com. Calvini ; in-

Negovani, mahala, in com. rur. Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

cepe din muntele Teisul si se Negovanul, munte, In jud. Gorj, scurge in riul Bisca-ChiojduluT.

Negotesti, sat, numit in partea S.-V. Poiana, si care maT inainte se numea Negutesti, pe mosia cu acelasT nume, jud. Suceava, com. Ciumulesti. E asezat pe coastele dealurilor Cucoseni, TAtAreni, Codrul si al MAnAstireT.

plaiul Novaci, la N. com. Polovraci ; formeazä malul sting al apeT OltetuluT.

Negoveneasa, Laltd, Ruga satul Pirvul-Rosu, pl. Cotmeana, jud. Arges. Contine peste.

Negraia, mahala, com. rur. Ro62

65157. Morolo Dleflonar Geogrculc. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

NEGREt (DEALUL-)

481

NEGRAIA

preuna cu mosiiie Zilistea-Trestieni i Sasilor, are o intindere de 1246 hect., din carT 1046

plasa Gilortuluf, izvoreste din com. Licuriciul, de la Magurastrabatind comunele Frumusei

rur., jud. Arges, pl. Galasesti, la 15 kil, de com. rur. Costesti,

hect. padure si 200 hect. pamint cultivabil i finete. Se arendeaza cu 8421 lef anual. Acest munte si Piciorul-Ciinelur ad fost date prin cartea de schimb, iscalifa la 24 Octom-

resedinta sub-prefecturer, si la

brie ¡818, de Arhimandritul Ioa-

alocurea, iar in alte partl dispar cu desavirsire. Largimea

52 kil. de Pitesti. Se compune din Adunati (Adunati-Negrasi),

chim, manastirer Margin en i , luind

variaza filtre

In schimb muntele Piatra-Arsa.

Negrasi (Piscul) .si Romanati, cu

Aceasta carte de schimb a

cerea peste dinsul se face prin vadurr si pe podurr, din care

o populatie de 1080 locuitorr,

fost prezentata. «cinstiter judecatoriT a judetulur Prahova» de cuviosul Paisie, Staritul Sinaer, and cu delimitarea hotarelor muntilor marelur Postelnic Fili-

esti, plasa Cerna-d.-s., judetul Vilcea.

Negraia, deal, jud. VIlcea, pl. Cerna-d.-s., com. Coeni. Negraqi, mar inainte Pis cul, com.

din carT 230 contribuabilT.

Are o biserica ; o scoala primara rurala ; 4 circiumr. Budgetul com, e la veniturr de 2027 leT si la cheltuelf, de

pescu.

2113 leT.

Negräita, pIrlu, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Coeni. Negra§i, sat, jud. Arges, pl. Galäsesti, facind parte din com. rur. cu acelasT nume. Are o bi- Negrea, sat desfiinfat, in ValeaGerulur, juct. Tecucid, comuna serica, cu hramul SE Teodor, Calmatuiul. A fost infiintat de deservita de 2 preotT si I &inCostache Negri, care era protaret. prietarul mosier. Facea parte din com. Liesti, avind si o biNegra§i, mar inainte Piscul, sal, sericà adusa din satul Liesti, cu 800 locuitorT, jud. Arges, pl. Galasesti, pe apa cu acelasT nume.

resedinta com. rur. Negrasi.

din locul numit Gura-Birladulur. Unde a fost satul i biserica,

nu se mar vede astazr de cit Negra§ul, mahala, facind parte din com. rur. Tesila, pl. Pelesul, jud. Prahova. E situata la poalele munteluf Negrasul, de unde curg maT multe izvoare de apl. minerala.

o cruce ; alaturr de ea este un

era casa lur Costache Negri ; astazr in aceste locurr nu sunt de cit 2 case proprietatea mostenirer Tache Anastasiu.

Negrea, numire data de locui-

Prahova ; curge spre S.-V. si

unde a fost satul cu acelasT

se varsá in riul Doftana, pe ma-

nume, com. Calmatuiul, jud.

lul sting, tot in raionul comu-

Tecuciti.

torT

mofier Slobozia - Negrea,

ner Tesila.

Negra§ul (Muntele -), proprietate a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, fost pen-

S.,

Negreni si se varsa in Amaradia, la com. Hurezani-d.-s., unde reteaza Culmea-Dealulur-cu-Perr. Tarmurile sunt ripoase pe

I 3 m., iar

tre-

2 se gasesc in com. Negreni, iar i in com. Frumusei.

Negreana, vale, in jud.

Gorj,

pl. Gilortul ; dà scurgere apelor piriuluT Cu acelasT nume este formad. din Dpalul-Negreni si Dealul-cu-PerT, numit i Dealul-

Scrader; are o intindere de aproape 21 kil.; largimea-I variaza intre 1000 si 1500 m.; pe aceasta vale se afla situate comunele : Frumusei, Negreni si Licuriciul.

Negreasca,

in jud. Buzad, com. Simileasca, cat. Odaia-Banulur, proprietate a statulur, pen-

dinte de Banul; are 620 hect., maT toate arabile i padurea tuculeasa.

loc izolat, numit Cerdacul, unde

izvoreste de la N. com. Tesila, pl. Pelesul, jud.

Negra§ul,

Mirer, curge de la N. la

Negrea-Potirnichea-Cocora§,

Negreasca, vechia numire a moCotorca, jud. Buzar', com. Cotorca.

Negreasca, numire ce purta un trup din mofia Mitropoliel, pe care se afla orasul si domeniul Alexandrier, jud. Teleorman.

Negreasca, pirliaf, In jud. Buzad, com. Simileasca; izvoreste din padurea Frasinul, primeste

mofie particulara, de 1430 hect., In jud. Covurluid, pl. Siretul, com. Minjina.

viroaga Strimba, uda comuna

Negreana, pîrîi, in jud. Gorj,

Negrel (Dealul-), deal, se in.

Maxenul si se varsa in riul Calmatuiul la comuna Albesti.

dinte de manastirea Sinaia, com.

Tesila, jud. Prahova, care, im-

www.dacoromanica.ro

NEGRET (VALEA-)

NEGRENI

485

tinde In partea de S.-E. a sa-

Dealurile principale sunt: Dea-

taita Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vasluiti ; formeazg un podis pe a cAruT coastA e situat satul Munteni.

lul-Negrenilor spre V. si Dealul-Gilcestilor la E.; cel d'intiiti o desparte de albia GilortuluT, iar cel d'al doilea de Amaradia.

ca!, 180 bol, 65 yac!, 1320 oT, 43 porcT.

Comuna se intinde pe o suprafata de 1875 hect. Comercial se face de 4 cir-

Negrel (Valea-), vale §i phi:7,

In partea de E. a comund

clamad'. Veniturile si cheltuelile co-

izvoreste din fundul VgeT-Negre,

este lacul BAggul, care acoperA

munale, sunt de leT de 2745,83.

com. Osesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, curgespre S. si, unindu-

o suprafatA de aproape 1 hect.

Sunt douA sosele : una nationalA, care inlesneste comuni-

se cu piriul Helesteul, la local

Negreni, com. rur., jud. Olt, pl.

numit Durducul, se vars1 in

Vedea-d.-j., compusg. din 2 eltune : Negreni si Chiteasca. E situatI pe valea Negrisoara,

catia spre Slatina si Pitesti si a doua comunalg, care o pune in comunicatie la N. cu com. §uica si la S. cu com. Birci. Tot teritoriul comuneT spre E. este un cimp intins.

pirtul Stemnicul, tot pe teritoriul com. Osesti.

Negreni, com. rur., jud.

Gorj,

pl. Gilortul, la S. de com. Frumusei si pe aceeasT vale (Negreana).

Se compune din

cAtunele :

Negreni, BAleasa si HAinari.

E situatA pe yes, coastA

si

vAlcele, pe ambele tArmurY ale piriuluT Negreana si are o suprafatA de 1382 hect., din carT :

la 24 kil. de capitala judetuld si la 6 kil. de TAtulesti, resedinta plAsef ; are o populatie

E udatA de valea Negrisoara,

de 333 tamiliI, san 160o suflete, din carl 360 contribuabill, loca-

in care del válcelele : HotaruluT, BerbeculuT, Gropilor, Fa-

id in 320 case.

guita, toate In partea de K;

Sunt 3 bisericT, (douA in Negreni si una in Chiteasca). Cele

Scoarta, NeamtuluT, Gura- VAiT, PAruluI si Islroaia, la V. Pe %ralea

din Negreni sunt fondate, una

Negrisoara curge apa cu acelasT nume, In directia N.-S.

In anul 1843 si reparatA in 188i, avind de ctitorI pe Diaconul Ion Cucu, Preotul Nicolae, Ion Ne-

Negreni, com. rur., jud. Vlasca,

greanu si altiT, a doua in anul

pl. Glavaciocul, compusg din cl-

1872, avind de ctitorT pe Preotul

tunde: Negreni-d.-s., Negreni-

1 1 hect. izlaz,

C. Alexandrescu, Diaconul Ni-

" Are o populatie de 243 famili!, saa 925 suflete, din carI

colae Flora si altiT. Cea din Chi-

d.-j. si Osebiti-Negreni. E situatA la extremitatea N.-V. a judetului

280 hect. pAdure, 490 hect. arabile, 552 hect. finete, 37 hect. vie, 42 hect. livezT si prunT si

Teleorman, pe partea stingl a

137 contribuabilT ; 2 bisericT, de-

teasca s'a zidit la 1881 de Preotul C. StoicInescu, Gheorghe

servite de i preot si 2 cilla-

Cojocaru, Radu Pielaru si altiT.

la 37 kil. de Obedeni, resedin-

retI; I scoala, frecuentatA de 35 elevi.

Sunt deservite de 3 preotr.

ta plAseT Glavaciocul-Neajlovul,

Are o scoalA, frecuentatA de 71 copii.

la 72 kil. de Bucuresti si la 40 kil. de statia drumuluT de fer

Mal inainte, comuna a fost pe dealurI si vilcele si mal In urmä s'a asezat pe Valea-Ne-

Titu.

PAminturile cele mal bune pen-

tru culturg. sunt numal pe vale;

pe coaste sunt pometurl si vil. Locuitorli sunt mosnenT. El posea: 46 plugurI, 75 care cu bol, 3 carate Cu cal ; 453 vite marl cornute, 18 cal, 778 oT, 62 capre si 266 rimAtorl. Budgetul e la veniturT de leI 1525, banT 85, lar la cheltuelT

de lei 1375, banT 58.

Comunicatia in Negreni se face prin soseaua judeteanA Petresti-d.-s.-Craiova ce trece prin comung.

In comung se gAsesc : 14 puturI si. 19 fintinT.

grisoareT.

CAtunul Chiteasca se mal numeste si Matul. MeseriasT sunt : 4 cizmarl, 6 cojocarI, 3 dulgherl si 2 zidarl. E1 desfac -produsul munceT lor la Slatina si Pitesti. LocuitoriT sunt mosnenl, afari de 75 familiT, carl s'ají impro-

prietgrit la 1864, pe proprie-

tatea DoamneI María T. Oilsanu, din care li s'ad dat 188 hect. El' posea : 20 Tepe, ro

www.dacoromanica.ro

apeI Clenita, la 82 kil. de Giurgiti,

Are o populatie de 1288 suflete, din carT 240 contribuabilf. LocuitoriT sunt mal totl mosned.

Comuna constitue singura o parohie cu numele de Negrenid.-j. Are : i bisericl, facutA la 1863 de locuitorl, ca hramul AdormireaMaiceI Domnuluf, de-

servitA de un preot si 2 cintareV; o scoall mixt1 cu 4 clase, condusl de un invatAtor si frecuentata de 23 1:10 si 3 fete. Budgetul comuner e la veniturf de 3485 leT si la cheltuelf,

de 2487 ler.

NEGRETI

486

NEGRENI

Negreni, cdtun, de resedinta, al

Comerciul se face de 3 hangiT.

Gorj, se intinde pe o suprafata de 476 hect., dintre carT: wo hect. padure, 180 hect. arabile, 170 hect. finete, 1 o hect. vie,

Negreni, sat, fácind parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Vedea- d.-j., jud. Olt. Are o populatiune de 1265 locuitorT ; 2 bisericT, una fondata. in 1843 si

12 livezT.

Are o populatie de 80 familiT, sari 265 suflete, din carT 77 contribuabill ; 1 bisericä de

sani,

cu o suprafata de 781

hect. si o populatie de 1 o fa-

comuneT cu acelasT nume, jud.

reparata la 1881 si a doua fondata' la 1872.

miliT, sati 48 suflete. Mosia e formata din douà trupurf, din care o parte o stapinea Negrescu, iar o parte Costeanu. Vite : 14 boT - si vacT, 5 cal si I 1 pord.

Negre§ti, com. rur. .51 resedinta plaseY, pl. Fundurile, jud. Vasluir', la 32 kil, de orasul Vas-

lemn, refacuta de locuitorT in anul 1889, deservita. de I preot si 1 cintaret.

Negreni, sat, acind parte din -

LocuitoriT sunt mosnenT. ET

de 254 locuitori. Cade in partea

alta a riuluI Birladul, care o stra-

posea.: 13 plugurT, 28 care cu bol, 1 caruta Cu cal, 133 vite

de N. a com. P'aci trece calea

bate in toata intinderea el si

ferata Piatra-Rimnicul si soseaua

mar! cornute, 8 caT, 228 oT, 22 capre, 74 rimatorT.

n atio nalà Rimnicul-Riul-Vadului.

de-a stinga piriuluT Rebricea. Este formata din satele : Negresti (Tirgusor), Negresti (sat), Valea-Mare si Cazanesti, pe o

In catun se gasesc: 6 puturT si 8 fintinI.

com. rur. Mihlesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o populatie

E situat la 0/51 kil. de caunul Mililesti, unde e scoala.

Negreni, deal, in jud. Gorj, Negreni, sat, ra'cind parte din com. rur. Piscani-Negreni, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel. Va-

lea-Catil separa acest catun de Piscani, cu care formeaza comuna Piscani-Negreni. E situat pe malul sting al riuluI Doamna, la poalele dealuluT Piscani. Ad i este resedinta com.

a-

partinind com. Licuriciul. Are directia N.-S., incepind de la culmea Magura-MuereT, este coprins intre Valea-LicuricluluT la

E. si valea Hurezani-d.-s., la V., si se termina' in Valea-Amara-

luiti, situata de o parte si de

suprafata de 4627 hect. si cu o populatie de 577 familif, saii 2862 suflete, din carl 277 contribuabilI.

Pe teritoriul com, se afla o padure cam de 1000 hect. Are 2 scolT, una de baetT, si a doua de fete ; 3 bisericI ;

lo-

Negreni, pl. Vedea-d.-j., judetul

3 mori. Comerciul se face de 86 persoane. Vite: 1443 vite marl cornute,

cuitorT ; o biserica, deservita de 1 preot si 1 dascal ; o moara

Olt, pe care se cultiva 8 hect.

119 cal, 1746 oT, 46 capre si

vie.

cul, jud. Vlasca, lipit cu Ne-

wo rimatorl.. Locuitorif pose& 300 stupT cu albine. Budgetul com. e la veniturT de 10098 leí si la cheltuelT, de

greni-d.-s.

9490 leT.

Are o populatie de 515

dieT.

Negreni, deal, in raionul com.

si o pita. Pana la 1851, cat. Negreni Negrenide-Jos, atun, pendinte forma singur o comuna, avindu-sT primaria si scoala deosebita.

coala dateaza de la 1840.

de com. Negreni, pl. Glavacio-

De la 1851, unindu-se cu cat. Piscani, s'ati unit si scoalele, for-

Negreni-de-Sus, atun, in jud.

mindu-se una singura cu resedinta in Piscani.

Vlasca, pendinte de com. Negreni, situat in partea de sus a com. si lipit cu Negreni-d.-j.

Catunul este udat de la E. spre V. de girlele : Chitoaia, Din-PruniT-Zamfiref, FintineT, si la S. de Girla-CatiT, care se varsa

In riul Doamna, pe malul sting. In mijlocul satuluT e un mic platoq cu o vedere incintatoare asupra diferitelor vaT din jurul sati si care predomina valea riuluT Doamna.

Tirgusorul Negresti, satul Negresti, Valea-Mare si Cazanesti, formeaza un singur trup de mosie, pe o intindere de 4008 hect., proprietatea printuluT N. Gr. titti.

Negreni-Osebiti, sati OsebitiNegreni, cdtun, pendinte de Negre§ti,tirgufor, in centrul com. com. Negreni, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca.

Negrescu, sat, care se mal numea si Siliscani, in partea de S. a com. Brateni, jud. Boto-

www.dacoromanica.ro

Negresti, pl. Funduri, jud. Vaslula, infiintat la 1814, situat pe tarmul sting al riuluT Birladul,

pe un podis inalt. Are o populatie de 195 miliT, sati 963 suflete.

fa-

NEGREVrI

NEGRI

487

Este resedinta comuner si a

Negre§ti, sat, in jud. Neamtu,

Negre§ti, mahala, jud. Vilcea,

plaser.

pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,

com. rur. Genuneni, pl. Oltul-

Are : o judecatorie de ocol; 2 companir de dorobantr ; un

situat pe valea piriulur cu ace-

d.-s.

bluroti-postal ; un medie; o moa-

lasT nume, futre ramura de deal Muncelul i Negresti.

Negre§ti, ramura muntoasd, ce

2 §coale, una de bletr, infiintata la 1865, frecuentata de 46 elevr si a doua de fete, infiintata la 1871, frecuentate de 28 eleve; o biserica de lemn, fama de locuitorT la 1837. In curtea bisericeT se afta o cladire mare de piatra, neter-

Are o populatie de 1057 suflete, cae locuesc in 235 case ; o biserick deservita de i preot si 2 dascalI; o scoala, frecuen-olarie si i rotarie. Vite sunt : 178 bol, 150 vacT,

Muntir-Horaitef, bogatT in cal-

minatd, al carel zid e ridicat

300 of, 50 car, 100 rimatorl

pana la ferestre, avind o inAltime cam de 8 metri si o grosime de mar bine i in. De a dreapta riulur Birladul, spre V. de tirg, se afll un ra.-

84 juncT.

Aceste ramurr sunt acoperite cu padurr intinse de brad, intre carT se gaseste si stejar de constructiunr.

ra. ;

diac numit Iurcesti, compus din

felurip copad, ce ati o desime de nestrabatut. In tirgusor se mar afla un feredeti al comunitater izraelite, o sinagoga si mar multe scolf

tan. de 76 elevr ; 2 morT de apd ; I herastran ; i fierarie ;

Negre§ti, numire ce se da mat inainte satulut Calugarita din com. Stanita, pl. Siretul-d.-s., jud. Roman.

Negre§ti, sat, in jud. Vasluiti, com. Negresti, pl. Funduri, ala-

turca de tirgusorul Negresti, in partea de S.-E. Satul e cu

evreestr.

mult mar vechiti de eh tirgul,

Tirgusorul nu e réscumparat locuitoril platesc bezmin catra proprietar pentru locurile ce

cadí pe la 1814, d'Id s'a infiintat tirgusorul, satul Negresti exista.

ocupa.

stinga riulur Birladul, despartit de tirgusor prin un mic 'Afilas

In zile de sarbatorl se fac insemnate iarmaroace de vite. Vite : 372 vite marT cornute, 926 or, 59 cal, 46 capre i 58 rimatori.

Locuitorif posea 208 stupT Cu albine.

Negre§ti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Husnicioara. Are 75 case.

Negre§ti, sat, facind parte din com. rur. Beleti, pl. Podgoria, jud. Muscel. Cade in partea de N. a com. Are o populatie de 538 locuitorl ; o locuitorl.

biserica claditá de

Gira arcinovul i valea Lentea, dupa ce uda. cat. Negresti, se impreuna in. centrul luT.

E asezat pe o costisk de a

avind o intindere de 225 hect. si o populatie de 134

se prelungeste pe hotarul dintre

com. Dobreni si com. Cacaoani, jud. Neamtul. In partea de V., face legatura cu ramura Muncelul, i spre N. de aceasta, cu ramura Cracaul-Negru

car.

Negre§ti, sfoard de mofie, in jud. Buzar', com. Pietroasa-d.-s.,

proprietate a mosnenilor Negrestr; are 110 hect., din care 53 padure.

Negre§ti, mofie, in jud. Neamtu, com Dobreni, pl. Piatra-Muntele.

Are un venit anual de 23774 ler.

Negre§ti, pîrîf, izvoreste dintre ramurile muntilor Muncelul Cuejdiul, in com. Dobreni, pl.

san 668 suflete. De a dreapta riulur Birladul, pe tarm, se afil o mica mahala compusa din vr'o 25 familir de

Piatra-Muntele, j ud . Neamtu ; cur-

Tiganf, carT sunt stabilitr aicr de

breni, care e .situat aproape de

la 1864; maI 'nainte locuiati in padurea de pe teritoriul acester comunr; er se ocupa cu ciubotarja, etc. Acestr Tiganl sunt improprietarill dupa legea rurall din 1864 si sunt descendentr din desfiintatif robT ai Hatmanulur

imbucatura din dreapta cu plaiul Almasul, si aproape de varsarea

ge pe o vale ingusta, formata de

acele ramurr, udind satele Poiana-Almasulur, Negresti si Do-

sa pe dreapta ptriulur Cracaul.

Negre§tilor (Dealul-), deal inalt, filtre com. Neagra-Sarulur Sarul-Dorner, jud. Suceava.

Mavrocordat, vechiul proprietar al mosier Negresti.

Negri, com. rur., in extrenaitatea de S. a jud. Roman, la 34 kil.

Vite sunt: 22 car, 160 vite marf c omite, 34 rimatorr

de resedinta judetulur si la 9

Nicolae

500 or. Sunt 40 stupT Cu albine.

www.dacoromanica.ro

kil. de a piase'', pe malul sting al riulur Siretul. Este asezata parte pe ves, parte pe deal si e

NEGRI

NEGRILE§TI

488

formata din satele : Bradul, Calinesti, Dragesti, Migla, Negri Ursoaica, cu resedinta in satul Calinesti.

Negri (Valea-liii-), vale, in jud. Buzaii, com.

Manesti ; Incepe

de la Bisocuta si se scurge in Negrilesti, com.rur., j ud. Tecuciti, pl. Nicoresti, situata in valea

1-10 Slanicul.

Are o populatie de 274 famili!, sal) 1133 suflete, locuind

Negrila, vale, la E. de satul

In 294 case ; 3 biserici : 2 de lemn sí una de zid ; o scoala

Mindresti, com. Puteni, jud. Tecuciti ; formeaza limita intre jud. Covurluia i Tecuciti.

mixta.

Budgetul com. e la veniturl de le 3314,87 si la cheltilelI, de lei 3289.

Sunt 723 vite mari cornute.

Negri, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, spre S. de orasul Roman, la 34 kil, de el si la 9 kil. de resedinta plaseT, pe malul sting al riului Siretul. Este asezat pe ses. Are 85 fama!, locuind in 86 case. Acest sat este infiintat in 1879, prin

dare de pamint la insuratef numit ast-fel in amintirea lui C. Negri.

Locuitorii posea' 134 vite marI cornute.

Negri, stalie de

jud.

Putna, pl. Racaciuni, com. Orbeni, pe unja Mar5.sesti-Bacati,

Negrileasa, pirta, izvoreste de sub muntele Muncelul, com. MAlini, jud. Suceava, si trece in Bucovina, unde se varsa in Moldova.

Negrilesti, com. rur., in jud. Putna, pl. Vrancea, situata pe malul sting al Putnei, sub dealurile Zeica i Babel, la 20 kil. de resedinta sub-prefecturei si la 57 kil, de capitala judetului. Teritoriul comunei este udat de piraiele Dejiul, Tivitaul, Arseminoaia i Petra-Leir si de riul Putna. Solul comund este accidentat, comuna fiind asezata pe dealuri psietroase si pe un podis argilos.

Se compune din catunele :

pusa in circulatie la 13 Sept.

Grumazesti, Negrilesti, unde e si primaria, si Vrincioara.

1872. Se afla intre statiile Sascut (9.3 kil.) l Rácaciuni (6.8

Are o populatie de 225 fasati 1004 suflete; o bi-

kil.). Inaltimea d'asupra nivelului Marif e de I14n1.84.

seria parohiall, cu hramul S-ti! VoevozT, in cat. Negrilesti ; o scoala mixta, frecuentata de 15

Venitul acestel statiI pe anul 1896a fost de 31336 leY, 30b.

copiI.

In anul 1886 erati 205 con-

Negri, lac, jud. Prahova, com. Ghirdoveni, pl. Filipesti.

tribuabilf, lar in anul 1869 erati 182.

Budgetul comund e la

Negri, vale, in partea de N. a com. Bordeni, pl. Prahova, jud. luat numele de la Prahova; apa neagra, ce curge pe dinsa.

Negri (121pa-lui-), deal prapastios i acoperit cu pasuni, in jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., com. Lacul-lui-Baban, in partea

de V.

practica de catre 2 circiumarf, 6 rotar! si i morar.

ve-

nituri de 1783,74 leT si la cheltuelI, de 1699,06 leI. Totalul paminturilor de cul-

tura e de 1020 hect. Locuitorii posea.: 30 pluguri de lemn, i de fier si 4 mori de apa ; 46 cal, 288 bol, 366 yac!, 103 pord, 2256 oT si 32 capre ; 227 stupI cu albine. Industria si comerciul se

www.dacoromanica.ro

Birlazelului, la 17 kil. de capitala judetuluI si la 32 kil, de a plaser. Este compusa din 4 catune : Negrilesti, Slobozia - Baneasa, Slobozia-Corni i Slobozia-Talpigi.

Are o populatie de 361

fa-

mili', sati 2206 suflete, din care 418 contribuabili ; 2 biserici:

una In Negrilesti si a doua in Talpigi, deservite de 2 preotl si 4 cintaretI; 2 §coale, una In satul Negrilesti,

infiintata

la

1868, frecuentata de 37 1310, iar alta in Talpigi, frecuentata. de 44 copii ; 2 morl de apa, Cu vapor; 4 masini de treerat, 7 de secerat, I de batut porumb ; 2 vinturatorl si I masina de legat snopi, toate, proprietatA d-lui Iordache Giurgea, fost prefect al judetului. Vite : 1780 vite marI cornute, 420 ea! si 2073 oT. Veniturile i cheltuelile co-

muneI se urca la 8306 50 bani.

Prin comuna trece soseaua comunala care vine din soseaua nationala Tecuciii-Birlad si trece prin satele : TigAne$ti-No!, Ungureni, Slobozia-Blaneasa, Negrites& Slobozia-Corni si se termina in satul Talpigi. Se margineste la N. cu ptriul Birlazelul-Vechiti, la S. cu piriul

Blaneasa, la E. cu dealul Talpigi si la V. cu padurea arligul.

Negrilesti, ciftun, in comuna cu acelasI nume, pl. Vrancea, jud. Putna, situat pe malul sting al Putnef, sub dealurile Zeica si Babel Bahna.

i

strabatut de piriul

Are o biserica parohiala, cu

NEGRILETI

469

hramul SE VoevozT ; i

coald

mixta frecuentatg de 15 copil.

Negrile§ti, sat, fgcind parte din

NEGRU (PiRiUL-)

com. Birci. In acest piriti

In

se varsg vgile FaguluT, Popilor, Berbeculur, Hotarulur, Scoarta, NeamtuluT,

Gropilor,

PiriuluT,

comuna cu acela§T nume, jud. Tecuciti, situat pe valea Birla-

Belita i Isgroaia. Se varsg in

dula AicI este rqedinta comuna

muna BAltati.

Are o populatie de

Plapcea-Mare, la S.-E. de co-

Negri§oara, pirig, in jud. Suceava, pl. Muntele ; izvorqte

ricg cu hramul SE Nicolae, fgcutg din cárlmidg in 1854 de defunctul Iancu Giurgea, tatgl

de sub muntele TunzAria; face hotar intre comunele : Dorna

o

Pruncu.

Are un venit anual de 23000 Proprietatea mal posedg : boT,

fa-

195

proprietatea d-lul Anton Gh.

8

cal, I() vacT,

5

bivo-

lite, to plugurr.

bise-

miliT, saU 700 suflete ;

Negrite§ti, mofie, in jud. Neamtul, pl. Bistrita, com. Roznovul,

arul-Dornir, pe o lungime de

Intinderea totalg a moiel e de I000 hect., din care o parte s'a dat locuitorilor improprietgritT, din

satul Negrite0, la

1864.

io kil.; infra in com. Bro§teni

d-lul Giurgea.

Comertul se face de

4 cir-

ciumarr.

Negrile§ti, sal:" Catalina, catun, pendinte de com. Scurtul, pl. Glavaciocul, jud. Vlwa.

Negrile§ti, parohie, in comuna Cu acelag nume, pl. Vrancea, jud. Putna, avind i bisericg parohialg, cu hramul Sf. VoevozI, in cgtunul Negrilqti.

la irnbucAtura-T cu Toplicioara; strgbate i aceastä comung pe o intindere de 6'/2 kil. §i, dupg ce a invirtit un her5.strAti i o moriscd §i a format un iaz pen-

Negru (Dealul-), vhf al inun-

tru hait, se varsg in Neagra-

Vilcea, pl. Cozia, com. Robqti, numit ast-fel dupg multele pir-

Bro§tenilor. PrimWe din stinga: Piriul-SihAstrieT, PäItiniul, Toplicioara, Piriul-PinuluT, PiriulPaltinuluT, i din dreapta: Catrinarul, Piriul-Bradulur, Piriul-Opcioarer, Jumaltul,

Dgrmoxul, mgrit cu Piriul-

telui Monteorul, pl. Vrancea, jud. Putna.

Negru (Dealul-), deal, judetul joale ce sufere din cauzg cg produce multe ferie i locuitoril sunt silitT a le arde maT

In totT ata Negru (Lacul-), lac, in judetul

Negrileqti, izolat, la S. satuluI Porcgretul, jud. Vasluiti, plasa Racova, com. Doagele. Se zice cg in aceastg localitate ar fi fost din vechime un t'ir-

Negri§oareI (Dealul-), deal, in

gupr, numit Negrile0, de pe

E. de comuna Rado0 i se ter-

Negru (Lacul-), baila §i »tia"-

timpul lui tefan -cel-Mare, care nume i s'a dat de un logofgt al slii Negrilg. Astg-zI pe aceastä localitate

ming d'asupra acester comune.

tind, in jud. R.-Sgrat, pl. Mar-

se face culturg de cereale. Cind

se arg adinc cu plugul, se scot cgrAmizT i pietre de format

jud. Gorj, plaiul Novaci, incepe din muntele Florile-Albe, spre

Negri§oara, pirig, se formeazg

in partea de V. a comuneI Spineni, pl. Vedea-d.-j., judetul

i se varsg in riul Vedea.

Negri§oara, pida, izvorind de la S. com. uica, trece prin centrul comuna' Negreni, plasa Vedea-d.-j., jud. Olt, avind di-

rectia de la N. la

S.

i

intrg

te0i, in partea de V.; contine caracudg mgruntg, ce se consuma de locuitorr.

ginea-cl.-j., com. 1:35.1Wi, formatg

Negri§ori, vale, jud. Vilcea, comuna Fometqti, plaiul Hore-

de revArsgrile rlur. Slimnicul Cotatcul ; este acoperitg cu stuf.

zul.

Negru (Pirful-), pirta, jud. BaNegrita, deal, jud. Mwel, plasa Arge§elul, com. Pucheni.

mare.

Ok,

R.-Sgrat, pl. Ora§uluT, com. Co-

ScorwuluT.

Negrita, vale, jud. Vilcea, plasa Cerna-d.-s., com. Broteni, izvorqte de la V. comuneI, udg cgtunul

erbg.ne0i

cAti, pl. Trotu§ul, com. Matastirea-Ca.$inul; curge prin lunca BrAdetul i se varsg d'a dreapta

Ca§inuluT, dupg ce s'a mgrit cu pîrîiauI Tartoiul.

i se varsg Negru (Pirtul-), pirîü, Tese de

in dul Cerna, tot In raionul comune! Brf4teni.

NegriTe§ti, sat, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Roznovul, avind o populatie de 24 familif.

www.dacoromanica.ro

pe mo§ia Plriul-Negru, jud. Do-

rohoiti, com. Dersca, pl. Berhometele, i se varsg in piriuI Mol nita.

Negru (1311-1u1-), pirtg, izvoreqte

NEGRU

din pldurea cu acela$T nume, strabate cat. Vlade$ti-Paminteni, pl. Riurile, jud. Mu$cel, $i se

varsa in riul Bratia, pe tarmul drept.

NEGRUL

490 conescu i Nicolae Sin Bucur, la 1859, Iunie.

La dreapta, d'asupra

u$eT,

sunt zugravitT Radu Negru Voevod i Nicolae Alexandru Voevod ; restul este stricat ;

iar la

Negru (Pfriul-), pîrîia,c, in jud. Neamtu, pl. de Sus -Mijlocul, com. Vinatori-Neamtul, numit ast-fel din cauza apelor sale,

stinga sunt zugravitT 2 barbatT

care coloreaza in negru saii ruginiti pletrele din albia luT, cu pulberea adusa probabil din vre-

stolul (dintr'o bucata de platra.), cioplit frumos, $i in zid, jos, in

un teren feruginos, situat imprejurul schituluT Sihastria.

Negru-Voda, sati Radu-Vodä, fost schit mic, scobit in plata, comuna Badeni-PamintenT, plaiul

$i 2 femeT ale caror nume s'a $ters. In mijlocul altaruluT este prea-

La intrarea in schit este o chilie de birne. Ad $edea un

parte printr'o valcea, com. Be-

luT Dimbovita $1 pe creasta unuT

preotiT din Cetateni-din-Vale.

munte maret de piatra, unde nu potT urca de cit cu multa

In toate verile este vizitat de un numeros public. M. S. Re-

anevointa. Acest schit, care dateazä din timpul luT Radu Negru Voevod, este inconjurat cu prapastiT $1 muntl acoperitT cu

gele Carol Liti l'a vizitat in dona rindurl.

Negru-Vodä, sal Cetatea lui

padurT seculare $i livezT frumoa-

Negru-Vodä de la Stoene§ti,

se, strabatute de Dimbovita. In partea stinga a schituluT,

fostd cetate, acum loc izo/al, pe

unde, spune traditia, in timpul serviciultd divin '$1 facea rugaciunea Doamna, sotia luT Radu Negru, fiind catolica. Biserica era despartita in doua : o parte pentru Doamna Ana $1 alta pentru Radu-Negru. Sub acela$T acoperemint, doT

Meghe$el navalise in Tara. Ace$tI ducT ungurT azurä mortl in acea batalle. (N. Balcescu, «Ist. Rom. sub Mihaiti-Viteazul»).

Negru-Vodä, VezT Cascioarele, jud. Ilfov.

pozitiunT, pe tarmul sting al riu-

se vede o scobitura in plata,

o$tireT CraiuluT Unguresc, Ludovic Liti, care sub comanda luT Nicolae Garan $i Simion

partea din launtru a altaruluT, curg 4 izvoare cari izvoresc tot prin altar, $i de uride femeile latí apa spre a tamadui pe suferinzl de diferite boale. pustnic care, une orl, servea liturgia $i vespera. Pana la 1871 s'a oficiat ad sfinta liturgie de

Dimbovita, jud. Mu$cel, situat in una din cele maT admirabile

Acest loc mal este vestit prin-

tr'o batalle ce ci$tiga la 1342, Dragomir, comandantul puterilor luT Ladislail-Voda, asupra

malul DimboviteT, jud. Mu$cel, com. Badeni. Are treT coltlinaltT in treT directiunT opuse si in loe de $anturT, are abize adincT, pe la poalele carora curge riul Dim-

bovita. Aceasta citadela cavalereasca, ce incununeaza culmea muntilor, era inconjurata de un

Negru-Vodä, pisc, spre V. de Ripile-TurnuluT, de care se desrevoe$ti-PdmintenT, plaiul Nuc$oara, jud. Mu$cel.

Legenda spune ca acolo $edea Negru-Voda cind se batea ca Mari!. Se mal zice ca Negru-Voda cind s'a batut cu TAtariT a potcovit cati cu potcoa-

vele intoarse, ca sa

ga-

seasca cind s'ar intimpla sa-T dus bata, ci sa creaza de vale.

Negru -Vodi (Cetatea - lui ruine de cetate, pe dealul Gruiul, jud. Buzail, com. aringa,

pe care traditia le atribue lui Radu-Negru, de $i par a fi mult mal vechr. Se gasesc burT, resturT de arme, oase. In apropiere e o subterand.

zid gros de plata gresie, ale

Negru-Vodä (Scaunele-luI-), loc izolat, in jud. Buz511, com.

pre tina, se gase$te urmatoa-

caruT ruine se vad i acum. Spre a face lesnicioasa urcarea in Cetatea-luT-Negru, sapat in pIatra ni$te scArT. Apa in cetate o ridica (locuitoril pastreaza inca traditia), cu

rea inscriptiune :

scripetl, dintr' o valcea, despre E.

Traditia spune ca ad sta

Se zice ca Citadela luT Negru-Vodd de la Stoene$ti este

Negru-Voda cu boeriT, ca sa judece poporul.

preotl, de riturl diferite, citeati Evanghelia, unul in limba latina $i altul in cea nationala. D'asupra u$eT din mijloc, des-

Acest sfint schit s'a preinoit in zilele Prea InaltuluT Prir4 Alexandru loan I-iti fiind Mitropolit Prea sf. sa Nifon, prin' osIrdia i cheltuiala d-lor parintele loan

Sin popa Ene, Bucur Apostol, G. Dia-

Brae$ti, cat. Ruginoasa, unde

valea Ruginoasa a sapat in stincile, peste care se scurge, maT multe scobiturT in forma de scaune.

ridicata pe ruinele verT-uneT cita-

dele romane san dace. Ad s'ail gasit multe monede de bronz.

www.dacoromanica.ro

Negrul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Clo$ani.

NEGRULETI

Negrule§ti, sat, facind parte din com. rur. Costeqti, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Cade in par. tea de E. a com., la poalele dea-

luluT Costeti. E la distanta de peste 3 kil, de catunul Costqti, unde e re5edinta primarieT Negru§a, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur. Cimul ; are 84 *case.

Berheciul O. care formeaza limita com. la E. LocuitoriT sunt parte raze0, parte improprietaritT. Se marginqte Cu com. Vultureni la N., com. Corbita la S., piriul Berheciul la E., com. HuruWi Condrachqti la V.

Negule§ti, mofie, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Mastacanul, proprietatea d-luT Leon Bogdan. Are : i casa de locuit, 2 morí', 2 circiume, I fabrica de che-

Negule§ti, sat, cu Ioo locuitorT,

restea. Venitul anual al moOd e de 20000

partitoare intre jud. Ialomita Buzan. Aceasta vale este in comunicatie cu valea Sil4tea. NegUle§ti, COM. MY., in jud. Tecuela, pl. BerheciuluT, compusa din 7 catune Blaga, Cduia-d.-j.,

parte din com. rur. Cocul-Popegi. Negule§ti, sat, Cu 17 familif

jud. Argm pl. Pite0, faend parte din com. rur. Gro§i.

la 6 kil, de a pl4eY. Are o populatie de 377 fasati 1314 suflete ; 4 bise-

riel in Blaga, Larg4eni, Maldäre0i i Raspochi, afara de una ruinata, in satul desfiintat erboaia.; o moará de apa pe piriul Certieni. LocuitoriT posea : 434 boT, 380 vad, 39 cal, 2139 oT i 470

pord ; 250 stupf Cu albine. Intinderea terenuluT cultivabil

e de 1878 hect. coa/a dateaza in com. de la 1868 i e frecuentata de 32 copiL titi carte 96 barbati i 18 femeT.

Budgetul com. e la veniturT 11 la cheltuelT, de 5782 ler. E brazdata de dealurile carT

se continua de la N. la S. in partea de V. a com., purtind numele satelor ce sunt asezate pe coasta. Fie-care sat este strabatut de carT toate se varsk in

Neguleti,pîrîïa1, in j ud. Neamtu , pl. Bistrita, com. Mastacanul ;

izvorqte din dealul cu acelad nume i se varsa pe partea dreapta a piriuluT lapa.

Negule§ti,firifi, in jud. Tecuciti, Negule§ti, seituc, in jud. Neamtu,

pleaca din Fundul-BlageT, la N.

plasa Bistrita, comuna Masta-

de apote0 ; curge pe o vale

canul.

frumoasa tn directie N.-E. ; trece prin satu/ NeguleSi i se varsa in Berheciul, la E. de satul Mal-

Cauia-d.-s., Larg4eni, Mida- Negule§ti, sat, fácInd parte din re§ti, Neguleti i Rkspochi. Situata pe valea BerheciuluT, la 50 kil, de capitala judetuluT

Bistrita. Este acoperit cu padud de brad.

jud. Argq, pl. PitWi, facind

Negruqca, vare, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, formind linia des-

NEGUENI

491

com. Cu acela0 nume, jud. Tecuciti, situat pe coasta dealuluT

cu acelag nume, in partea de S. a com., la 2 kil. i 720 in. de re§edinta.

Are o populatie de ioo fa-

darqti.

Negura, bala, pe teritoriul satulla Ghermaneti, com. Ghermane0, pl. Podoleni, jud. chi, in partea de E.

saii 367 suflete, carf locuesc in 95 case ; o biserica, cu hramul S-tul VoevozT, constructie

de gard, facuta de Iancu Plitos, la 1851, dupa cum se vede din o notita in Triod, biserica care s'a reparat la 188o i se filtretine de locuitorT, avind i 8 Miel de pamint. Comerciul se face de 3 circiumarT.

Negule§ti, makala, in jud. Mehedinti, pl. Vailor, com. mi% Negomirul.

Neguroad (Pirful-), pfuut,

iz-

vore§te din 5 ipote, din fundul vaer Neguroaia, com. Scheia, pl. Funduri, jud. Vasluiú, curge de

la N. la S. i se varsä in piriul Humaria-Mare.

Neguroaei (Valea-), vale, ce se intinde intre dealurile : Holmul-Mare

i

o ramura a dea-

luluI Dupaita, din com. Scheia, pl. Funduri, jud. Vasluiti, pana in com. DrAgueni.

Negu§eni, sat, in jud. Riman, Negule§ti, ranzurd de munir, ce formeaza in parte hotarul despre com. Calul-lapa, jud. Neam-

tu. In partea satului lapa, acest deal se numqte Corhana, intinzIndu-se de la ramura A1un4171

pana in malul drept al riuluT

0157. J'arete Dlotionar ihogrqfle. rol. IP

www.dacoromanica.ro

pl. Fundul, com. Poiana-luT-Iu-

rwu, spre E. de satul PoianaluT-Iurwu, pe ptriul Sasa. Are 33 familiT, sail 139 suflete, din carr 25 contribuabilf, locuind in 33 case. Are o biserica de lemn. Sunt 472 vite marT cornute.

NEHARNA

Neharna, munte insemnat, in jud.

de unde coboarA in riul Bisca-

BuzAti, com. MinzAlesti, pe hotarul Vrancif ; are 1402 m. In-

Rozad, trece aceastA apa si pe la Vascu o la pe rupturl in sus, urca

nAltime ; e bogat In pAdurl si

In Dealul-Fruntilor si de ad In

fineat5--

jumAtatea munteluI CAsoca-MicA,

la CurmAtura-StirigoaeT, urca In

NeharneI (Izvorul-), izvor, In jud. Buzar', com. MinzAlesti ; in-

cepe din muntele Neharna si se scurge in piriul Bisca-MicA. Neharnita, munte, in jud. BuzAti, com. LopAtari, ramificatie, la S., din muntele Neharna.

Nehoia§ul, com. rur., in jud. Buzar', plaiul Buzar', situatA pe ambele malurI ale rialuf BuzAul, la 73 kil, de capitala judetulul. Limita sa, la N., incepe din muntele Poiana-din-Cale, urmeazA linia de frontierA pAnA in riul BuzAul si ja pe piriul Crasna in sus, pAnA la gura UrlAtoareI ; la V., se urca In sus pe apa UrlAtoareT, pAnA in muntele Fetele, trece

pe la lacul SiriuluI si se lasa In jos pe izvorul Mreaja, pana la vArsarea sa in 01111 Siriul ; continul pe albia SiduluI pAnA

NEHOIAWL

492

muntele Podul-CaluluI, de ad In muntele CAsoca-Mare si pe piala in sus pAril in muntele Poiana-din- Cale, unde izvorul Surducul se varsA in riul Bisca-Mare.

Suprafata sa e de 25275 hect., din care 287 axabile, 17234 pA-

dure, 1390 fineatA 5340 izlaz, 78 livezI, i vie si 945 sterpe. ProprietAtT mal in s emn ate sunt:

mosiile Bota-Mare si Bota-MicA, ale statului ; Arsele, Spedisul,

CAsoca si Lunca-Mare, particulare ; jaristea, TehArAul, %ea si StAnila, ale mosnenilor : NehoiosanI, Bricestl, Cutiteni, PosestI, MAnAilestl, PuricosanI si PopestI.

Terenul este foarte muntos si pAduros, avind pozitiunI frumoase. Din substante minerale are: fier, aun si mal' multe izvoare de ape minerale, din care mal In

in Gura-VAeI-Vacit-MarT, pe care merge pAnA laMuntele-CapreI, de

semnate sunt : Izvorul termal de

unde urcl pe plaiul munteluI

luI in muntele Jaristea, $tubeulBurlacultd, etc. Industria e mArginitA numal

StupI cu albine sunt 83. E formatA din cAtunele : Arsele, BAdirlegiul, Bisca-Roziler, Bontul, Broasca, CAsoca, Gil-boiul, Gura-Siriuld, Inselata, Jetul, Muscelusa, Nehoiasul, LuncaPriporuluI, Pitigoiul, .Prundul, Puricoasa, Ruptura si Venetisul. Are o populatie de 3030

suflete, din cari 510 contribu abili, locuind in 675 case ; o scoalA, in cAtunul Priporul, frecuentatA de 45 elevi ; 4 bisericl, in comunele Nehoiasul, Jetul,

Bisca si CAsoca, cu 4 preotI si si 4 cintAretT ; 16 circiumI. MeseriasI sunt: r lemnar,

limpiar, 1 rotar,

r

butnar, 1 cizmar, 7 fierarI si 1 brutar ; maI totI locuitorii trAesc din lucrarea braduluI. Budgetul comuneI e de 4752 1

tel.

Comuna e vechie. CAtunele Nehoiasul si Bisca-RozileI sunt mentionate din secolul al XVIIlea, si actele mosnenilor adi stabilitI poartA date si mal* vechl. Are o trecAtoare in Transilvania,

pe albia riulnl BuzAul. Punctul de vamO, de la Prund, s'a

merge pAnA la Seciul-lui-PitA, apoi pe marginea hotarulur Pis1Aresti (muntele Cumpenile) pana la Virful-IaduluI, se lasA la vale pe Seciul-luI-Marin, pAnA la Lazul-

la exploatarea si lucrarea bradula Sunt 58 herAstrae, apoI o moarl de apA, 16 fAcae, 4

mutat acum la Checa. Ca locurl demne de vizitat are : frumoasa vale a BuzguluI, de la Priporul si pAnA la Cheea-Cordunulur ; muntele Poiana-din-Cale cu renumitele sale izvoare de apA ; Artagele si Valea-NeagrA avute

pive. Este o casarle in mun-

in pAstrAvI; Pruncea, azilul mii

tele Siriul.

ZburliI, apoI urca in muntele Virful-NehoiuluI ; la S., se tasa

Comertul consa in vinderea

tretilor din totI muntil circumvecinT; ruinele schituld Arsele cu ascunzAtorile sale de vulpI; frumoasa CAsoca cu izvoarele ce o inconjoarl, etc.

Monteorul, se curbeazI spre E. si dA in apa NehoitiluI, pe care

din Virful-NeholuluI,pe la PruniIBlidArii, intilneste Izvorul-BorciI,

merge pe dinsul pana la scurgerea sa In riul BuzAul si trece BuzAul la comuna BA.dirlegi ; la

E., incepind de la BAdirlegi, urcl pe Izvorul-Adinc pana la Virful-Strungilor, de ad trece prin Dealul-cu-Pini, Poiana-Ver-

zelor, urcl in Virful-Barbuld,

la Poeana-Berbeculur, Gura-Iadu-

scindurilor, siteI, donitelor, etc. $i in transport. Are 5 tirgurT ; la 23 Aprilie, 21 Maja, 20 Iulie, 15 August si la Rusalif. CAI de comunicatie : soseaua judetean5. Buzla-frontierA si mg multe drumurl naturale dificile.

Vite: 794 bor, 500 vad, 220 viteT, 25 caT, 40 Tepe, 18 minji, 4360 oT, 1732 capre si 324 pord.

www.dacoromanica.ro

Nehoia§ul, di tun, al com. Nehoiasul, jud. BuzAti. Are o populatie de 320 suflete, locuind In 71 case ; o bisericA de lemn vechie, demnA de vAzut pentru portul cu care e imbrOcat preotul ctitor in secolul al XVII-lea.

NEHOIAVL

NEMOIUL

493

Nehoia§ul, piriiaf, in jud. Bu-

CernAte§ti ; iese din Muchea-SA-

Nemertei (Dealul-), colina, in

zan, com. Nehoia§ul, format din izvoarele : Ghertalaul, Seciul §i PAstoreasa, care, dupa ce se

pocer, face hotar despre com. Ple§coi §i se scurge in riul

jud. Buzan, com. Gura-Teghir, cat. Nemertea, acoperita de padure §i izlaz.

unesc, uda com. Nehoia§ul §i se varsa in riul Buzaul.

Nehoiul (Gura-NeholuluI), cdtun, de re§edintA al com. Paltineni, jud. Buzan, cu 390 locultor! §i 70 case.

Slanicul.

tare

Nemertei (P6durea-), pddure,

com. Gura-Padinel §i com. Urzica, din pl. Balta-Oltul-d.-j., judetul Romanati ; face parte dintr'un §ir de mAgure paralel cu cursul Dunarer.

pe mo§ia Bisca-Roziler, judetul

Neichii (Movila-),

Buzan, a mo§nenilor din com. Gura-TeghiI ; are cam 150 hect.

Nemertei (Valea-), vale, in jud. Buzan, com. Gura-Teghir; Incepe din Dealul-Nemerter §i

Nehoiul, mofie, In jud. Buzan,

Neicul, atun, in jud. Putna, pl.

com. PAltineni, pe munir: Cumpenile, Spedi§ul-Neholulur §i Im-

abrautul, com. Crucea-d.-s., pe malul u§iter, pe acela§T podi§ pe care e i Panciul, despartit

Nemira, pirtiaf, jud. Bacan, pl.

de Crucea-d.-s., prin pir. HAulita.

Muntelur, comuna Darmane§ti ;

Are o populatiune de 820 suflete, carT locuesc in 211 case; biserica parohiala, cu hramul Adormirea.

curge pe granitA, de la muntele Nemira-Mare, de unde o-

pistritul. Are cam 1550 hect., din carr 70 hect. arabile, 540 hect. pAdure, 8o hect. fineata, 450 hect. izlaz, 30 hect. livezr §1 restul sterp. Se stapine§te In devAlml§ie de mo§nenir : NehoenT, Pistan, Rädule§tI, AlbinarT, BotenT, MuscanT i PretrenT.

Nehoiul, pîrlu, in jud. Buzan, com. PAltineni ; incepe din munir Monteorul §i Stevia ; prime§te

mal multe izvora§e §i se varsa In riul Buzaul. Contine

Neicului (Dealul-), a'eal, pe teritoriul comunelor : Crucea-d.-j. Crucea- d. - s., pl. ZAbrautul, jud. Putna, situat pe malul drept al piriulur Haulita. Pe acest deal

sunt viile cele mar bune din com. Crucea-d.. j.

In poalele munteluT Monteorul, jud. Buzan, de unde i§T la na§tere piriul Nehoiul.

bir§e§te, panä la confluenta sa cu malul drept al piriulur BerzAutul, avind o lungime de 5 kilometri.

Nemira-Mare, munte, jud. Bacan, pl. Trotu§ul, com. Dof-

tana, situat pe granità pe la izvoarele piriulur Doftana. Are

o inAltime de woo m. Se mal nume§te §i Tiganca.

pu ci casa.

Nehoiului (FIntIna-), loc izolat i sorginte de apd minerald,

in t'II"' Bisca-Roziler.

podif, pe teritoriul comune( Latli, pl. Co§ula, jud. Boto§ani, prelungire a dealulur ce se intinde futre piraiele Miletinul §i Prajanul.

Nemira-Mici, munte, jud. Bacan, pl. Trotu§ul, com. Dof-

tana, situat pe granita, mal sus de Nemira-Mare.

Nemernicul, munte, situat In Nemoiul, com. rur., pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, compusa din 5 capartea de N. a com. Brebul, Nehoiului (Fundul-), cdtun, al comuner PAltineni, jud. Buzan, cu 130 locuitorr i 40 case.

plaiul Prahova, jud. Prahova.

Nemernicul (Muntele-), padu-

Nehoiului (Spedi§u1-), munte, in jud. Buzar', com. Paltineni,

re particularl, supusI regimulur

cAtunul Fundul-Nehoiulur, filtre munir Impistritul §i Cumpenile.

mo§ia Muntele-Nemernicul, pendinte de com. Brebul, plaiul

silvic inca din anul 1883, pe Prahova, jud. Prahova.

jud. Buzan, com. Paltineni, ce Nemertea, cdtun de re§edinta, al comuner Gura-Teghir, jud. se ridica d'asupra cat. Gura-

Nei, vale, In jud. Buzan, com.

la 6o kil. de capitala judetulur §i la 8 kil, de a pla§er. Are: o populatie de 377 familiT, din carT 370 contribuabilT ;

Nehoiului (VIrful-), munte, in Nehoiulur.

tupe: Comanul, Mere§e§ti, Capul-Pisculur, CetAttiia i Racul. E situata pe girlele Nemoiul, Pe§teana i Verdea §i valle: Racul, Cetatuia i Navrapita,

Buzan, Cu 200 locuitorI §i 40 case. Are sub-divizlile : Bogzoi, BrAgoi i Piatra-Stoinel.

www.dacoromanica.ro

4 bisericl: una in clt. CapulPisculul, ziditl la anul 1857 11 reparata la ¡867; a doua in clt. Mere§e§ti, reparatA la anul ¡865; a treia in cAt. Cetatuia,

NEMOIUL

NEMTWRUL

494

zidita de Pirvu Catana la anul 1750 si reparata de Florea Ca-

tana la anul 1848 si a patra in cát. Racul, fondata la 1808. coala dateaza in comuna de la 1838. Actualul local, Instare buna, s'a cladit la 1884. E frecuentata de 16 copiI. Locuitoril se ocupa cu cultura pamintuluT si a vieT; lar

Nemoiul, Seciul i Lovisteanca, pcidure particulara, supusa regimuluT silvic, apartinind de com. Nislpi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

cei lor la DrAgasani; lar vinurile,'prin Corabia, Turnul-MAgurele, Rusi-de-Vede, Alexandria, Caracal, etc.

Nemtilor (Dealul-), deal, in jud. Neamtul, pl.. de Sus-Mijlocul, si-

tuat spre hotarul despre satul Nemostiul, bral (prival), in jud.

Negritesti.

Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul

comuna Jegalia ; curge prin insula Balta.

parte cu butaria, croitoria si rotaria. El desfac produsul mun-

de 25 m. si o inaltime de 4 in. E acoperita de semanaturl.

Nemteanca, padure a statuluT, In partea de S. a com. Cosmesti, jud. Tecuciti. Are o su-

Nemtilor (Magura-), mdgurd, pe dealul Tundroaia, la V. de com. Maldarul, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt.

Nemtilor (Mägura-), meigurd

prafatá. de 720 falcT, cu trupu-

semn cadastral, facut de Ingi-

rile : Nemteanca, de 6o Miel; Fur-

nerif nemtï la 1856 Cu ocazia

ceni, de 6o falci; Dealul, de 300 Miel* i Lunca, de 300 falci.

triangulatieT Tare situata pe pro prietatea Mereni - Ciohani, pl.

Glavaciocul, jud. Vlasca.

Nemoiul sunt 2 morr de ma-

Linga aceasta padure se cunoaste locul unde a fost biserica de la Furceni. In mijlocul

cinat.

padurei se yací ruinele

jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,

In raionul comuneT se vede inca' ruina bisericei Coman, fi.-

ruluT.

com. Dumitresti, spre N., numit ast-fel din cauza ca statul major austriac, la facerea harteT MuntenieT, stabilisera un punct trigonometric de observatie ; e a-

Locuitorir sunt mosnenT. EI cal, 134 boT, 67

posea: 25

vacT $i 1000 oT.

Pe piriul Pesteana

i girlita

cuta de banditul Coman la Nemteasca, colinci, in jud. Bu1800 si .distrusa de foc la 1887.

zaa, com. Vintila-Voda, catunul

Se fabrica anual 1000-1500 decal. tuja. Sunt multT merT,

Bodinesti, acoperita de izlaz,

si pe vale cu fineata.

perr, ciresT i nucT.

oseaua care vine din Drdgasani inlesneste comunicatia cu comunele : Sutesti,. Creteni, Izvorul, Nemoiul, Amarasti, Glavile i Cermegesti.

Veniturile comunei se urca

Nemteni, numire a satuluT Nemtisorul, jud. Neamtu, caruia i se mai zice si Cetateni.

Nemteni. VezT satul Boroaia-

Nemtilor (Surla-), punct culminant fi trigonometric almunte-troasa.

NeamtuIur, jud. Suceava. izvoreste din

Nemtisorul, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Vira-

padurea Nemteni, curge de la N. la S., pe teritoriul comuneT

tori, situat pe %ralea pir. cu acelasT nume, intre Cetatea-Neam-

Rusca, pl. Prutul, jud.

tuluT

trece prin satele Leosti si Davidesti si din jos de acest sat se uneste cu piriul Rusca.

si 29 ariT, Cu o populatie de 800

Nemteni, firiz,

t'ara de cele aratate mal sus.

Nemtesti, sat, jud. Arges, pl. Oltul, pendinte de com. rur.

Nemoiul, deal, in raionul com.

Nemti, nalgurci, situatA in partea de V. a teritoriuluT com. SeacaBelciugatele, pl. erbanesti, jud. Olt. Are o circomferinta la baza

Stoilesti.

www.dacoromanica.ro

i ManAstirea-NeamtuluT.

Are o intindere de 603 hect.

suflete, din carl 169 contribuabilT;

Se margineste Cu com. Ama. rati (N.), Izvorul (S.), Zavideni (E.) si Gusoeni (V.).

Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultiva 286 hect. 50 aril* vie.

coperit cu pasunT; are o indltime cam de 800 m.

lui Istrita, jud. Buzati, com. Pie-

la 4124 leT i cheltuelile, la 2711

lel anual. E brazdata de dealurile : gurilor, Nemoiulul, Mare, Cetateaua, de piscurile : Izvorul, Ursul, Cucula, Hotarul i Cabianul ì udata de valle: Izvorasul, Petrosica, Pietroasa, Omeaga, a-

Nemtilor (Momlia-), deal, in

i biserica, cu i preot

2 eclisiarhT ; i

coala ; 2 morT

de apa. Vite : 507 vite marl cornute,

33 cal, 103 mascua Acest sat se maT numeste si Cetateni, si Nemteni.

Nemtisorul, peldure, in judetul

NEMWORUL

NENClULE§TI-MOMENÌ

495

Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, avind o intindere de 5325 pogoane, cuprinzindu-se $i acele de pe Mane$ti, Secul $i Vinatori.

judeteana Ro$iori-Alexandria if formeaza limita naturala ; la E., se invecine$te cu comunele Mavrodinul $i Buzescul; la V., cu

com. Albeqti ; iar la N. cu un Nemtisorul, pilla", in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Vinatori, izvore$te din muntele Ple$a,

deal, numit al-Viilor. Este situatá pe domeniul Mavrodinuluf $i are alipit $i catu-

rind in tabloul intocmit la 1741,

sub domnia lui Mavrocordat. Nenciulesti, com. rur., in jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., forman din doua mahalale : easa $i Budele, situate pe valea easa, la 74 kil. de capitala judetuluf.

marginea despre jud. Suceava ; curge spre S., trecind pe la M'anAstirea-NeamtuluT ; uda satele Nemti$orul, Debruta, Lunca li

nul Parul-Rotund, situat pe a-

Are o populatie de 703 locui-

ceea$T coasta cu comuna, la 11/2

torT, din cari 149 contribuabilf, locuind in 200 case ; 2 bisericf

Codreni in partea stinga, iar, In dreptul satului Vinatori, se une$te pe dreapta cu piriul O-

improprietaritf 250

zana, curgind apor spre E., sub numele de piriul Neamtul.

Nerntisorul pirig, jud. Suceava, izvore$te de sub muntele Poiana-

Lunga, .uda com. Malini pe o lungime de 7 kil., $i se varsa In Suha-Mare, la Podul-Muntenilor.

Are de tributarl : Piriul-SigeT li Ar$ita-Nemti$oruluf.

Nemtiul sal Blejesti, proprietate a fratilor C. $1 Gr. Olanescu, pendinte de com. Bleje$ti, pl. Glavaciocul, jud. Vla$ca.

Nenciul (Mircesti),catun de re$edinta, al com. Lipia, jud. Buzati, Cu Izo locuitorl $1 31 case; are sub-divizia Ceau$-Tatu.

Nenciul, deal, in jud.

Buzar',

com. Lipia, catunul Nenciul, acoperit de vie.

Nenciuleasa, numire daM 'dril?. de mo,rie, posedata de mo$nen1 In mo$ia Brinzeasca, com. GuraSaratif, jud. Buzaii.

kil. spre V. Pe teritoriul com, se gasesc Iocuitori,

dintre carf 203 in Nenciule$ti, pe o intindere de 832 hect. $i 47 in cAtunul Pärul-Rotund, pe o intindere de 186 hect. Sunt $i 94','2 hect. vil. Terenul este putin accidentat, $1 cam nisipos.

turä e de 500 hect.

Populatia comunef cu a ca-

Locuitorif sunt mo$nenf. Efposeda : 1'5 caí, roo bol, 300 vacf,

tunulni este de 1321 suflete, din carf 285 contribuabilf. Numarul vitelor este de 3824

Ioo capre li 250 of. Pe riul easa, in raionul com. sunt 4 morí.

capete, din cari: 168 vite mar! cornute, 228 cal, 2356 or O 172 pord. Budgetul comune e de 9878 lef, 30 banf, la veniturf qi de

Veniturile $i cheltuelile com.,

se urca la 1209 lef anual. O osea comunala o leaga cu comuna Crapaturile.

5031 le!, 45 banT, la cheltuelf.

N enciulesti, sat, in jud. Ialomita,

Are o $coald frecuentata de 15 elevf ; 2 bisericf, una in catunul Nenclule$6, cu un preot

pl. Borcea, pendinte de com. Ulmul. E situat pe tarmul de E. al lacului Mosti$tea $i unit cu satul Ulmul. if maf zice $i

$i un cintaret, $i a doua in ParulRotund, cu I preot $i 1 cintaret. Pe riul Vedea este o moarA de macinat. Calle de comunicatiune sunt: $oseaua Ro$iori-Alexandria $i calle vecinale spre com. Albe$ti, prin catunul PArul-Rotund $i spre com. Mavrodinul C11 care

Chirnogi.

Are o populatie de 48 fao biserica, deservita de preotul din satul Ulmul. Locuitorif posea : 6o cal, 66 bol, 30 bivolf, 190 of, 7 capre, 2 asila $1 120 rimatorT. mili! ;

se leaga printeun pod peste

Nenciulesti, deal, in raionul co-

pirlul Tinoasa. Catunul Parul-Rotund forma

mune! Nenciule$ti, pl. Cerna-

comuna osebita pana in anul

Nenciulesti, com. rur., in jud.

1884, dind a fost alipit la com.

Teleorman, pl. TirguluT, pe Valea. Vede!, la S.-V. com. Mavrodinul,

$i la 44 kil, de capitala jude-

Nenciule$ti. Satul Nenciule$ti poarta $i numirea de VAtA$ani. Il gasim,

tul ul.

tot sub numirea de Nenciule$ti,

La S., 11111 Vedea li $oseaua

vechr, reparate pe la 1830. Locuitorif, pe Ruga agricultura, se maT ocupa cu dulgheria $i rotaria. El desfac produsul muncef lor la tirgul Balcesti $i orasul Craiova. Totalul paminturilor de cul-

printre satele mar insemnate, figu-

www.dacoromanica.ro

d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultiva. 36 hect. $i 50 arii vie.

Nenciulesti-Bogdana, mofie, a statuluf, in jud. Teleorman, pl. Tirgulul.

Nenciulesti - Mosneni (Puri-

NENCLULETI-SÀRATA

cesti), catun al com. Gura-SA_ rata jud. Buzar', CU 220 locuitor1 i 50 case. Are sub-divizia Brinzqti.

N enciulesti- Sirata, sati Bugheni, ciitun, al com. Monteorul, jud. Buzail, cu 840 locuitorf i 236 case.

Nenciului (Piscul-), pisc, Tud. Mwel, pl. Riul-DoamneT, com. Racovita.

Neniceanca, vale, pe mo§ia Zamostia, com. ca acela0 nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

Nenisoaia, proprietate a statuId, in jud. Buzar', com. Boziorul, incorporata cu Vatra-SchitulufGavanele. Are so hect. pAdure fineata.

Nenisori, numire vechie a satuluì Arm4e§ti, pl. CimpuluT, jud. la/omita.

In aceasta localitate a fost o lupta deciziva Intre Vasile Lupu, Domnul MoldoveT, i Mateiti-Ba-

sarab, Domnul Muntenia Isto-

ria ne spune cä Vasile Lupu, dorind ase face Domn in Muntenia i in indeplinirea acestuT plan, fiind in intelegere i cu Sultanul, intra in Muntenia cu o armata numeroasA, intre care

15000 Tataff §i un corp de ianicerT. Ajungind la riul Prahoya, 1§T wza tabAra la satul Ojogeni, la gura TeleajenuluT, In apropiere de marginea jud. Ialomita. Dupd cinc' zile de hartuiald, Mateia trece in timpul noptif Prahova, tot calaretul

NEREJUL-MARE

496

prAzi in toate partile, apucä fuga cu calarimea i ianicerif, lasind

pe mina ld Mateiti corturile, carde cu munitiuni i bagaje tunurile, cu toata pedestrimea. Peste 8000 numai de T'Atad famasera morti pe cimpul de lupa. Aceasta batalle s'a intimplat In Decembrie, 1639. In amintirea lzbindeT c4tigate la Neni§ori, Mateiti-Voda zidi In 1641 o biserica in satul Gherghita, jud. Prahova, cu numele muceniculd Procopie, pe care-1

luase inteajutor de biruinta aceasta lupta, precum se afla in inscriptiunea de la u. .a bisericef: cAceastä sfIntä si Dumnezeeascii bi-

seria din temelia el ziditu-o-am eii, robul lui Dumnezeä loan Mateiii Basarab Voevod, intru nunaele marelul a l'II Chris-

tos Mucenic Procopie, de care lucru intImplIndu-se domniel mele a avea räzboiil

la Nenisori pre Ialomi¡a, cu viájmasul domniet mele si al täreI, cu Vasile-Vodii,

luat-am domnia mea Intr'ajutor de biruinti pe marele mucenic Procopie lcu vrerea milostivuluf Dumnezeii si cu ajutorul sfintului Mucenic, supus-am vriijmasil sub picioarele domniel-mele i i-am rusinat si Y-am gonit din pärnintul tira si am ridicat aceastä sfintä bisericiL pentru

stiíruina cea de vitejie qi a puterniculul mareluI Dumnezeii i Intr'ajutorul sfintuluI Mucenic Procopie, ca sil fie domniel meie pomanä nesävIrsit in vecie, luna

Maiii 26, din anul 7149 (1641)..

((1st. Rom.», de Gr. G. Tocilescu.)

Nenisori-de-Jos, trup al mofier ArmAmti, jud. Ialomita, plasa Cimpul, com. Armape0i.

Nenisori-de-Sus, trup al mofier Arm4qti, jud. Ialomita, plasa ampul, com. Arm4e0.

numit acum Arma4e§ti, nu departe de Ojogeni. Vasile Lu-

pu, avind ostile risipite dupl

Nerejul-Mic.

ParnintuI pe dealurf este pTe-

tros, lar pe pod4 argilos. MuntiT: Monteorul, Tipaul i Poenele-

Sara situa/1 in aceasta comuna, contin sare. Se compune din catunele Nerejul-Mare (ande e primaria com.) Nerejul-Mic.

Are o populatie de 354 famili!, saii 1498 suflete, din carI 289 contribuabili, locuind in 349 case ; 2 biserid, una parohiall,

cu hramul S-tii Voevozf, n cat. Nerejul-Mic i a doua filial, cu hramul s-tir Voevozr, in cat. Ne-

rejul-Mare ; o coala mixta, construita de com. i frecuentata de 34 copil.

Budgetul com. e la veniturI de 3207.74 lef i la cheltuelf, de 2889.74 le!.

Totalul paminturilor de cultura.: 760 hect.

Locuitoril posea: i pita io herastrae ; 70 plugurT de lemn ; 8 morT de apl ; 450 bol, 800 yac!, 150 cal, 3200 oT, 350 capre i 250 pora Industria i comerciul se practica. de 4 circiumarl, 6 morarT,

3 rotar!, 40 dogarr. Parte din locuitorf se ocupa ca exploatarea padurilor, lar uniT, ca cultura oilor.

Nerejul, pirig, ce izvorqrte din Poiana-Ascunsa i se varsa in Dejul, jud. Putna.

Nerejul-Mare, celtun de rqe-

luind ca sine pe cal cite un pe-

destra, i cu toata oastea se aruncà asupra armatei vene. Batalla se dete la Neni-

Teritoriul com. este brazdat de piraiele: Za.bala, 'Lima, Valea-Bould, Lapopl, Cremenea, Hulturul, Monteorul, Hurjuiul, Dragutoiul, Piriul - Chinuld

Nerejul, com. rur., in jud. Putna, pl. Vrancea, situatA pe ambele maluri ale piriuluf Zabala, la 4 kil. de Spulberul, la 40 kil. de

dintä al com. ca acela$T nume,

la 77

Are o populatiune de 900

sub-prefectura plA§eT

i

kil. de capitala judetuluf.

www.dacoromanica.ro

pl. Vrancea, jud. Putna, situat

pe Zabala, la 4 kil. de Spulb erul.

suflete, care

locuesc in 200

de case; o biserica filiala, cu hra-

Nestiutul, pîruiaf, jud. Bacan,

mul Sf-tiI VoevozT; o scoala

pl. Tazlaul-d.-s., com. Schitul-

construita de comuná si frecuentata de 14 copii.

NETOTI

497

NEREJUL-MIC

Frumoasa, care se uneste cu pirifasul Ghidionul, la satul Schitul-Frumoasa.

jud. Neamtu; desparte prin cursul san mosia Topolita de mosia Gramaresti si se varsa in pIriul Topolita.

Netoesti, mofie particulara, jud.

Nerejul-Mic, critun, in com. cu acelasI nume, pl. Vrancea, jud.

Netedul, munte, in jud. Neamtu,

Dolj, pl. Balta, com. Valea-Stan-

Putna, asezat pe piriul abala

com. Buhalnita, pl. Piatra-Muntele.

ciuluI; are un venit anual de

Netedul, es, jud. Iasi, pl. Codrul, com. Ciurea, 'filtre dealurile :

Netotul, Piscul, Obirsia i Oticul, munli al statuluI, jud,

eapte-TeI, Racea, Birsanul, Va-

Muscel. Se arendeaza cu 1300

in sus de Spulberul, i strabätut de piriul Chinul.

Are o populatiune de 533 suflete, locuind in 149 case ; o

biserica parohialä, cu hramul S-tuf Voevol.

Nerejul-Mic, pirliaf, jud. Putna, format din scurgerea piralelor

raticelul, santa, Oita si Bordea ; e acoperit Cu mult fin.

Netezesti, sat, facind parte din

30000 leI.

leí anual.

Netoti, com. rur., jud. Prahova, pl. Cimpul. Are o populatie de 1216 locuitorI.

de pe Ursa si Nerejul-Mic ; des-

com. rur. Meri-Petchi-Netezesti,

parte cimpia NerejuluI-Mic de

pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este

Ursa si dupa ce se uneste in

situat spre S.-E. de Nuci, pe

Se compune din 3 catune:

partea dreapta cu piriiasul Ber-

tarmul sting al fiuluI Ialomita Intre sat si riti, locul e smircos. Se intinde pe o suprafata de

Netoti, Trestieni-d .-s. si ZA no aga.

cdreasca,

se vana in Zabala,

lingl Berzari.

561 hect.,

Nesecul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, numit Muntele Secul.

cu o populatie de

378 locuitorI. Familiile Serghiescu, M. Proto-

popescu si D-na Zinca Bunescu

Terenul com. e mlastinos.

Resedinta com. e in cAt. Netoti, unde se afla i coala. Comerciul se exercita de 4 circiumarI.

Veniturile com. sunt de 7988 leI anual.

an 362 hect., si locuitorlI, 199

Nesporesti, sat, in jud. Roman, pl. Moldova, com. Botesti, spre

N.-E. de satul Botesti si la 3 kil, de el. Este asezat pe ses. Are o populatie de 134 familiT, .din carl 113 contribuabilI, locuind in 119 case. Populatia:

este compusa numaT din UngurI. Are o biserica catolica. Mida se face la 15 August, Se mal' numeste si Sapodia. LocuitoriI poseda 206 vite marI cornute.

hect. ProprietariI cultiva 308 hect. (54 izlaz). Locuitorif cultiva 179 hect. (20 sterpe).

ciumar.

Comerciul se face de i cirsi de r hangiti. Are o biserica, cu hramul

Sf. Nicolae, deservita de i preot si i cintAret; I masina de tree-

rat cu aburI.

Numarul vitelor marI e de 349 si al celor miel, de 333.

Netezi, trup de mofie, in jud.

Balta, teritoriul comunelor Jegalia i Gilddul, pl. Borcea, jud. Ialomita.

eamtu, com. Humulesti, pl. de Sus-Mijlocul, in intindere de hect. 6640 m. p., fost pendinte de manastirea Varaticul, iar acum rezervat pe seama

Nesiiuta, baltd, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Rin., la

cu ocazia improprietarirei insurateilor.

Nestea, brat (prival), in insula

N.-E. de tirgusorul Era, la conpiriului *Calugarita si Pricopul cu plc Poenele-Oancet fluenta

Netezi, piriiaf, pe teritoriul com. Humulesti, pl. de Sus-Mijlocul,

www.dacoromanica.ro

Netoti, com. rur., jud. Teleorman, situata la limita despre E. a plaseI TirguluI, pe partea sttn-

ga a riuluI Teleormanul. Se invecineste la E. cu com. Talpa din jud. Vlasca ; la V., cu com. Garagaul si. Necsesti ; la S., cu cat. Brosteni din com. Peri-Riiosi ;

i

la N., cu com.

Deparati-Hirlesti.

Se compune din 5 catune : Netoti-d.-s., Netoti-d.-j. (resedinta), Mosteni, BrAtasani si Trivalea.

Pana la 1884, Netoti-d.-s. Netotld.-j. forman comune separate si se impartean ast-fel : Netoti-d.-s. cu cat. Mosteni si Netoti-d.-j. cu cat. BrAtasani. Netoti-d.-s. i Netoti-d.-j. sunt

situate pe dealul sting al riulul Teleormanul, lar catunele BratAsani i Trivalea, pe vale, la 2 kil. unul de altul. Cat. Mos.

NETOTI

NEVESTELNITEI (VALEA-)

4 98

teni fortneaza un singur corp

ret, a doua in Netoti-d.-s., de-

colul trecut; Netoti lima nu-r

Cu c5.t. Netoti d.-s.

servita de i preot reti qi a treia in cat. Brat4ani, cu I preot i I eintaret. Pe apa Teleormanului sunt 3 mori cu facla, una in cat.

vedem trecuti.

Intinderea com., cu moOle de pe dinsa, este cam de 2860 hect. Proprietarii principali: Statul, cu mo0a Netoti-Trivalea in

i 2

cinta-

intindere de 874 hect., din cari 350 hect. padure i restul ara-

Trivalea, a doua in Netoti-d.-j.

bile. Padurea Netoti-Trivalea, se

Catunele sunt legate prin sele vecinale. De la Netoti-d.-j. pornqte o 1-amura de ?osea

imparte in mg multe trupurf : CimNorul, Ceretul, Timnica

.a freía in cat. Brat4ani.

Netoti, sat, facind parte din com. rur. Netoti, pl. Cimput, jud. Prahova.

Netoti- de-Jos, cdtun,

in jud. Teleorman, com. Netoti, cate, pana la 1884, era separat de catunul Netoti-d.-s. Are o popu-

latie de 1032 suflete, din cae

Cädescu posea 86o hect. arabite i 120 hect. pacture, i d.

spre com. Talpa, din judetul Viwa ; Catunele Netoti - d.- s. Netoti.d.-j. sunt strabatute in toata lungimea lor de o-

Netoti-de-Sus, cdtun, jud. Te-

M. Xenu are cam 220 hect., din

seaua judeteana Alexandria-Pi-

leorruan, alipit la comuna Ne-

care o mica parte padure. In cat. Brata§ani sunt 312 hect. vie, ale proprietätii.

te§ti, care le pune in comunicalle directa cu com. Lada, din

toti-d.-j., unde este rqedinta. Pana la anul 1884 forma co-

plasa Teleormanului prin padu-

Loc. iinproprietaritI, dupa legea din 1864, sunt 210, cArora

rea Hirle§tilor. La S. se leaga cu comuna Peri-Rlio0 prin ace-

muna osebita. Are o populatie de 1015 suflete, din cari 197 contribuabili; o biserica.

li s'aa dat 750 hect. In 1879,

las!'

osea judeteana. Tot de la Netoti-d.-j. porne§te o 1-amura de posea vecinala la com. G5.-

Netoti-Mo§tenI, cdtun, pendinte de catunul Netoti-d.-s., jud. Te-

Bordeiul.

MWenitorir raposatuluT G.

aa mai fost improprietariti citi-va

insuratei pe mo0a statuld Trivalea, unde aa format cat. Tri-

i o alta spre comuna

rägaul

297 contribuabili.

leorman.

valea.

Terenul comuna Netoti este

In preajma comund Netoti

Netoti-Trivalea,mofie astatalui,

foarte variat, parte mla§tinos humos, parte deturos i nisipos ;

s'aa facut importante descoperiri arheologice. «Pe malurile Vede!, serie Cezar Boliac, in

jud. Teleorman, pe teritoriul

partea de es despre E. comu-

comund Netoti, pe care s'a improprietärit, in 1880, un numar de insuratei. Are o padure cam de 350 hect.

nei este productiva. La marginea cat. Netoti-d.-s. curg Racica i Teleormandul. Populatiunea com, este de 1786 suflete, din cari 382 con-

excursiunile

tribuabili. Ocupatiunea locuitorilor, afa-

fusese wzat prin garduri stinghii de lemn, s'a fost ars

ra de agricultura, mal este

de toate partile §i intarit ca o caramida. De ad provin mal multe obiecte de bronz, o secera, un fier de plug de bronz

Nevesile (Muntele-), pddure,

olarie foarte primitiva. Boliac zice Netotilor «Ne-

apartinind in indiviziune cuitorilor din sus zisa comuna.

comerciul de pasari domestice,

pe care le transporta la Bucurqti. Vite sunt : 395 cal, 16 magari, 2202 OI i 297 poni. Budgetut comuna e la venituri de 9735 lei, 79 bani, lar la cheltueli de 7051 lei, io bani. Are : doul qcoli, una in Netoti-d.-s., frecuentata de 17 elevi, §i a doua in Netoti-d.-j., ftecuentatA de 15 elevI ; trel biserid, una in Netoti-d.-j., deservia de 2 preotI i I cinta-

sale

arheologice

din 1869, am dat peste o cetate de pamint ocolita cu un singur bloc larg de pamint, de diferite inaltimi, care dupl ce

dati»

i

Nete§ti, cdtun, jud. Arge, pl. Oltul, facind parte din com. rur.

In intindere de 2145 hect., situata pe teritoriul comund Pau-

le§ti, pl. Vrancea, jud. Putna,

adauga ca s'aa mal

descoperit ad palariute i ornamente de purtat la git, cecace denota o stare mal' inaintata de civilizatiune in epoca dominatiunei romane in aceasta regiune. Satut Brat5.§ani

se gasete

trecut in nomenclatura din se-

www.dacoromanica.ro

Nevesteasca, sat, fkind parte din com. rur. Podeni-Noi, pl. Podgoria, jud. Prahova.

NevestelniteI (Valea-),pitig, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriut com. rur. Luncavita ; izvoreqte din poalele orientale a-

NEVOIA

499

NICOLITELUL

dealuluI Sevastiul; se indreapta spre N., avind o directiune ge-

pele-d.-j. Are o populatiune de

jud. Ia$i, trece prin comunele .

303 suflete.

neral& de la S. spre N., brazdeaza partea de N.-V. a pla$er si V. a comuna, facind in tot cursul e! limita intre comunele

Ciurea $i Galata, pe sub dealurile

Nichita, mo,vie, in jud. Teleor-

Vacáreni si Luncavita ; trece pe la poalele Moviler-Mar!, li, dupa un curs de 4 kif., se varsa

In gira Ciulnetul salí Luncavita, pe dreapta; taie drumul

man, pl. Tirgulur, situata in raza catunulur Nichita din com. Virtoapele-d.-j.

Tazlaul-d -j., com. Dra.guge$ti,

care se scurge in piriul Helegiul.

Nichiteni, sat, pe mo$ia cu acela$T nume, com. Dragu$eni, pl.

Ba$eul, jud. Dorohoid. Are o

Nevoia, pirta., izvorege din raionul com. Rijletul-Vieros, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, $i se varsa in gira Ciorica, in cercul com. Rijletul-Govora.

Nevrintul, peldure, in jud. Mascel, com. Vlade$ti, pl. Riurile, din coasta casela izvore$te Valea-Nevrintulur.

NevrintuluI (Valea-), vale, jud. Muscel ; izvore$te din coastele padurer cu acela$T nume ; strabate satul Vlade$ti- d.-s., pl.

Riurile, in partea de N.-E. $i se varsa in riul Bratia, pe tarmul sting.

populatie de 65 familiT, sati 235 suflete. Proprietatea mo$ier este a d-lur Mate! Rosetti. Calitatea pamintulur e huna.. Locuitorir Tmproprietaritr ad 33 hect., 30 aril pamint, iar proprietarul,

1288 hect., 98 ariI cimp. S unt 3 Tazurr, vie in intindere de 6 pogoane, li Evada cu fructierr. Piriul principal ce trece pe mo$ie este Bodronul.

Nicoglava, deal, in partea de

Nicolae§ti, sat, facind parte din com. rur. Miclo$ani, pl. Arge$elul, jud. Muscel.

Mari:2,

man, pl. Tirgului, com. Virtoa-

labancea ; la S., cu Maidan-Chioi

$i la E., cu com. Parche$ul $i Telita.

Relieful soluld e accidentat ;

ast-fel gasim la V. dealurile :

Baltr sunt : Sauna, Capaclia, Telita.

atunul de re$edinta, Nicolitelul, a$ezat pe Valea-arbunelitelul li Tugulea, formeaza singur comuna. Intinderea comuner e de 3153

hect., din carr 76 hect. vatra Nicole§ti. Vez! Niculefti.

pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

Nichita, catun, in jud. Teleor-

Se margine$te la N. cu Isaccea $i Dunarea ; la V., cu Ba-

lor, la poalele dealulur NicoNicoleI (Balta-), baltd, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Malul-Mare, in V. com. Se scurge in riul Jiul.

pe mo$ia

Zamostia, com. cu acela$T nume,

com.

la E., Dunärea la N.

Darabani la Saveni, acel de la Mitocul la Dorohold li acel de la Cotu$ca la Botopni. Mo$ia se hotare$te cu : Bodronul, Putureni, Dragu$eni $i

Nicioaia, pddure, in jud. Buzad,

Nichiforeni,

centrala a plaser Isaceea, la S.E. de oraKlul Isaccea. Se crede a fi fost ad ora$ul roman Traianopolis, dupa numeroasele ruine de valurl $i laOre ce se gasesc pe teritoriul

Cerna, jud. Mehedinti.

acel de la

Nicani, cleal, pe mo$ia Zaino-

com. Panataul. Vez! Coasta-Babetulur.

Nicolitelul, com. rur., situad in partea N. a jud. Tulcea li cea

E. a com. rur. Ilovdtul, plaiul

Drumurr sunt :

Cotu$ca.

stia, com. cu acela4r nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

ce prime$te in stinga afluentir: Pletrosul, Bolohanul $i Roa, din com. Ciurea.

Badila, Hotilor, Breazul, Cocoqul, Tugulea, Piatra-Ro$ie ; /a S., dealurile Nicolitel, Girlita, Izvoarelor, Dealul-mare ; la E., dealul Sarica, acoperit cu viT, lar cele-l'alte acoperite numar cu padurr li pa$unr; ad o inaltime de 2-300 111. Ape sunt : Valea-Morilor sad Telita la S., Girlita la V., Valea-Cdrbunelor la S., valea Capaella la N.-V., Valea-Plopilor

Nicani, satuc, Vez! Zamostia, sat, com. cu acela$T nume, pl. Berhometele, jud. Doroholt.i.

Trer-Calicr a ora$ulur Ia$i, dupa

Niohita, pirtiaf, jud. Bacad, pl.

judetean Isaccea-Macin ; malu-

rile sale sunt joase li acoperite cu verdeata.

Hlincea $i Cetatuia $i se varsa in Bahluid, dincolo de bariera

satulur, 2677 hect. ale locuitorilor, 400 hect. padurile Statulur.

Nicolina, piria, izvore$te de sub

Are o populatie de 340 fa-

dealul Bordea, din padurea Bit-nova, com. Buciumi, pl. Codrul,

mili!, sad i r67 snflete, din carl 336 contribuabilT; 2 bisericr, una 64

68157. Nardo DicIfonar Geogratto. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

NICOLITELUL

foarte vechle, fgcuta pe ruinele unuT templu roman, a doua ziditg de locuitorT In 1890, cu hramul Sf. Paraschiva, ambele deservite de 2 preotT 51 2 cIntlretT ;

o 5coalg, condusg. de 2

invAtAtorl, fondatg in

NICORE§TI

500

1881 de

locuitorT, frecuentatg de 170 copiT.

LocuitoriT posedg: 115 plugurT

de fier ; 200 caT 51 Tepe, 400 bol', 200 vacT, 300 o! i 2300 capre. Meseria5T sunt : 6 lemnarT, 5 fierarl, 4 dogarT, 3 zidarT, 8

brutar, I cojocar. Comerciul consta In import

cizmarT, i

de coloniale i manufacturg, export vin, vite i cereale. Budgetul comuneT e de 6770 leT la veniturT 51 de 6538 leT,

colitelul ;

este acoperit cu pg-

durT intinse i frumoase.

Nicolitelul, pirig, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Nicolitelul ; izvore5te din dealul Tugulea ; curge spre E., pe la poalele dealuluT Nicolitelul ; trece prin satul Nicolitelul, unde prime5te pe dreapta afluentul Valea-Cgrbunelor ; de adi se indreaptA spre N., avind o directiune generan de la S.-V. spre N.-E. ; trece prin pAdurr; este tliat de 5oseaua nationalg Tulcea - Isaccea, la locul numit

i, dupg un curs de 8 kil., brAzdind partea de Podul-GheneT

N. a plAseT i a com., se varsA

In balta Capacha, pe partea sa de S.

la cheltuelT.

Drumurile sunt : 5oseaua nationalg Tulcea-Isaccea la N. 5i

Nicopoli, sat, In jud. Tutova, pl. Corodul, com. Fundeanu, spre

drumurl comunale ce duc la

S. de satul Fundeanu. Are o

Coco5u1, Balaban cea, Telita, Par-

populatie de 108 locuitorT 5i 30

che5u1 i Sanova.

case. Este fundat in 1878 de catre insurAter improprietgritT

Nicolitelul, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. Nicolitelul ; prelungire sud-orientalg a dealuluT Tugulea, se in-

dreaptg spre S., avind o directiune generan de la N.- V. spre S.-E. ; brAzdeazg partea centran a com. 51 cea de N. a plA5eT ; se intinde de-alungul riuluT Nicolitelul ; ultimele sale ramifica-

tiuni sudice se terming pe malul de N. al piriuluT Telita ; la

cele de E. se aflg situat satul Nicolitelul ; lasg spre S. dota prelungirl numite Dealul-Mare Dealul-IzvoruluT; la poalele

sale occidentale se vAd ni5te ruine ale unuT castru roman, numit de popor cetate 5i de la care pleacl in sus 5i in jos ni5te valurl in ruine, numite de popor

pe mo5ia StatuluT in memoria luptgtorilor de la Nicopoli. Nioore§ti, p/asd, situat in centrul judetulu1 TecuciA. sí-a luat nu-

bgetT 51 2 de fete. In aceastg plasg s'a fAcut urmAtoarea impArtire bisericeascg :

Parohia Buciumeni, cu biserica parohialg S-ti!VoevozT, com-

pusg din satele : Argea, Buciumeni 5i Tecucelul-Sec, deservitg

de i preot paroh 51 2 cintdretT. Parohia Vizure5ti, compusA din satele : Brani5tea, 1-linte5ti Vizure5ti, cu biserica parohiala S-tiT VoivozT, Cu 3 bisericT,

deservite de 2 preop 51 4 dintAretT.

In com. Corodul sunt 2 parohiT: una in satul Corodul, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, 5i a doua, cu hramul AdormireaMaiceT-DomnuluT, deservite de 3 preotT 515 cintArep. Parohia Blinzi, cu biserica parohialA Adormirea-MaiceT-Domnulur, compusg din satele : Blinzi BrAtu le5 ti.

Parohia Cozme5ti, eu biserica parohialg Adormirea Malea DomnuluT, compusä din satele : BAltgretul, Cozme5ti-NoT 51 Cozme5t1-VechT.

Parohia Furceni, cu biserica parohian Sf. Nicolae, compusA

tneie de la tIrgul cu acela5I nume.

din satele : Furceni 5i Satul-Nort. Parohia Io n A5e5ti, cu biserica

Se mArgine5te la N. cu p1O5ile : Berheciul 5i Zeletinul ; la

vitg de I preot $i 2 cintgretf.

S., cu pl.

Birladul ;

la E., cu

jud. Covurluiti 5i la V., cu riul Siretul.

Se compune din 12 comune : Buciumeni, Corodul, Cosme5ti,* IonA5e5ti, Matca, Negrile5ti, Nicore5ti, Poiana, Puteni, Tecuciul, Tepul 51 Tiggne5ti. Cgtune sunt 40-

Re5edinta sub-prefectureT este

In tirgul Nicore5ti. Aceastg plasg, pana la 1892,

a fost unitg cu pl. Birladul.

din panta orientan izvore5te &tul Valea-

cu o populatie de 22165 su-

CArbunelor, afluent al vAeT Ni-

flete.

Valul-luT-Traian ;

Are 21 $coll, din care 19 de

Supratata com, e de 626 hect.,

www.dacoromanica.ro

parohialg S-ti! VoevozT, deser

Parohia Matca, satul Matca, avind biserica parohialg Sf. Nicolae, deservitg de 3 preotT 51 4 cintAretT. Parohia Negri1e5ti, cu biserica

parohiall Sf. Nicolae, compusg din : Negri1e5ti

i Slobozia-B1A-

neasa, deservitg de I preot paroh 5i 3 cintgretl. Parohia TAlpigi (com. Negrile5ti), cu biserica parohiall S-ti! VoevozT, compusg. din SloboziaCorni 5i Slobozia-TAlpigi, de-

servitg de un preot paroh 51 3 dascAlT.

Parohia Nicore5ti, ctk biserica

NICORETTI

parohiala Sf. Nicolae, compasa din Nicoresti i Grozavesti, de-

servita de 2 preotr si 4 cintareti. Parohia Coasta-LupeT, cu biserica parohiall Intrarea-in-Biserica, compasa din Coasta-Lupului si Piscul-Corbulul, deser-

vita de 2 preoti si 3 cintaretr. Parohia Fintinel el e, cu biserica

parohiala Cuvioasa Paraschiva, compasa din Nicoresti-d.-s. Fintinelele, deservita de i preot si 2 cintaretr. Parohia Dobrinesti, cu biserica parohialä Cuvioasa Paraschiva, compasa din satele Dobrinesti i Sirbi.

Parohia Poiana, cu biserica parohiala Adormirea Maicei DomnuluT, compusa din satele Diaconi, Hu1e5ti i Poiana, deservita de 2 preotI si 3 cintareti. Parohia Homocea, cu biserica parohiala Sf. Gheorghe, compasa din Homocea si Lespezi,

deservita de 2 preoti si 3

cin-

tareti.

Parohia Puteni, cu biserica parohiala Nasterea-Maicei-Dom-

nulul, compasa din Puteni Mindresti, deservita de 2 preotI

si 4 cintaretl. Parohia Tepul, cu biserica parohiala Sf. Nicolae, compasa din Tepul-d.-s. si Tepul-d.-j., deser-

vita de 2 preotr si 4 cintaretl. Parohia Munteni, com. TigAne§ti, cu biserica Buna-Vestire,

deservita de I preot si 3

NICOREM

501

din-

taretl. Parohia Tigdne0, cu biserica parohiala Schimbarea- la - Fata,

compasa, din Tigäne0 si Ungureni, deservith de i preot paroh si 2 cintaretl. Agricultura se practica pe o scara intinsa. Viea se cultiva mar mult ca in cele-l'alte plasT, avind si pamint prielnic si o intindere maT mare. Sunt frumoase vil in ur-

matoarele comune: Corodul, 161

hect., 75 arii ; Matca, 20 hect., 50 ariT ; Buciumeni, 625 hect., 50 ariT ; Cosmesti, 43 hect., 25 arii ; Negrilesti, 41 hect. ; Nicoresti, 1437 hect., 75 arii ; Io-

nasesti, 123 hect., 50 axil; Poiana, 79 hect., 50 ariT ; Puteni, 115 hect., 75 ariT ; Tecucid, 13 hect., 75 arii; Tepul, 176 hect. ;

Tiglne0, 26 hect., so arii. Nicore§ti, com. rur., in pl. cu acelasT nume, jud. Tecucid, for-

mata din 7 catune : Nicoresti, Coasta-DipeT, Pisca] - Corbului,

Fintinelele, Sirbi, Grozävesti si Dobrinesti, la 15 kil. spre N.-V. de Tecueld. AicI este resedinta pläser si a comunei.

Are o populatie de 945 famili!, sad 3869 suflete ; 9 biseriel : 3 iv Nicoresti, si cite una In fie-care din catunele : CoastaLupeT, Dobrinesti, Fintinelele, Piscul-CorbuluT, Sirbi i in asa deservite de zisiT

6 preoti si I I cintaretT ; 3 s Col!, 2 in Nicoresti, una de bäeti a doua de fete, si una mixta in Coasta-Luper. Cea de baetl din Nicoresti, dateaza de la 1864 si e frecuentata de 70 copiT ; a doua de fete, infiintata la 1867, si frecuentata de si fete ; a treia, in Coasta-Lupef, dateaza din 1868 si frecuentata

de 83 copii. Vite sunt : 760 bol, 894 yac!, 532 caT, 149 Tepe, 14 capre, 1045 oT si 670 porcl. Intinderea terenului cultivabil e de 1216 hect., lar viile ad o suprafata de 1437 hect., cari anual produc in medid 70000 hectol. vin alb si 30000 hectol. vin rosa. Cazanele de rachid fa-

brica de asemenea cite 1300 hectol. de rachid anual. Veniturile i cheltuelile com.

sunt de 19314 le! si 66 bani anual.

www.dacoromanica.ro

Com. Nicoresti, aviad cele mal frumoase si productive locuri pentru viticultura, face un mare comert de vinurl, nu nume in tara, dar si in strlinatate. Podgoriile de la Piscul-Corbului

si Coasta-Lupei produc un vin negra, de o calitate care poate rivaliza ca vinurile cele mal bune din strAinatate.

Nicoresti este situat pe un loe accidentat i ridicat. E brazdat de mal multe dealurT, care

poarta nume/e satelor pe litiga care sunt asezate.

E strabatut de &tul Tecacelul in partea de E., si de o multime de ripT, piriiase i val,

carl ad izvoare cu apl.

Este strabatut de

sosea.ua

judeteana care vine din Tecucid, merge la Poiana, Buciumeni,

spre N.; soseaua comunala din Nicoresti, care se desface in mal multe ramurr, la Coasta-LupeT, Ionasesti i Piscul-Corbu-

; de mal multe drumurT naturale.

Se margineste la N. cu com. Palana; la S., Cu com. Cozmesti ; la E. cu com. Ionasesti la V., cu com. Buciumeni.

Nicore§ti, drg, facind parte din com. cu acelasi nume, jud. Te-

Situat in central comaneT, pe coasta si pe vale. Are o vechime de 400 ani.

luat numele de la Nicoara, mare Vor-

nic al Piel-dejos. AicT se Mil resedinta subpre-

fectureT care pana la 1892 era unita cu plasa Birlada', aviad un singar subprefect cu resedinta In Ivesti.

Are o populatie de 296 famili!, sad 951 suflete. Sunt 4 biserici. Una cu bramul Sf. Nicolae, numita i Manastirea, se intretine de stat. Este O.-

cata la 1807 de Nicolae Banu, inchinata dupa moartea lar MI-

NICOREM

NICULEM

502

nAstirer-Neamtulur. A avut cAlu-

gArr pAnA la 1868. Este inconjuratA i astA-1 de un zid, avind chilir de jur imprejur. S'a re-

parat in 1892. Se mal numeste

Banul. A doua, cu hramul Adormirea Maicer Domnulur, spune traditia, este facutA de

Nicore§ti, sat, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Boganesti, si-

cheni, com. cu acelasT nume, pl. Copla, jnd. Dorohoiti.

tuat pe Dealul-Nicorestilor, la 5

kif, de satul BogdAnesti. Are o populatie de 29 familiT, 135 suflete. Vite : 89 vite mar! cornute,

8 porcl i 12 capre.

Nic§eni, sat, in centrul comunel Costesti, pl. Tirgul, jud. Botosani, cu o populatie de 250 1390 suflete, din carT 241 contribuabili.

familiT, sail

un oare-care Manolache Serdarul. A treia, numità i bi- Nicore§fl, deal, jud. BacAti, pl. serica Cenusl, este reziditA de Trotusul, com. BogdAnesti, care Pitarul Zamfir SAndulescu la face parte din Ora dealurilor

Aci este resedinta primArier comuneT Costesti. Are i bisericA, deservitA de i preot si 2 cintAretT ; o scoall mixta, con-

1851, 20 Octombrie, dupä cum se vede din inscriptie. In locul

de 49 elevI; 4 circiumT; 5 co-

ce despart SlAnicul de Oituzul.

el a fost alta acutA de Ursu Nicore§d- de- Sus, mahala, in partea de sus a Nicorestilor, CenusA ; se vede de pe un poin melnic care se pAstreazA fruntea cAruia este pus CenusA, c'ar fi ziditA pe la 7285 (1777). i

A patra, cu hramul Sf. Gheorghe, este fAcutA la 1820 de familia Gheltu, dupä cum ne adevereste inscriptia de pe mor-

mint. S'a reparat la 1865

jud.

Nicorita, sfoard de mo,rie, pendinte de com. Valea-Rea, jud. Tecuciti, la N. de satul Gohorul ; mar inainte a fost proprietatea mAnAstireT RAchitoasa, pAnA

si

la 1862; de atuncr s'a vindut

1884. Se intretine de locuitorl.

locuitorilor din Gohorul si Va-

Are 2 scoale, una de ba.etl si a doua de fete; cea de bletr

lea-Rea.

clusa de i invItAtor, frecuentatA merciar*" si 3 meseriasT.

Vite sunt : 576 bol si vacT, ro8 cal, 1167 or, 8 bivoli 280 porcl. StupT cu albine stint 16o.

Niculeasca, numire ce se mal da mofiet Udati-Mari, din com. Albesti, jud. BuzAti.

Nicule§ti, com. rur., n jud. BuzAd, plaiul Slänicul, situat pe am-

bele malurr ale riulur Slánicul, la 37 kil. de ora.sul BuzAul. Li-

infiintatA la 1864 si frecuentan,

Nicorita, pddure, situatA in ra-

de 6o 1310, iar cea de fete

ionul com. Valea-Rea, jud. Tecuela, parte proprietatea rAzesi-

mita, la N., incepe din dealul

lor din satul Galbenul si par-

pAnA in Dealul-Liliecilor, trece riul SlAnicul i urcA pe piala la

infiintat5. la 1867 i frecuentatA de 54 fete ; un oficiti telegrafopostal (infiintat la 1882), cu serviciul de telefon, al cArur ve-

nit pe anul fin. 1896-97 a fost de ler 4741, batir 21; spitalul Cincu, infiintat la 1892, filtretinut de donator, d-1 Anton Cincu; o farmacie.

Tirgul Nicoresti a ars de 3 orT, aproape in intregime. Relativ la Nicoresti, &ira un

te a rAzesilor din Vladnicul.

Nicorita, pddure, in jud. Tutova, pl. Corodul, com. Fundeanul, proprietatea statulur.

Nicorita, îrî, jud. Tecuciulur, izvoreste din lipa cu acelasT nume si se varsA in partea dreap-

t1 a Berheciulur.

Uric din anul 1677 dat de Ion

Bodinesti si se lasA pe slemne muchia Frasinul, i alAturl de mosia Cimpulungeanca, dA in hotarul jud. Rimnicul-SArat ; la

E., merge in jos pe hotarui judetulur Rimnicul, prin dealurile: Cimpulungeanca i Homocioaia,

pana in hotarul moler Dimiana; la S., condrila pe hotarul Dimieni i AsAneasca, trece SIAnicul i urcA in Muchia-Tociler:

Antonie Ruset Voivod, prin

Nicovala, mahala, in jud. Me-

la Groapa-PArulur; la V., din

care intAreste pe Musat i Ivanc,

hedinti, pl. Ocolul-d.-s.; com. rur. Hinova.

Muchia - Tociler, urcA in linie dreaptA, pe plaiul BAligosi, tre-

pe a patra parte din Nicorestid.-s. ca fiind

ce pe la Deleni, tot in linie

proprir lor de la mosT-strAmosT. (Acest uric se aflA la d-1 Pa-

Nicovanul, munte, jud. BuzAii,

padopol-Calimah si a fost publicat de d-1 V. A. Urechil in

vie si livezr. Masivul sla e un

com. si cAt. CislAul, acoperit de

conglomerat de ceritr.

g Opere complecte, Miron Cos-

t'II», tom. I, pag. 221).

Nic§ana, vale, pe mosia Dimd-

www.dacoromanica.ro

dreaptA, merge in muchia muntelur UmbrArelul, de aci pe plaiul care limiteazA (la S.) pAdurile : Mavru i Bodineasca, urcA in dealul Bodinesti. Suprafata sa e de 3547 hect.,

NICULEM

NICULETI

503

din care 1028 arabile, 316 padure, 629 fineata, 930 izlaz, 6o livezr, 20 vie i 564 sterpe.

astAzT numele de Coca. Numirile de Coca-Merei, Coca-Nicu-

insemnate

impiumutate de la proprietarT,

sunt : ampulungeanca, Homo-

ce posedati partl din teritoriul

cioaia, Petrache§ti, NiculWi, Verneasca, Coca-Scher (particulare),

acester comune. Dionisie Fotino

comuna in 1888; o §coali de baetr, fondata in 1871 de lo-

inumara aci urmatoarele sate :

cuitorT, conclusa de un invAtot-

Coca-Mereeasca. (sfoara a sta-

Petrache§ti, Podul-Muncir, Cimpulungeanca i Coca. Cele-l'alte catune sati subdiviziunT sunt din

tor i frecuentati de 6i elevT. Locuitoril pose& : 210 plu-

ProprietatT

mal

tuluT), apor Coca-Merer, GurguStrechioaea, ale cetelor de

mopenr: Berhulegi, Gurguqtr, MereeW, derivate cite trele din vechia ceata Berhoiul. Terenul e accidentat, dar pro-

priti culturer. Din punctul de

le4i, etc. sunt mal din urmA

timpl foarte apropiatr.

cintaret, a doua, in cat. Dascu hramul loan Botezatorul, deservita de i preot cintaret, ambele fondate de

gurT ; 707 bol', 327 vacT, 301 caT, 132 Tepe, 329 o!, 52 capre 6o rimAtorT.

Nicule§ti, com. rur., in jud. R.Sarat, pl. Grad4tea, pe malul drept al riulur Rimnicul-Sarat.

Comerciul musa in import de tesdturl, postavurT, coloniale, spirtoase i in export de ce-

vedere geologic, teritoriul aces-

Este aezata in partea de E.

ter comune prezinta un deosebit interes. Din minera/e are : multa lignita, ozocherita, urme de pacura, etc.

a judetulur, la 15 kil. spre E. de orw.11 R.-Sarat, i in partea N. de com. Gradi§tea-d.-s., reedinta pl4eT.

reale. Transportul se face prin gara R.-S5.rat. Sunt ii comerciantI, din carl 5 circiumarr. Calle de comunicatie sunt: calea judeteana Rimnicul-Maicane0i, ce trece prin comuna;

Comertul consta in desfacerea cerealelor, a tuicer i in transporturr.

Comun ele invecin ate sunt : Pula i kil.; Macrina, la kil.;

spre Pue§ti ; spre Boldul i spre Valcele-Grad4tea-d.-s.

Comuna e formal din catunele : Coca-AntemireascA, CocaNicule0, Petrache0, PodulMuncir i Merei.

Are o populatie de 1790 su. flete, locuind in 406 case ; o §coala in cat. Podul-Muncir, fre-

cuentata de 89 elevr i 7 eleve ; 4 bisericr, deservite de 2 preoti 3 cintaretr §i din care catedrala e cea cu hramul Sf. Petru i Pavel; 3 circiumr; 2 morr de apa. Meseria0 sunt : 6 lemnarl, caruta, 4 fierarT, 6 cojocarT brutar.

Are 3 tirgurr : la Ispas, la 29 Iunie i la 14 Octombrie. COI de comunicatie are : Kiseaua Sapoca-Lopatari i alte drumurl naturale. Vite sunt 270 bol, 250 vacT, 36 viter, 2 bivolT, 17 caí, 36 epe, 15 minjI, 2860 oT, 166 capre i 265 porcl. StupT cu albine sunt 306. Comuna e foarte vechie a pdstrat din vechime i pana

de N. a pl4er, la 26 kil. spre

Ciora§ti, la 3 kil. i Babe§ti, la 5

kil.

Se marginqte la N. cu com.

Budgetul com, e la veniturr de 5637 lel, 70 banT §i la cheltuelT, de 5444 leT, 23 banT.

Bale§ti ; la E., Cu com. Cior4ti;

la V., cu com. Pae§ti i la S., cu com. Boldul. Este o com. de cimp, avind pe teritoriul sati, afara de malul inalt al Rimniculul, numar cite-va movile risipite.

M'u/ R.-Sarat o uda la V., de la S.-V. la N.-E. MaT sunt 48 puturT (zo-15 m. adincime).

Catunele carT o compun sunt:

Nicule§ti, sat, pe malul sting al Oltulur, jud. Argq, pl. Oltul, facind parte din com. rur. Olanul. Are o biserica. Nicule§ti, catun, pendinte de com. Ianca, jud. BrAila, situat la N.-V.

de com., la 4 kil. Are o populatie de 136 suflete. S'a infiintat la 1882 i poarta numele proprietarulur

Nicole§ti, reedinta la V.; Das-

cale0, la E.

Nicule§ti, sat, in jud. Ialomita,

Suprafata com. este de 1946

pl. Ialomita-Balta, pendinte de

hect., din carT 40 hect. vatra

com. Milc§ti, situat la I kil.

comuner, 856 hect. ale locuitorilor, 1950 hect. ale proprietatiT particulare. Din acestea : 85o hect. arabile, 150 hect. imas, §i 50 hect. neproductiv.

spre N.-V. de satul de ree-

Are o populatie de 310 fasaii 1428 suflete ; 2 biseriel : una in cat. Nicole0, cu hramul Adormirea Marca' DomnuluT, deservita de 2 preotT §i

www.dacoromanica.ro

dinta.

Are o populatie de 63 familiT ; o §coala mixta, condusá de un invatator. Locuitorir posea : 120 cal, 295 bol', 345 or §1 150 porcr.

Nicule§ti, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de

NICULEFTI

NIMIRCEN1

504

com. Tindarel, situat la 7 kil. spre N. de satul de rqedinta.

Urgoaia ; are vil; finete O pratra ; proprietate momeneasa.

Nicule§ti, sat, in jud. R.-Sdrat, pl. Grad4tea, cat. de reedinta al com. Nicule§ti, wzat spre E., pe malul drept al Rimniculta. Are o intindere de 25 hect., cu o populatie de 165 fa-

Nifon, schit de cellugdel, in com. i cat. Magura, jud. Buzan, si-

suflete, din carT 208 contribuabilr; o biserica i o §coall.

de Ierodiaconul Nifon, care a

milir, sag

743

cdtun, de resedinta al com. Nicule§ti, jud. Buzag, cu 270 locuitorr §i 69 case. Are sub-divizia Berhoiul.

Nicule§ti-Coca, mofie, particuJara, in jud. Buzati, com. Nicule§ti. Are cam 200 hect., incorporata cu mo§ia Coca-Scheir, cu

care face un singur corp.

Nicule§ti-de-Munte, sat, in jud. R.Sarat, plaiul Rimnicul, cat.

com. Chiojdeni, wzat pe riul Rimnicul.

Niculi, insuld, pe Dunare, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Fetqti, in care se afla padurea cu acela$r nume.

din cele mal frumoase priveli§tr.

tirea Berca ; calugaril s'al"'

Acestschit a fost fondat la ¡ 8 I i

pr4tiat, abia mar ramiind 1 1. Statul a instalat ad spitalul rural Nifon, care aduce foloase

tuat pe un frumos pise, de

ridicat In

o bisericuta de lemn. Nicolae Picleanu aju-

aci

1842,

l-a

zidit din nog, dupa cum se vede azta-zr. Biserica Cimitiruluf s'a zidit 186o tot de Nicolae Pie-

leanu O sotia sa Casandra. Frontispiicile sunt acestea : lntru slava celui In treime D-zeil : a Tatälui, a Fiului i a Sf. Duh, s'a clädit acest Sf. schit O bisericul de Iemn cu hramul Sf. Nicolae, pentru pärinp biha,stri cu vista de olnte, s'a.' fie In vecl slobod nesupus la nimeni, de Ierodiaco-

cu tot sborul yi cu ajutorul a mat multora ; o s'a isprivit la leatul 1845 Noembre 9, In zilele Märiei Sale Domnulul Gheorghe Bibescu, Episcop Eparhiei Buzäri D. D. Chesarie.

Frontispiciul bisericer CimitiLa 1856, Aprilie 26, s'a zidit din

plop.

Episcop Buzirt D. D. Filotei ; O s'a isprivit In zilele prea Inä4atulul Domo al Principatelor Unite Alexandru E; locotenent al Eparhiel fiind D. D. Archimandritul Dionisie, star4 fiind cuviosul Iliodor ; fondator D. D. Marele Clucer Niculae Plcleanu cu sopa sa Casandra O cu ajutorul mal' multora. Anul 186o, funie 28.

com. Stelnica, pl. Ialomita-Balta,

jud. Ialomita.

Nicutari, colina', in jud. Buzati, com. Vispqti, in apropiere de

zan, cit. com. Magura, litiga achi-

tul Nifon, situate inteo romantica pozitiune inconjurata de dealurf umbrite de pomf i padure. Apa curge cu mare abun-

denta pe 7 izvoare, din care unele se intrebuinteaza pentru bäut, iar altele pentru scaldat. Putin la vale se reunesc toate tele ce contin sunt : sulf in abundenta, iod O pupa. sare. Se

prea Inältatului Domn Alexandru Ghica,

Niculitele, lac, in insula Balta,

Nifon, Mi minerale, in jud. Bu-

inteun basin de piatra, avind

mo hect., populatä cu salde §i

drulur.

reale intreger populatir muntene.

bisericii cu hramul lzvorul tämäduirel tá mucenicul Pautelimon, s'a zidit din temelle la 1842 de marele Clucer Nicolae Plclea fi da smertilu staritul Constantie

temelia aceastä bisericrt cimitirul, fiind

se varsá in piriul Valea - Co-

2m-

nul Nifon, pe pämintul däruit de d-1 Vätaf nu Fintescu la al 1 . lar aceasti

la.5T nume, pe Dunare, in plasa Ialomita-Balta, jud. Ialomita, de

Niculitä, phlia,c, jud. Bacati, pl. Trotu§ul, com. Doftana, care

infiintarea und!

unde se desf4ura ochilor una

rulur :

Niculi, pddure, in insula cu ace-

§i

woli primare, unde veneag fiir de satenT ca sa invete O. din carT se recruta elevil seminar4tf. Cu moartea sa, totul a decazut ; instalatia bailor s'a ruinat ; qcoala s'a mutat la manas-

tat de staritul Constantie,

Nicule§ti-Coca (Coca-Sea*,

sulfuroase,

star4 cuvio0a sa Constantie ; In Alele

Episcopul Dionisie l-a avut In de aproape priveghiere §i la ridicat la apogeul sag, atit prin ordinea i curatenia schituluT, 61 §i. prin organizarea bailor

www.dacoromanica.ro

o temperatura. de + 6°. Elemen-

intrebuinteaza pentru reumatism boale de piele, ranT, scrofule, etc.

Nifon (Vatra-SchituluO, mofie, in jud. Buzar', com. Magura, proprietate a statuluf, pendinte de schitul Nifon ; are 22 hect., l'ara locul de bar

i al

spitalulur, din care 3 hect. arabile, 8 hect. fineata, 5 hect. livede, restul izlaz §i higiti. Nighiuti, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Orze§ti, plaiul Clo§ani.

Nihocul, fi?' de dealuri, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe hotarul comunelor Basa§ti i Schitul-Frumoasa.

Nimirceni, fost punct vamal, in jud. Suceava, com. Ple§e§ti. Pe aci se facea mar inainte trecerea

NIMIRCENI

NISIPURILE

505

Dejoiul, la S. cu Virleni, la E. cu dealul Nemoiul, si la V. cu

Nisipoasa, vale, uda catunul

Nimirceni, a'ealcultivabil, in jud. Suceava, com. Plesesti.

com. Dozesti. E brazdata de dealurile : Nemoiul, CerneT, Nisipi si Ciopo-

pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, si se varsa in rial Oltta, mar spre S. de catunul Scaiosi.

Nineasa, vale i pirig, jud. Ba-

nea, pe care se gasesc viT, si e udata de valle: Seciul, Lovis-

Nisipul, catun, al com, Valea-

de la Fälticeni spre Suceava, in Bucovina.

can, pl. Trotusul, com. Doftana, care se varsd In pirita Doftana.

teanca, Valea-Rea si Selci.

Nisipeni, sat, in jud. R.-Sarat,

Nisipi, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea,

pl. Rtmnicul-d.-s., sub-diviziune

pe care se cultiva mo hect., 50

a catunulur de resedintä din

ariT vie.

comuna Racovita.

Nisipuri, pl. Rlinnicul-d.-j., jud. R. Sarat.

Nisipoasa, sat, facind parte din com. rur. Hirsa, pl. Podgoria, jud. Prahova. Are o populatie

detuluT si la 15 kil, de a plaseT.

nesti, fondata la anul 1851 ; a doua, in catunul Mijlocul, fondata la anul 1861 si a treia, in catunul Seciul, fondata la anul 1860.

LocuitoriT mosnenT, se ocupa

cu agricultura si parte cu lemnaria. El desfac produsul munceT

lor la Craiova si Drägasani. Vite sunt: 15 caT, 200 bol, 140 yac!, 22 capre, ro8 porcT, 360 o!. Tujca se fabrica aproximativ 2800 decalitri anual.

Comuna se intinde pe 365 hect. in care intra si izlazul. In comuna se afla merT, perT, nucT si ciresT. Veniturile si cheltuelile se

urca la 1309 lel anual. Se margineste la N. cu com.

lomita, pl. Borcea, com. Tonea, pe cimpul Baragan.

hramul Adormirea si Sf. Nicolae, fondatl de locuitorT, la anul 1874.

Nisipul-Roqu, deal, la S. com.

Nisipoasa, mahala, com. Valea-

Zavideni, pl. Oltul- d.-s., ¡ud. Vilcea.

Lungä, plaiul Prahova, jud. Prahoya.

Nisipului (Piscul-), pisc, com.

Nisipoasa, satuc, in jud. Me-

Berbesti, pl. Oltetul-d.-s., jud. lincea

hedinti, pl. Blahnita.

NisipuluI (Plaiul-), a'eal, jud.

Are o populatie de 772 locuitorT, din carT 118 contribuabilT, locuind in 189 case; 3 bisericT: una, in catunul Ciopo-

Nisipul, celtun (aria), in jud. Ia-

de 240 locuitori ; o biserica, cu

riuluT Cerna, Haga soseaua judetean A, la 40 kil. de capitala ju-

diviziunlie CiobanoaTa si Pirlita.

Nisipul, vale, com. urb. OcneleMarT, pl. Ocolul, jud. Vilcea ; se varsä. in Riul-Sarat.

Nisipi, com. rur., jud. \lacea, pl. Cerna-d.-j., compusa din 4 catune : Cioponesti, Mijlocul, Girnicetul si Seciul. Situata pe valea

TeanculuT, jud. Buzad, cu 380

locuitorl si 'o' case. Are subNisipi, deal, in raionul comuneT

Nisipeni-Vficeni, parte din lacul Vaceni, ce apartine com.

Valea-Bisericer, din com. Orlesti,

Nisipoasa, deal, cu vi!, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Vinjul-Mare.

Prahova, pl. Prahova, com. Prahovita-d.-j., numit astel pentruca terenul sad e foarte nisipos.

E acoperit cu padure marunta Nisipoasa, pise, jud. Muscel, pl. Riurile, com. Mihaesti.

si la poalele Jul sunt livezT, IzIazurT, pomT si se cultiva porumb.

Nisipoasa, proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti,

Nisipului (Valea-.), vale, curge de la poalele muntelui Gurga,

jud. Prahova, care se arendeaza, impreuna cu trupurile ValeaMantiT si Pantazi, Cu 3612 leT anual. Ad fost pendinte de ma-

jud. Prahova, com. Breaza-d.-j.,

nastirea Poiana si tin de com. 1-11rsa, pl. Podgoria. Intinderea

lor totala e de 937 hect., din carT

471 hect. suprafata imp5.-

durita sí 466 hect. pamint cul-

plaiul Prahova, de la V. spre S.-E. si apoT se varsa in riul S unatoarea.

Nisipului (Valea-). Vez! Porcilor (Dealul-), ded, continuare a muntilor Arnota si Bulla, jud.

\alma.

tivaba si fin*. Nisipoasa, vale, in jud. Buzad, com. Grajdana; incepe din Muchia-CerbuluT si se scurge in riul Niscovul.

www.dacoromanica.ro

Nisipurile, com. rur., in fudetul R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.j., pe malul drept al riuluT Buzaul.

T-a luat numele de la albia nisipoasa a BuzauluT.

Este asezatä in partea de S. a jud., la 35 kil. spi.e S.-E. de orasul R.-Sarat, si in partea de S. a plaseT, la 18 kil. spre S.E. de Balaceanu, resedinta plaseT.

Comune invecinate sunt : J'irlAul si Visani, la 7 kil.; Drogul, la

1 1 kil.; Galbenul, la 21 kil. Se märgineste la N. cu J'ir-

laul ; la V., cu Gavanesti (jud. Bu-

sinT de semanat, I de treerat,

Nisipurile, pichet de gramp, la

1 de secerat ; 580 bol, 640 vacT, 225 caT, 230 Tepe, 2800 OT, 2 capre si 8o rimatorT. Comerciul consta in importul de coloniale, spirtoase, marchidaniT, si in exportul cerealelor.

marginea DunareT, jud. Mehe-

Transportul se face prin gara Flurei (jud. Buzati), la 8 kil. spre S. Calle de comunicatie sunt : drumul vecinal Rimnicul-Sdrat-

zan"); la E., cu Visani ; la S., cu Vizireni (jud. Braila), de care se desparte prin riul Buzaul. E o comuna de cimp ; nu are alt acident de teren de cit malul sting al BuzauluT si cite-va movile ca: Secetoasa, Buga, Preoteasa, etc.

Nisipurile, sat, jud. Dimbovita,

Riul Buzdul o uda la S., de

pl. Dealul-Dimbovita, cat. com.

la V. la E.; Apa-CoasteT, la V.

Are si 66 puturT (5-8 m.

NISTOIUL

506

NISIPURILE

Flurti ; spre Visani-Ciineni ; spre Jirlati-Drog-Amara-Balta-Alba.

Budgetul comuna e la veniturT de 5530 leT, iar la cheltuell, de 5420 leT.

Colanul.

dinti.

Nisipurile, cimpie, cam de 3000 pog., acoperità cu nisip, in judetul Mehedinti, pl. Blahnita, com. Crivina.

Nisipurile, dune de nisipurt, carI incep la S. de pädurea Torcesti, com. Torcesti, jud. Tecuciti, con-

tinua spre S. paralel cu calea ferata Ivesti-Hanul-Conachi, pana in padurea Hanul-Conachi, trece

calea ferata, apuca spre S.-V., pe ltnga viile Branistea, pana in malul SiretuluT, in fata tirguluT Namoloasa.

Pe aceste dune cresc diferitl pomI : salcimI, sala plopT, etc.

D-1 Gr.

a-

tefänescu, in trata-

dincime) si lacul Baltisul, la V. Catunele carT o compun sunt: Nisipuri, resedinta, la E.; Mo-

Nisipurile, sat, in jud. R.-Sarat,

tul sati de Geologie, zice ca

pl. Rimnicul-d.-j., cätunul de re-

sesti-VechT si Mosesti-NoT, la V.

asezat spre E., pe malul sting

aicT trebue sa fi fost un fluviti mare; alt-fel nu se poate explica aceste enorme mase de nisipurl.

Suprafata comuneT este de 3286 hect., din carl : 18 hect. vatra comuna, 1065 hect. ale locuitorilor, 2203 hect, ale proprietateT particulare. Din aces-

al riuld Buzaul. Are 6 hect. intindere ; o populatie de 16o famili!, sati 602 suflete, din carl 152 contribuabilI ; o biserica si o scoala.

tea : 3000 hect. arabile, 120 hect. imas, 150 hect. padurT,

Nisipurile, sal' Ureche§ti, cd-

proprietatea domnuluT I. Gheorghiade.

tun, al comuneT Dobrotesti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,

Nisipurile, vale nisipoasli, jud.

1 IO hect. neproductive.

Are o populatie de 314 familiT, san 1302 suflete, din carT 298 contribuabilT; 2 bisericl: una,

In cat. Nisipuri, cu hramul Sf. Nicolae, ziditä. in 1851, reparata

In 1890 de locuitorT, deservita

de 1 preot, 1 dascal si 1 paracliser ; a doua, in cat. Mosesti-VechT, cu hramul Sf. Niculae, zidita in 1855 de locuitorT, deservità de 1 preot, I dascal si I cintaret ; 2 colr, fondate de comuna, una, in Ni-

sedinta al comuneT Nisipurile,

situat pe un teren nisipos, numit astfel pentru ca pe aci sunt dune de nisip miscator. Altitudinea terenuld d'asupra niveluluT Maril este de 1 ro m. Se aflä situat la 24 kil. de Caracal si la 34 kil. de Corabia. Are o populatie de 130 famili!, sati 413 suflete ; o bise-

AztazI se gasesc in aceste nisipurl: cremene, sagetT, oale nearse, etc. In raionul satuluT erbänesti

exista o padure mare de sala,

Braila, care se intinde intre mosiile Domnita, Esna si MovilaMireseT. Pe aceastä vale se formeaza mal multe lacurT primavara si toamna.

Nisipurilor (Dealul-), deal,

la

E. de Mindresti, se hiende din Valea-Macurelor pana in Dealul-

rica, Cu hramul Adormirea Mai-

Hudel, com. Puteni, pl. Nico-

ceT DomnuluT, Cu un preot li 2 cintaretI.

resti, jud. Tecuciti. Formeaza

Nisipurile, munte mare, la N. de comuna Nucsoara, plaiul Nuc-

Nistoiul, sat, pendinte de com.

entate de 34 elevl ; io ctrciumT.

LocuitoriI posea : 92 plu-

soara, jud. Muscel, pe linia gra-

valea cu acelas1 nume.

sipuri si a doua, in Mosesti, con-

duse de 2 invatatorT si frecugurT ;

1 moara Cu aburl ; 2 ma-

niteT.

www.dacoromanica.ro

rur. Talpasul, plasa Amaradia, jud. Dolj, situat pe dreapta piriuluT Plosca, la 2 kil. de Tal-

NISTOIUL

pasul, catunul de resedinta al comuna Are o populatie de 75 familiI, salí 320 suflete, carr locuesc in 78 case. Comunicatia se face prin soseaua comunala, care pune comuna in legatura : la S., Cu So-

ceni, iar la N., cu nicoiul. In vechime facea parte din com. nicoiul.

Nistoiul, lac, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Talpasul, cu o suprafata de 80o in. p. (20 m. latime si 40 lungime), adinc de

lo m. Nistoiul, pirig, izvoreste din dealul Leul, jud. Dolj, pl. Amaradia, comuna nicoiul ; curge printeo vale coprinsa intre dealul Leul si dealul Dánciulesti, chiar pe limita acester comune catre com. Bacesti (Gorj), pana In punctul unde se termina dealul T,eul, apoI patrunde pe teritoriul com. Talpasul, tot din pl. Amaradia, unde se varsa pe stinga riulul Plosca.

Nistoiului (Dealul-), deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Talpasul, prin care trece limita de N. catre com. nicoiul. Nistor, tirM, jud. Braila, la S.-E. de satul Ulmul si Feasca, si la S. de tirla Militari.

In Culesa, avind o lungime de

8-9 kil. Nistora-Mare, vale, in jud. Suceava, com. Dráganestt, parte cultivabilá, parte stearpa.

Nistora-Mich, vale, in jud. Suceava, com. DeagAnesti, parte cultivabila, parte stearpa.

Nistorani, mahala, in com. rur. Jegnjani, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Nistore§ti, com. rur., in judetul Putna, pl. Vrancea, asezata pe malul piriuluI Naruja si la poalele dealuluI cu acelasI nume, la 23 kil, de sub-prefectura piase! si la 6o kil, de capitala judetuluI.

Se compune din urmatoarele cAtune : Batcari, Gainari, Nisto-

resti (unde e si primaria com.), Ogoarele, Rebegari si Rominesti, toate asezate pe malul Narujer.

Este udata de ptriul Naruja si de piriiasele : Valea-Rea, Cocircilul si Magura. Solul in mare parte e pretros.

'tía, jud. Buzati, cu 90 locuitorl si 15 case.

Nistore§ti, sat, jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, cat. com. Bela.

Nistore§ti, sal, facind parte din com. rur. Breaza-d.-s., jud. si pl. Prahova. Are o populatie de 311 suflete. Cade in partea de E. a comund si e udat de valle: Temnicul, Vacareata, Bradul, Smeuratul, Plopisul, Motrosoaia

si Fiarele, si de riul Prahova, care il strabate in partea de V.

Nistore§ti, atun, in com, cu acelasr nume, pl. Vrancea, jud. Putna, asezat pe piriul Naruja si sub poalele dealuld cu acelag nume. Are o biserica parohiala, cu hramul Sf, Nicolae.

Nistore§ti, mahala, in jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com. Greci.

Este udata de valea VIAdoaia si de valceaua Cazanul. Nistore§ti, munte, jud. Prahova, plaiul Prahova, com. Breaza-d.-s.

Are o populatie de 232 famili', sari 1402 suflete, din carr

Nistra, sat, in jud. Rotnan, pl.

201

contribuabilI, locuind in 253 case ; o biserica parohialá,

Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre

cu hramul Sf. Nicolae.

E. de satul Boghicea si la 5 kil. de el.

LocuitoriI, care se ocupa mal*

mult ca pastoritul, posea.: 43 plugurl de lemn ; 5 morI de apa.;

Nistor, pirliaf, jud. Bacatl, pl. Trotusul, com. Hirja, care se

NISCOVELUL

507

390 bol, 411 vacI, 58 caí, 2250

Are o populatie de 70 familiT, sati 243 suflete, din carT 46 con-

tribuabill, locuind in 59 case. LocuitoriI posea 59 capete de vite marl.

NistriI (Dealul-), deal, pe teri-

ceagurl, 'filtre valcelele Nistora-

oI, 134 capre si 110 pord. Sunt in comuná. : 3 comerciantr de banturi spirtoase, 3 fierarI, 4 rotarI ; 1 piva, 6 herastrae si 6 fabricI de rachia

Mare si Nistora-Mica, jud. Suceava, com. Draganesti.

de tescovina. Budgetul com. e la veniturI

Nisule§ti, mahala, In jud. Me-

de 1664 ler si la cheltuell, de

hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.

1598 ler.

rur. Pestenuta.

scurge pe dreapta pir. Oituzul.

Nistora, deal, cultivabil si hu-

Nistora, piriiaf, in jud. Suceava, com. Draganesti ; izvoreste de sub Dealul-Tiganilor si se varsA

Nistoreqti, ciitun, al com. Tres.

toriul com. TA.ballesti, pl. Cras-

na, jud. Fakir'.

Ni§covelul, numire datel unes 85

68157. Morolo Diclionar Mogrollo. Vol. IV

www.dacoromanica.ro

NIKOVELUL

parlf din pridurea mosnenilor din com. Lipia, ¡ud. Buzad, situata pe muntele Chilmiziul.

tea dreaptd, sunt : Valea-Caprii, Putineiul, Tisa, Vaiea-Rea, Valea-Barbulla, Salcia, Ismana si Leurda ; iar pe stinga : Mara-

Ni§covelul, vale, in jud. Buzati,

toarea, Stupina, Pietrosul, TiValea-Seaca, HaMierioara, Borul, Barbu-

com. Niscovul, cat. Saseni-Vechi;

sAut,

incepe din muntele Chilmiziul si se scurge in dul Niscovul.

Ieanca si Mierea. NiscovuI, la sor-

Ni§covul (Ni§covul-Adunat), cdtun, al com. Gura-Niscovul, jud. Buzar', cu 210 locuitod si 53 case.

Ni§covul, mo,rie, in jud. Buzati, com. Gura-Niscovultd, cat. SIseni-Vechi ; are 670 hect., din "care 260 hect. arabile si vie, restul pAdure.

Ni§covul, Ha, in jud. Buzatl, pl. Sdrata. Izvoreste in com. Laposul din dota izvoare, care Tes din padurile Podul- tefuluI Podiacul si se reunesc in Valea-UnghiuluI, zis5.

NI COVULUf (GURA-)

508

i

Fundul-

g-intea sa, e crezut de locuitori

Terenul e accidentat de nu-

ca apa cea mai eficace pentru a vindeca unele boale.

meroase dealud, din care Saseni si Cirlomanesti sunt renumite prin viile ce le acopera si cantitatea vinului ce produc ; cele mal multe 111sä sunt niste conglomerate argilo-nisipoase, sterpe satt acoperite de paduri. Are renumit fintinT ca apa bund de baut si in mare abun-

Ni§covul-de-peste-Girlä, atun, al com. Gura-Niscovului, jud. Buzar', Cu 230 locuitori si 45 case.

Ni§covului (Gura-), com.rur., in jud. Buzati, pl. Sarata, situata pe ambele malud ale riuluT Niscovul si la distanta de capi-

tala jud., de 17 kil. Limita sa,

la N., incepind de la Pietris, merge pe valea Tina-Neagra, de unde se urca in muchia Tinta si de aci in muchia Solnitele ;

NiscovuluI, uda apoi in curmezis comunele Tisaul, Grajdana, Gura-NiscovuluI si se varsa in riul Buzaul, in comuna Vernesti. Malurile sale fiind nisipoase, apa se infiltra In pamint,

la V., din muchia Solnitele merge

scazindu-1 din ce in ce volumul,

Piclelor ; la S., din Finttna-Piclelor, apucä pe matcaVaiI-Teancului i apoI pe drumul erguid

care atinge maximul, dupa ce primeste piriul Tisdul ; iar la Fintina - DraculuI, in apropiere de Mierea, dispare ca desavirsire sub maluri. Numar in titnp

de ploae, undele sale ajung in da' Buzaul cu o mare repeziciune. Se crede ca Niscovul, dupa ce dispare, lese la suprafata pe teritoriul com. Lipia, sub forme de miel baltt, care se reunesc la Cracanata i dati

In Podul-Adincatei, se lasa pe valea Mirea, trece riul Niscovul, urca la Lacul-cu-Zalogl, o ia pe Valea-Niscovelulul, da in tintina Produleasa, si de ad i in Fintina-

Valea-TeanculuT, pe care merge pana in cata nul Saseni-Noi; la E., din marginea catunuluI SaseniNol, urca in Malul-Ciairului, se Jasa in margin ea catunulur Valea-

NiscovuluI, intilneste matca dalui Niscovul, continua patín pe cotul ce'l lace aci, apoi, urcind spre N., ajunge iar in cat. Ciriomanesti, la sub-divizia numita

nastere riuld Calmátuiul. Cursul

Pietrisul.

salí e in genere lin. Intre cat. Tisaul si cat. Glodul are aspectul mal mult al unel aviad albia Orla de richita si

Suprafata com. este de 4250 hect., din care 458 hect. arabile,

trestie. Nipcovul are mal multi afluentI. Mal insemnatl, pe par-

nate sunt: Mierea si Pro duleasa (padue ale statului), SaseniVechi, Gura-IzvoruluI, SaseniNoI (particulare) ; Cfrlomanesti, Baltati si Tircoveanca ale cetelor de mosnenT: CirlomanestI, Tircoveni si MosnenT dupa vale, numitI : BlevestI si Ghivetesd.

1653 hect. padure, 52 hect. fineata, 280 hect. izlaz, r 17 hect. livezi, 630 hect. vie.si 760 hect. loc sterp. Propriet.541 mal insem-

www.dacoromanica.ro

denta ; se disting insA: Pisca, Plesea i Helesteul.

Comercial consta in desfacerea productiunilor i in transportad, mal cu seama lemne de foc, ce se consuma in orasul Buzaul. Car de cotnu nicatie are soselele

BuzZiul-frontiera, Vernesti-

Tisaul, prin Niscovul i MizilNiscovul prin Sarata (DrumulDealuluT).

Locuitorii posed5.: 566 bol, 128 vacI, 78 vitei, 4 bivoli, 28 cal, 17 Tepe, 4 minjI, 1040 oI, 20 capre si 320 porci. Stupi sunt 95. Comuna e formata din catanele : arlomanesti, Mierea, Niscovul, Niscovul - de-peste-Gtr15., Posircesti, Saseni-Nor, SAseniVechT si Valea-Saseni-Noi, zisa

Valea-Teancula Are o populatie de 2 I oo sufle-

te, din cad 414 contribua 6111, cal-1 locuesc in 491 case. MeseriasT sunt: 24 lemnad,

3 timplari, 5 rotar, 40 butnad, 2 croitod, 2 cizmarT, I fierar, 2 cojocarT, r brutar si 2 varad. Budgetul com. e de 3840 le/. Are o scoall frecuentata de 48 elevI ; 4 bisericI in catunele Niscovanul-Adunat, Saseni-NoT, Saseni-Vechi i Cirlomanesti, de-

NICOVULUI (VALEA-)

NOGEA-RUNCUL

509

servite de 3 preotI, 3 cintaretY si 4 paracliserI. Catedrala e cea

ranul, Ciolanul si Bradul, din care

Cu hramul Sf. VoevozI.

arme si ghiulele, ce se gasesc

Sunt ir circiumI. Comuna e vechie. Catunele care se gasesc mentionate in secolul al-XVII-lea sunt : Nicsovul si Saseni, unde a fost adusI o colonie de SasI, azI rominizatT. Ca locurI demne de väzut are : Dealul-Pandurulur, unde in 1821

unele inconjurate de zidurI tarl,

dou5. table de piatra ce 'I servesc ca inscriptie.

prin padurI, etc., rezuma secole

Nitului (Pirtul-), pirtiaf , jud.

intregl, care ne amintesc de

Bac5.5, pl. Munteld, com. Brus-

timpiI de invaziI, de glorie

turoasa, care se varsa in Piriul-

si

de decadenta a trecutuld nostru.

ScaricicaT.

Totul arata ca pe aceasta vale

a trebuit sa se

fi

dat lupte

Nitulul (*esul-), f es, intre satele

crincene.

Iezerelul si Valea-Onel, com. Co-

sesti, pl. Racova, jud. Vasluiti, prin care trece piriul Racova.

Turd si EteristT. Sub dinsul se

Nu mal putin placuta este si pentru excursiunI, mergind ore intregI, maT cu seama de la Ti-

gasesc multe hirburI nearse. Cetatuia, in Cirlomanesti, un imens depozit de oale de diferite forme,

saul pana la Glodul, numal- sub umbra stejarilor secularI, avind de väzut: faimosul plop (pluta)

Niul, japfe, jud. Braila, din care

a fost o crincena lupta intre

atit din perioada daca, cit din cea cumang-tatara. Ad a trebuit sa fie un cimitir. De la 1806 1812, Gura-NiscovuluI a servit ca tirg al intreguluI judet, fiind-ca orasul Buzail fusese ars si ordseniI se refuglasera aci, in Nicsovul-A-

dunat, precum si ca centru de cultura, de la 1823-1834, cind a fost aci renumita scoala a luI Codru.

Ni§covuluI (Valea - ), vale in-

din comuna Strejeni, a caruI grosime de 9.67 m. in periferie (la jumatatea trunchiuluI), 11 face

a fi, poate, cel mal' mate arbore din Tara; muntele Fata-Inalta cu

avutele si fortele sale ape mi-

dinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. Jegujani.

frumoase privelistI, etc.

Nità, pi/Vial., in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Vinätori, izvoreste din ramura despre S. a dealului- Oglinzi (Neamtu) si

dere de 6 m. si merge din ce

lare padurl, lar pe partea dreapta stincoasa Istrita si Chilmiziul, acoperiti asemenI parte de pacluri, parte de livel si viI. Terenul el este argilo-nisipos. Din punct

de vedere istoric si arheologic,

aceasta vale prezinta un deosebit interes. Cirlomanesti, tumulul Cetatea, santul Tatarilor, nenumaratele fortificatiI, ce se

vad pe virful dealurilor ce o domina, cetatl in ruine, manastirite: Grajdana, Barbul, Izvo-

Noapte§a, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur. Sisesti-d.-j. ; are 50 case.

Noapte§a, pida, in jud. Mehe-

Niteni, trup de sat,tu jud.Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Vaduri, aproape de satul Oantul.

luI, acoperit de vaste si secu-

Iezerul Terteletul.

se desfasura una din cele mal-

se varsä pe partea stinga a pi-

Gura-NiscovuluI, avind pe partea stinga muntele Predealul-BuzAu-

Pusdercul ; lar spre S. alta in

nerale; Virful-GloduluI, de unde

semnata, in pl. Särati, jud. Buzail, prin mijlocul careia curge 1-11 Niscovul. Ea incepe de la obirsia Niscovulul, cu o deschiin ce lärgindu- e, pana la com.

o ramura se varsa in Iezerul

riuluI Nemtisorul, aproape de sa-

tul Debruta.

Nitenilor (Pirlul-), afluent al Bistriter, in com. Brosteni, jud. Suceava.

Noapte§ul, sat, pe malul drept al riuluI Argesul, la 5 kil., spre S. de Curtea-de-Arges, jud. si pl. Arges, com. rur. Tutana. Are o populatie de 308 suflete si o biserica cu hramul SfintiI IngerI, fácuta de locultorI, de-

servia de un preot si un dintaret.

Nogea, deal, jud. BacA5, pl. Mun-

teluI, com. Vastesti, de pe teritoriul satuluI Leorda.

Nogea, plIdure foloasa, jud. Baen, pl. MunteluT, com. Vasiesti;

Nitule§ti, sat, facind parte din

are o intindere de 90 hect.

si

com. mi% Vata, pl. Vedea-d.-s.,

apartine razesilor din comuna.

jud. Olt. Este contopit cu catunul Ciuresti. Cade in partea

Nogea, pirlia,c, jud. Bac5.5, pl.

de E. a comuneT. Are o popu-

latie de 266 locuitorI; o biserica vechie, construita din lemne

groase de stejar, adusa aci din catunul Chiritesti la anul 1834, dupa cum se poate constata din

www.dacoromanica.ro

MunteluI, com. Vasiesti, care izvoreste de sub dealul cu acelasI nume si se varsa in piriul Urmenisul.

Nogea-Runcul, padure foioasa,

NOVAC (BRAZDA-La)

510

NOHAr

jud. Buzaa, pl. Muntele, com. Vagesti, proprietatea razesilor din comuna; este supusa regi-

com. rur. Turcoaia ; se desface

Noua-Vacäreasci, (Pupiza),

din Dunare, la 2 kil. maI jos

muluI silvic.

indrepta. spre N., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E.; brazdeaza. partea V. a pla.seI si pe cea S.-V. a comund, si, dupá un curs de 4 112 kil. se varsa lar in DunAre, la i kil. mal jos de sa-

sat, facind parte din com. rur. Frasinetul, pl. Oltenita, judetul Ilfov. Este situat la E. de Frasinetul, pe malul sting al &leí

Nohai,movild, in jud. Buzai, com. Cotul-CloriI, pe hotarul despre Vizireni, din jud. Braila. Noi,torent, trece prin cat. Vijoesti. com. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud. Vilcea, si se varsa In riul Oltetul.

Nolanul, lac mare, jud. Braila, la de satul Ciacirul, sub mu-

chea platouluI; e unit cu lacul Groapele, din com. Gropeni, prin privalul Noian.

de Ostrovul-luI-Mos-Dobre ; se

tul Turcoaia ; Inchide futre el Dunare o instila de 300 hect.,

acoperita cu padurl, pe jumatate exploatate ; prin gira, numita Apa-Redeluia, comunica cu gira Apa-Balanul, inchizind, in-

tre ele si Dundre, un grind pie-

tros de upo hect.

Mostistea.

Se intinde pe o suprafata de 5odo hect., cu o populatie de 494 locuitorT.

D-I T. Urlateanu are 4800 hect, si locuitoriI, 200 hect. Pro-

prietarul cultiva 175 hect.

(25

izlaz).

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservitá de I preot si

I cintaret;I baltd. Comerciul se face de 4

cit.-

ciumarI.

Numarul vitelor mal-1 e de

Noianul, lac, pe tarmul sting al Noroiul-Mare, lezer, cam de kil., in jud. Braila, com. Grocanaluld Lata, jud. Braila, com. peni, intre privalul Arimaneasa Chiscani, intre satul Chiscani cat. Varsaura, la i kil. spre Gingarasoaia. N. de satul Chiscani. Noropita, pdclure a statuluI, in in-

Nomoale. VezI Namoale, Muloloasa, etc.

tindere de 22 hect., jud. Vilcea, care, impreunä Cu trupurile:

Verdea (20 hect.), Tarad. (216

Nona, fost sat, jud. Ilfov, valceaua Nona, numit azI Strahovi. Se afla in partea de N.-E. a com. Afumati.

hect.), Parasesti (885 hect.), Dobrusa (76 hect.) si Mitrofani

(125 hect.), tine de comunele: Drägasani, ,Stefanesti i Creteni, pl. Oltul-d.-j.

Noroaiele, ttrl, in jud. BrAila, com. Gropeni, 'filtre canalul Vilciul i Dunarea-Vechie, unde privalul Lata se uneste cu pri-

valul Gingardsoaia.

Muscel.

cu o ridicaturä cam de 3 m.

Olt, pl. Vedea-d.-s., com. Fata; se varsa. In Girla-BouluI, in raionul com. Fata.

satul Spinoasa, de la N. spre

Noroioasfi (Apa-), gErM, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul

Nomoalelor (Valea-), vale, com. Racovita, plaiul Nucsoara, jud.

jud. Braila, care pleaca din riul Buzaul, de la E. satuluI Vizireni, ocolind spre E., intra in com. Strimbul, unde se uneste cu viroaga Faurei, la stinga drumuld de fier Braila-Buzati.

Notinului (Valea-), vale, jud.

S., pana in malul sting al Bah-

Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vasluiti. Putin mal la vale de aceasta infundan/1 e asezat satul Tatarani.

val de pamba, adica sant mare,

Bahluiul, com. Birlesti, avind ramurl : Mosinoad, Poste si Mo-

lululuI.

culmI ale dealuluI Tatarani, com.

Notarultif (Viroaga-), viroagá,

Norocelul, deal, In jud. Iasi, pl. rel, pe care se intinde mosia cu

Nouà - Funii, infundilturd, formata din impreunarea a doua

Novac (Brazda-lul-), urme de

Nona, numirea vechie a vglceleí Strahovi, judetul Ilfov.

317 pi al celor miel, de 1295.

Noü (Satul-), sub-divizie a cdtu?miza Benga, jud. Buzar', com. Maruntipul, formata din ?usuratel. II mal zice i Haimanale. Vez/ Manastirea.

www.dacoromanica.ro

Aceste fortificatiunI militare ati fost studiate de d. prcfesor Gr. G. Tocilescu, i rezultatul cercetarilor sale se pot rezuma ast-fel :

Se deosibesc in Tara Romineasca 2 asemenea value : 1. Valul sati limesul de Nora',

care, plecind de la Dunare, de Ja Hinova in Sud de Turnul-Severin, trece prin Craiova, Puntea-de- GrecI, pe linga gara Ploesti, i ajunge la cel-l'alt punct

al Duna% cite-va kil. spre S. de Braila. O atare uriasa fortificatie mi-

NOVAC (PIETRELE-La)

NOVACI

511

Mara, taie Tara Romineasca in dota parlr, despartind regiunea cimpielor de regiunea muntilor. Poporul o nume§te, in limbagiul sail figurat, Brazda-lur-Novac

sail Calea-lid-Traian. Frontul valulur este indrep-

tat catre N.

tuat in partea de N.-E. a judetulur. Pana, la 1883, forma sin-

gur o diviziune administrativA, cu re§edinta la Novaci, dar de atuncI s'a unit cu pl. Amaradia 0 formeaza o singurA diviziune

administrativa sub denumirea de pl. Novaci-Amaradia, cu re-

2. Valul sail limesul de Sud,

§edinta in cat. Hiri§e§ti, pendinte

Cu frontul indreptat tot spre N.,

situat la S. de primul val, dar

de com. Novaci. Se mArgine§te la N. cu Car-

mar putin lung de cit

pati,

acela.

El leagA doul puncte ale DunArir : until la V., numit Cetatea,

ce'l despart de Austro-

Ungaria; la V., cu plaiul Vulcan, de care se desparte prin

la N. de Calafat, altul la E., numit Frasinul, la N. de Giurgirt, trecind pe ling ora§ul A-

Hui Jiul ; la S., ca vechia plasA

lexandria, jud. Teleorman. D-I Tocilescu recunoa§te in amindoul aceste lucrarr fortifi-

Pamintul plaiulur este muntos. Limita muntilor atinge urmAtoarele localitAtT : Bumbe§ti-de-Jir, DrAgloesti, Rado§i, Novaci, CernAdia §i Polovraci. Culmile mar importante ce se deta§eaza sunt : Culmea-Sadulur, a-Moldovi§ulur, a-Corne§ulur §i

catorice primele etape ale dominatiuner romane la Nordul Dunarer, adicä in epoca anterioara. cuceririr Dacier de cAtre

Traian, din care epoca dateaza 0 Afunicipium Flavium Drobetta (Turnul-Severin). Vezr o-

pera sa: Fouilles et nouvelles recherches archéologiques, Bu-

carest, 1901, p. 118. Legenda spune cä prima braz-

d1 ar fi fost facuta de un uria§ anume Novac, cu un plug tras de dor bivoll albr. AttIl cred cA a fost croita. de §arpele-balaur, in fuga lur, end era urmarit de

Iorgovan, care l'a Mat in bucap' pAnA la Or§ova, unde f-a

Amaradia 0 cu parte din pl. Ocolul, §i la E., cu jud. Vilcea.

masivul dintre Gilortul 0 Oltetul, sail culmea Zanoaga, toate avind mar multe ramificatiunf de dealurT importante. Valle carr despica solul plalulur Novaci sunt, incepind de la V. la E.: Valea-Jiulur, a-Sadulta, a-Crasner, a-Curpeniplur, a- Gilortulur, a- Galbenulur sail Bala-de-Ffer §i a-Oltetulur, strabAtute de riurile cu acela0 nume;

precum 0 alte mal multe var.' de un ordin inferior, deschise

rese primAvara musca cea otra-

de afluentir lor. Solul plaiulur, din cauza na-

vitoare pentru vite.

turd sale muntoase, nu este

ramas numar capul, din care

com. Piticul §i trece pe la Zorde unde intrA in Vilcea. oselele jud. sunt : le§ti, Poenari, Ciuperceni,

T.

oseaua care pleaca din

comuna Bumbe§ti-de-Jir 0. trece prin urmAtoarele localitg:I: Berle§ti, Tetila, Gruiul-d.-j., Mu§ete§ti, Dragoe§ti, Crasna, unde

se desparte in doul, o ramura apucind spre Surpati, unde intrA in pl. Amaradia, lar alta mergind spre CArpeni§i, Anini§i, Hiri-

§e§ti, pe unde o ramura apuca spre S. spre Huluba, Ciocadia, unde inträ in plasa Amaradia, lar cea-l'alta ramurä merge spre Novaci, Cernadia, Baia-de-Ffer 0 Polovraci, de unde intrA in Vilcea.

oselele coin. sunt:

I. $oseaua care pleacA din com. Tetila 0 trece pe la Ciineni §i Sofraceni, de unde infra in plasa Ocolul. oseaua, care duce de la Turbati la Dragoe§ti. . oseaua care pleaca din

cAtunul Huluba §i trece prin Pociovali§tea, Site§ti qi Piticul,

de unde inträ in pl. Amaradia. In plasA, este o judecatorie de ocol, cu re§edinta in Carbune§ti, o companie de dorobantr, ca re§edinta in Novaci. Locurr istorice sunt: La Bumbe§ti-de-Jir §i la Mu§ete§ti-deJir, Tetila, aineni, Gruiul-d.-j., Mu§ete§ti, Ohaba, Dragoe§ti, Turbati, Crasna, Carpini§ul, Rado§i, Anini§ul, Surupati, CiocAdia, Pociovali§tea, Novaci, Cer-

de piatre1, in interiorul cat. ZAhAre§ti, com. Marunti§ul, jud.

productiv. Sunt 32869 hect. padure. oselele din acest plait' sunt : I. oseaua nationall, care intrA

BuzAil.

in aceastä plasa putin mar la

nadia, Bumbe§ti-Piticul, Poenari, Baia-de-Frer 0 Polovraci. (v.a.n.). Centre de desfacere sunt : Bumbe§ti-Piticul cu bilciil mare

S. de com. Ciineni, trece pe la

de vite, °data pe an, la 24 Fe-

Bumbe§ti-de-Jir, intrA in defileul Lainici, urmind acest defiler'

bruarie.

Oa. la frontierl.

chete; o trecAtoare la Lainici, 0 potecr la fie-care din pichetele respective.

Novac (Pietrele-lul-), trerstincì

Novac (Valea-luO,

vale,

In

com. rur. Sise§ti-d.-j., pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

Novaci, plaiti, in jud. Gorj,

si-

2. oseaua judeteanA T.-JiiiVilcea, care intra in aceasta pl. la

www.dacoromanica.ro

In plaiul Novaci sunt : 9 pi-

NOVAC1

512

Are o populatie de 4872 familiT, sati 17529 suflete, din carI 3273 contribuabill ; 16 §coale,

frecuentate de 471 copa'.

Novaci, com. rur., in jud. Gorj, plaiul Novaci, situata pe ambele tarmurl ale riuluT Gilortul,

comuna mal pleacä o poteca, de cal, care merge in Transil-

la E. de Anin4i. Se compune din 4 catune : Novaci-StrainT,

vania pe la muntele Piatra-Alba (vama austro-ungara), iax de

Novaci-RominT, Hir4e§ti §i Ghebani.

ad i se ramifica in diferite di-

Numele se crede cal vine de la Baba-Novac, general al luì Mihaiii-Viteazul

i intemeletorul

com. pe la 1595. Are o suprafata cam de 7900 hect., din carT : ioo hect, mo§ia statuluT, 3800 hect. ale monenilor, 3000 hect. ale proprie-

1

Comunicatia se face prin oseaua vecinala Bumbe0-dejiiPolovraci §i calea vecinall Clocadia-Hirimti. Comunicatia cu cele-l'alte comune se face prin poted O drumurT de care. Din

tarilor li 1000 hect. ale Improprietäritilor. Jumatate din toata suprafata e padure. Limita a_ cesteT suprafete este : spre E., muntele CorneOul ; la V., piriul Anin4u1; la N., o linie paralela Cu frontiera, linie care trece prin muntele Redeiul (lingA Corne§i); la S., com. Pociovali§tea.

rectiT ale TransilvanieT. In privinta potecilor ce pleaca

din aceasta com., vezl pichetul Bora. Sucursala vamel romine§tT are rqedinta iarna la Novaci §i. vara

la 'Mapa.

Novaci, com. rur., jud. Vla§ca, pl. Ciln4tea, situata pe coasta

120 familiT, sali 497 suflete, din

carr 80 contribuabili. Are o biserica, fondata pe la 1680. Se presupune a fi facuta

de catre un cioban, pentru el, la reparatiunea ce i s'a &cut, s'a gasit, sub pragul u§eT de la

intrare, un bat pastoresc, bine lucrat, in forma obidnuita, li care bat s'a a§ezat lar in locul unde a fost gasit, spre a servi de document, in lipsa de alte dovezi. Biserica e deservita de 1 preot ?i 1 dascal.

Novac, s'a a§ezat ad din

21 kil. de Ghimpati, reedinta

chime, inteo poenita din codrul nestrabatut, ce se afla in aceasta

pla.§eT.

bill ; o biserica, deservita de un preot §i 2 dascalT ; o coall mixta cu 3 clase, conclusa de

§i I de fete, frecuentata de 12 eleve ; 5 bisericT, deservite de 3 preotT li 3 cintaretl ; 48 fin-

o invatatoare li frecuentata de 30 bletT li Io fete. Budgetul com. e la veniturT de 2879 lef i la cheltuell, de 2824 leT.

Novaci, sat, wzat in partea de

ve-

localitate, unde a trait multa vi-eme; pe l'higa el s'atí strins multi refugiatI, carT umblaa pri-

begind prin Tara de rauI Tatarilor li, sub ocrotirea luT, formind bordee §i, taindu-se padurea imprejurul bordeelor, dupd mortea luT, s'a format satul, din-

du-i-se numele de Novaci, urma0 de-al luI Novac.

S.-V. a com. ZIAtunoaia, pl. Mi-

Novaci, cimpie, jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., com. Laloul.

letinul, jud. Botopni, in valea Novaci. Mo0a, in intindere de

Novaci, podi ,c, jud. Boto§ani, care

7407 hect., e proprietatea printuluT Gr. M. Sturdza.

se intinde in dreapta piriuluI Sicna, la N. de satul Novaci,

Are o populatie de 20 familiT, saa 71 suflete ; o fabrica de spirt (velnitA), care produce 50000 de decalitri anual.

intre piraTele Novaci O Prajanul.

Prin com. trece riul Gilortui li piraTele Gilortelul-de-Vest li Gilortelul-de-Est.

1934 hect., Cu o populatie de

Giurgiti, prin Calugareni, §i la

ma:, sati 1484 suflete, din carT 305 contribuabilT ; o coala de baetT, frecuentata de 45 elevT

92 banT.

dealulul Cacaina, prin valea carilla trece piriul Racea (Novaci). Suprafata teritoriuluT e de

kil. de Bucure§ti, la 55 kil. de

Are o populatie de 683 suflete, din carl 158 contribua-

Locuitoril posea ; Ioo plugurl, J39 care cu bol, 72 cArute cu cal; 1209 vite marl cornute, 311 cal, 9051 oT, 370 capre, 26 ralgarl i 645 rimatorT; 92 stupT cu albine. Venitul com. este de 2550 leT, iar cheltuelile, de 2447 le,

Falda, la 4 kil, de satul de reedinta, Duda, situat pe coasta

Proprietatea mo§ieT, pe care se afla satul, este a statuluT. In privinta numireT li infiintara satuluT, legenda spune cä un haiduc, cu numele de Baba-

dreapta a Arge§uluT, din jos de Mihale§ti, la extremitatea N.-E. a pl4eT, despre jud. Ilfov, la 24

Are o populatie de 468 fa-

tinT, 8 morl pe apa Gilortuluf ; 9 piue ; 12 joagAre ; 5 circiuml. Comerciul se face de 31 persoane.

NOVACI

Novaci, pilla. VezT Racea, piriu,

com. Duda, pl. Podoleni, jud. Falda.

Novaci, sat, in partea S,-V. a com. Duda, pl. Podoleni, jud.

www.dacoromanica.ro

Novaci, pilla, pe teritoriul

sa-

NUCETUL

513

NOVACI

tuld Onesti, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi ; se varsa In

185 cal, 86o1 oT, 16o capre si

Numdrul vitelor marl e de 282

si al celor miel, de 376.

340 porcT.

piriul Miletinul.

Novacilor (Valea-), vale, Novaci, vale, prin care curge p'riul Novaci, jud. Botosani, co m. Zlatunoaia, in partea de S. a

for-

matä din prelungirea dealuluI Novaci, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. ipotele.

comuneT.

Novacul, sat, jud. Dolj, pl. JiulNovaci, pirig, jud. Botosani ; izvoreste din coasta de S. a podisuluT Novaci, com. Zlatunoaia ; formeaza Iazul Novaci ; curge

d.-s., com. Argetoaia. Are o po-

pulatie de 280 suflete, carl locuesc in 44 case si 19 bor-

spre E. si se varsa in Miletin.

dee. Copill din sat urmeaza la scoa-

Novaci, vale, pe mosia Zaho-

lele din satul Argetoaia-d.-s., ce este la 21/2 kil.

reni, com. Avrameni, pl.

Novaci-Romlni, cdtun, al com. Novaci, jud. Gorj, situat pe malul drept al GilortuluT, In plaiul Novaci.

Are o suprafata de 500 hect., Cu o populatie de 121 familiT, sail 458 suflete, din carl 83 contribuabilf ;

1

biserica., deservita

de 1 preot si 1 dascal ; lo joaOre ; 7 pive ; 7 morr pe apa. si 8 finttnr. Locuitoril poseda : 23 plugurl, 44 care cu bol; 240 vite marl cornute, 95 cal, .120 o!, 150 capre si 120 porcI.

Novaci-SträinI, cdtun, al com. Novaci, jud. Gorj, situat pe ma-

lul sting al GilortuluI. Se numeste ast-fel, pentru ca locuitoril sunt venitl din Transilvania.

Are o suprafata de 525 hect.,

Cu o populatie de 141 fama saii 560 suflete, din carl 112 contribuabill ; 1 biserica, deser-

vita de preotul si cintaretul din cat. Novaci-RominT ; 1 scoall de bletT si 1 de rete; 1 joagar ;

2 m'orT pe apa si 13 finen Locuitoril posea : 31 plugurT, 40 care cu bol, 72 carute cu cal ; 418 vite marI cornute,

in

jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. Sari-Ghiol : izvoreste din prelungirile de E. ale DealuluI - Mare, sub numele de Sari-Ghiol ; se indreapta spre S., avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E.; curgeprin dealurile Iacob-Mog, Imalac, Ciatal-Tepe, Tausan-Tepe si Cauca; primeste pe stinga Valea-Viilor ;

sani, com. Manoleasa, pl. Ba§eul,

trece prin mijlocul satelor Sari-Ghiol si Calica, si, dupa un curs de IO kil., se varsa in lacul Razelm ; putin mal jos de satul Calica, pe valea luT, mer-

jud. Dorohoiii.

ge drumul vecinal Malcoci-Sari-

Ba-

seul, jud. Dorohoiti.

Nucarilor (Valea-), pir14,

Nova cul, a'eal, pe mosia Domo-

Ghiol.

Novacul, pi/2, Incepe de pe Liveni-MitropolieI, com. Manoleasa, pl. Baseul, jud. Dorohoiti, si

se varsa in Volovat, la Hriteni.

NovaculuI (Dealul-), deal, jud. Dolj, pl. pul-d.-s., com. Argetoaia, inalt de aproape 150 m. Se lasa din Dealul-PoroineI (Mehedinti).

Nuceteanca, pddure de 15000 ariT, pe teritoriul mosiilor Plopul si Titu, pl. Bolintinul, jud. Milibovita.

Nuceteanca, pilla, izvoreste din poalele dealulul Nucetul, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

Prahova, curge de la N. spre S., primind in dreapta valea Beni

Novo-Selita. VezI Pasatul, sat, com. Buda, pl. Herta, jud. Do-

si piriul Turburea, si se varsa In piriul Saratelul, tot in raio-

rohoiii.

nul com. Gornetul-Cuib.

Nucari-Mänästirei, sat, facind Nucetul, sat, facind parte din parte din com. rur. Copaceni-

com. rur. Gornetul-Cuib, pl. Pod-

Mogosesti, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafata de 677

goria, jud. Prahova. Este situat pe culmea dealuluI Nucetul, in

hect., cu o populatie pe 733 sufete. Ad i este resedinta prima-

partea de N.-E. a com. Are

ria

Mosia, proprietate a statuluT, are 277 hect., din carl se cultiva 187 hect. LocuitoriI ati 400 hect.

si le cultiva pe toate. Are o biserica, ca hramul Adormirea, deservita de 2 preotr li 2 cintaretl. Comerciul se face de 2 ctrciumarl.

www.dacoromanica.ro

o populatie de 295 loc. ; o biserica construita de lemn, fondata la 1814, deservita de un preot. In partea de N.-E. a cat. Nucetul, in localitatea numita Va. lea - SalcieT, se afla in pamint multa. sane.

Se zice ca biserica din acest

sat a fost adusa la 1814 din cal. Izesti, unde se construise una de zid.

NUCETUL

NUCETUL

514

Satul ar fi infiintat pe la 1714. In apropiere se aflA metohul EpiscopieT de Buzärt, ale cArul urme se vAd si azT. Legenda

sov al acestur Radu-Voevod-cel-

la paza regulelor bisericeT si a

Mare, tot cu data 7010, se face

sf. slujbe, mArginindu'l a nu tri-

netAgAduitA incredintare c5. la intemeierea si inzestrarea acesteT

mite mAnAstireT Dusca maT mult

spune ca pe culmea deaIuluT, pe care se stabiliserA primiT lo-

mAnAstirl, a contribuit mult sí Vlad al V-lea, tatAl sAil, Rind-

cuitorT, cAlugArIT plantaserA nucT,

a ata hrisovul acesta, ce vor-

an din venitul mAnAstireT Nu-

de unde s'a dat satului numele de Nucetul.

beste de mosia Topoloveni, fá-

cetul, si ordonind ca sl pAzeascA nestramutat aceste tocmelT. MaT tirziti, zice bltrinul Mateld Voevod, in hrisovul citat, fAcind anchetA la toate mAndstirile de modul inchinArilor, fiind-cA cele

cutA danie mAnAstireT de cAtre

Vlad Voevod, dit si cela al luf

Nucetul, sat, fAcind parte din

Neagoe Basarab Voevod, cu anul

com. rur. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova. Are o populatie de 549 locuitorT.

7014, Cu care intlrqte stapt-

Nucetul, madstire si sat, jud.

nirea mArastireT asupra numituluT ce 1-a fäcut danie tot Vlad al V-lea, il numeste 11 pe el (pe acest Vlad al V-lea), fon-

Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,

dator al mAnAstireT. Asa dar,

com. Cazaci, pe malul sting al

atit pircAlabul Gherghina ctt si Vlad al V-lea, sunt ceT d'intliti fondatorT al acestor mAtastirl. DonatiT de mosiT i s'a facut mal in urmA, nu numal de ur-

riuluT Dimbovita, la 25 kil. spre

S.-E. de Tirgoviste, lingl calea ferad Tirgoviste-Titu. MAnAstirea se in tretin e de stat. Pe mosiile

el se afld instalad herghelia statuluT. La 1821, in timpul zavereT, Turcil ati bAtut In dota rin-

masiT pircAlabulul Gherghina,

de 20000 bani (1 lea=--40 par. ; I,=-3 banT, de unde 2000o banT

.66662Is parale.I662/8 le» pe

mal multe aii fost fAcute prin mituire, ad voia si stirea fondatorilor lor, a venit cu rindul si la aceastA mAnAstire Nucetul, si intrebind pe postelnicul Gheorghe, fiul vorniculuT Ivascu si pe

slujerul Preda, fiul cluceruluT Bucincl, i s'a dat rAspuns cA in adevAr a fost inchinad de plrintiT lor ; si in virtutea acesteT

dar si de altl particularl : astfel mosia Topsani s'a fAcut danie acesteT nanAstirf de co-

declarld, intAreste si Mateitt Ba-

egumenul sA trimitA pe tot anul

mal afld un mare cAtun, numit tot Nucetul, care tine de com.

misul Vlaicu de la VAleni (hrisovul luT Alexandru Voevod la anul 7077); mosia MArcesti, de jupineasa GrAjdana, sora Banuluf Udrea de la VAleni (hotArnicia a 6 boerT, Cu anul 7124);

Cazad'.

mosia Culcati, de Radu,

In cAtunul Nucetul se afla o so:mil condusl de un invAtAtor

VoineT (cartea acestuT Radu, cu

si s'a inzestrat cu mal multe

anul 7154); mosia Cacaleti, de loan VAcArescu, ce s'a inmormintat la mAnAstire (cartea cu anul 7248, a Badil VAcIrescu). Din hrisovul luT Mateiti Basarab, Cu anul 7148, Malii, se vede cA inchinarea acesteT mlnAstirl la cea numid Dusca de

proprietAtT, futre care si mosia

peste DunAre, s'a fAcut de Radu Voevod, fiul MihneTVoevod, la

mAnAstirea Nucetul,

durl pe GrecT in Nucet. UngA aceastA mänAstire si lingA

grajdurile si cazdrmile herghe-

lid de la Nucet se aflA gara Nucetul. Imprejurul mln AstireT se

plAtit de stat. (Ved Cazad si Brosteni).

Din hrisovul Cu anul 7010 al RaduluT Voevod pronumit cel

mare, se dovedeste cl mAtastirea Nucetul a fost fondad de pircAlabul Gherghina de la satul ...., Inca din zilele luT Vlad Voevod cel mare, si pusA

de numitul fondator sub protectia (hramul) Sf. Gheorghe, patronul zileT sale onomastice.

Tot acest Gherghina a inzestrat-o atit cu mosia Nucetul, cu osebitele sale numirf si trupurT, precum si cu mosia BAdesti. Cu toate acestea, din alt hri-

fiul

7111, cu voia urmasilor fondatorulur Gherghina, anu me Vor-

sarab aceastA ?achinare la mgnAstirea Dusca, Cu conditie ca suma de banT mal sus arAtatA

regulat si arl nicT un fel de adaos salí sclzAmint, spre ajutorul cAlugArilor de la Dusca si pomenirea fondatorilor. Metohul Panaghia s'a fondat

Racovita, de banul Udrea de la BAleni, ceea ce se dovedeste atit din testamentul acestuia, cu anul 7106, cit si din cartea luT Grigore si a frAtine-seti Ivascu BAlciti, cu anul 7200, prin care inchinind aceastA mAtastire la

zic cl

si

aceastA din urml se tine tot de la neamul lor. (Ved Ion Brezolanu, cMAnAstirile TAreb).

hicul Ivascu si Clucerul Vucina,

cu conditie ca egumenul sl trimead d'acolo om intelept, cu-

Nucetul. VezT Cozia, mAnAstire, jud. Vilcea.

vios si cu bune purtArT, capabil

de a administra trebile acesteT mAnAstirl Nucetul, si a veghea

www.dacoromanica.ro

Nucetul, deal, spre E. de com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud.

NUCETUL

NUqOARA (PLA111)

515

Prahova, pe care se afta

virCapul-MieluluT. furi/e Chirila si

Nucetulul (Virful-),virf de deal, la N. de com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahova. Este

Servesc pentru p5.sunat.

Nucetul, deal, in partea de S.V. a com. Pacureti, pl. Podgoria,

jud. Prahova. Are directia de la N. la S. A fost plantat cu

acoperit ea vii si este cel maT inalt vid de pe culmea dealuldi Nucetul.

Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comunelor rurale Vacareni si Jijila ; izvoreste din poalele de V. ale Dealulur- Cararilor ; se in-

dreapta spre V., avind o directiune generala de la E. spre V.,

brazdind partea de N. a com. Nuci, sat, facind parte din com.

vil', care s'al' distrus de filoxera. Asta-zT dealurile com. Pacureti serva parte pentru pásunatul vi-

rur. Meri-Petchi-Netezesti, plasa Mostistea, jud. Ilfov. Este situat

telor, parte pentru cultura po-

sting al rialuT Ialomita. Aci este resedinta primarieT.

la N. de Bucuresti, pe malul

Jijila

si pe cea de S. a com.

Vacareni, fácindu-le si pe o oare-care intindere si hotarul despartitor ; curge numaT printre vi!, ceea-ce IT face micul sad curs

In sus de Moroeni, pe partea dreapta, pe matca Ialomite ; este acoperit cu padure. VezT

locuitorT.

Brindusile.

tarul cultiva 220 hect. (30 izlaz). Locuitorif cultiva 218 hect. (80

de 3 kil. frumos si placut ; se arunca in balta JijileT, la 800 metri mar sus de Jijila, dupa ce mal 'ludir' a scaldat picioarele ruinelor Cetatuer Gherma ; pe valea sa merge un drum comunal Jijila-Vacareni ; este taiat de drumul comunal Jijila-

izlaz).

Azacllul.

rumbuluT.

Se intinde pe o suprafata de Nucetul, munte, jud. Dimbovita,

Nucetul, izvor, in jud. Buzail, com. MIAjetul, catunul Topilele, format did izvorasele: Mosorul, Pacioaga si Zamoaia, care, dupa

ce se reunesc, se scurge

in

iazul riuluT Buzaul.

538 hect., cu o populatie de 350

D-1 C. Desli5 are 250 hect. si locuitoriT, 288 hect. Proprie-

Are o biserica, cu hramul Sf. ImparatT, deservita de 1 preot si I cintaret ; o scoala mixta, frecuentata de 37 copiT si al ca-

ra local s'a oferit gratuit de D-1 C. Deslitl.

Nucetul, girld, izvoreste din poalele dealuluT Piatra, com. Opariti, plaiul Teleajenul, jud. Pra-

hoya ; curge de la V. spre E. si se varsä in gira Saratelul, in apropiere de com. PAcureti, pl. Podgoria.

Nucetul (Valea-) si Rogojasca, mofa ale statului, pendinti de

Comerciul se face de I &chuflar si 1 hangiti.

NumArul vitelor marT e de 384 si al celor miel, de 393.

Nuci, deal, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Bordesti; se desface din dealul Streaja ; se Intinde printre afluentil RimneT si aT SlimniculuT ; brazdeaza

biserica Sf. loan din Bucuresti, jud. Prahova. Se arendeaza cu

partea de V. a com.; este acoperit cu padurT, in care predo-

1900 leT anual.

mina nuciT.

Nucetul, stalie de dr.-d.f., jud. Dimbovita, pl. Dealului-Dimbo-

visa, cat. Cazad, pe Unja TituTirgoviste, pusa in circulatie la 2 Ianuarie 1884. Se afta futre statiile Titu (i5. kil.) si V Acá: resti (9.1 kil.). Inaltimea d'asapra niveluluT Mari, de 199'.64. Venitul acesteT statiT, pe anul 1896, a fost de 58438 tel., 90 banT.

Nuci-lui-Baltag, localitate,

in

jud. Prahova, plasa Teleajenul, com. Drajna-d.-j., ceva me sus

Nucilor (Valea-), pitig, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. urb. Babadag ; izvoreste din poalele sud-orientale ale dealuldi Balta-Bair, se indreapta spre N., avind o directiune generala de la S. spre N., brazdind partea de N. a plasei si centrall a com.; curge printre dealurile Balta-Bair, CanaraBair, Culaculac-Bair si Molfa, nu departe de orasul Babadag ; curge mal india prin padurT, apoi printre dealurT acoperite Cu verdeata, si, dup5 un curs de 5 kil., se arunca in Iezerul Baba-

dag, in partea de S., la poalele dealului Sultan-Tepe; pe valea luT merge drumul comunal Babadag-Jurflovca ; este taiat de drumurile vecinale Babadag-Vis-

tenca si Babadag-Enisala.

de Valea-Stanestilor, unde se gAseste sana' de sare, acoperite

cu un mic strat de pamint.

Nucili-Arhimandrita, padure. Ved Arhimandrita.

Nuc§oara, plaizi, in jud. Muscel, avind resedinta subprefectureT in orasul Cimpulung ; coprinde partea de N.-V. a judetuluT; are forma unuT dreptunghifi ; este

acum contopit cu pl. Dimbo-

Nucilor (Valea-), pfria, in jud.

6.137. Miele Diejtomr Genprevlo. Poi. IV.

vita. 66

www.dacoromanica.ro

NUWARA (PLAltb

Se margineste la N. cu Transilvania, de care se desparte prin culmea muntilor Carpati ; la V.,

NUCWARA (PLA10)

516

si ramura Moldoveanul, care se indreapteazá in jud. Arges, lar

uda in cursul sati comunele :

a doua 1-amura, Galbina, continua spre S. prin plaiul Nucsoara unde dam de muntiT : Scarisoara, Valea - Lungd, Movrea, Basa,

Aninoasa, Vladesti, Golepti, BO.-

Rturile, de care se desparte prin-

comuna cea mal de N. a pla-

lilesti si Bajesti. Mal Bughea, putin maT mare ca Slänicul, si mal mic ca Bratia, uda comunele Bughea, Godeni pi Capul-Pisculuf si se varsa in Riul-TirguluT, pe teritoriul comuneT Mihaesti, din pl. Riu-

tr'o linie ce trece pe la S. de

iului Nucsoara.

rile.

Badesti, Aninoasa si Capul-PisculuT ; iar

bina spre E., dam in muntii

cu jud. Arges, separindu-se de acest judet printr'o linie ce trece pe la Vestul comunelor : Nucpoara, Corbi, Poenarei, Domnesti si Petrosani; la S., cu pl. comunele : Petrosani,

la E. cu plaiul Dimbovita, de care se desparte prin Riul-TirguluT.

Lespezi si Cldbucetul, din care apoT coborim in satul Nucsoara,

De pornim din muntele GalValea-Rea, Bandea, Dara, Zirna, Ludiporul si Bratila, totl pe Miga granita. Mar fie-care din

Numele-T vine de la muntele Nucsoara.

acestI muntl are la poale un

Se compune din orasul Cirnpulung si din 33 sate, etc. carr

teluT. Adesea acesta e mic, si n'are un nume bine cunoscut

formeaza 16 comun e rurale : Nucsoara, Poenarei, Corbi, Corb-

de totT. Daca pornim din muntele M'I-

sori, Stanesti, Domnesti, Petro-

dea, spre S., dam in muntiT

sani, Badesti, Aninoasa, Slanicul, Berevoepti-Ungureni, Berevoesti-

Nisipi, Farfuescul si Malita, apol

piala, ce poarta numele mun-

Riul - TirguluT, numit ast-fel, pentru-ca trece prin tirgul Cim-

pulung, uda partea

de E. a

plaiulul si formeaza limita filtre plaiul Nucsoara si plaiul Dimbovita. Cdile de comunicatie. Plaiul Nucpoara este strdbatut in partea de V. de soseaua nationala Pite0- Cimpulung, care trece prin comunele : Maracineni, Ciumesti, Piscani, Livezeni, Stilpeni, Rädesti, Valea-Popil (pl. Riurile) pi Schitul-Golesti.

pul-PisculuT si Schitul-Golepti.

muchiile acestuia se contopesc in muntif Valea-Lungl si Movrea, formind un singur sir ce

Vechia Impärfire a plaiulza. In secolul XVIII-lea, plaiul Nucsoara era mal mic in intin-

se continua sub numele de Basa. Hidrografia. Principalele fina ale plaiuluT Nucsoara sunt :

De poseaua judeteana. Cimpulung-Curtea -de - Arges, care pleaca din soseaua nationala, de la S. de com. Godeni si trece prin comunele Berevoesti-

dere si era administrat de 2

Riul Doamna, care izvoreste

Ungureni, Slanicul si Domnesti.

zapciT. P'atuncT, se compunea din comunele : Nucsoara, Corbi,

din muntii Valea-Rea si Bandea,

De calea judeteana Riul-Doam-

curge pe 11 iga munir Nisipi,

na, care incepe din calea na-

Slanicul - Ungureni, BerevoestiUngureni, Berevoesti-P5.minteni, Albesti, Corbsori, Poenarei, Cirstieni si Slanicul-Paminteni.

Farfuescul, Valea- Lungd, Movrea, Basa, Lespezi si Clabu-

tinala Pitesti-Cimpulung si se

Paminteni, Godeni, Cotesti, Ca-

La 1845, s'a lipit de acest plaiii partea de la Bädesti pana la Domnesti, de la BerevoestiUngureni pana la Aninoasa, de la Godeni pana la Capul-Piscu-

cetul, uda comunele: Nucsoara, Corbi, Poenarei, Corbsori, Stanesti, Domnesti, Petrosani, Badesti, Retevoepti, Laicesti, Co-sesti, Dirmonesti, Piscani, Colibasi, Ciumesti si Maracineni,

toate din jud. Muscel, si dupa

Orografia. Din muntiT Carpati, pornesc spre S. un sir mic

ce primeste Riul-TirguluT la comuna Colibasi, afard de ceT-l'altI afluentT torentiosT, se varsa in

de muntT, numit Moldoveanul, a-

riul Arges foarte aproape spre

vind o directiune aproape perpendiculará pe aceasta. Se intinde spre S., printre jud. Arges si Muscel, formind culmea cea mal ?nafta in N.-V. plaiulul Nucpoara. Dupá o cale de doul ceasuri, spre S. se despica

N. de orasul Pitesti, jud. Arges. Riul Slanicul uda N.-V. pla-

luT, impreuna cu Schitul-Golesti.

iuluI si se varsa in riul Bratia, la S. de comuna Aninoasa. Riul Bratia, care se varsa in Rtul-TirguluT, din jos de com. Bajesti, la loan. numit Intilnituri,

www.dacoromanica.ro

termina in com. Nucsoara, trecind prin comunele : Ciumesti, Purcareni, Dirmonesti, Cosesti, Leicesti, Retevoesti, Petrosani, Domnesti, Stanesti,

Corbsori,

Corbi si Nucsoara.

In partea de E. trece calea ferata Golesti-Cimpulung.

Pe linga acestea sunt mal multe posele comunale si vecinale, carT inlesnesc comunicatia intre sate. Ocupalia

locuitorilor.

Ani-

malele domestice. Pämintul acestuT plairi nu este niel indestul de fertil, niel indestuldtor pentru

intreaga populatie. De aceea, locuitorii se indeletnicesc Cu comerciul ca pi cel din plaiul

NUMARA (MAIO

Dimbovita si in special cu cresterea vitelor. Comerciul plalulur constà in exploatarea lemnelor sub diferite forme: sità, scindurr, lemne midsi marl. Desfacerea rachiu-

lur de prune Inca se face pe o scarà intinsa. ApoT comerciul cu vitele domestice, mar ales cu or, bol, vacT i porcr; cu Una, tesAturile, brinza, etc. Dintre animale sunt multe or si de aci multd linA, brinza, cascaval, unt. Oile sunt de rasä. proprie munteana, eg.cr se deo-

517

NUC§OARA

extragerea uleiulur din nucr, se-

neam, 25 mazilT, 1708 contri-

rail* de in, dinepa si dovleac. In plaiul acesta, mar mult ca In alte partl ale judetulur, femeia lucreaza singura l cu

buabill romInT, carT plateaa 15244

deosebita indemanare, imbracamintea case! si a familier.

Instrucji e fi Culte. In

fie-

In plaiul Nucsoara erad 108

care cu 4 bol, 4 care cu 8, 6

calf. In fie-care comuna sunt

mata, acest plaiil avea : 21 militar!, 30 dorobantl i 116 gra-

generate si ail and moalesi lunga,

la N. (cam pe unde este

nu insa asa de moale ca a oilor dela cimp. Oile de regiu-

muna Nucsoara), din cauza climeT

pentru imbunätatirea raseT oilor de acolo.

Rasa vitelor marl cornute a degenerat. Chiar cele bine ingrijite sunt marunte la corp (dar pline de carne), cu forma rotunzita, avind picioarele scurte, corpul gros, gitul scurt, coarnele scurte i groase. Soiul acesta de vite a provenit din dotarase: Un-

co-

aspre nu produce de cit fineturl bune. Rare-orI semanaturile se

coc fag a fi brumate, dar putin mai la Sud produce porumb, cinepd, fasole, secara i mazare. Dintre toate acestea, porumbul ocupa primul loc. Intre productiunile plaiului mal chain: prunele, merele, pe-

rele si nucile, care se exporta. Locuitorir poseda: i masind de treerat cu manej, i masinä de vinturat, 3 masinr de batut porumb cu manivela, 912 plu-

capul u1 (subtirel), coarnele marT

gurr de lemn, 55 plugurl de fier, 31 scarificatoare, 2 grape de fier, 54 cu apd. Plaiul Nucfoara in anul z856.

In forma de lira cu parul de

In acest an gasim ca plaiul

gureasca (coprinzind vite marl, osoase, picioarele subtle lungl,

obiceiii alb), si Moldoveneasca

(in care intra vitele de felul celor descrise, dar nedegenerate).

Cali din plaiul Nucsoara formeaza o rasa deosebita a localitater; sunt foarte miel, dar aged. Albinele se cresc pe o scara

mica; gindaciT de matase nu se cultiva mal de loc. In fie-care comuna se Oa povernT ::pentru fabricatul rachiulur

de prune, apor teascurl pentru

rilor se platea dupl regula stabilit5. atund 37045 leT si 4 parale.

scoald rurald mixtd. Vez! Muscel, jud. In plaiü sunt 24 biserier, deservite de 30 preotT si 32 das-

sebesc de cele din regiunea cimpeana a Tarir. Nu sunt de-

munte, din cauza asprimer climer. Judetele Do1j, Teleorman, Dimbovita, cauta berbecT aici

tigant car! pineal 56501e1 vechT. Pentru proprietAtile locuite nelocuite i contributia drumu-

care comuna din plain este o

una sari doul bisericT, sail cite unul sat' mar multi preotr. Producliunf. Plaiul Nucsoara,

nea cimpeana nu pot trai la

leT veal! si 113 contribuabili

are 69 mosii, carr dart un venit de 109356 ler Nuesoar-a.

vechl anual ; 46 herastrae, cu venit anual 12600 lel; 21 morl,

si 4 caT, 486 care cu 2 bol, 2 case cu 3 si 2 car, 2957 vacT viter. In ceea ce priveste arnicerr.

Plaiul producea 1625 kile po-

rumb, iar in magazinele de rezerva erail 1044 kile porumb si i banita. Copir altoitT 203, nascutl 338, mortr 226. Capitalurile cutiilor satestr, In fiinta : 1531 le! si 13 parale ; lar ridicatT de visterie la 1854,

cu No. 3297, le! 6425 si io parale. (C. D. Aricescu).

Nucwara, com. rur., plaiul Nuc-

soara, jud. Mused, la N. de ampulung, asezata pe malul drept al rialuT Doamna, la

35

kil. de Cimpulung. Drumul e soseluit in cea mar mare parte si trece prin comunele Godeni, Berevoesti-Paminteni i Ungureni, Slanicul, Stanesti, Corbsori i Corbi.

Se compune din 3 catune Nucsoara, Slatina i Secaturile si se margineste la N. cu muntir

comunel (Ora la frontiera nu

cu enit 2530 lei ; 6 dirste cu

mai e niel o comuna) ; la S., cu

venit 1150 ler; 5 piue Cu venit

com. Corbi ; la E., cu nîul Doam-

870 le!; 22 poverne cu venit

na i la V., cu jud. Arges.

de 2960 ler. Populatia plaiulur era de 9768 locuitorT, din carl 4758 barbatT si 5010 femer, cu 2133 capT de familie.

Avea 17 sate, 24 biserier, 32 preotl, 2 diaconi, ii boerr de

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 180 sail 777 suflete, din carT 139 contribuabili; o bisericA, cll-

dit5. la 1881 prin indemnul reposatuluT preot Petre ArnAutoiti ; o scoall, frecuentatA de 31 copiT.

NUWARA

NUCULtlf (DEALUL-)

518

tiü carte 183 barbatr si 27 femer.

Locuitorir comuner se ocupa mar mult cu facerea cheresteleT

din brad si molift i putina agricultura.. Produsul muncer desfac la Pitesti i alte tirgurr periodice. Vite sunt : 203 bol, 259 yac!,

urcr i scoborr mar multe muscele, carT prezinta ochiului o priveliste din cele mar frum6ase.

In mijlocul comuner este lacul Invirtita care 10 are legenda lur.

Ad este sucursala Ame! Giuvala, numita Nucsoara.

cat. Nucsoara de cat. Rincezi ; e plantat cu pomT r ditorr : merT, pruni, nucT, ciresT, etc.

Nuc§oara, gîrli, izvoreste din com. Rincezi, pl. Teleajenul, jud. Prahova ; curge de la N.-E. spre

S.-V., si, la locul numit GuraRincezi, se une§te cu piriul Rincezi ; se varsa in riul Ogretinul, com. Ogretinul.

6o cal si 2117 or. Veniturile i cheltuelile com. sunt de 1489 leT 36 banT, In jurul comuner sunt in abondenta livezr, dealurr i pa-

Nuc§oara, numire ce se mal del comuna Rincezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Nuc§oara, sat, facind parte din

trecdtoare peste muntr spre Tran-

durr de fag. In partile de sus

com. rur. cu acela§r nume, plaiul

silvania, jud. Muscel. Aci e un

se gaseste brad.

Nucsoara, jud. Muscel. Ad este

biurod vamal, sucursala a vamer. Giuvala.

Riul Doamna, ce formeaza ho-

tarul de E. al comuner, o stra-

bate de la N. spre S. In el se varsa Valea-Morir, fin-mata din Valea-Bradulur i Valea-Seaca,

Nuc§oara, pichet de granild fi

resedinta comuner. Are o populatie de 432 locuitorl ; o biserica si o scoala mixta. Este situat pe malul drept al Aula Doamna i strabatut de

Valea-MoriT, Valea-Bradulur si care uda Nucsoara In partea de V. si S. Toate aceste val Valea-Seaca. izvorlsc de la N. com. Pe riul Locuitorir catunulur s'ad imDoamna sunt 5 herastrae si 3 proprietArit pe mosia fratilor morr; iar pe riul Vilsanul sunt Iorgulescu. 2 morT si i herastrati. De aceasta comunä apartin Nuc§oara, sat, facind parte din munir: Clabucetul, Lespezile, com. rur. Rincezi, pl. TeleajeDobroneagul, Capatina, nul, jud. Prahova, cu o popureni i Nisipurile.

Parte din locuitorT s'ad 'finproprietarit pe mosia d-lor Nae si Alexandru Iorgulescu, lar cl din satul Secaturile s'ad improprietarit in trupul mosier statulur, Corbi, numit Alunisul, pe mo hect. In raionul comuna' sunt mar multe stine i intarcatorT. Intarcatorr sunt : Gruiul, Negrul, Ru-

sul, S'atina, Ulmul, etc. O osea comunall leaga Nuc-

para cu com. Corbi. In cercul comuneT se gaseste

platrä de van, care se intrebuinteaza la necesitatile locuito-

latie de 803 locuitorr. Are doug bisericr, una fondatä in anul 1840, Cu inscriptia urmatoare : Biserici sunt e sfin;itä., pentru slava luI Dumnezeti zidifii. Alexandru Ghica, domnia; Chesarie, Episcopia. Prin °Arda Nucprenilor. s't a EgumenuluT Motrenilor, arhimandituluI Efrosin Poteça, ntiscut In satul acesta, in vecT srt fie pomenit.

Nucul, deal, in jud. Gorj, pl. Amaradia, com. Albeni, trece prin-

tre catunele Prunesti i Albeni formeaza malul sting al Cilniculur.

.

Nucul, poiand, jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlaul, sltuata pe piriiasul Cociorva.

Nucul, mofie, in jud. Buzad, com. Merei ; are cam 1070 hect. araturr i vi!, livezr, etc., impArtita In sfori de diferite marimr i posedate de deosebitr proprietarr.

Nucul (Cantacuzino), pädure, in jud. Buzad, com. Boziorul, cat.

A doua biserica s'a zidit la

Nucul; are cam 3000 hect.; e

anul 1875, avind de ctitorT pe Gheorghe Salaoru i sotia sa Rada, Nicolae Ionescu cu sotia sa Rada, si alt1 locuitorr din

formata din trupurile: Baleanca, Bursucaria, Hinsarul i Tainita.

comuna.

rilor.

NuculuI (Dealul-). Vez! DealulNuculur, com. Bozia, pl. Prutul,

jud. Falda.

Pozitiunea ad este foarte fru-

moasa (situatä pe o

Nucul, cdtun, al com. Boziorul, jud. Buzad, Cu 270 locuitorr 54 case ; de dinsul se alipe§te catunawl Sf. Gheorghe.

muchie

inalta de deal).. Ca sa mergr la Nucsoara, de la comuna Corbi,

Nuc§oara,sat arpinipl,p/aig, se intinde de la N. spre S., prin centrul com. Rincezi, plaiul TeleajenuI, jud. Prahova ; separa

www.dacoromanica.ro

Nucului (Dealul-), deal, in partea de E. a satulur Bazga, com. cu acelasr nume, pl. Podolenl,

NUCULUI (DEALUL-)

619

NURSUS-CEAIR

jud. Mad, paralel cu Dealul-

Buzla, com. Plescol, clt. UrIA-

mecican-Cula-Ceair, desfAcindu-

.formind Valea-Baz-

tori, izvoreste din Muchia-SApo-

se, cea d'intlia din poalele S.

Gorgulur, gar.

Este acoperit cu vil, intre carI se afil i aceea numitA a CA-

cer si se scurge in riul BuzAul.

ale dealulur Sopo-Bair, si cea-

NuculuI (Valea-), vale, in jud.

minarulur, vestia prin calitatea de vin ce produce.

BuzIa, com. Niscovulur, cät. Mie-

l'altA, din poalele N. ale dealulur Garvan-Bair, de pe teritoriul bulglresc al comuner Garvan ; se

rea ; se scurge in riul Niscovul.

impreunA, dupl ce aa trecut

Nucului (Dealul-), deal, jud.

NuculuI (Valea-), vale, in jud.

Vilcea, pl. Cerna, com. Madu-

BuzAti, com. Beceni ; incepe din

lari.

Piscul-Nuculur si se scurge in valea Ocea.

hotarul Dobroger spre Bulgaria,

la poalele N.-V. ale dealulur Garvan ; de aci se indreaptA spre V., pAstrind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V.; dupa ce face un mane inconjur

Nuculul (Piciorul-), deal, in jud. R.-SAra-t, pl. Orasulur, com. 0-

NuculuI (Valea-), vale, in jud.

ce poartA numele de Tasli-Burun-

dobasca ; se desface din culmea

Buzla, com. CernAtesti, cAt. MA-

Scorusulur; se intinde printre riul Rimna i afluentul sla piriul Mahriul, si se sfirseste in

Ilesti ; se scurge in Valea-La-

Cealr, strAbate partea de V. si S. a plAser, pe cea N.-V. a co-

riul Rimna; este acoperit cu pldurr i putine pAsunr.

Nucului (Valea-), vale, izvo-

Nuculul (Piscul-Viei-), deal, In jud. Buzga, com. Beceni, Ocea, acoperitl de pAclure.

culur.

reste de la E. de com. Prahovita-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova, si se varsA in riul Prahovita, tot in raionul com. Prahovita-d.-j.

muner Garvan i pe cea S.-E. a comuner Girlita; dupa un drum de vre-o 12 1d1., se deschide in valea Ese - ChioiCeair, pe partea dreaptl, a-

proape de intrarea acesteia in satul Girlita; malurile sale sunt potrivite, in partea mijlocie acoperite cu pldurT, lar in cea

NuculuI (Plaiul-), cdtun, al com. Goidesti, jud. BuzAa, cu 2 wlocuitorr si 43 case ; de dinsul se alipeste cAtuna.sul Pistritul.

NuculuI (Valea-), vechie numire a cdtunulut Crivelesti, com.Trestioara, jud. BuzAa.

Nucului (Valea-), vale, ce se varsä in gira DoftAnetul, in raionul comuneT Cocorlsti-Mislir, plaiul VArbilAul, jud. Prahova.

Nugro§ul, pisc, jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. SmeurAtul.

mosia PirlAteasca saa ZArnesti, com. CernAtesti, jud. Buzla.

Nursus-Ceair, vale insemnatA, In jud. Constanta, pl. SilistraNola, pe teritoriul comunelor rurale Garvan i Girlita ; este

NuculuI (Valea-), vale, in jud.

formatA din douS. vAr mar miel anume : Cuiugic-Ceair si De-

NuculuI (Valea-), pcIdure, pe

www.dacoromanica.ro

superioarA i inferioarA, cu tug.risurr i pasunr ; teritoriul strl-

bAtut de aceastA vale si adiacentele sale, este coprins hare dealurile Cuiugiuc - Iolu - Bair, Cara- Burum -Bair la dreapta, Versat-Sirti, Regene-B air, CeatalIolu-Bair pe stinga, Garvan-Bair

la S. si rezerul Oltuia la N.; e tAiatl de drumul judetean Ostrov-Lipnita i serveste uner insemnate cAT comunale ce duce de la Girlita la Cuciuc-Cai-

nargi in Bulgaria.

o Oache§e (Viile-), podgorie insemnatl, in jud. Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul com. rurale Nicolitelul, situate in partea

de N. a com. si a piase ; continuatie de V. a viilor insemnate, numire Sarica ; sunt situate la Estul satuluI Nicolitelul si cuprinse 'filtre soseaua judeteana Tulcea -Isaccea-Babadag, drumul comunal Nicolitelul-Parchesul, viile Sarica ; sunt ase-

locurea prin sosele vecinale. Vine

araibile, putin smirc si stufaris si

de la munte, infra in judet printre comunele Cringeni-Basesti,

20 hect. crivina.

apucä pe cimpia mosid Dorobantul si merge pe linga com. egarcea-din-Deal pana in drep-

°ale' (Vadul-), trecdtoare peste piriul Mea-Mica, jud. Buzan, com. Goidesti.

tul com. Lita.

Oalelor (Grindul-), grind, saa Oaiei (Grindul-),grind, saa loc

loc ridicat deasupra stufulur in-

ridicat deasupra stufului inconjurator, In j'ud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comunei ur-

conjurator, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Pisica si pe al catunului saa AzacItul ; este situat in partea de N.-V. a piase! si in cea de V. a comuna ; pleaca de pe malul

zate pe poalele Dealulur-Mare, mal* in jos de ruinele und val roman, numit Valul-lui-Traian ; produce mult vin negru, de unde si numele saa.

bane Macin si pe al catunului sa.a Ghecet ; are o forma lancatie Grindul-Pietroiului cu grindul Clecea-Mare ; are o intin-

DunareI si se indreapta spre E.; are o forma lunguiata ; la V., sta In legatura cu Grindul-Val-

Oaia, vdlcea, incepe din dealu-

dere de 8 hect. neproductive ;

canulur; la S., e marginit de

rile com. Albesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, si se varsa in CungreaMica, pe teritoriul com. Otesti-

prin el trece Ola ce uneste Balta-Oaid cu Dunárea.

balta Combra ; are o intindere

d.-j.

Oaiei (Balta-), lac,in jud. Tulcea, pl. Macinul, pe teritoriul com. rur. Jijila si orasului Macin, situat in panca de N.-V. a plaser ; este format de vre-o revarsare

a DunareI, cu care acum comunica prin o edita ; are 70 hect. intindere ; este inconjurat numal cu stuf.

Oaief (Drumul-),drum natural, in jud. Teleorman, inlocuit pe a-

gulata, indreptindu-se de la S.-V.

spre N.-V., punind in comuni-

°ale' (Movila-), cdtun, al com. Colibia, jud. Buzla, cu 560 locuitorr si 114 case.

°ale' (Movila-), movild, in jud. Buzla, com. Cilibia, pe care e

de 40 hect.; cu pamintul de pe el se fac. oale de locuitoril din Azaclia.

Oalelor (Valea-), 'fria, in jud. R.-SArat, pl. Orasul, com. Faraoanele ; izvoreste din DealulCapre; trece prin mijlocul com.;

zidita biserica catunului Movila-

uda catunul de resedinta si se

Oaiel.

varsa in riul Milcovul, pe dreapta luI.

Oaiei (Movila-), mofie, in jud. Buzan, com. Cilibia, cat. Mo-

Oanca, sat, In jud. Tutova, pl.

vila-OaleI;formata din dota tru-

Corodul, com. Radesti, spre S.-V.

puri : Movila-OaieI si Sforile-Banului; are 1400 hect., mare parte

de satul Radesti. Pe Fina acest sat, care este cel mal din mar-

www.dacoromanica.ro

OANCEA

OANCEA

522

ginea de S.-E. a jud., trece soseaua judeteana Birlad - Galati, trecind de aicT la Bursucani, in

piI sotT Stroescu, RominT basa-

hotarul acelor sate ce s'al zis sus, anume

bozia-Oancea a d-lul Mihail O nu,

Strbi la gura °anca I cea mai de sus Schee, si cea jumitate de Ezurcani jumätate de sat din Gripeni pe Horincea, sil le fie los de pe toate dupl hotarul cel vechiti, pe unde ab'

com. rur., in jud. Co-

ambasador al RusieT la Atena

umblat din ved. Pentru aceea, cine va

vurluia, pl. Prutul, a cincea co-

(Romin /*tinas din Oancea, nas-

muna a jud. Covurluiti de pe

cut pe la 1834-35, din parintil

malul PrutuluI. Numirea sa vine de la pirliasul Oancea, ce-o strabate. Se afla la 58 kil. de Galati,

medelnicerul Constantin Onu si sotia sa Elena, nascuta Strajes-

in dreptul orasului basarabean Cahul. Se margineste la N. cu

trel trupurI miel; iar proprietatea mica e a razasilor si fostilor

poruncit domnuluI credinciosuluI boerul nostru Trotusanu, vel logora't, sä acre,

com. Rogojeni ; la E., cu Pru-

clacasI improprietaritY la 1864.

sil o lege.

tul ; la S.-V., cu teritoriul com.

Ocupatia de capetenie a locuitorilor e agricultura si eresterea vitelor ; se face irisa si

Anul Creatiunel 7029 (1521d. Christ.), Aprilie, 20.

jud. Covurluiti. Oancea,

Vadesti. Este forman, din dota alune : Oancea (resedinra) Slobozia-Oancea sati Onesti, in-

tiiul la vr'o 4 kil. spre N. de al doilea. Oancea locuita numal de razasI, lar locuitoriT din Slobozia-Oancea sunt fostT clacasr improprietaritr. Satul Oancea are infatisarea unuT orasel i serveste ca mic

port pe Prut

ca trecatoare In Basarabia, avind i biuroa i

vamal, sucursala a biurouluT Ga-

lati. Are o populatie de 555 familiT, sati 2231 suflete, din caff 407 contribuabill; 2 bisericT, una, in partea din valea a OanceT, cu hramul Sf. ArhanghelI, de lut i invelita cu stuf, vechTe de peste

loo

anT si a doua,

rabenI din Odesa. In Oancea, proprietatea mare e reprezintata prin mosiile Slo-

cu), i mosia Oancea, impartita in

putin negot ; femeile cultiva pe o scara intinsä vIermiT de matase.

Numarul total al vitelor e de 1343 capete. Veniturile comunale se riclica la 15768 ler si 83 banT i chel-

tuelile, la 9041 ler si 42 banT.

(cel-Tinar), Domnul MoldoveT l'acera Instilniare precum all venit tnaintea noastr i inaintea tuturor boerilor nostri, slugile noastre. Barbul i cu frate.sill erban, feceoril tul Ivascu Plop de nimenY silitY i all 1mprlit bite sine

a lor drepte ocine i ail rimas ?m'Acate slugele noastre. Barbulul partea luTo, sa-

tul anume Slrbi, In gura °anca', unde

Adormirea-Maicer-DomnuluT, de

a ezut Judjtaa si pre din sus de Scheea g cu jumitate de Ezurcani i jumtitate din sat de Gräpeni pe Horincea ; lar din

sea, una de bletT si a doua de fete, cea de 1310 infiintata la 1865, conclusa de 2 invatatorl

frecuentata de 119 elevI cea de fete infiintata in 1869 frecuentate de 32 eleve. Pentru ambele scoll s'a cladit In anif

1889-90 un local dublu din fondul de 50000 ruble, haiazit in acest scop de catre filantro-

a

noasträ danie i Intärituri, ci mal* vtrtos

si dea m1 sä Intireasei, de vreme ce le am dat i le am tntirit, pentru a lor dreaptä i incredintatil slujbä,

i

pentru

tntirirea a celor de mal sus scrise, am

si

a noasträ pecete citre aceastä carte

Oancea,

sat, la E. de com. Su-

testi pe drumul Sutesti-MovilaMireseI, jud. Braila, la 5 kil.

spre S. de satu/ Sutesti. Are 15. case, ca 73 locuitorT,

carT ati 149 vite marl cornute, 8o cal, 650 ol* si 49 xlmatorT.

Vechimea Oancer este clepar-

tata,. Cu privire la formarea acestul sat, iata ce se spune intr'un suret de la Stefanita-Voda

in partea din deal, cu hramul piatra, construita de irr'o 70 anT de familia Onu, constituind ambele o parohie, cu catedrala Adormirea, avind un preot paroh, un preot ajutor si 4 cintaretl ; 2

fi Doma Tire( acestia si nu strice

partea

slugel noastre, luI

erban, a rimas satal anume Dinesti la Prut Sovircani i jumätate din sat de Gripeni pe Horincea i jumitate de Ezurcani. Deci noT viztnd a lor buni lnvoial i 1mprçial, asisderea si de la Da am dat si am intirit Angel noastre BarbuluI, pe cele de ma1 sus arlitate, anume : Strbi In satul Oancea, unde a

sezut Judjula si pre din sus de Scheca Cusi jumitate de Ezurcani si pre jurad-

tate de sat din Gripeni pe Horincea, ca si fie lul de la ncil uric cu tot venitul, la i copiilor lui, nepoOlor i strinepoOlor si tot neamul ce se va alege maI aproape, nerisluit nicl-o-dati in ved, lar

www.dacoromanica.ro

Oancea, sat razasesc si resedinta

comuneT Cu acelasT nume, pl. Prutul, jud. Covurluiti, mic port

pe Prut i trecatoare in Basarabia, cu biuroa vamal, sucursala a celuT din Galati. Are 409 familiT, sati 1835 suflete ; 2 bisericT §i 2 Oancea, mofie particulara, in trel

trupurT, com. Oancea, pl. Prutul, jud. Covurluia, mal inainte

unite la un loe, din carT unul de 170 hect., al doilea de 146 si al treilea de 150 hect. pädure, jud. Neamtu, in intindere de 290 pog. (vea!

Oancea,

Oca-Blebea). Oancea,

firtiaf, jud. Bacati, pl.

MunteluT, com. Grozesti, care se varsa In Pfriul-Sarat. Oancea,

piriiaf, ce trece prin

satul Oancea, jud. Covurluiti, si se varsa in Prut.

OANCET (VALEA-)

Oancei (Valea-), vale, izvore$te de la locul numit Poiana-Mare, CQM. Salda, pl. Podgoria, jud. Prahova ; se irnpreuna in raza comuner cu izvoarele : Bicilor, Clinelur, Pacurer, Stupina-Popir, Burlacul

OBEDEANCA.

523

i Vul-

pea, $i formeaza gira Salda.

Oarbei, sati Chirileqfflor (Valea-), vale, pe care se afla sa-

Oba-Bair, deal insemnat, In jud. Constanta, pl. Medjidia, pe te-

tul Chirile$ti, jud. Covurluiti, pl. Horincea, com. Rogojeni.

ritoriul comunelor Cernavoda (urb.) h Teleorman (rur.) ; se

Oarzele, trup de mofe, a mo$-

desface din Dealul-Turculur $i anume din virful Deocea-V. ;

tenilor Co$oe$ti, pl. Glavaciocul,

jud. Vlaqca.

se indrepteaza spre S., aviad o directie generala de la N.-V. catre S.-E.; merge printre valle

Oantul, sat, in jud. Neamtu, pl.

Oarzelor (Dealul-), deal, jud.

Piatra-Muntele, com. Vadurile,

Tecuciti, la E. de satul Crae$ti.

situat pe malul drept al riulur Bistrita.

Are o populatie de i28 fam., sati 488 suflete, carr locuesc in 129 case.; I moara i I pia. Locuitorir se ocupa cu agricultura $i plutaria.

Geaba-Culac, spre N.-E. $i ObaCulac, spre S., pana la satul Cilibi-Chioi ; inaltimea so este de

126 m., in virful Maiac - Oba ;

Oasele, sat, jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Cuca, la 4 kil. in

este a$ezata in partea de N.-

partea de N.-V. de re$edinta co-

V. a plA$er, cea de E. a co-

munala. E satul cel mar mare din com. $1. format din putin

mune! Cernavoda si cea de S.-V. a com. Tortoman ; este acoperita cu pa$unr i fineturr.

raze$T, mar multr fo$tf claca$T insurater improprietAritr.

Oantul, pirtiaf, in jud. Neamtu,

Are 182 case, 209 fama, sati

Obidäria, parte din fesul $o-

pl. Piatra-Muntele, com. Vadu-

886 suflete; o biserica $1 o $coa-

muzulul-Mare, in'mijlocul satulur Dolhe$ti, jud. Suceava.

durile ; izvore$te dintre Culmea-

la, situate in valea i pe coasta

Tarcaulut $1 a Harmanulur ; se

ce vine despre N., de la Baleni,

varsa pe partea dreapta a riulur Bistrita, tina satul cu ace14 nume.

catre S., spre Pechea. Are un teritoriti in intindere de 4860

Oarba, sat, fAcind parte din comuna rurall Zatreni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatiune de 295 locuitorT.

Oarba, pisc, ce se lasa din Dealul-Oltetulur, in partea de E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Se nume$te ast-fel pentru-ca mar inainte erati- aci pà-

durl dese, grele de strabatut. Oarba, deal, la V. comuna S1Atioara, plaiul Horezul, jud. Vilcea, humit ast-fel de la padurile dese $i intunecoase ce ati existat aci.

hect., din carT 2431 arabile, 514

hect. 8o aril padure, 715 ima$ restul vi! i vatra satului.

Terenul saii e in mare parte nisipos i clisos.

Legenda spune cä numele de Oasele ar veni de la un razboiti

intimplat alce, in urma caruia ati murit mal multi o$tenT, ale caror rail:144e ati fost tumormintate in acest loc.

Obcina,p/aia, jud. Bazar!, pl. Taz-

laul-d.-j., de pe teritoriul com. Schitul-Frumoasa.

Obeada, ceitun (tirla), înjud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Suditi, situat pe cimpul Baragan.

Obedeanca, rîü. Izvore$te din jud. Mehedinti, din micr izvoare.

Patrunde in jud. Dolj prin pl. Dumbrava-d.-s. $1 se varsa pe malul drept al rtuluTpul, in com.

Oasele, mo,rie a statuluT, fosta pen-

Breasta dupl ce uda, M'ara de

dinte de manastirea Sf. Saya,

Breasta, comunele : Tiul, Cernate$ti, Rasnicul, Prede$ti. In cursul sati superior, este format din trer miel piral e, care curgind de la V.

jud. Covurluia, pl. Siretul, com. Cuca. Are o intindere de 1350 hect. i se arendeaza cu 20600 le! anual.

spre E., catre com. Belotul, se unesc, in apropiere de com. Pre-

Oasele, lac, pe proprietatea Sta-

deleqti,

Cu

Ola ce trece prin

Oarba, pirlia,r, ce izvore$te din

ne$ti, pl. Marginea, jud. Vla$ca,

com. Tiul, Cernate$ti si Rasni-

trer locuri vaile Carpeni, Gruiul qi Viile, jud. Covurluiti, pl. Horincea, com. Rogojeni, $1. se varsa in jos de Rogojeni (la margina sudica a satuluT), in piritti Horincea.

de unde incep vilcelele Tutu-

cul, dind nastere riulur Obe-

narul, Sgircitilor i Ciungulur.

deanca. Cele trer piraie ce for-

68167.

Oasele, pichet pe Dundre, Cu No. 13, jud. Ilfov, la S. de Oltenita.

meazA cursul superior al acestur rîü sunt: Gogo$ul, StePAnelul

$1 Belotul. Cu aceste Orate se mar unesc i acele din comuna 67

Moras Dtplionar Geogra4o. Vol. Ir.

www.dacoromanica.ro

OBEDEANU

OB1DIT1

524

opotul : Valea-Recea i opotul. In com. Tiul, riul Obedeanca este cunoscut sub numele de Va-

catunele din aceasta parohie este de 4112 kil.

lea-Corzului. De ad tredind in com. Cernatesti, curge prin valea Cernatesti si se incarca pe

Obedeni, sat, factnd parte din

stinga cu piriul Cernatesti. Uda. com. Rasnicul, unde se ?nearcä

pe stInga cu 0.1111 Rasnicul.

com. rur. Varasti-Obedeni, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la S. de Var4ti, pe malul sting

al riuluT Sabarul. La S. e in-

Pana In dreptul acesteT comune are directiunea de la V.-E.; de adi se lasa In jos catre com. Belotul,

conjurat de padure. Aci tarmul drept al Sabarului e smircos. Se intinde pe o suprafata de 955 hectare, cu o populatie de

unde se incarca cu piraiele de

655 locuitorT.

mal sus. Trece in com. Predesti,

D-nif fratl Obedenaru ati 685 hect. si locuitoriT, 270 hect. Pro-

de unde se ?nearca pe dreap-

ta cu

plriul Meretelul

i

In

fine intra pe teritoriul comuner Breasta, unde primeste piriul Breasta.

Obedeanu, fIntinli, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Cernelile, zidita la 1821 de Petrache Obedeanu rezidita la 1893 de d-na Eliza Opran.

resedinta pl. GlavacioculNeajovul, jud. Vlasca. Se compune din: Anghelesti, Bucsani-d.-j., Obedeanca, Pirlita i VadulLat, situate tu pi. NeajlovuluT, pe

valea cu acelasT nume, ce vine din sus de Corbi-Ciungi, la 32 kil. de Bucuresti si Ia 56 kil. de Aci da DrImbovnicul in Neajlov. Are o populatie de 1279 su. flete, din carT 269 contribuabilT;

o biserica, cu hramul Adormirea Maicer DomnuluT, tinind de parohia Obedeanca, deservid de preot i 2 dascAIT ; o scoala

pentru proprietar, patule, magazir

bune i indestulatoare ; o moarä cu turbina pe apa NeajlovuluT. Locuitorir pose& vite multe si In special oT i rimatorT.

Obedeni. VezT Ciocoveni, Ilfov.

Obedinul, sat, jud. Dolj, pl.

prietariT cultiva 610 hect. (40 izlaz, 20 vie, 15 padure). Locuitorii cultiva 252 hect. (i5 sterpe, restul vie). Are o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservid. de I preot si I cintaret ; I moara cu upa; masilla de treerat aburI; 2 podurT statatoare.

Comerciul se face de 5 di-ciumarT.

Obedeni, sati Obedeanca, com,

pe 1896--97 a fost de lel 5754, banT 98 ; un han mare de zid; o casa, tot de zid, pentru subprefectura si judecatoria. Case

Doljul-d.-s., com. Breasta, cu 81

locuitorT si 37 case. Copiir din sat urmeaza la scoala mixta din

satul Breasta, ce este la 2 kil. Obeni, sat, fddind parte din com. rur. Ionesti-MinculuTi pl.

Oltul-d.-s., jud. VlIcea. Are o populatie de 322 locuitorT ; o scoala, frecuentad de 29 copiT; o biserica, zidita la anul 1842

de Dutu Comanoiti. Cade In ce ntrul co m u neT. Este strabatut

Numarul vitelor marl e de 392 si al celor miel, de 721.

la E. de calea ferata si soseaua nationala.

Obedeni, saú Obedeanca, ccltun,

pendinte de com. cu acelasT nume, jud. Via.5ca, pi. NeajlovuluT, situat in valea NeajlovuluT

Obiala-Mare, vzoviltï, jud. situata in pl. Ianca, spre N. de com. Ciresul, in drumul de la Ciresul la Filipesti.

unde este gura vaiT DrimbovniculuT. Proprietate a d-luT Ghita

Niculescu, cumparata din trupul cel mare al mosiel Clejani. A cest trup merge pana la Cosoaia, de care o desparte apa Milcovului. Are o 'suprafata de 1300 hect. S'a dat la 102 locuitorT fosa clacasT o suprafata de 306 hect.

Obiala-Mici, movild, situata in pl. Ianca, jud. Braila, spre N. de com. Ciresul, in drumul de la Cirepl catre Filipesti.

Obiditi, com. rur., in jud. R.Sarat, pl. RImnicul-d.-s., pe malul

Are un venit anual de 20000

drept al riulur RImnicul-Sarat, luat numele de la mosia

mixta, cu 4 clase, frecuentad de 44 baetT si 3 fete.

leT.

Obiditi.

Budgetul com. e la veniturT de 11787 leT si la cheltuelT, de

biserica.

7019 lef.

In catun este o scoala si

o

Tot ad i este resedinta piase Neajlovul, azi unid cu a Glava-

S'a arat in aceasta comuna

cioculuT, i resedinta judecatorier

(1894) o suprafata de 1480 hect.,

de ocol. Are un oficiA telegrafo-pWal Infiintat In 1882 g al cara venit

cu diferite cereale. Cea mar mare departare futre

www.dacoromanica.ro

Este asezata in partex de E. a judetulul, la 4 kil. spre E.. de orasul Rimnicul-Sarat si in partea de E. a plaseT, la 8 kil. spre E. de com. Serciti, resedi nta plaset Comunele invecin ate sunt : tubei, la 5 kil. i Baltati,

tot la 5 kil.

OB1D1T1

525

Se margineste laN.-E. cu com.

hect., cu o populatie de 105

lul, zidita in 1873 de locuitorl,

tubei ; la S., cu com. Costieni-

fama, sati 447 suflete, din carl

deservita de I preot, i entaret si i paracliser ; o scoall mixta, fundata in 1878, conclusa de invatator i frecuentata de 102

la V., cu com. Baltati. Este o comuna de cimp, neavind alt accident de teren a-

93 contribuabilT ; o biserica o scoala.

t'ara de malurile Rimniculul. Riul Rimnicul-Sdrat o ucla

Obielei (Valea-), vale, izvoreste de la poalele de E. ale munteluT Plesuva-Mare, curge de la

d.-j. ;

in partea de N., de la V. la E.; Iazul-Morilor, la S. Mal sunt ii puturl (I-12 m. adincime).

si

V. spre E. si se varsa in riul Prahova, pe tarmul drept, in

Catunele care o compun sunt: Obiditi, resedinta, la V., si MAracini-GreculuT, la E.

raionul com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Prahova.

Suprafata comuneT este de 2563 hect., din carr 200 hect. vatra comuneT, 363 hect, ale

Obile§ti, com. rur., in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe piriul

locuitorilor, 2000 hect. ale particularilor. Din acestea: 1368 hect. arabile, 400 hect. imas, Ioo hect. paclurT, 150 hect. finete, 345 hect. neproductiv.

Este asezat in Nordul judetuluT, la 32 kil. spre N.-E. de

Are o populatie de 189 familiT, saU 771 suflete ; o biserica, cu hramul S-ti! VoevezT, zidita la 1857 de preotif Ion Mihalcea, deservita de i preot si I cintaret ; o scoald de bdetT,

elevr.

Calitatea pamIntuluT este buacesta fiind negru si argilonisipos. LocuTtorir posea : 280 plugurl ; i moara, cu aburT, i ma-

sina de semanat si I de secerat ; 760 boT, 466 vacT, 1[00 cal,

Valea-lur-Balan.

232 lepe, 3 magarl, 2528 Or, 2 capre i 280 rimatorl. Comerciul consta in importul de coloniale, spirtoase, bumbac manufacturl, si In exportul

orasul R.-Sarat si in Vestul p15.-

de cereale i vite ; transportul

seT, la 15 kil. spre V. de Mal-

se face prin statia Gugesti la 20 kil. spre V.

canesti, resedinta plaseT. Comunele invecinate sunt : Martinesti, la 7 kil. ; Gologanul i Slobozia-Mihalceni, la 8 kil.

Se margineste la N. cu com. Gologanul ; la V., cu com. Slobozia-Ciorasti ; la E., cu Rim-

Sunt 13 comerciantI, din carT bacan, 8 circiumarl i i marchidan ; 2 cojocarT, 2 potcovarT, plapamar, i timplar, i macelar, ï geamgia i i bogasier.

Calle de comunicatie sunt :

niceni si la S., cu Märtinesti. Piriul Balanul e singurul care o uda prin mijloc. La E. e riul R.-Sarat. Mal sunt i 54 puturI

calea judeteana Virtescoi-BrAila drumurile spre : Martinesti, Rimniceni, Maluri, Bogza-Voetinul-R.-Sarat, gara Gugesti.

230 boT, 112 vacI, 105 cal, 6o Tepe, 484 oT, 9 capre i ZIO

(7xo metri adincime).

Budgetul com. e la veniturT de 6482 lel, lar la cheltuelT, de

rimatorT. Comerciul consta in importul de coloniale, tesaturl,

spirtoase l la exportul de ce-

resedinta, la N., Bordeasca, la S. Suprafata com, este de 6357

reale ; transportul se face prin

hect., din care 2224 hect. ale

gara Rimnicul-Sárat. Sunt 7 comerciantl, din carl 4 circiumarT.

locuitorilor, 120 hect. vatra com.

Calle de comunicatie sunt :

Din acestea : 4311 hect. arabile,

fondata in 1876 de stat, conclusa de i invatAtor i frecuentata de 27 elevT. LocuitoriT posea: 6o pluguri ;

catea judeteand Rimnicul-Maicd-

nesti, ce trece prin comuna; calea spre Shlcioara GhergheasaAmara. Budgetul comuner e la veniturT de 3000 leT, lar la cheltuelT, de 2796 leT.

Catunele carT o compun sunt :

si 4133 hect. ale particularilor. 1400 hect. imas, 21 hect. pavil, 600 hect. fuete.

dure, 65 hect.

6444 leT.

Obile§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., catunul de resedinta al com. Obilesti. Are 4857 hect. intindere ; o populatie de 202 familiT, saa 847 suflete, din carl 252 contribuabili ;

o bisericá si o scoall.

fa-

Obile§ti, fasta stalie de cat de

saa 1600 suflete ; 2 biseriel, una in cat. Obilesti, cu

pood la 1836, pe drumul intre

Are o populatie de 371

Bucuresti i Calarasi, jud. Ilfov.

hramul S-tiT VoevozT, zidita in

Obile§ti, lac, in jud. Ilfov, plasa

catunul de resedinta al com. Obiditi, asezat pe

1873 de preotul Andrel Chiru cu locuitoril i deservita de I preot, i cIntaret si i paracliser ; si a doua In cat. Bordeasca, cu

RImnicul, la E. com. Are 130

hramul Nasterea 1VJaiceT Domn u-

Obile§ti-NoI, com. rur., in jud.

Obiditi, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

www.dacoromanica.ro

Mostistea, format de Valea-Mostistea i Valea-Cioranilor.

528OBISLAVI

OBILEM-N0!

Ilfov, pl. Negoesti, situata la E.

culta Obilesti. Ad este rese-

tiva 845 hect. (30 izlaz, 10 pa-

de Bucuresti, Miga lacul

dinta primArieT.

dure). LocuitoriT

Suprafata batata a satuluT e de 4760 hect. (impreuna cu eltunele Buzoeni i Orasani), Cu o populatie de 1391 locuitorT.

hect. pentru finete. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservitl de 2 preotT

N.

frecuentata de 25 copil ; i helested, pe proprietatea familieT

la 66 kil. de Bucuresti. Sta in legatura cu com. Frasinetul i Obilesti-VechT prin sosele vecinale. Se compune din satele : Bu-

zoeni, Orasani si Obilesti-No!, cu o populatie de 1688 suflete, din carT 301 contribuabilT, carT

locuesc in 314 case. Suprafata totala a com, este de 4760 hect.

MostenitoriT

PrincipeluT

Bibescu ad 3983 hect.

si lo-

cultoriT, 777 hect. Pentru izlaz s'ad rezervat 200 hect., iar 400 hect. sunt padure. Locuitoril eT 57 hect. izlaz. Are o biserica, cu hramul Sf.

Mostenitoril PrincipeluT N. Bisi locui-

Nicolae, deservita de 2 preotr

bescu ad 3983 hect.

si 2 cintaretT ; 2 coale, una de

toril, 777 hect. Proprietarul cultiva tot terenul, rezervind pentru

baetT si a doua de fete, frecuentate de 32 elevT si 23 eleve; moara Cu apa ; 2 masinT de treerat ; i helested ; i pod. In fie-care an se fac ad tre1 tirgurl de vite, obiecte si bauturf spirtoase, la 25 Martie, 21 Mala qi 6 August. Comerciul se face de 9 circiumarl si 2 llame. Numarul vitelor marT e de 1407 si al celor miel, de 1677.

izlaz 200 hect. (400 hect. pädure). Locuitorit din pamtntul lor, rezerva pentru izlaz 57 hectare. Are: o biserica ; 2 scoale ; moara cu apl.; 2 masinf de tre-

erat; I helested ; i pod stItator.

Ad se fac 3 tirgurl. Budgetul com. e la venitud de 7232 leT si la cheltuelT, de 626o le/. Dintre locuitorl, 369 sunt plu-

garT, 8 sunt industriasT, 16 ad diferite profesiunT.

LocuitoriT posea : 177 plugurl: 24 Cu bol i 153 Cu ; 230 care si carute : 27 cu bol si 203 Cu cal ; 785 ca si Tepe,

8 armlsarl, 218 boT, 661 yac! viter, 7 taud, 73 bivolite, 31 capre, 2327 di si 168 para Comerciul se face de io circiumarl si 2 hangiT. Locuitorif improprietaritT sunt 176 fi neimproprietaritT, 229.

La 1821, T'urce sub conducerea lui Chehaia-Bei, venind de la Silistra spre Bucuresti, ad poposit la Obilesti.

Obileqti-Vechl (Silistea), com. rur., jud. IIfov, pl. Negoesti, asezata. la E. de Bucuresti, tre Valea-ArgoveT si malul de N. al laculuT Obilesti, la 69 kil. de Bucuresti. Populatia comund este de 941 suflete, din cari

rezerva

75

si I cintlret ; o scoala mixta, Bibescu.

Budgetul com. e de 2989 ler la "veniturT si de 2937 le!, la cheltuell. Dintre locultorT, 211 sunt plugarr, 41 ad diferite profesiunT. El posecla : 110 plugurT 12

C u bol si 98 CU cal; 142 care si carute : 17 cu bol si 125 cu cal; 540 cal si Tepe, 52 armasarT, 105 bol, 302 vacT i viter, 57 taud, 20 bivolT, 45 bivolite,

28 capre, 335 poni*, 979 or. Comerciul se face de 5 di-dumarT.

Improprietaritl sunt 126 locuitorr i neimproprietaritT, 141.

Pe teritoriul acesteT comune este Dealul-BeciuluT, numit astfel pentru el pe el a avut Constantin BrIncoveanu palat la 1712 dupa ducerea luT Brincoveanu la Constantinopole, palatul cazut in ruine si a ramas nu-

176 contribuabilT, locuind in 191

ma beciul de sub palat ale d.ruT urme se vAd si azT. Pe acest deal Brincoveanu a avut observator de unde privea in

case si 2 bordee. Sta in lega-

Bucuresti.

turä cu com. Obilesti-NoT prin osea vecinala. Aceasta comuna este insemnata in istoria TareT prin lupta ce se dete ad intre TurcT, RusT si RominT la anul 1807. o

Ad se face un bun comen cu pestele ce se scoate din lacul Obilesti si cu lemnele din

Aceasta comuna este strabatuta de vaile : Gura-Val!, ValeaCotuluï, Palanga, Valea-VieT, Va-

lea-CocoruluT, pe care se cultiva tot felul de cereale. Afara de acestea ma sunt valle: Milotina si Ciorani, prin carl trec

raid ptraie, ce poarta aceste nume.

padurile vecine.

Obileqt-i-Noi, sat, pl. Negoesti, jud. Ilfov, facind parte din com. rur. Cu acelasT nume. E asezat

la E. de Bucuresti, tare Valea.ArgoveT

i malul de E. al

Ja.

Suprafata totall a comuneT e de 1500 hect. MostenitoriT PrincipeluT

N.

Bibescu ad 885 hect. si locuitoril, 615 hect. Proprietarul cul-

www.dacoromanica.ro

Obislavi, com. rur., pl. Neajlovul, jud. Vlasca, situata la extremitatea N. a piase, pe rtul Obislavi, la hotarul spre jud. Dimbovita. Proprietate a statu-

oBISLAVUL

luT, fosta a manIstireT Mitropo-

527

OBtR§1A

Veniturile i cheltuelile comuna se urca la 1130 leT anual. E brazdata de dealurile:. Muerel, Urzici, Tuturul, Magura udata de valle: Obislavul, Edera i Valea-Stind. Locurile

Obir§eni-Clfica§i, com. rur. si sal, in jud. i pl. Tutova, spre N.-V. de ora 5 pe pir. Iezerul5iaproape de sorgintea sa. Satul formeaza

hect. Are o pAdure in 3 pilcurl, in suprafad de 199 hect. Are o populatie de 1248 su-

din jurul comuna se numesc : Obislavul, Mo5teni i Hotarul.

Iezeruld (Lingurari), avind o populatie de 484 suflete, din carT 85 contribuabill 51 140 case.

flete, din carT 249 contribuabilT ;

Obislavul,ftlidure particulara, su-

Are 14,25 hect. vie, din carl

o biserica, deservid de 1 preot 2 dascAII, tinitid de parohia

pusa regimuluT silvic, in jud.

825 nelucratoare $1 2 hect. livezT

Fundul-ParuluI ; o 5coall mixta,

Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com. Obislavul.

de pruni. Comerciul se face de 3 per-

conclusa de i invatator, 5i frecuentata de 21 copir; 3 &durar. Budgetul comuna' e la veniturl de 7125 leI 51 la cheltuell,

Obisla'vul, vale, com. Obislavul, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Se varsa in Oltetul.

lid, se arendeaza cu Crovul, co 15400 lei anual. Intinderea mo5id e de 1800

hect. S'a dat la 200 locuitorT fo5t1 claca5T o suprafata de 600

soane.

de 6608 leT.

Este departe de Giurgiti, de 82 kil.; de Obedeni, re5edinta plA5d, de 9 kil.; de Bucure5ti,

°bita, pirig, in com. rur. Vidi-

de 48 kil. 51 de statia drumului

mire5ti, plaiul Clo5ani, jud. Mehedinti, formad din piraiele Rudina i overnele; are morT pe

de fer Titu, de 18 kil.

clima qi se varsa in riul Iupca

Are o osea judeteana, ce duce la Pitelti, apoT pe Valea-Neajlovultd, la Bucureqti, pe /a Popa-

la Pope5ti.

Nae.

Obislavul, com. rur., jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., formad. din 3

ObIr§a, munte, comuna Albe5ti, pl. Dimbovita, jud. Mu5cel.

Obir§eni, com. rur.

si sat, in

jud. Tutova, pl. Tirgul, spre S.-

la 19 kil. de Birlad, la

catune: Diacone5ti, Linia 51 Tuturul. Este situad pe 11111 Obislavul, intre Dealul-Muerd 51Ur-

E.

ziceni, la 70 kil, de reqedinta judetuluT 51 la 5 kil, de a sub-

5eni) cu cAt. P1e5a. In toata com.

prefecturel.

Pana la anul 1875, comuna Obislavul era intrupata la comuna Tina, lar dela aceasta data s'a separat. Are o populatie de 781 su-

comuna (com. Obbeni) cu catunul Obir5eni-Raza5T i Valea-

i

marginea jud., pe pir. Jeravdtul. Formeaza o comuna (com. Obirsunt 528 locuitorl, din caz-1 179 contribuabilI, locuind in 149

case. Satul are o populatie de 126 locuitorl 55 case. Are o 5.coaIä primara de baetT ; 2 bisericr ; o moara cu vapor!.

flete, din caz< 158 contribuabilr,

Se cultiva viea pe o suprafata

carT locuesc in 230 case ; o biseria. reparad., la anul 1852. Locuitoril se ocupa mar mult

de 39,50 hect. Se lucreaza rodria 51 se fac spete, ce se intrebuinteaza de femeT la tesutul

cu plugaria. El posea : 27 cal, 300 bol, 235 vacT, 8o capre, 270 oT, 380 porcr; multr merl,

pitad. Se cultiva gindaciT de

nucl i cire5T. Totl locuitoril sunt mo5nen1. Cu izlaz comuna are 878 hect. pamint.

soane.

matase.

Comerciul se face de 6 per-

Obir§eni-Boere§ti. VezI Obir5eni-Claca5T, sat, jud. Tutova.

www.dacoromanica.ro

Se mal nume5te i ObirgeniBoere5tI.

0133r§eni-RAzi§I, sat, in jud. pl. Tutova, com. Obir5eni, Ruga satul Obir5eni-Claca51. Are

populatie de 87 locuttorT 27 case.

5i

Obir§ia, com. rur., pl. Siretul-d.-s., jud. Bacat1, situad pe deal 5i in valea superloara a piriulul Berheciul, care obir5e5te pe teritoriul eT, din dealul Rail, de unde 'I vine 5i com. numele de Obir5ia.

In vechime purta numele de Nafornita-lui-Conachi.

Este alcatuita din 2 catune : Obir5ia, re5edind, i Baimacul. Se margine5te la E. cu com. Coltesti, jud. Tecuciii ; la N., cu com. Odobe5ti; la V., cu com. MarA5t1 i la S., cu com. TirgulGlodurile.

Are : o populatie de 321 famili!, saa 1220 suflete, din carl 641 agricultorr, 8 meseria5T, 2 comerciantf, 14 Cu profesiunl libere, 107 muncitorl 51 35 servitorl, locuind in 328 case; o 5coala in satul Bliznacul ; 2 bisericl,

una in satul Obir5ia, a doua in catunul Baimacul, deservite de preot 51 4 cintaretr. La Baimacul, sateniT RominT,

lucreaza cobze, foarte cautate raspindite in toata tara. Budgetul comund e la ve-

OBiRgA

nituri de leT 5395, banf 93 la cheltuelT, de lef 1835, banf 7.

Totalul paminturilor de cultura este de 850,85 hect. Teritoriul comund are o intindere de aproape 1317 hect. Padrea Bulaul ocupa o suprafata de 65 hect. Proprietati sunt : C. Sendrea, posea 5589 hect. ; Familia Ciuchi, 340,80 hect.; Pr. I. Stirbef, 35,10 hect. Vine at1 o intindere de 25,45 hect.

Vite sunt ; 77 caT, 861 vite marf cornute, 375 porcf, 20 capre i 322 of. StupI cu albine sunt 73. Com. ObirOa este legata cu comunele: Secueni, Mar4ti Glodurile, prin cAT vecinale. Distantele: la Bacaii, capitala districtuluT, 27 kil. ; la com.

Odobe0, 5 kil. ; la Mara.4i, 4 kil.; la com. Tirgul-Glodurile, 7 kil. §i la com. Secueni, reedinta pl4eT, 9 kil.

Oblr§ia, com. rur., in pl. Gilortul, jud. Gorj, la N. comund

528

OBIRqIit

posea.: 45 plugurf, 54 care cu bol, 2 carute cu cal; 16o vite marl cornute, 6 cal, 8o capre,

Vite : 762 vite marT cornute, 700 of, 60 cal i 669 rimatorl. In comuna sunt: 2 dealurT:

85 oT qi 170 rimatorT.

Dealul-Bilciuluf i Dealul-Obir§lef, care se afla spre S. de 14'1.11

Budgetul comund e la veniturl de lei 768, banT 90, lar la cheltuell, de le 762. Comunicatia se face printr'o osea comunall, care pune comuna in comunicatie la S. cu com. RAdine§ti, precum §i prin

drumurl ordinare, care duc la alte catune.

In Oblqia se &ese: 3 puturf si 6 Ruda Oblr§ia, com. rur., In jud. Mehedinti, pl. Cimpul, la 64 kil. de orapl Turnul-Severin, situata pe deal i cimpie. Si-a luat nu-

mete de la frumoasele izvoare numeroasele fintinf ce are in partea despre S., pe valea numita a ObiqieT, pe unde curgc riul cu acela0 nume. Se marginqte : la E., cu com. Guneni; spre N.-E., cu Dirvari-d.-j.; spre

N., cu Opriprul; spre V., cu Izim§ea; lar la S., cu Salcia.

Valea-IvwuluT ; piriul

ObirOa ce se formeaza din izvoarele comuna i pe care se afta i morT de macinat. anuale Se fac treT anume: unul la Sf. Teodor, al doilea la Inaltarea Domnului al trellea la 6 August (Schimbarea la l'ata).

Loe istoric in comuna sunt ni§te ridicaturf de pamint, unde Ru01, la 1854, art fost batuti cumplit de Turcf.

Obir§ia, com. rur., in jud. hedinti, plaiul Cloqani, la 72 kil, de orapl Turnul-Severin. Si-a luat numele de la numeroasele val (obir§if) ce are, pe care este wzata. Se margine$te : la E. cu comuna Mara.5e01; la S., cu comuna SiNtea ; spre V., cu comuna Izverna; iar la N., cu riul

Comuna e formata dintr'un sin-

Cerna. Obir§ia este formata din-

Radine§ti, pe valea Plosca, va-

gur sat, avind o populatie de

lea cea mal despre E. a pl4e1

1400 suflete, din mil 206 contribuabilf, locuind in 250 case. Ocupatiunea locuitorilor este

tr'un singur sat §i este comuna cea mal ascunsa. in munte dintre com. judetuluT Mehedinti, cu drumurf grele de practicat.

GilortuluT. Este numita ast-fel

pentru-cä este wzatä la obirOa vad Plosca, intre judetul Vilcea i comunele Radine0 Piscoiul-de-Gorj.

E situat pe coaste i vilcele e formata dintr'un singur sat.

Are o suprafata de 374 hect. din carl: 74 hect. padure, zoo hect. arabile, 150 hect. finete, zo hect. vie, 15 hect. lived de prunI qi 25 hect. izlaz, locurile fiind cam ripoase.

Are o populatie de 138 familif, saa 540 suflete, din carf 129 contribuabilf ; o biserica de lemn, fOcuta de locuitorf la anul 1852 i deservita de I preut §i 2 cintaretf. Locuitorit sunt mo§nenr. El

crqterea viteunif dintre el se ocupá. si cu facerea rogojinelor ; altif se ocupa cu cizmaria i abaagricultura

i

Are o populatiune de 700

lor ;

suflete, din care 70 contribuabilf, cari locuesc in 130 case. LocultoriT, pe Ruga agricul-

geria. Locuitorif posecla 80 plugurT, 139 caxe cu bol, 26 carute cu cal"; 8o stupf.

tura, se ocupa maf cu seama

Prin comuna trece ?oseaua care duce de la Severin la Calafat.

Are o biserica, deservita de preot i 2 cintaretf; o qcoala, conclusa de r invatator, frecuentata de 31 copif. Budgetul comunef e la veniturf de 6479 lef, lar la cheltuelf, de 2685 lef.

www.dacoromanica.ro

Cu cultura albinelor, fiind sin-

gura comuna. din judetul Mehedinti, al carel locuitorl posea. multf stupf; alp locultorf se ocupa cu facerea §indrilef. El posea: 8 plugurT, 2 care cu bol i i caruta cu cal; 8o stupf cu albine. Are o biserica, deservita de preot si 3 cintaretf. Budgetul comunef e la veniturf de 546 leT, lar la cheltuelf, de 453 lef.

OBtRgA

Vite : 590 vite marT cornute,

460 di, 900 capre, 42 cal si 460 rimatorT.

Are o osea, care leaga centrul comuneT cu _comuna MAr6.sesti.

DealurT mal principale in comunA sunt : la S., Dealul-PaharniculuT; la N., Culmea-ObirsieT, Virful-Inalt si Poiana-ObirsieT ; lar spre V., Dealul-GodeanuluT. Ape: Cerna, ce formeazA ho-

tarul spre N., filtre Austro-UnTara'RomineascA ; pi-

gana la s

raiele : Brebina, Ogasul-GheciuderuluT, RAmluT, BraduluT,

nuta-Mare si ROmnuta-MicA. VOY sunt : Valea-luT-Dragne, de unde incepe si PisculluT-

Drague, Valea-SeacA si ValeaderuluT. Obirsia,

OBOGA

529

com. rur., in mijlocul

la obirsia piriutuT Berheciul. E inconjurat de dealurile : Godovanul, Raiul si BAimacul. Are o populatie de 180 familiT, sall 669 suflete ; o bisericA, clAditá.

Obtrsia, Piscul, Netotul ticul,

si O-

munir al statuluT, jud. Mus-

cel, arendati cu 1300 leT anual.

la 1875 de obstia locuitorilor, deservitA de I preot $i 2 chi-

atunaf, in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, com. Lada, aproape la un loe cu co-

tAretT ; 2 circiumT.

muna.

Obirtul,

Vite sunt : 46 cal, 468 vite

marT cornute, 6 capre si

190

porcT. Obirsia,

mahala, in com. rur.

BrAdetul, pl. VAilor, jud. Mehedinti. mahala, fAcind parte din com. rur. MAdulari, pl. Cerna-

Obirsia,

munte, acoperit cu padure secularA, in com. rur. IlovAtul, plaiul Cerna, jud. Mehe-

Obleagul,

dinti. Obleagul,

valcea, care se for-

meazI la capul de E., al teritoriuluT com. Perieti, pl. Siul-d.s., jud. Olt ; curge maT intliti

d..s., jud. Vilcea. Are o populatie de 250 locuitorT ; o bisericA, fondatá. la 1802. Cade in partea de N. a comuneT si este udatA de riul Cernisoara.

paralel cuV5.1ceaua-Vediter, apoT,

munte, jud. Dimbovita, aproape de granitO ; in virful sAti se aflA Omul, pisc inalt si ascutit lingA Bucegi.

Oboga, com. rur., in pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati. Se

trecind pe teritoriul com. Mierlesti, se impreunA cu aceastA

vAlcea si se vars1 in gira Dorofeiul.

plAseT Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro-

manati, formatá din satul cu acelasT nume si din 01. Coteni si Pistan. Mal inainte a fost resedinta subprefectureT pl. taita. Se invecineste la V. cu mosia Sadova; la S., cu com. Urzica

Obirsia,

ObIrsia,

mofie, jud. Bac5.6, pl.

spre S.-V., cu VIdastra si VIdAs-

TazlAul-d.-j., comuna Berzuntul,

trita si spre N.-E. cu BrastavA-

fAcind parte

tul. Se aflA la 24 kil. de Caracal si la 17 kil. de Corabia. Are o populatie de 263 fa-

zuntul.

din mosia Ber-

compune din satele: Oboga-d.-s. (464 locuitor1), Oboga-de-Mijloc (400 locuitorl), unde e si primOria si Oboga-d.-j. (218 locui-

tori), asezate fine. apa Oltetul, In partea dreaptA, la 7 kil., spre N., de Bals si la 37 kil. de Caracal. Altitudinea terenuluT e de

Obirsia,

mofie a statuluT, In jud.

190 m. d'asupra nivelultif MAriT.

mili!, sati 1020 suflete, din carT

Romanati, arendatä anual cu

Are o populatie de 257 fa-

225 contribuabilT ; 2 bisericT, Adormirea Malee! DomnuluT

86440 leT, impreunA cu trupurile ArvAtesti, Rotunda si Praporul. Aceste trupurT ali 733 pog. pAdure, sunt pendinte de

miliT, saU 1082 suflete, din carT 250 de contribuabili; 3 bisericT : S-f. Dumitru (1814), Sf. Nicu-

(1867) in Obirsia si Sf. Dumi-

tru in Coteni, deservite de 1 preot si 2 cintAretT ; o scoall, frecuentatA de 13 copiT ; 7 cir-

mAnAstirea Brincoveni, si tin de com. Obirsia.

Budgetul comuneT e la ve-

3 preotT si 6 cintAretT; o scoalA,

pdclure a statuluT, in intindere de 250 hect., plaiul Nuc-

condusA de un invItOtor si frecuentatA de 20 elevl. Budgetul com. este de 5509

para, jud. Muscel.

lei la veniturl si de 4491

ciumT.

Vite marT sunt 773, vite micT 2100 li rimá.torT 437.

lae (1859) si Sf. Niculae in O. boga-d.-s. (1846), deseivite de

Oblrsia,

leT

care merge peste Cerna in munte

la cheltuelT. LocuitoriT se ocupl Cu agricultura si cresterea vitelor.

sat, jud. Baca'', pl. Siretul-d..s., resedinta com. rur.

si peste granitO In Austria, ajungind la satul Cereneva din

Vite marl sunt 559, vite miel 960 si rimAtorl 360.

Cu acelasT nume, situat in vale,

Banatul TemisoareT.

niturl de 3977 leT si la cheltuelT, de 3939 leT. Obirsia,

Obtrsia,

polea, jud. Mehedinti,

www.dacoromanica.ro

Ad i

se fac, pe proprietatea

OBOGA

OBREJA

530

bilciurT, unul la 24 Iulie si al doilea la 15 August; tin cite o zi ; se face coparticulara,

mert de vite mal-1 pi

miel., ce-

reate si atte producte ale industria domestice.

Oboga, in jud. Romanati, pl. Oltetul, com. Oboga, pendinte de schitul Serbanesti din Vilcea, proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucurepti ; are

Oboarele,

in jud. Dim-

munte,

bovita, care se mal numeste si

muntele Pietrosita. Se afla in sus de Moroeni, in dreapta, pe matca Ialomitel. Pe vil-fui munteluI se afla VIrful-cu-Dor. A-

cest vid este vara plin de florI frumoase pi mirositoare si de pe el se poate privi in departare spre Ploesti pi Prahova. Coastele acestui munte sunt pli-

ne de paduri mari pi batrine.

o intindere de 630 pogoane, din care 460 pog. pOdure.

Oboarele,

situat pe teritoriul

supusa regimulul silvic, proprietate a mosnenilor I3erevoesti - Pa.mintenT,

com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud.

plaiul Nucsoara, jud. Muscel,

Olt, in partea de N.-V., cu directiunea N.-S., cam paralel cu

aviad, impreuna cu padurile NAvrapul i Piparusi, o intindere

Valea-Oltului i Dealul-Brebenilor i in lungime de aproape

de 3000 hect.

Oboga,

deal,

4 kil. E acoperit cu araturI.

inprcittoare,

kil.

Oboga - de -Jos, atun al com. Oboga, pl. Oltetul-Oltul-d.-j., j u d.

Romanati, la i kil. spre S. de Oboga-de-Mijloc, situat pe malul drept al apel OltetuluI ; are 2'8

locuitorl.

Oboga-de-Mijloc,sat, in care se afla primaria com. Oboga, jud. Romanati, situat linga Oltetul, la 7 kil. spre N. de Bals ; are 400 locuitorl si o biserica.

LocuitoriT posea 238 vite marii cornute. In ce priveste populatia, vezT Oboroceni-d.-j.

Oborul-Bliciului, vale, in jud. Dolj, pl. Jiul-d -s., com. Argetoaia, pe care este situad, com.

Oborul-luI-Bilble,

poiand, jud. MusceI, plaiul Dimbovita, com.

in

com. Berevoesti-Ungurenr.

Obraji, trup desat, injud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Rautesti.

Oboarele-Micl, IV:dure, in jud. Muscel. Vez/ Plaiul-Lung.

culuT ; uda. Ordoresti si se varsa

In Olt, la S. de Ipotesti, dupa ce parcurge o distanta de 6-8

Frumos-Iapi.

Badeni-UngurenT.

Oboarele-Mari,

dealul Oboga i Brebeni, pe care

curge piriul cu acelasT nume. Incepe de la N. de Fintina-Tur-

Are o biserica de zid. Este legat prin osea cu orasul Roman. Prin sat trece soseaua judeteana Piatra -Tupilati-Tirgul-

.pddure,

jud. Muscel, plaiul Nucsoara,

Oboga, vale, in jud. Olt, intre

Helestieni, spre S. de satul Helestieni, la 3 kil, de el ;1 la N. de satul Oboroceni-d.-j. i a1Aturca ca el. Este asezat pe deal.

Oboroceni - de -jos, sat, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com.

Obratele - de - pe-Sfoara -Predealul, trufi de fiddure, al statului, jud. Prahova, in intindere de 25 hect., care, impreuna cu tru-

spre S. de satul Helestieni si la 3 kil. de el, pe piriul Caracasul. Este asezat pe vale. Are o populatie impreung cu Oboroceni-d.-s., de 137 famili, sati 585 suflete, din carT

purile : Poiana-LaculuT (i3 hect.), Valea-GarduluT i Cotul-cu-Plopi (62 hect.), Bughea-d.-s. (45 hect.)

contribuabili ; o biserica or-

Obrijeasca, mofie, in jud. Bu-

todoxa, de zid, si una catolica,

zaù, com. Grajdana a mosnenilor

de lemn, la care vin Unguril

ObrajestI. Are cam 1700 hect.,

din acest sat, ce tine de parohia catolica Butea; o scoala primara mixta, frecuentata de 24 elevi. Se maT numeste i Caracasul.

cea mal mare parte padure putin teren arabil. Se imparte

158

Acest sat, impreunä cu satele

Runcul padurea

(40

hect.), formeaza

in sforile: Cirlovoaia, Macesul, Potlogeasca, Stroesti, Pitigoaica Ulmul.

Oboroceni-d.-s. si Volintiresti,

Oboga-de-Sus, ceitun al comunei Oboga, pl. Oltetul - Oltul- d.-s., jud. Romanati, situat linga riul

Oltetul, la z kil. spre N. de Oboga-din-Mijloc; are 464 locuitorl si o biserica, cu hraraul SE Nicolae

(1846).

forma inainte de 1886 o com. Obreja, deal, situat in partea de jud. Gorj. separata, com. Oboroceni, Lar E. a orasulul de la aceasta data s'a alipit la Aci se fac 2 bilciurl pe an, com. Helestieni. unul la Inaltare si al doilea la Cuvioasa Paraschiva ; tot aci Oboroceni-de-Sus, sal, in jud. se face erg saptamanal in toate Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Joile.. Pe acest deal se afla si o www.dacoromanica.ro

OBREJA (TRUPUL-)

gradina a Primariel, hala de

aproape 6 kil. p. (600 hect.),

instructie a regimentuluT de dorobantl, casarma regimentuluT

apartinind comuneT Cara - Orman; contine pe$te in mare cantitate, care se exporta prin Cara-Orman la Tulcea $1 Mahmu-

de dorobantl $i a escadronuluT de callra$T, cimpul de tras Ja semn ; o fabrica de caramida; cite-va magaziT pentru gria

dia, $i de ad, la Galati.

$i porumb ; un obor pentru porcT; Obrijanca, _pi« jud. Ia$i, izvoreste din padurea Obrijeni, de cimitirele ora$uluT, unul romin $1.,

altul catolic.

Obreja (Trupul-), mosioard a statuluT de 12 stinjenT, jud. Co-

vurluia, pl. Zimbrul, com. Cudalbi, arendata cu 178 leT anual.

Obrejeni, cdtun, al com. Polo-

sub Dealul-Mare, trece prin $esurile : Hertezul, Constandachi, Podobita si Mohorita, facind hotarul dintre comunele : Sine$ti $i Pope$ti, pl. Cirligatura ; de-

la locul numit Zmaul, curge pe teritoriul satuluT Obrijeni,

biserica.

Obretinul, baltd, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Cara-Orman, situatl

ca li cu lacul Fortuna prin o &lita; ate o lungime de aproape 5 kil. li o largime medie de 5 kil.; intinderea totall este de

Acest sat se afta in aceea$T linie ca satul Topolita.

riuluT Blahnita, dInd nastere spre S. dealuluT Boia.

Ocea, pida, ce curge prin

pl.

Fundul, com. Oniceni, jud. Roman ; izvore$te putin mal la N. de satul Fundul-OceT; curge de

din carT 214 hect. sunt ale locuitorilor, lar restul, pe care se afla

la N. la S.; uda salde Fundul-

$1 214 hect. padure, este pro-

OceT si Ciorneiul $1, putin mal

prietatea d-luT Ghica. Are o populatie de 95 familiT, saa 496 suflete ; o bisericá de lemn, facuta la 1825. Vite : 154 vite marT cornute, 15 cal, 326 of $i 32 rtmatorT.

spre N. de acest din urml sat, se varsa In riul Birlad, pe dreapta.

Valea sa este marginita de dealurT foarte inalte.

Ocea, vale insemnata, in ' jud. Buzar', com. Beceni; incepe din

Obrijeni, deal, jud. Ia.$1, pl. Cirligátura, com. Sine$ti ; incepe din $esul Constandachi, cu ramificarile : Mohorita $1 Rata, ce

se prelungesc pe de-asupra satulul Cotirgaci ; se intinde spre N., formind un intins podi$, pe carl se face semanaturT de ce-

reale. in partea de V. a pla$eT $1 a comunel; este formata de revarsare anterioara a bratuluI Obrijeni, deal, pe Care e situat

Sulina, cu care acum comunica prin doul girle ; mal comuni-

junci.

E., care urmeaza malul drept al

i2 carute ca cal, io care cu bol; 5E vite marT cornute, 6 cal, 65 oT, 37 capre $i 42 porcT. Comunicatia dintre catun $i comuna sa se face prin drumuri

o

Vite : 137 vite marl cornute,

12 cal, 23 pord, 105 or O 24

N. a comuneT.

caruia curge piriul Obrijanca. Are o intindere de 1216 hect.,

Slobozia, a$ezat la E., pe piriul Slimnicul, la 165o m. spre E. de cat. de re$edinta. Are 30 hect., cu 135 l'aman', saa 490 suflete,

cu o populatie de 162 locuitorT, din carT 82 contribuabilT.

luluT-luT-Bran, din partea despre

Cirligatura, com. Pope$ti, situat pe dealul Obrijeni, pe marginea

pl. Marginca-d. - s., cat. com.

Ocea, sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Humule$ti, avind o intindere de 765 hect.,

piriul Bahluetul, in partea de

Obrijeni, sat, In jud. Ia$1, pl.

Obrejita, sat, in jud. R.-Sárat,

OltuluT, pana la Valea-MuereT.

com. Pope$ti, pana se varsa in

din carT 20 contribuabilT. LocuitoriT posea : 5 plugurT,

ordinare. In Obrejani se gasesc 7 fintinT.

tina, jud. Olt, situata in partea de N., prelungindu-se pe valea

Ocea, deal al comuneT Pocegeni, jud. Gorj. Este intorsatura Dea-

vraci, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat la S. comuneT $i pe dinpia Polovraci. Are o populatie de 17 familiT, sati 52 suflete,

din carT lo° contribuabilI ;

OCEA-BLEBEA.

531

Valea-PutuluT $1 prime$te izvoarele : Gherghina, Ghinea, Dita, Bordeiul-luT-Vlad, Lacurile, Nucul, Pietrele, Tiganul, Ulmul,

etc. $1 se varsa in riul Slanicul, la dreapta, in fata comuneT Beceni, 'filtre colinele Berhanacea li. Dardau$ul; In timp de ploae e mare $1 foarte violenta.

Ocea-Blebea, mofie, care a fost

satul Obrijeni, com. Popesti, pl. arligatura, jud. Ia$i ; pe coasta

pendinte de Manastirea-Neamtu-

luT se afla o vie, in intindere cam de 18 hect.

proprietatea statuluT. Se afla pe teritoriul com. Humule$ti, plasa de Sus-Mijlocul. Arenda anuala : 2000 ler.

Obrocari, mahala a ora$uluT Sla-

luT, jud. Neamtu, lar acum e

68

68157. Manas Bit:0mm efogrov16. Vol. IY.

www.dacoromanica.ro

Ocetul, pzrît jud.

OCMUL

532

OCETUL

BacAti, pl.

TazlAul-d.-j., com. Ripile, care se varsA in Trotus. Ocheni, sat, fAcind parte din com. Condrachesti, jud.Tecucid, situat

Oche§e§ti, fost sat, pe maIul Birladulul, jud. Tecucld, al carta locuitorI, dupl desfiintarea satuId, s'ad asezat in mahalaua Cernicari $i Peri, pendinte de orasul

Satul a existat nu se

conjurat de toate pArtile de vAT,

pana cind; la 1663, Coceala

la 2 kil, de re$edinta comuneI, spre N.

femeea sa GrAjdeana, vind satul

stie

i Ochesesti luI Eustatiu Dabija.

TigAnesti

sad 440 suflete, locuind in 84 case; o bisericA, cu hramul S-tif

Oche§e§ti, deal, situat pe malul

ApostolI, facuta la 1780, dupl

sting al Birlad uluI i f'acind parte

cum se vede scris in A fost reparata de doua orI, in urmA s'a ruinat i in anul 1894 s'a zidit alta cu spesele

din com. Tienqti, pl. Nicoresti,

d-luI Teodor Sturdza, proprieturul satuId Ocheni, si cu ajutorul obsteI locuitorilor. Are o Evanghelie $i sfinte vase donate de Maria, fiica luI Alexandru

Moruzzi, Domnul MoldoveI.

jud. Tecuciii. Pe acest dear a

Oche§ti, mofle, in jud. Teleorman, pl. Teleormanulni, com.

mificafie din Valea-Bucovulur,

jud. Teleorman; trece prin padurea BucovuluI, aproape de comuna TAtAresti-d.-s.

hect., din carr locuitoriT sta-

Odila,pirlierf, format pe teritoriul com. HerAstrAul, pl. Vrancea,

pinesc 230 hect., iar d-I Th.

jud. Putna, si care se varsA in

Sturdza, restul.

NAruja.

Ocheni, deal, jud. Tecucid, se intinde la N. de satul Ocheni, $i separa com, de tirgusorul GAi-

i emita.

Ochi§orul, sat, jud.

Dolj, pl.

Siul-d.-s., com. Bralostita. Are o populatie de 420 suflete. Copill

din sat urmeazA la

scoala, mixta din satul Bralostita, ce este la 600 m.

Ochi§orul, morare vechie a satulut Matita, jud. Prahovar pl. Podgoria, com. PAcureti.

sarea PrutuluI, lingA satul endreni, com. Sculeni, pl. Branistea, jud. Iasi.

Ochiul, deal, in partea de E. a com. Pahnesti, pl. Podoleni, jud.

Falciti, in valea caruia se aflA

Ochi-Albi (Välceaua-lui-), ra-

Locultoril, fosa clAcasI, s'ad improprietArit la 1864. Teritoriul satului este de 663

fag

Ochi§orul, badil!, formatA din vAr

Oche§ti, parte din comuna Zlotesti, jud. Teleorman.

Comerciul se face de 2 cirIn partea de E. si V. a satuluI, pe vale, se gAsesc izvoare cu apA de blut.

ca. E populatA cu stejar, cer,

fost satul cu acelasI nume.

Zlotesti.

clamad.

apartine principeluI Gr. C. Ghi-

Tecuciti.

pe dealul cu acelasI nume, in-

Are o populatie de 88 familiI,

Uta, in intindere. de 30 hect. Se afla pe mosia Ochisori si

Ochinca, baltd, formata din vAr-

asezat satul PAhnesti. Pe el sunt plantate vil, carY produc uh vin renumit.

Ochiul, in partea de N. a com. Gura-BohotinuluI, pl. Podoleni, jud. Falcid, numità ast-

fel de la adincimea sa.

Ochiul, baltä, la S. com. Desa, pl. Cimpul, jud. Dolj, cu o suprafatA de to hect.

sarea PrutuluI, la E. de satul Costuleni, coin. Costuleni, pl. Branistea, jud. Iasi.

Ochiul, baltä, in jud. Dolj, pl.

Oche§e§ti, sat, fAcind parte din

Ochiota, lac, jud. Dolj, pl. Bai-

com. Corbita, pl. Zeletinul, jud.

lesti, com. Rastul, ce se scurge In Dunare printr'un canal.

Dudu. Inteinsa se scurg 1311tile : Strimba, Metita, Ocrugli, Seaca, Grosetul, Lunga, Tres-

ceana.

Tecuciti, format in anul 1893.

E situat pe ambele laturI ale soseler ce duce din Tecucid la Podul-Turculul.

Are o populatie de 14

fa-

sati so suflete, carI locuesc

Pul-d.-j., com. Rozistea, pe mosia bisericer Maica DomnuluI

tina si Jietul. AceastA bala, prin-

Ochi§ori, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralostita, apartinind principelur Gr. C. Ghica. Pe ea se gAseste pldure.

tr'un canal fAcut de fostul proprietas Barbu Golfineanu, dA in lita Pul, la punctul numit Clocotici.

In io case. LocuitoriI sunt venitT din coinunde din apropiere.

Ochi§ori,paclure particularl, jud. Doll, pl. Pul-d.-s., com. Bralos-

www.dacoromanica.ro

Ochiul, ochifi de apa, spre E. de Balta-Orbejal, pe mosia Pomirla,

OCHIUL

OCIOGI

533

com. cu acelaVi nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. Este foarte adinc i coloarea apeI e

situat in partea de S.-E. a com. Fintinelele, pl. Siretul, jud. BotoRni.

neagra. Scurgerea apei formeaza

un pirîia. Se crede ca acest

Ochiurile, 3 billlt san ochiurr,

ochiti de apa ar fi in legatura

pe mo0a Saicea, com. Salcea, pl. Siretul, jud. Botoani, cu o suprafata de 7 hect., formate

sub-terana cu Bolborosita, o bal-

a de pe Hili§eul-Curt. lama nu inghiata de eh atund c1nd sunt gerurI foarte mari.

din izvoare ; contin pe§te.

Ochiurile, baltd, in jud. Gorj, Ochiul,

Parte din locuitorl -sunt mol» nenI ; 120 s'ají improprietarit

la 1864, pe mo0a Ocina, din care li s'ají dat 420 hect. pa: mint. EI poseda: 85 cal, 15 lepe, 291 yac!, 385 capre i i6o fimatorI.

Tuica se fabrica anual pana la 3600 decal. Comerciul se exercita in com. de 3 circiumarI.

jud. Fälciü, pl. Po-

pl. JiuluI, com. Urdari-d.-j., spre

doleni, com. Pahneti ; la na§tere din izvorul numit Ochiul,

S. de com., formata din riul

lei

acoperá o suprafata de 1/8 hect., i contine mult pe§te.

In com, e o osea vecinald, care o leaga cu com. Breaza Bezdeadul, jud. Dimbovita. E brazdata de dealurile : Ma-

de la poalele dtalulul cu ace. la§I nume ; se afla in partea de S. a satuld Pahne§ti; marit cu afluentul sal:" Fundatura, trece in com. Duda.

Ochiul, phi/7, jud. Tecucit1, la na§tere dintre viile de pe dea-

Ocia, cdtun. Vez! Girceni, sat, jud.

Ocii (Gura-), ctitun al com. Beceni, jud. Buzäü, cu 190 locuitorI i 40 case. Ocina, com. rur., in jud. Prahova,

Zavati, for-

plaiul Peleul. Parte este ase-

l

meaza piriul Brcteni.

zata pe albia piriulur Prahovita, iar parte pe valea numita Valea-

izvor, injud.

Bradulur, la 55 kil, de capitala

Suceava, com. Sasca, formind un lac in suprafata de 2 stj. p.

judetuluI §i la 22 kil, de ree-

Din el se formeaza un pirlia§ ce

da in omuzul-Mare

Ochiul-Boului, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. com. Catunul.

.

Ochiul-BouluI, deal, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, com. Jilavele.

Ochiul-BouluI, lac, in jud. Ialomita, pl. Cimpului, com. Jilavele.

Ochiul-BouluI, lac, in lunca de lîngä satul Leurdeni, pl. Dialbovita, jud. Ilfov.

dinta plaiului.

priI, cu o suprafata de 29 m. p.,

gura, Virful-MovluI, Virful-StilpuluT, Sultanul §i Virful-Stirminilor.

Mara de riul Prahovita, mal e strabatuta de Valea-BraduluI, §i un izvor cu %A de pucioasa. Se margine§te cu comunele : Valea - Tirsei, Prahovita- d. - s., Breaza-d.-s., Talea i jud. bovita.

Toata com. are o suprafata de 750 hect.

Se compune din 3 catune : Valea-BraduluI, Adunati-Prahovitei i BAlti§ul, cu o populatie de 270 familii, salí 1342 suflete,

din mil 253 contribuabili, locuind in 290 case. Are 2 bisericI : una fondata In 1881, de catre ob§tea locuitorilor §i a doua, cu hramul Adormirea, inceputa de preotul Ioan §i terminata cu zugraveala de D-nul Radu Novian i Cucoana Anica State ; o coala, infiintata la 1850, i frecuentata de 60 copiI. Ocupatia de capetenie a locuitorilor este dogaria. El desfac produsul muncel lor la orale Ploe§ti i Bucure§ti.

Ochiul-lui-Damaschin, lac, sati ochig, format din izvoare pro-

i la cheltueli, de 2444 le!.

Valea-Bisericer i Balti§ul i are

lurile dimprejurul oraFfluI Hui §i, in unire cu piraele : Draslavatul, Schitul

Budgetul e la venituri de 2446

In raionul com. sunt 2 mor!: una pe rtul Prahovita i a doua pe valceaua Valea-Bradulul.

www.dacoromanica.ro

Ocina, mofie a statuluI, pe care la 1864 s'ati improprietarit locultoril din com. Ocina, plaiul jud. Prahova.

Ocina, izvor de apd minerald, si-

tuat pe un loc muntos, in cat. Adunati, com. Ocina, plaiul Pele§ul, jud. Prahova, proprietatea

d-neI Anica State. Se allá in apropiere de centrul com. §i comunicatia se face ad i cu inlesnire. Izvorul contine sare si pu-

cioasa. Tot in acest cat. mal este un izvor de apa minerala, pe proprietatea d-luT Ion I. Anca.

Ociogi, cdtun, spre E. §i la 3 kil. de com. Brincoveni, din care face parte, pl. Oltul-Oltetul-d.-s,,

jud. Romanati, situat filtre 01-

O CNA-MARE

534

O CNA

Ocna, pitig, ce izvoreste din poa-

Ocnele-Mar!. Se gaseste aci o mare cantitate de sare, cu care se alimenteaza mare parte din Rominia, Serbia si Bulgaria si care aduce un venit insemnat

la CraculuT-Ocnelor, jud. Mehe-

statuluT. Sarea se taie si se scoa-

dinti, si se varsa in apa Bulba. Are o ap5. galbena.

te din mine de catre criminal!, condamnail la muna. silnica In numar de peste 200.

tisorul l Oltul, unde albia a-

Besdeadul, in. partea de E., si

cestuT din urnal lit are 113 m.

in apropiere de com. Ocina, din plaiul si jud. Prahova.

altitudine d'asupra niveluluT Ma-

ri!; are 40 de locuitorT. Ocna. Vez! Ocnele-MarT, judetul Vilcea.

Ocna. Vez! Pochita, sat, judetul Bacla.

Ocna, sail Riul-Särat, Hit", jud.

In Sulzer (1781), gasim ea

Ocna, mahala, numitä i Maha-

Vilcea, izvoreste de sub poalele dealuluf Teiusi, com. Titireciul,

cea productivä salina din Muntenia se afla dinco/o de Olt,

curge de la N.-V. catre S.-E. si se varsa in Olt aproape de Riureni. Apa sa este sarata. Uda Tirgul-Ocna. In valea sa, se afta Salinele-Mari isoseaua

aproape de Rimnic, resedinta

laua Ocnenilor, In plaiul Closani,

jud. Mehedinti, comuna urban5 Bala-de-Arama.

Ocna, sail Cracul-Ocnei, deal, jud. Mehedinti, pe care este asezata mahalaua Ocna, din comuna urb. Baia-de-Araml. Este acoperit cu padure de gorun.

-

ce leaga Rimnicul cu Tirgujia. Rtul Ocna primeste pe stinga piraiele : Piriul din cat. Lunca, Valea-GoiT, Valea-Sarata, Gingiulesti si Cretulesti ;

Ocna, deal, in raionul comunei Ocna, pl. Ocolul, jud. Vilcea, pe care se cultiva 48 hect., 50 ariT vie.

Ocna, culme de deal, care este o prelungire a culmeT Smeura-

iar pe

dreapta Ocnita, Cosota, ValeaFintinef sal Ruginoasa, ValealuT-Mogos, valea Nisipi si Valea-Adinca.

Ocna (Tirgul-), com. urb., jud. Bacati. Vez! Tirgul-Ocna.

tul si care incepe de la com. Ocna(Tirgul-), stalie de dr.-d.-f., jud. Bacati. Vez! Tirgul-Ocna.

afluent al OltuluT.

Ocna (Tirgul-), pddure, judetul

Ocna-de-la-Baican, a patra gura de ocnit, ce s'a deschis in com. Slanicul, plasa Varbilaul,

jud. Prahova, dupa ce s'a pa-

Ocna. Vez! Salinele, mine de sare, jud. Bacan.

rasit gura Carbuneanu. Aceasta

cena a fost alaturT de Carbuneanu, la 6o-8o m. N'a fost toc-

Ocna, mine de sare, jud. Vilcea, com. Ocnele-MarT. Vezi OcnaMare.

Ocna, izvor cu apd minerald,

Ocn a-Mare. RaicewicT, in

descrierea sa a calatoriel, l'azud. in 1789, in Principatele-Romine, descrie ast-

fel modul cum se fac sapaturile minelor de sare : «Se sapa aceste mine foarte adinc; mineriT fac dota deschizaturT, una perpendiculara

alta ()bija. Se pune la oarecare adincime, in gura cele! d'india, un gratar de fier pe care se arde o mare cantitate de lemne, pentru a schimba serveste pentru esirea lucratorilor. LucratoriT sunt de dona felurl; uniT sunt oamenT liberi,

Bacail. Vez! Tirgul-Ocna.

de-Arama.

din cauza aceasta se numeste

purifica aerul din mina; cea-l'alta

Bunesti, jud. Vilcea. Dintre acest deal si dealul Sohoratul, ia nastere riul Ocnita (Sarata),

Ocna, mind, In jud. Mehedinti, plaiul Closani, de unde odinicara s'a scos arama. Ved Bala-

Episcopulur, in localitatea care

mal adinca. AzI totul s'a distrus aci de o valcea, ce curge pe locul unde a fost mina.

Ocna-Mare, jud. Vilcea. Vez!

jud. Dimbovita, avind gustul de pucioasa i continind mare cantitate de sare amara. Se afla pe

Ocna-Mare, (Ocnele - Mari),

Virful-VoineT in raionul comuneT

mine de sare, jud. Vilcea, com.

Ocnele-Mar!, comuna.

www.dacoromanica.ro

cae exercita aceasta meserie prin ereditate;

criminal!,

carT sunt condamgatf la muna pentru grave delicte. Existenta acestor felurf de ()amenì este de mica duratd i coloarea fete! lor este un indiciiI al sanatateT lor rele. ET taie bucati trate de sare minerala de greutatea unuT quintal ce se scoate prin deschizatura perpendicuJara, prin ajutorul unor funiT le-

gate de o pide de bo0 foarte tare. «MineriT, ca sa lucreze in ex-

fac drumurT foarte vaste, sustinute de stilpT, pe care timpul i experienta i-a5 invatat constructiunea. Se incavatiunT,

OCNELE-MAlti

OCNELE-MART

585

timpla adesea, cä el intilnesc

se separa prin. culmea Inatevti,

hrisovul Mariel sale vi ale altor

un izvor de apa, care face mina

cu com. VIAdevti, de care se separa prin culmea Teica ;

DomnT.

la S., cu comunele Cazanevti Govora, de care se separa prin culmea Slatioara; la E., cu Oltul i la V., cu com. Titireciul.

veascA ad ramas, iar acum fiind camarav Jupin Duca de la Sinop vi Jupan Statie de la Cernavocla, '1 ad indemnat Dumnezeti

sad incomoda sad nepracticabill, i inundatiunea este cite odata ava de repede, ea minerif n'ad timpul de a fugi ; dar ea este de obiceid precedata de

un sgomot subteran, care iT previne cu o zi sad doua inainte ; toata groapa se umple de

apa, care cu timpul se transforma in sare, dupa cum pretind el. Aceasta este cu atit

Suprafata comuneT este de

cNeputindu-se O. se zugra-

vi ail

cheltuit de ad zugravit

1978 hect. in care intra i vatra

biserica i altarul. Insa temelia

oravuluT, cu izlazul de 363 hect. LocuitoriT sunt movnenT, iar

s'ad pus la leatul 7185 (1677), iar cu zugraveala la leatul 7226

314 s'ail improprietarit dupa legea din 1864, cind li s'ati

(1718)».

mai adevarat, cu cit se intilnesc

dat 964 hect., pe moviile statu-

Din inscriptia uner pietre pusa la Fintina-Domneasca din loca-

adesea in sare oase, unelte de fier i alte scule ordinare ale

luT din Valea-RaiT, Riureni,

litate, pe care a ridicat-o d-1

pacelul, Slatioarele, pe movia EforieT, Schitul-Titireciul vi pe alte proprietatI.

In colectia MuzeuluT, se constata

lucratorilor In colectiunea de documente Hurmuzaki, privitoare la Istoria

Er se ocup5. pe linga agri-

kominilor, volumul IX, partea I, gasim publicat un raport al

cultura i Cu cizmaria, croitoria

unuT ofiter al armateT austriace

muncel lor in piata oravuluT, la Rimnicul, i toamna la Riureni. Riul-Sarat curge de la E.

(1718-1730), in care se pomenevte

pe scurt despre Ocnele-Marl se spune cA acestea se arendati pe timpul dominatiund turcevtI Cu 40000 fiorinT.

brutaria, vi desfac produsul

vi

Sall-

ca bis erica do m n ease& Sf. Gheor-

ghe, care s'a surpat, a fost facuta in secolul al XIV-lea de Alexandru Basarab vi de atunci se numevte Domneasca. Sflinta

spre V., trece prin centrul ora-

masa de la biserica cea vechie s'a inchis cu zid de jur imprejur vi pe dinsa se face sfintirea

vuluT vi se varsa in Olt la punctul Riureni.

apeT la ocaziT. Biserica din Mahalaua

Sunt 3 vcoale, doul de bletT

Ocnele-Mari, numita

Gr. G. Tocilescu vi a depus-o

vi una de fete, frecuentate de

nele - Mari, Om% Tirgul-

169 copiT.

Ocna, corn. urb .,jud.VIcea, ce luat numele de la ocnele ce sunt in localitate, preeum vi de

femeT.

tiú carte 622 barbatT vi 349

In toata comuna sunt 13 bisericT, iar la revedinta comund

starilor, preinoita la anul 1856, cu staruinta parinteluT Silion Egumenul la Oto-Titireciul vi terminata de Panait Rusu, la 1862. Biserica, cu hramul Maica DoninuluT, ziditä de ispravnicul

sunt: a) Biserica Domneasca, zi-

judetuluT Constantin Fiotu sotia sa Casandra, in zilele luT

dill de marele boer Jupan Statie cintru cinstea vi lauda mare-

Ion Constantin Nicolae Voevod, la 1746.

cl) Biserica din Brovteni, cu hramul Sf. Ion Slataost, s'a re

Are o populatie de 1020 fa-

luT mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta», iar turla s'a tacut cu cheltuiala VisterieT g vi

miliT, sad 4059 suflete, din call

s'ad miluit cu mertic de sare,

1174 contribuabilT.

precum arata hrisoavele Domnilor Tare, i cu casele in care vade c5marasul ; decl cu ce se

Popa Radu i Dinu Lupu. Aceasta sf. biserica s'a fondat

la Ocnele-Vechi, parasite asta-zI,

car! se exploatad de RomanT. Acest ora .v este situat intre doul lanturT de dealurl: unul la N., numit Licura i altul la S., numit Dealul-OcneT.

Se compune din 14 catune : Ocnele-MarT (cu Traistari, Carpenivul i Goroneni), Ocnita,

Slatioarele, Lunca, Teica, Casota, Fac5.i, Buda, Copacelul, Bravita, Stolniceni, Riureni, Ras toaca i Valea-Rail. E situata la 7 kil, de reve_ dinta judetuluT vi se marginevte

la N. cu oravul Rimnic, de care

ja i cu mertic de sane sa se chiverniseasca aceastä sfinta casa, insa fiind i alta biserica domneasca i invechindu-se s'ad

surpat, lar feciorul Constantin Basarab Voevod ad socotieo ad numieo a fi aceasta biserica domneasca, precum adevereazä

www.dacoromanica.ro

zidit în anu11793 de Popa Chera,

inainte de 7105 (1597) vi aceasta

se adeverevte prin urmatorul zapis de cumparatoare : sri se tie cum am cumpiirat eil lupin Nan din Buneti-d,-j., din Päuleni, dcla frate-siii: Bran 3 find In deal Stanciu z In vale, una inghiul la Brusturetu

Cirstel' 0 alta In manco (mai Incoa), derept aspri 270 leaii vIndut ace,t1

oamera ce's sus scri# de a lor buna

OCNELE-MARt

tirea -tutulor megiailor din sus si din jos i din crucivil localuI i a pus miirturie pop Stanciul din vote l cu

Stanciul din Bunqti i dela Oca anume popa Stanciul, pop Constantin, i stata din Slitioare pe anume Mariia, i art dat jupan Nan acele ralci sfintel ministirI la sfeti Ion Zlataustu (gua de fie aur) de la Ocna cea mare, ca pomean i lui i feciorilor liii, aa sä. : scris In luna lulie 3 zile i art se fost trecufi anI dela Adam päng acum

7105. (DumuezeuluI nostru slavä In ved amin).

e) Biserica Bradul, zidita la anul 1844 de Eromonahul Nectarie. In curtea bisericel se afla doT brazT marT. Unul era mal vechia, de la care sl-a luat numele biserica.

Budgetul comuneI e la veniturT si la cheltuelT, de 9361 leT. LocuitoriT poseda: 58 pluguri

de fier, 2 masinT de vinturat ; 436 bol, 375 yac!, ,297 viter, 9 bivolT, 177 cal, 1055 oT, 17 capre, 793 porcT; 184 stupT Cu albine.

Sunt de remarcat ad cele 3 baltf mari cu apa sarata, in carT patimasiT fac bal pentru diverse boale si din care se scotea sarea.

Apa laculuT salifer din gura OcneT-VechT de linga tirg, se in-

calzeste in Iulie, pe cind a celor-l'alte este calda in Maia Iunie. Adincimea eT trece peste 120 m.

Pe la E. comuner, trece drumul Roman sail drumul Jul Traian, pe Valea-OltuluT. In raionul comuneT, in eatunul Riu-

OCNITA

63a

a fost si un iezbel numit jalia cu Turcii, cind aa ars

si

o bisericA dela Capatina, in dea-

lul Licura, pe la inceputul anuluT 1802. In orasul Ocnele-MarT, este

resedinta subprefecturd OcolulOtasaul;resedinta uneT companil

Slanicul-Sarat i alt podulet peste riul VecheT- Gorgote.

sa cazarma pusa pe una din cele maT frumoase colme; un penitenciar pentru criminair.

Oculta si Gorgota, cu o popu-

Calle de comunicatie sunt : soseaua nationala d'alungul 01tuluf, care trece prin capitala judetuld soseaua care pleaca dela salina i da in soseaua nationala ; soseaua comuna15., care trece prin catunele yaleaRliT i Copacelul spre comunele din plasa Ocolul si soseaua dela

Se compune din dota catune : latie de 3946 locuitorT. Are cinc!

ulite : Ru$Atul, Linia, Scoarta, Gorgota si Panaghia. In raionul com. sunt trer padurr: una, de romo ariT, a doua, de 80000 ariT si a treia, de 45000

Pamintul com. contine sare

multa. Se zice chiar d. pe tiinpul lul Mircea-cel-Mare ad i eraa Salinele-cele-marl ale Tare!. PA-

cura se afla la Ocnita, unde

°cuita la Govora. Are si o statie de drum de

deja sunt cite-va puturI in ex-

fer a linier Riureni-Ocnele-Mar!. DealurT sunt : Titireciul, Voretul, Zaria, Coasta-Brasoveni-

dela ocna de sare care a fost

lor, Teica i culmea Licura. Vinerea se tine la resedinta comuneT un tirg saptaminal.

ploatare. Num ele comund vine

in vechime aci. Se mArgineste la E. cu Collba$1; la V., cu Viforlta; la N.,

cu com. Valea-Lungl si Glodeni si la S., cu com. GuraOcnita De toate aceste comune

stafie de dr.-d.-f., ¡ud. R.-Vilcea, pl. Ocolul, com. Ocnele-MarT, pe unja RiureniOcnele-MarT, pusa In eirculatie la 15 Iulie 1888. Se afta la 1.8 kil. la Ocnita statia cea maT apropiata. InAltimea d'asupra nivelulul de 281 m. 25. Venitul acesteT statif pe anul 1896 a fost de 41035 le!, 65 banT.

se desparte prin dealurT acoperite cu vil $1 padurf. Ocnita, cdtun, com. Ocnele-MarT, pl. Ocolul, jud.Vilcea, situat spre

E. com. si udat de Piriul-Sarat. Ad este un lac sArat in care se face baT si un lac cu ap5. dulce

in apropiere. Tot aci e GuraOcneT din care se scoate sare.

Are o biserica, de lemn, cu

Ocnele- Miel,

DomnuluT, facuta de Dobromir Cretulescu, la anul 1590. Se zice el in aceasta comuna

Prin centrul com. curg piraiele SlAnicul - Sarat i ValeaGorgoteT, fiind un podulet peste

de dorobantT, insarcinata cu paza criminalilor, si care are o frumoa-

reni se face vestitul tirg Locurf demne de amintit sunt : Çetatea Ruconium, Cirstoagele, Lacul-DoamneT, culrnea Licura, SlAtioarele, Titireciul i fintina Dobromir, astazI in ruina, aproape de altarul bisericeT Maica

Scoarta Plalul-Salinelor,VechT, Bleajul i Barzul ; iar valle sunt: Gorgota, Valea - Dulce, Linia Saratura.

izo/al, intre

hramul Sf. VoevozT, ziditA de

riul Sarat si eatunele: Carpinisul,

Inatesti si Buda, com. Ocnele-

unul Bratescu i altiT. Bilciul ce se tine azT la Rin-

Mari, pl. Ocolul, judetul Vilcea.

reni se tinea inainte vreme pe

loe

locul unde este Oculta, dar fiind

Ocnita, com. rur., jud. Dimbo-

in maT multe rindurf jefult de

vita, pl. Dealul-Dimbovita, la lo kit. spre N.-E. de T1rgoviste,

Turd, borfasT din Vidin, s'a mutat.

situata parte pe dealurT si parte pe Va Dealurile sunt : Rusetul,

Ocnita, stalie de dr.-d.f., jud. R.-

www.dacoromanica.ro

,

OCNITA

,

OCOLUL (PLASÀ)

637

avea resedinta in T.-Jiul, dar

Riul Jiul, care intra in aceasta

de atund s'a unit cu plaiul Vulcan, cu care formeaza o singurä

pl. ling catunul Turcinesti si

plasa sub numirea de Ocolul-Vul-

orasul T.-Jiul, com. Romanesti,

tiile Riureni (4.7 kil.) si OcneleMarT (1.8 kil.). Inältimea d'asu-

can, cu resedinta in Bradiceni.

Iasi, Dragutesti, Ciaurul, Ball-

pra niveluluT MAriT, de 201.35 m.

de la orasul T,-Pul, ca fiind pl. care märgineste acest oras. Se margineste la N. cu pla-

Balacesti, In dreptul catunuluT Poiana, intrá in plasa JiuluT.

iul Vulcan, cu care se atinge prin urmatoarele puncte luate de la V. spre E.: Telesti, Sto-

cu care se atinge prin urma-

aceasta plasa ceva mar la N.-V. de com. Hodorasca. Bistrita, Sohodolul unit cu Jalesul, usita, Amaradia-Mica si Slasciul. oselele din plasa sunt: Soseaua nationala ce vine de

toarele puncte : Pinoasa, Stejerei, Poiana, Tilvesti, Bratuia si

la Filiasi, infra in aceasta plas5. la Poiana, urmeaza Valea-

Cretesti ; la E., cu pl. Amaradia, cu care se atinge prin punctele: Petresti d.-s., Comanesti, Rugi, Scoarta, Copacioasa si Ohaba. Solul acesteT plasT este pu-

JiuluT si trece prin urmatoarele localitatr: Dragutesti, Iasi, Romanesti, T.-Jiul, isesti, Vadeni, intra in defileul Lainici si merge pana la fruntarie. Soselele judetene : oseaua judeteana T.-JiulVilcea, trece pe linga Monesti,

VtIcea, pl. Ocolul, com. OcueleMarl, pe unja Riureni - Ocnele-

Marl, pusa in circulatie la 15 Iulie 1888. Se afla intre sta-

Ocnita, ptria, jud. Vilcea, pl. 0colul, com. Ocnele-Mari, care se varsa in Piriul-Sarat, tot in raionul acesteT comune.

Ocni teI (Gura-), com rur., jud. Dimbovita, pl. Dealul, situata pe o vale intre doul dealurT: DealuKrucilor si Dealul-Fintin eT

(Pitigoiul). Se afla spre N.-E. de Tirgoviste, putin maT la S. de Ocnita, tot pe Valea-Slanicult'''. Apa SlaniculuT este O.rata fiind-ca izvoreste, dintr'un deal cu sare, din com. Ocnita.

In com. este un pod peste Slanicul, facut de locuitorT.

Are o populatie de 840. locuitorT; o biserica si o scoalä. Se invecineste : la E., cu A-

dinca; la V., cu Rasvadul ; la N., cu Ocnita si la S., cu SA-

Numirea de Ocolul si-a luat-o

lojani, Rasova, Ursätei, Lelesti si Tureinesti ; la V., cu judetul Mehedinti ; la S., c .1 pl. Jiului,

tin ondulat si brazdat de citeva piraie, cad curg din Dealullui-Bran, ramificatie din CulmeaMoldovisulta. DealurT maT insemnate in pl. sunt : Dealul-Bujorlsculta, prelungire a celta din Vulcan; Dea-

cueni, despartindu-se de Ocnita prin plc:lure, iar de cele-l'alte prin cimpie si unindu-se cu toate

lul-luT-Bran, Dealul-StrajeT si D ea-

prin drumurl practice 'nesose-

mite : al-PinoaseT si al-VirfuluI, si

luite.

dealul Cuca din com. Balesti.

lul-Peptani In com. Hodorasca ;

dealurile din com. Stejerei nu-

udä comunele Vadenit isesti,

cesti-d.-s.

putin inaT la S. de

Riul Tismana, care intra in

Petresti, prin Pistesti si intra in plasa Amaradia. Soseaua judeteana T.-JiulMehedinti, trece pe la SloboziaMare, Voinicesti, Ralesti, Copaceni, Buduhala, Somanesti, CH-

nicul, Ciuperceni, si apol infra In jud. Mehedinti.

com. Stejerei; Valea-CirsteI, aDumbraveI si a-CorbuluT in co-

Soselele vecinale : I. 5oseaua vecinala, care pleaca din soseaua T.-Jiul-Vilcea si trece prin urmatoarele localitatf: Viezuri, Pistesti-din-Deal, Bala.

muna Corbasi; Valea-riuluT-Jiul.

neti si

unde Intl in plasa Amaradia.

SiretuluI (8 kil.), in jud. Suceava,

Pe teritoriul pl. sunt : 17885 hect. paldure. Pamintul in general este fertil; albia Jiultif 11 desparte in

com. Pascani. Are de tributar

doua partI, ast-fel cA cimplile

Pirhil-SeculuT.

lasate intre dinsa si ramificatiile dealurilor !litre care este co-

Are o padure cam de 25000 hect.

Ocnitele, milgurd, la N.-E. com. Bogdana, jud. Teleorman, pe dealul numit Heria.

Ocoalelor (Pirtul-), ajluent

al

VAT sunt : Valea - RastacioaseT, a-PinoaseT, a-TismaneT, in

Ocolul, plasii, in jud. Gorj, situata in centrul judetulta, pre-

prinsa, aa pamint foarte rodi-

lungindu-se de la V. spre N.-E.

vi coprinsa hare 2 lanturT de

dar mal cu seaml porumb, pia si orz.

inaltimI. Pana la anul 1883, 41

Riurile ce strabat plasa sunt:

tor, produce tot fetal de cereale,

www.dacoromanica.ro

Voitesti-din -Vale, de

2. 5oseaua vecinalä, care plea-

a din comuna Slobozia-Mare, trece prin Slobozia-Mici pe linga Barsesti si, mal jos de 1,Irsetei, intra in plasa Vulcanul. 5oseaua vecinala care pleaca din soseaua judeteana T.-JiulMehedinti, din cat. Copaceni, s'i

din care o ramura apuca catre Telesti-d.-j., iar alta catre Bradiceni, in plaiul Vulcan.

OCOLUL (PLASA)

4. Soseaua vecinall care pleacA din com. SomAnesti si trece

sesti si iarls1 pAnA in soseaua nationall.

prin BAlAcesti-d.-s., de unde mai

Soseaua comunalA DAnestiBrAtuia.

la S. intrA In pl. Jia. pleacl din com. BAlAcesti-d.-s., si

Soseaua comunalA Romanesti-Botorogi. In plasA este : o judecAtorie

trece prin Stejerei, de unde o ramurl merge spre alnicul, lar alta spre Hodorasca, amin-

de °col si un tribunal, ambele cu resedinta in T.-Jiul. Are un oras, Tirgul-Jiul, re-

douà aceste ramuri atingind soseaua judeteanA T. - Jiul -Mehe-

sedinta plAsei si capitala judetului si 26 comune si anume : Pesteana, Ciuperceni, Hodorasca, Strejerel, Cilnicul, Som5.-

Soselele comunale : I.

Soseaua comunall, care

dinti-BAlAcesti-d.-s. Aceastä so-

sea trece Ciaurul si duce larAsi la soseaua judeteara T.-JiulMehedinti.

nesti, Telesti, Cornesti, Ceau-

*oseaua comunalA, care

Romanesti, Iasi, CArbesti, Urechesti, DInesti, BrAtuia, Sasa, Budieni, BAlInesti, Voetesti, Curtisoara, VAdeni, Petresti-de-

pleacA din com. SomAresti, trece

prin Telesti-d.-j., si intrA In pl. Vulc-an.

Soseaua comunalA, care pleacl din cb.tunul CopAceni si

trece prin Cornesti, de unde o ramurA, mal jos de GAvAnesti,

intrit in plaiul Vulcan, lar alta trece prin TAlpAsesti si Stroesti-d.-j. si intrA in plaiul Vulcan.

Soseaua comuna/A, care

OCOLUL (PLASA)

'538

rul, BAlAcesti, BAlesti, Slobozia,

V ArsAturl.

Are o populatie de 7411 famili, san 32700 suflete, din cae 7014 con tribuabliT ; 18 scoale, frecuentate de 698 copir.

Ocolul, plasd, jud. Dolj, compusI din comunele si satele

Secuiul, plasa Ocolul. De aci

incepe limita de S., cAtre plasa Jiul-de-Jos, care merge spre- E.

pda. in dreptul com. Leul din jud. Romanati. Limita linieT de E., cAtre jud. Romanati, incepe din dreptul com. Goesti si tine tot panl in dreptul comuneT Leal, jud. Romanati.

Incepind din limita de E. cItre Romanati, terenul plAoeT se inclina incetul cu incetul

pana in malul sting al JiuluT, unde pe alocurea are 1nAltimea cam de 25 m., cum de exemplu In com. Malul-Mare. Teritoriul acestei plAsT se poate impArti id urmItoareleregiunT : regiunea dealurilor de N., a dealurilor de

E. si spre S.-V. sesul Jiului. Dealurile sunt acoperite parte cu pAdurT, lar parte cu vi!, finete si grAdinT de lemne 5i de poli:ti roditorT.

Este udatA de riul Jiul, care intrI prin dreptul com. Isalnita, curge de la N.-V.S.-E., pAnA In dreptul comunel Caloparul.

care fac ocolul °rasilla Craiova, capita/a judetuluT.

Pe stinga primeste piriul Amara-

trece prin Birsesti, Ursetei, unde se desparte in dotuä ramurT, intrind in plaiul Vulcan.

Forma eT, abstractie fAcind de cotiturl, este a unta paralelogram

spre S. Ora se vars1 in Jiul,

Soseaua comunall, care

In care latura de V. este formad,

In dreptul com. Cernelile, cltunul Troaca. Pe dreapta primeste Obedeanul si Breasta,

de riul Jiul.

carT se varsà maT sus de com.

Se invecineste la N. cu plAsile Amaradia si Jiul-d.-s. printr'o linie conventionall. Limita acesteT liniT incepe din dreptul comuneT BAzgArAi, merge spre V., pAnA dA in rItil Amaradia,

Breasta si Leamna, care se varsA la BucovAtul, in dreptul orasului

care face limita acesteT plAsT

Craiova, resedinta plAseT si capitala judetuluT Dolj, Ghercesti,

pleacA din com. Slobozia-MicA,

pleacA din com. VAdeni, trece prin Turcinesti si, la Cartiul, intrd in plaiul Vulcan. Din *oseaua nationalA plea-

cä o osea comunalä care trece prin Curtisoara-d.-s., de unde intrA in plaiul Novaci. Din soseaua judeteanl T.Jiul-Vilcea, pleacl o osea co-

munalA, care trece prin Budieni, Sasa si ad l se desparte in dota : o ramurA apucind prin Bu-

alungit de la N.-V. spre S.-E.,

pAnA in dreptul comuner Izvorul,

dia, ce curge cm directiunea

Craiova, de pe malul sting. Este format5. din 17 comune si anume: Balta-Verde, Cernelile, Cosoveni-d.-s., Cos ove ni-d.-j.,

din plasa Ocolul, cAtre plasa

Ghindeni, Isalnita, Izvorul, Malu I-

Jiul-d.-s., apea lar spre S.-V. pAnA in dreptul comunel Isalnita,

Mare, MAllesti, Mischi, Motoci, Pielesti, Preajba, Secuiul si Simnicul. Inainte coprindea, impre-

cureasa spre Tirgul-Jiul, lar alta ducind la : DAnesti, VAcarea, Urechesti, unde iarAsT se des-

plasa Ocolul, de unde incepe limita de V. Limita de V. este

parte, o ramurA ducind spre

in tot lungul sAa face o inul-

forma pl. Ocolul-Amaradia, 313 comune. Vez! pl. Amaradia.

Iasi, lar alta spre CArbesti, pAnA

time de cotiturT, pAnA in dreptul

Locuri insemnate in plasl,

in soseaua nationall si Bala-

cAtunulul Teascul, din comuna

formatl de apa riultd _Pul, care

www.dacoromanica.ro

unA cu pl. Amaradia, cu care

sunt :

OCOLUL (PLASA,t)

Craiova, oras vechiti, sibtat in apropiere de malul sting al Jiu1114 inteo pozitiune pldcutd. In

vechime era capitala banatuluI Oltenie $i re$edinta Banilor.

AzI e capitala judetuld Dolj, resedinta prefectuFel judetulul,

a tribunaluluI, a und curtf de apel $i

a curtil Cu juratt In

centrul Craiovd se vdd $i pänd astäzI 111315.5101e din ruinele HanuluI-Nemtilor, ,pronumit Zi-

dul-Baratilor, unde era citadela

indltatd de Austriad, pe cind

OCOLUL (PLASX)

53g

Vité sunt: 2588 cal, 16177 vite maxi cornute, 24336 CI, 1007 capte, 6364 pord. Aceastä plasd, una din cele maï mid din judet, se intinde pe malul sting al riulul Jiul, care o strdbate de la N. la S. $i se nume$te ast-fel pen tru-cä comunele car! o compun, inconjoarä orasul Craiova de jur imprejur. Solul acestel plAsl are spre

N. multe dealud, acoperite cu paluff, livezI, vil $i pornI roditoil; iar spre E. are cimpiI intinse, väi, lund si sesurI, pe carI rodesc tot felul de cereale. Pe lingd comunele Preajba,

dealurilor abia strabat cite-va ramificatiunI, intre spatiul dintre Tesluiul i Olte;u1, ramificatiunI

care se termind la N. de Caracal.

La Sudul acestel p15.0 se tac

al 44-lea grad de lat. boreald cu al 22-lea grad de longit orientald.

Forma el, abstractie flend de cotiturl, este a until' trapez, cu 2 laturl paralele, adicd limita dinspre Dolj cu cursul fluviuluI

pe locul unuI dud, in care s'ar

Circea, Cosoveni, Simnicul

$i

Se Invecine$te la E. cu jud. Olt, de care e despärtitä printr'un hotar natural, riul Olt; la S., cu pl. Balta-Oltql-d.-j. (Romanati); la V., cu jud. Dolj ;

fi gdsit icoana Malcd DomnuluI.

in jurul Craiovel sunt dealuff

la N , cu pl. Oltetul-Oltul-d.-s.

Lingd Craiova, spre V., se gäl-

cu viI frumoase, care procluc

se$te balta Craiovita.Dupd o traditiune locald, se zice cd in veChime forma o mahala a ora$ulta

vin de blind calitate.

In aceste din urmd trd pArtI hotarul este format de o linie

C5II de comunicatie sunt: Calea ferath.' CraiovaSeverin $i Cra-

itnaginard, determinatä prin impdrtirea administrativd a comu-

Craiova, dar prin vre-un cutre-

iova-Tirgul-Jiul, care trece prin statia Isalnita; calea feratd Craiova-Bucure$ti, care trece prin

nelor.

ocupad Oltenia, acum vre-o 8o anl.

In Craiova e catedrala, numit5. Madona-Dudu, chid' e ziditd

mur s'ar fi scufundat pdmintul cu locuitorll impreund i cu o bi-

serlcd. AstäzI creste trestie si papurd in ea.

In plasd se gäsesce o multime de movile sad mdgurI, grupate sa.6 izolate, $i maI dese In regiunea sesuld. Aceste rno-

vile sunt indltate de mina omulul', unele din epoca preistoricd a Dacilor i unele din

Circea $i Piele$ti; sos. nationale Craiova-Bechet, Craiova-TirgulJiuluI, Craiova Bucure$ti ; chile judeteane: Craiova-Nego esti spre Cdpreni, Craiova-Livezile-Cala-

Plasa Ocolul are 8372 hect. sad 170000 pog., din 333660 hect, ale intreguld judet. Se

intinde de la S. catre N., pe o distantd de 30 kil., socotitd pe soseaua Corabia-R.-Vadulul, de

la com. Vi$ina pänä la podul

fat, CraiovaBreasta prin Cer-

peste Oltetul ; iar de la E. spre

nelile, Craiova-BucovAt-Leamna, Craiova-Bistretul, Craiova-Cara-

V., pe o distantl de 32 kil., socotitd pe soseaua Stoenesti

cal prin Coviveni, Craiova-Tir-

pänd la Zänoag-a prin Caracal,

gul-Jiul prin Simnicul $i Izvorul,

sad de 45 kil, de la Stoenesti

Osebit de Craiova, mal sunt

precum $i o multime de cli

pänA. la Leul din aceeasT osea.

katiunI de drum de fier la : Isalnita, Pielesti i cdtunul Circea, care leagä. T.-Severin cu Bucure$ti. In com. Balta-Verde,

comunale ce unesc intre ele mal toate comunele.

epoca romand.

cdtunul Branistea, se afld rnänästirea Jiteanul, ziditd din vechime si preacutd. in 1657 de Doatnna BdIa$a, sotia lu'f Constantin Brincoveanu.arnul. Are o populatie de 8812 familli, sad 33270 suflete; 56 biseriel, deservite de 74 preotl ; 40 $coale, frecuentate de 2960 copiI.

Ocolul, pima, cornpusd din co-

FAcind parte din regiunea cimpuluT, inclinarea terenuluI

spre Dundre este mica, dar e superioarä unui metru (tm.03)

munele $1 satele care fac ocolul orasului Caracal, capitala judetuluI Romanati i resedinta sub-

pe kil. ; dar fiind-cd intre Tesluiul i Oltetul strdbat si cite-va ramificatiI din regiunea dealu-

prefecture' pläei. Ocupä partea mijlocie a jud. $i are forma until' paralelogram, divizat in 3 pld$1, prin 2 linif aproape paralele la bazd, care e formatd de cursul Dundrd. E formatä din cimpiI vaste, cad' din regiunea

rilor, in partea de N. a pld$d avem o inclinatie maT mare a soluluI. Altitudinea terenuld d'aDealul supra niveluld Bobul, I44"144 altitudine ; Caracalul, 138 ni. d'asupra nivelului Mari! ; spre V. de com. 69

83157. Morale Maionar Geografic. V 1. 11'

www.dacoromanica.ro

OCOLUL (PLASÀ)

OCOLIJL. (PLASA)

540

Cacaleti, 170'11.37; la V. de Leul,

Pana la com. Viisoara, se po-

unde soseaua Caracal- Corabia ese din Romanati, 178°1.28. Teritoriul plasel se poate imparti in treT regiunr: a) Valea-

goara sistemul pliocen din regiunea colinelor i afara de punctele deluroase, restul piase! e format din terenurf cuartenare

pentru dorobantT i calarasT, etc. VezT Caracal.

LocuitoriT, pe linga agricultura si cresterea vitelor, se mal ocupa i cu diferite industrif ca: cojocaria, tabacaria, brutaria, etc. In plasa Ocolul sunt 107 proprietarr marl si 8061 proprietarl

OltuluT, formata de un mare ves,

care se continul pana in Du-

de la N. spre S., de la varsarea Oitetulur pana la hotarul de S. al plaser; b) regiunea

nare si se observa la com. Viisoara, Ciocanesti, Zanoaga, Di-

dintre Tesluiul si Oltetul, formata din ultimele ratnificatiuni

Clima e dulce si placuta. Plasa Ocolul e formata, din comuna urbana Caracalul, capitala judetulu/ si resedinta subprefecturel piase'', si 27 comune

miel.

rurale i anume : Babiciul (1646 loc.), Bosoteni i Cacaleti (1966 loc.), Cezieni (1664 loc.), Clo-

narir; 2144 hect. viI; 5223 hect. padurT si 28 baltl cu o suprafata

ale dealuluf Bals, Dealuluf-Mue-

rer i dealulul Bobul i c) regiunea mareluf ses, care cuprinde partea de S.-V. a plaseT, la S. de Tesluiul. Mará de dealurile expuse, o

°Si, etc. pana in Olt.

Sunt : 5 ioo5 hect. pamint arabil ; 2842 hect. izlaz si pasune ; 1500 hect. livezT si fin; 178 hect. livezT si prunT; 293 hect. gradi-

de 83 hect. Vite marl sunt 26423, vite miel 35672 si rimatorl 10383. Agricultura de alt-fel este foarte dezvoltata. Se intrebuinteaza foarte multe masinI agri-

movile sail magure, grupate sail

canesti, Deveselul, Diosti, Dobrosloveni, Draghiceni, Dragotesti, Falcoiul, Farcasele, Gostavatui, Hotarani si Leul (3400

izolate si mal dese in regiunea sesuld. Acest curios accident

loc.), Osica-Mica (de jos), Preajba-de-Padure, Radomirul i Pre-

e inaltat de mina omuluT, unele din epoca preistorica a Dacilor unele din epoca romana.

dea (3232 loc.), Resca, Scari-

Bilciurf sunt la Caracal si la

soara, Slaveni, Stoenesti, Strimba-Tertelul, Viisoara, Vladila si Zanoaga. Are o populatie de 32518 su-

Babiciul. Agricultorir isf transporta pro-

multime de altele mar miel' for-

meaza partea accidentata a terenuluf, impreuna cu arte multe

Mal multe sunt la: Cacaleti, Leul, Resca, Hotarani etc. Unele din ele s'a gasit a fi morminte ;

altele, necontinind cadavre, ail servit de calauze popoarelor ce s'ail resfirat peste aceste locurl; altele ail servit ca puncte strategice de observare, etc. Cursurile de apa care uda aceasta plasa sunt : La E., Oltul si Oltetul aproape de gura sa. Tesluiul, la N. plaseT, incepind de la com. Dragotesti, trecind pe litiga Resca i varsindu-se In Oltul la comuna Stoenesti, dupa ce a strins in cursul sail mal multe &ale. Caracalul isT la nas-

tere de la Liiceni, ese din elestaele din V. orasuluI Caracal

si se varsa in Olt la com. Slaveni. Mal sunt alte multe ape miel, care formeaza fie-care va-

lea sa adesea strituta. La S. de Caracal, e Lacul-TurculuT

intre Leul i Zanoaga, Laculcu-Cirligele.

flete, din carf 8473 contribuaUf, locuind in 1699 case 5i 5694 bordee ; 8 hanurY, 95 circiume

cole.

ductel e la Tirga 1-Caracal ul uf, sail

le Indrumeaza spre Corabia ; pentru tnlesnirea transportuluf este o linie ferata b osele. Linia ferata Corabia-Rimnicul-

13 alte stabilimente comerciale ; 65 cazane de spirt, 123 de fácut rachiti, o caramidarie, 5 tnorl de aburr si 37 de apa ;

Vilcea, intra in pl. Ocolul la

52 bisericT, deservite de 57 pre-

oseaua na0onall Corabia-Riul-Vaduluf, tac aceasta

si

otT, 64 cintaretr si 16 paraclised ; 23 scoale, din carT 4 mixte conduse de 20 invätatorl si frecuentate de 819 copiT. Se afla In Caracal o judecato-

rie de ocol, pendinte de trib. Caracal i deosebita de judecatoria Caracalulul. In Caracal este spitalul judetulla i resedinta mediculul de

arondisment. La biuroul telegrafo-postal din Caracal se expediaza scrisorile pentru toate comunele rurale, care apoT se impart de primarl la destinatie. Tot in Caracal se afla cazarme www.dacoromanica.ro

gara Vladila, trece la Caracal, spre E. de oras si merge spre Romula si Piatra (01t). pl. in directia S. spre N.; soseaua Caracal-Craiova uneste capitala

judetuluf cu mal multe comune de la V.; soseaua Caracal-Cezieni, care se continua mal' departe pe malul Tesluiuluf; Stoienesti-Resca care calca pe druMul roman; Stoienesti - Scarisoara-IzIaz, pe litiga Olt ; Stoienesti-Caracal, Caracal - Rede alte drumurr naturale. Ocolul, plasd, unita administrativ cu pl. Otasaul, jud. Viicea. S'a

numit ast-fel pentru ca comu-

OCOLUL (PLASX)

nele carT o compun formeaza un fel de ocol in jurul RimniculuT, oras de resedinta. Forma plasel e a unui pentagon mixtilin.

Se compune din 12 comune rurale si 2 urbane (Rimnicul Ocna), i anume : Birsesti, Bogdanesti , Bujoreni , Cazanesti ,

Frincesti, Genuneni, Govora , Manastireni, Mihaesti, Surpatele,

Titireciul si Vlädesti.

Are, impreuna cu Otasaul, 34055 locuitorT. Resedinta subprefectureT este In com. Ocnele-Mari. Cele mal populate comune in aceasta plasa sunt : Govora, Mihaesti i Vladesti.

Are io scoale rurale mixte, frecuentate de 288 copiT. Sunt 80 bisericT, afara de cele IT bisericT din com. Ocnele- M arT, pentru intretinerea carora, co-

munele inscrin in budgetele lor anual suma de 3085 leT. Pl. Ocolul-Otasaul se imparte in 21 parohiT, la carT dupa regulamentul sfintuluT Sinod, urmea-

za O. fie 21 preon parohT, 21 preon ajutorT, 113 cintaren, in plus Io preon. Aceste parohiT fixate de la 888, sunt urmatoarele: Parohia

Bujoreni, cu biserica catedrala Adormirea MaiciT DomnuluT, compusa din cat. Olteni, avind 248 familiI, sail 993 suflete, 2 bisericT, i preot paroh, 3 chiWen. Parohia Bogclanesti, cu biserica catedrala Sf. VoevozT, com-

OCOLUL (PLASX)

541

Parohia orasuluT Ocna, com-

Parohia Genuneni, cu biserica

pusa din catunele Flacli, Slati-

catedra15. S-ti! TreI-IerarhT, com-

oarele, Lunca, Teisul-Teica, Buda, avind 796 familiI, sail 2467 suflete, II bisericT, i preot paroh, 2 ajutoare, I diacon, 6 cintaren, II paracliserT si 4 preon in plus. Parohia Ocna, cu biserica catedralA Sf. Gheorghe, compusä din catunul Traist3ri, Valea-Rai, Riureni, Stolniceni i Cazanesti, avind 347 familiT, sail 1084 SU-

pusa din cat. Manailesti, avind 236 familiT, sail 971 suflete, 3 bisericT, i preot paroh, I aju-

flete, 3 bisericT I preot paroh,

6 cintaren si in plus i iireot. Parohia Mihdesti, ca biserica catedrala Sf. Nicolae, compusa din catunele Magura, Stuparia, Capul-DealuluT, Buleta si com. Birsesti, avind 638 familiT, 2204 suflete, 5 bisericT, i preot paroh cu 2 ajutoare i 8 dintaren.

Parohia Govora, cu biserica catedrala Sf. Nicolae, compusa din cat. Preajba i Curaturile, avind 350 familil, saü 1263 suflete, i bis erica, i preot paroh si 2 cintäretf. Parohia Titireciul, cu biserica catedrala S-tiT ApostolT Petru si Pavel, compusa din cat. Bunesti i Gitejesti, avind 415 familiT, saa 1595 suflete, 3 bisericT,

i preot paroh cu i ajutor

si 4 ciiitaren. Parohia Babeni, cu biserica catedrala Buna-Vestire, avind 315 familiI, sail 1214 suflete, 2

i preot paroh cu I jutor si 2 cintaren. bisericT,

a-

Parohia Frincesti, cu biserica catedrala S-ti! VoevozT, compu

pusä din catunele Gura-Vad si Bogdanesti, avind 277 familiT, sa0 871 suflete, z bisericT, un preot paroh, 3 cintaren. Parohia Vladesti, cu biserica

sa din cat. Rudari si Cosani,

catedrall Nasterea-MaiciT-DomnuluT, compusa din cat. Arhan-

resti, cu biserica catedrala Nasterea MaiciT DomnuluT, avind 434 familiT, sail 1000 suflete, 3

ghelul, avind 417 familiT, 1234 suflete, 3 bisericT, i preot paroh Cu I ajutor si 4 OintaretT.

avind 434 familiT, sail 1434 SU-

flete, 2 bisericf, i preot paroh,

ajutor si 4 cintaren. Parohia Surpatele - Manasti-

biserici, I preot paroh, tor si 5 cintaretT.

i aju-

www.dacoromanica.ro

tor si 4 cintaren. Parohia iraneasa-Ciorasti, Cu biserica catedrala Cuvioasa Paraschiva, compusa din catunul Ciorasti, avind 806 familiT, sau

2729 suflete, cu 6 bisericT, preot, 4 ajutoare si 9 cintaren. Parohia Ursi-Cirstanesti, cu biserica catedrala Sf. loan Botezatorul, compusa din cat. Cucesti si Bogdanesti, al/hid 343 familiT, sai1 1292 suflete, 4 biserici,

i preot paroh, i ajutor

si 5 cinaretT. Parohia Ionesti-Mincultif-Bocsani, cu biserica catedrall BunaVestire, compusa din com. Marcea i catunele : Bocsani, Ionesti-Govoril, Slavitesti i Valea-

Mare, avind 479 familiT, .sail 1955 suflete, 6 bisericT, i preot paroh, 4 ajutoare i 9 cintaren. Parohia Glavile, cu biserica catedrala Sf. VoevozT, compusa din cat. Valea-PesteneT, Aninoasa i Olteanca, avind 796 familiT sad 2889 suflete, 6 bisericT,

preot paroh, 2 preotT ajutoare si 9 ctntaren. Parohia Virleni, cu biserica catedrall Cuvioasa Paraschiva, compusa din cat. Nisipi si com. Stanesti, avind 433 familiT, sail 1599 suflete, 8 bisericT, preot

paroh, i preot ajutor, 5 cintaren, in plus un preot. Parohia Cermegesti, cu biserica catedrala Cuvioasa Paraschiva, compusa din cat. uesti, Girnicetul, Pestina,

Negroaia-

Pestina, avind 656 familif, sat' 2554 suflete, 4 bisericT, i preot paroh, 2 preotT ajutoare, 7 clip taretT.

Parohia Roesti-Bajenari, cu biserica catedrala Cuvioasa Paraschiva, compusa din catunele

I. Broscari, cu catunul Bros-

Bajenari, Ciocilteiul, Minosul

Motolesti, directiunT de celel'alte catune ce compun paro-

cari.

hia, avind 302 familiT, ser' 1081

suflete, 4 bisericT, i preot pa-

Cremenea, Cu catunele : Cre menea-d.-j. i Cremenea-d.-s.

roh, 5 cintaretT. Parohia Gageni-Ciumagi, cu

Degerali, Cu enuncie : Degerati, Linia-Boereasca si Al-

biserica catedral. Sf. Nicolae, compusa din catunul StAneqti Ciumagi, avind 318 familii,

bina.

saA 1172 sufiete, 3 bisericT,

cesti.

Caco/i, Cu cat. Cacoti.

i preot paroh, 2 preoV

ajutori, 9 eintaretT. Parohia Scundul, cu biserica

lzvorul-Aneftilor, cu catunele : Izvorul-Anestilor, Petrisul si Valea-HotuluT. lo. Izvordlul, cu catunele :

Izvoralul, Boceni i Manul.

dul-ScunduluT, avind 416 familiT,

Lumnicul, Lumnicul-d.-j. i Lumnicul-d.-s.

5 cintareV.

Ocolul, dmpie. Vez! Porcilur (Dealul-), jud. Vilcea.

1. Lumnicul, cu catunele : Pavdful, cu cat. Pavatul. Peri, cu enuncie : Peri, Borugea-din-Dos, Borugea- dinFata, Biserica i Selistea. Piopi, cu catunele : Plopi Coläretul.

Ocolul, lac, in jud. Gorj, pl. Gi-

Poroina-Mare, cu catu-

lortul, spre E. de com. Ani-

nele : Poroina-Mare, Novaci, Fintina-Mare i ipotul.

noasa. A copere o suprafata de 2 hect.

Ocolul-Catanelor, loc, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, cu intariturl i anturT, facute, se zice, de pe timpul razboaelor dintre Turd i Nemtt.

Ocolul-de-Jos, plasd, situata in partea de mijloc a jud. Mehedinti. Se margineste la E. cu pl. Motrul-d.-j. si pl. Dumbrava;

la S., cu pl. Blahnita; la V., cu pl. Ocolul-d.-s., si la N., cu pl. Motrul-d.-s.

Este formata din 21 comune rurale i anume :

Este brazdata de o multime i vb.f, prin carT

er-

carT mal principale sunt : Husnita i Cervenita. Pi-in mijloc trece calea feratä. Virciorova-Bucuresti, care are in plasa gara Prunisorul, precum

catedral Sf. Nicolae, compusa din cra. Blejani, Paduriti, Fun-

san 1541 suflete, 3 biserid, preot paroh, r preot ajutor

parte ocolului Strehaia. Are 12 colT, conduse de 12 invatatori.

Girnita, Ghelmegeoaia si Por-

Fintina-Domneascd, cu tunde: Fintina-Domneasca, Dragotesti i Mijarea. Fintlnele-Negre, cu cat. Finan ele-Negre.

lesti, Znnesti, com. Maldaresti catunul Ladesti, avind 609 familii, sail 2225 suflete, 6 bi-

eatorieT ocolnluT Turnu1-8everin,

puesc maT multe piraie, intre

Parohia Lapusata, cu biserica catedral, Sf. Nicolae, compusa

din en. Beresti, Mijati, Säru-

rural Prunisorr; iar in privinta judiciara apartine, parte jude-

de dealurT

Igiroasa, cu catunele : Igiroasa, Arvatesti i Biltanele.

cintaretT.

o

Gutul, Cu catunele: Gutul,

i5

preot paroh, I preot ajutor

serie!,

...000LUL-DE-SUg

542

OCOLUL

Pruniforul, cu catunele : Prunisorul, Girnita i Flostina .Ruptura, cu catunele : Ruptura, Cotoroia - d. -j., Cotoroia-d.-s., Sperlesti, Titirigi Vololecelul.

Tîmna, cu cat. : Timna, Valea-Perilor, Guranesti i Dragulani. Valea-Petret, cu catunul Valea-Petrel. Valea-Ursulut, cu cat. Valea-UrsuluT.

Zdg-aia, cu enuncie: Zagaia, Badesti i Ciolanul. Se administreaza de un subprefect cu resedinta in comuna

www.dacoromanica.ro

soseaua national, Locuri istorice in aceasta plasd sunt Poroina-Mare, Fintina-Domneasca, Degerati, Broscari i Zagala.

Ocolul-de-Sus, plasd, ce ocupa

partea despre V. a jud. Mehedinti. Se mngineste : la N. cu plaiul Cerna ; la E., cu pl. Motrul-d.-s. si pl. Ocolul-d.

la S., cu fluviul Dunarea, care o desparte de regatul Serbia; lar la V., cu Banatul TemisoareT,

de care se desparte prin muntif

Carpati pe o mica distanta, la Virciorova, prin riul Bahna. Aceasta insa numaI din anul 1888, cacT adevarata limitA vechie este riul Cerna, dupa curn se constata ata din documentele locuitorilor

din comunele vecine, cit si din conventiunile facute intre TurcT si AustriacT.

Are o suprafa.ta de 120581 hect., parte cultivabila si parte acoperita cu paduri i altele. Se compune din 18 comune, din carT 17 rurale i 1 urbana. Balotefti, cu catunele : Ba lotesti i Pirlagele.

Bistrip, cu catunele : Bistrita, Erghevita i Poroina. Bobaita, cu catunele : Bobaita si .Siscul-Rosu. Bresnila, cu eatunele: Bresnita i Magherul.

OQRAGUL

ColibaFul, Cu catunul Colibasul. Dedovqa, cu catunele : Dedovita, Mormanul, Poroina-Mica Valea-CopeeT. Hinova, cu catunele Hi-

nova, arjeI, Nicovala, Ordistea Silistea.

Husnicioara, cu cdtunele Husnicioara, Cernata, Dumbravisa, Negresti, Oprdnesti si Priboesti.

Isvorul-Birzei, cu catu n ele :

()DATA

543

Izvorul - BirzeT, Halinga,

Curecea, Petolesti, Rascolesti, Schinteesti si Schitul Topolnita. 'o. Yidoftila, Cu catunele Jidostita ittsita.

II. M'aloya/id, cu enuncie : Malovatul i Putinelifl.

Pitulaful, cu cdtunele Pitulasul i Birza.

Sche a-Cla joya, cu ca tunele: Schela-CladoveT, Dudasul i Gura-VaiT.

Sili1teni, cu cdtunul Silisten'. Cu

eatunele :

Dudasul, Piatra-Alba Tunari. T.-Severin (oral), cu catunele: Turnul-Severin i Cerne tul. Valeci-Boereascd, cu tunele Valea-Boereasca., La.zul Stoicani.

Virciorova, cu enuncie : Virciorova, Bahna, Ilovita si Moisesti.

Resedinta subprefectureI e in Turnul-Severin, unde este si re sedinta ocoluluT Turnul-Severin.

Orasul Severin e si resedinta prefectureT si a tuturor autoritatilor judetene.

Este brazdata de o multime de muntI, dealurT si vAT, prii carT serpuesc mal multe ape,

ii invátatoare ; 6 scoale primare urbane, din carT 3 pentru baetT,

conduse de 8 institutori

si 3

institutoare, si 3 pentru fete, con duse de II institutoare ; o

scoald profesionala de fete ; liceü clasic i mal multe scolI private. Statul posedd in aceast5. plasa

7 moii, cu un venit anual de 90298 leT si 74 bani. In plasa se mal afta si senalul DunareT, precum si podul de

la Bahna, carI dau statuluI un venit anual de 41700 lei. DrumurT sunt: catea ferat Vir ciorova-Bucuresti; calea ferata in-

gusta Virciorova-Minele Baba; soseaua nationala Virciorova-Bu-

curesti, care merge paralel cu calea ferat5., soselele judetene Turnul-Severin-Tirgul-Jiul, Tur nul-Severin-Calafat si Turnul-Se verin-Dumbrava, precum i alte multe sosele comunale vecinale.

Teleorman, ltngä orasul de resedinta T. Mdgurele, situata pe dealul din stinga °Ruin Se Invecineste la N. cu com. Lita ; la S., cu T.-MAgurele ; la V., cu Lunca-Oltuluf si la E., Cu viile locuitorilor OdaienI. E asezat5 pe proprietatea sta-

tuluI domeniul Turnul. Partea ce cade in raza acesteI comune este cam de 900 hect. LocuitorT improprietaritI sunt 232, pe o intindere de 690 hect.

Partea de V. a comund este udata de riul Oltul si de ramura luT numita Oltul-Mic ; lar de sub

dealul pe care se afla wzata comuna, porneste o lincea numita Strimba, prin care adesea curge ap5. varsindu-se in °HuiMic.

Viile locuitorilor, in suprafata de 12912 hect., sunt situate par te la E. comunei, spre cimitirul orasulul T.-Magurele, parte la V., de-a lungul maluluT OltuluT.

Ocracul, sat, facind parte din

Are o populatie de 1346 su-

com. rur. Coltesti, pl. Oltetul d.-s., jud. Vilcea. Are o populatie de 380 locuitorI; o biserica, fondat5. la 7303 (1795) i reparan'. la anul 1860.

flete, din cal./ 234 contribuabilf ; dou5. scoll, una de baett frecuen-

Ocule§ti, sat, facind parte din com. rur. Gorunesti, pl. Oltetul-

d.-j., jud. Viicea. Are o populatie de 284 locuitorI.

tata de 27

elevi,

si una de

fete, free tentad. de 15 eleve; o bisererica Cu doi preotT si doT cintaretT ; o moara Cu aburT si o brutarie. Vite : 147 cal., 495 vite marT

cornute, 1450 vite miel

si 83

porcI.

Budgetul com. e de leT 4242,

com. Mischi; se varsa pe stinga

banI 27, la veniturl si de lei 5239, banT 73, la cheltuell.

riuluI Tesluiul futre moara conacul d-luT Alexandru D. Ni colaid.

gim ea de soseaua judeteana Tur nul Slatina care o leaga cu com.

Oda, 'lila, jud. Dolj, pl. Ocolul,

Odabul. Vezl Odobul, pîrIü,jud. Bacau.

precum : Topolnita, Bahna si al-

Odaia. VezT Crivina, com. rur., jud. Prahova.

tele. E udata la S. de Dundre. Sunt 77 bisericI; iI coale rurale, conduse de II invatatorI

Odaia, com. rur., la extremitatea de S.-V. a pl. Calmätuiul, jud

www.dacoromanica.ro

Este strabatuta in toatá lun-

Lita la N. si cu orasul de re sedintà." T. Magurele. La S., lo cuitoriT comunica cu cimpul prin drumurT naturale.

Satul Odaia, asa cum se gaseste astazI, nu este vechiu. El facea parte, pana la desfiintarea raialet TurnuluT, din raza ocu

pata de TurcI. La fixarea ho

ODAIA

tarelor Tara despre Dunare, in secolul trecut, se facea mentiune

despre un sat desfiintat mal jos de satul Piscul (Lita de astazi),

5i care nu poate fi altul de cit Odaia. Dupa desfiintarea raialei Tur-

nuluf, satul Odaia s'a populat incetul Cu incetul, Cu locuitorl venitl de peste Olt, din jud. Romanati, din comunele Izlazul, /z-

biceni, Moldoveni si din alte sate de prin prejur. Pana pe la jumatatea acestuT

544

poul, jud. Iasi ; confine pe5te si racl.

Odaia, vechea numire a localiOla unde se afld astAzr satul Grivita, jud. Tutova.

Odaia, mafie, pe teritoriul catunulul Dobrinesti, pl. Nicoresti, jud. Tecuciii, in intindere de 2404 hect. si 75 ariT, pro.prietatea d-luT

A. Cincu.

tate era in lunca OltuluT si purta

Odaia, mofie rdzaseasca a locuitorilor din com. Matca, pl. Nicoresti, jud. Tecucia.

numirea de Odaita; cea-l'alt1 jumatate era tot pe deal, unde

Odaia, mofie a statulul, jud. Te-

veac, satul era impartit: juml-

e astazi Odaia si purta numirea

de Fripti, numire pe care locuitoriT o pastreaza si astazi. Locuitorii din lunca s'ati mutat pe dea/, din cauza deselor revarsarT ale ¡Mula Odaia, ctitun (d'Ha), in judetul Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Ciocanesti-Margineni.

Odaia, sat, in jud. Ialomita, pl. ampuld, pendinte de com. tefane5ti, situat spre N. li in apropiere de satul de re5edinta. Mar poarta numirea si de O daia-Protopopuluf. Are o populatie de wo familii. Vite sunt : 270 cal, 300 bol,

cucia, com. Negrilesti. Apartinea manastiref Rachitoasa.

ODAIA-BRAN-CUZOBUL

Odaia-Bosie, sat, pe coasta yaei Ibaneasa, com. §tiubeeni, p1, Baseul, jud. Dorohoin, Cu 14 familif, sal' 43 suflete. S'a infiintat de acthalul proprietar, dupa ce a cumparat aceasta parte din trupul mosid tiubeeni.

Mosia e proprietatea mostenitorilor lui Vasile Bosie. Are o intindere de 572 hect. 88 arii cimp ; un Taz format de &tul Ibaneasa, numit Velniceriul, de 57 hect., 29 ariT intindere. Piriul este Ibaneasa. Drum principal acel de la Saveni ce duce la Dorohoiti. Hotarele mosiei sunt cu: Balinti, Vorniceni, Vlasinesti si §tiubeeni. Insemnat aici este familia Bo-

Odaia, trup de mofie, al statuluI, in partea de N. a orasului Te-

sie ca mal vechie. In 1755, gasim ca Sandu Bo-

cuele, jud. Tecucia. In aun 1881, s'a impartit la locuitori, formind o mahala a orasuluT, sub numele de suburbia Tecuciul-Notl. In documentele vechT, aceastà

sie vinde o casa ce o avea in

parte de loc se numea Odaiade-Beilic, din cauza ca servea de statie d'id treceati Turcir in Moldova.

Odaia, peidure a statuluf, jud.

poarta bisericef Sf. Spiridon din Iasi, catre Episcopia de Roman. (cCron. Rom.», Melhisedec.)

In 1758, Episcopul de Hui Ionichie, cumparä de la Constantin Bosie mosia Berbenteni pentru Episcopie ; iar la 1761, cumpara de la §tefan Bosie-Lo-

gofat, satul Pojorita, cu vadul poduluf de pe Nistru. (g Croa.

TecucitI, pendinte de manastirea Rachitoasa.

Husilor», de Melhisedec). La 1822, Ionita Sturdza-Voda, trimise Matute pe fiul sdi:i Bei-

600 of, 4 capre si 250 porci.

Odaia, pirisiaf, pe teritoriul com. Colonesti, jud. Tecucitl ; curge

zede, cu Armasul Bosie, de a regula ceremoniele intronarei.

Odaia, deal, se intinde spre S.

de la N. spre E. si la mijlocul com, se varsa in dreapta Zeletinuld.

(cIst. Mold.», Drag., t. r, p. 16 r).

Odaia-Bran-cu-Bobul,sat,jud.

Odaia-Bogdana, sat, in centrul

Iasi, pl. Branistea, com. Golaesti, situat pe malul riului Prutul, in-

de satul Larga, com. Movileni,

pl. Copoul, jud. Iasi. Pe el se afla multe stine, fiind bogat in pasuni.

com. B ozia, pl. Pru tul, j ud. Falciti,

conjurat de toate partile cu pa-

Odaia, deal, linga satul Iazul-

situat pe coasta de E. a. dea-

Non, com. ipotele, pl. Bahluiul,

luluI Marcu. Are o suprafata de 1706 hect. si o populatie de 23 familiT, saa 97 suflete, din carr I o contribuabill.

duri; avind finete multe. Este format din tref catune: Odaia,

jud. Iasi; la poalele luI se afta iazul cu acelasi nume. Odaia, ias, litiga dealul cu acelasT

nume, com. Movileni, pl. Co-

Pe teritoriul satului sunt 2 Tazurf,

www.dacoromanica.ro

Branul si Bobul, cu o populatle de 20 familiT, san 117 suflete. Locuitorif posea : 77 vite

mar cornute, 42 oT, 20 cal si 16 rimatorT.

ODAIA-BURSUCANUL

ODAIA-VLÀDICIIII

D45

Odaia-Bursucanul, com. rur., sat, in jud. Tu tova, pl. Tirgul, spre S.-E. de Birlad i in apropiere de el. Satul formeazA co-

munl, cu cArunul Grivita, avind o populatie de 1130 locuitorI, din cari 183 contribuabilI, locuind in 322 case. Are o colA primará de 135.etI i o bisericA. $e cultivA vie pe o suprafatA de 18,50 hect., din carI

Odaia-luI-Manolache, sat, pe mo0a cu acela0 nume, com.

lesti, sat, com. Rtnghilesti, jud. Botosani.

Tuluce§ti, pl. Siretul, jud. Co-

vurluiii, in partea S.-V. a rqecomunale. Are 54 fa; o coal'a* i o bisericA.

Odaia-Sili§cani, sat, pe valea pirluluI Fundoaia, com. BrAteni, pl. StefAnqti, jud. Boto§ani.

Are o suprafatA de 772 hect.,

Odaia -lui - Manolache, mofie particularA, de 500 hect., in jud.

Covurluiti, com. Tuluce§ti, pl.

cu o populatie de 36 familiT, saa I18 suflete; 2 iazurl i I moarA de apA.

Locuitorir posedl : 20 bol si yac!, lo cal, 20 porcr.

Siretul.

50 arir nelucrAtoare. Sunt 5o arif lived cu prunI.

Odaia-Lupa, mofie particularA,

Comerciul se face de 12 per-

de 715 hect., in jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Pechea.

Odaia-SIrbilor, sat, pe mo0a

in

Odaia-Maghistan. Vez! Odaia-

jud. Fälciü, wzat pe dealul

jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Odaia-Bursucanul, proprietatea statuld , arendatA Cu 22210 le anual. Pe aceastA mo0e statul are o livadA cu aguzi.

Siliwani, sat, com. BrAteni, pl. $tefAnqti, jud. Botop.ni.

cu acela§I nume, pe o intindere

soane.

Odaia-Bursucanul, mofie,

Odaia-Maria, mofie particularA,

HulubAtul, in partea de N. a comuneI Urde0, pl. Mijlocul, cam de 720 hect. i cu o populatie de 13 familif, set 61 suflete.

de 2864 hect., in jud. Covurluir', pl. Siretul, coin. Pechea.

Odaia-TurculuI, sat, jud. Dim-

Este un trup din marea mo0e

bovita, pl. Cobia, cAt. comuneI

Odaia-Bursucanul, in intindere

Pechea, fostA proprietate a ráposatuluT principe Alexandru Mo-

MAtAsarul. Are o pAdure de i8000 arli.

de 28 hect., proprietatea sta-

ruzzi.

Odaia-Bursucanul, padure, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com.

Odaia-Vechie, pida, pe mo§ia

tuluI. Mal e numitA §i La-Odaie.

Odaia - CAlugärului, mo)rie a statuluT, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Copuzul, fosa inainte de secularizare, pendinte de mAnAstirea CAldAruani. Suprafata moOef e de 850 hect. ;

Odaia-Pancului, numire ce punta mal inainte comuna i mafia Contqti, pl. Marginea, jud. Te-

CorlAteni, com. cu acelag nume,

pl. Co§ula, jud. Dorohoili.

Odaia-Vlädichii, sat, fAcind par-

leorman.

Odaia-Pa§eI, movi M, jud. BrAila, com. Nazirul, in dreptul vaduluI

are i o pAdure in intindere de 130 hect.

lung, dintre viile de pe muchea

Odaia-CAlugaruluI, plidure, pe

Odaia-PitaruluI. Vez! ampu-

Baldovine§ti.

te din com. rur. TAriceni, pl. Oltenita, jud. Ilfov. Este situat la S. de TAriceni, pe malul drept al bilteI Mosti§tea. Se intinde pe o suprafatA de 330 hect., Cu o populatie de 385 locuitort Proprietatea e a locuitorilor,

mo0a BArAganul, jud. Ialomita,

relul, pl. Sabarul, jud. Ilfov.

pl. Borcea, com. Lupani. Are o suprafatá. de 20 hect., populata Cu stejar. Este situatA la

Odaia-Popil, altä numire a sa-

Are o bisericA, cu hramul A-

jud. Covurluiti, tulul pl. Siretul, com. Piscul.

dormirea, deservita de i preot si i cintAret ; o baltA. Comerciul se face de 2 ch.-

2 kil. de calca feratA BucurWiFetq ti.

Odaia-CAlugirului, loc isolat, la S. de cAtunul RAdulqti, pl. Most4tea, jud. Ilfov. °dala Chirului. Ved PortAreasa, jud. Ilfov.

cae rezervA 30 hect. pentru izlaz.

°dala- ProtopopuluI, mofie a statuluI, in jud. Ialomita, pl.

ampului, com. Lehliul,

fostA

ciu marl.

Numg.ful vitelor marl e de 423 si al celor micT, de 1122.

pendinte de mAnAstirea RaduVodA din Bucure4i.

mo,rie a statu-

Odaia-RInghile§ti. Ved Ringhi-

luI, pendinte de Mitropolie Cotroceni, jud. Ilfov. Se aren-

www.dacoromanica.ro

pai

013RENI

deaza. cu 61300 lei anual, impreuna cu Tariceni - Curltesti, afara de trupul Cotroceanca,

lu hotarul mosiet Br.aesti,,p qotu

870 or, 21 capre si 79 piara

tinuind pe acesi hotar pana la

Stupt sunt 47. Budgetul com, e de 1470..63

care s'a vindut de veci, cu dreptul .pentru arendas si locuitorli din Faurei (jud. Ialomita) la a-

apa Braesti 7 la V., continua in jos cursul apeI BrIesti (Sariltelul-Balanestilor), pana. in gura izvorulut Cioclinul, o la pe izvor in sus, urca in Virful-

aparca vitelor in balta mosiet.

Oddeni, sat, facind parte din

Gaura-lui-Mocan unde se lasa in

com. rur. Tutulesti- Gálasesti,

apoI pe slemne drept in virful muntelui Malul-

pl. Gállsesti, jud. Arges.

Breaz, de unde se laza pe la

Are o populatie de 120 familif, sau 6o0 suflete; o biserica, cu hramul Inaltarea Domnulut, deservita de i preot cintaret.

Ocläianca, baltd, pe mosia Suharaul, com. cu acelasi nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoid.

Cioclinulur,

Piatra-Rosie in gura izvorulut Piatra-Alba; la S., urca pe plaiul pana in virful muntelur al-

ma; la E., incepe din muntele Dilma si merge pe slemnea lut pana. in hotarul Negosinel, de unde se lasa in jos pe IzvorulStrimbulut, trece pe la capul de N. al comuna Scorusesti si urca. in Dealul-GloduluT.

°dale (Dealul-), deal, cu o intindere de 5 kil. 6z6 m., zindu-se in directie N.-V. S.E., in partea de E'. a comuna Oncesti, pl. Stanisesti, judetul Tecucid.

Odàlei (Valea-), vale, jud. Tecuela, se intinde la E. de satul Grivita, spre S., pana la °dalaCalmatuiul, Ruga satul almatuiul.

OciAiei (Virful-), vhf de deal, jud. Baca/1, pl. Siretul-d.-j , co-

muna Páncesti, situat in partea despre jud. Tecuciti. Pe acest deal se afla santurt adind, facute, se zice, pe la ispravitul secolului XVIII.

Odiile, com. rur., In plaiul Pirscovul, jud. Buzad, situat pe valea Muratoarea-Posobestilor, la 5412 kil. de Buzad. Limita sa, la N., incepe din Dealul-Glodula (mosia Valea-FintineT)

se 'asá pe Valea-Larga, urca

Suprafata sa e de 2890 hect., din care 950 hect, arabile, 496 hect. padure, 364 hect. fineata, 483 hect. izlaz, 30 hect. livezt, 13 hect.. vie si 553 hect. sterp. Pro prietatI

mal

Cpmuna e fondata. de demult.

Cel mai vechiu ca.tun e ValeaFintin el; locuitorit ,de act tg aveati odai, ceva mal la E., unde mincad vitele. Aceste odal Cu

timpul s'ad transformat in sat si ad dat nastere Odailor, pe care Dionisie Fotino if mentioneaza. In acest catun, probabil, a fost un vechid schit, azi biserica, de mir, dar care pastreaza inca numele de manästire. N'are inscriptiI.

Odäile(Mänästirea-), cdtun de resedinta al com. °dalle, ,jud. Buzau, Cu Ice locuitort si 27 case.

Ocläile (Mirce§ti), atan al com. Merei, juci. Buzad, cu 220 locuitor1 si 50 case.

insemnate

sunt: Padurea-Valea-Fintinel a statultii, Valea-Fintinet, °dalle (particulare) si Odaile-Posobesti a mosnenilor Posobestl. Terenul e accidentat, cu dealurt, acoperite de /Mete aromatice, de semanaturt si livezI.

Are 3 tirguri anuale: la 23 Aprilie, 29 Iunie si 6 Decembrie.

Cal de comunicatie sunt drumurile naturale.

Comuna e formata din catunele: Capul-Satului, Lacul, Papuci, Piatra-Albá, Scorusesti si Valea-FintineI. Are o populatie de 1240 lo-

Ocläile, sat, facind parte din com, rur. Jilava-111erlari, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat linga riul Sabarul. P'aci trece soseaua nationall Bucuresti-Giurgiu.

Se intinde pe o suprafata de 130 hect., cu o populatie de 224 locuitorT.

Proprietatea e a locuitorilor, cart cultiva 94 hect. (5 hect. sterpe i 31 izlaz). Comerciul se face de I ch.ciumar.

Numarul vitelor mart e de 94 si al celor mici, de 1149.

Ocläile (Podan), sat, facind par-

cuitorl, din cal-1 231 contribua-

te din com. rur. Ileana-Suliman,

bilI; 3 bisericf, in catunele: O-

pl. Mostistea, jud. I/fov. Este situat la S.-V. de Ileana, linga

dalle, Capul-Satulut

i

Valea-

Mueble, deservite de i preot, chitare%

si 2 paraclisert; 4

in piscul Muscelului (com. Trestioara) si pe la capul MusceluluI,

circiumt.

alaturi de valea 1Vlacri, merge

23 viteT, 4 caT, 7 tepe 4 minjt,

Vite sunt: 68 bol, 75 vact,

www.dacoromanica.ro

Valea-lui-II i e.

Se intinde pe o suprafata de 1402 hect., cu o populatie de 263 locuitort. D-nit Fratt Ghermani ad ,1 t93

°DAME

ODOBASCA

547

215 hect. padurile Mina i CerprietariT cultiva 943 hect. (75 bul. hect. sterpe i 175 hect. izlaz). LocuitoriT cultiva tot terenul. Odäile-Posobesti, mofie, in jud. Are o biserica, cu hramul Sf. Buzati, com. Odaile, proprietatea Haralambie; i hele$tea ; i pod. mo$nenilor Posobe$t1; are 510 i Comerciul se face de cir-. hect. cultivabile i 90 hect. paciumar. durile Dilma i Titirea. Numarul vitelor marT e de 469 $1 al celor mid, de 902. Odäilor (P1riul-),pirisia1, in jud. hect. i locuitoriT, 209 hect. Pro_

Odäile, sat"' Odäile-lui-Brinco-

veanu, sat, factnd parte din com. rur. Bucoveni, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Cade spre E. de

Buciumeni. Pe la E. trece $oseauanationala Bucure$ti-Ploe$ti.

Are o populatie de 125

lo-

cuitoff. Satul, impreuna cu Mogo$oaia si Chitila, are 3507 hect. Banca Rominier (proprietara foster proprietatT a PrincipeluT N.

G. Bibescu) are 2820 hect. $i locuitorif, 687 hect. Pe mo$ia proprietatel se cultivä moo hect. (143 hect. izlaz, 1600 hect. padure, restul !Ami

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bode$ti.PrecisteT ; izvore$te din dealul cu acelag nume i se

varsa in piriul Cracaul.

Dealul-NuculuT i Dealul-CuculuT ; la E., cu com. Blidare, Bonte$ti, Cote$ti, de care se

desparte prin Dealul-Cornitilor Valea-Circe!; la S., cu Ureche$6, de care se desparte prin pirlul Oreavul; la V., cu. Andrea$i, de care se desparte prin dealul Petreanul; la S. cu DealulLung $i Lacul-luT-Baban. Este o com, din regiunea dealurilor, $i este brazdata la N.

de dealurile : Piciorul- NuculuT, al-CuculuT, al-DeleanuluT, ValeaDraculuT; la E. de dealurile : Cor-

Odäita, vedija numire a comuner Odaia, jud, Teleorman, pe end o parte dinteinsa se afla in lunca OltuluT.

nitelor, DoruluT, Puturoasa Poiana-CrestiT; la S. de dealurile: Poenilor, Alba $1 Tliatul ; la V. de dealurile:Petreanul $i Taru$ele.

E udata de Rimna prin mij-

Od Alta, movild, situata la S.-E.

loc, de la N.-V. la

in apropiere de catunul pendinte de com. Berte$ti-

d.-j., pl. Balta, jud. Braila.

S.-E, ; de afluentiT sAT : Mahriul, Tinosul, la N., Valea-Neagra la

V., Ruptura $i Bro$teanul la S., Oreavul $i Circeiul la E.

Odiagasul, pîrh, In jud. plasa Bistrita-d.-j., com. Valea-

MaT are : lacurile Chiritoaia, Co-

necultivate).

Mare, care se varsa in piriul

cos,u1 $i Podul-Laculur; i put $1

LocuitoriT cultiva 650 hect. (37 hect. sterpe). Comerciul se face de i cir-

Valea-Mare.

detul Vla$ca, pe proprietatea 0-

57 fintinT (3-6 m. adincime). Catunele call o compun sunt: Odobasca, re$edinta, la E.; Podul-LaculuT, la S.-E.; Mahriul,

divoaia ; pana aci era hotarul

la N.; Petreanul, la V.

GiurgiuluT, inainte ca acest domeniti sa fi fost luat de la TurcT.

din cad: 1400 hect. ale locui-

Odoba. Vez! Hodoba, vale, jud.

torilor, 800 vatra comuneT, $1, 200 hect. ale proprietAteT par-

ciu mar.

Odäile, sat, facind parte din com. rur. Pucheni-Micf, pl. Crivina, jud. Prahova.

°dine, deal, situat la N.-E. pe teritoriul com. Perieti, pl. Siuld.-s., jud. Olt. Se intinde intre Vilceaua-Caselor, la V. $i Vilceaua-ObleguluT, la E. E acope-

rit, pe toata intinderea luT, cu araturT.

Odäile-de-Sus, lo. irolai, jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Cucueti.

Odäile - Posobesti, mofie, jud. Buzati, com. Odaile, avind 1300

hect., aratuff, fineata, livede

Odivoaia, movilli mare,

in ju-

Buzati.

Odobasca, com. rur., in jud. R.-SArat, pl. Ora$uluT, asezata

pe riul Rimna, in partea de N. a judetuluT, la 46 kil, spre N. de ora$ul R. Sarat, $i in partea de S. a pla.$eT, la 7 kil. spre S.-V. de com. Cote$ti, re$edinta plaseT. Comunele invecinate sunt: Dealul-Lung, la 6 kil.; Lacul-luf-

Are o suprafata de 1600 hect.,

ticulare.

Are o populatie de 339 famili!, sari 1425 suflete ; doul bisericT: una cu hramul Na$terea Maim' DomnuluT,fondatain 1860 de locuitorT, deservita de preot i r cintaret, cea-ralta re-

parata in 1841 de Panait Costescu, 5i az/ deservita de i preot $i

i cintaret; o $coala mixta,

Baban $i Blidare, la 7 kil.; Bon-

fondata de locuitorT, condusa de invatator $1 frecuentata. de 65

te$ti, la ro kil.

elevT.

Se margine$te la N. cu Bro$-

teni, de care se desparte prin

LocuitoriT poseda :50 plugurl; 373 boT, 230 vacT, ro car, 23 70

63157. Marcie Dialionar Geogradin Vol. Ir.

www.dacoromanica.ro

ODOBASCA

01)011W1

548

Tepe, 1238 oT, 141 capre, 477

tunuluiPalaga, jud. Buzaa, com.

rimatorl. Comerciul constä in importul de cereale, coloniale, vestminte qi in exportul de vite i lemne.

Magura.

Transportul se face prin statia Cote0, la 13 kil. spre E. In com. sunt 13 comerciantf.

Odobe§ti, com. rur., jud. Bacla, pl. Siretul-d.-j., aqezata in valea

Cal de comunicatie sunt dru-

riuluf Odobul, la locul de concentrare a patru districte: Bacari, Roman, Tutova i Tecucia, in centrul Moldovel.

murile vecinale: spre Cote#i ;

Teritoriul comunef este incoa-

spre BoteSi, Blidare, Faraoane ; spre Andrea0, pe l'higa riul

jurat de dea/urY, care o despart de comunele vecine, afara din spre com. Berbinceni. Spre jud.

Rima; spre Dealul-Lung, Pláine$ti, R.-Sarat.

Budgetul comund e la

ve-

nituri de 6367 leT, 22 banT, iar la cheltuell de 5887 lef, 39 banT.

Odobasca, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Ornul, catunul de re§edinta al comunei Odobasca, a.5ezat spre E., la poalele dealuluf Poenile. Are 200 hect. tntindere, cu o populatie de 180 familiT, saa 728 suflete, din carf 190 contrib.; o biserica i o coala.. Odobasca, sat, in jud. R.-Särat, pl. Orapl, catunul comunef Co-

Dupa legea rurala din '1864, s'aet dat la 102 locuitorT, 261 Jale

Roman se intinde dealul Baiceni ; spre Sacueni, dealul Baluw1; spre Marasti, dealurile Godovanul i Raiul ; spre Obir§ia, dealurile Baimacul i Bogdana, i spre judetul Tutova, dealurile Tutova, igira i Trestia.

Este formata din 6 catune: Odobeti, rqedinta, Tigtra, Trestia, Tisa-Silvestrif, Glodi§oarele §1 Balupl saa (La 1803, Udobe0 raze§e§tT

Silvestri rázqeW se gaseati in jud. Roman, ocolul de jos». Codrescu, vol. VII, pag.

281 §i 282).

pamint in improprietarire. Din aceasta comuna i anume de pe mo0a statuluT Tisa-SilvestriT, la 1879, s'ali improprie-

tarit 27 insuratef, Cu 54 &Id pamint in tarina. Teritoriul com. are o intindere

de 3450 hect. Proprietarf sunt: Al. Lupncu, posedincl 432.95 hect.; Eugenia Sion, 152.61 hect. ; Al. Bogicf, 64.49 hect. ; El. Staraati 35.81 hect.; Ilie Dascalescu, 75.65

hect. si Gh. Nichitache si Ath. Tirtescu cu partf de mo0e. Totalul paminturilor de cultura este de 938.08 hect. In comund se gAsesc padurile foioase: Tisa-SilvestriT, Marul.luT-Schin, Odobe$ti, care o-

cupa o suprafata de 713 hect. Este o moara de abur! pe mo§ia statuluf Tisa-Silvestrif. Viile aa o suprafata de 32.71 hect. Vite sunt : 115 cal, 1132 vite marf cornute, 203 porcI.

te§ti, wzat spre V., linga co-

Este scaldata de &tul Odo-

Budgetul com. e la veniturf

muna Odobasca, careia apartinuse inainte. Are o su-

bul, care curge prin mijlocul ritoriuluf eT de la S. spre N. i se

de le! 1967, banT 56 §i la cheltuelT, de lef 1943, batir 63.

prafata. de 114 hect.,

?nearca cu

Comuna este strabdtuta de calea judeteana Bacati-Birlad, care, de la Sacueni spre Odo-

cu

o

populatie de 49 familiT, salí 203 suflete, din carT 41 contribuabilT; o biserica.

Odobeasca, cdtun, in' jud. Teleorman, pl. TirguluT, com. Drag-

enei. Are o populatie de 298 suflete, din carf 61 contribuabill. Pana la 1885, forma comuna cu catunul Muti i avea numirea de Muti-Odobeasca. Prin legea din 7 Februarie 1885, a fost alipit de comuna DI-Apene'.

Glodi§orul,

Tisa i al-SilvestreT pe stinga.

Se margineste 1a E. cu comunele Plopana (jud. Tutova) §i Colone0 (jud. Tecucia); la S., Cu comunele MarAO i Obiría; la V., Cu comunele Secueni

terbenceni, i la N., cu com. Ciuture0 (jud. Roman). Are o populatie de 394 fami-

be§ti, pana ese din district, este neprunduita. Satul

zat pe drumul BirladuluT, era vestit inainte pentru hotil 'nazi 11 dese.

Distantele : la Bacla, capitala districtuluT, 24 kiL ; la com. MA-

liT, saa 1569 suflete, din cati

r4ti, 8 kil.; la com. Sacueni,

311 contribuabiti; o coall mixta

reedinp. p15.01, 6 kif; la com. Obiqia, 5 kil. ; la com. Berbenceni, 14 kil.

In satul Odobqti, infiintata la 1864, frecuentata de 30 copiT ;

una in satul Odobqti 0. a doua in Tisa-SilvestriT, deservita de r preot i I cintaret. La Tisa, a fost schit 2 bisericT :

Odobeni, vechill sal, in jud. Buzar', com. Magura ; acum desflintat.

Odobeni, vechie numire a cli-

de calugarl, metoc al manastiref Dolge4i (jud. Roman).

www.dacoromanica.ro

Odobe§b, com. urb., jud, Putna, resedinta plAsil Girlele, situatA pe maIul sting al riulul Milcovul,

In partea de S. a judetuluI. Este inconjuratA de viile ce sor-

ODOBVTr

meaza vestita.podgori e Odobesti, renumita prin calitatea i canti-

tatea vinurilor ce produce. Distanta comuna de sub-prefectura plaseT e de 12 kil. Altitudinea comuna e de 150 m. d'asupra niveluluT Mari!. Se compune din catunele : Grozesti, Odobesti (Tirgul-), unde

e si resedinta comuna, si Vine-

t49

ODOBETTI (TIRGUL.)

loan Odob, care a trait pe tim-

Odobe§ti, pie:Jure foioasa, jud.

pul luT Stefan-cel-Mare, zice legenda.

Bacati, pl. Siretul-d.-s., comuna Odobesti, apartine d-na Eugenia Sion ; are intindere de 6! hectare,

Are o populatie de 162

fa-

ma% sati 698 suflete ; o scoala ;

biserica, fácuta de satent la 1864, Cu I preot si 2 cintäretT;

avind 2 bisericT parohiale, din

Vite sunt : 59 cal, 566 vite

carl una cu hramul Sf. Cruce, si a doua cu hramul Nasterea

marl cornute si 129 porcT.

sesti.

Are o populatie de 1107 famili!, salí 3594 suflete, din carì contribuabilT, locuind in 954 case; 2 bisericT parohiale, una cu hramul Nasterea Maicei DomnuluT si a doua cu hramul Sf. Cruce si 5 filiale cu hramurile Intrarea in Biserica., Sf. ImparatT, Sf. loan Bogoslovul, Sf. Gheorghe i Sf. Apostolf, toate in tirgul Odobesti ; z coale, una de bletT si a doua de fete, frecuentate de 297 copir. Budgetul com. e la veniturT de 107493 la si la cheltuelT, de 813

Odobe§ti, parohie, jud. Putna,

circiuma.

Odobelti, stafie de dr.-d.f., jud. Putna, pl. Girlele, cAt. Odobesti, pe unja Focsani-Odobesti, pusa

in circulatie la 22 Sept. 1893. Se afla la (5.2 kil.) de Patesti, statia cea maT apropiata. Inältimea d'asupra niveluT MariT,

de 134.59 m. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fosi de 351758 leT, 70 banT.

Odobe§ti, salí (Mägura-Odobeqtilor), deal, care se ramifica din poalele muntilor Carpati, jud. Putna, acoperit in mare parte cu vif, care formea-

Malee! DomnuluT si 5 filiale, toate situate in Tirgul-Odobesti.

Odobe§ti (TIrgul-), tirg, facind parte din com. urb. Odobesti, jud. Putna, situat in partea de S. a judetuluT, pe malul sting al MilcovuluT si inconjurat de vestita podgoria Odobesti, renumita prin calitatea i cantitatea vinurilor ce produce. Distanta tirguluT de capitala judetuluT e de 12 kil.

Are o populatie de 902 famili!, salí 3473 suflete, locuind In 954 case; 2 bisericT parohiale,

Locuitorif posea : 5 masinT de treerat (cu manej), 5 de batut porumb (cu manivela), 24 plugurT de lemn, 33 de fier ; 4 morl de apl. Vez! Odobesti, podgorie.

Odobe§ti,. podgorie, in judetul Putna, plasa Girlele, com. cu

din carT una cu hramul Nasterea Malea Domnului si a doua, ca hramul Sf. Cruce si 5 filiale, cu hramurile : Intrarea in biseSf. Imparatl, Sf. loan Bo goslovul, Sf. Gheorghe si S tiT Apostoli; o sinagoga ; dota

Odobeqff, com. rur., jud. Dim-

acelasT nume. Reputatia podgoriel, cistigata inca din timpurile

scoale, una de baetl si a doua fete, freeuentate de 297 copil ;

cele mal vechT, se doreste bunel credinte cu care proprietaril vinicultori ají incheiat transac-

intat in 1878, si al caruT venit pe 1896-97, a fost de le! 17048

na, curg piraiele Rastoaca, Suta si Spalaturile, avind numaT un

tiunile lor comerciale, atit cu

banf 92 ; o farmacie.

cumpara toril din tara, cit i cu

pod peste Suta. Are o populatie de 1500 locuitorl ; o biserica; o sama. Se invecineste : la E. cu Vacaresti de Rastoaca, la V. cu

ceT din streinatate. Sunt 896 hect. de vil in Odobesti. Inca de pe timpul Domnulul Can-

cat. Voinesti, com. Crovul, la N.

Acest principe, in scrierea-1 (Descriptio Moldavi », pune

131631 ler.

bovita, pl. Bolintinul, situata pe

cimpie, la 4 kil. spre S.-E. de com. Titu. Prin raionul comu-

za renumita podgorie Odobesti,

compusa din comunele Odobesti, Varsatura i Jaristea.

un biuroti telegrafo-postal,

Odobe§ti, sat, jud. Bacan, plasa

localitatile vinifere mal renumite

Siretul-d.-s., i redinta comuneT

din Moldova, considerind ca mal bun vinul de Cotnari, apoT

In anul 1884, s'a instituit adi societate, cu numele de 4Caritatea» in scop de bine-facere ajutoare reciproce. Budgetul com. e de 63846 la. Tirg saptaminal se face Martea. In tirgul Odobesti se afla in garnizoana o companie a regimentuluT Putna. Alimentarea orasuluT se face tot prin primitivele cismele si,

cel de Hui.

la neajungerT, din riul Milcovul.

cu Cornetul si la S. cu Crovul.

teroir, vinurile din Odobesti se

bucurati de un mare renume. Odobesti in al 3-lea rind intre

cu acelasT nume, situat pe riul Odobul. A fost intemeiat de

www.dacoromanica.ro

ODOBOAIA

toGLANIDEWI

650

Industria si comerciul se prac-

tica de 129 persoane.

telur Furtil-Mic, in,tre Izvorul-Opril si Izvorul-Furulur.

Oesti-Ungureni, avind peste tot

567 locuitorl si dota biserid. Locuitorir lucreaza lemnarie,

IVIeseriasl sunt: 3o fierarT, 12

rotarl, 20 dogarr, 16 cizmaff, Odobul, pirifi, care udA coltul 4 moran, 21 cruitorrj I pietrar, N.E. al judetulur Bacan, ver50 carausl. puind prin com. Odobesti, unde

sindrila, ita doage, etc.

Sunt II ' restaurante si 55 fabrice de rachiti. Odobesti se bucura de o mare vechime. Grigorie Urechie II pomeneste lusa sub anul 1475, vorbind de canalul tras de tefan-cel-Mare din Milcov si care inconjura acest tirg. In anul 1686, un anume Mo toc din Odobesti, incepe construirea manastirer Mira, dar n'o ispraveste, ramiind in sar-

se !nearcä cu piriTasele : Glodisoarele, Tisa si Silvestri pe stin-

tuelT.

ga, apol prin com. Berbinceni si prin judetul Roman unde ti

56 cal, x zoo or, 50 capre si 64 rimatorl.

cina principelur Constantin Cantemir, savirsirea acester lucran.

La 1689, satenir din Odo-

Budgetal com, e de 1853 ler la veniturr si de 1526 ler la chel-

Vite sunt I 301 bol si yac!,

are confluenta cu Siretul, la CA-

linesti. De la satul Balusul si

Oe§ti-Pärnintenl, sat, pe apa

pana la Calinesti (jud. Roman) pe o lungime de 30 kil., curge direct spre N., lucru foarte exceptional pentra apele noastre, care aproape toate an directia

Argesulur, jud. Arges, pl. Lovistea, facind parte din com. rur. Oesti. Are o populatie dc 467 suflete ; o biserica vechie, cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 1 preot si un cintAret.

de la N.N. spre S.-E. Odoscheni. Vezi satul Dirmoxa, jud. Suceava.

Oeqti-UngurenI, sat, pe apa Ar-

besti vind ocinele lor Id Constantin Cantemir, care le face

Odoleni, sat, pendinte de com.

danie manastirer Mira. In anul 1716, cAtanele nem-

rur. Melinesti, plasa Amaradia, jud. Dolj. E situat la I kil. S.-V.

testr de sub conducerea

lur

de Melinesti si e strabatut de

mul S-ti! IngerT, deservita de dor

Frenta (Ferenz), sunt lovite t'ara

dealurr, prelungirr ale dealurilor Chicoralul si Fratostita. Are o populatie de 67 familiT,

preotr i un cintgret.

de veste, de oastea moldoveneasca unita cu TatariT, la O-

gesulur, jud. Arges, pl. Lovistea,

pendinte de com. rur. Oesti. Are o populatie de 300 suflete; o biserica vechre, cu lira-

Oful, deal, in partea de N. a

san 287 suflete, locuind in 65 case ; o biserica parohiala, de

com. Dazga, pl. Podoleni, jud.

tiate, parte omorite (Nic. Muste, (Let.», 1112, pag. 65).

lemn, cu hramul S-O! Voevozr,

DoT-Lef.

O parte din Odobesti apar-

un cintAret. Satul e legat de Melinesti printr' o osea vecinala.

dobesti.

Parte din ele sunt impras-

tinca alta data visterniculur Dan.

Familia Burada se trage de

deservita de un preot paroh si

aci din razesT.

Niste Vasilir an avut vil pe ad, dar le an vindut. Familia Nacu se trage de aci;

Falcin. Virful lui se numeste

Odoleni, deal, in jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Melinesti, pe care este situata comuna.

Ogarul, trup de ptIdure, in jud. Vlasca, pl. Cilnistea, com. Tan-

girul, pe proprietatea statulur Tangirul, care se numeste Tangtrul - Ogarul, in suprafata de 4000 hect. ; depinde de ocolul silvic Ghimpati,

unul Ion Nacu a fost peste 30 Odoleni, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Melinesti, pe care sunt cete de mosnenl. Are pAdure pe clima.

Oga§ul- Mänfistirel, pirig, in locul unde a fost manastire,

Popa a fost rinduit ca pristav

Oeiti, com. rur., pe apa Arge-

Ogeloaia, mdgurti si puna trigo-

asupra viilor, ce le-al avut Mihal-Voda Sturdza la Odobesti.

nometric de observatie, la N.-V.

Odoboaia, luna, In jud. Buzan,

sulur, jud. Arges, plaiul Lovistea, la si kil. de com. rur. uici, resedinta subprefecturel, si la 46 kil. de Pitesti. Se compune

com. Lopatari, la poalele mun-

din satele : Oesti-Paminteni si

de anT zapcin peste ocolul Milcovului-d.-s.

Familia Faur, razaseasca, isr

are ad obirsia, de asemenea

com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

si familia Pamfilie; un Pa.mfilin

www.dacoromanica.ro

de Negoiul, pl. Bailesti, jud. Dolj.

Oglinde§ti. Vez! Borcesti, jud. Suceava,

OGLINZI

OGLINZ1

551,

Oglinzi, sat, tn jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Rauce§ti, situat in apropierea TirguluINeamtul, pe ;ralea piriuluI R4ca §i in drumul oseleT judetene Neamtul-Fdlticeni, la 5 kil. spre tirgul Neamtul.

Are o suprafata de 736 hect. so arlI (515 fald), cu o populatie de 41 familil. Locuitorif se ocupa cu agricultura, crqterea vitelor i comerciul speculind produsele lor mar cu deosebire vara vizitatorilor ce vin in localitate pentru baI rqinerale. Origina acestuI sat este foarte

vechie. lata ce gasim inteun document din 1646: Se ubo b.z (iatä decl eil) Nistor Batkte i cneaghinea mofa (i princesa mea) Ileana fica Dochid nepoatä. Mihäilescului, scriem f't märturisim Cu aceastä scri-

soare a noastri de nime nevoiti, nice asupriff, ce de a noasträ bunii voe am vIndut a noastri dreaptä ocinä i mo§ie giumätate de sat de Oglinzi ce este in tinutul NeamtuluI, din vatra satuluI din clrap i din api i din finge si

din tot venitul ce se va sine pre acea giumätate de sat, aceea am vindut du-

misal° lui Ghiorghie Roca ce ají fost Visternic drept o sutil de stupl pretuind drept o sutä de lel, i ne-ad ficut dumnealuI plata deplin dinaintea dumisale ll'utului: ce ad fost logofät i Constantin Ciogoli Vornicul de gloati i Buta vorGlinicul de gloatii i Ursul vornicul gore Pilipochie vornicul i Todera.ro ce a fost vornic i mulff vornicl de folos din curtea Mida sale domnu nostru, i eii Vasile Corlätescul am scris

cite acest adevärat zapis

am fost

In tocmeala lor ca si se tie. Az Täutul biv logofát. cu lit, latine). Nestor Baltysta

U. las vlto 7154 Oct. 8. Buta vornic Az Ursul vornic Az ToderaFo biv vornic

La 7074 (1566), un oare-care

tefan, poredit Mizga, a fost, se zice, batut aci de catre Alexandru Lapu§neanu.

Oglinzi. VezI Brusturi-NeamtuluI, sat, in jud. Suceava ;

inainte, impreuna cu satul Brusturi-RAze0, facea parte din jud. Neamtu.

Apa e captata. Debit suficient

pentru 300 bal zilnic.

Apele de la izvoarele a i b, ad fost analizate de d-lPoni. Den-

proape de Tirgul-Neamtu, jud. Neamtu. Long. E. Gr. 26°.21'; lat. N. 47°,12'. Sunt aci trd iz-

sitatea este de 1,1889 la 210 C. Temperatura apeI din fintina, luata la o adincime de un metru sub nivel, este 120,4 C., tempe-

voare cu ape minerale särate,

ratura exterioara fiind de 230,4 C.

cunoscute sub denumirea de Slatina i anume

lata rezultatele analizeI calculate pentru woo grame de apa : Clorura de sodia . 252,7194 Bromura de magnezia . 0,0309 Iodura de magnezia . urme 1,2229 Sulfat de sodia . 1,2815 Sulfat de potasia .

Oglinzi, stafiune balneard,

a-

Izvorul cel mal departat de Tirgul-Neamtu, este in padure, in sus de o poiana numita Poiana-Dascalita. Locuitorii numesc apa aceasta Apa-Puturoasa ; izvorul se afil la o al-

titudine de 350 metri. Apa este turbure, cu un miros de hidrogen sulfurat, foarte pronuntat, de unde i numirea-I de apa puturoasa ; la gust este foarte sarata; contine gaze. Al doilea izvor, nu departe de cel d'india, este in localitatea numita. tot Slatina, pe Piriul-SArat, la o inaltime de 340 m.

Apa este sarata i prin eva porare da un depozit considerabil de sare ; este limpede nu are miros de hidrogen sulfurat ; temperatura: 12° C. Al treilea izvor este acel al apd cunoscuta sub denumirea de Apa-minerala-de-la-Oglinzi.

Este cunoscut de totI locali este cel maT aproape de ora, la spatele TirguluI-Neamtu, niciI

pe dealul numit Curugea. Localitatea se numete Curugeain - fata-SlatineI. Apa este limpede, incolora, cu un miros puin pronuntat de hidrogen sulfurat ; prezintá un gust foarte sarat §i prin evaporare asa un deposit de sare. Izvoarele sunt proprietatea com. Neamtul, care le i exploateaza. 'Se afla la Oglinzi un otel cu Inal multe camere i o instalatie moderna pentru baI. Otelul e inconjurat de padurI frumoase.

www.dacoromanica.ro

Sulfat de calda . Carbonat de calcia . Carbonat de litia . Carbonat de fíen

.

3,0217 0,0752 0,0042

.

opoi6

.

Fosfat de aluminita . . 0,0007 0,0006 Borat de magnezia . .o,0067 Anhidrita silicica Suma subst. fixe 259,4479 Anhid. carb. in bicarb. 0,0482 0,1485 Anhid. carb. libera Comparind analiza apelor de

la Oglinzi a dita P. Poni, cu analiza apelor de la Reichenhall, atit de cunoscute noul, prin fap-

tul ca. un numar insemnat de RominI merg la Reichenhall, constatam urmatoarele Relchenhall. Anal. Buchner

Clor. de sod 224,36 Clor. de mag.

1,800

Br. de mag.

0,030

Iod, de mag. -

OgIluzi

Anal. Poni

252,7194

0,0309 urme

Carb. de litia -

1,2229 1,2815 1,0825 3,0217 0,0752 0,0042

Carb. de fer

04062

Sulf. de Sodia 2,000

Sulf de potas. 0,6zi Sulf. de mag. Sulf, de calda 4,159 Carb. de calcita' 0,1010 0,0007

Fosf. de alum. Borat de mag. -

0,0007 0,0006 0,0067 Anhidr. silicica 0,010 Suma sub. fixe 233,00 269,4479

Anhid. carb. in bicarb. 0,0482 0,1485 Anhid. carb. libera

.0GL1NZI

Din acest tabloü... se vede cl

apele minerale de la Oglinzi sunt superioare celor de la Reichenhall, cAcI afarl de clorurA de magnezia, sulfat de soditl si sulfat de calda, toate cele-talte sáruri sunt in cantitAti maI marI In apele de la Oglinzi.

OGRAZILE

552

N. eomunei; pe i sunt sAdite

pl. Ialomita-Balta, pendinte de cc),

viile locultorilor.

muna Cu acelasInume, situat pe tArmul sting l riulul Ialomita ; spre E. si. N. se intinde Q micd

Ogori, deal, la N.-V. de com. LAicAi-Runceasa, pl. Argeselul,

jud. Musca. Virful sla poara acelasr mime. Este ripos i acoperit cu pAdure i tufAris.

BAile de la Oglinzi sunt eficace

contra : scrofulelor, rachitismu-

lui, in boalele uterine, boalele pielef, ca eczeme, prurigo, etc. In 1896, ati fost vizitate de 173 bolnavi ; in 1897, de 217.

Oglinzi, deal, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. RAucesti; se aflA in prelungirea dea-

lurilor Neamtul, Plesa si ram. Hälauca din jud. Suceava. Oglinzi, pddure, In jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. RAucesti; are o Intindere de 384

vale in care este lacul Ograda. Ad i este resedinta primaria si a judecAtorier comunale.

Are. o populatie de 96 fa§coall primará mixta, condusá de un invAtátor ; o bisericl, deservitl de un preot milif;

Ograda, com. rur, in jud.

la-

lomita, pl. Ialomita-Balta, situ-

atá. pe partea stingl a dula Ialomita, intre comunele Bucul TindArei, la 63 kil. de CAcapitala districtulul. Teritoriul comuna, in supra-.

dor cIntAretI.

Locuitorif poseda : 233 cal, 215 bol, 2500 or, 3 asini si 255 porci.

,fatd de 6450 hect, din mil Ograda, deal, in jud. Gorj, plaiul 185 hect. pAdure 180 hect. teren bAltos, coprinde trei Ograda, de 1450 hect., Dimieni, de 50o hect., proprietAV particulare Buciumeni-FrAti-

Novaci, com. Polovraci, situat futre dealurile Runcul i Porcut,

pe partea sena a Oltetului.

4500 hect., pendin te de bisericilc

Ograda, lac, in jud. Ialornita, pl. Ialomita-Balta, situat spre N. si in apropiere de satul Ograda.

pogoane, cuprinzindu-se i acele din RAucesti ; este proprietatea

Sdrindar i Sf. Saya din Bucuresti.

Ogrfizelel (Pirlul-), phig, iz-

statuluT.

DupA legea rurall din 1864, sunt improprietAriti pe mosie 129 locuitorl; neimproprietAritl mal sunt 78. Teritoriul comuna este udat de dul Ialomita si de lacurile : Ograda i Strachina. Se compune din satele ()grada i Dimieni si din cAtunul

Oglinzi, pddure, jud. Neamtu, pe hotarul j ud. despre jud. Suceava;

are o intindere de 1285 pogoane, in care se cuprind si acele de pe mosia Grosi.

Ogoarele, catun, In jud. Putna, pl. Vrancea, com. Nistoresti, situat pe malul piriuluI Ndruja si

sub poaleIe dealulul cu a-

celas! nume.

Are o populatie de 160 suflete, locuind in 31 case.

Ogoarele, deal, in jud. Gorj, pl. Amaradia, com. Albeni, ramificatie din Dealul-Muerei; for-

meazA tArmul drept al Cilnicu-

luI si pe o oare-care intindere malul sting al Gilortulur, in care se si terminA.

lesti, proprietate a statuld, de

SArindAreanu, cu resedinta primAriei si a judecAtorieT comu-

nale in satul Ograda. Are o populatie de -227 fasai1 945 suflete, din carI 164 contribuabili; o suma mixtA frecuentatA de 32 elevi si 8 eleve;

dou1 bisericr, deservite de doI preoti i patru dasc5.1I. Locuitorii posea.: 357 cal; 260 bol, 2710 oi, 3 asinI si 405 porci. Budgetul comunel e la ve-

com. Stilpeni, pl. Riurile, jud. Muscel; udA proprietAtile ;1-lor

Petre Venetopol, Sache Durnitrescu, Stilpeanu, d-nei Elena Serafopol, si se vars1 In RiulTirgulul; pe malul sting, In raionul comuner Stilpeni.

Ogräzelele, valcea, ce izvoreste din com. Genuneni, pl. Oltuld.-s., jud. VAlcea, si se varsA In riul Bistrita, tot pe teritoriul acestel comune.

Ogräzelele-Mari, palana, jud. Vilcea, plaiul Horezul, com. Folesti-d.-s.

Ogrfizeni, comuna. VezT TalpaOgrezenif jud. Vlasca.

nituri de 2793 leT si la cheltuell,

de 2771 leI.

Ogräzile, cdtun al com. Monteo.

Ogoarele, deal, com. Runcul, plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre

voreste de la locul numit DintrePoenl i Dealul-cel-Mare, la N. de

rul, jud. BuzAti, Cu 3 LO Jocuitorl

Ograda, sat,

in

jud.

www.dacoromanica.ro

si 41 case.

()ORA ZI LE*

OOREZENI

353

°grazne, ntofie, in jud. Buzati, com. Monteorul, cam de 600 hect, incorporata acum cu Monteorul sati Hagi-Moscu.

tuicii, fabricarea caramideT, crep-

jurul girleI Ogretinul, pana la

terca vitelor, lemnaria, dulgheria, zidaria i cizmaria. Produsul

soTgintea el, a fost grAdina prin-

muncei II desfac la Bucurepti Ploepti.

Ograzilor (Valea-), vale, in jud.

cipala a castruluf Gradiptea mal pe urma a primilor mopneni Drajneni, carl ad posedat

In raionul comunel, pe apa

teritoriul comuneT Ogretinul,

Gorj, com. Cirligei; incepe de la E, de Balcepti pi Perepti; prin ea

Ogretinul, sunt 2 dota mori de macinat griii i porumb.

care s'a infiintat mal tirzin de Dragomir Comisul, fratele lui

se scurge torentul cu acelapi nume ce se varsa in apa Gal-

LocuitoriT sunt mopnenT ; 56 improprietar' it la 1864 pe

Stan Sutapul, ambii din neamul Pinteptilor din Drajna.

benul (Baia-de-Fer), futre catunele Perepti i Balcepti.

mopia mosnenilor. ET posea': 13 caT pi Tepe, i6o vacT, 6 bi-

Ogretinul, gîrlT, jud. Prahova ;

voli, 6o capre, 500 of pi zoo

izvorepte din muntele Leurdea-

porci.

nul ; 'curge de la N. spre S.,

Toata comuna se intinde pe o suprafata de 1250 hect. Tujca se fabrica in comuna cam la 4000 decal. anual. StupT cu albine sunt 60. Se gasesc multi merf, perT,

apoi de la N.-E. spre S.-V., prin com. Ogretinul, printre Drajna-

Ogräzul, tnahala, -facind parte din com. rur. Petrari-d.-s., pl. Ocolul, jud. Valcea.

Ogretinul, com. rur, jud. Prahoya, plaiul Teleajenul, la 39 kil. de Ploepti, capitala judetului. Pana la anul 1877, a fost unita

cu com. Rincezi. Este situata pe ambele maluri ale girlei Ogretinul pi la poalele dealurilor Plopisul i Coasta,

la 40 kil.

de capitala judetului pi la

duzi, cirepT pi luid.

Budgetul com, e la venituri de 3296 lei, pi la cheltuelf, de

Prin centrul com, trece pofa-

miliT, san 720 suflete, din carT 135 contribuabili, locuind in 190 case.

Biserica, care serva i pentru locuitorir din com, Catunul, s'a fondat in anul 1817, pi are urmatoarea inscriptie : eAceastä sfinti j Dumnezeeascii bii slava sf. Dimitrie si a CuvioaseI Paraschiva ; s'aii ridicat In zilele Domnului nostru loan Caragea Voevod, fiind Episcop Kirio Kirio Costande i s'ati ridicat de robil lul Dumnezed Radu Negustorul Ogretin §i de Stana, sopa dumnealuI Radu, Maria, sopa Negustorulta Ciirbuneanu cu tot "teamul lor t Popa MihaI sericii s'a ridicat 1ntru cinstea

co tot neamul, Leat 1817.

Biserica e deservita de un preot. Are o pcoala infiintata la 1886,

frecuentata de 87 copii. LocuitoriT din cOMM)g se ocupa cu pomicultura, fabricarea

d.-s. i Catunul, pi se varsá in

apa Drajna, in raionul comuneT Drajna-d.-s., la Moara-Bolinepti-

lor. Face, in cursul säü, zigzaguri, la Reveicul i Stan-Cioc.

Comerciul se exercita de 5 circiumari.

2221.75 lef.

kil, de a plaiului. N'are niel un catun alipit

Are o populatie de 142

-c

seaua judeteana ce merge spre N. la com. Rincezi i spre S. la Drajna-d.-j. O alta posea vecinala merge spre Drajna d.-s. E brazdata de dealurile : Mircea, Leurdeanul, Virful-Cornului i Virful-Ropu, acoperite cu 'Apune i padure. esuri sunt : Bupa, Podul-luiPoiana-PAVlad, al-CalineT, al-Seciului, al-Caparief, al-Calaghiei, al-SecatureT, ireada i PirloaruluT,

gele, toate situate in partea de V. a comunei. Val sunt : Purcaretul, Ogretinul, Trestia, a-Dragomirei, a-Podului, Calugareasca, Valea-Rece, Valea-Mare i Cheabali.

Ogrezeni, com. rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov, situata la V. de Bucurepti, pe maiul drept al riului Arges, la 29 kil. de Bucurepti.

Pana la anul 188o, acest sat forma o com. cu cat. Balapoeni, Hobaia i Bolovanul; lar de la

aceasta data repartizindu-se, a ramas a se administra singur sub numele de Ogrezeni. Se intinde pe o suprafata de 1686 hect., cu o populatie de 1475 suflete, din cazi 272 Contribuabilr, locuind in 304 case. Statului apartin 1000 hect. pi locuitorilor 686 hect. Statul cultiva prin arendapiT sal 925 hect. (74 izlaz, I vie). Locuitorii cultiva 606 hect. (32 sterpe, 48 vie). Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 2 preoti

cezi.

2 cintareti ; I pcoalA mixta, frecuentata de 12 copii. nudgetul comunei e la veninituri de 4287 leT, lar la chel-

Numele de Ogretinul se crede ca s'a format din cuvintele o gradilla», pentru cA impre-

tuelT, de 4276 leT. Vite sunt : 219 caT si Tepe, 12 armasari, 337 boT, 353 vaei

Se marginepte cu comunele : Drajna-de-sus, Cerapul pi Rin-

www.dacoromanica.ro

OGREZENI

viteT, 26 taurf, 12 bivoll bivolite, 21 capre, 217 porci, 841 ot. LocuitoriT posedA : 136 plugurl : 88 Cu bol, 48 Cu cal.; 244 care CU cdrute ; 149 cu bol, 95 Cu. cal.

ImproprietAritT sunt 194 locuitort ; neimproprietAritl mal

sunt 146.

Comerciul se face de 6 circiumart. AceastA comunA dateazA cam

de la 1806 si se numea Vitatori, pentru-cA eel 8 locuitorf,

earl s'aa stabilit întîiü ad, se ocupaii Cu vInAtoarea prin pl. durile cele intinse ale loculur. Mal tirzia, inmultindu-se, ice-

pura O. se ocupe cu cultura

011ABA

554

sAttlra spre satul Parchesul, multe cotiturl ; curge ..mal numat prin pOdurT, L dupA ce

Orsa, Itvorul, Valea-lul-Adam,

trece pe la V. de satul Parchesul, se vars1 in balta, Parche-

Ohaba, com. rur., In partea de-

sul, strAbAtind un stuf mocirlos ;

cursul sAa are o lungime de vre-o 3 kik ; malurile sale sunt cam stincoase, i acoperite cu pOdurl si muschia ; pe valea tul

Chitoful, etc.

spre 5.-17. a plaiulut Novaci la S. com. Musetesti, luck- Gorj, situatA parte pe Talea Amaradiet si parte pe dealurT. E formatA din 3 atune Ohaba, unde e si resedinta Bliçiani, i Sir-

merge drumul vecinal NicolitelulParchesul.

besti, care inainte de 1875 fAcea

Ohaba, com. rur., jud. Gorj, pl.

din care 190 hect. arabile, 335 hect. finete, 256 hect. pAdure,

parte din com. Modeni. Suprafata com. e de 800 hect.,

jiuluf, in partea conl. Borlscul.

despre N. a

E situatA parte pe vale

si

parte pe deal, In partea dreaptà a riulut jiltul, pe o suprafatA de 3290 hect., din cart 2000 hect.

izlaz, pomet si vie si 19 hect. vatra satuld si a cimitiruluf. Are o populatie de 150 familit, saa 500 suflete, din cart izo contribuabili ; i

coa1ä, in-

pomilor fructiferl, cu deosebire pruni (avind ogrAzI de prunT)

pAdure mare, moo hect. ara-

fiintatA la 1882 si frecuentatl

bile, finete i pAsune, proprie-

de 40 elevl; 2 biserict, construite

purtind numele de OgrAzi

tate a d-lut C. SAvoin; lar 290 hect., din earl 12 hect. vil 23 hect. livezi de prunt ale

de locuitorl, una In 1805, iar a

mat firzia OgrAzOni i Ogrezeni, numele actual.

locuitorilor.

Ogrezeni, mo,sie a statulut, pendA, jud. Ilfov, arendatA anual

Are o populatie de .208 fasaa 68o suflete, din cart 143 contribuabilT; i mall, in-

Cu 35700 let.

fiintatA la anul 1886 si frecuen-

dinte de mAnAstirea Mihaia-Vo-

Ogrezeni, pddure a statuluT, jud. Ilfov, pl. Sabarul, in intindere de 308 hect., formatA din trupurile Mihaia-VodA (15o hect.), Balasoeni (150 hect.) si TiOnia (8 hect.).

doua in 1830, deservite de 2 preotf, 4 cintAretT si I paracliser. LocuitoriT posedA : 19 plugurl,

tatA de 35 elevt; i bisericA de lemn, flcutA de locuitort pe la anul 1739, deservitA de i preot si 2 cintáretl; I moarà de a-

43 care cu bol ; 260 vite marT cornute, 780 oT, ii cat, 70 rimItoril 33 stupf cu albine. Budgetul com. e la veniturl de let 1034 haul 55,1ar la cheltuelt, de let woo, bant 40. Comuna este udatA de piriul

burl, a d-luT C. SAvoia ; I cll.ciumA ; 2 puturt si 4 fintint.

Amaradia. Comunicatia se face prin so-

Locuitorit posedl: 30 plu-

seaua vecinalA, care vine de la Glodeni. Mal este un drum ordinar ce trece peste dealul Lar-

60 care cu bol, 3 cArute

Ogrinul, ruinele unuì sat, jud.

CU bol, 3 arute Cu cal; 435

Dolj, pl. jiul-d.-j., com. Grindeni,

vite marl cornute, 43 cal, 178 cif i 199 rimAtorl ; 42 stupl. Budgetul comuneT e la ve-

ga si se indreaptl spre com.

Ogurluiul, pirta, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Parchesul; la nastere din

niturf de 1855 lef, 07 bard, lar la

poalele de N.-V. ale pAdurosuluT deal Comoara ; se indreaptO spre

sosea comunalA, care vine de fa

II fluent'. Dealurf mal insemnate sunt: DealuI Lazurile, plantat Cu vil, care produc un vin de o bunA

comuna BorAscul i strAbate Ohaba, indreptindu-se spre com. Bolbosul.

calitate i cu pomt roditort ; dealul Ohaba i dealul Sirbesti. E strAbdtutA de valea Ohaba.

Dealurl mal insemnate sunt: Ohaba, Menti i Dealul-Racilor, printre care se formeazA vAile

Ohaba, edtun de resedintA al commie Ohaba, ¡ud. GOrj, plaiul

lingO care este o frumoasA fintinA.

N., avind o directie gener.all la S.-V. spre N.-E. ; brAzdeazA partea de N. a plAsil i pe cea centralA a comunel ; cursul sla

desclie un seruicerc cu tutor-

cheltuelt, de 1526 let, 27 haul. Comunicatia se face printeo

www.dacoromanica.ro

Turbati.

In comunl sune 2 puturl si

OHABA

OITUZUL

555

Novaci, situat pe valea AmaradieT, pe loe ses. Are o suprafata de 250 hect., din carT 80 hect. arabile, Ioo hect. finete, 6z hect. padure $1 izlaz si 8 hect. vatra satuluT, cu o pop.ulatie de TO2 familiT; saa 315 suflete, din carl 75 contribuabilI.

Locuitoril posea : 7 plugurT, 20 ca.re cu bol; 109 vite marT

cornute, 4 cal, 300 oT, 30 fimatorT ; TO stupT cu albine.

Se maT gaseste in catun

com. Costeni $1 se termina la extremitatea E. a com. Ohaba,

Intinderea locurilor ce prisose$te peste cele aratate mal sus

jud. Gorj, pl. JiuluT ; pe aceasta

apartine domeniuluT Giurgiul. A.

vale este situatä partea despre

renda anuala se face pe intregul

S. a comuneT.

domenia.

Oile§ti, ciltun, al com. Beceni, jud. Buzar', cu 40 locuitorT 9 case.

Oilor (Dealul-), deal, situat in mijlocul com. Cermege$ti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, $i pe care se aflá piscul Magura.

Oine§ti, nume de sat v echa Vez! Pau$e$ti, sat, com. Pau$e$ti, pl. Cirligatura, jud. Ia$i.

Oine§ti, saa

taz.

Vez! PAu$e$ti, sat, pl. Cirligatura,

put $i 2 fintinT.

Oilor (Drumul-), drum, formind

Ohaba, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Bodae$ti, situat pe dealul Frato$tita, la 3 kil. N.-V. de Bodae$ti, unde este re$edinta

jud. 14.

limita filtre jud. Ilfov i Ialomita ; incepe de la cat. DrAgoe$ti-d.-s.

Oituzul, masiv muntos, in jud.

(plasa Mosti$tea) si duce pana la balta Mosti$tea.

Baca, pl. Trotu$ul, cuprins intre riurile Uzul, Trotu$ul, 01tuzul $i Piriul - Negru. Culmea

co muneT.

Are o populatie de 639 su- Oilor (Movila-), movild, intre raschiva, fondata de locuitorT in 1843.

comunele Urzica i Vadastrita, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati ; face parte dintr'un $ir de magure, ce merge de la V. spre

CopliT din sat urmeaza la $coa-

E., in directie paralela. cu cursul

flete, locuind in 139 case ; o biserica, cu hramul Cuvioasa Pa-

la mixta din com. Bodae$ti, ce

este la i

Budgetul com. e la veniturT de 9107 leT $i la cheltuelT, de 4935 lel.

D un Ara.

kil.

Comunicatia se face prin $oseaua vecinala, care o pune in

legatura la S.-E. cu Bodae$ti,

Oilor (Valea-), vale, pe teritoriul satuluT One$ti, com. tele, pl. Bahluiul, jud. Ia$i.

ipo-

plaiul Clo$ani, com. rur. Vidimi-

re$ti, avind 117 case. ti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.

Ohaba, mo,cie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Bodae$ti.

Ohaba, pddure, in jud.

Mehe-

dinti, plaiul Clo$ani, pe teritoriul satuluT Ohaba.

Ohaba, vale, se intinde din spre V., din jud. Mehedinti, de la

Tarnita $i Mu$atul. E taiat de Pasul-OituzuluT (853 m.). Ramu-

rile care pleaca din acest masiv

Oinacul, com. rur., in jud. Vla$ca, pl. Marginea, situata pe Dome-

ce pleaca din virful Farca $i

niul GiurgiuluT, la 6 kit, de acest oras, spre N., $i la 14 kil.

riuluT-Negru de acelea ale Dof-

de Stäne$ti, re$edinta pla.$eT. In

Ohaba, deal, in com. rur. Men-

gintea OituzuluI. Virfurile mal principale sunt : Dealul-Mare, Farca, Nemira-Mica, Tiganca, *andrul-Mic, Sandrul-Mare, Vapa (Transilvania),

sunt : spre E.: Culmea-DoftaneT,

catunul de re$edintd.

Ohaba, sat, in jud. Mehedinti,

principala are directiunea de la N. la S., din tarmul UzuluT, pana in muntele Mu$atul, la sor-

vechime se numea Cidirgiul.

desparte piraiele tributare

Pi-

taneT-MicT. Aceasta culme se intinde pana in satul Doftana. Culmea-Slaniculul, ce pleacä din

Are o populatie de t000 su-

muntele Vapa (134 m.), merge

flete, din carT 239 contribuabilT;

printre Slanicul i Doftana-Mare

o $coald, frecuentata de 51 co-

$i se prelunge$te pana la T'irgul-Ocna. E bogata in sorginte

piT ; o biserica, cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluI, facutá

de locuitorT $1 deservita de preot i i cintaret. Constitue cu cat. Brani$tea parohia Oinacul. In 1864, s'a dat la 181 locui-

minerala, Culmea-OituzuluT propria zisa. Spre V.: din virful andrul-Mare pleaca Culmea-Magheru$uluT, care apoT se indrep-

teaza spre N. sub numele de

torT, fo$tI claca$T, suprafata de

Culmea - CapostanuluT (Transil-

726 hect. In 1882, s'a mal dat, la 31 insurater, o suprafata. de

vania) pana in Uzul, de unde

175 hect.

Incep Muntil - CiculuT (Transilvania). 71

68617, Morolo Diclionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

OITUZUL

Oitu;u1, plaifi, in jud. Putna, fu-

Oituzului (Pasul-), /luna vamal

tre riul Trotustil $1. 04111 $usith.

treceitoare 'In Transilvania, in

Oituzul, ria, in jud. Bacgi, Trotusul ; izvoreste din muntele Musatul (Transilvania); eurge de la S. la N., printre Culmea-Bretcanilor si a LipseT tjud. Puma),

pana la frontiera, la pasul 01tuzul, de unde are directia generará spre E. pana la confluenta sa cu Trotusul la Conestai; uda satele Poiana-Sarata (Transilvania), Hirja, Ferastraul, Grozesti, Bogdanesti í Onesti ; se ingroasa pe dreapta cu Maciucasul, Piriul - MoreT, Piriul-ChinuluT, Ciocanul, Nistorul, PiriulChiveT, Manasca, Lezuntul, care uda. Huta, Sarata, Bâlcohil, Balica si Manciucul ; lar pe stinga

se incarca cu Cernica, care da in Oituzul la Poiana-Sarata., PiFescariul - PopiT, Fesca Mare, Puscasul, Piriul-HotuluT, Sarosul, Iordacatul, Hetmanul,

Bahna, care udä satele Bahna Galita.

Oituzului (Culmea-),. culme de munfr, In jud. Bacati, pl. Trotusul, dintre riurile Slanicul Oituzul, despartind basinurile lor. Directia cresteT muntilor este

de la V. spre E., incepind in muntele Lunca Pescarulur, lasindu-se treptat pana ce se confunda cu sesul TrotusuluT. In aceasta directie prezinta virfurile

Piciorul - BorvizuluT, Lespezi, Doroftea, Bolovani, Sarosa, SaghinuI, Muncelul, Piciorul - PorculuT, Ungureana i Crosna. Din acestI muntI

4:ILAcuLtrl (DRUMUL9

656

jud. Bacäù, pl. Trotusul, com. Hirja. Biuroul vamal de aci s'a infiintat la i Ianuarie 1860. Are

i Manciuca. Aceasta vale, prin care serpueste Oituzul, este in general stritnta

culetul

sucursalele : Comanesti i Uzul.

inconjurata de tnaltimr paduroase si foarte putin accesibile pana la satul GrozeSti. De aci se lar-

A adus statuluT in 1896-98 un

geste, spre a se uni cu valle

venit de leT 26855, banI 80. Inaltimea trecatoard d'asupra

TrotusuluT i CasinuluT. Pe aci,

niveluluf MariT este de 853 m. Prin aceasta trecatoare veneaa ostile ungare comandate de Mateia Corvin, care s'ail luptat cu *tefan-cel-Mare la 1467. timpuri mar nor (1653), Keme-

nationaia 0s'a constrUit nesti Poiana - Sarata. (Transilvania), pe timpul luT Gr. Al. Ghi-

ca, dupa 1848. Acest Domn a insarcinat Cu facerea el pe o companie de geniti austriaca.

ny-Ianos, dupa ce ajutase pe

Oita. VezT Bordea, deal, jud. Iasi.

Gheorghe- tefan., s,5 se suie pe tronul MoldoveT, temindu-se de vre-o smintealà salí de vr'un

Oita, îrîzl, jud. Iai, izvoreste de sub dealul Bordea, intre sa-

viclesug, trimise toatA oaStea ungureascA inapoT in Transilvania. Ast-fel la 1653, intreaga pedestrime de Nemti', ce fuseserá sub comanda luT Kemeny-

Ianos, fu trimisa in Transilvania, pe la codrul Capotestilor (Transilvania), prin Cobile, drept

tele Piciorul-LupuluT i Curaturile, com. Ciurea, pl. Codrul,

jud. Iasi ; dupa ce se uneste cu piraiele Grosul, santa i Birca, curge spre N., prin sesul-Netedul si, din sus de Baba-Nicula, se varsa In piriul Nicolina, sub numele de Rosa.

la poteca Oituzulul, insa, prin strimtorT,'Nemtil ati pätimit mul-

Oita, vale, la S. de com. VaT-

te de la Salgan' de la Ocna, in

de-ET, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt ; se varsa. In &la Cungrea-Mica,

clt ati fest silitr sa. fuga in toate partile, lasind i tunurile i bagajele lor prin munti. Mulff din Nemtl ati perit i abia o parte aü trecut peste munti in Ardeal (Miron Costin, «Letop. Mold.»,

pe tarmul sting, tot in raionul comuneT VaT-de-ET.

Ojeasca, sfoard de mofie, in ju-

pe la trecAtoarea cu acelasI nume

detul Buzan, com. Magura, cat. Unguriul, daruita, de clucereasa Luxandra Ierculeasa, Episcopiel de Buzati i incorporata apol Cu mosia Unguriul, facind acum un singur corp cu Unguriul l Ojeasca.

si, dupa ce strabate cotnunele Hirja, Grozesti si Bogdanesti,

Olacul, set Dealul-Olacului,

I, p. 296-308), OituzuluI (Valea-), vale, In j ud. Bacaa, pl. Trotusul. Incepe in Transilvania, patrunde In tara

se scurg ape, prin valle transversale de pe povitnisul Septentrional, in SlAnicul, iar prin

se sfirseste la Onesti. MuntiT de la N. vair sunt Lespezile, Doroftea, Paltinisul, Bolovanul, Un-

deal, In cota. rur. Secul, pl.

vaile dupa cel meridional in Oi-

gureana, Muncelul, Cona (400 m); iar cel de la S. sunt : Run-

Olacul-Vechiii, drum vechifi,

tuzul. Aceasta culme se poate considera ca limita futre comunele Hirja, Grozesti, la S., Tirgul-Trotusul i Tirgul-Ocna, la N.

cul-Alb (600 Staneica, Mesteacanul, Plostina (400 m.), MIgura-Casinuluf, Magurisul, Run-

www.dacoromanica.ro

Dumbrava, jud. Mehedinti. In com. rur. Iablanita, pl. Dumbrava, jud, Mehedinti.

Olaculdi (Drumul-), sao Dru-

OLACLILUI (MOVILA-)

OLARI

557

mul-Craiovei. (Vezr descrie-

la si o biserica, cu hramul Buna-

cal; 260 vite marT cornute, 15

rea judetulur Teleorman).

Vestire, deservita de I' preot

cal, 342 rimAtorl.

si un cintAret.

Olacului (MCovila-), moviltt, judetul Braila, la 5 kil. spre N.

de satul Ciacirul pe drumul

In jud. BuzAtt, com. Minzalesti, cAt. Bisceni; are in jurul fineatA tufaris.

Olanul, virf de munte, in plaiul Lovistea, jud. Arges. Olanul, munie, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, aproape de granita.

seaua nationall Filiai -Pietrosani, care U pune in legatura la N. cu catunul Cocoreni al comuner Pesteana-d.-s., lar la S. cu com. sa, Plopsorul.

In catun se afla I pu t

si 2

lintinT.

Olanul, pichet de granip, in judetul Mehedinti, plaiul Closani.

Olandra, pîrîz, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnic, com. Dumitresti ;

i 125

Comunicatia se face prin so-

BrAila-Ialomita.

Olacului (Valea-), vale repede,

or, 37 capre

Olanul,

Vezr DrAgoiul.

izvoreste din virful Puscasul ;

Olari, altd numire a cdtunulut Chitani, cu mahalalele sale Pu. tinesti i Prodani, com. Vata, pl. Vedea-d.-s., jqd. Olt.

uda cat. de resedinta, Dumi-

Olanul (Säracul), ntofie, cu o

tresti-d.-s., si se varsA pe stinga

intindere de 88 pog., jud. Arges, pl. Oltul, proprietatea sta-

Olari, sat, facind parte din com. rur. Ciumati, pl. arnpul, jud.

tulur, fosta pendinte de manastirea Cozia; are o arendà anuala de 2600 lei.

Prahova. Are o populatie de

Olanul. VezT SAracul-Olanul, judetul Olt.

Olari, alta numire a comunel

riulur MotnAul.

Olanele. VezT Trupurile-de-Pddure, jud. Muscel. Olanul, com. rur., pe malul sting

al °Huid', jud. Arges, pl.

01-

Olari, cdtun, al com. Calvini, jud. Buzan, cu 180 locuitorr i 51

pune din 5 sate Dragoiul, Ni-

case ; se alipeste de cat. Bis-

colesti, Olanul, Peretul i Stoicanesti, cu o populatie de 1309 locuitorT, din cari 238 contri-

ceni-d.-j.

Are 4 bisericr; o scoall primara ruralA ; 5 circiumi.

Budgetul comund e la veniturT de 4529 ler si la cheltuelT, de 4429 ler. Vite sunt ; 1144 bol si vacT, 37 cal, 600 or, 50 capre si 1200 rimAtorT.

Locuitorir se ocupa mult cu plutirea pe Olt, coborind lemne

pe plute, de la gura Lotrulur pana. la Slatina

i Turnul-MA-

gurele.

Olari, cdtun, al comuneT Plopsorul, pl. Jiulur, jud. Gorj, in par-

malul sting al Oltulur, j ud. Arges,

pl. Oltul, facind parte din com. rur. cu acelasT nume. Ad este resedinta primariel. Are o scoa-

MArgineni-d.-s., plasa

Olari, cdtun, al com. Pirscoveni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat la varsarea Burluiulut (Bechetul) la Oltetul, la 4 kil. spre V. de satul. Pirscoveni,

unde terenul are 150 m. de al-

tea despre N. a comuner, situat pe loe ses si linga lantul

titudine d'asupra nivelulur MAril. Se mar numeste i Vda.-

de inaltimi din stinga Jiulur, numit i Curmatura. Suprafafa cAt, e de: 638 hect., din carl 20 hect. pAdure mare, si 250 hect. loe de cultura, finete si pasune, proprietate

nesti. Are o populatie de 544

a statulur, lar 88 hect. ale locuitorilor, din care io hect. vil si 20 hect. prunr.

Olari, cdtun, com. urb. Horezul, plaiul Horezul, jud. Vilcea. Aci sunt 2 bisericr. Una, cu hramul

locuitorT; o bisericl, cu hramul Sf. Nicolae, fAcuta in 1821 de proprietarul Joitoiu, si deservitA

de I preot si 2 cintAretr.

i S-tir ImparatT, «zidita, in zilele Prea InAltatu-

Are o populatie de 8o familiT, saa 320 suflete, din carT 77 con-

SE VoevozT

o biserica de lemn, fAcutd de locuitor1 pe la anul I830 i deservita de i preot si I cintaret.

lur Domn Grigore Dumitru Voe-

tribuabilT ;

Olanul, sat, cu 150 suflete, pe

data la anul 1869.

jud. Prahova.

tul, la 40 kil, de com. rur. Tigveni, resedinta subprefecturer, si la 31 kil. de Pitesti. Se com-

buabilr.

245 locuitorr si o biserica, fon-

Locuitorir posedA : 20 plugurr,

40 care cu bol, 2 cArute cu

www.dacoromanica.ro

vod, cu blagoslovenig EpiscopuluI nostru Neofit la anul 18260.

Inainte de 1826, a fost pe acest loe o alta bisericutA de lemn, pe carT fondatorir celer

OLANEFI

558

O LARI

actuale aü daruit'o la niste finr ar lor din comuna SlAtioara,

ArmAsesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea ; are directia E. spre V.

catunul Olari, unde functioneaza.

si se varsa in riul Cernisoara.

hedinti, plaiul Closani, aproape de granita.

fost pichet de granipi,

azI.

A doua biserica s'a inaltat

Olarului (Dealul-), deal, intre

In timpul Domnier luT Grigote

comunele Valeni pi Laical-Runceasa, pl. Argesul, jud. Muscel. Se mar numeste i Ciocoaica. Virful sati poarta acelasi nume.. Este Tipos i acoperit cu padure i tufaris.

Ghica Voevod, cu blagoslovenia

P. S. S. Parintelur Kir Neofit, de Simion sin Mihaiti Nanes altir.

Olari, mahala, factnd parte din

In jud. Mehedinti, plaiul Closani.

Olänesti, -com. rur., jud. Vilcea, plaiul Cozia, compasa din 4 atine Tisa, Livadia, Mosoroasa OlAnesti, situata pe ambele malurr ale Titilar OlAnesti, la 19 kil. de resedinta judetuluT.

com. rur. SlAtioara, plaiul Horezul, jud. \T'Ilma. Cade in partea

Olarului (Drumul-), drum, jud.

Are o populatie de 299 fa-

Dolj, pl. Bailesti, com. Galiciuica,

de N. a comuner si este adata

ce conduce de la Craiova la

de valle: Qmulur, Olarilor, Mo-

Calafat si care trece prin central mosier Galiciuica.

mili); salí 1459 suflete, din carr 375 contribuabill, locuind in 380 case.

vrir i Preder. scoala.

Aci e primaria

Sunt 3 bisericr: una cu hraNicolae, fondata la

mul Sf.

Olari, sati Märgineni-de-jos §i Brätäsanca, trup de mofii

Cocoaner, com. Beceni, j ud.

anul 1551 de Dragicr si G. Olanescu ; a doua, cu hramul Sf.

ale statulur, jud. Prahova, pendintr de manastirea Margineni. De la 1891 s'a vindut de vecr.

Olineasca, sat, in jud. R.-Särat,

Ion Botezatorul, fondata la anul 1751 de vataful Alexe si a treia, cu hramul Sf. Gheorghe, fondata

pl. Marginea-d.-j., catunul com.

la anal 1881 de &ata* G. si B.

Isacescu, com. Ungureni, pl.

Gulianca, asezat In partea de E., in cimp, la 2 '/2 kil. spre E. de cat. de resedinta, Guli-

Cormosi.

Olari, las, pe mosia UngureniJijia, jud. Botosani.

anca. Are o suprafata de

OlaruluI(Ograda-). Vezi Lacul-

Olari, vale, ce se varsa In Orla Doftlnetul, In raionul com. Co-

IO

Veniturile i cheltuelile co-

hect., cu o populatie de 46 familiT, saii 207 suflete, din carr

muner se urca la 1704 ler.

50 contribuabilT.

se mal ocupa i cu dulgheria,

corAsti-MisliT, plaiul

jud. Prahova.

Are o scoall frecuentatd de 36 copiT.

Oläneasca, mosie a statulur, fosa a d-lul G. 01.5nescu, situatä in

O1ar4a, atun (tirla), In judetul

com. OlAnesti, plaiul Cozia, jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul comuner Bora, situat pe

Vilcea, In intindere de 50 hectare.

cimpul BArAgan.

Oläneasca, piidure supusa re-

Locuitorir pe l'higa agricultura

dogäria i rotäria..Produsul muncer Il desfac la RimniculVlIcea Riureni. Vite sunt : 48 caT, 310 bol, 370 vacr, 4 bivolT, 160 capre,

420 or si 190 porcr.

Suprafata com. e de 1250 hect., din carl 300 hect. vatra

Olarul, ptrig, pe mosia Buda,

gimulur silvic, jud. Muscel, pro-

satuluT.

com. cu acelasT nume, pl. Herta, jud. Dorohoiia.

prietate a mosnenilor DragoslovenT, pendinte de comuna

Locuitorir sunt mosnenT ; iar 91 s'ati improprietarit la 1864,

Dragoslavele,

in intindere de 60o hect., avind emite domi-

cu 210 hect., din mosia d-lor

nante: fag i brad spre virf.

lAnescu.

Olarul, pirtiaf, izvoreste din par-

tea de E. a satulur Calinesti, com. alinesti, jud. Botosani, si se varsa in piriul Bahna, com. Brehuesti.

Olarul, pIrtu, izvoreste dela local numit Piscul-Inalt, dintre dealurile comunelor Cirstänesti

Se invecineste la N. cu mun-

tele Algiiul; la S., cu comuna BAdeni-Ungureni ; la V., ca padurea Priseaca si la E., cu riul Dimbovita.

Petre Munteanu i Iordache O-

Mal Olanesti tia comuna de la N. spre S. Inteinsul se vars6, valle: Ripuroasa, Ursulur, Racular, BrAnesti, Dosulur, Moso-

roasa, Ti5i In

Olänelul, munte, in jud. Mehe-

www.dacoromanica.ro

i Moasa. Pe acest

raionu/ comuner, sunt

4 morT i o pina.

OLANEM

559

Se margineste la N. cu muntiI

noscute de mult timp. Primele

comuneI, la S. cu comuna SI-

izvoare aflate ali fost analizate de Petru Poenaru si de profesorul de

racinesti, la E. cu com. Muereasca-d.-s. si de-jos si la V.

cu com. Cheia.

La N. comuneI sunt muntiI Gerea, Folea i aprareata, in cad se fabrica brinza.

LocuitorlI posea Ioo stupl cu albine. Ad i se fabrica anual pana la 10000 litri tuica, in termen

chimie Alexe Marin. Regretatul

doctor Davila pusese mult zel In studiarea acestor ape ; asa in Iunie 1869 insarciná pe d-1 dr. A. Bernard cu analiza lor. Se gasise aproape 40 izvoare cu debit mare ; era mare entusiasm pe atund pentru propasirea si desvoltarea acestel sta-

OLANEM

Se recomanda contra : eczemelor, reumatismuld articular si muscular, guteI exudatelor, articulatiunilor, ulcerelor cronice, scrofuloaselor, intoxicatiunilor saturnine, pitirlosis, psoriasis, acute ; contra sifilisuluI nu aci

dat tot-dea-una rezultate satisfacatoare. Intern se intrebuinteaza la bronchite cronice, insotite de emfiseme, astma, in afectiunile cronice ale gituluI.

Are o osea care inlesneste comunicatia intre Muereasca-d.-s., Calimanesti, Saracinesti i Cheia. E brazdata de dealurile : ViezureI, Cornetul, Vadurelul, Glodeanul, Scaunele s't StineI. Locurl izolate are : Rapuroasa, Gropile, Ulmi i Sturi. PoenI sunt Rotunda si Plescioara; val Tisa, Rapuroasa, Racul, Moasa, Mosorosi si a Branestilor. Pe valle TiseI, Olanesti

tiunI balneare.

catud, Cu 53 camere si 3 saloane

sele 4, 5, 7, $, 9, II si 13) se

Raputoasa sunt sursele de apa

un otel mal mic, format din 12 camere; asemenea este acolo si

in trebuinteaza intern contra scro -

minerala : Vulcan, Rubin-Escu-

lap, Etna-Anicuta, Ion C. Bratianu, Lelia, Maria, Petre Munteanu, 30 August, Diana, Hipocrat, Carol Davila, Hygea, Ana Davila, Domnita Maria, Efrosina, Regina Elisabeta, Regele Carol Lit', Semiramisa i Libertatea.

Fac parte din colectiunea ce s'a trimis la 1873 la expozitiunea din Viena. Din punctul de vedere al actiuneI fiziologice terapeutice, ajá fost studiate de d-riI Valleanu si dr. Zorileanu. E vechea proprietate a lui Petre Munteanu, iar azi apartin fratilor Badescu din Bucuresti.

Se afld un otel mare, cu 2

o cazarma cu 2 caturi pentru 6o bolnavI militari. Stabilimentul balnear are 3 basinurI de mar-

mora, ce pot contine pana la woo decalitri de apa ; io cabine

cu cite 2 caz! pentru barbatI femeI, pentru fäcut baI calde.

Toate sursele se pot clasa intre apele atermale, saline sul-

Olane§ti, sat, facind parte din com. rur. cu acelasT nume, jud. Vilcea. Are o populatie de 1235 locuitorI.

Oráne§ti, stafie balneard, jud. Vlicea, la 14 kil. de R.-Vilcea, aproape de Calimanesti. Long. E. Gr. 24°21' ; Lat. N. 45015'; Alt. 280 m. Distanta de la R.-Vilcea e de 2 ore. Localitatea e inconjuratä de padurl i strabatuta de riuletul 016.nesti. Exista un stabiliment balnear, asezat pe un platoti inconjurat de dealud. Apele de la Olanesti sunt cu-

fidrice si iodurate ; alte surse sunt alcaline ; lar altele, magneziene.

Dupa analizarea apelor, s'a constatat de dr. Bernard ca: cele sulfuroase, sunt superioare apel de Wiesbaden, Mehadia, Baden, Barreges, Bagneres-de-Luchon, Saint - Sauveur, Aix - les - Bains, Aix-la-Chapelle si Eaux-Bonnes,

cu deosebire ca apele de la Olanesti sunt atermale; cele alcaline stali in comparatie cu : Vals, Vichy, Ems, la Bourboule. Apele sulfuroase cele concen-

trate sunt intrebuintate in baI, iar cele mal putin concentrate sunt intrebuintate intern.

www.dacoromanica.ro

Apele feruginoase se intrebuinteaza intern contra anemiilor, cloro-anemiilor, etc. Apele saline-amare (sursele 4, 6, 7, 8 si 12) se intrebuin-

teaza intern contra constipatiunilor, idropisiilor, paraliziilor de natura reumatis mala, cahexielor palustre, dispepsiI.

Apele bromo-iodurate (surfulelor, diferite tumori, gua, reumatisme, paralisii, isteriI, etc. Apele alcaline (sursa Esculap)

se intrebuinteaza intern contra calculelor vesicale i renale. Namolul aplicat in cataplasme a dat rezultate foarte bune la ulcere cronice, si la supuratiile artritelor reumatice. Contra indicatiunI : tuberculoza, boalele de cord si predispozitiunile la apoplexie. Sezonul incepe la 20 Maitl §i tine pana la 15 Septembrie. A fost o statiune foarte fre-

cuentata. Mal multI anI

ele-

vele bolnave ale Aziluluf (Elena Doamna» se trimeteati la aceasta localitate.

01fine.lti, carierd de marmord, ce

se deschisese lînga baile 011nesti, jud Vilcea. Marmora de la 016.nesti este un calcar amorf, de o coloare maI uniforma, prin-

tre crapaturile caruia

infil-

trat materil colorante de die-

OLANEVII

rite nuante carl 'I dail un aspect frumos. Aceasta este o rocA exclusiv sedimentará, fAcind parte din epoca secundará, dupA un

rest de belemnit ce s'a gAsit inteinsa, care a trAit in epoca secundará.

Oläne§ti, portiune de plImint, in intindere de 57 hect., cumpAratA

de la stat de catre rAzesiT din satul Portan, com. ZApodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluia, i alipitA la mosia lor. Forma din vechime d'impreunA, cu satul Moara-DomneascA, din cona. ValeaRea, pl. Mijlocul, un singur trup de mosie, fostA proprietatea luT Mihail RacovitA-Voevod.

Intre aniT 1716 si 1727, Mihail RacovitA a clAdit in aceastA localitate o bisericA si un palat a cAror urme se vAd i pAnA as-

cularizare, a statulur de la care ají cumpArat-0 rAze'siT.

Oläneqti, ria, jud. Vilcea, izvoreste din muntele Gera, punctul CAprAreata i curge paralel cu 1.1111 Cheia, in care se varsA la com. SArAcineti, formind riul

Rimnicul. Valea acestul riii este cunoscutl prin existenta, bAilor de la OlAnesti. Pe aceastA vale sunt sursele : 30 August, Diana, Carol Davila, Hipocrat, Hygea, si Ana Davila.

Oläne§tilor (Culmea-), culme de munte, jud. Vilcea, care se desparte de culmea principalA Paringul, la muntele Chindia se prelungeste pana aproape de Rimnicul-Vilcea, separind riul

LocuitoriT PortArenT, scotind piatrA i cArAmizT din dArinal-

Din culmea OlAnesti se ra-

turile zidurilor, ata' zidit din noil

mificá : cuImea CAlimAnesti, co-

o bisericl, in satul Portari-d.-j.,

prinsA intre piraiele Gura-VAeI

la 1804, in zilele DomnuluT Alexandru-Moruzzi-Voevod, la care bisericA s'a intrebuintat icoanele din biserica darimatA, lar strana ArchiereascA, de lemn ales, foarte

frumos sculptat, a fost luatA de Protoereul pronumit CloscA si

dusl la una din bisericile orasulur Hui. AceastA portiune de pAráint, d'impreunA cu Moara-DomneascA, deveni cu timpul inchinatA mAnIstireT Frumoasa din orasul

Iasi. Pe la 1856, boerul Scarlat Donici, proprietarul mosiilor :

20 hect., din carl 8 hect. vie, restul pAdure, izlaz si pAmint arabil ; vinul produs aci, mar cu seaml cel negru, e cel maI re-

putat din judet.

Oläreasa, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Stoina, situat la

kil. de Stoina. Are o populatie de 200 suflete, carl locuesc in 40 case. CopiiT din sat urmeazA la scoala mixta din satul Stoina. Orareasa, vechia numire a comuna' Orbeasca-d.-j., jud. Teleorman ; astAzI poartA aceastA nu-

mire un cAtunas cu cite-va case, dincolo de riul Vedea, lingA pod.

Oläreasa, mofie particularl, judetul Dolj, pl. Amaradia, com. Stoina, apartinind cetelor de mosned ce se gAsesc pe dinsa.

Ol'areasa, vale, formind hotarul intre mosia Oporelul i mosia

rind piraiele Cáciulata de Puturoasa si culmea Naurutul, care

mosnenilor OporenT, pl. Oltul-

se indrepteazA de la V. cAtre

si se varsA in girla Tesluiul. Pe

E., formind tArmul drept al LotruluT si care are ca pisc muntele Sida.

aci este un drum natural prin

Oläne§tilor (Dealul-), deal, o-

Oläreni, numire vechie a comuna Jideni, jud. R.-SArat.

cupA partea de E. a satuluT Por-

tari, jud. Vasluitl, pl. Mijlocul, com. Valea-Rea: Pe el a fost o

bisericA si un palat facute de Mihail Racovitá, Domnul MoldoveT, si ale cAror urme se vAd

Fruinoasa, pretinzind cA ar fi proprietarul citatelor mosiT. Procesul terminindu-se in favoarea sa, deveni

Episcopie ; are o intindere de

CAciuIata ; culmea CAciulata,

OlAnesti-Moara-DomneascA, fAcu mAnAstireT

Niscovul, clt. SAseni, fostA pro-

care este cea mal scurtl. i cea mal abruptá dintre toate, sepa-

Valea-Rea i Feresti, vecin cu

proces

Olänita, vie, In jud. BuzAti, com.

prietate a statuluT, pendinte de

Rimnicul de apa Gura-VAiel. Are ca virfurT mal inalte piscul 011nesti i Locul-Frumos (756 m.).

tA-zr.

011RIA

560

astAzT.

d.-j., jud. Olt. Curge spre E. care se comunica cu satele Deleni, ComAnita

DrAgAsani.

Oläre§ti, sat, CU 96 locuitorr, jud. Arges, pl. Topologul, fAcind

parte din com. rur. Corbi-MAgureni. Ale se lucreazA multA olArie, de unde a venit i numele satultd.

sub-divisie a atunulut Izvorul-Dulce, jud. BuzAtl, com.

proprietarul mosieT oara-DomneascA, afarl de OlAnesti ce rA-

tuata o mare cruce de piatrA

mase a mAnAstireI, lar dupl se-

din 1583.

Gura-SArAtiT, unde se aflä si-

www.dacoromanica.ro

Orare§ti, vale, jud. Vilcea, pl. Oltul-des., com. Frincesti.

Olida, vale, jud. Gorj, pl. Oco-

OLKRITA

OLTEANCA

lul; incepe din com. Pesteana ;

de la bratul °linea, pe maTi-

se intinde pe 2 kil, de la E.

ginea careia este asezatd.

la, V. si se termina In punctul Costan ; se limiteaza spre N. cu culmea Chiciora, iar spre S. cu Dealui-IVIare.

Olmul,

jud. Botosani, izvoreste de pe mosia StAncesti, com. Curtesti, si se varsd In pirlul Drdsleuca.

poduldi de plata de pe calea nationald. oseaua, nationald Turnul-Alexandria trece de-alungul

comuna si o pune in legatura cu comuna Furculesti i cu orasul T.-Mdgurele. Drumuri vecinale osebite are spre comuna

Dracea, pornind din calea na-

Olarita, $rîü, izvoreste din com. Dobriceni,. jud. Botosani, curge pe mosia Odaia-Siliscani, com.

Ologi, com; rur., in jud. Teleorman, pl. Calmatuiul, situata pe

tionala. Spre comuna Voivoda, trece prin cát. Secara o alta sosea vecinala, care, duce la numita comuna, peste un pod pe

se varsa pe dreapta

partea dreapta a pidului al-

Baseulur, dup5. ce a primit mic piriias, numit Gura-Cisma-

matuiul. Are un catun, numit Broasca san Secara, situat la

nestilor.

31/2 kil., pe partea opusa a calmAtuiula Cdtunul de resedinta Ologi este in vale, iar Broasca pe Dealul -Ologilor. Pozitiunea

in nomenclatura intocmita la jumatatea secoluluI al XVIII; fa-

acestuf catun de pe deal este

la care a stat pana la

din cele mg frumoase. Se invecineste: la E., cu com. Voivoda ; la S.-V., cu domeniul statuluI Suroaia-Turnul ; la N.V., cu com. Dracea i la N.E., cu com. Furculesti. Numdrul locuitorilor improprietaritY, pe 508 hect. arabile, este de 110 in com. Ologi, iar

Pana la anuI 1870, com. Ologi

Baten',

Ole§easca, ino,cie, in jud. Buzan, com. Robesti, avind 332 hect., arabile, livezi, linea/A si izlaz.

Ole§e§ti, catun, al comuna* 'l'Ir-

covul, jud. Buzar', cu 240 locuitorl si 56 case; se sub-divide in Olesesti-de-jos i Olesesti-deSUS.

Ole§esti, edtun, in jud. Putna, pl. Girlele, com. Tifesti, situat pe dealul de pe malul Putnei, din jos de Vitanesti.

Are o populatie de 259 su. flete, cari locuesc in 102 case. Ole§eq-ti, colina', in jud. com. Tircovul,

cat. Olesesti, proprietate mosneneasca; are 420 hect., curäturi, livezi, fineata, izlaz i putina pAdure.

Olinca (Bratul-), bral, una din gurile prin carl bratul Sf. Gheor-

ghe se varsd In Marea-Neagra, jud. Tulcea, pl. Sulina, com. Sf, Gheorghe (Cadirlez), cuprinsa intre insula Ostrovocul i grindul Carasevschi. Sunt douà in-

sule in acest brat.

Olinca, arM, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei Sf. Gheorghe, in partea E. a plaser,

cea S. a comunei, pe grindul Bursucul ; .$1-a luat numele

In cdtunul Secara este de 84, pe 400 hect. Sunt 92 hect. vil, care pro-

Calmatuiul.

Satul Oloe il gasim trecut cea parte din plasa Margine!, 1879.

avea alipit cat. Zlata, care atunci a fost dat la com. Dracea.

Ologi, mafie, In jud. Teleorman, pl. Calrnatuiul, com. Ologi, situata intre rnoiile Dracea, Furculesti, Voivoda si domeniul sta-

tului Turnul. Are 2500 hect., din carI cite-va hect. padure. Este proprietatea mostenitorilor colonelului Casimir.

duc un vin bun. Terenul de muna al locuitorilor si pro- Ologilor (Dealul-), deal, In jud. prietatei este de o buna calitate si foarte productiv. Populatiunea comunei, cu a catunulul, este de 409 familiI,

sati 1537 suflete, din cari 304 contribuabili. Numarul vitelor este de 5 r90 capete, dintx'e carl 642 cal, 1114

vite marY cornute, 3009 vite cornute si 424 porci. Budgetul comunel este de lel 5154, bani 70, la venituri si de leI 5087, banl 94, la cheltueli. Are o $coall, frecuentata de 22 elevi ; doua bisericl, una in cat. Ologi si a doua tri catunul

Secara, deservite de 2 -preotI 2 cintareti. Pe apa Calmatuiului, este o moard de macinat, in dreptul

www.dacoromanica.ro

Teleorman, pl. Calmatuiul, com.

Ologi. E imparta in doua. Incepe la vre-o 3 kil, mal* spre V. comuna Cel de la dreapta se termina aproape de piriul Calmatuiul, iar cel de la stInga e indreptat spre com. Dracea. Printre cele dota dealuri trece soseaua nationall.

Ologilor (Valea-), vale, jud. Teleorman, intinzindu-se printre cele dota dealuri ale Ologilor, si terminindu-se la marginea com. Ologi, aproape de podul de piatra. de peste Calmatuiul.

Olteanca, sat, format din non, com. rur. Orevita, din pl. Blahnita, jud. Mehedinti ; are 40 case.

OLTENI

562

OLTEANCA

Olteanca, ¡at, fAcind parte din

Zgura, cu o populatie de 226

com. rur GlAvile, pl. Oltul-d.-j.,

familiT, sati 829 suflete, din carT 289 contribuabilf. Locuitorif sunt rAzesT vechf. Are o coal.A ; o bisericA si un schit.

jud. Vilcea, situat la V. comunef, pe valea cu acelasf nume si pe valea Otinceaua, la 3 kil, de cAt. Pesceana, unde e scoala. Are 3 biserici, de lemn, anume : GlAvi, BArbiori i Barcane.

Olteanca, =hala, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s., com. Cermegesti.

Olteanca, deal, jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com.' GlAvile.

Olteanc a, rik, izvoreste din com. Roesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vil-

cea, trece prin com. Coeni si Cermegesti si se varsA in 1.11 Pesceana, la hotarul com. GIAvile cu AmArAsti.

Olteanca, vale, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s. ; se vars1 in riul Cernisoara, la com. AmArAsti.

Olteanca, valcea, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s.; izvoreste din dealul CArAmizi si se varsA in riul Pesceana.

Olteanul, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Glogota. Are 79 case.

Viea se cultivA pe 29 hect. Are o pAdure de 205 hect. Vite marf cornute 478, cal 77, or ?32 qi pord 246.

mal partea de N. a sa. in jud. BuzAti, cAt. Chiojdul, acoperit de finete si semAnO.turT.

Olteanul -,Mic, munte, in jud. Buzgi, cAt. Chiojdul, ramificatie

din Olteanul-Mare¡ are fineatä si izlaz.

Oltene§ti, com. rur., in partea de S.-V. a pl. Crasna, jud. Fdlciii, formatl din satele : Olteneti si.

rarh Nicolae o Sfin tiT Impliratl Constantin

si Elena, maica sa, si s'aä flicut Acea,stä biserici dupii mosia D-lor Teisani si s'aii

frumusetat si en zugriveala dupä cum se vede, ca sii fie pomenirea sufietelor Constantin Ipsilante Voevod, fiind mitropolit Dositeirt si Episcop Constantin, i8o5 lulie.D.

Locuitorif s'el* itnproprietArit

Are impreunA cu satul Zgura, o populatie de 226 familii,sati 820

sia particularg. Ef posedA : 3 caT,

suflete, din carl 289 contrib.; o

r66 vaci, 800 of si 250 porcf. In raionul comunef, sunt 2

scoalA infiintatá. la 1868, frecuen-

tata de 28 copir; o bisericl, fAcutA la 1832, in locul alteia vechT si deservitg. de 1 preot. Locuitorif sunt rAze4.

Oltene§ti, stafie de dr.-d.f.,jud. Falda-4 pl. Crasna, com. Oltene0i, pe linia Crasna-Hui, pusl in circulatie la 25 Iulie 1888. Se aflá intre statiile Crasna (r2 kil.) li Crete§ti (8.r kil.). InAltimea d'asupra niveluluf MArir

de 113 m. 89. Venitul acester

statli pe anul 1896 a fost de Olteni, com. rur., jud. Prahova, plaiul Teleajenul, situatA pe &la Valea Stilpului, la 30 kil, de ca.resedinta plaiuluT.

Se compune din 3 alune : locuitorT, din carT 183 contribuabili, locuind in 298 case. tu.

beiul, cu hramul Sf. Nicolae 11 Cuvioasa Pgaschiva, construitA la 1870 pe locul alteia vechT si a doua, in Olteni, cu urmAtoarea inscriptie :

www.dacoromanica.ro

fabrica pinl la 1200 decat. Comerciul se exercia in comunl de 3 circiumarf. Veniturile si cheltue/i/e co-

munef se ridicA la 1500 lef anual. Prin com. trece o sin gura so-

sea, ce merge la VAleni. E brAzdatA de doul dealurf: Virful-PAruluf si Malul-Tarinef.

S.-E. de girla Valea-Stilpuluf.

Olteni, com. rur., la extremitatea de E. a plAser Tirgului, judetul Teleorman, situatA dincolo de riul Teleorman pe partea dreaptA

Olteni, tubeiul si Valea-Stilpulla., cu o populatiune de 1200

Are doul bisericT r una in

morf pe riul Teleajenul. ToatA comuna se hiende pe o suprafatA de 1350 hect. TuicA, in timpul prielnic, se

E strAbAtutA de la N. spre

pitaba judetuluT lí la 4 kil. de Olteanul-Mare, munte insemnat,

tii ostrdia si cheltueala D-lul Pan Manoleche Crisoscolea si A cocoaneY Pumnealui Elena ce se prliznueste sfint E-

la 1864, pe 750 hect., parte pe mosia statuluf si parte pe mo-

cei-

tunulur RusiavAtul, jud. Buzlii ; azT poartA aceastA numire nu-

tigat Cu scump singele tiiii, care din te-

melle $i pinä in siirsit s'a rima cu toa-

D-lor qi tot neamuluY, In zileleMlitiel-Sale

O1tene0i, sat, in jud. FAlcia, pl. Crasna, com. Oltenesti, situat pe o vale si inconjurat de dealul Oltenesti, care are forma unuT arc, deschis in partea de N.

16737 leT, 35 banf.

Olteanul, vechie numire a

elneireste Doamng sfinta si Dumnezeeasca bisericii amaste, care o aI ds-

pe cimpia care se intinde spre jud. Vlasca. Laturea despre V. a locurilor com. este udatA de riul Teleorman. Se invecineste la N. cu com. Peri-Riiosi; la S., cu Orbeascad.-s.; la E., cu com. FrAsinetul din jud. Vlawa §i la V., cu com. Virtoapele-d.-s., de care e despAr-

titA prin cimpia dintre ValeaTeleormanulur 0. Valea-CiineluI.

OLTENI

OLTENI

b63

Are un catun, numit Dobrogostea, situat in partea de S.E. a comund, tot pe cimpie, la 2 kil, de com. Olteni. Acest atila tinea alta data de com. Gallteni, din jud. Vlasca.

Cal de comunicatie are : prin catunol Dobrogostea soseaua judeteana Alexandria-Pitesti care o pune In legatura cu comunele Peri-Riiosi, la N. $i Orbeascad.-s., la S. Spre com. Virtoapele

este o alta ramura de

Olteni, sat, jud. Olt. VezT Valcelele-d.-j.

Olteni, parte de S. a camufle) Mogosesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt. Aceastá numire o are de la

osea

ni$te familiT de OltenT fugan, carT

ca de 1500 hect., din care 50

vecinala; lar la E., spre comuna Galäteni din Vlasca, tot o osea

hect. padure. Proprietarli prin-

vecinala.

aü poposit aci, pe mosia calugareasca Striharetul. Mo$ia s'a vindut de stat insurateilor, parte la 1864, parte la 1879; lar

Com. Olteni, impreuna cu mo-

Ole de pe diosa, are o intindere

cipalf sunt : D-11. Carp, care poseda 1050 hect. pamint arabil si 50 hect. 'Adore $1. d-1 C. Stoicescu, avind 350 hect. arabile pe mosia Dobrogostea. Sunt i 15 hect, vie, dintre carT 5 hect.

in Olteni i lo hect. in catunul

Olteni, sat, facind parte din com. rur. Dragantil Bascovel, jud. Arge$, pl. Pite$ti.

Olteni, sat, Cu 14 familiT, facind parte din com. rur. Vulpesti,

parte s'a vindut in loturl la locuitorT.

Olteni, sat, facind parte din coin. rur. Olteni, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

jud. Arge$, pl. Cotmeana.

Dobrogostea.

Numarul locuitorilor improprietaritT este de 18 f, pe o in-

tindere cam de 450 hect.

$i

Olteni, sat, in jud. Rimnicul-SA-

Olteni, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, com. Uliesti.

anume : 147 locuitorT in Olteni,

pe 294 hect. $i 31 locuitorT in Dobrogostea, pe I I I hect. Terenul este maI tot $es, pu%in mlastinos, dar in general

Olteni, sat, jud. Dimbovita, pl.

productiv. Populatia comuneT, cu a cAtunuluT, este de 1104 suflete, din

parte din com. rur. SloboziaClinceni, plasa Sabarul, judetul Ilfov, situat la E. de Slobozia,

carl 242 contribuabili. Vite sunt 867 vite mar!

intre riul Ciorogirla $i fortul Slobozia.

cornute, 172

Se intinde pe o suprafata de 344 hect. cu o populatie de 263

cal.,

2111

or §i

312 pord. Budgetul comuna e de 3466 lef, 20 banT, la veniturI $i de 3418 leT la cheltuelt

Are o $coall, frecuentatg. de 20 elevr; doug. biserici, una in catunul de re$edinta Olteni, ca doT preotT $i un cintaret $i a doua in cdtunul Dobrogostea, cu un cintaret. La biserica din catun fac servicial religios pre-

Cobia, com.

uta-Seacä.

Olteni (Ciorogirla), sat, facind

locuitorT.

D-1 T. Metaxa are 243 hect. $i locuitoril mi hect. Proprietarul cultivl 212 hect. (6 vie si 25 padure). LocuitoriT cultiva

Satul s'a format pe la incepu-

prietAteT,

$ieT Slobozia sa le dea voie

pa.

bilf; o biserica, la care ser-

ve$te preotul din cat. Rotaresti.

Olteni, sat, facind parte din com. rur. Bujoreni, plaiul Cozia, jud.

Vilcea. Cade in partea de E. a comuneT, pe malul OltuluT. Ad e re$edinta comuneT.

Are o populatie de 503 lo15 copiI; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, zidita la 1831. Se $tie ca Tugomir Basarab, numit in Domnie Radu:Negru-

aii cerut de la proprietarul mo-

63617. Nardo Ellellonar Geografic.

la 3 kil. spre E. de catunul de re$edinta, RotareSi. Are o intindere de 25 hect., cu o populatie de 50 familiT, saa 247 suflete, din carT 47 contribua-

Numarul vitelor marT e de 116 $i al celor mid de 269.

Olteni o clddire frumoasa a pro-

LocuitoriT transporta produc-

pe malul drept al riuluT Milcovul,

cuitorT ; o $coall, frecuentad. de

meará de macinat, lar in com.

tele Jor precum si ale proprietatiI, maT mult la Giurgia, rareoil la Alexandria $i Ro$lori.

de Oltenf, stabilita ad. E asezat in partea de E. a com.,

tot terenul.

tul secolultif de Citl-va Rominl de peste Olt, car1 venind dupa munca &imputo!, ca de obiceiti, i vazind ea aci este mal bine de trait,

otiT din Olteni. Pe apa TeleormanuluT este o

rat, pl. Ora$uluT, com. Virtescoi. luat numele de la o colonie

faca case ad.

Vodd, a zidit in Rimncul-Vilcea,

pe la anul 1304, o a doua cate-

drall de mitropolie, dupa indemnul arhiepiscopuluT Eftimie al SeverinuluT, pentru a strAmuta mitropolia laturilor din Severin

ad, pentru siguranta. Olteni. VezT Olteni-Caltuna, pl. Sabarul, jud. Ilfov.

1V

Aceasta mitropolie fu mutata definitiv in 1355, sub mitropo72

www.dacoromanica.ro

OLTENI

OLTEN1TA

564

are 265 hect. si locuitoriT, 66 hect., din carf 2 hect. vie. Cornerciul se face de I cit.-

43 preotr; 26 scoale : 3 de IzaetI, 3 de fete si 20 mixte, fre-

copia Rimnicul-Noul-Severin.

chumar.

eleve ; 6 morl ca aburI, 2 morT

Locul de resedinta al acesteI mitropolif a fost la inceput in

Are I pod pe riul Ciorogirla. Numarul vitelor marl e de 68 si al celor miel, de 120.

cu apa, 16 masinl de treerat

litul Athanasie, de catre fiul Tugomir, Alexandru Basarab,

i se dete numele de arhiepis-

catunul Olteni. De aci o stramuta la Rimnicul, in anul 1500, Radu-Voda cel Mare, dupa indemnul luI Nifon, mitropolitul Tare, fost patriarh al ConstantinopoleT.

In acest loe, se afld acum biserica,

care reaminteste pe

intiiul mitropolit Eftimie si pe Episcopul Mihail (1492), carI tin biserica in mina la intrare, biserica refäcuta de acest din urma. Legenda spune ca Radu-delaAfumatl n'ar fi fost ucis in schitul dela CetAtuia, ci in biserica din satul Olteni, fiind-ca ad pAdurile Inlesneati ascunderea.

Olteni (In - virful - Oltenilor), pise, in jud. Buzar', com. Tohani, cat. Valea-Scheilor, culminatie a dealuluI Dumbrava. Aci se liad inca ruinele caselor fos-

tultg Domn C. Brincoveanu.

Olteni, localitate, la 0/2 kil. spre S.-V. de satul Rosiori, judetul BrAila, In hotarul jud. Ialomita, unde a fost t'ida cu acest nume.

Oltenita, las, in jud. Ilfov, ocupind partea de S. a judetuluT.

Se margineste la N. cu pl. Negoesti si o mica parte din pl. Sabarul ; la V., cu jud. Vlasca ; la E., cu jud. Ialomita si la S., cu Bulgaria, de care se desparte prin fluviul DunArea.

La S., de la insula Lunga si pana la com. Manastirea, este udata de Dunare; la N., sí prin

centru, de riul Argesul, care o desparte de pl. Sabarul si Negoesti, pana la com, Curcani ;

la E., de gira Mostistea, care trece prin balta Mostistea si se varsa in Dunare, in dreptul ostrovuluI Albina. Intinderea totalA a aceste/ plasl e de 93967 hect., din carI statul si proprietaril ari 60310 hect. si locuitoriI, 24657 hectare.

Din numarul total de hect. ce apartin statuluT si proprietarilor, se cultiva 34304 hect. Din numarul total de hect. ce apartin locuitorilor, se cul-

tiva de acestia 21000 hect. Olteni, rno je, In ¡ud. Teleorman,

(1178 hect. sterpe, 1837 hect.

pl. TirguluI, cu o intindere de

izlaz, 642 hect. vie). Populatia plaseI este de 35012 suflete, din carT 5543 contribuabill, locuind in 6219 case si ao

zoo hect.

Olteni - Cáltuna (Olteni), sat, facind parte din com. rur. Domnesti-CAltuna, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la S. de Domnesti-d.-j., pe malul sting al rtuluI CiorogIrla.

Se intinde pe o suprafata de 457 hect. (impreuna cu Domnesti-Çaltuna), cu o populatie de 179 locuitorT.

D-I D. Frangulea, proprietar,

bordeie.

9309 locuitorI se ocupA cu plugaria, 168 sunt circiumarI, 117 industrial, 618 ati diferite profesiunI. CasatoritT 7912, fruntasi 2989, mijlocasI 3802, cu miinile 3421; improprietAritI 4645 si nelmpro-

prietariti S567. Are 29 bisericl, deservite de

www.dacoromanica.ro

cuentate de 719 elevl i 124 cu aburl si 4 podurI statatoare. Vite sunt : 8394 cal i lepe, 99 armAsarT, 6384 bol, 4225 yac!, 2285 viteI, 255 taurl, 511 bivolf, 824 bivolite, 1775 caprei 46000 of i 8646 porcT.

Comerciul se face de 9 hangil i i6o cfrciumarr.

Locuitorif posea : 4094 plugurl : 2350 CU bol, 1744 cu cal; 4519 care si carute : 2612 Cu

bol si 1907 cu cal. Pe teritoriul plaseI sunt 21 baltr si 21 helestaie. Pamintul säü, ca si al celorl'alte plasT, e fertil si primitor de orr-ce fel de cereale. Locurr de pasune sunt in intindere de

peste I0000 hect. si del o fineatl burla i abundentl. Viile sale, mal ales cele de

la N. laculuI Greaca, dan un vin muIt cautat. Locuitorir prin aceste locurI, pe Ruga cultura pamintuluI i pescuitul, se ocupa mult si cu cultura vieI. Pe Miga Dunare, pamintul e argilos i foarte bun pentru facerea caramizeT si a diferitelor vase.

Resedinta plaseI e in comuna Oltenita - Urbana. Plasa e compusa din Oltenita si 34 catune, carT formeazd 17 com, rur., anume : Cascioarele, Chirnogi, Chiseletul, Crivetile, Curcani, Frasinetul, Greaca, Hotarele, Izvoarele, Mitreni-ClAtesti, Manas-

tirea, Oltenita-Rurala, Prundul, Radovanul, Spantovul, Tariceni si Ulmeni. Calea juc1eteana Bucurest1.01-

tenita inlesneste transportul in aceasta plasa.; asemenea i drumurile naturale isoselele vecinale-comunale, care leaga comunele intre ele.

CrLTENITA

Oltenita, com. urb., jud. Ilfov, pl. Oltenita, la 63 kIl, de Bucuresti, situatä la gura riuluI Arges, aproape de Dunare, in fata orasuluI bulgaresc Turtucaia, care domina malul rominesc. S'a fondat la 1853 pe mosia principeld Al. Ghica.

Are forma unuI patru-later drept-unghiular cu 12 strade In Iting §i 4 In curmezi§. Pentru apararea in contra riuld Arge§ul,

ora§ul e inconjurat de diguri din spre partea de afara N. De la locul numit Sub-Vi!,

OLTENITANECHIE

565

intretiaut de judet; un oficiii telegrafo-postal, al carul venit pe

un pod stgtator peste Atar Ar-

macie ; o fabrica de apa gazoasa §i douä. otelurI.

No. 12, la portul Oltenita, jud.

gepl. anul finanaiar 1896-97 a fost de le! 27854, banI 15; o far- ()llenita, picket pe Dunare, cu Ilfov.

Aci se face un mare tirg, numit tirgul Mosilor, ()data ca cel din Bucurqti la care se vind vite, diferite obiecte i bauturI

Oltenita-Rurala. Vez! Oltenita-

spirtoase.

Oltenita-Vechie (Oltenita-Rurara), com. rur., pl. Oltenita, jud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti, pe tarmul sting al

Este rqedinta subprefectureI pläsel Oltenita, a judecatorid de ocol si a mediculuI

Vechie, jud.

Oltenita se numea sub RomanI Constantiola. Aci a fost

riuld Arges, la 63 kil. de Bucu-

episcopie a Dacief, cea sub numirea de Dafnes. Orasul

nita-Urbana prin calea judeteata Bucuresti-Oltenita §i Cu com.

Ulmeni, spre N.-E., prin o so-

top anii acest riti 41 abate matca.

Oltenita s'a inaltat pe ruinele vecheI cetatI Constanta, ziditä de imparatul Constantin - celMare, la confluenta Arge§uld

Are o populatie de 4727 suflete, carT locuesc in 754 case.

cu Dunarea. P'aci treceati Domnir Romid

Dintre locuitorT, 125 sunt plu-

spre a se introna la Bucuresti, cind se intorceafi de la Con-

s'a tot mutat spre E. din cauza riuld Arge§ul, care, mar in fiecare an, if m'inca pámintul §i ameninta a o inunda. Are o populatie de 1804 su-

este un prival (Valea-Seaca), care

trece prin oras si merge pana In Dual-e. Locuitorif cred p'aci a fost vechia albie a Arge§uld i credinta lor poate ca intemeiata, pentru ca mal in

gari, 73 circiumati, 83 industriasI si 1298 ati diferite profesiunI.-

CasatoritI 1118, fruntasI 250, mijloca§I 485, Cu mäinile 944, improprietariff 208 i neimproprietaritr 1471. Vite sunt : 1329 ca! si Tepe,

133 boI, 267 yací, fo viteI, 63 pord si 2725 o!. Suprafata com., cu locurile ce-I apartin, este de 550 hect.,

stantinopole.

La anul 1855, Rusa furä la Oltenita bätutI de TurcI i raingropat la bimäsitele lor ser.ica din centrul orasuluf. In timpul rezbeluld din 1877,

re§ti. Sta in legatura cu Olte-

sea vecinala. Aceasta comuna, inainte vre-

mei era situad. mal spre V.,

.

flete, din carl 398 contribuabilY, locuind in 316 case si 8 bordeie ; bisericä., cu hramul Sf. Nicolae,

deservita de 2 preotY si 2 dintAretI ; o

coala mixta, frecuen-

divizia a IV-a, comandata de

tata de 27 copiI ; I moara cu

d-I General Manu, a ocupat digul ce se afla 'filtre Oltenita §i

abrir!; i maOna de treerat cu abur!.

Dunare si a a§ezat vedete la

Suprafata totala a comuner

ora§uld si 450 izlaz, proprietatea orasenilor.

dreapta spre malul Arge§uluI in stinga spre satele : Ulmeni, Tatina i Spantovul, spre a observa miscarile Turcilor.

este de 3837 hect., din carl 3000 hect. sunt ale proprietarilor, d-nele Alexandrina i Pulheria

Locuitorif posea.: 240 plugua : 15 Cu bol 0. 225 cu cal.

Oltenita este legata cu Bucureti si malul Dunarif prin

Pentru transport ají 349 care si carute : io CU bol, 339 CU

§osele bune §i bine intretinute. Acest ora tste singurul port

cal.

al judetuld Ilfov la Dunare face un mare comert cu grine. Biroul vamal de aci s'a infiintat la i Ianuarie 186o. In a-

din cad loo hect. sunt vatra

Are 2 bisericI, Cu hramul Sf. i Cuvioasa Paraschiva,

Nicolae

deservite de 5 preotI i 5 dintaretI ; doua coale primare de bletf, frecuentate de 208 elevI; coalä de fete, un spital cu 18 paturI, numit Regina Elisabeta,

nul 1896-97 a produs statuluI un venit de 31830 le!, 70 banI.

In tre Oltenita i Chirnogi este

www.dacoromanica.ro

Raspony si d. T. Urlateanu, lar 837 hect. ale locuitorilor. Proprietarif cultiva 2000 hect.

(660 sterpe, 250 izlaz, 50 cultura vid si 40 padure). Locuitoril cultiva 653 hect. (176 izlaz, 8 vie). Budgetul comund e la veniturI de 8526 lel, iar la cheltuelY,

de 8070 le!. Dintre locuitorI, 385 sunt plugarI, I I industrias!, 34 at1 diferite profesiunI.

Locuitorii posea: 196 plugurl : 69 cu boT, 127 Cu cal; 188 care si carute : 61 Cu bol, 127 cu cal. Comerciul se face de 12 circiumarI.

muna rur. Ciortesti, pl. Mijlo-

cul, jud. Vilcea. Are o populatie de 447 locuitort. Este pe valea Oltetul. Are o biserica, fondata la anul 1814 si reparata la anul 1854.

Vite sunt : 682 caT si Tepe, 3 armasarT, 283 boT, 269 vacT, 134

vitel, 16 taurt, x5 bivolT, 22 bivolite,

zo

capre, 520 porcI,

22.0 oI. ImproprietaritT sunt 166 locuitorT, si neimproprietaritt mal

sunt 276.

Oltetul, deal, la E. comuneT Stirbesti, pl. 01tetu1-d.-1., judetul Vilcea.

Oltetul, deal, la V. com. Greci, pl. Oltetul-d.-s., judetul Vilcea. Virful saa formeaza limita filtre

aceasta comuna si comunele Oltenicioara, pichet pe Dunare, cu No. 14, la N. de insula Ca-

Corsorul si Alimpesti, din judetul Gorj.

rul-Colargi, jud. Ilfov.

Oltetani, cdtun, al com. tirbei, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe tarmul sting al OltetuluT, spre E. de satul tirbei, unde terenul are aproape 230 m. d'asupra niveluluT MariI.

Are o populatie de 300 loc..

gul Bals. Se margin este la N. cu jud. Vilcea ; la V., cu jud. Dolj, la S. cu

pl. Ocolul, si la V., cu pl. 01. tul-d.-s., cu care acum s'a unit. Era formata din 22 COM., si avea pana la 25000 locuitorT. Aceasta pl. s'a contopit cu pl. Oltul-d.-s.,

adevarat sant, sapat in calcar, larg la fund de 3 m. si adinc de so m., aviad peretif aproape De la Manastirea Polovraci in jos, valea OltetuluT incepe a se largi si atinge i kil. aproape de confluenta riuluT Tiriia, la com. Coltesti, de unde continua a se lati necontenit pana la Bals,

la S. In jud. Gorj, malul salí drept este format de muntiT Piscul-BoeruluT, linga Curma-

tura, StAnisoara, Zanoaga, Cra-

lul sting, de Negovanul, Cujba,

Beloaia, Plesa, precum si de dealurile Runcul, Ograda si Porcul. IntrA in com. Sirbesti, trece

prin Alimpesti si Corsorul, intrind, in dreptul satuluT Mateesti,

In jud. Vilcea. In judetul Vilcea uda com. Aluna, Coltesti, Sinesti, Gradistea, Tina, Plesoiul, Pirieni-des., Pirieni-d.-mj.

si Pirieni-d.-j., ntreni, Ganesti, Locusteni, Cirlogani, Benesti, 0tetelisul, Balcestir Folesti, etc.,

tea cea mal ridicata d'asupra

losul, uda com. Balsul si se varsa

niveluluT Marif din tot teritoriul

jud. Romanati, cact, in pl. 01-

In Olt, filtre Falcoiul si Cloro-mi (Romanati), in fata satuluT

tul-d.-s., Valea-OltuluT lacea ca

Gigirtul-Viisoara (jud. Olt), dup5.

sesul sa ocupe o portiune con-

ce a parcurs aproape 150 kil. In curgerea sa. Largimea medie a OltetuluI este de 30 m., adincimea, de 0.70 m., iar iu-

Oltetul, sat, facind parte din co-

considerabile crapaturT ; este un

principalT dupa dreapta aT 01tulut. Izvoreste dintre muntele Curmatura-Oltetulur si Negovanul, jud. Gorj, curgind de la N.

subprefectura in Bals. Era par-

siderabila.

din jos de confluenta CerneI, bar de aci la vale numal nisip. Tarmurile ati o inaltime care variazä de la 1.50 m. la 5 m. De la origina si pana la M5.nastirea Polavraci, valea Oltetulur este strimpta si foarte a-, d'inca ; prezintà aspectul unet

verticalt.

si apoT intra in judetul Romanati pe la com. Lalosul. Intra in jud. Romanati, la com. La-

spre a forma una singura cu

teala curentuluT, de 1.80 m. pe secunda in timpul apelor miel ; aceasta iuteala creste considerabil cind Oltetul vine mare. Fundul lut contine pietris, pana

Oltetul, riii, unul din afluentiT

iul-lut-Giovau si Baba-de-Fter; ma-

Oltetul, plasd desfiintata, care ocupa partea de N.-V. a jud. Romanati si care 4! luase numele de la riul Oltetul, ce o strabate d'alungul, de la N. spre S. Avea de resedinta tir-

OLTETUL

666

OLTENICIOARA

www.dacoromanica.ro

unde are maximul sati de largime de 6 kil. Valea Olretulur este &pulata, productiva si viabila. In aceasta vale, se afla doua sosele : una comunala, care urmeaza tarrnul drept al OltetuluT, incepind de la Falcoiul (linga Olt) si pana aproape de confluenta CerneT ; a doua, judeteana, care porneste aproape de satul Vladuleni (liti-

ga soseaua nationala CaracalPiatra) si merge pe tarmul sting, pana la confluenta CerneT, iar de ad i in sus trece Oltetul.

Afana de aceste cal' de comunicatie, ce urmeaza lungul trae! OltetuluT, mal sunt si altele care o strabat numaT; acestea sunt : soseaua nationala Slatina-Craiova, ce trece prin Bals ; linia ferata SI atin a- Craiova,

ce trece de asemenea prin Bals, si soseaua nationall Piatra-Caracal, ce strabate valea aproape de Fálcoiul.

Peste riul Oltetul sunt 9 podurT, din cari 8 de lemn : i-iul

OLTETUL-DE-JOS

OLTETUL-DE-JOS

567

la Polovraci, in jud. Gorj ; al

fier, i .ma§ina. de seeerat

din com. Voicqti §i catunele :

2-lea, la Falcolul, lung de 65 na.; al 3-lea 4-lea, la Ba4, din care

cosit, 6 de treerat cu aburT, de treerat cu manej, 27 de vinturat, 8 de batut porumbul cu manivela, i i grape de fier, 27 moproitoare, 3 trioare sail ma§irif de ales saminta; 35 morT cu apa §i una cu abur.

Dobreasca, Voicqti-din-Deal §i avind 358 familiT, saa 1313 suflete, tu 4 bisericl, i preot paroh, i preot ajutor, 6 cintaretT. Parohia Petculeti-§tefáne§ti, cu bis enea catedrall A dormi-

Viea se cultiva pe o intindere de 1049 hect., 50 arir. Are 109 bisericT, afara de 3 biserici din com. Draga§ani.

rea MaiceT DomnuluT, compUsa din comunele : Voice01 i§te-

Sf. Sinod a impartit pla.§ile

paroh, i preot ajutor §i 5 cin-

unul de piatra, al drumuluf de fler, lung de 60 m., lar cel-l'alt, al §oseleT nationale, lung de 64

in.; al 5-lea, intre Dobriceni Lalo§ul, apartinind §osekT comunale ; al 6-lea, la OteteN, putin

maT sus de confluenta Cerne, lung de 38. m,; al 7-lea, la BAneti ; al 8-lea, la Zatreni i al 9-lea, la Strachine§ti. AfluentiT OltetuluT din stinga sunt : Maneasa, Cema in jud. Vil-

i in jud. Roraanati, Burluiul (Bechetul); pe dreapta, in jud. Romanati, primWe aluiul cea,

Geamartaluiul.

Oltetul-de-Jos, p/asd, in jud. Vilcea, unja administrativ cu pl. Oltul, situata pe ambele malurT ale riuluT Oltul, la S. judetuluT. Se compune din 25 comune rurale: Babeni, Bälce$ti,

Oltetul-d.-j.-Oltul in 28 parohiT rurale, la carT dupa regulamentul Sf. Sinod urmeaza sa fie

28 preotT parohI, 29 preoti ajutoare, 134 cintaretf, in plus 20 preotT.

In aceste parohiT, sunt 13223 familil cu 36931 suflete. Parohiile fixate de SE Sinod inca dela 1888 sunt urmatoarele: Parohia Adormirea Maicei DomnuluT, in ora§ul Draga§ani, avind 830 familiT, saa 3146 su-

BatA§ani, Benqti, arlogani, Dicule$ti, Faurqti, Fratila, Ganqti, Ghioroiul, GorunWi, LaLacusteni, Maciuca, Margineni, Otetelipl, PIetroasa, Poenari, Prejoiul, Rusane§ti, serbane§ti, Stirbqti, Tetoiul, Vasilati i Zatreni.

flete, cu 3 bisericT, i preot paroh, 2 preotI ajutoare, i diacon,

Are, impreund cu plasa 01-

roh, I preot ajutor, 2 cintaretl.

tul, 52000 locuitorT.

Se marginqte la N. cu pl. S. cu judetul

Oltetul-d.-s., la

Romanati, la V. cu jud. Dolj, §i la E. cu pl. Oltul.

6 cintaretT, 3 paracliserl, in plus

fanqti, avind 449 familii, saa 1880 suflete, 3 bisericT, r preot taretT.

Parohia Lunge0i, cu biserica catedrall SI. Nicolae, compusa din comunele : Stane0i i Fumureni, avind 674 familiT, sati 2188 suflete, 4 bisericT, i preoi paroh, 2 ajutoare §i 7 cintaretT. Parohia cu bi-

serica catedrala SE Dumitru, compusä din com.

upni-d.-s.

§u§ani-d.-j., avind 662 familiT, saa 1991 suflete, 3 bisericT,

preot paroh, 2 preotT ajutoare §i 6 cintaretT. Parohia U§urei, cu biserica catedrala. Sf. VoevozT, compusa

un preot: Parohia Calina, cu biserica catredala Sf. Teodor Tiron, a-

din catunul Sirbi, avind 309 fasaa 1167 suflete, o bise-

vind 351 familiT, sati 1541 SUflete, cu 2 bisericT, i preot pa-

retT.

Parohia Prundeni, cu biserica catredall Sf. Nicolae, compusa

rica, i preot paroh i 2 cinta-

Parohia Madulari cu biserica catedrala SE Nicolae, compusa din catunul Mamul, are 410 familiT, sati 1562 suflete, 2 bise-

din comuna Zavideni, avind 459 familiT, saa 1900 suflete, Cu 4

riel, i preot paroh §i 2 cinta.-

i preot paroh, i preot

Parohia Capul-Dealultd, com-

bisericT,

retT.

ajutor, 5 cintaretl.

pusa din comunele : Sute0

§ilor unite e in Draga§ani. Forma acesteT plag e a unuT exagon neregulat. Comune mal populate are: BAlce§ti, Faurwi, Ghioroiul, Lalosul, Pfetroasa §tirbe§ti i mal putin populata :

Parohia Aure§ti-Orle§ti, cu biserica catedrala. SE Nicolae, compusa din comunele: Auresti, Orle§ti §i. Fi§calia i cat Au. rqti, Valea-de-Casa i Scaio0, avind 759 familiT, saa 2826 su-

Mitrofani i catunele: Borne§ti, Sute§ti, Mazilul i Vedea, avind

Bene§ti.

flete, 5 bisericT, r preot paroh,

Parohia Amara§ti, cu biserica catedrala Sf. Nicolae, compusa din catunele : Palanga, Padina, Jarostea, Verdea -de - Amarasti,

Re$edinta sub-prefectureT pla-

Are J6 coale rurale mixte, frecueutate de 359 copra.

Locuitoril posea: 144 plugurT de lemn, 1668 plugurT de

preotT ajutoare, 8 cintaretl, in plus 3 preotT.

Parohia Zlatarei, cu biserica catedrala SI. Nicolae, compusa

www.dacoromanica.ro

691 fainilil, saa 2575 suflete, 7 bisericT, i preot paroh, 2 preotT ajutoare §i 9 cintaretT, in plus 2 preotT.

com. Nemoiul §1 catunul Verdea-

OLTETUt-DE-SUS

de-Neraoiul, avind 751 san 2886 suflete, 7 bisericT, I prdot paroh, 2 preoti ajutoare, 8 cintAretT, in plus 3 preotT.

Parohia Izvorul, cu biserica catedrall Sf. Ion BotezAtorul, compusA din cAtunul Mrenesti, Creteni, MAgureni i Pretroasa, avind 588 familiT, sati 2003 Siflete, 6 bisericT, i pre'ot paroh, 2 preotT ajutoare, 8 cintAretT,

in plus z preot. Parohia Gusoeni, cu biserica catedrald S-tiT VoevozT, compusA din cdtunele: SpArieni, Butari i Episcopia, avind 304 familiT, sati 935 suflete, 3 biseriel, ï preot paroh, 4 cintAretr,

OLTETUL-DE-SUS

568

avinct 392 familir, sala rol 2 su-

biserica eztedral1 Sf: Nicolae,

flete, -2 bisexicr, i preot paroh,

sati 1077 suflete, 3 bisericl, ï preot paroh, 3 cititaretl.

preot ajutor, 4 tintAretl. Parthia Lalosui-Ganta, cu biserica catedrall Sf. Paraschiva, compusä din cAtuneIe : Ganta, Latosa!, tirbeiul i MAtcuseul, avind 539 familif, sati r846 su-

flete, 4 bisericT, z preot para, 2 preotT ajatoare, 7 cintAretT. ParOhla Gorunesti, cu biserica catedrall Sf. VoevozT, avind 281 familil, sart 970 suflete, 4 biseriel, I preot paroh si 2 cintlretT.

Parohia FrAtila, cu biserica catedral& Sf. Dumitru, compasa din com. Prejoiul, b.vind 304 fa-

In plus r preot.

1135 suflete, 2 bisez preot paroh, 3 cintAreti,

Oltetul-de-Sus, piusa, in jud. Vilcea. Se compune din si com. rur.: BAe$1, Brosteni, Ciortesti, Coltqti, CopAceni, CrApl turne, Dejoiul, Dozesti, DrAganul, Grad.istea, Nenciu-

Nisipi, Obislavul, PirileniPiriusani, Plesoiul, Rosille, Rominesti, S Ascioara, Sinesti, Tereuj a, Tina, Ulmetul, VAleni i Veaca.

Are o populatie de 22018 locuitorT.

Se mArgineste: la N., cu plaiul

Horezul, de care se desparte

Parohia MAciuca, cu biserica catedral A Sf. Nicolae, compusA

ricT,

in plus I preot.

printr'o linie, trasä dintre jade-

din com. avoeni si cAt. SpA-

Parohia Poenari-Ghioroiul, cu biserica catedrall. S-tiT VoevozT, aviad 530 familif, saii 1818 suflete, 3 bisericT, I preot paroh,

tele Gorj si Dolj, trecind pe la S. de comunele : Alunul, Berbqti, BAlteni i Ursi ; la S., Cu plasa °he' tul-d.-j., de care se desparte

rieni, avind 740 familif, sati 2314 suflete, 6 bisericT, z preot pa-

roh, 2 preotr ajutoare, 6 chitAretT.

Parohia RusAnesti-Afinata, cu

biserica catedral& Sf. Nicolae, compasa din cAtunele: Rusanesti, Afinata i Omoricea, avind 323 familil, saü 1069 locuitorT, 3 bisericT, z preot paz-oh si 4 cintáreff. Parohia MArgineni, cu biserica catedralá Sf. Gheorghe, compusA din com. BAtAsani, avind 460 familiT, saa 1461 suflete, 4 biseria', I preot paroh, z preot

preot ajutor, 5 cintáretf. Parohia tirbesti-BAlcesti, cu biserica catedral& Sf. VoevozT,

compusl din comande BAlcesti si O tetelisul, aviad 679 familiT, saii 2696 suflete, 7 bisericT, i preot paroh, 2

printeo linie dreaptl, dusA dela E. judetuluT Dolj, pe lfngä comunele CiortWi i$erbAnesti, la MAciuca ; la E. cu plAsile Ocolul-OtAsAul, al/1'nd hotar des-

pArtitor intru cit-va albia riurilor Cerna i Cernisoara ; la V. cu

jud. Gorj.

ajutor si 4 cintAreti. Parohia Pretroasa, cu biserica catedralA Sf. Paraschiva, avind

preoll ajutoaret 6 cintAretr, in plus I preot. Parohia Benesti, cu biserica catedralA Sf. Treime, compus1 din comunele Benesti, Locusteni i GAne§ti, avind 474 familif, sati 1812 suflete, 6 bisericT,

i preot paroh, zlareot ajutor, 5 cintaretT, in plus 2

ganul i Rosiile si tuaI putin po-

434 familiT, sati 1306 suflete, 3 bi-

preotT.

pulate : CopAceni, Piriieni-d.-mij., Pirlieni-

i preot paroh, z preot ajutor i 4 cintAretT. Parohia BAbeni-Diculesti, cu biserica catedrall Adormirea

Parohia ZAtreni, cu biserica catedral& Sf. Ion BotezAtorul, avind 322 familiT, sati 1062 suflete, 2 bisericT, z preot paroh, preot ajutor, 3 cintAretT. Parohia erbAnesti - Tetoiul, avind 415 familiT, saa 1380 su-

d.-j., Tina, Zgubea i Plesoiul. Are IO $coale rurale mixte, frecuentate de 102 çopii. Locuitorii posea : 34 plugurT de lemn, 819 plugurT de fier, masinä de treerat Cu aburT,

flete, 4 biserid, i preot paroh,

vinturat, 2 trioare san masinT

preot ajutor, 4 cIntAretT. Parohia arlogani-Vasilati, cu

de ales sIminta, moarA cu aburT, i Cu vite si 26 Cu apl.

sericT,

MaiceT DomnuluT, aviad 290 familiT, satí 1206 suflete, 5 bisericT,

i preot paroh, 3 cintAretT,

In plus I preot. Parohia Fluresti, cu biserica catedrall Sf. Ion BotezAtorul,

www.dacoromanica.ro

Resedinta sub-prefecturei este In comuna Pirieni-de-Mijloc.

Forma pasei e aceea a unid pentagon mixtilin. Comune mal

populate in aceastä plasI sunt: Brosteni, Coltesti, Dozesti, DrA-

de treerat Cu manej, 9 ae

OLTETUL-OLTUL-DE-SUS

569

OLTETUL-OLTUL-DE-SUS

Vie se cultivä pe o intindere de 847 hect. 50 arii. Sunt 68 biserici. Sf. Sinod a impartit plasa 01tul-d.-s. in 14 parohii, la carl, dupl regulamentul Sf. Sinod, urmeaza sa fie 14 preoti parohi, 14 preotT ajutori, 72 cintlreti,

Parohia Piriu$ani, cu biserica catedrala Sf. Nicolae, compusa

in plus 5 preoti. In aceste parohli rurale sunt

compusa din comunele : Zgubea, Tereuja, Obislavul, avind 349 fa-

Oltetul-Oltul-de-Sus, p/asit, in partea de N. a jud. Romana%

5975 familii, saa 21722 suflete. Parohiile fixate de Sf. Sinod sunt urmatoarele : Parohia Romine$ti-Ro$iile, c biserica eatedrala Intrarea - InBiserica, compusä din catunele :

sati 1380 suflete, 5 bise-

numita ast-fel, pentru ca e formata din pla$ile de mal inainte

Romine$ti, Ro$iile, Ple$e$ti, Ra-

din comunele Piriusani i BOe$ti,

avind 320 familiI saa 1157 suflete, 3 biserici, i preot paroh $i 3 dinar-e% Parohia Zgubea-Tereuja, cu biserica catedrall Sf. Dumitru,

preot paroh, i preot ajutor $i 5 chitare% Parohia Sine$ti-Slave$ti, cu bi-

serica catedralA Sf. Ion Botezatorul, compusa din ambele comune, avind 504 familii, saa 1680

tare% Parohia Crapaturile, cu biserica catedrala Sf. Nicolae, avind 435 familii, saa 1458 suflete, 3

suflete, 6 biserici, i preot paroh, 2 ajutorI i 6 cintareti. Parohia Colte$ti, cu biserica catedrala Cuvioasa Paraschiva, avind 314 familii, saa 1251 suflete, 3 biserici, i preot paroh 2 chitare% Parohia Doze$ti, cu biserica catedrall Adormirea, compusä

biserici, i preot paroh, i preot ajutor, 5 eintareti, in plus I

din catunele Tarta.$e$ti, Catelul, Cud 1 com. Doze$ti, avind 676

täte$ti, Pasarei, Lupue$ti, Hera$ti, Hotäroaia, Osaceni $i Perte$ti, avInd 689 fama', saa 2313 suflete, 6 biseriel, i preot pa-

roh, 2 preotI ajutoare, 8 eln-

preot. Parohia Budele-Salcioarele, cu

biserica catedrall Sf. Nicolae, compusa din ambele comune $'1

familii, saa 2492 suflete, 9 biserici, i preot paroh, 3 preoti ajutoare i 9 chitare% Parohia Bec$ani-Mijlocul, cu

parte din comuna Nenciule$ti, avind 250 familif, sati 944 suflete, 4 bisericl, i preot paroh, 3 chitare% Parohia Ciorte$ti-Veleni, cu biserica catedrall Sf. VoevozI, compusa din ambele comune, avind 361 familii, saa 1493 suflete, 4 biserici, I preot paroh,

biserica catedral. Sf. Voevoif, compusä din com. Nisipi i catunde Becsani, Mijlocul, Seciul com. Dejoiul, avind 360 famili!, saa 1392 suflete, 4 biseriel', i preot paroh, 2 preop' ajutoare i 6 chitare%

preot ajutor, 4 chitare% in plus I preot.

familii, saa io60 suflete, 2 biserici, i preot paroh i 2 ein-

Parohia Pirieni-d.-j.-Tina, cu biserica catedrala Sf. Nicolae,

täreti. Parohia Bro$teni, cu biserica

compusa din comunele : Pirienid.-j., Pirieni-d,-mij., Pirieni - d.s., Pleqoiul, Veaca, Tina $i Grd-

di$tea, avind 703 fallan% sal:1 1588 suflete, 9 biserici, I preot paroh, 2 preoti ajutoare, 8 chi-

catedrall Sf. Nicolae, compusa din com. Bro$teni i catunele : erbane$ti, Vetelul, Gitejei $i Poche$ti, avind 360 familii, san 1236 suflete, 4 bisericl, i preot paroh, i preot ajutor $1 6 chi-

tare% in plus I preot.

tare%

Parohia Draganul, cu biserica catedrall Sf. Nicolae, avind 322

www.dacoromanica.ro

Parohia Copaceni, cu biserica catedrall Buna-Vestire, compusa din comunele : Copaceni, Ulmetul $1 Balteni, avind 322 familii,

saa 1178 suflete, 6 biserici, preot paroh, i preot ajutor 5 cintaretl.

Oltetul separate.

odinioara

Din jud. Romana% care are forma unui paralelogram $i e impartit in trei pläT, prin doua. linif paralele cu Dunarea, aceasta plasa ocupa portiunea de N. Ea coprinde mar toata regiunea colinelor din Romana% Spre

E.; se intinde intre Olt $i linia ferata Corabia-R.-Vilcea, intinsa

fertila vale a °hule, care, de la gura Oltetului, se pierde In regiunea $esuluI. E coprinsA tntre 41°3 5

42°5

long. orient. $i intre 44°15 $i 44035 grade de latit. boreall. Forma el', facind abstractie de cotituri, este a unid romb, prin urmare cu toate laturile paralele egale. Hotarul de E., cursul °huid, e paralel cu hotarul din spre Dolj, lar laturea de S., de Ja cat. Buzducul la gura Olte-

tului, paralela cu unja de N., de la Geamartaluiul $i pana.' la en. Runcul linga Oltul.

Se invecine$te la E. cu jud. Oltul, de care se desparte prin cursul Oltului; la S., cu pl. Oco-

lul din jud. Romanati, de care se desparte prin cursul de jos al Oltetului i printr'o linie determinata de imparthea administrativa a comunelor, care linie trece pe la S. de satele Rosieni, Loloe$ti $i Buzducul ; la

V., cu jud. Dolj, de care se desparte printr`o linie imaginara,

ce trece pe la V. de salde Gol-

finul, Robanesti, Ungureni, pana

rite cu padurr si lin inclinate,

¡tilde apa Geamartaluiul infra in Romanati; la N., cu jud. Vilcea, de care o desparte o linie

altele excarpate, alte/e formeaza puncte militare strategice, d. ex.: Dealul-BalsuluT si al.Saruluf.

conventionala care trece pe litiga

Cursurile de mal care braz-

Dobriceni si Strejesti. Aceasta plasa e cea maT mica in intindere, din cele 3 ale jud. Romanati. Are 75379 hect. (150000 pog.), din 333660 hect.

deazä aceastä regiune aü directia generala de la N. la S.-E. si

cit are judetul intreg. Se intinde in lat de la N. spre S., pe o distanta de 39 kil, de la

hotar judetuluT, Maimul, Beica, Cornesul i Dranovatul unite,

satul Runcul, pana la podul de peste Oltetul, al soseleT R.-VaduluT - Corabia ;

in lung, pe o

distanta, de la E. la V., de 33 kil., de la podul peste Olt al

OLTETUL-OLTUL-DE SUS

570

OLTETUL-OLTUL-DE-SUS

sunt urmatoarele, incepind de

la E. spre V.: Oltul, AA mare, servind de Burluiul (Bechetul), afluent pe stinga al Oltetului, Oltetul, mare care poate fi navigabil e utilizat la transportul lemnariilor, important mal ales pen-

tru ca are o vale productiva,

pseler Slatina-Craiova, pana in

populata i viabila ; Caluiul, care

Valea-Tesluietulur.

Irece prin o vale strimptata de

Fiind in regiunea dealurilor, inclinarea terenuluf e mar mare ca in cele alte 2 plasi, adica e de i m. o6; caer Caracalul (138 in. altitudine d'asupra niveluluT Mara') e departe de R.-Vilcea (264 m.) de 119 kil. Aci avem

!liste dealurT pAduroase ; Fratia,

(1985 loc.), Enosesti, Ganeas'a, Gavanesti, Greci, Golfinul, Grop-

sani (1583 loc.), Leotesti, Margaritesti, Morunglavul, Oboga, Osica-d.-s. (2351 loc.), Pirscoveni, Piatra (1500 loc.), Popinzalesti, Racovita, Robanesti, Rosieni, Rusanesti-d.-s., Slatioara, Sopirlita, Stirbei (2448 loc.), Strejesti-d.-j., Strejesti-d.-s., Ungureni, Virtina i Vulpeni (1645 loc.).

Resedintasub.prefectureT este

In tirgusorul Bals.

Are o populatie de 54961 suflete, carT locuesc in 11926 case si 1040 bordee ; 94 biseriel, deservite de 82 preotT, cintaretT si 27 paracliserT ; 25 scoale, din cari 2 de baetr,

care, Imita cu Geamartaluiul se

2 de fete si 21 mixte, conduse de 33 invatatorl i frecuentate

varsa pe dreapta in Oltetul, in fine Tesluiul si Sesluietul,

de 1333 copiT ; 33 hanurY; 172 circiumr; 6 stabilimente comer-

spre limita Doljulur. Sistemul pliocen, cu argilurT de diferite colorT, marge, sipurr fine si grosolane, pie-

ciale ; 243 cazan e de facut rachiti ;

i gresir, formeazá mar toate colinele si dealurile acesteT plasT, si se prelungeste spre S. de Bals pana la Vilsoara, pe valea TesluiuluT si mal jos de Margaritesti, pe valea Oltetului. Intre Oltetul si Olt, pliocenul constitue un promontor, care e

trib. din Caracal ; un spital cu 10 paturT, un medic, un subchirurg si 4 infirmierI ; un biuroti telegrafo-postal, (afara de acel al cailor ferate).

format de Dealul-SaruluT. Tere-

soluluT, are : 60562 hect. arabile,

geni 113 m. 8o si la Colibasul 132 m. 76.

nurile cuaternare se continua din Vilcea pe valea OltuluT si

7782 hect. izlaz, 5113 hect. IIvezT de fin, 486 hect. livezT de

O multime de dealurT i vAT

formeaza coastele unor dealurl si chiar cimpil. Clima e dulce si placuta ; aerul sanatos, cacT pa.durT sunt

prunT, 344 hect. gradinarri, 2332

si altitudinile cele maT marT din

judet, d. ex.: dealul Strejesti, avind 246 ni. 56 de altitudine d'asupra nivelulul MdriT; dealul Dobriceni, 231 m. ; Dealul-Seci-

lor, 195 m. 60; Dealul-Sarului, 187

m. 76; Dealul-de-la-Stir-

bei, 246 m.; Dealul-MurgasuluT, 198 m. 95; Dealul-ChilieT, 187 m. 76. Albia OltuluT are la Mär-

formeaza partea accidentata a terenuluT.

Teritoriul plaseT se poate imparti in 3 regiuni : regiunea vael OltuluT; regiunea dealurilor, spre

E. de Oltetul si regiunea deluroasa, spre V. de Oltetul. Dealurile plgseT vin din regiunea muntoasa a judetelor de la N., iar cele de N.-V. sunt ramificatiutil ale culmeT Zanoa-

ga; unele din ele sunt acope-

trisurT

maI multe ca in cele-l'alte plasT. E formata din 47 comune rurale Arcesti, Baldovinesti, Bals (2021 loc.), BAzgarel, Baleasa, Bechetul, Bobicesti, Barza, Brin-

17 morT cu aburf si 19 pe apa.

Se mal gil in Bals : o judecatorie de ocol, pendinte de

Sunt 130 proprietarT marT si 11924 proprietari miel.

In ceca-ce priveste calitatea

hect. vil, 11027 hect. padurT si 540 hect. baltT si helestae, Vite sunt : 3264 cal, 15799 bol, 11294 vacT, 1646 taurl, 324 bivolT, I i asinT, 67437 oT, 1157

coveni, Branetul, Caluiul, am-

capre si 18067 porcI. Locuitoril, pe linga agricultura, lucreaza i olgria, rotaria, dogaria, cojocaria, cizmaria, ta-

peni, Cepari, Cioroiul, Cocorasti,

bacaria, etc. Productele se trans-

Colibasul, arlogani, Doba, Dobriceni, Dobrunul, Dranovatul

porta cu calea ferata, sal:1 se

www.dacoromanica.ro

duc la porturile Dunarene.

OLTINA

O LTINA

571

Comercial interior se face in bilciurile din Slatioara, Osicad.-s., Pirscoveni, Oboga, Strejesti-d.-s., etc. Calle de comunicatie sunt : calea feratd Slatina-Craiova ce trece prin Bals si care, la statiunea Piatra (Oh), se intretae cu unja feratil Corabia-Rimni-

Principalele dealurT, carT o brAzdeaza, sunt : Macuca], cu

Se compune din doua catune : Oltina, resedinta, in par-

ful Oltina (too m.) la N.; TunaOrinan $i Calburgina, cu vida Calburgina (126 m.) la N.-E.; Beilicul, la E.; Ciacal, cu virful Movila-Oltina (132 m.) prin interior; Cisla si Merchez (140

tea centrara a comuner, pe malul E. al laculuT Oltina, inchis si dominat la N.-E. si S. de

ner, la 4 kil. spre S.-V. de resedinta, pe malul de S., inalt

doua, Vladuleni, Piatra si Ar-

m.), la S. Aceste dealurT sunt acoperite Cu livezl, arborT izolatT, pasunr, cite-va semAnAturT i patine pa-

cesti.

durT. Pe dealul Cisla se

cul-Vilcea. Pe india sunt statiile Piatra si Bals, si

pe a

afla.

dealul Ciacal ; sat frmnos, bogat

si bine asezat. Cisla, in partea de S. a co mu-

pietros al !acular Oltina, inchis si dominat de dealul Cisla ; sat

curat si asezat tate() pozitie

padurea Ddan-Chioi.

placuta.

la Runcul, in directie paralela

Movilele sunt numeroase aú avut importanta odinioara, servind ca puncte de observare

hect., din care 145 hect. ocupate de vatra satelor ; restul

cu unja feratA. oseaua nationala Slatina-Cra-

si de orientare; principalele sunt: Oltina (132 m.) la centra; Iepu-

iova trece prin Bals, mar paralel Cu linia feratä cu acelasi

rasul (143 m.), Ghimpina (144 m.), Stanciul (137 m.), Cisla (138

nume.

m.), Iortmac (140 m.), la Sud.

Soseaua nationalA CorabiaRiul-VaduluT strabate, de la N. la S., plasa, de la cat. Vladuleni

Apor sunt soselele judetene : de la VlAduleni, pe malul sting al Oltetulur, prin Mirila, pana la extremitatea judetulur ; din Falcoiul, pe partea dreapta a Olte-

talar, tot pana la hotarul jadetalar. Mara de acestea, mar sunt numeroase drumurT vecinocomunale.

Oltina, com. rur., in pl. SilistraNouä, jud. Constanta. Situata in partea V. a jadetalar, la 94 kil. spre S.-E. de or5.selul Ostrovul, resedinta o colulur.

Se margineste la N. cu jud. Ialomita, de care se desparte prin fluviul Dunarea ; la S. Cu com. Caranlic, de care se desparte prin dealurile Cisla i Merchez ; la E., cu com. Beilicul ;

lar la V., cu comunele Lipnia si Satul-Noti, despartindu-se de amindoug prin lacul Oltina Relieful solulur e putin accidentat de culmea Oltina si de ramificatiunile el de E. In partea de V., solul e jos, bältos i mlastinos. 83617. Morolo Melonar

Dunarea o uda la N., de la ostrovul Pirlitul pana la ostro-

vul Talerul, pe o distanta de 6 kil.; are malurile joase i pe

la V. mlastinoase, si formeaza ostroavele urmAtoare : Strimbul (140 hect.), Puiul-Strimbulur (40

hect.), Teni-cel-Mic (70 hect.), cite trele acoperite cu pAdurr

de sAlcir; inteinsa se deschid treT girlite, prin care lacul 01-

Suprafata com. este de 5316 imparta futre stat, care posed5. 1991 hect. si locuitoril, carr stdpinesc 3180 hect.

Are o populatie de 324 familiT, san 1238 suflete, din carT 337 contribuabill.

Locuitorir posea : 160 plagar], 364 care si carate, I masinä de vinturat ; 6 morT de vint ; 3850 capete de vite, mar cu sea-

ma di; 66 stupT cu albine. Comercial, destul de activ, se face de 5 comerciantr, prin orasul Ostrovul sal:1 gara Cerna voda, si constä in importul colonialelor si manufacturelor

tina comunica. cu DunArea. Val sunt : Beilic-Ceair, la E.,

In exportul pesteluT, cereT, mie-

ce se deschide in lacul nul i Giuvegea, la S., deschizindu-se in balta Iortmac. Bala mar insemnatä.: Oltina, la V. (aproape 1000 hect, din

lor.

carl 600 hect. apartinind com.), formata de Dunare inteo revArsare anterioara i comunicind cu ea prin freí girlite, intre care pamintul e mlastinos ; contine mult peste ce se exploateaza in tara;

malurile sale sunt inalte si pe alocurea pietroase ; prelungirile

sale de S. si anume balta Ciamurlia, cu vadul Podul-Piel balta Iortmac apartin comuner Lipnita si sunt acoperite cu stuf.

doograjlo. Vol. Ir.

rer si a vitelor, cu produsele Are dota bisericr, una in catunal Oltina, cu hramul Sf. Gheorghe, si a doua in cal. Cisla, cu hramul SI. Nicolae, infiintate de locuitorT si deservite

de i preot, 2 dascalT si 2 pa racliserr.

Este o scoala in cAtunul Ol tina, frecuentata de 99 elevr. Budgetul 'comuner e la veni turr de 3484 ler la veniturT si la cheltuelr, de 3187 ler. Cal de comunicatie : un drum

mare, care vine de la Ostrov pe malul DunArer, si trece prin sat spre Cernavoda ; apor dru73

www.dacoromanica.ro

OLTIgA

OLT1IstA

6/2

murr comunale la Lipnita, Beilicul, Satul-Noti, etc.

Oltinar sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, catunul de resedinta al comuner *Oltina,

situat in partea N a plaseT si a comuneT, pe malul E. al lacu-

lid Oltina. Are o intindere de 3511 hectare, din care 106 hectare ocupate de vatra satuluT si o populatie de 299 familiT, sat' 1143 suflete, carT locuesc in 282 case.

Dealurile intre carT este coprins acest Tezer, sunt : la V. Dealul-de-la-Cetate, Dealul-dedincolo-de-Siliste, Dealul-Pietrel si Sirt-Iol-Bair ; la E.: dealurile de deasupra CisleT, Dealul-dela-Merchez, dealul Ciocal si dealul Macuc. Cele din V. IT fac ma-

lul inalt si ripos. In partea S., se gasesc niste mid insulete formate de stuf, une-orT putin rezistente, alteorT destul de rezistente spre a putea suporta greutatea omuluT

si a animalelor si cad ati parOltina, lac insemnat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nouli, pe teritoriul comunelor rurale Oltina,

ticularitatea de a calatori Meet, dupa suflarea vintuluT; prelungirea numita Ciamurlia si Iort-

Satul-Noti si Lipnita; situat in

mac, este formata flume din

partea de V. a judetulta si in cea de N. a pldseT. Partea de E. uda com. Oltina, cea de V.

acest fel de insulete. DimensiunT : lungimea de la N. la S., a laculuf numaT, este de 5 kil. ; dinpreuna cu Ciamurlia si fortmac, are aproape to kil.; largimea laculuit este

uda com. Satul-Noti, iar cea de S., com. Lipnita. Are o forma lunguiata, maT umflata spre E., unde malul IT este mar jos, termininduse spre S. cu o coada, numita balta Oamurba sag Iortmac. Directiunea

de 3112 kil.; a prelungird, t 'hs kil. ; adincimea este

luT in fluviti ; in cea E., cu /bete,

sunt asezate intre tufärisurT si padurT, ca Curt-Orman la V.,

tric de observatie de rangul

maT

coprinzind a 4-a parte din pl.

spre E., la N.-E., mal lung, avind 2200 m., mg putin adinc de 50 cm., deschizindu-se in

Silistra-Noul, (anume teritoriile comunelor Satul-Noa, Lipnita, Oltina, Para-Chioi, Ghiuvegea, Regep-Cuins, partea de E. a comuneT Gorvan (cat. Vel-Chioi) si cea de V. a comunei Caranlic

luT Macuc.

drumul judetean Ostrov-Cuzgun,

nant al dealuluT Macuc ; are 140

joaia-Mirleanul; un altul

Dunare, in fata ostrovulul Stritnbul, ling5. virful Oltina, al dealu-

Calle de comunicatie de pe linga lac sunt caile comunale ce unesc satele intre ele si

semanaturT si putin cu padurT. Prelungirea Ciamurlia si Iortmac

Mat de drumul comunal Pk-

m. lungime, adinc de 11/2 m.,

Ghiol-Ceair sail Almallcul; valea Derea-Ceair ; valea Ciali-Ceair ; la S., sunt doua piraie: DermenCeak, numit si Sati-Chioi-Ceair si Canara-Ceair, format din vaile Cuiugic-Culac si Buiuc-OrmanBair.

Oltina, virf de deal, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Oltina, situat In partea N. a plaseT si In cea N.-E. a com.; este virful culmi-

Duari-Chioi-Orman la E. si Buiuc-Orman la N. 'Satele asezate pe malurlle sale sunt : Oltina la E., SatulNot' la V., Cisla la S., Coslugea si Lipnita la S.-V., CuruOrman si Ghiuvegea la S.-E. Basinul sla este considerabi/,

In dreptul insuleT Pirlitul, de 200

trail, Sink-Bair, Orta-Burun, Echenli-Orman-Bair, la E. Valle saa pir. care se deschid in lac la V. sunt: valea Cosulgea, formata din Otte Iroftie, MiculOrinan, Gaia, Almalicula; valea

Malurile sale sunt acoperite, cu stuf, coprins intre Duflare si cele cloud scurgeri ale

unul, care se deschide la N.

Mezarlic-Bair, Ciatal-Orman, Dis-

4-8 111-

in partea V., cu iarba ; In cea

cu Dunarea prin doul mid brate :

dealurile Coslugea, Canli-Dere, Curdeli, Sirt-Iol-Bair, la V. ; hotarul judetultd, spre S.; dealurile Macuc, Ciacal, Merchez, Cisla,

pe la S., inles-iind ast-fel transportul pesteluI.

spre S., lar a coadeT sale de sunt, la V. si N.-V., in general inalte si ripoase, pe alocurea pietroase; la N.-E., joase si acoperite cu stuf, ce se intinde pana in Dunare ; la E. si S.-E., putin inalte, potrivite, pe alocurea ripoase, ca in dreptul satelor Oltina si Cisla. Comunica

tindere de 70000 hect. Este coprins *hare : Dunare la N.;

de de

generala a sa este de la N. la N.-V. spre S.-E. Malurile sale

(cattinul Curu-Orman). Are o in-

www.dacoromanica.ro

In. irfaltime ; punct trigonome-

I, cu ocazia lucran! hartei DobrogeT, de catre statul-rnajor romtn ;

este acoperit cu ver-

deata ; prin inAltimea sa domina

malul dobrogean al Dullard, de care e despartit prin o dls-

tanta de 800 m. ; domina

si

dramul comunal cc duce de la Oltina, pe la poalele sale, la Beilicul.

Oltina, movi111, In jud. Constanta,

Sihstra-Noua, pe teritoriul comuneT rurale Oltina, asezata pl.

In panca de N. a plaseT si cea

de E. a comuneT, la Oa kil.

OLTWRUL

spre E. de sat; este artificiala si asezata pe muchia dealului Ciacal; are o inaltime de 132 m.;

punct trigonometric de observatie, rangul al 3-lea, dominind

prin inaltimea sa satul Oltina, o bulla parte din Iezerul Oltina,

drumul comunal ce duce de la Oltina la Beilicul ; este acope-

rita. cu verde* i une-ori i cu semanaturi.

Olti§orul, balta, in dreptul cotn. Greci, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati.

formata din o ramurd a Oltului,

Cungrei

Luncavita ; pe muchia lui merge drumul comunal Greci-Luncavita; este acoperit in mare parte cu padun ; poalele sale,

proape de Leresti, de unde iarasi sue drept catre N. pana la Rajletul-Viero.

mal cu seaml cele orientale, sunt acoperite cu p4uni i finete bogate.

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

nesti si Malciarul, pana la Cor-

teritoriul comunet rurale Dobromirul si anume pe acela al catunului sàü Dobromirul-dinVale, la i kil. spre S. de

bul, unde dA in Valea-Vedei.

N. de satul Dobromirul- dinDeal ; este asezatä pe malul

casi si Slatisoara, curge pe linga satul Fundeni i Margeni si se

plasei i centrul comuna

Olti§orul, girld, din riul Olt, jud. Teleorman, ce se formeazä pe partea dintre comunele Segarcea-din-Vale si Lita. D upa ce primeste apele piriului Siiul, a-

ccst crac se impreung cu cell'alt In dreptul soselei judetene Turnul-Izlaz, dupa ce a format o insula mare, numitä Intre-01turi. Acestur crac Ii mai zice si Oltul-Mic. Adese-ori, vara, apa

scade atit de mult, in cit pare a fi statatoare.

PC o suprafata de 70 hect. e compusä mai ales din ultni fagi ; este dominata de dealul Dobromirul i situatä in jurul

Oltul, judet, numit ast-fel dupa

De aci, incepe limita cu jud. Teleorman. Linia hotarulul se tine

pe malul sting al Vede!, pana la satul Popesti, taie Vedea si se lasd catre S., trecind pe la Estul comunelor : Seaca, esti-d.-s. i Mihaesti-d.-j.

La Sud, aceasta linie se in Loarce catre V., tAind

tuiul; apoi formeaza o curba,

care trece pe la S. de com. Dudul, pana ce da in riul Olt. La Vest, hotarul urmeaza firul apei, pana la Slatina, unde

riul cu acest nume, care '1 uciá de-alungul sati, formind limita

trece pe malul drept

sa de V. Este situat cam in

la Orleni, de unde a plecat. Mal inainte, jud. Olt se intindea spre S., pana in Dunare. Dionisie Fotino zice : eAcest

centrul MuntenieT, färä s'O atinga

niel* muntii, niel Dunarea, intre 440,7' 450 latitudine septentrionala i t'Are 220 -- 220,28'

longitudine orientall Limite. Se limiteaza la N. cu jud. Arges ; la E., cu jud. Arges Teleorman ; la S., cu jud. Teleorman si la V., co jud. Vilcea Romanati.

i apol urmeaza iarasT cursul ver, pana

judet se hotareste despre N. cu jud. Argq, despre E. cu al TeleormanuluT, despre S. cu Du-

narea §i despre V. cu judetele Romanati si Vilcea, de catre care se desparte prin riul

Suprafata. Forma judetului

La Nord, hotarul incepe din malul Oltulta, mg sus de cat. Orlesti si se indreapta catre E.,

Oltul se apropie de aceea a

pe la N. de Casa-Veclife, urmind

suprafata de 342032 hect. Relieful. Teritoriul jud. Oltul

Oltoiul, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuna

albia riului Trepteanca, pana aproape de catunul cu acest nu-

rurale Luncavita ; se desface din dealul Pietrosul ; se indreapta

me, de unde se intoarce catre

spre E., avind o directie generala de la S.-V. spre N.-V. ; brazdeaza partea de V. a plasi a comunef, intinzindu-se printre Valea-Ascunsa i valea

intoarce catre S., pe la E. de

Oltuc-Orman, padure, in jud.

sting al van' Iucari-Macala-Ceair,

plasei Oltetul Oltul-d.-s.

La Est, unja hotarului face o curbä, peste coada Veditel, se comunele : Fata, Izvorul-d.-s., Gura - Boului, BArasti -de - Vede, Barästi-de-Cepturl, Vlaici, Colo-

ce se desparte mal sus de Slatina si din apele Cornesul Dranovatul. Maritä adesea prin revarsarile OltuluT, devine mai mare din dreptul satului Spur-

varsa in Olt, in dreptul com. Greci, udind partea de V. a

i a Vede!, pana a-

Stupina, afluente ale piriulul

acest sat si la 1'12 kil. mal spre

Olti§orul, gIrM, jud. Romanati,

OLTUL (JUDET)

573

unui patrulater drept-unghiular,

asezat pe sano °Ruta Are o

muchia dealului Geamana, se lasa

este coprins intre basinul 01tuluT, la V. si al Vede, la E. si prezinta doul zone : a dealurilor, spre N., unde se intind ultimile ramficatiuni ale Carp4-

catre E., pana la N. de cat.

lor, si a sesuluT,, spre S., unde

Beculesti. Apoi taie iarasi dealurile, catre S.-E., peste coada

se afla cimpiT intinse. Regiunea

S.-E., pana la com. Dejesti. De aci, luind directiunea N.-E., pe

www.dacoromanica.ro

deaturilor ocupa mal ntult de

OLTUL (JUDET)

574

OLTUL (JUDET)

judetuluT. Ad pamintul e foarte acciden:at, brazdat de multe

Pe litiga Olt, in dealurile vecine, se gasesc mal-1 cantitatl de nisipurl si petris, in care se

val, si In cea mal mare parte

aflA

acoperit ci padurT

rite petrificatiud de animale si chiar plante antidiluviane. Clima. Judetul Olt are o

Dunarea, nu e insemnat niel prin productele sale, niel prin

singurA statiune meteoro/ogica,

Mineralele sati apele minerale,

cid en tate, serp u i te de cite-va riurl

la scoala de Agricultura de la

ce de sigur se vor fi aflind in

si acoperite maT mult de tarine,

Striharet, llaga Slatina. S'aä

lAuntrul pamintuluT,

o fertilitate, din ce in ce

mal infiintat inca statiunT de

mal pronuntata cu cit se apropie

ploaie, in comunele : Slatina, Buzesti , Dobroteasa , Draganesti, Gura-BouluT, Serbanesti si Spineni. Taca, cite-va cifre, carT caracteriza clima la Striharet si

cit a treia parte din suprafata

i

livezT de

prunT. Regiunea sesurilor ocupa cele-l'alte dota partI. Ad i se prezinta cimpir intinse, putin ac-

cu

mal mult de Dunare. Apele. Judetul este strabatut de urmatoarele riurT mal principale :

Oltul, uda toata laturea de V. a judetuluT, de la CasaVechie si pana la com. Dudul. Primeste in judet pe stinga urmA-

toril afluentI: Trepteanca, Geam An a, Cungrea-Mare, Cu n grea-

Mica, Comanita, Tesluiul, jovul, Iminogul

i

Sid, care

trece In jud. Teleorman. Vedea, uda maT toata laturea de E. a judetuluT si primeste urmatoriT afluentl, pe dreapta Plapcea-Mare, In care

se varsa Plapcea-Mica si Negrisoara, Ftorisorul si Dorofeiul ;

iar pe stinga: Eiul

multime

de fosilT, dife-

fost comunicate de Institutul Meteorologic. Aceste cifre reprezinta mijlocia obsercarT

vatiunilor pe o perioada de 8 anT, de la 1885-1892. Temperatura mijlocie anuala este de + 10,0 grade centigrade.

Luna cea mal rece a anuluI e Ianuarie, cu o mijlocie de 40,4; cea mal calduroasa este August, a carel mijlocie este de + 220, 2. Temperatura lur Iulie este de + 220, o, adica foarte apropiata de a luT August. Temperatura mijlocie a anotimpurilor este : lama, 20, 7;

13 t

zile senine, 130 noroase

si 104 acoperite. Producte. Fiind-ca jud. Oltul nu

atinge nicl

muntif,

niel

activitatea comerciuld.

nu sunt inca cercetate. Se stie ca Oltul $i piraiele carT dati inteinsul, aduc

nisip amestecat cu aur. Odinioara, cInd TiganiI eraii robi, adunan, cu ajutorul unor unelte primitive, praf de aun din acest nisip. Acest venit era de drept al Domnitoruld. Si azT se mal afla aunar!, carr lucreazA pe seama lor, irisa numdrul merge descrescind. Padurile sunt principala avutic a judetuld: in partile de N., prin regiunea dealurilor, sunt padurT seculare, carT dati

lemne de constructiI de tot felul, precum si material avut pentru confectionarea vaselor : butr, boloboace, putinT, etc., pre-

cum si lemne de foc si altele. Esentele cele mal raspindite sunt : stejarul, cerul, fagul, car-

ce s'a observat a fost in anul

penul, plopul, salcia, teiul, ulmul, parul si altele. Padurile ocupa aproximativ o suprafatä de 18940 hect. Din registrul tinut la ministerul Domeniilor, Statul po-

acest judet sunt urmatoarele :

1889, la 14 August, cind a ajuns

sea. in jud. Olt, urmatoarele

Lacul - Momicenilor, al - Serbanestilor, al - Radomirestilor

la + 36°,6. Cea mal coborita, s'a obser-

padurY,

cele de la Seaca.

vat in 1893, la cind s'a lasat la

Vedita.

CAlmätuiul, compus din dota ramuri, uda partea de S. a judetuluT i apoT trece in jud. Teleorman.

LacurT demne de notat in

Geologia. Din punctul de vedere geologic, maT tot teren ul accidentat, din N. judetuluT,

apartine sistemulta pliocen. Aci

domneste argilul galben si cenuOri, marna, calcarul, etc. Partea sesuluT, de la S., apartine sistemuluT cuaternar. Aci intilnim, pe linga terenurr argiloase, i aluviunr, nisipurT, etc.

Primavara + ion, 5; Vara + 210, 3 si Toamna + rj0, 2. Cea mal ridicata temperatura

Ianuarie,

15

350, 6.

Intr'un an sunt, in mijlociä, 195

zile

de vara

sí

42 de

lama. Ploaia cazuta reprezinta, in

mijlociti, un strat in grosime de 437 mm. Cea maT multa apa cade in luna lur Iunie. Vintul dominant este cel din directia N.-E. Intr' un an sunt www.dacoromanica.ro

cu o suprafata de 9441 hect. Birca, 150 hect. ; Birseasca,

600 hect. ; Branistea-luT-Stanild,

19 hect. ; Cazanesti, cu trupurife :

Zavoiul

i

Valea-FeteT,

350 hect. ; Daneasa, 450 hect. ; DrAgAneasca, I00 hect. ; Drag5.nesti-MarunteT, zoo hect. ; Iezerul, too hect. ; Ibanesti, 150 hect. ; Milcovul, 17 hect. ; Mogosesti,

loo hect. ; Proas-

peti, Striharetul i Secuta, 145

OLTUL (JUDET)

575

OLTUL (JUDET)

hect. ; Profa si Ciorica, 300 hect. ; Puturoasa, 325 hect. ; Rijletul-Govora, 800 hect. ; Rijletul-Viero$ul, 900 hect.; Recea,

hect ; pl. Siul-d.-s., 351 hect.; pl. Vedea-d.-j., 82 hect.; plasa Vedea-d.-s., 115 hect. Finelele se produc in livezT

sunt de 5267 hect., producind 392095! hectol. Animale domestice. In judetul Olt sunt (1901): 16047 cal

Cu trupurile, 150 hect. ; Sarin-

naturale, carT sun t separate n um a!

(858 armasarT, 6959 Tepe, 6609

dareanca, ioo hect.; Seaca, 1650 hect. ; Saracul-Olanul, 300 hect. ; Sfintesti, cu trupurile, 303 hect.; Sprincenata, 7 hect. ; SchitulDeleni , r50 hect. ; SchitulGreci-Sinesti, 300 hect. ; Sprin-

In partile de N. ale judetulur, iar in cele de S., la cimp, sunt

cal',

cenata cu trupurile, Soo hect. ;

Topana, 750 hect. ; Ursul g Poiana, 125 hect. ; Vacareasca,

o multime de florr.

bivolite, 243 =lad' si malace),

Livezile artificiale, dupa statistica tinuta la Ministerul Do-

190024 oT, 53579 porcif (6oro puree, 3054 vierT, i8000 scroafe, 26515 porcT castratT), 3888

1703 hect., numal in partile de N. ale judetuluT, in plasile 01tul pi Vedea-d.-s., unde for-

rezervate pentru pasunatul vitelor, numite imasurl si suha-

meaza principala ramura de productiune a locuitorilor. Viea se cultiva. maT mult

tare. Agricultura. In partile de N.,

Valea-Mare,

Ioo

hect. Dintre pomiT roditorT, prunul

in partile de V. $i S., pe dealurile OltuluT si

ale

alma-

tuiuluT.

Dealurile cu vil cele mal insemnate din judet sunt: DealulSlatind, care produce vinul cel mar bun ; Dealul-Comanilor si Dealul-Draganestilor, care del

Mara de livezT, sunt terenurT

turT, earl ocupa. peste 14000 hec-

pläsile Oltul si Vedea-d.-s., se cultiva putine cereale ; numaT porumbul are o cultura ceva mal intinsa, din cauza natureT

un vin destul de bun si abundent, dar nu atit de durabil ca

soluluT si accidentelor luT. Padurile, livezile cu prunr si finetele ocupa mare parte din teren. Ville sunt putine, sittlate numal pe malul OltuluT. Prin centru, plasile Oltul pi Vedea-d.-j.,

cel din Dealul-Slatiner. Soiu-

pi Mijlocul, cu cit se imputi-

rile de strugurT, cele mal raspindite sunt : negru-tare (Corbul), negru-moale $i braghina, care dart vinul negru ; basicata,

ripoase incep a se maT perde, cu alit si cultura cerealelor se

gordinul, mischetul, rosioara,

tamiioasa si altele, cari produc vinul alb. se Prin viT in obrate cultiva si multT pomT roditorT ciresT, visinT, caisT, pert persicT si

gutuT, dar mal ales nucT. In tot jud. se cultiva 2863

hect, vie, repartizate ast-fel : Plasa Mijlocul, 3 hect.; plasa Oltul-d.-j., 527 hect.; pl. Oltuld.-s., 353 hect.; pl. Serbanesti, 99 hect.; plasa Siul-d.-j., 1331

57804 vite marT cornute (829 4942 minzatT pi minzate, 4597 viter si vitele, 330 bivolT, 295

se cultiva pe o intindere de

hect. ;

199 tape,

amestecate printre tarine. Plantele ce le compun sunt mai ales dintre graminee, amestecate cu

meniilor, pe anul 1890-91, at' ocupat o intindere de 6 hect. $i at' dat 4000 kilog. Cele naturale, pe o intindere de 5158 hect., an produs 3910015 fin.

300

1621 infnj1),

neaza padurile, si dealurile cele

intinde. Calitatea soluluT mal inbunatatindu-se, productiunea

devine maT abundentä. La S., pla$ile Serbanesti, Siul-d.-s. si Siul-d. -j., sunt cimpiT intinse pi un pamint din ce in ce mal fertil. Cultura cerealelor si chiar a vieT la mare intindere.

Intina'erea terenurilor culti-

vate e de 135385 hect., producind 880445 hectol. cereale. Inul s'a cultivat pe 162 hect.

si a produs 2430 hectol. Terenurile cultivate cu legume

www.dacoromanica.ro

taurT, 35237 boT, 11652 vacT,

capre.

In anul 1860, jull. acesta po830I0 bol, 181876 of, 2014 capre, 56444 porcT 0 119 asinT, adicA un total de 351319 capete de vite. Apicultura. Era un timp end jud. Olt era unul din cele care seda : 9629 cal,

poseda in abundenta miere si cea-

rt. Prised numeroase erad aci si un negot insemnat se facea. AzT

cu toate ca florT multe $i variate sunt pe cimpiile judetuluT,

cu toate ca intretinerea stupilor costa prea putin in comparatie cu valoarea productuluT, totusi stupiT s'ati imputinat Cu

totul. Sunt 8130 stupT cu

al-

bine (I 90 1).

Cultura gindacilor, introdusa din timpurT departate la noT in %ark nu de mult ajunsese si in

jud. Olt una din culturile cele mal de capetenie si bogate. Camasile pi iile cu felurite florT,

cusute in matase $i incarcate cu fluturi, maramele cele frumoase, tesute numaT din boran-

gic, care impodobeail femeile oltence, dovedeati ca cultura acestuT verme luase o intindere

insemnata in acest judet. Azi, aceasta industrie a cazut. Mofiile statulut. Din tabloul aflat la Ministerul Domeniilor, se vede ca statul poseda in judetul Olt 36 mosiT, Cu mal multe

trupurr, carT produc anual o a-

renda de leT 206883,64, plus 11040 lel, plata padurarilor si confinistilor, pusT tot in sarcina

OLTUL (JUDET)

576

OLTUL (JUDET)

nilor din partile de N., In pläsile Oltul si Vedea, se mal vad

Constantinesti, de 3 orT : 24 Februarie, Rusalif si 29 Au-

chilimurI, velinte si alte tesaturT

gust ;

arendasilor, adicá un total de

alese si lucrate cu tbult gust.

277923,64 leT.

Fabricarea brinzeT, untului si altor produse ale lapteluT, U mal pastreaa si azT reputatiunea

Aceste mosiT aa fost pendinte de Mitropolia din Bucuresti, 131serica Sarindarul, Sf. Gheorghe-

Noa, Episcopia de Arges si de manastirile : Cozia, Horecul, Govora, Clocociovul, Plumbuita, Brincoveni si Vierosul.

ludustria. Industria mica, industria casnica, nu prea s'a dezvoltat in judet ; de citT-va ani, chiar, de cind cu regimul conventiunilor, e in decadenta. Mica industrie, pe care necesitatile domestice si de toata ziva

o impune locuitorilor, se exercia asupra urmatoarelor materii prime :

t. Materil animale. Zalhana-

tele procura pastrama si seul din care se fabrica si luminarile ; pestele sarat, unul dintre alimentele de lux al populatiunef agricole, in timpul posturilor. Cite-va zalhanale sunt stabilite pe linga Olt, la Slatina

unul judet bogat in asemenea matera alimentare. Miel! alimenteaza nu numaT mäeelariile din Slatina, dar si pe

cele din Craiova si Bucuresti, aducind un venit de aproape 500000 leT.

.

Materiile vegetaie alimenteaza

industria casnica mult mal putin ca alta-data. Cinepa se cut tiva. In miel cantiatl, numai pentru confectionarea cergilor, sacilor si prea putin pentru a pinzer. Alta-data maT toaa malla case!

taranului era melitaa, daräcita, toarsa, tesuta, nalbita., croita si cusutá de mina satencelor, numaT din cinepa. Fama se fabrica. In mal multe

morT cu abur! si pe riul Ottul. In Slatina se aflä un mare stabiliment de moara cu aburi. Poamele, si maT ales prunele

si la Daganesti. Fabricele de abacarie s'aa desfiintat. Numal cojocaria se mentine si pare chiar ca ja o

din Intinsele livezT ale judetuluT,

oare-care dezvoltare, prin arga-

de N. ale judetuluT, procura un material bun si abundent pentru dogarie si constructia caselor de lemn, intrebuintate in acele

sirea mal sistematica a pieilor de oaie si de miel si prin cusaturile alese, cu linurT 11. ma-

tase, artistic lucrate, carl im-

produè o tuica t'una si un fel de otet numit posirca. Padurite, inca intinse in partile

podobesc cojoacele. Cizmaria

patIT ale judetuluT. Conterciul. Mara de comerciul

tot mal rezista concurenteT fa-

de cereale, vinurT, %niel si lemne,

bricilor straine. CojocariT si cizmariT din jud. Olt, mal ales ceT din Slatina, aa o reputatiune bine

Industria domestica a cam decazut. Saiacurile, brinde, betele, dimiile, abalele, fotele, zavelcile, in fine toaa imbracamintea odi-

se mal face un comercia insemnat si cu multe articole de lux, coloniale, de industrie, etc. este mal activ In Slatina si in bilciurile, ce inca se obicinueste a se mal face prin urmatoarele com.: Cimpul-Mare, de 4 ori pe an ; la MucenicT, Buna-Vestire, Sf. Petru si Vinerea-Mare ;

nioarä facua in casa, se cum-

Urtulasca, de 4 orT pe an,

stabilita In toate judetele circum-vecine.

para la tirgurl. Prin casete tara-

tot la aceleasT date;

www.dacoromanica.ro

.

lpotesti, com. Coteana, de 2

orT: Duminica Tome! si Dagaica ;

Dobrotinetul, la 2 t Mala; Balanesti, de 2 oil' pe an : Inaltarea si Sf. Maria Mare ; Daganesti, de 3 orT pe an : la Pantelimon, 14 Septembrie si Vinerea-Mare ;

Valeni, de treT oil pe an : la Blagovesteni, SI. Imparatl si Schimbarea la Fata.

Slatina, ()data pe an, la Sf. Gheorghe, tinind 3 zile. La toate aceste bilciurT se tine

mal india oborul de vite, dupa care apor urmeaza vinzarile boltasilor. Mará de aceste bilciurT, obor

de vite se mal' tine la Slatina, adata pe saptamina, Joia, cind e si zi de tirg. Comerciul, ce se face in aceste bilciurl, e foarte activ. Ma-

gazinele din Austria si Gemania asorteaza magazinele de brasoveniT, lipscaniT, hainariT, masinT agricole, incalaminte, etc.

Cal de comunica/le. Judetul

posea urmatoarele cal de comunicatie :

t. Linia ferata Bucuresti-Vir-

ciorova, care inta in judet pe la com. Corbul, trece pe Ruga Potcoava si merge la Slatina, apol

face o curbá dupa. care coboara in Valea-OltuluT, traversind riul pe un pod mare si frumos ; parcurge ast-fel judetul de la N.-E.

spre S.-V., pe o linie cam in zigzag de 45 kit. Pe aceasta linie sunt treT garT : Corbul, Potcoava si Slatina. Sosele :

a) Catea nationald CraiovaBucuresti care trece Oltul pe un pod mare si frutnos, si trece prin Slatina, Valea - Mare, Negreni si Colonesti, strabatind

OLTUL (JUDET)

OLTUL (JUDET)

577

judetur de la S.-V. catre N.-E. pe o distanta de 42 kil. b) osele judetene: r. Casa-

Corbul-Alunisul, pe Valea-

ro. DrAganesti-Valeni

stra-

Veda, leaga comunele : Alunisu1, Spineni, Tatulesti, Optasi, si Gara-Corbnl, pe o distanta de 32 kil.

bate jud. de la V. catre E., prin Cimpia - Boianulur si leaga co-

kil.

azánesti, Dumitresti, Cimpul-

Rijletul -Vieros - Maldarul, leaga comunele: Rijletul-Vieros, Rijletul-Govora, Fata, Gura-BouluI, Vata, Barasti-de-Vede, BarAsti - de - Cepturr, Vlaici, Colonesti si Maldarul, strabatind par-

Mare, Dragoesti si Casa-Vechre,

tea de N.-E. a jud., mar mult

pe o distanta de Tm kil.

pe Valea-Vediter, pe o distanta de 32 kil.

Vechre-Dudul, care strabate jud.

de la S. catre N., pe valea 01tullir si leaga comunele : Dudul, Beciul, Sprincenata, Dáneasa, Peretul, Draganesti, Comani, Ba-

lanesti, Coteana, Brebeni, Slatina, Dobrotinetul,

Cománita,

Caracal-Rosiori, numita. si

munele : Draganesti, Stoicanesti

si Vdleni, pe o distanta. de 22 r r. Frunzarul - Poiana, leaga com. Frunzarul cu cat. Sprincenata, si com. Poiana, (1 1 kil.). 12. Sprincenata-Dudul leaga comunele de la S. judetulur, situate pe valea Siulur : SprIncenata, Viespesti, Birsesti, Beciul, Plaviceni si Dudul (9 kil.).

Mara de acestea mar sunt si alte retele mar miel, carT, din. preuna cu cele de mar sus, dan

dealul Oltulur pe la Rusca-lurToader, unde taie soseaua ju-

Oporelul-Izvorul-d.-s., strabate jud. de la S.-V. catre N.-E. si leaga comunele : Oporelul, Poborul, Alunisul, Profa, GuraBoulur si Izvorul-d.-s., pe o dis-

deteana pomenita mar sus, trece

tanta de 35 kil.

ca. judetul Olt este unul din cele mal avute In cal' de co-

Rusca-lur-Toader, taie jud. in

partea de S., trece Oltul pe la Caracal, prin Berendel-Noi, suie

prin Radomiresti si Mihaesti d.-j.,

ampul-Mare - Chilia, stra-

si apor infra In jud. Teleorman, spre Rosiori de - Vede, parcur-

bate partea de N. a jud., de la V. la E., si leaga. comunele :

gind o distanta de 24 kil.

ampul - Mare, Dobroteasa, Fagetelul si Chilia, pe o distanta de 35 kil.

Slatina - Serbanesti - Seaca, pleaca din soseaua Casa-Vechíe-

Dudul, de Ruga. Brebeni, strabate jud. de la N.-V. catre S.E. si leaga comunele : Bi ebeni,

Dobroteasa-Ciomagesti, leaga. comunele : Dobroteasa, Sim-

Greci, Serbanesti - d. - j., CrIm-

tanta de 22 kil.

poaia, Valeni si Seaca, pana la

Vlangdresti-Ursi, leaga comunele : Vlangaresti, Var-de-EI si Ursi, (12 kil). Balteni-Baldnesti, strabate

Mihaesti-d.-s., (47 kil). Drumul-Oaer, o ramura de

sosea, paralela cu soseaua Dudul-Casa-Vechre, leaga soseaua nationala cu comunele: Priseaca, Oporelul, Radesti, Ibanesti, Urluiasca, Otesti si cat. Vlangaresti, din comuna Vulturesti (33 kil.). Cornatelul-Florul, strabate

jud. de la N.-V. spre S.-E., prin Valea-Plapcer si leaga comunele: Cornatelul, Pobornl, Scornicesti, Baltati, Potcoava, Valea-Merilor,

Ursoaia, Icoana si Florul, de unde trece Vedea in jud. Teleorman (14 kil.). c) $osele vecinale strabat jud. mar in toate directiunele si leaga intre ele mar toate comunele una cu alta. Cele mal insemnate retele sunt :

buresti si Ciomagesti, pe o dis-

un total de mal mult de 600 kil, de lungime. Se poate zice municatie.

Diviziunea administrativa. Judetul Olt se divide in 8 plásr:

r. Plasa Mijlocul, cu resedinta in com. Buzesti, se COWpune din 1 1 comune : Baltati, - Birci, Buzesti, Corbul, Florul, Icoana, Optasi, Potcoava, Sinesti, Ursoaia si Valea-Merilor.

Plasa Oltul-de-jos, cu re-

tre ele toate comunele dupa Va-

sedinta in com. Dobrotipetul, se compune din 15 comune : Albesti, Cireasovul, Comanita, Cucueti, Deleni, Dobrotinetul, Dumitresti, Ibanesti, Oporelul, Pri-

leadminogrdlur: BAlteni, P.erieti, Mierlesti, Baxcanesti, Izvoarele,

seaca, Radesti, Slatina, Tesluiul, Turia si Urluiasca.

Alimanesti si Balanesti, precum

Plasez Oltul-de-sus, cu resedinta in corn. CimpubMare, se compune din 15 comune : Cimpul-Mare, Casa-Vechre, Cioma-

jud. de la N. la S. si leaga fu-

si gara Pctcoava, pe o distanta de 30 kil. Maruntei - Florul strabate jud. de la S.-V. catre N. E. prin Cimpia-Boianul, si leaga comunele : Maruntei, Serbanesti-d.-j.

gesti, Cornatelul, Dejesti, Dienci,

Dobroteasa, Geamana, Otestid.-s., Otesti-d.-j., Parosi, Simbu-

si Florul, pe o distanta de 30 kil.

resti, Ursi, Val-de-El si Vultu-

Potcoava - Serbanesti, pe Valea - Dorofeiulul, leaga. gara Potcoava cu comunele: Tim-

resti.

peni si Serbanesti, pana In soseaua judeteana. Slatina-Serba-

se compune din 9 comune : Crimpoaia, Mihaesti-d.-j., Mihaestid.-s., Seaca, §erbanesti-4.-j., Ser-

nesti-Seaca, (20 kil.).

www.dacoromanica.ro

Plasa 5erbtInefti, cu resedinta In com. Serbanesti d.-j.,

OLTUL (JUDET)

OLTUL (PLASA)

578

banesti-d.-s., Timpeni, Titulesti si Valeni. Plasa Siul-de-sus, cu rese-

Serviciile pendinte de judet

Deleni, Striharetul, Sopotul, Pre-

cesta, Clocociovul, Gred, Co-

sunt :

Serviciul sanitar, care se

mani, Gilmele, Plaviceni (aceasta

dinta in com. Barcanesti, se compune din 1 1 comune : Alima-

compune din 1 medic primar,

din urnia intretinuta din fonclul

1 medic-veterinar, 4 medid, 4

Cretulescu).

nesti, Balanesti, Balteni, Barcanesti, Coteana, Izvoarele, Alaruntei, Mierlesti, Milcovul, Perieti si Viisoara. Plasa Siul-de-jos, cu rese-

vaccinatorT, 4 moase si 1 secretar al consiliuluI sanitar ; serviciul spitaluld compunindu-se

dinta in com. Draganesti, se compune din 13 comune : Birsesti, Beciul, Comani, Craciunei-d.-j., Craciunei-d.-s., Daneasa, Draganesti, Dudul, Frunzarul, Gostavatul, Poiana, Stoicanesti si* Viespesti.

Plasa Vedea-dejos, cu re-

sedinta in com. Tatulesti, se

din i doctor, un sub-chirurg, I econom, 3 infirmierI, 1 preot si me multr °amenl de serviciti. Amindota aceste servicli costa pe judet suma de 59940 leT a-

Judetul Olt apartine eparhieT CurteI-d e-Arges. R e s edi uta Epis -

copi eI este in Curtea-de-Arges.

Judetul este pus sub privegherea bisericeasca a unuT protoereg, cu resedinta in Slatina, ajutat fiind de doT *proestosT: Populagunea. In recensa-

nual; lar cu material cu tot,

mintul din 1890, populatiunea

Id 181920. Serviciul arestuld preventiv, compus dintr'un director si un gardian.

judetuluT Olt se ridica la x20853

Serviciul drumurilor se com-

fost populat de 100651 locuitorI.

locuitorI. In 1899, populatia a fost de 142496 loc.: 72481 barbati si 80015 femer. In 1859, a

CA-

pune din 1 inginer-sef, 4 con-

Serviciul telegrafo-paftal po-

I ugari, Col on esti, Constantinesti ,

ductor); I copist, 8 picherl, 4

sea in judetul Olt un biurci1

Maldarul, Mircesti, Mogosesti, Negreni, Poborul, Scornicesti,

dulgherI, I camerist.

principal cu serviciul permanent

Yustifia. Este cite o ju-

in Slatina si dou6, cu servicil

Spineni, Suica, Tatarei, Tau-

decatorie comunall, instituita In fie-care din cele too com. rur. ale judetuld, 3 judecatora de ocol, in DrAganesti, Slatina

limitate, in comunele Draganesti si Spineni.

si Spineni ; un tribunal judetean de india instanta in capitala judetuld si o curte cu juratI, care

muld de fier : Slatina, Potcoava

ra-BouluT, Izvorul, Mereni, Profa, Rijletul-Govora, Rijletul -Viera-

se aduna. de 4 °e pe an.

rurale.

Instrucliunea publica'. Jude-

.Armata.--Judetul Olt face

sul, Topana si Vata. Marca judejului este un turn, semn ca. jud. acesta se intin-

%ul posea un gimnaziti real in

parte din corpul I-iii de armata cu resedinta in Craiova, lar in

dea maI inainte pana in Dunare,

cu o populatiune de 357 elevT si 217 eleve. Scoalele rurale sunt in numar de mi (1900, cu o populatiune de 5888 elevI de ambele-sexe.

compune din 14 comune :

lesti si Vlaici. Plasa Vedea-de-sus, cu resedinta in com. Chilla, coprinde 14 comune : Alunisul, Barasti-de-Cepturr, BarAsti-de-Ve-

de, Chilla, Fagetelul, Fata, Gu-

si coprindea si orasul TurnulMagurele, lingl care se afla ruinele und turn de cetate, zidita, se zice, de Constantin-cel-Mare.

Budgetul zecimilor pe anul financiar 1900-1901 se Inchee la veniturl Cu suma de 265359

Id, 76 bad si la cheltuelf, cu 259760 le, 79 bad. Budgetul drumurilor pe ace-

lasI an se balanteaza cu suma de 90350 leI. Budgetul spitaluld rural din Dragoesti se prezinta cu suma de 30810 leT, atit la cheltuelT cit si la veniturT.

Slatina si 4 seca primare urbane, 2 de baetI si 2 de fete,

Mal este in judet o scoala practica de agricultura la Striharet si o scoall rurala la Slatina cu 84 elevI inscrisr. Cultul.NumArul bisericilor este de 233, cu 244 preotT si 233 cintaretT si paricliserI. In numarul acestora se coprinde $i vechile manastirI si schiturI, pendinte de stat, dar carI toate sunt prefacute In biserid de mir. Aceste schiturI sunt : Seaca,

www.dacoromanica.ro

Mará de aceste statiunI, mal

iunt si cele de la &He drusi Corbul; la aceste doua din urma sunt

i

biurourI postale

Slatina e resedinta unuI regiment de dorobantl. Judetul Olt formeaza si un escadron de calarasT, a carta resedii45. e in Caracal.

Oltul, plasd, in partea de S.-V. a judetuld Argesul. Se invecineste la N. cu plasile Topologul si Argesul; la E., cu pl. Pitesti ; la S., cu jud. Oltul si la

V.-, cu jud. Vilcea, de care este despartita prin riul Oltul.

Este udata de riurile Topologul, Vedea, Cotmeana, Cotmenita si Trepteanca, precum si

de riul Oltul, care o desparte de jud. Vilcea.

bialm (A/kg) Terenul este deluros si strábatut de ultimele ramificatiT ale Carpatilor, din care te nasc mar multe Orle i piraie. Intinderea totala a plaseT este de 96235 pog. (48118 hect.), din carT 39359 pog..cultivabile,

18947 pog. padure

°M'uf., (AM)

670

si 37929

pog. sterp (1865). Se compune din 22 comune rurale si 147 sate si catune, avfnd 22788 suflete, din carT 4130 contribuabill, 4716 case si 6o bisericT. Sult i dona Cotmeana i Flaminda. Resedinta plaseT a fost mal inainte In com. rur. Launele, lar in urma unireT acesteT pläsT

plasa Topologul (1882), resedinta ambelor plasr s'a fixat la Tigveni. Resedinta judecatoruluT de pace a plasilor Oltul Topologul este in com. rur. ce$ti, din pl. OltuluT. Cal de comunicatie sunt soselele comunale. Terenul este deluros si pe Cu

teni, Fumureni, Gusoeni, Izvorul, Lungesti, Madulari, Mitro-

inaltime de 340 m. d'asupra niveluluT MariT, dupa ce a par-

fani, Nemoiul, Orlesti, Prundeni, Rimesti, Stanesti, $tefanesti, $usani-d.-j., $usani-a.-s., Usurei, Voicesti, Zavideni i ZIAtarei. Are, impreuna cu Oltetul-d.-j., 52000 locuitorl.

curs in Transilvania aproape 350 ldl. Trece la R.-Vilcea, unde

Se margineste la N. cu pl.

ce a seivit de linie despartitoare futre Oltenia si Romtnia-Mare si futre jud. Vilcea, Arges, Romanati, Olt si Teleorman. Direc-

Ocolul-Otasaul ; la S., cu jud. Romanati, printr'o linie trasa din

rtul Oltul si pana intre comunele Lalosul si Rimesti ; la E., cu jud. Olt, de care se desparte prin riul Oltul, si la V., cu pl. Oltetul-d.-j.

are un volum mic de apa, uda Slatina, lasa in dreapta Caracalul se varsa in limare, futre T.-Magurele si Izlaz, dupa

tia generala a cursulur sad in Ro-

minia este indreptata de la N.V. catre S.-E. De la origine si pana. la Minare, Oltul are o lun-

Resedinta plasilor unite e In

gime de aproape 600 kil., din

Dragasani. Comune maT populate sunt :

care aproape j u matate n e apartin.

Amarasti, Calina, Creteni, Gusoeni, Izvorul, Madulari, Nemo-

iul, Orlesti, Prundeni, Zlatarei si $tefanesti.

Se cultiva viea pe o intindere de 4709 hect., 50 arir. Sunt 18 coale rurale mixte, frecuentate de 366 copiI.

Iuteala cursuluT sla i frumusetile pitorestI ale malurilor sale ati dat nastere la multe povestI. De o teribila impetuozitate, curge torentuos din muntil Carpati spre Minare, muscindu-sT flancetat ma/urile.

Valea Oltulur, lata de 5000 pana la 6000 m., este ocupata,

in partea stinga, de zona al-

dinsul se cultiva griii, porumb °yaz.

Are vil si mal ales livezT de pru nr.

Locuitorir, pe litiga. agricultura, se maT ocupa i cu rota-

Oltul, deal, in raionul com. Geamana, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se intinde pana aproape de T.Magurele. Pe el se cultiva griii, porumb i sunt livezl de prunT.

Tia si °aria, iar femeile cu te-

biel rtuluT, pe o largime me-

die de 1700 m., iar restul vaeT formeaza numaT un ses supus inundatieT la oil-ce revarsarT ale apelor OltuluT.

Curentul Oltulut are, In termen mijlociii, o largime de 70 m. i n adincime de 1.80 in. ; iar nivelul apelor celor marT se

satoria. Budgetul comunelor din a-

Oltul, rig, afluent pe stinga al

ceasta pl. e de aproape 80000

vania, din punctul de Incruci-

veniturl cit si la

sare al eulmeT Ciculuf, cu aceea a LalosuluT, la o tnaltime de 900 in. d'asupra niveluluI Maril. Curgc mal india catre S.-S.-E., pana

ridicä mal adesea la cota de

la Tusnad, apoT catre S.-S.-V. pana la extremitatea meridio-

m.; sectia curentului principal este de 1,345 in.; perimetrul

nall a muntilor BarduluT, de unde se indrepteaza catre N.N.-V. pana la confluenta

muiat de 397.70 m.; sectia apelar de inundatie, de .200,000 m. ; pe-

ler la

chel-

tuelf. Statul posed A In aceasta plasa

(Impreuna cu pl. Topologul) 13 mosiT, aducind un venit anual de 75719 leT, precum si 46576 pog. de padurT.

Oltul, plasd, in jud. Vilcea,

DunareT. Izvoreste din Transil-

3 in. d'asupra etiagiuluT. Riul Oltul, in punctul orasulul R.-VilceT,are o pauta de 0.000.926

nja cu pl. OltetuI-d.-j., situata pe malul drept al rfuluT Oltul,

ghiasulur i apor catre S.-S.-V.

Dupa ce primeste pe dreapta

rimetrul tnulat, de 604.00 m. Studiile hidrometrice, facute aci, In 1874, apelor OltuluT, in

Ja S. judetuluT.

Homorodul, Cibinul, si pe stinga Valea-Neagra i Birsa, se in-

dota profile departate de 150 m., a dat urmatoarele rezul-

dreapta catre S., intra in Rominia pe la Riul-VaduluT, la o

tate :

u-

Se compune din 23 comune rurale si una urbana (Dragasani):

Amarasti, Auresti, Calina, Cre63617.

l'arete Picftmar Geograflo. Vol. /F.

Vitesa mijlocie pe secunda a 74

www.dacoromanica.ro

OL1UL

apelor constatate era de 0.888;

sectiunea undata de 111.480; volumal mijlocid debitat pe secunda de 99.480 ni. cubT. Cu cit Oltul este de impetuos la Armdsarul, la Clopotul $1 la Cozia, cu atit devine de astimparat intre Rimnic i Slatina. Impartindu-se in numeroase brate,

curge lin $i maret pe larga sa albie, pana la varsarea luT in Du-

liare, ande formeaza intinse lacurT.

Verde-inchis, cind reflecteaza

impundtoare. Aceasta vale este putin populata $i prea putin productiva. Malurile vaiT sunt constituKe de muntl tnaltI, eposT $i adesea desbrdcatl de orT-ce veg-etati e.

De la Ciineni in jos, pe Olt, prin Cornet spre Cozia, apele

besti, Valea Saracine$ti Lotrul, Tutulesti, Lotri$orul, Putuioasa, Caciulata, Calimaneqti $i GuraVan-, lar pe partea stinga : Coisca, imnicul, Topologul, etc. Oltul-de-mijloe. De la Ostrov,

apele °Rular curg pe o vale larga, prin satele Bogdane$ti $1 Bujoreni, si se apropie de Rim-

bracate de orT-ce vegetatie. In aceasta parte se afla cele mal

nicul-Vilcet.

pitore$t1 veden l ale drumuluT ce duce la prin muntY, la Ar-

masaral $1 la Clopotul.

albastrie filtre Rimnic $i Draga-

descoperit acum citi-va anI, niste

qani, iar cind ajange in luncile nesfbite ale RomanatuluT, valurile sale sunt turbure

izvoare puternice de ape minerale termal°, in marginea 01tale, la local numit Bivolari, unde d-I Gr. Tocilescu, a des-

In ata MandstireT Cozia, s'a

coperit un castra roinan, din timpul imparatulur Adrian, al

muntilor, a dealurilor $i a pesulul, de aceea cursul sail se

Tocilescu, pe baza distantelor

poate divide in : Oltul-de-sus, incepind de la frontiera i terminindu-se la Gura-Vdif ; Oltul-de-

indicate in Tabla-Peutingeriana, a identificat aceste ruine cu vechiul oras roman Pons-Aluti.

mijloc, coprins intre Gura-VaiT si S'atina ; Oltul-de-jos, de la Slatina pana la Dallare. Potrivit cu aceasta impartire, vom face descrierea fie-carer regiunT in parte :

dului, Rtul Ciinenilor, Valea-R o-

riuluT formeaza mal multe cotiturT, printre stincT inalte, des-

padurile de brad si de fag de la munte, coloarea lui devine

De la intrarea sa in Rominia $1 pana la varsarea sa in Dunare, Oltul strabate regiunea

OLTUL (1a)

580

primeT cohorte a sagetarilor. D-I

La vre-o 6 kil. de Cozia, tot

pe Olt in jos, este situat stabilimentul balnear Calimane$ti .$1 renumitele ape de la Caciulata, ce izvorasc in marginea riuluT (v. a. n.).

In jos de Calimdnepti, Oltul

Aci, in marginea orasulut, apele OltuluT trec, la punctul numit Guran, pe sub un pod monumental, ca suprastructura metaled, cu o lungime de 180 m. $i o latime de 6.95 m., asezat

pe picioare lucrate din piatra cicplitd, apartinind $oseleI Rimnicul- Curtea-d e-A rges-Pite$ti.

Constructiunea acestul pod s'a facut in anul 1876. Un alt pod de fier peste Olt (construit de curind) este acela de la Dragasani, care leaga partea de S. a judetuluT \Meca ca localitatile din jud. Olt. Oltul-de-mijloc, de la colillaenta TopologuluT, la directia

spre S.-E., pana. la Slatina futre Gura-Van' qi Slatina, are

o lungime de 90 kil., ara a tine seama de cotiturr. Directia generala a cursuluI sail este de

la N. catre S.-E

Oltul-de-sus incepe de la frontiera (confluenta RtuluT-Vadulul), $1 se termina la Gura-Van' (jud. Vilcea). Curge de la N. la S. des-

formeaza frumosul Ostrov, unde, In 1552, Neagoe-Voda Basarab,

aceasta regiune, in timpul ape-

cladi manastirea numita Ostro-

criind o multime de cotiturT. 1.11--

vul.

lor miel, este de 8o ni., lar in timpul mijlociù, de 120 ni. A-

almea medie a albief este de 80 m.; fundul contine pietre marT de

Localitätile locuite, ce ucla Oltul-d.-s,, sunt : Vama

la t-2 m. de diametru. Lar-

daluT,

dincimea medie este de 2.50 m.; iuteala curentuluT, de 2.30 in. pe secunda i inclinarea albiei, de

treni, Cozia, Calimanesti $1 Gu-

1.20 m, pe kil. Fundul albiel contine pietri$

gimea medie a apeT este de 70 m., adincimea variaza de la 3 pana la 5 ni., lar iuteala curen-

tulut este de 2-3 m. pe secunda. Tarmurile in general sunt usor inclinate ; pe alocurea irisa

sunt stincoase $i Valea OltuluI-d.-s. este ingusta, adinca. i salbatica ; aspectul sad este din cele mal

Ciineni, Robesti, Tutule$ti, SarAcine$ti, aline$ti, Lo-

ra-Vdif. Pe toata distanta coprinsa intre frontiera $i GuraVaiT, nu se afla de cit un pod umblator, stabilit intre Ctineni $i cite o luntre la Cozia qi CAmane$ti. Principalil afluen¡T al OltuluT-

d.-s., pe dreapta, sunt : Riul-Va-

www.dacoromanica.ro

Largimea medie a OltuluT, din

mare pana in dreptul podulut de fier (R iar de aci la vale, pletriqul se mic$oreaza din

ce in ce, dar tot persista pana in jos de Slatina. Tarmurile sunt inalte $i escarpate, tarmul sting fiind mult

mal inalt de eh ce! drept. Ce!

OLTUL (11tU)

d'india are o Inältime care variaza in medie de la 5.-40 m., lar cel de al doilea are cel mult 6 m. Aceasta dispozitie a tarmurilor rezulta din aceea ca riul se

apropie de malul sting al vaiï, care devine in. multe locurT tArmul sting al OltuluT.

OLTUL (Rtib

581..

prindere cStavila, tare despartea Rominia-MicA de Rominia-

Mare si aducea atitea neindemanart la a lor comunicatie, se va ridica pentru tot-d'auna, prin cladirea peste Olt, a unuT pod sta.tator, care, nadajduesc, ca in curgerea vereT v.itoare, va lua

Largimek medie a vair este de 7 kil. Cea mal mare largi-

sfirsit».

me in dreptul Slatinel, este

timp sA fie robit de podul lut

de to kil. Valea Oltulut de mijloc este populata pentru cá coprinde tn. interiorul san o multime de localitatT, ca com.: R.-

VodA-Bibescu si a trecut multt

DrAga.sani, Colibasul, Sla-

tioara i Slatina.

In ceca ce priveste comunicatiile, putem zice ca se gaseste in bune conditiunt, cad pe ambele inalurl ale OltuluT se afla

sosele, lar pe cel drept si o linie ferata, care uneste Rimnicul-Vilcef cu Corabia, trectnd prin Dragasani i Piatra (01t). In aceasta regiune a Oltulut, se aflA doua podurT de fier : intliul stabilit in dreptul SlatineT,

'compus din dota podurT peste dota brate ale Oltulut, unul de 170 m. i altul de 250 m. lungime si lat de 12 in. al soselel nationale Slatina-Craiova ; al

doilea, podul drumului de fier la Slatina, lung de 375 m. Cu privire la aceste podurT, gasim in lucrarea d-luT George I. Lahovari, 011ul, urmatoarele notite, pe carT credem interesant a le reproduce : AicT, in marginea orasulut, a fost construit cel întîiü pod statator peste Olt, de catre VodaBibescu, intre anit 1846-1848. Podul era de lemn, asezat pe culee de zidarie, cu palee formate din par/ de stejar bine infipti. Pe acele vremurT, acea lucrare se considera, cu drept cuvint, extraordinara ; de aceea si Bibescu anunta Obsteara Adu-

nare despre acea mare filtre-

Impetuosul Mi, n'a lasat mult

anT, pana ce sub domnia lut Cuza-Voda, s'a construit la Slatina, de catre o companie engleza, doul podurT de fier, unul

le

170 in.

i altul

in., peste Beica

de

i Olt ;

250

dar si

aceste podurT, räü construite

de strainT, att fost nimicite de apele Oltulut. Podul construit in anul 1888, dupa proectul si sub conducerea d-lui inginer Davidescu, se compune din cinc! grinzT metalice, cu deschiderT egale de cite So m. Fondatiile pilelor si culeelor executat cu aer comprimat,

la adincimea medie de 12 m. sub etiagin. PodurT pe vase sunt la : Bujoreni, Scaiosi, Babeni, Riureni, Slavitesti, Dragasani, Auresti Voicesti, toate stabilind comunicatia 'filtre aceste ccmune din judètul Vilcea si cele din judetul Arges.

In jud. Romanati, sunt podurT pe vase in regiunea Oltulut-de-mijloc,

intre Mamuri si

Girlesti. Intre Colibasi i Curtisoara este trecAtoare pe luntre.

Vadurile sunt rare si se pot trece numaT In timpul secetelor marT de catre oamenit din localitate, carT sunt deprinsT cu iuteala curentului i cu natura funduluT.

Principalif afluenrat OltuluTde mijloc, sunt : Gura-Vair, Rtm-

nicul, Govora, Ocna, Bistrita,

www.dacoromanica.ro

Luticavatiil, Orleasca, Pesceana, Mamul, Beiha si Cornesul. Localitatt principale situate pe tal-mil OltuluT-de-mijloc sunt :

(pe dreapta) Bogdanesti, Bujoreni, IVIanastirea-Cetatuia, Manastirea-HorezuluT, Rtureni, Baroneasa, Arcesti, Rtioasa, Ionestl-Mi nculut, Ohaba, Fiscalea, Auresti, Prundeni, CA-

tina, Dragasani, Tighina, Dranovatul, etc.; (pe stinga) Fedelesoaia, Mari. Fedelesoaia, Gorunul, Blidari, Ruda, Cremenari-de-sus, Cremenari-dejos, Ostroveni, Buciumeni, Cimpul-Mare, Valea-A1135, Verguleasa, Schitul-de-Lemn, Tesluiul, Dobrotinetul, Slatina, etc. Oltul-de-jos.La S. de Slatina, Oltul Tese din regiunea dealurilor i l'Ara in aceea a sesuluT.

Curge de la N.-V. catre S.-E. si se varsa. in Dunare, aproape la egala distant& de Turnul-Mdgurele i Izlaz. Largimea medie a Oltalur-de-jos, In timpul vereT,

este de la 100-150 m., lar adincimea medie este de 2.50 m. Iuteala medie a curentuluT este

de 2 in. pe secunda. Largimea medie a albieT este cam de 261 m., i pentru a pre-

ciza mar bine avem urmatoarele masuratorT fácute in 1886:

r. La Slatina, 2 podurT de fier peste doul brate ale Oltulut, intiiul lung de 170 m., si al doilea lung de 250 in., prin urmare ad are 420 m. largime. Mal' jos de Slatina, la podul drumului de fier : 375 m. La Stoenesti, la podul umblator pe cablu : 105 in. Intre Turnul-Magurele

Izlaz, la podul pe vase, largimea albiet este de 145 m. Fundul albiet contine pietris pana in dreptul com. Greci, de unde pietrisul e inlocuit cu nisip. TArmurile an o inalOme

de la 2 m.

OLTUL (RIO)

Oltul creste in timpul toam.i mai cu seama primavara nivelul apelor sale de

neT

la 3-6 m. d'asupra malultd ; decf debordeaza in multe loculi i inundeaza valea, mal cu deosebire aproape de varsarea

sa in Dunare, unde tarmurile ad abia 2.50 m. de inaltime. Principalif afluenn pe dreapta 0/tuluT-de-jos, sunt riurile : 01tetul, Tesluiul i Caracalul ; lar pe stinga Oltisorul. Localitätile principale asezate pe malurile OltuluT in panca sa

de jos sunt : (pe dreapta) Saneara, Criva, Piatra, Cierolul, Falcoiul, Fareasul, Sldveni, Gostavatul, Scarisoara, Cilieni, Potlogeni, Izbiceni, Fu ndul-Vorniculta, Gfuvaresti, Moldoveni, Izlazul, etc.; (pe stinga): Man. Clocociovul, Ipotesti, Gildala, MAruntei, Berendeid, Cioflanul, Manast. PlAviceni, Segarcea-din-Vale, Odaia, Turnul-Magurele, etc.

De la Ciineni si mal ales de la confluenta LotruluT, Oltul este

plutitor si se fac pe el numeroase transporturf de lemariT, lucrate in herastraele sistematice stabilite in com. Brezoiul, din Valea-LotruluT.

OLTUL (1d0)

682

piriului Siul, care vine din jud. Olt (com. Comani), i curge in sute de serpuiturf aproape paraid cu Qltul. La distantA cam

rea se face cu luntre marf satl cu dube. Oltul, prin largimea i adincimea apelor sale, constitue o

de un kil, de la gura OltuluT, cele doul cracurf se impreuna. La gura luT mal este o insula cu mult mal mica, numita Chi-

linie bina de aparare pentru

chinetul-d e-Izlaz.

In tot cursul luT, pe portiunea judetelor Romanati si Teleorman, Oltul este mult mal nisipos si pe timp de seceta indelungata este atit de mic, Il trec oamenif Cu picioarele

Cu caree cu vite. and se revarsa, inunda. -toata lunca din drumul lui. Intre comunele Odaia

Magurele, pe sub poalele orawluT, apele °huid si ale Ducind vin marT, acopera o intindere de sute de hectare.

La locul unde se varsa 01tul in Dunare, la vre-o 2 kil. de portul T.-Magurele, putin mal sus de orasul bulgaresc de pe dreapta DunAref, Nicopoli, apele riuluf rominesc se intilnesc cu ale celuf bulgaresc Osmolul sad Osmac, care vine din Balcani. and apele Dunaref se intimpla sa fie mal marl, si ale Oltului maT miel, asistam la gura OltuluT, pe o distantA de citf-va

armata romina, contra une! in vaziunT ce ar ven". din V., opuind o stavila puternia armate! care ar voL sa-1 treaa, afara de podurf.

Iutea/a curentuluf, lisa de vadurf sigure i restrinsul numar de podurT stabilite, precum co man damen tul malulul sling,

face ca Oltul O. fie una din liniile cele mal bune de aparare ale tare! noastre, fiind sprijinita d Carpan, lar de cea-l'alta parte de Dunare. Are lusa dota defecte :

india de a putea fi

in-

toarsa pe la Ciineni si al doilea cä lungimea cursuluf Oltulw intre muntf i Dunare este prea mare l'ata cu fortele armateT na-

tionale destinate a o apara. Primul defect dispare daca se intArqte pozitia de la Ciineni ; al doilea se poate micsora mult daca se va intari Slatina. Dup5. riul Olt s'a dat i nu-

mele jud. Olt, care pana la anul 1837 se intindea de la com.

Casa-Vechie pana la Dunare.

cracurf, care se formeazA in dreptul comunelor Segarcea-din-Vale

dele impetuoase ale Oltulta, por-

Asta-zT el formeazä limita dintre jud. Teleorman i komanati, pe laturea de V. a plaiuluf CAI-

nite cu furie impinse inapor de

m atui u 1.

si Lita. Unul din ele la directiunea spre jud. Romanati

apele puterniculuT fluviti.

Oltul a avut o deosebita insematate, din timpiT ce! maT departan pana in zilele noastre. El a servit in diferite timpurT de cale de transport, in josul

La vre-o 7 kil. aproape de gura luT, Oltul curge pe dota

cel-l'alt spre E., pe sub poalele dealuluT care merge pana aproape de Dunare. Intre aceste doua cracurl, este insula numita IntreOlturf, care are o suprafatA cam

de 200 hect., e icoperita mal pe toata intinderea cu padure de plop si salcie i serva pentru pasunatul vitelor. Putin mal la vale de unde se formeaza cele dota cracurT, 01tul mal primeste, sub dealurile despre S. ale com, Lita, apele

kil., la un adevarat reflux. Un-

Pe Oltul-de-jos, pe Miga podurile de fier de la Goran, Dra-

&allí si S'atina, sunt o multime de treater! pe vase. In jud. Teleorman, cele mal principdle sunt : podurile pe cablurf de sirma de la com. Plopi-S1Avitesti, la Rusanesti in Romanati, de la com. Slobozia-Min-

dra la com. Tia si in fine cel de aproape de gura ()huid, care pune învcomunicatiune directa soselele judetene Turnul-Izlaz Caracal. La alte puncte, trece-

www.dacoromanica.ro

cursulur, pentru proviziunf i ma-

teriale de razboid. In timpul dominanuneT ro-

mane, trecerea Jul se fama in burdufurT, de catre aa numitiT utricularf. In timpiT mal apropian', apele OltuluT ad servit ca drum plutitor in multe ocaziunf, dar maf ales cu ocaziunea razboaielor. Sul?t imp4ratu1 AustrieT

OLTUL (Rit)

OLTUL

688

Carol al VI-lea, comandantul ge-

ocupa cu aceasta meserie. Au-

neral al armatelor austriace, a organizat un serviciii de navigatiune pe Olt, dupa ce a spart mar multe sand periculoase de la intrarea lur in tara Pe la Anele secolulur trecut, pe end

rul in Olt este in mid failingturf, care de ordinar nu trec peste marimea bobulur de pia. Tocmar din aceastá cauza, d-1 Hasdeil voeste a deriva numi-

trupele austriace ocupail 01-

rea vechia a Oltulur, Aluta, din Alt aur, ba cauta in Oltenia,

tenia, subt printul de Coburg,

chiar tara berbecelur de aur,

aprovizionarea se facea, in mare

pentru care Argonautir cu Iason ail intreprins vestita cal6.torie. D-1 Hasdeti presupune un cu-

parte, pe Olt. and Tudor Vladimirescu por-

ni in 1821 Cu astea lur spre Bucuresti, el trecu Oltul pe la satul Budesti din jud. Arges, In fata Rimniculur din Vilcea, lar dud se inapoid spre Caracal, trecu pe la satul Daneasa. De atuncl a si ramas numirea

Hasdeu a trait Potulatensi (tr. dac.), descompunind cuvin tul : poi = linga, ulata aluta

= Daci de lingd Olt. Dupa cu cerirea Dacier de Traian (1o3) in valea Oltulur, civilizatia ro maul se desvolta foarte mult, cad era aparata de Carpati de Transilvania, tocmar ca de o ceta le, si apor Colonistir de aci, aveali contact cu eel. din Moe sia inferioara, provincie roma-

vint schitic saU agatirsic alt = aur. Mar lesne insa este a cugeta la o formatiune analoga

nizata

cu latinul lutum, planta galbend, coloarea aurulur, care se reduce la un cuvint comun unitatir limbistice europene ghalt = galben,

s'a dat de temple, amfiteatre,

i fiind Oltenia fertill, inflori. repede, proba sunt sapaturile acute la suprafata, unde baso-reliefurr, etc.

ruscer, pe care a coborit, de Rus-

aur ; cad existenta cuvintulur

ca-luT-Toader.

alt la SchytT nu pare prin nimica justificatb.. (Tocil., «D. a R.»). mentiune de Olt Cea

Oltul contine multr i renumitT pestr, asa, in partile de sus ale riulur, sunt pastrávr i los trite ; intre Rimnic i Slatina, se gasesc mrene, scobarf i crapr; iar mar jos sunt somnr i mo-

(Alutum), o avem pe o inscrip-

runT.

tie de pe altarul inaltat de C.

Oltul este un fetis, pentru pc_ pulatiunea de pe ripele sale. Poporul nu s'a putut p6.trunde c6.

In timpul razboiulur din 1877,

Rusif aveail la Slatina ateliere pentru confectionarea pontoanelor i podurilor pe care le a6

coborit in jos pe Olt pana la gura lur si de ad pe Dunare, sub protectinnea artilerier romine. IncercarT pentru transporturr

de marfurl pe Olt eat' facut in mar multe rindurf, atit in secolul trecut cit si in cel actual ; dar nu ail tinut mult si nu ail dus la rezultate dorite. Cestiunea de a se face navi-

Julius Mansuetus, unde citim : ad Alutum flumen secus moni fiind-ca Mantis Caucasi suetis facea parte din Legiunea I Minerva, ce in a doua expe-

ditie a Jul Traian in Dacia a operat atacul din Valea-Oltulur, rezulta neindoios ca ad flumen Alutum = la fluviul Olt. Numirea Alutus, Alutas (AXovta0 este

Oltul e numar un ri6 ; el vede, in violenta sa, minia, si a re-

cunoscut un monstru in furia undelor sale. In partile muntoase, strecurindu-se prin stinci enorme, face sgomot mare, care se ande departe in timpul nopter linistite. Oltul, ca si Rhinul din Germa nia, a dat nastere la ô multime de balade si de cintece eroice.

gabil Oltul, se discutd de citr-va anT foarte serios. Asta-zr nu se

de sigur ante-romand, cad o gasim in o inscriptie din tim-

fac pe Olt alte transporturr de

care sunt aduse pentru

pul lur Traian. I tolome6 li cunostea, dar ne da cifre gresite de long. si latitu-

traele de la Rimnicul-Vilcer, Sla-

dinea geografica a gurer sale

a inspirat mar ales pe acer poetT

tina, Stoenesti, sari pentru alte

(42030 long. si 43°42 lat., in realitate, Goos) si din cauza ca

fara nume, care formeaza geniul und natiunr. Poezia popular6. a pastrat amintirea faptelor eroice, amestecind faptele istorice cu cele legendare, dud eroir i haiducir, cintind do-

&it numar de bustenT, pe salurr,

destinatiunr, mar departe, pe D un are.

Oltul este unul din riurile aurifere ale Rominier si in timpu-

rile mar vechr era o seama de TiganT (aurarr), carT se ocupaii cu stringerea aurulur, platindu-sT birul cu aurul ce gasea6 in malurile Oltulur. Mar sunt i azI TiganT earl se

nu avea informatiunT precise, nicT dispunea de mijloacele de aseaza gura Oltulur cu azI 7045, spre E. In tabela lur Peutinger, pe calea romana Drubetis-Romula Apulum, gasim statia PonteAluti

rul i amorul. (Vez! asupra 01-

tului, interesanta conferinta a d-lur George I. Lahovari, publicatA in «Bul. Soc. Geogr. », din

R.-Vilcel).

Imprejurul Oltulur

El a inspirat pe cer mar marT poetr al neamulur Rominesc ;

zice d-1

www.dacoromanica.ro

anul 1891).

OLTUL-DE-jOS

01.311ILIA (DEALIJI.-)

'584

Oltul-de-Jos, plath, In jud. Olt. Se marginepte la N. cu pl. 01tul-d.-s, printr'o linie de despartire tras& din riul Oltul, de

Oltul-de-Josz desfiinfatti jud. Romanati, i azr contopita

piere de Olt se ocupa cu gra-

cu plasa Balta. S'a numit ast-fel,

la N. de com. Dumitrepti, pana la S. de com. Cornatelul ;' la E., cu pläile Vedea-d.-j. i Mijlocul, avind ca hotar despkrtitor o linie dreapta dusa de la com. Cornätelul, pana la S. de com. Turia; la S., cu pl. Siul-d.-s. la V., cu ¡ud. VlIcea pl Roma-

com. rur., apezate. pe litiga cur-

e pe lunca Oltulur. Pamintul e mult prielnic ovazulur, prunilor vier.

sul de jos al Oltulur, aproape

Vie se cultiva pe 353 hect.

de confluenta sa in Dunare. Vechia plaza Oltul-d.-j., airea repedinta sub-prefecturer in com. Izlaz. De la impreunarea plApi-

,(cu reedinta subprefecturer, in com. Cippul Mare): Cimpul-

nati, de care se desparte prin

coprindea partea de V. din cea

riul Oltul. Terenul .plAper nu este accidentat. E putin mal ridicat catre N.-E. pi merge inclinindu-se ca-

de acum Balta-Oltul-d.-j. i avea vre-o 18am locuitorT.

Mare, Casa-Vechre, Ciomagepti, Cornatelul, Dejepti, Dienci, Dobroteasa, .Geamana, Paropi, Simburepti, Urpi, Val-de-ET, VuIturepti. strabatuta de posele comu-

Oltul-de-Sus, pieza, in jud. Olt.

care pleaca din capitala judetu-

pentru ca era compusa din 14.

lor, sub-prefectura s'a mutat la Corabia. Teritoriul acester plapr

dinaria. Pamintul cel mar roditor

Se computie din 15 com. rur.,

nale pi. de o posea judeteana,

tre S.

Se marginepte la N. cu jud. Ar-

lur,

Locuitorir se- ocupa cu tot telul de cultura ; In partea de N. se ocupa cu cultura viter,

gep, printeo linie curba dusa

In sus, pana ce trece in jud.

pe la N. de com. Casa-Vechie,

Argep, legind, in aceasta plasa, com: Vulturepti, Cimpul-Mare,

lar in partea de S.-E., cu a pru-

Magura-Rusulur, Dejepti pi Ciomagepti ; la S., cu plasa 01-

nilor.

tul-d.-j.,

Pamintul este roditor. In toatá plasa se cultiva 527 hect., 50 arir vie.

partitor o linie dreapta, trasa din riul OltuI, la S. de comuna Cornatelul ; la E., cu pl. Vedeat d.-s.. si o parte din Vedea-d.-j. ; iar la V., cu jud. Vilcea, de care

Este strabatuta de poseaua j udetean

Casa-Vechie,

avind ca hotar des-

Comanita, Deleni, Tesluiul, Dobrotinetul i Slatina, precum

Terenul plaper Oltul-d.-s. este mult accidentat pi este mar ridicat spre N., mergind inclinindu-

Se compune din 14 com. rur. (repedinta sub - prefecturer, in com. Dobrotinetul) : Albepti, Ci-

de 119 copir.

Oltul-de-Sus, plath, in jud. Romanati, centopita Cu pl. Olte-

care ucla toata partea de, V. a sa

se desparte prin riul Oltul.

nale.

Geamana i Casa-Vechre. Sunt In pl. 8 pcolf, frecuentate

tul, pi numita ast-fel fiind-ca se afta com. rur. apezate pe l'higa cursul de sus din acest judet al (»tullir. E alcatuita din 24 com. rur, ea, vre-o 30.000 locuitorT, avea ca repedinta com. Brincoveni i cuprindea jumatate din teritoriul plaper de azI Oltetul-

care leaga com.: Dumitrepti, pi de numeroase posele comu-

spre N., pe lunca Oltulur

se spre partea de S. E strabatuta de riul Oltul, pi care pe stinga sa primepte

Oltul-d.-s., i anume partea de

reapovul, ComAnita, Cucueti, Deleni, Dobrotinetul, Dumitrepti,

pe Trepteanca i Geamana, ling5.

Ibanepti, Oporelul, Priseaca, Slatina (oras), Tesluiul, Turia pi Urluiasca.

Cungrea-Mare,

Cungrea- Mica

E., de pe linga Olt. E strabatuta de la N. la S. de poseaua nationala Corabia-

sati Cungripoara pi de piraiele

Riul-Vadulul, careia ir mal zice

Mara de riul Oltul, mar este udata de riuletele : Comanita pi Tesluiul, carl se formeaza mal mult din topirea zapezilor pi a ploilor.. Ele izvorasc din partea de E. pi se varsa in Olt, in partea de V., a plapel, facind stricaciunr terenulur, cind es din matca lor. Sunt in plasa i i coale, fre-

cuentate de 232 copir.

Buciumeni. Mal este udata de Val-de-ET, Leleasca, Valea- Guguiar i Plapcea-Mare. Cursul

lor este liniptit afara de acel al Geamaner care este cel mal repede. Porumbul, griul, orzul, ovazul, tuica i vinul sunt principalele productiunT ale plaper Oltul-d.s. Cultura. este aceeapr in toata pl., diferind mimar in cite-va com. unde nu se cultiva vinul, oi numal tuica. Locuitorir din apro-

www.dacoromanica.ro

Drumul-Sarer.

Oltuluf (Dealul-), deal, la V. de com. Fipcalia, pl. Oltul-d.-s., jud. VIIcea.

Oltulul (Dealul-), deal, la E. de com. Sutepti, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea. Despre acest deal

se spune cA ar f cel

d'Intiiil

pe care s'a plantat vita in judVilcea.

OLUCLI

OMURCEA

585

Oluc/i, deal, in jud. Constanta,

Prahova si Dimbovita, numit

pl. Silistra-Noua, pe teritoriul

ast-fel pentru asemanarea Iur

com. rur. Garvan,, i anurnepe

acela al cdt. säü Cuiugiuc; se

cu chipul omulur. Domina toate piscurile masi-

desface din dealul Cuiugluelolu-

vulur Bucegilor. De pe el se vede

Bair ; se indreapta spre N., aAnd o directiune generala de la S. spre N., mergind printre

In Transilvania si in Rominia.

vindut de Domen! Conaki, pe pretul de 2000 galbenT. (Vez! Dorna).

Omurcea, com. rur., jud. si pl. Constanta, situata, pe valea Ca-

noaptea pe munte, sa poata

ra-Su, in partea de E. a jadetulur, la 15 kil. spre V, de orasul Constanta, capitata districtulur, si In cea de V. a piase!, la 24 kil. spre S. de satul

gasi un adapost. Drumul, pentru a reveni de pe aceste regiunr, se face co-

Cara-Murat, resedinta ocolulur. Se mdrgineste la N. cu com. Ala-Capi si Caratai (pl. Medji-

borind Valea-Cerbulur. Aceasta vale este alcatuita din sase trep-

dia) ; la E., Palazul ;

comunal Cirlita-Cuiugiuc,. care

te uriase, carr, incepind de la

sancea si Osman-Faci (pl. Man-

trece pe la poalele nordice; e

piscul Omul, se sfirsesc in riul Prahova. Coboritul trepter de sus este foarte anevoios, apor calea urmeaza admirabil pana la padure. Privita de jos, Valea Cerbu-

galia) ;

valea Cuiu-Iuc i afluentele sale valle Cuiugiuc-Ceair si CaraGhiol-Ceair, brazdind partea de V. a pl. si cea de N.-V. a cofn. ;

se ridica la o inaltime de 105 dominind drumul judetean Ese-Chioi-Lip'nita, care trece pe

la poalele sale sudice, drumul acoperit cu livezr i tufarisurr carr sunt ramasitele intinselor padurr, ce-1 acopereaa odinioara.

Clubul Alpin din Sibila a con-

struit in vida! pisculur Omul o casa de nratra, unde escursionistul, care ar voi sa doarma

OluluI (PIrlul-), pilla, format

lur se prezinta in forma unur

din alte 2 piraie mar miel': Recea si Chitcani ; curge pe teritoriul com. Boghesti si se varsa in partea sting5. a Zeletinulur, in raionul com. Boghesti, pl. Zeletinul, jud. Tecucia.

gigantic si salbatic amfiteatru. De prin toate vaglunele, unde vecrnic sta zapada ascunsa, se scurg in vale izvorase.zburdalnice, care alcatuesc nepotolita

Omoricea, sat, facind parte din

apa a Cerboaicer, care se rostogoleste zgomotoasa pana in Prahova.

Piscul Omul are trer virfurr:

com. rur. Rusanesti, pl. Cernad.-j., jud. Vilcea, situat la 3 kil.

unul mar mic spre S., de pe care

de cat. Afinata, resedinta co-

se vad muntir Rucarulur, Pra-

mun e!.

tra-Craiulur i Strunga; al doilea

Are o populatie de 361 locuitorT. Cade in partea de S. a comuna si este udat de riul

Predealul,Temesul i munir Brasovulur ; al treilea, cel mar inalt,

la mijloc, de- pe care se vede

Cerna si de piriul Omortcea.

de pe care se vad manoasele chal-

Are o biserica de lemn, reparata la 1852.

pir din Rominia pana la Bucu-

OmorIcea, vdlcea, care se varsa In riul Cerna, pe teritoriul com. Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea, dupd ce uda parte, de

OmuluI (Balta-), baltd, judetul Baca, pl. Tazlaul-d.-s., de pe

resti, precum si toatd tara Birsel.

teritoriul com. Scorteni, formata din izvoare.

S.-V. a satulur cu acelasT nume.

Izvoreste din coastele comuna

cu com. Hasancea la S., cu com. Ha-

la V., cu comuna Mur-

fatlar.

Teritoriul cotn. e accidentat de urtnatoarele dealurr : Nazir-

cea (96 m.), Caratai (76 m.), Duran-Bair (83 ni.), Sancal (56 m.), Horoslar-Bair (51 ni.), la N.; Gheorme-Bair (79 m.), Sistirla (58 ni.), prin partea centran., la N. de satul Omurcea ; Horoslar-Iol-Bair (8 m.), la E.; Omurcea (80 m.), la S.-E.; Mangala-Culac-Bair (72 m.) si Canara-Bair (70 m.), la V. Sunt acoperite cu semanaturr si finete. Movile sunt putine, i n'ati time deosebita, afara de movila Omurcea (83 m.), la 2 kil. spre S.-E. de satul Omurcea. Vd! sunt : Cara-Su, san Medjidia, saa Omurcea, saa Hasancea (dup. numele satelor, ce se aflä inteinsa), trecind prin mijlocul comuna ; adiacentele sale, valle: Cara-Iuc-Ceair, Mahometcea-Ceair-Dere i Canara Dere, pe stinga ; Eschi-Deran-Ceair pe dreapta ; Cioban-Dere, prelungit Cu Horoslar-Alceac, precum Caratai-Alceac, tot pe dreapta. Sunt i altele mar miel'.

Supraf.. ta totall a comuner

OmuluI (Dealul-), munte, In judetul Suceava, com. Brosteni,

este de 5648 hect., din carl 169

Omul, pisc, inalt de 2508 ni. d'a-

acoperit de padure de rasinoase.

hect. ocupate de vetrele celor

supra nivelulur Marri-Negre, jud.

Acesta e muntele care a fost

doul sate ce o compun (Ho-

www.dacoromanica.ro

ONCEM

586

OMURCEA

murcea i Nazircea), restul im-

mare de plmint are la 2i/2 kil.

tea de S. a satulul Bousori,

partit 'filtre stat cu proprietaril, cari aa 2356 hect. si locultorir, carT posea. 3123 hect.

spre N. de sat resturile und lagar, pe care Turcit aa avut

com. Solesti, pl. Crasna, jud. Vasluia, prelungindu-se de la V. satuld spre S.

Se compune din doul. catune : Homurcea, resedinta, in valea

ran-Iol-Tabia.

o fortareatl, numita Eschi-De-

Once§ti, com. rur., in jud. Te-

Cara-Su, in partea centrall. a

Omurcea, sat, in jud. pi plasa

cuela, pl. Stanipepti, situata. la

com., in tre dealurile GheormeBair la N. si Cepme Culac-Bair si Omurcea la S.; Naztrcea, in

Constanta, cat. de resedinta al

N. judetuld, la 75 kil. de Te-

comund Omurcea, situat in par-

cuela. Este formata din O cat.: Barboasa, Dealul-Perjuld, Gorghepti, Lozinca, Taula, Tarnita, Tomozei, Oncepti-Nor, OnceptiVechI i Valea-Bould.

partea de N. a comuna', la 7 kil. spre N. de resedinta, pe

Bair.

valea Horoslar-Alceac, intre clea-

lurile Caratai la N. si Horoslarla S. Populatiunea, compusa in maioritate de Turd si TatarI, e de 178 famillI, salí 778 suflete, din carl 180 contribuabili.

Sunt 3 geamil, 2 in catunul

tea de V. a plaseI i cea meri-

dionala a comuna, pe valea Mahometcea-Ceair-Dere. E inchis la V. de dealul Cesme-Cu-

la N., de dealul Horoslar-Iol-Bair. E dominat de virful Omurcea (80 m.), situat lac-Bair ;

la 21/2 kil. spre S.-E. Are o suprafata de 2817 hect.,

din carl 104 hect. sunt ocupate

de vatra satulul si de gradini, cu o populatie de 445 suflete,

Omurcea i a in ,c4t. Nazircea, Cu 2 hogI ; o secará mixta, conclusa de i invatator i frecuen-

in maioritate TurcI.

tata de 44 elevt. LocuitoriI posea : 72 plu-

strabat catunul, unul prin partea meridionala a catunuld, al

gua-1, 88 care pi carute ; 6 ma-

doilea prin centrul lui

Tre vaIurI ale lul Traían

Are o populatie de 663 fasaa I470 suflete, din carl 648 contribuabilI, locuind in 624 case; 4 bisericI : in Barboasa, Tomozei, Oncesti - No! Tarnita, deservite de 3 preotI pi 6 cintaretl; 3 scoll mixte una in Oncesti-VechI, a doua In Oncepti -Nol si a treia in Tarnita, frecuentate de 132 copit. Teritorial com. este de 7955

treilea in partea septentrionall. Cale?. ferata Constanta-Cer-

hect. si 21 ariI. Vite : 69 boI, 562 yac!, 7 taurl, 56 cal', 56 Tepe, 15 armdsarl, 3 bivolI, 1385 01 i 16

capete de vite, mar cu seama oI pi bol.

navoda trece prin sat imparin doul partI neegale,

capre. Intinderea terenuld cultivabil

Comerciul, destul de activ, se face prin gara Murfatlar, la 8 kil. spre V., si consta. in import de manufactura si coloniale i in export de vite cu produsul lor si de cereale. Budgetul comuneI e la veniturl de 11824 le! pi la chel-

cea maI mare fiind la N. DrumurT comunale vin de la

e de 7258 hect., 90 ara. Vatra satelor ocupa

satele : Hasancea, Horoslar, Nazircea, Ala-Capi, Murfatlar, Osman-Faci i Mahometcea.-

hect. Razesii ati o suprafata de

sinl de secerat, ii grape de fier, a moara Cu abur! ; 5400

tuelY, de 2742 Id. Cal de comunicatie sunt : calea ferata Cernavoda-Constanta, ce trece prin sat, apoi drumurl comunale spre Hasancea, Murfatlar, Nazircea, Horoslar, Osman-Faci, Mahometcea, HagiDiuliuc, etc.

Pe teritoriul comund, la 200 m. spre N. de sat, trece valul de piatra; la 1'2 kil., tot spre N., valul mare de plmint ;. la 21/2

kil. spre S. de sat trece

valul mic de pamint. Valul cel

Omurcea, virf, in jud.

i al

si pl.

Constanta, pe teritoriul com. rur. Omurcea ; are o inaltime de 8o m., cu care domina satele Omurcea (la I kil. spre

1005

3736 hect., 85 ar. ; clacasit, 382 hect. ; lar statul i proprietarir, 2840 hect., a i ariI. LocuitoriI posedl: 46 plugurr de fier, 266 de lemn ; i masilla de .treerat, i de batut porumb, 4 de vinturut, 12 cazan e de fa-

cut rachia, 8 mor! de apa si

N.-V.), Hasancea (la 0,2 kil. spre N.-E.) ; calea ferata Cernavoda-Constanta (la a kil. spre ; dota valurt ale lut Tratan (unul spre N., la i kil. si al

15 de vint. Budgetul com. e la venituri de 3937 Id, 95 bad, lar la cheltuell, de 3760 le!. Comerciul se face de 6 cir-

doilea spre S., tot la i kil.); e

clumart.

situat tri partea vestica si putin sudica a plaseI i cea estica a

E brazdata de dealurile: Perjul, Oncesti, Lazul i Gorghesti, strabatuta de rhal Berheciul si de maT multe Odiase, cart se varsa in Berhecia.

comund ; e acoperit cu verdeatà.

Onaca, a'eal, se intinde in parwww.dacoromanica.ro

ONCETri

6isrEstf

687

oseaua judeteanä o uneste cu com. Godinesti si merge pAng

In Dealul-Perjulul, de unde se desparte in mal' multe drumurT

naturale, ducind la satele dimprejur si la N. Se mArgineste la N. cu jud. BacAti; la S., cu com. Negulesti ; la E., cu com. Godinesti si la V. cu com. StAnisesti. AceastA comunA, fiind deluroasA si. in mare parte acoperitA cu pAdurl seculare, a fost adApostul oamenilor prigonitT de imprejurArT. ET se asezati in aceste p5.durl fAcindu-sl locuinte si in urmA devenea5 stäpinT.

Asa ne intimpinA numiri ca :

riel, cu hramul Adormirea Maicel DomnuluT, fAcutA la 1792, pe locul uneT alteia care se construise la 1772, bisericA care s'a rezidit !p. 1834.

Conterciul se face de 6 cir-

Oituzul si Casinul, in cursul lor inferior. Onesti, resedinta, asezata pe

Once§ti-Vechl, sat, ra'cind parte din com. Oncesti, pl. StAnisesti,

dreapta Trotusulur, in apropiete

de confluenta celor l'alte douà Fiiipesti, pe apa Oituzu-

jud. Tecuciti, situat pe coasta

riurT ;

de E. a DealuluT-Medelenilor, pe malul drept al BerheciuluT. Are o populatie de 58 fami-

luT ; RAclutul si Buciumi, pe pf-

riuri tributare riuluT

liT, sati 190 suflete, din carT 42

Onesti, a CAminaruluT Constantin

contribuabilf, locuind in 48 case; o scoalg, InfiintatA la 1872 sí

Aslan; iar Filipeni si RAcAutul, sunt rAzgsestr. Locuitorif de aci sunt rAzesT din timpul luT te-

frecuentatA de 62 copil. LocuitoriT sunt vechT rAzesT.

Antohe, etc. Din aceste familiT s'a format satele dimprejur.

Teritoriul satuluT este de 1129 hect.

nita, a fost un sat vechiti care

Trotusul, asezatA in valea de pe dreapta Trotusulul si in valea celor dor afluentl al sAT :

Se compune din 4 cdtune:

ciumarT.

CurAtura GrosuluT, Poiana - lur-

Se zice el pe mosia satulul Tar-

One§ti, conz. rur., jud, BacAti, pl.

Comerciul se face de

2 clr-

ciumarT.

s'a distrus de administratia mAnAstireI Rgchitoasa. AstAzT nu se vdd de cit urrnefe unuT drum,

Onciul, sat, format din fostI cIAcaT improprietgritl, in jud. Co-

care trece prin pAdure si care

vurluiti, pl.. Horincea, com. Sliv-

se numeste Drumul-PoteceT. Lo-

cul unde a fost satul se nu-

na, mal' jos de resedinta comunalä, tot pe Valea-SlivneT, cu

meste Valea-CismeleT.

26 familiT, sati 116 suflete.

In Condica Liuzilor ggsim

fan-cel-Mare.

Aci se gAsesc niste zidurT pe

un ses, In partea pe E. a com. numit Silistea-Malulta.

E inconjuratA de dealurile Perchiul, spre N.-E. ; Buciumi

si Ciuciurul, spre S. si de trei ape. Are o pozitiune strategicd pentru operatiunI militare. Aci generalul Moller s'a ciocnit cu Rusil la 1848.

Pozitiunta sa bina, la locul

Onciul, znofie particularA, de 500 hect., in jud. Covurluiti, pl. Horincea, com. Slivna.

de Intilnire a 4 riurT si a 3 cAT nationale, a fAcut pe locu:torT de at ales aceastä comuna pentru tirgurr, care se tin de 6 orT pe an : la Sf. Paraschiva, Ziva-

Onceqti, sat, fAcind parte din

Oneaga. Vez1 Slobozia-SecAtura,

com. rur. Profa, pl. Vedea-d.-s.,

comung, in jud. Botosani, pl. Copla.

CruciT, Sf. Mihail si Gavril, Duminica-TomiT, Duminica-Mare si

Once§ti, saü Bratul-Oncescu, sat, jud. i plaiul Dimbovita, 61. com. Gemenea.

jud. Olt.

Once§ti, Onceasca, sati Co§oveni, catan, jud. Vlasca.

Oneasca, trup din mo,siile locui-

torilor, jud. Teleorman, com. Urlueni.

Once§ti, mofle, nelocuitg, in jud.

la Sf. Petru si Pavel. Se mArgineste la N. cu com. Ripile i BrAtila ; la V., cu com. BogdAnesti i Tirgul-Trotusul ; la S., Cu com. Bogdana si la E., Cu com. Rtpile.

Roman, pl. Siretul-d.-j., pe lingg satul ButnAresti.

Oneasca, vale, incepind din Va-

Are o populatie de 893 fa-

lea-Seacg, com. Corodul, pl. Bit.laduluT, jud. Tecuciti ; continu5.

Once§ti-NoI, sati Lazul, sat, situat In partea de N. a corn.

spre S. 'Ana pe teritoriul com.

mili!, sati 3468 suflete, din cari 749 contribuabilf, locuind In 809 case ; 3 coale, 2 de bgeti, una

BArcea.

in satul Onesti, functionind de

la ¡866; a doua, in satul Bu-

cu acelasT nume, jud. Tecucia.

Are o populatie de

fami-

Oneguta. VezT Lingurarilor (Pi-

liT, sati 493 su flete; o scoalg, fre-

riul-), com. Slobozia-SecAtura,

cuentatA de 57 copiT ; o bise-

jud. Botosani.

115

ciumi, functionind de la 1870, si a treia de fete, in satul Onesti, functionind de la 1870, 75

68617. Nardo Diclionar Mogrollo. Vol. IP.

www.dacoromanica.ro

ONICENI

588

ONEVTI

2 in cat. Buciumi si cite una In cele-l'alte atune, deservite

i resedinta comunel cu acelasT nume, situat pe malul drept al Trotusulul, pe un loc ves, inconjurat de treT parti cu

de 4 preotI si 8 cintaretI si a 6-a catolica, in satul Onesti, deser-

ape. La marginea de E. a satuluI curge Casinul, iar la cea

vità de un preot.

de V., Oituzul, ambele varsindu-

tus-trele frecuentate de 43 copiT;

6 bisericl, din cal-1 5 ortodoxe,

Sunt 14 cit ciumf.

Dupd legea rurall din 1864, s'ati improprietarit 233 locuitorl, cu 765 Miel' si ¿lo prj. Orina.

tusul,

se in Trotus in acest loc. Dincolo de Trotus, Valea-TazlaulaMare se impreuna cu vitae riurilor mar sus mentionate, in t'ata Onestilor.

46 cal, 2630 oi, 3 capre i 21S rimatori.

One§ti, sat, in jud. Tutova, pl. Tutova, com. Lalesti, spre N. de satul Lalesti. Are 41 locuitori i io case.

One§ti, stalie de drum de fier, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Onesti, pe linia Adjud-TirgulOcna, pusa in circulatie la 1884,

Teritoriul com. are o intin-

Are o populatie de 349 fa-

Iunie, !fuga podul drumulul de

dere de 5000 hect. Padurile

156o suflete; 2 coil :

fer pe Trotus, pe care trece

Cuciurul, Buciumi, etc., ocupa aproape 450 hect. Proprietarl marI sunt : Al. Iu-

una de baetI si una de fete,

trenul cind ese din statie, mergind spre Tirgul-Ocna. Se afla

rascu i mostenitoril. 1111 D. Iu-

rascu, a caror mosie cu paclurl Cu tot, ocupA aproape 700 hect.

Totalul päminturilor de cul-

tura e de 1830 hect. Pe apa Casinului se Oseste o moara In bune conditiunI. Viile sunt pe o intindere de

51,56 hect. Dupl controalele divizieI filoxerice (1890, viea lu-

cratoare are I073/4 hect. Vite sunt 135 ce, 1555 vite mari cornute, 25 capre, 1044

oi si 665 por& Stupi Cu albine sunt 134. Budgetul com. e la venituri de 161 31759, bani to si la chel-

tuelI, de lei 7708, bani 90. Comuna este strabatuta de calea ferata Adjud-Ocna, avind statia Onesti, in jos de confluenta CasinuluI si un pod mare pe riul Trotusul, de calca nationala Onesti-Pasul-Oituzulur, pre-

cum si de cele care duc la T'irgul-Ocna si la Tirgul-Valea-R ea. Distantele : la Bacati, capitala

districtului (49 kil.); la TirgulOcnei, resedinta piase (14 kil.); la com. Ripile (7 kit.); la com. Bogdanesti (8 kil.) ; la com. Bogdana (14 kil.) ; i la com. TI-

gul-Trotusul (9 kil.).

One§ti, sat, jud. Bacan, pl. Tro-

frecuentate de 16 1:441 si i I fete ; 2 biserici : una ortodoxa, Cu i preot i i cintaret, cladita de fostul proprietar al mosie Onesti, Al. Ceaur-Aslan, la 1843; alta catolica, en I preot, cladita de locuitori la 1854; 8 circiumi. Vite : 56 cal, 655 vite marI cornute i 277 para

AicI se tin 6 bilciurI in timpul anuluI. Pe teritoriul acestur

intre statiile Caiutul (14.2 kil.) Tirgul-Ocna (12.6 Venitul acestei statiI, pe anul 1884, a fost

de lel 16692, banl 95; iar pe anul 1896, a fost de lel 105559, banI 88. Statia este asezatä d'a stinga liniei, spre N.-E. de satul Onesti si pe malul drept al TrotusuluY. Atitudinea d'asupra nivelulul Marir este de 199.76 m.

sat, dincolo de apa. CasinuluI, se

One§ti, subdivisie a catunului

afla statia de drum de fer Onesti, la care duce soseaua nationala, trecind podul peste

Rugineni, corn. Cavadinesti, pl. Horincea, jud. Covurluiti.

Casin.

One§ti. Vezi Slobozia - Oancea, sat, jud. Covtirluitt.

Oneqti, sat, in partea de N.-V. a com. ipotele, pl. Bahluiul,

One§ti, moçie, jud. Bacati, plasa Trotusul, de pe teritoriul comunei Onesti.

Onici, vale si piriii, fortnate din intrunirea mal multor izvorase de pe linga satul Tingujel, pl.

jud. Iasi, situat pe valea piriului Miletinul, avind o populatie de 143 familiI, sati 647 suflete, futre cari se nuntara si locuitorir din satul Plugari, ce este peste piriul Miletinul in fata Onestilor i cu care formeaza aproape un trup.

Oniceni, com. rur., In jud. Rotnan, pl. Fundul, spre S.-E. de orasul Roman, la 28 kil, de el

Are o biserica vechie, repa

si la 20 kil, de resedinta plaser.

rata in 1878, deservita de preot, I cintaret i i eclesiarc ; moara de apa i i de aburi, precum i casele proprietäteI. Vite: 938 vite marl cornute,

www.dacoromanica.ro

Funduri, jud. Vasluiú, avind directiunea spre S. V. si varsinduse in piriul acovAtul, pe sesul Mindra.

Este asezata pe un teren accidentat, pe ambele malurI ale riului Birladul. Se compune din satele Ciarneiul, (Cotul-lui-Ciorneiti), Fun-

ONICEN1

dul-Ocer, Linse$ti, Lunca, MArmureni (Saca), Nalman (OniceniluT-Naiman), Oniceni, Pretrosul, Pustieta, Sdatura, Solea $1 Valea-lui-Ene, cu re$edinta comuneT in satul Oniceni.

Are o populatie de 391 famili!, sati 1621 suflete, din carT 394 contrib., locuind in 409

case; 3 bisericT: una de zid doul de lemn. Budgetul com, e la veniturT

OPANEZUL

589

53 palma$T $i 37 codas!; im-

proprietArin 4 cu cite 12 prajinf, stapinesc 3201/2 fAlcI. DrumurT principale sunt : la For A$ti (31/2 kil.) i la DrAgu$eni (4 kil.). In 1803, Oniceni, a, SpAtaruluT GrigoreBa$otA, numara 72 liuzI, platind 1261 leT bir anual, filnd $i 2 liuzT de ceT lArá. bir. («U-

ricarul,", de T. Codrescu, vol. VII, p. -250.

de 4328,69 lel yi la cheltuelT, de 3455 leT.

Sunt 2947 vite marT cornute.

Oniceni. Vez! Boscoteni, judetul Suceava.

Oniceni, sat, in jud. Roman, pl.

Oniceni-luI-Ene. Vez! Valea-luT-

Fundul, com. Oniceni, spre S.E. de ora$ul Roman, la 28 kil.

Ene, sat, jud. Roman, in pl.

_de el $i la 20 de re$edinta p15.$eT, pe piriul Valea-luT-Ene. Are o populatie de 51 familiT, salí 189 suflete, din carT 67 con-

Este re$edinta comuneT Oniceni.

Sunt 312 vite marT cornute. Se lucreazA carute i roate. Se maT nume$te i Oniceni-

Este a$ezat pe $es. Are o populatie de 4E familiT, locuind

in 19 case. Face putin comercia cu cereate, vite $i lucrurT alimentare. Este reqedinta com. Oni$cani.

Oni§canI, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Oni$cani,

spre E. de thgu$orul Oniscani lingä dinsul, pe malul drept al riuluI Siretul. Are 35 familiT, sari 118 su flete, locuind in 30 case. Se lucreazä aci fringhiT.

Sunt 61 capete vite mar!.

Fundul, com. Oniceni.

Onofrei, pIrla, afluent al piriuOniceni-lui-Naiman. Vez! Naiman, sat, in jud. Roman, pl.

luT Budaile, com. Väscani, jud. Suceava.

Fundul, com. Oniceni.

Onteni, sat, a$ezat pe Valea-

tribuabilT, locuind in 50 case ;

o biseria de lemn.

man, la 151/2 kil, de el $i la 1412 Id!. de re$edinta pla$eT.

Oniceni-Räze§I. Vez! Oniceni, sat, in jud. Roman, pl. Fundul,

Grajduluf, in partea de S. E. a com. Manastireni, pl. Tirgul,

jud. Botopni, cu o suprafatd

com. Oniceni.

de 2727 hect. $i o populatie de

Oni§cani, com. rur., -in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., la S. de

170 familiT, sati 388 suflete, din carl 187 contribuabilT.

ora$ul Roman, la 151/2 kil, de el

Are o biserica, deservitä de

$1 la 141/2 kil. de re$edinta pl. Este a$ezata pe $es $i formad. din tirgu$orul OniKani t satele: Alde$ti, Boanta, Corne$ti, Här-

Are o populatie de 266 fa-

preot $1 2 chitaren; o $coala, condusA de un invAtAtor $i frecuentad de 24 $colarT ; un iaz, format de piriul Puturosul. Vite : 428 bol $1 yac!, 113 ca!, 1830 oT, 6 capre, 4 bivoll $i 270 porcT. LocuitoriT posea. 20 stupT cu albine.

mul Sf. Nicolae, ziditA de fo$tiT proprietarl Moruzzi, deservid de un preot i doT chitaren. coala din Ford$ti serve$te

mili!, sail 911 suflete, din carT

Sunt 4 circiumT, 4 comerciann

acestui sat. Vatra satuluT ocupa 16 J'Ala Mo$ia e proprietatea mostenitorilor luT Beri$ Last, fostA a Negri-Moruzzi. Are 447

de leT 3309,50

RAzI$T sati Dodite,ti.

Oniceni, sat, pe mo$ia cu acela$T

nume, jud. Suceava, com. Uide$ti, strAbAtut de piriul cu acelag nume. Are o populatie de 124 famili!, sal"' 535 suflete, locuind in 134 case ; o biserica, cu hra-

le$ti, Oni$cani

i

erbaneqti, cu

re$edinta com. in tirgu$orul Oni$cani.

266 contribuabilT, locuind in 170 case.

Budgctul com. e la veniturT

$i 4 meseria0.

Ontenilor (PIrlul-),

in

la cheltuelT,

jud. BotoRni, pe tno$ia Onteni,

de le! 3306. Este legad cu ora$ul Roman

in partea de E. a com. Manastireni, trece prin com. Gorbl-

prin osea.

ne$ti.

11

fAlcI, din carT 350 cultivabile, 50 fälcT finas, $1. restul prea putin

Oni§cani, tirgufor, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Oni$-

Opanezul, pichet de granild, cu No. 8, in jud. Constanta, si-

productiv. ImproprietAritT in 1864 sunt

cani, pe $oseaua nationalA Bacati-Roman, la S. de ora$ul Ro-

tuat pe teritoriul com. rur. EseChioi, pe o inaltime a dealuluT

www.dacoromanica.ro

OPARITI

590

Saban-Bair, aproape de trice-

minerall, ce contin sare si pu-

putul vad Saban-Ceair, ling

cioasa.

drumul cel mare Silistra-Varna,

In termen media se fabrica

pe care-I domina pe o bun4

anual aci cam 619 hectol. tuica si 496 hectol. vin. Pacurd, care se exploateaza,

intindere.

Opäriti, cont. rur., pl. Teleajenul,

jud. Prahova. Numele acesta i s'a dat de la 1860. In vechime parta numele de Vitioara si de

este multa in cat. Poiana-Copaclulul.

In com, se gasesc multi porn! roditorI : merI, perl, dud, ci-

aci cite-va familif venite de prin muntI si alte pArtI, carT s'ati o-

resl, Dud si gutuI. Comerciul se exercita in comuna de 4 circiumarl. Budgetul com. e la venituri de 4145 leI si la cheltuelr, de

cupat cu cultura vie.

3638,84 lei%

Poiana Copaciulta.

Se zice ea s'a infiintat cam pe la anul 1623, stabilindu-se

Este situata pe dealurile: Predealul, Bubicescul si Dogarul si pe vaile: Opdriti, Vitioara si Poiana-CopaciuluI, la 35 kil, de capitala judetuluT si la 7 kil. de a plaseT.

Se compune din 3 catune : Opariti, situat in partea de E.; Vitioara, in centru si PoianaCopaciuld, in partea de V. a com., avind toate o populatie

lungul satl, de la V. catre E., de o osea, care duce spre V.

264 locuitorl pe mosiile: RaduVocla, Horezul, Mitropolia si

Zoe Filipescu, din care li s'atI dat 816 hect. El posecla : 5 cal si lepe, 93 vad, 23 capre, 487 oT si 312 porcI.

Toata comuna se intinde pe o suprafata de 1362 hect. In localitatile numite La-Baia

si Sarari, sunt izvoare de apa

Opfiriti-de-la-UlmI, numire ce se a'd din vechime uner parp din mo,sia Berendeasca, jud. Bu-

zaa, com. Tintesti.

OpAte§ti, ciltnn, jud. Arges, pl.

rani. Din soseaua principala se

vita de un preot si un cintaret.

despart spre N. si S. alte drumurl secundare, ce duc in diferite 041 ale comuner, si tot

Opcina, munte, in jud. Suceava, com. Neagra-Saruld.

Predealul (cu virful Pisica), Bo-

Mara de agricultura, locuitorif se mat ocupl cu dulgheria si butaria. La 1864, s'aii improprietarit

Opäriti, "trig , izvoreste din poalele dealuld Slavul, com. °pariti, plaiul Teleajenul, jud. Prahova ; curge spre V., si, la poalele dealuluI Baia, se varsa in gira Saratelul, tot in raionul com. Opariti.

iar spre E. pana in com. Su-

cuind in 358 case. Are cloud bisericI : una in

o scoala, frecuentatd de 54 copif.

iul Teleajenul, com. Opariti, pe care se cultiva 711/2 hect. vie.

Topologul, facind parte din com. rur. Bleici. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deser-

pana in oraselul Valeni -de-Munte,

de 358 familia, sati 1340 suflete, din cart 243 contribuabill, lo-

zescu, Dina.' Gogulescu si George Mateescu si a doua in cat. Vitioara, fondata in anul 1841, ambele deservite de 2 preotI ;

Opäriti, deal, jud. Prahova, pla-

Comuna este strabatutá in tot

de odata leaga Oparitii spre N., cu corn. Predealul si cat. Valea-GarduluI si spre E., cu com. Pacureti si Gornetul-Cuib.

cat. Opariti, fondata in anul 1852, de Polcovnicul Moise Mir-

OPC1NA-STEJARTJLIA

E strabatuta de dealurile :

Opcina-Chimernii,munte, in jud. Suceava, comuna Malini, avind

1080,7 m. altitudine de la ni-

Maclanul), Moreni si Slavul. E udatä de piraiele : Copaceni, Valea - Stupinel, Cilnaul, Saratelul $i Valea-A din eA, toate

velul MariT. Formeaza hotarul Tara din spre Bucovina. Pe coasta acestuT munte s'a instalat prima linie funiculara din tara, inaugurata in anul 1892, si care serva la exploatarea padurilor de pe Domeniul Coroa-

acestea unindu-se sub poalele

neI: Malini.

bicesti (cu virfurile Dogarul si

virfulur Baia si purtind d'aci incolo numele de Saratelul in care se mal varsa gtrla Nucetul, care, in dreptul com. PAcureti, primeste numele de Tulburea.

Se margineste cu comunele : Gornetul-Cuib si Pacureti, la S.; riul Teleajenul, la V.; com. Surani, la E. si com. Predealul, la N. Opfiriti, sat, facind parte did com. rur. Opariti, p/aiul Teleajentd, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro

Opcina-Goif, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni.

Opcina-RateI, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni.

Opcina-Rea, munte, in jud. Suceava, pe virful caruia se aflä hotarul intre corn. Brosteni, MA-

lini si Bucovina, avind 1295,7 m, altitudine de la nivelul MAI.

Opcina-StejaruluI, munte, jud. Suceava, corn. Farcasa.

OPCINA-WVIRATELEI

Opcina-§uvAratelei, munte, in jud. Suceava, com. Malini.

Opcina-Varnitei, munte, in jud. Suceava, com. Malini.

OPREA (M0VILA-LUT-M0.5-)

591

Oporelul, si a doua, in cat. Beria-Mare, zidita. la 1842, de ar-

Serdar Deleantt si sotia sa, Elena, deservite de 2 preotT ; o scoala, frecuentata de 43 copiT.

Mará de agricultura, parte

buluT, Caldarusa, Ripa-luT-Ivan,

s. a. E udata de valle: Valea-0porelului, lonas, Beria, Bur-

cluleasa, Olareasa si de girla Tesluiul.

Opcioara, munte, intre com. Dorna si Brosteni, jud. Suceava.

din locuitorT se ocupa si cu dulgheria. Produsul munceT lor 11

Oporelul, sat, facind parte din

Opinca, bala, pe sesul Jijid, jud.

desfac la orasul Slatina. LocuitoriT din cat. Oporelul

com. rur. cu acelasT nume, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

Fälciii, pl. Podoleni, com. Isaia, formata din varsarea rfuluT Jijia.

sunt mosnenT ; ceT din cele-l'alte

Are o populatiune de 460

cat., in numar de 72, s'ati im-

locuitorl si o biserica. Locuitoril sunt mosnenT.

proprietarit la 1864, cind

OpinceI (Dealul-), deal, in jud. Iasi, pl. Codrul ; se intinde din

li

s'aa dat 290 hect. din mosiile Preotesti, Beria-Mica, Beria-Mare

Dealul-PaunuluT spre N. si, unin-

§i. Corbul, foste ale statuluT.

du-se cu Dealul-MurguluT, formeaza o infundatura, numita Va-

Vite sunt : 26 cal, 63 Tepe, 618 boT, 322 vacT, 17 capre, 4670 or O 413 porc1. Toata comuna se intinde pe o suprafata. de 3645 hect.

lea-Tomestilor, unde e asezat satul Tomesti ; este acoperit ca viT si livezT.

Inul se cultiva pe o scard Ople§ata, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani

Ople§ata, munte, acoperit cu pa-

dure secular, com. rur. Ilovatul, plaiul Cerna, iud. Mehedinti.

foarte intinsa. Pamtntul e prielnic la orT-ce cultura. Dintre pomT roditorT, sunt : merl, perf, duzT, ciresT si nucT.

Comerciul se exercita de

Oporelul, deal, in raionul com. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., judetul Olt, pe care se cultiva. 4 hect., 25 ariT vie.

Oporelul, vale, jud. Olt, izvo reste din mosia Radestilor, trece pe linga Gura-Lintesti, 'UpaPopi T- luT- Ghita, pl. Oltul - d. -j.;

curge india spre E., apoT spre V. si se varsa in Orla Tesluiul. Pe aceastd vale era asezata com. Oporelul, pana la 1836,

5

&ira s'a asezat pe gira Tesluiul.

Veniturile com. se urca la

Opräne§ti, sat, in jud. Mehe-

3208 leT anual, si cheltuelile, la

dinti, pl. Ocolul-d.-s., corn. rur. Husnicioara.

circiumarT.

Oporelul, com. rur., jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., compasa din 5 catune : Preotesti, Oporelul, Bria-

3199 leT.

Mica, Bria-Mare si Corbul, cu o populatie de 1123 locuitorT, din carT 262 contribuabili, locuind in 280 case.

Pe teritoriul com. sunt : soseaua judeteana. Slatina- Casa-

care, din coasta TopologuluT

vild,in jud. Constanta, pl. Medjidia, de pe teritoriul comuneT

Este situata pe valea giriel

(jud. Arges) si pana. la Turnul-

rurale Cochirleni ; are o inaltime

Tesluiul, la 25 kil, de resedinta judetuluT si la 18 kil, de a plaseT. La inceput, comuna a fost situata pe valea Oporelul, un a-

Magurele, poarta numirea de

de 107 metri si domina satul

Drumul-Oael.

Cochirleni, lacul Cochirleni, bal

fluent al TesluiuluT, dar la 1836, In timpul domnieT luT Alex. Ghi-

ca, a fost stramutata pe gira Tesluiul. In vechime, com. Oporelul forma o comuná numaT cu cat. Preote0.i ; lar de la 1856

s'a intrupat la ea si com. Beria, compusa din cat. BeriaMare, Beria-Mica. si Corbul, ' primind

toate numirea de Oporelul. Are 2 bisericT, una in cat.

VechTe si Slatina-Gura-BouluT,

Oprea (Movila-luI-Mo§-), mo-

In raionul com., spre E., se afla :

ta Cara-Su, dota valurT ale luT

Magura-luT-Tanase, care serva de hotar filtre mosia Oporelul, proprietatea d-lui C. Fortunatu si mosia mosnenilor OporenT, si magura Gura-Lintesti, spre E., care serva de hotar intre mosia Preotesti, proprietate a d-luT Simion Dimcea si mosia mosne-

Traian, care trece : unul pe la

nilor OporenT. E brazdata de dealurile : Dealul-luI-Pana, Purainici, Lintesti, (la E.), Viea-PopeT, Piscul-Cor-

neT,

www.dacoromanica.ro

N. si altul pe la S., foarte aproape de ea, drumul comunal Ivranes - Cochirleni si Ivranes Cernavoda, precum si ValeaMare, care se intinde la N. san;

este situatd in partea de V. a plaseT si cea centrall a comu-

la t kil. spre S. de balta

Cara-Su si la 3 kil. spre E. de satul Cochirleni ; este artificiall

si acoperita cu verdeata.

OPREgI

OPRIENI-Dg-SUS

592

Opre§ti, sat, facind parte din de 302 locuitorf.

miliT, sa0 829 suflete, din carT

Este situat pe malul sting al riulul Tirgul. Pe la E. satuluT, trece calea ferata Go/esti-am-

255

2 cin-

infiintata in 1890, frequentata de 28 copiT, Vatra satuluT ocupa 92 falcl. Mosia, fosa a manastireT Slatina, e acum a locuitorilor, dobindita in urma improprietari-

tAretT; o scoala mixta, conclusa

rilor $1 a cumpArAreT in loturT.

pulung

de un invatator. Budgetul com. e la veniturl de 3186 lei, 5i banT, i la cheltuelf, de 3130 ler, 90 banT.

2 frunta$T, 50 palmasT i 19 Codal Cu 206. falcf ; 24 locui-

3 kil., spre N.-E., de satul Roman, pe teritoriul com. CotulLung. Ad i a fost o Arta cu acest nume.

Vite: 42 cal, roo bol, 62 vacT, 250 oT si 185 por& Al. titudinea com. de la nivelul MariT vartaza intre 335-345 ni, E udata de omuzul-Mare,

In vatra satuluT sunt foarte bune cariere de nisip, ce servesc mal tuturor cIldirilor ce

Opril (Izvorul-), izvor, In jud.

care formeazA pe teritoriul a-

Buzati, com. Lopatari; izvoreste din virful muntelut Chilmiziul; se uneste cu Izvorul-FuruluT la lunca .0doboaia si, impreuna, dan nastere riulul Slanicul.

cestel com. Iazul - CalugaruluT, si de piraiele Buciumeni, Oprisent i Fundoaia. Suprafata teritoriuluT com. e

com. rur. StlIpeni, pl. Mutile,

jud. Muscel. Are o populatie

oseaua judeteana Pitesti-Cimpulung-Frontier5.. i

Opric5, movild, jud. Braila, la

VechT, cu resedinta in satul de la care sT-a luat numele.

Are o populatie de 195

de com. Jieni, jud. Romanati, se termina in Valea-OltuluT.

Opri§ene§ti, sat, jud. Braila, la 6 kil. spre N.-E. ; de satul Perisorul, infiintat la 1859.

Are 21 case, cu 24 familiT, san roo suflete. LocuitoriT posea : 64 cal, 153 vite marI cornute, 197 oT si 6o rimätorT.

Opri§eni, com. rur., situata la N.-V. de Falticent i linga acest oras, In pl. Moldova-d.-s., jud. Suceava. Se margineste

spre S.-E. cu comunele Baia Falticeni ; spre V., cu Radaseni i spre N. cu comunele Plesesti si Bucovina. In 1875 1876 era alipita la Radaseni ;

biserici,

3

i

de 533 fald, din carT 498 ale! cultivabile, 32 rala finat i Oh

Oprii (Valea-), vale, cu directia

de la V. la E.; trece pe la N.

contribuabilT ;

deservite de I preot

fa-

huceag.

In com. Opriseni, la 250 m.

de bariera Suceava a orasu-

In 1864, s'ají improprietarit

cumparat cite un lot torl mic, conform noueT legl.

se fac in F61ticeni. Aproape fie-care satean '1st are livada sa cu arborT roditorl, ceT mal multi altoitT, si o gradilla de legume, pe care /e desface in Falticeni. DrumurT principale sunt : La Falticeni, de care n'o desparte

de cit bariera, la Radaseni (2 kil.) si la Bunesti (4 kil.). In 7038 (1530), August 22,

luT Falticeni, se afla o fabrica de bere ; o fabrica de caramida;

printr'un ispisoc de la Petru-

o moara a StatuluT, numita

tropoliel Moldover pe cpol sat

Moara-Calugarulul.

La hotarul comuneT din spre

Voda, se intareste stapinirea Mi.

Oprisani, partea de jos, cu morT In

omuz, ce este danie de la

Baia se afla o mocirla despre care se zice ca ar fi ascunzind

Portarul Onufret Barnowschi».

unele din ramasitele vitejilor ea-

(I580), Iulie 20, de la Iancu-Voe-

zutT in lupta de la Bala, dintre tefan-cel-Mare i MateT Cor-

vod, se da MitropolieT si ceal'alta parte 'poi sat Oprisaniv.

vin.

(Ist. Mitrop. Mold. i Suc., p. 20). In 1803, Opriseni numara 35

Opri§eni, saii Fundoaia, sat, in jud. Suceava, pe mosia si In comuna cu acelasT nume. Asezat pe coasta dealuluT Cornesti ambele tarmurT ale piriuluT Fun-

doaia. Are 81 case, cu 8o familif, sati 385 suflete, din carI 113 contribuabill ; o biserica,

lar prin alt ispisoc din 7088

liuzT, plAtind 656 Id bir anual (eUricarul, de T. C., Vol. VII, P. 253).

In 1822, &ira cA Opriseni

devenise proprietatea manastireT Statina. (Ist. Mitrop. Mold., P. 396 l 397).

lar de atuncl formeaza comuna a parte. Are forma unta patrulater neregulat, inclinat spre N.-

cu hramul Sf. VoevozT, zidita in 1855, Cu osirdia arendasuluT Vasile Canta, dar cu barril manas-

Opri§eni-de-Jos. Vea Oprisenid.-s., sat, jud. Iasi.

E. (albia $omuzuluT-Mare).

tirestI, opritT din arenda mosiei i deservita de un preot dol cintaretT ; o scoala mixta,

Opri§eni-de-Sus cu Opri§enide-Jos, sate, in jud. Iai, pl.

Se compune din satele Opriseni, Buciumeni i Falticeni-

www.dacoromanica.ro

Branisfea, com. Tutora. Formea-

013111MTI

598

za un trup, situat pe malul drept al Prutulur, mal in jos de satul Tutora. Are o populatie de 114 famili!, saa 469 suflete; o bisefondata la 1856, de Mitropolitul Veniamin, deservita

pri$e$ti ; curge in directia V.-E. prin mijlocul satuluT cu acelasT nume, $i se varsa in ptriul Gunoaia, In satul Opri$e$ti, com. Burdusaci.

Opri§e§ti, jud. Tecucia, in partea de V. a dealuluI cu ace-

cl esi arh.

la$T nume; se intinde in directia

Vite: 466 vite marf cornute, 768 oT, loI cal si 370 rimatorT.

E.-V. pana In Pojorita, la S. de satul Crde$ti, com. cu acela$T

i

Crungul, ce apartine com. Ver-

bita, din jud. Dolj ; la S., cu com. Gemeni si Dirvari-d.-j. ; la V., Cu com. Drincea $i Ceartngul ;

la N., cu comuna Prisa-

ceaua.

i e-

de I preot, i cintaret

OPRWRUL

nume.

Opri§e§ti, sat, facind parte din

Comuna e formata din satu 1 cu acela$T nume, avind 3100 lo-

cuitorI, din carT 484 locuitorT $i 542 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura $i cultura vier, care da. renumitul vin de Opri$or $i

de V. a com., pe coasta dea-

Opri§ita, sat, in partea de S.-V. a com. Laza, pl. Racova, jud. Vasluia, a$ezat pe coasta dea-

luluT cu acela$T nume, la 2 kil.

luluT Marineasa si pe valea Opri-

gurl, 243 care cu bol, 42

de re$edinta com., care e in

$iteT.

Burdusaci.

Teritoriul satuluT are o suprafata de 700 hect., din carT 273 hect. sunt ale locuitorilor, care ati $i 15 hect. vie. Are o populatie de I19 fasaa 485 suflete ; o biserica, facuta de Arhimandritul Nilu la 1848 $i restaurata de locuitorT la 1857, deservitá de

rute cu caT ; 169 stupT. In com. vin doud $osele : una

com. Burdusaci, pl. Stani$esti, jud. Tecucia. Situat in partea

Are o populatie de i ro fa. mili!, satí 393 suflete; 3 biseriel : una cu hramul SfintiT-Apostolf, situad. pe un loc inalt, la Vo zidita de Episcopul Roman-Ionichie la 1759, dupa-cum se vede din inscriptia ce se gase$te d'asupra useT bisericeT si care s'a reparat de locuitorT la 1839 a doua, cu hramul Sf. Gheorghe,

Golul. Cali tatea pamintuluT este burla.

LocuitoriT posea.: 138 pluca.

de la Drincea si a doua de la Balacita i Prisacea $i care, prin

Opri$or, trece la Dirvari-d. j. Are : o biserica deservita de 2 preotT $i 2 cintaretT ; o $coala,

conclusa de un invatator $i frecuentata de 28 copiT ; o circiumd.

Budgetul com. e la veniturT

de 6651 leT, $i la cheltuelr, de

zidita la 1874 de Iancu i Petrache Zota, proprietarT in sat ; a treia, situata pe Dealul-Mare,

preot $i 2 eclesiarhT ; o moara cu apa ; 3 circiumI. Mo$ia apartine statulur. LocuitoriT posea : 8 plugurT $1 8 care cu bol, 2 plugurT $1

la E., facutd de locuitorT in 1872,

3 carute cu ca!; 90 vite marT

in locul unde a mal fost alte 2 bisericT, una facuta. la 1680 $i alta mal inainte. Aceasta bise-

cornute, 24 caT, 500 oT, IO Capre, 8o rimatorT ; 6o stupT cu

DealurT in plasa mal insemnate sunt : Brani$teni, Drinceni, Cearingul, opîria i Cretul, carT apartin plaiuluT Golul $1 carI sunt

albine.

ricä este cea mal vechTe bisericä

din sat. Ad se afla

cimi-

Opri§oreni (MQ§neni-), pcidure

tirul. Satul e strabatut de piriul Gunoaia, ce se une$1e cu Opri$e$ti;

particulard, sup usa regimuluT sil-

de un drum ce vine din $oseaua nationald. Satul este vechia. De aci s'a trimis MuzeuluT din Bu-

dinte de com. Surani, pl. Podgoria, jud. Prahova.

curesti cite-va zapise din anul

Opri§orul, com. rur. §i sal, jud.

1660, ce s'al:1 gasit la locuitorT. LocuitoriT sunt vechT raze$T

Mehedinti, pl. ampul, situata la marginea jud. despre judetul

$1 stapinesc tot teritoriul cat., care e de 1129 hect.

Dolj

$i

Opri§e§ti, pirtiaf, in jud. Tecuela; izvore$te din Dealul-0-

vic inca din anul 1883, pe mo$ia mo$nenilor Opri$orenT, pen-

a$ezata pe coastele a doua dealurT $i pe o vale, avind o pozitiune ridicata, care 1

5696 leT. Vite : 1500 vite mar! cornute, 118 caT, 1200 OT i 1060 rimatorT.

acoperite cu viT ce daa un vin negru renumit. E udata de Plriul-Opri$oruluT, care, de la locul numit Ca pul-Aper, pe teritoriul comunef rurale Prisaceaua, curge spre S.-V., udind in calea sa proprietatea com. Opri$orul, numita lea-DrinceT, com. Drincea, cat. comuna Brani$tea, Cearingul unde, futre Brani$tea $1 Cujmi-

rul, se impreuna cu piriul cel mare ce vine de la Podul-Gro-

procura o clima 13110..

suluI, $i care curge sub numele de Drincea, prin com. rur. Cuj-

Se margine$te la E. cu cat.

mirul.

www.dacoromanica.ro

Opri§orul, firlu, n jud. Mehedinti, pl. Cimpul ; se formeaza din izvoarele com. Oprisorul

ORABOV1TA

594

OPRIWRIJL

d.-s., jud. Olt. Are o populatie de 80 familir.

turT de 2889,71 le! si la cheltuelT, de 2889,71 ler.

O osea vecinall strabate comuna de la N. la S., paralel cu

curge prin Drincea spre Braniste, unde se uneste cu apa ce vine de la Cornatelul ; im-

Opta§i, com, rur., jud. Olt, pl. Mijlocul, situata pe luna., de amindoul malurile riulul Vedea,

Tatulesti, si in jos cu Corbul.

preunà curg sub numele de A-

la 31 kil, de capitala judetulur si la 12 kil, de resedinta plaser.

Alte ramificatiunr o pun in comunicatie la N.-E. cu Colonesti si Maldarul si la V. cu Negreni.

pa-Drincer.

Opri§ul, a'eal, situat la N.-E. de com. Pesteana, pl. Ocolul, jud. Gorj ; se prelungeste de la E. spre V., pe o intindere de i kil. Pe acest deal este izlaz. E proprietate a locuitorilor com. Pesteana.

Opritura, deal, jud. Bacan, pl. Trotusul, de pe teriteriul com. Bogdanesti.

Opritura, loc Cu izvoare, jud. Bacan, pl. Trotusul, coin. Bogdanesti, de la poalele dealulur Cu acelasr nume.

Opritura,peklure particular, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. MalulMare, pe mosia cu acelasr nume,

in intindere de 6o hect. E populatà cu artarr, plopr, jugastri, frasinT, i mar mult cu stejarr. Opritura,Peidure particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. MalulMare, pe mosia MaIul-Mic. Apartine d-lur C. Dabuleanu. Are o intindere de 20 hect. si e populata cu stejarT, frasinT, plopr.

°pi-Hura, trup de pddure al statulur, jud. Olt. Vezr Sprincenata.

Se compune din 3 catune, dispuse de la N. la S. in ordinea urmatoare : Optasi, Jugarul i Zavoiul, cu o populatiune

Vedea si o leaga, in sus, cu

Doul dealurr marr: DealulVede! i al-Vediter, limiteaza te-

nutnar din tnosnenr. Mar 'nainte,

ritoriul corauner ,la V. si E., avind directiunea N.-S. si o lungime, pe teritoriul comuner, de aproape 5 kil. Printre aceste dealurr curge riul Vedea i gira Vedita, carT

cat. Jugarul a format singur o comuna; iae Zavoiul, cu un alt

primesc urmatoarele Oraje : Valea-Rea, Valea-Judetulur si Risul.

catun, a format com. Vitanesti. MeseriasT sunt: 13 cojocarT, 8 croitorr, 5 timplarr, 25 dulgherr, 4 dogarr, 7 ferarT, 5 zi-

Se margineste la N. cu com. Tatulesti, la N.-E. cu Colanesti,

de 270 familiT, sati 1500 suflete,

din carT 250 contribuabilT, locuind in 272 case. Comuna e vechie, compusa

la E. cu Maldarul, la S. cu Corbul si la V. cu Negreni.

dad, 5 ,itarf si 7 lgutad. LocuitoriT posedg : 40 caT, 32 Tepe, 388 bol', 290 vacY, 55 ca-

pre, 1384 ol si 190 pord. Teritoriul comuner se intinde

pe o suprafatg de 1800 hect., din carT roo hect. pgdure, 150

Opta§i, sat, Plcind parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe lunca si

malurile Vede!, la N. comuna Este resedinta comuna Are 650 locuitorT ; dotia bisericI: una cu

hect. livezT i izlaz, 2 hect. vie.

hramul Adormirea si Cuvioasa

Raionul saa e inchis cu sant.

Paraschiva, zidita la 7294 (1786), in zilele Domnulur Mihail utu ;

Inteinsul se afla cite-va c/adirr bune, localul de scoala, de primarie, 4 biserici si o moara. pe nul Vedea. Bisericile sunt de-

servite de 4 preotr

si

5

chi-

a doua, cu hramul Sf. Nicolae, zidita la 1833 «In zi/ele Prea Inaltulur Imparat Nicolae Pavlovicrl.

taretr.

*coall exista ad de la 1856. Cladirea e proprietatea comu-

Optoceni, ia.a, in hotar ca satul Radeni, com. Roscani, i spre

ner, ridicata in anul 1891. Se

N. de padurea Caraimanul, com.

frecuenta de 45 copir.

arniceni, pl. Turia, jud. fasi.

Comerciul se face de 6 cfr. Opritura, pddure, pe mosia Doagele, pl. i jud. Teleorman, situata pe Valea-Burdel, pe o su-

prafata cain de I00 hect. Are arborr grosT de stejar pentru letnne de lucru.

Opta§ani, sat, facind parte din com. rur. Cornätelul, pl. Oltul-

ciumarr.

Aci se tine bilcia de 5 oil pe an : la Mucenicl (9 Martie), la 25 Martie (Blagovestenil) cu obor de vite, la Duminica tutulor sfintilor, la 29 Iunie (Sf. Petru) si la 6 August (Preobrejenie),

ara obor. Budgetul comuner e la veni-

www.dacoromanica.ro

Opt-zecl, sfoard de mofie, in ra. ionul comuner Gohorul, judetul Tecucitt ; se intinde din riul Berheciul, pana in muchia dealulur

Orabovita, insuid, in Dungre, in dreptul satuluT Izvorul-Frumos, jud. Mehedinti,

bRACUL

595

Oracul (Po§ta -Vechie), sat, facind parte din com. rur. Cor beanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov.

Este situat la N. de Tamasul, HITA Valea-CalugaruluT.

Se intinde pe o suprafatä de

625 hect., cu o populatie de 71 locuitori. Fam. Slatineanu are 600 hect. locuitoriT, 25 hect. Proprieta-

rul cultiva 125 hect. (25 izlaz, 450 padure). Locuitorif cultivà tot terenul. Comerciul se face de i circiumar si i hangia.

Numazul vitelor mar! e de

bovita, jud. Ilfov, situat la S. de satul Frunzinesti, pe tarmul drept al riuluT Dimbovita. Se intinde pe o suprafata. de 2094 hect. (impreuni cu Frun.. zinesti, Lilieci si Pitigaia), din carf d-1 N. D. Amira are 1850 hect. si locuitorii (impreuná cu ceT diii cele-l'alte sate), 244 hec-

tare. Proprietarul cultiva 7372 hect. (l00 hect. sterpe, 35 hect. izlaz, 344 hect. padure). Locui-

ORAT1A

Este compusa din 14 com. rur. : Andreasul i Odobasca la V.; Brosteni, Virtescol, Cimpi-

neanca, Mindesti, la N.; Cirligele, Faraoanele, Budesti, Brutesti, Cotesti, Blidarile, la S. $1 centru ; Risipiti si Golesti, la E.

Are o suprafata. de 44506 hect., cu o populatie de 3629 fama', saa 18220 suflete. Productiunile naturale sunt : la muntI, padurI Intinse si pa-

toril cultivà tot terenul, fara a rezerva locurT de pasune.

sute de hectare, dind vinurile

Are I moarä cu apa si 2 podar! statätoare.

bune de Cotesti, Urechesti, etc.; la cimp, lanuri de gria acoperind

43 si al celor miel*, de 195.

sutil; pe dealurT, vil care acopera

tarinile.

Oradia, deal, in partea de N. si

Orasca, moFle nelocuita, in jud. Ilfov, pl. Negoesti, tinind de

E. a com. Cornul, pl. Prahova, jud. Prahova. Serva de pasune pentru vitele locuitorilor.

com. Vasilati-Popesti. Are o tindere de 75 hect. si e proprietatea d-luT E. A. Gugia.

Locuitorif se ocupa cu agricultura, cultura vieT, dogaria fabricarea viei si a rachiuluT. Comerciul este destul de ac-

tiv, constind in import de lucrurile trebuincioase pentru traiu

Oradia,

ddure particulara, supusa. regimulur silvic inca din anul 1883, pe mosia Breaza, pendinte .de com. Breaza, jud. si pl. Prahova.

Ora§ul, plasd, in jud. RimniculSarat, asezatá in partea de N. Poarta acest nume, pentru eà resedinta el pana la 1862 a fost in orasul Focsani, in partea numita. Focsani-Muntenesti.

Orasca, sat,

com. rur. *tubeiul-Orasti, plasa Dimbovita, jud. Ilfov, situat .1a

Se intinde In cite-sT trele regiunile : muntoasd, deluroasa si clinpeana.

E. de Ordsti, pe tarmui drept

La V. e strabatutd de cul-

facind parte din

al riuluT Dimbovita.

Aci valea Pasdrea se varsa

mile LaculuT, AlunuluT, ca ramificatiile lor : Peleticul, Dealul

Lung, Scorusul i Deleanul.

si in export de vin, vite si cereale.

Calle de comunicatie sunt : calca. ferata Rimnicul-Focsani, soseaua nationala Buzaa-Rimnicul-Focani, soseaua. judeteana Virtescoi-Focsani-Braila si nu-

meroase drumurI vecinale ce leaga comunele intre ele.

Ora§ul, sati Dealul-Ora§uluI, sal, Cu roo locuitorr, jud. Ar-

Se intinde pe o suprafatil de

Dealurile principale sunt : D ea-

322 hect., cu o populatie de

lul-CapreT, Teiusul, Hoja, Pri-

ges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Samara. Se zice ca aicT ar fi fost In

65 locuitorT.

veghlul, Perisorul, Cornitele, Petreanul si Piciorul-NuculuT.

vechime un oras si de aceea a ramas numele acestuT catun

In privinta apelor face parte din basinurile riurilor Rimna Milcovul. Rimna o tia. la S, avind ca afluentI : Valea-Neagra,

de Orasul sart Dealul OrasuluT. Se maT gasesc inca. ramasite de zidurT de platra i caramida.

Mahriul, Peleticul unit cu Strim-

Ora§ul-de-FlocI. Vez! cuvintul

ba, Valea-Rasca, Oreavul unit cu Circeiul. Milcovul o udd la

FlocT (Orasul-de-), jud. Ialomita.

V. si N., avind ca afluentl : Vilcaneasa, Valea- Larga, Valea-

Ora§ului (Plasa-), vechie filas& a jud. Ialomita, Cu 26 sate.

Rea, Pitulusa, Badea, Faraoanele, PIetrosul, Seaca, Dalhdutul si Dilgovul.

Oratia, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

In Dimbovita.

D-1 M. Bals are 370 hect. si locuitoriT, 12 hect. Proprietarul cultiva 200 hect. In raionul sa-

tuluI e I moara Cu apa si

I

pod.

Comerciul se face de i circiumar.

Numarul vitelor maff e de 62 si al celor miel, de 45. Orasca, sat, locuit de citf-va oamenT numaT, facind parte din com. rur. Frunzinesti, pl. Dim-

Rimnicul-d.-s., catunul de rcse76

68617. Morele Dldfolarer Geopralle. rol. lr.

www.dacoromanica.ro

ORA7rt

596

oizAqA.

d'uta al comunei Jideni, asezat In mijlocul comuneT, la poalele dealului Cotatcul. Are o intin-

Acest sat este insemnat pentru tirgurile de vite, de cereale,

hect. si o populatie de 264 familii, sad 1014 suflete, din cari

lemne si altele, cari se fac in toate Duminicile. dere cam de 494 hect., cu o populatie de 120 familii, sad 500 suflete, din cari 125 con- Oräqa-Mare, mofie, In jud. Ba-

233 contribuabill. PamIntul este productiv si mal mult deluros. Se afla.: 503

tribuabili ; o biserica, deservitg de t preot si 2 cintgretT; o scoall.

cas, pl. Tazlaul-d.-j., pe teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea, a-

Orfi§a, ädure, jud. Bacati, pl.

partinind lui L Nenitescu, si aducInd un venit anual de 6000 lei.

Tazldul-d.-j., com. Tirgul-Val eaRea.

OrA§ani, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, asezat

Orä§a, san Coman, pirii1, jud.

Ja N. de Ostroveni. Are o po-

Bacad, pl. Tazlaul-d.j., care cur-

pulatie de 1197 suflete, locuind

ge prin comunele Liuzi-Calugara si Sanduleni, unde se incarca Cu piriul Sanduleanul, si se varsA pe stinga Tazlaului-

In 148 case si 196 bordee ; o biserica, cu hramul SE Treimi, cu un cintaret si deservita de preotul bisericei din Grindeni ;

Mare. 41 are obirsia la local

4 fierari; 3 circiumT.

.numit al-Orgsului.

Copiir din sat urmeazg la scoala mixta din Grindeni, ce este la 1 kil.

Orä§a, yipii, jud. Bacgd, pl. Tazlaul-d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, de Ruga cAtunul Orasa-Mare si

pe malurile piriului °rasa.

Oräqa-Avram, san Orá§ica,sat, j ud. Bacad, pl. Tazlaul-d.-s., com.

SAnduleni, situat pe &tul Largata si pe stinga TazIgului-Mare.

Are o populatie de 39 familii, sad 172 suflete ; o bisericg, deservid. de 1 preot, cladita la 1852 de proprietarul mosiei, raposatul Caloid. Vite : 5 caí, 72 vite marT cornute si 9 capre.

Orà§ani, sat, in jud.

Ilfov, pl.

hect. aratura, 343 hect. finete, 129 hect. imas si 571 hect. padure de stejar. Are 1 biserica, deservid de I preot si 2 cintareti; o scoald mixta, conclusa de un invatator si frecuentatA de 30 copii; 4 -cIrciumi, 4 comercianti si 6 meseriasi.

Vite: 470 bor

$1

vacr, 20

cai, 86 oi si 25 porci. Sunt 50 stupi cu albine. Despre Intemeierea acestui sat, legenda spune ca. cei d'intila locuitori ad venit aci din Transilvania si se numead Conegi, care nume a Tgmas numai dealului ce se ridicg futre cele doug parti ale satului, iar satul a luat numirea de Org-

Negoesti, facind parte din com. rur. Obilesti-Noi. Suprafata to-

seni, din pricing ca. imprastiin-

tala. a satului e de 4760 hect. (impreuna cu cgt. Obilesti-Noi si Buzoeni), cu o populatie de

Criste0, din cauza jafurilor, ad venit si s'ad asezat ad i cu mal

192 locuitori. Mostenitorii Principelui N. Bibescu ad 3983 hect.

si ast-fel satul primi numele de Odseni. Astazi satul se compune din doug parti: Oraseni-din-Deal si

si locuitorli, 777 hect. Numarul vitelor mal-1 e de 222 li al celor miel, de 592.

Orä§ani, mofie particulad,

in

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni.

du-se oamenii din Selistea, com.

multi tirgoveti sad oras eni (1754)

Orgseni-din-Vale.

Orä§ica. Vezi Ordsa-Avram, sat, jud. Bacgd.

Orä§a-Mare, sat, *in jud. Bacad, pl. Tazlaul-d.j., com. Valea-

Oräqanuldi (Paclurea-), pildu-

Rea, situat pe &tul °rasa, la

re de tufani, exploatata, In jud.

/1.2 i

OrA§inca, billtif, la S.-E. de com. Surdila-Gliseanca, jud. Braila, intre viroaga Buzeelul si dra-

R.-Sgrat, pl. Marginea-d. s., com.

ma' de fier Faurel-Fetesti. Din

Bozga, cat. Retezati, In partea

acest baltis pleacA spre E. o viroaga care trece prin satele

kil. de Tirgul-Valea-Rea (Koala).

Are o populatiune de 125 familii, saii 430 suflete ; o biserica, cladita la 1790 de defunc-

tul Lascarache Rosetti, deservitA de I preot si 2 cintaretT; o cIrciumg ; o moad de apd. Vite : 19 cal', 289 vite cornute, 14 porcl si 4 capre.

de S. a lui.

Coltica, Mocani, Batogul, Io-

Orävni, sat, pe valea &luid Miletinul, In partea de S.-V. a com. Curtesti, pl. Tirgul, jud.

nesti si Filial, si care se varsä. In riul Calingtuiul, la S.-E. de satul Filiul.

Botosani. Mosia, proprietatea Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon din Iasi, are o suprafata de 1437

Orä§ti, sat, facind parte din com. rur. Stubeiul-Orgsti, pl. Dimbo-

www.dacoromanica.ro

ORWL

visa, jud. Ilfov. Este situat la S.-E. de Bucuresti. Pe la V. satuluT

trece soseaua judeteanä

Orbanul, pliliaf, in jud. Putna ; izvoreste de pe teritoriul com. Colacul, si se vars1 in Putna.

Bucuresti-Oltenita. Ad i este resedinta primArieT.

ORBEASCA-DE-SUS

597

Orbeasca, mofie, compusl din

Se Intinde pe o suprafad de

mal multe corpurT, situate in

620 hect., cu o populatie de

com. Orbeasca-d.-j. si Orbeasca-

159 locuitorT.

Orbeasca-d.-s. la N. Spre com. Bivolita are osea vecinalA. Distanta de la comuna pAn A la orasul Alexandria este de 17 kil. ; pAnd la Zimnicea, de 56 kil. ; pAnA la Rosiori, de 36 kit.

d.-s., jud. Teleorman. Corpul

Orbeasca-de-Sus, com. rur., in

D. I. G. Daniilescu are 545

principal din proprietatea d-neT

jud. Teleorman, pl. TirguluT, la

hect. si locuitoriT, 75 hect. Proprietarul .cultivg 425 hect. (20 sterpe, 100 pIdure). LocuitoriT cultivä tot terenul. Are -o bisericA, cu hramul Sf. Treime; o scoall mixtd, frecuen-

Maria C. 'Filipescu este in Orbeasca-d.-j., iar o alta parte in Orbeasca-d.-s., unde posedä si d. C. D. BAdulescu din mosia

3

Orbeasca.

4000 hect. Din acestea, cam

tata de 9 elevI si 4 eleve ; un

Orbeasca-de-Jos, com. rur., la

kil, de com. Orbeasca-d.-j.,

tot pe valea TeleormanuluT. Suprafata comu neT s'i a mosillor de pe dinsa este de peste

helesteg.

E. plaseT TirguluT, jud. Teleor-

Comerciul se face de 1 circiumar si 1 hangiá. NumArul vitelor mar)* e de

man, situatA pe partea dreaptä

1300 hect. apartin d-neT Maria C. Filipescu, formind un corp cu mosia din Orbeasca- d. -j.; lar 2500 hect. pAmint arabil si mo

a VAeT-TeleormanuluT. Riul Te-

hect. pádure sunt ale d-luT C.

leormanul o udá in toatA lungimea la V. Se invecineste la N. cu com.

BAdulescu. LocuitorT improprietdritT sunt

Orä§ul, loc cu izvoare, in jud.

Orbeasca-d.-s., la S. cu L'Aceni,

viile locuitorilor sunt in intin-

Baclii, pl. TazlAul-d.-j., pe teritoriul com. SAnduleni, la satul Orgsa-Avram, care izvoare se scurg spre pirlul Orgsa.

la E. cu BAblita din judetul

dere de 74'1/2 hect. Populatiunea comuneT este de 1825 suflete, din carT 363 con

111

si al celor miel, de 365.

Vlasca si la V. cu comuna Bivolita.

Teritoriul com, este de peste

262, pe o intindere de 66o hect.;

tribuabilT.

6000 hect. Mosia, pecare d-n a Ma-

Are o scoalg., frecuentad. de 45 elevI ; o bisericA, deservid.

pra cgruia se vede o cetätue

ria C. Filipescu o posea., in cuprinsul acester com., este cam de 5000 hect. arabile si 50 hect. pAdure. Locuitorli improprietA-

ruinatg, numitA Piscul-TurculuT,

ritT, in numAr de 215, ati aproape

Vite : 1048 vite mil comide, 199 caT, 2238 oT si 321 pord.

fácutA, pe cit se pare dupà

700 hect. arabile s'i 62 hect. vie.

Budgetul comuna e de leT

Oratiile, sag Sasul, muute de piatrit, jud. Muscel, proprietate a mosnenilor RucgrenT, d'asu-

nume si formA, de TurcT, la anul 1737, pe timpul dzboiuluT

dintre Turcia si Austria.

Solul este foarte fertil.

4020, banT 97 la veniturl si de

Are o populatiune de 1600

leT 4014, banT 68, la cheltuelr. CAile de comunicatiune sunt aceleasT ca la Orbeasca-d.-j., cu

suflete, din carT 372 contribua-

bilT ; o scoal, frecuentad. de Orätiile, vale, prin care trece wseaua Ploesti-Brasov ; incepe din poalele muntelui Doamnele, cur-

ge de la E. spre V. si se varsä in riul Prahova, pe stinga, in com. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Pm-. hoya.

Orätiile, vale, izvoreste de la locul numit Malul-BosteT, pl.

Teleajenul, jud. Prahova, curge

de la V. spre E. si se vars1 in riul Teleajenul, pe malul drept, in con], MAneciul-Ungureni.

de 2 preotT, 2 cintAretT si I paracliser ; o moarg cu aburT.

20 elevT; o bisericA, deservid de 4 preotT si 2 cintAretI; o mara cu aburl ; un helesteti,

deosebire de soseaua vecinalA spre com. BAbAlta, din judetul

numit Belciugul. Vite: 976 vite marT cornute,

346 caT, 8 mAgari, 1274 or, 8

In secolul trecut nu gAsim decit un singur sat, cu numele de Orbeasca. FAcea parte din

capre si 355 pord. Budgetul com, e la veniturT

pl. Teleormanulta-d.-j. Sub Domnia luT Alex. Constantin Mo-

de 3610 leT, 30 banT, si la cheltue11, de 3602 lel, 47 banT.

ruzzi, obstea acestuT sat a avut maT mult timp pricinT de judecata pentru sapinire de pänfint.

Calea judeteang AlexandriaPitesti strAbate prin centrul comuna si o pune in legaturA cu

com, LAceni la S, si cu com.

www.dacoromanica.ro

Vlasca.

LocuitoriI ati jeluit luT VodA,

dar nu 11 s'a flcut niel o dreptate,

ORBEJA

Legenda spune cA, pana acum

vre-o 70-80 de anT, in valea numitA UrsAreasa, se tinea erg tusemnat si cA satul Orbeasca era cu mult maT mare. Pe par-

tea dreaptA a VedeT este un cAtun cu cite-va case, numit Oläreasa sati Olarul ; ad era acel tirg de care spune legenda. Tot ad, probabil, a fost vechiul oras Artina. Irnprejurul celor dota sate de astà-zT, sunt insirate mg multe nagurT, din carT 'cele mal insemnate sunt : MAgura-Ciulel, aAnculuT, a-Lupilor, MAgura-SApatA, a-Stejarilor I a-luf-Muscd.

Inca de sub domnia luT Grigore Ghica s'ati fAcut sApAturT cercetArT

ORBICUL

598

arheologice prin

sati 1560 suflete, din carT 472 agricultori, 7 meseriasT, 8 comercian T, avind ir) profesiunT

Are o populatiune- de 513 su-

flete, carl locuesc In 87 case ; bisericA filialA, cu hramul Sf. Nicolae.

libere, 6 muncitorl si 47 servitorT, locuind In 375 case. Are o bisericA parohialA, cu

Orbeni-de-Sus, cdtun de reses

hramul S-i1 VoevozT, si 2 filiale,

dintA, al comuneT Cu acelasT

ambele Cu hramul Sf. Nicolae,

nume, pl. RdcAciuni, jud. Putna.

situate una in Orbeni-d.-j.

Este situat pe valea piriulul, In

alta in Orbeni-d.-s/. ; o scoalA mixtl, construitA de comuna frecuentatA de 18 copil. Sunt 355 contribuabilT. Budgetul comuneT e la veniturT de 7997,05 leT si la cheltuell, de 7770,75 leT. Intinderea semAnäturilor : aproape 700 hect. Intinderea villor : 252 heci. LocuitoriT posea.' : 60 plugurl

susul cAtunuluT Orbeni-d.-j.

Are o populatiune de 1060 suflete, carT locuesc In 228 case; bisericA parohiall, Cu hramul S-tif VoevozT si i filialA, cu hramul Sf. Nicolae ; i coa1ä mixta,

construitA de comuna cuentatA de 15 copir.

I

fre-

Orbeni-de-Sus (Hotarul), podare, In suprafatA de 540 fäld,

de lemn, 14 de fier, i trior, 8

situatä pe teritoriul

alta',

morT de apl ; 380 boT, 347 vacT, 38 caT, 301 a 34 capre i 281

lescu le atribue epoceT prero-

porcI; 54 stupl de albine. In com. sunt : 4 comercianV

cu acelasT nume, pl. RActiciuni, jud. Putna. Apartine locuitorilor din Orbeni-d.-s.

prejurul acestor mAgurT. MaT tirziu, de catre Cesar Bolliac

gäsit pe ad diferite vase de lut, pe cari d. Tocimane. Produsele de ceramicA. de la 0.rbeasca, zice d-sa, se disting prin reliefurile si brinde, care sunt lucrate Cu multä ele-

de bAuturT spirtoase i coloniale,

6 fierarI, Z zidarT, 2 cizmarT, boiangiti i S fabricantI de rachiti.

ganta.

cAtunuluT

Orbeni-de-Sus, podure, in

in-

tindere de 360 fäld, pe teritoriul cAtunuluT cu acelasT nume, pl. RAcAciuni, jud. Putna, apartintad d-luT Nic. Nereja.

Orbeni, sat, in jud. Mehedinti, Orbeja, baltd, in suprafatà de 15 hect., pe mosia Ponfirla, com.

pl. Motrul-d.-s., com. rur. Brosteni ;

are 44 case.

cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s.,

jud. Dorohoiu.

Orbeni, paro/de, in jud. Putna, com. cu acelasT nume, pl. RA

Orbeni-de-Sus, ftdclure, in intindere de Soo fäldi, pe teritoriul cltunului Cu acelasT nume, pl. RAciciuni, jud. Putna, apartinind d-luT Petrache Buzdugan.

Orbeni, com, rur., in jud. Putna,

cAciuni. Are o bisericA parohiald,

pl. RAcAciuni, asezatA pe pirlul Cu acelasT nume Orbeni - d. -j. la gura luT, iar Orbeni-d.-s. in vale. E situad, la 24 kil, de sub. prefectura plaseT, si la 68 kil. de capitala judetuluT. MaT inainte forma douA comune deosebite, care ati fost Intrunite in 1886. Solul, pe mal

Cu hramul S-tiT Voevozi, una

Orbicul, sat, in jud. Neamtu,

cu hramul SI. Nicolae, in Orbeni-d.-s. si una Raid, cu hramul Sf. Nicolae In Orbeni-d.-j.

com. Buhusul, pl. Bistrita, situat pe valea piriuluf cu acelasT

Orbeni, pîrîia,c, format pe teri-

Orbicul, sat, in jud. Neamtu,

toriul comunel Colacul, judetul Putna ; udA comunele Orbenid.-j. i Orbeni-d.-s. si se vars1 In pirial DrAgusani.

com. Costisa pl. Bistrita. Se maT numeste o Orbicul - d. -s. Este situat pe valea piriulur cu

Orbeni-de-Jos, cdtun, in comuna

Orbicul, pirtd, ce izvoreste din

Cu acelasT nume, pl. RAcAciuni,

llealurile-Hirtestilor, com. MArgineni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; curgb in directiune

e nAsipos, iar pe vale argilo-

nume. Se numeste i Orbicul-d.-j.

acelasf nume.

nAsipos.

Se compune din cAtunele Orbeni-d.-j. si Orbeni-d.-s. (unde e si primAria comuneT).

Are o populatie de 410 fa-

jud. Putna. Este situat la gura piriuluT cu acelasT mune.

www.dacoromanica.ro

ORBICUL

599

ORDOREFII

E.-S., printre satele Hirtesti

lata cu ulmr, salcir, plopl i ste-

nul-Buiuc-Biulbiul ; este situat la

Bircul, intrind pe teritoriul p15.-

jarr.

S. pIaser si la V. comuner.

ser Bistrita ; de ad i trece pe la V. de satul Gosmani (unde formeaza un iaz), apor printre satele Romini si Silistea, intre care formeaza douä iazurr, despartite

unul de altul prin soseaua Buhusul-Roman (iazul din dreptul satulur Silistea e mar mare) ; curge apor paralel cu acea sosea pana in dreptul satulur Or-

Orbul, deal, in jud. R.-Sarat, pl.

Orcean-Mezarlic, deal, in jud.

Orasulur, com. Brosteni ; se des-

Constanta, pl. Medjidia, com. Cuciuc-Biulbiul, cat. Cuciuc-Murfat ; formeaza capul dealulur Odagi-Culac, desfacindu-se din dealul Biuluc-Biulbiul-Bair ; se in-

face din Culmea-Scorusulur ; brAz-

deazA paxtea de V. a comuner cat. Vulcaneasa, intinendu-se printre piriul Vulc5.neasa si afluentul säú Piriul-Orbul; e a-

coperit cu papa

dreaptA spre N., cu o directie generala de la S.-E. catre N.-V. ;

are o inaltime de 133 m., do-

bicul-d.-s. (teritoriul com. Costisa), unde o traverseaza din

Orbul, iezer, jud. Braga, situat In ostrovul ¡azul, la S.-E. de

minind vaile eit-Iurtluc si O dagi-Culac printre care se intin-

flor/ si, intre satul Orbicul-d.-s. Orbicul-d.-j. (com. Buhusul), trece din noti in partea dreapta a soseler, mergind apor paralel

rezerul Maresul ; comunica spre S.-E. cu Tezerul Mrejarul.

de ; este situat in centrul com. si in partea de S.-E. a plaser.

cu dinsa, pana in partea de V. a teritoriulur Buhusul ; de aci strAbatind direct soseaua natio-

nala Bacati Piatra, precum si carea ferata, se varsä pe stinga riulur Bistrita., in dreptul unde acest riti incepe a forma limita judetuluT Neamtu, despre jud.

Orbul, ostrav, jud. Braila,

co-

Ordia, mtIgurd, in jud. Teleor-

prins intre girle, spre S. de punctul Ibisi si pana la TrAsura, care 11 desparte de ostrovul CrAcd-

man, com. Segarcea-din-Deal. Imprejurul el se vad resturile une intäriturr, care a servit in timpul razboaielor dintre RusT

nelul.

Turcr, pe cind acestia din Orbul, priyal, la hotarul dintre com. Vizirul i Stancuta, jud. Braila; uneste canalurile Pasea si Cretnenea, despartind ostrovul

urma ocupaii inca cetatea TurnuluT. In rezbelul de la 1812, aceste intáriturr i magura ati avut o deosebita importanta.

Cremenea in dota, partea de Orbicul, t'amura' de dealuri, jud. Neamtu, ce se Intinde paralel cu malul drept al piriulur cu a-

N. numita Cremenea-Miel lar cea de S. Cremenea-Mare.

celasT nume, din dreptul satulur

Orbului (Valea-), pirig, in jud.

Romini si pana la satul Buhus.

R.-SArat, pl. Orasulur, com. Bros-

teni ; izvoreste din Culmea-Sco-

Ordoreanul, sat, facind parte din com. rur. Slobozia-Clinceni, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat la S.V. de Slobozia, pe malul sting

al riuluT Arg. La N., pamintul e bältos. In dreptul ski e un pod pe vase peste riul Ar-

com. Andrasesti, situat pe tar-

rusulur; curge de-alungul dealulur Orbul ; uda partea de V. a comuner, si se varsA in pirlul

mul sting al riulur Ialomita, spre

Vulcaneasa, pe dreapta lur, dupd

127 hect., cu o populatie de

V. si la 2 kil, de satul de re-

un curs repede de 4 kil.

184 locuitorr. D-1 T. Metaxa, proprietar, are

Orboe§ti, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendi n te de

sedinta.

gesul.

Se intinde pe o suprafata de

Are o populatie de 6i famio bisericA, deservitä de preot pi 2 eintaretr. Locuitorir posea : 130 bor,

Orcean-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe terito-

22 hect. si locuitoril, 105 hect. Proprietarul si /ocuitorir cultiva

riul com. rur. Cuciuc-Biulbiul pe la V. satulur cu acelasr nume ;

tot terenul, l'ara rezerva de izlaz.

146 cal, 3 asinT, 2710 or §r 316 porcr.

se intinde de la S. satuluT Ro-

Haralambie, deservid de 2 preotr

sianul, pana la S.-V. satulur Cuciuc-Biulbiul, tuteo directie ge-

si

Orboiasca, pidure, in jud. ralo-

neran de la N. spre S.-E. ; are o inaltime de 125 m.; este diat inconjurat de drumurile co-

ciumar. Numarul vitelor marT e de 320

lir ;

mita, pl. Ialomita Balta, com. Andrasesti , situad pe ta'rrnul

sting al riulur Ialomita. Are o $uprafita de I80 hect., popu-

Are o biserica, cu hramul SI.

I cindret ; I pod statator. Comerciul se face de i cir-

§i al celor miel, de 628.

munale Copadin-Rosianul, Rosianul-Cuciuc-Biulbiul

i

Rosia.

www.dacoromanica.ro

OrdOre§ti, sat, facind parte din

OREAVA

com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, situat intre pädurT, pe valea malul sting al piriuluT Oboga, la 7 kil. N.-V. de satul Coteana,

resedinta comuneT. Are o populatiune de 107 locuitorT, din carl unif sunt mopenY. El po-

sea : 20 bol, 50 vad,

OREZI

600

13 caT,

173 oT si 124 porcT.

Oreava; ruine veda, d'asupra satuluI Virciorova, jiid. Mehedinti,

in general este repede ; primeste

sipoasa ; la S.-V., cu com. Vin-

ca afluentl pe dreapta Palde :

jul-Mare, despartita prin dealul Bogeni; la, V., cu com. Rogova, despärtita prin dealul Ciocirlani ; la N., cu com. FintineleNegre, despartitd prin Dealul-

Fintina-TurculuI, Homesti, HeGreabanul si Putrida ; cel din stinga nu sunt insemnatl.

Oreavul, pîrîz, in jud. R.-Särat, pl. Marginea-d.-s., izvoreste din llealul-CuculuI; curge de-alungul DealuluT-Cornitelor ; se in-

dreapta spre S.-E. si trece prin com. Odobasca, udind cat. Po-

la care e foarte anevoie de suit, din care cauzà aceste ruine

Runcul ; se varsa in riul M'una,

sunt foarte putin cunoscute chiar

pe stinga lui, dupa un curs de

In localitate. Din inaltimea a-

cestuI platal, se poate vedea pana la o distan ta de Io kil., pe valea DunareT. Mar jos, si aproape de Virciorova, este o cimpie care se numeste Taberele si despre care se zice, ad erari stationate trupele carl apäraü cetatea Oreava, sai1 a

lui loan Corvin, dupl cum o

dul-SaculuT, com. Popesti, i cat.

35 kil., Miga cat. Gura-Oreavual comuneT Slobozia-Cio-

luT,

OlaculuT.

Satul Orevita formeaza com.

cu catunele Olteanca i Pasaruja, avind peste tot 1800 locuitorl, cu 269 contrib., locuind

in 201 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura, si in special cultivarea vid', care dä renumitul vin de Orevita. Locuitorif posea : 39 plugurl,

rästi; afluentif sar principalf sunt : Vdrzarul i Runcul, pe partea dreaptä ; cursul sai1 este incet;

70 care cu bol, 16 carute cu

uda tarinT roditoare i dealurI acoperite cu viT; pe apa sa sunt

2 preotl si 2 cintaretl; o scoala, conclusa de un invatator si fre-

lo morT.

cuentata de 30 elevl ;

cal; 96 stupT.

Are o biserica, deservita de o cir-

ciuma.

Oreavului (Gura-), sat, in jud.

Oreavul, deal, in jud. R.-Sarat,

tea de S., pe malul sting al

Budgetul comuneT e la veniturT de 6563 leT, iar la cheltuelI, de 3696 leI. Vite : 900 vite marl cornute,

pl. Rimnicul-d.-s., com. Sgirciti ;

riuluT Rima, la gura pirtuluI

45 caT, 840 01 i 800 ritnatorT.

se desface din dealul

Oreavul, la 7120 m. spre S.-V.

TurculuT ; se intinde printre piriul Oreavul i afluentul saù pi14111 Putrida ; bräzdeaza partea de V. a comuneT i cat. Plevna;

de cat, de resedinta, Ciordsti. Are 2315 hect., cu o populatie de 86 familif, sati 355 suflete,

numesc locuitoriT.

R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia-Ciorasti, asezat in par-

din carT 90 contrib.

este acoperit cu pasunT si padurT.

Oreavul, pîrîü, in jud. R.-Särat, pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din dealul Fintina-TurculuT ; se indreaptd spre S., curgind de-alungul dealuluT Oreavul ; uda comunele Serciti la V. si Greabanul la E., despártindu-le ; trece prin catunele : Fintina-TurculuT, Homesti, Herasti, Grea131114 Cristinesti (al com. SOciti), i indreptindu-se apoT spre E., se varsá in riul Rimnicul-

Orevita, com. rur. si sat, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la 34 ldl, de orasul Turnul-Severin,

Are 3 qoseler care o leaga cu comunele vecine.

Loc istoric in Orevita este Cetatea-Latinilor, situata in partea de S.-V., unde i asta-zT se vad ruine vechT. Valul-lui-Traian, care vine de

la Dunare, trece prin viile OreviteT spre Padina-Mica.

asezatä pe vale, intre 2 dealurT,

carT se malta unul spre N., lar

0,revita, padure a statuluT, jud.

cel-l'alt spre S. si din poalele

Mehedinti, com. rur. Orevita.

canora izvoresc maT multe izvoare.

Se margineste: la N.-E., cu com. Iablanita, despartita prin dealul Blusdesti ; la E., cu com.

Padina - Mare, despartita prin Dealul-luT-Nistorel-Ureche ; la S.-

Orevita, piriPi, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Orevita,

ce se formeaza din izvoarele com. rur. Orevita i curge spre com. rur. Vinjul-Mare, värsindu-se in Balta-Bucurer. Pe acest piriti sunt maT multe morT.

dreptul orasuluT R.-Sarat, dup.

E., cu com. Padina-Mica, despartita prin dealul Tätarascul ; la S., cu com. Corldtelul, des-

Orezi, sat, in jud. Ialomita, pl.

un curs de 30 kil. ; cursul

partita prin dealul Porcaretul-Ni-

Ialomita-Balta, pendinte de com.

SArat, pe partea dreapta, in

www.dacoromanica.ro

oRGHIDANuT.,

ORLETI

601

al riulul Ialomita, sub coasta

toriul com. Paltinul, pl. Vrancea, judetul Putna ; se varsA. in

BarAganuluT si la 2 kil. spre V.

Mala, pe stinga eT.

Borduselul, situat pe malul drept

Orlea, munte, jud. Dimbovita, dela Runcul in sus, in spre jud. Muscel.

de satnl de resedintA.

Are o populatie de 76 fa-

Orjanca, vale, in raionul com.

Orlea, pichel de graniiii, pe Du-

mili!; o bisericA, deservitA de I preot si 2 dascAlT; o scoalä mixtA, condusA de I invItAtor. LocuitoriT posea : 130 caT,

Dobresti, pl. Podgoria, judetul Muscel, care, dupA ce udá par-

nAre, in Valea-TomiT, in dreptul

tea de N.-E. a comuneT, se vars1 in Circinovul.

200 boT, woo oT si 210 porcr.

com. Orlea, jud. Romanati.

Orlea, Ala, care izvoreste din muntele Cioclovina, jud. Gorj ;

Orjani. VezI Horjani, jud. BuzAti.

curge de la N.-V. la S.-E., in

Orghidanul, ball% la V. de satul Homocea, jud. Tecuciti, in

Orjea, sat, Cu 400 suflete, jud.

Pocruia, lar in empia Isvarni

care se varsA piriul Polocinul.

Arges, pl. GAllsesti, fAcind parte

primeste mar multe pirliase ; in dreptul ditunuluT Celeiul, al

Orgoesti, coin. rur. §i sat, in jud. Tutova, pl. Simila, la 34 kil. spre N.-N.-E. de Birlad,

pe ptriul Horoeta. Satul

plaiul Vulcan ; trece prin com.

din com. rur. StAnislluesti. Are o bisericl, cu hramul TotT-S-tii,

Cu un preot, un cintAret si un

vind o populatie de 575 locuitorT. Se cultivA viea pe o suprafatA de 29,25 hect., si livezile cu prunT, pe o intindere de 3 hect. Comerciul se face de Io persoane.

In t'ata com. sunt: o scoall primarA de bdetI si 3 bisericT.

Orgoesti, moie, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Orgoesti, proprietatea statuluf, arendatä cu 4500 leT anual.

Orjogoaia, vale, izvoreste din raionul com. Predealul, pl. Pelesul, jud. Prahova ; are directia in piriul Azuga, pe malul sting,

mofie a statuluT, In jud. Roma-

intre muntele Ceausoaia i Chela-

nati, aducind o arena anual de 93150 la

AzugeT.

Orlea, com.rur., la S. de pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati, formatl.din satele : Orlea (I 000 locuitorT) si Orlita (Orlea-Noul, 700 locuitorI), situatA lingl balta Potelul i in apropiere de Dunà're, pe un teren invadat de nisipurf, care vin din spre jud. Dolj, bia i la 38 kil. de Caracal. E inconjuratä de maT multe mAgure : DrAgoaiul, Voinea, Orlea, MAgura-Florilor, Beslegiul.

Are o populatie de 1700 lo-

Orgoesti,

jud. Tutova ; curge prin com. Orgoesti, de la N. spre S. si se varsA in piriul Horoeta.

Orgoesti, schit, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Orgoesti. Aci a fost pAn A mal' aniT trecutT un azil pentru infirmT.

°rinda, pirtias, format pe teri-

Orlea, vechiul nume al ballet Potelul, jud. Romanati, intrebuinta in hrisoavele cele mal vechT.

de la S. spre N. si se vars1 Orlea-cu-Balta i Vlfidastrita,

la ro kil. in spre V. de CoraOrgoesti, plIdure a statuluT, in jud. Tutova, pl. Simila, pe mosia cu acelasT nume, in intindere de 117 hect.

mana.

paracliser.

for-

meazA com. Orgoesti, cu cAt. Buda, Dinga si Fundul-Vder, a-

com. Costeni, se vars1 in Tis-

Orleasca, 710, care izvoreste din dealul Crucea-InaltA, jud. Gorj ; primeste mal multe piraie ; curge de la N. cAtre S.-E., udA. com.

Scundul si Orlesti, si se varsA In Olt, aproape de Scliosi. Albia Aula are o lArgime de 24 m. ; fundul e nisipos si In timpul vera seacA.

Orlesti, com. rur,, jud. Oltul-d.s., compusl din 3 cAtune : Valea-Bisericel, Precupoalele si Seaiosi. E situatA pe Valea-OltuluI,

cuitorT, din carT 305 contribuabilT ; o scoalä condusA de

la 41 kil. de R.-VilceT.

un invAtAtor, frecuentati. de 53 elevI; o bisericA, cu hramul Sf. Nicolae (1864), deservitA de 2 preotT i 2 cintdretT; 7 circiumT. Budgetul com. e de 47161e1

cuitorT, din carl 400 contribua-

la veniturT si de 4600 leT, la cheltuelT.

Vite marT sunt 1717, vite 4100 i porcT 200.

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 2064 lob111.

Sunt 3 bisericT, in fie-care ea-

fun cite una. Vite 600 boT, 12 caT, 200 yac!, 70 capre si 300 oT. LocultoriT, in numAr de 400, s'ati improprietdrit la 1684, cind

li s'ati dat 1496 hect., pe mo-

ORLEM

$iile d-lor Lahovari $i Procopie Canutz.

Pe riul Olt, in raionul com., e o moara pentru macinat. Are o $coala, frecuentata de 17 copli.

Tuja se fabrica anual pana la 1000 decalitri. Vatra satuluT are 200 hect., lar toata comuna cu izlaz cu tot, In care infra proprietatile particulare, este de 2500 hect. Veniturile $i cheltuelile corn. se urca la 5550 leY anual.

O osea ce vine de la com. Scundul, se desface in doua ramurT, una leaga com. cu $oseaua judeteana ce trece tot

gire vestica a dealulul Chela; se intinde spre V., avind o directiune generala de la E. spre S.; Jasa spre E. prelungirea nu-

di - Murfatlar, lar pe la V. de drumul Murfatlar-Buluc-Biulbiul ; pe la S. sati trece Valul-luT-

mita Dealul-Aganim ; brazdeaza

Traian ; este situat in centrul co-

partea de N.-V. a pl. $1 cea de S.-V. a com.; ondulatiunile sale $erpuesc pe litiga Grindul-Co-

mune!, la 1 kil. spre S. de sa- tul Murfatlar li in partea de

Orman-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul

strategic de rangul india, do-

des face din dealul Carada-Bair ;

minind asupra ora$uluT Mdcinul

se indreapta spre S., avind o directiune generala de la N.

$i satului Jijila, $1 asupra drumuluT comunal Macin-Jijila, ce trece pe la poalele luT ; este acoperit cu pa$unT $1 finete.

Orlita, editen, al com. Orlea, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,

situat spre V., litiga balta Po-

Se margine$te cu com. Fi$calla la N., Auresti la S., riul Oltul la E. $1 com. Glavile la V. E brazdata de Dealul-VieT $1 udatá de valle: bltul, Va-

telul; se maT nume$te $i OrleaNotia. Are 130 familir, sati 701

Omoricea, Nisipoasa, Corbul, Silea $1 Izvorasul.

suflete.

Orman (Valea-), vale, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, co-

comunel rurale Slava-Rusa ; se

spre S.; brazdeaza partea centrala a pla$er qi cea de E. a comune ; lasa, spre S. dealul LisaHara ; se tntinde de-alungul piriuluT Hribesioc Baila; se ridica

pana la o inaltime de 251 m.; punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea ; pe la poalele luT orientale se afla drumul comunal Babadag-Slava-Rusa ; este acoperit cu padurT ;

numaT pe poalele de E. sunt cite-va pasunT $i Jinete.

munele Anulan F,-i. Mirleanul ; se

desface din poalele nordice ale

Orle§ti, statie de dr.-d.

V. a pla$eT.

ticerulta; e de natura stincoasa; se ridica pana la o inaltime de 110 in. ; punct trigonometric si

tra-Rimnicul.

lea - BisericeT,

de drumul comunal Osman-Fa-

ticeruluT, Privalul $1. Girlita-Co-

prin corn., lar alta duce la comuna Auresti. Paralel cu $oseaua judetean5 trece calea ferata Pia-

0k0DELuf.

602

Ormangi-Cula, pirig, In judetul Tulcea, pl. Babadag, pe terito-

jud. R.-Vilcea, pl. Oltul-d.-s., com.

dealuluT Chior - Cuius ; se 'In-

Orle$ti, pe unja Dräga$ani-R.VilceI, pusa in circulatie la 20 Iulie 1887. Se afla intre statille

V., In directia de la S.-E. spre N.-V. ; formeaz1 putin hotarul intre cele dota comune ; se intinde printre dealurile Catita si Chior-Cuius, $1 se deschide in valea Mirleanul, pe dreapta, nu departe de deschiderea a-

partea de V. a pla$eT $1 a comune! Armutli, $i pe cea de E.

cesteia in balta Mirleanul ; prin-

a comunei Ba$-Chroi ; curge prin-

teinsa trece drumul comunal Mirleanul- Aliman ; are o lungime de 4 kil.

tre dealurile Tatar-Bair $i Ghel-

Zaviderd (4.9 kil.) $i Ione$ti (8.4

kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT Mari! de 179m.98.

Orleyti, deal, in raionul com. Orle$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea, pe care se cultiva 298 hect. so ara vie, cu ota$nita.

Orle§ti, padnre particularrt, supush regimuluT silvic, pendinte de com. Orle$ti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Orliga, deal, In jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Mita ; este mar mult o prelun-

dreapta intii5 spre N., apor spre

Orman-Bair, deal, in jud. si pl. Constanta, com. Murfatlar; se

riele comunelor rurale Ba$-Chioi $1 Armutlia ; la nagere din poalele

S.-E. ale dealulur Carca-

man-Bair ; se indreapta spre S., avind o directiune generala de

la N.-V. spre S.-E., brazdind

Tepe, $i, dupa un curs de 4 kil., se varsa in piriul Taita, pe stinga, putin mal' la E. de satul Ba$-Chioi; pe valea 10

desface din dealul Mangala-Culac-Bair, indreptindu-se spre N.,

merg drumurile comunale Ba$Chioi-Nalbant, Armutli-Nalbant, Ba$ - Chioi -Hagilar $1 Armutli-

ca o directie generala de la S. spre N.; se intinde printre vaile

Ba$-Chioi ; malurile sale sunt joase ai acoperite cu verde*.

Tatar-Orman-Derea $1 MezarlicCeair ;

este strObatut pe la E.

www.dacoromanica.ro

Orodelul, com. rur., jud. Dolj,

ORO DELUL

603

pl. Dumbrava-d.-j., la 57 kil. de

Craiova si la 9 kil, de resedinta plaseT, com. Virtopul, pe loe ves. Se invecineste la N. cu com. Calugarei i Täncanaul; la S., cu com. Caraula; la E., cu com. Cornul si la V., cu comuna Pie, nita.

Terenul comund este

OROF 1'E ANA-DE-SUS

Budgetul com, e la veniturr de 3693 le! si la cheltuelT, de

damita in 1873 de catre de-

3425 le!.

Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, facuta la 1830 de Const. Frunzete, ruinata.

Orodelul, sat, jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j., com. Orodelul, Cu

resedinta primaria

Oro delul, mofie particularar jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

functul Iordache PopovicT.

Satenil improprienritT a u 201

hect., 22 ariT pamint, iar proprietatea, 412 hect., 47 ariT cimp, 6o1 hect., 95 arii padure,

dentat de doua dealurT : dealul Belciugul, cu o. indltime de 14

Orodelul, apartinind mosnenilor.

si 20 pogoane de vie. Piriul ce trece pe mosie este

m. i dealul Glogoveiul, cu o inaltime de 12 m. Este sträbatutä de valle: U-

Orodelul-de-Jos, vale, judetul

Duruitoarea. DruinurT principale sunt : a-

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

cel de la Herta-Mamornita ce

Orodelul.

duce la Darabani si acel ce duce

acci-

dubasniteT si SoculuT.

Sunt 6 fintinI, acoperite cu

Orodelul-de-Sus, mahala, jud.

capac ; 2 cruel de piatra, foarte vechT, in valea Orodelul- d. - j.,

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Orodelul.

halaleT Orodelul-d.-j.

i unde azI

Orofteana, com. rur., in judetul Doroholti, pl. Herta, forman

Comuna a fost infiintata acum

din satele : Orofteana-d.-j. (Fo-

vre-o 200 de anT, si cuprindea odinioara catunele : Ulmuletul, Socul si Orodelul. AzT se compune dintr'un singur catun, numit Orodelul, impartit in dou4 sectiunT : Orodelul-d.-s. si Oro-

povici), Orofteana-d.-s. (.Sutu) Osebiti-de-Orofteana (Frunzete),

delul-d.-j.

saii 1259 suflete ; 3 bisericT, cu preot, 2 cintareti si 1 'Alamar; o scoalä primara, conclusà de

Are o populatie de 2396 suflete; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, fondatä de obstea locuitorilor, la anul 1866 si reedi-

ficatá la anul 1893, deservita de 3 preotT si 2 cintlretI; douä

cu resedinta primarieT in satul Orofteana-d.-s. (utu), situat la 28 kil. de capitala judetuluT. Are o populatie de 283 familiT,

inv5.¡Ator si

frecuentan de

pogoane arabile i 800 pogoane vil.

Orofteana-de-Jos (PopovicI),

morT de apa ; 4 circiuml si o

Mosia Orodelul apartine mosnenilor.

Se gasesc cazane pentru fabricarea rachiuluT din drojdiT, fabricindu-se cam 4000 vedre anual.

pe mosia cu acelasT nume, pl. Herta, jud. Dorohoiä, cu 141 familiT, san* 615 suflete, aezat pe costisa inclinan catre Prut, cu vedere intinsa asupra Basarabie!.

Are o biserica, cu hramul A-

mar! cornute, 96 oT, 81 caT, 148 porcI ; 119 stupT Cu albine.

8

Orofteana-de-Sus (utu), sat,

dormirea- MaiceT-DomnuluT, de

Suprafata comunei este de 2700 pogoane, din carT 1200

frecuentan de 42 fete ;

nuarie si 20 Octombrie 1873, al defunctuluT Iordache stefan Popovid, acesta face danie mosia sa, EpitropieT Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi.

mint sdtesc; 823 hect., 51 aril dimp si 1663 hect., 49 ara pa.

bacanie.

si

( utu) i riul Prutul.

55 elevI ; 585 hect., 77 aril pA-

dure, ale proprietarilor, precum si 30 pogoane vie. Budgetul com. e de le! 3050, banT 8, la veniturT si de le! 2685, bani 16, la cheltuelT. Locuitorii posea : 332 vite

scolT, una de 1)5.0, infiintata in 1870 si frecuentan. de 130 elevi si alta de fete, infiintata in 1880

manesti, Hudesti, Orofteana-d.-s.

Prin testamentul din 2 la-

pe locul unde se afld vatra ma-

se afla satul Orodelul.

de la Comänesti la Suhardu. Mosia se invecineste cu : Co

zid, facuta la 1790 de catre un maior rus ; deservita de i preot, 2 cintaretT si i 'Alamar; o scoala primara, conclusa de I invantor

si frecuentan de 55 scolarT. Satenii improprietaritT au 321

hect., 17 ariT pamint, iar proprietatea : 325 hect., II ara cimp, 917 hect., 31 ariT pLIdure

2 pogoane de vie. sat, pe mosia cu acelasT nume, com. Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoiti, cu 117 familiT, sa0 546 suflete. Proprietatea este a EpitropieT Spitalului Sf. Spiridon din Iasi,

Piriul principal ce trece pe mosie este Pelihaciul.

Drum este acel de la nula Mamornita la Darabani. Hotarele mosieT sunt cu : Pilipauti, Cristinesti, Damileni, Suharaul, Orofteana-d.-j., Oroftea77

68617. Afarole Dicflonar Geograße. roi. rv.

www.dacoromanica.ro

OROgLAR

na-Frunzete, riul Prutul pi Baranca-HerteT.

De insemnat aicI sunt localitàtile Piscul-Plepuv i SelipteaVechie.

Oroslar, sat, in jud. pi pl. Constanta, c5.t. com. Palaz, situat In partea de N. -a plapeI i cea de V. a comunei, la 7 kil. spre N.-V. de repedinta, la poalele de S. ale dealuluT Horoslar-folBair, in valea cu acelapi nume.

Are o intindere de 480 hect., din cal-1 45 hect., ocupate de vatra comuner, cu 60 case. Populatia sa, in maioritate.

TurcT pi TatarI, este de 9 saii 248 suflete.

fa-

Orsoaia, deal, In centrul mosieT Piscul, jud. Covurluiti, pl. Siretul, com. Piscul, in directia spre Slemnea-Cona-±i i Pechea.

Or§oga, pichet de granip despre Transilvania, jud. Prahova.

Tas-Bair, i spre E. cu CaupulMare ; -din poafele sale S.-E. izvorepte valea Cazangia, care se varsa in marele fezer Razelm;

pl. Babadag, pe teritoriul com. urb. Babadag ; este una din ramurile orientale ale CulmeI-Ba-

badagulul ; se intinde spre E., avind o directiune generan, de la S.-V. spre N.-E., brazdind

ficut parte prin paclurT, parte prin clinpie ; pe valea luT merge drumul comunaL Slava-Rusa Camber.

pe la poalele sale de S. trece drumul comunal Congaz -Agi-

Orta-Chio1, com. rur., apezatA

Ghiol, ì drumul vecinal EniChioi-Agi-Ghiol ; este acoperit

In partea central.á a jud, Tulcea

cu paclurT apartinind la 4 sate: Congaz, Eni-Chioi, Sari-Chioi pi

/iba ; se. Mica pana la o in5.1time de 179 m.; punct trigonometric de observatie rangul al 3-lea.

pi cea de S. a plapeT Isaccea, pe piriul Taita. Se marginepte la N. cu com. Balabancea ; la E., cu com. A; la V., cu com. ar-

jelar pi la S., cu comuna Atmagea.

Relieful com. e accidentat de

Orta-Bair, deat, In jud. Tulcea,

dealurile : Carapcea (310 m.),

pl. Babadag, pe teritoriul com.

Ghiobilche-Bair, la V., cu pa-

rur. Visterna, situat in partea f. a plapeT i cea centran, a co-

duri ; Cazlar-Bair (177 m.); Daut-

mune ; lasX spre V. dealul Savri-

durT ;

Bair pi spre E., dealul GolovirBair ; are o directiune generan. de la S.-V. spre N.-E. ; se ridicá pana la o inaltime de 216 m., punct trigonometric de observatiune de rangul al 3-lea pi punct 4trategic, dominind asu-

pra satultil Enisala, drumulur

Orta-Bair, deal, in jud. Tulcea,

comunal Enisala-Caraman-Chioi pi- N'AH' Ml-Vel-Alciac, ce izvo-

repte din poa/e/e sale sudice ; este acoperit cu paclurea, numitä Radurea-Mare; numaI poalele sudice ají putine papunT.

partea de E. a plaseT i cea centran a comund ; se intinde de-alungul piriulul Babadag ; lasa

Orta-,Burun, phi:7, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Armutli, si pe al ca-

spre E. dealul Coium-Baba, la poalele lui e apezata partea a-

tunuluT sati Camber ; ipT la nap-

pusana a orapuluT Babada g; este

luluI Asmalar-Bair ; se indreapta

acoperit numai cu padurI.

spre N., avind o directiune generalá de la S. la N.; trece pe

Orta-Bair, deal, in jud.

ORTA.CH101

(104

tere din poalele S.-V. ale dea-

pi. pl.

la poalele de V. ale dealuluf

Tulcea, pe teritoriul com. rur. Agi-Ghiol ; e desface din dealul Ceatal-Bair ; se intinde spre E., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. ; braz-

1'ae-Bair; se unepte apor cu piriul Cara-Cialic; brazdeaza par-

tea de N. a plA'seT pi pe cea de E. a comunei, i, dupl ce

deaza partea de S.-V. a plapeT pi

trece priu mijlocul satuluT Camber, se varsá in piriul Taita,

pe cea de V. a comuneT ; sta In legatura spre V. cu deatul

pe dreapta lui, chiar Ruga satul Camber, dupa un curs de 5 kil.,

www.dacoromanica.ro

cea (279 m.), la S., tot cu pdConsulul (329 m.), la E., paduros. Movile sunt putine neinsemnate, toate artificiale. Apele cae ucla comuna sunt : piriul Taita, care trece de la N.-V. spre S.-E., pe litiga comuna, pi afluentif sli : Boclo-

gea, pe stinga, la E. pi Dautcea, pe dreapta, la S.-E. Intinderea comund este de 2300 hect., din carT 160 hect. vetrele satelor, 1550 hect. ale locuitorilor, 1690 hect. ale st atului. Catunele carT o formeaza sunt :

Orta-Chioi, repedinta, la V., pe malul sting al pirluluT Taita ;

Dautcea, la 2 kil. spre S.-E., pe ambele malurI ale piriuluT Dautcea. Populatiunea, in maioritate

TurcI, e de 89 familii, sal 389 suflete, din carT 77 contribuabilr.

Are o biserica, In catunul de repedinta, cu hramul Sf. Gheor-

ghe, zidita de locuitori, deservita. de i preot i I cintaret; o pcoala, facuta de comuna, conclusa de I invatator i frecuentan* de 47 elevT. LocuitoriT poseda 55 plugurT; 1012 vite.

ORTACH10I

Budgetul com, e la veniturT dé 1215 leI si la cheltuelI, de

DrumurI sunt: un drum judetean Babadag-Macin, ce trece prin com. si caí comunale la Balabancea, Atmagea i Bas-Chioi.

Homurlar-Jaila i Homurlar-Orta-Chioi ; este acoperit numar cu pasunI i finete.

Qrta-Chioi, sat, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, catun de resedinta

Orta-Dere, deal, In jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Cerna; este o ramura de

al com. Orta-Chioi, asezat spre

V., pe malul sting al piriuld Taita. cu 98 hect. intindere si o populatie de 70 familiI, saa 22,5 suflete.

Are o . coala si o bisericä. Pe ad i trece drumul comu-

si, dupa un curs de aproape 7 kil., in care a invirtit un herastra", 4 moriste si patra piue, marit fiind cu Colacelul, Rachiloaea i Hulparia, se arunca in Bistrita, in dreptul satuld Or toaia.

Ortoaief

Orta-Chioi, Jjrîü, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. rur. Orta-Chioi ; izvoreste din poalele estice ale dealuld Orta-Cuirac, de pe teritoriul com. rur. Cirjclar ; intra in com. Or-

ta-Chioi; se indreapta spre E., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea de S.-E. a pl. si cea de V. a com.; curge printre dealurile Ciubucluc-Bair, Carapcea, Ghiobilche-Bair i Cazlav-Bair, si, dupd 7 kil, de curs, se varsä in pi-

riul Taita, pe dreapta, chiar in fata satuld Orta-Chioi; pe valea luI merg drumurile comu-

nale JailaOrta-Chioi murlarOrta-Chioi.

i

Ho-

Orta-Cuirac, deal, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Cirjelar, i anume pe al cat.

; se des-

face din dealul Ciubucluc-Bair ;

se indreapta spre V., avind o directiune generall de la E. spre V., brazdind partea de S. a pla-

i centrala a comuneI; se

intinde printre plraiele Jaila Homurlar ; are o inaltime de

285 m., punct trigonometric de observatitme de ra.ngul al 3-lea

neunte, in

jud Suceava, com.. Dorna.

V.. a dealuluI David; se intinde spre V., .avind o directiune ge-

nerala de la N.-E. spre S.-V., Orte§ti, sat, pe mosia cu acelast nume, com. Draganesti, jud. Subrazdind partea de E. a pl. si ceava, asezat pe tarmul drept a com.; stS in legatura la N. al pîrîulul Ulia si pe cel sting cu virful Almalia, la V., cu viral piriuld Tirzia, cu o populatie de 283 sufl., locuind in 59 case.

furile Daiaman - Bair, ...RamanBair i Saia-Cula ; in fata lui,

nal Babadag-Mäcin.

seI

cu acelasI nume, jud. Suceava. Izvoreste din muntele Stegioara

si punct strategic important, do-

minind asupra satelor jaila Homurlar, A vällor cu acelasT nume si a drumbrilor vecinale

1200 leI.

sale ilomurlar si

ORUL

605

spre E., se ridida. dealul SutBair, printre care pirita Cerna drumul comunal Cerna-Tiganca merg ca printr'un defilea ; e de natura stincoasa; are o inältime de 177 m. si e punct trigonotnetric de observatie de rangul al 3-lea ; pe la poale este acopetit cu päsurii si padurT,

care s'ail pus in exploatare.

Vatra satuld ocupa 6

7

falcI. ,

Are o biserica, cu hramul Buna-Vestire, claditä de locuitorI, din lemn i deservita de un preot si 2 cintäretT. coala din Draganesti, infiintata pe la 1860 in Ortesti, serveste i acestuI sat. Mosia e proprietatea d-luI E. Sin gurov, cumparata de la stat ;

Ortoaia, Gioseni sati Bäda, sat, jud. Suceava, pe rnosia si in com. Dorna, asèzat pe Dealul- -

a fost a M-reI Neamtul si face parte din com. Boroaia. Locui toril, carI s'ati improprietarit in

Poiana-Grosenilor,

1864, tot pe mosia Boroaia, sunt

cu o populatie de 503 suflete, din carl 129 contrib., locuind in 138 case.

in mimar de 55, stdpinind 166 Miel, 30 prj. Pana la 1879, satul Ortesti a fäcut parte din com. Boroaia.

OrtOaeI,

i

Are 2 bisericI, una..cu hramul Intrarea-in-Biserica, despre care

Printr'un hrisov din

1548,

aflam pe Petrea ()arta vInzind

se zice cA ar fi fost schit de calugarI, si o alta, cu hramul

Episcopuld de Roman, Macarie,

Duminica-Mare. Ambele sunt de

a sasea parte din satul Ortesti,

lemn, si sunt deservite de un preot i 2 cintarett

drept 150 zlotl tatarestI. (c Istoria

coalele din Gura-Negrif servesc i acegtuT sat.

Ortoaia, ?urente, In jud. Suceava, com. Borca, avind 1561.1 m. altitudine.

Orto aia, pîrîz, car.e stràbate satul

www.dacoromanica.ro

Rom.» de A. D. Xenopol, vol. III, p. 563). Orul, u:unte, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bisoca, in partea de N., la hotarul spre judetul

Putna, inalt de woo m.; e acoperit cu padurl si pasunI; si vara

are stine

606

ORUL

Orul, pichel vechia cu No. 6, spre Moldova, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca, la poalele munteluT Orul.

64 care cu bol, 16 carute cal; 690 stupr cu albine. Prin comuna trece poseaua Clopani-Orzepti-Negoepti-Turnul-

Severin. Mal are o posea co-

Orzasca, picket de granild, in judetul Mehedinti, plaiul Cl-

an

munala, care trece peste dealul Brebina, legind o cu com. urb. Baia-de-Arama.

Are 4 bisericl, deservite de Orzfineasca, sat, in jud. R.-Särat, pl. Rtmnicul-d.-j., cat. com. Costieni-d.-j.; e apezat in cimp,, la

3 preoti pi 4 cintaretT ; o coa.11, conclusa.' de I inv6tator, frecuen-

450 metri spre E. de catunul

tata de 30 elevT; o circiuma. Budgetul comuneT e la veni-

de repedinta ; are 50 hect. intitr-

turT de 31°6 leT, lar la cheltue11,

dere, cu o populatie de 85 familir, saii 223 suflete, din carl ioo contribuabili.

de 1649 ler. Vite: 740 vite marl cornute, 250 caTt 3500 oi, 690 rimatorl pi 86o capre.

Orzaneasca, pirig, in jud. R.Särat, pl. Rimnicul-d.-j., com. Costieni-d.-j.; se formeaza din

vine pi &ale ; udá partea de E. a comuneT, i catu n ul Orzäneasca pi se varsa in pirlul Valea-BouluT,

pe stinga.

DealurT maT principale in com. sunt : Bordelle, Cracul, Fata, ZAbranul, Titerlea, Virful-NighiutiT, Priboaia, dealul Clopani, Mazar-ea, Giula, Virful-IzvoruluT, Cerbul-Plepa, Virful-cel-Inalt, Bu-

zietul, Viea-CosteT, Morminti pi Danda.

Orzea, munte, jud. Dimbovita, de

ampir sunt : Lunca-Mare, a-

la Moroeni in sus, pe matca

Orzeptilor, a-Vaenilor, Rameti, Brebina, Titerlepti. VII: Valea-luT-Togan, ValeaSpurcatilor, Gura-JidovineT, Va-

IalomiteT, in dreapta.

Orzea, Uzere, jud. Braila, situate la N. de Aurelul, la S. de Catargiaua pi la V. de Blasova; comu-

nica. cu Filipoiul, prin privalul sati, spre N.-V.

lea-PonoruluT, Valea-Racilor, Valea-Cotanilor i ValeaPeptereT, numitä. i Valea-alugarulur.

Ape :-Motruj, care o ucla prin i 13rebina, cu piraiele: Calugärul, Giula, Ogapul-Vacilor, Valea-Racilor, Bejeanita§ontropa i Jidovina. Aceasta comuna, in vechime, purta numele de Padepul-d.-s.

OSEBIT1-DIN-OROFTEANA

E situat pe loc pes, pe o suprafata de 200 hect., din carl 6o hect. padure, 22 hect. izlaz vatra satuluT, 48 hect. finge pi 70 hect. arabile. Are o populatie de 26 familiT, sail 137 suflete, din carl 65 contribuabill. LocuitoriT posea : io plugurT,

7 care cu bol, 2 carute cu cal; 50 vite marT cornute, 6 cal, 92 oT i capre. Comunicatia catunuluT ca com.

se face prin drumurl ordinare.

Osiceni, ma hala, in com. rur. Roplile, plasa Cerna-d.-j

,

jud.

Vilcea.

Osebiti, sat, in jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Liuzi - aluOra, situat pe -valea piriulur Negelul. Are o populatie de 175 familiT, sati 592 sufiete, toti UngurT ; doul circiumT. Vite : 12 caT,

I lo vite marf

cornute i 9 pord.

Osebiti, sati Bucsani-de-Jos, clitun, pendinte de com. Bucpani, jud. Vlapca. Vez1 Bucpani.

Osebiti-Blejesti, cdtun, pendinte de com. Cosmepti, jud. Vlapca. V ezT Cosmepti.

mijloc

Orzesti, com. rur., in jud. Mehedinti, plaiul Clopani, la 69 kil. de Severin, situatà pe valea

Motrului. Se marginepte: la E. cu jud. Gorj ; la S., cu satul Padepul, care tine de com. rur. Negoepti i cu com. urb. Baia-deArama; la V., cu com. rur. Marapepti ; iar la N., cu com. rur.

Orzinele, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul - d. -j., de pe teritoriul coin. Brätila.

Osebiti-din-Orofteana, saU O-

rofteana-Frunzete, sat, pe mopia cu acelapI nume, com. Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoid. Are o populatie de 25 familiT, sat 98 suflete ; o biserica, cu hramul Pogorirea-Duhulul-Sfint, acum ruinata, facuta din caramida

la 1837, de fostul proprietar.

Clopani.

Este formata din 5 catune ;

Orzistea, maha la, jtid. Mehedinti,

Mopia, care a fost proprietatea

Brebina, Calugareni, Orzepti, Titerlepti i Vaeni, cu o populatie

pl. Motrul-d.-s., dom. rur. Hi-

defunctulul D. C. Frunzete, astazT este a d-luT I. C. Ciolac. SateniT improprietaritI at 53 hect., 35 ariT pamint ; lar proprietarul mopieT are 85 hect.,

nova.

de 1570 locuitorT, din cari 243 con tribu abilY.

LocuitoriT posea : 34 pluguri,

Qrzul, catun, al com. Urdari-d.-s. din pl. hului, jud. Gorj.

www.dacoromanica.ro

OSEBITI-MARGINENI

93 ar. cimp, 143 hect., 22 ar. padure li 5 pog. vie. Drum este acel de la HertaMamornita ce duce la tirguso-

Padurile ocupa o tntindere de so hect., acoperind dealu-

rul Darabani. Hotarele mosieT sunt cu : Pi-

fatä. de 73.94 hect.

110'4, Cristinesti, OrofteanaSutul si 11111 Prutul.

Localitate Insemnata este Ce..

tatea. V. a. c.

Osebiti-Margineni, com. rur., In jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., situata futre piraiele Trebisul si

Negelul si ondulata de dealurile : Magura, Cujbicul, Crihanul si Calugara. Se compune din patru cAtune: Osebiti-Margineni, resedinta, asezatä pe stinga piriuluT Negelul ; Barati,

pe malul drept al pirluluI Trebisul; Sohodolul saii Crihanul,

rile Magura 5i Calugara.

Viile se intind pe o supraTeritoriul com. are o intindere de 489.43 hect. ProprietarT sunt: C. Tisescu, posedind o mosie de 80 hect. ; I.

103.10 hect.; Episcopia cato110, o mosie de 74.36 hect. Totalul paminturilor de cultura este de 367.51 hect. Vite : 16 cal, 341 vite cor-

de 2520 le! 5i la cheltueli de

proape de Márgineni-Munteni, in calea judeteanä. Bacaa-Moinesti.

cu satul Secatura (com. Fine-

Spre Calugara-Mare sunt 3

nelele), de care se desparte prin piriul eirligata ; la E., cu tarina orasuluT Bacaul, de care se

kil.; spre Bacati, 9 kil. ; iar spre com. Valea-Seaca, resedinta pl., 23 kil.

cul, sat, in jud. Bacau, pl. Bistrita-d.-j., resedinta com. cu acelasT nume, situat la poalele dealuluT Cujbicul, pe stinga NegeluluT. Are o populatie de 262

suflete; un local de primarie ;

minf, 372 UngurT si 48 Izrae-

o circiuma.

totT de protectiune romina ;

o biserica catolica, in cat. Barati, unde era mal* inainte resedinta EpiscopuluT catolic. Mosia EpiscopieT catolice este supusa 5i azT bezmanuluT.

In toatä com. se numara 210 case si 6 circiumT. Dupd legea rurala de la 1864,

s'ati dat 38 fäld 70 prajinl, la 53 locuitorT.

V. a com. Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt. Are directiunea N.-S.

5i se intinde paralel cu valea Osica si dealul Potericiul. Se-

com. Birci, pl. Mijlocul, jud. Olt, in stinga piriuluT Negrisoara. Are directiunea N.-S. 5i o lungime de aproape 65 kil. E acoperit cu semAnAturr.

Osica, pädure, situata pe dealul 5i valea cu acelasT nume, com. Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt. Aceasta padure mare, renumitä in vechime pentru multimea corbilor, carT impuiati aci, servea adese-orT de adapost oame-

nilor din comunele vecine, in

Osebiti-Märgineni, sal' Cujbi-

milii, sat1 872 suflete : 452 RolitT,

Osica, deal, situat In partea de

Osica, deal, situat pe teritoriul

Se invecineste : la N., cu com.

Are o populatie de 227 fa-

si reparata la 1846. LocuitoriT posea : 68 boT, 49 yac!, 30 cal, 350 oT, 50 capre si Too porcI.

multa sare. Budgetul com. e la veniturT

muna, venind de la com. Nadisa, situata la 29 kil. si da, a-

sectia Rachitisul (com. Nadisa).

Are o populatie de 180 loruitori, in maioritate mosnenT ; o biserica, fondata la anul 1746,

para com. Corbul de com. Negreni, Birci si Potcoava.

raesti, intre malta drept al BistriteT si gira Limpedea.

superior al pir. Negelul ; la V., cu

dinta.

nute, 292 o! 5i 128 por& In sectia Sohodolul se gasesc ape minerale, care contin

la poalele dealuluT Magura ; Ghi-

desparte in parte prin piriul Negelul ; la S., cu CalugaraMare, de care se desparte prin dealul Crihanul si prin cursul

spre N.-E. de catunul de rese-

Brosteanu, o parte de mosie de

2462 leT, So banT. O cale comunalà strabate co-

Margineni-Munteni, de care se desparte prin piriul Trebisul si

OSIc A

607

Vite : 9 caT, III vite cornute si 34 porcT.

Osebitul, sat, facind parte din

timpul razmeritelor.

Osica, pichel, pe Dunare, cu No.

2, la S. de lacul Greaca, jud. Ilfov.

Osica, pirig, izvoreste din niste dealurl vecine, in partea de E., pe teritoriul com. Sinesti, pl. Mijlocul, jud. Olt. Curge catre S.-V. 5i da In Plapcea.

com. rur. otrile, pl. Prahova, jud. Prahova.

Osica, vale, in jud. Vilcea, pl.

Osica (Popegti), sat, pendinte

Osica, vdlcea, situatä in partea de V. a com. Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt. Are directiunea N.-S. si curge paralel cu dealul

de com. Sinesti, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe lunca girleT Plapcea si pe vilceaua Osica,

www.dacoromanica.ro

Oltul-d.-s., com. Stanesti.

OSICA-MARE

Osica, citad in Plapcea, la GuraOsicer, catun ce tine de com. Sinesti.

Osica-Mare, sau Osica-de-Sus,

OSMAN-FACt

SOS

Paraschiva (1869), Si a doua cu hramut Sf. Niculae, cu I -preot si cintaretr; 2 circiumr. Budgetul comuner e de 1509

si strabatind strimtorile Clpsa-

ler la veniturr si de 2481 ler la

Oslea, pichel de granip, in pla-

nulur, ail trecut prin Baia-de-Ara-

ma, spre Dunare. iul Closani, jud. Mehedinti.

com. rur., in plaser OltetulOltul-de-sus,j. Romanati, formata din satele: Osica-Mare (2000 locuit.) si Vladulen1 (35i locuit.).

Vite mad cornute sunt 638, vite iniT 715 si porcr 256.

Osman, sat, in partea de E. a

Satul Osica e situat in valea

Osica-Vliduleni, mofie a sta-

Oltetulur, in dreapta, lar Vladu-

leni, spre Nord-Est, pe o parte si pe alta a soseld Caracal-R.-

tulur, j. Romanati, cu o arena anuala de 20820 ler; are o padure de 800 pog., 'linga com.

com. cu acelasr nume, judetul Braila, la 24 kil. spre S.-V. de orasul Braila, infiintat la 1822

Vadulur, i linga linia ferata care

d.-s.

are ad o statiune. Comuna se aft. la 15 kil. spre Nord, de Caracal si la 19 kil. spre SudVest, de Bats. Altitudinea terenulur d'asupra

nivelulur Main' este de no m. Are o populatie de 2351 suflete, din carr 458 contrib.; o scoala, frecuentata de 50 copir; 2 biserid: S-tur Voevozr (1840) in Osica i S-tir Voevozr (1854)

cheltuelf.

Vulcan, la N. muntelur Boul; se prelungeste de la E. la V. si are o suprafata cam de 4500 hect., din care cea mar mare parte este pasune de vite, lar

o parte padure de brad. De acest munte tin ramurile numite Oslita, spre E. de muntele Oslea,

In Vaduleni, cu 3 preotr si 2 cintäretr; 8 circiumr.

Stina-Ursulur si Stina-Stirbulur,

Budgetul com. e de 5934 Id tuelr.

Se cultiva &dad)" de mätase. Vite marT cornute sunt 1657,

spre N., si Dosul-Osler, care se intinde pana in hotarul AustroUngar. Acest munte e proprietatea statulur. Pe dinsul se afla

3 stint

vite raid 3070 si pore/ 759. Aci se face un bilcia la 6 Au-

gust, care tine 5 zile, pe proprietatea comuner. Acest s'a infiintat la 1883 de Consiliul judetean.

Suprafata satulur e de 120 hect.

Oslea, inunte, in jud. Gorj, plaiul

Groapele, spre S., Turcineasa, spre V., Pestisani, spre N-V.,

la veniturr si de 5652 ler la chel-

de Turcul Osman-Aga, proprietarul mosier.

Are o populatie de 821 suflete ; o small mixta, tnfiintata la 1857, frecuentata de 35 elevr; o biserica, deservitä de un preot, un cintaret si un paracliser.

Vite 413 car, 999 vite marl cornute, J062 or si 260 rimatort Osman, alum, (tirla), in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Calara.si-Vechr, jud. Ialo-

mita, situat pe cimpul ganul.

Osman (Piatra-luI-), stincd, in Bistrita, drept locul numit La-

Oslea, p/ezia (poteca) i treat"toare in Austria, jud. Mehedinti. Incepe de la impreunarea riurilor Capra cu Dobrota, de

Toance, jud. Suceava.

Osman-Fact, com. rur., pl. Mangalia, jud. Constanta, situata

unde curg sub numele de Motrisorul. Poteca sue in culmea Cer-

in partea de E. a judetulur, la

Osica-Mick saü Osica-de-Jos,

nei, apor scoboara din culmea

coin. rur., pl. Ocolul, j. Roman ati, formata din satul cu acelasr

nume, situat in valea Oltetulur,

Cerner in va/ea Cerner, de unde trece prin frumoasa cimpie numita. Lunca-Frasinulur. Dupa ce

capitala districtulur, si in cea nordica a plaser, la 26 kil. spre N.-V. de oraselul Mangalia,

resedinta plaser, pe valea Os-

pe tarmul drept, in fata com.

a trecut apa Cerna, continua

mancea.

Osica-Mare, la 15 kil. spre Nord de Caracal. Altitudinea terenulur d'asupra

in sus, pe muntele Oslea, panà

Se margineste la N. cu com.

la virful muntelur Pietrele-Albe.

Murfaltar i Omurcea, pl. Con-

Pe acest plait" aí venit Ungurir in anul 1848 sub condu-

stanta ; la V., cu com. Biu/biul, pl. Medjidia; la S., cu comunele Edil-Chioi i Tapraisari ; la E., cu com. Techir-Ghiol, (pl.

nivelulur Marii este de 144 m. pe dealul Bobul.

Are o populatie de 968 suflete, din cad 188 contrib.; 2 biserid una cu hramul Cuvioasa

cerea generalulur Kossuth, pana

in Hula Frasinulur, de unde ail suit dosul Cerner si scoborit fata plaiulur, in valea Motrulur-Sec

www.dacoromanica.ro

21 kil. S.-E. de orasul Constanta,

Constanta).

Relieful solulur e putin acci-

OSMAN-FACi

OSMANUL

609

-

dentat. Principalele dealurl earl

cAt. de rqedintA 0 cite una in ca.

Se mArginWe la N. cu com.

iI brAzdeaa. teritoriul sunt: Man-

Abdulah 0 Elibe-Chioi, avind toate 6 hogI ; o §coa1ä mixtA, in ca. de rqedintA, infiintatA

Biulbiul (pl. Medjidia) ; la E., cu com. Edel-Chioi ; la S., cu

de stat, condusl de I

Agemler.

gala-Culac-Bair, la N.; Osmancea-Bair, la E.; Tapraisari (92 m.), la S.-E.; Elibe-Chioi (Ioi m.), la S.-V.; Curu-Bair (70m.), la V.;

Cuan-Derasi-Bair, la E. Aceste dealurI sunt de naturA stincoasA

tor

invAt5.-

frecuentatA de 37 elevI. Locuitorif posedA : 114 plugurI, 126 care 0 cArute, I mai

in mare parte 0 sunt acoperite cu finete i p4unI, §i putine

0nä de treerat cu aburI, 29

semAnAturI.

bAtut porumbul, 4 grape de fier, 8 trioare ; 655 caT, 1576 boT, 2

Sunt 25 de movile, rAspindite

ma0nI de secerat, 5 ma0nI de

com. Engez 0 la V., cu com. Relieful solulur e putin accidentat de culmea Enghezul cu ramurile sale : Bair-Ciobanisa, la N.-V.; Osmancea-Bair, la N.E.; Edel-Chio i- Tepe, la S.-V.; Tatar-Bair, la S.-E. Aceste dealull sunt acoperite cu finete, pApill §i semAnAturT intinse. VAI sunt : Amzarea, care sub numele de Osmancea trece prin

sunt acoperite cu verdeatä. Principalele sunt : Ebe-Chioi (108 m.), in interiorul comund; Echi-

bivoll, 6 asinI, 7322 of, 12 capre 0 152 porcT. In com. sunt 3 moil de vint. Comerciul e destul de activ 0 constA in importul manufac-

Tepe (go m.), la E.

turilor, colonialelar

instru-

stinga, Canara-Dere la V. 0 Cia-

VAI sunt: Mahometcea-CeairDere, unitA cu Mangala-Culac 0 Osman - Fact - Culac, la N.; Sarapci-Dere, unitA cu Curu-Bair-

mentelor agricole 0 in exportul cerealelor 0 produselor lor.

lic-Cum-Ceair, pe set-1ga, la S.-V.

Budgetul com. este de 12105

Alcea 0 Caranlic-Alcea la V.;

cheltuelI.

Osmancea, format din treI tru purr, wzate pe valea Osmancea, intre dealurile Osmancea-

Osman-Faci-Iol, la S.; AbdulahDere, Abdulah-Deresi §i Aitan-

CM de comunicatie sunt : calea judeteanA Constanta - Mangalia, care trece pe lingA. satul Abdulah ; 2 drumurI comunale, care la S., unesc cAtunele intre ele §i cu satele mal apropiate : Tapraisar, Urlu-Chioi, Azaplar, Omurcea, Murfatlar, etc.

in diferite pArtI. Toate an ser-

vit ca puncte de orientare 0

Dere, la E. Se compune din treT cdtune: Osman-Faci, rqedintA, in spre N., pe valea Osmancea-Culac ; Ebe-Chioi sail Elibe-Chioi, spre

S., la 4 kil. spre S.-V. de rqe-

i

lei la veniturI 0 de 7823 leI la

dintA, pe valea Curu-Bair-Alcea ;

Abdulah, spre E., la 5 kil. spre S.-E. de re§edintA, pe valea cu acela0 nume. Suprafata totalA a comuneI

Osman-Fact, sat, in jud. Con-

este de 6721 hect., din care 261 hect. ocupate de vetrele

p15.eI 0 cea de N. a comuneI, pe valea Osmancea-Culac, cu o intindere de 2965 hect., din call 170 hect. ocupate de vatra satuluI cu 124 case. Populatia, in maioritate turco-tAtarg, este de

celor 3 sate, cu 205 case; restul impArtit intre proprietarii, earl posedA 3060 hect. i locuitoriI, earl stdpinesc 3400 hect. Populatia sa, compusA in maioritate de Turd, TAtarI 0 Bul-

stanta, pl. Mangalia, cAt, de

reedintä al comuneI Osman-

Fad, situat in partea de E. a

137 familiI, sari 828 suflete.

Osmancea, com. rur., jud. Constanta, wzatA in partea cen1407 suflete, din carI 262 contrail a judetuluI, la 38 kil. spre tribuabill. V. de oraul Constanta, capiAre o bisericA ortodoxA, in tala districtuld, i in partea cAt. de rqedintA, cu hramul garI, este de 288 familiI, san

satul Osmancea, brAzdind cen-

trul comund ; adiacenta sa, pe Comuna e compusA din cAt.

Bair la N. §iEdel-Chioi-Tepe la S.

Suprafata comund este de 3035 hect., din care 160 hect., ocupate de vatra satuluI Cu 130 case. Proprietarif mal maxi po-

sedA 1520 hect., iar locuitorit stApinesc 1355 hect.

Are o populatie de 149 familiI, san 954 suflete. A gricultoriI posedl: 50 plu gull, 125 care §i cArute, 14 maOnI de secerat, 1 ma0ná de bAtut porumb, 2540 capete de vite, mal cu seamA of. Pe teritoriul comuneI sunt 2 moil de Vint. Budgetul comund e la veni-

turI de 1775 lei 0 54 banl 01a cheltuell de 930 leI i 82 bull. Cal de comunicatie sunt : calea judetean A Mangalia - Med

jidia la E., 0 drumurI comunale la satele invecinate: EdelChioi, Agemler, Ciobanita, Osman-Faci, Uzumlar.

Sf. Nicolae, ziditA de locuitorl,

nordicA a 05.01' Mangalia, la 33

Osmanul (Osman-Aga), cont.

deservitl de i preot, I dascAl

kil. spre N.-V. de ora§ul Mangalia, rqedinta el.

rztr., jud. BrAila, pl. Balta, si-

0 1 paracliser ; 7 geamiT, 5 in

www.dacoromanica.ro

tuatA pe ses.

OSOIUL

610

OSOIUL

prafata comuneT este de 4560 hect., compusd din mosia Morotesti i fAcind parte din do-

nicit pentru prima oarA pe coasta

Osolul, deal, in jud. BacAti, pl. Muntelur, com. Moinesti, situat spre V. comuneT, cu imase. Pe coastele luT sunt multe gropT de pAcurA. S'a gAsit ad si o-

de S. a DealuluI-DoamneI. Cu

zocheritA (cearA de pAmint).

meniul BrAileT.

satul s'a intins spre E., pánl

Se márgineste la N. cu

Si-

listrarul ; la E., cu Gropeni si Valea-CinepeT ;

la V., cu

Ur-

leasca si la S., Cu Vizirul. Su-

In privinta numireT si a infiintAref satultd, legenda spune cA sT-a luat numele de la o familie Osoianul, care s'a statortimpul, inmultindu-se locuitorii,

Are o populatie de 298 fa-

In capul dealuluT numit astAzI

miliT, saü 1400 suflete, din carI 190 contribuabilI ; i bisericl, construitA de locuitorT in 1890, cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

Osoiul, unde s'a fácut si o bisericA; cu iucetul satul s'a retras de pe deal pe coastA si in

deservia de I preot, i cinta-

valea dealuluT Osoiul, unde s'a zidit din noti o bisericA la 1848,

ret i i paracliser ; o scoalA de

de cllugAriT grecT.

infiintat5. la 1860, fre-

cuentatA de 30 elevI. LocuitorT improprietáritT din

1864 sunt 118; din 1878 sunt 152; maT sunt 43 neimproprie-

Dealul Osoiul.nu este de cit o continuare a Dealului-Doamnel.

LocuitoriT posea.: 1035 vite marT cornute, 1731 oT, 125 caT si 219 rimAtorT.

tAritI.

Osoiul, deal, in jud. BacAti, pl. TazlAul-d.-s., de pe _teritoriul com. Solontul.

Osoiul, a'eal, in jud. BacItl, pl. TazlAul-d.-j., de com. BirsAnesti.

pe teritoriul

Osoiul, deal, pe teritoriul satuita Budesti, com. Curteni, pl. Crasna, jud.

Osoiul, deal, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. VinAtoriNeamtuluT, situat in apropierea

Budgetul com, e la veniturT de 5600 lef si la cheltuelT, de

Osoiul (Lingurari), sat, in partea de S. a com. Sinesti, pl.

5300 lef. Vite: 1826 vite marT cornute, 747 cal', 2 mAgari, 2641 01, 413 rimatorl i 6 capre.

CirligAtura, jud. Iasi, situat pe piriul Osoiul, in marginea pA-

Osoiul, deal, situat intre satele

durer. Are o populatie de 50

BAltdtesti si GhindAoani, pe ho-

familiT, sat1 263 suflete i 54 case. Locuitorif sunt lingurarT, mo-

tarul dintre pl. Piatra.Muntele si pl. de Sus-Mijlocul, judetul

Suhatul e de 300 hect. DrumurT : la Tichilesti, spre E., 'o kil. ; la Vizirul, prin Va-

facerea de covetl si lingurT.

Urleasca, spre V., II kil.; la Si-

nute, 13 caI si 76 rimAtori.

listrarul, spre N., 7 kil.; la BrAila, pe soseaua judeteanä. Braila-Cd-

Osoiul, sat, pe mosia si in com.

Osoiul, sat, in partea de E. a com. Tomesti, pl. Codrul, jud. Iasi, situat pe coasta dealuluI Osoiul, pe malul drept al ritiluT

Jijia. Are o populatie de 227 familiT, san 1086 suflete ; o 131-

sericA, ziditA la 1848, deservia de I preot si 2 cintlretT; o scoalA, infiintatA in 1865, frecuentatA de 44 elevI. Prin acest sat trece catea judeteanA Iasi-Tomesti-Costuleni.

Neamtu.

dorAnT ; se ocupA cu agricultura,

lea-CinepeT, spre S., 22 kil. ; la Valea-CinepeT, spre E., 4 kil. ; la

15rasi, spre N., 24 kil. Com. e infiintatA la 1828 si si-a luat numele de la un oarecare Osman, agA turcesc.

satuluT VinAtori.

ET posedA : 232 vite marT cor-

Valea-GloduluT, jud.

Suceava. Situat pe 04'11 cu acelasT nume,

ocupa 4 raer, 20 prOjinr. Are o populatie de 58 famisati 270 suflete, locuind in 60 case. ImproprietArip in 1864 sunt

Osoiul, deal, in jud. Suceava, com. Valea-GloduluT, parte cul-

tivabil, parte acoperit cu pAdure de diverse esente. jud. Suceava, com. Ruginoasa, parte acoperit cu pAdure, parte sterp.

Osoiul, deal,

in

Osoiul, deal, in jud. Suceava, lingl satul Stroesti, avind cariere. de piatrA.

8 fruntasT, II pAlmasT si 14 co-

dasT, stApinind 64 ale. Biserica i coala din ValeaGlodului servesc i acestuT sat. DrumurT principale sunt: la Valea-Glodulul (1200 m.) si la Runcani (4 kil.).

Osoiul (Bitca), munte, in com. Dorna, jud. Suceava.

www.dacoromanica.ro

Osoiul, pod4s, in jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Dofteana, cu plmint arabil foarte productiv.

izvoreste de sub Dealul-Mare, com. Sinesti, pl.

Osoiul,

CirligAtura, jud. Iasi; curge prin satul Osoiul ; trece prin TarimaSinestilor, satul Stornesti, sesul

OSOIUL

OSTROVENi

611

Brezila si la Fintina-VAtafuluTIon ; se varsA in piriul Mdrgi-

Comuna e strAbAtutä de soseaua judeteara

Ostratul, sat, fAcind parte din

Ostopceni-Balu§ul. VezT Rominesti, sat, com. Ostopceni, jud.

de TAmasul, intre Valea-CAlu-

neatiu.

Osoiul, pîrÊf2, jud. Suceava, ce strabate satul cu acelasf nume $i care trecind in com. Silistea, ja numele de Pirlul-VelniteT.

DupA un curs de 3-4 kil., se aruncl in otritizul-Mic.

Botosani.

com. rur. Corbeanca, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la N. gArultiT si pAdurea VIAsia.

Se intinde pe o suprafatA de

456 hecf., cu o populatie de Ostopceni-Räze§i. VezT Ciurul, sat, com. Ostopceni, jud. Bo-

119 locuitorT.

D-na Elena Stefanopolu are 375 hect. si locuitoriT, 81 hect.

tosani.

Proprietarul cultivA 300 hect.

Ostea, jost pichet de granip, In plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Ostopcenilor (Dealul-)saa Vii§oara, deal, jud. Botosani, care

se prelungeste in dreapta BaOstopceni, com. rur., situatA In partea de S.-E. a plAseT .Stefanesti, jud. Botosani. Se intinde pe sesul Prutului si al BaseuluT

si pe un platoti intins

inalt, care formeazä vira dealurilor dintre pir. Baseul i Corogea. Se compune din satele : BAscAceni, DAmideni, Ostopceni-

seuluT, din com. BrAteni, prin com. Ostopceni si se apropie de Prut. Are coastele despre Prut ce compun com. Ostopceni, rela vArsarea piriuluT Corogea in Prut.

Osträ§eva, pilla, ce curge intre

tinzindu-se pe o suprafat5. de 3512 hect., din carT 292 hect.

Ostovcina,

Are o populatie de 320 familiT, salí 1229 suflete ; 3 bisericT, deservite de 3 preotT §: 3 cintAretT ; I coa1ä mixtA, con-

dusIde iInväätor i frecuentatA de 36 scolarT ; 5 clrciunif ; I moarl de aburT; 2 morT pe girla Saha, un brat al pirluluT Baseul,

gura bratuluT Chilla, in pl. Su-

mintelor Brincovenesti, cAtre m o-

lina, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Satul-Noti, in partea de E. a plAser si a comuneT,

sia ZAvalul. Are un diametru de

cu prinsA intre bratele Stari-Stam-

Ostrovanca, luna'', pe mosia Mitocul, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

bul, Ostovcina si malul M5rif ;

are zoo hect. intindere ; este

moarA de vint. Calitatea p AmintuluT este bu n A.

hect. ; se intind pe sesul Pru-

Ostovcina, bral secundar al DunArei, jud. Tulcea, prin care ramura Chilia se aruncl in Ma-

tuluf si sunt compuse din plop,

rea-NeagrA ; se desface din bra-

salde si stejar.

tul secundar Stari-Stambul, inchizInd intre ele marea insula cu acelasT nume; se aflA situat In pl. Sulina, com. Satul-Noti, la E. pl5sei si al comunef.

Vite

522 boT

vacT, 16o

caT, 3479 of, 290 porcT. Sunt 130 stupT cu albine.

22 m. si o inAltime de 5 ni.

nisipoasà si neproductivA ; se

Chilia.

i

Ostrei (Mägura-), mdgura, in jud. Dolj, pl. Balta, com. Comosteni, situat5. la hotarul AsezA-

brat care se varsA in Prut ;

de 2500 hect.; pAdurile ati 28t

com. Cacoti si Poroina-Mare, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.

insuM insemnatA, la

mal-este din ce in ce, prin aluviunile cele marT ale bratuluT

Locurile cultivate ati o intindere

cir-

NumArul vitelor marT e de 123 si al celor miel', de 109.

Ciurul sati Ostopceni-RAzesT, In-

ale rAzesilor.

Comerciul se face de i ciumar.

pezT si se terminA la satul Iliseni,

Ostopeni (§alari). VezT Perieni, sat, com. CArniceni, pl. Turia, jud. Iasi.

Balusul, numit si Rominesti si

(25 izlaz, 50 pAdure). Locuitorif cultivA tot pAmintul. Are o bisericA, cu hramul Sf. Treime.

Se mal aflA in com. cariere de prund pentru sosele. Budgetul com. e de 3197 leI,

Ostra, mdgurd, la N.-E. comuneT

90 banT, la veniturT si 3157 lel, 90 batir, la cheltuelf.

Mindra, jud. Teleorman, la hotarul despre mosia Cringeni.

Ostroveni, sat, in jud. Arges, pl. Oltul, fAcind parte din com. rur. Galicea-FlImInda ; ad se vars5. riul Topologul in Olt.

Ostroveni, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni. Are o populatie de 1044 suflete, lo-

cuind in 129 case si 98 bordeie; o bisericA, fondatA la anul 1796 si terminatA la 1818, cu hramul Adormirca - MaicerDomnuluT. Biserica are in tina urmAtoarea inscriptiune Aceastil sfintá si Dumnezeiascii biseria, cu hramul Adorniirea Prea CuraMI M'acapare de Dumnereii, din teme-

78

63617. rarele .11folionar arograjle. Vol. Ir.

www.dacoromanica.ro

lie s'a zidit In zilelc Tren Lumirratulul Domn Alexandra Moruzzi Voevod, In zilele Proa Sfiiqiei Sale Pirintelul Nectarie, Episcopului Maulla Severin, Leatul 1796. Indemnätoril i ctitoriI cel Protopopul Oprea Presbiterul, Popa Manea, Dobre Mäeinci, Florea Ciobanul, P/rvu Brat ti Preda Brat, de tault1 fraV a fost ajutor ti din pricina FiLmiriiilor a rhmas neteneuitii. i neaco-

perfil päuä. la leatul x813 ti jai* s'a Indemnat ca si se zugräveascä de P. S. S. Protopopul Oprea Presbiterul cu Nedelcu Brat s Stancu hin Mateiti, epitropl purtätai de griji; Neagu Logofä-

tul, Popa lije, Popa Oprea, ctitoii dc obste, ca sä se pomeneascä caft all dat milostenie In vecl ti s'a sävirsit In zilele Proa Luminatulii Domn Ion Caragea si In zilele P. S. S. Pärintelul Episcop Galatin. Anul i818.

Satul Ostroveni are silistea Biserica-Arsa.

In vechime se numea Potrojani.

Copia' din acest sat urmeaza la scoala din Grindeni, care se afla la 2 kil.

Ostroveni, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Ocolui-d.s., com. urb. T.-Severin.

Ostroveni, mofie particulara si sat, cu vre-o 20 de familiT; formeazä o mahala a orasuld Rimnicul-Vilcea, capitala judetuluT Vilcea.

Ostroveni, mo,sie, a statuluT, si-

tuata pe teritoriul com. Grindelul, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj, fostá pendinte parte de scoala Obedeanul si parte 4e manasUrea Horezul. Aduce o arendä anuald de 11500 le!, o parte a-

0WrROVUL

6f2

iOSTROVENI

Ostrovocul, insuld, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe saa Cadirlez ; este formata de aluviunile bratuluT Sf. Gheorghe.

jurimr.

Ostrovocul, bral secundar, prin care bratul cel mare al DunlreT, SI. Gheorghe, se varsa in Mare, cuprinzind 'filtre el i bratul Olinca, insula nisipoasa. Ostrovocul, in jud. Tulcea, pl. Sulina, com, Sf. Gheorghe.

Ostrovul, com. urb., din judetul Constanta i resedinta plasei Silistra-Noua.

Este asezata in partea V. a judetuluT,

spre V. de orasul

Constanta, capitala districtuluT,

si in partea N.-V. a piase!. Se invecineste cu comunele Bugeacul, la 4 kil. spre E.; Almallul, la

3

kil. spre S.-E.;

Ese-Chioi, la 7 kil. spre S.; orasul Silistra (din Bulgaria), la 5

kil. spre V. Se margine§te la N. cu jud. Ialomita, de care se desparte prin fluviul Dunarea; la E., cu com. Bugeacul, despartindu-se prin dealul Caramudiuli la S., cu com. Almaliul, de care o des-

part dealurile Seral- Cea-Bair, Trancovita i Caramuduiul; la

Pe la poalele N. ale clealurilor Seral-cea-Bair i Iapcea-Bair, tre-

ce drumul national Silistra-Ostrov (Silistra-NouA), lar pe coama celuT d'hiela se gasesc ruinele intariturilor turcetT ce aparan puternica cetatue a Silistrei. Dunarea o uda la N., pe o distanta de 8 kil. Malurile fluviuluT sunt in general inalte i rIpoa-

se si acoperite Cu vil. Dunarea formeaza maT multe ostroave, futre car/ mal insemnate sunt :

Hopa (r ro hect.), acoperit cu salciT ; Pastramagi (115 hect.),

acoperit cu iarba

i

pasunT ;

Ostrovul-Vechia (300 hect.), acoperit cu pasuni i cringurl de salen*; Pacinul-Mare i Pacinul-

Mic, acoperite cu lived i pasunT; toate aa in general malurT inalte i sunt despartite prin brate putin adincT, dar navigabile.

Val sunt : Regc-Deresi-Ceair la V., pe hotarul spre Bulgaria, facInd chiar limita de la Ibraim-

Pasa-Cesme si pana la fortul

V., cu orasul Silistra (Bulgaria), despartindu-se prin valea Rege-

Ilanli-Tabia ; valea Trincovita

Deresi-Ceair. Relieful soluluT e variat. Cul-

piriul Almaliul, Ruga. CismeauaOstrovenilor ; apoT valea Bugea-

mea Ostrovulul o brazdeazä in toate directiunile. Dealurile se-

cul la E., care se deschide in

rendindu-se Cu 4750 leT i cea-

cundare mal' insemnate carr brazdeaza teritoriul sunt : Seral-CeaBair, la S. si Cu virful

l'alta cu 6750 leT. Are pädure si vie pe &risa.

tourile de V. ruinele fortdretelor

Silistra (135 m.), avind pe pla-

Arab-Tabia si Amedia- Tabla;

Ostrovetului (Valea-), vale cu

Sunt dealul Bugeacul (72 acoperite pe muchiile lor cu pasuaT i semanaturT, jar pe poale, spre Dunare, cu. vil intinse, carT daa un vin renumit prin impre-

prin interior, deschiiindu-se in

Iacul Girlita; contin apa numaT toamna si primavara.

Suprafata com, e de 3255 hect, din carl 120 hect. sunt ocupate de casele orasuluT, in numar de 627, Cu gradinele lor, lar restul este impartit intre locultorT i stat.

com. Fauresti, pl. Oltetul-d.-j.,

dealul Trincovita, la S. (tos m.); Iapcea-Bair la N., si centru, cu virful Ostrov (102 prelun-

jud. Vilcea si se varsa In riul

gindu-se spre S.-E. cu Dealul-

Populatia orasului Ostrov (Silisfra--NouA), e de 641 familiT, saa 2802 suflete.

Oltetul.

CaratnideT (78 m.) i

la E. cu

Are o biserica, Infiintata de

uda partea de S.-E. a

www.dacoromanica.ro

OSTROVUL

OSTROVUL

613

locuitorr, cu hramul Sf. Nicolae, deservitl. de 2 preotT, I paraenser si 2 cintäretT ; 2 scoale, una de bdetT s'i a doua de fete, conduse de 3 institutorI si 2 institutoare, frecuentate de 297

1 moarg cu aburl si 9 de apl.; 2 fabricI de apl. gazoasl ; 1 fabricl de tablcArie elevI;

si r de sApun.

Comerciul e destul de activ si se face pe Dunlre, Ostrovul fiind port, si cu Silistra-Vechie; se importa eoloniale, confectiuni si se exporta lemne, vite si ring. Sunt 43 comercianp, din carT 6 hangiT si 20 circiurnarl.

Pe teritoriul com, sunt izIazuff intinse si pAsunT frumoase. LocuitoriT posedA : 78 plugurT,

299 familiT, sati 1359 suflete,

din carl 297 contribuabilf. Sunt 2 bisericT ortodoxe, cite una in fe-care cgtun, deservite de 2 preotl, 2 cinaretl i I paracliser; 1 geamie, cu 1 hoge, in cAtunul Algar - Ahmet; 2 scoale, cite una in fie-care cl.tun, frecuentate de 116 elevI. LocuitoriT posea.: 212 plugurT, 162 care si clrute, 2 masinT de secerat, I masinä de treerat, 1 masiná de bAtut po-

rumb, 3 grape de fier;

8500

vite, mal cu seaml ol si bol. In com. maT sunt 2 morT de apg si 5 morl de vint. Comerciul e destul de activ ; se face prin gara Cernavoda, la 80 kil. spre S.-V., de catre 9

Picineaga (jud. Tulcea); la E., cu comuna Colum-Punar (tot jud. Tulcea); la S., cu comunele

Urumbel si DAeni; la V., cu judetul BrAila, de care se desparte prin Dungre. Relieful soluluI e accidentat. La N. e culmea Ostrovul, formata din dealurile Ostrovul (6i m.), Coium -Punar (62 ni.) si Sinirtas-Tepesi (84 m.), cate-si trele prelungirT sudice ale eulmer

Ghiun Ghiurmes (jud. Tulcea); la S, culmea Dleni, cu dealurile Mosul (117 ni.); la S.-V., Rostul (294 in.); la S., FlgArasul-Nou (188 m.) Sunt acoperite cu finge, izlaz si seingraturf. Movile sunt: Movila-PorculuT, la N.; Movila-SApatA (5i m.);

Slpata TE (96 m.), prin mijloc; Movila-Popel (68 m.), la S. V.

139 care si cArute, 5 trioare, I0 masinT de vinturat ; 336 cal, 596 bol, 1 17 bivolf, 6283 oT, 8 capre si. 254 pord; 6o stupT cu albine.

comerciantl, din carT 7 circiumarT,

Budgetul comuna t la ve-

S.-E; sunt artificiale, acoperite

Budgetul com. e de 65407

nituff de 13107 lel, iar la cheltuelr, de 4101 leT. CAT de comunicatie: pe Dunlre si verigT cu luntrea ; calea judeteanA Mlcin-ifirsova, care trece prin satul Ostrovul; apoT

cu verdeatä si ati servit ca puncte

drumurT micT, spre satele *luyecinate : Dleni, Rahman, FAggrasul-Noti, Urumbei, Picineaga, Coium-Punar, etc.

meazg insulele

leT la veniturT si de 44931 la cheltuelf.

leT

Cli de comunicatie : pe Dunlre, avind portul Ostrov ; calea nationalA spre Silistra-Vechie ; drumul judetean ce duce la Cuzgun si Medjidia ; pe drumul comunal ce duce la satele invecinate.

si consta in import de manufacture si coloniale si in export de cereale, vite .5i peste.

I-Tasnale-Tepe (197 m.), prin centru ; Ghiolgic-Tepe (184 m.), la

de orientatie.

La V., e udatl. de Dunl.re, pe o lungime de 7 kil. Din Dunlre se desface bratul Ostrovul (6 kil. lungime), care forOstrovul-Mare

(300 hect.) si Ostrovul-Mic (wo hect.), acoperite cu iarbA si s4lcii.

Malul DungreT e in general jos,

E formatá din dcul calme :

Pe teritoriul comuna, pe ma-

afarA de partea suclicA, unde este

Ostrovul, resedintg, spre V., pe malul drept al verigeT Ostrovul,

lul drept al pirluluT Aigär-Ahmet

inalt si stincos. La E. de bratul

sati Rost, la 3 kil. spre S.-E.

Ostrovul si la N. de satul Os-

la I kil, de la DunAre; AiggrAhmet, spre E., pe malul drept

de satul Ostrovul se gAsesc ruinele satuluT Tas-Burun.

trovul, se intinde stuful Ostrovul (zoo hect.). Riul Rostul satt Ai-

si inalt al pir. Aigdr-Ahmet,la confluenta luT cu piriul Conu-Punar,

Ostrovul, comuna' rurald, in pl.

ggr-Ahmet, vine de la E. din

la 8 kil. spre S.-E. de resedintl. Suprafata comuneT este de 5921 hect., din carT 185 hect.

Hirsova, jud. Constanta, situatá

ocupate de vetrele celor doul,

Constanta, resedinta judetuluT, si in partea nordicg a plAseT, la

sate mi 294 case, iar restul implrtit intre locuitoril, carT posea. 5272 hect. si statul cu pro-

In partea nordicl a judetuluT, la Ho kil. spre N.-V. de orasul

prietariT, carT stApinesc 354 hect. Populatiu,nea comuneT, for-

kil. spre N.-E. de orgselul Hirsova, rgedinta el, pe malul drept al verigeT Ostrovul, care se desparte din Dunlre.

mata din RominT si TurcI, e de

Se mArgineste la N. cu comuna

35

www.dacoromanica.ro

dealul Cherchenes - Ceair, strlbate comuna prin mijloc, trece

prin satul Aiggr-Ahmet si se vara in Veriga-Ostrovuluf, ceva maT sus de satul Ostrovul; are malurT imite, ripoast si stincoase pe unele locurf. VAile

sunt mal toate

micT,

avind rare-orl apl.

Qstrovul, sat, in jud. Constanta,

OSTRO VUL

OSTROVUL-LUNG

614

pl. Hirsova, catunul de rese-

Avea maT inainte peste 30

dinta al com. Aigar-Ahmet, si-

de maicT. Schitul Ostrovut a ser-

tuat in partea de N. a pl.

vit de loc de recluziune pentru l'eme condamnate.

si

cea de V. a com., pe piriul Aigar-Ahmet, i lingd venga (gira) Ostrovul, ce se desface din

Dual-e. Are o intindere de 3856 hect., din cari 150 ocupate de vatra satuluT, cu 187 case si o populatie de 196 fasaii 895 suflete, ocupin-

La a nul 1895, maicile ají fost transferate la alte manastirT, iar

schitul a ramas simpla biseria de mir, pentru intretinerea ca reja se inscrie in budgetul Ministerului de culte o suma anuala de 1590 leT.

LocuitoriT posedd : 90 bol, 500 oT, 30 capre i 18o pord.

Ostrovul-Corbului, insulli, in Dunare, de com. rur. Batoti, pl. Blahnita, jud. Mehedinti, cu

o suprafata de 2400 pog. o populatie de 60 familiT. In aceasta insula s'a gasit o serie de obiecte de bronz, ca aceleia de la com. rur. Batoti.

du-se cu agricultura, cresterea vitelor i pescuitul in balti Dunare.

Ostrovul, celtun, in partea de V. al com. Greci, pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati, situat pe soseaua nationala Corabia-Riul-

Vadului si populat cu 188

lo-

cuitorl.

Ostrovul, mahala, in com. rur. Dobra, pl. Cimpul, jud. Mehe-

Ostrovul, luna" intinsa, pe mo-

Ostrovul- Corbului, picket de

sia Runcul, com. Darabani, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.

granifit, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita, com. rur. Batoti.

Ostrovul,

jud. Constanta,

Ostrovul-de-la-Vale, insultY, in

numita si Aigär-Ahmet sati Rost-

Dunare, jud. Constanta, pl. Hirsoya, com. Ostrovul, situata in

Dere. Poartà acest nume pe teritoriul com. rur. Ostrovnt, din pl. Hirsova, mergind printre dea-

lurile Ostrovul la N. si Rost la S. Trece pe linga ruinele TasBurun.

dinti.

partea de V. a pl. si a com.; are o suprafata de 220 hect., din cari 115 hect., partea vestia., este acoperita en paduri de salen' i richi, iar restul cu pasunf.

Ostrovul, &lija, care se desOstrovul, insuld paduroasa., formata de bratele Oltulur, jud. Vilcea, in mijlocul careia se ridia mica manastire de caluga-

parte de Dual-e la 1.200 kil.

rite cu acelasi nume, in fata

Dual-e, dula. un drum de 5

stabilimentuluT balnear de la

kil., la N. de Ostrovul.

spre S.-V. de satut Ostrovul, pl. Hirsova; trece prin marginea V.

a satului si se deschide iar in

Calimanesti.

Acest ostrov s'a unit cu parcul de la Calimanesti printr'un pod si serveste ca loc de preumblare pentru vizitatoril bailor.

Se ilumineaza cu lumina electria si are frumoase sosele.

Ad se vad multime de cruel vechT, asezate in marginea soselelor.

Ostrovul, pichet de granipi, pe

Ostrovul-de-Pietri§, insu/a, in Duare, acoperita Cu nisip si pietris, jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, comuna Mirleanul, lunga de 1500 m. i larga de 800 m., cu o intindere de 115 hect. si improductivä din cauza nature terenuluT sati.

Dunare, cu No. 8, filtre Ostrovut - Frumos i Ostrovul - Mare,

jud. Ilfov.

Ostrovul-Albina, os/roo; in Duase, jud. Ilfov, spre N.-E. de Ostrovul-Mare, in dreptul ostroavelor Cibucluc din Bulgaria.

Ostrovul-Frumos, os/roo, jud. Ilfov, format de Dunare, in dreptul comuna Calimoc din Bulgaria.

Ostrovul-Lung, insulti, in Du-

Garvan,

al-e, pl. Medjidia, com. Rasova,

Ostrovul-Constantin, ca/un (arta), in jud. Ialomita, pl. Ialo-

In partea de V. a pl. si a com.; are o forma lunguiata, o intindere de 400 hect., o lungime de 9 kil. si o tal-gime de 02 kil.;

Aceasta maastire a fost in-

mita-Balta, facind parte din com. Giurgeni, situat inteo insula din

se prelungeste spre V. cu ostrovul Huzun-Ada ; este des-

temeiata de Despina-Doamna,

Duare, in dreptul satuluI Giur-

pärtita de malul dobrogean prin

sosia luT Neagoe-Voda-Basarab,

geni.

girla Venga; este formata de dealurile treptate ale Duard ;

i

Ostrovul, schit de mala; jud. Vilcea, situat inteo insula paduroasa a OltuluT, in fata bailor de la Calimanesti.

la anul 1501, asa dar inainte de Curtea-de-Arges.

Are o populatie de io famili,

www.dacoromanica.ro

pamintut e neproductiv, flind

OSTRO VUL-MARE

OSEST1

615

prea moale $i acoperit Cu nisip la V., cu richitT i nuiele la E.

Ostrovul-Mare, ostro?), in Durare, jud. Ilfov, spre E. de Ostrovul-Frumos, in dreptul Turtucaid (Bulgaria). Are o forma lungareatd.

coperita, una in sat $i alte 2 In padure. Intre pichetele No. 9 $1 io se afla doua maguri artificiale ; una din acestea ar fi fost o statiune romana, al

desparte de jud. Ialomita e de 300 m. largime gi 5 m. adincime $i putin navigabil ; cel de S., care o desparte de ostrovul

carel drum venea la Schela-Go-

m. adincime, deci navigabil in tot anul ; cel de la E., iarási ingust, dar putin adinc $i nena-

goseT, Grindul-lui-Toader, Glai trecea pe Rugá aceasta statiune in Serbia, la ora$ul Negotin. In fata acestei insule, in Serbia. se afla com. Praova, incon-

meia-luT- tefan-Vocla.

Ostrovul-Mare, insuM, in Dunare, jud. Romanati, cu o pddure de vre-o ioo pog.

jurad de o zidarie vechTe. Ostrovul-Mare, insuld §i cdtun,

Hopa e de 150 m. largime 51 12

vigabil o desparte de insula Tilchia, ce sine de jud. Ialomita.

0§esti, com. rur., jud. pl. Stemnicul, la 23 kil, de ora$ul Vasluiti $i la 9 kil. de Negre$ti, re$edinta pla$eT, situad maT mult pe dealurT. E formatä din satele 0$esti, Ruginoasa si Fundul-Negrei, pe

In Minare, cu o suprafata de 4400 pogoane, apartinind com. rur.

Ostrovul-Mare, piehet de gra-

Gogosul, pl. Blahnita, jud. Mehedinti. Are o pozitie frumoasa $i este

nita, tinind de teritoriul com.

cea mai mare insuld a Rominiel pe Dual-e. Teritoriul sati este acoperit

Ostrovul-Satuldf, insuld, In Dunare, jud. Romanati, cu o p5.dure de 6o pog.

cu o populatie de 344 familii,

cu vi!, padure, locurT de muna baltT cu peste.

Ostrovul - Sirbilor, insuld, in

soan e.

Are o populatie de 120 famili!; o biserica, deservid de

Durare, jud. Romanati, in dreptul satului Seli$tioara.

un preot ; o $coala, conclusa de un invatator i frecuentata de 20 elevi.

In aceasta insulá sunt 5

pi-

chete pentru paza frontierei des-

ni/d, In jud. Mehedinti, pl. Blah-

rur. Gogo$i.

o suprafata de 1819 hectare, sail 1515 suflete.

Are o biserica si o $coalä. Comerciul se face de I E per-

Ostrovul-Vechitl, insuM insemnata, formad de Minare, jud. Constanta, la intrarea sa pe teritoriul rominesc al Dobrogei.

Vite : 924 vite mar! cornute, 78 caT, 652 oT, 278 E-1112510d $i

55 capre. Budgetul comuneT e de 1947

le! la venituri $1 de 1871

le!

37 Eani, la cheltueli.

pre Serbia. La 2 din aceste pichete, No. 9 $i Ii, se ?nearca

E a$ezata in partea S. V. a 0§e§ti, sat si re$edinta comuneT Dobrogei $i a judetului Con-

0$e$ti, jud. Vasluin, pl. Stem-

cerealele ce pornesc din aceasta.

stanta, in partea N.-V. a pla-

nicul, situat pe ambele coaste

$ei Silistra-Nou5. $i a comuna' urbane Ostrovul, de care tine.

ale prelungirei dealului Miclaup, pe o suprafata. de 1284 hect.,

E formad din depozitele alu-

cu o populatie de 221 familiT, sati I130 suflete. Are o biserica, facutd la 1826 de olntea locuitorilor $i o $coala, infiintata la 1864, frecuentad de 45 elevT. Vite : 665 vite mar! cornute, 62 ca!, 604 o!, 135 rimatori $i 14 capre. Satele 0$e$ti i Ruginoasa formeazà un singur trup, avind o forma aproape rotunda.; sunt Inconjurate de dealuri, afara de

Baltile mal principale cu pe$te sunt: Balta-Nisipului, Balta-Satului, a-Brani$tei $1 a-Prunisorului.

Locuitorii se ocupa, pe tina agricultura, cu pescuitul $1 Cu

vionare ale fluviului. PamIntul sarE e cornpus din argil, amestecat cu nisip i pietri$. Are o forma lunguiata, terminindu-se

facerea rogojinelor. In anul 1889, s'a descoperit adi un zid roman, care arco grosime

spre E. cu un cap, ce are for-

de 4 metri. S'a gasa o piatra cu inscriptiunea R. K. X. Piatra a fost ridicatá de protoereul judetuluI. Tot ad i s'e"' gasit monede din timpul imparatului

31/2 kil.

Sever.

Se mal afla in insula 4 meWeze : una lingd zidaria des-

ma unui cioc de rata. Lungimea

eI, de la V. spre E., este de i lungimea medie de 1500 m.; Intinderea totall este de 720 hect., din care 60 hect. acoperite cu paduri de salcii $i restul cu iarbä pentru pa,unatul vitelor. Pe malul de N. se afla 3 colibe de pastorI, inconjurate cu salcii. Bratul care o

www.dacoromanica.ro

partea despre S. Locultoril sunt raze$I din tim-

pul lui

tefan-cel-Mare.

(DEALUL-)

Satul in vechime nu a fost unde este asta-zY, ci pe DealulTintirimuluT, care este cam spre

N. de satul Osesti actual;

Otaroasa, vale, in jud. Gorj, comuna Urdari-d.-j.; incepe de la casete proprietatei si se termina In hotarul comuneT, la locul nu-

tirul el', din care cauza oamenlY

mit : Intre-Pogoane; pe ea se afla padure; e forman din ra-

numesc acel deal Dealul-Tinti-

mificatiile Dealului-Caselor.

colo aveati si bisertca cu cimirimului. LocuitoAT s'ati stramu-

tat de pe acel deal din cauza

Ofároasa, vale, jud. Vilcea, co-

navalirer Tatarilor, retragindu-

muna Brosteni, pl. Cerna-d.-s.; izvoreste de la E. comunei ; uda

se pe acest loc, unde eran adapostiti de padurile seculare ce se aflati pe atunci in aceasta localitate.

Stramutarea satului s'a facut

centrul el; are o directie de la V. spre E. si se varsä in riul Cerna, tot in raionul comunei Brosteni.

pe la finele secolului al XVI-lea.

Ofas'aul, plasd, in jud. Vilcea, 0§e§tilor (Dealul-), deal, in cuprinsul teritoriului com. Baneasa, jud. Covurluiti ; se hotareste cu cat. Roscani.

0§lobeni, sat, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

OTEANI

616

Bo-

desti-Precistei, situat pe podisul

pe care curge Cracaul, la 16 kil, de orasul Piatra. Are o populatie de 408 suflete si un han mare. 0§1obent, mofie a statulul, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna Bodesti -PrecisteT, aren-

data cu 2926 lei anual.

nuneni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea ; separa comuna Genuneni de Pausesti-Otasdul nesti.

i

erba-

OtAsäul, ruz, jud. Vilcea, cel maT

mare afluent al riului Bistrita. Izvoreste din muntele PiciorulMotrului, curge de la N. catre S.-E. si se varsa in Bistrita, pe malul sting, la N. com. Babeni. Udá. comunele : Barbatesti, Birzesti, Pietrari - d. - s., Pietrari-

d.-j.; catune/e : playa, PausestiOtasaul, Serbanesti, Surpatele Manastireni. La origine, valea OtasauluT e

ingusta, apor se largeste de la 500-1000 m. Este productiva

unita administrativ cu pl. Ocolul. Se compune din 20 com. rur. : Babeni, Cermegesti, Ciumagi, Coeni, Ddesti, Fiscalia,

are putina apa in timpul verel

Glavile, Ionesti-MinculuT, Läpu-

si fundul contine mal mult nisip.

foarte populata. Albia riuluT

sata, Maldaresti, Marcea, Modoaia, Popesti, Roesti, Scundul, Ote§ani, com. rur., plaiul HoreSirineasa, Stanesti, Ursi, Vir-. zul, jud. Vilcea, compusa din leni si avideni. 3 catune Burta, Muretul i ChiForma plasel e exagonala. lla. Este situatd pe valea riuluT Luncavatul, la 37 kil, departe Comune mal populate in aceastä plasa sunt : Babeni, Cerde capitala judetuluT si la 7 kil. megesti, Glävile, Lapusata, Pode a plaiuluT. pesti, Roesti, Scundul, SirineaAre o populatie de 1093 losa si Virleni. cuitorT, din cari 310 contribualocuind in 300 case; 3 biAre, impreuna cu plasa Ocolul, 34055 locultorT si 16 scoale mixte, fi-ecuentate de 451 copii.

seric1; una cu hramul Buna-Ves-

tire, fondata de Taliu si Radu,

Se margineste la N. cu pl.

Greci veniti din Rumelia, a doua

In cat. Chilla, fondata de Codreanu, alimarea si altiT, si a

kil., avind o populatie de 49 famili!, salí 128 suflete, Are o suprafata de 280 hect.,

Ocolul si o parte din plaiul Horezul ; la S., cu pl. Oltul; la V., cu pl. Oltetul-d.-s., si la E., cu riul Oltul. Resedinta subprefecturei pldsilor unite e in Tirgul-Ocna.

din carl 90 hect. padure, 38

In plasa Otdsaul se cultiva

7

hect. izlaz i vatra satuluT, 52

926 hect., 50 ara' vie. LocuitoriT acesteT plasT po-

din el s'ati improprietarit la 1864,

hect. finete si 90 hect. arabile. LocuitoriT posea,: 15 plugurT,

seda : 221 pluguri de lemn, 848

420 bol, 400 yac!, 80 ol, 40

to care cu bol si yac!, 4 carute cu cal; 65 vite mar! cornute, 16 cal, 29 pord si 60 oT

pluguri de fier, i masilla de treerat, 4 de vinturat, I de batut porumb si 2 grape de fier ;

capre; 73 stupT cu albine. Pe riul Luncavatul, in rajonul comunel, sunt 2 morT.

si capre.

40 morT cu apa.

Otäroasa, atun, al comun.ei Urdari-d.-s., pl. JiuluT, jud. Gorj,

situat pe o culme de deal

si

spre N. de comuna, cam la

2

Comunicatia in acest catun se face prin drumuri ordinare.

treia in cat. Muretul, fondata de Neagu, Vitioana si Giuclea ; o scoall, infiinfata. la 1859, fre-

cuentata de 43 copil. Locuitorii sunt mosnenT ;

pe 17 hect. ET posecid: 30 cal,

De comuna Otesani tine mun-

tele Tirnovul-Mic, cu directia Otäsäul, deal, la N. comunei Ge-

www.dacoromanica.ro

V.-E., in care e o sana pen-

OTESANI

tru fabricat beinzA. Acest munte apartine locuitorilor in devAl-

Locuitorir posedg : 5 cal, 61

vite marT vornute si 26 porcr.

mAsie cu proprietarr si din alte comune.

In raionul comuner se &ese: ape sulfuroase, carT izvoresc din

apropierea uner stincT numitg. Tioia, si la localitatea numitg La-Sgrata, izvoare sArate concentrate. TuicA se fabricá pAng. la 3200

decalitri, in anir productivT.

Ote§ti, sezt, situat pe &tul RAcAtgul. Mar inainte tinca de jud. Putna, lar acum face parte din jud. Bacdti, com. Gioseni. In acest sat s'a nAscut Stefan Torna, Domnul Moldover (Miron Costin, «Opere complecte», edit. V. A. Urechig, volumul I, pag. 458).

Intinderea com. e de moo hect.

Are o osea, care pune in coinunicatie com. MAldAresti (la N.) cu com. Cirstanesti (la S.), Budgetul com. e la veniturr de 3005 leT, si la cheltuelT de 1947 leT

E brAzdatA de dealurile : Nedelta, PrAvala, Cheia, Nisipi Telechesti i udatä de vAile: CArpinisul, Gresarul, Gdunoasa, Turbalinul, Turburea, Vilcidorul Cufurita. Locurile din jurul comuner se uumesc: Costofirul, DAgánia,

Negara, Garamia, Grosi-Costi, SecAtura, Ogoara, Padina, Smida, Ginti, etc. Se mArgineste cu comunele Cirstänesti, MAIdAresti, Folestid.-s. si MAdulari.

Ote§ti, ozahala, in com. rur. Racovita, pl. Horezul, jud. Vilcea. Se zice cá aceastä mahala dateazg de la anul 1656, adicä cu mult inainte de constituirea comuna Racovita. Cer d'intir locuitorr asezatr aci ar fi fost Constantin Bulacul, DrAndolul Horgea.

Posogul, Druganul, MAgura, Ve-

duinele, Nedeita si Gorunul.

Ote§ani, eleal, in raionul com. Otesani, pl. Horezul, jud. Vilcea, pe care se cultivg 2 hect., 50 arir vie.

Ote§ti, sati Galeri, sat, in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni, situat pe malul sting al

Siretulur, la 5 '/2 kil. de Hor-

gestr (scoala). Are o populatie de 39 familil, satí 139 suflete.

i Drago s cu fecidri/ luci, i CU

1.00

cioril citt te va da Dumnezeil. Pentru ch aceastä jumätate de sat din Otesti, si cu Rominri fost-ail a luI Stanco, feciorul lut Piltra Clucerul Milescu. Dec1 el impreunti cu jupineasa Huna, de nimen1 silitl i nebintuitt, art

mers la pärintele loan Egurtenul de la taänästirea domniet mala de la Horerul de ad tocmit aceastii jumätate de sat, ci de a lor buta voie, ffirrt de niel o sila, drept banl gata, talare 120 cu zapis de

la mina lor de vinzare ilcut la mina pärintelul loan Egumenul, leatul 7202 (1694) i CU mulV bojen i preoV scrisl In zapis, madura cart s'aii intimplat la tocmeala lor. s

Ote§ti, mofie, a statulur, jud. Olt, Tosta pendinte de biserica Sf. Gheorghe-Noti (Bucuresti), care

s'a cAutat in regie de stat.

Ote§ti, pelare particularg,,

su-

pusA regimulur silvic, situatA pe

Are o populatie de 250 lo-

mosia Otesti, pendinte de com.

cuitorr; o bisericd de lemn, simplA i nezugrAvitg, construitg

Racovita, plaiul Horezul, jud.

la anul 1707 de familia Mitutg Bulacul. Aceastg datA i numele ctitorilor gAsit sApate tuteo icoang a Mintuitorulur, la

Vilcea.

Ote§ti, in jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. Botesti, care se scurge in piriul RAcAtgul.

usile imparAtestr din dreapta.

Satul Otesti, dupa cum se vede din urmAtorul hrisov al

Ote§ti-de-Jos, com. rur., pl. 01tul-d.-s., jud. Olt, situatd pe

lur Constantin Basarab Voevod din anul 1694, a fost inchinatA

valea riulur Cungrea-MicA, la 29 kil. de capitala judetulur si la

mAnAstirel Horezul

lo kil. de a plAser. FormatA nunlar din satul cu

c§i am adus domnia mea la sí. mänästire Horezul, tot satul Otesti ot sud Vilcea jumätate -de peste tot hotarul din toff Rominit, iar jumätate cit se vor afta din cimp, din pädure, din apa din sezutul satulut cu pometul, eu livezile i cu muntii, care mosie se hotäasta pe din sus cu Polovraci si pe din jos cu Milostea, 1:aänistirea Bistta si

acelasr nume, are: o populatie de 519 locuitorT, din carT 94 contribuabilT, locuind in 130 case; o bisericA, fondatá la anul 1838 de jupin Constantin Povarnagiul alt1 locuitorT, cu urmAtoarea scriptie :

RominiT incl s& se stie auume Väsil Cu feciorul lui, I Manea Zaite cu fecioriT lul, 1 Dan Merin& Cu fecioriI lutt I Stauciu cu frate-siti Dan si cu feciorri lor, i Lupu cu feciorit luI, i Viorel cu fecioril lul, Tudosie cu .fecioril lui, i Väsil Cur-

sDoamne cela ce cu putero& ta prosrivestl pe ceia ce iubeso podoaba casal tale, priiméste i acest sfint locas al tärt,

Ote§ani, a'eal, la V. com. Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea, cu vtrfurile : Ripa.cu-Iarbg,

OTESTI-DE-JOS

6 L7

deanciul cu fecioril lut, i Mircea Cu fe. cioril lut, i Mihaiii Prihit cu feciora luT,

i Dan Boset cu feciorif lui, i Toma si frate-säii Marco, i Avram ca fecioril lut,

www.dacoromanica.ro

care lntru cinstea si slava sfinpor phrati Constantin si Elena s'ati zidit din temelie, Cu tosta osirdia i cheltuiala. de d luI Jupin Constantin Povarnagiul sin Ion Gogan, din satul Timpeni si cu nepotul d-lul Jupin Pirvu ce au fost aci, In satul Otesti cu poverne, fiind ajutort

OTEM-DE-JOS

OTETELIVL

618

si s'ail sIvirsit In zilele Iniiltatulul Domn Alexandru Dimitrie Ghica Voevotl, fiind Episcop Kir. Kir. Italian Argesiulx.

muna dateaza cu mult inaintea

Pe linga agricultura, locuitoriT se mar ocupa si cu lemndria. ET desfac produsul muncer la Slatina.

sea. un act vechin (cu aceasta data), in care se arata ca locuitorul Staicu a cumpärat mosia Otesori, de la Ban, Titi si

LocuitoriT sunt mosnenT, afara carT s'ati improprietarit

Corcea, fecioriT MilculuT. Exis-

anulur 1602 (71 ro), cacr proprietarul St. Capitanescu po-

Drumul-OaeT, la Vlangaresti si la N.-E, co Vaï-de-Er. E brAzdata de dealurile : Dealul-de-Rasarit, Dealul-de-Apus, Dealul-Sttnelor, Dealul-Mosulur, al-PlopuluT, al-CirsteT, al-CacoveT,

Piscul-VrabeleT, Piscul-cu - PrunT si Dealul-HotuluT.

dindu-li-se 19 hect. pamint. El poseda: 14 caT si Tepe, 112 bol si vacT, 12 capre, 511 oT si 56

tenta acestuT Ban se probeaza $i prin faptul ca in valea Cepturariul, fosta inainte proprietatea mosnenilor Otesti, azr a d-luT Demostene Cuculi, exista un put vechiii, numit Putul-luT-

porcT.

Ban.

dreapta; ia,r pe stinga primeste

Toata comuna, impreund cu izlazul, are 250 hect. La 1896, Septembre r, s'a infiintat ad i scoala, care se frecuenta de 57 copiT, totT baetr.

piralele Mosul, Varaticul, Plopul, Valea-cu-PerT, Valea-Cepoaselor, etc.

Statul cheltueste Cu ea 1242 leT anual. Dintre pomT roditorT, se gasesc : merT, perT, dug, ciresT si

E situata pe valea CungreaMica, la 31 kil, de cap ¡tala judetuluT si la 9 kil. de a plaseT. Are o populatie de 1096 locultorT, din cad 203 contribuabilT ; o scoall, frecuentata. de 66 copiT; o biserica, in cat. Cerbeni, fondata la 181o. LocuitoriT, afarA de agricul-

nuci.

tura, se mal ocupa si cu dul-

jud. Olt, pe care se cultiva 77

gheria, rotaria, butaria, cojocaria si fieraria. Produsul mulled il desfac la Slatina si Cimpul-

hect. vie.

de 6,

la 1864, pe mosiile d-lor Lerescu si Christu Elefterescu,

Comerciul se exercitä de

i

circiumar.

Veniturile si cheltuelile com.

se urea la 1449 la

Mare.

Comuna e asezata pe 2 dealurT ; pe dealul din spre V. se cultivá vil, iar pe cel din spre

Parte din locuitorl sunt-mosneni; iar 70 s'ati improprietarit

E. semanaturT.

Printeinsa trece soseaua judeteand Slatina-Casa-VechTe si akä osea la com. Dumitresti,

care merge spre orasul Dragäsani.

Este udata de mal multe vilcele si se margin este cu comu-

la 1864 -pe 205 hect. pamtnt, in mosiile d-lor Deleanu (azT a d-luT Christ. Elefterescu), Capitanescu si Badescu. El poseda 30 caT si lepe, 172 vacT, 320 bol, 10 capre, 1640 of, 580 porci. PAmintul comuneT e deluros

Apele din comuna sunt : Con-

grea-Mica, care curge de la N. spre S. prin centrul Otestilor. In ea se varsa vilcelele : Hotaru/, Sucetul, Vilceaua-Mare, arstea,

Cacova $i Dodeiul, pe partea

Se margineste cu comunele : Otesti-d.-j., Val-de-El, Ursi, Dienci, Cimpul-Mare $i Dumitresti.

Ote§ti-de-Sus, deal, in raionul com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s.,

Otetele§anu, (Magurelere-Otetele§anu), sat, fAcind parte din com. rur. Magurelele, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat la S. de

Bucuresti, pe malui sting al riuluT Sabarul. Ad i este resedinta primarieT.

Se intinde pe o suprafata de

683 hect. ca o populatie de 389 locuitorT.

Academia Romine, mostenitoarea easel Otetelisanu, apartin 465 hect. si locuitorilor, 218 hect.

Vai-de-ET, Albesti $i Urluiasca.

$i se intinde pe o suprafata de 1383 hect., din earl 500 hect. padure $i restul bun de munca.

Ote§ti-de-Jos, deal, in raionul

In raionul comund sunt multi' merr, perr, duzT, nucT, prunT,

0 2 cint5.retT ; o scoala mixtA, frecuentata de 20 copif ; I moara cu apa ; I helesteii si 4 podurT.

nele : Dumitresti, Otesti-d.-s.,

com. Otesti-d.-j., pl. Oltul-d.-s.,

jud. Olt, pe care se cultiva 42 hect., 50 aril vie. Ote§ti-de-Sus, com. rur., pl. Oltud.-s., jud. Olt, compusa din treT catune : Aldeseci, Cepe;li si Cer-

beni. Se crede ca aceasta co-

cire$T, visinT, zarzArT si gutuT.

Are o biserica, cu hramul SI. loan, deservita de r preot

&marl. Budgetul e la veniturT de 2031 leT si la cheltueli, de 970

Comerciul se face de i cit.ciumar $i i haslet. Numarul vitelor marl e de 252 si al celor micT, de 325.

leT.

VezT Magurelele.

Comerciul se face de doT cir-

Se leaga printr'o osea vecinail, la V., cu vos. judeteana,

www.dacoromanica.ro

Oteteli§ul, com. rur., jud. Vilcea,

OTETELISUL

OTOPENI-DE-JOS

619

pl. Oltetul-d.-j., situata sub capul dealuluT Rai, intre riurile Cerna

Otetelisul, deal, in raionul com.

cati 218 contrib., locuind in

Otetelisul, pl. Oltetul-d.-j., jud.

si Oltetul, la 70 kil, de capitala

Vilcea, pe care se cultiva

215 case. Se intinde pe o suprafata de 2226 hect. Statul si d-1 Gr. G. Cantacuzino aú 1175 hect., lar

judetuluT si la 40 kil. subprefectureT.

de a

Are o populatie de 699 locuitorr, din carl 143 contribuabilf, locuind in 195 case; o biserica, fondata in timpul Domniel luT Alexandru Ipsilante, de

erban si Anita; o scoala, infiintata la 1857, frecuentata de 25 copiT ; I moara.

LocuitoriT se ocupa in special cu agricultura. Un numar de 118, s'ati improprietärit la anul 1864, pe proprietatea d-luT Ion Otetelisanu, cind li s'ati dat 420 hect. p5mint.

El poseda: 18 caT, '00 bol, 60 vacT, 2 bivolT, 30 capre si

2

hect., 50 ariT vie.

Oticul, munte, din care izvoreste riul Dimbovita, jud. Muscel. Oticul, mo,sie particulara, de 227 hect., in jud. Covurluiti, com. Pechea, pl. Siretul.

a taiat mal multI ArnautT, carr nu se supuneati poruncilor luT. Intre ceT ucisT a fost chiar Baraicrarul Iova, gospodarul Arnautilor, si un Ion Arnautul, cel maT

tindere de 1500 hect., plaittl Nucsoara, jud. Muscel.

Otinceaua,

afluent al riu-

luT Olteanca, in care se varsa la S. de com. Glavile, pl. Oltul-

d.-j., jud. Vilcea. Ucla partea de E. a comuneT.

Otlogului (Grindul-), grind, in jud. Tulcea, pl. Macinul, com. urb. Macinul, in partea de V. a plaseT si a comuneT ; are o forma. lunguiata.; e inconjurat cu

stuf $i sträbatut de o girlita. de 20 hect.; e nisipos si neproductiv.

Comuna se intinde pe o suprafata de 420 hect. Dintre pomI roditori, sunt :

Otmätul, tîrl, futre com. Ber-

merT, peri, etc. $oseaua Oftetul si Cerna, cari

jud. Braila, format din Cremenea si Munusoaia.

testi-d.-s. si ostrovul 1TM-satura,

se intilneste la capul de V. al comuneT Otetelisul, inlesneste comunicatia in tre comunele: Bäl-

cesti, Benesti i Rusanesti. Budgetul com. e la venituri de 1800 leT si la cheltuelT, de 1300.

E brazdata de dealul Rgi si Poiana-LunceT si e udata de valea Oltetul si de riul Cerna. Are

La 20 Iulie,

se face aci bilciti. Se margineste: la E. cu com. Babeni $i Petroasa ; la V., cu com. tirbesti; la N., cu com. Benesti, Vasilati si Rusane$ti

$1 la S., Cu com. Balacesti.

si

la cheltuelT, de

7419 la Are 2 bisericT, in fie-care catun cite una ; o scoalä mixtg, frecuentata de 29 copir. Vite 142 cal si Tepe, 376 bol, 138 vacT si viteT, 42 bivolT si I I bivolite. LocuitoriT posea : 116 plu-

gurT: 102 cu bol si 14 cu cal; 180 care si cdrute : 154 cu bol si 26 cu cal. Improprietaritl sunt 136 locuitorT si neimproprietgritT mal

sunt 85.

Cotnerciul se face de 9 circiumarr.

Otopeni, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

Otopeni, mofie a statuluT, jucl. Ilfov, pendinte de SI. Saya si Radu-Vodä, arendata anual cu 20200 ler.

Otmätul, numire ce se mal da satului Bertesti-de-sus, judetul Braila.

Otmocul, prival, jud. Braila, situat la N. satulta Gropeni, la 2 kil. ; se varsa in lacul Tinosul, spre S.-V.

20 fintinT. in fie-care an,

cultiva. 787 hect. (22 sterpe, 140 izlaz, t vie, 225 padure). LocuitoriT cultiva. t000 hect. (restul loe sterp si izlaz). Budgetul com. e la veniturf de 7439 leT

Oticul, pddure a statuluT, in In-

300 OT.

Se zice cA in aceasta com. Tudor Vladimirescu a pus de

locuitoriT, 1051 hect. ProprietariT

Otopeni, com. rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situatä la N. de Bucuresti, la 15 kil., linga. valea Pasarea. Se compune din satele : Otopeni-d.-s. si Otopeni-d.-j., cu o

populatie de 851 suflete, din

Otopeni, pddure particular, situatä pe mosia Otopeni-d.-j., jud. Ilfov, com. Otopeni. Portiunea de pgdure din interiorul linieT ferate a forturilor este su pusa regimuluT silvic.

Otopeni-de-Jos, sat, facind parte din com. rur. Otopeni, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situat la E. de Otopeni - d. - s., litiga valea Pasgrea. La S., local e baltos. Se intinde pe o suprafatrt de

975 hect., cu o populatie de 280 locuitorT, 79

68617. Morolo Diolionar &ogro" Vol IV

www.dacoromanica.ro

OTELEM

620

OTOPENI-DE-SUS

prietarul cultiva 337 hect. (12 sterpe; 50 izlaz, r vie, 225 pa-

OSelea, iezer, jud. BrAila, intre Dunarea-Vapoarelor pi canalul Vilciul, pe hotarul dintre com. Ciactrul i Vizirul.

OSeleni, sat, n jud. Roruan, pl. Siretukl. s., com. Bira, spre N. de tirguporul Blra pi la 5 kil.

dure). Locuitoril cultiva. 325 hect. (12 sterpe i 13 izlaz).

OSeleni, com. rur., in partea de

populatie de 257 familiI (27o contribuabili), locuind in 264

D-1 Gr. Cantacuzino are 625 hect. pi locuitoriI 350 hect. Pro-

Are o biserica, cu hramul SI. Nicolae, deservita de i preot pi i eintaret ; o pcoala mixta, frecuentata de 29 copiY.

Comerciul se face de 3

cir-

N. a plapeI Mijlocul, jud.

la N. pi E. cu com. IIoceni;

case; doua bisericY de zid, una ortodoxa pi a doua catolira.

la S., cu Deleni pi la V., cu 01-

Populatia este compusa aproa-

situatä intre dealuri.. Märginita

tenepti.

E formata din dota sate :

ciumarI.

Numärul vitelor marl e de 250 pi al celor miel, de 264. Otopeni-de-Sus,sat, fácind parte din com. rur. Otopeni, pl. Dim. bovita, jud. Ilfov, situat la N. de Bucurepti. Prin sat trece §oseauanationalABucure§ti-Ploe§ti. Ad i este repedinta primärieY.

de el. Este apezat pe coasta despre S. a unid deal. Are o

Oteleni i BAgaul, cu. o supra-

fata de 1374 hect. pi cu o populatie de 211 fama', sati 830 suflete, din caff 178 contribua-

pe numai din UngurY. Se lucreaza

Sunt 745 vite mad cornute. LocuitoriI UngurY din acest sat, impreuna cu cel din satul Boghicea, Buhoaaca pi Slobozia

Cu un preot. Vite sunt 852: 63 cal, 6o oi,

(Petrepti), formeaza o parohie catolica, cu repedinta in satul Otelepti. Mai inainte de 1886, acest sat forma o com. aparte,

439 vite marl cornute pi 290

com. Oteleni.

bill.

Are o pcoall pi o biserica

Se intinde pe o suprafata de 1250 hect., cu o populatie de

porcI.

Budgetul com. e la veniturI

OSelesti, com. rur., jud. Bacati,

571 locuitorl.

de leI 3536, banY 35 pi la cheltuelY, de Id 319r, banY 47.

pl. Siretul-d.-s., apezata in vaIea pirlulul Berheci, fostä mople raza.peasca, care linea de judetul Tecucitt

Statul are 550 hect. pi locuitoril, 700 hect. Statul cultiva' prin arendapiI sal 450 hect. (to sterpe pi 90 izlaz). LocuitoriI

cultiva 675 hect. (to sterpe

IazurI sunt patru : Dahorul, Dragunoiul , Botezatul i Cotacul.

15 izlaz).

Are o bisericä, cu hramul SE Gheorghe, deservita de i preot

pii cintaret. Comerciul se face de 6 circiumart

Numärul vitelor marI e de 459 pi al celor raid, de 665.

Otosola, vale, jud. Baca, pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul comuneI

OtovAe§ti, vechie numire a saGohorul, jud. Tecuciti.

Otrocolei

Teritoriul comund este udat de piraiele : Rogosa sati Bujorul, Saca pi MoiseI.

phig, pe

mopia Braepti, com. cu acelapI

Se .compune din 4 catune : Antohepti, repedinta, Otelepti, Flghieni i Padureni.

Pina in anul 1874, a facut OSeleni, sat §i repedinta comune1 Oteleni, pl. Mijlocul, jud. apezat pe platoul pi valea dealuluI Oteleni, 't'Are dealurile Oteleni i Zgura i intre piraiele Rogosa pi Saca, pe o suprafata de 1345 hect. pi cu o populatie de 200 familiI, sati 791 suflete, din carl 167 contrib. Locuitoril sunt razepI, pi se ocupa pi de cultura viilor pi a livezilor. Are o pcoala, infiintata.in 1866,

frecuentata de 45 copiT; o bideservita de un preot un dascäl, fondata la 1780.

parte din judetul Tecuciti. Aceasta. comuna a fost alcatuitä din

catunele: Antohepti, Faghieni, Gloduri, Otelepti, Padureni pi Prisaca.

Se marginepte la E., cu com. Colonepti (jud. Tecuciti); la S., cu com. Oncepti (jud. Tecuciti); la V., cu com. Filipeni pi la N., cu com. Glodurile. E strabatuta in lungul san de piriul Berheciul, care lasa pe stinga Padureni i Antohepti, litiga care primepte pirliapul Fundul; trece pi-in Otelepti

dupa ce curge cit-va paralel cu

nume, pl. Copula, jud. Dorohoiti.

Se zice ca satul ar fi infiintat de

Dunavatul, infra in jud. Tecuciti.

Osa, vechie nunzire a cdtunului Casota, jud. Buzati, com. Glo-

Aga Migdale Otel, uniI din slujbapiI luI Stefan-Voda-cel-Mare, caruia, pentru credinta sa, Domnul Y-a donat acest loc.

Valea luI este inconjurata la E. de dealurile Petrepti, Domnita, Berheci i Tarnita pi la

deanul-Cirlig.

www.dacoromanica.ro

V., -de dealul Dobrina.

OTELE§TI

(INSULA-LUL)

621

Are o populatie de 358

fa-

Otele§ti, sat, asezat in valea pi-

sati 1349 sufletej din carr

riulur Berheciul, fosta mosie razaseascA, care tinea de jud. Tecuela. Astazr com. Otelesti face

327 contribuabill, locuind in 354 case ; o scoala, in-cAtunul Auto-

hesti, infiintata in 1892 ; 3 bisericI, cite una in satele OseAntohesti i Faghieni, deservite de un preot i 5 dascAlr; 3 circiumr.

Teritoriul comuner are o intindere de 1919 hect. Totalul pamtnturilor de culturä este de 912,34 hect. Proprietarr marr sunt Maria T. Hanuta, Cu o mosie, in sectia

Padureni, de 645 hect. ; Marghioala A. Antohi, cu o mosie de 45,11 hect.; D. Condurachl, cu 64,67 hect. Restul pamintulur este imparta intre razesr.

parte din jud. BacAti, pl. Siretul-de-Sus.

Otele9ti, vechte numire a satulut Corodul, jud. Tecuciti.

Ville- ocupa o suprafatä de 89,05 hect.

Vite 79 car, 694 vite marr

Ou§orul, pirtia,r, jud. Bacalao, pl. Trotusul, com. Caiutul, care se scurge lu piriul Calutul.

Ou§orul, podi,s. VeZi Trestiana, podis, com. Sirca, pl. arligatura, jud. Iasi.

Otele§ti, morie, in jud. pl. Siretul-d.-s., de pe teritoriul com. Otelesti.

Otelul, sat, facind parte din com. Berevoesti-PAminteni, pl. Nuc-

Ovan, satt Valea-SatuluI, vale, jud. Vilcea, plaiul Cozia ; strA-

bate com. Brezoiul de la S. la N. si se varsä in riul Lotrul, tot in raionul com. Brezoiul.

para, jud. Muscel, situat pe un loc inalt, udat la V. de riul Bratia.

Are o populatie de 74 lo-

Ovesele, pirtiaf, jud. BacAu, pl. Trotusul, com. Caiutul, care se scurge in piriul Caiutul.

cuitorr.

Ovesele, baltd, jud. Dolj, pl. Cim-

Padurile aù o intindere de 148 hect.

caii, pl. Trotusul, de pe teritoriul com. Calutul.

Otelul, a'eal, ast-fel numit de la o vechre farnilie de proprietarI rA-

pul, com. Ciuperceni, spre E. de Tinoasa. Are o intindere aproximativa de 8o hect. si con-

zesI ; pe el se aflä asezat satul Oteleni, com. Oteleni, pl. Mij-

fine peste. Comunica cu Tinoasa,

locul, jud.

numar cind sunt apele varsate.

cornute, 98 porcr, 12 capre. Stupr cu albine sunt 41. In aceastA com. se gAseste

OuluI (Piscul-). VezT Dealul-

Oveselul, sat, flan(' parte din

piatra ce se intrebuinteaza la

DoamneT, com. Tomesti, pl. Co-

zidarie. Budgetul comuner e la veniturl

drul, jud. Iasi.

com. rur. Maciuca, pl. Cernad.j., jud. Vilcea.

de 7288 le, 87 banI si la cheltuelf, de 1635 ler, 63 basa. Teritoriul comuner este strAbatut de calea vecinall CimpeniObirsia-Gloduri- Otelesti, luna.

de 13 u. Distantele : la Bacan, capitala

districtulur, 36 kil. ; la Filipeni, 5 kil. ; la com. Giodurile, 5 kil.; la Secueni, resedinta plaser, i 9 kil.

Are o populatie de 202 loOu§orul, munte, jud. BacAtl, pl. Trotusul, com. Dofteana, de pe stinga Trotusulur.

Ou§orul, deal, jud. Baca, pl. Tazläul-d.j., de pe teritoriul com. Birsanesti.

Ou§orul, a'eal cu pi/dure, jud. BacAt1, pl. TazlAul-d.j., de pe teritoriul com. Tirgul-Valea-Rea,

cuitorr ; o scoala, frecuentatä. de

21 copir; o biserica, Cu urmatoarea inscriptie : Aceastä sfintä si Dumnezelascli bibcricä, fiind maY din 'nainte vreme de moil pärintii no.tri fäcutä de lemn, Cu hramul Sí. Nicolae i iarà prefacindu-be tot aceea cu hramul Cuvioasa Paraschiva, In-

cepIndu-se din temelie de zid la leat 1846, da d-1 Boeru Alexandru lordache i ajutorul celor-PaltI ctitorY; cu blagoslovenia Proa sfintiel sale ParinMliciuceanu

cu o inaltime de vre-o 300 in.

tcluI Episcop Neofit, In zilele prca Luminatuld §i Iiiàlçatului Domn Gheorghe

nume, situat pe piriul Berheciul. Are o populatie de 469

Ouqorul, deal, jud. BacAti, pl.

o bisericA adita de

com. Bratila, care face parte din vira dealurilor din stinga

Bibescu i s'ají Infrumusetat cu toate podoabele i zugräveala pe din liuntru prepe din gafa', dupi cum se vede cum

Otele§ti, sat, in jud. Bacan*, pl. Siretul-d.-s., com. cu acelasI

suflete ;

Gavril Conachi in 1785; o cirduma. Vite : 27 car, 242 yite marT cornute si 9 pord,

Tazatil-d.j., de pe teritoriul

sävir.,,it la leatul 1849 cu toate ale Musa',

TazlauluI-Mare.

Ou§crul, viri de !eal, jud. Ba-

www.dacoromanica.ro

Ovidiü (Insula-lui-). 1.1)0 Constanta exista o insulà in mijio-

OVISA

cul unuI lac, pe care unil o nu. mese Insula-luT-Ovidig. Se crede a acest nume i-a fostdat de un Englez, pe ciad se fdcea drumul de fier de la Constantala Cernavoda.

OZINCA-VECITIE

622

extremitatea cea-l'altg, spre E., se aflA Un istm de nisip, care inconjoarg laguna.

Ovreiului (Piscul-), pisc, pe dealul din stinga CungripareT, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. Pg-

rog.

Ovisa, localitate isolatel, in jud.

Lacul poartg numele de SirtGhiol (lacul de lapte). Marginele sale sunt lipsite de arborl; nurnal la un loc se observg. ci-

Prahova, pl. Podgoria, com. Po-

Ozana, phig, jud. Neamtu, iz-

deni-VechT, unde sunt cariere de platrg.

vorete din muntli jud. Suceava;

te-va sglciT. Insula e inconjuratg

Ovisa, girld, izvore§te din com.

relul, Pipirigul, Stejarul, Do-

de plante aquatice (trestie). In insulg se vede un tufi compus

Gornetul-Cuib, jud. Prahova, pl.

din perl sAlbaticT, fagl i cite-va vite pe carr cresc ni§te strugurT

cgt. BAltesti in partea de S., ii, dupg ce prime§te ca afluent &lita Sgrgtelul, se varsg In riul

brina cu Dobrita, Leghiul ; lar pe dreapta, piraiele : TArAteni, Pluton, Domesnicul, Carpänul, al-Secalui i al-Cociorvei. Ved

de o micime extraordinarg; iar pe jos crqte cucutg. La mijlocut insulei se aflg. o mare gil-

Agdpeni, al-Crugenilor, Cotng-

Podgoria ; curge spre E.; udg

tru vre-o clgdire in perimetrul insulei. In fata el, la o oare-care

Neamtul, piriti.

Lopatna, in raionul com. Podeni-NoT.

madd de pietre, care par a fi transportate acolo In trecut, pen-

prime§te pe sano piraiele

Ovreiul, cätun (dila), in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Rasa.

Ozinca, prival, in partea de S. .V.

a com. Vizirul, jud. BrAila, aproape de Dungrea-Vechie ; unqte Tezerul L4teghia cu Lupoiul.

distantd, se aflg satul Canara sanca), cunoscut prin carierele

OvreiuluI (Mägura-), mdgurd, deal fi punct trigonometric de

sale de pTatrg. Dincolo de satul Canara, spre S.-E., se intinde o cimpie iar la

observatie, la S.-V. de Dobridorul, pl. ampul, jud. Dolj ; are o indltime de 89 m.

(cuvint turcesc, care insemneazä

www.dacoromanica.ro

Ozinca-Vechie, prima, la S.-V. com. Vizirul, jud. Brgila; unqte privalul BAndolul cu privalul Vidroiul, din com. Ciacirul.

Pacuiul,

in jud. R.-Särat, pl. OrasuluI, com. Brosteni; se

tärmul fluviuluI, este larg de 300 m. i adinc de IO m., decT

desface din Culmea-ScorusuluI ;

navigabil; cel de N. e ingust

brazdeaza partea de V. a co-

mic, nenavigabil ; este a§ezata

mund ; este acoperit cu padurT.

la S. de Pacuiul-Mijlocia si de

deal,

vele Pacuiul-Mijlocia si Pacuiul-

Vechia, cu o intindere de 25

in 96 case si

hect., formate de aluviunI si acoperite parte cu nisip si parte cu salciI; tine tot de com. urb.

biserica de zid, cu hramul Sf.

Pacuiul-luI-Soare, insuld, în Dujud. Constanta, pl. SilistraGirlita ; are o forma lunguiata, umflata la mijloc, cu o directie de

la S.-V. spre N.-E.; situata in partea de N. a plaseI si a comuneI ;

bratul, care o desparte de malul

de E., are p latime de 200 m. si o adincime de io m.; insula are 2 kif. lungime, 200 m. latime, si o suprafata. de 70 hect.; este neproductiva, fiind acoperita cu nisip i pietris.

Pacuiul-Mic, insulä, in Dunare, jud. Constanta, asezata la N. de Pacuiul.Mare, intre ostroa-

Ostrovul ; bratele fluviuluI, care

o despart de tarmY, sunt inguste putin adincI.

Pacuiul - Mijlociù,

Msuld, (40

hect.), jud. Constanta, asezata la

Pacuiul-Mare, insulä, jud. Constanta, formata de Dunare, la intrarea sa pe teritoriul rominesc

al Dobroger ; este situata In partea de S.-V. a DobrogeI a jud. Constanta, i in cea de N. a plaseI Silistra-Noul si a com. urb. Ostrovul ; este for-

man din aluviunile fluviulul ; pamintul sati e format din argil, nisip i pietris ; are o forma

lungulata ; lungl de 1200 M. si larga de 80 m.; e acoperita cu

livezI de prunI si altI arborI ; brAtul de S. cç 9 desparte de

Padea. Pe dealul Cetatea se vad niste urme de parapete.

Este udata de riul Jiul, care curge pe la E. sati, cu indreptarea N.-E. Se gasesc in com. cite-va scursurI si micI baltI ce se varsa toate in Jai. Are o populatie de 250 fasatí 1021 suflete, locuind

Pacuiul cel-Mic.

Noud, com. rur. Girlita, cat.

Terenul com, este accidentat

de dealul Cetatea si de valea

N. de Pacuiul-Mic, tinind de com. urb. Ostrovul; lunga de kil., larga de Ioo m., formata din aluviunile Durare!, i acoperita numaI Cu pietris si nisip.

Padea, com. rur. i sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., la iova.

40 kil.

de Cra-

Situata aproape de Jiti, pe valea numita. Padea.

Se margineste la E. Cu apa JiuluI; la V., cu com. Giurgita ; la N., cu com. Dranicul si la S., cu com. Birza.

www.dacoromanica.ro

163

bordee ; o

Nicolae, fondata de vechinl pro-

prietar Diculescu si de sopa sa deservitä de i preot si I dintäret ; o scoall mixta, ce func1888, conclusa de un invatator, frecuentata. de 40 baetY si 6 fete; 2 circiumr.

tioneaza. din

Dupa legea rurall din 1864 sunt 157 locuitorI improprietdritI.

Suprafata teritoriuluI comunal este de 1552 hect., din carl : 1512 hect. pamint arabil, 3 hect. fineata, 29 hect. izlaz si 15 hect. padure. Mosia Padea Cu o suprafata

de 2000 hect. arabile si o padure, in intindere de 15 hect., populata cu stejar si girnita, apartin d-lor Nicolae Popp si Dumitrache Bancoiti.

Finetele ají o intindere de hect. si apartin locuitorilor.

3

PADEA

Pe proprietatea d-lur N. T.

Popp, se &este o moara cu aburr si o sana, unde se fabrica brinza.

Prin comuna trece o cale vecinala ce duce la comunele veci n e.

Budgetul comuna e la veniturl de 2993 ler si la cheltuelf de 2877 ler, 43 banr. Vite mati cornute 240, or 450 si cal' 41.

Padea, vzofie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Padea.

Pa dea, pddure particulara, de girnita si stejar, jud. Dolj, pl. Jiul-de -Mijloc, com. Padea, in intindere de 15 hect., pe mosia Padea.

Padea, vale, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc, pe care este asezata comuna Padea.

Pade§ul, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, cu o populatie de 800 suflete, locuind in 175 case. Apartine com. rur. Nego-

esti. In anul 1874, d'Id acest sat forma comuna cu com. rur. Closani, era resedinta comuner, care atuncr punta numele de comuna Padesul. Din punct de vedere istoric, acest sat a jucat un rol insemnat. Pe o cimpie intinsa, asezatä in albia Motrulur, pe partea stinga, in acest sat, Tudor

Vladimirescu, in anul 1821 a ridicat stindardul revolutiuner, cu concursul preotuluT Gheorghe Pacleseanu, lur Gheorghe

Spineanu, Popa Dinu si altir. Urm ele meterezuld se liad si asta-zr, aviad o forma de circomferinta, al cl.rd pamint for-

meaza un patrulater ridicat In interior. LocuitoriT Paciesed posea, si

PADINA

624

muntele Stina-Mare, care este la granja, si pe care Austriacir voind sa-1 ocupe, ati facut un pichet in mijlocul lur. Atuncr locuitorir carr posedati acest munte s'el rasculat si ati alungat pe AustriacT, facindu-/ sa respecte hotarul cel vechiti, adica pe scursura munteluT, dupa cum

Are o populatie de 2820 suflete, locuind in 541 case; 2 scoale : una de baetr, frecuentata

de 98 elevr si una de fete, frecuentad. de 15 eleve; 2 bisericr, deservite de 3 preotr, 2 cintaretY

si 2 paracliserr;

16

zice Ocolnica si pe unde este

circiumr; o .moara de abur! si 8 sane. Meseriasr sunt: 5 lemnarT, 2

si asad.

timplarr, 3 rotarr, 2 ctoitorT, 15

Ocupatiunea locuitorilor, pe tina agricultura, este comerciul

fierarr, 3 cizmarr, 2 masinistr, 1 cojocar, 1 boiangid qi 2 bru-

cu sindrila, precum si facerea pretrelor de moara. Are : 2 bisericr, deservite de I preot si 2 cintAretr; o scoala,

tarT.

conclusa de I invatator, frecuen-

tata de 2o. copir; 2 ctrciumr.

Padina (Macoveiul), com. rur. i sat, in jud. Buzar', pl. ampuluI, la extremitatea de S.-E. a judetulur si la 54 kil. 700 m. de orasul Buzar'. Limita, la N., incepe din

Comuna are 498 contribuabilr,

din care 25 comerciantI

rotula si 7 strainr. Stabilimente comerciale sunt 29.

Ad se fac sase tirgurr

a-

nuale, la 25 Martie, Ispas, Dumineca mare, 20 Iulie, 8 Septembrie si 14 Octombrie. Vite: 1400 bol, 852 vacr, 366 vitef, Io bivoll, 540 cal, 527 repe, 121 minjr, 4600 o!,

6 asid si 653 porcr.

hotarul mosier Scarlatesti si merge pe hotarul mosielor Lar-

Cal de comunicatie : soseaua comunall Padina-Pogoanele prin

gul, Luciul si Calaresti; la V.,

Calaresti ; drumul Padina-Luciul si altele de mal mica in-

se lasa tot pe hotarul mosier alaresti pana in hotarul jud. Ialomita, in moSia Balaciul; la S., din hotarul Balaciulur, merge pe marginea mosielor : Colilia, Cocora, Mileasca, Cazanesti, Reviga, Ciochina si Mi-

losesti, pana in Movila-Ciocilor, unde se si termina limita sa cu jud. Ialomita; la E., incepind din Movila-Ciocilor, mer-

ge pe hotarul jud. Braila, pe marginea mosielor Ciocile, Jugu-

reanul si Rusetul, pana da in hotarul mosiei Scarlatesti.

Semnatate.

Budgetul comuner e de ler 12896, banT 92.

Padina e foarte vechie si tra-

ditia spune ca a fost sat tataresc. Pe la inceputul secoluld a fost cit-va timp sub posesiu-

nea Turcilor, carr pusese aci dor perceptorr, stationatr lingl movilele Camarasul si Siminoglu, unul pentru p. aplica dangana (marca turceasca) pe ciomegele ciobanilor, carr pastead vitele cumparate de TurcI, si

Suprafata com. e de 15350 hect., din care 11877 arabile, 750 padure, 2387 izlaz si 336 sterpe. Mara de pamintul po-

altul pentru a incasa taxe de

sedat de locuitorr, are o singura mosie, Macoveiul sati Padina. Teritoriul e yes, intrerupt putin

incheerea pacer, locuitorir ari In-

de cite-va movile si smircurr.

www.dacoromanica.ro

la vitele straine, ce pastear' aci. In 1807, satul s'a risipit, din cauza razboiulur Ruso-Turc. Dupa

ceput a se intoarce la vechele ion vetre, situate atunci in jurul moviler si laculur Banclaul. Ne-

PADINA

PAHOTNICAI-BALCA

625

intelegerile dintre locultorT, a-

rile ce li se impuneati si mal

com. Rusiavatul, cat. MuscelulTigan ; are pasune i arAturl.

cu seama miasmele laculuT Ban-

aul, if silesc a sparge satul Padina, deal, jud. Macoveiul si se refugieazA, uniT mal spre S., si pun fundamentul nouluT sat Padina, lar altii mal

Gorj, piaiul Vulcan, situat in marginea co-

muna Piriul, in partea de N.V. si prelungindu-se de la N.

§ului, foste lacurt, in vecinatate de com. Mogosesti, plasa Sabarul, jud. Ilfov, cunoscute o datá cu apa, peste si trestie, azi secate si In mare parte arate.

spre N.-V., in satul alaresti,

spre V., pe o intindere de 2 kil.

de pe mosia Trandafirul. De atuncI, Padina a mers din ce

si jumAtate.

a statuluT, situará in com. Cos-

Apartine parte locuitorilor din com. Pirlul si parte proprie-

testi, plaiul Horezul, jud. Vilcea, in tntindere de zoo hect.,

tate!.

formind, impreund cu trupurile : Alunul, Piraiele, Magura-Albul, Muntele-Neteda si Dosul, padurea Costesti.

In ce prosperind.

Padina, cdtun, pendinte de com.

Padina-Seacä, trup de pariure,

pl. Balt, judetul

Padina, mo,cie, pendinte de com.

situat spre S.-V. de re-

Lacul-Rezil, pl. Balta, jud. Braila, proprietatea mostenitorilor lur G. T. Petcu. Are o suprafata de

Padinei (Gura-), com. mi-., pl.

1594 hect. si aduce un venit anual de 16cm le!.

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati. Ved Gura-PadineT.

Lacul-ReziT,

sedinta com., la 7 kil. Are o populatie de I 12 familil, saa 493 suflete ; o biserica construita. in 1876 de proprietarul mosieT G. Petcu. Vite 176 bol, 219 vacT, 9 taurl, 57 vitel, 252 cal, 426 al, 128 rimAtorT.

Padina (Macoveiul),

in

comuna Padina, judetul Buzati. Are 14600 hect. arAturT si su-

hatud. E cea mar mare mosie din judet.

Padina, sat, fácind parte din comuna rurall Amarasti, pl. 01tul-d.-j., jud. Vilcea, situat la

Padina, padure, pe mosia Ma-

2 kil, de en: Amarästi, rese-

coveiul, judetul Buzar', de 750

dinta comuner.

hect. Se desparte in doul tru-

Are o populatie de 249 lo-

rurale Jurilofca, linga vechia gu-

fata de 340 hect. si Padurea-

SE Nicolae, fondata la anul 181z

Mica, de 410 hect.

de protopopul Dobre.

E brAzdatá de dealul cu a-

ra cu care lacul Malceano comunica cu Marea ; se afla in mijlocul uneT fisiI de nisip.

purl : Padurea-Mare, cu o supra-

cuitorT ; o biserica, cu hramul

celasT nume.

Pahani-Hrani, punct trigonomefrie de rangul al 3-lea, judetul Tulcea, situat pe tnalul MäriI, in partea de E. a plasiT Babadag si cea de S.-E. a comuna

Padina, trup de ,dure, jud.

PaharniculuI (Iazul-), lar, spre N.-V. de satul Buznea, jud. Iasi, com. Buznea, pl. Cirligatura, format din piriul Buznea.

cea. Vez! Vaideeni-cu-Muntil.

Padina, numele vechi4 al baile Padina-cu-Cetatea, sati Mo-

Pahomie, schit ruinat, la N.-V. de schitul Iezerul, jud. Vilcea,

vila, padure particulara, jud.

com. Cheia, plaiul Cozia, in

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

partea dreaptA a riuluT Cheia.

Potelul, din jud. Romanati.

Padina, munte, jud. Dimbovita,

Brabova, satul Brabova-d.-j. Are

aproape de granita, in virful caruja este vama numitA Strunga, care este trecatoare in Transil-

o intindere de 140 pog. Populata cu ced, gorunT, jugastri, ulmT, Le si carpen!.

vania.

Padina - luI- Paraschiv. Vez! Padina, coline, in jud. Buzaa,

Padina-Plopuld, jud. Ilfov.

com. MinzAlesti, cat. Bisceni,

pe mosia Dosul-Sälcief; e acoperita de pädurea Padina, care are 20 hect.

Padina, colina, in jud.

Padina-OachesuluI. Vez! Padina-Plopulul, jud. Ilfov.

Padina-PlopuluI, Padina-luIParaschiv i Padina-Oachewww.dacoromanica.ro

Pahomie, munte, In jud. Suceava, com. Mälini, avind 888.2 m. altitudine.

Pahontului (Valea-), vale,

'fil-

tre Puturosul, pe mosia StAnceni, com. Baluseni, pl. Tirgul, jud.

Dealul-Coserilor si dealul

Botosani.

Pahotnicai-Balca, vale, ln jud. Tulcea, pl. Babadag, pe ten-

PAHOTNICA1-HARA

toriul comuneT rurale SlavaRusa ; se desface din dealul Carada-Bair ; se indreapta spre S., printre dealurile SevaiovaHall §iPahotnical-Hara. ; se intinde numaT prin paduri, §i, dupa 4

com. BelceSi, pl. Bahluiul, jud. Ia0; se scurge in Iazul-Noti, tot din aceasta comuna.

Paiul, sat, tu partea de V. a cojud. Vasluiti, numit ast-fel de la dealul Paiul, pe a ami coasta

va-Rusd.

e a§ezat. Are o suprafata de 40

Pahotnicai-Hará, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Slava-Rusa ; se desface din dealul Carada-Bair ; se intinde spre S., inteo directie

generala de la N.-E. spre S.V.; se termina cu valea piriulul Slava, mergind dealungul vaiT Pahotnicai-Balca ; pe la poalele sale de S. trece drumul comunal Slava-Rusa-Congaz ; este acoperit cu padurT. cdtun, in com.

rur. Botose§ti, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

hect. li o populatie de 1 o famili, sati 28 suflete. Locuitorii poseda : 1 plug, 4 care cu bol; 13 vite marf cornute, 7 ol, I cal 11 7 rimatorf.

Pe virful dealului Paiul, unde asta-e este viea d-lui Cotaescu,

pe un mic platal in forma de circomferenta, se vad urmele une! cetatuie de pdmint, inconjuratI cu santuti si care se crede a fi urma din timpul razboluluT dintre tefan-Voda cu Turcil,

Gazoti ail 400 hect.

gasit mal multe monede din

i

locui-

toril; 128 hect. Proprietarul cultiva 235 hect. (115 izlaz, 50 padure). Locuitorii cultiva 105 hect. (i3 izlaz). Are: o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de 1 preot O 1 cintäret ; I heiesteil; 1 ma-

sita de treerat cu aburi.

307 hect., cu o populatie de 272 locuitori. D-1 C. Raceanu are 176 hect. §1 locuitorii, 131 hect. Proprie-

tarul cultiva 80 hect. (72 izlaz i 24 paclure). LocuitoriT cultiva

115 hect. Are o biserica, cu hramul Sf.

Nicolae, deservita de I preot §i 2 cintaretT; I moara cu abur!.

Comerciul se face de 3 cir163

tril temelie la gara Vasluiti, s'ati

rur. Gurbäne§ti-Cotofanca, pl.

com. rur. Tatareqti, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la N.-V. de valea Caluggxul, pe §oseaua nationala Bucurqti-Pitqti. Se intinde pe o suprafata de

poalele acestuT deal.

pulatie de 191 locuitorT. MoSenitoriT raposatuluT Sp.

Paicul, sat, fäcind parte din com.

Pajerea, sat, falcind parte din

ciumari.

Negoe0, jud. Ilfov. Are o suprafata de 528 hect., cu o po-

jud. Mehedinti.

preumblare oa§enilor Vasluienr O era bine ingrijita odinioara. Prin gradina trece pir. Vasluetul.

care a avut loe in valea RacoveT, vale ce continua pe sub Din satul Paiul, in curmezipll esuluT Birlad, fostul proprietar stefan Angheluta, a fO.cut un §ant ; cu ocaziunea 0.parei antuluT, s'a gasit mal multe schelete li craniuri ornene§ti, carl se zice ca ar fi fost din timpul razboiului cu TurciT de la Racova.

Paia-din-Fatä, critun, in com. rur. Botoe0, pl. Dumbrava,

proprietate a d-lui stefan Angheluta, care servea ca loe de

mune! Munteni-d.-j., pl. Crasna,

kil., se deschide in piriul Slava, pe stinga, maT jos de satul Sla-

Paja-din-Dos,

PALALOGI

626

Numarul vitelor marT e de i al celor miel*, de 340.

Pajerea, unul din cele 6 pichete ale jud. Mwel, pentru paza fruntarieT, la 3 kil, de pichetul Ciocanul O la 14 kil, de pichetul Sf. Ille.

Pal (Virful-lui-), inunte ¡t'ah i stincos, in jud. Buzan, com. Cu ocaziunea sal:4rd penMlajetul, facind hotar despre

timpul lui

tefan-cel-Mare.

La E. de satul Paiul, pe §esul Birladulur, in dreapta oseleT nationale Vasluiti-Iafpl-Birlad, e locul numit Moara-lui -Palade,

nume luat dupa o moara facuta de un oare-care Palade ;

com. Colti.

Palade, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, com. Ione§ti.

Palade, bala, jud. Falda. Vez! Simine§ti,

es, com. Vetriwaia,

pl. Prutul.

asta-e pe acest loc este o gradinarie mare. Spre N.-E. de a

Palalogi, izvor, curge din mun-

ciumar.

ceasta gradinarie, in m_ rginea

Chiojdul, Plaiul-Teleajenul, jud.

Numarul vitelor marT e de 297 O al celor miel, de 1211.

§oseleT Vasluiti-Birlad, din san-

Prahova, la directia de la S.-V. la N.-E. i se varsa in &la Siria§ul, tot in raionul com. Star-

Comerciul se face de I eir-

Paisie, ia,g, in partea de E. a

ga, este o gradilla mare, la departare de 11/9 kil, de ora, numita li gradina publica, fostá

www.dacoromanica.ro

tele Plaiul-ChiojduluT, com. Star-

Chiojdul.

PALALOGI

627

Palalogi,fost cdtun, pe trupul Hulubesti, din proprietatea Strimba-d.-j., jud. Vlasca,

pl. Cil-

nistea, pe malul Neajlovula AzI este o moarA cu acelasI

nume, pe proprietatea Strimbad.-j., a mostenitorilor rAposatuluT

Em. GrAdisteanu.

Palanca, sat, jud. Baca, plasa

pl. Fundurile, jud. Vasluiü, format din dota cdtune : Palanca, compus numal din cite-va case,

lanos, trdmisul luT Racotzi I, cdruia fi scrisese Lupul prin fan Gheorghitd, Logofdtul, sA

asezate pe coasta de V. a dealulta Palanca si Runcul, situat In partea despre V. a dealuluI Buzdugan. Intregul sat are o intindere de 640 hect., cu o po-

i-1 tramita, spre a vorbi de lucrurT, pe care niel soluluT sdi1 nu le poate incredinta. Ungurii aU cladit aci pavi-

pulatie de 141 fam., saU 320 sufl.

din partea Ion vama, precum si niste intAriturT fAcute chiar

mesul, la 7 kil. 800 m. de sa-

E udat de piriul acovd.tul, pe marginea de E.; de Veja, pe marginea de V. si de Runcul, unit cu RAchitoasa, care

tul Brusturoasa.

trece prin centru.

Munteluf, com. Brusturoasa, situat aproape de trecAtoarea Ghi-

Are o populatie de 656 suflete ; o bisericä, facutO din lemn

de locuitorr, deservitä de i preot

si 2 cintdretI ; o scoall mixta, frecuentatO de 32 elevI (1899 19190) ; 4 circiumr.

Vite: 49 ca!, 432 vite mar! cornute, Si pord si 91 capre. Pe teritoriul comuneI se glsesc : 7 herAstrae, 2 mor/ de apA si i pilla de bAtut sucmane, precum si o multime de clAdirr noI fAcute de compania Goetz.

PALANCA

LocuitoriT posedd: i7 plugurI;

lioane pentru soldatif care plzesc

pe cind se tima rezbelul din 1877

78.

Palanca, statie jud. Baca, pl. Muntelul, pe linia

vite marT cornute, 70 oT, 8o capre, 33 cal si 90 rimAtorI ; 70 stupI cu albine.

Tirgul-Ocn a-Palanca, (prelu n gire

Palanca, se:1 Ghime§ul, punct

Palanca, piso, cel mal inalt al

vamal, jud. BacAti, pl. MunteluI, com. Brusturoasa, lingd. Palanca

ramurel Doamna, situat la hotarul com. BAltAtesti-CrAcAoani, com. Hangul, judetul Neamtu. AceastA localitate este o in-

173

aproape de strimtoarea pe unde intrA Trotusul in tarA. Loc

foarte important sub raportul asezdzeI militare. Aci se aflá

urmele und sant de-a lungul

a linieI Adjud-T.-Ocna), la 5 kil.

de statia Elie Radu.

inconjuratl de doua ripT mar!, in care se aparará odinioarä locuitorif de tArire fireascd.,

nAvAlirea TAtarilor.

Urechesti ;

fortificatiunilor ungare. PAmintul reclamat de delegatil rominI cu ocaziunea delimitad!, numal de 600 m. pAtratf, a fost

Petru-Rares.

cdruia este asezat, 4n partea de

lAsat in stdpinirea Austro-Ungañe!, fiind-cl erati stabilite cll-

S. a comuna', pe malul drept al piriuluT Oreavul, la 670 m.

dirI ale vAmiI migare. La 1467, Mate! Corvin, regele UngarieT,

spre S. de cAtunul de resedintA,

cu dor de rAzbunare in contra

plasa Marginea- d.- s., comuna Urechesti ; se desface din cul-

Urechesti; are o intindere cam de 200 hect., cu o populatiune de 122 familif, sati 465 suflete, din carI 130 contrib.

luT Stefan-cel-Mare, trecu muntil

mea Nlägerna ; brAzdeazA par-

in Moldova prin pasurile Ghi-

de aci se duse fd.ra niel o pie-

tea de V. a comuneT ; se intinde printre piriul Oreavul si afluentul slä 04121 VArzarul ;

dicA pana la Baia (jud. Suceava),

este acoperit cu. finete.

Palanca, sat, in jud. R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., cAt. comuna

luat numele de la dealul Palanca, la poalele

Palanca, sat, fácind parte din

mesul si.Oituzul, cu oaste mare si

com. CondrAchesti, jud. Tecu-

de unde, dupá ce fu rusinos bdtut de stefan i rAnit chiar,

cid, situat la N. judetuld, in hotarul jud. Baca. Are o po-

cu o miná de ostasi se intoarse prin aceleasT potecT in Ardeal

pulatie de 18 suflete. La N. se

(Gr. Tocilescu, Istoria Romind.,

aflA Dealul-Mare, acoperit de pa-

durea Petresti, din judetul Ba-

pag. 61 si 62). La esirea din aceastA strim-

ají.

toare, in anul 1648, Vasile Lupu

a trAmis un boier de frunte cu

Palanca, sati Runcul, sat,

in

partea de N. a com. Girlesti,

ma/ multI Ruga el sA priimeascä sO aducd. la Iasi, pe Kemeny

Se spune cA Doamna Ileana s'ar fi adApostit aci in timpul unuf rdzboiti purtat de sotul el,

Palanca, deal, in jud. R.-Sdrat,

Palanca, sati M6gura, localitate, in pAdurea de pe mosia Brdesti, jud. Dorohoiti, com. cu acelasT nume, pl. Cosula ; se afll nu

departe de Vatra-Tablra ; aicI se vAd urme de gropT, in carf se pAstrail proviziile pentru ostire ; in lipsa armateT, glena IST ascundeati aci avutul lor in timpir de invaziT. 80

68617. L'aras DiolOnar Geografla Vol. IV

www.dacoromanica.ro

PALANCA

Palanca, molie, jud. Bacan, pl.

PALAZUL

628

Palanga-de-Jos, altd numire u

com. rur. Buda-Palanga, plasa Clinpul, jud. Prahova. Are o biseria., zidita la anul 1824 si reparata la anul 189o. LocuitoriI numesc Cocosei partea de S. a cat. Palanga.

Palanga-de-Sus, (Odobeni), cdtun, al com. Magura, jud. Bu-

Palanca, pddure, in partea de Palanga, cdtun, factnd parte din

za.0, alipit de marele catun Ungureul.

MunteluT, com. Brusturoasa, pe care se afla padurea Apahausui.

Intinderea mosieT e de peste 8860 hect si este proprietatea d-luT Ghica Comanesteanu.

S.-E. a com. Slobozia-Secatura, jud. Botosani; se intinde pe dealurile si valle numite ale-Palancet, cu o suprafata -de 450 hect.; se exploateaza.

com. Popesti-Palanga, pl. TeleormanuluT, jud. Teleorman. Are

o populatiune de 429 suflete,

cdt. Saucul, din com. Cindesti, jud. 13uzAti.

Palanga-luI-Zisu. VezT Palanga, jud. Ilfov.

din carT 83 contrib.; o. biserica,

deservita de I preot si 2 etntaretT.

Palanga - Obedeanului. VezT Icoana, pl. Sabarul, jud. Ilfov.

Palanca, Mil, curge la V. de satul cu acelasf nume, jud. Te-

Palanga, mo,rie, jud. Buzar', co-

cucia, com. Condrachesti, din pl. Berheciul.

muna Magura, de 140 hect., din

Palanca, vale, jud. Prahova, com. Filipesti-de-Padure, din pl. Filipesti. Pe aceasta vale sunt mine de carbuta de pamint, ce functioneazA de la anul 1884.

Palanga, (Palanga - lul - Zisu), sat, factnd parte din com. rur.

carT 90 padure, restul livede, fineata si izlaz. Are carbunT de pamint.

Palazul, com. rur., jud. si pl. Constanta, situata in partea E. a judetulta, la r2 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtuluT, si in cea E. a piase',

la 19 kil. spre S.-E. de com. Palanga, trup de pdclure, al statulla, jud. Prahova, care, impreunA cu Durducul-Mare, Durducul-Mic si Palanga, formeaza

padurea Aricesti, pendinte de com. Aricesti, pl. Filipesti.

Stoenesti-Palanga, pl. Sabarul,

Cara-Murat, resedinta eT, pe malul

V. al laculuT Sirt-Ghiol.

Se margineste la N. cu com. Cicracci si Cara-Murat ; la E., cu Marea-Neagra si orasul Constanta ; la S., cu com. TechirGhlol, Hasancea si Ornurcea ; la

jud. Ilfov, situat la S.-E. de

Palanga, M'Are a statuluT, pe

V., cu com. Caratai (pl. Med-

Stoenesti, pe ambele malurl ale

mosia Draganesti-Tigania, jud.

rtuluT Rastoaca. La N., sunt dealurl ;

lar spre V., locul e putin baltos. Spre S., trece soseaua

Teleorman. Partea ce se invecineste cu orasul Rosiori, spre riul Vedea, poarta acelasT nu-

jidia) si Ala-Capt (din aceeasl plasb).

judeteana Bucuresti-Pitesti.

me. If maT zice si Caprariile.

lurf : Murat-Bair (89m.), si TepeBair (90 m.), la N.-V. ; Cogeali-

Palanga, »la, in jud. R.-Sarat,

Bair (80 m.), la N.; Duran-Bair (91 m.) si Nazarcea (72 in.), la

Se intinde pe o suprafata de 390 hect., cu o populatie de 398 locuitorl.

Casa dr. Al. Boicescu posea 202 hect. si locuitorir, 188 hect.

Proprietarul cultiva 195 hect., 7 le rezervä pentru izlaz. Locultorli cultiva 156 hect., 32 ramtnind sterpe. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de r preot si 2 cIntaretl. Comerciul se face de 3 ctrciumarT.

Numarul vitelor marl e de 303 si al celor micT, de 145.

Palanga, sat, facind parte din

plaiul Rtmnicul, com. Jitia ; izvoreste din muntele Ulmusorul;

uda partea de S. a comuner, si, dupa un curs de 4 kil., se varsa in rtul Rimnicul-Sarat, pe dreapta luT. Valea sa este foarte frumoasa.

Palanga, vale, cu. o lungime de 700 in.; incepe de pe teritoriul

Relieful soluluT e accidentat de urmatbarele principale dea-

V.; Horoslar-Iol -Bair (71 m.),

la S.-V. ; Constanta (6o m.), la S.-E.; Anadol-Chioi-Bair (61 m:), la S.-E. ; Palazul (71 m.), Canara (73 m.) de natura stincoa.sa, prin interiorul comuneT. Sunt acoperite cu pasunT si semanaturT.

trece apa ; serva parte pentru pasune, parte pentru cultivarea

Movilele sunt presarate icT si colo ; printre ele deosebim : Islam-Tepe (95 in.) la N., CiatalIuc (71 in.), Ciatal-Iuc I (Falaz 65 m.), Tasli-Iuc (71 m.), Cunesi-Iuc (72 m.) la S., CanaraIuc (15 m.) si Curan-Tepe (72

cerealelor.

in.), prin interiotul comuneT ;

com. Obilesti-VechT, pl. Negoesti, jud. Ilfov, avind o directie

de la E. spre V. Prin ea nu

www.dacoromanica.ro

PALAZUL I

PALAZUL-MIC

629

ele ati servit ca punete de ob-

vinturat; 1162 cal, 1662 bot,

servatie. Lacurt: Sirt-Ghiol, la E., lingit mare, de care e format, cu 1200

36 bivoll, 37 asinr, 1200 OT, 169

hect intindere, continind peste ce se exportA la Constanta de ad i in alte pArti ; inteinsul

capre, 350 porct. Sunt 22 industriast (fferarI, lemnarr, mecanici); 9 mort, din

cart 2 cu abur!, I de apl sí de vint.

se vede si Insula - lut - Oviditt.

Comerciul e destul de activ

Sunt cite-va mid vAt fArA. ap5.:

se face de 36 comercianti (din cart 15 circiumarT), prin gara Constanta, la 8 kil. spre S.-E.,

Canara la N., Cioban-Dere la N.-V., Horoslar-Ceair la V., Palazul si Anadal-Chioi la S.-E. ; aceste vAr ail apA numar toainna

primAvara dupl topirea

si const5. in import de manufacturA, instrumente agricole $i in

export de cereale

i

vite, cu

produsele lor.

E formatA din atunele : Palazul-Mare, resedintI, spre E., pe malul V. al laculut SirtGhiol, la poalele unor stinct la alte; Horoslar, spre V., la 6

Budgetul comunef e la veniturt

de 12019 ler si la cheltueli, de 7177 le!. CAI de comunicatie sunt: pe

lag si Mare cu tuntrele; calea

kil. spre V. de resedintd, in

nationalA

valea Horoslar-Ceair, intre dealurile Duran-Bair la N., si Tasli-

Tulcea, trecind prin satele Anadol-Chioi si pe Rugg. Palazul si

Bair la S.; Anadol-Chioi spre S., la 4 kil. spre S.-E.. de re-

Canara ; drumul judetean Ca-

sedintA, si la 2 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, pe dealul Anadol-Chioi, lingl iazul TAbAcAsia. Suprafata comunet este de

drumurt comunale spre satele

11878 hect., din cart 300 hect. ocupate de vetrele satelor, cu 400 case, lar restul impArtit intre sat si proprietarit, cart posedl 6601 hect. si locuitoriT care posed5. 2502 hect.

stanta, etc. Pe teritoriul comunet, la S., la 24 kil. spre S.-V. de AnadolChioi, tree valurile de piatrà cele tnati de pAmint al lut Traian. Anadol-Chioi, a, fost considerat cit-va timp ca locul

Populatia comunet, compus5.

din Turct, Bulgarl si Germanr, e de 410 familit, sail 1749 su. flete, din caz-! 448 contribuabilt. Are 3 geamit, in cAtunele Anadol-Chiol, Canara i Palazul,

Cu cite i hoge ; 2 scar mixte, in cAt Canara i Anadol-Chioi, conduse de 2 invAVdtori si 1 invatAtoare, frecuentate de 143 elevr

Constanta - Babadag-

nara-Cara-Murat- airsova; apot invecinate: Cageali, Caratai, Ha-

sancea, Omurcea , Hagi - Diuliuc, Laz-Mahale, Nazircea, Con-

unde a fost vechea Mini, pe dud teritoriul slit forma numal un foburg, sub ruine de fort5.-

trul comunel, la 3 kil. spre S.V. de satul Palazul-Mare ; pe la S. sla trece drumul comunal Palazul-Mare-Horoslar; e acope-

rit cu verdeatl.

Palazul II,

sail Ciatal - Iuc, vitt de deal, in jud. si pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Palazul-Mare, i anume pe acela

al satulur Anadal-Chioi ; este a-

sezat pe culmea dealulut Constanta, avind o inAltime de 69 m.; situat in partea E. a plAsel cea S. a comunet, la 3 kil. spre V. de atunul Anadol-Chioi, pe care 11 dominA prin inAltimea sa.

Palazul-Mare, sat, in jud. si pl. Constanta, at. de resedint.ä al comunet Palazul, situat in partea E. a plAsei si a comunet, pe marginea S.-V. a laculut SirtGhiol, i dominat de virful Ciatal - Inc (Palazul 1)- care are 71 tu. inAltime. Suprafata sa

este de 3215 hect., dintre care 65 hect. sunt ocupate de vatra satulid si de grAdinT. Populatiea compusA din Ro-

mint, Turd, Bulgart

i

Ger-

mani, este de 126 familit, sau 55o suflete.

Casele in general sunt mart frumoase, bine ingrijite curate. Soseaua nationalA Constanta-Babadag trece pi-in apro-

pierea sa. Un drum comunal,

rete, ca Sarim-Tabia. La t1/51 kil,

pleacA spre S.-V. si se imparte

spre S. de Anadol-Chioi, pe dealul Duran-Bair, este un vechiü turcese.

In tret ramurt, ducind la tret sate : Horoslar, Hagi-Diuluc.

Hasancea

Palazul 1, sail Ciatai-Iuc, virf Palazul-Mic, sat, in jud. si pl. de deal, in jud. si pl. Constanta,

Constanta, clt. com. Cicracci,

Locuitoril posedA: 26 plugurt,

pe teritoriul comund rur. Pa-

336 care si arute, 5, masint de treerat cu abur, 8 masint de

lazul-Mare ; este asezat pe culmea ultimelor ramificatiunt nordice ale dealulut Horoslar-1o1 Bair si are o inAltime de 71 m.; situat cam la E. plAset si in cen-

situat mar tnult in partea N. a plIser i cea V. a, am., la 8

(1899-900).

sAmAnat, 30 masint de secerat, 22 masint de bAtut porumb, 172

grape de fier, 35 masint de

www.dacoromanica.ro

kil. spre N. de at, de resedintA, Cicracci, pe partea stingl a piriulut Castmcea, dominat de virful Cara-Uba (101 In.).

PALTINUL

630

PALELE

Palilula, pîtia, afluent al JiuluT, jud. Dolj ; trece prin com. cu

de lemn $i 9 morT de apa ; 460

pate numaT de vatra satuluT cu o populatie de 38 familiT, sati

acela.$T nume si se varsd in Jiti,

196 capre si 357 porcT. Industria si comerciul se prao

171 locultorT.

Duraba.

Suprafata sa este de 492 hect.,

dintre care 53 hect. sunt ocu-

in dreptul fabriceT de lumtnarf

Soseaua nationald Constanta-

Babadag trece la 200 m. la E. de sat. Alte drumurl comunale duc la Chavargic, la Tgaul $i la Carol I.

Palme§ul, munte, in jud. Su-

Palele, pirtia,s, in jud. Neamtu,

Palota, stafie de dr.4.-f., jud.

pl. Piatra-Muntele, com. Calullapa ; izvoreste din culmele despre S. ale ramurei CernegureT si

Mehedinti, pl. Ocolul, pe linia

se varsa pe stinga piriulul Calul, aproape de satul Calul.

afla filtre statiile Pruni$osul (lo. i

Palenga, sat, facind parte din

riT de 301.02 m. Venitul aces-

com. rur. Amarasti, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, la 3 kil, de cat. Amarasti, resedinta com.

tel stapT pe anul 1896 a fost de 5688 le, 85 bani,

Are o populatie de 403 lo-

Paltinul, com. rur., in jud. Putna, pl. Vrancea, asezata pe ambele

cuitorT ; o biserica, fondad de locuitoriT comuneT.

E brazdat de dealul cu acelasT nume.

Palenga, pida, jud. Dolj, plasa Amaradia, com. Velesti, ce for-

meaza limita despartitoare in partea de E., catre com. Fratita (lincea). Pale§ul, baltit '. VezT Topila cu Palesul, com. Zberoaia, pl. Prutul, jud. Falcia.

Palilula, sat, jud. Dolj, pl. Pulde-Mijloc, com. Bucovatul, cu 903 suflete, locuind in 283 case si 20 bordee.

Are o biserica, fondata de

Agiu Tecu si Stanciu Barbu, deservid de 1 preot si 1 dintare% ; o scoall mixta, frecuentara. de 29 elevi (1899-1900) ; o circiuma.

Palilula, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Bucovatul.

ceava, com. Dorna, avind 1253 m. altitudine. E imbracat cu padurT de rasinoase si pa$unT.

Craiova-T.-Severin, pusà in cir-

culatie la 5 Ianuarie 1875. Se

boT, 406 vaci, 144 caT, 2122 OT,

tia de 2 circiumarT, 2 fierarl, 7 dogarT. Sunt 5 herestrae, 2 abrid de sapun si luminarT.

Paltinul, ditun, in jud. Putna, com. cu acelasT nume, pl. Vrancea, situat in valea ZabaleT, litiga locul unde da in ea 01'1.11 Tandura.

Are o biserica parohiala, cu hramul SE Gheorghe ; o scoala mixta, frecuentad, de 37 copiT.

kil.). si T.-Severin

(18..8 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT Ma.-

Paltinul, atun, al com. Colti, jud. Buzad, cu 200 locuitorT si 53 case.

Paltinul, parohie, in jud. Putna, malurl ale piriuluf Zabala, pe deal fiind catunele Ghebari si Prahuda, iar in vale, cele-l'alte sate ce o compun, la 18 kil. de subprefectura plaser si la 55 kil. de capitala judetului.

Este udata de piriul Mala si de pirliasele Tipaul, Pantusesti, Robesti, antacesti, °rinda, Borsani, Finicari, Radutari si Draganul. MuntiT acesteT comune contin

sare multa.

Se compune din catunele: Grebari, Paltinul (unde e si primaria com.), Prahuda si Vulcani.

comuna cu acelasT nume, plasa Vrancea, avind I biserica parohiala, cu hramul SE Gheorghe, in cat, Paltinul si I filiall, cu hramul Adormirea, in Prahuda.

Paltinul, munte, jud. Gorj, plaiul Novaci, la N. de com. Novaci si muntele Dalbeni, situat intre muntiT: Papusa, Coasta, Covaci si Mohorul.

Paltinul, munte, jud. Gorj, plaiul Vulcant situat la S. munteluT Gruiul-Negrul. Are o suprafata cam de 140 hect. $i se prelun-

geste de la N. la S. Este acoperit

cu padure de fag, iar

Are o populatie de 278 fa-

parte cu pasune. E proprietate

milif, san 1281 suflete, locuind In 310 case ; i bisericà parohiall, cu hramul SE Gheorghe,

a locuitorilor cat. Izverna si Sohodolul din com. Pocruia.

in cat. Paltinul si I filiala., cu hramul Adormirea, in Prahuda; o scoall mixta., frecuentad. de 37 copiT (1899-1900). Budgetul com. e la veniturT

Paltinul, izvor, curge din poa-

de 4199,84 leT si la cheltuelT, de 4199,24 leT.

izvorul numit Casarla, si se varsa

LocuitoriT poseda : 48 plugurT

www.dacoromanica.ro

lele muntelul Caraimanul, com. Predeal, cat. Busteni, plaiul Pe-

lesul, jud. Prahova ; lingl soseaua nationala se impreura cu In riul Prahova, pe malul drept, tot in raionul cat. Busteni.

PALTINUL

Paltinul, vale, spre N.-V. comu-

cul-Geamanulul si Cracul-Lung

biserica, cu hramul S-tii Aposton Petru si Pavel, deservita de preot $i 2 cintareti ; o scoall rurala mixta, infiintata in 1891, conclusa. de I invata.tor i fre cuentata de 40 scolari. Scoala

si da in Valea-Tismand.

are un local, cladit de preotul

nei Topesti, plaiul Vulcanul, jud.

Gorj; izvoreste din locul cu acelasi nume, curge de la N. la S., treand printre dealurile Cra-

Pampur - Ghiol- Ceair, phig, jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Almalic ;

PANCEA

631

Teodor Mindrila, care l-a inzestrat i cu 40 pra.jinT loc de gradilla.

pune din cer, emita i stejar; predomina cerul si emita. Panaiota che-As ana che, vechia pichet, cu No. 31, in jud. R.-Sarat, pl. Orasului, catre hotarul Moldovei, pe rtul Milcovul, din comuna Cimpineanca, la E. de catunul de resedinta. Azi e han spre Focsani.

la nastere din poalele de S.

Panaci (Piciorul-lul-), munte,

Panaiote§ti, sat, jud. Arges, pl.

ale dealului Topci-Olu-Sirti, ceva

jud. Suceava, com. Neagra-Sa-

Oltul, facind parte din com. rur.

mar sus de pichetul No. 5, cu numPle Topci-Iol, de pe teritoriul neutru dintre Bulgaria si

rulul, imbracat in padure de

Ursi.

Dobrogea ; cu numele de TopciIol, se indreapta mar Intiiü spre

rasinoase.

Panait Panacul, pirlu, jud.

deal, jud.

Suceava, izvoreste din Piciorul-luT-Panaci

Teleorman, la E. comunei Albesti; se intinde spre com. Dulceanca.

la hotarul spre Dobrogea bul-

si se varsa in piriul Haita, dupa ce a format hotarul TareT, pe o lungime de i kil. si a udat teritoriul com. Neagra-Sarului, pe o lungime de 2 kil.

gareasca i urmeaza drumul national Silistra-Varna ; iar de la locul numit Moara-de-la-Salcii schimba directia, mergind spre E., si la numele de Pampur-

Panaghia, sat, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc, com. Caloparul, cu 449 suflete, locuind in 97 case si 7 bordee.

Panait-Sima, aria, pendinte de

Are o biserica vechie de

comuna Cotul-Lung, pl. Vadeni,

birne ; o scoala mixta, frecuen-

jud. Braila, situata spre V. de com. la 2 kil.

S., tuteo directie generala de la N.-V. spre S.-E., trece pe linga locuinta izolata Come-Cerne-Olu-Vilciu, pichetul No. 6 de

ce-1 pastreaza pana la varsarea sa; se loveste de deaGhiol,

lul Belezlichi-Sirti; se indreapta spre N.-E., si, dupa un drum de

tata de 42 elevi (1899-1900);

jud. Teleorman, situata pe dealul cu acelasi nume. S'e:1 gasit imprejurul acestei maguri pro-

duse de olarie, virfuri de lana altele.

o circiuma.

ii kil., se varsa in piriul Al-

Par* deal, intre comunele

malic, pe dreapta, la i kil. mar sus de varsarea acestuia in Tezerul Girlita. Malurile sale in general sunt joase i acoperite

Panaghia, pisc, cel mar inalt al

Cu verdeata. Curge printre dealurile Sari-Mesea-Bair si Belezlichi-Sirti, brazdind partea de V. a plasel si cea de S. a comunei. Tac hotarul spre Bulgaria, mal'

ridianul de la Ferro). Se mai numeste i Fecioara (1908 m.

jos de pichetul No. 6, drumul

Panait (Mägura-luI-), mdgurd,

muntelui Ceahldul, jud. Neamtu, situat sub 46°53 latitudine N. si 43034 longitudine E. (dupa me-

dupa Cobalcescu).

Panaghia, mofie particulard, jud.

comunal Almaliti -Ese - Chioi

Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Caloparul, tinind de Domeniul Co-

alte drumuri mar mici.

roana Segarcea. Are padure pe &usa.

zesti i Vulturesti, pl. Argeselul, jud. Muscel. Din coastele luT izvoresc vilcelele Radacina-Mare, Radacina-Mica i Uliul.

Pankpirig,jud. Vilcea, pl. Cerna; izvoreste dintre dealurile com. Cirstanesti ; curge de la E. spre

V. si se varsa in riul

Cerni-

soara, pe malul sting, in raionul comuna Madulari.

Panca, ',mute, jud. Bacail,

pl.

Muntelui, com. Dirmonesti, fa-

Panaci, sat, pe mosia si in comuna Sarul-D orneT, jud.Suceava,

Panaghia, pd.lure, jud. Dolj, pl.

asezat pe tärmurile piraielor Calimanehil i Taeturei.

Jiul-de-Mijloc, com. Caloparul,

Are 246 familir, sati 970 suflete, din cal-1 380 contrib. ; o

Tine de Domeniul Coroanei Segarcea. Este amenajata. Se com

cind parte din vira care desparte Uzul de Dofteana.

In intindere de 2500 pogoane.

www.dacoromanica.ro

Pancea, deal, jud. Prahova, pl. Podgoria, com. Podeni-No!.

(MOVILA-)

PANTELIMONUL

632

Panca (Movila-), movild, la E. de com. Marotinul-d.-j., pl. Balta-

pe alte locuri. La suprafata e pletros si in alte par! argilos.

Oltul-d.-j., jud. Romanati. Are o altitudine de 138 m. 45 d'a-

Pancul. Vez! Vorona -Teodor,

supra niveluluT MArif, pe punctul

triangulat prin care se termina., la N. de pAdurea Sapunari.

sat, com. Poiana-Lunga, pl. Siretul, jud. Botosani.

Pancului (Iazul-), jas, jud. BoPanciul, com. urb.

resedinta sub-prefecturer plasel Zabrautul, jud. Putna, asezata in DealulMare, pe malul sting al SusiteT inconjurata cu vi! renumite. $1.

E siruata la 28 kii, de capitala judetuld. Are o populatie de 581 familiT, sati 2785 suflete i biseria parohiala, cu hramul Apostoll i r filiall cu hramul Cuvioasa Paraschiva ; un mic schit de cAlugarT, numit schitul

tosani, pe mosia Vorona-Teodor, format de piriulPancul, in partea

Pangratia, numire ce se maf sford de mofie Barbuleanca, jud. Buzaa, com. Merei, proprietatea statuluT.

Pantazi, sat, facind parte din com. rur. Coslegiul, pl. Cricovul, jud. Prahova. Are o pop. de 398 loc.;

o biserica, care s'a reparat in anul 1871.

de S. a cota. Poiana-Lunga.

pi« jud.

Panculul

Botosani, izvoreste din pAdurea com. Tudorei, de la locul numit Cornisul, desparte catunul Vorona-Teodor de Vorona-Carale, com. Poiana-LungA, si se varsa in Girla-Moril de pe mosia V0rona-Carale.

Pantazi, proprietate a

EforieT

Spitalelor civile din Bucuresti, care se arendeaza cu trupurile: Valea-MantiT si Nisipoasa, care apartin manastirel Poiana i fm

de comuna Hirsa, judetul Prahoya, pl. Podgoria. Intinderea lor e de 937 hect., din carT 471 hect. suprafata impadurita si 466 hect. pamInt cultivabil i finete.

BrazI; 2 coale, una de baetT, si alta de fete, frecuentate de 367 copii (237 baetT, 130 fete); un spital cu 32 paturT, subventionat de comuna.; un

Panduri, sat, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, pendinte de cora. Frumusica, situat pe tunca, In apropiere de satul de resedinta la 2 kil. spre S. de riul Ialomita.

Pantelimonul, sat, jud. Ilfov, pl.

biuroti telegrafo-postal, infiintat la i Octombrie 1881 si al caruT

Are o populatie de 64 famili!; o biserica, deservita de

&la Colintina si pe soseaua judeteana Bucuresti-Braila.

venit pe anul fin. 1896-97 a

preotul din satul Frumusica. Locuitorif posea : 200 bol,

Are 2 bisericr, una cu hramul Sf. Pantelimon si a doua

25 bivolf, 60 porcl, 450 of

cu hramul Sf. Nicolae, deservite de 3 preotT 51 2 cintaretr.

fost de leI 15717, banT 29; o judecAtorie ; resedinta unei companiT de dorobantf. Budgetul comuner e la veniturf de 53104,25 leT si la

cheltuelf de 53094,28 le!. Industria si ccmerciul se practica de 113 comerciantr.

Inicia se face la 24 Iulie, lar erg saptarainal, In fie-care Du-

Panduri, ca-tun, facind parte din com. urbana Dragasani, pl. 01tul-d.-j., jud. Vilcea.

Pandurul,

in jud. Buzar',

com. Gura-NiscovuluT, cAt. SA-

seni-VechT. Se ramifica In Pandurul-Mare i Pandurul-Mic. E

minica.

Panciul, deal, pe teritoriul

caT.

co-

munelor Panciul, Crucea-d.-s. si Crucea-d.-j., pl. ZabrAutul, jud.

importanta ptin multimea hirburilor si a oaselor ce se ga-

Dimbovita, facind parte din com. rur. Pantelimonul-Dobroesti, si-

tuat spre E. de Bucuresti,

Biserica Pantelimon, pe apa ColintineT, s'a zidit de Grigore

Ghica-Voda, la anul 1736. In hrisovul din 12 Octombrie, acelasT an, scris pe pergament, se gAsesc urmatoarele: I° Grigore Ghica Voevod din mima domnie mele am socotit si zidesc i si tnal; din temelie o sflnt i dumnezeiasci casi Intru slava, hit D-zeil i intru cinstea i lauda mareluI mucenio i timiduitor Pantelimon, din josul M-rei ce se numqte a Miragel, pe apa Colintinel, la tintina ce se zice a-BabeT.

Putna. Este alcatuit din pietre amestecate ca lut galben i 111-

sesc aci. Tot prin aceste locurT, in 1821, a fost o crincena lupa intre TtircI i EteristT.

sip, *piin carT se gasesc bucAtT raid de pIetricele de var, de

Panghelina, phig, izvoreste din

cetatuie baria. In biserica, la

Dealul-PAruluT, jud. Iasi, satul Crucea, com. Sirca, pl. arli-

dreapta, este mormIntul donatoruluT, Grigore Ghica Voevod al familieT sale, de marmora, sculptat foarte frumos.

putina consistentl. Dealul este acoperit cu o patura de pamint argilos pe unele locurT si de

tarim vegetal negru (humos),

Imprejurimea seamAna eu o

gatura, si se varsa in Obrijanca, in com. Sinesti.

www.dacoromanica.ro

PANTELIMONUL

Tot in 1736, Grigore Ghica

633

Comerciul se face de 7 cir-

intemeia ad si. un. spital de

ciumarr.

sarad... csä fie insä, zice men-

Numarul vitelor marT e de 295 si al celor miel, de 662.

tionatul hrisov, nu numal de bolnavt ca aceia ce ar pätimi de alte boale truptifti, ci fi de bolnavl de boala ciumeb, spi-tal pe care l'a inzestrat Cu mal multe mosir.

Averea acestuT spital se administreaza de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti s't din venitul acester averl se intretine si spitalul «Maternitatea» din Bucuresti.

La Pantelimon este resedinta prirnarier com. Pantelimon-Do-

broesti, a subprefecturer pase Dimbovita-Mostistea, a medicu-

lur plaser si a une companir de dorobantr. Pana la i Aprilie 1882 era numar resedinta plaser Dim-

bovita; de la aceasta data alipindu-se si pl. Mostistea la pl. Dimbovita, a devenit resedinta ambelor plasT unite.

Pantelimonul, vechie numire a cät. Lunceni, jud. Buzar', com. Grajdana, fiind-ca era proprietate a manastireT Grajdana, care tinea de manastirea Pantelimon din Ilfov.

Pantelimonul, stage de dr.-d.-

«Elena Doamna») si s'a instalat chiar in palatul luI Grigore Ghi-

Are 4 bisericr, la Dobroesti, Marcuta si 2 la Pantelimon ; 2 scoale, la Pantelimon i Dobroesti; i masina de treerat cu aburr; 2 podurr statatoare ;

94073 ler, 15 banT.

Pantelimonul, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.

cam de 130 hect., din corpul Nisipoasa, jud. Buzar!, comuna Grajdana.

sia Clociti a Eforier Spitalelor

Pantelimonul, lac, format de

La 27 Iulie, in fie-care an, se

gira Colintina, jud. Ilfov, com.

cuitorif, 455 hect. Eforia cultiva prin arendasil 600 saI 1245 hect. (55 izlaz padure). Loc. cultiva 338 hect., rezervind restul pentru cultura vier..

Suprafata totala a comuneT e

de 4194 hect. Proprietarir ati

rezervate pentru izlaz si cultura vi el).

helestea.

Pantelimonul, sfoarä a'e pädure,

Civile din Bucuresti, jud. Buzan, com. Vadul-Sorestilor.

Ebria Spitalelor Civile din Bucuresti are 1900 hect. si lo-

locuind in 288

statir, pe anul 1896, a fost de

Are o scoala mixtA, frecuen-

685 locuitorT.

1355 suflete,

3260 hect., din carT cultiva 2465 hect. (95 izlaz i 700 padure). Locuitorir cultiva 8o6 hect. (128

tatA de 25 elevl si z z eleve ; I fabrica de otet ; i masina de treerat ; i pod statator.

2355 hect., cu o populatie de

Se compune din satele : Alesi-

Pasarea, Dobroesti, Marcuta si Panterimonul, cu o populatie de

circulatie la 17 Noembrie 1886. Se afla filtre statiile Mogosoaia (9.5 kil.) i Branesti (13.4 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulur Mara, de 77"1.,07. Venitul acester

Pantelimonul, pädure, pe mo-

biecte si bauturr spirtoase. Se intinde pe o suprafata de

situata la E. de Bucuresti, linga Orla Colintina si pe soseaua judeteana Bucuresti-Bralla, intre Bucuresti si forturr, la I O kil. de Bucurestl. Sta In legatura cu Cernica i manastirea Cernica, printr'o osea vecinala.

case.

ea. AstAzT se afla mutata la Ter'.

face ad un erg de diferite o-

Pantelimonul-Dobroe§ti, com. rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita,

f., jud. Ilfov, plasa DImbovitaMostistea, cat. Pantelimon, pe unja Bucuresti-Fetesti, pusa In

Ad a, fost o scoala de surdo-

mutr, care s'a infiintat la anul 1865 de repausatul Dr. Davila (din copiir orfanT de la Azilul

PANT IRUL

Pantelimonul-Dobroesti.

Pantelimonul, pädurf de 600 hect., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti.

Pantelimonul,izvor, curgind prin centrul com. Tirgsorul-Vechia, pl. Tirgsorul, judetul Prahova ; se varsa in nul Prahova, linga catunul Stejarul, comuna Negoesti.

www.dacoromanica.ro

La 27 Iulie, in fe-care an, se face ad tirg de obiecte i bauturr spirtoase.

Budgetul com, e de 13011 ler la venituri si de 11198 ler la cheltuelr.

Locuitorir posea : 144 pluguri : 114 cu bol, 30 Cu cal 165 care si carute 117 Cu bol, 48 cu cal. Comerciul se face de 21 drciumarr. Vite : 179 cal si Tepe, z armasarr, 377 bor, 165 vacr si

viter, 29 bivori si 187 bivolite, 26 porcr si 977 or. Improprietaritl sunt 140 locuitorr i neimproprietaritl mar sunt 177.

Pantiri. Vezr Streesti, sat, com. Zlatunoaia, pl. Miletinul, jud. Botosani.

Panfrul, munte, jud. Bacari, pl.

PANTO1UL

Trotusul, de pe teritoriul com. Hirja.

Pantoiul, sat, In jud. Ialomita, plasa Cimpulur, pendinte de com. Moldoveni, situat pe t6rmul stIng al riuluT Ialomita, spre V. si in apropiere de satul

de resedinta. Are o populatie de 56 familif. Mal inainte purta numirea de Colacul. Locuitoril poseda.: 30 cal, 50

bor, 250 or li roo porcr.

Budgetul com, e la venituri de 1705.04 ler si la cheltueli de 1553 leL

Comunicatia din com. Papa la com. Scrioastea si Rosiori se face printr'un vad, prin Vedea, la S.-E. comuner ; de acolo drumul da in soseauajudeteana Ro. siori-Strimbeni. Cu comunele Cucueti, Dr Aganesti si cu cat. Muti

se leaga prin sosele vecinale. Distanta tom. de Rosiori, este de 8 kil., lar de la resedinta jade-

tulur sunt 59 kil.

PanuluI (Dealul-), deal, situat In raion 11 com. Colonesti, pl.

Stánisesti, jud. Tecuciii. Este o ramificatie din zarea Dobrotforuta. Separa com. Colonesti de com. Antohesti din jud. /3acati.

Papa, com. rur., In jud. Teleorman, plasa Tirgulur, pe partea stinga a riulur Vedea, inteo pozitiune foarte frumoasa.

Se invecineste la N. cu 'cal. Muti din com. Dragsenei; la S.,

cu com. DrAganesti; la E., cu Valea-Zblrglezir si la V., cu com.

PAPUREf (T/RLA-)

634

Catea

feratA Costesti-Magu-

rele strabate teritoriul com. La N.-V. comuner se afla statiunea cu acelasi nume, avind si un canton facut cu cheltuiala d-lur general Manu si care serveste pentru incdrcatul cerealelor de pe domeniul d-sale.

cepind din Piscul-Balan, spre E. de padurea Buzatulur, com. Puteni.

Papazole§ti, urme de ruine, in jud. Romanati. PapAul, pise., jud. Musce.1, pe cul-

mea Ghezera (2095 in.).

Papaul, munte, jud. Muscel, comuna Corbi, plaiul Nucsoara, situat intre malul sting al riulur Doamna si Bratia-Mare-. Virful lur poarta acelasr nume.

Papiul, pdclure, jud. Muscel, in intiadere de 3190 hect., proprietate a statulur. Face parte din marea padure Corbi, din plaiul Nucsoara, formata din ro trupurr : Plaisorul, Preotesele,

Bindea, anoaga, Papaul, RuPapa, stage de dr.-d.f., jud. Teleorman, pl. Tirgulur, com. Papa, pe linia Costesti-Rosiori, pusa In

circulatie la i Ianuarie 1887. Se afla filtre statiile Benca (9.6 kil.) si Rosiori (9.4 kil.). InAltimea

Scrioastea, de care se desparte prin lid Vedea. Mosia din aceasta com, face

d'asupra nivelulurMarir de 108.77

parte din domeniul d-luT general

15 banT.

m. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 14618 ler,

G. Manu, pe care se gasesc

sul, Platica, Alunisul, Padurile si Cringul, avind toate o indadere de 17530 hect.

PapiI (Fundul-), catun, al com. Vintila-Voda, jud. Buzan, cu 5o

locuitorl si 16 case.

PapiI (Gura-), d'aun, al com. Vintila-Voda, jud. Buzan, cu 40 locuitorT si 13 case.

stabilite si comunele Scrioastea

Papa, coastä de deal, la E. de

si Maldaeni. Partea ce cade in raza acester comune este cam

cat. Simburesti si Tonesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, in apropie-

jud. Buzan, cu 20 locuitorT

de 5 ro hect. arabile si roo hect.

case.

padure. Vil sunt 16 hect. Riul Vedea uda comuna pe la margine, in directiunea de la N.-V. spre S.-E.

re de piscul Dobra. Se intinde din apa Cungrea-Mare pana in dealul Tonesti. Pe coasta Papir este drumul Papa, foarte greti de urcat si coborit.

LocaitorT improprietaritl sunt in numar de 113, pe o intindere de aproape 460 hect.

Papa, vale, jud. Vilcea, izvore§te din dealur DrAganul; trece prin

satulur Portarul-de-Mijioc, com. Zapodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluin ; udA aceasta com. de la N.

Papuci, cittun, al com. ()dalle, i5

Papucul, ptrill si jets. Pirlul e format din izvoare si din iazul cu

acelasl nume, de pe teritoriul

Are o populatie de r000 su-

Dealul-Papel si Dealul-Lungulur ;

spre S., apor treclnd in com.

flete, din carr 115 contribuabill; o scoall, frecuentata de 29 elevl (1899-900); o biserica, deservita de un preot si dor cintaretr.

curge putin catre S.; formeaza

Valea-Rea, se .varsA in iazul de pe teritoriul satulur Moara-Domneasca.

Vite: 359 vite marl cornute, 35 cal, 650 oi si 86 por&

Papaciocul, coastel de deal, in

PapureI (TIrla-), Orla', In jud.

jud. Tecuciil, com. Puteni, in-

Braila, com. Bertesti-d.-s., pe tar-

limita de S. a comuner si se var-

sa in riul Cerna.

www.dacoromanica.ro

PAPUREI (VIRFUL-)

mul drept al canaluluT Cremenea ,pe ostrovul VArsAtura, aproape de hotaruljud. Ialomita.

Papure (Virful-), pisc de deal,

tul Para-Chioi, avind ca adiacente pe dreapta valea Ciur-

zestre, impreunA cu altele din tinutul Putna, hatmanului Alexandru Mavrocordat, de cAtre socrul sAti, Domnul Alexandru

giuc-Culac unitA cu Azadic-Cu-

Moruzzi.

VAT sunt : Ghiuvenli, prin cen-

trul comuneT, trecind i prin sa-

la N. de satul Vultureni, coni.

lac, trece prin pAdurile Asadi

Cu acela$T nume, jud. Tecucid.

$i Cojocarul ; valea Satis-Chioi la V. Malurile acestor vA.T sunt

Para-Bair, deal, jud. Tulcea, in

incintAtoare, acoperite Cu pA-

partea de E. a pld$eT M5.cinul, cea N.-V. a com. rur. Cerna ;

este o prelungire S.-E. a dealulul Curt-Bair ; de natur5. stin-

Suprafata comuneT este de 1631 hect., din care 30 hect.

coasA, acoperit cu tufAr4ur1 ; pe

la poalele E. are $i vil; din el

sedA 163 hect. $i locuitoriT, carT

41 ja na$tere valea Megina ; are 158 m., dominind satul i piriul Cerna, drumul judetean M5.cinBabadag i cel comunal Cerna-

stápinesc 2439 hect.

Satul-Noti.

comunii ruralit, judetul Constanta, plasa SilistraNota, a$ezatA in partea de V. a judetuluT, la 90 kil. spre S.-V. de ora$ul Constanta, capitala districtuluT, $i in cea meridionalA a plA$eT, la 27 kil. spre S.re$e-

dinta ocoluluf. E formatA dinteun singur sat, a$ezat pe valea Ghiuvenli, futre dealurile Capus-Chioi-Bair, la V.

$i Distrul la E. Se mArgine$te la N. cu com. Ghiuvegea, lar la V. cu comuna Carvan si Bulgaria. Relieful soluluT e accidentat de culmea Para-Chioi, cu ramificatiunile sale. Printre cele mal insemnate dealurT sunt : CapusChioi-Bair la V., Macurova-Bair (168 m.) la S.-V., Uzum-MeseSirti la S., Sinir-Bair i AslamaSirti, cu virful Calaigi (196 m.), la S.-E., Distrail (172 m.) la N.

Paraipani sati Arsache, com. rur., in jud.

Vla.$ca,

pl. Mar-

ginea. VezT Arsache.

durT $i livezT.

ocupate de vatra satuluT, restul impArtit intre stat, care po-

E. de ora$ul Ostrovul,

PARAOANI

635

Are o populatie de 173 fasad 755 suflete ; o bisericA, cu hramul Adormirea, fondatA de locuitorT, deservitA de preot, i &sed' $i I paracli-

ser ; o $coalA mixtA, condusl de un invAtAtor $i o invA.tAtoare,

frecuentatá. de 143 copir; un spital rural, situat pe valea Ghiu-

vegea, la 3 kil. spre N. de sat. Budgetul comund e la venituri de 2793 leT $i la cheltuelf, de 2154 leT. Locuitorii posedä : 8o pluguri ; 202 care $i cArute ; 3 ma$inT de

secerat, to grape de fier ; 3100 vite, mal cu seamä oT i bol. Industria este numaT casnicA.

Comerciul se face de 4 circiumarT.

Cal de comuaicatie sunt : calea judeteanä Ostrovul, Lipnita, Pana-Chioi, Mangalia, trecind prin sat ; apoT drumurT vecinale

comunale, ducind la satele Invecinate: Ghiuvegea, Caranlic,

Regep-Cuius, Dobromirul, etc.

Paraipani, ceitun, in jud. Putna,

Paraipani, atun (tirlA), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-

dinte. de com. Chioara.

Paraipani, proprietate, in jud. Vla$ca, pl. Marginea, la S.-V. de Giurgid, pe malul DundreT. Incepe din marginea DomeniuluT Giurgiti, de la malul de jos

$i merge pinl la GIojani. Pe aceastA proprietate se gAse$te satul Arsache, care pAng. la 1872

se cherna Paraipanul, apor satul $i satul Malul-de-sus. FratiT Fotino in Istoria tAreT

BAlAriile

la pag. 91, ne spun cl aceste ino$iT apartineati la 1735 marastirei Radu-Vodd. Egumenul aceleI mAnAstirT indatorindu-se, aceastA mo$ie $i cu StAne$ti

s'ad vindut la licitatie la Tribunalul Vla$ca, la 1829, cind a intrat in posesie d-1 Doctor Arsache. Satul Paraipani, la 1872, $1-a luat numirea de Arsache, dupA numele proprietaruluT.

Paramistea,pirlia,s, in jud. Neam tu, pl. Bistrita, cbm. Mastacdnul. Izvore$te din ramura munteluT cu acela$T nume (partea S. a ramureT Tarclul) $i se varsA pe stinga piriuluT TarcAul, mal in sus de schitul cu acela$T nume.

pl. Biliesti, com. Mirce$ti, situat

Toate aceste dealurT sunt acoperite cu pAdurT frumoase, Cu

pe malul PutneT, aviad RAdu-

Paraoani, pirlil, jud. Tecucid, iz-

le$ti la E. $i mal in apropiere

vore$te din film cu acela$T nume,

livezi i pd$unT.

de malul b5.1teT.

curge pe lingA satul Nicore$ti $1 se vars1 in partea dreaptA a ZeletinuluT, in raionul com.

Movile sunt putine i farA importantl, servind numaT ca puncte de observatie $i orientare.

Are o populatie de 75 suflete, carl locuesc in 21 case. Mosia Paraipani a fost datA

Valea-Rea. 81

63617. Mande DiCtiOWIT Geograge. Vol. 7r.

www.dacoromanica.ro

PARASCIIIV (VALCEAUA-LIII-)

PARCHESUL

636

Paraschiv (Välceaua-lui-), cea, jud. Teleorman, situatä pe cimpla dintre mosille Balaci Silisteaf pe linga. soseaua Ba-

Parava, com. rur., in jud. Putna, pl. Racaciuni, situata in valea prin care curge piriul cu acelasI nume si peste dealul de la Dra-

gusani, la 30 kil, de sub-prefectura plaseI si la 74 kil, de

laci-TAtaresti.

Paraschiva, insuld, in Dual-e, in dreptul com. Chiseletul, pl. Oltenita, jud. Ilfov.

Paraschiva, picket de grani pe Dunare, cu No. 16r, in dreptul jud. Ilfov, pl. Oltenita, com. Chiseletul.

Se compune din cat. Parava

sarabia, despartita prin Dunare ;

la V., cu com. urb. Isaccea ; la S., cu com. Nicolitelul si Telita, lar la E., cu com. Somova. E formata din catinul ca acela.sI nume, asezat pe malul drept al glrleI Somova. Relieful solulul tine si de regiunea dealurilor si de a sesuluI ; aproape jumAtate din teritoril"' e acoperit cu stuf i baltI. DealurI sunt: Chri-Glic (64 m.), la V., cu pasunT ; Cernori, la S. si StInca-Mare, la E., ambele acoperite Cu padurI.

191 contribuabilI, locuind in 247

i bisericä parohialä, cu hramul S-ti! Voevozi, in cat. case ;

copin

Budgetul comunel e la veni-

turi de 2363 len 72 bani si la Paraschiva (Ostrovul-), pddure a statulun in Intindere de 200

cheltuell, de 2259 len 7 ball!.

hect. Ved Sanalul-Dunaren padure, jud. Ilfov.

gurI de fier 190 bol, z6o vacI,

Locuitoril posea :

41

plu-

24 ca!, i6o or, 16 capre, 280 pord ; 40 stupr cu albine.

Paraschiveasca, pichet vechig, cu No. 26, jud. R.-Sarat, pl.

Se cultiva viea pe o intindere de 142 hect.

Orasulun com. Virtescon pe riul

Paraschiveni, sat, in jud. R.-

Sunt in com.: 3 comercianti de coloniale, i de cereale, 2 fIerarl, 2 lemnarI si 5 fabricanti de rachiti.

Sara% pi. Orasulun com. ampineanca, in partea de S. a co-

Parava, cdtun, in jud. Putna,

785 in. spre S. de catunul de resedinta, Pintecesti.

Are

o

suprafata de io hect., cu o populatie de 52 familiI, saa 177 suflete, din carI 63 contribuabilI.

com, cu acelasI nume, pl. RAcaciuni, situat peste dealul de

la Dragusani si in valea prin care curge piriul Cu acelasI nu me.

Are o biserica parohiala, cu

Paraschiveni, numire vechie a

mixta, frecuentata de r7 copir.

comuna ci cdtunulur GologanuI, jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s.

Parava, parohie, in jud. Putna,

malul drept al 1-luid Milcovul.

com. Cu acelasi nume, pl. Racaciuni, avInd i biserica parohiala, cu hramul S-ti! VoevozT, in cat. Parava, filiala, cu hramul Adormirea, in Teiusul.

Paraschiveyti, cdtun, jud. Ar-

Parava, pirliaf, pe teritoriul co-

ges, pl. Oltul, Pkind parte din

mune Cu acelasi nume, pl. Racaciuni, judetul Putna, care se

com. rur. Cremenari-Mosneni.

Apele care tia com. sunt : Dunarea, la N., futre milele 59 62 ; girla Somova prin interior, trecind pe litiga sat ; valea A-

dinca, la V.; valea Ogurluiul, prin mijloc, trecind si prin sat. BAltI sunt: Parchesul, de 129

hect., continind peste bun, si

hramul S-ti1 VoevozI ; i coala

Paraschiveni, vechig pichet, cu No. 37, jud. R.-Sarat, pl. Orasulun com. Cimpineanca, pe

moya.

Are o populatie de 203 fa-

in dreptulcom. Chiseletul-Romtn ,

munel, pe riul Milcovun la i kil.

partea de N. a jud. Tulcea

mili!, saii 926 suflete, din carT

granild, pe Enmare, cu No. 162,

Milcovul.

Parche§ul, com. rur., asezata In

Se margineste la N. cu Ba-

Teiusul.

i i filiall, cu hramul Adormirea, in cat. Teiusul ; o scoala mixta, frecuentata de 17

pl. Oltenita, jud. Ilfov.

uneste cu piriul DrAgusani.

a plaseI Isaccea, linga girla So-

capitala judetulta.

Parava

Paraschiva (Dupä--), pichel de

varsa in pirlul Dragusani. Izvoreste din Marghiotel si se

www.dacoromanica.ro

alte doua mal miel. Intinderea comunel e de 88o

hect., din casi 82 hect. vatra satulun 380 hect. ale locuitori-

lor, 418 hect, ale statula Populatiunea, in

maioritate

compusa din RominI i Rus!, este de i44 sail 574 suflete, din cal-1 160 contrib. In Parchesul se alla: o biserica, ¡Imita de locuitorI in 1877,

cu hramul Sf. Apostoll, deser-

vita de i preot i i entaret ; o scoala, frecuentata de 38 elevI (1899 1 9 oo). Pamintul, parte e pietros, parte acoperit cu stuf i mlastinI.

Locuitorif posea : 77 plugurl ; i800 capete de vite marf

si mía

PARCHE5UL

637

Comerciul consta In export de peste, cereale i in import de coloniale i manufacturi. Sunt 6 comerciantl. Budgetul com. e la veniturT de 3200 leT si la cheltuelT, de

3150 la

ondul i Lopatna; acoperit in

cea maT mare parte ca stuf; este strabatut de girlele AlileocaSuhat i Iacob-Suhat, si coprinde lacurile: Costin, Costinciuc, Bacin, etc; are o intindere de 12000 hect., neproductive.

DrumurT sunt: calea nationall

Tulcea-Isaccea, la S., si cal comunale la : Somova, Telita, Nicolitelul, Frecatei.

Pardina, grind,

jud. si pl. Tulcea, pe -teritoriul com. rur. Satul-Noti, situat in partea N. a plasef

Parchequl, bala, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Parchesul, situata in partea de N. a plasef si a comuneT, chiar litiga sat si aproape de Durare, de care a fost for-

i

In

cea N.-E. a com.,

pe malul drept al bratuluT Chifla;

pe el este asezat satul Pardina.

PAREPA

1036 hect. din caí< 116 hect. vatra cotn., 430 hect. ale locuitorilor si 490 hect. ale proprietate/. Are o populatie de 189 familiT, san 877 suflete ; 3 bisericT, una, in cat. Valea-SchiopuJui, cu hra-

mul Intrarea in biserica, zidita in anul 1862 de locuitorr, deser-

vita de I preot si I entAret, alta, in catunul Iernatica, cu hramul Sf. VoevozT, zidita in 1821 de Stanciu Anghel si locuitorT, deservita de i preot si cintaret, si a treia, in catunul

Pardina,

In jud. Tulcea, pl. Sulina, se desface din bratul Chilia, de ling5. satul Par-

curge spre E.; face

Valea-lur-Lalu, cu hramui Pogorirea sf. Duh, ziditá in 1842 de locuitorT ; o scoala mixt4, fondata in anul 1867 de D. C. Datcu, conclusa de i invatator i frecu-

mata prin vre-o revarsare anterioara ; e alimentata prin o mica

dina,

Orla; o parte din apa sa se

mina in bratul Tatarul, litiga orasul Chilia-VechTe, dupá un curs

entaa de 27 copa' (1899-900).

de 45 kit, brazdind partea V. a plaseT si a comuna

320 bol, 160 vacT, 15 cal, 18 Tepe, 1600 or, 198 capre si 186 rimatorl. Comerciul consta in importul de coloniale, brasoveniI si in exportul de cereale. Transportul se face prin gara Rimnicul-Sdrat. Calle de comunicatie sunt dru-

varsa in balta Sauna, spre V.; din ea se desparte Orla Somo-

va, care se varsa in Dunare, mal sus putin de orasul Tul-

i

apoT un unghili drept si se ter-

cea; e inconjurata cu stuf; are

Pardo9i, com. rur., in jud. R.-

o suprafata de 115 hect. si contine peste, care se consuma in

lul sting al rfulur alnicul, ase-

localitate.

Pardina, sat, In jud. 5i pl. Tulcea, catunul comuneT Satul-Noii, ase-

zat pe malul drept al

bratuluT

Chilla, linga locul de unde izvo

Sara% pl. Rimnicul-d.-s., pe ma-

zata in partea V. a judetuluT, la 23 kil. spre N.-V. de orasul R.Sarat, si in mijlocul piase!, la 15 kil. spre N.-V. de com. Sgirciti, resedinta plaser. Se margineste ; la E., cu com. Dedulesti, despartita prin

Locuitoril posea : 6o plugurT ;

murile vecinale spre :

Valea-

Salcil, Margaritesti, Babeni-Dedulesti, Greabanul-Serciti-Rimnicul-Sarat.

dealurile Babel si Dou5.-Coae ; la

Budgetul comuneI e la veniturI de 1543 le, i i banI, si

Are o Intindere de 2200 hect.,

V., cu Märgaritesti, despartita

la cheltuelT de 1316 'el, 88 batir.

din carl 17 hect. ocupate de

prin 11111 CilnAul; la S., Cu Valea-

vatra satuluT, cu 50 case. Populatia, lipoveneasca, e de

RateT si la N., cu Valea-SalcieT.

Pardoqi, al:in, in jud. R.-Sarat,

Este o comuna din regiunea dealurilor, fiind brazdata: la S. de dealul Valea-SchiopuluT, la E. de Iernatica; la V. de Costomirul si Baba. Riul Cilnaul o ucla la V., cu

pl. Rimnicul-d.-1., pendinte de com. Pardosi. V. com. Pardosi.

reste &la Pardina, la 17 kil. spre E. de resedinta.

35 familiT, salí 148 suflete. Pamintul e acoperit in *mare parte cu balfT si stufurT.

Are o biserica. Prin sat trece drumul comu-

Pardo§i, ftîrîa, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s. ; izvoreste din Dealul-BabeI; ucla com. Pardosi prin mijloc, trecind prin catunele

plaseT Tulcea, si cea E. a com.

afluentiT sal Pardosi i Iernatica. Catunele, carl o formeaza sunt: Iernatica, resedinta, in mijloc ; Valea- chiopuluT, la E.; Valea-luT-Lalu, la N.-V. ; Cos-

Parepa, com. rur., jud. Prahova,

Satul-Noa ; este cuprins, intre bratul Chilla, gIrlele Pardina,

tomirul, la N. Se Intinde pe o suprafata de

pl. Cimpul, situata pe valle Ceptureanca i Razboiulul, la 31

nal Tulcea-Satul-Noti-Chilia.

Pardina, ostrov insemnat, in delta

DunareT, In partea N. a jud.

www.dacoromanica.ro

Iernatica si Pardosi si se varsa In riul Cllnaul, pe partea dreapta.

PAREPA

638

PARSALELE (MUNTELE-)

kil. de capitala judetulur si la io kil, de resedinta plaser. Se compune din 3 cat. : De-

de schitul Izvoarele saa Crasna,

pre N. trece soseaua nationala

care se arendeaza cu i600 ler

Iasi-Tutora,

anual, dimpreuna cu partile po-

gerati (spre N.), Parepa (in cen-

sedate de stat in tot hotarul

tru), si Rusani (spre S.), avind o populatie de 924 suflete, din carr 203 contribuabill, locuind in 231 case. Are : douä bisericr, la Parepa si la Degerati. Cea din Parepa s'a zidit de Pitarul stefan Macoveiti, care i-a donat si o sfoarA de mosie, cam de 18o pog.;

mosier Izvoarele, plaiul Teleajenul, consistind din finete, po-

soseaua judeteana Iasi-FAlcin. Pe ambele lur coaste sunt : vi!, livezr si semanaturr.

iar cea din Degerati s'a zidit la anul 1892 de mesterul Anghel Ionita din Ploesti, si cu ajutorul d-lor P. S. Aurelian si Gg. Gr. Cantacuzino ; o scoala, frecuentata de 17 copir; 3 morr cu aburr. Locuitorir, in numar de 136, s'au ImproprietArit la 1864, din-

du-li-se 540 hect., afara. de 40 insurater, carr s'ají improprietarit pe mosia statulur Parepa,

ea si siliste. culme a munfilor Car-

Vasluiti, la 29 kil, de orasul

pati, jud. Vilcea, din dreapta

Vasluiti si la 5 kil. de Negresti, resedinta piase, situata pe dreapta si pe stinga ptr. Rebricea, care

Paringul,

LotruluT, avind piscul Paringul (2076 m.) si din care porneste : culmea Gurguiata, catre S.-E.,

avind ca piscurl : Muntele SItioara (870 m.); Culmea-Ursanilor, catre S.-E., avind ca piscurr: Ursanul si muntele FrAsi-

lestaie si de Valea-Ceptureanca,

formata din plor si care se impreuna cu Valea-Razboiulur, in dreptul cAt. Rusani. Se margineste cu comunele : Colceagul, Fulga, Tomsani si

Parepa,

sat, facind parte din co-

Buila si Arnota ; culmea Vinturarita, catre S.-E., si care se ra-

tate de 36 elevr (1899i 90o);

mifica. in Culmea-Petrenilor, Culmea - Barbatestilor si culrnea Smeuratul ; culmea Chela, avind

ca vid' mai inalt muntele Sto-

ralela' cu Culmea-Platanestilor, care se afla la 20 kil. departare, formeaza di rnpreuna frumoasa

si bogata vale a Lotrulul.

Parisesti, cdtun, jud. Vlwa, pl. Glavaciocul, pendinte de com. Tamasesti, proprietate a d-lur Costacopolu, situat despre Crevenicul-Colfeasca. Are 70 locuitorr, fosa clAcasr, care, la 1864

ati luat 210 hect. pamint. N. a comuna Tomesti, pl. Codrul, jud. Iasi. Se intinde de la '

muna rurala. Parepa, pl. Cimpul,

V. spre S., pe partea dreapta

jud. Prahova.

a sesulni Bahluiul, formind un pise inalt, numit Dobosul. Se

Parepa,

si cu o populatie de 1091 suflete.

Are 3 bisericr; 2 colr mixte,

Parmuva, deal, in partea despre

DrAganesti.

si Glodeni,

pe o suprafata. de 19b2 hect. in Glodeni si Frenciugi, frecuen-

Virfurile mal insemnate ale culmer Paringui sunt : Balota, Cocorul, Briota, Chindia, Naurutul si Sida. Aceasta culme, aproape pa-

ce curge prin com. Tomsani, unde formeazä mar multe he-

E formata din satele: Parpanita, Frenciugi

avind ca piscurr: muntir Coti,

gul si Culmea-Olanestilor.

Prin com. trece o singura osea. E udatA de Valea-Razboiulur,

o strabate in toata intinderea.

netul ; culmea Bistrita, catre S.,

Locuitorir posea.: 92 car, 241 vacr, 520 bor, 3 bivolf, 2131 or §r 151 porcr ; so stupr cu albine. ComercluI se exercitä in comuna de 4 circiumarr. Budgetul comuner e la veni-

tuelf, de 5361,36 la

Parpanita, com. rur., in partea de S.-E. a plAser Funduri, jud.

din care li s'ati dat 200 hect.

turr de 9489,84 ler, iar la chel-

lar pe cea de S.,

2 morr de apl. Vite : 547 vite marr cornute, 77 cal', 1200 or si 249 rimatorT.

Locuitorir posea. 215 stupf. Budgetul comuner e de 2091 ler, 48 bani, la veniturr si de 1980 ler, 31 banr, la cheltueli.

Parpanita,

sat, jud. Vasluitl, pl. Funduri, com. Parpanita, situat pe costisa dealulur din spre Negoesti, pe dreapta piriulur Re-

bricea, pe o suprafata de 298 hect. si cu o populatie de 182 sufl.

Are o biserica, zidita de Petru Rosetti, deservita de un preot si 2 cintaretr; o moara de ap5., pe piriul Rebricea.

In partea despre V. a satulur, se afla o movila formata din

pamint si care e foarte vechie. Teritoriul pendinte de sat e parte proprietatea d-lur V. Mihailescu si parte a d-ner Anghelia Alariti, lar parte a locuitorilor clacasr. Vite : 145 vite marr cornute,

18 caT, 58 ol, 95 rimatori. Locuitorir posecla 66 stupr.

a statuluI, jud.

sfirseste prin o vale, numita

Parsalele (Muntele-), pddure,

Prahova, pl. Cricovul, pendinte

Gura-Rupturer. Pe poala-I des-

cu o suprafata de 80o falcr, pe

mofie

www.dacoromanica.ro

PARSALELE (MUNTELE-)

teritoriul catunuluT Coza, plasa Vrancea, jud. Putna, apartinind locuitorilor din com. Gaurile in

jud. Ilfov, situat la N.-E. de

devalmasie.

seaua judeteana Bucuresti-Br lila

Bucuresti, pe tarmul sting al vaeT Pasarea. La S., trece sosi

Parsalele (Muntele-), piidure, In suprafata de 900 falcI, pe teritoriul satuluT Goza, pl. Vran-

PASXREA

639

calea ferata Bucuresti-Call-

rasi. Sta in legatura cu com. Branesti prin o osea vecinal. Se intinde pe o suprafata de

cea, jud. Putna, apartinind lo-

1070 hect., cu o populatie de

cuitorilor din com. Negrilesti.

343 locuitorl.

Pasirea, parte din mofia statuluT Bucovul, jud. Teleorman, pl.

Teleorman, pe care s'ad improprietarit locuitoril clacas1 din com. Bucovul-Adunati, la 1864.

I s'a dat aceasta numire, pentru ca acest trup a fost al manastirel Pasarea, din jud. Ilfov.

Statul are 850 hect. si locui-

Pasärea, pridure a statultd, in suprafata de 1049 hect., jud.

Parsinoaia, cdtun, despre N.,

toril, 220 hect. Statul cultiva

Ilfov, pl. Dimbovita, pendinte

al comuneT Tia-Mare, pl. Balta-

prin arendasiI sal 250 hect. (600 padure). Loc. cultiva tot terenul.

de com. Pasarea si Piteasca.

Oltul-d.-j., jud. Romanati, ase-

Are o scoall mixta, frecuen-

Pasärea, pichet, in jud. Buzau,

tata de 61 copiT (1899-900); un helested.

situat la poalele muntelur Penteleul, la sorgintea izvorulur Milea.

Pasärea (Rahtivanca), sat, facind parte din com. rur. Fru-

Pasirea, pilla, jud. Ilfov, format din doul izvoare, din care unul izvoreste din com. Tunari si trece

Pasatul, sail Novo-Sellta, sat,

musani-Custureni, pl. Negoesti, jud. Ilfov. Are o suprafata de 760 hect., cu o populatie de 150 locuitorT.

pe mosia cu acelasT nume, com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoid.

D-1 N. Budisteanu are 526

zieni si Pasar-ea si aci se im-

hect. si locuitoril, 234 hect. Pro-

preuna cu alta vale ce-sT are sorgintea de linga satul indrilita. La intilnirea acestor doua ape, in cotul despre N., este

zat Ruga Olt, pe Valea-DraculuT.

Parvulocul, punct trig-onometric de observajie de rangul I-iti, in jud. Tulcea, pl. Sulina, comuna Cara-Orman, pe malul sting al bratuluI Sf. Gheorghe, la confluenta sa cu gira Parvulocul.

Are a populatie de 109 familiT, sal 799 suflete ; o biserica, cu hramul Buna-Vestire, mica, de lemn, facuta in 1814. Proprietatea mosier este : a erezilor defunctulul N. Alcaz, a erezilor defunctuluT M. Holban si a altor proprietarl.

prietarul cultiva 410 hect. (60 sterpe, 50 izlaz, 6 padure). LocuitoriT cultiva tot terenul. Are 1 h'elested si 1 pod.

Comerciul se face de 3 circiumarl.

Numarul vitelor mari e de 105 si al celor micT, de 493.

SateniT improprietaritI ad 129

In directia de la N. spre S. pe linga satele : tefanesti, Afumati, Moara-Domneasca, Ganeasa, Co-

situata manastirea Pasarea. Impreunindu-se ambele sorgintI si

curgind in directia de S., trec pe linga satele : Burdusani, Branesti, Vadul-AniT, Fundeni-Ghe-

rasi si Frunzanesti, unde intra

hect. pämint; iar proprietariT, 458 hect., 31 arii cimp si 114 hect. si 58 ariT padure. Piraie ce trec mosie sunt 2: Tochile si Bigiurea, ce vin din

Pasarea, vandstire de a lugd-

in lunca DimboviteT, si in drep-

rife, jud. Ilfov, situata pe apa Pasarea, la 2 ore departare de Bucuresti. Fusese mal nainte

tul satuld PlatOresti se varsa

manastire de calugarT. S'a zidit

Bucovina (Austria). Hotarele mosiel sunt cu : Slobozia, Buda-Mare si Bucovina.

la 1813 de cuviosia sa Timo-

fie-caruT sat din cele indicate, prin ridicare de zagazurT, s'ad

Pasate§ti, mahala, facind parte din com. rur. Ganesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatiune de 379 locuitorT.

Pasärea (Burdu§ani), sat, facind parte din com. rur. Piteasca-Pasarea, pl. Dimbovita,

teiti, arhimandritul CernichiT. La 1848, darimindu-se biserica, s'a

ridicat din temelie actuala biserica de parintele Calinic, arhimandritul CernichiT, in zilele bine credinciosuluT Domn Gheor-

In Dimbovita.

Din aceasta apa, in dreptul format helestaie ce serva la diferite trebuinte ale loc. locall : adaparea vitelor, pescuitul, topirea cinepeT si inuluT, papurd pentru rogojini, trestie pentru invelitul caselor si rachita pentru cosurf.

ghe Bibescu.

Manastirea se administreaza de o staritd, ajutata de un consilla economic si de un consiliu spiritual. Are 129 calugarite.

www.dacoromanica.ro

Pasärea, vale fi baltd, In jud IIfov, la S. de manastirea Pasarea.

Pasärea,girld, desfacuta din Du-

PASCAL

640

nare, ceva mal sus de orasul

la N., care o desparte de Os-

Zimnicea, jud. Teleorrnan. Dupa ce primeste apele carT se scurg

trovul-Hopa, are 250 m. largime si 4 m. adincime, amindoud fiind nenavigabile. Este acoperita cu

din balta Suhaia, trece pe sub poalele orauluT, curge pe linga catunul Zimnicelele si, mal la vale de com. Nasturelui, impreunata i cu alte ape ale Dunard, formeaza Balta-Scaestilor.

Dupa. ce ese din balta, continua drumul pe litiga. com. Bragadirul, primeste apele ri.uluT Vedea si de ad inainte cur-

ge pe litiga com. Bujorul din jud. Vlasca, pana aproape de unde se confunda cu apele Dunard.

Pascal, bala', pe teritoriul satului com. cu acelasI nume, pl. Podoleni, jud. Falda, in partea de E.

iarba, ce serva de pasune vitelor locuitorilor. In partea de V. sunt vre-o cite-va locuinte, iar In cea de N. o livede cu prunT.

Pasul-Bicazului, trecdtoare, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul. Comunica cu Miclausul printeun drum, care devine poteca in Transilvania.

Pasul-TaciuneluI, treatoare,

PATRICHENI

pindu-se cu agricultura, grAdinaritul i pescuitul. Prin sat trece drumul comunal Ciamurli-Jurilofca.

Paca, canal, al DunareI-Vapoare/or, jud. Braila, care se desparte de Dunare la N. satulul Gura-Girlutel strabate partea stingd a satuluI pana la Trasura din com. Stancuta, unde se une$te cu canalul Cremenea ;

de aci continua tot pe aceasta pirte pana la hotarul de N. al com. Vizirul, unde se unWe lar cu Dunarea-Vapoarelor.

jud. Neamtu, care pleaca din ingusta vale a Tazlaului si trece In valea Bistrite, scoborind cursul Nechidulul.

Pagcani. VezI P4cani. PageI(Balta-), baila', in j ud. Dolj, pl. Cimpul, dom. Cluperceni,

spre S.-V. de Lacul-Sarat, for-

Pascul, lac, pe proprietatea Pe-

Pasul-Tulghegutul, treclitoare, pIetruita. De la satul Hangul, jud. Neamtu, urca cursul Bis-

trosani, pl. Marginea, jud.Vlasca.

tae muntele GherghiuluI

N'are scurgere. Contine pe§te.

Pastrama, sat, in jud. Ialomita,

la cota 1265 m., trece la statiunea balneara de la Borszec

pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. si satul Milosesti, situat pe loc es, spre S.-V. Are o populatie de 31 fam. LocuitoriI posecla : 90 cal, 205 bol, 524 oí i 69 porcl.

Pastramagi(Ostrovul-),insuld, In jud. Constanta, formata de Dunare, la intrarea pe teritoriul rominesc al Dobroge, situata In partea S.-V. a Dobrogel, in partea N.-V. a pl. Silistra-

Nou5. si a com. urb. Ostrovul. Are o forma lunguiata, pre-

zintind o largime mal mare spre V. Este de origine aluvionara, Cu pamint format din nisip si pretris. Malurile sale sunt

acoperite cu pTetris mal mare. Are o lungime de 700 m. si o intindere de 120 hect. Bra-

tul, care in partea de S. o desparte de uscat, are 200 m. largime si 4 m. adincime, lar cel de

(Transilvania) si conduce in cimpia GherghiuluI(valea superioara

a Muresulul). Aceasta comunicatie este aparata In Transilvania printr'o baterie.

Pasul-Turculul, drum, ce trece de la satul Stanilesti, com. cu acela0 nume, pl. Prutul, jud. Falda, spre S.-V., la locul numit Tabara. Pe aicI, se zice, ar fi venit s'ar fi i retras armata turceasca, In razbolul ce a avut cu RusiT, la 1711.

mata din me multe bAltl cu o intindere aproximativa de 20 hect.

Pagel (Vadul-), cdtun, al com. Scurtesti, jud. Buzda, Cu 470 locuitorl, 153 case, o scoala cu 68 elevr (1899-900), format in mare parte de insurateT. Se nu-

meste ast-fel, pentru a pe ad, In 1789, marele Vizir, fiind invins de generalul rus Suvarof, a trecut fug-ind cu armata sa. Acest vad a servit In anul 1808 de trecatoare armatelor beligerante ruso-turce. Are sub-divizia Bisceni, unde sunt stabilitl

insurateI din munte. Aci e cunoscuta movila Ciocirlia.

Pate-Rati, deal, in jud. Paga-Clgla, sat, jud. Tulcea, a-

plaiul Rhnnicul, com. Dumi-

sezat in partea S.-E. plaseI Babadag, i cea E. a com. CanaBugeac, la 4 kil. spre E. de resedinta, aproape de malul nordic al laculuI Golovita. Are o intindere de 42 hect., Cu O populatie de 60 familiI, sati 243 suflete, Bulgati, ocu-

tresti, in partea de E.; este acoperit cu pasunI si putine padurI.

www.dacoromanica.ro

Patricheni, sat, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Pancesti, spre N.-E. de satul Pancesti, la 3 kil. de el. Are o populatie de 70 sufl., din carT 18 contrib.

PATRII-FRATI

PAZARLI

641

Locuitorif posea 195 vite marT cornute.

Patru-FratI, sal, in jud. ralomita, pl. CimpuluT, pendinte de com. Moldoveni, situat pe tAr-

mul sting al riului Prahova, aproape de vArsarea acestuT In riul Ialomita. Are o populatie de 163 fam.; o pcoallmixt5., frecuentata de 42 copiT (1899-900); o biserica, deservia de I preot pi 2 cintdretT.

Cu acelapT nume, pl. Neajlovul,

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 40

jud. Vlasca, situat pe partea dreaptä a apeT Neajlovului. Numirea o are de la cele PatruzecT-de-CrucT ce erail puse la intrarea in sat, spre amintirea celor 40 de sfintr mucenicT. A-

kil, de orasul T.-Severin. Satul

cum i s'a dat numirea de Pe-

LocuitoriT posea: 20 plugurT, 30 care cu bol, 2 cArute cu cal; 160 vite marT cornute, 7 cal', 300 of si 220 rimAtorr. Budgetul com. e la venituri de

trepti, dupA numele proprietaruld satuluT. Se compune din Petresti-d.-j., al d-neT Predescu pi Petrepti-d.-s., al d-luT C. Petrescu.

formeazd com. cu clt. Feteni. Are o populatie de 500 suflete, din carT 98 contribuabilT, locuind in 103 case ; o bisericA, deservitA de i preot pi 2 cintaretT.

Ad, d. Tocilescu, a deseoperit, in 1888, o statiune pre-

591 leT pi la cheltuelf, de 539 ler.

poseaua comund Tima.

in jud. Ialomita, pl. Ialomita-

istoricA in localitatea numita. Anaftema. Vase . de pAmint cu totul primitive, instrumente de silex i idolasT de lut s'ají gá-

Balta, com. Murgeanca.

sit In mare numAr pi se pot ve-

Locuitoril posea : 40

cal,

550 boT, 1300 oT pi 200 por&

Patru-PartI,

tno,cie,

nelocuitd,

pl, situata. pe coasta dreaptá a

dea in colectiunea MuzeuluT National de antichitAtT. Suprafata mopieT este de 966 hect., din carT 356 hect. s'a(' dat la 1864, la 67 locuitorT foptr clOcapT. Este si o pAdure de ste-

vAeT NeajlovuluT, la 46 kil. de Bucuresti, la 82 kil. de Giur-

jar In suprafatl de 300 hect. Are o pcoall mixta; o bise-

giti, la 27 kil. de Obedeni, re-

ricA, cu hramul Adormirea Maicir

pedinta plApeI Glavaciocul-Neaj-

lovul pi la 20 kil. de Titu. Are o populatie de 518 sufl.,

DomnuluT, constituind parohia Patru-zecT-de-CrucT i deservitä de r preot pi i dascAl.

din cal-1 T05 contrib.; 2 bisericT, deservite de Ipreot pi 3 dascAlT,

Patiul, iezer, la E. com. Chis-

Patru-zeci-de-Cruci, sail Petre§ti, com. rur., jud. Vlasca, compusá din cAtunele Patruzed-de-Crucl pi Moara-din-Groa-

constituind parohia Patru-zecTde-CrucT ; o pcoall, frecuentatO

cani, jud. Bràila, intre DunArea-

de 67 elevl (T 899-9oo) ; o moarä

kil. si o ldtime de i kil.; comunica la N. cu DunArea-Vapoarelor prin privalul Corotipca.

pi o piuA pe apa NeajlovuluT ; han mare pi 4 circiumT. LocuitoriT se ocupä cu trans-

porturl de lemne i carbura la Bucuresti, pi cu fabricarea clrbunilor de lemn din pAdurile

VechTe, avind o lungime de 3

Paulo, punct trigonometric de rangul I, in jud. pi plasa Tulcea,

pe teritoriul com. rur. Moru-

Are o posea ce o leagä cu Pazarll, com,

mur.,

in jud.

si

plasa Constanta, situatA pe valea Ester, in par tea de N. a judetuluT la 43 kil. spre N.-V. de orapul Constanta, capitala districtuluT,

pi in cea N. a plAseT, la 12 kil. spre N.-V. de satul Palazul, repedinta pl.

Se mArgineste la N. cu com. Tocsof si Cogelac, jud. Tulcea ;

la E., cu com. Cara-Harman ; la S., cu com. Cara-Murat si Carol I; la V., cu com. TapPunar, din pl. Medjidia pi Siriul, din pl. Hirpova.

Relieful soluluT e accidentat de inAltimele dealuluT : Tepe (i8i m.), la N.-V. ; Cara-TepeBair (170 m.), Ghelingec-Bair (190 m.), Chirislic-Bair (137 M.), eremet-Bair (140 m.), Visterna (134 m.), la N.; Berip-Bair (145 m.), la E.; Vali-Tepe-Bair (107

m.) pi Cascalac-Bair (158 m.), la N.-E. ; Cara-Murat (170 M.), Dolu-Faci (140 m.), Biladar-Bair

circumvecine : Moara-din-Groa-

Ghiol, si anume pe acela

(189 m.); la S., Cos-Tepe-Bair

pl, Corbi-Mari, Vadul-Stanchil Petrepti, care se exploateazA

cAtunuluT sAd

(203 m.), cel mal inalt, la V. Aceste dealurT sunt de naturg

continua.

Coj-Burunul, pe malul E. al Teze-

Budgetul com. e la veniturT de 2149 leT pi la cheltuelT, de 1883 leT.

al DunavAtul-d.-j.,

situat in partea V. a peninsuleT ruluT Razelm, in partea S. a E. a plApeT ; are comuneT m. inAltime, dominind lacul stuful pe o mare intindere.

Patru-zed-de-Cruci, sati Petre§ti, ceitun, pendinte de com.

Pavitul, com. rur.

§i

sat, jud.

www.dacoromanica.ro

stincoasA, mal cu seamA cele de la N., pi sunt acoperite cu finete, tufAripurT pi putine semlnAturT. Movile sunt numeroase pi cite-va importante, servind ca puncte de orientare si observatie. Sunt acoperite Cu iarbA.

PA.CURA

642

PAZARLI

Sunt treT Orate si cite-va val. Piriul Casimcea (Tasaul) o uda la N.-E., pe o distanta. de 5

port de coloniale, manufacturT si instrumente agricole.

kil. ; are malurT inalte, stincoase

niturT de 7372 lel si la cheltuelI, de 2423 leT. Cal de comunicatie sunt : drumul judetian Hirsova-Cara-Mu-

si acoperite cu tufarisurl si pasunT ; primeste ca afluentT piriul

Visterna pe dreapta si apa Ali-Culac pe stinga, amindoua udind comuna spre E. Valle al-1 apA numaT in timpul

ploilor si prima-vara dupa topirea zdpezilor.

Suprafata comuna este de 8882 hect., din cae 569 hect. ocupate de vetrele a 4 sate, iar restul, impartit intre locuitorT, carT poseda 2496 hect., si

statul cu proprietarif, earr staptnesc 6o r 6 hect. Catunele carT formeaza co-

muna sunt patru: Pazarlf, resedinta, asezat in partea centran a comuna, pe valea Ester ; Es-

Lovistea, facind parte din com. rur. Baboesti.

Budgetul comuneT e la ve-

rat, trecind prin satele Ghelingec, Pazarli si Ester; apoT drumurl vecinale spre satele invecinate : Tocsof, Cogelac, Tasha, Cara-Murat, Carol I, etc.

Pazarlt, sat, tu jud. i pl. Constar*, catunul de resedinta al com. l'azar% situat in partea nordica a plaseT si cea centran a comuner, pe valea Ester si inchis la N. de dealul Chirislic-Bair si la S. de dealul Bilarlar-Bair,

Cu

Päcala, sat, factnd parte din com. rur. Chilla, pl. Vedea-d.-s., jud.

Olt. Are o populatie de 320 locuitorT ;

o biserica, ziditä la

anul 1853.

Päcäloaia, sat, facind parte din com. rur. Podeni-NoT, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Päcäloaia, trup de Melare, al statulur, in intindere de 208 hect., pendinte de com.. Podeni, pl. Podgoria, jud. Prahova, care, tmpreuna cu trupul Varbila (2470 hect.), formeaza pací u rea Varbi la-

Pacaloaia.

virfurile Bi-

ladar-Tepe (I76 m.) O Cara- Päcäloala, deal, in jud. Prahova, Tepe salí Ester (z77 m.).

pl. Podgoria, com. Podeni-NoT,

ter, In partea E., la 2 kil. spre E. de resedinta, pe piriul Vis-

hect., din carr 200 hect. sunt

terna sal-1 valea Ester; eremet,

ocupate de vatra satuluT si de

Päcioiul, sat, facind parte din

tot in partea E., la 7 kil. spre N.-E. de resedinta, pe malul

gradinT. Populatia, in maioritate

com. rur. Cosesti, pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel.

sting al piriuluT Casimcea ; Ghelingec, in partea V., la 5 kil. spre N.-V. de resedinta, in valea Odi-Culac, sal-1 Ghelingec.

suflete. V. Pazarlt, com. rur.

Are o populatie de 279 familiT, sea' 1350 suflete ; 2 scoale

mixte, una in Ghelingec si alta tn catunul Pazarli, frecuentate de 6o copii; 4 geamiT, cite una in fie-care catun, deservite de

4 hogt LocuitoriT posea.: 301 plugurT, 272 care si carute, 2 masinT de treerat cu aburT, I masillá de secerat, 15 masinT de de batut porumb, 26 grape de fier ; 689 cal, 1604 bol, 4 bivoIr,

12 asinr, 14418 or, 178 porcl. Comerciul destul de activ se face pi-in gara Murfatlar, la 24 kil. spre S.-V., de catre 7 comerciantT, din carT 4 circiumarT,

si consta in export de cereale si vite cu produsele lor, si In iin-

Suprafata satuluT este de 2096

TurcT, este de 79 familiT, sali 367

Drumurl comunale pleaca mul-

pe care se cultiva vie.

Piciolul. VezT Leicesti, com. rur., jud. Muscel.

te carT se intretae cu alte drumurT. Asa sunt drumurl spre Ester, spre Ghelingec, spre Chior-Cesme, spre Dorobantul si spre toate satele invecinate.

Päcura, cdtun, al com. Mlajetul, jud. Buzar', cu 8o locuitorT si i8 case.

Pazi (Mägura-de-), IntYgurd,

Päcura (Hotarul - Pope4ti),

la E. mosieT Lita, jud. Teleorman, trunchiata la vid. Are 4 m. inaltime si 50 largime, situata Ruga soseaua judeteand

mofe, jud. Buzar', cu 130 hect.,

Turnul-Rosiori. Este una din cele maT importante. De cfnd cu rez-

belul din 1877, locuitorit fi zic si Magura-Imparatuld.

din carT 8o hect. acoperite de finete, 20 arabile, restul padure si livede.

Pacura, sorginte de apd mine-

Pabäcuta, milite, jud. Bacgi,

raid, in jud. Buzad, com. Chiojdul-din-Bisca, In poalele munteluT Pitica ; se scurge in izvorul Pacura.

pl. Trotusul, com. Tirgul-TrotusuluT, situat pe sano S'Ami-

Päcura, izvor, In jud. Buzail,

culuT.

Päcala, al/un, jud. Arges, pl. www.dacoromanica.ro

com. Chiojdul - din - Bisca, format din izvoarele : Bilblitoarea,

Pacurita si Pitica, care toate es

PÀCURA-IVIARE

PACURICEA

843

din muntele Pitica, apoI, reunin-

duse sub numele de Pacura, se scurg in Bisca-Chiojdului. Cursul sad e pe una din cele mal' frumoase val.

reti, precum si pe valle: Matita Valea-Seaca, la 27 kit, de capitala judetului si la 5 kil, de resedinta plAsei.

Se compune din &tia cat. :

PAcura-Mare, vale, in jud. Buzad, comuna Monteorul, pe ale

carel maluri sunt sApate maI multe puturI, din care se extrage pacura ; incepe din Padurea-BanuluI si se scurge in pir. Sarata.

Pacureti i Matita, cu o populatie de 2138 locuitorI, din carT 576 c )ntribuabilI, locuind in 602 case.

Are 2 bisericI, una in Pacu-

reti si a doua in Matita. Cea din Pacureti s'a zidit la anul 1807 cu cheltuiala locuitorilor,

Päcurarul, ptrî, jud. Iai, izvo-

lar zugravitul cu a d-lor Stroe

reste dintre cloua stind, de sub

Vamesul i Moise Polcovnicul.

poalele una deal, numit Pietrosul ; trece prin satul Horodistea, com. Cotnari, pl. Bahluiul ; curge spre S., si, lingl sa-

tul Cirjoaia, cum. Baiceni, se varsa in piriul Cirjoaia.

PäcuraruluI (Padurea-), pi1 dure, in jud. Musca, pl. Rinrile, com. Vladesti, din care izvoreste Valea-luI-Dan si care se varsa in riul Bratia.

Are urmatoarea inscriptie: In numele tatäluI TI al fiulul si al sfintuluT Duh, s'a zidit aceastä sf. biseria In zilele Domnulul Mihail SuVu VV. §i s'a zidit cu cheltmala cinstiiilor s'a zugrävit Cu cheltuiala Dumnealor Stroe Vamepl il Moise Polcovnicul, sä: le fie pomenire Dumnealor pärimilor Dumnealor. 1815, Octombrie 8, Inceputli la 5807. Ion Zugravu.

Tuica se produce anual aproape w000 decalitri si viti, hl can-

titate cam de 1500 deealitti. La localitatea numita Saraturi, se presupune a fi sare in pamint.

Comerciul se exereita in comuna de 13 circiumarI. Budgetul comuneI e la veniturI si la cheltuelif de 4173 ler. Are o osea, care se prelun-

geste spre S. pana la comuna Podeni-Vechr, lar spre N. pana la com. Opariti. E brazdata de dealurile: Vra.nesti, Pelini, Sarasti, Nucetul, Malind si Birzila. Toate aceste dealurI ad fost plantate ca vii,

carI s'ad distrus de filoxera. Asta zi parte din ele s'ad lasat de izlaz, parte se cultiva cu porumb.

E udata de girlele: Turburea, Matita,

Saratelul,

Cuibeanca,

Seaca si strabatuta de vil-

Biserica din cat Matita s'a fondat la anul i800. Ambele sunt deservite de doI preotI.

celele :

Surani, OpAriti, *olmari, Podeni-Noi, Podeni-Vechi i Gornetul-Cuib.

se impreuna in raza comund

Locuitorir se ocupa pe litiga agricultura cu sapatul puturilor de pleura, cu fabricarea rachiuluI i cu transportul pacurei si

cu izvoarele: Ciuciuru/, Menor,

a gazuluI.

aluda, OanceI, Stupina-PopeI, Burlacul i Vulpea i formeaza

Cea mal mare parte din locuitori sunt mosnenI; parte s'ad

com. rur. Pacureti, pl. Podgoria, jud. Prahova.

asirla Salda.

improprietarit la 1864, cind li s'ad dat 150 hect. pe mosiile: Sarasca, Matita i Delnita. posedl: 37 cal i Tepe, 75 vad,

Päcureti, /oc cu mine de pdcurd, jud. Bacan, plasa Tazlauld.-s., com. Scorteni.

PacureI (Izvorul-),

esind

din dealul Gorganul, com. Salcia, pl. Podgoria, jud. Prahova ;

PActire3ti, sat, in jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Coroesti, spre N. de satul Coroesti.

Pacureti, com. mur., jud. Prahova, pl. Podgoria. In vechime se numea Izesti ; mal tirzid descoperindu-se, in Valea-Seael, pleura, locuitoriI ad inceput sa faca puturf de pleura i satul s'a numit Izesti-Pacureti ; cu in-

cetul irisa a pierdut numele de Izesti, numindu-se numal Pacureti.

Este situad pe dealul

410 bol, 55 capre, 450 oi, 317 pord. $coala exista in comuna de

la 1864. E frecuentad. de 71 baetf si 15 fete. Toata intinderea comund e

Duliga, Miriceasca Stoenelul.

Se margineste cu comunele:

Päcureti, sal, acind parte din

Päcureti, deal, jud. Prahova, pl. Podgoria, comuna Pacureti, pe care se cultiva 99 lis hectare vie.

de 650 hect In raionul comunel e o fintina cu apa minerall, numitä Balalia, ce contine iod si pu-

Pficureti, deal, pe care e situad com. Pacureti, pl. Podgo-

cioasa, si care se intrebuinteaza de locui toa la bata, contra a diferite boale.

Päcuricea, vale, jud. Bacan, pl.

ria, jud. Prahova. Trotusul, com. Dofteana, unde se gaseste pleura in abundenta. 82

63617. Mareta 1346110nar Geogrodto. Vol. 17

www.dacoromanica.ro

PXCURILE

PAcurile, cdtun, al com. CAnesti, jud. BuzAti, Cu 130 locuitorT si 24 case.

Filipesti, jud. Prahova ; are directia de la E. la V. si se vars1 in Cricovul - Dulce, pe drmul

Vite : 800 vite marl cornute, 40 ce, 800 oT si soo rimAtorT. DealurT mal principale sunt :

sting, tot in raionul com. Moreni.

Dealul-BalauruluT si Dealul-luT-

Incurile, isvor cu ripié minerald,

Ureche, care sunt acoperite mi, vil' ce dati vin bun.

PAcurile, sat, tinind de comuna Cimpina, plaiul si jud. Prahova.

In partea de E. a com. MoPficurile, suburbie, a com. TU.-

reni, pl. Filipesti, jud. Prahova.

gul-Ocna, pl. Trotusul, jud. Ba-

cAti, situad pe stinga Trota-

Päcurile, pirig, in jud. R.-SArat,

sulul, intre muntiT DrAcoaia si

com. Jitia; izvoreste din muntele Päcurile; curge de-alungul Culmer-AlunuluT si se vars1 in pi-

BAldlAul, la V. Tirgulur-Ocna.

Are o bisericA catolicA, cu hramul SI. stefan, clIditA la 1886 de Ferenz Morarul. In aceastA mahala sunt 20 familiT

riul MotnAul, brAzdind partea de V. a comuner, dupd un curs

de 5 kil.

u ngurestT.

Teritoriul eI abundà in pácur5., care se exploateazA O a cAruT extractie face ocupa-

PAdina, mahala, in com. rur. Al bule$ti, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

tiune exclusivA a locuitorilor suburbieT.

Pädina-Mare, com. rur., in jud.

br5.zdeazä partea de N. a comuneI; se intinde printre pi-

Mehedinti, pl. Dumbrava, la 40 kil. de ora$ul Turnul-Severin. Se mArgineste: spre E. cu com. Podul-Gros, despArtitA prin riul Drincea; spre S., Cu com. PAdina-Mica ; la V., cu com. Ore-

raiele Girbova $i Valea-NeagrA ;

vita ;

Päcurile, munte, in jud. R.-S5.rat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; se desface din Culmea-AlunuluT;

PADINA-MICA

644

FintinT : Fintinele-RecT, Fintinele-lul-Ureche, Fin tina-Mare, Finttna - Georgestilor, Fintina BArteT si Fintina-Pariciuld.

Piriul Drincea curge pe par-

tea de E. a comuna Pädina-Micä, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, la 3E kil.

de oralul T.-Severin,

si-

tuatá pe un mic platal. Se margineste: la E., cu comuna Slasoma; la S., cu com. AlmAjelul si CorlAtelul ; la V., cu cAt. 01teanca si com. Orevita si Vinjul-Mare ; la N., cu com. PAdinaMare.

E compusA din 6 mahalale : Mahalaua-Bobistilor, a-Ciupercenilor, a-Chivanilor, a-Cr5.mestilor, a-Pilcanilor si a-Vintilesti-

lor, cu o populatie de I000 su-

spre N., cu com. labianita. Este situad pe un deal,

flete, din carl 169 contribuabilT, LocuitoriT posea: 50 plugurT,

com. CAnesti, cAt. PAcurile si Poenari-Pletari ; are 60o hect. arAturT, livezT, izlaz si o pAdure

din poalele cAruia izvoresc mai multe Oraje. E compusA din 4 mahalale : mahalaua Andronestilor, a-BisericeT, a-Constandinestilor si aGeorgestilor.

cam de 13 hect., proprietatea

Are o populatie de r000 su-

este acoperit cu p5.durT si pdsunT ; vara se fac serle de oT.

Pficurile, mofie, In jud. BuzAti,

mopenilor GhioculestI.

Pficurile, loc, jud. BacAti, plasa Trotusul, com. Hirja, unde se aflA puturT de plcurA, bine instalate.

flete, din carT 161 contribuabilf, locuind in 210 case ; o bisericA,

deservid de i preot $1 2 cintAretT; o scoall, condus5. de 1 invdtAtor, frecuentad de 26 elevT.

LocuitoriT posea: 60 plugurT,

Pacurile, loc isolat, in jud. BuzAti, com. Cdnesti, pe mosia PAcurile, unde se gAsesc sorgintI de ape minerale si urme de pAcurA.

Päcurile, t'ovar, curgind din par-

tea de E. a com. Moreni, pl.

112 care cu bol, 12 cgrute cu cal; 40 stupl cu albine. Are mar multe sosele vecinale care o leagA cu comunele din prejur. Budgetul comuna e la veniturT de 1175 leT, iar la cheltueli, de 694 lel.

www.dacoromanica.ro

locuind in 210 case. 98 care cu bol, 9 cArute cu cal si 30 stupT cu albine. Are o osea comunall care o leagd cu soseaua CorlAtelului;

o bisericA, deservid. de I preot si 2 cintlretI; o coalà, condusI de 1 invAt5.tor, frecuentat5.

de 25 elevf. Budgetul comuneT e la veniturf de 3366 leT ; iar la cheltuelT, de 3310 leT.

Vite: 700 vite rnarT cornute, 28 cal, 7000 oT si 500 rimAtorT. DealurT maT principale sunt: dealul Polana-Mare si Dealul-

Viilor, care sunt plantate cu viI si pomT roditorT. V5T: Valea-SAlcieT, Valea-Cociner, Valea - din - fata - PAdinerMarT si Valea-SlasomeT.

E strIb5.tutl de un mic pi-

PADUCELUL

lilas ce se formeaza din

PÀDURENI

645

fin-

Pacluchiosul, munte, intre jud.

Muscel, pl. Riurile, com. VIA-

tinele acesteT comune si care

Dlinbovita si Prahova, la 8 kil. spre N. de Pietrosita. Piscurile acestur munte sunt pie§uve. Se invecineste spre N. cu muntele

reste Valea-DraghineT, care strabate satui Vlade§ti-d.-s. qi se

curge prin Valea-Salcief.

Loc istoric in comuna este : Brazda-lui-Iorgovan, cum o numese locuitoril, care vine de

la com. Breasta din jud. Dolj, trece prin mal multe comune, tale pogoanele proprietate, §oseaua comunala Padina-MareCorlatelul, locurile de muncá ale locuitorilor numite DosulPopeT, trece prin locul numit Cocini, e§ind pe la E. de Magura, dintre hotarele comunelor Padina - Mare, Padina - Mica si Orevita.

Päclucelul, ruinele unei veda ceta/u1, in partea de N. a com. Cera§ul, plaiul Teleajenul, jud.

Furnica,

de§ti,

din coasta careia izvo-

varsa in riul Bratia.

spre S. cu muntele

Surlele si spre V. cu muntele Dichiul. Poalele sale se Jasa pana in apa numita Izvorul,

care trece prin comuna Sinaia si care se varsa in rtul Pra-

Pädureanul, girld, jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Negoiul, ce se

varsa pe malul sting al &Id Uriti, la punctal numit Intinsura-Cotul-Girler.

hoya.

PadureI (Dealul-), deal, la E. Päclurea-Ata, trup de pridure,

de com. Ciomage§ti, pl. Oltul-

pe Domeniul-CoroaneT, comuna Bicazul, plasa Piatra - Muntele,

d.-s., jud. Olt, cu directia de la N. spre S. pe o lungime de 4 kil. Serva parte pentru cul-

judetul Neamtu. Sunt aci: 16 herastrae purtate prin o ma§ina cu abur, 4 herastrae purtate cu apa, la care lucreaza 6o lucratorT.

tura, parte pentru pAstinarea vitelor.

Padurel (Drumul-), drum, In jud. si pl. Tulcea, care uneste

Prahova.

In ruine se gasesc pietre de lungime ca de 1 metru si cu o latime de 0.25, frumos lucrate In ciocane, care sunt aduse din

Pädurea-de-la-Casà, pddure, jud. Mu§cel. VezT Trupurile-dePadure.

PidureI (Marginea-), sati Nu-

muntele Istrita (jud. Buzaii). Po-

Päclurea - din - Deal, ',d'Are a

porul mal numeste aceasta lo-

statuluT, in intindere de 25o hect.,

ciI-Ghidiei, cdtun, al com. jugureni, jud. Buzaii, Cu 430 locuitorT §i I00 case.

calitate Coliba-Vechie-de-la-Slon

pendinte de com. Dridul, pl.

si La-Comoara.

Mostistea, jud. Ilfov.

In aniT 1869 si 1871, raposatul C. Boliac, studlind semnele de pe pietrele si caramizile din aceste ruine, credea a fi descoperit alfabetul dacic ; d. B. P. Hasdei1 lua acelea§T semne drept alfabet mongoloid. D-1 Tocilescu (in opera sa Dacia inainte de RomanT. Bucur., 1880, pag. 559 seq.) a dovedit ?usa ca ele nu sunt de cit mara sati semne ale lucratorilor (Steinmetzzeichen, marque d'ouvriers) obicTnuite 2n evul-medid, cu deo-

sebire de catre mestera germanT, carora probabil se si da.

torete zidaria de la Slon. PAclucelul, deal, acoperit cu padure marunta, intre comunele Valeni si Boteni, pl. Argeselul, jud. Muscel.

com. Congazul cu Agi-Ghiol.

Päclurei (Marginea - ),

sati

Runceni, mofie, In jud. MiPAclurea-Mare, padure a statu-

za'', com. Jugureni, cat. Mar-

luT, in jud. Tulcea, pl. Isaccea. Se intinde pe dealurile IsacceT si anume : Dealul-Taita, al-Ca-

ginea-PadureT, proprietate a sta-

diuluf, al-FieruluT, al-Gilmelor,

Cislaul ; are 1470 hect., din care 1278 padure, 9 arabile si restul vie.

pe teritoriul comunelor rurale Luncavita, Balabancea, Nicolitel

tuluT, pendinte de Episcopie ; face un corp cu Buda, din com.

li com. urb. Isaccea, de peste 20000 hect. populate mal mult cu stejar, ulm si frasin.

Päclurea - Petreasca, padure marunta, ce se posea in devalmasie cu mosnenr, situata in com. Cosesti, catunul Petresti, pl. Riul-DoamneT, jud. Mu§cel,

Facture' (VIrful-), deal, In jud. R.-Sarat, pl. 1VIarginea-d.-s., comuna Timboesti ; se desface din Dea/ul- TrAistenilor ; brazdeaza

partea de S. a comuneT ; e acoperit cu pasunT.

Piclureni, com. rur., in judetul

din marginile comunel despre

Putna, pl.

V. pana in Muchia-BratieT des-

jos de Pufesti. Catunele ce o

pre E.

compun sunt situate unul in josul altuia si la 2-3 kil. unul de altul. Resedinta se afla la 21

PAddrea-Tälatä, pddure, jud.

www.dacoromanica.ro

tisita,

situata in

PADURETUL

646

PXDU1R,EN1

kil, de sub-prefectura plaseT,

la 23 kil, de capitala judetula Se numea In vechime Huipesti.

Este situata aproape de punc-

tul unde se vars5. 04111 Zabrautul In Siret si e udata de

Padureni, altun, in jud. Putna,

ce

s'al

pomenit si din drumul la vale

deept pe din jos de capul iazulul ce-I zic Iazul-Boilor, In dreptul zirel dealulul

pl. tisita, com. cu acelasI nume,

situat in jos de Pufesti, la io minute de acest din urma sat. Are o bisericä parohiala, cu hramul Intrarea In Biserica; o scoala mixta, frecuentata de 25

unde se sue acel drum vechiii l deal ce s'ah' pomenit si de acolo drept In pirluçul unde se impreuni cu mosia dumi-

sale Soldäneti. Leat 7x73 (1663), April 13. Pentru Incredintare am iscilit Ion

copiI.

riul Siretul si de piraiele : Zabräutul, Balta i Calimanesti. E compusa din catunele : Calimanesti, Modruzeni i Padureni, unde e si primaria.

Pädureni, crItun, in jud. Putna,

Are o populatie de 203 familiT, sati 903 suflete ; o bise rica parohiala, cu hramul Intrarea in Biserica, in Padureni

com. Vársátura, pl. Girlele, situat ltngä Odobesti, la poalele dealuluf, lingl impreunarea

Padureni,parohie, in jud. Putna,

satureI-MarI cu Val-satura-Mica varsarea lor in canalul PutneT.

pl. usita, com. cu acelasI nume. Are i biserica parohiala, cu

13apa.

(gUricariul», de T. Codrescu, vol. XVI).

si una filiall, Cu hramul A dorm rea, in Calimanesti ; o scoalä

flete, carl locuesc in 115 case ; o biserica filiald, cu hramul Sf.

hramul Intrarea in Biserica, In catunul Padureni si r Hala, cu hramul Adormirea, in Calima-

mixta,. frecuentata de 28 copa. Budgetul comuneT e la veniturI de 4993,51 lei si la cheltuelI, de 4836,26 leI. Locuitorii posedd: i masilla

Vasile.

nesti.

Pactureni, sat, in jud. Roman, pl. Fundul, com. Damienesti,

de treerat cu aburI, i de batut

nesti si la 4'/2 kil, de

el, pe

duri, care face parte din seria colinelor care desparte piriul

porumb cu aburI, 39 plugurI de lemn, 51 plugurI de fier, 16 grape de fier, i masind de Vin-

piriul Cretoaia. Arc o populatie de 181 suflete, locuind in 50

Zeletinul (jud. Tecucili) de piriul Berheciul.

turat ; 344 boI, 301 vacI, 116 caT, 875 °I, 37 capre i 211

Sunt 467 vite marI cornute.

porcI ; 178 s. tupí de albine.

Comerciul se practica de ca-

tre 9 comerciantr, din carI 5 de bauturI spirtoase.

MeseriasI sunt: 4 fierarI, 2 rotarI si I cojocar.

Are o populatie de 542 su-

spre N.-E. de tirgusorul Dámie-

case.

Padureni, fost sat, in jurul ticenilor si pe linga satul Timpesti, jud. Suceava. Existenta hotarnica mosiel se constat5. din urmatorul suret de pe zapisul luI stefan oldan :

Pädureni, sat, jud. Raen, pl.

Stefan Soldan, fiul riposatuluI Dumitrascu Soldan vel Vornic, care ail cum-

Bistrita-d.-s., com. Beresti, pe

pirat un sat Intreg Pidureni ce se ho-

piriul Turbata, la 624 m. de satul Beresti. Are o populatie de 228 sufl. Vite sunt : 26 cal, 177 vite mari cornute i 57 porci.

Padureni, sat, jud. BacIti, pl. Siretul-d.-s., com. Otelesti, si-

tuat pe piriul Berheci, in sus de satul Antohesti.

Are o populatie de 380 suflete; i circiuma. Vite :

9 caí, 159 vite marI

cornute §i 12 capre.

tiresc cu Timpesti pe din sus de la Nastasia Zidäroaia Cdpitineasa si de la neamul el, dupi cum arati mal jos semnele loculul.

Din Sipotul Cucultfi tot pirlutul pira

di In plrlul ce vine de la Buciameni peste pirlii si peste cimp drept in bahnä si tot bahna In sus ping la obirsia bahnel, tot drept In dlmbul ce este deasupra obIrsieT bahnel, tntre doui v/Icele, ce cad in bahni si din dirab la vale peste o Alma, ce-I zic CiOnul, tot turca cu Timpesti spre E., si pe e/Top drept Intr'o moviliti ce este la mijlocul s't

cImpulul tot aliturea cu Timpesti, si din movil4 tot pe cimp drept in zarca dealulul despre omuzul In drumul vechig

www.dacoromanica.ro

Pädureni, virf de deal, jud. Bacati, pl. Siretul.d.-s., com. Glo-

Padureni,

tnofie, jud. Bacati,

pl. Siretul-d.-s., com. Otelesti. Padureni, mofie nelocuita, in jud.

Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Galbeni.

Padureti,

catun, pendinte de com. Balad, jud. Teleorman,

situat pe deal, la E. de aceasta comuna. Are o populatie de 420 suflete, din carI 56 contribuabili.

Pädureti, sat, facind parte din com. rur. Scundul, pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vilcea. Are o populatie de 567 locuitorI; o scoall, fre-

cuentata de 48 copiI; o biserica.

Pacluretul, sat, pe apa Cotmeana, jud. Arges, pl. Cotmean a,

fácind parte din com. rur. PAduretul-Ciesti.

PADURETUL

647

PXGUBENI

Are o populatie de 405 su-

Radurile, pichel de granip des-

flete ; o biserica vechTe, cu hramul S-ti! VoevozT, deservid de un preot si un cintaret ; case proprietarestI facute de Mihaita.

pre Transilvania, jud. Prahova.

Padurile,padurr, in ostr. FundulMare, situate in pl. Vadeni, jud.

BerendeT, proprietarul mosieT cu acelasT nume.

Braila, coprinzind Fundul-Mare, Renea-luT - Semedru, privalele :

Actualmente este proprietatea mostenitorilor rap. Radu Mihaia.

Paioasa si Chirboaia, pe D unarea-

Paduretul, sat, facind parte din com. rur. Frincesti, pl. Oltuld.-s., jud. Vilcea. Cade in partea S.-V. a com.

l'ad u rea-Petcul uT, Privalul-Tigan-

na

Are o populatie de 231

lo-

cuitorl.

Paduretul, numirea una 'dril

marginesc la E. cu Dunarea LatA, la V. cu Cimpul si Priva lul-MinoaieT.

PAduroiul, com. rur., pe apa

ginesc la N.-E. si S. cu Dunarea, la V. cu Tezerul Fundul-

testi, la 16 kil, de com. rur.

Mare, Lacul-lur-Stan si Chirloaia.

Ail o suprafata de 40 hect, acoperite cu salcie.

rul, Preotesele, Bindea, Zanoaga, Papaul, Rusul, P15tica, Alunisul

si Cringul, avind toate o

ca.

tindere de 17530 hect.

Cotmeana, jud. Arges, pl. PiBascovul-FlestiT, resedinta subprefectureT si la 14 kil. de

Pitesti. Se compune din 3 sate:

PAdurile, piidure a statultd, in intindere de 93 hect., facind parte din marea padure Corbi, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, formad din io trupuri : PlAiso-

din com. Leicesti, jud. Mus-

Päduretul-Cie§ti, com. rur., pe apa Cotmeana, jud. Arges, pl. Cotmeana, la 23 kil. de com.

ceT, Renea, Gura-Strimbef. Se

Vapoarelor i Durmusul. Se mar-

si e situat pe coasta dealuluT Zacatoarea, la 21V2 kil. de catunul Frincesti, resedinta comu-

trovul Minoaia, situate in pl. VAdeni, jud. Bralla Se compun. din

'in-

Cepari, Dealul- PAduroiul, sau Paduroiul-din Deal si Paduroiul din-Vale, cu o populatie de 220 familiT, sati 788 suflete.

Are 2

bisericT,

ambele cu

hramul Cuvioasa Paraschiva, deservite de treT preotT, 2 cillaretT si 2 paracliserT, si o scoala primara rurala.

Budgetul comineT e la veniturT de 1030 lel si la cheltu-

Pädurile, pildurt, in ostroavele

rur. Costesti, resedinta subpre-

Lupul si Calla, situate in pl. Vaden!, jud. Brdila. Se marginesc la E. cu DunArea-Vapoarelor,

fecture si la 28 kil. de Pitesti. Se compune din satele: Catanele, Ciesti si Paduretul, avind

la V. cu Dunarea-Lata. Mi o suprafata de 70 hect., acoperite cu salde.

elT, de I0I0 leT. Vite sunt 244 bol i vad, 37 caT, 437 oT, 37 capre i 253 rimatorT.

Padurolul-din-Deal. Vez! Dea lul-PAduroiul, jud. Arges.

peste tot 276 familiT, saiI 1236 suflete.

Pädurile, pda'urt, in ostr. Popa,

Are trei bisericT, cite una in

jud. Braila, nurnite Toplosca,

fie-care catun, deservite de 3 preotT si un cintaret ; o scoala

R enea-Lungd, Ruptura-luT-Sava, Privalul cu Chiscul-PopeT si Re-

primara rurala si 5 circiumI. Budgetul com, e de 3098 leT, 33 banT, la veniturT si de 3026 leT, la cheltuell.

nea-Navodarulul, Leusteanul

Vite: 1468 bol i vacT, 186 cal, 14 asinT, 17 bivolT, 2403 oT, 207 capre si 565 rimdtorT. Paduricea,trup de pddure, al statuluT, situat in com. Milostea, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, in intindere de too hect., formind, impreuna cu trupurile Bujora

Taura, de 175 hect., pa.durea Milostea.

Dain pana. in Dunarea navigabila. Cele de pe marginea VilciuluT, se marginesc : la E. cu Vilciul, la V. cu Stufariile si

Iezerul-Popa si la N. cu hotarul MosieT-Mari. Cele de pe DunAre : la E. cu Stufariile si Iezerul-Popa,

la V. si S. cu Dundrea, la N. cu hotarul MosieT-MarT. Supra-

fata acestor padurT e de 400 hect., acoperite ci salde.

Faduroiul- din-Vale, sat,

CU

saa 377 suflete, jud. Arges, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Paduroiul. 120 familiT,

Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservitä de un preot, un eintaret si un diaCOn.

Pägubeni, sat, jud. Bacau,

pl.

Muntelui, al cum. Dirmanesti, situat pe stinga riuluT Trotusul, la 200 m. de satul Dirmanesti.

Are o populatie de 28 familiT, saa 116 suflete.

Pägubeni, munp, jud. Bacau, Pädurile, piidurl de salcie,

In

suprafatA de 121/2 hect., pe os-

www.dacoromanica.ro

pl. MunteluT, com. Darmanesti,

de pe stinga Trotusultu.

Pägube§ti, mahala, in com. rur. Mentir-din-FatA, pl Motrul-d. j., jud. Mehedinti.

Pähne§ti, com. rur., in partea de S. a plAsel Podoleni, jud. Falda, la 15 kil. de Hui, märginitA la N. cu com. GhermAnesti, la S. cu com. Duda, la E. cu DrAn-

ceni si RAsesti si la V. cu TAbAlAesti, Averesti si ArmAseni. Este formatà din satele : Arsura, FundAtura si PAhnesti. Suprafata comuneT e de 2177 hect., din carT 572 hect, ale locultorilor. Are o populatie de 480 familiT,

PRIADETI

648

PAGUBETI

mat din doul plraie, FundAtura si Ochiul, trece sub numirea de PAhnesti, prin comunele Duda, PogAnesti si se varsA in PiriulHusuluT, maT in jos de piriul RAcea.

Päicuta, deal, pe care este situatl com. Podeni-VechT, pl.

In 16o case; o bisericA, cu hramul Sf. ImpAratT, deservitA de preotul bisericei din Stoinita si de .2 cintAretT.

Päi§e§ti, sat, Cu 40 familii, jud. Arges, pl. Pitesti, fAcind parte din com. rur. Biscovul-Flestii. P'ai§e§ti, numire a und ?dril din

Podgoria, jud. Prahova.

comuna LAic51, jud. Muscel.

PAioasa, prival, in jud. BrAila, com. Chiscani, pe ostrovul Rup

13M§e§ti, mahala, in com. rur.

tura ; pleacI din canalul Lata,

BAsesti, plaiul Cerna, jud. Me-

ma1 jos de Piscul-Lupulul; curge prin mijlocul ostrovuluT Ruptu-

hedinti.

ra si se impreunA cu DunArea-

Pai§ul, sat, in jud. R.-SArat, plasa

saa 1116 suflete ; o biserica si o scoalà. Budgetul comuneT e de 3146

Vapoarelor, aproape de unde

OrasuluT, cAtunul comuneT Fara-

incepe canalul Bratusca.

oanele, asezat la poalele dealu-

ler la veniturT si de 2930 leT la cheltuelT.

POiseni, sat, pe rnosia si in com. Sasca, jud. Suceava, asezat pe

LocuitoriT posea 8o0 vite

tArmurile piriuluT Sasca- Mare,

marT cornute, 40 caT, 800 di' si

cu o populatie de 302 suflete, locuind in 84 case.

330 porcT.

luT Piscul-PAisuluT.

Ini§ulul (PiscuI-), a'eal, in jud. R.-SArat, pIasa OrasuluT, com. Faraoanele; se desface din dealul Tehrsul; brAzdeazä comuna

Vatra satuluT ocup5 95 fAlcr, 28 prAjinr.

in partea de V., intinzindu-se

Pähne§ti, sat, in partea de S. a com. PAhnesti, pl. Podoleni, jud. FAlcia, situat pe ;ralea cu

ImproprietAriti in 1864 sunt 12 fruntasT, 25 pAlmasT si 18

sI Valea-Faraoanelor ; inAltimile

acelas1 nume, formatA la poatele dealurilor Ochiul si Lohanul.

codasT, st5.pinind 211 fA/cT.

Este resedinta comunet Are o suprafatA de 1573 hect.,

Cu o populatie de 154 familiT, sati 617 suflete, din carT 133 contribuabilr; o bisericA, deservitA de 1 preot si 2 dascAlY,

printre piraiele Valea - Dregif

sale variazA intre ¡20 270 m.; este acoperit parte cu pAsunT,

Are o bisericA de lemn, cu hramul SI. Dumitru, deservitl de I preot si 2 cintgrett.

Päiqulul (Valea-), vale, jud.

Scoala din Sasca-MicA servA

Vlasca, ce pleacA din mosia Me-

si acestur sat. Un singur drum, in lungime

reni-Stefani, tréce prin Letca-

de 2880 m., duce la Sasca-Mare.

fondatl la 1802; o scoall, fre-

Traditia spune cl intemeie-

cuentatA de 25 e/evr. Proprietatea mosiel este a d-luT Scarlat Rosetti. LocuitoriY, pe HITA agriculturA, se mal ocupA cu cultura viilor, carl sunt sAdite in jurul satului si mal cu seaml pe

torul satuluT ar fi fost un oarecare Paisie, cAruia i s'a dAruit mosia de cAtre Stefan VodA, pentru cl l-a gAzduit o neapte.

parte cu semAnAturT si vil'.

Vechie si se varsA in Cilnistea, la Naipul.

PAlu§ele, munte al satuluT Negrilesti, plasa Vrancea, judetul Putna.

Pälicte§ti, sat, jud.

BacAii, pl. Bistrita- de- Sus, com. Girleni,

Päise§ti. VezT PAisesti.

asezat pe malul drept al Bistri-

Päi§ani, sat, pendinte de com.

cioarel, mal jos si aproape de Racila (170 m.). Are o populatie

din viea proprietAteT, este renu-

rur. Stoina, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat la 4 kil. spre S. de c5.tunul Stoina, pe Dealul-Chi-

mit.

coralului.

Dealul-OchiuluT, formind o podgorie. Vinul ce se recolteaz1 din

aceste vil si mal cu seamd acel

Are o populatie de 158 Pahne§ti, pitig, jud. Falcia, for-

fa-

miliT, saa 339 suflete, locuind

www.dacoromanica.ro

de 57 familiT, saa 210 suflete, locuind in 56 case. Vite sunt: 13 cal, 134 vite marT cornute, II oT si 109 porcT.

PALXNGUTA

PALTINENI

649

Fralfinguta, (Palänguta - luiFlorescu), sat, facind parte din com. rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafata de

&ir-

Pältineni, com. rur., in jud. si plaiul Buzar', situata pe ambele

Locuitorii posedd : 115 vite

malurr ale riuluI Buzaul, la 691/2

pulatie de 338 suflete ; duma.

1

mati cornute, 47 capre si 40 p ora

480 hect., cu o populatie de 236 locuitorI. D-1 St. Serachitopolu are 375. hect., si locuitoriT, 105 hect. Proprietarul cultiva. 355 hect. (20 izlaz). Locuitora cultiva tot terenul.

Are o masina de treerat cu aburI.

Comerciul se face de 1 circiumar Si 1 hangia. Numarul vitelor marI e de 143

si al celor raid, de r35.

Pfilcani, maña/a, in com. rur. Padina-Mica, plasa Dumbrava, jud. Mehedinti.

Paltinata, s a a Pältinata-RIpile, sat, jud. Bacaa, pl. Taz laul-d.-j., com. Ripile, situat pe piriul cu acelasi nume, la 5 kil.

de satul Ripile. Are o populatie de 270 suflete. LocuitoriI posea : 5 cal, 92 vite mari cornute, 19 capre si 45 porci.

kil, de orasul Buzan. Are o suprafata de 6127 hect., din carr 278 hect. arabile, 2720 hect. padure, 498 hect. fineata, 168o hect. izlaz, 74 hect. livezI, 3 hect, vie si 874 hect, loe sterp. ProprietatImaI insemnate sunt : etul (particulara), Paltineni, Ne-

hoiul si Catiasul, ale cetelor de mosnenr : PaltinenI, Curmatureni-PloscarI, atiesen)", Nehoeni,

RadulestI si PislarI.

Terenul e muntos si putin Pältinata, ptidure foioasa si

a-

fertil, constind din coline si muntI

menajata, jud. Baca.a, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, cu o intindere de 390 hect.

nisipo-pietrosT, din care cauza

Pältinata, phliaf, jud.

e supus adesea miscara E avut in substante minerale si mal cu seama in ape.

Se compune din catunele :

Bacaii, pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, care

Albinari, Botele, Catiasul-Plos-

al

isI are obirsia in culmea CiortolomuluI ; curge pe teritoriul satelor cu acelasI mime si se varsa in Piriul-Bena

cari, Curmatura, Fundatura, Fu ndul-NeholuluI, Gura-Catiasului, Muscani, Nehoiul, Paltineni, Pislari si Piatra, cu o populatie

com. Rusiavatul, jud. Buzaa, cu 440 locuitorr si 118 case.

Pältinata-Mare, saa Benea,pt-

PAlia, sfoarii de mofi e, tare com. Piatra si Suhaia, jud. Teleorman.

Päliciul (Tiganul), clitun,

de 1920 locuitorr, din carI 323 ria, ,ud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j.,

contribuabilI.

Are o scoala in cat.

l'Alti-

Piliganul, sail Bäliganul, loc

care curge pe teritoriile comu-

neni, frecuentata de 28 copa ;

igolat, pe mosia Mozaceni, jud. Teleorman. Aci a fost sat pana

nelor Gropile si Ripile si se scur-

3 bisericI, in catunele : l'Altineni, Neholul si Curmatura, de-

ge pe stinga Trotusuld.

servite de 2 preotI, 3 cIntaretI

la 1866. Silistea luI se vede si acum.

PAltinata-Gropile, sat, jud. BAcatí. VezI Paltinata.

Pältinasul, saa Comasca, rik,

$i 2 paracliserI ; 8 circiumT ; 3 mori pe apa ; 2 facae si o sana in Fundul-Nehoiuld. Vite sunt : 467 boI, 190 vacT,

jud. Ilfov. Se desparte din Duizare, de la locul numit MalulRosu, uda mosiile : DomeniulGiurgiuld, Oinacul, Brani$tea,

Pältinata-Ripile, sat, jud. Ba-

Frasinul, Baneasa, Jarcaleti, PIetrele, Pueni si Prundul si se varsa

ahuesa, plaiul Cozia, jud. Vilcea, cu directia spre S.-V., la

minjI, 2400 oT, 1600 capre si 187 porcI. LocuitoriI se ocupa cu transportul scindurilor si lucrarea

In Iezerul Greaca. Are o lungime de 21 kil., In directiune

8 kil, de vatra comuna

si ter.

N.-E.

Pältinata, san Faltinata-Gro-

art. VezI Paltinata.

PAltineiul, munte, la N. com.

Paltineiul, picúa, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, ce duce din com. rur. Closani, satul Mo-

pe pIriul cu acelasT nume, la 200

trul-Mare, la apa Cerna, unde se bifurcä in doua plaiurr: plaiul Bulzuld si plaiul Girdoma-

m. de satul Gropile. Are o po-

nlluT, ambele ducind la granita.

pile, sat, jud. Bacaa, pl. Tazldul-d.-j., com. Gropile, situat

www.dacoromanica.ro

112 vita 22 ca! f 33 lepe, 15

Meseriag sunt : 1 timplar, 1 I rotar, 2 fierarT, t cojocar, 2 brutarI si z pietrar. Are 4 tirgtirI : la 25 Ianuarie, 29 August, 14 Octombrie si cizmar,

8 Noembri e.

Budgetul com. e de 2136 leI anual.

I4LTINENI

PALTINIUL

5o

CAI de comunicatie: soseaua BuzAti- Frontierrt; drumurl naturale pe Valea-Neholulul si Valea-CAtiasului.

Comuna e vechie. CAtunele carT existati pe la inceputul secoluluT al XIX-lea erati : FundaCura, Nehoiul si PAltineni ; cele-

l'alte sunt mal noul.

Pältineni, cdtun, al Com. l'Alti-

Pältinetul-Boldul, padure, su-

Plraiele ce trec pe mosie Sunt:

pusA regimuluT silvic, jud. Mus-

Iznovätul si VolovItul. Drumurl principale : calea ju-

cel, plaiul Dimbovita, com. Albesti, in intindere aproximativA

de 400 hect. Paltini§ul, com. rur., in jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j., formatä din satele : Grivita, IvAncAuti, PAltinisul si Teioasa, cu resedinta primäriel In satul l'Alti-

neni, jud. Buzati, Cu 420 locui-

nisul.

torl si 84 case.

Are : 734 familit, Sail 2843 suflete ; 3 bisericT, deservite de 4 preotf, 5 cintAretT si 3 pA1Amar:1' ; 1 scoalA, condusl de un invArátor si frecuentatA de 70 elevI ; 2879 hect., 33 ariT pAmInt sätesc ; 3055 hect., 44 ariI cimp $i 277 hect., 85 ariT pa-

Pältineni, mofie, In jud. BuzAti, com. si clt. PAltineni, proprietate in devälmAsie a mosnenilor, Are 520 hect., din carl 84 hect. pAdure ; restul: curAturI, livezr, izlaz si gol.

BuzAti, com. PAltineni, incepind

din muntele Cätiasul si scurgindu-se In riul Buzdul. S'a format

de vre-o 30 de anT, din cauza

si 19 pog. vie. Vite : 1271 vite marI cornute, 407 caT, 2449 oi, 16 capre, 450 porcI.

Sunt 50 stupl cu albine.

tlerel pldurilor. In prima el vArsäturA. a surpat biserica si maT multe case, inecind si fertila luna. a PAltinenilor, unde a rAmas acum un vast prund, acoperit cu bolovanI marT.

Pältine§ti,

jud. Roman, pl. Fundul, com. BAcesti, cu 51 locuitorI tiganT (lingurarl), care lucreazA covetT, linguri, seituc,

celasT nume, jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j., com. PAltinisul, for-

mat din doul pArti, una asezatA catre Prut si a doua, spre cimp, strAbAtutA prin mijloc de soseaua judetean A.

com. Saru/-Dorner, j'ud. Suceava,

lmprAstiat pe coastele dealurilor ce tArmuresc piriul NeagraPAItinisuld, cu 79 case, populate cu 288 suflete. Biserica din DrAgolasa si scoa-

la din Panaci servesc si acestuI sat.

Pältini§ul, munte, jud. BacAti, pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusulta, de pe dreapta &luid Paltini§ul, serie de mung fi coline, jud. BuzAti, ce incepe de la Piatra-Corbulul si se dirige spre N. pAnA in muntele Caoca; e acoperitA Cu fineatd, izlaz si pAdure mosneneascA.

Are o populatie de 302 famili!, salí 1198 suflete ; o bise-

de vite marl.

retr si

1

palmar, de zid

si

spatioasA, fAcutä in 1820, de

Piltinetul, munte, la N. de com. Rucgrul, jud. Muscel, udat In

Mihar Mironescu (Cracalei), in

partea de V. de riul Dimbovita. Pe aci e o potecA care

fiind obligat la aceasta prin contractul de imposesiere, de cAtre

merge in Transilvania.

Mitropolitul Veniamin Cos tache ;

calitate de posesor al mosiel,

o scoalA, condusA de un 'luya-

tAtor si frecuentatA de 70 e-

supusA regimuld silvic incA din 1883, pe mosia

lea

Muntele-PAltinetul, pendinte de com. Bertea, jud. Prahova, plaiul

hect., lar statul, 1313 hect., 32 arii cimp si 64 hect., 45 aril pldure de stejar.

VArbilAul.

Piiltini§uf, sat, pe mosia si in

SlAnicul, inalt de 500 m.

fuse, etc. si posea 59 capete

particularA,

si riul Prutul. Insemnat aci este localitatea

Pältini§ul, sat, pe mosia cu a-

riel, cu hramul Sf. Vasile, deservitA de 2 preotT, 2 ata-

Pältinetul (Muntele-), pddure

cauti, Bivolul, Darabani, Teioasa

ilisteaBAdilitA (v, a. c.).

dure proprietäreascA ; 3 Tazuri

Pältineni, vale insemnatA, in jud.

detean5. RAdAuti.Darabani ; ata

ce duce la Bivolul, si acel de la Darabani, ce duce la Steránesti pe deasupra Bivoluluf. Mosia se hotAreste cu : Iván-

Sdtenti improprietAritl ail 856

www.dacoromanica.ro

Pältini§ul, pisc, la jud. Muscel, plaiul Nucsoara, com. Badesti. Pältini§ul, mofie, in jud. BuzAti, com. Gura-TeghiT, pe muntele PAItinisul, proprietate a mosnenilor Rosca, FurtunestI si Corbenl ; are 340 hect. pAdure, fineatA si curAturT.

Pältini§ul, pirliaf, in jud. BuzAti, com. Gura-TeghiT, format din PAltinisul-Mare, care izvoreste din poalele munteluT Podul-Calulul si din PAltinisul-Mic, care

izvoreste din muntele CAsocaBilicA. ; d'asupra clt. Rupturile

PALTINIWL

PÄNCE§TI

651

se reunesc §i se varsa in riul

raminind camera mortuarA a cimitirulur; iar a doua, dupa cum se vede dintr'un hrisov,

cu sean35. cAt. Begul. Prin secolul al XVII-lea, s'au stabllit ad i niste colonir din Transilva

s'a zidit de d-na Paraschiva desea. Ruinindu-se i aceasta,

nia, carr ati fondat satul Sibiciul. In sec. al XVIII-lea exista

pAclurea de pe mosia Tarea tca, com. cu acelasT nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoia, si se

s'a construit alta frumoasa spatioasd. Primal ctitor al a-

satul Panatlul. Cele-l'alte sunt mar nota.

varsa in piriul Pietrosul.

desea, proprietar.

Bisca-Roziler, la Gura-Paltinisu-

lar. Pe el se afla 5 herastrae. izvoreste din

cesta biserie este d-1 C. G. VI5.-

Patini§ul-de-Sus,cdtun, al com.

Pänätäul, com. rur., in jud. si

Gura-Teghil, jud. Buzaa, cu zoo

plaiul Baza, situata pe malul

locuitorr si 54 case.

sting al riulur Buzaul si pe am-

Pältini§ului (Culmea-), saa a Oituzulul propria zis, culme, jud. Bacan, pl. Trotusul, care desparte Oituzul de SlAnic are directia de la V. spre E. (Dealul-), munte, In jud. Suceava, com. arul-

Pänätäul, cdtun de resedinta al com. Panataul, jud. Buzau, cu 390 locuitorr si 120 case.

PanAtäul, nzunte insemnat,

in

bele malurT ale Vair-PAnatauluT,

jud. Badil, com. Panataul. Vas-

la 58 kil. de orasul Buzau.

tul säti masiv se intinde intre

Are o suprafata de 2700 hect.,

comunele : Sibiciul, Bilänesti,

din carr 340 hect. arabile, 385 hect. padure, 640 hect. fineata, 857 hect. izlaz, 18o hect. livede si 298 hect. sterp. Proprietate mai insemnata

Trestia i Rusiavatul. Are izlaz, Ociare i livezr.

Pänätäul, numirea una sfori de M'Are, .cam de 35 hect., de

este : Hotarul-Sibiciulur-d.-j., posedat de mosnenir Sibicenr-d.-j., In devAlmasie.

pe mosia Michia, judetul Baza, com. Trestia.

Are 4 t'irgue : la 29 Iunie, 20 lulie, 8 Noembrie si 6 De-

Pänätäul, vale insemnata, in jud. Buzau, com. PanAtaul. Incepe

S.-V. de com. Batrini, pl. TeleajenuI, judetul Prahova. Pe o parte din el se cultiva cereale, iar parte serva pentru finete.

cembrie. Cel mar insemnat e cel

din virful muntelur PanAtaul. Primeste afluentir: PlAisoru 1, Croi

(Gura-), Pältini-

Lacul-cu-Aninr, PA'nataul, Pta.tisorul, Sibiciul-d.-j. i Valea-

Dorner, avind 1444 8 m. altitudine.

Pältini§ului (Dealul-), deal, la

§ul-de-Jos, ciitun, al com. Gura-

Teghlf, jud. Buzau, cu 100 locuitorr si 22 case.

Pältinita, plidure, pe rnosia cu acelasr nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

P'Aminteni, sat, facind parte din com. rur. Boteni, pl. Argeselul, j ud. Muscel, situat pe malul sting

al riulur Argeselul. Cade cam in centrul comuner. Ad e re§edinta comuner.

Are o populatie de 314 suflete ; o scoala mixta, conclusa

de 2 invatatorr i frecuentatä. de 82 copir; 2 bisericr, deservite de I preot i i dascAl. Una din ele nu mal functioneaza,

de la Sf. lije, in Sibiciul-d.-j. E formata din catan ele : Begul, Botesti, Babetul, Corcoianul, Diculesti, Ghileti, Lupoiul, Entine, cu o populatie de 2140 suflete, carr locuesc in 517 case. Are 2 coale, in catunele PAnataul i Sibiciul, frecuentate de

140 copir; 4 bisericr, in Sibiciul-d.-j., Panataul, Pidisorul si Begul, deservite de 4 preotr, 4 cintaretr si 2 paracliserr ; 3 circiumr.

Meseriasr sunt : 14 lemnarl, 2 timplarr, 8 butnarr, 2 cizmarr, r

fierar, i cojocar, 3 brutarr

?letrar. Vite : 490 bol., 124 yac!, 74 viter, 18 cal, i I lepe, 3 minji, 1250 or, 364 capre i 207 porcr. Budgetul com. e de 2238 le! anual.

Comuna e foarte vechie, mal

toral, Sila, etc., si se varsa in riul Buzaul, in dreptul \raer Mus

celular. Cind ploul, e mare si violenta ; undele sale, ameste cate cu huma si alte substante minerale, turbarä indatä apa tia lur Buzäul, Pe malurile sale s'a gasa sche letal anal mastodont.

Pänce§ti, com. rur., jud. Bacaa, pl. Siretul-d. j., asezata in valea piriulur Dienetul si pe stinga Si-

retulur. Este atalaja din 6 cAtune Pancesti, resedinta, Dieneta', Dealul-Dienetul, Fulgen-sul, Valea-lur Motoc si Rastoaca.

Inainte se compunea din

catunele : Chilia - Benir, Dienetul

saa Doinitul, Gallsesti Motocul, Pancesti si Rdstoaca.

Se margineste la N. cu com. Racatdul ;

la E., cu com. Pe88

63617. Marele Dictionar Geogrojto. Voi. IV.

www.dacoromanica.ro

PXNCETTI

tresti ; la S., cu com. Corbeasca (jud. Tecucia), lar la V., cu com. Racaciuni si cu com. Dragusani (jud. Putna), de care se desparte prin riul Siretul.

PANCETI

(152

3000 hect. ProprietarT marT sunt :

statul, Cu o mosie aproximativ de 400 hect. ; Neculae G. Negel (Dienetul), cu o mosie de 196

In vechime, Pancesti-MAnasti-

hect., cu pamint productiv ; clironomiT luT I. Strat, cu 47.94 hect.

reT-Ocnei tinea de judetul Te-

si Ion al Sandulul, cu 121 hect.

Se cultiva viea pe o suprafata

de 447 hect. 50 ara. LocuitoriT posea : 5 plugurT

de lemn, 62 plugurT de fier, 4 grape de fier; 19 morr de

cucia,-o colul Polo cinulu T. (cUric. »

Viile ocupa o suprafata de

apA ; 385 bol, 247 vacT, 40 cal, 200 Of, 24 cápre i 322 pord. VezT Pancesti (Tirgul-).

Codrescu, vol. VII, pag. 314). Este udata In lungul san de piriul Dienetul saa Pancesti, care se varsa pe partea stinga. a SiretuluT, mal' jos putin de

6o hect. Vite sunt : 105 cal, 803 vite

Pince§ti, sat, jud. Baca, plasa

capre si 901 oT. StupT cu albine sunt 143.

Siretul-d.-j., si resedinta comuneT cu acelasT nume, situat pe . plriul Dienetul.

confluenta acestuia cu Racataul,

Pe teritoriul comund se gasesc 2 morT de apl.

flete ;

O de plriul Pogletul, care desparte sectia Dienetul de com. Corbeasca (jud. Tecucia). In partea despre judetul Tecuela, se ridica pe teritoriul el: dealul Dienetul, pe care se afla urmele unor intariturT vechl numite Aparatoarea ; Dealul-Oddi-

lor, pe care se afil santurT adincT, acate probabil pe la is-

marT cornute, 422 pord, 124

Budgetul comuneT e la veniturT de 6338 leT, 92 banT i la cheltuelT de 16000 leT, 74 banT.

Pancesti sunt strabatuyi de calea vecinala Leca-Dienetul. Distantele : la Bacaa, capitala districtuluT, 35 kil.; la com. Parincea, resedinta plaser, 15 kil.; la com. Petresti, 5 kii.; la com.

prAvitul secoluluT al XVIII-lea, dupa cum spun batriniT; DealulGiurgiuluT, Cu o movila incon-

Racäciuni, 8 kil.; la com. RAcataul, 7 kil.

jurata de §anturl de 3 m. adincime, care se ridica litiga satul

Pänce§ti, com. rur., in judetul

Pancesti si in care locuitoriT ascundeaa averile in timpul inva-

ziilor turcestf. La Rastoaca, pe malul drept al SiretuluT, se gasesc 2 movile.

Are o populatie de 410 familiT, saa 1624 suflete, locuind In 409 case ; o coala mixta, care functioneaza din anul 1865

Putna, pl. Racaciuni, situata in valea Ocluid cu acelasT nume,. la 15 kil. de subprefectura plaser i la 59 kil, de capitala ju-

Are o populatie de 956 suo scoald mixta; o bise-

rica, cladita In 1870 de Toader Bulgarul ì deservita de 1 preot ;

3 ctrciuml.

Vite sunt : 59 cal, 398 vite marT cornute, 253 pord

i

82

capre.

PAnce§ti, alma, in com. cu acelasT nume, pl. Racaciuni, jud. Putna, situat pe valea Ingusta a piriuluT Pancesti, avInd casele intinse pe o lungime de aproape i 2 ora.

Are o biserica parohiala, cu hramul Sf. Nicolae ; o scoall mixta., frecuentata de 71 copir.

Pänee§ti, parokie, in com. Cu acela0 nume, pl. RacIciuni, jud. Se margineste la V. cu coPutna, avind o bisericä paromuna Javreni, din judetul Bahiall, cu hramul Sf. Niculae. caa ; la N., cu Valea-Seaca. si detuluT.

Mindrica ; la S., cu Sascut ; iar

la E., cu Beresti.

Pance§ti, mofie a statuluT, jud.

in satul PIncesti, O e frecuen-

Se compune din catunele :

Bacaa, pl. Siretul-d.-j., comuna

tata de 18 copiT ; dota' bisericT,

Fintinele, Päncesti (unde se afla primaria comunei) si TirgulPancesti.

Pancesti, de 400 hect. si arendata. ca 6000 le! anual.

una in satul Pancqti si a doua in Dienetul, deservite de 1 preot si r cintaret; 3 circiumT.

Dupa legea rurala din 1864, s'ají improprietarit 166 locuitorT,

cu 535 falcI pämint in %aria..

In 1879 s'aa dat, la 70 insurater, 175 ala' parnint in improprietarire. Totalul pamInturilor de cul-

tura este de 1125 hect. Teritoriul comunel este de

Are o populatie de 544 famili!, saa 2069 suflete, locuind In 548 case ; o biserica paro-

hiall,' ca hramul Sf. Nixolae ; o scoala mixtä, frecuentata de 77 copiT.

Budgetul comuneT e la veniturT de 9064,89 leT si la cheltuelT, de 8975,88 lel. Solul este argilo-nisipos.

www.dacoromanica.ro

Pänce§ti,

sati Dealul - Mare, padure a statuluT, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Pancesti. Este foioasa. (stejar, fag, etc.). Nu este amenajata. Are o intindere de 987 hect. Apartinea bisericeT Raducanu din Tirgul-

Ocna.

Pänce§ti, pirisity, format pe te-

PANCESTI (ARGUL-)

PAP1W.

653

ritoriul comund Cu acelasI nume, pl. Racaciuni, jud. Putna, si

com. Tingujeni, pl. Funduri, jud. Vasluitl.

36 hect., dominind satul $i bratul Sulinel, pe o mica intindere.

care se varsá in pirtul Balcuta. Izvoreste din locurile numite Baba si Pletroasa $i are multa apa, care pune in mi$care peste

PAntice§ti, catan, in jud. Putna, pl. Girlele, com. Patesti, situat pe Orla, litiga locul unde ea

Päpälogul, munte, in jud. R.-SA rat, pl. Ora$uluI, in partea de N. a com. Andreasi, acoperit cu

da in Milcov $i pe $oseaua Foc

18 mori.

PAnce§ti (Tirgul-), tirg, in judetul Putna, com. cu acelasT

sani-Odobe$ti, Ja. 2 ore de cel d'india. Are o populatie de 1 i6 suflete, care locuesc in 29 case.

nume, pl. Racacturti, situat pe un loc (200 stinjeni) dat raze-

Panure§ti, sat razdsesc, in jud.

$ilor In urma diferitelor procese

Suceava, com. Dragane$ti, for-

si care se intinde de la apa

mind un singur trup cu satul

Siretultd si pana in muntele. Ciortolomul. Comerciul si industria se practica de catre i 1 circiumarI, 3 comerciantI de bauturI spirtoase $i coloniale, 2 bogasierT, 2 bru taxi, 1 comerc. de coloniale, 1 de

de re$edint5., asezat pe ambele tarmuri ale ptriului R?$ca.

cereale, 3 de coloniale li - mdruntisuri, 1 de lina, i macelar,

Vatra satului ocupa 12-13 filia

1 vinzá.tor de maruntisurI, 4 ciz-

Satul e vechiA $i, dupa cum se spune, locuitoril n'ar fi adevarati raza$I de bastilla.. Mo$iile posedate de 'el for-

marI, 5 fierarI, 2 cojocarl $i 41 fabricanti de rachiA.

Päne§ti, sat, jud. Dimbovita, pl.

Are o populatie de 75 fama', sati 305 suflete, cart locuesc in 68 case. Biserica si scoala din Draganesti servesc si acestuI sat.

mar' alta data un trup, care

padurI.

Päpäuti, suburbie a orasuluI Roman, jud. Rotnan, situata in l'altea. de E. a lui.

PApe§ti, sat, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Vidimire$ti. Are 22 case.

Papuceasa, ball% formata din varsarea Prutulur $i a Jipe, spre S.-V. de satul Macaresti, com. Costuleni, pl. Branistea, jud. Ia$1.

Papuoeasa,peidure, de 59 hect., a statului, in jud. Ia$i, pl. Branistea, com. Costuleni, pe malul PrutuluT.

Päpureanca, lac, In jud.

Jalo-

prin impärtire din tata in fiti a ajuns in fasiT miel', cum se

mita, pl. Ialomita-Balta, situat

Pängule§ti, sati Pingäle§ti,sfoa-

posea asta-zI. Raza$ii n'ati unce

Borcea.

rif de mo)cie, in jud. Teleorman, com. Sfintesti.

ci '$1 stapinesc peticele in virtutea dreptuluI de mo$tenire. Mare parte din mosia Panure$ti a fost rasluita de catre calugarif M-rei Neamtulur, cu

Cobia, com. Matasarul.

Panoasa, sat, in partea de N. a com. Tingujeni, pl. Funduri, jud. Vasluiti, si spre E. de satul Moara-lui-Ciorneiti, udat de piraiele Armasul si Panoasa. Are o suprafata. de 343 hect.

$i. o populatie de 83

familiT,

sati 412 suflete. Mosia e divizata in treI partr: Panoasa-luT-Boranescu, Panoasa-

Agarici si Panoasa-Zadic. Vite: 127 vite marT cornute, 30 cal, 6o oT, 20 capre $11 30 1-111151mi.

Panoasa, vale, prin care curge piriul Panoasa ; se intinde de la N. la S., prin satul Pdnoasa,

care locuitorii s'ati judecat multa vreme.

Päpadia, insuld mare, in dreptul com. Dabuleni, jud. Romanati, compusd din 2 bucatT : Papddia-

intre satul Dudesti

si bratul

Päpu§a, munte, la N.-V. com. Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj, situat intre muntii Paltinul, Tig-

vele, Dilbanul, Urda si Cioara.

Päpu§a, munte, jud. Muscel, filtre muntli comuneT Leresti $1 muntiT comuneI Namaesti, al caruI virf intrece toate vecinatatile. Se afla la 2386,2 m. d'a-

Mare $1 Papadia-Mica ; are 43 hect. padure, sine de com. Ianca.

supra Marif-Negre. Masivul sdil este compus din sisturile cristaline metamorfice, care formeaza

Päpädia, movilel §i punct trigo-

cea mal vechIe grupa geolo-

nometric de rangul al 3-lea, si-

tuata in partea N. a jud. si pl. Tulcea $i a com. rur. Malcoci, pe malul sting al bratuluT Sulina, Ruga mila No. 41, la S. de satuletul Iolganul. Are

www.dacoromanica.ro

gica.

Papu§a, pise (2426 m.), pe culmea Ghezera (v. a. n.), jud. Muscel. Are o poteca care duce prin virful Tiefeloaga.

PAPIW.

Papu§a, schit, jud. lincea, pe un deal fi-timos, situat futre

PR1STCEA (TiRGUL-)

R54

scoall pentru cOpliT comunet, slujitoriT lar se'rveari de das-

testi si Grect si pe valea navaja,

mAnAstirei Bistrita i astAzt ser-

Päragina, eillun, in jud. Tele-

veste ca cimitir scoaleT de subofitert de la Bistrita. Pisania din tina, scrisa cu vopsea,

orman, pl. Calmatuiulut, com.

la 52 kil, de capitata judetulut si la 3 kil, de a plaset. De la 1863 formeaza o singura comuna; pana la aceasta data era intrupata cu comuna

Dracea, asezat pe partea sting4 a riulur Calmatulul. Are o populatie de 135. suflete.

Are o populatie de 552 suflete, locuind in 276 case; 2

manastirile Estilla i Arnota. A servit ca bolnita i citnitir

vorbeste numat de zugaveala

calr.

tindet: Acest pridvor zugriivihi-s'ail din bun gIndul Dumnea&i, Jup'áneaba Andri-

iand Vornicesel a Dumnealiff Cantacuzino ve! Vornic, In zilele luminatulifi Domn Ion Constantin B. Basarab Voevod, fiind egumen Kir tefati leromonah,Mai 18, 1710 i Zografii Josif leromonah Hranite.

Tot in tindä se vad zugravitY, la stinga, despre usa, serban Cantacuzino ve! Vornic Andriiana, jupineasa lur. Usa bisericel este foarte frumos sApata i poleita; se vede pe dinsa un inger, iar de desupt inscriptiunea slavona, care suna ast-fel : Acoastli us-i. a fictit'o leromcmahul Vasilie, ta zilele lui Mateiti Basarab

Voevod, In anul 1654.

Timpla de asemenea pare a fi din timpul lut MateT-VodA, ca i icoanele.

Päpu§a, schit, situat la. N.-E. de mAnAstirea Bistrita, com. Cos-

testi, pl. Horezul, jud. Vilcea, pe virful unut pisc, zidire vechie strimpta. Inscriptiunea de d'asupra use! este urmAtoarea: din temelie este zidifi tutti cinstea i pofa'a SfIntulul Grigore Decapolitu, de robul lui Dumnezeil Kir tefan Egumenul Bistritel; ajutorInd i alti frari cu ce s'ati Indurat, ca In ved s aiba buná pomenire, In zilele bunuliff crediticios Con-1- Stinta bisericä aceaseá

stantin Voevod.

Schitul Papusa e vrednic de amintit, pentru-ca amvonul lui, in timpurile vechT, servea de

Pärae§ti, sat, fácind parte din com. rur. Stanesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, situat pe malul sting al rtuluT Doamna si pe valea PAraesti, dela care st-a luat numele. Are o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, facutl din lemn de locuitorit comuneT, si deservital

de i preot. PArAe§ti, numire datil una partT din comuna Mioveni, jud. Muscel.

bisericr, una de lemn facuta de peste 200 anr, si a doua de zid, fAcuta la anul 1886 de enoriast. Vite sunt : 20 cat si lepe, 65 bol, 151 yací, 51( capre i 130 ot.

Locuitorit sunt mosnenT;

mat 7 s'ati improprietarit la 1864 pe diferite mosit particulare.

In raionul comunei este Dealul-Steagulut, unde se zice cA TurciT ar fi infipt de demult un steag. Copiit din comuna frecuentá scoalele din Tina si Gradistea.

Vatra satulut are 287 hect.,

Pitle§tilor (Valea-), vale, jud. Muscel, izvoreste din padurea

dinpreuna cu locurile arabile, izlazul, padurile si surpaturt sunt

Slanicul, trece pe la S.-E. de

835 hect. pamint.

com. StAnesti si se varsa in riul Doamna, pe malul

Dintre pomt roditort sunt: perT, mert, nuct i cirest. Veniturile i cheltuelile co-

Pfiräse§ti, pltdure a statului, in intindere de 885 hect. ImpreunA cu trupurile : Verdea (20

muna se urca la 725 let anual.

hect.), ZlatArei (216 hect.), Do-

Croitori, sadite cu vif si prunt si pe cart se cultiva porumb, si

brusa (76 hect.), Gusoeni (18o hect.), Mitrofani (125 hect.) si Naropita (22 hect.), tine de comunele Dragasani, $tefanesti Creteni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

E brazdatá de dealurile: Boru, Steagul, Parlusani, Sascioara si

e udata de valle : Paraua, Varsatara, Plavia, Borul si Bratcul,

precum si de riul Oltetul, care

trece prin partea de V. a comune!.

Pira§telor (Valea-), vale, jud. Botosani, com. Baluseni, futre

Se margineste cu comunele : Rosiile, Baesti, Plesolul, Gradistea si Tina.

Dealul-Coserilor, de pe Tocileni,

Pärki§ani, deal, In raionul com.

si dealul Puturosul.

Parausani, pi. Mijlocul, jud. Vil-

Parau§ani, com. rur., jud. Vilcea, pl. Mijlocul, formata din 5 mahalalle: Badea, Croitori,

cea, pe care se cultiva 5 hect. vie.

Gen-

cheresti, Istratesti i Plavaia. E

Pärincea (Tirgul-), com. rur.,

situata pe piscurile Plavaia, Istra

pl. Siretul-d.-j., jud. Bacatl, in-

www.dacoromanica.ro

PXR1NCEA frtRGUL-1

655

tinzindu-se pe povirnipul V. al dealurilor ce despart basinurile piriuluT Berheciul de al pirtuluT Racataul.

Este alcatuita din 2 catune : Parincea, format din satul Parincea pi. din Tirguporul-Parincea, care in vechime se numea Zldtari, repedinta comuneT pi a subprefectureT plApeT, pi Buz du gan I.

Mal inainte mopille razepeptT

Parincea unite cu

Milepti,

ceati parte din judetul Tecuciti, ocolul Polocinulta (cUric.» Co drescu, vol, VII, pag. 313.) Se marginepte : la E., cu teritoriul com. Godinepti (jud. Te

PAR(41

Vite sunt : 70 caT, 376 vite. cornute, 153 pord, 33 calare

StupT cu albine sunt 6o. Budgetul comuneT e la veniturr de 5774 leY, 56 banr pi la cheltuell, de 3896 leT, 99

Pärlädeni, altd numire a satu-

bani. Teritoriul comuneT este strAbAtut de .calea vecinala BacanParincea. Distantele : la Bacla, capitala districtuluT, 25 kil. ; la com. Milepti, 3 kil. ; la com. Leca, 5 kil. ; la com. Nanepti,

com. rur. tubeiul-Orapti, plasa Dimbovita, jud. Ilfov, situat la N. de Orapti, in tre padurea PA-

5 kil. ; la com. Gioseni, 18 kil.

Case! Otetelipanu apartin 378 hect. pi locultorilor restul. In cercul satuluT sunt 2 mori cu apa pi t pod. Comerciul se face de t cir-

Parincea (Tirgu§orul-),

sat,

jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., re-

la N., cu al com. Leca ; la S., cu com. Nanepti i cu sectia

pedinta plapiT pi a comuneT

piriul Racataul, pe la V. sati. Dealurile : Bota, al-Aguzilor pi

al-Poienilor, sunt singurele ri-

leT aproximativ.

pi 776 oT.

cuela); la V., cu al com. Milepti ;

Horgepti (com. Gioseni). Pe teritoriul comuneT perpuesc treT ape : piriiapele Cornitelul pst Zlatari, pe la mijloc,

dind un venit anual de 50000

gul-Parincea, situat pe piriiapul Cornitelul. Are o populatie de 845 suflete ; o judecatorie de pace ; o pcoald mixta pi o biserica, claclita. la 1863 de catre Banul Anastase Ion, din timpul carula satul s'a marit. De atunci

lut Insuratei, jud. Braila.

Pároaia, sat, facind parte din

roaia i malul drept al riuluT Dimbovita.

Se intinde pe o suprafata de 381 hect., cu o pophlatie de 6o locuitorT.

ciumar. Numarul vitelor marT e de 54

pi al celor miel de 108.

Paroasa, sat, facind parte din com. rur. Magureni, pl. Filipepti,

jud. Prahova.

Are o populatie de 161 lo-. cuitorT. Satul dateaza de vr'o 50 anT, prin aducerea a 30 famili! de rudarT de catre,. pro-

tioneaza de la 1869 in tirgul

i se zice i Tirguporul-Parincea. La t kil, departe de sat, pe cimpia numita Foranul, se afla o biserlea de lemn, numita a Zidtarilor. Inscriptia de d'asu-

Parincea, frecuentata de 32 ba-

pra upeT suna ast-fel :

de la riul Buzaul.

dicaturr maT insemnate.

Are o populatie de 942

SU-

flete; o pcoalä mixta, care func-

ietT pi 18 fete ; 2 bisericT, tu satul

Parincea, deservite de i preot pi 2 cintaretr; 8 circiumT. Dupa legea rurala din 1864, s'ad improprietärit 109 locuitori, cu 385 t'alel pamint in

Teritoriul comuneT are o in-

tindere de aproximativ 2116 hect.

Totalul paminturilor de cultura este de 1030 hect. Proprietar mare este Caton G. Leca, cu o mopie de 1053 hect. Padurea ocupa o intindere de vre-o 500 hect. i poartA numele de Corniteluk Ville all o intindere de 12.75 hect.

SI se ìtii de Ciud am %cut aceasta bisericá, Leat. 7210 (1702).

prietarul Const.

Cantacuzino,

Pärosul, a/un, in jud. Putna, pl. Vrancea, com. Tichiripul,

Sunt 8 circiumr. Vite: 70 caT, 365 vite marT cornute, 151 porci pi 33 capre.

situat in lungul ripeT prin care curge, de la Berdacul, piriul TI-

Ad se maT allá casele pro-

Are o populatie de 552 suflete, mil locuesc in 131 case;

prietateT, o moara cu abur!, copare pi hambare pentru cereale, precum i mal multe dughenT. LocuitoriT pe raiga agricultura se mal ocupa i cu caraupia, lemnaria, ciubotaria, croitoria pi cojocaria.

o biserica fihialä cu hramul S-il VoevozT.

Päro§i, com. rur., jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., compusa din 3 cat. : Mar/ovepti, Mijlocul i tefanepti,

situatä pe valea pi ambele dea-

Pärincea, mofie, jud. Bacla, pl.

lurT ale riuluT Cungrea-Mica,

Siretul-d.-j., com. Tirgul-Parin-

40 kil, de capitala judetuluf

cea, cu o intindere de 1500

Ja 9 kil, de a papel. Are o populatie de woo lo

hect., proprietatea d-luT C. Leca,

www.dacoromanica.ro

PARTINIVL

656

cuitorT, din cari 265 contribuabili ; 3 biserici, In fie-care cat. cite una, deservite de 2 preotT; o scoala, in Mijlocul, frecuen-

i

PARULU1 (NTALEA-)

se mal' zice acum si La-Tin-

tirim, fiind acolo.

cimitirul

satuluT

Pärul (Zili§tea), atun, al com.

tata de 39 eopii. MeseriasT sunt : 2- cojocarT, 1

cizmar, 3 timplarY, 2 dogarT si

Cochirleanca, jud. Buzau, cu 6o locuitorT si 13 case.

Chr. Radoiti, cumparata de la stat.

FaruluI (Dealul-), deal, spre S. de satul Rominesti, jud. Iasi, pl. Copoul, com. Movileni, pe care se 'cultiva. cereale.

1 rotar. ET desfac produsul mun-

Pfirul, munte, situat in ramura

Parului (Dealul-), deal, in jud.

Locuitorii sunt mosnenT, atara

muntilor Pingaran, lingl manas-

R.-Sarat, pl. Orasului, com. O-

de 47, carT s'ati ImproprietArit la. 1864, pe mosiile proprietarilor, dindu-li-se 102 hect. ET ají:

tirea Pingaran, com. Pingaran,

dobasca ; se desface din CulmeaScorusulur ; brazdeazit partea de

26 cal si lepe, 166 boT, 200 vaci,

PäruI, saii Valea-ParuluI, pi-

30 capre, 400 of si 100 porcr. Comuna, cu izlaz cu tot, are

riiaf, jud. Covurluiti, ce se formeaza numai din ploT si din topirea zà.'pezeT ; are albie cur-

ce* lor la Slatina si Pitesti.

2250 hect.

Comerciul se exercitä de

1

circiumar.

Veniturile si cheltuelile com. se urca la 2149.54 leT anual. Doud sosele comunale inlesnesc comunicatia cu comunde FAgetelul, Dobroteasa, Topana si Ursi. E situatä pe dealurile numite

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

N. a comuneT si se termina in

gatoare ; incepe din padurea

Chirilesti, com. Rogojeni, din locul numit Ciuciuveni ; trece prin satul Roscani, com. V15.dese ; traverseaza mosia Más tacani, de la N. spre S., pe va lea cu acelasi nume ; aproape de varsatura lul in lacul Co-

riul Rimna ; e acoperit cu pasunT $i paduri.

Pärulul (Dealul-), deal, jud. Tecucití ; incepe din com. Cuciumeni; se intinde spre S. paralel cu Valea-Bdel pana aproape de orasul Tecuciti.

Pärului (Poiana-), eulme de deal, jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Buda ; se desface

vurluiul, intre Mastacani si Chi-

din Dealul-Cilnaului si brazdeaza

Din-Dreapta-Cungrisoarei si Din-

raftei, i se da .numele de Chi-

com. la V.; este acoperita cu

Stinga-Cungrisoarei, pe care se cultiva vitä, prunT si cereale, parte ranfinind pasunT de vite.

raftei.

padurT.

E strabatuta de piriul Cungrisoara, in care se varsa vilcelele : Ochiuzul, Popa-Tudor,

NO - Popa -Me, Alumiselul si Ovreiul. Pe la V. sunt vilcelele Dobrota,

urlicari, Stilpisorul, iar pe la E., vilceaua LomulMare, unita cu Lomul-Mic, Lun-

ga si Plapcea-Mare. Se margineste la N. cu com.

Topana; la S., cu com. Ursi ; la E., cu Fägetelul si Chitia si la V., cu Dobroteasa si Sim-

Párul (Grindul-cu-), grind, sau loe ridicat d'asupra stufului in. conjurator, jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Sattil-Noil, fortnat din 2 corpuri ;

PAruluI (Piriul-),pirig, jud. Iasi, pl. Copoul, com. Movileni ; izvoreste din valea Cu acelasT nume, de pe teritoriul satului Rominesti ; in cursul saa for-

are o lungime de 8 kil. si o intindere de 35 hect.; este acoperit cu nisip.

meaza o mlasting acoperita. Cu

in jud.

Pärului (Valea-), satl Beceni-

Teleorman, pl. TirguluT, pendinte de com. Nenciulesti. For-

de-Jos, et'itun4 al com. Cdrpi-

Pärul-Rotund,

ceitim,

stuh si papura ; se varsa. In Tazul Ghemul.

n4tea, jud. Buzail, cu 500 locultor! si 99 case. Are sub-di-

Se zice ca comuna s'a infiin-

ma mal nainte o comuna osebita, insa din lipsa resurselor a fost alipita la com. Nenciulesti. Are o populatie de 249

tat intre anii 1456-1462 de

suflete, din carT 54 contribua-

mofie, in jud. Buzati, com. Car-

niste locuitorT, fugar! din 01-

bilT.

pinistea, cunoscuta in general

buresti.

tenia.

Pärului (Valea-), sati Fure§ti, sub numere de Cocoresti, VezT

Pärul-Rotund, mgie, in jud. Pfirtini§ul, fost sat, jud. Sucea-

Teleorman, cat. cu acelasT nume.

va, d'asupra dealuluT Ceapa, de

Are o intindere cam de 135

linga satul Hirtoapele. LocalitatiT

vizia Cocoresti.

Cocoresti.

Pärulul (Valea-), vale, jud. Iasi, hect. si este proprietatea 4-1u1 pl. Copoul, com. Movileni, pe

www.dacoromanica.ro

P REUMA (VALEA-)

PASTRXVENI

657

teritoriul satulul Potingeni, futre

Päsärei, sat, facind parte din

Päscäreni, virf de deal, jud. Ba-

Dealul-ParuluT si deal ul Uricani ;

com. rur. Berbesti, pl. Oltetuld.-s., jud. Vilcea. Are o populatie de 319 locuitorT ; o biserica, zidita la 1841. E udat de valcelele : Val eaMare si CaduseT, care se varsd iiiriul TiriTa.

ca:ti, pl. Bistrita-d.-s., com. Va-

bogata in stuh.

Pärulul (Va/ea-), vale, jud. Ilfov, in partea de S. a cat. Grecid.-j., in care se afla si lacul

Colceagul, de unde se scoate tiperig si papurd pentru rogo-

Päsärei, mahala, in com. rur.

jini.

Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vil-

lea-luT-Ion, din vira colinelor din-

tre Tazlaul-Mare si Bistrita, pe

care se afta asezat catunul cu acelasr nu me.

Päscoaia, phifi, care izvoreste din muntiT com. Malaia, plaiul Cozia, jud. Vilcea, si se varsä In riul Lotrul.

Pärului (VIrful-), munte, in jud. Buzgl, com. Mlajetul, cat. Chirilesti; are fineatà, izlaz i putina padure.

Päsäresti, mahala, in com. rur.

Päruselul, a'eal, pe care sunt si-

Samarinesti, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

tuate viile i locurile cu acelasT nume, jud. Teleorman ; incepe din spre com. Cioara si se ter-

Päsäroiul, mahala, in com. rur.

Päsculesti, sat, facind parte din

Drägotesti, pl. V5ilor, jud. Mehedinti.

com. rur. Ciumagi, pl. Cerna d.-s., jud. Vilcea.

Päsäroiul, ciftun, al com. atina,

Pästfrnacul, sat, jud. Dimbo-

mina aproape de satul Vía.tori, la

cea, cu o populatie de 256 locuitorT.

Päscoaia,phig,jud. Vilcea, plaiul Cozia, la 8 kil. spre V. de com. Brezoiul ; se varsa in riul Lotrul, pe malul sttng, in raionul acesteT comune.

i kil.

Päruselul, drum, prin com. Vinatori, jud. Teleorman ; incepe de la capul dealulur Paruselul, pe muche, si duce la viile cu acelasT nume, ale locuitorilor ; se desparte apoT in mal multe ramurT mergind toate in BaltaViisoareT. Ir mal zice si DrumulVasluiuluT.

Päruselul, viI renumite, ale locuitorilor din com. Vfnatori, jud.

Teleorman; situate pe coasta

jud. Buzar', cu I I O locuitorT 26 case.

Pästräveni, com. Päsäruia, sat, in com. rur. Orevisa, pl.

Blahnita, jud. Mehe-

dinti.

jud. Ilfov, curgind de la V. spre E. Sorgintea se afta 'filtre Oto-

mica Intindere, spre E., despartindu-se prin riul Moldova, des-

peni i Tunari. Trece pe litiga comunele : tefanesti, Afumati,

pre jud. Roman, asezata intre

Päscäloaia, pida, jud. Iasi, pl.

com. Dudesti.

Cirligatura, com. Popesti ; se formeaza in padurea Harpasesti si se varsa in Ïazul Fandolica.

Päsärani, mahala, in com. rur. usita, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.

CPM. Timisesti, Uricheni l Uscati.

Este formata din catunele : Pastraveni, Radeni, Davideni, Spiesti, Fundatura, Tibucanid.-s., Tibucani-d.j. si SchitulTibucani, cu o populatie de 911 familiT, sati 4202 suflete.

Are 4 scoale mixte, la Da-

Päscareni, sat, jud. Bacati, pl. .Bistrita-d.-s., com. Valea-luT-Ion,

Pfirvulesti,mofieparticulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Zaicoiul, apartinind mosnenilor.

44 kit, de orasul Piatra, for despre jud. Suceava, si, pe o

tindere de 30 hect. Cultivatorii acestor vil platesc otasnita prolac, in ínsula Balta, jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

situatl.

Päsäruica, saO Visciana,girM,

Moara - Domneasca, Bordnesti, Tinganul i Fundeni-Gherasi.

Pärusul,

mur.,

In partea despre E. a plaseT de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, la

mind Cu marginele sale limita

dealuluT cu acelasi nume, in in-

prietatif.

vita, pl. Ialomita, com. Frasinul.

videni , Pastraveni , Tibucanid.-s. si Radeni i i coall de

jos de satul Valea-luT-Ion (scoala), la I kil., si pe dealul Pascareni.

catun in Tibucani-d.-j., frecuentate de 108 elevT ; 4 bisericl, deservite de 5 preotT ; i fabrica

Are o populatie de 271 suflete

de spirt.

asezat pe Piriul-luT-Vrabie, mal

si 3 circiumT. LocuitoriT posedd : 5 cal, 45

vite marl cornute si 23 o!.

www.dacoromanica.ro

Dintre locuitoriT improprieta-

ritl in 1864 sunt asta-al: 273 carl traesc inca stapinindull

PASTRÀVENI

inca locurile lor ; 279 carT stapinesc locurile ca urmasT ; 4 loculi i jumatate se stapinesc de catre al p locuitorT de cit ceT improprietarip ; I loe se stOpi-

neste de catre comuna ; 168 de insT sunt carT, de si Insurap cultivatorr de pamint, n'ati nicT

un fel de proprietate, precum niel perspectiva de a mosteni ceva pe urma parintilor tor legiuip.

Agricultura se face pe o intindere de 4822 hect, Imasul (suhatul) are o intindere de 230 hect., nutrind peste 6909 capete de vite. Budgetul com, e la veniturT de 14574 leT si la cheltuell, de 12477 leT.

Comunicatia cu satele vecine

i*CANI

658

tu, pl. de Sus-Mijlocul, proprie-

turf de 65000 lei si la cheltuelT

tatea mostenitoritor principeld Gr. M. Sturdza. Venitul anual al mosieT e de

de 55077 Id. Vite sunt : 585 cal', 1705 bol, 1450 vad, 3626 oT, 15 capre si 750 pord.

40500 leT.

Altitudinea comuneT de la ni-

Pà'§cani, com. rxr., jud. Suecava, situata In centrul piase Sispre S.-E. si la 40 kil. de Falticenr. Se margineste la E. cu com. Ruginoasa si Vascani ; la V., Cu

com. Cristesti; /a

S., cu

i Stolniceni si la N., cu com. Lespezi. Are forma unuT trapez neregulat ttidlinat spre E. (albia Sicom. Miroslaveni

retului).

Se compone din satele Tirgusorul- Pasean', unde se afla resedinta comuneT si a subpre-

velul Madi variaza. intre 320 335

E udata de fiul Siretul si de pi-

raiele Contasca, Valea - Seaca, Ermolia, Recea, Pirlut - .Pirloagelor, al-Ocoalelor, Secul i Bratesti. Mosia e proprietatea erezilor

decedatului Colonel Eugen Alcaz, cumparan de la N. RosettiRosnovanu, Impreuna ca toat5. zestrea (acarete, vite, cultura, etc.) pe pretut de 2600000 ler. Suprafata comuneT e de 10822 hect.

se face prin un drum ce duce

fectureT

plaseT, Gara - Päscani,

Improprienrip la 1864 sunt:

de la satul Pastraveni pe la Capul-Dealuluf la satul Tibucani ; un drum ce se ramifica din preceden tul la satul Davideni si de acolo se uneste cu soseaua Girovul-Tupilati (intre kil. 30

Fintinelele, Bratesti, Sodomeni, Bosteni, Gisteni, Topile, ValeaSeaca, Contesti, Blagesti si Lun-

40 fruntasT, 586 plImasT si 354

31); un drum de la satul traveni la satele Petricani d.-s.

librar, 24 bacanT, 94 circiumarT, 12 lipscanT, lo fierarT, i farma-

Oricheni ; un drum de la satul Pastraveni la Spiesti ; de la satul Davideni prin Spiesti la

tul Pästraveni la Rädeni ; un

cist, 4 otelierT, 4 hangiT, 6 cafegif, 16 debite de tatuo, r ceasornicar, 7 brutarT, 2 carutasr, 2 dogarT, 20 croitorl, 3 dulgherl, z boiangli, I zugrav, 3

drum de la satul RO.cleni la sa-

cojocarT, 5 casapT, 4 rotar, 4

tul Uricheni si un drum tot la acest sat la satul Tibucani.

bArbierl, 25 cizmarT si alp peste 20 comercianp de mOruntisurT si miel industrias!, ceT-l'alti locultori sunt plugarT. ContribuablIT sunt 2401. Are 8 bisericT orto doxe

Timisesti ;

un drum de la sa-

Pastraveni, sal, In jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. PUtraveni, situat pe vatea MoldoveT, la 47 kil. de orasul Piatra. Are o populatie de 830 familiT ; o scoall mixtä, frecuen-

tan' de 16 copil.

ca, cu o populatie de 10498 suflete, Iocuind in 2302 case. In intreaga comuna sunt :

catolicd, deservite de II preop 18 cintarep; 6 scoale mixte, In Ciscesti, Luca, Tirgul-Pas-

codas!, snpinind 3229 ala Mosia e una dintre cele maT frumoase, nu numar din judet, ci chiar din intreaga Moldova.

In comuna Pascani sunt 6 morT, 2 pille si o fabrica de sapun. De insemnat in comuna sunt : Schitul-Bratesti si gara Pascani Cu atelierul.

Pa§cani, tirgufor, in jud. Suceava, com. cu acelasT nume, asezat pe un podis frumos ce tarmueste sesul drept al SiretuluT.

Are o populatie de 166 familiT, salí 782 suflete, locuind

in 166 case.

Vatra erguid din deal impreunI cu vatra celuT din vale si gara ocupa 51 falo! si 41

cani, Sodomeni, Topitele, ValeaSeaca; i coala primara urbana

prajinT. Maioritatea tirgovetilor parte plugarT,

lor mosier, erezif principelur Gr. M. Sturdza.

mixta a DirectieT C. F. R. In gara Pascani si 2 coale rurale de catun, in BlAgesti i Bra-

Pästrfiveni, mofie, in jud. Neam-

testi. I3udgetul comuneT .e la veni-

Ad se afta resedinta comuneT

si vastele case ale proprietari-

www.dacoromanica.ro

sunt comerciantl si numaT o ImproprienritT la 1864 sunt 76 fruntasT si 311 codal, stApinind 1856 falcl si 28 pi-5Pd. Are o biserica, Cu hramul

PA5CANI

S-tif Voevod, zidita de familia Roznovanu

PA5CANI

659

i

deservita de 2

preotl si 2 cintaretl; o scoalä mixta, Cu 2 invátatorT 5i 2 invatatoare, frecuentad. de 193

In hrisovul de danie al

luI

Alexandru V oda, datat Suceava, 8 Aprilie 1419, precum i. in

testi. (gUricariul» de Codrescu, vol. XI, p. 337 51 XVI, p. 280)-. Printr'un hrisov din 1814,

E resedinta sub -prefecture

Borilesti, Pawani si Dragotesti

Noembrie 16, se intareste stapinirea Visternicnita Iordache Ruset pe mosia PAscani de la tinutul Sucevei si Hodora de la

piase Siretul- dejos, a com.

se citeaza ca fiind pe cimpul

tinutul HirlauluT, ce at1 cumpa-

si a judecatorie ocolului c acelasI nume.

lui Drago. (4 Arh. istorica» de

rat-o prin mezat de la epitropil Bezedelilor Dimitrachi si Pana-

acela al ld stefan Vodä catre mänastirea TazlEul, d. d° Suceava, i Fevruar 1481, mosiile

copii.

legat de vra prin o linie

B. P. Hasdei, Bucur., 1865, tom.

I, pag. 75 si rto). Pascani -a fost ars, suferind

telefonica.

In tirg este o farmacie si o fabrica de sapun. Aci se face bilciA in fie-care Duminica si peste an iarma-

iotachi, fiT a Domnulul Constantin Moruzzi Voevod.(cUricariul

mari stricaciuni de la Lesii Sobieski si T'Atad pe timpul luI Constantin Cantemir. Prin Pascani fu trecerea podgheazuluI condus de capul ca-

de T. C., Vol. VI, p. 299).

Dumitru, Sf. Nicolae, Sf. Teodor, Buna-Vestire i Florif. Intre Pascani i Blagesti este un pod pe vase al proprietatiI.

tanelor din Neamtu, numit Fren-

ta, care se ducea sa rastoarne

sese atras, inca de pe cind invata in Paris, de Grecul Minas

pe Voda Mihail Racovita din a

Minard, bibliotecar la institutul

treia domnie.. (I. Neculcea,c Le-

Din sus de acest pod este un

topisetele tare», vol. II, pag.

Frante. (A. D. ,Xenopol, cIst. Rom.», vol. V, p. 674).

altul de fier, pe stilpI de piaträ, al Enid ferate Pascani-Iasi.

233 51 352)-

Drumuff principale sunt: la Fintinele (21/2 kil.); la Bratesti (6690 m.); la Bosteni (4 kil.) ; la Sodomeni (4 kil.); la Gis-

culta Iordache Bals, numarg. 382 liug, platind 5521 leT bir

roace la

Sf. Maria-Mica, Sf.

In 1803, Pascani a Visterni-

Nicolae Roznovanu (de sigur tatal ltd Iordache) a fost numit visternic de Mihail Sutu, stiindu-1 favorabil Eterid, la care fu-

Pa§cani, sat, judetul Covurluiti. Vezi Pdscani-Slobozia.

anual, la care se mal adaugari

Päqcani, (CAciulati-Banului), sat, facind parte din com. rur.

cesti (6 kil.) ; la Topile (6 kil.);

ot tam, 22 Ruz! cu 188 leI bir si 12 de cei ara

la Valea-Seaca (71/2 kil.); la

bir. El' se ocupan cu plugAria

Situat pe malul .drept al vale

BlAgesti (3680 m.); la Lunca (7360 m.); la Gata .(r kil.) si la Contesti (ro kil.). Vechimea tirguld nu trece peste un secol. Inainte de 1879 nu ere." in Pascani de cit dota

si cultura tutunulul si aveati loc strimt.(eUric.», vol. VII, p.247). Visternicul Iordache Bale, in

Pociovalistea. Aoi este herghelia de cal a raposatului C. Blaremberg, castelul proprietate

diata sa din 1809, indatoreaza

unul din cele mal frumoase si

pe fiul sA.A Iancu, cdruia if lasa: mosiile sale intregI: Pascani,

maI vechI parcurl.

hanurl si cite va prAvalil ale pro-

cu toate catunurile si cu toate silistile unite la un loc si Contesti, ce sunt luate de ved de la mänastirea Probota, cu bescu luan in tinutul Sucevei

prietate, dar de atund incoace o data cu construirea linie ferate Lemberg-Cernauti-Iasi, por-

ni si inflorirea lur, asa ca acum merge inainte cu pasI destul de repezi.

Satul, lipit de erg, e mult mal vechiti. Credem, zice Ep. Melchisedec in (Cronica

vol. I, nota de la p. 177 (Buc.,

breslasil

1

casele din PAscani, cu toata po-

jijia case si cu toate prisecile cu stupT, la aceste aratate mosiI, fi indatoreaza ca : 1. sa se afle

preotI si psalt1 fara stramutare la biserica din Pdscani ; 2. sa intretina scoala cu dascal mol-

1874), ca numirea de Pascani, ce

dovenesc i grecesc, in toata

poarta mal multe sate in Roaninia, se deriva de la pronu.

vremea ; 3.

mele familiilor primitive Pascu».

sa se faca dota

pomenig pe an la blserica 51 4. sA poarte de grije schituld Bra-

Caciulati, pl. Znagovul, jud. Ilfovr

Pascani, a fost proprietate a Principeltd Grigore Ghica, apoI a Principeltd Grigore Ghica apol a Principelui Alex. Ghica. Ad i a fost i resedinta lor de vara pana la anul 1842, cind s'ati mutat la Caciulati. Se intinde pe o suprafata de 285 hect., proprietatea rp.p. C. Blaremberg, cu o populatie de 288 locuitori.

Comerciul se face de 2 ci u m arT.

Are :

o biserica, cu hratnul

Adormisea, deservita de r preot

sii entaret ; i helestei ; Ipod statator. 84

68617. Mareta Metionar Geogivuto.

www.dacoromanica.ro

ch.-

P4CANI

NumArul vitelor .mari

PATMLAGI

660

e de

207 si al celar miel, de 360.

de 1790 hect. acoperite mai mult

c'u fag si stejar.

Pa§cani, statie de dr.-d.f., In

PA§cani-Slobozia, sat, In jud.

jud. Suceava, pl. Siretul-d.-j., com. cu acelasT nume, pe sesul

desti, cu vr'o 600 m. mai jos

drept al Siretula si la 800 lomo m. de Tirgui-Pascani. De aci porneste linia ferata In trei directiuni spre : RomanBucuresti, spre /asi si spre Bardujeni.

Covurluiti, pl. Prutul, cora. Vla-

Intinderea teritoriului e de 2288 hect., din care cea mal mare parte sunt ale proprietatei

PätIrlagi, com. rur., In jud. si pl.

un oficia telegrafo-postal, un

ioaca.

gusor, numit de PascanenT, Tirgul-din-Vale, ca o populatie de 263 familiT, saú 1230 suflete, din cari 300 contribuabili, locuind In 164 case. Pe litiga atelier s'a Infiintat

Bu zati.

BuzauluT, situata pe malul drept

al Aula Buzaul, la 56 kil. de orasul Buzaul. Suprafata cona.

Iii vechime se numea Busu-

comisar, un atelier In care se

t'ir-

celuluT, cat. Brusturisul; face hotar intre comunele Mla.jetul, Patirlagi i Valea-MusceluluT.

Pättrlag ele. Vea Patirlagi, jud.

marr.

jura! Ora s'a format un

jud. Buzaa, com. Valea-Mus-

de resedinta comunala. Are o populatie de 49 familiT, sati 162 suflete, si o biserica.

Pe Fina serviciul directiunif C. F. R. se mal aftà in gara :

repara vagoanele si masinele, Cu o turnatorie sistematica. In

PätIrlfigeI (Virful-), munte, In

Pg§canul, baltd, jud. Covurluia, pl. Prutul, com. Vadesti ; are o indindere de peste 270 o latime de vr'o 12 ala*, confine stuf, si peste.

e de 5205 hect., din care 1340 arabile, 358 padure, 1730 fineatd, 640 izlaz, 181 lived, io vie si 946 sterpe. Proprietati mar insemnate su n t:

Lereasca, Sibieasca, si Sfoara-de

peste-girld, posedate de cetele de mosneni; Isarestr, OproestiiMari, O praestj

Pa§caneanca (Ungureni), sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul, fácind parte din com. rur. Butimanul-

BarlADra-

gomiresti, jitienT, GavriloT, Mituloae, Gotesti, Ghita Popa Con-

stantin, I. M. Popescu, C. Popa Stoica, Chr. Nicolaa i Floresti.

o biserica catolica, cu hramul Joia Verde, zidita. In 1872 de

Luceanca.

comunitatea amploiatilor si lucratorilor catolici, deservita de

448 hect., cu o populatie de

Terenul este accidentat de dealuri inalte, dar prielnic cul-

209 locuitorT.

tureT.

un preot. Tot in 1872 s'a infiintat si o scoala primara urbanä mixta, cu trei institutor!,

D-1 A. Ratescu are 313 hect. locuitoriT, 135 hect. In corpul mosieT s'aa rezervat 35 hect.

frecuentata de 80 'o° copii.

pentru izlaz, lar 165 sunt acoperite de padure. Comerciul se face de i cfr.-

Scoala se intretine de directia

C. F. R. O maestra este

an-

gajata pentru predarea lucrulul de mina la eleve. In .apropiere se allá frumosul pod de fier ce serva. linieT Pascani-Iasi.

Ven ¡tul acesta statii pe 1896 a fost de 283703 leT, 36 bazal. InAltimea d'asupra nivelulul Madi: 197 in. 42.

136§cani, mofie particulara, de 1718 hect., in jud. Covurluia, pl. Prutul, com. Vladesti.

Se intinde pe o suprafata. de

ciumar.

Numarul vitelor marT e de 134 si al celor miel', de 204. Satul s'a lnfiintat cam pe la anul 1809, de catre fostul proprietar Penciu Pasean. Numele de Ungureni vine de la locuitoriT

Unguri ce ati fost adusi pentru prima (para cind s'a Infiintat satul.

Pa§cfineanca, plidure earticujud. Ilf6v, in intindere de

Pävani, pIldure, la V. mosier Pascani, jud. Suceava, biabacin d dealurile Pietrosul, Ti tihanul

Huhurezul. Are o intindere

165 hect., pendinte de com. Butimanul, pl. Znagovul, populata cu tufa, carpen, alun, jugastru, teia, etc.; predomina tufa.

www.dacoromanica.ro

Din substante minerale are sare i gips, precum i izvorul sulfuros de la M. Balosinul. E formata: din cat. : Buruenesti, Cringul, Crivineni, Fundaturile, Muratoarea, Orjani, PAtirlagi, Stroesti i Valea-VieT,

ca o populatie de 2020 suflete.

In cat. Patirlagi e o scoall mixta. si in Valea-VieT, una de catun; ambele sunt frecuentate de 140 elevT. Sunt 6 bisericT, deservite de

4 preotT, 4 cIntareti si 3 paracliseri. Catedrala e cea cu hramul Sf. Dumitru. Cea maT frumoasa e acea din Valea-VieT. E resedinta sub-prefectura Buzaul. Are o statiune telegrafo-postala, Infiintata la 26 Aprilie 1873 si al cara venit

pe 1896-97 a fost de Id 358,

PAT1RLAGI

PXTRÀSCANI

661

banI 15; o judecAtorie de ocol ; 13 cIrciumI ; 3 molí si 1 facAti.

Meseriasl sunt : 2 lemnarl, I

timplar, I croitor, 3 cizmarr, 3 fierarI, 5 cojocarI, I boiangiti, 5 brutarI si 1 bArbier.

Comerciul constl in desfa-

de 25 l'aman', sati 112 suflete, din carI 23 contribuabilI.

satul Ciatal-Chioi, dup5. 8 kil.

PAmintul este, in cea mal mare

si DunAre ostrovul PItlAgeanca.

parte, acoperit cu bAltl si stufurI. Locuitorif se ocup5 mal mult cu pescuitul. Prin sat trece drumul comunal Tulcea-Satul-Noti.

PAtlägeanca, ostrov, din delta

Tirguri are: la 30 Ianuarie, la Sf. Teodor, la Ianuarie,

DunArer, jud. Tulcea, situat in

Ispas, 15 August, 26 Octombrie si 8 Noembrie. CM de comunicatie : soseaua

partea V. a eI, in cea N. a pl. Tulcea si cea S.-E. a com. Satu-No5. Este coprins l'are bratele Chilia, Tulcea si gira PätlAgeanca. Face parte dintr'

1

BuzAti-FrontierA, care o strabate

In lung, precum si mal multe drumuri naturale.

Vite: 318 bol, 87 vacI, 54 viteI,

5

bivolite,

31

cal,

17

Tepe, 9 minjI, 1200 oI, 318 ca-

pre si 472 pord. StupI cu albine: 32. Budgetul comunel e de 4445 leT, 69 banr.

Comuna e vechie si la luceputul secoluluI al XIX-lea se gAseste mentionatA ca resedint1 a vAtafuluI de piala. Din c1-

Patrulla, sat, compus din tirlele Alexe si Jipa, din com. Naztrul, jud. BrAila, la 2 kil. spre S. de comund. Suprafata vetrel

satuluI e de 8 hect., cu o po-

cerea tuicel si a vitelor si transporturI.

de curs ; inchide intre dinsa

un ostrov mal mare numit Ciatal. In partea S.-V. a luI se aflA asezat satul PAtlAgeanca. Are

pulatie de 56 locuitorI. Vite : 272 vite marI cornute, 50 cal, 70 o! si 40 rfingtorI.

Pätra§cu (Mägura-luï-), vidgura; la N.-V. cAtunuld Muti, pl. TirguluI, jud. Teleorman ; are o inAltime cam de 6o m. §1 o periferie de ¡50; este una din mAgurile marI din plasl.

o intindere de 800 hect., din care mal mult de jumatate a- Patra§cu (Movila-lui-), movild, coperite cu stuf, restul cu grindurI si locurI cultivabile.

Pätlageanca, pichet rominesc, pe malul drept al bratului Chilia,

in partea N. a jud. si

p15.sel

tunele caff o compun, cele mg

Tulcea si in cea V. a com. SatulNo5, litiga cAtunul PAtlAgeanca, asezat pe o inAltime de 25 m.

vechr sunt : PAtirlagi, ValeaVieI, PAminteni, Valea-Vid-Un-

Pätlägeanca, grina', sati loc ri-

gureni si FundAturile. Loc istoric are fortificatia CetAteaua, in jurul cAreia s'a dat o lupt5. in 1821, intre TurcI

dicat deasupra stufuluI inconjurAtor, jud. Tulcea, situat in partea N. a plAsel Tulcea, si cea S.-V. a comund Satul-Noti;

si Eteristl.

asezat dealungul bratuluI Chilia, pe malul sAti drept, in forma

jud. Tulcea, asezatä pe un vid' inalt al dealuld Carcaman-Bair, In partea N. a plAsel Babadag, si cea E. a comund rurale Alibei - Chioi ; prin ea trec treI hotare ale satelor Alibei-Chioi, Trestenicul si Nalbant ; este naturalA si acoperitA Cu verdeatA ;

are o inAltime de 170

m., dominind drumul comunal Alibei-Chioi-Nalbant, ce trece pe ling5. ea.

Patrawl, pida, pe mo0a Probotqti, com. TirnAuca, plasa Herta, jud. Dorohohl.

PAtIrlagi, catun de resedintA al

une! bande lungI, are o intin-

Paträ§cana, girl i 1, jud. Tecuci5,

com. PAtirlagi, jud. BuzAti, cu

dere de 250 hect.; pe el e a-

600 locuitorl si 150 case. Se sub-divide in PAtirlagi-d.-j. si

sezat satul PAtlAgeanca si pichetul cu acelasI nume.

In partea de E. a dealuld Gohorul. Se desface din riul Birladul si se vars1 tot inteinsul.

Pairlag-i-d.-s.

Pätlägeanca, gira in partea Paträ§cani, sat, jud. Baca, pl.

Pätlägeanca, sat, in jud. si pl.

N. a jud. si plAseI Tulcea si

TazlAul-d.-j., com. Ripile, situat

Tulcea, cAtunul comuneI Satul-

cea S.-E. a comuneT Satul-Noti;

pe piriul altinata, la 2 kil, de

Noti, asezat pe malul drept al bratuluI Chilia, la 16 kil. spre S.-V. de resedintl. Are o intindere de 1 800 hect., din carI 12 hect. ocupate de vatra sa-

se desface din bratul Tulcea ;

satul Ripile.

tuluI. Populatia, lipovanA, este

se intinde spre N., curgind alAturi cu drumul comunal Tulcea-Satul-Noti ; primeste apele laculuI Rosul si Ghide, si se varsA in bratul Chilla, l'higa

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 285 suflete; o bisericA, deservitA de 2 cintAretI, clAditA de Stefan Ro-

setti, la 1820; 2 circiuml. Vite: 7 ea!, x76 vite marT

PATR4CANI

PÀTETT

662

63 ca-

Mehedin ti, pl. Blahnita, la 45 kil.

PAtri§cani, ca'tun, in jud. Putna,

de orapul T.-Severin. E situata pe un loc pes, marginindu-se : la E. cu com. Bucura ; la S., cu

cornute, 65 pre.

porcr

pi

pl. Supita, com. Batinepti, situat

In e/lupia ce pleaca de la Tife§ti pi merge pana. in Siret. E situat mar la vale de Batinepti. Pätrà§eani, seItuc.. Vezr LipovaRazepi, sat, pl. Racova, judetul

comunde Gruja, Pristolul pi Gircu comunele la-Mare ; la Cujmirul-Vinatori, Punghla

Recea ; la V., cu comunele Izvoarele ; la N. cu comunele Ciorobeni. Satul formeaza com. cu satul Buhetul pL mahalaua PalanaCioarer, numita pi Banateni.

Päträ§cani, mofie, jud. Bacat,

Are o populatie de 4050 lo-

%pile,

cuitorT, din carT 618 contribua-

care apartine .caser raposatulur Alex. Repites.

bilf, locuind in 700 case; 2 bisericr, deservite de 4 preotr

pl. Tazläul-d.-j., com.

cintaret.T; o pcoall conclusa. de I invatator, frecu2

Pätr4cani, pciclure, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j.,

com. Ripile,

proprietatea caseT raposatulur

D. Al. Repites. Este foioasa, are o intindere de 515 hect. pi este supnsa regimuluT silvic.

Pktroaia, pddure particulara., situata pe mopia Dudepti, com. Dudepti, plasa Dimbovita, jud. Ilfov, supusä regimulur silvic pentru ca cade in unja de centura a forturilor din jurul capitaleT,

entata de 70 elevr; 4 circiumr. E udatä de apa Blahnita. Are un pamint parte fertil pi parte nisipos i plantat cu salcimr.

gep, pl. Galapepti, facind parte din com. rur. Ratepti-Furduepti.

Pitululul (Vliceaua-), jud. Mupcel ; izvorepte de sub piscul numit Ciomagul, com. Birzepti, plasa Argepelul; trece printre ulita Podulur pi a Voiculeptilor pi se varsa in riul Argepelul, pe malul sting.

Pätululul (Valea-), vale, jud.

sunt apezate unul linga altul, pe malul sting al Milcovulur, futre Focpani i Odobepti. Distanta comuner de sub-prefectura plaper e de 3 '/2 kil., lar

2100 vite marl cornute, 2500

Patrunsa, fost schit, in jud. Vil-

platoul Poiana-Cioarer, pesul Cotul-Bucurer i valea Milpea pe

care se afla mal multe ball cu stufurr, formate din infundaturile aper Blahnita.

Prin com. trece piriul Blahnita, care se infunda in balta numita Rotunda din comuna

Danciul. Ad se

Pitulele, com. rur. si sat, jud.

Pätulul-§indrilit, sat, jud. Ar-

Numarul vitefor este de 6400 :

niturr de 14001 ler, lar la cheltuelr, de 10656 Localitatr de insemnat sunt: dealul numit Coasta-Lasculur,

Pätrunsa, izvor, j ud. Vilcea, care, impreuna cu izvoarele Bulzul Tisa, formeaza riul Otasaul.

rur. Bradul-d.-j.

Pfite§ti, com. rur., jud. Putna,

jud. Argep, pl. Oltul, facind parte din com. rur. VitomireptiTrepteni.

batescu.

Pätule§ti, sat, jud. Argep, plasa Pitepti, Pacfnd parte din com.

multe posele, dintre care una o leaga cu comunele Cioroboreni, Rogova i Turnyl-Severin.

Budgetul comuner e la ve-

facut din noti in alt loc de Postelnicul Dumitru, Protopopul Petrariu pi Postelnicul Ion Bar-

se fac vinzarl bune.

Mupcel, pl. Argepelul, se varsa

Patrule§ti, sat, Cu 26 familir,

cop, la anul 1777, pi in urma

Martie i altul la Rusalir, tintnd fie-care cite 5 zile pi in care

Locuitoril posea': 200 plugurr, 408 care cu bol, 86 cArute cu cal; 280 stupl. In aceasta comunl sunt mal

or, 240 cal §1 1560 rimatorl.

cea, com. Bärbatepti, plaiul Horezul, fondat de Clement Epis-

Se fac ad 2 bilciurr anuale : unul la I-a Duminica din luna

In riul Argepelul, pe teritoriul comuner Davidepti.

pl. Girlele.

Catunele ce formeaza com.

de capitala judetulur, de

71/2

kilometri. In deosebr de Milcovul, com. e

udata de Girla-Morilor pi canalul Cacaina. Pamintul de Ruga malul MilcovuluT este pietros ;

cel pe care sunt sadite viile e nisipos i acel unde se fac araturile e lutos. Se compune din catunele Botepti, Florepti, Gugepti, Pan-

un zaton, la locul numit Gura-Cotu-

ticepti, Patepti (unde e pi pri-

lur, &cut pentru oprirea apeT, care O. serve pentru adaparea vitelor in timpul de vara, cind piriul Blahnita seaca.

drapcu.

afla

www.dacoromanica.ro

pi

maria comunel) i Slobozia-Vi-

Are o populatie de 453

fa-

miliT, salí 1592 suflete ; 2 bisericr

parohiale, una in cat. Botepti, cu

PATWI

hramul Adormirea si a doua cu hramul Sf. Ilie in cat. Floresti ; 3 bisericr filiale, una in Botesti, cu hramul Sf. Ilie, (parohia Botesti), a doua cu hramul Sf. Gheorghe in Patesti (parohia Bo-

Sept. 1895. Se afta intre statiile Focsani (5.5. kil.) si Odobesti (5.2 kil.). Inaitimea d'asupra nivelulur Marir e de 97ni,31 Venitul acester statir pe anul 1896

a fost de 18394 ler, 25 batir.

testi) si a treia in catunul Slobozia (parohia Floresti) ; o scoala mixta, in Botesti, frecuentata de 73 elevr.

Budgetul comund e la veniturr de 12843,06 ler si la cheltuelr, de 12822,81 ler. Locuitorir posea : 7 plugurr de lemn, 4 plugurr de fier, grapa de fier, 3 rarite, 4 mor)" de apa. ; 310 bol, 189 yac!, 55 car, 373 or, 8 capre si 50 pord,

Viea se cultiva pe o intindere de 720 hect. Comerciul se exercita de 13 circiumarr.

Päuleasa, sat, facind parte din com. rur. arnesti-Cacaleti, jud. si pl. ..Argesulul.

Päuleasa, catun, fn jud. Teleorman, pl. Marginea, pendinte de

com. Frumoasa. Are o populatie de 419 suflete, din carT 79 contribuabilr.

Päuleasa, mofie a statulur, jud. Teleorman, pl. Marginea, in intindere de 1286 hect., din carT 50 hect. 1:4:Jure. O treime din mosie s'a vindut in loturl la locuitorr.

Pätesti, sat, jud. Arges, pl. Lovistea, pendinte de com. rur. Serbanesti, i udat de piriul cu

acelasT nume. Are o populatie de 150 locuitorT si o biserica,

deseivita de I preot

PAULWI

663

Päuleasca, sat, facind parte din com. rur. Mircesti, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner.

Se compune din 2 catune : Paulesti i Gageni, cu o popu-

latie de 1066 locuitorr, din cart 170 contribuabill, locuind in 239 ' case.

Are 3 biserid: douà in PAulesti (una fondata la 1887, si alta foarte vechie, ce serveste ají la cimitirul comuner), si a treia in ca.t. Gageni, reparata in anul 1888, tus-trele deservite de 2 preotr. Maioritatea. locuitorilor sunt mosnenr. 30 s'aCI improprietarit

la 1864, pe mosiile d-l; G. Gr. Cantacuzino, Gabrielescu, Caracas si a statuluT, se 92 hect. ET posea: 23 cal*, 17 Tepe, 326 bol', 127 vacT, 58S

or, 8 bivoli i 129 posa

Scoala exista in comuna de la 1859, si e frecuentata de 44 baetT si 14 fete. Toatä comuna are o suprafata de 902 hect. StupT, cu albine sunt 190. Dintre pomr roditorr sunt : merr, perT, duzT, ciresT

Päuleasca, proprietate a statu-

nucr.

lur, jud. Arges. (Vez! Badiceni).

Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumarr. Budgetul comuner e la ve-

Päteqti, certun, jud. Putna, pl.

Päuleni, sat, in jud. Iasi, pl. Turia,

niturr si la cheltuelr de 2424 le!.

Girlele, com. cu acelasí nume, situat pe soseaua Focsani-Odo-

com. Roscan', la N. de satul Radeni, cu care formeaza un trup. Are o suprafata, de 716 hect. si o populatie de 85 fa.

cinald inlesneste comunicatia cu comunele: Ploeçti, Paulesti si Tintea.

i

chi-

taret.

besti, la 2 ore de Focsani pe malul Milcovulur. Are o biserica fihialä, cu hramul Sf. Gheorghe (parohia Botesti).

Mosia apartinea mar inainte

mili!, satt 302 suflete.

Locuitorir posea : 318 vite mar! cornute, 33 cal', 798 or 45 rimAtod.

O osea comunala si una vt-

E brazdata de dealul Paulesti in partea de N.-E. si udata. la V. de piriul Dimbul de valle Fetica, i Strituba.

familier Danu.

De ad se trage familia Catargiu, curgatorT din Toader CA.-

targiu i Sanda Catargioae, din satul Crucea. O ramurá din familia Negruzzi, fatnilie de mazill, se trage de aci.

Päuleni, firu, jud. Iasi, pl. Tu- Paulesti, com. rur., in jud. Putna, ria, com. Roscan' ; izvoreste de sub dealul Paulen'; trece prin satul cu acelasr nume, si se varsa

in iazul Paulen'.

pl. Vrancea, situad. inteun (togas

prin care trece piriul Fundatura si la marginea satulur Spine.sti, la 30 kil, de sub-prefectura pl.

si la 57 kil. de capitala judePäuleqti, com. rur., jud. Prahova,

tulur.

Pätesti, stalie de dr.-d.f., jud.

pl. Tirgusorul, situatd pe dea-

E udata de riul Putna, de

Putna, plasa Girlele, catunul

lul Päulesti, lîngä piriul Dimbul,

Patesti, pe unja Focsani-Odobesti, pusa in circulatie Ia 22

capitala judetulur la 6 kil. la 8 kil, de resedinta plaser.

&alele Cozia s1 Vasuiul si depiriiasele Tiganul, Lespezile, Tisita, Haulisca. Porcul, Fundatura

www.dacoromanica.ro

PRILE§TI

PAUNUL

664

Se compune din catunele Cozia, Flauliwa i Pau1e0i, unde e primaria comuner.

pl. Vrancea, com. Cu acela0

Pkine§ti, sat, in jud. Mehedinti,

nume. Are i biserica parohiala,

Are o popuiatie de 393 familiT, sati 1671 suflete, locuind

tunul Paulqt1; r filiala, cu hramul SE Ion Botezatorul, in Cozia; i I filiala, cu hramul S-ti!

plaiul Cerna, tintnd de com. rur. Godeanul ; are 61 case situate pe un deal cu o pozitiune frumoasa.

402 case; o biserica parohiala, cu hramul S-tif VoevozT, in cg.tunul Paule§ti, una Hall, cu hra mul SE Ion Botezdtorul in Cozia una filiala, cu hramul S-tiT Voe-

vozT, in HauliFa ; o coala

frecuentata de 29 copif. Budgetul comuneT e la veniturf de 4186,25 leT i la cheltuell, de 4098,99 leT.

LocuitoriT posea : 52 plugurT de lemn, I plug de fier, 5 morT de apa; 644 bol, 430 yac!, 150 caT, 3450 of, 210 capre 150 porcT.

Sunt in comuna: 4 comerciantl

de bauturl spirtoase, 2 fierarT, 2 rotar!, I piva i 20 herastrae. Locuitorif se ocupa mal mult cu pastoritul oilor i cu lucrul la herästrae.

cu hramul S-tiT VoevozT, in ea-

VoevozT,

Hauli§ca.

Päulici, vechiul nume al satujud. Dolf, pl. d.-s., com. Scaqti. led

PauneI (Dealul-), (leal, jud. Mucel, pl. Argqelul, com. Voroveni, care desparte Valea-Albine! de Valea-luT-Faur.

P Aune§ti, com.rur., in jud. Putna, pl. uOta., situata pe dealul ce

kil, de capitala judetuluf. De la Caregna spre sat sunt doug. vaT numite Valea-cu-Apa Valea-Caselor, care trec prin

mijlocul comuna

Are o populatie de 940 fa-

jud. Prahova. Are o populatie de 605 locuitorT. Ad i e re5edinta comuneT, coala i o biseria parohiald.

miliT, saii 3662 suflete, din carT 736 contribuabilT, locuind in 866 case ; 2 bisericT parohiale : una cu hramul Cuvioasa Paraschiva

trece piriul Fandatura ce dg. in Leodova §i la margin ea satuluf

Are o biserica parohialä, cu hramul S4iÌ VoevozT ; o coalä mixta, frecuentata de 29 copiT.

Paule§ti, deal, in partea de E.

cela0 nume, jud. Putna, pl. u§ita, wzat pe dealul ce incepe de la Diocheti. Are 2 bisericT parohiale, una Cu hramul Cuvioasa Paraschiva a doua, cu hramul SE Gheorghe ; i coalä mixta, frecuentad. de 165 bleti, §i 16 fete.

Päune§ti, parohie, in jud. Putna, com. cu acelag nume, avind biserica parohiall, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, in catunul Paune§ti.

Se compune din catunele :

com. rur. Paulqti, pl. Tirguprul,

wzat inteun °gas prin care

Mune§ti, clitun, in com, cu a-

incepe de la Diocheti, la 36

Piule§ti, sat, facind parte din

Vrancea, com. cu ace1a0 nume,

com. rur. Cionaagqti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt. Are o populatie de 175 locuitorr.

Jiul-

Boul i Pane4i (unde e i primaria comuneT).

PAule§ti, clitun, jud. Putna, pl.

Päune§ti, sat, facind parte din

(parohia Pauneti), alta cu hramul SE Gheorghe, ambele in catunul Pg.une0 ; I biserica fiBala, cu hramul SE Nicolae, in cdtunul Boul (parohia PaunqtiBoul); I coalA mixta, frecuentata de 165 elevT, i 16 eleve.

Pkine§ti, pitdure a statuluT, in intindere de 360 falcT, jud. Putna. Vez! Bilca-Paune§ti.

Paune§ti-BIrnova,piidure a statuluT, in intindere de 5 14 hect.,

jud. Putna.

Piune§ti-Boul, parohie, in jud. Putna, com. Paunqti, avind biserica parohiala, cu hramul Sf. Gheorghe, in Plune§ti filiala, cu hramul SE Nicolae, In cat. Boul.

Vite sunt: 460 boT, 312 vacT, 104 ca!, 879 oT, 106 capre

Piunul, sat, jud. Boto§ani, pl.

998 porcT. Industria $1 comerciul se prac-

pe loe ves, in partea de S. a

tica de aire 22 comercianl.

tefanqti, in dreapta BwuluT,

a com. Paule§ti, pl. Tirg§orul,

Budgetul com. e la veniturT

com. Brateni, cu o suprafata de 289 hect. i o populatie de 74

jud. Prahova, pe care se cul-

de 10323 leT i la cheltuell, de

familiT, sag 230 suflete, din carT

tiva viT, lar acum se cultiva cereale, pentru-ca vii/e s'ati dis-

10260,74 leT.

5i contribuabia. Are o bisericg.

trus de filoxera.

dere de 424 hect., de catre 742

Se cultiva viea pe o intinagricultor!.

Päule§ti, parohie, in jud. Putna,

Sunt 137 stupT cu albine.

www.dacoromanica.ro

LocuitoriT poseda : IO bol

vacT, 30 ca!, 50 of, 28 porcr; 4 stupT.

PAUNUL

Päunul, sat, jud. Iasi, asezat pe podisul cu acelasT nume, aviad

o suprafata de 2682 hect. si o populatie de 62 familiT, sati 346 locuitorT, ocupindu-se cu senaterea pTetreT, fabricarea varuluI

de 96 copiT ; o fabrica de teracota ; 6 morT pe apd si 2 cu

de aceea s'a dat si comuneT numele de Maglasi.

abur!. Din pacturT, se exploateazá

E situata pe riul RimniculOlanesti si strabatuta de mal

lemne cu care se face comercia si cu strainatatea.

multe valceluse, la 7 kil, de ca-

si carausia. Are o biserica, zidita de pIatra

228 cal, 2915 01 si 452 rima.-

In anul 1812, deservita de i

torT.

preot si I cintaret. Locuitoril poseda : 182 vite marT cornute, 25 oT, 45 cal si

Vite : 2116 vite marT cornute,

Budgetul com. e de 16046 leT la veniturT si de 15808 leT, 56 banT, la cheltuelf.

54 rimatorT.

Phu§e§ti, sat, in centrul com.

Päunul, deal, jud. Iasi, pl. Codrul ; se intinde de la V. spre E.; face hotarul dintre comunele : Buciu mi, Tomesti si Pneni ;

partea de mijloc se numeste Vulturul; pe coastele luT sunt multe cariere de pIatra, vil si livezT ; partea despre E., e acoperitd de Padurea-Poenilor

Päu§a, sat, jud. Arges, pl. Lovistea, com. rur. Jiblea, pe malul sting al OltuluT. Are o populatie de 175 locuitorT si o bi serica, deservita de 1 preot si I cintaret.

Päu§e*ti, com. rur., jud. Iasi, in partea de E. a plasef Cirligatura si in hotar cu pl. Stavnicul. Teritoriul sal"' este acciden-

tat, prezintind in partea despre V. dealurT marT cu plidurf, In partea de N., dealurT acope-

rite cu vil si livezT, iar in partea despre S.-V., sesurT acoperite cu cereale, finete si imase. Este formatd din satele : PUsesti, Dumesti, Hoisesti, Cacarazeni, Butulucul, Holmul, Scobalteni, Chilisoaia si Frumuse-

lele, pe o suprafata de 18064 hect., cu o populatie de 528 famili!, sali 2497 suflete.

Are 5 bisericr, deservite de 3 preotT, 3 cintaretI si 4 eclesiarhT ; 3 scoale mixte, conduse de 3 invatatorT si frecuentate

PAUWI-MAGLAF

665

Pausesti, jud. Iasi, pl. Cirligatura, situat pe dealul Pausesti. Suprafata teritoriuluT e de 6721 hect., pe care se afla si o padure mare. Are o populatie de 146 fam., salí 631 suflete ; o scoall mixta,

pitala judetuluT si

la 4 de a

pläseT.

Are o populatie de 1951 suflete, din carT 780 contribuabilT, locuind in 962 case ; 4 bisericT:

biserica Vladuceni, fondata la 1744, de Onisifor Monah V15.duceanu, Chicioara, fondat5. la 1780, de diaconul Ion TeveleT, Coasta, fondatd la 1829, de familia CeausuluT Stefan si bise-

rica din catunul Pletrari, fon-

data la 1885 de Preotul Ion Dragomir si altiT.

Scoala dateaza in com. de la 1857 .si e frecuentata de 172

infiintata. la 1865, frecuentata

copiT.

de 33 elevI ; o biserica, in mijlocul satuluT, deservita de 1 preot, 1 cintaret si 1 eclesiarh ; 1 moara de aburT si 1 de apa. Vite : 450 vite marT cornute, 275 oT, 42 cal si 39 rimatorT.

Teritoriul com, ocupa o suprafata de 2500 hect.

Pau§e§ti, sati Lie§ti-MiclesculuI, mahala, din com. Liesti,

vacT, 268 capre si 300 oT. LocuitoriT sunt mosnenT. El

LocuitoriT, pe litiga agricultura, se ocupa si ca rogojinaria, olaria, cizmaria, timplaria si dulgheria.

Vite : 68 cal, 400 boT, 570 jud. Tecuciti.

Päu§e§ti, deal, jud. Iasi, ramificare a DealuluT-Mare ; se intinde de la S. la N., terminindu-se in valea TazuluT cu acelasT nume ; pe capatul de N. se afla satul Päusesti.

posea 150 stupT cu albine. Pe riul Rlinnicul-Olanesti, In raionul comuneT, sunt 8 morT.

Pe valea Pretrosi se afla cariere de pfatrd pentru constructiT,

care se transporta in punctele cele maT departate ale tareT. Dintre pomT roditorT sunt : merl, perT, nucT si ciresT.

Päu§e§ti, las, in jud. Iasi, pl. Cirligatura, satul Pausesti, la capatul de N. al dealuluT ; are o moara pe el.

Päu§e§ti-Mägla§i, com. rur., in jud. Vilcea, plaiul Cozia, compusa din 5 catune : Coasta, Chicioara, Vladuceni, Mosoroasa si Pletrari. PrimiT locuitorl atí fost maglasT la sardria Salinelor-Mart,

www.dacoromanica.ro

Veniturile si cheltuelile corm se urc5. la 3000 leT anual. Soseaua Rimnicul015.ne.sti in-

lesneste comunicatia spre Rimnic, prin com. Vladesti, si spre Oldnesti, prin com. Saracinesti ; o osea duce spre Craiova, una spre Titireciul si alta spre Bogdanesti. E brazdata de dealurile : Coas-

ta, Chicioara si Muscelul si udata de valle : BrAdetul, De-Casa

PMY§E$TI-OTASAUL

PECA

666

Pretrosl, Luncasi, Racorelelor, Cosed si Humer, precum si de

riul Rimnicu/, care o strabate prin centru, i in care Se- varsä valle mentionate mar sus. Se margineste cu comunele: Ocna, Vladesti, Bogdanesti, Olanesti, Sancinesti, Smeuratul, Bunesti i Titireciul.

Veniturile si cheltuelile muneì se urca la 2000 ler anual. E brazdata de dealurile-: Hin-' ta, Dumbravita, Chiceaua, si u-

data de valle

Valea-Mare

jud. Vilcea, pl. Ocolul, forman din 4 catune Ursaresti, TulValeni i Barcanele. E situata pe valea Otasaulur, la 20 kil, de capItala judetulur si la 25 kil, de a plaiuluT. Are o populatie de 1516 suflete, din carl 346 contribuabill, locuind la 346 case ; 3 biseriel : una in cat. Ursaresti, inceputa. in 1854 si terminan. in 1856, a doua in cat. Tilvici,

fondata la 1833 si reparan' la 1845, si a treia in cat. Valeni, refacuta la 1868; o scoala frecuentan de 124 copir. MeseriasT sunt : i timplar, 6 dulgherr si 4 fierarr.

Locuitorir posea.: 6o

caT,

600 bol, 400 vacT i 800 porcr. Pe riul O tasaul, in raionul co-

cinulur Ja V cu Iacul Mucuroaia; la N. si S., cu. Cimpul.

Atit o suprafata de 125 hect., populata cu salcir.

a-Florestilor, afara de riul Onsaul.

Pän§e§ti-Ofásaul, deal, in raionul comuner Cu acelasT nurde,

P u§e§ti-Otäs ul, com. rur., in

ginesc,:. la. E., cu Dunarea-Ma-

jud. Vilcea, pl. Ocolul, pe care se cultiva I i hect., 50 aril vie.

Päväloaia, deal, la S. de com. Morunglavul, jud. komanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., intre riurile Burluiul i. Cornesul, cu o alti-

tudine de 195

d'asupra ni-

velului Mari!.

Pechia, com. rur., jud. Covurluid, resedinta piase' Siretul, la 30 kil. de Galati, a$ezatA pe yalea piriuluT Suhuluiul, care o strabate prin mijloc. Se margineste; la E. cu teri-

toriul com. Frumusita iSivita; la S., cu SI. Conachi ; la V., cu Minjina si la N., cu Cuca (cat. Oasele). Se compune din d.oua. catun,e : i Satul-Pechia,

Tirgul-Pechia

care pana la 1887 formaii comune deosebite. Satul e format

PAvälcdul, sat, facind parte din

din fostr clacasT improprietaritT

com. rur. Barasti-de-Vede, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Cade in par.

la 1864, lar tirgul, din pingan,

tea de S. a cat. Barasti, nu departe de rtul Vedita. Are o populatie de 470 locuitorl. Pecela, pmrliac, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Calullapa ; izvoreste din ramurile muntilor Porfirul (coastele des-

pre N.) si se varsa pe stinga

muner, sunt 4 morl de maci-

pir. lapa, futre pIrlul Minza

nat.

piriul Jabolanul.

Locuitorir sunt mosnenT, al'ara de cer din cat. Barcanele,

Peceneaga, vale, jud. Buzar],

carr s'ara improprietarit la 1864,

ce-si la nastere din muntele Bi-

clindu-li-se 136 hect. pe mosia

soca, de la petera Piatra-Ca-

BArcanele a statulur.

teleT. Uda in Iung coni. Sarulesti, unde primeste izvoarele

negutatorr i meseriasT,

Are o populatie de 571 famili, san 2295 suflete, din carl 440 contribuabill, locuind in 479 case si 39 bordee ; o biserica,

cu hramul Adormirea Maicel Domnulur, formind o parohre,

cu I preot paroh, 2 preoti ajutod i 2 cintaretr; o scoala mixta, frecuentan. de 137 copa si conclusa, de 2 invantorr invantoare ; 24 circiumr 8 pravalir cu diferite lucrurr. taurr, 1011 bol, 694 vacr, 179 juncr, 114 junicr, Vite ;

12

6o gonitorT, 51 gonitoare, 216 minzatr, 133 minzate, 47 viteY, 2 armasarr, 151 lepe, 343 caT, 2 asinT, 156 berbecT, 3824 or si 43 capre. Suprafata teritoriuluT comu-

In cat. Ursanesti se vad niste ruine vechr. In raionu/ com. sunt mal multe

Foltea, Caratnaul, Goicelul, Valea-Larga, Valea-Stiner, s. a.; in-

izvoare Cu apa mineral. In anir rodnicr se fabrica aci

tra pe teritoriul com. VintillVoda si se varsii in riul Sla-

pana la 17000 decalitri tuja.

nicul, in dreptul morir Picleanu.

6778 hect., 30 aril arabile, 3023

Apa sa e saratA, vontinind alte demente In disolutie, Intre care si pleura.

hect. imas si 143 hect. padure.

Suprafata teritoriulur com. e.

de toco hect., cu izlaz cu tot. Are doua ose/e: a Onsau-

na e de roo« hect., din care In jurul com, se afla frumoase

vir, pe o intindere de 72 hect.,

pe linga care se gasesc plan-

lur, ce inlesneste comunicatia cu

com. Serbanesti si Pietri si so-

Peceneaga cu Mucuroala,pa-

seaua Hinta, ce in/esneste comunicatia Cu com. Govora.

durt, pendinte de com. Ciacirul,

tatir de salcimr i plopr. Intreaga mosie apartinea in

pl. Balta, jud. Brdila. Se mar-

vechi me printulur Alexandru Mo-

www.dacoromanica.ro

PECHIA

PELE (CAStELL11.-)

657

zicea din aceastA

inoit in 1858 pe 3o de anT si care

Loc. parte sunt mosnenT, lar

eauza si Pechianul. In urma s'a

a expirat la 23 Aprilie 1888,

parte s'aa improprietarit dupl

imparta prin vinzare la mal

färA a mal fi reinfiintat. In virtutea acestur act, locuitoriT tirgovetl platear' niste taxe anu-

legea rura15. din 1864. ET poseda : 37 plugurT, 45 care cu boT, 13 cArute cu cal ; 239 vite

mite ; de la 1888 lusa taxele

marT cornu te, 17 Cal, 327 ot,

nu se maT percep. Vez! Pechia, com. rur.

40 capre i 51 rimatorT. Budgetul com, e la veniturT de 698 14 56 banT si la cheltuelf, de 680 leT, 51 banT. Comunicatia in com, se face prin soseaua vecinalA, care o leaga la N. cu com. Hurezanid.-s., iar la S., cu Capreni, din jud. Dolj.

ruzzi,

ce-T

Asta-zI, din vechia mosie s'ati format urm5.toarele proprietAtT marT : Pechia (Lozova), tru-

pul din Pechia, sati Odaia-Maria, Odaia-Lupa, Cioara-Elena si O ticul, osebit de alte trupurT mal miel.

In Pechia, pe litiga

Pechia, sat, alaturl de tirguso-

cancelada sub-prefectureT, se mal afla.

rul Cu acela$T nume, jud. Covurluia, pl. Siretuf, com. Pe-

o judeatorie de pace, care are in jurisdictiunea sa comunele

chia. Are o populatie de 450

Pechia, Cudalbi, Minjina, Ba-

familiT. LocuitoriT sunt fostI eta: improprietaritT la 1864. Va-

leni, Maciseni , Cuca, SI.-Co-

tra satulul are o intindere de

nachi, Piscul, Independenta, vita, Fruniusita, Foltesti, Bujorul, Firtänesti, MästAcani si Vadesti ; un spital judetean Cu 15 20 paturT, clAdit in 1890, pe lo-

40 falcr, 24 prj. VezT Pechia, com. rur.

Pechia, salí Lozova, mofie particulara, de 3102 hect., in com.

cul darult de sotil Paraschiv

cu acela$T nume, pl. Siretul,

Maria Vasiliu, proprietati al u n uT

jud. Covurluia.

trup insemnat din mosia Pechia ; un biuroa telegrafo-pos-

Pechil (Valea-), vale, jud. Mus-

tal, infiintat la 5 Noembrie 1888

cel ; izvore$te de pe teritoriul padureT Gradistea,proprietatea sta-

si al caruT venit pe 1896-97 a fost de leT 3941; garnizona uneT companiT a reg. de Siret, si rèsedinta mediculuT plaseT. Locuitorif posedä : 16o plugurT,

tulul, si se varsA in Riul-TirguluT, pe malul sting, dupl ce uda com. Schitul-Golesti, din pl. Riurile.

12 ma$inl agricole si 3

morT Cu aburT.

Pegeni, com. rur., jud. Gorj, pl.

Budgetul com. e la veniturT de 16337 leí $i la cheltuelT, de

Gilortului, la S. com. Hurezami-

15071 leT.

lumbeni-d.-s., Plopul i Pegeni.

Locurl mal insernnate sunt : Memesul i Cetatuia.

si

Intrarea in Pechia se face prin o taeturá de deal, pe unde trece soseaua judeteanA GalatiPechia-Tecucia.

Pechia, tirgufor i resedinta comund cu acela$T nume, pl. Siretul, jud. Covurluia. Are o populatie de 120 fam., compusa din plugarT, comerciantl i meseria$T.

E situat pe 7'/2 falcT ale fostuluT proprietar al mosieT Pechia, printul A. Moruzzi, in temeiul unuT act de invoire re68617.

d.-s., format1 din catunele Go-

E situata pe loc ses, coastI vAlcele, pe malul sting al

riuluT Amaradia, si are o suprafata. de 650 hect., din carT : 237 hect. Ociare, 331 hect. arabile,

146 hect. 'Mete, io hect. livezl de prunT, 5 hect. vie si 21 hect. izlaz.

Are o populatie de 114 familiT, sa5 390 suflete, din carT 104 contribuabilI ; o bisericA de

lemn, refacutA de locuitorr la 1852, deservia de I preot

Pegeni, clitun de resedinta al com. cu acelasT nume, pl. Gilortul, jud. Gorj, situat la S. com. Hurezani-d.-s., pe loc ses. Are o suprafata de 327 hect., din carT 120 hect. padure, 109 hect. arabile, 84 hect. finete, 5 hect. livezT de prunT, 3 hect. vie si 6 hect. izlaz.

Are o populatie de 43 familiT, saa 150 suflete, din carT 43 contribuabill ; o scoalä mixta, cu un invItator si 20 copiT ; o

bisericà de lemn, refacutä de locuitorf la 1852. LocuitoriT sunt mosnenT &seda : 15 plugurT, 25 care cu bol, I cartita. cu cal, 90 vite marT cornute, 6 caT, 140 oT, 15 capre i 20 rimatorl.

Peicani, sat, in centrul com. Gagqti, pl. Mijlocul, jud. situat pe ses, in stinga pirluluf

Elanul. Are o suprafatA de 773 hect., proprietatea locuitorilor, si o populatie de 43 familiT, saa 205 locuitorT, din carT

43 contribuabili.

Pelendava, ralle de cetate romana', jud. Dolj. Vez! comuna Badesti.

2 cintAretT ; o scoalA mixta, fre-

cuentatl de 29 copiT dusa de un inva.tator.

si con-

Afarolo Diclionar Geografio. Vol. IY.

Pele 9 (Castelul-), refedinia de vara a Familia Regale, situata 85

www.dacoromanica.ro

PELES (CASTELUL-)

PELE S (CASTELUL-)

668

inteuna din cele maT incintAtoare

ale Bucegilor dimprejurul luT, cu pAdurile adIncT si cu torentul de spumA al PelesuluT, care curge cu zgomot. NicAerl nu.

pozitil ale Carpatilor,

g5.sestI aer mal curat

pe teritoriul comuneT urbane

Sinaia, jud. Prahova. Situafia. Castelul este situat citT-va

metri In sus de mAn Astirea Sinaia,

i apa mar rece de &it In coltul acesta de munte, nicAerT in bAtrina

svelte, atirnate ca niste punti la etajele turnurilor i turnuletelor ; lemnAriiie lucrate frumos c6. jour» ; grinzile care se vAdesc in zidurT ; totalul arhi-

tecturer acesteia dA castelulur, prin usurinta sa, o infltisare tl-

inteo luncl in forma de amfiteatru, inconjuratä de muntI

Europa, nu gAsestI ca aid o

rAneascä si simplA, care place cu

stincosr, acoperitl de brag secolarT pAná la o mare inAltime, de unde se ridicä vIrfurT plesuve.

cu totul modernA, ascunsl in umbra nemA.suratelor pAdurI virgine, pe eare nu Je-a

atIt ma,T mult cu &it e ma potrivitd ca poezia muntoasA a loculut

Valea se chiamA Prahova(scrie

atins nimenr, mide, de VeacurY;

d. Louis Bachelin, bibliotecarul M. S. RegeluT, din a cAruT lucrare imprumutAm amAnuntele

brazil uriasr cad de bdtrinete

Asa dar, resedinta din Carpati e tot de o datA senioriall

despre Castelul Peles), dui:A riul care curge d'adreptul din munte, ad vijelios, aci cuminte, azT

rAzvrAtit, rattle linitit. NumaT il vezI si ghicestT indatl cA

poate, and vrea, sA. ja cu el podurile cele maT tad i malurile cele mal zdravene. Curge pe o albie largA de pietre, ca

unul peste altul i zac acoperitl de muschia. Arhitectura.In locul acesta format din contraste trebuia o constructie cu liniT rupte si capritioase. SfAtuit de un simtimint foarte just al pitoresculul localnic, Regele Carol a dat ideia until plan

moderna, monumenta1á si fantezistA. SA maT adAugAm c5. se

ridicA pe o temelie zdravAnA, ast-fel cA simtI strinse la un loe,

cind vezT acest castel, puterea gratia, plAcutul i folositorul. LucrAExeculia rile pregraitoare pentru clAdirea

vin din depArtarea albastrA a

cu linif verticale, mal in armonie cu ale peizajuluT din prejur si a comandat arhitectuluT sA se inspire de renasterea germaul ; dar turnul care se malta in coltul castelulta este pacinic

Castelulul incepurA in a. 1873. D. Doderer, profesor la scoala politecnic5. din Viena fácu planurile, iar o comisie compusA din &nil Ludovic Basset, secretar particular al Monarhulur si

piscurilor, orl cAzInd din stincI.

si nu amenintAtor ca cele de

Dincolo de livezile care covoresc piciorul munteluI, clinurile sunt pline de pAclurT de brazT si de fagl. La vIrfurT, lantul de muntI e stirbit i stincos, orT une-orl rotund si acoperit cu

pe vremea feudalitAteT rAzboi-

Stöhr, sculptorul CurtiT, redijarl un memoria de materialele

al sipotelor din AlpT. De amin-

data pArtile, se reped spre el piraie i pirliase spumoase care

iarbä deasA, unde excursionistiI pot culege multe specimene de flora alpestrA. Pe inAltimele acestea isT pase pAstoriT turmele de oT, pe care toamna le coboarl la cimp. Pe alocurea, printre surpAtu_ rile virfurilor i gAurile strtmtórilor negre, cA.cT ne aflam in mijlocul Carpatilor inaltI, se vAd grAmezT albe de zApadA care

nu se topesc niel o datA. Sinaia e situatA in partea cea mai despre V. a vAiI PrahoveI si locul unde e castelul e neindoios unul dintre cele maT s5.1batice si poetice, cu virfurile inalte

nice si nu produce efectul posomorit al turnurilor cenusii vechT ale vechilor cetAtT. E de-

corativ, Inainte de toate, cu ferestre marl, cu galeriT incintdtoare, pe cite-0 patru lature, ca grilaje gratioase de fier flurit ca podoabA pe la ferestre.

necesare ce trebuiaa pentru c16.direa casteluluT. AtuncT incepurA lucrArile. Se instalará herAs trae pe Prahova si pe Peles, spre a da lemne de constructie ; se deschiserl cariere in

Inluntru se afll saloane mi-

BucegT ca sl se scoatA pietre ; in valea PelesuluT se construirl locuinte pentru maestri, barace

nunate i apartamente luxoase.

pentru lucrAtorT, adApoaste pen-

Acoperisul Malt, cu mansarde

tru materiale, cuptoare de var

cu ferestruT cu forme elegante, dA resedinteT regale un caracter

de chomea intim si familiar si o fereste de cAldurA si de frig cu

mantalele lul de placA neagrl rosie.

Dar ceea ce te izbeste chiar

cArAmidAriT. Ast-fel se nAscu

in cite-va lunT, in singurAtatea sAlbaticA, un sat improvizat.

Vr'o treT, patru sute de lucrItorT sApati, zideaa, nivelad, cioplead piatra i lemnele, cAcT

a lemnuld. Pridvoarele care

nu era sl se ridice numal castelul, ci i O. se infiinteze o instalare de stil mare cu toate

leag5. din stilp trupurile de el-

dependintele ei : grajdurr, cor-

p-etenie ale

purl de gardl, case pentru am-

de afarl, e fericita intrebuintare

clAdireT,

galeriile

www.dacoromanica.ro

PELES (CASTELUL-)

PELES (CASTELUL-)

669-,

pavilion de vinAtoare

brAcatl in costume nationale, ale

PoartA, nu inglduia dreptul de

si pare pentru trAsurT. AceastA d'halla parte a constructieT, bine inteles, fu cea maT grea. Chiar oameniT carl se pricepeaa in aceste lucrurT, nu maT credeati cA vor izbuti invingl elementele : pAmintul si apa care se impotriveaa frinelor. GreutAtile furá asa de mar!'

azor di-A.01w tesAturT contribuirá mult la strAlucirea yesca a serbAreT. Dupa ce preotul binecuvintA zidul temelieT, zicind rugáciunile obisnuite, d. Di-

bate moneda.. Dupl aceea Domnitorul puse mina pe un ciocan, zicind : ((SI

ploiatT,

in cit o data top crezurá de trebuintä sá cearA pArerea autoritAtilor in aceastA materie. O comisie de expertI, compusá de oamenT tecnicT si de inginerl, examina din noti terenul. Cu toate cl pArerea unora fu sA se pArAseascA locul acesta primej dios si sA se inceapá lucrarea

aiurea, Regele, maT increzdtor in mijloacele stiinteT moderne, nu se descuraja i lucrarea urmA. Izbinda de la urmà era sA dea dreptate Suveranuluï. LucrArile inaintarl in asa chip,

In dit in 1875 temelia casteluluT era sfirsitá de tot. In vremea aceasta i pavilionul de vinAtoare fu acoperit i temelia grajdurilor pusA.

La

22

August, constructia

era destul de inaintatl spre a face solemnitatea punereT pietreT.

se

In ziva aceea, dimineata fu

mitrie Ghica citi actul de fundatie urmAtor, redactat in stilul i dupl formula_ traditionalA

a Tare!: CAROL

Din gralia lar Dumnezed fi prin voinfa nedionald, Donen al Ronitnilor,

La top' de fag, si vidorr di:dilate; Duminicd, la ro August, ¡875,

NoI, Carol de Hohenzollern, Domn al Romlnilor, In al trerzect fi feaselea an al nafteret` Noastre, dinpreundcu E lisabeta Doamna, scun:pa Noastrel sofie, fi

ca ajutorul Celut a Tot-Puternic, am pus temelia Castelulul Pele, pe mofia Noastrd Piatra-Arsä, In vecindtatea sfinter mandrtirr Sinaia, ziditd la anal

biserica mAnAstireT, preceda! de clersi urmatT de demnitaril Cursi!

aT StatuluT, se duserA la locul constructieT. Aci se ridicase

un umbrar frumos, impodobit cu steagurl i coroane. Un detasament de infanterie, cu muzica in frunte, sta in linie, in fatA.

Multimea se grAmAdise pe toate inAltimile dimprejur. In afarA de ceT patru sute de lucrAtorT de la bina, mal steniserá multime de tAranT si tArance de prin imprejurimT,- im-

mi! de glasurT sfrigAtele de bucurie ale m'ultimiT.

In cei doT anT de dupl punerea pietreT, Inaugurarea.

lucrArile urmarä ca multá. activitate, i zidurile ce erail una cu p5.mintul, se inAltarl cit omul, lAsind chiar O. se vadá. planul deosebitelor trupurT ale clAdirer,

cind izbucni fárA de

1695, de cdtre Spdtarul Mihail Canta-

veste rAzboiul cu Turcia, care in-

cuzino.

trerupse lucrArile pAnA in primAvara anulul 1879, cind

arld:rea acestuY Castel s'a "inceput 'in anul al zecelea al Domnier Noastre, fiind

prefedinte al Consiliulur de miniftri, D. Lascar Catargi, p efedinte al Sena/alar,

cepurl cu un noa avint. MultumitA numAruluI de lu-

I. P. S. S. Mitropolitul Primat Cali-

crItorT intrebuintatI si zeluluT an-

nic Miclescu, fi prefedinte al Adunara' Deputafilor, Principele Dimitrie Chica, iar Starif al Sf. Mandstirr Sinaia S.S. Arhimandritul Onofrer. In acelaf an s'a 'inceput fi construcliunea a'rumulur de fier, care va lega oraful Ploeftr ca Brafovul, prin valea Prahover. Drept care am subscris aceasta, spre

treprenorilor si al tutulor, opera edificia si depense sfir$i

a Noastrd pomenire in veacurile viitoare.

minunatA. Dupá ce Altetele Lor

merserA sá asculte liturghia in

se ridice acest Castel si sA fie inteo zi leagAnul DinastieT Noastre in Tará.», dAdu treT loviturl sacramentale. Doamna fácu tot asa, in vreme ce trupele prezintaa armele si muzica cinta imnul national si pe cind muntif si %dile repetaa cu

Pe urml se citi actul de constructie : un document curios, unde se af1á amAnunte statistice interesante asupra lucruluT si proveniente! materialelor de zidit. Cele dou5. pergamente furA tub de apoT puse inteun

plumb, care fu asezat in temelie impreunA cu o colectie de monede ale TdriT. Aceste monede, foarte rare azT, fuseserA bAtute in putine exemplare

purtaa, ca un fel de proclamare inainte de autonomie, efigiaDomnitoruluT, cAruia Sublima

www.dacoromanica.ro

dinte in toamna anuluT 1883. Nu maT rdmtnea decT de cit sl se inaugureze noua resedintA, i solemnitatea rAmase hotAritA pentru ziva de 7 Octombrie 1883, stil vechia. Se flcu iar serbare mare, la

care alergA lume din toate pArtile RominieT i ehiar din strAiratate. Ceremonia incepu dupA obieeia printr'un servicia divin, la nouA ceasurT de dimineata, la biserica mAnAstireascA din Sinaia,

fiind de fatl I. P. S.

S. Mitropolit Primat, numerosT demnitarT strAinT si aT StatuluT Romin.

In fata casteluluT strAlucitor, onorurile le facea un batallon de vinAtorT, cu drapelul desflsurat i cu muzica cintind. In curtea casteluluT, impodobitl cu

PELES (CASTELUL-)

670

verdeata i steagurl, Mitropoli-

PELES (CASTELUL-)

Primat cu Vicarul sati si

cap cu Mitropolitul Primat, care, dupa rinduiala obicInuita, binecu-

insotit de calugariT manastireT

vinta toate safile casteluluT. D upa

Sinaia, dete apeT traditionala

aceea se dete un prinz minunat,

bine-cuvintare, dupa care urma un Te- Deum. Apol generalul Creteanu, seful caseT militare a RegeluT, dete citire ur-

la care luara parte totI oaspeti maT de capetenie, si in timpul caruia Regele ridica urmatorul

tul

matoruluT document : Ed, Carol I, Domn

Rege

Cu Elisaveta Regina,

Dupd o sal& neaositra de dor ani, In tupid Cu un arias nestatornic, strdbritut de ¡encare, isbulit-am a pune, la poalele Bucegiulur, temelia acestet cMdirì In anul mintuirer 2-813, iar al Domnier Noastre al IX-lea. Zidirea s'a oprit pe timpul rdaboiulur pintru neatirnarea Ronzinier. Intrat-am In aceastd casa a Noastrea

In anul mintuirer z883, iar al Domniel Noastre al XVII-lea ; datu "r-am nume iCastelul Pelefulur.

Acest document, care istoriseste pe scurt fazele construireT,

copiat, pe pergament, cu litere

artistice, chiar de Regina, se gaseste astazT inteunul din coridoarele castelulul. El fu iscalit de catre SuveranT, de Mitropolitul Primat si de toate

personagiile ma/ de frunte, ce ere' ata. AtuncT se imparti o medalie comemorativa, opera. a gravorului Kullrich, turnata in amintirea acestel zile. Pe cind muzica intona imnul national si soldatiT imprastiati

urale vesele pe care le repetaii ecourile, adunarea se inarepta catre intrarea casteluluT. Acolo

toast : cAm cfradit acest Castel co un semn trainic cbt dinastia, aleasil liber de nafiune, este adinc inrddacinatd in asid frumoasd Tara ,ri ter rlispleatim dragostea

poporulur Nostru Cu increderea nemdrginita pe care o avem t viitorul scum-

per Noastre Parir. Implinese dar o datorie sacrd, o vie dorinfd, ridiclnd cu vin Romtnesc, In aceastra casca a Noastrd, cel infir paaar In onoarea pentru jericirea Rominier.

de neasteptata, fuchinä in sa-

natatea perecher regale, aducind in cuvintele luT omagil particulare la adresa RegineT Elisaveta, tot de o data Doamna

a Tara prin voluta dumnezeiasca i Doamna a literelor prin invatatura sa. In sfirsit urma un toast al L P. S. S. MitropolituluT Primat, care vorbi in numele cleruluT, si altul al generaluluI Cernat, care vorbi in

numele armateT formata de Regele Carol si conclusa de dinsul la izbinzile rezbeluluT pentru neatirn are

Sd trdiascd draga Noastrer pral»

In seara aceleeasT zile, ciad se mutara in noua lor locuinta,

Aceste cuvinte fura primite cu entuziazm de catre ceT de fatä, care aclaman pe Rege

sa primeasca, ca toate oboselile ser/Arel, veo sease-zed de persoane, sosite ca trenul ful-

pe Regina cu urale calduroase. Ca rAspuns la acest toast, Dimitrie Ghica, presedintele Senatuld, fnchina, ca reprezen-

ger Paris-Constantinopol, inaugurat la aceeag data i care eran inginerr, directoff de drum

tant al

natiuneT,

in sanatatea

DinastieT. ApoT poetul Alexan-

dri, pe atuncT in toata stralucirea talentuluT sati, pronuntl urmatoarele cuvinte : «Pe vremea stramosilor nostri, cind un Domn, sati un boier intra in

noua'i casa, poporul se aduna dinaintea usei si facea urarT in felul acesta: «SA aibT atita

Regele si Regina mal bine-voirä

de fier, oamenr de Stat, jurnalistr, arara Suveranii bine-voira sa le faca onorurile nouer lor re§edinte.

Ast-fel fu celebrata, peste opt anr dupa inaugurarea lucrarilor

punerea cele! din urma pietre a castelului Pele, a acester frumoase rwdinte la care lucraserá numerosT art4tr i mil de brate timp de zece anr, pentru

cite

a realiza o singura gindire,

grinzT si caramizr sunt in casa si cite graunte de nisip sunt

gindirea Rege/ur Carol, conceputa ca indrazneall i v8ita cu

In zidurTa. Tot ast-fel este ura-

tarje.

cinste

i

atitea

izbinzT

executorul opere!, d-1 .Stöhr, prezinta SuveranuluT, pe o perna de catifea, cheia casteluluT. Cu

rea traditionala ce la rindu-ne aducem Maiestatilor lor in nu-

aceasta, cheie, artistic lucrata, Regele deschise usa de onoare a resedintel sale, usä care, fie zis in treacat, este sub toate privintele o minune, i in ce

cuvintarea cereasca, si drago-

fost una din cele maT grele lu-

stea poporuluI sa

crarT, prin nivelimentul

priveste canaturile de lemn sculptat i in ce priveste ar-

rindul luT C. A. Rosetti, pe a-

malurä de metal. Pe urma cor-

tegiul sui scara cea mare, in

me/e intreger natiunT

.

. Bine-

pentru totdeauna oaspetiT lor in noul locas, fermecator ca o Poveste a PelesuluT 1»

fie

Pe urmá veni

tuncT presedinte al Camera' deputatilor. Inteo irnprovizare,

pe atit de stralucita, pe cit si

www.dacoromanica.ro

Parcul 1i interiorul CasteluParcul din jurul casteluluT,

facut dupl inaugurare, a eT,

cit

prin drumurile care duc la castel ce s'ati executat. Cel maT Insemnat drum e acel care plea-

ca din osea, merge pe malul sting al Pe/esuluf; alt drum pe malul drept al torentuluT care pleaca din gara in spre Castel.

PELES (CASTELUL-)

671

PELES (CASTE LUL-)

0 alta infrumusetare sunt nenumaratele potecT de prin pa-

said de serbarT, in stil mauresc.

dure. Una din cele care plac

fintina araba de marmura alba,

mar mult Carmen Sylver, e aceea care urmeaza cursul ro.

fintina ce e o copie a uneia

gild, Regina Suedier, precum alte personaje inalte. Aceste °dal contin picturr de mare pret ale pictorilor : Ruys-

gasita in Egipet i afiltoare acuma in Muzeul de arte din Viena.

daöl, Hobbema, Van Breughel, Dujardin, Teniers, Prudhon,

De aci intram in salonul cel mare de receptiuni oficiale, de unde se desfäsoara o vedere din cele mar frumoase a clef Pete-

David, Van-Dyck, Rembrandt, Greco, etc.

mantic al Pelesulur si care duce

la (Pajistea Reglad». Mar inainte de a patrunde

In el, sa spunem doul vorbe as upra planuluT castelulur Peles.

Castelul se compune dintr'un corp central, cu o curte interioara, avind ca scosatura in dreapta un pridvor mic cu doua

caturr, si in stinga, o aripa legata de corpul principal prin dou5. galeriT, care tin Intre ele

o a doua curte, curtea de onoare. Aceasta curte slujeste numar in zilele de primire. etaj. Oaspetir regalr care se coboara acolo din trasurr, dinaintea user celer marl

de intrare, pentru a intra in Wile de primire, trebue s5. trea-

ca maT filed printr'un vestibul ca infatisare monumentala bogat impodobit.

De remarcat in aceasta sala e

sulur.

Prin usa din fund, acest salon comunica Cu un cabinet mic, stil Ludovic XV, plin de

In acest cat se afil si apartamentele private ale Suveranilor. De remarcat act e cabinetul Reginer, uncle Augusta Suveranä serie i picteaza.

Turla cea mare coprinde o

bibelourr, portelanurr de Saxa, figurine si vase de pa mint. PeretiT sunt imbracatT in damasc

german, lucratä numar in lemn, in stilul berarillor germane, cu

rosu. Clavecinul din acest salo nas

polite, pe care se atia tot felul

merita atentiune ; el e din secolul al XVI-lea i impodobit in secolul al XVIII-lea cu picturT de Joseph Vernet. Acest instrument a apartinnt surorer lur Ludovic al XVI-lea, DoamneT Elisabeta.

de pahare si vase zmaltuite. De la ferestrele si din balconul cir-

Din acest cabinet desfatator

intri in sala de muzica, care

Trinkstube, circiuma in felul

cular in care da, te bucurr de o vedere mareatA peste muntr si val.

Subt acoperis, sunt aparta-. mente elegante pentru personalul curter.

Aci, pe o placa de bronz, sunt sapate urmatoarele versurr, com-

are infatisarea uner capele, prin vitraiurile er i instrumentele de muzica ce o mobileaza.

Pentru a incheia aceasta notita, vom remarca ca vitraiurile, din intreg castelul Peles, merita o mentiune deosebita. Picturile

puse de nemuritorul bard al

Sala de muzica e in adevar

de pe geamurr prezinta, in afara

Rominier, Vasile Alexandri, pen-

una din atractiile castelulur Peles. Regina Elisabeta isr petre.

de scenele istorice din viata Hohenzolternilor, si scene din

ce aci cea mar mare parte a

istori a romineasca. Voevozir Stefan si Mihalti, in tinutd falnica stapinesc cu privirea lor

tru inaugurarea Castelulur: .El Carol fi al vial Poisor 2idit-am intr'un g2.nd fi dar In titnft de luiste al meii regal, In tim? de .pace al niel 'alai. 11

timpulur, cintind la orga sati la pian.

Printr'un coridor, trecem de in biblioteca si cabinetul Regelur. Tot in catul acesta al castelulur e si o mica i eleganta sala de teatru. Al II-lea etaj. Printr'o scara minunata, te urcr In al doilea etaj. In primal rind, dam inteun ad i

Tot ad e o galerie, care cuprinde in dreapta i in stinga po.rtretele strämosestr ale Hohenzollernilor. E de remarcat scara ca coloanele de marmora, i lemnaria, care e o capodopera, lucrare a cl-luT sculptor Stöhr. Din coridor se da in sala de mincare, in stilul «Renasterer», cu mobill bogata, cu vitraiurile pictate bogat. Din sala de mincare, dam in sala de biliard, de aci in noua

vitraTurile

coridor care serva de biblioteca.

Din acest coridor intr5m in apartamentele hotärite pentru oaspetir de distinctiune. Aci ati locuit : Imparateasa Elisabeta a Austrier, Principele de coroanA Rudolf si arhiducesa Stefania,

actualul Rege Eduard al An-

www.dacoromanica.ro

scara de onoare. Vitraiurile din

sala de muzica reprezinta subiecte din poesiile lur Alexandri, si din cele mar gratioase legende populare rominestr.

Cum se lasa noaptea, luminele se aprind pretutindenT, ina-

untru si afara din castel ; fundul negru al %di! se insteleaza ca puncte luminoase care strdlucesc d'alungul aleelor intunecoase i lumineaza terata din fata castelulur. Nu to poate cine-va inchipui, daca n'a vazut Cu ochir, uimirea ce pricinueste ochiului i spiritulur, stralucirea

PELEWL (PLAII1)

acestuT luminat cu totul mo-

pusa din cat. Adunati si Sur-

dern, In sinul naturer muntoase. Castelul, luminat feeric, in mijlocul intunecimeT padurilor ; lurninile ldmpilor celor marl, unele cam rosil i altele violete, ras-

desti (Breaza.d.-s.).

pindesc asupra verdeteT o luminä

colorata, care invaluie peizajul inteo atmosfera de poveste.

Pelequl, plaia, jud. Prahova. Se margineste la E. cu plaiurile Varbilaul i Prahova, de care se desparte printr'o linie dusa de la N., din muntil Carpati, Buie care merge spre S.-V. pana la comuna Ocina ; la V., cu j ud. Dimb o-

vita, de care se desparte printr'o Unie frinta ce trece pe la V. de com unele : 0 cina, Tal ea, Sinaia Predealul ; la N., cu Transil-

vania, de care se desparte prin muntif Carpati.

Parohia Bufteni (comuna Predealul), cu biserica par ohiala Nasterea Maicer DomnuluI, compusa din cat Predealul, Azuga i. Poiana - Tapulul. Parohia cu biserica parohiala Adormirea. Parohia Trestieni (com.

Tesila), cu liserica parohiall S-IiI Voevozt

Faro/ha Talea, cu bise-

si Tesila. Resedinta subprefectureT e in com. Simia.

Cele mal populate comune din plaiul Pelesul sunt : Comarnicul si Predealul, Tesila si Sinaia ; cea mal mica este Talea. Locuitoril, ajutatI de pasu-

nile excelente din munti, se ocupa cu fabricarea brinzeturilor,

Plaiul Pelesul e udat de riurile Prahova i Doftana. Are 7 parohil, avind si o fiHala.

t. Parokia Ocina, cu biserica parohiala Adormirea, com-

V. com.; e acoperit cu padurl. rat, plaiul Rimnicul, com. Dea-

sesti, Podul-Lung, Posada, Podul-NeaguluT, avind ca biserica filiala Sf. Treime. Parokia Secdria (com. Comarnicul), cu biserica parohiala Buna-Vestiré.

Pelequl, deal, in com. rur. Orzesti, plaiul Closani, jud. Mehedinti.

lul-Lung ; izvoreste din dealul Lupanul ; curge de-a-lungul dea-

luluT Peleticul ; uda cat. Peleti-

cul, si se varsa in riul Rimna, dupa ce a primit piriul Strimba.

Peleticul-de-la-Munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Dealul-Lung, cat. Peleticul, in partea de V., acope-

rita in cea mal mare parte de padurI.

Pele§ul, lrî, jud. Prahova. Izvoreste de la poalele munteluf

Peleticul-§i-§otircari, peidure,

Virful-cu-Dor, din partea de V.

in jud. R.-Sarat, plaiul

a com. Sinaia, plaiul Pelesul ;

cul, com. Dealul-Lung ; depinde

curge de la V. catre E. si se

de circumscriptia VII silvica, ocolul Varzaresti ; asezata pe dealul Peleticul, are 59 hect.

varsa in riul Prahova, pe tarmul drept, in dreptul com. Sinaia, trecind pe linga Castelul

se varsa izvorul Sf. Ana.

s'aa instalat pe valea PrahoveT.

raiele Valea-Rasca i PeleticuI, afluentl aT Rimnef; brazdeaza

Peleticul, plrÊz, in jud. R.-Sa-

imbundtatit inteun mod simtitor;

carierele de piatra, cum si diferitele fabricl de tot felul ce

Peleticul, deal, in jud. R.-Sarat, plaint Rimnicul, com. DealulLung ; se desface din dealul Lupanul ; se intinde printre pi-

Parohia Comarnicul, cu

Pelesul.

meroasele fabricl de var negru,

saa 275 suflete, din cad 65 contribuabilr; o biserica si o

biserica parohiala. Sf. Nicolae, compusa din cat. Poiana, Ghio-

cu care fac un negot intins. Intr'acest plaia, traiul locuitorilor de o vreme incoace s'a

aceasta se datoreste in mare parte cistiguld ce le aduce nu-

cul. Are 671 hect. intindere, ca o populatie de 62 familiT,

rica parohiala Sf. Nicolae.

Se compune din com. urb. Sinaia i 5 comune rurale: Comarnicul, Ocina, Predealul, Talea

PELETLIA

672

Acest piritI îi mareste volumul cu izvorul Pelesul, In care

Pele§ul, izvor, curge din partea de N. a com. Sinaia, pl. Petesul, jud. Prahova, i dupa ce 'primeste de afluente girlita Sf. Ana, se varsa in gira Pelesul. Peleticul, sat, In j ad. R.-Sa.rat, plaiul Rimnicul, catunul de resedinta al com. Dealul-Lung, asezat la V. com., pe piriul Peleticul, la poalele dealuluT Peleti-

www.dacoromanica.ro

intindere.

Peletlia, sat, in jud. si pl. Constanta, cat. comunel Cara-Harman, situat in partea de N. a plaseT si cea de V. a comuneT, la 6 kil. spre V. de catunul de resedinta, Cara-Harman, pe ambele malurT ale piriuluI

Peletlia. E dominat la N. de movila Duingi (83 metri) ; la S., de Movila - din - Tirla (119 la S.-V., de Movila-BeiuluT (136 m.). Are o suprafata m.) ;

de 5850 hect., dintre care vatra satuluT i gradinile ocupa 75 hect.

PELETLIA

678

Populatia sa, compusl din RominT, BulgarT si

Turd, este

de I31 familiT, sari 516 suflete. apte drumurl comunale,

pleacA din sat : patru spre N.E., N. si N.-V., ducind la CaraNasuf, Duingi, Tariverde si Cogealac (toate in judetul Tulcea)

treT spre S.-E., S. si S.-V., ducind la Cara-Harman, Gar-

s'i

PENTELEUL

tullir, la 1 kil. de CAtAlesti, unde se afld scoala. Are o populatte de 47 familiT, saa 162 suflete ; o bisericA ; 2 circiumT.

Vite sunt: 12 caT, no vite marT cornute

si

luT, situat in com. Cirstdnesti,

plaiul Horezul, jud. Vilcea, in intindere de 30 hect., formind, impreunA cu trupul BAnicesti, pAdurea Cucesti.

53 porcT.

Peneiul, vad, in jud. BrAila, pe Pelinei, trup de mofie, rAzdseascd, in com. Oancea, pl. Prutul, jud. Covurluiti.

galicul-Mare si Tasdul.

unde drumul Cazasul-PetroiulNoel, coboarl muchia Baldovinesti la 31/2 kil. spre N. de satul Cazasul.

Pelini, deal, in partea de S. a Peletlia, /sida, In jud.

plasa Constanta, com. Cara-Harman ;

com. Plcureti, pl. Podgoria, jud. Prahova ; se intinde de

izvoreste din partea de E. a

la V. spre E. A fost plantat

dealuluT Peletlia si se indrepteazg spre E.; trece prin satul Peletlia si apol, urmind

Cu viT, carT s'ati distrus de filoxerl. AstIzT parte din dealurile com. PAcureti servesc de

aceeasT directie, de la V. catre E., afarl de miel ocolurT, merge de se vars1 in partea de S.-V. a laculni Tuzla. Peste

izlaz, parte pentru cultura po-

si

drumuluT comunal Gargalic-Cara-

Nasuf (Tulcea), pod care poartA numele dePodul-Draculul-Negru.

Pelinul, sat, in jud. Ialomita, pl.

Peletlia, deal, in jud. si plasa Constanta, pe teritoriul com. rur. Cara-Harman, situat in partea septentrionalA a p15.seT si

cea de V. a comuna Are urmAtoarele virfurT : Cara -Tepe (165 ni.) ; Cara-Iuic (153 m.); Iarim -Iuiuc (14o metri) ; Mo vila-BeiuluT (136 m.). Se intinde

de la N. catre S.-E., in formA de arc.

Peletuci - de -Jos, sdt, in jud. Bacdti, pl. Bistrita-d.-s.,' com.

Spineni, situat litiga piriul Turbata, la 825 m. mal sus de CAtAlesti (scoala). Are o populatie de 34 familiT, sati II I suflete.

Vite : I I caT, 54 vite mari cornute si 30 pord.

Peletuci - de - Sus, sat, in jud. BacAll, pl. Bistrita-d.-s.,

Iasi.

Pene§ti, mahala, in jud. Mehedinti, com. rur. SAlltrucul, pl. Peneul, fost sat, fu ¡ud. Covur-

Ialomita-Balta, pendinte de com.

luitl, pl. Siretul, intre Piscul si Independenta, pe Valea-SuhuluiuluT, desfiintat in 1884, din cauza inundatiilor SiretuluT, si al clruT locuitorT s'ají alipit la

Dormlrunt, situat la 8 kil. spre E. de satul de resedintO.

com. Independenta (mal ales cAt. Braina). Peneul apartinea com. Piscul.

Pelinul, izvoare

si

'Fria, in sa-

tul Cucuteni-RAzIsi, com. Durnesti, jud. Botosani.

Penteleul, munte, in jud. zAA,

ti u-

com. Goidesti, c5.t. Vir-

lamul, unul din ceT mal fruPeliteanul, colind, in jud. Bucom. Boziorul, cAt. Gornetul, parte goalA si parte acoperitA cu izlaz. ImpreunI cu Cocioaba, Nenisoaia, Virful-PizAti,

nuluT si Virful-GOvanelor,

for-

meazA o circumferintA, care inchide schitul GAvanele.

cel mal inalt al judetuluT, avind 1753 metri mosT aT TdreT, si

indltime. E insemnat prin bogata sa iarb5., de o calitate superioarA, din care cauzl laptele

oilor ce pase aci, produce cel mal bun cascaval, care se fa-

bricI in asarla de la Viforita. Masivul sla e coprins tntre pi-

Pelticäreasa, Episcopia, Ferburla, Aninoasa i Cimpulung, trupuri micr de pddure, In intindere de 15 hect., jud. Muscel, com. tefOnesti, plasa Riul-DoamneT, compuse numaT din aninT, plutA si salde.

raiele Bisca-Mare si Bisca-MicA, prezintind cincT ramificatil m5.rete : Cernatul, MiclAusul, Piclorul - CapreT, Viforita si ZA-

noaga, futre care mal inalt se ridicA Virful-Penteleul uT, acope-

rit peste tot de iarbA, afarl de partea de N., unde e stincos

com.

Schineni, situat pe sesul Sire-

tisa clruia e asezat satul Raiul, com. Cdrniceni, pl. Turia, jud.

Motrul-d.-j.

rumbuluT.

Pelinul. VezT Cucuteni - ROMA sat, com. Durnesti, pl. tef5.nesti, jud. Botosani.

acest pida se aflä un pod al

Penelor (Dealul-), deal, pe co-

Penca, trup de piidure, al statu-

www.dacoromanica.ro

si cu spAinitntAtoare precipitiT.

PENTELEUL

PERENI

674

Pe poale, are vaste si seculare padurT de brazT, apoT pinT si

cea si cea de S.-E. a com. Sa-

ceva maT sus ienupere. Din punctul de vedere al constitu-

lingl gira $andul, cu care comunica printr'o &lita. E in-

tiuneT sale geologice a fost studiat de d-1 Grigore tefänescu («Revista stiintifica", anul VI).

conjurat cu stuf si contine peste.

Penteleui, mofietntinsA, jud. Bu za.ii, com.Gura-TeghiT si Goidesti,

compusä din muntil: IvanetulMare, Cernatul, Viforita, Za-

noaga, parte din Piciorul - CapreT, Poiana-din-Cale, parte din Podul-Calulur, avind o intindere aproximativa. de 9700 hect., parte padurT seculare de brazT, pinT, moliftf, fagf, etc., parte pasunT.

tul-Noti, la S. de lacul Pentilicul,

de 6o hect. si contine peste.

Pentilicul, lac, in jud. si plasa Tulcea, pe teritoriul com. rur.

Perchiul, sat, facind parte din

in partea de N. a

com. Huruesti, pl. Berheciul, jud. Tecuciti, situat pe coasta

Satul-Nod,

plasiT si cea de S.-E. a comuneT. E format de girla ondul, de care acuna e izolat. Are o intindere de 8o hect. E inconjurat cu stuf si contine peste.

Pepele§ti, sat, cu

BisciT-MarT,

trece pe la Ghe-

nunea-Dracului, Lezpezi, Sedallui-Leonte, Gura-MileT, TrestiaMileT, Cernatul, pe care se urca pina la Fata-CernatuluT ; de adi

se coteste pe Viforita si apoT pe piala in sus, pana in virful PenteleuluT. Acest drum se face

calare in 7 ore.

Argesul.

Peptani, deal, In jud. Gorj, com. Hodorasca, pl. Ocolul, situat spre S. de comuna.; se intinde de la E. din catunul Pinoasa, spre N.-V., pana in soseaua ju-

ad e Wat de osea pe care

din timpul luT

o urmeaza si continua pana linga

locul acesta a fost dat unuT

dealul Bujorlscul din jud. Mehedinti ; pe acest deal se afla.

viteaz al luT, anume Bals, care, impreuna cu cumnatul sa.5, ar fi infiintat satele : Perchiul, Nedelcul, Farcasesti si endresti.

'Yac:Jure, plantatiT de viT si livezi de prunT.

tefan-cel-Mare ;

Partea de sus a satului se Peptenari, sat, In jud. Argq, plasa Pitesti, facind parte din com. rur. Hintesti-Zmeura. Iasi,

izvoreste dintre dealurile Uricani si Dragalina, trece prin satul si valea Vorovesti, unde formeaza un iaz ; aporrese din com. si se varsa in riul Bahlu-

Pentiliciucul, lac, jud. Tulcea,

Pepurnicul, lac, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. urb. Chilia - Vechie, asezat fa

iul.

www.dacoromanica.ro

mal numeqte i Harniceni.

Perei (Valea-), subdivizie a cut. Ichimesti, com. Minzalesti, jud.

stejar de cherestea, ¡ud. Viasca, com. Fundul-PAruluT, pl. Neajlovul, in suprafata de 197 hect., pe proprietatea Crovul, a statulul ; tine de ocolul silvic Cirtojani.

partea de N. a plasiT Tul-

Teritoriul satuluT este de 862 hect. LocuitoriT, parte fosti clacasT si improprietaritT la 1864, sta.pinesc 22 hect. si 99 ara'; parte sunt raza0 i stapinesc 120 hect. si 90 ariT ; lar proprietara mosier numita. Farcasesti, Acade-

mia Româna, are 719 hect. Data infiintareT satuluT ar fi

com. Miroslava, pl. Stavnicul ;

in

fa-

deteana, aproape de Ciuperceni ;

Pentenoaica, pik de padure, de

hect. intindere, situat

72

ciumarT.

Peptenari, pitia, in jud.

65

Are o populatie de

BraduluT.

locuitori,

zati.

avind

com.

cuesc in 62 case ; o scoall mixta, frecuentat5. de 57 copiT. Comerciul se face de 2 cir.

150

Penteleuluf (Plaiul-), coame de munit, care se intind de la muntele Penteleul, in diferitiT munti ramificatl dinteinsul, judetul Bu-

la 4 kil. 70 m. de resedinta

jud. Argesul, pl. Pitesti, acind parte din com. rur. Dealul-

ghil in Virful-PenteleuluT , ju-

detul Buzati. Incepind de la infurcatura Biscelor, pe malul

de V. a dealuluT cu acelasT nume,

miliT, sati 332 suflete, care lo-

Penteleului (Drumul-), drum, Pepele§ti, sat. VezT Titiesti, jud. ce duce din comuna Gura-Te-

partea de V. a plasiT si cea de S.-E. a comuna', linga gira Aliboca-Suhat, de care a fost format. E inconjurat de toate patine cu stuf. Are o intindere

Buzad.

Perei (Valea-), MOfje, in jud. Buzaii, com. si ca.t. Minzalesti,

formind, cu Chicera, un corp de 250 hect.: fineata, araturt, livezi

si izlaz, proprietatea mosnenilor.

Pereni, vechie numire a comuna Belotul, pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.

PERENI

PERETIIL

676

Pereni, mahala, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Belotul.

cuela, ce urmeaza laturea de S.-E. a plaser, paralela cu riul

Chilieni, jud. Tutova ; curge de

Birladul.

Chillen' si Coroesti si se vara pe teritoriul acester din urma

Pereschivul, p/asd, situata in

Calea ferata Tecucid-Birlad,

partea de S.-V. a judetulur Tutova. Se margineste la V. cu jud.

ce merge paralela cu soseaua

Tecuciti, de care se desparte prin hotarele artificiale a mosiilor limítrofe; la N.-E., cu pl. Tutova, de care se desparte

nationala, si este cuprinsa 'filtre aceasta si riul Birlad ; are 2 statiunr: Tutova si Ghideni. Soseaua vecinall Tutova, ce

incepe din soseaua judeteana Birlad-Bacad, la satul Pogana,

de asemenea prin hotare artificiale ; la S.-E., cu pl. Corodul, de care se desparte, prin riul Birladul ; la E. (pe o micá distanta), cu pl. Tirgul. Pamintul acester plasT este, In cea mar mare parte, deluros,

pl. Tutova, indreptindu-se spre

formind, la marginea de V. a

riul Birlad, in pl. Corodul, la satul Crivesti.

judetulur, o culme, aproape ne-

Intrerupta, de dealurl, a caror maxim de inaltime o ating dealurile din com. Sendresti. , E udata prin mijloc de ptriul rereschivul, care e incarcat pe stinga cu piriul Micul-Pereschiv,

la N. spre S.; uda comunele in piriul Pereschivul, pe stinga, linga catunul Fitichesti.

Pereschivului (Valea-), vale, ce trece prin mijlocul pl. Pereschivul, jud. Tutova, taind-o de la N. spre S. Prin ea curge &tul Pereschivul.

S., prin pl. Pereschivul si trecind

prin comunele: Ciocani, Ivesti si Pogonesti, urmind valea Tutover (malul sting al piriului) ; taie soseaua nationala si linia ferata Birlad-Tecucid si trece

Are 14 comune rurale, din care cele mal populate sunt : Stanuesti, Cabesti si Liesti si 48 sate, din care mal populate sunt : Ivesti, Cabesti si hiponesti-d.-s.

Pere§ti, cdtun, jud. Gorj, plasa Amaradia, com. Cirligei, situat pe iin platod coprins intre par-

tea N.-V. a catunulur Cirligei si riul Gilortul. Are o suprafata de loto hect.,

cu o populatie de 6o familiT, sati 285 suflete, din cari 66 contribua.bill. Locuitoril poseda : 12 plugurr,

62 care cu bol, 2 cdrute Cu caí; 258 vite marT cornute, 37 cal, 224 or, 20 capre, 64 porcr

pe dreapta cu piraiele Soveja

Are : o populatie de 12158

si Bolborosoaia, in care se varsa pirilasul Fintina-Nuculur, care

locuitorr, din carT 2768 contribuabilr ; 3060 case; 27 bisericT.

Riul Gilortul uda catunul In partea de N.-E.

si el la rindul sal' are de a-

Este acum unita cu pl. Corodul. In plasile Corodul si Pereschivul sunt 29 scolT mixte (1901).

In catun se mar gasesc : moara pe va si 12 fintinr.

fluent piriiasul Fintina-Trifulur. In partea de E. este udata de piriul Tutova, ce vine din pl.

Tutova. Ambele aceste Oraje sunt afluentl al drepter Birladulur.

Se cultivä viea pe o intindere

de 1545,50 hect., din carl 259 hect. nelucratoare. Asemenea

pl. Pereschivul, jud. Tutova. Izvoreste din Padurea-Sendresti-

lor, com. Sendresti. Curge de la N. spre S. si se varsa in riul Birlad, pe dreapta, in fata sa-

Comerciul consta in vinzarea productelor agrieole, a animale-

lor si a vinulur. Sunt 77 ctrciumr.

cani si Liesti, curgind t'itrio vale frumoasa.

dintre care numar prunir ocupa o suprafata de 98,25 hect. LocuitoriT, pe litiga agricul-

tura, se mal ocupa si cu rotaria, dogaria si butnaria.

E strabatuta de 3 drumuri principale :

Soseaua nationala Birlad-Te68617.

1

Comunicatia se face prin drumurr ordinare.

Pereschivul, pirtd, ce curge prin

tulur Ghidigeni, dupa ce s'a incarcat pe dreapta cu &alele Soveja si Bolborosoaia, iar pe stinga cu Micul-Pereschiv, strabatind ast-fel pl. Pereschivul in toata lungimea sa. Udä teritorifle com. Sendresti, Praja, Stanuesti, Coroesti, Cabesti, Prise-

se mal cultiva si pomi fructiferT,

34 stupT.

Peretul, cont. rur., In jud. Teleorman, pl. Tirgulur, la I I kil. de Rosiori si la 21 de Alexandria, pe calea judeteana Rosiori-

Alexandria, in partea dreapta a riulur Vedea.

Se invecineste la N. cu fila Vedea, care o separa de com. Dulceanca si Albesti ; la N.-V.,

cu mosia orasulur Rosiori-deVede ; la V. si N.-V., Cu com. Belitori; la S., Cu com. Plosca si la E., tot cu riul Vedea, care o separa de cat. Parul-Rotund. Riul Vedea are, in partea despre com. Peretul, ca afluent

Pereschivul-Mic, phi:1, ce izvoreste din cat. Afumati, com.

pirilasul Baracea. Atit Vedea

cit si Baracea ad la acest punct 86

Nardo Diefionar Geografie. ni. Ilr.

www.dacoromanica.ro

PERETUL

un insemnat depozit de prundis, din care locuitorli scot pietrisul

necesar pentru impietrirea soselelor. Intinderea acester dom., dimpreuna Cu mosia propriet5reas-

ca, este de 7100 hect. LocuitorT improprietäritl dupa

legea rumia sunt in numar de 550, pe o intindere de 1225

PERI

676.

mult1 din locuitorr aa venit in vale la Peretul, stabilit cu locuitorT unde venitr din arte partr ale tara. In secolul trecut, satul Peredespopulat

i

tul se gaseste trecut tot la pl. Tirgulul, sub domnia lur C. Mavrocordat. Locuitorir acester comune

jud. Teleorman, pl. Tirgui, com.

Peretul, pe linia Rosiori - Ale-

xandria, pusa in circulatie la 2 Decembre 1895. Se afla tre statiile Rosiori (10.4 kil.) Plosca (4.2 kil.). Inältimea d'asupra niveluld Maril, de 65 m*,22.

hect. Are: o paclure-lastar, in intindere cam de 300 hect., 251 hect. de vil, si 350 hect. lived i izlaz. Are o populatie de 3520 sufl.,

alte locurr, ca Iaurestr, Baltaretr Oltenr. Aceasta probeaza ea

Peretul, mofie particulara, Cu pldure, jud. Dolj, pl. Pul-d.-mj., com. Glodul.

si com. Peretul s'a despopulat repopulat treptat, dupa vre-

Peretul, mofie, in jud. Teleor-

din care 704 contrib.; o scoa1ä

ferite partr ale tara: Baltaretir de la balta, i anume din spre orasul Zimnicea; Oltenif, de peste Olt, de pe la Amaradia. IaurestiI, se cred a fi ramasite de pe vremea Turcilor. Marea

mixta, frecuentata de 136 copil (r9o1) ; doua bisericI, deser-

vite de 3 preotl si 4 cintaretr ; o moarI cu abur! ; diferite stabilimente de comercia si 9 ch.ciumr.

Numarul vitelor din comuna este de 7149 capete, din care :

1652 vite mar! cornute, 410 cal', 8 magart, 4500 or si 579 porcr.

Budgetul comuner este de 7501 ler, 62 banr.

Se tine firg aci tn ziva de 'tintare. oseaua.. judeteana Rosiori-A-

lexandria strabate comuna in toate lungimea si o pune in le-

gatura la N.-V. cu orasul Rosiori. La S.-E., cu com. Plosca, la. S., Cu com. Belitori i Pirlita, si la N., cu Parul-Rotund, se leaga prin drumurr vecinale.

treaza inca felurite numirl din

mur!, cu locuitorr venitr din di-

Peretul, pädure particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. 910dul, pe mosia Peretul. Are o Repedea populare a acester iatindere de 50 hect. i se comcomune se explica prin faptul pune din emita, cer i stejar. cä totr cit1 veneaa a se stabili aci, se bucuraa de felurite privilegil li se oferea de proprie- Peri, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j., la 23 kif. tara mosier lemne, locurr de de orasul Turnul - Severin. Sipäsunat &rä plata, dijma din tuata pe vale, se margineste': lo una si altele. Aceste privispre E. ca com. Prunisorul legir aa durat pana acum 40 50 de anT i eral' respectate Degerati ; spre V., cu comuna Valea-Pietrer ; spre N., cu com. de vechiul proprietar Costache Zagala; lar spre S., cu com. Belu. Gratie acestor privilegir com. Peretul a ajuns a fi una Govodarva i Severinesti. E formata din cinc! atine : din cele mar prospere si popuPeri, Bisericer, Silitea, Borogilate ale judetulur. din-Dos si Borogi-din-Fata, avind

Peretul, sat, cu 54 familiT, jud.

magua; cele mal insemnate sunt : Magura-Verde si Magura-CheniI,

Argesul, pl. Oltulur, pendinte

a caror inaltime este de peste

seric5., cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de un preot

Plosca.

Satul Peretul i mosia, dupa cum rezultä din diferite documente vechY, a purtat numirea de Peretul-Dulceni. Satul Dulceni, de linga com. Belitori, s'a

Vedea.

maioritate a locuitorilor este de origina olteana.

Imprejurul com. sunt multe

IO m. cu o periferie de aproape 200 m. In partea despre S., trece Brazda-lul-Novac spre com.

man, pl. Tirgulur, proprietatea societater de asigurare cNationala ». Are o intindere de 4400 hect. E compasa din mar multe trupurr si se intinde si peste

de com. rur. Olanul. Are o bisi un cintaret.

Peretul, sat, in jud. Dolj, plasa Jiul-d.-mj., com. Glodul, cu 158

suflete, locuind in 9 case l 28 bordee.

Peretul, stafie de dr.-d.-f., in

www.dacoromanica.ro

peste tot 1578 suflete, din carT 280 contribuabili, locuind in 345 case.

Locuitoril posea : 66 plugurr, 107 care cu bol, 3 carute cu ca!; 171 stupT. Prin comuna trece soseaua Valea-PfetrerPerei Prunisori. Are o biserica, deservifl de I preot si 2 cintaretr; o scoald. mixta, conclusá de un invatator i frecuentata de 6o elevI. Budgetul comuner e la vera-

PERI

677

PERIENI

turI de 1725 leT, lar Ia chel-

zat la 2 kil., tot pe valea. Te-

tuelr, de 1231 leT.

leormanulur si de aceeasl parte ca i cAt, de resedintA. Se invecineste la N. cu com.

Vite : 600 vite mar! cornute, 20 ca!, 691 o! i 700 rimAtort DealurT mal principale in comunl sunt : Culmea-Perilor, platoul Pucioasa i dealul Tarnita. VAT sunt : Valea - Perilor Valea-HusniteT.

talelor Civile din Bucuresti, jud. Teleorman, pl. Tirgulur, com. Peri-RiiosT.

Netoti-d.-j.; la S., ca Olteni ;

Perianul, lac, in jud. Teleornian,

la E., cu parte din com. TalpaBitcoveni, din jud. Vlasca si la V., cu Valea si Piriul-Ciinelul.

pl. Ialornita-Balta, com. Stel-

nica, insula Balta, situat la S. laculuI Cobolcicul.

Are o populatie de 184 fa-

Ape: Husnita, Valea-Mare

mili!, sal" 755 suflete, din care zoo contribuabili.; o scoald, in

Platoul Pucioasa si-a, luat numele de la pucioasa ce contine. Pe acest platod, se xice, ar fi

cAt. Brosteni, frecuentatA de 20

Ialomita, insula Balta, pl. Ialomita-Balta, in dreptul satulul

elevI ; o bisericl, in 01. de re-

Stelnica.

fost un mic oras al un u! popor n u-

Vite : 542 vite marI cornute, 98 caT, 1163 oT si 90 porcI.

mit Gornozintli, orasul fiind nimicit de Tra;an, aü Amas numai urmele : zid gros, cArdmizT marT parkte i. osele pavate,

sub care s'a gAsit banT vech!. Probabil trebue clutat aci o urmk de asexAmint roman4.

sedintA, Peri-Riiosr, deservitt de preot i i cintAret ; mor!.

Intinderea com., cu mosiile de pe dinsa, este-de 1112 hect. ProprietariT principal! sunt : d. dr. Paul Petrini avind 205 hect.

arabile si 6 hect. radure-; Eforia Spitalelor Civile, posedind

Periatul, braf (prival), in jud.

Pericli-i ol-Tepe, deal, in jud. Tulcea, pl. IstruluY, pe teritoriul

com. rur. Cogelac vîrf estic al culmeI Cascalac-Bair, situat in partea de S. a plAseT si a comuner. Are 143 m. inAltime si este punct trigonometric de rangul al 3-lea, domintnd asupra vAeI i satulur Cogelac aasupra soseleT naturale Tulcea-

orasul Tecucid, jud. Tecucid,

500 hect. arabile. NumArul locuitorilor improprietAritl dupl legea rurall este

situat in partea de N.-E. a orasultd, pe malul sting al BirlaLocuitoriI sunt venitI a-

de 112, pe o intindere de 400 hect. Vil' se gásesc pe o Intindere de 7 hect., apartinind lo-

Periclic, deal. Se desface din

proape totT din satul Ochesesti,

cuitorilor.

care s'a desfiintat.

Budgetul com. e la veniturl de 2827 le! si la cheltuelT, de

Peri, mahala, fAcind parte din

Peri, numele, sub care se vede trecut satul judetul Teleorman si in actele vechr In nomenclatura. comunelor din 1870.

Peri, lac, in jud. falomita, pl. Cimpulul; are izvoare si contine peste.

2659 le!.

oseaua judeteanA Alexandria-TAtgxesti strAbate comuna

bite° directie generall de la N.V. spre S.-E. IntrA in jud. Tulcea, brAzdind partea vesticA a plAsilor Babadag (si a comuna sale Slava-RusA) si Istrul (si cea nordicA a com. sale Casimcea).

Din el to iaí ,nastere vAile

kil.

sad Er-GhiobekTepe, are 391

Pe teritoriul com, se afla doul

pi. TirguluI, proprietatea d-luT tir. Petrini Paul.

mAgurT, una in stinga soseleT, la

V., inaltA de 40 m., cu o circumferintä la bazA de 300

TeleormanuluT, pe partea stingA. Are un atun, Brosteni, ase-

dealul Sultan-Bair, jud. Constanta. Se prelungeste spre E.,

in toatA lungimea si o pune in legAturA cu com. Olteni, la S. cu cat. Netoti-d.-j., la N. PAnd. la Alexandria sunt 31 kil., pana la Rosiori 27 kil. si pana' la resedinta judetulid, 27-

Peri, mofie, in jud. Teleorman,

Peri-12Bol, conz. rur., in partea de N.-E. a plAseT Tirgul, jud. Teleorman, la limita el cu jud. Vlasca, situatA pe valea

Constanta, ce trece pe lingt el.

iar a doua inaltd, de 20 m. ca o circumferintl la bazA de ioo m., situatA

1'1E10

pirliasul

TeleormAnelul.

Bas-Punar (Slava-Rus), CriuCulac, A.mutlu -Culac i Hagi-

Amer-Dere. E strAbAtut de tleturT adind si prApAstioase. ful sAd cel maT inalt, Doerani, m. inAltime,- fiind decT printre cele maT inalte din Dobrogea. E acoperit cu pAdurT intinse si pe poalele sudice cu pAsuid livezT.

Perieni, sat, la partea de N.-V. a com. Cirniceni, pl. Turia, jud.

lasi, asezat pe costisa a doul Peri-Rlio§I, mofie, a Eforiel Spi-

www.dacoromanica.ro

dealurT, prin valea cArora curge

PER1ENI

piriul Ostopeni, de la N. la S. Are o intindere de 2864 hect. si o populetie de 234 familiT, sati 916 suflete ; o biserica, fama de un razes /a anul 1872, deservitd de i preot si 2 cintaretT; o scoala, infiintat5. in 1874,

PERIETI

678

rieni, jud. Iasi, pl. Turia, com. arniceni.

Se cornpune din 3 catune : Perieti - d. -s., Perieti- d. - mj.

cu o populatie Perieteanca, ptidure, In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Perieti, formind cu padurea Cutarideanca un trup de 330 hect.

E populata cu stejar, ulm, sali jugastru. cie, plop, anm

de 1146 suflete, din carT 262 contribuabill, locuind in 246 case.

Se zice ca aceasta comuna dateaza de maT bine de 200

conclusa de iinvatatoare si frecuentata de 35 elevl i in care se lucreazd pallriT de paie, de o calitate foarte. buna.

Perieti, com. rur., in jud. falo-

valea numitä Valea-cu-Casele,

In partea de N. a satulur, se

mita, pl. Ialomita-Balta, situata

afla mahalaua andesti, ce se

situatl mar la E., de unde Iocuitorir s'aa permutat pe Va-

zice a a fost razesie a una

pe partea stinga a riuluI Jalomita, intre comunele Pribegi

andescu. MaT in sue, tot pe

Andrasesti, la 45 kil. de Calarasi.

aceeasT vale, o alta mahala numit5. Ostopeni sati SalariT, fosta

Are o suprafata de 10585

Are 3 bisericT : una in Pe-

hect., din carT 330 hect. padure si 13 hect. baltis coprinde mosiT, apartinind maT multor proprietarl si locuitorilor mos-

lae, fondatl la anul 1822 de familia Caldurapl, alta in Pe-

a unuT boer, Aslan, care cam pe la 1782, cumparind partea andeanuluT, a stramutat satul biserica din Ostopeni, chiar pe hotarul satuluT Perieni, unde exista si asta-z!. MaT in tima un boer, Balus, care avea mosie

alaturea cu satul Perieni, a devenit proprietarul mosiilor Perienilor, andenilor si Aslanilor, for-

mind un singur trup, caruia I-a dat numele de Perieni ; aceasta mosie se intinde pana in malul Prutulul. Vite: 1281 vite mar! cornute, 124 cal, 2264 óT, 14 capre si 238 rimatorT.

Perieni, sat, in jud. si pl. Tu-

A fost situatl mar intati pe

nenT.

Dupa legea rurala din 1864, sunt improprietaritl 152 locuito4 i maT sunt neimproprietariti 186 locuitorT. Se compune din satele : Perieti, Poenarul-Bordea, Bratescu ,Botarul, cu resedinta primariel si a judecatoriel comunale in satul Perieti. Are o populatie de 1898 Suflete ; o coa1ä mixta in satul Perieti si alta mixta in satul Bratescu, frecuentate in 1899900 de 170 elevr si conduse de 2 invatatorT; douà bisericT, de-

tova, com. BogeSti, in apropiere de Birlad, i spre N.-V de din-

servite de doi preoti i patru

sul.

Vite : 350 ca!, 280 boT, 3300 oT, 30 capre, 50 bivolT, 5 asinT pi 270 porcl. Budgetul com. e la veniturr de 10376 le! L la cheltuell de 9927 le!.

Are o populatie de 1188 suflete-, -o seoall mixta, frecuentata de 32 copiT (1900),

E despartit lii doul partr: Perieni-d.-j., spre S. si Perienid.-s. spre N. Are cariere de piatr5. In ex-

dasc5.1T.

Prin comuna trece calea judeteana Slobozia-Urziceni.

ploatare.

Perieti, com. rur., jud. Olt, pl. Perieni, cltun. Vez! Tatomiresti, sat, jud.

Siul-d.-s., situatä pe Valea-Iminogulur pi a Inivelulurs la 16

kil, de capitala judetulul pi la Perieni, iaz, in vatra satuluT Pe-

a n T.

12 kil, de a plAper.

www.dacoromanica.ro

lea-Iminomlur, din cauza lipser

de apl. 'cu hramul Sf. Nicorieti-d.-mj., cu lu-amul Sf. DJmitru, fondata in anul 1857-58 de familia Fintineanu si a treia in .cat. Mierlesti-d.-s., cu hramul Sf. Nicola.e,

fondata in anul

1810 de locuitorl, toate deservite de 3 preotT ; o scoall mixta, in Perieti-d.-mj., frecuentata de

60 copil ; o moara cu abur!. Dintre pomI roditorI, se gasesc : merl, duzl, visinl i prunr. Comerciul se face in comuna

de 3 circiumarl, de fie-care catun cite unul. Veniturile .pi cheltuelile co-

mune sunt de 2971,05 la. Vite : 235 caT, 116 iepe, 502 bol, $4 vatT, 3056 oT 1.1 102 porcI. MeserizsT 2 cojocarT, i lemnar, i zidar, i cizmar i i fle-

tar. Tot teritoriul comuneT se in-

tinde pe o suprafata de 7650 hect., din care 3280 hect. apartin la 140 familiT mosnenT si 513 hect. la 123 locuitorT improprietarig dupa legea rurala din 1864; restul e posedat de : V. Perieteanu, I. Gabunea, I. Alexe si Elena Fintineanu. Pamintul cultivabil e pes, negru humos pi fertil.

PERIETI

PERIPRAVA

679

comunala , care

strabate comuna de a lungul

mita, in dreptul satulur Ghimpati, cu care comunica printr'un

sati, pe Valea - Iminogulur si a

pod plutitor, si spre S. de la-

o leaga la N. Cu comuna Balteni i Potcoava si

cul Fundata. Aicl este resedinta primariel si a judecatorier comunale.

O.

osea

Inivelulur,

la S. cu Mierlesti. La V., teritoriul comuneT se limiteazd cu Movila-lur-DrAghicr cu Mägura-Frasinulur, din Valea-

ZiduluT, care o despart de comunele Goteana (cat. Brebeni) Turia.

La E., Valea - Vediter o separa spre N. E. de com. Potcoava i spre S.-E. de comuna Valea-Merilor.

Teritoriul comuna e udat de valcelele : Valceaua - Elesteulul, Valceaua - Balomirulur, ValenIminogulur si a Inivelulul i Val-

ceaua-Caselor, la N.-E. careia se ridica Dealul-Odailor si Valceaua-Oblegulur.

Intre aceasta valcea i Valea-

Are o pop ulatie de 280 familir ;

Vite : 116 bol, 54 yac!, 49 cal,

1063 01 si 85 porcl. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, fondata îii anul 1822 avind urmatoarea inscrip-

Vite sunt : 200 cal', 18o bol, 2500 o!, 30 capre, 35 bivoll,

5 asinl si 180 pord.

tiune :

Perieti-de-Mijloc, cdtun, facind parte din com. Perieti, pl. Siuld.-s., jud. Olt, situat pe valea si pe amindoua laturile Iminogulur, la N. de cat. Mierlestid.-s. Are o populatie de 487 locuitorT, din carT 40 sunt improprietariti dup. legea rurala, cu 318 pog. din proprietatea d-lur C. I. Fintineanu, care po-

sea aci cam 2300 hect. ara-

Branister. In centru si pe malul drept al Iminogulur se afil Dealul-Viilor. Atara de cele no-

fost frecuentata in 1899-900 de 6o copir; o biserica, cu hramul

Poiene mar insemnate sunt : Poiana-Lacu/ur, la N.-V., PoianaDraculuI, la S.-E. si a-Branister,

la N.-E. Puturr se" fintinT sunt o multime, pe toata Valea-Iminogulur si a Inivelulur, din care mal in-

semnate sunt : Fintina-Sarpelur,. Putul - Boangiulul, Fintinade-la-Salde, Fin tina - de - Piatra, Fintina-Tiganulur, Fintina-Zapciulur, Putul-Fintineanulur, Pu-

Are o scoall mixta, care a Dumitru, fondata in anir 1857-1858, care poarta ur-

SI.

matoarea inscriptiune : La anul 1857, luna Iunie In 17, s'a pus temelia acestul sfint loca, Cu hramul Sf. Dimitrie i s'a sävIrOt la 1858 Septembrie 1, Cu toat

cheltuialit D-lor

Dimitrie I. Bumbes, mare Pitar Oil al reposatulul I. Bumbq, mare postelnic), Ion FintIneanu, mare Särdar (fiind al 2-lea pärinte al D-lul D. 1. Bumbe) D-neI

Slirdäreasä,

Elena FlotIneanu

(mumd bunä a D-lul D. 1. Bumbe), In ande /d'hiel Sale PrinpiluI Alexandru Ghica, Ciimicanul Tärd-RomIneftl, ale Prea SfinOtuluI Mitropolit Nifon Seva-

stos 1i ale intru tot iubitoruluI de Dumnezeii Climeut, Episcop al Eparhiel Ar-

gepl, cu a cärui deslegare s'a lnceput

Ziditu-s'a Intliii aceastä Mina' Biscrici In ciltunul Pendí-de-sus, din lemn, pe temelie de zid, In anul 1822, dIn-

du-i-se hramul SI; Erarh Nicolae, cu toatä. cheltuiall D-ion AndreI Dumitru CifidäruA (fiii reposatuluY Popa Ciddäru0.), Preotul Iordache Du(fiul reposatulul Ion Olidaru0), Dumitru I. CIldärugt i Ion C. Tudose (fa reposateY Cälina, sora cu Ion i cu Popa Ciildärup) i s'a sfintit

hovnicul

nezugrävitä Cu toatii cheltuiala celor de mal sus, aviad numaY sfintä Icoanä, In zilele pärinteluI protopop George Grecu. In anul 1825, s'ati zugrävit cele 2 timple, cu cheltuiala D.lor Andrel Dumitru

In anul 1856 tencuindu-se pe din afarä Ti pe dinluutru, s'a zugravit Cu cheltuiala Preotulul M. Duhovnicul, fiul

lul Dumitru Cäldfirt1. In anul 1868, s'a invelit cu içä, lar turla cu fier de citre D-ni! Ion Constantin qi 1. M. Popescu.

Perilegti-Coste§ti, trup de mofie, proprietate a d-lul Zadariceanu, pendinte de com. Bitcoveni, pl. Glavaciocul, judetul Vlasca.

Perilor (Valea-), vale, judetul Muscel, ce izvoreste din com. Cetateni-din-Deal si se varsa in riul Dimbovita, pe malul drept, in cercul com. Cetateni-din-Vale, plaiul Dimbovita.

acest sfint

tu1-RizglituluT.

Perieti - de - Sus, edtun, Mcind

Perieti, sat, in jud. Ialomita,

d-lur Alexe Romanov, care mar

poseda aci 328 hect.

vite de 2 preotl si 4 dascalL

bile si 200 padure.

magurr : Magura-Elesteulur, Mägura-cu-Carbunl, a-Ulmulul, Gratiearele, a-Gabuner si altele.

comuner si are o populatie de 314 locuitorr, din carr 29 sunt improprietaritr, dupa legea rurala, cu 137 hect. din mosia

o scoall mixta; 2 bisericr, deser-

Vediter, se afla Pädurea-cu-Cringul, Cringul-Cerbulur i Poiana-

tate mal sus se afla risipite pe teritoriul comuner Perieti i alte

piriulur Inivelul. E resedinta

pl. Ialomita-Balta, pendinte de

parte din com. Perieti, pl. Siuld.-s., jud. Olt, situat la i kil.

comuna cu acelasT nume, situat

spre N. de cat.

pe malul sting al Aula lalo-

pe ambele conste i malurr ale

Perieti-d.-mj.,

www.dacoromanica.ro

In timpr secetosT seaca.

Periprava, sat, in jud. Tulcea, pl. Sulina, catunul comuner Sfistofca,

asezat la IO kil. spre

PERI§AN1

PERLORUL

1680

N.-V. de resedintd, pe malul drept al bratuluT Chilla, In fata oraselului rus Vitcovul, din Basarabia. Vatra satului ocupa

80 hect. pamInt, parte acoperit cu nisip si stuf. Are o populatie de 75 familif, saú 320 suflete, totT lipovenT.

Suprafata com. e de 6000 hect., cu o populatie de 257 familiT, salí i t64 suflete, din carT 204 contribuabilT. ImproprietaritT dupa legea rurala

din 1864 sunt 87 locuitorT, 5i neimproprietaritI maT sunt 28. Veniturile comuna- sunt de 4690 leT i cheltuelile, de 4671 leT.

Peri§ani, saii Peri§ani-Spini,

Vite :

1049 bol',

578 vaci,

movila Ghebaci, Movila - Cerbusi Magura-din-DealublVlare.

luT

E udata de un mic pida, nurnit Perisorul, ce izvoreste se pierde pe teritoriul comuneT.

Se dovedeste prin acte, ca comuna exista inca de pe timpul luT Mihaia-Viteazul. Inainte

se compunea din catunele: M1 racinele si TIrnava ; azT se compune dintr'un singur cAtun, numit Peri5orul.

com. rur., jud. Arges, pl. Lo-

30 taurf, 296 viteI, 667

vistea, la 23 kil, de com. rur.

3056 oT, 431 poro)" si 3 capre.

Are o populatie de 817 su-

Suici, resedinta subprefecturei, si la 72 kil. de Pitesti. Se compune din 8 sate : Baia,i, M11ceni, Perisani, Pripoarele, Podeni, Poiana, Spinul, Surdoiul, aVind peste tot 258 familiT, aati

Suhatul e de 1500 hect. Are o biserica, construita la

flete, locuind In 197 case. Biserica s'a fondat la anul 1862

1854 de locuitorT, deservitá de preot $i I eintaret ; un cimitir, situat la E.; o scoald mixta,

tul, arhimandritul Nicodem, din

1133 suflete. Are patru bisericT (in Baiasi, Mlaceni, Perisani i Spinul); o

scoall primara rurala ;,

7

cir-

ciu

Budgetul comuner e la veniturl de 1929 leT si 73 banT si la cheltuelf, de 1905 leT. Vite: 530 bol' $i vacr, 52 caI, 720 or, 97 capre, 165 rlmatorr.

Peri§ani, sat, cu 185 locuitorT, jud. Argesul, pl. Lovistea, fa-

and parte din com. rur. cu acelasT nume. Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, de-

servia de un preot 4i un otntare% ; o scoala mixta.

caT,

frecuentata de 61 elevI (1899 900). Scoala de baetT s'a Infiintat la 18-52; scoala de fete, la 1872. In comuna sunt 5 strade

o plata. DrumurT: la Braila, spre N.-E.,

41 kil. ; la Ianca, trecind catea

ferata Baila - Bucuresti, pe la cantonul i I9,spre N.-V., 5 kil.; la Surdila - Gaiseanca, pe lInga movila Perisorul, spre V., 14

kil.; la Filiul, spre S., 14 kil.; la Bordeiul-Verde, spre S.- E., 8 kit. ;' la Ulmul, traversind calea ferata Fäurei-Fetesti, 23 kil. Comuna s'a lufiintat la 1848 de locuitorT venit1 din comunele vecine Strimbul, Vizireni Sutesti.

de egumenul rnanastirei Bucov5.-

fondul minastireT. In biserica, precum si pe zidul din afará al bisericeT, se vad inscriptiT cu numele si data fondareT si a fondatoruluT, precum i portretul fondatorulur. Are o proprietate de 34 pog.

Este o scoall mixta., care a fost frecuentata In anul scolar 1899-900 de 82 copiI. Dupa legea rurala din 1864, sunt 173 ImpAmInteniti ; dupA, cea din 1879, sunt 113. 186 pog. 1006 stinj. sunt ocupate numaT de vatra satuluT ;

pog. u88 stinj., de pamint arabil ; sunt iso pog. fl2521

neata, 260 pog. viT, 500 hect. 1)1:Jure.

Mosia Perisorul cu Tirnavita are 6o0 pog. arabile. Apartinea pian astireT Bucovatul.Venitul saa

Peri§ani - Spini. Vez! Perisani, jud. Argesul.

Peri§orul, com. rur.i in judetul

este de i 8000 Id anual. Padurea

Dolj, pl, Dumbrava-d.-j., la 38

statului, numita Perisorul, are o suprafata de 500 hect. Apar-

kil. de Craiova si la Peri§eni, mofie, a statuluT, in jud. Covurluiá, com. Jorasti, pl. Prutul.

Peri§orul, com. rur., In judetul Braila, pl. Ianca, situata pe ses. Se margineste : la E. cu com. Bordeiul-Verde i Urleasca ; la N., cu lanca ; la S., cu Berlesti ; la V., ou Dedulesti

15

kil,

de resedinta plAW, com. VII.topul, situata pe ambele rnalurT ale plrluluT Peilsorul. Se Invecineste la N. Cu com. Maracinele; la S., cu com. Cioroiasul ; la E., -cu com Intor-

sura 5i la V., cu comuna Giubega. E accidentata de Dealul-Mare, care are 6 Inaltime de % m., de

www.dacoromanica.ro

tinea manastireT Bucovatul. Se compune din cer i tejar si e amenajata.

Viile, de 260 pog., del vin negru ; se gasesc pe mosia statuluT si apartin locuitorilor.

In Dealul - Mare se gaseste piatra, ce este Intrebuintata la constructiT.

Pe mosia statuluT se afig. o

PERWRUL,

moara Cu aburi $i douà stine,

Peri§orul, edtuu (tirla), in jud.

unde se fabrica. brinza. In Perisorul sunt 7 circiumT. Catea judeteana. Craiova- Calafat strabate comuna pe o lun-

/alomita, falL Ialomita-BaltA, co-

gime de 4 kil.

PEgIF.TIL

681

muna Cosimbesti, pe cimpul Bara.ganuL

jud. R.-Sarat, p/. Ora$ul ; se desface din dealul Deleanul ; brazdeaza V. comunelor Borile$ti si Blidare ; e acoperit cu pasunT.

Cal* comunale

Peri§orul, cdtun (tirld), in jud.

Peri§ul, sat, facind parte din_co-

vecinale o unesc cu comunele

Ialomita,1 pl. Iklomita-Balta, si-

muna rura15. Cociocul, pl. Zna-

vecine.

trat pe cimpul. Baraganul, alipit de com. Suditi.

Budgetul comuneT e la veniturf de 3260,87 leT $i la cheltuell, de 2719,10 leT.

Peri§oruI, sat, in coltul de S.V. al comuneT Perisorul, jud. Braila, la 42 kil. spre S.-V. de ora$ul Braila, aproape de drumul de fer Braila-Buzati, infiintat la 1852 si numit ast-fel dupä numele movilei Perisorul, situata

la S.-V. de sat. Are o populatie de 157 fam., san 687 sufl.; o scoalà mixta, fre-

cuentan de 61 elevI (r90o-901); o biserica, claclita de locuitorI la 1852, deservita de 2 preotT, I cintaret si t paracliser. coald

Peri§orul, c41d (t'ida' de oT), in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe, In partea S.-V. a plaser si a comuneT, asezata in partea de N. a grinduluT Perisorul, din care parte esté acoperit ea larba.

Peri§orul, grind sati loc ridicat deasupra stufuluT inconjurator, asezat pe malul MAriT, in par.

teaS.-V. a plaseT Sulina $i a comuneT ruraie Sf. Gheorghe sati Cadirlez, jud. Tulcea ; se prelunge$te spre E. cu grindul

de lpetT este aci de la 1852; scoala de fete, de la 1872.

din care jumatate acoperita cu iarba.

de 41 hect., avind 156 case si 6 circiumI.

Vite 339 cal, 1117 vite marT cornute, 1850 of, 3 capre $i 193 rtmatorf.

Peri§orul, mo,cie, pendinte de com. cu acelag nume, pl. Ianca, jud. Braila, proprietatea EforieT Spitalelor Civile, cu o suprafata

de 10000 hectare si un venit Peri§orul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., formind com. Peri$orul. VezT comuna Perisorul.

Peri§orul, sat, facind parte din com. rur. Fundeni-Gherasi, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situat la N.-E. de Fundeni. Se intinde pe o suprafan de 720 hect., proprietatea -d-luT N.

I. Gherasi.

Are o populatie de 152 locuitorT.

Comercial se face de 1 circiumar.

Numarul vitelor marT e de 205 si al celor micT, de 415.

In locul unde e situat astazi satul. PAdurea «Radu-Voda» era a manastireT din Bilteni, facuta de Radu-Vocla.

Are o populatiune de 405 suflete, repartizate pe 82 familif.

Metava ; are o forma triunghiulara si o intindere de 200 hect.,

Suprafata vetreT satuluT este

govul, jud. Ilfov, situat la N.V. de Cociocul, futre Valea-Nedet si padurea Radu-Vocla. Denumirea de Peri$ul o are de la o lunca de perT ce se afla

de 67000 leT.

Peri§orul, mo)cie a statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Perisorul, arendatà cu 72500 ler (1886-96), impreunA cu

Tirnavita si Trocnesti. Are pàdure pe diosa.

Ocupatiunea de capetenie a locuitorilor e cultura cerealelor,

pe care o fac pe o intindere de 235 hect. proprif si pe un numar de hectare pe care le jai' de la administratia Domeniulul CoroaneT prin

invoelf.

Cresterea animalelor se face numal pentru trebuintele lor. In 1901 posedati: I armasar, 32 cal, I I iepe, 4 taurT, 8o bol, 102 vacT, 22 minzatT, 30 m'inzate, 40 viteT, 72 berbecT, 788 oT, 3 capre, 54 porcI, 3 asinT. Comerciul. se face de 2 circiumarT.

Are o scoalA mixta, infiintatl

in 1895 si care a fost frecuentatA in anul 1900-901 de 35 elevi.

$atul Perisul este deservit de bisefica din parohia comuneT Poenari. Vezi Perisul, trup de mosie.

Peri§ul, stalie de dr.-d.-f., jiid. IlPeri§orul, pddure a statuluT, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d4., com. Perisorul, cu o intindere de 500

hect. Este amenajaa, Inainte apartinea nanAstireT Bucovatul.

E populatA cu stejkr si cer.

Peri§orulul. (Dealul-), dea4 in

www.dacoromanica.ro

fov, pl. Znagovul, com. Cociocul,

pe linia Bucuresti-Ploe$ti, pusa In circulatie la 13 Septembrie

1872. Se gil futre statiile Buftea (12,9 kil.) si Crivina (9.8 kil.). Italtimea d'asupra riivelulur Marif, de '07.96 m. Veniturile acestel statil,J pe

PERWM

anul 1896, ati fost de 10675 leT, 20 bani.

zare produsele laptariel, stupariel, precum i obiecte de richita, olarie i fringhlerie lucrate

Peri§ul, trup de mofie, facind parte din Domeniul CoroaneT,

Cociocul. Are o suprafata de 602 hect. pi anume: 235 hectare delimitarea locuitorilor, 367 hect. ale Domeniului CoroaneT, din care parte se cultiva. astfel : 230 hect. cu cereale plante uleioase, 70 hect. cu

plante de nutret, 22 hect.

cu

pasunr artificiale si izlaz, 32 hect.

cu plante leguminoase, 2 hect. cu hameiti, iar Ii hect. sunt ocupate cu ciadiri precum si cu cimpuri de experienta, in care

se fac incercari cu varietati su-

in atelierele ce s'a(' infiintat de mult pe Domeniul Cociocul.

Putin mal departe de gara, se afla spitalul rural «Cocioc» Cu 30 paturi, infiintat la 15 Maia 1895 i intretinut de stat.

d.-j., com. Boghesti, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti.

balta Caldarusani.

Peritea§ca, gÊrld, jud. Tulcea, prin care lacul cel mal mare Sinoe, comunica cu Marea in partea de E. a pase! IstruluT

Tulcea, pl. Babadag, pe terito-

riul comuna rurale CaramanChioi, situat intre Mare, de care e format, si intinsul iezer Razelm, in partea E. a plasei pi

O frumoasa raptarle model, inzestrata cu un numar de 80 yac! mulgatoare de rasa cAl-

a comunel. Are o lungime de 4 kil. si o intindere de 300 hect. Linga el si tarmul Mara e un far englez. Confine peste bun si in mare cantitate, ce-T vine din mare.

O porcarie in care se cresc

Peritea§ca-Mick lac mai mic

un numar mare de diferite rase

ca cel precedent, jud. Tulcea, avind 18o hect. intindere, situat in partea E. a plasei Babadag si a comunei rurale Cara-

tru a reinvia frumoasa indeletnicire a cresterei albinelor, care

man-Chioi ; comunica du Marea,

dadea odinioara locuitorilor cis-

asezata mai sus de punctul tri-

tigurl destul de insemnate.

gonometric, Paharii-Hrani. Con-

i

magaziT

pentru conservatul productelor, precum i alte constructiuni cu diferite destinatiuni. Un chiopc in gara Peripul, in care Administratia Domeniului CoroaneT are expuse spre vin-

Persescu

de care e format, prin o gura tine peste. Peritul, sat, facind parte din com. Draganesti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, situat la S. pi In apropiere

sfoartl

de mofie, tu jud. Buzad, com. Gura - Teghii, cät. Argasalesti, de 50 hect.

Persescu

anume

Un uscator de hameiti sis-

Covurluiti,

com. Rogojoni, pl. Horincea, mar sus de balta Pochina, cu care se uneste printr'o gira.

com. Poenari si se varsa in

Peritea§ca-Mare, lac, in jud.

O stuparie infiintata i prevazuta Cu toate necesariile, pen-

Peda, ball% in jud.

vechr, desfiinfate i in locul earora s'a infiintat satul Boghepti-

In Tara. Intre satul i gara Peripl, de pe acest trup, sunt situate parte din cladirile Administratiel Domeniului CoroaneT Cociocul pi

porcine.

polieT, sat, com. Ringhilesti, pl. §teranesti, jud. Botosani.

Peri§ul, pida, jud. Ilfov, pl. Znagovul, ce izvoreste mai sus de

si a comund rurale Cara-Nasuf.

gau», laptarie prevazuta Cu toate aparatele cele mal no!, precum i grajdurile necesare pentru vacT $i bol.

Peritcani. Vez! Durnepti-Mitro-

Perjoaia i HOrje§ti, daza sate

perioare de cereale, spre a se vedea care pot reupi mal bine

tematic. MaT multe paule

PEWNARI

682

stincei,

in albia riului Bisca-RozileT, jud. Buzar', com. si cat. Gura-Teghii,

de unde se desfasura o prea frumoasa. priveliste. D'asupra ei

era cunoscutul foisor al mult ospitalierului patriarh 'al munOlor : Enache Persescu, unde, ceT ce-1 vizitaú, sculptati impresiunile ion, din care s'a 11cut o mica colectiune de decedatul poet Aricescu (vez! «Lumea reall i lumea idean»). Aci, in curs de 30 anT, s'arantilnit adesea multi oamenT PoMiel i literati al Tare!. MultT din cei lipsitl de mijloace, gasead o existenta comoda in casa lui Persescu.

Persica. Vez! Piersica. Per§inari, com. rur., jud. D'Unbovita, plasa Cobia, situatä pe cimpie, pe malul drept al riului Dimbovita, la 15 kil. spre S. de Tirgoviste. Prin raionul com., afara de Dimbovita, curge

de satuI de resedinta, DrAganesti,

pi un piria, numit Nucetelul.

la care s'a anexat in 1885. Are o biserica si o pcoala

locuitorl ; o biserica; o scoala ;

(Vez! Draganepti).

o moara de apl.

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 1053

PEWNARI

Se invecineste comuna

PEMANA

683

la Est cu

Cazad, de care

se

desparte prin Dimbovita ; la V., cu Sperieteni, despartinduse prin valea tIta ; la N., cu Vacaresti, despartindu-se tot

Populatia sa, compusa aproape narnaT din SirbT i Bul-

garl, este de 152

familif,

Gira Pesteana o uda dealuagul san. Situata pe ses, sub coasta dealuluT Chicioara, Piriciul

486 suflete.

prin Dimbovita si la S., cu com.

raza, drumurT comunale la Gherengic, la Chiuciuc-Tatligeac, la

Oprisiul, are o suprafata de 657 hect., din carT 342 hect. padure, 120 hect. arabile, i ro hect. Ji-

Gura- utiT.

Biuiuc-Tatligeac, la Tuzla si la

nete, 12 hect. izlaz si 3 hect.

Carli-Chioi.

livezT de prunT.

Per§inari, sat, facind parte din com. rur. Cocodsti, pl. Tirgsorul, jud. Prahova. Cade in centrul comuneT.

De ad i pleaca, in forma de

Are o populatie de 198 fa-

Pescar', parte din molla Bu-

mili!, sad 838 suflete, din care

haiul, com. Sendriceni, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.

datl la 1851 si frecuentad de

177 contrib.; o scoall mixta, fon38 copiT ; douà bisericT de lemn,

Per§inarului (Valea-), vale cu peldure, jud. Muscel ; izvoreste din coastele padureT cu acelasT

Pescarul, mahala, in jud. Dolj, pl. Ocolu' I, com. Secuiul.

deservite de r preot si 2 cintAretr.

nume ; tunul Vladesti - PamintenT, si se

Tulcea,

Locuitorii sunt mosnenT. EI posea.: 17 plugurT, 95 care cu

pl. Suba, pe teritoriul comu-

boT, 2 carate cu cal; 6oi vite

varsa in 1.1'1.11 B1 atia.

neT urbane Chilia-Veche, asezat

marT cornute, 37 ca!, 235 o!, 187 capre i 230 pera

strabate parte din c5.- Pescarul, lac, in jud.

Per§unari, subdivizie a thtunulut Tohaneanca, com. Tohani, jud. Buzan.

in ostrovul Tatarul, dintre bratul Chilia i Tatarul, in partea de N.-V. a plaseT l cea de S.-V. a comuneT ; este format de bratul Chilia in vre-o revarsare anterioara a ha; primeste apa prin-

Budgetul comuneT e la veni-

turT de le! 861, banr 88, lar la cheltuelf, de leT 825.

Comunicatia in comuna se

Per§unari, mofie, in jud. Buzaa, com. Tohani, cat. Tohaneanca. Ved Soreasca.

tr'o mica &lita ; are 30 hect. ; e

Perte§ti, mahala, com. rur. Ro.

Pescäre§ti, cdtun, al com. Vul-

face prin soseaua comunall care da in soseaua judeteana T.-JiulSeverin. In comuna se &ese : io puturi si 25 fintinT.

siile, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.

peni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati. V. Vulpeni.

LocutoriT, deosebit de agricultura, se ocupa cu olaria, fa-

Are o populatie de 263 locuitorT ; o biserica, facuta la anul 1770 de preotul Streanga i re-

Inconjurat cu stuf; contine peste.

Pesceana. VezT Pesteana.

parad in 1862 de preotuI V. R. Streanga si la 1888 de Vasile Popa Luta.

Pesceanul. Vez! Pesteanul.

cind vase de pamint. Doua dealurl sunt mal importante in aceasta comuna: Chicioara - Mare si ChicioaraMica, acoperite de padurT.

Peste-GIrli (Sfoara-de-), fie, in jud. Buzati, com. Patir-

Pervelei, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, cat. com. Tuzla, situat in partea de E. a plaseT, cea de S.-V. a comuneT, la To kil. spre S.-V. de catunul de resedind, Tuzla si la Vestul

Peste-Vale, subdivizie a atu-

%del* Tatligeac. E dominat de movilele Tatligeac (63 m.), de

nului Plescoiul, din com. Piescoiul, jud. Buzar'.

lagele, avind cam 300 hect. araturT, finead si izlaz, proprietate mosneneasca.

la E.; Cioban-Iuicuc, de la S.-E.;

Tasli-Iuc, de la N.-V. (90 in.). Suprafata sa e de 2944 hect.,

dintre care i i hect. sunt ocupate de vatra satuluT si de grAdinT.

Pe§teana, com. rur., jud. Gorj, pl. Ocolul, situad in partea de S.-E. a comuneT Ciuperceni. Se cornpune din catunele : Pesteana i Boboesti.

63617, ~ele Dictionar Geogra4o, roe.

Pe§teana, ceitun de resedinta al comuna cu acelasT nume, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat sub coasta dealuluT Chicioara, pe o suprafad de 387 hect., din cae:

152 hect. padure, 145 hect. arabile, 80 hect. Jinete, 8 hect. izlaz, 2 hect. livezT de prunt. Are o populatie de 148 famili!, saa 548 suflete, din carT 131 contribuabilT ; o biserica de

lemn, fondata la 1876, deser-

vid de i preot si i cintaret ; o scoall mixta, care in anul 87

www.dacoromanica.ro

PEMANA

PEMLEASA

684

1899-900 a fost frecuentata

ductiva

Largimea

Cocoreni i Pepteana, pe o su-

de 38 elevI. Locuitorif sunt mopnenr. El

medie a albiei este de 25 m.

prafata de 5780 hect., din care

Fundul contine nisip, iar tarmurile ad o inaltime de la 2-5 m. Malul drept domina pe cel sting. La Zlatarei, este un pod de lemn, cu o lungime de.44

4150 hect. padure, 500 hect. izlaz, 180 hect. Jinete pi 950

Pe§teana, pirifi, ce vine din spre com. Florepti, trece prin com.

27 copiT (1899-900); o biserica de lemn tencuita, fcndata de locuitorf la 1880, deservita de I preot pi 2 cintareti- ; i he-

poseda : 15 plugurY, 58 care Cu

bol, 2 arute Cu cal, 449 vite marT cornute, 27 caT, 181 107 capre pi 160 porcf.

oT,

i viabila.

In catun se gAsesc 4 puturT pi 15 fintinT.

Pe§teana, sat, facind parte din comuna rurala Cermegepti, pl.

Cerna-d.s., jud. \alma. Are o

rur. Bropteni, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedinti, pi se varsa in riul Motrul.

populatiune de 355 locuitorT ; o

pcoala de catun, care a fost Pe§teana, pida, jud. Mehedinti, frecuentata

in 1899-900 de

30 copiT ; o biserica. E situata la 5 kil. de Chiricepti, repedinta

ce izvorepte din hotarul comuneT Pavatul, trece pe la n'infla pi se varsa in Hupnita.

Pe§teana, sat, fácind parte din

Peiteana-de-Jos, cdtun de re-

rastrati mecanic, proprietatea bisericeT Cretulescu ; 2 circiuml ; brutarie.

Comunicatia in com. se face prin poseaua nationa'a FiliapiPietropani, precum i printr'o po-

Rapina.

AA pl. JiuluT, jud. Gorj, pe

In com. sunt mal multe dealurT, intre care Dealul-Perilor, cu inaltimea To/anul, pozitiune admirabill.

partea dreapta a JiuluT, situat

Are o pcoall mixta, cu 39

cinale, pe o suprafata de 520

900); 2 bisericT de lemn, Ursoaia i Gorgotepti. elevI (1899

Cea din urma are urmItoarea inscriptie :

pe ambele laturr ale poseleT ve-

hect., din carI 100 hect. padure, 72 hect. izlaz i vatra satuluT, 32 hect. finete pi 313 hect. arabile.

ricii, ce se prilsnuqte hramul SE Voevozl, s'ah ridicat din temelie i s'ah Infrumusqat ea zugriveall, dupi cum se vede, de Popa Rada, Popa Constantin 848.

Pe§teana-de-Sus, ciltun de repedinta, al com. Pepteana-d.-s.,

fa-

jud. Gorj. Are o suprafata. de

mili!, salí 300 suflete, din care

5030 hect., din care 4000 hect. pAdure, 290 hect. izlaz vatra satuluT, 140 hect. finete *i 600 hect. arabile.

Are o populatie de 181 si Dumnezeeascii bise-

legaturA spre N.-E. cu comuna

pedinta al comuneT Valea- cu-

com. rur. Gldvile, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Cade in centrul comune', pe valea cu acelapI nume.

Ion Dogaru,

sati 641 sufl., din carT 306 con trib. ; o coala mixta, frecuentata de

sea comunala, care o pune in

comuneT.

Aceast sflnt

hect. arabile. Are o populatie de 232 fam.,

16o contribuabilT; o biserica de

lemn tencuita, fondata de locuitorT la anul 1889 pi deser-

vita de I preot

cintaret.

Are o populatie de 146 fa-

LocuitoriT poseda: 63 plugurT,

salí 450 suflete, din care

i I

200 contribuabilf.

pl. Cuna-d.-s., com. rur. Roepti.

71 care cu bol, 3 carute cu cal, 118 vite mal-1 cornute, 15 cal', 45 porcT pi 139 oT i capre. Comunicatia in catun se face

Pe§teana, mahala, in jud. Me-

pe poseaua vecinala, care o pune

hedinti, pl. Motru-d.-s., com. rur. Jegujani.

In comunicatie la N. cu com. sa Valea-cu-Apa, iar la S. cu

cal, 445 ol pi capre pi 184 porcf. Are o biserica pi o pcoala. Vezi Pepteana-de-Sus, com. rur.

Pe§teana, mahala, jud. Vilcea,

LocultoriT posea 24 plugurT, loo care cu bol, 12 carute cu cal; 175 v. m. c., 44

Urdari-d.-s.

Pe§teanul, lac, la E. com. Ber-

Pe§teana, rIa, jud. Vilcea, izvorepte din Dealul-CaramideT ; curge de la N. catre S.-E.; trece

aproape de Dragapani pi se var-

sa in Olt, intre comuna Voicepa pi Zlatarei, pl. Oltul-d.-j.

Uda com.: Glavile, ArnAr4ti, Nemoiul, Creteni i Sutepti. Valea sa este populata, pro-

Pe§teana-de-Sus, com. rur., jud. Gorj, pl. JiuluT, la S. de com. Balteni, situata pe loe pes pi de

tepti-d.-j., jud. BrAila, aproape de Dundrea-Vechle ; in el da privalele : Strimba, Repejoara, Privalul - Vechiü, Vilciapul

ambele laturT ale poselel nationale Filiapi-Pietropani, pe partea sting5. a Jiului pi la 26 kil. de T.-Jiul.

Pe§teleasa, girld, jud. Muscel ;

E formata din doul catune :

izvorepte de la V. de locul nu-

www.dacoromanica.ro

Pepteanul.

PETENUTA

685

Calatorif nu pot merge la acest

pefterit, jud. Prahova, ce are o

schit, de eh numaT calan, de

lungime de 40 m. $1 o MI-gime

la Moroeni, sad Pietro$ita $i de la Sinaia. In pe$tera sad grota de Ruga

de 15-20 m. Pe la mijlocul drumuluT de la Poiana-Stiner inainte, spre E., se afla o tul-

sat, in

acest schit, legenda spune ca

jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s.,

s'ar fi ascuns de maT multe orT

pinä cu trei copad si de aci se deschide o potecuta, puna

la 43 kil. de ora$ul Turnul-Severin. Satul formeaza comuna cu satul Stroe$ti.

Dad, in timpul razboaielor ce

Pestera, la gura carda este

scarT de lemn pentru scobori-

Are o populatie de 400 su-

schitul, este lunga pe sub munte

flete, din carT 60 contribuabili, locuind in 90 case ; o biserica, deservita de I preot $i i cm-

de aproape 150 m., larga de 15 m. i inalta cam de 30 m.

rea vizitatorilor. Aci sunt stincT intregi, un fel de stalactite, for-

mit Piscul-Caldarilor ; formeaza limita intre catunele : Poenita si Gole$ti, din pl. Riurile, $1. se

varsa in riul Bratia.

Pe§tenuta, com. rur.

i

tare; o circluma.

le-ad avut cu RomaniT.

merge tot strimtindu-se din ce in ce.

Severin $i Baia-de-Arama.

Petera, munte, in ramura CozleT, jud. Neamtu, situat intre comunele Gircina i Doamna.

Petera, pefterd, pe matca rtuluT Bistrita, jud. Vileea, plaiul Horezul, com. Costesti, la o inaltime de 8o m. d'asupra niveluluT apel Bistrita, pe malul drept.

pl. Medjidla, en. com. MamutCuiusu, situat mal mult in partea centrall a pil$eT si cea N.-V. a comuneT, la 3 kil. spre N.V. de catunul de re$edinta, Ma-

mut-Culusu. E a$ezat in valea Petera - Ceair, la deschiderea vael Irti-Culac, linga locul numit Gura-Pe$tereT (un loc stincos).

oseaua nationala CuzgunMedjidia trece prin sat, prin par-

tea sa de N.-V. ; un drum comunal pleaca la N. spre Ivanes altul spre S., la Mamut-Cuiusu i Idres-Cuiusu.

Petera, schit, numit i IzvorulIalomiteT, sad Petera-Obir$ieT,

jud. Dimbovita. (Vezi Batrina, munte).

Acest schit are hramul ApostolT Petre $i Pavel $i s'a zidit tuteo petera ascunsa, pe la 18 ro, de Ion Baltac i serb.

mita de locuitorT Lapte-de-piatra.

Braila ; comunica la S.-V. cu Fu-

sarul $1 sunt situate la N. de Pe$ti-Turce$tI, pe hotarul clintre comtmele Vizirul $i Ciactrul.

Pe§ti-Turce§ti, ezere, jud. Brai-

la, situate la S. de cei Romtne$tT, intre ace$tia $i DurareaVechie, com. Ciacirul.

Comunicatia la petera se face

pe la N. manastireT Bistrita,

Petera, sat, in jud. Constanta,

mate dintr'o piatra moale, nuPe§ti-RomIne§ti, iezere, judetul

LocuitoriT posed5.: 16 plu-

gurT, 29 care cu boT, 5 carute cu cal ; 200 vite marT cornute, 14 cal, 230 oT, i6o rimatorT ; 6o stupi Cu albine. Budgetul com, e la venituri de 656 leT $1 la cheltuelT, de 646 lei. Are o osea comuna:la, care trece prin Stroe$ti, venind din

de bolovanT, ce coboarl tocmat la petera. In pe$tera. sunt miel

suind pe munte panà la un loc,

apo1 la dreapta pe o poteca foarte strtmta. Mergind maT departe, calea se face $1 maT anevoloasa, cacT ajungind la capatul acestei potecT, cobori brusc un pisculet spre a continua dru-

Pe§tio§ul,piriias, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlaul ; izvore$te din ramura muntilor Stridinilor $i se varsa pe partea stingä a pirtuluT Tazlaul, aproape

de satul Tazlaul.

Pe§ti§ani, com. rur., la N.-V. de

mul pe o punte de lemn aninata de douà sttrici, la capul

com. Bradiceni, jud. Gorj, plaiul

pestereT.

nele : Boro$teni, spre N.; Pe$ti-

In fundul uneia din subterane se Ad un basin eu apa, ce izvoreste din stinca. In aceastä caverna. sunt 2 bi-

sericute, una sapata In plata

Vulcan. Se compune din catu$ani, in centru ; Seuca, la S. si Hobita, spre S.-E. E situata pe $esul Cu acelasT nume, pe o suprafata de 2274 hect., din carI 720 hect. pa-

naturala, la intuneree $i a doua

dure, 630 hect. aratura, 740

in gura cea mare a pe$terel, care

gura este situata la N. de in-

hect. finete, 140 hect. izlaz, 34 hect. vie $1 10 hect. livezi de

trare $i in care nu se poate intra

prunf.

de cit suind pe o scara. In aceasta caverna se pastrati relicvele Sf. Grigore Decapolitul $i

alte odoare, in timpurile grele.

Are o populatie de 495 famili!, sad 2230 suflete, din carT 520 contribuabill; o $coall mixta, in Bro$teni fondata la 1847, frecuentata de 48 copiT ; o $coala

Petera - de - la - Piatra - Arsä,

www.dacoromanica.ro

de catun in Seuca, cu 46 elevi;

PETMANI

6 bisericr, deservite de 5 preotl qi 6 cintaretr. Locuitorir sunt parte mo§nenr, parte improprietaritr. El

posea : 96 plugurr, 250 care Cu bol, 16 carute Cu car ; 1470 Vite marr cornute, 212 cal, I800 o!, 637 capre, 750 rimAtorr ; 72 stupr cu albine.

Statul posea in Hobita un domeniti.

Budgetul com. e la veniturr de 1189 ler, 75 banT O la cheltuelf, de 1174 ler, 25 banr. E udata de riurile Bistrita O BoroOna. Comunicatia in com, se face prin §osele vecinale, care o leaga Cu Bradiceni O Tismana O prin osele comunale, care o leaga cu Topqti O Tele§ti-d.-s. In com. sunt : 5 morr pe apa Bistrita, 44 puturr O 2 fintinr.

686

Petcari, sub-clivizie a aft. Pirlita, jud. Buzati, com. Cane41.

Petcul, sätuc, pe dealu/ Petcul, jud. Falda, pl. Podoleni, com. Cozia, format din vil §i livezr.

Petcul, deal, in partea de N.-E. a com. Cozia, pl. Podoleni, jud.

Falda, care se intinde de-a dreapta riulur Jijia. Pe el sunt multe vi! ale locuitorilor.

Petculeasa, iezer, la N. ostrovulur Minoaia, jud. BrAi/a, com.

Tichile0, intre iezerul Tiganca O canalul Minoaia ; comunica spre N. Cu canalurile Minoaia O Lata.

Petculesti, sat, jud. Argq, pl. Oltul, !M'Id parte din com. rur. Latinele-d.-s.

Pestisani, ciitun de rqedinta al com. cu acela§r nume, jud. Go,rj,

Petculesti, sat, /latid parte din

plaiul Vulcan, situat pe o suprafata de 892 hect., din care 290 hect. padure, 258 hect. arabile, 265 hect. fin*, 6o hect.

com. rur. Stefane0, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea, rqedinta comune!. Are o populatie de I12 suflete ; o moara cu abur!. Pe la V. trece §oseaua na-

izlaz O 29 hect. vil'.

Are o populatie de 221 fa-

tionala Piatra-Rimnicul.

mili!, sati 880 suflete, din care 228 contribuabili ; 2 bisericI de

Peter (Dealul-lul-), deal, Ruga

lemn, una fondata la 1720 §i

satul Hirtoapele, jud. Suceava.

reedificata la 1852, a doua fon-

data la 1843 0. reedificata la 1885, deservite de 1 preot O 1 I cintaret.

Parte e acoperit de padure §i parte cultivabil. Pe el se vad inca urmele §leahulur ce lega Ia0 cu Suceava.

Locuitorir sunt parte mo§nenr, parte fo0:1 claca0. El po-

Petericiul, deal, pe teritoriul com.

sea : 38 plugurr, 124 care cu bol, 8 carute cu ca!; 630 vite

Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt. Are directiunea N.-S. 51 se intinde paralel cu Vedea, la V.

mar! cornute, 120 cal, 86o o!, 280 capre, 345 rimato'ri; 20 stupl Cu albine.

de cAt. VitAnqti, pe o distantA

de aproape 2 kil. Se mar nume§te li. Cerul.

Pestisani, fosa' stalie de ce de pood, com. Pqt4ani, jud. Gorj,

Petia, sat, pe mo0a Cu acela0

pe drumul de la Tirgu-Jiti la

nume, jud. Suceava, coin. Ple-

Cernqt1 (T.-Severin). Avea 16

mti. Are o populatie de 142

cal (1850).

familir, sag 589 suflete, din care

www.dacoromanica.ro

PETIA

136 contribuabill, locuind in 144 case ; o biserica de lemn, Cu hramul Sf. Voevozr ; o coala

mixta, infiintata la 1892, conclusa de un invatator li frecuentata in 1899-90o regulat de 20 copir, din 120 in virsta de coa16..

Vatra satulur ocupa 16 falcr,

32 prj. Mo0a apartine la do! proprietarl, G. Ciudin 51 G. Gr. Raftivanu, i are o intindere

de 992 falcr, din cae 456 ale! cultivabile, 260 falcr fina% i'res-

tul mIntinT li teren putin productiv. Improprietaritt in 1864 sunt :

34 frunta0, 41 palma! 11 30 codar, staptnind 2541/2 ala Drumurr principale sunt : la Falticeni, (5 kil.) ; la Plemti,

(4 kil.) ; la Once0, (02 kil). Prin cartea de marturie din 7104 (1596), Iulie 14, Irimia Mo-

ghill Voevod recunoa§te dreptul de proprietar lid Mica, fiul lur Ilarion CAlugArul, cese che-

rna In mirenie Ion, asupra mo§ier Petia, cumparata de la Costea Petie, drept 960 galbenT tatare§tT, inca de pe timpul lur S tefan Vocla-cel-Mare. (cUric.,,

XVI, p. 8). Petia se impartea in PetiaMare li Petia-Mica li se compunea din mal multe raza0T, dovada uricele de la Const. Mo-

ghill Voevod din 7117 (009), August 26, prin care Avramica, fiica lur Iona§cu, vinde lur Patra§cu Vel Vornic Tare-de-sus,

un loe de 3 case de la PetiaMare i cu jerebiile lor din tarala li din Evada, li cu tot locul 51 venitul de peste an, drept 8o talerr argintr, precum §i alte acte i marturir de vinzare li zAlogire de jerebir §i dase. (V. «Uric.», de Th. Codrescu, vol. XVI, p. 8, 9, LO, 12, 18, 19, 20 5126). In 1803, Petia lur Vasile Ciudin avea 25 liuzl, platind 280

PET1UTA

PETREA

687

leT bir anual, la care se mg addogati bresla5iT ot tam, 2 liuzI, platind bir 24 leT pe an. (cUric.»,

VII, p. 253). Printr'o carte de judecata din

PetrAchioaia, sat, facind parte din com. rur. Frumu5ani-Custureni, jud. Ilfov, pl. Negoe5ti. Se intinde pe o suprafata de

770 hect., cu o populatie de

5i o abundenta de 800 vedre in 24 ore. Ca substante fixe contine iodure, bromur alcalin, sulfat de

soda 5i de magnezie (concen-

1807, Iunie 21, se intare5te staptnirea PaharniculuT Tudorachi Ciurea i Vasile Ciudin asupra

5i locuitoriT, 71 hect. Proprieta-

trate), carbonat de calce, de soda 51 de magnezie (considerabil), clorur de sodium 5i de

Petia-

rul cultiva 500 hect. (15o hect.

calcium, fosfate 5i silicate (urme),

sterpe, 20 hect. izlaz 51 29 hect.

hiposulfit de sodium (considerabil) 5i ffer fosfat (urme).

mo5ii1or Petia-Mare

5i

Mica. («Uric.», VI, p. 278).

107 locuitorT. D-1 Al. Len 5

are 699 hect.

padure). Locuitorli cultiva tot

Pethrta, ptria, in jud. Suceava, in satul Petia 5i se varsä in omuzul, avind 31/2 kil. lungime.

terenul. Are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservita. de I preot 5i cintaret ; I moara cu ap5. §i

Petole§ti, rnahala, in com. rur.

pod satAtor. Comerciul se face de i ch.-

com.

olc15.ne5ti ; i5T are obir5ia

Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,

ciumar.

jud. Mehedinti.

Numarul vitelor marT e de 207 5i al celor miel; de 562.

Petra, sat, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, com. rur. Podul-Gro-

Petradaia, vale, jud. Vilcea ;

iz-

vore5te dintre comunele Govora

suluT.

Surpatele, de la N. deaPetrachi, lar, ling5. satul Lazareni, com. Golae5ti, pl. Brani-tea, jud. Ia5i. E format din apa

Niel si se scurge in balta Gro-

luluT Baloiul ; trece prin cátunul Surpatele, pl. Oltul-d.-s. 5i se varsa in riul Otasaul, spre com. tanastireni.

zoaeT.

Peträra§ul,piria, jud. Dorohoiti. Petrari. VezT Pietrari.

VezT Pietrara5u1.

cule5ti, jud. Buzati, cu 820 locuitori 51 179 case ; are sub-diviziile Cimpulungeanca, Gurgue5ti i Homocioaia.

Petráche§ti, sat, pendinte de com. rurala Zaicoiul, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat la 3 kil. de Zaicoiul, cat. de re5edinta

al comuna Are o populatie de 9 familif, sati 35 suflete, locuind in 21 case.

Peträria. VezT Pietraria.

Aceste ape avind acelea5T proprietati niedicale ca apele de la Bonnes, ca 5i acestea numaT

dupa mal multe lunT de intremanibuintare a lor, incep festa proprietatile lor in mod eficace. Prin profunditatea acestor actiunT prelungite, aceste

ape lucreaza nu numai asupra catarelor de piept, astmelor 51

fectiunilor chronice ale &uta, numite de cit-va timp granulatiunile fonduluT gureT,angineT gra-

nuloase, etc., dar 51 chiar asu-

Peträ§cani, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Buda, spre S. de satul Buda, cu o populatie de 401 suflete, locuind in 103

ful 5i

case.

Petre (Valea - lui-), pirtg,

pendinte de com. Tangirul, jud. V1a5ca. S'a format Cu ocazia improprietdrireT insurateilor, la 1882, pe mo5iile Albele-Tangtrul, Mana-

Petre - Rare§,

in

jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Lacul-luT-Baban ; izvore5te din dealul Costandoiul ; uda

partea de S. a comuneT 5i se varsa in rtul Rimna, pe dreapta

a1äul.

S'a dat, la

140

locuitori, 872 hect. Are o biserica, zidita la anul 1885, deservita de un preot un dascal.

Petrea, virf de munte, in jud. Bacati, pl. Trotu5u1, de pe teritoriul com. Groze5ti.

Peträche§ti, mofie, in jud. Buzatl, com. Nicule5ti ; are 370 Petre-Munteanul, sursä de apä hect., din carl 50 hect. padure, izlaz.

gina Elisabeta, ají o actiune profunda asupra organismuluT, ceeace face ca influenta lor s5. fie stabila 51 efectele lor prelungite.

pra ftisieT.

Petrache§ti, cä'tun al com. Ni-

apoT

Apele din aceasta sursa 5i din

izvoarele Regele Carol 5i Re-

araturi, finete,

livezT 5i

minera/1i, in Valea-Tisei, basinul 015.ne5tilor, judetul Vilcea, avind o temperatura de 140R.

www.dacoromanica.ro

Petrea, 'fria, in jud. Bacati, pl. Trotu5u1, de pe teritoriul com. Dofteana, care se varsä pe dreapta Trotu5uluT.

PETREAMIL

Petreanul, sat, in jud. R.-SArat,

risa, separa apa Costestilor de

pl. Orasul, cat. comuneT Odo-

riul Otasaul si se termina la confluenta O tasaulur cu Bistrita,

basca, situat in partea de V., pe malul sting al riulul Rimna, la 1800 m. spre V. de catunul de resedinta ; are o intindere de 200 hect., cu o populatie de 50 familii, saii 212 suflete, din care 44 contribuabilf.

Petreanul, deal, in jud. R.-Sarat, pl. Orapl, com. Odoba.sca ; se desface din Culmea-Laculul; se intinde printre riul Rimna si afluentul s'ad, Valea-Neagra ; e acoperit cu padurT.

Petreanul, piidure, in jud. R.Sarat, pl. Oraul, com. Odobasca, pe dealul Petreanul; depinde de circumscriptia VII sil-

aproape de com. Frincesti. La S. de aci, ameasta culme infra In regiunea dealurilor si poarta numirile de Dealul-Petrenilor si Dumbravesti.

Petre§ti, com. rur., jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-j., situata in coltul de S.-E. a/ judetuluT, in Va/ea-Petrestilor, udata de pi-

Acest sfint hram s'a ridicat Intru lauda lul Dumnezeti §1 cu cinstea santului sil/ Nicolae fi s'a zidit cu toatii anevoinfii de smeritul Kyr §tefan Eromonach, egumen ot Bistrita, ajutor/nd g Epifanie Eromonach O Nicodim Eromonach, /nt.ru vecInica pomenire a lor ; Domn O staptnul tireT fiind Ion Con,stantin Br/ncoveanu Basarab Voevod.

Fundu/-Vair, Soci, Petresti, resedinta, si Valea-lur-Neni. Mal

inainte avea pe linga aceste 4 sate si un al cindlea, cu nu-

tioneaza din 1864 in satul Petresti, frecuentata in 1899-900 de 32 copif ; doua biserid, una in satul PetreSi si alta in Soci, deservite de 1 preot si 3 dintaretT ; 2 circiumT.

Vite : 55 caT, 519 vite mar! cornute, 203 porcl, 73 capre si

1004 o!.

StupT cu albine sunt 260. Budgetul comuneT e la veniturT de le! 2750, banT 17 si la cheltuelT de lei 2730, banT 16. Dupa legea rura15. din 1864,

s'ají improprietarit 220 locui-

com. Topesti, plaiul Vulcanul,

e proprietatea statuluT ; pe dinsul sunt locurf cultivabile, vil si

torT, cu 767 Miel si 40 prajinT pamint in Orina. Teritoriul comuneT, care se m5rgineste la N. cu com. Nane.5ti, la S. cu com. Pancesti, la V. cu com. Gioseni (sectia Horgesti) si la E. cu com. Gli-

prunT.

ceanca (jud. Tecucii1), are o in-

prelungeste de la S. spre N.-E. ;

tindere de 3113 hect. Proprieculme

de munte, in jud. Vilcea, care porneste din culmea Vintura-

pe teritoriul acesteT com., unind

la com. Nanesti, 9 kil.; la com. Racataul, 9 kil. ; la com. Fincesti, 5 kil.

mele Podul-Rosu.

Petreni, deal, situat la N. de jud. Gorj, si spre V. de dealul vecin Dilmocsa ; are o suprafata cam de 120 hect. si se

Are o padure de aproximativ 800 hect. Viile ocupa r r 1.50 hect. Este unita prin caT vecinale ca com. Gioseni, prin Horgesti, sL cu satul Rac5tAul. Calea vecinala Leca - Pincesti trece si Distantele: la Bacati, cap itala districtuluT, 27 kil. ; la com. Parincea, resedinta plaseT, II kil.;

Se compune din 4 catune :

274 contribuabill, locuipd in 306 case ; o scoala mixta, care func-

inscriptie :

Totalul paminturilor de cultura este de 999 hect.

satele din care se alcatueste.

Petreni, sat, facind parte din

biserica de zid cu urmatoarea

17439 le! anual.

sele Fundul-Vair si Soci,T.

Are o populatie de 308 fanal, san 1318 suflete, din care

com. rur. Coste§ti, pl. Horezul, jud. Vilcea, situat pe ambele malurT ale riulur Cerna. Are o

hect., ca 546.26 hect. pamint productiv- si cu un venit de

riul Dienetul, ingropt ca piriia-

vica, ocolul Varzarqti ; are 1207 hect., proprietatea statuluT.

Petrenilor (Culmea-),

PETRE§TI

688

Petre§ti, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Cobia, situata pe citnpia Ciineasca si Ragul, la marginea de S. a judetuluI Dimbovita $i la 48 kilometri de T'irgov4te, pe malurile riuluT Neajlovul, linga. jud. Vlasca. Se compune din doul catune : Ra-

gul si Petresti, cu o populatie de 854 locuitorT. Are : 5 ulite : Ragul, Tabaci, Ghergulesti, Crol-

tori si Spatari ; doul bisericT ; douà scoll, una cu un local mare si frumos, facut de Generalul Falcoianu, in cat. Ragul, conclusa de un invatb.tor si a doua, conclusa de o invatatoare in cát. Croitori san Petresti ; 4 morT de apl. Se invecinqte : la E. cu com.

la V. cu Brosteni, la N. cu com. Greci si la S. cu Uliesti,

com.Petresti-Patru-Zecl-de-CrucT

din jud. Vlwa, despártindu-se de cele-l'alte comune prin cimpiI

si apa Neajlovul si unindu-se prin sosele vecino-comunale,

tarT marl sunt mostenitoriT lur

In apropiere este o padure de peste 70000 ariI.

Alexandru Vidrawu, care - ad o mosie de aproximativ 1933

Petre§ti, sat, §i rqediuta comu-

www.dacoromanica.ro

PETRE7rI

PETREFII-DE-JOS

689

nel Cu acelasT nume, jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-j., situat in Valea-Petrestilor, pe malul drept al piriuluT Dienetul. Are o populatie de 147 familiT, san 590 suflete ; o scoala mixta, infiintata in 1864 si care in anul 1899-900 a fost frecuentata de 35 elevI ; o biserica, cladita la

18 to de Petrache Sturdza. Se zice ca. aci ar fi fost o biserica ' de lemn, renumita. prin sculp-

Are o populatiune de 138 su-

te, locuind in 24 case.

Petre§ti, altd numire a satului Slobozia, jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea.

Petre§ti, sat, in partea de N. a comuneI Borasti, jud. Vasluia, situat pe coasta dealuluT Toaca, si udat de piraiele Gelna si Turcaleasa. Are o suprafata. de

371 hect. si o populatie de 9

turile sale. Vite : 31 cal; 266 vite mar!

cornute, 87 porcrsi 33 capre.

familii, saa 30 suflete.

Vite: 24 vite marI cornute, 5 cal, 4 bivolI, 8 rimatorI.

Petre§ti; sat, pe stinga niel, in

data la 1884 si frecuentata in 1899-900 de 65 elevI ; 2 biseriel', din care una noua si alta reparata in 1888, deservite de 2 preotl si 2 cintaretl. Aci se toarce si se tese parul de capra si se face traistI, dasagI, presurl de ca!, si chiar de corturI, zise de par de capra. Se aflá si boiangerii. Locuitorir poseda: 61 plugurT,

78 care cu bol; 275 vite niarT cornute, 1000 or, 307 capre, 150 rimatorT, 15 cal; 35 stupT cu albine.

Veniturile comunel sunt de ler 2362, banT 69, iar cheltuelile,

partea de S.-E. a comund Buimaceni, jud. Botosani, cu o su-

Petre§ti, mofie a statului, pe teritoriul com. Jorasti, pl. Biliesti,

de le! 1715, banT 34. E udata de lita Gilortul, care

prafata de 890 hect., din care wo hect. padure.

jud. Putna, mosie care a fost

o strabate de la N. la

pendinte de manastirea Mera si

Are o populatie de 30 fa-

a fost arendata. (1888-93) cu

mili!, saii 93 suflete ; 2 iazurI;

23150 le! anual. In 1892 a fost parcelata in loturT si vinduta la taran! de catre Ministerul Do-

care une-orT, din cauza ploilor, prin revarsarile sale, contribue mult la fertilitatea soluluT prin depunerile ce lasa; apoT de piraiele : Riciul, Purcariul, Rogoza, Sintoaia, Baba si Baboiul,

'2 morl de apa. ; 1 circiuma.

A avut o biserica, care a ars la 188o, impreuna cu satul Buimaceni si Petresti.

LocuitoriI posea.: 127 boT si yac!, 22 cal; 528 ol, lo porcl; 25 stupT cu albine.

meniilor.

Petre§ti, pa-dure, in intindere de 128 hect., pe teritoriul comund Jordsti, pl. Biliesti, jud. Putna, apartinind statuluT.

Petre-§ti, sat, jud. Dimbovita, pl. Cobia, com. Greci.

Petre§ti. Vez! GaurinceI, piriii,

Bra-

com. Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluia.

nistea, com. Gollesti, pe malul PrutuluT, inconjurat de padurT,

Petré§ti-de-Jos, com. rur., jud.

Petre§ti, sat, jud. Iasi, pl.

cu o populatie de 45

familiT,

sati 185 suflete. Are o biserica si casele proprietateT. Vite : 180 vite mar! cornute, 516 oI, 30 cal* si 22 rimatori.

Gorj, pI. Gilortul, spre S. de com. Barbatesti, in dreapta GilortuluT,

si la 34 kil. de T.-PuluT, formata din 2 mahalale, despartite una de alta, si din Petresti, cat. E situata pe deal si vale si

Petre§ti, sat, facind parte din

are o suprafata. cam de 943

com. rur. Cosesti, pIasa Riul-

hect., din care 300 hect. arabile, 25 hect. prunet, 5 hect. vie, iar restul, padure, izlaz si tufaris,

DoamneI, jud. Muscel.

Petre§ti, atun, in jud. Putna, pl. Vrancea, com. Niruja, situat pe locul unde piriul Na.ruja se varsa. in Zabala si aproape de muntele Zeghiul.

S. si

ce curg prin valle cu acelasT nume si se varsa in Gilort. Comunicatia in comuna. se face

prin soseaua judeteana TirgulPuluT-Spahii (Dolj), legind-o la N.

cu Barbatesti, lar la S. cu Musculesti. Cu Ticleni si Vladimirul, se leaga prin drum de care. Ca mijloc de comunicatie maT

este calea ferata Tirguljia-Filiasi, aviad ca statie mal aproplata statia Barbatesti. Trecerea peste Gilort se face In comuna, pe un pod de lemn ce se afla pe proprietatea d-lui

Tache Moscu, pe hotarul comune! Musculesti. In Petresti-d.-j. se gasesc : 20

26 izvoare acoperite si 1 moara. cu 6 alergatorT pe apa

puturT ;

GilortuluT.

cea maT mare parte proprietate a d-lui Tache Moscu. Are o populatie de 302 a-

Petre§ti-de-Jos, ccitun, in jud.

man, sati 1311 suflete, din care

Predescu. (Ved catunul Patru-

250 contrib. ; o scoala mixta, fon-

Zeci-de-Crucl).

www.dacoromanica.ro

Vlasca, proprietate cu sat a d-luT

PETRETTI-DE-SUS

Petre§ti-de-Sus, com. rur., spre S.-E. de com. Pojogeni, pl. Amaradia, jud. Gorj. Se cornpune din 2 catarle: Petrepti-d.-s. (la 24 kil. de T.-JiuluT) pi Rogojeni. Se mal numepte i Tirgul-Carbunepti.

E situatä pe pes, intre riurile Gilortul, la E. pi Blahnita, la V.,

pe o suptafata de 830 hect., din care 130 hect. arabile, 3 hect.

vie, 15 hect. prunet, lar restul, finete, plidure, tufäri i ripT.

Are o populatie de 16o fasalí 775 suflete, din care contrib. ; o pcoala mixta, frecuentata in 1899-900 de 69 copii ; 2 bisericl, deservite de I preot pi 2 cintaretl ; un spital rural. coa1ä de baep este

ad de la 1864; pcoala de fete, de la 1883. Locuitorif posea : 36 plugurT, i r carate cu cal, 66 care ca bol ; 256 vite marr cornute, 57 caT, 346 oT, 64 capre, 319 rimatorl ; 20 stupT Cu albine.

PETRI-MOINWI

690

nume, pl. Amaradia, jud. Gorj.

Are o suprafata cam de 800 hect., din care : 150 hect. ara: bile, 2 hect. vie, io hect, porumb, iar restul : finete, padure tufarip.

Are o populatie de 150 familif, saù 740 suflete, din care ioo contribuabilT ; o biserica, deservita de un preot pi un cintaret ; o pcoall mixta, frecuen-

tata de 65 elevI (1899 900). LocuitoriT poseda : 30 plague, io carate cu cal, 6o care ca bol, 15 stupr cu albine, 210 vite marr cornute, 260 or, 51

cornute, 34 cal, ri66 or, 164 porcr, 12 capre ; 8o stupl. Veniturile comuneT sunt de leT 1562, banT 39, lar cheltuelile, de le 1552, banT 87.

E adata. la S. - E. de &tul Amarad! a.

Comunicatia, in comuna, se face prin poseaua judeteana T.Jial-Spahli (jud. Dolj), printr'o

posea comuna% care se. desparte din cea judeteana pi duce la cat. Petrepti, precum i prin multe alte drumuri ordinare. In Petrepti sunt 4 puturl 13 fintinT.

capre, 285 porcl pi 53 caT.

In catan sunt 4 puturi si 3 izvoare.

Ad e podul de lemn, de pe Gilort, al poseleT judetene ; tot ad se afla podul de fier al cad ferate de peste

Petre§ti- de - Vfirsäturi,

clItun

de repedinta al comuneT cu ace lapT nume, jud. Gorj. Are o suprafata de i000 hect.,

Petre§ti-de-Sus, cdtun. VezT cat.

din care 506 hect. arabile, 450 hect. fuete, 45 hect. pAdure izlaz i 5 hect. vatra satulur, cu o populatie de 78 familir, se' 358 suflete, din care 58 con-

Patru-Zecl-de-Cruci, jud. Vlapca.

tribuabilr ; o bisericA, deservitä

Gilort.

Budgetul com. e la veniturl de 3366 IeT, pi la cheltuell, de

de un preot si un cintaret ;

3347 leT, 63 batir.

Locuitorif posea : 14 plugurT, 33 care cu bol; 278 vite

Petre§ti - de.- Värskturi, com. rur., in partea de V. a plaper Este adata de riurile GilorOcolul pi la E. de orapul T.-

tul pi Blahnita. In com. se gasesc : I moara pe apa Gilortului Cu 5 alergatorl ; 7 puturl pi 6 izvoare. Comunicatia se face : prin poseaua judeteana , Tirgul-JiuluT-Spahii (Dolj), legind-o la N. cu com. Pojogeni, lar la S. Cu com. Piriul-Boia ; prin poseaua

vecinal5 care o leaga cu bunepti, pi prin calea ferata. Filiapi-T.-JiuluI, cu statia locala Carbunepti.

Petrepti-de-Sus este un mic tirg, un centra de comert, unde locuitoriT comandar invecinate vin spre a'pT cumpara cele necesar e.

Petre§ti-de-Sus, ceitun de repedinta al comuner Cu acelapi

Jiul, jud. Gorj. E situata pe loc

se compune din catanele : Petrepti, unde e pi repedinta (la 17 kil. de T. - Jiul), pes pi

o

pcoall mixta. marT cornute, 16 cal, 265 oT, 12 capre i 59 por&

Petre§tilor (Va lea-), vale, jud.

Dragoeni, Bucureasa i Preajba-

Bacati, pl. Siretul-d.-j., inclinata

Mica.

spre Siret i prin care perpuepte

Are o suprafata de 3380 hect.,

din carI 21 hect. vatra satuluT, 1220 hect. arabile, 1795 hect. finete, 334 hect. 'Aclare i izlaz, parte ale proprietatil, parte ale locuitorilor.

Are o populatie de 204 familiT, san i io i suflete, din care

170 contribuabill ; 3 bisericT, din care, una fondata la 1738, pi alta la 1795, deservite de 3 preotT pi 3 cintarep; o pcoall mixta. Lo cuitorif posea : so plugurr, 105 care ca bol*, 803 vite rnarI

www.dacoromanica.ro

&tul Dienetul sal-1 al-Socir.

Petre§ul, Livezeni i Bulea, peiclurt particulare, supuse regimului silvic, aflate pe mopia pendinte de comuna Maldarepti, plaiul Horezul, jud. Vilcea.

Petri-Moine§ti, silifte, in jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Podarile. Numele fi are de lafostul sta-

pin al acestur loc, Petri Moini.

Legenda spune ca aci a fost un sat mare, care a fost ars de

PETRICANI

PETRIORUL

691

Tatati in vechime, jar locuitorif s'aa dus in Bugeacul, la Dunarea de jos. Dupa 12 anT s'aa tutors locuitorif indarat si a e-

nase se face prin un drum ce

xistat satul pana acum veo 30 de anr.

de unde se ramifica spre satul

Petricani, com. rur., in judetul

Petricani, sat, pe mosia si com. tiubeeni, jud. Dorohoia, pl.

MuntelePetricaua, jud. Vilcea, pl. Horezul, com. Ritnesti.

Baseul, situat pe laturea dreapta a piriuluT Baseul, maT spre E. de satul Chiscareni.

Petricänesti, välcea, jud. Pra-

vine din crucisul drumurilor de

la satul Uricheni si trece prin

Dumbrava-de-jos, com. Gubancea, pe costisa caruia se intinde comuna.

satele Petricani-d.-s.,Tirgul-Noti,

Boistea si spre Ocea-Topolita.

Petricaua, padure particulara, supusa regimului silvic, in intin-

dere de 280 hect., pe mosia Neamtul, pl. de Sus - Mijlocul, a ituatl intre comunele: Neamtul,

Humulesti, Grumazesti si Uricheni.

E formata din catunele: Petricani (la 31 kilometri de Piatra), Tirpesti, Petricani - d. - s.

milir, saa 511 suflete.

(Petricani-AgapieT), Curechistea-

deservita de r preot, 1 cintlret

d.-j., Slobozia, Tolicea, Boistea, Grasi, Blebea (Schitul Manesti), Fabrica, Ingaresti (Sileni), Jul-

i 1 palamar, este mica, de zid, Pacuta la 1840, de locuitoriT sa-

feni

(Liesti),

Manesti, Plopi,

Schitul si Tirgul-Noil, Cu o pospulatie de 3334 suflete. Dintre locuitorif improprietaritT in 1864, sunt 367 care Mel traesc si-sf stapinesc locurile lor ; 196, care stapinesc lo-

Are o populatie de 128 faBiserica, cu hramul SI. Vasile,

1878, sunt 115 care'sT stapanesc singurT locurile ion, iar 3 ca ur-

Cuib ; curge de la N. spre S. prin mijlocul cat.; trece pe linga locuin tele Petricanestilor si se varsa in Saratelul, la S. de cat. Cuibu/.

tuld, Cu ajutorul proprietaruluf rnosieT, del. Vistiernic N. Ro-

Petriceaua. Ved Pietriceaua.

setti-Roznovanu.

Petricelul. VezT Pietricelul.

Petricani, nuyie, In jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul, com. Petri-

cani, aductnd un venit anual

Petricica. Vezi Pietricica. Petrile. VezT Pietrile.

de 10000 leT.

Petrileqti. Veil Pietrile§ti.

curile in calitate de urmasT;

5 locurl ail fost parasite de catre eel improprietariti si se stapinesc de ca.tre comuna; dintre locultoriT improprietaritf in

hova, pl. Podgoria, com. Gornetul-Cuib ; izvoreste din cat.

Petricani, 15 cia'ure a statuluf, in jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani, avind o intindere de 143 pogoane.

Petrimanul. Vezi Pietrimanu/.

Petrisana (Padurea-),plidure, pe mosia Haqesti, com, cu a-

masi; 5 locurr se stipinesc de

Petricani-Agapiei, numire vechie a satulut Petricani-d.-s.,

celasT nume, pl. Berhometele, jud. Dorohoia.

catre comuna; 141 de locuitorT sunt, -care de si insuratT si cul-

jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani.

Petrisorul, sat, in jud. R.-Sarat,

tivatorf de pamint, n'ati nicl o proprietate.

Agricultura se face pe o intindere de 4581 hect., 86 aril. Imasul are o intindere de 399 hect., 58 arif, nutrind un numar de 4998 capete de vite. Are: 6 bisericr cu 21 deserventl ; 4 scoale mixte, in : Blebea, Boistea, Petricani si Tir-

Petricani-de-Jos, sat, in jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,

com. Petricani, care a fost resedinta comund.

lei, la veniturT si de 9095 lei, 32 bani, la cheltuelf. Comunicatia cu satele veci-

teni, la S., pe riul Cilnautul. Petrisorul, deal, in jud. R.-Sarat, pl. Ritnnicul-d.-s., com. Racoviteni ;

Petricani-de-Sus, trup de sat, in jud. Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani, resedinta cotnunef.

pesti, frecuentate in 1899 900 de 127 copiT. Budgetul comuneT e de 9240

pl. Rimnicul-d.-s., com. Racovi-

Petricani- Nearntulul, numire vechie a satului Petricani-d.-j., jud. Neamtul.

Petricanul, deal, jud. Dolj, pl.

68617. Novels Dtclionar Geograflc. ro:. 1P

se desface din dealul

Hirboca ; brazdeaza partea de

S. a comuneT ; e acoperit cu finete si semanaturi.

Petrisorul,piriii, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Zgirciti ;

izvoreste din dealul Oreavul ; uda partea de S. a comuneT si

se varsa in Au"( Oreavul, pe dreapta lui. 88

www.dacoromanica.ro

PETRIKIRUL

692

PETRU-VODA

La 1858, a trecut sub condu-

fan - cel - Mare, care, in timpul

cerea lui Peceak si a EvreuluI Altar (supra-numit Tirgul-Frumos); apof sub conducerea luI Diepel si Mayer, a l'II Herbert, care a introdus pe terenul mosiel filtre altele si cultura inuluI, a luT Svircevsky (Rus) si la urma

domnia sale, a scapat cu fuga pe aci in. Transilvania, gonit fiind de dusmania Turcilor intaritay de catre boeriI tara. In aceista privire cronicele spun ca : cPetru-Rares, affind cale deschisa. prin Tirg, prin

sub a lur Carl Juster.

Piatra, a trecut pe lingl Mä-

Petro-Dava, denumire moderna' a unut loc izolat, pe mosia Cu acelasI nume, com. Vinatori-

Casele, impreuna Cu gradina luI Asachi, sunt si asta-a pustiY. In cuprinsul Petro-Dava si a-

nastirea Bistrita,

Dumbrava-Rosie, pl. Piatra-Mun-

proape de satucul Cindia (din

tele, jud. Neamtul.

ca un roiti de toate partile inconjurata mAnastirea de dus-

dupa cum sustin uniT scrii-

fata orasulul) era o sanca mare, ce reprezinta o figura femeiasca imprejurul careia se aflati si alte stind maT ; legenda spune ca era Dochia Cu caprele el.

torl din timpul nostru, s'ar fi vazut pana acum cite-va dece-

Aceasta sancä a cumparato de la Asachi, Printul Wittgen-

nir ; dar asta-e nu mal este niel' o urma.

stein si a volt sa o transporte pe plute, in bucatI, spre orna-

Pe la 1838, Mihail Sturdza,

in una cerera facute, a da-

ment la mosia luI, numita Fintinelele (din jud. Bacan). Pla-

ruit pentru vecI trupul acesta

nul tusa n'a reusit filnd-c5. pluta,

mosiT (Petro-Dava) luI Gheorghe Asachi, pentru ca sa-si faca fabricä de hirtie. Lucrarile de construire a localulu! pentru fabrica, atenan-

sub greutatea stinceI, s'a cu-

pe dusmaniI sal care erail sa-1 prinza, dacä nu-1 scapati calu-

fundat, prerzindu-se ast-fel o

gariT pe o portita din dosul

tele, casele de locuinta pentru Asachi i lucratorY, tragerea unul canal din Bistrita (in lungime de 320 s'al-1 facut in mil 1839-1840, sub conducerea luI Lascar Stavri (elev al Academia Mihailene din Iasi).

numesc aceastA localitate PetruDavid si a nu stit sa. fi fost

Petri§orul, valcea, jud. Prahova, pl. Pelesul, com. Tesila ; curge de la V. spre E. si se varsa In

riul Doftana, pe malul sting, tot In com. Tesila. Petri§ul. Vez! cuvintul Pietrisul compusele lul.

Se pretinde cä ala a fost zidit incä din tinipul lui Traian, la i to, orasul Petro-Dava ; ur-

In prima-vara anulur 1841, fabrica incepu sa functioneze sub conducerea maestrulur Mihalec

Hodociti, producind hirtie ordinara pentru bacaniI, hirtie de scris vinata i cenusie (a1135.-cenusie), pe care erati incrustate initialele A. G. Lucratorif intrebuintatl anual eraii in numar de ro ; valoarea productiunel, de le! 8900.

La 1854, Asachi a inchiriat

rara podoaba naturala. Petro-Dava se mal' numeste de catre unir si Cetatula (tdranir

vre-o data urme despre vre-un oras, salí cladirI mal vechT de venirea aci a luI Asachi).

Petso-Dava, trup de mofie, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Vinatori-Dumbrava-Rosie, situat pe valea i platoul muntelul (sub piscul Cer-

negura). Este acoperit cu gradinariI, finete i luna Teritoriul sati face parte din mosia Valen i.

Petru-Voclä, inunte, jud. Neamtu, la hotarul despre N. al com. Galul i Calugareni, futre plasile Piatra-Muntele si de Sus-

fabrica def. N. Vicol, care a

Mijlocul.

tinut-o in tovarasie cu Polonul Iohan Peceak, patri anT.

Aceasta numire i s'a dat de la Petru-Rares, fiti al luI Ste-

www.dacoromanica.ro

i lasindu-se

ca sa se poata ceva odihni in munte, d'asupra el vazut'a unde

maniI sal, ca prinza ; decl cunoscind el aceasta, a incale-

cat pe cal si singur a fugit sa. harádueasca, in 18 zile a luT Septembre, intrind in munte inteadinc». AcelasI lucru povesteste legenda : tfugind Petru-Voda la mandstire, pe cind daduse putintel °cha in gene, a simtit

manastird; ingrozit apuca calare pana la Bisericani, lar de aco/ ne maI pudrid strabate drum slobod, se afunda in muntY,

unde se intilni .cu niste pescar! care-ll aveal locuintele spre acea

parte ; pe drum irisa Il apucä o ploaie groaznica cu tunete si fulgere, ceea-ce facu pe Petru sa se adaposteasca sub o sanca.

urlasa ; acea stinca s'a numit Petru-Voda, prin dreptul careia

s'a furisat apoI, condus de taran! peste hotar in Ardeal.... (Ved Asachi, leg. ist. ; idem, Bistrita, manastire ; idem, Gr. Urechie).

Petru-Vociä, pIrili, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul ; izvoreste din muntele cu acelasl nume ; curge spre N. printr'o vale frumoasa si se varsa in piriul Ozana, linga satul Pluton.

PETRU-VODA.

Legenda spune cl in aceastá vale era locuinta pescarilor care aü cAlAuzit pe Petru-VodA.

Acest piritt se mal numeste si Pluton.

Petru-Vociä, strimtoare, futre comunele Pipirigul i Galul, judetul Neamtu. tincele inalte si sAlbatice, ce

inconjoarl aceasta strimtoare, cum si numele mitologic al piriului i satuld (Pluton), inchipuesc pentru cAlAtorul din aceste pArti, ideea iaduluI teologic.

Aceste stinci s'ad tAiat, construindu-se printre ele o osea pietruitd, care inlesneste comunicatia.

de economll ; o casierie de judet ; o perceptie.

apele minerale cCozla. Dealul

Sunt 7 biserld, dintre care

o inAltime de 390 m. d'asupra nivelului MArii. Pe acest deal sunt mai multe izvoare de ape amare purgative, care aa fost descoperite in primAvara anului 1882.

unele cu insemnAtate istoricA. Biserica Sf. Ioan, zisA i Domneascl, este ziditA de tefancel-Mare, la 1497, precum aratA

inscriptia slavonA, ce este alaturca cu usa bisericei si anume Bine Credinciosul i Hristos iubitul,

lo qtefan Voevod, cu mila lul Damnezeil lu tara Moldovel, fiul lui Bogdan

Voevod, a inceput a edifica Si a finit hramul acesta intru numele nasterea silotulla glorificat proat Inainte mergiitorul boteziitorul loan, s fie pentrn rugä-

ciunea sa, si a domnitel sale, si a maicel ... i fiului sul Bogdan, care s'a edificat i inceput la anul 7005 lulie in 15 si s'a sfintit la azul 700 ... In anul 40, luna Noembre, In xi zile.

Insemnate mal sunt : bise-

Piatra, orar, capitala judetului

rica TreI-Erarhi, ziditl la 1821

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, asezat pe valea riuld Bistrita, intr'o

de cltre un eterist grec ; biserica de la Valea-Vid. (V. Valea-

frumoasä pozitiune, la 310 m.

Vid). Sunt in oras : 3 fabrid de bete de chibriturl si cue de

d'asupra nivelului MArir-Negre,

intre muntir Cernegura, Cozla Pietricica.

Long. E. Gr., de 26 22'; lat. N., de 46° 56'. E format din 9 mahalale : Mahalaua -Postei, DArmAnesti, Bordeele, MArAtei, Bistrita, Pre. cista, Borzogheanul, Preideanul Valea-Viei, Cu o populatie de

17391 locuitori, din care 8427 ortodoxi, 8473 mozaid si res-

tul de alte Are 3 scoale primare de bletI,

cu 619 elevi; 3 scoale de fete, cu 409 eleve-, un gimnazia real, Cu 120 elevi; 3 pensionate private

PIATRA

693

cizmArie ; 3 de sucmatie si postav (din care una, cea mai vechie in localitate, s'a infiintat la 1854) ; 5 fabrici raid de 16 dubAlArii ; 54 cir-

sApun ;

ciumi si mal multe depozite de

(Orasul Piatra face mare negot cu lemnArlile si este

Cozla, la marg-inea orasuld, are

Istoric. Acest oras in vechime

s'a numit Petro-Dava (v. a. c.) Legenda spune cA Petru Rares, fugind prin Tirg prin Piatra gonindu-1 Pietrenii, l'a fost ajuns un popl si a tras Petru

Vod5. inapoi in popl cu arcul si l'a lovit cu sAgeata in °brincul selei, si 1-a zis : cintoarce-te

inapd, popo, nu-ti lasa liturghia neisprAvitAx- ; iar dupA ce a ve-

nit Petru-Vod1 Domn a doua oard la domnie, a scos ochir popa si Pietrenilor acelora ce gonit le-aa fácut blestem de. afurisenie. (V. Valea-Viei, trup de sat). In timpul lui Cantemir-VodA, nitre codreni, sub comanda lui Zaharia i Sandu (tilhari ertati de Cantemir), mergind spre mun-

te, la Piatra, s'aa intilnit Cu un podgheaz de Le! si Cazad vr'o zoo si mal' bine, si lovindu-1

lemnArif.

fArA veste

principala schell a plutelor ce vin pe fila Bistrita).

prinzindu-r de vi! 1-ati dus la Canteniir-VodA de 1-aa pus in teapl.

nimicit, si pe unii

Budgetul com. Piatra pe anul

In timpul lur Nec. VodA Ma-

1900-901 a fost de ler 472.742.05

vrocordat, la 7220, ad i eraa multi

la veniturI si de lei 463.812.05 la cheltuelI. SituatA la o inAltime de 310 metri d'asupra niveluld strAbAtuta de riul Bistrita, avind cele mal frumoase impre-

oamed orinduiti de-al Lesilor. La 1665, Tirgul Piatra vinde

de fete, cu 90 eleve; o coall de muzicA bisericeascA ; un spital Cu 45 paturi ; dota farmacii ;

jurimI

i

fiind loc de trecere

MAn Astirei Bisericani o dumbravA

a orasuld, pentru ca banii pretoo le! bAtuti saa 400 lei prosti, sl-I intrebuinteze pentru echiparea oamenilor de oaste,

un biuroa telegrafo-postal al cA-

pentru vizitatorii báilor Báltl-

ceruti de Dabija-VodA (docum.

rui venit pe anul fin. 1896-97 a fost de le! 68793, bani 7; dota tipografii ; patru librArii si o

testi i Oglinzi, mánAstirelor VAraticul, Agapia i Neamtul,

Arhiva statuld. Pecetea muni-

Piatra e un loc de vilegiaturA

anticvArie ; o judecA.torie de o-

foarte frecuentat in timpul verei.

prezintá o caprl cu coada cirligatl si cu coarne plecate in-

col ; o sucursall a credituld a-

In afard de baile in Bistrita, se face de vizitatori si cura cu

gricol ; cinc! societAti particulare

www.dacoromanica.ro

cipalitAtii, tipAritA cu cernea11,

dArAt, iar imprejur inscriptia slavonA :

PeceatA ot Camene,

PIATRA

adicA sigiliul PietreT. V. sArhiva

Ist. a Romtniel», de Hasdeti, I, 1, p. 79; idem : Lambrior, Carte

de citire», p. 173). La 1665, Mala 7, corporatiunea butnarilor din Piatra, cu starostele lor in frunte, i cu asistenta tuturor municipalilor, reprezintatT prin soltuzul tirguluT,

P1ATRA

694

man, pl. Marginea, situatl pe valea almAtululuT, intre dota dealurl. Dealul COlmAtuiuluT pe stinga i dealul Stringea pe dreapta. Are un cAtun, Starita, format In urina improprietArirel in 1879, pe mosia statuluT Cu acelasl

nume, situat in directia N.-V.,

Are o scoall, condusl de un invAtAtor, frecuentatd de 98 elevT ; o bisericl, deservitA de 3 preotT $i 2 cintAretT.

Vite sunt : 1188 cal, 23 mlgarT, 1792 vite marl cornute,

4453 vite micI si 438 porcT. Budgetul com. e la veniturT de 12189 leT si la cheltuell, de

vinde o bucatA din teritoriul

la Io kil. de resedinta comuneT, in valea nunaitA a Tirnavel sati a

corporatiunii mAnAstirei Biseri-

GAuriciuluT.

cani, pentru ca baniT pretuluT, 43 de leT bAtutl sai1 172 leI

Se invecine$te la N. cu com.

grOdin! de zarzavat ; cultivatorif

Voivoda ; la S., cu com. Vii-

prostl, sA-I intrebuinteze la echi-

$oara ;

lor se folosesc de abundentele izvoare de apá de aci, pentru udat. Starea economicá a locuitorilor este din cele mar. satisfl-

parea oamenilor de oaste-, cerutl de catre Dabija-Vod1 prin trimisiT säi BantAs si Arapu (v. docum. cArh. stat.» ; idem Has-

la V., cu com. Lisa ; la E. si S.-E., cu moiile Suhaia, Brinceni si Gduriciul. Suprafata teritoriuluI comu-

mare parte din tirgul Piatra,

neT, cu mo$iile de pe dinsa, e de 3788 hect., mosia Starita e a statuluT, din care s'a vindut coprinzind : 88o hect. insurlteilor, si 320 hect., celor-ralti

care era pana atuncT proprieta-

locuitorT, in loturT ; mosia Pi eptea,

tea familieT LAtescu.

fostO a statulur, vindutA in corp intreg, de 724 hect. ; mosia Piatra, de 450 hect.; mosia Fisteica, a statuluT (rest din mosia Pieptea), de 472 hect. si mosia Greceanca, numitO Marghilomanca,

del, op. cit.; Lambrior, op. cit., P. 133). La 1864, s'a räscumpArat o

In acest oras ati fost reprezentantl consular! aT GrecieI Austrier.

Piatra, com. rur., jud. Romanati, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., formatO din satele : Piatra (1174 loc.) Criva saú Fundeni (200 loc.), a-

sezate pe soseaua nationall Corabia-Riul-VaduluT, la 27 kil. spre N. de Caracal si la 15 kil., spre E.

de Bals, in apropiere de Olt $i de gara Piatra (Oh). Altitudinea

de 507 hect.

pArtT egale de cite 650 hect.

duse de un invAtAtor $i tre! invAtAtoare i frecuentate de 213 copiY ; 2 bisericT, Sf. Dumitru (1846) in Piatra i Sf. Nicolae (1859) in Criva, deservite de

Locuitoril posedá vi pe coasta vIeI A d'inca, din com. Vii$oara,

in intindere de 22'12 hect. Din dealurile ce inconjoard comuna izvoresc abundente izvoare de apl. In comunA sunt la diferite puncte, ci$mele care curg neintrerupt. Populatia comuneT, impreun6 cu a cAtunuluT Starita, e de 3251

suflete, din care 526 contribua-

Piatra, com. my., in jud. Teleor-

i alte stabilime.nte de co-

Ad se tin doul bilciurY, la Du-

mineca TomiT si la Sf. Petra.

Imprejurul com. sunt multe mAgurT : Mdgura-PietriT, la E.,

inaltA de 28 m.

i

larga caru

de 23o_m. MAgura-Feter, spre

N.-V., inaltl. de ¡o m. §i larga

S.-V., bala de 15 m. si larga

rat5. de la stat de d. Ionitl Dumitrescu, .din com. Voivoda.

Budgetul com. e la veniturT

ciumT

de 6o in.; MOgura-DrAgaiceT, la

e de 120 m. Are doul $coale mixte, con-

de 5233 si la cheltuelT, de 5208 lei.

torT si cu spiritul de comercia destul de desvoltat. In Piatra sunt mal multe eh--

pAmint sunt in numAr de 489. ProprietarT principall aT mosiilor sunt : d-na George Em. Lahovari, d-ni! I. N. Alexandrescu si baron d'Atzelt, totT aii Mosia Pieptea a fost cumpA-

Vite : 594 vite marT, 800 vite micT si 460 porcT.

cAtoare ; eT sunt avutT, munci-

LocuitoriT cArora li s'ati dat

terenuluT d'asupra niveluluT MAriT

preot $i 2 cint6setT ; I I circiuml.

6244 le. Imprejurul com. sunt multe

bilI.

www.dacoromanica.ro

de 70 m. i Mdgura-luT-Melinte, inaltA de 20 in. §i larga de 50 m.

In partea de E. a com., spre Suhaia, se incruciseazA vechiul drum al Tintel, d:n care se mal vede pe alocurT urme. Satul Piatra este utril din cele maT vechi dinTarA. Il gAsim

citat in diferite acte vechT si in documente privitoare la mosiT, din secolul din urmA. La anul 1594, Mihaiti urml.rind pe TurcI, ir batu, la satul Piatra i respinse ODA la Nicopole.

In secolul al XVIII-lea, Pia-

tra era dintre satele mar! ale jud. Teleorman. In nomenclatura de sub administratiunea lui Constantin Mavrocprdat,

PIATRA

sim trecut tot in pl. Margine!. Satul irisa nu se afla unde se gaseste asta-zi, ci maT in vale, spre com. Lisa, pe locul care se numeste La-Menzinele. Pe timpul ciumeT de la 1817, sub domnia luT Caragea, locuitorif parasesc satul si se aduna mal' tirzia pe locul unde e asta-zI Piatra. Silistea satului vechia se mai vede si asta-zI.

sat, jud. Arges, pl. Topologul, pendinte de com. rur.

PIATRA-ARSX

695

Piatra,

stafie de dr.-d.:f.

VezI

Piatra-Olt.

com. Negoesti, pl. Tirgsorul, jud.

Prahova, care, impreuna cu truPiatra,

munte, in jud.

Buzati,

com. Jugureni, culminind in patru piscurT, acoperite Cu izlaz.

un preot g un cintaret.

pul Gavana (300 hect.), formeaza

padurea Negoesti.

.05.4 izvoreste din coastele dealului cu acelasi nume,

Piatra,

munte, in jud. Buzad, com. Laposul, cat. Pietricica,

Piatra,

culminatie a colina Chiriacul ; d'asupra are semanaturT si in poale, padure.

Piatra,

Alimanesti-Ciofringeni. Are 8o familiT si o biserica vechie, cu hramul S tii IngerI, deservita de

dere de 250 hect., pendinte de

munte, jud. Gorj, situat in partea de N.-V. a catunulta

com. Prahovita-d.-s., plaiul si

jud. Prahova ; trece prin vatra comund si se varsa în gira Prahovita, pe malul sting, tot in raionul com. Prahovita-d.-s.

Piatra,

Piatra (Trupul-),

fasta mofe a

Vulcan, in suprafata cam de

statuluT, jud. Prahova, care, de la 1888, s'a vindut def. dr. Tur-

1820 hect., acoperitekle paduri;

nescu.

Borosteni, com. Pestisani, plaiul

este proprietatea statuld, fosa cdtunaf al com. Paltineni, jud. Buzati, Cu 20 loC. si 8 case,

Piatra,

situat pe malul sting al riului Buzaul, sub stincile munteluf Catiasul. Are o frumoasa pozitie.

sat, facind parte din com. rur. Bacieni-Ungureni, pl. Dfmbovita, jud. Muscel. I s'a zis Pia-

Piatra,

pisc, spre S. de Cetatuia,

sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., tinind de com. rur. imianul. Are 71 case

jud. Prahova, pl. Teleajenul,

si este situata pe proprietatea

com. Drajna-d.-j.

statuluT Piatra-Alba.

a manastirei Tismana. Piatra,

pisc, in partea despre N.E. a com. Prahovita-d.-s., plaiul

Piatra,

tra pentru ch e wzat pe un

si jud. Prahova, format numai din plata.. Pe el creste tuferis

mtznte de plata..

de padure. Pe alocurea este

Are o populatie de 281 lo-

acoperit cu iarba pentru pdsune.

nastirea Cimpulung (12 de frunte, 15 mijlociT i iz de coadd).

Piatra-Albä,

vid" de munte, jud.

Bacati, pl. Muntelur, de pe teritoriul com. Valea-Arinilor, cu niste pesteri. Piatra-Albä,

deal, jud. Iasi, pl.

Copoul, com. Tautesti ; se in-

cuitorT, fosa clacasT si impro-

prietaritf pe mosia statului deniSlobozia, pendinte de ma-

Piatra-Albä,

Piatra, virf

de deal, la N. de com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

Prahova. E acoperit cu vi!.

tinde de la N. spre S., facind hotar Intre satele : Moinesti, Radiul - MitropolieT si Radiul T'Atar.

sat, facind parte din com. rur. Prahovita-d.-j., pl. si jud.

movild, in partea de N. a com. Posesti, pl. Teleajenul, jud. Prahova, i in 'rnijlocul poe-

Prahova. Are o populatie de

nel Zeletinul ; se spune ca ar

BerzuntuI, care imbracä dealul

135 loc. si o cadera de piatra.

fi fost ridicata de Mari.

Cu acelasT nume.

Piatra,

Piatra,

saz', facind parte din com. rur. Negoesti, pl. Tirgsorul, jud. Prahova, situat de-aiungul apeT Prahova. Are o popuIatie de 63 locuitorf. Mosia apartine statu-

Piatra,

Piatra,

moviM, la S. baltei Cus-

Piatra-AlbS,

plia'ure a statuld

jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-j , com.

Piatra-Arsä,

pisc, jud. Prahova,

Dita si al com. lanca, din jud.

inalt de 2110 m. d'asupra ni-

Romanati.

veluluT Marii-Negre, numit astfel pentru ca piatra acestuT pise

Piatra,

mofie particular a., pe care,

este arsa. Abia se vede pe el o iarba scurtà si rara, de o co-

lui i atirra de Postirnacul, din

Ja 1864, s'at improprietarit lo-

jud. Dimbovita.

cuitorif din com. Prahovita-d.-j., plaiul i jud. Prahova.

loare ruginie, parca. ar fi pirlita de foc. Despre Piatra-Arsa. jata ce

mope a statului, in intin-

spune legenda : cO data si o

Piatra,

stage de dr.-d.:1. Vez!

Piatra-Neamtul.

Piatra,

www.dacoromanica.ro

PIATRA-ARSX

PIATRA-IEPEI

696

La 1892, inginerul Erler a

datA, cind o fi fost atuncea, unul de-I zice Peles, un brad de f1A-

construit in acest munte un cup-

cAil de la Busteni, cAruia i se

tor sistematic pentru var alb,

rur. Luncavita ; e formatA de DunAre printr'o revArsare anterioarl a el; se scurge in DunAre

logodnica, de jale

recunoscut de bun, cuptor care

prin 3 girlite : una in dreptul

multA ce l'a coplesit, s'a indru-

si astA-zI e in deplinA functionare.

mileI 70, a doua, Girla-NouA,

rnat pe munte la sihAstrie, ata de mare era dorul inteinsul in cit plins i inima din el,

Piatra-Arsk stincä, sub StAni-

de i se prefAcuse ()chi! n douà

soseleI ce duce la Brosteni.

i lacrimile ce curgeati din el erati asa de amare si de

Piatra-Ascutitä, deal, in jud.

prApAdise

In dreptul mild 68 si a treia, para, jud. Suceava, de-a dreapta

fintinI,

fferbintf, cA pe unde cAdeati, ar-

dean iarba si 'lid alta de atuncI n'a mal crescut ; iar sub piatra de care-si rezimase sihastrul capul, atitea lacrAmT adunat, in cit un siroiti intreg sI-a fAcut loc pe sub pAmint, rAzbind toc-

maI in poala munteluI, de unde

se scurge in vale. Lumea, de la numele flIcAuluI, if zice apeI

Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul com.. rur. Greci ; se desface din dealul Priopcea ; se intinde spre S.-E. spre N.-V., brAzdind partea centralA a plAseT si pe cea comund ; se prelunsudic6 geste spre S. in dealul Megina; are 2 virfurI, unul de 299 In.

altul de 267, gol si ascutit ; domineazà drumul judetean Ba-

Acest pisc apartinea mAnAstire! MArgineni. Prin cartea de schimb, iscAlitA la 24 Octombrie 1818 de Arhimandritul Ioa-

badag-Cerna-MAcin ;

tirea MArgineni muntele PiatraArsA. AceastA carte de schimb

a fost prezintatá. (CinstiteT judecAtorif a judetuluI Prahova», de cuviosul Paisie, staritul SinaeI, cind cu delimitarea hotarelor muntilor MareluI Postelnic Filipescu. Muntele Piatra-Ars1 s'a cum-

pArat de la def. N. Cretulescu de M. S. Regele, la 1873. N.

cea ; are o formA lunguiatA cu 5 crestete, o lungime de 4 1/2 kil. i o suprafatà de 300 hect.; este inconjuratl cu stuh de toate pArtile ; contine caracudl, plática, lin, etc.

N., in o directie generall de la

Pelesul».

chim, mAnAstirea Sinaia dA muntele Negrasul-Mic i PiciorulCiineld i primeste de la mInAs-

Girla-CazaculuI, prelungitA cu Gira HambaruluI, in bratul Isac-

in partea de E. e acoperit cu pAdurI In cele-l'alte, cu pAsunT I livezI.

Piatra-Bouluï, hotar, pe tArmul sting al riulur Buzdul, jud. BuzAa, intre Domeniul Coroand Domnita i mosia Desirati, din com. Scortarul-Noil.

Piatra-Bufnef, pisc, la V. de Aricesti, pl. Podgoria, jud. Prahoya. Aci se aflA o piatrá inaltA

de pe care se poate vedea tot satul.

Piatra-Calului, loc, jud. Mehe-

Piatra-Detunatä, pisc de munte, jud. Neamtu, in grupa CeahlAuluI, situat intre piriul Rupturile Stinca-Dochid, in prelungirea munteluI Piciorul-Slhastrulul.

Piatra-Fetei, rezer, jud. BrAila, com. Chiscani, dintre DunAreaVapoarelor i DunArea-VechIe.

Piatra -FeteI,

jud. Tul-

pl. MAcin, pe teritoriul com. urb. MAcin, i anume pe cea,

acela ale cAtunuluI sAa Ghecetul ; se desface din DunArea-VechTe; se intinde spre E., brAzdind partea N.-V. a plAseI si a com. urb. Mácin ; curge pe Ruga drumul judetean BrAila-MAcin ; lasA spre N. douà girlite, una vársindu-se in balta Julia, cea-l'altá in balta Somova ; dupa

un curs de 5 kil. se vars1 lar In DunAre, mal jos de orasu

aiçi muntI de la Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. Acest munte e insemnat pentru renumitele lul cariere de pia-

dinti, plaiul si com. rur. Closani, cu o frumoas1 pozitie, unde Tu. dor Vladimirescu a voit sl c15.deascA o mAndstire.

Piatra-Gäuritä, slmncà izolatd,

Piatra-CfitaneI, virf al culmer

in jud. BuzAti, com. Boziorul, cdtunul Nucul, d'asupra fostuluI

trA, deschise la 1881, de un Fran-

PlAtAnesti, care separá jud. Vil-

schit Sf Gheorghe. Inteinsa e

cez, d-1 G. Fonteix. Carierele sunt legate cu halla

cea de jud. Gorj, si pe amlndota de Austro-Ungaria.

sApatà o pesterl, care, dupl

fier funicular. Intreprinderea a-

Piatra-CAcatà, baltel, in jud. Tul-

Piatra-Iepei, sat, jud. Dimbo-

ceasta ocupA aproape zoo de

cea, pl. Isaccea, pe teritoriul

lucratorI.

com. urb. Isaccea si pe al com.

vita, plaiul Dimbovita-Ialomita, cAt. com. Runcul.

Cretulescu 11 avea in schimb cu

MAcin.

traditie, ar fi fost o bisericutl.

cdel ferate printr' un drum de

www.dacoromanica.ro

PIATRA-LULCRAlt)

P1A1 RA-MUNTELE

697

Piatra - lui - Craiti, munte, jud.

lea-Ditcoul ; are o inaltime de

malurI ale riuluT Bistrita, futre

Muscel, 2245,2 m. d'asupra M5.riT-Negre si 2158,2 m. d'asupra Bucurestilor.

352 m., pe unul din virfurile cele

hotarul Transilvaniel si pl. de

mal inalte ale piase!. Este acoperit parte cu pasuni, parte Cu

Sus-Mijlocul.

padurT, iar virful sati estc plesuv.

Buhalnita, Cirnul-Bistrita, Izvorul-Alb, Izvorul-Munteltd, Poenari, Potoci si Secul-BuhalniteT, pe ambele maltai ale riului Bis-

Piatra - luI - Iepure, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni.

Piatra-lui-Toader, cea mal' periculoasa dintre stincile de pe cursul BistriteT la 4Toance», (v. a. n.), jud. Suceava. O legenda poporana, pus& in

versurT de d. N. Gane, cunoscutul publicist, spune cä ad i un

incati cu numele de Toader, ducindu-se la logodnica lui Marioara, din Borca, voind sa trea-

ca cu pluta prin acest loc periculos, pluta s'a sfarimat si fla-

cdul a pierit inecat. Tot de pe aceasta sanca, Marioara ducindu-se sa-1 catite, de desperare, s'a aruncat in valurile Bistrite, inecindu se si ea.

Piatra-Lungä, munte, in jud. Buzan, com. Minzalesti, format dintr'o imensá stinca, ce se continua, spre V., din muntele Curcubeta-Mica, parla la sorgintea

izvorului Gavanul. E acoperit de brad. E foarte grea de urcat pe imita sa coama.

Piatra-Mare, munte, in judetul Buzati, com. si cat. Tircovul, for-

mat n urna! din stincl.

Piatra-Mo§uluI, virf de munte, in plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti, tinind de culmea Malovatultd. Mal e cunoscut sub numirile de Piatra-Babelor, de

Baba si Unchiasul, precum si de Sentinela.

Piatra-Muntele, p/asä, formata prin unirea plasilor Piatra si Muntele, jud. Neamtu, situata intre hotarul jud. Suceava, hotarul Transilvania, pl. Bistrita si de Sus-Mijlocul. Se intinde de-a lungul cursuluI Bistrita, In regiunea cea maT muntoasa a judetuluT.

Ursi, in partea V. a pl. (spre hotarul judetuluT Suceava).

Cdlugdreni, cu catunele : Calugareni, Gura-LarguluT, Bu-

sumeni, Coroiul, Dreptul, Frumosul, Largul, Poiana-TeiuluT, Ruseni, Stejarul si Rescani, in partea despre V. a plaseT, intre plasa de Sus-Mijlocul si Transilvania, pe ambele malurT ale Bistricioara, cu catunele :

Este de natura stincoasa. Sta

Cheile-BicazufuI, Crasna, Firti-

gul, Floarea, Fundul-Bicazultd, Gura-Bicazultd, Hamizoaia, Izvorul-MunteluT, Marceni, Neagra, Poiana - CorbuluT, Secul, Tasca si Ticosul, de-alungul piriulul Bicazul, intre hotarul Transilvania, grupa CeahnuluT, mun-

tiT Pingarati si mosia Tarcaul.

Pingdrali, cu catunele : Pingaraciorul - Bisericani

(Bra-

frita, Lunca, Pietricica, Straja,

Bistricioara, Grintiesul - Mare, Grintiesul-Mic, Pintecul, PoianaGrintiesultd si Priskani, de a-lungul piriuluT Bistrita, 'filtre hotarul TransilvanieT si riul Bistrita. Hangul, Cu catunele : Hangul, Schitul-Hangul, Audea, Boboteni, Ciurubucul, Izvorul-Alb,

E. a comunel ; prelungirile sale S. se termina in apa CalistrieT.

Bicazul, cu catunele : Bicazul, Chisirigul, Capa, Cirnul,

(Piriul-), Gura-Dreptulul, PirlulTirguluT, Poi ana - RächitiI, Ruseni, Savinesti, Topoliceni si

Tulcea, plasa Macinul, pe teri-

si-Tutuiat. Se intinde spre E., aviad o directie generan de la N.-V. la S.-E., brazdind partea orientan a plaseT si cea N. -

Muntele-Doamna.

nistea), Stejarul, Tarcaul, Bra-

riuluT Bistrita.

toriul com. rur. Greci. Este o

trita, intre grupa Ceahlaulul $i

Este formata din catunele : r. Galul, cu catunele : Galul

Piatra-Mariei, deal, in judetul prelungire a dealului Piscul-Inalt-

Buhalnila, cu catunele :

in legatura cu dealul Piatra-Ri-

Piriul-Schitulul, Rapciuni, Du11111, Letesti, Rapciunita (Far-

ioasa. Din el izvoreste 01'11 Va-

tigi) si Strimptura, de ambele

www.dacoromanica.ro

testi, Gheuca, Pingaraciorul-Bis-

Strimtura, Vadurelele si Manastirea - Bisericani, intre hotarul Transilvaniei, pl. Bistrita, com. Bicazul, pe ambele malurT ale piriulul Tarcaul si pe riul Bistrita. Vadurile, cu catunele : Va-

durile, Ontul, Gdburesti, Malicia, Niteni, Podorani, Preluca, Tarcaul, Agircia, pe malul drept al riuluT Bistrita, intre mosia Tarcaul si ramura Muntilor Doamnel (Cernegura). Doamna, cu cat.: Doamna, Cindia, Sal-ata, MAnastirea-BistriteT, Viisoara, MarAtei, intre muntele Cernegura si muntiT BistriteI - MoldoveT, pe ambele malurT ale riuluT Bistrita, in centrul piase!. Lo. Vindtori-Dumbrava - Rocu catunele : Cutul, Dumbrava-Rosie, Izvoare, Poeni, Vinatori, Valeni si Petro-Dava, pe ambele malurf ale riuluT

Bistrita, in partea S. a pasa, si a orasultd Piatra.

PIATRA-NXMAWILOR

PIATRA,RWE

C98

Pe Ruga bisericile, numite de

I I. Calul-lapa, Cu catunele Calul-lapa, Savinesti si Dum-

mir, In plasa mal sunt

brava-Rosie d.-j.,

in partea S. a piase, intre ramura Cerne-

nastirile Bisericani, Pingarati, Buhalnita, Bistrita, Schitul-Du-

gura si pl. Bistrita.

raul, Hangul, Ciurubucul (ruinat), Väleni, Doamna, Tarcaul, Cu 193 deserventi. Agricultura se face pe o intindere de aproape 25.000 hect.

Dochia, cu catunele : Dochia si Balusesti, in partea des-

pre S.-E. a piase. Girovul, Cu catunele Girovul, Contesti, Botesti, Danesti (Mitocul-Maicelor), Jidesti, Bahna (Troita) i Averesti, in par-

tea despre E. S'erbefti, cu catunele : Serbesti, Ghigoesti, Hirtopul, Bros-

teni si Trudesti, in spre E. Cirligi, cu catunele:

i m5.-

Imasul are o intindere de 5253 hect.

plasel. cu catunele

Caciulesti, Turturesti, Gura-V5.eI, Versasti i Popesti, 'filtre co-

muna urbana Piatra si pl. Craclub in central piase!. Gircina, Cu catunele: Gircina, Cuejdiul, Darmanesti

Ciritel, in centrul plasei. Dobreni, cu catunele: Dobreni, Negresti, Sarata - Pingarati, Almasul, Casaria, MA$c5.testi i Poiana-AlmasuluT, In centrul plasei. Bodefti-Precistet, cu c5.tunele : Bodesti-Precistei, Oslo-

beni, Corni, Strimbi, Bordea si

Dumbravile, in partea despre N. a piase. Cräclfoani, cu catunele : C-racaoani, Cracaul-Negru, Magazia, Gindäoani i Manastirea-

Horaita, in partea despre N. a plasei.

Piatra, com. urb., in centrul plaser. Are o populatiune de 10352 familii, saa 41572 suflete ; 35 scoale mixte rurale, 7 scoale

teritoriul com. rur. Greci ; are o directiune generala de la S.V. spre N.-E, brazdind partea de V. a com. si a plaser ; se intinde de-alungul ptriuluI ApaCalistriei si baltii Iglita, printre aceste doua si piriul ValeaUlmilor ;

natura sa este stin-

coasä pe alocurea ; virful principal este movila Piatra-Riioasa ;

Piatra-Nämie§tilor. Vezi Ma-

pe la poalele sale de V. trece

teiasul, din jud. Muscel. Virful

drum 11 judetean Mäcinul-Satul-

acestui munte se afla la 1154 m. d'asupra Bucurestilor si la

Noa ; este Wat de drumul co-

1241,2 m. d'as upra Maril-Negre.

ligi, Soci, Dusesti, Dragomiresti,

Vadul si Valea-Alba, spre E.

Piatra-Rtioasä, deal izolat, in jud. Tulcea, pl. Macinul, pe

Piatra-Neamtu, stalie de jud. Neamtu, pl. PiatraMuntele, com. Piatra, pe linia Bacaa-Piatra -Neamtu, pusa in circulatie la 15 Februarie 1885. Se afla la 12.7 kil. de Roznov,

statia cea mar apropiata. Inaltimea d'asupra niveluld Marir, de 307.83 m. Venitul acestei

munal Greci-Iglita $1 TurcoalaGreci. Este acoperit in mare parte numaT cu pasuni si in putine, Cu semanaturT.

Piatra-Rtioasä, movild, in jud. Tulcea, in partea de V. a plaseI Macinul si cea de S.-V. a com. rur. Greci. Este un vid vestic al dealului Piatra-Riioasa, de na-

statiI pe anul 1896 a fost de

tura stincoasa. Are o inaltime cam de 70 m., dominind satul Iglita, precum si drumul jude-

558706 leT, 36 bani.

tean Macinul-Ostrovul-Babadag.

Piatra-Olt, stafie de dr.-d.:f.,

Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tul-

jud. Romanati, pl. Oltul d.-s., cat. Enosesti, pe linia SlatinaCraiova, pusa in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se afla intre statiile Slatina (16.7 kil.)

cea, in partea de E. a plaser Macinul 5i cea de V. a com.

Bals (13 kil.). InAltimea d'asu-

natura stincoasa si plesuva. Vir-

pra nivelului Marii, de 135.66 m. Venitul acestei statil pe a. 1896 a fost de 133828 I., 55 b.

ful saa, Cerna, are 163 m., do-

rur. Cerna. Este o prelungire de S. a dealulta Caraci-Cula, cu

o directie de la N. spre S., de minind satul i piriul Cerna, drumul judetean Macinul-Ostrovul i Satul-Noa.

Piatra-Oblincei, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni.

Piatra-OpcineT, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni.

Piatra-Penii, munte, in jud. R.-

de catun si 6 urbane (3 de

Sarat, plaiul Rimnicul, coM. &-

baetI si 3 de fete), i gimnazia real (In com. Piatra) si 3 pensionate de fete.

soca, In partea de N., la hotarul despre jud. Buzar', acoperit Cu padurl.

www.dacoromanica.ro

Piatra-Ro§ie, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urb. Isaccea. Este mal mult o prelungire sud-orientala a dealuluI Breazul ; se intinde spre

S., avfnd o directiune generala de la N.-V. spre S.-E., brazdinoi

partea de V. a com. si pe cea de N. a plasel sta In legatura Cu dealul Tugulea, la E., cu

P lATRA-RUNCULUI

MINE AGA

699

dealul Izsi vorul la S. si cu dealul Pirlita la V. Pe la poalele de V. curge dealul Nicolitelul

valea Pirlita-Mare ; pe la cele de S., valea Pirlita-Mica ; din cele orientale isT ja nastere piriul Ni-

colitelul, lar in cele de N. sunt asezate viile Badila ; tot la poa-

lele de S.-V. se mal afla si ruinele unuI castra roman, numit de popor Cetatea, de unde pleca odinioara un val, numit azi Valul-lui-Traian. Este acoperit nu-

spre E. catre Baia, ramificare In care se gasesc urme de mine

vechI de aur, ca in Ural. Lucrärile se pot urmari pe o distantá de maT bine de 3 ore ; chiar si in masivul muntelul se gasesc filoane aparente de aur, d. e. spre V. de com. Hangul.

de dealurt, in jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j.,

Piatra-Vinatä, fir

tund Pichetul, ce era un punct de paza al TtreI, drept Rahova Bulgarier. PipoT din ce in ce venira me multt locuitorT din diferite puncte ale TareI si ast-fel fonSara ora.sul Ilechetul.

fost pichet de granitd pe marginea DunareT, jud. Mehedinli. Este loc frumos de observatiune.

Pichetul - din- Deal,

com. Valea-Seaca, care prezinta.

virful Vijelia si are directia de

com. rur., in judetul pl. Macin, situata in Tulcea,

Picineaga,

maT cu paclurI, si intretdiat de

la N. spre S., d'a dreapta Si-

drumurile comunale Isaccea-Taita si Nicolitelul-Taita.

retuluT.

partea V. a. jud., la 75 kit. spre S.-V. de orasul Tulcea,

stined, in Bistrita, in jud. Suceava, intre

resedinta districtului si in partea S. a plasei, la 26 kil. spre S.

Che! si Coltul-AcreT.

de oras ul Mkin, re$edinta plaseI.

Piatra-VintuluT,

munte, in jud. Bacail, pl. Trotusul, com. Elida, care este situat chiar pe granita

Piatra-RunculuI,

spre Ardeal. Pe dinsul se afla un mare bloc de piatra in forma de masa. loc izolat, in jud. Prahova, pl. Varbilaul, com. urb. Slanicul, de unde izvoreste

Piatra-SläniculuI,

piriul Bughea, care se varsä in riul Teleajenul, pe teritoriul com. Scaiosi, plaiul Teleajenul. localitate izolatei, :in jud. Putna, pl. Vrancea, com.

Piatra-Scrisä,

Spinesti, unde se aflá o piatra mare, pe care se afla scris, din vechime, nume/e luI Stefan-celMare.

vale, in jud. Buzati,

com. Grajdana, cat. Bärbuleanca ;

incepe din Predealul-Buzauld, se uneste cu valea Ciolaneanca $i da in riul Niscovul. sat, pendinte de com. rur. Murgasul, plasa Amaradia,

Picaturile,

j id. Dolj, situat pe piriul Giamartaluiul, la 700

m. spre S.

de Murgasul, catunul de resedintá al com. Are o populatiune de 26 familiI, sail

94 suflete, care locuesc in 27 case ; o cIrciumd. O posea vecinala leaga satul la N. cu Murga$ul, lar la S. cu Bazgarai, din jud. Romanati.

com. Neagra-Sarulur, unde se formeaza o cascadá inalta de 7 metri.

Turcoaia ; la E., cu com. SatulNoti ; la St, ca com. (jud. Constanta), si

Ostrovul

la V. cu

jud. Braila, de care se desparte prin Dunare. DealurT :la S.-E. dealul GhiumGhirmes, de 241 m., Cu araturI si pe care odinioara ati fost paclurI intinse si intunecoase; Dealul-cu-

Piatra., lingl comuna, la S., de m., in care se afla si cariera

45

de piatra a satulul, lar pe el pamintul $boaler si al bisericer. Movile sunt : Movila-Cazacilor, Dealul - cu - Piatra,

129 m., pe

linga sat, la S., si care poarta acest nume din imprejurarea

ca de cite

orI treceati

Rusil

mofie particulara., in

Dunarea contra Turcilor, avea0 aicI lagarul lor ; Movila - luT-

jud. Dolj, pl. Amaradia, com.

Mos-Nencid, 6 m., inteun pa-

Murgasul, satul Picaturile ; apartine locuitorilor.

mint de cultura; Movila-Breazu-

sana mare,

in albi a piriuluI Bduca, j ud. Suceava,

Piatra-§ureI,

Se margineste la N. cu com. PicAtoarea,

Picaturile,

lui, 1 2 m.

Apele, care brázdeaza teritoPiatra - 'Mata,

localitate, lin-

ga. Dorna, jud. Suceava, unde,

spune I. F. Neugebauer in a sa «Beschreibung der Moldau

Pichetul,

nunze ce purta com.

Bechetul, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj,

catre 1828, cind dupl terminarea resbeluluT dintre TurcI si

und Walachei s (1854), din catena

Ru$I, o parte din Rominif ce

ce se ramifica paralela ca ma-

locuiati in Turcia (azI Bulgaria),

sivul principal al Carpatilor, pleaca o ramificatiune secundara

a trecut Dundrea in Rominia si s'a asezat pe local numit pe a-

68817.

riul comuneY, sunt: Dunarea numita. si Dunarea-VechIe, san Canalul-MacinuluI, la V., la 1 kil. departe de sat, avind malul inalt

spre comuna, Ruga cariera de plata si portul comuneT; Picineaga sati valea Al-OrmanuluI sail Padurea-UrsuluT, pe romf89

Afarole Mofienar Geografic. rol. IF.

www.dacoromanica.ro

PICINEAGA

700

P ICIORUL-DE-MUNTE

dreapta Valea - UlmuluT pi pe

var i import de orez, vin, spirt, sapun i articole de bacanie. Sunt 8 comerciantl de producte, 2 manufacturar! pi 2 circiu-

stinga valea Tolopman, spre N. pi

marT.

E., Viroaga de Ruga Durare

Budgetul comuneT e la veniturT de 5055 IeT pi la chel-

nepte, trece pe Boga sat pi se varsä

in balta Picineaga; afluentul saa : Valea-CerneT,

ce pritnepte pe

saft Picineaga, la V., un canal al Dunard, inchizind t'Are el Dunare-o insulita (60 hect.), acoperita Cu sala. BaltI maT insemnate sunt : Blitina, la S., cu wo hect. intindere, continind stuh, papura,

Piciorul-Bordei. Vez! Bordea, deal, jud. Iapi.

Piciorul - Borvizului,

tuelf, de 4955 leT. DrumurI: calea judeteana Satul-Noti-Ostrovul, ce trece pe la

jud. Bacati, pl. Trotupul, com.

E., apoT drumurT comunale spre: Turcoaia, Ostrovul, Coium-Pu-

varsa. in Slanic, pe dreapta, mar

jos de confluenta acestuia cu

nar, Cerna, Cirjelari.

piriTapul Cotituri.

salcil pi peste pi al carel venit e impartit intre stat pi locuitorT, avind malurl joase, spre N.-V., iar spre S.-V. pi N.-E., inalte ; Balanul i Sohinarul, 4a N., de 130

Aceasta com. pf-a luat numele de la piriul Picineaga, pi acesta, spune legenda, de la PecinegiT, ce odinioarl aü locuit aceste locurT.

hect., cu malurT joase; Picineaga,

La inceput, a fost un sat Maro - turcesc, distrus in anul

la E., de 30 hect. ; alte cateva

brote;.ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Tirgul -TrotupuluT, izvorepte de sub muntel %i"cu acelapl nume pi se

Piciorul -Caluluï, pisc, pe creasta piruluf de dealurT ce brazdeazä in lung si lat com. Costepti, pl. Horezul, jud. Vilcea. Acest sir

de dealurf se prelungepte pe toata -partea. de E. a com., in

maT micT, ara insemnatate.

1775. A fost apezat pe Dea-

Intinderea comuna este de 3382 hect., din care 66 hect. ocupate de vatra satuluT ; res-

lul-Carierelor; era pi un port la Durare, legat cu ea prin drumul luT Justin (mal bine zis Justi-

tul de 3316 hect. sunt ale lo-

nian), ale caruT urme se vad pi as-

cuitorilor. Populatiunea, in maioritate

ad. Pe la anul 1828, un mop Petru Pelin din jud. BrAila, a Piciorul - Clinelul, munte, jud. facut ad un bordeiti, apoT ati Prahova, care, impreuna, cu Ne-

roratra, e de 271 familiT, san 1250 suflete. Sunt 2 biserid : una vechTe, fondata de focuitorT in

venit din Basarabia mop

CiA-

dun, mop Simion, loan Tulimeil,

stinga riuluT Costepti

Piciorul - Catelinei (Huluba§u1). Ved Catelina, deal, com. Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iapi.

grapul-Mic, a fost dat de manAstirea Sinaia, prin cartea de schimb,

1857 ; alta zidita in 1892, Cu hramul Sfintil VoevozT, i fondata

s'ati apezat Ruga mop Pelin, ati format sa.tul actual care pas-

iscalita la 24 Octomvrie 1818

tot de locuitorT ; o pcoala mixta

ta numele cel vechii1 de Picineaga, ce l'a avut satul distrus

nastireT Margineni, de la care a primit muntele Piatra-Arsa.

pi care prin buna sa pozitie ling5 Dunare, fertilitatea loculuT, ca-

Piciorul-Cirlanului, munte, in

rierele sale de pIatra, ail atras

jud. Suceava, com. Bogdanepti.

pe Rominif de dinCoace de DunOre, careaü format satul prosper

Piciorul-Coade, pichet, la con-

rurala, fondata fu 1880 de locuitorT, frecuentatO. de .toi elevI

conclusa de i trivatator pi invatatoare. CalitateapamintuluT este bun

;

sunt 102 hect., acoperite cu padurT de salciT batrine, intre sat

Dunare, Ioo hect. finete paring, 51 hect. loc neproductiv al statuluT, 3044 hect. loa arabil al locuitorilor pi pe care se seamana griA, orz, °yaz, porumb,

fasole, paring pi cartoff. LocuitoriT posea : 164 plu-

gurT; 520 boT, 660 yac!, 250 caT, 604 porcT, 3275 oT. Comerciul este activ, fiind adi

un mic port pe Durare, pi consta in export de cereale, piatra,

de aztazT.

Picineaga, pÊruil, in jud, Tulcea, pl. Macinul, cunoscut mal mult sub numele de valea Ai-OrmanuluT.

Picineagul, munte, jud. Muscel, plaiul Dimbovita, aproape de hotarul TransilvanieT. De ad fitil

Dimbovita la directia spre S.

Piciorogi, alt nume al com. Do-

www.dacoromanica.ro

de Arhimandritul Ioachim, ..ma..-

finele Tare! spre Transilvania, jud. Putna,.

Piciorul-de-Munte, com. rur., jud. Dimbovita, pl. Cobia, apezatape cimpia numita Valea-Biserice'', la 16 kil. spre S.-V. de Tir-

govipte, pe poseaua judeteana Tirgovipte-Gaepti-Vlapca.

Are o populatie de 980 locuitorT, o biserica pi o pcoald. Se invecinepte: la E., cu com. Sperieti ; la Ve cu Cobia ; la

PICIORUL-DRACULUI

PICIORUL-STANCULUT

701

N., cu uta-Seacd si la S., cu Dragodana, desparendu se de

Codrul, jud. Iasi, situat pe Dealul-Prisacilor, cu 65 familir, sati

Piciorul-Popil, munte, jud.

uta-Seaca, Cobia si Dragodana

318 suflete, parte RominT i parte TiganT, fose robr aT manAstirer Birnova, carl se ocupa cu agricul-

din culmea Coasta-Noger.

prin pAdure, iar de Sperieteni, prin atalaje si unindu-se cu t1ta-Seaca i Dragodana prin frumoasa osea judeteana Tirgoviste-Glesti, Tar cu cele-l'alte prin drumue fAra sosele.

tura si transportul lemnelor de prin pAdurr. Are o biserica, de-

servia de i preot si i cintaret. In apropiere de sat se afla Cismeaua - Antonier, izvor de

Piciorul-Dracului, munte, jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Drajna-d.-j., acoperit cu pAduri seculare de fagr i brazT. Are

bogate papa

apa minerale. Vite ; 256 vite marr cornute, cal si 29 rimatorT.

Piciorul - LupuluI, culme

Piciorul - Floarei, munte, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe teritoriul com. Schitul - Fru-

com.

Schitul-Frumoasa, care imbraca muntele cu acelasT nume.

Piciorul-GrädisteI, trup de monelocuit, jud. Vlasca, pendinte pe mosia Gradistea, pro-

care se intinde pe coastele muntelur cu acelasT nume, apartinind razesilor diti comuna.

Are o intindere de aproape 200 hect. si este supusa regimulur silvic.

Piciorul-PopiI, pd dure, numit5. Padurea-Fundoaer, d'asupra

cuta, jud. Suceava, com. Bogdanesti, imbracata in padure de brad, fag si mesteacan.

cani, jud. Suceava.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Vinatori-D u mbrava-Ro si e, situat

Piciorul - Popii - Tarnita, dure, jud. Bacati, pl. Muntelur, com. Vasiesti, a razesilor, populata cu fagr istejarT, i avind

o intindere de go hect.

pe mosia Cutul-Vinatori.

Piciorul-Porcului, munte, jud.

Piciorul-Obrejescului, munte,

Bacan, pl. Trotusul, com. T'Ir-

jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Darmanesti, asezat pe granita. Se inalta treptat din valea

gul-Ocna, situat pe dreapta,Trotusulul i desparta de muntele Magura prin Valea- Slaniculur, lar de muntele Crosna, prin ptriul Valea-Rea.

prietate a def. Em. GrAdisteanu. Se arendeaza cu Gradistea-de-

pirluluTUzul, la 823 m., de lalocul

jos, si e situat despre Budesti. Prin el trece Valea-Verzisorilor.

1098 in. Pe dealul ce desparte acest munte de muntele Muie-

Are o suprafata de 344 hect.,

rusul, se Incruciseazd dou apotecT,

toate arabile.

una care merge la muntele Lapusul in Moldova si alta pe cul-

Piciorul-Lat, munte, jud. Bacati, pl. Muntelur, com. Comlnesti.

cAO, pl. Muntelur, com. Vasiesti,

satulur Sodomeni, din com. l'As-

Piciorul-Negru, '4:dure, in jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s.,

Piciorul-Popil, padure, jud. Ba-

munte, 'filtre Rtsca-Mare i Ris-

moasa.

Piciorul-Floarei, pddure, jud.

pl. MunteluT, com. 1/Asiese,

numit Gardul-de-Piatra, pana la

Piciorul-PorculuI,

îriü, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. 'l'Irgul-Trotusul ; ese din muntele

mea Magyaros din Transilvania.

cu acelasT nume si se scurge in S'Apio, pe dreapta, mar in

Aci s'a rectificat fruntaria, re-

sus de pirlul Valea-Rea.

venindu-I Rominier 79 hect.

Piciorul-Lat, munte, in jud. Suceava, com. Madeiul.

Piciorul-Sacullor, munte, injud.

Piciorul-Ortoael, munte, in jud. Suceava, com. Dorna.

Piciorul-lui-Tirci (Muntele-), peldure particulara, supusa regimulur silvic inca din_anul 1883, pe mosia Muntele - Piciorul - lur-

Tirca, pendinte de com. Comar-

Piel orul-Petrel, padure, pe mosiea Probotesti, jud. Dorohoiti, pl. Herta, com. Tirnauca. Vez! Tirnauca, pAdure.

nicul, plaiul Pelesul, jud. Prahoya.

Piciorul-LupuluI, sat, spre S. de satul Ciurea, com. Ciurea, pl.

Piciorul - Plopului, munte, In jud. Suceava, com. Bodganesti, acoperit cu padure de mesteacan si rachita.

www.dacoromanica.ro

Suceava, com. Madeiul.

Piciorul-Scurt (Dealul-), munte, In jud. Suceava, com. arulDorner.

Piciorul-Stancului, 'M'Are foioas5., jud. Bacaa, pl. Tazlauld.-s., com. Bucsesti, supusa regimulul silvic. Are o intindere de 250 hect., apartintnd d-ner Profira Donicr.

PlELEM

102

PIC1ORUL-STÌNCEI

ea. Putintei de la com. Atir-

Piciorul-Stiner, munte, In jud.

riulur. Are alaturate patru catune: Purani, la N.-E. at, de resedinta, situat pe deal; Mirzanesti, la S., in vale peste o

Suceava, com. Bogdanesti, a-

vilcea. ; Pielea-de-Sus (resedinta)

comuner este Magura-Catelulur,

coperit de padure de mesteacan si rachita.

tot pe vale si Pielea-de-Jos, pe deal, ce-r mar zice si Groseni,

care serva ca semn de hotar

Piciorul-Stincdr, munte, in jud. Suceava, com. Sasca.

alipite.

Pico§elul,piaia, celeaga munteIe Picosul cu muntele Pitica din com. Chiojdul, jud. Buzati.

Pico§u.13 tnunte, In jud. Buzati, com. Chiojdul - din- Bisea, cat. Plescioara, jud. Buzati; tuteo ramificatie a sa se afla o escavatiune vertical, numifa GauraZmeutui, sab. Gaura-Draculur.

Teritoriul com, ocupa o suprafatl de peste 8000 hect., cu toate mosiile de pe diosa. Se invecineste la N. cu catunul Gavanesti, din com. MI. gura, jud. Vlasca ; la S., cu com. Atirnati; la E., cu com. Magura-Laceanca, tot din jud. Vlasca si la V., cu domeniul orasulur Alexandria. Este una

nati si de acolo in soseaua judete,ana Alexandria-Giurgiti.

In marginea despre V. a cu domeniul orasulur Alexandria; are o inaltime de 23 m. O un ocol de 120 m. In partea despre E. sunt alte doua magurr, imite si acestea de cite 28 ni. si cu un ocol de 100 ni.

Distanta de la Pielea pana la Alexandria este de 8 kil. ; pana la Rosiori, de 40 kil. ; pana

la Turnul-Magurele, de 54 kil.

din comunele cele mar popu/ate si prospere ale judetulur.

Piele§ti, com. rur., in jud. Dolj,

Pe linga comuna, curge tia

situata pe ambele malurr ale riulur Tesluiul. Se invecineste : la N., cu comunele Baleasa si Cimpeni, din

dealulur Picul, de la care sr-a

Teleormanul, care udá toata laturca despre N.-V. si S.-V. ; Piriiasele Vajostea si Gabrul, ce izvoresc din vilcelele despre E.,

luat nvmele.

formind diferite viroage, se scurg

Picul, sat, jud. Dolj, pl. jiul-d.-s., dom. Tintareni, Cu 458 suflete, locuind In 58 case. Este asezat

la upo m. departe de malul drept al riulur jtul si sub coasta

pl. Ocolul, la 20 kil. de Craiova,

jud. Romanati, de care se desparte prin Valea-Lunga; la S.,

in Teleorman. Are o populatie de 1846 suflete, din care 353 contribuabilr. Are o scoala conclusa de un

cu comunele Cosoveni, Preajba,

Picul, mofie particulara, jud.

invatator si frecuentata de 21

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Tintareni, pe care se gaseste padure. Apartine clacasilor. Are vil pe

elevi; 4 bisericr, In fie -care

catun cite una, deservite de 3 preotr, 4 cintaretr si 4 para

Go/finul, din jud. Romanati ; la V., cu com. Ghercesti. Limita linier de N. l'acepe din hotarul comuner Ghercesti,

dinsa.

cliserr.

merge de la V. la E. In linie

Picul, deal, jud. Dolj, pl. Puld.-s., com. Tintareni, satul Picul.

Picul, pcidure particulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Tintareni, In intindere aproximativa de 350 pogoane. Apartine clacasilor. Populata cu stejarr, gorunr, cerr.

Picule§ti, sat, jud. Arges,

pl.

Oltutui, pendinte de com. rur. Barliatesti. Ate 30 de familir. Pielea, com. rur., la extremitatea

de E. a plaseI Marginea, jud. Teleorman, limitrofa cu judetul Vlasca, asezata in valea Teleor-

manulur, pe dealul din stinga

li cu o parte din parnintul ce apartine orasulur Craiova ; la

E., cu comunele Robanesti si

Didgetul comuna este de ler

dreapta, pe piriul numit Valea-

9462, batir 55, la veniturr si de ler

Lunga, ce o desparte de com. Baleasa, apor se indrepteaza spre N., pana ce intilneste hotarul comuner Cimpeni si de aci spre E., pana in hotarul co-

7967, banr 55, la cheltueli. Vite: 1576 caT, 20 mAgarT, 1112 vite max1 comute, 6328 vite micr cornute §i. 904 porcr Calitatea solulur este din cele

muner Robanesti, din Romanati.

bune.

Limita liniel de E. este o linie

Pe apa Teleormanulur sunt dota mor': una in dreptul ca-

conventionall, cu indreptarea de

tunulur Pielea-d.-s. si a doua in catunul Mirzanesti. Catunele sunt legate filtre ele prin sosele vecinale ; din cat.

Purani merge o ramura la cat. Gavanesti din jud. Vlasca, lar din cat. Mirzlnesti o alta spre

www.dacoromanica.ro

la N. la S., pana in dreptul comuna* Cosoveni. Limita de S. are indreptarea de la E. la V. si este formata de o linie conventionall. Limita de V. are indreptarea de la N.-S. Mal inainte, aceasta comuna se numea Ciumesti.

PIELETE

PIELETI

703

Se compune din 6 catune Lacrita-Mare (sati de-Sus), La-

manati ; Intra pe la V. in comuna, i curge de la V. spre

crita-Mica (sail dejos), Langa, Nichitoaia, Pielesti i Pirsani.

E. pi-in cat. Nichitoaia, Pielesti

C5.tunul Pielesti se afta situat in centru. Se limitead spre

Tesluiul primeste in comuna, pe dreapta : Belciugati-MicT, ce

V., ca com. Ghercesti ; la E., Cu catunul Pirsani; la S., cu com. Preajba i la N., cu cat.

se varsa in Tesluiul, pe teri-

Langa, ce se afla asezat pe Valea-Lunga.

Catunul Langa ce se afla la N. de Pielesti, se margineste la E., cu comuna ampeni, din jud. Romanati, la V., cu com.

catre obsta locuitorilor i marele Paharnic, proprietarul ~per Licrita, Nicolee Otetelesanu, la anul 1848, Mal 17.

Aceasta biserica

Pirsani.

toriul catunuluT Pielesti ; Belciugati-MarT, ce se varsa in cat.

%cata din

zid.

Biserica din Nichitoaia e facutä din birne i daruita acum 45 anT acestuT catun, de com. vecini, Floresti ; are hramul

Pirsani, in dreptul podulul de fier, de peste Tesluiul, din drep-

Adormirea Maicel DomnuluT.

tul caiT ferate Bucuresti -Vircio-

din zid i in tinda carda se gaseste o inscriptie care arata ca a fost zidita la anul 1844, de

roya ; Valea-VlasteT, care izvo reste din cat. Pielesti, curge de

la V. la E., trece in jud. Romanati si se varsa in riul Tesluiul, in dreptul comuna Po.

Biserica din Langa, acuta

jud. Romanati. Catunul Pirsani, care se afla

pinzelesti.

la E. de Pielesti,ipe albia riu-

vale de Pirsani, apa Valea-Lunga.

catre proprietarul catunuluT, numit Dumitru Geanoglu si e azT ruinata. Cele trel bisericT in care se oficiazä sunt deservite de 3 preotl si 5 cintaretl. Sunt doud scoale mixte, una

luT Tesluiul, se margineste : la E., cu com. Robanesti, din jud.

Se uneste pe stinga cu valea

in catunul Pielesti si alta in

Draghici. Valea-Lungl se vara, in riul Tesluiul in dreptul catu-

Lacrita-Mare. coala din Pielesti

Ungureni, tot din acelasT judet,

iar la N. cu com .Baleasa, din

Romanati, la N., ca com. ampeni, din judetul Romanati, lar la S. cu cat. Lacrita. Catunele Lacrita-Mare si LA-

crita-Mica sunt situate la S. de catunul Pielesti. Se marginesc: la E., cu com. Golfinul, din jud. Romanati ; la V., ca urbea Craiova ; la N., cu com. Robanesti si la S., cu Cosoveni-d.-s.

Pe stinga primeste mal la

nuluT Golfinul. Tesluiul se revarsä

in timpurl ploioase si la topirea zapezeI.

de lemn si unul de fier al caiT

105 copa. Dupa legea rurala din 1864,

fe rate Bucuresti -Virciorova, ce

sunt 314 irapamintenitT, iar dupa

trece prin cat. Pirsani.

legea din 1879, sunt 21

Pe Tesluiti se afla treT podurT

In comuna sunt 4 bisericI.

afla

Una, in cat. Pielesti, fondata in anul 1859, s'a terminat la 1862.

la V. de cat. Pielesti si se in-

In tinda bisericei se afla ur-

vecineste : la E., cu com. Gher-

matoarea inscriptie

Catunul Nichitoia se

cesti, la N., cu com. Baleasa din jud. Romanati, lar la S., cu com. Preajba. Terenul comuneT este ses. Se

gasesc in comuna cite-va dea-

lud Cu o inaltime de 30-40 m., care formead albia riuluT Tesluiul si pe care se cultiva cereale ; numaT partea de S.-E. este acoperita cu padurI ; lar dealul de S.-V., din jurul Craiove!, este acoperit cu vi!.

Comuna este udata de riul Tesluiul, care izvoreste din com. Balota, pl. Amaradia si se varsA

in Olt, pe dreapta, in dreptul com. tefanesti din jud. Ro-

functionead din 1839; cea din Lacrita-Mare din x888. Sunt conduse de doT invatatorT si o invatatoare i frecuentate de

in-

surateT.

Are o populatie de 2420 suflete ; 1192)35.rbati si 1228 fe-

me!, locuind in 465 case si 193 bordee. Suprafata teritoriuluf comuneT

Aceasta sflnt

i dumnezeiasca bi-

serica a fost fama de obstia locuitorilor, Inceputit la 5859, Iulie 9, si terminal. la 1862, Oct. i6, cu staruintele logofitulul Dinc Floresceanu, a capitanulul Mihail 1711canescu, loan Cata, etc.

Aceasta biserica este facuta din zid si are hramul Sf. VoevozT Mihail si Gabriil. Biserica din cat.

facuta de satenT, ca ajutorul Nicolae Otetelesanu, are hratnul Sf. Nicolae. PaharniculuT

In tinda bisericeT se gaseste urmatoarea inscriptie Aceastä biserica a fost ridicatä de

www.dacoromanica.ro

este de 10971 pog., din care 9800 pog. arabile, 26 pog. finete, 132 pog. izlaz, 296 pog. padure. Proprietatileparticularilor su nt

in intindere de 9800 pog., aducind un venit de 98000 le!. Locuitorif mosnenT ap si eT peticelele lor de p5mint, lar o bulla parte apartine bisericel Sf. Gheorghe-Noti, din Craiova.

Se gasesc in comuna 4 cete de mosnenT

IonestiT, Oltenil,

VilcanestiT i Pielestenil.

Pe pamintul arabil se cultiva griti, porumb, orz, ovaz, etc.

PIELEM

704

PIETNATUL

Pe teritoriul Pielestilor se gasesc 3 1:Mur)", din care una a statultii, numita Pirsani-Roba-

Piele§ti, sat, in jucl. Dolj, plasa

dealurile az-Bair si Cuzul-Mare;

Ocolul, com. Pielesti, resedinta

nesti, cu e intindere de 120 pog.;

1068 suflete, locuind in 180 case si 51 bordee; o scoala mixta, ce functioneaza din 1839

pe la poalele sale de V. merge drumul comunal CiucurovulBas-Chioi ; este acoperit cu paduri intinse.

alta de 15o pog., pe proprietatea d-lui Plesia si una de 26 pog., a d-nei Ioana Gradisteanu. Aceste pacluri sunt populate cu cer, stejar i maT cu seama girnit.A.

Ville, in intindere de 4681/2 hect. apartin locuitorilor din comuna i citor-va Craioveni. Toate se gasesc pe mosiile mos-

nenilor Vilcanesti si pe proprietatea bisericel Sf. Gheorghe-

Noii din Craiova. Acestea din urml- apartin manastirel Jitia-

primaria Are o populatie de

si e conclusa de un invatator frecuentata de 68 copii, o biserica cu hramul S-ti! Voivoz! Mihail si Gavril in buna stare, fondata la 1859, terminata la 1862 si care are in tina urmatoarea inscriptiune : Aceastä sfind i Dumnezeiascä biserici a fost fiicutä de olntea locuitorilor, inceputit la 1859, lulie 9, yi terminad la 1862, Octombrie 16, cc stäraintele logu-

Florqtearm, s apitanului

nul, manastirei Bucovatul, d-lor

Mihail Vulcinescu, loan Cata.

Alecu Papa, NO Popescu

Sunt in sat 7 circiumr. MeseriasT : 3 cizmarT, 4 rotati i i dulgher.

G. M. Stirbeiti. Sunt in Pielesti i 8 meseriasT $it 12 circiumari.

Comuna este strabatuta de Piele§ti, sat, facind parte din com. rur. Batesani, pl. Cerna-d.-j., jud. calea ferata Bucuresti VircioVilcea. Are o populatie de 387 roya, care intra prin partea de

S. a comund, in dreptul at.

locuitori.

Pirsani, face_o curba. spre N.,

Pieptea, trup de tnofie, pe teritoriul com. Piatra, jud. Teleor-

man, fosta proprietate a statului si actualmente a d-lui I. Dumitrescu, din com. Voivoda si a altor locuitori. Se margineste cu mosiile Voivoda, Starita i Viisoara. Locuitorif ir zic i Voineasca.

Are o intindere cam de 720 hect. A fost vinduta actualilor proprietarl in 1887 si facea parte din mosiile manastirei Cotroceni.

Piepte§ti, sat, Cu 17 familii, jud. Arges, pl. ()hui, facind parte din com. rur. Cremenari-FlAminda. Pierla, saaVii§o ara, pirita§, care incinge com. Pucheni-Mar!, pl. Crivina, jud. Prahova, in partea de V. si S. Izvoreste din com.

trece prin acel catun si se indrep-

Pieleqti, stafie de dr.-d.-f., jud.

Tirgsorul, curge spre S.-E. si

teaza spre N.-E. Statia de drum

Dolj, pl. Amaradia, cat. Pielesti, pe linia Slatina-Craiova, pusa in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se afla hure statiile Bals (i 6.i kil.) Circea (6.7 kil.). Inaltimea d'a-

se varsa in riul Prahova, aproape de com. Buda-Palanga.

de fier numita Pielesti este la 3 kil. de comuna. Alte cE : calea judeteana Cralova-Caracal, lunga de 3 '/2 kil, in comuna,

ce trece pe Boga. cat. Langa ; calea nationala Craiova-Bucuresti, lunga in comuna de 12 kil. ; calea comunala, lunga de 4 kil., care strabate comuna de la V. la E., trecind prin cat. Nichitoaia, Pielesti

i Pirsani.

Budgetul comuna e la veniturl de 5656.91 leT si la cheltueII, de 5602.33 lel.

Piele§ti, sat, cu 32 familii, 150 suflete, jud. si pl. Arges, facind parte din com. rur. Bascovele. Aid este resedinta primal-id. Are o biserica, cu hramul SE Nicolae, deservitä de un

preot si un paracliser.

supra nivelului Mar% de 17 im.36.

Venitul acester statiT pe anul 1896, a fost de 24439 le!, 53 .banT.

Piele§ti, tnofie particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Pielesti, apartinind mosnenilor.

Piersica, sat,in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. Borduselul, situat, spre dreapta;

la 3 kil. de riul Ialomita, sub coasta Baraganului si la 4 kil. spre V. de satul de resedinta. Are : o populatie de 45 fami111; o .scoall mixta, conclusa de

un invatator ; o biserica. Vite : loo caT, i6o boT, 600

oi, 2 bivoll si 6o pord. Pielitul, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Bas-Chioi ; se desface din Dealul-Jidinii ; se intinde spre N., in& o directie general a de la S.-V.

spre N.-E., brazdind partea de V. a piase i cea de S. a com.; se intinde de-alungul Vaii-JidiniT; se prelungeste, spre N., cu

www.dacoromanica.ro

Piersica, lac, in jud. Ialomita, pl. Lato mita -Balta, 'fuga. satul Piersica.., din com. Borduselul.

Piesti, siii,ste, in jud. Dolj, pl. Jiu[-d.-s, com. Filiasi.

Pietratul, girld, in jud. Tulcea,

P1ETRARI

705

prin care Orla Dunavatul comunica cu lacul Dranovul, situata in partea de S.-E. a plaseT Tulcea i in cea de S. a com. Moru-Ghlol,

i anume pe teri-

toriul catunuluT sati Dunavatul-

dd. ; are, o directiune generara

de la N.

la

S.,

curgind tot

prin stuf, si o lungime de 5 kil.

Barbuletul i Riul-Alb, prin valea ptriulul Turluiul si parte prin apa prriulul Riul-Alb ; de Izvoare se desparte prin lunca RiuluT-Alb. E strabatuta de o osea vecino-

comunal& foarte frumoasa, ducind la Izvoare ; lar cu Cucuteni, Gemenea i Voinesti, se uneste prin drumurT practicabile nesoseluite.

Pietrari, com. rur., in jud. Dim-

PIETRARI-DE-SUS

LocuitoriT, pe Ruga agricultura, se mar ocupa cu dulgheria

rotaria. El ad: 8o cal, 172 bol, 160 vacT, 21 capre i 215 porcr.

Pe riul Otasaul, in raionul comuner, sunt 4 morT de macinat. Locuitorir sunt mosnenT, afara

de 12, carI s'aa improprietarit la 1864, pe 24 hect, din mosiile

bovita, plaiul Dimbovita-Ialomita,

Pietrari, sat, facind parte din

situata la 25 kil. spre N.-V. de

com. rur. Pawesti-Maglasi, plaiul

Tirgoviste, pe valea RiuluT-Alb

Cozia, jud. Vilcea. Are o po-

un pirra sarat.

si 'filtre dealurile t Plaiul-Morii,

pulatiune de 300 locuitorT.

Veniturile com. sunt de 13001. si cheltuelile, de 1157 leT, anual. $oseaua de pe valea OtAsau-

Dumbrava i Plaiul-Curatorilor.

Prin raionul com. curge Alb. Se compune din sase catune : Manga, Cornatelul, Ml5.cile, Gura-BarbuletuluI,

si Strimbul, cu o populatie de 2287 locuitorT. Are : dota ulitl mar insemnate : Ulita-Principald Decindea ; dota bisericT; o scoall ; treT morT de apa (facae). Locuitorif : bol, vacT, cal,

Pietrari, deal, la E. com. Fo lesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea, cu Virfurile Piscul-Viseni, Plopeanul i Coasta-Lungd.

Pietrari, pro prietate a statuluT, jud. Arges. Vez! mosia ML41testi.

Pietrari, Coasta-Mierla i Vlä-

capre i cultiva porumb, cinepa. Are cariere de pietre de moara

duceni, peidurt particulare, supuse regimuluT silvic, pendinte

de o calitate foarte buna

de com. Pausesti-Maglasi,'plaiul Cozia, jud. Vilcea.

padurl intinse. Aci se fac doua t'irgue anuale,

unuI la 29 Iunie i altul la 7 Pietrari, pana la 1883, a fost

Pietrari-de-Jos, com. rur., jud. Vilcea, pl. Ocolul, situata pe riul Otasaul, la 20 kil, de ca-

resedinta subprefectureT plaiuluT

pitara judetuluT si la 15 kil, de

Dimbovita, care de la aceastä

a plaiulur. La 1875-76 a format o singura comuna cu Pie-

Ianuarie.

data s'a unit cu plaiul Talomita, aviad amindoua unite resedinta in com. erbanesti-Podurile, unde sunt i baile Pucioasa.

In com. Pietrari, vizitatorul, futre altere, gaseste pe un deal Cu o placuta privaste, frumosul castel al d-luT Gr. Banescu-Pincolul, foarte vizitat de trecatorT. Pietrari se invecineste : la E. Cu com. Cucuteni, la V. cu Gemenea si Voinesti, la N. cu com. Barbuletul i Riul-Alb si la S. cu com. Izvoarele. De Cucuteni, Gemenea i Voinesti, se desparte prin dealurl, vAT i padurr; de

trari-d.-s.

Are o -populatie de 822 locultor!, din care 153 contribuabilT, locuind in 193 case;; o .scoald, frecuentata de 89 copiT ; 3 bisericT: Carpinisul, Jilava, con-

struita in 1861 de locuitorl Schitul, ea inscriptia Aceastii sfindi bisericit Intru care se veste§te i priznue0e Blagosloveniildprea sfintel i pururea Fecioam Maria, este zidit cu toatli cheltuiala plirintelul Kir Clement, Episcopul NouluY-Severin, In

zilele prea luminatuld Domn Ion Racoy* Voevod, la curgerea anilor 1728.

www.dacoromanica.ro

d-lor G. I. Pietraru si G. Pietraru.

La locul numit Urzicarul e

luT leaga comuna cu PausestiOtasaul i Pietrari-d.-s., lar so-

seaua Dealul-Strimba o leaga cu com. Birlogul i Stoenesti. E brazdata de Dealul-Mare, Stiviturul, de Poiana-Jilaver

e udata de valle: Mantel, Polima, aineluT, Visanulul, Capitul, Pasatul i Piriul-Sarat, pre-

cum si de riul Otasaul, care o strabate de la N. la S. Se margineste: cu com. Pausesti-Otasaul, de care se desparte prin Valea-Mare cu Stoenesti i Birzesti, de care se desparte prin Dealul-Mare, i cu Folesti-d.-s., de care se desparte prin dealul Stiviturul.

Pietrari-de-Jos, deal, in

raio-

nul com. ca acerasl nume, plaiul

Cozia, jud. Vilceat pe care se cultiva i hect., 50 ariI vie.

Pietrari-de-Sus, com. rur., jud. Vilcea, pl. Ocolul, divizata. in 4 mahalale Sárata, Motesti, Ograzul i Virtoapa. La 1875 76 era unita cu Pietrari-d.-j.

E situata pe partea dreapta a riuluT OtAsaul, pe ambele laturT ale VaiT-Sarate si pe valea Manta, si pe niste dealurl inalte si ripoase, la 24 kil. de capitala

jud. i la 16 kil, de a plaiuluT.

Are o populatie de 1290 locuitorr, din care 257 contribualocuind In 285 case ; o biserica, recladita la 1862 de enoria$T, In

PIETRARIA

706

PIETRARUL

locul alicia vechr;

o $coala mixta, infiintata la 1856

frecuentata de 48 copir, intr'un local clAdit la 1886.

com. Trestia. Izvoreste din catunul Punga, de la Malul-Ro$u, se

uneste cu izvoarele Tisea

$i

Punga $1. se varsa I SaratelulBAlaneqtilor, In catunul LuncaFrumoasa. Apa sa e sarata, diu

care cauza se mal nume$te $i S aratelul-Pietrar.

Locuitorir sunt mosnenT, $i se

ocupa mar mult cu transportul sarer de la Ocnele-Mar!. Vite : 102 bor, 343 vacY, 193

cal, 22 capre $i 34 or.

Pietrarului (171.rful-),

',mute, in

jud. Buzati, com. Trestia, catunul Pietrarul,

ramificatie din

muntele Panataul. Are fineata.

In partea de N.-V. a com. se presupune a fi apa iodata $i alte ape minerale. MaT este o localitate cu aya saratá de unde i$T trage numele sorgintea Valea-Sarata, ce se varsa In riul

Otasaul, avind directia de la V. spre E. Budgetul com, e la veniturr de 1675 ler $i la cheltuelr, de 1667 ler.

oseaua de pe Valea-Otasauinlesne$te comunicatia futre Pietrari-d..j. i Birze$ti. E brazdata de dealurile : Spinetele, Ripile, R ata, CoindeanuI, Piscul-lurNeagoe, Guca, Stiviturile, Morota, Ripa-Prigorier, Raboaca, $. a. Surpaturr, va, valcele i fintinf sunt o multime in centrul $1 in jurul comunel mal* multe in partea de V.

In partea de E. curge 1-1111 Otasaul, avind directia de /a N. spre S. $i in care se varsa Valea-Sarata, Manta, Neaura, Durduci, toate curglnd In -directia de la V. spre E. Se invecineste: la N. cu ze$ti i Costesti ; la E., cu Stoe-

nesti i Pietrari-d.-j., de care se separa prin Valea-Mantel, $1 la V., cu Folesti-d. s. $1 Tom$ani.

Pietrira§ul, PU, pe mosia Hapif, com. Virful-Cimpulur, pl.

Berhometele, jud. Dorohoig.

cdtun al

nova, com. Buciumi, pl. Codrul, jud. Iasi, i situat pe coasta dea

lulur Pietraria, bogat hi cañete de piatra. Vezr Birnova, sat. Pietriria,

deal, ce se ridica in

mijlocul com. Deleni, jud. Botosani. E continuarea dealulur Tencu$a din com. Storesti, Radeni i Feredieni $1 se termina

lele evite din taerea bucatilor marT, se string de satenT, arse in cuptoare formeaza un sola de var pentru varuitul caselor $i care serveste si cojocantor pentru a albi pleile dubite. De asupra paturer de gips se aflä mal multe strate subtiri de huma argiloasa in diferite colorl. Acest pamint fiind umed moale se modeleazä dupa voluta, lipindu-se de mina $i de

expus la aer se inVirto$aza. Pieträria,

caricrii de piatrd, la

locul numit $1 Stinca, pe moqia Ivancauti, com. Paltiniqul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, pe malul drept al Prutulur, ca piatra

de grezia $1 de gips. Cea dindin se intrebuinteaza la zidarie $i

la finttni ;

cea de a doua

fiind in bucatele, bolovanir se ard i se intrebuinteaza de cojo-

carT la albitul pieilor si de satence la varuitul caselor. Bu-

se exploateaza. De aicr se scot si se fabricä renumitele pietre de moarä numite de la Hirlati. Se mal scoate $'i prunt pentru

catile marr se intrebuinteaza ca:

pietre de morminte, coloane, ornamente, u$orf de ferestre use, trepte, $. a. Din aceastä

$osele. Pe coasta dealulur de

plata s'ag carat multe bucatl

E. sunt asezate satele Slobozia, Deleni i Macsut, iar coasta de V., este acoperita cu codri.

la zidirea edificiulur Mitropolier din Iasi. Extragerea pietrer se

face dupa sistemul ordinar si

carierd de gips, cam spre V. de satul Cuzlaul, com.

in putina cantitate. Situatia geologica la aceasta cariera este aceasta :

Pieträria,

Horodistea, pl. Prutul-d.-j., jud.

Suprafata are patura destul de

Dorohoig, pe coasra inalta a

groasa pe unele Imite, de pa-

dealulur Prutul. Aid se aflä un

mInt negru i fertil, sag pamint vegetal. Sub patura aratata vine

Cu multr bolovanT pe suprafaya. Sub stratul calcarle se afta

380 locuitorl $1 69 case.

o patura groasa $i intinsa de

piriYaf, in jud. Buzati,

id- colea cu miel partl

Ruga oraselul Hirlaul. Se numeste ast-fel de la carierele de piatra care

com. Trestia, jud. Buzar', cu Pietrarul,

$i

cristaline. Bolovanir $i bucate-

orr-ce alt obiect ca $iceara calda ;

sat, cu cite-va case, formind un trup cu satul Bir-

Pieträria,

strat gros de piatra calcarla, Pietrarul (Mo§e§ti),

In diferite marimr si forme, pentru inscriptir, coloane $i trepte. Piatra este de coloare alba-su-

gips, ca o &asa compacta. Din ea se extrage lespezi i bucatr

www.dacoromanica.ro

o alta de lut galben sec, subtire pe unele locurr, lar pe altele destul de groasa. Dupa aceasta vine patura subtire de huma-vinata,

ce se

intrebuin-

PIETRXRIA

teaz5. de sAtence la "muruiala pa-

PIETRELE

707

privirea se intinde pe toatA regiunea. Stinca din yid mai

Buz50, com. Laposul; incepe

retilor case!. In urma acestei

pAture vin bolovanii mar! de

poartA numele de Piatra- oi-

scurge in piriiasul Pietrosul.

piatrA greziA, iar pe unele locuri

mului.

din Predealul - BuzAului $i se

Pietrei (Muntil-), ramurii de

chiar blocuri intregi; apoi, o pl-

turl de nisip ce acopere stinca de gips. AceastA piatra end se estrage e cam moale, dar pug. In contact cu aerul devine tare.

Pietrei (Dealul-), deal, in jud. anume pe acela al cAtunului

de muntele Merisorul, pe hotarul despre jud. Bacla.

Coloarea ei este albA-cenusie. Din

loc In loca se vAd pe fat.5.

sAti Coslugea ; este o prelun gire orientall a dealului Uzum-Bair ;

PietreI (Valea-), vale, in jud.

mid cristaline zAhAroase, din care

se intinde spre E. inteo direc-

Gorj, plaiul Novaci ; Incepe din

unele destul de sclipitoare. AsemAnarea mare ce are aceastA

tie generan de la S.-V. spre N.-E., printre vAile Coslugea Ghiol - Ceair, brAzdind partea

partea de S. a muntelui GuraPlaiulur si se prelungeste spre V., pe o intindere de 6 kil., la-

de N. a plAsei si a comund ;

&Ind spre N. muntele Talpesiul

este de naturA pietroasA ; rami-

si spre S., Dealul-Lung ; din

ficapile sale orientate se terminA pe malul V. al iezerului

muntele Gura.Plaiului curge un mic ptriti, care poartA numele vAei si care se vars1 in Bistrita.

piatrA cu acea de la Hotin din Basarabia, a Meat O. se creadA cA ambele catiere ar fi avind intre ele legAturi subterane.

PietrAria, fitria, pe mosia Tureatca, com. cu acelasi nume,

Constanta, pl. Silistra-Noug, pe

teritoriul com. rur. Lipnita,

$i

Oltina, fácindu-1 ?flak si cos; are inAltime de 89 133 do-

pl. Berhometele, jud. Dorohoit.

minind vAile Co$lugea i GhiolCeair; este acoperit cu

Pieträrita, firla, jud. Dorohoiti,

cu putini arbori, lar la poalele sale de S.-V. se gAsesc cite-

Berhometele, com. VirfulCimpuluT ; izvoreste din DealulPietrArieT, de pe n3oslea Hapii,

si se varsA in Siret.

Pietrel (Coltul-), colind, In judetul Buzlil, com. Pietroasad.-j., cAt. Ochiul-Boului, ramificatie din muntele Istrita ; de

aci incepe pldurea statului Bradul i Berea.

va vi!.

propiere de desfiintatul schit Lacurile. Inteo stincl din acest deal se aflA o pesterA, despre care se zice cA era locuitä de sihastri ; legenda spune cl niste

ar fi ucis pe sihastri s'ar fi asezat acolo, de unde petera a luat numele de BoltaTilharilor. Se vAd ad sApate

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Pietrel (VIrful-), matte, in ju-

PingArati, situat pe mosia Tar-

detul Buz10, com. PAltineni, c5.-

clul ; se deface din ramura muntilor MAgura- omuzului, intinzindu-se in directiunea E., printre Plriul-BA.trfner i Piriul-

tunul Piatra, culminatie a muntelui atiasul, compus numai

din send, din care o parte amenintA sft cadA.

PietreT, pana in malul sting al

Pietrei (Dealui-), deal. Vez! SurInestilor (Dealul-), din com. CodAesti, pl. Mijlocul, judetul

Pietrel (Virful-), virf de deal, in com. Teisani, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

Pietrei-LungI (Virful-), munte, in jud. Buzgl, com. MinzAlesti,

constind dintr'o imensl stincl,

Pietrei (Gira-), pirtiaf, in jud.

putin acoperia de brad si de

Neamtu, pl. Platra-Muntele, com. PingArati ; izvoreste dintre ra-

mesteacAn. Se intinde din muntele Curcubeta - Mick in jos,

mura muntilor cu acelasi nume

spre S.-E., pinl in

MAgura.-§omuzului, curgind printre amindouä pAnA la vAr-

la vedere, dar grea la urcat.

etc., iar pe pereti sunt niste in-

sarea sa pe partea stinga a piriului Tarclul.

scriptil nedescifrabile. De pe virful acestui deal inalt,

PietreI (Izvorul-),.iavor, in jud.

In piatrA mese, paturi, cuptoare,

m.), in jud. Buz10, com. si MlAjetul. In partea de N. sunt sApate mai multe grote, unde, spune legenda, s'ar fi ascuns TAtarii.

piriului TarcAul.

Deleni, jud. Botosani, i in a-

Pietrei (Virful-), munte (1300

PietreI (Dealul-), deal, in jud.

PietreI (Dealul-), deal pietros, in mijlocul pAdurei Deleni, com.

munir, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. TazIlul, situatA la E.

drep. tul mA-

nAstirei GAvanul. E frumoas1

Pietrele, com. rur., jud. Vlasca, pl. Marginea, compus5 din eltunde Meletie i Pietrele, situatl 90

63817. Yards 11141tonar &viral& 74 Ir.

www.dacoromanica.ro

PIETRELE

PIETRELE-FETe

708

in partea S.-E.-E. a judetuluT, pe dealul DungreT, la 23 kil. de Giurgitl, la 28 kil., de tefanesti, resedinta pase!, la 45

kil. de Bucuresti, si la 'o kil. de statia drumuluT de fer, BAneasa. Trupul intregeT mosiT, cu Meletia, este a statuluT, fosa a manAstireT Cascioarele inainte

jud. Buzad, Cu 50 locuitori

Pietrele-Arse, munte, in plaiul Closani, filtre jud. Mehedinti si

9 case.

Gorj.

Pietrele, alta' numire a satului Vladnicelele , com. StAnita, din pl. Siretul-d.-s., jud. Roman.

Pietrele-de-JidovI, loc izolat, In partea de V. a com. Juptnesti, pl. Rtul-DoamneT, jud. Muscel,

Pietrele, ciitun, jud. Vlasca, pl.

unde este un troian de piatra

Marginea, pendinte de com. cu

acelasI nume, situat pe coasta

cam neagra, sguritg, i despre care legenda zice ca sunt nipte

de secularizare. Se arendeazd

D unareT.

oamenI giganticT care s'el petri-

impreung. Cu 45500 /d.

Are o biserica, ziditA la 1860 de caluggrul Meletie Cascioreanu, cu hramul Adormirea MaiceT DomnuluT, deservitä de un preot si 2 cintareti ; o scoala mixta ; o baltA de 400 hect.

ficat.

S'ad improprietarit, la 1864, 300 locuitorr de aci si din satul Gostinul, fostI clacasI, care ati luat 900 hect.

Pe teritoriul comuna este o paclure de stejar, de 1970 hect.

si una de salde, de 370 hect.

Pietrele, baltd pe proprietatea

Are o populatie de 1213 su-

StatuluT Pietrele, jud. Vlasca,

flete, din care 239 contribuabilì; 2 bisericT, una in Pietrele, cladita la 1860 de cAluggri, si alta,

zidita la 1864 de locuitorr, deservite de 2 preotT si 3 cintaretT ; o scoalà mixta, conclusà de un invatAtor si frecuentatA de 23 copiT (1899-900) ; 7 cit.ciumf.

Vite sunt: 685 bol

yac!, 68 bivoLT, 380 ca!, 1850 o! si i

384 rimatorl.

Se lucreaza aci multe rogojinl, din papura ce se afla pe bala. Din acest sat, pana la statia drumuluT de fer BAneasa este sosea ; pana la soseaua nationall Giurgiti-Bucuresti, la kil.

io, soseaua e intrerupta, laxa de acolo pana la Giurgiti este soseaua nationala Giurgiti-Bucuresti.

Pe aceasta proprietate.este o viroaga de apä ce vine din Du-

nare de la Malul-Rosu, trece pe sub sat si merge de se varsa

in lacul Gruia, din jud. Nov. In raionul comund se afla ruinele uneT vechf cetal.

Pietrele, ceitun al com. Trestia

pl. Marginea. Se numeste si Pie-

trele-Gostinul, pentru ca e situata intre satele Pietrele Gostinul, in albia amara Contine pestT, scold

i racT.

Pietrele, baltd, pe Durare, de 400 hect., pe mosia statului Pietrele, pl. Marginea, jud. Vlasca. Con, tine pestT, rae! i scoicT.

Pietrele-Doamner, sana, in par. tea de V. a RarauluT, jud. Suceava, care, vAzute printre negurT se aseamana cu o biserica

sati un castel, cu treT turnurf zidit in vAzduh. Vederea lor e asa de frumoasl c5. atrage foarte multi vizitatorT. Singurg floarea, cunoscuta sub numele de Edel-

weiss saa Floarea RegineT, sta

lipitg de aceste salid uriase. Pe aci trece hotarul intre Brosteni si Bucovina. Legenda spune cA sT-a luat numele de la o Doamna (uniT spun ca Doamna luT Petru Rares) ce s'ar fi ascuns

aci de frica Turcilor, avind la sine multT banT si scule bogate.

Pietrele-Albe, munte, in jud. Dimbovita, pl. Dimbovita-Ialomita, care, cu muntele Mitgrcea are peste 135000 ariT padure.

Niel Doamna niel comorile el nu se stie ce s'ail flcut : se crede tusa cg. averile stad tot ascunse, dar cg, cine ar cuteza sa le ridice, dispare in prApastie

Pietrele-Albe, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, la granita. Locuitoril aveati schela pentru comerciul ce fAceati cu sarea,

pe care o cumparati de la oamenil ce o aduceati de la Ocnele-Marl din Vilcea, o salan

si nu se maT intoarce. Teama aceasta provine irisa din cauza multor sparturl i prapAstil foarte adincT ce sunt in jurul stincilor. Pietrele-DoamneT

Raraul se vgd, pe timp seni, chiar de pe Dealul-Timpe$tilor, de d'asupra FAlticenilor.

Cu caiT pana la Pietrele-Albe acolo o vindeag Austriacilor. In acest loe se vAd i pana astazT bordeele facute de &III, in

veste de Carmen-Sylva ; precum Comoara de la Raraii

cae' se adApostean i tineail sarea.

in «Novelele» luT N. Gane).

Pietrele -Albe, munte, in jud. Suceava, com. Brosteni, avind 1488.9 m. altitudine.

www.dacoromanica.ro

(Vez! cPietrele - D oamneT», po-

Pietrele-Fetei, munte, pirtit atun, in judetul R.-Sarat. Vez! Feter (Pietrele-).

PIETRELE-INFIER ATE

709

PIETRICICA

Pietrele-Infierate,padure a sta- Pietrele-Scrise, loc izolat, jud. tuluf, in Intindere de 125 hect., pendinte de com. Rincezi, plaiul Te1eajen41, jud. Prahova, care, impreuna cu trupul Plopi$ul (125

Buzar', com. Vinti1A-Voda, unde

se afla o mare lespede de plata cu inscriptiunT, indescifrabile din cauza vechimel lor.

hect.), formeaza padurea Rincezi.

Pietrele-Rosfi, pichet, pe granita transilvana, jud. Neamtu. Pietrele-Rosfi, ramurd de mung, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele ; se intind6 din piriul Bistricioara, spre N. - V., pana la

Pietricelul, piria, izvore$te de la V. ponoruluT Pietricelul, com. Storesti, pl. Cosula, jud. Boto$ani, $1 se varsd in Piriul-SatuluT, la locul numit Bahnita ; impreuna se varsa in Miletin.

Pietrelor (Muchea-), culmina/le a muntelut Pridvale, din jud. Buzaa, com. Panataul, cat. Sibiciuld.-j.

Pietriceni, atun al com. GuraTeghil, jud. Buzad, Cu 40 locuitorl $i io case.

Pietricaia, alfil numire a mun- Pietricica, saa Turluiul, sal, in telut Cerchezul, din com. Lo-

jud. Bacaii, pl. Bistrita-d.-j., com.

patari, jud. Buzan. com. rur. Brebul, plaiul Prahova,

Dealul- Noa, a$ezat la caldiul dealuluT cu acela$T nume, in valea piriulul Turluiul. Are o populatie de 389 suflete ; o bi-

Pietrele-Rosfi, masiv sanos, in

jud. Prahova, situat pe plaiul

seria ortodoxa, cu I preot $1

jud. Neamtu, pl. Piatra-Munte/e, situat spre granita transilvana ; cuprinde muntii : Preluca-Ursulni, Piciorul-luT-Svaghie, Piatra-

Barbe$ulur. Are o populatie de 619 locuitorl ; o biserica, fon-

1 dascal, zidita la 7879, qi una catolica, zidita la 1875, ambele de catre enoria$if lor ; o ch.duma.

muntele Preluca-UrsuluT.

Pietriceaua, sat, facind parte din

data la 1855 de ob$tea locuitorilor.

Mociul $i Pietrele-RoOT.

Vite :

Pletriceaua, munte, la N. com.

tiera Tare! din spre Ardeal $i

Rime$ti, plaiul Horezul, judetul Vilcea, futre muntif Piscul-TiganuluT $1 Marginea. Serve$te de suhat pentru vitele marT.

Bucovina. Piscurile-I principale sunt : Buza-SarbeT $i Straja.

Pietriceaua,pirta, in jud. Dolj,

Pietre1e-Ro§11, munte, in judetul Suceava, com. Neagra-SaruIuT, pe sub culmea cdruia trece fron-

pl. Dumbrava-d.-j., com. Guban-

30 cal, 237 vite

cor-

nute qi 31 porcT.

Pietrialea, ceitun, al com. Lapo. $ul, jud. Buzad, cu 30 locultorT

$i 7 case. Ad se vad ?mea ruinele unuT vechia schit, facind parte din grupul celor cinc! schiturY, desfiintate de Episcopul Chesarie.

Pietrele-Rosfi, munte, al mo$nenilor, jud. Vilcea, pl. Horezul,

cea ; curge prin valea Pietriceaua ; se varsa in riul Dasna-

situat la N. com. Rime$ti, aproa-

tuiul, in punctul acesta ese din

Pietricica, trup de sat, in jud.

pe de muntiT LotrulaT $i servind de suhat pentru or. Ad se fabrica multa brinza de burduf.

comuna Gubancea; prime$te, in centrul com., piriul Fagetelul.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Pingarati.

Pietriceaua, vale, in jud. Dolj, Pietricica, saa Chetricica, virf Pietrele-Rosil, deal, in jud. Me-

pl. Dumbrava-d.-j., com. Guban-

de deal, in jud. Bacla, pl. Bis-

hedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.

cea, pe care este a$ezata com. $i prin care curge piriul Pietri-

trita-d.-j., cu pante repezT, situat

rur. Dedovita. Peste acest deal trece $oseaua Turnul - Severin-

ceaua.

Pletridea, munte, in jud. Buzad,

Cerneti-Pietrele - Ro$11,- Govodar-

va, care poarta numele de $oseaua .Pietrele-Ro$il.

Pietrele -Rosif, peidure particulara, supusa regimuluT silvic, in jud. Vilcea, plaiul Horezul, com.

pe teritoriul com. Dealul-Nott.

Pietriceaua-de-Sud, deal, jud.

com. Lapo$ul, cat. Pietricica, a-

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.

Gubancea, inalt de aproape 6o

coperit de izlaz si padure ; din virful sla se desfasura o intinsa

m. $1 acoperit Cu vi!.

$i frumoasa priveli$te. satuluT

Pietricioa, munte, in jud. Mu$-

Rimelti, in intindere de 5oo

Coza, jud. Putna, ce inainteaza

hect., pe mo$ia Muntele-Pietrele-

pana in apa Ti$iter. De ad iz-

Ro$iT.

vore$te Vizantea.

cel, la S. de muntele Piatra-luT. Craia, filtre 74)11 Dimbovita si riul Dimbovicioara.

Pietricelele, munte, al

www.dacoromanica.ro

PIETRICICA

Pietricica, munte izolat, in jud.

PIETR1M.,

710

Neamtu, a$ezat pe malul drept

deazg, impreung cu muntir Piraiele Cazacul, cu 1450 leT

al riulul Bistrita, in partea de

anual.

S.-E. a orapluT Piatra_ InAltimea sa de-asupra niveluluT BistriteT e de 200 m.

Pietricica-de-Tara, munte, jud.

Povirnipl despre oras cade

a EforieT Spitalelor Civile din

sub forma de peretT stinco$T, aproape verdean' ; devine insg

Bucure$ti, inalt de 1433 m. d'asupra niveluluI MdriT-Negre,

jud. Dolj, pl. Balta,. comuna Cima.

Pietri§ul, sal, in partea de E. a Prahova, pl. Pele$ul, proprietate

com. Dolheqti, pl. Crasna, jud. situat pe vgile opuse ale dealurilor Corlgteni i Pietri$uluT ; pe cel d'intiiii se aflA o

parte a satuluT locuitg de ur-

maT trA.ggnat spre partea despre

situat in partea de N. a ju-

S., pe la locul numit Coada-Pe-

detuluT, sì servindu-T de limita

de al doilea, o altg parte, lo-

tricial, i spre E., unde este

ca Transilvania.

cuitg de MoldovenT.

presurat cu spini$urT i tufanT (prin aceste doug pArtr din urmg sui$ul e maT lesnicios).

In spre ora$, la locul unde Pietricica are ingltimea cea mar mare, se ridicg o sena, enormg de formg triunghiularg; golul ce face sub dinsa, se nume$te, dupg o legendg, Chilia-CAluggruluT. Stratificatiunea acestuT munte

se poate vedea foarte bine ; pg-

turile sunt plecate foarte tare catre N.-E., in forma de boltg ; la baza, intilnim pAturl de menelit $i de grezie care se desface Iii lespezT (avind urme de solzI g de pe$tT intregT) ; de-asupra vine grezia de mggurg, care dg o piatrg u$or de lucrat i bung de zidirT ; se scot chiar bucAll de felurite mgrimI, atit din par-

Pietricica - de.. Tara (Muntele-), pddure particularl, supusl regimuluT silvic incg din anul 1883, pe mo3la Muntele-Pietricica-de-Targ, pendinte de com. Sinaia, plasa Pele$ul, judetul Pra hoya.

Pietrile§ti, sat, cu 118 loc.,

In

partea de N. a com. TirziT, pl. Crasna, jud. Fàlciü, la i kil. de

sarl (tiganl), iar pe coasta celuT

E situat pe mo$ia statulul are o populatie de 180 fatniliT, sur' 60o suflete, din care 120 contribuabilI ; o bisericg, deser-

vitg de un preot $1 un dascAl. LocuitoriT, improprietgriti du-

pg legea din 1864, posedg 143 hect.

Pietri§ul, sat, cu 80 case, fAcind parte din com. rur. Izvorul-Ane$tilor, jud. Mehedinti, pl. O-

TirziT, satul de re$edintg, situat

colul-d.-j.

pe valea cu acela$T nume, Inconjurat de dealurT, afarg de partea vesticg, unde se intinde

In dealurile satuluT se glse$te lignitg.

$esul Lohanul, cu Tazul sgil intins, format din ptriul Lohanul, ce curge paralel cu calea feratg

Pietri§ul, sat, fAcind parte din

$oseaua judeteang Hu$1-Gura-

Crasna.

com. rur. Dobrotinetul, pl. 01tul-d.-j., jud. Olt. E situatpe Dealul-OltuluT,

51 are o populatie

de 389 locuitorT.

tea de N. cit $1 de V. Muntele Pietricica formeazg un punct foarte strategic ; qi, In caz de atac inamic trebue foarte bine apgrat, pentru siguranta ora$uluT Piatra.

Pietrile§ti, deal, jud. FAlciti, pl.

Pietriqul, ctun, spre N.-E. com.

Crasna, com. TirziT, la S. de satul Pietrilesti. Se prelunge$te

Baldovine$ti, pl. Oltetul-Oltul-

de la E. la V. $i se terming in $es, in dreptul razuluT Lohanul.

Pe partea de S. a dealuluT, se

Pietricica (Metohul-Schitului), sfoarer de mofie, a statu. luT, jud. BuzAti, com. Finte$ti, pendinte de schitul Ciolanul; are 12 hect., din care 6 fineatg $1 6 arabile.

afld casa proprietAtil

mo$ieT

Tirzir, iar la poalele lul, se tinde satul.

Are o populatie de 80 familiT,

saa 350 suflete $i o bisericA, cu hramul Intrarea In Bisericg,

deservitg de i preot $i 2 cinPietrile§tilor (Valea-),vale,jud,

tAretf.

FAlciti, pl. Crasna, com. Tirzir,

In suprafatg de 72 hect., prin

Pietricica (Muntele-), munte,

care curge ptr. cu acelag nume

proprietate a EforieT Spitalelor Civile din Bucure$ti, pendinte

$i pe care se aflg situat satul

de comuna Predealul si Brebul, judetul Prahova. Se aren-

d.-s., jud. Romanati, pe tarmul sting al GeamartaluiuluT. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT Mgrir e de 189 m.

Pietrile$ti.

Pietri§ul, ceitun, pendinte de com. GAujani, pl. Marginea, jud.

Vla$ca, situat pe mala DungreT, in partea de S.-S.-V. a

judetuluf, la 27 iza, de GiurPietrimanul, cariere de piatrcl,

www.dacoromanica.ro

$i.

la 25 kil. de Alexandria.

PIETRIUL

Suprafata moler, apartinind d-luI N. _Alexandreseu, e de 2217

PIETR1URIL,E

711

hect., din case 95 hect.

Pietri§ul,

deal, se - intinde din

apa piriuluI Crasna, spre E prin com. Dolheai, pl. Crasnas

padure de salcie, 140 hect. baltI si girle si 1588 hect. loc de

jud. Falciii; pe coasta luT

cultura,

trisul.

S'a dat la

91

Are o populatie de 165 familif ; o scoall mixta, frecuentata de 24 copiT (1899 900) o

vitä. de I preot si

si

In vale se afla situat satul Pie-

deserdascalI

deal, la S. com. Cilcesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj ;

Pietri§ul,

2

bivoll, 70 cal, 1600 oI si Ioo rimatorI.

Pe ad trece Girla-Mare ce vine din jos de Pietrosani. MaI este si lacul Riioasa, intre hotarele Gaujani i Pietrisul. Prin catun trece Drumul-UntuluI sati al Cherestelelor.

V.; are o suprafata cam de 15 hect.; e proprietatea locuitorilor.

sub-divizie a ceitunulut Urlatori, jud. Buzati, comuna Plescoi.

Pietri§ul,

carierel fle piatrd, jud.

Dolj, pl. Balta, com. Macesul-

sub-diviziea cdtunului

arlomanesti, jud. Buzati, com. Gura-Niscovulur, linga tumulul

Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, din culmea SlaniculuI, situat linga muntele Baca. deal, se intinde pe marginea de N.-E., a satuluf Pie-

Pietri§ul,

trisul, com. Bohotinul, pl. Podol,eni, jud. Falciti. Din el se scoate piatra i prundis pentru sosele.

vale, in

jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. Girlici ; este continuarea va.eI Stanci-Seaca, indreptindu-se spre S. si avind o

Drept al PlapceI. Pe el trece

se continua cu Valea Viilor,

finja ferata Bucuresti-Virciorova.

din dreptul movileI Sapata; primeste pe dreapta Valea-cu-Ma-

bala, jud. Dolj, pl.

racint ; este situata In partea

Dul-d.-j., com. Sadova, In pa-

de V. a piase! i cea de N. a comuneI si este talata de dru-

Pietri§ul,

durea Sadova ; inteinsa se scurge piriul Jietul.

Pietri§ul,

munte, jud. BacAO, pl.

nindu-se, spre N.-V., aproape de satul Chitocul.

muna.. Se mal numeste i Dealul-

jud. Vlasca. Are o suprafata de 50 hect. si contine mult

tulul Cocargea.

deal, Incepind din satul Lipovalul, pl. Crasna, jud. Vasluiú, i termi-

Pietriqului (Dealul-),

directiune generall de la N.-E. catre S. - V., printre dealurile Ndmolesti (la V.), si dealurile La-Tirca i al-CilibiuluT, la E.;

Cetatea.

tierd, pe Dunare, in jud. Ialomita, pl. Borcea, in dreptul sa-

munte, in jud.

Suceava, com. Malini.

Pietri§ului (Valea-),

deal, jud. Olt, pl. Mijlocul, format de malul drept al girleI Plapcea. Strabate teritoriile comunelor Sinesti si Valea-Merilor, pe o distanta de 8 kil. Dinteinsul se intinde, spre S. tarinele locuitorilor din co-

Pietriqul,

baltd, pe proprietatea cu acelasI nume, com. Gaujani,

pichet vechig de fron-

Pi etri§ul - Mic,

d.-j., in Dealul-Viilor.

Pietri§ul,

Pietri§ul,

munte, in jud.

Suceava, com. Malini, avind 1005 m. altit.

se prelungeqte de la E. spre

1884,

tinind de parohia Gaujani, care este la 3 kil. Sunt 3 circiumI. Vite : 16o bol i yac!, 100

Pietri§ul,

Pietri§ul-Mare,

locuitorI im-

proprietAritT dupa legea rurall din 1864, 384 hect.

biserica, zidita la

uda. V. com. si se varsa in piriul Oreavul, pe dreapta luI.

murile comunale Girlici-Eni-Sarai i Girlici-Carapelit.

Pietriqul,

peste. Pietriqul,

piria, pe mosia Te-

valcea, jud. si pl. TeleormanuluI, incepind de pe mosia CiocanestiBaldovinesti; trece pe mosia Ca-

Pi etriqului (Välceaua.),

pul-Luncil se impreuna cu alte valcele, apu-

spre com. Butculesti si se

basa, com. Paltinisul, pl. P;u-

ca

tul-d.-j., jud. Dorohoiti.

termina pe mosia Saceni, unde locuitorll o numese valea Gangarita. Pe alocurea locuitoriI

Pietri§ul, pida,

izvoreste de la

N. com. Pietrosani, pl. Criviqa, jud. Prahova, si se varsa ip riul Leaotul, tot in raionul com.*Pietrosani. pîrlü, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Zgirciti ; izvoreste din Dealul-OreavuluI;

Pietri§ul,

www.dacoromanica.ro

zic Valea-Mica. Pietriqului (Virful-), vio"

de

inunte, in jud. si plaiul Prahova, com. Breaza - d. - s., cat. GuraBeliI. Pietrivrile,

sat, pe mosia cu

PIETROAIA (PATROAIA)

acelasT nume, com. Ruginoasa,

PIETROASA

712

sulli apele. Rastoaca si, Teplea, si se leaga cu cele prin soselele

jud. Suceava. Are o populatie de 486 sufiete, locuind in 114 vecino-com.unale. case; o biserica, cu hramuI Sf. VoevozT, zidita de paharnicul Pjetroaia, com. rur., jud. Dolj, Ion 'filtre 1770-1777, deservita pl. Dumbrb.va-d.-s., la 26 kil. de un preot si 2 cintaretT. coala de Craiova si la 12 kil, de redin Costesti-RazasT serva si a., cestui sat. Vatra satuluf ocupa 56 &id. Mosia, proprietatea d-lor I. Gheorghia si V. Vrinceanu, are

sedinta plaseT, com.

o intindere de 339 fald : 285 cultivate, 32 pádure, 12 finat

la E., cu com. Belotul si la V.

si restul reproductiv.

opotul, si-

tuata pe valea Poiul, la poalele degluluT Botosesti. Se invecineste : la_N. cu com. opotul; la S.,.cu com. Plesoiul ;

cu comunele Gogosi si Brabova.

prafata de 800 pog. si apartine tot locnitorilor. Viile in intindere de 26 pog. se gasesc pe mosia locuitorilor.

In com. se afla o moara de apa pe piriul Poiul. Transportul productelor se face cu carele, pe calea comuna%

ce duce la Craiova. O cale comunala uneste comuna cu comuna Brabova si o alta, o.uneste cu comuna Belotul.

Vite : 90 vite cornute, 6 caT,

40 d.

Terenul com. est accidentat de prelungirile dealurilor Botosesti si Seaca, aviad directiunea

Pletroaia, sat, in jud. Dolj, pl.

Pietroaia (Pitroaia), com. rur., jua. Dimbovita, pl. Cobia, si-

de la N.-V.S.-E. Inaltimea lor

tuata pe cimpie, la 6 kil. spre S.-V. de Gaesti si la 35 kil. de Tirgoviste. Prin raionul comuneT curg riul Argesul si piraie-

variaza intre 40-50 m. Intre

resedinta primal-id. Are o populatie de 993 suflete; o bise-

aceste doul dealurl se afla valea

rica, fondata de locuitorT, si de-

Poiul, pe care curge piriul cu

servia de 1 preot si 1 cintaret.

le : Neajlovul, Neajlovelul, Voia, Broasca si Teplea. Are sapte catune : Pietroaia-Vale, PietroaiaDealul, Baloteasca, Ciupa-Manciulescu, Ciupa-Mavrodolul, Potlogeni-Vale si Potlogeni-Dealul,

Cu o populatie de 2114 locuitorl. Pietroaia-Vale, saii Patroaia-

Vale, are treI ulite Baloteasca,

Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia,

acelas1 nume.

Este udata de piriul Poiul, ce curge prin valea cu acelasT nume, cu directiunea V.-E. si

care la esirea sa din comuna Rietroia, se uneste cu pirliasul Rachita, pe dreapta si cu Valea-

Repede pe stinga, si se varsä in riul Obedeanul, pe dreapta.

Pietroaia, schit, in comuna Pietroaia, jud. Dimbovita.

Pietroaia, mofie particulara, in jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia ; apartine satenilor.

Pietroasa, com. rur., in judetul

o unta, care poarta numele ca-

Se compune din doul catune: Bascovul si Pietroaia. Catunul de resedinta este Pietroaia. Are o populatie de 2027 su-

tunuluT.

flete, locuind in 450 case; o

lea riuluT Cerna.

Are cinc! bisericT ; o mafiastire ; o scoall, mixta in Patroaiadin-Vale, frecuentata de 45 copif

biserica de zid, fondata de locuitorT, deservita de un preot si un cintaret; o scoald mixta in Bas-

Are o populatie de 1312 locuitorl, din care 310 contribuabilf, locuind in 453 case.

In 1899-900 0 o coala de catun In Manciulesti, frecuentatä in acelasT an de 17 copil. In raionul comuneT este si o

covul, frecuentata de 19 copif

In 1890 9oo.

Sunt 3 bisericT : 2 in cat. Valea-Mare si 1 in cat. Pietroasa. Biserica din cat. Valea-Mare s'a &cut la 1863, din cáramida,

padure cam de 200 hect. La Patroaia se face un mare tirg anual, la 29 Iunie.

200 pog. fineata si 8o pog. loc

Gaesti-Patroala si Cringurile-Patroaia ; iar cele-l'alte, numal cite

Intregul teritoria comunal este

de 3080 pog., din care: 3000 pog. arabile, 800 pog. padure,

Vilcea, pl. Cerna-d.-j., compusa din 3 catune : Valea-Mare, Pie-

troasa si Sirbi si situata pe va-

pe locul uneT alte bisericT de lemn, construita din vechime de Diaconul Ion Mosu, s. a. ; a doua din Valea-Mare s'a rezidit la

Se invecineste : la E., cu com.

necultivabil. Mosia de pe terizoriul comuner

Greci si Ionesti ; la V., cu Ra-

se numeste Pietroaia. Apartine

J880 si cea din Pietroasa s'a

testi-Furduesti, din jud. Argesul ; la N., Cu Glimbocata si la S., cu cat. Ciupa-Lagarul, din com.

locuitorilor impamIntenitT dupa

Teiul, jud. Argeul. Se desparte

se dompune din cer, stejar, girnite, ulmi, plopi, etc., are o su-

facut la 1839, din cararnid5, de C. Otetelisanu, Iancu °tetensanu si mama:lor Ruxandra erban Otetelisanu. In Valea-Mare

de com. vecine prin 1.1111 Arge-

legea rurala din 1864. Padurea se numeste Bascovul;

www.dacoromanica.ro

este o scoalä mixta, care in

P1ETROASA

1899-9oo a fost frecuentata de 51 copir. Scoala dateaza aci de

Pietroasa, sat, in jud. R.-Sarat,

la 1857; dar cursurile aa fost

la S. pe piriul Pietroasa, la 2

des intrerupte. LocultoriT se ocupa cu agricultura, dogaria, rotaria, dulgheria, olaria si fiel-aria. El desfac produsul munceT lor la Dragasani, Craiova, Caracal si la locurile insemnate unde se fac bilciurI, pana la Dunare. Vite sunt : 25 caT, 516 boI, 304 vacT, 134 capre, 1113 or, 751 porcl.

kil., spre S., de catunul sle rese-

In raionul com, e o moarä

P1ETROASA

710

pl. Orasului, com. FaraoaneIe,

dinta, Faraoanele. Are o intin-

dere cam de 6 hect., cu o pulatie de 17 fam., sati 6o sufl.

Pietroasa, sat, facind parte din com. Gaiceana, pl. Berheciul, jud. Tecuciii, situat in partea de S.-V. a com., la poalele dealtilul Cu acelasT nume.

Are o populatie de 72 familif, saa 286 suflete, locuind In 68 case.

pentru macinat. Parte din locuitorl sunt mosnenT ; 128 s'aa improprietarit la

Pietroasa, sat, facind parte din

1864 pe 198 hect. pamint, pe

com. rur. Pietroasa, jud. Vilcea,

mal multe proprietati.

zidurile aa o grosime de 2.20 metri. Pe unele Iocurl sunt al'ara din pamint pana la 3 decimetri, lar In alte locurl la nivel cu terenul. Se crede ca aa fost intrebuintate si de GotT, In timpul sederer lor In aceste partT si ca. Atanaric, batut de Hunr, s'a retras si s'a fortificat aci, unde putin mal la N. a ingropat tezaurele sale, care s'ad descoperit in 1836. D-1 Gr. Toci-

lescu a studiat localitatea, si a constatat existenta lagaruluT ro-

man. Acum, in mijlocul cetatir romane, se afla 1 1 case ale locuitorilor din Pietroasa.

Pietroasa, culme de munfi,

in

pl. Cerna-d.-j. Are o populatie

jud. Bacaa, pl. MunteluT, care,

Vatra satulul are 475 hect.,

de 187 locuitorT. E situat la 21/2

lar cu izlaz cu tot teritoriul com.

kil, de cat. Valea-Mare, unde e

din muntele Tarhaosul, apuca directia S.-E., futre Caminca si

este de 9250 hect. O osea comunala trece prin sat ; lar soseaua judeteana o leaga cu com. Otetelisul.

scoala.

Veniturile com. se urca la 3500 Id, anual si cheltuelile, la 2422 leT.

E brazdata de dealurile: CerneT, CornuluT, Sirbesti, Balsori,

SileT, Poiana - Secif, Lunga si

udata de valle: Sirbeni, Bala-

Pietroasa, sat, facind parte din com. rur. Sutesti, jud. InIcea, pl.

Oltul-d.-j. Are o populatie de 342 locuitorT. Cade in partea de N. a com. si e udat de valea Pietroasa.

Asaul, prezintind virfurile: Preutesele, Pietroasa, Socilor, Mun-

celul, Danciul si Gardul. Strabate comunele : Brusturoasa si Aga.sul.

Pietroasa, ramurei de munit. Vez! Cicul-Tarcaul, jud. Neamtu.

Are o biserica cu urmatoarea inscriptie :

Pietroasa, munte, in jud. Suceava, com. Malini.

S i. se stie ci aceastit stinti 0 DumnezeiascK biseria s'a filma de ruqteril : Ion Goti, Nicolae Sandu.

Pietroasa, piklure, supusä regi-

Pietroasa. VezT Podul-Brosteni, jud. Arges.

muluT silvic, jud. Musca, com. Se spune ca. in 182o s'a reBudisteni, in intindere de Ioo cladit de enoriasl ca fa 1822 hect., populata cu stejar, fag, (fiind de lemn) a fost mutata carpen, plop si jugastru. din Silistea, unde era si dusa In fundul vIlceler Pietroasa, In Pietroasa,padure. Vez! Tircauca, padure, unde este si acum, ca padure, com. Tirnauca, pl. Herta, s'o scape de Tara. jud. Dorohoia.

Pietroasa (Mita), sat, facind

Pe peretele de-a dreapta useT, se citeste : cS'a reparat de eno-

Pietroasa, pida, jud. Suceava,

son, Slavesti, CornuluT, Tigani-

lor, Spatareilor, precum si de fiul Cerna. Se margineste cu comunele: Batesani (la N.), Babeni (la S.), Madulari-de-Olt (la E.) si Vasilati (la V.)

parte din com. rur. Budisteni, pl. Podgoria, jud. Muscel. Are Pietroasa (Comidava), ruine o populatie de Io8 locuitorr. riasT la 1867 P .

E situat spre V. de Budisteni, pe dealurile Baila-Mare si BailaMica., printre care trece un mic pirilas, numit Pietroasa.

de castru roman, in jud. Buzad, com. si cat. Pietroasa-d.-j. Suprafata lor este de 2 hect. ; forma este dreptunghiulara, lar

www.dacoromanica.ro

izvoreste de sub Preluca-luT-Ra-

res, uda teritoriul com. Madeja pe o lungime de 9 kil. 0, dupa ce a invirtit 2 morT, se varsa in Bistrita.

Pietroasa, phig, care izvore§te

PIETROASA (LAPOSUL)

714

din jud. Gorj ; uda partea de N.-V. a com. Alunul, jud.Vilcea,

pl. Oltetul-d.-s., si se varsa in riul Oltetul, in jud. Vilcea.

Pietroasa (Laposul), vale, in jud. Buzad, com. Laposul ; incepe din Virful-Doroteiuld, uda cat. Laposul i Laposelul, pri-

PIETROASA-DE-JOS

trei, trece pe linga en. Ochiul-

Tezaurul s'a gasit in vara a-

BouluI i urca la Coasta-lui-Samolla.

nuld 1836, cind Episcopul Che-

sarie construia Seminarul din

Suprafata sa e de 1269 hect.,

Buzad si podul de piatra de

din care 230 arabile, 370 padure, 30 fineata, 1S8 izlaz, I I livede,

peste lacul EpiscopieT, pentru

169 vie si 391 loc sterp. ProprietatI mal insemnate, a-

care lucrad avea trebuinta de blocuri mad de plata. El an-

locuitorl, sunt : Badeni-Pietroasa Pietroasa-Badeni, ale statuld.

gajase lucratorl BulgarT, ca sa extraga pietre din muntele Istrita. LucratoriI, taind, dad peste tezaur, compus din : coroane,

Teritoriul ala e pietros si n'u

brAtad, inele, obiecte religioase,

prea fertil ; in schimb are cariere de piatra pe muntele Istrita., care procura locuitorilor beneficif din exploatarea lor. CM de comunicatie sunt: soseaua nationald Ploesti-Buzad soseaua - vecinala Clondirul-Pietroasa, apoi drumul dealuluI MizilGura-Ni scovulul.

o tava, pe care era tintuita o

Vite : 468 bol, 178 yac!, 85 vitd, 64 caT, 58 Tepe, 4 minjf, 480 o! qi 320 porci. E formata din cat. PietroasaOchiul-Bould, avind o d.-j. populatie de 86o suflete, din care 177 contribuabill, locuind In 218 case,

cunde in malul de Boga podul

lemnarT, MdseriasI sunt timplar, I cizmar, 4 fierari, cojocar, 2 brutarl si 30 pietrad. Budgetul com. e de 2710 Id.

In urmarirea fugarului, dar nu'l maT gaseste. Frunza-Verde, vaFiloteI, pe atuncI econom al E-

jud. Buzad, pl. Tohani, situata

Are o scoalg, frecuentata de 44 etevI si ro eleve ; o bise-

pe coasta de S.-E. a munteld

rica, cu hramul MaiciI Domnuld,

Istrita, la 20 kil, de orasul Buzad.

deservita de I preot, z cintaret si r paracliser 3 circiumi. Comuna e una din cele ma/ vechl ale judetulul ; numai cat.

nea sa, apoi vinde repede unele obiecte, ascunztnd o parte. Mihalache Ghica vine irl Buzad,

mind mal multe izvoare si se scurge in riul Cricovul.

Pietroasa, vale, in jud. Buzad, com. Pietroasa; incepe din virful muntelul Istrita, din tintina tiubeul ; curge pe o pauta inclinatA ; desparte com. Pietroasa-

d. - s. de com. Pietroasa-d.-j. ; primeste valea Motiona si da in pidul Sal-ata, putin mal jos de com. Clondirul.

Pietroasa, vîlcea, care-1 ia nastere din com. Genuneni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

si se

varsa in riul Bistrita, tot pe teritoriul acester comune.

Pietroasa-Bädeni3Odure, a statului, pendinte de man5stirea Bradul, in jud. Buzad, com. Pietroasa-d.-j. ; are 351 hect.

Pietroasa-de-Jos, com. rur., in

Limita sa, la N. incepe de la Coasta - luT - Samoill, se indreapta spre Piatra - Cuculul de aci in valea Pietroasa ; la V.,

se lasa pe apa Pietroasa pana la MihaT-Anton, o ja prin mijlocul satuluT pana la biserica ;

trece pe la

Piatra-de-la-Arde-

leanu si merge direct in soseaua nationala, ling6 Crucea-lui-Dra-

la S., trece pe sosea (despArtitoare de com. gomir - Cocos ;

Clondirul) pana in hotarul mosid Barbuleanca ; la E., urca din ho-

tarul BarbulenciI, Ia

farS de pamintul posedat de

closcä in marimea und porum-

biel, cu 9 pul', etc., toate de aur i cu pietre pretioase. Arendawl mosieT, Frunza-Verde,

afilad, vine si imparte cu gasitoril, obiectele ce s'ad aratat. Bulgarif incredinteaza partea

lor une! capeteniI, care o as-

de piatra de la spatele Episcopie! ca sa o imparta la toamna cind vor pleca. Depozitarul fusa dupa cit-va timp fuge cu aceste obiecte. Lucratorir, suparatl, denunta cazul prefectuld de atund

Tache .Falcoianu, care Fama

zind ca faptul s'a descoperit,

ofera o parte din tezaur luI piscopid si se pune sub protectiu-

aresteaza pe Frunza-Verde, a-

duna ce a mal putut gasi pe

Ochiul-BouluT s'a populat mal

la lucratoril Bulgari, in casa mo-

ziti. Toate traditiile sale ad de obiect cetatea Pietroasa si cele

sid luT Frunza-Verde si ceca-

mal nouktezaurul de la Pietroasa. In ceca-ce priveste istoricul tezauruld de la Pietroasa, pe linga datele d-luT Odobescu (vez! : eNotices sur la Roumanie a, cIs-

toria Arheologieiv) mal adaukam vrmatoarele ce am afla,t de la martorl ocular! chiar partas! In aceasta descoperire :

www.dacoromanica.ro

ce a maI voit sa-T dea FiloteI le aduce in Bucuresti. In anul 1837, M. Ghica ofera

din aceste obiecte Muzeuld de antichitati. Aceste restud din resturl com-

pun astl-d tezaurul de la Pietroasa. Credinta locala e ca obiecte mal sunt multe ascunse In masivul Istriter, ba chiar se

PIETROASA-Dt-JOS

PIETROILIL

715

adaugá cà ar fi si o grota., unde ar fi depuse averT si mar marT,

dar nu s'a dat peste drusa.

Pietroiul, com. rur., jud. Ialo-

urca. pe &risa in sus pana Piatra-Cuculur. Are .2 suprafata de 963 hect.,

Asupra cTezaurulul de la Pie-

din care 214 hect. arabile, 447

troasao , d. Gr. Tocilescu zice

hect. Rádure, 29 hect. izlaz, 249

(Manual de Istoria Rominilor, 1899, p. 46) : Athanasie, regele

hect. vie

Vizigotilor, inainte de a pansi Pietroasa, sr.a ingropat acolo

Negresti, Bacleanu, Genesti, Ivascu, Moldoveanu si Alexandrescu, ale cetelor de mosnenT : Negrestr, Ba'denT, Ivanestr, Genestr, MoldovenT, Isrtstr, BradenT

(intr'o ascunzatoare din muntele

Istrita) sculele de aur, cu spe-

ranta de a se maT intoarce ?napa lusa el moare la anul

si

24 hect. sterp.

Pro prietatT mar n semnate su n t :

Alexandrestr.

381 in Constantinopole. O mie

Terehul e adcidentat i stin-

patru sute cinc! zecT i sase de anT mar in urma, la 1837,

cos. Se allá multa piatra de

intimplarea facu sa-T se gaseascä

care se transporta pana in par-

tezaurul, cunoscut sub nitmele de Closca ca puir*, din care

Ole cele mar departate ale tarer. E formatä din catunele : Pietroasa-d.-s. i Postea, cu o populatie de 680 suflete, din care

s'a ascuns

si

s'a topit de cer

carT rail aflat, Tar in Muzeul Statulur a intrat numar: o strachina, un ibric, o MATA, 2 cosulete, patru chrotorT, un colan si o veriga', pe care este sapata in litere runice o inscriptiune In limba gotica.,.

Pietroasa-de-Jos, cittun de reredinta al com. Pietroasa, jud. Buzad, Cu 620 locuitorT si 163 case.

Pietroasa-de-Sus, com. rur., in jud. Buzad, pl. Tohani, situata pe coasta de S.-V. a muntelur Istritaja 22 kil, de orasul Buzad despartin de Pietroasa-d.-j. prin valea Pietroasa.

Limita sa la N., incepe din Piatra-Cuculur, merge pe piala panà in valea Mationa si se lasa In hotarul Mariuta (com. Breaza) ; la V., -continua in jos pana la DrAgaici si apucä pe hotarul mosnenilor Popestr pana la.cat. Postea ; la S., merge pana' in sfoara mosier Vispesti si de adi

pana in Piatra-Clondirul, pe Ja hotarui mosier statulur BradulBerca, trece ,pe la Piatra-Lea-

suluT, dä in apa Pietroasa 68617:

si

constructiune in muntele Istrita,

mita, pl. Borcea, situan spre E. de orasul Calarasi, 'filtre comunele Gildaul i Cocargea. Teritoriul com., in suprafata

de 3000 hect., din care 180o hect. baltis, Ioo hect. izlaz 100 hect. pamint de cultura, este proprietatea statulur, fosta pendinte de manastirea Plumbuita.

Dupá legea rurald din 1864 sunt improprietdritr pe mosie 122 locuitorT; in 1878 s'ad mar improprietaxit 8 locultorr; mal n t 147 n eimproprietaritr. E i3rAzdatä de valle: Jegalia si Stoichita si este udata de Duliare, de Borcea si de lacurile: Criminicioara, Saltava, Pucioasa, Uluca, Tinganul i Miluiul.

tan de 103 copa ; o biserica, cu hramul Adormirea Malcir

E compusa numar din satul cu acelasT nume, situat pe nrmul sting al bratulur Borcea. Are o populatie de 301 famili!, sal 1277 suflete, din care

Domnulur, deservita. de L preot

183 contribuabilI; o scoall mix-

sii cintaret ; 3 &durar.

ta, conclusa de I invatatnr invatatoare si care a fost fre-

149 contribuabilT, locuind in 168 case.

Are o scoala mixta, frecuen-

MeseriasT sunt : 2 lemnarT, 2 croitori si 40 pietrarr. Budgetul com, e de I 800 ler. Vite : 257 bol, 60 vacr, 33 viter, 33 caT, 23 Tepe, 9 minzr, 480 or i 70 porcr. In ce priveste drumurile, vez! Pietroasa-d.-j.

Pietroiul, munte, in. jud. Bacan,

Pietroasa-de-Sus, clitun de re-

pl. Trotusul, com. Tirgul-Ocna, situat pe stinga vair Slaniculur,

sedinta al com. Pietroasa, jud. Buzad, cu 640 loc. si 16o case.

cuentan. in 1899-900 de 99 copir; o biserica, deservita de dor preotT i do! cintaretr. Vite : 587 car, 1263 bol, 1813 or, I 11 bivolr si 982 porcr.

avind in virf o stinca mare de

plata.

in

Pietroiul, dear, in jud. Tulcea,

jud. R.-Sarat, pl. Orasulul ; izvoreste din Dealul-Caprer; trece prin comunele Faraoanele i ampineanca si se varsa pe partea dreapta a riuluT Milcovul.

pl. Babadag, pe teritoriul com.

Pietroasä (Valea-), ',tia,

rur. Armutlia Se desface din dealul Pietrosul si se intinde spre

PietroaseT (Valea-), vale, pe

N., avind o directie generall spre N.-E., brazdind de la partea de N. a plaser i cea de S. a com. Ondulatiile sale de

teritoriul satulur Chirilesti, com. Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluid.

Armutlia. Are o inältime de 18o

N. se termina in valea ptriulur Taita si linga ele se gil si satul 91

Mcjionar Geografic. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

PIETROIUL

PIETROSUL

716

metri, dominind drumul comunal Bap - Chioi - Armutlia. Este acoperit cu padurl.

man,

Iac intins, la 5 kil. spre E. de satul Mihaiti-Bravu/, jude-

ganr (lingurari), carT *se ocupa cu facerea de covetT,- lingurT, fuse, etc. Locuitorii ati 128 vite marT cornute.

plasa Fundul, comuna

Oniceni. Are o populatie de 118 suflete.

E locuit mar mult de Pietroiul,

tul Baila, aproape de canalul Cremenea. E compus din lacurile: Milea, Viezurile, Patul pi

ti-

Somnea.

din com. Bliceni, ambele din pl. Bahluiul, jud. Iasi.

deal, in pirtea de S. a jud. pi pl. Tulcea pi cea centran. a com. Agi-Ghiol. Se des-

Pietrosul,

face din Dealul-cu-Cununa pi se Pietrosul,

Pietroiul,

deal, facind hotarul de la N., tare satele : Horodiptea, din com. Cotnari pi arjoaia,

Pietrosul,

piidure, in jud. Ialo-

mita, pl. Ialomita-Balta, comuna

Vladeni, formind cu padurea Vladeni un trup de 'o° hect., populat Cu plop pi salde. Pletroiul-Noil,

pare din satul Tata-

ru§i, jud. Suceava, numitä pi Tatarupi-Micf., Pietrosul,

numire vechie a ed-

tunulut Gura -FagetuluT, com. Timboepti, jud. R.-Sdrat.

seItuc, pe lunca

SiretuluT, sub muchea Baldovinepti, jud. Braila, com. Cazasul,

la 4 kil. spre N. de satul Cazasul.

Vatra satulur e de IO hect., cu o populatie de 531 suflete, locuind In 130 case. Vite : 440 vite cornute, 100 cal, 470 o! pi io rimatorT. atan, in jud. Braila, la 2 kil. spre V. de satul Vadeni, pe teritoriul com.

Pietroiul-Vechia,

Pietrosul,

munte, in j ud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Ping5.rati, situat l'higa manastirea Bisericani.

munte, al satelor Valea-SareT, Podurile pi Prisaca, jud. Putna. E cel mai inalt munte din Vrancea.

Pietrosul,

Contine sare in piciorul despre E, pi pe malul piriului Pietrosul. Sarea este la ult strat

de 0,12 m. sub pamtnt si de

Vadeni pi situat pe vilceaua Lata. A fost populat, dar din cauza inundarilor, cea mal mare parte

multe orr fuge pamintul pi ramine goala stincede sare. Este proprietatea razepilor din com.

din locuitori s'ati stramutat in

Va.,lea-SareT.

com. Cazasul, formind satul Pietroiul-Noti.

Pietrosul,

munte, ce formeaza

hotar filtre colb. Bropteni pi Dor-

grind, In jud. Tulcea, pl. pi com. urb. Macin, in partea N.-V. a plaper pi a comuna ; se desface din

Pietroiulul (Grindul-),

Grindul-BaghieT ; se intinde spre

E. pi se unepte cu Grindul-Oaa pi Clecea-Mare. Are o intindere de 6o hect. pi e neproductiv. Pietxosul,

altun, al com. Cos-

tepti, jud. Buzati, Cu 400 locui-

torT o III case. Pietrosul,

sat, in judetul Ro-

intinde spre E., terminindu-se pe malul vestic al laculuT AgiGhiol. E Wat de drumul comunal Congaz-Agi-Ghiol. E pietros pi acoperit cu papuni.

deal, jud. Tulcea, In partea de N.-E. a plapel Isaccea pi in cea centralä a com.

Pietrosul,

Somova. Se desface din Dealul-

Comorif, se intinde spre E. La poalele sale estice e apezat satul Somova; pe la cele nordice trece drumul jud etean Tulcea-Isaccea.

E de natura stincoasa pi e acopen it cu iarba pi cite-va vil. Pietrosul,

deal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com.

rur. Armutlia. Se desface din dealul Uzum-Bair pi se intinde spre N., inteo directie generan de la S.-V. s"pre N.-E., brazdind phrtea de N. a pla.peT pi cea de S. a comuneT. La poalele sale nordice e apezat satul Armutli. E de naturä stincoasa pi e aco-

perit cu paduri.

na, jud. Suceava, avind 1704 m. altitudine.

munte, in jud. Suceava, com. Bagdanepti, acope-

Pietrosul,

rit de fag pi mesteacan.

pisc, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. rur. Vacareni (la hotarul celor doul canne ale ei, Vacareni pi

Pietrosul,

colina, in iud. Buzag,

Garvan), situat in partea nordica a plapeT pi cea centran a comuna. E punctul culminant al dea-

com. pi cat. Plepcoiul, culminatie

luluT Cararilor, avind 162 m. 'Mal-

din muchia Sapoca. E demna de vizitat pentru frumoasa privelipte ce qe desfapura de ad, atit pe valle SlaniculuT pi Bu-

time. E punct trigonometric de observatiune de rangul Lid, dominind prin inaltimea sa asupra satelor Garvan pi Vacareni, apezate la poalele sale. E de na-

Pietrosul,

zauluT, cit pi pe dmp, departe.

www.dacoromanica.ro

PlETROSUL

tura putin stincoasa $1 e brazdat de val ripoase; pe la poalele sale estice merge drumul comunal ce

PlETRO$ANI

717

une$te cele dota catune de mar sus, lar pe la poalele sale ves-

Pietrosul, pirtfi, in jud. Dorohola, pl. Prutul-d.-s.; incepe de

lul-Marului; curge de la S.-E. spre N.-V. ; uda. satul Gidinti $1 la V. de acest sat se varsa in riul Siretul de-a stinga, dupa ce a primit pe dreapta, Piriul-

tice drumul vecinal Garvan-Jijila.

pe Ibane$ti, com. cu acela$T nume

Velnitel i Rimnicul.

E acoperit cu paquni.

$i se varsa in Jifia, pe Hili$eul-

in curgerea sa formeaza

3

la-

zuri.

Pietrosul-Bogolin, munte,

Virnav.

Pietrosul, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. Pietrosul, pirla, incepe de pe rur. Luncavita ; este o prelunmo$ia Pomirla, com. cu acelasi gire N.-V. a dealului Pisculnume, pl. Prutul-d.-s., jud. DoInalt-$1-Tutuiat ; se intinde spre N., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-E., brazdind partea vestica a p15.$eT $1 a co-

muna; 'asa spre N.-E. dealul Piscul-Rop i spre S.-E. dealul Oltoiul ; din poalele sale vestice

la na$tere pirlul hila; pe muchia lur merge drumul comunal

cel

mai inalt din com. Bro$teni, jud.

Suceava, avind 1746.4 in. altitudine.

rohoiti $i se varsa, in Hertu$ca.

Pietrosul (Muntele-), peldure, In intindere de 2500 hect., pe

Pietrosul, 'fria, ízvore4e prin

teritoriul com. Herastraul, pl. Vrancea, jud. Putna, proprietate in indiviziune a locuitorilor din

dou5. ramuri, una din DealulPietrosului $i alta din DealulMare, de pe mo$ia Probote$ti, com. Tirnauca, pl. Herta, prime$te in stinga Orín' Borteni se varsa in &tul Holcicul.

Luncavita-Greci; din poalele sale

Valea-Sarel.

Pietrosul (Muntele-), pädure, fa intindere de 640 hect., pe teritoriul mo$iel cu acelasT nume,

estice izvore$te valle Stanca, a-

Pietrosul, pi« izvore$te din pa-

com. Valea-SareT, pl. Vrancea,

CodruluT $ia-StupineT ; e acoperit

durea Tureatca, com. cu ace1a§1

numaT cu padurl.

nume, pl. Berhometele, judetul

jud. Putna, proprietate in indiviziune a locuitorilor din com.

Dorohoiti ;

curge de la E.

$1

Pietrosul, virf de deal, in jud.

spre S. de satul Tureatca for-

Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-

meaza un Taz; la E. de velnita, se une$te cu ptrtul Paltini$ul ;

riul com. rur. Balabancea, situat in partea sudica a pla$eT i cea centrala a comuneT ; este un "virf sudic al dealuluT Geaferca, a$ezat intre satele Balabancea Islam-Giaferca, pe care le domina, precum domina i &tul Taita, valea Co$1ugea, drumul comunal Geaferca - Orta Chioi ; este de natura pietroasa.

Pietrosul (Pietro §anea), mo)sie, in jud. Buzar!, com. Coste$ti, cat. Pietrosul ; are cam moo

hect., din care 600 hect. arabile, 200 hect. fineata, restul izlaz

i loc sterp.

Pietrosul, îriü, jud. Boto$ani ; izvore$te din padurea Grigoreiti,

com. Caline$ti ; curge spre E.; trece prin satul Grigore$ti ; prime$te &alele Fete$ii i Porctil pe stinga $i se varsa in Siret ;

Valea-Sarel.

Si-

Pietrosul-Bucial,pirta, izvore$te din poiana Hurmuzul, jud. Suceava, com. Dolhasca, $1, dupa un curs de 5 kil., in care a pri-

nauti $i se varsa in piriul Mol-

mit Piriul-luT-Martin, se varsa in

nita.

riul Siretul.

apoi face hotar intre satele : Tureatca, Piriul-Negru

$i

Pietrosul, ptria, in jud. Ia$1, pl. Stavnicul, com. Mogo$e$ti ; iz-

vore$te de sub dealul Galata ; trece prin mijlocul satului Mogo$e$ti-GalateT $i, afara din sat, impreunindu-se cu piriul Bude$ti, se varsa in scursura iazuluT Birca.

Pietro§ani, com. rur., jud. Mu$cel, plaiul Nucpara, situata la 25 kit.

spre S.-V. de ora$ul

Cimpulung.

E a$ezata pe malul drept al riului Doamna, intr'o pozitiune frumoasa. Se mArgine$te : la N.,

cu com. Domnesti ; la S., cu

Pietrosul, pi?* in jud. R.-S& rat, pl. Marginea-d.-s., comuna Lacul-lui-Baban ; izvorege din

com. Retevoe$ti ; la E., cu com. Badesti i la V., cu jud. Arge$.

Se compune din 2 catune : i Varzaroaia, cu o

dealul Costandoiul ; uda partea

Pietro$ani

de V. a comuna $i se varsà in riul Rimna, pe clreapta

populatie de 952 locuitorr, din

Pietrosul, pilla, ce curge din pl. Siretul-d.-s., com. Gidinti, jud. Roman ; izvore$te din Dea-

www.dacoromanica.ro

carT 136 contribuabill.

Are o biserica, deservita de preot i 2 cintlretr; o coalä mixta, frecuentata de 62 elevi. Budgetul com, e la veniturl

PIETRWNI

PIETRWN I

718

de 1502 ler gi la, cheltuelT, de

gcoall mixtA, frecuentan de 63

gi 8482 hect. pAmint de arA-

1416 ler.

copir.

turA, izlaz, finete i baity.

In com. Pietrogani gAsit silexurr cioplite, sflexurr lus-

truite, cutite san rAzuitoare alte obiecte de piatrA gi de os, industrie a omulur cuaternar. N. Cretulescu avea in pose-

AfarA de agriculturA, locui-

toril se mal ocupa cu facerea de furcr, virteje, donitl, cerculi, etc.

Pe apa Leaotul, in raionul comuner, este o moarA Cu

siune un frumos toporag de serpentina lustrultA, cu glafurr laterale, descoperit sub pAtnint,

pietre. 169 locuitorr improprietArit la 1864, cind li s'ad dat

la o adincime de un stinjen mar bine, in satul Pietrogani.

463 hect. El posed5. : 90 car, 54 iepe, 221 bor, 178 vacT,124 viter, 300 or gi 81 porcr.

Pietro§ani, com. rur., jud. Pra-

Comerciul se exercitl de 3

Vil sunt plantate pe o intindere de 115 hect. Este la o depArtare de Giurgiù de 33 kil., de StAncegti, regedinta plAger Marginea, de 29 kil. gi de Alexandria, de 22 kil. Are o populatie de 1151 suflete, din care 403 contribuabill. Biserica, cu hramul Sí. Treime, zidin la 1819, de Vamegul Dumitru, jn stilul une fortArete de zid.masiv, boltitA, fàrá lemnArie,

hoya, pl. Crivina, intemeiatl pe la 1713 de Banul Iordache Can-

circiumarr.

Veniturile comuna' se urca

a servit in timpul invaziunilor ca azil de scApare. Constituc parohia Pietrogani, gi e deser-

tacuzino, dupl cum se adevereste din cArtile de hotArnicie

la 3416.36 ler gi cheltuelile, la

vitA de 2 preotT gi 2 cintAretr.

Inainte de 1830, de aceastA com, mar tinea cAt. Strimba. La 180, Domnul 'T'Arel; loan

3305.27 ler. Are goselele : Pietrogani-Puchei, Pietrogani-Pugcagl, Pietrogani-MAllegti i Pietrogani-Buda. Terenul com, e ges i strA-

Caragea, care adunase in cursul

bAtut de riul Leaotul gi de iz-

Domnier suma de 93 milioane ler, aflind cä Poarta voia a-1

voarele : De-la-PiclA, Pietrugul, PugcAganca i Recile.

maztli, luind banir TArel a fugit

Se márginegte cu comunele : Pucheni-Mogner, Pucheui-Miroslavegtr, Buda-Palanga, PucheniMarr i Moara-DomneascA.

ale mogier.

In Austria. In fuga s'a oprit aci In Pietrogani, unde a stat o noapte la nepoata sa, MArioara Impreun5, cu sulta sa de

Pietro§ani, com. rur., situatA la

arnAutr.

coala, mixta, este frecuentan de 122 copir (1899-900) gi con-

dusl de un invAntor gi o invAtAtoare.

LocuitoriT posedg : 664 bol, 301 blvolf, 436 vacT, 453 car, 6377 or i 250 porcr. Budgetul com. e Ta veniturT de 6688 leT gi la cheltuelf, de

5789 ler.

In com. sunt:

II &dura

moarA cu aburr cu 4 pietre, cr magazie de zid cu 3 caturr, 5 pAtule gi case de locuit cu

In partea de E. a comuner,

extremitatea S.-S.-V. a judetulur

grajdurr sistematice.

e localitatea numin Aria-TAtArascA, unde se povestegte ca

Vlagca despre jud. Teleorman, gi in marginea bAltir cu acelagl

arca conbiile ce vin la Du-

ar fi tAbarit TAtarii pe timpu-

nume, Miga Girla-Mare.

n Are.

rile citad cutreerati Tdrile Romi-

Se compune din trupurile de mogie Iudeca- Curani, Purani set Bujoreni i Slovani, care toate pana la 1855 apartineati

Pietrogani este un sat foarte vechia. S'ad gAsit aci monede

negtr.

Com, e situatA pe malurile girler Leaotul, care curge drept prin centrul Petroganilor gi se aflá. la 15 kil. de capitala jude-

familieT Lapati ; de atuncr, apartin familier Priticipelur

la 3 kil, de regedinta

batí, intrunite toate sub numirea de Pietrogani.

Are o suprafan de 750 hect. ;

Suprafata intreger mogir este de 10572 hect., 26 arii. S'a dat

%ului

plAgeT.

o populatie de 847 locuitorT, din carT 230 contribuabili ; o

Aci este loc unde se pot in-

antice i sAgep cu inscriptir ro-

mane, pida de plmint arse ca cArAmida, cu inscriptil i litere latine, une ale vecher cetAtr Reca, situatá, pe mal in partea de V. a com. Pietrogani. La 18 lo, a venit in calce, pe

la 1864, la 279 locuitorT impro-

canalul Belciuna, din Turnia, solati avut o incAedat1 turcr

bisericA, fácutA la 1760, cu spe-

prienritr dupl legea rural, o

rare cu armata ruseascA ce se

sele locuitorilor i reparan in 1865 cu ajutorul preotulur Grigore, Nicula Velisar i CAlin Sa-

suprafan de 1065 hect., rAminind proprietAtef 9507 hect., din care 900 hect. pAdure de salde, 125 hect. pAdure de tufl

afla in Pietrogani gi care, cu ajuto-

vu, deservitA de I preot ; o

www.dacoromanica.ro

rul sAtenilor, a respins pe Turcl.

Tot in acelagr an, un corp de armatä rusa a trecut DunArea

PIETROANI

pi a repurtat o mare victorie contra Turcilor la satul Balint, situat pe malul drept al Duna:

P1UPÀ9TI

719

Pietro§ita, com. rur., jud. Dim-

ritate Unguri, e de 220 familif,

plaiul Ialomita-Dimbo

saa 803 suflete, din care 218

bovita,

vita, situatà la 30 kil. spre N. de Tirgovipte, parte apezatä pe marginea Ialomiter, parte pe vai pi dealurl, care se numesc :

contribuabili.

boiuluT Ruso-Romino-Turc, Ru-

Dealul-Porumber, Valea- Lupulur, Valea-Pletropitel,. Valea-Columulur, Valea-Voivoder pi Va-

pii aa fIcut un pod pe vase

lea-Titer.

pir. Ungurir tia de parohia catolla Sabaoani. Budgetul com, e la veniturr de 3346 bel pi la cheituelr, de

rei.

La 1867, insurgentil Bulgari

aa trecut in Rominia tot pe la acest loc. La 1877-78, In cursul razpeste care a trecut armata. Ad i era cuartierul general al unui general rus si al fratelui Imparatulur, comandantul suprem al armater ruse. D-1 Walter, in (Tezaurul de mon u mente istorice», publicat de

d-1 Ilarian, zice ca la 1595, Mi-

haia Viteazul s'a retras de la Giurgia catre Pietropani pi apor

temindu-se sa nu-1 inconjoare

Turcil s'a dus pe la Stanepti

Prin raionul com. curge rill Ialomita pi piriul Valea-LupuluT,

pi doul izvoare cu apa aviad gustul de pucioasa. Se compune din doul catune: Pietropita pi Valea-TiteT, cu o populatie de 1900 locuitorT. Are o biserica pi o pcoall. Pietropita este foarte vizitata, In timpul veril, de persoanele ce vin la baile Pucioasa pi Vilcana. Locuitorii com. se ocupä, in

la Hulubepti (pag. 18, vol. I).

tre altele, .pi ca tot felul de tesäturr .de fina pe care le des-

Pietro§ani, sat, facind parte din

fac parte la Sinaia, parte la

com. rur. cu acelapi nume, jud. Mupcel, plaiul Nucpoara.

bälle Pucioasa. Se invecinepte : la E. cu mar

Pietro§ani, baltd, jud. Vlasca,

multe pldurr, din care cea mal apropiatä se numepte Sirnea ;

In valea Dunarer, pe proprieta-

la V., ca com. Runcul; la N.,

tea cu acelapi nume a Princi-

Cu com. Moroeni pi la S., cu com. Tita. De com. Runcul se desparte prin dealurr pi vär, de

pelui B. tirbeiti. Contine multi pepti, scoici pi raci.

Tita priu Ialomita, iar de MoPietro§ani, pda'ure, supusa regimulta silvic, jud. Mupcel, plaiul

Nucpoara, com Pietropani, in Intindere aproximativa de 600

hect., cu un masiv des, continind fag pi stejar. Se invecinepte la N. cu com. Domnepti ; la S., cu com. VIrzaroaia ; la E., cu Pietropani pi

la V., cu com. Vilsanepti, din jud. Arges.

Pietro§i, vale, jud. Vilcea, pl. Cozia, com. Plupepti-Maglasi,

unde se afla cariere de piatra pentru constructie, care se transporta in punctele cele mal departate ale 'T'arel.

roeni e nedespartita. Cu Runcul se uneste printr'o posea comunall, lar cu Tita pi Moroeni, prin poseatia Tirgovipte-Transilvania.

Pietrolta, saa Oboarele, munte, jud. Dimbovita, pe partea dreaptä, mal in sus de Moroeni, pe matca ralomiter.

Are o bis-rica catolica pi o pcoala mixta, care a fost frecuentata in 1899-900 de 54 co-

3281 ler.

Este legata cu orasul Roman prin osea. Despre satul Pi/depti vorbeste o hotarnicie de la 21 Iunie 1756,

care ne spune ca era mopie a manastirel Agapia.

Pildeqti, sat, i resedinta com. cu acelapi nume, jud. Roman, pl. Moldova.

Pilde§ti, mofie, jud. Roman, pl. Moldova, com. Pildepti, fosta a statului pi care maT inainte tinea de rnanastirea Agapia ; acum e vinduta de ved. Pilipäuti, com. mur., in partea de N. a pl. Flerta, jud. Dorohoia, formata. din satele : Cotul-Sanihaul, Lunca, Molnita pi Pilipauti

(Satul-Mare), cu repedinta primaria in satul Pilipauti.

Arc o populatie de 598 familii, saa 2584 suflete ; 4 biserici, deservite de z preoti, 2 cintAretr pi 2 palamati ; 2 pcoali mixte, in Pilipluti pi Molnita, care aa fost frecuentate in 1899

900 de 98 elevi; 1596 hect., 90 arii pamint sl.tesc, 2469 hect., 44 ara' cicap, 763 hect., 36 aril,

pamint proprietaresc pi 4 po-

Pilde§ti, com. rur., in jud. Ro. man, pl. .Moldova, spre N.-E. de orapul Roman, la 9 kil, de de el pi la ro kil. de repedinta plapei, pe malul sting al riului Moldova pi aproape de varsarea piriuluf Ciurlicul in el. Populatia comunei, in maio-

www.dacoromanica.ro

goane vie. Budgetul cora. e la venituri de 3962 lef ; lar la cheltueli, de 3956 leí, 86 batir. Vite : 758 vite marr cornute, 240 car, 1957 °I, 9 capre pi 574 rirnätori.

Sunt 82 stupi cu albine.

PILTPAUTI

P1NUL

720

o directiune de la E. spre V.

Are o populatie de 75 fa-

lasT nume, jud. Dorohoitt, pl. Herta, com. PilipautT, formata din doua sate : Lunca, Cu 536 suflete i Satul-Mare, Cu 756

Se intinde printre Dealul-Mosuluf i Dealul-Mezetulta si se deschide in Venga, la i la mal spre

miliT, saü 300 suflete, din care 140 contribuabili ; 2 biserici,

N. de satul DIeni. Are o lungi-

si a doua de zid, fondata la

suflete I cu intinsa privire a-

me de 4112 kil. si e situata in par-

1886, deservite de I preot si 2

supra satu/uT Noua-Sulita, de peste Prut, care dupa unele documente s'ar fi numit din ve-

tea N.-V. a piase si a comu-

cintareti.

neT. Este taiata aproape de van

Locuitorii, pe linga agricultura, se mal ocupa ì cu mica industrie a olarier. El posea

Pilipäuti, sat, pe mosia cu ace-

chime Climauti. Proprietatea mosie1 este a d-nel Ruxandra Sofian. Are 2 bisericT, una dé zid, cu hramul Nasterea MaiciT Dom-

sarea sa de soseaua judeteana Daeni-Ostrov. Pe malurile sale sunt o multime de vil; de linde si-a luat i numele de ValeaViilor-de-la-Pinga. La gura sa sunt o multitne de gradinarii

nula, facuta la ¡844, de Sp5.-

cultivate de Bulgati.

tarul M. Holban, si a doua, mica,

de lemn, cu hramul Adormirea MaiciT Domnului, facuta de locuitorr la 1778 i atnbele deser-

Pinilor (Virful-), munte, in jud. Buzan, com. Miljetul, cat. Stanila, acoperit de padure de pinT.

una de lemn, fondata la 18m

ro pluguri, I I care cu bol, cartita cu cal; 86 vite mari cornute, 2 caT, 50 porcI i 1 15 oT qi capre. Comunicatia se face prin soseaua comunall care o pune in legatura la N.-V. cu cat. Galesoaia, iar spre S.-E., cu com. Rosia.

vite de I preot, 2 cintareti si 21:alamar! ; o scoall mixta, con-

clusa de r invatator si frecuentata de 48 elevY. LocuitoriT improprietäritl ati 932 hect., 36 aril pamint ; lar proprietatea mosieT, 1097 hect., 6 ara' cimp si 716 hect., TO arii padure. Piraiele ce trec pe mosie sunt : Baranca, Pojina -si Hertusca.

Penilic-Bair, munte, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se desface din prelungirile estice

Pinoasa, deal, in jud. Gorj, pl.

ale dealului Mahale-Orman-Bair,

S.-V., terminindu-se in culmea

de pe teritoriul bulgaresc al co-

muna Intra in judet mg la E.

Strimba. Este acoperit cu padure, i ca plantatiT de vi! si

de pichetul No. 9; se indreaptä

pruni.

Ocolul, cat. com. Stejerel, situat futre catunele Galesoaia Pinoasa, cu directiune N.-E. spre

spre N., printre valle abanCeair, Ese-Chioi-Dere de-o parte si Punar-Orman-Ceair, Regene-

Pinoasa, vale, in jud. Gorj, pl.

Ceair de alta parte, brazdind partea vestica a plasei i cea sud-estica a com., din care o parte e asezata pe poalele lui. Lasa spre E. prelungirea nu-

noasa. Incepe din catun si are

tuat litiga muntele Farcul, fletad parte din Ora Oituzultd.

mita dealul Tiumbet-Bair. Are 88 m. inaltime si e acoperit Cu padurl i tuPdrisurI.

Pintiloaia, deal fi vale, pe mosia Havirna, com. Cu acelasT

Pilisca, sati Pelisca, virf de

PinisoruluI (Virful-), munte,

munte, jud. Baca5, pl. MunteluT, com. AgAsul, din gira mun-

in jud. Buzati, com. Mlajetul, cat. Topilele, in padurea statu-

filor Tarcaul, situat linga satul

luT Mlajetul.

Drum principal este acel de la Huta i Mamornita la Darabani. Hotarele mosieT sunt cu : Movila, Molnita i rIul Prutul.

Pilisca, munte, jud. Bacati, pl. MunteluT, com. Dirmanesti, si-

Ocolul, com. Stejerel, cat. Pidirectia N.-E.-S.-V., terminindu-se in culmea com. Temisani. E acoperita cu padure marunta.

nume, pl. Prutul-d.-j., jud. Doroholii.

Pinul, cdtun, al com.,Braesti, jud. Buzan, CU 600 locuitorl $i 133

case. Are sub-divizia SchitulPinul.

Pinga-Dere, saz! Valea-Viilorde-la-Pinga, vale, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. Dleni. Se desface din partea vestica a dealulta Cairac, indreptindu-se spre V. si avind

Pinoasa, cdtun, al com. Stejerei, jud. Gorj, pl. Ocolul, situat la S. com. si pe valea cu acelasT

nume, pe o suprafata de 248

Pinul, fost schit fi metoh, al EpiscopieT de Buzaii, jud. com. Braesti, azi biserica de mir.

hect., din care 6o hect. padure,

40 hect. iz/az, 20 hect. finete si 128 hect. arabile.

www.dacoromanica.ro

Pinul, loc izolat, jud. Ilfov, pl. Znagovul, in apropiere de unde

PINUL

721

izvoreste piriul Vermoloasa, care

se varsa in gira Colintina, mal sus de manastirea CAldArusani.

Arco inaltime de 1911 in. i d omineaza totT muntiT Moldovei Transilvanief pana la o mare dis-

tanta, c5.cT inteadevar pe timp

Pinul, munte, jud. Buzad, com. Bra esti, cat.

Pinul, continind

sare.

senin acest munte se vede de pe dealul Pietrisul (jud. Iasi) si de la capul Mangalia (MareaNeagrA).

Pinul (Vatra-Schitula-),

Un alt virf al acestuT munte

jud. Buzad, com. Braesti, cat. Pinul, pendinte de Episcopia BuzauluT. Are 850 hect., din care 521 hect. padurea Pinol,

restul, araturT, fineata, lived si izlaz. E avuta in sare, din care blocuri intregi se vad la suprafata pamintuluT.

se numeste Turnul-luT-Butu.

Pe vtrful Ceahlaulul se afla o cruce de fier pusa acolo de

P1PIRIGUL

prietarul cultiva 370 hect. (100 hect. izlaz i 187 hect. padure). LocuitoriT cultiva tot terenul. Are o biserica, cu hramul Sf. Ilie, deservita de i preot i I cintaret ; I masilla de treerat si I pod.

Comerciul se face de i

ch.-

ciumar.

Numarul vitelor mari e de 89 si al celor miel, de 214.

M. Sturdza, fost Domn al Moldover, cind, la 1835, s'a fost

Pipera, vagara, jud. Vlasca, pl.

suit impreuna cu Mitropolitul

gosari-VechT, a EforieT Spitale-

Veniamin Costache.

lor Civile din Bucuresti.

Marginea, pe proprietatea Go-

Vechim ea acestuT munte, dup

A. Humboldt, este de veo 15000 de anT.

Pinta (Sieatelul-Pinp.lul), jud. Buzad, com. Braesti. Incepe de l'higa schitul Gayanele si se scurge in SaratelulBalanestilor.

Pipera, bala cu peste, jud. Ilfov, com. Baneasa-Herastraul, cat. Pipera.

Pionul, »m'a fi.pichet, la confin ele Tare! cu Transilvania, jud.

Putna.

Pipera, padure, in intindere de zoo hect., jud. Ilfov.

Pionul, sad Cqahrául,munte, jud.

Piore§ti, sat, pendinte de com.

Pipera-Marani, pda'ure partí-

NeamVu, pl. Piatra-Muntele, com.

Hangul, situat in grupa muntilor Ceahlaul, pe malul drept al

rur. Goesti, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat la 2 Kil. spre E. de Goesti, cAtunul de resedinta

jud. Ilfov, com. Baneasa, su-

riuluT Bistrita, in mijlocul unuT

al comuneT, de care se des-

cade in rada de centura a for-

sir de alt.T munti acoperitT cu codri stravechT. Baza sa ocupa o intindere cam de 4 mile patrate.

parte prin riul Amaradia.

turilor din jurul capitaleT.

Virful sad ce! mal Inalt se numeste Panaghia (Fecioara), si este situat sub 46 grade, 53

culara, situata pe mosia Pipera,

pusa regimulul silvic pentru ca

Are o populatie de 303 suflete, locuind in 70 case. CopiiI din sat urmeaza la scoala mixta din satul Goesti. Se mal numeste i Gioresti.

Piperul, cdtun, jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com. Valea-RateT Vez! Chip eriul.

Piperu§i, peklure, supusa regiPiore§ti, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Go-

muluT silvic, proprietate a mos-

esti, apartinind mosnenilor.

NUcsoara, jud. Muscel, avind, impreuna cu pAdurile Navrapul

spinisurT,

Pipera gafaran* sat, jud. Il-

lar in partea superioara se gaseste numal un fel de muschid ce are mare asemSnare cu li-

fov, pl. Dimbovita, facind parte din com. rur. BAneasa-Heras-

Oboarele, o intindere de 3000 hect.

tau', situat la E. de Baneasa,

Pipirigul, com.rur., jud. Neamtu,

chenul de Wanda; din

mij-

pe Valea-Pipera, care se varsa

situata in partea despre V. a

locul acesteT verdetT, se urca in

In &la Colintina, la E. de Plumbuita.

plaseT de Sus-Mijlocul, intre pl. Piatra-Muntele i jud. Suceava, pe ptriul cu acelasT nume si pe

minutei de latitudineN. i43 gra-

de, 34 minute, de longitudine. Doua treimT din inaltimea

sa sunt acoperite cu codri de mesteacanT, brazi

forma de turnurT, stinci de coligare cenu§ie inalte de la 1702t0 palme, constituite din pa-

turl ce seamana cu lava,

si

par a fi provenite din eruptiunT vulcanice.

Se intinde pe o suprafata de

767 hect., cu o populatie de 122 locuitorr. D-1 C. C. Stefanescu are 657 hect. si locuitoriT, II° hect. Pro-

www.dacoromanica.ro

nenilor BerevoestT-PamintenT, pl.

cursul superior al pir. Ozana, /a 62 kil. de orasul Piatra. E formata din catunele : Pipirigul, Plutonul, Boboesti, A-

P1SCANI

722

P1P1RIGUL

gapieni, Cujbeni, Dolhesti, Pitillgeni si TArAteni, cu o populatie de 588 familiT, sail 2582 suflete, din care 509 contribua-

cu acelasT nume, la 62 kil, de

conclusa de un invAtAtor, fre-

si la 22 kil. de

cuentatl in 1899-900 de 42

bilT.

flete, din care III contribuabill ;

Dintre locuitoriT improprietAritT in 1864 sunt astl-zI.: 155

care trlesc si-sl stApinesc singurT pAnfinturile lor ; 146 care stApinesc ca urmasT ; 8 care stlpinesc pdminturile altora. Dintre locultoriT improprietAritT In 1878 sunt astl-zT : 20 carT-sl stApinesc singurT locurile ; 24 ca urmasT al celor improprietlritT si. 41 de locuitorl, carT, desi insuratr si cultivatorf de plmint,

n'ati nici un fel de proprietate. Agricultura se face pe o intindere de 1540 hect. Imasul (suhatul) are o intindere de 179 hect., 72 ariT si nutreste un numAr de 8867 vite. Are : 3 bisericT, deservite de 3 preotT si 3 eclesiariff ; o scoall

mixtA in Pipirig si o scoall de cItun in Pluton, care ail fost frecuentate in 1899-900 de 58 copiT; 5 pive pentru flcutul sucmanelor ; 6 morT de apl.; 2 he-

rAstrae pentru exploatarea pldurilor.

Budgetul com. e de 5887 le la veniturT

si de 551i le!, la

cheltu elT.

Comunicatia cu satele vecine

se face printr'o osea ce duce de la satul Pipirigul in soseaua MAndstirea Neamtu/ - VInAtori

(trecind prin satul PitilAgeni) ; spre V., de la satul Pipirigul la satul Boboteni, printr'o osea ce incepe din precedenta, in aproplerea satuluT Pipirigul (kil. 21 22) si trece prin satele Dolhesti si Plutonul, pe la muntele PetraVoda, dind in Valea-Larguluf ; prin mal multe potecT.

orasul Piatra Neamtul.

Are o populatie de 52E su-

Vitd: 300 vite mar! cornute, 26 cal, 440 o! §i 440 rimAtorT.

1 pivl pentru sucmane; 2 mor'

LocuitoriT posedA : 40 plugurT, 67 care cu boT, 8 clrute cu caT ; 30 stupI cu albine. Budgetul com. e la veniturT

de apl.

de 982 leT si la cheltuelT, de

.Vite : 160 boT, 174 yac!, 150 juncT, 33 ca!, I000 or pi 100

782 leT. Erin cofnunA trece soseaua Al-

rimAtorT.

bulesti Valea-MarculuT Piri a.

1

bisericA, deservitA de .1 preot

si 1 dascAl ; i scoald mixtl, fre-

cuentatà de 35 elevl (1899-900) ;

Pipirigul, piria, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul ; izvoreste din muntek HlIduca (jud. Suceava) ; curge In

DealurT sunt : Piria si Malomnicul.

Intre clt. Malomnicul si com. CosovAtul, se intinde pAdurea statului cam de 2000 hect., nu-

directie V.-E. pe la satul Boboteni si Pipirigul, paralel CU drumul ce uneste aceste doul,

mitl Cantonul-MalomniculuT, lar

In dreptul kil. 22-21, se

hect., numitA Cantonul-Grajdul.

uneste cu piriul Ozana. AfluentiT sal din stinga sunt:

La comuna sunt maT multe izvoare cu apA, care contribee

Minzatul, Izvorul, LlcAtusul, PIriul-MoareT (ce se varsä lingl. sa-

la mArirea matcer VAeT-Piriei,

tul Pipirigul) si Piriul-Sise!; iar

clesul, trece prin comunele Al-

din dreapta : Dale, Tiganca si

bu/esti, Valea-MarculuT si Piria,

Runcul.

ce apartin jud. Mehedinti, apoi

si

spre S. de Piria, se intinde tot pldurea statuluT cam de 200

ce se formeazä din com.. Bi-

-in

Pipirigul, vale, prelungitA din

jud. Dolj, udind comunele

Argetoaia, Salcea si Valea-luT-

dreptul satului cu acelasT nume,

Pltru, si se varsl in riul

in tot lungul pirluluT Pipirigul

In apropiere de gara Prunisoful.

Jiul,

si OzaneT, piná. la Valea-Neam-

tuluT; jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul.

Pirnogul-Tufele, pi'dure, in jed. Buzan, conl. GherAseni, cAt.

-

&liga, pe mosia §opirliga, a Piria, com. rur., i sat, jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, 1a62 kil. de oras ul Turnul-Severin, situatl. pe

EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti. Afe cam ri3.0 hect. Vez! Brebeancal sai1Sopirliga-Brebul.

coasta de S. a dealului Piria. Se mArgineste : la E. cu com. Argetoaia ce tine de j ad. Dolj. ; la V., cu com. Valea-Marculur;

la S., cu com. Secul; iar la N.,

Pirusca, virf de munte, ¡ud. Prahoya, pl. Teleajenul, com. Mlne-

ciul - tIngureni, din care izvoreste Valea-BereT.

cu COUL CosovAtul.

Satul formeazA comunl cu cltunul Malomnicul, avind 850 lo-

pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-

cultor!, din care 150 contribuabilT, locuind In 170 case. Are o bisericA, deservitA de

rigul, situat pe valea piriulul

1 preot si 2 cintAretT ; o scoall,

Pipirigul, sat, in jud. Neamtu,

elevI.

www.dacoromanica.ro

Pirusca,Oichet de grattila, despre Transilvania, jud. Prahova. Pis cani, sat, flcind parte din com. rur, Piscani-Negreni, pl. RiulDoamneT, jud. Muicel. Valea-

PISCAN1

PISCANI-NEGRENI

723

CatiT separa catunul Piscani de

prin gira numita Valea-CatiT.

Negteni, situat pe malul drept al riuluT Tirgul, pe cel drept al Aula Doamna i la poalele de V. ale dealuluT Piscani. Are o populatle de 483 lo-

Se margineste la Est cu co-

cuitorl. Biserica e o cladire foarte

LocuitoriT se ocupa pe linga agricultura si cu dulgheria si

vechle. Anul follare bisericel

muna Racovita i Contesti ; la V., cu com. Micesti ; la N., cu com. Dirmonesti si la S., cu com. Colibasi.

pe proprietatea statulul, partt pe a vistieruluT Mihaia si parte pe a d-luT Baron Barbu Belu. ProprietarT marT in comuna sunt d-niT : C. Crasan, C. HagiNicolati, Petre Piriianu. Pe la marginea de E. a com. trece drumul de fee care merge dela gara Clucereasa la gara Ciumesti. Pe acest drum (Golesti-Cimpulung) se gasesc dota

este sters dupa pisanie, pe care se vede scris numele primilor fonclatorT : Epraxia Starita, Juphi Constantin si Jupin Ton. St

zidaria.

zice ca aceasta biserica maT inainte a fost schit de caluga-

Budgetul pom. e la veniturT de 1728 leT, si la cheltuelT, de

rite

1684 leT.

Cu

du-se comuna, s'a transformat ta biserica de mir. Are o scoal4 oare dateaza de

In lungul comuneT, in partea de E., pe coasta dealuluT Pis-

unul peste riul Doamna, altul

cani, se gaseste sadita o vie,

peste Riul-Tirguluï, ambele fa-

la 1840. Este mixtä si a fost

proprietatea locuitorilor din salul Piscani. Dealul Piscani este acoperit cu o padure, proprietatea statulul, codtpusä din stejarT i fagT.

cute pe soseaua nationala Pi-

ca mal tirzia, populin-

frecuentata in 1899-9°o-de 1-8 copiT.

Cbtnerclul se face de 2 hangiT.

P.AnA 1a anul 1851, catunul Piscani forma sipgur o comuna.

Piscani, sat, facind parte din con>. rur. Scornicesti, pl. Vedea-

Vite : 250 vacr, 300 boT, 24

cal si lepe, ; II capre, 172 oT si 8o porcT.

In raionul com. sunt o multime de livezT acoperite cu finete pomI roditorI : merl, perT, visinT, nucT, zarzArT, prunT.

d.-j., jud. Olt. Are o populatie cle 218 locuitorl si o biserica, zidita la anul 1883.

Riul Doamna tira partea de V. a comunel i in el k varsa,

Piscani, deal, deapartind com. BAltati, pl. Mijlocul, jud. Olt, ifT

luT, care se uneste cu riul Argeselul, dup. ce tia partea de E. si S.-E. a comuneT.

partta (18 N.-E., de com. Scornicesti, cat. Piscani. Are un virf

Girlele : Chitoaia, Din-PruniTZamfireT, Valea-FintineT si Va-

inalt numit Piscul-luT-Iepure.

lea-Catif, strabat com. de la E.

Piscani-de-Sus, foasta mofie a

spre V. si se varsa toate insta Doamna, pe tarmul stinz. Pe riul Doamna, in Care se

statulul, jud. ,Muscel, VezT Priboaia.

Piscani-Negreni, com. rur., jud. Muscel, pl. Riul-DoamneT, la S.

in raionul Piscanilor, Riul-Tirgu-

varsa Riul-TirguluT, putin tnal la vale de impreunarea agestpia cu riul Argeselul, se gaseste, pe proDrietatea d-luT Rimniceanu,

Cimpulung, la 37 kil, de a-acest vas, asezat pe malul sting al rtului Doamna i la poalele aespre V. ale. dealulu1 Piscani.

ce tine de com. Purcareni, o

Are o populatie de 998 lo-

moara si o plua ; iar pd Riul-

cultor!, din care 150 contribua.

TirguluT este moara si 131ua d-lur

bill.

C. Crasan. Locuitoril s'at1 improprietarit dupa legea rurala din 1864, parte

pe compune. din 2 atine : Plscani A Negreni, despartite

moarA, situatä pe tarmul drept al riuluT. PuÇii

maT la n a-

celuiasT ria, d-1 Piriianu are o

63617. l'arde Dtononar Geografia. Vgl. IP

www.dacoromanica.ro

podurl de fer in dreptul comuneT Piscani, unul peste riul Argeselul

altbl peste riul Doamna, unit Riul-TirguluT. Mara de aces tea raaT sunt 3 podurT de lemn:

testi-ampulung-Frontiera, si un

al treilea pod facut pe ValeaCatiT, pe soseaua comunall ce leaga caturtul Piscani cu Negro

ni si care merge mal departe spre N. prin comuna Dirmonesti.

Mara de aceste sosele mal e oseaua vecinala care pleaca tot din soseaua comunall ce merge catre Dirmonesti - Cosesti, din dreptul bisericef Piscanilor

trece pe la scoala si se uneste mergind mal unit cu soseaua na%ion ala.

In aceasta comuna sunt 2 bisericT (in fie-care sat cite una), ambele deservita de 2 preotT si 3 dascalf. Ele sunt intretinute de locuitoriT comuneT, care aa format doua epitropiT: una pentru biserica Piscani si alta pentru Negreni. Pana la anul 185r. catunele Piscani i Negrenl nu eraa unite, ast-fel ea fie-care catun era considerat ca o comuna, avind fiecare o primarie si o scoala. De la i8 i, unindu-se catunele s'aa unit Si scaalele. $coala, mixta, a fost frecuentata Itt 1890-900 de 58 copiI. Comerciul se face de 5 hangit:

Piscanul, munte,jud. Muscel, proprietatea statulur, com. Berevoesti-Ungureni. Este acoperit

cu pldure de brad si molift. Piscanul, munte, la N. com. rur.

PISCIIL

724

PISCAN1JL

Piscopia sati Fundulsat, fAcind parte din com. rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-

cea. Arg o populatie de 101 locuitorT. E situat la 6 kil, de cAt. Spirleni, unde e scoala.

Valea-Suhuluiulur, rezervatA numal pAsunatulur.

Vite: bol 493, yací 404, tenzatr 263, viter 190, taurr 6, cal 249; or 1902. CirciumI sunt 7, din care 4 in PiscuI si 3 in Vamesul.

Leresti, plaiul Dimbovita, jud.

Piscul, com. rur., in jud. Covurluir], pl. Siretuiur, /a 30 kil, tie

SAtenceie de ad lucreazr nepa si confectioneazA tesIturr

Piscanul, pildure, proprietatea

Ja Galati, asezatA intre douA vAT

statulur, jud. Musca, com. Berevoesti-Ungureni, plaiul Nucsoara, in tntindere de 3oo hec-

udate de 01-alele Suhuluiul Gerul. Se mArgineste la E. %1 S. cu mosia MAxineni si com.

tare.

Independenta (despArtitA de Suhuluiul) ; la V.., cu Siretul ; la

de lInA $i bumbac. Budgetul comunal este la veniturr de 7567 le j si la theltuelT, de 7194 lei. Are 2 bisericr, Adormirea Maicer Domnulur in Piscul, In 1785, sfintitá In J786, care s'a clAdit din tgrAmidA çu temelta de pratrA ; Nasterea Maicer Domnulur In Vames,

Muscel.

Piscanul. VezT Berevoesti, proprittatea statulur, jud. Muscel.

N., cu plriul Gerul si cu Si. Conachi. Regiunea dintre Piscul

Pise oiul, com. rur., In jud. Gorj,

Independenta este o luncI semAnatl cu insulete, traversatA

pl. Gilortul, la S. de Dealul-MuereT, si la N. com. Hurezani7d.-j., situatA pe ses i coaste, pe ambele tArmurr ale pirlulur AmArA-

prin mijloc de soseaua Galati-TecucitI I, ceva mar sus, de drumul de fer, care trece prin

construitA de cArAmidA In 1857

marginea de N., a satulur Pis

zuia, la 66 kil. de T.-Jiul. Are o suprafatd de 450 hect., din care 10 hect. pádure, 120 hect. arabile, 106 hect. finete, 57 hect. vie, 12 hect. livezr de pirunr si 5 hect. izlaz ; o populatie de 228 familir sati 85o su-

cul.

un preot paroh si 3 cintAretr. Scala, mixta, in resedinta co-

Are douI cAtune : Piscul Varnesul ; acesta din urml e si-

muner, infiintatA in 1859, una din cele maT vechr scolf rurale

tuat spre N.-V. la 4 kil, de cel dintiiti si se mar numeste i O-

.din jud. Covurluitl, are Iocalul

flete, din care 160 contribuabill; 2 bisericr de lemn, flcute de locuitorT, una in anul 1817, a doua In 1849, deservite de ï preot cintAret ; o scoalA, frecuentatá. de 39 elevf.

daia-Pochil (Popii).

Locuitorir sunt fostr clAcasr insurAter improprietAritr in

1864 si 1879.

de Hagi Lupu. Comuna Piscui formeazA o singurA parohie, Cu

propriti construit de stat. S'a frecuentat In 1899-90o. de 83 copa'. Pe teritoriul comuner, pe o in,

tindere de 8 kit., trece catea

Are o populatie de 400 fa-

nationala Galati-Tecuci5t strA-

mili! sail 1536 suflete, din care

bAtind cAtunul Vamesul precum

2.29 contribuabilT.

si calea leratA care áre la Vames gara cu acelasT nume.

marr cornute, 9 caí, 350 or, 15

Suprafata teritoriulur comuna e de 3746 hect. 6o ariT, din care 1724 hect. 38 arir arabile, 811/2 .hect. pAdure de salde, 6 pAdure de girnitA, 1232 imas

capre, 68 ritnAtorr.

si finetA, 115 viT, 39 hect. 32

Venitul comuner este de ler 1238, banT 88, lar cheltuelile de ler 1160, banT 25. Comunicatia in l'iscoiul se face printr'o osea comunall, care o pune in legAturA cu co-

arir vatra satulur si restul ne-

Piscul, com. rur., jud. Dolj, pl.

pro ductiv si ripr. 703 hect. 6 arir

Cittpul, la 94 kil. S.-V. de Cra-

apartin Statulur cu mosia Piscul-Hirsesti ; 916 hect. proprie-

iova si la 18 kil. de resedinta plAserf Calafat.

ate* marr particulare .cu trupurr in Vamesul; iar restul sa-

si pe marginea de N. a plan-

muna Hurezani-d.-j.

tenilor.

tatier de dafinT, nurnitI GrIndul-

Locuitorir sunt mosnenT

posea 5o plugurr, 85 care cu bol, I cArutA cu caí; 221 vite

In comunl sunt : 21 puturr 5 fintitir. Dealurr mar principale: dealul Obirsia i dealul Horga.

In partea despre V. a teritoriuluf com. e sesul Siretulul, ce produce Jinete bune ; lar In partea despre E. si despre N.,

www.dacoromanica.ro

PAná. in 1835, comuna P,iscu'l

façea parte din jud. Tecuciti. Mosia apartinea mAnAstirel -Casinulur.

Este situatA pe sesul Piscul cu-BanT,

si care apartine sta-

tulur.

Se invecineste: la N. cu com. Galicea, din pl. BAilesti la S.,

PISCUL

725

cu Durarea ; la V., cu com. Tunari, si la E., cu com. Ghi-

de 20 pog. Balta-lui-Vana, de 15 pog.; Ba/ta-Sclipcd, de 14

diciul.

pog.; Balta-lui-Curca, de 6 pog.; Balta-lui-Ciovica, de 6 pog.; Balta-Sapata, de 16 pog. ; BaltaluI-Goga, de 8 pog. ; Balta-Sirhuid, de 2 pog. ; Babalaul, de

In fata com. Piscul, dincolo de Durase, in Bulgaria, se afla satul Ursoaia. Limita 'Miel de N. a comund

incepe de la hotarul MovilaSapata, despre E. si se intinde

2 pog.; Copacelul, de 30 pog.;

Sganberca, de 8 pog.; Balta-

linie dreapta spre V., pe

VAcarulur, de 8 pog.; Balta-Ne-

linga mosia Galicea, pana in

buna, de 12 pog.; Pasarica, de 4 pog.; Balta-Popii, de 5 pog.;

In

movila despartitoare intre com. Piscul si com. Tunari.

P1SCUL

inte era a manastirel S'a vindut dinteinsa o suprafata de 1733 hect., raminind statului 605 hect. Locuitoril aa 4007 pog. pamint (arabil, fineata., etc.), din care 2130 pog. sunt date in loturi. Venitul anual al proprietateI locuitorilor este de peste w0000 de ler. Pe mosia statului se afta pa-

durea numita Piscul, care co-

Balta-Bejenir, de ro pog. ; Baltacu-Coasele, de 25 pog. ; Tarova,

prinde upo hect., 23 ariI tufanY,

de 120 pog. ; Sveneasa, de 8 pog.; Balta-Dumitrascului, de

emita.

Limita huid de N. incepe

12 pog.; Balta-Sord, de 4 pog. ; Duvalul, de 18 pog. ; Iataganul,

se gasesc pe mosia delimitata locuitorilor in anul 1864.

din movila dintre Piscul si Tu-

de 7 pog. ; Zatoanele, de 17

Limita linieI de S. este for-

mata de Durare, din dreptul GirleI-PAdureanuluI, la V., pana In Cotul-Mare, la E.

nari, de linga mosia Motatei si se intinde direct spre S., pana la grindul Gutuita, unde pleaca spre V., de linga Sudul mosid Tunari-Popesti, pana la hotarul Catranul, apol pe ValeaNebuna, pa.na in Durare, la

Girla-Padureanula Limita finja de E. ?acepe de la N., din mosia Galicea, de /a Movila-Sapata, dintre Piscul

Smirc e unul, numit Rosca, cu o suprafatä de 35 pog. Pana la anul 1885, com. Piscul coprindea si cat. Tunari, azI comuna rurala. Acum pe lingd catunul de resedinta care este Piscul, s'a mal adaugat

comunall, care trece in com. Tunan i in Poiana, avind o

satul Piscul-Noa saa Satul-Noa.

kil.

S. pana la smircul Rosca, unde face o mica. cotitura spre S.-V.,

facuta cu ajutorul preotului Marin si al locuitorilor Pirvu Ton-

apoI spre S.-E., la Grindul-

cia, Mirea Iovan, Stan Dinu, loan Cälitoiü, loan Pirlogea

sid Pisculetul, pana la mosia Ghidiciul.

Acolo

facênd

un

Petru sin Petru ; o scoala mixta, ce functioneaza din anul 1880, frecuentata. de 72 copiI; 4 cir-

o moarä cu abur!. Dup5. legea rurala din 1864

unghia cam obtus, merge drept spre S. pe valea Bejenele pana

ciuml ;

in Dunäre, la hotarul Cotul-

sunt 172 impaminteniti, lar dura

Mare. Cite-va movile variaza mono-

legea din 1879 sunt 62 insu-

intre care : MoFetelor, vila -Ti ganuluI, tonia

Movila.-Lungului, Movila-Sapata Insiratele.

Terenul com. este mai tot baltos i mlastinos. BAltI sunt: Balta-lui-Miran,inN.-V.comunel, Cu

o suprafata. de 30 pog.;

Balta-lui-Butoi, cu o suprafata

Pe mosia Piscul se gasesc serle de oI.

Pisculetul si se intinde drept spre

E., pe Ruga partea de S. a mo-

Viile, in intindere de 75 hect.,

pog. ; Balta-Lunga, Balta-Noua, Ba/ta-Chioasa.

Are o populatie de 1564 suflete ; o biserica de caramida,

Verde, de unde se indreapta spre

2556 hect. plantatii de dafin

rateI.

Suprafata intregului teritoria

comunal este de 15400 pog., din care : 6598 pog. pamtnt arabil, 1500 pog. fineata, 300 pog. izlaz, 1702 pog. lac si teren sterp, 5300 pog. padure. Mosia de pe teritoriul comuna se numeste Piscul-cu-Popesti; apartine statultd, lar 'lila-

www.dacoromanica.ro

Com. este strabatuta de o cale

lungime de 15 kil, pana la Calafat. Aceeasi cale comunala merge spre E., prin comuriele : Ghidiceni, Rastul, Negoiul Catan ele pe o lungime de zo

Budgetul comuneI e la veniturI de 2831,35 leI si la cheltueli, de 2737,35 leI.

Vite cornute sunt 482; o!, 176; cal, 14.

Piscul, com. rur., in jud. Dolj, p/. Jiul-d.-j., la 50 kil. de Craiova si la 38 kil. de Filiasi, resedinta p1äeT, situata pe sesul numit Piscul pi pe piscul deain apropiere de padurea Sadova. Se margineste : la N. cu com. lulul

Sadova ; la S., cu com. Grindeni ; la V. $i E., cu Domeniul

Coroand, de care se desparte prin drumurI naturale. Limita huid de N. incepe din pu nctul numit Silistea, merge spre

E. in linie dreapta pinl in punctul numit Drumul-luI-Gheorghita.

Limita linid de E. incepe din

PrscUL

p o teca numita Drumul-luT-Gheor-

ghita, merge in linie dreapta spre S., pana In Dealul-Macesa-

PISCUL-

726

cese locas ce präznuesce hramul Sf. Nicolee si Sf. Prooroc loan Botezätorul si mucenicul Dimitrie, s'a zidit din temelie

nuluT.

de popa Climent, Joya RadovicY si Dima Costache PopovicI si pärintele Iosif Ar-

Limita Unid de S. incepe din Dealul-MacesanuluT, merge in

hiraandritul SadoveI si d-neahti Zisa si Nicola Gqncea, Stoica Tabacu, Ninea

Hule dreapta pana in Dealul-DordeT.

Limita Hule/ de V. incepe din

Dealul-DordeT, merge in linie Muta prin movi/ele Crivina, Lilea, apoT peste niste stufurT pana

in punctul mmilt Silistea. Terenul com. este ses si pre-

Sfetcu, Bratu Lazär, Draga Dumitrascu, Bonea lgnat, Pirvan Da4u si cu toff ctitorY de obste, in zilele prea laminataluY si prea InälotuluI nostra Domn Gheorghe Dumitru Voevod Bibescu si cu blagoslovenia pärintelul Episcop Neofit. Piara

Zugravu, 5844, Octombrie lo*.

vatra satuluT O 7 atol' neproductive.

Se crede ca satul Pitcul este vechia de vr'o 400 de anT ; in vechime se num ea Hirsesti, dupa,

o vale a mosieT din partea de N., care si azi poarta aceeasT numire.

Legenda spune d. pe apa dintre Piscul O Peneul stationaa in vechime vase plutitoare, dar

ca. in urma, apa retragindu-sT

Suprafata teritoriuluT comu n el

cursul, a ramas aid numaT o Orla alimentata de ploI, din

zintA micT ondulati u nT care poarta

este de 881 pog., din care 618 pog. pamint arabil si 263 pog.

in general numele de dealurile

izlaz.

varsaturile SiretuluT O din matca GeruluT. Aceasta girla inconjura

Piscul. Toate aceste dealurT sunt

Ville apartin locuitorilor si se gasesc pe proprietatea lar, ocu-

Piscul din treT partT, aa ca-T da faptura une! peninsule.

plantate cu vil. In com. se gasesc lacurile : GloduI, Logoatul, in intindere cam de lo pog. fie-care O Lilia

pind o suprafata de 73 pog. Sosele comunale vecinale duc la com. Sadova O la com. Grin-

cam de 8 pogoane. Toate se

deni ; drumurl natOrale unesc

scurg in apa JietuluT de pe pro-

com. cu cele vecine si o strabat in toate directiunile. Budgetul com. e la veniturT de 2377,80 lei si la cheltuelT,

prietatea DomeniuluT CoroaneT.

Mar inainte aceasta com, se numea Frumusani. Se zice in urma une! invasiunI s'ar fi distrus cu totul, O ca locuitoriT aa fugit prin

padurea vecina, unde intlInin-

de 1894,76 le!. Vite : 118 vite marT cornute, 300 oT, 18 cal 36 porcT.

du-se cu fugarf din alte sate, s'aa

unit cu acestia, formind dota micT sate numite Gura- Garduluf O Poiana-MujiI..Dupa. multa vre-

me locuitoriT ne mal fiind pri-

goniti ail esit din acel sat si s'al" asezat pe un mic pisc de deal, pe locul unde se afla azI Frumusani.

Se compune dintr'un singur catun numit Piscul. Intre aniT 1864-1881 era alipita de com. Sadova, lar de la 1881 a devenit comuna. deosebita, purtind numele de azI.

Are o populatie de 638 suflete.

Biserica, fondata de locuitorl

la 1837 O terrainata la 1844, e, de zid O in huna stare. In

din alte trel sate desfiintate, si anume : Capriorenif, de la CAprioara, ce astazi e padure de salcie pe malul SiretuluT, tot in aceasta comuna ; MindrestiT, venitT din alta parte a comuneT; O Hirsestil. Piscul, sat,

jud. Dolj, pl. Cim-

pul, com. Piscul, resedinta primaria Vez! com. Piscul.

Piscul. Vez! Negrasi, jud. Arges. Piscul, sat,

Piscul (Satul-Lipovenesc), cVtun, pendinte de com. Izlazul, jud.Braila, spre N.-E. O la 3 kil. de resedinta comunel.

Are o populatie de 1602 suflete; o biserica O un schit de maicT lipovene.

Piscul,

resedinta comuneT cu acelasl nume, pl. Siretul, jud. sat, qi

Covurlula, asezat pe un pise de deal futre valle strabatute de piraiele Suhaiul O Gerul, $i avind o populatie de 359 familif, saa

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j.,

com. Piscul, resedinta primaria Vez! com. Piscul. fácind parte din com. rur. Cociocul, jud. Ilfov, pl. Zna-

Piscul, sat,

gov, situat la N.-E, de pl. Cociocul, filtre balta TigIne0 O riul Ialomita. In dreptul satuluT, pe calea nationala Bucuresti-Plo-

esti, este un pod de lemn peste acest ria. Mare parte din locuitorif se o-

cupa cu olaria. Se ?alude pe o suprafata de

1351 suflete; o biserica O o

213 hect., cu o populatie de

scoala.

260 locuitorT. DomeniuluT CoroaneT apartin 52 hect. O locuitorilor, 162- hect.

Suprafata teritoriuluT

e de

tinda el de afla inscriptia urma-

1920 falo'', din care 816 falo!

toare :

arabile, 37 padure de salde, 461

e Acest sfitnt si dumnezeesc si biseri-

Se zice ca locuitoriTluf aii venit

fald imas, 35 fald vi!, 27 falcI

www.dacoromanica.ro

Pe Domeniul CoroaneT se cultiva 24 hect. (18 hect. sunt pa-

PISCUL

PISCUL-CORBULUT

727

dure si restul izlaz). Locuitorif cultiva tot terenul.

fost niste ad! de piine ascunse de catre locultorl in timpul be-

Piscul-ainelui, pädure, pe mo-

Are: o biserica cu hramul

jeniilor, din cauza incalcard Tit-

Izvorul-Tamaduird, deservita de preot i i cintaret; i helested.

tarilor. Tot pe piscul acestur deal se afla o movila, de pe virful carda se vede la o mare

jud. Prahova, in apropiere de com. Sinaia. Face parte din o

Comerciul se face de 3 circiumarl.

Numarul vitelor marI e de 156 si al celor micr, de 270.

departare in toate directiunile. Se zice ca aceasta movila, ca multe aitele, servea strajerilor MoldovenT, spre a vesti navalirile

Piscul, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, cat. comunef Dom. nita, in partea de E. a comund, pe malul sting al riuluf Buzaul,

barbarilor, prin aprinderea de somoege de fin, legate in virful prkjinilor.

la 2 kil. spre E. de 01, de re-

Piscul-Boerilor, pisc, jud. Pra-

sedinta. Are o intindere de 180

hoya, plaiul Prahova, com. Va-

hect. si o populatiune de 120

lea-Lunga.

fama-, sad 700 suflete, din cati loo contribuabili ; o biserica o scoall mixta.

Piscul-Boerultif, munte, in jud. Gorj, plaiul Novaci, com. Polovraci, la N. si in partea dreapta

Piscul, stalie de dr.-d.I.,jud. Co-

sia Piscul-CiineluI, pl. Pelesul,

proprietate privata, ce apartine familief Brincoveanu-Bibescu.

E formata din fag si brad, ocupind cele dota coaste expuse la V. si promotoruluI ce se intinde spre confluenta Prahovel cu Valea-Rea. Terenul

e o gresie argiloasa cu consistenta slaba si expusa surpaturilor, ckld e descoperit de padure.

Pantele de jos, care coboara In fata

SinaieT, tare toco si

1300 m. de inaltime, sunt foarte

repezI. D'asupra padure, se intind, de la 1500-1800 m. maltime, piepturI inclinate, ce servesc de pasune. ¡Azutä Padurea de la Sinaia pare a fi populata

vurluid, pl. Siretul, com. Piscul,

a OltetuluI, linga curmatura acestui rid.

pe unja Barbosi-Tecucid, pusa In circulatie la 13 Septembrie

Piscul-Caluluf, sat, in jud. Ar-

Cu un codru de fag curat. In-

ges, pl. Topologul, facind parte din com. rur. Dedulesti-Varzari.

trind Lisa in ea, vedem un subarboret format de amestecatura de fag cu brad dominant.

1872. Se afla filtre statiile Inde-

penden0 i Vames. Inaltimea d'asupra nivelului MariI e de' 28 m. 60.

Piscul-Calului, munte, la N.-E.

Novaci si la N.-E. comuneI Baia-

de com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Musca. Ad sunt sane unde se fabrica brinza, unt

deFier.

urda.

Piscul, munte, in jud. Gorj, plaiul

Piscul - aineluI, izvor de apli

Piscul, Netotul, Obir§ia §i Oticul, munit aI statulur, jud.

peidure supusa regimuluI silvic, pe muntele cu

mineralel, com. Sinaia, pl. Pelesul, jud. Prahova, proprietatea statuld si a case! Brincovenesti, situat pe regiunea muntilor, in apropiere de gara Sinaia. Acest izvor contine iod si pu.

Muscel, arendatI anual cu 13001.

acelasI nume, com. Leresti, plaiul

cioasa.

Dimbovita, jud. Muscel, in in-

Piscul, loc, pe virful numit Olarul, jud. Muscel, pl. Argeselul, com. Laicai-Runceasa. Se zice ca aci s'ar fi batut Radu-Negru cu Tataril.

ti n dere aproximativa de 500 hect.

Piscul, pichet de granild, pe marginea Dunard, jud. Mehedinti.

Piscul-Cire§uluT, mahala, jud.

partea de V. a com., desparta

Vilcea, pl. Mijlocul, com. PM-

de qoasta-Lupef prin o ALA. Are o intindere de 3 ihr kil.

Se invecineste la N. cu Gainatul ; la S., cu Mosoroaele ; la E., cu riul Argeselul si la V., cu Riul-TirguluI.

eni-d.-mj.

Piscul-Ariilor, deal, in partea de E. a com. Ivinetesti, pl. Prutul, jud. Falda. Legenda spune ca pe acest deal in mijlocul padurilor, ar fi

Piscul-Cocorului, mofie, judetul Arges. Ved N5.nasesti. Piscul-CorbuluI, sat, facind parte din com. Nicoresti, jud. Tecucid, situat pé malul SiretuluI, in

si se afla la 3 kil. si 250 metri

Piscul-ainelul, pitdure, a sta-

de Nicoresti.

tuluI, in intindere de 450 hect.,

Are o populatie de 143 fa-

com. Sinaia, pl. Yelesul, jud.

mili!, sad 639 suflete, care locuesc in 140 case ; o biserica,

Prahova.

www.dacoromanica.ro

cu hfamul Intimpinarea-Dom-

nula Biserica actuala este zidita la 1826. In locul eI ati fost inca alte trei biserici, care ail fost, se zice, arse de 'Mari.

tului, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Piscul, in suprafata de

2338 hect., din care 605 hect. s'ad vindut. Are padure pe ea. Inainte apartinea manastirei Caluiul.

Piscul - Corbului, nunare dedil parid dealulul ce se hiende la S. de satul Popqti, com. Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti.

Piscul- cu-Pope§ti, piclure a

Statului apartin x88 hect. si locuitorilor, 102 hect. Statul cul-

100 hect., populata cu tufani.

tiva prin arendasii sal 30 hect., restul e padure. Locuitorir cultiva tot terenul.

Piscul-cu-§ira, deal, la N. com.

jud. Mu§cel, inalt cam de 250

i ruine vechT de zid.

Rade§ti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, servind de Opine vitelor locuitorilor.

Piscul-Crásani, localitatef jud.

Pe acest deal Ru§ii si-ati asezat corturile la anul 1854.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Copuzul, in care abunda ceramica daca si preistorica si care se invedereazd prin o multime de cioburT de vase. ((Trompeta Carpatilor», No. z x37 din 1874 Tocilescu, (Dacia inainte de Romani»).

Piscul- cu-Bordeele, pisc, pe creasta irulur de dealuri ce

locuitorT.

com. Piscul, in intindere de

de com. Dobre§ti, pl. Podgoria,

ramizi

din com. rur. Cociocul, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la N. de Cociocul, intre paduz ea RaduVoda i malul drept al riului Ialomita. Se in tinde pe o suprafata de 290 hect., cu o populatie de 158

statuluT, jud. Dolj, pl. Cimpul,

Piscul-Cornetului, deal, la N. metri. In virful sati se Arad cA-

PIS CUL-INALT- 1-TUTUIAT

728

PISCUL-CORBULUI

Numarul vitelor mari e de 116 i al celor miel de 181.

Piscul-HIrse§ti, mofie a stain jud. Covurluiii, pl. Siretul, com. Piscul.

Din crqtetul dealului, atit la E. cit si la V. incep sesuri intinse, pe care se cultiva cereale.

Piscul-Holmul, deal, mal jos de

Piscul-DomnuluI, pirc, pe cul-

.dealul Baba-Ghicea, linga satul Cordeni, com. Ivinetesti, pl.

mea ce se lasa

din creasta Carpatilor, printre girlele Drajna Teleajenul, jud. Prahova, com. Drajna-d.-j., plaiul Teleajenul.

Ad, la confluenta riului Drajna cu Teleajenul, se terminA cul-

Crasna, jud. Falda. La poala acestui pise, trae() poiana ini cu priveliste frumoasa, se afla biserica satului Cordeni, zidita la 181 5. tinsA

brazdeaza in lung si lat com.

mea de deal ce incepe din

fir de

Coste§ti, plaiul Horezul, jud.

muntele Craiul si se lasd spre S. Vez! Drajna-d.-s.

dealurt, paralel cu culmea Macinului i oblic pe culmea Isaccer, jud. Tulcea ; se desface din dealul Greci; se intinde spre N., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V., brdzdind partea de E. a p154e1 Macin a comunelor sale Greci hila; din el se ramifica spre N. dea-

Vilcea ; se prelungeste pe toata

partea de E. a com., in stinga riului Coste§ti.

Piscul-cu-BrazI, munte, in jud. Dimbovita. Ved Brindusile.

Piscul-DrighicI, san Rogojasca, peidure a statului in intindere de 150 hect., jud. Prahova, pl. Podgoria.

Piscul-cu-Drumul, a'eal, in jud.

Piscul-FloareI, pisc, pe dealul

Gorj, pl. Jiului, com. Valea-cu-

Coasta-LungA, com. erbanesti,

spre E. de com.; se intinde din dreptul com, pana

pl. Mijlocul, jud. Vilcea, din al carta virf se vede stabilimentul balnear de la baile Govora, situate in Valea-Hintei.

spre S.-V. de com. Negomirul, jud. Mehedinti ; este acoperit cu padure marunta.

Piscul-cu-Plopi, pisc, spre S. de com. Talea, plaiul Pelesul, jud. Prahova. Serva de p4une vitelor locuitorilor.

Piscul-cu-Pope§ti, Mofie a sta-

Piscul- Galben, trectitoare, in Transilvania, jud. Vilcea. De la acest pichet si pana la Dobruna, cea mai apropiata trecatoare, sunt 20 kil.

Piscul-Herasca,sat, facindparte

www.dacoromanica.ro

lurile Pietrosul, Chitlis, Sevastin, Piscul-Ro§u ; i spre E., dealurile Oltoiul, Gogoncea i al-Teilor ;

din el i§i iaü nWere vaile: Nevestelnita, Valea-Ascunsa, Luncavicioara, Luncavita-Mica, Valea-Lupului despre E. si Rahova, Ditcon, Crucelari, despre V.;

ramificatiile care privesc satul Greci sunt ripoase i prApastioase ; pe muchia luT merge drumul comunal Jijila-Balabancea ; intinse este acoperit cu

PISCUL-LEOTI/

de stejarr i tei

PISCUL-RADULIA

729

i

Cu papa

bogate.

Piscul-LeotiI, pddure a statula, ta intindere de 200 hect., pendinte de com. Nucsoara, plaiul Nucsoara, jud. Musca.

Piscul-Lesilor, zdvaig de salcie, jud. Vlasca, pl. Cilnistea, in vea ArgesuluT, pe proprietatea Gradistea, a d-lui N. Tataranu. Se zice cä T-a luat numele de la LesiT, ce ail stationat ad i cu ocazia luptei de la 1765 intre Rusi i TurcT, din fata ComeneT.

pl. Prahova, jud. Prahova. Servete pentru pasunatul vitelor.

cel, fosa proprietate a schitului

pisc, pe teritorul com. Iepureni, pl. Prutul, jud. Falda, pe capatul de E. al

Piscul-NetotuluI, padure, a sta-

Legenda spune ca pe acest pisc

Piscul-PaiuluI, sat, in jud. Ro-

de deal a fost un palat dom-

man, pl. Fundul, com. Oniceni,

nesc, pe timpul and exista t'irgul Benta.

spre S. de satul Oniceni.

Piscul-ParuluI, virf de deal, al

Piscul-Lung, munte, la N. de com. Rimesti, plaiul Horezul, jud. Vilcea, proprietatea statuld, servind de suhat pentru

Aci se fabrica brinza buril de burduf.

Eforiel Spitalelor Civile din Bu-

Piscul-Lung, peldure, a statuluT,

curesti, fosta pendinte de schitul Brebul, com. Brebul, plaiul

situata. pe muntele Cocora, com.

Prahova, jud. Prahova, in intindere de 245 hect., din care 78 hect. suprafata impadurita si 167 hect. pamint cultivabil

Vilcea, in intindere de 563 hectare.

Piscul-luI-Bfiloia, deal, in jud. Gorj, com. Bolbosi, din plasa Jiului, spre E. de comuna; incepe din raionul judetuluT Mehedinti ; se Intinde d'alungul comuna ; pe acest deal se afla padure, plantatii de viT si prunT.

Piscul-luI-BIrsan, pisc, mal la S. de piscul Piatra, jud. Prahoya, com. Drajna-d.-j., plaiul Teleajenul. Pe el se d'a. Jinete, lar la poalele lui se cultiva cereale.

Piscul-lul-Ciocan, pise, pe cul-

tuluT, in intindere de 400 hect., plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

dealului Taina, linga valea Ben ta.

Piscul-L eurzeI, proprietate, a

finete. Are multe golurT.

Aninoasa.

Vaideeni, plaiul Horezul, jud.

culmeT DealuluT-Izvoarelor, jud. Tulcea, situat in pl. Isaccea,

pe teritoriul com. rur. MeidanChioi i anume in partea centran a pla.eT i cea de N. a co-

muneT, la 2 kil. spre N. de sat ; are o inaltime de 267 m., punct trigonometric de rangul al 3-lea, dominind satul i valea Meidan-Chioi ; pe la poalele 'uf trece drumul comunal Luncavita-Meidan - Chioi

i Valul-luT-Traian;

este acoperit cu paduri. Piscul-Lung, pei'dure, a statului, si-

Piscul-Perisani, mo,rie, in jud.

tuatä in com. Vaideeni, plaiul

Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul

Horezul, jud. Vilcea.

com. Rasa, pe care se afiä sa tul Lefter.

In intindere de 95 hect.,

Piscul-Lungeni. Ved Lungeni,

Piscul-Plesuv, virf, pe cuhnea ?nafta a dealului de pe mosia

jud. Arges.

Piscul-LunguluI, a'eal, cu vil, in jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-j., com. Marginenl. Are dota vilcele, una spre E., numita Valea-LunguluT,

Cu 3 Mitin]; si alta spre V., avênd 4 fintinT i numita Papa.

Orofteana-Sutu, com. Orofteana, pl. Herta, jud. Dorohoiti, cu vedere intinsa asupra BasarabieT si Bucovina. Traditia spune ca

aid era loc de strajuire

in

timpurile de navalirT barbare.

Piscul-LupuluI, capul de N. al Piscul-PredoaneI, deal, com.

nalul Lata se uneste cu Stu-

Priseaca, pl. Oltul- d. -j., jud. Oh.

parita, pe teritoriul COM. Tichilesti, jud. Braila.

Piscul-RahoveI, deal, in jud.

Ostrovulul-Lupulul,

unde

ca-

mea de deal ce se lasa din

Tutova, pl. Simila, com.. Bog-

creasta Carpatilor, printre girlele Drajna i Ogretinul, com. Drajna-d.-s., jud. Prahova.

Piscul-MosuluI, sat, jud. Arges,

Piscul-luI-Dobre, deal, situat

Piscul-Netotulul, munte, linga

in partea de N. a com. Cornul,

granita TransilvanieT, jud. Mu--

pl. Pitesti, t'Adiad

parte din

dana, spre N. de satul Bogdana.

com. rur. Mosoaia.

www.dacoromanica.ro

Piscul-RaduluI, sat, cu 20 fajud. Arges, pl. Pitesti, facind parte

din

com. rur.

PISCUL-RADULUt

730

Grosi. Are o bisericA vechle, PA-

Piscul-Rusului, sat, in jud. Ro-

PISCUL-VXIEI-MARI

rila, avind, ca esentA dominantA, fag.

cutA de un capitan Radu Hotul,

man, pl. Siretul-d.-s., com. Sta-

de la care se trage si numele

nita, spre S. si la 3 kil. de satul Sanita, asezat pe un vid de Piscul - TurculuI, loc, in jud. deal. Are o populatie de i8 faMuscel, pl. Podgoria, com. Do-

satuluT.

Piscul-Raduluf,

in jud. Putna, com. GAurile, pl. Vrancea, situat pe Piriul-GAuriI si imprAstiat de-a lungul acestuf

miliT, saa 80 suflete, din care 18 contribuabill, locuind in 21 case;

bresti. La 18 2 I, vr'o 40 locuitorT

o bisericA de lemn. LocuitoriT posea : 99 vite

pe atuncf, in frunte cu ispravnicul Colfescu, s'ad ascuns de

pifia.

marT cornute.

frica Turcilor in pAdud. De atund acel pisc s'a numit

cdtun,

Are o populatiune de 437 suflete, care locuesc in Ico case; o bisericA filialA, cu hramul Sf. Niculae.

Piscul-RateI 0 Chiciul-Mic,piidurf, de ostrov, situate in pl. Balta, jud. BrAila. Piscul-Rater se mArgineste de jur imprejur cu DunArea-Veche.

Chiciul-Mic se hotAreste la E. ca DunArea-VechIe ; la V., cu Veriga-RateT, ce o desparte de Giurgeanca. AiI o suprafatA de 125 hect., populatA cu salde.

Piscul-ScroafeI, deal, in jud.

Rizu,

fost proprietar aci pe

la 1800.

Piscul-Ro§u, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Luncavita ; se desface din dealul Piscul-Inalt-siTutuiat ; se intinde spre N.,

inteo directie generall de la S.-V. spre N.-E., brAzdind partea de N.-V. a plAseT si cea de S.-E. a comuneI ; se intinde printre Valea-Codrului si a-StancAI; este acoperit cu pAdurl si tufArisurl ;

virful sla este format din granit rosu.

colul, ce se tasa din Dealul-MAgurilor, desparte valea Ploscuta de afiuentele sAti de pe stinga, pirita Scroafa.

Piscul-Turculul, localitate,

la

V. com. Mateesti, pl. Oltetuld.-s., jud. Vilcea, unde se zice cä ar fi locuit TurcI si avind in pAmint rAmAsite de zidurl. Spre

Piscul-Serei, deal, inalt, in com.

V. se ridicI ingtimea numitA

Bujor, pl. Prutul, jud. Covurluia.

MAgura, de unde se vede, spre

Piscul-SocoleI, loc putin ridicat, de unde incepe hdtarul t'irga-

jumAtate pl. Oltetul si spre V., jumAtate pl. Novaci (jud. Gorj).

E., jumAtate pl. Horezul, spre S.,

soruluT Socola, jud. Iasi, pl. Co-

drul, com. Buciumi, si unde se

Piscul-TurculuI, pädure, in jud.

sfirseste tirgusorul TreT-FintinT;

BrAila, pl. VAdeni. Se mArgineste la E. si N. ca Dunlrea-MAcinuluT ;

Iasi-Vasluiti.

Piscul-Stana, pisc. Vezi Stana, sat si deal, com. TirziT, plasa Crasna, jud. Elida.

la V., Cu DunArea-Vapoarelor ; la S., cu venga Piscul-TurculuT. Suprafata : 121/3 hect., esenta : salcie.

Piscul-TiganuluI, munte, la N. Piscul-Turcilor, munte, in jud.

com. Rimesti, pl. Horezul, jud.

Muscel. D'aci, riul Dimbovita, care udI poalele sale, la directia spre S., dupä ce trece prin-

Vilcea, intre muntir Bolca si

tre picioarele virfurilor : T'Amasul, Cascul, TImAselul si se dirige ea.lre DrAgInelul. Ad i este

Petricica. Serveste de suhat pen-

tru vitele mati.

Piscul-Uliului, pisc. Ved Podi-

o cetate, care ar fi flcutA de

sul, deal, com. BAsesti, pl. Mijlocul, jud. FAlcia.

TurcT pe la anul 1737, cind cu resbelul dintre Austria si Tur-

Piscul - Ulucilor. Ved Popesti,

cia.

Piscul-Turcilor, pltdure supusA regimului silvic, pe piscul CLI

Piscul-Ro§u, loc, unde se varsA

acelasT nume, proprietate a d-lul

pirlul Valea-Poper, din jud. Vasluir', com. BdrAsti, pl. Fundan, in rinl SacovAtul. De ad i se

I. Bejan, pendinte de com. RucArul, plaiul Dimbovita, judetul Muscel ; are o intindere de 1 io hect. impreunl cu pAdurea Be-

scoate mult nisip rosiatic.

Piscul-Turcultd.

Dolj, pl. Amaradia, com. Zli-

peste el trece soseaua nationall Piscul-Rizului, deal, in jud. FA1cia, pl. Crasna, com. Ivinetesti, numit ast-fel de la spAtarul Gh.

din Gdesti, capitala jud. Vlasca

www.dacoromanica.ro

deal, com. Tanacul, pl. Crasna, jud. Vasluiti.

Piscul-VMei-Mari, pisc, in jud. Prahova, pl. Podgoria, comuna Hirsa, pe care a fost plantatA vitA si care servA de pAsune vi-

telor si pentru cultura cerealelor, de cind viiie s'e' filoxerat.

PISCUL-ZAVERE1

PISERA SI GROPANA

731

Piscul-ZavereI, /oc, in jud. Vil-

Piscupeasa, numire datd unei

cea, pl. Oltul-d.-s., com. ZAvideni, unde la 1821 avu ciocnire Tudor Vladimirescu cu GreciI. AstAzI e acoperit cu vil.

pdrft din pildurea statulur Bradul-cu-Sforile, jud. Buzdii, pAdu-

rea de fagr secularr, acoperind muntele Stina-BAtrind, din comuna Laposul:

Pisculeasa, rnocie, in jud. Jalomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Poiana, in suprafatd de 2100

Piscupia, numirea vechte a satului BAltesti, din jud. Prahova4

hect., din care 120 hect. pAdure.

pl. Podgoria, com. Podeni-Vechr.

cal, 372 or, 58 c4pre, '102 ; 15 stupr cu albine. Budgetul com. e la veniturr de leI 1627, bani 25, iar la cheltuelf de ler 1361, banI 32. Comunicatia in comunl face prin soseaua comunall, care o pune in legAturA la S. cu com.

Costesti-Daia, lar la N.-V. cu comuna Plopsorul.

I i comunl se gAsesc 4 puturi si 5 fletter. Dealurile mar insemnate in

Pisculcni, cdtun, al com. Tisdul, jud. Buzäü, cu 120 locuitorr 33 case.

Piscupul, movild inaltA, In jud.

Piscule§ti, sat, fAcind parte din com. rur. Tinosul, pl. Crivina, jud. Prahova. Locuitorir aces-

Piscuril-lui-Väeärie, deal, jud.

tul cAtun s'ají improprietdrit la

situatA com. Ditesti. Pe dealurile com. sunt plantate vii, prunr,

com. Piscurile, pl. Jiul, jud. Gorj. Are o suprafatA de 452 hect., intre care : 6o hect. pAdure, 208

nucr si merr. Parte servA si de pdsune pentru vitele ldcuitori-

hect. arabile, finete si pdsune, 13 hect. vil' si 15 hect. prunT.

1864.

Piscule§ti, vechre numire a satulur Mdrculesti, jud. Prahova.

Buzdii, com. GAvAnesti, in mar-

ginea laculur Costeiul.

Prahova, pl. Filipesti, com. Ditesti, pe care mar nainte, a fost

Piscurile, com. rur., jud. Gorj,

tulur, jud. Prahova, pl. Crivina, com. Tinosul, fost pendinte de m5.ndstirea Mislea, in intindere de 227 hect., din care 41 hect. pdclure, Vindute d-lur Colonel Carcaleteanu, cu 160000 ler.

pl. Jiul, la N. com. Costesti-Daia.

Piscule§ti, trup de pddure, al statulur, in Intindere de 30 hect., pendinte de com. *lima, plasa

duroase, avind o strimtA vAlcea

hect.), formeazA pAdurea

Pisculetul, sat, in jud. Dolj, pl. Cimpul,

COM.

Ghidiciul,

Cu

236

suflete, locuind in 33 case.

Piscurile, cdtun de reedintd al

Are o populatie de 117

lor.

piscule§ti, trup de mofie, al sta-

Tirgsorul, jud. Prahova, care, impreura cu trupul irna (400

Piscurile sunt: al-Jiulur, Pietroasa si al-Sterpoaer.

Se compune din cAtunele Pis+ curile si SA.rddriesti. Cdtunul SAr-

dAnesti situat pe tärmul sting al Jiulur, se bucurA de un pamtnt fertil. Cdt. Piscurile, fiind asezat mal mult pe dealurr pade cultivat, locuitorir sAI se ocupa mar mult cu lucrarea lemnulur si mar cu seamA cu Orla. Suprafata com, e de 1438 hect., din care : 560 hect. pAdure, 548 hect. loc cultivat, finete i pAsune, 14 hect. vil si 19 hect. prunr, parte ale locuitorilor mosnenr

fa-

milir, san 336 suflete, din care 85 contribuabilI ; o bisericA de lemn, fAcutA de locuitorr pe la anul 1878, deservitA de I preot si 2 cintAretr. Locuitorir, pe lingl agriculturd, se mar ocupl i cu dogAria.

Er pose& : iz plugurr, 8o care cu bol; 220 vite marr cornute, 8 cal, 149 or, 61 capre, 73 rimAtorr ; to stupT cu albine.

Piscurile, vale, spre N. de com. Topesti, plaiul Vulcanul, jud. Gorj ; se intinde, de la N. spre S.,

din locul numit al TAciunilor, pe o intindere de 3 kil. ; trece printre dealurile Ironi si Petreni, dA in Valea-Pirgavulur.

improprietdriff, parte ale proPis culetul, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Ghidi-

prietAter marr.

Are o populatie de 170 fa-

ciul.

Piscurile, vale, pe care e situat cAtunul Piscurile, jud. Gorj, pl.

are o directiune N.-S.; e

sari 253 suflete, din care

Jiul ;

contribuabilI ; 2 bisericr,

formatA la E. din Dealul-Bibes-

Piscuna§ul, ramificalie a muntelur Penteleul, jud. BuzAti, intre

deservite de i preot si 2 ctn-

tilor, iar la V. de culmea dea-

tAretr.

lulur din stinga Jiulur.

Piciorul-Caprir care se prelungeste spre E. pAnA

Locuitorif posea: 22 plugurr, 105

In apropiere de rtul SlAnicul.

care cu bor, 2 clrute cu

Pisera §i Gropana, mofa, aparti-

ce, 393 vite marr cornute; 16

nind spitalulur din Tecucia, jud.

138

MicIdusul

i

03617. Maraie Dioaanar Ceograjto. Vol. IV

98

www.dacoromanica.ro

P1SICA

Tectíciii, si,tuate in raionul com. BrAhlsesti.

grindul Pisica, To m., la S. Grindul Pisica are la N. douè

Tul-

padurr, numite Pisica i Padureade-la-Reni, (mamitä ast-fel pentru

cea, pl. Macinul, situata in partea. de N.-V. a judetulut la 72

ca se afla in fata orasulur rus Reni), apoT padurea Popina-

kit. spre N.-V. de orasul Tulcca, capitala districtulut i in

Mica, cam de 40 hect. Intinderea tuturor padurilor este de aproape

partea de N. a plaser, la 24

700 hect. Insule sunt: ostrovul

Pisica, rom. rur., in jud.

PISICA

732

kil. spre N. de oraselul Macin, resedinta piase/. Se margineste la N. cu jud. CovurluiA, de care se desparte. pi-in fluviul Dun Orea; la E., cu

Basarabia, despartita tot prin Dunare ; la S., Cu com. Vacareni í Luncavita ; la V., cu jud. Braila, despartita prin

Face parte din regiunea easa a judetulut Cea mar mare parte

a teritoriu/ur san este formata din mlastinr (5000 hect.), lacurr balt1 (2000 hect.), Dunare Orle (3000 hect.) si. numar 2000 -hect. sunt pamint ferm, i acesta

format din asa numitele grindurr (locurr ridicate de-asupra stuhuluT) de pe malul drept al Dunarer, din care principalele

Chiciul de 80 hect. la apus, format

de Dunare i separat de uscat prin bratul Zatoaca, acoperit cn tufáris de salcir i situat in fata orasulur Galati; insula Popina, la S., in lacul Popina, cu 12 hect. intindere Malta de 26 m. formata din piatrd, acoperita

cu un strat subtire de pamint pe care creste putina iarba

Dunarba, o uda la V., N. E., despartind-o de Basarabia, pe o intindere de aproape 40 kil. i formeaza ostrovul Chiciul, ce apartine com. Pe

Dunare avem o multime de &le ce sunt formate de eaji se scurg tot in ea: linga

Glavita-Mica, 20 hect. ; Motea, 5 hect. ; Boul-Rosu, 6 hect. La S. sunt : Slavna, 5 hect.; Tinosul, 4 hect.; Balta-Ascunsa, 34 hect. ;

Tin da, 20 hect. Spre S. si V. de com. sunt: Cluciul, 6o hect.; Ciulinita, 50 hect. ; Plosca, 200 hect., ce comunica cu balta Latimea, de 20 hect. si Balta-Mocanulut de i io hect. ; sqti, 8o hect., si altele mar miel, a ca.ror intindere totala este

de 120 hect. Malurile acestor baltr sunt joase; ele contin pestr diferite specir: crap, somn, !Abusa, lin, stiucl, etc. Venitul

pescultulur este al Statulut Se compune din doua-catune :

Pisica, catunul de re5edinta, asezat spre N., pe malul sting al &le Ciulinetul, la i kil. de Dunare ; Azacliul, la V., pe grindul Zatoaca, la 15 kil. spre V. de catunul de resedinta, Física. Intinderea Malä a com.. e de. 12000 hect., din care: 2000 hect.

sunt : Grindul-Golaseilor (pAduros), Grindul-Oalelor, Grindul-

formeaza Balta-Mocanului, la S.-V.; Girla-luI-Tanase, ce se spre uneste cu

loe bun pentru cultura; ding acesta 40 hect. sunt ocupate de vatra satulur, 180 hect. sunt ale locuitorilor, 650 hect. ale particularilor i restul, impreuna cu baltile 5i stuhurile, sunt ale sta-

Vulcanulur, Latimea, Zatoaca,

a se varsa in gira Zatoaca,

tulur.

ostrovul Chiciul, Grindul-Geme-

udind cite-sr trele partea vestica a com.; Girla-Brailer, ce se ra-

ner (acoperit in parte cu padu-

Asa sunt Gira - Mocanulur, ce

rea Gemenea), Grindul-Galatilor,

mifica In mar multe brate, co-

Grindul-Cluciulut Tinda, Grin-

.municind i Cu lacul Popina,

dul-Brailer, Grindul Gogoncer Pisica, cel mar mare si cultivabil.

udind comuna la rasarit ; cea

Inaltimea medie a acestor grin-

care udä com. prin mijloc, d'alun-

duri este de la 1-4 m. de-a-

gul grindulur Pisica, trecind

supra nivelulur Dunarer i balti-

prin satul Pisica ; Girla-Combrer, mar mult o baila de cit o gira, la S. Balt1 sunt numeroase si de

lor de prin prejur. Movile care depasesc acest nivel, sunt : movila Zatoaca, 9 m., pe grindul cu acelasr

mar insemnata, Orla Ciulinetul

diferite marimr. La E. sunt Cra-

nume, la N..-V.; Movila-Cardonula, 6 m., pe grindul Pisica, la N.; movila Popina-

pina, de 420 hect., sta in legatura cu Dunarea i cu balta Popina, de roo hect. ; Glavita-

Mare, 26 m., un vid de deal pictros bite° insula din lacul Po-

Mare, 24 hect. ; Racul, ro hect.; Balta-Brailer, lo hect. ; Lungul,

pina ; movila Popina-Mica, pe

t hect. ; Baroana, io hect. ;

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de x55

fa-

miliT, salí 615 suflete, din care 166 contribuabilT ; 2 coale, una In cat. Pisica, fundata in 1888 de locultort conclusa de un invatator, frecuentata de 43 copir; alta, in ca.t. Azaclîü, fundata in 1886 de locuitorr, condusA de o invatatoare; i free. de-53 copir ; doul bisericr, una in cat. Pisica, cu hramul St. Nicolae, zidita in 1885 de catre locuitorr, pe ruinele uneia mar vechr, deservia. de un preot si un cintaret; a doua in cat. Azacliü, .tot cu hramul St. Nicolae, zidita de cAtre locuitorr in anul 1834, cu un

preot 5i un cintaret. Locuitorir posea: 24 plugurr,

PIRCA

Lo° bol, 8o vacT, 800 oT, so capre i 250 rimatorT. Comerciul este activ i consta in import de instrumente agricole, lipscanie, etc. s'Un export de peste, lapte, pAsan i vite. Budgetul com. e la veniturf de 6000 leT si la cheltuell, de 5950 leT.

CaT de comunicatie sunt dru-

mutile naturale, ce duc la cát. Azaclia, la com. Vacareni, Luncavita i unul pe malul Dunarei spre orasul Isaccea.

Pisica, sat, in jud. Tulcea,

pl.

Macin, cat. de resedinta al com. Pisica, asezat in partea nordica

a com. si a pl., pe grindul Cu acelasT nume, nu departe de Du-

nare, pe malul sting al

MTEVII-D]ls1-DEAL

733

eirleT

Ciulinetul.

jud. Tulcea, pl. Macin, pe teri-

Pistritul, cdtun, al com. Goidesti,

toriul com. rurale Pisica; are

jud. Buzan, cu 60 loc. si 14 case.

o forma lunguiata i serpuitoare Incepe de la Dunare si este

Pistrita, sat, in jud, laehedinti,

strabatut de - alungul

saa de

gira cea mare a Ciulnetului. Sta in legatura la V. cu grindurile Ciupitoaia, al-CluciuluT i Tinda; la E., Cu grindurile Gogoncea i Grindul - BraileT. In interiorul saa

se afla doua movfle: PopinaMica, de io m., i Movila-Cardonuluf, de 6 in., puncte trigonometrice. Pe el, aproape de Minare, se afla asezat satul Pisica, lar in

partea sa nordica se afla o padure. Prin centrul sarz, de-alungul gtrleT Ciulnetul, merge drumul comunal Pisica-Luncavita.

Are o intindere cam de 410 hect. si e cultivat in mica parte.

Se margineste la apus cu cat.

Azaclia, la S. cu com. Vaca- Pisica, japse, jucl. Braila, situata in ostrovul Popa la N. de Japsareni i Luncavita, la N. si' Er Muta si la S. de punctul Ibisi cu Basarabia. de care se desparte prin incepe din partea dreapta a Are o intindere de 8000 hect.)

Pistrita, piria, izvorind

din

satul Pistrita, jud. Mehedinti ; curge spre E., trece la com. ComAnesti, unde se impreuna ca Piriul-Comanestilor, Ltda.

comuna Crainici, unde la numele de apa Crainici, indreptindu-se spre Iupca, ande curge

sub acest din arma nume. Pistrita, drum, in jud. Mehedinti,

plaiul Closani, com. rur. Comanesti, ce uneste satul Pistrita ca satul Tarnita si com. rur. Comanesti ; ce/ mal scurt drum intre com. rur. Comanesti i Baia-de-Arama.

Pi§olea, phig, jud. Vilcea, com. Calimanesti, plaid Cozia ; izvo-

CremeneT.

din care 740 hect. loc solid, restul ball i stufurT, si 22 hect. ocupate de vatra satuluT. Are o populatie de 80 familiT saA 400 suflete ; o scoala

plaiul Closani, com. rur. Comanesti. Alta data forma singur o com. deosebita.

Pisica, picture, in jud. Tulcea,

reote dintre dealurile Piva Plesul, si se varsa In riul Olt, in dreptul Ostrovuld.

pl. Macin, pe teritoriul satulul Pisica, situata in partea de N. a plaseT si a com., nu departe de Dunare; se intinde pe grindurile Pisica i Gogoncea ; e

Piqteanul, lac, jud. Tulcea, in par-

strabatuta de 2 raid girlite;

format de lacul Cimpoiul; are 70 hect. intindere ; e inconjurat

Eliza, ce formeaza acum satul

prin marginea vestica tnerge un drum comunal pe marginea

Elisa-Stoenesti.

Dunaref; are o intindere de

mixta ca un invatator ; o biserica.

Pisica, vecke numire a satului

aproape Too hect.

Pisica, insuld, In Dunare, in pl. Borcea, jud. IaIomia, in

Pisicarul, padure a statuluT,

in

dreptul satulul Tonea, avind pasunf i padure de salcie si plop.

jud. Teleorman, pl. Teleormanu-

Pisica, pichet vechig de frontierd, pe limare, in insuIa cu acelasT nume, jud. Ialomita, pl. Borcea,

tuluf, numita Silistea-Glavacio-

In dreptul satulta Tonea.

Pisica, grind, saa loc ridicat deasupra loculuT inconjurator, in

luT, in. intindere de 150 hect. Face parte din proprietatea stacuI.

Pistreni, mofi e, a statuluT, pen-

tea de V. a pl. Sulina i cea sudiel a com. urb. Chilia-VechTe,

cu stuf i contine peste. Pigte§ti-din-Deal, cdtun, al com. Budieni, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat pe dealul cu acelasT nume, pe o intindere de 3000 hect., din care : 65 hect. arabile, 75 hect. finete, 6 hect. vie, 150

hect. izlaz, padure i pomet, 4 hect. vatra satu/ut. Are o populatie de 95 familiT, saa 480 suflete, din care 90

dinte de com. Scortarul-Vechia,

contribuabilf ; 2

pl. Vadeni, jud. Braila, cu o

de lemn si alta de zid, deser-

buprafatl de 17So hect.

vite de un preot si un cintaret.

www.dacoromanica.ro

bisericl, una

PISTESTI-DIN-VALE

Locuitorii poseda : IO plugurT,

18 care cu bol ; 206 vite marl cornute, 20 cal, 380 ol si 30

734

P1TESTI (PLASA)

Pulheria Blaremberg, fosta pro prietara a acester mosii.

Comerciul se face de 3 cir-

Numarul vitelor mari e de Pistesti-din-Vale, cätun de resedinta al comunei Balanesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat in valea piriului Amaradia, la S. com., pe o suprafata. de 400 hect.,

din care : 50 hect. arabile, 55 hect. finete, 25 hect. vie, 6o hect. izlaz, 202 hect. pa.dure si

pomet si 6 hect. vatra satului. Are o populatie de 118 fa. milii sati 200 suflete, din care 123 contribuabili; o bisericä de

zid, deservita de r preot si r cintaret ; o scoala.

In cat, se allá: 4 puturi si 3

312, si al celor miel, de 516. Satul se allá pe locul de azi numal de la a. 1843; mal inainte se afla pe dealul Piteasca ce vine in partea despre Vest a satulur, unde inca mal exista ramasite din biserica ce a fost pe atunci.

LocuitoriT posea : .22 pluguri, 40 care cu bol, 3 carute cu cal; Ioo vite marI cornute, 3 cal, 400 Or, 129 rimatori ; 20 stupT.

Comunicatia in catun se face prin soseaua vecinald, care o pune in legatura. la N. cu com.

sa Balänesti, iar la S., cu cat. Dragoeni.

Pitäreanca, sati Sericul, trup de mofie, in jud. Vlasca, com. Batcoveni.

Piteasca, sat, facind parte din com. rur. Piteasca-Pasarea, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situat la

N. de Pasarea. Ad este resedinta primaria

Piteasca, deal, jud. Ilfov, in par. tea de Vest a satului Piteasca avind o suprafata cam de veo 500 pogoane, pe care se cul-

hect., cu o populatie de F34 locnitorT.

D-1 G. Pitisteanu are 650 hect.

tarul cultiva. 540 hect. (25 izlaz, 74 padure). LocuitoriT cultiva.

95 hect. (5 izlaz). Comerciul se face de r di--

Numarul vitelor marT e de 244 si al celor miel, de 285.

Piteasca-Pasärea,

rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata la N.-E. de Bucuresti, Ruga valea Pasarea, la 22 kil. de Bucome

curesti.

Se compune din satele : PaOxea, Cozieni si Piteasca, in raionul careia infrä si manastirea Pasarea, Cu o populatie de 1003

Pitesti, /*a, jud. Arges. Se invecineste la N. cu pl. Argesul, la°.E. cu jud. Muscel, de care este despartit de Riul-DoamneT .si Argesul, la V. cu pl. Oltului si Cu jud. Olt si la S. cu pl. Cotmeana si Galasesti. Este udata. de riurile Cotmeana, Vedea, Teleormanul,Riul-DoamneT si Ar-

suflete, care locuesc in 283 case.

gesul. Este de/uroasa si aci se

Se intinde pe o suprafata de 2372 hect. Statul si d-1 Sp. Gazoti el 1 800 hect. si locuitori1,

termina ultimele forturT ale cul-

572 hect. Proprietaril cultiva.

'Intinderea totala a pl. este de 122661 pog (61330 hect.),

850 hect. (50 izlaz, goo padure). Locultoril 'cultiva tot terenul.

Budgetul com. e de 3568 lei la venit. si de 34281e1 1a chelt. Are patru biserici (la Cozieni,

lesteie. Vite : 232 cal' si Tepe, io8 bol, 198 vaci si viteï, 14 taurr, 6 bivoll, r I bivolite, 59 capre, 24 porci, 964 oT.

r cintaret, edificatä de doamna

tinde pe o suprafata de 750

care o parte este acoperita cu

638 locuitori. D-1 Sp. Gazoti are 950 hect.

Ilie,

din com. rur. Calareti- einoaia, pl. Negoesti, jud. Ilfov. Se in-

ciumar.

Piteasca si 2 la manastirea Padrea) ; I scoala mixta; 3 he-

deservita de 1 preot si

Pitesteanca, sat, facind parte

tiva' grifi, porumb, pepenT si din

Se intinde pe o suprafata de 1214 hect., cu o populatie de si locuitorif 264 hect. Proprietarul cultiva 600 hect. (50 izlaz, 300 padure). Locuitorii cultiva. tot terenul. Are o biserica, cu hramul Sf.

ciun-Jarl si 1 hangia.

si locuitoriT Ioo hect. Proprie-

padure.

fintinT.

225.

Comerciul se face de 6 &ir-

ciumarf.

capre.

Loc litorT improprietarit1 sunt 104, neimproprietaxitl mal sunt

milor de munti ce se ramifica din Carpati. din care 45670 pog. cultivabile,

36030 pog. padure

si 40961

pog. necultivabile.

Plasa Pitesti are o com. urb. si 31 de com. rur., formate din 149 sate si cat., cu o populatie de 28000 suflete, 6673 case, 72 bisericl. Resedinta acesteT pl este in Pitesti, capitala judetulur.

Locuitoril posea: 46 plugurI:

In pl. Pitesti, sunt mal multe mahastiri si schituri: Bestelei, Stanca, Trivalea. Prin pl. trece

23 Cu bol si 23 cu cal ; 130 care si carute : 66 cu bol, 64

calea ferata Pitesti-Slatina si soselele nationale si judetene : Pi-

Cu cal.

testi-Slatina, Pites ti-C.-de-Arges,

www.dacoromanica.ro

PITETI (ORA)

Pitesti-Turnul-Magurele, PitestiGiurgia, etc.

Statul posedá in pl. 4 proprietatT, aducind un venit anual de 14935 lel, si 987 pogoane pa. dure. Produce mal' ales porumb bun, vin i rachia de prun e.

In timpul din urma aú inceput a se forma si miel industrif in orasul Pitesti.

ora;, pe malul drept al Argesulur, capitala jud. Arge$ si a pl. Pitesti. Se afla. la 288 m. d'asupra Marir-Negre si la 196,4 m. d'asupra Bucurestilor. Latitudine de N.: 440 51' 30". Longitudine de E.: 220 32' 40". Timpul : I° 30'

PITWI (ORA)

736

I 1". Este la

o8 kil. de Bucuresti si la 81 kil. de Slatina cu calea ferata. Ora $ comercial servind de intrepozit productiunilor judetelor Muscel, parte din Vilcea i Ar-

ges. Are o populatie de 15570

tul Buliga, cu hramul SE VoevozT ; schitul Trivalea, cu hramul Sf. Treime, aceste trei intretinute de stat; bisericile : SE Ilie ; Adormirea ; Cuy. Paraschiva ; Nasterea Domnuluf ; Buna-Vestire ; SE Nicolae; SE Gheorghe, saa Biserica-Domneasca, fondat

de Constantin

erban Basarab

si de sotia sa Doamna Masa, la anul 1656 si bis. SE loan. Aceste bisericT sunt deservite de un personal compus din 20 preop, II gintaretT si il paracliserT. Mal are o biserica catolica, una luterana, una protestan.

ta, una armeneasca si o sina. goga, 4 cimitire, o gradina publica, un bulevard frumos plantat care duce de la gara in centrul orasuluT, o fabrica de postav, una de producte chimice un spital de 40 paturT. Orasul Pitesti are un budget

Pitesti este cap de linie a maT multor sosele nationale si judetene, precum soseaua Pitesti-Bucuresti, soseaua Pitesti-Cimpu-

lung, soseaua soseaua PitestiSlatina, soseaua Pitesti-T.-Magurele i oseaua Pitesti-Giurgia.

Istoric. Dupl cercetarile pana azi facute, pe locul unde se afla asezat ora$ul Pitesti, se ridica, in timpul dominatiuneT romane, ora$ul Pirum. Legenda spune un Negru-Vodä ar fi descalecat

Pitesti, ca

i Curtea-de-Arge$,

Tirgovistea, Buzaul sí Cimpulungul. Sigur este ca multe din hrisoavele luT Mircea sunt datate din orasul Pitestilor, la sfirsitul secoluluT XIV. De la 1388 incoac. e, DomniT Tard-Rominestr

aS avut printre orasele lor de

de 475107 leT, 63 banl (1895

re$edinta i Pitesti. De atuncT, morile, viile i drumul cel mare caxe trecea de la Bucuresti prin

1896).

Pitesti la ampulung si, de ad,

locuitorT (1899), 8903 barbatT,

Averea mobiliara a orasului

prin pasul Branului, la Brasov,

si 6667 femer. Ad este resedinta tutulor autoritatilor ad-

aa dat o viata, o insemnatate

Comitetul permanent, Tribuna-

Pitesti (1897): localul Primarier cu terenul slobod, 130000 leT; localul PolitieT si judecatorieT de ocol, 8 woo leT ; localul scoa-

lul de I-a instanta, Primaria,

leT de pe Bulevard, unde e si

Creditul Agricol, posta, telegra-

g-imnaziul, 15 i000 leT; localul

ful (venit pe 1896-97: 68824

scoaleT de la Fotache, 44000

leT 64 b.). Este statie principalä a cae! ferate Bucuresti-Virciorova.

leT; localul scoaleT No. i de

ministrative precum : Prefectura,

Din Pitesti pleaca o ramura de drum de fer la Curtea-de-Ar-

ges. Aci este resedinta divizid a II-a a corpului I-ia de armata. Pitesti posea un licea : Liceul «I. C. Bratianu,, clasic, infiintat ca gimnazia la 1866, transformat, i apor o 5coa1ä de meserif, 3 scolT primare de baeti si 3 de fete, mal multe institute, o scoala izraelita, o scoala la bis. catolica,

baep, 3o000 leT ; localul scoaleT de pe Bulevard, 51000 lei ; Ca; zarma Pompierilor, 92000 Mosia orasuluT, 150000 leT; jumatatea din mosia Dobrogostea, 8o000 leT ; locuri virane in oras si pe linga rIS, 300001d; plata,

calculat dupA venit 5 0/o , 250000 lei ; tirgul din vale, idem, 540000 leI ; gradina orapiluT, 800oo leT;

politica si o bogatie comercian si industrian, carT s'aa continuat,

creseind de la 1437 si pana. in secolul trecut. Radu-Voda, Vlad-Voda, fiul luT Vlad-Voda, Mihnea Vacía fiul luT Vlad-Voda, Neagoe-Basarab (Basarab-Voda., fiul luT

Basarab-Voda), alp domni din secolul XVI, precum si din secolul XVII, Mata Basarab Brincoveanu locuesc adesea In Pitesti. Orasul isT are inca din seco-

lul XVI judeful i pirgaril sal

Fintinele, i6000 leI.

certificap de hrisoave domnestI si de zapise particulare. Comerciul saa Cu Brasovul este de la

In acest oras se tin anual mal multe bilciuri, din care cele

altor orase din Tara-Ro mineasca.

una la bis. luterana. si una de

mal principale sunt : la SE Gheor-

fete micT. Are i bisericr ortodoxe i anume : schitul Bestelei, cu hramul SE Treime ; schi-

ghe, la Inaltarea Domnultd, la Dumineca tutulor Sfintilor si la Dragaica (24 tulle).

www.dacoromanica.ro

1503 mult maï activ de cit al Pitesti aveaa pircdlabi, pe carT hrisoavele secoluluT XVII ni-i

aran. stind de paza oraplui si judecind pricinele locuitorilor.

PITEM (ORA)

Multe famili/ boerestY, al caror

membri aú jucat rolurl insemnate in istoria Tare!, avut originea din Pitesti. Negustorl

cu averl insemnate al locuit aci, mal cu seama in secolul XVII. Ville din dealurile pitestene eral vestite in toata Tara. De la 1507, din timpul luI Mihnea-Voda, fiul luI Vlad-Vocia, se pomeneste In hrisoave de viile

domnestl din podgoriile Pites-

tilor (tefanesti, Izvoreni, VaHuma, Coasta-Cimpulur, Tirg-in-Deal). Mate! Basarab si Constantin Brincoveanu ati viile lor in podgoriile pitestene. alatoril secoluluI XVIII vor'bese de calitatea latina, de gustul usor i placut al vinuluI din leni,

viile Pitestilor. In poeziile populare se cinta Inca urmatoarele versuri: Cu ce-I bun sä mi-o hranestI, Cu vin vechI de la Pitesti, Cu piine de la Ploiesti, Cu haine din Bucurestio. La culesul viilor, in

iangeria era una din industrille cele mal reputate ale Pitestilor. Se cunostea in toata tara mul-

tele felurl de rop care se faceal la Pitesti de boiangil, multurnia unor anumite ape si materiI colorante ce avead acestl himitT primitivl. Tot ast-fel se

vorbea cu lauda de cojocaria si tabacaria pitesteana.

Pitit! cum eral prin pozitiunea lor, Pitesti tatusl nu ail scApat de incursiunile dusmanilor Tare!. Nu stim daca Turlovit in secolul XVI, dar, la sfirsitul secoluluT XVII, principele de Baden cu Nemtif, cind infra in tara. (1689), cuprinse si n'avura sa se laude Pitesti, Cu sederea Neintilor inteinsiT. cil

Voda Brincoveanu se deserta

Carol XII, regele Suedier, in trecerea luf de la Demolica la Stockholm, unde n'a ajuns, s'a oprit cit-va la Pitesti. Acesta e vizitatorul cel mal de seama al orasuluf in secolul XVIII. De altminterl, futre 1750 si 180o, panä sa se deschida si trecatoarea pe la Predeal, drumul

capitala de boerf carl, ca

Bucuresti - Pitesti Cimpulung-

Domnul cu Curtea luI, veneati culeaga viile din podgorille pitestene. Golestif, Leur-

Bran, era cel mal frecuentat. Tot prin Pitesti treceati i ceI

denir, GrAdistenif, Fiorestil, Macen% CretulestiI, Izvoranif i altl

ca i aineni la Sibil in Tran-

timpul domnieT luI Constantin-

boerl eral totl proprietari de vi! in deaiurile Pitestilor. Tot ast-fe/, de danie sal prin cumparatoare, aveaü viI marl sal numal razoare in podgoriile pitestene, manastirile VierosuluI, Trivalea, Chnpulungul, RaduVoda din Bucuresti si cite alte manastirf. La poalele viilor, hri-

soavele si zapisele ne certifica inca de la 1600 intinse agraz! de prunI, de linde comerciul cu tuica la circiumele din oras si de pe drumul mare dintre Bucuresti i Pitesti. a Cupetli», adica negustorilpi-

teten!, eral si industrial!. Bo-

PITULAI

786

carl mergeati prin Rimnicul- \Pil-

silvania. Multl calatorl din secolul XVIII lauda multimea bisericilor, curatenia caselor, spi ritul de voloasa ospitalite al Pitestenilor, precum si comerciul si industria acestuT vechiti oras

a luat foc orasul Pitesti si a ars tot tirgul, treI mahalale i treI biserid, Sf. Nicolae, Sf. Dumitru si Maica Precista (Mavrodolul). Focul a durat patru ore si a mistuit tot, case, pravallY, marfuri si bisericl.

Pite§ti, stalie de-dr.-d.1:, in jud Arges, pl. Pitesti, com. Pitesti, pe Unja Bucuresti-Pitesti-Craiova-Virciorova si statie terminala a linid Pitesti-Curtea-de-Arges.

Linia Bucuresti-Pitesti s'a pus circulatie la 13 Septembrie In 1872, linia Pitesti-Virciorova la 5 Ianuarie 1875, iar linia PitestiCurtea-de-Arges In 1899. Se afla pe Unja Bucuresti-Virciorova intre statiile Golesti (7.7 kil.) si Pirvul (9.6 kil.). Venitui statier

Pitesti pe anul 1884 a fost de 419780 leT si 75 banl si in 1896 de 412387 leT si 58 banT.

Inaltimea d'asupra niveluluI MariI, de 288 in. Pitica, ',Junte, in jud. Buzal, com. Chiojdul-din-Risca, avind 1045 metri inaltime. Legenda spune ca in timpul invasiunef T'atad. lor, Rominii s'al ascuns In jurul acestuT munte, stind ad pana la retragerea lor.

Pitica, Inofie mosneneasca, in jurul muntelul Pitica, jud. Buzad;

are 54 hect., din care 26 fine*, restul izlaz si padure.

al TareT-Rominestl. Pe atuncl si pana mar acum 50 de anr, nicul-Vilcel, Curtea - de Arges, Cimpulungul i toate satele mar! ale Argesului, OltuluI, Muscelu-

Pitoloqani, deal, spre V. com.

lul si Vilcei eral tributare, ca

Mehedinti, pl. Ocolui-d.-s., la 17

comerciul i industrille lar, ora-

kil, de orasul Turnul-Severin. Satul formeaza com. cu satul

suluI Pitesti. De cind cu drumurile de fer, aceste. legaturf al dispara t.

La anul 1848, August 18, mercurT seara, la 3 ore noaptea,

www.dacoromanica.ro

Sutesti, pl. Oltetul-d.-j., judetul Vilcea.

Pitula§i, com. rur. 0. sat, in jud.

Birda, avind 1201 locuitorl, din carf 123 contribuabill, locuind In 216 case. LocuitoriT posea: 40 plugurr,

PITULATULUf (PLAIUL-)

737

57 care cu bor, 4 carute ca cal; 96 stupr. Prin com. trece soseaua Malovatul-Pitulasi-Bobaita.

Are o biserica, deservitá de

preot si 2 cintaretr. Budgetul com. e la veniturr de 1679 ler, lar la cheltueir, de

Pitulu§a - Bro§teni, pci dure, in jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Brosteni, dependinte de circumscriptia VII silvica, ocolul Varzaresti; are o intindere de 15800 hect., din care 800 ale statulur;

Vite : 600 vite marl cornete, cal, 679 or i 600 rima-

torr.

Pitulatului

colind, in

jud. Buzar', com. Gura-Teghir, ce se ramifica spre N., din muntele Podul-Caluld ; are izlaz paciere.

tarima sting al riuler Buzad, in dreptul satulur Scortarul-Noti, din com. cu acelasr neme. Este Infiintat la 1821, fusa mar sus, pe tarraul Buzaulur, de unde s'a

situat la N. de Orasti. Se intinde pe o suprafata de 444 hect., cu o populatie de 79 locuitorr. Epitropia Sf. Spiridon din Bu-

curesti are 425 hect., din care

ulm, frasin.

cultiva 275 hect. (40 sterpe, I 10 padure). Locuitorir aa numar T9 hect. Are o biserica, hramul Sf.

Pituluva, iezer, la N. ostroveler Varsatura, jud. Braila, com. Bertesti-d.-s., unit cu.iezerel Arghisocul-Mic, comunicind la N. ca

canalul Munusoaia prin privalul Bucatica.

Pitcani, deal, in jud. Iasi, la hotarul de S. al satuld Moimesti, com. Radi ul-Mitropolier; este pre-

Pitulati, sat, in jud. Braila, pe

rase, pl. Dimbovita, jud. IlfoV,

populata cu : emita, brad, fag.

882 ler. 17

PITIGAL E Is/I

lungirea dealulur Moimesti, de pe teritoriel com. Tausesti, din pl. Copoul.

Nicolae, deservita de z preot

cintaret; i moarg cu apä; pod statator. Numarul vitelor marl e de 33 si al celor miel', de 80.

Pitigaia, sat, facind parte din com. rur. Frunzinesti, pl. Milbovita, jud. Ilfov, situat futre nul Dimbovita si Valea-Pasarea.

Panfintul saa la S. e ca desavirsire smircos. Ved Orasca.

cätun, al com. BumbestiPiticul, plaiul Novaci, jud. Gorj,

Pitigaia, sat, fleind parte din

asezat unde este astAzr, din cauza surparer tarmulur rin/ur. Vatra satulur este de 35 hect.,

la V. coin. Poenari, dealungul

pe tarmul sting al rieler Gal-

com. rur. Radesti, pl. Rierile, jud. Muscel. Are o populatie de 147 locuitorr, din carr 27

cu 81 case si o circiuma.

benul (Bala-de-Fier). Are o populatie de 23 familir,

contribuabilr, case.

Vite sunt: 28 bol, 23 vacr, 19 porcr, 30 or o 8 capre.

262 vite cornete, 1516 or o 66

saa 76 suflete, din care 16 contribuabilr ; o biserica de zid, deservita de i preot i i cintaret. Locuitorir posea : 5 plugurr, 15 care cu bol, i cArutA cu cal;

rimatorr.

158 vite mar! cornute, 5 cal,

Rierile, jud. Muscel, strabate

1.00 or si 24 rimatorr.

cat. Pitigaia, com. Radesti, in

Are o populatie de 74 familir, saa 326 suflete ; o scoala mixta, infiintata la 1890, si frecuentata

de 31 elevr si 16 eleve.

Vite sunt : 112 cal, 3 asid,

Pitulu§a, sat, In jud. R.-Sarat,

soseler judetene T.-Jia-Viicea

Este udat de apa riuluf Gal-

locuind

in 43

izvoreste dupa teritoriul com. Valea-Popir, pl.

tot lungul saa, si se vara In

pl. Orasulur, cat. com. Brosteni, situai pe riel Milcovul si la gura pirielur Pitu/usa, la 394 ni. spre

benul.

Comunicatia se face prin soseaua judeteana, care 11 leaga la

Pitigaleni, sat, in jud. Neamtu,

V. de cat. de resedinta. Are o

E. ca Poenari i prin soseaua

com. Pipirigul, pl. de Sus-Mij-

suprafata de 800 hect., cu o

comunala, care il leaga la N.-V. cu Pociovalistea.

populatie de iii familir, saa 513 suflete, din care 120 contribuabilr; o biserica.

In caten se face erg Optaminal Dumineca, si o data pe an,

Pitulu§a, pîrîü, in jud. R.-SArat,

la 24 Februarie, se face

bticia mare de vite.

pl. Orasul; izvoreste din DealulCapreT ; udA com. Brosteni cAt. Pitulusa si se varsA pe

tigaia-Sf. S piri don), sat, facind

dreapta dula Milcovul.

parte din com. rur. tubeiu1-0-

(Pitigaia-Moarao Pi-

www.dacoromanica.ro

situat pe valea pirfuler

Ozana, la 20 kil. de TirgulNeamtu, i spre E. de satul Pipirigul.

Are o populatinne de 524 suflete, din care 125 contrib.; 3 pive i moarl; 21 lingurarr. Vite 1503, din care : 40 caT, 80 bot, 130 vacT, 70 rimatorr, 136 juncr si 1037 or.

PIVNITA-NALTA

738

PITIGOAICA

Pitigoaica, pda'ure, in jud. Buzati, com. Grajdana; are cam 75 hect., alipite padure Nisipoasa, facind parte din pad. Obrajeasea.

tarmul sting al DunareT pi al riuluT Ialomita, intre comunele Giurgeni pi Chioara. Teritoriul comund e de 5500 hect., din care 3400 hect. 1351tip, 50 hect. padure, 500 hect.

in com. Breaza, a mopnenilor Pitigeepti,

izlaz pi 1050 hect, loe de cul-

jud. Buzan'. Are 260 hect., din care 170 padurea Pitigoepti. Face parte din corpul Breaza.

spre V., marginindu-se spre S.

Pitigoiasca,

mofie,

tura.

Se intinde din amare

Cu riul Ialomita, spre N., cu teritoriul com. Gura-IalomiteT pi

spre V., Cu al com. Tinarei. Pitigoe§ti, sat, pendinte de com. Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt,

Mopia poarta numele de Piva-

situat pe dealul Golapul, pe malul

drept al riuluT Plapcea, la S. de

FlocT. Este proprietate a statulla pi a fost pendinte de ma-

comuna.

nAstirea Marcuta.

Are o populatiune de 160 locuitorT, mal totT mopnenT. ET posedA : 18 cal, 50 bol, 25 vacT, 45 porcT, 250 oT.

Pitigoiul, cdtun, al com. Nehoiapul, jud. Buzati, cu 50 locuitorl si 12 case.

Pitigolul, munte, in jud. BuzAti, com. Trestioara, cat. Crivelepti, continuatie a munteluT Cerchezul, care, de la cat. Sareni,

spre N.-V., ia numele de Pitigoiul.

Petrel pi Brailita, sati Orapul-de-

Dupa legea rurala din 1864, sunt improprietaritl pe mopie 137 locuitorT pi dupa legea rurala din 1878 s'ají maT improprietarit 20; t'Ara proprietatl se mal' gasesc 52.

Teritoriul com, este udat de Dunare pi de riul Ialomita. Se compune din satele : PivaPetrel pi Brailita, aviad repe-

La capul de N. al

satuluT,

se afla portul Gura-IalomiteT.

In sat se afla : repedinta primarieT, a judecatorieT comunale, vama, un biroti telegrafo-poptal,

pi repedinta companiel a patra din regimentul 5 Ialomita, No. 23. AicT a fost 1:4115. la 1883 repedinta subprefectureT plapiT Balta, care s'a unit cu plasa Ialomita.

Populatiunea satulul se compune din 170 familif.

Are o pcoala mixta, care a fost frecuentat5. In 1899-900 'de 124 COpli ; o biserica, deservita de 2 preotT si 2 dascalT. Vite sunt : 287 caT, 513 bol, 644 oT, 38 porcT pi 2 capre.

Spre V. de sat se vad urme din Orapul-de-Floci.

Piva, munte, in jud.

Gorj, pl.

Vulcanul, situat spre N. de com. Francepti pi de muntele Caciulata pi cam la 4 kil. de acest din

urma. Are o suprafata cam de 220 hect. pi se prelungepte spre

dinta primarieT pi a judecatorieT

V., pana in riul Bistrita. Apar-

comunale in satul Piva-PareT.

ene locuitorilor comuneT FrAn-

Are o populatie de 328 fa-

cepti pi parte statuluT. Este acoperit cu papunT pi paduri de fag pi gorun.

miliT, sati 1578 suflete, din care 192 contribuabill ; o pcoa1ä

mixta; dota bisericl, deservite Pitigoiul, zeivoig, pe proprietatea statuluT Segarcea, jud. Teleorman, situat in valea Oltulta ;

are o intindere de 15 hect., populate cu salde pi plopT.

de doT preotT pi patru cintaretT.

Vite sunt : 532 cal, 1153 bol, 196 porcr si 1940 or. Didgetul com. e la veniturT de 5040 leT pi la cheltuelT, de 5369 leT.

Pitigoiulul (VIrful), munte, in jud. Buzart, com. Nehoiapul, situat intre piriiapele Boantele ; vir-

ful saii e stinces, iar poalele sale sunt acoperite de izlaz pi fineata.

Pe teritoriul com, trece poseaua impetrita, care, din por. tul Gura-Ialomiter, duce spre satul Tindarei.

Pe rnopia comuneT se mal vad inca urme din Orapul-de-

Piva, sir/el, ce se formeaza pe t eritoriul com. Beciul, pl. Siul-d.-j.,

jud. Olt. Ese din malul Oltulul ; la S.-E. de catunul Srntrganul, apuca catre S., formeaza balta Braca pi apoT se varsa in Siul, In dreptul catunuluT Balteni. Pivnita, loc, jud. BacAti, pl. Mun. teluT, com. Magirepti, situat la S. com., unde se mal vad ruinele

une biserid foarte vechT.

FlocT (v. a. n.).

Piva, sat, in jud. Argep, pl. Topologul, acind parte din com. rur. Golepti.

Piva-PetreI, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe

Pivnita-Inaltà,deal, In jud. Gorj, pl. JiuluT, in partea despre V. mita, pl. Ia/omita-Balta, pendina com. Stolojani ; se intinde de te de com. cu acelapT nume, sila N., din spre com. Calaparul-

Piva-PetreI, sat, in jud. tuat 'pe malul sting al Talomita.

www.dacoromanica.ro

falo-

riuluT

d.-j., spre S., spre com. Turceni-d.-s., unindu-se cu dealul

PIVNITA,URTAFLOR

Teiul al acester comune ; e acoperit cu pgdure si e proprietatea mostenitorilor dec. At. Stolojan.

Pivnita-tTria§ilor, groapel, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., com. Bir-

sanesti, ce se aflà la picioarele Dealulul Pivniter. Probabil aceasta groapa sA fi fost un loe de aparare; are 2 esid, o adincime de 3 stinjenT si o largime de I O stinjenr.

739

PIHNA

sunt Piclele-Muratorr (ale statulu1), Piclele-cu-Sforile, Joseni, Be-

jud. Buzad, cu 250 locuitort 52 case.

leteasca sad Beca (ale particularilor) si Joseni-Berca, ale cetelor de mosnenT : JosenT, Marchitan

Plclele, sorginte de pe minerale, k jud. Buzad, com. Ro-

si Aurel. Terenul accidentat prin multe coline si val, prezintä un deosebit interes geologic prin salzele

bese, cAt. StAnilesti, pe 'n'alele colina Catira.

Piclele (La - Tänäsoiti),

sor-

sale noroioase, numite Piclele-

ginte de apit minerald, in jud.

Mari i Piclele-Micr.

Buzad, com. Balanesti, cat. Turburea. Contine multa pucioasA.

Din minerale are sare i pl-

eura, care se exploateaza pe

Pida, phi% izvoreste de la N.

i Beleteasca.

Piclele §i Uratori, mofie, in

com. Petrosani, pl. Crivina, jud. Prahova, strabate pAdurile din com. si se varsa in riul Leaotul.

De mare Insemnatate este vita salbatica, Laurusca (Peranospora-viticula), care creste cu a-

jud. Buzad, com. incide, pro-

Albia sa e foarte mocirloasa.

bundenta pe malurile Saratelulur

aratura si izlaz, 7 hect. padurea Berca, putine lived i vie.

mosiile Mierlari

si care s'ar putea intrebuinta

prietate a statuluri foasta pendinte de Episcopie; are 340 hect.

Plclele, com. rur., in jud. Buzad, pl. Pirscovul, situata intre : Moara-de-Vint, Balaurul

cu succes la altoirea viter si introduce in viile distruse de filoxera..

(salze), hi jud. Buzad, com. si cat.

piriul Saratelul-Bercir, la 22 .kil.

Aci se face un tirg la 8 Noembre.

Piclele, unde pe o suprafat5. de 6 hect. se afla nenumArate cratere conifere, avind inaltimr diferite, dar care nu trec de 1.6o metri; la gura lor se ridica gaze amestecate cu pamint I pacurA,

de orasul Buzad.

Limita sa, la N., incepe din muntele Moara - de - Vint, urmeaza slemnea muchil pana In muntele Balaurul, trece pe d'asupra Piclelor, la Pietrolul, o

Cal de comunicatie are albia Saratelulul i albia \raer Piclele.

Vite sunt: 336 bor, 262 vacr,

fa pe hotarui de N. al mosiel

Io6 viter, 13 cal, 14 epe, 6 2300 ol, 67 capre i 475 porcT. StupT cu albine sunt 167.

Sforile-Banulur, pe care merge pana ia hotarul mosier Floricica,

E formata din cat. : Berca, Joseni i Piclele, cu o populatie

care o desparte de com. Poli-

-de 1480 suflete, din care 297

ciori ; la V., continua pe hotarul

contribuabill, locuind in 344 case. MeseriasT sunt : Z lemnarr, 2 tImplarT, i rotar, 5 butnarT,

Floricichir, apuca pe slemnea muchir Ratestilor, incepe a se cobori pe muchea plaiulur, se lasa la SarAturi, in luna, si da In riul BuzAul in l'ata cat. Satu-

cul (com. andesti) ; la S., urmeazä albia riulur Buzaul panä

la gura izvorulur Muratoarea (com. Plescoiul) ; la E., o ia pe MurAtoarea in sus, apor peste plaiud se dirige In muntele Moara-de-Vint.

Suprafata sa e de 3665 hect., din care: 1663 hect. arabile, 936 hect. padure, 154 hect. fineatA, 492 hect. izlaz, 112 hect: livezr,

r18 hect. vie, 290 hect. sterp. Proprietatile mal insemnate

croitor, 2 cizmarl, 3 fierad si 9 vararr. Budgetul com. e de 2536,481.

Are o scoala primara urbana in manastirea Berca, frecuentata de 76 elevr ; 3 bisericr, Berca, Joseni i Fidele, cu 3 preotr, 4 cintaretT si 2 paracliserr. Catedrala e cea:cu hramul la 8 Noembrie (Manas tirea Berca). Circiuml

sunt 8. Comuna e vechie. Catunul Berca exista la 1680.

Piclele, catun, al com. Piclele,

vulcant de noroia

producind o continua fierbere cu colcote. PicleIe-Micl, vulcant de noroitt, in jua. Buzad, com. Miele, cat. Berca, in apropiere de manastirea Berca. Ail luat fitnta in 1880.. Pana acum sunt numar 5 cratere. Fenomenul este acelasT

ca la Piclele-Marl, dar mal putin pronuntat.

Piclele-Mierlari, 1/10fie moqneneascA, In jud. Buzad, coin. Piclele, cat. Berca, proprietate mosneneascA.

Plcleni, sub-divizie a catunuint Scheiul, jud. Buzad, com. Vintila-Vodl.

Pthna, sad Pffina-Vechie, sat, In partea de S.-E. a com. Tirzir, pl. Crasna, jud. Falda, /a 94

68617. Meras ~ion« fieograste. Vel. 1V.

www.dacoromanica.ro

PINGXLEM

740

PIHNA

2 kil. de TirziT, satul de resedintA, situat pe valea cu acelag nume, inconjurat de dealurr,

man, pl. Siretul-d.-s., spr e E. de orasul Romap, la 21 kil. de el si la 14 kil, de rqedinta

in vechime satul Dragomirqti. (Ved! Dragomirestt, sat).

deschis in partea de V., unde se intinde sesul Lohanul si pe care trece calea feratd O. so-

p15.set E asezatl pe un teren

Pince§ti-luf-Bor§, parte din sa-

seaua judeteanA.

Are o populatie de 200 su-

accidentat si e formatA din sa-

tul Pince0, p/.

tele : Bu nghi, Pi ncesti, Patri cheni, Poenari, SAcAleni, TAIpAlli si

j'id. Roman.

Zimbrul, cu resedinta com, in

flete ; o bisericA, construitA in anul 1816.

satul Pincesti.

LocuitoriT, in mare parte, sunt vechl rAzesT, improprietáritT, se zice, de pe timpul luI tefancel-Mare.

miliT, sad 1963 suflete, din care 501 contribuabilT, locuind in

Pffina, deal, in partea de S. a

Are o populatie de 440 fa500 case; 4 bisericT, 2 de zid yi 2 de lemn 11 2. §coll primare mixte. Sunt 4461 vite marT cornute.

Siretul-d.-sus,

Pince§ti-luI-Onutä, parte din satul Pincesti, pl. Siretul-d.-s., jud. Roman.

Pince§ti-lui-Strota. Vezi

Fin-

ceti-RAzIsT.

Pince§ti - Mänästiref - °ene, sat, care tinca de jud. Tecucia,

satuluT Pihna, com. TirziT, pl. Crasna, jud. FAlcia, cu o suprafatá. de 143 hect. Se prelungete de la E. la V. si se termina in sesul Lohanul.

Budgetul com, e la veniturT de 5037,34 ler si la cheltuelT,

ocolul PolocinuluT, si tine astAzT

de 4941 leT.

Dienetul sail Pincesti, care se vars1 in Siretul. Pe dealul Dienetul, se afll urmele unor in-

Frilina, pida, izvoreste din dealul

Pince§ti, sat, si resedinta com.

Podisul-de-la-PAdure, curge prin

cu acelasT nume, jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre E. de orasul Roman, la 21

Pince§ti-Riza§i, parte din satul

kil. de el si la 14 de rqedinta

Roman. AceastA parte se mal

pl4eT, pe piriul Zimbrul. Are o populatie de 81 fami-

numeste si Pincesti-luT-Strolil.

liI, 383 locuitorT, din care 87 contribuabilf, locuind in 1 o 1 case ; 2 bisericT una de zid si una de lemn ; o scoall primará mixtA, frecuen-

Pindarului (Movila-), movilä

tatI de 20 elevi, din 43

Pindfiria, loc izolat, in jud. Bu-

Pe teritoriul cómuneT sunt multe pldurT.

de jud. BacAti. Este udat de pir.

tAriturr vechT, numite ApArAtoa-

satul PlIma, com. TirziT, plasa Crasna, jud. FAlciii, pe valea cu acelasT nume si se varsA in piriul Lohanul, trecind sub calea feratl.

PihneI (Valea-), vale, jud. FAIcit.", pl. Crasna, com. Tirzil, in suprafatA de 43 hect., prin care trece piriul Cu acelasT nume si

pe tare e situat satul Pihna.

in-

scrisI.

Este compus din patru pästI:

Pllcul, munte, in jud. Suceava, com, Neagra - aruluT,

parte din muntiT

fAcind

A.rbeT.

P11§e§ti, deal, la V. com. Turcesti, pl. Vircea.

Oltetul-de-sus, jud.

Pincesti-Deleni, Pincesti-luT-Bors, Pincesti-luT-Onutl i Plncesti-R5.zAsi (Pincesti-luTzStroia).

Pince§ti-Deleni, parte din satul Pince§ti, pl.. Siretul-de-sus, jud. Roman.

rea si 2 movile. Pincesti, pl. Siretul-d.-s., jud.

inaltA, jud. BuzAti, com. si cAt. Albesti.

zAii, com. CizlAul, cAt. ScArisoara,

In virful munteluT Seciul. Din virful munteluT se vede in depArtare in toate directiunile.

Pingäle§ti, com. rur., impreunI cu cAt. Ciolanul, situatA

pe

Cade spre V. com. si este udatA de riul Titila s'i de Valea-Seacl. Spre N.-V.. are locurT arabile.

Siretul-d.-j., com. Cotul-Vame-

apa Cilnistea, pl. alnistea, jud. Vlasca, proprietatea mostenitorilor Em. Pangal. E la 30 kil. spre N., de Giurgia, la 7 kil. de Ghimpati, resedinta pl. si

suluT. Pe mosie este o scoall

la 47 kil. de Bucuresti spre S.-V.,

de agricultura (fermA-model) in-

Are o bisericl.

trecind prin Singureni.

tretinutá. de stat, la 5 kil. spre S. de orasul R ornan. Pe teritoriul acesteT mosiT, era asezat

Pil§e§ti, mahala) jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., com. Turcesti.

Pince§ti, com. rur., in jud. Ro-

Pince§ti-Dragomire§ti, mofie a statuluT, in jud. Roman, pl.

www.dacoromanica.ro

Are o suprafatá de

1408

hect.: cm o populatie de 656 suflete.

PINGARATI

S'a dat in 1864 la 89 locui-

torl o suprafata de i8o hect. Budgetul com, e la veniturl de 2132 leT, iar la cheltueli, de

1552 la

Are o biserica de zid, cu hramul Sf. Treime, cu i preot i 2 dascalT, constituind parohia Pinglesti; o scoall mixta, care a fost frecuentata in 7899-900 de

48 blietl si 6 fete. Pe aceasta proprietate se afla Lacul-PorculuT. Prin padure se

vede un drum vechiti, pe care locuitoril il numesc Brazda-luTTraian. LocuitoriT poseda un numar destul de insemnat de vite, mal cu seama oT si rimatorT.

locuitoriT improprietasitr in 7878 sunt : 39 carT stapinesc singurT

Cu baniT de la . tefan-cel-Marel

locurile lor ; 12 ca urmasT, si 96 insT, carT, de si insuratT si cultivatorT de pamint, n'ati niel o proprietate. Are : 4 bisericT, Cu 12 deserventi ; o scoala mixta, conclusä de un invdtator ; 3 herastrae ; 4 morI de apa ca cite o piatra ; 3 morl cu cite 2 pietre ; 1 piul pentru facutul sucmanilor, cu 2 glvane; 2 fferariT ; 4 bacaniT ; 12 crisme ; 2 rotarif; I stoldrie;

reia fi' dete hramut Sf. Dumitru.

I cojoaxie ; cariere de piatra. Budgetul com, e la venituri de 6oio leT si la cheltuelT, de 5766 leT si 58 ball/.

Pingirati, sat, in jud. Neamtu, PIngirati, com. rur., in judetul Neamtu, pl. Piatra-Muntele, situata pe ambele malurT ale rtuluT Bistrita si pe piriul Tarclul, intre com. Bicazul, Doamna, Vadurile, Mastacanul si hotarul

Transilvania Terenurile com. sunt acciden-

tate si acoperite cu imense padurl.

E formata din atunele : ?ingarati, Stejarul, Tarclul, Bra.testi, Gheuca, Pingaraciorul, Petrica, Straja, Lunca-Strimtura, Vadurele si Manastirea-Bisericani, Cu o populatie de 2191 su

pl. Piatra-Muntele, com. Pingarati, situat pe valea piriuluT cu

acelasr nume, spre S. de MAastirea-Pingarati, la 13 kil. 800 m. de orasul Piatra. Are 'o populatie de 668 suflete, locuind in 169 case ; 4 morT, 1 stolerie, I piva pentru

Plngärati, nandstire, in judetul Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Pingarati. Are o vechime de 458 de anI. Catre anul 6940 (1432), in timpul /uf Ilias Voevod, fiul /uf

carl inca traesc si-sT stapinesc singurT locurile lor ; 44 stapinesc locurile ca urmasT ; 2 locurT att fost parasite si se stapinesc de catre comuna. Dintre

cu totT calugaril ad trecut in tara Ungureasca, la cetatea Gur-

gia si s'ají stabilit in niandstirea Casiva, pana dupl potolirea razboiuluT,

La 7068 (1560), Alexandru Lapusneanu Voevod a zidit pe locul unde a fost acea bisericuta, manastirea care se vede si astazT.

La 1806, Egumenul Macarie

sapind basca de sub biseria, ce era facuta. de Alexandru Lapusneanu pentru siguranta odoarelor bisericesti, a facut un paraclis.

Cam pe la 1857, s'a inceput ca cheltuiala Arh. Varnava a se cladi o alta. biserica toata de

plata. Alexandru Lapusneanu a daruit mosia dimprejurul manas-

Alexandru Ilias a marit

nesti ; Vasile-Voevod Albanitul intaxeste cu hrisoave mosiile ma-

Imasul (suhatul) are o intin-

ritl in 1864 sunt asta-z!: 289

boiuluT de la Valea-Alba, a ars biserica cea de lemn, lar Simion

rul-BistriteT.

dere de 366 hect., 34 ariT, si nutreste un numar de 4691 capete Dintre locuitoriT improprieta-

La 6992 (7484), in vremea raz-

tireT ;

Din toata intinderea com., numaT 594 hect. 37 aril se cultiva.

de vite.

cladi o bisericuta de lemn, ca-

facutul sucmanelor. LocuitoriT se ocupa cu agricultura si plutaria. Numirea vechie: "Pingaracio-

Pingarati, asezata, in mijloc de codrir pustiT, pe coasta munteluI Parul, megiesita spre S. Cu satul Pingarati, la V. Cu muntele Botsani, si cursul piriuluT

flete, locuind in 621 case. LocuitoriT se ocupa cu agricultura si plutaria.

PfNGXRAT1

741

Alexandru-cel-Bun, s'a retras de la Manastirea-Bistriter un monah anume Simion, in codriT de pe coastele munteluT Pdrul, fondind

mosia cu partea Tarcaului pana In Tarcuta ; Petru-Vocia-Cercel

a dat 2 mosii : Sarata si IvanastireT fAcind adaugire pe la unele locurl, iar la Tarclul a dat o parte de loc din Tarcuta si pana la hotarul Comanestilor ;

Mihail Sturdza Voevod a dat venitul mosiilor si Taraul cu hrisov pe ro anT, pentru facerea zidirilor. Mara de acestia, din pomelnicul manastirel, se yací inca o suma de altr Dorara si ctitori, carT aii daruit : paminturI, bani, odoare, stupT, etc. De la inceputul existenteT sale pana. astazT, manastirea a purtat

o sihastrie care purta numele

4 numirT : 29 de anT s'a numit

sati.

Sihastria-luT-Simion ; 99 de anT,

La 6969 (1461), acest alugar,

www.dacoromanica.ro

dupa ce s'a facut biserica de

PINGÀRATI

PiRA1ELE

742

lemn, s'a numit Schitul-luT-Simion ; 27 de anT, dup& ce s'a acut biserica de piatrA, s'a numit MAnAstirea-lur-Amfilohie

Neamtu. Se arendeazA Cu 1992 ler anual.

de S. a com., pe malul drept al riulur Milcovul. Are o inda-

dere de wo hect., cu o popuPingariciorul, sat, in ju d. Neam-

de 303 anT incoace se numqte Pingaran, dupl piriul ce curge pe sub poalele muntelur unde

tu, pl. Piatra-Muntele, com. FingArati, situat pe valea ce se intinde In stinga riuluT Bistrita

este clAdit5. biserica.

a piriulur cu ace14 nume.

latie de 6o familiT, sati 237 suflete, din care 70 contribuabilr.

Are o bisericd, deservitd de preotul din clt. Slobozia.

In mAnAstire se aflA un pe-

Are o populanune de 249 su-

Pintecul, trup de sat, in jud.

nitenciar In care sunt inchi§1

flete. Numirl vechr: PingArAciorulMAnAstirer-Bisericani, Bran4tea.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

multr indivizr pentru recluziune i pentru corectiune.

Bistricioara, situat pe fruntaria

Transilvania. Se mar numqte Pintecul.

Pingärati, ramurei de munir, in Pingäräciorul, peldure, in jud. jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. PingArati, situat5. in prelungirea muntilor ce formeazA grupa : Bistritef-Moldover, futre plriul Pinglran, la V. §1 01E11

Neamtu, pl. Piatra-M antele, com.

Pintecul, izvoare minerale. Vezr

PingArati; are o intindere de 1875 pog., in care se coprind §i acere de pe mo0a Potoci.

ArOta-Cretulur i Piriul-Terjoa-

PingArAciorul, la E., intinzindu-se

Pingiaciorul, pirliaf, in jud.

tarul com. Bistricio ara, pl. Piatra-

Neamtu, pl. Piatra-Mantele, com.

Muntele, jud. Neamtu, aproape de Transilvania.

In directiunea N.-S.-E.

PIngArati, piklure, In jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Pingaran ; are o intindere de 1528 pogoane.

Pingärati, izvor cu ape mineral', lingI satul PingArati, com. cu acelag nume, pl. Piatra-MunteIe,

Pintecul, piriia,s, curgind pe ho-

Pingaran, format catre oblqia sa din doul izvoare. Izvorepte din ramura despre N. a muntilor PingArati (ramura Potoci) ; curge pe la V. de MAnAstirea Bisericani, O, in apropierea satuluT cu ace14 nume, se varsA

pe partea stingl a riulur Bistrita.

jud. Neamtu ; contine apA sul-

Pingäriciorul- Bistritei, trup

furoasA.

Pingirati, pitia, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. PingArati ; izvore§te din muntele Botdintre ramura muntilor Pingaran. i Botosul, curgind pe la S.-V. mAnAstirer Pingirati,

ser, izvoare, jud. Neamtu.

de peidure, al statuluT, in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. PingArati. Se arendeazA cu 5498

ler anual.

Pintecni, sat, in jud. R.-SArat,

Izvorqte din muntele numit CurmAturaPinteculur i se vars1

pe dreapta piriulur Bistricioara, In dreptul pichetuluf Pintecul.

Pinte' (Valea-)., vale, in muntele Serba, jud. Suceava, com. Neagra-Sarulur, in care se aflA o pe§terA, ce era locuitA in vechime de un vestit haiduc, numit Pintea.

Piraiele, sat, pe mo§ia i In com. MAlini, jud. Suceava, a.5ezat pe podi§urile dintre cele trer piraie ce-1 strAbat.

In directiune N.-S., prin ni§te

pl. Rimnicul-d.-j., cAtunul com. Galbenul. Inainte se numea Slo-

Vatra satulur ocupl 16o ala, cu o populatie de 842 suflete,

i se vana

bozia-luT-Bagdat, de la un ve-

din care 154 contribuabilr, locu-

terenurl calcaroase

pe partea sting& a riulur Bisfrita, dupA ce, aproape de gura sa, strAbate oseaua national& Piatra-Prislcani, între kil. 6970 In prundul piriulur sunt bo-

chiti

proprietar. E wzat in

ind in 186 case. ImproprietAritT in 1864 l 1881

partea de N. a com., in cimp, la i

kil. 600 m. spre N. de

lovanT micr de calcitA, frumos

cAt, de re§edintl. Are o intindere de 15 hect. i o populatie de 30 familir, san 118 su-

crigtalizatA.

flete, din care 22 contribuabilT.

sunt 22 fruntag, 66 pAlmag

42 codal, stApinind 490 flia. Biserica i coala din MAlini servesc i acestur sat.

Drumurf principale sunt: la FAlticeni (i8 kil.) i la DrAceni

Pingärati-Stejarul, trup a'e pa- Pintece§ti, sat, in jud. R.-SArat, dure, al statulur, in com. PMgArati, pl. Piatra-Muntele, jud.

pl. Ora.vil, cAtunul de rqedintA al com. Cimpineanca, in partea

www.dacoromanica.ro

(7

kil.).

Plraiele, munte, al com. Cartiul,

PiRAIELE

plaiul Vulcan, jud. Gorj, spre N.-V. com., acoperit cu padure de brad i de fag.

Piraiele, trup de plIdure, al stasituat in com. Costesti, plaiul Horezul, j ud. Vilcea. Are o intindere de 150 hect. si formeaza impreund cu trupurile : PadinaSeaca, Alunul, Magura-Albu, Muntele Neteda i Dosul,

durea Costesti.

Piraiele (Muntele-), proprietate a Eforie1 Spitalelor Civile din Bu-

curesti, pendinte de com. Brebul si Predealul, jud. Prahova, care, impreuna cu muntiT Petrica i Cazacul, se arendeaza Cu 1450 leT anual.

La anul 1749, Medelnicerul Const. Filipescu, vinde varuluT sati, Dinu Cantacuzino Pahar-

Botosani, i spre N.-V. de orasul Hirlaul, cu care este inveci-

nat. Are o suprafata de 301

Vite surrt: 8 cal, 40 bol, 70 vacT, 5 bivoli i 200 porcT. Pe

populatie de 6o familiT, sal:1 300

suflete, din care 126 contribu-

LocuitoriT s'aa improprietarit la 1864 pe mosia d-luT Gr. Ple-

nizat¡T.

soianu.

Are o biserica, zidita la 1858

de Pulheria si Iorgu Ghica, cu preot si 2 cintaretT. Vite : 250 bol, 4 cal, ioo o1 50 porcT. Sunt 200 stupT cu albine.

In vechime se mal numea

Dealul-Mu--

com. cu acelasT nume, pl. Mij-

izvoreste din dealul Cetatuia, pe mosia Deleni ; curge spre E. si se varsa in dreapta BahluiuluT.

locul, jud. Vilcea, pe care se cultiva i hect., 50 arif, vie. Pirieni-de-Mijloc, com. rur., pl.

N. com. Topesti, plalul Vulcan, jud. Gorj ; pleaca de sub Piatra-

Mijlocal, jud. Vilcea, comp usa din 2 mahalale : Valea-GaniT si Piscul-CiresuluT.

cu-NorT, in directiunea N.-S., cur-

situata pe %ralea OltetuluT,

ge pe o intindere de 5 kil., pri-

la 4 kil, de resedinta plaser. Are o populatie de 303 lo-

Pirgäre§ti, saü Tise§ti, sat, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. Bogdanesa, situat pe piriul Cretul,

La 1846, acest munte a fost masurat de inginerul George

la 5 kil. 865 m. de satul Bog-

Fischtum, trimis de marele Postelnic Ion Al. Filipescu.

danesti. Are o populatie de 534 suflete, in maioritate UngurT ;

trita-d.-j., com. Racaciuni, ramificat din culmea CiortolomuluT,

o biserica catolica, cladita de locultorl la 1819; 3 circiumY, Vite : 27 cal, 218 vite marI cornute i 3 por&

situat pe limita jud. spre jud. Putna. Este acoperit cu vil.

Pirlianul, deal, corn. Gorunesti, pl. Oltetul-de-jos, jud. Vilcea.

celtun, al

ale BahlululuT, in partea de V. a com. Deleni, pl. Cosula, jud.

brazdata de

si udata. de Valea-OlariT, Valea-Grecilor i Valea-Fratilor. eriT

Pirlieni-de-Jos, deal, in raionul

copiiT frateluT sairi Stolnicul Rd-

Pircoyaci, sat, pe ambele partr

leT anual.

Pircoyaci, pÊrlu, jud. Botosani,

meste Valea-SohodoluluT i intra in Valea-CiuresuluT.

com. Gura-Teghir, jud. Buzati, cu so locuitorT i zo case. Are sub-divizia: Bisca.

Comuna, cu izlaz cu tot, are 515 hect. Veniturile com. se urca la 600

Rusil-Bojica.

hoye), carl, dupa cum spun ac_ tele cse vor imparti frateste cu

Piraya, a'eal, jud. Bacati, pl. Bis-

riul Oltetul, in raionul com., e o moara de macinat.

abilf. Locuitoril sunt RusT romi-

Pirgarului (Valea-), vale, spre

ducan Filipescu». Pretul acestor munti e fixat la 4000 leT vechT.

locuind in Ex) case ; o biserica de lemn.

hect., pamint al locuitorilor dat la 1864 din mosia Deleni si o

nicul, trel muntl, adica partea luT de mostenire de la 6 muntI (jepid.-s. si Jepi-d.-j., Petricica, Piraiele, Sorica, Virful-lur-Gavan, Lacul-Rosu si Luncile-dintre-Pra-

Pirciulul (Lunca-),

PtRiENI DE-SUS

743

Pirlieni-de-Jos, com. rur., jud.

cuitorT, din carT 85 contribuabili; 78 case ; 2 biseria

Vite sunt : 80 bol, 95 vacT, 38 v#eT si 8o oT. Parte din locuitori sunt mosnenT, lar 18 s'ati improprietArit la 1864. oseaua judeteang trece prin comung.

Budgetul com. e la veniturI de 665 leT si la cheltuelT, de 660 leT.

Pirient-de-Sus, com. rur., jud. Vilcea, pl. Mijlocul, compusa din 2 catune : Merisul i ValeaBordeiuluT.

Vilcea, pl. Mijlocul, situata pe dreapta OltetuluT, la 65 kil, de capitala jud. i la 13 kil, de a

situata pe valle Merisul si Bordeiul, la 30 kil. de resedinta judetuluT si la '/2 kil. de a

plaser.

plasei.

Are o populatie de 362 locuitorT, din carT 70 contribuabill,

www.dacoromanica.ro

Are o populatle de 140 locuitorl si o biserica.

}IR/ UL

144

Pt RIUL-ADINQ

Locuitorif s'ati improprietarit

lea- luf - Ciine, pl. Gilortul, jud.

mit Valea-Pirluluf, ce izvoreqte

la 1864, pe mo5iile d-lor Pi-

Gorj, situat pe loe qes lantul de inaltimI din dreapta riuluf Gilortul, la S. de com.

de sub Dealul-Viilor i curge de la E. la V., dind in Gilort. Se gAsesc in sat : 3 puturl

Gro5erea.

51 8 izvoare.

rienf. EI posea: 6 cal, 30 bof, 41 vad, 4 bivolf j 30 E brAzdatA de dealul Seciul 5i udata de Valea-Mare, de Valea-Mica 5i de riul Oltetul. Veniturile 51 cheltuelile com. se urca la 200 leT anual.

Are o suprafata de 70 hect, din care 30 hect. padure, 27 hect. loc de cultura, finete izlaz, ale locuitorilor, 2 hect. vie 5i Id hect. prunT.

Piriul, com. rur., in partea de

Are o populatie de 85 fa-

S.-E. a com. Godine5ti, plaiul

miliT, saa 356 suflete, din care 8o contribuabilT ; o biserica de lemn, facuta de un cAlugar, Grigore Jianu, pe la anul i 800 deservita de I preot cintaret.

Vulcanul, jud. Gorj, situata pe 5es 5i pe valea cu acela5T nume formata numaf din satul Piriul. Are o suprafata de 1777 hect.,

din care 285 hect. padure, 465 hect. arabile, 45 hect. finete, 960 hect. izlaz i tufari5 5i 22 hect. livezT de pruni.

Are o populatie de 230 familiT, saii 931 suflete, din care 200 contribuabilf ; I 5coala., free u-

entata de 38 copif (1899-900) ; 2 biserici de lemn, una fondatä Ia 1828, 5i cea-l'altA reedificata

la 1888, deservite de 2 preotT

LocuitoriT poseda : 6 plugurT,

2 carute Cu

caf,

15 care cu

182 vite mari cornute, 15 cal, 70 rimatorT, 270 oi i Ioo boT ;

Teritoriul catunulul e udat de pirlul Gilortul. Comunicatia se face prin drumurf ordinare 5i printr'o 5osea comunalA, la N. cu

Groserea, iar la S., cu comuna sa Fata-Valea-luf-Ciine. Pamintul in general e fertil. Locuitorif sunt improprietariti dupl legea rurala 5i se ocupa Pirlul, sat, jud. Bacati. VezT Pi-

2 cArute cu cal, 18 care cu bol; 315 vite marl cornute, 30 cal, 259 rimatorl 5i 191 oT. Se aflA in sat o moarA de apa, Id puturli 5i I tintina. Budgetul e la venituff de Io61 leT 51 la cheltuell, de

mol la

Teritoriul Piriuld e udat de riul Tismana. Comunicatia in com. se face

pe 5oseaua comunala care o pune in legatura la com. Ciuperceni cu 5oseaua judeteana Tirgul-DuluT-Severin.

Pirtul,

ciitun, al com. Fata-Va-

zintA mal multe piscuri, din care

cele mal principale sunt: Dealul-Viilor, in partea de E. a comuneT, 5i dealul Boia, in par-

tea de V.

Pirtul, rig, izvore5te din com. Vasilati, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea ; trece prin com. Ote-

le5u1, 5i se varsa in riul Cerna, In raionul acestei din urma com.

Pirlul, salí Omorkea, vale, jud.

capre.

5i 2 cintAretT.

Cu agricultura, cre5terea vitelor qi mica industrie. Parte din pamint e proprietaresc. Locliitorif posea: 50 plugurY,

Pirtul, deal, apartinind comuneT Piriul-Boia, jud. Gorj. Are directiunea N.-V. S.-E. 5i pre-

Viicea, comuna Tetoiul. Matca vAiT desparte teritoriul comunef Tetoiul, de com. Giule5ti 5i Rusane5ti.

Pirtul-AdInc, deal, jud. BacAO, pl. TazlAul-d.-s., com. Nadiqa, pe coasta cAreia se afla situat cAt. Rachitiqul.

riul-Moineqti.

Pirlul-Adinc, Plrlul, cdtun

ädure, jud. Ba-

re5edinta com. Piriul-Boia, pl. Gilortul, jud. Gorj, situat pe partea stinga a

proprietarilor ra.zA51 din com.

Gilortului qi pe dealul cu acela.5 nume.

megie51 Luncani 51 are o intindere de 103 hect.

i

caa, pl. Bistrita-d.-s., com. MAr-

gineni - Munteni, care apartine

Are o suprafata cam de 1200

hect., din care 400 hect. cul-

Pirlul-Adinc, pddure, jud.

Ba-

tivabile, 7 hect. vie 5i 12 hect.

can, pl. TazlAul-d.-s., com. Na-

pomet, cu o populatie de 97

diva, a cArd stapinire se im-

familiT, sati 347 suflete, din care

parte intre raza5T 5i d. L. Vernier. Este supusl regimulul sil-

73 cotribuabilf; o 5coalA; o bisericA, facuta. la 1780 i deser-

vita de t preot 5i 2 cintaretT. Locuitorii posea.: 18 plugurT, I carutA cu cal, 26 care Cu bol ; 200 vite marl cornute, 9 cal, 123 rimAtorT, 246 ol 5i 97 capre. Prin catun trece un pida, nu-

www.dacoromanica.ro

vic 5i e populata Cu fagT 5i stejari.

piclure, in intin-

dere de Ioo hect., pe teritoriul com. Spulberul, pl. Vrancea, jud. Putna.

Pirlul-Adinc, "sitia, ce uda co

Pildf11.-ARINILOR

11121UL-GL0DULIA

745

muna Colacul, pl. Vrancea, jud.

171 capre, 24 caT, 273 rimatorl;

Putna. Iese dintre virfurile Podurile si Satul-Mare, pe care le si desparte.

40 stupT cu albine.

Venitul com. e de le! 1195, banT 49, lar cheltuelile, de 1185

sia Urlati, com. Virful-CimpuluT,

le!, 87 banf. Teritoriul comuneT este udat de riul Gilortul, care o strabate

pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.

de la N. la S.

Pirlul-Arinilor, pcidure, pe mo-

Pirtul-Boghif, sat, jud. Bacati, pl. Trotusul, com. TirgUI-Trotusul, situat pe 01111 Cu acelasT

nume, pe dreapta TrotusuluT,

la 2 kil. 630 m. de satul Tirgul-Trotusul.

Are o populatie de 289 suflete ; o biserica, cládita. la 18 12

de Dimitrie Comariti, deservita de 2 cintAretf ; 2 circiumr. Vite sunt : 7 caT, 141 vite cornute, 19 porcT si 76 capre.

Pirtul-Boia, com. rur., in partea de S.-E. a com. Petresti-

Comunicatia in Piriul-Bola se face pe Valea-Gilortulur, pe poseaua judeteana T.-Jiul-Filiasi,

care o leaga la N. Cu com. Petresti-d.-s., iar la S. cu Barbatesti. De catunul Boia e legata printr'o osea vecinala. Printr'un drum de care se leaga cu com. Licuriciul. MaT are linia ferata Fi-

asezat pe tarmul sting al BistriteT i strabatut de piriul cu acelasT nume. Vatra satuluT ocupa ioo

cu o populatie de 99 familii, sail 426 suflete. ImproprietaritT in 1864 sunt 18 &untas!, 26 palmas! pi 18

codas!, stapinind 248 ala Arco bisericd de lemn. Scoala din Madeiul serva i acestui sat.

Pirtul-CodruluI, ädure, in jud. Bacaii, pl. TazIdul - d.-s., com.

Basesti, proprietatea d-neT Eca-

terina Gheorghiu. Are 65 hect. pi e supusa regimuluT silvic.

liasi-T.-Jiul, cu statia maT apropian. CA rb u nesti.

In com. se gasesc : 7 puturi si 3 izvoare.

Pirlul-de-pe-Vale, piriii, izvoreste din partea de N. a com. Suletea, pl. Mijlocul, jud.

F5.1-

Va! maT Insemnate sunt: Valea-Piriului, valea Marina, valea

curge spre S., pe parto. de E. a com., pe sub dealul

Tupa, in catunul Pirlul si va-

Zavolul pi, dupa ce se uneste cu piriul Bobisul, din jos de

d.-s. si la N. comuneT Jupanesti, pl. GilortuluT, jud. Gorj, forman

lea Socul in catunul Boia, toate

din cdtunele Piriul pi Boia.

leasT numirr.

E situata pe ambele maluri ale plriuluT Gilortul si pe dealul Boia, la V. si dealul Piriul, la E. de Gilortul.

jud. pl. Crasna; izvoreste din satul

Piriul-din-Prozil, ftî,1ü, izvoreste de pe mosia Broscauti,

Valea - BosieT; trece prin com. Stroesti, si se varsá in piriul

com. cu acelasT nume, pl. Cosula, jud. Dorohoiti ; trece in com. Vaculesti, unde formeaza iazul Trosna, si se varsa in riul

Are o suprafata cam de 2000 hect., din care 660 hect. arabile,

20 hect. vie, 22 hect. prunet, restul fin* i padure, in Intindere de aproape 1364 hect., proprietate a statuluT pi a d-lui Ilie Alexandrescu. Pamintul este productiv; se

cultiva mal cu seama viile pruniT.

Are o populatie de 201

fa-

mili!, sal' 707 suflete, din care

udate de piraiele, purtind ace-

Crasna.

Pirtul-Calul, padure a statuluT,

40 elevT; 2 bisericT, una fondata la 1730, si cea-l'altA la 1803, de locuitorT:si deservite de 2 preotT

Jijia.

In jud. Neamtu,. pl. Piatra-Mun-

tele, com. Calul-lapa. Se arendeaza cu 2100 le! anual.

Pirlul-Domni§oara, trup de pa-

Piriul-CArbuna, pdflure, situata

plasa Piatra- Muntele, judetul

dure, pe mopia Cotul-Vinatori, com. Vinatori-Dumbrava-Rosie,

pe hotarul dintre com. Raucesti, pl. de Sus-Mijltcul, jud. Neamtu,

jud. Suceava.

143 contribuabilI ; i coala, fon-

data la 186o si:frecuentata de

sat, trece in com, Iepureni, jud. Tutova.

îrîz, judetul Neamtu, situat pe hotarul ju-

PIriul-Cirbuna,

detuluT despre Suceava; despartitor comuneT Raucesti de mo-

Neamtu.

Pirlul-Galul, pddure. Vez! Galul, padure, in Valea-BistriteT, jud. Neamtu.

Pirlul-Glodului, sat, in jud. Ba-

sia Brusturi, din jud. Suceava.

LocuitoriT posea: 33 plugurT, 48 car4 cu bol, i cAruta cu cal,

Oil, pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, asezat la poalele dealuluT Tocha, la marginea paclureT cu

Piriul-Cirjel, sat, pe mopia Bor-

409 vite mar! cornute, 553 o!,

ca, jud. Suceava, com. Madeiul,

acelasT nume si la 600 ni. de satul Luncani (ccala).

4 cintaretr.

www.dacoromanica.ro

PiRIUL-GLODULUI

Are o populatie de 54 familiT, saa 257 suflete. Vite: 3 caT, 103 vite marT cornute si 6 porci.

mofie, in jud. Bacaa, pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani, in intindere de 10073 hect., din carl 1083 hect. padure. Tinca mal inainte de maEastirea Pingarati (jud. Neamtu).

Azi este proprietate a statuluT,

dind un venit anual de 1362 leT.

PiRiUL-NEGRIJ

746

Plriul-Mare, pirig, in jud. Bo-

Proprietatea mosiei a fost a

tosani7izvoreste din coasta deaCerbatoarea saa Gilgiitoarea i, unindu-se cu Hurghesul, se varsa in piriul Neaunul si im-

Printului Grigore Mihail Sturdza,

preuna cu acesta in iazul Leahul, in com. Feredieni, din pl. Copla.

com. Luncani, in intindere de 1083 hect., proprietate a statului.

pirizl, in jud. Dorohoiti, pl. Berhometele, com. Gramesti; izvoreste din Bucovina (Austria) ; trece prin BotoGramesti, Budesti, si se

Pfriul-Mare, pirifi, izvoreste de pe proprietatea statulur, numità

Dealul si curge prin com. rur. Domnesti, pl. Nucsoara, jud. Muscel, de la V. spre E.

pfrifi, jud. Suceava, com. Giurgesti; izvoreste dintre dealurile Osoiul i Cotir-

gasi; strabate satul cu acelasT

nume si, dupa un curs de aproape 3 kil., se varsa in omuzul-Mic.

Pidul-Mare, pida, in jud. Suceava, izvoreste de sub dealul Maganul si se varsa in NeagraaruluT, dupa ce a udat com. Neagra- aruluT i

arul-DorneT,

pe o lungime de aproape 7 kil.

In timpul ploilor se trans-

in torent, care tiraste

Pirlul-Moine§ti, saa Pirlul, sat,

pietrele la vale; locuitorii intre-

In jud. Bacan, pl. MunteluT, com.

buinteaza aceste pietre la dà-

Moinesti, situat pe piriul cu a-

i drumurl, facind si un mic

cela§1 nume, mal in jos de Lunca,

forma,

din

negot cu ele.

Pirita -luf - Barcan, pirliaf, in

Are 2 bisericT, deservite de preot, 2 cintIreti i 2 palamar!. Una in satul Piriul-Negru, are hramul Sf. Mihail si Gavril

e facuta de lemn, in anul

si

varsa in dreapta Siretului. ¿!dure foioasa, In jud. liacati, pl. Tazlaul-d.-s.,

mostenita de la parintele saa Mihail Sturdza-Voda.

avind o populatie de 217 sufl. LocuitoriT posea.: 3 ca!, 61 vite cornute, 25 pord si 162 oT.

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,

1798, de Ioan Lazarescu ; ceal'alta in satul Vlddeni are hramul Sf. Gheorghe si e facuta de birne de stejar, in 1785 dupa

cum se dovedeste din inscriptia urmatoare, sitpata in lemn deasupra use! : Aceast

sf1ut

bisericit s'a fcut In

zilele luminatalui Domnitor Io Alexandra Mavrocordat, §i a PresfinOtaluI Mitropolit Gavriil, la 1785, hile 8 zile.

LocuitoriT improprietariti aa 280 hect., 71 ariT, pamint, iar proprietarul mosieT : 1297 hect., 57 ariT, cimp i 859 hect., 32 ariT, padure.

Piraiele principale ce trec pe mosie sunt : Negrul i Vladeni, incepind din padurea mosieT varsindu-se in Molnita, ce curge

pe hotar. Platrà de zidarie se ala la o parte a padurei ; lar prund de sosele se gaseste in mare cantitate pe coasta dealuluT din partea de N.-V. a satultd. DrumurT principale sunt ca-

com. Dobreni; izvoreste din

Pirlul-Negru, sat, pe mosia cu

Dealul-Pietros, curge paralel cu

acelasT nume, jud. Dorohoia, pl.

piriul Runcul si se varsa in piriul Almasul, in dreptul serme' situate filtre herastraul No. i i 2, de pe mosia Almasul.

Berhometele, com. Dersca, la care este alipit i satisorul Vladeni, cu o populatie de 62 fa-

lea nationall Mihaileni-Botosani si catea judeteana Mihaileni-Dorohoia. Mosia se hotareste cu Dersca, Vitcani, Cindesti, Bucovina, gul-Mihaileni, Sinauti i Tureat-

miliT, saa 250 suflete.

ca.

Pirlul-Lung, pirig, in jud. Gorj, pl. Novaci, com. Carpinisul; izvoreste din plaiul muntelui Plasala, de la locul numit Haciuga, impreunindu-se cu piraiele Ciocazana i Teisul, la S. de com. Carpinisul, la locul numit Ciolpani.

In vechime fie-care forma o

LocalitatT de insemnat sunt:

mosie si un sat aparte, acum sunt unite inteun singur trup ;

Movilele-Mari i Selestea-Vechie.

cel dintlia este asezat pe ambele laturl ale Piriului-Negru, de pe

PIrtul-Negru, pîrîi, izvoreste de pe mosia Radauti, jud. Doro-

podisul inclinat catre sesul SiretuluT, lar al doilea tot pe laturile 'Afluid sub poalele pa-

hola, com. Cu a,celasT nume, pl.

dure!.

satul de tirgul RUMIO; coteste

www.dacoromanica.ro

Prutul-d.-j., face multe cotiturI prin tarina locuitorilor ;, desparte

PIRIUL-OAIA

spre E., imprejurul satului si se varsA in riul Prutul.

Pirlul-Oaia, ptria, in jud.

PIRJOLEA

747

ocupatia lor era, ca i astAzI, mur= In pAdure, plutAritul cresterea viteIor. («Uricariul», de

de dealul Coslugea, cu movila Coslugea (138 m.) ; iar la S., de

T. C., vol. VII, p. 255).

dealul Ghivislicul-Mare, cu mo-

pl. Trotusul, com. BogdAnesti,

care obirseste din locul numit Dumbrava ; curge pe teritoriul satu/u1 Boganesti si se vars1 In Oituzul.

Pirlul-PacureI, pirita", in jud.

Pirtul-PInteï, ftîîü, jud. Suceava; izvoreste din dealul Tifla dupa ce a udat com. FArcasa

Pirtul-PescaruluT, Iltrik, in jud. Baclq, pl. Trotusul, com. 'II-gul-Trotusul, care obirseste din muntele Cernica; curge pe hotar, spre Transilvania, de la S. spre N., si se varsA d'a dreapta

jud, BacAti,

malul DunArd, unul ducind la Oltina i altul in par-

pl. Trotusul, cora. Hirja, care izvoreste din muntele Lespezi si se varsd in Oituzul, pe stinga, mal la vale de Cernica.

Pleul-Sarat

i

Pirlul-Seculul, ptidure, pe mo-

s't se vara in &tul Fundul-Bo-

sia Sendriceni, com. cu acelasi

hotinului.

nume, pl. Cosula, jud. Dorohoin.

Pirtul-Pintei, sat, pe mosia Piriul-Strimbei, pddure particu-

asezat pe tArmul sting al Bistritei si pe ale piraielor Pintei

larA, j ud. BacAti, pl. TazlAul-d.-s.,

Gline. Are o populatie de

com. Bucsesti, populatl cu fagi, tejad, mesteacArli i carpenl.

329 suflete, locuind in 84 case ; o biseric5, cii hramul Sf. loan, clAditl din lemn, restanratA si

Piriul - TeiuluI, paVure parti-

In 1803, Pirtul-Pintei a mAnAstireI Rica, numAra 27 liuzi, plAtind 480 leI bir anual; Lar

partea de E., ducind la alnia,

Pirjoaia, movild inseranatA, in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. rur. Satul-Noti si

pe acela al cAtunulul sAti,

Pirjoala ; e situatA pe muchea

dealuld Coslugea, in partea de N. a piase! i cea .de V. a comune ; are o inAltime de 141 ni., i dominl valea Pirjoaid,

satul cu acelasi nume si drumurile comunale Cilnia-Pirjoaia

In com. FArcasa, jud. Suceava,

(3 kiL).

trecind prin Bugeagul; alte treI drumurl comunale pleacA din

Valea-Babel,

FAlciii, pl. Podoleni, com. Bazga ; izvoreste din Dealul-Orsoad

nistratia Domeniulul Coroanei, deservitl de I preot i 2 dintAretl. Scoala din FArcasa serveste i acestur sat. ImproprietAritI in 1864 si 1879 sunt : z fruntas, 31 01masl si 24 codasi, st5pinind 182 fila si 40 prájinT. Drumurf principale sunt FArcasa (3700 ni.) si la Sabasa

tea opusl ducind la Ostrov

Coslugea si la Satul-No5.

Pirful-Pietrelor, pitlit, in jud.

inzestrat5. ',in 1885 de Admi-

din care 6 hect. ocupate de vatra satului, cu o populatie de 48 familii, sati 204 suflete, locuind in 43 case. Drumuri comunale pleacA pe

pa-dure particularl, apartinind d-lui A. Lupascu, cu o suprafatä de zoo fAlcl, pe teritoriul com. Cimpurile, pl. abrAutul, jud. Putna.

SlAnicului.

vila Pirjoaia S. (141 m.). Are o intindere de 720 hect.,

pe o lungime de 8 kil., in care strAbate satul cu acelasi nume, se aruncI In Bistrita.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.

Doamna ; contine in apele sale mult A filma.

dealul Ciatal-Orman ; la S.-E.,

Galita-Satul-Noa ; e situatl la 8o0 m. de malul drept al

fluviului Dunlrea, dominind ast-

fel pe o buril intindere apele luI ; a fost punct trigonometric

cularA, jud. BacAti, pl. TazlAuld.-s., compusl din fagi i stejart

de observatie de rangul al 3-lea; este acoperitA cu verdeatá.

Pirjolea, fost sat, ce era situat Piriul-UrsuluT, mahala, in orasul Neamtu, jud. Neamtu,

Pirjoaia, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-NotiA, cAtunul com.

Satul-Noti, situat in partea de N.-V. a plAsei i cea de S.-V.

pe proprietatea Stanesti, plasa Marginea, jud. Vlasca, la extrema cAruia se afla, la anul 1828, hotarul dintre Tara-Romineascä i tinutul turcesc de dincoace de Giurgia. Printeinsul trecea drumul Ba-

a com., la 35 kil. spre V. de

nula ce servea de hotar intre

cAtunui de resedintá, Satul-Noti,

posesia TIrel-R,ominesti i mosia Turcier. Acest sat, se ;ice, a fost fAcut de Aidin-Pasa i Benarin Pasa.

pe ' malul drept al DunArei. Este inchis la. N. de cltre dealul La-Dotd-Movile, cu virful sAti Pirjoaia (142 ni.); la E., de

95

68617. Nardo Molionar Goograflo. Vol. IV

www.dacoromanica.ro

PIRJOLEk

PIRLITA

748

Pirjolea, vale, in satul StAnesti, pl. 1VIarginea, jud. Vlasca, care

pl. Ocolul-cíe-sus, tinind de com.

rur. Balotesti. Are 62 case.

priineste inteinsa valle : Tfganul, Balanul i Malureni.

Pirjole§ti, subdivide a ciitunului Lunca-Frumoasa, jud. Buzar', com. Pirscovul.

Väri§tea, sat, jud. Bacati, pl. TAzlaul-d.-s., com. Bahndseni, asezat pe malul drept

al riulta Taziaul-Mare, la 6 kil. 240 m. de satul BAhnaseni

Pirrateasca (rárne§ti), in jud. Buzati, com. Cernatesti, cat. Calciarusa i Vladeni. Are 380 hect., din care 43 hect. pa.'urea numita Valea-Nuculuf si Pietrisul, 180 hect. arabile, restul ¡beata. i izlaz.

Are o populatie de 308 su-

coinute si 34 porcr. Ad i se afla o movill (dila]) mare, care are o deschizatura si este inconjurata de 3 rindurl de santurT. Se gAseste aci o fabrica de pe-

trol i vre-o io bal de pleura. Pirjolul, mo,cie, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Bahnaseni. Ocupa o suprafga de 400

cea mal mare parte cimp de aratura. E proprietatea statuluT, inainte de secularizare aparti nea schi tulu I Fru moasa.

Se arendeaza Cu 23000 anual.

p(idure, jud. Bacafi, pl. Tazlau/-d.-s., com. Bah-

naseni, apartinind statului. Este

Pirlipatul, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul. Aci se fac pietre de moara.

Indita, com. rur., pl. Baila, jud. Braila, asezata pe malul sting al piriuluT Calmatuiul. Se invecineste la N.-V. si N. co Vizirul si Ciacirul; la S.-V., cu Insuratei si Lacul-ReziT ; la E., cu

Stancuta. Are o suprafatA de 7000 hect., in forma drep tu nghi u.

laxa, cu o populatie de 789 suflete; o biserica, infiintatA la 1833 de locuitorT, deservita de

preot, i cintaret i i paracliser ; o scoala mixth, infiintata la 1857, frecuentatá de 49 elevT si 14 eleve. Veniturile i cheltuelile com. se urca la 5921 leT anual. Locuitorl improprietaritT din

1864 sunt ¡07; neimproprietaritT sunt 42. Vite : 462 bol, 375' vacT, 5 taurl, 171 viteT, 403 cal, 6 magarT, 400 or, 166 rimatorl. DrumurT: la Vizirul, spre N.-

e un pod. Comuna s'a infiintat cam pe Ja 1830 si s'a format din locu¡toril cat. Palivan, ce se afta la N.-E., si din al tirlelor Pata, cc se afla la E.

Pirlita, com. ,rur., formata din Teleorrnan, pl. TirguluT, situata pe Valea-Urluiulul. Se tnvecineste la N. cu com. Peretul ; la S., cu cat. Brosteanca, al com. Bogdana ; la E., cu

come Plosca si la V., cu cat. BOduleasa, al com. Baneasa.

Are o populatie de 827 suflete ; o scoala mixta, frecuentata de 26 elevT ; o biserica cu preot si 2 cintAretT. Pe apa Urluiu/III este o moarA de macinat. Piriul-UrluiuluT udà toata par-

tea de S. a com., formind doua helestae, unul al com. si cel l'alt al proprietatif. Terenul acestei com. este accidentat, strabatut de mal multe vilcele. Intinderea com. este cam de 160o hect., impreuna cu mosiile

de pe dinsa. Satul este asezat pe enasta VAIT-UrluiuluT. LocuitorT improprietaritT dupa

legea rurall sunt in numar de

N. pe vechiul drum si apoi pe

164, pe o intindere de 472 hect. Pe proprietatile lor aú i viT, in intindere de 631/1 hect. Vite: 349 vite marT cornute, 193 cal, 677 oT i .134 por& Budgetul com, e de 4457 Id, 92 banT, la veniturr si de 4445 let, 84 banT, la cheltuelf. Comuna Pirlita se leaga cu cat. Brosteanca prin osea vecinala si de acolo cu com. Bogdana. Cu com. Plosca, cat. Baduleasa l cu com. Belitori, se leaga prin vechiul drum numit al PIrlitel, ce trece si prin cat.

soseauaBraila-COlarasi (44 kil.).

Dulceni.

V . (8 kil.), pe la Movila-TurculuI;

la Ciacirul, spre N., prin punc-

foioasa, si are o intindere de

tql Arama (II kil.) ; la StAncuta, spre E., pe lingA punctul numit

Vre-o 600 hectare.

BArbatul (8 kil.); la Beresti-d.-j.,

spre S.-E., pe la podul Cornul-

Pirjoluhff (Metohul-), ruine,

MaluluT (I0 kil.) ; la Lacul-ReziT,

in jud. Buzar', com. Vispesti cat. Valeanca, in padurea Slobozianu, unde se zice ca a fost un vechiri schit: Pirjolul.

spre S.-V., peste viroaga Puturosul i Calmatuiul (5 kil.) ; la Filiul spre V., pe malul sting al Calma-

Pirlagele, sat, in jud. Mehedin

4.

satul cu acela.sT nume, in jud,

(scoala).

flete; o biserica, cladita in 1781 de locuitorT, cu ajutorul fostuluT arendas al mosier statuluT Cimpeni ; I circiuma. Vite sunt : 6 cal', 185 vite

In com. se afla i plata si

strade. Spre S., peste Calmatuiti,

tululuT (19 kil.) ; la Braila, spre

www.dacoromanica.ro

PIRL1TA

749

PIRL1TA

Distanta de la Pirlita pana la Rosiori este de 21 kil., pana la resedinta jud., de 52 kil. si pana la Alexandria, de 26. Imprejurul com. sunt multe magurl 0, movile, dintre care

rur. Vasilati Popesti, jud. Ilfov, pl. Negoesti, situat la V. de Va-

unele servesc si ca semne de

382 locuitorT. D. abechi are 1450 hect. si locuitoril, 300 hect. Proprietarul

hotare; cele mal insemnate sunt Magura-Mare, Mägura-lul-Trandafir, Magura-de-la-Rusca, Magura-PindaruluT si Magura-Hotarulul.

Satul Pirlita este dintre cele vechT; 11 gasim trecut in lista satelor, intocmita la 1741, sub dotnnia luT C. Mavrocordat ; facea

silati, pe malul drept al

riuluT

Dimbovita.

Se intinde pe o suprafata de 1750 hect., cu o populatie de

cultivA 1325 hect. (55 sterpe, 65 islaz, 5 vie). LocuitoriT cul-

tiva tot terenul. Comerciul se face de I circiumar.

Numarul vitelor marT

e de

396 si al celor raid, de 554.

si atund parte din pl. TirguluT.

Finita, com. rur., formata din satul cu acelasT nu me, jud. Braila,

pe muchia platouluI de N. numit al ViziruluT, aproape de CornulMaluluT, la 44 kil. spre S. de ora-

Finilla, sat, fácind parte din com. rur. Pirlita-Sarulesti, jud. Ilfov,

pl. Negoesti, situat la E. de Bucaresti, pe malul drept al

Comerciul se face de 1 cfr. ciumar.

Numarul vitelor marT e de 36 si al celar miel, de 75. Pirlita. Vez! StAnesti-VIcaresti, jud. Ilfov. Pirlita, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur. Bresnita;

are 73 case.

Pirlita, sat, jud. Tulcea, in par. tea de E. a pl. Tulcea, si in cea de V. a comuneT Bes-Tepe, din care face parte, asezat pe malul drept al bratuluT Sf. Gheor-

ghe, la 5 kil. spre N.-V. de resedinta Bes-Tepe.

Are o intindere de 44 hect., Cu o populatie de 59 familiT, saq

vAeT Mostistea. Ad este resedinta primariei.

282 suflete: 181 Rusr, 73 Ro-

sul Braila; s'a infiintat la 1830

Se intinde pe o suprafata

de locuitorT venitT din cat. Palivanul, de pe teritoriul com. Vi-

de 2890 hect., cu o populatie de

Pe ala trece drumul comunal: Tulcea Bes -Tepe Mah-

418 locuitorT.

mudia.

zirul. Are o suprafata de 37 hect. cu o populatie de 8or 5

D-na Eufrosina Gherman are 2500 hect.is._ocu...or.., 1 il- ri' 390 hect. Proprietarul cultiva 2085 hect.

circiume; o scoala mixta infiintatà la 1857, frecuentati de 28 elevT si 2 eleve; o biserica, ziditä de satenT la 1859, Cu 1

(250 hect. sierpe, 150 hect. izlaz, 15 hect. padure). Locuitorli cultiva 345 hect. (25 hect. izlaz, 20 hect. vie).

Finita, cdtun, pendinte de com.

preot, 2 cintaretT si 1 paracliser.

Are o biserica cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de I preot,

Obedeni, pl. Neajlovul, judetul Vlasca. Vez! com. Obedeni.

suflete, locuind in 156 case ;

Vite: 531 ca!, 4 asinT, 1200 cornute, 4500 oT, 2 capre si 100 rimatorT.

Pirlita, catun, al com. Canesti, jud. Buzail, cu 18o locuitorl s't 61 case; are sub-divizia Petcari. Aci s'ati retras locuitoriT

din cat. artesa, in urma sur-

jud. Vla,ca. Vez! com. Adunati-Copaceni.

Pirlita, deal, in jud. Tulcea, pl.

elevI si 21 eleve ; 3 masinT de treerat cu abur! ; 1 helestert si

Isaccea, pe teritoriul com. rur. Balabancea, si anume pe acela al catunulul Tiganca-Taita ; se

1 pod stätator. Comerciul se face de 3 cir-

desface din Dealul-CadiuluT ; se

ciumarf. Numarul vitelor marT e de 316

indreapta spre S., avind o directiune generall de la N.-E.

si al celor micT, de 692.

spre S.-V. ; se intinde de-alungul piriuluT Pirlita ; brazdeaza partea centrall a plaseT si cea de N.-E. a comuna ; are o inAl-

Pirlita, alta numire a satulur

rur. Caciulati, jud. Ilfov, pl. Znagov.

Pirlita, sat, facind parte din com.

Adunati-Copaceni, pl. Cilnistea,

cuentata in 1899-900, de 36

Indita, sat, facind parte din com.

N, jud. Ialomita.

Pirlita, cdtun, pendinte de com.

si 2 cintaretr; o scoall mixta, fre-

pare! malurilor si &rimara caselor, din care cauza satul CAnesti s'a si desfiintat. Gura-IalomiteT, pl. Ialomita-Bal-

m'id' .si 28 BulgarI.

Se intinde pe o suprafata de 43 hect., proprietatea d-neT C. Blaramberg, cu o populatie de 73 locuitorI.

www.dacoromanica.ro

time de peste 320 in.; punct trigonometric de observatie de rangul 2-lea ; este acoperit Cu padurl intinse ; se prelungeste Cu dealurile Piatra-Rosie si Ni-

PiRLITA

PYRLITI

750

colitelul, la poalele caruia se aIII vine Sarica. mofie, pendinte de com. cu acelasT nume, pl. Balta, jud. Braila ; are o suprafata de 7500

hect. si aduce un venit anual de 38912 leT ; apartine conteluT

de Roma.

Se compune din satele : Albeanul, Chiricuta, Gologanul, Manda', Pirlita, Sarulesti si Sulacolul, cu o populatie de 1406 flete, care locuesc in 403 case si 25 bordele.

Se intinde pe o suprafata de 7605 hect. D-niT C. Manciulescu, P. Riu-

mofie, in jud. Teleorman, pl.. TirguluT, com. n'Alta, avind

o intindere de no° hect, mal toate arabile. Din acestea, 333 hect. apartin d-luT M. C. Malaclulescu si 767 hect., mostenito-

reanu, Plesoianu, A. Sulacolu, Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti, i d-nele Eufr. Gherman si Eliza Filipescu, Mi 6423 hect., lar locuitoriT, i [82 hect. Proprie-

tarli cultiva in total 4442 hect. (ro28 sterpe, 567 izlaz, restul

rilor decedatulul Spiru admití.

padure). Locuitoril cultiva 1105 hect. (57 hect. Izlaz i resta'

pdclure, jud. Dimbovita, pl. M'omita, com. Vizuresti, avind peste 57000 ariT.

vie).

pdclure, jud. Dtmbovita, pl. Ialomita, com. Tatanari, avind peste 25000 arif.

Pirlita, pida, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Balabancea i anume pe acela al catunului sati Tiganca; este format de douà miel piraie: Pirlita - Mare si Pirlita - Mica, care izvoresc din Dealul-Cadiulul; se

Budgetul com, e la veniturT de 6100 ler si la cheltuell, de 5803 leT. Are : 3 bisericT, la M'Alta, Sa-

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Satul-Noti,

situata in partea nordicä a pl.

si a com. in dreptul satulul Socariciul, din jud. Ialomita ; este apropian de teritoriul dobrogean, de care o desparte un brat de 60 kil. lungime si cu o adincitne de 31/2 in.; are o forma eliptica, o lungime de 2 kil.,

o lärgime de I ka. qi o In tindere de IZO hect. ; este acoperita

cu padurl de sala, lar in partea de V., cu pietri. i nisip si este -inundan adesea-orT.

PIrlitul, pichet vechiti de frontierel, pe Minare, in insula cu acelasT nume, jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, in dreptul satala! Rasa, din jud.

i Sulacolul ; 3 scoale ;

Pirlitura, seituc, in jud. Bacati,

6 masinl de treerat cu aburl ; 4 helesteie i i pod.

pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni, care, impreuna cu alte dota trupurl, Infra in compunerea satu-

rulesti

Vite sunt: 718 cal i lepe, 20 armlsarl, 391 bor, 497 vaci si viteT, 18 taurl, I5 bivoli, 42 bivolite, 41 capre, 392 porcr, 3285 oT.

luT Slobozia-Filipeni.

Pintura, munte, in jud. Suceava, com. Malini.

printre dealurile Pirlita si Taita; brazdeaza partea de E. a plaseT

Locuitoril posea: 238 plagad: 102 cu bol, 136 CU cal ; 300 care si carate: 124 CU bol, 176 cu cal. Comercial se face de 23 cir-

si N.-E. a comuneT ; curge numal

ciumarr.

printre padurl dupä un curs de 6 kil., se varsä in piriul Taita, pe stinga, in dreptul satului Tiganca-Taita.

125 §i nemproprietaritr mar su nt 252.

indreapn spre S.-V., curgind

Pirlitul, insuld, in Minare, jud.

PIrlitura, pichel de frontierer, pe Dunäre, jud. Constanta, pl. Sifistra Noua, insula Pirlita, in dreptul satuluT ocariciul, din pl. Borcea, jud. Ialomita.

Locuitorl improprienriti sunt

Plrlitura, lac,

in inSula Balta, jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. Bordusani.

Plrlitul, sat, in jud. Ialomita, pl. Pirlita-Buciumeni,ficidure, jud.

ampuluT, pendinte de com. Fru-

Ilfov, pl. Negoesti, situatä intre cat. Gruiul si Pirlita.

musica, situat pe tunca, la 3 kil. spre S. de riul Ialomita spre V. alaturat de satul Fru-

PIrlita-Särule§ti, com. rur., jud. Ilfov, pl. Negoesti, situata la E. de Bucuresti, pe malul drept al vaiel Mostistea, la 45 kil. de o-

ras. Sta in legatura cu com. Sohatul prin o

osea vecinalä.

musica.

Mal inainte a purtat numirea de Ulesti-de-jos. Are o populatie de 22 familiT. Vite sunt : 150 cal si bol, 200 OT

i 25 porcl.

www.dacoromanica.ro

Plrlitura, pdclure, a statulul, in jud. Iasi, pl. Stavnicul, com. Mogosesti.

Pirliti, vechte numire a cd tunulut Cochirleanca, jud. Buzad.

Pirliti, sat, fäcind parte din com. rur. Cireasovul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o biserica, zidita,

PiRLITI

la 1802, de preotiT Dimitrie

nului (1881) in Butoiul, deser-

Tudosie. S'a reparat la 1826

vite de 3 preoti si 6 cintaretl;

de aceiasT ctitorT.

8 circiumi.

Vite mari sunt 2400, vite PIrliti, catun, al comuneT Vladila, pl. Ocolul, jud. Romanati,

In apropiere de gara Vladfla. Are o moara Cu aburi.

miel, 2900 i porci, 238.

Ad se face un bilcii1 la 14 August, care tine 3 zile.

Pirliti, fost sat, in josul satului

Pirscovul, ftlaia, al jud. Buzad, situat in partea de N. si cen-

Stanesti, pl. Marginea, jud. Vlas-

tralA a judetului. Se margineste

ca; se vede acest sat pe planul din 1831 faca de Rusi.

la N. cu unja de frontiera, de la izvorul Pitac-Patac, pana la

Pirloagele, ca/un (aria), in jud.

muntele Taietura ; la V., cu pl. BuzauluT; la S., cu pl. SarateT

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Larga, pe dmpul Baraganul.

Pirloagelor

phia, afluent al SiretuluT, in jud. Su-

ceava, com. Pascani, avind o lungime de I i kil.

si la E., cu pl. Slanicul. Suprafata sa este de 77632 hect., din care 12629 hect. arabile, 23905 hect. padure, 9669 hect. fineata, 16472 hect. izlaz, 1455 hect. livezT, 702 hect. vie

si 12800 hect. loc sterp.

Corzul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

Terenul sAA e foarte accidentat, cuprinzind muntiT cel maT marT al judetului, acoperiti de pAduri seculare, de pasuni ex-

Ptrscovelul (Izvorul-Dulce),

celente, de livezi si chiar de semanaturT., i cea maT mare

Pirpale§ti, inakala, in com. rur.

pirig, in jud. Buzati, com. Boziorul, cat. Gavanele ; incepe de la Poiana-cu-Laposi si de la Poiana-Sttlpilor si se varsa. in Saratelul-BAlanestilor, in com. Braesti.

Pirscoveni, corn. rur., pl. Oltuld.-s., jud. Romanati. Se compune din satele: Pirscoveni (1130 loc.), VA1sAnesti (Olari 544 loc.)

parte stincosT, humosT si gol cu desavirsire. Coprinde 124 proprietati mal

pastravl, mrene i alte specif comune apelar de munte. Se cultiva porumbul, orzul i alacul si se fabrica. %mica. Apele carT il uda sunt : BiscaMare i BIsca-Mica, Saratelul-

Balanestilor si Saratelul-Joseni,

mal multe Odiase si izvoare, riul Buzaul, in partea de S. Industria consta in fabricarea lapteluT, a tuicer, a tesaturilor de 'Una, lucrarea lemnulul si, in cit-va, citarla i cojocaria. Are 37 mor! de apa, I moara

de aburT, 2 pive, 2 dirste, 3 herastrae, i i sttne si o casarle. Comerciul consta in desfacerea acestor productiuni sí in transporturi. Tirguri anuale sunt 29. CA/ de comunicatie mal insemnate sunt : soseaua Maracineni-Rusavatul i soselele de pe valle piralelor : Saratelul -Balanestilor i SAratelul-BerciT.

Vite sunt: 4409 bol, 2909 vacT, 1128 viteT, io bivolT, 16 bivolite, 427 cal, 429 lepe, 227 minji, 25340 oT, 2668 capre, ti asinT si 3589 poni.

Sunt 2097 stupT cu albine.

Plaiul e format din 16 co-

insemnate, din care 16 mosii 13 padurl ale statulul ; 49 mosil si 47 padurT particulare, ale celar 30 cete de mosnenr ce se afta aci. E avut in substante minerale precum : sare, carbuni, gips, fier si mal cu seama pietre de con-

Aninoasel, Magura, Odaile, Pidele, Pirscovul, Plescoiul, Polidon, Robesti, Tircovul, Trestia Trestioara, compuse din 110 cAtune si 48 subdiviziunl de ca-

din renumita carlea.

tune, cu o populatie de 26560

Ciuta. SorginIT de. ape mine-

locuitbri. Meseriw:I sunt : 6o lemnarT,

si Butoiul (243 loc.) si e situata lIngA Oltetul, la 12 kil. spre

structiT,

S.-E. de Bals si la 20 kil. spre N. de Caracal. Altitudinea terenului d'asupra nivelului Martí este de 160 m; Are o populatie de 528 fa-

rale are nenumarate dar neutilizate, afara de cele de la

milir, se:1 1917 suflete ; o scoala

ratelul-Bercil

mixta, care a fost frecuentata In 1899-900 de 69 copii; 3 biserie!: Sf. Nicolae (1848) in Pirscovcni; Sf. Nicolae (1820

nestilor. Demne de mentionat sunt salzele de la com. Miele. E aya in vinat salbatec : ursr, caprioare si chiar cerbi, apoT lupT, vuip, risa; etc. Pesa sunt:

In Otan i Nasterea-MakeT-Dom-

MRSCOVIII,

751

Nifon. Din punct de vedere geo-

logic, plaiul nu e mal putin insemnat, mai cu seama valle SIi Saratelul-Bala-

www.dacoromanica.ro

mune : Balanesti, Boziorul, BrAesti, anesti, Goidesti, Gura-

14 timplarT, 34 rotar, 52 butnarT, 5 carutasT, 6 croitorT, 18 cizmarT, 21 fierarT, 15 cojocart,

6 boiangii, 10 brutati, 20 varad', 18 pietrarY, 14 olarT si 6 rudarT.

S'a unit de curind cu pl. Slanicului.

Are, impreuna cu pl. SlAnicul, 40 scoale mixte si 5 de

PIRSCOVUL

PirtA/sTI

752

catun, care atí fost frecuentate

vul, cu subdiviziile sale, ca o po-

cheltuiala iubitoruluT de D-zed Episcopul

de 1575 elevl si 238 eleve in 1899-9oo.

pulatie de 5400 locuitorI. MeseriasI sunt : i fierar, boiangia, 3 brutarr, 4 varad si 3 olarI. Budgetul conn. e de 4757 le,

Buzilulul Kir Chesarie ; o ají InfamasevIt pe din afarii cu arhitecturiii zu-

In pl. Pirscovul singur, sunt 52

bisericI, deservite de 40 preotI, diacon, 47 cintaretI si 43 paracliserT; 84 circiumr.

62 han Are o scoala in cát.

Pirscovul, com. rur., in judetul

frecuentad. de 43 elevI si 7 ele-

Buzar!, plaiul Pirscovul, situad

ve; 4 bisericI, deservite de 5

la malul sting al riuluI Budul s't pe ambele maluri ale riulul Are o suprafata de 6885 hect, din care 2985 arabile, 15 to pIdure,_776 finead, 630 izlaz, 278

preotT, 4 cintarett si 4 paracliserT. Catedrala e cea ca hraMul Sf. Petru i Pavel. Sunt 12 circiumI. Com. e vechie ; la anul 15oo exista. In timpil mal noI servea ca resedinta a plaiuld Pirsco-

livezi, 16 vie

val, pana la reunirea sa cu plaiul

Saratelul-Balanestilor, la 3 L kil.,

68o m. de orasul Buzad.

Î

690 pdmint

tul), Badila (ca subdiviziile eI, particulara) ì Bidila-Ghiculesti (mosneneasca).

Terenul este accidentat, dar fertil.

Din minerale are multa sare izvorul sulf iros Piclele. Industria consta in fabricarea varului, oalelor, si, in cit-va, in cultura vIermilor de matase. Comerciul consta in desfacerea tuiceI i in transporturI. TirgurI are : la Ispas, la 14

si 26 Octombrie si la 6 Decembrie.

Cal de comunicatie sunt: soseaua judeteana Maracineni-Rusiavatul, soseaua comunala Pirscovul-Goidesti, pe valea Sarate-

luid, si insemnatul vad peste nul Buzaul, la Magura, pe unde

se pune in contact cu soseaua Buzaul-Frontiera. Vadul-Buzau-

luI ad e prevazut cu pod umblätor, luntre, etc. Vite sunt 698 bol, 237 vacI, 135 viteI, 6 bivoli, 16 cal, 20 Tepe, 9 minjr, 2890 oi, 65 capre,

3 asinI si 462 porcI. E formata din catunele : Badila, Lunca-Frumoasa i Pirsco-

pita la cel maT tnic lucre, ne avind cea vechie niel un lucra vrednic de privire. Inceput a luat zidirea la leat 1844, iar sfir?itul la Incetarea anuluT 1845, d'id se fi las Doran acesteT tiri Gheorghe Dimitrie 13ibescu Voevod, iar mitropolit pres

sfintitul Kirie Kir Neofit. 1845 Decernbre x5.

Pirscovul-de-Jos, mofie, in jud. Buzla, com. Robesti ; are 300 hect. arabile, livede

i izlaz ;

e maI toata proprietate mosnen eascA.

PirscovulsiLunca-Frumoasä,

sterp. Proprietatí marinsemnate su nt : Pirscovul, Lunca-Frumoasa (sta-

grävit pe dinituntru ca cele mal' frumoase vapsell i ca cele maT frumoase podoabe,

Pirscovul, ceitun de resedind al com. Pirscovul, jud. Buzaa, cu 1500 locuitori si 296 case. Se subimparte in Pirscovul-d.-j. si Pirscovul-d.-s., pe ring& care

mofie a statuld, in jud. Buzad, com. Pirscovul, foasta pendinte de Episcople. Are, afará de ce s'a dat improprictaritilor, 1560 hect., din care 451 hect, pa-

dure, despartitä in sforile: Col-

maI are subdiviziile : Cornetul, Potirnichesti i Tatarani. Are aspectul unul tirgusor.

nicul, Comoara-Manciulur, Valea-PurcariI si Valea-Seaca. Res-

Pirscovul, alt muna al com. Ce-

Aceasta mosie, impreuna cu sa-

lariul, pl. Balta-Oltulul-d.-s., jud. Romanati.

tul, a fost daruita de Neagoe-

Pirscovul, bisericti, in jud. Bu-

tul de 1100 hect. este acoperit de semanaturr, livezr si izlaz. Basarab, pentru credincioasa slujba, Jul Tatu Vataful, Voico si Mateo, la anal 15 t 5. In 3[535

zaa, com. si cat. Pirscovul, care a servit i ca metoh al Episcopiel BuzauluI, si s'a desfiintat, impreuna ca schitul Blestema-

se gaseste proprietar al el SOdrul Dragomir pe care '11 de-

tele, de Episcopul Chesarie in 1836. Aceasd biserica era de deosebita importand istorica prin vechimea el. Episcopul Chesarie, in 1844, o rezideste din noa. Se zice ca aceasta bisericä ar fi fost zidita chiar de spatarul Dragomir.

sia 51 o daru este EpistopleI, Din

Frontispiciul noueI biserict

este acesta Amasa' sflnt i D-zeeasci spre slava si cinstea sfinVlor, verhovnicl 4 apostolilor Petra si Pavel zidit din temelie, prin osirdia i toatii

www.dacoromanica.ro

capiteaza Radu Paksie Calugarul

pentru viclenie. Radu ji la mo-

acte ar rezulta ca suprafata sas fi

fost pe atund tle 3800

hect.

Pirpna,

ces

i Pirpna-MaI-

Inalti;piidure, in intindere de t000 hect., pe teritoriul com. Negrilesti, Putna.

pl. Vrancea, jud.

Pir§ani, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul,

com. Pielesti, cu 512 suflete, locuind in 121 case si 62 bordee.

P/RsANI sE ROBANEVI

PIrqani si Robäne§ti, pa-Are a PIrve§ti, pddure, in jud. Tutova, pl. Simila, com. cu acelag statuld, jud. Dolj, pl. Ocolul, nume, in IntIndere de 145 hect., com. Pie1e0, pe Ino0a RobancTti. Are o intindere. de 1 10 pog. Inainte apartinea md-

Brincoveni. Se compune din cer, gtrniá i stejar. nAsEiret.

Predomina Omita.

PLAIUL

753

PIrvuleqti, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., tinind de COM. rur. Corcova. Are 21 case.

proprietatea statuluT.

Pirvule§ti, deal, in jud. Gorjr PIrvoaia, deal, in jud. Neamtu,

pl. Ocolul, com. CarbeW, car.

pl. de Sus-Mijlocul, com. MArgineni.

situat spre S. de comu-

na; incepe de la Fintina-FaguluI, ramificatie din dealul Sulita

PIr§ani i RObäneqti, mofie a statulal,. jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Piele*ti, arendata anual Cu 16000 Id. Din aceasta mo§ie, s'ati

dat 543 hect. in lo-

turT. Are padure pe &risa.

Pir§ogi, numire ce se mal di cdtunulut Izvorul-d.-s., pl. Ve-

Plrvul, sat, jud. Argq. VezT Pirvul-Ro§u.

Pirvul, ramurd de munil, situatä in parte pe hotarul dintre com. Calul i Cälugareni, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu, in prelungirea ramureI Bostanul, Raicul §i Petru-Voda.

dea-d.-s., jud, Olt.

Pirvul, stalie de dr.-d.f., jud. Ar-

PIrtana, *al, in partea de E.

ge§, pl. Pite$6, com. Bradul-d.-j.,

a at. Cuibul, com. GornetulCuib, pl. Podgoria, jud. Pra-

pe finja Pitesti-Slatina, pusá in circulatie la 5 Ianuarie 1875. Se afla intre statiile Pite0 (9.6 kil.) i Coste§ti (12 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulul Maril, de 282 M. 89.

hoya, acoperit Cu viI.

Pirtani, sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com.

Cegani, situat pe o vale, for-

mata de coasta BaraganuluI, spre S. i in departare de 2 kil. de satul Cegani. Are o biserica.

Locuitoill posea : 280 bol, 54 caT, i6 bivoll, 206 porcI 300 oi.

Pirväne§ti, mahala, in com. rur. Deveselul, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.

Pirve§ti, sat, in jud. Tutova, pl. Simila, corai Punti§eni, spre V. de satul Punt4eni. Are 155 locuitorT 5i 40 case.

Pirveqti, schit, in jud. Tutova, pl. Simila, com. Punti§eni.

Pirve§ti, mo,sie, in jud.1 Tutova, pl. Simila, com. Punt4eni, proprietatea statuluI, arendata cu 900 leT anual.

§i se intinde spre V. pana la piriul Dimbova. Pe acest deal sunt plantatif de vil i livezi de prunI.

PIrvuletului (Valea-), deal, in padurea Misleanca, din care izvorqte piriia4u1 Coroiasca, ce se varsa in apa Mislea, in dreptul com. Cocor4ti-MisliT, plaiul Varbilaul, jucl. Prahova.

PIslari, cdtun, al com. Paltineni,

jud. Buzaii, alipit de cat. Nehoiul ; are 8o locuitorT si 21 case.

PIslari, sat, in jud. Dimbovita, pl. Ialomita-Dimbovita, cat. com.

Tlta.

PIrvul-Ro§u, sat, cu l'o familii, salí 400 suflete, jud. Argq, pl. Cotmeana, facind parte din com.

rur. Broteni-Ropni. Linga sat se afta o bala numita Ndgoveneasa, care contine

PIslari, cdtun, la E. com. Obtrsia, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Pislari, san Därä§ti-MärcuteI,

mult pe4e.

cdtun, pendinte de com. DAr4ti,

In Pirvul-Ro§u este o bisericä, Cu hramul Totl-Sfintil, deservita

pl. alni§tea, jud. Vlwa. Vez! Dara4ti-MandstireT.

de 2 preotT, I clnaret si I paracliser.

Plrvule§ti, sdtuc, jud. BacAtt, pl. Trotu§ul, com. ManAstirea-Capinul, care face trup cu Manas-

PIrvule§ti, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Znicoiul, situat

Pislari, vale, in jud. Ilfov, plasa Znagovul, care se impreuna cu Valea-Calugarului la cat. Preoteti 5i alimenteaza balta Calda-

rupni. PI§e§ti, numire ce se mal dd cdtunafulul Bradul, jud. BuzAti, com. MAgura.

la i kil, de nicolul, catunul de resedinta al comuna E udat de piriul Plosca i brazdat de Dealul-MuereT. Are o populatie de 190 sufl., locuind in 32 case.

www.dacoromanica.ro

Plaiul, sat, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, com rur. Cosovntul.

Plaiul,

fAcind parte din com.

PLAIUL-MIRCE1

754

PLA1UL

rur. Talea, pl. Pelesul, jud. Pra-

PlaiuI-Boeresc, deal, la N.-E.

hoya. Are o populatie de 185

catunulur Borosteni, pIaiul Vul-

locuitorr.

canul, jud. Gorj ; proprietate a statulur, are o suprafata cam de 85 hect. si e acoperit ca pAdure.

Plaiul, sat, pe mosia si in com. zat pe tArmul drept al piriulur

Plaiul-CacoveI, ddure particu-

Neagra- aruluT. Are 90 case, cu 300 locultorr, din care 106 con-

lara, supusä regimulur silvic, pendinte de com. Cacova, pl. Ocolul,

tribuabilr.

jud. Vilcea.

Plaiul, trup de ddure, al statu-

14 in intindere de 55 hect., pendin te de com. Scorteni, plaiul Prahova, jud. Prahova, care, irnpreunl cu trupurile : DumbravaMicA (40 hect.), Dumbrava-Mare

(35 hect.) si Runcul (6o hect.),

la N. spre S. Este coprins intre Dealul-Vacilor i al-Vladeanulur.

Plaiul-lui-Pätru, munte, in ra-

§arul-Dornir, jud. Suceava, ase-

Biserica si scoa/a din §arul serva i acestur sat.

esti. Trece prin partea de V. a com. sí are d directiune de

.

ionul com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel, situat la N. comuna, pe culmea Carpatilor.

Plalul-luI-Pätru,plídure,supusa Plaiul-Cheia,pddure particulara, supusa regimulur silvic, cu o suprafata de 600 hect., jud. Vilcea, plaiul Cozia, com. Chela.

regimulur silvic, jud. Muscel,

plaiul Dimbovita, com. Leresti, In

intindere aproximativa de

1200 hect., ca esenta dominanta molift.

Plaiul-Chiojdulul, munte,tn partea de N. a com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova, acoperit ca padure i ízlaz.

Se invecineste la N. cu BorcAsul ;

la S., cu Baena ; la E.,

Cu Riul-Tirgulur si la V., cu piriul Cuca.

formeazä pAdurea numita Vatra-

Plaiul-Comoara, munte, In jud.

ManAstirer-Mislea.

Suceava, com. Brosteni.

Plaiul, pirM, izvoreste din raionul com. Maneciut - Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova,

si se varsa in riul Teleajenul, pe tarmul drept, tot in raionul

Plaiul-CornuluI, sat, acind parte din com. rur. otrile, pl. Prahoya, jud. Prahova.

Plaiul-lui-Vasile, deal, la S.-V. cAtunuluT Borosteni, plaiul Vul-

canul, jud. Gorj ; are o suprafata cam de 42 hect., proprietate a statulur, acoperita parte cu padure, parte cu izlaz.

Plaiul-dintre-Sirie, munte, in Plaiul-Lung, pddure a statulur, partea de N. a com. Star-ChiojIn intindere de 12500 hect., pddure, a stadul, plaiul Teleajenul, jud. Prajud. Musca, plaiul Nucsoara,

com. MAneciul-Ungureni.

tulur, in Intindere de 800 hect., pendinte de com. Badeni-Ungureni, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.

Plaiul-Bärbäte§ti, pddure par-

hoya, acoperit cu padure si izlaz.

com. Berevoesti-Ungureni, formad. din 5 trupurI Bratioara,

Plaiul-Domnesc,-munte, in jud. Dimbovita, de la Moroeni in sus, pe partea dreapta a Jalomita Vez! Brindusile.

Plesnitoarea, Oboarele-Micr, Rittsorul i MAcelarul.

ticulara, supusä regimulur silvic,

pendinte de com. Barbatesti,

Plaiul-Gura-UliteI, polea, ce vine din munti, jud. Gorj, tre-

plaiul Horezul, jud. Vilcea.

cind prin muntele Gura-Plaiulur

Plaiul-BatrIn, munte,k jud. Saceava, com. Malini, avind 921.8 metri altitudine.

Plaiul-BisericeI, loc izo/al,

in

raionul com. Albesti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. Ad, se zice,

a fost in vechime satul Albesti. In acest loe, aproape de suprafata pImititulta se vdel ruinele uner biseriei r

formind limita in tre stat mosnenr; trece pe Dealul-Lung, muntele Piva, Virful - Marulur, muntele Clciulata si Poiana-Nu-

culta ; de ad *se bifurca, o ramura aucind In com. Frincesti, lar cea-ralta, indreptindu-sespre

S.-E. dind in com. Mita. plaizz,

in jud.

Muscel, pl. Riurile, com. Milla-

www.dacoromanica.ro

Plaiul-Lupului (Muntele-), padure particulara, supusa regimula silvic inca din anul 1883, pe mosia Muntele-Plalul-LupuluT, pendinte de com. Strimbenl, plaiul VArbilaul, jud. Prahova.

Plaiul-Mare, coarta, la N. de com. Novaci, pl. Novaci, jud. Gorj, lunga de i kil. i lata de 250 in., avind In stinga el valea ScArita, lar Gilortulur.

in dreapta, valea

Plaiul-Mircei, munte, jud. Dimbovita. Vez! Brindusile.

PLA1UL-MISLEI

Plaiul-MisleI, dea/,jud. Prahova, com. Scorfeni, plaiul Prahova. Si-a luat numele de la cat. Mislea. Este situat in partea de N. a comuner. Are o directie inclinata si serveste pentru pasuparea vitelor.

tins, pana in giturile

Plaiul-Moraruldf, numire vea&

a ajunge repede in Transilvania,

a a'ealulut Bighilinul, jud. Prahoya, com. Bucovul, pl. Cri-

acum este parasit din cauza ca

piala incepe din cat. Schiulesti,

curr, unul mare in partea de N.-E.

com. Homoriclurile, si se intinde,

a satulur, i cel-l-alt mic in partea de N.-V., comunicind printr'o viroaga. Cel mare rare-orT scade i atuncr ramine pe fund

urcind un colnic destul de inmuntilor, ramificatiunT ale Carpatilor. Poarta numele lur Serban-Voda-

Cantacuzino (1679-1688). Acest drum, de si scurt pentru

nu e practic. Alte vremurr a fost calea sigura a salvara vie-

covul. in

ter Domnilor, carT cautail refugiti in Transilvania.

partea de N. a com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-

Plaiului (Gura-), munte, in jud.

Plaiul - Purcaruluï, munte, hoya,

acoperit cu radure

PLXCINTENI

755

si

Suceava, com. Brosteni.

un fel de saratura Platoceanul, pîrîü, izvoreste din com. Uda-d.-j., jud. Arges, formeaza putin hotaru/ filtre aceasta com. si com. RijletulVieros, pl. Vedea-d.:s., jud. Olt, intra in com. Cocul-Popesti,

jud. Arges.

Platonesti, sat. Vezr Manolea, jud. Suceava.

izlaz.

Plaiul-Scocul, potecd, ce pleaca din Scocul, de ha N. la S., trece prin munir: Stina-Stirbulur, Pestisanul, Groapele, Boul, Gruiul-Negru si se ramifica in douà : o ramura apuca spre V., la com. Pocruia si trece prin muntele Merisorul, Cioclovina, prin Valea-Seasa si dealul Pocruia,

de unde se ramifica iarasr in

Plapcea-Mare, girld, jud. Oh,

Platonita, pirî, afluent al So-

izvorind dintr'un helesteti, de pe teritoriul com. Topana, situata la N. judetulur. Curge catre S. prin

muzulur-Mare, in jud. Suceava,

centrul judetulur udind tentorule : Corndtelul, Constantinesti, Mogosesti i Baltati, de unde fa directiunea de S.-E., trece prin Potcoava, ValeaMerilor, Sinesti i Ursoaia si se varsa in Vedea, la N. de Icoana.

com. Dolhesti (4 kil.). Are de tributad din dreapta : Turbata Boura, lar din stinga : Gruapa-CovriguluT i Groapa-lul-Ba-

lan.

Plavätul, pddure a statulur, in intindere de 250 hect., muntir Manastirer-Cimpulung, carr fac parte din comunele : Corbsori si Berevoesti, pl. Nucsoara, jud.

doua, o parte dind in com. Pocruia si una in Tismana ; a doua poteca, ce se desparte in punctul muntele Gruiul-Negru,

Primeste ca afluentl mar in-

se indreapta spre S., in com.

Plapcea-Micä, girld, jud. Olt,

Topesti, trecind prin valea Rechitaua, Cracul-Ulmatulur, Fagul-Sarat, Poiana-de-FragT, Po-

izvorind din mar multe dealud,

Plavia, sat, facind parte din com. rur. Iordachianu, pl. Cricovul,

la N. de Poborul. Curge catre

jud. Prahova. Are o biserica

S., paral el cu Plapcea-Mare, udind

fondata /a 1814 de G. Plavianu.

i an a-S carer, Val ea-Petriceaua, pe

comunele : Poborul, Tatarei, Scornicesti i Baltati, unde se varsa in Plapcea-Mare. Pri-

Plavia, munte, jud. Muscel, plaiul

la comanda vechre, de mide se ramifica lar in doua, o parte dind in com. Topesti, lar ceal'alta in cat. Brosteni, din com.

semnatr: Plapcea-Mica, Negripara i Osica.

meste, intre altele, mar insemvalceaua Teiusul.

Muscel.

Dimbovita, situat la extremimitatea de N.-E. a judetulur si servind hotar despre Transilvania.

Pestisani.

Plasca, pddure particular, su-

Plaiul-Sarulul, parte din satul Gura-Negrer, jud. Suceava, din

spre Sara

pusa regimuluf silvic, pe mosia Tina, jud. Vilcea, pl. Mijlocul, com. Tina.

Plaiul-§erban-Vociä, plaia, ce se intinde in partea despre N.

Plascul, vale, jud. Braila, care se intinde de la E., spre V. si

si N.-V. a com. Slanicul, plaiul Varbalaul, jud. Prahova. Acest

S., ocolind satul Ciocile. Ye a-

ceasta vale sunt formate 2 la-

Placinta, numele vechia al mafia' fi al satulut Slobozia-Conachi, jud. Covurluiti. Ved Slobozia-Conachi, com.

Pläcinteni, sat, factnd parte din com. Giurgioana, jud. situat pe sesul Zeletinul, 96

68617. Mareta Dieji01100 Geografic. Vol. IV

www.dacoromanica.ro

la 8

kil.

i 100 m. de resedinta co-

mune'.

Are o populatie de iS sati 14

case si

72 3

PLXINEFI'l

756

PLXC1NTENI

tra-MlnästireT-Crasna (5o hect.),

formeaza padurea Izvoarele.

Timboesti si la V., cu com. Bordesti.

trup de pdaure, al statuluI, in intindere de 20 hect.,

Este o comuna din regiunea dealurilor, fiind brazdata la V. de ramificatiile dealurilor Nu-

fa-

suflete, loctiind in bordee.

Satul s'a infiintat la 1789, pe mosia statuluT numita. RAchitosul, care mal inainte depindea de manastirea Rachltoasa.

Este strabatut de mal multe

Pläetul,

care, impreuna cu trupurile Neagota si Valea-lut-Neagu (750 hect.) si Cringul - Popesti (15

hect.), formeaza padurea Romani, situata in com. Horezul, pl. Horezul, jud. Vilcea.

drumurI naturale. mime ce se mar dei satuGamacesti, com. Berevoesti-

PlAia§ul,

mofie, proprietate a statuluT, facind parte din mosia erbänesti, jud. Tecuciti, com. Giurgioana.

Pläcinteni,

iza

Ungureni, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Numele-I vine de la plaiasiT

pul a pazi trecatoarea despre trup din padurea statuluT Corbita, jud.

Pläcinteni,

Plaiesul.

sat, Pácind parte din com. rur. Maneciul -Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahova, situat la poalele munteld Clabucetul i cuprins intre riul Teleajenul de o parte si Telejenelul de alta. Are o populatie

de

162

locuitorT.

culme de munte, in jud. Gorj, pl. Novaci, in partea stinga

Pläetul,

sat, in jud. Neamtu, pl. de Sus-hlijlocul, com. Ti-

hect. Jinete,

suflete.

Vite sunt : 70 juncT,

23

(150

hect.) si Va-

bise-

riel si un schit : una in cat. andesti, cu hramul Adormireapreotl, I cintaret i i paracliser ;

a doua, in cat. Cucul, cu hramunte, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Bisoca, in partea de N. a com., pe riul R.-Sarat ; e acoperit cu paduri pasunT.

com. rur., in jud. R.-

riuluT Costesti.

rile : Ursoaia

3

de A. Plaino, deservita de 2

lul drept al riuluI Este a5ezatA in partea de N. a judetuluT, la i9 kil. spre N. de orasul R.-Sarat, si in partea

a statuluT, in intindere de 750 hect., pendinte de com. Izvoare/e, pl. Teleajenul, jud. Prahoya, care, impreuna cu trupu-

920 fa-

MaIceT-DomnuluT, zidita. la 186o

pisc, pe coasta siruluT de dealurl ce brazdeaza in lung lat com. Costesti, pl. Horezut, jud. Vilcea. Acest sir de dealuri se prelungeste pe toata partea de E. a com., in stinga saú Teleajenul, fiddure;

miliY, sati 3040 suflete ;

bol, 8o vacT,

78

Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe ma-

'Plietul,

hect, nepro-

cal, 200 oT si 46

rimatorT.

Pläine§ti,

Pläetul,

150

ductiv.

Are o populatie de

Are o intindere de 357 hect., 6o ariT, pu o populatie de 134

a Gilortului, la N. de comuna Novaci.

Catunele care o compun sunt

Plainesti satt Tirgul-Cucului la mijloc, Cindesti la V. si Gugesti la N.-E. Suprafata com. e de 4670 hect., din care 200 hect. vatra com., 1170 hect. ale locuitorilor si 3500 hect. ale particularilor. Din acestea : 3250 hect. arabile, 170 hect. imas, 250 hect. padure, 575 hect. viT, 75

misesti.

Pläetul,

Riul Rima o uda in partea de N.; afluentul san Recea, la V.; mal sunt i 30 puturl.

Ardeal. Pläie§ul,

sat, jud. Neamtu. VezT

PlAe§ul,

cile, Bordesti si Deatul-Cucului.

mul Sf. VoivozT, zidita in

188i

de locuitorl, si a treia, tot in cat. Cucul, ca hramul Sf. Constantin si Elena, zidita. in

1823,

de Alecu Bagdat i sotia sa Profira, deservita de i preot, cintaret i i paracliser. La V. este si schitul Recea, in care

de N. a pl., a carel resedinta

nu mal sunt calugarI, iar serviciul divin Il face preotul ingrijitar. Sunt 2 scolT mixte, conduse de 3 invatatorT si o invatatoare,

este.

$i care aü fost frecuentate in

Comunele invecinate sunt : Dragosloveni, la 2 kil. ; Timboesti, la 6 kil. ; Popesti i Sih-

1899-900 de 265 copiT.

lele, la 7 kil.; Bogza ì Bordesti, la 8 kil. ; Urechesti, la 9 kil. Se margineste : la N., cu com. Dragosloveni i Popesti ; la E., ea Bogza ; la S., cu Sihlele

www.dacoromanica.ro

LocuitoriT posea gur-1; 637 bol,

6o ¡Au348 vacI, 289

cal, 190 lepe,

3

catirI,

2531

capre i 472 rimatorT. In com. se mal afla : o moara

oT, 50

Cu aburl; 46 poverne pentru fabricarea vinuluf ; i fabrica de

PLXINEqT1

lumlnarT; 2 cafenele ; 2 boga-

seril; 2 brutaril. Meseria§I : 2 cojocarl, 2 clzmarT, 3 potcovarl, 2 timplarl, 6 macelarT, 2 tinichigiT i 2 geamgil. Comerciul este destul de activ

PIATAINTWILOR (CULMEA-)

757

Corbi, plaiul Nucsoara. Virful lul poarta acela0 nume. com.

Pläi§orul, padure, a statuluT, in

tntindere de 3500 hect., jud. Muwel. Face parte din marea padure Corbi, plaiul Nucpara,

consta in importul de coloniale, instrumente agricole, haine In exportul vinuluT, cerealelor i vitelor ; transportul se

formata din io trupurl: Bindea, Zanoaga, Papäil, Rusul, Platica, Alunisul, Padurile, Cringul i Preotesele, avInd toate o

face prin statia Gugqti, la 2

intindere de 17530 hectare.

kil. spre N.

Pläsäleasa, vale, in jud. Gorj, com. Vladuleni, pl. JiuluT ; incepe

de la N., de la Fintina-FaguluI, hotarul com. Cirbeti; se intinde d'alungul com. lí se termina In matca JiuluT. Pe aceasta vale

curge piriul Matca. Pe dinsa se afla. i padure.

Plisoitil, sat, in jud. R.-Sarat, pl. Gradi$tea, cat. com. Ciineni, situat in partea de N. a com. tina lacul Balta-Alba, la I i/a kit. spre

Plämina, japse, jud. Braila, unqte privalul Sapatul cu pri-

E. de cat. de rqedinta, Stava-

6 marchidanT.

valul Vidroiul, spre V. trecind

cu o populatie de 124 locul-

C5.ile de comunicatie sunt : calea feratä i oseaua nationala R.-Sarat - Focpni ; calea judeteana la Dumitre§ti prin Bordegi; drumul spre Bogza-Mar-

printre Tezerile Lunguletul, Listevele, Groapele i Tärmuroiul.

torT.

Sunt 133 comerciantl, din carT :

9 bAcanT, 24 circiumarl,

Plätäne§ti, altä numire, a satujud. Teleorman,

Budgetul com, e la veniturT de 16390 leT, lar la cheltuelf,

format parte de balta LiseT, parte de apele izvoarelor ce curg din dealurile dintre com. Lisa i Vinatori. Se scurge in

de 15875 leT.

balta SuhaieT, mal sus de com.

tinqti.

rqti. Are o Intindere de 6 hect.,

Viipara.

Pläine§ti, sat, in jud. R.-Sarat,

luT Gura JegalieT, pl. Ialomita-

Balta, jud. Ialomita.

Plätäne§fflor (Culmea-), cultne a muntilor Carpati, in jud. Vilcea, in stinga Lotrulul, din care porne0e catre S. doua culmI mal principale

pl. Marginea-d.-s., cat. de ree, Prämtni, baltel, in insula din mijlocul balteT Potelul, jud. Romadinta al com. rur. PJäineti. AzT poarta numele. i de Tirgul-Cu, nati. culta. E aqezat cam In mijlocul com., pe malul drept al riulur PlAminoasa, baila, formad. din izvoare, pe mo0a Brehuegi, jud. M'infla, Are o Intindere de 12 Botopni, com. Brehue4i, pl. hect., cu o populatiune de 260

Culmea Malaia, care se desface aproape de muntele Virful-Mare (1005 m.), se indrep-

familiT, san 870 suflete ; o biserica, Cu preot i I cintaret ; o

in jud. Vilcea e Malaia (996 m.).

coala mixta.

Siretul.

Culmea Veverita, care porPläsala, munte, in jud. Gorj, plaiul Novaci, la N. com. Carpin4u1,

Plaiwarele, munte, in apropiere

in tre mu ntiT: Florile-Albe, Coas ta-

de com. Namaeqti, jud. Muqcel. Formeaza impreuna cu muntir:

CrainiculuT i Virful-cel-Batrin-alCrasner.

linia de despartire filtre riul Dlmbovita i riul Arge§elul.

Pläi§orul, clltun, al com. Panata.ul, jud. Buzad, Cu 300 locuitorT §i 71 case.

Prasala, deal, al com. Bratuia, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat partea de E. a com., avind di-

fica: Culmea-Brezollor, l'Are

rectie N.-S.-V. Formeaza. timile din partea dreapta. a Izad Cioiana

i da nWere catre

S.

dealului Magura, care continua

a insoti partea dreapta a traer Cioiana, terminindu-se in valea

Prai§orul, munte, in jud. Mwel,

neate din muntele Virful-Mare, se indrepteaza. catre S.-E. §i se termina aproape de confluenta LotruluT cu Oltul. Piscurile cele mal insemnate sunt muntiT : ful-Mare, Robul, Veverita Sulita.

Dra.xinul, Mara, Tefeleaga, Preaj-

ma, Muntiprul, Capitanul, Pravatul, Altamqul i Matelawl,

teaza catre S., despartind piriul Voineasa, afluent din stinga al LotruluT superior, de riul coiul. Piscul saIi cel mar mare

JiuluT.

www.dacoromanica.ro

Din muntele Robul se ramiPwoiul i Brezoiul, avind ca piscurT : Muntele-Murga§uluT Magura-luT-PopovicT.

Tot din muntele Virful-Mare mal pleaca, catre E. cea din urma culme, numita Culmea-Ciinenilor, coprinsa Intre riul Cli-

PLATXREM

PLEAA

758

munel, intre Siul si malul Oltu-

neni si Riul-VaduluT, avind ea piscurl mal principale : Muntele

Pláfareqti, mo,s'ie, a statuluT, pen-

dinte de manastirea Plataresti,

luT.

Coasta-Clinenilor si Dealul-luTVlad.

jud. Ilfov, arendata cu 30537 leT anual.

Plätfire§ti, sat, facind parte din

Plätäre§ti, peldure, a statuluT,

com. rur. Cucueti-Plataresti, pl. Dimbovita, jud. Ilfov, situat pe deal si vale, la E. de Bucuresti, la Infilnirea vaier Pasarea cu

pendinte de Plataresti, pl. Dim-

Are 320 locuitorl. Mosia e proprietatea EforieT BisericeT Cretulescu din .Bucuresti, care posea. cam 400 hect. arabile si 350 hect. padure pe Zavoiul. De acest catun tine schitul Plaviceni, situat pe malul OltuluT,_ de-

1-11 Dimbovita.

Se intinde pe o suprafata de 1563 hect., cu o populatie de 890 locuitorT.

Statul are 1183 hect. si locuitorii, 380 hect. Statul cultiva

prin arendasir saf tot pamintul

bovita, jud. Ilfov, in intindere de 75 hect.

servit de un preot. Plática, plidure a statuluT, In in-

tindere de 2120 hect., facind parte din marea padure Corbi, plaiul Nucsoara, jud. Muscel, formata din 'o trupurT : Pláisorul, Preotesele, Bindea, anoaga, Papaul, Rusul, Platica, Alunisul,

Pláviceni, fost schit, azi biserica de mir, pendinte de catunul cu acelasT nume, jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com. Dudul, situat pe

malul sting al °huid. Se intretine din fondurile EpitropieT Bisericel Cretulescu, din Bucu-

Are o biserica, cu hramul

Padurile si Cringul, avind toate o intindere de 17530 hect.

Sf. MercurT, deservita de 2 preotl si 3 cintaretT; I scoala mixta,

Plivaia, mahala, jud. Vilcea,

tia sa, Elena, pe timpul dom-

pl. Mijlocul, com. Parausani.

niel lui MateT Basarab, pe locul de l'higa apa OltuluT, numit A-

(35 hect. padure). Loc. n'ati izlaz.

frecuentata de 25 elevI $i 7 eleve; 1 helesteri. Comercml se face de 3 cIrciumari si 1 hangiti.

Numarul vitelor marl e de 619 si al celor miel*, de 961. Aci este si o cazarma pentru soldatir carl pazesc temnita.

un Vel Vornic Dragomir si so-

Plávanul, vale

cu

pilla, in

jud. Tecuciii, com. Oncesti; ie uneste cu piriul Tomozei, si se varsa In Berheciti, in partea de rasarit a satuluf Tomozei, com. Oncesti.

LocuitoriT catunuluT, pe Ruga

agricultura, se ocupa si cu dulgheria. Satul Plataresti, spune legenda, s'ar fi intemeiat In

resti. Se zice ca e fondata de

Plävätul, celtun, al com. Mlnzalesti, jud. Buzati, cu 40 locuitorf si 9 case.

luni§ul. Biserica s'a reparat de Eforie, la 1872. E deservita de I preot si I cintaret, platitl din fondurile Eforie.

Pläviti, mahala, din coin. rur. Budina, plaiul Closani, jud, Mehedinti.

Pleana, piriti, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Brabova, ce se

urma uneT batata repurtatä cu

Plävianca, pdelure particulara,

varsa pe sana Orla Boga.

multa vitejie de N'alela Basarab,

In intindere de 75 hect., supusA regimului silvic, jud. Prahova, com. Iordachianul, pl. Cricovul.

nelul, la esire acesteia din com. Brabova.

Voevodul Tare, asupra luT Timus, capitanul cel mare al TItarilor. Aci marele nostru stra-

bun a si ridicat o biserica.

Plivianca, pe/dure particulara, in

intindere de 25 hect., supusa Plitäre§ti, mandstire, jud. Ilfov, zidita de Mateiii Basarab. Asta-zi este

reclusa la biserica

de mir. Ad este si o Inchisoare destinata exclusiv pentru femei. Ea serva ca inchisoare pentru re-

regimului silvic, jud. Prahova, plasa Cricovul, comuna Iorda-

S. a teritoriului comuneT.

chianul.

2985.

Plävianca, cdtten, spre N. com. Cotul-Jienii, pl. Balta-Oltul-d.-j.,

afta atasat un atelier de pinzarie.

Veniturile sale sunt de leT coala exista in com. de la 1885, si a fost frecuenta. tà in 1899-900 de 13 elevT.

jud. Romanati.

cluzionarea femeilor condamnate

la munca silnica. Pe linga acest penitenciar se

Plea§a, com. rur., jud. Prahova, pl. Podgoria, formata dintr'un singur sat, asezat In partea de

Pliviceni, saA Fiqc 'Ana, sat, pen-

dinte de com. Dudul, pl. Siuld.-j., jud. Olt, situat la N. co-

www.dacoromanica.ro

Plena, sat, facind parte din com. rur. Moreni, pl. Filipesti, jud.

Prahova. Are o populatie de 103 locuitorT.

PLEAA

Pleasa, deal, la 4 kil. spre N. de vatra satulul Calinesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Pleasovul, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Calmatuiuluf, la 14 kil. de Turnul-Magurele, pe valea piriuluf Siul, care o strabate

in diferite serpuiturf, in toata partea de N.-E. Poarta si numire de opia. Se invecineste la V. cu apa SiuluT, care desparte ville locul-

759

de 144 ni.; lar inaltimea eT de 16 m.

In secolul trecut erati 2 sate cu numirea de Pleasovul, care tineag de judetul Olt : PleasovulRomín/ si Pleasovul-Sirbr; a.st-

fe/ le vedem trecute in istoria le Fotino. Pleniceni, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Plenita, apartinind mosnenilor Pleniceni; are o intindere apro-

torilor aflate pe lunca OltuluT, de padurea proprietatil ; la N., cu comuna Saelele ; la S., cu

ximativ de 1530 hect. si un

com. Riioasa si la E., cu Dealul-

Plenita, com. rur. i sat, jud.

Oltuluf si cimpla ce se intinde d'asupra acestuf deal. Vatra satulul se afla pe proprietatea numita Saelele. Locultorl improprietaritl sunt

150, pe 325 hect.

Ville ocupa o intindere de 42'/2 hect. Are o populatiune de 633 sufle-

venit anual de 60000 leT.

de 6203,59 leT si la cheltueli, de 5840,44 Id.

Plenita, sal,' In jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Plenita, cu resedinta primarieT.

Plescarea, vdlcea, incepe din jud. Arges, da pe litiga com. Coltul-

Ungheni, intra in jud. Teleorman, pe teritoriul com. Strimbeni si, dupä ce strabate aceastä

com., se impreuna Cu ValeaCiineluT, putin mal departe de

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j. la 62 Plescioara. Vezi Plescioara. kil. de Craiova si la 13 '-kil. de resedinta plasiI, com. Virtopul. .Plescoaia, munte, la N. comuneT Situata pe sesul numit Pienita.

Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj,

Se margineste la E. cu com. Caraula, la V. cu com. Darvarul, Ia N. cu com. Orodeiut si la S. cu com. Risipiti. Terenul comuneI este ves, ne

invecinat /a S. cu apa Gilortul, la N. cu Cilcescu/ si Iezerul, la E. Cu Dilbanul si la V. cu Se-

prezintind de cit doul movile de mica insemnatate.

si un dascal. Numarul vitelor este de 2244 capete, din care : 93 cal, 19 inggati, 354 vite marf cornute, 1678 vite miel cornute si roo

cu hramul Sf. Nicolae, deservita de 3 préotf si un cintaret ;

Budgetul com. e de 2836 ler,

Budgetul com, e la veniturT

StrImbeni.

te, din care 121 contribuabill ; o scoala mixta, conclusa de 1 l'uvatator si frecuentata de 15 elevT ; o biserica, deservita de un preot

porcT.

PLESCOIUL

tea-Mare, pendinte de com. Ciocadia.

Plesa. VezT Plesea.

Are o populatie de 6050 suflete; o biserica, fondata la 1850,

2

Plescioara, cd tun, al com. Chiojdul, jud. BuzAti, cu 1 so locuitori .i. 34 case.

Coll: 1 de baetT si 1 de fete,

frecuentate (1899 900).de 309 copiT; 12 circiumf ; 2 morT cu aburf.

Suprafata comuner este de

Plescioara, munte, in jud. Buzan, com. Chiojdul-din-Bisca, ra-

inificatie sudica a munteluT Pitica.

90 banT, la veniturl vide 2755 leT,

1530 hect., pamint arabil. Mosia

io banT, la cheltuell. Cal de comunicatie are numal spre com. Riloasa si Saelele, sosele vecinale. D'asupra dealuIal se vad urmele une intariturl, carda locultorlI if zic Cetatea sad Gur-

de pe teritoriul comunal se numeste Plenita.

Plescoiul, com. rur., in jud. Buzaulul, plaiul Pirscovul, situata

Viile, in intindere de 8 to hect.,

pe malul sting al riuluT Buzaul, sub ramificatiile Sapocel si la 18 kil. de orasul Buzaul.

cizmarl, etc.

gura izvoruluT Muratoarea, ia

guiul-Nemtilor si careia se atribule o deosebita importanta,

In com. se tine un bada anual la i6 Iulle. O cale comunal a lunga de 5 kil., de la E. la V., o uneste

11 sus pe izvor pana in slem-

cu comunele vechf. O alta cale rnerge de la N. la S. pe o lungime de 4 Idl.

prin slemnea culmilor : Siminocul si Pietroiul, pana, in DealulSapocef; la S., din Dealul-Si.-

fiind ridicata pe timpulrazboaelor cu Turcir la inceputut acestur secol. Suprafata acesteT intariturT este de aproape 1/

santul care o inconjoara este

apartin locuitorilor mosnenT, si dati vin negru.

Meseriasi sunt 27: dogarT,

www.dacoromanica.ro

Limita sa, la N., inèepe din nea muchiT, apoi pe culme pana in muntele Moara-de-Vint ; la

E., se lasa din Moara-de-Vint

PLESCOIUL

PLEESTI

71)

pocei se !asa pe izvorul Gayanele pana da In riul Buzaul ; la

ea a fost ridicata. Comuna e-

Ple§ea, deal, In jud. Mehedinti, plaiul Closani, acoperit cu pa-

V., urca In sus pe albia Bu-

xista din secolul XVI; cele mal vechi catune sunt : Plescoiul

zauluT, pana in dreptul càtunu-

Urlatorile.

c. r. Negoesti, care se afta la poa-

Vite sunt: 260 bol, i8o vad, 6o vitel,, 6o cal, 20 Tepe, 12

la une ramure a acestul deal.

minjI, 400 oT si 200 porcT. Budgetul COM. e de 4727 le!

Ple§ea, deal, in centrul com. Birzesti, pl. Argeselul, jud. Musca, situat intre Valea-Birzeascd

unde trece riul

lui

si merge pana in iazul morilor andestilor, coprinzind un spatid cam de i8o hect. al mosnenilor PlescoT si trece inapoi riul in dreptul gurif izvorului Muratoarea. Suprafata sa e de 2590 hect.,

din care 835 arabile, 234 pàdure, 128 fineata, 463 izlaz, 31 livede, 283 vie si 616 loc sterp. ProprietatT maT insemnate sunt:

Urlatorile (stat), Muscelul, Plesesti, Plescoiul i Ceausoaia. Terenul este nisipos. CAT de comunicatie are nu-

si 6o bani-

Vilceaua-luI-Ciomag.

Ple§coiul, cdtun de resedinta al com. Plescoiul, jud. Buzad, cu 740 locuitorT si 178 case. Are sub-diviziile : Peste-Vale si Mier-

lari. E resedinta sub-prefectureT pl. unite Pirscovul-Slanicul are aspectul unuT ttrgusor.

Ple§ca, sat, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. Obirseni, spre S.-E. de satul Oblrseni. Are 402

vAtul.

locuitorl si 94 case.

Comuna e formatd din catunele : Muscelul, Plescolul, Ple-

Ple§ea, subdivizie a catunulur

sesti si Urlatori, avind o populatie de 1710 locuitorl.

Cirlomanesti, jud. Buzad, com.

2 cizmarT, i fierar, 4 cojocari,

boeangid, 2 brutarr si i varar.

vite de 2 preoV, 2 cintaretir si paracliser.

I

tiune telegrafo-postala si o ju-

Män As tirea-Neamtului.

Ple§ea, deal, in jud. Neamtu, tele, situat in apropiere de satul lapa. Ple§ea, munte, pe teritoriul com. Valea-Sarer, pl.. Vrancea, jud. Putna, din care se scoate sane. Apartine razesilor dip. com.

Ple§ea, insulá, In Dunare, jud.

Ple§ea, phi, ce izvoreste din

Mehedinti, aproape de Portilede-Frer, tinind de proprietatea statulul Bresnita.

muntele cu acelasl nume, din Fundul-Chiliilor; uda com. Valea-SareT, jud. Putna, si se varsa In Putna.

Ple§ep, munte, la N. de com. Polovragi, plaiul Novaci, jud. Gorj, Ruga muntiT Cujba si Be-

Ple§ele-Holdel, muntei in jud. Suceava, com,---Brosteni.

leoaia, in partea stinga a rlului Oltetul.

Catedrala e cea cu hramul Sf. Nicolae. Sunt 9 circiumT. Comuna e resedinta plaiurilor unite Pirscovul-Slanic. Are o sta-

com. Vinatori - NeamtuluT, pl. de Sus - Mijlocul, situat

Tulnici.

Gura-Niscovulul.

Are o scoala mixta, care a fost frecuentata In anul 1899900 de 102 elevT; 2 bisericl la Urlatori i Plescoiul, deser-

Ple§ea, munte, in jud. Neamtu,

com. Calul-lapa, pl. Piatra-Mun-

maT soseaua MArAcineni-Rusia-

MeseriasT sunt: 4 lemnarY, 2 butnarT, 5 cdrutasT, 2 croitorT,

dure; tine de satul Padesul,

Ple§ea, munte, spre N.-V. com. jud. Gorj, acoperit cu padure, din care : 20 hect. padure de brad si 170 hect, padure de fag.

Ple§e§ti, com. rur., in partea de V. a plaseT §omuzul, jud. Suceava, spre N.-E. si la de Falticeni. Se margineste la E. cu com. Giurgesti ; la V., cu com. Opriseni ; la S., cu com. Preutesti

decAtorie de ocol. Locuri demne de vazut sunt: Muchea-Sapocei, dealul Siminocul, Pietroiul, apoi vechia si mica

Ple§ea, mante, in partea de N. a com. Balta, plaiul Vulcan, jud Gorj. Are o suprafatä cam

ondulatiunT.

biserica de la Urlatori, care de

de 400 hect. Se intinde In direc-

si ara inscriptiT, indica o ve-

tiunea N.-V. proprietatea sta-

Se compune din satele : Pleses ti - GaneT, Plesesti - Si neascal,

chime de aproape 400 ani. Pozitia el ascunsa intre dealurl, arata in ce timpI de nesiguranta

tului ; are

padure de fag

si

brad, loc de pasune, iar parte este stincos.

www.dacoromanica.ro

pi la N., cu Bucovina. Are forma unur poligon neregula% prezintind mal multe

Valea-Botezul, Jacota, Hreatca, Uncesti, Petia i Bunesti, cu resedinta in Plesesti-Sineasca

PLW$TI

761

PLEESTI-SINEASCM

Are o populatie de 564 familiT sati 2268 suflete ; 6 bisericr, deservite de 2 preop si

Ple§e§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

5 cintareti ; 2 coale mixte, conduse de 2 invAtatori. Budgetul com. e la veniturT

pe poalele dealului Plesesti, udat de piriul Bodila, la i kil.

de 5270.25 leT si la cheltuelT,

de 4928.73 ler. Vite sunt: 128 caT, 384 boT, 260 vaci, 2352 oT si 360 porci. Altituditiea comund de-asupra nivelului Maril variaza intre

335-345 in.

E udata de omuzul-Mic si de

píriiasele : PoeneT, Raceva, Hermeziul, Ciomtrna, Bazaci, Popa, Fisticul, Sinescul, Fundoaia, Racea, CapreT, Virnavul, Ciurei

atunul com. Danulesti, in partea de E. a com.,

800 m. spre E. de olt. de resedinta. Are o intindere cam de 25 hect., cu o populatie de 153 familiT, sail 622 suflete, din

care 157 contribuabili; o biseriel si o scoala.

Ple§e§ti, se, tn jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia ; face parte din cal. Coroteni. (V.. a. n.).

care unul de 572 hect. si altul de 207 hect. Ple§e§ti, peldure, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com. DAnulesti, pe dealul Plesesti ; are 2350 hect., din care 350 hect. ale statulta ; esente principale : fag, gorun teiti.

Ple§e§ti-GaneI, numit i Chiticul i Gäneni, sat, pe mosia cu acelasi nume, jud. Suceava, com.

Plesesti, a4ezat pe armurile pi-

rlului Racova, tare dealurile Candachia i al-VieT.

Ple§e§ti, sat, In jud. Tutova, pl.

Are o populatie de 91 familil, salí 357 suflete, din care 85

Bunqti.

Pereschivul, com. Prisecani, spre

contribuabilf ; o bisericA de lema,

Mosia apartine mar multor

S. de satul Prisecani. Are o populatie de 309 locultorr si 140

cu hramul Buna-Vestire, deser-

proprietarT,

Suprafata com. e de 5636 Miel', 67 prAjinT, din care : 2575 fálcI cultivabile, 461 fAlci padure, 184 falcl finat i res tul mlastine

locurl sterpe. ImproprietAriti in 1864 sunt 113 fruntasT, 198 pAlmasi 77 codal, stApinind 947 l'Ala Teritoriul comuner se imparte

In maT multe sfori de mosiT, care, din vechime, sunt razesii.

d.-j.

Mosia, proprietate a d-lur M. Dragonciii, fosa a familieT Ganea, are 410 &Id, din care 164

Ple§e§ti, makala, fAcind parte

fAlci arabile, 40 Pala padure, 200 falci finat i 'mas si restul

din com. rur. Rosiile, pl. Cerna-

necultivabil.

d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 210 locultorT ; o biserica, facuta de preoful Ion Ple-

ImpropriearitT la 1864 sunt 21 fruntag, 54 palmasT si 12 codasi, sapinind 186 Miel', 64

i reparata de enoriag.

Ple§e§ti, a'eal, In jud. A.-Sarat, pl. DAnulesti ; se desface din

com. rur. Mana. Ple§e§ti, clitun al com. Plqcoiul, jud. BuzAti, cu 300 locuitorl si 71 case ; are subdivizia Ceausoaica.

Ple§e§ti, sat, fAcind parte din com. rur. BarAsti-de-Vede, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatie de 722 locuitori o bisericd construía In 1709,

prajini.

Drumurl principale sunt : la Falticeni (ir kil.) si la P/esestiSineascAT (I

kil.).

dealul Magura-CapAtineT, bra.z-

dind partea de E. a com.; e aPle§e§ti, sat, cu 25 familiT, jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de

cintAretT

improprietä.rita cu 81/2 Vatra satului ocupa 13'/2 fAlcI.

Ple§e§ti, sat, In jud. Tutova, pl. Simila, com. Buda, spre S. de satul Buda.

sescu

Ple§e§ti, sat, Cu 173 locuitorT, jud. Argeq, pl. Pitesti, facind parte din com. rur. Richitele-

via de x preot si 2

case.

coperit cu padurT

i papa

Ple§e§ti, mofie, in jud. com. Plecoiul, ea. Pleeti; are cam 65o hect., impArVite in patru sfori : Plesesti - V irdanul

Ple§e§ti-Sineasc6I, saa Poiana, sat, pe mo§ia cu acelasInume, jud. Suceava, com. Plesesti, asezat pe coasta DealuluI.MoareT.

Are o populatie de 282 sufl.; o scoall mixtA, frecuentata de 35 copii.

Vatra satulul ocupa 7

(loo hect') ; Ple§esti-Plesoianu

Ala*,

(240 hect.) ; Plesesti I. Pieso-

15 prajini.

ianu (i55 hect.) si Plesesti C.

Intinderea mo0eY e de 478 falcT, din care x98 falci culti-

Plesolanu (155 hect.).

Ple§e§ti, mofie particulaa, in

vabile, zoo falci padure, 20 fAlci finas, lar restul putin productiv.

Impropriearitr in 1864 sunt :

jud. Covurluia, pl. Zímbrul, com.

Cudalbi, cu dota trupurY, din

www.dacoromanica.ro

17

frunta0, 23 palmas! si 6

PLEq1LE

PLEWL

762

codasT, stApinind 132 ala' si

torT ;

in cat. Plesoiul e alta, fon-

Parte din locuitorT sunt mos-

55 prAjinT.

data. la 1842 de catre Ion Sin

nenT ; 6 Salí improprietArit la

Drumurr principale sunt : la

P. Solomon, polcovnic in armata

1864.

Plesesti-Ganel (t '12 kil.) si la Fal-

romina, deservite de 2. preo0 I cintaret. In com. Plesoiul, satul soiul, s'a nascut, in anul 1793, Ion Solomon, care a luat parte

ticeni (II kil.).

Ple§ohil, sat, cu 404 loc., jud.

la revolutiunea din 1821 si la rez-

Arges, pl. OltuluT, pendinte de com. rur. Stoiceni-Plesoiul. Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 2 preotT

tindere aproximativa de 50 hect.,

belul ruso-turc din 1826-28;

si r antaret.

avind ca esentä principall fag

a avut gradul de co/onel, fis pe

Ple§ile, pdclure, supusa regimuluT silvic, in jud. Muscel, pl. Dimbovita, com. Albesti, In inmesteacan.

Se invecineste la N. cu locuitorif arjanul si Florea, la S. cu Piseul-Plopilor, la E. cu orase:11f ampulungenT si la V. cu com. Albesti.

Ple§oiul, com. rur., jud. Dolj, pl. Dumbrava-de-sus, situata. pe. 2 costise despartite printr'o vale, in care curge un pifia mic, cu directia de la V.. la E., numit Valea-PlesoiuluT.

Se invecineste la E. cu com. Predesti, hotarul catre aceastä com. numindu-se Giorocianca la V., cu com. Rachita, despärholarul numit Lupoaia; titA la S., cu com. Terpezita, des-

atuncT polcovnic si, foarte brav, a fost decorat de itisusf imparatul RusieT. Acest loan Solomon este tata' Generalulur Solomon,

Ple§oiu/, sat, ¡ud. Dolj, pl. Dum-

ce a trait pe timpul luT Cuza-

400 case si 9 bordee; o scoall mixta; o biserica deservitá de un preot.

Vodä.

Are o populatie de 2704 suflete; o scoalä mixta, oare a fost frecuentata in 1899-900 de 49 báetT i 17 fete.

brava-de-jos, com. Plesoiul, resedinta primarieT. Are o populatie de 1254 suflete, locuind in

Ple§oiul, ciitun, al com. Arcesti, plasa Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Ro-

Dupa. legea din 1864 sunt

mapati, situat pe soseaua Co-

328 locuitorT impamintenitT. Suprafata teritoriuluT comunal

rabia-R,-VaduluT, la 43 kil. de

este de 11128 pog., din care: 9028 pamint arabil, 890 fin*, 950 izlaz, 260 teren sterp. MosiT sunt: Milovanul, Solo-

Caracal si la 17 kil. de Bals, aproape de gara Arcesti si de riul Beica. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT MariT este de 140 m.

L.Ipulur; la N., cu Belotul si

Cal de comunicatie sunt calle

Petroaia, despArtitA prin hota-

vecinale, care unesc com. cu

Are o populatie de 50 familif sail 120 suflete ; o biserica, cu hramul s-tir voivozr, zidita la 16 r5 de Ilie Plesoianu, deservita de I preot si 2 cintAretr.

rul Valea-Petroaet, Sirscer.

comunele vecine. Distantele: la Craiova, 24 kil.; la Predesti, 8 kil. ; la Rachita, ro

mahala, in jud. Vi/cm, com Plesoial, pl. Mijlocul.

partitä prin hotarul numit Valea-

i

Valea-

E udata de Valea-Plesoiulur, prin mijloc. Spre V. de Plesoiul, la marginea satuluI, in matca VAer-Plesoiul, e un izvor cu nu-

mele de Vultoarea; din acest izvor, a luat nastere un mic riias, care se varsa in Plesoiti. Se afla si o siliste numita Solomonesti.

Comuna e formata din 4 ca tune: Plesoiul, Frasinul, Milovanul i Solomonesti, Catunul de resedinta este Plesoiul, situat

intre Frasinul la V.

si Moli-

vanul la E.

In cal. Molivanul se afla o biserica vechie, fondata de locui-

monesti, Plesoiul si Frasinul. Viile in intindere de 105 hect., apartinlocuitorilor si dail vin bun.

kil.; la Terpezita, 7 kil.; la Petroaia, 4 kil. si la Belotul, 6 kil. Vite cornute sunt 342, caT, 78, capre i oT, 218.

Ple§oiul, mofie particularA, jud.

Plepiul, com. rur., jud. Vilcea,

Ple§oiul, pîrîli, jud. Dolj, pl.

pl. Mijlocul, impartita in patru

Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul; curge prin valea Plesoiul.

mahalale Plesoiul, Valea-Ganet, Borul i Istratesti, situata pe

malul sting al riuluT Oltetul pe dealul Borul. Aci e resedinta subprefectureT.

Are o populatie de 401 lofondata la

cuitorl ; o biserica.,

1807 si reparata la 1'871. Sunt 731 vite marT i

micT.

www.dacoromanica.ro

Doljf pl. Dumbrava-de-sus, com. Plesoiul.

Ple§oiul-Solomone§ti, numirea vechie a comunes Plesoiul, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., cind coprindea numaT satul PlesoiulSolomonesti.

Ple§ul, deal, in jud. Iasl, com.

PLEVL

i'LtITNA

768

Buznea, pl. Cirligatura. Pe toate laturile sale se afla paclurT, lar culmea 'T este goala. Se tntinde

la E. de dealul Prosia. munte, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Jitia ; in partea de V. e acoperit cu durT pi papuni ; vara se fac pe dinsul stine de o!.

Plesuva, deal, in partea de S.E. a com. oimari, pl. Podgoria, padure.

PleteruI, ria, pe proprietatea Parapani, com. Arsache, pl. Mar-

pendinte de Eforja Spitalelor Civile din Bu-

Plesuva,

curepti, pe care la 1864 s'ad im-

proprietarit parte din locuitorir jud. Prahova.

pani.

ganepti, pe culmea caruia trece hotarul futre judetele Suceava

pl. Ocolul-d.-s.; izvorepte din D ealul-ColibapuluT pi se varsa in

Neamtu. Are 915.5 m. altitudine. E acoperit cu padure de brad, fag i mesteacan.

apa Topolnita.

Plesuva-Mare, munte, jud. Prahoya, com. Comarnicul, din plaiul Pelepul.

Siliptea pi Valea-GloduluT.

Plesul, firlu, izvorepte din muntele Clabucetul, jud. Prahova ; curge de la E. spre S.-V. pi se varsa in rial Teleajenul, pe malul sting, In raionul com, Maneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul.

piria, care ucla Nordul

deal, in padurea Unguroaia, com. Cristepti, jud. Botopani.

ad format comuna Plevna, satul Valea-Mare facea parte din com. Ulmul i satul Valea-Rusulul, din com. Luppani. Repedinta primarief pi a ju-

decatoriel com. este in satul

Are o populatie de 322 fa-

Plesuva-Mare (Muntele-),pro pi-le/ate, a EforieT Spitalelor civile din Bucurepti, com. Comarnicul, plaiul Pelepul, j ud. Prahova, in intindere de 568 hect., din care 457 hect. suprafata impaclurita pi

III hect. pamint cultivabil

pi

Jinete.

Plesuva-Micä (Muntele-), sati Vatra-Schitului -Lespezile,

Comarnicul, pl. Pelepul, jud. Pra-

i in hotar cu com.

Aprilie 1901, cind s'ad unit pi

/naif; o pcoala mixta, conclusa de i invatator ; o biserica, in Valea-RusuluT, deservita de un preot pi un dascal. Prin comuna trece drumul ce leagá orapul Calarapi, cu satele din pl. Cimpulul.

Plesul-Mare, deal, in padurea Unguroaia, in partea de V. a Tudora.

Se compune din satele : ValeaMare i Valea-RusuluT. Pana la

hoya, com. Comarnicul, din plaittl Pelepul.

proprietate, a EforieT Spitalelor Civile din Bucurepti, fosa pendinte de schitul Lespezile, com.

Botopani,

Lup-

Valea-Mare.

com. Calimanepti, plaiul COzia, jud. Vilcea.

com. Cristepti, pl. Copula, jud.

i

Plesuva-Mick mutile, jud. Pra-

perit de padure de dif elite esente,

dintre com. Dolhepti, Preutepti,

Plevna, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Borcea, situata intre com. Mihaid-Viteazul

PIesuva,fitrig, in jud. Mehedinti,

a'eal, jud. Suceava, aco-

ginea, jud. Vlapca.

com. Comarnicul, plaiul Pelepul,

com. Bogclanepti, Boroaia pi Dra-

altitudine.

pul numit Pojoritele.

jud. Prahova, pe care se gil

munte, in jud. Suceava,

munte, in jud. Suceava, com. Bropteni, avind 1205 tn.

Draganepti, despartita de tru-

hoya, in intindere de 331 hect., din care 285 hect. suprafata impadurita pi 46 hect. pamint cultivaba pi finete.

Plevna, ceitun, al com. Sageata, jud. Buzad, Cu 20 locuitorT, for-

mat din ,insuratel improprietaritl pe mopia Beilicul.

Plevna, sat, in jud. Covurluid, pl. Siretul, com. Cuca, format din insurater improprietaritT la 1882. I s'a dat atuncT numele cetateT naturale din Bulgaria care, impresurata pi luata de armata romino-rusa in 28 Noembrie 1877, a decís de soarta razboiuluT d'atuncr. Are 23 familif, san 102 suflete.

Pletari, altä numire a catunulut Poenari, din com. Canepti, ¡ud. Buzad.

Plevna, sat, pe mopia Suharaul, com. Suharaul, pl. Prutul-d.-s.,

jud. Dorohoid, Cu 74 M'un, Plesuva, virf, pe dealul Masta-

Pletea, parte din padurea sta-

nepti, com. Chiojdeanca, pl. Pod-

tuluT Draganepti-Tigania, jud. Te-

goria, jud. Prahova.

leorman, ce se afta la S.-E. com,

sad 280 suflete, infiintat la r880. Calitatea pamintuluf este bulla, maT cu seama pe valea Coroba97

68617. Mande Dictionar Geograilo. Vol. Ir.

www.dacoromanica.ro

PLEVNA

761,

na, vestita prin calitatea fina-

de mare ca ineaca case din

telor. Satenil, improprietaritI in 1878,

a0 458 hect. 30 ariI pamint, pe

mahalalele extreme ale orasuluI ; lar vara, dind este secescade, raminind id si colea

mosia statula

numaI cite o groapl puna cu

Plevna, sat, in jud. R.-Sarat, pl.

apl. Cursul sati este de la N.-E.

cl.t. com. Zerciti,

spre S. In el se varsa o mica

asezat in partea de S. a com.,

viroaga, care trece prin maha-

la 500 m. spre S. de cdt. de

laua Tabacilor, in care se arunca

resedinta Zgirciti. Are o intin-

mural-la de la tablead ; tot in el se scurge viroaga

dere de 380 hect., Cu o populatie

de 70 familiI, sati 198 sufiete, din care 46 contribuabill ; o bi-

seria si o scoall.

Plevnei (Valea-), vale, pe teritoriul satuluI Chiscareni, jud. Iasi, pl. Bahluiul, com. ipotele, numita de la asemanarea el' cu Plevna din Bulgaria.

Plinge-Banul, lac, injud. intre canalul Cremenea i Vilciul, pe hotarul dintre com. Stancuta i Vizirul.

Plochi. VezI Plopi.

Ploe§ti, oraf, capitala jud. Prahoya, situat la 23°, 411 longitudine orientald, la 44°, 56' latitudine nordica si la 141 m. altitudine d'asupra niveluluI E asezat inteo cimpie, in par-

tea de S. a jud., la 60 kil. de Bucuresti.

Supra/ala ora,uluI e de 27 kil. p., marginindu-se la N. cu mosia Ploestiori, la S. cu mo§iile

Tatarani

i

Valea-Rifovuld, la

E. cu Orla Dimbul si la V. cu drumul DomnisoruluI.

In timpul domnieI Fanariotilor, Alexandru Ipsilante, cu ocaziunea botezareI unuI copil al VornicullI Moruzzi, &mi celuI botezat, i tataluI satz, prin hrisoy, orasul Ploesti. Moruzzi devenind proprietarul

orasulur in mod usurpator, incepu a exercita drepturile sale asupra Ploestenilor i coprinse multe locurI in oras. Orasenir PloestenI, vazind

care izvoreste din 4 surse de

nu mal Osesc dreptate, se su-

la batiera RifovuluI. Sunt 2 lacurI in Ploesti, unul numit Savopolul, asta-zt in posesia fiilor luI Mihaiti Cogälni-

pun hrisovuld facut in favoarea

lul Moruzzi, pana la suirea pe tron a lui Nicolae Mavrogheni. O data cu venirea acestuia

ceanu, familie locala i altul, Mus-

pe tronul Tarer, orasenif pornesc

tatea. Aceste 2 lacurI servesc

jaiba la Bucures,ti, i acesta, dupa

de scaldat in timpul vera'. Lacul

ce le asculta cu mul:a bagare

Savopolul este cimentat si are pe el cite-va cabine de baI. Atit unul cit i cel-l'alt se scurg in

de seama plingerea lor, vazind dreapta lor cerere, II libereaza din miinile luI Moruzzi, i Ii declara sloboz1 cum ati fost tot-

Dimbul. Unul este situat in centrul de E. al ora§uluI, cel-l'alt

la S. Dimbul, la fondarea ora-

deauna. Slobod ail fost orA3enii, pana.

sulur Ploesti, trecea prin mijloc.

la suirea pe tron a luI Alexan-

ApoI s'a mutat satul spre V.

dru Const. Moruzzi, cind din noti

si el a ramas la limita. Din punctul de vedere geologic, terenul orapluI Ploesti este tertiar, avind la suprafata pamint negru, sub care vine un strat de pamint galben, si sub acesta un strat gros de pietris. Originea fi istoricul orafulul. Dintr'un sir de documente autentice, rezulta ca in anul 1596 Mihail-Viteazul a zidit pe locul satuluI Ploesti, orasul domnesc Cu acelag nume, dind satenilor

se ivesc certurl i Enache Mo ruzzi recapata din non stApini-

PloestenI in schimbul vetrer satului, mosia domneasca Baicolul

turor orkenilor din orasul Ploesti, jud. Prahova, ca si aiba mili de privilegiul acela ce 1-ad fost avut din vechime spre

Clima. Caldura se urca vara pana la + 39 grade ; lar lama, frigul atinge 25 grade.

(Gr. G. Tocilescu, Revista Tinerimea Romina, I, 17). In a.

Ape. Orasul este udat in

mata la Ploesti, o puse sa-I jure credinta i supunere i trecu apoI in Transilvania prin pasul

N. si E. de riul Teleajenul ; la N. si E., de riuletul Dimbul la S., de riul Prahova. Apa Dimbul, cite odata, mal ales cind ploua mult, vine asa

PLOEM (ORA)

1599, Mihain-Viteazul aduna ar-

Buzatl. In 1633, Mateiti-Voda zidi in oras biserica Sf. ApostolI

Petru si Pavel.

www.dacoromanica.ro

rea asupra °rasilla Ipsilante, in a doua domnie, cind mosterfitorii luI Moruzzi cerut confirmarea posesiuneT orasulul Ploesti, a chemat inaintea divanuluI atit pe mostenitorif luI Moruzzi cit si pe Ploestenr i dupl. ce li-ati jude-

cat, a dat la mina orlsenilor urmatorul document : cDat-am domnescul nostrtt hrisov tu-

a se hräni, adici numitul oras ea slobozcnie tutti toste fila de a fi oprifi nesupiraV cu cererea de havaet pentra privrdiile alisverisulut ce lace sail de claci pentru casete ce ají In oras, pentrucä, la venirca Domniei mele in Domnia d'intliil, arattndu-ne dumnealui riposatul Biv vel Ban Enache Moruzzi cum di mosia Ploesti i orasul dimpreunä sunt slobode Domnesti, ficindu-ne rugiciune si-1

PLOE§TI (ORA)

765

PLOE§TI (ORA)

häräzim pe dumnealul cu aceastil mosie cu Qraul, dimpreunä cu un loc slobod domnesc, c/nd nearitIndu-ne orNenil atuncI vre-un sinet domnesc vechiii pentru vre-un privilegiii al lor de a avea asupra orasuluI acestuia, am fost dat Domnia mea ca slobozenie i cu volnicie a-

lexandru al II-lea sosi in Ploesti, cuartierul general al ara:tata rusestr, la 25 Mala 1877. Neobidnuita serie d-1 T. C. Vacarescu, in cLuptele Rominilor in

coja ce ail Domnii a.supra lucrurilor Dom-

rezbelul 1877-78» i intere-

i spre seara se intoarse la cuartigul general al

santa, era pe atund privelistea acestut oras de provincie. Har-

armate/ sale, la Ploesti. Populaliunea. Acum 70 anT,

nic si dedat cu activitatea negotuluT, hi favorabila sa pozitiune, la raspintia drumurilor mar! ale

mic orasel si era putin populat.

nest1 slobode, numita mosie Cu orasul dimpreunä d-lui numitulul boier Intru stäpinire, iar dupii. aceea In urrn venind oräsenil cu jaiba la Domnia met, si arätindu-ne privilegiul lor vecbiii, etc strimutindu-ne hotärirea noastrii care fa'cusem /Ana' a nu vedea acele si-

neturI, am lasat orasul iaräg slobod pe seama orrisenilor, dupl cum ad fost din vechime, dar niel pe dumnealui numitul boier nu l'am läsat neimpärtisit de hara acela ce am apucat o datä de ficut, ci i-am läsat dumnealtif din afara orasulul

lntru stäpinire, cu satele ce vor fi pe clima...

UrmasiT luí Moruzzi, crezindu-

se pe deplin stapinT pe mosia si orasul Ploesti, nu perdeaa niel o ocaziune de a reclama posesia.

Asa la 1806, cind Tara era ocupata i administrata de RusT; asa la 1812, in timpul domnieT Caragea, care a judecat pro-

cesul si a hotarit ca PloesteniT sA alba stapinirea lor neclintita. La 1828, mostenitorilor luT Moruzzi ad dat jaiba si la Kiseleff,

care a indreptat-o catre logofe-

tia cea mare. Alexandra Fililipescu, Mare Logoat, raporteaza luí Kiseleff ca rail Ale-

Tara, Ploesti nu s'ar fi asteptat lusa a fi transformat de-odata in resedinta imperiall, 'si chemat a adaposti oaspeti asa de inaltl. In zidurile sale se aflaa nu numal comandantul marele du-

ce Nicolae, cu numeroase capeteniT ale ostirilor, dar insusT

orasul Ploesti avea aspectul unuf

Cresterea cea repede a populatiund in ca scurt timp se datoreste elementelor straine a-

glomerate aci si mal ales

ele-

mentuluT bulgar, venit in Ploesti

intre 1828-1830, dupa rezbelul

ruso-turc, elément ce s'a contopit maT tirzia ,cu cel rominesc.

Orasul Ploesti avea la 1865,

Sergiu, Nicolae Nicolaevid, Nicolae si Sergiu Leuchtenberg, Alexandru Battenberg. ApoI pe

loe.; la 1879, 31063 loc. (mal putin ca in 1872); la 1885, 33000 loc., la 1889, 35000 loc. si la Decembrie 1899, 43687

linga suitele stralucite ale ImpAratuluT si ale principilor din familia imparateasca, se adao-

loc., din care : 21822 barbatT 20865 femeT, 38168 ortoduxT,

gaa demnitarif ceT maT inalt1 aT imperiuluT cancelariul principe Gorciacoff, cu colaboratoriT sE:

mahomedanT, 2 armen!, 241.3 mozaid Si 19 de alte religiunT.

baronul Iomini, consilier de stat Hamburger, generalul Ignatieff, cunoscutul diplomat, Miljutin, ministru de rezbel, contele Al-

derberg, ministrul case! itnpeperiale, Principele Cerkaski, d.

Intr'un cuvint, Petersburg-ul na mal era in Petersburg, el se stramutase de pe tarmurile Neve! in modestul oras din marOnea DimbuluT, catre care se indreptaa acum privirile pline de asteptare ale EuropeT.

dad orasul Ploesti, a dispus se faca hotitrnicia orasuluT, ce

Rominier

26468 loe.; la 1872, 32355

apartinea. Kiseleff, nevoind sa se

jaiba rezolutia : csa se infatiseze DomnuluT ce se va numi in urma». La 1846, Bibescu-Voda. vizi-

Imparatur petrecu ziva in Bu-

curesti cu Domnul I Doamna

Rusilor, cu fiiT si nepotif sai: Tareviciul, mariT ducl

de Nelidoff, seful cancelarid diplomatice militare.

era de competinta, a pus pe

vizita sutreranulur RominieT.

puternicul monarh al tutulor

xandru Ipsilante, fiind Domn, a daruit luí Moruzzi aceea ce nu-f

angajeze inteo afacere ce nu-T

veni la Bucuresti, spre a face

Cu mult tact s'a purtat po-

s'a terminat sub domnia luí Stir-

pulatia ploesteana in tot timpul cit a avut in mijlocul eT pe su-

beT-Vodä.

veranul RusieT.

Cu ocaziunea razboiuluT romino - ruso - turc, Imparatul A-

Ploesti, Imparatul Alexandru

Dupa ce se odihni ó zi in

www.dacoromanica.ro

2062 catolicT, protestantr, 23

atile fi stradele orafulut, Orasul Ploesti este Wat tri diferite directiunT de 240 strade, din care cele maT principale pleaca (111 centru spre bariere,

Mate de alte strade ce unesc tnahalalele din centru saa stra.dele principale-

Stradele orasuluf aa o lungime de '00 kil. si o suprafata de 800000 ni. p. Barierele. Orasul Ploesti este

inconjurat de jur imprejur cu un sant adinc. Barierele orasu, luT sunt 11, adica ampina, Gageni i Vasenit ce duc spre N.; Bucovul, Gogoasa sí Patulele, spre E.; Rifovul si Bucure-sti, spre S.; Rudul, Tirgovis tea

Tirgusorul, spre V. Cea mí principall e gara drumuluf de fier.

PLOETI (GRAq)

orasuluT sunt Plata LegumeIor, uede in toate

zilele se gasesc carzavatur1 si laptud, i unde sunt asezate macelaiiile i brutarille. Plata Unirel, care fiarmeaza

un centru inconjurat de case frumoase i pravaliT. Ad s'a ri-

dicat statua Libertild. Pinta Fructelor, unde se vind poame.

Piata Oborul, cea mal mare dintre toate, in care se face un mare tirg Lunea si Martea, in fie-care saptamina, unde se vind lemne de constructie, producte, var, oaele, asare si vite.

Piata Cuza, cea mal mica. Serviciul sigurauferpublice se conduce de un politaiti, ajutat de 5 comisad, 8 sub-comisad, r comandant al jandarmilor,

etc. Statul. *hueste cu intretinerea politiei din Ploesti 15000

leI anual si comuna, 795601d. Orasul este impartit in patru fartl, numite colorT, fie-care co-

leare aVind in capul sati cite ;u comisar si sub-comisar. Cele patru color:1 sunt Coloarea Rosie, care incepe din centrul orasulur si se intinde spre E. pana la apa Dim-

bula, iar spre S. si V. pana bariera Rudultd. Ea e compusa din sase mahalale : Maica-Predsta, Buna-Vestire, SE Dumitru, SE Pantelimon, SE Saya si Filoftea. Coloarea A lbastra, care incep e din centru, intinzindu-se din pia-

la Legumelor, spre V., intre bariera Rudultd i Tirgovistel, coprinzind sase mahalale : SE Imparati, SE Gheorghe-Vechia, SE

PLOETI (ORA)

766

Stefan, SE Gheorghe-Noti, SE Nicolae-Vechia, SE Ilie, Sf. Apesten si Sf. Nicolae-Noa. Coloarea Galbenä care incepe din Obor, intinzinAu-se spre N., intre bañera Tirgovistd i bariera Valeni-de-Munte, cu patru mahalale : SE loan, SE Spiridon, Sf. Vasile i SE Treime. Instrucfiunea publica. Se poate cä chiar Mateia-Basarab, ìdind biserica s-tir Aposta, sa fi orindult a se face lectiuni in tind ei, dupa obiceia ; insi

vr'un hrisov lamurit nu exista de cit acela al luI Alexandru Ipsilante, prin care se deschide In Pldesti prima scoala domneasca, cu dascalul Barbu.

si Ploesti fiind oras ca Tirgovistea, sa se dea lur Barbu cite 5 talen pe luna. Domnitorul Alex. Ipsilante, la

26 August 1777, aproba

propunerea Mitropolitului Grigorie al II-lea i ast-fel, acum

123 ard in urma, se deschide in Ploesti prima scoall domneasca.

La 1839, functiona ca profesor in Ploesti G. Malureanu. Cind s'a cumparat loe cu zidire pentru scoala publica cind cu veniturile ce orasend aü ingrijit a asigura acestel scoli, s'a mal adaogat un profesor pentru invatitud mal inane.

cu siguranta nu se

La 1842, era profesor d-1 I.

stie de cit ca, la anul 1776, s'a infiintat scoala domneascä de la Ploesti, unde se stie cä existati scoale prívate rominestl. Unul din dascaliT, anume Dascalul Barbu, aflind cá. Domnitorul a hotirit sa se infiinteze scoala publica domneasca pentru limba romineasca in cere sa fie recunoscuta

Gorjan, platit Cu 250 leT lunar, in plus 120 ler lunar cheltuelile scoald.

Dec1,

scoala luT ca atare. Domnitorul

insarcineaza pe Mitropolit si cerceteze despre scoala luT Barbu. Mitropolitul, incä din anul

1776, a dat informatiunT bune

despre aceasta scoala, despre capacitatea i silinta dascalulur garbu ; totgr, numar in 1777,

August xi, dupa o nota anafora a MitropolituluT Grigorie,

prin care arata Domnitorultd, cA dascalul Barbu, ese energiseste, adicä in tot chipul se

Voevozi, Sf. Haralambie, Sf. Atanasie i St tcaterina.

sileste spre invatatura dar cä nu poate trai numaT cu simbria de la parintif Ion, si se

Coloarea Verde, care incepe din centru si se intinde spre E. ?ntro. barierile : Valenilor, Gogoasea., Zahanaua - Vechie, cu sapte mahalale : SE Vined, Sf.

afla in scapataciune, fiind om copiI, i Mitropolitul propune cä, dupa cum este scoala publica din Tirgoviste, cu leafa de 5 taled pe luna, asemenea

www.dacoromanica.ro

La 30 Martie 1842, Ploestenil cer Domnitorultd si. le

dea din fondurile propriT ale scoald, profesod de limba franceza. i greaca. Eforia se margineste a adlogi, in Noembrie 1843, un al doilea profesor de limba romineasca, la cl. I si a II, Cu 200 leT leafä pe luna.. La 1845, s'a introdus la scoala din Ploesti i tuba gre-

ceasca.

La 1847, confocm cerera Ploestenilor de a li se da in locul limbei grecest1, profesor de tumba germana, Eforia a numit la scoala elementara din Ploesti, ca profesor de limba germana, pe Hora, cu actul urmator : «Potrivit cu noua organizatie

a scoalelor publice, in urma inaltultd oficia al Misia Sale

Prea Inaltatuld Nostru Domn, Eforia orindueste pe d-ta, asemanat cu art. 150 din regulamenta scoalelor, profesor de

liba germana. fa scoala elementara din Ploesti, cu leafa

PLOEM (ORA)

de 250 ler pe lunA, socotitA de la 1 Octombrie viitor si deo-

sebit zoo ler pe lunA pentru inchirierea incAperilor locuinter d-tale». La i Iulie 1842, eran in Ploesti 16 scolr prívate, adica :

PLOETI (ORA)

767

turale,

plAtite din fondurile comuner. Cea d'hiel scoalA secundará ce

s'a infiintat in Ploesti este gimnaziul ePetre si Pavel» (1864),

transformat in licet la

1878,,

8 rominestr, 4 grecestr, I francezA, 1 bulgarA si 2 evreestr, care se frecuente' de 341 eopir, afará de scoala norman, la cave

mar adAogindu-i-se de la 1888 incoace si divizionarele trebuincioase. Liceul, asezat inteun local de toatä frumusetea, are azI 23

urmati 158 scolarr.

profesorr si mar bine de 300

La 1 Iulie 1845 eran in Ploesti 22 §coll private, axila: 14

elevr. PAnA la 1890 se inscrise-

rominestr, I german5, 3 evreesti si 4 grecestr, care se

será in acest licen 3550 elevr, absolvind cursul a 4 clase gimnaziale 260 elevr, si intregul

de scoala norman, la care ur-

curs, 100. Personalul si materialul costa

maO 229 scolar!.

pe stat aproape momo ler.

frecuentan de 446 copir, afarA

Mar functioneazA in Ploesti o scoall catolicA, alipitA pe lingA biserica catolicá, si o scoalA pro-

testantA mixtA, ce se intretine de comunitate. Cultul. In orasul Ploesti sunt 23 bisericr crestine-ortodoxe, di-

vizate in 18 parohir, avind

si

5 filiale. Dintre acestea, bisericile : SE

Apostolr, SE Filoftea si Sf. Atanasie, se intretin de com.; restul, de enoriasr. Pe lingl acestea, mar sunt 2 bisericr eterodoxe (catolicA si luteranA), un templu izraelit si 5 sinagoge. Intre bisericile din oras mentionAm :

In ceea ce priveste scoalele

coala comercian. (Str. Pen-

de fete, ele eXistati inainte de

sionatultd) s'a infiintat de comunA la 1881 si la 1890 a fost

Biserica SE Ion BotezAtorul, fondatA la a. 1827 de orAsenr, _pie locul unel alte bisericr de

luatA pe seama statulur.

lemn.

Externatul secundar de fete s'a infiintat la 1879 si se intretinea din fondurile Societáter

si Pavel, ziditA de Mateiù Vodä

1846,

plAtite tot din fondurr

particulare.

Treptat, si mar ales de la 1864 incoace, scoalele pnblice s'ati inmultit ,In Ploesti, asa cA azT functioneazA 22 §colI publi.ce : 17 seo!! primare ( t 899-9oo) (7 de bletr, 8 de fete), un ficeii, o

pentru invAtAtura poporulur rot

scoall comercian, o scoall de mesen!, un externat sec indar de fete si o scoall profesionall

tulur.

de fete. Cea mal vechre scoall primará

e scoala de bletT No. 1, care s'a infiintat la Septembrie 1830. lo are localul sAti propriti. La 1864, cu punerea.in apli-

car. e a leger Instructiuner Publice, s'a infiintat scoala. No 2 de bletr; la 1868, scoala No. 3; la 1876, scoala No. 4; Ja 1879, scoala No. 5 si la 1888, scoala No. 6. Cea mar vechre-§coalA _de fete

este scoala No. 1, cate s'a infiintatla 1854; la 1866, s'a infiintat scoalele No. 2 si 3 ; la 1867, scoala

No. 4; la 1868 scoala No. 5 si la 1888, scoala No. 6.

Pe lingl acestea mar functioneazA in Ploesti inca 6 scoale

mm», sectia de Prahova. De la 1888, s'a trecut in sarcina staSe aflA instalati. in frumosul sAO local, construit de stat.

§coaIa profesionalä de fete s'a infiintat de stat la 1885, avind 6 catedre.

Intre 1885-91 ati obtinutdi,

Biserica Sf. Apostolr Petru Basarab, pe locul uner alte bisetter de lemn. Vechia bisericA servea ca mAnAstire de mala FAcindu-se ad niste sApAturr, s'ari

gAsit cArAmizr purtind datele 1594 O 1535. Cele-Falte bisericr ale orasulur want : SE ImpAratr, Sf. Gheor-

ghe-Vechití, SE Voivol, BunaVestire, SE Vinerr, Maica Precista, SE Nicolae-Noii, SE Ni-

ploma 52 eleve.

colae-Vechiti, SE Ilie, Sf. Vasile,

Pe fingâ aceste scoale, mar functioneaa in Ploesti 8 insti-

SE Spiridon, G. Boldescu, SE

tute private. InstitutuI P. Eliade, fondatia 1848; institutul Profesoritor A-

sociatl, fondat la 1891; institutul Irina Angelescu, fondat la 1885; institutul Maria Ionesou., fondat la 1881 ; institutul d-relor Constantinescu, infiintat la 1887. Institutul israelit Luca Moise, instalat inteun edificiii foarte

frumos, s'a tnfiintat de Luca Moise, qi se intretine din fondurile lAsate de el in acest scop.

www.dacoromanica.ro

tefan, SE Pantelimon, SE Saya, SE Filoftea, Sf. Treime, SE Haralambie, Sf. Ecaterina, Sf. Dumitru si SE Atanasie. Pe lingA biserica catolicA, care tefan-celMare, este alipit1 si o scoall

e situatA pe strada

confesionall Biserica evangelicA se filtre-

tine de comunitate, prin contributiunr.

Veniturile comuna. Venitul ordinar al orasulur, pe anul finalieiar 1893-94 a fost de ler

PLOE§TI (ORA §)

PLOE§T I (ORA)

768

653700 j venitul extra ordinar, de leT 2236 t6,82 ; in total Id 777316,82.

Budgetul drumurilor pe ace-

are la

venituri

Sunt in oras fa brici de sapun

lumindri de cearä si de ser', si fabricl pentru rafinarea pacure i fabricarea gazulur.

tuelT, 85500 Id, in plus 500 leT

Se afla in Ploesti o moard sistematica. de Päina pusa in miscare prin puterea vaporilor.

fond pentru deschided de cre-

MaT sunt: o fabrica de fringhir,

lasT

exercititi

suma de 86000 leT si la cheldite suplimentare dinare.

i

extraor-

In 1899-900, budgitul ordinar a fost, la venitud ca si Ja cheltueli, de 1184463 leT, 76 banr.

industria. 'Macada, alta data renumita In Tara si strainAtate, si care inteo vreme cazuse din cauza editor ferate, este reprezintatá azi in Ploesti prin dota fabrici cu abur!, care lucreaza pleT foarte fine, si prin vechile stabilimente

Blänäria s'a stins cu desàvIr.Ore. Strada cojocarilor era ocupata alta data numaT de cojocarT, earl faceatl un intins comercia cu blanile, industrie proprie a lor. Azi- nu mal sunt.

Tot aceeasI soarta a avut-o

una de luminari de stearina, o fabricl de pungi «Progresul»;

una de lazi, una de

flanele,

dona pentru fäcut clorapT, una pentru torsul linei i altele. Comerciul de coloniale, bauturT spirtoase, brasovenie, lemna-

rie si comerciu/ de fructe, apartin numaT Rominilor; restul : comerciul de haine, incaltamintea, maruntisurile, articolele de mode, etc. sunt in mlinele strai-

nilor, mal ales in miinele E-

prinzInd judetele Buzaul, Prab.ova i Dimbovita. Servicitd sanitar. Orasul are treT spitale:

Spitalul comunal, intretinut de comuna, are 30 patud, reSpitalul Boldescu, infiintat

1837 de boerul Boldescu,

velintelor, a cazut cu desavirOre. In casa taranului praho-

29 paturT, pentru orT-ce boale. AzT se administreaza de Eforia Spitalelor Civ'ile din Bucuresti, care a construit in 1892 un foarte frumos si higienic

vean rogojina a inlocuit scoarta.

local.

are

In timpul razboiului din 1877,

in Yloesti a functionat un spital de raniti, crganizat de doamnele Ecaterina G. Can tacuzino, Maria T. Vä.carescu si Smaranda D. Moruzzi, cu concursul cloamnelor ploestene, care indeplinean sarcina de surod de caritate. Yustilia. Pentru judecarea pricinilor, in Ploesti, sunt dona ju-

decatoriT de pace, un tribunal cu dota sectiuhl si o curte cu

medic primar si unul secundar, in plus restul personaluluT tre-

concurentel ce se face industriaOlor RonfinT de strainatate. Dogäria, ca i rotaria i tim-

Spitalul militar, destinat pentru bolnavir militari, condus de medid i farmacistf

buincios.

Asistenta medicala nu

lip-

seste bolnavilor 01-ad din oras, comuna dind si medicamente gratuite.

Personalul medical se com-

www.dacoromanica.ro

Sunt 46 avocp.ti.

de la 1a56, adica cam la un an dupa organizarea serviciuluT In Tara. Ca sa se poata aprecia veniturile posteT si telegrafului, dam urmatoarele cifre : In1888-89, posta 177323,00, telegraful 15267300, in total 329996,00 lei. In 18S9-9o, posta 150987,00, telegraful 161000,00, in total 31'9.87,00 le!. Irr 1890-91, posta 201987,00, telegraful 1405 23,00, in total 342510,00 le!.

Iii 1896-97, totalul venitu-

Aceste spitale ati cite un

Boiangeria mal' e reprezintatä azi prin 2-3 boiangir. Tot In decadentä, e si cojocaria i cizmaria, din pricina

mina Nemtilor. Tiganil sunt fabricanti de earamizT ; p'alocurea si RominiY.

d ese an .

de comercig, circ. a IV-a, co-

Ja

minilor, pe cind fferäria e in

silii de higiena: comunal si ju-

Palta ci Telegraful a in ceput sa funct'oneze In Ploesti

maT exista cavafie in Ploesti.

piada, apartine in Ploesti Ro-

legilor in vigoare, dota con-

juratT.

zervate mal mult femeilor bolnave de boale sifilitice.

portarea covoare/or straine, care aüluat locul chilimurilor

8 farmacistI. Functioneaza in oras, conform

vreilor. Ploesti e resedinta camera

si caväfia. De unde alta data cavafiT din Ploesti intretineaii relatif cu strainatatea, azi abla

Boiangeria, de cind cu im-

pune din 27 doctor! In medicina si 5 medid veterinad, in plus 2 subchirurgT, 16 moase,

rilor din posta, telegraf si telefon, 144959 leT, 70 ball!. Garnizoanele. In Ploesti este resedinta unuT reg. de infanterie si a unuia de cavalerie, coman-

date fe-care de cite un coIonel. Tot aci mal este si o baterie de artilerie teritoriala, comandata de un locotenent, insarcinat cu SE rviciul stingerei foculuT.

Pehitenciarul. In Ploesti este un arest preventivi intretinut

PLOEVII (ORW

PLOEMORI

769

de judet. Penitenciarul, situat pe strada RuduluI, posedá o frumoasa cladire, construita la a-

tatea, Viitorul, Albina, Ancora, Inmormintarea, etc. Orasul Ploesti este locul na-

nul 1888, cu care s'a cheltuit

tal al d-luT Gr. G. Tocilescu,

de judet 50639 leT.

cunoscutul archeolog, profesor si membru al AcademieT Romine a al profesorulur Ion Gor-

o scoala, infiintata la 1866, frecuentata de 40 elevI i 13 eleve. In raionul comunel, pe iazul ce vine din riul Teleajenul, sunt 2 mor!.

Cimitirele. Sunt 5 cimitire: crestine-ortodoxe, i catolic si i izraelit. Cimitirul Viisoara

jan, mort la 1856, care facu

dat 437 hect., din mosiile d-lor

este situat in partea de N. a

cel

orasuluI, unde s'a construit la 1887 o frumoasa capell, case

Romin si care la 1848 fu capul miscareT revolutionare din j'id,

pentru, locuinta personaluluI cimitiruluI si o morga.

Prahova.

Cantili, I. Ciresanu, EforieT si dr. Sachelarie. Vite : 35 cal, 431 bol, 129 vad, loi viteT, 115 oT si 211 porcI.

3

Cimitirul Rudului se afla in partea de S.-E. si cimitirul Eternitatea,

vocabular Francezo-

Ploe§ti. VezT

erbacani, com. Basesti, pl. Mijlocul, jud.

in partea de S. a Ploe§ti, stalie de dr.-d.-f., ju-

orasuluT.

LocuitorT improprietaritT de la

1864 sunt III, carera li s'ad

Comerciul se exercita de Io circiumarT.

Budgetul com. e la veniturI de 8118 leT si la cheltuelI, de

Abatorul. Pentru taierea vi-

delul Prahova, plasa Tirgsor,

7374 le!.

telor, comuna a construit in

com. Ploesti, pe unja BucurestiBuzad, pusa in circulatie la 13

hect.

1890, in partea de E. a orasuluT, pe apa Dimbul, un abator sistematic, in care se taie anual aproximativ pana la 22000 vite marI i miel. Gra'dint. In fata liceuluI, cen-

trul orasuld, este o gradilla publica, numita «Grivita i gradina cTrasnea», gradina foarte frumoasa, asezata in suburbia Haralambie. Pe l'higa acestea, mal sunt gradiriT la Hotel Moldavia, Hotel Bucuresti, Lipanescu, arara de cele 5 gradinT

Septembrie 1872. Se afla pe

E udata in partea de E. de

aceasta linie intre statiile Brazi (7.6 kil.) si Valea-Calugareasca

riul Teleajenul i in cea de V. de riul Dimbul.

(Ii kil.). De la Ploesti pleaca o linie spre Predeal, pusa circulatie la 1879. Statia cea

Pe cimpla de lingI catunul Tintareni se allá ruinele uneT

maT apropiata pe aceastd linie de Ploesti este Buda (9.97 kil ), de unde pleaca o linie la Slanic. Inaltimea d'asupra niveluluI Maril e de 146m.80. Venitul acesteT statif pe anul 1896 a fost de 1105854 le!, banT 8.

de 1848, se zice, era un oras

cu dulapurT. Gradina, numita Sans-Souci»,

Ploe§ti. Vez! Cuverca, sat, in

asezata tina gua pe Bulevard,

jud. Neamtu, com. Timisesti.

este gradina Cogalniceanu, cu un frumos helested betonat. Gratie

eftinatateT

locurilor,

maI la fie-care casa, chiar prin centrui orasuluT, se gasesc gradinT ca florl si pomI fructiferI. Multe sunt societcyile constituite in orasul Ploesti, maT toate avind scopurT umanitare : ajutor reciproc, ajutorul orfanilor, dezvoltarea industrieT, etc.

bisericT, in jaral careia, inainte

numit Bereasca, locuit de Bulgari venitT din Rusia, unde fusesera dusT de RusT, in urma razboiuluT Ruso-Turc din 1711. CAT de comunicatie : soseaua

judeteana Ploesti Bratocea si alte sosele spre comunele Pleasa

are o pozitlune foarte frumoasa.

In partea de E. a orasuluT

Intinderea com. c de 1815

Scleni. Prin partea de S.-E. trece calea nationalk PloestiBuzad.

Ploe§tiori, com. rur., jud. Prahoya, pl. Tirgsorul, situata pe platoul dintre orasul Ploesti si riul Teleajenul, la 3 kil. de Plo-

Se margineste Cu comunele : Pleasa, Scaeni, Moara-Noul Ploesti.

esti si la 9 kil, de resedinta

Ploe§tiori, sat, facind parte din

piase. Se compune din 4 catune:

com. rur. cu acelasT nume, jud. Prahova, pl. Tirgusorul. Ad i e resedinta comuneT.

Ploestiori, Tintareni, Tirgsoreanca i Moara-Noul, avind o po-

Dintre acestea citara socie-

case ; doud. bisericT, una fon'data. la 1885 de proprietarul

tatile : Inflorirea, Lumina, Lup-

mosieI, def. Cantili, deservita de

Ploe§tiori, proprietate, a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, fosta pendinte de mangstirea Tirgusorul, jud. Prahova, pl. Tirgusorul, com. Ploesticri, in

ta, Unirea, Cooperative, Cari-

un preot si alta, acum parásita;

intindere de 270 hect., toate pa-

pulape de 893 suflete, din care 182 contribuabili, locuind in 198

www.dacoromanica.ro

PLOEMORE-DIMITRIULUf

mint cultivabil i finete, aren-

datl cu 7580 leI anual. numire vechie a satulur Bereasca-d.-j., jud. Prahova, pl. Tirgsorul, com. Ploestiori.

in directie E.-V. si se varsA in Berheciti, pe mosia LArgAseni.

Ionizat cu oameni adusi din alte

Plopeasa-de-Jos, ca'tun, al com.

Plopeni, stalie de dr.-d.-f., jud.

Policiori,

jud. BuzIa, ca 250

Bereatca-d.-s., jud. Prahova, pl. TirVorul, com. Ploestiori.

011111 TutovA.

Tirgusorul formeazA o comunA cu cAtunele : Plopana, Itcani, Dobreni, Tundul-Taminoasa (Zinga), Bungeni-Mari cu Bangeai -LingurarI i Vladia, Valea-bortioni, Valea-Gardului $i Munteni, avind. o populatie

Prahova, pl. VArbillul, cAt.

Plopeni, pe unía

Buda-S1dnic, pus5. in circulatie Policiori, jud. Buzan, Cu 450 lo-

cuitorl si to8 case.

Plopeni, sat, jud. Botosani, pl. Siretul, situat pe coastl Ce deal,

Plopana, comuna' §i tirgusor, in jud. si pl. Tutova, la 63 kil, de orasul Birlad si la 5 Idl, de extremitatea de N. a judetuluI, pe

135-111.

locuitorT si 64 case.

Plopeasa-de-Sus, ciftun, al com.

Ploestiori-MänästireI-MArgineni, numire vechie a satulur

PLOPENI-JIANI1L

770

in stinga riuluT Suceava i in partea de S.-E. a com. Burdu-

la lo Decembrie 1883, Se aflA 'filtre statfile Buda (11.7 kil.) si Poiana (11.9 kil.). d' asupra nivelultd

InAltimea de

MAriT

244'.99. Venitul acesteT statiI pe anul 1896 a fost de 91432 leI, 22 banI. .Plopeni, movild, în hotar cu mo-

jeni-Sat.

Are o populatie de 325 famili!, saa 766 suflete, din care 175 contribuabill ; o bisericA, ziditäinainte de anul 1778, de Lupu Bals, Mare Vornic in Tara-

dejos si de Salta, sotia sa fiica luI Iordache CantacuzinoDeleanul, Mare SpAtar, deservitA de i preot i i cintAret ; o scoalA mixtA, condusä de un

sia Plopeni, com. tiubeTeni, pl. Baseul, jud. Dorohoiti.

Plopeni, pilla, care curge prin satul Plopeni, com. Burdujenisat, pl. Siretul, jud. Botosani, se vara. in Suceava.

Plopeni-Jianul, sat, pe mosia

i frecuentatl de 30

cu acelasl nume, jud. Dorohoiti, pl. Baseul, com. Borzesti, divizat în Plopeni-Marl i Plopeni-

Se cultivA viea pe o supra-

LocultorlI posea : 206 bol

MicT, cu 136 familii, saa 600

fatd de 15 hect. (din care 5 hect. nelucrAtoare) i livezile cu prunI

si yac); 13 cal, 205 oI, 49 porcI; 45 stupT cu albine.

de 2834 locuitorY, din cal-Y 500 contribuabid, locuind in 688 case.

pe o suprafatA de t hect. Locuitord lucreazA cArute ordinare, vase pentru vin, fringhir fac uleia de cinepA. Comuna are o scoalA mixta; 4 bisericr; o moarA cu vapor!.

invAtAtor

copiI.

In com. sunt : 4 comerciantI si 3 meseriasT.

Este plata pentru cerealelc de prin prejur. Face comercia mal mult cu orasul BacAti, de care este mar aproape (22 kil.)

Plopana, sat, in jud. si pl. Tu tova, com. Plopana, pe piritil Tutova, spre S. de tirgasorul Plopana. Are 407 locuitorl to8 case.

Proprietatea mosiel e a d-neT Aglaea Al. Jianu. In vechime a

Plopeni, vechie numire a cdtu-

fost a mAnAstirel Solea din Bucovina, dAruitA de Miron Barnovschi-Hatman i PArcAlab de

nului Negoqina, jud. BuzAti, com. CAnesti.

Suceava, la 25 Iulie 1623; mlnAstirea a stApinit-o pAnA la

Comerciul se face de 50 de persoane.

suflete.

1785.

Plopeni, sat, &d'Id parte din

Are o bisericA, cu hramul

com. rur. MAlAesti, jud. Prahoya, pl. VArbilAul. Are o populatie de 643 locuitorr ; o biseria, fondatd la -1854 cu cheltuiala d-lui LipAnescu si a fa-

Nasterea - Malee! -DomnuluI, de-

milier sale.

hect., 52 ariI, pAmint ; lar pro-

servitA de I preot, t cintAret sir pAilmar. Este de zid, facutl in 1855 de Const. Jianu. SAtenil improprietAritf ati 205

prietatea, 2305 hect., 83 ard,

Plopeni, sati Coloarea-de-Ro-

§u, mahala a orafulut Hui, jud. FAlcia.

Din vechime a fost sat Plopasca, pirig, in jud. Tecucia,

dinteun document al Iur Da-

la E. de satul LArgAsani ; curge

bija-VodA rezultA cl a fost co-

www.dacoromanica.ro

cimp.

Are un iaz, numit al-Ursuld, de 71 hect. intindere, si vie, in suprafatà. de 4 pog.

Piriul principal ce trece pe mosie se numeste IbAneasa.

PLOPENI-MAld

771

Drum e acel de la Raclauti si Darabani, ce duce la Botosani...L. Hotarele mosieT sunt cu : Borzesti, VIAsinesti, tiubeTeni si Vicoleni.

Plopeni - Mari. VezT PlopeniPanul, sat, jud. Dorohoiti.

PLOPI-EPISCOPIA

Prin comuna trece soseaua judeteana a DumbraveT si o alta osea comunala, care duce

pl. CalmatuiuluT, care formeaza cu cat. Slavitesti, com. PlopiSlavitesti.

prin Colaretul la com. rur. Greci.

Are o biserica, deservita de I preot §i 2 cintaretl ; o scoall, conclusa de i invatator, fre-

cuentata de 16 elevl ;

Plopi, cdtun, in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, tinind de com.

Beuca. Are o populatiune de

2 cir-

309 suflete, din care 73 contrib.

Budgetul com. e la veniturl de ler 982, lar la cheltuell, de

Plopi, trup de sat, in jud. Neamtu,

ciumT.

Plopeni-MicI.VezTPlopeni-Jianul,

sat, jud. Dorohoid. Plopesti, loc izolat, in jud.Neamtu, com. Margineni, pl. de Sus-

lel 895. Vite : 440 vite mar"' cornute, 16 cal, 360 rimatorr si 500 oT.

pl. de Sus-Mijlocul, com. Petricani.

Plopi (Barda), insuld, in Du-

Mijlocul, situat Ruga iazul cu

Prin comuna trece un piras

acelasT nume ; mal inainte a fost

ce se formeaza din partea de V.

ad sat, dar astazT se afla pe

a comuneT, din padurea Izvo-

acest loc numaT o moara..

reluluI si trece prin mijlocul

Plopi, vechid pichel, Cu No. 40,

cat. Colaretul si Blidarul, spre com. rur. Greci.

in jud. R.-SArat, pl. Orasul, com.

Plopesti,

s'ea,

in jud. Neamtu,

com. Marginen', pl. de Sus-Mij-

locul, format din stringerea apelor piriuluT Margineni.

Plope§ti, piria, jud. Neamtu, format din piraiele Marginen' si Hoi-

sesti. Se numeste ast-fel numaT

Plopi, sat, in partea de S.-E. a com. Averesti, pl. Crasna, jud. Falciil, situat pe valea cu acelasl nume. Are o populatie de 61 familiT, sati 305 suflete, din care 61 contribuabill.

dupa ce 'ese din iazul de la Plopi, sat, facind parte din com.

acelas nume, traversind, catre V. satulur si aproape de varsarea sa pe stinga piriuluT Caluisul, soseaua caler ferate Bu-

Sabarul, jud. Ilfov, situat la E. de Buturugeni, pe malul drept

rur. Prisiceni- Buturugeni,

dinti, pl. Ocolul-d.-j., la 34 kil. de orasulTurnul-Severin. Situata

al riuluT Arges.

Se intinde pe o suprafata de 54 hect., cu o populatie de 66 Mostenitoril I. Lascarescu ati 31 hect., din care cultiva 23 hect. (8 padure). LocuitoriT ati

pe deal si pe vale, se margineste : la E., cu com. Greci si Salltrucul ; la S., cu com. Rocsoreni ; la v., cu com. Iz-

23 hect. si le cultiva pe toate. Numarul vitelor marl e de 46 si al celor micr, de 134.

vorelul ; la N., cu com. ValeaUrsului si Tirana.

Plopi, cdtun, al com. Bals, in

Satul formeaza comuna cu satul Colaretul, avind 840 suLocuitoril posea : 40 plugurl, 56 care cu boT, 6 carute cu cal; 42 stupl cu albine.

azT e han spre ora-

sul Focsani, com. Risipiti si Gologanul.

Plopi, pichet de grangd, pe Dunare, la S.-E. de com. Gircovul,

lul Cercelani din Bulgaria.

Plopi, deal, in partea de E. a satuluf Comarna-d.-j., com. Po-

eni, pl. Codrul, jud. Iasi.

Plopi, mofie particulara, situata in cat. cu acelasT nume, jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT.

Plopi, piri.:2, jud. Falcid ; izvo-

reste de sub Dealul-Cetatuer;

curge prin partea de S. a satuluT si com. Mona, pl. Podoleni, si, unindu-se, la Podul-Boerulur, c.' piraiele Cetatuel si

Recea, formeaza &tul Mona.

valea OltetuluT, pe tarmul sting, pl. Oltetu/-01tul-d.-s., jud. Romanati.

Plopi, trup de mofie, anexat

Plopi. Vez' satul Lunca, jud. Suceava, com. Pascani.

la mosia Botesti, com. Botesti, pl. Crasna, jud. Falciti. VezT Botesti, sat.

Plopi, dtun, in jud. Teleorman,

Plopi-Episcopia, Intyie a sta-

flete, din care 148 contribuabilf,

locuind in 172 case.

MoIdova ;

pl.

locuitorl. Plopi, com. rur. §i sat, in jud. Mehe-

Mindresti, pe malul sting aI riuluT Milcovul, la hotarul spre

jud. Romanati, 0. in fata satu-

Plopesti. Strabate teritoriul com. Podoleni, de linga satul cu

husi-Piatra.

rare, in dreptul com. Gircovul, jud. Ro manati.

68017. Moras Diolfpnar Geognsfie. Voi. Ir.

98

www.dacoromanica.ro

PLOPI-SLXVITEM

772

tuluT, in jud. Teleorman, pl. Cal-

mostenilor si altor proprietarr -

matuiuluT. Are 75 hect. pamint arabil i 15o hect. padure,

mal raid.

date locuitorilor in loturT ; Meca

tatea numita Episcopia-Argesul,

parte din avente manastirestI si era a EpiscopleT de Arges.

de 75 hect. pamint arabil si io padure de stejar, lemn gros de constructiune. Din aceasta pa. dure se procura lemne pentru catarturi. Mal sunt s't alte vari.

Plopi-Slávite§ti, com. rur., la extremitatea de N.-V. a pl. CalmatuiuluT si jud. Tekorman, fimitrofá cc judetele Oltul si Ro-

manati, situatä pe coasta Dealului - OltuluT, inteo pozitiune frumoasa. Se compune din doua eatune: Plopi (resedinta) si Slavitesti, cel spre N. si cell'alt spre S., d'abia despartite. Este una din com. vechT ale jud. si in care se maT gaseste inca un nuniAr oare-care de mostenl. Se iuvecineste : la N. ca com.

Dudul, din jud. Olt ; la S., cu com. Elizabcta ; la E., ca com. CrIngeni si la V., cu nil Oltul, dincolo de care, in fata com. Plopi, se afla com. Rusdnesti

Statql are .in com, proprie-

etatl de arborT : ultn, frasin, jugastru, artar, te!, i prin zavoale, salde. Padurea Plopilor este din cele mal vechI ce se pot vedea. Prin interiorul eT, fostul proprietar A. Riosanu a pus de a sapat

PLOP1LOR (GRINDUL.,)

face prin docta partí': pe vale, spre com. Elizabeta, M'adra si altele, saa pe ruscile care dar' In soseaua judeteana. Turnul-Slatina.

Satul Plopi este unul dintre cele mal vechl. Pana la anul 1836 a facut parte din jud. Olt. Const. MavroSub domnia cordat, inca. il vedem trecut la jud. Olt, pl. Margine!. In Istoria DacieT de Fotino, sunt trecute osebit satele Plopi si Slavitesti,

din cale s'a format maT tirzia comuna actuala.

un sant larg pe o intindere de mal multr kil., prin care avea abata o parte din albia 0EtuluT.

Vil sunt pe o intindere de 57 hect. $i produc vin bun.

Populatiunea com. este de 837 suflete, din care 147 contribuabilI.

Vite: 145 cal, 575 vite marl

Plopi-Veclii, sat, in jud. R.:Sarat, pl. Gradistea, catunul com. Macrina, asezat p mosia PlopiVechT, in partea de V. a com., in cimp, pe malul drept al Atto-

luT R.-Sarat. Are o intindere cam de 8 hect., cu o populatiune de 16 familif, saa 74 suflete, din* care 19 contribuabilI; Inainte se numea si Hoinari, fiind

pe un accident. Se gasesc pe

cornute, 943 vite miel si 185 porcl. Budgetul com. e de ler 4586 la veniturl si de le! 4306, la chel-

linga case bune taranestT si ci-

tue.11.

te-va cladirl frumoase pe coasta, ale diferitilor proprietarr al mo-

Locultorl improprietarip sunt 85, din cari 62 in cat Plopi, cu I t8 hect. si 23 in cat SlAvitesti, cc 82 hect.

rat, pl. Marginea.d.-j., catunul

Are o scoala mixtA, conclusä

Plopilor (Dealul-), munte, jud.

din jud. Romanati. Este asezata numaT pe coasta,

iar in padurea din lunca OltuluT, este un herastraa sistematic cu abur!, o locuinta sieT,

frumoasa s't o mica colonie de lucrAtorl, intrebnintatf la taiatul si fasonatul lemnuluT pentru doage i cherestea. Mara de riul Oltului si de piriul Siulta, care uda lunca, mal

de un invatator i frecuentata de 18 elevI; o biserica in cat.

Plopi, cc un preot si un chitaret.

Calle de comunicatiune sunt:

la com. Dudul, din jud. Olt

proprietatile ce cad in raza el,

la com. Elizabeta, prin drumurT

este de peste 2300 hect., din care partea cea mal principall

vecinale impTetrite. Pe deal trece

rata de la Stat. Cele-l'alte partT ale mosiilor din comuna apartin

tea de V. Suceava, com. Malini.

Plopilor (Dealul-), deal, in jud. Covurluia, com. Mastacani, pl. mare dintre piraiele CovurIuiul

SiuluT.

cescu si G. Alexescu, cumpl-

com. Maicanesti, asezat in par.

din padure, mal sunt doul morT,

muneT, apele izvoarelor care se

este proprietatea familiilor PU-

Plopi-Veciff, sat, in jud. R.-Sa-

Fruta, ramificatie a dealului

una cu aburl si alta pe apa

Intinderea com., dimpreung cc

aceielasT comine.

Mara de herastraul cc aburi

Curg din deal, prin centrul coscnrg din Siia.

In vecinatatea cat Hoinari, al

calea judeteana Turnul-Slatina. Distanta pe aceasta osea pana la T.-Magurele este de 28 kil.;

lar pana la S'atina, de 69 kil. Comunicatiunea din com. se

www.dacoromanica.ro

Suhuluiul.

Plopilor (Grindul-), grind, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur, Sf. Gheor-

ghe, situat in partea de S. a pl. si cea de V. a com. Este o ramificatie a grinduluT Hun-

diul. Are o forma lunguiatá si o intindere de 200 hect., neproductive.

PLOPILOR (PADUREA-)

773

Plopilor (Pädurea-), padure, foioasa i amenajata, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. Darma-

nesti. Are o intindere de 1323 hect. si apartine Satulur.

Plopilor (Valea-), vale, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe terito-

hect.), formeaza padurea Rincezi.

PLOP1JL

Plop§orul, sat, lu jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Salcuta,

cu o populatie de 587 suflete, Plopi§ul, vale, udind cat. Nisto-

locuind in 99 case si 17 bordee.

resti, com. Breaza-d.-s., pl. Pra-

Are o biserica, fondata de

hoya, jud. Prahova, si are di,rectia de la E. spre V. in catre

Constantin Plopsoreanu, cu hramul Sf. Constantin si Elena si deservia de un preot ; 3 circiumT.

riul Prahova.

riul com. rur. Telita; se desface din dealul Nicolitel; se indreaptA

Plopitul, sat, pe riul Argesul,

Plop§orul, atun de resedintA,

spre S., inteo directie generala de la N. spre S., brazdind par-

jud. si pl. Argesul, pendinte de. com. urb. Curtea-de-Arges.

al com. Plopsorul, jud. Gorj, pl. Jiulur, situat tina lantul de

tea de N. a piase

i

servind

de hotar futre com. Telita Nicolitelul; taie drumul comunal curge prin padurT si se deschide tn pirtul

Telita, pe .stinga, mal sus de satul Telita.

inaltimT din stinga JiuluT, parte

Plop§oreni, vtahala, in com. rur. Samarinesti, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedinti. Plop§orul, com. rur., in jud. Gorj, pl, Jiul, situata In partea de N.

a com. Izvoarele si In partea

Plopilor(Virful-), munte, in jud. Suceava, com. Madeiul.

stinga a riuluT Jiul. Se compune din 2 cAtune : Plopsorul Olarul.

Plopi*ilor (Dealul-), deal, situat pe stinga &Id Ogretinul, jud. Prahova, com. Ogretinul, din pl. Teleajenul.

E asezat parte pe coaste parte pe yes, pe o suprafata de 1901 hect., din care 300 hect. padure, 20 hect. vii, 45 hect. prunT, iar restul, loc de cultura,

Plopi§orul (P1opi§u1), sat, facind parte din com. rur. VAleni, pl. Argeselul, jud. Musca Este situat la E. comunei.

Plopi§ul, sat, jud. Muscel. VezT Plopisorul.

Plopi§ul, munte, la E. de virful

finete si pasune, proprietate a statuld si a particuIarilor. Are o populatie de 430 saii 1420 suflete, din care 407 contribuabili ; o scoala,

cat. Plopsorul, frecuentata de 24 elevi; 2 biserici, deservite de i preot i.3 cintaretT. Budgetul com. e la veniturT

pe coasra, parte pe loc yes, avind o suprafata de 1305 hect., din care upo hect. padure, 10 hect. vie, 25 hect. prunT, 835 hect. arabile i finete. Are o populatie de 350 familiT, sati no suflete, din carl 340 contribuabilf ; o scoald, Infiintatd la 1835, frecuentata de

24 copif; o biserica de lemn, facuta pe la 1820, deservita de preot i 2 antAretT. Locuitorii sunt mosnenT. ET

posea.: 30 plugurr, wo care cu bol, ¡o carute cu cal; 275 vite marT cornute, 16 cal, 243 or, 127 capre, 247 eimatorT; 25 stupT cu albine.

Plop§orul, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Salcuta, pe care se gAseste padure.

Rotunda,. jud. Prahova, com. Brebul, plaiul Prahova.

de 3316 leT, 82 banY, lar la cheltuelT, de 3315 leT, 76 banT. Locuitoril posed-á: 50 plugurT,

Plop§orul, peldure particulara, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Salcuta, in intindere a-

Plopi§ul, pisc, pe creasta siruluT de dealuff ce brazdeaza in lung

140 care cu bol, 12 carute cu

proximativa de 50 hect., situata pe mosia Plopsorul. E populata cu stejarT, ceei si mal cu seama

toata partea de E. a cnm., in

caT ; 535 vite mari cornute, 31 caT, 585 oT, 164 capre, 372 fimatorT si 31 stupT cu albine. Comunicatia se face prin so-

stinga riulul Costesti.

seaua nationala Filiasi-Petrosani,

si.lat com. Costesti, pl. Horezul,

jud. Vilcea. Se prelungeste pe

Plopiqul,

ädure a statului, in

intindere de 125 hect., pendinte de com. Rincezi, pl. Teleajenul, jud. Prahova, care, impreunl cu trupul Pietrele -Infierate (125

care o pune in legatura la N. cu com. Pesteana, lar la S. cu Strimba. In comuna se gAsesc : 8 fintinT,

Cu

Plop§orul, vie, jud. Dolj, Dambrava-d.-j., com. SAlcuta,

pe mosia Plopsoru/ Are o intindere de 45 pog. i apartine locuitorilor.

I cismea, 7 puturi, I cir-

ciuma.

www.dacoromanica.ro

Plopul, sat, jud. Baca% pl. Mun-

PLO PUL

PLOPUL

774

tela, com. Darmanesti, situat pe stinga piriului cu acelasT nume si a TrotusuluT, la 21/2

hect. finete, 3 hect. livezT de

la I kil. si 600 m. spre N. de

prunT si 7 hect. izlaz.

cat. de resedinta, Peleticul. Are

kil. de satul Darmanesti.

fintinI.

In sat se afla 4 puturl si 2

o intindere de 650 hect., cu o

Are o populatie de 162 fa-

Catunul e legat prin sosele

populatie de 65 familiT, sat 252 suflete ; o biserica.

miliT, sat 697 suflete ; o bise-

vecinale si comunale la S.-E., de Capreni-d.-j., lar la N.-E., de Pe-

Plopul, sat, facind parte din com.

rica cladita in 1820 de locuitorl, deservita de I preot si 2 cintaretT ; 3 circiumT ; I herastrat de apa si 2 morl. Vite : 33 caT, 355 vite marf cornute, 55 porcr si 31 capre. Numele i s'a dat de la un

geni, din jud. Gorj.

Plopul, sett, in jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Stoina, cu 146 locuitorT, locuind in 43 case. In

apropiere de satul Plopul, se

plop urias, despre care legenda spune ca este sadit de pe timpul luT Stefan-cel-Mare si care si az1 falnic, domina intreaga

vad cioburT de caramida dea-

regiune.

locurT, in timpurl vechT.

Plopul, sat, jud. Braila, la N.-E. laculuT Plopul, aproape de hotarul com. Perisorul despre mosia Esna, din com. Urleasca, la 8 kil. spre N.-E. de satuI Perisorul. S'a infiintat la 1849. Are 36 case cu 317 locuitorI.

Locuitoril posea : 171 cal', 551 vite marl cornute, 631 01 §i 173 rimatorT.

Plopul, sat, in ¡ud. Dimbovita, pl. Bolintinul, com. Titu.

lunguI unul sant in forma de zid. Se zice ca sunt ruinele uneT cetatT ce exista in aceste

Plopul,

ceitun,

apartinind com.

Pegeni, pl. GilortuluT, jud. Gorj, situat pe vAlceaua piriuluT cu a-

celasT nume, pe o suprafata de 95 hect., din care 35 hect. pa.dure, 20 hect. arabile, 30 hect. finete, 3 hect. livezT de prunT si 7 hect. izlaz. Are o populatie de 43 familiT, sat 140 suflete, din care 40 contribuabili. LocuitoriT sunt ImproprietaritT

Cu acelasT nume.

Comunicatia in acest catun se face printr'o osea comunala ce o strabate. In catun se &ese : 4 puturl

Pereschivul, com. Cabesti, spre S.-E. de satul Cabesti, la marginea judetuluT.

Plopul, mahala, in jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Amarasti, in satul Amarasti.

Plopul, lac, in partea de N. a com. Perisorul, jud. BrAila, care

se Mande pana in C. F. BrailaBuzat. Are o intindere cam de 4 kil. patratl.

Plopul, arfe de munte, in jud.

Plopul, fir de munii, in jud. Bacad, pl. MunteluT, care ¡ese din Podisul-Moinestilor si se prelun-

geste pe malul sting al Trotuquid, pana in fata Tirguluf-Ocna, trectnd pe Miga satul Plopul.

O 2 fintinT.

fir, sati 140 suflete, din care 40 contribuabill. LocultoriT uta improprietaritl

Plopul, sat, facind parte din com. rur. Hirsa, pl. Podgoria, judetul

dupa legea rurala, ajara de vr'o

Prahova. Are o populatie de

treT familiT de mosnenT.

371 locuitorT; o biserica, cu hramul Sf. ErarhT, fondata in 186o.

Are o suprafata de 95 hect., din care pe 35 hect. se ala padure; 20 hect. sunt arabile, so

Plopul, sat, in jud. Tutova, pl.

PIopul.

15 plugurT, 20 care cu bol, 8o

porcT.

de resedinta com. Este not, infiintat pe mosia statuluT.

3 familif de mosnenr. El pose& :

vite mar! cornute, 5 cal, 100 oT, 13 capre si 17 rtmAtorr.

Vite: 8o vite marT cornute, 5 caT, 100 ol, 13 capre si 17

E situat la 3 kil. si 570 m.

BacAd, pl. Muntele, com. Darmanesti, pe teritoriul satuluT

rur. Capreni, pl. Amaradia, jud. DO, situat pe valceaua pirlulul

din com. Pegeni, pl. Gilortul, jud. Gorj. Are o populatie de 43 fami-

cucit, cu o populatie de 14 fa. mili!, sat 56 suflete.

dup. legea rurala, M'ara de vr'o

Plopul, sat, pendinte de com.

Pana la 1892, cat. fama parte

Motoseni, pl. Stanisesti, jud. Te-

Plopul, sat, In jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, catunul com. Dealul-

Plopul, deal, in jud. Buzat, com. Vintila-Voda, cat. Lunca, acopen it de padurea statuluT Vintila-VodA.

Plopul, tnunte, in jud. Gorj, plaiul Novaci, com. Novaci. Se Invecine#e la N. cu muntele Mina,

Lung, situat in partea de N.,

la S. cu Corbul, la E. Cu Cornesul-Mic si la V. Cu apa Gi-

pe malul drept al riuluT Rimna,

lortul.

www.dacoromanica.ro

PLOPUL

775

Plopul, munte, in jud. Suceava, com. Bogdgnesti.

Plopul, mofte a statuluT, in jud. Baclii, pl. Muntelui, com. Dar-

Plopului (Balta-), cdtun, al com. Stilpul, jud. Buzgd, format din

P LOSCA

Bistretul ; la N.-V., cu com. Ur-

zicuta si la S., cu Balta-PopiT

insurAtef improprietaritl pe moOa Cucuteni-Pirscoveni. Are i8o

sad Calugarul.

locuitorT si 33 case. E asezat

Limita tinier de N. incepe de la

manesti, care se intinde pe dreap-

aproape de bariera orasului Bu-

Branistea - Bistretulta, si merge pe loc ses pana la drumul Goi-

ta Trotusului. A fost proprie-

zga.

cea-Mare.

tatea mAngstirel TazlAul (jud.

Plopulul (Balta-.), sati Cucuteni-PIrscoveni, mofie, In jud.

Neamtu).

Plopul, pda'ure,.,trup din pgdurea statuluT Muncelul, jud. Te-

cucid. Are o intindere de 8o

Buzga, com. StilpuI, fostg proprietate a statuluT, pendinte de Episcopie ; parte s'a dat insult-

teilor,iar 410 hect. s'at vindut deosebit si s'aa incorporat cu

Mid.

Plopul, Pig, jud. Baal'',

pl. MunteluT, com.,DArmAnesti, care

mosia Stilpul - Monteorul. VezT Cucuteni.

Limita fluid de S. incepe de la Valea-cu-Hotarul si trece in tot lungul sad prin Balta-PopiT, pang la movila Strimtura.

Limita linid de E. Incepe de la drumul Goicea-Mare, trece prin movila Popiciul, pang la mo-

vila Strimtura. Limita linieT de V. Incepe de la Bran4tea-BistretuluT, mergind

pang la Valea-cu-Hotarul.

curge pe teritoriul satului cu acelasT nume. IsT are obirsia in

Plopulul (Dealul-), deal, la E.

Muntil-Plopuld si se varsg in Trotus, pe stinga.

de com. Otesti-d.-s., pl. Oltuld.-s., jud. Olt.

Plopul,firig, ce izvoreste din dea-

Plopului (Fata-), munte, in jud.

lul Icleanul, jud. Gorj, Curge de la N. la S., udind catunul cu acelasT nume; intra in jud. Do1j, pl. Amaradia, com. CA-

Buzga, com. RusiavAtul, cAt. Mus-

celul-Tiganul, cu pAdure si iziaz.

Plopului (Pirlul-), "ilia, jud.

Terenul comund este es; nu are de cit la hotare cite-va movile intre cari movila Popiciul, movila Strimtura si o mica. vale, numitg Valea-cu-Hotarul. Este udatg DAsnAtuiul, care se scurge in Balta-PopiT, linga satul Plosca. Balta-PopiT, saa Calugarul, in-

cepe de la comuna Bistretul,

in dreapta AmaradieT, pe terito-

Suceava, izvoreste de sub muntele Rusul si se varsg in Moisa, drept Gura-TrestioareT (5 kil.).

rid comund CApreni. Lgtimea piriulul e de 2 m.

Plopului (Valea-), vale, jud.

And o lungime de 8 kil. si o

preni ; strAbate com. Capreni,

de la N.-V. la S.-E. si se varsä

Vglceaua acestur ptria, pe care

este situat cgtunul Plopul, are o largime de 600 80o m.

Plopul, ptria, udä partea de N. a com. Constantinesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se varsg In gira Plapcea-Mare, tot in com. Constantinesti.

Olt, izvoreste de la E. de com. Otesti-d.-s., si se varsg in gira Cungrea-Mica, pe tgrmul sting, tot in raionul comuner Otesti-

lgtime de 3 kil.

d.-s.

Pe la 1875 comuna Plosca facea parte ca cAtun din com. Bistretul. De la 1876 este com.

Plopului (Vilceaua-), vlicea, se varsg in riul Muereasca, in raionul comuner Muereasca-d.-s., plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Plopul, pitia, udg com. Posesti, pl. Teleajenul, jud. Prahova, si se varsg In gira Zeletinul, Cu care impreunä se varsg in riul Biwa.

Bailesti, la 52 kil. S.-V. de Cra

iova si la 55 kil, de resedinta plasei Bgilesti.

si-

tuatA la S. de Movileni-d.-j., jud.

Tecucia, pe Malul-Siretului, in partea de N. a Cuhalmulta.

Chid DunArea se revarsg isT a-

mestecA apele cu Balta - PopiT, inundind pamintul.

deosebitA.

AzI se compune dintr'un sincrur cltun numit Plosca, care este b

si cAtun de resedintA.

Plosca, com. rur., jud. Dolj, pl.

Situatg pe sesul si pe malul

Plopul-luI-Agapie, 'Velure,

trece pe ling comunele Plosca, Cima, Mgcesul-d.-j., Gighera si se terming In com. Nedeia, a-

drept al riuluT DasnAtuiul.

Se invecineste la E. cu com. Cirna, de care se desparte prin fiul DAsnatuiul ; la V., cu com.

www.dacoromanica.ro

Are o populatie de 1068 suflete; o bisericl de zid, fondatA la x879 de locuitorr, deservitA de 2 preoti si 2 cintaretT; o scoa-

la mixtg, ce functioneazg din 1879 si s'a frecuentat In 1899 900 de 49 copir. Dupg legea rurala din 1864 sunt 91 locuitorl impamtntenitY,

PLOSCA

lar dupä cea din 1879 sunt r r

In com. Plosca d.-s., d-nul Rada

insurAteT.

Grigori0 care posea 500 hect. arabile ; in Plosca-d -j., statul care are 3500 hect. pamint arabil si roo- hect. pAdure.

Suprafata intreguIuT teritoriti comunal este de 2500 pog., din care : 200 pog. izlaz, roo pog. fine*, 150 pog. pAmint necultivat si lac, 2050 pog. pAmint arabil. Mosia P/osca apartine statuluT,

si se arendeazA Cu 15500 ler. Supafata rAmasA este de 140 hect. sal 8798 m. p. Apartinea mAnAstireT HotArani.

Viile apartin locuitorilor; el o suprafatA de 6o pog. si produc

vin rosu. MeseriasT : 2 fierari, 1 timplar,

LocuitorT improprietAritI in

comunl sunt: in Plosca-d.-s., 129, pe 700 hect. si In Hoscad.-j., 171 locuitorT, pe 445 hect.

hect. PAmintul acestel comune trece

Plosca, sat, jul. Dolj, pl. BAi-

printre cele superioare pentru agriculturA.

de vinAtorT.

Plosca, com. rur., In jud. Teleorman, pl. TirguluT, pe valea VedeT, pe partea dreaptg. Se invecineste : la N., cu PArul-Ro-

tund, de care se desparte prin riul Vedea ; la S.-V., cu com. Finita; la S., cu com. Bogdana ; la E., cu com. Buzescul ; la V., cu com. Belitori si la N.-V., cu com. Peretul. Are un eAtun, Plosca-d.-j., la

80a m. spre E., tot pe aceeasI vale cu satul Plosca. Acest cAt.

Are o populatiune de 2429 suflete, din care 537 contrib. ; o

scoalA, in cAt. Plosca-d.-j.,

conclusa de un invAtgtor si frecuentatA de 23 elevl ; o bise-

riel, ca 2 preoti si 2 cintAretl.

S ¡tul Plosca se gIseste mentionat in secolul trecut ; nu avea

pe atund niel un cAtun alipit. lesti, com. Plosca, cu resedinta primArleI.

Plosca, stafie de dr.-d.-f. jud. Teleorman, pl.Tirgul, cAt.Plosca, pe Hola Rosiori-Alexandria, pusA in circulatie la 2 Decernbrie

1895. Se aflA intre statiile Pe-

Ocupatiunea locuitorilor este numaT agricultura, lar femeile

.retul (4.2 kil.) si Buzesti (6.9 kil.). Inaltimea deasupra niveluluI MAreT de 59D1,75. Venitul aces-

se ocupA putin cu cresterea gindacilor de n'Atase si cu tot

teT statiT pe anul r 896 a fost de 16717 lei, 30 banT.

felul de tesAturT. Vite : 1052 vite marl cornute,

Plosca, baila, in jud. Tulcea, pl.

529 cal, 346 pord si 3552 oT. Budgetul com, e la veniturI de leT 4018 si la cheltuell, de leT 3999, banl 76. Soseaua judetean5. RosioriAlexandria strAbate comuna in

toatA lungimea si o pune in legA.turA la N.-V. cu com. Peretul si la E. cu com. Buzescu. Cu com. Pirlita, la S.-V., si la

MAcin, pe teritoriul com. Pisica,

si anume pe acela al cAtunuluI Azacliti, formatl de DunAre in vre-o revArsare anterloarl; are

forma una plosti de vin ; comunicA cu bAltile Latimea s'a Mocanul ; este inconjuratA cu stuf; are 140 hect. intindere si contine peste, stiucA si caracudA.

N., cu cAt. PArul-Rotund, pAnA

in ,riul Vedea, se leagä prin cAl vecinale.

E situatA intre doul. orase, 17 kil. si Ro. siori, la 15 kil.

Plosca, 2no§ie a statuluT, jud. Dolj, pl. Blilesti, com. Plosca, arendatA cu 15500 lei anual.

Alexandria, la

Intinderea comund, cu a mosiilor de pe dinsa, este de 6400

Pe marginea cona., de la N.-V. spre S.-E., trece Brazda-luT-Novac (v. a. n.), care ad i prezintA o deosebitA adincime ; pe tim-

hect. Proprietaril principalf sunt:

purl ploioase se formeazA pe

forma com. osebitA pAnA in 1884.

muneT sunt cite-va mAgurT, de miel importantA : MAgura-cuPirliturT, MAgura-cu-MArAcinT si al tele.

Circiuml sunt 5. Budgetul com. e la veniturT de 1847,85 ler si la cheltuelr, de 1673,12 Id. Vite: 240 vite cornute, 91 ol, 18 cal. Comunicatia se face prin sosele comunale, care pun comuna in legAturA la E. ca Cima, peste plriul DAsnAtuiul, la S.-V. ca

ruso-turc, in lunile Iunie si Iulie 1877, se afla postatA aicr compania 3, din batalionul 3

aceastA brazdA un sivoi0 care curge cu repeziciune spre riul Vedea. Brazda-luI-Novac la de ad directiunea spre orasul Alexandria, pe lingA comunele Peretul, Buzescu si Nanovul. Pe dealurile de la S.-V. co-

PAdurea statuld poartá numirea de (PAdurea-M-Varzl». Are arborr grosT, gorun si cer. Pe plmintul cedat locuitorilor se afld cam loo hect. pAdure. Vine sunt In intindere de roo

I croitor si I cizmar.

Bistrisul, lar la N.-V. cu Coveiul. In timpul rAzboiuluT romino-

PLOsCA

776

www.dacoromanica.ro

Plosca, ria, izvoreste din dreptul com. Gradistea, jud. Gorj, din Dealul-Muerel si curge de la N. la S. intre Dealul-MuereT si Dealul-Boulul, in jud. Dolj. IntrA in jud. Dolj la com.

777

PLOSCA

PLOSCUTENI

Zlicoiul pi trece prin satele Halangepti, Pirvulepti pi Dinciulepti. Se incarcà in aceasta com. pe malul drept cu Ploscuta,

Plosca-de-Sus, cdtun, in jud.

patrunde in com. Talpapul, de unde se ?nearca pe stinga cu

Are o populatie de 1300 suflete, din care 320 contribuabilT.

piraiele : Frateni,Vraga, Nistoiul, Copacioasa, Valea -SatuluT pi

Plosca -Grecenilor, parte din

Balcocioasa, lar pe dreapta cu : Turtureaua, Vilsanul, Lupoaia, Stinaca, Mierleasa, Vaca, Stanuinul pi Corlea. In dreptul satuluI Soceni pi com. Talpapul,

are un vad pi doua poduff. La epirea din com. Talpapul, patrunde pe teritoriul com. Amarapti, curgind prin centrul ef, cu directiunea de la N.-S. Are 4 vadurl pi 1 pod Intre satul Farcapul pi mahalaua Plopul. In com. Amarapti se varsa pe stinga Amaradidyin punctul numit Gura-Ploptel, In fata cora. Melinepti, din pl. Amaradia. -

Teleorman, pl. TirguluT, care formeazA com. Plosca cu Plosca-de-Jos.

mofia Plosca, jud. Teleorman, care a apartinut alta-data familieT Grecenilor.

Plosca-Pärul-Rotund, corp din mafia statuluf Plosca, jud. Teleorman, com. Plosca, fosa avere a decedateT Salta Castrip.

nordic al dealuluT din FundulGAvanulur, in partea sudica a plaper pi cea estica a comuner ; are 122 m. Inaltime ; e acoperita cu verdean pi domina satul Congazul pi dru mul CongazulSariChioi.

Ploscuta, pirta, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Zalcoiul, izvorepte din Dealul-Magurilor, in dreptul satuluT Halingepti, cur-

ge prin satul Diaconepti,

N.-S., -pana in dreptul pcoald primare din acest sat, apor se indreapta cu directia spre E., pana la varsarea sa pe dreapta

Ploscarul, sat, facind parte din

riului Plosca, in dreptul satuluT

com. rur. Valea-Mare, pl. Riul-

Dinciulepti.

DoamneT, jud. Mupcel.

Se Incarca pe dreapta cu piraiele : Adincata, Viul, Stejarul pi Geamána. In stinga primepte piriul Scroafa. In tot lungul luT, piriul Ploscuta este despartit

cuitorl.

Legenda spune cà locul pe care azT se aflA acest catun, era ocupat numaT de paclue,

de dealurile : Muere! pi BouluI.

carr serveaa de refugia' firgove-

de valea riuluT Plosca, prin Dealul-Villor.

Pe ea se afla situate comunele

tilor din Pitepti pi altor local-

Obirpia pi Radinepti. Se intinde

torT de la dmp, in timpf de Ploscuteni, com, rur.,

pi in jud. Dolj, de la comuna

razmirita. Parte din aceptl refugiatT s'aa stabilit ad pi se ocupaa cu fabricarea de ploptr.

Zlicolul pana la varsarea PlopteT In Amaradia, la com. Amarapti.

Mosca, vdlcea, izvorepte din Dealurile Speteptilor pi Muere!, comuna GrAdiptea, pl. Oltetul-d.-s.,

jud. Vilcea, pi se varsa In riul Amaradia de Gorj. Plosca-de-Jos, cdtun, in jud. Teledrman, pl. Ttrguluf, care pana in anul 1891 a fost comuna separata. Atund a fost alipita cu

cu

directia de N.-E.-S.-V., trece in

satul nicoiul, cu directia de

tul, jud. Gorj, in partea despre E. a comuneT Piscoiul, forman

riul cu acelapT nume, pl. Gilor-

Congazul, situata pe un vid

Ploscari, vechie numire a cdtunula Catiapul, com. Paltineni, jud. Buzlii.

Are o populatie de 168 loPlosca, vale, prin care curge pl-

Tulcea, pe teritoriul com. rur.

In Valea-Ploscarului sunt izvoare ce contin oxid de fier pi de arama.

Aci se vad urme din schitul

pl. Ber-

heciul, jud. Tecucia, situatA pe valea Siretulur, in partea de E.

a poselel ce merge din Nicorepti la Homocea, la 34 kil, de capitala judetulur pi la 24 kif. de repedinta plApel, in partea de N.-V. a judetuluT.

Are o populatie de 245

Virgaluiul.

fa-

mili!, saa goo suflete, din care

Plosciria, vale, izvorepte de la S.-E. de comuna Valea-Lunga, plaiul Prahova, jud. Prahova pi se varsA in valea Priboiul, tot in raionul com. Valea-LungA.

194 contribuabilf. LocuitoriT sunt Ungurr, avind pi o biserica catolica, situata

in partea de N. a satului. Are o pcoala, care dateaza de la 1879, frecuentatA de 33 copiT.

com. Plosca-cl.-s., formind amin-

E acoperita cu padure, proprietate a d-luT G. Gr. Canta-

dota o singura comuna sub

cuzino, avind livezT pi 'papune

94 car, 12 capre, 498 o!, 224

numele de Plosca. Are o populatie de 1260 lo9ultorT, din carT 217 contrib.

pentru vite.

pord.

Vite sunt: 240 bol, 224 vacT,

Intinderea terenulur cultivabil

Ploscila, movild, in jud.

pi

www.dacoromanica.ro

pl.

e de 1045 hect.

778

PLOVTINA

PLUGOVA

se urca la 3012 lei, 13 banT,

de S. i piriul Plo#ina, care se formeaza din izvoarele ce es

anual.

din Dealul - BujoresculuT,

Veniturile i cheltuelile com.

O osea judeteana leagä Plos-

cuteni cu Homocea, la S., Poiana i Buciumeni, la N,

§i

E brazdata de un singur deal; cu numeIe satuluT, care se intinde

In partea de E. pana la com. Buciumeni.

Un pod de vase umblator leaga satul Ploscuteni cu Adjudul, trecind la Siret la punctul numit la Companie. Se marginWe la N. cu com. Homocea, la S. Cu com. Buciumeni, la E. cu Dealul-Cucuetilor, §i la V. Cu riul Siretul. Ungurir de aicl sunt adug la

1820 de Alex. Ba4, din com. VJeni (jud. Bacati). Plo§tina, com. rur. si sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la 44 kil, de orapl Turnul-Severin,

situata pe vale. Se margine§te la E. cu com. Micu1e0, la S. cu com. Bro#eni ?1 Floresti, la V. Cu com. Lupoaia i la N. Cu com. Ro§lata. Satul PloOna formeaza comuna Cu satul Memahalalele Cire§ul Porceasca, aviad 1200 suflete, locuind in 230 case. Pamintul este destul de productiv. LocuitoriT poseda : 62 plugurT,

104 care Cu boT, 12 carute cu

cal; roo stupl. Prin comuna trece §oseaua judeteana Turnul-Severin-Bujorescul-Tirgul-JiuluT.

Are 3 bisericT, deservite de 3 preoll yi 4 cintaretl; o §coala, conclusa de i invatator, frecuentande 35 elevI ; 3 circiumT. Budgetul comuneT e la veni-

turl de 2887 leT; iar la cheltuelI, de 1295 leT. Vite : 700 vite marT cornute, 30 caT, 600 oT i 500 rimatorl. Riul Motrul uda com, in partea

za din izvoarele dealuluT Bujo-

rescul si se varsa in Motrul.

udd

Plc4tina, trecind prin mijlocul satulul 11 se varsa in riul Motrul. DealurT mal principale sunt : Dealul-Micule§tilor i dealul Prigoroiul.

In comuna se fac 2 bilciurl anuale : unul la Sf. Ilie i altul la Sf. Maria-Mica, tinind fie-care

3-5 zile. In comuna Plcntina, satul Me-

rival, se gasesc mine de cal.bunl. Ved satul Meri§ul.

Plo§tinuta, munte, acoperit cu pa-

dure, in com. rur. Ilovatul, pl. Cerna, jud. Mehedinti.

Plotone§ti, sat, in partea de E. a com. Urlati, pl. Mijlocul, jud.

Falda, la 700 m. de satul de reqedinta, Urlati, de care e despartit prin dealul Elanul. Situat

pe un pod4 i o vale, care se deschide spre S., pe o suprafan de r000 hect., are o populatie de 63 familif, sati 289

Plo§tina, catun al com. Goidqti, jud. Buzati, Cu 70 locuitorl, locuind in 18 case.

suflete, din care 48 contribuabill; o biserica. Pe mo0e este o padure in intindere de 429 hect.

Ploqtina, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Godeni, situat la 3

Plotone§ti, ,es, in marime cam de 40 hect., spre S. de satul

kil. spre S.-V. de Godeni, cu o populatie de 388 suflete, locuind in rot case. Copiir din sat urmeaza la

Plotone0, com. Urlati, pl. Mijlocul, jud.

§coala mixta din satul Godeni.

Plo§tina, mahala, in com. rur. Pruniwri, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.

Plo§tina, deal, jud. Bacan, pl. Trotu§ul, desfacut din §ira dealurilor de pe stinga LezuntuluT,

Plotunul, ptth, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipirigul, izvorqte din muntele Petru-Vocla i curge spre N. printeo strimtoare de stIncT inalte salbatece. Se varsa pe dreapta piriuluT Ozana, in apropierea satuluT Plutonul.

Acest pida se mal numege Petru-Vocla.

care se afla pe hotarul comunelor GrozWi i Hirja.

Plugari, sat, in partea de N. a com. §ipotele, pl. Bahluiul, jud.

Plo§tina, mofie particulara, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Godeni, satul Pbotina, apartinind mopenilor. Plo§tina, pädure, in jud. Buzati, com. Goide0, cat. Plo§tina, pe mo§ia Fata MaluluT; are 500 hect., in mare parte acoperita cu brazT.

Plo§tina, pfrî, in com. rur. tina, pl. Motrul-d.-s.; se formea-

www.dacoromanica.ro

situat pe valea Miletinul, In stingapiriuluT. S'a infiintat cam

pe la 1828, cu locuitorT venitl din diferite localitatr.

Plugäre§ti, numire ce se da una parit din satul Tufeni, in partea despre com. Stobon§ti, jud. Teleorman. (VezT com. Tufeni).

Plugova. VezT com. rur. Podeni, jud. Mehedinti.

PLUMBUITA

Plumbuita, sat, in jud. Ilfov, pl.

PLUTEI (VALEA-)

779

hect., cu o populatie de 288

Dimbov4a, facind parte din com. rur. Colintina-Fundeni, situat la

locultorT.

N.-V. de Colintina, pe malul

toril 51 hect. Se cultiva 15 hect.

drept al riulur Colintina.

vie. Locuitorg rezerva io hect. pentru izlaz. Comerciul se face de 15 cir-

Legenda spune cd in urma mazilirer luf Leon-Voda, Radu,

fiul lut Alexandru Ilias, fu desemnat de Sultan sa uupe tronul Tara El intra in Tara cu'o oaste compusa de MoldovenT, T'Atad i TurcT. Mateia Basarab, care ocupase tronul Tare cu o luna mal inainte, ?I Tese cu armata -filtre Plumbuita Dudesti, la 26 Octombre 1632. Ad .se dete lupta, si dupl cum ne spune cronica : eFost-aa razboia mare de dimineata pana

Statul are 140 hect. si locui-

ciumarT..

Snnt ad 3 zalhanale si i pod .statator.

Lfacuitoril sunt mosnent. posea : 13 plugurt, 16 care cu bol', 95 vite mart cornute, 5 caT, 150 ot, 30 capre si 40 rimatorT. Comunicatia, in acest catun se face printeo osea comunala care Il leaga de cat. Scoica, pendinte de com. Saulesti.

Pluta, com. rur. i sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., la 7

Plumbuita, pddure, a statulut, in intindere de 75 hect., pendinte de com. Colintina-Fundeni, pl. Dimbovita, jud. Ilfov.

kil, de orasul Turnul-Severin..

Se margineste la E. Cu com. Gura-Motrulut, la S. ca com. Piria ; la V., cu com. Cosovatul-

de-Motrul; la N., cu com. Buto-

Plu§cul-de-Apus, ceitun, pendinte de com. Andreesti, pl.

esti.

Satul Plata formeaza com.

Gilortul, jud. Gorj, la N. com.

Cu catunele Tintad i Buicesti,

Aninoasa, pe o suprafata tic 450 hect., din care 120 hect.

avind o populatie de 2000 susericl, deservite de 2 preott si 2 cintareti; o scoall, condusi de r invatator si care a fost fre-

purile acelora o movila mare,

padure, 200 hect. arabile, 120 hect. finete, 5 hect. vie, 3 hect. ilvezi de pruni si 2 hect. izlaz. Are o populatie de 65 familit, salí 40 suflete ; o biserica de lega), refacuta de .locuitorT

In marginea orasuluT despre Dtt-

la 1823. .nent, parte improprietaritT dupa legea rurald. ET poseda : 30

126 care ca bol, x6 carute cu cal; 6o stupt. Prin com. trece soseaua Cosovatul-de-Motl u Pluta Gura-

vit de manastire, asezata pe un

plugurT, 35 care cu boT; 145 vite marl cornute, 9 cal, 210

Motrulut. Are o osea care ô leag.J. de gara Butoesti? care este

loc care domina toata partea

oT,

5 capre si 65 rimatorT. Comunicatia se face prin soseaua judeteana T.-Jinl - Spahii

cea mal apropiata de comuna. Budgetul com. e la venituri

(Dolj).

1124 leT.

Pe teritariul catunului se-afla statia Bibesti, a caeT ferate Fi-

Vite : 700 vite mar/ carnute, 800 or, 41 ea/ i 600 rimatorr. Prin com. trece riul Motrul,

seara, fostaa Mari mare na"vall i aa dat Dumnezea spre seara cA izbinda a fost a lut Mateia-Voda; lar Radu-Voda aa

dat dosul, fugind cu capul gol

si multe trupuri aa cazut jos de sable. Facutu-s'aii din tru-

LocuitoriI sunt parte mos-

desti, ca sa se. pomeneasca». (Gr. G. Tocilescu).

Are o biserica, cu hramul Nasterea SI. loan, care a serde N.-E a orasuluT. De jur imprejur are zidurt mart si case cu dota rindurI, asaif ruinate, asa ca pare a fi fost o cetaluie. Din odoarele veclif date de fondator

nu se mal &este nimic. S'a redus la biserica de mir si e

flete, locuind in 350 case ; 2 .bi-

cuentata in 1899-900 de 65 elevr.

LocuitoriT posea: 80 plugurT,

de leT 1828; iar la cheltuelT, de

ce b tidá in partea. de N.,

Plu§cul-de-Räsirit, aftun,

si

al

ptraiele Draganelul i Plata. In

taretT.

com. Andreesti, pl. Gilortul, jnd.

Mal inainte manastirea Plumbuita era punct intarit si se lega cu cetatea Curtea-Vechie (Ion

Gorj, situat pe ses, pe malul sting al riului Gilortul i spre

ogasul Floard din com., se gasesc ramasite antidiluviane,

deservita de 2 preoti si 2 chi-

Ghica).

La anul 182r., Saya, aflind despre venirea Turcilor s'a intarit prbvizoria In mandstirea Plumbuita.

Suprafata satuluT e de 191

S.-E. de catunul Andreesti, pe

suprafata de 270 hect din care: 99 hect. padure, too hect.

Pluta, sat, cu so locuitort, jud. Arges, pl. Oltul, adiad parte din com, rur. Scheitd.

arabile, 66 hect. fin*, 4 hect. vie, 2 hect. livezt de prunT. Are o populatie de 35 familil, saa 157 stdiete.

PluteI (Valea-), vale, izvoreste din dealurile com. VIAdesti, pl.

Ocolul, jud. \n'en, si se varsa 99

68617. liareis Dicfionai Geografic. Vol. 1F.

www.dacoromanica.ro

In riul Rtmnicul, in raionul co-

Are o populatie de 50 suflete $i 3 circiuml. Vite.: 4 cal, 19 vite marr Cer-

muner.

Plutei (Valea-), vale, izvorestedin dealul Fata-Pietrer, com. Valea-Lunga, plaiul i jud. Prahova, si se versa in riul Cricovul-Dulce.

nute $i 4 por&

Poarta-Traianä. Vezt dulur, trecatoare, jud. Vilcea.

Plutonul, sätuc, in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Pipi-

Poarta-de-Vint, deschiserturd Intre munit, jud. Bacan, pl. Tro-

rigul, situat pe valea cu acela$T

tu$ul, com. Dofteana, dintre cele

nume $i a piriulur Ozana, in drumul ce duce de la satul Pipirigul, peste muntele Petru-

doul Nemire, unde curentul de

aer este foarte tare, lucru ce a pricinuit aceasta porecla.

pe la comerciantr. Vitele le Vind la bilciurile de prin Opta$1, Cimpul-Mare, Drasani i Slatina.

Locultorir sunt In cea mar mare parte mo$nent NumaT cel din Girbaclul $i citr-va din ca.t.

Creti, s'ad improprietarit dupa legea din 1864, cind bi s'ad dat 133 hect., pe mosia D-lor G. Giuriadis $1 Andrer Creteanu.

El posecla : 49 car, 65 epe, 408 bol, 172 yací, 25 capre, 2197 or si 369 pord. In raionul com. e o moará de

macinat cu aburr, a$ezatä pe

Voda.

Are o populatie de 91 suflete ; o biserica de lemn, de-

servia de I preot

POBORUL

780

PLUTEf (VALEA-)

i I

deseal.

Vite sunt: 18 bor, 12 yac)", 300 or, to cal, 20 rirnatorT $i

Poborul, com. rur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-j., compusa din patru catune : Poborul, Girbaciul, Richiteni $1 Creti, avind o inpulatiune de 1194 suflete, loen-

25 juncl. Legenda spune ca, odinioara,

id in 240 case.

pe valea piriulur unde se allá acum acest sat, se afla numar

4750 hect. E situata pe platourile diátre

o casuta in care locuiad pescarir ce ad gazduit i calduzit pe Petru-Voda. Rare$ in fuga sa peste

Plapcea-Mare i Plapcea-Mica., la

hotar, in tara Ardealulul.

30 kil, de capitala judetulur $i

la tz- kil, de a plher.

cdmuna,

In vechime s'a numit Popesti.

Se- spune a, din sattil

natelul. E. brazdatä de dealurile: Plapeer 41Plapcicer, Vilturelulur, Urduroaser i Cacover, care serva

Siretul-d.-j., com. Hociungi, Porcesti i Sacueni, jud. Roman.

lie i't 'a asezat pe locul undc asta-zr e satul Richiteni, i cu timpul ad mar ve.nit $i altr

Cutge de la S.-V. spre N.-E. si ucla satele Hociungi i Clocanesti, unde primeste pe dreapta piriul Puiul i satele Porcesti

Sacaleni, dupa care vol se uneste cu Piriul-Butnaresfflor se varsa in piriul Valea-Neagra,

i o leaga spre S.-E.

cu 'Mari si spre N.-V. cu Cor-

teni, jud. Arge$, a venit o fami-

jdd. Roman de jud. Neamtu.

Comerclul se face de cilla' ctrciumart Veniturile $i cheltuelile com.

se urca la 3302 ler, 72 banT. Prin Pobor trec doua $osele: Slatina-Pite$ti, care o leaga cu Profa, Spineni, Alunisul si Connatelul-Poborul, care trece prin

Se intinde pe o suprafata de

Poarca, phi/1, ce curge prin pl. Izvore$te de la V. de satul Hociungi, din dealurile ce separa

valea riulur Plapcica. Are o scoala, frecuentata de 28 copil.

carT, gasind acest loc acoperit cu padurr marT i ferit, s'ad a$ezat aci i aü format comuna numita azT Pobortil. In fie-care attan .e.ste. cite o biserica. -Cea din cat. Girbaciul e de iemn, facuta la anul 1810. Biserica din cat. Creti e con.

de cultura $1 pa$une; de MAgura, din gura vilceler riulur Plapcea ; de Polana, numita SIlistea, care cade spre V. de cat. Poborul, $i de Poiana-Tirgulur, intre hotarul com. Poborul $i com. Albesti, unde se zice el in vechime se facea erg. Q. uda rturile Plapcea $i Plap-

struitá de curind. In cat. Po-

cica $i vaile Cacova relult

situat in valea Tazaulur-Sarat

borul sunt 2 bisericr, una rezidita la anul 188o, care apartine ca.t. Richiteni, i alta zklitá la anul 1844. Sunt deservite de 4 preotr. LocuitoriT, pe litiga agricultura, se mal ocupa cu dulghe-

si pe coasta dealuluf Chiricupl, la T kil. i 150 in. de satul Le-

ria, bittaria, rotaria $i colocarla. El desfac proglusul, munceT

ontinesti ($coala).

la Slatina $1 Pitesti 11 prin com.,

la 'E. de satul Mircesti (com. Sacueni).

Poarta, san Poarta Leontine§ti, sat, in jud. Bacadt pl. Tazlaul-d.-s., com. Leontinesti,

www.dacoromanica.ro

i Viltu-

Se margineste cu comunele : Spineni, Profa, Alunisul, Cornatelul, Albesti $1 Constantine$ti.

Poborul, sat, factnd parte din com. rur. cu acelag nume, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt. Are o populatie de 700 locuitorl; doua

POCHEVII

biserici, una ziditá la anul 7880 cea-l'alta la anul 1844.

Pocioasa, vale, incepe de pe teritoriul rnosid Mirosi, jud. si pl.

Pochesti, sat, acind parte din

Teleorman, se intinde cit-va paralaxa Valea-B urde)" sag ZbirglezeI si se abate spre com. Zimbreasca

com. rur. Brosteni, pl. Cerna-d.-s.,

jud. Vilcea. Are o populatie de 318 locuitorl; o bisericA, fondatA la anul 1848 de DincA Diaconub St. Popescu, Licá. PrescurA si altl.

Cacle in partea de S. a com.

pe care o taie in douA. Ad pri intste apele adunate de prin iz-

Pochi-Dii, sat, in jud. Tutova, pl. Corodul, spre S.-V. de Birlad

pe plrlul Birzota. Se numea mal inainte NOnesti, iar acum

Se ten:dila mal jos de com. Beoca.

Hirisesti, situatO. pe ambele pxmurT ale Gilortului. E formatO din 2 cAtune : Pociovalistea i Tomeni, pe o in-

Pochi-DiI, Pochi-Dia, Popi-DieI Popi-D1T. Are 421 locuitorl.

tindere de 1075 hect., din care 37 hect. vie, i hect. pOdure, 500 hect. arabile, 250 hect, fanete si 278 hect. livezt

Formeazà o coin. (com. PochiDiI), cu cat. Borodesti. Se cul

Are o populatie de 175 fasati 731 suflete, din care

tivg viea pe o intindere de 19,50 hect., din carr 11,5o nducrAtoare. Comerciul se face de 13 persoane.

91 contribuabilI. LotuitoriI-posedà: so plugurr, 60 care cu bol; 2 cArtqe ca cal, 637 vite m,arI cornute, 293 011 145 capre, 195 rimktorT; 8o

Pochiscani, sat vechizi, in jud.

stupl cu albine. Budgetul com, e la vailturT de 875 ler, 30 banY, iar la cheltuell, de 819 Id, 14 bard.

Covurluiti, com. Balintesti, pl. Horincea, cu vr'o 29 case. VezI Balintesti, comund.

Este udatd prin centru de Pochiscanj, molde particularA, de 3346 hect. in jud. Covurluiti, com. Balintesti, pl. Horincea.

riul Gilortul. Comunicatia in com. se. face

prin soseaua comunalA care o

pune în legltura la N. cu No-

Pochita, sati Pochitul, sat, jud. BacACI, pl. TazlAul-d.-j., com. Gro.

pile, situat pe dreapta Trotusulta, la 20 kil, de satul Gro. pile(resedinta). Are o populatie

de 208 suflete. Vite 4 cal, 73 vite marl cornute, 12 porcI 15 capre.

Pocioasa, pîrliaf, jud. Teleor.

vaci, la S. cu Ciocadia, cu Bumbesti-Piticul i printr'o altA j. sea vecinalà, care o pune in comunicatie cu com. Aninisul. In comuná. sunt: 8 morT, 12 pive, IO joagare, 5 carciumT 37 fintinl.

Are 2 bisericl, din care una este fondatO la 1732, dup5. cum se constatA din iflscriptia fAcuta

man, incepe din dreptul com. ZImbreasca, de lingl vileeaua

pe o cruce de lemn ce este in

Redea, curge pe valea Pocloasa

1787, la 1832 s't la 1855, dup5. cum se vede dupl niste inscriptir din bisericA. Ambele bisericl

si se varsO in piriul Burdea, mal jos de com. Beoca.

sunt deservite de 2 preotT si I cintAret.

La Pnciovalistea a fost o Pa-

bricl de postav,

infiintatA in

anal 1767 de vel-clucer RadaSldtineanu, si care a fonctionat pAnA in anul 1819.

voare, formind pirliasul Puci casa.

si e udat de riul Cerna. E situat la i kil. de cá.t. Ser- Pociovalistea, com. rur., jud. bAnesti, unde e resedinta com. Gorj, plaiul Novaci, la S. cdt. $i scoala.

POCIOVALITEA

781

bisericA;

si a fost reparaa la

www.dacoromanica.ro

Pociovalistea,Mtun de resedintA al com, cu acelasr nume, situat

pe malul sting al Gilortuluf, pfaiul Novaci, jud. Gorj. Are o ,suprafat5. de 215 hect., Cu o populatie de 80 familiT sait

400 suflete, din care 46 contrihuabilI ; i bisericA,' deservitA de

preot si i dascAl. Locuitoril posedA: 25 plugurT,

20* care u; bol, I cAruta cu cal ; 297 vite mar! cornute, 17 caT,,

143 oI, 35 capre, 45 rImAtorI; So stupl. Rlul

udá acest cAtun,

in care sunt i 15 fintinT.

Pociovalistea, sati Trecatoarea oilor In Robesti, treceitoare In Transilvania, jud. Vilcea.

P'aci îT trec mocanii oile.

Pociovalistea, coastd.de deal, pe care se aflA situate cAtunele : Corbeanca, Machiaua, Oracul, Ostratul i SArindlreanca, jud. Ilfov.. 'Encepe de lingO cAtunul

Dirza, com. Crevedia, si are o lungime cam de 3 kil, pAll in dreptul cAt. Corbeanca, de unde la, directiunea catre E. Marginile dealulur sunt acoperite ca pAsupl.

Pociovalistea,peidure, la N. jud. Ilfov, coprinsl trate Valea-CA. lugAruluT

i Valea - VlAscloareI.

Pociovalistea,vale, prin care curge plrlul cu acelasI uume, la N. judetuluT Ilfov. La CAldArusani, se Impreura cu Valea-V1AsieT si formeazA balta CAdOrusani, care

se scurge In riul Ialomita la E.

POCOLENI

782

de com. Ferbinti. Izvoreste din

Pocreaca, pida, izvoreste din

dreptul cat. Dirza, com. Crevedia, si are o lungime de 5 kil. pana in dreptul cat. Cor.

padurea statului Slobuzia, com.

beanca. Adincimea el, cind sunt apele marT, e de 2 m. in dreptul cát. Corbeanca ; in dreptul celorl'alte catune mal mica. Latimea albieT e de io ni. pana in maluri. Pe &usa creste trestie $i papura.

Poiana-CitnuluT, pl. Crasna, jud. Vasluiti ; trece prin satul Pocreaca i maT in jos se varsa in

ptriul Vasluetul.

P.e toatá intinderea luT are

fa 30 kil, de

pe o su-

prafata de 654 hect., din care : io hect. padure, 105 hect. finete, 170 hect. izlaz, 9 hect. viT si ro hect. livezT i prunT.

Are o populatie de 182

malurile foarte ridicate.

Pocruia, com. rur., in partea de

va, com. Radaseni, GU 131 locurl

V. a cola. Tismana, plaitii Vulcanul, jud. orj. Se compdne catunele : Izvarna, Sohodo-

de case ale locuitorilor, carT ati

lul si Pocruia, unde e si rese-

cumplrat locurr de cite 5 hect.

dinta comuneT.

Pocoleni, sat noh,, in jud. Sucea-

com. Pocruia, jud. Gorj, situat In gura vleT Cu acelasT nume,

fa-

miliT, sat1 815 suflete, din care 157 contribuabilT; i biserica de zid, fondata la 1850 si i de lemn, ambele deservite de

tot acest nume, si despre care

E situata pe ves, deal i valcele, pe o suprafa.ta de 1962

preot i I cintaret. Locuitorir posea: 30 plugurT, so care cu bol, 5 carute cu cal; 300 vite mar! cornute, 40 cal, 280 oT, 123 capre i 159 rima-

se zice ca era populat cu LesT.

hect., din care 62c1 hect. padure,

torT.

705 hect. arabile, 350 hect. fineata, 240 hect. izIa.e,..22 hect.

In cAtun se gasesc 3 morT de apa si 8 puturT.

A maT fost ad i un sat purtihd

Pocreaca, sat, In partea de S. V. a com. Poiana-CirnuluT, pl. Crasna, jud. Vasluih, asezat in

viT $i 32 hect. livezT l pi-un!.

valea piriuluT Pocreacay pe o su-

mili!, sah 1864 suflete, din care 340 contribuabilT, ocupindu-se

Popruia, frIrlu, jud. Gorj, care lzvoreste din lata plaiuluT de sub muntele Piatra-Taiata ; curge de

pulatie de 120 famiií, sah 643

cu agricultura ì cresterea vi-

la N. la S.-E. pe valea cu ace-

suflete. LocuitoriT sunt vechT ra-

telor. In timpul ierneT, parte. din-

lasT nume; uda. comuna Pocruia

zesT, carr se ocupa cu agricultura, cresterea vitelor, cultura villor sí a livezilor. Are o biserica, ziditä la 1853, In locul alteia vechl, deservita

tel/101 se ocupa cu miga industrie a lemnuluT, construind

$i se varsa in Orlea, in drep-

prafata. de 701 hect. si cu o po-

de I preot

si 2 eclesiarbY ; o scoall, infiintata fa 1865, Cu local bun, zidit din piatra, frecuentata de 60 clevr ; 2 morT de apa si o circiuma. Vite : 402 vite marr cornute,

500 oT, 82 cal, 50 capre i 150 rimatorl. Locuitorii poseda : 40 pluguri si 8o care cu hoT ; '10 plugurl si 5 carute cu cal ; 200 stupr Cu albine. In marg-inea de N.V. a satulul

Are o popula4ie de 432 fa-

Are o scoala, fondatá la 1859, - Poc§e§ti, mofie nelocuita, in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Galbeni.

frecuentata de 46 elev1; 4 bisericTr din care una de zid si treT de Temo, deservite de preot si 4 cintaretl.

Podan, com. rur., jud. Dolj, pl.

LocuitoriT posea.: 45 plugurT,

Jiul-de-Mijloc, la 8 kil. de Cra-

77 care cu bol, si 5 cdri4e cu

iova si la 20 kil, de resedinta

cal; 7.85 vite marT cornute, 134

tuell de le! 415. Este udata de riurile : Po-

pldSeT, Segircea, situata pe sesul numit Jitia, intre dealul Cucul i. malul drept al JiuluT. Se invecine$te la N. cu catunele Cirligul si Palilula, pendinte de com. Bucovatul ; la S. cu com. Livezile ; la E., cu co-

croia, Sohodolul

muna Balta-Verde si la V. cu

ear, 897 °I, 843 capre, 376 rimAtarr; 40 stupr cu albine. Budgetul com, e la veniturI de lei 1840, banT 80,4a'r la che--

i

Izvarnuta.

Pocreaca, pe muchia i platoul

Cemunicatia in comuna se

dealuluT cu acelasT nume, se vad

face pe soseaua vecinall, care o pune in comunicatie cu Tismana la N.-E.. si cu Costeni la S.-V.

niste santurT largT, in care, s'ah gasit : gloante, bucatT de- caramizT, hirburT foarte groase, de diferite forme, si monezT. Locui-

In rocruia se &ese :

com. Virvorul.

Este accidentata de urmatoarele dealurT izolate : Cosacul (325 m.), Solomon

3 morT

(305 m.), Vilcul (200 m.), Cu-

pe al:4, 15 puturT si 2 fintinT.

cul (250 m.), Mocanul (175 m.). bealul Cosacul este acoperit

Pocrula, ciitun de resedinta, al

eq padurT, lar cele-l'alte cu vil

toril numesc locul unde sunt aceste santurl, Cetatea.

tul com. Costeni.

dae, putinf etc.

www.dacoromanica.ro

PODAR1

783

si fin*. Aceste dealurit

PODECT (MOARA-DE-LA-)

for-

Suprafata comund este de

Podari; ceitutz, pe malul drept

rneazà mal' multe vai, purtind he-care numele dealului ce o

8624 pog., din care : 3958 pog. arabile, 470 finete, 613

al Calmatuiulut jud. Braila, com.

formeaza : Valea-CosaculuT, Valea-SatuluT, Valea-HotuluT, Valea-Vilcului i Podina. Multe din ele prezinta ripe, ca RipaCosacului i epa Solomon.

330 teren sterp, 413 vg. vil

Corrrul-Malului

Este adatà in partea de N.E. de rlul Pul, care primeste

tine d-lui stefan Filipescu.

plriul numit Valea-Hotului, ce se formeazä din izvoare i l'hi-

si 3200 pog. padure. Mosia Livezile are o .suprafata. de 1300 pog. arabile, cu

un venit de 27000 lei. AparMosia Podan, impreuna u Palilula (ambele apartinind statu-

lui), se arendeaza cu I200 feT.

Jai, pe

Suprafata ramasa este de 2.

dreapta sa, in punctul numit

hect., cu 17000 leT venit, din

Mierica. Tot in dreapta, Jiul

carT 12500 ale statuluT. PaclurT sunt: Podari-Palilula,

t/ni, si se varsa, In

primeste piriul Prodila, care la

rindul san se unte pe stinga Cu pîriiau1 Vilcul. In comuna se gasesc : 28 fin-

tia 4 izvoare, 39 cruel si o tintina de zid. Peste Jiii, In dreptul comuna, se afta un mare pod de fier, numit Jitiana, servind atit pentru trenuri cit i pentru care. In anul 1832, autoritatile adunat locuitoriT respindin prin vecinatate i mal ales prin paduri i ai1 fondat com. Podan. In anul 1875, coprindea catunul Balta-Verde, azi comuna rurall. Acum se compune dintriun singur catira, numit Podan.

Are o populatie de 1725 suflete, locuind in 246 case si 17 bordeie. Biserica, de zid, fondata.

de catre Pan Hagi Mladiu si I. Hagi Neagoe, are, in tinda el, urmatoarea inscriptie: Aceastii atufa' biserial s'a fondat la 1817 de nol: Pan Hagi Mladiu i I. Hagi Neagoe i1 cu ajutorul locuitorilor s'a zugeivit In anul 1832.

In biserica se afla portretele fondatorilor. E deservita de 2 preoti i 2 dataren. coala mixta, a fost frecuen-

tata in 1899-900 de 43 copii. Dupa legea rurala. din 1864 sunt 214 impamtntenin. Insurate sunt 18, din carT : 14 din 1879 si 4 din 1880.

de 1285 hect., pe mosia statuInainte apartinea manastirei Jitianu, azi proprietatea statului. Padurea Livezile, de 22.5 hect.,

pe mosia Livezi/e, apartine d-lui tefan Filipescu.

Padurile snnt compuse din

Stancuta, intre muchia numita i piriul Calmatuiul. Pe ad trece drumul Para-Petrel, pe un pod peste Calmatuiul ; la N.-V. acestui pod se uneste viroaga Puturosul cu Climatuiul. Are 12 case, cu 56

locuitori.

Podan, sat, jild. Dolj,

pl. J1u1-

com. Podan, cu resedinta primarieT. Vezi com. Podan.

Podari, ocol silvic, jud. Dolj, facind parte din circumscriptia XVII, inspectiunea VI silvicA, cu resedinta in Craiova. Pa-

durile cuprinse in acest ocol sunt : CetAtuia, Poiana-Plenite, Ciutura, TincAnAul, Verbicioara, Fintinele, Podari-Palilula, Virvorul, Rudari-Cioc1nesti, Perisorul, Tirnava si Lipovul-Radovanul.

cer, girnita, stejar, frasin, jugastru, ulm, mosdreni i carpenT. Predomina. cerul si giralta.

Podari-Palilula, mofie a sta-

Viile de 2019/2 hect. qartin

tului, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,

locuitorilor.

In mahalaua Liyezile-d.-s. a catunului Podad, se afta o moa-

ra. cu aburl si dotra serie. In comuna sunt 5 circlumi, din cari 3 in catunul Podari 2 in mahalaua Livezile-d.-s. Prin Podan i trece calea ferata Craiova-Calafat i calea judeteana Craiova-Bistretul, ce are in comuna o lungime de 1/2 kil. Calea nationala Craiova-Calafat trece prin S.-E. comuner, aviad In com. o lungime de 4 kil. Calle comunale ce pleaca din vatra satului la comunele vecine se intind pe teritoriul Podarilor

com. Podan, arendatA Cu 12500 leT anua'. Suprafata ramasa este

de 233 hect. Are dona serie. Se &este padure pe dinsa. Pana la secularizarea averilor mandstiresti, mosia a apartinut manastirei Jitia.

Podari-Palilula, peldure, a statuluT, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Podad, cánula apartine de la secularizarea averilor manastiresti. Inainte apartinea manastirei jitianul. Are o intindere ¡Je 1285 hect. Este compusa din mosdrenT, jugastri, carpenT, aluni, frasini i mai cu seama ceri

emite. Face parte din oco-

pe o lungime de 4'/2 kil. Budgetul comuna e la veniturl de 3362,39 lei si la cheh tueli, de 2827,11 Id.

lul alivie Podad, circumscriptia XVII, inspectiunea VI.

Vite : 1400 vite marl cornute,

Poded. (Moara-de-la-), loca-

49 caï, 1200 or si rito capre.

litate, In jud. Prahova, corn.

www.dacoromanica.ro

PODEIUL

PO DENI-N0T

784

Manedul-Ungureni, pl. Teleajenul, din care se scoate piatra buna pentru constructia po-

Dealurl mal principale in comuna. sunt : Dealul-PopeT, al-

durilor.

te), njuntele Glabanecul, Piatra

Are 6 biserid: In PodeniNoT, fondata de locuitorT si re-

PodetuI, sdtuc, jud. .Bacall, pl.

Camena, muntele Topolova, Gor=va.% Gura-JidovineT si Plugova,

MunteluT, facind trup cu satul

loe de muna., unde fantazia

facuta la 1827; in Ghiocelul, facuta. la 1841; in Mehedinti, fondata la 1861; in Rahova, fondata la 1832; in Popesti, fondata la 1857 si in Valea-

Comanesti ; este situat pe dreapta Trotusulur.

poporana crede ca. venead DaciT

Dulce, fondata de calugariT Iane

de peste munte si fAceati plugarle ad, lar la Gornova 'Amar' graniceriT Dad.

si Enache la 1807. Sunt deservite de 4 preotl. In catunul Podeni-NoT este o

Podeni, sat, cu 30 familiT, pe

scoala mixta, care a fost frecuentata. in 1899-900 de 53

Podeiul, deal, pe teritoriul com.

GroiduluT, Napistea, Sulita (mun-

Stoesesti, pl. Mijlocul, jud. Fal-

chi, pe valea caruia se aflä satul Stoesesti, in hotar Cu jud. Tutova.

malul drept al Teleormanuldi jud. Argesul, pl. Cotmeana, faeind parte din com. rur. Buzo.

Podeiul, ddure, jud. Falda, pl.

esti.

Mijlocul, com. Basesti, In intin-

dere de 433 hect., pe dealul Cu acelasI nume. Se zice ca.

Podeni, sat,

cU

120 locuitorT,

jud. Argesul, pl. Lovistea,

fa-

In aceastä padure ar fi fost in

cind parte din com. rur. Peri-

vechime un schit.

sani.

Podeni, com.rur., in plaiul Cerna, jud. Mehedinti, asezata pe valea

Podeni, auun, al com. Aldeni,

BahneT si udata de piriul Bahna.

jud. Buzan, Cu 220 locuitori si 49 case.

E inconjuratä de Dealul-Popel, la V.; de Dealul CroiduluT, la

Podeni, cdtun. VezI com. rur.

E. si de Napistea, spre N.

Podul-GrosuluT, jud. Mehedinti.

Se margineste: la E., Cu com. Balta, Gornenti si Marga ; la S., Cu com. Ciresul ; las V., cu.

com. Negrusa si la N., cu cit. Costesti.

E formata dintr'un singur sat, cu o populatie de 869 suflete, locuind in 172 case. Are o biserica, deservita de I preot si 2 do taretl.; o scoald, conclusa. de 1 invatator si frecuentata de 30 elevr. Locuitorif poseda: 7 plugarT,

Po-deni, suburbie a orasuluT Bir-

lad, jud. Tutova, pe stinga riulul Birladul. Este legata cu orasul printr'un pod de lema.

copiT.

Locuitorir, pe HITA agricul-

tura, se mal ocupa cu rotaria, butdria si dulgheria. Produsul munceT lor 11 desfac la orasele Ploesti, Váleni-de-Munte, Urlati si Mizil. Parte din locuitorl sunt mos-

ned; 287 s'ad improprietarit la 1864, d'id 11 s'ai-1 dat 861 hect. pamint. El poseda: 88 cal si Tepe, 277 vacT, 6 bivolT, 21 capre, 1224 ol, 602 pord, afara de vitele trebuincioase munceT agricole. In raionul com., pe piriul Oghiza, sunt 4 morT per.tru macinat, cu cite doul pietre fie-care.

Toata comuna se intinde pe o suprafata de 4000 hect. Girla Lojadna, care trece prin.

com., are apa foarte sarata, din

flodeni, mofie, In jud. Buzail, com. Aldeni, cat. Podeni, aviad

240 hect., din care 32 hect.

cauza terenurilor sal-ate ce o strabate. Tot in raionul com.

700 vite marT cornute, 60 caT,

Oghiza, la 32 kil, de capitala

500 ilmatorr, 600 oi qi 64o

judetuluI si la 3 kil, de a plaser.

mal sunt izvoare de apä de pucioasa. Terenul sail contine si pleura. Tuja, in aniT roditorl, se fabrica. pana la g000 decal. ; lar vin, vr'o 2000 decal. anual. In dealul numit Magura sati La-Bordeiul-de-Sare se gaseste

capre ; 26 stupT cu albine. Are o osea comunala, care

Se compune din catunele :

In pamint sare in mare canti-

Ghiocelul, Mehedinti, Rahova,

tate. Se cultiva gIndacT de matase. StupT cu albine sunt 6o. Comerciul se exercita in com. de 14 circiumarY. Budgetul com. e. la veniturr

2 care cu bol, I caruta cu caí;

o leaga

padure, restul arabil.

Podent-Noi, com. rur., in jud. Prahova, pl. Podgoria, situata pe malurile girlelor Lojadna si

si Gor-

Nevesteasca, Pope$ti, ValeaDulce, Podeni-NoT, Sfircarul si

Budgetul com. e la veniturr

Pacaloaia, avind o populatiune de 3760 suflete, locuind in 675

cu Ciresul

nenti.

de 1134 leT, lar la cheltueli, de 706 leí.

case.

www.dacoromanica.ro

PODENI-NOI

785

PODGORIA

de 12662,50 leT si la cheltuelY, de 7163 ler.

ajutorul locuitorilor, deservite de 3 preotr; 2 qcoale mixte, in

Sta in legatura prin sosele

Po d en i-Vechr si Baltesti, frecu en -

comunale cu comunele: VAlenide-Munte, Urlati, Chiojdeanca,

tate de 114 copir (1898-9oo). Meseriasl sunt : 37 dulgheri, 18 zidarr, 6 dogarT, 9 rotar!, 4 fierarr. Produsul munceril desfac la orasele Ploesti i Bucu-

Apostolache, Podeni-Vechr Pacureti.

In raionul com. sunt dealurile : Pacaloaia, Pancea, Magura

si Stejarul, pe carr se cultiva vie.

In partea de N. este PisculHotilor.

Comuna e udata de girlele Oghiza i Lojadna, atarà de cite-va váT, putin insemnate. Se margineste cu comunele : Podeni - Vechr, BlItesti, Pacureti, Gornetul i Valea-Boulur.

resti. Locuitorir sunt mostenT. ET posea : 73 ca! si Tepe, 167 vacT,

91 capre, 605 o! si 770 porcr.

In raionul comuner este o fabrica de gaz si 3 morT pe apa Ovisa.

Comuna se intinde pe o supratata de 468 hect. In Podeni-Vechr, spre N.Y., e o tintina, numita Fintina-de-

Leac. Apa acester t'inda are

Podeni-Nof, sat, facind parte din com. rur. cu acelasr nume, pl. Podgoria, jud. Prahova. Aci e resedinta comuner.

Podeni-Noi, Aidure particular, supusa regimulur silvic inca din

anul 1883, pe mosia Podeni-

un miros de pucioasa. In partea de S. este un schit ruinat, numit cChi/ia», din care se pastreaza numaY preastolul, imprejurul caruia, se zice, eraii in vechime chiliile calugarilor. La localitátile numite Ovisa si La-Teapa sunt cariere de piatra.

E udata de girrele : Saratelul,

cu apa sal-ata, si Ovisa i de Goaler, Belcioaier, Nea gulur, Ciuciurulur ì Valea lur-

vaile

Hem.

Se margineste la N. cu com. Pacuretul si Gornetul-Cuib, la S

cu com. Hirsa, la E. cu com. Podeni-Nor si la V. Cu com. Magureleler

Podeni-Vechf, sat, facind parte din com. rur. cu acelasT nume, pl. Podgoria, jud. Prahova. A re o biserica vechre, zidita de locuitorT.

Podeni-Vechl, deal, in jud. Prahoya, pl. Podgoria, com. Po. deni-Veehr, pe care se cultiva 25 hect. vie. Podeni-Vechf, peidUre, a statulur, in intindere de 440 hect., pendinte de com. Podeni-VechT, pl.

Podgoria, ¡ud. Prahova, formata .din trupurile : Surani (415 hect.)

si Izesti (25 hect.).

Podeni-Nof, deal, jud. Prahova,

Se cultiva &dad de matase. StupT cu albine sunt 64. Comerciul se exercita in comuna de 8 circiumarr.

com. Podeni-Nor, pl. Podgoria,

Budgetul comuner la e ven iturl

plasile Riurile-Argeselul, de care

pecare se cultiva 1621/2 hect. vie.

de 8231,64 lef, si la cheltuell, de 5871,70 le!. Are o osea comunal a 'tare

se desparte printr'o linie oblica

No!, com. Podeni-Nor, pl. Podgorja, jud. Prahova.

Podeni-Vechf, com. rur., pl. Podgoria, jud. Prahova. Inainte de

desfiintarea jud. Sacueni, era resedinta pl. Podgoria. E situata pe dealurile : Coltoaia, Gogolosul, Badicescul

o pune in comunicatie cu comun ele: Magurelele, GornetulCuib, Podeni-Nor.

In raionul com., la E. si S., si in centrul e!, sunt trel mo-

unde se

Plicuta si pe valle: Belcioaia,

vile,

Neagulur, &lada si O visa, la 26

ingropatr ostasil cazutr in dife-

kit, de capitala judetulur. Aci e resedinta pl. Podgoria. Se compune din 3 catune :

rite lupte, ce s'ati petrecut acr

Baltesti, Podeni-Vechr si Izesti,

zice, aù fost

in vechime. Dealurile com. sunt : Pelini, Frumosul, Grajdana, Chiliile

Podgoria, p7asd, situata la

S.

judetulur Muscel.

Sé margineste la N.-V. cu

de la dreapta la stinga, care pleaca din jud. Dimbovita (sprc

N. de com. Dobresti) pana la Pitesti ; la E., cu jud. Dimbovita, de care se desparte printr'o. linie ce trece pe la E. de comDobresti, Priboeni, Tigane0, Glimbocelul, Budisteni si Ciulnita ; la S., cu riul Argesul,

care desparte jud. Muscel de jud. Argq. Ard o forma triunghiulara.

Vedija impärfire a pliifer.

cu o populatie de 2185 locu itorr, din carI 387 contribua-

Piscul-lur-Dan.

Pamintul pe care sunt ase-

se compunea din plasa Dealu-

bilr, locuind in 487 case. Are 3 bisericr (in fie-care ditun cite una), construite prin

zate casele locuitorilor este deluros, cu piscurr si val, servind

lur, care coprindea comunele de la Valea-Mare pana la Calinesti plasa Circinovul, care coprin-

pentru cultura pomilor.

www.dacoromanica.ro

Plaza Podgoria in secolul XVIII

PODGOR1A (P.LASÀ)

PODGORIA (PLASÀ)

786

dea comunele de la Circinovul

pang la Glimbocata, unde s,

vie, care produce un vin gustos

cupa cu butaria si cultura viteT,

foarte mult cautat in comercid.

care ocupa pe cea maT mare

«Vine din podgoriile muscelene scrie D-1 Ionnescu-Gion

parte din locuitoriT plaseT. Instrucjiunea publicii. In fie-

Podgoria se compune din 46

erad celebre in toata Tara.

catune, care formeaza 17 com.

In calatoria PatriarhuluT Maca-

tefanesti,

rie al Antiohiel, scrisa de Dia conul Paul din Aleppo (1635), vinurile Pitestilot sunt trecute ca cele mai bune ale MuntenieT, iar tirzid (1704 i ur-

care comuna din pl. Podgoria, este cite o scoala rurall mixtd, conclusa de un invAtator. In anul 1899 goo aceste

termina judetul Nuscel. fteértire a administratirui. Pl.

rur. : Valea - Mare,

Golesti, Váleni, VrAnesti, Gorganul, Calinesti, Topoloveni, Go-

lesti-BadeT, Leurdeni, Ciulnita, Budisteni, Glimbocelul, TigA-

ne§ti, Priboe9i, Beleti si Dobresti. Resedinta plaseT este in Golesti. Hidrografia. Riul Argesul,

care uda pairtea de S. a jud. si pl. Podgoria, face ca pdmintul acesteT plaST sa fie foarte fertil in tot felul de cereale. De

la N. spre S., este udata de girlele: Valea-Mare, Vranesti, arcinovul, Gorgani i Glimbo-

celul. Toate se varsa in dui Argesul, pe inalul sting.

Orografia. Par.tea de N. a plaseT este acoperità de dealurT inalto, cu pante repezT. In partea de E. ele devin i mai acciden-

tate, mar ales spre com. Dobresti i isT pierd din inaltime

cu cit se scoboarA spre comunele Priboeni, Glimbocelul, Budisteni i Ciulnita. Aceste lo-

cud sunt acoperite cu pacTurT

mad; iar cele coprinse intre dui Argesul si comuneler *tefanesti, Valeni, Vranesti, Calinesti, Gorgani, Topolovenl, Tiganesti, Leurdeni

F

Ciulnita

sunt acoperite cu vii i diferiti pomT roditorT.

matorii) viile Brincoveanulul din podgoriile pitestene, eind se cu-

legead era un eveniment. Venea curtea toata din Bucuresti, pentru a fi fata la aceste ade'Orate serbarT bachice. De aci si legenda ca in dealurile Pitestilor sunt ascunse incl. fabuloasele bogatiT ale luT Brincoveanu. La culesul viilor, dealul intreg din coasta CimpuluT, de-alungul tefanestilor, Izvora-

nilor, Vranestilor i pana la Leurdeni era numaT chiote, jocurl si veselie».

aide de comunicalie. Plasa 15odgoria, in partea de S., este

strabatuta de ealea ferata Bacuresti-Pitesti, care se opreste In coprinsul plaseT la Leurdeni, Golesti i Florica.

De la Golesti calea ferata se bifurca: o parte merge spre N. la Cimpulung, iar cea-l'alta Trierge spre V. la Pitesti. oseaua nationall BucurestiPitesti trece pe la S. plaseT, prin comunele: Ciulnita, Leurdeni, Golesti-BadeT, Topoloveni, Calinesti si tefanesti

In legatura cu aceasta cale

ProcluctiunY. In partea de N.,

sunt urmatoarele sosele comu-

pl. Podgoria este brazdata de vir, pomYroditorf: persK gutuT,

nale : Ciulnita -Budisteni - Grimbocelul ; Topoloveni-TiganestiPriboeni Dobresti ; Calinesti-

ciresT, precum idu paclurT Intin se.

Gorgani.

dealurT frumoase acoperite cu

In partea de S., pe malul sting

Populalia. LocuitoriT comu-

al riuluT Argesul, are clinpir intinse i foarte fertile, pe care

nelor din pl. Podgoria sunt in

se cultiva tot felul de coreale. In plasa se cultiva 1730 hect.

nurnar de 20376, totT RominT. Ocupalia locuitorilor. Pe linga agricultura, locuitoriT se mal o-

www.dacoromanica.ro

scoti ad fost frecuentate de 1655 copiT.

Cultul. In plasa sunt 35 biserld, deservite de 36 preoti si 50 cintaretr, si impartite astfel: in com. Beleti, 3 bisericr cu 4 preotT; la Calinesti, 3 bisericf cu 3 preop ; la Gorganul, 4 bisericT cu 4 preotT; la tefanesti, 3 bisericT Cu 4 preotT ; la Valea-Mare, 3 bisericl Cu 2 preotT.

Mafinr

unelte agricole. In pl. Podgoria se afia urmatoarele masinT si unelte agricole (1895):

2 masinT de semanat, 2 de tree-

rat cu abur!, 16 de vinturat, de batut porumb cu abur!, 13 cu manivell, 337 plugurl de lemn, 515 de fier, 4 grape de fier, i tAvIlug, I mosoroitoare de fier, 9 rarite, 2 masinT de ales saminta, 6 moll cu abur! si 23 moil cu Plasa Podgoria in anul i856. In acest an gasim ca plasa Podgoria avea 24 sate, 36 bisericT, 40 preotT, 4 diaconT, 37 boerr de neam i 57 mazilr. Romin/ contrib. erati 2683, carl plAteati pe trimestru 23945 Id vechI si 31 parale ; erad si 141 TiganT emancipatI (rind pe trimestru 70501e!. In total maziliT, patentan! l contribuabilil plateafi

anual 129293 le!, 4 parale. Pentru moiile locuite, nelocuite i contributia drumurilor se platead de proprietarl 42907 leT si 24 parale. Eraii 47 care cu 4b0!, 4 care Cu 4, 6 si 8 caT, 1511 care cu 2 boT, 23 care cu 2 si 3 cal si 3812 vac!.

PODGORIA (MASA)

In ceea ce privege armata, aceasta pasa avea 48 militarT -si 54 dorobaptI. Recolta plasel era de 33 chile grid si 10844 Zhile pctrumb. In magazinele de rezerva eraii 2296 chile porumb. Capitalurile cutiilor sAtestI In Muta eral"' 1320 le! si 21 parale

ridicatl de visterie, la 1854, erati le 538, parale 25. CopiT altoitI 430, nascutT 509,

mortl 284.

787

relele, Pacureti, Pleasa, PodeniNoT, Podeni-VechT, Salcia, Singerul, ScAeni, Soimari, Surani Udresti. Resedinta sub-prefecturd este in com. Podeni-Vechl, catunul Baltesfi. Cea mal populatl comuna din pl. Podgoria este Podeni-NoT, apol vin Hirsa, Chioideanca, Gornetul-Cuib, PAcureti si Podeni-V.echT. Cele mal putin po-

pulate snnt Scleni i Plena.

Ja plasa mal ere' 30 morT,

Pamintul acesteT plAsI e mal

car!aduceaT un venit anual de 16300 Id ; 69 povernl, tu; un

mult deluros pi prieste mult vitel, prunuluT si nuculuT. Valle formeaza cimpiT intinse,

venit de 2600 leT ; 127 dulgherT si morar!, 17 cizmarT, 36 flerad.

Populatia platel se urca la capT de familie.

Podgorfa,p/asd, in jud. Pfahova. Se inargineste la E. cu judetul Buzan, de caxe se desparte prin-

teo linie peipendiculara. de la

N. la S. ce trece pe la E. de com. Chiojdeanca, i care apoI

se indreapta. spre V., trecind pc la S. de com. 5ingerul ; la S.-D., Cu pl. Cricovul, de care se desparte printr'o linie curba

de la E. spre S. si care trece ye la E`:" de comunele f.pdeniNoT, Hirsa i ScAeni ; la N., pu parte din jucr. Buza.A-sl plaiul -

Teleajenul, de care se desparte

printed linie dreapta dusa. pe 4 N. de comunele Ariceqti Carbun4ti; la V.P ca plaiurile Teleajenul i VArbilaul i plasa Zirgsorul, despartindu-se de plaiul Teleajenul printr'o linie care

trece pe la V. de comunele Surani i pornetul - Cuija, iar -de pliul Varbilatri si pl. Tirgsorut, prin riul teleajenul. Se compune din r8 comune rurale: Apostolache, Aricesti, Boldestit Carbunesti, Chiojtleanca, Gometul-Cuib, Hirsa, Magu-

Parohia Bällefti (com. Podeni-Vechl), ca biserica parohia la Nastexea MaiceT Ddinnulur, com-

pusa din cat. Izesti, avind ca filiall biserica SE Dumitru. Parohia Hirsa, ca biserica parohiala Adormirea, compusa din cat. Plopul i Nisipoasa, avind ca filia15. biserica Sf. Trel ErarhT si Adormirea. Paro/ha Värbila (comuna Hirsa), cu biserica catedrala Adormirea, compusa din cat. Valea-CuculuT

i Jarca.lai (Urlati),

ca filiala SE Voevod. Parohia Boldefti, ca biserica parohiala Sf. VoevozT, com-

peeare se cultivä tot felul de

pusä din cat. Seciul, avind ca

cereale. PAclurT sunt tiestul de

fihialà biserica SE Treime. o. Parohia S'ipotul (comuna

Terenul fiind prielnic cultureT in general, ocupatia locultorilor,

Boldesti), ca biserica parohiall

11672 suflete, din care 6029 bgr-

batf si 5643 femeT, ca 3267

PODGORIA (PLASX)

afara de fabricarea rachiuluT, e agricultura si cresterea vitelor. Parte din locuitoril plasel, pe Bina agricultura, se maT ocupä cu diferitele ineseriT, si ca chirigeria.

In plasa Podgoria sd cultiva 54.3i/2 hect. vie,

Plasa Podgoria e bipartita in 28 parohit avind 24 filiale : 1. Parohia Scäeni, cu biserfca parohiala Adormirea, compusa clip cal. Balaca si Pleasa, avind ca filiale biserica Sf. Gheorghe Intrarea in biserica. z. Parohia Päcureji, cu biserica parohiala Adormirea. 3. Parohia Platija -(com. Pacureti) -cu Iiserlca .parohiala SE VoevozT, compusa din c4t. Atir- nati (com. Soimari). 7arohia lifeIgurelele, cu biserica parohiala SE Ion, compasa. din cat. Coada-Malulul, Protositighelul i manastireaZam'fira

aviad ca filiale bisericile :

Adormirea, Sf. Dumitru si In5.1tarea-Domnulul.

4,..Parohia Pociéni-Vecht, ca biserica parohiald Sf. Gheorghe.

68617. Maro& Dialionar Grgraito. role 18

Adormirea, compusa din cat. Lipanepti, avind ca biserica filiala. Adormirea.

Parohia Podeni-Na, cu biserica parohiall Adormirea, compusa din cat. Ghiocelul si Mehedinta, aviad ca filiala biserica SE Nicolae. Paro/da Popeiti (comuna Podeni-Nol), cu biserica parohiala SE Nicolae, compusa din cat. Valea-Dulce i Rahova, avind ca filiala biserica Sf. Nicolae.

Parohia Gornepl (com. Gornetul-Cuib), cu biserica paro-

hiala Cuvioasa Paraschiva. Parohia Cuibul (comuna Gornetul-Cuib), cu biserica parohiala Adormirea, compusa din ca.t. Nucetul, avind ca filiall biserica Sf. Dumitru. Parohia Va-de-E2' (com.

Udresti), cu biserica parohiall Sf. VoevozI, compusä din cat. Udresti í Dobrota, aviad ca filiale biserica Sf. Dumitru pi Sf. Haralambie. Parohia Singerul-de-Yos (com. Singerul), cu biserica parohiall SE Andreiti, compusa din 100

www.dacoromanica.ro

P ODGORIA-COPOUL

catunul Singerul-d.-s., avind ca filiall bis. Adormirea.

Iasi, se afta gradina Ghica-Voda,

Parohia Mireful (com.

seaua judeteana Iasi-Botosani, fiind i loc de preumblare al rocuitorilor din Iasi. Are o biserica, zidita de Va-

Singerul), cu biserica parohiala SE Nicolae. Parohia Apostolache, cu biserica parohiala Adormirea, compusä din cat. Mirlogea Tisa, avind ca filiale biserica SE Voevozi si SE Dumitru.

Parohia Salcia, cu biserica parohiald SE VoevozT. Parohia Chiojdeanca, Cu biserica parohiala Cuvioasa-Paraschiva, compusa din cat. Nucetul, avind ca fILialä biserica SE Dumitru.

Paro/lía Trenul (comuna Chiojdeanca), cu biserica parohiala Cuvioasa Paraschiva. Para/ha Ceirbunefti, cu biserica parohiala SE Nicolae. Paro/ja Surani, cu biserica parohiala SE Dumitru. Parohia cu biserica parohiall SE Apostolf. Parohia Arzcefti, ca biserica parohiall Sf. Nicolae. Paro/la Star-Chlojdul, cu biserica parohiall SE Treime, compusa din cat. Bradetul, aviad ca filiale biserica Cuvioasa Paraschiva i SE NieoIae. Paro/ja Vadul-Anet(com. Star-Chiojdul), cu biserica parohialk. SE Voevozi, compusa din cat. Rotarea, aviad ca filiall

PODWRUL

788

prin mijlocul carea trece so-

(sLetop.x., pag.-202, tom, III).

In timpul &mufa lul loan Mavrocordat, a trecut prin Iasi

un Pa# cu tref tuiurf, annme Mosinol, pe care l'a petrecut

sile-Lupu-Vodd la 1638, si rézi-

Voda pana in aceast5. localitate ;

dit5. de Duca-Vodd, deservita de 7 preot i I cintaret. Vite 130 vite mari cornute, 149 oi, 20 cal si 29 rimatorT. Satul si-a luat numele de la dealul Copoul, care in vremea de derault era acoperit de codri nestrabatutT, prin carT Domnif

de unde apoi a luat drumul spre

Tare facead vinatorf. Odinioard, zice legenda, un Domn plecind la vinatoare, copoiT, descoperind

un cadh.vru de om, aü inceput sO. latre, iar pe locul ande s'a gasit cadavrul, s'a zidit biserica. Fapte istorice petretute in aceasta localitate : Urmarea raz-

Hotin. (I( Letop. , pag. 206, t. II).

Podiacul, deal, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.; se_desface din Dealul-Oreavului ; brazdeaza par-

tea de V. a com. Zgircitit intinzindu-se printre piriul Oreavul Ptitrida ; e acoperit cu padurT pasunT.

Podiacul, pa'dure, a dosnenilor Jugureni, jud. Euzati, de cam 150 hect. ; cea mal mare parte in com. Laposul, apoi in Jugureni i Tohani.

boiuluf intre Stefan-Voda-Gheor-

ghe i Timus, ginerele luf Vasile-Lupu. Razboiul s'a inceput de la Podul-Jijiel $i a continuat pe Dealul-Popricanilor, prin satul RAdiul i prin aceasta locali-

tate. Timus a urmarit Oastea luf Stefan-Voda, pana ce a trecut'o pe Bahluiti gin sus, apoi.

s'a asezat in Iasi, lar cazad!

Podiceasa,strhntoare,in drumul ce merge spre Hangul, judetul Neamtu, pe teritoriul com. Bu,halnita, pl. Piatra-Muntele, for-

mata de o parte de catre valea repede a cutsuluf Bistriter si de cea-l'alta parte din sana inaltt.

Podina, sat, in jttd. BacAti, pl.

an pradat prin codri IasuluT

Munteld, com. Comlnesti, situat

drumul Cdpotestilor. (cLetop.x., pag. 450). Tot pe Dealul-CopouIuT, Constantin-Voda sT.a asezat tabOra

pe dreapta Trotusultd, la I kil. si 168 m. de satul Com4nesti, avind o populatie de 185 sufl.

Podina, deal, in jud. nacaii, pl.

aviad ca filiall biserica SI. A-

in razboiul ce a avut cu GhicaVoda. (eLetop.», pag. 362). La 7248, boerif an esit la Co-

lexandru.

poil inaintea luT Constantin Can-

Nasterea Maicef Domnultd.

Parohia Drajna-de-Yos, ca biserica parohiala SE Nicolae,

temir, care venea de pe Prut

Podgoria-Copoul, sat, in jud. Iasi, pl. si com. Copoul, in partea de N.-V. a orasuluf Iasi, a-

sezat pe platoul dealului Copoul. E format din viile orasenilor ;

de aceea si poarta numele de Podgoria.

In marginea satuluT despre

din sus, inchinindu-1 cheile T5xef steagurile slujitorilor. («Le-

top.», pag. 408, t. II.) Pe la 7770, in timpul luT Gri-

MunteluT, com. Comanesti, pe al caruT pbvirnis su& spr; Va.. lea-Maluluf se afla baia de pleura a proprietatif, Cu vr'o 39 izvoare.

Podi§orul, atun, in jud. si' pl.

gore-Ghica, Colgeac-Beiul,

Teleorman, pendinte de com. Birla, situat la S. acestef com.

ruia i se daduse Sirhatul Hotinului, a conacit tref zile in aceasta localitate, de linde apoT

Are o populatie de 296 suflete, din care 64 contribuabilt ; o hisericA, deservitA de I preot

a plecat pe Prut in sus spre www.dacoromanica.ro

cintAret.

PODIORUL

789

PODOLENI

Podi§orul, cdtun, pendinte de

proprietAteT, a fost local destinat

nume, pl. Berhometele, jud. Do-

com. Bucsani, pl.. Neajlovul, jud.

pentru iarmarocul ce se face in fie-care an la 24 Iunie ; actualul proprietar a schimbat locul pentru iarmaroc, destinind un

rohoii1; cu multe urme amase

Vlasca, situat pe proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, in marginea NeajlovuluT,

linga pAdure. S'a infiintat cam pe la 1856, cu ocazia faceriT aceluT pod si cu inceperea exploatArir pAduref.

Podi§ul. VezI Slobozia-Luncani, sat, jud. BacAti.

Podi§ul, deal, in partea de E. a com. BAleni, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti, litiga sat, din spre Putichioaia. Podi§ul, deal, care inco njur5. com. BAsesti, pl. Mijlocul, jud. FAlcitl,

pe toatä partea de V.

altul,

Pe partea de S. a dealuluT se allá o bisericA, fAcutA la 1851 de Grigore Alexandru-Ghica-

Pocif§ul, deal, in partea de V. a com. pl. Mijlocul, jud. incepe din hotarul com.

Dodesti, spre S.; trece pe deasupra satuluT Miclesti si se uneste cu alt deal in hotarul com. Feredestilor, din jud. Tu tova ; are o intindere cam de 2 kil. pe teritoriul comuneT Tiful. a satuluT Comarna, com. Poeni,

turA.

pl. Codrul, jud. Iasi ; din el se scoate multä piatrA pentru sosele si diferite trebuintI.

mal inainte a fost sat, in care a locuit neamul BAltAgestilor ;

lar pe partea de S.-V. sunt loHengiul, Piscul-Uliui Valea-Negurer.

calitAtile

Id

Podi§u12 firui2, izvoreste de sub dealul Podisul, trece prin mijlocul satuluT Comarna-d.-j., com.

Poeni,. pl. Codrul, jud. Iasi, si, unindu-se cu altele, formeazA pi1111 din Sesul-Moaref $i trecind pe teritoriul com. Costuleni, din pl. Branistea, se varsA in riul Jijia, sub numirea de piriul Mocra.

Podi§ul-de-la-CornI, deal, pe o suprafatA de 162 hect., in parrea, are o pozitiune frumoas1 tea de E.-S. a com. TirziT, pl. si, in toate directiutile, o priveCrasna, jud. FAlciti, in hotarul liste intinsA. com. Corni. De pe piscurile Hengiul si Uliul, in timpurile senine, se vede slare V. o parte din Mun- Podiqul-de-la-Pidure, deal, in partea de E. a satuluT Pihna, tiT-Carpati ; spre E., se zgresc com. Tir.ziT, pl. Crasna, jud. virfurile multor dealurl marT, de Falda, are o suprafatA de 336 iar peste Pila, in Basarabia ; Pe coasta acestuT deal, aproape de biserica vechTe si de casele

muselele, com. PAusesti, pl. CirligAtura, jud.

Podoleni, plasd, in partea de N. a jud. alela. Se intinde de la N. spre S., in lungul dealurilor dintre jud. Vasluiti riul Prutul. Se mArgineste la N. cu jud. Iasi; la S., Cu pl. Crasna si Prutul ;

la E., Cu Basarabia, des-

pArtitA prin riul Prutul si la V., cu jud. Vasluitl.

E formatA din 19 com. rur.

Acest deal, pe toatA intinde-

spre N., se vede aproape jumgtate din jud. FAlciti.

in partea de E. a satuluT Fru-

VodA.

spre S., sunt locurile de cul-

In centrul dealdluT se afla localitatea numit&BaltAgestt, unde

cel-Mare.

Podi§ul-Machedonulul, deal,

mArie.

Podi§ul, deat, in partea de V.

Pe partea de N.-V. sunt lo-

gurT si Moldovenr, sub Stefan-

in sat, aproape de Pri-

Acett platoti este acoperit cu pAdure pe partea de N., lar in

durT ale dealuluT, cu urmAtoarele numirT RAdiul, Fundul-PodisuluT, Valea-SotoneT, Poenele-JuTGhearghe-Stan, Poenele-DochiuluT, Gilcosul i Tetul-Pletos.

de la rAzboaele dintre LesT, Un-

hect., loo de culturA.

Cu 2 tirgusoare: Bazga, in partea de N. cu satele: Bazga i Rosul. Bohotinul, pe piriul Bohotinul, in jos de tirgusorul RAducAneni, cu satul Bohotinul. Covasna, in partea de N.V., in hotarul judetuluT Iasi si cu satul Covasna. Cozia, in jos de Covasna, cu satele: Cozia i Petcul. Cozmefti, in centrul pl.,

formatA numaT din satul Cozmesti.

Drdnceni, in partea de E., lingA riul Prutul, cu satele: Albita, Cotul-GhermAnesti, DrAnceni, DrAnceni-Tirgusor, Ripele VdrAria.

Duda, in partea de S., cu satele : Duda si Novaci. Ghernanefti, in partea de

E., pe Prut, din sus de tIrgusorul DrAnceni, cu satele Arsura si GhermAnesti. Grozefti, in partea de N.E., intre Jijia i Prut, cu satul Grozesti.

Podi§ul-HoraituluI, loc, pe mosia GrAmesti, com. cu acelasT

www.dacoromanica.ro

io. Gura-Bohotinul, cu satul Gura-Bohotinul.

790

PODOLENI

¡sala, In centru, Cu satul Isaia. Mofna, in centru si spre V., cu satul Mona. Pihnefti, in partea de S., .

Resedinta sub-prefecturer pl. este in tirgusorul Dranceni.

PODOLENI

Comunitatia cu satele vean

Podoleni, com. rur., In pastee.

se face prin : calea ferata ; soseatra. nationala Bacaa - Platra; o osea care pleaca dirt prece-

de N.-V. a plaser Podoleni, jud.

denta (dintre kil. 31-32) si

Falcia, formata din dota sate:-

Podoleni, cam In centrul pl., cu satele : Podoleni-d.-j.

cu o suprafata de 1952 hect., 9

merge prin satul Podoleni, Durnesti, la satul Romini ; o alta ramura. ducind de la satul Dur-

aril si o populatie de 426 fa-

nesti prin satul Zberesti-4.-s.,

Podoleni-d.-s.

In com. Costisa.

s. Pogdnefti, In partea de

miliT, saa 1423 suflete, din care 260 contribuabilr.

S. a pl., Cu satul Poganesti. Raducaneni, in partea de

Proprietatea mosier este a sta-

cu satele : Fundatura-Pihnesti Pihnesti.

N., pe valea Bohotinulur, cu satele: Raducaneni i RaducaneniTirgusor.

Rifefti, in partea de S., lîngä Prat, cu satul Risesti.

i8. Sidgeni, in partea de N.-V., In hotarul jud. Iasi, pe

Podoleni-d.-j.

i Podoleni-d.-s. ;

Are o se-mil si 2 bisericT.

partit de satul Barcea-Vechie, prin riul Birlad.

Prin com. trec piraiele Mona

Are o populatie de 75 farnifir,

Podoleni.

Sunt 39 hect. vie. Budgetul com. e la veniturr de 3723 ler si 75 banr si la cheltuell, de 3384 ler si 15 banT.

19. Zbieroaia, In partea de E., in unghiul format de con-

Podoleni, corn.rur., in jud.'Neam-

satele : Copaceanul, Zbieroaia Scoposeni. Calitatea pamintulur este cea mar buna i productivä din tot judetul, In cereale i lemne.

com. Barcea, jud. Tecucia, des-

tulur, pendinte de cldmeniul Gherm anesti.

Prut, cu satele : Bucuresti, Coltul-Cornil si Salageni. fluente. riulur Jijia cu Prutul cu

Podoleni, sat, facind parte din

tu, pl. Bistrita, situatá. intre com. Zanesti, Costisa i Silistea, intre riul Bistrita i pir. Orbieulur.

E formata din catunele : Vodoleni i Dornesti, cu o popa-

saa 349 suflete, locuind in 125 case si 6 bordee ; o biserica, cu

hramul Sf. Dimitrie, cu urnatoarea inscriptie : La .1845, s'a Incepilt aceastd. sfintá biseda, Cu toatä cheltuiala dumisale boeruin! mare voridc Ces. Ghica, proprietara mosiel P.odoleni, l cu ajutorul ce art dat locultorif.

Biserica este de caramida Cu temelie de platra. Inainte de aceasta biserica a existat alta faduta, de nuele invelita cu stuf.

lung-imea, este deluroasa, acoperita cu padurT, vil i livezr; iar partea de E., in lungul Prutulur este ses intins, acoperit

latie de. 1639 suflete. Dintre locuitoril improprietaritT in 1864 sunt astazr: 79 carr inca traesc i stapinesd sirtgurr locurile lor ; 45 carT stapinesc locurile ca urma,sT ; locurr aa fost parasite de catre impropi-ie-

i ball.

taritr si se stapinesc de catre

Podoleni, sat, i resedinta com.

E brazdata la E. de riurile Pru-

com.; 25 de indivie sunt, carT de si insuratr i cultivatorl de

Podoleni, pl. Bistrita, jud. Nehm-

pamint, nu aa niel un fel. de

V. ale dealulut OrbiculuT, la Att

proprietate. Terenul cultivabil e de 1745

kil.

hect. si 94 arir.

cuitorT, din carT 420 contribua-

Partea de V. a pl., pe toata

cu imase, fin*, lund

tul si Jijia; iar In centra, de mar multe &ale i piriiase, din care unele se varsa in. fijia Prutul, lar altele trec in jos pe teritoriul pl. Crasna si Mijlocul.

Pe mosiile Cozmesti, GuraBohotinultd, Scoposeni i Ghermanesti, sunt cariere de platra pentru constructir i pentru sosele. Pe mosiile

Imasul are o intindere

136 hect. si 45 ariT, i nutreste

990 capete de vite. Are o biserica de piatra, deservita de 2 preotr si 2 eclesiarhl

Ghermatesti si

Ripile se afla piatra varoasa.

o scoala ; o gara de druni de fier.

In satul Bohotinul este o vel-

Budgetul com, e de 4850 ler

nita, unde se fabrica spirt si

40 banT la veniturr si de 4778

lichiorurr.

ler si 5 banr, la cheltuelT.

www.dacoromanica.ro

Comerciul se face de 2 circiumarr.

Satul Podoreni se numea inte i Birladeni.

tu, aSezat sub culmele despre i 800 m. de erasul Piatra. Are o populatie de 1519 lo-

blIr ; o biserica ; b scoala, frecuentata de 43 elevr. Se mar nurneste iAuciule0.Lunca§i, din cauza a., in partea despre N. a satulut, s'aq asezat tocuitorit retrast in urma desfiintlret satlilut Buciulesti, prin inundlrile Bistritet.

Podoleni, staiie

dred.-f.,

PODOLEN'I

791

PODUL ANTIC DE LA CELE10

Podriga, ttria, izvoreste de la

Februarie 1885. Se allá intre-

cu -o populatie de 301 familii, saa 956 suflete. Este resedinta comuneT. Are o so:mil, infiintatI la 1864, fre-

statiile Buhusi (r r.8 kil.) i Roz-

cuentatA de 34 elevi ; o bisericA,

novul (9.4 kil.). InAltimea d'a-

facuta. la 1871, deservita. de 1 preot si 2 cintAretl. Proprietatea mosieT este a statului ; face parte din domeniul Ghermanesti, care cuprinde mo-

jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Podoleni, pe lirtia BacAa-PlatraNeamtu, pusa In circulatie la 15

supra niveluluTMArif, de 233'1,93.

Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a. fost de 40924 fei si 70 bani.

Podoleni, mo,vie, In jud. Neamtu,

pl. Bistrita, com. Podoleni, eu un venit anual de 4600 lel.

Podoleni, ádure, a statlaluT, pe partea de V. a com. Podoleni, pl. Podoleni, jud. Falda, in in; tindere tara de 150 hect., impArtitA sub trei numirf : Dublsanul, TibAna e Valea-AdIncl.

Prutul-d.-s., com. Hudesti-MarT, laturea despre Darabani ; se sco-

boarl in jos pe la Mileanca si DrAguseni, pAnä ce se varsa In %sea, din sus de tirgul SAveni.

Podujoaia, sat, in jud. R.-SArat,

siile : Mona, Cozmesti, Podoleni si Ghermlnesti, fosa a mA-

pl. Orasului, cAt. com. Andreasi ;

nAtirei Fistici, din jud. Vasluia.

spre N. de cAt. de resedintA, pe malul drept al riuluT Milcovul.

Prin sat trece 01.1111 Podoleni.

Podoleni, tnofie, In jud. Tecucia, Podorfini, trup de sat, in jud. Neamta, plasa Piatra-Muntele, com. Barcea. Are ö suprafatA comuna Vadurile. de 1042 hect., pAmint arabil si .150 hect., pAdure de stejar si ulm.

poalele pAdureT de pe mosia Concesti, jud. Dorohoit, plasa

Podoreanca, vale, izvoreste de la N.-E. com. Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud. Prahova, si se Varsa in &la Drajna, tot in ralonul com. Drajna-d.-s.

la poalele dealului Padujoaia,

Podujoaia, deal, in jud. R.-SArat, pl. Orasultd, com. Andreasi, se desface din dealul Chiciora; brAzdeazA partea N. a comuneT, intinzindu-se d'alungul riului Milcovul ; e acoperit cu pAduri.

Podul-Ancutel, pod, peste valea MilcovuluT, in dreptul cAtunului

Cosoaia, jud. Vlasca.

Podriga, saii Podagra, sat, pe niosia cu acelasi nume, com.

Podul antic de la Celeiii, com.

DrAguseni, pl. Baseul, jud. Dorohoia, Cu 76 familiT, saa 394

Celeiul, jud. Romanati. La 132 m. spre V. de zidul fortAreter

Falda, pl. Podolevi, in partea de S. a com. Podoleni, la 500 m. de satul de resedintA, Po-

suflete.

romane dezgropate de d. To-

doleni-d.-st, cam pe coasta deaMur Rotarul, pe o suprafatA de

na din Bucovina, ce a stapinit-o

Tocilescu (Rev. 4 Tinerimea Ro-

475 hect., 49 ariT, din care 74 hect. si 65 arit vatra satultki, lar

pana la 1785, clnd s'el vindut

mita, III, 77 suq.) cCapulpo-

bunurile mAnAstiresti. SAtenii improprietAriti aa 199 hect., 43 ar. pAmint, lar proprie-

dului consistA dintr'un trunchia de zid, de 13m,32 lung. si 6',35

tarul mosiel, 166o hect. 53 ariT

construit in ambele colturi des-

Pocloleni-de-Jos, sat, in jud.

restul, pImintul de cultura al locuitorilor.

Are o populatig de 125 fanal,

Proprietatea mosier este a

cilescu, sApAturile ail desvAlit

d-lui Grigore Christescu, iar din

rAmAsitele capulta un uf pod peste

vechime a fost a mAnAstireT Put-

DunAre. Iacl relatiunea MI

14. D'asupra acestul zid este

saa 417 suflete, din care lo0

cimp si 3 lazuri, din care cel

pre mal cite un stilp masiv de

contribuabili ; o bisericA, pre-

mal mare este al SAtululuT, in suprafatA de 7 hect., 16 mil'. Pinol Podriga trece pe mosie.

zid avInd grosime unul (cel des-

fIcutA la 1871, in locul alteia vechT, care a ars.

pre V.) 3m,2o : 3'11,90, lar cel-l'alt 3m: 3m,72. ET sprijineaa de sigur

Hotarele mosier sunt cu : SA-

bolta poni/ podului. Entre ambii

acesti stllpI se gaseste .o plat-

de N. a comund Podoleni, pl.

veni, DrAguseni, Ichimeni si tiubereni.

Podoleni, jud. FAlcia, situat fu-

Insemnat aicT este locul nu-

lata. In partea despre zidul temelle! ea face un unghia inaintat cAtre V., un fel de ghetar destinat ca sA apere piciorul contra curentului apeT si sloiurilor de ghiatA . t . PicTorul este

Podoleni-de-Sus, sat, in parta tre dealurile Rotarul si Ciurla, pe o suprafatA cre 1046 hect., 93 arii, din care 151 hect., 81 aril,. vatra satului, lar restul, plmint de cultura. al locuitorilor,

mit Cimpul-RAzbolului.

Podriga, pddure. Vez! Bulean dra, plidure, com. Darabani, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia.

www.dacoromanica.ro

forml de 5m,79 lungA si de 3m.

PODUL-ARAPULUf

PODUL-BROgES.I

792

construit de piatra, fata lui din pietre cubice regulat Mete, lar

directiunea DrumuluT-luT-Traian,

Fundata-Titu-Pitepti. Are un he-

coada baltiT pi 1 oo in. spre E.

leptet, lar prin raionul Oil curg

interiorul din pietre brute legate la o-l'alta foarte tare cu

de pichetul bulgaresc, drept catre ruinele Coloniel Oetcus

riurile Dimbovita pt lifovelul.

chrent alb (beton), putin amestecat Cu nisip Pi caramida pisata. Asemenea mortar il gasim intrebuintat pi la zidurile fortarete!. De existenta acestuT pod vorbesc totT locuitorif din prejur z el il numesc Podul-de-Aratnii, din cauza ca picioarele lui ar fi fost imbracate cu tablil de

de linga Ghighiu. «Necesitatea unuT pod care O. lege insemnata cale romana de pe malul Oltului cu a el continuatiune peste Dunare, pi %A

arama, din cari pescariT scot cind pi cind bucatl marT, cum

puna in legatura permanenta cele doua importante cetätT : Malva (Celeiul) li Oescus (Ghighiul), ne autoriza a presupune

Celeia mal spun ca in timpul

ca inainte deja mult de Constantin-cel-Mare a trebuit sä. existe acolo un pod, pe care, acest imparat n'a %cut de eh

scad eriT apeT, vasele plutitoare

sa-1 reconstruiasca, °data cu po-

se izbesc de un picior de pod

dul de la Severin pi cu ambele

Ruga malul rominesc, pi ca s'ar

fortärete de la Celeia pi Severin,

gäsi inca 7 picioare de ale poduluT. Ca sa ne incredintam, am profitat de epoca cind Duarca era scazuta (in toamna anula 1893), ne-am dus cu luntrea pana in mijlocul fluviuluf pi aci, in locul unde apa face

care, precum aa dovedit salpa-

pi cuie pi cirlige .. . Sätenil din

dupa multa osteneala, ara prins Cu vultorl saa anafornite,

turile noastre, sunt de sigur o reconstructiune a unor cetb.ti anterioare».

Podul -Arapulul. Vez! Radia!, sat, com. Radiul, pl. Stemnicul, jud. Vasluia.

Are o populatie de 1041 'locuitorT ; o biserica pi o pcoala. Se invecinepte spre E. cu Vizurepti ; spte V., cu SloboziaMoara ;

spre S., cu Ghergani

o spre N., cu Bildana. In apro-

piere are o padure de 11750 aril.

Podul - Brosteni, Pietroasa, saa Branisteni, com. rus'., pe apa Teleorman, jud. Argep, pl. Cotmeana, la 12 kit, de com. rur. Costepti, repedinta subprefectureT pi la 36. kil, de Pitepti. Se compune din 2 sate: PodulBropteni pi Zmei, avind -o populatie de 112 familii, saa 456 suflete ; doua bisericT, cite una

in fie-care sat, deservite de 2 preotl pi 2 cintaretI. Budgetul com. e la veniturT de L737 leT pi la cheltuelT, de 1943 /e!.

Vite sunt : 320 bol i yac!, 40 ca!, 8o5 o!, 47 capre pi 158

fringhille unul din acele picioare,

Podul-Bärbierulul, com. rur.,

pi prin sondage am constatat : la o adincime de 2'11,85 s'a dat de pIetre marl ; piciorul are o lungime de Ton'. pi o lätime de 6"1.2; dind in laturT pe linga

jud. Dimbovita, pl. Ialomita, situata pe cimpie, la S.-E de 'l'ir-

Podul-Brosteni, sat, cu 76 fa-

la 2 kil. spre S. de

'Infla', pe apa Teleorman, jud;

gara Ghergani, linga poseaua

Argep, pl. Cotmeana, facind par-

nationala Tirgovipte - Fundata -

pIetre nu s'a putut ajunge de fundul Dunarii, macar ca sonda avea

Bucurepti pi aproape de locul

te din com. rur. cu aceiapf nume. Are o biserica, cu hramul

o lungime de 6 in. Podul are

govipte,

unde aceasta posea se impreuna cu poseaua nationala Bucurepti-

- SFIRFTUL VOLUMULLIT AL 1V-lea.

www.dacoromanica.ro

rimatorT.

Adgrtnirea, deservita .de 1 preot

pi 1 cintaret.

,

e

. e;,-,

1

re.

e 4,

,

'

,

;,4

0

' L

tt;b'Lle;

.

" ':.

t, u,

b

' .1°

°

.

.;

gt

,

,`" .'1"1

. ;

,°-Ir

's

.

\

.

1

;ka

"

4

I

e

F

.,'

0.

r

1:óe.

.

t:

'

.

n7.`e',

,, e19,

;

pv,

8

.t

:

t

,1

e!.

n,

,,.41

.o.y

9 LI

.40%4

,

t",I'r

'

g.1.

.;

0,.

,

-

t

In"A P

.,,

,

'44LI 1,,

114,,,;

,

,

4,

r

%D;PuM!".'

pa

'

0 .1.4t0[1:fii

1,

;,'19

,,,,4 ,,,,,,,,p

;I, ti1

%Iv

4

.

1.°

e ,eivf

&, A ..,,,

.j;

bW.

-

...,,

fiii

.

...';..Lic. gI'41:. Pt

.V.4 I

-

"r.'11°, .9.4:i",P. t

° .

,

' ', '.''

.

.1 Ig',

ri. ''.q

v,.. di ,,,,.7f.

1,

'" ''.

,; ',,':,.t..L,T°T,,,. e C.01 ,

'''

:t r, ° ,'orr . 1' n I, ,, . d u.,, , ., p., ,.p ,I1,1a v .,..° 'I t L,L,,,,,"1.. 4 1..re. p',1'e".,.1,,,. .,-..,L ' ,,,,., f, , ?, ,1,4.,' '1., -. ? . ' r n,J.S r!J.', °

'1:.,1 I.' ,.°11i.,:11:1 ice,

'

,,,, 4 f.

...,

x

i',:[..,,. 11't 1, 1 'i t iti,' ':,' iii' ,I.r..""!ti ill'I'''fl4 ''Vg'á ''' r llg wil,,

.r

rti

Itr,..

,t A..".1. t, .1,R .I.,..

[i.er,

,,

;,

L 5 ''',..,,rii,

1..tt .q,,,,eI 1"..1.

O'. ,,,

-',4,,ur.,`f,,,,!,.. ''....,''',P.' ,,V 7.,ti'f,,, 0, I ...r,, ''''4.

1

%,,1,

ii,'

' %,,,,1

.., ro:.n ,

,',,

,g ,14

V/ It ' '

..''

,', 1 e

'

'

.'.'

r,

',,,,; .

F,,i,

' ,,,.

.

,,,,,u

'o) L

,

r,i,1,;

P

e...i

,.r.04.:'

,

tbt/ v,L.',:p1:,

;r

"

i '''''..g.

f°

,,.:1,..

4 t:

'",'.'''!!

.

..

li-c..,..0,,,. ..../- ,

',','

v

..,, ..:,,

7,

'...,,,,,;,,,

..

,

.r.

'

'''''

'..!',,,,?*': 4. g; 1,

z . :;: r`°''',,,',',rI

p,.

4.,.

'P l'.o'o,.

IL.' :',' r:5r.11'' ..

.

:1',.:*.

'''

%,

,,, '.

.,;.`-,`,?,, ., ,_

J.T'

,,,,do ,

,

4.4, .,-;:, i- .

,..,, ,.

t,

o

I3'

;

'

»te. '',1,

li

, ...i.,t

ii, 1', ,'

.,, ,,,TLIII

'',,i-,,,,-,L,',.1-11...i..io ',.. r, , P. i .,4L ''' ''El';',". .. ' ' :'., ree'.,ig,;4u i °!..F.-:

f 0 ''

, 5 tor':fN 4 1 '. I,' 'PP

i%. .1. a,,,,,,t,

Q0V,v.'if/

t.ft7.

r'''"ADrii el' rl. 4

I

IA

ri,.

'

t1

I , II ,

41, .

II

f

.ri 1P

r!

7

D

. rr,

re' k

' ri, El

f,,,,

.

,

''''' 1, °, 11,,'

...:11'

fl

.. r

r. ti,g o74, "IS

'El

, 0, priri 1

't'

,

iin.:',

.1'

12 46

li ' r"

''

',

',

::/1.11.'','

t', a.',', ",

El/ 4

rle ,f orlr. ,,

L

7 p

,,,,,'Et ....frl 1,,,':,,'Ri: i

,'

el.

,'.:,

gliv t,,,i

.r,

:;,

'ir11

st

''',.,%,'

'' ir , ,`",-;

,,,4

0.4'

' , ,,,,... .

ii

1

":2' 4 , ..,,.: .,:,'...',. ,,,, .

1,

1.

41.'''':il

'

'P,','..±174.,1tt

¡ 't%r. .1";

'

,o.N

°:

"..:''''=",4'..

'' ..

'.

°:, . 4" ,;: 4

ao ,,,re 't ,:ill.i9:S

-.

',.." , ...,

'

t

''' ' '

r:,. ''6'.: ."!

.

r1

. ,,....7

ri',.

rr,

'I ,

;

(0. rir4

rt;r f:

www.dacoromanica.ro